3

CUPRINS

Prefață ..................................................................................... 6

BOTOȘANIUL MUZICAL

Lucia Olaru Nenati

Ipostaza muzicală eminesciană .................................. 11

Cătălina Constantinovici

Muzicianul Carol Anton Decker ................................ 19

Daniel Ciucălău

Un profesor uitat: Victor C. Fleury ........................... 36

Veronica Gaspar

Doamne ale culturii muzicale europene din România.

I Madeleine Cocorăscu .............................................. 47

Lavinia Coman

Corneliu Gheorghiu: de la Botoșani la Bruxelles, o

carieră internațională dedicată pianului ................... 61

Grigore Constantinescu

”Despre” și ”cu” Liviu Dandara .............................. 93

4

Luminița Duțică

Știința de a-i învăța pe alții. In memoriam profesor

universitar Iulia Bucescu ......................................... 109

Ruxandra Mirea

Mariana Popescu – măiestrie în profesie ................ 123

Mariana Popescu

Botoșaniul meu drag ................................................ 134

Mirel Azamfirei

Folcloristul, dirijorul și violonistul

Constantin Lupu ....................................................... 144

Dumitru Lavric

Folclor fără frontiere: zonele Botoșani – Briceni –

Herța ........................................................................ 159

Elena Maria Șorban

Artistul, fiara și marea. O paralelă Enescu –

Hemingway ............................................................... 195

Veronica Gaspar

Bartók ’70 – Enescu ’60 ……………...………………. 212

5

ZONA MUZICII EUROPENE

Cristian Dumea

Girolamo Diruta ....................................................... 227

Anamaria Biaciu-Popa

Frédéric Chopin, Variațiuni op. 2 pe tema Là ci darem

la mano …………………...………………………. 241

Cristina-Alexandra Manole

Concertul în creația lui Richard Strauss …..………. 255

Simona Negru

Traian Grosavescu - tenorul cu voce de aur, plecat prea

devreme. 120 de ani de la naștere …………….……. 271

Daniela Cojocaru

Expresie și stil în lucrarea ”Lăutarul - Fantezie și Dans

moldav pentru vioară și pian” de Stan Golestan …. 285

Mariana Frățilă

Privire retrospectivă asupra muzicii latino-americane

în secolul XX ……………….………………………….. 298

Iliana Velescu

Motivații psihologice pentru o educație muzicală

timpurie ……………………………….....…………….. 312

6

Ipostaza muzicală eminesciană

Dr. Lucia Olaru Nenati Uniunea Scriitorilor din România

londimitrie@yahoo.com

Rezumat: Lucia Olaru Nenati, poet, interpret vocal,

doctor în filologie şi cercetător al operei poetului naţional

român Mihai Eminescu, demonstrează în cartea sa ”Eminescu.

De la muzica poeziei la poezia muzicii” profunda şi metafizica

relaţie dintre marele poet şi folclorul românesc şi reconstituie

ipostaza lui de interpret al acestor cântece străvechi în albu-

mul său ”Cântecele lui Eminescu”. În carte şi în album ea rei-

terează tema unei serii de conferinţe susţinute în Canada,

S.U.A, Germania, Franţa ş.a, în care a demonstrat şi argu-

mentat adâncimea acestei relaţii şi complexitatea folclorului

românesc.

Cuvinte cheie: Lucia Olaru Nenati, Eminescu, muzică,

poezie, folclor românesc.

Abstract: Lucia Olaru Nenati who is a poet, a singer

and also a PhD in Philology and researcher of the national

Romanian poet Mihai Eminescu’s work, demonstrates în his

book “Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii”

7

(“Eminescu. From the music of the poetry to the poetry of the

music”) the profound and metaphysical relationship between

the great poet and Romanian folklore and reconstructed for the

first time his facet of an interpreter of ancient Romanian

Folklore în the CD “Cântecele lui Eminescu” (“Eminescu’s

songs”). In this book and album, Lucia Olaru Nenati

reinforces the theme of a series of conferences in a tour

through Canada, the United States, Germany, France and

others, in which she performed live and proved the depth of

this relationship and the complexity of the Romanian folklore.

Keywords: Lucia Olaru Nenati, Eminescu, music,

poetry, Romanian folklore.

Muzicianul Carol Anton Decker

Prof. dr. Cătălina Constantinovici Asociația culturală Vis de Artist

visdeartist@yahoo.com

Rezumat: Spațiul botoșănean a fost și este prielnic

pentru dezvoltarea aptitudinilor artistice. În ceea ce privește

domeniul muzical, eclipsat, din fericire, de George Enescu, a

8

inclus o serie întreagă de personalități botoșănene despre care

foarte puțini avem cunoștință. Printre aceștia, se numără și

Carol Anton Decker, compozitor, profesor și interpret.

Cuvinte cheie: Carol Anton Decker, Botoșani, Mihai

Eminescu, muzica de divertisment, creație.

Abstract: The Botosani area was and is favorable for

the development of artistic skills. Regarding the music,

eclipsed, fortunately, by George Enescu, included a series of

personalities from Botosani which very few have knowledge.

Among them include Anton Carol Decker, composer, teacher

and performer.

Keywords: Carol Anton Decker, Botosani, Mihai

Eminescu, divertissment music, creation.

Un profesor uitat: Victor C. Fleury

Muzeograf Daniel Ciucălău Muzeul Județean Botoșani dan_ciucalau@yahoo.com

Rezumat: Botoşaniul a avut parte la începuturile

Epocii moderne de o pleiadă de profesori dedicaţi muncii lor şi

9

care au căutat să se implice cât mai mult în viaţa comunităţii.

Un astfel de profesor a fost Victor C. Fleury, ţinut minte mai

mult pentru conflictul cu Nicolae Iorga, în urma căruia viitorul

istoric şi om politic a fost exmatriculat din liceul „A. T.

Laurian”. Dirijor, compozitor şi dascăl, V.C. Fleury a reuşit să

aducă în sufletul botoşănenilor frumuseţea muzicii.

Cuvinte cheie: liceul „A. T. Laurian”, învăţământ,

Victor C. Fleury, Voacea Botoşaniului, cronică muzicală.

Abstract: At the beginning of modern epoch the city of

Botosani had a series of professors devoted to their activity

and involved in community life. One such teacher was Victor

C. Fleury, remembered more for the conflict with Nicolae

Iorga, after which the future historian and political man was

expelled from high school "A. T. Laurian". Conductor, compo-

ser and teacher, V.C. Fleury was able to bring the beauty of

music into the soul of the local citizens.

Keywords: high school "AT Laurian", education, Victor

C. Fleury, Voacea Botoşaniului, musical chronicle.

10

Doamne ale culturii muzicale europene

din România

I Madeleine Cocorăscu Conf. univ. dr. Veronica Gaspar

Universitatea Națională de Muzică București gasparveronica@yahoo.com

Rezumat: Cultura muzicală europeană în România a

pătruns hotărâtor în a doua jumătate a secolului XIX, consoli-

dându-se între cele două Războaie Mondiale. Ea poate fi re-

flectată atât în creația muzicală propriu-zisă, cât și în mentali-

tatea culturală a societății românești. În mod special Doam-

nele, aparținând în general artistocrației, dar nu neapărat, au

contribuit la acest al doilea punct. Totuși, acest segment im-

portant a generat și performanță artistică precum și recunoaș-

tere internațională. Madeleine Cocorăscu este un exemplu re-

levant. Personalitatea sa, așa cum apare din relatările persoa-

nelor care au cunoscut-o în ultimii ani, oferă și o imagine asu-

pra intelectualilor români în anii de după instaurarea comu-

nismului.

Cuvinte cheie: modernitate, climat cultural, carieră,

mentalitate, pianiști.

11

Abstract: The process of cultural westernalization in

Modern Romania implies a relatively less investigately chapter

referring to the contribution of several ladies, mostly from the

upper class. Even if their presence in the Romanian society

was often significant, even if some ladies had a significant

artistic careers, a few information were kept on their life and

activity. The following are part from a broader research pro-

ject aiming at evoking a particular part of the Romanian

cultural dowry which, formerly, elicited prestige and admira-

tion: the ladies of the musical culture.

Keywords: modernity, cultural climate, artistic career,

mentality, pianists.

Corneliu Gheorghiu: de la Botoșani la Bruxelles,

o carieră internațională dedicată pianului

prof. univ. dr. Lavinia Coman c.d.a. Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti

nicolaecoman23@yahoo.com

Rezumat: Scopul studiului de faţă este acela de a

adăuga în lista personalităţilor ilustre plecate de pe plaiurile

12

botoşănene un nume important al artei pianistice româneşti.

Corneliu Gheorghiu s-a născut în anul 1924, ca fiu al unui

proprietar de farmacie din urbea moldavă. A avut aici o copi-

lărie fericită, primind lecţii de pian deoarece a manifestat de

timpuriu evidente înclinaţii muzicale. La vârsta de 9 ani se

mută cu familia la Bucureşti şi urmează studiile Conserva-

torului din Capitală cu Florica Musicescu la pian. Desfăşoară

o lungă carieră de concertist internaţional, în deceniul al

şaptelea fiind şi profesor şef de catedră la Conservatorul

Ciprian Porumbescu. În anul 1978 părăseşte România şi se

stabileşte la Bruxelles, unde predă pianul la Academia Regală

de Muzică, în paralel cu activitatea de solist. A fost sărbătorit

anul trecut la împlinirea vârstei de 90 de ani, când a lansat şi

ediţia românească a cărţii sale din 2007, ”De la pianistique”.

Cuvinte cheie: Corneliu Gheorghiu, pianist, profesor,

concert, metodă, profil personal.

Abstract: The present research’s main purpose is to put

an important name of the Romanian keyboard school on the list

of the most famous personalities descending from the town

Botoşani. Corneliu Gheorghiu was born in 1924, son of a little

drugstore owner in the moldavian town. He spent there a

happy childhood, having piano lessons because of his early

13

calling for music. At the age of 9 his family moved to Bucharest

and he continued his musical education at the Conservatory,

with Florica Musicescu as his piano teacher. Corneliu

Gheorghiu had a long international performing carrier, being,

in the same time, a piano teacher at the Bucharest Conserva-

tory. In 1978 he left Romania and established in Brussels,

teaching piano there, at the Royal Music Academy. He was

celebrated recently for his 90-th anniversary, when the Roma-

nian edition of his book De la pianistique was released.

Keywords: Corneliu Gheorghiu, pianist, professor,

concert, method, personal profile.

“Despre” și “cu” Liviu Dandara

Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu Universitatea Națională de Muzică București

grigoreconstantinescu@gmail.com

Rezumat: Personalitate originală, compozitorul și pro-

fesorul Liviu Dandara (1933-1991) este un muzician care și-a

început existența în ținutul Botoșani (satul Miorcani), primind

aprecierea contemporanilor în a doua jumătate a sec. XX.

14

După studii la Universitatea Națională de Muzică din Bucu-

rești, și-a completat pregătirea la Internationale Ferienkurse

für Neue Musik, Darmstadt (1967-1978) cu Karlheinz Stock-

hausen, György Ligeti și Christoph Caskel. Din 1959 a scris

muzică de film și teatru, lucrări simfonice, vocal-simfonice,

camerale, precum și muzică electroacustică performantă:

"Quadriforium" (1970), "Timpul suspendat" (1971), “Tăcerea

de adâncime", "Silence of Înălțime", "Silence of Silence

"(1972), "Affectus Memoria" (1973), "Multiversum" (1983).

Opera sa reprezintă o importantă contribuție la valoarea școlii

componistice naționale în sec. XX.

Cuvinte cheie: compozitor, clarinet, sonată, orchestră

de cameră, inspirație.

Abstract: Distinguished personality, composer and

professor Liviu Dandara (1933-1991) was a musician born in

the province of Botoșani (village Miorcani), receiving the

acclaim of contemporaries in the second half of the XX

century. After studies at the National University of Music in

Bucharest, he completed his training at Ferienkurse Interna-

tional für Neue Musik, Darmstadt (1967 - 1978) under Karl-

heinz Stockhausen, György Ligeti and Christoph Caskel.

Beginning with 1959 he wrote in various music genres,

15

covering from film and theater music, symphonic, vocal-

symphonic or chamber to electroacoustic: "Quadriforium"

(1970), "Time Suspended" (1971), “Deep silence", "Silence of

height", "Silence of Silence" (1972), "Affectus Memory"

(1973), "Multiversum"(1983). His work proved to be an

important and precious contribution to the national school of

composition for the XX century.

Keywords: composer, clarinet, sonate, chamber

orchestra, inspiration.

Știința de a-i învăța pe alții.

In memoriam profesor universitar Iulia Bucescu Conf. univ. dr. Luminiţa Duţică

Universitatea de Arte „George Enescu” luminitadutica@yahoo.com

Rezumat: În data de 6 ianuarie 2015 s-a stins din viață

unul dintre cei mai mari pedagogi din domeniul învățământului

muzical ieșean, profesor universitar Iulia Bucescu. O mare

tristețe pentru toți cei care au cunoscut-o, direct sau prin inter-

mediul scrierilor sale. Personalitate marcantă a vieții muzicale

16

academice, Iulia Bucescu s-a remarcat îndeosebi prin ars do-

cendi, slujind cu har, pasiune, dârzenie și știință didactica mu-

zicală, experimentând și obținând rezultate excepționale cu

discipolii săi. Metodele, sistemul propriu de mijloace pentru

formarea și perfecționarea deprinderilor muzicale, măiestria și

experiența sa pedagogică își găsesc relevanța în volumele de

Teoria muzicii, de Solfegii și Dictee despre care doresc să mă

refer în comunicarea mea științifică.

Cuvinte cheie: Iulia Bucescu, metode didactice, teoria

muzicii, solfegiu, dicteu.

Abstract: Iulia Bucescu, professor at the University of

Arts „George Enescu” Iaşi, was one of the greatest educators

of the Romanian musical education field. A remarkable perso-

nality of the academic musical life, Iulia Bucescu was renow-

ned especially for her ars docendi, as she served the musical

didactic skillfully, with a lot of passion, tenacity and know-

ledge. She was also a master of musical experiments, thus

obtaining exceptional results with her disciples. Her methods,

her own system of tools for the formation and improvement of

musical skills, her mastership and educational experience find

their relevance in the volumes of Music Theory, Solfeggio and

17

Musical Dictation which are to be presented in this scientific

paper.

Keywords: Iulia Bucescu, didactic methods, theory of

music, solfeggio, dictation.

Mariana Popescu – măiestrie în profesie

Conf. univ. dr. Ruxandra Mirea Universitatea “Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Arte

ruxandra.m63@gmail.com

Rezumat: Mariana Popescu, profesor universitar doctor,

dirijor, compozitor şi muzicolog, este un artist autentic, apre-

ciat pe arii geografice generoase, atât în ţară cât şi peste hota-

re. Mariana Popescu s-a născut în 1949, în oraşul Botoşani,

într-o familie de intelectuali de o elevaţie deosebită. Capacita-

tea de a se înnoi mereu în cunoaşterea muzicală este un aspect

în continuă manifestare şi astăzi, ce a sprijinit-o în munca sa.

Mereu ne surprinde prin vioiciunea spiritului, prin capacitatea

de a rezona cu înnoirile muzicale, creative, interpretative, isto-

riografice, muzicologice.

18

Cuvinte cheie: Mariana Popescu, profesor, dirijor, compo-

zitor, muzicologie.

Abstract: Mariana Popescu, university professor, conduc-

tor, composer and musicologist is a genuine artist, appreciated

the generous geographic areas, both at home and abroad.

Mariana Popescu was born in 1949 in Botosani city, into a

family of intellectuals of a particular elevation. The ability to

constantly renew musical knowledge is an issue constantly

show today, he supported her in her work. We always surprised

by the liveliness of spirit the ability to resonate with musical

innovations, creative, interpretative, historiography, musico-

logy.

Keywords: Mariana Popescu, teacher, conductor, compo-

ser, musicology.

Botoşaniul meu drag Prof. univ. dr. Mariana Popescu

Compozitor, muzicolog Universitatea Ovidius Constanţa

marianapopescu2006@yahoo.com

19

Rezumat: În Botoşaniul meu drag, am încercat să rea-

lizez o succintă evocare a copilăriei petrecute la Botoşani, anii

de studii ca elevă a primei promoţii de la Şcoala de Muzică,

profesorii care au contribuit la formarea mea, importanţa

Şcolii de Muzică din Botoşani care a constituit o bază solidă în

pregătirea mea muzicală, precum şi importanţa concertelor

Filarmonicii din Botoşani, pentru educaţia mea.

Cuvinte cheie: Botoşani, pian, muzicolog, compozitor,

filarmonica.

Abstract: In My dear Botoşani, i tried to realize a

succinct evocation of his childhood spent in Botoşani, years of

studies as a pupil of the first promotions from Music School,

teachers who have contributed to my training, the importance

of the Music School in Botoşani which constituted a solid basis

for my musical training, as well as the importance of

Philharmonic concerts for my education.

Keywords: Botoşani, piano, musicologist, composer,

Philharmonic Hall.

20

Folcloristul, dirijorul și violonistul

Constantin Lupu

Dirijor, Referent-muzică Mirel Azamfirei Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale, Botoșani mirel_azamfirei@yahoo.com

Rezumat: Constantin Lupu (1951-2013) este persona-

litatea care, vreme de aproape 40 de ani a cules și interpretat

folclor muzical din zona Botoșanilor. Lucrarea de bază a lui se

numește „Folclor muzical instrumental din județul Botoșani”,

unde găsim 300 de melodii originale. În paralel cu activitatea

de cercetare folclorică, inițiază și dezvoltă Taraful Datina, un-

de el însuși cântă la vioară și dirijează în același timp. Taraful

Datina a avut un succes răsunător, acesta înregistrând două

CD-uri și ducând muzica tradițională din Botoșani pe nenumă-

rate scene ale lumii, în turnee efectuate în Europa, Africa, Asia

și America de Nord.

Cuvinte cheie: Constantin Lupu, folclor, vioară, Tara-

ful Datina, Botoșani.

21

Abstract: Constantin Lupu (1951-2013) is the perso-

nality which for nearly 40 years has collected and interpreted

folk music in Botosani area. His main work is called "Instru-

mental folk music from Botosani County", where we can find

300 original songs. In parallel with his research work, he

founded Datina Taraf, where he played the violin and conduc-

ted the same time. This orchestra was a resounding success,

they recorded two CDs and put the traditional music from

Botosani on countless scenes around the world in tours in

Europe, Africa, Asia and North America.

Keywords: Constantin Lupu, folklore, violin, Datina

Taraf, Botosani.

Folclor fără frontiere:

zonele Botoșani – Briceni – Herța

Prof. Dumitru Lavric Botoșani

Rezumat: Articolul reprezintă sinteza cercetării desfă-

şurate în cadrul a două proiecte transfrontaliere, iniţiate de

Orchestra ”Rapsozii Botoşanilor”, în colaborare cu secţiile de

22

cultură ale Raioanelor Briceni – Republica Moldova şi Herţa –

Regiunea Cernăuţi – Ucraina. În aceste teritorii s-au format şi

se menţin din punct de vedere etnografic, lingvistic şi muzical

dialecte, subdialecte, zone, subzone şi microzone folclorice ca-

re ilustrează pertinent fenomenul unităţii în diversitate. În

consonanţă cu principiul circulaţiei orale a folclorului şi adap-

tării acestuia la specificul local, s-au produs evidente diferen-

ţieri care însă nu au afectat elementele de profunzime, extrem

de stabile. Principiile de performare a actului folcloric, speci-

ficul instrumentarului muzical şi al formaţiilor tradiţionale,

etapele de evoluţie, motivele literar-muzicale sunt elemente

unitare în întreg spaţiul aflat în atenţia noastră.

Cuvinte cheie: etnografie, folclor, Botoșani, Herța,

Briceni.

Abstract: This article represents the synthesis of

research carried out in two cross-border projects, initiated by

the Orchestra "Rapsozii Botosani", in collaboration with the

departments of culture of Briceni - Moldova and Herta -

Chernovtsy region - Ukraine. In these territories were formed

and maintained from ethnographic viewpoint, linguistic and

musical, folkloric dialects, sub-dialects, areas, subareas and

23

microzones that clearly illustrates the unity in diversity.

According with the principle of oral circulation of the folklore

and its adaptation to local conditions, there have been obvious

differences which however did not affect the deep elements,

highly stable. The principles of the performing of folklore

music, the specific of the instruments and the specific of tradi-

tional orchestras, stages of development, the literary-musical

motifs are uniform elements from this space.

Keywords: ethnography, folklore, Botosani, Herta,

Briceni.

Artistul, fiara și marea.

O paralelă Enescu – Hemingway

Conf. univ. dr. Elena Maria Şorban Academia de Muzică „G. Dima” Cluj-Napoca

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca emsorban@yahoo.fr

Rezumat: Comunicarea de faţă va pune în paralel poe-

mul vocal-simfonic «Vox maris» de Enescu (finalizat în 1951)

şi romanul «Bătrânul şi marea» de Hemingway (publicat în

24

1952) – din perspectiva biografiei autorilor şi a raportării lor

la comunism.

Cuvinte-cheie: opresiune, fiară, artisticitate, mare,

senectute.

Abstract: The present paper makes a parallel between

the symphonic poem “Vox Maris” by George Enescu (concei-

ved in 1925-29, completed in 1951, premiered posthumous)

and the novel “The Old Man and the Sea” of Hemingway

(published in 1952) – from the perspective of the biographies

of the authors and their relationships to communism.

Keywords: oppression, beast, arthood, sea, old age.

Bartók ’70 – Enescu ’60 Conf. univ. dr. Veronica Gaspar

Universitatea Națională de Muzică București gasparveronica@yahoo.com

Rezumat: O scurtă punere în lumină a interferențelor

dintre cei doi mari creatori precum și a similitudinilor și dife-

rențelor privind creația, utilizarea folclorului, relația dintre

25

statutul creatorului și cel al interpretului precum și comunica-

rea celor doi maeștri cu posteritatea, așa cum rezultă din fapte

și documente mai mult sau mai puțin cunoscute.

Cuvinte cheie: Béla Bartók, George Enescu, folclor,

limbaje muzicale, creație-interpretare.

Abstract: A succinct highlighting on the interferences

between the two great composers and a short remembrance of

the similarities and differences regarding their complex per-

sonalities: conception about creation, use of folklore, teaching,

performance and posterity.

Keywords: Béla Bartók, George Enescu, folklore, musi-

cal languages, creation-performance.

Girolamo Diruta

Pr. dr. Cristian Dumea OFMConv. Institutul Teologic Franciscan din Roman

cristidumea@yahoo.it

Rezumat: Girolamo Diruta a fost organist, teoretician

şi compozitor. S-a născut la Deruta, lângă Perugia (Italia), în

26

jurul anului 1550, şi a intrat în Ordinul Franciscan în anul

1574. În perioada dintre anii 1582-1593, a activat la Veneţia,

ca organist al Bazilicii Dei Frari, unde a avut posibilitatea să

studieze cu câţiva dintre cei mai mari muzicieni şi teoreticieni

ai epocii: C. Porta, G. Zarlino, A. Gabrieli şi C. Merulo. În

anul 1593, devine organistul domului din Chioggia, iar în

1609, al celui din Gubbio; în anul 1613, primeşte din partea

Ordinului Franciscan titlul de magister musices. Data morţii

este incertă, după anul 1613.

Faima lui G. Diruta în istoria muzicii este legată de

opera sa teoretică, Il Transilvano, considerată drept prima

metodă italiană, dedicată în întregime claviaturii (orgă şi cla-

vecin). Foarte puţini ştiu însă, că această operă (prima parte)

este dedicată lui Sigismund Bathory (1573-1613), principele

Transilvaniei.

Cuvinte cheie: Diruta, Italia, muzică, organist,

franciscan.

Abstract: Diruta Girolamo was an organist, theore-

tician and composer. He was born in Deruta, near Perugia

(Italy), around 1550, and joined the Franciscan Orderin 1574.

Between the years 1582-1593, he worked in Venice's Basilica

Dei Frari as an organist, where he had the opportunity to study

27

with some of the greatest musicians and theoreticians of the

time: C. Porta, G. Zarlino, A. Gabrieli and C. Merulo. He

became the organist of Chioggia’s Cathedral in 1593 and in

1609 that of Gubbio; the Franciscan Order gave him the title

of magister musices in 1613. The date of his death is uncertain,

most likely after1613.

G. Diruta’s fame in music history is linked to his theo-

retical work “Il Transilvano”, which is considered the first

Italian method, entirely dedicated to keyboard (organ and

harpsichord). However, very few know that this work (first

part) is dedicated to Sigismund Báthory (1573-1613), the ruler

(prince) of Transylvania.

Keywords: Diruta, Italia, music, organist, franciscan.

Frédéric Chopin, Variațiuni op. 2

pe tema Là ci darem la mano

Profesor Anamaria Biaciu-Popa Colegiul Național de Muzică „George Enescu” București

biaciupopa@gmail.com

28

Rezumat: „Variațiunile Op. 2” reprezintă o adevărată

sărbătoare pianistică și o foarte strălucitoare „fantezie” în

onoarea unui muzician prețuit și păstrat în suflet de către

Chopin, W. A Mozart. Lucrarea a creat senzație și se numără

printre cele care au contribuit la lansarea carierei concertis-

tice a lui Chopin în Europa centrală. Această lucrare oferă o

măsură reală a măiestriei și virtuozității interpretative, iar

abordarea sa familiarizează pianistul cu valoroase aspecte

tehnico-stilistice.

Cuvinte cheie: Fr. Chopin, W.A. Mozart, Don Giovanni,

Tema cu variațiuni, Pian.

Abstract: Variations Op. 2 represent a genuine pianistic

feast and a brilliant fantasy piece in honor of a musician

dearly cherished by Chopin, i.e. W.A. Mozart. The piece

created a stir and is among those that contributed to the launch

of Chopinʹs performing career in Central Europe. This work

provides a real measure of artistry and virtuosity, and by

approaching it, the pianist gets acquainted with significant

valuable technical and stylistic aspects.

Keywords: Fr. Chopin, W.A. Mozart, Don Giovanni,

Theme and Variations, Piano.

29

Concertul în creaţia lui Richard Strauss

Cristina-Alexandra Manole studentă Master anul II, Sinteză Muzicologică

Universitatea Națională de Muzică din București cristinutza_me90@yahoo.com

Rezumat: M-am oprit asupra acestui subiect pentru a

urmări schimbarea stilistică în timp a compozitorului, de la

Concertul de vioară (scris în anul 1882) la Concertul de oboi

(scris în anul 1945). Se pot astfel observa cu lejeritate trans-

formările ce au loc în gândirea muzicală a lui Richard Strauss,

traversând o perioadă marcată de tot felul de curente și idei

noi (sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX).

Compozitorul își făurește un limbaj propriu, prin intermediul

experienței altor lucrări ce l-au făcut celebru (”Salomeea”,

”Elektra”), dobândind în timp o gândire și o viziune de

inovator.

Cuvinte cheie: Strauss, concert, schimbare, stil, timp.

Abstract: I choose to treat this subject to follow the

style changing of the composer durig the period between Violin

Concerto (written in 1882) to the Oboe Concert (written in

30

1945). Thus, it can be easily observed the transformations ta-

king place in Richard Strauss musical thinking, crossing a

period marked by all kinds of currents and new ideas (the

period between nineteenth century and first half of twentieth

century).

With the time, the composer builds his own language,

through the experience of other works that made him famous

(”Salome”, ”Elektra”), acquiring thus a thinking and innova-

tive vision.

Keywords: Strauss, concert, change, style, time.

Traian Grosavescu – tenorul cu voce de aur, plecat

prea devreme. 120 de ani de la naştere

lect. univ. dr. Simona Negru Universitatea de Vest Timişoara,

Facultatea de Muzică şi Teatru simona_negru_popan@yahoo.com

Rezumat: Tenorul Traian Nicolae Grosavescu a văzut

lumina zilei în urmă cu 120 de ani, pe data de 21 noiembrie

1895, la Lugoj. În scurta sa viaţă şi carieră, a cântat pe sce-

nele unor teatre de operă de referinţă din ţară şi din Europa,

31

toate rolurile importante de tenor, alături de cei mai renumiţi

cântăreţi ai timpului. Repertoriul său cuprinde rolurile:

Pinkerton din ”Madama Butterfly”, Rodolfo din ”Boema” şi

Mario Cavaradossi din ”Tosca” de G. Puccini, Turiddu din

”Cavalleria rusticana” de P. Mascagni, Canio din ”Paiaţe”

de R. Leoncavallo, Don Jose din ”Carmen” de G. Bizet,

Radames din ”Aida” şi Ducele de Mantua din ”Rigoletto” de

G. Verdi, rol care, din nefericire, a fost şi ultimul pe care l-a

interpretat cu o seară înaintea crimei ce avea să-i curme viaţa.

Vocea sa a fost asemuită cu cea a marelui Caruso, cele şapte

plăci de gramofon cu imprimările câtorva arii, rămânând măr-

turie peste timp, în acest sens.

Cuvinte cheie: Grosavescu, tenor, Lugoj, crimă,

Operă.

Abstract: Traian Nicolae Grosavescu was born 120

years ago, on November 21st 1895, in Lugoj. In his very short

life and career, he sang with renamed singers, in the most

important opera houses in Romania and Europe, all the impor-

tant roles written for tenor voice. His repertory included:

Pinkerton from Madama Butterfly, Rodolfo from La Bohème

and Mario Cavaradossi from Tosca by G. Puccini, Turiddu

from Cavalleria rusticana by P. Mascagni, Canio from I

32

Pagliacci by R. Leoncavallo, Don José from Carmen by G.

Bizet, Radames from Aida and Duke of Mantua from Rigoletto

by G. Verdi, role which, unfortunately, was the last that he

sang one night before the crime. His voice was often compared

with those of „the great Caruso”.

Keywords: Grosavescu, tenor, Lugoj, crime, Opera.

Expresie şi stil în lucrarea Lăutarul –

Fantezie şi Dans moldav pentru vioară şi pian

de Stan Golestan

Conf. univ. dr. Daniela Cojocaru Universitatea Ovidius Constanţa

Facultatea de Arte danielacojocaru13@gmail.com

Rezumat: Stan Golestan a avut o contribuţie de

excepţie la emanciparea şcolii româneşti de compoziţie în

prima jumătate a secolului XX. Nu numai prin creaţia sa, în

care se disting ecouri ale unor cântece populare autohtone, ci

şi prin popularizarea şi susţinerea vieţii muzicale româneşti.

Studiind la Paris si apoi activând - printre altele, ca profesor

33

de compoziţie la „Ecole normale de musique” şi cronicar

muzical permanent al cotidianului francez „Le Figaro”, Stan

Golestan a făcut cunoscută în vestul Europei muzica cultă din

România interbelică, prin articole ce promovau valorile

autentice din ţara sa natală.

Din creaţia sa, am ales pentru a exemplifica orientarea

spre melosul popular lucrarea Lăutarul – Fantezie şi Dans

moldav pentru vioară şi pian scrisă în anul 1934.

Cuvinte cheie: folclor, muzică cultă, creaţie, dans,

limbaj.

Abstract: Stan Golestan had an exceptional

contribution to emancipating Romanian school of composers in

the first half of the 20th century, not only by his musical works,

in which echoes of local folklore songs are being distinguished,

but also by promoting and supporting Romanian musical en-

vironment. After his studies in Paris, he worked as a professor

for composition at „Ecole normale de musique” and as a

permanent columnist for musical reviews at French daily paper

„Le Figaro”. By writing articles which promoted authentic

values from his native country, Stan Golestan advertised

Romanian inter-war classical music in the Western Europe.

34

In order to illustrate his orientation toward Romanian

popular melos, we chose his work Lăutarul – Fantezie şi Dans

moldav pentru vioară şi pian written in 1934.

Keywords: folklore, music cultivated, creation,

dancing, language.

Privire retrospectivă asupra muzicii

latino-americane în secolul XX Conf. univ. dr. Mariana Frăţilă

Universitatea Ovidius Constanţa - Facultatea de Arte marianafratila59@gmail.com

Rezumat: Dacă în Europa secolelor XIX şi XX apelul

la folclorul spaniol s-a constituit într-o formă de naţionalism,

în ţările latino-americane folclorul şi muzica cultă au repre-

zentat, începând din secolul al XV-lea, formele fundamentale

de manifestare artistică muzicală; pe aceste coordonate folclo-

rul indigen s-a grefat în timp, asigurându-le individuallitatea şi

originalitatea.

După achiziționarea de “isme” europene la începutul

secolului XX, muzica latino-americană după 1960 se înscrie în

35

așa numitele “tehnici” de avangardă, ecourile hispanice au-

zindu-se tot mai slab în “corul” generaţiilor tot mai tinere de

compozitori argentinieni și peruani care, căutând un nou lim-

baj muzical, au găsit în texturile autohtone un izvor de crea-

tivitate şi expresivitate care i-a propulsat pe scenele interna-

ţionale.

Cuvinte cheie: folclor spaniol, muzică cultă, creaţie.

Abstract: Addressing Spanish folklore represented a

form of nationalism within Europe in the 19th and 20th

centuries, whereas in Latin-American countries folklore and

classical music represented fundamental forms of musical

manifestation since the 15th century; within this context, local,

indigenous folklore permeated them in time, thusly providing

for their individuality and originality. After acquiring a lot of

European “isms” at the beginning of the 20th century, Latin-

American music after 1960 represents an avant-garde “techni-

que” for composers. Hispanic echoes were heard weaker and

weaker by younger generations of composers from Argentina

and Peru. However, in the search for a new musical language,

they found a real source of creativity and expressiveness in the

36

native musical textures, which propelled them directly on the

international stages.

Keywords: spanish folklore, music cultivated, creation.

Motivații psihologice pentru

o educație muzicală timpurie

Asis. univ. dr. Iliana Velescu Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Arte,

velescudoi@gmail.com

Rezumat: Muzica este unul din factorii ce realizează

unitatea dintre gândire, simțire, voință și activitatea forțelor

emoționale și morale ale omului. Astfel, educația muzicală

devine o necesitate și nu un lux pentru că formarea morală și

spirituală a omului este direct condiționată de nivelul de cultu-

ră estetică în general, și artistico-muzicală în special.

Cuvinte cheie: educație muzicală preșcolară, psiho-

logie, pedagogie.

Abstract: Music is one of the factors that made the

unity between thinking, feeling, will and emotional and moral

37

action of human. Thus, the music education is a necessity and

not a luxury for moral and spiritual human formation and is

directly proportional to the level of aesthetic culture in general

and artistic-musical in particular.

Keywords: preschool music education, psychology,

pedagogy.