Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea Management Turistic și Comercial Anul I –...

[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turisticeîn județul X în perioada 2000-2013] Nume prenume

Universitatea Creștină DimitrieCantemir

Facultatea Management Turistic și Comercial

Proiect STATISTICĂ

TEMA

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎNJUDEȚUL ”X” ÎN PERIOADA 2000-2013

Numele și prenumeleAnul I – IF/IFRGrupa:

Cuprins

1.1.........................................Introducere1

1.2. .Definirea şi organizarea activităţilor proiectului1

1.3..............................Realizarea proiectului1

1.4...............................Cerințele proiectului1

1.5............................Prezentarea rezultatelor1

1


1.6.....................................Exemplu proiect1

1.7.......................................Bibliografie:14

2


1.1 Introducere

Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelorşi tehnicilor de analiză a indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.

2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,

3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din publicaţiile oficiale de date statistice.

Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltareaurmătoarelor competenţe:1.Cunoaştere şi înţelegere

Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica; Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică; Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor

statistici economico-sociali Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.

2.Explicare şi interpretare Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru

analiza cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate; Realizarea unui studiu de caz folosind statistica; Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică; Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.

3.Insrumental aplicative Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri,

seminarii și proiecte; Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a

proiectelor de statistică; Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi

internaţional; Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depusla titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de

3


aşteptat să stăpâniţi foarte bine noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere a examenului la disciplinele „Statistică”.

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului

Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică.El include planificarea, realizarea şi prezentarea rezultatelorunei cercetări statistice realizate independent de către fiecarestudent. Sunt apreciate prelucrările generate automat (pecalculator).Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activitățiituristice la nivelul unei județ din Romania într-o preioadădeterminată.

1.3 Realizarea proiectului

Proiectul constă din mai multe etape:

Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelorsuprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de primainițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)

Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind ofertași cererea turistică în județul ales.

Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013”se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreagaperioadă privind următorii indicatori:

Capacitatea de cazare existentă în județul ”X” Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X” Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X” Populația în regiunea/județul X – de pe net

Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilorstatistici (tabele, grafice, relații statistice) în bazacerinețelor și a modelului prezentat mai jos;

Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.

4


1.4 Cerințele proiectului

2.2 Analiza ofertei turistice2.2.1 ............................Structura de primire turistică2.2.2 .....Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

2.3 Analiza cererii turistice în România2.3.1 .............................Nivelul și dinamica sosirilor2.3.2 ..........................Nivelul și dinamica înnoptărilor2.3.3 ...........Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

2.4 Durata medie a sejurului2.5 Densitatea turistică2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

1.5 Prezentarea rezultatelorÎntregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris,de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilor urmaţiîn obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilorpersonaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului cao sarcină grea, dar el este important pentru dezvoltareaabilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice.De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasădepun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect

În cele ce urmează este expus un model de proiect. ”Analiza îndinamică a ofertei şi cererii turistice în România în perioada 2000-2009”.Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013

Vă dorim mult succes!

Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu

Lector univ.drd. Diana Coconoiu

5


Model proiect:

2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎNROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009

2.1 Note metodologice

Pentru capacitatea și activitatea de cazare turistică, dateleprovin din rapoartele statistice completate de persoanelejuridice și fizice care au în proprietate sau administreazăstructuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunileturistice organizate, datele provin din rapoartele statisticecompletate de agenţiile de turism şi de către direcţiile deprotecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii,administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şialte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de cătreMinisterul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul Generalal Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire

turistică cu funcţiuni de cazare turistică cuprinde toatepersoanele (români şi străini) care călătoresc în afaralocalităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioadamai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structurade primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivulprincipal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura oactivitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana esteînregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiunide cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nuîn camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-ostructura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turisticăse face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia.Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică înfuncţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări

6


realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, dinperioada respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pelângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şianaliza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şiactivitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartelestatistice completate de persoanele juridice şi fizice care auîn proprietate sau administrează structuri de primire turisticăcu funcţiuni de cazare turistică.

2.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turisticăse inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează înmod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte serviciispecifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cufuncţiuni de cazare turistică: structurile de primire folositeîn exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai marede un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţelesecundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în modexclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare peperioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţiasanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în modexclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturileşi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarelepentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turisticăexistente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele acăror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare detimp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentrumodificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi acategoriei de încadrare.

7


Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct devedere al tipurilor de unităţi de primire în România estevariată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire

Prin structura de primire cu funcțiuni de cazare turistică se înțelegeorice construcție sau amenajare care furnizeaza în mod permanentsau sezonier serviciul de cazare turistică și alte serviciipentru turiști. Vilele turistice, bungalourile și pensiunileturistice se constituie ca structuri de primire turistică cufuncțiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în partechiar dacă au o recepție comună.

2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul delocuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de cătrestructurile de primire turistică cu funcţiuni de cazareturistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschisestructurile în perioada considerată. Se exclud locurile dincamerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti,pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizareaofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică înfuncţiune.

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar săanalizăm capacitatea de cazare în funcțiune. Nivelul și dinamica

8


acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri decazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm laindicatorii seriei cronologice.

Tabelul 1 Modificările absolute și relative ale capacității de cazareîn funcțiune în perioada 2000-2009

Ani

Capacitateaîn funcțiune(mii locuri-

zile)

Modificărileabsolute

Indicii dedinamică %

Ritmul dedinamică %

Δt /1 Δt /t−1 It /1 It /t−1 Rt/1 Rt/t−1

2000 3682 - -

2001 3670 -12 -12 99.7 99.7 -0.3 -0.3

2002 3297 -385 -373 89.5 89.8 -10.5 -10.2

2003 3650 -32 353 99.1

110.7 -0.9 10.7

2004 3901 219 251

105.9

106.9 5.9 6.9

2005 4219 538 319

114.6

108.2 14.6 8.2

2006 4527 845 308

123.0

107.3 23.0 7.3

2007 4705 1023 177

127.8

103.9 27.8 3.9

2008 4908 1226 203

133.3

104.3 33.3 4.3

2009 5035 1353 127

136.7

102.6 36.7 2.6

5342 1660 307145.1

106.1 45.1 6.1

6041 2359 700164.1

113.1 64.1 13.1

7436 3754 1395202.0

123.1 102.0 23.1

9004 5323 1569244.6

121.1 144.6 21.1

Total

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS București

9

1/t 1/ tt


Analizând dinamica absolută și relativă a capacității înfuncțiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul demii locuri-zile a crescut considerabil în 2009 față de 2000 (cuaproximativ 11 mil. locuri-zile) Cele mai mari creșteri față deanul de bază an s-au înregistrat în anii 2007 cu 13,8% și 2008cu 17,9%. Față de anul precedent doar în 2002 avem descreșteride 2,2%, iar în restul perioadei creșteri de până la 4,6%(2004).

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se potobține indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate dinindicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).

Nivelul totalizat al termenilor (∑t=1

nyt) , numai pentru seriile de

intervale de timp de mărimi absolute.Modificările absolute

cu bază fixă(t/1):t/1=yt - y1 unde, t=2,n

cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):t/t-1=yt - yt-1 unde, t=2,n

Indicatori relativiConstituie un mod de prezentare de regula procentual. În

aceasta situație este obligatoriu ca în titlu sau în afaratabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru cainterpretarea datelor să se facă corect.

Indice de dinamică cu bază fixă (It/1):

It /1( %)=

yty1

⋅100

cu bază în lanţ (It/t-1) :

10


It /t−1(% )=ytyt−1

⋅100

Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :

Rt/1=It/1(% )−100%

cu bază în lanţ (Rt/t-1) : Rt/t−1=It/t−1(% )

−100% t=2,n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

y=∑t=1

nytn =

6941714

=4958mii loc−zile /an

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Δ=yn−y1n−1

=9004−368214−1

=409miilocuri−zile/an

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

I=n−1√ yny1=

14−1√90043682 = 1,071 sau 107,1% Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

R=I−100 = 107,1-100=7,1%

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare înfuncțiune în România în perioada 2000-2009 a fost de 54731,6 miilocuri/an, cu o creștere medie absolută de aproximativ un milionlocuri-zile/an respectiv o creștere relativă de 1,86%. Dacăcomparăm dinamica medie a capacității de cazare în funcțiune(101,86%) cu cea existentă (100,62%), se poate observa că primao devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a sporiteficiența ofertei de cazare prin procesul renovării sau acreșterii cererii turistice.

11


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

f(x) = 1192.90303030303 x + 48175.1333333333

Evolutia capactitatii in functiune in Romania in perioada 2000-2009

mii locuri zile

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcțiune înurmătorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = 1192x +48175, obținută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacității de cazare existentă pentru perioada 2009-2013

Ani t (x)Valori ajustate după

funcțiaValori ajustate după

funcțiay = 1192x + 48175

2011 12 624792012 13 636712013 14 64863

În condițiile în care factorii de influență în activitateaturistică vor menține același ritm și în următorii cinci ani, înanul 2013 în România capacitatea de cazare în funcțiune va fi deaproximativ 65 de milioane de locuri-zile.

2.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noțiunilor, metodologiilor de calcul și a surselorde date1 ale Institutului Național de Statistică indicatoriiactivității turistice cuprind următoarele elemente:

1 https://statistici.insse.ro/shop12

Yti' =y1+ Δ(t−1)


Pornind de la datele statistice furnizate de InstitutulNațional de Statistică, privind cererea turistică, putem analizanivelul și dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului; densitatea turistică.Acești indicatori vor fi caracterizați atât în dinamică cât

și în structură astfel: pe total țară; pe regiuni de dezvoltare;pe principalele destinații; pe categorii de unități de cazareși după proveniența turiștilor.

2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor

Modificările absolute și relative ale sosirilor în perioada 2000-2009

Ani

Totalsosiri(mii

persoane)





2000

4920 - - - - - -

2001

4875

2002

4847

2003

5057

2004 56392005

5805

2006

6216

2007

6972

2008

7125

2009

6141

Total


Interpretare ................

13


Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor

y=∑t=

nytn =

Modificarea medie absolută al sosirilor

Δ=

yn−y1n−1

=

Indicele mediu de dinamică al sosirilor

I=n−1√ yny1=

Ritmul mediu de dinamică al sosirilorR=I−100 =


Reprezentare graficaDinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013

Figura

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vomfolosi funcția de ajustare y = ..............., obținută prinmetoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2009-2013


funcțiay = …………..

2011 122012 132013 14

2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor

14


Modificările absolute și relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2009

Ani

Totalînnoptări

(miizile)





2000

17647 - - - - - -

2001

18122

2002

17277

2003

17845

2004

18501

2005

18373

2006

18992

2007

20593

2008

20726

2009

17325

Total



Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al înnoptarilor

y=∑t=

nytn =

Modificarea medie absolută al înnoptarilor

Δ=

yn−y1n−1 =

Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor

I=n−1√ yny1=

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor

15


R=I−100 =


Reprezentare graficaDinamica înnoptarilor în regiunea/județul X perioada 2000-

2013

Figura

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani,vom folosi funcția de ajustare y = ..............., obținutăprin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2009-2013


funcțiay = …………..

2011 122012 132013 14

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

Tabelul. Nivelul și dinamica sosirilor, înnoptărilor în Româniaîn perioada 2000-2009

Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Totalînnoptă

ri(miizile)

Modificareaabsolută față

de 2000

Dinamica fațăde 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări

2000 4920 17647 - - - -2001 4875 18122 -45 475 99,1 102,72002 4847 17277 -73 -370 98,5 97,92003 5057 17845

137 198102,8 101,1

20045639

18501718 854

114,6 104,8

2005 5805 18373885 726

118,0 104,1

2006 6216 18992 1296 1345 126, 107,6

16


Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Totalînnoptă

ri(miizile)

Modificareaabsolută față

de 2000

Dinamica fațăde 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări3

2007 6972 205932052 2947

141,7 116,7

2008 7125 207262205 3079

144,8 117,4

2009 6141 173251221 -322

124,8 98,2

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS București 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-aînregistrat în anul 2002 (4847,5 mii sosiri) astfel, față deanul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 72,6 mii persoane,respectiv cu 1,5%, ca urmare a inundațiilor din țară cât și aevenimentelor sociale pe plan mondial din perioada 2000-2002.

Începând cu 2003 numărul total de sosiri și înnoptăriînregistrează creșteri succesive până în 2008, iar în anul 2009față de 2000, nivelul turiștilor a sporit cu 24,8%, iar cel alînnoptărilor s-a redus cu 1,8%.

În perioada 2001-2009 numărul turiștilor sosiți în unitățilede cazare turistică a înregistrat un ritm de creștere pestedinamica înnoptărilor, ceea ce semnifică o scădere a durateisejurului.

Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în România în perioada2000-2009 a fost de 5759,7 mii turisti /an, cu o creștere medieabsolută de 135,6 mii persoane/an respectiv 2,4%. În aceașiperioada analizată nivelul innoptrărilor a scăzut cu 35,77 mii-zile/an respectiv -0,2%, ceea ce rezultă că în perioadaanalizată activitatea turistică a inregistrat o scadere aeficienței.

17


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

5000

10000

15000

20000

25000

f(x) = 248.527272727273 x + 4392.8

f(x) = 213.472727272727 x + 17366

Evolutia sosirilor si a innoptarilor in Romania in perioada 2000-2009

Total sosiriLinear (Total sosiri)Total înnoptări

mii turisti /mii zile-om

Figura Evoluția circulației turistice este determinată de acțiunea

diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componenteleseriei cronologice date. Una din problemele principale aleanalizei acestor serii o reprezintă tocmai separareacomponentelor și evaluarea lor statistică. Pentru determinareatrendului sau a tendinței centrale am utilizat metode analitice.Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei cepermite alegerea funcției matematice care estimează cel mai binetendința generală a circulației turistice (Figura.)..

Din analiza evoluției și din reprezentarea grafică . putemconcluziona că dinamica sosirilor cât și cea a înnoptărilor avuto evoluție crescătoare de la un an la altul. Pentru a estimanumărul de sosiri și înnoptări pentru următorii ani, vom utilizafuncția liniară rezultată din graficul 2.

Analiza comparativă a sosirilor și înnoptărilor în Româniaevidențiază un trend asemănător. Potrivit funcției de ajustaretermenul liber al ecuației este de 17366 mii zile-om șireflectă influența factorilor esențiali, iar viteza de schimbarea innoptățrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate esteegală cu 213 mii zile-om.

2.4 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținemdurata medie a sejurlui.

18


Ani Total sosiri(mii persoane)

Totalînnoptări(mii zile)

Durata sejurului(zile/turist)

2000 4920 17647 3,592001 4875 18122 3,722002 4847 17277 3,562003 5057 17845 3,532004 5639 18501 3,282005 5805 18373 3,162006 6216 18992 3,062007 6972 20593 2,952008 7125 20726 2,92009 6141 17325 2,82

În anul 2009 durata medie a sejurului a fost de 2,82zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani.Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-aînregistrat în 2001 de 3,72 zile/turist.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

0.51

1.52

2.53

3.54

f(x) = − 0.104545454545455 x + 3.832

Evolutia duratei medii a sejurului in perioada 2000-2009

zile

/tur

ist

Figura 3

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, sepoate afirma că, deși numărul persoanelor care practică turismulîn România este în creștere, durata sejurului este în continuăscădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari înneconcordanță cu calitatea serviciilor oferite. Astfel potrivit

19


ecuației de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu0,1 zile/an.

2.5 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii estedensitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este înscădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creșterisemnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilealocuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1. Acestfapt derivă din creșterea numărului de turiști cât și a scăderiinumărului populației României.

Densitatea turistică în raport cu populația din zona X (turist/ la 100loc.)

Dtpop=

totalturistisositi

totalpopulatie⋅100=turisti la 100 locuitor

Densitatea turistică în raport cu suprafața din zona X

Dtsupr=totalturisti sositisuprafata

=turişti/km2

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului și densitatea turistică în România

Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Populațiațării

(mii pers.)

Densitateaturistică (la 100pers.)

Densitateaturisticăîn raport

cusuprafațadin zona

0 1 2 3=1/2 62000 4920 22455 21,92001 4875 22430 21,72002 4847 21833 22,22003 5057 21773 23,22004 5639 21711 26,02005 5805 21659 26,82006 6216 21610 28,82007 6972 21565 32,32008 7125 21504 33,12009 6141 21470 28,6

20


Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS București 2011

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090

5

10

15

20

25

30

35

f(x) = 1.26181818181818 x + 19.52

Evolutia densitatii turistice in perioada 2000-2009

turisti /100 loc

alnici

Figura

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistreazădescreșteri a cererii turistice, atât față de anul de bază câtși față de anul anterior. Această scădere poate fi argumentatăprin existența crizei economice. Sperăm că și în următorii anicererea turistică va înregistra un ritm de creștere.

2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

AniCapacitatea în

funcțiune(mii locuri-zile)

Totalînnoptări

(miizile)

x2 xiyiYxi = 0.1637x +295.63

y2

20003682

891 13556675

3280608

=0.1637*3682 +295.63 793881

20013670

885 13470999

3248203

=0.1637*3670 +295.63 783225

20023297

779 10871099

2568468 606841

20033650

823 13322099

3003905 677329

21


20043901

961 15213908

3748381 923521

20054219

1000 17803910

4219468 1000000

20064527

1055 20496590

4776318 1113025

20074705

1191 22134315

5603312 1418481

20084908

1280 24086314

6281960 1638400

20095035

985 25348979

4959255 970225

20105342

1078 28532883

5758264 1162084

20116041

1330 36495904

8034775 1768900

20127436

1487 55293486

11057271 2211169

20139004

1754 81080966

15793888 3076516

Total69417

15499 377708128

82334076

15499 18143597

Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere:1. Să se stabilească variabila factorială și variabila

rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de

regresie prin metode parametrice simple4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice

analitice5. Interpretarea rezultatelor obținute.

a=∑ yi∑ xi

2−∑xiyi∑xin∑xi

2−(∑xi)2 =

¿15499⋅377708128−82334076⋅6941714⋅377708128−694172

=0.1637

22


b=n∑xiyi−∑xi∑yin∑xi

2−(∑xi)2 =

¿14⋅82334076−69417⋅1549914⋅377708128−694172

=295,63

Funcția de regresie este: Yxi = 0.1637x + 295.63Valorile funcție de regresie se obțin înlocuind xi cu valorile

empirice.

3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 100000

500

1000

1500

2000

f(x) = 0.1636505386489 x + 295.63223198874R² = 0.911097971571059

Corelatia dintre nr.innoptari si capacitatea in functiune in perioada

2000-2013 in Brasov

mii locuri zile

mii zile

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul decorelație (ry/x).

ry/x=n∑xiyi−∑xi∑yi

√[n∑xi2−(∑xi )

2]⋅[n∑yi2−(∑yi )

2]=

¿14⋅82334076−69417⋅15499√[14⋅377708128−694172 ] [14⋅18143597−154992 ]

=0,9545

2.7 Bibliografie

1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti

23


3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

24

Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea Management Turistic și Comercial Anul I –...

Documents

Transcript of Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea Management Turistic și Comercial Anul I –...