3

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud

2013

© Complexul Muzeal Bistriþa-Nãsãud

ISSN 1222-5096

Editura Accent, 2013Cluj-Napocawww.edituraaccent.ro

Coperta I: Pax-ul parohiei din Bistriţa, Muzeul Naţional Maghiar Budapesta.

Acad. Dumitru PROTASE, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaProf. univ. Toader NICOARĂ, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaProf. univ. Doru RADOSAV, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaDr. Volker WOLLMANN, Gundelsheim, Germania

Consiliul ştiinţific

Colegiul de redacţie

Orice corespondenţă referitoare la publicaţia“Revista Bistriţei” se va adresa:

Complexul Muzeal Bistriţa-NăsăudStr. Gen. Grigore Bălan, nr. 19420016 BistriţaTel./fax: 0263-211063E-mail: complexmuzealbn@yahoo.com

Toute corespondance sera envoyée a l’adresse:Complexul Muzeal Bistriţa-NăsăudStr. Gen. Grigore Bălan, nr. 19420016 BistriţaTel./fax: 0263-211063E-mail: complexmuzealbn@yahoo.comRoumanie

Corneliu GAIU – redactor responsabil, George G. MARINESCU, Elena PLENICEANU,Virgil MUREŞAN, Horaţiu BODALE, Valentin ORGA, Ionuţ COSTEA, Sorin COCIŞ

5

CUPRINS

Árpád TATÁRIdoli neolitici din judeţul Bistriţa-Năsăud .......................................................................................................... 9Neolitische Idole aus Kreis Bistritz-Nassod

Carol KACSÓPumnalul de bronz de la Pir ............................................................................................................................... 14Der Bronzedolch von Pir

Marius ARDELEANUImporturi în lumea dacică: despre o mărgea cu faţă umană descoperită la Mala Kopanya ..................... 31Imports in dacian world: about a human-face bead discovered at Mala Kopanya

Nicolae GUDEAÎndreptări arheologice. Câte ceva despre religia militarilordin castrul roman de la Bologa/Resculum .......................................................................................................... 37An attempt to archaeological correction concerning the soldiers’ religionin the Roman fort of Resculum/Bologa

Ioan PISOStudia Porolissensia IV ........................................................................................................................................ 39

Corneliu GAIULancea de beneficiari de la Arcobadara ............................................................................................................... 52Lance de bénéficiaire d’Arcobadara

Radu ZĂGREANUProiectile de piatră din castrul roman de la Arcobadara .................................................................................. 63Roman stone projectiles from the roman fort of Arcobadara

Radu HARHOIUCercetări arheologice la Sighişoara Dealul Viilor – “necropolă”. Complexul 359 – o locuinţa din epoca avară târzie (secolul 8). .................................................................... 72Archäologische Grabungen in Sighişoara D.V. – “necopolă” (Gräberfeld).Befund 359 – eine Wohnung aus der Spätawarenzeit (8. Jahrhundert).

Carol KACSÓ,Traian MINGHIRAŞ,Alexandru MUREŞAN,Ioan POP,Zamfir ŞOMCUTEAN

Zidul de piatră de la Sălniţa – Custura Cetăţelei .............................................................................................. 104Die Steinmauer von Sălniţa – Custura Cetăţelei

6

Vasile MĂRCULEŢÎncetarea stăpânirii bizantine de la Dunărea de Jos(sfârşitul secolului XII – începutul secolului XIII) ......................................................................................... 119La fin de la domination byzantine de Bas-Danube(la fin du XIIe siècle – le début du XIIIe siècle)

Mihai Florin HASANAspecte ale relațiilor matrimoniale dinastice munteano-maghiare din secolele XIV-XV ...................... 128Aspects of the Hungarian-Wallachian matrimonial relations of the fourteenth and fifteenth centuries

Ciprian FIREAPreoţi parohi şi artă în orașul Bistriţa la sfârşitul evului mediu .................................................................. 160Parish priests and the art in the town of Bistrița at the end of the Middle Ages

Ana DUMITRANPraporul de la Runcu Salvei .............................................................................................................................. 173The church flag from Runcu Salvei

Elisabeta SCURTUBiserici de lemn dispărute de pe Valea Rodnei .............................................................................................. 176Last Wooden Churches from Rodna Valley

Diana COVACIProfesionalizarea clerului greco-catolic român din Transilvaniaîn perioada modernă: abordări teoretice ......................................................................................................... 200La professionnalisation du clergé grec-catholique roumain de la Transylvaniedurant la période moderne – aspects théoriques

Dorin DOLOGALupta naţională din Transilvania în perioada 1867-1914 .............................................................................. 206La lutte nationale en Transylvanie du 1867 au 1914

Elena Elisabeta PLENICEANUModă și baluri în Bistrița sfârșitului de secol XIX și început de secol XX .................................................. 211Mode et bals à Bistriţa à la fin du XIXe siècle et au début du XXe siècle

Mircea Gelu BUTAAdrian ONOFREIU

Statuia poetului Andrei Mureșanu la Bistrița. Cronologie documentară .................................................. 225La statue du poète Andrei Mureşanu de Bistriţa. Une chronologie documentée

Adrian ONOFREIUContribuţii documentare privind situaţia judeţului Năsăudîn perioada interbelică. Anul 1932. ................................................................................................................... 239Contributions documentaires concernant la situation du département de Năsăuddans la période d’entre les guerres. L’an 1932.

Iosif UILĂCANJudețul Năsăud în anul 1946 ............................................................................................................................. 267Le département de Năsăud en 1946

7

Viorel RUSTragicul destin al saşilor din judeţul Bistriţa-Năsăudla sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi în anii comunismului ....................................................... 341Le destin tragique des saxons du département de Bistriţa-Năsăudà la fin de la Seconde Guerre Mondiale et pendant les années du communisme

Victor MAROLAComunităţile româneşti sud-dunărene ........................................................................................................... 354Romanian communitis southern Danubian

Petre DIN Transilvania în percepţia istoriografiei clujene contemporane. ................................................................... 370Transylvania in Cluj contemporary historiography perception

Recenzie .............................................................................................................................................................................. 376Thomas Fischer, Die Armee der Caesaren. Archaologie und Geschichte, Regensburg 2012 (N. Gudea)

31Revista Bistriței XXVII/2013, pp. 31-36

Marius ARDELEANU, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, e-mail: ardeleanumarius@yahoo.com.

Importuri în lumea dacică:despre o mărgea cu față umană descoperită la Mala Kopanya1

Marius ARDELEANU

Cuvinte cheie: mărgea, sticlă, daci, Mala Kopanya, bazinul Tisei Superioare.Keywords: bead, glass, dacians, Mala Kopanya, Upper Tisza Basin.

Cercetările arheologice desfășurate de peste 35 de ani la Mala Kopanya (Zakarpattia, Ucraina) au dezvelit unul dintre cele mai mari centre aparținând civilizației dacice clasice (sec. I a. Chr. – sec. I p. Chr.). Numeroasele informații acumulate în timpul acestor cercetări au permis evidențierea unor multiple aspecte referitoare la viața și activitățile cotidiene ale locuitorilor săi. Printre piesele descoperite în așezarea fortificată se remarcă o mărgea din sticlă, realizată în tehnica mozaic, cu reprezentare umană (Kotigoroško 1995, 101, fig. 50/22; Kotigoroško 2009, fig. 23).

Acest tip de mărgea (sau plachetă de mozaic), înșirată probabil în coliere, alături de alte mărgele, reprezintă, până acum, o descoperire unică în lumea dacică. Are o formă dreptunghiulară, colțurile rotunjite, cu dimensi-unile de 1,2 x 1,1 x 0,5 cm (Fig. 1/1). Se pare că o mică bucată din partea inferioară lipsește, fiind afectată de o ardere secundară. Pe un fond albastru este reprezentat un bust de femeie, având culoarea albă, înconjurat de un chenar negru. Având în vedere analogiile (Fig. 1/ 2-3), acest chenar reprezintă, fără îndoială, șuvițele de păr. La gât femeia poartă un șirag de mărgele negre alternând cu altele de culoare galbenă. Ochii privesc înainte, trăsăturile feței (ochii, nasul și sprâncenele) sunt redate cu linii subțiri, din pastă neagră, iar buzele sunt roșii. Deasupra capului pare a avea o cunună (sau poate un nimb) formată din aceeași nuanță de fond albastră, ca și restul plachetei, închisă însă de un chenar foarte subțire, de culoare roșie, având un mic oval, de culoare galbenă, plasat aproximativ în centru. Întreg ansamblu este închis de un alt chenar din pastă de sticlă de culoare roșie (cu o lățime de 1,5-1,7 mm). Mărgeaua are o gaură de prindere longitudinală2, situată puțin deasupra capului.

Sticla realizată în tehnica mozaic este un vechi meșteșug dezvoltat încet, pe parcursul a foarte multe generații (Harden 1969, 29). Cele mai vechi dovezi ale fabricării unor mozaicuri din sticlă provin din Egipt, din anii 1830 a. Chr. (Bezborodo 1969, 115). Tehnica a renăscut într-o formă mult mai sofisticată la Alexandria, în perioada ptolemeică (ultimele secole ante Christum natum) și a fost continuată mai târziu, tot în Egipt, în Fustat-ul islamic (Francis 1999, 4-7).

Perioada în care romanii au produs sticla se încadrează între anii 100 a. Chr. – 400 p. Chr., dar majoritatea spe-cialiștilor datează mărgelele romane cu față umană în intervalul cronologic cuprins între sec. I a. Chr. – sec. I p. Chr. (Liu 2008, 60; Alekseeva 1971, 178). Autorul englez Lois S. Dubin, într-o lucrare dedicată istoriei mărgelelor, afirma că Alexandria elenistică a fost în special un centru pentru producerea mărgelelor din sticlă, realizate în tehnica mozaicului, înaintea Imperiului Roman (Dubin 1989, 56). Centre de producție a acestui tip de sticlă s-au presupus a fi și în insulele Rhodos (Davidson-Weinberg 1971, 145), Orientul Mijlociu/Levant (Goldstein 1979, 40-

1 Acest studiu a fost realizat cu sprijinul unui grant oferit de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, CNCS-UE-FISCDI prin proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0158.

2 Există și alte tipuri de prindere a acestor mărgele/plachete din mozaic: la unele s-au păstrat inclusiv sârma (din bronz, cu capetele răsucite) cu care erau prinse aceste mărgele; altele nu aveau o gaură transversală sau longitudinală, ci un cadru din bronz, cu o buclă din sârmă pe post de agățătoare, utilizate ca și pandantive (Alekseeva 1971, 178).

32

41) sau orașul Roma (Grose 1983, 40). Probabil că producătorii vindeau diferite tipuri de bastoane din sticlă către meșteșugari, care, prin diferite metode, le transformau în mărgele. Caracterul comun pe o perioadă mai mare de timp, tematica utilizată, culoarea și tehnica folosită la confecționarea multora dintre mărgelele descoperite, com-binate cu restricționarea răspândirii tehnicii de producere a complicatelor bastoane din sticlă pot constitui factori care ne pemit să afirmăm că un număr limitat de ateliere produceau aceste bastoane din sticlă. Apoi acestea le distribuiau către un număr mare de meșteșugari de mărgele.

Începând cu secolul I p. Chr., au apărut câteva inovații în tehnologia sticlei, cum ar fi fabricarea unor cuptoa-re mai performante sau utilizarea tubului de suflat. Aceste influențe pozitive au cauzat cu siguranță creșterea producției de mărgele, meșteșugul fiind transformat într-o mare industrie la acea dată3. În acest secol a fost pro-dusă mai multă sticlă decât în perioada premergătoare de un mileniu și jumătate (Dubin 1998, 57)4. Pe parcursul perioadei când marea majoritate a mărgelelor cu față umană erau produse, arta în Egipt dispunea de o cultură elenistică amestecată cu teme egiptene. Bastoanele utilizate pentru confecționarea mărgelelor de tip mozaic cu-prindeau adesea imagini reprezentând pe Medusa sau Gorgona, dar imaginea putea fi combinată cu motive egiptene precum frunza de lotus sau ochi, cu distincte conotații egiptene (Liu 2008, 60).

Procesul de producție a mărgelelor cu mască umană implică mai multe etape în care componentele individu-ale trebuie create separat (Fig. 2/1-6) și apoi combinate într-o imagine finală (Fig. 2/7-8). Mărgelele din pastă de sticlă, realizate în tehnica mozaicului, sunt obținute prin fuziunea la cald a unor bucăți de sticlă, pentru a forma un tub cilindric cu modelul dorit. Acesta poate fi apoi întins, fără a fi distorsionat. Rezultatul este o tijă lungă, cu modelul respectiv (Fig. 2/8). Mici bucăți tăiate din acestă tijă devin mici unități folosite pentru decorație (Francis Jr. 2002, 94). Tuburile sunt fie lipite împreună pentru a forma o mărgea, fie adăugate individual pe suprafața mărgelei pentru a forma un model, simplu (mărgea cu „ochi”) sau mai complex (mărgea „cu mască umană”). Cercetătorul Robert Liu constată, pe baza exemplarelor descoperite fragmentar, că fața este construită dintr-un baston care cuprindea deja sprâncenele, ochii și nasul (Fig. 2/7), iar partea de jos și de sus a capului era confec-ționată separat (Liu 2008, 62). De asemenea este posibil ca partea centrală să fi fost asamblată din mai multe bastonașe din sticlă, în mai multe etape (Fig. 2).

Mărgelele romane incrustate cu față umană, au intrat în atenția specialiștilor destul de devreme, încă de la în-ceputul secolului XX (Beck 1928), fiind apoi publicate alte numeroase piese, urmând în general aceeași clasificare (Alekseeva 1975, 1-12; Stout 1986). S-a constatat faptul că există două categorii de mărgele din sticlă decorate în tehnica mozaicului: de formă sferică (cele mai numeroase) și sub forma unor plachete. În funcție de dispunerea decorului, ele au fost împărțite în două categorii principale: cele care au o singură reprezentare de figură/bust de femeie și cele decorate în trei registre. Cele din prima categorie au fost datate în epoca romană imperială tim-purie, pe când cel de-al doilea grup în epocă romană târzie (Stout 1993, 99-111; Stern, Schlick-Nolte 1994, 84-96). Mărgeaua cu mască umană de la Mala Kopanya, prin caracteristicile sale se integrează primei categorii. De altfel și cronologia sitului arheologic (sec. I a. Chr. – sec. I p. Chr.) îi confirmă această datare.

Pentru Barbaricum, astfel de mărgele sunt cunoscute în special în spațiul situat la nord de Marea Neagră, da-tate în general în sec. I a. Chr. – II p. Chr. (Alekseeva 1971, 178). Este interesant faptul că lipsesc în restul Europei barbare. În acest spațiu s-au descoperit mărgele decorate cu față umană, doar de tipul sferice. Într-o carte care vizează toate tipurile de mărgele din Europa continentală (spațiul dintre Rin, Dunărea Mijlocie și râul Daugava), cercetătoarea Magdalena Tempelmann-Maczyńska atribuie mărgelele sferice cu față umană grupei XXIII, tipu-rilor 369-371 (Tempelmann-Maczyńska 1985, 102, tab. 12, pl. 54). O mărgea asemănătoare, dreptunghiulară, cu laturile de 1,15 cm și grosimea de 0,5 cm, datată în sec. I p. Chr., ne este cunoscută din fosta colecție Strauss (A37) (Whitehouse 2003, 58-59, nr. 985), sau dintr-o altă colecție particulară (Fig. 1/2) (Dubin 1998, 60) ori de la Tanais (Fig. 1/3) (Alekseeva 1971, fig. 2/12). Desigur numărul lor, din colecții de stat sau private, este mult mai mare.

Datorită procesului de fabricație, fiecare tijă din sticlă, cu un anumit model, este unică. Unele detalii fine, diferențele de ornament și culoare se regăsesc la modele similare. Ca urmare putem presupune că unele au fost create în același atelier fiecărei piese fiindu-i atribuie o abordare artistică individuală5.

3 L. S. Dubin afirma că „...pe oriunde mergeau, romanii aduceau sticlă spre vânzare” (Dubin, 1998, 55).4 În perioada târzie romană, mărgelele produse în centrele europene au fost uneori de o calitate inferioară, pe când cele

produse în zona mediteraneeană și în Imperiul Bizantin au continuat să fie de o calitate superioară (Dubin 1998, 57).5 Într-un mormânt din piatră, desoperit în 1853, vis-à-vis de Colonia tătară din Kerch (Ucraina, anticul Pantikápaion), s-a

găsit un colier care conţine un set de plăci identice. Fără îndoială că acest colier a fost confecţionat în acelaşi atelier, unde, dintr-un baston de sticlă, au fost tăiate mai multe plăci/segmente (Alekseeva 1971, 183).

33

Deocamdată nu avem destule date arheologice să reconstituim o rută a distribuției acestor tipuri de mărgele din Egiptul Imperiului Roman spre așezarea dacică fortificată de la Mala Kopanya. Putem presupune un drum direct, prin Grecia, a unor comercianți. Însă numărul mare de astfel de mărgele descoperite la nord de Marea Neagră face posibilă presupunerea că ele au fost importate în mediul dacic din acest spațiu. Mărgeaua cu mască umană, importată din lumea romană, desoperită la Mala Kopanya reprezintă, alături de alte numeroase piese, o dovadă importantă pentru a demonstra existența unor relații comerciale ale dacilor cu statul roman, relații stabilite, după cum o dovedește și această piesă, mult înainte de cucerirea romană.

Imports in dacian world: about a human-face bead discovered at Mala Kopanya(Summary)

Archaeological research conducted over 35 years at Mala Kopanya (Zakarpattia, Ukraine) have uncovered one of the greatest centers belonging to the classical period of the Dacian civilization (Ist century BC - Ist century AD). Among the pieces found in the fortified settlement there is a mosaic plaque with a female representation, of glass, a unique discovery in the Dacian world.

It has a rectangular shape, with rounded corners, with the dimensions of 1.2 x 1.1 x 0.5 cm (Fig. 1/1). It seems that a small piece of the bottom part is missing, likely beeing affected by a secondary burning. On a blue backgro-und is the bust of a woman, made in white color, surrounded by a black thin border. In view of analogies (Fig. 1 / 2-3), this is no doubt, the strands of hair. At her neck the woman wearing a necklace made from black and yellow alternating beads. Eyes look forward, the facial features (eyes, nose and eyebrows) are shown with thin lines of black glass, and his lips are red. Overhead seems to have a coronet (or a halo) formed in the same shade of blue background, like the rest of the panel, enclosed by a very thin, red, border with a small yellow egg-shaped point, placed approximate in the center. The entire assembly is framed by a red glass paste (with a width of 1.5-1.7 mm). The plaque has a longitudinal mounting hole located just above the head.

The production of beads with human mask involves several stages in which the individual components must be created separately (Fig. 2/1-6) and then combined into a final image which can then be cut and added to a bead model (Fig. 2/7-8). The glass mosaic-beads are obtained by heat-fusion of different pieces of glass to form the patterns, in the form of a cylindrical tube in which appear the desired patterns. This can then be extended, reducing the pattern size along the length of the cylinder without being distorted. The result is a long rod with the model through it (Fig. 2/8). Small pieces cut from this rod can form small units that can be used for decora-tion. They are either glued together to form a bead or beads are added individual on a surface to form a simple pattern (bead with "eye") or more complex one ("human mask" bead). Researcher Robert Liu notes, based on fragmentary specimens discovered, that the face is constructed of a stick which already includes eyebrows, eyes and nose (Fig. 2/7), with the bottom and top of the head made separately. It is also possible that the central part to be assembled of several glass rods, in several steps (Fig. 2).

For the Barbaricum such beads are known especially in the north area of the Black Sea, generally dated in the Ist century BC – IInd century AD. So far we do not have enough archaeological data to reconstruct a path distribu-tion of these types of beads from the Roman Empire (Egypt) to Dacian fortified settlement from Mala Kopanya. We can assume a direct way through Greece, of traders. But the large number of such beads discovered north of the Black Sea makes it possible to assume that they were imported in the Dacian from this space. The glass plaque with human mask, imported from the Roman world, found at Mala Kopanya is, along with many other imported pieces, an important evidence to prove the existence of trade relations of Dacians with the Roman state, relationships established, as proved by this piece, long before the Roman conquest.

Bibliografie

Alekseeva 1971 E.M. Alekseeva, Miniatiurnaja mozaika v steklannych ukrasenjach I v. do n. e. — II v. n.e., în Sovetskaja Archeologia, 4, 1971, p. 178-185.

Alekseeva 1975 E.M. Alekseeva, Antichnye busy Severnogo Prichernomorya (Classical beads of the northern Black Sea area) 1, în Svod Arkheologicheskikh Istochnikov, 1975, 1-12.

Beck 1928 H. Beck, Classification and nomenclature of beads and pendants, în Archaeologia, 76, p. 1-76.Bezborodo 1969 M.A. Bezborodo, Khimiya i tekhnologiya drevnikh i srednevekovykh stekol, Minsk, 1969.Davidson-Weinberg 1971 G.R. Davidson-Weinberg, Glass Manufacture in Hellenistic Rhodes, în Archaiologikon Delti-

on, 4, 1971, p. 143-151.

34

Dubin 1998 L.S. Dubin, The History of Beads: From 30,000 B.C. to the Present, New York, 1998.Francis 1999 P. Francis, Middle Eastern glass beads: a new paradigm, în Margaretologist, 12/2, 1999,

3-11.Francis Jr. 2002 P. Francis Jr., Asia’s Maritime Bead Trade (300 B.C. to the Present), Honolulu, 2002.Grose 1983 D. F. Grose, The Formation of the Roman Glass Industry, în Archaeology, 36/4, 1983, p.

38-45.Goldstein 1979 S.M. Goldstein, Pre-Roman and Early Roman Glass in The Corning Museum of Glass,

Corning, 1979.Harden 1969 D.B. Harden, Some Aspects of Pre-Roman Mosaic Glass, în Annales du 4e Congrès des

Journées internationales de verre, Ravena-Veneția, 1967, 4, 1969, p. 24-39.Kotigoroško 1995 V. Kotigoroško, Ținuturile Tisei superioare in veacurile III i.e.n. – IV e.n. (perioadele Latène

și romană), Bucuresti, 1995.Kotigoroško 2009 V. Kotigoroško, Mala Kopanya-micromonografie, Satu Mare, 2009.Liu 2008 R.K. Liu, Roman Mosaic: Face Plaques and Beads, în Ornament, vol. 31/5, 2008, p. 60-74.Stern, Schlick-Nolte 1994 E.M. Stern, Birgit Schlick-Nolte, Early Glass of the ancient World 1600 BC - AD 50 Er-

nesto Wolf Collection, Ostfildern, 1994.Stout 1986 A.M. Stout, Mosaic glass face beads: their sinificance in northern Europe durin the later

Roman Empire (vol. 1 and II), Minneapolis, 1986.Stout 1993 A.M. Stout, An Investiation of Mosaic Glass Face Beads from Late Roman Period, în Anna-

les du 12e Congrès de l’Association Internationale pour l’Histoire du Verre, Vienna 1991, 12, 1993, 99-110.

Tempelmann-Maczyńska 1985 M. Tempelmann-Maczyńska, Die Perlen der römischen Kaiserzeit und der frühen Phase der Völkerwanderungszeit im mitteleuropäischen Barbaricum, Mainz am Rhein, 1985.

Whitehouse 2003 D. Whitehouse, Roman Glass in the Corning Museum (vol. III), New York, 2003.

35

Fig. 1: Mărgele realizate în tehnica mozaic, cu faţă umană, de la Mala Kopanya (1), Tanais (2) şi o colecţie particulară (3 – fără scară) (Mosaic human-face beads from Mala Kopanya –1, Tanais – 2 and a private collection) (1 – after Kotigoroško 2009, 2 – after Alekseeva 1971, 3 – after Dubin 1998 şi http://pirushki.com/Dubin/010.htm, accesed on 04.12.2013, without scale).

1.

2. 3.

36

Fig. 2: Etapele principale ale confecţionării mărgelelor cu mască umană (The main stages of manufacture of the human-mask beads) (after http:// www. solarflarecreations. com. au/Roman%20Face%20Beads.pdf).

1. 2. 3. 4.

5. 6. 7.

8.

9.