Denisa Bodeanu – Novák Csaba Zoltán„Clopotul amuþit”

Preotul Pálfi Géza – o viaþã supravegheatã de Securitate

Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii

„CLOPOTUL AMUÞIT”Preotul Pálfi Géza – o viaþã supravegheatã de Securitate

Studiu întruductiv: Denisa Bodeanu, Novák Csaba ZoltánEditori: Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán

Interviuri: Maksay Ágnes

Editura Pro-PrintMiercurea-Ciuc, 2011

© Denisa Bodeanu, 2011© Novák Csaba Zoltán, 2011

© Pro-Print, 2011

Editura Pro-Print, Miercurea CiucTel./Fax: 0266-314257

www.proprint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiClopotul amuþit: preotul Pálfi Géza: o viaþã supravegheatã de

Securitate. - Miercurea Ciuc: Pro-Print, 2011ISBN 978-606-556-029-1

282(498) Pálfi, G.351.746.1(498)

CUPRINS

Prefaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Notã asupra ediþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Studiu introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

I. Minoritatea maghiarã ºi Biserica Romano-Catolicã în perioada anilor ’60-’80 . 15

1. Politica P.C.R. faþã de minoritatea maghiarã . . . . . . . . . . . . . . . 152. Comunitatea maghiarã din România ºi problema siguranþei de stat . . . . . 173. Biserica Romano-Catolicã între decimare ºi manipulare . . . . . . . . . . 19

II. Dosarele „Palade” ºi „Filip” din Arhiva CNSAS . . . . . . . . . . . . . 251. Consideraþii generale privind acþiunile întreprinse de Securitate împotriva

opozanþilor regimului comunist între 1964-1989 . . . . . . . . . . . . . 252. Scurtã prezentare a dosarelor întocmite de Securitate preotului Pálfi Géza . . . 283. Motivele urmãririi preotului Pálfi Géza de cãtre Securitate . . . . . . . . 304. Ofiþeri ºi subofiþeri de Securitate ºi Miliþie care s-au ocupat de

supravegherea preotului Pálfi Géza” între 1963-1984 . . . . . . . . . . . 315. Metode ºi mijloace de urmãrire utilizate de Securitate . . . . . . . . . . 336. Mãsuri luate de Securitate împotriva preotului Pálfi Géza . . . . . . . . . 36

III. Pálfi Géza – o viaþã supravegheatã de Securitate. . . . . . . . . . . . 371. „Sunt convins cã din tine va ieºi un preot bun.” Din perioada studenþiei

pânã la repartizarea ca preot în Sândominic . . . . . . . . . . . . . . . 372. „Dacã acuma preotul ãsta nu intrã în puºcãrie, nu o sã intre niciodatã.”

Activitatea desfãºuratã în Sândominic . . . . . . . . . . . . . . . . . 443. „Trebuie sã facem ceva pentru tineretul nostru.” Pálfi - capelan la Târgu-Mureº 554. „Profesorul Palfi Geza este foarte apreciat de elevi.” Activitatea desfãºuratã

la Institutul Teologic Romano-Catolic ºi la ªcoala de cantori din Alba Iulia 595. „De când este în Odorheiu Secuiesc bisericile sunt pline, a înnebunit lumea

ºi, mai ales, tineretul.” Pálfi Géza - preot în Joseni ºi Odorheiu Secuiesc . . 756. Boala ºi moartea preotului Pálfi Géza . . . . . . . . . . . . . . . . . . 817. „Cazul Pálfi Géza” în atenþia Occidentului . . . . . . . . . . . . . . . . 888. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Lista documentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Documente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Interviuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

Fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259

Indici de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

Indici de localitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281

5

PREFAÞÃ

În ultimii ani au apãrut tot mai multe publicaþii ºtiinþifice, memorii, articole ºianalize despre liderii ºi instituþiile comuniste sau despre cele întâmplate între1945-1989, o perioadã nefastã din istoria recentã a României. Mai multe personalitãþiau publicat documente referitoare la supravegherea lor de cãtre Securitate, însãrareori am întâlnit volume despre urmãrirea informativã a unui preot.

În acest volum sunt selectate documente emise de Securitate în perioada urmãririipreotului romano-catolic, Pálfi Géza. Acesta a murit de tânãr, în 1984, iar despredecesul lui s-a discutat foarte mult în epocã, mai ales în presa occidentalã. Viaþa,supravegherea lui de cãtre Securitate ºi moartea suspectã au fost prezentate pentrua dovedi aspectele negative ale politicii partidului faþã de bisericã ºi faþã de minoritãþilenaþionale. Deºi înainte de 1989 angajaþii Securitãþii se strãduiau sã promoveze falsaimagine cã poliþia secretã lucreazã în favoarea societãþii, în realitate, aºa cum reieseºi din aceastã carte, aveau practici malefice, inumane, lipsite de orice scrupule.Rãsfoind paginile acestui volum, cãlãtorim într-o lume în care liderii comuniºtipromiteau oamenilor cã vor aduce Raiul pe pãmânt, dar n-au reuºit sã se þinã decuvânt fiindcã, pentru îndeplinirea acestei promisiuni, au folosit metode diabolice.

Cazul Pálfi Géza este unul special în viaþa publicã transilvãneanã, moartea luistârnind mai multã neliniºte decât viaþa ºi activitatea sa. Nãscut la 14 aprilie 1941,în comuna Satu Mare din judeþul Harghita, a fost hirotonit în 1964, dupã care a fostrepartizat la Sândominic ºi Târgu-Mureº, iar în 1971 a fost chemat la Alba Iulia sãocupe un post de profesor la Institutul Teologic ºi la ªcoala de cantori.

În aceastã calitate, singurul scop al lui Pálfi era acela ca teologii sã primeascã oeducaþie cât mai bunã. La cursurile þinute, el a urmãrit educarea moralã ºi spiritualãa tinerilor teologi, cãrora le-a cerut sã aibã forþã moralã ºi o atitudine corectã, dupãexemplul lui Hristos. ªi-a îndemnat elevii sã citeascã, sã dobândeascã o culturã vastã,sã aibã un stil de viaþã cinstit ºi plin de culturã. Adevãrul este cã Pálfi Géza a pusaccentul pe cultivarea culturii maghiare ºi s-a strãduit sã obþinã rezultate bune cuelevii sãi. I-a determinat pe teologi sã-i îndrãgeascã pe poeþii ºi prozatorii maghiari.A avut, între altele, ºi o metodã interesantã, de a pedepsi cu învãþatul. Dacã un elevsau student a fost prins cã a încãlcat regulamentul interior, l-a pus sã înveþe pe derost o poezie mai lungã sau un text religios.

Pálfi Géza a avut legãturi strânse cu cetãþeni din strãinãtate care îl ajutau sãobþinã materiale didactice, cãrþi, diafilme sau medicamente. În perioada în care eracapelan, avea deja o bibliotecã vastã. Ulterior, dintre toþi profesorii de la Alba Iulia,el poseda cele mai multe cãrþi religioase ºi de literaturã în limba maghiarã. Faptulcã, de multe ori, el împrumuta aceste cãrþi nu era tolerat de cãtre organele represive,care ºi-au propus sã-l înlãture din postul de profesor. Pentru aceasta s-au folosit de

7

toate metodele pentru a-i crea o imagine falsã în faþa episcopilor Márton Áron ºiJakab Antal, cãrora li s-a sugerat cã Pálfi nu este demn sã deþinã postul de profesor.Discuþiile în jurul persoanei lui Pálfi au luat sfârºit în 1980 prin decizia episcopuluiJakab Antal de a-l muta la parohia din Joseni, iar peste un an, la cea din OdorheiuSecuiesc.

Cariera de preot a lui Pálfi Géza a fost una frumoasã ºi roditoare, chiar ºi dinperspectiva adversarilor sãi. Dacã cititorii vor lectura cu atenþie, printre rânduri,documentele Securitãþii vor sesiza, la rândul lor acest lucru. Sã nu uitãm, principaluladversar al Securitãþii era Biserica. Prin eliminarea preoþilor cu caracter ºi prestigiu,Securitatea a urmãrit permanent minimalizarea influenþei Bisericii asupra societãþii.

Regimul comunist nu tolera alteritatea, nu tolera sã se gândeascã altfel decât secerea de cãtre ideologia oficialã. Acest lucru era valabil ºi în cazul credincioºilor.Partidul, teoretic, respecta libertatea religioasã, dar prin intermediul organelor derepresiune i-a hãrþuit permanent pe credincioºi. Nu-i de mirare, în aceste condiþii, cãpreoþii ocupau un loc fruntaº pe listele întocmite de Securitate cu „duºmanii” regimuluicomunist. Situaþia Bisericii Romano-Catolice era mai delicatã ºi din cauza statutuluisãu de bisericã toleratã. Paradoxal, tocmai datoritã acestui statut, în comparaþie cureprezentanþii celorlalte Biserici, preoþii catolicii nu depindeau atât de mult destructurile de stat. Ei au avut posibilitatea sã se dedice mai mult vocaþiei lor, daratunci când devotamentul lor faþã de propria comunitate se manifesta mai puternic,au devenit stigmatizaþi. Dacã puneau un accent mai mare pe cultivarea literaturiimaghiare, erau catalogaþi drept „naþionaliºti”, „iredentiºti” ºi „ºoviniºti”.

În activitatea unui preot catehizarea ºi predica ocupã un rol foarte important.Ambele erau însã considerate periculoase de cãtre Securitate. Aceasta urmãrea, înprimul rând, sã-i elimine pe cei mai buni oratori. Aproape în fiecare comunitate, înjurul fiecãrei parohii existau acei credincioºi „zeloºi”, care urmãreau fiecare slujbã ºidãdeau rapoarte ofiþerilor de Securitate despre predicile considerate periculoase. Erade ajuns ca preotul sã se refere la farisei – despre care se ºtie cã au fost adversariilui Isus Hristos ºi ai adepþilor sãi – ca lucrãtorii Securitãþii sã considere cã este vorbadespre ei, preotul respectiv fiind catalogat imediat drept ºovin ºi naþionalist.

Pálfi Géza a fost un orator excelent, care avea capacitatea sã vorbeascã atât peînþelesul oamenilor simpli cât ºi pe înþelesul intelectualilor. A încurajat sufleteledeznãdãjduite ºi i-a criticat aspru pe cei pãcãtoºi, fapt ce explicã ºi de ce era urmãritcu atâta înverºunare. ªi în memoria colectivã a preoþilor catolici din TransilvaniaPálfi apare ca un excelent orator ºi un lider în catehizare. În Sândominic ºi la TârguMureº a reuºit sã mobilizeze tineretul, lucru care i-a încurajat pe colegii lui sã depunã,la rândul lor, un efort sporit în vederea catehizãrii copiilor, fapt ce i-a nemulþumit,de asemenea, pe ofiþerii Securitãþii.

Pálfi Géza a fost un om de caracter, hotãrât, care avea curajul sã înfrunte falseleacuzaþii care i se aduceau. Nu putea fi influenþat sau ºantajat, nu a devenitcolaboraþionist ºi a rãmas în rândul celor persecutaþi pânã la moarte. De asemenea,nu a fost carierist, nu a slujit nici un moment pentru distincþii. Dupã repartizarea la

8

Joseni, când episcopul Jakab Antal i-a oferit distincþia de prelat papal, Pálfi n-aacceptat-o. Rãspunsul lui a fost: „Vreau sã îmi îndeplinesc misiunea de preot fãrã niciun fel de distincþie”. Viaþa scurtã a lui Pálfi Géza este un exemplu de neuitat în istoriacatolicismului transilvãnean din secolul XX.

Documentele Securitãþii întocmite cu privire la Pálfi Géza ne oferã mai degrabãinformaþii despre modul de funcþionare a regimului comunist, decât despre adevãrataimagine a preotului. Cu ajutorul acestui volum generaþia mai veche are ocazia sãcunoascã sau sã rememoreze practicile regimului comunist, în vreme ce tinerii auºansa sã depisteze noi elemente specifice acelei epoci.

Recomand aceastã carte cititorilor cu observaþia de a citi cele întâmplate încomplexitatea ºi în contextul lor, pentru cã numai astfel pot sã ajungã la adevãr.

Alba Iulia, vinerea mare, 2011.

Dr. Marton József

9

NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI

Figurã marcantã a catolicilor de naþionalitate maghiarã din perioada regimuluicondus de Nicolae Ceauºescu, preotul-profesor Pálfi Géza a murit în condiþiimisterioase la 13 martie 1984 într-un spital din Târgu-Mureº.

Încã de la începutul anului 1984, în mediul catolic din þarã ºi din strãinãtate s-arãspândit zvonul cã în decembrie 1983 Pálfi Géza, care funcþiona pe atunci ca preotîn Odorheiu Secuiesc, fusese bãtut crunt de securiºtii din oraº deoarece, în timpulpredicilor þinute de Crãciun, criticase deschis regimul comunist.

Dupã decesul preotului, scandalul a luat amploare mai ales în afara graniþelorRomâniei, de circumstanþele morþii sale interesându-se nu doar mass-media ºiorganizaþiile internaþionale ci ºi personalitãþi religioase ºi politicieni importanþi dinOccident. Deºi ipoteza cã Securitatea i-ar fi provocat moartea s-a dovedit a fineîntemeiatã, în anumite cercuri catolice din þarã ºi din strãinãtate, Pálfi Géza maieste numit ºi astãzi „martirul Crãciunului”.

Personalitatea fascinantã a preotului Pálfi Géza ºi controversele iscate de moarteasa suspectã ne-au determinat ca în anii 2008-2010 sã întreprindem cercetãriminuþioase în arhiva fostei Securitãþi ºi sã realizãm o serie de interviuri cu cei carel-au cunoscut, cu scopul de a înþelege influenþa pe care a exercitat-o Securitatea asupravieþii ºi activitãþii sale ºi pentru a descoperi cauzele decesului sãu.

Pe parcursul acestor investigaþii am constatat cã documentele de arhivã ºimãrturiile orale nu se limiteazã sã prezinte istoria banalã a unui preot catolic urmãritde Securitate, ci ele reflectã probleme majore precum situaþia Bisericii Catolice înperioada comunistã, constrângerile impuse de statul ateu preoþilor ºi credincioºilor,eforturile întreprinse de preoþi pentru a-ºi îndeplini menirea.

Povestea confruntãrii inegale dintre Pálfi Géza ºi instituþiile comuniste reprezintã,de fapt, un episod important din istoria Bisericii Romano-Catolice din România anilor’70-’80 întrucât ea conþine elemente care ne permit sã înþelegem mecanismele defuncþionare ale societãþii comuniste pe mai multe paliere: stat-bisericã, bisericã-individ, individ-stat.

În aceste condiþii, deºi subiectul este interes în primul rând pentru maghiarii dereligie catolicã, am considerat oportun sã publicãm volumul atât în limba maghiarãcât ºi în limba românã pentru ca publicul român interesat de istoria cultelor înperioada comunistã sã aibã acces, în egalã mãsurã, la informaþii.

Din punct de vedere al structurii, volumul de faþã conþine un studiu introductivrealizat de Denisa Bodeanu ºi Novák Csaba Zoltán, 81 de documente inedite dinArhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, ºase interviurirealizate de Maksay Ágnes ºi o secþiune de fotografii. Totodatã, cartea este însoþitãde un film documentar intitulat „Dosarul Filip. Viaþa sub observaþie a lui Pálfi Géza”regizat de Maksay Ágnes.

10

În prima parte a demersului nostru, am încercat sã oferim o perspectivã generalãasupra politicii Partidului Comunist Român faþã de minoritatea maghiarã dupãvenirea la putere a lui Nicolae Ceauºescu, dar ºi asupra situaþiei Bisericii Romano-Catolice în epocã. Consecutiv, am procedat la prezentarea ºi analizarea dosarelorpreotului Pálfi Géza din Arhiva CNSAS, conturând ºi o biografie a acestuia, aºa cumreiese ea din documente ºi din interviurile de istorie oralã. Desigur, este vorba de obiografie trunchiatã întrucât interviurile ºi, cu atât mai puþin, documentele nu potsurprinde în totalitate gândurile, idealurile ºi acþiunile unui individ.

Cele 81 de documente provin din fondurile „Informativ” ºi „Documentar” aleArhivei CNSAS ºi sunt reproduse în volum în ordinea emiterii lor. Din motiveobiective, în aceastã secþiune am inclus numai documente întocmite între anii1972-1986. Precizãm cã nu au fost introduse documentele ce conþineau fragmenteconsistente în care se aducea atingere vieþii private a unor terþi, iar atunci cândanumite probleme sensibile au fost tratate doar în câteva cuvinte sau propoziþii, amhotãrât sã publicãm documentul, dar am recurs la anonimizarea acestor pasaje, lucrupe care l-am semnalat în text prin [...].

În unele cazuri, am decis sã completãm abrevierile utilizate de ofiþerii Securitãþiiîn documente, pentru a facilita lectura cititorilor, mai ales în cazul acelora care nusunt uzuale („inf.” pentru „informator”, „rezid.” pentru „rezident” etc.), intervenþiilenoastre fiind trecute între paranteze drepte. Nu am folosit acest sistem pentruabrevierile care se folosesc în mod frecvent ºi astãzi (precum dl., a.c., str., nr.) saupentru gradele ofiþerilor. Tot în paranteze drepte am trecut ºi unele cuvinte de legãturãpe care le-am considerat necesare pentru o mai bunã înþelegere a propoziþiei saufrazei respective. Acolo unde lipsa de coerenþã a textului ar fi putut induce suspiciuneaunor greºeli de tehnoredactare am utilizat [sic!] pentru a arãta cã nu am fãcut altcevadecât sã respectãm forma originalã a documentului. De asemenea, am operat tacitunele modificãri impuse de normele ortografice actuale (de pildã nu am pãstrat grafiacu „î” ºi am scris „sunt” în loc de „sînt”).

Trebuie sã menþionãm faptul cã numele persoanelor de naþionalitate maghiarãcare apar în documente sunt, de cele mai multe ori, redactate greºit. Atunci când, încuprinsul volumului, se face prima referire la o anumitã persoanã, am trecut într-onotã de subsol atât varianta corectã a numelui acesteia, cât ºi celelalte variante eronatecare mai apar în documente. De asemenea, precizãm cã gradele ofiþelor, numele uneipersoane, numele informatorilor, numele unor localitãþi, datele (cifre romane, latinesau abrevieri) apar adesea în variante diferite chiar în cadrul aceluiaºi document.

În ceea ce priveºte interviurile de istorie oralã, acestea nu au fost transcrise ºiredate integral, ci doar acele fragmente care contribuie la completarea informaþiilordin documentele de arhivã.

În final am dori sã le mulþumim domnilor Marton József, Gagyi József, StefanoBottoni, Bárdi Nándor, Bandi István, Cosmin Budeancã, Virgiliu Þârãu, Nagy MihályZoltán ºi Kuszálik Péter, care au citit manuscrisul ºi ne-au oferit sugestii pertinentece au contribuit la îmbunãtãþirea calitãþii acestei lucrãri. De asemenea, mulþumim

11

istoricului Molnár János ºi doctorului Bakos János pentru informaþiile suplimentarefurnizate.

Recunoºtinþa noastrã se îndreaptã, în egalã mãsurã cãtre membrii familiei lui PálfiGéza ºi, în special, cãtre Csergõ Antal care ne-a oferit date utile ºi ne-a pus la dispoziþiemajoritatea fotografiilor publicate în prezentul volum.

12

ABREVIERI

a.c. – anul curentACNSAS – Arhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiB.I.D. – Biroul de Informaticã ºi DocumentareC.C. – Comitetul Centralcca. – circaC.I.D. – Centrul de Informaticã ºi Documentarecom. – comunacomp. – compartimentulcpt. – cãpitanDir. – direcþiadl. – domnuld-na – doamnaD.U.I. – dosar de urmãrire informativãdvs. – dumneavoastrãep. – episcopulf. – filaff. – filelegen. mr. – general-maiorI.A.S. – Întreprindere Agricolã de StatI.J. – Inspectoratul JudeþeanI.J.S. – Inspectoratul Judeþean de Securitatelb. – limbalt. maj. – locotenent-majorlt. col. – locotenent-colonelM.I. – Ministerul de Internemr. – maiorulN.B. – nota birouluiN.L. – nota lucrãtoruluiN.O. – nota ofiþeruluiob. – obiectivul/obiectivaP.C.R. – Partidul Comunist RomânP.M.R. – Partidul Muncitoresc Românpr. – preotulprof. – profesorulpt./ptr. – pentruP.T.T.R. – Poºtã-Telefon-Telegraf-RadioR.F.G. – Republica Federalã GermaniaR.P.U. – Republica Popularã UngarãR.S.R. – Republica Socialistã Româniasem. – semestrulserv. – serviciulS.I.G. – supraveghere informativã generalãS.T. – sarcini trasateT.O. – Tehnicã Operativãtov. – tovar㺠(ul)U.M. – Unitatea Militarãvol. – volumul

13

14

STUDIU INTRODUCTIV

I. MINORITATEA MAGHIARÃ ªI BISERICA ROMANO-CATOLICÃÎN PERIOADA ANILOR ’60-’80

1. Politica P.C.R. faþã de minoritatea maghiarã

Dupã moartea lui Gheorghiu-Dej ºi alegerea lui Nicolae Ceauºescu în funcþia deprim-secretar al C.C. al P.C.R. a urmat o perioadã de relaxare generalã, care a aduso relativã liberalizare inclusiv a politicii Partidului faþã de minoritãþi, accentuatã maiales dupã 1968. În a doua parte a anilor ’50, Gheorghe Gheorghiu-Dej luase o seriede mãsuri precum reorganizarea Regiunii Autonome Maghiare, unificarea instituþiilorde învãþãmânt, prin care se urmãrea restrângerea drepturilor colective ºi mãrireacontrolului ideologic ºi politic asupra comunitãþii maghiare.

Aplicând o nouã direcþie politicã, aceea de a realiza o înþelegere cu diferitelegrupuri ºi categorii sociale, Nicolae Ceauºescu a urmãrit ºi o oarecare „reconciliere”cu elitele ºi comunitatea maghiarã, cãrora le-a oferit un nou cadru de integrarepolitico-culturalã. Cu ocazia reformei administrative din 1968, Ceauºescu nu s-a opuscreãrii a douã judeþe cu o populaþie majoritarã maghiarã, în care au fost create noiinstituþii culturale.1 În acelaºi an conducerea de partid s-a întâlnit cu reprezentanþiielitei maghiare ºi au fost discutate cele mai importante probleme ale acesteicomunitãþi. Chiar dacã drepturile colective nu au fost recunoscute nici de aceastãdatã de cãtre conducerea de partid ºi a fost refuzatã ideea adoptãrii unui nou „statut”al minoritãþilor, s-au fãcut totuºi ºi câteva concesii. Astfel, s-a decis înfiinþareaConsiliului Oamenilor Muncii de Naþionalitate Maghiarã ºi Germanã din România;în anii ’70 s-au înfiinþat unele organe mass-media de mare impact asupra vieþiiculturale ale minoritãþilor, în special în cazul maghiarilor ºi al germanilor (EdituraKriterion pentru minoritãþi, redacþia maghiarã ºi germanã a T.V.R., sãptãmânalulcultural „A Hét”) ºi a crescut timpul alocat emisiunilor de radio în limba maghiarãºi germanã.

La începutul anilor ’70, Ceauºescu ºi-a consolidat poziþia în Partid eliminându-idin prim-planul vieþii publice pe potenþialii sãi rivali ºi a câºtigat simpatia majoritãþiiromânilor cu politica de destindere pe plan intern ºi cu manevrele de politicã externã.La ºedinþa plenarã a C.C. al P.C.R. din iulie 1971, Nicolae Ceauºescu a rostit ocuvântare despre îmbunãtãþirea activitãþii politico-ideologice ºi a educaþiei marxisteîn ceea ce priveºte membrii de partid, moment cunoscut mai târziu sub denumireade „tezele din iulie.” Acestea au avut consecinþe majore pe termen lung ºi au cauzat

15

1 Pentru detalii, a se vedea: Novák Csaba Zoltán, Anul posibilitãþilor? 1968 în România ºi problema naþionalã,în Vasile Ciobanu, Sorin Radu (coord.), „Partide politice ºi minoritãþi naþionale din România în secolulXX”, vol. IV, Editura Techno Media, Sibiu, 2009, pp. 299-319.

rupturi vizibile în viaþa politicã a þãrii. Destinderea parþialã resimþitã la sfârºitulepocii lui Gheorghiu-Dej, ºi continuatã iniþial ºi de Nicolae Ceauºescu, a fost succedatãde un nou val de ideologizare, ce a afectat, în cele din urmã, tot mai grav întreagasocietatea româneascã.

Efectele tezelor în plan economic (industrializarea forþatã, scãderea nivelului detrai al populaþiei), administrativ (sistematizarea teritorialã), ideologic ºi cultural(îngrãdirea sistemului educaþional ºi a vieþii culturale a minoritarilor) au creat, treptat,o situaþie tot mai lipsitã de perspective. Existenþa fizicã a majoritãþii instituþiilorculturale ale minoritãþilor naþionale, înfiinþate sau relansate la sfârºitul anilor ’60,n-a fost însã ameninþatã de un pericol iminent. Cu toate acestea, viaþa socialã ºiculturalã a minoritãþilor a fost umbritã de severitatea ideologicã generalã. Activitateadin instituþiile ºi organismele culturale minoritare, care pânã atunci avea un caracterspecific, în mod obligatoriu trebuia sã reflecte acum noile directive ale Partidului. Dela începutul anilor ’70, rolul acestor instituþii s-a diminuat pânã la nivelul la care eletrebuiau sã fie purtãtoarele de cuvânt ale directivelor de Partid, pierzând rolul de aprezenta ºi a dezvolta cultura specificã naþionalitãþilor.

Programul naþionalismului comunist, promovat cu intransigenþã de Ceauºescu,urmãrea crearea unui stat omogen din punct de vedere etnic, pe de-o parte, printr-opoliticã de asimilare forþatã, iar pe de altã parte, printr-un acord tacit privindemigrarea, în Germania sau chiar în Ungaria, a reprezentanþilor celor mai importanteminoritãþi naþionale din Transilvania. Desfiinþarea treptatã a ceea ce a mai rãmasdin reþeaua de învãþãmânt cu predare în limba maghiarã ºi germanã, blocarea saulimitarea accesului maghiarilor la anumite profesii, schimbarea balanþei etnice aoraºelor cu specific maghiar din Transilvania, proiectele de sistematizare a localitãþilorau fost, la rândul lor, elemente importante ale acestui program. De asemenea, înPartid, Armatã ºi Securitate procentul minoritarilor maghiari s-a redus drastic,limitându-se la câteva cadre de încredere ale lui Ceauºescu.2

În paralel cu aceste demersuri, s-a urmãrit eliminarea din spaþiul public a tot ceeace þinea de minoritãþi. Astfel, începând cu al XIII-lea Congres al P.C.R. (1985), noþiuneade „naþionalitate conlocuitoare” a dispãrut treptat din discursul public, locul acesteiafiind preluat de termenul „români de origine maghiarã”. Pânã ºi denumirea ConsiliuluiOamenilor Muncii de Naþionalitate Maghiarã a fost schimbatã în Consiliul OamenilorMuncii Români de Naþionalitate Maghiarã. În 1985 au fost sistate emisiunile în limbileminoritãþilor ale televiziunii ºi ale studiourilor de radio regionale, iar începând cu1988 denumirile localitãþilor nu puteau sã aparã decât în limba românã în toatepublicaþiile minoritãþilor naþionale. Pe fondul deteriorãrii situaþiei economice aRomâniei ºi a scãderii nivelului de trai al populaþiei, propaganda antimaghiarã adevenit din ce în ce mai agresivã. La accelerarea acestui proces membrii comunitãþiimaghiare au reacþionat cu organizarea unor miºcãri de disidenþã ºi cu emigrarea înUngaria ºi în Occident.

16

2 Comisia Prezidenþialã pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Editura Humanitas,Bucureºti, 2008, pp. 334-338.

2. Comunitatea maghiarã din România ºi problema siguranþei de stat

În urma cercetãrilor întreprinse pânã în acest moment, am constatat cã, pânã în 1956,problema maghiarã nu a figurat printre problemele deosebit de importante aflate înatenþia Securitãþii.3 Revoluþia ungarã din 1956, precum ºi consecinþele acesteia pe planintern, au pus într-o altã luminã situaþia maghiarilor din România. Atitudinea favorabilãa majoritãþii societãþii maghiare din Ardeal faþã de revoluþionari a fost catalogatã de cãtreconducerea P.M.R. ca fiind expresia „naþionalismului” ori „revizionismului” maghiar.4

Printre potenþialii duºmani identificaþi în 1957 de Securitate s-a menþionat ºi aºa numitulgrup al „naþionaliºtilor maghiari”, fapt care a determinat plasarea teritoriilor cu populaþiemaghiarã compactã sub o observaþie specialã.

Problema naþionaliºtilor maghiari s-a pus pe tapet ºi din cauza reînvieriisentimentului naþional în România, fenomen care poate fi observat începând cu anii’60. În paralel cu acest lucru s-a intensificat ºi teama de un revizionism maghiar,susþinut – eventual – ºi de sovietici, care ar fi periclitat la un moment dat posibilitãþile,mai mult decât atât, în anumite cazuri, chiar ºi integritatea teritorialã a României.5

În documentele Securitãþii, adesea, maghiarii din Ardeal au fost acuzaþi de„naþionalism”, „ºovinism” ºi „iredentism”. Catalogarea ca „naþionaliºti” s-a fãcutconform unei noþiuni deosebit de schimbãtoare ºi adaptabile. Raportarea faþã desentimentul naþional ºi mândria naþionalã nu era unitarã nici în ceea ce priveºtementalitatea societãþii româneºti de dupã 1945. Sentimentul naþional exagerat, scosla ivealã de factori interni ºi externi ai politicii de dupã cel de-al doilea rãzboi mondiala fost relativ rapid înfrânat de modelul sovietic pus în practicã în anii ’50 care situaîn prim-plan internaþionalismul6.

De la jumãtatea anilor ’60, odatã cu apariþia ºi interpretarea specificã a conceptuluide „naþiune socialistã”, sentimentul naþional a cãpãtat noi dimensiuni luând aspectulpatriotismului socialist. Maºinãria propagandisticã a folosit în mod conºtient istorianaþionalã, trecutul naþional glorios, ca mijloc de mobilizare. În prima perioadã,discursul oficial a inclus ºi naþionalitãþile, ca parte integrantã a naþiunii românesocialiste, despãrþite de aceasta doar prin intermediul limbii. O astfel de interpretarea conceptului de naþiune socialistã (foarte apropiatã de cea a naþiunii franceze excludeaînsã, din start, în cazul maghiarilor, o legãturã mai strânsã cu naþiunea (culturalã)maghiarã din Bazinul Carpatic. Orice abatere minimalã de la dogmele oficiale puteafi transformatã cu uºurinþã într-o acuzaþie de naþionalism.

Prezentarea unei definiþii precise este foarte dificilã, dar cercetãrile documentelordin epocã aratã cã puteau fi acuzate ca fiind naþionaliste toate manifestaþiile care nurecunoºteau Tratatul de pace de la Trianon ºi, mai apoi pe cel de la Paris, orice

17

3 În multe localitãþi din regiunile locuite în mod compact de populaþia maghiarã, Securitatea nu avea o reþeainformativã eficientã. Cea mai importantã sarcinã a poliþiei secrete era susþinerea „luptei de clasã”(descoperirea ºi neutralizarea elementelor duºmãnoase, supravegherea procesului de colectivizare etc.).Stefano Bottoni, Az 1956-os forradalom és a romániai magyarság (1956-1959), Pro-Print Könyvkiadó,Csíkszereda, 2006, pp. 14-50.

4 Ibidem.5 Novák Csaba Zoltán, Anul posibilitãþilor…, pp. 84-85.6 În general, aceastã epocã este exemplificatã în literatura de specialitate prin lucrãrile istoriografice ale

lui Mihai Roller.

manifestare care se referea la situaþii existente anterior acestor tratate ºi prezentaArdealul ca parte a Ungariei dinaintea anului 1918 (acest lucru era valabil atât pentruhãrþi, cât ºi în cazul unor opere literare, social-politice ºi de geografie), orice legãturãcu un altfel de partid din perioada interbelicã decât cel comunist, criticarea politiciinaþionalitãþilor din propaganda oficialã, menþionarea intereselor minoritare specifice,semnalarea conceptului de naþiune culturalã (interpretarea existenþei culturale ºisociale legate de aceasta), activitatea bisericii ºi, în unele cazuri, chiar ºi relaþiile cucetãþenii din Ungaria sau din strãinãtate (ºtiinþifice, de prietenie etc.).

Deseori ºi pãrerile istoricilor maghiari, foarte diferite de cele ale români, au avutca rezultat acuzaþii referitoare la naþionalism. În pofida faptului cã acest câmp deluptã simbolic al celor douã concepþii istorice a apãrut mai pronunþat în anii ’80,toate ideile sau orientãrile contradictorii opiniilor conducerii P.C.R. au fost urmãriteºi contrabalansate cu scrupulozitate.

Se poate constata faptul cã, în anii ’60, conducerea Partidului a încercat, pe de oparte sã ajungã la un consens cu elita maghiarã din România ºi sã continue efortuldepus pentru integrarea socialistã a comunitãþii maghiare, iar pe de altã parte, avândîn vedere proporþia persoanelor supravegheate sub acuzaþia de „naþionalism”, aacordat pe mai departe o deosebitã atenþie minoritãþilor naþionale de pe teritoriulþãrii. Acest fenomen va lua proporþii însemnate mai ales în anii ’80.

Organele de represiune au reacþionat în continuare cu o sensibilitate deosebitã laorice tip de manifestãri – de altfel sporadice ºi nespecifice majoritãþii societãþiimaghiare ardelene – calificate de cãtre autoritãþi ca fiind „naþionaliste” ºi „contrastatului”.

În bunã mãsurã, relaþiile culturale cu Ungaria au fost catalogate, de asemenea,prin apelativul „naþionalist-iredentist”, sub pretextul cã „naþionaliºtii statelor vecineîi încurajeazã pe cei de aici”.7 În ceea ce priveºte perioada 1965-1989, acuzaþiilereferitoare la statul maghiar au fost formulate în patru puncte: falsificarea conºtientãa faptelor istorice, utilizarea bisericii ºi a scriitorilor în rãspândirea propagandeinaþionaliste, organizarea emigraþiei maghiare din Occident în spiritul revizionist ºiorganizarea propagandei antiromâneºti din S.U.A. ºi Occident8.

Dupã unificarea instituþiilor de învãþãmânt (1959-1962), au fost luate în vizorbisericile, deoarece, pe de o parte se credea cã în aceste instituþii existã un eventualpericol de a se þine discursuri naþionaliste, iar, pe de altã parte, la fel ca în cazulBisericii Ortodoxe Române, acestea ar fi putut împiedica integrarea ideologicã amaghiarilor.

De la jumãtatea anilor ’70, schimbãrile survenite în funcþionarea regimului(respingerea reformelor, rãspândirea unor directive dogmatice rigide, amplificareacultului personalitãþii) au determinat în rândul conducerii de partid o nouã crizã deneîncredere faþã de minoritãþi. Ministerul de Interne a identificat noi þinte de atac

18

7 Arhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii (în continuare, ACNSAS), fondDocumentar, dosar nr. 88, vol. 7, f. 20.

8 Traian-Valentin Poncea, Aurel Rogojan, Spionajul ungar în România, Editura Elion, Bucureºti, 2007, p. 147.

în cadrul unor grupãri sau comunitãþi care se opuneau creºterii gradului deideologizare, ori fãceau parte din rândul potenþialilor opozanþi.

Susceptibilitatea manifestatã din partea conducerii Partidului, ºi personal dinpartea lui Ceauºescu, a dezvãluit noi aspecte ºi în cazul gestionãrii problemeimaghiare. Dupã 1956 cele mai importante obiective ale acþiunilor de urmãriredeclanºate de Securitate au fost instituþiile, persoanele ºi grupãrile din rândulminoritãþii maghiare, considerate naþionaliste ºi revizioniste. În aceste condiþii deneîncredere crescândã, printre elementele potenþial susceptibile se numãrau deja ºiintelectualii care pânã acum se bucuraserã de încrederea partidului. În anii ’80conducerea de partid a redus treptat toate posibilitãþile de integrare politico-culturaleexistente pânã în acel moment. Mulþi lideri politici ºi intelectuali maghiari (KárolyKirály9, János Fazekas10, Géza Domokos,11 András Sütõ12) au pãrãsit sau au fostnevoiþi sã pãrãseascã structurile de conducere ale partidului, intrând în dizgraþiatotalã a lui Ceauºescu, implicit a Securitãþii. În condiþiile în care Ungaria a intensificatcampania de propagandã împotriva regimului condus de Nicolae Ceauºescu, relaþiadintre elita maghiarã din România ºi guvernul ungar a devenit una mai strânsã, faptcare a impulsionat activitatea Securitãþii.

3. Biserica Romano-Catolicã între decimare ºi manipulare

În perioada interbelicã Biserica Romano-Catolicã din Transilvania era o structurãbine definitã, bazatã pe mai mulþi piloni, care juca un rol complex (spiritual, social,economic, cultural) în viaþa comunitãþii maghiare din România ºi nu numai. În cadrulcomunitãþii maghiare din Transilvania o mare parte a ºcolarilor învãþa în ºcolibisericeºti: proporþia lor era de 45% în ºcolile elementare, 75% în licee ºi gimnazii,respectiv 56% în liceele pedagogice. Legãturile strânse cu Vaticanul ofereau BisericiiRomano-Catolice ºi Greco-Catolice ºi un important sprijin politic în afara graniþelorRomâniei. Din acest motiv, în momentul preluãrii puterii de cãtre Partidul Comunist,

19

9 Károly Király (n. 1930) a fost prim-secretar al judeþului Covasna (1968-1972), membru supleant alComitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1969-1972), deputat în Marea Adunare Naþionalã (1969-1973),membru al C.C. al P.C.R. (1969-1974). Din 1978 a devenit opozant al regimului Ceauºescu, criticând politicaacestuia faþã de minoritãþi în mai multe scrisori deschise ºi memorii. Astãzi este considerat unul dintredizidenþii de naþionalitate maghiarã din perioada comunistã. Florica Dobre (coord.), Membrii C.C. al P.C.R.(1945-1989). Dicþionar, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2004, pp. 349-350.

10 Fazekas János (1926-2004) a fost deputat în Marea Adunare Naþionalã (1952-1985), membru alSecretariatului C.C. al P.M.R. (1954-1965), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1954-1984), vicepreºedinteal Consiliului de Miniºtri (1965-1975), ministru al Comerþului Interior (1974-1980), viceprim-ministru alguvernului (1975-1980). La mijlocul anilor ’80 a intrat în conflict cu Ceauºescu ºi a fost îndepãrtat dintoate funcþiile de partid ºi de stat. Florica Dobre (coord.), op. cit., pp. 255-256.

11 Domokos Géza (1928-2007) a fost un scriitor maghiar, membru al biroului C.C. al U.T.M. (1956-1962),membru supleant al C.C. al P.C.R. (1969-1984), director al Editurii „Kriterion” (1969-1984), membru alConsiliului Scriitorilor (1981-1989), vicepreºedinte al biroului de conducere al Uniunii Scriitorilor(1988-1989). Florica Dobre (coord.), op. cit., pp.223-224. La 22.12.1989 a devenit membru în ConsiliulFrontului Salvãrii Naþionale. A fost primul preºedinte al U.D.M.R., fiind ales deputat pe listele acesteiformaþiuni politice în legislatura 1990-1992. http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A9za_Domoko s, acce-sat 8.04.2011.

12 Sütõ András (1927-2006) a fost un scriitor maghiar, membru al Uniunii Scriitorilor (din 1949), redactor-ºefal revistei „Új Élet” din Târgu-Mureº (1959-1989), membru al Marii Adunãrii Naþionale (1965-1980). FloricaDobre (coord.), op. cit., p. 553. În ultimii ani ai regimului Ceauºescu a intrat în dizgraþie ºi nu ºi-a maiputut publica lucrãrile în România.

Biserica Romano-Catolicã (împreunã cu alte biserici) a fost privitã ca un obstacolputernic în calea transformãrii socialiste ale societãþii.

Primul atac împotriva romano-catolicilor a avut loc, ca ºi în cazul celorlalte biserici,în anul 1948. Totuºi, puterea comunistã din România, în cazul majoritãþii bisericilor,nu urmãrea distrugerea totalã a acestora13 ci subordonarea lor faþã de noul regim,distrugerea autonomiei lor, respectiv a întregii lor reþele socio-culturale14. Prinordonanþa 176 din 3 august 1948 are loc naþionalizarea ºcolilor, adicã distrugerea atot ceea ce însemna învãþãmânt confesional. Au fost naþionalizate 468 instituþii deînvãþãmânt romano-catolice, 531 reformate, 34 unitariene ºi 8 aparþinândevanghelicilor de limbã maghiarã15. Noua lege a cultelor din 4 august 1948 (Decretulnr. 77) garanta teoretic libertatea confesionalã, însã oferea statului prilejul de ainterveni atunci când considera de cuviinþã în viaþa bisericilor, întrucât, printre altele,ea prevedea cã în România „cultele religioase sunt libere sã se organizeze ºi sãfuncþioneze dacã practicile ºi ritualul lor nu sunt contra Constituþiei, securitãþii sauordinii publice ºi bunelor moravuri”16. Funcþionarea tuturor bisericilor era pusã subcontrolul direct al Departamentului Cultelor, ele pierzând astfel vechea lor autonomie.

În acest proces de transformare socialistã, Biserica Romano-Catolicã, respectivcea Greco-Catolicã, prin legãturile lor strânse cu Vaticanul, au însemnat un obstaculieºit din comun în faþa încercãrilor Partidului Comunist de a subjuga toate confesiuniledin România. În cazul celorlalte confesiuni (ortodocºi, reformaþi, unitarieni) „inte-grarea” în noile structuri politice a fost mai facilã, liderii lor fiind recunoscuþi, iarmarea majoritate a preoþilor fiind lãsaþi sã-ºi continue activitatea ecleziasticã, chiardacã într-un cadru foarte restrâns. Greco-catolicii ºi romano-catolicii nu acceptau,însã, în nici un caz ruptura de Roma. Dacã în cazul greco-catolicilor Partidul a gãsitsoluþia de a-i „reintegra” în „biserica-mamã”, în privinþa romano-catolicilor s-a încercatimpunerea unei noi conduceri care sã accepte colaborarea cu autoritãþile comuniste,din acest motiv fiind ºi amânatã aprobarea noului statut al Bisericii Romano-Catolice.În persoana lui Márton Áron17, romano-catolicii din Transilvania aveau un lider

20

13 Motivat de tendinþele venite dinspre U.R.S.S., Partidul Comunist a decis desfiinþarea Bisericii Greco-Ca-tolice din România. Cristian Vasile, Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist (1945-1989).Documente ºi mãrturii, Editura Polirom, Iaºi, 2003, pp. 27-36.

14 Nagy Mihály Zoltán, A Román Egyházügyi Hivatal irattárának hasznosíthatósága az egyháztörténetikutatásokban, în Varga Szabolcs, Vértesi Lázár, „Az 1945-utáni magyar katolikus egyháztörténet újmegközelítései”, PHF, 2007, p. 203.

15 Vincze Gábor, Illúziók és csalódások. Fejezetek a romániai magyarság második világháború utáni történetébõl.Státus Könyvkiadó, Csíkszereda, 1999, pp. 311-312.

16 Monitorul Oficial, Partea I, anul CXVI, nr. 178, miercuri, 4.08.1948, p. 6392.17 Márton Áron (1896-1980), canonic (21.01.1937), administrator apostolic al Episcopiei de Alba Iulia

(14.09.1938), episcop romano-catolic de Alba Iulia (24.12.1938) a îndeplinit ºi funcþia de administratorapostolic al Episcopiei de Satu Mare-Oradea (1939-1942). A fost arestat la 21.06.1949, fiind condamnatprin sentinþa nr. 1165 a Tribunalului Militar Bucureºti din 30.07.1951 la muncã silnicã pe viaþã pentruinfracþiunea de înaltã trãdare. (ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 254, vol. 2, ff. 65-75). Încarcerat iniþial laJilava (21.06.1949) la 11.08.1951 a fost transferat la penitenciarul Aiud pentru ca la 20.09.1951 sã fiemutat la închisoarea din Sighet „pentru a fi supus regimului celular”. A fost eliberat în 1955. (ACNSAS,fond Penal, dosar nr. 254, vol. 3, ff. 174-179; vol. 10, f. 29). Într-un referat al Securitãþii din 31.05.1957se preciza cã: „la 1.01.1955 a fost pus în libertate fiind reinstalat în funcþie la Alba Iulia, continuând sãdesfãºoare o intensã activitate duºmãnoasã”. Pentru cã exercita o influenþã negativã în rândul populaþieide naþionalitate maghiarã se propunea fixarea domiciliului obligatoriu la Alba Iulia pe 36 luni. (ACNSAS,

puternic ºi consecvent18. Dupã desfiinþarea Bisericii Greco-Catolice, Márton Áron i-acomunicat episcopului Iuliu Hossu cã: „Toate bisericile eparhiei mele, în scopulserviciilor diverse, stau la dispoziþia fraþilor noºtri greco-catolici.”19 Totodatã ca unfel de replicã la atacurile pornite pe mai multe fronturi de cãtre Partidul Comunist,episcopul le-a transmis tuturor preoþilor din eparhia lui ca la slujbele religioase sãaleagã din Biblie citate care sã întãreascã în cadrul populaþiei rezistenþa sufleteascã.20

Pentru a combate rezistenþa romano-catolicilor, autoritãþile au acþionat în douãdirecþii: decapitarea conducerii ºi, apoi, obþinerea loialitãþii preoþilor rãmaºi fãrã liderispirituali. Episcopul Márton Áron a fost arestat în data de 21 iunie 1949 ºi condamnatla închisoare pe viaþã iar alþi zeci de preoþi romano-catolici au fost arestaþi ºi aruncaþiîn închisori. Cei care au scãpat momentan de închisoare au fost mutaþi în localitãþimai puþin importante. În schimb, ierarhii care au acceptat colaborarea cu noileautoritãþi au fost sprijiniþi sã obþinã poziþii importante în fruntea Bisericii Romano-Catolice. Astfel, la Alba Iulia a fost instalatã o nouã conducere a Bisericii Romano-Catolice în frunte cu Adorjáni Károly iar Endre Ágotha a fost încurajat sã înfiinþezeaºa-numita „Miºcare a preoþilor pentru pace”. Pe de altã parte, diecezele Timiºoara,Oradea ºi Satu-Mare au fost degradate în protopopiate.

Mai multe surse atestã faptul cã în aceastã perioadã s-a încercat ºi rupereaBisericii-Romano-Catolice din România de Vatican ºi crearea unei biserici catolice„independente.21 În pofida încercãrilor Partidului, rezistenþa catolicilor nu a putut fiînfrântã. În locul episcopului arestat, cu acordul Romei au fost numiþi înlocuitori aiacestuia, „ordinarius substitus” iar dupã ce mulþi dintre purtãtorii acestei funcþii aufost arestaþi, persoana care a ajuns sã deþinã poziþia respectivã a început sã funcþioneze

21

Fond Penal, dosar nr. 254, vol. 12, f. 1). Prin Decizia nr. 6826, din 5.06.1957, i se fixa domiciliul obligatoriupe 36 luni la Alba Iulia, ulterior acesta fiind majorat succesiv cu 60 luni (Decizia nr. 15929, din 21.06.1960),12 luni (Decizia nr. 6569, din 25.05.1965), respectiv 24 luni (Decizia nr. 6599 din 5.06.1966). (ACNSAS,fond Penal, dosar nr. 254, vol. 12, ff. 2, 14, 28, 36). Conform Protocolului nr. 54 al ºedinþei PrezidiuluiPermanent al C.C. al P.C.R. din 21.11.1967 la care au participat Nicolae Ceauºescu, Chivu Stoica, IonGheorghe Maurer, Alexandru Bârlãdeanu, Emil Bodnãraº, Alexandru Drãghici, Paul Niculescu Mizil ºi IlieVerdeþ s-a hotãrât, printre altele, ca: „organele de stat sã ia mãsuri pentru a se ridica domiciliul obligatoriuepiscopului romano-catolic Márton Áron”. (ANIC, Fond C.C. al P.C.R., Secþia Cancelarie, dosar nr.184/1967, ff. 2-3). La 22.11.1967, din ordinul lui Emil Bodnãraº, vicepreºedinte al Consiliului SecuritãþiiStatului, i s-au ridicat restricþiile domiciliare iar dosarul de D.O. nr. 1753 a fost casat „la arhivã pentrupãstrare”. (ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 254, vol. 12, f. 52). Prin Decizia nr. 94 a Tribunalului Supremal R.S.R. din 12.09.1968, s-a admis recursul Procurorului General împotriva Sentinþei nr. 1165/1951 casândhotãrârile acesteia. (ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 254, vol. 3, ff. 174-179). În 1969 episcopului MártonÁron i s-a permis sã meargã la Vatican, unde a fost primit de papa Paul al VI-lea. Din 1976 s-a confruntatcu probleme de sãnãtate tot mai grave, pe fundalul unor boli mai vechi contactate în detenþie. Starea desãnãtate a episcopului l-a determinat pe Paul al VI-lea sã numeascã un episcop auxiliar, în persoana luiJakab Antal. La 2.04.1980, Márton Áron s-a retras din rangul de Episcop de Alba Iulia, devenind Episcopemerit. A murit la 29.09.1980 ºi a fost înmormântat în cripta Catedralei din Alba Iulia. În documenteledin Arhiva CNSAS numele sãu apare, de regulã, fãrã diacritice. Nota biograficã a episcopului Márton Árona fost realizatã de Andreea Dobeº ºi este inclusã în teza sa de doctorat. Îi mulþumim pentru faptul cã aacceptat sã fie publicatã în prezentul volum.

18 Márton Áron a condamnat atât fascismul cât ºi comunismul. Virt László, Nyitott szívvel. Márton Áronpüspök élete és eszméi. Teleki László Alapítvány-XX, Század Intézet, Budapest, 2002, pp. 181-218.

19 Léstyán Ferenc, Erdélyi Szibéria. Az erdélyi katolicizmus gyõzedelmes küzdelme a hithûségért, GyulafehérváriRómai katolikus Érsekség, Gyulafehérvár, 2003, p. 56.

20 Ibidem.21 Tempfli Imre, Sárból és napsugárból, Metem Kiadó, Budapest, 2002, pp. 124-125.

în secret. Nici „Miºcarea preoþilor pentru pace” n-a adus rezultatele dorite. Laconferinþa miºcãrii din 27 aprilie 1950, organizatã la Târgu-Mureº, din cei 349 depreoþi romano-catolici ºi 44 de preoþi-cãlugãri ai Episcopiei de la Alba Iulia auparticipat numai 26. Participanþii au fost sancþionaþi cu excomunicare din parteaBisericii Romano-Catolice. „Preoþii democraþi” au fost boicotaþi de multe ori chiar decredincioºi22.

Biserica Romanã-Catolicã a fost decimatã dar nu a fost înfrântã. Deºi i s-a distrussistemul educaþional ºi economic, ea a continuat sã funcþioneze ºi sã îndeplineascãun rol complex în viaþa comunitãþilor locale. Forþa Bisericii Romano-Catolice ºiinfluenþa ei sunt dovedite ºi de impactul pe care l-au avut deplasãrile fãcute deepiscopul Márton Áron dupã ieºirea din închisoare. Sute de tineri s-au înscris pentrumiruire ºi episcopul a fost primit în fiecare localitate cu mare respect, devotament ºidragoste de mulþimile adunate. Cãlãtoriile întreprinse de episcop au provocat însã ºiunele surprize neplãcute, atât pentru organele de partid locale cât ºi pentru celecentrale, mulþi membri de partid, chiar ºi lideri locali, neavând puterea ºi voinþa sãspunã un categoric „nu” la chemarea bisericii. Din documentele epocii reiese faptulcã în diferite localitãþi s-au înscris la miruire mulþi membri de partid ºi copiii unorlideri locali23. Aceste vizite au fost considerate drept gesturi politice de cãtreconducerea de partid ºi organele locale ale P.M.R., care au încercat sã contrabalansezeprezenþa episcopului prin organizarea unor programe culturale ºi distracþii.24 În urmaacestor evenimente episcopul a primit domiciliu forþat. Lipsit de dreptul de a pãrãsipalatul episcopal, Márton Áron ºi-a pãstrat în totalitate postura de lider spiritual alBisericii Romano-Catolice ºi a rãmas una dintre cele mai influente personalitãþimaghiare din România. Intelectuali, laici, lideri bisericeºti (inclusiv cei din afaraBisericii Romano-Catolice), mii de credincioºi ºi chiar unii oameni politici, þineaulegãtura cu el ºi aºteptau câte un sfat în diferitele lor probleme.

Prin aplicarea teoriei leniniste – integrarea minoritãþilor naþionale prin propriaelitã – cultivarea identitãþii naþionale era sub controlul Partidului25. BisericaRomano-Catolicã, mai puþin controlatã constituia o adevãratã oazã de alteritate înacest domeniu. În timp ce elita maghiarã integratã în sistem avea o dublã identitate(ideologicã ºi naþionalã), cultivând o culturã maghiarã (de altfel, din multe puncte devedere, foarte valoroasã) în formã naþionalã (în limba maghiarã), dar cu un fondsocialist, Biserica Romano-Catolicã oferea comunitãþii maghiare cultivarea unui alttip de identitate naþionalã, care conþinea ºi acele elemente conservatoare care fuseserãeliminate de cãtre cenzura de partid din viaþa culturalã oficialã: tradiþiile ºi sãrbãtorile

22

22 Léstyán Ferenc, op. cit., pp. 87-191.23 Stefano Bottoni, Sztálin a székelyeknél, Pro-Print Könyvkiadó, Csíkszereda, 2008, pp. 313-333.24 Ibidem.25 Pe baza acestei teorii a funcþionat în perioada 1945-1953 Uniunea Popularã Maghiarã, o organizaþie ajunsã

sub influenþa Partidului Comunist. În 1952 a fost înfiinþatã Regiunea Autonomã Maghiarã. În aceastãstructurã administrativã „construcþia socialismului” se realiza sub conducerea unei elite de originemaghiarã. Pentru mai multe detalii despre Uniunea Popularã Maghiarã a se vedea: Nagy Mihály Zoltán,Olti Ágoston, Érdekképviselet vagy pártpolitika. Iratok a Magyar Népi Szövetség Történetéhez 1944-1953,Pro-Print Könzvkiadó, Csíkszereda, 2009.

religioase, culturale, tradiþia ºi amintirea istoricã, o literaturã maghiarã necenzuratã.În aceste condiþii Biserica Romano-Catolicã constituia nu numai o forþã spiritualã înlupta pentru controlul sufletelor, dar juca un rol foarte important ºi în pãstrareaidentitãþii naþionale, a legãturilor intercomunitare în cadrul minoritãþii maghiare dinRomânia.

În ultimii ani din perioada Dej ºi în prima parte a regimului Ceauºescu, în Româniaa avut loc o oarecare deschidere politicã. Însã, pentru a pune în practicã noua liniepoliticã externã, Dej ºi urmaºul lui la putere, aveau nevoie de un oarecare compromiscu societatea româneascã. Astfel, în perioada 1963-1964, o mare parte a deþinuþilorpolitici, printre care ºi preoþii romano-catolici, au fost eliberaþi. Prin desfiinþarea sauunificarea instituþiilor culturale „autonome” maghiare cu cele româneºti la sfârºitulanilor ’50, începutul anilor ’60, Partidul practic a pus sub controlul sãu viaþa culturalãa comunitãþii maghiare din România. Acest control nu s-a pierdut nici în perioadade relativã liberalizare.

În paralel cu aceste evenimente are loc o schimbare ºi în privinþa politicii faþã deBisericile din România. Partidul nu mai recurge la forþã, preoþii nu mai sunt aruncaþiîn închisori26.

Tot în anii ’60, Biserica Romano-Catolicã a avut posibilitatea de a relua legãturaoficialã cu Vaticanul, care îºi manifestase dorinþa de a începe negocierile cu statulromân pentru reglementarea situaþiei acesteia. În 1968 s-au fãcut primii paºi, apoiîn anii ’70-’80 au avut loc tratativele bilaterale în acest sens.27

De asemenea în a doua parte a anilor ’60 are loc un alt fenomen important însânul Bisericii Romano-Catolice ºi anume, o oarecare reorientare, reînnoire dogmatico-teologicã în urma Conciliului Vatican II28. Apare acum o nouã generaþie, generaþialui Pálfi Géza, care abordeazã într-un alt stil munca ºi vocaþia de preot. Însuºi episcopulMárton Áron, cu ocazia hirotonirii preoþilor din 5 aprilie 1964, le transmitea urmãtorulmesaj: „Noi, cei bãtrâni, care am fost educaþi într-o altã lume, ne-am pregãtit cu alteperspective pentru transmiterea Evangheliei, suntem urmãriþi de câteva urme aletrecutului. Noi, nu suntem în stare – sau numai parþial – sã comunicãm tineretuluiîn spiritul acestei nou limbaj. Voi, însã, sunteþi în întregime copii acestei noi epoci”.29

Biserica Romano-Catolicã ºi-a intensificat activitatea spiritual-educativã ºi, încondiþiile dictaturii, ºi-a întãrit treptat postura de important bastion al rezistenþeifaþã de procesul creãrii noii societãþi socialiste „multilateral dezvoltate”. Iatã cum

23

26 Numãrul celor întemniþaþi, comparativ cu anii ’50, este mult mai mic.27 Ovidiu Bozgan, Cronica unui eºec previzibil. România ºi Sfântul Scaun în epoca pontificatului lui Paul al

VI-lea (1963-1978), Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2004, pp. 214-288.28 Conciliul Vatican II a fost deschis de cãtre Papa Ioan al XXIII-lea în 1962 ºi a fost închis în 1965 de cãtre

Papa Paul al VI-lea. Problema centralã a discuþiilor a fost reînnoirea vieþii ecleziastice în cadrul BisericiiRomano-Catolice, deschiderea cãtre lumea laicã, dialogul cu tot ce însemna spiritul noii epoci, respectivcrearea unitãþii în lumea creºtinã. În urma Conciliului, Biserica Romano-Catolicã a luat o serie de mãsurireformatoare în liturghie, creând o nouã imagine mult mai umanã a Bisericii. Spiritul Conciliului s-a fãcutsimþit în România la sfârºitul anilor ’60 - începutul anilor ’70 datoritã tinerilor care studiaserã la Romaºi prin intermediul cãrþilor bisericeºti din Ungaria ºi Germania. La Alba Iulia unul dintre cei mai importanþireprezentanþi ai acestei noi miºcãri a fost Vencser László.

29 Marton József, Márton Áron írásai és beszédei. II. Kötet, Editura Altip, Alba Iulia, 1996, p. 80.

apare aceastã problemã într-un raport al Securitãþii din judeþul Covasna: „În ultimaperioadã de timp se observã o intensificare a activitãþii preoþilor romano-catolici pelinia îndoctrinãrii copiilor ºcolari ºi a tineretului într-un spirit mistico-religios cât ºiexprimãrii unor concepþii ostile orânduirii noastre socialiste. Din datele ce le þinemrezultã cã activitatea preoþilor romano-catolici este organizatã ºi condusã de unprogram riguros stabilit de cãtre episcopul Márton Áron ºi auxiliarul sãu dr. JakabAntal30care este executat cu multã intensitate de cãtre deservenþii acestui cult”.31

Puterea comunistã nu a renunþat, însã, sã-ºi impunã controlul asupra activitãþilorbisericeºti nici în condiþiile de relativã liberalizare. Securitatea chiar ºi-a intensificatactivitatea de supraveghere informativã. Potrivit documentelor identificate în ArhivaCNSAS, supravegherea informativã a preoþilor catolici maghiari în anii ’70-’80 s-adatorat în special faptului cã aceºtia aveau legãturi „suspecte” cu emisari aiVaticanului ºi ai altor organizaþii cultice „reacþionare”, desfãºurau acþiuni „naþional-ist-iredentiste” ºi sprijineau material ºi moral pe preoþii greco-catolici.32

În aceastã perioadã, pentru obþinerea controlului asupra vieþii bisericeºti s-a recursla o nouã tacticã: manipularea. S-a lãrgit reþeaua de informatori în centrul episcopalde la Alba Iulia ºi în jurul acelor persoane, în special preoþi, care erau consideraþipericuloºi. Prin intermediul acestor reþele ºi, bineînþeles, cu ajutorul DepartamentuluiCultelor, s-a încercat manipularea conducerii bisericeºti în direcþia doritã de ideologiaºi interesele regimului comunist, eliminarea din poziþiile de cheie, compromiterea ºiizolarea tuturor elementelor considerate periculoase.337T

24

30 Jakab Antal (1909-1993) a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia fiind hirotonit la29.06.1934. A studiat apoi la Universitatea Pontificalã Lateranã din Roma, unde a ºi obþinut titlul dedoctor în teologie. Reîntors în þarã în anul 1942, a fost ridicat la rangul de canonic ºi numit profesor laSeminarul Teologic Romano-Catolic din Cluj. La 10.03.1951 a fost numit ordinarius-substitutus al Diecezeide Alba Iulia. A fost arestat la 20.08.1951 ºi condamnat la 18 ani muncã silnicã. A executat pedeapsa înînchisorile Jilava, Baia Sprie, Gherla, Piteºti, Dej, Deva. A fost eliberat la 16.04.1964. În 1972 Paul alVI-lea l-a numit episcop-auxiliar de Alba Iulia. A fost consacrat la 13.02.1972 în Basilica San Pietro dinRoma de cãtre Papa Paul al VI-lea. Dupã retragerea din funcþie a episcopului Márton Áron, la 2.04.1980,Jakab Antal i-a succedat. La 14.03.1990 s-a retras din funcþie, devenind episcop-emerit.http://ro.wikipedia.org/wiki/Antal_Jakab, accesat la 23.03.1010. În documente apare ºi ca„Jakab/Jákáb/J�k�b/Iakab Anton”.

31 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 42, f. 30.32 Denisa Florentina Budeancã, Supravegherea informativã a preoþilor catolici maghiari în anii ’70-’80, în Vasile

Ciobanu, Sorin Radu (coord.), op. cit., p. 344.33 Deocamdatã nu avem date precise cu privirea la numãrul ºi procentul preoþilor recrutaþi ca informatori.

Într-un raport al Securitãþii din 1967 se aratã, însã, cã din cei 671 de preoþi romano-catolici din þarã, 80au acceptat colaborarea cu poliþia politicã. Stefano Bottoni, op. cit., p. 320.

II. DOSARELE „PALADE” ªI „FILIP”DIN ARHIVA CNSAS

1. Consideraþii generale privind acþiunile întreprinse de Securitateîmpotriva opozanþilor regimului comunist între 1964-1989

Cu toate cã în 1964 regimul comunist din România a decis masiva eliberare adeþinuþilor politici din închisori, adversarii sãi politico-ideologici au continuat sãresimtã din plin presiunea existenþei într-un stat totalitar. Lupta împotriva celor care,din diferite motive, erau catalogaþi drept „elemente duºmãnoase” a cãpãtat, însã, noidimensiuni, Securitatea preferând acum o supraveghere mai îndelungatã ºi minuþio-asã a acestora înainte de a acþiona direct împotriva lor. Prin utilizarea unor metodeºi mijloace specifice precum: reþeaua informativã34, filajul35, controlul ºi cenzurasecretã a corespondenþei36, mijloacele T.O.37, percheziþia, investigaþia38, cercetarea

25

34 Prin reþea informativã se înþelege totalitatea informatorilor, colaboratorilor, rezidenþilor, persoanelor desprijin, gazdelor/caselor de întâlniri utilizate de Securitate ºi Miliþie pentru culegerea ºi trasmiterea deinformaþii referitoare la persoane sau probleme aflate în atenþia acestora. Cristina Anisescu, InformatoriiSecuritãþii – de la recrutare, la abandon, în Virgiliu Þârãu (coord.) „Învãþând istoria prin experienþeletrecutului: Cetãþeni obiºnuiþi supravegheaþi de Securitate în anii ’70-’80”, Editura CNSAS, Bucureºti, 2009,pp. 44-45.

35 Filajul consta în supravegherea directã a deplasãrilor unei persoane între diferite locaþii. Prin filajSecuritatea dorea sã descopere, de regulã, persoanele cu care se întâlnea un individ sau locurile pe carele vizita. În documentele Securitãþii se arãta cã filajul este un „lux” ºi se recomanda folosirea lui cumoderaþie. Operaþiunile de filaj au fost efectuate de cadre specializate aparþinând Direcþiei „F” (1951-1956),Direcþiei a VII-a (1956-1967), Direcþiei a IX-a (1967-1972) ºi Unitãþii Speciale „F” (1973-1989).http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08.2010.

36 Controlul ºi cenzura secretã a corespondenþei presupunea interceptarea scrisorilor, coletelor, telegramelorpersoanelor urmãrite, interceptarea manifestelor, memoriilor ºi a scrisorilor de protest, precum ºiidentificarea autorilor lor. Informaþiile culese erau transmise apoi cãtre diferitele servicii ale Securitãþiiîn vederea valorificãrii lor. De controlul ºi cenzura secretã a corespondenþei s-au ocupat, de-a lungultimpului: Serviciul „F” (1956-1967), Direcþia IX (1968-1972), Direcþia VI (1972-1973) ºi Unitatea Specialã„S” (1973-1989). Interceptarea corespondenþei unei persoane urmãrite se fãcea la cererea ofiþerilor careinstrumentau dosarul - cu aprobarea superiorilor lor - pe o perioadã limitatã de timp. Denisa Bodeanu,Controlul ºi cenzura secretã a corespondenþei, în Virgiliu Þârãu (coord.), op. cit., pp. 93-94.

37 Tehnica operativã (T.O.) era folositã pentru „obþinerea de informaþii, verificarea ºi completarea celorrezultate de la reþeaua informativã ºi din alte mijloace ale muncii de securitate, în scopul cunoaºterii,prevenirii, descoperirii ºi lichidãrii infracþiunilor contra securitãþii statului, precum ºi în alte situaþii cerutede munca de securitate”. Potrivit documentelor vremii, principalele categorii de mijloace speciale T.O.erau : „mijloace T.O. de interceptare a discuþiilor purtate de obiective ºi a transmiterilor telex; sistemesecrete de observare, fotografiere, filmare ºi televiziune în circuit închis, precum ºi cele necesarepãtrunderilor secrete”. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 171, ff. 3-4. În general,înregistrãrile prin mijloace T.O. se fãceau pe o perioadã determinatã de timp, de la câteva zile la câtevaluni. Instalarea ºi exploatarea mijloacelor T.O. a constituit profilul de muncã al urmãtoarelor unitãþi:Direcþia a VII-a (1948-1951), Serviciul „T” (1956-1967), Direcþia Generalã Tehnico-Operativã ºi de Înzestrare(1967-1972), Direcþia Generalã de Tehnicã Operativã (1972-1973), Unitatea Specialã „T” (1973-1989).http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08.2010.

38 Investigaþia era „un mijloc special al muncii de securitate care asigurã studierea sistematicã ºi obþinereaîn secret, prin metode, procedee ºi mijloace specifice a unor date ºi informaþii despre persoane, locuri,medii ºi fapte ce prezintã interes pentru organele securitãþii statului, contribuind la prevenirea,descoperirea ºi neutralizarea activitãþilor cu caracter infracþional.” ACNSAS, fond Documentar, dosar nr.7929, vol. 170, p. 18.

informativã sau ancheta39 erau obþinute date complexe despre viaþa ºi activitateacelor urmãriþi. Astfel, pe lângã documentarea activitãþii lor „duºmãnoase”, Securitateaajungea sã ºtie cum îºi îndeplinesc sarcinile de serviciu, care le sunt idealurile ºihobby-urile, cine le sunt prietenii ºi duºmanii sau care le sunt slãbiciunile.

Atunci când se aprecia cã victima este bine prinsã în aceastã plasã de pãianjen,Securitatea intervenea direct pentru neutralizarea ei. Astfel, în momentul consideratoportun, erau aplicate aºa-numitele „mãsuri preventive de securitate”, din categoriacãrora fãceau parte, printre altele, influenþarea pozitivã40, avertizarea41, punerea îndezbatere publicã42, destrãmarea anturajului43. În general, aceste mãsuri erausuficiente pentru înfricoºarea ºi descurajarea persoanelor urmãrite, mai ales cã eleerau însoþite uneori de violenþe fizice ºi aproape întotdeauna de compromitereaacestora ºi de izolarea sau maginalizarea lor de cãtre cei din jur. Dacã mãsurilerespective nu dãdeau, totuºi, rezultatele aºteptate, instituþiile represive recurgeau lametode mai dure precum: internarea în azile psihiatrice (Vasile Paraschiv44), arestarea

26

39 Cercetarea informativã sau ancheta informativã era „una dintre principalele metode specifice folosite înactivitatea informativ-operativã de securitate” ºi reprezenta „acþiunea de clarificare a unor informaþii înlegãturã cu care existã indicii temeinice de veridicitate ºi care se realizeazã prin investigarea, în moddirect sau sub acoperirea unor organe, a oricãror persoane ce prezintã interes”. Daniela Iamandi, AncheteleSecuritãþii în ultimele decenii ale comunismului, în Virgiliu Þârãu (coord.), op. cit., pp. 114-115.

40 Influenþarea pozitivã era o mãsurã preventivã de securitate care se realiza prin reþeaua informativã, prin uniifactori de la locul de muncã sau prin familie, în cazul unor persoane care trebuiau „apãrate de receptareaunor idei ºi concepþii negative de naturã a le antrena la acte antisociale ce pot aduce prejudicii intereselorstatului”. Uneori influenþarea pozitivã se realiza ºi direct de cãtre ofiþerul de securitate. Mãsura trebuia aprobatãde ºefii de servicii, precum ºi de ºefii birourilor de contrainformaþii militare ºi nu se înregistra în evidenþeleoperative de securitate. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 443, p. 14.

41 Avertizarea era o mãsurã operativã cu scop preventiv, de intimidare sau descurajare, prin care persoaneurmãrite de Securitate pentru atitudini, opinii sau fapte incompatibile cu ideologia oficialã erau determinatesã-ºi recunoascã vinovãþia ºi sã îºi asume în scris adoptarea unei alte conduite pe viitor. Avertizarea puteaavea loc la sediul organelor de Securitate sau la locul de muncã, în cazul din urmã impunându-se prezenþaofiþerului alãturi de cea a martorilor (persoane din conducerea întreprinderii sau din structurile P.C.R., colegide serviciu, membri ai familiei etc.). Modul în care a decurs avertizarea se consemna detaliat în rapoarteleofiþerilor, iar reacþia persoanei dupã aplicarea acestei mãsuri era de asemenea monitorizatã ºi consemnatã îndocumente. http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08.2010.

42 Punerea în dezbatere publicã era o mãsurã preventivã de securitate care se aplica atunci când se consideracã ea va determina persoana în cauzã „sã nu se mai angreneze în activitãþi ostile” ºi cã va contribui „la sporireavigilenþei ºi creºterea fermitãþii oamenilor muncii faþã de încãlcãrile sau abaterile de la lege”. Organizareadezbaterii publice ºi prezentarea faptelor ce fãceau obiectul acesteia se realiza de cãtre „organismele democraþieisocialiste sau conducerile organizaþiilor socialiste” cãrora organele de securitate le puneau la dispoziþie datelenecesare. Punerea în dezbatere publicã se fãceea cu acordul primului secretar al comitetului judeþean de partid(almunicipiului Bucureºti) ºi cu aprobarea ºefilor unitãþilor centrale (ai securitãþilor judeþene sau a municipiuluiBucureºti), datã cu avizul Direcþiei de Cercetãri Penale a Departamentului Securitãþii Statului. Modul dedesfãºurare a punerii în dezbatere publicã se consemna într-o notã-raport care se ataºa la dosarul cazului.ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 443, p. 14.

43 Destrãmarea consta în „luarea unui complex de mãsuri preventive pentru curmarea activitãþilornecorespunzãtoare care au loc în cadrul unor grupuri ºi anturaje ºi care pot degenera în infracþiuni orialte fapte antisociale de competenþa organelor de securitate.” Destrãmarea trebuia aprobatã de ºefiiunitãþilor centrale (ai securitãþilor judeþene ºi a municipiului Bucureºti), precum ºi de ºefii serviciilor decontrainformaþii militare, cu avizul Direcþiei de Cercetãri Penale a Departamentului Securitãþii Statului.ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 443, p. 15.

44 Vasile Paraschiv (1928-2011) a devenit membru P.C.R. în 1946, convins de „idealurile mãreþe” ale acestuia.La 6.12.1963 a fost evacuat din apartamentul primit de la stat în perioada în care lucrase la Poºta dinPloieºti, fapt ce i-a zdruncinat definitiv încrederea în Partid. În 1968, la alegerile de partid din CombinatulPetrochimic de la Brazi, Vasile Paraschiv a anunþat în cadrul adunãrii generale cã doreºte sã se retragãdin P.C.R. În urma anunþului s-au exercitat numeroase presiuni asupra lui ca sã revinã asupra deciziei,însã fãrã succes. La 28.07.1969 a fost internat cu forþa în Spitalul de nebuni de la Urlaþi fiind eliberat,însã, dupã 5 zile. Acþiunile de protest la care a recurs ulterior au fost urmate de alte arestãri, maltratãri

(Radu Filipescu45, Godó Mihály46 etc.), expulzarea (Paul Goma47) sau chiar eliminareafizicã a adversarilor (Gheorghe Ursu48, Vlad Georgescu49).

Întrucât teroarea dezlãnþuitã în timpul regimului condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej lãsase urme adânci în psihologia colectivã, iar statul comunist dovedise cã poate

27

ºi internãri în spitalele psihiatrice din România. Deºi i s-a oferit posibilitatea sã se stabileascã în Occident,a refuzat, preferând sã lupte în þarã împotriva regimului comunist. Vasile Paraschiv, „Aºa nu se mai poate,tovarãºe Nicolae Ceauºescu”. Memorii dupã 20 de ani, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2007, pp. 7-16;http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Paraschiv, accesat la 20.03.2011.

45 Radu Filipescu (n. 1956) a absolvit cursurile Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii din cadrulInstitutului Politehnic Bucureºti în 1979, dupã care a lucrat la fosta întreprindere I.E.M.I. Bucureºti. Înperioada decembrie 1982 - mai 1983 a rãspândit manifeste prin care chema cetãþenii la demonstraþiianticomuniste în Piaþa Palatului. A fost arestat la 7.05.1983 ºi condamnat la 10 ani de închisoare pentruinfracþiunea de „propagandã împotriva orânduirii socialiste”, conform art. 166 alin. (2) Cod Penal. A fosteliberat la 10.04.1986 în urma eforturilor întreprinse de membrii familiei ºi de o serie de politicieni ºiorganizaþii nonguvernamentale din Occident. În anul urmãtor a încercat o acþiune similarã, dar a fostrearestat pentru o scurtã perioadã (12-22.12.1987). În 1988 a încercat sã înfiinþeze sindicatul „Libertatea”,dar, din cauza presiunilor Securitãþii, demersul nu a avut succes. Ultima datã a fost arestat în dimineaþazilei de 22.12.1989, dar a fost eliberat la prânz. Dupã Revoluþie, a contribuit la înfiinþarea Grupului pentruDialog Social, fiind ºi preºedinte al acestuia (din 1998). http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Filipescu,accesat la 20.03.2011.

46 Godó Mihály (1913-1996) a fost arestat la 18.11.1952 ºi condamnat la 10 ani muncã silnicã pentru „complotla crimã de trãdare”/crimã [de] înaltã trãdare” („a transmis unele ºtiri preot. Menghes despre sit. Biserici[i]din România care acesta avea legãturi cu Vaticanu”). A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Piteºti,Cluj Tribunal, Râmnicu Sãrat, Piteºti, Oradea, Vãcãreºti ºi a fost eliberat la 15.11.1962. La 19.03.1980,Judecãtoria oraºului Caransebeº l-a condamnat la 6 ani închisoare pentru infracþiunea de speculã ºidelapidare în dauna avutului obºtesc, pe motiv cã „în complicitate cu alte 4 persoane din Arad [...] ausustras materiale de la Întreprinderea «Arãdeanca» ºi Cooperativa «Tehnometalica» din Arad, din care auconfecþionat obiecte de cult ºi le-a vândut pe cãi ilicite la diferiþi cetãþeni.” Dupã condamnare a fost adusla Direcþia de Cercetãri Penale din Bucureºti unde a fost anchetat de Direcþia a III-a pentru activitate despionaj ºi de Direcþia I pentru activitate pe linia ordinului iezuit. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr.69, vol. 41, f. 116; fiºele matricole penale din Arhiva Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor accesibilepe site-ul www.crimelecomunismului.ro (în continuare fiºele matricole penale din AANP).

47 Paul Goma (n. 1935) a fost arestat la 22.11.1956 sub acuzaþia de „tentativã de organizare de manifestaþieostilã” ºi condamnat la doi ani de închisoare corecþionalã pe care i-a executat la închisorile Jilava, Codleaºi Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forþat în Bãrãgan (Lãteºti), unde a rãmas pânã în 1964. În1977 s-a solidarizat cu miºcarea „Charta ’77” din Cehoslovacia, adunând mai multe persoane în jurul sãu.Drept urmare, a fost permanent urmãrit, apoi arestat ºi bãtut de Securitate. La 20.11.1977 lui, soþiei ºicopilului sãu, le-a fost retrasã cetãþenia românã, fiind expulzaþi în Franþa. La Paris, a cerut azil politic ºiºi-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la Bucureºti. În 1979 a sprijinit înfiinþarea SindicatuluiLiber al Oamenilor Muncii din România. Cosmin Budeancã (coord.), Experienþe carcerale în Româniacomunistã, vol. III, Editura Polirom, Iaºi, 2009, p. 180.

48 Gheorghe Ursu (1926-1985) a absolvit Institutul Politehnic din Bucureºti, ºi a lucrat ca inginer proiectant.Între 1948-1985 a þinut un jurnal în care a fãcut numeroase aprecieri defavorabile la adresa politicii interneºi externe a P.C.R. Din 1974 a intrat în legãturã cu postul de radio „Europa Liberã”, cu care a avutnumeroase colaborãri. În decembrie 1984, în urma unui denunþ de la locul de muncã, a intrat în atenþiaSecuritãþii, fiind anchetat în stare de libertate pentru „propagandã împotriva orânduirii socialiste”. Înaugust 1985, Securitatea a stabilit neînceperea urmãririi penale, motivând absenþa probelor pentruinfracþiuni de ordin politic. La 21.09.1985 a fost arestat însã pentru „deþinere frauduloasã de valutã”. Înînchisoare a fost torturat atât de organele Securitãþii, cât ºi de colegii lui de celulã (deþinuþii de dreptcomun Marian Cliþã ºi Gheorghe Radu), la instigarea Securitãþii ºi a Miliþiei. În noiembrie 1985, dupã onoapte de torturi cumplite, a fost dus la spitalul penitenciarului Jilava, unde a ºi decedat. Organele statuluiau notat drept cauzã oficialã a morþii o „peritonitã”. Raluca Grosescu, Raluca Ursachi, Justiþia penalã detranziþie. De la Nürnberg la postcomunismul românesc, Editura Polirom, Iaºi, 2009, pp. 189-190.

49 Vlad Georgescu (1937-1988) a absolvit Facultatea de Istorie a Universitãþii din Bucureºti ºi a fost repartizatca cercetãtor la Muzeul Româno-Rus. În 1963, când acesta a fost desfiinþat, a fost transferat la Institutulde Studii Sud-Est Europene. S-a stabilit în Occident în 1979, dupã ce în 1977 a fost þinut în arest timpde douã luni sub acuzaþia de trãdare, în urma redactãrii unei lucrãri de istorie critice la adresa regimului.A devenit colaborator, apoi director al secþiei române a postului de radio „Europa Liberã”. A încetat dinviaþã din pricina unei tumori cerebrale a cãrei cauzã, se presupune, a fi fost iradierea sa de cãtre Securitate.http://www.europalibera.org/author/21414.html, accesat la 20.03.2011.

oricând sã-ºi punã în miºcare pârghiile necesare pentru îngenuncherea adversarilor,cu excepþia grevei minerilor din Valea Jiului (1977) ºi a revoltei muncitorilor dinBraºov (15 noiembrie 1987), pânã în 1989, în România nu au existat ample miºcãride protest anticomuniste.

Cu toate acestea, individual sau în grupuri mici, unii cetãþeni au avut curajul sãacþioneze împotriva regimului, printre ei aflându-se ºi numeroºi deservenþi de cult,din toate bisericile. Între 1964-1989, o proporþie însemnatã a acestora a fostreprezentatã de pastorii evanghelici ºi de preoþii catolici maghiari, ultimii fiind împinºispre revoltã atât de politica antireligioasã a regimului cât ºi de politica de deznaþion-alizare aplicatã sistematic de guvernul de la Bucureºti dupã 1970. Lipsiþi de obligaþiifamiliale, beneficiind de sprijinul unei forþe teribile (Vaticanul) care nu putea lãsaindiferentã nici mãcar puterea comunistã ºi convinºi de faptul cã – aidoma vechilorcreºtini – au datoria de a apãra cu orice preþ credinþa ºi Biserica, preoþii catolici s-aunumãrat, în opinia noastrã, printre cei mai hotãrâþi adversari ai regimului. Treptat,acest lucru a fost conºtientizat ºi de autoritãþile comuniste, care au început sã acordeo atenþie tot mai sporitã supravegherii mediului catolic din România. Aºa cum reiesedin cercetãrile întreprinse în Arhiva CNSAS, unul dintre cei mai importanþi preoþiromano-catolici care s-au aflat în vizorul Securitãþii în intervalul de timp menþionat,a fost ºi personajul principal al lucrãrii de faþã, Pálfi Géza50.

2. Scurtã prezentare a dosarelor întocmite de Securitate preotului Pálfi Géza

În fondul Informativ al Arhivei CNSAS existã actualmente douã dosare (I 69237ºi I 209495) întocmite de ofiþerii fostei Securitãþi în perioada 1963-1986 pe numelepreotului-profesor Pálfi Géza. Primul dintre acestea are 202 file ºi este compus, defapt, din dosarele de verificare51 „Helius”52 ºi „Palade” lucrate de Securitate între1963-1968. El conþine documente din perioada în care Pálfi era student la InstitutulTeologic Romano-Catolic53 din Alba Iulia ºi mai apoi preot în comuna Sândominicdin judeþul Harghita. Cel mai timpuriu document este o notã informativã54 a agentului

28

50 În documentele studiate, numele lui Pálfi Géza este scris în cele mai diverse forme: „Pallfi Geza”, „PalfiGheza”, „Pálfy Géza”, „Palfy Gèza”, „Pallfy Geza”, „Pálffi Géza”.

51 Dosarele de verificare erau deschise pe o perioadã de maxim 6 luni de cãtre ofiþerii operativi care intrauîn posesia unor materiale informative de naturã sã ridice suspiciuni asupra unei persoane. Scopuldeschiderii era clarificarea informaþiilor preliminare obþinute prin reþeaua informativã, în timpulanchetelor, prin interceptarea scrisorilor ºi a convorbirilor sau prin filaj. În cazul confirmãrii suspiciuniloriniþiale, dosarul de verificare se închidea ºi era deschis un dosar de urmãrire informativã individualã saude grup. Dacã informaþiile iniþiale erau infirmate, dosarul se închidea. Atunci când informaþiile erauconfirmate doar parþial, persoana respectivã era luatã în evidenþa dosarului de problemã sau de obiectiv.Florian Banu, „Un deceniu de împliniri mãreþe”. Evoluþia instituþionalã a Securitãþii în perioada 1948-1958,Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, pp. 288-289.

52 Utilizarea unor denumiri codificate este o practicã specificã serviciilor secrete din întreaga lume. ªi înþara noastrã, ofiþerii de securitate atribuiau câte un nume de cod fiecãrei persoane urmãrite, nume careera ales dupã bunul lor plac. Uneori acesta era inspirat de profesia sau comportamentul persoaneirespective.

53 Pregãtirea preoþilor romano-catolici la Alba Iulia are o istorie îndelungatã. În 1753 episcopul ZsigmondSzotyka a înfiinþat seminarul teologic cu numele de Seminarium Incarnatae Sapientiae. În 1778 seminarulteologic s-a mutat în clãdirea fostului liceu iezuit. În perioada episcopului Batthyány Ignác (1780-1792) afost înfiinþatã faimoasa bibliotecã Batthyaneum.

54 Nota informativã era un document redactat de un informator, în care acesta oferea date de interes pentru

„Siegfried” din 17 august 1963, în cuprinsul cãreia acesta se referã, cu precãdere, lacercul literar înfiinþat în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic (Erdélyi IrodalmiIskola), al cãrui preºedinte era teologul55 Pálfi Géza.56 La limita cronologicã superioarãse aflã o adresã din 3 iulie 1968 a „Biroului C” din cadrul Inspectoratului de Securitateal Judeþului Mureº cãtre Serviciul I, în care se aratã cã i se trimite „mapa de lucrunr. 2 (înregistratã la I.S.J. Harghita) privind pe Palfi Geza.”57

Al doilea dosar (I 209495) a purtat numele de cod „Filip” ºi conþine 5 volume ceînsumeazã 888 de file. Din punct de vedere cronologic, documentele aflate în acestdosar de urmãrire informativã58 dateazã din anii 1964-1986. Primul volum are doar5 file ºi este, în realitate, o mapã de verificare întocmitã în 1964 de cãtre Securitateadin Harghita în timp ce Pálfi se afla în Satu Mare, localitatea sa natalã59. Volumulse încheie cu o hotãrâre de trecere în evidenþele Securitãþii a acestuia, pe motiv cãeste „militant activ al cultului romano-catolic”. Pe document apare ºi menþiunea cãmaterialul (cele 5 file) a fost trimis apoi la I.J. Mureº cu „adresa C/12/80212 din19.06.1968”.60 În opinia noastrã, este curios cã aceste file nu au fost incluse în dosarulinformativ 69237 (care trateazã exclusiv perioada 1963-1968) preferându-se ca ele sãdevinã primul volum al dosarului informativ 209495.

Urmãtoarele patru volume ale dosarului au 347, 305, 189, respectiv 42 de file ºiconþin documente din anii 1968-1986. Cel mai vechi document apare în volumul alII-lea ºi este un extras dintr-o scrisoare trimisã la 7 martie 1968 de Pálfi Géza frateluisãu, Árpád, în care îi spunea cã „deja a trecut o sãptãmânã de când sunt laTârgu-Mureº” ºi îi descria preocupãrile zilnice ale preoþilor din oraº.61 La limitasuperioarã a intervalului temporal este o „Notã telefonicã” din 10 aprilie 1986 carese regãseºte la sfârºitul celui de-al V-lea volum al dosarului informativ 209495. Trebuiemenþionat aici cã în volumul al IV-lea, cu excepþia a douã note informative, existãdoar transcrieri ale unor convorbiri înregistrate prin mijloace T.O. în perioada 4 iulie1972 - 8 octombrie 1983, în vreme ce în volumul al V-lea, cu excepþia unei scrisoridin 1979, toate celelalte documente au fost concepute dupã decesul preotului.

29

organele Securitãþii. Documentul era semnat cu nume conspirativ ºi era predat ofiþerului de legãturã cuocazia întâlnirilor periodice. Nota informativã putea fi redactatã fie înaintea, fie în timpul întâlnirii cuofiþerul de securitate respectiv.

55 Termenul „teolog” este utilizat în acest volum cu sensul de student al Institutului Teologic Romano-Catolic.56 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 117.57 Ibidem, f. 6.58 Dosarul de urmãrire informativã cuprinde documentele emise de Securitate pe parcursul supravegherii

unei persoane sau a unui grup, consemnând aplicarea unor mãsuri operative mai complexe decât celeutilizate în cazul altor forme de urmãrire. Deschiderea ºi, respectiv, închiderea unui dosar de urmãrireinformativã erau aprobate de ºefii unitãþilor centrale sau locale ale Securitãþii, de locþiitorii acestora saude ºefii serviciilor. În cazul membrilor de partid, pentru deschiderea unui D.U.I. era necesarã ºi aprobareaconducerii organizaþiei locale a P.C.R. Arhivarea acestei categorii de dosare se fãcea în „Fondul Informativ”.http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08. 2010.

59 Sat din comuna Brãdeºti din judeþul Harghita.60 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 1, f. 5.61 Idem, vol. 2, f. 5.

3. Motivele urmãririi preotului Pálfi Géza de cãtre Securitate

Pálfi Géza a intrat în atenþia Securitãþii în toamna anului 1963, dupã ce a fostinterceptatã o discuþie a sa cu episcopul Márton Áron, în care îi relata acestuia cuma decurs cãlãtoria întreprinsã în Ungaria.62 În perioada 15 noiembrie 1963 - 18februarie 1964, ofiþerii de securitate din Alba Iulia l-au supravegheat îndeaproape cuscopul de a împiedica o eventualã utilizare a sa de cãtre episcop în vederea deschideriiunui „canal de legãturã” cu Vaticanul63 ºi pentru a se clarifica dacã are manifestãri„de naturã naþionalist-ºovinã”.64

Dacã primul motiv enunþat mai sus a dispãrut cu desãvârºire din documente înprimãvara anului 1964, manifestãrile „naþionaliste” sau „naþionalist-iredentiste” aureprezentat, pânã în 1984, principala raþiune a urmãririi preotului Pálfi Géza cãtreSecuritate. Alãturi de acest pilon central, alte motive ale supravegherii sale au fost:neobiºnuita pasiune cu care îºi îndeplinea atribuþiile de preot (categorie în careincludem ºi eforturile depuse în vederea catehizãrii copiilor sau constituirea Asociaþiei„Pro Juventute” în 1970), relaþiile cu cetãþenii strãini (de la care obþinea literaturãºi materiale religioase) ºi atitudinea sa anticomunistã.

Dincolo de argumentele care se regãsesc în documentele din arhiva fostei poliþiipolitice, trebuie sã remarcãm faptul cã Pálfi Géza s-a impus ca un adversar redutabilal Securitãþii deoarece era o personalitate puternicã, un preot cu vocaþie care îºiasumase conºtient misiunea de a educa ºi de a sluji comunitatea catolicã atât pe planmoral-religios, cât ºi pe plan naþional-cultural. Nãscut în secuime, într-un mediu extremde conservator, ce a exercitat o influenþã covârºitoare asupra personalitãþii sale, Pálfiºi-a format o concepþie bine definitã despre comunitate, naþiune, culturã, coeziunesocialã, care nu corespundea deloc cu dogmele ideologiei comuniste. Ceea ce l-apropulsat în atenþia Securitãþii a fost, însã, curajul de a-ºi exprima deschis nemulþu-mirea faþã de politica antireligioasã a autoritãþilor comuniste ºi faþã de mãsurile princare acestea restrângeau drepturile minoritãþilor naþionale, precum ºi hotãrârea dea întreprinde acþiuni concrete pentru a le neutraliza, mãcar parþial, efectele. Înconsecinþã, autoritãþile comuniste ºi Pálfi Géza s-au plasat pe poziþii ireconciliabile,acesta din urmã nefiind dispus sã se integreze în noua societate „multilateraldezvoltatã” care se edifica în România condusã de Nicolae Ceauºescu. Mai mult decâtatât, prin întreaga sa activitate desfãºuratã în calitate de preot ºi profesor, s-a strãduitsã le insufle aceleaºi concepþii elevilor, studenþilor ºi credincioºilor sãi. Chiar dacãacea discuþie purtatã în toamna anului 1963 cu episcopul Márton Áron n-ar fi ajunsatunci la cunoºtinþa Securitãþii, întreaga sa evoluþie ulterioarã ne dovedeºte cã maidevreme sau mai târziu inevitabilul (declanºarea conflictului cu organele de represi-une) s-ar fi produs.

30

62 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 194.63 Cu siguranþã, atât Márton Áron cît ºi Securitatea aveau informaþii despre începerea tratativelor între

Ungaria ºi Vatican ºi despre vizita lui Agostino Casaroli în Ungaria.64 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 11-12.

4. Ofiþeri ºi subofiþeri de Securitate ºi Miliþie care s-au ocupat desupravegherea preotului Pálfi Géza” între 1963-1984

Cel care a deschis prima acþiune de urmãrire a lui Pálfi Géza a fost cãpitanul desecuritate Kerestes Martin, care se ocupa, la începutul anilor ’60, de problema catolicãîn cadrul Secþiei Raionale Alba a M.A.I. Activitatea lui a fost coordonatã de maiorulBartha Carol ºi de locotenentul-major Iulian Rotariu, ºeful Secþiei Raionale Alba.

Dupã finalizarea studiilor teologice, Pálfi s-a întors în satul natal, unde a stat pânãîn momentul în care a primit repartiþia ca preot în localitatea Sândominic din judeþulHarghita. În acest interval, a fost lucrat informativ de ofiþerii Secþiei Raionale Odorheia M.A.I., ajutaþi ºi de un subofiþer din cadrul Miliþiei. Astfel, plutonierul OrzaAlexandru, ºeful postului de Miliþie din Satu Mare primea, de regulã, noteleinformatorilor65 de pe plan local, locotenenþii ªtefan Cerghizan ºi Dumitru Comandin cadrul Secþiei Raionale a M.A.I. Odorhei se ocupau atât de culegerea cât ºi desinteza informaþiilor, iar cãpitanul Nicolae Moldovan, ºeful Secþiei Raionale a M.A.I.Odorhei, superviza acþiunile întreprinse de subordonaþii sãi. De asemenea, cazul eraîn atenþia cãpitanului Kiss Ludovic din Serviciul III al Direcþiei Regionale MureºAutonomã Maghiarã a M.A.I., care coordona problema romano-catolicã la nivelulacesteia ºi a ºefului sãu, maiorul Gheorghe Florea.66

În perioada februarie 1965 - martie 1968, în care a funcþionat ca preot înSândominic, supravegherea lui Pálfi Géza a fost preluatã de Secþia Raionalã a M.A.I.Ciuc.67 În mod concret, de dosarul tânãrului preot s-au ocupat locotenenþii MirceaZegrean (februarie-septembrie 1965) ºi Ioan Farcãu (septembrie 1965 - martie 1968),ei fiind supervizaþi de maiorul Albert Martin, ºeful Secþiei Raionale a M.A.I. Ciuc. Oparte din notele informatorilor din comunã erau preluate de plutonierul Saba Nicolae,

31

65 Informatorii erau persoane cu aptitudini ºi disponibilitãþi pentru culegerea de informaþii care, în modorganizat, conspirat ºi secret culegeau date de interes pentru Securitate, transmiþându-le ofiþerilor saurezidenþilor ºi acþionând sub îndrumarea directã a acestora. Termenii preferaþi pentru denumirea lor erau„agent” sau „sursã” pentru primele douã decenii de la înfiinþarea Securitãþii, respectiv „informator” sau„colaborator” pentru ultima parte a existenþei acesteia. În primii ani de funcþionare a Securitãþii s-auutilizat ºi categoriile „informatori necalificaþi” sau „informatori calificaþi”, pentru a distinge între surselemai slabe ºi cele care dovedeau calitãþi personale, posibilitãþi operative mai mari ºi o atitudine ofensivãîn culegerea de informaþii. Fiecare informator avea un dosar personal ºi un nume conspirativ. Întâlnirilecu ofiþerul de legãturã se fãceau în locuri în care discuþiile se puteau purta în liniºte, de multe oriutilizându-se casele conspirative, care aveau, la rândul lor, nume de cod. Aceste case erau fie în proprietateaSecuritãþii, fie locuinþe particulare ai cãror proprietari acceptau sã le punã la dispoziþia poliþiei politice.În dosarele lui Pálfi Géza apar, referiri la mai multe asemenea case conspirative: „Bradul”, „Oltul”,„Pãdurea”, „Cabana”, „Hanlida” etc. Întâlnirile dintre informator ºi ofiþeri erau periodice, fiind stabilitede comun acord de aceºtia. Ofiþerul de securitate trebuia sã þinã cont de programul informatorului, careera angajat sau avea o familie ºi era necesar sã poatã veni la întâlnire fãrã a trezi suspiciuni cunoscuþilorsau familiei. De regulã, informatorul era verificat periodic de ofiþerii Securitãþii pentru a se observa„sinceritatea” acestuia. În vederea verificãrii erau utilizate aceleaºi metode folosite în cazul celor urmãriþi(informatori, controlul corespondenþei, mijloace T.O. etc.). Informatorii erau introduºi în reþea dupã unstudiu prealabil ºi erau abandonaþi în situaþiile în care se deconspirau (voit sau accidental), nu mai aveauacces la date cu valoare operativã („nu mai aveau posibilitãþi”), se eschivau sau refuzau sã transmitãinformaþii. Dacã scoaterea din reþea nu era consideratã oportunã, puteau fi trecuþi la o încadrare inferioarã(de persoanã de sprijin sau gazdã de casã de întâlniri).http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08.2010.

66 Pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare, în Securitate, activau în perioada respectivã, mulþi ofiþeri deorigine maghiarã. Stefano Bottoni, op. cit., pp. 135-168.

67 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 182.

ºeful postului de Miliþie, care le preda apoi ofiþerilor de securitate. Cazul a rãmas,totodatã, în atenþia cãpitanului Kiss Ludovic din Serviciul III al Direcþiei RegionaleMureº Autonomã Maghiarã a M.A.I.

Din martie 1968 pânã în septembrie 1971, Pálfi Géza a fost capelan la Târgu-Mureº,însã, cu toate cã urmãrirea lui a continuat cu aceeaºi intensitate (în 1970 a fost luat însupraveghere informativã generalã68 de cãtre I.J. Mureº) nu putem afirma cu certitudinece ofiþeri au fost implicaþi în acest proces, întrucât marea majoritate a documentelorîntocmite în intervalul respectiv nu se regãsesc în dosarele preotului din Arhiva CNSAS.69

Între octombrie 1971 - august 1980 Pálfi a fost preot-profesor la Institutul TeologicRomano-Catolic ºi ªcoala de cantori70 din Alba Iulia, urmãrirea sa fiind preluatã deInspectoratul Judeþean Alba - Securitate. Ofiþerii care s-au ocupat de cazul sãu în aceastãetapã au fost: maiorul Putnoki Ladislau (pânã în toamna anului 1975), maiorul BucicoAlexandru71, maiorul Vasile Chealda72 (între 1971-1980 a fost „creierul” tuturor acþiunilorîntreprinse împotriva preotului-profesor Pálfi Géza). Activitãþile celor trei ofiþerimenþionaþi au fost supervizate de ºefii Serviciului I (Ioan Vãduva, Neculai Iftime) ºi deºefii Securitãþii din Alba (Constantin Rizoiu, Iulian Rotariu 73).

La 1 septembrie 1980, Pálfi a fost trimis la parohia din Joseni74, iar dosarul sãua fost predat Inspectoratului Judeþean Harghita - Securitate, unde a fost plasat îngrija locotenentului-major Pál Carol din cadrul Serviciului I. Activitatea acestuia eracoordonatã, pe plan local, de ºeful Securitãþii, colonelul Alexandru Rapilat, iar la nivelcentral, de locotenent-colonelul Gheorghe Dragomir 75 ºi colonelul Ioan Banciu, ºefulServiciului IV din Direcþia I.

32

68 Supravegherea informativã generalã era o formã de lucru inferioarã a Securitãþii care se organiza ºi sedesfãºura „în toate obiectivele, locurile ºi mediile de interes pentru apãrarea securitãþii statului, în rândulcetãþenilor români ori al strãinilor pretabili la comiterea de acte ostile, precum ºi pentru apãrarea economieinaþionale, protecþia secretelor de stat, identificarea ºi contracararea oricãror încercãri de instigare sauracolare la activitãþi potrivnice intereselor statului român”. Liviu Burlacu, Metode, mijloace ºi tehnici deurmãrire folosite de Securitate, în Virgiliu Þârãu (coord.), op. cit., p. 35.

69 Probabil cã unul dintre ofiþeri a fost cãpitanul Kovács Béla întrucât el a întocmit „Hotãrârea de luare înevidenþã” a lui Pálfi în perioada în care acesta era capelan în Târgu-Mureº. ACNSAS, fond Informativ,dosar nr. 209495, vol. 3, f. 298.

70 ªcoala de cantori a fost înfiinþatã în 1953 de cãtre Adorján Károly în locul liceului catolic naþionalizat în1948. La început, ªcoala de cantori a funcþionat în clãdirea ºi cu ajutorul profesorilor de la InstitutulTeologic. În 1962 Márton Áron a pus la dispoziþia ºcolii o aripã din clãdirea episcopalã. În ªcoala decantori se pregãteau tineri catolici înainte de studiile teologice, respectiv cantorii (cântãreþii bisericeºti).

71 Bucico Alexandru, ofiþer în cadrul Serviciului I din I.J. Alba (1972-1988). A avut gradele de cãpitan (1972),maior (1975 ºi locotenent-colonel (1980). Liviu Pleºa, Organizaþia de rezistenþã condusã de maiorul NicolaeDabija (1948-1949), Editura CNSAS, Bucureºti, 2009, p. 599.

72 Vasile Chealda (n. 1937) a absolvit liceul ºi ªcoala de Securitate de 2 ani. A fost încadrat în Securitate în1957. A deþinut funcþia de locþiitor al ºefului ªecþiei Raionale Alba Iulia (1964-1968). Dupã desfiinþarearegiunilor a fost numit ºef de birou la Serviciul I Informaþii Interne din cadrul I.S.J. Alba (1968-1970).Ulterior a fost numit ºef al Biroului 1 ºi adjunct al ºefului Serviciului I (1970-1981) apoi ºef al ServiciuluiI (1981-1987) la I.S.J./I.J. Alba. A avut gradele de locotenent (1958), cãpitan (1964), maior (1971),locotenent-colonel (1981) ºi colonel (1987). Liviu Pleºa, op. cit., p. 600.

73 Iulian Rotariu (n. 1934) a fost de profesie lãcãtuº. S-a încris în P.C.R. în 1954. A absolvit Facultatea deFilologie ºi Universitatea Politicã ºi de Conducere. A deþinut funcþiile de lucrãtor operativ prim (1961-1964)ºi ºef al Secþiei Raionale Alba Iulia (1964 - februarie 1968). Dupã desfiinþarea regiunilor a fost numitadjunct al inspectorului ºef ºi ºef al Serviciului I la I.S.J. Alba (18 februarie 1968 - 1972). În momentulîn care Securitatea a reintrat în cadrul Ministerului de Interne, a fost numit ºef al Securitãþii din I.J. Alba(1972-1979), apoi ºef al I.J. Sibiu al M.I. (1979-1988). Liviu Pleºa, op. cit., p. 632.

74 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 202.75 Gheorghe Constantin Dragomir (n. 1932) a urmat liceul (1958-1962) ºi cursurile Facultãþii de Istorie din

În octombrie 1981, când Pálfi Géza a fost transferat de la parohia din Joseni laOdorheiu Secuiesc, dosarul lui a fost predat Securitãþii municipiului OdorheiuSecuiesc, fiind lucrat de maiorul Fazakas Francisc. Activitatea acestui ofiþer operativera coordonatã ºi supravegheatã de ºeful Securitãþii municipiului (iniþial locotenent-colonelul Kardos Nicolae, apoi maiorul Dumitru Coman), de ºeful Serviciului I dincadrul Inspectoratului Judeþean Harghita - Securitate (locotenent-colonelul MihãilãSuciu), de ºeful Securitãþii judeþului (colonelul Alexandru Rapilat) ºi de ofiþeriiServiciului IV din Direcþia I (locotenent-colonelul Gheorghe Dragomir ºi colonelulIoan Banciu).

5. Metode ºi mijloace de urmãrire utilizate de Securitate

Din analiza documentelor aflate în dosarele preotului Pálfi Géza reiese cã între1963-1985 lucrãtorii Securitãþii ºi-au procurat informaþiile prin utilizarea unor metodeºi mijloace complexe precum: reþeaua informativã, filajul, controlul ºi cenzura secretãa corespondenþei, mijloacele T.O., ancheta, investigaþia.

a. Reþeaua informativã: În dosarele „Palade” ºi „Filip” existã note furnizate de circa84 de informatori76, dintre care 5 erau profesori la ªcoala de cantori ºi InstitutulTeologic Romano-Catolic, 26 erau elevi ºi studenþi (aici îi includem ºi pe foºtii colegiai lui Pálfi din perioada studenþiei, care nu au mai dat note despre acesta dupã ceau plecat la parohiile unde au fost repartizaþi), 25 erau preoþi din diferite localitãþiale Transilvaniei, iar 27 erau laici (credincioºi, inspectori de culte etc.).

Toþi aceºti informatori ar putea fi grupaþi în trei mari categorii: informatori dirijaþicu precãdere pentru a monitoriza activitatea desfãºuratã de Pálfi (ei au acþionat exclusivîn perioada în care a funcþionat ca preot), informatori recrutaþi pentru a oferi date despreceea ce se întâmpla în cadrul Episcopiei ºi în instituþiile de învãþãmânt catolice din AlbaIulia (proveneau din rândul elevilor, studenþilor ºi profesorilor) ºi informatori ocazionali(preoþi din diferite localitãþi ale Transilvaniei sau laici aflaþi în anturajul unor cunoscuþiai „obiectivului”) care, deºi aveau în vizor alte persoane, ofereau date ºi despre Pálfiatunci când acesta ajungea în raza lor de activitate. De regulã, în recrutarea informatorilorse þinea cont de informaþiile la care puteau sã aibã acces, de notorietatea ºi autoritateade care se bucurau în mediul catolic, dar ºi de aptitudinile lor (memorie vizualã ºi auditivã,inteligenþã, imaginaþie, atenþie, autocontrol).

Preoþii ºi profesorii din cadrul ªcolii de cantori ºi a Institutului Teologic eraurecrutaþi prin specularea antipatiilor personale faþã de Pálfi Géza sau a nemulþumirilor

33

Bucureºti (1964-1970). A intrat în rândul cadrelor active ale Securitãþii din Turnu Severin la 1.07.1952,în calitate de lucrãtor operativ, pentru ca în 1957 sã fie transferat la Securitatea Olteniþa. În 1968 a fostmutat ca inspector principal la Securitatea judeþului Ialomiþa, iar din 1970 la Direcþia I din Bucureºti. La8.01.1990 a fost trecut în rezervã printr-un ordin al Ministerului Apãrãrii Naþionale. La absolvirea ºcoliide Securitate era locotenent, apoi în 1955 locotenent major, în 1959 cãpitan, în 1968 maior, în 1974locotenent colonel, iar în 1983 colonel. Pentru activitatea sa a primit medalii ºi ordine, precum ºirecompense bãneºti. A lucrat în subproblemele: „Martorii lui Iehova”, „Meditaþia Transcedentalã”, „CultulCreºtin dupã Evanghelie”, „Cultul Romano-Catolic”, „Cultul Greco-Catolic”. Încã de la sfârºitul anilor ’70a rãspuns de subproblemele catolice în cadrul Serviciului IV din Direcþia I. Denisa Bodeanu, Adrian NicolaePetcu, Contribuþii la întocmirea unui dicþionar al ofiþerilor de Securitate (Problema Culte-Secte), în „CaieteleCNSAS”, Anul II, nr. 1 (3)/2009, Editura CNSAS, Bucureºti, 2010, pp. 61-62.

76 Nouã dintre aceºtia au oferit note numai dupã decesul lui Pálfi Géza.

generate de unele - pretinse - greºeli fãcute de conducerea Episcopiei77, prinpromisiunea îndeplinirii unor deziderate personale (de exemplu, informatorul „Felix”dorea sã obþinã buletin de Cluj ºi sã-ºi viziteze o veriºoarã din Canada), prin ºantajareacu dezvãluirea unor fapte comise în trecut (delapidare, relaþii cu femei etc.; de pildã,în cazul informatorului „Nistor” se specula relaþia amoroasã pe care o avusese cu ofemeie) ºi prin intimidare (erau ameninþaþi cã vor fi mutaþi în parohii sãrãcãcioaseºi izolate). Elevii ºi studenþii erau racolaþi prin specularea abaterilor de la regulamentuldin cadrul ªcolii de cantori sau Institutului Teologic (beþii, relaþii cu fete), prinintimidare sau prin promisiunea obþinerii unui post bun dupã absolvire.

În ceea ce priveºte numãrul de note informative furnizate, dintre profesori, celmai „prolific” a fost „Müller” (18 note date între 1973-1979), urmat de „Nistor” (6note între 1973-1976), „Aurelia” (5 note între 1975-1980), „Felix” (4 note în 1973-1974),ºi „Mureºan” (2 note între 1979-1981).

Dintre elevi ºi studenþi cele mai multe note informative au fost oferite de „Vultur” (5note date între 1974-1976), urmat de „Nemeti” (4 note între 1973-1975), „Tivadar” (4note în 1974-1975), „Ernest” (3 note date în 1973-1974) ºi „Antonius” (o notã din 1973).

Dintre preoþi cele mai multe note au fost furnizate de „Szöcs János” (9 note între1963-1967 – am luat în calcul inclusiv cele douã note din perioda studenþiei), „AlmásiAndrei” (4 note în 1967), „Marosi” (3 note între 1973-1974), „Elekes” (3 note în 1974)ºi „David Zoltan” (3 note între 1981-1985). Dintre laici cei mai activi au fostinformatorii „Pista” (10 note date între 1965-1968), „Laszlo Gergely” (8 note date în1965 ºi una în 1966)78, „Farkas Marton” (6 note date între 1966-1967), „AgostonAlbert” (3 note date între 1966-1968) ºi „Cseasar Danat”79 (2 note date în 1966).

Informatorii au reprezentat unul dintre principalele izvoare de informaþii pentruofiþerii care s-au ocupat de supravegherea preotului Pálfi Géza. Datele oferite deinformatori le-au permis ofiþerilor Securitãþii sã cunoascã unele aspecte din activitãþileîntreprinse de „obiectiv”, la care altfel nu ar fi avut acces, ºi i-au ajutat sã conceapãºi sã adopte cele mai potrivite mãsuri pentru neutralizarea „acþiunilor periculoase”ale acestuia.

b. Filajul. Între 1972-1975, la solicitarea Serviciului I din cadrul InspectoratuluiJudeþean Alba - Securitate, au fost executate 11 acþiuni de filaj, dintre care 7 au fost

34

77 Iatã cum justifica, la 16.03.1972, unul dintre informatori faptul cã accepta sã colaboreze cu Securitatea:„Eu în principiu nu sunt de acord cu conducerea diecezei, respectiv nu-mi convine nici de episcopul Martonºi nici de Jakab Anton [sic!]. Datoritã acestui fapt am acceptat ºi accept ºi în prezent sã mai colaborãm,sunt gata sã vã furnizez orice informaþii despre care am cunoºtinþã. Eu, de fapt, am diplomã de profesor,vã accentuez din nou cã eu nu sunt mulþumit ºi nu sunt de acord cu linia lor ºi din acest motiv v-am datinformaþii. În 1945 am fost întrebat de Farago dacã aº accepta sã vin la Alba Iulia ca profesor la care amrãspuns cã da. Întrucât episcopul Marton Aron nu m-a agreat nici atunci, m-a trimis la o parohie micãunde am funcþionat ca preot mai mult de 10 ani. Pur ºi simplu episcopul Marton Aron ºi-a bãtut joc demine, eu cu diplomã de profesor am fost aruncat într-o parohie micã. Deci vã pot spune fãrã nici o rezervãcã am fost subapreciat de el, de aceea lucreazã în mine acest «resentimon» cum spun francezii.” ACNSAS,fond Informativ, dosar nr. 253860, vol. 8, f. 251.

78 Deºi promiþãtoare (având în vedere numãrul mare de note furnizate în 1965) „cariera” informatorului„Laszlo Gergely” s-a întrerupt brusc la începutul anului 1966 când a fost „încorporat în armatã”. ACNSAS,fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 60.

79 Am reprodus numele informatorului aºa cum apare în documente. Probabil este varianta greºitã a numelui„Császár Dónáth”.

realizate de cãtre Unitatea Militarã 0672/10 Sibiu, 3 de Serviciul Special „F” dincadrul Inspectoratului Judeþean Hunedoara - Securitate ºi una de cãtre UnitateaMilitarã 0672/7 Cluj. În cazul a trei dintre aceste acþiuni, deºi existã documenterelevante care atestã cã filajul a fost efectuat, notele sau sintezele de filaj (documenteîn care se descria cum a decurs acþiunea) nu se regãsesc în dosare. Singurele indiciicu privire la acþiunile respective sunt douã adrese trimise de unitãþile care au executatfilajul cãtre Serviciul I80 ºi un document prin care acesta din urmã cerea UnitãþiiMilitare 0672/10 Sibiu sã îl supravegheze pe profesorul Pálfi Géza între 17-19februarie 1973.81 Totodatã, trebuie sã menþionãm cã, deºi în multe din adresele trimiseSecuritãþii din Alba de cãtre unitãþile de filaj se preciza cã împreunã cu notele de filajse trimit ºi fotografii, marea majoritate a acestora din urmã s-a pierdut (potrivitcalculelor noastre ar fi vorba de 33 de fotografii). Chiar dacã au presupus o maredesfãºurare de forþe ºi au necesitat resurse financiare deosebite, filajele nu au condusla obþinerea unor date esenþiale în procesul urmãririi preotului Pálfi Géza.

c. Controlul ºi cenzura secretã a corespondenþei. În dosarele studiate existã 183 descrisori interceptate între 1964-1983. Unele dintre acestea au fost copiate integralsau parþial de ofiþerii Securitãþii, dupã care au fost repuse în circuitul poºtal, alteleau fost confiscate ºi se regãsesc acum în dosare. Scrisorile interceptate au reprezentat,alãturi de reþeaua informativã, cea mai importantã sursã de informaþii de care audispus ofiþerii care l-au urmãrit pe Pálfi Géza.

d. Mijloacele T.O. Între 1963-1983 în dosarele lui Pálfi Géza am identificat 123note T.O., dar trebuie sã precizãm cã nu toate acestea sunt transcrieri ale unorconvorbiri purtate de preot. Unele sunt înregistrãri efectuate la domiciliul sau înbiroul altor „obiective” care, la un moment dat, în cursul discuþiei fãceau referiri, maimult sau mai puþin consistente, la Pálfi Géza. Cele mai multe note T.O. sunt din anii1982 (47), 1981 (22), 1983 (13) ºi 1972 (9). O mare parte a stenogramelor din dosareconþin însã date lipsite de relevanþã întrucât cei urmãriþi ºtiau cã Securitatea uziteazãfrecvent aceastã metodã de obþinere a informaþiilor ºi evitau sã poarte discuþiiimportante în locaþii în care se bãnuia cã existã aparate de ascultare.

e. Ancheta. În cazul „obiectivului Filip”, aceastã metodã a fost aplicatã de douãori, în anii ’70, de cãtre ofiþerii de securitate din Alba care l-au lucrat informativ.Prima anchetã a fost efectuatã la 20 decembrie 1974 la sediul Miliþiei municipiuluiAlba Iulia de cãtre locotenentul-major Gheorghe Preda ºi maiorul Geber Francisc.82

Cea de-a doua anchetã a fost realizatã în a doua jumãtate a lunii februarie 1978 ºi afost urmatã imediat de avertizarea lui Pálfi Géza.83 Anchetele nu au fost însoþite deviolenþe fizice împotriva tânãrului preot. Cu toate cã nu au condus la obþinerea unorinformaþii inedite, ele au contribuit, în mare mãsurã, la tracasarea „obiectivului”, carea conºtientizat astfel cã este urmãrit pas cu pas de ofiþerii Securitãþii.

f. Investigaþia. De-a lungul perioadei de urmãrire a lui Pálfi Géza, investigaþia, cametodã de obþinere a informaþiilor, a fost utilizatã o singurã datã, în 1964, pe când

35

80 Aceste adrese însoþeau notele de filaj ºi, dupã caz, fotografiile trimise unitãþii care solicitase acþiunea.81 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 48, 112; vol. 3, f. 4.82 Idem, vol. 2, ff. 345-347. În documente maiorul Geber Francisc apare ºi ca „Gheber Francisc”.83 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 282-283.

acesta era încã student la Institutul Teologic din Alba Iulia. Raportul de investigaþiia fost întocmit la 14 martie 1964 de cãpitanul Pataki Iuliu ºi vizat de locotenentul-major Nicolae Moldovan ºeful Secþiei Raionale Odorhei a M.A.I.84

6. Mãsuri luate de Securitate împotriva preotului Pálfi Géza

La o analizã atentã a documentelor aflate în dosarul preotului Pálfi Géza, observãmcã urmãrirea acestuia s-a intensificat în perioada octombrie 1971 – septembrie 1980în care a funcþionat ca profesor la ªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. Având în vedere cã ofiþerii din Alba l-au considerat unul dintrecele mai periculoase „elemente” din centrul catolic, urmãrirea lui s-a fãcut cu maimultã minuþiozitate decât în alte cazuri, fapt care a condus, implicit, la descoperireaunor informaþii ce au determinat organele Securitãþii sã aprecieze cã se impuneadoptarea unor mãsuri concrete împotriva sa.

a. Astfel, între 1973–1980 ofiþerii de securitate din Alba Iulia au acþionat în direcþiaizolãrii ºi compromiterii preotului întrucât, reuºita acestor mãsuri ar fi fãcut posibilãatingerea obiectivului lor principal: înlãturarea lui Pálfi din funcþia de profesor. Drepturmare, s-au speculat neînþelegerile existente între cele douã generaþii distincte (abãtrânilor ºi a tinerilor profesori) din cadrul corpului didactic al instituþiilor deînvãþãmânt catolice (Pálfi a fãcut parte din generaþia tânãrã care, în spiritul ConciliuluiVatican II, dorea înfãptuirea unor reforme atât în instituþia ecleziasticã, cât ºi în viaþaspiritualã a bisericii) ºi s-au exploatat divergenþele dintre elevii, studenþii ºi profesoriicare proveneau din regiuni geografice diferite (Secuime, Banat, Sãtmar). De asemenea,în vederea compromiterii lui Pálfi în faþa ierarhilor ºi a credincioºilor catolici, s-a recursinclusiv la contrafacerea unor pretinse „dovezi” (poze trucate, scrisori anonime etc.)privind relaþiile amoroase care ar fi existat între acesta ºi o serie de femei. În cele dinurmã, eforturile insistente depuse de lucrãtorii Securitãþii au dat roade, în toamnaanului 1980 Pálfi Géza fiind obligat sã pãrãseascã Alba Iulia.

b. O altã mãsurã adoptatã de Securitatea din Alba Iulia împotriva preotului-profesorPálfiGéza a fostavertizarea. Aceasta s-a aplicat la 24 februarie 1978 cu scopul de a-l determinasã renunþe la „manifestãrile sale naþionalist-iredentiste” ºi de a diminua „influenþanegativã” pe care o exercita asupra cantorilor ºi a studenþilor teologi.85 Avertizarea nu ºi-aatins scopul propus, deoarece singurul sãu rezultat a fost acela cã Pálfi Géza a început sãmanifeste mai multã prudenþã în acþiunile pe care le întreprindea.

c. La 21 septembrie 1978 Pálfi Géza a fost amendat contravenþional86 cu 50 de leipentru cã a refuzat sã se prezinte la „organele Ministerului de Interne”.87 Având învedere cã suma era una modicã, intenþia ofiþerilor Securitãþii a fost, cel mai probabil,aceea de a-i demonstra preotului cã nu are nici o ºansã sã câºtige bãtãlia cu aparatulrepresiv.

36

84 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 124.85 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 245, 247.86 Potrivit Instrucþiunilor nr. D - 00190/1987 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii informativ-operative

a organelor de securitate, amenda contravenþionalã se aplica „în cazurile date prin lege în competenþaorganelor de securitate, cu respectarea normelor legale privind constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor”.ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 443, p. 16.

87 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 280.

III. PÁLFI GÉZA – O VIAÞÃ SUPRAVEGHEATÃ DE SECURITATE

1. „Sunt convins cã din tine va ieºi un preot bun.” Din perioada studenþieipânã la repartizarea ca preot în Sândominic

Pálfi Géza s-a nãscut la 14 aprilie 1941 în localitatea Satu Mare din raionul Odorhei(astãzi judeþul Harghita) într-o familie de þãrani mijlocaºi.88 Tatãl sãu, Árpád, etichetatîn documente drept „element fanatic religios” a fost un om simplu care ºi-a câºtigatexistenþa prin practicarea agriculturii. Nu a fost încadrat niciodatã în vreun partidpolitic ºi, în pofida vremurilor tulburi în care a trãit, nu a suferit vreo condamnarepenalã. A murit de astm în 1959, la doar 56 de ani.89 Mama sa, Margit (Margareta)a fost, la rândul ei, o catolicã ferventã, o dovadã concludentã în acest sens fiind faptulcã în 1963 s-a implicat activ în colectarea de fonduri în vederea achiziþionãrii unuinou clopot pentru bisericã.90 Pálfi a mai avut douã surori, Gizella (nãscutã la 27martie 1934) cãsãtoritã Simon ºi Cecília (nãscutã la 16 noiembrie 1935) cãsãtoritãCsergõ, precum ºi un frate, Árpád (nãscut la 3 iulie 1937). În 1964 atât fratele cât ºisurorile se ocupau cu agricultura – fãrã a fi „încadraþi în sectorul socialist” – nufãceau parte din Partid ºi erau consideraþi „elemente fanatic religioase care fac oricepentru biserica catolicã.” 91

Educaþia religioasã primitã în familie l-a influenþat decisiv pe tânãrul Pálfi ºi l-adeterminat ca, dupã finalizarea cursurilor ºcolii elementare în Satu Mare ºi a liceuluiîn Odorhei, sã se înscrie la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.92 În cei6 ani în care s-a aflat la studii în Alba Iulia, din cauza distanþei apreciabile dintreacest oraº ºi satul natal, Pálfi ºi-a petrecut alãturi de familie doar perioadele devacanþã. Când venea acasã în Satu Mare ducea, potrivit documentelor Securitãþii, „oviaþã foarte retrasã” neavând legãturi „aproape cu nimenea” în afarã de preotulromano-catolic din localitate: „A fost cazul când pãrinþii susnumitului au fost invitaþila diferite petreceri iar cel în cauzã a refuzat ca sã se prezinte, arãtând «Eu nu mãantrenez în aºa locuri, eu am jurat pentru Dumnezeu ºi nu calc acest jurãmânt».”93

37

88 Într-un raport întocmit la 14.03.1964 ofiþerii de securitate din Odorhei scriau cã Pálfi se nãscuse la14.05.1941. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 124. Majoritatea documentelor din dosare dau,însã, ca datã de naºtere a acestuia 14.04.1941. Am ales sã acordãm credit ultimei variante întrucât eaapare ºi într-o declaraþie olografã redactatã de Pálfi Géza la 24.02.1978. ACNSAS, fond Informativ, dosarnr. 209495, vol. 3, f. 250.

89 Informaþiile cu privire la anul ºi cauza decesului ne-au fost oferite de membrii familiei. Într-o notãinformativã din 12.11.1964 a sursei „Papp Peter”, un localnic din Satu Mare, se aratã cã Pálfi Árpád amurit de cancer în 1962. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 100. În raportul de investigaþii alofiþerilor din Odorhei de la 14.03.1964 se aratã, însã, cã tatãl lui Pálfi Géza s-a nãscut în 1903 ºi a decedatîn 1958. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 125. La dosar mai existã totodatã o declaraþie alui Simon Bálint din Satu Mare, redactatã la 19.11.1964, din care afãm cã Pálfi Árpád ar fi murit în 1947.ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 1, f. 4.

90 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 125.91 Ibidem; ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 4.92 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 124.

Pe lângã aceastã hotãrâre de a avea o viaþã demnã de un viitor preot, am fi tentaþisã-i explicãm atitudinea ºi printr-o rãcire inevitabilã a relaþiilor sale cu vechii prietenisau colegi din comunã, fenomen care se produce, de regulã, atunci când adolescenþiidin provincie pleacã sã-ºi continue studiile la oraº. Numai cã, dintr-o notã informativãdatã în 1965 de sursa „Szöcs János”, preot romano-catolic, reiese cã Pálfi nu avea oviaþã socialã deosebitã nici în Alba Iulia, cercul sãu de prieteni fiind foarte restrânsºi format aproape în exclusivitate din teologi proveniþi din secuime precum BartalisÁrpád (Gheorgheni) ºi Schönberger Francisc (Satu Mare): „Cu ocazia plimbãrilor dinTurteve în general erau numai [ei] trei. Ei au închipuit [sic!] cã ei trei sunt cei maibuni la teologie ºi cu alþii nu erau prieteni. Pentru aceastã atitudine a lor toþi trei[...] nu erau simpatizaþi de cãtre ceilalþi colegi de clasã.”94

La 13 februarie 1964, pe când era încã student, acelaºi „Szöcs János” îi spuneacãpitanului de securitate, Kerestes Martin cã Pálfi „are o fire foarte închisã ºichestiunile sale mai intime nu le spune nimãnui. Nu a vorbit nimãnui nici desprefaptul cã este bolnav ºi suferã cu hernia, ne-am trezit surprinºi cã în dimineaþa zileide 10 februarie 1964 s-a internat în spital ºi acest lucru am aflat-o de la prefectulnostru cã unde a plecat.”95 Comportamentul introvertit al teologului Pálfi Géza esteconfirmat ºi de sursa „Artur” într-o notã din 14 februarie 1964: „Se menþine pe poziþialui închisã. A fost interesant faptul cã a dispãrut de câteva zile fãrã sã ne spunãnimic, de la superiori am auzit cã este internat în spital.”96

Chiar dacã nu era popular printre colegii sãi din Institut, Pálfi era recunoscut caun student serios care „învaþã bine ºi trãieºte o viaþã sufleteascã arãtând un buncredincios”.97 Chiar ºi „Szöcs János”, care nu îl simpatiza deloc, recunoºtea într-unadin notele sale informative cã în „ceea ce priveºte pregãtirea teologicã a lui Palfy,sursa o cunoaºte ca pe un om bine pregãtit, însã în aprecierea lucrurilor are o atitudinestaticã ºi fanaticã.”98

Datoritã faptului cã era un tânãr sobru ºi sârguincios, Pálfi a fost numit magisterla una dintre clasele mai mici ºi a devenit preºedinte al cercului literar – ErdélyiIrodalmi Iskola – înfiinþat în 1962 în cadrul Teologiei cu scopul de a stimula pasiuneapentru studiu, creativitatea ºi capacitatea studenþilor de a vorbi în public.99 Din acestcerc fãceau parte toþi studenþii Institutului Teologic care aveau obligaþia de a prezenta„o lucrare literarã ce poate consta din scrierea unei poezii, o traducere a unei lucrãridin altã limbã, o scriere în prozã de naturã religioasã sau de altã naturã – [de] istorie,de filozofie, etc.”100 Cu ocazia unor sãrbãtori precum „1 Mai”, „23 August” sau „7

38

93 Ibidem, f. 99.94 Ibidem, f. 91.95 Ibidem, ff. 107-108.96 Ibidem, f. 106.97 Ibidem, f. 114.98 Ibidem, f. 91.99 Ibidem, ff. 106, 117. Documentele conþin informaþii contradictorii cu privire la denumirea cercului literar.

Dintr-un extras T.O. redactat la 22.10.1963 aflãm cã cercul se numea „Sfântul Antonie” pentru ca, într-unplan de mãsuri întocmit la 15 noiembrie acelaºi an, sã se afirme cã numele era, de fapt, „Sfântul Francisc”.ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 12, 194.

100 Ibidem, f. 117.

Noiembrie” era scris câte un articol tematic dar acesta nu se citea în cerc, fiind pus„pe o bancã într-o clasã” ºi lecturat doar „de cei care vroiau”.101

În toamna anului 1963, mai exact între 21 septembrie - 21 octombrie, Pálfi Gézaa întreprins o cãlãtorie în Ungaria unde avea un unchi din partea mamei, OlaszIosif102. Deºi în momentul în care a cerut permisiunea de a pleca din þarã a motivatcã doreºte sã-ºi viziteze rudele din þara vecinã, acesta nu a fost singurul scop alcãlãtoriei sale.103 În vara aceluiaºi an, Olasz Iosif îºi petrecuse câteva zile în SatuMare, ocazie cu care primise de la Pálfi o scrisoare cu rugãmintea de a o expedia laRoma din Ungaria. Epistola a ajuns cu bine la Vatican, care a trimis apoi pe adresapreotului Mester István104 din Ungaria un Breviar ºi o scrisoare pentru episcopulMárton Áron, în ideea cã ele vor fi preluate ºi introduse ulterior în România.105

Într-adevãr, pe parcusul vizitei sale în Ungaria, Pálfi s-a întâlnit cu preotul maghiarcare i-a predat scrisoarea ºi „Breviarul”, arãtându-se dispus, totodatã, sã intemediezeºi alte contacte ale catolicilor din România cu Roma.106

O altã întâlnire importantã a lui Pálfi Géza a fost cea cu episcopul de Székesfe-hérvár107, cu care a discutat despre „situaþia în care sunt rom.[ano]-catolicii la noi înþarã, faþã de cei din Ungaria”.108 Episcopul s-a arãtat suprins de faptul cã maghiariidin România nu pot primi „nimic din exterior, nici catehism”109 ºi a promis cã „vacãuta o modalitate ca sã trimitã ceva cãrþi din Ungaria.”110

Probabil cã o serie de volume i-au fost date ºi personal tânãrului teolog, întrucâtîn momentul revenirii în þarã, la controlul vamal din punctul de frontierã EpiscopiaBihorului, în bagajele acestuia au fost gãsite 95 de cãrþi ºi reviste. Desigur, ele nuproveneau în totalitate de la episcopul maghiar ci fuseserã primite ºi de la altepersoane pe care Pálfi le întâlnise în Ungaria, în special de la cãlugãriþa Bíro Cecília.111

Potrivit documentelor Securitãþii, 92 de cãrþi i-au fost confiscate de organele vamale,

39

101 Ibidem, f. 118.102 Olasz Iosif se nãscuse în localitatea Satu Mare ºi fusese jandarm în perioada administraþiei horthiste. În

1963, când este menþionat în documente, locuia în Kõvágóörs, Ungaria. ACNSAS, fond Informativ, dosarnr. 69237, f. 179.

103 Ibidem, f. 14.104 Mester István (1917-1984) a absolvit studiile teologice în 1941. A obþinut titlul de doctor în drept ecleziastic,

iar din 1947 ºi-a continuat studiile la Roma. S-a stabilit în Italia ºi a devenit liderul Congresului Preoþilor.În anii ’60 a condus Institutul Maghiar Papal. A întreþinut relaþii strânse cu preoþii maghiari.

105 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 172.106 Ibidem, f. 193.107 Episcopul de la Székesfehérvár se numea Shovy Lajos (1879-1968). A urmat studiile la Buda ºi Esztergom

ºi a fost hirotonit în 1901. A fost numit episcop în 1927 de cãtre papa Pius al XI-lea. A desfãºurat o bogatãactivitate în domeniul organizãrii Bisericii Romano-Catolice. Dupã instalarea dictaturii comuniste înUngaria, pentru un timp, a primit domiciliu forþat.

108 La sfârºitul anilor ’50, regimul Kádár a cãutat o oarecare „reconciliere” cu Biserica Romano-Catolicã. Laînceputul anilor ’60 au debutat ºi tratativele dintre partea maghiarã ºi Vatican. În aceastã perioadã, catoliciidin Ungaria aveau posibilitatea sã întreþinã relaþii mult mai strânse cu Vaticanul decît cei din România.

109 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 172.110 Ibidem, f. 194.111 Bíro Cecília era o cãlugãriþã catolicã originarã din localitatea Satu Mare, judeþul Harghita, care locuia în

Budapesta. Aceasta venise în satul natal chiar în 1963 pentru a participa la înmormântarea surorii sale.Cu acest prilej discutase ºi cu Pálfi Géza ºi se angajase sã îi procure „materiale de propagandãmistico-religioasã ºi duºmãnoasã”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 100-101.

care i-au permis sã pãstreze doar trei exemplare din revista „Epoca” (publicaþie cuconþinut religios editatã în Italia) ºi câteva icoane.112

Tentativa de a introduce în þarã publicaþii interzise era, în epocã, o infracþiuneminorã care îl propulsa, totuºi, automat pe autorul ei în „cercul select” (ºi larg) de„elemente suspecte” al Securitãþii. Nu era însã un motiv suficient de întemeiat pentruca securiºtii sã declanºeze o acþiune complexã de urmãrire a fãptuitorului. Cusiguranþã, la fel s-ar fi întâmplat ºi în cazul lui Pálfi Géza dacã acesta nu ar fi fãcutgreºeala ca la 22 octombrie 1963 sã meargã în audienþã la episcopul Márton Áronpentru a-i vorbi despre cãlãtoria întreprinsã în Ungaria. Întrucât biroul în care s-apurtat convorbirea era dotat cu aparaturã de ascultare113, ofiþerii de Securitate dinAlba Iulia au avut privilegiul de a afla, odatã cu episcopul, unde fusese, cu cine seîntâlnise ºi ce discutase Pálfi în þara vecinã.114 Aºa cum reiese din stenograma acesteiconvorbiri, cea mai interesantã informaþie reþinutã de ofiþerii din Alba a fost cã „celîn cauzã i-a spus episcopului cã el ar putea intermedia legãtura cu Roma, printr-opersoanã din Ungaria, preotul Mester ªtefan.”115 Cele 40 de minute petrecute înbiroul lui Márton Áron au avut consecinþe catastrofale pentru Pálfi Géza întrucât,pornind din acel moment, Securitatea l-a hãrþuit ºi l-a urmãrit pas cu pas tot restulvieþii.

Vestea cã acest teolog a deschis un nou canal de legãturã cu Roma a alarmat teribilSecuritatea care, în colaborare cu celelalte instituþii ale statului comunist, depuseseeforturi susþinute în ultimii 15 ani tocmai pentru a-i izola pe catolicii din Româniade Vatican.116 În aceste condiþii, nu este de mirare cã la 15 noiembrie 1963 Securitateadin Alba deschidea acþiunea informativã de verificare „Helius”, prin care urmãrea: sãclarifice dacã episcopul Márton Áron intenþioneazã sã utilizeze noua cale de legãturãcu Vaticanul, sã cunoascã îndeaproape atitudinea ºi comportamentul lui Pálfi Gézaîn cadrul Institutului Teologic ºi sã afle din timp dacã acesta îºi propune sã efectuezeo nouã vizitã în Ungaria.117 În vederea îndeplinirii acestor obiective a fost activizatãreþeaua informativã din rândul profesorilor ºi teologilor (în special agenþii „Artur” ºi„Szöcs János” colegi cu Pálfi în anul VI Teologie), s-a decis interceptarea corespon-denþei celui urmãrit pentru a se descoperi care sunt relaþiile sale din þarã ºi strãinãtateºi s-a prevãzut exploatarea promptã a informaþiilor din sursa T.O. „Mureºul” atuncicând, pe acest post, se purtau discuþii cu sau despre Pálfi Géza.118

40

112 Ibidem, ff. 177, 115.113 În documentele din 1963-1964, aparatul de ascultare montat în biroul episcopului Márton Áron este denumit

conspirativ sursa „Mureºul”.114 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 193-194.115 Ibidem, f. 193.116 La începutul anilor ’60 Vaticanul a încercat sã normalizeze relaþiile cu lagãrul socialist ºi sã reglementeze

situaþia bisericilor catolice din aceste þãri. Primele negocieri s-au purtat cu Cehoslovacia ºi Ungaria. Înaceastã perioadã, regimul comunist din România nu a manifestat dorinþa de a începe tratative cu SfântulScaun. Conducerea Departamentului Cultelor considera cã acestea nu au o importanþã majorã. Înconsecinþã, în 1963-1964, orice tentativã de a lua legãtura cu Vaticanul (mai ales pe cale „neoficialã) nuera binevãzutã de instituþiile statului comunist. Ovidiu Bozgan, op. cit., pp. 282-283.

117 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 11.118 Ibidem, ff. 12-13.

Deºi lucrãtorii Securitãþii au reuºit sã obþinã date de la mai mulþi agenþi decâtprevãzuserã iniþial (pe lângã „Artur” ºi „Szöcs János” au mai dat note „Balla Mihai”,„Siegfried” ºi „Gotfried”, toþi studenþi la Teologie) informaþiile oferite de aceºtia aufost în mare parte benigne, întrucât Pálfi nu le-a povestit colegilor sãi decât aspectetotal inofensive despre cãlãtoria întreprinsã în Ungaria. Astfel, acestora le-a spus doarcã ºi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în Budapesta, unde a vizitat TeologiaRomano-Catolicã ºi a participat la înmormântarea unui preot-profesor, cã s-a deplasatla Székesfehérvár, la Balaton ºi în câteva comune ºi cã, la întoarcerea în þarã, a adusmai multe cãrþi care i-au fost confiscate de organele vamale.119 Dintr-o prudenþãjustificatã, nu a vorbit nimãnui despre întâlnirile importante avute în þara vecinã ºinici despre cele discutate cu Márton Áron în 22 octombrie 1963.

La rândul ei, sursa „Mureºul” nu a mai furnizat informaþii spectaculoase întrucât,aºa cum se aratã într-o „Notã-sintezã” din 18 februarie 1964: „În aceastã perioadãteologul Pálfi Géza a fost o singurã datã la episcop dar nu au discutat nimic în legãturãcu vizita din Ungaria sau planurile lui pe viitor. Au discutat despre problemahirotonirii ce va avea loc pe data de 5 aprilie 1964 ºi comportarea acestuia pe viitorca preot. Episcopul a afirmat cã: «Sunt convins cã din tine va ieºi un preot bun.»”120

Dacã reþeaua informativã ºi mijloacele T.O. nu au fost îndeajuns de eficiente,informaþiile obþinute prin interceptarea corespondenþei celui urmãrit s-au dovedit afi mult mai satisfãcãtoare. De pildã, într-o scrisoare din 25 ianuarie 1964 Pálfi lespunea celor de acasã cã intenþioneazã sã meargã din nou în Ungaria ºi îi ruga sã„aranjeze cu miliþianul” astfel încât cererea sã-i fie aprobatã înainte de a fi hirotonitdeoarece „ca preot pe mine nu o sã mã lase sã plec”. Înainte de a face orice demersîi sfãtuia pe membrii familiei sã se intereseze „dacã Sfatul Popular sau organele localecunosc cã eu am fost în anul trecut ºi ne-au luat cãrþile la vamã. Despre acest lucrusã tacã fiecare ºi în special mama. Sã aranjaþi de acuma foarte atent ca sã plec lavarã, nu ca anul trecut.”121 Prin acelaºi mijloc, Securitatea a mai obþinut adresa uneifemei, Kovács Lajosné, din Budapesta pe care Pálfi o ruga „sã-i cumpere cãrþi”.122

Într-o notã informativã din 13 februarie 1964 agentul „Szöcs János” confirmaintenþia lui Pálfi de a vizita þara vecinã în vara acelui an: „vrea sã plece din nou înUngaria ca sã viziteze ºi alte localitãþi pe care nu le-a vãzut anul trecut. Alte precizãrinu a fãcut în legãturã cu planurile sale de viitor.”123 Fãrã a aºtepta verificareainformaþiei dobândite prin interceptarea corespondenþei, ofiþerii din Alba au trimiso adresã celor din Regiunea Autonomã Maghiarã solicitându-le sã efectueze investigaþii„asupra numitului Pálfi Géza”, mai precis sã culeagã date despre: „gradul de ataºamental rudelor sale faþã de cultul romano-catolic, dacã sunt cunoscute cu manifestãriduºmãnoase de naturã naþionalist-ºovinã”, „natura relaþiilor rudelor sale cu organelede miliþie locale ºi raionale, preocupãrile susnumitului în perioada vacanþelor de varã,

41

119 Ibidem, ff. 109-110, 112, 115.120 Ibidem, ff. 175-176.121 Ibidem, f. 129.122 Ibidem, f. 175.123 Ibidem, f. 174.

[...] pe ce bazã s-a aprobat plecarea sa în R.P. Ungarã”.124 Totodatã, angajaþilorSecuritãþii din Regiunea Autonomã Maghiarã li se recomanda ca „lucrarea sã fieefectuatã în cea mai mare discreþie, dacã este posibil prin agenturã ºi de cãtre ofiþerulde securitate, fãrã ajutorul ºefului de post de miliþie.”125

În mod surprinzãtor, în pofida informaþiilor obþinute pânã în acel moment, la 18februarie 1964 Securitatea din Alba a decis închiderea acþiunii „Helius” pe motiv cã,deºi Pálfi Géza se dovedise a fi „un element fanatic, adept al liniei episcopului MartonAron în relaþiile cultului romano-catolic cu statul român”, nu s-au verificat „temeiuriledeschiderii acþiunii de preverificare privind intenþiile acestuia de a fi un intermediar,între episcopul Marton Aron ºi Vatican prin relaþiile sale ce le are în Ungaria.”126 Cutoate acestea, pânã la terminarea Institutului Teologic, Pálfi urma a fi menþinut însupraveghere informativã generalã ca „element activ” pe linia cultului romano-catolicpentru ca, dupã aceea, dosarul sãu sã fie trimis „locului în drept unde se va stabilicu domiciliul”.127

La 5 aprilie 1964 Pálfi Géza ºi alþi 29 de teologi au fost hirotoniþi de episcopulMárton Áron la Alba Iulia. Dupã acest eveniment, Pálfi s-a întors în Satu Mare unde,la 10 mai, a þinut ºi prima liturghie în calitate de preot romano-catolic.128 Înaºteptarea repartizãrii într-o parohie, în lunile urmãtoare, i-a ajutat pe preoþii dinSatu Mare, Vlãhiþa ºi Brãdeºti la efectuarea slujbelor ºi s-a ocupat de catehizareacopiilor din satul natal.129 Cu aprobarea preoþilor titulari a þinut ºi singur o serie deslujbe, prestaþia sa fiind foarte apreciatã de credincioºi. Astfel, într-o notã informativãa agentului „Demeter Jigmond”130 se aratã cã, dupã o slujbã de cununie fãcutã înSatu Mare, „populaþia din comunã [...] tare îl lãuda pe preotul cel tânãr, anume PalfiGeza, ce glas are ºi cum ºtie ca sã predice. Ie iubit de cãtre cetãþenii din comunã.”131

În urma cercetãrilor întreprinse în Arhiva CNSAS, am putut observa cã dosarullui Pálfi Géza nu conþine nici un document semnificativ întocmit în perioadamai-octombrie 1964, fapt explicabil, în opinia noastrã, prin birocratismul exagerat pecare l-a presupus transferarea cazului de la Securitatea din Alba la cea din Odorhei.Lipsa de vigilenþã a ofiþerilor de securitate din intervalul temporal menþionat i-apermis lui Pálfi sã obþinã aprobarea autoritãþilor în drept ºi apoi sã întreprindã onouã cãlãtorie în Ungaria între 1-30 septembrie. Cu câteva sãptãmâni înainte de apleca în þara vecinã, Pálfi a fost primit în audienþã de cãtre episcopul Márton Áron,fãrã ca Securitatea sã afle la timp de acest lucru ºi fãrã sã aibã vreun indiciu înlegãturã cu ceea ce au discutat.132 Mai mult decât atât, ofiþerii din Odorhei au fost

42

124 Ibidem, f. 196.125 Ibidem.126 Ibidem, f. 176.127 Ibidem.128 Ibidem, f. 105.129 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, ff. 3-4.130 În limba maghiarã, varianta corectã a numelui informatorului este „Demeter Zsigmond”.131 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 97.132 Ibidem, f. 178. Postul T.O. „Mureºul” era încã activ, dar poate cã discuþia nu s-a purtat în biroul episcopului

sau cã ofiþerii din Alba nu au trimis la timp stenograma înregistrãrii în judeþul Harghita.

înºtiinþaþi de vizita efectuatã de Pálfi în Ungaria abia la 12 noiembrie 1964 când s-auîntâlnit cu agentul „Papp Peter” din Satu Mare.133

Trei zile mai târziu, Securitatea din Odorhei a deschis un nou dosar de preverificarecu numele de cod „Helius”, având ca fundament materialele primite de la ofiþerii dinAlba, o scrisoare a lui Pálfi cãtre Bíro Cecília în care o ruga pe aceasta „sã intervinãpe lângã Mester Istvan [...] spre a obþine materiale ºi valori din Italia ºi sã-i trimitãpe adresa lui” ºi notele furnizate de agenþii „Papp Peter” ºi „Simon Carol” potrivitcãrora în septembrie 1964, asupra celui vizat au fost gãsite din nou „materiale depropagandã religioase ºi duºmãnoase, care i s-au fost [sic!] confiscate de organelenoastre grãnicereºti”.134 Dacã avem în vedere faptul cã ulterior ultima informaþie s-adovedit a fi falsã135, putem susþine cã decizia de a redeschide cazul „Helius” a fostuna pripitã, datele obþinute prin interceptarea corespondenþei ºi antecedenteletânãrului preot nefiind suficiente pentru a justifica demararea unei acþiuni deurmãrire individualã.

Singura explicaþie viabilã a excesului de zel manifestat în aceastã situaþie ar puteafi debusolarea care i-a cuprins pe angajaþii Securitãþii dupã decizia liderilor comuniºtide a-i elibera pe deþinuþii politici din închisori. Dupã ce în ultimii 16 ani fuseserãasmuþiþi neîncetat asupra duºmanilor reali sau închipuiþi ai regimului comunist ºiîncurajaþi sã-i arunce în închisori, în 1964 sistemul de valori dupã care se ghidaserãpânã atunci ofiþerii de securitate în activitatea lor s-a prãbuºit, obligându-i sã cautenoi debuºee prin care sã le dovedeascã celor aflaþi la putere cã poziþia lor esteindispensabil legatã de vigilenþa ºi forþa acestui corp de elitã al aparatului represiv.Fãrã îndoialã, cazul „Helius” se înscrie în acest efort disperat al lucrãtorilor Securitãþiide a-ºi deschide noi fronturi de lucru prin care sã-ºi justifice existenþa ºi sã-ºi asiguremenþinerea privilegiilor de care se bucuraserã dupã 1947 în calitatea lor de „braþînarmat al proletariatului”.

Decizia luatã de Securitatea din Odorhei la 15 noiembrie 1964 a dus laintensificarea vizibilã a activitãþii celor însãrcinaþi sã-l supravegheze pe tânãrul preot,în urmãtoarele 4 luni fiind obþinute 7 note informative ºi douã declaraþii ale unorcetãþeni din Satu Mare în legãturã cu acesta.136 Cei mai prolifici agenþi s-au dovedita fi „Papp Peter”, care locuia în apropiere de casa pãrinteascã a lui Pálfi, ºi „SzöcsJános” (preluat de Securitatea Raionului Ciuc de la ofiþerii din Alba) care a fostîncurajat sã cultive relaþiile cu fostul sãu coleg pentru a obþine informaþii de interespentru „organe”. Printre altele, Securitatea a aflat de la agenþii sãi cã la 12 decembrie1964 Pálfi Géza a fost numit de Márton Áron în funcþia de capelan la parohia dinSândominic137 ºi cã în aºteptarea confirmãrii acestei numiri de cãtre DepartamentulCultelor îºi petrecea majoritatea timpului citind, la bisericã, în compania rudelor, apreotului romano-catolic din comunã ºi a copiilor veniþi la catehizare.138

43

133 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 99-101.134 Ibidem, f. 14.135 Ibidem, f. 179.136 Ibidem, ff. 95-97, 99, 178; ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 1, ff. 3-4.137 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 178.

Din pricina existenþei retrase a celui urmãrit ºi a faptului cã în perioada deverificare prealabilã „a fost plecat de multe ori din localitate”, agenþii Securitãþii n-auavut posibilitatea sã-l contacteze direct, fiind nevoiþi ca în notele furnizate sã se bazezeîn general pe informaþiile culese de la rudele acestuia. De altfel, într-o „Notã-sintezã”întocmitã de locotenentul Dumitru Coman la 27 martie 1965 se recunoºtea aceastãlipsã de randament a informatorilor folosiþi în cazul „Helius”: „prin agenturã nu s-aputut stabili concret ce activitate desfãºoarã, dacã întreþine relaþii de naturãduºmãnoasã cu alþi preoþi sau dacã a reuºit ca prin vizitatori din R.P.U. sã introducãîn þarã material de propagandã religioasã.”139

Mult mai eficientã a fost, ºi de aceastã datã, mãsura interceptãrii corespondenþeiinterne ºi externe a „obiectivului” ce a condus la descoperirea unei scrisori a cãlugãriþeiBíro Cecília din 28 noiembrie 1964 în cuprinsul cãreia îi spunea cã a procurat cãrþilesolicitate ºi cã „va cãuta ca prin cei care vor veni din R.P.U. în R.P.R.” sã i le trimitãîn mod treptat.140 Un conþinut la fel de interesant a avut ºi scrisoarea lui ZimonyiJános din Budapesta care, potrivit ofiþerilor Securitãþii, îi transmitea lui Pálfi cã „nul-a uitat pe el ºi nici pe cei care lucreazã în livada D-lui de aici. κi cere scuze cã aîntârziat cu rãspunsul ºi aratã cã i-ar face mare plãcere sã întreþinã legãturi ºi pemai departe cu el ca sã se ajute unul pe altul în greutãþile vieþii.”141 La rândul sãu,pe 19 decembrie 1964, Pálfi a expediat douã scrisori la Budapesta pentru KovácsLajosné ºi Bíro Cecília, prima dintre destinatare fiind rugatã sã-i ducã „diferite cãrþila numitul [sic!] Biro Cecilia”142 iar celeilalte solicitându-i-se sã trimitã „cãrþilerespective” în douã pachete „cã sunt doar 10 bucãþi”.143

Securitatea din Odorhei nu a mai reuºit sã exploateze noile informaþii obþinuteprin sursa „S” deoarece la 1 februarie 1965 Departamentul Cultelor a confirmatnumirea lui Pálfi Géza ca preot în comuna Sândominic. O datã cu plecarea„obiectivului” din Satu Mare, dosarul sãu a trebuit predat „organului în drept” –Securitatea din raionul Ciuc, în a cãrei razã de acþiune îºi stabilea noul domiciliu.144

2. „Dacã acuma preotul ãsta nu intrã în puºcãrie, nu o sã intre niciodatã.”Activitatea desfãºuratã în Sândominic

Spre deosebire de colegii lor din Odorhei, la scurt timp dupã venirea lui Pálfi înSândominic, ofiþerii de securitate din raionul Ciuc aveau plasaþi în jurul sãu mai mulþiinformatori „cu posibilitãþi”, operativitatea cu care au acþionat datorându-se, cel maiprobabil, faptului cã în calitatea sa de ofiþer de legãturã al agentului „Szöcs János”,maiorul Albert Martin, ºeful Secþiei Raionale a M.A.I. Ciuc era deja familiarizat cudosarul „Helius”.

44

138 Ibidem, ff. 95-97, 99.139 Ibidem, f. 181.140 Ibidem, f. 179.141 Ibidem, f. 182142 Ibidem.143 Ibidem.144 Ibidem.

Aºa cum se poate constata din documentele aflate în Arhiva CNSAS, în anul 1965cel mai activ dintre agenþii însãrcinaþi cu supravegherea lui Pálfi Géza a fost „LaszloGergely”, un localnic din comuna Sândominic, care la sfâºitul lunii aprilie a oferit oprimã notã cu informaþii importante referitoare la noul preot: „La data de 4 aprilieam asistat la predica þinutã de capelanul Palfi Geza din Sândominic. În cursul prediciicapelanul a avut diferite afirmaþii care a fost [sic!] pe placul credincioºilor. Astfel, încursul predicii a afirmat cã în timpul lui Cristos au fost mulþi farisei care încercausã împiedice religia ºi munca preoþilor ca ºi acum întrucât ºi astãzi sunt unii oamenicare încearcã sã împiedice acest lucru. În continuare a afirmat cã nici atunci nu aputut sã împiedice acest lucru, fapt ce nu l-ar putea face nici în prezent. A mairecomandat ca sã nu le fie fricã la oameni cã credinþa va dispare întrucât credinþaexistã ºi va exista pânã când þine lumea [...]. Dupã terminarea slujbei sursa a auzitvorbind pe unii oameni în faþa bisericii cã dacã acuma preotul ãsta nu intrã în puºcãrie,nu o sã intre niciodatã.”145 Într-adevãr, Pálfi Géza nu a intrat niciodatã „în puºcãrie”dar predica sa curajoasã din 4 aprilie 1965 l-a determinat, totuºi, pe ºeful SecþieiRaionale a M.A.I. Ciuc sã-i solicite locotenentului Mircea Zegrean, care se ocupa deacest caz, sã-l lucreze „mai activ în dosar de verificare prealabilã ºi sã facã formelenecesare deschiderii dosarului de verificare”.146

Drept urmare, la 23 iunie 1965 Securitatea Raionului Ciuc hotãra „deschidereadosarului de verificare asupra preotului capelan Palfi Geza” (cãruia îi atribuia acum ºiun alt nume conspirativ – „Palade”) perioada de verificare fiind cuprinsã între 10 iulie1965 - 10 ianuarie 1966.147 Documentul menþionat a fost însoþit de un „Plan de mãsuri”întocmit în aceeaºi zi de locotenentul Mircea Zegrean ºi aprobat de maiorul Albert Martin.În cuprinsul acestuia se preciza cã la baza deschiderii dosarului au stat „materialeleinformative furnizate de agenþii «Artur», «Szocs Janos» ºi «Laszlo Gergely» cât ºimaterialele obþinute din sursa «F» ºi «Mureºul»” din care a rezultat cã „Palfi Geza ºi-acreat legãturi între preoþii ºi cãlugãrii din R.P. Ungarã prin intermediul cãrora cautã cãîntreþinã legãturã cu Vaticanul ºi de la care cautã sã obþinã diferite cãrþi ºi reviste interziseîn þara noastrã.”148 De asemenea existau indicii cã „ar vrea sã-ºi creeze legãturi ºi cuteologii ºi preoþii din R.F.G. în aceleaºi scopuri.”149

Obiectivele ofiþerilor de securitate care urmau sã gestioneze cazul „Palade” erau:„stabilirea activitãþii duºmãnoase naþionaliste desfãºurate de acest element cât ºi înce constã aceastã activitate”, „stabilirea metodelor ce le foloseºte acesta în activitateasa duºmãnoasã, legãturile pe care le are în acest sens cu credincioºii ºi alþi preoþi dinþarã”, identificarea persoanelor din strãinãtate „cu care întreþine legãturi ºi naturaacestor legãturi”, „stabilirea canalelor de legãturi cu aceºtia ºi a canalelor prin careprimeºte cãrþi ºi alte publicaþii din strãinãtate”, „documentarea activitãþii duºmãnoasedesfãºurate de acest element.”150

45

145 Ibidem, f. 87.146 Ibidem.147 Ibidem, ff. 2-4.148 Ibidem, f. 18.149 Ibidem.150 Ibidem, ff. 18-19.

Pentru îndeplinirea acestor sarcini se preconiza utilizarea sursei „F” ºi ainformatorilor „Laszlo Gergely”, „Pista”, „Szöcs János” ºi „Varga Pal”, ultimii doifiind preoþi romano-catolici aflaþi în legãtura maiorului Albert Martin. În mod concret,agenþii dirijaþi pe lângã Pálfi Géza aveau misiunea de a descoperi: care este poziþiasa faþã de regim „dacã are manifestãri duºmãnoase, în ce constau acestea, în ceîmprejurãri se manifestã ºi faþã de cine”, „ce cãrþi ºi publicaþii strãine îl intereseaz㔺i „în ce scop are nevoie de ele”, cine i le procurã ºi cum ajung în posesia lui, „cinesunt persoanele cu care întreþine legãturi în R.P. Ungarã” ºi „scopul întreþineriiacestor legãturi”; „ce metode foloseºte [...] pentru atragerea credincioºilor la bisericãºi în special a copiilor ºcolari”, care este starea de spirit a credincioºilor „dupã predicileascultate”.151

Din informaþiile furnizate de agenþi observãm cã, pe parcusul anului 1965, PálfiGéza a continuat sã fie vizitat de cunoscuþi din Ungaria sau sã primeascã literaturãreligioasã trimisã de aceºtia prin intermediul unor cetãþeni maghiari care veneau larudele lor din România.152 La rândul sãu, Pálfi s-a deplasat de mai multe ori la AlbaIulia – unde s-a întâlnit cu episcopul Márton Áron – dar ºi în unele oraºe din secuimeprecum Odorhei, Sfântu-Gheorghe ºi Miercurea Ciuc, fãrã ca cei însãrcinaþi sã-lurmãreascã sã afle cu certitudine scopul acestor deplasãri.153

În schimb, mult mai uºor le-a fost agenþilor – care fuseserã încurajaþi de ofiþeriilor de legãturã sã participe la toate slujbele þinute de tânãrul preot154 – sã transmitãconþinutul predicilor acestuia. Una dintre cele mai interesante a fost, se pare, predicadin 1 august, în cadrul cãreia Pálfi le-a comunicat credincioºilor urmãtoarele: „dincele mai vechi timpuri fiecare preot a avut unele planuri. Astfel ºi el a planificat sãelectrifice biserica fapt pentru care cere tuturor credincioºilor sã-l ajute pentruîndeplinirea acestui plan. A mai spus cã destul de urât aratã faptul cã grajdurileC.A.P. - urilor sã fie electrificate ºi biserica sã nu fie electrificatã.”155

Pentru materializarea acestui proiect, fiecare familie din comunã trebuia sãparticipe „cu cel puþin 10 lei”, veste care, potrivit agentulului „Laszlo Gergely”, „nuprea le-a plãcut credincioºilor”.156 În opina noastrã, localnicii care au avut o reacþienegativã fie au fost provocaþi de agenþii Securitãþii, fie nu fãceau parte din rândulcelor cu sentimente religioase sincere, întrucât un credincios adevãrat nu se dã înlãturi atunci când trebuie sã-ºi aducã propria contribuþie la propãºirea bisericii. Maimult decât atât, suma cerutã de preot era una modicã ºi nu ar fi presupus un efortconsiderabil din partea familiilor respective. Securitatea ºi-a propus, însã, sãexploateze „în interes operativ” nemulþumirile cauzate de problema contribuþieifinanciare pentru electrificarea bisericii pentru a crea în rândul sãtenilor o gruparede opoziþie faþã de preot, care sã poatã fi folositã pe viitor în vederea compromiteriisau îndepãrtãrii acestuia din funcþie.

46

151 Ibidem.152 Ibidem, ff. 75, 82, 185.153 Ibidem, ff. 75, 78, 82.154 Ibidem, f. 56.155 Ibidem, f. 76.156 Ibidem, f. 78.

Importanþa pe care tindea s-o dobândeascã dosarul „Palade” l-a determinat pecãpitanul Kiss Ludovic, coordonatorul problemei romano-catolice din cadrul DirecþieiRegionale Mureº Autonomã Maghiarã, sã decidã cã este necesarã o întâlnire directãcu acest „adversar”. Aflând dintr-o scrisoare interceptatã de Serviciul III cã, la 30octombrie 1965, preotul din Sândominic se va deplasa la Târgu-Mureº pentru „asusþine examenul de conducãtor moto”, cãpitanul Kiss Ludovic a cerut aprobarea„conducerii profesionale” sã meargã, la rândul sãu, în locaþia respectivã pentru a-lputea studia în mod nemijlocit. Întâlnirea dintre urmãrit ºi urmãritor este descrisãastfel în documentele întocmite ulterior de ofiþerul menþionat: „În dimineaþa zileirespective, la orele 8 lucrãtorul care deserveºte problema romano-catolicã, însoþit fiindde elevul sergent Raitã Ioan – aflat în practicã la aceastã instituþie – s-au deplasatpe str. Avram Iancu din Tg. Mureº unde s-au desfãºurat examenele moto. În acel locs-au gãsit circa 25-30 persoane, majoritatea lor prezentându-se pentru a susþineexamenul de conducere moto. Dupã ce Palfi Geza a fost identificat mai întâi pe bazaîmbrãcãminþii, gesturi, etc. – caracteristic preoþilor – ne-am oprit în grupul de oamneidin care a fãcut parte ºi el, simulând cã suntem interesaþi de mersul examinãrilor.Discuþia cu cei din grup a fost apoi dirijatã în aºa fel ca sã verificãm presupunerilenoastre legate de identitatea sus-numitului. Rezultatul reacþiei sale la aceste discuþiiera, cã a spus printre altele cã ºi el s-a mai prezentat la aceste examene, însã l-au«tãiat». A spus cã pentru el acest lucru este cu atât mai mult dãunãtor din punct devedere material cu cât plãteºte numai de la Sândominic ºi pânã la Tg. Mureº 75 leitransport (din care 39 lei pentru transportarea motorului). În urma acestor afirmaþiii s-a spus cã ar fi culmea dacã s-ar fi deplasat în ziua respectivã la Tg. Mureº fãrã sãfi fost programat. Ca urmare acestui fapt cel în cauzã, oarecum speriat, a scosportmoneul, iar dupã ce a scotocit în portmoneu ºi-a gãsit hârtia cãutatã, a arãtat-o– parcã uºurat – lucrãtorului operativ. Pe document, la care ne-am uitat cu«indiferenþã» se putea citi numele lui Palfi Geza ºi alte însemnãri.

Dupã ce s-a stabilit în mod neîndoios identitatea lui Palfi Geza s-a discutat cu eldespre motor (marca M.Z. 250 cm3). El a spus cã motorul este proprietatea luipersonalã. S-a [sic!] cumpãrat în urmã cu 2 luni cu 10.000 lei etc. Observând cã aripadin faþã are urme de lovituri, el a fost întrebat de provenienþa acestor semne, PalfiGeza roºindu-se tare la faþã a rãspuns fãrã ezitãri urmãtoarele: loviturile de pe aripadin faþã au fost cauzate în urmã cu câteva zile de un veriºor de-al sãu. Respectivul(veriºorul sus-numitului) a venit de la Micfalãu la Sândominic iar pe drum a provocatun accident, distrugându-ºi casca ºi deteriorând aripa din faþã a motorului. Replicându-i-se: «Halal motorist!» Palfi Geza a spus cã veriºorul sãu ºi-a procurat carnetul deconducere de la organele de miliþie Braºov prin relaþii, iar în ce priveºte accidentul– spunea el confidenþial – «Despre acest lucru miliþia nu cunoaºte nimica!». I s-a spusapoi cã în acest caz ar trebui sã meargã ºi el la Braºov, poate acolo i-ar reuºi maibine examenul. El a zis cã de-l «taie» din nou, va vinde motorul ºi nu se va maiprezenta la nici un alt examen.

47

În rest au fost discutate cu acesta ca ºi cu ceilalþi motoriºti probleme banale,lucrãtorul ºi elevul deplasându-se mereu dintr-un grup de oameni în alt grup de oameniceea ce a durat circa 3 (trei) ore. Palfi Geza în tot acest timp a fost studiat. S-a stabilitcã susnumitul n-a iniþiat discuþii mai deosebite. A cãutat sã fie mai mult în anturajulunde era ºi lucrãtorul operativ împreunã cu elevul Raitã. Aspectele mai discrete elle-a relatat mai mult la auzul lucrãtorului. S-a întâmplat ca în anumite grupuri, uniioameni sã facã afirmaþii pornografice. În asemenea situaþii Palfi Geza schiþa gesturide om contrariat, se retrãgea din grup ºi când din nou se întâlnea nas în nas culucrãtorul îi spunea: «Totuºi nu-i frumos cã acest om foloseºte asemenea cuvinte urâte!».El era aprobat de fiecare datã.

Discuþiile, gesturile, miºcãrile ºi apucãturile lui Palfi Geza lasã impresia a fi unom calm, închis. Nu iniþiazã discuþii dar la întrebãri pare cã rãspunde fãrã ezitãri ºipuþin calculat. Nu-l intereseazã ce este cu cei din jurul lui, de unde sunt, cum staucu prezenþa la examene, etc. Nu le pune întrebãri. La ora 11 când a sosit comisia deexaminare Palfi Geza a continuat sã rãmânã unul dintre cei mai calmi oameni dinfaþa comisiei. Era politicos faþã de organele de miliþie, rãspundea strict la întrebãricu un respect pare neforþat. Deºi mânuia motorul cu multã siguranþã, totuºi pânã laurmã a fost lãsat repetent. [...] Faptul cã la unele întrebãri directe a rãspuns fãrãocoliºuri denotã cã el este lipsit de viclenie, pãrând a fi un fricos. Cã evitã pânã ºiascultarea unor cuvinte triviale, denotã cã cel în cauzã este un bigot religios.”157

Evoluþiile ulterioare au demonstrat cã autorul acestui material se înºela amarnicatunci când îl cataloga pe tânãrul preot din Sândominic drept „fricos”. Dimpotrivã,aºa cum reiese din documentele întocmite de ofiþerii fostei Securitãþi în anii urmãtori,Pálfi Géza s-a dovedit a fi unul dintre cei mai curajoºi preoþi romano-catolici dinTransilvania, menþinerea treazã a credinþei catolice în conºtiinþa oamenilor ºiperpetuarea acesteia la tinerele generaþii devenind însãºi raþiunea existenþei sale.

În predicile þinute în biserica din comuna Sândominic dar ºi în alte biserici dinlocalitãþile aflate în apropierea acesteia, Pálfi Géza nu s-a sfiit sã critice deschis teoriilecomuniste cu privire la religie ºi metodele utilizate de autoritãþi pentru impunereaconcepþiilor ateiste. Astfel, potrivit agentului „Laszlo Gergely”, într-o predicã rostitãla 30 ianuarie 1966 Pálfi „a arãtat cã sunt ºi din aceia care þin în evidenþã pe cei careumblã la bisericã însã cu toate încercãrile de a ne cãlca în picioare noi vom existafiindcã credinþa noastrã este construitã pe temelii sigure.”158 De asemenea, la 12iunie 1966, cu prilejul unei slujbe religioase realizate la Bãlan i-a încurajat pecredincioºi „sã nu deraeze de la religie” întrucât cei care susþin cã nu existã Dumnezeu„sunt cei mai de nimica oameni care fac toate relele ca certuri, bãtãi ºi toate lucrurilejosnice” iar cei care stau „la uºa bisericii [...] ºi vegheazã cã cine intrã în bisericã”sunt „oameni fãrã caracter care atunci sunt satisfãcuþi când pot face rãu”.159 Totodatã,copiilor care s-au spovedit atunci „le-a arãtat pe larg cã sã nu creadã educaþia pe care

48

157 Ibidem, ff. 68-70.158 Ibidem, f. 184.159 Ibidem, f. 46.

o primesc de la ºcoalã de la învãþãtori cã nu este Dumnezeu, ci Dumnezeu a fost ºiva fi ºi sã nu se despartã de Dumnezeu aºa cum susþin unii.”160

Analizând documentele aflate în Arhiva CNSAS, putem observa cã eforturiledepuse de Pálfi Géza în combaterea educaþiei ateiste care se realiza în ºcoalã s-auintensificat în toamna anului 1965, dupã ce episcopul Márton Áron a trimis o circularãpreoþilor romano-catolici în care sublinia necesitatea implicãrii active a acestora încatehizarea copiilor.161 În conformitate cu indicaþiile episcopului, în predicile pe carele-a þinut în biserica din Sândominic în lunile urmãtoare, Pálfi le-a vorbit permanentcredincioºilor de importanþa educãrii copiilor în spirit religios ºi i-a încurajat sã-itrimitã la orele de catehizare.162

Pe lângã presiunile exercitate la adresa pãrinþilor, Pálfi Géza a început sã utilizezeºi alte metode pentru a-i determina pe copii sã frecventeze orele de religie. Astfel,agentul „Farkas Marton” susþinea cã preotul stã „în poarta parohiei pentru a-i aºteptape copii când ies de la ºcoalã sã-i trimitã în bisericã”163 iar agentul „Pista” afirma cã„pentru a atrage copiii la orele de catechizare îi foloseºte [...] pentru þinerea slujbelordupã care le dã bani iar în timpul orelor de catechizare le dã bomboane.”164

Informaþiile referitoare la stimularea financiarã a elevilor au fost confirmate ºi deagentul „Cseasar Danat” potrivit cãruia tânãrul capelan „ia din banii care se adunãîn bisericã ºi dã copiilor câte 2-3 lei cu scopul ca sã meargã la catechizare [...] ºibãieþilor mai mari le dã câte 50-100 de lei numai sã-i poatã apropia de el ºi nu-i lasãca sã plece pe la cãminul cultural pentru educarea lor în alt scop.”165

Desigur, au existat ºi preoþi romano-catolici care nu au acþionat cu aceeaºi râvnãîn vederea punerii în aplicare a instrucþiunilor episcopului Márton Áron. Unul dintreaceºtia a fost Oláh Dominic din comuna Ghelinþa care, într-o discuþie purtatã cuagentul „Szöcs János”, îi mãrturisea cã a fost aspru criticat de episcop din pricinaatitudinii sale: „Sursa a fost vizitatã de cãtre capelanul Olah Dominic din comunaGhelinþa care a povestit cã a fost la Alba Iulia pentru examen. Cu aceastã ocazie afost ºi la episcop din partea cãruia a fost atras [sic!] atenþia pentru faptul cã episcopula auzit cã el s-a exprimat cã pentru atragerea copiilor la ore de catehizare el nu vaumbla la casa credincioºilor, [...] deoarece ºi aºa merge copii [sic!] destul de bine laore de religie. Episcopul i-a spus cã nu e de ajuns numai atât, cã este publicat înbisericã, ºi unde nu merg, trebuie mers ºi la case ºi mobilizat. Pãrerea capelanuluiOlah Dominic este cã el nici de acum înainte nu se va ocupa în felul acesta cuoamenii.”166

49

160 Ibidem.161 La 29.09.1965, episcopul Márton Áron a trimis preoþilor din diecezã o circularã în care sublinia importanþa

catehizãrii. În cuprinsul acesteia se arãta cã: „menirea de preot presupune educarea religioasã atât amaturilor cât ºi a tinerilor”. În continuare au fost prezentate amãnunþit probleme de metodologie ºi deorganizare a catehizãrii. Arhiva Diacezei din Alba Iulia, Filiala Târgu Mureº, Parohia Miercurea Nirajului,Documente mixte-Circulare, 1965, ff. 1-4.

162 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 184.163 Ibidem, f. 187.164 Ibidem, f. 186.165 Ibidem, f. 42.166 Ibidem, f. 44.

Alegând sã urmeze întocmai linia trasatã de Márton Áron în predarea religiei,Pálfi Géza a intrat repede în conflict atât cu învãþãtorii ºi profesorii din comunã câtºi cu reprezentanþii Departamentului Cultelor. Într-o notã informativã furnizatãmaiorului Albert Martin în februarie 1966, dupã o vizitã întreprinsã în Sândominic,agentul „Szöcs János” descria, cu lux de amãnunte, „rãzboiul” purtat de colegul sãucu cei care încercau sã împiedice catehizarea elevilor: „La data de 8 februarie 1966[sursa] a vizitat pe capelanul Palfi Geza din comuna Sândominic. L-a gãsit acasã ºiau discutat împreunã timp de 2 ore. Sursa era în Sândominic pentru vizitarea rudelorºi cu aceastã ocazie a fãcut vizitã ºi la Palfi Geza. Era ora 4 dupã-masã ºi Palfi sepregãtea pentru a þine ore de religie cu elevii clasei a VIII-a de la ora 5. [...] La Palfiîn fiecare zi este þinute [sic!] aceste ore ºi separat pentru fiecare clasã. Aceasta pebaza circularei episcopului din 1965. Pentru clasa a VIII-a la care a þinut în ziuarespectivã ora, Palfi preda istoria religiei pe baza circularului [sic!] ºi în acest senssunt folosite cãrþile tipãrite în acest scop în Ungaria. [...]

Pânã la începerea orei de religie au discutat, cu care ocazie Palfi a povestit cã înurmã cu câteva zile a fost la el inspectorul Rãdeanu cu care a discutat în privinþaorelor de catechizare. Inspectorul i-a atras atenþia cã în sat nu e permis sã þinã orede catechizare la case particulare. Desigur cã el a þinut ore la douã case particulare,însã acuma a luat la cunoºtinþã ºi nu mai þine. Din partea inspectorului i-a mai fostatras atenþia despre faptul cã el are cunoºtinþã cã preotul pe stradã s-a legat deînvãþãtoare deoarece acestea ar fi spus la copii sã nu mai umble la ore de religie.Acest lucru este recunoscut de Palfi ºi încã s-a lãudat, cã era drept. Dupã cum a spusPalfi, aceasta a fost pentru faptul cã învãþãtoarea a spus pentru copii [sic!] sã nuumble la ore de religie. El a spus cã asemenea lucru o sã facã ºi în viitor ºi dacã osã mai fie vizitat de inspectorul atunci o sã întrebe de la el dacã învãþãtorul aredreptul de a sancþiona pe copii pentru faptul cã umblã la ore de catechizare, deoareceel ºtie cã s-a întâmplat ºi asemenea caz. A mai povestit cã inspectorul Rãdeanu a fostun om cult, nu cum sunt inspectorii de la regiune, Tanko ºi Kolozsvari167, aceºtia arfi discutat dur cu el, ºi cã pãrerea aceasta o sã arate la domnii inspectori de la regiunecu ocazia primei întâlniri.”168

Tânãrul preot a avut ºansa de a le comunica inspectorilor regionali pãrerile salemult mai repede decât ar fi putut bãnui. Astfel, la scurt timp dupã discuþia purtatãcu agentul „Szöcs János”, a fost anunþat de cãtre preºedintele Comitetului Executival Sfatului Popular Sândominic cã este convocat la o ºedinþã organizatã de reprezen-tanþii regionali ai Departamentului Cultelor în ziua de 18 februarie la Sfatul Populardin comuna Cârþa.169

Deºi iniþial a afirmat cã nu va da curs invitaþiei, la data fixatã Pálfi Géza s-aprezentat la aceastã ºedinþã, la care fuseserã chemaþi, de asemenea, preoþii romano-catolici din comunele Tomeºti, Cârþa, Dãneºti ºi Mãdãraº. Conform agentului „Varga

50

167 Este vorba despre inspectorii Tankó Árpád ºi Kolozsvári József.168 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, ff. 57-58.169 Ibidem, f. 54.

Pal”, scopul întâlnirii era acela de a discuta „circulara nr. 150 a episcopului MártonÁron”. Mai exact, inspectorii regionali „au fãcut cunoscut cã, cu ocazia eliberãriicircularei, episcopul nu a þinut cont de instrucþiunile statului care prevede cã toateasemenea scrieri se poate elibera ºi comunica credincioºilor numai cu aprobareastatului.”170

Întrebându-i pe cei prezenþi dacã au transmis credincioºilor conþinutul circularei,reprezentanþii Departamentului Cultelor au constatat cã fãcuserã acest lucru doar „Andrasªtefan171 din Tomeºti ºi Palfi Geza din Sândominic”.172 Cu toate cã nu avea obligaþia sãia cuvântul, preotul Boricz Dionisie173 din Dãneºti a considerat necesar sã le mulþumescã„domnilor inspectori, pentru osteneala lor cã au venit din timp ºi au comunicat care-isituaþia în legãturã cu circulara; la fel a promis cã în urma luãrii la cunoºtinþã cei prezenþinu vor face aºa ceva care sã împotriveascã cu loialitatea de stat.”174

În continuare, atenþia inspectorilor de culte s-a îndreptat cãtre preotul Pálfi Géza,cãruia i s-a cerut sã explice „de ce a spus la sfatul popular cã nu va participa laºedinþã”. Întrucât rãspunsul acestuia nu a fost unul „acceptabil”, preotul BálintTivadar din comuna Mãdãraº a încercat sã intervinã pentru a calma tensiunea creatã.El i-a rugat pe inspectori „sã þinã cont de faptul cã preotul Palfi Geza este încã tânãr,fãrã experienþã, care nu cunoaºte încã în suficientã mãsurã viaþa ºi sã-i dea timp degândit pentru a da un rãspuns bine socotit. La fel a spus cã el are încredere cã Palfio sã dea seama de toate ºi va analiza situaþia în aºa fel cum preoþii [sic!] mai bãtrâniºi în activitatea sa o sã þinã cont ca legile ºi instrucþiunile statului sã fie respectate.”175

În pofida acestui demers, conflictul dintre Pálfi Géza ºi reprezentanþii Departamen-tului Cultelor nu a mai putut fi aplanat. În nota informativã furnizatã ulterior deagentul „Varga Pal” se aratã cã preotul din Sândominic ºi inspectorii de culte au avutun schimb dur de replici, care nu putea rãmâne fãrã urmãri: „Inspectorul din Bucureºtia spus cã el aºa ºtie cã Palfi funcþioneazã cu aprobare ºi ajutor de stat. Palfi, fãrã sãaºtepte ca domnul inspector sã continue mai departe, a spus cã are ajutor de stat,însã nu ºtie dacã acesta este legat de prezentarea sa la ºedinþã. Când inspectorul avrut sã mai vorbeascã, el s-a exprimat în aºat fel încât a rezultat cã el va putea trãiºi fãrã ajutor.”176 Drept pedeapsã pentru atitudinea sa recalcitrantã, la 1 martie 1966preotului Pálfi Géza i-a fost retras ajutorul de stat, mãsurã care îl obliga, practic, sã-ºiasigure traiul zilnic prin mijloace proprii.177

Situaþia financiarã precarã ºi relaþiile încordate cu inspectorii DepartamentuluiCultelor nu au fost singurele probleme cu care s-a confruntat Pálfi Géza în perioadaurmãtoare. La 7 aprilie 1966 agentul „Pista” îl informa pe locotenentul Ioan Farcãu,ofiþerul sãu de legãturã, cã în Sândominic „corul bisericesc este compus majoritatea

51

170 Ibidem, f. 48.171 András István (ªtefan).172 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 48.173 Baricz Dénes.174 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 48.175 Ibidem.176 Ibidem.177 Ibidem, f. 53.

absolutã din elevi de ºcoalã din clasele 5-8” ºi cã într-o predicã þinutã la 13 martiePálfi „a arãtat populaþiei rezultatele bune obþinute de el” menþionând cã „în ultimaperioadã nu mai scade numãrul copiilor ce umblã la orele de catechizare ci din contrãse mãreºte.”178 Aceastã notã informativã a ajuns apoi în mâinile maiorului AlbertMartin, ºeful Secþiei Raionale a M.A.I. Ciuc, care, profund nemulþumit de ceea ceaflase, a scris la 21 aprilie 1966 urmãtoarea rezoluþie: „Cazul, cu corul bisericesc sãfie semnalat organelor P.C.R. pentru luarea de mãsuri. Prin agentura din ºcoalã sãfie stabilit care este activitatea concretã a învãþãtorilor în atragerea copiilor de laactivitãþile religioase. Care sunt clasele de unde procentajul este mai mare, cine suntdiriginþii de clase, cum motiveazã ei acest lucru.”179

Impulsionate probabil de organele de Securitate, la 13mai douã profesoare au reclamatdirectorului ºcolii din Sândominic, Szász Károly, faptul cã preotul Pálfi Géza îi obligã peelevi sã participe la orele de religie ºi cã exercitã presiuni asupra pãrinþilor pentru a-idetermina sã-ºi trimitã copiii la catehizare.180 Documentele din arhiva fostei Securitãþinu precizeazã care a fost rezultatul concret al acestor reclamaþii, dar este cert cã ele nuau reuºit deloc sã-l intimideze pe tânãrul preot, rãzboiul dintre acesta ºi cadrele didacticedin Sândominic derulându-se cu aceeaºi intensitate ºi în anul 1967.

Astfel, în timpul predicilor Pálfi a continuat sã-i îndemne pe credincioºi sã-ºi trimitãcopiii la orele de religie asigurându-i cã nu existã nici o bazã legalã care sã le permitãînvãþãtorilor sau profesorilor sã treacã la represalii din acest motiv. De pildã, într-onotã a informatorului „Almási Andrei”181 din 21 martie 1967 se arãta cã „nu demultPalfi Geza a spus din amvon credincioºilor cã aceºtia sã-i trimitã copiii la orele dereligie deoarece «cei care nu trimit sunt oameni laºi». Dupã care a citit tot în bisericãdin constituþie paragraful respectiv care asigurã libertate de religie, explicându-le:«Cei care împiedicã aceasta încalcã legile statului»”.182 La rândul sãu, „Farkas Marton”informa Securitatea la 1 iunie 1967 cã „Palfi de mai multe ori a accentuat în bisericãlibertatea religiei ºi i-a rugat pe pãrinþi sã permitã copiilor sã meargã la orele dereligie la bisericã fiindcã nu va fi nici un necaz din acest lucru. A cerut sã vinã la elsã reclame dacã vreun profesor va scãdea nota la purtate vreunui elev pentru faptulcã umblã la orele de catehizare ºi la bisericã. În asemenea situaþii, el personal vareclama pe acel profesor la minister.” 183

Cadrele didactice au încercat sã contracareze ofensiva purtatã de preotul catolicpentru câºtigarea tinerei generaþii de partea Bisericii dar nu au reuºit sã obþinãrezultatele scontate. De exemplu, în martie 1967 informatorul „Almási Andrei”prezenta în detaliu cum eºuase tentativa lamentabilã a unui învãþãtor care îºipropusese sã-l transforme într-un aliat pe un elev care mergea la catehizare: „Unul

52

178 Ibidem, f. 49.179 Ibidem.180 Ibidem, f. 47.181 Informatorul „Almási Andrei” se afla în legãtura cãpitanului Tiberiu Bãþaga ºi era, cel mai probabil, preot

în Miercurea Ciuc.182 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 34. Aceeaºi informaþie apare ºi în nota lui „Agoston Albert”

din martie 1967. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 56.183 Ibidem, f. 24.

dintre copii[i] care frecventeazã orele de religie [...] a arãtat învãþãtorului numeletuturor copiilor care frecventeazã orele de religie. Învãþãtorul l-a rugat pe acest copilca acesta ºi în viitor sã-i raporteze astfel de cazuri, însã Palfi aflând cele întâmplates-a dus la pãrinþii copilului fãcându-le moralã cã «au educat pe copilul lor ca sã devinãspion». Pãrinþii copilului nu au avut cunoºtinþã despre cele întâmplate ºi dupã ce aupus la punct pe copil ºi-au luat angajamentul cã în viitor nu se va mai repeta acestcaz, dupã care copilul n-a mai raportat nimic.”184

Una dintre informaþiile interesante care apar în documentele întocmite în anul1967 este ºi aceea cã în biserica din Sândominic începuse sã slujeascã, alãturi de PálfiGéza, capelanul Venczel Lajos, fãrã ca undeva sã se precizeze, totuºi, data exactã avenirii acestuia în comunã. Se pare cã relaþiile dintre cei doi preoþi nu erau lipsitede o anumitã tensiune, agentul „Almási Andrei” susþinând în notele sale cã VenczelLajos îl considera pe colegul sãu un om „violent ºi egoist” care „monopoliza aproapetoate sarcinile importante” ºi nu-i permitea ºi lui „sã se ocupe cu problemacatehizãrii”.185

Printr-o analizã atentã a informaþiilor furnizate de acest agent putem deduce, însã,ºi motivul pentru care Pálfi insista sã se ocupe el însuºi de catehizarea copiilor dincomunã. Astfel, într-o discuþie purtatã în primãvara anului 1967 cu Venczel Lajos„Almási Andrei” l-a întrebat dacã el „ar avea curajul sã procedeze” ca Pálfi Gézapentru a-i determina pe credincioºi sã-ºi trimitã copiii la orele de catehizare. Venczela rãspuns cã: „În orice caz sub aceastã formã nu, însã în bisericã i-aº însufleþi.”186

Evident o atitudine moderatã a preotului ar fi condus la rezultate pe mãsurã, în vremece Pálfi Géza se putea mândri în 1967 cã la orele de religie þinute de el participau„95% din copiii claselor I-VIII ºi foarte mulþi de la liceu”.187

Problema catehizãrii a provocat, de asemenea, unele fricþiuni între Pálfi Géza ºicantorul Nagy Ladislau despre care, în documentele Securitãþii din anii 1965-1966,se spunea cã este unul dintre puþinii prieteni ai tânãrului preot din Sândominic.188

53

184 Ibidem, f. 34.185 Ibidem, ff. 32, 34.186 Ibidem, f. 34.187 Ibidem, f. 35.188 Ibidem, f. 185. În primii doi ani în care a funcþionat ca preot în Sândominic, Pálfi Géza se întâlnea deseori

cu preotul Antal Árpád ºi cantorul Nagy Ladislau. Cu prilejul acestor întruniri, cei trei discutau, spuneaubancuri, beau cafea sau vin ºi jucau cãrþi sau alte jocuri de societate. Agentul „Laszlo Gergely” descria,într-una din ultimele sale note informative, cum decurgea o astfel de întâlnire a celor trei: „La data de27.12.1965 sursa a fãcut o vizitã preotului Antal Arpad care locuieºte la casa parohialã. La scurt timp asosit capelanul Palfi Geza ºi cantorul Nagy Ladislau unde lângã câteva [sic!] cafele au discutat împreunã.La iniþiativa lui Antal Arpad cei prezenþi s-au antrenat la o partidã de cãrþi. În timpul acesta Palfi Gezaa povestit un banc cu urmãtorul conþinut: «Un secui se duce la poºtã pentru a depune la C.E.C. 25 de lei.Dupã ce a primit carnetul a întrebat cã cine va pãstra banii lui, la care funcþionara poºtei a spus cã banii[îi] va pãstra statul. Secuiul s-a interesat cã în mod concret, totuºi, cine pãstreazã banii lui, la carefuncþionara a spus cã acesta [sic!] este pãstrat de regimul socialist ºi guvernul þãrii. La care secuiul a spusdar ce se va întâmpla totuºi cu banii lui dacã vine ceva schimbare? La care funcþionara a spus: Dar ce,pentru dumneata aceasta nu ar merita 25 de lei?» Cei prezenþi au râs de cele povestite de Palfi Geza. Încontinuare Antal Arpad a spus cã ºi el cunoaºte un banc, începând sã arate urmãtoarele: «Un cãlãtor seduce în Africa unde se întâlneºte cu un ºef al unui trib de la care a întrebat dacã la ei oamenii suntorganizaþi în partid, în sindicat sau alte organizaþii. La care ºeful tribului a spus cã la ei nu sunt niciorganizaþii, nici partide. La aceasta cãlãtorul a întrebat: Cum [vã] explicaþi [cã] nu aveþi nici organizaþii ºinici partid ºi totuºi oamenii sunt aºa sãlbatici?»” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 69237, f. 59.

Acelaºi „Almási Andrei” relata cã deteriorarea relaþiei celor doi se datora faptului cã Pálfi„l-a antrenat […] cu forþã la þinerea diferitelor ore, lecþii de cântece religioase copiilor,iar pentru absenþele de la aceste cursuri l-a ameninþat […] cu raportarea cazuluiepiscopului, care dupã cum afirmã dânsul, considerã utilã þinerea acestor ore.”189

Din pricina pasiunii cu care îºi îndeplinea îndatoririle de preot ºi a intransigenþeimanifestate faþã de cei care nu înþelegeau sã se supunã regulilor Bisericii Catolice,Pálfi Géza nu se bucura nici de simpatia unei pãrþi consistente a credincioºilor dinSândominic. O dovadã elocventã în acest sens este aceea cã doar unul dintre cei cinciinformatori care prezintã în notele lor raporturile lui Pálfi cu locuitorii din Sândominicmenþioneazã cã tânãrul preot „este [...] serios, capabil, ºtie sã vorbeascã bine” ºi cã,din câte a observat, acesta „luptã mult pentru prestigiul religiei, este autoritar ºi sebucurã de încredere din partea credincioºilor.”190

Ceilalþi informatori ai Securitãþii susþin, însã, o variantã complet diferitã. Astfel,„Agoston Albert” afirma cã locuitorii comunei „nu sunt mulþumiþi cu preotul PalfiGeza” pentru cã „nu are voce pentru funcþia de preot, iar în al doilea rând, el are ocomportare reþinutã ceea ce face ca ºi copiilor sã le fie antipatic”191 iar agentul „Pista”arãta cã Pálfi „nu este simpatizat de credincioºii din comunã” cãrora „nu le placemodul în care þine predicile deoarece nu vorbeºte pe înþelesul lor ºi nu stã de vorbãcu ei.”192 De asemenea, într-o notã din vara anului 1967, „Pista” relata cã locuitoriidin Sândominic erau foarte supãraþi pe capelanul Pálfi Géza care, în timpul predicilordin ultimele sãptãmâni, le recomandase insistent sã întemeize „familii cu mai mulþicopiii” asigurându-i cã aceasta nu împiedicã familiile respective „sã trãiascã în condiþiicorespunzãtoare (lux)” ºi cã naºterea are efecte benefice asupra organismuluifemeilor.193 În urma acestor predici o serie de credincioºi au recurs „la expediereape adresa lui a unor scrisori în conþinutul cãrora ºi-au manifestat nemulþumirea faþãde conþinutul predicilor ºi-au arãtat cã ei nu au nevoie de sfaturi în ce priveºteîntemeierea unei familii ºi creºterea copiilor.”194

La rândul sãu, „Cseasar Danat” declara cã ºi în comitetul bisericesc existaupersoane care nu erau deloc încântate de comportamentul noului preot. Astfel, KurkóJgnácz, membru în comitet, care fusese desemnat de paroh sã adune banii datoraþibisericii de credincioºi îi mãrturisise agentului Securitãþii cã înainte de a veni Pálfiera mai bine „fiindcã nu mai trebuia ca sã adune banii, dar acuma trebuie sã umbledin casã în casã ºi sã dea care vrea ºi doreºte fiindcã preoþii nici lemne de foc nu auºi dar trebuie barãm câte 5 lei sã dea ca preoþii sã poatã face foc unde învaþã copiiipentru catechisare ºi deci ar trebui ca sã dea câte o merþã douã de cerieale fiindcãdin aceste ceriale trebuie ca sã primeascã ºi copiii care vor fi întreþinuþi, acei carevor fi trimiºi la ºcoala de cantori de bisericã.”195

54

189 Ibidem, f. 32.190 Ibidem, f. 24.191 Ibidem, f. 56.192 Ibidem, f. 28.193 Ibidem.194 Ibidem.195 Ibidem, f. 38.

Mult mai apreciat era, se pare, colegul lui Pálfi Géza, preotul Venczel Lajos desprecare se spunea cã „este popular ºi discutã cu credincioºii” ºi cã þine „predicile în modnormal [...] fãrã sã comunice altceva în afarã de religie” ºi nu iese „din evangheliecu alte probleme”.196 Potrivit lui „Almási Andrei”, Pálfi era conºtient de faptul cã nuse bucurã de simpatia credincioºilor însã era dispus „sã rãmânã cu plãcere, pânã ceconducerea clerului considerã oportunã ºederea sa la aceastã parohie.”197

Chiar dacã în trei ani de zile reuºise sã-ºi punã toatã lumea în cap, activitatea luiPálfi Géza a fost apreciatã de episcopul Márton Áron care, în februarie 1968, a decissã-l transfere la o parohie mai importantã, cea din Târgu-Mureº.198 În mod surprin-zãtor, deºi relaþiile tânãrului preot cu inspectorii de culte din zonã erau extrem detensionate, a primit repede recunoaºterea oficialã din partea Departamentului Cultelorºi la 1 martie ºi-a luat deja în primire noul post. Aºa cum se obiºnuia în astfel decazuri, la 16 mai 1968 dosarul sãu a fost predat de Securitatea din HarghitaInspectoratului de Securitate al Judeþului Mureº, Serviciul Municipal Târgu-Mureº,care urma sã se ocupe de el în continuare. Cu acest prilej, ofiþerii din Târgu-Mureºau fost atenþionaþi cã „obiectivul” „este un element ce prezintã pericol securitãþiistatului” ºi cã „activitatea lui ilegalã nu este cunoscutã numai parþial, fapt pentrucare este necesar lucrarea lui informativã [...] la noul lui loc de muncã ºi la domiciliulactual.”199

3. „Trebuie sã facem ceva pentru tineretul nostru.” Pálfi - capelan laTârgu-Mureº

Venind cu o asemenea „recomandare” din partea ofiþerilor din judeþul Harghita,este cert cã ºi în perioada în care a funcþionat ca preot în Târgu-Mureº Pálfi Géza afost atent supravegheat de lucrãtorii Securitãþii. Cu toate acestea, în dosarul lui deurmãrire informativã aflat astãzi în Arhiva CNSAS regãsim un numãr insignifiantde documente întocmite în anii 1968-1971 (marea lor majoritate fiind scrisoriinterceptate), care nu permit decât o reconstituire vagã a activitãþii sale ºi a moduluide lucru al ofiþerilor din Târgu-Mureº în intervalul temporal menþionat.

Analizând cu atenþie aceste documente constatãm, totuºi, cã Pálfi Géza a continuatsã depunã toate eforturile pentru a-i menþine pe credincioºi în sânul bisericii ºi pentrua-i educa în spirit religios pe copiii ºi tinerii din oraº. O dovadã elocventã aentuziasmului cu care începuse sã-ºi desfãºoare activitatea în cadrul noii parohii oreprezintã ºi scrisoarea trimisã fratelui sãu, Árpád, la 7 martie 1968: „Deja a trecuto sãptãmânã de când sunt la Târgu-Mureº. Pânã acuma n-am avut timp nici sã vãscriu. Tg. Mureºul este un oraº mare, avem mult mai mult de lucru decât laSândominic, catolici sunt foarte mulþi ºi nu suntem decât 4 preoþi în tot oraºul. Înaintede masã lucrãm la birou pânã la ora 13.00 sau facem vizite creºtinilor, iar dupã masãþinem cursuri de religie. Oraºul este în mare pregãtire în ce priveºte miruirea. La

55

196 Ibidem, f. 28.197 Ibidem, f. 32.198 Ibidem, f. 27.199 Ibidem, f. 5.

mijlocul lunii mai îºi începe domnul episcop turneul de miruire în þarã, iar primuloraº unde va veni este Tg. Mureºul. Deja avem peste 2000 de candidaþi, de exempluduminicã þinem religie cu liceiºtii [sic!] care de obicei sunt atât de mulþi de bisericase umple mai mult de jumãtate. ªi acela va fi gând mare cãci unde îºi va terminadomnul episcop ceremonia de miruire, dar se va rezolva ºi asta. Deocamdatã gândulcel mai mare este pregãtirea cât mai judicioasã a creºtinilor pentru primirea sfântã.

Aici sunt foarte mulþi cei care dau jertfe ºi se spovedesc. Ca exemplu, începândde la prima joie pânã la prima duminicã au fost mai mulþi de 1000, pentru noi astaînseamnã mare bucurie. ªi copiii sunt în numãr foarte mare. Cu pãrere de rãu ampãrãsit pe copiii din Sândominic ºi mai ales pe cei de la minele Bãlan, dar nu conteazãcãci ºi aici sunt destui ºi nu peste mult timp o sã mã cunoascã, o sã-i cunosc ºi o sãlegãm o prietenie strânsã ºi trainicã.”200

O evidentã continuitate existã ºi în ceea ce priveºte preocuparea lui Pálfi Géza dea obþine materiale religioase de provenienþã strãinã. Multe dintre scrisorileinterceptate de Securitate în anii 1968-1971 aflate în dosarul sãu de urmãrireinformativã relevã nu doar interesul deosebit manifestat de tânãrul capelan în aceastãdirecþie ci ºi existenþa unei adevãrate „reþele” clandestine care se ocupa cu procurareaºi introducerea în þarã a acestor materiale. De pildã, într-o scrisoare trimisã la 23martie 1969 de Gáspár Nóri din Târgu-Mureº cãtre Bartis Margit din Reghin se arãtauurmãtoarele: „Regretabil, dar în legãturã cu problema din Viena, n-am putut sã aranjezaltceva decât aici [sic!] vã trimit o adresã: Paulai Karoly201 1172 Wien Postfach 10,de altfel deja v-am mai dat aceastã adresã. Aici vã scriu un nume, Palfi Geza careeste preot la Tg. Mureº. Pentru aceastã persoanã, pe adresa de mai sus sunt lãsatecâteva diafilme. Rugãmintea este ca dvs. sã aduceþi aceste diafilme (se poate înfãºuraºi într-una). Greutatea lor totatã nu depãºeºte 100 gr. Puteþi aminti ºi problemabanilor, fiindcã cei de aici aºa spun cã vor fi în ajutorul dvs. în aceastã privinþã. Eideja ºtiu cã dvs. mergeþi. Mai vã rog încã ceva ºi anume, dacã nu gãsiþi cãrþi la adresade mai sus, aici vã scriu o altã adresã, Marosi Laszlo202 Spittal Dran Kapellangasse15 Austria Europa, care este un preot maghiar ºi ajutã cu plãcere pe ardeleni. Vãduceþi acolo, cereþi cãrþi de la el, amintiþi ºi problema banilor.”203

La rândul sãu, Pálfi Géza îi scria, la 15 decembrie 1969, preotului Kurkó Alajosdin Italia rugându-l sã-l ajute în vederea procurãrii unor diafilme indicându-i ºimodalitatea prin care acestea puteau ajunge în posesia sa: „Vã rog sã nu luaþi înnume de rãu cã vã deranjez din când în când. Vã rog sã mã credeþi cã nici mie nu-miplace sã cer de la nimeni nimic, dar sunt nevoit s-o fac. Acum 2 ani am cerut filme.N-am menþionat dimensiunile ºi aºa totul a rãmas baltã. Acum am obþinut un prospectde filme italian. Adresa firmei [...]. Din acest catalog aº dori sã comand filme. Vã rogsã nu mã înþelegeþi greºit. Nu le cer gratuit, ci în schimbul unor intenþii204. Aº cere

56

200 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 5.201 Paulai Károly.202 Marosi László.203 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 1.204 În terminologia specificã mediului catolic, intenþiile sunt rugãciuni plãtite de credincioºi. În 1974 valoarea

unei intenþii era de 15 lei, sumã care era introdusã în venitul parohiei. ACNSAS, fond Documentar, dosar

urmãtoarele: Catehism pentru copii de ºcoalã elementarã, seria 201-240 format mare 24/36.Aducerea lor în þarã se poate rezolva prin intermediul unui ºofer. Adresa lui: SalviatoRinaldo, Via Roma 64 Vigo-Darsere, Padova. V-aº ruga sã-mi rãspundeþi dacã cerereamea poate fi îndeplinitã. Dacã da, atunci vã rog sã mã înºtiinþaþi dacã mai pot obþinemai târziu ºi alte filme în schimbul intenþiilor. Totodatã vã rog sã mã anunþaþi cândfilmele au fost deja predate la adresa de mai sus. În scrisoare numãrul intenþiilor poatefi indicat printr-o simplã cifrã. Scrisoarea mea va fi pusã la poºtã în Ungaria.”205

Din aceeaºi categorie face parte ºi scrisoarea lui Pálfi din 15 septembrie 1970adresatã lui Astelean Pantelimon din Cluj: „Te anunþ cã am expediat pe adresa luiArpad suma de 3600 lei, restul am sã-þi înmânez când vei aduce filmele. Contravaloareapãrþii mele nu þi-o trimit fiindcã erai nehotãrât în sensul cã poate eu nu va trebuisã-þi achit numai costul materialului. Între timp a mai apãrut un client. Astfel [nu]este nevoie de trei serii separate, fãrã ramã (cadran) e nevoie de patru serii. Dacãvei veni, adu te rog de la Pista o biblie [sic!] ilustratã.”206

Ca ºi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns pentru a-l transforma într-un „obiectiv”major al Securitãþii din Târgu-Mureº, spre finele anului 1968 Pálfi a început sã fietot mai preocupat de ideea cã preoþii catolici din Transilvania au obligaþia de a acþionacu mai multã fermitate în vederea „salvãrii tineretului” de sub influenþa nocivã aideologiei comuniste. Se pare cã la sfârºitul anului 1968 sau începutul anului 1969,el le-a scris mai multor preoþi romano-catolici împãrtãºindu-le gândurile sale ºisolicitându-le acordul de principiu pentru demararea unei acþiuni comune. Un primindiciu în acest sens îl constituie scrisoarea preotului Gergely Géza din 12 ianuarie1969 care îi transmitea lui Pálfi cã resimte aceleaºi temeri cu privire la soarta tinerilorºi se arãta dispus sã-ºi aducã propria contribuþie pentru a contracara propagandaateistã a statului comunist: „În scrisoarea ta ai atins probleme foarte serioase.Într-adevãr, trebuie sã facem ceva pentru tineretul nostru. Nu pentru altceva ci celpuþin pentru primirea conºtientã a sacrificiului ceea ce am putea sã stabilim ºi încomun. Regretabil este cã ºi între noi este atât de rarã aceastã însufleþire. Pentruaceasta totuºi trebuie sã facem ceva, fiindcã pentru toþi suntem rãspunzãtori. Dacãnoi preoþii nu facem nimic pe acest plan, atunci de la cine sã aºteptãm aceastãreînnoire? Fiecare are posibilitãþi pe care sã o [sic!] ofere. Ce mult ar însemna dacãam aduna, nu ºezând sau umblând ci eventual stând în genunchi fãcând adevãraterugãciuni conºtiente închinate pentru tineret. Marile slujbe sfinte, câtã înduraretãinuiesc, numai cã nu folosim de ele. Sunt în mâna noastrã instrumentele numai cãnu ne folosim de ele. [...] Lumea necredincioasã, cu o credinþã adâncã ar putea fireînnoitã.”207

Un conþinut asemãnãtor îl are ºi scrisoarea trimisã lui Pálfi la 19 februarie 1970de „Pista”, preot catolic din Cluj: „Tare amãrâtã trebuie sã fie viaþa ta, fiindcã ºi dela 100 km gluma ta mã face sã-mi îngheþe buzele. Sã ºtii cã ºi eu m-am gândit la

57

nr. 69, vol. 15, f. 96.205 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 4.206 Ibidem, f. 15.207 Ibidem, f. 2.

aceastã problemã nu o datã însã dupã ce am primit scrisoarea ta în mod deosebit mãpreocupã problema noastrã comunã. Mi-ai scris cã trebuie sã facem ceva. Dar ce?Pânã ºi Isus Cristos în rãbufniri a dat voce durerii sale sufleteºti. Care au fostrezultatele obþinute ºi în viaþa lui? Cu toatã strãduinþa lui a fãcut din ce în ce maipuþin. Sã nu interpretezi greºit, nu este vorba de o renunþare sau de o decepþie. Dupãpãrerea mea, datoria noastrã este de a flutura drapelul evangheliei. Chiar dacã amavea posibilitatea, nici atunci nu am fi folosit violenþa. Dar ce sã facem? Dumnezeude la Satana un singur lucru a cerut: devotament. Restul, treaba lui Dumnezeu. Cândcrede cã va fi timpul potrivit, împreunã cu Sf. Francisc se angajeazã în istorie. Nuavem posibilitatea de a scoate cu forþa de la Dumnezeu rezultate vizibile, însã tu dacãsimþi în tine o asemenea putere ºi autoritate faþã de aceste idei, fã-le, fiindcã ajungila scopul fixat. Suntem rãspunzãtori. Nu prea ne putem apropia de persoanele la caream avea cuvânt. În acestã privinþã, pe linia religiei într-adevãr am putea sã facemceva. Deci rãspunsul meu este pozitiv, dar cu ce propuneri concrete sã vin? Te gândeºtila persoana mea? Toatã viaþa noastrã este destinatã pentru aceasta. Spune-mi te rogtot ce ai în tine ºi voi fi ºi eu alãturi de tine.”208

Schimburile de scrisori ºi întâlnirile directe ale lui Pálfi Géza cu preoþii maghiaridin Transilvania au continuat ºi în lunile urmãtoare. Întrucât semnalele primite dela aceºtia au fost încurajatoare, în toamna anului 1970 capelanul din Târgu-Mureº ahotãrât sã punã în practicã proiectul sãu de „salvare” a tineretului. Astfel, dintr-oscrisoare trimisã în noiembrie 1970 lui Csíki Dénes209 din Odorheiul Secuiesc aflãmcã intenþiona sã punã bazele unei asociaþii a tinerilor preoþi romano-catolici intitulate„Pro Juventute” ai cãrei membri urmau sã aibã îndatoriri precise ºi o lozincã („Vorscãpa dacã eu voi fi sfânt!”210).211

Deoarece corespondenþa sa era atent controlatã de cãtre Secþia a IX-a din cadrulInspectoratului Judeþean Mureº - Securitate, planurile lui Pálfi au ajuns rapid lacunoºtinþa ofiþerilor care instrumentau cazul sãu. Dupã analizarea noilor informaþiiprimite în legãturã cu activitatea „obiectivului”, aceºtia au decis cã se impune luareasa în supraveghere informativã generalã, fapt care presupunea, evident, o intensificarea urmãririi.212 Chiar ºi în aceste condiþii, în 1971 Pálfi ºi colaboratorii sãi de încredereau continuat sã acþioneze în vederea atragerii de noi adepþi în rândurile asociaþiei„Pro Juventute”. De pildã, la 22 februarie 1971 Gergely Géza îi scria preotului VenczelLajos din comuna Pãuleni, urmãtoarele: „La Odorhei þi-am vorbit de mica noastrãasociaþie. Acum îþi scriu cu precizie îndatoririle. Pro iuventute [sic!]:

58

208 Ibidem, f. 8.209 Csíki Dénes (n. 1944), preot catolic, secretar ºi apoi director al Cancelariei Episcopiei din Alba Iulia.210 Documentele din Arhiva CNSAS conþin diferite variaþiuni ale acestei lozinci: „Veþi scãpa, dacã eu voi

rãmâne sfânt!”, ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 16; „Se salveazã dacã eu devinsfânt!”, ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 13; „Vor scãpa dacã eu voi fi sfânt!”,ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 19-20. Având în vedere cã aceastã lozincã apareîn traducerile unor scrisori interceptate, diferenþele pot fi explicate prin incapacitatea ofiþerilor desecuritate care le-au efectuat de a reda în limba românã înþelesul exact al expresiei.

211 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 16.212 Idem, vol. 3, f. 254.

– Zilnic o horã micã213. Acesta nu este în plus, ci în cadrul horei obligatorii oferitepentru tineret.

– Zilnic o abnegaþie. Orice fel, dar sã oferim ceva în fiecare zi pentru tineret.– Lunar sau bilunar o liturghie. Se poate ºi gratis.Pro membris:– Zilnic rugãciunea alãturatã.– Anual o liturghie pentru membri.– Ajutorarea financiarã a membrilor care au nevoie de ajutor.Lozinca: Vor scãpa dacã eu voi fi sfânt! Totodatã trimit lista membrilor214 ºi

rugãciunea. Lui Palfi Geza sã trimiþi câteva rânduri cã ai intrat în rândul nostru ºicã ai primit de la mine cele necesare ca sã nu mai trimitã ºi el.”215

În toamna anului 1971, la insistenþele episcopului Márton Áron, Pálfi Géza aacceptat sã vinã în Alba Iulia ca profesor în cadrul Institutului Teologic Romano-Ca-tolic ºi al ªcolii de cantori.216 La scurt timp dupã plecarea sa, ofiþerii din Târgu-Mureºau trimis Inspectoratului de Securitate al Judeþului Alba un dosar „compus din 127file cu privire la preotul Palfi Geza”217 în care se gãseau, cel mai probabil, documentedin anii 1968-1971.218 În volumul al II-lea al dosarului I 209495 am regãsit numai 24de file care dateazã din aceastã perioadã ºi care au fãcut parte, probabil, din dosarulpredat de ofiþerii de securitate din Mureº colegilor lor din Alba. Marea majoritate adocumentelor din dosarul respectiv sunt însã, cel puþin pentru moment, de negãsit.

4. „Profesorul Palfi Geza este foarte apreciat de elevi.” Activitateadesfãºuratã la Institutul Teologic Romano-Catolic ºi la ªcoala de cantoridin Alba Iulia

Deºi urmãrirea lui Pálfi Géza a fost preluatã de Inspectoratul de Securitate alJudeþului Alba în octombrie 1971, primele documente din aceastã nouã etapãidentificate în dosar dateazã din aprilie 1972. Mai exact, este vorba de douã scrisoritrimise de Pálfi la 22, respectiv 26 aprilie unei tinere din Târgu-Mureº (T.E.) pe careo cunoºtea din 1968 când, elevã fiind, aceasta frecventa orele de catehizare þinute de

59

213 Rugãciunile preoþilor romano-catolici în cursul unei zile.214 Preoþii care apar pe lista menþionatã sunt: Antal András (Brãdeºti), Balázs György (Iacobeni), Barabás

Gergely (Tulgheº), Bartalis Árpád (Alba Iulia), Bartalis László (Braºov), Boros Károly (Cavnic), Csíki Dénes(Odorheiu Secuiesc), Csató Béla (Braºov), Czirják Árpád (Cluj-Napoca), Bíro László (Tuºnad), Eigel Gábor(Ghelar), Ferenc István (Cluj-Napoca), Gál Alajos (Veþca), Gergely Géza (Atia), Hajdó Vilmos (Bezidu Nou),Kovács Gábor (Miercurea Ciuc), Orbán Menyhért (Ciumani), Pálfi Géza (Târgu-Mureº), Simon Dénes(Reghin), Sófalvi János (Eremitu), Szabó Lajos (Odorheiul Secuiesc), Szirmai Béla (Reghin), Tamás József(Mediaº), Venczel Lajos (Pãuleni), Sebestyén Domokos (Iara de Mureº). ACNSAS, fond Informativ, dosarnr. 209495, vol. 2, ff. 19-20.

215 Ibidem.216 Pálfi a predat patrologie, homileticã ºi retoricã.217 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 24.218 Aserþiunea noastrã se bazeazã pe faptul cã în „Hotãrârea de luare în evidenþã” a capelanului Pálfi Géza

din Târgu-Mureº se aratã urmãtoarele: „Materialul pe baza cãruia a fost luat în evidenþã se pãstreazã înarhiva Inspect. Jud. de Securitate Mureº sub nr. 67.787 fond operativ compus din 1 [volum] file 198.”ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 298. Dosarul 69237 (care numãrã astãzi 202 file)din fondul Informativ al Arhivei CNSAS avea cota 67787 atunci când a fost preluat de la S.R.I. Prinurmare, cu excepþia a 4 file care au fost adãugate ulterior, acesta era dosarul pe baza cãruia a fost luatîn evidenþã în 1970 capelanul Pálfi Géza de cãtre Inspectoratul Judeþean de Securitate - Mureº.

tânãrul capelan.219 Din cuprinsul acestor scrisori reiese cã T.E. rãmãsese însãrcinatãcu un bãrbat cãsãtorit ºi dorea sã facã un avort, iar Pálfi se strãduia sã o convingãsã renunþe la planul sãu.

În scrisoarea din 26 aprilie Pálfi îi comunica, de asemenea, tinerei cã a primit„aprobarea pentru plecarea în Ungaria” ºi cã „joi seara plecãm.”220 Interesant estecã în dosarul sãu de urmãrire nu gãsim nici o altã informaþie cu privire la cãlãtoriaîntreprinsã în þara vecinã în primãvara anului 1972, mult mai fructuoase fiind, înschimb, cãutãrile efectuate în dosarele altor personalitãþi din cadrul Episcopiei ºiInstitutului Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.

Într-unul din aceste dosare am descoperit o notã informativã a sursei „Felix”(preot-profesor în cadrul Institutului care l-a însoþit pe Pálfi în Ungaria) ce contribuiela elucidarea misterului privind motivele care i-au determinat pe ofiþerii Securitãþiisã aprobe deplasarea celor doi în þara vecinã. Astfel, la 16 martie 1972 „Felix” îispunea urmãtoarele maiorului Putnoki Ladislau, ofiþerul sãu de legãturã: „Aº avea orugãminte, eu am cerut sã plec într-o excursie la Budapesta pentru a viziona meciulde fotbal între Ungaria ºi România, acest lucru a solicitat ºi Palfi Geza. Nu cumvasã-mi aprobaþi mie ºi lui Palfi nu, sau mai bine nu-mi daþi nici mie ºi nici lui Palfipentru cã altfel mã desconspiraþi, episcopul imediat ar putea sã tragã aceastãconcluzie. Dacã mie îmi aprobaþi ºi lui nu atunci imediat sunt suspectat cã suntcolaboratorul dvs. […] Vã spun la timp, nu cumva sã facem o imprudenþã, ori pentruamândoi ori pentru nici unul.”221

Dorind sã-ºi recompenseze informatorul pentru serviciile prestate ºi sperând cãacesta îl va supraveghea pe tânãrul preot-profesor pe parcursul deplasãrii în þaravecinã, Securitatea din Alba Iulia le-a dat aviz favorabil ambilor solicitanþi. „Felix”nu s-a ridicat însã la înãlþimea aºteptãrilor ofiþerilor Securitãþii, pentru cã în notafurnizatã la întoarcere nu le-a oferit informaþii care sã le permitã acestora sã descoperenoi amãnunte despre cunoscuþii lui Pálfi din Ungaria: „În legãturã cu Palfi Geza: amplecat ºi am cãlãtorit împreunã pânã la Budapesta, unde ne-am despãrþit, eu m-amdus sã vizitez cunoºtinþele mele ºi el s-a dus la cineva, dar nu vã pot spune la cinefiindcã eu nu l-am întrebat, nici el nu m-a întrebat unde ºi la cine am fost în acestrãstimp. Are ºi el ceva prieteni, cunoºtinþe acolo, dar nu am discutat astfel deprobleme. Acolo nici nu m-am întâlnit cu el. Sâmbãtã seara am dormit împreunã,duminicã dimineaþa ne-am dus la bisericã, la oficierea slujbelor religioase, de acolo adispãrut ºi nu l-am mai întâlnit pânã luni seara la garã. Are el ceva prieteni, colegila Budapesta dar nu mi-a spus la cine a fost. Nici nu am reuºit sã aflu anumite lucruridespre el fiindcã este un tip destul de antipatic, nu se împrieteneºte cu nimeni, trãieºteaºa retras, izolat. În ultima perioadã am observat la el cã este oarecum dezamãgit,mai mult pesimist decât optimist, parcã îl frãmântã ceva. Am auzit cã atât Bakos222

cât ºi Bali223 îl sapã mereu la episcop. De altfel, din partea copiilor este simpatizat,

60

219 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 25, 37.220 Ibidem, f. 37.221 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 253860, vol. 8, f. 256.222 Bakos Mihály (1923-?), profesor ºi director al ªcolii de cantori din Alba Iulia. În anul ºcolar 1970-1971 a

predat limba românã. În documente numele sãu apare scris ºi ca „Bakoº/Bakos Mihai”.

în schimb cu profesorii este foarte rigid, nu se aflã în relaþii bune cu nici un profesor.Partea proastã este cã are o fire impulsivã, nu se lasã sã fie cãlcat pe bãtãturã denimeni, s-a luat la ceartã ºi cu Farago224. Nu ºtiu ce se va întâmpla cu el. Dupã câteºtiu, Bakos ºi Bali au fost la episcopul Marton Aron unde a fost acuzat pentru faptulcã el este promotorul, adicã el este acela care instigã pe copii împotriva profesorilordar acest lucru nu este adevãrat, cel puþin dupã pãrerea mea. Dupã câte ºtiu, atâtBali cât ºi Bakos au fost ºi la Farago ºi la episcopul Marton ocazie cu care Palfi afost acuzat cã el instigã în rândul elevilor împotriva profesorilor ºi cã diminueazãprestigiul conducerii Institutului Teologic. În ultimul timp Palfi nu este binevãzut nicide episcop ºi nici de Farago fiindcã nu este un tip linguºitor ºi nu se apleacã în faþanimãnui. Din acest punct de vedere se poate spune despre el cã nu este influenþabilde nimeni ºi cã are opiniile lui, este un om dintr-o bucatã, ca ºi mine.”225

Fãrã aceastã incursiune în dosarele celorlalte personalitãþi din centrul catolic nuam fi reuºit sã descoperim informaþiile furnizate de „Felix” în 1972 care, deºi nu suntesenþiale, au rolul lor în reconstituirea acestui complicat puzzle al supravegheriiexercitate de cãtre Securitate în cazul personajului principal al lucrãrii noastre. Dupãscrisoarea trimisã de Pálfi lui T.E. în aprilie, dosarul acestuia nu mai conþine nici unindiciu referitor la activitatea lui sau la acþiunile întreprinse de Securitate împotrivasa pânã în iulie 1972, când sunt înregistrate douã convorbiri ale sale purtate în incintaparohiei romano-catolice din Târgu-Mureº. Supravegherea tânãrului preot seintensificã vizibil la începutul lunii noiembrie 1972 dupã ce expediazã o scrisoare dincuprinsul cãreia reieºea cã se va deplasa la Târgu-Mureº în ziua de 18 noiembriepentru a se întâlni cu mai vechea lui cunoºtinþã, T.E.226 Având convingerea cã Pálfiare o relaþie amoroasã cu T.E. (mai ales cã se ºtia cã aceasta este o femeie de omoralitate îndoielnicã227), Securitatea din Alba a decis sã foloseascã prilejul pentrua-l surprinde într-o posturã compromiþãtoare ºi a-l determina sã devinã informator.

Planul de recrutare a fost întocmit la 15 noiembrie 1972 de maiorul Vasile Chealda,locþiitor al ºefului Serviciului I din cadrul Inspectoratului Judeþean Alba - Securitate.La începutul documentului respectiv, maiorul Vasile Chealda susþinea cã recrutareaeste necesarã întrucât în cadrul corpului didactic de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia nu existã suficienþi informatori pentru „urmãrireacorespunzãtoare a numiþilor Gurzo Anaclet228, Huber Iosif229, Medec Iosif ºi Bali

61

223 Bali Lajos (1913-1979) a urmat studiile la Arad, Timiºoara, Cluj ºi Alba Iulia. La sfârºitul anilor ’40 erapreot în Petroºani. În perioada 1970-1976 a fost profesor de muzicã bisericeascã la Institutul de Teologieºi la ªcoala de cantori. În documente numele sãu apare scris ºi ca „Baly/Bali Ludovic”.

224 Dr. Faragó Ferenc (1911-1973), profesor de teologie, întemeietorul ºi directorul ªcolii de cantori din AlbaIulia, pânã în 1973 când aceastã funcþie a fost preluatã de cãtre Bakos Mihály.

225 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 253861, vol. 1. ff. 296-297.226 Idem, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 41.227 Ibidem, f. 56.228 Gurzó György Anaklét (1912-1989), cãlugãr franciscan, a absolvit Academia Teologicã. A fost arestat la

29.03.1955 ºi condamnat la 7 ani închisoare corecþionalã pentru „rãsp[ândire] publ[icaþii] interzise”. Aexecutat pedeapsa în închisorile Cluj Tribunal, Gherla, Salcia, Periprava, Jilava. A fost eliberat la26.03.1962. Informaþii din fiºele matricole penale din AANP. În anii ’70 era profesor la Institutul TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia. Se afla în atenþia Securitãþii întrucât „în perioada 1940-1944 ar fi urmatun curs de spionaj la Vatican” ºi pentru cã se ocupa de reorganizarea ordinelor cãlugãreºti din România.Informaþiile se regãsesc într-o adresã trimisã la 20.10.1973 de I.J.S. Alba, Serviciul I cãtre Direcþia I.

Ludovic din supravegherea infomativã generalã”.230 Pentru a se justifica de ce a fostales tocmai Pálfi în vederea recrutãrii, se arãta cã acesta este „o persoanã inteligentãºi ambiþioasã” care urmãreºte „sã progreseze în ierarhia religioasã” ºi cã „deºi pozeazãîntr-o persoanã ce respectã normele impuse preoþilor romano-catolici, în realitate aîntreþinut ºi întreþine relaþii cu persoane de sex feminin” ultima pe lista „cuceririlor”sale fiind T.E.231 Maiorul Vasile Chealda avea certitudinea cã, exploatându-se cuabilitate informaþile cu privire la viaþa personalã a preotului, dar ºi interesul sãu dea urca în ierarhia religioasã, acesta va putea fi convins sã colaboreze.

Recrutarea urma a fi realizatã de maiorul Vasile Chealda ºi maiorul PutnokiLadislau de la Securitatea din Alba – care se deplasau special în acest scop laTârgu-Mureº – în colaborare cu ofiþerii Serviciului Teritorial de Filaj din Sibiu, caretrebuiau sã-l urmãreascã pas cu pas pe tânãrul preot ºi sã-l fotografieze împreunã cuT.E. Documentul din 15 noiembrie conþinea ºi un adevãrat scenariu al modului încare urma sã se desfãºoare recrutarea, ce surprinde atât prin detaliile organizatoricepe care le cuprindea, cât ºi prin flerul psihologic al autorului sãu: „Dupã ce acesta arealizat întâlnirea cu T. E. ºi se va pregãti pentru plecare spre Alba Iulia, va fi contactatºi invitat la un hotel din Tg. Mureº pentru a discuta cu el unele probleme ce-lintereseazã personal. Ne vom declina calitatea de ofiþeri ai Ministerului de Interne.Propun ca recrutarea sã se facã în acest moment din douã motive: candidatul va fiîncã sub influenþa întâlnirii avute, existând o stare psihicã ce va putea fi exploatatãºi imposibilitatea negãrii unor fapte petrecute recent ºi stabilite de cei doi ofiþeri;existã posibilitatea motivãrii timpului pentru recrutare, cunoscându-se lipsa lui de laInstitut prin deplasarea la Tg. Mureº.

Dupã invitarea sa la locul recrutãrii discuþiile se vor referi la urmãtoarele probleme:Relaþiile pe care le are cu numita T.E., scoþând în evidenþã cã ele contravin

normelor de convieþuire socialã ºi cã aflarea lor de cãtre concubinul cu care urmeazãsã se cãsãtoreascã ar produce o schimbare a relaþiilor precum ºi blamarea susnumiteide cãtre cunoºtinþele sale. În discuþii va fi determinat sã recunoascã relaþiile sale iarîn situaþia în care va nega vom da câteva date privind întâlnirea avutã cu aceastãocazie. Dupã recunoaºterea acestor relaþii ºi a prelucrãrii sale în sensul celor arãtatemai sus, i se va sugera ideea cã putem pãstra în discreþie faptele dar dacã ne-amconvinge cã este un cetãþean care meritã aceasta.

Dacã ºi el va solicita sã se pãstreze în discreþie ºi va afirma cã este loial vomspune cã vrem sã verificãm aceasta, în care sens sã ne vorbeascã de toate situaþiileîntâlnite de el privind unele acþiuni sau manifestãri duºmãnoase. Va fi lãsat sã relatezesingur intervenind doar pentru a face unele precizãri. Dacã nu va relata despre

62

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 2, ff. 112-113. Pânã în 1978 a fost conducãtorul spiritualal Institutului Teologic. În documente apare ºi ca „Gurzo Gheorghe Anaklet/Anaclet/Anakled”.

229 Huber József Ferenc (1915-1983) a urmat studiile la Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia, Oradea ºi Roma. În1955 a devenit secretarul biroului episcopal din Alba Iulia, apoi din 1961, profesor de teologie la InstitutulTeologic Romano-Catolic. Dupã pensionarea lui Nemecsek József a fost, pentru o scurtã perioadã, rectorulInstitutului Teologic. În documente numele sãu apare ºi ca „Hubert Iosif/Francisc”.

230 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 260.231 Ibidem, f. 261.

activitatea lui Kereszteº Laslo232, despre grupul religios pe care a intenþionat sã-lorganizeze ºi despre relaþiile sale cu persoane din strãinãtate, vom preciza cã nu estesincer faþã de noi, lãsând mai multe aspecte nerelatate, printre care cele menþionatemai sus. Aceasta o vom face pentru a-l convinge cã trebuie sã fie sincer atât cu aceastãocazie cât ºi pe parcursul întregii activitãþi. Dupã ce va relata probleme de interespentru securitate ºi va clarifica aspectele puse în discuþie, vom preciza cã un cetãþeancinstit, conform obligaþiilor constituþionale trebuia sã acþioneze pentru demascareaunor fapte ce contravin intereselor societãþii ºi încunoºtiinþarea organelor în drept,trecând în acest fel la prelucrarea sa pentru a furniza informaþii organelor desecuritate.

Dacã va fi de acord cu o viitoare colaborare se va trece la instruirea sa asupranecesitãþii pãstrãrii secretului, a respectãrii indicaþiilor ce le primeºte, a cinstei ºicorectitudinii de care trebuie sã dea dovadã. În acelaºi sens, i se va lua angajamentscris. În situaþia în care va fi indiferent de darea în vileag a relaþiilor pe care le arecu T.E. sau nu va relata sincer aspectele ce le cunoaºte, nu se va trece la recrutareasa ºi vom acþiona în viitor pentru compromitere ºi înlãturarea sa din cadrul Institutuluiromano-catolic.”233

Aºa cum fusese planificat, în dimineaþa zilei de 17 noiembrie 1972, ofiþerii dincadrul U.M. 0672/10 Sibiu (Serviciul Teritorial de Filaj) au început urmãrireapreotului Pálfi Géza (denumit conspirativ „Pop”234) care a plecat de la InstitutulTeologic cu un autoturism împreunã cu rectorul Nemecsek József 235 ºi ºoferulEpiscopiei. Traseul urmat a fost: Aiud, Decea, Turda, Cluj, Baia Mare, Cavnic, undeau înnoptat la preotul Boros Károly. A doua zi s-au deplasat la Târgu Lãpuº, iar deaici la Bãiuþ de unde au plecat în cursul nopþii spre Alba Iulia.236 Dupã cum se poateobserva, acþiunea de filaj a fost un eºec care s-a datorat faptului cã ofiþerii ServiciuluiI din cadrul Inspectoratului Judeþean Alba nu au reuºit sã afle din timp cã, din pricinaunor evenimente neprevãzute, Pálfi a trebuit sã amâne deplasarea la Târgu-Mureº.

Aºteptãrile lucrãtorilor Securitãþii au fost, însã, rãsplãtite din plin câteva zile maitârziu, mai exact, la 22 noiembrie, când Pálfi a plecat dupã-amiaza cu trenul cãtreTârgu-Mureº. Îndatã ce a ajuns în oraº, s-a îndreptat spre casa parohialã de unde aieºit dupã aproximativ o orã împreunã cu T.E., pe care a condus-o acasã, elîntorcându-se apoi pentru a înnopta în casa parohialã. A doua zi, Pálfi s-a întâlnit detrei ori cu T.E.: în cursul dimineþii au vizitat o adresã din oraº, între orele 11.35-13.10

63

232 Keresztes László.233 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 263-264.234 Ofiþerii de filaj dãdeau întotdeauna nume conspirative „obiectivului” pe care-l urmãreau ºi persoanelor cu

care se întâlnea acesta. Numele conspirativ era valabil, de regulã, numai pentru perioada în care se executafilajul. Pálfi a fost denumit „Pop”, „Popa” ºi „Pal” de cãtre cele trei unitãþi specializate din Sibiu, Cluj ºiHunedoara care au executat acþiunile de filaj.

235 Nemecsek József (1900-1989) a urmat teologia la Universitatea Teologicã din Budapesta între 1920-1924.În 1924 a fost hirotonit preot în Oradea iar în 1930 a devenit doctor în teologie. Pânã în 1952 a fostprofesor la Institutul Teologic din Oradea, dupã care s-a transferat la Institutul Teologic din Alba Iulia.Aici a ocupat mai întâi funcþia de econom, iar între 1955-1979 pe cea de rector. ACNSAS, fond Informativ,dosar nr. 297, f. 42. În documente apare ºi ca „Nemecsec Iosif”.

236 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 42-48.

au stat împreunã în casa parohialã237, iar seara s-au dus la Teatrul Maghiar de Stat.În nota de filaj întocmitã ulterior de locotenent-colonelul Dumitru Surd, ºefulSeviciului Teritorial Sibiu din cadrul Direcþiei a IX-a, se aratã cã, în continuare,evenimentele s-au derulat în felul urmãtor: „Aici au vizionat spectacolul «Nu pot trãifãrã muzicã» pânã la orele 22.20 când au ieºit, au traversat Piaþa Trandafirilor, s-auoprit la staþia de autobuse din apropierea hotelului Transilvania unde au aºteptattimp de 5 minute autobuzul discutând ºi þinându-se de braþ. La sosirea autobuzuluiîn staþie ob. «Pop» a sãrutat mâna legãturii «Pia» care imediat s-a urcat în autobuzºi s-au despãrþit, iar ob. «Pop» a mers la casa parohialã. [...] La orele 22.55 ob. «Pop»a ieºit de la parohie pe uºa din spate având geanta asupra sa [...], a mers pe jos prinPiaþa Trandafirilor, str. Griviþa Roºie ºi în apropiere de gara C.F.R. a fost reþinut deorganul informativ, orele fiind. 23.10.”238

În mod surprinzãtor, deºi aveau obligaþia sã redacteze dupã aceea un raport(indiferent dacã cel vizat accepta sau nu sã devinã informator), în dosar nu amidentificat nici un document întocmit de ofiþerii de securitate cu privire la modul încare s-a desfãºurat discuþia cu „obiectivul” sau la concluziile trase în urma acesteia.239

Singurele informaþii despre ceea ce s-a întâmplat atunci se regãsesc într-o discuþie aparohului din Târgu-Mureº cu capelanul Csíki (interceptatã de Securitate la 28noiembrie 1972), într-o scrisoare trimisã lui Pálfi de mama lui T.E. la începutul luniidecembrie, în declaraþiile date în faþa ofiþerilor de securitate în septembrie-noiembrie1973 de T.E, de prietena ei, G.I. ºi de P.K. (sorã medicalã la Spitalul T.B.C. carefusese vizitatã în toamna anului anterior de Pálfi ºi T.E.), într-o convorbire purtatãde Pálfi cu episcopul Márton Áron în 2 septembrie 1978 ºi într-un interviu acordatrecent de preotul Vencser László240.

Deºi nici acesta din urmã nu oferã detalii semnificative, fragmentul în careabordeazã problema respectivã reprezintã, totuºi, cea mai amãnunþitã descriere decare dispunem în momentul de faþã privind cele petrecute în noaptea de 23/24noiembrie 1972: „Fusese la Târgu-Mureº ºi trebuia sã meargã înapoi la Alba Iulia.Era în drum spre garã, pe jos, ºi în zona unde este acum turnul fostei bisericifranciscane241 s-a oprit o maºinã, o Dacie, s-au deschis uºile ºi a fost poftit sã se urce

64

237 Stenogramele înregistrãrilor efectuate în 23.11.1972 denotã cã în Parohia Romano-Catolicã din Târgu-Mureº s-au purtat discuþii între mai multe persoane, inclusiv între Pálfi ºi T.E. Ele nu conþin, însã, niciun indiciu privind existenþa unor relaþii compromiþãtoare între Pálfi ºi tânãra respectivã. ACNSAS, fondInformativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 10-11.

238 Idem, vol. 2, f. 53.239 Având în vedere cã în luna urmãtoare i se deschide dosar de urmãrire informativã, Pálfi a refuzat, cu

siguranþã, sã devinã informator sau a avut un comportament care i-a convins pe ofiþerii Securitãþii cã esteinutil sã încerce sã-l racoleze. Lipsa documentului care trebuia întocmit ulterior se explicã fie prin faptulcã acesta s-a pierdut în anii urmãtori, fie prin aceea cã el nu a fost redactat niciodatã de ofiþerii Securitãþii,în încercarea de a-ºi trece sub tãcere eºecul.

240 Vencser László (n. 1947) a urmat ªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.În perioada 1971-1975 ºi-a continuat studiile la Roma în vederea obþinerii titlului de doctor. La întoarcereaîn þarã a funcþionat ca profesor de dogmã ºi moralã la Institutul Teologic. În anii ’80 a devenit vice-rectoral acestei instituþii. A fost urmãrit de Securitate din 4.10.1977 în D.U.I. „Roman”. ACNSAS, fondDocumentar, dosar nr. 69, vol. 90, f. 217 ºi ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 21566, vol. 1, ff. 2, 48,89. În documente apare ºi ca „Vencser Ladislau”.

241 Centrul oraºului Târgu-Mureº.

în maºinã. A fost dus la Securitate ºi interogat toatã noaptea. El le spunea cãdimineaþa, la ora ºase, trebuie sã fie la Alba Iulia pentru cã trebuie sã celebreze oslujbã la ºcoala de cantori. Securiºtii i-au rãspuns sã rãmânã calm, cã o sã ajungã latimp. ªi a fost dus cu maºina la Alba Iulia, pânã la porþile sediului Episcopiei.”242

În opinia noastrã, atât în noaptea aceea, dar mai ales ulterior, ofiþerii de securitateau încercat sã dovedeascã faptul cã Pálfi avea o relaþie amoroasã cu T.E. (pentru a-lracola ca informator, sau în cazul unui refuz, pentru a-l compromite) ºi cã în 22noiembrie 1972 i-a dat acesteia 2000 de lei cu scopul de a-ºi face o întrerupere desarcinã. În pofida presiunilor exercitate asupra sa, Pálfi nu a fost determinat sãrecunoascã versiunea impusã de ofiþerii Securitãþii, care pornind de la unelecircumstanþe ce ar fi putut sã trezeascã, într-adevãr, anumite suspiciuni, se grãbiserãsã tragã concluzii greºite.243

Eºecul lamentabil al tentativei de intimidare ºi recrutare a preotului Palfi Gézai-a deranjat teribil pe ofiþerii Securitãþii din Alba, care s-au hotãrât sã arunce în bãtãlietoate armele pe care le aveau la dispoziþie. Astfel, la 21 decembrie 1972, Serviciul Idin cadrul Securitãþii din Alba i-a deschis un dosar de urmãrire informativã cu numelede cod „Filip”, fapt care presupunea, implicit, o supraveghere mult mai atentã apreotului.244 Dintr-un „Plan de mãsuri” întocmit în decembrie 1972 de maiorul PutnokiLadislau aflãm cã, într-o primã fazã, motivaþia urmãririi a fost aceea de a se clarificascopul Asociaþiei religioase „Pro Juventute” întemeiatã de Pálfi Géza în 1970, de ase obþine informaþii în legãturã cu activitatea lui „naþionalist-iredentistã” ºi de a sestabili mobilul relaþiilor sale cu strãinii.245

În 1973-1974 ofiþerii de securitate din Alba ºi ofiþerii care rãspundeau de problema„culte-secte în cadrul altor securitãþi judeþene au întreprins ample investigaþii pentrua afla cum s-a ajuns la constituirea Asociaþiei „Pro Juventute”, cine erau membrii ºicare au fost obiectivele urmãrite de aceºtia. Cercetãrile le-au fost înlesnite de faptulcã, în urma interceptãrii corespondenþei lui Pálfi ºi a cunoscuþilor sãi, au descoperitºi câteva scrisori în cuprinsul cãrora apãreau numele preoþilor care acceptaserã sãfacã parte din asociaþie. De asemenea, de mare ajutor le-a fost faptul cã printre ceicare fuseserã abordaþi de Pálfi pentru a adera la „Pro Juventute” se aflau ºi uniiinformatori care au consimþit ulterior sã dea rãspunsuri detaliate la întrebãrileofiþerilor de securitate. Totuºi, nu doar informatorii au fost solicitaþi sã vorbeascãdespre asociaþia întemeiatã de Pálfi Géza, ci toþi preoþii despre care se ºtia cã fãceauparte din aceasta sau cã primiserã mãcar o solicitare în acest sens.

65

242 Interviu cu Vencser László.243 De altfel, într-un document din 10.07.1973 se arãta cã, în urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã T.E. nu

efectuase o întrerupere de sarcinã cu banii primiþi de la tânãrul preot. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr.209495, vol. 3, f. 266. Femeia a explicat, la rândul ei, într-o declaraþie datã în faþa ofiþerilor Securitãþii la19.09.1973 în ce împrejurãri i s-a oferit suma respectivã : „Declar cã niciodatã nu am primit bani de la PalfiGeza pentru chiuretaje. În anul 1972 am primit de la el 2000 lei sub formã de împrumut întrucât în perioadaaceea nu am lucrat niciunde.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 90.

244 Între noiembrie 1963 - decembrie 1972, Pálfi a fost urmãrit numai prin dosar de verificare ºi în cadrulsupravegherii informative generale.

245 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 254.

Datele culese de la aceºtia se regãsesc astãzi fie în cuprinsul unor note informative,fie în notele ºi rapoartele întocmite apoi de ofiþerii de securitate care îi interogaserã.246

Din documentele respective reiese cã totul a pornit de la îngrijorarea lui Pálfi ºi aaltor preoþi cu privire la „problemele de credinþã ºi de moralã a[le] tineretului”.247

Convinºi cã tineretul trece printr-o gravã crizã determinatã, pe de-o parte, de politicaateistã a regimului comunist, iar pe de altã parte de atitudinea închistatã ºiconservatoare a preoþilor bãtrâni, Pálfi Géza ºi adepþii sãi au decis cã noile generaþiide preoþi au datoria de a folosi avantajul vârstei pentru a gãsi o cale de comunicarecu tinerii ºi a-i readuce în sânul bisericii.248

Deºi în documentele de arhivã nu se precizeazã acest lucru, presupunem cã Pálfile recomanda, totodatã, membrilor asociaþiei sã depunã eforturi sporite în vedereaeducãrii tinerilor, astfel încât, în pofida ofensivei statului totalitar, aceºtia sã-ºipãstreze atât credinþa cât ºi identitatea naþionalã. Aceste amãnunte le-au scãpat, însã,lucrãtorilor Securitãþii care, într-un raport întocmit la 30 noiembrie 1974, scriau cãdupã venirea la Alba Iulia, Pálfi Géza „nu a continuat atragerea teologilor în asociaþiareligioasã iniþiatã de el în jud. Harghita”249 ºi cã „din verificãrile efectuate a rezultatcã asociaþia a avut un caracter religios de intensificare a activitãþii mistice”.250

Totuºi, la iniþiativa maiorului Vasile Chealda, Pálfi a fost chemat la sediul Miliþieimunicipiului Alba Iulia la 20 decembrie 1974 pentru a da „relaþiile necesare privindiniþierea organizaþiei religioase”, audierea sa fiind realizatã de maiorul Geber Franciscºi locotenent-major Gheorghe Preda de la Direcþia Cercetãri Penale.251 Din raportulpe care l-au întocmit aceºtia ulterior, se poate observa cã Pálfi nu s-a lãsat intimidatde reprezentanþii organelor de represiune. El a declarat cã „nu a iniþiat nici un felde organizaþie” ci „o acþiune în vederea educãrii tineretului” ºi a refuzat sã spunãnumele celor cu care discutase despre acest proiect pe motiv cã „nu-ºi aminteºtedeoarece a trecut mult timp de atunci”. De asemenea, fiind întrebat „dacã a avutdezlegare de la cineva sã iniþieze acþiunea respectivã pe linie religioasã” a luat toatãvina asupra sa afirmând cã „ce a fãcut el este ceva în plus în viaþa spiritualã ºi cãnu trebuia sã-i spunã cineva ce sã facã”.252 Atitudinea recalcitrantã a „obiectivului”nu i-a deranjat foarte tare pe ofiþerii de securitate, întrucât prin acest demers ei nuurmãriserã doar sã obþinã noi informaþii, ci ºi sã-l tracaseze pe tânãrul preot sauchiar sã aducã la cunoºtinþa episcopului Márton Áron cã protejatul sãu „este în atenþiasecuritãþii”.253

66

246 Un cititor neobiºnuit cu stilul de lucru al ofiþerilor de securitate care ar lectura aceste documente ar puteasã confunde cu uºurinþã notele informative cu notele ºi rapoartele întocmite de lucrãtorii poliþiei politice.De exemplu, dacã „Parajdi” este unul dintre informatori (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495,vol. 2, f. 283), Hajdo ªtefan este unul dintre preoþii interogaþi de ofiþerii Securitãþii (ACNSAS, fondInformativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 290-291).

247 Ibidem, f. 294.248 Ibidem, ff. 291, 294.249 Informaþia este total eronatã, pentru cã Pálfi Géza era capelan la Târgu-Mureº când a înfiinþat asociaþia.250 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 276.251 Ibidem.252 Idem, vol. 2, ff. 345-346.253 Idem, vol. 3, f. 276. Deºi absurdã, ideea de a-l prezenta pe tânãrul preot ca o persoanã agreatã de Securitate,

pentru a-l compromite în ochii episcopului, apare adesea în documente. Spre exemplu, într-un „Plan de

Dupã 1975 problematica asociaþiei „Pro Juventute” nu a mai prezentat interespentru organele Securitãþii care au acordat, în schimb, o importanþã din ce în ce maimare manifestãrilor „naþionalist-iredentiste” ºi „relaþiilor suspecte” ale lui Pálfi custrãinii.254 De altfel, în notele informative, rapoartele ºi planurile de mãsuri redactateîntre 1972-1980 apare în permanenþã acuzaþia cã Pálfi Géza încerca sã transformeªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic în instituþii ale cãror principalescopuri sã fie, pe lângã „îndoctrinarea religioasã” ºi „educaþia naþionalist-iredentistã”a viitorilor cantori ºi preoþi. Beneficiind de sprijinul discret al episcopului MártonÁron, Pálfi a atras de partea sa ºi alþi profesori care-i împãrtãºeau ideile ºi a reuºitsã câºtige simpatia cantorilor ºi a teologilor, fapt dovedit chiar de notele informativeoferite de aceºtia ofiþerilor Securitãþii.255

De pildã, la 4 iulie 1973 sursa „Nemeti” (elev la ªcoala de cantori) scria cã:„Profesorul Palfi Geza este foarte apreciat de elevi, ca un profesor cu concepþiimoderne, ºtie sã se apropie de noi, are o bibliotecã foarte valoroasã, ne invitã sãmergem la el, ne împrumutã cãrþi beletristice, cãrþi [de] literaturã maghiarã. [...] Îngeneral elevii au o pãrere foarte bunã despre el, deºi este foarte sever cu noi. Deseorine întreabã dacã ne place aceastã ºcoalã, dacã într-adevãr vrem sã fim preoþi. Spunesã ne pregãtim foarte serios pentru cã oamenii au nevoie de îndrumãtori, cã noitrebuie sã fim pe sprijinul credincioºilor. Cui nu-i place aceastã ºcoalã mai bine sã seretragã acum pentru a nu imprima o atmosferã greºitã în rândul elevilor.”256 Un altelev al ªcolii de cantori care devenise informator al Securitãþii sub numele de „CriºanTraian” îi furniza ofiþerului de legãturã la 21 iulie 1973 o notã în cuprinsul cãreiaafirma cã: „Prof. Palfi este cel mai mult apreciat de cãtre toþi elevii, el este acela carene apãrã ori ºi unde. [...] Acest profesor este ca un frate mai mare, toatã ziua estecu noi, ne ocroteºte, se joacã ping-pong cu noi, ne cheamã sã mergem la el, are obibliotecã foarte mare.”257

La rândul sãu, informatorul „Marinescu” (student la Teologie) fãcea o descriereelocventã a bunelor raporturi care existau între tânãrul profesor ºi studenþii sãi, într-onotã redactatã la 28 iunie 1973: „Nu ºtiu de ce prof. Palfi nu este înþeles de nimeni,sã ºtiþi cã el este foarte mult iubit de studenþi pentru cã e modernist, vrea sã introducãceva nou privind regulamentul interior, el este foarte curajos, el apãrã intereseleteologilor la toate conferinþele; a venit cu propunerea ca sã mergem în oraº singuri,neînsoþiþi de nimeni, spune cã cei care au vocaþie pentru preoþie nu se duc nici larestaurant ºi nici dupã fete, dar profesorii nu sunt de acord cu el, mai ales rectoruleste împotriva lui. Palfi este un om foarte corect, nu are manifestãri duºmãnoase, eleste exemplu faþã de studenþi.”258

67

mãsuri” întocmit în mai 1974 se vorbea deschis despre faptul cã episcopului trebuie sã i se aducã lacunoºtinþã cã Pálfi este „o persoanã [...] apreciatã de organele de securitate ºi care dupã opinia securitãþiiar trebui numit într-o funcþie”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 273.

254 Idem, vol. 2, ff. 85, 116 ºi vol. 3, f. 265.255 Idem, vol. 2, ff. 161, 165, 231.256 Ibidem, ff. 154-155.257 Ibidem, ff. 161-162. Într-adevãr, Pálfi spunea, la un moment dat, cã tinerii trebuie „sã gãseascã în preot

un prieten iar în parohie un cãmin”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 276.258 Ibidem, 149.

Aºa cum remarca sursa „Marinescu”, mulþi profesori nu erau de acord cu ideilenovatoare susþinute de Pálfi Géza, în cadrul corpului didactic de la ªcoala de cantoriºi Institutul Teologic Romano-Catolic izbucnind un conflict deschis între grupareaformatã în jurul sãu ºi cea care era adepta unui stil de predare conservator (BakosMihály, Blédy Lajos259, Gurzó György Anaklét, Nemecsek József, Jäger Péter260 ºiTrebits Eugen261).262 Despre raþiunile acestor tensiuni a vorbit ºi Vencser László,unul dintre foºtii colegi ai lui Pálfi, într-un interviu acordat în 2009: „El a introdusmulte reforme în procesul de educaþie, a utilizat metode noi. Din acest motiv uniicolegi l-au ºi atacat. L-au criticat spunând cã aceste metode noi sunt periculoase ºicã trebuie pãstrate vechile tradiþii, metodele vechi. [...] Pot sã vã spun cã, într-un fel,s-a dãrâmat zidul dintre profesori ºi elevi. Celor din generaþia veche le plãcea sã þinãdistanþa între elev ºi profesor. Pálfi Géza a dãrâmat acest concept. Deci acest zid s-adestrãmat deja în perioada în care a fost el profesor. Acest fapt a generat tensiune,a fost criticat cã de ce nu urmeazã, din punct de vedere metodologic, drumul cel vechi.Cred cã, din acest punct de vedere, el a continuat drumul lui fãrã sã þinã cont decritici ºi acest fapt a generat tensiuni.”

Pe lângã faptul cã îºi propusese sã impunã schimbãri majore în cele douã instituþiide învãþãmânt catolice, din 1973 Pálfi a început sã se deplaseze frecvent în parohiile dindieceza263 Alba Iulia (uneori fiind trimis de episcopul Márton Áron cu diferite sarcini,alteori din proprie iniþiativã) cu scopul de a implementa o nouã viziune cu privire laactivitatea desfãºuratã de preoþi în cadrul Bisericii ºi chiar cu privire la rolul acestora însocietate. Câteva linii directoare ale concepþiei sale se desprind din prelegerea intitulatã„Predicaþie în stil contemporan-modern” pe care a þinut-o la o conferinþã a preoþilor dinjudeþul Mureº, desfãºuratã la 6 mai 1974. Conform sursei „Jakab”, în discursul sãu, PálfiGéza „a accentuat asupra pregãtirii profesionale ºi în cadrul predicii asupra tactului decare trebuie sã dea dovadã faþã de enoriaºii aparþinãtoare altului [sic!] cult. Sã nu fienimic jignitor la adresa acestora. ªi faþã de necredincioºi trebuie adoptat o poziþie deatragere ºi menþinerea dialogului. Trebuie evitatã poziþia de respingere ci mai multãînþelegere în discuþii. Conferinþa a analizat ºi schimbarea tratãrii predicilor, componenþastructuralã ºi stilul de expunere. Trebuie evitate neverosimilitãþile în exemple. Accentulsã fie pe predici cu caracter educativ.”264

68

259 Blédy Lajos (1905-1978) a absolvit Academia Teologicã din Alba Iulia. A fost preot piarist ºi profesor laªcoala de cantori din Alba Iulia. S-a pensionat în 1974 ºi s-a retras la Arad. ACNSAS, fond Documentar,dosar nr. 69, vol. 65, f. 7.

260 Jäger Péter (n. 1939) a urmat Institutul Teologic din Alba Iulia (1957-1963). La scurt timp dupã absolvireastudiilor, a devenit profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, unde a predat filosofieºi istoria filosofiei pînã în 2010. http://www.hhrf.org/gyrke/jager.html, accesat la 8.04.2011. În documenteapare ºi ca „Jager/Iager Petru”.

261 Trebits Eugen (1925-1987), preot romano-catolic, profesor ºi rector (1978-1987) al Institutului TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia. În documente apare ºi ca „Trebics Eugen/Jenö”.

262 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 160, 271.263 În structura organizatoricã a Bisericii Romano-Catolice, dieceza este o unitate administrativã condusã de

un episcop. Adesea teritoriul diecezei se împarte în circumscripþii conduse de protoierei. Marton József,Jakabffy Tamás, Veacurile catolicismului transilvãnean. O istorie a diecezei în imagini, Editura Verbum,Cluj-Napoca, 2007, p. 108.

264 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 274.

Cum era de aºteptat, încercarea de a promova în parohiile catolice din Transilvaniao serie de reforme în spiritul deciziilor luate în urma Conciliului Vatican II a provocatun val de nemulþumire în rândul preoþilor în vârstã, care au început sã reclame faptulcã „ori de câte ori apare pr. Palfi între preoþii tineri, îi asmuþeºte pe aceºtia împotrivavârstnicilor”.265 Problema a fost adusã în discuþie ºi în timpul exerciþiilor spiritualece au avut loc în septembrie 1974 la Alba Iulia, când unul dintre preoþii care au luatcuvântul s-a referit ºi la „unele lucruri nesãnãtoase ºi la unele probleme de«modernizare» a bisericii interpretate ºi aplicate necorect de cãtre unii preoþi tineri”,þintindu-l direct pe Pálfi Géza care, „în mod demonstrativ” s-a ridicat ºi „a ieºit dinsalã”.266

Acuzaþiile respective au ajuns ºi la urechea episcopului Márton Áron care, nu aluat însã nici o mãsurã împotriva celui incriminat (semn cã acesta acþionase dinînsãrcinarea sau mãcar cu ºtirea sa), ba mai mult, a continuat sã-l trimitã în calitatede reprezentat al Episcopiei în parohii sau la diferite întruniri ale preoþilor catolici.De exemplu, în aprilie 1977 Pálfi Géza a fost delegat sã participe la conferinþa preoþilorromano-catolici din judeþul Cluj, prilej cu care a þinut o expunere pe tema „Preotul,slujitor al aproapelui”. În raportul înaintat Departamentului Cultelor la 4 mai 1977,inspectorul teritorial, Horea Þepeº Hoinãrescu, care asistase la conferinþã, scria cãdeºi la prima vedere se putea crede cã „este vorba în exclusivitate de activitateapreotului”, vorbitorul s-a referit, de fapt, „la rolul elementului laic în bisericã” ºiaprecia cã „aceastã temã substituie de fapt o presupusã (eventualã) circularã aepiscopului privind rolul laicilor ºi activizarea lor în slujba bisericii, într-o manierãmai largã atât în rezolvarea ºi împlinirea unor sarcini administrativ-bisericeºti cât ºispre cele de naturã spiritualã. O analizã retrospectivã asupra tematicilor acestorconferinþe ne conduce la concluzia cã episcopia, prin intermediul lor, impulsioneazãactivizarea vieþii interne de cult ºi cã în acelaºi timp i se oferã posibilitatea de atransmite preoþilor hotãrârile Conciliului II Vatican [sic!].”267

Se pare însã cã pornirile „revoluþionare” ale lui Pálfi nu vizau doar ªcoala decantori, Institutul Teologic sau statu-quo-ul din Biserica Catolicã ci ºi conducereadiecezei. Încã din toamna anului 1973 informatorul „Marosi”, aflat în legãturamaiorului Demeter Alexandru de la Inspectoratul Judeþean Harghita - Securitate,scria cã în timpul unei discuþii purtate cu Pálfi Géza acesta i-ar fi spus: „Prin unelemãsuri pe care le ia episcopul Marton Aron nu face altceva decât sã ºtirbeascãautoritatea sa, dar la ce te poþi aºtepta de la un om aproape de 80 de ani. De altfel,se pare cã pe el nu-l mai intereseazã prea mult ce se va întâmpla cu preoþii dupã ceel se retrage din activitate.”268 La rândul sãu, „Müller” informa în octombrie 1974cã Pálfi obiºnuia sã-i critice pe cei doi episcopi atunci când vorbea cu preoþii tineridin secuime ºi nu se sfia chiar sã abordeze problema succesorilor la scaunul episcopal:„Spune cã ep. Jakab dã semne de senilitate iar ep. Marton va muri ºi aºa nu peste

69

265 Idem, vol. 3, f. 333.266 Ibidem.267 Ibidem, ff. 117-119.268 Idem, vol. 2, f. 179.

mult timp. Fãcea prognoze împotriva episcopilor noi, a vorbit despre preoþiiepiscopabili, etc.”269

Teama cã Pálfi Géza va reuºi sã-ºi impunã punctul de vedere la ªcoala de cantoriºi Institutul Teologic ºi cã ideile sale privind imperioasa nevoie de modernizare aBisericii vor gãsi aderenþi în rândul tinerilor preoþi i-a determinat pe ofiþerii desecuritate din Alba sã-l includã în categoria celor mai periculoase „elemente” dinmediul catolic care activau în raza lor de acþiune.270

Prin urmare, nu este de mirare cã între 1973-1980 principalele obiective aleacestora au fost compromiterea ºi înlãturarea „obiectivului Filip” din cele douãinstituþii de învãþãmânt. În acest sens, lucrãtorii Securitãþii s-au folosit cu abilitatede disensiunile existente în cadrul corpului didactic pentru a crea un curent de opinienefavorabil tânãrului preot care sã ducã, în cele din urmã, la destituirea sa. Astfel,prin diferite combinaþii informative, profesorilor bãtrâni li s-a adus la cunoºtinþã cãPálfi îi priveºte cu desconsiderare ºi cã îi ponegreºte ori de câte ori are ocazia (ceeace, în parte, era adevãrat), iar directorul ªcolii de cantori ºi rectorul Institutului auajuns sã creadã cã funcþia lor este vizatã de acesta. La rândul lor, episcopii au fostpermanent asaltaþi cu plângeri ale profesorilor conservatori ºi ale conducãtorilor celordouã instituþii (unii dintre ei având o antipatie personalã faþã de Pálfi, alþii fiindinformatori ai Securitãþii, dirijaþi anume în acest scop) care se strãduiau sã-i convingãcã protejatul lor este un factor de discordie în mediul profesoral ºi totodatã principalulresponsabil de rãspândirea unor idei „nesãnãtoase” în rândul elevilor ºi studenþilor,singura soluþie pentru a readuce liniºtea fiind trimiterea lui la o parohie.271

Atmosfera din cadrul celor douã instituþii de învãþãmânt a devenit treptatinsuportabilã, fapt remarcat ºi de informatorul „Felix” într-una din notele furnizateSecuritãþii: „Din câte am observat în cadrul Institutului Teologic [...] profesorii s-auseparat, nu mai existã nici o încredere în nimeni. La masã nu mai vorbeºte nimeninimic. Chiar spunea Palfi cã astãzi nu mai poþi avea încredere nici în cãmaºa ta.”272

Aceste informaþii erau reconfirmate de Pálfi Géza într-o discuþie purtatã cu o sursãa Securitãþii din Harghita în primãvara anului 1976: „În ceea ce priveºte viaþa de laepiscopie, [...] a spus cã acolo nu este nici o viaþã, cã episcopii, rectorii ºi profesoriisunt în mare parte bãtrâni. Printre profesori nu existã prietenie ci invidie ºi disensiuni,chiar ºi el s-a sãturat.”273

Spre nemulþumirea lucrãtorilor Securitãþii, învrãjbirea profesorilor nu pãrea sãdeschidã perspectiva înlãturãrii lui Pálfi de la ªcoala de cantori ºi Institutul Teologic,fapt care i-a obligat sã caute soluþii complementare pentru atingerea acestui scop.Având în vedere cã în urma investigaþiilor efectuate în anii precedenþi se descoperise

70

269 Idem, vol. 3, f. 333.270 În urma studierii documentelor emise în anii ’70 am constatat cã din aceastã categorie fãceau parte:

episcopul Márton Áron, directorul cancelariei Erõss Lajos, directorul administrativ Szabó Sándor,preotul-profesor Simon István (inclus în acest „club select” din 1975 când i se deschide dosar de urmãrireinformativã) ºi preotul-profesor Pálfi Géza.

271 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 89.272 Ibidem, f. 72.273 Idem, vol. 3, f. 57.

cã Pálfi avea în cercul sãu de cunoºtinþe numeroase tinere catolice cu care întreþineao bogatã corespondenþã sau chiar obiºnuia sã se întâlneascã în diferite ocazii, ofiþeriiSecuritãþii au decis sã speculeze aceste relaþii pentru a-l prezenta în faþa episcopilorca un personaj afemeiat care aduce prejudicii imaginii cultului catolic.274

Astfel, într-un „Plan de mãsuri” întocmit în primãvara anului 1974 se prevedea,printre altele, informarea conducerii diecezei asupra faptului cã „Palfi întreþine relaþiicu persoane de sex feminin ºi produce prin aceasta nemulþumiri în rândul credin-cioºilor. Acest lucru sã fie realizat prin trimiterea unei scrisori cu expeditor fictivdin Tg. Mureº prin care expeditorul sã arate cã într-un concurs de împrejurãri a aflatdespre relaþiile lui Palfi cu T.E., G.I. ºi altele cãrora le-a promis cãsãtorie împiedicândpe acestea de la o viaþã normalã în societate.”275

Nu ºtim exact dacã mãsurile preconizate au fost puse ºi în practicã, însã înclinãmsã credem cã nu, deoarece în 1975 s-a recurs la o nouã stratagemã. Prin metode pecare nu am reuºit sã le elucidãm, lucrãtorii Securitãþii au convins o tânãrã276 dinanturajul lui Pálfi sã încerce sã-l seducã ºi apoi sã-l atragã într-o locaþie pregãtitãdinainte unde urma „sã se realizeze un flagrant, înregistrând pe peliculã” momentulîn care ar fi avut relaþii sexuale.277 Întrucât în decembrie 1975 când i s-a fãcut aceastãpropunere, tânãra era „lucratã informativ” ºi avea instalate mijloace T.O. la domiciliu,discuþia dintre ea ºi ofiþerul de securitate care a contactat-o (probabil colonelulDumitru Bujeniþã de la Direcþia I) a fost înregistratã ºi stenograma se aflã astãzi înArhiva CNSAS.

Un scurt fragment din cuprinsul acesteia este relevant pentru a înþelege cât dedeparte erau dispuºi sã meargã ofiþerii Securitãþii pentru a-ºi îndeplini obiectivele:„Noi am vrea sã-i propuneþi o excursie undeva: Mãi, aº vrea sã mã duc ºi eu la PoianaBraºov, sã nu ne vadã cineva pe aici, sã nu te cunoascã cineva. Nu v-ar surâde? [...]Acest domn îl laudã peste tot cã e foarte corect, respectã canoanele acestea bisericeºti,lui nu-i plac femei, nu face… Noi cunoaºtem deja câteva aspecte ºi vrem sã… fãrã sãvã scoatem pe dvs., sã îl prindem chipurile cu dvs., ºi poate c-o sã facem o discuþiedurã… [...] Dvs. mergeþi în altã parte, iar noi discutãm cu dânsul sã ne rezolvãmproblemele. [...] Noi vrem prin dvs. sã-l facem noi sã cânte cum dorim noi. Sã nespunã niºte lucruri pe care le ºtie.”278

Dupã ce ºi-a manifestat scepticismul cu privire la ºansele de reuºitã ale acestuiplan afirmând „am impresia cã va prefera sã ajungã nu ºtiu unde decât sã le spunã”tânãra, care avea, se pare, o realã simpatie pentru Pálfi Géza, a încercat sã-i expliceofiþerului cât de dificil îi va fi sã se achite de aceastã sarcinã: „ªtiþi dvs. ce e maigreu, e faptul cã… [...] Mã gândesc în ce mãsurã, cât de mare poate fi pentru el rãulrespectiv, dar aºa, absolut la modul omenesc. ªtiþi?” Interlocutorul sãu a fost de acord

71

274 Idem, vol. 2, f. 85 ºi vol. 3, f. 268.275 Idem, vol. 3, ff. 273-275.276 Femeia nu se afla pe atunci în reþeaua informativã, fiind recrutatã abia în septembrie 1976. ACNSAS,

fond Reþea, dosar nr. 309403, vol. 2, ff. 1-2.277 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 277.278 ACNSAS, fond Reþea, dosar nr. 309403, vol. 4, f. 66.

cã „pe undeva e inuman” ceea ce urma sã se întâmple, însã a adãugat imediat cã:„Þinând seama de interesele majore, trebuie sã jucãm ºi cartea asta. N-avem altãposibilitate.”279 Chiar dacã a acceptat formal misiunea trasatã ºi ºi-a menþinut bunelerelaþii cu Pálfi pânã la moartea acestuia, tânãra nu ºi-a onorat niciodatã promisiuneafãcutã ºi le-a transmis lucrãtorilor Securitãþii cã cel vizat „nu a acceptat o asemeneapropunere”.280

Dând dovadã de o rarã consecvenþã, într-o notã din 15 august 1978 locotenent-colonelul Vasile Chealda reitera ideea compromiterii „obiectivului Filip” prin dareaîn vileag a presupuselor relaþii imorale ale acestuia: „Sã exploatãm faptul cã numitulPalfi Geza este în relaþii cu numita P. K. din Tg. Mureº (cãsãtoritã) care în ziua de24.06.78 a fost în vizitã la Palfi, fãcând cunoscut aceastã situaþie unor teologi. Vomtrimite unor teologi fotografii reprezentând pe Palfi ºi K. (ce vor fi trucate) ca veninddin partea unui fost elev cantor exmatriculat ºi care este nemulþumit de comportareafãþarnicã a fostului profesor. În acest sens, se vor procura fotografii recente ale celordoi ºi vor fi combinate.”281 Interesant este cã într-un document din primãvara anului1979 era prevãzutã o mãsurã similarã („se vor contraface unele fotografii cu Palfi ºipersoane de sex feminin care au fost în relaþii cu el, rãspândindu-le în rândulteologilor”282) cea mai plauzibilã explicaþie a reluãrii sale fiind – pe lângã copiereamôt-a-môt a notei din anul anterior de cãtre ofiþerul de securitate – aceea cã nu sereuºise punerea ei în aplicare pânã atunci.

În cooperare cu Serviciul I din cadrul Inspectoratului Judeþean Harghita -Securitate, în septembrie 1979, s-a redactat ºi expediat episcopului auxiliar JakabAntal o scrisoare calomnioasã care avea menirea de a-i trezi acestuia sentimente derepulsie faþã de Pálfi Géza ºi de a-l determina sã ia „o hotãrâre definitivã cu privirela înlãturarea lui”.283 Conceputã la scurt timp dupã ce preotul Nagy László dinCiucsângeorgiu trecuse în lumea celor drepþi, în numele „unor credincioºi”, scrisoareadescria „comportamentul imoral” al profesorului Pálfi, care atunci când venea înlocalitate „consuma bãuturi alcoolice pãstã mãsurã”284 ºi-i pretindea parohului „sãorganizeze întâlniri cu femei în ºure pãrãsite”, insinua cã acesta „încearcã sã urce înierarhia clericalã” prin metode necinstite ºi cã activitatea sa este „dãunãtoare îneducarea tineretului” ºi „creiazã confuzii în rândul preoþilor privind misiunea-chemarea de preot”.285

La o lecturã atentã a documentelor de arhivã observãm cã din anul 1978, momentîn care „dosarul Filip” a fost luat în control de Serviciul IV din Direcþia I286 – fiind

72

279 Ibidem.280 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 292.281 Ibidem, ff. 286-287.282 Ibidem, f. 289.283 Idem, vol. 2, f. 182; vol. 3, f. 280.284 În dosarele studiate am gãsit documente în care se spune cã Pálfi consuma ocazional un pahar de þuicã

sau de vin, dar nu se îmbãta niciodatã.285 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 1.286 În conformitate cu ordinul nr. 198/1972 al ministrului de Interne, unitãþile centrale de Securitate luau în

control „cazurile deosebite, complexe, lucrate de ofiþerii din serviciile de informaþii interne” precum ºi pecele care depãºeau raza de competenþã a unui inspectorat. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13110,vol. 1, f. 232.

lucrat de locotenent-colonelul Gheorghe Dragomir, sub directa îndrumare a coloneluluiIoan Banciu, ºeful acestei unitãþi – acþiunile întreprinse împotriva preotului PálfiGéza au devenit tot mai intense.287

În perioada 21-22 februarie 1978 acesta a fost chemat la Securitate ºi anchetat înlegãturã cu „manifestãrile sale naþionalist-iredentiste”, „influenþa negativã pe care aexercitat-o asupra elevilor ºi studenþilor teologi”, modalitãþile de procurare a unorpublicaþii apãrute în strãinãtate ºi relaþiile cu cetãþenii strãini.288 La 24 februarie afost avertizat în prezenþa rectorul Institutului Teologic, Trebits Eugen, a directoruluiªcolii de cantori, Bakos Mihály, a preotului Huber Iosif (fost rector, confident alepiscopului Márton Áron) ºi a împuternicitului judeþean al cultelor. Cu acest prilej „is-a atras atenþia cã activitatea sa contravine normelor legale” ºi cã „în viitor vor filuate ºi alte mãsuri” dacã nu-ºi va revizui atitudinea.289 Ameninþarea care rãzbãteadin spusele ofiþerilor Securitãþii l-a determinat ulterior pe episcopul Márton Áron sã-irecomande lui Pálfi sã nu se mai expunã „în asemenea împrejurãri”, însã acesta i-areplicat cã „cineva trebuie sã-ºi asume rãspunderea pentru a spune eleviloradevãrul”.290 Din datele obþinute în sãptãmânile urmãtoare de la reþeaua informativãºi prin exploatarea surselor T.O., lucrãtorii Securitãþii au stabilit cã deºi „obiectivul”acþiona cu mai multã prudenþã, continua sã aibã o „poziþie naþionalistã”.291

Dând dovadã de un cinism fãrã margini, în vara anului 1978, locotenent-colonelulVasile Chealda le propunea colegilor lui sã înceapã sã-l viziteze periodic la domiciliupe tânãrul preot pentru a discuta cu el despre „preocupãrile sale, unele acþiuni iniþiatepe plan intern ºi local etc.” Aºa cum se aratã explicit în documentul citat, prin acestecontactãri se urmãrea, în realitate, menþinerea preotului într-o stare de tensiunepermanentã ºi apariþia unor discuþii în legãturã cu faptul cã primeºte vizite „dinpartea unui ofiþer de securitate”.292

Nu am reuºit sã aflãm dacã lucrãtorii Securitãþii l-au vizitat într-adevãr pe Pálfiacasã, însã e cert cã ºi-au fãcut un obicei din a-l aborda în plinã stradã, fapt care l-aderanjat vizibil. Astfel, într-o discuþie purtatã cu episcopul Márton Áron, Pálfi îi spuneaacestuia, plin de indignare: „Se vede cã acum acesta este procedeul, sã opreascãoamenii pe stradã ºi sã discute oriunde. Poate asta vrea sã aibã ºi caracter decompromitere. [...] ªi când l-am lãsat în faþa catedralei, toþi au spus cã trebuia sãstau de vorbã cu el. Dar mã vãd elevii sau alþii ºi ce pãrere au dupã aceea de mine.”293

Întrucât nu a acceptat sã poarte conversaþii cu ofiþerii de securitate în cadruneoficial, la 2 septembrie 1978 a fost invitat în scris la sediul Securitãþii, fãrã a i seindica însã motivul pentru care era chemat.294 Agasat de presiunile tot mai insistentela care era supus ºi convins cã n-a fãcut „nimic care sã fie împotriva statului”, Pálfia refuzat sã dea curs invitaþiei. În consecinþã, la 21 septembrie a fost amendat

73

287 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 284.288 Ibidem, ff. 245, 247.289 Ibidem, f. 246.290 Ibidem, f. 303.291 Ibidem, f. 289.292 Ibidem, f. 285.293 Idem, vol. 4, f. 92.294 Ibidem.

contravenþional cu 50 de lei pentru faptul cã „nu s-a prezentat la organele Ministeruluide Interne”295 ºi, totodatã, i s-a reînnoit invitaþia de a veni la Securitate.296

În dosarele aflate în Arhiva CNSAS am identificat pânã în acest moment doardouã documente în care se aratã ce s-a întâmplat în continuare, ºi anume, o declaraþieredactatã de Pálfi la 22 septembrie 1978297 ºi stenograma unei convorbiri purtate înaceeaºi zi de acesta cu episcopul Márton Áron. Potrivit acestei stenograme, îndimineaþa zilei respective Pálfi s-a dus la sediul Securitãþii unde i s-a reproºat cã nuºi-a informat superiorii în legãturã cu cetãþenii strãini care l-au vizitat în lunileanterioare ºi i s-a cerut sã dea detalii în scris despre identitatea acestora ºi conþinutuldiscuþiilor purtate.298 Þinând cont de faptul cã informaþiile solicitate nu erau de oimportanþã vitalã ºi cã ele puteau fi lesne obþinute ºi pe alte cãi, apreciem cã prinaceastã întâlnire s-a dorit, mai degrabã, sã i se demonstreze cã s-a angajat într-unrãzboi al nervilor pe care nu avea nici o ºansã sã îl câºtige.

Concomitent cu acþiunile întreprinse în vederea compromiterii ºi temperãrii luiPálfi Géza, Securitatea din Alba a solicitat Direcþiei I sã intervinã la DepartamentulCultelor pentru a i se retrage dreptul de a funcþiona ca profesor la ªcoala de cantoriºi Institutul Teologic Romano-Catolic.299 Probabil cã ofiþerii Direcþiei I au neglijat sãdea curs acestei cereri sau cã cei de la Departamentul Cultelor nu au pus-o în practicãcu suficientã receptivitate, deoarece în dosarele studiate nu existã nici un indiciu înlegãturã cu faptul cã în 1978 i s-ar fi cerut Episcopiei din Alba Iulia sã se dispensezede serviciile lui Pálfi.

Problema revine în atenþie în vara anului 1979 când locotenent-colonelul VasileChealda scria într-o notã-analizã cã „prin Direcþia I s-a intervenit la DepartamentulCultelor pentru ca Palfi Geza sã nu mai fie recunoscut ca profesor în anul ºcolar1979-1980” precizând, totodatã, cã „aceastã situaþie încã nu a fost comunicatãEpiscopiei romano-catolice”.300 Se pare cã directorul Sorin Iulian301 dinDepartamentul Cultelor a tergiversat informarea episcopului auxiliar Jakab Antalpânã în octombrie 1979, fapt care i-a oferit acestuia posibilitatea de a i se opune peconsiderentul cã profesorul Pálfi nu poate fi înlocuit „acum când deja a început anulde învãþãmânt”.302

Cu toate acestea, trebuie sã menþionãm cã lui Jakab Antal nu-i displãcea totalideea îndepãrtãrii tânãrului profesor din Alba Iulia. Dimpotrivã, într-o convorbire

74

295 Idem, vol. 3, f. 280.296 Idem, vol. 4, f. 94.297 Declaraþia este redactatã în limba maghiarã ºi are urmãtoarea notã în limba românã: „A fost invitat ptr.

a determina discuþii cu privire la vizita cetãþenilor strãini din invitaþia din 5.IX. A refuzat fapt ptr. carea fost sancþionat cu amendã contravenþionalã (Decret 153) de cãtre organul de miliþie.” ACNSAS, fondInformativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 244.

298 Idem, vol. 4, f. 95.299 Idem, vol. 3, f. 303.300 Ibidem, f. 292.301 Sorin Iulian (1926-?), nume real Silberstein Iulius, membru P.C.R. din 1945 când a intrat ºi ca lucrãtor

în Siguranþa Statului. Deºi nu cunoaºtem în amãnunþime traseul sãu profesional, cert este cã în 1973 afost numit director-adjunct al Direcþiei Relaþii Culte din cadrul Departamentului Cultelor. Adrian NicolaePetcu, „Activitatea Departamentului Cultelor în atenþia Securitãþii (1970-1989)”, în „Caietele CNSAS”, anulII, nr. 2 (4)/2009, Editura CNSAS, Bucureºti, 2010, p. 76.

302 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 105.

purtatã cu episcopul Márton Áron la 19 octombrie 1979, s-a strãduit sã-l convingã peacesta cã Pálfi va trebui sã plece în anul urmãtor la o parohie fiindcã „umblã pe undevrea” ºi „vorbeºte ce vrea”, cã atunci când merge prin þarã „afiºeazã un spiritprotestatar” care „este dãunãtor în mediile preoþeºti” ºi cã, oricum „el nici nu arepregãtirea necesarã nici pentru ºcoala de cantori ºi nici pentru teologie”.303 În sprijinulafirmaþiilor sale, Jakab Antal a invocat, de asemenea, scrisoarea primitã – chipurile– de la credincioºii din Ciucsângeorgiu în septembrie 1979: „Dacã vreþi vã pot aducesã vedeþi o scrisoare anonimã care a sosit ºi în care se spune cã ºi atunci când seduce în diferite locuri are legãturi nepermise.”304

În opinia noastrã, episcopul auxiliar cunoºtea mult prea bine metodele folosite deorganele de represiune comuniste pentru a nu bãnui mãcar cã acea anonimã era„opera” Securitãþii, mai ales cã practica expedierii unor asemenea scrisori erafrecventã în acele vremuri. Solicitarea Departamentului Cultelor ºi manevrele abileale Securitãþii305 s-au suprapus, însã, cu o aversiune personalã a episcopului auxiliarfaþã de Pálfi Géza datoratã atitudinii sale rebele, scandalurilor permanente pe carele provocase în cadrul celor douã instituþii de învãþãmânt ºi, nu în ultimul rând,faptului cã acesta era, totuºi, omul de încredere al episcopului Márton Áron.Înlãturarea profesorului Pálfi de la Institutul Teologic ºi ªcoala de cantori era oexcelentã ocazie de a da satisfacþie autoritãþilor comuniste ºi de a scãpa, în acelaºitimp, de un personaj incomod, care nu fãcuse nici un secret din faptul cã nu îlconsidera pe Jakab Antal omul cel mai potrivit pentru a conduce destinele BisericiRomano-Catolice din Ardeal dupã moartea lui Márton Áron.

Bãtrânul episcop – care nu mai era „de facto” la conducerea diecezei încã din 1978– nu a mai putut interveni în favoarea discipolului sãu ºi astfel, de la 1 septembrie1980, acesta a fost trimis ca preot la parohia din Joseni.306

5. „De când este în Odorheiu Secuiesc bisericile sunt pline, a înnebunit lumeaºi, mai ales, tineretul.” Pálfi Géza – preot în Joseni ºi Odorheiu Secuiesc

Analizând documentele la care am avut acces pânã în acest moment, am constatatcã din etapa „Joseni” existã doar patru note obþinute de la informatorii „Vili”, „Nagyªtefan”, „David Zoltan” ºi „Vartolomeu”, un raport informativ307 redactat de colonelulIoan Banciu dupã discuþia cu sursa „Mureºan” din Alba Iulia, o adresã întocmitã de

75

303 Ibidem.304 Ibidem.305 De exemplu, într-o notã din 1978, locotenent-colonelul Vasile Chealda scria cã: „Pentru a crea o repulsie

din partea episcopului auxiliar Jakab Antal faþã de Palfi Geza i se va aduce la cunoºtinþã acestuia poziþiasa refractarã faþã de deservenþii mai în vârstã ai cultului ºi preocupãrile [sic!] introducerii unui curentnou în Institut de cãtre cei tineri.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 285. Din acelaºiangrenaj al manipulãrii face parte ºi o altã mãsurã care se regãseºte într-un document întocmit de ofiþerulmenþionat mai sus la începutul anului 1980: „Prin informatorii „Muller” ºi „Mureºan” se va rãspândi ideeacã activitatea lui Palfi poate determina luarea unor mãsuri care sã afecteze chiar existenþa celor douãinstituþii de învãþãmânt.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 280.

306 Ibidem, f. 202.307 Raportul informativ era un document redactat de ofiþerul de securitate în urma discuþiilor purtate cu un

informator pe care îl avea în legãturã. Se recurgea la acest procedeu atunci când locul întâlnirii nu erapropice redactãrii notei de cãtre informator sau când acesta nu avea timp ori nu putea sã facã acest lucru(nu avea ochelarii, avea probleme cu mâna etc.).

Inspectoratul Judeþean Alba - Securitate în care se spune cã se trimite Securitãþii dinHarghita un material de 3 file (nu se regãseºte în dosar, n.n.) cu privire la obiectivul„Filip” ºi o adresã trimisã de Serviciul IV, semnatã de ºeful acestuia, colonelul IoanBanciu ºi ºeful Direcþiei I, general-maior Aron Bordea. Interesant este cã în dosarelestudiate nu am gãsit scrisori interceptate sau stenograme ale unor convorbiri purtatede Pálfi Géza în perioada în care a funcþionat ca preot în Joseni, fapt explicabilprintr-o relaxare temporarã a urmãririi determinatã de transferarea cazului de la osecuritate judeþeanã la alta.

Notele furnizate de cele patru surse menþionate anterior conþin informaþii de oimportanþã minorã, deoarece, cu excepþia lui „Nagy ªtefan” care locuia în Joseni ºicare ar fi putut, treptat, sã câºtige încrederea noului preot, toþi ceilalþi se întâlniserãîntâmplãtor cu acesta („Vili”, „David Zoltan”) sau obþinuserã date despre el de la terþepersoane („Vartolomeu”). De exemplu, informatorul „Vili” discutase cu Pálfi Géza laînmormântarea episcopului Márton Áron, prilej cu care aflase cã „dintr-un punct devedere” acesta se simþea mai bine la Joseni, întrucât deºi avea „mai mult de lucru”nu era „atât de controlat” ºi dispunea de mai mult „timp liber”.308 De asemenea, Pálfispera cã la Joseni „nici organele de stat nu se vor mai ocupa de el ca cei din Alba,care erau mereu pe capul lui, devenind alergic când auzea despre ei, deºi nu aveaumotive sã se ocupe de el”.309 La rândul sãu, „David Zoltan” se întâlnise cu parohuldin Joseni la „ziua spiritualã a preoþilor” þinutã în 11 martie 1981 la Protopopiatuldin Odorheiul Secuiesc, unde acesta prezentase o temã referitoare la „problemele decatehizare”.310 Sursa „Vartolomeu” vorbise „cu cântãreþul ortodox ºi cu unii cetãþeni”din comuna Joseni de la care aflase cã preotul venit în toamna anului 1980 „este unom foarte dificil ºi are manifestãri ºovine, pe care ºi le manifestã prin comportamentulsãu faþã de cetãþenii de naþionalitate românã ºi chiar în predicile pe care le þine înfaþa credincioºilor.”311

Nota lui „Nagy ªtefan” – care era, probabil, unul dintre oamenii de vazã din Joseni– conþine, în schimb, câteva indicii interesante cu privire la raporturile dintreintelighenþia din comunã ºi noul preot. Astfel, informatorul arãta cã Pálfi Géza eravizitat „de foarte multe persoane, mai ales intelectuali” care erau „fascinaþi de nivelulde culturã” al acestuia ºi cã el însuºi îl simpatiza ºi îl considera „un om foarte pregãtit,inteligent”.312

Coroborând toate aceste informaþii obþinute de Securitate observãm cã cei careîºi închipuiserã cã dupã înlãturarea de la Institutul Teologic ºi ªcoala de cantori Pálfiva fi izolat ºi îºi va pierde influenþa în mediul catolic se înºelaserã amarnic. „Exilul” dela Joseni nu l-a descurajat deloc, ci l-a determinat sã caute noi metode pentru a slujiinteresele Bisericii Catolice ºi ale conaþionalilor sãi. În acest sens, a cãutat sã stabileascãrelaþii apropiate cu intelectualii din Joseni, conºtient fiind de rolul major al acestora îneducarea tineretului, s-a strãduit sã-i convingã pe ceilalþi preoþii din Protopopiatul din

76

308 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 202.309 Ibidem.310 Ibidem, f. 206.311 Ibidem, f. 207.312 Ibidem, f. 203.

Odorheiul Secuiesc sã acorde o atenþie sporitã catehizãrii ºi a menþinut legãturistrânse cu unii dintre foºtii sãi colegi de la Alba Iulia, prin intermediul cãrora aflace se întâmplã la Episcopie ºi în cele douã instituþii de învãþãmânt catolice ºi chiarputea sã exercite o oarecare influenþã asupra procesului didactic.

De altfel, în discuþia purtatã cu ºeful Serviciului IV la 9 iulie 1981, informatorul„Mureºan” susþinea cã Pálfi trebuie urmãrit cu aceeaºi vigilenþã fiindcã el reprezintã încontinuare o ameninþare la adresa securitãþii statului: „Pentru a se face mai înþeles,«Mureºan» mi-a explicat cã în prezent Palfi Geza face în biserica romano-catolicã, respectiveducaþie tineretului, cum a fãcut la timpul sãu preotul Calciu Gheorghe313 în bisericaortodoxã. De asemenea, informatorul a insistat sã fim atenþi la conduita lui Palfi Gezaîntrucât existã pericolul sã dea probleme grave, deosebite. Se discutã printre preoþi cãPalfi a reuºit sã-ºi creieze (sic!) un cerc de elemente tinere cu care lucreazã.”314

La scurt timp dupã aceastã convorbire, conducerea Serviciului IV ºi a Direcþiei I atrimis o adresã Securitãþii din Harghita în cuprinsul cãreia i se cerea colonelului AlexandruRapilat sã ordone „analizarea temeinicã a situaþiei ºi activitãþii lui Palfi Geza” ºi sãîntreprindã mãsurile necesare în vederea cunoaºterii ºi prevenirii acþiunilor „ostile” aleacestuia ºi ale cunoscuþilor sãi (de exemplu, se recomanda instalarea unor mijloace T.O.ºi infiltrarea unor surse capabile sã pãtrundã în intimitatea celui urmãrit).315 Deasemenea, ºeful Securitãþii Harghita era informat cã dosarul de urmãrire informativã„Filip” se aflã în controlul Serviciului IV ºi i se atrãgea atenþia cã, în aceste condiþii, „seimpune un contact mai strâns ºi operativ, atât în fixarea mãsurilor, cât ºi pentruinformarea operativã a evoluþiei situaþiei operative”.316

77

313 Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006) a fost arestat la 22.04.1948, în timp ce era student în anul II alFacultãþii de Medicinã din Bucureºti. A fost condamnat la 8 ani temniþã grea ºi a executat pedeapsa înînchisorile Piteºti, Gherla, Jilava ºi Aiud. Dupã ce a fost crunt torturat, a acceptat sã colaboreze cu echipelede agresori din Gherla, rolul sãu fiind acela de a strânge informaþiile de la victime. În 1957 a fost implicatîn al doilea proces al deþinuþilor din reeducare, moment în care ºi-a revenit ºi a acuzat autoritãþile comunistede înscenarea întregii acþiuni. A primit o nouã condamnare de 15 ani, care s-a contopit cu prima. A fosteliberat la 18.04.1963, cu domiciliu obligatoriu la Viiºoara, Teleorman. Dupã eliberare a absolvit Facultãþilede Filologie ºi Teologie Ortodoxã. A predat la Seminarul Ortodox din Bucureºti, iar în 1978 s-a împotrivitpublic regimului ºi demolãrii bisericilor din Bucureºti. A fost rearestat la 10.03.1979 ºi condamnat la 10ani, sub pretextul participãrii la înfiinþarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR),fiind închis la Bucureºti ºi Aiud. A fost eliberat la 21.08.1984 în urma presiunilor externe, iar la scurtãvreme dupã aceasta a plecat în S.U.A. Cosmin Budeancã (coord.), Experienþe carcerale în România comunistã,vol. IV, Editura Polirom, Iaºi, 2010, p. 374.

314 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 209.315 Ibidem, f. 208.316 Ibidem. Implicarea Serviciului IV din Direcþia I în gestionarea „cazului Filip” a determinat ºi apariþia unor

situaþii penibile. Astfel, la 20.01.1982, Serviciul IV a trimis Inspectoratului Judeþean Cluj - Securitate oadresã prin care cerea identificarea unei anumite „Sanda” din Cluj-Napoca (care vorbise la telefon cu Pálfiîn 27.12.1981) ºi studierea oportunitãþii „recrutarii acesteia în mod fictiv, cu scopul ca ulterior s-o putemfolosi – în mod combinativ ºi legendat – la realizarea compromiterii, neutralizãrii sau punerii în dependenþãfaþã de organele securitãþii a preotului romano-catolic Palfi Geza”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr.209495, vol. 3, f. 212. La 25.01.1982, Securitatea Municipiului Odorheiu Secuiesc trimitea, la rândul ei, oadresã cu un conþinut similar Securitãþii din Cluj: „rugãm a ne comunica date de cunoaºtere a numiteiSanda cât ºi posibilitãþile de antrenare a ei într-o combinaþie informativã preconizatã, în scopulcompromiterii preotului Palfi Geza”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 214. Considerãmcã acesta este, poate, cel mai elocvent exemplu al colaborãrii defectuoase dintre Serviciul IV ºi SecuritateaMunicipiului Odorheiu Secuiesc în „cazul Filip”.

În octombrie 1981, Pálfi Géza a fost transferat de la parohia din Joseni la OdorheiuSecuiesc, în locul protopopului Bálint Lajos317 care devenise episcop auxiliar. Dinperioada în care a funcþionat ca preot în Odorheiu Secuiesc, în dosarele de urmãrireinformativã a lui Pálfi Géza existã 5 note informative, 20 de documente obþinute princontrolul ºi cenzura secretã a corespondenþei ºi 81 de stenograme ale unor convorbiripurtate de acesta sau de cunoscuþi ai sãi. Se observã, aºadar, o scãdere spectaculoasãa informaþiilor obþinute prin exploatarea reþelei informative datoratã faptului cã întot acest timp nu s-a reuºit recrutarea unor informatori capabili sã câºtige încredereacelui urmãrit.318Aceastã deficienþã a fost parþial suplinitã prin utilizarea unor mijloacealternative de informare (interceptarea corespondenþei ºi a convorbirilor) care, pelângã faptul cã impuneau o intensã colaborare cu alte securitãþi judeþene pentruidentificarea, supravegherea ºi (eventual) recrutarea persoanelor ce apãreau ca„legãturi” ale „obiectivului”, nu puteau sã ducã la descoperirea unor date spectaculoaseîn condiþiile în care preotul din Odorheiu Secuiesc ºtia foarte bine cã este atentsupravegheat.

În pofida acestor neajunsuri, în documentele întocmite în anii 1982-1983 gãsimcâteva referinþe valoroase cu privire la activitatea desfãºuratã de preotul Pálfi înintervalul temporal respectiv. Astfel, spre îngrijorarea Securitãþii din OdorheiuSecuiesc, acesta a continuat sã aibã legãturi strânse cu numeroºi cetãþeni strãini (înspecial de naþionalitate maghiarã), care îl vizitau deseori ºi îl ajutau sã-ºi procureliteraturã ºi diferite materiale religioase.319 De asemenea, Pálfi ºi-a menþinut bunelerelaþii cu unele personalitãþi din cadrul Institutului Teologic ºi Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia (Jakubinyi György320, Vencser László ºi Erõss Lajos321) cucare se întâlnea frecvent, fãrã ca lucrãtorii Securitãþii sã cunoascã mobilul acestor

78

317 Lajos Bálint (1929-2010) a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia fiind hirotonit la28.04.1957 de cãtre episcopul Márton Áron. La 9.07.1981 a fost numit Episcop titular de Nova ºiEpiscop-auxiliar de Alba Iulia. A fost consacrat în Catedrala Episcopalã din Alba Iulia la 29.09.1981 decãtre episcopul Jakab Antal. Dupã retragerea episcopului Jakab Antal la 14.03.1990, Papa Ioan Paul alII-lea l-a numit pe Lajos Bálint Episcop de Alba Iulia. Odatã cu ridicarea la 5.08.1991 a Episcopiei de AlbaIulia la rangul de Arhidiecezã în subordinea directã a Sfântului Scaun, Lajos Bálint a fost ridicat la rangulde Arhiepiscop. S-a retras din aceastã funcþie pe motiv de boalã la 29.11.1993.http://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_B%C3%A1lint, accesat la 4.08.2010.

318 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 297.319 Idem, vol. 4, ff. 157-158, 168.320 Jakubinyi György Miklós (n. 1946) a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia în 1969.

Între 1970-1972 a studiat la Universitatea Pontificalã Gregorianã din Roma, iar în perioada 1972-1974 laInstitutul Biblic Pontifical din Roma. La 1.09.1974 a devenit profesor de ºtiinþe biblice la Institutul TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia. La 14.03.1990 a fost numit episcop-auxiliar al Episcopiei Romano-Catolicede Alba Iulia ºi episcop titular de Aquae Regiae. La 10.05.1990 a fost numit ºi vicar general al Diecezeide Alba Iulia. La 8.04.1994 a fost numit de cãtre Sfântul Scaun Arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia.Înscãunarea solemnã a avut loc la 21.04.1994 în Catedrala din Alba Iulia, fiind efectuatã de nunþiul apostolicJohn Bukovsky. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gy%C3%B6rgy_Jakubinyi, accesat la 26.04.2010. În docu-mente numele sãu apare scris ºi ca „Jakubini/Iacubiny/Jakubiny Gheorghe”.

321 Erõss Lajos (1919-2004) a urmat studiile teologice în Alba Iulia. A fost arestat la 21.08.1951 ºi internatadministrativ pentru 24 de luni. A executat pedeapsa în închisorile Cluj, Galeºu. A fost eliberat la23.09.1953. A fost rearestat la 2.12.1954 ºi condamnat la 6 ani închisoare corecþionalã. A executat pedeapsaîn închisorile Cluj, Gherla, Salcia, Periprava. A fost eliberat la 30.09.1960 cu domiciliu obligatoriu laLãteºti. Cosmin Budeancã (coord.), Experienþe carcerale…, vol. IV, p. 213. Între 1971-1985 Erõss Lajos afost directorul cancelariei episcopale din Alba Iulia. În documentele din Arhiva CNSAS numele sãu aparescris ºi ca „Eros/Eross Ludovic”.

întâlniri sau conþinutul discuþiilor pe care le purtau, ºi ºi-a pãstrat popularitatea înrândul tinerilor preoþi romano-catolici din Transilvania care îl invitau sã þinã predicisau ore de catehizare în bisericile lor.322

Pe de altã parte, atât documentele de arhivã cât ºi interviurile de istorie oralãrelevã faptul cã parohul din Odorhei a reuºit sã câºtige simpatia ºi respectulcredincioºilor catolici din oraº datoritã profesionalismului ºi pasiunii cu care îºiîndeplinea atribuþiile, culturii sale vaste ºi metodelor moderne folosite în timpulslujbelor sau la orele de catehizare.323 De pildã, într-o discuþie interceptatã deSecuritate în 2 mai 1982, una dintre personalitãþile locale, Szõcs Oszkár, spunea cãde la preluarea parohiei de cãtre Pálfi Géza „bisericile sunt pline, a înnebunit lumeaºi, mai ales, tineretul, inclusiv tineretul ºcolar” ºi îºi exprima convingerea cã, într-unan de zile, noul preot „va câºtiga de partea lui toþi credincioºii catolici indiferent deapartenenþa lor politicã”.324 Soþia lui Szõcs Oszkár avea, la rândul ei, numai cuvintede laudã la adresa preotului. Potrivit acesteia, în slujba din ziua respectivã, Pálfiproiectase diafilme, folosise citate din operele unor scriitori din Ungaria ce „stimulauconºtiinþa naþionalã” ºi le îndemnase pe femeile prezente în bisericã „sã creascã copii”deoarece ei reprezintã „viitorul nostru ºi [...] al naþiunii maghiare”.325 Totodatã elafirmase cã „ºtie ce greu poate fi astãzi sã creºti copii” dat fiind faptul cã „ºi mameletrebuie sã meargã sã munceascã ºi nu poate sã aibã grijã de copii ci trebuie sã-i arunceîn creºe ºi sã fugã la locurile lor de muncã”.326

Succesul de care se bucura Pálfi Géza în Odorhei este confirmat ºi de cantorulDerzsi András, într-un interviu acordat în 2009: „Credincioºii erau încântaþi depredicile lui. Totodatã, el fãcea vizite la multe familii acasã ºi astfel a devenit destulde repede cel mai îndrãgit preot din Odorhei. Prin vizitele fãcute la familii a ajunsîn relaþii destul de apropiate cu tinerii, dupã care aceºtia au început sã-l viziteze destulde des. A putut discuta despre orice cu elevii, despre literaturã, istorie, aºa încât ºiei au început sã-l placã.”327

Cu toate acestea, trebuie sã precizãm cã au existat ºi o serie de persoanenemulþumite sau mãcar surprinse de comportamentul parohului. Spre exemplu,informatorul „Bodi” spunea cã Pálfi a „monopolizat în întregime [sic!] activitatea ºiceremoniile bisericeºti pentru care se plãteºte bisericii de cãtre credincioºi” spreindignarea unuia dintre capelanii sãi328, ce declarase, într-o împrejurare, cã acestaeste „cel mai fanatic om cunoscut de el în cadrul bisericii care întrece orice limitã”.329

La rândul lui, informatorul „Kovács Sándor”, care îl cunoscuse pe noul paroh cuocazia „pregãtirii sufleteºti” de dinaintea botezului fiului sãu, susþinea cã aceasta

79

322 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 229, 297; Idem, vol. 4, f. 168.323 Ibidem, f. 143; Interviu cu Derzsi András.324 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 143.325 Ibidem, ff. 143, 145.326 Ibidem.327 Interviu cu Derzsi András.328 Cei doi capelani erau Csibi László ºi Réthy György. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4,

f. 143.329 Idem, vol. 3, f. 224.

fãcuse atunci o serie de „afirmaþii necorespunzãtoare, cu dublu înþeles ºi chiarduºmãnoase” cu tentã anticomunistã ºi „naþionalist-iredentistã”.330 Ceea ce a ºocat,însã, comunitatea localã a fost refuzul de a-l înmormânta cu ceremonial bisericesc peun fost notar public, pe motiv cã aceasta „nu a trãit o viaþã religioasã, copiii lui nuau fost botezaþi ºi nici nu a plãtit impozitul cãtre bisericã” ºi cã oricum „asemeneaoameni nici nu au nevoie de înmormântãri bisericeºti”.331 De asemenea, în 1983, PálfiGéza a refuzat sã oficieze cãsãtoria unui tânãr maghiar cu o româncã (ortodoxã), gestaprobat, totuºi, de unii credincioºi care au afirmat: „De mult doream ca sã avem unasemenea preot.”332

Atitudinea nonconformistã a preotului a determinat instituþiile comuniste sãreacþioneze cu promptitudine. Astfel, Departamentul Cultelor a refuzat sã aprobenumirea sa ca protopop (poziþie care i-ar fi deschis, probabil, calea cãtre funcþia deepiscop auxiliar)333 iar lucrãtorii Securitãþii din Odorhei l-au chemat pentru a daexplicaþii. Derzsi András susþine cã fostul paroh s-a prezentat o singurã datã la sediulSecuritãþii iar apoi, de câte ori a mai fost solicitat, „a inventat ceva pretext ºi nu s-amai dus”.334 Desigur, acest afront nu a fost înghiþit cu uºurinþã de ofiþerii poliþieipolitice ºi i-a mobilizat sã întreprindã noi mãsuri împotriva celui urmãrit. În acestsens, în documentele de arhivã întocmite în primãvara anului 1983, maiorul FazakasFrancisc propunea elaborarea unei „combinaþii informative” pentru a sesiza Depar-tamentul Cultelor ºi Episcopia din Alba Iulia în legãturã cu „unele abateri de lanormele profesionale ale preotului Pálfi Géza” ºi crearea unui curent de opiniedefavorabil acestuia în rândul maselor de credincioºi.335

Cu siguranþã, din acest complex de mãsuri preconizate de lucrãtorii Securitãþiiface parte atât decizia luatã de G.B. din Odorheiu Secuiesc de a merge la episcopulauxiliar Bálint Lajos pentru a reclama faptul cã Pálfi Géza n-a fost de acord sã celebrezecãsãtoria fiului sãu cu o tânãrã de naþionalitate românã, cât ºi scrisorile trimise deP.A. în 31 martie ºi 14 aprilie 1983 în cuprinsul cãrora preotul era aspru criticat ºisomat sã nu mai interpreteze cuvântul Sfintei Scripturi dupã placul sãu ºi „în mod

80

330 Ibidem, f. 227.331 Ibidem, f. 231.332 Idem, vol. 4, f. 189.333 Interviu cu Derzsi András. Interesant este cã într-un document întocmit în 5 iulie 1984 de Securitatea din

Harghita, se vorbeºte despre Pálfi Géza ca „fost protopop romano-catolic în Odorheiu-Secuiesc”. ACNSAS,fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 6.

334 Interviu cu Derzsi András. Pálfi Géza refuza, de altfel, ºi alte invitaþii oficiale primite de la autoritãþilelocale. De exemplu, la 11.06.1982, Securitatea a înregistrat o convorbire purtatã de Pálfi cu Erõss Lajos,directorul cancelariei Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia, în cadrul cãreia l-a rugat pe acesta sã-icomunice episcopului cã la 17.06.1982 va fi organizat pe stadionul din Odorheiu Secuiesc un „miting pentrupace” la care au fost invitaþi sã participe ºi preoþii romano-catolici. Pálfi Géza dorea sã ºtie care estepoziþia episcopului în legãturã cu participarea sau neparticiparea preoþilor din zonã la acest eveniment.A doua zi, Erõss Lajos l-a sunat ºi i-a transmis cã episcopul îi recomandã sã participe la miting. Rãspunsullui Pálfi la auzul acestei veºti a fost: „Din pãcate!”. ªi imediat a adãugat „Eu cred cã rãspunsul meu lainvitaþie va fi negativ. […] Între timp am analizat situaþia ºi am gãsit multe argumente care reclamãabþinerea mea ºi mã îndeamnã la un rãspuns negativ.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495 vol.4, f. 149.

335 Idem, vol. 3, ff. 227, 231.

umoristic” ºi sã nu mai refuze înmormântarea „fraþilor morþi rãtãciþi” sau „cãsãtoriatinerilor cu credinþe mixte”.336

6. Boala ºi moartea preotului Pálfi Géza

În a doua jumãtate a anului 1983, confruntarea inegalã dintre Pálfi Géza ºiSecuritate a început sã se apropie cu paºi repezi de final. Ultimele ºapte luni din viaþaparohului din Odorheiu Secuiesc, care a decedat în condiþii suspecte la 13 martie1984, au stârnit, însã, ºi cele mai multe controverse. Cert este cã Pálfi Géza a oficiatslujba de Crãciun în decembrie 1983, prilej cu care a criticat deschis politicaantireligioasã a statului comunist român, explicându-le enoriaºilor prezenþi cã „înUngaria este mai bine, sunt garantate libertãþile religioase, Crãciunul este declaratsãrbãtoare ºi în aceste zile credincioºii sunt liberi, nu ca în România unde în zilelede sãrbãtori religioase oamenii trebuie sã munceascã.”337 La scurt timp dupã aceea,parohul a dispãrut din viaþa credincioºilor, fiind internat într-un spital din Târgu-Mureº, unde a ºi murit câteva sãptãmâni mai târziu.

Evident, în mediul catolic, s-a fãcut destul de repede conexiunea între luarea depoziþie extrem de curajoasã a preotului ºi boala/moartea sa. Astfel, s-a rãspândit zonulcã, dupã slujba de Crãciun, aceasta a fost dus la Securitate, unde a fost bãtut cubestialitate, în special în zona ficatului ºi a rinichilor, fapt ce i-a cauzat, ulterior,moartea.338 Autoritãþile române ºi chiar majoritatea ierarhilor catolici, în frunte cuepiscopii Jakab Antal ºi Bálint Lajos s-au strãduit sã dezmintã zvonul respectiv, dar,în pofida eforturilor conjugate ale acestora, suspiciunea în legãturã cu circumstanþeledecesului planeazã încã ºi în zilele noastre.

Din pãcate, descoperirea dosarului de urmãrire informativã a preotului Pálfi Gézaîn Arhiva CNSAS nu ne-a ajutat deloc sã elucidãm misterul morþii sale, fiindcã,actualmente, în acest dosar nu se gãsesc decât douã documente întocmite în perioadanoiembrie 1983 - mai 1984. Unul dintre acestea este o notã a informatorului „DudẔdin 13 ianuarie 1984 în cuprinsul cãreia se aratã cã „orele de biblii” care aveau locîn fiecare zi de luni între 18.00-19.00 nu s-au þinut „în ultimul timp datoritãîmbolnãvirii parohului”339, iar celãlalt este un raport din 23 aprilie 1984 prin care sepropunea închiderea dosarului de urmãrire informativã „Filip”340 din pricina decesuluicelui urmãrit.

Interesant este cã în ultimul volum al dosarului informativ 209495 am gãsit undocument olograf din care rezultã cã la 10 iulie 1984 s-a trimis Direcþiei I o mapã cu29 de documente ce fãcuserã parte din dosarul „Filip”, printre care s-au aflat: 11 noteT.O. (una din 10 decembrie 1983, cinci din ianuarie, patru din februarie ºi una din2 martie 1984), nota informatorului „DudẔ din 13 ianuarie, o adresã din februarie,ºapte documente din martie, o fiºã personalã (nedatatã), douã note din aprilie, patru

81

336 Ibidem, ff. 230, 232.337 Idem, vol. 5, f. 14.338 Ibidem, f. 23.339 Idem, vol. 3, f. 243.340 Ibidem, f. 304.

documente din mai ºi un raport din 5 iulie 1984.341 Dupã cum se poate observa, laBucureºti nu a ajuns vreun document din intervalul 11-31 decembrie 1983, deºi neeste greu sã credem cã, în acele zile, nu s-a înregistrat nici o convorbire a „obiectivului”(postul T.O. era încã funcþional), nu s-a obþinut nici o notã informativã ºi nu s-aredactat nici un alt document (notã, raport, adresã, etc.) de cãtre lucrãtorii Securitãþii.Dintre cele 29 de materiale trimise Direcþiei I, pânã în prezent am identificat doartrei, douã aflându-se în dosarul informativ 209495 (nota informativã din 13 ianuarie1984 ºi raportul din 5 iulie 1984) iar altul (copie a „Protocolului de necropsie”342)fiind descoperit cu totul întâmplãtor într-un dosar pe problema „naþionaliºti-iredentiºti” din fondul Documentar al Arhivei CNSAS.

Având în vedere cã, în lipsa unor informaþii edificatoare, orice eventualã tentativãde a desluºi ce s-a întâmplat cu adevãrat în perioada august 1983 - martie 1984 estesortitã eºecului, în cele ce urmeazã ne propunem doar sã trecem în revistã principaleleinformaþii care se regãsesc momentan în documentele de arhivã (marea lor majoritatefiind, însã, redactate dupã decesul preotului) ºi în interviurile de istorie oralã înlegãturã cu boala ºi moartea lui Pálfi Géza.

Astfel, într-un interviu acordat în 2009, Derzsi András susþinea cã în august 1983,Pálfi a început sã aibã o stare de febrilitate permanentã, sã fie sensibil la frig ºi sãoboseascã foarte uºor.343 Faptul cã problemele sale de sãnãtate au debutat în lunaaugust, este confirmat ºi de episcopul auxiliar Bálint Lajos care, într-o scrisoareredactatã la 21 noiembrie 1985, preciza cã „preotul Pálfi Géza deja prin luna augustsuferea de febrã ridicatã ºi de dureri de cap permanente”.344

O vreme i-au fost administrate medicamente ºi injecþii de cãtre soþia cantorului,asistentã medicalã la spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi de cãtre o cãlugãriþã – soraJuliánna – care lucrase în aceeaºi unitate medicalã. Deoarece starea de sãnãtate apreotului nu dãdea semne de ameliorare, Derzsi András ºi soþia sa l-au convins sãmeargã la spitalul din oraº, unde a ºi fost internat de medicul András Zoltán. Cutoate cã Derzsi András afirmã cã Pálfi s-ar fi internat de douã ori în 1983 (primaoarã, cândva, în toamnã, iar a doua oarã, din noiembrie pânã la mijlocul lui decembrie),András Zoltán declarã cã preotul ar fi venit la spital numai în decembrie.345 La rândulsãu, Bálint Lajos scria cã Pálfi s-a internat toamna ºi cã a pãrãsit spitalul în preajmasãrbãtorilor de Crãciun „fãrã sã fie stabilit un diagnostic sigur”346, în vreme ceinformatorul „David Zoltan” spunea, la 16 august 1984, cã ºtie „în mod precis cã PalfiGeza a fost bolnav încã din luna noiembrie 1983”347. Analizând toate aceste informaþii,apreciem cã Pálfi Géza a fost internat în spitalul din Odorheiul Secuiesc o singurãdatã, în noiembrie-decembrie 1983, ºi cã a fost externat, la cererea sa, în preajma

82

341 Idem, vol. 5, f. 8.342 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, ff. 23-24.343 Vencser László susþine cã Pálfi acuza de multã vreme dureri de stomac ºi cã „mai târziu când avea probleme

mai serioase” i-a procurat medicamente din Ungaria pe care i le transmitea prin intermediul cãlugãriþeiMária Gáspár din Târgu-Mureº.

344 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 22.345 Interviuri cu András Zoltán ºi Derzsi András.346 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 22.347 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 25.

sãrbãtorii de Crãciun, fãrã a fi complet refãcut ºi fãrã sã i se stabileascã un diagnosticprecis.

O problemã spinoasã care a provocat, de-a lungul timpului, numeroase discuþiieste aceea cã, dupã slujba de Crãciun din 1983 în care a criticat regimul comunistdin România, Pálfi Géza ar fi fost bãtut sau mãcar contactat/chemat la sediulSecuritãþii. În interviul acordat în 2009, Derzsi András relata cã Securitatea nu areacþionat în nici un fel dupã acea predicã rostitã de Pálfi la Crãciun: „Din câte ºtiueu, el nu a mai fost chemat. E adevãrat cã dupã slujbã a dispãrut imediat din mijloculcredincioºilor ºi încã din acel moment s-a rãspândit vestea, aici la Odorhei, cã dincauza acelui discurs a fost arestat. Dar n-a fost arestat, ci a stat bolnav în pat încamera lui. A stat în pat cu febrã mare ºi a ajuns de aici la Tîrgu-Mureº.”348

Aceastã versiune este contrazisã, însã, de unele documente aflate în ArhivaCNSAS. De pildã, informatorul „Bela” scria, în iulie 1984, cã „din câte cunoaºte [...]pentru aceste afirmaþii Palfi Geza a fost chemat de organele de securitate”349, iarepiscopul Jakab Antal preciza, într-o scrisoare trimisã în septembrie 1984 preºedin-telui Departamentului Cultelor cã, la ultima vizitã fãcutã de Bálint Lajos lui Pálfi înspitalul din Târgu-Mureº, acesta l-a rugat sã-i transmitã cã „a fost chemat la organeleSiguranþei [sic!] Statului din Odorheiu Secuiesc, dar înainte de a se prezenta la ei, ela fost internat ca grav bolnav la spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi fiind necesar aceastaa fost transportat de acolo la Clinicile din Târgu-Mureº.”350 De asemenea, sursa„Bolony” informa, la 3 ianuarie 1985, cã a discutat pe aceastã temã cu preotul GurzóGyörgy Anaklét din Odorheiu Secuiesc, care i-ar fi spus cã Pálfi „ar fi fost invitat laorganele de stat dar era în spital ºi nu s-a dus”.351

Pe de altã parte, în rapoartele, notele ºi adresele întocmite în 1984-1986, ofiþeriiSecuritãþii resping cu îndârjire zonurile privind implicarea lor în decesul parohuluidin Odorhei ºi susþin cã acestea sunt simple calomnii lansate de „iredentiºtii” maghiaridin þarã ºi din strãinãtate. Mai mult decât atât, în douã rapoarte trimise Direcþiei aIII-a ºi Direcþiei I la 5 iulie, respectiv 10 iulie 1984, ºeful Serviciului I, locotenent-colonelul Mihãilã Suciu ºi ºeful Securitãþii din judeþul Harghita, colonelul AlexandruRapilat, menþionau cã în perioada în care a funcþionat ca preot în judeþul Harghita(1980-1984) Pálfi Géza nu a fost contactat „de cãtre lucrãtori de securitate [...] în nicio împrejurare”.352

Cu toate cã ofiþerii din Harghita au susþinut cu înverºunare o altã variantã, tindemsã le dãm crezare celor care au afirmat cã, în urma predicii rostite de Crãciun, PálfiGéza a fost, într-adevãr, chemat la Securitate. Întrucât el îºi fãcuse deja un obicei din

83

348 Interviu cu Derzsi András.349 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 14.350 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 21. La 23 iulie 1984, informatorul „Bolony” scria

cã în timpul unei convorbiri purtate cu episcopul Jakab Antal, acesta s-a „exprimat clar cã Palfi Geza nua fost chemat la organele de stat”. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 16. Nu ºtimexact dacã „Bolony” denatureazã adevãrul sau dacã, la data respectivã, Jakab Antal avea alte informaþiidecât cele transmise de cãtre episcopul auxiliar la presupusa solicitare a lui Pálfi Géza.

351 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 26.352 Ibidem, ff. 6, 9. Derzsi András afirmã cã Pálfi a fost chemat de mai multe ori la Securitatea din Odorhei

ºi cã ar fi dat curs o singurã datã acestor solicitãri.

a ignora solicitãrile lucrãtorilor Securitãþii, avem certitudinea cã nici de data aceastanu a dat curs invitaþiei, mai ales cã, fiind bolnav, putea oferi ºi un motiv plauzibil alrefuzului sãu.

Prin intermediul mijloacelor T.O. instalate la domiciliul lui, ofiþerii Securitãþii auavut posibilitatea sã se convingã imediat cã preotul spune adevãrul ºi cã nu esteoportun sã mai insiste. Pãºind mai departe pe tãrâmul speculaþiilor, ne putem gândicã, în cazul în care boala lui nu era atât de gravã încât sã-l punã realmente înimposibilitatea de a se deplasa la sediul Securitãþii, acel nou refuz a fost „picãturacare a umplut paharul”, ce ar fi putut determina reacþia violentã a lucrãtorilorSecuritãþii. Totuºi, teoria cã Pálfi a fost bãtut dupã slujba de Crãciun nu pare sã aibãun fundament solid, deoarece atât documentele de arhivã cât ºi majoritatea per-soanelor intervievate au infirmat-o. Astfel, la 23 iulie 1984, informatorul „Bolony”spunea cã a aflat de la episcopul Jakab Antal cã „Palfi Geza [...] nu a fost bãtut, iarmoartea lui se datoreazã bolii de care a suferit”353, în vreme ce informatorul „Vasiliu”scria, douã zile mai târziu, cã „la Palfi Geza cancerul a fost ereditar deoarece ºi tatãlºi fratele sãu au murit de cancer.”354 Informaþia furnizatã de „Vasiliu” s-a dovedit afi de mare folos ofiþerilor Securitãþii, care au preluat-o imediat (prima datã într-unraport din 27 iulie 1984 înaintat Direcþiei I ºi Serviciului „D”355) ºi au reluat-o ori decâte ori a fost necesar sã contracareze acuzaþia implicãrii lor în moartea preotului.

Ideea cã Pálfi Géza a fost victima abuzurilor Securitãþii este combãtutã ºi de preoþiiCsató Béla ºi Vencser László, care l-au vizitat în timp ce era internat în spitalul dinTârgu-Mureº. Csató Béla a declarat cã l-a întrebat, cu acel prilej, dacã a fost bãtut ºicã a primit un rãspuns negativ356, iar Vencser László a afirmat cã Pálfi niciodatã nui-a „povestit nimic despre asta”.357 Printre cei care îºi menþin ºi astãzi convingereacã preotul din Odorhei a fost maltratat în decembrie 1983 se numãrã unii membri aifamiliei sale, precum Simon Gizella (sorã) ºi Pálfi Janos (nepot), dar ei nu pot oferiargumente temeinice în sprijinul acestei aserþiuni.358 O referire interesantã apareînsã într-o notã întocmitã de informatorul „Stelian”, care era folosit de Securitatepentru supravegherea lui Tõkés László ºi a familiei acestuia. De profesie medic,„Stelian” a raportat în 1986 colonelului Oprea Florin cã s-a întâlnit cu cetãþeanulmaghiar, Haraszti Miklós359, care s-a interesat de cazul Pálfi. Informatorul a rãspunscã l-a consultat odatã pe Pálfi, cã acesta a murit de leucemie ºi cã, din spusele preotuluireieºea cã, într-adevãr, ar fi fost maltratat de ofiþerii Securitãþii.360

84

353 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 16.354 Ibidem, f. 18. Sora lui Pálfi Géza, Csergõ Cecília, a declarat cã tatãl lor a murit de astm, iar cumnata,

Pálfi Angéla, a spus cã soþul ei a decedat din pricina unor probleme cardiace.355 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 19. Serviciul „D” a fost înfiinþat în 1968 ºi se ocupa

cu dezinformarea serviciilor de spionaj strãine dar ºi a organismelor politice, guvernamentale, economiceºi culturale care desfãºurau o „activitate ostilã statului român”. Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru,Sfârºitul comunismului, rezultat al rãzboiului psihologic?, în „Caietele CNSAS”, anul II, nr. 2 (4)/2009, EdituraCNSAS, Bucureºti, 2010, p. 369.

356 Interviu cu Csató Béla.357 Interviu cu Vencser László.358 Interviuri cu Simon Gizella ºi Pálfi Janos.359 Haraszti Miklós (n. 1945), politician, ziarist din Ungaria. În anii ’80 a devenit unul dintre disidenþii din

Ungaria ºi a fost redactorul ziarului de opoziþie „Beszélõ”.

În aceeaºi zonã a incertitudinilor ne aflãm ºi atunci când încercãm sã stabilim ces-a întâmplat cu Pálfi Géza în ianuarie-martie 1984. Majoritatea informaþiilor de caredispunem actualmente converg cãtre ideea cã în 2 sau 3 ianuarie Pálfi Géza a fostinternat din nou în spital, dar nu putem preciza dacã a trecut mai întâi prin spitaluldin Odorheiu Secuiesc sau dacã a fost dus direct la cel din Târgu-Mureº. În modconcret, în scrisoarea trimisã Departamentului Cultelor la 24 septembrie 1984,episcopul Jakab Antal spunea – citându-l pe Bálint Lajos – cã Pálfi „a fost internatca grav bolnav la spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi fiind necesar aceasta a fosttransportat de acolo la Clinicile din Târgu-Mureº”361, informaþie pe care o regãsim ºiîntr-o notã întocmitã de Securitatea din Harghita în noiembrie 1985 „la începutulanului 1984 [...] a fost internat în spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi apoi la un spitaldin Târgu-Mureº”362.

Preotul Gurzó György Anaklét i-a povestit, însã, informatorului „Bolony” îndecembrie 1984 cã Pálfi „la 3 ianuarie 1984 a fost internat la spitalul din Târgu-Mureº,unde a ºi decedat”.363 Probabil cã Gurzó s-a înºelat sau cã informatorul a denaturatvoit sau nu spusele acestuia, fiindcã cealaltã versiune concordã mai degrabã cudeclaraþiile recente ale preotului Vencser László, care susþine cã l-a transportat pePálfi la Târgu-Mureº în februarie „cu o Dacie combi” în spatele cãreia a improvizat„un fel de pat” ºi cã l-a dus, de asemenea, „la Cluj la clinicã” unde „i s-a fãcut o analizãde radioscopie”.364

Într-o scrisoare redactatã în 1986, dr. Bakos János365 afirma, la rândul sãu, cã l-ainternat pe Pálfi în Clinica de Urologie din Târgu-Mureº la 15 februarie 1984, dupãce anterior acesta fusese „la secþia internã din cadrul clinicii medicale II” în grijadoctorului Csaba Hadnagy.366 Întrucât analizele efectuate nu au confirmat faptul cãar avea „tumoare la rinichi”, aºa cum se crezuse iniþial, la 20 februarie preotul a fostmutat la Clinica de chirurgie I cu „hepatosplenomegalie ºi o boalã organicã de originenecunoscutã”.367 Doctorul Bakos János preciza cã în timp ce se afla în clinicarespectivã „starea bolnavului s-a înrãutãþit prin apariþia unui icter mecanic” care a

85

360 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 211237, vol. 4, ff. 162-165. Apud: Molnár János, Szigorúan ellenõrzöttevangélium II, Partium Kiadó, Nagyvárad, 2001, p. 407.

361 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 21.362 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 29. În acelaºi document se aratã cã preotul a fost

tratat în spitalul din Odorheiu Secuiesc de medicul Imre Francisc, fãrã a se specifica dacã acest lucru s-apetrecut în 1983 sau în 1984.

363 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 26.364 Interviu cu Vencser László.365 Bakos János era medic specialist la Clinica de Urologie din Târgu-Mureº. Bakos ne-a comunicat cã nu-ºi

aduce aminte de faptul cã l-ar fi internat pe Pálfi în spital. ªi-a amintit, însã, cã ºeful sãu, Emil Bancu,l-a rugat sã dea o declaraþie în cazul Pálfi. În opinia sa, Bancu vroia sã scape cât mai repede de acest cazneplãcut. Interviu cu Bakos János. Lucrãtorii Clinicii de Urologie ne-au comunicat cã fiºele bolnavilor sedistrug dupã ce trec cinci ani de la întocmirea lor.

366 ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, ff. 19-20.367 Ibidem, f. 20. În „Protocolul de necropsie” nr. 124/1984 emis de Serviciul Central de Anatomie Patologicã

din cadrul Spitalului Clinic Judeþean - Târgu-Mureº este trecutã ca datã a internãrii 27.02.1984. Copiaacestui document conþine, însã, ºi alte aspecte cel puþin la fel de interesante. Astfel, la rubrica „data ºiora necropsiei” apare „13.03.1984, 12.00”, la rubrica „data încheierii protocolului” s-a scris „13.06.1984”,iar la finalul documentului este trecut „Târgu-Mureº, 6.07.1984” (probabil este data realizãrii copiei). Esteciudat cã, deºi necropsia s-a fãcut la numai 3½ h de la deces, „Protocolul de necropsie” a fost încheiatdupã 3 luni. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, ff. 23-24.

impus operarea sa „de ficat ºi fiere”.368 La scurt timp dupã operaþie, în 13 martie1984, ora 8.30, Pálfi Géza a decedat în secþia de terapie intensivã a spitalului cudiagnosticul clinic de „stare septicã, hepatosplenomegalie, icter mecanic, insuficienþãcardiorespiratorie, (suspectându-se de asemenea boala Hodgkin sau tuberculozã).”369

În urma necropsiei efectuate de doctorul George Simu, ºeful Secþiei de AnatomiePatologicã din cadrul Spitalului Clinic Judeþean - Târgu-Mureº (asistat de doctorulCsaba Hadnagy), s-a stabilit cã „moartea a fost consecinþa insuficienþei hepaticeproduse de interesarea hepaticã”.370

Dacã ar fi sã-i dãm crezare preotului Csató Béla, Pálfi Géza nu a ºtiut multã vremecã sfârºitul îi este aproape. Înainte de ultima vizitã pe care i-a efectuat-o la spital,protopopul din Târgu-Mureº, Léstyán Ferenc, i-a trasat, însã, misiunea ingratã de a-icomunica aceastã informaþie ºi de a-l întreba, totodatã, unde-ºi þine testamentul.371 Separe cã discuþia lui Csató Béla cu Pálfi pe aceastã temã a decurs în felul urmãtor: „L-amîntrebat: Cum te simþi Géza? Ce mai faci? Te-ai gândit la moarte? Era foarte surprins, mi-arãspuns cã: Da, doar ºtii, e foarte dificil. Am rãspuns cã nu prea am vreo idee, cã n-amfost niciodatã într-o situaþie asemãnãtoare. M-a întrebat de unde am informaþia. I-amrãspuns: De la domnul protopop Léstyán Ferenc. Într-adevãr? Credeam cã de la sora GáspárMária372. Ea ar fi în stare sã exagereze lucrurile. Îi ziceam: Uite Géza, dupã calculele umane,se poate cã sfârºitul e foarte aproape. Amândoi suntem credincioºi, eu n-aº suporta ca, la unmoment dat, în eternitate, tu sã-mi zici cã nu þi-am spus adevãrul. La scurt timp dupã aceeaam ºi plecat.”373 Din interviu reiese cã Pálfi nu i-a destãinuit atunci unde îºi þinetestamentul, comunicându-i, în schimb, acest lucru capelanului sãu, Réthy György.Ulterior, capelanul l-a sunat pe Csató Béla sã-i spunã cã testamentul a fost gãsit ºi cãPálfi l-a rugat sã-i þinã slujba de înmormântare.374

Un alt intervievat care a declarat cã l-a vãzut pe fostul paroh din Odorhei cu câtevazile înainte de a muri este Derzsi András. La un moment dat, acesta a fost contactattelefonic de protopopul Léstyán Ferenc, care i-a transmis cã medicii de la Spitaluldin Târgu-Mureº l-au înºtiinþat cã Pálfi „nu mai poate fi salvat” ºi i-a cerut sã-i aducã

86

368 Ibidem, f. 20.369 Ibidem, f. 19.370 Ibidem. În legãturã cu boala care a dus la moartea preotului au circulat nenumãrate variante: „cancer la

ficat”, boalã de care ar fi decedat ºi „tatãl ºi fratele sãu” – informaþia apare în „Nota de mãsuri în acþiunea«Pelicula»” întocmitã de Securitatea din Harghita la 1.11.1985 (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr.209495, vol. 5, f. 29); „o formã destul de rarã a leucemiei”– scrisoarea episcopului Bálint Lajos din21.11.1985 (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 22); „cancer de splinã” (Interviu cuVencser László); „afecþiune canceroasã a organelor limfatice” (Interviu cu András Zoltán); „cancer desânge” (Interviu cu Csató Béla); „cancer de glandã” (Interviu cu Derzsi András); „cancer ganglionargeneralizat cu metastaze în ficat, rinichi ºi plãmâni”– informaþie care apare într-o scrisoare redactatã deambasadorul României în Statele Unite, Mircea Maliþa, la 20.07.1984 (David Funderburk, Un ambasadoramerican între Departamentul de Stat ºi dictatura comunistã din România: 1981-1985, Editura Dacon,Constanþa, 1994, p. 96).

371 Interviu cu Csató Béla.372 Gáspár Mária (n. 1930), cãlugãriþã romano-catolicã, a absolvit ºcoala de surori medicale din Târgu-Mureº

(patronatã pânã în 1945 de Biserica Romano-Catolicã). Între 1950-1956 a lucrat la Spitalul Lupeni ca sorãmedicalã, iar apoi la Spitalul din Târgu-Mureº. ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff.67-68.

373 Interviu cu Csató Béla.374 Ibidem.

la parohie hainele cu care urmau sã îmbrace cadavrul.375 Dupã ce a lãsat îmbrãcãmin-tea la parohia din Târgu-Mureº, Derzsi András l-a vizitat pe Pálfi la spital, gãsindu-l,se pare, împãcat cu soarta sa: „ªtia cã va muri, se ºi pregãtise pentru moarte. Eraºi atunci atât de vesel… aproape cã m-a consolat. Aºa era el. Aproape îi era firesc cã,dacã trebuie sã moarã, atunci n-are încotro.”376 Dupã deces, cadavrul preotului a fostîmbrãcat de Gáspár Mária ºi Derzsi András, iar acesta din urmã l-a ºi transportatapoi la Odorheiu Secuiesc. „M-am dus cu un vãr al sãu care a avut un I.M.S. Am luatsicriul de aici, l-am dus acolo, am pus cadavrul înãuntru ºi l-am adus aici fãrã nici unact. Nimeni nu ne-a oprit. ªi în spital ni s-a deschis poarta ºi ni s-a dat drumul, fãrãnici o permisiune.”377

Ca un omagiu adus celui care timp de douã decenii a fost „clopotul de alarmã ºiconºtiinþa vie a credincioºilor maghiari din Transilvania”378, înmormântarea s-a fãcutla 15 martie 1984. Pálfi Géza a fost condus pe ultimul drum de o „masã uriaºã” deoameni, printre care s-au aflat cetãþeni strãini, intelectuali maghiari ºi peste 250 depreoþi veniþi din toate colþurile þãrii, evenimentul transformându-se într-o„comemorare de 15 martie”379 ºi, totodatã, într-o demonstraþie tãcutã împotrivasistemului comunist. Slujba de înmormântare a fost þinutã de preotul Csató Béla ºide episcopul auxiliar Bálint Lajos care, potrivit martorilor, a vorbit „nemaipomenitde frumos” în liturghia introductivã comparându-l pe Géza „cu aerul de la munte,care este tare, dar curat ºi sãnãtos”.380

Cu toate cã intervievaþii care au participat la înmormântare susþin cã aceasta afost atent supravegheatã de oamenii Securitãþii381, în dosarele lui Pálfi din ArhivaCNSAS nu se gãsesc nici un fel de menþiuni cu privire la eveniment. Pânã în prezent,în urma cercetãrilor întreprinse, am reuºit sã identificãm un singur document în carese trateazã acest subiect, în dosarul informatoarei din Alba Iulia care în anii ’70primise sarcina sã-l compromitã pe Pálfi Géza. Mai precis, este vorba de stenogramaunei convorbiri telefonice purtate de acesta cu o prietenã chiar în seara de 15 martie,în cuprinsul cãreia se aratã urmãtoarele: „Obiectiva spune lui Nuþi cã tocmai s-aînapoiat de la înmormântarea lui Geza. A fost o înmormântare foarte impresionantã,ea a numãrat 250 preoþi dar nu i-a numãrat pe toþi. Nuþi spune cã Geza a meritat oastfel de înmormântare. [...] Nuþi întreabã din ce cauzã a murit. Obiectiva spune cãnu se ºtie precis, a suferit de mai multe boli. Dar unii spun cã a fost lãsat sã moarã,adicã nu a fost ajutat. Nuþi spune cã se poate ºi acest lucru. Obiectivei ºi lui Nuþi lepare rãu de el pentru cã a fost un om bun.”382 Aceastã descoperire ne-a trezit speranþacã, o extindere a investigaþiilor noastre ne va conduce, treptat, la identificarea unor

87

375 Interviu cu Derzsi András. În Alba Iulia se rãspândise zvonul cã „Geza e pe moarte în spital la Tg. Mureºcu septicemie” încã de la mijlocul lunii februarie. ACNSAS, fond Reþea, dosar nr. 309403, vol. 2, f. 56.

376 Interviu cu Derzsi András.377 Ibidem.378 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 23.379 Interviu cu Derzsi András.380 Interviuri cu Csató Béla, Derzsi András.381 Interviuri cu András Zoltán, Derzsi András.382 ACNSAS, fond Reþea, dosar nr. 309403, vol. 2, f. 54.

noi documente care vor contribui, poate, la o mai bunã înþelegere a ceea ce s-aîntâmplat în ultimele luni din viaþa preotului.

7. „Cazul Pálfi Géza” în atenþia Occidentului

În pofida faptului cã, în aprilie 1984, Securitatea din Harghita s-a grãbit sã închidãdosarul de urmãrire informativã „Filip”383, spre dezamãgirea lucrãtorilor acesteia,moartea lui Pálfi Géza nu a însemnat sfârºitul problemelor cu care s-au confruntatdin pricina lui între 1980-1984. Încã din februarie 1984, postul de radio „EuropaLiberã”, secþia maghiarã, a început sã transmitã ºtirea cã parohul din Odorhei a fostbãtut cu bestialitate în sediul Securitãþii ºi cã se aflã, pe moarte, într-un spital dinþarã.384 Dupã decesul preotului, scandalul s-a intensificat, informaþia fiind preluatãde agenþia „France Presse”, „Vocea Americii”, ziarul „La Croix”, ziarul „Nemzetor”,revista „Californiai Magyarsag” ºi „alte medii de informare din Occident”385, pentruca în aprilie ºi iulie 1984 cazul sã fie reluat la „Europa Liberã”, unde a fost prezentatca un exemplu marcant al „lipsei libertãþilor religioase din România”.386

Pe de altã parte, în iunie 1984 Parlamentul European a hotãrât sã solicite guvernuluiromân „explicaþii privind împrejurãrile în care a decedat preotul”387, o cerere similarãfiind înaintatã în luna urmãtoare ºi de cãtre Departamentul de Stat al S.U.A.388, în urmainsistenþelor ambasadorului american în România, David Funderburk,care fusese profundimpresionat de sfârºitul tragic al acestuia389. Problema morþii misterioase a preotuluimaghiar din România a fost dezbãtutã, de asemenea, în cadrul Conferinþei MondialeEvanghelice desfãºurate la Budapesta la finele lunii iulie 1984390, iar la 24 noiembrie1985, într-o slujbã þinutã în faþa a mii de credincioºi la Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea,l-a menþionat pe Pálfi Géza, alãturi de alþi preoþi din þãrile socialiste care „au fost nimiciþide «brutalitatea» orânduirii comuniste” ºi au devenit, în acest fel, „«martirii» naþiuniilor”.391 Totodatã, în toamna anului 1985, s-au obþinut date potrivit cãrora preºedintele„Asociaþiei Ardelene din Canberra”, dr. Kazár Lajos, împreunã cu alte organizaþii aleemigraþiei maghiare din Australia ºi SUA, intenþiona sã producã un film documentar-artistic, de lung metraj, în limba englezã, dedicat vieþii ºi activitãþii preotului din OdorheiuSecuiesc, care urma sã fie prezentat ca „martir al cauzei maghiarilor, militant de frunteal drepturilor omului”.392

Cum era de aºteptat, toate acestea au provocat o mare surescitare în cadrulSecuritãþii, care s-a vãzut nevoitã sã riposteze. Astfel, la 18 iulie 1984, Direcþia I,Serviciul „D” ºi Securitatea judeþului Harghita au iniþiat acþiunea „Necropsia” princare îºi propuneau: „determinarea unor prelaþi romano-catolici ºi persoane cu

88

383 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 304.384 Idem, vol. 5, f. 6.385 Ibidem, ff. 6, 14, 23-24.386 Ibidem, f. 14.387 Ibidem, f. 6.388 Ibidem, f. 20.389 David Funderburk, op. cit., pp. 95-97.390 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 25.391 Ibidem, f. 38.392 Ibidem, f. 27.

influenþã în strãinãtate sã dezmintã ºtirile calomnioase cu privire la decesul lui PalfiGeza” (prin Departamentul Cultelor ºi inspectorii teritoriali se urmãrea ca însãºiconducerea diecezei Alba Iulia sã fie angrenatã în acest demers393); „demascarea ºicontracararea acestei acþiuni cu caracter naþionalist-iredentist, faþã de Vatican, foruriinternaþionale ºi organe de presã din strãinãtate”; „elaborarea ºi difuzarea în þarã ºistrãinãtate, în mediile cultice ºi în cercurile emigraþiei maghiare ºi româneºti, a unordate ºi versiuni de dezinformare, derutã ºi demascare”, avându-se în vedere inclusivcontrafacerea unui document („scrisoare postumã”, „testament” etc.) al lui Pálfi Gézadin care „sã rezulte cauzele decesului” ºi plasarea lui „în cercurile clericale romano-catolice”, cu posibilitatea de a parveni ºi „la conducerea episcopiei”.394

Vestea cã reprezentanþii emigraþiei maghiare intenþioneazã realizarea unui filmdocumentar despre Pálfi Géza, a determinat apoi Serviciul I din cadrul InspectoratuluiJudeþean Harghita-Securitate sã declanºeze acþiunea „Pelicula”, al cãrei scopprimordial era sã împiedice materializarea acestui proiect.395 Prin planul de mãsuriîntocmit la 1 noiembrie 1985, ofiþerii Securitãþii din Harghita primeau sarcina de asupraveghea îndeaproape atât persoanele (rude, prieteni, colegi, credincioºi, etc.) ceavuseserã relaþii apropiate cu preotul cât ºi locaþiile în care activase acesta, de a-iidentifica pe cetãþenii români ºi strãini implicaþi în realizarea filmului ºi de împiedicaîncercãrile acestora de a obþine „acte ºi relatãri cu privire la Palfi Geza ori de a realizafilme ºi fotografii care sã fie folosite în producerea filmului în cauzã”.396 Un altobiectiv important, prevãzut în documentul amintit era continuarea acþiunilor deripostã ºi dezinformare pe plan intern ºi extern prin „propagarea în continuare acauzelor ºi împrejurãrilor reale ale decesului preotului Palfi Geza” ºi influenþareaunor personalitãþi din România dar ºi a unor cetãþeni strãini „sã ia atitudine ºi sãcombatã în strãinãtate ºtirile calomnioase difuzate în acest caz”.397

Din perspectiva informaþiilor de care dispunem astãzi, putem aprecia cã atâtacþiunea „Necropsia” cât ºi acþiunea „Pelicula” s-au bucurat, pe termen scurt, de unelesuccese. Astfel, filmul preconizat de Kazár Lajos nu a mai fost realizat (deºi se parecã, aici, nu este doar „meritul” Securitãþii), episcopii din Alba Iulia ºi medicii carel-au tratat pe Pálfi Géza în spitalele din Odorheiu Secuiesc ºi Târgu-Mureº au fostconvinºi sã susþinã public varianta autoritãþilor române în ceea ce priveºte cauzadecesului fostului paroh ºi – poate cel mai important – prin dezinformare, manipulareºi propagandã, aceastã versiune a fost îmbrãþiºatã de majoritatea preoþilor ºicredincioºilor romano-catolici din þarã. Mai mult decât atât, s-a reuºit impunerea eichiar ºi în unele cercuri din strãinãtate, adepþii teoriei potrivit cãreia Pálfi a muritdin pricina unui cancer ereditar devenind, la un moment dat, la fel de vocali ºi denumeroºi precum cei care susþineau contrariul.

89

393 Se pare cã au ºi reuºit, dovadã fiind scrisorile episcopilor Jakab Antal ºi Bálint Lajos din 24.09.1984,respectiv 21.11.1985 în care se susþine varianta decesului din cauze naturale a fostului paroh din Odorhei.ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, ff. 21-22.

394 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 10-11.395 Ibidem, f. 29.396 Ibidem, f. 30.397 Ibidem.

Chiar dacã iniþial nu s-a bucurat de atenþia cuvenitã din partea marilor puterioccidentale, „cazul Pálfi” a devenit un subiect pe agenda relaþiilor diplomatice aleacestora cu România dupã 1985, când regimul comunist condus de Nicolae Ceauºescuera tot mai izolat pe scena politicã internaþionalã ºi orice motiv de a-i aduce critici aînceput sã fie speculat. Aºa se face cã, de pildã, la 26 februarie 1986, cu ocaziaaudierilor organizate de Subcomitetul pentru Problemele Europene din cadrulComitetului pentru Relaþii Externe al Senatului S.U.A. pe tema „România: Statutulclauzei naþiunii celei mai favorizate”, una dintre problemele discutate a fost moarteatragicã a preotului catolic din Odorheiu Secuiesc, ajungându-se la concluzia cã acestaa decedat „în urma violenþei autoritãþilor”.398 Documentele din Arhiva CNSAS relevãcã evenimentul din Senatul american a determinat reluarea cazului la postul de radio„Europa Liberã” ºi a obligat Securitatea românã sã întreprindã noi mãsuri deripostã.399 De dincolo de mormânt, Pálfi Géza continua sã fie un coºmar pentru poliþiapoliticã din România.

8. Concluzii

Între noiembrie 1963 - martie 1984, preotul catolic Pálfi Géza a fost un adversarredutabil al Securitãþii din România. Cu toate cã nu a reuºit întotdeauna sã cunoascãîn detaliu activitãþile, concepþiile ºi idealurile sale, de-a lungul celor peste douã deceniide urmãrire, Securitatea s-a strecurat în viaþa preotului ºi a influenþat major uneleepisoade ale existenþei acestuia.

Presiunea constantã la care a fost supus ºi mãsurile concrete adoptate de cãtreSecuritate împotriva sa (izolare, compromitere, avertizare, amendã etc.) i-au creat luiPálfi Géza un real disconfort psihic400, dar nu putut sã-l tempeze sau sã-l descurajezeci, dimpotrivã, l-au îndârjit sã se angajeze cu toate forþele în lupta pentru apãrareacredinþei catolice ºi a intereselor naþionale ale maghiarilor din România. Datoritãcurajului sãu de a critica deschis atât politica antireligioasã a regimului comunist câtºi tentativele acestuia de a îngrãdi drepturile minoritãþilor, Pálfi s-a bucurat de unreal prestigiu în mediul ierarhilor ºi credincioºilor catolici din þarã ºi din strãinãtate.

Atitudinea dârzã a preotului ºi popularitatea sa tot mai mare i-a deranjat, cusiguranþã, pe ofiþerii Securitãþii, însã ne este greu sã credem cã aceºtia ºi-au asumatriscul de a-l maltrata astfel încât sã-i punã viaþa în pericol. Multiplele sale relaþii dinþarã ºi din strãinãtate funcþionau, în acelaºi timp, ca un „scut de protecþie”, ce i-arfi împiedicat sã comitã un asemenea act necugetat, în condiþiile în care exista risculca, imediat ce scãpa din mâinile lor, vestea brutalitãþilor la care a fost supus, sã facãînconjorul lumii. Totuºi, nu excludem posibilitatea unei rãbufniri necontrolate asecuriºtilor din Odorhei, datoratã criticilor permanente primite de la Bucureºti pentrufaptul cã, în ciuda eforturilor depuse, nu reuºeau sã înfrângã rezistenþa preotului.

90

398 Mircea Rãceanu, Cronologie comentatã a relaþiilor româno-americane: de la începutul cunoaºterii reciprocepânã la prãbuºirea regimului comunist în România, 1989, Editura Silex, Bucureºti, 2005, p. 286; ACNSAS,fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 20.

399 Ibidem, ff. 20-21, 28-30.400 ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 96. Interviu cu Vencser László.

În opinia noastrã, dacã ar fi fost interesatã de lichidarea fizicã a preotului PálfiGéza, conducerea Securitãþii ar fi ales o metodã mult mai subtilã, care sã nu implicedirect instituþia sau cel puþin nu atât de evident. O retrospectivã a modului în careau fost reduse la tãcere în anii ’70-’80 personalitãþile incomode pentru regimul de laBucureºti ne demonstreazã cã acest lucru s-a realizat fie prin atentate comise deprofesioniºti ai domeniului401, fie prin moartea subitã a acestora, cauzatã de maladiidevastatoare, provocate, se pare, prin metoda iradierii402. Aceasta din urmã era chiaro manierã idealã de eliminare a adversarilor, fiindcã, deºi moartea celor vizaþi nusurvenea imediat, prezenta avantajul cã implicarea autoritãþilor comuniste era greu,dacã nu imposibil, de probat ulterior.403

Din pãcate, identificarea ºi cercetarea dosarelor preotului din Arhiva CNSAS aadâncit suspiciunile cu privire la moartea acestuia, în loc sã le înlãture. Un primmotiv de circumspecþie îl constituie faptul cã în dosarele sale existã actualmente doardouã documente din perioada 9 octombrie 1983 - 23 aprilie 1984. Chiar ºi printrecele 29 de documente trimise la 10 iulie 1984 de Securitatea din Harghita DirecþieiI din Bucureºti se aflau doar 14 din intervalul 9 octombrie 1983 - 13 martie 1984,dintre care 11 note T.O., douã note informative ºi o adresã. În ceea ce ne priveºte,ne este greu sã acceptãm ideea cã, într-o etapã atât de agitatã a vieþii preotului,Securitatea, care îl urmãrise pânã atunci cu tenacitate, ºi-a pierdut brusc interesulfaþã de acest „obiectiv” ºi nu l-a monitorizat pentru a observa evoluþia bolii ºi, eventual,pentru a se asigura cã vechiul ei duºman trece în lumea celor drepþi.

La fel de ciudat este faptul cã din toamna anului 1983 pânã la deces, preotul afost plimbat de la un spital la altul (Spitalul din Odorheiu Secuiesc, Clinica MedicalãII, Clinica de Urologie ºi Clinica de chirurgie I – toate din Târgu-Mureº) fãrã sã i sestabileascã un diagnostic precis ºi fãrã ca intervenþia chirurgicalã sã se efectueze latimp (a fost operat abia în Clinica de chirurgie I, când era deja prea târziu).Manifestãrile bolii sale erau atât de neobiºnuite încât, se pare cã numai în timpulnecropsiei doctorii au avut o revelaþie în legãturã cu suferinþa care l-a mãcinat pefostul paroh, fapt ce le-a permis apoi sã precizeze neîndoios în documente cauzadecesului. De altfel, acel „Protocol de necropsie”, reprezintã el însuºi o importantãsursã de suspiciune, având în vedere cã deºi necropsia s-a fãcut la 3 ore ºi jumãtatede la decesul preotului, documentul respectiv a fost întocmit trei luni mai târziu.

Prin urmare, în pofida cercetãrilor laborioase întreprinse în ultimii ani, misterulcare planeazã de mai bine de un sfert de veac asupra morþii preotul Pálfi Géza nupoate fi risipit. Indiferent care au fost cauzele decesului, putem afirma astãzi cã Pálfi

91

401 ªtefan Bosomitu, Dan Drãghia, Andrei Muraru, Securitatea ºi atentatele cu colete-capcanã împotriva luiNicolae Penescu, Paul Goma ºi ªerban Orescu (3-4 februarie 1981), în Cosmin Budeancã (coord.) „Stat ºiviaþã privatã în regimurile comuniste, Editura Polirom, Iaºi, 2009, pp. 386-406; Europa Liberã: Asasinatela comandã, http://www.jurnalul.ro/special/special/europa-libera-asasinate-la-comanda-73491.html,accesat la 25.03.2011.

402 http://www.jurnalul.ro/special/special/actiunea-iradierea-73492.html,http://www.jurnalul.ro/special/special/arhitectul-sef-a-dat-ordinul-de-lichidare-print-73493.html,http://www.botosaneanul.ro/investigatii/ser-vicii-secrete/cazul-panoul/, accesate la 25.03.2011.

403 Deºi astãzi se vorbeºte de iradierea unor personalitãþi ca de o certitudine, în realitate, implicarea Securitãþiinu a putut fi demonstratã niciodatã.

a ieºit învingãtor din îndelungata bãtãlie dusã cu Securitatea. El a devenit, la mijloculanilor ’80, unul din simbolurile rezistenþei catolicilor împotriva regimului comunist,iar amintirea activitãþii ºi personalitãþii sale s-a pãstrat vie în memoria colectivã pânãîn zilele noastre.

Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán

92

LISTA DOCUMENTELOR

1. [1972] – Plan de muncã ce cuprinde mãsurile informativ-operative care urmau afi luate în procesul urmãririi preotului Pálfi Géza.

2. 1973, aprilie 17 – Raport întocmit de maiorul Vasile Chealda în urma discuþiilorcu informatorul „Müller”.

3. 1973, mai 15 – Notã întocmitã în urma analizei dosarului de urmãrire informativãa preotului Pálfi Géza.

4. 1973, mai 24 – Notã a informatorului „Nistor” referitoare la atmosfera din cadrulInstitutului Teologic din Alba Iulia.

5. 1973, septembrie 4 – Notã a informatorului „Ernest” despre activitateapreotului-profesor Pálfi Géza.

6. 1973, octombrie 5 – Raport informativ întocmit de un ofiþer din cadrulInspectoratului Judeþean Alba - Securitate, dupã discuþiile cu informatorul„Müller”.

7. 1974, aprilie 11 – Informatorul „Tivadar” înºtiinþeazã Securitatea cã Pálfi Gézaeste preocupat sã-i descopere pe teologii ºi elevii care sunt agenþi ai Securitãþii.

8. 1974, aprilie 18 – Informatorul „Elekes” prezintã Securitãþii din Harghita datedespre exerciþiile spirituale þinute de Pálfi Géza în comuna Ciumani.

9. 1974, mai – Raport informativ întocmit în urma discuþiilor cu sursa „Müller”.10. 1974, iulie 2 – Informatorul „Müller” prezintã neînþelegerile existente între

preotul-profesor Pálfi Géza ºi alþi profesori de la ªcoala de cantori ºi InstitutulTeologic Romano-Catolic.

11. 1974, august 19 – Informatorul „Tivadar” vorbeºte despre atmosfera încordatãexistentã în ªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.

12. 1974, septembrie 8 – Raport prin care maiorul Vasile Chealda propune audiereapreotului Pálfi Géza.

13. 1974, noiembrie 19 – Informatorul „Felix” aratã cã episcopul Jakab Antal le-ainterzis teologilor sã-l mai viziteze pe profesorul Pálfi Géza la domiciliu pentru anu fi influenþaþi de „concepþiile libertine” ale acestuia.

14. 1974, noiembrie 26 – Sursa „Müller” vorbeºte despre ultimele evoluþii din cadrulInstitutului Teologic ºi ªcolii de cantori.

15. 1974, noiembrie 30 – Raport cu privire la rezultatul investigaþiilor fãcute înlegãturã cu asociaþia religioasã înfiinþatã de Pálfi Géza ºi la mãsurile care urmaua fi luate împotriva acestuia.

16. 1974, decembrie 20 – Raport privind modul în care a decurs audierea preotuluiPálfi Géza.

17. 1975, noiembrie 15 – Notã a informatorului „Popovici” referitoare la preotulPálfi Géza.

18. 1975, decembrie 20 – Notã de mãsuri în dosarul de urmãrire informativã „Filip”.19. 1976, mai 15 – Notã informativã privind atitudinea ºi comportamentul preotului

Pálfi Géza pe parcursul unei vizite efectuate în Harghita.

93

20. 1976, iulie 31 – Notã a informatorului „Davis” despre situaþia existentã în cadrulªcolii de cantori ºi a Institutului Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.

21. 1976, septembrie 8 – Stenograma unei convorbiri purtate de preotul Pálfi Gézacu episcopul Márton Áron.

22. 1977, martie 9 – Plan cu mãsurile informativ-operative care urmau a fi luateîn D.U.I. „Filip”.

23. 1977, mai 4 – Raport întocmit de Horea Þepeº Hoinãrescu, inspectorul cultelordin judeþul Cluj, despre o conferinþã susþinutã de Pálfi Géza.

24. 1977, iulie 31 – Stenograma convorbirilor purtate de Simon István cu BakosMihály ºi Pálfi Géza.

25. 1977, noiembrie 24 – Notã cu privire la mãsurile care urmau a fi luate în D.U.I.„Filip”.

26. 1978, februarie 21 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitate de preotulPálfi Géza.

27. 1978, februarie 22 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitate de preotulPálfi Géza.

28. 1978, februarie 24 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitate de preotulPálfi Géza.

29. 1978, [februarie] – Raport privind modul cum a decurs avertizarea preotuluiPálfi Géza.

30. 1978, aprilie 15 – Notã de analizã a „cazului” Pálfi Géza.31. 1978, [mai] – Notã de analizã a D.U.I. „Filip”.32. 1978, mai 23 – Adresã prin care Inspectoratul Judeþean Alba - Securitate

informeazã Direcþia I despre „cazul” Pálfi Géza.33. 1978, septembrie 2 – Stenograma unei convorbiri purtate de preotul Pálfi Géza

cu episcopul Márton Áron.34. 1978, septembrie 21 – Stenograma unei convorbiri purtate de preotul Pálfi

Géza cu episcopul Márton Áron.35. 1978, septembrie 22 – Stenograma unei convorbiri purtate de preotul Pálfi

Géza cu episcopul Márton Áron.36. 1978, noiembrie 15 – Adresã a Inspectoratului Judeþean Alba - Securitate cãtre

Direcþia I în care propune sã se intervinã la Departamentul Cultelor pentruînlãturarea profesorilor Pálfi Géza ºi Simon István de la Institutul Teologic ºiªcoala de Cantori.

37. 1979, ianuarie 27 – Stenograma unei convorbiri purtate de Pálfi Géza cu TóthCsaba ºi obiectivul „Ghelinþean”.

38. 1979, februarie 3 – Stenograma unei convorbiri purtate de rectorul InstitutuluiTeologic cu episcopul Jakab Antal.

39. 1979, mai 25 – Adresã a Securitãþii Harghita cãtre Securitatea din Alba în carese prezintã activitatea desfãºuratã de Pálfi Géza în perioada în care s-a aflat înraza sa de competenþã.

40. 1979, mai 26 – Raport întocmit de colonelul Ioan Banciu, ºeful Serviciului IVdin Direcþia I în urma convorbirii cu informatorul „Mureºan”.

41. 1979, mai 29 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã „Filip”.42. 1979, mai 31 – Adresã a Inspectoratului Judeþean Alba - Securitate cãtre Direcþia

I.

94

43. 1979, august 12 – Notã de mãsuri în dosarul de urmãrire informativã „Filip”.44. 1979, octombrie 19 – Stenograma unei discuþii purtate de episcopul Márton

Áron cu episcopul auxiliar Jakab Antal.45. 1980, februarie – Adresã a inspectorului de culte din Alba cãtre Direcþia Relaþii

Culte din Departamentul Cultelor.46. 1980, martie 4 – Notã a informatorului „Dan” referitoare la situaþia din cadrul

Episcopiei Romano-Catolice.47. 1980, mai 16 – Notã a informatorului „Kaiser” despre discuþiile purtate de Pálfi

Géza cu ziarista Horváth Arany.48. 1980 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã „Filip”.49. [1980] – Plan cu mãsurile care urmau a fi luate împotriva preotului Pálfi Géza.50. 1980, octombrie 9 – Notã a informatorului „Vili” despre discuþia purtatã cu

Pálfi Géza la înmormântarea lui Márton Áron.51. 1980, decembrie 11 – Notã a informatorului „Nagy ªtefan” despre Pálfi Géza,

noul preot din comuna Joseni.52. 1981, martie 27 – Notã a informatorului „Vartolomeu” despre atitudinea

naþionalistã a preotului Pálfi Géza din Joseni.53. 1981, iulie 15 – Raport întocmit de colonelul Ioan Banciu, ºeful Serviciului IV

din Direcþia I dupã discuþia cu informatorul „Mureºan”.54. 1981, iulie 20 – Adresã a Direcþiei I cãtre Securitatea din Harghita în care îi

solicitã sã acorde mai multã atenþie supravegherii preotului Pálfi Géza.55. 1981, decembrie 14 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã

„Filip”.56. 1982, ianuarie 20 – Adresã a Direcþiei I cãtre Securitatea Cluj în care îi solicitã

colaborarea în vederea compromiterii preotului din Odorheiu Secuiesc.57. 1982, ianuarie 21 – Adresã a Securitãþii din Odorheiu Secuiesc cãtre

Inspectoratul Judeþean de Securitate - Harghita în care se solicitã identificarea ºistudierea unor cunoºtinþe din Joseni ale preotului Pálfi Géza.

58. 1982, mai 5 – Stenograma convorbirilor purtate în casa lui Szõcs Oszkár dinOdorhei.

59. 1982, iulie 20 – Notã a informatorului „Bodi” despre preotul Pálfi Géza dinOdorheiu Secuiesc.

60. 1982, iulie 21 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã „Filip”.61. 1982, octombrie 19 – Stenograma discuþiei purtate de Pálfi Géza cu obiectivul

„Danciu”.62. 1983, martie 11 – Notã a informatorului „Kovács Sándor” referitoare la preotul

Pálfi Géza din Odorheiu Secuiesc.63. 1983, martie 31 – Extras dintr-o scrisoare expediatã de P.Á. din Odorhei

preotului Pálfi Géza.64. 1983, aprilie 13 – Notã a informatorului „Kovacs I.” despre preotul Pálfi Géza.65. 1984, ianuarie 13 – Notã a informatorului „DudẔ despre preotul Pálfi Géza.66. 1984, aprilie 23 – Raport cu propunere de închidere a dosarului de urmãrire

informativã „Filip”.67. 1984, iunie 15 – Notã a informatorului „Tozser” despre modul în care aratã

mormântul preotului Pálfi Géza.

95

68. 1984, iulie 15 – Adresã a Securitãþii Harghita cãtre Direcþia a III-a în care suntdezminþite zvonurile „calomnioase” care circulau în legãturã cu circumstanþelemorþii lui Pálfi Géza ºi se propune luarea de mãsuri pentru contracararea acestora.

69. 1984, iulie 18 – Notã de mãsuri în cazul „Necropsia”.70. 1984, iulie 21 – Notã a informatorului „Bela” cu privire la zvonurile rãspândite

dupã moartea preotului Pálfi Géza.71. 1984, iulie 23 – Notã a informatorului „Bolony” despre discuþiile purtate cu

Jakab Antal ºi Bálint Lajos în legãturã cu moartea preotului Pálfi Géza.72. 1984, iulie 25 – Notã a informatorului „Vasiliu” despre opiniile care circulau în

mediul catolic cu privire la decesul lui Pálfi Géza.73. 1984, iulie 27 – Adresã a Securitãþii Harghita în care se prezintã mãsurile

întreprinse în vederea combaterii zvonurilor „calomnioase” apãrute în legãturã cucircumstanþele morþii lui Pálfi Géza.

74. 1984, august 8 – Notã a informatorului „Bela” cu privire la cauzele morþii luiPálfi Géza ºi la zvonurile apãrute în mediul catolic în legãturã cu acest aspect.

75. 1984, august 16 – Notã a informatorului „David Zoltan” privind zvonurilerãspândite în legãturã cu decesul lui Pálfi Géza.

76. 1984, septembrie 24 – Scrisoare adresatã de episcopul Jakab Antal lui IonCumpãnaºu, preºedintele Departamentului Cultelor.

77. 1985, ianuarie 3 – Notã a informatorului „Bolony” privind zvonurile carecirculau în mediul catolic în legãturã cu decesul lui Pálfi Géza.

78. 1985, noiembrie 1 – Notã de mãsuri în acþiunea „Pelicula”.79. 1985, noiembrie 21 – Scrisoare a episcopului auxiliar Bálint Lajos în care se

prezintã circumstanþele morþii lui Pálfi Géza.80. 1985, decembrie 3 – Notã a informatorului „Kovács Sándor” cu privire la

atmosfera existentã în biserica din Odorhei în care a slujit preotul Pálfi Géza.81. 1986, aprilie 8 – Plan de mãsuri privind combaterea unor „ºtiri tendenþioase”

transmise de radio „Europa Liberã”.

96

DOCUMENTE

1.[1972] – Plan de muncã ce cuprinde mãsurile informativ-operativecare urmau a fi luate în procesul urmãririi preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 254-259.

Ministerul de Int.[erne] Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate Serviciul I

Se aprobã,[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]23.XII.1972

Plan de muncãpriveºte mãsurile inf.[ormativ]-operative ce vor fi luate în

dos.[arul] nr. __ prin care este urmãrit Palfi Geza

Palfi Geza este nãscut la 14 aprilie 1941 în localitatea Satu-Mare, judeþul Harghita,fiul lui Aron ºi Maria [sic!], de naþionalitate maghiarã, cetãþenie românã, în prezenteste preot-profesor cu domiciliul stabil în Alba-Iulia, Str. Mihai Viteazul 21.

I. În anul 1970 a fost luat în supraveghere generalã de cãtre I.[nspectoratul]J.[udeþean] Mureº întrucât sus-numitul în perioada aceea a fost preocupat de atragereatineretului la activitate mistico-religioasã. La aceastã activitate au fost antrenaþi unnumãr de 26 preoþi romano-catolici din diferite judeþe ale þãrii. Din datele pe care ledeþinem, rezultã cã în anul 1970 au fost atrase în aceastã grupare ºi douã eleve dinTg. Mureº, Ferenczi Enöko ºi Hajdu Èva1.

II. Din materialele existente rezultã faptul cã sus-numitul întreþine legãturi princorespondenþã cu unele persoane din strãinãtate de la care a solicitat unele materialecu conþinut religios. În anul 1969 solicitã de la un oarecare Kurko Alajos2 din Italiacãrþi de catehizare ºi propune cã aducerea lor în þarã se poate rezolva prin intermediulunui ºofer, Salviato Rinaldo din Roma.

Întreþine legãturã prin corespondenþã cu Marosi Laszlo3 din Austria, cãruia îicomunicã printr-o scrisoare la 24 iunie 1972 cã publicaþiile lui au ajuns la el. Deasemenea, întreþine legãturi suspecte, de exemplu cu numitul Keresztes Laszlo dinBãlan, Harghita, care intenþioneazã sã scrie o lucrare despre „secuii martiri”,solicitându-i-se ºi lui unele date. Kelemen Kálman, inginer la I.A.S. Hârºova –Constanþa, Gaspar Nori4 din Tg. Mureº, Str. 7 noiembrie nr. 3, aceastã persoanã înanul 1969 însãrcineazã pe numita Bartis Margit din Reghin, Str. Axente S. nr. 4 sã-lcautã [sic!] pe Marosi Laszlo din Austria de la care trebuie sã primeascã unelemateriale cu conþinut religios, cãrþi, reviste ºi unele diafilme.

99

1 Ferenczi Enikõ, Hajdu Éva.2 Kurkó Alajos, preot franciscan.3 Marosi László, preot romano-catolic din Austria.4 Gáspár Nóri.

III. În cadrul activitãþii desfãºurate de sus-numitul rezultã cã s-a postat pe o poziþienaþionalistã, în mod deosebit îl preocupã problema Ardealului. Având în vederepericolul social pe care îl prezintã o astfel de asociaþie5, în cadrul urmãririi informativevor fi clarificate urmãtoarele aspecte:

– care au fost adevãratele ei scopuri.– dacã în afarã de constituirea grupului religios au fost întreprinse ºi acþiuni ostile

împotriva statului nostru. În acest [sens] toate persoanele vor fi identificate care aufãcut parte în aceastã grupare [sic!]. Se vor solicita date ºi relaþii despre membriiasociaþiei de la I.[nspectoratul] J.[udeþean] Mureº, Harghita, Cluj, Sibiu, Braºov ºiHunedoara.6

Termen: 20.08.1973Rãspunde: Mr. Putnoki

Se va stabili prin reþeaua informativã dacã dupã venirea lui Palfi Geza la Alba-Iuliaa mai avut astfel de preocupãri. Dacã în rândul studenþilor a propagat astfel de idei.Dacã a vorbit teologilor despre astfel de grupare. În acest sens va fi dirijat informatorul[sic!] „Felix”, „Ernest”, „Müller”.

Termen: 25.02.1973Rãspunde: Mr. Putnoki

În cazul în care vom stabili cã activitatea grupului nu are un caracter duºmãnosdecât pur religios, vom întreprinde mãsuri împreunã cu judeþe [sic!] de securitate ptr.destrãmarea grupului.

Termen: 15.04.1973Rãspunde: __

În cazul în care nu vom putea documenta cã acesta a constituit o grupare cucaracter duºmãnos, vom lua mãsuri de compromiterea acestuia în faþa episcopuluiMarton Aron, sau dacã este posibil, compromiterea lui publicã. În acest sens, vomdirija o persoanã de încredere pe lângã mama lui T.E. din Tg. Mureº pt. a fi influenþatãîn sensul de a-l reclama pe Palfi Geza la episcopul Maron Aron.

Termen: 1.05.1973Rãspunde: Mr. Putnoki

[...] Se vor cere date ºi relaþii de la I.[nspectoratul] J.[udeþean] Mureº privind penumita Gaspar Nori ºi Bartis Margit din Reghin. Vom stabili dacã aceasta din urmãîn anul 1969 a fost în Austria, dacã a introdus în þarã diafilme ºi alte materiale depropagandã religioasã pt. numitul Palfi Geza.

Termen: 30.12.1972Rãspunde: Mr. Putnoki

100

5 Rezoluþie în stânga pasajului: „În primul rând sã stabilim dacã existã o asemenea «asociaþie».” [semnatneinteligibil, n.n.]

6 Rezoluþie în stânga pasajului: „La Tg. Mureº vom solicita sã ne precizeze ce au stabilit la data respectivãîn legãturã cu gruparea religioasã.” [semnat neinteligibil, n.n.]

Se va cere date ºi relaþii despre numitul Kelemen Kalman din Hârºova - Constanþaºi a numitului Keresztes Laszlo din Bãlan.

Termen: 15.02.1973Rãspunde: Mr. Putnoki

Întrucât Palfi funcþioneazã ca profesor la ºc.[oala] de cantori sã fie folositã reþeauadin rândul cantorilor pentru a stabili ce activitate desfãºoarã cu ei. Vom organiza dinnou o discuþie cu el, cu ocazia deplasãrilor ce le face în alte localitãþi.7

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

101

7 Ultimele douã fraze sunt adãugate de maiorul Vasile Chealda. În dreptul lor, este o rezoluþie, redactatãprobabil de un superior al maiorului Chealda: „Eu voi discuta cu el, vedeþi unde pleacã ºi acolo vom mergeºi noi.” [semnat neinteligibil, n.n.]

2.1973, aprilie 17 – Raport întocmit de maiorul Vasile Chealda în urmadiscuþiilor cu informatorul „Müller”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 77-78.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba Exemplar nr. __

Raportprivind întâlnirea efectuatã cu informatorul „Müller”

În ziua de 12.04.1973 la întâlnirea efectuatã, informatorul „Müller” a informaturmãtoarele:

În cadrul Institutului Teologic în perioada 3-7 aprilie au avut loc exerciþiilespirituale8 þinute de cãtre Gyulai Laszlo9, paroh în Carei. În perioada respectivãconducãtorul exerciþiilor a predat zilnic câte o temã asupra cãreia trebuie sã meditezefiecare teolog, neavând voie sã discute în perioada respectivã nici între ei. Prima temãs-a referit la menirea preotului pe pãmânt, apoi a urmat: care a fost atitudineateologului în referire la aceastã menire (fiecare fiind obligat sã facã reflecþii asupragreºelilor avute); ce va fi necesar sã facã în viitor. În perioada exerciþiilor spirituale,dupã meditare asupra temei, teologii mergeau la spovedit la franciscanul GurzoAnaklet sau la conducãtorul exerciþiilor spirituale.

Pânã în prezent, nu s-au ridicat probleme deosebite. S-a observat din parteateologilor o atitudine mai rezervatã în urma atenþionãrii lor de cãtre episcop.Profesorii din cadrul Institutului Teologic au þinut o ºedinþã la care a fost invitat ºiepiscopul, ocazie cu care au cerut sã fie înlãturaþi Palfi Geza ºi Simon ªtefan10,apreciindu-se cã aceºtia au determinat o situaþie necorespunzãtoare în rândulteologilor. Episcopul nu s-a pronunþat ºi urmeazã ca la sfârºitul anului de învãþãmântsã se ia unele mãsuri.

În data de 29 aprilie va avea loc sfinþirea preoþilor, dar pânã acum nu s-a hotãrâtdacã toþi absolvenþii vor fi sfinþiþi sau nu ºi aceastã hotãrâre va fi luatã de episcop.Se lucreazã la un nou regulament interior în care se va prevedea ca sfinþirea teologilorsã nu se mai facã în luna aprilie ci în iulie, dupã ce vor susþine toate examenele.

102

8 Cu ocazia exerciþiilor spirituale, participanþii fac abstracþie de grijile zilnice ºi se concentreazã asupraaprofundãrii vieþii spirituale. În unele cazuri existã posibilitatea ca anumite probleme ale exerciþiilorspirituale sã fie discutate în mici grupuri. Existã exerciþii spirituale dirijate, când conducãtorul alege unmotto sau un pasaj din Biblie ºi participanþii mediteazã asupra acestora.

9 Gyulai László a fost un preot-cãlugãr piarist din Carei. Gurzó György Anaklét l-a chemat sã conducãexerciþiile spirituale ale teologilor, dar ideile lui conservatoare au generat nemulþumiri în rândul acestora.

10 Simon István (1921-?), preot romano-catolic nãscut în Satu Mare, judeþul Harghita. În anii ’70 a fostprofesor de limba ºi literatura maghiarã la ªcoala de Cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic dinAlba Iulia. A fost îndepãrtat din Institut în urma manevrelor Securitãþii în 1980, fiind trimis ca preot lao parohie din Cluj-Napoca. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 90, f. 217.

În referire la sarcina primitã de a ne informa despre ce scrie teologul DarvasCosma11 a informat cã în lipsa acestuia a controlat materialele ce le are dar nu agãsit scrieri ale acestuia în afara notelor de la cursuri.

Mai mulþi teologi intenþioneazã sã meargã în vizitã în strãinãtate, dar conformdispoziþiilor date de episcop, nu vor da adeverinþe decât pentru vizite în þãri socialiste.În timpul sãrbãtorilor vor fi trimiºi pentru a þine slujbe la diverse parohii Huber Iosif,Bartalis Arcadie12, Jager Petru, Palfi Geza ºi Bledy13. Nu s-a stabilit unde va mergefiecare dintre ei. Iager Petru þine slujbe în oraºul Sebeº întrucât preotul Balint14 afost trimis la Braºov pentru a þine unele exerciþii religioase.

Profesorul Gurzo Anaklet a terminat tratamentul la Tg. Mureº ºi în prezentlucreazã din însãrcinarea episcopului la întocmirea liturghiilor ce se vor þine dupãnoile schimbãri, respectiv de a fi þinute ºi în limba maghiarã.

În referire la cele informate, a primit urmãtoarele sarcini:- sã urmãreascã activitatea teologilor, care contrar dispoziþiilor date de episcop

continuã sã-l viziteze pe Palfi Geza ºi sã informeze despre aceasta pe rector pentrua se lua mãsuri. Noi avem în vedere interesul de a fi înlãturat din Institut Palfi Geza.

- sã stabileascã dacã cu ocazia sfinþirii vor fi prezente ºi persoane din strãinãtate,cine sunt ºi de cine au fost invitate

- întrucât ºi el este solicitat pentru a aviza eliberarea adeverinþelor în scopul plecãriiîn strãinãtate a unor teologi, i-am indicat sã analizeze cu atenþie fiecare caz ºi aceloracare nu meritã sã nu le elibereze adeverinþele.

Maior Chealda Vasile

- sã ne informeze cine sunt teologii care solicitã adeverinþe pentru plecare înstrãinãtate.

17.04.1973Maior Vãduva Ioan

R.D. 001007/818din 23.05.19733 ex.[emplare]

103

11 Darvas Kozma József (n. 1950) a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. În 1973 erateolog în anul al III-lea. Astãzi este preot în Miercurea Ciuc.

12 Bartalis Árpád (n. 1940), preot pensionar, cãlugãr franciscan.13 Blédy Lajos, profesor la ªcoala de cantori.14 Bálint Albert Salvator (1911-?), cãlugãr franciscan.

3.1973, mai 15 – Notã întocmitã în urma analizei dosarului deurmãrire informativã a preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 268-269.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate 15.05.1973

Notã privind analizarea dosarului de urmãrire informativã„Filip”

Din mãsurile întreprinse ºi materialele obþinute rezultã cã Palfi Geza este unelement de încredere al episcopului Marton Aron care deºi a luat cunoºtinþã de uneleabateri ale acestuia încearcã sã-l menþinã în cadrul teologiei.

Datoritã mãsurilor luate s-a reuºit sã se creeze o stare de nemulþumire a unorprofesori faþã de Palfi, determinând chiar ºi pe Gurzo Anaklet de a fi mai rezervatcu acesta. Acþiunea de izolare ºi compromitere a lui Palfi trebuie continuatã, dar înacelaºi timp trebuiesc luate mãsuri pentru a cunoaºte ºi activitatea sa, mai alescaracterul legãturilor cu strãinãtatea. Deºi s-au prevãzut mãsuri pentru a clarificasituaþia fostei organizaþii religioase, nu s-au executat.

Este necesar ca þinând cont de datele obþinute sã fie luate urmãtoarele mãsuri:1. Teologul Kovacs Miklos din R.P.U. sã fie semnalat la dispecerat pentru ca

intrarea lui în R.S.R. sã ne fie comunicatã. La frontierã sã fie semnalat ca persoanãce introduce în þarã materiale de propagandã religioasã.

2. Sã se cearã la Sfântu Gheorghe identificarea cetãþenilor maghiari ce au fost învizitã în perioada în care a fost expediatã scrisoarea cãtre Palfi. Trebuie sã identificãmpersoana ce este folositã ca intermediar.

3. Numitul Keresteº15 – legãturã a lui – sã fie verificat în evidenþe la I.[nspec-toratul] J.[udeþean] Cluj ºi Bistriþa Nãsãud [...].

4. Toate persoanele ce au fost solicitate a face parte din organizaþia religioasã decãtre Palfi, sã fie semnalate cerând sã ne comunice cum sunt cunoscute ºi dacã sedeþin date în referire la acest aspect. Trebuie sã gãsim un informator care sã ne dearelaþii complete în referire la intenþiile ce le-a avut Palfi ºi dacã le are ºi în prezent.

5. Reþeaua din rândul teologilor sã fie folositã pe lângã acei teologi ce sunt înrelaþii cu Palfi pentru a stabili dacã acesta exercitã influenþã negativã asupra lor.

6. Se va continua acþiunea de izolare a lui Palfi prin informatorii „Nistor”, „Muller”ºi „Antonius”. Concomitent trebuie sã documentãm ºi sã facem cunoscut relaþiile [...]care-l compromit faþã de M.[arton] A.[ron].

Din dosar mai lipsesc informaþii din sursa „Urania”16 care sã fie puse cât maiurgent. De asemenea, materialele sã fie aranjate în ordinea datelor obþinute.

104

15 Keresztes László.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]26.09.1973Se impun mãsuri mai hotãrâte pentru documentarea activitãþii acestuia.Informatorul recrutat la Tg. Mureº sã fie întâlnit ºi instruit ce are de fãcut.Sã se execute în întregime cele ordonate.

[semnat neinteligibil, n.n.]

105

16 Într-un document intitulat „Plan de mãsuri privind cunoaºterea ºi neutralizarea acþiunilor naþionalist-iredentisteale episcopului Marton Aron - «Urania» ºi a altor organizaþii ostile din exterior” se precizau urmãtoarele: „Conformconcepþiei de muncã a Direcþiei I, prin obiectivul «Urania» înþelegem elementele ostile din cadrul Episcopieiromano-catolice de la Alba Iulia, aflate sub conducerea directã a episcopului Marton Aron”. ACNSAS, fondDocumentar, dosar nr. 13110, vol. 6, f. 94. Atunci când vorbesc de sursa „Urania” sau „Urania I” (în anii’70) ofiþerii Securitãþii se referã la postul T.O. instalat în biroul episcopului Márton Áron.

4.1973, mai 24 – Notã a informatorului „Nistor” referitoare laatmosfera din cadrul Institutului Teologic din Alba Iulia.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 89.

M.[inisterul] de I.[nterne] Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba Serv.[iciul] I

Notã informativã

Teologii s-au liniºtit, dar dacã se va repeta aceastã revoltã din partea teologiloratunci trebuie sã tragem concluzia cã Palfi este organizatorul ºi totul de la el porneºte.Acest Palfi are unele idei, spune cã teologii sã nu fie controlaþi, sã-i lãsãm sã meargãîn oraº, sã se ducã bãieþii unde vor.

Dacã se va mai întâmpla ceva, atunci sau eu sau el va pleca.

24.05.1973 „Nistor”

N.O.Palfi Geza este lucrat prin D.U.I.Întrucât numitul Palfi Geza este un element fanatic, trebuie compromis în faþa

episcopului Marton Aron. În acest sens, propunem întocmirea unor scrisori anonimeºi din conþinutul cãrora sã rezulte cã marea majoritate a teologilor cer ca regulamentulintern sã fie modificat „dupã ideile profesorului Palfi Geza. Teologii sã fie lãsaþi liberisã meargã în oraº unde vor, fãrã a fi controlaþi”.

Scrisorile sã fie adresatã [sic!] episcopului (scris cu mâna stângã).Mr. [semnat neinteligibil, n.n.]

106

5.1973, septembrie 4 – Notã a informatorului „Ernest” despreactivitatea preotului-profesor Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 178.

Sursa: „Ernest” Strict secretData: 4.09.1973 Exemplar nr. __

Notã

Prof. Palfi Geza care preda la anul III-IV este în relaþii bune cu teologii Salat,Penzes, Simon, Joska ºi Simon Jakab, Palfi Janos, Csedo, Cintalan17. Aceºtia îlviziteazã la domiciliu, unde consumã cafea sau alte bãuturi. Ei primesc cãrþi de la el.

Dintre aceºtia Palfi ºi Simon l-au urmãrit pe Ilk de mai multe ori în oraº. Sursaa fost în vizitã la prof. Palfi împreunã cu alþi teologi, discutând despre cãrþile pe carele are sau despre condiþiile pe care le avem în cadrul institutului (vizitarea localurilorîn oraº, consumarea de bãuturi în institut). El a susþinut doleanþele teologilor spunândcã trebuie sã se facã o reformã.

Foarte frecvent aduce cãrþi apãrute în strãinãtate spunând cã ºi teologilor le-artrebui asemenea cãrþi. De fapt, dupã o asemenea situaþie au apãrut neînþelegerile încadrul ºcolii de lit.[eraturã] maghiare [sic!] din Ardeal.18

4.09. 1979 ss „Ernest”

Palfi Geza este lucrat prin D.U.I.Informatorul a arãtat cã a fost în vizitã la Palfi Geza ºi va putea face asemenea

vizite ºi în timpul anului. A fost instruit sã ne informeze asupra discuþiilor ce sepoartã cu ocazia acestor vizite precum ºi recomandãrile ce se fac teologilor în legãturãcu activitatea lor.

Propun ca în cadrul acþiunii de compromitere ºi înlãturare din institut aprofesorului Palfi sã acþionãm în sensul de a se face cunoscut episcopului cã profesorulPalfi Geza consumã împreunã cu teologii bãuturi alcoolice. Acesta [sic!] se va putearealiza prin informatorul „Nistor”.

Maior Chealda Vasile

107

17 Tinerii enumeraþi erau studenþi în anul IV ai Institutului Teologic. Este vorba, mai exact, despre: SalatImre (n. 1951), Pénzes József (n. 1950), Simon József (n. 1951), Csedõ István (n. 1946), Csintalan László(n. 1950), Ilk Antal (n. 1952, astãzi preot în Austria), Pálfi János (n. 1951) ºi Simon Jakab (1950-2009).Ultimii doi sunt originari din localitatea Satu Mare, judeþul Harghita ºi sunt rude cu Pálfi Géza.

18 Dintr-o notã informativã redactatã la 19.01.1974 aflãm ºi cum au început problemele din cadrul catedreide literaturã: „Din dispoziþiile date de rectorul Nemecsek Iosif ºi de prefectul Jager Petru, bibliotecainstitutului a fost revizuitã de cãtre studenþii Penzes ºi Csintalan ºi cãrþile necorespunzãtoare care tratauprobleme naþionalist-ºovine au fost scoase din uz. Aceste cãrþi au fost selectate ºi sunt pãstrate sub cheie,aºa cã studenþii nu mai au posibilitatea sã citeascã astfel de materiale”. ACNSAS, fond Reþea, dosar nr.2803, f. 72.

Sã se întocmeascã un plan cu mãsurile ce vor fi întreprinse în vederea compromit-erii numitului Palfi Geza.

Maior Vãduva Ioan

De acord,maior Rotariu Iulian

R.D. 001007/1465din 4 oct. 1973

108

6.1973, octombrie 5 – Raport informativ întocmit de un ofiþer dincadrul Inspectoratului Judeþean Alba - Securitate, dupã discuþiile cuinformatorul „Müller”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 193.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate

Notã privind cele informate de Müller la întâlnirea din 5.X.1973despre prof.[esorii] Palfi ºi Simon

În legãturã cu Palfi ºi Simon s-a propus înlãturarea lor. Episcopul la aceasta aprecizat cã este gata sã termine cu Simon dar sã gãsim un alt profesor cu diplomã.Nu a fost gãsit un alt profesor deºi Huber a fost plecat în acest sens în secuime. CuPalfi, Marton Aron a spus cã este tânãr ºi mai trebuie încercat. Sursa crede cãepiscopul þine la Palfi întrucât acesta menþine un spirit maghiar. Nu face el directdar prin faptul cã citeºte la elevi multã literaturã maghiarã influenþeazã în acestspirit.19

Atât Palfi cât ºi Simon au fost numiþi ºi prefecþi20 la ºc.[oala] de cantori. Palfi s-arevoltat deoarece acum va trebui ca o sãptãmânã întreagã sã aibã grijã de elevi. Chiarîn aceastã sãptãmânã este de serviciu apoi urmeazã Simon, care a primit o normãîntreagã.

Nu sunt cadre ºi a fost chemat ºi prof.[esorul] Silagy21 cu o jumãtate de normã.S-a discutat ca în viitor din absolvenþii de la teologie sã se trimitã pentru a urmadiverse facultãþi de istorie, geografie ºi aceºtia sã vinã înapoi ca profesori care sã fieai institutului ºi ºcolii de cantori. Aceastã problemã este încã în discuþie. Palfi pleacãde multe ori din localitate dar el nu anunþã pe nimeni. Bakoº ºi rectorul sunt supãraþipentru aceasta ºi nu-l suportã pe Palfi.

N.B.Palfi este lucrat prin D.U.I. iar Simon este în atenþie.Faptul cã Marton nu este de acord cu înlãturarea lui Palfi a rezultat ºi din alte

surse. Totuºi se va continua acþiunea de compromitere a lui.[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

109

19 Documentul are ºi o rezoluþie a unui ofiþer superior: „Trebuie acþionat concomitent în douã direcþii: pentrucompromiterea ºi înlãturarea lui Palfi de aici; pentru documentarea activitãþii sale subversive.” [semnatneinteligibil, n.n.]

20 Profesorii tineri din cadrul ªcolii de cantori deþineau, pe rând, ºi funcþia de prefect (pedagog).21 Szilágyi Endre, profesor de biologie ºi de geografie la ªcoala de cantori.

7.1974, aprilie 11 – Informatorul „Tivadar” înºtiinþeazã Securitateacã Pálfi Géza este preocupat sã-i descopere pe teologii ºi elevii caresunt agenþi ai Securitãþii.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 273.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba

Extras din informaþiile furnizate de „Tivadar”la întâlnirea din 11.04.1974

Sursa a fost chematã într-o zi la prof.[esorul] Palfi care s-a interesat desprecomportarea elevului Duma Fr.[ancisc], dacã a observat ceva suspect la el. Sursa laînceput nu a înþeles ce anume vrea sã afle Palfi ºi a rãspuns:

„Dl. profesor, atât ºtiu cã elevul Duma în ultima perioadã a devenit ochi ºi urechi,se intereseazã despre plecarea episcopului Marton Aron la Roma, ce probleme au fostdezbãtute acolo, cu ce orientãri a venit de acolo”.22

Dupã ce sursa i-a relatat profesorului Palfi aceste probleme, explicându-i cã celerelatate se bazeazã pe simple observaþii, prof.[esorul] Palfi a spus sursei urmãtoarele:

„Deci intuiþia mea se bazeazã pe ceva! De fapt, am fost informat de cãtre uniielevi ºi teologi - sursa a vãzut intrând în aceastã perioadã la prof.[esorul] Palfi peDarvaº Kozma, Penzeº Iosif, Palfi Ioan ºi Simon Iakab - cã acest elev are o comportareciudatã. Cam trage cu urechea ºi eu cât ºi unii dintre colegii lui îl suspicioneazã cãar fi informatorul securitãþii. Din câte ºtiu, tu eºti în relaþii bune cu el, cautã sã staide vorbã cu el ºi urmãreºte-l când merge în oraº. Sã vezi ce face, cu cine discutã. Defapt, pentru mine este clar cã lucreazã pentru cineva de la securitate, dar nu avemdovezi. Trebuie fãcut ceva pentru cã acest elev este un provocator ºi un duºman alsecuilor.”

Sursa a promis prof.[esorului] Palfi cã va proceda întocmai. Pânã în prezent sursade douã ori a fost în oraº cu elevul Duma, dar nu a observat nimic suspect, acestlucru a fost raportat prof.[esorului] Palfi. Profesorul nu a fost mulþumit de acestrezultat.

[semnat neinteligibil, n.n.]

110

22 Dupã preluarea puterii de cãtre comuniºti în 1945, episcopul Márton Áron a primit permisiunea de amerge la Vatican abia în 1969. Ulterior a mai fost de douã ori la Vatican, în 1970 ºi 1971, când a participatla un sinod al episcopilor. Cu aceastã ocazie a fost primit de cãtre Papa Paul al VI-lea. În altã ordine deidei, spusele lui „Tivadar” trebuie privite, pânã la proba contrarie, ca o încercare de a abate atenþiaprofesorului Pálfi Géza de la propria persoanã ºi de a câºtiga încrederea acestuia.

8.1974, aprilie 18 – Informatorul „Elekes” prezintã Securitãþii dinHarghita date despre exerciþiile spirituale þinute de Pálfi Géza încomuna Ciumani.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 272.

I.[nspectoratul] J.[udeþean] Harghita - Securitate Strict secretServiciul I Ex.[emplar] nr. __

Mr. Demeter Alex.[andru]Inf.[ormator]: „Elekes”Data: 18.04.1974

Notã

În sãptãmâna 8-13.04.1974 profesorul de teologie ºi a ºcolii de cantori dinAlba-Iulia, Palfi Geza a þinut timp de trei zile exerciþii spirituale în comuna Ciumani.A vorbit în spiritul noilor orientãri în catolicism, cu tonul episcopilor Marton Aronºi Jákáb Antal. În urma predicilor þinute a utilizat chiar în bisericã diafilme, pentrususþinerea celor afirmate, fiind plinã biserica cu credincioºi.

Avea un aparat de proiectat de provenienþã strãinã ºi diafilme din Italia. Prinafirmaþiile ca: „Vedeþi acolo existã adevãratã libertate de credinþã nu la noi” a fãcuttotodatã ºi propagandã politicã. Este un om curajos ºi nu-i fricã [sic!] de nimeni ºi nimic.

La masã, printre altele, a relatat cã autoritatea episcopului Marton Aron a crescutfoarte mult în anumite cercuri sus-puse la Bucureºti, mai ales în faþa autoritãþilor destat. El face ce vrea, i s-a dat puteri ºi mâini libere în problemele bisericii. De altfel,rezolvã totul cum vrea el. În ce priveºte succesorul lui, Jakab Antal, acesta încearcãsã-l imite în aceste preocupãri de conducerea bisericii.

„Elekes”

Nota: Palfi Geza este în atenþia23 I.[nspectoratului] J.[udeþean] Alba, fapt pentrucare se va trimite o copie spre exploatare. Materialul urmeazã sã se verifice prinsursa „Gyurka”.

Maior, Demeter Alexandru19.04.1974:Semnalarea sã fie prinsã în sintezã pentru Dir.[ecþia] I-a. În acelaºi timp, sã

comunicãm acest aspect la Alba, printr-o adresã scurtã.Lt. col. Kiss Ludovic

111

23 „În atenþie” este o expresie cu sens echivoc, folositã de ofiþeri pentru a desemna faptul cã o persoanãprezenta interes pentru Securitate, fie în calitate de urmãrit, fie în calitate de sursã sau candidat larecrutare. În ambele cazuri, sintagma „în atenþie” era folositã pentru a asigura, în interiorul structuriiSecuritãþii, conspirativitatea acþiunii operative în care era inclusã persoana respectivã.http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf, accesat la 16.08. 2010.

9.1974, mai – Raport informativ întocmit în urma discuþiilor cu sursa„Müller”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 268.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate

Notã privind pe Palfi Gheza

La întâlnirea din 7.05.1974 informatorul „Müller” a semnalat urmãtoarele înlegãturã cu Palfi Gheza: În prezent este plecat în jud. Harghita, localitãþile semnalateîn nota informativã anterioarã.

În cursul lunii aprilie (14) a fost din R.P.U. teologul Kovacs care a cãutat pe Palfidar nu l-a întâlnit. Acest teolog a vrut sã introducã mai multe cãrþi în þarã dar aufost oprite la graniþã, unde a declarat cã sunt pentru institutul teologic. Rectorul afost întrebat de Departament dacã a solicitat Institutul ºi interesându-se cine a solicitata aflat cã tocmai Palfi Gheza.

În cadrul orelor de educaþie în luna aprilie, profesorul Palfi a þinut la teologietema: „Comportarea tineretului ºi influenþa asupra teologilor”. Cu aceastã ocazie, aadus critici unor comportãri necorespunzãtoare din Apus fãcând referire cã ºi lateologi au existat tendinþe de a umbla netunºi ºi îmbrãcaþi cu diferite haine. Celeexpuse de Palfi sunt opuse unor idei susþinute de el anterior privind acordarea uneilibertãþi mai mari teologilor. Aceastã schimbare s-a discutat de cãtre teologi. De fapt,ºi-a schimbat atitudinea ºi faþã de Bakos ºi Iager. Aceastã schimbare este determinatãde faptul cã a discutat episcopul cu el.

Informatorul a discutat cu teologul Peures care a recunoscut cã a fãcut vizitã luiPalfi fãrã aprobare.

A primit sarcina sã discute cu Bakos în referire la schimbarea intervenitã înatitudinea lui Palfi.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

112

10.1974, iulie 2 – Informatorul „Müller” prezintã neînþelegerileexistente între preotul-profesor Pálfi Géza ºi alþi profesori de laªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Romano-Catolic.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 295-296.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate

Raport privind problemele informate de inf.[ormatorul] „Müller”în ziua de 2.07.1974

Profesorul Bakos Mihai a plecat în dupã masa zilei de 29.06.[19]74 la Arad pentrua-ºi schimba buletinul de identitate. Sursa a discutat cu el deoarece a întrebat cepãrere are sursa dacã e bine sã-ºi dea demisia din postul de director al ºcolii decantori, în urma neînþelegerilor ce au intervenit. A spus sursei cã el a fost numit înaceastã funcþie iar acum se fac unele lucruri fãrã ca el sã fie întrebat. Sursa l-a sfãtuitsã nu-ºi dea demisia ºi sã continue activitatea.

Sursa a discutat mai mult cu profesorul Bledy în referire la situaþia de la ºcoalade cantori ºi a aflat urmãtoarele lucruri:

– la conferinþa de sfârºit de an ºcolar s-a discutat despre abaterile unor elevi ºicererile de primire la teologie a absolvenþilor. Bakos Mihai a susþinut sã fie primit lateologie ºi cantorul Vitus arãtând cã a fost un elev bun. La aceste susþineri, episcopulauxiliar Iakab a intervenit foarte nervos ºi a spus: „Cum vã permiteþi sã vã opuneþihotãrârii episcopului?” Aceastã intervenþie a fost socotitã ca o înfruntare directã alui Bakoº ºi Marton Aron care a fost prezent nu a intervenit cu nimic doar a privitmirat la ce se întâmplã.

– episcopul Marton Aron ºi Iakab Anton sunt informaþi de cãtre Palfi Geza asupraproblemelor din ºcoala de cantori ºi cei doi cunosc aspectele din ºcoalã înainte de amerge directorul Bakos la ei. Bledy spunea sursei cã Palfi merge seara la Iakab Antonºi tocmai din aceste motive vrea sã-l mute pe el (pe Bledy) din locuinþa ce o are pentrua nu mai observa ce se întâmplã.24 Deºi Iakab a fost împotriva lui Palfi, acum lucruriles-au schimbat, de fapt, Iakab este foarte schimbãtor.

113

24 În legãturã cu aceastã problemã, în dosarul de urmãrire a preotului Pálfi Géza existã o convorbire aepiscopului Márton Áron cu profesorul Bali Lajos înregistratã de Securitate la 6.01.1974, care lãmureºtecum a fost luatã decizia mutãrii: „La obiectiv s-a prezentat prof.[esorul] Bali care dupã ce i-a spusobiectivului cã a fost la Tg. Mureº ºi acasã i s-a plâns acestuia cã are neînþelegeri cu Palfi, cã acesta estegelos pe el ºi cã din aceastã cauzã Palfi încearcã acum sã-l scoatã din locuinþã. În legãturã cu aceasta,obiectivul i-a spus urmãtoarele: «Este impresia ta cã el vrea sã te scoatã din casã, când de fapt el nu arenici un rol în aceastã problemã, exagerezi ºi greºeºti. Lui Palfi i-a spus marele prepost [Dávid László, n.n.]cã vrea sã se mute cu parohia deoarece clãdirea va fi demolatã dacã se va începe construcþia iar clãdireaîn care acum este ºcoala de cantori dupã construcþia teologiei va fi preluatã din nou de capitlu aºa cã elvrea sã se mute de acum în partea de clãdire care se poate elibera, aceasta urmând sã fie locuinþa parohialãºi biroul parohiei. Deci cu aceastã problemã el s-a dus la Palfi. Acesta a rãspuns, aºa cum mi-ai spus ºitu: Dacã mi se dã ordin plec, dar eu am fost adus aici ca sã mã ocup ºi de problemele sufleteºti ale elevilor ºide aceea aº rãmâne cu plãcere aici. Acesta a fost rãspunsul lui. Eu însã m-am gândit la aceastã problemã

– într-o discuþie purtatã de Palfi cu Bakoº la ºcoala de cantori primul a afirmat:„Tu, Mihai, de ce ai acceptat direcþiunea? Pânã nu-þi dai demisia nu va fi liniºte laºcoala de cantori!” Bledy spunea cã aceastã afirmaþie a fost fãcutã când erau de faþãºi alþi profesori.

Bledy fiind de partea lui Bakoº, l-a înfruntat pe Palfi spunându-i: „Ce vrei sã fiitu director? Tu care nu meriþi acest lucru?” În urma acestor dispute se discutã despreposibilitatea numirii lui David Ladislau25 în funcþia de director, aceasta fiind pãrerealui Bledy.

– Bledy s-a pensionat dar doreºte totuºi sã primeascã o jumãtate de normã pentrua mai rãmâne în Alba.

– Bakoº a spus cã el ar putea aduce profesori la ºc.[oala] de cantori, sã facã uncolectiv nou dar sã primeascã mânã liberã în acest sens. Sursa a fost întrebatã deIakab Anton dacã nu are foºti colegi care vor sã vinã la ºc.[oala] de cantori ca profesori.Sursa nu are cunoºtinþã ºi realitatea este cã nu vor sã vinã alþii aici cã la parohii duco viaþã mai liniºtitã.

N.B.Având în vedere aceastã situaþie, am discutat cu informatorul în sensul de a

determina pe Bakoº M.[ihály] sã nu-ºi dea demisia. Sã-i explice cã de la Timiºoaratrebuie sã fie reprezentanþi ºi aici ºi sã nu se dea bãtut în faþa lui Palfi. De asemenea,am indicat ca în situaþia în care are cunoºtinþe în ordinariatul Timiºoara care vor sãvinã ca profesori la ºc.[oala] de cantori, sã facã asemenea recomandãri.

A mai primit sarcina sã discute cu Gurzo Anakled despre Palfi Geza, având învedere cã Gurzo nu este de acord cu acesta (a se vedea amãnunte în nota privind peGurzo). […]

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

114

ºi m-am bucurat zilele acestea când a venit la mine directorul, cu alte probleme ºi i-am putut spune pãrereamea. Eu ºtiam cã între voi existã o anumitã încordare ºi ºtiu cã gelozia lui pe tine are o anumitã bazã,probabil aceea cã vede cã bãieþii au încredere în tine în problemele sufleteºti. El este mai temperamentalºi se manifestã brutal, tu eºti mai liniºtit ºi te consumi în tine, nu exteriorizezi. ªi tu îl tratezi cu suspiciuneºi el pe tine la fel. Deci eu astfel am vãzut lucrurile. […] ªtiu cã locuinþa e necorespunzãtoare dar întrucâtelevii au încredere în tine supravegherea ta are mai multã greutate. Îmi pare rãu cã între voi este încordareaaceasta ºi eu i-am atras atenþia lui Palfi cã e brutal ºi încãpãþânat ºi mi-a spus cã se luptã cu sine dincauza asta dar autoeducarea este, în general, grea dar repet, el nu are nici un amestec în mutarea ta laEriko. […] Pe mine mã doare cã între voi sunt neînþelegeri pe care poate timpul le va rezolva. Eu nu-lapãr pe Palfi, pentru cã a fãcut multe lucruri negândite, dar dupã informaþiile mele el îºi predã binemateria ºi se strãduieºte. Are alte puncte de vedere în ce priveºte educaþia ºi are manifestãri brutale, fiindinfluenþat de Simon Pista [István, n.n.] care dacã n-ar fi aici Palfi s-ar comporta altfel. [...] B[ali]: Eu numã amestec în modul lor de predare, dar n-ar fi rãu sã se abþinã puþin, pentru cã cu ei nu se poate discuta,explodeazã imediat amândoi.” […] ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 22. Din pãcate,deºi este extrem de interesant, documentul nu a putut fi redat integral în volumul de faþã pentru cã înmare parte este ilizibil.

25 Dávid László (1917-?), preot romano-catolic, arestat la 27.08.1951 ºi condamnat la 19 ani muncã silnicãpentru „crimã de înaltã trãdare”. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Piteºti, Oradea, Aiud, BaiaSprie, Dej, Gherla. A fost eliberat la 30.07.1964. Informaþii din fiºele matricole penale din AANP. Dupãeliberare a fost preot în Alba Iulia ºi Cluj-Napoca.

11.1974, august 19 – Informatorul „Tivadar” vorbeºte despre atmosferaîncordatã existentã în ªcoala de cantori ºi Institutul Teologic Ro-mano-Catolic din Alba Iulia.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 306.

Sursa: „Tivadar”Primit: Mr. P.[utnoki] L.[adislau]Data: 19.08.1974

Notã informativã (extras)

Un numãr de 5 elevi ca Vitus Ludovic, Porcel Imre, Ficher Iosif, Vegh Imre ºiKatona Mozes26 nu au fost propuºi pentru a urma studiile teologice. Aceasta a fosthotãrârea corpului profesoral, argumentând cã aceºtia cu concepþii moderne, nu auce cãuta la teologie, deoarece aceºtia s-ar putea sã aibã influenþã negativã asupracelorlalþi elevi. De fapt, cei de mai sus s-au ocupat ºi cu persoanele de sex feminin.Dupã câte ºtie sursa, directorul Bakos Mihai a avut o influenþã f.[oarte] mare asupracorpului profesoral, acesta a dat tonul, el a venit cu aceastã propunere (ca cei 5 elevisã nu fie propuºi la teologie) iar profesorii Bledy ºi Baly Ludovic au susþinutpropunerile lui Bakos.

Sursa a discutat cu profesorul Palfi Geza care ºi-a exprimat nemulþumirea ºiîngrijorarea sa, afirmând cã datoritã directorului Bakos numãrul elevilor admiºi laInstitutul Teologic este relativ mic. Dupã cum a observat sursa, profesorul Palfi Gezaera foarte abãtut, supunând sursei „acum când ar fi nevoie de cât mai mulþi preoþi,directorul Bakos face astfel de greutãþi”. De asemenea, profesorul Palfi Geza a fostfoarte revoltat pentru faptul cã de la el ºi de la profesorul Simon nu s-au cerutcaracterizãri asupra absolvenþilor. Informaþiile date asupra elevilor au fost consideratevalabile numai profesorilor: Bakos, Bledy ºi Medek27. Din acest motiv, discuþiile dintreaderenþii lui Bakos ºi Palfi s-a[u] ascuþit ºi mai mult.

„Tivadar”N.O.Palfi Geza este lucrat prin D.U.I.Bakos Mihai lucrat prin S.I.G.Simon ªtefan se aflã în atenþie.Aceste disensiuni care existã între profesori trebuie adâncite ºi mai mult.Cei 5 elevi care nu au fost admiºi la Inst.[itutul] T.[eologic] sã fie identificaþi apoi

contactaþi.Propun ca profesorul Bakos M.[ihály] sã fie contactat.

Mr. Putnoki L.[adislau]

115

26 Végh Imre, Katona Mózes.27 Medek Hans-Siegfried (1928-2008) a fost hirotonit în 1961 ºi a activat ca preot la Sfântu-Gheorghe ºi

Mediaº. Începând din 1966 a fost profesor la ªcoala de cantori. În 1987 a devenit bibliotecar, iar apoicapelan la Reºiþa. În perioada 1989-2008 a fost directorul bisericii franciscane din Alba Iulia.

12.1974, septembrie 8 – Raport prin care maiorul Vasile Chealdapropune audierea preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 328.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate8.09.[19]74

Raport

Din urmãrirea informativã a profesorului Palfi Geza rezultã cã dupã venirea laAlba Iulia nu a continuat atragerea teologilor în asociaþia religioasã iniþiatã în jud.Harghita. Din verificãrile efectuate a rezultat cã asociaþia a avut caracter religios deintensificare a activitãþii mistice. S-au obþinut douã note explicative privind aceastãactivitate.

Pentru clarificarea acestui aspect ºi pentru determinarea lui Palfi de a face maipuþine deplasãri, propun:

- Sã fie chemat la organul de miliþie ºi pornind de la notele explicative sã deaexplicaþiile necesare privind iniþierea organizaþiei religioase.

- Dupã clarificare sã fie trimis împuternicitul cultelor la directorul ºcolii de cantoripentru a-l informa despre aceastã activitate care nu se încadreazã în obligaþiile salede profesor. Prin aceasta, vom crea ºi posibilitatea lui Bakos de a discuta nefavorabilla adresa lui Palfi.

Audierea lui sã fie fãcutã de lt. maj. Preda Ghe.[orghe] ºi mr. Geber [Francisc].Instruirea împuternicitului cultelor va fi fãcutã de cãtre mr. Chealda V.[asile].Invitarea la miliþie sã fie fãcutã oficial prin invitaþie scrisã.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

116

13.1974, noiembrie 19 – Informatorul „Felix” aratã cã episcopul JakabAntal le-a interzis teologilor sã-l mai viziteze pe profesorul Pálfi Gézala domiciliu pentru a nu fi influenþaþi de „concepþiile libertine” aleacestuia.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 334.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Securitate Exemplar nr. __Serviciul I

Notã-raport privind informaþiile furnizate de inf.[ormatorul] „Felix” la datade 19.11.1974

Profesorul Palfi Geza este indignat pentru faptul cã episcopul Jakab Anton le-ainterzis teologilor de a face vizite la domiciliu, deoarece acest profesor are uneleconcepþii libertine, pentru care motiv atât episcopul Marton Aron ºi Jakab [sic!] suntîngrijoraþi. Aceeaºi pãrere au ºi profesorii Gurzo ºi Jager Petru cã persoana lui Palfieste nedoritã pentru faptul cã unii teologi au fost influenþaþi negativ.

Cei doi profesori sunt convinºi cã profesorul Palfi în urmã cu doi ani a lansat unatac împotriva profesorului Jager Petru, teologii au fost îndemnaþi de prof.[esorul]Palfi ca prof.[esorul] Jager Petru sã fie acuzat cã din cauza lui cercul literar din cadrulInstitutului teologic nu poate desfãºura o activitate normalã ºi cã unele materiale deliteraturã maghiarã nu au fost procurate la timp. Pentru a nu mai avea ocazie sãdesfãºoare o astfel de activitate în rândul teologilor, episcopul a interzis teologilor dea vizita pe prof.[esorul] Palfi la domiciliu ºi este posibil ca acest profesor anul viitorsã fie transferat într-o parohie.

Maior Putnoki LadislauNota ofiþerului:Palfi Geza este lucrat prin D.U.I.Gurzo – lucrat prin D.U.I. [...]Sarcini:Sã stabileascã activitatea ºi relaþiile acestuia.Mãsuri:Sã fie contactat de organele noastre pentru a compromite pe acest element.

Maior Putnoki Ladislau

Sã mi se predea douã copii.Maior Chealda Vasile

R.D. 001007/1640 din 5 dec. 19743 ex.[emplare]/MA

117

14.1974, noiembrie 26 – Sursa „Müller” vorbeºte despre ultimeleevoluþii din cadrul Institutului Teologic ºi ªcolii de Cantori.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, f. 336.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Securitate

Notã privind informaþiile furnizate de sursa „Müller”în 26.XI.1974

În referire la profesorul Palfi Geza informeazã cã în ultima perioadã nu mai esteimpulsiv faþã de directorul Bakos ºi se aratã mai înþelegãtor. Gurzo este ºi el rezervatfaþã de Palfi Geza ºi nu a mai spus sursei nimic despre el. De curând, a plecat dininstitut teologul Tanko din anul III, care era omul de încredere al prof.[esorului] Palfi.De la acest teolog cunoºtea prof.[esorul] Palfi unele lucruri.

Sursa nu cunoºtea de legãturile lui Palfi cu teologul, dar acum dupã ce a plecat,a aflat de la Bali ºi Gurzo acest lucru. Gurzo a spus cã în timp ce teologul Tankourma ºcoala de cantori, prof.[esorul] Palfi l-a apreciat cã este un elev hotãrât, nu estelaº ºi spune superiorilor tot ce cunoaºte. Palfi se fereºte a discuta despre plecareaacestui teolog, dar se vede cã este supãrat. În urma dispoziþiei date de a nu mai mergeteologi la Palfi Geza, sursa nu a mai aflat cã mai merg teologi.

Notã:A primit sarcina sã discute cu Gurzo despre Palfi în sensul cã Palfi se intereseazã

de la teologi ce se întâmplã în institut, amintindu-i cã era bine dacã spunea episcopuluice face Palfi când se deplaseazã la parohii – discutã despre situaþia de la episcopie.

Mr. Chealda V.[asile]

118

15.1974, noiembrie 30 – Raport cu privire la rezultatul investigaþiilorfãcute în legãturã cu asociaþia religioasã înfiinþatã de Pálfi Géza ºila mãsurile care urmau a fi luate împotriva acestuia.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 276.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate 30.XI.1974

Raport

Din urmãrirea informativã a profesorului Palfi Geza rezultã cã dupã venirea laAlba Iulia nu a continuat atragerea teologilor în asociaþia religioasã iniþiatã de el înjud. Harghita. Nici nu se cunoaºte de aceastã organizaþie în Alba Iulia.

Din verificãrile efectuate a rezultat cã asociaþia a avut un caracter religios deintensificare a activitãþii mistice. S-au obþinut douã note explicative privind aceastãorganizaþie. Având în vedere cã prin reþea s-a creat o stare de spirit necorespunzãtoarefaþã de Palfi dar este acceptat tacit de cãtre Marton Aron, propun a se acþiona pentruca Marton sã afle cã profesorul Palfi este în atenþia securitãþii determinându-l în acestfel sã ia o hotãrâre cu referire la acesta. Pentru aceasta propun:

- sã fie chemat Palfi la organul de miliþie ºi pornind de la cele douã note explicativesã dea relaþiile necesare privind iniþierea organizaþiei religioase. Audierea sã fie fãcutãde lt. Preda ºi mr. Geber Fr.[ancisc].28

- dupã discuþii sã fie trimis împuternicitul cultelor la directorul ºcolii de cantoripentru a-l informa despre activitatea lui Palfi care nu se încadreazã în obligaþiile salede profesor. Prin aceasta vom crea ºi posibilitatea directorului Bakos sã discutenefavorabil la adresa lui Palfi.29

Se va urmãri reacþia episcopului în funcþie de care se vor lua mãsuri în continuarecare sã ducã la izolarea lui Palfi ºi înlãturarea lui din Institut.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

119

28 Rezoluþie: „Da”.29 Rezoluþie: „Nu! Va fi chemat din nou pentru a da scris”.

16.1974, decembrie 20 – Raport privind modul în care a decursaudierea preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 2, ff. 345-347.

Ministerul de Interne Strict secretInsp.[ectoratul] Jud.[eþean] Alba Exemplar unicCercetãri Penale20.XII.1974

Raport cuprinzând discuþiile purtate cu Palfi Geza30

În baza aprobãrii conducerii profesionale în ziua de 20.XII.1974 orele 8.30 a fostinvitat la Sediul organului de miliþie municipal numitul Palfi Geza, profesor la ªcoalade cantori din cadrul Institutului Teologic Alba-Iulia. Împreunã cu tov. mr. ChealdaVasile s-a stabilit modul de chemare la organul de miliþie precum ºi tematica discuþiei.

Numitul Palfi Geza a fost chemat de tov. serg. maj. Nicula de la Miliþia municipiuluiAlba pe bazã de invitaþie. Invitaþia i-a fost înmânatã personal de subofiþer celui demai sus, la Institutul Teologic.

Numitul Palfi Geza s-a prezentat la ora stabilitã, însã de prima datã a ridicatproblema cã nu poate sã stea prea mult întrucât trebuie sã fie la program cã acestprogram ar începe la orele 9 ºi ar þine pânã la orele 17.00. I s-a arãtat cã depinde deel timpul cât va fi reþinut.

I s-a pus prima întrebare: Sã-mi explice sensul ºi scopul organizaþiei iniþiatã de elîn vara anului 1970. A încercat cã explice în l.[imba] românã dar dupã puþin timp aafirmat cã el ar putea da explicaþii mai bune în l.[imba] maghiarã. A fost chemat tov.mr. Gheber Francisc, aºteptându-ne la o asemenea situaþie. A rãspuns cã el nu ainiþiat nici un fel de organizaþie ºi cã despre astfel de probleme a fost întrebat ºi laTg. Mureº. Pânã la urmã a rezultat cã a iniþiat o acþiune în vederea educãrii tineretului.Cã aceastã acþiune iniþiatã de el avea o lozincã - „Se salveazã dacã eu devin sfânt” -ºi avea ºi un program religios care constã din31:

– zilnic o micã rugãciune.– zilnic o abnegaþie (adicã o renunþare; bunãoarã dacã ar avea plãcerea sã joace

ºah, renunþã la acest lucru. Ori nu mãnâncã, etc.)– lunar câte o slujbã.– hora zilnicã.– anual o slujbã mare.– ajutorul preoþilor mai sãraci (constã în ajutor cu bani, ajutor material)

120

30 Rezoluþie: „S[erviciul] 1, luaþi legãtura cu inspectoratele respective ºi sã documenteze ei în primul rândaceste aspecte ºi numai dupã aceea sã trecem la discutarea cu el. Dacã este necesar, vã duceþi ºi dv.”[semnat neinteligibil, n.n]

31 Despre miºcarea Pro Juventute iniþiatã de Pálfi Géza, vezi interviurile cu Csató Béla ºi Gergely Géza.

Fiind întrebat cine a acceptat dintre cei cãrora le-a vorbit de acþiunea respectivã,a rãspuns cã nu ºtie, nu-ºi aminteºte deoarece a trecut mult timp de atunci. Laîntrebarea dacã a atras la acþiunea respectivã ºi persoane de sex feminin, a relatatcã a vorbit ºi unor fete despre programul acþiunii sale în perioada când a fost vicarla Tg. Mureº.

L-am întrebat asupra naturii relaþiilor sale cu numitele Vinze Mari Pirosca, RadulyElena, G.I. ºi T.E.32 A rãspuns cã le cunoaºte numai pe ultimele douã ºi cã i-au fosteleve (în sensul de credincioase) la Tg. Mureº. Cã relaþiile s-au limitat doar la credinþã.I-am arãtat cã noi posedãm niºte materiale din care rezultã altceva decât susþine el.

I-am arãtat de la distanþã cele 2 declaraþii ale celor douã, T.E. ºi G.I., fãrã a-i spunede la cine sunt luate. Fiind întrebat dacã a fãcut promisiuni de cãsãtorie vreuneifemei, a negat acest lucru amintindu-ne cã lor le este interzis sã se cãsãtoreascã. Is-a rãspuns cã ºi noi cunoaºtem acest lucru ºi cã l-am întrebat în cunoºtinþã de cauzã.Din nou a protestat pentru faptul cã noi îl întrebãm niºte probleme despre care afost întrebat ºi la Tg. Mureº. ªi cã el se va duce la preasfinþitul ºi îi va aduce lacunoºtinþã acest lucru. 33

I s-a rãspuns cã întrucât el îºi desfãºoarã activitatea pe raza noastrã de competenþãavem tot dreptul sã-l întrebãm ºi cã noi nu-l oprim sã nu se ducã la preasfinþitul.L-am întrebat dacã a avut dezlegare de la cineva sã iniþieze acþiunea respectivã pelinie religioasã. A încercat sã ocoleascã rãspunsul afirmând cã ce a fãcut el este cevaîn plus în viaþa spiritualã ºi cã nu trebuia sã-i spunã cineva ce sã facã.

Fiind întrebat dacã a informat pe careva din ºefi despre acþiunea iniþiatã de el arãspuns cã nu are motive sã spunã ºefilor acest lucru. În continuare l-am întrebatdacã în cursul verii (1974) a fost trimis cu însãrcinãri la toate parohiile ºi cine i-a datasemenea sarcini. A rãspuns cã nu i-a dat nimeni astfel de sarcini ºi cã s-a dus dinproprie iniþiativã. La acestea, ofiþerul a afirmat aºa, în trecere: „De aceea v-aþi permissã bârfiþi pe preasfinþitul ºi sã-i aduceþi tot felul de acuze.” La aceastã afirmaþie aofiþerului, Palfi Geza nu a spus absolut nimic.

De asemenea, l-am întrebat dacã are cunoºtinþã despre persoane homosexuale. Arãspuns cã nu cunoaºte asemenea persoane. […]

Fiind ora 9.00 Palfi Geza a zis cã ar trebui sã plece la Institut, ori dacã nu-l lãsãm,sã-i dãm voie sã dea un telefon pentru a anunþa cã este reþinut la miliþie ºi nu poatesã se ducã la timp. I-am spus cã mai avem puþin ºi îl lãsãm sã plece. Am revenit laacþiunea iniþiatã de el ºi l-am întrebat din nou cine sunt preoþii cãrora le-a vorbit ºicare au acceptat sã participe la acþiunea respectivã. A rãspuns cã nu-ºi aminteºte cucine a vorbit despre acþiunea întreprinsã de el ºi nu ºtie nici cine a acceptat. În aceastãsituaþie i-am citit mai multe nume dintre cei cu care a vorbit de acþiune ºi Palfi Gezaa rãmas pe gânduri observându-se la el o schimbare de poziþie ºi stare psihicã.

A fost întrebat ºi despre faptul dacã preasfinþitul cunoaºte despre acþiunea iniþiatãde el, la care în cele din urmã a rãspuns cã nu cunoaºte cã el nu i-a spus despre acest

121

32 Vince Mari Piroska, Ráduly Ilona.33 Pasajul este subliniat cu roºu iar pe margine apare urmãtorul comentariu: „Nu ne sperie.”

lucru. În încheiere, fiind presaþi de timp, i-am spus lui Palfi Geza cã problema esteîncã nelãmuritã ºi cã am intenþionat sã-i luãm în scris aspectele relatate. La acesteaa rãspuns cu: Bine. I s-a arãtat cã de aceea a fost chemat pentru a ne da seama dacãacþiunea iniþiatã de el lezeazã ori nu interesele statului, având în vedere cã a fãcutceva din proprie iniþiativã, ceea ce nu-i cere (religia) credinþa sa. I-am arãtat acestlucru avându-se în vedere faptul cã Palfi Geza a invocat la început cã noi l-am fichemat pentru faptul cã nu ar fi fost în regulã cu buletinul de identitate ºi pentrufaptul cã a zis cã se duce ºi îi spune preasfinþitului aspectele respective.

Lt. maj. Preda GheorgheMr. Chealda VasileMr. Geber Francisc

Având în vedere aceastã situaþie propun ca în perioada vacanþei sã fie din nouchemat ºi sã i se ia scris aspectele cu organizaþia iniþiatã de el. În acelaºi timp, se vaurmãri ce anume va relata episcopului. Numai dupã ce va fi chemat din nou, se vaacþiona prin împuternicitul cultelor.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

122

17.1975, noiembrie 15 – Notã a informatorului „Popovici” referitoarela preotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 25.

Tradus din l.[imba] maghiarã Strict secretInsp.[ectoratul] Judeþean Alba Nr. __Primit: Lt. col. Geber Fr.[ancisc] Data: 15.XI.1975Sursa: „Popovici”

Notã

Palfi Geza a dat sursei – cum a rezultat – pentru citire un document care se referãla pãstrarea religiei. Serveºte pentru activitate practicã, pentru cã se aratã cã lateologia catolicã religia se învaþã sub formã de cursuri, având aprobare de la forurilesuperioare pentru aceastã lucrare. Apãrarea religiei este tratatã sub aspectul cã dãlãmuriri credincioºilor în probleme de religie.

În lucrare este vorba ºi despre ecumenizare. Dupã lucrare se aratã cã trebuie sãajute la apropierea parohiilor. Aceasta nu înseamnã ca parohiile sã se contopeascã,doar sã se ajute între ei [sic!] în slujirea domnului [sic!] ºi a oamenilor.

ªi cu ocazia discuþiilor avute cu Palfi aceasta a relatat cã punctul sãu de vedere despreecumenism este cã parohiile de aici sã facã cât mai mult cu scopul de a ºterge contradicþiiledintre ei ºi sã ofere mai multã posibilitate de a se cunoaºte mai mult între ei. Nu condamnãcelelalte religii ci încearcã sã înþeleagã rolul acestora în slujirea oamenilor.

Dupã pãrerea sursei, ob.[iectivul] face parte din grupul teologilor moderni, carevede schimbãrile petrecute în lume, dezvoltarea ºi în raport cu acestea se acomodeazãºi predã orele ºi aceasta se reflectã ºi în vederile sale privind problema ecumenismului.Aceastã poziþie o are datoritã pregãtirii sale superioare care permite [sic!] sã vadãprobleme mai larg.

Pe doctorul Fodor34, nu-l cunoaºte mai deaproape, dupã spusele sale este un omde vazã, care trãieºte ºi munceºte în conformitate cu etica de medic. Despre boalalui nu cunoaºte.

16 nov. 1975Nota ofiþerului:Nota a fost furnizatã în urma sarcinilor trasate la întâlnirea din 3 nov. 1975 la

care a participat ºi tov. mr. Chealda V.Palfi Geza este lucrat în D.U.I.A fost instruit sã ne informeze despre poziþia ºi discuþiile pe care le are cu preoþii

de la episcopia rom.[ano]-cat.[olicã].Lt. col. Geber Fr.[ancisc]

123

34 Dr. Fodor Ferencz, profesor universitar, ºef al Clinicii de Oftalmologie din Târgu-Mureº, medic personalal episcopului auxiliar Jakab Antal.

18.1975, decembrie 20 – Notã de mãsuri în dosarul de urmãrireinformativã „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 277.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate20.XII.1975

Notã privind dosarul de urmãrire informativã „Filip”

În cadrul acestui dosar este urmãrit preotul-profesor Palfi Gheza – cunoscut cupoziþie naþionalist-iredentistã ºi cu preocupãri de a menþine în rândul elevilor de laºcoala de cantori ºi institutul teologic [sic!] un spirit maghiar. Are legãturi în rândulpersoanelor intelectuale maghiare. Primeºte materiale din Ungaria ºi în special prinintermediul turiºtilor.

În cadrul ºcolii de cantori este în relaþii apropiate cu Simon ªtefan - cunoscut ºiel cu poziþie naþionalistã. Nu este în relaþii de înþelegere cu directorul ºcolii de cantoriBakos Mihai, pretinzând cã el ar merita aceastã funcþie.

În perioada ce urmeazã vom acþiona pentru:a. documentarea acþiunilor pe care le-a întreprins în rândul elevilor ºi teologilor,

aceasta prin audierea celor care au pãrãsit ºc.[oala] de cantori sau institutul.b. documentarea activitãþii sale imorale încercându-se folosirea acestor date pentru

determinarea lui sã colaboreze sau pentru compromiterea ºi înlãturarea lui din funcþiade profesor. În acest sens, se va continua folosirea lui „Felicia” cu ajutorul cãreia sãse realizeze un flagrant, înregistrând pe peliculã aceste aspecte. Asupra modului cumse va acþiona se va conlucra cu Dir.[ecþia] I, tov. col. Bugeniþã Dumitru.

Reþeaua din rândul teologilor va fi folositã pentru a cunoaºte indicaþiile pe carele dã acesta legãturilor sale apropiate.

Informatorul „Müller” va fi folosit pentru a cunoaºte poziþia lui Palfi cu ocaziaconferinþelor profesorale ºi a determina pe Bakos Mihai sã aibã o atitudine rigidãfaþã de Palfi chiar reclamând episcopului unele încãlcãri a [sic!] regulamentului ºcolarde cãtre acesta.

Specialist 1Mr. Chealda V.[asile]

27.12.1975De acord cu mãsurile propuse, dar sã se acþioneze operativ. Pentru documentarea

activitãþii lui ºi prinderea în flagrant sã se întocmeascã un plan care sã fie aprobatde conducerea Inspectoratului.

Lt. col. [semnat neinteligibil, n.n.]30.03.1976

124

Informatorii „Popovici” ºi „Felicia” sã fie dirijaþi pentru a concretiza activitateaduºmãnoasã a acestui element ºi sã se treacã la documentarea activitãþii lui. Întrucâtinformatorul „Popovici” este vizitat de Palfi sã se introducã mijloacele speciale ladomiciliul sãu.

[semnat de lt. col. Vãduva Ioan, n.n.]

125

19.1976, mai 15 – Notã informativã privind atitudinea ºicomportamentul preotului Pálfi Géza pe parcursul unei viziteefectuate în Harghita.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 57.

I.[nspectoratul] J.[udeþean] Harghita Strict secretNr. 00139/849/15.05.1976 Exemplar unic

Notã informativãCopie

La data de 13 mai 1976, a avut loc în Miercurea Ciuc ziua sufleteascã35 a preoþilor,condusã de profesorul Palfi Geza. Referatul a avut titlul „Rolul laicilor în bisericã”.Ideea principalã a fost cã în timpurile actuale nu e suficientã numai munca preoþilorci trebuie atraºi ºi laicii la aceastã muncã.

În ceea ce priveºte viaþa de la episcopie, Palfi a spus cã acolo nu este nici o viaþã,cã episcopii, rectorii ºi profesorii sunt în mare parte bãtrâni. Printre profesori nuexistã prietenie ci invidie ºi disensiuni, chiar ºi el s-a sãturat.

S-a vorbit ºi de ºcoala de cantori. Palfi a spus cã dupã pãrerea lui este mai binesã fie desfiinþatã, cãci nu are nici o însemnãtate deoarece la teologie dacã merg 30%.Palfi a arãtat cã este posibil sã rãmânã ºcoala de cantori care sã fie frecventatã detineri ce au terminat liceul ºi doresc sã devinã cantori.

Tot Palfi Geza a spus cã în luna aprilie, în marþea mare, Jäger Péter, profesor-prefect a fãcut o vizitã în Ciuc-Sângiorgiu ºi în Sânmartin în legãturã cu teologii, cucare se pare cã a fost o problemã serioasã. Despre ce anume problemã Palfi nu aspus.

126

35 ªedinþele preoþilor catolici þinute în centrele protopopiale (Târgu-Mureº, Gheorgheni, Miercurea Ciuc,Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Braºov, Cluj-Napoca ºi Alba Iulia) erau numite ºi „zile sufleteºti”.Aceste întâlniri erau conduse de profesori de la Institutul Teologic ºi reprezentau o ocazie pentru întâlniri,meditaþii ºi discuþii.

20.1976, iulie 31 – Notã a informatorului „Davis” despre situaþiaexistentã în cadrul ªcolii de cantori ºi a Institutului TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 88-89.

Strict secret Sursa: „Davis”Copie Primit: cpt. Bucico A.[lexandru]002/4064 Data: 31.07.1976

Loc: Petroºani

Notã

În timpul recrutãrii informatorul a relatat urmãtoarele aspecte legate de ºcoalade cantori, institutul teologic ºi studenþii de la acest institut.

În contextul discuþiilor legate de împrejurãrile în care a ajuns la institut, a afirmatcã „din fericire” nu a trecut prin ºcoala de cantori. Întrebând de ce din fericire aafirmat urmãtoarele: Aceastã ºcoalã nu are nici un rost nici din punct de vederesocial, nici din punct de vedere a pregãtirii noilor preoþi. Mai mult, nocivitatea dinambele sensuri se resimte tot mai mult.

ªcoala de cantori, în primul an, aduce în bãncile lui [sic!] niºte copii care înmajoritatea lor nu au pãrãsit comuna lor natalã, fãrã un orizont de viaþã. Venind laºcoalã aici i [sic!] se pun niºte „ochi de cal” care nu-i [sic!] permite sã vadã numai îndirecþia dictatã de ºcoalã, profesori, în sensul cã în afarã de materiile învãþate laºcoalã, pe care o fac de mântuialã, ºi probleme religioase care primeazã ºi duce laîngustarea orizontului, nu permite nici [o] altã activitate. Influenþa este aºa de mareîncât se reuºeºte fanatizarea, se reuºeºte sã determine pe aceºti elevi sã nu ºtie altcevadoar religie, sã nu ºtie ce este societatea, viaþa. Mai mult, din cauza unor elevi carevin cu concepþii naþionaliste ºi din cauza unor comportãri, chiar dacã nu sunt fãþiºe,a profesorilor, deci a mediului, apare [sic!] unele manifestãri de desconsiderare a totce este român, a tot ce nu este secui. Animatorii acestor concepþii sunt profesoriiSimon Istvan ºi Palfi Geza care aºa cum a auzit fac reproºuri acelora care nu cunosclimba maghiarã sau nu sunt „maghiari fanatici”. Cazuri recente concrete nu are darva avea în atenþie în viitor.

Contrast [sic!] cu acestea, Bakos, directorul ºcolii este acela care se posteazã peo poziþie indiferentã faþã de probleme politice, mai mult, refuzã sã discute asemeneaprobleme. Este o persoanã cãruia [îi] este fricã atât de episcopul cât ºi de organelede stat, din care cauzã a devenit o persoanã fãrã opinie personalã sau pãreri politice.Trãieºte izolat, nu este vizitat de alþi profesori iar în oraº trece [sic!] rar.

Vorbind despre Institutul Teologic a arãtat cã aici totul este ºi mai viciat. De la„simpla” desconsiderare a naþiunii române exprimate de persoane ca Darvas K. Iosif,

127

Veres Istvan din […]36, Csato Miclos din anul IV, la început, la imputarea faptului cãun student sau altul vorbeºte foarte bine limba românã, apoi la afirmaþii cã „ar trebuiîmpuºcaþi asemenea maghiari” auzi de toate. Spre exemplificare, a arãtat cã pentrucã el nu este aºa de activ, Penzes Iosif i-a spus cã el nu este un maghiar, cã-i face derâs neamul. Despre acest student mai aratã cã are poziþie naþionalistã faþã de colegi,fiind de pãrere cã Ardealul este al ungurilor.

Din pãcate, [pe] o asemenea poziþie se posteazã majoritatea studenþilor din secuimecum sunt Fabian Zoltan, Varga Bela, Osto Miklos37, Portik Sandor38 ºi alþii. Acestemanifestãri se datoresc ºi faptului cã unii profesori cum este Gurzo Gheorghe care[sic!] încurajeazã aceastã poziþie. Acest profesor de faþã de [sic!] studenþi nu aremanifestãri naþionaliste dar tolereazã asemenea poziþie, chiar încurajeazã. El este ºiprincipalul factor care genereazã climatul naþionalist, regimul deosebit de sever dela institut. Singurul profesor care nu-ºi ascunde poziþia sa naþionalistã este profesorulGurzo Gh.[eorghe].

Profesorii ca Hubert, Jakubini sau Vencser pânã în prezent nu a fost sesizat [sic!]de el ca poziþii naþionaliste. Despre rector a arãtat cã este o persoanã […] care nuare prea mult cuvânt acolo, ca în institut sã fie respectate [sic!] disciplina ºi studenþiisã fie în concordanþã cu legile þãrii.

Informatorul a arãtat de asemeni [sic!] cã face diferite traduceri din limba englezãpentru profesorii Jakubini ºi Gurzo, materiale care sunt pur religioase. De asemeni,a afirmat cã profesorii Jakubini ºi Vencser redacteazã diferite cursuri care sunt purreligioase tratându-se teme de biblicum ºi spirit.

Nota ofiþerului: Informatorul a primit ca sarcinã ca pânã la întâlnirea urmãtoaresã redacteze o notã în cadrul cãruia [sic!] sã ne semnaleze aspecte de interes constatatela colegi de an.

Cpt. Bucico Alexandru

128

36 Text lipsã în documentul original.37 Este vorba, de fapt, despre Csató Miklós.38 Fábián Zoltán, Varga Béla, Portik Sándor.

21.1976, septembrie 8 – Stenograma unei convorbiri purtate de preotulPálfi Géza cu episcopul Márton Áron.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 43.

Ministerul de Interne Strict SecretI.[nspectoratul] Judeþean Alba Ex.[emplar]: __Nr. 0014 din 8.09.[19]76

NotãSursa „Urania” din 5 ianuarie 1976

La ora 17.33 la obiectiv s-a prezentat prof.[esorul] Palfi Geza care l-a informat peobiectiv ce slujbe a þinut la Beclean ºi Cristurul Secuiesc. A mai spus cã a fost ºi laBistriþa unde i-a vizitat pe teologii care sunt militari. Dupã aceasta, Palfi a spus:

Aº dori sã discut cu dvs. o problemã dar nu vã reþin acum, poate mâine dimineaþã.Ob.[iectivul]: O problemã personalã?P[álfi]: Nu a mea, a altcuiva.Ob.[iectivul]: Spune acum.P[álfi]: Am un prieten bun la Tg. Mureº, este asistent ºi dacã va primi aprobarea

vor emigra în Ungaria. Mi-a motivat aceasta cu argumente pe care nu ºtiu cum sã lejudec. Spune cã el de 50 de ani observã situaþia minoritãþii ardelene ºi de 50 de anispune cã ne-am dus numai în jos ºi cã nu sunt perspective sã ne ridicãm. Spune cãconvingerea lui este cã una din generaþii trebuie sã facã acest pas ºi dacã nu-l va faceel trebuie sã-l facã copiii sau nepoþii. Spune cã aici încet-încet toate uºile se închid.39

De ex.[emplu], spune cã la Tg. Mureº românii hotãrãsc cine sã fie asistenþi ºi suntpuºi numai români. Spune cã dacã pleacã îºi poate pãstra conºtiinþa curatã, îºi poateasigura viitorul. Deci nu are nici o perspectivã ca copilul sã urmeze ceva. La toateastea nu am avut ce sã-i rãspund. Pentru mine este firesc sã consider cã aici îmi estelocul. Aº fi curios sã ºtiu ce pãrere aveþi despre asta fiindcã cu timpul astfel de cazurivor mai fi.

Ob.[iectivul]: Sunt fapte care nu pot fi negate, dar rezolvarea nu este plecarea.Dupã pãrerea mea ungurii au viitor dacã sunt mai numeroºi decât ceilalþi ºi dacã prinfelul cum muncesc obligã societatea sã le recunoascã meritele.

P[álfi]: Dar nu au posibilitatea sã fie educaþi ca unguri. La ºcoalã profesorii sebucurã sã rãmânã în posturi nu sã le aminteascã cã sunt unguri.

Ob.[iectivul]: Ungurii trebuie sã ajungã sã nu fie nevoie sã le aminteascã profesoriicã sunt unguri.

129

39 Începând din a doua parte a anilor ’70, P.C.R. ºi-a schimbat radical politica faþã de minoritãþile naþionale.S-au diminuat vizibil diferitele drepturi culturale, posibilitãþile cultivãrii tradiþiilor specifice. În urmaomogenizãrii s-a schimbat procentajul etnic în mai multe oraºe din Transilvania, inclusiv în oraºulTârgu-Mureº. Elitele minoritare au pierdut o bunã parte din poziþiile dobândite în anii ’60. Toate acestefenomene au influenþat ºi au marcat starea de spirit a populaþiei maghiare.

P[álfi]: Dar fãrã publicaþii ºi ºcoli este imposibil.Ob.[iectivul]: Nu e imposibil. Problema ungurilor din Ardeal se împleteºte cu

problema tuturor ungurilor. Suntem înconjuraþi de slavi, germani ºi români. În acestecondiþii, cele câteva milioane de unguri vor putea rezista numai dacã vor fi deosebiþiîn aºa mãsurã încât societatea sã nu se poatã lipsi de ei.

P[álfi]: Dar cei mai mulþi unguri au ajuns deosebiþi în strãinãtate. Acolo au ajunsmari ingineri, savanþi, având posibilitãþi.

Ob.[iectivul]: Nu este aºa. ªi aici acasã pot ajunge ºi chiar învãþând în limbaromânã, desigur muncind de trei ori mai mult decât colegii sãi. Asta este soartaminoritãþii. Trebuie sã acceptãm lupta. Unde se duc?

P[álfi]: Eu înþeleg cã nu fac bine cei care fac aºa dar cei mai mulþi nu înþeleg înfelul acesta.

Ob.[iectivul]: Oamenii trebuie convinºi sã renunþe la gândul acesta. E drept cãviaþa oamenilor care fac parte din minoritate este grea, dar trebuie acceptatã.

P[álfi]: Ceea ce spuneþi dvs. este ºi convingerea mea dar nu ºtiu cum s-ar puteatransmite. Mãcar dacã am avea redacþi[i] sau altceva, fiindcã uni[i] spun: „De ce sãrãmânem aici, sã îngrijim cimitirele?”

Ob.[iectivul]: Cred cã redacþi[i]le n-ar fi o rezolvare. Mai degrabã prin viu grai sãformãm aceastã conºtiinþã comunã. Îmi amintesc cã fiind copil nu cunoºteam culorilesteagului unguresc. Eram la gimnaziu când am vãzut ºi am cunoscut steagul. A venit1919 ºi jandarmul român nu suporta la cineva sã poarte panglica cu culorile steaguluiunguresc sau flori de culoare roºie, alb, verde. Cu asta a întãrit respectul faþã deculorile steagului unguresc, tinerii purtându-le pe cãptuºeala vestei, chiar ºi sãtenii.Deci constrângerea are aceastã reacþie ºi noi trebuie sã fim conºtienþi de ele. Astaeste situaþia noastrã dar ºi a tuturor ungurilor.

P[álfi]: Vã mulþumesc ºi vã rog sã-mi daþi ºi mie cuvântarea dvs. de Anul Nou.C.L.

130

22.1977, martie 9 – Plan cu mãsurile informativ-operative care urmaua fi luate în D.U.I. „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 278-279.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Serviciul I Ex.[emplar] unic

Plan privind mãsurile informativ-operativece vor fi luate în dosarul de urmãrire informativã „Filip”40

În cadrul dosarului informativ „Filip” este lucrat numitul Palfi Gheza, profesor laªcoala de cantori romano-catolicã din Alba-Iulia, în vârstã de 36 de ani, absolvent alInstitutului teologic romano-catolic din Alba-Iulia, promoþia 1964.41

Este adus ca profesor la ºcoala de cantori în 1971 la intervenþia episcopului MartonAron, reuºind pe parcurs sã câºtige încrederea deplinã a acestuia. Deºi s-a acþionatpentru a determina luarea unor mãsuri împotriva sa, exploatând neînþelegerile avutecu directorul ºcolii de cantori Bakos Mihai, acþiunea nu a avut rezultatul scontatdatoritã protejãrii lui Palfi de cãtre Marton Aron.

Activitatea pe care o desfãºoarã Palfi Gheza depãºeºte limitele caracterului religiosîmbrãcând aspectul unor acþiuni naþionaliste ºi iredentiste. Astfel, în cadrul ºcolii decantori menþine un spirit aºa zis maghiar ºi în unele situaþii îºi exteriorizeazã poziþiasa naþionalistã ºi iredentistã. Aceastã activitate a sa rezultã din informaþiile obþinutede la reþea, din mijloacele speciale ºi din declaraþia datã de fostul elev al ºcolii decantori Someºan Iuliu, în luna ianuarie 1977.

Relaþiile sale sunt în special din rândul preoþilor tineri aceasta datoritã poziþieisale opuse faþã de menþinerea vechilor procedee în cadrul cultului. Cu cunoºtinþaepiscopului Marton Aron, face dese deplasãri la parohiile din diacezã [sic!] invocândþinerea unor acþiuni cu caracter religios. Despre aceste deplasãri nu face cunoscutaltor persoane, fapt ce a creat o nemulþumire din partea directorului ºcolii de cantoriºi chiar a episcopului auxiliar Jakab Anton.

131

40 Rezoluþie din 9.03.1977: „Sunt de acord cu cele propuse. În plus, trebuie sã avem în vedere cã Palfi Gezase pare cã nu a renunþat la ceea ce a iniþiat în anii anteriori, pe când funcþiona ca preot în Harghita,respectiv la activitatea aceea de întâlniri cu colegii, întâlniri la care sã discute anumite lucruri. Eu nuvreau sã-i spun «organizaþie» dar se pare cã este ceva organizat pt. care, de fapt, noi i-am deschis dosarul.Poate cã tot în acest scop a fãcut ºi vizite la Petroºani ºi Cãlan ºi Aiud. Deci solicitaþi [neinteligibil, n.n.]ºi sã aibã în atenþie acest aspect important. Pânã la 30.03.1977 sã prezentãm propuneri la Dir.[ecþia] I.”[semnat neinteligibil, n.n.]

41 Documentul are ºi o rezoluþie din 14.06.1977, scrisã probabil cu ocazia analizei cazului la conducereaInspectoratului: „Atrag din nou atenþia cã ritmul de desfãºurare a acþiunii informative duse asupra luiPalfi Geza este lent. Totodatã vã atrag atenþia asupra necesitãþii de a se clarifica urgent legãturile ce leare ºi pe care le-a vizitat.” [semnat neinteligibil, n.n.]

Din rândul persoanelor existente în Alba-Iulia este în relaþii de încredere cu Simonªtefan ºi Vencser Ladislau ºi în relaþii de neîncredere cu Bakos Mihai, GurzoGheorghe, Nemecsek Iosif, Eger Mihai42 ºi Hubert Iosif.

Relaþiile sale nu sunt în exclusivitate din rândul deservenþilor cultului ci ºi dinrândul intelectualilor. În cursul anului 1976 a menþinut relaþii cu ziarista HorvathArani43, fiica scriitorului Horvath din Cluj ºi cu scriitorul Bajor Andor44 tot din Cluj.De asemenea, are relaþii cu persoane din R.P.U. primind prin intermediari diversepublicaþii trimise de acestea.

Din analiza tuturor informaþiilor obþinute rezultã cã Palfi Gheza acþioneazã pentrumenþinerea unui spirit naþionalist maghiar ºi în acelaºi timp este preocupat a cunoaºtepersoanele ce sunt folosite de cãtre organele de securitate, reuºind sã cunoascã pânãîn prezent unele acþiuni întreprinse în cadrul ºcolii de cantori. Deºi este o fireorgolioasã ºi încãpãþânatã, se teme de eventualele consecinþe ce le poate avea datoritãactivitãþii sale.

Comportarea sa nu se încadreazã în normele impuse unui preot, [...] situaþie cepoate fi exploatatã pentru discreditarea sa.45

Având în vedere datele ºi informaþiile ce le deþinem ºi necesitatea preveniriiactivitãþii duºmãnoase, în lucrarea sa viitoare se va avea în vedere:

– documentarea activitãþii sale de menþinere a unui spirit naþionalist dupã caresã fie avertizat.

– limitarea influenþei sale în rândul clerului romano-catolic.– înlãturarea sa din cadrul ºcolii de cantori unde exercitã o influenþã negativã

asupra elevilor.– cunoaºterea atât a acþiunilor cu caracter naþionalist cât ºi a celor care-l

compromit faþã de cult.Pentru realizarea acestora, vor fi luate urmãtoarele mãsuri:1. Reþeaua din rândul cantorilor ºi teologilor („Rotony”, „Devis”, „Vultur”) va fi

folositã pentru a stabili care sunt acþiunile sale în cadrul acestor institute deînvãþãmânt, împrejurãrile în care au loc ºi persoanele ce cunosc de ele ºi sunt pretabilea le declara.

Termen: 15.07.1977Rãspund: Mr. Chealda Vasile

Mr. Bucico Alexandru

2. Informatorul „Müller” va fi folosit pentru a identifica teologii care menþin relaþiiapropiate cu Palfi Geza ºi a celor care nu sunt de acord cu acþiunile ce le întreprindeacesta. Concomitent va fi folosit pentru a stimula nemulþumirea directorului Bakos

132

42 Este vorba, de fapt, despre Jäger Péter.43 Horváth Arany, fiica prozatorului István Horváth. A fost redactor la revista „Mûvelõdés”.44 Bajor Andor (1927-1991) prozator, poet. A urmat studiile la Cluj. A lucrat la revistele „Napsúgár”, „Utunk”,

„Elõre”.45 Rezoluþie în stânga pasajului: „Cum?”

Mihai ºi a episcopului auxiliar Jakab Antal – conform celor prevãzute în dosarul„Andrei”.

Termen: __Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

3. Prin informatorii „Ernest” ºi „Rosuvaler”, absolvenþi ai institutului teologic,repartizaþi în diaceza Timiºoara, se va face cunoscut în rândul preoþilor ºi chiar acelor din conducerea ordinariatului faptul cã Palfi Gheza, prin acþiunile sale, limiteazãaccesul la cele douã instituþii de învãþãmânt a celor de naþionalitate germanã,mergându-se pe linia ca ordinarul Kernweis46 sã se plângã episcopului Marton Aron.Modul cum vor acþiona aceºti informatori se va stabili de comun acord cu I.[nspec-toratul] J.[udeþean] Timiº, Caraº-Severin ºi Arad, prezentând propuneri pânã la datade 20.04.1977.

Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

4. Informatorul „Nichi Lauda” din Roºia Montanã va fi folosit pentru a cunoaºtescopul acþiunilor pe care le întreprinde Palfi Gheza în rândul preoþilor tineri. Aceastaeste posibil datoritã vârstei apropiate între cei doi, mergându-se pe linia unor vizitereciproce.

Rãspund: Mr. Chealda VasileMr. Bucico Alexandru

5. Vor fi contactaþi în continuare foºtii elevi ai ªcolii de cantori pentru obþinereaunor materiale care sã poatã fi folosite în avertizarea lui Palfi Geza. În acest sens,se va avea în vedere ºi organizarea unei noi discuþii cu Papp Laszlo47 avertizat în25.02.1977.

Termen: 15.05.1977Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

6. Cercetãrile ce se fac în cazul Simon ªtefan vor fi orientate ºi spre obþinereaunor date cu privire la acþiunile lui Palfi Gheza.

Termen: 20.05.1977Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

7. Pe baza datelor ce le deþinem ºi a celor care vor mai fi obþinute privindcomportarea sa imoralã, se vor elabora modalitãþile de rãspândire a acestora în rândulcelor care sunt în opoziþie cu Palfi Gheza (preoþi din generaþia veche).48

Termen: 30.05.1977Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

133

46 Konrád Kernweiss, ordinar substitut al Diecezei de Timiºoara între 1954-1981. Moare în R.F.G. la23.10.1981. Ovidiu Bozgan, op. cit., pp. 26, 365.

47 Pap László (n. 1957), originar din localitatea Satu Mare, judeþul Harghita. A studiat la Alba Iulia ºi afost hirotonit în 1983.

48 Rezoluþie în dreapta pasajului: „Dar ºi în rândul teologilor pentru a-i submina prestigiul.” [semnatneinteligibil, n.n.]

8. Vor fi identificaþi toþi preoþii care au absolvit institutul teologic în 1964 ºiverificaþi urmând a stabili dacã din rândul acestora sunt informatori ce pot fi folosiþipe lângã Palfi Gheza. De asemenea, deplasãrile pe care le face vor fi semnalate pentruca inspectoratele judeþene sã poatã interpune reþeaua de care dispun.

9. Vor fi folosite ºi exploatate informaþiile din sursele „Felix”, „Roman” ºi „Andrei”în scopul cunoaºterii persoanelor faþã de care Palfi Gheza are manifestãri naþionaliste.

10. Dupã documentarea activitãþii sale ºi avertizare, prin Departamentul cultelorse va solicita înlãturarea lui din ºcoala de cantori.

Termen: 30.07.1977Rãspunde: Mr. Chealda Vasile

Specialist IIMaior

Chealda VasileR.D. 073/163din 09.03.19771 ex.[emplar]/MA

134

23.1977, mai 4 – Raport întocmit de Horea Þepeº Hoinãrescu,inspectorul cultelor din judeþul Cluj, despre o conferinþã susþinutãde Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 117-119.

Departamentul CultelorInspectoratul teritorial ClujNr. 565 din 4 mai 1977

Cãtre, Departamentul Cultelor– Direcþia de studii – Bucureºti

Informez urmãtoarele:Joi, 21 aprilie 1977, între orele 10.30-12.30 în sala de ºedinþe a parohiei centrale

din P-þa Libertãþii, municipiul Cluj-Napoca, a avut loc conferinþa preoþilor romano-ca-tolici. Au participat: prelatul dr. Barath Bélla49, protopop ºi 21 preoþi ce graviteazãîn jurul oraºelor Turda, Câmpia Turzii, Huedin ºi Cluj-Napoca, cei din zona Dej, Gherlaparticipând la Dej. Conferenþiar ºi reprezentant al episcopiei a fost prof.[esorul] PálfyGéza de la ªcoala de cântãreþi din Alba Iulia.

A fost prezent inspectorul principal teritorial al judeþului Cluj. În discuþia preoþilora fost pusã tematica cu caracter teologic, intitulatã: „Preotul, slujitor al aproapelui”.La prima vedere s-ar crede cã este vorba în exclusivitate de activitatea preotului.Referatul a vizat însã la [sic!] rolul elementului laic în bisericã.

Conferenþiarul a fãcut o retrospectivã istoricã arãtând cã pânã spre finele secoluluial VII-lea, elementul laic avea o competenþã largã în bisericã. Se ajunsese pânã acolocã laicii erau asimilaþi ca slujitori, ei având acces ºi la sfintele taine. Ulterior însã,datoritã faptului cã aceºti slujitori cunoºteau situaþia bisericii, deci a problemeloradministrativ-financiare ºi pentru desele imixtiuni – chiar ºi de naturã sacrã –„sarcinile” acestora au fost preluate treptat-treptat de cãtre preoþi, ajungându-se chiarpânã la excluderea totalã a acestuia. [sic!]

Dându-ºi seama cã biserica este totuºi lipsitã de aportul laicilor ºi cã în faþaproblemelor pe care actualul stadiu de emancipare al societãþii le ridicã în faþãpreotului ºi bisericii, Vaticanul ajunge la concluzia reabilitãrii elementului laic înbisericã. Aceasta a constituit o temã discutatã în cadrul Conciliului II Vatican. Nodulgordian al problemei l-a constituit însã „cum ºi cât” trebuie reabilitat acesta.

În aceastã direcþie, conferenþiarul a arãtat cã au existat multe opinii, dar cã ocomisie de 10 teologi ºi practicieni în frunte cu un episcop iezuit din Japonia a elaborato platformã. Între altele, aceasta prevede:

135

49 Baráth Béla (1893-1977) a urmat studiile la Roma ºi Innsbruck. În perioada 1920-1940 a fost profesor deteologie la Alba Iulia, apoi protopop de Cluj.

– considerarea muncii laicului în bisericã ca slujire ºi nu ca serviciu de gospodãrirea bisericii;

– în baza unei îndrumãri din partea preotului, laicul sã fie în mãsurã sã-l secondezepe acesta într-o serie de servicii religioase, administrarea unor taine ºi chiar sã-lsuplineascã, oficiind servicii religioase ºi diferite acte de cult, eventual chiarîmpãrtãºania;

– sub raport organizatoric, platforma pune accent pe gãsirea acelor metode ºimijloace de atragere la susþinerea activitãþii bisericeºti, a elementului laic. Întreacestea figurând þinerea de predici ºi rugãciuni de cãtre laici, organizarea de slujbepentru tineret în care un rol de bazã sã-l joace muzica, organizarea laicilor (cei tineri)pentru vizitarea bolnavilor ºi transportarea lor la bisericã, angrenarea laicilor îndialoguri cu credincioºii pe teme religioase-doctrinare, creiarea [sic!] la copii în cadrulprocesului de catehizare, a viziunii cã oricând ºi ei acum sau mai târziu pot deveniutili bisericii, ca urmare a chemãrii pe care fiecare dintre ei o are, etc.;

– tot sub aspect organizatoric, preotului îi revine obligaþia de a se ocupa depregãtirea laicilor, de angrenarea lor în serviciul ºi slujba bisericii, unii trebuind sãcedeze la o serie de prerogative pe care cu timpul ºi le-a [sic!] dobândit tot de la laici;

– platforma sconteazã cã prin activizarea elementului laic ºi instruirea lui, înbisericã se va realiza o mai mare cãldurã, o legãturã mai directã între bisericã ºicredincios, o mai mare atragere a acestora cãtre bisericã.

De cãtre conferenþiar s-a specificat cã aceste metode ºi mijloace sunt nelimitateºi cã de la caz la caz, se pot folosi acelea care dau mai mare randament. În susþinereasa a exemplificat o serie de cazuri când laicii „slujesc” în bisericã.

În cadrul discuþiilor au fost abordate:– nu împieteazã [sic!] cu nimic asupra bisericii dacã sunt atrase ºi fetele în rândul

ministranþilor;– prezenþa laicilor la procesul de catehizare ar putea constitui o impulsionare a

acestui proces;– contactul direct al preotului sau indirect prin intermediul laicilor, trebuie sã

ducã la cunoaºterea stãrii de spirit a parohiei, adicã a credincioºilor ºi acolo undeeste cazul, preotul trebuie sã intervinã (în caz de neînþelegeri în familii, boalã, etc.);

– muzica, bine aleasã, trebuie sã atragã tineretul, iar acesta trebuie sã fie angrenatdirect în susþinerea ei.

Privind prezenþa fetelor între ministranþi, unii preoþi au obiectat în sensul cã„ispita” ar tulbura unii credincioºi, iar în legãturã cu participarea laicilor la procesulde catehizare, a fost exprimatã opinia cã dacã aceºtia ar fi specialiºti, ar putea sã-lsecondeze pe preot cu argumente ºtiinþifice la susþinerea ideii de Dumnezeu.

Aspecte negative nu au avut loc.Apreciez cã aceastã temã substituie de fapt o presupusã (eventualã) circularã a

episcopului privind rolul laicilor ºi activizarea lor în slujba bisericii, într-o manierãmai largã atât în rezolvarea ºi împlinirea unor sarcini administrativ-bisericeºti cât ºispre cele de naturã spiritualã.

136

O analizã retrospectivã asupra tematicilor acestor conferinþe ne conduce laconcluzia cã episcopia, prin intermediul lor, impulsioneazã activizarea vieþii internede cult ºi cã în acelaºi timp i se oferã posibilitatea de a transmite preoþilor hotãrârileConciliului II Vatican. Acþiunea de înnoire a bisericii este prezentã prin acesteconferinþe cu caracter teologic. În paralel, conferinþele cu caracter social, capãtã uncaracter formal, pe marginea lor nu se poartã discuþii ºi de regulã se întind pe oduratã de cca. 3-4 pagini. O activizare a acestora se impune.

Conferinþele organizate în luna aprilie în jud. Cluj au fost amânate din luna martie1977.

Tema dezbãtutã nu figureazã în comunicarea Direcþiei de Studii nr.3670/18.II.1977.

Inspector principal teritorialHoinãrescu Þepeº Horea

137

24.1977, iulie 31 – Stenograma convorbirilor purtate de Simon Istváncu Bakos Mihály ºi Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 51-52.

Ministerul de InterneI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate Strict SecretNr. 00165/ 31.07.1977

Notã extras

Sursa „Felix”50 din data de 27.01.[19]77 - discutã Simon ªtefan ºi Bakos Mihaidespre predarea unor obiecte de aur ºi cercetarea lui Simon.51 Se referã la posibilitateaprin care s-a aflat.

S.[imon] ª.[tefan] – Bartalis era suspect în ultimul timp.B.[akos] M.[ihály] – Ei vor ca între noi sã nu avem încredere unul în altul.S.[imon] ª.[tefan] – Eu nu îndrãznesc sã bãnuiesc pe nimeni.B.[akos] M.[ihály] – Nici nu e bine.S.[imon] ª.[tefan] – De Geza (Palfi) nu mã tem.52

B.[akos] M.[ihály] – Nici eu nu m-am temut niciodatã.S.[imon] ª.[tefan] – Dar ºtii cã a fost constrâns?B.[akos] M.[ihály] – ªtiu.Discutând cu doi elevi S.[imon] ª.[tefan] menþioneazã „am cãutat pe Palfi fiindcã

mi-au luat toate cãrþile de Illyes53 ºi are ºi el ºi vreau sã-i spun sã le punã undeva.”La ora 20.20 a venit în vizitã Palfi cu care discutã urmãtoarele:

S.[imon]: Acesta este substractul [sic!]. Acum vãd cã nu sunt ºi… [sic!] Acest lucrunu i l-am spus lui Bakos dar el i-a spus episcopului atunci cã sunt suspect. Pe urmãi-am spus cã un profesor poate fi suspect, Palfi nu este, profesoara nu, singurul carepoate fi este Kostyak54. Nu i-am spus cã ºi el poate fi, dar nu cred cã Bakos…

P.[álfi]: Nu cred nici eu. În schimb, dintre copii sigur.

138

50 În cadrul acestui document, numele de cod „Felix” nu aparþine unui informator ci postului T.O. instalatîn locuinþa profesorului Simon István.

51 La 27.01.1977 s-a efectuat o percheziþie la domiciliul profesorului Simon István, prilej cu care au fostgãsite ºi ridicate o monedã de aur de 100 coroane în greutate de 33.86 g, bijuterii ce au aparþinut ordinuluipiariºtilor în greutate de 281.22 g, o serie de cãrþi „cu conþinut ostil” ºi un caiet cu evidenþa cãrþilorîmprumutate elevilor de la ªcoala de Cantori. Drept urmare, profesorul Simon a fost pus sub urmãrirepenalã pentru infracþiunea pedepsitã de art. 37, alin. 1 din Decretul 210/1960 privind regimul mijloacelorde platã strãine, metalelor preþioase ºi pietrelor preþioase. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol.43, ff. 50-52.

52 Rezoluþie: „Iatã cum l-am compromis!”53 Ilyés Gyula (1902-1983), poet ºi nuvelist maghiar. În 1945 a devenit membru al Parlamentului maghiar

din partea Partidului Naþional Þãrãnesc. În anii ’60-’70 poeziile, proza, piesele sale de teatru au avut unimpact major asupra vieþii literare dar ºi asupra opiniei publice maghiare. http://en.wikipedia.org, accesatla 27.08.2010.

54 Kostyák Imre, profesor de muzicã din Cluj Napoca. Preda muzicã la Institutul Teologic ºi la ªcoala decantori.

S.[imon]: Se poate dar asta nu cred cã poate fi între unguri, dar totuºi… Deexemplu, Imre Sany55 poate fi.

P.[álfi]: Vara îi prind ºi pe urmã…S.[imon]: Da, a fost pe urmã Szöke ºi Supler ºi au spus cã au încercat cu Burger ºi…P.[álfi]: Da, în fiecare an prind câþiva.S.[imon]: În orice caz este neplãcut, mai ales cu aurul.P.[álfi]: Dar cât ai spus nu este aºa de mult. Pe Remeny56 nu l-au luat? (ori autor,

ori titlul unei cãrþi n.n.)57.S.[imon]: Nu, interesant! Se vede cã nu ºtiu. Nu au luat nici cele de homosexualitate

ºi nici istoria literaturii maghiare. Numai la cãrþile lui Illyes s-au repezit.P.[álfi]: Deci ei au o listã de autori.S.[imon]: Sunt curios ce-mi vor da înapoi din ele.P.[álfi]: Antologia þi-o va da sigur!S.[imon]: ªtii… rãu este cã nu mai pot face cerere pentru Roma.P.[álfi]: Nici nu trebuie, fiindcã pe urmã te cheamã. Vezi, de asta nu fac cerere

de paºaport, fiindcã am pãþit-o de câteva ori la Tg. Mureº. Interesant a fost, acumdoi ani, mi se pare cã nu þi-am spus, mã pregãteam sã mã duc sã-l ajut de Crãciunpe Vereº Ianoº58. Vine un individ cu o chemare la miliþie. Mã duc ºi mã întreabã dacãsunt ºofer, rãspund cã nu, la care îmi spune cã acolo se rezolvã problemele ºoferilorºi, ca urmare, am plecat. La poartã mã trimite la etajul II ºi acolo era un securist.

S.[imon]: Cine era ãla?P.[álfi]: Nu ºtiu, era român.S.[imon]: Brunet?P.[álfi]: Nu era brunet. Cel brunet m-a adus acasã de la Tg. Mureº.S.[imon]: Era Putinoghi59 cel blond.P.[álfi]: Ãla e blond. Cel brunet m-a adus acasã de la Tg. Mureº. I-am spus ori mã

lasã sã plec, ori anunþ episcopia cã sunt acolo ºi nu pot sã vin acasã. Mi-au promiscã la 9 mã lasã sã plec ºi m-a lãsat. Dupã 2 zile apare individul cu invitaþia. Am ieºitºi i-am spus cã nu mã duc. Vorbisem cu domnul episcop ºi mi-a spus sã nu mã duc.Atunci mi-a spus cã de ce umblu la parohii vara, cã am vorbit împotriva episcopului.La asta domnul episcop a spus cã e bine cã-i apãrã onoarea. Am spus cã nu mã duc,m-am dus acasã ºi m-am încuiat în camerã. Miliþianul a venit înapoi, a bãtut la uºãdar eu nu eram acasã. M-am dus la birou ºi l-am vãzut pe ãla cã se tot plimbã ºi m-amdus la el ºi i-am spus: „Domnule, de ce nu aþi aranjat acum douã zile?” I-am spus cãnu mã duc. Însã dl. episcop în mod sigur are aparat de ascultare ºi au auzit cã a spus

139

55 Imre Sanyi.56 Reményik Sándor (1890-1941) poet maghiar transilvãnean. A fost unul dintre reprezentanþii curentului

«transilvanist » care sublinia specificitatea spiritului transilvãnean, indiferent în ce limbã este cultivatã.Dupã semnarea Tratatului de la Trianon în mai multe opere ale sale a tratat anumite probleme ale istorieiºi culturii maghiare, fapt pentru care, dupã 1948, a fost pus pe „lista neagrã” de cãtre autoritãþile comuniste.

57 Nota aparþine ofiþerului care a efectuat transcrierea.58 Veres János.59 Este vorba de maiorul Putnoki Ladislau din cadrul Serviciului I al Inspectoratului Judeþean Alba -

Securitate.

cã nu e obligatoriu sã mã duc. În schimb, de câte ori mã duceam la Ianoº îmi erafricã cã mã opresc ºi mã iau cu forþa în vreo maºinã a Securitãþii.

S.[imon]: Cum a reuºit excursia la Cluj?P.[álfi]: A fost frumos.

140

25.1977, noiembrie 24 – Notã cu privire la mãsurile care urmau a filuate în D.U.I. „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 282-283.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate24.11.[19]77Se aprobã60

Notã privind mãsurile ce urmeazã a fi luateîn dosarul de urmãrire informativã „Filip”

Din supravegherea informativã a preotului-profesor Palfi Gheza de la ºcoala decantori romano-catolicã rezultã cã este un element naþionalist-iredentist care cu multãprudenþã influenþeazã în mod negativ ºi elevii cantori. Pentru influenþarea lornaþionalistã poartã discuþii tendenþioase în sensul cã populaþia maghiarã nu s-arbucura de drepturi ºi libertãþi în România ºi cã s-ar duce o acþiune de românizare.Pentru a menþine un spirit maghiar a împrumutat ºi a indicat sã se citeascã cãrþi cuconþinut tendenþios, unele din ele apãrute în strãinãtate. Din sursa „Felix” rezultã cãîn perioada în care a fost cercetat ºi avertizat Simon ªtefan, profesorul Palfi Ghezaa luat mãsuri ptr. ascunderea cãrþilor, temându-se de un eventual control la el. Cãrþileau fost puse într-o valizã ºi scoase pe coridorul ºcolii de cantori.

Aflându-se în relaþii bune cu Simon ªtefan a discutat în mod duºmãnos situaþiadin þarã ºi împreunã au apreciat cã mãsurile luate de securitate (avertizãrile) suntîndreptate împotriva bisericii ºi urmãresc intimidarea lor. În prezenþa lui Simon,Vencser ºi Iacubiny a fãcut afirmaþii în sensul cã elevii ºi teologii germani nu au cecãuta în aceste institute de învãþãmânt, aceasta fiind, de fapt, poziþia lui Marton Aron.

Relaþiile acestuia sunt în general din rândul preoþilor tineri din Alba Iulia, fiindîn relaþii bune cu Vencser Ladislau, Iakubini Gheorghe ºi Simon ªtefan. Nu este înrelaþii bune cu Bakos Mihai despre care a reclamat episcopului Marton cã este posibila fi dat informaþii la securitate61. În acelaºi timp, nu este agreat nici de GurzoGheorghe, Nemecsec Iosif ºi Huber Iosif care au o poziþie conservatoristã încomparaþie cu cea a lui Palfi Gheza.

Relaþii are ºi cu persoane din afara deservenþilor cultului. Astfel, este în relaþii cuziarista Horvath Arani din Cluj cu care s-a întâlnit în cursul verii la parohia din com.Teiuº. A vizitat în oraºul Cluj pe scriitorul „Karoly”62 încercând sã-l determine pe

141

60 Rezoluþie: 25.11.1977. „Noi trebuie sã acþionãm în direcþia înlãturãrii lui din acest institut unde poateaduce mari prejudicii prin acþiunile ce le întreprinde în rândul tinerilor, aºa cum am procedat cu Tyukody.Trebuie însã foarte multã abilitate pentru a nu-ºi da seama cã am acþionat noi.” [semnat neinteligibil, n.n.]Tyukody Mihály a fost preot romano-catolic ºi profesor de liturghie la Institutul Teologic Romano-Catolicdin Alba Iulia. A fost înlãturat din aceastã poziþie în 1965, în urma presiunilor exercitate de Securitate.În documente apare ºi ca „Tukody”.

61 Temerile lui Pálfi Géza în acest sens nu erau întemeiate.62 Este vorba, probabil, de poetul Kányádi Sándor.

acesta sã-ºi trimitã copiii la ore de catehizare. Cu ocazia vizitei fãcute la Cluj a fostîmpreunã cu Simon ªtefan. [....]

Din strãinãtate primeºte materiale prin intermediari dar, în acelaºi timp a primitmateriale ºi de la Marton Aron.

Se bucurã de încrederea episcopului Marton Aron care în diverse situaþii i-a luatapãrarea, dar nu este agreat de Jakab Anton la adresa cãruia Palfi G. a discutat înmod negativ.

Având în vedere cã Palfi Gheza are manifestãri naþionalist-iredentiste, cã poateinfluenþa în continuare în acest spirit elevii cantori propun urmãtoarele:

1. Sã se treacã la anchetarea ºi avertizarea sa folosind în acest sens declaraþiiledate de elevii cantori cum cã în prezenþa lui, în luna aprilie 1977 s-au ridicat de laparohia din Mãnãºtur-Cluj cãrþi care aveau ºi un conþinut tendenþios. De asemenea,deþinem declaraþia fostului elev cantor Someºan Iuliu din care rezultã preocupãrileºi discuþiile naþionaliste. Anchetarea sa se va face la sediul organelor de securitate,invitat în afara programului de învãþãmânt ºi se va referi la:

– legãturile pe care le are cu persoane din strãinãtate, împrejurãrile în care s-aîntâlnit cu cetãþeni strãini.

– ce cãrþi cu conþinut necorespunzãtor a dat elevilor cantori ºi teologilor(referindu-ne ºi la cele de la Cluj)

– care este natura relaþiilor cu T.E., C.A. ºi Horvath Arani.63

În prima zi a anchetãrii nu i se vor pune probele de care dispunem în faþã urmândca la a doua chemare sã facem uz de ele.

2. Dupã anchetare, la avertizare propun sã fie invitat ºi directorul ºcolii de cantoriºi rectorul Nemecsec, ocazie cu care în afara celor ce privesc activitatea lui naþionalistãsã facem referire ºi la [...]. Se va face o prelucrare în sensul cã el ca preot dezbinãfamilia în loc sã o uneascã. Se va face referire la faptul cã el ca profesor a dat afarãpe cei care au avut relaþii cu persoane de sex feminin ºi ce autoritate mai are.

Consider cã acest aspect de care vor lua cunoºtinþã cei doi va fi adus la cunoºtinþaepiscopilor ºi care vor lua mãsuri. Despre aceste relaþii se va face aluzie ca faptediverse, aduse la cunoºtinþã în plus ºi nu va fi avertizat.

3. În cadrul anchetei ne vom folosi de nume a unor elevi cantori ºi teologi desprecare Palfi are suspiciuni cum sunt: Csato Wilmos, Burger, Duma Francisc, Fulop,Balisec pentru a întãri aceste suspiciuni. Pentru a întãri suspiciunea pe care o are ºiasupra lui Medec [sic!] în discuþii se va afirma faptul cã „este invidios pe cei caredeºi sunt inteligenþi sunt modeºti, chiar dacã fizicul nu-i prezintã aºa.”

4. În perioada anchetãrii ºi dupã avertizare se va urmãri reacþia celui în cauzãprecum ºi poziþia pe care o va lua cei din cadrul episcopiei ºi ºc.[olii] de cantori. Deasemenea, conform celor propuse în dosarul de urmãrire informativã „Andrei” sãaducem la cunoºtinþa episcopului auxiliar.

Specialist 2Lt. col. Chealda Vasile

142

63 Rezoluþie: „Nu! Discutãm.”

26.1978, februarie 21 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitatede preotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 245.

Declaraþie64

Subsemnatul, Palfi Gheza nãscut în 14 aprilie 1941 în Satu Mare, fiul lui Arpad[sic!], agricultor ºi Marghit, la cerere declar cele de mai jos:

Legãturi mai largi cu cetãþeni strãini nu am.Cunoºtinþele mele din Ungaria sunt Berza Laszlo65, Sonogy Sandor66 ºi Györi

Imre67. I-am cunoscut cu ani în urmã. Le-am prezentat catedrala, de la aceºtia primescdin când în când cãrþi prin poºtã.

În biblioteca mea se pot gãsi cãrþi teologice ºi de literaturã. Nu am în bibliotecãcãrþi care sã fie împotriva statului. Deoarece biblioteca noastrã este destul de modestã,obiºnuiesc sã împrumut elevilor cãrþi de teologie ºi literaturã.

Legãturi pe care le am în þarã au caracter personal. Despre acestea, nu am ce sãdeclar. Nu am legãturi cu duºmani ai statului.

Þin ore de biblie la ºcoala de cantori. În vara trecutã, cu un grup am þinut astfelde ore la parohia din Mãnãºtur.

În primãvarã am fost cu clasa în excursie. Atunci bãieþi [sic!] au primit la parohiede la paroh câte un caiet [sic!] având titlul „Este sfinþit episcopul”68 editat la sf. ep.M.A. [sic!]. În carte existã o frazã a Papa [sic!] Pius al XI-lea care se referã la activitateaîmpotriva comunismului. Aceastã frazã ar fi trebuit ºtearsã.

Cu cunoºtinþele de mai sus din Ungaria nu m-am întâlnit anul trecut ºi nici nuam cunoscut alþii. Ultima datã m-am întâlnit cu cunoºtinþele de mai sus în 1976. În1977 primeam aproape în fiecare lunã de la ele cãrþi prin poºtã.

Primesc din când în când cãrþi bisericeºti (de teologie) de la Marosi Laslo dinAustria. Nu am dat ptr. a fi citite cãrþi referitoare la Mihai Viteazu. N-am încercatsã conving pe nimeni sã renunþe la convingerile sale marxiste.

Câteva cãrþi pe care din diferite motive nu vreau sã le dau împrumut nu le þin încamera mea.

Alba Iulia, 21.02.1978Palfi Gheza

143

64 În acest volum am folosit traducerea declaraþiei în limba românã, care a fost efectuatã de ofiþerii Securitãþii.65 Berza László (1925-2008) s-a nãscut în Ungaria la Kiskunfélegyháza. A fost iniþial învãþãtor, însã în anii

’50 a început sã lucreze la Ministerul Educaþiei Populare din Ungaria. În 1954 a fost numit directorulCentrului Bibliotecar Popular. Dupã 1956 a lucrat la Biblioteca „Szabó Ervin”. A fost preocupat de istoriaoraºului Budapesta. În documente apare ºi ca „Bersza Laszlo”, „Berzo” sau „Borzo Laslo”.

66 Probabil este vorba despre scriitorul maghiar Tóth Somogyi Sándor (1923-?).67 Probabil este vorba despre un protopop din Ungaria, Imre Gyõri (n. 1943).68 Este vorba despre cartea „Szenetelik a püspököt” apãrutã în 1939 la Editura Apostol.

27.1978, februarie 22 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitatede preotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 247.

Declaraþie69

Subsemnatul, Palfi Geza, la ordin, la întrebãrile puse rãspund cele de mai jos:1. Nu am influenþat ºi nu am forþat pe nimeni sã renunþe la ideologia marxistã.

Dacã Raduly Imola mi-a scris ºi mi-a pus întrebãri cu conþinut religios am încercatsã-i rãspund la acestea. Nu m-am ocupat, din câte ºtiu, în scrisorile mele de ideologiamarxistã. În scrisoarea din 2.XI.1975 nu m-am ocupat de ideologia marxistã.

2. Nu-mi amintesc sã fi discutat cu elevii cã Constituþia þãrii nu asigurã drepturileomului. Nu obiºnuiesc sã vorbesc despre faptul cã ungurii nu au drepturi în þarã.

3. Primesc cãrþi prin poºtã. Acest lucru poate fi confirmat ºi de poºtã. Cãrþile careapar în Ungaria pot fi gãsite ºi aici în þarã. Într-o împrejurare am primit un pachetcu cãrþi din Timiºoara. Nu cunosc expeditorul ºi nu-i reþin numele. Expeditorulpachetului a scris cã sunt de la Borzo Laslo. Primesc cãrþi destul de des ºi de la GyoriImre. În felul acesta, am primit ºi cãrþile de Illyes, „Drapelele lui Rakoczi” ºi cred cãºi „Cãpitanul Feszkes”.70 Berzo ºi Somagy când m-au vizitat mi-au adus câteva cãrþiîn dar. Nu pot þine evidenþa în ce împrejurãri a[m] primit fiecare carte. Nu obiºnuiescsã dau împrumut cãrþi de Illyes. Nu ºtiu nici despre faptul cã aº fi dat împrumutniºte cãrþi despre Mihai Viteazul.

4. În schimbul cãrþilor am dat cãrþi apãrute aici ºi la mai mulþi le-am plãtit masala restaurant.

5. Dacã am vorbit elevilor despre faptul cã primesc cãrþi nu puteam decât sã lerecomand ca ºi ei sã ºi le procure prin poºtã. Nu-mi amintesc însã sã fi discutat cuei despre aceastã problemã.

6. Deþinem diafilme religioase, o parte au fost dãruite ºcolii de dl. episcop Martoniar altã parte au fost aduse de dl. episcop Marton ptr. a fi folosite de ºc.[oala] decantori. Cred cã acestea mi le-a dat mie, trebuie însã sã-l mai întreb acest lucru. Filmecare sã serveascã scopului de a arãta cã în altã parte e mai bine decât la noi nu am.Am ºi filme cu poveºti. Nu am primit benzi de magnetofon nici înregistrate ºi nicineînregistrate.

7. Nu ºtiu dacã am dat sau nu cãrþi teologilor Darvas, Penzes ºi Salat.8. Teologul Kovacs Miklos a fost o datã sau de douã ori sã viziteze teologia. Astfel

l-am cunoscut. Nu þin legãtura cu el. Nu cunosc situaþia lui de acum. Nu a produs oimpresie deosebitã asupra mea. Probabil cã el a adus cartea teologicã de Teilhard de

144

69 În acest volum am folosit traducerea declaraþiei în limba românã efectuatã de ofiþerii Securitãþii.70 Se referã la douã romane istorice care au ca subiect rãscoala lui Gheorghe Rákóczi: „A Tenkes kapitánya”

de Örsi Ferenc ºi „Rákóczi hadnagya” de Barabás Tibor.

Chardin „Demnitatea omului”. A luat masa la teologie ºi probabil cã i-am dat una saudouã cãrþi apãrute la noi.

9. Nu împrumut fiecare carte. De unele îmi pare rãu, mi-e teamã cã se pierd, altelegãsesc cã sunt prea ºtiinþifice ptr. elevi iar altele trateazã probleme teologicecontroversate. Din principiu nu împrumut elevilor cãrþi de Illyes.

Alba Iulia, 22.02.[19]78Palfi Geza

145

28.1978, februarie 24 – Declaraþie datã în faþa organelor de Securitatede preotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 251.

Declaraþie71

Subsemnatul, Palfi Géza nãscut la 14 apr. 1941, cu domiciliul în A. Iulia str. MihaiViteazul nr. 21 declar urmãtoarele:

Fiind chemat la organele de securitate ºi mi-a atras atenþia [sic!] cã în activitateamea s-a [sic!] întâmplat unele lucruri care contravin legilor þãrii.

De asemenea, mi-a atras atenþia cã am comentat necorespunzãtor situaþianaþionalitãþii conlocuitoare din þara noastrã, am procurat unele materiale cu conþinutnecorespunzãtor cu care de asemeni, am intrat în conflict cu legile þãrii.

Mi-au spus cã am sfãtuit ºi pe alþii sã procure materiale cu conþinut necorespun-zãtor. Faþã de avertizarea fãcutã, poziþia mea este urmãtoarea:

Dacã avertizarea de mai sus ar rãspunde realitãþii, m-aº angaja sã nu mai comitasemenea acte. Dar însã [sic!] consider cã nu sunt vinovat, nu am ce rãspunde.

A. Iulia, 24.II.1978Pálfi Géza

146

71 În acest volum am folosit traducerea declaraþiei în limba românã efectuatã de ofiþerii Securitãþii.

29.1978, [februarie] – Raport privind modul cum a decurs avertizareapreotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 246.

Raport privind avertizarea numitului Palfi Geza din Alba Iulia24.02.197872

Profesorul Palfi Geza de la ºc.[oala] de cantori din Alba Iulia, lucrat prin dosarde urmãrire informativã a fost semnalat cu manifestãri naþionalist-iredentiste ºipreocupãri de procurare a unor materiale din exterior, care au conþinut necorespun-zãtor, împrumutând din aceste cãrþi unor elevi cantori ºi teologi.

Cu ocazia anchetei efectuate a recunoscut cã prin intermediul unor cetãþeni strãinia procurat materiale apãrute în strãinãtate ºi a vorbit teologilor despre aceastãpreocupare. Nu a recunoscut cã a împrumutat teologilor materiale cu conþinutnecorespunzãtor ci numai materiale teologice.

Despre deplasãrile sale a arãtat doar cã în primãvara anului 1977 fiind în excursiecu elevii de la ºcoala de cantori în Cluj a preluat de la parohia Mãnãºtur cãrþi privindsfinþirea episcopului Marton Aron în care au existat ºi expresii despre care nu trebuiasã ia cunoºtinþã elevii, apreciind cã s-a greºit.

Nu ºi-a recunoscut activitatea sa privind comentarea tendenþioasã ºi denaturatãa situaþiei populaþiei maghiare din România. Cu ocazia avertizãrii [din 24.02.1978]la care au fost invitaþi sã participe Huber Iosif - rectorul inst.[itutului] teologic, BakosMihai - directorul ºcolii de cantori ºi împuternicitul judeþean al cultelor, i s-a atrasatenþia cã activitatea sa contravine normelor legale ºi avertizat cã în viitor vor fi luateºi alte mãsuri. A dat declaraþie scrisã cã faptele asupra cãrora a fost avertizat, dacãsunt adevãrate le va înlãtura.

[semnat de maiorul Vasile Chealda, n.n.]

147

72 Rezoluþie: „Raportat la C.I.D., Serviciul central de analizã-sintezã, Direcþia I ºi la Buletin.”

30.1978, aprilie 15 – Notã de analizã a „cazului” Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 284.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Securitate Ex.[emplar] nr. __005430/15.04.1978

Notã privind datele ce se deþin în legãturã cuPalfi Geza din Alba Iulia73

Palfi Geza – este nãscut la 14 aprilie 1941 în Satu Mare, judeþul Harghita, denaþionalitate maghiarã, cetãþenie românã, preot romano-catolic, în prezent profesorla ªcoala de cantori romano-catolici, domiciliat în Alba Iulia, str. Mihai Viteazul nr.21. A absolvit Institutul teologic din Alba Iulia în 1964, funcþionând în calitate decapelan la Tg. Mureº pânã în 1971 când, la intervenþia lui Marton Aron, este adusprofesor la ªcoala de cantori. În 1970 a iniþiat constituirea unei grupãri religioase înrândul preoþilor tineri cu scopul intensificãrii acþiunilor mistice.

Din lucrarea sa informativã a rezultat cã este un element fanatic, cu concepþiinaþionalist-iredentiste, imprimând ºi în rândul elevilor cantori ºi teologilor asemeneaconcepþii. În acest sens [le] împrumuta cãrþi procurate din strãinãtate ºi le-a vorbitdespre aºa-zisa lipsã de libertate pentru maghiarii din România ºi cã s-ar duce oacþiune de românizare.

Viziteazã periodic pe Marton Aron de la care primeºte spre studiu materialeapãrute în strãinãtate. Deþine la domiciliu materiale cu conþinut necorespunzãtorluând mãsuri de ascunderea [sic!] lor în perioada în care a fost cercetat ºi avertizatSimon ªtefan.

Relaþiile sale sunt în special din rândul preoþilor tineri, dar ºi din afaradeservenþilor cultului. Astfel, întreþine relaþii cu scriitori de naþionalitate maghiarã(Bajor Andon, Gyorgy Deneº, Horvath Arany) în anul 1975 fiind iniþiatorul invitãriiunor scriitori la institutul teologic.74

Este vizitat de persoane din R.P.U. ºi primeºte prin intermediari materiale apãruteîn strãinãtate. În luna februarie 1978 a fost avertizat dar în discuþiile purtate cuMarton Aron, dupã avertizare a afirmat cã „cineva trebuie sã-ºi asume rãspundereapentru a spune elevilor adevãrul.” Discutând pe aceastã temã cu Eross Ludovic, PalfiGeza a precizat „acþiunea trebuie continuatã de Simon ªtefan care sã le vorbeascã

148

73 Rezoluþie: „S.[erviciul] 1 - Vã atrag atenþia sã acþionaþi în direcþia celor aprobate de tov. gr. mr. D.[umitru]Tãbãcaru, adicã pt. înlãturarea lui din Institut aºa cum am procedat cu ani în urmã cu Tyukody. Dv. veniþicu propuneri concrete în acest sens. Deci aceasta sã fie ideea principalã pe baza cãreia vom acþiona.Prezentaþi-mi un nou material cu tot ceea ce ºtim despre acest Palfi. Materialul îl vom înainta la Dir.[ecþia]I pt. sesizarea Departamentului Securitãþii în continuare prin [neinteligibil]. Termen: 24.04.1987.”

74 Printre cei invitaþi s-au numãrat: Fodor Sándor, Kányádi Sándor, Beke György.

cantorilor despre istoria Ungariei, despre datele istorice importante, despre Arpad75,evenimentele din 124176, 152677, 184978, 195679.”

În luna februarie 1978, profesorul Palfi Geza ºi Vencser Ladislau au fost contactaþide un profesor din Eger80 ºi discuþiile purtate duc la concluzia cã acesta nu este strãinde acþiunea „Focolarini”81 ºi cã se intenþioneazã organizarea unor grupe în rândulcantorilor ºi teologilor.

Se bucurã de popularitate în rândul teologilor ºi aceasta datoritã faptului cã invitãpe cei de încredere la domiciliul sãu, împrumutându-le cãrþi ºi servindu-i cu cafea.

Specialist I,Locot. colonel

Chealda VasileR.D. 073/285din 15.04.19782 ex.[emplare]/MA

149

75 Árpád (850-907) a fost liderul triburilor maghiare ºi fondatorul dinastiei arpadiene. În jurul anului 890,ºapte triburi maghiare l-au ales pe Árpád lider comun în Etelköz (regiunea celor cinci fluvii – aflatã peteritoriul Republicii Moldova, Ucrainei ºi Rusiei de azi). Sub conducerea lui Árpád, în anii 900-901 triburilemaghiare au trecut Carpaþii ºi s-au aºezat în Câmpia Panoniei.

76 În anii 1240-1241 are loc marea invazie a mongolilor conduºi de Batu-han, care au devastat estul ºi centrulEuropei, inclusiv regatul maghiar.

77 La 25.08.1526 are loc bãtãlia de la Mohács în care trupele Regatului Ungariei conduse de regele Ludovical II-lea au fost învinse de armatele Imperiului Otoman conduse de sultanul Suleiman Magnificul. Aceastãbãtãlie a însemnat eliminarea Ungariei din rândul marilor puteri ale centrului ºi estului Europei. La29.08.1541 Ungaria rãsãriteanã a fost transformatã în paºalâc.

78 Revoluþia maghiarã izbucnitã la 15.03.1848 a avut scopul de a pune bazele unui stat naþional maghiarindependent de Austria. În lupta de la ªiria, lângã Arad din 13.08.1849 trupele ungare au fost zdrobitede armata rusã care a intervenit împotriva revoluþionarilor în virtutea înþelegerilor existente între celetrei mari puteri europene reunite în Sfânta Alianþã.

79 Revoluþia maghiarã din toamna anului 1956 (23.10-11.11) a fost îndreptatã împotriva dictaturii comunisteºi a ocupaþiei sovietice. Ea a început cu manifestãrile paºnice ale studenþilor nemulþumiþi de conducerealiderului comunist Mátyás Rákosi. În pofida unor succese iniþiale, revoluþia a fost înãbuºitã datoritãintervenþiei în forþã a trupelor sovietice.

80 Tomka Ferenc.81 Focolarinii, miºcare religioasã (denumirea oficialã Opera Mariae) în sânul Bisericii Catolice la care participã

bãrbaþi ºi femei care doresc sã trãiascã o viaþã conformã cu Evanghelia ºi îndeosebi „sã trãiascã virtuteaiubirii ºi unitatea în spiritul lui Iisus”. Miºcarea a fost înfiinþatã de o învãþãtoare din Trento (Italia), ChiaraLubich în anul 1943. Focolarinii au fost aprobaþi în 1962 de papa Ioan al XXIII-lea. Astãzi sunt prezenþiîn peste 100 de þãri de pe toate continentele. Pr. Ioan Tamaº, Mic dicþionar creºtin catolic, Editura Sapientia,Iaºi, 2001, p. 113.

31.1978, [mai] – Notã de analizã a D.U.I. „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 285.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Securitate

Notã – privind analiza dosarului de urmãrire informativã deschisla data de 21.12.1972 asupra numitului Palfi Gheza

Pe baza ordinului dat cu prilejul controlului de fond, efectuat la organul desecuritate Alba, de a se analiza dosarele de urmãrire informativã mai vechi de un an;

Azi,_____1978, din analiza efectuatã am constatat urmãtoarele:Dosarul de urmãrire informativã a fost deschis în luna decembrie 1972 cu scopul

de a stabili dacã desfãºoarã activitate duºmãnoasã. Din lucrarea sa a rezultat cã esteun element duºmãnos, potenþial, a iniþiat acþiuni cu caracter naþionalist în rândulelevilor cantori iar în anturajul sãu comenteazã în mod naþionalist-iredentist situaþiapopulaþiei maghiare din România. Are relaþii cu cetãþeni strãini ºi primeºte materialedin strãinãtate.

Pe baza materialelor obþinute, în luna februarie 1978 a fost avertizat. Mãsura luatãa determinat doar întreruperea unor acþiuni ºi nu renunþarea la ele, poziþieexteriorizatã faþã de Marton Aron. Având în vedere situaþia informativ-operativã seimpune a se acþiona pentru:

- determinarea lui sã nu întreprindã acþiuni naþionaliste organizate în rândulelevilor cantori sau teologilor.

- înlãturarea lui de la ºc.[oala] de cantori ºi institutul teologic pentru a nu maiavea posibilitate[a] sã acþioneze în acest mediu.

Pentru realizarea acestora apreciez util a se lua urmãtoarele mãsuri:1. Vizitarea periodicã la domiciliu a lui Palfi Gheza abordând discuþii privind

preocupãrile sale, unele acþiuni iniþiate pe plan intern ºi local etc. Contactarea se vaface la ore la care nu este ocupat în procesul de învãþãmânt. Prin aceste contactãriurmãrim atât menþinerea lui într-o stare de teamã [în] a întreprinde acþiuni cât ºi acrea discuþii în jurul sãu privind vizitele primite din partea unui ofiþer de securitate.În funcþie de cele ce le va relata episcopului, se va iniþia ºi rãspândirea unor versiunice ne intereseazã privind aprecierea unor persoane sau combaterea atitudinii unora.

2. Se va solicita Dir.[ecþiei] I pentru a interveni la Departamentul cultelor ptr.retragerea numirii de profesor la ºc.[oala] de cantori ºi institutul teologic. Se vaargumenta prin necesitatea înlãturãrii posibilitãþii de a influenþa negativ persoaneledin acest mediu.

3. Pentru a crea o repulsie din partea episcopului auxiliar Jakab A. faþã de PalfiG. i se va aduce la cunoºtinþã acestuia poziþia sa refractarã faþã de deservenþii mai

150

în vârstã ai cultului ºi preocupãrile [sic!] introducerii unui curent nou în institut decãtre cei tineri. Acest lucru se va face prin trimiterea unei scrisori preotului KovacsBela82 din Braºov, legãturã apropiatã a episcopului auxiliar Jakab Antal. Conþinutulscrisorii va fi prezentat, stabilindu-se cu I.[nspectoratul] J.[udeþean] Braºov modul deacþiune având în vedere cã K.B este în atenþia I.[nspectoratului] J.[udeþean] Braºov.

4. Pentru stabilirea unor relaþii ce-l compromit faþã de superiorii sãi, se va solicitasupravegherea sa cu ocazia deplasãrilor pe care le face în diacezã.

5. Împreunã cu I.[nspectoratele] J.[udeþene] Harghita ºi Mureº se vor stabilipersoanele din rândul preoþilor care nu agreeazã pe Palfi Gheza ºi se va stabili decomun acord modul în care se va acþiona pentru ca aceºtia sã ia poziþie faþã de el.

Atenþie deosebitã se va acorda verificãrii relaþiilor sale cu cetãþeni strãini avândîn vedere informaþia privind iniþierea, la indicaþia acestora, a unor cercuri în rândulelevilor cantori ºi teologi.

Lt. col. Chealda Vasile

151

82 Kovács Béla.

32.1978, mai 23 – Adresã prin care Inspectoratul Judeþean Alba -Securitate informeazã Direcþia I despre „cazul” Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 303.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Serviciul I Ex.[emplar] nr. 2Nr. C.V./005746 din 23.05.1978

Cãtre,Ministerul de Interne - Direcþia I Bucureºti

În cadrul ªcolii de cantori ºi Institutului teologic romano-catolic din Alba Iuliafuncþioneazã în calitate de profesor numitul Palfi Geza - în vârstã de 37 ani, absolvental Institutului teologic romano-catolic din Alba Iulia, promoþia 1964, lucrat prin dosarde urmãrire informativã.

Din lucrarea acestuia a rezultat cã este un element cu concepþii naþionalist-iredentiste, bucurându-se de încrederea episcopului Marton Aron care, de fapt, l-aadus în funcþia de profesor în anul 1971. Fiind un element activ pe linia cultuluiromano-catolic, a fost folosit frecvent de episcopul Marton Aron pentru unele misiunireligioase ocazii ce i-au permis sã menþinã legãturi cu persoane din diverse localitãþi.

Având concepþii naþionalist-iredentiste, a iniþiat în rândul elevilor cantori ºiteologilor acþiuni care au avut drept scop menþinerea unei atmosfere favorabilespiritului naþionalist. În acest sens, în mod voalat a prezentat în faþa elevilor cantoriîn mod denaturat situaþia populaþiei maghiare din România, prezentând-o ca lipsitãde drepturi. În acelaºi scop, a împrumutat elevilor cantori ºi unor teologi cãrþi cuconþinut necorespunzãtor editate în strãinãtate ºi procurate de cel în cauzã prinintermediari. Pentru a se bucura de simpatie din partea cantorilor ºi teologilor asusþinut unele doleanþe ale acestora, a împrumutat bani ºi într-o perioadã invita ladomiciliul sãu teologi de încredere pe care-i servea cu mici atenþii.

Din informaþiile obþinute prin mijloace speciale a rezultat cã acþioneazã premeditatpentru a crea o atmosferã propice acþiunilor naþionalist-iredentiste, dar o camufleazãsub masca acþiunilor cu caracter religios, de intensificare a studiului bibliei.

Viziteazã periodic pe Marton Aron, luând cunoºtinþã de poziþia naþionalist-iredentistã a acestuia rãspândind-o apoi în anturajul sãu. Astfel, despre acþiunea deînlãturare a teologilor care nu sunt de naþionalitate maghiarã iniþiatã de Marton Aron,profesorul Palfi Geza a vorbit numiþilor: Simon ªtefan, Jakubini Gheorghe ºi VencserLadislau, prezentând-o ca fiind necesarã pentru menþinerea unitãþii în rândul ºcoliide cantori ºi institutul teologic.83

152

83 Dupã spusele foºtilor sãi colegi, Pálfi sprijinea, de fapt, pe toþi elevii, indiferent de originea lor naþionalã,dacã aceºtia erau de bunã credinþã. Afirmaþiile de sus se referã la eliminarea teologilor (inclusiv a celorde origine românã sau germanã) care erau suspectaþi de colaborare cu Securitatea.

Deþine la domiciliu cãrþi cu conþinut necorespunzãtor privind [sic!] asemeneapublicaþii chiar de la episcopul Marton Aron. Are relaþii cu persoane din strãinãtateºi în special din R.P. Ungarã de la care primeºte materiale. În luna februarie 1978,fiind contactat de o persoanã din Eger (R.P. Ungarã) împreunã cu Vencser Ladislau- au discutat despre iniþierea unor grupuri în rândul teologilor ºi cantorilor, discuþiilepurtate ducând la concluzia cã existã legãturã cu acþiunea „Focolarini”. Deþine ladomiciliu cãrþi cu conþinut necorespunzãtor privind [sic!] asemenea publicaþii chiarde la episcopul Marton Aron. Are relaþii cu persoane din strãinãtate ºi în special dinR.P. Ungarã de la care primeºte materiale. În luna februarie 1978, fiind contactat deo persoanã din Eger (R.P. Ungarã) împreunã cu Vencser Ladislau - au discutat despreiniþierea unor grupuri în rândul teologilor ºi cantorilor, discuþiile purtate ducând laconcluzia cã existã legãturã cu acþiunea „Focolarini”.

Pe baza materialelor documentare obþinute în 24.02.1978, numitul Palfi Geza afost cercetat ºi avertizat. Din informaþiile obþinute dupã avertizare, rezultã cã deteama luãrii unor mãsuri, a întrerupt acþiunile sale, Marton Aron recomandându-i sãnu se expunã în asemenea împrejurãri. Informaþiile din sursa „Urania” reflectã faptulcã el nu va renunþa la organizarea unor acþiuni care sã creeze o atmosferã propiceactivitãþii cu caracter naþionalist afirmând faþã de Marton Aron: „Cineva trebuie sã-ºiasume rãspunderea pentru a spune elevilor adevãrul. Acþiunea trebuie continuatã deSimon ªtefan care sã vorbeascã cantorilor despre istoria Ungariei”.

Având în vedere influenþa negativã pe care o poate exercita ºi în viitor profesorulPalfi Geza în rândul elevilor cantori ºi teologilor prin menþinerea unui climat favorabilacþiunilor naþionalist-iredentiste, propunem a se interveni la Departamentul cultelorpentru retragerea numirii sale ca profesor. Concomitent de cãtre noi se va acþionapentru crearea unui climat nefavorabil acþiunilor iniþiate de Palfi Geza ºi determinareaunor discuþii de blamare ºi izolare a lui.

ªeful inspectoratului, ªeful SecuritãþiiColonel, Locot. colonel,Dumitrescu Dumitru Rotariu Iulian

153

33.1978, septembrie 2 – Stenograma unei convorbiri purtate de PálfiGéza cu episcopul Márton Áron.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 92-93.

Red.[at] din lb. maghiarã Data: 2.09.1978Nr. file Strict secretNr. post: 6 Ex.[emplar] unicNr. 0022199/ Indicativ: 138/C.V.

„Urania”84

La ora 17.00 ob.[iectivul] a intrat în birou împreunã cu pr. Palfi Geza care îispunea urmãtoarele:

M-a întrebat unde am fost în 18 august. Am considerat cã nu are nici un sens sã-ispun unde am fost. I-am spus: „La revedere!” ºi cu asta am plecat. Mi-a spus de câtevaori „Sã ºtiþi cã greºiþi!” adicã cã [sic!] greºesc purtându-mã astfel cu el. ªi acum asosit asta.

Ob.[iectivul]: De asta te cheamã acum. Vrea sã te certe.P.[álfi]: Sigur! Se vede cã acum acesta este procedeul, sã opreascã oamenii pe

stradã ºi sã discute oriunde. Poate asta vrea sã aibã ºi caracter de compromitere.Fiindcã chiar ºi studenþilor li se spune la armatã sau în alte pãrþi cã ei sunt în relaþiibune cu cutare profesor sau cu cutare ºi cã cutare le dã lor dreptate ºi aºa mai departe.

Ob.[iectivul]: Ce scrie aici?P.[álfi]: Numele meu ºi adresa ºi Ministerul de Interne - Securitate. Aici este

numele Palfi Geza – Bibliotecii nr. 3. Este ºters unde scrie Miliþie ºi s-a scrisSecuritate.

Ob.[iectivul]: Nu ºtiu cum ar fi mai bine. Poate aºa ar fi mai bine.P.[álfi]: Dacã mã duc sau dacã nu mã duc?Ob.[iectivul]: Dacã nu te duci.P.[álfi]: Dacã vã amintiþi, în urmã cu 4 ani s-a mai întâmplat aºa. Prima datã m-am

dus ºi a doua oarã nu m-am dus ºi dupã aceea 4 ani nu s-a întâmplat nimic. La începutmi-a fost teamã cã în vreo searã mã pândesc ºi mã bat, fiindcã de la ei te poþi aºtepta.M-am gândit cã nu-mi pot face nimic dacã nu mã duc. Ca sã mã cheme trebuie sãaibã motive concrete. Numai ca sã stea de vorbã cu mine, nu este un motiv. Deci,trebuie sã aibã motive serioase. În cel mai rãu caz, dacã nu mã duc, vor veni ºi-mivor face percheziþie domiciliarã. Sau mã pândesc ºi mã bat undeva.

Ob.[iectivul]: Nu cred cã te vor bate.P.[álfi]: Dacã nu mã duc, situaþia acum nu este de naturã sã mã sileascã.

154

84 Rezoluþie: „Imediat mãsuri de instalare a T.O. la domiciliul acestui element [Pálfi Géza, n.n.]. Începe sãdevinã tot mai interesant. 7.09.1978.”

Ob.[iectivul]: Da, cred cã ai dreptate. Ai dreptate cã nu se poate trimite o asemeneainvitaþie decât dacã au motive concrete.

P.[álfi]: Sigur! M-am gândit dupã aceea ºi mi-am amintit ce a fost în 18 august.Dupã masã a fost la mine Andras Imre85 ºi l-am condus afarã. Avea maºina în faþabisericii ortodoxe ºi l-am condus pânã acolo. Este iezuitul acela din Viena. Probabilcã au vãzut asta. ªi cei din Ciceu au fost atunci la mine ºi dimineaþa i-am condus lagarã. Dimineaþa am dormit fiindcã noaptea am dormit puþin. Poate dimineaþa el m-acãutat ºi de aceia m-a întrebat unde am fost în 18. Dacã nu mã oprea cu asta, poateaº fi schimbat câteva cuvinte cu el, dar nu îmi place sã fiu oprit astfel pe stradã. Eraindividul acela care m-a împins în maºinã noaptea la Tg. Mureº. Poate vã amintiþi.

Ob.[iectivul]: Da.P.[álfi]: Dacã totuºi se leagã de mine, am sã-i spun dacã este cinstit sã fie þinut

noaptea în maºinã un om, fãrã nici un motiv. Pentru mine este importantã pãrereadvs. fiindcã toþi ceilalþi spun sã mã duc. ªi când l-am lãsat în faþa catedralei, toþi auspus cã trebuia sã stau de vorbã cu el. Dar mã vãd elevii sau alþii ºi ce pãrere audupã aceea de mine.

Ob.[iectivul]: Probabil cã acum vrea sã discute despre atmosfera asta din Ardeal.Asta îi neliniºteºte acum.

P.[álfi]: Nici nu spun nimãnui cã am primit o asemenea invitaþie ºi nu mã duc,fãrã sã spun nimãnui nimic.

Ob.[iectivul]: Bine.P.[álfi]: Îmi pare rãu cã nu i-am spus celui în uniformã de miliþie care mi-a adus-o.

Dar am fost atât de surprins, încât nici n-am putut vorbi ºi pe moment nu mi-am datseama cã ar trebui sã fac asta. M-am gândit însã cã nu ºtiu nimic ºi cã nu au ce-mi face.În judecatã nu mã pot da decât dacã au ceva concret. În ultimele cinci luni ºi chiar înainte,n-am fãcut nimic care sã fie împotriva statului. Acum patru luni am fost acolo.

Ob.[iectivul]: Poate îi neliniºteºte ºi faptul cã au fost aici cei din Ungaria ºi oarede ce au venit. Îi neliniºteºte asta, fiindcã vãd cã relaþiile dintre cele douã state nusunt bune.86 Vom vedea însã cum vor evolua lucrurile.

P.[álfi]: Deci rãmâne hotãrât sã nu mã duc.Ob.[iectivul]: Bine. Poþi face referire la faptul cã m-ai întrebat pe mine.P.[álfi]: Dar ei n-au de unde sã ºtie cã v-am întrebat pe dvs., doar dacã nu aud

acum totul.Ob.[iectivul]: Da.Dupã aceastã discuþie Palfi a ieºit din birou.

C.L

155

85 András Imre.86 În pofida faptului cã fãceau parte din acelaºi bloc politic ºi militar, în a doua parte a anilor ’70 relaþiile

dintre România ºi Ungaria s-au înrãutãþit. În schimb, relaþiile elitei maghiare din România cu Ungaria audevenit tot mai strânse, fapt care a stârnit nemulþumirea conducerii P.C.R. Iritarea autoritãþilor românea sporit în anii ’80, când Ungaria a iniþiat o serie de campanii de propagandã împotriva regimuluiCeauºescu. Földes György, Magyarország, Románia és a nemzeti kérdés 1956–1989, Napvilág Kiadó,Budapest, 2007.

34.1978, septembrie 21 – Stenograma unei convorbiri purtate de PálfiGéza cu episcopul Márton Áron.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 94.

Red.[at] din lb. maghiarã Data: 21.09.1978Nr. file: 1 Strict secretNr. post: 6 Ex.[emplar] unicNr. 0022199 Indicativ: 138/C.V.

„Urania”

La ora 17.00 ob.[iectivul] a intrat în birou discutând cu pr. Palfi urmãtoarele:Ob.[iectivul]: ªi în ce constã amenda?P.[álfi]: 50 lei dacã achit în termen de 48 de ore ºi 500 lei, dacã nu achit.Ob.[iectivul]: Atunci plãteºte cei 50 lei.P.[álfi]: Dar trebuie sã mã duc ºi jos. Aºa scrie, sã mã duc azi dupã-masã. Azi nu

mã pot duce fiindcã este conferinþã ºi nu ºtiu ce sã fac. Dacã omul ar ºti cã se duceodatã ºi rezolvã, ar fi bine, dar eu în ultimii 7 ani am fost la ei cel puþin de 9 ori.

Ob.[iectivul]: Pãi du-te ºi spune-le cã ai conferinþã.P.[álfi]: I-am spus respectivului cã nu mã duc, fiindcã am conferinþã ºi atunci mi-a

spus sã mã duc mâine la ora 8.Ob.[iectivul]: Atunci du-te la 8.P.[álfi]: Dar, excelenþã, dacã mã duc mâine la 8, peste douã luni mã pot chema

din nou.Ob.[iectivul]: Se poate. Dar de asta nu existã scãpare. În astfel de sistem trãim.

Sunt expuºi la acestea.P.[álfi]: Bine, dar acum nu este vorba de apãrarea persoanei mele. Nu au cumva

ceva cu care sã ne învinovãþeascã?Ob.[iectivul]: Nu au. Aici este vorba numai de rezistenþa personalã.P.[álfi]: Fiindcã dacã mã duc acum, sunt convins cã peste 2-3 luni mã vor chema

din nou.Ob.[iectivul]: Este posibil. Dar cele 2-3 luni reprezintã totuºi timp. Trãim sub

dominaþie poliþieneascã.P.[álfi]: Mâine am ºi orã, aºa cã i-am ºi spus respectivului cã am ºi orã.Ob.[iectivul]: Cu asta vei începe ºi mâine. Ai orã ºi gata. Nu-þi pot da alt sfat.

Trãim sub dominaþie poliþieneascã, suntem expuºi neplãcerilor.P.[álfi]: Da. Dacã aº fi la o parohie, eu nu m-aº duce ºi plãti [sic!] nici amenda.

Aº aºtepta hotãrârea tribunalului.Ob.[iectivul]: Aºteapt-o, nu-mi pasã. Amenda þi-o pot plãti eu.P.[álfi]: Nu este vorba de asta. Am ºi eu 50 de lei. Nu de asta depinde.

156

Ob.[iectivul]: Nu, nu, este vorba de principiu. Nu vãd însã cum te-ai putea eschiva.P.[álfi]: ªi dacã vor spune cã trebuie sã mã duc ºi poimâine, trebuie sã mã duc ºi

poimâine. ªi în primãvarã am fost de trei ori, una dupã alta. În trei dupã amieze.Ob.[iectivul]: Acum ei sunt ºi supãraþi pe tine, fiindcã ai îndrãznit sã li te opui.

Spune-le cã ai fãcut-o la sfatul meu. Spune-le cã m-ai întrebat pe mine.P.[álfi]: Da. S-ar putea sã nici nu mã duc mâine, ci dacã îmi trimit încã o invitaþie,

mã duc. De fapt, eu nu am promis pentru mâine dimineaþã. Am spus cã s-ar puteasã mã duc. Voi vedea ce voi face.

Ob.[iectivul]: Tu trebuie sã hotãrãºti. N-ai ce face.Dupã aceastã discuþie, Palfi a plecat.

C.L.

157

35.1978, septembrie 22 – Stenograma unei convorbiri purtate de PálfiGéza cu episcopul Márton Áron.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 95-96.

Red.[at] din lb. maghiarã Data: 22.09.1978Nr. file: 2 Strict secretNr. post: 6 Ex.[emplar] unicNr. 0022199Indicativ: 142/C.V.

„Urania”

Postul ILa ora 10.15 ob.[iectivul] a intrat în birou, discutând cu pr. Palfi urmãtoarele:P.[álfi]: ªi dacã am discutat probleme care ar fi putut fi publicate în presa strãinã

ºi care ar leza România.Ob.[iectivul]: Dar cu ce ar putea leza România?P.[álfi]: Nu ºtiu, fiindcã eu o iubesc, o respect, încât…Ob.[iectivul]: Hm!P.[álfi]: ªi pe urmã ce legãturi cu persoane din strãinãtate am, fiindcã mi-au mai

atras atenþia ºi cel mai mult au insistat cã de ce nu i-am informat pe ºefii mei bisericeºtidespre legãturile mele cu persoane din strãinãtate. Am scris acolo – fiindcã a trebuitsã dau o declaraþie – cã la noi nu existã acest obicei. Mi-au spus cã dacã vin acasãsã vã informez imediat. Existã o lege ºi ºtiu ºi eu cã trebuie informat protocolul. Aºami-au spus cã existã o asemenea lege.

Ob.[iectivul]: Eu nu ºtiu nimic.P.[álfi]: Eu am spus cã voi veni la dvs. ºi vã voi spune.Ob.[iectivul]: ªi eu îmi asum rãspunderea.P.[álfi]: Eu am spus doar cã vin acasã ºi vã spun.Ob.[iectivul]: Dar ºi cetãþeanul are drepturi.P.[álfi]: I-am întrebat acum dacã sã scriu cã am un prieten foarte bun din Ungaria

care a fost de douã ori aici ºi a stat la hotel, aºa cã oricum ºtiu despre el. Am scriscã m-am întâlnit cu el ºi am întrebat dacã sã-i scriu ca sã nu mai vinã. Mi-au spus sãnu-i scriu, dar am rãspuns cã asta înseamnã sã mã cheme din nou ei. A spus cã numã cheamã dacã nu vorbesc lucruri care ar ponegri România. Asta ar însemna cã mãpot chema cã am vorbit astfel de lucruri. Pe urmã cã am condus strãini în Oradea,Arad, Satu-Mare când eu nici nu am umblat prin aceste oraºe anul acesta.

Ob.[iectivul]: Bine, dar cea mai mare parte a problemelor sunt invenþii.P.[álfi]: Tocmai asta este îngrozitor. Acum însã mã simt foarte bine. M-am uºurat

acum, dar îngrozitor este faptul cã omul este expus la…

158

Ob.[iectivul]: Aceastã umilire.P.[álfi]: ªi el ºtie asta. El m-a vãzut eventual cu Andras Imre. Cu altul nu putea

sã mã vadã. Pe Andras Imre l-am condus afarã ºi putea sã vadã, dar alþii n-au fost ºinu avea ce sã vadã.

Ob.[iectivul]: Dacã te mai cheamã, spune-le cã ai discutat ºi cã episcopul a spuscã ºi cetãþeanul are dreptul la libertate.

P.[álfi]: Da. Acum eu nici nu m-am referit la dvs. Am spus cã prima datã cândm-au chemat nu m-am dus – ceea ce pe jumãtate este adevãrat – fiindcã la teologieera reciclare. M-a întrebat dacã am condus eu. Am spus cã nu, dar în asemeneaîmprejurãri toatã lumea poate avea de lucru. A acceptat asta. I-am spus cã nu estecorect cã am fost amendat cu 50 de lei fiindcã eu am avut o treabã foarte serioasã.

Ob.[iectivul]: Þi-au luat banii?P.[álfi]: Încã nu i-am depus. S-a mirat cã am fost amendat numai cu 50 lei. Mã

bucur cã m-am dus. Este mai rãu când omul nu ºtie ce este. Eu ºtiu cã n-am fãcutnimic, dar nu se ºtie niciodatã ºi bãnuiala mea este cã ãºtia au tãbãrât acum pe mineºi acum când au chef mã cheamã.

Ob.[iectivul]: Poate totuºi nu te mai cheamã. Dupã comportarea ta nu te maicheamã. Eu am considerat necesar sã te duci azi, fiindcã din faptul cã te-au amendats-a vãzut cã nu au vrut sã-þi dea amendã mare. Poate nici nu au dreptul.

P.[álfi]: Mi-a arãtat o carte micã, cu pasajul care prevede cã mã pot amenda. Arfi trebuit sã citesc douã pagini ca sã mã lãmuresc, dar nu am putut. Asta a fost,domnule episcop. Altceva nimic.

Ob.[iectivul]: Acum ai fost acolo?P.[álfi]: La ora 8. Le-am spus cã la 9 am orã ºi a fost foarte neplãcut, fiindcã am

fugit acasã sã þin ora ºi copiii nu erau nicãieri, fiind plecaþi la muncã voluntarã. Mãgândeam cã ei vor supraveghea acum ºi vor vedea cã nu am orã. Dimineaþa n-amºtiut însã cã copiii vor pleca.

Ob.[iectivul]: Bine, le spui cã n-ai ºtiut cã copiii au plecat la muncã.P.[álfi]: Nu mi-ar place ca într-un lucru atât de minor sã mã prindã cã am minþit.Ob.[iectivul]: Toatã problema este neplãcutã. Þi-am spus sã te duci la ei, fiindcã

eu nu te pot apãra.P.[álfi]: Nici nu m-am gândit la asta. ªtiþi despre ce este vorba în mod practic?

Cred cã nimeni nu aºteaptã ca dvs. sã-l apãraþi, fiindcã, în definitiv, sunt deja maturºi eu trebuie sã hotãrãsc ce fac. Ar fi o copilãrie sã aºtept ca episcopul sã mã apere.Dar, dupã pãrerea mea în problema aceasta nu existã o linie cum sã te comporþi. Artrebui deci sã se stabileascã o linie de conduitã.

Ob.[iectivul]: Dar de asta nu te poþi apãra nicicum. Acesta este sistemul.P.[álfi]: Eu chiar mã supãr dacã un preot spune cã episcopul i-a spus sã facã aºa

sau altfel. Mie conºtiinþa trebuie sã-mi spunã ce sã fac, nu episcopul. Episcopul îmipoate da doar un sfat, dar eu sunt un om matur ºi trebuie sã hotãrãsc. Aºa cã eu nicinu m-am gândit la asta. Nici nu m-am referit la dvs. cã mi-aþi spus aºa sau aºa. Eutrebuie sã-mi asum rãspunderea dacã am fãcut sau n-am fãcut ceva. Totuºi, omul sesimte bine dacã cineva, chiar episcopul, îi dã o indicaþie. Vãd însã cã în problema

159

aceasta nici dvs. nu puteþi da sfaturi. Îngrozitor este faptul cã ei de la an la an pretindmai mult în toate privinþele ºi problema este care este punctul la care omul poatespune cã mai mult de atât nu mai pot da?

Ob.[iectivul]: Cred cã aici dicteazã conºtiinþa. Când dicteazã conºtiinþa nu, nu.P.[álfi]: Dar sunt mai multe feluri de conºtiinþe.Ob.[iectivul]: Dar acesta este un lucru care nu poate fi limitat în regulament.P.[álfi]: Pentru cã ºi conºtiinþa mea este de un fel când sunt complet liniºtit ºi

alta dacã sunt mai puþin liniºtit. Deci, conºtiinþa se schimbã chiar în acelaºi individ.Ob.[iectivul]: Ai dreptate. ªi dupã ce ai plecat m-am tot gândit ce aº fi putut sã-þi

spun. Acum când ºeful acesta mare de la poliþie a fugit, ziarele din strãinãtate auscris cã acum România va aplica constrângeri ºi mai mari.87

P.[álfi]: Da. Sunt hãrþuiþi mulþi preoþi ºi în alte pãrþi. Ieri când mi-aþi spus sã mãduc, nu mi-a venit prea bine, fiindcã rândul trecut… ºi nici eu n-am vrut sã mã duc.Acum însã mi-am dat seama cã în dvs. a vorbit d-zeu [sic!]. A fost mai bine cã m-amdus. M-am eliberat ºi eu de o uriaºã apãsare, fiindcã în fiecare searã veneam acasãcu teamã. Treceau tot timpul maºini ale Securitãþii ºi de aceea în fiecare searã mãîntorceam acasã cu teamã. Acum, am fost, am spus cã [sic!] am vrut sã spun, a avutloc ceea ce trebuia sã se întâmple, mi-au spus ºi ei ce vroiau sã spunã, sau mãcarjumãtate din ceea ce vroiau sã-mi spunã.

Ob.[iectivul]: Eu din amendã am dedus cã ei vor doar sã demonstreze cã te potamenda. Au vrut sã arate cã au putere. Pe urmã faptul cã cel care te-a invitat þi-aspus cã te poþi duce ºi dimineaþa.

P.[álfi]: Da, da… spunea sã mã duc oricând, numai sã mã duc.Ob.[iectivul]: Da, din asta se vede cã ºi din partea lor a existat o slãbiciune.P.[álfi]: Slãbiciune a fost ºi asta cã sã mã duc oricând, numai sã mã duc. ªi nici

n-au fost nepoliticoºi. M-a ajuns din urmã Bucsiko, cel care se ocupã de teologie ºicare ºtie ungureºte – se vede cã pe drum m-a supravegheat.

Ob.[iectivul]: Cum îl cheamã?P.[álfi]: Bucsiko. Se vede cã pe drum m-a supravegheat dacã mã duc sau nu, fiindcã

m-a ajuns din urmã ºi i-am spus cã tocmai mã duc la ei ºi sã-i spunã colegului sãu cãieri n-am putut sã mã duc ºi cã la 9 am orã, aºa cã imediat a venit respectivul.

Ob.[iectivul]: Te-a supravegheat.P.[álfi]: Mi-a spus sã scriu declaraþia ºi i-am spus cã într-un sfert de orã eu termin

declaraþia ºi îl rog sã vinã pânã atunci ºi a ºi venit.

160

87 Este vorba de fuga generalului Ion Mihai Pacepa. Nãscut în 1928, acesta a fost încadrat în Securitate în1951 ºi a devenit, relativ rapid, ºef de serviciu în Direcþia a IV-a (Contrasabotaj) a Securitãþii. În 1956 afost transferat la Direcþia I, fiind numit ºef-adjunct al grupului operativ din cadrul Agenþiei ComercialeRomâne din R.F.G. (1956-1959), fiind practic conducãtorul rezidenþei de spionaj a României din aceastãþarã. În 1959 a fost chemat în România ºi numit ºef al structurii care procura tehnologie avansatã dinOccident. În 1963 a fost numit adjunct al ºefului D.G.I.E. În 1972 a devenit consilierul lui Ceauºescu peprobleme de securitate naþionalã ºi dezvoltare tehnologicã, prim-adjunct al ºefului Departamentului deInformaþii Externe (D.I.E.) ºi secretar de stat la Consiliul Securitãþii Statului. La 28.07.1978, a folositprilejul unei misiuni încredinþate de Nicolae Ceauºescu în R.F.G. pentru a cere azil politic în S.U.A. prinintermediul ambasadei americane din Bonn. Liviu Þãranu, Câteva consideraþii pe marginea defecþiuniigeneralului Ion Mihai Pacepa, în Cosmin Budeancã, Florentin Olteanu (coord.), „Stat ºi viaþã privatã înregimurile comuniste”, Editura Polirom, Iaºi, 2009, pp. 370-371.

Ob.[iectivul]: Ce ai declarat?P.[álfi]: Cã în primãvara lui 1978 am fost la Securitate ºi de atunci m-am întâlnit

cu urmãtorii cetãþeni strãini, pe unii ducându-i ºi la hotel: Bersza Laszlo care a fostaici în iulie, Andras Imre cu care într-adevãr m-am întâlnit la episcopie, nu a venitla mine. Cu el ºtiau cã m-am întâlnit fiindcã m-au vãzut când l-am condus. ªtiau chiarºi cã nu el a condus maºina, pe care o conducea nepotul lui. Eu nu ºtiam, dar ei mi-auspus cã maºina a condus-o nepotul lui. Am scris asta, fiindcã ei mi-au spus ce trebuiesã scriu, cu cine m-am întâlnit. Am scris cã cu aceºtia nu am discutat nimic care arfi putut sã aparã în presa din strãinãtate - fiindcã tot spunea cã a apãrut sau cã arfi putut sã aparã. Dupã aceea am scris cã acest lucru nu l-am raportat ºefilor meibisericeºti deoarece la noi nu existã obiceiul ºi am semnat. Asta este declaraþia.

Ob.[iectivul]: Puteai spune cã m-ai întrebat ºi cã eu nu vã pot obliga la asta.P.[álfi]: Deci asta a fost.Ob.[iectivul]: Bine. Mã bucur. Adineauri m-am gândit la tine.P.[álfi]: Vã mulþumesc cã vã preocupaþi de mine.Dupã aceasta Palfi a cerut ob.[iectivului] o carte, trecând în camera de alãturi

pentru a i-o arãta ºi dupã ce ob.[iectivul] i-a dat cartea, a plecat.C.L.

161

36.1978, noiembrie 15 – Adresã a Inspectoratului Judeþean Alba -Securitate cãtre Direcþia I în care propune sã se intervinã laDepartamentul Cultelor pentru înlãturarea profesorilor Pálfi Gézaºi Simon István de la Institutul Teologic ºi ªcoala de Cantori.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 288.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Serviciul I Ex.[emplar] nr. 3Nr. B.Al./007285 din 15.11.1978

Cãtre, Ministerul de Interne, Departamentul Securitãþii Statului– Direcþia I – Bucureºti

Organele noastre urmãresc în cadrul dosarului de urmãrire informativã pe SimonIstvan ºi Palfi Geza, preoþi-profesori la ªcoala de cantori romano-catolici din AlbaIulia, pentru poziþie ºi activitate naþionalist-ºovinã ºi iredentistã.

În cursul urmãririi informative s-a constatat faptul cã aceºtia sunt promotoriinaþionalismului ºovin din ªcoala de cantori desfãºurând o intensã activitate deîndoctrinare naþionalistã ºi ºovinã a tinerilor elevi ºi a unor studenþi care au urmatºcoala de cantori ºi menþin legãturi cu foºtii lor profesori. Cu toate cã activitatea lora fost documentatã aºa cum rezultã ºi din cele douã anexe, cei doi fiind avertizaþi decãtre organele noastre, aceºti profesori continuã sã desfãºoare cu aceeaºi intensitateactivitatea lor duºmãnoasã.

Aceasta se datoreºte [sic!] ºi faptului cã în ultimul timp, organele noastre au fostobligate sã treacã la curmarea activitãþii duºmãnoase a 3 elevi ce au ca profesori pesus-numiþii. Anchetele informative efectuate în aceste cazuri au scos din nou înevidenþã faptul cã manifestãrile naþionalist-ºovine ºi iredentiste ale unor elevi saustudenþi sunt ca urmare a influenþei educaþiei naþionalist-ºovine ºi iredentistedesfãºuratã în rândul tinerilor de cãtre aceºti profesori. Faþã de cele de mai sus,propunem a se interveni la Departamentul cultelor în direcþia excluderii lui SimonIstvan ºi Palfi Geza pe motivul cã folosindu-se de calitatea lor de profesori desfãºoarãeducaþie naþionalistã tinerilor ce frecventeazã ªcoala de cantori ºi Institutul teologicromano-catolic din Alba Iulia.

ªeful inspectoratului ªeful securitãþiiColonel Locot. colonelDumitrescu Dumitru Rotariu Iulian

R.D. 073/774 din 9.11.1978Red. B.Al.Dact: N.A./ex.[emplar]

162

37.1979, ianuarie 27 – Stenograma unei convorbiri purtatede Pálfi Géza cu Tóth Csaba ºi obiectivul „Ghelinþean”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 98.

Red.[at] din lb. maghiarã Data: 27.I.1979Nr. file: 1 Strict secretNr. post: 4 Ex.[emplar] 2Nr. 0022199 Indicativ: 142/C.V.

„Ghelinþean”88

Dupã masã ob.[iectivul] a fost vizitat de Palfi Geza, cu care printre altele a discutatºi urmãtoarele:

Ob.[iectivul]: În timpul mesei de prânz mi-e atât de somn, încât niciodatã nu spunnici un cuvânt ºi dupã ce terminãm masa, m-aº putea culca ºi sã dorm pânã pe la 19.

P.[álfi]: Dar acolo la masã nu vorbiþi?Ob.[iectivul]: De obicei vorbeºte episcopul Jakab cu directorul. Dl. episcop ºi cu

mine nu vorbim nimic.P.[álfi]: Dl. episcop Marton chiar nu vorbeºte?Ob.[iectivul]: În ultimul timp, nu prea vorbeºte. Înainte se întâmpla sã vorbeascã

mai mult, dar de un timp nu scoate aproape nici un cuvânt, iar eu nu vreau sã mãamestec în discuþii cu ceilalþi.

Dupã aceasta s-a discutat despre faptul cã pr. Szabo Sandor89 a plecat la Bucureºtipentru a cumpãra un tractor prin „Comturist”, Palfi spunând cã ºi el a vorbit cuSzabo pentru a cumpãra un casetofon pentru o rudã de-a sa, iar ob.[iectivul] povestindcã ep. Marton a primit suma de 37 dolari la „shop-ul” de aici, pe care i-a permis luisã-i cheltuiascã ºi el a cumpãrat þigãri, plãtind episcopiei contravaloarea.

În acest moment al discuþiei, a sosit ºi Toth Csaba90, ob.[iectivul] invitându-l ºi peacesta sã ia loc, pentru a fuma o þigarã, discuþia la început fiind lipsitã de importanþã– în afarã de o afirmaþie a ob.[iectivului] cã de când ep. Marton nu mai slujeºtedimineaþa nici el nu mai trebuie sã se scoale devreme, afirmaþie care a provocatmirarea lui Palfi.

La un moment dat, ob.[iectivul] a spus cã aici timpul îi trece mai uºor decât laSândominic, la care Palfi a spus:

Cred cã trece mai uºor. Dar dacã te cheamã numai de douã ori Securitatea, ai sãvezi cât de greu trece!

Th.Cs. [sic!]: Tu n-ai fost încã anul ãsta?

163

88 Probabil secretarul Bara Francisc.89 Szabó Sándor (1927-?), preot romano-catolic în Zlatna ºi director administrativ al Episcopiei Romano-Ca-

tolice din Alba Iulia. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 40, f. 82.90 Tóth Csaba.

P.[álfi]: Anul ãsta încã nu.Ob.[iectivul]: Slavã domnului eu încã n-am avut de-a face cu ei.P.[álfi]: Pe mine anul trecut m-au chemat de vreo trei ori…T.[óth] C.[saba]: ªi pe tine mai au timp sã te cheme!Ob.[iectivul]: Atât de des obiºnuiesc sã cheme?T.[óth] C.[saba]: Destul de des. ªi eu am fost de câteva ori.P.[álfi]: Eu am fost anul trecut de trei sau patru ori. Dar aici intrã ºi trei zile când

m-au chemat în fiecare zi.Ob.[iectivul]: La Ghelinþa a fost foarte bine. Au venit securiºtii din Sf. Gheorghe

ºi s-au dus la miliþie, de unde au trimis un funcþionar sã mã cheme acolo. Respectivulnu mâncase, aºa cã s-a dus, a mâncat ºi pe urmã s-a dus înapoi ºi a spus cã nu m-agãsit acasã nici pe mine, nici pãrinþii. Aºa am scãpat. M-am întâlnit cu el la Sândominicºi mi-a povestit.

În continuare, s-au fãcut glume pe seama pr. Szabo Sandor ºi a tractorului pecare-l va cumpãra, dupã care Toth Csaba a plecat.

Dupã plecarea lui Toth, ob.[iectivul] ºi Palfi au discutat despre o bandã decasetofon, dupã care ob.[iectivul] învaþã limba românã ºi germanã, ob.[iectivul]rugându-l sã asculte un fragment de înregistrare. Dupã ce a ascultat banda, Palfi aplecat.

C.L.

164

38.1979, februarie 3 – Stenograma unei convorbiri purtate de rectorulInstitutului Teologic cu episcopul Jakab Antal.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 99-100.

Red.[at] din lb. maghiarã Data: 3.II.1979Nr. file: 2 Strict secretNr. post: 3 Ex.[emplar] 2Nr. 0022199 Indicativ: 142/C.V.

„Matei”91

La ora 10.00 rectorul Trebits l-a informat pe ob.[iectiv] asupra unor problemeadministrative privind Institutul Teologic, dupã care a relatat urmãtoarele:

Vreau sã vã informez ºi despre o neplãcere pe care am avut-o sãptãmâna aceasta,în sufrageria profesorilor din partea lui Palfi Geza. Prof.[esorul] Huber povestea cãa corectat lucrãrile la latinã ºi cã a constatat cã ºi din punct de vedere al scrieriicorecte în maghiarã sunt „oribile”. La aceasta eu mi-am exprimat pãrerea cã ar trebuisã facem ceva la nivelul institutului pentru a îndrepta lucrurile, în sensul ca unguriisã ºtie sã scrie ungureºte, nemþii nemþeºte ºi românii româneºte. Vencser a spus cãlui i-ar fi ruºine de asta, fiindcã suntem un institut superior. Am rãspuns cã nici nuvom putea ajunge la un rezultat în aceastã privinþã atât timp cât pãrerea corpuluididactic nu este unitarã. La aceasta, Palfi a spus cã este o prostie sã se susþinã aºaceva, cã pãrerea corpului didactic nu este unitarã. Am spus cã din moment ce eu amspus acest lucru, înseamnã cã eu sunt prostul. A rãspuns cã, în concluzie, da. I-amspus cã-i mulþumesc pentru calificativ, dar aºa, foarte liniºtit ºi mi-a rãspuns: „Cuplãcere!” Ca om suport asta, fiindcã cândva am fost învãþat ºi sã fac acest lucru.

Ob.[iectivul]: Este un om dificil.T.[rebits]: Totuºi, sã mã facã prost cineva care este mult mai tânãr decât mine,

înseamnã multã îndrãznealã.Ob.[iectivul]: Are o anumitã dozã de impertinenþã, dar asta nu trebuie sã vã

amãrascã.T.[rebits]: Da. Am încercat apoi în timpul cinei sã rãmân liniºtit. Nu este însã

prima datã când este îndrãzneþ. De exemplu, mi-a reproºat ºi cã „n-ar fi trebuit sãaccepþi ceea ce þi s-a ordonat acolo la Bucureºti”. I-am spus cã mie nu mi s-a ordonatnimic ºi cã nu am acceptat nimic, ci cã în toate privinþele am încercat sã apãr punctulnostru de vedere ºi interesele noastre. Asta înseamnã cã ceea ce aude acolo, aduceaici ºi ceea ce aude aici duce acolo, deci joacã rolul unui fel de intermediar.

Ob.[iectivul]: Nu ºtiu cu cine discutã aici, fiindcã la mine nu vine decât pentrucâte o semnãturã ºi atât.

165

91 „Matei” era numele conspirativ al postului T.O. instalat în biroul episcopului Jakab Antal.

T.[rebits]: Obiºnuiesc sã se întâlneascã seara.Ob.[iectivul]: Nu trebuie sã luaþi în seamã aceste afirmaþii.T.[rebits]: M-am gândit ºi la faptul cã voi duce anul acesta ºi dupã aceea voi cere

sã fiu schimbat din aceastã funcþie, fiindcã totuºi cu un asemenea calificativ, nu potconduce teologia.

Ob.[iectivul]: Dacã începem sã ne luãm dupã observaþiile lui Palfi Geza nu mairãmâne nimic din episcopie, nici chiar episcopul. Omul acesta are impresia cã numaiceea ce face el este bine, cã numai ce spune el este bine ºi chiar el a fost unul dininiþiatorii cererii de vacanþã în timpul Crãciunului.

T.[rebits]: În ce priveºte vacanþa de Crãciun, pãrerea tuturor preoþilor este cãacesta este unul din lucrurile cele mai rele pe care l-ar fi putut face. Orice preot serioseste de aceastã pãrere. De aceea, la conferinþã eu voi sprijini ideea de a se restabilivechea regulã, în ideea cã aprobarea episcopiei a fost valabilã numai pentru anulacesta, însuºindu-mi pãrerea episcopiei cã preotul nu trebuie sã fie niciodatã în timpulCrãciunului în sânul familiei, ci în mijlocul marii familii a credincioºilor. Îmi amintescde timpul când am fost noi teologi ºi când nici prin cap nu ne trecea aºa ceva, cigãseam foarte normal ca prin prezenþa noastrã sã ridicãm nivelul liturghiei dincatedralã.

Ob.[iectivul]: Nici cei din anul I nu prea au sprijinit ideea vacanþei.T.[rebits]: Despre anul I de acum pot spune doar cã este mai bun decât anul II.

Acesta este ºi pãrerea d-lui Huber ºi o demonstreazã ºi notele. Este acolo unul careîmi place foarte mult, un anume Horvath din Sf. Gheorghe.

Ob.[iectivul]: Acela înainte de a veni aici a lucrat în fabricã ºi când a venit aici avenit complet pregãtit pentru teologie.

T.[rebits]: Am asistat la examenul pe care l-a dat la filozofie. Rãspunsul a fost odelectare. Chiar ºi Jäger n-a putut spune decât cã rãspunsul este foarte bun ºi i-a dat10 fãrã sã stea pe gânduri. Din unele aluzii fãcute de Palfi ºi Vencser la adresa mea,am dedus cã ei discutã aceste lucruri.

Ob.[iectivul]: Veþi mai avea ºi multe alte probleme acolo.Dupã aceasta, Trebits a spus cã a primit aprobarea pentru începerea reparaþiilor

la teologie, dupã care ob.[iectivul] l-a sfãtuit din nou sã nu ia în seamã remarcile luiPalfi, spunând cã ar fi mai bine sã nu discute la masã cu el probleme mai serioase.Trebits a spus cã aºa stând lucrurile, nu le va bãga în seamã, dupã care a plecat.

C.L.

166

39.1979, mai 25 – Adresã a Securitãþii Harghita cãtre Securitatea dinAlba în care se prezintã activitatea desfãºuratã de Pálfi Géza înperioada în care s-a aflat în raza sa de competenþã.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 171.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Jud.[eþean] Harghita - Securitate Ex.[emplar] nr. 2Serviciul INr. 101/KL/005641 din 25.05.1979

Cãtre,Inspectoratul Jud.[eþean] Alba al M.[inisterului] [de] I.[nterne]

– Securitate

În zilele de 15, 16 ºi 17.05.1979 s-au þinut conferinþele de orientare cu preoþiiromano-catolici din judeþul Harghita, ce au avut loc în oraºele Miercurea Ciuc,Odorheiu Secuiesc ºi Gheorgheni.

Din partea Episcopiei romano-catolice din Alba Iulia a fost delegat preotul PalfiGeza – profesor la ªcoala de cantori din Alba Iulia. Cu ocazia conferinþelor a fostprelucrat un material intitulat „Aniversarea a 120 de ani de la Unirea PrincipatelorRomâne ºi formarea statului modern român”. Referatul a fost pregãtit la Episcopiaromano-catolicã din Alba Iulia. La ordinul expres a [sic!] episcopului Marton Aron,participanþii nu au luat cuvântul pe marginea acestui referat.

S-au mai prezentat momente din viaþa episcopului Marton Aron, înregistrate pe benzimagnetice ºi diafilme, cuprinzând copilãria, perioada armatei, teologiei, sfinþirea sa capreot ºi ca episcop, momente din activitatea sa de episcop, întâlniri cu papa, cucredincioºii. Aceastã prezentare a fost efectuatã cu scopul sã completeze lucrareascriitorului Beke Gyorgy92 intitulatã „Reportaje din Judeþul Alba” în care a scris ºi despreepiscopul Marton Aron. Prin aceastã popularizare, Palfi a urmãrit influenþarea auditori-ului ca sã ia drept exemplu în activitatea lor pe episcop ºi sã acþioneze ca atare.

Palfi Geza a mai prelucrat un material intitulat „Evanghelizarea” care a fostîntocmit pe baza enciclicã [sic!] a papei Ioan al VI-lea93 privind evanghelizarea, scoþândîn evidenþã cã evanghelizarea se desfãºoarã în mod necorespunzãtor, de aceea mareaparte a omenirii s-a îndepãrtat de Dumnezeu, atrãgând atenþia cã teologii trebuie sãacþioneze în special pentru contracararea activitãþii ateiºtilor militanþi, pe care i-aconsiderat periculoºi.

167

92 Beke György, scriitor ºi ziarist. În document este vorba de cartea acestuia, Nyomjelzõ rokonság.Barangolások a nagyapámmal fehér megyében, apãrutã la Editura Kriterion din Bucureºti în 1979.

93 Este o greºealã a autorului documentului întrucât este vorba de Papa Paul al VI-lea, care în 1975 a lansatopera sa cu titlul „Evanghelii Nuntiandi”.

Alte aspecte mai deosebite în activitatea numitului Palfi Geza în perioada cât astat pe raza judeþului Harghita, nu au rezultat.

ªeful inspectoratului, ªeful Serviciului,General-maior Lt. col.Erdelyi Elemer94 Suciu Mihãilã

redact. KLdact. CArd. nr. 769/21.04.19793 ex.[emplare]

168

94 Erdélyi Elemér.

40.1979, mai 26 – Raport întocmit de colonelul Ioan Banciu, ºefulServiciului IV din Direcþia I în urma convorbirii cu informatorul„Mureºan”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 172.

Ministerul de Interne Strict secretDepartamentul Securitãþii Statului - Direcþia I Ex.[emplar] 2Nr. 001528/161 din 26 mai 1979

Raport informativ95

La întâlnirea din 18 mai 1979, informatorul „Mureºanu” [sic!] mi-a relatat îndetaliu starea negativã de lucruri ce existã la episcopia ºi Institutul teologicromano-catolic din Alba Iulia ca urmare a mai multor acþiuni anterioare exercitateani la rând de episcopul Marton Aron ºi continuatã de anumite persoane fidele lui.96

Cel mai reacþionar este profesorul Palfi Geza care sistematic, la episcopie ºi lainstitut, prin diferiþi acoliþi cum sunt Vencser Ladislau ºi Simon ªtefan, ambiiprofesori, desfãºoarã activitãþi naþionalist-iredentiste. Merge pânã acolo încât nu semai fereºte nici de rectorul institutului, precum ºi de alte persoane care participã laprelegerile sale. Uneori tacit, alteori mai vizibil, Palfi Geza este încurajat în acþiunilesale de Eros Ludovic, ºeful cancelariei ºi el un element naþionalist ºi iredentist înrãit.

Informatorul s-a manifestat nemulþumit faþã de faptul cã a fost opritã anchetaînceputã în anul 1978 asupra lui Palfi Geza, când era pe punctul sã fie compromis.În consecinþã, a sugerat sã reanalizãm reluarea anchetei ºi realizarea compromiteriisale, mai ales cã începe sã-ºi extindã influenþa în rândul preoþilor tineri.

„Mureºan” a mai spus cã n-ar fi oportun sã i se restituie carnetul de conducãtorauto preotului Szabo Alexandru, care este ºi ºoferul episcopului Marton Aron ºi a-l[sic!] lui Jakab Antal ºi împreunã cu Erös Ludovic, culege tot felul de date informându-lamãnunþit pe Marton Aron.

Fostul rector al Institutului, Huber Francisc, trãieºte izolat dar continuã sã fie celmai confident consilier al lui Marton Aron care ºi acum se consultã cu el înainte dea lua vreo hotãrâre. Se discutã cã Huber este „capul diocezei”.

În altã ordine de idei, prezenþa lui Iakab Antal nu este agreatã de toþi ºi cautã sã-ifacã greutãþi. Eros Ludovic ºi Szabo Alexandru îl evitã pe Antal, îi defãimeazã mãsurileluate ºi acþiunile pe care le întreprinde, urmãresc sã-l compromitã. Cu toate acestea,Antal Jakab se face cã nu se sesizeazã mai ales cã are, totuºi, ºi persoane de încredere,devotate lui, altfel nu remarca: „mi s-a spus cã ºi camera mea este periculoasã”, aluzie

169

95 Rezoluþie din 28.05.1979: „Sã se întreprindã mãsuri urgente în conformitate cu ordinele transmise cuprilejul convocãrii.” [semnat de lt. col. Pleºa C-tin, n.n.]

96 Se referã la acþiunile de rezistenþã ale episcopului împotriva regimului comunist.

fãcând la existenþa unor aparate de ascultare, din care cauzã utilizeazã aparatul deradio toatã ziua.

Informatorul a încercat sã explice „teama” lui Antal Jakab ºi cu un alt exemplu.Recent Specht Gerhard, reprezentantul „Caritas”97- ului din Viena a fost cãutat decãtre Blum Ioan din Timiºoara, ºeful ordinului cãlugãresc salvatorism [sic!] ºi timpde circa o orã au discutat în curtea ºi grãdina episcopiei, nu în camerele acesteia.

În schimb însã, protopopul Gal Alois, care este ºi profesor de muzicã, se aflã înrelaþii bune cu toate „taberele” ceea ce nu deranjeazã pe nimeni. „Mureºan” a remarcatcã o serie de preoþi cum sunt Molnar98, Tamaº99, Tamasko Peter100, Medek ºi Ianher,stau mai mult izolaþi.

Faþã de cele menþionate am dat informatorului sarcini corespunzãtoare.Copia raportului va fi trimisã la I.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba ºi vor fi

întreprinse mãsurile ce se impun.ªeful Serviciului,

ColonelBanciu Ioan

r.d. 0203/458BI/DV – 3 ex.[emplare]

170

97 „Caritas” este o organizaþie globalã de caritate a Bisericii Romano-Catolice, înfiinþatã în 1897 la Freiburg.Statutul organizaþiei a fost aprobat în 1951 de cãtre Vatican.

98 Molnár Lajos (1950-2001), profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din 1978.99 Tamás József (n. 1944), profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic în perioada 1978-1997.100 Tamáskó Péter (n. 1948), profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din 1978. În documente apare ºi

ca „Tamaºko Peter”.

41.1979, mai 29 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã„Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 289-291.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - Securitate

Notã de analizã101

privind dosarul de urmãrire informativã „Filip”

În lucrarea numitului Palfi Geza - profesor la institutul teologic ºi ºcoala de cantoris-a ordonat a se acþiona pentru:

– stabilirea eventualei activitãþi clandestine a acestuia.– compromiterea ºi izolarea lui care sã ducã la înlãturarea din funcþia de profesor.Continuându-se urmãrirea lui informativã s-au obþinut informaþii prin sursele

speciale ºi prin informatorii „Müller” ºi „Schneider” din care rezultã cã deºi a fostavertizat continuã sã aibã o poziþie naþionalistã. În relaþii apropiate este cu profesoriiVencser ºi Iakubini obiºnuind sã se întâlneascã periodic. Din informaþiile de la surseledin rândul teologilor, rezultã cã faþã de aceºtia este rezervat.

Este în continuare apreciat ºi susþinut de Marton Aron – care s-a oferit chiar sã-iplãteascã amenda contravenþionalã datã în luna sept. 1978 pentru faptul cã nu s-aprezentat la organele Ministerului de Interne. Faþã de informatorul „Kadar” care-lviziteazã la domiciliu a fost întotdeauna rezervat.

Din materialele obþinute rezultã cã între Palfi Geza ºi rectorul institutului teologicau intervenit neînþelegeri aduse la cunoºtinþa episcopului Jakab Antal. Cu ocaziaacestor discuþii a rezultat cã nici acesta (Jakab Antal) nu-l agreeazã. Acþionându-seîn cele douã direcþii stabilite, propun ca în viitor sã fie luate urmãtoarele mãsuri:

1. Pentru a cunoaºte acþiunile sale, vor fi folosiþi informatorii „Müller” ºi „Kadar”.Informatorul „Kadar” va fi orientat sã continue vizitele la domiciliu ºi în urma acestorasã-l invite pe Palfi Gheza la el, stabilind relaþii apropiate care sã-i permitã a abordaîn discuþii diverse probleme.

2. Se va acþiona pentru introducerea mijloacelor speciale la locurile vizitate(Vencser) ºi se va stabili din timp locul unde urmeazã a fi mutat cu locuinþa avândîn vedere modificãrile preconizate de rectorul institutului.

3. Pentru a crea o atitudine de repulsie din partea unor profesori ºi în special arectorului ºi episcopului auxiliar propun sã trimitem o scrisoare rectorului (expediatãdin alt judeþ) în care sã se arate cã acesta ponegreºte pe superiorii sãi. Despre acest

171

101 Rezoluþie: „S.[erviciul] 1– Obiectivul continuã sã meargã ºi sã aibã relaþii cu informatoarea dumneavoastrã.Trebuie neapãrat sã exploatãm acest lucru: ori îl determinãm sã fie cu noi, ori îl compromitem. Restudiaþisituaþia lor ºi în 15 zile veniþi cu propuneri de folosire a mijloacelor T.O. care sã ne permitã exploatareasituaþiei respective.” [semnat neinteligibil, n.n.]

lucru se va raporta ºi tov. col. Banciu care sã indice [sic!] a prezenta scrisoare laepiscopul auxiliar.102

4. Pentru obþinerea unor date compromiþãtoare propun ca sursa „Aurelia” sã fiefolositã pentru atragerea lui Palfi într-un alt oraº ºi fotografierea (filmarea) momen-tului în care au relaþii. O asemenea acþiune poate avea loc în vacanþa de primãvarã.Despre modalitatea de acþionare ºi exploatare se va prezenta un raport separat dupãce se vor purta discuþii de principiu cu sursa „Aurelia”.

Pentru a preveni atragerea în anturajul sãu ºi influenþarea negativã a nouluiprofesor Molnar Lajos se va acþiona asupra acestuia [...]. Se va reveni la I.[nspec-toratele] Judeþene ptr. supravegherea activitãþii lui Palfi Geza cât timp face deplasãri.

Lt. col. Chealda Vasile29.05.1979Completare la mãsurile propuseDe la analiza anterioarã s-a trimis o scrisoare rectorului care a influenþat ºi mai

mult atitudinea împotriva lui Palfi.Palfi Geza a fost plecat în mai multe judeþe ocazie cu care a contactat diverse

persoane.În afara executãrii mãsurilor propuse, se vor întreprinde ºi urmãtoarele:- se vor contraface unele fotografii cu Palfi ºi persoane de sex feminin care au fost

în relaþii cu el, rãspândindu-l[e] în rândul teologilor.- împreunã cu I.[nspectoratul] J.[udeþean] Harghita ºi Mureº vom stabili mãsuri

pentru lucrarea acestuia în perioada în care se aflã acolo.

Rezoluþie:31.05.1979Ceea ce am fãcut pentru influenþarea rectorului este doar un început. Trebuie deci

sã continuãm. În acest scop, sã stabilim exact când a fost Palfi la Simon ºi cu cinedintre teologi. Pe aceastã bazã, sã-l „informãm” pe rector din nou despre „acþiunilepuse la cale” de cei doi. În acest mod, rectorul va avea unele date care sã-l „conving㔺i mai mult de ceea ce fac aceºtia.

[semnat neinteligibil, n.n.]

172

102 Rezoluþie: „S-a trimis la rector care a discutat cu Bakos”.

42.1979, mai 31 – Adresã a Inspectoratului Judeþean Alba - Securitatecãtre Direcþia I.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 174.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba - Serviciul I Ex.[emplar] nr. 2Nr. CV/0014981 din 31.05.1979

Cãtre,Departamentul Securitãþii Statului - Direcþia I Bucureºti

Raportãm cã în ziua de 21.05.1979 episcopul Marton Aron a fost vizitat deprofesorul Palfi Geza, care i-a relatat cã în urma unor vizite fãcute în secuime aconstatat cã preoþii romano-catolici nu sunt în relaþii bune cu preoþii reformaþi,existând disensiuni între aceºtia ºi a propus episcopului sã se întreprindã ceva pentruca „forþele sã fie unite împotriva acelora care exercitã represiuni asupra minoritãþilor”cã preoþii romano-catolici ºi reformaþi sã ajungã la acelaºi numitor comun.

În urma acestor discuþii Marton Aron împreunã cu episcopul auxiliar Jakab Antalau hotãrât sã se facã verificãri pentru a stabili care este mobilul acestor disensiuniºi sã atragã atenþia preoþilor, în special lui Kosza Istvan103, paroh la Casinu Nou,Harghita.

Având în vedere aceastã situaþie propunem ca prin mãsuri informativ-operativesã se acþioneze pentru menþinerea ºi stimularea neînþelegerii existente între preoþiiromano-catolici ºi reformaþi din secuime pentru ca Marton Aron sã nu-ºi realizezescopul.

ªeful Inspectoratului ªeful SecuritãþiiLt. col. Colonel,Dumitrescu Dumitru Rotariu Iulian

Red. C.V.Dactilo. D.A.2 ex.[emplare]R.D./073/372/30.05.1979

173

103 Kosza István.

43.1979, august 12 – Notã de mãsuri în dosarul de urmãrire informativã„Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 292.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba 12.08.[19]79

Notã privind dosarul de urmãrire informativã „Filip”

La analiza din 31.05.1979 s-a ordonat a se acþiona în continuare pentrucompromiterea ºi înlãturarea lui Palfi Geza de la ºc.[oala] de cantori. În acest sens,s-au întreprins urmãtoarele:

Prin Direcþia I s-a intervenit la Departamentul Cultelor pentru ca Palfi G. sã numai fie recunoscut ca profesor în anul ºcolar 1979-[19]80. Aceastã situaþie încã nu afost comunicatã episcopiei romano-catolice.

Prin informatoarea „Aurelia” s-a încercat invitarea lui Palfi Geza pe litoral undeeste plecatã informatoarea dar din relatãrile acesteia, care urmeazã a fi verificate, arezultat cã nu a acceptat o asemenea propunere.

Dupã terminarea anului ºcolar Palfi a plecat în jud. Harghita fiind semnalat.Informatorul „Kadar” folosit pe lângã obiectiv semnaleazã în continuare poziþia

rezervatã a acestuia.Din lucrarea sa s-au obþinut douã informaþii privind legãturile sale în Alba Iulia:Informatorul „Mihai”, nou recrutat a semnalat cã Palfi face frecvent vizite la o

persoanã de pe str. Republicii vizavi de ºc.[oala] nr. 3. Verificând, s-a stabilit cã estevorba de Tamaº, fost subofiþer de miliþie.

Informatoarea „Aurelia” a semnalat faptul cã în fiecare marþi dupã-masa mergeîn oraº spunând cã face servicii religioase la o familie. Nu s-a verificat încã informaþia.

Având în vedere situaþia existentã se vor lua urmãtoarele mãsuri:1. Se va interveni din nou la Dir.[ecþia] I ptr. ca Departamentul sã-i retragã

numirea.2. Va fi verificatã întreaga familie Tamaº pentru:– a stabili posibilitatea folosirii unui membru din familie.– stabili motivul acestor vizite ºi caracterul relaþiilor.– posibilitatea folosirii mijloacelor T.O.3. Dupã reîntoarcerea din vacanþã se va acþiona pentru a face publice relaþiile sale

cu „Aurelia”4. Cu ocazia deplasãrii la I.[nspectoratele] J.[udeþene] Harghita ºi Mureº vor fi

verificate ºi relaþiile cu persoanele de sex feminin ptr. a fi exploatate în scopulcompromiterii.

Lt. col. Chealda V.[asile]

174

44.1979, octombrie 19 – Stenograma unei discuþii purtate de episcopulMárton Áron cu episcopul auxiliar Jakab Antal.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 105.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba

Notã extras din sursa „Urania” (19.X.1979)

Iakab Antal comunicã lui Marton Aron cã dir.[ectorul] Sorin104 a solicitat înlocuirealui Simon I. ºi Palfi Geza afirmând:

În ce-l priveºte pe Palfi G., l-am putea înlocui, dar nu acum când deja a începutanul de învãþãmânt. Am spus cã pe Palfi va trebui sã-l menþinem anul acesta dartrebuie sã vã spun cã Palfi umblã pe unde vrea, vorbeºte ce vrea, pe elevii de la ºcoalade cantori i-a îndepãrtat de catedralã iar directorul Bakos i-a atras atenþia cel puþinde douã ori sã n-o mai invite pe profesoara de românã la el în camerã ºi sã nu o maitrateze cu cafea.

M.[árton]: Profesoara de românã?J.[akab]: Da, profesoara de românã care-l viziteazã frecvent, lucru pe care nici nu

ºtiu cum sã-l calific. El avea concepþii sãnãtoase aºa încât nu ºtiu cum de tocmai cuo asemenea… se împrieteneºte…

M.[árton]: Este foarte neplãcut…J.[akab]: De altfel, el nici nu are pregãtirea necesarã nici pentru ºcoala de cantori

ºi nici pentru teologie. Ar trebui sã-l schimbãm înainte ca din asta sã iasã o tragedie.În cazul acesta, în locul lui Palfi G. – ºi vã spun de pe acum ca ºi dvs. sã reflectaþila problema aceasta – Marton Josef105, atât la Tg. Mureº cât ºi în alte pãrþi a doveditcã este serios…

M.[árton]: Dar cu Palfi aþi discutat?J.[akab]: Nu, n-am discutat.M.[árton]: N-ar trebui sã discutaþi?J: Dacã credeþi, îi pot spune, dar rezultatul va fi cã va respinge tot ce-i spun, aºa

cum s-a mai întâmplat. Am sã-i spun ºi am sã-i amintesc ºi cã de douã ori i s-a atrasatenþia. Dacã vreþi, vã pot aduce sã vedeþi o scrisoare anonimã care a sosit ºi în carese spune cã ºi atunci când se duce în diferite locuri are legãturi nepermise.106

M.[árton]: Da? Trebuie sã i se spunã toate acestea!

175

104 Sorin Iulian, director-adjunct al Direcþiei Relaþii Culte din cadrul Departamentului Cultelor.105 Marton József (n. 1950) a urmat studiile la Miercurea Nirajului ºi Alba Iulia. În 1992 a obþinut titlul de

doctor în teologie. În 1980 a devenit profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia,înlocuindu-l pe Pálfi Géza. Actualmente este profesor universitar ºi decan al Facultãþii de TeologieRomano-Catolicã din cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai.

106 Scrisoarea fusese conceputã de Inspectoratul Judeþean Alba - Securitate în colaborare cu InspectoratulJudeþean Harghita - Securitate, cu scopul compromiterii obiectivului „Filip”.

J.[akab]: Niciodatã nu spune unde se duce.M.[árton]: Pãcat, fiindcã are în el aptitudini.J.[akab]: Dar nu le foloseºte cum trebuie. ªi când se duce la preoþi afiºeazã un

spirit protestatar, ceea ce este dãunãtor în mediile preoþeºti.

176

45.1980, februarie – Adresã a inspectorului de culte din Alba cãtreDirecþia Relaþii Culte din Departamentul Cultelor.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 198.

Consiliul Popular al Judeþului AlbaInspectoratul terit.[orial] culteNr.__/___1980

Cãtre,Departamentul Cultelor - Direcþia Relaþii Culte, Bucureºti

Informare

Cu ocazia discuþiilor purtate cu rectorul Trebits în 22.I.1980 ºi 6.II. a.c. acesta afãcut cunoscut cã prof.[esorul] Palfy Gèza a încercat în repetate rânduri sã influenþezepe ceilalþi profesori de la Institutul teologic ºi l-a solicitat chiar ºi pe dânsul pentrua împiedica absolvirea institutului teologic de cãtre studentul Marcu Nicolae, anul V.Palfy ºi-a manifestat deschis în felul acesta atitudinea naþionalist-ºovinã faþã de aceststudent aducându-i învinuiri cã nu a reuºit sã înveþe în atâþia ani limba maghiarã ºinici mãcar nu a voit s-o înveþe, ca atare el nu poate fi preoþit. La intervenþia rectorului,ceilalþi profesori nu s-au arãtat a avea vreo atitudine faþã de respectivul studentîntrucât acesta învaþã bine ºi este disciplinat, iar parohia unde va funcþiona este delimbã românã (în Banat). Rectorul a atras atenþia lui Palfy sã se abþinã de la instigaþiileºi acþiunile sale necontrolate.107

Acesta pare sã încerce ultimele sale intenþii ºovine în cadrul institutului, fiindu-iatrasã atenþia cã va fi transferat la o parohie. Cunoscând intenþia conducerii episcopieireferitoare la persoana lui, vrea sã se arate mulþumit „cã nu va pleca oricum” ci ca„un martir”, cã a fost un profesor bun ºi pentru cã a servit conºtiincios intereseleºcolii, episcopiei ºi naþiei, lucru care nu a fost bine vãzut de autoritãþi ºi unii colegi,dar ºi la parohie unde va merge el va arãta celor de acolo care au fost motivele pentrucare a fost transferat ºi va fi privit aºa cum sunt priviþi idolii.

ªi în continuare rectorul Trebits este nemulþumit de comportarea profesoruluiVenczer. Acesta este îngâmfat, nespus de agitator, nu are simpatie faþã de rector ºifaþã de colegii sãi ascultãtori ºi corecþi. Rectorul crede cã duce o adevãratã campanie

177

107 Începând din anii ’80, autoritãþile comuniste s-au folosit de greco-catolicii care frecventau slujbeleromano-catolice pentru a impune limba românã în unele parohii ºi la Institutul Teologic Romano-Catolic.Acest fenomen a generat de multe ori tensiune în rândurile preoþilor romano-catolici. Cristian Vasile, ÎntreVatican ºi Kremlin. Biserica Greco-Catolicã în timpul regimului comunist, Editura Curtea Veche, Bucureºti,2004. p. 301. Problema înrãutãþirii relaþiilor româno-ungare este abordatã ºi de Pálfi Géza într-o discuþiepurtatã cu obiectivul „Danciu” la 26.03.1982 (convorbirea a fost înregistratã de Securitate): „Discutânddespre relaþiile inter-statale dintre România ºi Ungaria, Pálfi aratã cã din cauza unor articole ºi ilustratecu caracter provocator apãrute în reviste maghiare din Ungaria, în ultima perioadã relaþiile dintre celedouã þãri s-au stricat. «Danciu», la rândul sãu, aratã cã aceastã situaþie se datoreºte [sic!] faptului cãRomânia n-a respectat unele parametri [sic!] tehnologici la acordurile economice încheiate între cele douãstate.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 135.

de instigare a cadrelor didactice împotriva lui. Acesta este acceptat ºi ajutat încomportarea ºi acþiunile lui de cãtre prof.[esorii] Palfy, Jakubiny ºi chiar Tamaºko.Rectorul Trebits nu s-a exprimat încã în ce constau aceste acþiuni (una a ieºit în reliefcu ocazia predãrii orei de educaþie cetãþeneascã de cãtre lectorul laic Györfy – sem.I). Rectorul este nemulþumit ºi de faptul cã nu poate lua mãsuri împotriva lor, datoritãatitudinii conducerii episcopiei.

În cadrul unei consultãri la Centrul eparhial romano-catolic la care a participat ºirectorul Trebits, episcopul Jakab Anton nu s-a arãtat prea încântat de faptul cã ceidoi profesori, Palfy ºi Simon trebuie sã plece din cadrul instituþiei de învãþãmânt.Rectorul Trebits a atras atenþia episcopului cã manifestãrile negative a celor doi aufost repetate ºi au atras atenþia organelor de securitate ºi nu ar fi de dorit ca aceºtia„sã aþâþe statul împotriva bisericii romano-catolice.”

Episcopul Jakab s-a arãtat înþelegãtor faþã de problema înlocuirii celor doiprofesori, dar nu s-a putut stabili încã cine vor fi înlocuitorii. În ziua de 31.I.1980,episcopul Jakab a propus rectorului Trebits sã preia orele de latinã de la ºcoala decantori (6 ore sãptãmânal), ore pe care le-a predat Simon. Rectorul s-a scuzat cã nuare posibilitatea sã predea aceste ore, nepermiþându-i timpul.

Încã nu se ºtie la ce formulã s-a gândit episcopul Jakab, probabil are de gând caorele lui Simon sã le împartã la alte cadre didactice negãsind deocamdatã alt cadruîn locul acestuia.

Inspector de specialitate,[nesemnat, n.n.]

178

46.1980, martie 4 – Notã a informatorului „Dan” referitoare la situaþiadin cadrul Episcopiei Romano-Catolice.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 40, f. 76.

Sursa: „Dan” Strict SecretPrimit: Lt. col. Suciu Mihãilã Ex.[emplar] nr. 1Data: 4.03.1980Nr. 59/007

Notã

În ziua de 12.02.1980 sursa a participat la o consfãtuire la Episcopia ortodoxã dinAlba Iulia, dupã care a fãcut o vizitã protocolarã ºi la Episcopia romano-catolicã. Aicisursa a fost primitã de episcopul auxiliar Jakab Antal cu care a discutat cca. 30 deminute probleme legate de activitatea cultului pe raza judeþului Harghita. În acestcontext, sursa a obiectat împotriva atitudinii profesorului Palfi Geza care vine frecventîn judeþul Harghita, arãtând cã este bine cã vine, dar sã nu se ocupe de problemepolitice, sã nu facã aprecieri tendenþioase, neavenite, la adresa Partidului ºi statului,lucru care aduce numai deservicii bisericii romano-catolice. Sursa a fost susþinutã înafirmaþiile sale ºi de cãtre împuternicitul Cultelor de la Tg. Mureº, care era prezent,arãtând cã Palfi Geza ºi pe raza judeþului Mureº a fãcut unele afirmaþii neavenite.

Episcopul a confirmat cã, într-adevãr, domnul Palfi are asemenea tendinþe, darvor discuta problema pentru ca sã-ºi îndeplineascã corect atribuþiunile de preot ºi sãnu se amestece în comentarii politice dãunãtoare.

Sursa a observat cã în rândul clericilor din cadrul Episcopiei romano-catolice existãdouã grupuri: unul format din Palfi Geza, Eros Lajos ºi Szabo Sandor, susþinãtoriactivi ai concepþiilor conservatoare a episcopului Marton Aron, la care poate fimenþionat ºi protopopul Lestyan108 din Tg. Mureº ºi altul care se raliazã episcopuluiauxiliar Jakab Antal, format din prof.[esorul] Trebics, prof.[esorul] Jakubini ºi GalAlois, protopopul din Alba Iulia. Aceastã orientare, dupã pãrerea sursei, este destulde vizibilã ºi are tendinþa de a se accentua ºi mai mult în continuare.

La rândul sãu, episcopul auxiliar Jakab Antal are ºi el favoriþii lui, printre caresursa menþioneazã pe preoþii Bartalis Arpad din comuna Ditrãu ºi pe Darvas KozmaIosif din Gheorgheni, jud. Harghita pe care-i apreciazã în mod deosebit. La fel ºi pepreotul Vizi Zakarias din Tg. Mureº.

În ce-l priveºte pe Marton Aron, cu ocazia vizitei, sursa a aflat cã este grav bolnav,motiv pentru care nu primeºte pe nimeni.

179

108 Léstyán Ferenc (1913-2008) a urmat studiile la Miercurea Ciuc ºi Alba Iulia. A fost sfinþit preot în 1937.În 1952, dupã arestarea lui Márton Áron pentru câteva sãptãmâni a fost, fãrã ºtiinþa autoritãþilor,înlocuitorul episcopului. A fost arestat la 7.08.1953 ºi internat administrativ pentru 24 de luni. A executatpedeapsa în închisorile Piteºti, Cluj. A fost eliberat la 22.06.1954. Din 1955 pânã la pensionare a lucratca paroh-protoiereu la Târgu-Mureº. În anii ’90 a fost substitut arhiepiscopal. Marton József, JakabffyTamás, op. cit., p. 99; fiºele matricole penale din AANP.

Notã: Sursa ne-a informat în baza sarcinilor primite în cadrul acþiunii „Urania”.Alte sarcini în legãturã cu acest caz va primi cu ocazia unei viitoare deplasãri la AlbaIulia. Un exemplar din notã se trimite la Alba Iulia.

Lt. col. Suciu Mihãilã

SM/CA00128/00295/4.03.19802 ex.[emplare]

180

47.1980, mai 16 – Notã a informatorului „Kaiser” despre discuþiilepurtate de Pálfi Géza cu ziarista Horváth Arany.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 192.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Cluj - Serviciul I/B Ex.[emplar] unicNr. 0015588/16.05.1980

Notã-extras

Sursa verificatã „Kaiser” ne-a relatat cã în ziua de 14.05.1980 a asistat la o discuþiepurtatã între Horvath Arany din Cluj-Napoca, corespondentã interjudeþeanã la revista„Muvelodes” ºi Palfi Geza, preot romano-catolic ºi profesor la Institutul teologicromano-catolic din Alba Iulia, reþinând urmãtoarele aspecte mai deosebite:

La început, Horvath Arany l-a pus în „temã” pe Palfi Geza cu unele aspectepetrecute cu ocazia Colocviului teatrelor naþionalitãþilor conlocuitoare din þaranoastrã, ce a avut loc în luna aprilie a.c. la Sf. Gheorghe. În acest context, fãcându-sereferiri ºi la dramaturgia lui Sutö Andras, prezent la Colocviu, Palfi Geza a afirmatcã „el nu-l acceptã pe Sutö pentru cã prezintã prea voalat ºi cu perdea problemele îndramaturgia sa ºi doar piesele lui sunt vizionate ºi de oameni mai simpli care nu leînþeleg”, exprimându-ºi apoi pãrerea cã acesta „trebuie sã aibã curajul sã spunãproblemele clar ºi pe înþelesul tuturor.”

Dorind sã-l „scuze” pe Sutö, Horvath Arany a motivat cã „într-un regim dictatorialnu se poate aºa ceva”, la care Palfi Geza a declarat cã „ba totuºi, se poate, pentru cãîn asemenea situaþii trebuie vorbit ºi scris pe limba regimului respectiv.”

Totodatã, Palfi Geza l-a mai acuzat pe Sutö cã „în piesele sale îºi bate joc de biblie[sic!]”, fiind de pãrere apoi cã „dacã a scris despre sectanþi tot ce este rãu, sã scrieacum ºi ce au bun aceºtia”.109

Încercând, din nou, sã-l scuze pe Sutö faþã de Palfi Geza, Horvath Arany i-a replicatcã „Sutö sau alþi scriitori nu-ºi pot permite sã scrie în mod alegoric, prea transparentpentru cã imediat sunt doborâþi la pãmânt”. În replicã, Palfi Geza socoteºte cã „ceiaproximativ 400 de scriitori maghiari ar putea face un front comun ºi sã scrie astfel”.În acest sens îl dã ca exemplu pe „Cãlãtorul”110, care a avut curajul sã facã ce a fãcutdar ar trebui sã fie mai mulþi ca ºi el.

Apoi Palfi Geza ºi-a exprimat pãrerea cã „dacã cândva a existat obligativitateaunor oameni de a face ceva, atunci azi este acest moment ºi asta trebuie sã o facãscriitorii maghiari din România”, condamnând apoi faptul cã „scriitorii sunt mai multinteresaþi sã umble prin strãinãtate ºi de fricã cã nu vor fi lãsaþi, scriu aºa cum scriu.”

181

109 În anii ’60, în multe din operele sale, András Sütõ a criticat bisericile ºi religia.110 Este vorba despre Károly Király.

În final, Palfi Geza a fost de pãrere cã, totuºi, Sutö Andras ºi Kanyadi Sandor111 suntcei mai talentaþi scriitori, de valoare deosebitã, afirmând textual cã, dupã el, ei „suntconducãtorii literaturii maghiare din România” ºi cã „se gândeºte la Sutö ca ºiconducãtor, om de renume internaþional care ar putea face memorii.”

Contrariatã de poziþia acestuia, Horvath Arany conchizând ºi-a exprimatnedumerirea „cum de tocmai Palfi Geza vorbeºte aºa, el care ºtie foarte bine în cadrulcãror restricþii trãiesc ei, minoritarii.

Pentru conformitate,Maior Ghiuruþan Traian

NRD.584/803d. M.G., 3 ex.[emplare]21.05.1980

182

111 Kányádi Sándor (n. 1929) este un poet ºi traducãtor maghiar. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrulUniversitãþii „Bólyai” ºi a devenit profesor de limbã ºi literaturã maghiarã. ªi-a publicat primul volum depoezii în 1955. În ultimele decenii comuniste a abordat, în lucrãrile sale, problema discriminãrii minoritãþiimaghiare din România. http://en.wikipedia.org, accesat la 25.03.2010.

48.1980 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 295.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Alba Ex.[emplar] unic

Notã privind D.U.I. „Filip”

Asupra numitului Palfi Geza, preot profesor la ªcoala de cantori ºi Institutulteologic romano-catolic din Alba Iulia s-a deschis dosar de urmãrire informativã înanul 1972 pentru manifestãri naþionalist-iredentiste.

D.U.I. „Filip” a fost analizat ultima datã la 14.08.1979 prilej cu care s-a indicatcontinuarea acþiunii de compromitere ºi înlãturare a lui Palfi Geza de la ªcoala decantori. Pentru manifestãrile sale naþionalist-iredentiste ºi pentru influenþa negativãpe care a exercitat-o asupra elevilor ºi studenþilor teologi, în anul 1978, a fost avertizat.

Din analiza informaþiilor ce se deþin în prezent despre obiectiv rezultã cã prezintãîncã un pericol potenþial prin întreþinerea spiritului naþionalist-iredentist în rândulelevilor ºi studenþilor teologi. Acþiunea de compromitere ºi de înlãturare a lui dinacest obiectiv se desfãºoarã foarte lent datoritã lipsei unor informaþii de naturã sãcontribuie la realizarea scopului propus.

Acþiunea a început în anul 1974 însã nici în prezent nu s-a reuºit sã fie îndepãrtatdin obiectiv. Totuºi, dupã ce în colaborare cu Insp.[ectoratul] Jud.[eþean] Harghitas-a trimis o anonimã episcopului auxiliar Jakab Antal din care rezulta imoralitatealui Palfi Geza, s-a pus problema înlocuirii lui dar nu în cursul acestui an de învãþãmânt.

Reþeaua informativã folositã pe lângã Palfi Geza este lipsitã de posibilitãþiinformative. Acest lucru rezultã din faptul cã de la ultima analizã s-a obþinut numaio notã informativã iar în cursul anului 1979 are 6 informaþii de la reþea. [...]

Relaþiile pe care ºi le-a creat în localitate ºi în alte pãrþi nu au fost identificate întotalitate ºi verificate pentru a se stabili natura acestora ºi sensul evoluþiei lor. Faþãde situaþia operativã existentã este necesar sã se completeze mijloacele de cunoaºtereîn aºa fel încât sã se asigure cunoaºterea activitãþii lui, cât ºi a reacþiei celor competenþisã hotãrascã înlãturarea în urma mãsurilor informativ-operative ce se vor întreprindede cãtre noi.

De asemenea, prin mãsuri ofensive se impune sã întãrim convingerea lui JakabAntal cu privire la imoralitatea ºi tendinþa lui Palfi Geza de a promova în ierarhiacultului prin mijloace necinstite. Pe perioada cât va mai rãmâne în obiectiv, estenecesar sã se neutralizeze influenþa sa negativã asupra elevilor ºi studenþilor teologiºi sã se verifice natura relaþiilor pe care le are.

*

183

La analiza din data de 3.07.[19]80 s-a stabilit sã se intensifice mãsurile pentruînlãturarea lui din institut.

ªeful serviciului,Lt. col. Iftime N.[icolae]

184

49.[1980] – Plan cu mãsurile care urmau a fi luate împotriva preotuluiPálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 280-281.

Ministerul de Interne Strict secretI.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba - SecuritateSe aprobã112

Plan de mãsuri privind mãsurile informativ-operativece vor fi luate în dosarul „Filip” din Alba Iulia

În luna decembrie 1972 s-a deschis dosar de urmãrire informativã asupra numituluiPalfi Geza preot-profesor la ºc.[oala] de cantori ºi institutul teologic romano-catolicdin Alba Iulia, semnalat cu preocupãri de naturã naþionalist-iredentistã.

Din lucrarea sa a rezultat cã este un element fanatic ºi duºmãnos care a iniþiatîn rândul elevilor cantori ºi teologilor acþiuni ce au favorizat activitãþi naþionalist-ire-dentiste. De pe aceastã poziþie a prezentat unele probleme de istorie ºi a împrumutatunor teologi materiale cu conþinut ostil apãrute în strãinãtate. A fost promotorulacþiunii de a menþine un spirit maghiar în cadrul institutului.

Pe baza materialelor obþinute s-a trecut la anchetarea ºi avertizarea, sancþionareacontravenþionalã pentru refuz de a se prezenta la organele Ministerului de Interne.Cu ocazia acestor mãsuri a avut o poziþie de negare a activitãþii dovedind fanatism.Întrucât activitatea sa influenþa negativ atmosfera din cadrul celor douã instituþii deînvãþãmânt s-a acþionat pentru îndepãrtarea lui din funcþia de profesor exploatândîn acest sens atât activitatea sa ostilã cât ºi unele acþiuni ce contravin calitãþii depreot, a atitudinii sale arogante ºi bârfitoare. În urma acestor mãsuri episcopul auxiliarJakab Antal a susþinut în luna oct. 1979 faþã de Marton Aron necesitatea înlãturãriilui Palfi care „umblã pe unde vrea ºi vorbeºte ce vrea”.

Deoarece Palfi Geza este un element duºmãnos potenþial care în mediul în careacþioneazã poate întreprinde activitãþi ostile organizate se impune ca acþiunileorganului de securitate sã fie orientate pentru a preveni acþiuni cu caracter duºmãnosîn rândul elevilor cantori ºi teologilor iniþiate de Palfi Geza, compromiterea acestuiaºi determinarea unor mãsuri de înlãturare din acest mediu. Pentru aceasta vor filuate urmãtoarele mãsuri:

1. Conducerea episcopiei (Marton Aron ºi Jakab Antal) va fi determinatã de a luao hotãrâre definitivã cu privire la înlãturarea lui Palfi Geza. Pentru aceasta vor fiexploatate urmãtoarele date:

– relaþiile imorale pe care Palfi le-a avut cu diverse persoane fãcându-le cunoscu[te]prin trimiterea unei scrisori din Tg. Mureº cu conþinut de ameninþare ºi în care se

185

112 Rezoluþie: „În legãturã cu fotografia ce vreþi s-o trimiteþi sã mai discutãm”. [semnat neinteligibil, n.n.]

vor arãta persoanele corupte de Palfi. Se va lãsa impresia cã este trimisã de o persoanãcare intenþioneazã sã se cãsãtoreascã cu o persoanã din anturajul lui Palfi Geza.

Termen: 30.03.[19]80Rãspunde: Lt. col. Chealda V.[asile]

– neliniºtea celor doi episcopi cu privire la faptul cã Palfi Geza a influenþat princomportare decesul fostului profesor Baly Ludovic. Se va trimite o scrisoare ca dinpartea unui adolescent care a participat la ore[le] de catehizare þinute de Baly ºi carea aflat în aceste împrejurãri despre teroarea fãcutã de Palfi. Aceasta va stimula pecei doi episcopi sã ia mãsuri deoarece sunt interesaþi a nu se discuta de acest aspect.

Termen: 15.04.[19]80Rãspunde: Lt. col. Chealda V.[asile]

2. Prin informatorii „Muller” ºi „Mureºan” se va rãspândi ideea cã activitatea luiPalfi poate determina luarea unor mãsuri care sã afecteze chiar existenþa celor douãinstituþii de învãþãmânt. Prin aceºti informatori cât ºi prin „Mihai” se va stabili careeste atitudinea celor din anturajul lui Palfi (Vencser, Iakubini, Tamasko) pentru acontracara eventualele acþiuni de sprijinire din partea acestora.

Rãspunde: Lt. col. Chealda V.[asile]

3. Deplasãrile acestui element vor fi semnalate în timp util pentru stabilireaacþiunilor ce le iniþiazã ºi pentru interpunerea unor informatori.

Rãspunde: Lt. col. Chealda V.[asile]

4. Se va trece la verificarea preotului Marton Iosef din Tg. Mureº despre care sedeþin date cã va fi adus în locul lui Palfi în scopul stabilirii posibilitãþii folosirii salesau împiedicãrii promovãrii sale în situaþia în care este un element duºmãnos.

Termen: 15.05.1980Rãspunde: Lt. col. Chealda V.[asile]

5. Pentru completarea ºi verificarea unor informaþii vor fi folosite ºi sursele „S”,„F” precum ºi posturile mijloacelor speciale.

De acord, Specialist 1,ªeful Serviciului, Lt. col. Chealda V.[asile]Lt. col. Iftime N.[icolae]

186

50.1980, octombrie 9 – Notã a informatorului „Vili” despre discuþiapurtatã cu Pálfi Géza la înmormântarea lui Márton Áron.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 202.

I.[nspectoratul] J.[udeþean] Harghita - S.[erviciul] III Strict SecretLt. col. Demeter Alexandru Expl. [sic!] nr. __Inf.[ormator]: „Vili”La: 9.10.1980Nr. 007/3799

Notã

La data de 4.10.1980 sursa a fost plecat la înmormântarea episcopului MartonAron la Alba Iulia. A plecat împreunã cu Antal Andras din Brãdeºti cu maºina acestuiaºi cei doi cantori. La Alba Iulia, sursa s-a întâlnit cu preotul Palfi Geza din Joseni,care a fost profesor la Teologie pânã la 1.09.1980, datã la care a fost numit preot laJoseni, judeþul Harghita.

Legat de numirea lui, Palfi a relatat cã dintr-un punct de vedere este mai bine.Deºi are mai mult de lucru, nu este atât de controlat, are timp liber mai mult ºi maiare pe cine fugãri (se referã la capelanul lui). Crede cã la Joseni nici organele de statnu se vor mai ocupa de el ca cei din Alba, care erau mereu pe capul lui, devenindalergic când auzea despre ei, deºi nu aveau motive sã se ocupe de el.

S-a plâns apoi de predecesorul sãu, Tribel Josif care a lãsat parohia în dezordine,va trebui sã lucreze mult pânã o pune la punct. Din aceste motive nu a avut timp sãviziteze nici pe pãrinþii ºi rudele din Satu Mare, deºi a venit mult mai aproape de ei.

N.O.: P.G. se aflã în atenþia Serviciului I.S.T.: În cazul în care se va mai întâlni cu P.G. sã discute cu el despre foºti colegi

de la Teologie cu care în ce relaþii se aflã. Legãturile acestora spre exterior.M.L.: Nota în copie la Serviciul I spre exploatare.

(n.n. La Alba Iulia sursa l-a vãzut ºi pe parohul Peter Laszlo113 din Dealu – ceeace înseamnã cã s-a reîntors din R.F.G.)114

Locot. ColonelDemeter Alexandru

r.d. nr. 0012/001010DA/MA2 expl. [sic!]

187

113 Péter László.114 Nota aparþine ofiþerilor Securitãþii.

51.1980, decembrie 11 – Notã a informatorului „Nagy ªtefan” desprePálfi Géza, noul preot din comuna Joseni.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 203.

Inf.[ormator]: „Nagy ªtefan” Strict secretPrimit: lt. maj. Pal C.[arol] Exemplar unicData: 11.12.1980Nr. 1777/0028

Notã extras

La întâlnirea din data de mai sus cu informatorul „Nagy ªtefan”, au rezultaturmãtoarele aspecte:

De cca. 2 luni în comuna Joseni a venit un preot nou, cu numele de Pálfi Géza,din Alba Iulia, fost profesor de retoricã. Îl caracterizeazã ca pe un om foarte pregãtit,inteligent, pe care îl simpatizeazã. În acest scurt timp, deja a fost vizitat de foartemulte persoane, mai ales intelectuali. Sursa a amintit de soþii Bogyé Nicolae ºi Ileana,profesori de maghiarã ºi istorie, care cu ocazia primei vizite fãcute la preot au fostexaminaþi imediat, primul din literatura maghiarã, iar celãlalt din istorie. Au fostfascinaþi de nivelul de culturã a lui Pálfi.

Este interesant cã Pálfi a pus întrebãri banale, dar totuºi care se poate interpreta.Astfel, la literatura maghiarã l-a întrebat: „Cunoaºteþi pe Passuth László115? Ce cãrþiaþi citit de el?” iar de la numita Bogyé Ileana: „Îl cunoaºteþi pe Ilyés Gyula? Cineeste?”

Lt. maj.Pal Carol

188

115 Passuth László (1900-1979), scriitor ºi traducãtor maghiar. Romanele sale istorice erau foarte populare ºiîn afara graniþelor Ungariei.

52.1981, martie 27 – Notã a informatorului „Vartolomeu” despreatitudinea naþionalistã a preotului Pálfi Géza din Joseni.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 207.

Inform.[ator]: „Vartolomeu” Strict secretPrimit: Lt. Pop Gheorghe Ex.[emplar] nr. __Loc: VoslobeniNr.__ din 27.03.1981

Notã

Sursa vã informeazã cã în comuna Joseni este un nou preot catolic, fost profesorla Facultatea de Teologie din Alba Iulia. Din discuþiile purtate cu cântãreþul ortodoxºi cu unii cetãþeni din aceastã localitate, rezultã cã cel în cauzã este un om foartedificil ºi are manifestãri ºovine, pe care ºi le manifestã prin comportamentul sãu faþãde cetãþenii de naþionalitate românã ºi chiar în predicile pe care le þine în faþacredincioºilor.

Ar reieºi de asemenea cã este un om foarte atent în ceea ce priveºte relaþiile pecare ºi le formeazã.

„Vartolomeu”

N.O.: Informaþia furnizatã de informator se referã la preotul Pallfy Geza, venit lasfârºitul anului 1980 în comuna Joseni, lucrat în D.U.I.

S.T.: S-au trasat sarcini de a ne semnala aspecte privind comportamentulobiectivului, anturajul ºi alte aspecte de interes operativ.

M.L.: Exploatarea notei în D.U.I. – lt. maj. Pal Carol.

Locot. Pop GheorgheDA: Lt. col. Suciu MihãilãPG/CA0095/00498/9.04.19811 ex.[emplar]

189

53.1981, iulie 15 – Raport întocmit de colonelul Ioan Banciu, ºefulServiciului IV din Direcþia I dupã discuþia cu informatorul„Mureºan”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 209.

Ministerul de Interne Strict SecretDepartamentul Securitãþii Statului - Direcþia I Ex.[emplar] 2140/BI/001528/173 din 15 iulie 1981

Raport informativ

La întâlnirea din 9 iulie 1981, informatorul „Mureºan” a relatat cã preotul profesorVencser Ladislau de la Institutul teologic romano-catolic din Alba Iulia se deplaseazãfrecvent la Gheorgheni, judeþul Harghita, unde de regulã se întâlneºte cu fostul profesorPalfi Geza, acum paroh în comuna Joseni, cunoscut cu concepþii ºi atitudini naþionaliste.

Pentru a se face mai înþeles, „Mureºan” mi-a explicat cã, în prezent, Palfi Gezaface în biserica romano-catolicã, respectiv educaþie tineretului, cum a fãcut la timpulsãu preotul Calciu Gheorghe în biserica ortodoxã. De asemenea, informatorul a insistatsã fim atenþi la conduita lui Palfi Geza a insistat sã fim atenþi la conduita lui PalfiGeza întrucât existã pericolul sã dea probleme grave, deosebite. Se discutã printrepreoþi cã Palfi a reuºit sã-ºi creieze [sic!] un cerc de elemente tinere cu care lucreazã.

La fel, Vencser Ladislau, are un cerc de prieteni ºi cunoºtinþe laice în Gheorgheni pecare le viziteazã cu ocazia deplasãrilor sale în zonã. De regulã, el se deplaseazã cuautoturismul personal „Lada 1200” nr. 1-A.B. -9267 pe ruta Alba Iulia, Blaj, Târnãveni,Tg.Mureº, Topliþa, Gheorgheni ºi invers: Blaj, Sighiºoara, Cristurul Secuiesc, Gheorgheni.

Reflectând asupra acþiunilor sale, Vencser Ladislau a spus cã „dupã alungarea luiPalfi Geza de la Institut, vine rândul nostru, al celor ce lucrãm, sã fim daþi afarã,cãci nu putem sta la Institutul teologic.”

„Mureºan” a mai spus cã Vencser este vizitat frecvent de cetãþeni din R.F.Germania, printre care ºi preoþi catolici. Am cerut informatorului sã-ºi schimbe tacticafaþã de Vencser Ladislau pentru a putea obþine mai multe date despre conduita ºiactivitatea sa naþionalistã; sã stabileascã cine sunt strãinii care-l viziteazã, sã reþinãnumerele de înmatriculare ale autoturismelor, sã discute cu anumiþi profesori pentrua afla de la aceºtia aspecte mai deosebite din activitatea celui în cauzã.

Vom analiza ºi stabili cãile de neutralizare a activitãþii lui Vencser Ladislau, luândîn considerare ºi opinia informatorului.

r.d. 00178/14/1044 ªeful Serviciului IV,red. col. BI Col. Banciu Ioandact. p.c. RGex.[emplare] douã13.07.1981

190

54.1981, iulie 20 – Adresã a Direcþiei I cãtre Securitatea din Harghitaîn care îi solicitã sã acorde mai multã atenþie supravegherii preotuluiPálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 208.

Ministerul de Interne Strict SecretDepartamentul Securitãþii Statului - Direcþia I Ex.[emplar] 1140/BI/D/009190520.07.1981

Cãtre Inspectoratul Judeþean Harghita al Ministerului de InterneÎn atenþia tov. col. Rapilat Al.[exandru] –- ªeful Securitãþii

Alãturat vã trimitem copia raportului informativ nr. 001528/173 din 15 iulie a.c.,referitor la unele aspecte din activitatea lui Palfi Geza, preot romano-catolic în comunaJoseni.

Menþionãm cã Palfi Geza, pe timpul când era profesor la Institutul TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia, era cunoscut ca fiind preocupat de activitãþi naþional-iste în rândul studenþilor ºi al unor profesori. În astfel de împrejurãri a cunoscut ºirealizat legãturi apropiate cu profesorul Vencser Ladislau, acum fiind suspecþi deactivitãþi ostile comune.

Faþã de cele de mai sus ºi þinând seamã de informaþiile din raportul anexat, vãrugãm sã ordonaþi analizarea temeinicã a situaþiei ºi activitãþii lui Palfi Geza, sã fixaþimãsuri care sã asigure verificarea informaþiilor la care ne-am referit, a celor cuprinseîn raport pentru cunoaºterea ºi prevenirea acþiunilor celor în cauzã.

În acelaºi scop, considerãm cã ar fi util sã se identifice ºi asigure cu mijloace T.O.locurile de întâlnire din oraºul Gheorgheni ale lui Palfi ºi Vencser, precum ºi realizareaunor combinaþii vizând infiltrarea unor surse informative capabile sã descifrezeactivitatea sus-numiþilor.

De asemenea, ar fi util ca autoturismul lui Vencser Ladislau sã fie dat în consemnorganelor de miliþie pentru un control atent ºi mãsuri specifice acestor organe.

Vã aducem la cunoºtinþã cã acest caz a fost luat în controlul Serviciului IV, încare sens se impune un contact mai strâns ºi operativ, atât în fixarea mãsurilor, câtºi pentru informarea operativã a evoluþiei situaþiei operative.

ªeful Direcþiei I ªeful ServiciuluiGeneral-maior ColonelBordea Aron Banciu Ioan

191

55.1981, decembrie 14 – Notã de analizã a dosarului de urmãrireinformativã „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 296.

Ministerul de Interne Strict SecretInspectoratul Jud.[eþean] Harghita - Securitate Exemplar unicServiciul I14.12.1981

Notã de analizã a dosarului de urmãrire „Filip”

Asupra numitului Palfi Geza, preot romano-catolic, în anul 1972 a fost deschisdosar de urmãrire informativã pentru manifestãri naþionalist-iredentiste maghiare.

Din lucrarea sa a rezultat cã este un element fanatic ºi duºmãnos. A fost anchetat,avertizat ºi sancþionat contravenþional pentru refuz de a se prezenta la organeleM.[inisterului] [de] I.[nterne], de cãtre I.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba.

Tot de I.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba al M.[inisterului] [de] I.[nterne] a fostcompromis ºi determinatã episcopia ca sã-l înlãture din Institutul Teologic. Astfel, afost mutat în octombrie 1980 la parohia romano-catolicã din Joseni în calitate depreot. În septembrie 1981, ca urmare a numirii lui Balint Lajos ca episcop auxiliarla parohia romano-catolicã din Odorheiu Secuiesc, a fost numit ca protopop preotulPalfi Geza.

În perioada cât a stat în comuna Joseni, despre sus-numitul s-au obþinut informaþiipe mai multe linii, dar totuºi, informatorii dirijaþi nu au reuºit sã pãtrundã înintimitatea urmãritului. Rezultã cã nici dupã ce a fost înlãturat de la Institutul Teologicnu a încetat activitatea duºmãnoasã (notele furnizate de informatorii „Mureºan”,„Vartolomeu”, „Nagy ªtefan”).

În continuare, pe baza ordinului dat de Direcþia I, serv.[iciul] IV, sub controlulcãruia se aflã D.U.I. „Filip” trebuie realizate urmãtoarele sarcini:

– analizarea temeinicã a situaþiei ºi activitãþii lui Palfi Geza;– verificarea informaþiilor referitoare la întâlnirile dintre Palfi ºi Vencser Ladislau,

pentru cunoaºterea ºi prevenirea acþiunilor duºmãnoase a celor în cauzã.Pentru realizarea acestor sarcini, tov. mr. Fazakas Francisc va stabili mãsuri

corespunzãtoare.

PC/CA Lt. maj. Pál Carol0095/001523/14.12.811 ex.[emplar]

192

56.1982, ianuarie 20 – Adresã a Direcþiei I cãtre Securitatea Cluj încare îi solicitã colaborarea în vederea compromiterii preotului dinOdorheiu Secuiesc.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 212.

Ministerul de Interne Strict secretDepartamentul Securitãþii Statului - Direcþia I Ex.[emplar] 3Nr. 140/DG/0071901 din 20 ianuarie 1982

CãtreInspectoratul Judeþean Cluj al Ministerului de Interne - Securitate

În cazul „Urania” se aflã luat în preocupãrile noastre ºi preotul Palfi Geza, fostprofesor la Institutul romano-catolic din Alba Iulia, în prezent protopop în OdorheiuSecuiesc, judeþul Harghita, element ostil ºi cu relaþii suspecte în exterior.

În cadrul urmãririi informative s-au obþinut ºi date care pot fi exploatate în scopurioperative. Astfel, la data de 27.XII.1981, sus-numitul a purtat discuþii cu Sanda dinCluj-Napoca, telefon [...]. În final, Palfi Geza i-a promis cã pe data de 28.XII.1981 vafi la Cluj-Napoca, fãrã sã mai facã alte precizãri. Rugãm ca dupã identificarea ºiobþinerea unor date de cunoaºtere cu privire la Sanda, sã apreciaþi oportunitatearecrutãrii acesteia în mod fictiv, cu scopul ca ulterior s-o putem folosi – în modcombinativ ºi legendat – la realizarea compromiterii, neutralizãrii sau punerii îndependenþã faþã de organele securitãþii a preotului romano-catolic Palfi Geza. Modulde acþiune ºi finalizare urmeazã sã-l realizãm de comun acord ºi cu InspectoratulJudeþean de Securitate Harghita, în cadrul conlucrãrii ºi schimbului de informaþii.

ªeful Direcþiei ªeful ServiciuluiGeneral-maior, Colonel,Bordea Aron Banciu Ioan

Lt. col. D.G.p.c. R.G.2. r.d. 00178/26/118

193

57.1982, ianuarie 21 – Adresã a Securitãþii din Odorheiu Secuiesc cãtreInspectoratul Judeþean de Securitate - Harghita în care se solicitãidentificarea ºi studierea unor cunoºtinþe din Joseni ale preotuluiPálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 213.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Harghita - Securitate Ex.[emplar] nr. 2Securitatea Municipiului Odorheiu SecuiescNr. 00120032 din 21.01.1982

Cãtre Inspectoratul Judeþean Harghita - SecuritateServiciul I

Rugãm identificarea ºi stabilirea de date de interes operativ privind pe o oarecareEdith, cadru medical din comuna Ciumani (Joseni) ºi a familiei Kiss, telefon 47. Pânãla mutarea ºi plecarea din comuna Joseni a preotului Pálfi Géza, acesta se afla înrelaþii apropiate cu cei de mai sus, se vizitau. Deoarece preconizãm luarea de mãsurioperative împotriva preotului Pálfi Géza, în prealabil documentarea [sic!] activitãþiipe care [o] desfãºoarã, rugãm a ne comunica care dintre aceºtia pot fi folosiþi în acestsens.

Preotul Pálfi Géza este lucrat prin D.U.I. ºi cunoscut cu activitate naþionalist-ire-dentistã ºi imoralã.

ªeful Securitãþii mun.[icipiului] Ofiþer operativLt. col Maior,Kardos Nicolae Fazakas Francisc

194

58.1982, mai 5 – Stenograma convorbirilor purtate în casa lui SzõcsOszkár din Odorhei.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, ff. 143-144.

Redat din limba maghiarã Strict secretNr. file: 2 Exemplar unicNr. obi: 00451/GAServ.[iciul] I/ F.F.Nr. post: _2.05.1982

„Dennis” – 139

Orele: 17.50

„Dennis” ºi soþia sunt vizitaþi de cãtre Kovács László ºi familia acestuia. Discutãdespre preotul romano-catolic Pálfy Géza din Odorheiu Secuiesc care este supraapre-ciat de cei prezenþi. „Dennis” afirma:

„De când este în Odorheiu S.[ecuiesc] bisericile sunt pline, a înnebunit lumea ºi,mai ales, tineretul, inclusiv tineretul ºcolar. Este un om popular ºi ºtie cum sãprocedeze de fiecare datã”.

Soþia obiectivului relateazã cã episcopul dr. Jakab Antal în ziua de 4.07.1982 vafi în Odorheiu S.[ecuiesc], unde va celebra slujba de miruire. Vor fi miruiþi [sic!] circa200 de persoane. Va rãmâne în zona municipiului ºase zile, însã va fi cazat la Parohiaromano-catolicã din Odorheiu S.[ecuiesc].

A mai menþionat cã o perioadã de timp nu a venit episcopul în turneu de miruiredin motive politice. (Marton Áron, fostul episcop avea domiciliu forþat).116

Cei prezenþi sunt de pãrere cã „într-un an de zile va câºtiga de partea lui toþicredincioºii catolici, indiferent de apartenenþa lor politicã.”

D-na „Dennis”: ªi în slujba de azi, acest preot, Pálfy a fost ceva extraordinar! Deexemplu, fiind ziua mamelor, în cadrul slujbei a dat citate de la un scriitor din R.P.Ungarã. Poate cã a abordat problema prea curajos de pe poziþia unui maghiarînflãcãrat. Din citat reiese cã scriitorul despre femeile mame, spune: „Voi sunteþi cei[sic!] care hotãrâþi soarta noastrã, viitorul nostru, soarta naþiunii maghiare, viitorulnaþiunii noastre”.

În continuare, soþia obiectivului relateazã cã slujba religioasã a fost însoþitã deimagini pe un ecran.

D-na „Dennis”: A mai avut ºi alte afirmaþii. A spus: „…aºa frumos a afirmat cã elºtie ce greu e azi sã creºti copii, dar e o mare nenorocire cã ºi mamele trebuie sã

195

116 Paranteza aparþine ofiþerului care a efectuat transcrierea.

meargã sã munceascã ºi nu poate sã aibã grijã de copii ºi trebuie sã-i arunce în creºeºi sã fugã la locurile lor de muncã”. Nici nu poþi exprima în cuvinte ce succes a avutîn slujba de azi.

ªi despre cei doi capelani, Csibi László ºi Réthy György au cuvinte de laudã. Încontinuare vorbesc de accidentul de circulaþie în care P. Écsy Ladislau-János117 adecedat (problema a fost redatã în altã notã T.O.)

Kovács László în urma discuþiilor avute cu cei de mai sus, hotãrãºte cã în fiecareduminicã se va duce la slujba religioasã. În continuare, discutã de scumpireamâncãrurilor în localurile publice. „Astfel, în prezent – aºa cum afirmã D-na Kovács– azi o porþie de fripturã într-un an de zile s-a scumpit de trei ori”.

Comenteazã tendenþios majorarea contribuþiei pãrinþilor la cãmine de zi. D-na„Dennis” din nou revine la afirmaþiile lui Pálfy Géza în slujba din 2.05.1982.

5.05.1982 Mr. G.A.

Notã: „La orele 21.25 a venit în vizitã la „Dennis” ºi numitul Kovács Lazosîmpreunã cu soþia. Soþia ob.[iectivului] „Dennis” repetã ºi faþã de susnumiþii celeafirmate despre preotul romano-catolic Pálfy Géza.

Kovács Lazos se intereseazã de preotul Pálfy - de unde a venit, de când este înOdorheiu S.[ecuiesc] ºi alte aspecte.

Mr. G.A.

Notã: Kovács László: nãsc.[ut] [la] 16.05.1943 în Odorhei, fiul lui Ignac ºi Irma,sudor la E.G.C.L. Odorhei, membru P.C.R. semnalat cu grave manifestãri ostile laadresa conducerii superioare de partid ºi de stat, lucrat în cadrul D.U.I. „Burlacul”,nr. 624/ 23.03.1982.

Dennis: Szöcs Oszkár din Odorhei, tatãl vitreg al sus-numitului, frate cu SzöcsAlbert-Dénes, preot franciscan în S.U.A., emisar al Vaticanului.

În cadrul dosarului D.U.I. menþionat mai sus, este în curs realizarea uneicombinaþii informative în scopul influenþãrii pozitive ale [sic!] familiei Dennis ºilegãturilor acestuia [sic!].

[semnat de maiorul Fazakas Francisc, n.n.]

196

117 Écsy László-János (1919-1982), cãlugãr franciscan. A urmat studiile la Hunedoara ºi Cluj. A fost arestatla 28.06.1961 ºi condamnat la 5 ani de închisoare corecþionalã. A executat pedeapsa în închisorile Cluj,Jilava, Brãila, Ostrov. A fost eliberat la 30.07.1964. Informaþii din fiºa matricolã penalã din AANP. Începânddin 1970 a fost directorul bisericii franciscane de la ªumuleu Ciuc. A murit în 1982 într-un accident rutier.

59.1982, iulie 20 – Notã a informatorului „Bodi” despre preotulPálfi Géza din Odorheiu Secuiesc.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 224.

Primit: 20.07.1982 Strict secretMr. Fazakas Francisc Exemplar unicSursa: „Bodi”Nr. 00592

Notã

Cu ocazia contactãrii sursei „Bodi” acesta a relatat urmãtoarele despre protopopulromano-catolic Pálfi Géza din Odorheiu Secuiesc:

Existând relaþii de cunoºtinþã între ei, dupã stabilirea cu serviciul ºi cu domiciliulstabil în Odorheiu Secuiesc, s-au întâlnit de mai multe ori dar ºi-a format o pãrere ºimai completã privind personalitatea ºi activitatea acestuia. ªi-a „monopolizat” înîntregime activitatea ºi ceremoniile bisericeºti pentru care se plãteºte bisericii decãtre credincioºi. Nu le permite capelanilor nici o astfel de activitate.

În acest sens [s]-a ºi plâns capelanul Réthi György care l-a caracterizat pe protopopca fiind cel mai fanatic om cunoscut de el în cadrul bisericii, care întrece orice limitã.Datoritã acestei intruziuni de caracter negativ, nu este simpatizat nici din parteacredincioºilor ºi nici din partea colegilor de muncã.

În afarã de aceasta, sursa ºtie cã a activat în calitate de profesor la ºcoala decantori din cadrul teologiei rom.[ano] cat.[olice] Alba Iulia de unde a fost îndepãrtatdatoritã comportãrii ºi activitãþii lui necorespunzãtoare.

Odorhei, la 20.07.1982„Bodi”

Notã: Numitul P.G. stabilit în Odorhei este lucrat prin D.U.I. pentru activitateostilã, naþionalist-ºovinã. Sursa ne va semnala în continuare în special desprelegãturile acestuia ºi dacã este vizitat de cetãþeni strãini.

Nota se exploateazã prin D.U.I.

197

60.1982, iulie 21 – Notã de analizã a dosarului de urmãrire informativã„Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 297.

Strict Secret exemplar unic21.07.1982

Notã de analizã privind D.U.I. „Filip”

Preotul romano catolic Palfi Géza a fost mutat la parohia Odorheiu Secuiesc, caurmare a numirii lui Balint Lajos ca episcop auxiliar. Din anul 1972 se desfãºoarãD.U.I. asupra sus-numitului pentru manifestãri naþionalist-iredentiste maghiare, iarîn aceastã perioadã au fost luate mãsuri informativ-operative constând în: cercetareinformativã, sancþionat contravenþional, avertizat de organele noastre, compromis ºiînlãturat de la ºcoala de cantori, însã cu toate acestea el continuã sã desfãºoarã [sic!]activitate duºmãnoase [sic!].

Au apãrut noi aspecte în activitatea celui în cauzã, noi legãturi care trebuiescclarificate pentru cunoaºterea ºi prevenirea acþiunilor duºmãnoase. Astfel esteinformaþia referitoare la întâlnirea dintre Palfi ºi Vencser Ladislau din cadrulepiscopiatului, unde se necesitã realizarea unor combinaþii informative vizândinfiltrarea unor surse informative capabile sã descifreze activitatea sus-numiþilor ºia desfãºura o activitate preventivã. Aceastã mãsurã se impune cu atât mai mult cucât reþeaua informativã existentã ºi folositã pe lângã Palfi Geza este lipsitã deposibilitãþi informative.

Se impune ca informatorul „Miklos” sã fie reactivizat ºi dirijat cu sarcini concrete,iar mijloacele speciale de care dispunem atât în obiectiv cât ºi în problemã sã fieexploatate cu mai mare eficienþã.

Sã fie identificate ºi verificate toate legãturile ºi relaþiile create de Galfi [sic!] Gezadupã venirea acestuia ºi numirea sa ca protopop în Odorheiu Secuiesc, pentru astabilii [sic!] natura acestora ºi sensul evoluþiei lor. În aceastã privinþã vom puneaccent pe:

– doctoriþa de la circa sanitarã Odorhei care la 16.07.1982 era de gardã la SpitalulMunicipal.

– Maria din Tg. Mureº care l-a vizitat pe ob.[iectiv] în ziua de 14.06.1982.– Bálint Éva de la P.T.T.R. Odorhei.– Eröss Ernö, membru consiliului bisericesc […]– Kiss Catarina, primãriþa com.[unei] Joseni.– Sanda din Cluj-Napoca.Aceste persoane vor fi în atenþie ºi pentru studierea lor în vederea eventualelor

recrutãri.Ofiþer operativ

Maior, Fazakas Francisc

198

61.1982, octombrie 19 – Stenograma discuþiei purtate de Pálfi Géza cuobiectivul „Danciu”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 168.

Redat din limba maghiarã Strict secretNr. ob. 00805/891 Exemplar unic19.10.1982Copie

„Danciu”118

Obiectivul a fost vizitat de cãtre preotul romano-catolic Pálfi Géza de la parohiaromano-catolicã din Odorheiu Secuiesc, cu care abordeazã diferite probleme. Laînceput, cei doi discutã despre eficacitatea mijloacelor de propagare în masã ºi scotîn evidenþã ineficacitatea postului de radio Bucureºti.

În continuare, „Danciu” vorbeºte despre „cultul personalitãþii” a conduceriisuperioare de partid ºi de stat din România. Paralel cu aceasta vorbesc desprepopularitatea de care se bucurã Kádár János. Pálfi Géza face referiri la o carte editatãîn Ungaria într-un tiraj foarte restrâns – o lucrare biograficã despre viaþa ºi activitatealui Kádár János.119 Lucrarea respectivã este tare cãutatã în Ungaria ºi dupã cumrelateazã Pálfi, el în curând va primi un exemplar din aceastã carte.

În continuare, Pálfi vorbeºte despre o delegaþie americanã care a fost trimisã înlegãturã cu acordarea României dreptul [sic!] clauzei naþiunii celei mai favorizate.

Pálfi: Gyuri120 mi-a povestit cã atunci când delegaþia respectivã s-a dus la episcopulJakab Antal, acesta s-a speriat ºi nu ºtia ce sã facã. Atunci Gyuri s-a dus la el ºi i-aspus: Sã nu vã fie fricã! Singura soluþie ar fi ca sã nu primiþi pe membrii delegaþieiamericanã [sic!] pentru cã în caz dacã [sic!] acceptaþi vizita lor, atunci prin discuþiilepurtate intraþi în politicã ºi… (n-a terminat). Atunci episcopul i-a reproºat lui Gyuri…(spune în ºoaptã ºi nu se înþelege).

Danciu: L-au vizitat ºi pe P. Balázs121… (confuzã)În continuare, „Danciu” vorbeºte despre un preot ortodox, care înainte de ’44 a

fost legionar, iar în prezent trãieºte în occident. Acest preot recent a fost acuzat cu[sic!] lichidarea unui grup de evrei, fapt pentru care este considerat criminal derãzboi.122

199

118 În D.U.I. „Danciu” a fost lucrat Gurzó György Anaklét. ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 69, vol. 40,f. 82.

119 Este vorba despre cartea lui Gyurkó László, Arcképvázlat történelmi háttérrel (Kádár-életrajz) apãrutã laBudapesta în 1982.

120 Este vorba despre Jakubinyi György Miklós, care a fost adesea translatorul episcopului.121 Preotul Pöhacker Balázs.122 Este vorba de cazul „Trifa”. Valerian Trifa (1914-1987) a fost membru al Miºcãrii Legionare ºi a participat

activ la rebeliunea legionarã din 1941. Dupã înfrângerea acesteia s-a refugiat în Germania împreunã cualþi lideri legionari. În 1950 a fost primit ca emigrant în S.U.A., unde în 1951 a fost ales episcop alEpiscopiei Ortodoxe Române din America, funcþie pe care a deþinut-o 33 de ani. Întrucât nu recunoºtea

„Danciu” vorbeºte despre românizarea ceangãilor din Moldova ºi atât el cât ºiinterlocutorul sãu îºi exprimã îngrijorarea în acest sens.

Pálfi aratã cã au primit niºte filme pe teme religioase din Ungaria, pe care vor sã[le] proiecteze în prezenþa lui „Danciu”.

21.10.1982 Serg. maj. Nagy Iosifr.d. nr. 007/661ex.[emplar] unic./ 2.11.1982

200

autoritatea organelor bisericeºti din România comunistã, regimul de la Bucureºti a pus la dispoziþiaguvernului american documente false cu privire la activitatea sa politicã din perioada studenþiei,atribuindu-i fapte criminale de care, în realitate, nu a fost responsabil. La 25.08.1980 un tribunal americani-a retras cetãþenia americanã, iar românii ortodocºi din S.U.A. ºi Canada i-au cerut sã-ºi dea demisia dinpoziþiile laice ºi religioase deþinute. În 1984 Trifa a primit azil politic în Portugalia, unde a decedat treiani mai târziu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Valerian_Trifa, accesat la 24.04.2011.

62.1983, martie 11 – Notã a informatorului „Kovács Sándor”referitoare la preotul Pálfi Géza din Odorheiu Secuiesc.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 227.

Primit: 11.03.1983 Strict secretMr.: Fazakas Francisc Exemplar nr. __Inf.[ormator]: „Kovács Sándor”Nr. 004229/16

Notã informativã

În trecutul apropiat sursa s-a întâlnit ocazional cu preotul romano-catolic, PálfiGéza, la parohia din Odorheiu Secuiesc, vrând sã o [sic!] boteze pe fiul sãu recentnãscut. Dupã obicei, înainte de botez, preotul face o pregãtire sufleteascã atâtpãrinþilor cât ºi naºii [sic!] copiilor.

În cadrul acestor pregãtiri, preotul Pálfi Géza a avut afirmaþii necorespunzãtoare,cu dublu înþeles ºi chiar duºmãnoase, astfel:

- vorbind despre „luminã” a afirmat cã noi nu trebuie sã confundãm luminapãmânteascã cu cea cereascã, deoarece – afirma el – observãm bine cã pe pãmântori nu este apã, ori nu este cine sã facã, ori cu ce sã facã, ori...

- în legãturã cu paradisul lui dumnezeu [sic!] a spus ca sã nu ne gândim în sensulcã eterna fericire nu înseamnã ca sã stãm la rând ºi reuºim sã cumpãrãm brânzã saupe bonul primit de la consiliul popular primim aceea ½ kg. carne, pe care primim...

- vorbind despre religia catolicã în general, dupã ce a afirmat cã majoritate [sic!]populaþiei de naþionalitate maghiarã de pe pãmânt face parte din acest cult, a pusîntrebarea: „Dacã cunoaºtem cã de când locuiesc strãmoºii noºtri pe acest pãmânt”,dar pentru cã nu a primit nici un rãspuns a continuat în felul urmãtor: „Sã ne fie deruºine dacã nici acest lucru elementar nu le ºtim [sic!], dar vã spun eu: pe bazadocumentaþiei ºtiinþifice, strãmoºii noºtri trãiesc pe aceste meleaguri de XII secole,iar cã au existat ºi alte popoare nu se poate documenta, dar nici nu este interesant.”

În afarã de sursã ºi soþia sa mai erau prezenþi [...] naºii ºi încã 10-15 persoaneprintre care sursa cunoaºte pe unul dintre fiii profesorului Hollosi, care era de faþãîn scopul botezãrii copilului sãu.

Odorheiu Secuiesc, la 11.03.1983 „Kovács Sándor”

Notã: Materialul a fost furnizat ocazional, sursa a fãcut cunoºtinþã cu Pálfi Gézacu aceastã ocazie. Preotul Pálfi G. este lucrat prin D.U.I., fiind semnalat cu activitateostilã þãrii noastre.

201

Deoarece dispunem de date compromiþãtoare cu privire la unele abateri de lanormele profesionale ale preotului Pálfi Géza, aspecte care sunt viu discutate în rândullaicilor, propun elaborarea unei combinaþii informative pentru a sesiza despre acesteaspecte atât Episcopiatul de la Alba Iulia cât ºi Departamentul cultelor.

Nota în copie se înainteazã la Serviciul I ºi se exploateazã în cadrul D.U.I. „Filip”

Mr. Fazakas Franciscr.d. nr. 007/2182 ex.[emplare]/12.03.1983

202

63.1983, martie 31 – Extras dintr-o scrisoare expediatã de P.Á. dinOdorhei preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 230.

Ministerul de Interne Strict secretU.M. 0951 Odorhei Dupã completareNr. 00305 din 31.03.1983 Ex.[emplar] nr. 1

Notã extras

O sursã a unitãþii noastre ne-a informat cã P.Á. din Odorhei, Independenþei nr.[…] i-a relatat lui ob.[iectivul] dv. Pálffy Géza din Odorhei, Parohia Romano-Catolic[ã]:

„Vã rog sã mã scuzaþi pentru deranj, însã vãzând [cã] la noi viaþa credincioasãeste acoperitã de o pãturã neagrã trebuie sã vã scriu ideile mele primite de laDumnezeu. Când aþi sosit la Odorhei, v-am aºteptat cu toþii cu foarte mare drag cape un salvator al nostru, însã cum ni-a [sic!] arãtat Dumnezeul [sic!] a sosit un „spion”ºi pe mine mi-a [sic!] rugat sã spun „stop”. Eu am vrut sã mã eschivez, însã atuncimi-a spus cã „eu voi fi cu tine”.

Mai târziu, cu ocazia unei predici, Domnul v-a epitetat [sic!] cu cuvântul „actor”pentru felul Dumneavoastrã de îngâmfare, cum aþi interpretat Cuvântul Sfânt. Acum,în numele sfinþilor vã atenþionez sã nu mai distrugeþi sufletele oamenilor.

În numele sfinþilor vã interzic ca în timpul predicilor sã folosiþi anumite cuvintede atenþionare, care tulburã liniºtea sufletelor. Sã nu interpretaþi cuvântul SfinteiScripturã [sic!] dupã placul Dumneavoastrã ºi în mod umoristic. Sã nu mai alungaþifraþii rãtãciþi. Sã nu mai refuzaþi înmormântarea fraþilor morþi rãtãciþi. Sã nu mairefuzaþi cãsãtoria tinerilor cu credinþe mixte.

ªeful Unitãþii,[nesemnat, n.n.]

Scris în 2 exemplareRed. dact. M.I.Pt. indic. I/F.F.

203

64.1983, aprilie 13 – Notã a informatorului „Kovacs I.”despre preotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 231.

Primit: 13.04.1983 Strict secretMr. Fazakas Francisc 2 ex.[emplare]Informator: „Kovacs I.”Nr. 004229/19

Notã informativã

Vã informez cã, din discuþiile purtate cu vãrul sursei, anume [...] în legãturã cupreotul romano-catolic Palfi Geza din Odorheiu Secuiesc, am stabilit urmãtoarele:

A refuzat înmormântarea cu ceremonial bisericesc al [sic!] numitului Nagy Iosif,fost notar public în Odorheiu Secuiesc, pe motivul cã nu a trãit o viaþã religioasã,copii[i] lui nu au fost botezaþi ºi nici nu a plãtit impozitul cãtre bisericã. De altfel,asemenea oameni nici nu au nevoie de înmormântãri bisericeºti, lucru despre care avorbit de mai multe ori în cadrul slujbelor þinute de el. În cadrul slujbelor bisericeºti,de altfel, preotul Palfi Geza face afirmaþii ameninþãtoare la adresa acelor credincioºicare nu trãiesc ºi nu respectã dogmele bisericii.

Odorhei, la 13.04.1983 „Kovacs I.”

Notã: Preotul P.G. este lucrat în cadrul D.U.I. „Filip” fiind semnalat cu activitateostilã ºi legãturi suspecte pe linia cultului r.[omano]-c.[atolic].

Ne vom folosi de situaþia existentã în D.U.I. pentru adâncirea acestora, sens încare vom elabora o combinaþie informativã, încât acest lucru sã ajungã ºi la cunoºtinþaorganelor superioare, iar în rândul maselor de credincioºi sã se creieze [sic!] o opiniepublicã favorabilã de respingere a comportãrii preotului.

Mr. Fazakas Francisc

204

65.1984, ianuarie 13 – Notã a informatorului „DudẔ despre preotulPálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, f. 243.

Primit: 13.01.1984 Strict secretMr. Fazakas Francisc Ex.[emplar] nr. __Inf.[ormator]: „DudẔNr. 004458

Notã informativã

Sursa vã informeazã cã la parohia romano-catolicã din Odorheiu Secuiescfuncþioneazã ore de biblii [sic!] în zilele de luni dupã masã între orele 18.00-19.00.Sursa nu are cunoºtinþã dacã este organizatã pe bazã de dispoziþii ale organelorsuperioare sau este o iniþiativã localã. Aceste ore sunt þinute în sala mare a parohieide cãtre parohul Pálfi Géza. Acestea nu au fost þinute în ultimul timp, datoritãîmbolnãvirii parohului.

Desfãºurarea acestor ore se face în felul urmãtor: la început se spune o rugãciune,apoi parohul citeºte din biblie [sic!], iar pãrþile neînþelese sunt explicate pe înþelesultuturor participanþilor ºi în încheiere se spune o nouã rugãciune.

Scopul acestor ore de biblii este aceea [sic!] de a se întãri viaþa în credinþã alecredincioºilor [sic!] ºi ca credincioºii care participã la ele sã însuºeascã cât mai binescrierile biblice. Aceste ore sunt frecventate în general de câte 50-60 de credincioºimai în vârstã. La unele din ele a fost prezent ºi sursa unde a mai recunoscut ºi reþinepe urmãtorii:

– Gáll Mihály, muncitor la Fabrica de Mobilã sau Confecþii, tatã a 9 copii,domiciliazã în cartierul Taberei.

– Balint Lörincz, pensionar în Cartierul Sâmbãteºti.– Imre Gáspár, fost croitor, în prezent pensionar în Cartierul Taberei.

Odorhei, la 13.01.1984„DudẔ

Notã: Materialul a fost solicitat pentru cunoaºterea desfãºurãrii al [sic!] acesteiactivitãþi ºi a-l [sic!] identifica pe participanþi. Se va efectua o cercetare informativãîn cauzã.

Mr. Fazakas Franciscr.d. nr. 007/353 ex.[emplare]/18.01.1984

205

66.1984, aprilie 23 – Raport cu propunere de închidere a dosarului deurmãrire informativã „Filip”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 3, ff. 304-305.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Judeþean Harghita - Securitate Exemplar unicSecuritatea municipiului Odorheiu SecuiescNr. FF/00120403 din 23.04.1984

Raport cu propunere de închidere a dosarului de urmãrire informativãnr. 592 „Filip”

În cadrul dosarului de urmãrire informativã „Filip” a fost luat în lucru Pálfi Géza,fiul lui Áron ºi Maria, nãscut la 14.04.1941 în Satu Mare, judeþul Harghita, preotromano-catolic, pe baza unor materiale verificate din care rezulta cã are manifestãrinaþionalist-iredentiste, întreþine relaþii cu cetãþeni strãini. Este [sic!] un elementfanatic ºi se bucura de încrederea conducerii episcopiatului de la Alba Iulia. În perioadaanilor 1971-1978 era profesor în cadrul ºcolii de cantori ºi Institutul teologicromano-catolic din Alba Iulia.

Având concepþii naþionalist iredentiste a iniþiat în rândul elevilor cantori ºiteologilor acþiuni care au avut drept scop menþinerea unei atmosfere favorabilespiritului naþionalist. În acest sens în mod voalat a prezentat în faþa elevilor cantoridenaturat situaþia populaþiei conlocuitoare maghiare din România, care ar fi lipsitãde drepturi. În acelaºi scop, a împrumutat elevilor ºi unor teologi cãrþi cu conþinutnecorespunzãtor editate în strãinãtate ºi procurate de cel în cauzã prin intermediari.

În luna februarie 1978 a fost contactat de o persoanã din Eger – R.P.U. ºi împreunãcu Vencser Ladislau, profesor la teologie au discutat despre iniþierea unor grupuri înrândul teologilor ºi cantorilor, discuþiile purtate ducând la concluzia cã existã legãturãcu acþiunea „Focolarinii”.

În baza materialelor obþinute ºi a cercetãrii informative, la 24.02.1978, cel în cauzãa fost avertizat, iar în octombrie 1980 transferat la parohia romano-catolicã dincomuna Joseni în calitate de preot. În septembrie 1981 ca urmare a numirii lui BálintLajos ca episcop auxiliar, la parohia romano-catolicã din Odorheiu Secuiesc a fostnumit ca preot Pálfi Géza. Din materialele administrate în aceste perioade rezultã cãPálfi Géza nu a renunþat la ideile lui ostile nici dupã ce a fost înlãturat de la Institutulteologic, ci a continuat sã fie semnalat cu preocupãri ostile, fiind semnalat cumanifestãri naþionalist-iredentiste ºi cu legãturi neavenite cu strãini. ªi dupã mãsurapreventivã continua sã aibã aceleaºi preocupãri duºmãnoase. Rezultã cã cu ocaziacontactelor directe avute cu credincioºii fãcea o educaþie naþionalistã acestora,

206

folosindu-se, în acest scop, de posibilitãþile oferite prin exercitarea sarcinilor pro-fesionale.

La sfârºitul anului 1983, preotul Pálfi Géza se îmbolnãveºte iar la 13.03.1984 adecedat, fiind înregistrat la Consiliul Popular Municipal Tg. Mureº sub nr. 359. Faþãde cele de mai sus, propunem aprobarea închiderii dosarului de urmãrire informativãnr. 592 ºi clasarea la B.I.D.

ªeful securitãþii mun.[icipiului] Ofiþer operativMaior, Maior,Coman Dumitru Fazakas Francisc

De acord:ªeful Serviciului I

Lt. col.Suciu Mihãilã

r.d. nr. 007/235ex.[emplar] unic/ 18.04.1984

207

67.1984, iunie 15 – Notã a informatorului „Tozser” despre modul încare aratã mormântul preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 2.

Primit: Mr. Coman D. Strict secretInf.[ormator]: „Tozser” Exemplar unicData: 15.06.1984Traducere din limba maghiarã

Notã informativã

Sursa vã informeazã cã azi, 11 iunie a.c. a avut loc înhumarea vãduvei lui MihalyLaszlo123 care a sosit [sic!] la începutul sãptãmânii. Ceremonialul religios s-adesfãºurat fãrã aspecte deosebite, au fost prezente mai ales femei vãduve, cca. 50 depersoane. Printre persoane mai marcante erau profesorii Katona Adam ºi HermanGusztav124. ªi directorul Casei de Culturã, Szep Gyula125, a primit un necrolog însãmi-a spus cã oameni competenþi l-au sfãtuit sã nu participe la aceastã înmormântare.Astfel, nu s-a dus. Dupã înmormântare, sursa a discutat cu membrii consiliuluibisericesc, aceºtia au vorbit cu entuziasm despre ceremonialul bisericesc din joia ºirespectiv de la Rusalii, când au fost prezenþi foarte mulþi tineri, care s-au spovedit ºis-au cuminecat.

ªi preotul cel tânãr, Fulop Bela126 a vorbit foarte frumos ºi cu curaj, a spus cãmai sunt þãri care îl neagã pe D-zeu.

Membrii consiliului bisericesc mi-au spus sã mã duc ºi sã mã uit la mormântulfostului preot Palfy Geza. La acest mormânt se aflau toþi participanþii prezenþi laînmormântarea amintitã mai sus. Mormântul este foarte îngrijit, cu multe flori, iarîn partea opusã a mormântului se aflã un Kopjafa (o sculpturã în lemn) pe care scrie:„Csak a Gold Takar el Elolunk”127. („Paravanul între noi ºi tine este doar pãmântul”).Am întrebat-o pe tanti Ica dar nu mi-a spus cine a sculptat aceastã „Kopjafa”, poatecã nu a vrut sã-mi spunã.

„Tozser”

Copia notei la cazul „Filip”Lt. col. Suciu M.[ihãilã]

copiedact. C.A.0063/001384/20.08.19841 ex.[emplar]

208

123 Mihály László (1920-1977), ziarist, scriitor originar din Odorheiu Secuiesc.124 Katona Ádám, Hermann Gusztáv.125 Szép Gyula.126 Fülöp Béla.127 „Csak a föld takar el elõlünk”.

68.1984, iulie 15 – Adresã a Securitãþii Harghita cãtre Direcþia a III-aîn care sunt dezminþite zvonurile „calomnioase” care circulau înlegãturã cu circumstanþele morþii lui Pálfi Géza ºi se propune luareade mãsuri pentru contracararea acestora.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 6-7.

Ministerul de Interne Strict SecretInspectoratul Judeþean Harghita - Securitate Exemplar unicNr. 102/MN/005942 din 5.07.1984

Cãtre Ministerul de Interne,Departamentul Securitãþii Statului – Direcþia III

Personal Tov. Gen. maior Alexiu – Bucureºti

În legãturã cu Palfi Geza, nãscut în anul 1941, fost protopop romano-catolic înOdorheiu-Secuiesc despre a[l] cãrui deces survenit la 13.03.1984 postul de radio„Europa Liberã”, agenþia „France Presse” ºi alte medii de informare din Occident,citând ca surse grupãri ale emigraþiei maghiare au transmis ºtiri ireale, calomnioase,precum cã ar fi fost arestat în luna decembrie 1983, a doua zi dupã Crãciun, bãtutºi apoi internat într-un spital unde a decedat iar medicii care au fãcut autopsie ar fiascuns cauzele reale ale decesului, raportãm urmãtoarele:

Palfi Geza a funcþionat ca preot în judeþul Harghita din anul 1980. A fost lucratprin D.U.I., nefiind însã contactat de cãtre lucrãtori de securitate cât s-a aflat înjudeþul nostru, în nici o împrejurare. În anul 1978 când era profesor la institutulteologic romano-catolic din Alba-Iulia a fost avertizat de cãtre securitatea judeþuluiAlba, pentru activitatea naþionalist-iredentistã desfãºuratã în rândul teologilor.

Din datele certe pe care le deþinem rezultã cã Palfi Geza a decedat în Spitalul dinTârgu Mureº, fiind bolnav de cancer la ficat. Rudele, persoanele apropiate acestuia,preoþii romano-catolici ºi conducerea episcopiei de Alba Iulia, referindu-se la ºtiriletransmise de cãtre mediile de informare din Occident au arãtat, aºa cum rezultã dininformaþiile obþinute prin reþeaua informativã ºi mijloace speciale, cã suntneadevãrate, aceºtia cunoscând ºi fiind convinºi de cauza realã a decesului. De altfel,internarea în spitalul din Târgu Mureº a lui Palfi Geza s-a fãcut la intervenþia mediculuicurent al episcopului dr. Iakab Antal, anume de cãtre dr. Fodor Ferencz, profesoruniversitar, ºeful Clinicii de oftalmologie din Târgu Mureº.

Întrucât postul de radio „Europa Liberã” încã din luna februarie a.c. a început sãtransmitã ºtiri ireale despre situaþia preotului Palfi Geza, am raportat Dir.[ecþiei] Isituaþia realã în care se afla acesta în lunile februarie-martie iar la 17 mai a.c. amînaintat raportul Nr. 005692 cu propunerile noastre de mãsuri menite a contracaracampania de calomnii ce a fost declanºatã în strãinãtate de emigraþia iredentistã

209

maghiarã. În cadrul acestora, am propus sã se acþioneze prin Departamentul Cultelorpentru determinarea episcopiei de Alba Iulia sã ia atitudine ºi sã dezmintã ºtirile, câtºi prin conducerea Spitalului din Târgu Mureº.

La data de 27.12.1983 a fost cercetat informativ capelanul Rethy György dinOdorheiu Secuiesc în legãturã cu activitatea de naturã carismaticã pe care adesfãºurat-o, fapt care apreciem cã a fost speculat de cãtre elementele interesate ºipus pe seama lui Palfi Geza.

Din informaþii recent obþinute rezultã cã de curând, într-o sesiune a Parlamentuluivest-european s-ar fi hotãrât sã se solicite guvernului român explicaþii privindîmprejurãrile în care a decedat preotul Palfi Geza, ºtire ce s-ar fi transmis de cãtrepostul de radio „Europa Liberã” , iar cercuri ale emigraþiei iredentiste s-ar fi adresatpapei Ioan Paul al II-lea în acelaºi scop.

Prin telex!ªeful securitãþii

Colonel,Rapilat Alexandru

210

69.1984, iulie 18 – Notã de mãsuri în cazul „Necropsia”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 10-11.

Ministerul de Interne Strict SecretDepartamentul Securitãþii Statului Ex.[emplar] nr. 3Direcþia I ºi Serv.[iciul] Ind.[ependent] „D”18.07.1984

Aprob:ªeful Direcþiei I ªeful Serviciului „D”General-maior Bordea Aron Colonel Toma Ioan

Notã de mãsuri în cazul „Necropsia”

În ultima perioadã unele mijloace mass-media din Occident au continuat sãprolifereze ºtiri denigratoare la adresa þãrii noastre, folosind pretextul decesuluipreotului romano-catolic Palfi Geza din Odorheiu Secuiesc, judeþul Harghita, iniþiindacþiuni de diversiune, cu caracter naþionalist-iredentist. Pentru combaterea ºidemascarea acestei acþiuni ostile, propunem sã se întreprindã urmãtoarele mãsuri:

I. Determinarea unor prelaþi romano-catolici ºi persoane cu influenþã în strãinãtatesã dezmintã ºtirile calomnioase cu privire la decesul lui Palfi Geza, în care sens seva proceda la:

– elaborarea unor scrisori de protest ºi ripostã din partea unor enoriaºiromano-catolici din Odorheiu Secuiesc ºi satul natal al defunctului adresate conduceriiepiscopiei romano-catolice, cu scopul de a determina sã ia atitudine publicã ºi deschisãîmpotriva oficinelor de propagandã din strãinãtate care difuzeazã aceste neadevãruri.(Anexa nr. 1)128

– instruirea împuternicitului de cult al judeþului Harghita ºi a surselor „Bela” ºi„Hajdu” de a sugera conducerii episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, prezentã lasãrbãtorile religioase de miruire din judeþul Harghita, sã gãseascã posibilitãþi propriiºi urgente de a dezminþi în strãinãtate ºtirile calomnioase cu privirea la acþiunea încauzã, înþelegând cã efectele nocive ale acestei campanii propagandistice aduceprejudicii cultului ºi reputaþiei lui. Concomitent, se va acþiona ºi prin DepartamentulCultelor, pentru a-l determina pe episcopul Iakab Antal sã se pronunþe publiccondamnând înscenãrile provocatoare din cadrul acþiunii „Necropsia”.

– instruirea ºi trimiterea cu sarcini în strãinãtate (R.F.G., Austria ºi Italia) ainformatorului „Bela” al Securitãþii judeþene Harghita, în vederea contactãrii unorprelaþi romano-catolici cu posibilitãþi de a exercita influenþe în cercurile maghiare dinstrãinãtate ºi mijloacele mass-media.

– determinarea prin intermediul unor surse ºi relaþii operative ale organelor desecuritate, a medicului Imre Francisc de la Spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi a unor

211

128 Documentul nu se regãseºte în dosar.

cadre medicale de la Spitalul din Tg. Mureº, unde a decedat defunctul sã-ºi exprimeîn strãinãtate indignarea faþã de aceastã acþiune ostilã cu care le este ºtirbitã ºireputaþia lor profesionalã.

II. Demascarea ºi contracararea acestei acþiuni cu caracter naþionalist-iredentist, faþãde Vatican, foruri internaþionale ºi organe de presã din strãinãtate, dupã cum urmeazã:

– Elaborarea ºi difuzarea în strãinãtate a unor materiale de ripostã în numeleunor prelaþi ºi credincioºi romano-catolici maghiari. În acest sens, se va trimite laVatican un asemenea material, în care se va cere sã se ia poziþie împotriva cercuriloriredentiste din strãinãtate care agitã sentimente naþionalist-iredentiste ºi care sefolosesc de cultul romano-catolic maghiar în scopuri diversioniste.

Un asemenea material de ripostã va fi plasat, printr-o combinaþie operativã,reprezentantului Vaticanului care ne va vizita þara în curând. Trimiterea de materialesimilare la Parlamentul European ºi alte foruri din strãinãtate care au fost implicateîn aceastã acþiune (Anexa 2).129

– Trimiterea la ziarul francez „La Croix” a unui material elaborat de noi în limbamaghiarã vizând determinarea conducerii Federaþiei respective sã publice punctul nostrude vedere cu privire la aceastã acþiune, realizând implicit dezminþirea ºtirilorcalomniatoare.

Studierea oportunitãþii trimiterii unor asemenea materiale ºi la alte publicaþiioccidentale, inclusiv A.[genþiei] F.[rance] P.[resse] care au prezentat denaturat cazulîn speþã (Anexa 3).130

III. Elaborarea ºi difuzarea în þarã ºi strãinãtate în mediile cultice ºi în cercurileemigraþiei maghiare ºi româneºti a unor date ºi versiuni de dezinformare, derutã ºidemascare în cazul „Necropsia” (Anexa 4).131

– Cu asemenea versiune vor fi instruite în mod diferenþiat sursele „Fenyvesi”,„Hajdu”, „Bela” care le va [sic!] prezenta în anturajul lor ºi prelua ca argumente încorespondenþa cu persoane ce prezintã interes din strãinãtate.

Contrafacerea unui document (gen scrisoare postumã, testament etc.) a lui PalfiGeza, din care sã rezulte cauzele decesului, care urmeazã sã fie plasatã printr-ocombinaþie informativã în cercurile clericale romano-catolice ºi cu posibilitatea de aparveni ºi la conducerea episcopiei.

De îndeplinirea acestor mãsuri rãspund Lt. col. Tudor Dumitru – Direcþia I, Lt.col. Ionescu ªtefan – Serviciul „D” ºi Lt. col. Suciu Mihãilã – Securitatea judeþuluiHarghita. În funcþie de evoluþia situaþiei operative vor fi întreprinse ºi alte mãsuri.

ªeful Serv. II din Direcþia I ªeful Comp. 1 din Serv. „D”Colonel Popescu Stelian Lt. col. Stan Mihai

Dact. C.A.0063/001173/18.07.19843 ex.[emplare]

212

129 Documentul nu se regãseºte în dosar.130 Documentul nu se regãseºte în dosar.131 Documentul nu se regãseºte în dosar.

70.1984, iulie 21 – Notã a informatorului „Bela” cu privire la zvonurilerãspândite dupã moartea preotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 14-15.

Inf.[ormator]: „Bela” Strict secretPrimit: Cpt. Damian prin rezid.[entul] „Sandor” Expl. [sic!] nr. 1Data: 21.07.1984Nr. 873/0036

Notã

În legãturã cu fostul preot romano-catolic Palfi Geza din Odorheiu Secuiesc,decedat în anul 1984, informatorul „Bela” ne informeazã urmãtoarele:

Palfi Geza, cu ocazia oficierii slujbei religioase de crãciun [sic!] în luna decembrie1983, a afirmat faþã de credincioºi cã în Ungaria este mai bine, sunt garantatelibertãþile religioase, crãciunul este declarat sãrbãtoare ºi în aceste zile credincioºi[i]sunt liberi, nu ca în România unde în zilele de sãrbãtori religioase oamenii trebuiesã munceascã. Din câte cunoaºte informatorul „Bela” pentru aceste afirmaþii PalfiGeza a fost chemat de organele de securitate.

Dupã circa 2-3 sãptãmâni de la acest incident, postul de radio „Europa Liberã” aanunþat faptul cã Palfi Geza, pentru cã a afirmat cã în România nu sunt respectatelibertãþile religioase, a fost chemat la organele de securitate. Informatorul „Bela”, înluna aprilie 1984, a auzit personal la postul de radio „Europa Liberã” când crainiculFrank Miklos prezenta cazul lui Palfi Geza în contextul lipsei libertãþilor religioasedin România. Frank Miklos arãta cã a preluat ºtirea privind pe Palfi Geza dintr-unziar francez „Le Croua” [sic!]. Frank Miklos132 este crainic la postul de radio „EuropaLiberã” în locul lui Fabian Carol care este bolnav grav.

Postul de radio „Europa Liberã” susþinea cã decesul lui Palfi Geza s-ar fi datoratbãtãilor primite de acesta de la organele de securitate.

Informatorul „Bela” aratã cã în rândul bisericii romano-catolice din România nuexistã asemenea suspiciuni privind moartea lui Palfi Geza. Susþine aceste afirmaþiiprin faptul cã în perioada când Palfi G. a fost internat în spitalul din Tg. Mureº afost vizitat de episcopul din Alba Iulia, iar din raportul protopopului Lestyan din Tg.Mureº rezultã practic cauza decesului ºi bolile de care suferea. ªi informatorul „Bela”a fãcut un raport cãtre episcop în care a arãtat condiþiile în care a murit ºi de ceboalã a suferit. Informatorul „Bela” mai are la el o copie de pe acel raport ºi m-aîntrebat dacã poate sã-l ducã cu el în R.F.G. pentru a demonstra relaþiilor sale dinrândul preoþilor romano-catolici realitatea în cazul morþii lui Palfi Geza.

213

132 Frank Miklós.

N.O.: Informatorul „Bela” urmeazã sã plece ca turist în august 1984 în Austria,R.F.G. ºi Italia. A fost selectat de Serv.[iciul] „D” pentru combaterea în exterior azvonului cu privire la decesul lui Palfi Geza.

S.T.: Pânã la plecare sã sondeze opinia colegilor sãi cu privire la moartea lui PalfiGeza, inclusiv pe Marton Hugo din Italia, care va sosi în R.S.R.

M.L.: Aspectele semnalate de informatorul „Bela” vor fi raportate tov. Lt. col.Ionescu ªtefan din cadrul Serv.[iciului] „D” - Bucureºti în vederea pregãtirii planuluiîn acest sens.

Cpt.Damian Augustin

r.d. nr. 0013/850DA/MA2 expl. [sic!]/23.07.1984

214

71.1984, iulie 23 – Notã a informatorului „Bolony” despre discuþiilepurtate cu Jakab Antal ºi Bálint Lajos în legãturã cu moarteapreotului Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 16.

Primit: Lt. col. Suciu M.[ihãilã] Strict secretSursa: „Bolony” Ex.[emplar] nr. 1Data: 23.07.1984Nr. 008

Notã informativã

În ziua de 17 iulie 1984, sursa a participat la acþiunea de miruire în comuna Frumoasaunde a fost prezent episcopul auxiliar Balint Lajos de la Alba Iulia. Dupã terminareamiruirii, consiliul bisericesc a organizat o masã la care a fost invitatã ºi sursa. Cu acestprilej, sursa a avut ocazia sã poarte o discuþie cu Balint Lajos referitor la unele problemecultice din judeþ. Printre altele, sursa a adus la cunoºtinþã episcopului auxiliar faptul cãorganele judeþene de partid ºi de stat sunt îngrijorate ºi nemulþumite de unele comentariiireale care circulã în legãturã cu moartea preotului Palfy Geza din Odorheiu Secuiesc,decedat în martie a.c. de cancer la un spital din Tg. Mureº.

Sursa a spus episcopului cã astfel de comentarii tendenþioase s-au fãcut ºi înstrãinãtate de cãtre unele posturi de radio ºi ziare, ceea ce este contradicþie curealitatea ºi se poate sã prejudicieze interesele statului nostru. Balint Lajos a spus cãare ºi el cunoºtinþã despre faptul cã în Odorheiu Secuiesc se comenteazã cã preotulPalfy Geza ar fi fost chemat la organele de securitate ºi bãtut, ceea ce ar fi cauzatulterior moartea acestui preot.

A aflat de asemenea de la unii preoþi ºi despre comentariile ce se fac în strãinãtate,dar a spus cã toate acestea nu sunt adevãrate ºi însuºeºte nemulþumirea organelorlocale, va informa pe episcopul Jakab Antal ºi vor încerca împreunã sã gãseascãmodalitãþi de combatere a acestor comentarii neadevãrate ºi tendenþioase.

În data de 19 iulie 1984 sursa a luat parte la acþiunile de miruire în comuna Luncade Jos unde a participat episcopul dr. Jakab Antal. ªi aici, dupã miruire s-a organizato masã la care a fost invitatã ºi sursa. În timpul discuþiilor avute cu episcopul, acestaa spus sursei cã a fost informat de cãtre episcopul auxiliar Balint Lajos desprecomentariile ºi zvonurile care circulã în legãturã cu moartea lui Palfy Geza. Printrealtele, a spus cã este neplãcut atât pentru þara noastrã cât ºi pentru cultulromano-catolic ca sã difuzeze astfel de ºtiri ireale. El a spus cã are cunoºtinþã despreaceste comentarii ºi a dat dispoziþii preoþilor din zona Odorheiu Secuiesc sã combatãcã nu corespunde adevãrului.

215

Episcopul a spus cã este convins cã Palfi Geza a murit de cancer ºi poate cã, dacãar fi fost descoperitã mai devreme boala, se putea prelungi viaþa lui. El a exprimatclar cã Palfy Geza nu a fost chemat la organele de stat, nu a fost bãtut, iar moartealui se datoreazã bolii de care a suferit.

Dr. Jakab Antal a exprimat totuºi o anumitã nedumerire de ce medicul care l-atratat la Tg. Mureº nu a fost de acord ca Palfy Geza sã fie transferat la un alt spitaldin Tg. Mureº, respectiv la noua policlinicã. El a exprimat aceastã nedumerire însensul cã putea sã beneficieze de un tratament mai calificat la noua policlinicã.

Episcopul a apreciat ca binevenitã discuþia cu sursa deoarece duminicã, 22 iuliea.c., urmeazã sã se întâlneascã la episcopia din Alba Iulia cu Bucovschi, prim adjunctal secretarului de stat al Vaticanului ºi îi va prezenta acestuia situaþia realã în legãturãcu moartea lui Palfy Geza. Totodatã, îl va ruga sã transmitã la Vatican ca, la rândullor sã intervinã pentru încetarea difuzãrii ºtirilor calomnioase cu privire la moartealui Palfy Geza.

În altã ordine de idei, episcopul a relatat sursei cã pe baza unei înþelegeri întreDepartamentul Cultelor ºi Episcopia romano-catolicã din Alba Iulia, în acest an urmasã fie primiþi la teologie 30 de candidaþi dar li s-a comunicat cã s-a aprobat doar 15locuri, în timp ce la Teologia romano-catolicã din Iaºi, s-au aprobat 30 de locuri înlimba românã. Acest lucru l-a nemulþumit ºi a þinut sã precizeze cã deºi el nu vacomunica în exterior, totuºi, dacã se va afla în strãinãtate se vor crea unele comentariinedorite. În general, a fost mulþumit de felul cum s-a desfãºurat acþiunea de miruireîn zona Ciucului de sus.

„Boloni”

N.L.: Sursa a iniþiat discuþia cu episcopul în baza indicaþiilor ºi instructajului fãcutde noi împreunã cu tov. Lt. col. Ionescu ªtefan de la Serv.[iciul] „D” Bucureºti, înconformitate cu mãsurile stabilite în cazul „Necropsia”.

Palfy Geza a fost lucrat în D.U.I., a decedat la 13.03.1984 de cancer într-un spitaldin Tg. Mureº. În legãturã cu moartea acestuia, în Odorheiu Secuiesc s-au fãcutcomentarii tendenþioase ºi calomniatoare la adresa organelor de stat în sensul cã înurma unei predici þinutã [sic!] în ziua de crãciun [sic!] 1983 ar fi fost bãtut de organelede securitate, ceea ce i-a provocat moartea. Aceastã calomnie a fost preluatã ºi difuzatãºi în strãinãtate. Sursa nu a primit alte sarcini în acest caz, urmând a se acþiona încontinuare conform mãsurilor stabilite în nota de mãsuri. Un ex.[emplar] din notãse înainteazã la Direcþia I, iar unul la Serv.[iciul] „D”.

Lt. col. Suciu Mihãilã

SM/CA0063/001200/23.04.[19]843 ex.[emplare]

216

72.1984, iulie 25 – Notã a informatorului „Vasiliu” despre opiniile carecirculau în mediul catolic cu privire la decesul lui Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 18.

Inf.[ormator]: „Vasiliu” Strict secretPr.: Locot. Pop Ilie Exemplar unicLa întâlnire a participat mr. Mureºan NicolaeNr. 0017/4599/25.07.1984

Notã

Sursa, referitor la ºtirile calomnioase difuzate de cãtre postul de radio „EuropaLiberã”, ziarul „La Croix” ºi alte medii de informare din Occident cu privire la decesulpreotului Palfi Geza, informeazã urmãtoarele:

Preoþii romano-catolici cunosc ºtirile ce s-au transmis despre împrejurãrile în carear fi decedat preotul Palfi Geza, nu sunt de acord cu ele ºi nu le convine cã se transmitasemenea ºtiri. Preotul Borbely Gabor133 a arãtat cã la Palfi Geza cancerul a fostereditar deoarece ºi tatãl ºi fratele sãu au murit de cancer. Palfi Geza a început sãacuze dureri interioare dupã o cãzãturã de pe bicicletã. Tot acesta a spus cã PalfiGeza a þinut în ziua de Crãciun o predicã mai asprã înþelegând prin aceasta cã a fãcutunele referiri critice la adresa statului.

Sursa cunoaºte cã Palfi Geza a fost totdeauna împotriva statului dar, în acelaºitimp, a acþionat ºi împotriva bisericii, cãutând sã introducã unele procedee noi, deprovenienþã din Occident. El se afla în relaþii cu mai multe persoane din strãinãtate,îndeosebi din R.P. Ungarã.

Palfi Geza a întreþinut legãturi apropiate cu preoþii Czirjak Arpad134 din Tg.Secuiesc ºi Ferenczi Istvan135 din Zãrneºti, foºti colegi de-ai sãi de teologie care sesitueazã ºi ei pe aceeaºi poziþie cu a lui Palfi, fiind împotriva statului.

„Vasiliu”N.L.: Nota se exploateazã în cazul „Necropsia”.

Maior Mureºan NicolaeD.A.

Lt. col. Suciu M.[ihãilã]MN/CA0063/001415/28.08.19841 ex.[emplar]

217

133 Borbély Gábor.134 Czirják Árpád.135 Ferenczi István.

73.1984, iulie 27 – Adresã a Securitãþii Harghita în care se prezintãmãsurile întreprinse în vederea combaterii zvonurilor„calomnioase” apãrute în legãturã cu circumstanþelemorþii lui Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 19.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Jud.[eþean] Harghita - Securitate Exemplar unicServiciul INr. 104/SM/006058 din 27.07.1984

Cãtre,Ministerul de Interne, Departamentul Securitãþii Statului

Direcþia I ºi Serv.[iciul] „D” - Bucureºti

În legãturã cu cazul preotului romano-catolic Palfy Geza, decedat în martie a.c.,raportãm urmãtoarele:

În data de 17.07.1984 împuternicitul cultelor din judeþul Harghita într-o discuþiecu episcopul auxiliar Balint Lajos din Alba Iulia i-a adus la cunoºtinþã nemulþumireaorganelor locale de stat în legãturã cu zvonul ºi comentariile ireale care circulã despremoartea preotului Palfy Geza, preluate ºi de mijloacele de informare din strãinãtate.

La 19.07.1984, împuternicitul a discutat aceastã problemã ºi cu episcopul dr. JakabAntal care a venit pe raza judeþului Harghita în cadrul acþiunii de miruire. Atâtepiscopul cât ºi ajutorul sãu au fost de acord cã ºtirile ºi comentariile potrivit cãrorapreotul Palfy Geza ar fi decedat în urma maltratãrii lui de cãtre organele de stat, nucorespund adevãrului, moartea lui datorându-se bolii de cancer de care suferea demai mult timp.136 Au mai menþionat cã aceste comentarii aduc prejudicii atât cultuluiromano-catolic cât ºi intereselor statului. Dr. Jakab Antal a afirmat cã personal a datindicaþii sã se combatã aceste comentarii în rândul preoþilor din zona OdorheiuSecuiesc. Totodatã a promis cã va discuta aceastã problemã ºi cu Bucovski, trimisulVaticanului în România, la întâlnirea pe care urma s-o aibã cu acesta în ziua de22.07.1984 la episcopia romano-catolicã din Alba Iulia ºi îi va cere ca Vaticanul sãcombatã în strãinãtate aceste ºtiri tendenþioase.

Menþionãm cã în urma verificãrilor fãcute la cererea noastrã de I.[nspectoratul]J.[udeþean] Alba, a rezultat cã episcopul nu a ridicat aceastã problemã în discuþiilepurtate cu Bucovski, motivând cã respectivul a venit în R.S. România cu problemeoficiale, ca invitat al Departamentului Cultelor.

218

136 Într-o convorbire purtatã cu Horváth Arany (înregistratã de Securitate) la 25.12.1982 Palfi îi spuneaacesteia: „Draga mea, sunt bine ºi sãnãtos.” ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 4, f. 176.

Cu prilejul verificãrilor fãcute de I.[nspectoratul] J.[udeþean] Alba a mai rezultatcã dr. Jakab Antal a susþinut în continuare cele afirmate faþã de împuternicitul cultelordin jud. Harghita adãugând cã el a discutat cu Palfy Geza înainte de deces ºi i-a confiatcã nu a fost la organele de stat. Suferea de mai mult timp de aceastã boalã care eraereditarã, precizând cã tatãl ºi un frate al sãu au decedat din cauza aceleiaºi boli.Episcopul a confirmat discuþia purtatã cu împuternicitul cultelor ºi a promis cã varidica aceastã problemã la conferinþa episcopalã ce urmeazã sã aibã loc în oct. a.c. înItalia.

Considerãm cã este încã oportun ca prin Departamentul Cultelor sã se acþionezeîn direcþia determinãrii episcopului Jakab Antal de a dezminþi în strãinãtate falsitateaºtirilor referitoare la cauza decesului preotului Palfy Geza.

Prin telex:ªeful securitãþii

ColonelRapilat Alexandru

SM/CA0063/001221/27.07.19841 ex.[emplar]

219

74.1984, august 8 – Notã a informatorului „Bela” cu privire la cauzelemorþii lui Pálfi Géza ºi la zvonurile apãrute în mediul catolic înlegãturã cu acest aspect.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 21-22.

Inf.[ormator]: „Bela” Strict secretCpt. Damian Augustin prin rezid. „Sandor” Expl.[sic!] nr. 1Data: 8.08.1984Nr. 873/0037

Notã din 10.08.1984

Din discuþiile purtate cu sursa „Bela” la data de 6.08.1984 au rezultat urmãtoarele:Marton Lajos zis Hugo - este venit acasã din Italia ºi se aflã în comuna Zetea la

rudele sale. Sursa s-a întâlnit deja cu el în ziua de 6.08. a c. Împreunã au fost în vizitãla preotul Kosza din judeþul Covasna.

Anterior sosirii lui Marton Lajos Hugo sursa a fost la parohia din OdorheiuSecuiesc unde a încercat sã lãmureascã împrejurãrile în care Palfi Geza, fostul paroh,a decedat. În acest scop, sursa a purtat discuþii cu cantorul Derzsi Andras care i-arelatat urmãtoarele:

Parohul Palfi a fost bolnav de mai mult timp ºi nu prea a ieºit de la parohie. DeCrãciun a þinut o slujbã în care s-a referit la drepturile bisericii catolice din Ungaria,unde este adevãratã sãrbãtoare Crãciunul. Apoi, în ziua de 3 ianuarie a.c. a ºi ajunsla Spitalul din Tg. Mureº. Concomitent cu aceasta, la sfârºitul anului a fost chematla organele de Interne cãlugãrul franciscan de la biserica din centru, pentru cãchipurile a fost colportatorul bancurilor politice ºi i s-a atras atenþia asupra acestuiaspect, dupã care a terminat cu bancurile. Cãlugãrul se numeºte Gurzo Anaklet.Aflându-se faptul cã preotul a fost chemat la Securitate, toatã lumea s-a gândit laPalfi Geza, cu toate cã acesta nici nu a fost chemat nicãieri dupã afirmaþiile cantorului.

Sursa [...] a vrut sã cunoascã bine cauza decesului Palfi ºi apoi sã combatã zvonulpotrivit cãruia acesta ar fi decedat în urma bãtãii primite la Securitate. De fapt, înrândul clerului catolic acest zvon nici nu a fost acceptat. Legat de acest aspect sursaa purtat discuþii cu Marton Lajos Hugo care a întrebat sursa de realitatea în acestcaz, deoarece ºi el a auzit ºtirea de la postul de radio „Europa Liberã”.

Sursa i-a relatat situaþia de fapt lui Marton Lajos care i-a dat crezare ºi a spus cãcei de la „Europa Liberã” se discrediteazã din ce în ce mai mult, cã lumea interesatãîntr-o ºtire sau alta încearcã sã se convingã de cele afirmate de postul de radio amintitºi vede cã în multe cazuri lucrurile sunt exagerate sau nu au nici un temei.

220

Sursa i-a spus lui Marton L. cã cu asemenea ºtiri tendenþioase postul de radio„Europa Liberã” face deservicii bisericii romano-catolice din România, mai ales acumcând relaþiile dintre statul român ºi Vatican sunt bune.

Cu aceste idei a fost de acord ºi Marton Hugo. Sursa l-a rugat ca în mãsuraposibilitãþilor sale ºi Marton Hugo sã contribuie la dezminþirea acestui zvon, avândîn vedere relaþiile ºi posibilitãþile lui Marton H. în acest sens în Occident. Sursa amai relatat cã ºi episcopul Jakab Antal ar fi în stare sã facã orice demers în vedereacombaterii acestui zvon.

*Întrucât sursa urmeazã sã plece în Occident, a fost instruit asupra comportamen-

tului ºi atitudinii pe care s-o adopte legat de aceastã problemã, în cazul în care se vaivi ocazia ºi posibilitatea în faþa unor persoane influente. I s-a mai trasat sarcini legatde familia Gaspar de la „Pazmeneum” din Viena.

„Sandor”

N.O.: Cele semnalate de informatorul „Bela” s-au fãcut în contextul planului dedezinformare a zvonului privind decesul lui Palfi Geza din Odorhei.

S.T.: A fost pregãtit contrainformativ legat de plecarea sa în Occident, modul decomportare ºi atitudinea pe care sã o aibã.

N.L.: Nota la Serviciul I ºi Serviciul III.Cpt.

Damian Augustinr.d. nr. 0013/945DA/MA2 expl.[sic!]/14.08.1984

221

75.1984, august 16 – Notã a informatorului „David Zoltan” privindzvonurile rãspândite în legãturã cu decesul lui Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 25.

Inf.[ormator]: „David Zoltan” Strict secretPrimit: Cpt. Damian prin rez.[identul] „Sandor” Expl.[sic!] nr. 1Data: 16.08.1984Nr. 3032/0066

Notã

Informatorul „David Zoltan” ne informeazã urmãtoarele:La sfârºitul lunii iulie a.c. postul de radio „Europa Liberã”, secþia maghiarã, a

reluat cazul preotului Palfi Geza în care arãta cã acesta a decedat ca urmare a relelortratamente aplicate de organele de securitate române. Comentatorul postului de radiosusamintit relata cã ºtirile privind decesul lui Palfi Geza le-a preluat din lucrãrileConferinþei mondiale evanghelice care a avut loc la Budapesta, la sfârºitul lunii iuliea.c. În cadrul acestei conferinþe s-a dezbãtut ºi cazul lui Palfi Geza.

Din discuþiile purtate de informatorul „David Zoltan” cu capelanul Simon Dezsö137

din Odorheiu Secuiesc, acesta i-a relatat cã Palfi Geza nu a fost chemat la organelede securitate ci un alt cãlugãr din Odorhei ºi zvonul în legãturã cu decesul acestuiaa pornit pe baza confundãrii lui Palfi cu cãlugãrul franciscan Gurzö din Odorhei.Informatorul „David Zoltan” cunoaºte în mod precis cã Palfi Geza a fost bolnav încãdin luna noiembrie 1983 ºi decesul s-a datorat bolii de care a suferit.

*N.O.: Cele semnalate de informator s-au fãcut în urma sarcinilor trasate privind

cazul lui Palfi Geza.S.T.: Sã ne informeze ºi în continuare despre comentariile care se fac legat de

Palfi Geza, care este pãrerea preoþilor legat de decesul acestuia.N.L.: Nota se exploateazã la Serviciul I, tov. Lt. col. Suciu Mihãilã.

Cpt. Damian Augustin16.08.1984Sursa pleacã zilele astea ca turist în occident; în aceastã cãlãtorie va lua legãtura

cu mai multe persoane influente din emigraþia maghiarã. A fost instruit cu privire lapoziþia pe care sã se posteze în discutarea „cazului Palfi”.

Colonel, Luca Marinr.d. nr. 0013/955DA/MA2 expl.[sic!]/16.08.1984

222

137 Probabil este vorba despre Simond Dezsõ (n. 1944), originar din Satu Mare, care în perioada 1980-2008a fost preot în satul Cãdiºeni.

76.1984, septembrie 24 – Scrisoare adresatã de episcopulJakab Antal lui Ion Cumpãnaºu,preºedintele Departamentului Cultelor.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 21.

Domnule Preºedinte138,

Conform dorinþei Dvs. am onoarea a Vã relata cele declarate în faþa mea de cãtreExcelenþa Sa Bálint Lajos, episcop auxiliar romano-catolic de Alba-Iulia în legãturãcu moartea lui Pálfi Géza, fost paroh romano-catolic de Odorheiu Secuiesc, judeþulHarghita.

„La ultima vizitã a mea fãcutã lui Pálfi Géza la Clinicile din Târgu Mureº unde afost internat el ca bolnav, m-a rugat ca sã transmit Dvs. cã el a fost chemat la organeleSiguranþei Statului [sic!] din Odorheiu Secuiesc, dar înainte de a se prezenta la ei, ela fost internat ca grav bolnav la spitalul din Odorheiu Secuiesc ºi fiind necesar aceastaa fost transportat de acolo la Clinicile din Târgu Mureº. Mi-a cerut a transmitedeclaraþia aceasta a sa datoritã faptului cã la Odorheiu Secuiesc deja s-au spart zvonuri[sic!] cã el ar fi fost maltratat la Siguranþã [sic!], care nu este adevãrat ºi el estefoarte îngrijorat de consecinþele acestor zvonuri false.”

Conþinutul acestei declaraþii din îndemnul meu ocazional a fost comunicat preoþilornoºtri în dieceze, iar preoþii din Odorheiu Secuiesc de la amvon în liturghia solemnãau publicat ºi au explicat credincioºilor.

Primiþi, Vã rog, Domnule Preºedinte, asigurarea deosebitelor noastre consideraþi-uni.

Alba Iulia, la 24 septembrie 1984Dr. Jakab Antal

Episcop romano-catolic de Alba Iulia

223

138 Ion Cumpãnaºu (1928-?) a absolvit Facultatea de Agrotehnicã din Craiova în 1951. A fost reporter, redactorºi redactor-ºef adjunct la „Scânteia” (1962-1969), adjunct al ºefului Secþiei de Presã a C.C. al P.C.R.(1969-1970), consilier pe probleme de agriculturã în C.C. al P.C.R. (1970-1971), prim-adjunct al ºefuluiSecþiei Presã a C.C. al P.C.R. (1971-1973), director general al Direcþiei Generale a Presei ºi Tipãriturilor(1973-1975), preºedinte al Comitetului de Presã ºi Tipãrituri (1975-1977), director general al „Agerpres”(1977-1983), redactor-ºef la „Scânteia” (1983-1984) ºi preºedinte al Departamentului Cultelor (1984-1989).Adrian Nicolae Petcu, „Activitatea Departamentului Cultelor...”, pp. 75-76.

77.1985, ianuarie 3 – Notã a informatorului „Bolony” privind zvonurilecare circulau în mediul catolic în legãturã cu decesul lui Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 26.

Primit: Colonel Suciu Mihãilã Strict secretSursa: „Bolonyi” Ex.[emplar] nr. 1Data: 3.01.1985Nr. 0016

Notã

În data de 25.12.1984 sursa a fost plecat la Odorheiu Secuiesc unde a participatla serviciul religios de crãciun [sic!] în biserica romano-catolicã pânã la orele 12.00.Dupã terminarea slujbei, sursa a fost invitatã de Gurzo, preotul bisericii, în locuinþasa, unde s-au purtat diferite discuþii. Printre altele, sursa a abordat comentariile carese fac la unele posturi de radio strãine în legãturã cu Palfy Geza, fost preot în OdorheiuSecuiesc, decedat în 1984. Sursa a spus cã unele posturi de radio comenteazã cã PalfyGeza ar fi decedat în urma loviturilor primite din partea organelor de stat care l-aucercetat în dec. 1983 în urma cãrora a decedat.

Preotul Gurzo faþã de sursã a dezminþit aceastã ºtire afirmând cã el cunoaºtesituaþia realã, nu sunt adevãrate zvonurile respective, pentru cã Palfy Geza a fostinternat în spital datoritã unor boli mai vechi de care suferea. El ar fi fost invitat laorganele de stat dar era în spital ºi nu s-a dus, iar la 3 ian.[uarie] 1984 a fost internatla spitalul din Tg. Mureº, unde a ºi decedat.

Gurzo a mai relatat cã în august 1984 a fost vizitat de un turist englez, fãrã sã-ispunã numele, care dupã ce a vizitat biserica, s-a interesat dacã corespunde adevãruluiceea ce se discutã în legãturã cu moartea lui Palfy. Potrivit afirmaþiilor sale, Gurzoar fi dezminþit ºi faþã de turistul respectiv zvonurile tendenþioase în legãturã cu Palfy.El a mai spus cã a dezminþit aceste zvonuri ºi faþã de credincioºi în trei predici ºi cãva spune adevãrul faþã de oricine.

În aceeaºi zi, sursa a fost invitatã la masã de cãtre preotul Kovacs Alexandru dela parohia romano-catolicã. Înainte de masã sursa a avut o discuþie cu preotul Kovacsîn cancelaria acestuia, prilej cu care sursa a întrebat dacã cunoaºte zvonurile dinlocalitate ºi din alte surse în legãturã cu moartea lui Palfy. Kovacs a afirmat cã lecunoºtea încã înainte de a ajunge la Odorhei, iar dupã moartea lui a discutat aceastãproblemã cu capelanii din Odorhei dar ºi aceºtia afirmau cã zvonurile nu suntadevãrate. Kovacs a spus cã dacã va afla unele comentarii legat[e] de acest caz, vainforma pe împuternicitul cultelor. În cadrul predicilor þinute cu ocazia slujbei decrãciun ºi de Anul Nou în Odorheiu Secuiesc, nu s-au ridicat probleme deosebite.

„Boloni” [sic!]

224

Notã: Informaþie furnizatã în baza sarcinilor trasate sursei în scopul cunoaºteriiopiniei preoþilor din Odorheiu Secuiesc în legãturã cu comentariile tendenþioasedespre moartea lui Palfi Geza, fost preot în Odorheiu Secuiesc.

Gurzo Anaklet ºi Kovacs A. sunt lucraþi prin D.U.I. pentru activitate naþionalistã.Sursa a primit în continuare sarcini corespunzãtoare.

Colonel Suciu Mihãilã

SM/CA0063/001227/21.01/19852 ex.[emplare]

225

78.1985, noiembrie 1 – Notã de mãsuri în acþiunea „Pelicula”.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, ff. 29-32.

Ministerul de Interne Strict secretInspectoratul Jud.[eþean] Harghita - Securitate Ex.[emplar] nr. 2Serviciul INr. 006666 din 1 noiembrie 1985

Aprob,ªeful securitãþii,Lt. col. Iovãnaº Alexandru

Notã de mãsuri în acþiunea „Pelicula”

Din datele ce ne-au fost comunicate de cãtre Direcþia I, rezultã cã din iniþiativaliderului iredentist dr. Kazar Lajos139 din Australia, organizaþii ale emigraþieimaghiare din aceastã þarã ºi S.U.A. intenþioneazã sã producã un film documentar-ar-tistic prin care preotul Palfi Geza sã fie prezentat ca „martir al cauzei maghiarilor,militant de frunte al drepturilor omului”.

Pentru realizarea filmului au fost angajaþi 18 actori de origine maghiarã ºiaustralieni, precum ºi personal tehnic. Realizatorii, pentru a da o notã de autenticitatefilmului, urmãresc obþinerea de imagini legate de viaþa ºi activitatea preotului PalfiGeza, îndeosebi despre slujba pe care a þinut-o la Crãciun în 1983, „arestarea ºischingiuirea” lui, internarea în spital ºi moartea sa.

În acest scop, se preconizeazã trimiterea în R.S. România, sub acoperire turisticã,a mai multor emigranþi care sã obþinã acte, dovezi, relatãri cu privire la Palfi Geza,cu accent pe ultimul an de viaþã ºi împrejurãrile în care a decedat ºi sã filmeze unelelocuri ºi localitãþi în care acesta ºi-a desfãºurat activitatea.

Cu privire la faptul cã organizaþii ale emigraþiei maghiare intenþioneazã sã producãun asemenea film despre preotul Palfi Geza a informat ºi sursa „Mihai” din legãturaServiciului III care, recent s-a înapoiat dintr-o cãlãtorie efectuatã în Occident.Totodatã, prin alte surse, s-a stabilit cã ºi în prezent continuã sã fie publicate în uneleziare ºi reviste din Occident articole calomniatoare despre împrejurãrile în care adecedat preotul Palfi Geza.

Palfi Geza s-a nãscut la data de 14.04.1941 în localitatea Satu Mare, judeþulHarghita, unde în prezent locuiesc mama sa, douã surori cãsãtorite ºi cumnata,persoane cu pregãtire redusã. A absolvit teologia în anul 1964, din 1971 pânã în 1980a fost profesor ºi spiritual la ªcoala de cantori din Alba Iulia apoi, timp de un an a

226

139 Kazár Lajos (1924-1998) profesor universitar, filolog. Pe parcursul carierei ºtiinþifice a lucrat în StateleUnite ale Americii, Germania ºi Australia. S-a preocupat de analiza ºi comparaþia limbilor uralice cu ceajaponezã.

funcþionat ca preot în comuna Joseni, iar din anul 1981 a fost preot în OdorheiuSecuiesc.

Preotul Palfi Geza a desfãºurat o intensã activitate naþionalist-iredentistã ºi acãutat sã atragã la astfel de activitãþi o seamã de alþi preoþi cât ºi teologi. A întreþinutrelaþii apropiate cu mai mulþi intelectuali de vârf ai naþionalitãþii conlocuitoaremaghiare din Cluj-Napoca ºi din alte localitãþi din Transilvania, având ºi el preocupãriscriitoriceºti. A avut multiple legãturi cu elemente ostile din strãinãtate, atât din R.P.Ungarã, cât ºi din Occident. A scris unele articole care i-au apãrut în reviste catolicedin Occident.140

În anul 1978, când era profesor la Institutul teologic romano-catolic din Alba Iuliaa fost avertizat de cãtre securitatea judeþului Alba, pentru activitatea naþionalist-ire-dentistã desfãºuratã în rândul teologilor. Cât timp a activat în judeþul Harghita n-afost contactat de cãtre lucrãtori de securitate în nici o împrejurare.

A fost bolnav de cancer la ficat, boalã care s-a agravat în ultima parte a anului1983 ºi la începutul anului 1984, când a fost internat în Spitalul din Odorheiu Secuiescºi apoi la un spital din Tg. Mureº unde a decedat la 13.03.1984. Din cauza aceleiaºiboli au decedat ºi tatãl ºi fratele sãu.

Din luna februarie 1984, postul de radio „Europa Liberã” a început sã transmitãºtiri ireale, calomnioase despre decesul preotului Palfi Geza, iar dupã decesul acestuia,campania de calomnii declanºatã de organizaþii iredentiste din Occident s-a intensi-ficat, susþinându-se cã acesta, a doua zi dupã ce a þinut slujba de Crãciun în luna dec.1983 a fost arestat, bãtut ºi apoi internat într-un spital unde a decedat, iar mediciicare au fãcut autopsia ar fi ascuns cauzele reale ale decesului.

Acestei acþiuni diversioniste, ostile þãrii noastre, s-au raliat Agenþia francezã depresã, ziarul „La Croix”, Conferinþa mondialã evanghelicã, Parlamentul vest-europeanºi Departamentul de stat al S.U.A. Pentru combaterea ºi demascarea acestor acþiunide diversiune s-au întreprins mai multe mãsuri de cãtre Direcþia I, Serviciulindependent „D” ºi de cãtre noi, prin surse, persoane de încredere ºi de influenþã câtºi prin Departamentul Cultelor. Deºi cunoºtea împrejurãrile ºi cauzele reale aledecesului preotului Palfi Geza, conducerea episcopiei de Alba Iulia nu a luat atitudineºi nu a condamnat calomniile difuzate de oficinele de propagandã din strãinãtate.

Având în vedere situaþia creatã de preocuparea unor organizaþii iredentiste dinAustralia ºi S.U.A. de a realiza un film de lung metraj despre Palfi Geza, în scopulcontracarãrii acestei acþiuni ostile þãrii noastre, securitatea judeþului Harghita vaacþiona în urmãtoarele direcþii:

1. Intensificarea controlului informativ-operativ în localitãþile ºi locurile de pe razajudeþului în care a activat preotul Palfi Geza, precum ºi în rândul rudelor ºi persoanelorcare au avut relaþii apropiate cu acestea, în scopul de a identifica elementele din þarãºi strãinãtate angrenate în aceastã acþiune ostilã ºi de a preveni încercãrile acestora

227

140 Este primul ºi singurul document în care se menþioneazã acest lucru. Nu putem sã nu ne întrebãm undesunt astãzi documentele referitoare la articolele publicate de Pálfi Géza (note informative, scrisoriinterceptate etc.), care au fost utilizate pentru redactarea acestei sinteze.

de a obþine acte ºi relatãri cu privire la Palfi Geza ori de a realiza filme ºi fotografiicare sã fie folosite în producerea filmului în cauzã.

2. Propagarea în continuare a cauzelor ºi împrejurãrilor reale ale decesuluipreotului Palfi Geza ºi influenþarea unor persoane de pe raza judeþului cât ºi a unorcetãþeni strãini cu poziþie favorabilã R.S. România sã ia atitudine ºi sã combatã înstrãinãtate ºtirile calomnioase difuzate în acest caz.

3. Întreprinderea unor mãsuri de ripostã în cazul elementelor din þarã ºi strãinãtatecare vor fi identificate cã sunt angrenate în aceastã acþiune ostilã.

Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor întreprinde urmãtoarele mãsuri:

În municipiul Odorheiu Secuiesc:1. Va fi exercitat un control permanent asupra parohiei romano-catolice unde în

prezent funcþioneazã preotul paroh Kovacs Alexandru ºi preotul ajutor Fulop Bela,amândoi aflaþi în urmãrire informativã pentru activitãþi ºi manifestãri de naturãnaþionalistã, preotul Daniel Erno ºi cantorul Ilyes ªtefan, [...] ºi a fost semnalat cumanifestãri ostile.

În acest scop, vor fi instruiþi ºi dirijaþi cu sarcini concrete ºi diferenþiateinformatorii „Dudaº”, „Tozser” ºi „Roºianu”, sursa „Kovacs Sandor” ºi colaboratorul„Tavi” ºi vor fi exploatate mijloacele „ICDT”141 ºi „S”142 astfel încât sã obþineminformaþii din care sã rezulte:

– dacã deservenþii cultici menþionaþi cunosc despre acþiunea pusã la cale deorganizaþiile iredentiste ale emigraþiei maghiare, poziþia pe care o adoptã, dacã suntdispuºi sã o sprijine ºi în ce fel. Atenþie deosebitã se va acorda clarificãrii activitãþiipe care preotul Kovacs Sandor a desfãºurat-o în cursul cãlãtoriei pe care a efectuat-oîn vara acestui an în Occident ºi þinerii sale permanente sub control.

– apariþia la parohie a oricãrei persoane cu preocupãri de filmare, fotografiere,investigare ºi culegere de date în caz.

– modul în care se pregãteºte sãrbãtorirea Crãciunului, dacã sunt aºteptaþiparticipanþi din strãinãtate, cine sunt aceºtia ºi scopul în care vin în OdorheiuSecuiesc.

Termen: pe durata acþiuniiRãspund: Mr. Fazakas Francisc

Lt. maj. Pop Ilie2. Cu sprijinul surselor „Dudaº” ºi „Tavi”, cât ºi prin exploatarea mijloacelor „ICDT”

ºi „S” se va executa un control permanent în cazul preotului Gurzo Gheorghe, fostcãlugãr franciscan, pentru a identifica orice persoanã care îl va contacta în scopulobþinerii de date despre Palfi Geza.

Termen: pe durata acþiuniiRãspunde: Mr. Fazakas Francisc

228

141 Interceptarea Convorbirilor ºi Discuþiilor Interioare prin Intermediul Telefonului.142 Interceptarea corespondenþei interne sau externe.

3. Medicul Imre Francisc, care l-a tratat pe preotul Palfi Geza în Spitalul dinOdorheiu Secuiesc, va fi þinut în contact pentru a ne semnala dacã va fi cãutat decãtre cetãþeni strãini interesaþi sã obþinã date despre preot ºi a le arãta adevãratacauzã a decesului acestuia.

Termen: pe durata acþiuniiRãspunde: Lt.col. Coman Dumitru

4. Se vor analiza zilnic datele despre cetãþenii strãini care-ºi fac apariþia înmun.[icipiul] Odorheiu Secuiesc ºi vor fi luate mãsuri de supraveghere a celor suspecþicã au preocupãri de a culege date despre preotul Palfi Geza.

Termen: permanentRãspunde: Lt.col. Coman Dumitru

În localitatea Satu Mare, comuna Brãdeºti:5. Vor fi dirijaþi ºi instruiþi informatorii „Gal” ºi „Simon Karoly” din reþeaua de

securitate a lucrãtorilor de miliþie pentru supravegherea rudelor preotului Palfi Geza,în scopul de a ne semnala apariþia oricãror persoane interesate sã obþinã date despreacesta, ori de a filma casa pãrinteascã, parohia ºi peisaje din localitate. Totodatã, vorfi instruiþi sã influenþeze pe rudele lui Palfi Geza de a nu da unor cetãþeni strãiniobiecte ce i-au aparþinut acestuia ºi de a le prezenta cauzele ºi împrejurãrile reale încare a decedat.

Termen: pe durata acþiuniiRãspunde: Mr. Fazakas Francisc

6. Informatorul „Vili” din legãtura Serviciului III, va fi de asemenea instruit sãne semnaleze elementele interesate sã obþinã date despre Palfi Geza, sã combatã faþãde cetãþenii strãini cu care va intra în contact calomniile difuzate de cãtre medii deinformare din Occident ºi sã influenþeze ºi pe rudele lui Palfi Geza sã adopte aceeaºipoziþie.

Termen: pe durata acþiunii.Rãspunde: Cpt. Damian Augustin

7. Lucrãtorii postului de miliþie Brãdeºti, vor fi instruiþi ca personal ºi prin sursede încredere sã sesizeze prezenþa în localitatea Satu Mare a strãinilor care urmãrescsã obþinã date despre Palfi Geza, sã efectueze filme ºi sã raporteze de îndatã asemeneacazuri.

Termen: __Rãspunde: Mr. Fazakas Francisc

În comuna Joseni, unde Palfi Geza a funcþionat ca preot în perioada anilor1980-1981:

8. Va fi instruit ºi dirijat informatorul „Nagy ªtefan” sã stabileascã dacã preotulCsiszer [sic!] Albert, cunoscut cu preocupãri ostile, lucrat prin D.U.I., cunoaºte despreaceastã acþiune ºi dacã intenþioneazã sã o sprijine, în ce mod ºi pe ce cãi.

229

Totodatã, va semnala apariþia la parohia romano-catolicã a unor cetãþeni strãini,care se intereseazã despre perioada cât a funcþionat în localitate preotul Palfi Gezaºi urmãresc sã obþinã date, relatãri ori sã efectueze filmãri. În contact cu cetãþenistrãini, [sic!] interesaþi de cazul preotului Palfi Geza, sã prezinte cauzele ºi împre-jurãrile reale ale decesului acestuia ºi sã combatã calomniile rãspândite în strãinãtate.

Termen: pe durata acþiuniiRãspunde: Lt. maj. Pop Ilie

Lucrãtorii postului de miliþie Joseni vor fi instruiþi ca personal ºi prin reþeaua dinlegãturã sã sesizeze prezenþa în localitate a strãinilor care urmãresc obþinerea de datedespre Palfi Geza, filmeazã sau fotografiazã parohia romano-catolicã ºi sã ia mãsuride identificare ºi raportare imediatã a acestora.

Rãspund: lt. maj. Pop IlieLocot. Mârza Ioan

În cadrul acþiunii se vor întreprinde ºi urmãtoarele mãsuri:

10. Informatorii „Becze”, „Sandor”, ºi „Vasiliu” din legãtura serviciului I [sic!], câtºi sursele „Bela” ºi „David Zoltan” din legãtura serviciului III [sic!], vor fi instruiteca, faþã de clericii romano-catolici ºi alte persoane influente din strãinãtate cu carevor intra în contact sã prezinte împrejurãrile ºi cauzele reale ale decesului preotuluiPalfi Geza ºi sã propage ideea cã prin campania de calomnii ce se desfãºoarã înstrãinãtate se aduc deservicii episcopiei ºi preoþilor catolici din dioceza de Alba Iulia.

Termen: permanentRãspund: Mr. Mureºan Nicolae

Cpt. Damian AugustinLt. maj. Pop Ilie

11. O atare poziþie i se va solicita sã o adopte ºi informatorul „Nagy Istvan” petimpul cãlãtoriei ce urmeazã sã o întreprindã în acest an în Occident, îndeosebi faþãde relaþiile sale de la Vatican.

Termen: 15.11.1985Rãspunde: Lt. maj. Pop Ilie

12. Prin împuternicitul judeþean al Departamentului Cultelor se va acþiona pentrucunoaºterea atitudinii preoþilor romano-catolici ºi a unor credincioºi din OdorheiuSecuiesc, faþã de acþiunile diversioniste din strãinãtate în caz, cât ºi pentruinfluenþarea acestora de a adopta o poziþie corectã ºi obiectivã faþã de strãini sau alteelemente interesate în caz.

Termen: pe durata acþiunii.Rãspunde: Colonel Suciu Mihãilã.

13. Vor fi continuate ºi intensificate mãsurile de control informativ a elementelordin fostul cerc de relaþii al preotului Palfi Geza, cunoscute cu poziþie ostilã ºi multiple

230

relaþii în strãinãtate cum sunt: preoþii Pako Benedek din Frumoasa, Ambrus Emericdin Vlãhiþa ºi Hajdo Vilmos din Suseni, în scopul de a stabili dacã vor fi vizitaþi deelemente din strãinãtate interesate în obþinerea de informaþii despre Palfi Geza.

Termen: pe durata acþiuniiRãspund: ofiþerii ce-i au în lucru.

14. Datele referitoare la sosirea în judeþ a unor cetãþeni strãini în vizitã la rude,tratament ori în scop turistic ce nu sunt comunicate la C.I.D. ºi cele rezultate dinactivitatea informativ-operativã vor fi analizate pentru selecþionarea celor cu influenþãîn strãinãtate, cunoscuþi cã au o atitudine favorabilã R.S. România, pentru a seîntreprinde mãsuri de angrenare a acestora în acþiuni de ripostã în strãinãtate.

Termen: pe durata acþiuniiRãspund: Mr. Mureºan Nicolae

Cpt. Damian Augustin

15. Compartimentele „T” ºi „S” vor acþiona pentru exploatarea surselor specificeîn scopul obþinerii de date ºi informaþii despre elementele din judeþ ºi din strãinãtatecare manifestã interes faþã de cazul preotului Palfi Geza.

Termen: pe durata acþiuniiRãspund: Mr. Andrei Mircea

Lt. col. Albert Martin

În cazul strãinilor ce vor fi identificaþi cã au preocupãri de a obþine date, documenteºi relatãri despre Palfi Geza, ori efectueazã filmãri ºi fotografieri în localitãþile ºilocurile în care acesta ºi-a desfãºurat activitatea, se va acþiona prin organele de miliþie,folosindu-se pretexte plauzibile, pentru ridicarea materialelor, înregistrãrilor pe benzimagnetice ºi filmelor pe care aceºtia le-au efectuat. Atunci când acest lucru nu esteposibil, se va solicita sprijinul U.M. 0200 Bucureºti ca materialele respective sã fieridicate de la cetãþenii strãini la ieºirea din þarã.

În cazul cetãþenilor strãini despre care, în baza informaþiilor obþinute sau amaterialelor gãsite asupra lor, se stabileºte cã acþioneazã în slujba organizaþiiloriredentiste din Occident se va proceda la cercetarea informativã ºi descurajarea lor.Datele ºi informaþiile ce vor fi obþinute în caz, vor fi raportate Direcþiei I.

ªeful serviciului IColonel

Suciu MihãilãMN/CA0063/001802/1.11.19853 ex.[emplare]

231

79.1985, noiembrie 21 – Notã a episcopului auxiliar Bálint Lajos în carese prezintã circumstanþele morþii lui Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, f. 22.

Notã

Boala ºi decesul fostului preot Pálfi Géza au fost comentate în diferite feluri. Înlegãturã cu aceºti [sic!] comentarii m-am referat [sic!] ºi mã refer ºi acuma laurmãtoarele fapte:

Preotul Pálfi Géza deja prin luna august suferea de febrã ridicatã ºi de dureri decap permanente, motive ce l-au determinat ca toamna sã se interneze în spitalul dinOdorheiu Secuiesc. În urma tratamentului de aici, suferinþele s-au ameliorat ºi înpreajma sãrbãtorilor de Crãciun a pãrãsit spitalul, fãrã sã fie stabilit un diagnosticsigur.

Venit din spital, a slujit în parohie de sãrbãtori. Simþind cã reapar simptomelebolii, în 2 sau 3 ianuarie 1984 s-a internat la clinica din Tg. Mureº. Aici i s-a stabilitdiagnosticul, care confirma supunerile [sic!] spitalului din Odorheiu Secuiesc, careera o formã destul de rarã a leucemiei /dupã cum ºtiu/. Aceastã boalã a stat la cauza[sic!] decesului care a survenit în 13 martie 1984 în clinica din Tg. Mureº.

Concluzia ce decurge din cele de mai sus: Decesul a fost cauzat de boalasus-menþionatã ºi nu din cauza unor presupuse maltratãri suferite în jurul Crãciunuluila Odorheiu Secuiesc.

Alba Iulia, la 21 noiembrie 1985.Bálint Lajos,

Episcop auxiliar

232

80.1985, decembrie 3 – Notã a informatorului „Kovács Sándor” cuprivire la atmosfera existentã în biserica din Odorhei în care a slujitpreotul Pálfi Géza.

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 209495, vol. 5, f. 39.

Primit: 3.12.1985 Strict secretMr. Fazakas Francisc Ex.[emplar] nr. 1Inf.[ormator]: „Kovács Sándor”Nr. 004229/72-73

Notã informativã

Conform sarcinilor primite în legãturã cu preotul romano-catolic Kovács Alexandrudin Odorheiu Secuiesc, am purtat discuþii cu numitul Szommer Ferenc, care lucreazãîn cadrul bisericii ºi astfel se aflã în relaþii cu preotul. Acesta mi-a spus cã de lavenirea lui Kovács Alexandru la Odorhei viaþa spiritualã s-a înviorat, credincioºii îlsimpatizeazã mai mult decât a fost preotul cel vechi, Pálfi Géza, care a decedat înurmã cu doi ani.

Aceastã simpatie ºi apropiere de bisericã a credincioºilor se datoreºte [sic!] probabilunei mai bune pregãtiri generale ale preotului [sic!]. Când sursa a încercat sãcontrazicã aceastã pãrere deoarece faþã de sursã a dovedit deja de douã ori chiarcontrariul spuselor lui Szommer, acesta s-a menþinut pe poziþie.

Sursa a încercat sã abordeze în discuþii ºi cazul fostului preot Pálfi Géza, problemãînsã care a fost tratatã cu indiferenþã ºi am constatat cã este datã uitãrii. Acelaºilucru am constatat ºi cu ocazia discuþiilor purtate cu numita Lörincz Irén143, care lafel se aflã mult în mijlocul preoþilor romano-catolici, cu ocazia participãrii ei atât laslujbele bisericeºti cât ºi la orele de biblii pe care le þine preotul Kovács.

Odorhei la 3.12.1985 „Kovács Sándor”

Nota: Materialul a fost furnizat pe bazã de sarcini anterioare în legãturã cu cazurile„Pelicula” ºi „Fieraru”. Informatorul va îndeplini sarcinile anterioare ºi va acþionaconform liniei de conduitã stabilit[e].

Copia notei se înainteazã la Serviciul I pentru exploatare în cazul „Pelicula”.

Mr. Fazakas Francisc3 ex.[emplare]R.D. nr. 001/1224

233

143 Lõrincz Irén a fost bucãtãreasã la parohie.

81.1986, aprilie 8 – Plan de mãsuri privind combaterea unor „ºtiritendenþioase” transmise de radio „Europa Liberã”.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13340, vol. 35, ff. 28-30.

M.[inisterul] de I.[nterne]D.[epartamentul] S.[ecuritãþii] S.[tatului]00513/ 8.04.1986

NotãPrivind modul concret de realizare a unor mãsuri de combatere

a ºtirilor tendenþioase transmise de postul de radio„Europa Liberã” pe data de 3 martie 1986

1. Persoanele autohtone care vor fi angrenate în acþiune (cu prestigiu, bineverificate, de încredere, sã aibã justificare intervenþia lor).

a)În legãturã cu Palfi Geza:Inspectoratul Judeþean Mureº: 2-3 medici care l-au tratat ori au participat la

autopsie (Dr. Simu sã anexeze ºi o copie a certificatului de deces ºi sã specifice acestlucru în scrisoare).

Inspectoratul Judeþean Harghita: dintre preoþii care l-au cunoscut, sau laici carear putea sã-ºi justifice – în vreun fel – luarea de poziþie, inclusiv din rândul rudeloracestuia. [...]

2. Personalitãþile din S.U.A. cãrora li se adreseazã:

a)Senatori– Larry Pressler – poziþie foarte bunã.–Bob Dole – poziþie foarte bunã.–John Danforth – moderat, obiectiv.–Paul Trible – poziþie ostilã (a introdus proiectul cu suspendarea clauzei)

b)Congresmeni–Don Rostenkovski – moderat, obiectiv.–Sam Gibbons – moderat, obiectiv.–Gary Ackerman – poziþie foarte bunã.–Mark Siljander – deosebit de ostil.–Robert Dornan – ostil.3. Alte probleme:Scrisoarea trebuie sã se refere la:– a ascultat la „Europa Liberã” speculaþiile respective (se pot face referiri concrete

la emisiunea din 3 martie 1986 în care s-a difuzat un comentariu pe margineaaudierilor din subcomitetul pentru problemele europene din Senatul S.U.A.)

234

– sã specifice cã a tratat, a participat la autopsie, ori contextul în care a cunoscutpersoana respectivã.

– cunoaºte situaþia realã ºi [este] indignat de speculaþiile care se fac; explicã cumau stat lucrurile în realitate.

– sã fie redactatã la maºinã.– în limba maghiarã.– sã nu depãºeascã o paginã.– aceeaºi scrisoare se poate adresa mai multor personalitãþi, dar numai exemplare

nr. 1.– redactatã eventual pe hârtie cu antet (de la spital etc.) ori sã se introducã o

carte de vizitã ºi sã-l invite sã constate direct care e realitatea.– autohtonilor folosiþi li se dau ideile esenþiale ºi ei redacteazã (nu se dã textul

în limba românã redactat de noi ca sã-l scrie ei în limba maghiarã).– scrisoarea se începe cu formularea: „Stimate congresman” (ori senator),

„Domnule congresman” (ori senator) etc.– pe plic se scrie la destinatar urmãtoarea adresã:

– pentru senatori: Senator (nume ºi prenume), U.S.Se nate Washington DC – USA.

– pentru congresmani: Congresman (nume ºi prenume),U.S. Hause of reprezentatives, Washington DC – USA.

(la unele dintre ele sã se punã în loc de senator ºi congresman numai Mr. (mister)ori sã se renunþe la iniþialele D.C. din adresã)

– Scrisorile vor fi trimise la Direcþia I, însoþite de traducere, de unde – prinUnitatea Specialã „S” vor fi puse în circuit.

00134/320/2 ex.[emplare]red: RE/dactilo: DI5.04.1986

235

INTERVIURI

1.VENCSER LÁSZLÓ

S-a nãscut la 17 iunie 1947. Studii: Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.Profesie: preot romano-catolic. Interviul a fost realizat în noiembrie 2009 de cãtre MaksayÁgnes ºi se aflã în arhiva studioului Video Pontes din Cluj Napoca. Transcrierea ºitraducerea interviului în limba românã a fost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Cum l-aþi cunoscut pe Pálfi Géza?

Chiar dacã l-am cunoscut mai înainte, am ajuns într-un contact mai strâns cu eldupã ce m-am întors de la Roma, în 1975. Când eram elev în ºcoala de cantori, el erateolog ºi trãsãturile lui caracteristice deja mi-au atras atenþia. Dupã ce am plecat laRoma am þinut legãtura cu el prin scrisori. Ne-a aºteptat sã venim înapoi, ca sã nufie el singurul profesor tânãr la Teologie.

Care erau aceste trãsãturi caracteristice? Ce fel de om era Pálfi?

Fiecare om are trãsãturile lui specifice... Era un om deºirat, zvelt, un adevãratascet ºi a dus o viaþã de ascet ºi când era profesor ºi în perioada de dupã. De exemplu,de multe ori ne-a spus cã nu acceptã fructe exotice pânã când aceste fructe nu vorputea fi cumpãrate ºi în satul lui natal. Dacã stau sã mã gândesc la predicile lui –am fost împreunã de multe ori în vizite la diferite parohii – sau la comportamentullui ca ºi profesor, pot sã vã spun cã, dupã gesturi, semãna un pic cu Márton Áron.Inclusiv intonaþia era asemãnãtoare… Totuºi, el a fost unic. Pálfi Géza a fost unic.

În ce relaþii a fost cu Márton Áron? A fost unul dintre protejaþii episcopului?

Au avut o relaþie foarte bunã. Acest lucru se poate spune cu certitudine. În acelecondiþii, Pálfi a introdus multe reforme în procesul de educaþie, a utilizat metode noi.Din acest motiv unii colegi l-au ºi atacat. L-au criticat spunând cã aceste metode noisunt periculoase ºi cã trebuie pãstrate vechile tradiþii, metodele vechi. El însã s-abucurat, în toate aceste încercãri, de sprijinul domnului episcop Márton.

Care erau aceste noi metode?

A fost foarte deschis cu elevii, a purtat un fel de dialog cu ei, dar totodatã a fostºi foarte sever. Se ºtia foarte bine cã el nu tolereazã anumite lucruri. Pot sã vã spuncã a practicat un adevãrat model didactic modern. Cred cã acesta este secretulsimpatiei de care s-a bucurat în rândurile elevilor.

Mulþi afirmã cã erau unele conflicte în interiorul corpului didactic... De exemplu, aufost niºte diferenþe de concepþie între profesorii Bakos, Baly, Blédi sau Jäger ºi Pálfi. Eraudiferenþe de generaþie?

Parþial erau diferenþe de generaþie, iar pe de altã parte, diferenþe de concepþie.Pálfi mi-a scris de mai multe ori cã abia aºteaptã sã ne întoarcem din Roma, ca sã

239

nu mai fie singur. Metode moderne am adus ºi noi de la Roma. Pot sã vã spun cã,într-un fel, s-a dãrâmat zidul dintre profesori ºi elevi. Celor din generaþia veche leplãcea sã þinã distanþa între elev ºi profesor. Pálfi Géza a dãrâmat acest concept. Deciacest zid s-a destrãmat deja în perioada în care a fost el profesor. Acest fapt a generattensiune, a fost criticat cã de ce nu urmeazã, din punct de vedere metodologic, drumulcel vechi. Cred cã, din acest punct de vedere, el a continuat drumul lui fãrã sã þinãcont de critici ºi acest fapt a generat tensiuni.

Au existat tensiuni ºi pe baza apartenenþei regionale, geografice?

Nu pot sã vã spun cã acest fapt era unul marcant. Bineînþeles, diferenþe deconcepte, de mentalitate, existau. Dacã ne gândim la legãturile lui Simon István cuPálfi Géza putem spune cã ele s-au datorat în special faptului cã amândoi erau dinSatu Mare. ª-atunci normal cã mentalitatea lor era foarte asemãnãtoare ºi puteaudialoga între ei mai uºor. Dar nu pot sã afirm cã diferenþele de provenienþã au fosto cauzã hotãrâtoare a conflictelor generate în interiorul corpului didactic. Deci nucred cã au izbucnit tensiuni din cauza faptului cã cineva venea din Secuime, Banatsau zona Sãtmarului. Mai degrabã au fost niºte diferenþe de concepþie, de mentalitate,de a pune în practicã diferite metode. Asta poate fi adevãrata cauzã.

Care erau acele persoane pe care Pálfi le aºtepta înapoi de la Roma atât de mult?

Era vorba despre Jakubinyi György, actualmente arhiepiscop, Szabó Árpád dinDitrãu, el nu s-a întors, a primit un post în Germania ºi este preot acolo. L-a maiaºteptat pe Tamáskó Péter, care acum este la Timiºoara, ºi bineînþeles, pe mine. Petoþi ne-a aºteptat înapoi Pálfi Géza. Toþi am venit înapoi în afarã de Szabó, domnularhiepiscop în 1974, eu în ’75 ºi Tamáskó Péter în 1978.

Aþi fost urmãriþi toþi patru de cãtre Securitate?

Da ºi ºtiam de acest lucru, dar nu ne-a deranjat. Este foarte interesant. Vorbeamdeseori deschis în cantina corpului didactic, de multe ori am rãmas acolo dupã prânzºi discutam în mod liber, deschis, nu chiar despre politicã, dar nu am pus niciodatãlacãt la gurã. Apoi, locuinþa mea era vis a vis de clãdirea Securitãþii, care avea antene,cu aparate… ºi sigur cã ne ascultau. Eram lãmuriþi de acest fapt. Dar eram tineri ºinu ne era fricã.

Aþi fost chemat vreodatã în sediul Securitãþii?

Practic, mergeam acolo numai când era vorba despre paºaport. ªi s-a întâmplatîn fiecare an. Dacã doreai un paºaport, trebuia sã depui o cerere ºi dupã aia te chemaude mai multe ori. Pe mine m-au refuzat în continuu opt ani de zile. Opt ani de zilenu am primit paºaport ºi n-am avut ocazia sã mã duc în strãinãtate. Era chiar dincauza lui Bucico, care de multe ori m-a contactat sã fim prieteni. Eu l-am refuzatzicând cã îmi place prietenia, dar nu ºi prietenia pe care o oferea el.

Ce înseamnã aceasta, au încercat sã vã recruteze ºi pe dumneavoastrã?

Da, da! Tot timpul era vorba despre asta. Odatã l-am primit în biroul Teologiei,era aproape întuneric, ºi mi-a zis cã ar accepta un pahar cu vin. Eu am rãspuns cã

240

este binevenit la mine acasã. În drum spre casã, tot îmi spunea cã lui îi plac prieteniile.ªtiam eu foarte bine la ce se referã, la ce tip de prietenie. Aºa cã, din aceastã cauzã,n-am primi paºaport opt ani de zile.

Cine a fost acest Bucico?

Bucico s-a nãscut la Oradea. El a rãspuns mulþi ani de problemele bisericeºti laSecuritatea din Alba Iulia.

Pe Putnoki l-aþi cunoscut?

Nu, pe el nu. În perioada când am ajuns la Alba Iulia, Putnoki nu mai era acolo.Eu m-am întors în 1975 ºi poate cã tocmai atunci a fost schimbat. Deci cu Putnokin-am ajuns niciodatã în contact personal.

Pálfi Géza v-a povestit vreodatã cã este urmãrit de Securitate?

Mie mi-a povestit douã întâmplãri care l-au marcat profund. Fusese la Târgu Mureººi trebuia sã meargã înapoi la Alba Iulia. Era în drum spre garã, pe jos, ºi în zonaunde este acum turnul fostei biserici franciscane s-a oprit o maºinã, o Dacie, s-audeschis uºile ºi a fost poftit sã se urce în maºinã. A fost dus la Securitate ºi interogattoatã noaptea. El le spunea cã dimineaþa, la ora ºase, trebuie sã fie la Alba Iuliapentru cã trebuie sã celebreze o slujbã la ºcoala de cantori. Securiºtii i-au rãspuns sãrãmânã calm, cã o sã ajungã la timp. ªi a fost dus cu maºina la Alba Iulia, pânã laporþile sediului episcopiei. Dupã acest episod, care l-a marcat profund, de fiecare datã,când se oprea o maºinã lângã el, îl apuca frica. El, pur ºi simplu, a fost urmãrit. Unalt caz s-a petrecut când a venit la înmormântarea domnului episcop Márton. Dacãîmi aduc bine aminte, atunci era transferat deja la Joseni. Când a coborât din tren,ºi-a dat seama cã este urmãrit º-atunci a început sã fugã. Cunoºtea foarte binestrãduþele din zonã. Pe artera principalã spre centru a gãsit un adãpost la o familiecare era angajatã la Episcopie ºi s-a refugiat atunci la ei. Nu prea a vorbit despreasemenea cazuri. Probabil cã era ºi mai bine pentru el sã nu povesteascã totul.

ªtiaþi cã Securitatea vroia sã-l îndepãrteze de la Teologie?

Nu eram siguri de acest fapt dar ºtiam cã este „persona non-grata” în ochiul organelorde stat. În primul rând a fost considerat un mare maghiar. El, într-adevãr a cultivatcultura, literatura ºi limba maghiarã ºi încerca sã-i determine ºi pe elevii lui la acestlucru. El a fost acela care, prin intermediul prietenilor din Ungaria, avea acces aproapela toate cãrþile. Prietenii lui aduceau cãrþi pe ascuns în maºinã, pe tren. Securitatea ºtiaacest fapt, fiindcã îl urmãrea. ªi ºtia foarte bine cã are cãrþi scrise de Passuth Lászlósau Illyés Gyula pe care le împrumuta ºi elevilor. Deci, noi ºtiam cã este considerat„persona non grata” de cãtre Securitate ºi de cãtre organele de stat.

Cunoscând activitatea lui, nu mi se pare cã ar fi fost un extremist. Ce pãrere aveþi?

Da, n-a fost nimic ieºit din comun, dar în acele vremuri nici nu trebuia sã faciceva ieºit din comun ca sã fii acuzat cã eºti extremist. Era de ajuns faptul cã el asugerat elevilor cã respectiva poezie maghiarã trebuie învãþatã sau cã respectivul poetmaghiar trebuie apreciat. Era de ajuns. Sau cã spunea cã este ruºine dacã nu poþi sã

241

scrii corect în limba maghiarã sau sã nu vorbeºti corect. Bineînþeles era o personalitateputernicã, care s-a comportat la fel inclusiv cu ofiþerii de la Securitate. A dat rãspunsuriferme, trebuie ºtiut acest fapt despre el, dar exact aºa s-a comportat cu toatã lumea.

El a condus cercul de literaturã?

Poate când era elev… ca profesor, nu cred...

A invitat poeþi ºi scriitori ca sã þinã prelegeri?

Mai mult în ºcoala de cantori. Trebuia sã fie la cantori pentru cã la Teologieprefectul rãspundea de cercurile literare. Nu am date precise, poate au cei care aufost elevi pe atunci.

Cum a primit Pálfi Géza vestea cã a fost îndepãrtat de la Teologie?

El, personal, se gândea cã va pleca odatã de la Teologie. Trebuie luat în considerareºi acest fapt. Eu, de exemplu, dupã ce m-am întors acasã din Italia, l-am rugat personalpe domnul episcop Márton ca sã-mi permitã sã încep activitatea la o parohie, ca ºicapelan. Trebuia însã sã mã duc direct la Alba Iulia sã preiau de la domnul episcoppredarea anumitor materiale. ªi vorbeam între noi despre aceste lucruri, cât de frumosar fi sã fim preoþi. Mi-a spus de mai multe ori cã ar dori sã practice din nou preoþia.Deci asta a fost ºi o dorinþã de a lui. Poate cã mutarea lui a venit prin surprindere,într-un moment neaºteptat, necalculat. Mi-a zis cã dupã expirarea celor 10 ani, el vacere personal înlocuirea lui. Deci cam aºa se gândea el.

Cum a reuºit sã se integreze în comunitãþile din Joseni ºi Odorhei? Cum a fost acceptatde credincioºi?

A fost foarte îndrãgit. Sã asculþi o predicã de-a lui, era o adevãratã plãcere, oonoare. Predicile erau bune ºi la conþinut. A fost un bun orator, pot sã vã spun cãera printre primii oratori ºi a ºtiut sã se comporte ºi cu credincioºii. Anul trecut amfost la o lansare de carte la Joseni ºi oamenii de acolo au vorbit foarte frumos despreel. Este singura localitate în care o stradã poartã numele lui. În ceea ce priveºtepãstrarea amintirii despre Pálfi Géza, care a decedat acum 27 de ani, ºi care anulviitor ar fi împlinit 70 de ani, altceva nu prea s-a întâmplat. Apoi s-a descurcat foartebine ºi la Odorhei. De exemplu, sãptãmânal, a luat masa de prânz împreunã cupersonalul parohiei, cantorul, cei de la secretariat etc. Ar fi dorit ºi un capelan – înaceea perioadã funcþionau diferite miºcãri spirituale, cercuri de Biblie, carismaticii –care sã facã parte din miºcarea carismaticã. Mi-a zis cã ar dori ca aceastã miºcare sãaibã membri ºi de la parohia lui, pentru cã el nu poate, nu se simte determinat înaceastã privinþã. În acel context el a avut o prestaþie profesionalã nemaipomenitã.

Ce ºtiþi despre boala lui?

Trebuie ºtiut faptul cã el a avut mai demult probleme cu stomacul, a avut dureride stomac. Tot timpul cãuta apã mineralã de la Malnaº, dacã mergeam împreunãundeva, trebuia sã ne oprim ca sã cumpere apã mineralã. Asta trebuie menþionat.Mai târziu, când avea probleme mai serioase ºi a venit boala aceea, am þinut contactulpermanent cu el, i-am procurat medicamente din Ungaria. De exemplu au adus plasme

242

de sânge ºi ca sã scãpãm de atenþia Securitãþii, ca sã nu fie tot timpul în urma noastrã,s-a întâmplat cã eu m-am dus cu maºina la Sighiºoara, cei din Ungaria au coborâtacolo ºi s-au dus înapoi cu un alt tren, iar eu m-am dus la Târgu-Mureº ºi am predatmedicamentele sorei Gáspár Mária. Iar ea le-a trimis mai departe. Totuºi, boala lui,mai ales faza acutã, ne-a luat prin surprindere fiindcã a venit prea brusc. Dar a avutºi un fel de proces de dezvoltare, este vorba de luni de zile, aproximativ de un an.

L-aþi vizitat în spital la Târgu-Mureº?

Da, da! Mi-a zis acolo, în spital cã: Uite, chiar ºi aici în spital au pus unul lângãmine. Deci ºi acolo era lângã el un informator. Eu l-am dus la Târgu-Mureº în februarie,dacã îmi aduc aminte bine, cu o Dacie combi. Era cu mine ºi sora Mária. Am fãcutîn spate la maºinã un fel de pat. L-am dus ºi la Cluj la clinicã pentru cã acolo i s-afãcut o analizã de radioscopie. Atunci deja se simþea foarte rãu. În martie a ºi murit.

Ce ºtiþi despre diagnostic?

Eu aºa ºtiu cã a avut cancer de splinã. Deci asta a fost stabilit, asta a fost îndocumente. Cred cã oficial nimeni nu ºtie mai mult decât atât.

La Odorheiu Secuiesc s-a rãspândit vestea cã a fost bãtut de cãtre securiºti dupã slujbade Crãciun. Ce ºtiþi despre asta?

Nu mi-a spus nimic despre asta. Aº putea sã-mi închipui cã s-a întâmplat ceva. Aºputea sã-mi închipui ºi faptul cã a fost bãtut. Dar niciodatã nu mi-a povestit nimicdespre asta. Poate cã a vrut sã protejeze pe cei care puteau fi implicaþi în aceastãpoveste. Nu pot sã afirm însã cã acesta este motivul decesului sau dacã a existatîntr-adevãr ceva de genul asta. S-au spus foarte multe, în vremea aceea ºi s-a scrismult despre asta, mai ales în strãinãtate. Dacã luãm ca punct de pornire faptul cãexistã un bolnav cu o boalã gravã, cu un cancer într-un stadiu avansat iar cei în cauzãnu-l trateazã aºa cum trebuie sau chiar intervin în agravarea problemei pentru ca sãmoarã mai repede, putem vorbi de implicarea autoritãþilor în moartea lui. Dar nu potsã afirm cã totuºi s-ar fi întâmplat ceva pentru cã el nu mi-a povestit niciodatã despreaºa ceva. [...]

243

2.ZOLTÁN ANDRÁS

S-a nãscut în 1943. Studii: Facultatea de Medicinã din Târgu-Mureº. În perioada1962-2002 a lucrat ca medic la Spitalul municipal Odorheiu Secuiesc. La data interviuluiera pensionar. Interviul a fost realizat în noiembrie 2009 de cãtre Maksay Ágnes ºi se aflãîn arhiva studioului Video Pontes din Cluj Napoca. Transcrierea ºi traducerea interviuluiîn limba românã a fost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Când a fost internat Pálfi Géza la dumneavoastrã la spital ºi cu ce simptome?

Dacã îmi aduc bine aminte, în decembrie 1983. L-am internat în stare febrilã lamijlocul lui decembrie. Când a ajuns în spital, starea lui generalã a fost satisfãcãtoare.La examenul fizic erau semne evidente de anemie, tegumente palide, hepatomegalie[ficatul mãrit cu aproximativ un centimetru ºi jumãtate, n.n.], iar punctul colecisticsensibil la palpare. Nu am gãsit alte simptome patologice. Însã analizele de laboratorau arãtat o vitezã de sedimentare a hematiilor (VSH) foarte crescutã, de 100ml/orã.În mod normal aceastã valoare ar fi acceptabilã cam pânã la 10. Am început untratament cu antibiotice, dar nu agresiv, pentru cã nu am ºtiut exact ce boalã are.Dupã o sãptãmânã de tratament am reuºit sã-i scãdem febra ºi VSH-ul a scãzut de la100 la 50. Atunci el a cerut bilet de ieºire din spital. Noi am încercat sã-l mai reþinem,pentru cã acest VSH ar fi necesitat încã tratament, dar el a zis: Domnule doctor,urmeazã Crãciunul ºi eu am o mulþime de preocupãri. Am cãzut de acord cã, în caz cãse va simþi mai rãu, se va întoarce. Când i-am înmânat biletul de externare, i-am ziscã trebuie sã trecem acolo, evident, un diagnostic. I-am zis: Vã spun sincer cã nu ºtiuexact, ce fel de boalã aþi avut. Am trecut pe biletul de externare „inflamaþie a vezicii biliare”,sau în termeni tehnici „colecistitã”. Însã asta precis nu aþi avut. Cel mai probabil aþi avuto infecþie bacterianã care a fost stopatã de acest antibiotic, dar în cazul în care faceþi iarfebrã, sã veniþi imediat înapoi. Mai târziu am auzit cã a fãcut iarãºi febrã peste câtevazile, iar dupã sãrbãtorile de Crãciun cineva l-a trimis la Tîrgu-Mureº.

Cei mai mulþi susþin cã a decedat din cauza unei boli canceroase. Este posibil ca stareafebrilã sã fi fost deja simptomul acestei boli?

Este probabil sã fi fost manifestarea aceluiaºi proces, dar, la fel de bine, putea sãfie total independent de acesta. Ceea ce am mai auzit ulterior despre dânsul era cãstarea lui febrilã a persistat timp de câteva sãptãmâni ºi cã starea lui generalã s-aînrãutãþit. Am mai auzit cã i s-a fãcut o puncþie hepaticã, când s-a produs o hemoragieintrahepaticã, ceea ce a necesitat laparatomie. Atunci s-a observat o adenopatieintra-abdominalã marcatã [au gãsit glande uriaºe umflate, n.n.], ºi de aici au trasconcluzia cã a avut o afecþiune canceroasã a organelor limfatice. Nu ºtiu dacã este

244

adevãrat sau nu, pentru cã ºtiu asta doar din auzite. Pot sã vã mai spun doar cã aavut aceastã stare febrilã ºi înainte sã fi ajuns la mine. Iar aceastã febrã ciclicã, careapare ºi dispare temporar, se încadreazã în simptomele afecþiunii canceroase aorganelor limfatice.

Aþi fost prezent la înmormântare?

Deºi sunt reformat, m-am dus la înmormântare. Foarte mulþi au fãcut poze, a avuto înmormântare uriaºã. Printre cei care au fãcut poze, mulþi erau oamenii Securitãþii,evident, însã nimeni nu mai era preocupat de asta. Era o masã uriaºã. Atunci oameniinu mai erau îngrijoraþi de faptul cã sunt remarcaþi sau nu.

245

3.CSATÓ BÉLA

Csató Béla s-a nãscut la 26 mai 1944 în Miercurea-Ciuc. Studii: Institutul TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia. Profesia: preot romano-catolic. În perioada 1967-1990 afuncþionat ca preot în localitãþile: Gheorgheni, Braºov, Ungheni ºi Sfântu-Gheorghe. Din1992 este preot în Târgu-Mureº. Interviul a fost realizat în noiembrie 2009 de cãtre MaksayÁgnes ºi se aflã în arhiva studioului Video Pontes din Cluj Napoca. Transcrierea ºitraducerea interviului în limba românã a fost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Când l-aþi cunoscut pe Pálfi Géza?

Atunci când ne-am cunoscut, amândoi eram capelani. El la Târgu-Mureº, eu laGheorgheni. M-a surprins modul cum s-a apropiat de oameni. Pot sã vã spun cã, purºi simplu, te înãlþa într-o altã dimensiune. Între noi s-a format o legãturã sufleteascãfoarte apropiatã.

Vã rog sã ne vorbiþi despre miºcarea Pro Juventute...

Fiecare preot trebuie sã se ocupe cu diferite grupuri de credincioºi, inclusiv cutineretul. Géza a avut o iniþiativã, ca noi, preoþii, sã þinem o slujbã în fiecare lunãdedicatã tineretului catolic. Bineînþeles se referea la preoþii care au intrat în aceastãmiºcare. Acesta a însemnat cã în fiecare lunã am þinut câte o slujbã pentru tineret.Este foarte interesant faptul cã m-am obiºnuit atât de mult cu acest lucru, încât îlrepet ºi astãzi în fiecare duminicã, când am douã slujbe. În al doilea rând, preoþiicare au aderat la Pro Juventute, aveau obligaþia de a lua în serios catehizareatineretului...

De ce a fost atât de important acest lucru tocmai în anii ’60?

Întotdeauna este important, dar la sfârºitul anilor ’60 era o perioadã în carepresiunea dictaturii comuniste a devenit ceva mai suportabilã ºi atunci, în anii politiciide liberalizare, diferitele curente ajungeau mai repede ºi mai uºor la tineret. Cândau urmat constrângerile economice ºi cele spirituale de mai târziu, comunitatea ºitineretul maghiar au fost mai mult expuse la presiune decât la sfârºitul anilor ’60,începutul anilor ’70.

Pálfi Géza a fost urmãrit ºi din cauza miºcãrii Pro Juventute... Dumneavoastrã aþifost chemat vreodatã din acest motiv la Securitate?

Pentru acest lucru niciodatã. De fapt, ar fi fost uºor pentru ei, dar nu s-au priceputla problemele vieþii spirituale. Noi, în fiecare an am þinut acest exerciþiu spiritual.Într-un an a fost condus de însuºi Jakubinyi György, profesor la Teologie atunci. Nuam þinut în centru, la Alba Iulia, ci ºi la o parohie undeva la þarã. Ar fi fost uºorSecuritãþii sã depisteze un astfel de moment. În perioada de 10 ani cât am fost la

246

Alba Iulia, am fost chemat o singurã datã la Securitate. Vroiau sã mã dea afarã de laInstitut. Era în perioada lui Márton Áron. Eu eram în anul V cincilea la Teologie ºi amþinut o prezentare în cadrul cercului literar. Am scris o lucrare despre domnul episcopMárton Áron ºi un profesor care era prezent, nu vã spun numele, a murit deja, m-aturnat. Securiºtii s-au legat mult de aceastã prezentare dar am fost salvat de domnulrector Nemecsek József. Domnul rector a susþinut cã nu este adevãrat. Le-a spus:„Informaþiile dumneavoastrã sunt la fel de idioate ca ºi informatorul.” A mai spus cã ºidânsul era acolo ºi n-a auzit nimic deosebit. Dupã acel moment m-a cãutat ºi a luat dela mine toate lucrãrile mele. Nu mi-a zis nimic, de ce a fãcut acest gest. Cu câtevasãptãmâni mai târziu domnul prefect Sturek Emil mi-a zis: Mulþumeºte-i domnului rectorpentru ceea ce a fãcut pentru tine. L-am întrebat: Ce a fãcut? Mi-a rãspuns: Mulþumiþi-i doarfoarte frumos. M-am întâlnit cu domnul rector ºi i-am mulþumit frumos. Nu ºtiam însãde ce trebuie sã-i mulþumesc. Dânsul mi-a rãspuns: Mai bine pe mine, decât pe dumnea-voastrã. Între timp am devenit preot. Dupã zece ani, când domnul rector era deja pensionarla Oradea, am aflat de cele întâmplate atunci la Teologie. Deci asta este povestea mea.

Deci metoda de a furniza informaþii Securitãþii a fost la modã la Teologie ºi în anii ’60?

Cred cã tot timpul. ªi era oarecum de aºteptat fiind vorba despre o putere ateistã,combativã. ªi în acest caz putem spune cã a fost, nu cred cã nu beneficia de ocaziasã se informeze ºi apoi sã intervinã în unele situaþii ca sã dãuneze bisericii.

V-aþi temut atunci?

Este greu de explicat dar atunci, acolo, nu ne era fricã. Dumnezeu dãruieºte milalui atunci ºi acolo, unde este nevoie. Vã spun un lucru interesant. Când m-am dus euîn 1957 la Alba Iulia, am ales Teologia chiar dacã ºtiam cã preotul nostru din sat înfiecare searã împacheta, pregãtea bocancul ºi hainele calde, chiar dacã era vara, încaz cã noaptea vin dupã el. Când eram copil, domnul preot Márton Barabás începeaorele de catehizare cu urmãtoarea întrebare: Copii, unde se aflã domnul episcop? ªinoi rãspundeam în cor: În închisoare. De ce este în închisoare? Este un criminal? Nu,pentru cã biserica este persecutatã. Deci teama nu a fost ceva care sã ne apese zilnic.Ne-au speriat pentru câteva minute, pentru 2-3 zile dar nu a fost ceva constant.

ªtiþi care a fost motivul înlãturãrii lui Pálfi Géza de la Teologie?

Nu, nu ºtiu. Atunci eram preot la Sfântu Gheorghe. M-a vizitat ºi mi-a povestit cãtrebuie sã plece ºi a mai adãugat ceva: ªtii, chiar mã bucur cã pot sã vin la tine maiuºor, nu trebuie sã schimb trenul între Gheorgheni ºi Sfântu Gheorghe. El aprecia aceastãmutare, ca ºi gestul domnului episcop Jakab de a-i încredinþa lui una dintre cele maiimportante parohii libere în acel moment.

Dupã aceea domnul episcop Bálint i-a încredinþat o altã parohie importantã.

Da, Odorheiul Secuiesc.

Mai þineaþi legãtura?

Când am aflat cã a ajuns în spital, am simþit nevoia sã-l vizitez. Am fost de mai multeori la el, în primaperioadã în spitalul din strada Lenin, apoi înaintea decesului la policlinicamare. Odatã, când îl vizitam, am vorbit cu pãrintele Lestyán, care m-a rugat sã-i spun

247

lui Pálfi cã starea lui de sãnãtate este destul de gravã ºi sã-l întreb unde þinetestamentul. Nu pot sã vã citez mot a mot discuþia noastrã ci doar dupã conþinut.L-am întrebat: Cum te simþi Géza, ce mai faci, te-ai gândit la moarte? Era foarte surprins,mi-a rãspuns cã: Da, doar ºtii, e foarte dificil. Am rãspuns cã nu prea am vreo idee, cãn-am fost niciodatã într-o situaþie asemãnãtoare. M-a întrebat de unde am informaþia.I-am rãspuns: De la domnul protopop Léstyán Ferenc. Într-adevãr? Credeam cã de la soraGáspár Mária. Ea ar fi în stare sã exagereze lucrurile. Îi ziceam: Uite Géza, dupã calculeleumane, se poate cã sfârºitul e foarte aproape. Amândoi suntem credincioºi, eu n-aº suportaca, la un moment dat, în eternitate, tu sã-mi zici cã nu þi-am spus adevãrul. La scurt timpdupã aceea am ºi plecat. Am aflat mai târziu cã, practic, el s-a bucurat de aceastãconversaþie. A chemat repede pe capelanul lui ºi i-a comunicat unde este testamentul ºia mai adãugat verbal ca la înmormântarea lui slujba sã fie þinutã de Csató Béla. Aºa s-aîntâmplat cã capelanul Réthy György m-a sunat, m-a anunþat, unde se gãseºte testamentulºi cã sunt rugat ca sã-i þin eu slujba de înmormântare. Era destul de interesantã aceastãrugãminte de-a lui, pentru cã era îndrãgit foarte mult ºi de Bálint Lajos, care a participatºi el la înmormântare, împreunã cu mai multe persoane de la Teologie, împreunã cumulþi preoþi. ªi dacã asta a fost dorinþa lui Géza, înseamnã cã el a meditat mult despresituaþia în care a ajuns...

Dupã moartea lui a circulat zvonul, inclusiv la Europa Liberã, cã el a fost bãtut decãtre securiºti, care, de fapt, i-au cauzat moartea. Aþi vorbit despre acest lucru?

L-am întrebat dacã a fost bãtut la Securitate ºi mi-a rãspuns cã nu. Dupã moartealui, noi preoþii, încercam sã gãsim un rãspuns la cele întâmplate. Géza a negat cã arfi fost bãtut. N-a avut asemenea experienþe. Restul, nu-l ºtim nici noi. El este singurulmartor în aceastã poveste.

Care a fost diagnosticul atunci?

S-a spus cã a avut cancer de sânge ºi când profesorul Banc a deschis stomacul, agãsit splina care avea deja greutatea de 20-30 kg. Deci, nu ºtiu... La slujba deînmormântare, în liturghia introductivã, domnul episcop a vorbit nemaipomenit defrumos. Îmi aduc aminte de o frazã de-a lui… l-a comparat pe Géza cu aerul de lamunte, care este tare dar curat ºi sãnãtos. Cam aºa ceva a zis. Dupã cum l-am cunoscutpe Géza, el a iubit cu tot sufletul poporul, nici pânã astãzi n-am vãzut vreun preotcare sã iubeascã atât de mult poporul. A iubit extrem de mult naþiunea maghiarã ºiîl durea soarta poporului sãu. Din punct de vedere sufletesc, era foarte adânc ºi eraun bun organizator. Era în stare sã dea noi provocãri oamenilor, elevilor sãi ºi nouã,preoþilor tineri. Eram foarte motivaþi de aceste provocãri. Cum se întâmplã când unîndrumãtor este foarte pretenþios… Nu numai cã spune lucruri frumoase, ci are grijãsã ofere noi provocãri în domeniul sufletesc. Scoate din om ce are cel mai bun însufletul lui. Géza era capabil de acest lucru.

A fost îndrãgit ºi de Márton Áron?

Da, Géza mi-a povestit personal cã dupã ce a ajuns la Alba Iulia, Márton Áron i-azis: Am luptat mult pentru tine fiule. Ca sã obþinã permisiunea ca Pálfi sã poatã ajungeprofesor la Teologie.

248

4.DARVAS-KOZMA JÓZSEF

S-a nãscut la 25 iunie 1950. Studii: Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.Profesia: preot romano-catolic. La data interviului era preot în Miercurea Ciuc. Interviula fost realizat în noiembrie 2009 de cãtre Maksay Ágnes ºi se aflã în arhiva studiouluiVideo Pontes din Cluj Napoca. Transcrierea ºi traducerea interviului în limba românã afost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Vã rog sã-mi spuneþi cum l-aþi cunoscut pe Pálfi Géza...

Mi-am fãcut studiile la Teologie între 1971 ºi 1977. Acolo l-am cunoscut pe PálfiGéza. La Teologie ne-a predat cateheticã, catehism, patrologie (scrierile PãrinþilorBisericii). L-am îndrãgit foarte mult. A avut o bibliotecã extrem de bogatã. De la elam obþinut cãrþi pe care altfel nu prea le-am fi putut procura. ªi-a împrumutat cãrþilecu plãcere. A apreciat mult pe cei cãrora le plãcea sã citeascã. A ºi pretins sã fimbine pregãtiþi, sã cunoaºtem literatura, istoria, geografia maghiarã. Mai demult, înperioada interbelicã, s-a pus accent pe necesitatea iniþierii unei miºcãri universitarepopulare, pentru a încuraja ridicarea poporului nostru – el s-a strãduit pentru unastfel de scop, sã avem o imagine amplã asupra vieþii. Era unul dintre profesorii careau chemat conferenþiari, scriitori ºi poeþi contemporani, sau a invitat teatrul dinTârgu-Mureº cu spectacole, iar noi întotdeauna am fost prezenþi la aceste evenimente.

În dosarul sãu de urmãrire informativã apare acuzaþia cã ar fi naþionalist ºi iredentist.Oare de ce? Care era semnificaþia acestor expresii în acele vremuri?

Acest epitet l-am primit ºi eu întotdeauna. Expresii ca „iredentist”, „ºovinist”,„xenofob”, cel care eticheteazã pe români venetici, se foloseau în permanenþã. Acesteaapar ºi în dosarul meu pãstrat în arhiva Securitãþii pe care am avut ocazia sã-l studiez.Are 817 pagini. L-am obþinut ºi l-am studiat. Dacã cineva a studiat istoria secuilor, amaghiarilor, imediat a fost considerat iredentist. Au fost puºi oameni care sã urmãreascãce facem. ªi eu la Teologie am citit ºi am conspectat asemenea opere. Teologia a avut obibliotecã bogatã, am citit acolo despre istoria maghiarã, despre istoria bisericii maghiare.Acest lucru nu era deloc agreat. ªi întotdeauna s-au gãsit informatori. Care nu aveauvocaþia de a deveni preoþi. Am cunoscut dintre ei vreo doi-trei.

Printre dumneavoastrã, studenþii?

Da, printre teologi. Aceºtia au stat acolo în general doar pentru un an, doi. Cunoscun caz, de exemplu, când tatãl cuiva era colonel, iar el a fost trimis [la Teologie].Fusese recrutat de cãtre stat. A terminat ºi el doi ani ca toþi ceilalþi, dar s-a vãzut cãnu e chiar plin de zel. A fãcut minimul ca sã nu fie chiar picat, a respectat regulamentulcât de cât. I s-a ºi dat drumul la sfârºitul celui de-al doilea an pentru cã în timpul

249

unor exerciþii spirituale, lângã Batthyáneum a aruncat jos unor tovarãºi strãini înhaine de piele ceva scrisoare, pe care aceºtia au ridicat-o ºi au dus-o. Totodatã ºtiucã a primit ºi salariu, pentru cã s-a dus singur lunar la poºtã, unde a preluat 300 ori700 de lei ca remuneraþie. Iar când a pãrãsit Teologia, imediat s-a încercat gãsireaunui înlocuitor al lui. Aceste lucruri se desprind foarte clar din dosarul meu. De celemai multe ori ne-am gândit cã nici nu au cunoºtinþã despre anumite lucruri, însã s-adovedit cã adesea chiar ei au scris tot scenariul. Am organizat, de exemplu, o excursie– al cãrui scenariu l-au scris chiar ei, cum s-a probat ulterior – în timpul cãreiane-au urmãrit, au luat diverse mãsuri, am fost interceptaþi.

Aþi menþionat cã aceºtia erau mai ales de alte naþionalitãþi...

În primul rând au încercat instigarea bãnãþenilor împotriva secuilor. În generalsecuii erau intitulaþi naþionaliºti ºi ºoviniºti de cãtre Securitate. ªi în acte apar astfel.Asta au cerut de la informatori – menþionez cã cei mai mulþi dintre ei nu au devenitpreoþi. Au fost selecþionaþi, unii au mai trecut sortarea, dar mã gândesc cã li s-a cerutfolosirea acestor expresii ºi le-au ºi folosit.

Au încercat ºi recrutarea studenþilor din Secuime?

Mai mult au urmãrit sã provoace neîncredere între noi. Au creat aparenþa cã unulsau altul ar fi omul lor. Au încercat ºi recrutarea unora sau au oferit posibilitateaunei discuþii la un pahar de bere în apropierea domiciliului respectivului. Cu acesteocazii teologul, în general, deºi nu ºtia cã respectivul are aparat de înregistrare asupralui, a zis generalitãþi. Apoi au încercat sã descifreze ceva din acestea ºi au menþionatcã toate datele sunt furnizate de informatorul cutare. Knecht József nu a fost dispusla nici o cooperare, mai bine ºi-a asumat excluderea de la Teologie. La fel a fost ºi încazul lui Máthé Pál.

Pálfi a avut conflicte cu colegii profesori? Dacã da, din ce motive?

Acestea reprezentau mai curând conflicte de generaþie. Totul porneºte de ladoctrinele Conciliului Vatican II. Bakos Mihály era cãlugãr, Blédi Lajos la fel, ºi einu s-au putut identifica întru totul cu recomandãrile Conciliului, nu puteau rãspundeînnoirilor, nu erau suficient de receptivi. Au fost exigenþi ºi în pedagogia lor, ceea cenu i-a convenit lui Pálfi Géza, care a realizat cã o parte a studenþilor care intrã laTeologie din ºcoala de cantori sunt copii cu pãrinþi divorþaþi sau provin dintr-un mediufamilial cu probleme, iar aceºti copii nu pot fi trataþi atât de sever, riguros, în spiritullegii. Iar doi dintre cei menþionaþi au fost bãnãþeni.

Jéger Péter?

Da, ºi domnul profesor Jéger a fost bãnãþean. Are el calitãþile lui, însã nu a fostatât de amiabil. Nu întâmplãtor a predat filozofie, materie cu definiþii precise. A fostun om rigid. Nu s-a putut descãtuºa nici în faþa profesorilor, nici între studenþi. Erao fire autoritarã. Noi l-am respectat, dar mã gândesc cã între el ºi Pálfi nu s-a dezvoltato relaþie bunã, din cauza concepþiilor pedagogice diferite.

250

În schimb, Márton Áron l-a sprijinit pe Pálfi Géza?

Da, pentru cã pãrintele episcop ºi-a dat seama cã trebuie sã venim cu „cântece noipentru vremuri noi”. Asta e explicaþia pentru care Márton Áron l-a apreciat mult pePálfi Géza. Pentru cã el era deschis cãtre lumea modernã ºi a încercat sã punã înaplicare principiile conciliului. Pálfi Géza a recunoscut faptul cã obþinem cunoºtinþedespre ceva prin organele noastre de simþ, prin cât mai multe organe de simþ, precumzice ºi poetul József Attila: „a devora lumea cu ochi ºi urechi”. Oamenii trebuie atraºiprin influenþe cât mai bogate. El a folosit aceste instrumente moderne. Am proiectatfilmele sale care prelucrau diferite opere literare.

De ce a fost înlãturat de la Teologie?

Întotdeauna a fost acuzat cã îndoctrineazã studenþii din Secuime, le cere ca nucumva sã se împace cu sistemul. ªi în dosarul meu, oriunde apare numele sãu, pestetot se întâlneºte acest lucru. Întotdeauna a fost acuzat de asta, deºi el nu fãcea altcevadecât sã zicã: Bãieþi, suntem obligaþi sã ne cunoaºtem trecutul, sã ne înþelegem prezentulºi sã ne asumãm rãspunderea pentru viitor.

251

5.DERZSI ANDRÁS

S-a nãscut la 14 aprilie 1944. A fost paracliser la Odorheiu Secuiesc în momentul încare Pálfi era preot. La data interviului era pensionar. Interviul a fost realizat în noiembrie2009 de cãtre Maksay Ágnes ºi se aflã în arhiva studioului Video Pontes din Cluj Napoca.Transcrierea ºi traducerea interviului în limba românã a fost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Domnule Derzsi András, dumneavoastrã i-aþi fost alãturi preotului Pálfi Géza înultimele luni ale vieþii... Vã rog sã-mi spuneþi, pentru început, cum era privit de cãtrecredincioºii din oraº...

Pálfi Géza a fost un orator foarte bun ºi credincioºii erau încântaþi de predicilelui. Totodatã, el fãcea vizite la multe familii acasã ºi astfel a devenit destul de repedecel mai îndrãgit preot din Odorhei. Prin vizitele fãcute la familii a ajuns în relaþiidestul de apropiate cu tinerii, dupã care aceºtia au început sã-l viziteze destul de des.A putut discuta despre orice cu elevii, despre literaturã, istorie, aºa încât ºi ei auînceput sã-l placã. Le-a þinut ºi ore de catehizare. Mã rog, cei mari, liceenii nu preaputeau veni, au venit mai mult elevii din ºcoala generalã. Dar, pe ascuns, l-au frecventattotuºi ºi au purtat discuþii cu el. A explicat problemele de istorie, de literaturã dintr-un– sã zicem – cu totul alt punct de vedere. A fost priceput în literaturã ºi a reuºit sãofere ajutor elevilor în acest sens. Îmi aduc aminte, pe atunci a apãrut opera de rockdespre regele Sfântul ªtefan, ºi dupã apariþie el a obþinut-o în scurt timp ºi amascultat-o cu uºile închise.

Securitatea l-a cãutat aici, la Odorhei? A fost hãrþuit sau chemat?

Pãi, aici n-au venit niciodatã. Dar de chemat, l-au chemat. Se ºtie cã atunciSecuritatea ºi Miliþia au avut acelaºi sediu, ºi el – din câte ºtiu – a fost acolo o singurãdatã. Când s-a prezentat atunci m-am dus ºi eu cu el. Dupã ocazia aceea, el n-a maifost nici la Securitate, nici la Miliþie. A fost chemat de mai multe ori, dar întotdeaunaa inventat ceva pretext ºi nu s-a mai dus. S-a întâmplat de mai multe ori sã mã trimitãpe mine în locul lui. Mi-a zis: Du-te, pentru cã tu eºti administratorul. N-a fost hãrþuit,în sensul cã oficial n-au venit aici la el.

Când v-aþi dus dumneavoastrã în locul lui, atunci de ce s-au interesat?

Au cãutat sã afle mai mult cu ce se ocupã preoþii în timpul lor liber. Dacã beau,dacã au relaþii cu femei, aºa ceva.

Aþi menþionat într-o întâlnire precedentã cã Pálfi Géza ar fi trebuit sã fie protopopul,dar cã acest lucru nu s-a aprobat.

Da, aºa a fost de secole, cã parohul parohiei Sf. Nicolae din Odorhei a fostprotopopul eparhiei. Ultimul paroh, care a fost ºi protopop, a fost domnul arhiepiscop

252

Bálint Lajos. Iar apoi Pálfi n-a fost aprobat de cãtre stat... ºtiþi cã statul trebuia sãaprobe persoana numitã de episcop. ªi atunci l-a numit domnul episcop pe parohuldin Corund, pe Antóni János. El a fost protopop pânã la sosirea lui Kovács Sándorºi atunci acesta a devenit protopop.

În documentele Securitãþii se spune cã Pálfi Géza a fost naþionalist, iredentist. Cumerau predicile sale? Era într-adevãr mai îndrãzneþ, a vorbit mai deschis decât alþii?

Cu siguranþã cã a fost mai îndrãzneþ! ªi a fost numit naþionalist probabil datoritãfaptului cã a citat foarte mult din literatura maghiarã – chiar dacã nu a rostit numelepoetului – a citat poezii care nici nu s-au predat la ºcoalã sau în vremurile acelea nicin-au putut sã aparã la noi. În vremurile acelea întotdeauna a fost cineva în bisericãcare sã raporteze ce s-a întâmplat acolo, care a tras cu urechea, sau chiar cinevadintre oamenii Securitãþii, ºi astfel ºtiau ce a predicat. Pálfi în mod îndrãzneþ a spuslucrurilor pe nume ºi este ºtiut cã exact de aici a pornit zvonul despre ceea ce s-aîntâmplat cu el. În ultimul an, în 1983, de Crãciun, el era bolnav deja, ºi la slujba dela miezul nopþii – de altfel Crãciunul a picat exact în ziua de duminicã, dar atunciera, totuºi, zi de lucru – a surprins credincioºii începând slujba prin a spune cã toateposturile de radio care se respectã, au rostit cu câteva minute în urmã salutul „Crãciunfericit”. A pronunþa asta atunci însemna un lucru curajos. ªi a doua zi, înainte demasã, a început slujba de Crãciun prin a o închina acelora care din cauzã cã lucreazã,fãrã vina lor, nu pot fi în bisericã, nu pot participa la slujba de sãrbãtoare. Acesta asurprins uºor credincioºii. Atunci nu prea exista cineva care sã declare asta din amvon,aºa curajos. ªi-mi aduc aminte, a afirmat asta de mai multe ori, cã un maghiar n-artrebui sã moarã pânã când nu vede mãcar o datã „marea maghiarã” pentru cã lui îiplãcea mult lacul Balaton.

Când au apãrut la Pálfi Géza primele semne ale bolii?

În vara anului 1983, dacã îmi aduc bine aminte… În august a început sã se plângãcã este sensibil la frig, are febrã, febrilitate permanentã, cã oboseºte uºor. Era aici ocãlugãriþã, sora Juliánna – care a lucrat la spital, iar dupã desfiinþarea ordinului, auþinut-o în continuare acolo pentru cã era un bun specialist. ªi dupã ce s-a pensionat,ea a umblat mult la parohii ºi a ajutat preoþii, le-a fãcut injecþii ºi le-a mai recomandatºi ea câte ceva. De asemenea, soþia mea a lucrat la spital, a fost asistentã, ºi l-a ajutatºi ea cu febrifuge, dar dupã o vreme a zis cã situaþia depãºeºte deja cunoºtinþele sale,cã neapãrat trebuie sã-l vadã un medic. Soþia mea a lucrat ºi la secþia de bolicontagioase cu domnul doctor András, cu care s-a consultat, ºi într-o dupã amiazãîmpreunã cu ea l-am dus pe Géza la spital. Aceasta a fost prima ocazie cã a ajunsîntr-un spital. Imediat a fost internat, ºi-mi aduc aminte cã doctorul zicea cã nu ºtieexact care este problema. A încercat sã-l trateze de icter, dar s-a dovedit a fi altceva.Atunci l-au externat, dar pe parcursul lunii noiembrie iarãºi a ajuns la spital. A statacolo de la mijlocul lui noiembrie ºi a ieºit abia înainte de Crãciun, dar ºi atunci cufebrã mare. Trebuia sã fie dus la Târgu-Mureº. Era acolo o cãlugãriþã, sora Mária,care lucra ºi ea la spital ºi a aranjat sã fie internat la Clinica nr. 1. A ajuns acolo dar

253

a cedat fizic destul de repede, din august pânã în martie anul urmãtor, cã a murit pe13 martie 1984.

Ne-aþi vorbit despre slujba de Crãciun din 1983… Securitatea nu a reacþionat atunciîn nici un fel?

Nu, nu a reacþionat. Din câte ºtiu eu, el nu a mai fost chemat. E adevãrat cã, dupãslujbã a dispãrut imediat din mijlocul credincioºilor ºi încã din acel moment s-arãspândit vestea, aici la Odorhei, cã din cauza acelui discurs a fost arestat. Dar n-afost arestat, ci a stat bolnav în pat în camera lui. A stat în pat cu febrã mare ºi aajuns de aici la Târgu-Mureº. Ceea ce ºtiu sigur este cã în timp ce a stat la Târgu-Mureº,întotdeauna era un informator la el în salon. Întotdeauna era acolo un bolnav –bolnav în ghilimele – care a urmãrit cu atenþie cine îl viziteazã, cu cine vorbeºte, cevorbeºte.

ªi acolo la spital cu ce a fost tratat? Cu ce l-au diagnosticat?

Asta n-aº putea sã vã zic. Nu s-a pus diagnostic. Nici acolo nu l-au putut diagnostica.Singurul care s-a putut pronunþa, ºi s-a ºi pronunþat, a fost medicul legist. Dupã cea murit, l-am îmbrãcat împreunã cu sora Mária, ºi atunci a zis prosectorul cã organelesale interne au fost pline de glande de mãrimea unui mãr. A murit deci de cancer deglandã. Ceea ce s-a constatat abia dupã moartea sa.

Când v-aþi întâlnit ultima oarã cu el?

Cu o sãptãmânã înainte de moartea sa. Când a fost transferat la clinicauniversitarã, pãrintele Léstyán Ferenc, care a fost atunci protopop acolo, ne-a anunþatprin telefon, cã i-au zis cã nu mai poate fi salvat. A trebuit sã-i duc îmbrãcãmintea,sutana, aºa cum trebuie îmbrãcat un preot. I-am dus atunci îmbrãcãmintea, am lãsat-ola parohie, ºi atunci i-am fãcut ºi lui o vizitã. ªtia cã va muri, se ºi pregãtise pentrumoarte. Era ºi atunci atât de vesel… aproape cã m-a consolat. Aºa era el. Aproape îiera firesc cã, dacã trebuie sã moarã, atunci n-are încotro.

Când i s-a þinut înmormântarea ºi cum a fost?

Înmormântarea lui a avut loc pe 15 martie, la ora 2 dupã amiazã, dacã nu mã înºel.Data de 15 martie a coincis cu comemorãrile legate de revoluþia din 1848, despre careatunci nici sã pomenim n-am avut voie. S-a adunat o masã uriaºã. Au participat mai multde 200 de preoþi la înmormântare. Ceremonia de înmormântare a fost þinutã de domnularhiepiscop Bálint. Biserica a fost plinã, piaþa din faþa bisericii a fost plinã, s-a ºi zis cãa fost, totodatã, un fel de comemorare de 15 martie. Au ºtiut cã Géza a fost un adevãratmaghiar ºi atunci înmormântarea unui astfel de om a picat în ziua aceea.

Mã gândesc, cã au fost mulþi securiºti…

Da, în bisericã au apãrut oameni îmbrãcaþi în uniforme, pe care cei din Odorheiîi ºtiau… ei au urmãrit evenimentele. Dar nu s-a întâmplat nimic. Înmormântarea s-adecurs în liniºte.

254

Erau aici la Odorhei doi ofiþeri de Securitate renumiþi, Fazakas ºi Coman.Dumneavoastrã i-aþi cunoscut?

Fazakas a locuit aici, nu ºtiu dacã s-a ºi nãscut aici, dar a stat aici. Era maghiarºi s-a ocupat de problemele bisericeºti, de preoþi. Eu personal n-aº putea sã zic cevarãu despre dânsul. Dupã el – nu ºtiu dacã chiar direct dupã el, dar în orice caz, cândvadupã – a urmat acest tovarãº, Coman. El a fost mult mai rãu. A fost ºeful Securitãþii,ºi totodatã, dacã nu mã înºel, ºi ºeful Miliþiei. A fost mai rãu ºi mai energic. A ºicãzut victima evenimentelor din ’89, numite „revoluþie”. A fost linºat, stâlcit ºi aruncatpeste gardul spitalului.

Ce ºtiþi despre evenimentele petrecute dupã moartea lui Pálfi Géza?

S-a rãspândit repede vestea… Nici nu ºtiu cum, ºi eu am auzit-o la radio „EuropaLiberã”, pe care, dupã cum se ºtie, l-am ascultat atunci în secret. Ei au anunþat cãPálfi Géza a fost bãtut brutal în pivniþa Miliþiei ºi au dat ºi numele fãptaºului. Eravorba de un securist pe nume Fekete István. S-a vorbit cã el l-a bãtut de i s-a ruptficatul ºi splina, ºi atunci l-au transferat în spitalul din Târgu-Mureº. De unde a pornitasta, nu ºtiu exact. Ne-au întrebat atunci destul de mult, pe mine ºi pe Illyés Pista –el a fost atunci cantorul. Noi am zis cã nu este adevãrat, dar oamenii au rãspuns cã:Desigur, vã e fricã ºi nu aveþi curajul sã spuneþi. Apoi, dupã schimbãri, iarãºi s-a reluatºi la radio, ºi la televiziune. Am fost chemat într-o emisiune la U.T.V. din Odorheiunde Balázs Árpi a pus întrebãrile. ªi eu am spus ºi atunci cã zvonurile nu au fostadevãrate, ºi ce s-a întâmplat de fapt.

Dumneavoastrã aþi adus acasã cadavrul… Aþi primit atunci ceva acte în mânã?

Nu, nu am primit nimic. L-am adus acasã fãrã nici o permisiune. Nici nu ºtiu cumam reuºit s-o facem. Este adevãrat cã el a fost ºi primul mort cu care m-am ocupateu. M-am dus cu un vãr al sãu care a avut un I.M.S. Am luat sicriul de aici, l-am dusacolo, am pus cadavrul înãuntru ºi l-am adus aici fãrã nici un act. Nimeni nu ne-aoprit. ªi în spital ni s-a deschis poarta ºi ni s-a dat drumul, fãrã nici o permisiune.

255

6.GERGELY GÉZA

S-a nãscut la 23 octombrie 1940. Studii: Institutul Teologic Romano-Catolic din AlbaIulia. Profesia: preot romano-catolic. La data interviului era preot în Nicoleºti. Interviula fost realizat în noiembrie 2009 de cãtre Maksay Ágnes ºi se aflã în arhiva studiouluiVideo Pontes din Cluj Napoca. Transcrierea ºi traducerea interviului în limba românã afost efectuatã de Kuszálik Eszter.

Când l-aþi cunoscut pe Pálfi Géza?

Când m-am dus la ºcoalã, la Alba Iulia. Am fost în clasa a opta, cãci în acelevremuri ºcoala generalã era de ºapte clase, iar cu clasa a opta a început liceul. El afãcut deja un an de ºcoalã la Odorheiu Secuiesc ºi a intrat atunci în clasa a noua, iareu în a opta.

Mai mulþi preoþi, colegi ai dumneavoastrã, au relatat cã prietenia dintre dumneavoastrãa început din tinereþe. Care ar fi explicaþia? Ce trãsãturi comune aþi avut?

A fost originar dintr-un sat vecin, Satu Mare, care nu este departe de Sâncrai. ªifiindcã am ajuns amândoi departe de casã, ne-am solidarizat. Apoi, ºi firea noastrãse potrivea. El a avut simþul umorului ºi ne-a plãcut sã fim împreunã.

Cum era atmosfera la Teologie la sfârºitul anilor ’50 – începutul anilor ’60?

Am ajuns la Teologie în anul 1959 ºi atmosfera era bunã pe atunci. Era acolo, deexemplu, profesorul spiritual dr. Tyukodi Mihály, care a fost un om deosebit ºi a avuto influenþã uriaºã asupra noastrã. Domnul episcop Márton Áron era în domiciliuforþat, dar evident cã l-am stimat ºi pe el ºi ne-am ºi întâlnit cu dânsul. Am avut doaro singurã problemã: din când în când unii au fost chemaþi la Securitate. Acolo auîncercat cu diferite inepþii sau prin diverse mijloace sã ne îndepãrteze de þinta propusã.Fie cu vorbe bune, fie cu intimidare, fie prin a ne întinde o cursã.

Cine erau cei care v-au chemat? Erau acolo deja Putnoki ºi Bucico?

Nu-i ºtiu pe nume, dar au vorbit ungureºte. Au avut grijã de acest aspect, deoarecemarea majoritate a teologilor erau maghiari. Erau mulþi secui, iar noi secuii nu preaam ºtiut româneºte.

Vã era fricã?

Ne-au chemat, ºi profesorii au zis cã trebuie sã mergem. Nu ne era teamã în moddeosebit. Nu s-au întâmplat duritãþi sau vãtãmãri corporale.

Aþi raportat îndrumãtorului spiritual despre aceste interogatorii?

Nu. Ei nu ne-au lovit dar au zis sã nu vorbim cu nimeni despre acest lucru.

256

Erau informatori printre teologi?

Sincer vorbind, nu ºtiu. Am auzit cã ar fi fost informatori, dar eu nu cred cã arfi adevãrat. Am trãit vremuri grele. Statul a încercat pe toate cãile sã împiedicefuncþionarea bisericii. La absolvire ni s-a întâmplat, nu numai mie ci mai multoradintre noi, cã am primit numirea de la episcopul Áron, dar nu ne-a zis unde, pentrucã locaþia trebuia anunþatã la minister. Serviciul cultelor din minister a aprobat deregulã numirile – întotdeauna însã cu întârziere – dar uneori a ºi intervenit blocândnumirea. Numirea mea, de exemplu, s-a tergiversat cel mai îndelungat dintre toþicolegii de an. Am cãpãtat prima mea numire regulatã dupã un an ºi jumãtate. Pânãatunci nu am avut loc de muncã, nu am primit retribuþie. Când a murit preotulîntr-unul din sate, pânã la numirea noului preot eu m-am dus acolo. Am fost suplinitortemporar acolo. Aºa am ajuns la Tãmaºu, la Bisericani ºi la Târnoviþa.

Ce ºtiþi despre miºcarea Pro Juventute?

A fost iniþiatã de Pálfi Géza, aºa-i? Era o rugãciune foarte frumoasã… obiºnuiescs-o spun în fiecare zi pânã astãzi. Am primit-o de la Géza. A fost þinutã în secret, casã nu afle organele statului. A distribuit aceste rugãciuni ca sã ne rugãm în fiecarezi pentru tineret ºi pentru fraþii preoþi. Nu am avut întâlniri sau o organizare anumeci exista doar o comunitate sufleteascã. Am ºtiut cã participã ºi Ferenc István, acumpensionar, stã în cãminul preoþesc din Odorheiu Secuiesc. Nu am ºtiut exact cinesunt membrii, nici nu m-am interesat. Géza ne-a dat mica rugãciune, iar noi ne-amrugat. Ne-a rãmas doar rugãciunea. Obligaþiile noastre constau într-o micã abnegaþie,efectuarea de rugãciuni ºi o slujbã în fiecare lunã. Am scris despre astea lui BodorImre, un fost coleg de clasã. κi fãcea serviciul într-un loc dificil ºi era foarte descurajat.Atunci i-am rãspuns. Aceastã scrisoare a ajuns la Securitate, au deschis-o, au copiat-o,au tradus-o, ºi pe baza acesteia au început sã dezvãluie pas cu pas cazul întreg. DeciSecuritatea a fãcut un scandal imens, au încercat sã descopere cine sunt membrii.Am vãzut numele lui Hajdó Vilmos, Hajdó István, Ferenc István. Securitatea din AlbaIulia a dispus ca în toate judeþele unde se aflã astfel de preoþi, sã fie chemaþi [lainterogatorii].

De ce erau importante în anii ’60 aceste rugãciuni pentru tineret, aceste slujbe?

Pentru cã erau ani foarte grei, biserica era de multe ori hãrþuitã, ºi aºa am fostºi eu. De exemplu, catehizare s-a þinut doar în Ardeal, în dieceza episcopului Áron.În alte pãrþi, în regiunea Satu Mare, Oradea, Timiºoara au reuºit sã convingã pe ceiavizaþi sã þinã ore de catehizare doar sâmbãta. Evident, nu le-am þinut în ºcoli, ci amchemat copiii la parohie. În altã parte au reuºit sã convingã ordinarii sã nu þinã delocore de catehizare. Episcopul Áron a þinut însã foarte mult ca aceste ore sã aibã loc.Nici nu se putea þine totul într-o singurã zi, în plus foarte des au mai inserat ºi alteocupaþii pentru sâmbãtã, ºi atunci totul era distrus. Episcopul Áron era foarteconsecvent în aceastã privinþã. Mi s-a întâmplat mai târziu, cã la Ciumani am proiectatdiafilme la orele de catehizare. Acest lucru era strict interzis, pe motiv cã facemreclamã catehizãrii, ceea ce nu aveam voie. La un moment dat, a venit inspectorul

257

cultelor tocmai când eu mi-am þinut ora de catehizare ºi a vãzut cã am fãcut întunericîn salã ºi mi-a zis: „V-am mai spus cã nu aveþi voie sã faceþi asta.” Am rãspuns cã,de la mine acest lucru se pretinde.

Pálfi a predicat de mai multe ori la dumneavoastrã în bisericã, a proiectat filme defiecare datã, ºi foarte mulþi s-au adunat. Ce subiect tratau diafilmele?

Acele diafilme erau simple filme cu subiect religios. Când l-am invitat în Atia144,în Sãptãmâna Patimilor, el avea deja diafilme ºi le-a proiectat ºi acolo. În SãptãmânaPatimilor a proiectat despre suferinþele lui Iisus, ori despre viaþa unui sfânt… deciexclusiv filme cu subiecte religioase. A însemnat o trãire importantã pentru copii ºiadulþi deopotrivã, deoarece atunci eu încã nu am avut filme. În aceea vreme încã nuprea erau televizoare, deci aceasta a însemnat o mare noutate.

Cum era posibilã obþinerea diafilmelor? El cum a fãcut rost de acestea?

Puteau fi procurate din mai multe pãrþi. Pálfi Géza a relatat cã odatã, când domnulepiscop Jakab s-a dus la Roma, el i-a cerut sã-i aducã diafilme. Domnul episcop i-aadus din Roma o serie întreagã. Dacã au venit musafiri din Ungaria, ºi ei au aduscâteva. Când m-am dus prima oarã în Ungaria, ºi eu am strâns acolo o mulþime dediafilme. Despre Sfântul ªtefan, Sfântul Emeric. ªi pe acestea le-am proiectat apoila orele de catehizare.

258

144 Atia (în maghiarã Atyha) este un sat în comuna Corund, judeþul Harghita.

FOTOGRAFII

Pálfi Géza, student la Teologie (1960)

Casa pãrinteascã din comuna Satu Mare

261

Hirotonirea ca preot (1964)

În casa pãrinteascã dupã hirotonire (1964)

262

Pálfi Géza în perioada studenþiei la Alba Iulia

Pálfi Géza împreunã cu mama, surorile ºi fratele

263

Pálfi împreunã cu rude ºi cunoscuþi din sat

Pálfi Géza în mijlocul copiilor din Sândominic

264

Pálfi Géza în mijlocul copiilor din Târgu Mureº (1 septembrie 1968)

Într-o excursie la Eforie (iulie 1970)

265

Pálfi Géza îºi viziteazã rudele din Satu Mare. Fotografii realizate de U. M. 0672/10 din Sibiu(17 noiembrie 1973)

266

Pálfi Géza, unul dintre profesorii absolvenþilor ªcolii de cantori

267

Pálfi Géza merge în vizitã la o cunoºtinþã din Alba Iulia. Fotografii realizate deServiciul Special „F” din Hunedoara (14 iunie 1975)

268

Pálfi în timpul unei slujbe la Alba Iulia

Csíki Dénes, Horváth Arany ºi Pálfi Géza într-o vizitã efectuatã în Vinþu de Jos(6 martie 1975)

269

Excursie (2 mai 1964): Derzsy András, Marsch Vencel, Bartalis Árpád,Kovács Gábor, Meth Mihály, Pálfi, Szilágyi Lõrinc, Nemes József, Orbán Menyhért

Într-un moment de relaxare la Alba Iulia (3 octombrie 1976)

270

Necrolog

„Clopotul” a amuþit

271

Înmormântarea preotului Pálfi Géza (15 martie 1984)

Fotografii realizate la înmormântare (15 martie 1984)

272

Înmormântarea preotului Pálfi Géza (15 martie 1984)

Monument dedicat preoþilor Veress Ernõ ºi Pálfi Géza din Odorheiu Secuiesc

273

INDICI DE PERSOANE

AAckerman Gary 234Adorján Károly 21, 32„Agoston Albert” 34, 52, 54Ágotha Endre 21Albert Martin (maior) 31, 44, 45, 46, 50, 52,

231Alexiu (general) 209„Almási Andrei” 34, 52, 52, 54, 55Ambrus Emeric 231Andras Imre 155, 159, 161András István 51András Zoltán 82, 86, 87Anisescu Cristina 25Antal András 59, 187Antal Árpád 53Antóni János 253„Antonius” 34, 104Arpad (cãpetenie maghiarã din secolele IX-X)

149Arpad (neidentificat) 57„Artur” 38, 40, 41, 45Astelean Pantelimon 57„Aurelia” 34, 172, 174

BBajor Andor 132Bakos Janos 12, 185Bakos Mihály (Bakoº Mihai) 60, 61, 68, 73, 94,

112, 113, 115, 116, 118, 119, 124, 127, 131,132, 138, 141, 147, 172, 175, 239, 250

Balázs Árpi 255Balázs György 59Baly Lajos (Bali/Bali Ludovic) 60, 61, 113, 115,

118, 186, 239Balint Albert Salvator 103Bálint Éva 198Bálint Lajos 78, 80, 81, 82, 83, 85, 86, 87, 89,

96, 192, 198, 206, 215Balint Lörincz 205Bálint Tivadar 51Balisec (student) 142„Balla Mihai” 41Banc (Bakos?) (doctor) 248

Banciu Ioan (colonel) 32, 33, 73, 75, 76, 94,95, 169, 170, 172, 190, 191, 193

Bancu Emil 85Banu Florian 28Bara Francisc 163Barabás Gergely 59Barabás Tibor 144Baráth Béla (Barath Bélla) 135Bartalis Árpád (Bartalis Arcadie/Arpad) 38,

59, 103, 138, 179, 270Bartalis László 59,Bartha Carol (maior) 31,Bartis Margit (Bartiº Margit) 56, 99, 100Bãþaga Tiberiu (cãpitan) 52Batu-han 149„Becze” 230„Bela” 83, 96, 211, 212, 213, 214, 220, 221Beke György (Gyorgy) 148, 167Berza László (Bersza/Berza/Berzo/Borzo

Laszlo/Laslo) 143, 144,161Bíro Cecília 39, 43, 44Bíro László 59Blédy Lajos (Blédi/Bledy) 68, 103, 113, 114,

115, 239, 250Blum Ioan 170Bodeanu Denisa 10, 25, 33, 92„Bodi” 79, 95, 179, 197Bodor Imre 257Bogyé Ileana 188Bogyé Nicolae 188„Bolony” 83, 84, 85, 96, 215, 224Borbély Gábor (Borbely Gabor) 217Bordea Aron (general-maior) 76, 191, 193, 211Baricz Dénes 51Boros Károly (Boroº Karoll) 59, 63Bosomitu ªtefan 91Bottoni Stefano 11, 17, 22, 24, 31Bucico Alexandru (maior) 32, 127, 128, 132,

133, 240, 241, 256Budeancã Cosmin 11, 27, 77, 78, 91, 160Budeancã Denisa Florentina 24Bujeniþã Dumitru (colonel) 71Bukovsky John (Bucovski/Bucovschi) 78, 218Burger (student) 139, 142

275

Burlacu Liviu 32, 196

CCalciu-Dumitreasa Gheorghe 77, 190Ceauºescu Nicolae 10, 11, 15, 16, 19, 21, 23,

27, 30, 90, 155, 160Cerghizan ªtefan (locotenent) 31Chealda Vasile (maior) 32, 61, 62, 66, 72, 73,

74, 75, 93, 99, 101, 102, 103, 105, 107, 109,112, 114, 116, 117, 118, 119, 120, 122, 123,124, 132, 133, 134, 142, 147, 149, 151, 172,174, 186

Csintalan László (Cintalan/Csintalan) 107Cliþã Marian 27Coman Dumitru (maior, locotenent-colonel) 31,

33, 44, 207, 208, 229, 255„Criºan Traian” 67,Csaba Hadnagy 85, 86Csató Béla 59, 84, 86, 87, 120, 128, 246, 248Csató Miklós (Csato/Osto Miklos/Miclos) 128Csato Wilmos 142„Cseasar Danat” 34, 49, 54Csedõ István (Csedo) 107Csergõ Cecília 37, 84Csibi László 79, 196Csíki Dénes 58, 59, 64, 269Csiszer Albert 229Cumpãnaþu Ion 96, 223Czirják Árpád (Czirjak Arpad) 59, 217

DDabija Nicolae 32Damian Augustin (cãpitan) 213, 214, 220, 221,

222, 229, 230, 231„Dan” 95, 179„Danciu” 95, 177, 199, 200Danforth John 234Daniel Erno 228Darvas Kozma József (Darvas/Darvaº Cosma)

103, 127, 144, 179, 249Dávid László 113,114„David Zoltan” 34, 75, 76, 82, 96, 222, 230„Davis” 94, 127Demeter Alexandru (maior) 69, 111, 187„Demeter Jigmond” 42,Derzsi András (Derzsi Andras) 79, 80, 82, 83,

86, 87, 220, 252„Devis” 132Dobre Florica 19Dole Bob 234

Domokos Géza 19Dornan Robert 234Dragomir Gheorghe Constantin (locotenent-

colonel) 32, 33, 73Drãghia Dan 91„DudẔ 81, 95, 205, 228Duma Francisc 110, 142Dumitrescu Dumitru (colonel) 153, 162, 173

EÉcsy László-János (Écsy Ladislau-János) 196Edith 194Eigel Gábor 59„Elekes” 34, 93, 111Erdélyi Elemér (general-maior) (Erdelyi

Elemer) 168Eröss Ernö 198Erõss Lajos (Eros/Eross Ludovic) 70, 78, 80, 148„Ernest” 34, 93, 100, 107, 133

FFabian Carol 213Fábián Zoltán (Fabian Zoltan) 128Faragó Ferenc (Farago Francisc) 34, 61Farcãu Ioan (locotenent ) 31, 51Fazakas Francisc (maior) 33, 80, 192, 194, 196,

197, 198, 201, 201, 204, 205, 207, 228, 229,233, 255

Fazekas János 19Fekete István 255„Felicia” 124, 125„Felix” 34, 60, 61, 70, 93, 100, 117, 134, 138,

141„Fenyvesi” 212Ferenc István 59, 257Ferenczi Enikõ 99Ferenczi István 217Ficher Iosif 115Filipescu Radu 27Florea Gheorghe (maior) 31Fodor Ferencz 123, 148, 209Földes György 155Frank Miklós (Miklos) 213Fülöp Béla (Fulop Bela) 142, 208, 228Funderburk David 86, 88

G„Gal” 229G.B. (locuitor din Odorheiu Secuiesc) 80G.I. 64, 71, 121

276

Gál Alajos (Gal Alois) 59, 170, 179Gáll Mihály 205Gaspar (familia) 221Gáspár Mária (Maria din Tg. Mureº) 82, 86,

87, 243, 248Gaspar Nori 56, 99, 100Geber Francisc (Gheber) (maior) 35, 66, 116,

119, 120, 122, 123Georgescu Vlad 27Gergely Géza 57, 58, 59, 120Gheorghiu-Dej Gheorghe 15, 16, 23, 27, 55, 56,

114, 135Ghiuruþan Traian (maior) 182Gibbons Sam 234Godó Mihály 27Goma Paul 27, 91„Gotfried” 41Grosescu Raluca 27Gurzó György Anaklét (Gurzo Gheorghe Anak-

let/Anaclet/Anakled „Danciu”) 61, 62, 68,83, 85, 102, 103, 104, 114, 117, 118, 128,132, 141, 199, 220, 222, 224, 225, 228

Györfy (profesor laic) 178Gyorgy Deneº 148Györi Imre 143, 144Gyulai Laszlo 102„Gyurka” 111Gyurkó László 199

HHajdó István (Hajdo ªtefan) 66, 257Hajdó Vilmos (Hajdo Vilmos) 59, 231, 257„Hajdu” 211, 212Hajdu Éva 99Hermann Gusztáv (Herman Gusztav) 208Hoinãrescu Horea Þepeº 69, 94, 135, 137Hollosi (profesor) 201Horváth (Horvath) (teolog) 166Horváth Arany 95, 132, 141, 142, 148, 181,

182, 218, 269Horváth István (Horvath Istvan) 132Hossu Iuliu 21Huber József Ferenc (Iosif/Francisc Hubert)

61, 62, 73, 103, 109, 128, 132, 141, 147,165, 166, 169

IIamandi Daniela 26Ianher (profesor) 170Ica (tanti) 208Iftime Neculai 32, 184, 186

Ignác Batthyány 28, 196Ilk Antal 107Illyés Gyula (Ilyés/Gyula Illyes) 138, 188Illyés Pista (Ilyes ªtefan) 228Imre Francisc 85, 211, 229Imre Gáspár 205Imre Gyõri 143Imre Sanyi 139Imre Tempfli 21Ioan al VI-lea 167Ioan al XXIII-lea 23, 149Ioan Paul al II-lea 78, 88, 210Ionescu ªtefan (locotenent-colonel) 212, 214,

216Iovãnaº Alexandru (locotenent-colonel) 226

JJäger Péter (Jager/Iager Petru (Eger Mihai)

68, 103, 107, 117, 126, 132, 166, 239„Jakab” 68Jakab Antal (Jákáb/Iakab Antal/Anton) 8, 9,

21, 24, 34, 69, 72, 74, 75, 78, 81, 83, 84,85, 89, 93–96, 11, 117, 123, 131, 133, 142,150, 151, 163, 165, 169, 170, 171, 173, 175,178, 179, 183, 195, 199, 215, 216, 218, 219,221, 223, 247, 258

Jakubinyi György Miklós (Jakubini/Iacubiny/Jakubiny Gheorghe/ Gyuri) 78, 128, 141,152, 171, 179, 186, 199, 240, 246

József Attila 251,József Marton 23Juliánna (cãlugãriþã) 82, 253

K„Kadar” 171, 174Kádár János 199„Kaiser” 95, 181Kányádi Sándor (Kanyadi Sandor) 141, 148,

182Kardos Nicolae (locotenent-colonel) 33, 194„Karoly” 141Károly Király 19, 181Katona Ádám (Katona Adam) 208Katona Mózes (Katona Mozes) 115Kazár Lajos 88, 89, 226Kelemen Kálman 99, 101Kerestes Martin (cãpitan) 31, 38Keresztes László (Laszlo/Laslo Keresteº/ Ke-

reszteº) 63, 99, 101, 104Kernweiss Konrád (Kernweis) 133Kiss Catarina 198

277

Kiss Ludovic (cãpitan) 31, 32, 47, 111, 194Knecht József 250Kolozsvari József (inspector de culte) 50Kostyák Imre 138Kosza (preot) 220Kosza István (Kosza Istvan) 173Kovacs Alexandru (Sándor) 224, 225, 228, 233,

253Kovács Béla (Kovacs Bela) (preot) 151Kovács Béla (cãpitan) 32Kovács Gábor (Kovacs Gabor) 59, 270„Kovacs I.” 95, 204Kovács Ignac 196Kovács Irma 196Kovács Lajosné (Kovacs Lajos-ne) 41, 44Kovács László 195, 196Kovács Lazos 196Kovács Miklos (Kovacs) 104, 112, 144„Kovács Sándor” („Kovacs Sandor”) 79, 95, 96,

201, 228, 233Kurkó Alajos (Kurko Álajos) 56, 99Kurkó Jgnácz (Kurko) 54

L„Laszlo Gergely” 34, 45, 46, 48, 53László Mihály 208László Pap 133Léstyán Ferenc 21, 22, 86, 179, 247, 248, 254Lörincz Irén 233Lubich Chiara 149Luca Marin (colonel) 222Ludovic al II-lea 149

MMaksay Ágnes 10, 239, 244, 246, 249, 252, 256Maliþa Mircea 86Marcu Nicolae 177„Marinescu” 67,68„Marosi” 34, 69Marosi László (Marosi Laszlo/Laslo) 56, 99,

143Márton Áron (Marton Aron) 8, 20–24, 30, 32,

34, 39–43, 46, 49–51, 55, 59, 61, 64, 66,67–70, 73–76, 78, 94, 95, 100, 104–106,109–111, 113, 117, 119, 129, 131, 133, 141,142, 147, 148, 150, 152–154, 156, 158, 167,169, 171, 173, 175, 179, 185, 187, 195, 239,247, 248, 251, 256

Márton Barabás 247

Marton Hugo (Marton Lajos Hugo) 214, 220,221

Marton József (Marton Josef) 9, 11, 23, 68,175, 179

Mârza Ioan (locotenent) 230Máthé Pál 250Mátyás Rákosi 149Medek Hans-Siegfried (Medec Iosif?) 61, 115,

142, 170Menghes (preot) 27Mester István (Meºter ªtefan) 39, 40, 43„Mihai” 174, 186, 226Mihai Viteazu 143, 144Mihaly Laszlo 208„Miklos” 198Moldovan Nicolae (cãpitan, locotenent-major)

31, 36Molnár János 12, 85Molnár Lajos 170, 172„Müller” („Muller”) 34, 69, 75, 93, 100, 102,

104, 109, 112, 113, 118, 124, 132, 171, 186Muraru Andrei 91„Mureºan” 34, 75, 77, 94, 95, 169, 170, 186,

190, 192Mureºan Nicolae (maior) 217, 230, 231

NNagy Iosif 200, 204„Nagy Istvan” („Nagy ªtefan”) 75, 76, 95, 188,

192, 229, 230Nagy Ladislau (cantor) 53Nagy László (preot) 72Nagy Mihály Zoltán 11, 20, 22Nemecsek József (Nemecsec Iosif) 62, 63, 68,

107, 132, 141, 142, 247„Nemeti” 34, 67„Nichi Lauda” 133Nicula (sergent major) 120„Nistor” 34, 93, 104, 106, 107Novák Csaba Zoltán 10, 15, 17, 92Nuþi (prietena informatoarei din Alba) 87

OOláh Dominic 49Olasz Iosif 39Orbán Menyhért 59, 270Orescu ªerban 91Örsi Ferenc 144Orza Alexandru (plutonier) 31

278

PP.A. (locuitor din Odorheiu Secuiesc) 80P.K. 64, 72Pacepa Ion Mihai 160Pako Benedek 231Pál Carol (locotenent-major) 32, 188, 189, 192Pálfi Angéla 84Pálfi Árpád 37Pálfi Géza (Palfi/Pallfi/Pálfy/Palfy/Pallfy/

Pálffi Geza/Gheza/Géza) 7–12, 23, 28–91,93–96, 99–104, 106–127, 129, 131–135,138, 141–158, 161–169, 171–175, 177,179, 181–183, 185–194, 197–218,220–234, 239–242, 244, 246–253,255–258, 261, 263–270, 272, 273

Pálfi János (Palfi Janos/Ioan) 84, 107, 110Papp Laszlo 133„Papp Peter” 37, 43„Parajdi” 66Paraschiv Vasile 26, 27Passuth László 188, 241Pataki Iuliu (cãpitan) 36Paul al VI-lea 21, 23, 24, 110, 167Paulai Károly 56Penescu Nicolae 91Pénzes József (Penzes/Penzeº Iosif) 107, 128,

144Petcu Adrian Nicolae 33, 74, 223Péter László (Peter Laszlo) 187Peures (teolog) 112Pista (preot din Cluj) 57„Pista” 34, 46, 49, 51, 54, 57Pius al XI-lea 39, 143Pleºa Constantin (locotenent-colonel) 169Pleºa Liviu 32Poncea Traian-Valentin 18Pop Gheorghe (locotenent) 189Pop Ilie (locotenent, locotenent-major) 217,

228, 230Popescu Stelian (colonel) 212„Popovici” 93, 123, 125Porcel Imre 115Portik Sándor (Portik Sandor) 128Preda Gheorghe (locotenent-major) 35, 66, 116,

119, 122Pressler Larry 234Putnoki Ladislau (maior) 32, 60, 62, 65, 100,

101, 115, 117, 139, 241, 256

RRadu Gheorghe 27Ráduly Ilona (Raduly Imola/Elena) 121, 144Raitã Ioan (sergent) 47, 48Rákóczi Gheorghe 144Rapilat Alexandru (colonel) 32, 33, 77, 83, 191,

210, 219Rãceanu Mircea 90Rãdeanu (inspector de culte) 50Reményik Sándor (Remeny) 139Réthy György 79, 86, 196, 210, 248Rizoiu Constantin 32Rogojan Aurel 18Roller Mihai 17Rostenkovski Don 234„Rosuvaler” 133„Roºianu” 228Rotariu Iulian (locotenentul-major, maior, loco-

tenent-colonel) 31, 32, 108, 153, 162, 173„Rotony” 132

SSaba Nicolae (plutonier) 31Salat (teolog) 107, 144Salviato Rinaldo 57, 99Sanda 77, 193, 198„Sandor” (rezident) 213, 220, 221, 222, 230Schönberger Francisc 38Sebestyén Domokos 59Sfântul Emeric 258Sfântul ªtefan (rege) 252, 258„Siegfried” 29, 41, 115Siljander Mark 234Simon Bálint 37„Simon Carol” 43Simon Dénes 59Simon Dezsö 222Simon István (ªtefan) 70, 94, 102, 127, 138,

162, 240Simon Jakab (Iakab/Joska) 107„Simon Karoly” 229Simu George 86, 234Sófalvi János 59Someºan Iuliu 131, 142Somogyi Sándor Tóth (Sonogy/Somagy San-

dor) 143Shovy Lajos 39Sorin Iulian 74, 175Specht Gerhard 170Stan Mihai (locotenent-colonel) 212

279

Sturek Emil 247Suciu Mihãilã (locotenent-colonel) 33, 83, 168,

179, 180, 189, 207, 208, 212, 215, 216, 217,222, 224, 225, 230, 231

Suleiman Magnificul 149Supler (student) 139Surd Dumitru (locotenent-colonel) 64Sütõ András (Sütö András) 19, 181, 182Szabó Árpád 240Szabó Lajos 59Szabó Sándor (Szabo Sandor) 70, 163, 164,

169, 179Szász Károly 52Szép Gyula (Szep Gyula) 208Szilágyi Endre (Silagy) (profesor) 109Szirmai Béla 59Szöcs Albert-Dénes 196„Szöcs János” 34, 38, 40, 41, 43, 44, 45, 46,

49, 50Szõcs Oszkár („Dennis”) 79, 95, 195, 196Szöke (student) 139Szommer Ferenc 233

TTamás József (Tamaº) (profesor) 59, 170Tamáskó Péter (Tamasko/Tamaºco Peter) 170,

186, 240Tamaº (subofiþer de miliþie) 174Tanko Arpad (inspector de culte) 50Tanko (teolog) 118„Tavi” 228Tãbãcaru Dumitru (general maior) 148Tãmaº Ioan 149Teilhard de Chardin 144„Tivadar” 34, 51, 93, 110, 115

Toma Ioan (colonel) 211Tóth Csaba 94, 163, 164„Tozser” 95, 208Trebits Eugen (Trebics Eugen/Jenö) 68, 73,

165, 166, 177, 178Tribel Josif 187Trible Paul 234Trifa Valerian 199, 200Tudor Dumitru (locotenent-colonel) 212Tyukody Mihály (Tukody Mihai) 141, 148, 256

ÞÞârãu Virgiliu 11, 25, 26, 32

UUrsachi Raluca 27Ursu Gheorghe 27

VVarga Béla (Varga Bela) 128„Varga Pal” 46, 50, 51Varga Szabolcs 20Vasile Cristian 177„Vartolomeu” 75, 76, 95, 189, 192„Vasiliu” 84, 96, 217, 230Vãduva Ioan (maior) 32, 103, 108, 125Végh Imre (Vegh Imre) 115Vencser László 23, 64, 65, 68, 78, 82, 84, 85,

86, 90, 128, 132, 141, 149, 152, 153, 165,166, 169, 171, 186, 190, 191, 192, 198, 206

Venczel Lajos 53, 55, 58, 59Veres Istvan 128Veres János 139Veress Ernõ 273Vértesi Lázár 20Vincze Gábor 20Vince Mari Piroska (Vinze Mari Pirosca) 121„Vili” 75, 76, 95, 187, 229Vitus Ludovic (cantor) 113, 115Vizi Zakarias 179„Vultur” 34, 132

ZZegrean Mircea (locotenent ) 31, 45Zimonyi János 44Zsigmond Szotyka 28

280

INDICI DE LOCALITÃÞI

AAiud 20, 63, 77, 114, 131Alba Iulia 7, 9, 20–24, 28, 30, 32–38, 40, 42, 46,

49, 58–66, 68, 69, 74, 75, 77, 78, 80, 87, 89,93, 94, 99, 100, 102, 103, 105, 106, 111,114–116, 119, 120, 126, 127, 131, 132, 133,135, 141, 143, 145, 147, 148, 152, 162, 163,167, 169, 174, 175, 179, 180, 181, 183, 185,187–191, 193, 197, 202, 206, 209, 210, 211,213, 215, 216, 218, 223, 226, 227, 230, 232,239, 241, 242, 246–249, 256, 257, 263, 268,269, 270

Arad 27, 61, 68, 113, 133, 149, 158Atia 59, 258

BBaia Mare 63Bãiuþ 63Bãlan 48, 56, 99, 101Beclean 129Bezidu Nou 59Bisericani 257Bistriþa 129Blaj 190Braºov 28, 47, 59, 71, 100, 103, 126, 151, 246Brazi 26Brãdeºti 29, 42, 59, 187, 229Bucureºti 16, 18, 19, 20, 23, 25–28, 32, 33, 51,

74, 77, 82, 84, 90, 91, 111, 135, 152, 162,163, 165, 167, 173, 177, 199, 200, 209, 214,216, 218, 231

Budapesta 39, 41, 44, 60, 63, 88, 143, 199, 222

CCâmpia Turzii 135Canberra 88Caransebeº 27Carei 102Cârþa 50Caºinu Nou 173Cavnic 59, 63Cãlan 131Ciceu 155Ciucsângiorgiu 72, 75Ciumani 59, 93, 111, 194, 257

Cluj-Napoca 59, 68, 77, 102, 114, 126, 135, 138,181, 193, 198, 227, 239, 244, 246, 249, 252,256

Constanþa 86, 99, 101Corund 253, 258Cristuru Secuiesc 129, 190

DDãneºti 50, 51Dealu 187Decea 63Dej 24, 114, 135Ditrãu 179, 240

EEremitu 59

FFrumoasa 215, 231

GGhelar 59Ghelinþa 49, 164Gheorgheni 38, 126, 167,179, 190, 191, 246, 247Gherla 24, 27, 61, 77, 78, 114, 135

HHârºova 101Huedin 135Hunedoara 63, 100, 196, 268

IIacobeni 59Iara de Mureº 59Iaºi 20, 27, 28, 77, 91, 149, 160, 216Innsbruck 135

JJilava 20, 24, 27, 61, 77, 114, 196Joseni 8, 9, 32, 33, 75, 76, 78, 95, 187–192,

194, 198, 206, 227, 229, 230, 241, 242K

Kiskunfélegyháza 143Kõvágóörs 39

281

LLãteºti 27, 78Lunca de Jos 215Lupeni 86

MMãdãraº 50, 51Mediaº 59, 115Micfalãu 47Miercurea Ciuc 46, 52, 59, 103, 126, 167, 179,

246, 249Miercurea Nirajului 49, 175Mohács 149

NNürnberg 27

OOdorheiu Secuiesc 8, 10, 33, 58, 59, 62, 75–78,

80–83, 85, 87–91, 95, 126, 167, 192–199,201, 204–206, 208–211, 213, 215, 216, 218,220, 222–225, 227–230, 232, 233, 243, 244,247, 252, 256, 257, 273

Olteniþa 33Oradea 20, 21, 27, 62, 63, 114, 158, 241, 247, 257

PPadova 57Paris 17, 27Pãuleni 58, 59Periprava 61, 78Petroºani 61, 127, 131Piteºti 24, 27, 77, 114, 179Ploieºti 26Poiana Braºov 71

RRâmnicu Sãrat 27Reghin 56, 59, 99, 100Reºiþa 115Roma 20, 23, 24, 39, 40, 57, 62, 64, 78, 99,

110, 135, 139, 239, 240Roºia Montanã 133

SSalcia 61, 78Sâncrai 256Sândominic 7, 8, 28, 31, 37, 43–45, 47–56, 163,

164, 264Sânmartin 126Satu Mare 7, 31, 37–39, 42–44, 99, 102, 107,

133, 143, 148, 187, 206, 222, 226, 229, 240,256, 261, 266

Sebeº 103

Sfântu Gheorghe 46, 104, 115, 246, 247Sibiu 15, 32, 35, 62, 63, 64, 100, 266Sighiºoara 190, 243Suseni 231Székesfehérvár 39, 41

ªªiria 149ªumuleu Ciuc 196

TTârgu Lãpuº 63Târgu-Mureº 7, 8, 10, 19, 22, 29, 32, 47, 49,

55, 56– 59, 61–64, 66, 81–87, 89, 91, 123,126, 129, 179, 209, 210, 223, 241, 243, 244,246, 249, 253–255, 265

Târnãveni 190Târnoviþa 257Tãmaºu 257Târgu Secuiesc 126Timiºoara 21, 61, 114, 133, 144, 170, 240, 257Tomeºti 50, 51Topliþa 190Trento 17, 149Trianon 17, 139Tulgheº 59Turda 63, 135Turnu Severin 339Tuºnad 59

UUngheni 246Urlaþi 26

VVatican 19, 20, 21, 23, 24, 27, 28, 30, 36, 39,

40, 42, 45, 61, 69, 88, 89, 110, 135, 137,170, 177, 196, 212, 216, 218, 221, 230, 250

Vãcãreºti 27Veþca 59Viena 56, 155, 170, 221Viiºoara 77Vinþu de Jos 269Vlãhiþa 42, 231Voºlãbeni (Voslobeni) 189

WWashington 235

ZZãrneºti 217Zetea 220Zlatna 163

282

Editura: Pro-Print KiadóDirector: Burus Endre

Tipãrit Tipographic, Miercurea Ciucwww.tipographic.ro