Cgliitoria in Principatele romfine a lui William Lennox Lascelles Fitzgerald, Lord de Ros (1835)

Constantin Ardeleanu

incheierea Tratatului de la Unkiar Isskelessi, in ziua de 8 iulie 1833, prin care se aduceau modific5ri de maxim5 importanfa regimului Striimtorilor, a provocat protestele vehemente ale diplomaliei britanice ~i a contribuit in mod hot5riitor la incordarea relaiiilor anglo-ruse in deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea1. Cum rapoartele caustice ale lui John Ponsonby, ambasadorul britanic la Constantinopol, ~i ale rusofobului s5u secretar, David Urquhart, st5rniser5 temerea oficialilor de la Londra, in regiune au fost trimise mai multe misiuni de explorare: c5pitanul Lyons, care inspectase regiunea Striimtorilor ~i porturile M5rii Negre in 1829, a Ecut o nou5 c515torie in anul 1834, iar locotenent-colonelul A. E. Macintosh ~i Adolphus Slade au raportat asupra pregiitirilor navale Ecute la Sevastopol la sfiir~itul anului 1834 ~i respectiv in vara anului 1 8352.

in acest context, ingrijorarea cabinetului londonez .,in privinta presupuselor planuri ale Rusiei impotriva Poqii" ~i zvonurile despre ,,pregitiri de rgzboi in apropierea Marii Negre" l-au determinat pe secretarul de stat britanic, vicontele Palmerston, s5 trimit5 ,,doi ofiteri - unul naval ~i unul militar - intr-un tur a1 acestor regiuni, pentru a se asigura personal dac5 se faceau pregitlri neobi~nuite in fortgrete, statii militare, porturi ~i ar~enale"~. Curn guvernul britanic permisese recent

' Paul Cernovodeanu, Relatiile comerciale rombno-engleze in contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, pp. 54-55.

Vernon John Puryear, International ecorzomics and diplomacy in the Near East. A studv ofBritish commercial policy it1 the Levant, 1834-1853, Stanford, 1935, p. 30; o sumari biografie a lui Sir Adolphus Slade in Daniela B u ~ 5 coord., Czliitori striiini despre $rile romdne in secolul a1 XIX-lea, serie noui, vol. 111, Bucure~ti, 2006, p. 804.

William Lennox Lascelles Fitzgerald de Ros, Journal of a tour in the Principalities, Crimea and countries adjacent to the Black Sea in the years 1835-36, Londra, 1855, p. 111. Traducerea romlneasci de mai jos S-a facut

222

unui c5pitan din marina rusi s5 faci o inspectie completi3 a tuturor stabilimentelor gi arsenalelor navale britanice, S-a obtinut acceptul autoritgtilor tariste ca locotenent-colonelul William Fitzgerald ~i ciipitanul de marina C. R. Drinkwater ss efectueze o vizit5 similar5 in obiectivele militare din sudul Rusiei.

Astfel, in iulie 1835, Fitzgerald g i Drinkwater l-au insotit pe John Lambton, conte Durham, plecat pe traseul Constantinopol -- Odessa - Moscova - St. Petersburg s5-~i ia in primire postul de ambasador b~itanic in Rusia. Era pentru prima data cdnd ambasadorul britanic in Rusia urma aceast5 rut5 sudic5, solutie aleas5 gi pentru a impresiona Poarta, c5reia i S-a solicitat acceptul pentru ca inaltul demnitar s5 intre in Marea Neagrs la bordul unei nave militare4. Ajungi la Odessa, ofiferii l-au inthlnit pe prinpl ~ o r o n t o v ~ , care le-a oferit permisul necesar pentru vizitarea stabilimentelor militare ruse~ti din sudul Rusiei. De la Odessa, cei doi au plecat pe traseul Nikolaev - k e v - Cherson - Sevastopol - Inkerman. Pe 15 noiembrie 1835, Fizgerald ~i Drinkwater S-au imbarcat la bordul navei britanice ,,Pluto", cu destinaiia porturile romhnegti de la DunBe, pentru a vizita cetatea Silistra, controlat5 de rugi pin5 ce Poarta pl5tea despigubirile de rkboi p r e v k t e in cuprinsul Tratatului de la Adrianopol. Cum vremea nu a permis comandantului navei s5 intre pe Dungre in conditii de sigurant5, nava .,Pluto" a revenit la Odessa, de unde, pe 19 noiembrie, ofiferii au plecat spre Principate pe traseul Ti raspol Chigin5u - Ia$i - Bucuregti.

Devierea de circa o lung pe drumurile Moldovei ~i T5rii Romine~ti era motivat5 de marea important5 a cet5iii Silistra in contextul relafiilor internationale de atunci. fntr-un ,,Act separat relativ la indemnizatiile de comeq gi de r5zboi ~i la evacuarea Principatelor". parte integrantg a Tratatului de la ~ d r i a n o ~ o l " se prevedea plata unei

dup2 aceast2 ediiie, reprodus5 identic ~i in seria de reedit5ri de la Elibron Classics, 2005. 4 V. J. Puryear, op. cit., p. 3 1. 5 Printul Mihail Semionovici Vorontov (1782-1856), ofiter superior rus, guvernator general a1 Noii Rusii qi al Basarabiei (1828-1854). 6 Textul in Dilnitrie A. Sturdza $i C. Colescu-Vartic, Acte ~i docunzentr relative la i.rtoria renascerei Rom&iei, vol. I , 1391-1841, Bucure~ti, 1900, pp. 329-33 l .

223

sume totale de 11,5 milioane ducafi olandezi, pin5 la achitarea c5reia Tara Romineasc5, Moldova gi cetatea Silistra ramineau sub ocupatia armatelor fariste. imbun5t5firea relafiilor ruso-otomane, ce a culminat cu semnarea Convenfiei de la Unkiar Isskelessi, a fost urmati de incheierea ,,Tratatului relativ la limitele asiatice, la Principatele Moldovei gi Valahiei ~i la indemnitate", semnat la St. Petersburg la 29 ianuarie 1834, prin care se hot5ra ca, in termen de doui luni dup5 numirea noilor domnitori regulamentari, armatele rusegti s i fie retrase din principate7. ins5 Silistra, ,,cel mai bine fortificat orag din Bulgaria, care controleazi intreaga Bulgarie ~i deschide drumul catre ~ons tan t ino~ol"~ , riminea sub ocupafie ruseasc5, multi contemporani considerdnd c i pentru totdeauna, in conditiile in care Poarta mai avea de plitit sume enorme, egalonate in anul 1834 pentru o perioad5 de opt ani9. Astfel, in perioada misiunii celor doi ofiferi, chestiunea Silistrei era una extrem de prezent5 pe agenda politic5 europeang, ocuparea cetgfii fiind ,,un subiect curent de reprog la adresa Rusiei, o lozinc5 pentru coalizarea sentimentelor antirusegti din ~ u r o ~ a " ' ~ . La fel de important5 pentru trecerea cercetagilor britanici prin teritoriul romdnesc era observarea drumurilor din Principate, mai ales CB, aviind o garnizoani la Silistra, Rusia stabilise ,,un drum militar ca s5 ajung5 acolo. Acest drum, care intr5 in Moldova prin FBlciu, traverseazi Principatele ~i e ficut in aga fel incit <un carp de armat5 poate inainta pin5 la cdteva leghe de capitala TBrii Romiine~ti. Ca urmare a acestui aranjament ocupatia continus sub numele de drum militar"".

Cum cea mai mare parte a lunii petrecute de cei doi britanici in spatiul romhnesc a constat in parcurgerea considerabilei distanfe Tiraspol - Chiginiu - Iagi - Bucuregti - Silistra - Bucuregti - Iagi -

7 Ibidem, p. 338. ,,The Monthly Review", Octombrie 1835, p. 178. A se vedea ~i remarcile lui Michael Joseph Quin, A steatn vo-yage down tlze

Danube, with sketches of Hungary, Wallachia, Se~via, Turkey &C., New York, 1836, p. 187, p. 195 $i Adolphus Slade, Turkey, Greece and Malta, vol. 11, Londra, 1837, pp. 378-382. 10 A. Slade, op. cit., p. 379. 11 Memoriul lui Charles de Bois le Comte, in Daniela Bug5 coord., Ciilcitori striiini ... , s.n., vol. 111, p. 165.

224

Botogani, relatarea este extrein de consistent5 in ceea ce privegte conditiile de ciil5torie pe timp de iamii. ,,Eram pregititi pentru un drum r5u, dar realitatea era dincol0 de orice descriere", drumurile deshndate ~i altemarea ghetii gi noroiului Ecind din c515torie un veritabil coqmar. Din sanie in trgsurii, trase de cai sau de boi, cu folosirea frecvent5 a funiilor, topoarelor gi lopetilor, Pnaintarea a fost intrerupt5 de nenumgrate incidente gi accidente, relatate cu haz de ofiferul britanic. Traversarea riurilor pe jum5tate inghefate Si lipsite de poduri a fost o alt5 veritabila aventur5, cum a fost cazul cu traversarea Rimnicului, unde ,,cei de la statia de pogtii, indivizi in pelerine $i cu b5rbi mari, ne-au condus linigtifi pe malul riului inundat, care traversa drumul, gi ne-au intrebat dacci dorim sci trecem prin el! Am refuzat, desigur, gi am inchiriat o c5rut5, in care ne-am inciircat bagajele, in timp ce sania era trasB direct prin ap8". Cu tabieturile unor veritabili britanici (bagajele noastre ,,nu puteau fi reduse dincolo de un anume minim, deoarece e imposibil s5 c515toreyti in aceastii tar5 far5 aparatul de facut ceai gi Er5 provizii de piine, zahBr etc. pentru patru zile, plus c5rbuni de fiert apa"), c5liitorii s-au confruntat cu aceleagi dificult5ti de-a lungul binevenitelor opriri in bariici impiiqite cu soldati beti, in statii de pogtii, in ,,casa plin5 de purici" a vreunui {Bran sau in hanuri in care camera era ,,ca o celuli, in care nu se g5sea nimic altceva in afar5 de dou5 paturi de leinn". Au compensat, poate, noptile petrecute in chilia unei miin5stiri la BuzBu sau in casele notabililor romini, extrem de primitori vi dornici s5 ofere importanjilor oaspefi cele mai bune conditii de odihn5 gi alimentatie. La Mihgilegti, la frontiera Moldovei cu Bucovina austriacii, ofiterii au fost cazafi in casa intendentului domnitorului Mihail Sturdza, care demnitar fiind, ,,in dorinta de a ne asigura tot confortul, a inciilzit atBt de tare sobele incit, din cauza ciildurii gi a mirosului unei candele, care atima sub un sfint ortodox de deasupra divanului unde dormeam, m-a durut capul jum5tate din ziua urmiitoare".

Extrem de pitoregti, prin spiritul de observatie gi plasticitatea exprimgrii, sunt descrierile celor mai mari trei orage din spatiul romBnesc extracarpatic: Chiginiiu, Iagi cu Bucuregti. Chi~inBul se intinde pe o suprafat5 mare, dar ,,doar putine case sunt acceptabile, restul fiind cocioabe acoperite cu paie sau cu acoperi~ul lat; sunt doar

una sau dou5 strilzi cu magazine", in vrelne ce Iavii sunt .,un era? mare gi imprg~tiat, alciituit in parte din hoteluri bune $1 in parte din case mizerabile. Sunt multe bazaruri bune, cu blgnuri, mitase qi tot felul de articole argtoase, atit europene cit ~i asiatice". Cit despre capitala TBrii Romine~ti, aceasta ,,seamsnil cu Iaqii, ins5 este rnult mai aglomerat8 Si are magazine fmmoase".

Foarte precis sunt descrise chipurile umane, rezultind astfel portrete extrem de reu~ite. Domnitorul T5rii Romine~ti, Alexandru D. Ghica (1 834-1 842) era un ins ,,mic qi negricios, care purta un palton albastm, cu o pereche de epolefi enormi, ca dou5 budinci de aur, care ii atPrnau de umeri. Vorbe~te franceza bine ~ i , d e ~ i este un boier obi~nuit, a adoptat cu totul moda ~i obiceiurile ruse~ti". Omologul s8u moldovean, Mihail Sturdza (1834-1 8491, este .,un om scund, ro~cat, imbrilcat cu o uniform5 albastr5: vorbeqte franceza bine ~i are un comportainent politicos", in vreme ce sotia acestuia, Smaranda Vogoridi, este ,,o persoan5 micufii, pliicutii, cu maniere feminine, foarte lini~tite; imbr5cat8 simplu, dar cu mare grij5, dlferit8 de infafi~area in general fip5toare a doamnelor din aceast5 tarii". Trebuie s8 remarcam c5 relatarea abundii in astfel de descrieri, ce denotii subtilitatea obsewatiei yi talentul literar a1 autorului.

Extrem de valoroase sunt apoi referirile la vestimentatie ~i alimentafie, unele scene fiind de-a dreptul tragi-cornice, precum cea determinat5 de amabilitatea dornnitorului muntean, care, ,,auzind c5 imi pliicuse felul t5r5nesc de m5midig5, mi-a adus o ditamai farfuria Wcut5 special pentru mine, ceea ce era un mare complin~ent, ~i aproape m-am simtit riiu trebuind S-o m5ninc toat5 din politefe fat5 de el".

De altfel, dificult5tile c515toriei pe dmmurile romineqti au fost mult indulcite de buna primire de care cei dot ofiferi britanici S-au bucurat in Principate. Dac5 o serie lungs de ospete, banchete ~i serate dansante a marcat ~ederea oaspefilor. interesante sunt qi impresiile l5sate de vizitele la teatrul din Bucure~ti, atunci la inceputurile sale. La tragedia Alzire, jucat5 in romine~te, audienfa era numeroas5 ~i atent8, iar interpretarea ciudati. ,,Am r5mas numai dou5 acte, fiind asurziti de potopul de trageri cu muscheta, introduse s5 fac5 tragedia mai vie ~i potrivit5 cu gustul rominilor". Cit despre opera german5 Romeo ~i Julieta, aceasta a fost mai mult amuzantii declt bine interpretati:

,,Ck!iva degtepti i ~ i aduseser5 copiii, mici maimute alintate, care alergau in orchestrii, incurcknd muzicienii gi Gc2nd tot felul de glume".

fntre realitiifile sociale care au atras atenfia autorilor, ca de altfel tuturor ciliitorilor occidentali in spafiul romhnesc, in prima jumiitate a secolului a1 XIX-lea, este situatia robilor figani. ,,Tiganii se cumpiir5 gi viind aici, fiind considerafi sclavi. in ziua cknd eram la Focgani, cincisprezece familii de tigani au fost vkndute la licitafie pentru circa 300 & sau la prep1 de circa 4 & bucata. Sunt folositi ca servitori, dar fiind persoane foarte desfriinate gi lene~e, sunt in general condugi cu biciul. Un bun tigan bucgtar, care nu trebuie britut frecvent, valoreazii circa 10 2".

Astfel, ofitem1 britanic se dovedegte un atent observator a1 societ5jii romiinegti, a1 structurgrii sale tot mai vizibile in vechea gi noua generatie, a1 obiceiurilor boierilor gi tiganilor, a1 interioarelor de locuinfe sau a1 deprinderilor alimentare, toate ktr-o inlrinpire valoroasii din punct de vedere istoric gi pliicut5 din punct de vedere literar.

inainte de a prezenta versiunea romiineasc5 a c5liitoriei celor doi ofiteri britanici in Principatele romiine, se impun ciiteva sumare referiri la biografia autorului. William Lennox Lascelles Fitzgerald, lord de Ros (1 septembrie 1797 - 6 ianuarie 1874), a fost a1 treilea fiu a1 lordului Henry Fitzgerald gi a1 Charlottei Boyle-Walsingham, a 2 1-a baroneas5 de Ros. Dupii studii la Westminster College (Londra) ~i Christ Church College (Oxford), William Fitzgerald a imbriitigat de tiin5r cariera militarii, 'iiind stegar a1 Life Guards in 1819, apoi locotenent (1821), cgpitan (1824), maior (1827), locotenent-colonel (1831), promovarea sa rapid5 datoriindu-se gi faptului c5 servise ca aghiotant a1 ducelui de Wellington. fn 1824 s-a cis5torit cu Georgiana Lennox, fiica lui Charles Lennox, a1 patrulea duce de Richmond, cu care a avut trei copii. in 1839, la moartea fratelui mai mare, a mogtenit baronia de Ros. A fost avansat la rangul de colonel in 1846, iar gase ani mai tkrziu a devenit Deputy Lieutenant la Tower of London gi a intrat in Privy Council (Consiliul de Coroanii britanic). in perioada de inceput a RBzboiului Crimeii, lordul de Ros a condus serviciul de intendent5 a1 armatei britanice din Imperiul otoman, clnd a gi fost numit general-maior. A fost promovat general-locotenent in 1861 gi

general plin in 1868, murind in ianuarie 1874, cu cdteva luni inainte de aniversarea nun$ de a d 2 .

Reproducem, in continuare, jurnalul c5litoriei lordului de Ros prin Principatele r ~ m d n e ' ~ ~ ' ~ .

19 nov. Plecarea din Crimea nu S-a desfagurat in cele mai bune conditii, Fitzgerald gi Drinkwater reugind cu greu s5 g5seasc5 un curier pentru drum. ,,in ultim5 instanfii, am angajat la intdmplare un fliiciiu italian, venit din Italia cu un colonel rus, care il concediase aici. Bietul om era lihnit de foame gi in zdrente: i-am luat o hain5 din blan5 de oaie ~i ghete imbliinite gi, dups ce am garantat pentru datoriile lui, dac5 era cazul (un aspect asupra ciiruia se insist5 in intreaga Rusie), l-am luat cu noi. Tdn5rul se dovedegte foarte activ gi eficient gi infelege germana ~i rusa. Eram preggtiti pentru un drum rsu, dar realitatea era dincolo de orice descriere; ciici, dup5 un dezghet parfial, z5pada gi noroiul inghetaser5 in bulgiiri mari, peste care treceam la pas, bufnind, inclindndu-ne gi riisturn2ndu-ne13, pdn5 am ajuns la prima stafie, ~ a l n i c ' ~ , la vreo zece mile, in trei ore gi jumgtate, timp in care am fost obligati s5 ne d5m jos in douii rdnduri gi sii scoatem tr5sura din gropi cu ajutorul funiilor, cu care eram bine echipati. Fiind de acord sii nu risc5m gi sH continugm c5lstoria pe intuneric pe un asemenea drum, am innoptat aici <infofolifi> in pelerinele noaste pe o banc5 lungs, intr-o baraci plinii de soldati be$

20 nov. Am plecat in zori gi, dup5 multii munc5 cu topoare gi lopeti gi trei perechi de boi, pe ldng6 cei opt cai ai nogtri, am ajuns

'* Detahi biografice la http://www.thepeerage.com/p583 l .htm#i58305; alte referiri in introducerea la documentele farniliei, De Ros papers, pbb-ate la Public Record Office of Nothem Ireland - http://www.proni.gov.uk/introduction~de~ros~ape~~d638.~; cf. ~i biografiei de la http://en.wikipedia.org/wiki/Wi1liam~FitzGerald- de-Ros,-23rd-Baron-de-Ros (consultate pe l 0 decembrie 2009). l2b1s Traducere dupi William Lennox Lascelles Fitzgerald de Ros, Journal of a tour ..., p. 119 g i urm. l 3 We went thumping, pitching and tumbling across. l4 Dalnick.

228

noaptea la o alti cocioab5 mizerabil5, la ~uic i r inova '~ , unde am dormit, dupi ce Gcusem doar treizeci de mile.

21 nov. Am plecat inainte s i se lase ziua gi am ajuns la Tiraspol, l ingi Bender, pe la unsprezece; aici am decis s5 scoatem rotile gi s i agez5m tr5sura pe o sanie, ceea ce am reugit s5 facem in trei ore, apoi am pornit spre Bender. La mila trei, vizitiul ne-a bagat intr- un monnan de z5pad2, mpind oigtea gi stricind sania atit de tare, incit Drinkwater gi cu mine am fost obligafi sB ne intoarcem pe jos la Tiraspol, pentru a aduce boi cu care s5 scoatem sania. Era extrem de frig, iar vintul tiia ca o lam& Am dormit la Tiraspol.

22 nov. Cum continua s2 se dezghete, am repus rotile gi dup5 mult5 munc5 gi multe necazuri am trecut Nistrul la Bender gi am dormit intr-o cocioabi la Cincireni. Benderul este un loc interesant, cu vechea sa cetate turceasc5. Se spune c2 acolo se pot vedea ruinele locuintei lui Carol a1 XII-lea, dar eram intr-o situatie la fel de dificil5 ca gi el inainte s5 se reefugieze aiciI6, astfel c2 nu ne-am oprit s5 le vizit2m.

23 nov. Am ajuns la ~ h i g i n ~ u " , dup5 cinci zile gi n0pt.i de trudB g i oboseal5, gi suntem la numai 110 mile de Odessa. Am tras la un han bun gi am g5sit un gef a1 politiei foarte serviabil, care promite s2 ne echipeze trisura cu o sanie nou5, iar rotile s5 fie atagate dedesubt, astfel incit s2 le putem repune dac5 se dezgheat5; oricum. nu e probabil ca acest lucn~ s5 se intimple ~i sper5m s5 ne putem deplasa in conditii mai favorabile, c2ci vremea, degi este foarte frig, este senin5 gi frumoas5, iar saniile pe care le-am v5zut pe drum par s5 zboare incintitor peste z5padi. Cit despre Drinkwater, buna lui dispozitie gi energia sunt inepuizabile, ca s2 nu mai spun de priceperea lui la funii ~i noduri, far5 de care nu ne-am fi putut repara niciodat5 osia qi alte stricgciuni, c5ci nu se poate obtine un astfel de ajutor de la f2rani. Chiginiul este un vechi orag turcesc gi degi nu mai exist5 mine ale constructiilor orientale, poti intilni totugi un amestec straniu de chipuri asiatice gi de polonezi, germani, moldoveni gi evrei. Degi

I 5 Guichrinova. 16 Referire la situatia dificila a regelui Suediei Carol a1 XII-lea, dupa infrlngerea sa la Poltava (1709) de catre armatele tarului Petru cel Mare, clnd a fost obligat s5 se refugieze in cetatea otoman5 Bender. 17 Kichenew.

229

oragul se intinde pe o suprafat5 mare, doar putine case sunt acceptabile, restul fiind cocioabe acoperite cu paie sau avhnd acoperigul lat; sunt doar una sau doui str5zi cu magazine. Servitorul nostru poart5 o cimagi vituit8 de miitase", iar ajutorul lui e un evreu, cu o ciciul5 imensi de blani, cu o hain5 neagri pin5 la cilchie gi o centuri in juml corpului. Femeile de aici poarti cizme impermeabi1el9; am vizut gi un copilag, de nici cinci ani, cif5rBndu-se prin z5padi in aceasti costumafie, universal purtatii de fir5nime gi clasele inferioare, c5ci in aceste zone este singura modalitate eficienti de apirare impotriva noroiului gi zipezii.

24 izov. Dup5 ce l-am vizitat pe generalul Fedorov, guvematorul Chi~in5ului, un ofiter foarte amabil, am plecat la unsprezece ~i jumitate, mult mai odihniti dupi somnul de peste noapte. Maiorul Lantsberg, $eh1 polifiei, ne-a insotit p8ni la marginea oragului gi igi lua la revedere, cu multe pleciciuni gi uriri de bine pentru drum, cBnd partea din fa f i a saniei S-a rupt brusc gi am c5zut. Am reparat-o intr-un sfert de ori, iar cu ajutorul unei duzini de @rani am ridicat osia din fafa gi am inlocuit rotile, finhnd osia din spate pe sania sa, care nu se stricase. Am plecat din nou, dar cu dificultate; am ajuns cu greu la urm5toarea statie, ~egregti", la gaisprezece mile, pe la ora trei; de acolo am mai mers vreo opt mile gi apoi ne-am blocat atht de tare in ziipadi inc2t n-am mai putut face nimic altceva decht si- 1 trimitem pe nepretuitul nostru italian pe unul din cai la o ferm5, pentru a inchiria boi. Am avut mult de munc5 s&i punem la jug, cici era intuneric gi se pirea c5 aceste animale ciudate nu trgseseri niciodati o cBruf5 la lumina felinarelor g i nu vroiau s5 se apropie de ea; ins5 nu a contat prea mult, c5ci nu ne-au tras mai mult de doui mile, chnd Drinkwater gi cu mine ne-am trezit (cici adormisem de oboseal5) r5stumafi3; el era deasupra gi S-a prins repede de partea sa a trgsurii, astfel CB, degi am c5zut dedesubt, nu am fost strivit; v5zind c5 nu suntem rgnifi, am izbucnit am8ndoi in rhs fafi de absurditatea pozitiei noastre. Iegind pe fereastra superioar5. am constatat c5 nu era

wadded silk dressing-gown. 19 . jack-boots. 20 Negretschi, sat, comun5, Strg~eni, Republica Moldova. 21 t~lrnbled over and upset in good earnest.

230

altii striciciune in afara spargerii ferestrei inferioare; ins5 cum triisura zicea riisturnati pe coasta unui deal, era ora nouii gi o noapte intunecat5, situatia pirea destul de disperatii. Ne-am trimis italianul la statia umitoarea pentru a aduce farani gi apoi, dupi ce am impiiqit rom gi piiine, am inceput munca - Drinkwater legind o funie puternicii, pe care o aveam cu noi, in jurul piiqii de sus a triisurii, iar eu coboriind din nou pe fereastr2 pentru a scoate toate lucrurile rimase gi sticla sparti, in vreme ce Allan desfacea bagajele de afari. Toate sticlele noastre erau inghetate, aga c5 nici una nu se spirsese. Dup5 trei ore de munc5, au ajuns gi tiranii: am legat gase boi de funia lateralii, iar dougzeci de oameni au sgltat triisura de dedesubt aproape ridiciind-o pe sus, dupi ce anterior dtiduseri jos ambele rofi superioare, de teami unei alte aluneciiri, care ne-ar fi pus intr-o situafie gi mai dificili. Pe la trei dimineat5 am siipat un gant pentru rotile superioare, le-am fixat cum trebuie ~i am ajuns la statia urmitoare, o baraci jalnic5 numiti ~ i i l i r a g i ~ ~ , unde am facut ceai gi ne-am odihnit timp de doui ore.

25 nov. Am pornit din nou in zori, ins% am inaintat doar cu mare greutate gi cu ajutorul a opt boi, uneori tiniind trisura cu funii gi tiind gheata de sub roti cu ajutorul toporigtilor. Pe la ora douii eram abia la ~ a h m u t ' ~ , o stafie de pogtii, cind ne-am lisat convingi prostegte de geful statiei sii mai facem o incercare cu folosirea cailor. La chiar primul deal S-au clitinat gi am ajuns in zipad5. Am tras din nou trisura pe drum, folosind foqa bratelor, dar apoi ne-a biruit, ne-a doborit pe to$ la pimiint, a alunecat la vale gi S-a riisturnat din nou in zipadi; n-am putut S-o scoatem de acolo piini dupii lisarea intunericului, cind a trebuim s5 ne intoarcem gi s i dormim ciiteva ore, imbricati in hainele noastre, pe o laviti.

26 nov. Am angajat doisprezece boi buni, tocmindu-i pentru intreaga distant2 (doui statii) pin5 la Sculeni, granifa ruseasci de pe Prut. Pentru siguranfi mai mare, am pus 9i cele douii rofi din spate gi, dupi ce am dat jos toate bagajele, le-am legat de sanie, pe care am indepgrtat-o In acest sens. La un deal, am scos caii, pentru a echilibra tr2sura yi elibera una dintre roti, ciind trasura a devenit mai ugoarii

a1 rasch, azi ora? in raionul cu acela~i nurne, Republica Moldova. Piac'montl sat, cornun5, in Republica Moldova.

231

decit ne a$teptasem, luind-o la vale cu noi cu tot. Toti !n afarii de mine au ciizut. Drinkwater, Allan y i tii ranii fineau de oi~te , iar eu stateam pe pulpana hainei lui Drinkwater ca pe o sanie, ins5 am fost oprifi de o a doua afundare in zapada de pe versant, din fericire farii sii ne riisturniim. Am ajuns doar la prima statie, ~e~curen i" (vreo duzinii de romini salbatici ajutindu-ne sii traversiim un deal la fel de alunecos ca gheata) pe la ora doua - o distant; de zece mile.

Cind $i-au primit plata, granii ne-au sarutat miinile. Ne-ain hranit boii timp de trei ore $i am continuat sii mergem pin; la douii in dirnineafa urmatoare, cind ne-am oprit sii bem ceai la un adiipost - o camera de vreo douiisprezece picioare piitrate, cu o femeie $i trei copi~ in pat, la piciorul c b i a S-au &it toti pentru a se holba uimiti la felul in care lucram cu aparatele de ceai. Le-am dat micu~ilor n i~ te ceai, din care probabil cii nu mai gustaserii niciodatii; toti mi-au siimtat imediat mgna, cu o eleganfii $i o bun2 crevtere specifice nafiunilor de origine riis&iteanii.

27 nov. Ne-am hranit excelentii boi inainte sii se lumineze, iar la ora 9 am ajuns la Sculeni, ora~ul de frontiers a1 Rusiei pe Prut. Am dejunat bine la un fel de han finut de o evreica, ce a ficut o adeviiratii criza $i ne-a dojenit bine pentru cii am atins carnea yi untul cu acela~i cutit. Douii ore mai tirziu, am traversat Prutul, dar am avut aceleagi greutiifi la parcurgerea celor treisprezece mile, intr-un frumos peisaj deluros, pin5 la Iavi, unde nu am ajuns decit dupa ciiderea serii, de$i aveam nu mai putin de paisprezece cai. Am tras atit de tare deoarece vremea, de$i era un ger sever, era foarte seninii $i frumoasii $i am avut mai multe ore de lumina a lunii. Fgrii hanuri, fir5 nimic de mincare afar% de ceea ce caram cu noi ~i far% paturi, ar fi fost o problem; serioas5 dacii ne prindea dezghetul sau ninsoarea.

28 nov. Am %cut o vizitii consulului francez, Duclos. Bietul om este bolnav ~i nu-i de mirare, caci ia zilnic 12 pilule Morisson. Avusese febra in toamna $i mi-a spus pe un ton grav ca-$i revenea, in cele din urrna, prin folosirea regulata a pilulelor Morisson, ,,Le fameux docteur Anglais qui a tant fait pour l'espece humaine". Apoi i- a cerut starostelui consulatului, un individ greu de definit, cu un palton imblanit $i m u ~ t a t i i ~ ~ , care vorbea toate limbile $i nu se ficea inteles in

24 Tichcuriani, sat, comunii, raionul Ungheni, Republics Moldova. 25 A nondescript individual in a pelisse and moustaches.

232

nici una, sii meargii cu noi prin orag, sii ne giiseascii o sanie pentru continuarea ciiliitoriei gi sii obtinii aprobare pentru folosirea cailor de pogtii. lagii sunt un orag mare ~i impriigtiat, alciituit in parte din hoteluri bune ~i in parte din case mizerabile. Sunt multe bazaruri bune, cu bliinuri, miitase ~i tot felul de articole ariitoase, atit europene ci t gi asiatice. Oamenii de pe striizi sunt de toate natiile. Clasele superioare merg cu siinii, birje sau triisuri gubrede, ornamentate ridicol cu vopsele g i poleialii; pe jos sunt albanezi, turci, greci gi moldoveni, in costumele lor nafionale. Boierii tineri de aici, pentru a f i la modii, se imbracii asemenea francezilor, dar au giiteli fipiitoare gi ridicole gi poartii in primul rind haine magnifice de blanii. Vechea imbriiciiminte este foarte frumoasii - un calpac mare, cu o cugmii piitratii, plinii de podoabe gi facutii din broboade fine. Boierii sunt ingi gragi, lenegi gi masivi, cu corpurile rotunde, sustinute de curele inzorzonate. Merg rar la mogii, locuind de fapt la Iagi, birfind prin cafenele. Sunt putin ospitalieri, din cauza zgirceniei; podoabele ~i etalarea lor sunt, far8 multe exceptii, principalele lor bucurii.

Hanul nostru, Hotelul Petersburg, este un loc foarte ciudat. Am fost serviti la masii de un personaj asemenea tilharului dintr-o melodramii, care se holba la noi cu bratele riisucite, asistat de doi evrei in haine lungi gi negre gi cu curele, tofi cu mustiifi mari. Camera noastrii se deschide intr-o galerie, unde se giisegte bard, iar o doamnii germanii, mare gi grasii, bombiine de zor, in timp ce soiul ei joacii biliard, intr-o anexii, cu ginerele lui, un dentist moldovean; din cind in cind apare cite un dandy din Iagi, imbriicat in haine imbliinite.

Cum nu avem timp de pierdut, am cumpiirat o sanie excelentii, iar miine pomim spre Silistra, 18sindu-l pe Allan gi triisura sii ne agtepte aici. L-am angajat drept curier pe Lombardi, pentru a ne conduce pin8 la Silistra gi inapoi, ciici e imposibil sii ciiliitoregti in aceastii tar8 Grii un asemenea ajutor. Profesia lui obignuit5 este m ~ c a r n i c ~ ~ la teatrul din Iagi, dar pleacii in ciiliitorii cind se ivegte ocazia. Este foarte eficient, cunoaSte bine fara gi are o fire bung. Este foarte mindru de felul cum cintii la o trompetii cu clape2' imprumutatii de la orchestra teatrului din Iagi.

26 candle-snuffer 27 key-bugle.

Vremea continua s5 fie frumoas5 gi, cu noul nostru vehicul, vom zbura pe drum asemenea celor care, din clnd in ciind, spre invidia gi sup5rarea noastr5, ne dep5geau cu mare ugurint5, in timp ce noi aveam probleme cu triisura. N-ar fi trebuit s5 ne aducem tr5sura aici; trebuia S-o fi viindut la Odessa gi s5 fi c515torit cu s k i i foarte ugoare.

29 nov. Am avut clteva intirzieri neplacute din cauza saniei, care, in cele din urm5, S-a dovedit de proast5 calitate gi prea mica pentru bagajele noastre, care nu puteau fi reduse dincolo de un anume minim, deoarece e imposibil s5 c515tore$ti in aceast5 far5 Er5 aparatul de Ecut ceai gi Er5 provizii de pline, zah5r etc. pentru patru zile, plus c5rbuni de fiert apa. fn afara oragelor, nu se poate cump5ra nimic, cu exceptia plinii negre gi amare, degi uneori nici m5car asta nu poate fi g5sit5 la statiile de pogt5, care sunt bar5ci izolate, depgrtate de toate celelalte agez5ri omenegti. Populatia pare s5 tr5iasc5 din ma'ma'liga', un fel de terci Gcut din porumb, pe care femeile il macin5 la rlgnite, exact cum este descris in Sfinta Scriptur5.

Curlnd dup5 ce am plecat a inceput s5 se dezghefe, din nefericire pentru noi, iar drumul a devenit moale gi riiu, degi cei opt cai mergeau excelent, din copitele lor zburlndu-ne drept in fafa averse de zapad5 topit5 gi noroi. in a doua parte a drumului, ne-am rgsturnat: am intrat cu fafa drept intr-un munte de z5padii moale, Drinkwater fix in capul meu, iar tln5rul nostru italian, ca un Mercur zburgtor, de pe locul din faf5, a aterizat direct in cap dincolo de Drinkwater. Cum nimeni nu era rgnit, am avut doar nepl5cerea a jum5tate de or5 de munc5, in care am legat frlnghii in jurul paqilor rupte ale saniei gi ne- am scos lucrurile din zipad5 gi noroi. De fapt, intr-o sanie egti atlt de aproape de p5mlnt inclt rasturnarea poate fi cu greu considerat5 un accident, singurul pericol fiind cAnd se c515toregte singur, cgci, dacii se riistoarn5 noaptea, vizitiul nu afl5 acest lucru, pentru c5 to$ igi acoperii urechile pentru a le apiira de frig, $i merg zdr5ng5nind Gr5 a mai privi in spate. Din acela~i motiv, ofiterii sau curierii care ciiliitoresc singuri, cu livr5ri rapide2*, obi~nuiesc s5 aibii fie un pistol pentru a trage, fie o sfoar5 legat5 de mlna vizitiului.

Am v5zut astki, pentru prima dat5, un lup mare gi slab umblind dup5 prad5, la o sut5 de iarzi de drumul mare. Am ajuns intr-un

28 with expresses.

sat nunlit ~ a s l u i ' ~ , unde nu exista nici un han, dar unde am fost primiti foarte bine de ispravnic sau geful satului. Era imbr5cat in bl5nuri gi m5t5suri, ca un turc, gi, degi este evident bogat, trBie~te intr-o cas5 obignuit5 cu douB camere, in afar5 de buc5t5rie gi dependinle. Ne-a primit in cea mai mare dintre camere, prev5zut5 cu un divan de-a lungul unei laturi, dar far5 alt5 mobil5 in afara unei mese, gi ne-a ajutat el insugi s5 ne scoatem hainele. 0 figincug5 ne-a scos apoi cizmele gi alta a adus un bazin mare din alam5 ~i un urcior, pe care l-a $nut in timp ce ne spalam pe mbini; ispravnicul insugi ne-a adus prosoape, in stilul de ospitalitate patriarhalg. Dupi asta, a venit un b5rbat in capot de mgtase, aducbnd o tavi de bomboane3' gi dou5 pahare de ap5 proasp5t5, din care s i gustgm gi bem. Apoi a venit o alt5 servitoare tiganc5 aducbnd cafea, dup5 care (fiind moqi de foame) a trebuit s5 agtept5m intr-o linigte solemn5 vreme de jum5tate de or%, ficbnd un politicos spectacol de pantomim5 la ispravnic, pdn5 ce ne-a condus s5 mdnciim intr-un loc foarte mic, ca un fel de c5mar5, v5ruit in alb. Am mbncat tot felul de pis5ri gi or5t5nii t5iate in diferite feluri - foarte bune - gi vin de pe propriile lui podgorii.

30 nov. Am plecat de la ispravnic inainte s5 se lumineze, dup5 ce dormisem foarte confortabil pe divan; drumul era aqa de r5u din cauza alternirii gerului gi dezgheplui, insofite de o ceat5 groas5, incbt am ajuns abia pbn5 la Tecuci pe la ora 7 p.m. gi am dormit in casa plin5 de purici a unui @ran, dar avdnd o sob5 cald5 in peretele lateral. Tavanul era plin de ciorchini de struguri pugi la uscat pentru iarn5.

I dec. Am pornit in zori gi am avut mari probleme s5 traversam un rbu pe jumitate inghetat, cu ajutorul unor podari31, care au facut minuni in acele condifii de umezeali gi frig.

Am ajuns la ~ o c ~ a n i ~ ~ , oragul de la frontiera dintre Moldova gi Tara Rombneasc5, unde, in 1789, prinpl de Coburg gi Suvurov i-au invins de turci, facbnd un veritabil masacru gi aproape distrugbndu-le armatele. Aici, spre disperarea noastr5, am aflat c5 domnitorul luase tofi caii de pogt5 pentru o viziti la prinful Milog, in Serbia, gi dupi

29 Wasloui.

30 sweatmeats. 3' ferrymen. 32 Fokshani.

multe strSduinfe de a ne continua c515toria, a trebuit s5 renunf5m yi s5 dormim la han, intr-o camera ca o celul5, in care nu se giisea nimic altceva in afar5 de dou5 paturi de lemn. in orice caz, am %cut o vizit5 consulului austriac (care lucreazii yi pentru Anglia), iar ginerele lui, un emigrant piemontez, prieten personal de-a1 curierului nostru mucarnicul, ne-a invitat seara la ceai. Ce mai companie! Consta dintr- un c5pitan din militia T5rii Romineyti, un doctor italian, doi boieri mai mici, unii insotifi de neveste yi fiice. intii am servit ceaiul, apoi rom yi, in cele din urmii, un platou mare de castane priijite ~i dou5 sau trei sticle de vin dulce, cu care cei mai multi participanti S-au imb5tat pe jumiitate.

2 dec. Am pornit in conditii bune, dar cind am ajuns la ~ i r n n i c ~ ~ , cei de la statia de poytii, indivizi in pelerine y i cu biirbi mari, ne-au condus liniytifi pe malul rBului inundat, care traversa drumul, yi ne-au intrebat daci dorim si trecenz prin el. Am refuzat, desigur, y i am inchiriat o ciirut5, in care ne-am incarcat bagajele, in timp ce sania era trasi direct prin ap5. Cu vreo douizeci de ani in urm5, fiul lui Suvurov, el insu~ i general rus, a ajuns la acest riu, in perioada in care era umflat de ploi bogate. CBnd trecuse prin RBmnic, locuitorii din sat l-au avertizat impotriva pericolului de a traversa riul in tr5sura lui yi i- au recomandat s5 inchirieze o ciirufii pentru a-l trece. A r5spuns enervat CB, inainte de deja amintita lupti de la Focyani, prinpl Coburg ". 11 spusese tatiilui lui c5 nu putea trece ace1 riu pentru a-i ataca pe turci; refuzind s5 asculte aceste obiectii, a ordonat surugiilor sii mearg5 mai departe. Abia ajunsese la mijlocul curentului cind caii yi-au pierdut echilibrul, triisura S-a riisturnat, iar el yi aghiotantul s5u S-au inecat inainte s i poatii fi ajutati. Drumurile rele yi o alt5 riisturnare in ziipadi, dar la fel de nepericuloasi ca yi inainte, ne-au impiedicat s5 ajungem rnai departe de un loc mizerabil numit ~ i i l n 5 u ~ ~ (in apropiere de ~ u z i u ~ ~ , unde speram sii ajungem), yi am dormit intr-o cocioabii din Cilniiu, pe ci t de mult ne-au liisat puricii.

3 dec. Am ajuns la Bucureyti imediat dupi lisarea intunericului ~i eram foarte bucuroyi s5 ne vedem stabiliti la un han

33 Rimnik. 34 Kilneou, azi Po~ta CllnBu, sat, comun8, judeFl Buzgu. 35 Bouzeo.

236

confortabil, cu paturi bune. Aceste fBri sunt foarte diferite de Rusia $i sunt extrem de interesante, cici locuitorii yi obiceiurile lor sunt foarte ciudate. Tiganii se curnpir5 S i vind aici, fiind considerati sclavi. in ziua cind eram la Focgani, cincisprezece familii de figani au fost vindute la licitalie pentru circa 300 f sau la preful de circa 4 & bucata. Sunt folositi ca servitori, dar fiind persoane foarte desfrinate g i lene~e, sunt in general condu~i cu biciul. Un bun figan bucitar, care nu trebuie bitut frecvent, valoreaz5 circa 10 E. Reprezentanfii clasei de mijloc din aceste f5ri sunt in general lene~i gi befivi ~i uneori se ucid intre ei in certuri la circiumi, care sunt foarte numeroase vi unde beau mari cantititi din vinurile locale. Sunt rar pedepsiti cu moartea, dar indurii soarta groaznics de a fi condamnafi la ocnele de sare, unde, odat5 intrafi, nu mai revid niciodati lumina soarelui, ci i ~ i petrec restul zilelor trudind din greu, cu pufin5 miincare.

4 dec. L-am vizitat pe consulul britanic, ~ o l ~ u h o u n ~ ~ , un om foarte agreabil gi politicos, care locuiegte cu mama gi sora lui, cea din urmi foarte vioaie gi pl5cut8, toti fiind foarte ner5bd5tori s5 ne fie folositori. Din intimplare, avea o cgrufi moldoveneasci la el, pe care ne-a imprumutat-o, in locul saniei noastre gubrede, gi ne-a dus prin orag pentru a ne cump5ra haine imblgnite, care, spune el, sunt absolut necesare pentru aceast5 climi. Suntem Pncsntati de acest loc, care seaming cu Iayii, ins5 este mult mai aglomerat ~i are magazine fi-umoase. Boierii se gsndesc la putine lucruri in afar5 de podoabe, iar hainele turce~ti qi romsnegti sunt foarte splendide. Am luat cina cu dl. Colquhoun, iar ciiiva boieri au venit seara ss ne cunoasc5; sunt foarte curiogi in leg5tur5 cu noi qi cu motivul pentru care am venit aici yi au stabilit c5 este ceva legat de disputele gi intrigile lor politice37, ceea ce este destul de amuzant pentru noi.

5 dec. Dup5 ce un albanez degtept, dar cam hof, numit Sotiri (angajat de Colquhoun ca polifist pentru arestarea supugilor ionieni

36 Robert Gilmour Colquhoun a fost consul general britanic in Principatele romdne in perioada 1835-1 859. 37 Probabil referire la disputele relative la introducerea in Regulamentele Organice a celebrului ,,articol aditional", chestiune extrem de actual5 in acea perioadii.

237

refractari ai Angliei), a agezat c5rufa moldoveneasc5 pe patine, am plecat la 11 dimineat5 gi am c515torit toat5 ziua gi toat8 noaptea.

6 dec. La ora 5 dimineag am ajuns la ~5liiragi~', satul de pe partea romhneasc5 a Duniirii, unde persoanele care intr5 in Principate de la Silistra efectueaz8 carantina. Aici am fost primifi de ispravnic, un geambag ionian din insula Zante. Ne-a dat o camerii cald5, cu dou5 divanuri, pe care ne-am intins, dup5 ce trimisesem la Silistra un cazac cu o scrisoare pentru guvernator, din partea prinplui Vorontov, gi cu un biletel in care spuneam c5 puteam sosi de indat5 ce primim r5spunsul gi instructiuni despre cum s5 proced5m, CGlk-agii fiind la 5 mile de statia bacului peste Dun5re. La ora unsprezece, cum nu primisem nici un riispuns, l-am convins pe prietenul nostru, geambagul, s5 ne d u d la Dun5re gi, dup5 ce am traversat nobilul fluviu, am ajuns la Silistra in oceane de noroi, ca de obicei, ciici incepuse s8 se dezghete. Am mers la casa colonelului Ollenitz, guvematorul, care din gregeal5 primise, se pare, numai biletelul nostru, nu gi scrisoarea contelui Vorontov; oricum, a fost extrem de politicos gi a insistat s5 ne aliitur5m familiei lui la prhnz, care era tocmai servit. fntre timp, a ajuns gi scrisoarea contelui Voronfov gi miirturisesc c5 nu ne-a pirut riu, c5ci a indepk-tat o situatie jenantii. La ora dou5 guvematorul m-a condus intr-o cal2che in jurul fortificafiilor.

Locul are o form5 semi-circular5 neregulat5, partea de lhng5 fluviu fiind dreapt5; patru bastioane se intind de-a lungul f5rmului gi Vase in curbura semi-circular5 care imbr5tigeazii oragul. Nu exist5 fortificatii exterioare, cu exceptia unui soi de ~ r e n e l ~ ~ pe partea r5s5ritean5; de fapt, aga numita cetate are numai un zid gi un gant, fiind bine controlat5 de un deal pe partea de sud-est. Bastioanele sunt in majoritate foarte mici gi au atit de multe tunuri de toate tipurile gi calibrele, incit folosirea lor trebuie s5 fie la fel de periculoas5 pentru cei ce se apiir5 gi pentru cei ce atac5. Exist5 un spital protejat impotriva bombelor gi o magazie, En care este o mare rezerv5 de pulbere, optsprezece mii de puduri, un pud avind 36 de livre englezegti. Caz5rmile sunt giruri de bar5ci mizerabile. Cele trei brege prin care Silistra a fost cuceritii in 1829 se afl5 pe partea de sud-est gi sunt oprite cu metereze de p5mint; ins5 int5ritura nu a fost

38 Kalarach, oraq, re~edinta jude~lui cu acelagi nume. 39 A sort of lunette.

238

reconstruitii. Aproape toate casele au ars in timpul asediului, care a durat aproximativ optsprezece luni gi nu-i de mirare, ciici spre sfirgit garnizoanele erau in num5r dublu fat5 de asediatori. Cum Silistra este $nut5 gaj de c5tre rugi pin5 cind restul despiigubirii previizute este achitat de c5tre turci, nu se face nimic pentru repararea distrugerilor provocate oraqului de c5tre bombardament. Rugii au un cordon sanitar de cazaci (impotriva ciumei), care cuprinde aproape dou5sprezece sate bulggregti, cele mai indepiirtate posturi afliindu-se la o distant5 de circa opt mile, pe fiecare dintre cele trei drumuri care duc la Varna, Sumla ~i Ciiurgiu4'. Actuala garnizoanii, incluzindu-i pe acegti cazaci, numiirii circa cinci mii de soldafi, aflafi sub comanda unui colonel; mai exist5 gi alte detagamente subordonate acestui ofifer, care se ridic5 la inc5 circa cinci mii <de soldafi>, stationate Pn orage din Tara Romineasc5 gi Moldova, intinzindu-se spre nord pin5 la Buziiu gi Foc~ani. Acostate de zidurile cet5tii sunt nouii barje foarte mari, cu punti platform5, fiecare capabilii sii transporte peste fluviu un batalion, un divizion sau o baterie de camp gi se construiesc gi altele, pentru a putea transporta simultan o intreag5 divizie peste fluviu, ciind acest lucru era necesar. Estilnez c5 Duniirea este, la acest punct, aproape la fel de lat5 ca Tamisa la Gravesend la ap5 sc5zut8. Cind Ollenitz mi-a ar5tat depozitul de praf de pugc5, in loc de precaufiile de a purta papuci etc. necesare in asemenea ocazii, el S-a niipustit cu statul lui major, purtind teacii gi pinteni de oiel gi piirind destul de amuzat cii vorbesc despre riscul gi pericolul extrem a1 unei asemenea actiuni intr- un loc plin pe toate p5qile cu butoaie de praf de puqcii.

Era gi o veche cazematii la barajul din apropierea bregelor, cu intrarea zidit5. Ne-a spus c5 atunci c h d oraqul a fost cucerit erau atit de multe cadavre, incit au considerat c2 era mai rapid sii le bage acolo gi s5 zideasc5 intrarea; turcii deja l-au consacrat ca un receptacul pentru multimea celor care au pierit, in asediul de optsprezece luni, de cium5 ~i holerii; se crede c5 circa opt mii de cadavre erau in ace1 loc oribil.

7 dec. Ne-am terminat inspectia la Silistra g i seara am plecat pe drumul de intoarcere, c518torind toat5 noaptea gi toatii ziua urmiitoare, cu mai multe riisturniiri, care, oricum, nu au facut decit s5 ne inthrzie sosirea la Bucureqti pin5 la o or5 tirzie. Am cinat cu dl.

40 Varna, Shurnla and Giurgevo.

239

Colquhoun pentnl a-l intilni pe consulul francez, Cochelet, un dornn agreabil gi bine informat, care fusese mult timp la Lisabona. DupB cin5 am mers la teatru, sii vedem tragedia Alzire de Voltaire jucati in romiinegte, unii dintre tinerii boieri introduciind piese, traduse din francez5, pe care le joacii la acest teatl-u. Era acolo o audienti nuineroasi $i atentii, minunatii sii o privegti, iar interpretarea a fost la fel de ciudatii. Am riimas numai dou5 acte, fiind asurziti de potopul de trageri cu muscheta, introduse s i fac5 tragedia mai vie q i potriviti cu gustul romiinilor; ne-am intors s5 bem ceai la dl. Colquhoun, unde sora lui, d-ra Vaucher, a cgntat seara foarte frumos.

10 dec. Am facut o vizit5 de ceremonie, cu dl. Colquhoun, fnilfimii Sale Alexandru Ghica, domnitorul Tiirii Romine~ti, un om mic qi negricios, care purta un palton albastru, cu o pereche de epoleti enormi, ca dou5 budinci de aur, care ii atimau de umeri. Vorbegte franceza bine g i degi este un boier obignuit a adoptat cu totul moda gi obiceiurile rusegti. Apoi am mers la marele vornic sau primul ministru, care, fiind bolnav. cind am intrat in cameri, a iegit de acolo in c5ina~a

f

I de noapte, gi am fost primifi de sotia lui, o persoan5 agreabilii qi frumoas5, cunoscutii ca ,,Enchanteresse de Bucharest". Guvernatoarea ei este neciis5toritii, dar are un briietel, care este crescut cu copiii - o nouii idee gi foarte romineasc5! Apoi, vreme de patru ore am c5utat o ciZiruti care s5 ne duci la Iagi. Nu au arcuri gi sunt acoperite cu un coviltir, ins5 preferam sii induriim orice fel de zdrunciniituri decit acele ristum5ri gi accidente care ni se intimplaseri atBt de adesea. Am

I luam masa la dl. Colquhoun, iar vornicii g i alte ciiteva familii de boieri

~ au venit seara la ceai. Am mers dou5 ore s5 ascultim opera gennanii Romeo yi Julieta, care nu a fost prea bung, ci amuzantii in ceea ce privegte audienya. Ciitiva degtepti igi adusesera copiii, mici maimufe alintate, care alergau in orchestrii, incurcind muzicienii gi faciind tot -

felul de glume. 11 dec. Am avut o dimineati obositoare cu afaceri yi vizite,

inss am luat lnasa intr-o companie foarte agreabil5 la domnitor, la ora patru - un excelent priinz frantuzesc. Spiitarul ~i spiitiireasa (ministrul de riizboi gi sofia) erau personaje interesante. Omul care st5tea lcingri mine era cisiitorit cu fosta sotie a birbatului care st5tea in fafa mea, dar erau toti prieteni foarte buni. Seara, au fost cintiiri la vornic qi apoi

un asemenea consum de ceai gi de miincare cum n-am mai v5zut niciodatg! Domnitorul, auzind c5 imi pl5cuse felul t5rBnesc de m5m5lig5, mi-a adus o ditamai farfuria facut5 special pentru mine, ceea ce era un mare compliment, gi aproape m-am simtit r5u trebuind S-o m5ninc toat5 din politete fat5 de el.

12 dec. Colquhoun, care intentions sB mearg5 la Iagi a doua zi, ne-a convins s5-l agteptgm. Am cinat cu el gi pl5cuta lui familie.

13 dec. Am pornit spre Iagi in zori. Drinkwater gi cu mine in cgrufa noastr5 agezat5 pe o sanie, cu rotile atagate la ea, gata de a fi folosit5; dl. Colquhoun intr-o sanie, cu politaiul albanez pe birj5, avBnd o pugc5 lung5 argintie, pe ling5 sabie gi pistoale. Era extrem de frig, ins5 hainele de blan5 faceau intreaga diferent5 pentru confortul nostru. Am ajuns numai piin5 la Buz5u gi am dormit la o m5nBstire, destul de confortabil, intr-o chilie de c5lug5r.

14 dec. Am fost intirziafi de probleme cu caii gi inc5 gi mai inult de faptul c5 a trebuit s5 travers5m riuri pe jum5tate inghefate gi lipsite de poduri. intr-una dintre aceste ocazii, discutam dac5 gheata ne va tine, cind unul dintre trabanti sau politigti d a r e , care ne pgzeau, ~ i - a agitat biciugca deasupra capului, a dat pinteni cailor gi a pornit in plin galop peste gheata pe jumatate rupt5, pe care o vedeam, spre consternarea noastrg, indoindu-se sub ciilciiiele calului. Seara am ajuns la Rimnic gi am fost cazati la un boier, numit Nicolescu, un prieten de-a1 lui Colquhoun, care ne-a servit un ceai excelent, dup5 care paturile au fost aduse in camer5 g i toate pregiitite pe divan, cgci, desigur, nu exist5 dormitoare, degi in alte privinte cu greu exist5 vreo diferent5 intre o casB boiereasc5 gi o cas5 dintr-o far5 str5inb.

15 dec. in timpul iernii, Nicolescu locuiegte intr-o ciisut5 din gr5din5, ins5 in aceast5 dimineat5, in zori, ne-a aritat casa mare gi gr5dina. Era ca un pavilion din ipsos dintr-o curte francez5, iar interiorul consta dintr-un salon, sufragerie, camera de biliard ~i dou5 apartamente mai mici, intr-unul fiind un pat francez, pe care ni l-a ar5tat cu mult5 mindrie, deyi, din cauza faptului c5 nu existau geamuri la ferestre, era doar un morman de z5pad5 pe cuvertur5 gi o gr5mad5 ~i mai mare pe jos! Tencuiala vopsit5 de pe peretii exteriori p5rea toat5 scorojit5, dar ni S-a spus c5 aga era intotdeauna iarna, dar c5 primavara se rezolva repede puniind o duzin5 de tigani zugravi gi tencuitori S-o repare,

care in zece zile o Eceau s5 arate ca nou5. Avea optzeci de tigani gi dimineata, ~ 2 n d eram inc5 in pat, mi-a trimis o fonnafie de {igani muzicanti care au cintat cu mult talent muzic5 romhneasc5. Ne-a spus, ca r&puns la intreb5rile in aceasti privinf5, c5 atunci cind tiganii apaqiniind unor stiphni diferiti se c5s5toreau, ei serveau altemativ cite gase luni la fiecare st5ph, pentru a evita separarea, iar copiii erau la rindul lor irnp5Qifi. Am ajuns la Focgani la miezul zilei, am mdncat la consulul austriac, in timp ce sania lui Colquhoun era reparat5 (fiind stricat5) gi apoi am continuat c515toria toat5 noaptea, c5ci era senin gi bine.

16 dec. Am mers toat5 ziua gi noaptea, oprindu-ne la ~ h r l a d ~ ' pentru micul dejun, gi la prietenul nostru ispravnicul, la Vaslui, dup5 amiaz5, unde am mhncat o sup5 fierbinte ~i bung.

I7 dec. Am ajuns la Iayi in zori, dupi ce am luat micul dejun, la ora trei a.m., intr-o colibi, unde o femeie gi ciliva copii dormeaupe sobii!

18 dec. Am fost ast5zi, impreuni cu Colquhoun gi Duclos, consulul francez, in viziti la domnitor, sau ,,Prince Regnant", cum este numit, dupii moda cea noui. Am fost primiti cu mare amabilitate. Este un om scund, roycat, imbr5cat cu o uniform5 albastr5; vorbeyte franceza bine gi are un comportament politicos. Si-a trimis aghiotantul s5 ne prezinte intr-un alt apartament mare printesei - o persoan5 micut6, pl6cut5, cu maniere feminine, foarte linivtite; imbr6cati simplu, dar cu mare grij5, diferit5 de infaligarea in general tip5toare a doarnnelor din aceasti tar5. Este fiica unui grec din Constantinopol.

Am cinat singuri cu dl. Duclos, iar seara am mers la un bal la coana4' Bogdan (coana este numele sotiei unui boier). Doamnele erau imbr5cate dup5 cea mai bun5 mod5 frantuzeasc5. 0 doamni foarte frumoas5 ne-a fost aritat5 ca fiind fosta sotie a actualului print cu cifiva ani in urmi, dar divoqase gi se recis5torise cu boierul Paladi; acum este viduv5. B5rbatii erau in uniform5, cu exceptia citorva dintre cei mai in virst8, care purtau costumul national. cu ve~tminte gi galuri splendide gi b5rbi lungi gi gri - Echnd un contrast ciudat cu tinerii. Am discutat mult cu hatmanul sau comandantul gef, numit Teodor B a l ~ , un om inteligent, militgros, educat la Viena. Era

4 1 Birlat. 42 Cocor~a.

mandatat s i se ocupe de formarea unei armate noi, ceea ce a facut, dupg cite inteleg, cu intelepciune.

Dansul a constat fie dintr-o polonezi nesGrgit8, fie din mazurca, minunat interpretate de o orchestri de tigani. Am intrebat cit valorau, cu instrumente cu tot, gi rni S-a spus CB faceau vreo gase sute de ducati (300 E). Erau imbricaii in uniforme ciudate, ca o formatie de regiment, gi cintau complet dupi ureche. Muzica gi ggtitul sunt talentele lor naturale; ins5 se spune c i iiganii moldoveni sunt la fel de specialigti la furat gi la orice fel de alte firaelegi. 0 rasi extreln de degradati.

19 dec. L-am vizitat pe hatman gi alte persoane de vazi, dar nici unul nu era acasi. Am cinat la dl. Wallenburg, consulul austriac. Ne-a povestit o intimplare ainuzanti despre o viziti facuti, cu doi ani in urmi, printului Milog, in Serbia [...l. Am intilnit la cini un anume cipitan de Heck, ofiter austriac de husari, evident unul dintre acei agenti pe care austriecii ii angajeazi pentru a-i tine la curent cu tot ce se petrece in aceste firi.

20 dec. 0 zi istovitoare. dupii ce am aranjat qi ne-am tocmit cu un ciriug evreu s i ne duci, in excelenta noastri trisuri, la ~ e r n i u t i ~ ~ . La ora trei am luat masa cu printul, un prinz franpzesc foarte bun, cu farfurii etc. gi paji in haine ro~ i i care serveau la mask Doream ss fiu prezentat printesei gi am stat l ingi ea. Era foarte degajati g i a vorbit mult de falnilia ei din Constantinopol ~i de farmecul Bosforului. Fratele ei, printul ~ o ~ o r i d e ~ ~ , este dragoman la ambasada turceasci de la Londra gi m-a rugat sii-i duc o scrisoare. Seara, am fost prezentat postelnicei, sofia ministrului, o persoanii plicutg la discutie, care fusese educatii la Viena, ceea ce pare s i fie cazul cu toati inalta societate de aici.

D1. Colquhoun a aranjat o petrecere cu ceai pentru noi la un boier de modi veche, numit Riducanu, a1 cirui hotel este foarte frumos. Are o sotie ~i doui fiice, una ciisitoritii cu fiul hatmanului, cealalti necisitoriti. Cea de-a doua a cintat un pianoforte remarcabil gi pireau o familie reugiti. Bitrinul domn era o figuri foarte venerabilii, cu frumoasele lui robe de miitase gi o barbs de ziipadi ajungindu-i p2n5 la cinggtoare. Aranjamentele de ceai erau foarte

43 Czernowitz. 44 Vogodorisi.

elaborate, constiind din rom, bomboane, pr5jituri gi conserve turcegti nesfiirgite; au fost foarte surpringi c5 am b5ut numai trei cini mari de ceai de fiecare gi far5 s i punem rom in ele. Tin5ra doamn5 avea o durere de cap pentru care minca 15miii la sfatul medicului ei. Am petrecut seara foarte agreabil cu acegti oameni pl5cufi. fnainte fuseser5 extrem de bogali qi cu obiceiul de a-gi fine casa deschis5, dar confuzia din tar5 le redusese mult veniturile.

21 dec. Am avut mari necazuri cu c5rutagul care a e ~ u a t i'n tot ceea ce se angajase s5 fac8; nu ~ t i u ce ne-am fi facut dac8 nu era un anume Arsaki, pe care prinpl, far8 s5-l fi rugat, I-a trimis in ajutorul nostru, qi care l-a obligat pe individ s5 porneasc5. Nu am putut s5 plecgm pgn5 dup5 ora 12 din cauza intiirzierii de a pune c5rufa pe patine, rotile pe o sanie gi bagajele pe alta; c5ci far5 aceastii imp5Qire ar fi fost imposibil s5 plec5m. Prinpl gi-a continuat politetea trimifiind un soi de aghiotant inaintea noastrii pentru a ne pregiiti locuri <de odihn5> pe drumul phn5 la frontiera austriacg.

in cele din urn5 am plecat, grupul nostru consistAnd, in afar5 de noi, Allan qi Giovanni, din Abraham, vizitiul nostru, Entr-o hain5 din blani de oaie, cu cdrlionti lungi pe spate; Laban, surugiul in fa@; Moise, care conducea sania cu rofile noastre; ~i un tdmplar, pentru a repara eventualele daune care puteau apirea, care urma cu Allan gi bagajele. Am mers vreo dou5zeci de mile gi am ajuns, la ora gapte, la casa unei coane la ~ 8 1 5 i e q t i ~ ~ , unde am fost bine g5zduiti. A fost greu s8-i explic5m doamnei - un gen de persoan5 miimoas5 - c5 nu doream ajutorul nici uneia dintre slujnicele figiinci pentru a ne culca; in cele din urn5 S-au mulpmit s8 ne scoat8 bocancii gi s5 ne aducg un ceargaf gi o duzin5 de perne de fiecare.

22 dec. Am plecat la ora 4 a.m., cei doi copilagi ai coanei, care evident ne priveau ca pe mari curiozitgti, ne-au s5rutat miiinile gi intreaga gospod5rie S-a trezit s5 vad5 cum plecam. Pe la ora zece am luat micul dejun la ~ t r o i e ~ t i ~ ~ , in taverna unui evreu, unde imediat a ajuns, din direcfia opusa, coana Marioara Micoleski, o doamng foarte bogat5, care ciilitorea cu familia ei la Iagi. Ea gi micul ei fiu erau intr- o sanie cu opt cai; unnau doi oameni pe jos, inarmari cu muschete

45 Maloechp, comun5, raion Orhei, Republica Moldova. 46 Stroechty, sat, comun5, judepl Suceava.

244

argintii gi patru oameni, cu sgbii, flinte gi pistoale c a r e mergeau in lateral. Miituga gi fiica ei urmau intr-o sanie trasii de Qase cai, cu doug slujriice tiginci gi un servitor. 0 altii sanie gi gase <cai> urma pling de tigani, cu cirnati, piine, brbnzii, vin gi tot felul de alte provizii. intregul grup ni S-a aliiturat in sufragerie4', unde am luat cu totii micul dejun, doamna presindu-ne foarte amabil s5 incercim toa te felurile, in timp ce fata - o fat5 dr5gut8, cu un ten miisliniu gi p g r negru - stgtea cu picioarele incrucigate pe divan. Ajunsese in acea pozifie dintr-o singuri sgritur5 de la podea, executat5 cu mare u~urin@i g i agilitate gi piirea amuzatii de surprinderea noastrH. Tiganii miqunau incoace gi incolo pentru a-i servi. in camera exterioarii erau sui te le coanei gi a noastrii, mhncbnd gi piiliivriigind, cu exceptia vizitiului gi surugiului evrei, care igi spuneau sau cbntau rugiiciunile, cu un s o i d e talisman de tab15 legat de frunte, intr-un colt a1 bucitliei, deloc deranjati de cei din jurul lor. Ne-am despiiqit de coang cu multe po l i t ep r i gi a plecat in vitezii spre Iaqi. Pe la trei am ajuns la S ~ l i t a ~ ~ , u n d e micul nostru aghiotant ne pregiitise nigte sup5 la un negustor a r m e a n gi am plecat din nou la gase, lubnd cu noi trei trabanti gi cinci tgrani, cgci se spunea c5 drumul pin2 la ~ o t o g a n i ~ ~ era foarte riiu. $i am avut mare nevoie de intreg ajutorul lor; cici ne-am rgtiicit, iar in intuneric san ia cu bagaje, cu Allan gi Giovanni, a riimas in urmii. ins5 trabanfii, t5ranii gi evreii qi-au Gcut bine treaba; ne-am tirit prin zapad5 gi gheat5, la deal gi la vale, gi peste o parte dintr-un lac, intr-un fel pe care n u l-am crezut posibil intr-o asemenea noapte. Era un ger crunt; bgrbile evreilor gi must5file trabantilor au devenit o masii de p q r i gi la lumina lgmpilor nu prea mai ariitau omenegte. Ne era milii de Allan gi Giovanni, temindu-ne cii S-au riitiicit, in cele din urrng, pe la ora unsprezece, ne-am intilnit cu neobositul nostru aghiotant (care p lecase inainte de la Sulita pentru a se ocupa de cazarea noastrii), cu c&fiva trabanti, pe care ii adusese sii inspecteze drumurile clnd a v5zut C B n u am ajuns la timp, intreaga distant5 pbnii la Botogani fiind de nulnai 15 mile. Unul dintre acegti trabanti diiduse in c5utarea lui peste o h a i t 5 de lupi, ceea ce ne-a sporit neliniqtea pentru Allan, gi am trimis intregul grup dupg

47 common room. " SouIiza, sat, comun5, judeful Suceava. 49 Botushany.

245

i el, continuind noi singuri cu aghiotantul, care, ca gi vizitiul nostru evreu, avea un picior degerat gi avea nevoie de asistent5 imediat5

1 pentru a restabili circulatia singelui. Am ajuns la Botogani, un orag l mare, la unu jum5tate a.m., gi am g5sit cazare bun5 En casa unui boier.

0 or5 mai tirziu, Allan gi Giovanni au ajuns destul de bine, spre marea noastrs linigte. Dup5 ce nu ne-au mai v5zut S-au intors s5-gi ia un ghid, ins5 omul pe care l-au angajat S-a speriat de urletul lupilor gi a fugit. Au v5zut mai multe asemenea animale; o hait5 galopa ling5 marginea saniei, nu mai departe de patruzeci de iarzi, p5rind dispugi s5-i atace, cind au ap5rut trabantii gi dup5 ceva timp i-au readus pe drum gi i-au adus aici. Boierul la casa c5ruia ne aflam era plecat, ins5 gehl politiei ne agtepta s5 fac5 onorurile. intr-adevgr, a mers atit de departe incit a simtit c5 era de datoria lui s5 nu plece din camer5 pin5 nu ne-a v5zut pe amindoi bine infofoliti in paturile noastre pe divan.

23 dec. Spre sup5rarea noastr5, evreii nogtri gi caii erau prea obositi pentru a pleca, ins5 din fericire am g5sit un alt c5rutag evreu de la Cernguti, cu care ne-am inteles s5 ne duc5 mai departe. Era aproape de prinz cind am plecat; gi dup5 rnai putine accidente decit de obicei, am ajuns la ora opt la ~ih5ilegti'O, oragul de frontier5 a1 Moldovei, la o distant5 de numai dou5sprezece mile. Am stat in casa intendentului prinplui; dar in dorinta de a ne asigura tot confortul, a incilzit atit de tare sobele incit, din cauza cilldurii gi a mirosului unei candele, care atirna sub un sfint ortodox de deasupra divanului unde dormeam, m-a durut capul jum5tate din ziua urm5toare.

24 dec. Ne-am despi@t aici de neprefuitul nostru aghiotant, a1 c h i picior degerat fbsese salvat, exact la timp, fiind fiecat cu z5paG. I-am dat o scrisoare, cu mulfumirile noastre titre principe, in care ii 15udam minunata activitate gi inteligenfa. Numele lui este Korsaki Sainoglu gi este un aghiotant civil, nu militar, angajat pentru slujbe int6mpl5toare gi servicii speciale; este k i i r curajos gi inteligent pentru acest scop, bine educat gi vorbind germana cu ugurinj5. Am trecut fiontiera la ora 9 gi, dup5 ce am agteptat mult la vama austriacg, la ~ i n u t ' , pentru formulare gi ceremonii nes&gire, am plecat la ora unu".

50 Michaelechti. Sinoutz.