I CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Muzee 1 · 1986

Revista muzeelor şi monumentelor

apar 12 numere pe an : 10 - MUZEE (nr. 1 • 10) 2 - MONUMENTE ISTORICE

ŞI DE ARTĂ (nr. 1 • 2)

Redactor-ie i . dr. LUCIAN ROŞU

COLEGIU L DE REDACŢIE

,Ir l m,:r. 11 R0-::,1 · ,.~1 .. c1m-,..r (,:,ml,\ ._\11 .\l'lll .l· ,\S. "~1.,.1or .,.,1 adJ""'' L,.,, t ,Rl(,OIUCS( 1· ~laroa l .\l(JII 1,1,.-,,,~1u1a 1.,sn · ,Ir \l,,.,.a Ml"::0 ,\1 , H,.at••t:r. Rl·-.1:- \IH

Rl·D,\CTOIU 1,m 1:R1( :0RESC1· .. \1 :r.roa 1( , ;\,\"I, A 11ghd 1'.-\\' E I .. F li,-~h:!:r. Rl '~ l S ,\ R!', b,,cehal "IOC,\

l'n•1<•u1:11<,a ~•af,c.\ I' 1,·luu,.'I for,,..llu ~ll)Ll}(J\ EAst·

( ur«-hHa a-,~ura1.\ <.le"'' 110111 ,k ~.,,,.,. 1<11.\al I S I \ I ' \int"'pm><k,,,:,.,t., ,tat I"'""" ,rnp1,111ak Şt :ulm,n1>t ra, ~a pul~Ka\"l"' )

n.)1'1, 111 .1 I 1·, w,1 Jc /"""· p 1nur,\ d,, !COI~•·" l':r.1:,,1,• t'Ol 'J' l(T,\ ~ I\ '.:, 1· ,;1/d J , /11c,11 , p1c1ur.\ de lsh nu11· ~l od1k.\

n,~laq,a · I al,.:,. \ "1<1or..-, ,,. l~t . «~! Î I IOJ , ""~IUi I. llnc,ir~~" • telt'l<1u 'IIJ ◄,',(, ,, ,\,lnnm~ua\oa Întreprin,h•ro•a ,,,. '"" P<'"''" ""1"""""' 'i' adnn111,1r;, j><l · l~""l"lo r. ]~a!:r. S.. int<"u 111 I < ••l 1lUi , ~,, 1. IJncur,•,1, 1d.-for, P 60 10, ml<'llu r L~O,

1\ \.,u11an"''"'·I,• "<' I,,, la a drn111"1t,1\1<·

iî,):;;::}:,~:;~., -~;:. ':;::"';';.:i,u1/ : .. :~,,',' •

., ,ale ~ a,lnum,1rarc;i pnb\ica\"lnt ) c„nt M,1202 111 llc'RSI! hl ,,,la ~•Ch>t 1 l\uu,rrş" 1" La o l,<ult, po~ta!r ,an d,,,,,.,,.;,k• rrr-.\ Co-.1ul,111tuahona­

nl<'nt ( ,O "'"'"' '" •. )1111<-.: .. 'i' l "'"'K'''" :j,~i°~::~::;""' ,_,omt " ,ir a 11.'1 ") 1,.,

C11,•0111 ,1.,, ,ui,niUat~ "' po t al •ma p, .,, RO)ll 'RESFll.\T EI.IA " 1'<'C1t»n1 ""P" •t ·1mpor1 l'"'"~ I' O llo~ 1! 201 1cl,·~ IOr6 prsl" lluuu,.~H. Cal ~., G11 -

'"\"' • '" (,i (,6

J:-;TIU. l'TU:>.l)EREA l'OLIC.R,\l•IC,\ „ l :,.:FQIUIATI A" II UCL' RE ŞT I c 17H

I ,UiSj

--' Lei :!U

hJBOGĂŢIHEA TEZJ\ UHl1LUI G1NDI HII ŞI AC'flllN ll _~ RE\iOLUŢIO:VAR E, PEH~lA NEl\1ŢA A ACTl\ilTĂ'J'II TEOHETICE Ş I PHACTICE UESFĂŞUHATE UE P.C. H., IJE SECHETAB UL SĂ U f.ENEHA L, PHEŞEDll\"TEl,E

llEPUJH,lf:11 , TO\.AHĂŞUL Nlf'.01.AE CEAUŞESCU

- -------------- -- G Ii , T UJJOII ---

Î ;;c n~::~~~ut~\!~]:~ dg~·:;~~~~~ secrctar~gcneral al partidului, pre~cd intelc Republici i, pentru propăşirea ncîntrcrupU1 a patriei noastre pc culmile luminoase ale progresului şi c i\"ilizaţi ci , un loc de seamr1

îl ocupă crea ţ i a sa t eoretică şi practid, pusă în slujba făuririi sociaJismului ş i comunismulu i pc p.imîntul Homânici.

I deile sale, concepţiile sale teoretice izvorăsc dintr-o profundă stăpînirc a dialecticii revoluţionare, a marilor ade­văruri ale mat eria lismului dialectic şi

istoric, <lin descifrarea cu max imă perspi­cacitat e a cerinţelor obiect ive ale dcz­, ·olt ării sociale, din tr-o excepţiona lă re­ceptivita te fată de fenomenele ş i proble­mele noi pc care le poate conferi numai

Po rtret de Dan Cn,tian Po pc,cu

un contact direct, neîntrerupt cu reali­tăţi l e.

Congresul al IX-iea al partidului, pur­tind puternica amprentă a personalit ă ţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a însemnat un moment crucial în toate domeniile esenţiale ale vieţi i noastre politice,

nomice, sociale, spirituale. El .1 deter-111inat o rotitura r u prnfuruk semnificaţii ş i in activitat ea tl'Orl'lie1 a partidului. cotitură c1ractcriza t;i printr-o ahord ar,• originală a unei sfcr,· ample de prohlPnw de principială ÎilS.'mn;"datc. printr-o \·igu­roasr, manifestare a spiritului crea tor. potrin1ic dogmdor ~i .;:a hloatwl or, imo-1.,ilismului ş i osificirii .

Sint m1m croase domeniile în care dl'­mcrsu! ;jl\alitic ş i practic al co11duc,·1wrul11i partidului ş i s tatului marchea;,;;"1 comri­buţiî de c.xccpţional:"1 insemn;H;1t c pentru pr('lgramul dc;o;\·olti'i rii rconomice ~i ~oci.1 1<" a patriei noas1n„

i. 'n as tfel fk dom t niu , de o arz;"ttoare an ualitat e, cste definirea de c,itrc iova­răşu l N'icolae Cc;i u şe,;cu a conceptulu i de socktate socialist ;! multibt ern l dez­voltat:"1. deslu ş irea di;ikcticii pro1·cs11lui J c edificare a aces!('i:1

În concepţi ,1 ,-ccrdarnlui g:,'nt•r;, I .,I partidului. f;"ttirire:i .-;oc i c t i'iţii soci,di 'i lt' nmltilat cral der.l'o!t;ite rcprc;o;int f1 1111 pro­ces revoluţionar, dinamic, con1ple.x, ,dot ­cnprinz:"ttor. carnc1t:riz:i1 prin 1rn :PH'a de la ;icumuUri ca ntitath·c la schimhi'iri calit ati\·e în toate don1rniilt' dt> act ivi­tat e. fn acda;,i timp, acea st,i concl'pţi ,· reprezint:"1 şi o contribuţii' original:", l;t dezvoltarea gindirii mar.xi~\L', d1•sprc ra­portul general-particular în construcţia socia!i»t~. ac\iunea ş i corelaţ i a dintr,• obiectiv şi subicct i\·, rapor tul dintre legile generale ale dez\·oltr,rii socia le ş i legile specifice epocii contemporane.

Ca şi în toate dom eniile vieţ ii econo­mico-sociale şi. cu ath 111aî mult ţini1ul scama de rolul determinant al factorului economic în asigurarea progresului şi propăş irii ţării, în tcori;i şi practica eco­nomică se relcv:"1 cont ribuţii hotărîtoare ale secretarului general ;ii partidului .

Contribuţiile tovară~ului :\'icolae Ceauşescu in domeniul teoriei şi practici i economice vizează aspect e decisive refe­ritoare la folosirea lcgit:"1ji lor obiect i\·e în politica eco11on1ic:i , repartizarea op­timă a venitului n;iţional pentru dezvol­tare şi consum, direcţiile prioritare ale politicii de inves tiţii, promovarea şi asinii­larea progresului tehnic, utilizarea raţio­nală ş i pregătirea forţei de muncă, asigu-

rnrea conco111it ent :i a dina111ismului sus­ţinut şi a echilibru l11 i, n:;p;irti1,;ire;i for-1,: lor d(· produ~\ie pc teritoriu prin armo-1111.art·a criteriilor ecormmicc ş i ~ot: iale, u1ili1.an'a i'COnomicc"1 a n"<ursdor, impri-111.1rea unor ritmuri rapide ş i conceu trare;i a~upra lat urilor calitatÎ\'t' în vederea .i ting,·rii mwi dicknţt' inalh·. ca premiso.: .11.- î111regului progn•~ social, pnfcc( Îo­!l ,(rt';i ,-t rur t 11 rii economici na\ion;i lc şi rkz1·olt an·a comple:,;11 lui rconon1îc 11,1\io­nal in , ·oru l iţiil,· ;u !incirii int enkpendcnţ l'Î uni n ·h,!!c - prohl(•mc fundamentak ale fl'l'~lt ·ri1 r 11 ran: ~iut t:onfnrnt atc. i11 epoca noa»tr:1. in modali1 i'iJ i ~i la ni\'cluri clifrrilt', practi c, toat e prilc l11111ii . A fost. de ;iltfd, c· lahora\ii o s1ra tc;,:ie a da volt [t rii prii dl' larg[, cuprindere ~i darvizîn11e, în cadru ! c:i rcia indnstria­!izarl'a constituie fo ctornl dctermi11;ini ;ii marit,,r lransform.i ri economico-sociale.

i11 C(l1Jr('p\ia ~1•c r\:taru!ui genera l al partidului, 111 .iril,: ori~· nt.'iri \Ic po!i1i d indu~t ri aU ,1 11 urn1:1nt stabilirea unor raporturi corespunzătoare intre ramuril e produr;"1tuarc de 111ij!oace de producţ i e şi cele pro<luc;'i to;ire de bunuri d e cons11m, aţ ig 11 rnn',1 11n11i echilibru din;unic în1re indu,,trir ş i agric11]t11r.i, între aCl'S1ca şi cd L" bltc ramuri ale economici. prom o­\·are;i progresului tehnic in c~l mai deplin consens cu revoluţi ;i t chmco-şliin\ifică rnondi ;tlrt, c reş t erea rolului g indirii ş i ,crcetr,rii ~ tiinţificc proprii, d ezvolt area prioritar fL a ra111urilor mod erne d e vîrf, amp\;i rsarca industriei pc întreg teritoriul ţ:irii ş i dcz\·olt;irc;i îndus1rial:l a tuturor judeţelor şi l ocalităţil o r pentru soluţio­narea dec;1l ajelor între judeţe, dezvol­tarea bazei proprii de mat erii prime ş i energetice, utilizarea cu înal t;i cficienF1 a resurselor nalur;ilc, a combustibililor şi energici.

Cu o d eosebit:! pcrspic;icitatc, în \'Î1.i-11nea uniti'iţii dialectice dintre economic ş i politic, l onr:",ş ul Nicolae Ceauşescu a reconsiderai locul ş i rolul ;igriculturii, definind-o ca ramur;i de baz;i, hotări­to;ire în dezvoltarea economico-social.i a patriei noast re, a evidenţiat necesitat ea \· a l orifică rîi avantajelor agriculturii socia­liste, dind soluţii concrete unor problem e cardin;i]e ca re au frăminht vreme înde-

lungată gind irea economică agrar[l rom:"t­neasci *i a stimulat procesul transfor­mării economici ş i politicii agrare într-un autentic instrument de acţiune practic;"!, t.le yrcvi1..ionarc ş i inftiptu i_rc optim;1 a agncultuni socialiste. Contribuţia remar­cabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în domeniul teoriei şi practicii agrare vizează problcn1e decisive rcfcrit_oare la creşterea rolului ş i aportului agriculturii in edificarea noii orînduiri sociale. prin accelerarea procesului de dezvoltare inten­Si\·;1 , modern;\ a agriculturii, utilizarea raţionali'1 a resurselor naturale, mate­riale, umane şi financiare, promovarea şi generalizarea progresului tehnic, im­primarea unor ritmuri rapide şi concen­trarea asupra laturilor calitative în VIJ­

derea atingerii unei eficienţe înalte a întregii activităţi, la infiptuirea unei noi ş i profunde revoluţii. agrare.

l{caH1.arca unei 1101 revoluiii agrare -in concepţia originalr1 a tovar.1şuluî Nicolae Ceauşescu - , dcsfă şurindu-sc în condiţii economice şi sociale fundamental noi, presupune o marc profunzime ş i

Con,ta i,t, n 1'1\cscu, O"'agiu J'rcicdi,r/e/ui

vi1.ea1-,1 ckmentdc de :; lructură. şi latu­rile calitative ale întregii act ivităţi ~ri­colc.

În mod firesc, un loc priorit ar în gîn ­dirca social -politică novatoare, origînalr1 a tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii ocupă problemele referitoare la locul, rolul ~şi funcţiile partidului in societate, la căile de înfr1ptuirc a misiunii istorice pe care şi-a asumat-o - edificarea socialismului ş i comunismului pe p;imîntul României. În concepţia secretarului general al Par tidului Comunis t Rom;°1n se re!iefeaz;ă id,.:ea de cscnt i ală însemnătate potrivit căreia, pc mr1sura amplificării sarcinilor, înaintării pe drumu l socialismului, rolul conducător al partidului, răspunderile sale cresc în amploare şi profunzime.

Legitimitatea istorică a rolului condu­cător în societate al Partidului Comunist Român, continuator al celor mai bune tradiţii de lup1r1 ale poporului pentru eli­berarea socială şi naţională, rezidă în faptu l că a acţ ionat şi acţioneazj ca expo­nent fidel a! intereselor fundamentale ale clasei muncitoare, ale întreii;ului popor,

Consacrarea partidului nos tru ci forţă conduc'itoarc a societ,"1 \ii soci:1lis tc rom:1-neşti nu este dedu] llllt'i dorinţe ~ubi­cct in•, ci însu~i r.:zultatul de,wolt:1rii istorice.

O alt .i idee fundarn entalt1 Jcz\"olt.11;·1 de tovar:işul ;\icolac Ceauşescu, cu un pu­ternic conţinut teoret ic şi practic, c~1e aceea, potridt c:trcia, partidul conduce nu in numele, ci imprcun;i nt cla~a mu11citoarc, cu întrq;ul popor. Ac.:st aclc,·ăr incont estalJil pune l'U prq;nan\;\ în lumină fap111l ei1 p.1rtidul a dcvtmit, în etapa actuală, for{a dinamiz;1to;1rc a realitfiţilor democrat icc in societate, o forţfl de. i11fh1cntare ideo!ogic;·1 şi politicii, de reahz.ire a con~en~ului naţional, a unit,"iţii şi coeziunii moral-politice a po­porului pentru î11f."1ptuirc,i obil-ctivclor su­preme.

Pornind dc la tcz;1 socialismului ~ti in­ţi~ic cu privire la f:1urirl·a de către poporul ehbcrat de exploatare a propriei istorii, to\·arăşu l ~icolae Ceauşescu a manifestat şi manifcst,i permanent o preocupare ck'O­sebi tă pentru crearea unui larg cadru organizatoric de participare nemijlocirn

\ ·11>1,1,, \J,1, ;,,lr,cu l',c,1,1d, lwru

a tuturor oamenilor muncii - f;irfl deo­sebire d ,• naţionalitate - la cond ucere,, într(·g ii acti\'i t :'1 \i l·conom icc şi sociale. Ca urmare Jirectf1 a iniţiatî1·clor tovar:"i ­_,u !ui Xicolae CcauŞl'SCU, ini!iati,·e care se inscriu drept o contributic d e o in:i.ltă ,·aloare teoretic,'[ şi pra ~l ic:t în tetaurul gindirii politice contemporane, au fost creatc organele autoconducerii muncito­l'l·~ti în uui t ă\ile economice, precum şi forumurilc na\io:nle a le o'.lmcnilor muncii, ţ;Jr:inimîi. org,rnismc ct· li"trge~c conside­rabil cadrul clc p.trticipare directă a oame­nilor muncii hi ~ulu\ionarea problcrnclor economice, ~ocia le ş i politice, la stabilirea liniilor de dez\'oltarc a Rom,lnici socia­liste.

ldcilc g,·ni ,1k ale secretarului general al partidului cu pril'ire la exerc it area puterii de c:itre popor şi pentru popor î ş i găsesc o reflectare adecvată şi în for­mularea unei concepţii originale cu pri­vire la rolul, fun ctii le şi sarcini i~ statului socialist. a c:"iror intărirc continuă sfi ~c impunf1 cu for\fl de imperati\' în condi­ţii l e înaint,irii spre comunism, adaptin­du-se ln fiecare moment !a cerinţ ele so-

dale printr-un control permanent şi efica­ce al oamenilor muncii asupra apara­tului Ue stat.

De o mare im1~rtanţ;l t eoretică şi prac­tidi pentru configurarea caracterului pu­terii politice socialiste sînt şi precizările lo\"ar.işului Nicolae Ceau~cscu cu privire la raportul dialectic dintre Partidul Comunist Romi111 şi s tatul socialist Statul, organele sale supreme legislative ş i -:xecutî1·c, aratr1 tovarăşul Kico!ac Ceauşescu , reprezintă puterea supremă în societatea noasfrr1 soci al is tă. Legile ţării şi deciziile organelor de stat sînt obligatorii pentru totî cetriţcnii prii.

Rohil conducător al partidului in socie­tat ea noastr;, nu inlocuieşte organele de

s ta t, nu diminuează ~i nu poate să dimi­nue.-:c sub nici o fonn;1 răspunderea orga­nelor de s ta t în faţa legilor ş i a poporului. Este o concluzie care decurge din carac­terul unitar, global al democraţiei noastre socialist e care are un singur iz\"or, \"Oinţa rcvoluţîonar:"1 a intrq; ului popor.

O contribuţie original;i.. dt cc,1 mai marc însemnătate, au adus partidul nostru, preşedintele Nicolae Ceauşescu , !a îmbo­găţirea şi dezvoltarea. de pc poziţii cont em porane, a concepţiei marxiste asu­pra naţiunii şi asupra rolului ei istoric.

Pornind de la experienţa ţării noastre, secretarul general al partidului a subli­ni;1t că profund ele procese re,·oluţionar_e care au al'ut loc în anii socialismul111. in s.iş i lichidarea împ[1rţirii sodct;iţii în cla­se antagoniste, formarea soc ietă ţii socia­liste bazat;i pe clase prietene, animate de atclcaşi teluri şi int erese, dezvoltarea nnitar.i a forţelor de producţ ie. a ştiinţei, învăţ:lmintului şi culturii. a unei con­cepţii noi despre lume şi \"iaţă au sch im­bat fund amental caracterul naţiunii. As­tăzi, naţiun ea noastră a dobîndit carac­teristici superioare, dezvoltindu-se pe o treapt;i mai inalt ;"1 în procesul făuririi societ:'iţii socialiste multilateral dezvol­tat e ş i inaintt1rii spre comunism. Există

t,:llsabeta Dorobăţ.

1"1f/ ~11 • de lucr"

toate tc1nciurilc ~ după cu m arată tova­răşul Nicolae Ceauşescu - să se spun;"1 că ş i în societatea comunist::\, căpăti nd. fireşte, noi caracteristici şi însuş iri, na­ţiunea va cont inua să existe ca un factor important al colaborririi ş i păcii inter­naţionale.

Opera tovarăşului \'icolac Ceauşescu fundam cn teaz[1 ş i o altă t eză importanti"i conform căreia rezolvarea problemei na­ţionale in România, făurirea cgalit;"1ţii depline reprczintfl o l'ictoric de seam,i a socialismului, o victorie cu care, pc

bună dreptate, partidul no~tru s.: rnin­dreştc.

În acest spirit, pornind de la n:,dit.1-ţilc concret-istorice ale \i'1rii 110;1 strl'. de la faptul că pe teritoriul lfomtmit'L - ~t:i.t naţional unitar - s- au aşezat. in de­cursul is torici, şi cetăţeni de ;1lten,1ţiona­lit ăţi, ci'1 în cadrul con\'ieţu irii comune s-a ajuns la o in1rep[1 trundere şi in\l'lc­gcre reciprocii, crcind fundam en tul eco­nomic social, înscriind in Constituţie ~i în legile ţării garantarea fermă a q;;1li­tăţii llcplinc in drepturi a 1ut11ror ceti'1-ţcnilor patriei, a~igurind in sis temul demo­cratismului nQ!it ru sociali~, reprezen­tarea corespunzătoare a 11,1ţio11;1lit ăţ ilor conlocuitoare la toate ni\'clurilc, ince­pind cu forurile au toconducerii mmwito­rcşti şi pin;'1 la toat e trept ele puterii, P artidul Comunist Rom/1 11 ;, creat toale condiţiile pentru rczol\·arca problcnwi naţionale în l~ omt111ia.

Un loc 1lcoscLi t î11 opera korcti1·::l a secretarului general ;il p:1 r tidului nostru , preşedintel e Hom:lnid socialis te, tova­răşul Nicolae Ce;rnşescu , ii ocupă problc-

~:~1l~/~'i~~ ~\Wca~~-:: :;~~•;u~\~:'.-~:t11!~! dirt.-c ţiilor princip;ile şi ale modalităţilor formării şi <leivoltării are:, tt-i conştiinţ e. în \'cdcrea trans.fonnr1rii ci într-o forţ;i motrice a progrrsului social în rondiţii l c socialismului .

în accastr1 viziune cli;ili'Ctiră, opcr,1 teoretic:", a to\'arăşului Nicolae Ceauşescu se ocupă pc l.1 rg <le prczcnt;trt.\1 lq.; it:1-ţilor care s tau la Laza fonuării şi dezvol­tării conştiin!d socialiste, insistind a!>u­pra rolului condur:itor a l partidului inJ intregul proces de formare şi dcz\·oltare a conştiinţei socialis te. ,1 lupt d dintre nou şi Vt.'Ch i iu pbnul con~tiin) ei socia ­liste, pc necesitat ea rc:i.liz;irii unei noi calităJi în procesul de cduca\ic socia li ~tă, al formării omului nou, adincirea ~piri: tului revoluţionar în toat c comparti111en­tclc vieţii sociale c;i cerinţ;1 a progresului mai rnpid al socicti'l\ii noas1re socialis te.

R cfl cctînd în pcrrnanenţ;i nc\csit:"l\ilc <l cz\·olt ări i social-economice, a!e accclc-

ţf~ii r:i;:~l~i~ti j~~~:i~l:ll1;t~~~('~~II~~~~: ti\"dor propu~c în conditiilc actualei rc\·o-

~ '.~~~l;i~-1::c~-::: ;;; !1\;;~t'. 'C:l( •:•t~:~:;~\ I ,f i~~~i• :'.•

~1;i\i!~1;~,;::~::.~.::r;1; t:;~f 10.i:i·~:!( i:/,~:;~l~ll"l~~:gic~; ::el.~!~~~~;.!f l~li;::i:fi\\~ ~~a:~~f i/,~~i'/ttr'.~~~~~~-,:ii::;t:1~;~:fj'. profc:,ion;i/c ş i de rar.1d.-r ;de omului llOU.

Rolul ac li\' al COll!?I Îin\l·i ~i.dbt c, in an»amblu l ci, este :v.t enţ ;1t puternic ­dup;·1 Cl_1m_ arat ,i p~l~intclc ţări! ~I

de patnot1smul sooahs t care dc \"me o

l fj~:l~~:l~~~~~~t~~]"~i\1!~1i:t, ,fi~~\:\'.;1~\~:;:~ nou .

IJinami:,mul şi reJli,nnd 1){J li1icii <'X­tcrnc a partidului -\'i statului no~tru sint indisolubil legate de impresionanta co11 -tril,uţic teoretică ş i practică ;1 1ov:1răşu l ui Nicolae ( cauşC'scu. H·crctar 1-cncral al Partidului (ornuni!>I Uom:"m, preşcdin!d c lkp11l.,licii Sociali ste ffon1;1nia, ca re prin gin<lirca ş i actiurn:a sa politică rc\'oJu. \ionar:"! crc;1to;irc, pf1truns:"1 de îna lt ă r.ispund<' rc fap <le dcsllncle poporu lui rom:rn , ak tuturor popoarelor. a claboral în mod magi!> tral s trat egia panicip:i rii

1'",cubc Uc d ailvi. 1'1: ,1,i ,/., '"""

active a ţării noastre la fl'Zolvarca co1n­p!exclor probleme cc confrunt i'I omcnire,1, la lupt a pentru pace şi securitate, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte. În acest spiri t , pc primul plan :il activităţii externe a partidului şi sta­tului nostru se situca1,ă ck7,l'o!tarea con­tinu{t a relaţii lor <le prietenie şi colal>o­rarc cu toate statele socialiste, întărirea unit;'tţii şi solidarităţii lor în lupta pentru socialism. pace ş i securitate. În accla,\>i ti mp, România dczvoltl rela ţii multila­terale cu ţ;irile în curs de dezl'olt arc, cu ţările nealiniate, conlucrarea strînsă cu acestea, precum ş i cu celelalte sta te ale lumii, fi'iră dt..>osebire de orinduirc socia l ă.

Gindir..:a novatoare, revoluţionar;'\ a tovarăşului ~-icolae Ceauşescu şi-a găsit o put ernică expresie în soluţionarea. în interesul popoarelor, a nmneroase pro­bleme cardinale care preocup;\ omenirea. Astfel, România a militat şi milit ează cu stăruînF• pentru securitate şi cola­borare în Europa şi în lume, pentru dreptul fiecărei naţiuni de a-şi hotăr î de-sine-s tiit ,Hor destinele, înipotriva poli­ticii imperialiste de forţă ş i dictat, pentru eliberarea tuturor popoarelor care se mai află sub dominaţia colonialismului şi

llL"<JColoHiali,mului, pcn t rn s tingere,l fo­,·ardor de conflicte şi iucordare din lume ş i rezolvarea pC' calc poli t ic{,, paşnicâ, a tuturor problemelor !itigioa"L dintre "talc. Sint bine cunoscut e în înt reaga lum e iniţiati\·clc 11.om:"mici, ;ik prqrclintdui s.'i u, pentru lichidarea sul.1-tkzvolt ări i ~i crc:1rea und noi ordini ,economice mondi;tle. pentru creşterea rolului OrganizaJici :,.';1 \i unilor L.:nitc şi ak alt or organisme in \· iaţa i11t ema! Îo­n;1l.i, peutru participarea, in condiJii de deplin i'1 ega litate. a tut uror statelor -indL-o~cbi a celor mijlocii şi mici - la SO·

lu\ionarea problemelor co111 cm1>0ro111c, pentru ff111rirca unei lumi mai Lune ţÎ m :i i drepte pc pl;wcta 11oa„1ră.

Pornind de la conn·pţia c:, f:,11rire,1 1111cî lumi f:'iră anne şi riizlio;1ie e,,\C o misiune btoricfl a socialismului, o înalt;-t indatorire a comuniştilor. o cerin\{t a tuturor popoarelor , in repdate rîu(luri secretarul general al partidului nostrn ;1 subliniat dl pacea nu se rea lizează <le la sine s:i u prin dcd,1r:i!i i ~i e11dnt..: fru­moase, ci redarn:"t acţiu ni practice, con­crete, în primul ri11<l, în r\·;dir.are:1 d..:zar­mi'irii, problem :i cheie a contempor,u1ci­tăţii, hotărîtoare pcntru dr..<.tîm;k om e­nirii .. ·\ ccast:i conrcp\ Îe se 1raduce într-o vie activitate de„faJiurat;'t pentru reali­zarea unei cotilllri hot ăritc în acest domeniu ş i trecerea l.t adoptarea unor 1nâsuri cfccti1·e, reale <le dezangajare mi­lita rfl şi dezarmare, ,,u\Juncontrolcficacc.

Una <lin constantele gind irii şi acţiuni i tovarăşu lui Nicolae Ceauşescu cstcc;onsa ­cratr1 intr1Tirii unităţii şi coeziunii miş­drii comuniste ş i muncitoreş ti , depă­şirii divergenţelor care mai e.-:ist:i între uncie partide, promovrnii normelor noi de relaţii, bazate pc deplina eg:ilit ale, pc respectul ferm al ficc[Huia de a-şi elabora in mod creator. dc - sin e-str1tător st rategia ş i tactica r cl'oluţionară. cores­punzf1tor condiţiilor în care îşi desf[1-şoar{1 activitatea.

Înf.'.iptuirea obiectivelor însc ri~e în accastfl operă, ş i care şi-au g[1sit o str;i­lucit.'\ incununare în documentele Con­gresului al Xlll-lea a l P .C. R , \'a marca rid icarea României pc o treaptă nouă a progresului şi civilizajici contemporane.

III muzee. colectii. expozitii

1RZEl'I . tE IU .\ll l:1 1 ~I :-iTll:I .EI

C ~~li~ia ~~i~loc~1~\~ \:\~ i

1:;: ·r t E~~;:·~işc~.1i:~~~1-,

prim 1· ict' pr l'şcd inte al gu1·crn11!ui, p~c­şcdintdc Consiliului \";i\ional pentru ::,itim­pşi Tchnolo;,:ic,:'-luzc 1l[ era 1nkii şi Sticlei, deschis pentru dzitatori i11 august !985.

;;~;ia j~;-: :::;1:::'.~~•;::1~\;"1 :::\/0i ll (:~:~';:I\,:~'. d pune în 1·:i loare un ~1rt1n~c hi filon al ci1·ilizaţid carp;1to-danul,i1;nl' - aria lu­tului şi a st idd - rnmoar{t lk frnmo„ cuprinzînd un nc„eeat izl'or documentar.

IJcmonstra\ia tc·11iatico-t·xpo1,iţio11al:, ilu~t ratft de un scko .';'i 1·ariat patrimoniul apartinind între~ului tl·ritoriu rom;Î.nc„c, pc o 1wrioadă de mai bine 1lc ~a,,_c mii 1k ani, la l:aTl' "c adaug;1 cre,tţ1i ale m..irilor civifo:a\Îi _ i!iconjurfitoare inte: gr;1te organic, pnlcJuic~\c vizitaturnlu~ din ţaril .;:i de peste hotare lectura 11nm letopise ţ de aur, ktopi,,~·\ul geniului crc;1-tor a! unui „1r:1n:chi ~i pururi tîn;"11 popor, capabil s.01 d:1rufa„c:1 nt:pierÎLoare v;1lori ar,ei univer„alc şi ,,;1 rcccp\ionczc l;1 ritl<lu -i, cu pa„iune ~i „p\rit critic, mesaj ele patrimoniului 1nondi;il

în cele cinci„prezl're incJpcri, itb11111înd 900 n1p, au fo„t concentrate pc~tc 2000 lucrilri de profil, pro1·cnitc din fo11dul :\ luzcului de Art;l al ltS. Rom;lnia ~i al altor in s tituţii muzeale, care au r,is­puns cu prornptill~dine la sprijînire;i acestei acţmni de mt crcs naţional. I 11

ce prin:şte cre.i ţia conk111pora11."i, c;1 a fo~I a~igurat;"1 de fahrîci! e de profil diu între,1g;1 ţar;"1. Calitatea şi \'aloarca patri­moniului este in deplin:"1 concord anţ."i t:ll arhit<'ctur,1 dt1dirii din C1l('a \ 'it:torid 107. COlhtruit[1 intre anii 18.B- 1835

l ' cnt r11 ;1 pn·zcnt;1 sis ten1a t ic şi ,0111-

parati\" acca~t."i dc·z\·olt;LI\' ;irtistid, mu­Zl'UI a consacra t spat îul dC' la part,;r nriw111ului cer.unicii ~i ~ti tki ;11J1ohto11v, iar pc cd de la etaj 1-a dc~ti11;1t t: rca\ici nri1:111:1k, curopcm.• ~;ni nord-americane­importate în dl'cur~ul \·remii la noi îu \ar:1.

T cmati,·.i, ilu~1r,tl;"1 !a p;1 r!Pr (Ic boga-1ul patrimoni11 muh·Îs tic autohtou, per­mite 11n11Jrirca unor procese des(;işuratc pl' fondul multimiknarL•i l'Olltinuit:'t\i, ;1t:,ka ale 1wrm;1nc11tului 1Ji,1kl!,: din1re tradi\Î L' ~i :.pirit no\·ator, dintre afla popul.1r.l şi cca culLl.

l ntn:xluctrca in de1non!,lra!Îa L'Xpozî­ţiona l :1 cunoaştl' c.~ccp\ionala !, \r;i lucir<J ,t ddlizaţki neoliuce carpato-tlun;"1rcnL', q;a!:"1 pnn i111prc„ionantde „a !e rL·a l1z;l.ri ni ahl' focare !,\r:11·,'.Ch i d,• ci1· ilizaţ1c timpurie, c,1 .\l csopotami;i, Egipt, CrC' ta.

l11 jurul anului 6000 i. c. 11., rr1 s:'i z\•_a accast;i CÎ\"lliza\ic in t-.:lit ;i, praducind t i ­par<! de \"ia\:l şi inddetnicirc care contu­rau cdu l;1 morfologic;! de cont intiitatc economică, socială şi cultural."i - lunwa satu lui

Clă<lirt'.I ~h„e ului Ce ramicii şi Sticlei

Hind pe rind, omul locurilor noas tre a ri"1spuns comandamentelor vitale ale exist enţei şi şi-a exprima t totodati"t sensi­bilitate.; creatoare graţie unor clemente de arhitcctur;'1 ş i mai ales prin ceramicii - adevf1rat univers de soluţii tehnice şi artistice, de imagini int<:rprdativ..: ale naturii înconjurătoare, ale rosturilor omului - vie\uind ca parte integrantă a naturii.

Datori tă acestui fapt, arheologii desci­frează sensurile form elor şi semnelor decorative şi urmăresc, prin intermediul artei lutului, interferenţele in t re diferi­tele grupuri umane. fiecare din ele fiind purt [1 tor ii unor adevărat e culturi, aşa cum sint dem.1m ite, de altfel, în trata­tele de specia li tate. Pămîntu\ românesc a adiposti t în

epoca noolitid, intre anii 6000- 2000 i.e.n., rezultatele unor interesante sin­teze între culturile materiale din diferite zone - Criş, Boian, H amangia, Gumcl­niţa, Cucuteni-Ariuid, Tunlaş- VinCa.

Devenirea cultural-istoricl a populaţi­ilor neoli t ice, ajungerea lor la maturi­t.1tea artistid - excepţional test de in­geniozitate şi talent - se afl:1 înscrise în registrul ceramic, la indici orientativi cum sini compoziţia pastei, sistemul ş i limbajul plast ic de form e şi ornamente, ci rcu laţia în spaţiu şi timp a ek:men tclor ceramice caracteristice.

Varietatea formelor utilitare, de la strecurătoare la uriaşele chiupuri de pro­vizii, plastica idolilor zoomorfi şi antro­pomorfi prezintă nemijlocit orizontul eco-

nomic, importanţa magică acordată înde­let nicirilor - de la domeniul pastoral !a cel edilitar - rural primiti\·.

Expoziţia sublîniaz;'1, )nd din neolitic, inaugurart•a amplului dialog de o parte şi de alta a Carpaţilor, intima leg!1tură între luate ţinuturile spaţiului carpato-d11n~1-rcan, dczvoltînd profiluri economice şi culturale unice.

Dimensiunile unei vechi ş i rafinat e civi­lizaţii sînt redate şi prin plast ica micro­statuară , reprczentat[t de veritabile capo­dopere. dintre care reţin atcn\ia llora cucuteniană, simbol în lut al unui s tră­H'Chi dans intrai în patrimoniul de aur al J>OJX>rului romftn - d escoperitii la Bereş ti , pc meleaguri gălăţene, Altarul cu idoli dela Ghclăcşti-Ncamţ, Căpriorul de la Răcătrin - Bacă u, toate aparţinînd culturii Cucntcni.

Lor li se a<laug:l figurile antropomorfe şi zoomorfe gumclniţene din Cî111pia :llunteană, înrudit e prin forţa expresivi­Uiţii arti~tice cu .1ltele similare din Ana­tolia şi Mesopotamia.

La rîndul lor, vasele evidenţiază geniul inventiv al cresci'1torilor de vit e sed en­tari. care au cunoscut recolt e bogate, cum o clo1·1.-deş t e vasul de provizii ele la Ghcl{1eşti- :,./ eamţ, dotat cu un rafinat decor pictat.

Este vorba aşadar de un adevărat ates­tat al stabil i tăţii economice, condiţie primordială a unei C?ntinuităţi de viaţ :i perpetuată pin:. în zilele noastre .

Alte indeletniciri, tfdmăcite în li111-bajul i11terpret{1r ii artistice, işi g:\ ~esc expresia în prezen ţ a unei game_ va.nate de vase - de la cele duble, numit e bino­cluri, pînă la elegantele su porturi ele reci­piente - toate înnobilat e cu _decoruri pic­tate Licrom, tricrom sau inciza te, mtrat e la vremea respectivi în circuitu! m edi te­ranean de valori

P rocesele tehnobgice dovedesc c1 neo­liticul carpato-dun :irean a frtcut, prin p er­fecţionarea permanent;[ a Cllptoruhu de ars oale, a past ei şi a culorilor, o autenticf1 şcoală pentru experienţa ceramic:. în general , îmbog.'iţită cu invet!tarea pre­coce a roţii olarului cu lnvîrt1re înce.ită .

Suita este completată de c reaţiil e ar­tistice a le epocii bronzului, din mile-

I',., d,- p,w,z ii. ,kscop,c nt 1.-. \, hdd~'\! - jndc\ul ,, c~ m\. \" !""-"

'"tnt, <'P,:,,.~ 11 ~o hd, ;,. \'o,,uk ,,., 1111 1,uUlt· I\"_ i ·, .. ,i. l' \ ><><- ,l l, 1<,nwlu, , u ,l1tOT'1

,\l o111n,ou, nu k , ., .,) li ••~·" ·

:;~, •1:~ ' ' 1' ţ~· ; :'il1 ,t .~,'.'""1<""'• ""I•·· niul I[ î. c.n. ]!L"r iu,H),'i cupriuzind l' tnogt'll<"Z ,t 1r;n;u.gd i, .:i, g,·nn,1\oart: ., poporului gL" \o-dacic ş i ,l d dliz,qid sale unitare <Ic mai tirziu.

Orchcstrn \ia <l l' form e ~t deforuri, d l '

past[1 şi culoan •. va riază de la ccnu~ii lc amforele ş i ceş ti de tip :', Jon k oru, Cl~

torţi supraînăl(at e, la urnel e ş i idolii cu lturii Gîrla .\l are.

Interesant e forme ceramice ~e intil­nc~c şi in culturile \'crbicioara, I.lina sau Ot o111ani. ultima d intre acestea fiind prczcntat .:i in expoziţie prin două su-

;;t·~:::;:t~\~\ u:1l1i1 ~·~~s~~::·~ ;~~il;)fr~\::~l ;t

d,.!Cor dar mai aks prin marile ~a le <limcn­siuni, cu c ;1re se \ "Of ascm[rn a cofd e din h-11111 de niai tin:iu.

Lim bajul orn:unental duminant in epoca bronzului, re.i lizat prin incizii um plut e adesea cu pasu albă, este ex trem de variat, incepînd cu :.impie puncte sau linii şi s fi rşind cu repeta rea rit n1ic:l a unor combinaţii de semne. unde dintre clc pcq>etuindu-~e pină în zi lele noastre, în portul popular.

\'/111.,,1,i , I up 11/ darie, tkscop,-rită la C illorn~ "~~!•, co rnnn,1 Vcrneş", 1u,lr•ţul 11 .,,;1.,. , s.•wld,• I I - ! i.~-".

în ceea cc priveşt e epoca d acid, piesele lucrat e la mîn ;-l ori la roat:I­elegant c oale, ulcioare, fruc tiere, urn e cu toqi zoomorfe - i11 dialog cn influ­enţele rn Ct lit eraneene ori nord-pontice, s tau al:Hnri de borcane şi că ţui, investit e în decursul veacurilor ca embleme ale ctnosnlui daco-getic.

În mulţimea de forme i?.,·orit e din fan tezia creatoare a înaintaşilor noşt r i se singularizează, prin tr:i săl u ri\c tipice. distincţia formei, fru ctiera de la Blidaru - Transi!vanîa - sec. I î. c. n., apar( i­nînd epocii lui Burebis ta. apogeu politic ş i cultural al lumii dacice.

Plastica staluarft este ilustrată prin diferite reprezen t ări womorfe, împunîn­<lu-se, prin valoarea unicf1 , Lupul din secolele III - II î.c. n. descoperit la Cir­l omăncşti-Budlu în contextul unui ate­lier, învestit cu atributele reprezent a ti,·e ale unei mari şi viguroase arte ajunse la maturitate.

Întreaga 7.estre dacică este implicată, cu toate elementele sale ereditare, în etnogeneza poporului rondn, avînd ca punct de plecare simbioza daco-roman ;"1 . Acest proces este foart e bine surprins în registrul ceramic şi urmririt, \reaptf1 cu treaptă, de la însuş irea celor mai rafi-

nate producţ ii romane prelucrate pe teri to­riul daco-roman ( tiparele şi bolul terra sigilata secolele 11 - 111 e.n .1 descoperit e în comuna i\lidsasa - Sibiu ). pină la transfonnarea tradiţionalului borcan d aci(· in ccr;, mica veche rom;"tncascf1 a secoldor V- X II , încadrat :'i în rnlt11rilc Chilia. lpoteşt i-Cîn<le~ti şi [)ridu

Apariţia marilor s tate feudale rom:1 -ncşti, in secolul al Xl\'-k;,, act d<" <l l'plină maturitat e politic.:i a societ:"1\ii de alunei, încun11nea7..i afirmarea poporu­lui nostru în stal-estu ! Europei m cche­\'a le, fapt care pe plan ;,rtîstic îşi gă,;eştc expre~ia ncmijlocit ;"1 în ceram icii, pur­tind ş i amprente bi1.antinc dar i1n punîn­tlu -ş i, în pri111ul rînd, specifi711l nord­d11nărea11. O do\"l:desc splendakl c for­furii ornamentate cu sma l ţ uri colorate sau sgrafit a tc, descoperi te la Zimnicea (~cco\11! al XIV-iea), DinogP(ia {secolu l

CaM<l,Cuq,k t10n1,ie~I• V"~h,i. s.,col ul a l X\' ka (?)

Xf), Tîrgovişte (secolele XV - XVI), Tirgşor (secolul al XV-iea) sau ulcioarele muşatinc, din pasrn neagră , ca cel atit de tipic dc lacetatea l11i Roman-i\luşat, <li,n o­raşu l Roman (s fîrşi lul veacului al Xl V-lea).

Acestui orizon t de creaţie î se adaugă alil de originala cer:1.mică de construcţii,

r~,. lln i:, ~fa r,• secolul al .'\\'I 1-1,•a

fala curţi l or domneşti ş i a altor edificii urbane - cah le mat e ori s r11;llţ11it e cu simboluri heraldice. personaje ş i atribute vestimentare. Toate atest;\ fastul cava­leresc, viul caracter al schirnh11rilor eco­nomice ş i culturale, într-un cuvint. în scri­erea plenar;\ a p;hnintului ,\[uşatînilo1, Basarabi !or ori Corvincştilor, în ros turile depline ale continentului nostru din ,·ea­curi!c XJ\' - X\'11.

Ele c0nfigurcad1 o ackdrat.i h.1rt;"1 a dezvolt:"1rii culturale unitare rondneş ti, pc drumuri care lcagil \'oi cw,dalclc r eşe­dinţ e de la Curtea de Argeş . Tîrgov i ş t c, Sucea,·a, Putna ori Bucureş ti. de atitea alt e focare, ca cele de la \ 'as.lui, Tîrgu Neam\ . pină dincolo de munţi, la lli s triţa ori Baia :\lare a s trăV(:chiului :\laramurcş.

De la sa la gcne~.dor ~i 11\ arilor coordo­nat e a le continuit :"t \ii , care se opreş t e cronologic în sct·olnl al X\' l[-lea, la fec11nd ;1 perioad[1 marca t:l de \'remurilc lui :\ l atei Basarab, Vasile L11pu ş i Şerban Cantacuzino, epuizind impresionantul fond ereditar antic ş i mcdic\·al. procesul trece pragul \·eacului al XV III-iea în marca sa devenire mod ernă, în1plinind conturul unei creatii atît de unitare romilncş ti,

in ediţia sa brinco\·cncasc:l. afirmat :i cn putere în toate domeniil e artis tice, mai cu sca m:"t în cel arhitcrtonic ş i, implicit dccorati\· .

Acesta este şi roquJ diferitelor ex po­nat e, printre care menţionăm pc cele pro\·cnind de la curţile domneş ti din Bucureşti.

Ceramica, pc m:"tsură cc-şi fr,urq te lim­hajul propriu modern, \'italizcaz[1 crea­ţia populară a secolului al XIX-iea ş i a primelor dt•ccnii ale secolului al XX-iea, ronkrindu-i continuitat e ş i nobleţ e

De asemenea, se înrcgis1rea;,;i'1, pc lin ia marilor tradiţii. moşteniri muşat inc -în creaţia \·estitului centru de la .\largi­nca-Sucea\'a, brinco\·cneşti - influcn\ind pînf1 ln ;,;ileie noastre ceramica de la Obog_a şi Ho~czu - cneziale. pc p;lmîntul nordic al \:"mi, la \ "alea l zc1, \'ama. Rt1-d{1uti şi în mult e alt e cen t re româncş 1Î . Aici, în limbajul sclipitor al smalţurilor ori tu !bur :",tor de elegan t al sgrafitul11 i, se contopesc rafinatele contribuţii şi ino\·aţii locale cu \'cehi moşteniri bizan­tine, totul \'Orbind de farm ecul lutului înnobilat de geniul artistic.

Concomi1cnt cu fruc tificarea marilor tr adiţii. ceramica dovedeşt e scnsihilit ;1 tt•. rl'ccpţionind influenţe ex terne, aşa cum o dcmonstrca1,"t in decursul secolului a! X \'I 1-lca, producţia de habane. ini\ial de origi ne ceht,. 111\ crlor fiind modificat :i crea tor prin contactele cu arta loc-al ă, aşa cum o ateq:"i piesele prezentat e în muzeu. pro\·eniie din zona \ ' in\ul ck Jos - llunedoara .

Consemn:im de asemenea produsele de faian\:"1 din sc1·olu! a l XIX-iea de la fabridlc din lfat i~ .. Cluj, :-iibiu. Braşm·. care au an11 o acti\'itate dl'sllll ,Ic hoga t:"1 şi n:cunoscutt1, Rcspt-c ti\'l'l e [ucr{1ri poart:"t semnele carac teris t ice fi e­c.trci întreprinderi: smal\ stanifc-r sau negru , (il'coruri pic ta te ori traforat e.

I.a confluen\a dintre producţia popu­lar:"1 ş i cca manufacturicr-indu strial:"1 S<· afirm;] , la începutul \"eacului nostru, activit at ea şcolii de la Tîrgu Jiu (1 905), in stituţie cu profil didactic ş i artistic, ca re izbut eş t e s;"t pună în circul a ţi e vechi modele ori decoruri împrumutat e de la alt e genuri artistice româneş t i. Un pas înaint e este f;ic ut, în perioada intcrbdic:1,

Va i , executat de :'llontcsr l'lâo• . Ohoga, la .-\>11ga, l9J.1 - 19J9 X.\'. · lca

de atelierele Troiţa - Bucureşti, polarizind în jurul lor artişti plastici cu preocupi't ri complexe ca Nora Steriadi, Camil Ressu, Germaine Vasilescu ş i alţii, ale căror lu­crări au dus faima ceram icii noastre pînă dincolo de hotare, făcind cunoscut.1 experienţa rom.lncasd de valorificare a filonului folcloric. ...

Expresie a intenselor schimburi eco­nomice şi culturale stabilite intre lumea

Că111 , ~iaiari•le ,l in Tra 11S' ·,ar,1,1, r,colnl "I .\'.\' 111-lea

Ulcior. CoroUt! , l !argh11a, se­<:olul :-..\'.

traco-gctic:1 ş i ci\'ilizaţiilc medi teraneene, sticlăria descoperit;; pc teritoriul carpato­dunrHcan este . rcprezentatft prin perle din past:"t de s t1clft folosite de purtătorii culturilor bronzului (mileniul Il i. c. n.), aşa cu~ o atesti'1 descoperirile de la Dobrocmo-Sălaj şi Pecica- Arad sau MOnt eoru- Buzi'1u z

Ulterior, între!; teritoriul geto-dacic din epoca fi erului şi perioada lui Burobista este presărat cu descoperiri similare, î_nce­pînd cu cele de la Cioclovina-Hunedoara

1·,,, III 1,,111,1. ~1 .ui;• ,i l';,, j .. ,1,-1 .. 1 S u,, ... , .•. ....,,olul ,,

ş i B."11:mca jude\ul Hil1nr ~i sfir~ind cn t l' rit ori1k tra11 <,C;1rpatirw. Ca no11t:it c <le i1wcnt :ir apar ~i br:iprile prnvrnind 1li11 ncrropnk rdtin· !;o i cc1:q1 dacic~• .

l)cQ<.('bit d t· imporl ant c si ut m;irgclclc d aco--gt·ticc. romhoidalc. tlin »licl:i colo­r,1t i'1 , aparţinincl S('COlclor \' I V î.c. n„ pro,·enind <lin 11ccropola d e l:i S1rohotîn. locul Ponoa re, cormma Dîng,·ni (j udeţul Botoşani ) . alcstind şi r k unei,• wchi prcferin!e.

ln ex punere ~c <.i ng11l.1riua,::i, prin ,·aloare l"' l c tică ş i documcntar.i , m:1r­gclele antropomorfe în form:1 de ma-:c:1 dublă, dcscopr rit c în cetatea ge10-d ac1c,i de la Buneşti - i)e:i lul Bobului - \ 'a"lui. din secolele ) \ ' - l i î.c. 11 . sau cele tubu­lare din accea~i localit:ite, toat e consti­tuind <lo,·:i<la unor int ense schimburi economice cu bar.inul medit eranean\

ln ceea cc pril'CŞ ! e fol osirea s ticlei transparente. debutul şi afirmarea pro­ducţie i b:"i ş tinaşc in scopuri utilitare ;,înt intim !egale de asimilarea ~i extin­derea prclucr:irii s ticlei prin suflare, ino­\'ajie realizată de meşt e rii clin Alexandri:i Egiptului şi exti11sr1 ln a doua jum!Uatc a secolului l i.e. n. la nord de Dunăre.

Într-ade\'ăr, exemplarele de sticlă an­tică descoperite in numeroase aşc1.ări dacice de pc întreg teritoriul ţării. cu m ar fi cele de la Răcătău, Poiana. Barboşi ( \Joldo\'a). Tinosu, Piscul Cri'1sani, Po­peşti Zimnicea (Muntenia ), Gddi~l ca ,1uncclului. Costeşti, Piatra Roşie Că ­pîlnia (Tran<:ih·ania) ori BorOOa şi Pecica ( (rişa11a), presupun, dincolo de aclivi-1a1 ca de import. şi existenţ a unei cr<'a ţii locale.

Faptul e,-, t l' confir111al şi de ln·i pie<:c <:e111mfica1i,·e descoperite la Gr,ich ştc:1 ) luncclului - Sarmi1.cget11s.1 d:icic.i apar\inind secolului I e.n . E~lc \'Orha de un tub din fier pentru s11flat s ticla !;-ide doi bulgări de stid.i topit .I , clemente ce rte ale unei activii.iţi loc:ik•.

Sticla transparcnt.i reali,a1 ii încă din \'rt•mca ,·ediilor cent re de produqic dl· pro1·enicnp greac,i, afL, tc 1w 1c1·i1oriul patriei noastre ( ll i,-, tria, Calla1i<:, Tomis), cunoaşte mai 1îr1.iu, inecplnd CIi seeol11 ! 111 II- iea c.n., în procesul rorn:mi,.r1rii, o !arg;i r.lspîn~li_rc utilitar[t şi in noile a~e1.;iri ale Danci romane: Sam1i1.egetu-.a rom'l.n:i (Ulpia l raiana 1\ 11,i: u,t a) . Ka1H,C,t, l'otai,~a . ,-\ pult1111 etc.

.\ ccas t{1 produrţic lk s tiel:1 se rr ·co­mand:1 prin di\'cr„il ,1t ca forml'101· ş i cali­tatea ex['("uţiei. aşa cum o don ~ e,c nu­meroa<:clc rl'C' Îpiente scoa se la în•.1 L"t în urma ccrcc 1 ărilor arheologice. incepin,I cu clcm<'nte de \'CSel,i - farfuri i. boluri , pahare, butelii - şi s fîrşind cu ddicatc exemplare farmaceutice -';' i cosnwticc 11ng11entarii. guttu~uri .

Tiparul d e piatrt1 aflat în C'x punr re, folosit pentru prducrarca s ticlei. dtsco­perit la Apulum (Alba Iulia ). tlatind din secolul al I 1-lca e. n .. ci t ş i două cuptoare de ars cu numeroase clement e de sl icHi descoperite la l,;lpia T r.1iana Augusta (Sanni1.egetusa romană) ,din aCN'aŞ i pe­rioadă, do\'cdesc o dată mai mult c :icis­ten(a unor centre de pro<lucţie local;1 încorporate in profilul cco110111ic şi spiri­tual al lumii daco-romane. (ln afara cup­toarelor s-au giisit mari c;rntil;l\i de scur­geri de ma teria.J vitros. bulg.1ri de sticlă, buei1\i de cerani ic:1 irnpregnat e cu d e­mente de siiclă. ) ·1

!',,, r,m,., ,omfr/ , ,\ •,r•g. ><·~•>lui :,..:,.. ( sticlă)

Continuindu-şi cx istC'nta cinică şi poli­tic;\ dup."t retragerea administratici im­perialt:' , daco-romanii şi urmaşii lor românii au păstrat ş i 1lezvoltat ,·ccl1ile tradiţii ale civ ilizaţiei nm:lit erancenc. Romănii folosesc s ticla decorativă şi

uti litar;i aşa cum o donxksc frumoasele pahare din secolele IV - Vil găsite pc teritoriul patriei noastre. fn e.'l:punerc se află un pahar aparţinînd culturii Sintana de ;\ I ureş din S('CO!ul al IV-iea e.n., descoperit în satul Ceir, comuna Todereni, judeţu l Botoşani, din st iclă incoloră, transparentă, cu tk-cor geome­tric, contemporan cu cel din Muzeul de Is torie din Sucea\'a, din aceeaşi cultură materialr1 şi din acelaşi secol, descoperit la ;\!oara - Suceava.'

Orizontul se îmbogăţeşte cu diferite podoabe - perle, bri'1ţflri, pandanti,·c -din stidi'1 şi pastă de sticlă de la Mon­teoru-Buzr1u sau Bratei (secolul al \I i-lea), iar altele provenit e de la cetăţ il e prtst ratc de Imperiul Bizantin pc litoralul dun;i­rean şi pontic (secolele IX:-XLII ) de la Dinogeţia, Capidava, Păcmul lui Soare.

Producţia autohtonfl de sticlr1 şi vehi­cularea celei bizan1ine atest;'\ in cgal;i măsură, şi în acest domeniu de acli\'Î-

talc, atit cont inuilatC'a elementului băş­t inaş, păstrător şi urmaş nemijlocit ;ii

ci vilizaţiei romane, cit ş i rolul deosebit jucat de sp~ţi.ul c.a~pato-dunr,rean în promovarea cn·1lizaţ1e1 bizantine la po­poarele din nordul şi estul Europei. După întemeierea celor trei s tat e ron1f1 -

neşti, în secolul al X I V-lea, r.roduc1ia de sticlă se realizeazf1 în condiţiile asimi­H'irii creatoare, pe fondul practicilor lo­cale, a diferitelor innucnţe vmitc din apusul şi răsăritul Europei.

De o parte şi de alta a Carpaţi l or. se den·oltă, cu debuturi atestate documen­tar încă din secolul al XI V-lea. o întreagă reţea de glăjării (cuptoare ţ;'lrăneşti de pădure pentru ars s ticla). menite s ă satisfacă cerinţele societăţ ii mockrne în mediile rurale şi citadine,

Folosirea sticlei pentru geallluri a fost solicit ată de arhitectura diferitelor edi­ficii laice ori de cult. Astfel ca este sem­nalată şi de c5trc că l ătorii s trf1inil;1 reşe­dinţele domneşti d e la Tîrgovişt c,ff Su­ceava, I aşi. Bucureş t i ori alte centre -

~uj~~~~~r t'ţ/,~:~~- 85~{~~· ~~~w~~I~ sa fie folosit,i atit sub form ă de podoabe cit şi sub formft de obiecte utilitare.

ln muzeu stau mi'inurie mr1rgclele din secolul al XVII-iea, descoperite la 1X1-bica-Transilvania. precum şi c.'ini, pahare, un sovirvan (obiect pentru tras vinul din butoaie) din secolele X\' lll şi XIX , provenite din glăjării l e de la Cirţişoara. Porumbacul de Sus. Bixad. Pădurea :,/eagră. Ele. au fost realizate prin suflare şi uneori pnn presare din sticla transpa­rentă, colorată sau opalină, uncie cu decor incorporat la cald.

lntr-un fi resc proces al co11ti11uit:iţii. in timp ce citeva dintre acest e glăjării îşi încetează activitatea, iau fiinţă în secolul al X \' 111-lea intreprinderi indus­triale, care satis făceau necesitf1ţile uzuale ş i estetice.

Este cazul să amintim ele fabricilc de la Bcliu - Bihor (1727). M îrlău- Moldova (1786), Tirgov i şte (1791), Tomeşti (1820) Pădurea Neagră (1817?), Azuga, (1880), ~a~a~iJ: adaug:"1 o seric de alte fabri ci

Odată cu folosirea gazului metan ca surs~l de combustibil, în perioada inter-

belîc:'\ , ap:1r şi se U,•7,1 •0.h ă intreprinderi cu capacitat e de prodt~rţll' crescută, rca li­iînd m:1rfuri cota1c ş1 pc piaţa intcrna-ţionalr1.

în 1937. Romfrnîa dispunea <k 37 de fabrici diversificate ca producţi e, cele mai important e fiind la :\ ! cdi aş, B~ia i\l arc, Turda, Bucu reş ti. Craiont, Tnnişoara, Oradea.

Artiş t ii sticlari <lin lfom[111ia au parti­cipat la dezvoltarea crea)ici moderne europene, aşa cum a ff1cut -o de pild{1 Henri ;\lont esy care a lucrat la Azuga interesant e pic~c executat e din st iclă în s traturi 8. . ..

comori, de noi valente cultural-educative şi ştiinţifice.

În acest scop. ctitorul Romf1nici ron­temporane, to\'arăşul :-;i<:0lac Ceauşescu, a iniţiat Festivalul naţional „Cintare;1 Jfom;"mi ei", cadru generos şi s timulativ de afirmare a geniului creator rom f1 ncsc în domeniul ştiinţific, tehnic ş i artistic ş i tot odati'1 larga scenă de confruntare rnloric.''i dintre tradi\îc şi ino·,"a \ic, cre­aţie rnlt:"1 şi crea ţie popular:'\.

În sala a treb, sînt prci enlate roadele acestui proces spiritual, în creaţia ccra-111icf1 popula r:1 şi artizanalr1. Exponatele pun în e\'i,k1.1\:"1 contopirc:i unor mile­nare moştcnin în retorta 111carnlesccnt:'1 a unor tip:i rc cu noi mesaje şi sol u ţii

int crpreta ti\'c, conform noi lor ritmuri de viaţ :1 , noilor aspiraţii caracteristi ce omului nou.

l' rt'l,cntarea pc zone etnogr:ificc, gru­pind to;i te judcţdc prii, dincolo tic 110-

,·ada de netiig[1duit a noii st r:-.Jnciri rn ca re se imhrac;"1 str;ihuna ,·oc:iţ i c :i mo­

J et1rii lutului. ne aj11t :i s:'\ d ,•scifr[1m

Mari le mutaţii petrecute în ultin1cle dou:'1 decenii, care au schimbat radica l destinele istorice ale poporului rom,in, au ridicai, cum era şi firesc, problema major:'1 a unei spiritual ităţi noi, păstr.1-toarc sclcctivr1 a fondului tradiţional de 1·,.5 duarnt,,,, l'crb- Bn,.,.,, seco!nl XX (siicll valori şi totodatri generatoare de noi in s 1raturi)

semnificaţiile majore ale unei creaţii la care participă vechile centre tradiţionale, revitalizate sistematic în contextul poli­ticii culturale, consacratele familii de olari purtînd din tată în fiu flacăra ne­stinsă a inspiraţiei , alături de prezenţe noi pe harta ţării.

Revigorarea vechilor centre de pro­aucţie, a întregii .creaţii ceramice în general, este o demonstraţie evidentă a faptu lui că spiritualitatea socialistă ştie să valorifice în mod critic şi dinamic zes­trea trecutului, că atentul sprijin acordat

permanent meşterilor populari, s timu­larea lor pc diferite că i, recheamă la viaţrt ceea ce cu siguranţrl va cunoaşte şi în viitor noi şi inedit e forme de afir­mare; o confirmă creaţiile expuse apar­ţinind numeroaselor centre (menţ ionăm: l\larginea, Rădă u !i , Pctreş ti , Curtea de Argeş, Horezu, Oboga, Biniş, Vadul Crişului etc.).

Regăsim, uneori distincte, alteori con­topite în noi forme, străchinile, ulcioa­rele şi oalele aparţinînd străvechiuh1i nostru inventar ceramic.

Reîntîlnim în noi ipos\a;,;c incînt."1toafl•, microplastică a S1at uetclor antropomorfe şi womorfe, dcs: imînd nemijloci t dm cele neolitice ori traco-getice, pc care îns[1 omul cont emporan Ic-a in1·estit cu alte rosturi funcţionale sau decorath·c, multe dintre ele jucînd rolul de instru­mente muzicale {flucrici sau ocarine).

Impet uoasa dc;,;1·oltare industrial:l di11 ultimele dou:'t decenii. în donu:nîul .<;ticlci şi ceramicii, a dus la polarizarea unor grupuri de artişti şi cercet ă tori în jurul centrelor de la Cluj-N"apoca, Alba Iul ia, Curtea de Argeş, Dorohoi, :-. ! ediaş. Turda. Avrig, Poiana Codrului, To1~1eşti, Buzău, Tg. Jiu, Pftdnrea Neagră, B1striţy: Sighi­şoara, Baia i\lare, în care 1111\iatîva individuali se contopeşte în producţia colcctiv;1.

Se nasc noi tehnologii şi sint însuşit e actului creator noi materii prime şi for­mule, i;,;vorite din laboratoarele de cer­cetare. Arta dict c:.i ză ştii nţei legile fru ­mosului, iar şt iinţa , la rîndul ci. oferii artei noi mijloace de expresie.

Cu această lu111 e a 11oului, flwml expo­ziţ iona l ne conduce la una din cde mai frumoase şi generoase înci"ipcri ale nrn­zeului, unde sticla şi cristalu l romfinesc i şi etalca7.f1 fine\ ea cali tfi\ii. într-un ade­vărat spectacol de lumini, forme ele­gant e, decoruri. ~!olive \'l'Chi sau a!td c noi născocite t:i!măcesc aspira\iilc com­plexe ale omului cont emporan - de la candelabre, l:"impi de ma s[t, sfeşnice. ori

Chm:,, •ccoldc XI 'IL •XlX (p,.q,·l:.11)

h:n,al,, ,. l u.u ni•.• , ,;;o lul C'- 1'\ (f.i1a,q ă)

l'm f unr , Fac n,a , l1nl•a. wcolul '\' I (fa ,,,,q:i)

servicii de o hogatri gam:"L utili tar:"!, pinii !a obiecte cu scop pur decorativ, ,·ase, platouri ş i figurine, toat e ,·orbesc de poten\ialu] de crc;1(ic al artei irnl­ustrialc româneşti .

Fabricile de profil a11 rcali;,;at pas1e din cristal şi s ticl:l de cca 111ai bt111 :"1 caliiatc, pcrmi\înd crea torilor să le modeleze în cele mai elegant e ş i dil'crse forme şi s:1 le înnobileze cu cele mai fine şi origi­nale decoruri. Artişt ii s ticlari au apelat la formule ş i metode cît mai dil'crsc, incc­pind cu obţinerea obiec tului din paste simple, transparente sa u colorat e, ck--

sig nul jucîml însa rolul prîmurclial. sau clin suprapuneri ele straturi de paste colorate, pină la cele mai diferite tehnologii rk ob\incrc a decorului ~ prin atac chimic, şlefuire, faţ etare, presare.

Se remarca, prin ckganţa şi frumuseţea formelor şi sim!ul decorativ, creaţia cen­trelor de la .\lcdia ş, Bistriţa, Turda, Doro­hoi, Avrig. l~ s„nţia l este faptul că artiş tii fiecă1 ei fabri ci în parte se str;'tduicsc şi izbuttsc sa -i asig ure personalitat e şi ori­zonturi proprii de dczyoltare. apdî11cl sckdi\· la diferite surse de inspiraţie , care climin.'1 critic ed cctismele supar.itoarc ori împrumuturile mecanice de la vechi stiluri .j' Î procedee.

În acest sens, se descifrează uncie nuanţe s tilistice care amintesc de Arta 1900, la sticlăria în s traturi de la Perla Buzău sau Bistrita ori se fac sir.1\ite ecouri indcpărtat e ale reminiscenţelor baroce sau rococo. în forma decorului unor picşc [1icra1 e din cristal de la Vitro­mctan ~l cd iaş. Toate aceste afinităţi ne dezy;-.Juie nu lipsa de fantezi e ci aspiraţia unor :irtişti de bunf1 cultură profcsiona\ ;"1, cil' integrare a unei crea\ii originale în orizontul clasic ele cx perienţ;l pla~ticf1, adaptat, rotrivit mentalităţii şi cerin­ţelor, vremu rilor noastre.

În ultimele două sfdi de la parter. demonstraţia tematico-expoziţională con­stituie un tot unitar, în care se prezintă,

ir,., p, .. r,,, fla,. Gir,on, Italia, M.-Co!ul XVIII

pe aceleaşi criterii strict selective, cele mai reprezentative lucrări din porţelan de la întreprinderile din Cluj-Napoca, Alba Iulia. Curtea de Argeş şi Dorohoi şi lucrări din faianţă de la Sighişoara şi Baia .\ lare.

l 'a, de / mman, , /ll o11,1 i,,r,, ha1t1a, ,nul"I XVIII (faianţ.1)

Aliniindu-se cxi1,e11\dor purjdanului europea n din \'remurile noastre. porţ e­lanul românesc se e \'id cn ţ iaz:i. prin spiri­tul modern, dinamic, ca adaptare la noile funqionalit{1ţi, prin su rse <Ic inspi­raţi e, forme ş i n1ci ode de innobil are a pastei.

Folosind experienţa ro111{111easr,"i şi re,1 mondial:l, se c1·it ;1 cckctismul , manieris­mul, abordarea unor teme facile, clesucte. lă acelaşi t imp, ca \i t;"1ţilc dcrorati\·e ale porţelanului sint puse în valoare cu aj u­torul cobaltului şi al altor pig menţi. al emailurilor colorate, aurului aşt ernut prin intern1<.'Cliu! picturii şi al unor procl·dee industriale. Un Joc aparte în creaţia de profil îl ocupă \'asele clccorati ve cu scene din viaţa contemporană, cu motive zoo­morfe ~i \'egctak. lim baj ul decorativ. fiind paginat cu bunul gust ş i simJul mă­surii specifice artei româneşt i .

Im presioneazr, la rindul lor prin diver­sit ate serviciile de masă. de cea i ori cafea, caracterizat e prin valenţele func­ţionale şi estet ice, adoptarea îndrăzneaţă a unor forme şi linii ale ceramicii tradi-

22

ţ i onalc şi un <koscbit s imt l'Stctic in ak-

1,;cy~1 p~t,: it"itgm ~:~:~~:A: or;~1 111 (•;:~s~~i:; fig11rî11cle c u personaj e, unde dintre d e cu put ernice tent e folc lorice. Orizontul tematic este întregi t de gingaşe combi­naţii flora k. dispuse în i,;hirlande ori buclwte autonome, sau aplic.1 te pc dife­rit e obiecte - r ;,m e de oglinzi sa u \'ase <kcora1h·,·. Fa ia 11ţ,1, prduind uncie trn­di\ii ;de producţi e i de profi l din secolul al XIX -lca, dar m ,1i ;iks va lorificînd o \ '\'Che cxpericn(:i ;1 artei \ul ulu i S tră\·ccl1i, mcdic\·al ş. i popu lar, ninoaştc o deosebit;"i <kzvolt are Ia nivd11l n·ntrdor industriale d e la Sighi,\'oara ,l'i Baia .\l are. Demn d e semna lat e~ te spiritul 1101·.itor ;1firmat atît in domeniu l tehnolog ic ;I[ noilor pa ste. ci t ,l'i în pron·~u l promovării unor form e ckg;:i nt c , mockn1e, in~crise in orizontul dc~ignului ro111cmpora11. în ca re utilul su hordonc.11.:\ cu succes crit eriile cs te­tin·. Cu acc~te considcrajii. lrgatc d e

l'/at,111, l}..-Jf1 , 0!:.11,b ...-wlu l '-YIIJ (fa•a 111~)

!iniile de !)l'h!)l-Ctivă, :tjun;.:em la una cli n cdc mai important e ş i difici le funqii muzdsti<- r - pro,pcctarca viitorului ş i -desig ur, in 1i111p, muzeul î ş i \·a imbo­gă \i secţia de s ti clr1 românească, adău­

gind noi exponat e cu caracteristici pc care Ic surprîndern doar în germene, la exemplarele cont emporane.

Faianţa, po1(clanul şi ~ticla de· peste hotare, prezentate la etaj, alcr1tuiesc, împreună cu arta rom[mcasd1 de la par­ter, un larg orizont tematic al dezvol­tării artelor decorative de profil, al dia­logului dintre specificul naţional ş i ori­zontul mondial de \'aiori ,

Suita ex ponatelor este dcschisrl de pro­ducţia de faia nţă islamică din Turcia ş i Iran, unnatii de porţelanul şi faianţa

din China şi J aponia - vetre ale civili­zaţiei care au influenţat plenar destinele artei ceramice mondiale.

l'rcluirnl creator marile tradiţii ale .'llesopotamici ş i Iranului preis!amic -cc-şi trag i;,;\'oarclc tocmai de la lum ea asiro-babilonîană, faianţa persanii ş i turc;! atinge apogeul creaţiei în secolele XVI ­XVII şi XV III , conturînd o adevăratii

pcrioad:'1 de aur. Ea se impun.:, ,·alorifi­cînd filonul acestor st rălucite tradi!îi. ;1 ti t în domeniul decoraţiilor arhitectonice interioare şi exterioare. cit şi in cel al o l ăriei, cu funcţii utilitare ş i ornamentale Pc de altă parte, alte aporturi au venit să îmbogăţească orizonturile de inspi­raţi e, să le confere noi valenţe estet ice.

Eslc vorba de cuceririle mongole care odată cu ,·cacul al Xiii-lea ext ind influ­enţa artei chineze şi asupra acestei zone, manifesta t ă prin tehnica bob de orez, norii Q, ornamente florale alhastrul pc fond alb. Uncie din aceste calităţi este­tice, asimilate în decursul vremii, sint ilustrate in muzeu prin \'asele de formă bulbarr1 pentru p:'1strarea seului de oaie, cu un decor pictat sub glazură , în culoare închisă pe fond alb sau albastru peruzea, toate provenind din centrel e Hamadan şi Kaşan din secolele XV III şi XIX

Lor li se adaugft o plac;i ornamcntal~t tipidt pentru arta iraniană reprczentînd o scenă de vînf1toare, in care capacitatea de stilizare se îmbină cu ,·iguroase accente naturalist e.

La rindul său, spaţiul anatolian, aflat la confluenţa dintre tradiţiile orientale, amintite mai sus, şi cele bizantine, îşi

face simţită prezenţa prin plăci decora­tive şi ,·ase aparţînind centrelor de la Jsnic şi J{utal1ia din secolele XV !![ şi

XIX. China s-a impus pc plan mondial cu

contribuţii decisive în ceea cc priveşte procedeele tdmicc, varietatea formelor şi c.1 patrie a porţelanului ca intrii în vre­mea ultimei dinastii Qing (16H - l911) într-o pcrioadft de marc înflorire a pro­ducţiei de profil. Centrul care se con­sacră, păstrindn-ş î pînă în zilele noastre calitatea de c,1pitală a porţ elanului chi­nezesc, este Jinodczhcn, unde funcţio­

nează cuptoare vestit e ş i sint perpetuate tehnologiile tr;1diţionale de marc com­plexitat e. Mcnţion1'un printre acestea smal­ţuri l e sticloase de bun:"1 calitate realizate într-o gam:1 cromatică variat1'1 în nuanţe de roşu, galhcn ş i verde. Piesele expuse - farfurii, platouri, vase, boluri, datlnd din secolele X\'lll - X IX,au ornam ente bogate, incluzînd motive vtgctalc, sim­boluri, clemente de in spiraţie li terară, cc pun in valoare cu ş tiinţă ş i rafinament formel e.

În permanent dialog cultural cu China, J aponia este reprczcnlatrt prin piese din faianţă şi porţelan, realizate în impor­tantele centre de la Salsuma şi !mari, încadrate cronologic la sfîrşitul perioadei Edo {lf-15 - t8n) şi în plin1'1 perioadă

~J ciji (1868 - 1912). Lucrările expuse se disting prin calitatea execuţiei şi luxuri­anţa moli\"elor decorative. Vasele pentru flori, s tatuile, vasul pentru ars miro­denii, farfuriil e realizat e în faianţă de Satsuma precum şi cele dou(l piese din porţelan de !mari, pictat e şi aurite, ex­puse liber, oferă o imagine grăitoare

pentru nivelul înalt pc care l-a atins producţia ceramică in Japonia secolului al XlX - lca.

Arta de a acoperi p:"tmîntul ars, poros, cu un strat impermeabil şi opac, dato-

rit:'1 cositorului din componenţa sa. a fost introdusr1 in Europa în secolul al X I \ ·-lca, din lum ea islamicii a maurilor africani ş i iberici

l ' nu\ din centrele europene unde a fost prOOus;\ cu Yirtuozitat c este Faenza, care i-a ş i dat acestul gen ceramic numde de faianţ;"i , sub c;irc t·slc cunoscut pină in zikl c noastre.

Ea s- a de1,volta1 in toa te ţ:'iril e Europei, e:-:poziţia \'a lorifidnd in trei încfipcri lucr:iri provenind din Spania. lt ,1lia , Franţ;1, Olanda, Gcrni ania. Anglia ş i •\ustri a secolelor X\'1- XX .

l'ămînt de interferenţ ii intre lum ea Islamului ş i cca eu ropean ;"! , Spania :i ~i­milcazft cu succes proce<kde tchno!~icc şi limbaju] ornam ental-1,(l'Orll Ct ric şi floral inserind de :iscnH'nt·a clement e fon­t;i stice ÎZ\'orît e din font t'zia Oricntului.

În i-ecolul :ii X\ '-ka . faianţa cu rcfleXl' metalice cunoaşk pt·rioada de aur c:irac­t<:riza1 ii printr-o imcnsii producţie de pHci dl·coratiYc. platouri, c;ini şi \'ase de diferit e forml', ex cn1tat e în a tdierdl' din ,\ndal117.ia, Cat.ilonia ~i Castilia.

Ca o notf1 1;enl'rali'i, pc lingii faia nţa policromtt , cxis l ă o rcramic5 acopcrit:"1 i;u smalţuri s tanifcre, carc- i <:onfer;\ s tr.i ­lucire ş i 1·il>rarea tonmi!or. obţincre;i fl'fl cxclor metalice. d atorat e oxizilor din conipoziţia pastei

Productia spaniolf1 l'S tc ilu strată în cxpuncrc prin platouri , farfurii. un cas­tron. \'aSt.· mari ckcorati\"e din 5ccoklc XVI - X I X

Datorit ft rcla!îilor comerciale între I ta­lia şi Spania, cit ~i arti ş tilor spanioli . care au transmis nH.':/ l eşug ul . in secolul a l X\"-lca asist;"tm la ap;trijia primelor centre de faianţ .i in Italia . Rînd pc rînd , apar numeroase manufac turi pc întrei; teritoriul pcninsulri. secolul al X\' 111-lca lnsemnînd apogeul acestei ac tivit;'1ţi. Ca­litat ea dooscbit ă a faianţ e i italiene, pur­tind semnul renaş t e rii şi barocului, estc demonstrat ;\ cu ajutorul unor lucr.iri apaqînînd diverselor el'11tre de l:i Faenza, Deruta , Castclli , >/o\'c, Ginori. Sa\'ona, lJrbino. ])ominâ, ca form e, platourile şi v:isd l· decorath·c împodobit e cu nrn:i.­m,mtc şi o paletă cromatic:'\ SpL-cificc

fi c,::;\ rni rc11\rn in part l', fapt c.,rc 1,- cou­f cr i"1 o dis tinct ,"t personalitat e a rtist icr1 Lor li se adaug;·1 ulcioare, farfurii ori vase de form:icie. toa1c la un loc contu ­rind o indduni;at .i ş i fcc11nd ;"i perioaJ ;·1 de crea ţie cc ajungi· pîn.i în s1•colul :il XX-ka .

l'roc,·,-11 1 de afirm,il"l' francez l'~k ilus­t r:it prin int crnwdiul unei i;;imc ,·:1riate de form e: farfurii . platouri , \'<ISl' dcco­rath·c. alt e obiecte utilitare, c;1,cll'. c.ini toate pro \·cnik de la ;,,; l' \'l'fS, l{ ouen . Strasbourg , ~[ ;ir„ili a, fÎ l'Ca n · din accstc ccntrc culti vî nd n.1 succes un limb:1j artistic propriu, h11w dis tinc t. Astfel. în timp cc .\" c· , ·cr;;... ul , domi11 :1t iniţi a l d l' maj olici!c it a lil'm·, rl'a lizcaz:i tr<'pt ;,t 1111

-'!•;'" " ~r,.,,,, 11 . t ,, ,,,.~" 'a. ,.,,.:111 :... n1r

decor fran cez inll'gra t , rind pl' rînd . stilurilor artis tice ale vremii , la Roucn sc impun d tcva moti ve decoratin· spc­cificC' ca laml>r(:q uin. rayonat , tip l\akie­mon , cornul abu11dcn1 ci etc. La rindul lor. produsele :i1clicrdor din :\!oustiers reţin a t enţ ia prin decorul „ Berain " in cam aîcu :i )ha,; tni ~au policr1 m . in timp cc Stra sbo urg-ul î;,i reco111;i nda per.so-

.nalitatca graţie cultivării unei policromii rnaugurate de celebrul Paul Hannong.

Olandei ii revine meritul de a fi trans­format vestitele sale faianţe de Dclft într-o adevărată producţie naţională. transpunînd pe forme variate- plăci deco­rative, casete, \"ase decorative. statuet e, ceasuri - moti\"c ornamentale ext rem -ori­entale şi, treptat . tipicele peisaje olandeze· cu mori de vint, ogoare, scene din ,·iaţa poporului, animale, păsări . flori , luj cre, mascaroni grot eşti. Specificul cromatic al paletei este asigurat în unele cazuri de albastrul camaieu, iar în altele. de o policromic care se bazează pe a lbast ru, roşu , portocaliu. bnm. Remarcabilele tră­săt uri estetice sini as igurat e de o pastt1 de calitatc superioar;"1 - finrt, uşoar:1. so­noră - de spontaneitatea şi echilibru! desenului. de o rară distinctie datorate creaţiei unor artişti de: m;ire t;ilent şi preg[1tire.

Teritoriul popo;irclor germanice - Ger­mania şi Austria - este cucerit de a rt a faianţei , urmare directrL a cont;ictelor economice şi culturale cu Italia şi Franţa Indiferent de centrele de provenienţă , Hannau. Anspach şi Viena. (se~. XIX), for­mele specifice, ilustrînd această producţie . sînt c;"milc de bcrc cu capac din cosi tor, platourile exccutate în manieră olandeză, farfuriil e cu scene de petrecere, de vină ­toare ctc.

Ca şi Olanda, Anglia a izbutit să dc,1 producţiei sale de faianţă un caracter naţional, să-i confere gi rul spiritu;ili t ;lţii britanice, să- i asigure o larga răspîndirc, făcind-o nu o dată s.1 concureze cu port c­lanul. Aceste calităţi au fost în special promovate înccpînd din secolul al X I X­lca. de activitatea manufact urilor Bir­mingham, Copcland, Burselcm, puse în evidenţă în ex punere prin platouri cu peisaje arhitecturale, moti,·c geometrice. statuete şi diferite piese din sen·icii, de masă, de cafea sau ceai.

Prezentarea producţiei de porţelan euro­pean pe ţări şi ~lanu.fact uri permite, datorit{L caracterului vana! şi reprezent a­tiv al patrimoniului, sublinierea atît a trăsă turilor caracteristîce ficdrci şcoli naţionale in parte cit şi influenţele exer­citate asupra întregii creaţii de c."it rc

~l eisscn, SCvrcs. şi alk c:1pitalc a le ;iccstci nobile arte. •

Coordonatdc de afirmare ale porte­l anului - pastă, fornn· , sistc111 de <lcco­rarc şi palct[1 cromatică - famil i ;irizcază

::.~~t-atorul cu c,·o\uţia în timp a acestei

Sdipitoaa·a suit;·1 de portdanuri euro­pene la realizarea c;"i rora au concu r.it în dccur,rn ! 1-remii. inccpî nd cu Bii ttger ( 1709) - pitrintcle porţelanului ~· nrope:rn - somitfi ţi ale vieţii ş tiin\ificc, a rtis tice ş i politi ce, inc,•pe în expunere cu Genn..1-nia. ţara s :1 de aclim.itizare. llustrati:1 este făc ut;"t c1 prezentarea lucr;\rilor de

t lra:~~\~:~'.:i, d~_ut\,i;/1~~11:;:

1'.~:i~~;~Wc~:~

burg , \\ 'alem l1 rf, [)rc~da , din sc-cr::kk X \'111 - XX.

r·,., d,c,, ,,r, ,., ~k"""""· (,~,,.,.,,.,;, .S<.-colul XVJ I I l porţel,~")

Trăs;ltu ril e sp<'cifice porţelanului de Mcissen - ca..litatca deoscbit:1 a p.istci, varie ta tea formelor. lim b;iju! st r:'l!ucitor al decorului. stilul naturalist şi baroc din perioada J-:acndlcr şi cd rucoco din perioada lui Ebe:rlcin iş i gf1scsc o tipică i!ustrnre în lucră rile expuse, cuprinzind form e fo:irtc \" ::nîatc din scrl'icii de mas:"1, ceai sau ca fea, ,·ase dccorati\"e, aplice,

sk~nit:L", stal lll'k ţi grupuri ~tatuare CL"asuri, ogliiui. Atrag atl'nţia prin cali­t atl'a artistic{t 1l1:ohl'bit;"1 ,;;i fineţea exe­cuţiei un L"eas de masii. după modelul Kacndlcr, din secolu l al X\' 111-le;t de b lih'isscn, cilt'\·a ,·a~t· mari decorative di11 SL"colde X\' 11[ şi X IX, de la .\ lcisscn ş i lkrlin. grupul st;1tuar rqirezentind o calca;,că tra:/1 de 4 cai 1li11 Sl>ţ'.Olul X VIII de la Frnnkl'lltha!. Se remarci't de asl'­lll l'nea !a .\kiSSL"ll un frumos joc de şah din 1925. realizat 1lc curwscutul artist şi profesor Max Esser.

Aust ria realize11z;"1 por\dan încă din 1718 !a manufactura din \ ' iena, a cloua în ordi nea n-chimii in Europ;1. I niţia l intre­prindere particular:'1, ulterior (1744) ma­nufacturf1 imperială, sub patronajul .\!ariei TcrL"za, îşi ,·a asigura. etapă dupft etapă, imhun;"1t:l !îri materiale, tehnologice şi ,irtistice. l'ct"ioada cca mai fecu nd,! in rcaliz:'\ri coincide cu directoratul lui Kon­rad Sorghcnthal (178-l •- 1805), vreme în care pr<Xlurţia s-a caracteri~.at prin pastă fină, frumu st' fc'a exemplarelor şi bogăţia ornamentului. \ ' ,1sde decorative, serviciile de ceai sau cafea, statuetele, diferitele farfuri i <kcorati\'C clin ex punere se înca­drează în aceastf1 pcrioadti. in care pro­ducţia cxcdcad prin decorul pict a t într-o palct,1 cromatid variată. ilustrind portrdc sau diferite scene alegorice. Este e,·idcnt c:;"1 manufactura dispunea de artişti 111odclatori sau decoratori de mare talent.

(,,.,p ·' '"'" '" · 1, ,,,, . k,•111h.~I . c, ,.,,,,.,,,,,1 ('>C ,ului :'l.\'IIJ) (11t"td:in)

!'oqdamil frau,·l·~.. prinl'ipalu! 1 i\'al .ii cdui de .\IL"isscn. a intrat în ,· iaţa ;1rtistic;t a Europei îud <lin 173.S. prin n-kbra manufactur:, (ic la \ 'incennes, muta?:"1 în 1756,1.1 i11i(i ,1 til'a lui l.llllovir al X \ '-lca, la SC\Tl"~, u11dc i ş i tlcsf,işoar:"t pr<Xli1;ioa~;1 acti1·it;i\e pîn:"t în 1.ilclc noa,;­trc. l'erioad:"1 dup:1 perioa1l[1. productia acl'~tl'i manuf;u;luri este ~cnsihilă tuturor ~1ilurilor ş i curentelor artistice. Trt·c ind p,·~te momentul de crizi\ din timpul rel'olu· ţi ci francez e, por\d:uml <k SCnPS, repus în drepturi ck Kapoleon Bonaparte, cu­noaşt e ''l)OCa de apogeu sul, directoratul cdebrului om de şt iinţ :1, chimist ş i mi­lll'r.t lo;;, Alexandre Urognianl {180~ -1847) . Acesta dcfinitivcaz:'\ co111po1.itia porţ cl a!llllui dur, i! îmbogă(cştc p;1lc ta cromaticii. multiplicîndu-i formele orna­mcnt;i]c ~i funcţiile uti litare. Superiori­tatea porţelanul u i de SC\'res C~le subli-11iati', 1lc proprictă\ile deosebite ale pas­tei. c!cgan\;i formelor ,;;i rafinamentul dt>ţ'.Ol'lllui, întruchipat e în cîte\'a l'ase decora t ive, platouri, statuete, farfurii. rc~ti din secolul al XV III -iea şi a! X IX­lc;1, aflate în sala rezen·atii porţelanului frall(;ez. Cromatica 1lecorurilor fol oseşte din plin celebrul albastru de SCvres, descoperit incfi din 1752 de renumitul chi111ist J ean 1-l cl!ot. Alte cîtc,·a lu crări

apar\inind manuf;ict urii din Fontaine~ blcau întregesc viziunea asupra porţela ­

nului francez. Est e ,·orba de două sfrş­

nice şi o bombonierr1 po rtind marca

.J aqucs PCt it - înccp\1tul secolului al XIX-iea - executate în stil ul rocca ille, cu decoruri in c.arc dominii flor i şi frunze aplicate·, cu contururile aurit e. Lor li se adaug;i piese rcprezentath·e dintr-un ser­viciu de cafea, statuete, un ceas, creaţii ale manufacturilor din 1';1ris, ,·alori fi ­c ind. la rindul lor, limbajul artistic de la SCvres.

Folosind experku\a fran ce~/1 ~î sa­xonă. Rusia îşi organiw;iză prima n1an11-factur;l la Petersburg (17-1~ - 17~5) . adu­cînd în aces! scop artişti ş i meş t eri francezi. IJ0;1r dtc\'a decenii u1;ii tîr..:îu, în nemea impăr;·1 tesd Ecaterina a li -a. producţia porţelanului se realizează prin num eroase întreprinderi de st::it ş i parti­ct!lare, contopin_du-.se treptat cu sufletul poporului rus la 1\1\'clul întreg ului front de c reaţ i e. Această triisătură este rde­,·ată ş i de piesde expuse care î11mănun­cheazi"1 producţia ;1 nu mai puţin de opt centre manufact uriere - cca imperială de la Pet ersburg şi scria î11treprinderilo1 particu lare - Gardner (1750 - 1850). Po­pov, (1806 - 1875). Kornilov {1835-1917) . Kudino1· {1818- 1865), ~liklo­şevski (1839 - 1862), T crehov-Kis.slcff (1835 - 1866). Kuzncţov (1880-începu­tul secolului XX).

Caracteristic creaţiei acestor m;rnufac­turi este nivelul înalt atins în execuţ ia tchnic;'1 şi artistică comparabil cu cd de la Sevres. cum este cazul marelui vas decorativ provenit din manufact ura impe­rială d in vremea ţarului \'!colac I ( 1825-1855). ori delicatelor piese dt! servic ii llc ceai sau de cafea Gl şi platourilor pro­venind din celelalte manufacturi menţio­nate, toate distingîndu-sc prin calitatea pastei şi originalitatea decorului. Limba­jul decorativ este abundent. prcdominind în paleta cromatid culori int ense de albastru, verde, roşu, şi sublinieri accen­tuate prin aurire, degajlnd o voim ţinută de somptuozitate. Cîtcva statuete de ţărani şi nobili, redînd fidel coordonatele etnice şi sociale ale personaj elor înfăţi ­şate, relevă o altă trăsătur,l caracteristică porţelanului rus l egată de valorificarea filoanelor istorico-documentare şi folclo­rice.

Sudul mediteranean este reprezentat prin manufactura de la Capo d i Monte,

S/11/., r ld, Vie na. ,\ us \ria, , ~eolo, I X]X (por-1d„u)

î11fiinţ a t ;"1 în 1736 J e Cal'u! a ! 11'1 -lea şi trans ferată ulterior în Spania, la Huen l{ ct iro. Debu tind prin imitarea porţela­nului japonu .. m_a nu fact ura ajunge repede la rn ;, turitat c ~I stil propriu dezvoltind o p„.1ducţk 1·ariat;i, de bun:1 calitat e, exce .. nd în servicii. \"ase dccorati,·e , s ta­tuete. candelabre etc. În ex punere, s int prezent e casete de bijuterii . sen·icii de cafea şi ceai, st atuete şi grupuri statuare, toat e executate în s tilul propriu acestei m;m ufaduri italiene, caracterizat de domi­nanta cromatic~l a unui roşu specific. Cîteva graţioase s tatuete de dansa toare pun în valoare strălucirea şi ;i lhul ima­culat al ;1ccstui porţelan de calitate, impunîndu-sc prin caracteru! dinamic şi expresivitatea personajelor, împrumutat e din lumea comediei <lcll 'artc şi a scenei de opcri"1.

Contribuţia de scamă a ceramiştilor englezi la dezvoltarea artei por(danu]uî eurcr,c,m este, în primul rînd, de naturi"t tehnică - procedeul imprimării motive-

lor decorative (transfer - printin;,;ul ) -fapt care duce la demoeratizare;i aces tei arte, c,irc tinde s{1 dcvi n;"1 la îndcmîna oric;1rui cump.irf1t or. Porţelanul se intc­greazl1 astfel marii re,·ol uţii indus triale a sct:olului a l X IX-iea, fiind vorba <le realizarea sa în seric. i n ceea cc priveş t " td s:'1 turik artistice. imitarea fidcl;"1 a ;:istemului decorativ a l porţelanu l ui chî­m:zcsr sau japonez, în decursul secolu lui al X\ ' 111 -lca, e"tc dcp:i ş i t ;i în u lt imele trei decenii ;1lc acestui \'Cac, g r,1\ie talen­tat ul ui Josiah \\ 'e•d gwood, perioadii în care prodllcţia en1,:lczl1 începe sfl dcvin;'i competitivă pc piaţa europeană . \\ 'c<lg­wood rea li;o;e.1;,:;"1 o past{1 de gresie foarte fină. care concurează cu porţelanul, dovc­dindu-~i 1-:eniul in,T111i,· şi în aplicarea acelui decor din porţ el an alh asl·m;'in;",tor unor camee. l' rintn' l'Xponatck alese ;:;i ·,•prl·zi nt e Anglia secoldor X\' 111 şi

XIX , se i111pun ca ,·a lo;1re dtc,·a luc rr1ri din bi scuit purt înd marca \\' edg \\'ood , o frnclieră . un cache-pot, o jardinicr;i ş i citc\'a piese repn·1.cntati\'e dintr-un ser­\'iciu cil- <·cai de la manufactura .\l inton.

l'artkipînd din plin la viaţa art i s tic ă a Europl·i n·ntrak, Cd1i;1 îşi începe :Kti­, ·i tatl'a ele rt·a]i7.are a porţd;1nu l ui b s fi r­ş i tul >,c·colult1i al :'\\ ' 111 -ka. prin m anu­factura d e );1 !fabc· n~griin , urrn at:i de cd c de la Elbogen ( l.oket ). Dubi (Eich-1,•a!d). Budov, Sci1lagl'111n!d. ] nfluenţa1 l' de c rea ţia artiştilor de la S,'.,nes, :\ l cissen şi \ 'ic:na. m;mufacturik cehe produc o

~~:::t \ 1~~~1~:-: ,~~ nr:1 d:x:,~~1~·:.~~~- j~~~11i~~1~\ o <: t ;1tuct:'1 de hi El bogen ( 18J3 - )86()), primul centru produc;i tor de figurine din Îl'hÎ:1 , prt·cum ş i două ceş ti n i farfu ­rioare', cu \' i7,ibilc tr.'ls:1 turi influc·n\atc <le s tilu l empirc : 10a r t:"i suprai11 :'i lţ a t :'1 sti lizind gîtul şi capu l und p[1s[1ri şi decor cu sublinkri aurii . l ' n vas m;ire decorativ poart{L tr{1st1turilc man ufac turii Dubi de la sfirş i tu l secolului al X IX -iea, forma ş i decorul 1·;"1dind un pronunţai s pirit mod ern . Pasta alh;i, de bună c,1 li ­tate, este innobib1:"1 cu discrc\ie de un decor cu flori şi p[1 să ri, pictat sub gla­zură.

Tt1rilc sca11dina1·c ocupa un loc dis­tinct în prnduc ţ i:i de portclan european. debutul făcin<lu - 1 manufactura rcga ll1 din

Copenhaga , in 1772. T'urtind prin !ucri'1-toriî , ·eniJi din Ger!llani a tr;uliţiikurll'i pa s!e dure, fin e ş i decorat<· <.:Ll km gu~ t ca de1·ine, rînd pl' rind. manufactur:1 rcg;,l :"i (1779). de s ta t (1799) şi ult erior, din 18f8, proprietat ea particular:'1 a ]ni 1'l1iliph Schon (18J8 - 1922 ). care o t rans­fer:"( în canîcrnl F rC"dl' rig~borg. reunind-o <.:li fabri ca de faian({1 Aluminia. [mpri­maTl'a unui spirit modem, novat or. c<:te da tora tt1 pcrsonali t ."qii lui Arnold l\rog ( !85f - 1930). artist rompkx. car,• a~i­gurr1 111 anufacturii prosperit ate şi cele­britate europeană. Din acc,,~t."1 pcrioad.i. figurca1,;"1 in expunere va~e dcrnr:1tivC" de <likrill' form e şi 1miri 111 i, orru nwnt atc cu motive fl ora le. pictate s ub ;.; la1.11r:'i. Siut prc~.ent atc in ex po1,iţic ~i unek dintre cl'lchrck ~t atuete de' ;1nim,dc ~i p:is."1r i. rare au ad us faim ;"1 nianuf.tct urii. c'.'.L-Ctit atc direc t dup:i 11.Ltur:i, surprinse i11 cd,· mai carackri'<ticc ipn~tazc şi 1r:is,·11urî ale fi r ii .. \t it ,·aslfr ci t şi pl as-

l'IM,,,, !-'<'nt',, F,ar1\a , ,; - 'HI .\.\' III (por­ţelan)

tica iic'ncficia1,;"i de t, ,1dn111abi lf1 pastă dens.I, ex trem de a!l,:1 ş i sclipitoan-, cu o gl:,zura pronunţat s t icloasi'1, care pune în ,·;doare o palctii cron1atid i rafinată şi

discretă ,

Lumea strălucitrl şi varia t:'1 a sticlei europene, încadrată cronologicîn perioada veacurilor X\' f- XX, este ilustrat:'\ în continuare in fluxul expoziţional. Ca şi în ca1;11l ceram icii, exponatele, grupate pc ţăn, recomandă, graţie unor clemcnh: caracteristice, specificu! fiectirei şcoli na­ţionale în parte. cu contribuţiile rcspcc•

~t;:~a~l~:S~1~~ci~7:t.ogăţirea tezau rului spi-

În timp cc aportul german, italian ori ceh este întruchipat de sticla secolelor X\'1-X IX, Anglia şi Franţa sînt repre­zentate mai ales prin produse din cristal din secolele XIX şi XX

Cu \'Cehi tradiţii izvoritc din activi­tatea meşterilor romani, franci şi ulte­rior a celor care funcţionau la sticliiriile de pădure (secolele XI\' - XV), Germania îşi afirmă personalitatea artistică în acest domeniu lnd din secolul al XVl-lca, cind iau fiinţă primele sticlării devenite celebre. Acestea îşi manifest;! activitatea printr-o bogată varietate de forme remar­cabil decorate. Este vorba de pahare. pocale, gobclet e, căni de biiut berc, mari vase decorative de ceremonie, care satisfăceau atît uzul co!llun cît şi proto­colul citadin ori aristocratic. Repertoriul formal, ilustrat în expunere, schiţează o evoluţie de cît cva secole (XV I- X IX) . În afara citorva pahare din \·eacul al XV I-iea, gravate într-o fin;'1 execuţie, majoritatea . l ucrărilor (secolele XVI I­XIX) sînt pictate cu emailuri policrome reprezentind peisaje. scene istorice, fa­miliale, cineget ice, sau din viaţa prin­ciară. embleme heraldice, avînd în cele mai mult e cazuri reprezentarea vulturului imperial, bogate clemente florale şi geo­metrice, portrete, vederi citadine. ale­gorii mitologice. Lucrări l e din st..-colul al X IX- iea reJev;'t afirmarea curentului ,, Historismus", care repune în circulaţie forme şi motive tradiţionale.

·Un alt focar de perfecţionare tehnică şi art i stică a sticlei europene, destul de bogat reprezentat în muzeu. este Bocmia, care avea ca centru mai important Praga fncepind din secolul al X\' Il-lea, sticla de Boemia beneficia de o pastă densă, lesne de suflat, supunindu-sc uşor fan­teziei creatorilor. Prin ca l ităţile sale fizice deosebite. ea se impune ca clement de

r·,,, ,frc~,at w , Cap<> ,h ilo11 k , J1 a ha , secolul c\ VJI[ (porţelan )

referinţă pentru intreaga producţie euro­peanf1, înlocuind-o parţial pc cca \·cne­tiană . Sticla de Bocmia cura t ă. rafinat,!, transparentă a fost a\r1111ri de cca ita­lian;"1 printre primele din Europa care se apropiau de cristalul de rocă. Tăiat{1 în faţete, grav;1t{l, somptuoasă. contras-­tează prin masivitate cu fragilitatea celei de Murano. Ti!llp de aproape patru secole a fost folosit, prin excelenţă, sistemul de decorare executat prin şlefuire sau gra­vare, precum şi pictura cu emailuri col\'.)­rate sau aurirea. lntilnim astfel motive aplicate pe forme ex trem de variate: pahare, vase de flori, cupe de logodnă, carafe. \·ase ci lindrice, fructiere, căni cu capac, servicii de dulceaţrl sau de masă, toat e reprezentînd mărturia unui rafinament artistic deosebit şi a unui meşteşug bine stăpînit.

În afara acestora, în expunere figu­rează şi citeva exemplare reprezenta­tive dintr-un mare serviciu de masă lucrat la manufactura ~loscr, care numără peste 500 piese ; impresionează varietatea

formelor, dar mai ales a decorului gravai, fare reprezint i'1 alta"i im.1gine pc fien re !unare în part e.

l~ Pmu11i1 ;·1 in lum ea întrcag:1 prin s trti-1·cchilc sale tradiţii, produc1ia de st ic\;i ltalia11 ;"1 i ş i dcs(;"1~oar;i cca mai impor­t .1nt;"t acti\'itatc la \ 'cn c\i a. Dest inu! sticlei italiene sc aW1 sub prim atul pro­ducţiei de :\]ur;ino, n·lll rn \' eneţian care conrcntrca;,:;i, inc{1 <lin 1291, întreaga acti,·itat e a industriei d e profil, rig-urns supraveghea tă de stat. ::>uccesul a fost ;i~ig urat ş i prin rea lizarea , în I ~63, a rrist;i linului. Creaţia d e .\[ura no, ilus­trat."l în circuitu l t cm.itic a! nrn;,:eului, sc di, ·ersific;i , de la celebrele oglinzi ş i canddabrc pîn;"1 la fe lurit e l'as,· <Ic lu,;:

;~·11~~1Ji~~~:1:r~~1!f;~~n~;:\1~~ic~ilo~:~~~P~;

timp cc cît c1·a piese sini deosl'hit e dato­rit ;"1 decorului cu aur, încorporat la ca ld, specific prodncţie i l '<'n etienc, altele -pocale, pahare, fl;i coa nc, carafe, obiect,: J ecorntiH~ din secolul XYIII sa u X I X - dd esc o deoschit:'1 g ing.lşk ş i fr agili ­tat e iz1·orîtr nu n11m.1i din proprid:qilc p:i~td d.i r ~i ,En fiiwţ,·., n1 , •;,r,• ,int

motkL11,·

~,~.;r,.,,ym,~ . '

~.r,31,,. ' '. .. ;;

~ , .. ,,(:., ~ ·

~ -.··~~

F 11,clir ,d. M"i\on, An g lia, ~~rolul X IX

l'11t t'rni1· infhwn \at ,"t de produc\ia ita­li an;i de la :\!tare ş i ;\l11ra110, s lida fran ­Cl't. ,"t se rc111 a rc;'\ de-a luni; ul secoldor prin apariţia unt' i rl'ldc de centre r:i spi11-dit c pc tot teritoriul prii. L n loc 1lcosc­bit i! ocup;"t cristalul tic Ba ccara t , produs în manufactura care-i d ;'1 numel e, înfiin­ţat :i în 1765. Crbtalu! produs aici arc caliti'qi deosebit e, pcrmitind cu uşurinlfi 1,;ral'area. faţetarea, şlefuire a. Piese din servicii de mas:i , de toalet;i, bomboniere. candelabre, \·ase ş i lucrr1ri decorative din s ticl;"1. prczent ei n expunere, sînt tipice manufacturii rcspccti\·e.

Anglia cîş tigă in secolul .ii X\"1 1-lea pic tele Europei prin producţia cd ui mai limpede, dur ş i dens crista l. in compoziţia căruia intr;"t cel 111ai mare procent de ox i;d de plumb. Însuşirile superioare ale pastei permit prelucrarea ci în fom1e ş i decoruri ex trem de originale. Cele cîteva obiecte din ex punere. aparţinînd seco­lelor X IX ş i XX , din cris tal gra\·at , fa\ e-

tat,şlduitsint \'ariat ecaforme- holuri, pahare, plosdl, \'as, cup;i, fl acon.

Suita şcol ilor naţionale europene <le st iclărie este completati'1 cu citcva pro­duse ruseş ti din sccok-lc X IX - XX : un \·as marc decorativ, o hornbonieră, un platou, citcva piese dintr.im serviciu pentru bău1uri, rea lfaatc din cris1al, st icl;l colorată sau incoloră .

In ultimul sfert al \'Cacu lui al X IX-iea, un grup de artişt i europeni dau un nou impuls creaţ iei in st idi, prin obţinerea de noi ş i complexe efecte dccorath·c, datorate in\·ent:'1rii ş i extinderii unor tehnici speciale.

Pominei de la ex perien!a francezului Brocart, ingeniosu l ş i talentatul Emile GallC (1846- 190-1) !şi începe activitatea încă din 187-1, întemeind Ll Nancy pro­pria sa. sti clă rie, cu ajutorul c.'lreia îşi traduce în viaţă îndră1.11eţelc concepţii şi iniţiative. El acţ ionează alit în dome­niul decorului, dlru ia. ii conferi', origina­litat e, cit ş i în cel al formelor, devenind astfel şeful incontestabi l al noului curent

de orientare naturalistă, Art Nouveau, Galle îşi concentrează eforturi le asupra prelucrării mat eriei sticloase, prin metode care amintesc de arta bijutierilor, înru­dind orizonturi le de creaţie ale art ei glyptice cu cele ale sticlei. Astfel, se nasc ade\·ăratc unicate, care, potrivit conccp! îci sa le, trebuie sr1 meargă mîn;"1 în mîn:'1 cu realizări l e unei produclii curente şi s;"1 facilit c1.c accesu l la frumos unor largi ca tegorii de public. În cadrul acestui \·ast program, Gal!C fol oseşte sticla in straturi pc care o d<.."Corca1.;i prin tehnica gravări i \·crniului şi a adîn­cirii inci1,iiior resp(.'Cl i\'c cu ajutorul .ici­dului flu orhidric. fnccpind cu 1897, incor-1x1rca1Ji în pastă mici bucă ţi de sticlă de altă. cu loare ohţinind ,.sticla p;itată", ajuni:;înd la aşa -numita „march<'tiiric in sticlă.". Toat e aceste tră si'lt uri ale artei lui GallC se regăsesc în distinsele exem­plare, incluse în expoziţi e, d in tre care menţionăm vase de diferit e dimensiuni, o lamprt de plafon, o casct;i , bolu ri, fi e­care c:,,;emplar în parte punind în \·aloarc ingeniozitat ea acestui marc art ist.

Orizontul de creaţie, tra~a t cu indrăz­ncală de Emile GallC, este compk-1 :1t 1le acti\'itatca fraţilor Auguste ş i Antonin Daurn, fondatnrii unei alte st icliirii de la N:rncy (187.:'\), care au contribuit la dspindirca „genuluil ' Ga llC ş i, implicit, la creşterea prestigiului pe plan european al şcolii de la Nancy, înt e1n ciat;i in 1901, aşa cum o at csti'1 cele citcva piese pre­zente în ex punere. ln imcdia1a lor v<.-c i­n:'1tatc sîn1 situate creaţii ale lui Argy Rousseau, proprietar ş i ci al und fabrici de sticlr1 şi crcalorul unor lucrări din pastr1 de slicl:'1. ln accasli'1 variat ;i orches­traţie de fonn c şi soluţii tehnologice, arta lui RenC Lalique con trastcaz:'1 prin simplitatea plină de graţie a unor st icle monocrome, transparent e sau opaline, execut ate atît prin suflare cit ş i prin procedeul prcsr1rii fom1clor respective în tipare. Regăsim trăsături l e esenţia le ale artei lui Lalique la un \ 'as şi un platou din sti clă opalinr1, care se remarcă prin simplitatea rafinată a formelor de dis­tincţie academică şi a dt'Corurilor, reprc­zcntînd personaj e feminine obţ inut e prin presare.

C«f1I n, '""' '1 01,,1""· 11.,lta . '<•cnl"I ,1, (, tod:1)

(; ,• rm.:rnia a n•rcpţionat în mai mult e d in rt·ntrclc ;;ak !li<'sajdc An ri 1900, crcind \'arianta sa naţional;"i, Jugend-s til. Acest :- til a rc,·oluţiona1, ca peste tot, creaţ ia de profil de pîMt a tunci, fap1 căruia ii datorăm lucrftri cu lini t•si mplii , m01.km:"1, aşa cum :-int cck din ex pun ere, aparţi. nlnd producţiei din \riirtcmbcrg, În :ifara liniei moderne, ele prezint:'\, la exterior, pc fond ,·erele sau galben, ost r{ducire, un efect de luciu nwtalic specific. După Franţa, S1a1de l ' nit c <lc\'in a

doua patrie a Art ei 1900 , datorit:! perso­nalitiiţii lui Lou is Confort T iffany ( 18~8-19.\3), artist cgalîndu.J pc Emil e Ga llC, şdul acestui marc curent. El intruncş t c talentul s ticlarului, giu,·acrgiului şi chi­mistului de exccptic. acordind o a t enţie deoscbitf1 pcrfccţ ionf1 rii tehnicii de irizare a s1iclc i. Pasta este .<.upusr1 unor deose­bite acţiuni chimice. rcalizind un adc­,·ă rat „farmec pentru ochi„ a tit de caracteristic celebrelor sale exemplare numit e „Fanilc Glas". P iesele imprcsio-

ncaz:'1 prin simplitatea şi e leganţa linilor, variind llc la luc rări autonome - abaju­ruri de l:l mpi , vase, oglinzi. bijuterii -1a decoraţiuni int erioare, vitralii ş i moza­icuri murale. În expoziţie, aceast:1 art;\ de excep\ie 1..>S te ilustrat ă printr-o tipiei ş i izbutit:i lampă de masă , cu abajurul din sticl{t color;1t;i în reţea mctalic"i . printr-un serviciu pentru b[nHuri cu lkcor grn·at şi luciu metalic, precum ş i prin difc1it c alte form e.

Rcmarcabi];'1 realizare, :\luzeul Cera­micii şi Stidci rămîne un ~tr:·ducit aci de c11ltur[1 care pune în valoa re, prin mij­loace muzeog rafice adecvate, un hog;u patrimoniu de opere create in decurs ul mileniilor, a t it in \·a tra noastră strămo­

şcascf1 cit ş i în alte s patii popu lat e de oameni care, ca ş i noi , au iubit şi au şt iut să modeleze la ni\·cl de cidlizaţii

şi culturi frumosul ce le-a înconjurat existenta

' La ~l ,r~'"'" a\! f<>"1 , t,·'"o]"' t11 <" 10 c11p10,ne

!"'"''" "" C<"ra1111dl "'""N<>-~ .... ''1~'"' p<'lllln turna , ,,.,.,.1., rk' · ,.,.., si,;,ll,11.1 ✓ 11111.,11..rra

si1:, llata.,Lu1,~ C<> ldcll I len.; ,01l,.au.\l 11rofa11,

l111er,iu ,trn „Sc1111,·1,1" - 10 ,uhc 1911\.

'E11g<"111'1 Z'1t~u,a, l nform,qn .1Sll flfll "''I'-' '"" rdnt d,• la Si,rarn ,\1omeorn

• \ '101,,rn \ ',•1ur1a- li;.,.'1 rg u,c, .. C,•tal<"a !(clo·,l:ic,·

cM,•la lluneşll ( )'"k!ul\'a,lu, )''. u1A11111u1</ ,l/11 ·

c, u/,,, J"'l~/,<rn l ',u/111, \ ' a~lu1 1980 , P· 61 - S0. • Eug~u Jarosl.:l ,sk , , S1i,d11 J„c,u, E,ht11ra

])3c1a, Ch>J · ;\'apoc'1, 1981.p . 166 l·t7 'Emil Ioan E11t.J11<h, 1'11,, &J/1/r ,~po:1/hrdr

liu:d, ,H,. ,- ,,/ d, 1,10,u S,,ua ,·a,E,lltura Sport·

T 11n,m. Buc ur~~" • 19llj, p. \ll -9..1 , • Cr1s11a11 ;\10 1,;,,scu , 1';,,:,o,~1,. ,1/trn« mrnlt ,.,,,.

,,r, U d , ,.,Id, E,htur.t ~l c mha11,•, ll 11c 11r,•ş11,

19i9,p j2 .

' ' ' .'ic,,1/ ul<>n c <1/ 11.,J„,i,,,, d~ J h cl<itrr ,lw No,ml ,11 11 , l' 11b, ,ca .:, sl1</d,. , r .. ,da /a 50

J, ""' d,o,.i,11/d, 191 1- 197 1. l" 7 - JO. 11 l l,1dcm,

' )l:t.~,la Am•m . .\lmdoy. "" ""~" i» stu/d1t<1 dr arid du, Ho»ul,11a, i11 „Cu'cge re.:I de studn"

,\hi,eul de Arta al l< t•pul,hcu Social1s1~ l(um~n,a.

19SJ.p. LJ.5 IJ9

~-------- ~ ntsuME -----~~--~

• Le 1\lusl:e dela Cl:ramiquc"t du \'e rre, nollvell" fondationdcnosjour s, crCell.J'initiafr,cdelaca mararle acadl:micien dr, ingfnieur f:lcnaCeauş,,scu, "'"!"" '1aleurunrcprCsentatif etpre<:ieuxpatri­mo,ne nationaldecfram,queetdeverr~.au1ochone et de pro·,enance l,trangl:re - lfo rope, Asie et Amhique.

LaprCsentationthCmatiqueexpo.sitionnellepour­snit le procususdel'appari tionetdud(:•,eloppc­ment de la cl:ramique e l du -,erre dans l'un d es plus anciens foye rs de e i•,ilisation du mondc, l'espace carpa.tique-danubien-pontique et celui del'introductiondes ·,aleurSrte l"art uni •,crSC'l dansleci«:uitnationalde ·,alcurs.

Alors que le rez-de-chausset: consac r e au patri­moine autochtone souligne la continuit (: roun>ainc multimill fa1aire, le premi.,.- .e,ape fait r„ssortir lalarge'lis1ont hCma1iqued~s1111erltfencf's<l' ttoles ct d e courants n:u "o na, mond 'aux.

ci-};J/;::!ti~~oi:ii~i.."e ~~-,~~o:;::•:\~;•~: •~:r~: roumaine entre le~ a1111tts 6000 - 2000 a,n.~ •• reprCsent h parlcs cultur~ ma1Cfiel les de d,HC­re ntes zoncs - Cri,, Boian, Hamangia , Gumcl­ni\a, Cucu1eui-Ariuşd. \ ' inca-T,·zcla;·.

Ces culture,; manifeste nl lcur per,01u,alitC ar· tisiiquc po.r unc gamme riche de lormes, depuis di •,ers ·,as..sjusqu'l!.lap!as1ique,oon1orpheou anthropomorphc ennoblie• par le raffincment des s pleudides motifs dk:oratils.

l.asuite estcomp]Ct~eparde -,raischefs-d'ot"11·,rc <Ic l'Cpo<1ue d11 bronze de millfoaires ll - 1 a .n.~­appartenanl aux cttltnres Montenru, \'erbicinara, Otomani, Girla Mare,

Cette P':riode comprendl 'c111hnoge11i,.., thraco · getogCnCzatricedupeuplegCto-daceetdesa fr, i­lisationunitaire,.

Pourl e 1-er millfoairea.n,e.,11. c61C de bocaux el de cassolettes inverst~ Ic long des si~clu commc embl~mes de l'cthnos dace, ii y a d'Cl~gants pot~. cruches,•,a""sl!. fruitseturnesauxan""szoomor­phesqnitCn1oigncnt e tdialoguea•,eclesi11f!11cnccs medite rra11ttnnes ou nord -pontiques .

Ce l htritagc extr~mcrnent riche el ,ignificatil re'unissant des tlfments ne()lithiques et thraco­ghcs.cnue dans un proceosus de lranslo_rmati_on ausemdel'e thnogenise <lupeuplcroum:,.1nq1111!. :<a basc la symbi o,-,e daco-romaine- Elle ul tUs hien saisie dans le regi stre CCramique , depui•

~:~~~~:\~:ii:~a 1~~ ~~ri'~~;;:,~:~\:~ ~~.f~i.:~i~ t ioonelloca! daceornementCen vagucs sur l'an­cie nne c~ramique roumaine des V-c XI I-e siCCles e"primte par les cultures archb,logiquc• Chilia, l poteşti-Cinde şti, Dridu.

La. pr&ence d e l'Empire By,amin au.~ Danube el I!. la Mel' Noire ains, que l'apparmon des grands Etats leodaux muma.ins nnt m! nt,

:::u~~e~1~,a;.t:!;i;:;.1t~!:~:°:~~~l::, •:~i~t~fi~: dk:or~spe>nls ou a·,cccenarns symbolcs d'or1gme

folkloriquc ou hC<aldiq ue .De cc1te ma11illre, !'art roumain _ cons1 ruit_graduell~mcnt le langagc mo­<lern,- dune crfation un ' ta1rc . La dran, ·q„e, se c':' nfor111antl!.cc!tcgra11dc.ou·,erture•1crs l'a·,e111r ·1:tal,se la crl'at1011 populaire des XJX-r n XXe s1CClrs.

J_., sect~nr roumaiu est finalcment complet~ parde •,ra1s1rC>ors,l"artdes deuxdcrnierssik:les

j~\o:s ~:: ;;:~~;~'fm::ft~1:::"~u d~;!r:~••~,~~

:i:"r;i:n::~ e ntre pnst's de ·,erre , d e pcl'cela1ne el

Soumis, tout commc la dramique, """ ni(•mes c u cons1anccs historiques ct cultu rell es, Ic ·,erre

~~i':e~~t";;thi;,~;.1e.,~;•::~~~!~ !:t~·1~:"Ţ;~:~: pro·,ena111_ au dfbut (1-et millCnaire a.n.~.} de )'1111ponation ci ult Cncurement (i part,r de l&

;~~:21~~I~~!~:i;~.~:~~c~i~!~:~,i~~.~:~~~117:~:'.:~ pcnclant c haquc i tap,=, d'amCliorations technolo­l(lques ct es thftiques.

I.a c rfation de l'Ctranger, abri1(,e a11 premier e ,age , grour':e d'apr~s les genres (faience, porcc­laine el ·,errd datan t des XVI-e XX·e sik:les, ~• I organi,s,!;e systCn1atiqueme111 par contincn!s, pays et maoufactures-

t:1::;:j~~::i.~1:!:ţfil~•fl~~:~e,E~::f~~! ::E:: orientaledeChincctdu Ja po11·-

Danslu trois sallcs suivantcs sont cxposk des ohjetsdefaiencc,unarta·,ecimporta11tecontri­bn1ion dec<>rafr,e, provenant d'ESJl"l!lle, <!'Italic , de France, de Hollande, d'All<:magne, de Tchfcm• lo•,aquie ci d'An1riche (XVI-c_-XX-e si~cle•)•

La prCsentation de la product,on de porcelaine europi-ennc d'apr~s Ies pays ci Ies manufactures permc1 de sou!igncr les ~rai1s caractfristiqi:es li. chaque ttole 11ationalc, 11. pa.rtir de l'allemagnc

j~~11in '.:~ ~~~~~~=• ;~,0 ~~::i"Js tAl~:J~: France, Anglcterre, Russie, Italic. Tch~coslovaq11ie , Dan,,mark et Suedc (XVJ[[.e-XX-c si~cles),

Aleurtour, les objets de vcrreinclusdans l'ho­ri,onde la vie sp.irituelle rou~aine lt la suite d 'un rallinementetd'•ntenses r ela11011s~nomique,et

~;:,:~:~lle!n \:~,~~f;;n~sJ?;e:~~:":~;,i;;:: nani lL L'Allemagnc, li. la IlohCmie ,li. l'lta!ie, a l..'Autriche, l!.laRu:ssieetl!.!a 1''rancedesXVI-e ­XX-e siCCles .

Unchapitre/tpartest constituC p.arl'art 1900 qui a fleuri au carrefourdes si~lese1 aouvCrt dclargesperspectives l!.l'art danscc dornaine. Ils'agit de la.crCationArt Nou·,eaude 1:"ancyet de Pa,is produit e dansles ve rreries d'Emile GalJC des frfres Daum, d'Arg Rousseau et de RcnC Leligue,de l'jugend stylc allemand , ainsiquedans la fameuse vcnerienord-aimhicainede L .C. Tiffany.

EXPOZIŢIA IJE AHT..\ POPULARĂ Dl-: l .A U LJZ ELT I. ET~Ofi HAFIC DIN Cl.lJJ.XAl'OC:A

LJ \1:~~~:~~;~ 1~!e1~<1·~n~,~~t1::ra1~ ~~1it~~'.~

a ţ;'irii , l-a constituit organizarea expozi­ţiilor de plastici popular:'1, in cadrul Festivalului naţional „Cintarca Rom{1-nic1", ediţia a V-a. Expoziţia de ,.Art;'\ popularrl contemporanf1" de la Cluj-

~~~c<lu~:~~~.~~t;lo~i~i:~t.en:~lbţiic;î•J,~ Comitetului judeţean de Cultur;'1 şi Edu­caţie Socialist;'\ ; de cltre Mu1;eul Etno­grafic şi Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a i'lpşcăni Artistice de :'ilas:1 al judeţului Cluj a cunoscu t o amploare fririi precedent, _reflcctind pc de o part~ conlucrarea jud1cioas.:'1 dintre specialiştii celor două prestigioase instituţii <Ic cul­tură, iar pc de alta, valorificarea şi rc\" i­talizarca extraordînar;"1 ;1 creaţiei şi artei populare în general.

Ediţia a V-a a Festivalului naţional .,Cin tarea României", dcsf:"1şurată la Cluj ­Napoca, s-a relevat ca o manifestare de înaltă ţinut;\, demonstrînd creativitatea contemporaml pe baza tradiţiilor culturale ale poporului ca un fenomen de masă, de o vigoare, originalitate ş i autenticitate in plină desfăşurare. Studierea zonelor etnografice care se invecinea:r.rl sau se interferea1;ă cu aria judeţului Cluj, sclcc­ţionarea pieselor reprezentative pentru fi ecare dintre aceste zone şi penim fi e­care centru de creaţie popularrt, organi­zarea expoziţiei pe criterii ş i sectoare zonal-etnografice, tematice, dup:"t telmi­cile de confcc(ionarc sau dup;i caracte­ristici estetice au contribuit la o şt i in ­ţifică viziune de ansamblu asupra evo­luţi ei şi destinelor artei populare din aceSt teritoriu al Firii, la o obiectî\'ă cunoaştere a specificului culturii popu­

·1are din satele jud4ul 1.,

Cele prste 30-0 de 1iiese repre1;entativc, lucr;Lt c de mai bine de .SO de creatori, nu pus în ,·a lo:ire domeniile artistice ,·iabile din cele patru wnc etnografice ale jude\ului: Dealurile Clujului, Cimpia Sonwşului, Mocănimea 1-l;'işdatclor, Căl.'t­ţcle-Valea Drăganului, rcmarcîndu-se in-1rcp;"ifrunderilc de gen, stil, cromatică , ,·arielatc în raport de condiţiile geomor­fologi ce şi culturale, integrate în marca unitat e a artei populare rom:ineşti.

Tcsf11u_rile din lînă, in, cînepă sa u bum­bac, dest mat c pentru împodobirea locuin­ţelor sau pentru utilitate gospodf1rească (cergi miţoase sau alese cu motive geo­metrice, ştergare, feţe de pern;i sau feţe de ma s:"1 , desagi, traiste etc.), pictura laicr1 pc sticlă, ciopliturile artistice şi mobilierul sculptat în manieră tradiţîo­nali'1, instrumentele muzicale etc., exe­cutate într-o armonioas;"1 ş i sincrctică îmbinare a cromaticii, procedeele de rea­lizare a motivelor decorative în com­poziţii ample s;iu decantate pc registre de_ alternanţe şi intcrcal:iri, cu pau1;e odihnitoare, au conştientizat vizitatorul care a găsit r;igazul s..i adaste în faţa acestor creaţii.Arta şi civilizaţia tradiţio­nale romfrncşt i, cu reverberaţii strălucite pin:"1 în zilele noastre, sînt dovada unei îndelungi experienţe a multor gcncrajii care le-au creat şi a unei perfecte cu noaş­teri a mediului ambiant din care au fost desprinse irnaginilc, cu loarea, semnifi­caţii l e.

Costumele prezen te în expoz i ţie ddi­nesc zonele etnografice din care provin, punind la indcmina celor care doresc st1

cunoască adevărat a structur:i. a portului popular din această arie a ,prii exem­plare de auten ticitate şi inalt:i realizare

artistică. Aceste costume constituie, tot­odată, mcxiele pentru confecţionarea cos­tumelor formaţiilor de amatori înscrise în Festivalul naţ ional „Cîntarea Româ­niei". Urmînd linia stilisticrt a costumului tradiţional, renunţînd la orice contrafa­cere a pieselor de port pe care ni le oferă creatorii populari de mare valoare, parti­ciparea formaţiilor judeţene la manifes­tări competitive cu asemenea costume va avea succesul dorit.

Calitatea patrimoniului expus în această expoziţie şi mcxialitatea de organizare a determinat juriul republican să ceară ca unul dintre centrele fazei republicane a artei plastice populare, în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei", să fie stabilit la Cluj-Napoca. Ca atare, au fost invitate, alături de judeţul Cluj, judeţele Bihor, Distrija-Năsăud, Maramureş, Satu Marc, Sălaj organizîn­du-se o amplă expoziţie reprezentativă pentru arta populară contemporană din vestul şi nordul ţării. Diversitatea expo­natelor, a culorilor, a formelor, genurilor artistice şi elementelor motivistice - de la culorile aprinse ale ţ esăturilor din Bihor sau Sălaj, la nuanţele mai terne şi motivistica echilibrată ale zonelor Clu­jului, pînă la sobrietatea ţes.'Hurilor din Maramureş (ţesute cu lină vopsitrt cu coloranţi vegetali) ori a celor d in Oaşi

,. bo_;ăţ i a de costume provenind din cele

Aspec t (linc,;p<>1.1\1c

şase judeţe şi demonstrînd originea str:1-veclie, autohtonă a lor, cu toată varie­tatea elementelor decorative şi cromatice care definesc deosebiri le zonale; ceramica bihoreană, sm:Uţuită sau nesmălţuită amintind obiceiuri şi semnificaţii stră ­vechi, alături de ceramica smălţuită a Sr1lajului sau a Bistriţei în contrast cu ceramica sgrafitată, pictată şi sm;ilţuită polîcrom, adusă de la Vama-Oaş; lăzile de zestre din Bihor şi SăJaj, care demon­strează perpetuarea unui vechi meşt eşug al satelor rom;ineşti; împletiturile din nuiele şi papură luînd formele cele mai neaşteptat e dar înlruchipînd splendide replici ale recipientelor tradiţionale din scoa rţă de copac - prin autenticitatea lor, prin valoarea documentar<l şi prin ingeniozitatea de plasticizare constituie argumente peremptorii care îndreptăţesc în mod strălucit, cuvintele tovarăşulm secretar general Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIII-iea Congres al partidului „Sursa de iuspiraJie să fie izvornl viu al 11m11cii, al vieţii poporulm 11ostru, 111,

ulcio11rele, cliiar aurite, care pot de/ormu realitciţile. A sorbi apa mt drn 11/crnar, ci di11 izvoarele limpezi, dătătoa, /, viaţii, coii,sli/uie - şi va comtltm 111t<Jl. demma - si11gura s1'1să adevărată dt ,n spira/ie pentm toţi creatoru fltll'' f':'I

-~""·.

instrucţie educaţie

Oi\I.Hi lEBEA t·Kmll LA i\ll.ZEl 'I. ,,AL I. C:UZA" IJIN R UG IKOASA-IAŞ I

~--------- l lA IIIA H U.\11:\'l f: - TJ-:CLJ•:Ai\" __

D cschidcrea, la 25 noiembrie 1982. a expoziţiei permanent e „Al. I

Cuza" in palatul domnitondui , !a lfo­ginoasa- laş i. a fost marcat;i, din prima zi şi, în conti•rnare, pîn(l ast[1zi, de o binemeritată aflucnţ;l a publicului vizitator, insetat de tdiri isto rice trai­nice ale vie ţii rondnilor. căci ,.1111irea esh Sflltimen/11/ 1rnf io1111l al românilor" dintotdeauna. cum spunea Cezar Bol!iac.

Cartea de impresii a i\luzcului din Ruginoasa este o dovadă admirabilf1 a simţămintelor trăite de vizitatori, pala­tul domnitorului Al. I. Cuza fiind „lom/ 1111de te co11/1111zi e11 istoria". În ziua des­chiderii amplei expoziţi i documentare, as istenţa numeroasă a \inut s{1 consem­neze: .,Prifrj de tlllfrnl icii ri'(r11ire a 111111î mommt semmficaliv din islori11 11eam11!11i. vizitarea aceslll i tezaur 111 ed11 rnţici p11tri­olice rrnaşte mî,u/rir, de a fi romtîu, tic a fi loc11itor al aastor meleaguri" .

Eforturilor Hi.cute pentru restaurarea şi valorificarea ş tiinţifică a acestui l ăcaş de is torie ş i de cultură al poporului ro­mân li se aduc aprecieri emoţionant e: „Exprimăm ulr 1111/1 calde smtimcntc tir aprecître autoritiiJilor j11deţ11lui Iaşi , a lor locale, organi::ato, ilor ş i an imatorilor, care au reuşit să reco,1stit11ie aproape ci, /id~

litafr imaginr11 rd1fici11/u i 1mde a fr/1 1/ Al. I . Cu::a"

Denumit „monument al spirituali lt1Jn' româneşti", .,sp11Jiu deschis întregii ro­mrinitil(i", ,.loc 1,l ,1/îtor gî11d11ri c1ra­/011r.• şi / 11ptr striihu·i le" , palatul-muzeu „Al. I. Cuza" se impunea să de,·imi. şi a dc,·cnit. un am plu lă caş al celor cc vor sfi tră iascfl istoria la ea acasă. 1\umc­roasc evocări istorice, mom ent e lit crar­muzicale, concerte-spectacole de muzică şi poezie patriotică , toat e sub genericul .,O:\IAGIU U~ IR II " - au Joc, anual, la 24 ianuarie. în ,\luzeul de la Ruginoasa . suh egida Complexului muzeis tic l aş i , al Consiliului judeţ ean al organizaţiei pio­nierilor şi şoimilor patriei, în cadrul unei mari ş i patriotice manifestări a\•înd gc• nericul „Sr1ptămina culturală a comunei Ruginoasa", organizată cu energic ş i ta.lent de Consiliul co111unal de cduca\ie politică şi cultură socialist ă Ruginoasa. Tradiţional a H orr1 a Llniriî este jucam. in fieca re an, la 24 ianuarie, în jurul pal :> tu\uî, de sute de elevi şi locuitori ai comunei, de turişti veniţi special aici sfl on,agiczc 1.,nirea ş i pc Al. I. Cuza.

La Ruginoasa, în palatul domnesc, in tot cursul anului, au loc num eroase evocări şi lecrnri is torice şi lit erare, lll !'!C

rotunde, dezbateri simpozioane, intil­nin cu reputaţi istorici, scriitori ş i mu:t.i­cieni. Istoria, literatura, muzica, fol­clorul i şi dau aici intilnire, sub semnul celor mai emoţionante sentimente de demnitate ş i mindrie patriotică. Locui­torii comunei au deja „obişnuinţa" cul­tura lă de a veni regulat la aceste mani­festări de înaltă ţinută ştiinţ ifi că şi poli­tico-ideologică, la care îşi aduce contri­buţia, cu multă pasiune, Asociaţia corală „A l. I. Cuza" din localitate, prezentînd emoţionan t e cintece patriotice.

Sub egida organelor locale de partid, palatul-muzeu s-a constituit in locul

adecvat de desfăşurare a unor importante manifestări politico-educative dedicate Congresului al X i i i-lea al P.C.R. sub genericul „ Istorie şi contemporaneitate la Ruginoasa". Dint re aceste manifestări, menţionăm interesanta sesiune ştiinţif i că de comunicări ale cadrelor didactice care i:,redau istoria patriei in şcoli le generale din comun:'i, precum şi ale unor muzeo­grafi, remarcindu-se cu acest prilej rolul formativ al istoriei ca clement de bază în educaţ ia revoluţ ionară, a conştiinţei socialiste a tinerei generaţi i.

De asemenea, in colaborare cu Şcoal a intcrjude1eană de partid I aşi, în Muzeul

37

de la Ruginoasa au loc numeroase de1.­bat eri ş i mese rotunde cu teme ca: „Epoca Ceauşescu - epoca marilor împliniri", .,Sem nificaţia i s torică a ac­tului Unirii din 1859", ,.Arc peste timp: 1965- 1985, - 20 ani de cutezătoare rea liză ri din Româ nia social is tă" , dezba­teri in cadrul d\rora muzeog rafii îşi fac auzit cuvintul privind rolul istorici ş i al muzeului de istoric în formarea omului 11011, configurat de documentele Congre­sului al X 111-lea al partidului.

O colaborare frnctuoasă intre Muzeul de istorie l aşi şi Colllitetul Sindicalului Tiwăţă111int al judeţu l ui l aşi a aV\1t ca urman• orga nizarea, la palatul ,.Al. I. Cuu" <lin Ruginoasa. a unui util ş i ori­i.; 111a l schimb de experienţă al cadrdor dirt.u1ce din judeţe le la şi ş i Botopni. notindu-se in cartea de impr,.,.s ii : ,.m11 rtmt1110"1l j11ptdc de n rrPJtt f,ic11tt dr domn pentru neamul romântsc într-o Îll­li/11irr ,•mo(io,11111t1i c11 islorir11l dr. AJ,:­umdru Z-11b de la lii sli/11 /11/ de istoric şi url1<"ologu A. D. Xruopol foş , ".

Ocsfă.şurarea la la~i a Olimpiadei na­ţionale de istoric pentru ek\·i, in aprilie 1985. a prilejuit celor peste 700 clc\'Î participarea la înă lţ ătoare lecţii de is­torie în palatul domnesc: .. l 11lri111I _airi, ct, inima şi cn iutu, ,g,, 11011sirii fii11fii, sf11tem alăluri dt cd c,irt a fost marile do11111ito,, Al. I . C1aa Conilt s11/lrl11/11 i ,11hrra~1i 1,, (ia:are d1/)ti".

Cornl Hcg1un.1'1•1 CI' li la~• m l 'nln111I .. ,\l I. Cu,:, " ,l in comu11.1 l!u •

;;,oo-~ j,~1~1111 b ~•

Lecţii le de istoric si ni unn atc de mi­crospC"Clacole - con\inind poezii ş i cînt ece patriotice dl'<iicat e Unirii ş i is• !oriei socialis te a pat riei - su sţinute de inimoşii pionieri ş i elevi ai Ruginoasei. Trebuie s~1 facem menţiunea că. in aceas t ă localitate rnrală. şcoli le colaborcaz.:i efi ­cient. cu multă pasiune, la acli\·i tăţilc cultural-cclucativc din muzeu. Aici, nu se concepe ca sărbătorirea oric:1rui eveni, meni istoric din \r('Cut ş i din prezent să nu se fac.i in pal'ltul lui Al. I. Cuza. Din d ragostea acestor clc\·i pentru istoric şi din ini ţ i ati\·a muzeogra fil or din Rugi­noasa, inc:1 din anul 1979 s- a organizat u11 cerc ,Jlicii muzeografi", îndeaproa pe instruit de cadrele didactice ş i de perso­nalul de specialitate din muzeu şi care reu:;,e~c s:1 aduc:,. de prin casele K1tri­nilor, cărţ i \'Cehi, informalii istorice le-1-:endarc de prin part ea locu lui. s.'i aducă vizitatori cle,·i de prin sa1clc compo-

:~: 11~:ett~c:~/1; :U:~1b '1:;~~l: :~~1;~a u;:t!~ ţifid a cadrelor didactice şi nrn2l>QS ra• rilor, cercu l a avu t şi un uti l schimb de c.xperi cnţ:1 cu lll l.'.mbrii cercului de is­toric de la Casa pionierilor d in l a~i.

Pionierii şi d c\·ii din municipiul ş i judeţu l Iaşi ~i din judeţele lim itrofe or-

f1~ V;;::~~dd~t n~~~~~~te l ;t cc1r~

1:~~;~:f~j d~ primire a cra,·atei roşi i cu 1ricolo1, fi e adun~,ri p iomcreşti cu 1cmatkf1 pr,

vinci cunoaşterea m;"1rturiilor istonce ale Unirii. Elevii de la Şcoala gcneralr1 nr. 6 din l aş i, care au fost de mai multe ori la Ruginoasa, m;'1rturisesc in scris : ,.Vc­uim de fiecare dafii elf emoţii î11 11cest loc".

Pionierii şi elevii claselor a VII-a şi a VIII- a de la Şcoala gc11eralr1 nr. I din Piatra Neamţ declar;l ci'i „am r,imas pro/1111/l i111prc~iu11aţi d e muJ11l şlii11ţific de urg1mi::11re a expo:iţiei. de v11stîl11/e11 şi impor/m1ţ11 acesteia". Pionierii de la Şcoala generală nr. i din Paşcan i, după o amplă adunare desfăşu rat ă in sălile palatu lui, au notat cu emoţie: .,Sî11tcm miudri u l am dn•rnil pi911icrii României

pe locitrile pe care se mai simte /11 ct1 prc­::e11/a dom11itoml11i Al.!. C11 : 11. Am vi­zitai acest bogat complex muicislic rea­li::11/ cit mult t11feuf, co11tribui11d hi des,i­vîrşirca cu11oşti11/elor noastre. O min111111fii lecfie,fcistoric!".

La i\h1zeul din Ruginoasa au loc *i prestigioase manifestări muzicale. Un grup de compozitori români de sean1:i. au par­ticipat la cîteva activităţi muzicale în palatul domnesc cu prilejul Festivalului muzicii român'-'Ş li din 1984 ş i au notat în Cartea de impresii a muzeului: .,ne,.1111~ oprit la R11gi11oi/sa, la 1110111rn1t11/11{ sffnl al reunirii 11011s/rc, cu cmo/11', c1, 11111 : irâ si11crri1, primiţi cu căldură ŞI dmgosfo dup,1 d11li11li moldovc 11 ească. N e- 11111 simţit mai buni, mai {11li!/11Ji ş i, î11 c1i o da/ii, 11e,.11111 d<1/ sca11111 de nep11ti11f11 c11c·i11tel-Or de 11

c.tpri11rn marile c1110/ii. Ne-ar trebui w1. acord 11rngmfic la orgii, în re m11jor, pc c111ci11imile noo.sire il i11/011ea::d lu 1mison, ci, prof1111dii 1ecu11oşti11/,i". i\luzicologul

i eşean .\l 1ha1 Cozm,_•1 ,1pr._-.:: ia, to t ,1hmci­c1 dragostea pentru istoria 5t1bh1nf1 a poporului nostru se concret i z ează la Ru­ginoasa ,,{11/r-1111 11wu11 impresion1111t, pro­priu unor ruvociiri şi 1111or 11111111/cstiiri uire s1i -perma11e11tiu::e gmeroasa luplii 11 marilor bărbaţi care au pus temeliile României 111oder11e."

Un moment import ant şi emoţ ionant in viaţa spritualrl a locuitorilor din Ru­ginoasa l-a constituit concertul de des­chidere a stagiunii 1984-1985 a Filar­monicii de Stat „l\loidova" din l aşi, concert care a avut loc in mareic şi fru­mosul parc al Palatului „Al. I. Cuza".

Asoc ,aţia cornlă .,Al. l. Cut~" din cou,una l(u. ginoosa, prezentîml ,;n spec1:,colln Muzeul „Al

C. Cu,a"

ln mijlocul brazilor ş i al trandafirilor, orchestra şi corul Filarmonicii au inălţat, prin rnuzicr1. sufl etele şi inimile oamenilor muncii din această comună fruntaşă pe ţară ani de-a rindul. Dirijorii Ion I3aciu şi Ion Pavalachc au consemnat in cartea mm:eului: . .,Co11ce1l11l II i11se11111at im eveniment cultural cu toiul deosebit. Fe/t­cilifri org1111clor locale de sf11t şi d~ p11rlid şi tuturor loc11itorilor J<11gi11oasei:

Organizarea muzeistică a palatului dom­nesc din Ruginoasa se dovedeşte, a,;tfel, a fi implinit o necesitate spiritua l ă d~ prim ordin; manif~tările cultural-edu­cative desfăşurate aici, atil pentru locui­tori i comunei, cît şi pentru numeroasele grupuri, sub forma unor simpozioane, mese rotunde, dezbateri, schimburi de e:.:perien\r1 etc., audienţa largă de care se bucură aceastri impresionan t ă vatrf1 de istorie a României fac din Ruginoa~a un loc ideal in care ISTOHI:\ trecutr1 şi prezenlă vorbeşte simţilminte]or noas­tre eterne de u11itatc. -

FAPTE UE CULTUllA LA MUZEUL DE LITEllATLl ll A HI N IA!:- 1

___________ ______ IOS 6 1116011 ESCli __

î ~;iiicr:;f :;g~~~~~~:~~i ~eou';t~i~1uur;1 de acţiuni cc se înscriu în peisajul cultu­ral ieşean ca important e fapt e de cul­turr1. Este vorba de „!Jecada .\luzeului de literatură" ş i „Zilc.le t .\ l ihail Sado­vcanu t".

În 1985. decada a i;uprins activităţi ce s-au desf:lşurat la sediul muzeului şi în afara lui, varia te in formă şi boga te în conţinu t.

Expo~i/iile au prezentat ,..\[ari \·aiori de patrimoniu intrate în ultimii ani in fondul i\ luzeului de literatură din laşi' (la Casa !'ogor); .,Eminescu şi laşul" (la Ex poziţia permanentă ,},lih ai Emi­nescu" din Gri'1dina Copou) ,.Portrete ş i caricaturi de actori " (la Muzeul tea­trului) ; .. Otilia Cazi mir în viziunea plas­t i că a celor mici" (la Şcoala generală nr. 23 din laşi) şi „Machete în lemn - casc memoriale, monurncnte istorice, casc care evocă mişcarea muncitorească din Româ­nia" (la Casa memorială „ Vasile Alecsan­dri" din Mirce-şti).

l'relrc/imzilr junimii , de la Casa Pogor, cu tema „Liviu Rebreanu la I aşi" au fost susţinute de Puia- Florica Rebreanu. iar cu lema „Amintirea lui Marin Preda" , de criticul ş i istoricul literar Eugen Simion.

Crizad1d liternr ]1111/m ea a a\'UI o şedinţă omagială în care membrii a11 citit versuri irichinat e lui Mihai Eminescu.

Ce11acl11! }1111imm d,• r/11mrn ini a avut o şed inţă pentru clcd şi s tudenţi. cu creaţie în proz;i şi poezie.

Şe=,ftori literare cu tema ,.\'alorifica­rea ştiinţifică a patrimoniului literar prin muzee" (la Liceul „Mihai Eminescu" din Iaşi) şi cu tema „Tendinţe noi in literatura actuală " (la Liceul de infor­matid din laşi ).

Matineu literar „Eminescu, poet n aţio­nal ş i universal " (la Expoziţia perma~ nentă ,},!ihai Eminescu" din Gr,idina Copou), la care a conferenţiat prof. uni\·. I. D. U'1udat.

Sear,i 11111 =m"1 „Ion Kccuke - Z-10 de ani de la moarte" (la Casa Dosoftei). cind au vorbit lec tor univ. dr. Elvira Sorohan şi conf. univ. dr. Ion Todcraşcu.

Conrnrs cu te111;;1 „ Lit eratura român;"1 veche" (la sediul Cooperati1·ci .,.\lioriţa " din Iaşi).

S11lo111tl de lilern/11ră şi film în cadrul ci'1ruia an rulat filmel e „Emincscu- \'cro­nica-1. Creang;"t", produs în anul 191 5 de O. Minar, filmul „Sadoveanu în 11lti­mul an de \'iaţă " şi filmul „Dumbrava minunată".

E1•oc ,in. La ,\ luzeul 111 e111orial ,..\I. Sa­don:anu" a a\'Ut loc evocarea „ Ei l-au cunoscut pc Sadove:;11111", la care ;111

partit.:ipat pictorul Costache Ai;afi\ei, prof. uni\l. Gavril ls tr:.it e şi criticul de arta Aurd Leon, iar .ic!ori ai T eatrului naţional .. \ ·. Alecsandri" din I aşi au citit din opera sado\·cnian :"1. La vila „Sonet" s-a desfă şurat e,·ocarea ,)l ihai Codreanu - profesor ş i indru111ător a l actorilor", cu participarea anîstci eme­rit e i\ l :.irioara !Javidoglu şi a criticului de artă Aurel Leon. La ~lu;,:cu! teatrului, artista emeriU1 :\larioara Da\·idoglu a înfăţişa t cite\·a „amintiri din teatru".

Vn11wlll/io11/itcmrafostdctiicatOtilici Cazimir. la Fabrica de confrqii din l aşi, iar un momrnt poetir a fost consacrat sonetistului Mihai Codreanu, de că tre elevii de la Liceul de art ,i şi :::,coala gene­ral:"1 nr. 17 din l a şi.

ln comun a Mirce-ş ti. la C ,sa memoriala .. Vasile Alccs;1ndri". a fos t un spectacol de muzică şi pcX'7.Î C, iar in comuna Tg. Frumos - o expunere despre rolul cdu-

~~1\Îfcciat~~z~~~}fl~~~\11~;~ic ~:7i~~~i~~ susţinut de d ev ii din comuni'1.

Dintre acţiunile decadei. trt·i s-au de ta­şa t prin amploare ş i diversitate :

în casa din s tr. Ralct nr. 7, I aşi, a fost deschisi'1 E 1,Po:i/itt per1111111m/1i „George Topirre111111 ". Cu acest prilej, prof. unîv. dr. doc. Constantin Ciopraga a expus prelegerea „G. Topîrccanu - a;,:i ", ur-

!"asa. .. Vasi le 1\,~or ' ditt l aş, . . scd i11l Mu ,eului de h ccra(m·!I.

matii de red t;ilu! de versuri din poe\i contemporani şi de reci talul actorului Dionisie \lîtcu. În finalul programului. a fost un spectacol literar-artis tic omagial susţinut de pionieri ş i ut ec i ş ti.

La Casa Pogor a avut loc o sesiune ,ţlii11ţ1firă, cu urm;1toarclc comunidiri: ,. Valorificarea ştiinţifică a moştenirii !i­terare prin muzeu - Expoziţia , G. To­pirceanu ~" (Constantin Parascan). .. \ "a­iori reprezentative în Muzeul de litera­tură din Ia şi"" (Dumitru \"acariu. Li\·iu Ifosu), .,Vege.-:zi Ruscalla ş i dorul româ­nesc" (Ilic Galan) ... G. Topirceanu şi teatrul"' (Maria- Magdalena Parascan). .,G. Topîrccaou în presa interbelică" (Lucian Vasiliu ). ,), l ihail Sadoveanu ş i G. Topirceanu la revista , însemnări ieşene t" (Cristian Arhip) .. ,fonel Teodo­reanu - reflec ţii despre oameni de tea­tru" (Georgeta Turcanu). ,.Miraculosul copilăriei în opera Otiliei Cazimir" p!ar -gareta Cerna! ), .,i\l agda lsanos - o poet ă a ingenuităţii'" (Gabricla Scărlătescu). „Un caz pentru istorici : • Logodnicuh de Hortensia Papadat-Bcngcscu" (Ioan Holban), ,.Ipost aze ale criticii actuale" (Mircea Doru Lcsovici ) . .,Lucian Blaga -coordonate ale filozofi ci culturii" ' (Liviu Antoncsei}, .,Începutu rile sociologici cul­turii romf,neşti" (~lihai Dinu Ghc-orghiu). .},!olivul etnogenezei - simbol al rcdcş­tcpt!uii naţionale" (Romcl ,\loga).

ln ultima zi a decadei a avut loc să,bă­loare11 Bojdeucii . .Ion Cre1111gll" din Ţic;l u, cu următorul progra111 : în tr-un cuvînt introductiv. Pavel Florea, preşedintele Comit etului de culturfi şi ed ucaţi e socia­list;i al judeţ ului l aşi, a relatat c11111 s-a restaurat Bojdeuca .. Ion Crcangr,••. în continuare, cri1icu\ lit era r Ioan Holban a su s ţ inu t prelegerea ,. Ion Creangă -,-­azi ", actorii Dionisie Yitcu ş i Petru Ciubo­taru , de la Teatru! naţiona l „V. Alecsan­dri " , au citit din „ Poveşti'" şi „Amintiri "' . mem brii Cenaclului lit era r „Junimea·· au prezentat un recital de poezie cont em­porană, iar pionieri şi utecişti de la cîteva şcoli au des făş urat un frumos spectacol lit erar-muzica l. în final. Con­stantin Parascan, şeful sc-cţiei lit eratură a Complexului muzeal. a prezent at expo­ziţia de bază amcnajatii în bojdeucă.

Al doilea ciclu a fost alcătui t din ,.Z i/dr i .lliltail Smlovrn1111 ~" . manifestare ce a ajuns la a Xl\"-a cdit ie. A cţiunil e acestui ciclu au fost urm ă toare l e : un concurs de şah între scrii tori i eşeni , s11b genericul „Jn memoria lui :\lihail Sado­veanu ··. cc s-a desfrtşurat la Expoziţia me111orială .. Mih ail Sadoveanu " clin dea­lul Copoului. iar la Casa Pogor. Zoe Dumitrescu- Buşulenga a \"Orbit despre ,.Sadoveanu şi cart ea unei iubiri"'

O sesiun e ş tiinţifică a reunit comuni­cări su sţinut e de cercetători şi cadre didactice din l aşi şi Bucureşti , dintre care amintim : ,.Vigoarea naraţiunii sado­venicnc·· ., Bogăţie ş i expresivitat e în \·ocabularul lui S.idovcanu " . . ,Preocu­pări de teatru la i\lîhail Sadoveanu", .,Sadoveanu în fonotec a de aur"' etc.

,.Zilele" s-au încheiat cu simpozîonlll ,.Omagiu lui .\[ihail Sadovean u·• , în ca­drul căruia au vorbit Zoe Dumitrcscu­Buşulcnga, Constantin :\litru , Yoeng Xueyi (R. P. Chineză), Ganil I~trat c. _şi cu împărţirea premiilor Asociaţiei scni­torilor din I aşi şi ale revis telor „Convor­biri lit erare" ş i „Cronica"', pentru con­cursul. de proz!1 scur tă şi con; ursu\ de şah. Manifestări dedicate lui ,\ l ihail Sado­

veanu .iu mai avut loc şi la Paşcani , precum şi în satul \' erşcni, locul de naş­tere al Profirei Ursachi::, 111 ama marelui prozator ronlÎn.

" LILELE :\I UZEULUI l.iTEH.,\TL HII 1:on.\XI~"

--------------~ ~-,\1 ,\l!TA l'Ol 'o\' l t:I __

Z ileie :'illueului J.itcraturii Romt1nc, care s-au <l esfăşurat la s fîrşitu\

Junii octombrie 1985 (2 1 octombrie - ziua anivcrsari'1 a naşterii lui O. Panaitcscu­Pcrpessicius, fondatoru l muzeului) au reunit o suită <le manifest;lrî muzeale, gru­pate sub genericul „Patrimoniul literar­art istic - efigie a spiritualităţii naţio­nale".

Expoziţia „Ccntcn;1r Hcbreanu", ver­nisată in prima zi, nlma să desch isă şi în cursul lunii noiembrie, a etalat mr,r­turiî originale ale pcriplurilor şi popasu­rilor ctitorului romanului romt111csc mo­dern: etapa formativă, atmosfera fami­lială, activitatea de gazetar, de director al Teatrului r>;aţional, de preşedinte al Societă\ii Scrii torilor Români, de aca­demician. O importantă secţiune a expo­ziţiei a oferit-o p,it nmderea în h1bora­torul de crea(ie al scriitorului: multi­plele ,·ariante, textele îndelung elabo­rate sugereazii truda care a generat capo­doperele literaturii noastre epice. Iu bi­torii de lit eratură care au trecut pragu! cxpozijiei au putut vedea revista „Lucea­fărul" din Sibiu, care a găzd uit debutul absolut al scriitorului din 1908 - nu\'ela „Codrea''-. au putut privi manuscrisele nuvelelor ş i ale romanelor. dact ilograma discursului de recepţie la Academic, ico­nografic, ediţii prime ş i ,·olt1111e cu dedi­caţii, obiecte personale, valorificarea moş­tenirii rebrcniene in anii de dup."1 elibe­rare. Bogata corespondenţă a autorului cu principalii scriitori ai epocii, scrisorile de la Emil Rebreanu, trimise de pe front (devenite nucleu al romanului „ Pădurea Spinzura\ilor" ), revistele literare fondate

şi conduse de Liviu Rebreanu au adus ecouri dintr-o existenţă ale că rei date au constituit principalele repere ale acti­vităţii scriitorice;, ti.

Sesiunea de comunid1ri care a urmat s-a axai pc tema „Valorificărca ştiinţi ­fică a patrimoniului lit erar-artistic''.

fn deschiderea sesiunii, cercetătorul Petru Creţia a prl'cizat principiile şi me­toda care guvcrncazfl elaborarea ediţie i naţ· ionale ;\[. Eminescu - Opere, cdi\ic începută de regretatul acad. D. l'anai­lcscu-Perpcssicius ş i continuată astih;i de 11uzcul Literaturii Romtmc, în colal>o­rarc cu Editura Academiei R. S. R. Mem­bră a colectivului editorial, Oxana I3usu­ioccanu a făcut, în continuare, considc­rajii asupra ariei lexicale a dic ţ i onarului de rime eminesciene. Pornind de la expe­rienţa în descifrarea ş i trauscrierea ma­nuscriselor eminesciene. Aurdia Creţ i a a prezentat contribuţii la teoria desci­frării textelor autografe. Tot în l egătură cu ediţ i a Eminescu, AL Surdu a rele\'at problemele pc care Ic ridică editarea manuscriselor în lim ba gennan:i ale poe­tului, mai ales în ce priveş te descifrarea ş i stabilirea pat ernit ăţii. Un proiect al edijici de teatru Eminescu - în viziunea lui D. Panaitcscu-l'erpessicius - ne-a pru­pus Ileana Ene, in unna cercetă rii ma­nuscriselor fondatorului ctl i ţici i11tegr;1k a Operelor poetului naţional. Nicolae Georgescu, de la 13ibliotcca Academici R.S.R., a sustinut o comunicare privind descoperirea, în arhi va unui colcctionar, a unei ediţii Eminescu nccunoscut :'i (!). Din investigarea colecţiilor de documente Panait Ist rati, Constandina Stoîan s- ;i

oprit. în comunicarea la prt'zenta sesiune, asupra unui semnificativ manuscris bruio­nar Istrati descoperit în arhive pariziene. Referindu-se mai ales la contribuţia lui Victor Iliu la transpunerea metaforei în imagine, Emilia Enache, de la Oficiul dl! patrimoniu al Muzeului de Istoric ş i Artft al Municipiului Bucureşti, a abordat ideea va lorificării patrimoniului lit ernr în film. Jn încheiere, Ioan Popo\'ici, de la Arhivele Statului din Arad, a semna­lat descoperirea unui cat alog german de cart e bibliofilfl, datînd din anul 1894, care cuprinde menţionarea unui aprecia­bil număr de opere aparJinînd scriitori­lor români.

Comentind contribuţiile reunite in ,1c­tuala ediţie a sesiunii de comunid ri organizat ă de i\luzeul Lit eraturii Romtme, contribuţii prin care participanţii şi-au manifestat interesul viu pentru valorifi­carea moştenirii literare naţionale, prof. Paul Cornea, conducătorul sesiunii, a apreciat nivelul înalt la care s-au prezen­tat lucrările susţinute, importanţa infor­maţiilor şi a rezultatelor obţinute în urma meditaţiei asupra manuscriselor, a preocupări i pentru restituirea r11:trimo­niului na)ional sub form a celor mai adec­vate forme de valorificare.

ln ultima din „zile" s-a desfă şurat festivitatea decernării „Premiului Per•

pcssicius' · al revistei ,,Manuscriptum" pentru cea mai bună ediţie c ritică a anului 198 4. însemnu l distincţ i ei a fost acordat în acest an de către „juriul celor IJ", prezidat d e acad. Şerban Cio­culescu, volumului I I Opere şi volumului V - Jumal şi epistolar de Tilll ;\laioresw, ediţii îngrijite de Domnica Filimon şi Georgeta Rf'1dulcsc u-Dulgheru. Diploma d e onoare a încununat ediţia Opert de L11cia11 Blaga (voi. I - II, Poezii) , ingri­j it i't de George Gană . Ambele dis tincţii au revenit unor volume apă rut e la Edi­tura ,) l inerva " .

În seara aceleia şi zile, sub genericul .,Colocviile dramatice ale )luzeului Lite­raturii Române" - în cadrul tradiţio­nalului ciclu de e,·oc;'1ri literare „Rotonda IJ" - ,n1 fost relevate dimensiunile per­sonalităţii lui i\lihail Sorbul - la împli­nirea a o sut:i de ani de la naşterea scrii­torului.

Ca şi la alte ediţii, ,.Zilele ~luzeului Literaturii Române" din acest an - zile de s:l rb;'1toare în viaţ a in s tituţiei organi­zatoare - au evidenţiat înalta responsa­bilitate cu care cei chemaţi să perpetueze pilda e;,,:ponenţilor scri~ului românesc işi onorează imprescripti bila datorie de a fa ce ca valorile trecutului să se adreseze prezentului şi mai ales viitorului.

evidenţă, conservare, restaurare

.\HOl'T.\H E.\ ··~on TH.\TA.\H•:, ~rE f:UH ESl 'CXZ.\TO.\ltE ,~.r l'HOCESCI. 1:0XSEH\'AIHI-HEST.\CH .\IUI 1'11-:SEI .OH HE P.\TBli\lONIU (~t;LTUlt\ l . .V.\ T IOX.\L - l'H EOU 'P.\HE PEH.\I .\NE\TA .\ Sl'Etl .-\1.l ~TILUH

----------------- ·\ :\'.G II F.I . 1' ,\\· n . __

or;~~n:~';i~;::1~~~1t::~~~it~~~:r1:a~ 1;;~1 de spctia lita1 c îşi poa1c atinge scopul n imai atunri cînd. pornindu-se de la anali7,a unor d emente concrete, se ajunge la !cordiz?iri şi concluzii valabile pentru buna dc~Hşurarc a ;ictivit{1ţii ult er ioare. Aceas ta presupune. în primul rind, ca participanţii la acţiun e s;1 fie intcresa \Î ci.: aspectele puse în discuţie ş i, în al doilea rind, s?i ileţin:1 o foarte bun:1 i11for­ma\ic privind cck mai noi date din do­meniu. O asemenea fructuoa s;"1 <lezbaten: a am\ loc la )Juzcul Salului şi de Artă Populară în ziua de .'i,X.1985 cu ocazia mesei rotunde cc a aborda t t1 ma: ,.Tra­tam ent e de conservare şi rcst :i urarc co­rcspun1.:'11oare, adoptate in funcţie de rda\îilc dîre<:tc dintre componenţa strnc­tural;i a sistemelor pic turale şi factorii mediului de ex punere pcrmancnt{1 (săh climatizate, spaţii ncclirnatizatc, aer li­ber)", T ematica nu a fost alcas{1 la întirn­plarc, ci ca se calcaz:1 pe prcocupi1rile actuale ale rcstauratorilor-conscrv:1tori pcntru g:isirea .icdor tratan1 ent e c;1 re să răspull{M cd mai bine comamlamentului major de p;·1strare a patrimoniului cultu­ral naţional mobil şi imobil

fn intrcai;a lor munc;i, Sf>Ccialîştii din domeniu trei.mic s;"i porncascr1 de la in-

,·cs tiga\ii care să k pcrmit;i stabilirea procedeelor specifice de restaurare-con­scn·are în funcţie de s tructura piesei. a mediului ambiant în care se afl:l şi a materialelor cc pot fi folosilc în aces t proces cu maximum de randament. Legat de materiale se urm:ireştc, permanent. introducerea de noi produse compatibile şi asimilarea unora din producţia intern;', care s:l contribuie atit la o perf<.'C tă reuşi t ă a restaur:lrii-conscrvărîi cit şi la redu­cerea preţului de cost al acesteia.

Exprimările de opinii în cadrul mesei rotunde de la .\ luzeul Sa\Jlui şi de Art :'1 Populară au pornit de la datele şi infor­maţiile furnizate de un număr de patru comunicări: Dana Postolache-Vasikscu, l111•tsfigafii ÎII sfr11cf11r11 slmtigm(ic1i a u11ei ico1111t bri11covc11rşti; Alice ~loag[1r -Po!adian, Consolidarea experimcn falti 11

tumoadez 11mllli Covide= C. V Golii a 1111ci

picturi p c p1111011 de lww ; Alexandru Ghillis, !111b11111ilti/iri în fr/1110/ogill re~ l1111 -r1irii 1111or picit!ri de FVafet re11 li:11te fn lelmicâ 1h ulei sa11 lemper11 de ulei; Ileana Crăciun, Combaterea 11gc11fi/or p11-logwi III Biserica di11 1 'o rom'f, j11drţ11/ S11a11v11.

Se şti e că in fluxul tehnologic al demer­su lui de restaurare prima etap;"1 o consti­tu ie cercetarea piesei de patrimoniu pentru

stabilirea cauzelor care au dus la degra­darea ei. Dana Postolache-Vasilescu, în vederea restaurării unei icoane pc lemn din secolul al XIX-iea, a investigat-o, utilizînd aparatura de specialitate, strati­grafic, de la interior spre exterior, res­pectiv de la grund spre st ratul pictural, reuşind să stabi lească , pe de o parte. factori i distructivi iar, pe de alta. c]i\,cr­sele tipuri de degradare pe care le gene­rează aceşti factori în cazul picturii pc lemn. Astfel, autoarea a decelat irei factori dîstructi,•i de baz:'1: I. Factori fireşt i (de imMtrinirc), inl clcgînd prin aceşt i a reacţia în timp a elementelor cc intră în structura picturii, atacul unor insecte şi microorganisme, accidente pro­duse ca um1are a unei manipulări greşite sau prea frecvent e a piesei; 2. Factori climatici - variaţiiledctempcratură, umi­ditatea excesivă , lumina, praful ; 3. Fac­tori generaţi de intervenţii mccanic.c pentru consolidarea piesei sau rest aurăn­conscrvări necorespunzătoare. Prima ca­tegoric de factori produc: ridicarea stra­tului de pi ct ură în aşa-numite „desprin­deri oarbe" şi „în două ape" craduri cc pot antrena atit st_ratul de pic t ~ră c!t şi grundul, imbătrîmrca vcrmulu1, on­ficii procluse de cari şi ros.'\luri. A doua catrgoric de fact ori produc desprinderea şi pierderea stratului pictural, îngă lbe­nirea pină la carbonizare a picturii şi chiar a grundului, degradarea verniuluî, alterarea culorilor. Factorii datoraţi unor intervenţii pentru consolidare sau resta­urare-conservare necorespunzătoare pro­,·oacă inflamarea unor zone de pictură , cracluri, ciobirea grundului , urme de cuie, murdărie cu aderare a di\"crsc particule ca urmare a „t ratării" stratului de pictură cu soluţii grase etc. _Din cit~ se poate observa, în mult~ caz.!m, faeton diferiţi gcnereaz[1 efecte 1den11ce. Cerce­tarea a condus şi la observaţia că în cazul factorilor climatici însuş i suportul, respectiv panoul de lemn, este cel care absoarbe şi menţine umiditat ea atît de dăunătoare grundului şi stratului de picturl.

În funcţie de toate aceste clemente, care s-au constituit lntr-un dosar-clinic, cuprinzlnd fişe, imagini fotografice şi

diapozitive. se pot stabili în mod cores­punzător fazele restaurării şi materialele ce urmează a fi folosit e. Va trebui să se pornească de la înlăturarea tuturor clementelor aparţinătoare vechii restau­rări (efectuate in anul 1956),sisecontinuc cu anihilarea fenomenelor datorate fac­torilor fireşti şi cl imat ici ş i să se încheie cu completarea lipsurilor de grund şi culoare.

Adezivul Co'"îdcz C. P. Gold. r eali­zat de Laboratorul de restaurare-conser­vare al Muzeului Satului şi de Art ă Populari în colaborare cu Centrul el e Ccrcc 1ări pentru l' rotec!ii Anticorozi\'e, Lacuri şi Vopsele (C.C. P.A.L. \ .. ). Bucu­reşti, a fost utilizat cu bune rezu ltate in cadrul unor restaurlri efectuate la acest 1nuzcu. Dar, pentru a cunoaş te şi p,irerea altor colegi- specialişti în restaurare-con­servare, mostre din noul adeziv au fost trimise la toate laboratoarele zonale.

Alice Moagăr-Po!adian, în comu·1icarca prezentată în cadnil mesei rotunde, a dat un răspuns (din păca t e singuru !. deş i a trecut un an de cind mostrele au fost expediate) referitor la eficienţa termoade­zivului Covidez. Circumspectă, autoarea ş i -a ales pent ru testarea adezivului o i coană lipovcneasci"1 din secolul al XIX­lca, pe suport de lemn, fără valoare mu­zeistică. Starea de conservare era foarte proastă. Lemnul folosit ca suport este din brad avînd noduri, reacţ ionînd intens la umiditate. Pictura prezenta fărimă t uri de grund, desprinderi de peliculă . cra­duri.

Înainte de a se apuca de restaurare, Alice Moagăr- Poladian a cit it cu atenţ ie prospectul cc însoţea mostra primit;\. Tinind scama de cele scrise în ci şi-a mai luat , pc parcursul procesului de res­taurare, unele măsuri de siguranţă : a inc!tlzit nu numai adezivul ci şi pictura, la călcat a folosit foiţă japonc1,ă, a efec­tuat călcări după două şi trei zile etc.

Concluziile la care a ajuns specialista Ic-a confirmat pc cele din prospect. Covidcz C. P. Gold ca structurii face parte din familia adezivilor BeVa, cunoscuţi şi folos i ţi în întreaga lume. El vine să îmbogăţeasd gama redusr1 a adc,:ivîlor utilizaţi in laboratoarele noastre: cleiul

de 1>eşte şi c'eafa de albine. Este un adc­,:i\· foart e bun, fiind uşor de fo losit în comparaJie cu cei lal ţ i doi ad17.ivi tradi­ţiona li . thtfcl, faţă de cleiul de peşte a le c;'1rui particule migrează în cazul unei pelicule f;irimate, Covidezul nu pre1.int;'1 un asemenea fenomen. De asemenea, in timp cc cea ra de albine î şi schimh;"i cu­loarea. la produsul ~int etic nu se intim­piti aşa ccva. Covillew l poat c fi uşor folosit avitld un singur solvent - pc1ro­sin11l. De aceea. în inlcn·en\iilc cc se impun pc tcrc11 , în cazul unor piese foarte deg radat e. el poate fi utilb:at cu mult succes, i111r-o prim{1 etap.i pi11f1 la adu­cerea ohiecti\"ului în laboratorul de res­taurare-conser\"are. De asemenea, ci este un hun \"ernis cc se aplică cu uşurinp.

1n continuare, specialista Alice 7\loag:lr­Poladian şi -a propus să testeze Covidczu l şi in ceea ce priveşte dubl;1rile pinz1'1 pc pinz:'1 şi in special pc pînză de s ticU1, aceasta fiind ct1 in Laboratorul zona l ;il 7\luzeului de Art.'1 al R. S. Rom[rnia s ini nu111eroase cazuri care rccl;imi'l acest pro­cedeu. Dad Covidezul \"a da rezultate pozitive şi, in acest sens, înseamnă cr1 paleta lui de folosire se m;1reştc. Nu tre­buie uitat nici faptu l că este un prod us indigen, uşor de procuro.t, are un preţ de achiziţ i e sd'izut iar în procesul resta­urării se folosesc cantitf1ţi infime.

ln cadrul discuţ iilor ce au unnat comu­nicării s-au relevat şi alte calitriţi ale Covid~ului. Cum reacţionează in timp acest adeziv? Pornindu-se de la faptul C:1 ci arc componenţe pc bază de polimeri, ce au fost deja ,·erificaţi in timp şi că, în general, poliacetatul de vinil este folo­si t de peste '40 de ani în restaurare-con­servare cu rezultate pozit ive, nu poate exista nici o îndoială că ci nu va produce modificări în stratul de picturf1. \ 'erifi­carea se poate face şi prin procese de imb.'itrinirc. S-a mai relevat faptul c.1 fiind un produs chim ic, Covidczul nu este un mediu prielnic pentru mucegaiuri sau alte microorganisme. El este rezistent dar clastic, fapt cc îl face apt spre a fi folos it nu numai la picturft tempera ci şi la grunduri.

Legat de aceast;1 ultimă calitate a Covi­<kwlui, 1\lexandm Ghillis. in comunica-

rea sa_. a_ ar..ita t că ln cadru l operaţiunii de ciut uirc a unor lacune din grund se puate folosi cu deplin succc-s Co,·idez C.J>. Gold . .\le1oda de preparare este sin·:-,Jf1, tradiţiona!J. dar la ea se ada11;:.:f1 noul adeziv. Acesta se dispcrseaz:i uşor şi <l1 un chit mai Imn dt-cit cel realizat dnpi'l refeta - Carbonat de Calciu + + Bc\"a 371. Noul chit nu este dur, dar ader:1 foa rt e bine ncputind fi înl:i turat dccît P'.in cioplire. Fiind chis t ic, el po;itc fi folosit ş i pentru pinză. Prin accasla se oferf1 specialişt ilor ca re lucrează in llomeniul. rcstaur.."irii pict urilor pc pinz:'i 1111 nou şi irnportant mij loc.

Ileana Cr>1ciu11, s1>ecia li stă in cadrul J;1l,oratorului de restaurare-conservare al :\luzcului de Istoric al R.S. Rominia, a lucrat la Biserica din \'oroncţ, judeţul Suceava, pentru combat erea unor agenţi patogeni. Cunoscutul monument de art .''i şi arl_1itcctură prezenta la ex terior, pc pereţii de nord. de est şi pc turlă o infes­tare cu licheni frunzoşi. Din investiga\iile efectuate s-a obser\'at c;\ cel mai atacat era peretele nordic dar, şi acesta nu in mod egal. Astfel, gradu l de invazie era mult mai put ernic pc margini. De ase­menea, temelia, treptele şi banca adosată din piam-, erau pline de licheni. lnaintea oricăr~ i tratament s-a impus o curăJire mecanică cu tampoane de cilti a monu­mentului pcniru înlr1turarea prafului şi a cuiburilor de rinduncle. Pentru c;i so­lu\ia ce urma s:1 fi e folosită in combaterea lichenilor putea contribui la mărirea gradului de umiditate ş i deci la o 111ai rapidr1 exfoliere a picturii pilstratc s-a executat o fixare a stratului de cu loare ~u Ca~einat de calciu. Pentru fragilizarea hchemlor, dup;'1 test:iri, specialista s-a oprit la produsul romanesc Catiot im M., realizat de Fabrica de detcrgenfi din Timişo.1ra. S-a folosit o proporţie de .5% concentrat;", cu o solu !ic formoli­zată. S-a recurs la un asemenea trata­ment forte deoarece lichenii prezentau mult e organe de reproducere î11 diferit e s tadii. Prin tampon!l ri repetate, colo­niile au fost fragilizate iar, ulterior, inlr1-turate cu bisturiul. S- a efectuat trata­mentul pc o suprafaF1 de 206 111.p. rncr­gîndu-se pin.'i la cornişe. Din J>iica te turl a

monumentului a rămas netratată . Veri­ficări ulterioare (la interval de trei luni) au arătat că lichenii n-au mai ap.~rut. Ceea cc este deosebit de important rezuWi din faptul că acest tip de licheni frunzoşi se face vinovat de degradarea unei părţi din pictur-:i. Fiind o combinaţie de algă cu ciupercă, el se hrrmeşte dcscompunind apa din cu lorile ce nu sînt pc bază de oxizi de cupru sau de fier.

Dezbaterile din cadrul mesei rotunde „Tratamente de conservare şi restaurare corespunzătoare, adaptate în funcţie de relaţiile directe dintre componenţa struc­turală a sistemelor picturale şi factorii mediului de expunere permanentă", au relevat necesitatea ca orice acţiune de conservare-restaurare să fie precedată de o serioasă cercetare care să ia în evi­denţă toţi factorii de distrugere şi toate fenomenele pe care aceştia le gcnereazrt. Totodată, se impune găsirea acelor me­tode menite să ducă la realizarea unei reîntregiri a piesei în m~ corespunzăto~ şi fără urmări nefaste in ILmp. Specialişti i au datoria să promoveze cu mai mult curaj în munca lor uncie produse indi-

gene care s-au dovedit a ti ce} pu\ln 1ot atit de eficiente ca şi cele de import. fn general, rezerva unor specialişti faţă de produse româneşti nou create nu tre­buie să existe. Dimpotrivr1, ele trebuie experimentate din prima clipă şi promo­vate dacă se dovedesc eficiente.

Fiind vorba de o dezbatere organizată de Muzeul Satului şi de Artă Popµl arr1, multe int ervenţii s-au referit şi la modul de conse~vare a unor piese din patrimo­niul mobil dar mai ales imobil al acestei prestigioase institu!ii nrnzealc. Eforturile ce se depun aici sînt menite să asigure o stare de existenţă dintre cele mai .bune ansamblurilor arhitecturale aflat e în ex­punere liberă şi care s11fcrr1 „asaltul" a peste 300.000 de vizitatori, anual.

Consider:im că dezbateri, mese rot widc, simpozioane care sr1 prilejuiască schim­buri de opinii pc probleme de restaurare­conservare se impun a fi organizate în colaborare de laboratoare zonale şi la care să fie invitaţi şi spec i alişti care lu­crează în cadru l celor organizate pe lîngă

________ _ __ ntsu.u t', ---------~

On prl'scntlrs conclusions d'\\ndtbat quîae11 lieu/1.lafin o<;tobre 198, aulllus~ duVillage et

~e~~;:,.~~;~:la~~ "c"!:t~i~:.la p~~=•~:tio;.,e,\n~:i~: meuhle c i îmmcuhle. L'une d~• idCCs dominante• des disc ussions a ~t ~ celle qu·a„ant toutc op~ra­tion de conscr·,ation•ustauration s 'imposc une recherchesdentifiq"" minutieusc.avecdesappa-

~er:e:iit~~•• c~n!,~!~:n~,~~t!~i~~i:~~• :,~i~• /~ :f~~:~~o•;;ie:,;,::ii~:io/,.n\:!1:u~ae!~o~'."'

1Î'a

0r~i c:~

li~rementimportanteestlapromotionaveccourage

de <pie\quu pr~parations de !a produc tion interne c i mCrne la r falisation par les conscr,ateurs-res• taurateurs de produitsayant des p.1rarn~1r~ tech-

~~:~!~~•;~• c•! '!~i~:1~ • _d~ ~~~~~~~• c~:,~:;t_•c.ţ

Gold rta.lis~ par lu spec,aliste• du Musl-e du VIJ1age

:i~ d ~~~:~t:!ai;:,:~ ~:l~a~;,~;~o"n:ec~: ,t:~~ sives. des Lag,ies et Teintures - nucarcst. Afm de comhattre des agent5 p.1th0{:~nes de certa.ins rnonurnents, on a utilisC a'ICC un sra11d succh le produit roumain Catioti~ ~( rfalis~ par la Fabrique de d~ergenu de Timişoara ,

patrimoniu • patrimoniu ii

m ., r. 1xr l 'iE IIITE lll ~ llAZIIOI UL c: 1mm11

---------- l' ETII E CO.ff lXESl:IJ. 1,;\ IA.\ IJEI. 11,\llESt:ll _ _

R;1~~)~\:: ~~;;rt ~.:~~~\~in ~;n~n,~~11~:~ El a început in luna iunie !853 pc ţ;"lnnu­rile Dunării , implicin<l şi Ţara Hom{rncască şi '.ll oldo\·a. Domnitorii rom{ini Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica p;1rf1sesc Princi­patele în luna octombrie. Generalul Bud-

~:r;r ~~:~l~l~~~ î~,~~~!1~~/~r~t~:,~t;~: de că tre Sfatul admînî~trat iv. sub vice­preşedinţia lui Ostcn-Sackcn la laşi şi a consulului H alcinski la Bucureşt i. Os tili tr1ţile dintre trupele ruse şi turce

au inceput în luna noiembrie pc linia Dunării şi au durat pini'! în iunie 1854. S-au dat lupte sîngcroasc la Calafat, Ceta tea, Călăraşi, Bri'iila ş i lsmail 1. Nu­mărul combat anţilor ruşi af!,qi in Princi­pate se ridica la 81.541 d •ostaşi. Printre aceştia se afla ş i scriitoru! Lcv N. Tolstoit, care, în martie 1854 a fost repartizat în armata duni'1rean.'1. În aceeaşi lun:'1, el part icipă cu bat eria sa de tunuri la lup­tele de la Olt eniţa . Comandantu l suprem al armatei otomane. a rm at.'l cc se ridica la J 45.000 de oameni, era Omcr Paşa , care avea sub comanda sa şi o cavalerie neregulatr1 de başbuzuci 3.

Ecoul acestor lupt e, duse pe pr1mintul jării noastre, a fost consemnat de un

cronicar anonim, martor ocular a l eveni­mentelor : .,Toloda!ti lurrii supt com1111d<1 lui Omllr /'11 ş11 rnpri11srr1i Dobrog,•a ş i st «rrifa rri la D11111/rr. rnpri11st (1irmul drrpt 11! affsl11ifl11vi11 ş i se iu/1irir1i la C11fllfat .. JJ11p1i acrns/11 111tm11i i11 111111/ 185./; artsfli m,u rl'1'1I mfli fosrm11ti/or; aaslll fu 1111

an ,fr sfngt. etici btffll/11/r diu/1·r Ilirei şi mşi cc urn111r1i la Cafllfat. la Crlr,lr. fo Oflcniţ11 wstisisrrii mult sîng,· omm rsc .. . 111 aceaslii wemr i'rÎml şi U11s i11 li da rt/1

mt1i de pe 11rmâ lom/uni T11rrir1, ttr1111r1i d0111i poduri peste /)1ouire şi trec11r1i JO.OJtl ,fr ruşi, supt J.idas 11s11p,aS1/istr,•i. /Ilarii T11lcm.S11ccrt1şi .l/llci1111l şi î1111i11-lară pînii fo Crmaood1i"" ~-

Rindurilc noastre, pc lingr1 pre;,:entarea unor imagini inedit e, î şi propun să d ea r.'1spunsu\ prin documente fotografice asu­pra disputei care s-a născut in lcg;i. turi'1 cu intrebarca: ci ne a realizat primul foto­reportaj de r,i1.boi din lum e?

Helrnu th şi Alison Gcrmshcirn. reali­zatorii albumu lui Rogu Ft11lon l'lioto­graplirr of /h e Crimta11 War $ acord.I întî­ictatea lui Raser Fent on {1819- 1869), fondatorul lui /'lwlogr11pliir Soriety of L o11dou. astăzi. Roya{ l 'hologmpltic. So­ciety of Greai Brifoi11, care, la 8 martie 1855, clcbarci'1 in Crimeea. la Balaclava

şi realizează 360 . de fotografii, la cererea editorului din - )lanchcsler. Thomas Agnew 6. Astăzi nu i se mai poate con­testa artistului român Caro! Popp de Szathm:iry faptul de necontestat că. a realizat primu l fotoreportaj de război din lume. ~lflrt~i rii!c scrise şi imaginile pc care le vom prezenta au în primul rînd menirea de a demonStra acest fapt. În timpurile moderne, discuţia este reluată '.de către Th. şi A. James care.în s tudiul I. ii Premier Rrpo;f(lge __ de Guerte; ;i{irrn:',:

„Se poale sprm c1i wr fi regiisilr inlr-0

:i {~1i°r~~i;{1;,~~:

1~a~f~~~1~t{;4 decembrie 1855 ni se rebteaz:'1 c[1 utilaj ele fotogra­,fii:e ale !tli Szathm:iry, ind.rcate intr-o cdruţ.'1, cînUrcau peste 60 de kg. Artistul îşi sensibiliza p lăcile cu colodiu urucd ş i îşi developa p\.'\cile într-un cort specia l amenajat pc cîmpul de luptă. ,.I.11 înce­p11t11l lui aprilie 1854, ajlfod11-se fîngli Oftrni~,. continuă rdatarca, înconjurat ~e mşi ~i 11rî11d stf fologmfie::e, S::a!lm1liry

SI' ,1propfr 11111/t m r1/mf11 iii r1m· <'rilll 11p11ratd,• rfr 11bia!11• şi î~i i11s/11/rn;,f 11nrl­trfr, g11/11 sâ i11r,·11pii lurml. /)roda/ii simi<' 1111 suflu pu!trnic şi 1111dr dmsprr forflirmfti () bubui/1111/. !şi dri sea11111 rit po:: iţia s11 1111 este sigun/ şi co11rl1ide r ri ,,, fi mai bi11,• sâ ias,i din Yil ~/1 /i(lt,71i de f>uvli 11 ompm1/ilor for/tircfl'i. Cu /011/t· urrslr11 rll1J1i11r p,• loc. /' rsfr 1111 mi1111/ simt.- 1111 1wu suflu şi 1111d,, o 1to11â bubui­t 1mi. Ştir 11rm11 fli lui i Sf aror1M atenţia lil'OS<'hit,i, dr li fi fiu/ii fli /ol mlli 111111111 preci::fr. A lrr.ÎII gl,iulm, v,:1bil 11111i exar/ di1rcţio11alii, rndc fli cifiv11 p11 şi de Fo10 .S - SenrnMuro !o1og,afulu,

rl şi îi anwcă uisip 111 faţă. Fologriifia reuşeşte de mi111me•·•.

Altrl mărturie o intăreştc pc prima. Ernest Lancan în broşura Esquisses Plw­tograpliiq1u:s. Apropos de f"Exposilion Uni­versdle et de la G11erre d'Orie11/, !?ari;;, I 856 11 aduce noi argumente în f:l\'oarea

artistului român. Carol Popp de Szath­m.1.ry realizează un album cu circa 200 de fotografii pc care îl expune la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1855 ,

·unde primeşte medalia clasa a II -a. i\lai dăruieşte cite un album împăratulu i Na­poleon al III-iea al Franţei, reginei Vi<;-

toria a Angliei. împăratului Franz lo"d al Austriei şi ducelui de Saxa \\'cimar. prin prietenu] s:'1u, compozitoru l Franz Liszt rn. Albumul d{irui t reginei Victoria a ars în palatul \\'indsor în anu l I.S71 O ~oart ."1 ascm."1nătoare a avut albumul d:1ruit împăratului Franţe i , fiind mis tuit de Wic."1ri in palatul Tuîllcries. Cdorblt e a lbum e !i s-a pierdut urma. Szatl11nâry realizase remarcabile scene <le r;1zboi. trupe de cazaci ş i başibuzuci. port rrte de generali ruşi şi turci, deoarece an1 sese acces în ambele tabere. Fotogra fiil e sale din Războiul Crimeii nu au v[1zut pîn,i acum lumina tiparului . Pen tru întiia oară prezentăm patru din imaginile sale, rea­lizate cu ocazia acestui eveniment de prim ordin, în perioada aprilie-mai 1854, Cabinetul de stampe al Bibliotecii Aca­demiei R S. Rom:inia deţ ine aceste docu­ment e de o neprcţu it tL valoare, realizate pc o hirtie sub\irc, uşor tonal e in brun. ş t erse de vreme ş i care pun deosebit e probleme pentru a fi reproduse.

Este impresionantă im aginea pichetului de grănice ri de pc ţ{irmul Dun;i rH (foto 1), înă lţ at pc piloni de lem n n , cons trucjic spccific :'1 pentru terenurile inundabile. În primul plan şi in fund al se văd ostaş i

ru şi. Partea stingă a fotografi ei este degradat:',.

Fo\o S

(;rnpul de başib1rzuci tmci, din r,1n• unii t·,'th rc. este rea liiat cu ~tiinţa com­poziţ iei 12 (foto l) . ('11 ;tl t ;'1 oea1.il' a rti-.i11l surprinde n 1ab[1r,'i n1ilit;1r."1 lurn•a~c:1

:~i:l~<"t : )l3:ltr~~~~~rŞ~~.r:::~.~\~~• ~~t\~li:j fr:.~;~ moa,;c rca liz;iri ('qc aceea a cnnct•nlr.irii unui grup de c:1 ruic (foia 4). ima;;tne executată în r ontrnhunini 11.

Tot Cabinetul de s tampe al Bi bliotecii Academici R. S. Rom:inia mai deţine ro fotografii realizat e de cMrc englezul J;i­mes lfob ert son la Scl'a'>topol şi lfala ­cJaq în anu l 1855. Cinci dintre ele, pc care Ic prezent ăm , sint ined it e 1A. Ele au înt rat în posesia Bibliot ecii în toamna anului 1949 prin donaţia făcut:i de cf1 t rc academicianul G. Oprescu. Fotografiile poar\;i sem11 ;1 tura lui .J am r,; Hobert son (foto 5). J ames Robcrtson a fost dese­nator de medalii pe care le-a ex pus la Roya] Academr din Londra . În 1850 este gra\'or-ş cf la monc1;"1 ria imperia l ă din Constantinopol. Era un cunoscut foto­graf de peisaje.

El ajunge in Crimcia în septembrie 1855 şi realizeaz;1 imagini a le Se\'astopo­lului asediat Vi. În luna aprilie IS54,

trupele ruseş iî au început retragerea din Principat e pc baza înţ ekgcrii de la Boiagi-Kioi. F rontul se s trr1mu tă din regiunea Dobrogei în Crin1 eia 18• În seco--

l'o to9

lu i al XIX-iea, Sevastopolul avea 42 .000 de locuit ori. Era cel mai bun port la :\l area X eag ră, si tuat într-un golf de 7 km. Oraşul a fos t construit la 1784 pe locul fostului oraş tă t ar Akîtiar. Sub \'.i rul ;'i icolac, Scvastopolul devenise prin­npalul port milit ar din sudul Rusiei . . .\r111 atclc turco-anglo- franceze la care s-au a lătura t şi lupt ă tori din Sardinia au cuceri! Scvastopolul la 27 __ august/8 scp­t_c mlmc 1855 iv_ Fotografule infrlţişează Scvastopolul în anul 1855, după luptele grdc care s-au dus.

Golful ş i oraşul Sevastopol prÎ\"il e de pc înă lţimea Redan (foto 6) 10. Următoa­rea imagine reprezintă tot vederea Sevas­topolului lua tă de pc aceeaşi înălţime Reda n (foto 7) 21. Se văd dis trugerile pricinuit e de bombardamente. Turnul ,\l alakoff după asediu (foto 8) 12 permite ci titorului s{1 z[L rească în primul plan din dreapt a împletiturile de nuiele care ser­\·cau pentru camuflaj. O altă imagine za (fot o 9) prezintă amploarea dis trugerilor de !a Sevastopol şi ne las:1 s.'i ghicim vio­len ţ a cu care au fost întreprinse bombar­damentele. În sfirş ît. ultim a imagine (fot o 10) înfăţişeazi"l monumentul ridicat cr1pitanului Kassarski u pentru a-i come­mora actul de bravură. La 1828, acest curaJOS marinar. aflat la comanda va­sului său , a angajat o luptă cu patru

fregate turceş ti pc care a reuşit sfi Ic scufund,:,.

Scriitorul L.~. Tols toi, participant la băt<llia de la Scvastopol . a ].'1sat pagini scrise cu o profund.', emoţie: ., f'îl rnri ,!.' sold11/i ductrrn f,t !âr~i şi pur/1111 1/f sub­sori ri/11i(i. /'r s/r11r/1f a// in/1111,'rl'C b.-:11â. rfilr ici ş i colo se i•cde1111 faest rdc lum11wfr ale 1•rrm111i spil11l Silii 11fr vrc1111<'1 loc11111f,• 1111de î11/ir:: i,1s,'rrl la s/11 / o/i(en1. lJ111 spre bt1s!ioa11t" vmra acdr1şi bubuit ,fr !111111r i 5i r1ipili11lu dmsâ ,, schimbului d,• fomn ii,' /mşal şi se vrd<'/111 11rdt11şi fl1111i111f,• pe bolfrl 11,•agrii. /)111 cî11d Îll ci11d se 1111::r11 /ropotul rn/11/ui t'fi'/1111,i agoil de lrglllurâ rnre tuce11 î11. g,1/op. vr,•1111 gramâl de rr111il, paşii şi ;,:fosu rifo branrnrd/eri­lor . .. ~&

Imaginile ln t'<litc din R ă1.boin l Cri111cii, r;1zboi in care au ap,irut pen t ru prima dat{t \"aporul cu aburi, tekgraful t'lectric şi fotografia. au surprins 11i ş t c cw·11in1ent e unice, care au asti'11.i o imens;·, \"aloarc documcntar:1

1 • • • / <l„'1« 1/Qfll'ÎJ!UI. l\11>.11r<•~II \%t. iul ! \" . p .2Jll

' l'agHII dt• o marc pulc'f<• ,·H><:a!o;irc ,\npr.• l<:'.1., 1,o,,,1 ("n rn,·11 in I.. ;\" Tobto,, /,u,,. , ,..,,r,., Bucmeşt> . 1960

> E. T,ult'. H<l::bornl C1u11, u. Il m11rcş1>, llljl ·, ol. I. 2Jl. ''urclm11 S;,ccrdo\ca11n. () ·,unm,,.., < 'f"

1/<fzborn/ C>tlNfll. Hu cu rq!I , !.:, . . p J- i IE><tra,) • l .. <.rndra ŞI Sc\\ • \"ork, ll/J t . 116 I' -t- f,t pla11~· • Hclm,nh c:~rn,sh.-Hn, 1:,. 1oţmf11, ,.,1,st,cJ . 1"rn

,/,,,{, r,/,1.r,. llucur,•şt1 , 1970. p IH

' \ ·. ,.Ca n1cra' ", 11r. l , 1116-1

'S. I' . A f, ,,,·hip~._ , (/'h- ,t..~wfA,,,/ /," kt/,t, h<ibo,·u i11 1!11,lap,•,n H11lap '". 1,~,.l. I'· ;Of,0 {{. ~• ,.S,u,lu " ce•~•·tari d,· """"' an,•, ". 1<,mul 2~ ( 11176). p ~11 - IOl

• C s.,,ul,·-.cu. C11,ol HJppd,-S:;"//"''"i,1• . f'iu,11,I /Q/Q,ef'o•lc• "' "' '""' III ' M,~J!'llll\ »!onc·· , \ I t

(l~!\-,.:,:~~,I~~'~;, r.,,;~'.;;;'.'t,,.,,,,,J '" "!!"''"' ,,,, L"«• ul l'" f P J, S .-111/"" '"Y "' . .l'u1o~rafl:, ·, 11r ◄ , 1uht"-aug11,t l'J 71 p. 151 - 151

11 ll1 bhnku .\r:ukn11t·1 l( ,S. 1< ,,,,,~,""• 1,,1~,,. 1111,le S1a111pc 111/ 11. 1'17~ l ~"'"I"' c;,tl,m•la Sto1tk

" lhi.hoh'cl .\ cad,·nuc, l< .S. lfo111.'i.111a , (a\n11,· tul ,1„ S1a111p,• I li 1 / 19/i➔ l'rn1111,· <1 111 col,·q1a 1111 t; ~1r,1111lat .

" l!, l,1101~-ca .\ca,l,·n11,•1 I< S lfo.,,;\111a lah, 11ctnl de Stam1~· 11H/ 1%i l'r""IIC clin col,•~\1'1 llliC: . Straiul.ii.

"IJ1l,lio1,•ca A, ,ul,e1111<·1 I< ~ llum.'i.111a (a!J111c Iul ,k S1a111pt• l !JJ/ 1% i . 1'rn1111,· ,hu n,l.-..\,,1 lu, c; . Stt:,oula1,

"/) ,,-.,,,..,,, ,, "''"""''u /11,1<11 1·. llncurq11 1%9. •10I. 11. 1'· 2t J 2 ➔ (,

l< l"t•lclalt,· c1nc1 fo10ţrah1 a11 !os! puhlic,1\<" ,h d\!rc l~1wra„c,• Ja"'"' · L"""''"' 111.'it IS5b. Th, ,,ar ,~ o//, /11, ,srn ,,,m ro11/rn,por«11 l'h „,opupl,s l.u,o. !ra ]~iii. \"u h1n111I "' all;", 11, [.,J ,ho1nr, ,-\ ,,. ,: ,a\1c1 .-\n1 ş1, l or Futo~ral, dn, lluc11"· ,11 (,\ ,\ .l·I

11 ll,, lm111h c;nm,h,•1m.op.c1t .• p. ]JI " , • • l;tvn11 Hom,!,11 ,i. Hu c 111t·~ I• . 19/rl . ,.,1

!\". !' !\'/ " , • , . llb11,11 ,fu \/o11d, lllt, $t. l. /_,, H,un, .-r

fr, //11 ,sr, , fa. I. I . Hd,:u,1t·ca .\ca,l,·1111,·1 I< S !lu rn!1111a . l"al!lllclul ,k S1an'lx:, ,, 111 JS()

" lh hl ,01ccaAcadcrn1<·1 H S l< om,"11u., ,(""\"11<·111I d<· Stampt'. 1· . l !UtOI

s, l!t l,111,t,,ca Acad""""' l<.S Horn.~""' • ( al>11><' 1111 d,• ~1am1~•. F I 111 -10!

"' 1111,hol<T.t .\ c:Hl<-111'<"1 KS, [fom.'i.m:,, (al,i11,·· 1111 ,[,. s1.1,11p,· . l•. l IIHlJJ

" lh l>huh· , a A,a,lt-1111,•1 l< . S !tu111:"1w:,, l.1l>111c· , "I <I,• S1 11111><• . I'. 1 IO~ 10

"ll1 l,1,,h•t 1 A•adem1<•1 l<.S. l<om/,,,,., . l ;il"'""· lui,!,• ~"""l"-"• F I llltll9

" I. S Tol,1n1, <>f'.« t . p. IUi, <1111 ( "p1tol11I .,,., ·(ll/~f'· ',.,, ;,. "' '" ·

______ ____ 111::s 1111:: __________ _

L"autcura,I C'<:o u1<·rt da," la :-,_,,,,.,11 d,·,ta111p1:, , le la l!1 bhothe:poc de l ' AcadCunc ICS. H <111d<i"• photos 1hlis(•es 1,~T l'ar11,1t• ro,11na,., l arol l'np de S,attm;,r, s ur Ies ,.,~s du llanu hc. c11 ISJi <\rn prou-;'""' q,i'tl ful le prc11uc r pho1<>1<"]'<J rtcr du

I~· ,,,., ht• r, lw , l,111,•, ,l.111, I., ""'"''" l,11,holh~<!<~ UIII 1·11 1K>111 , ' ,1111'11 I:\ <' °c ·\l<,;rt,• ,[,· <[11d< [IK'S pl~1lm dt· l "A11~la,s Ja111<•s Uol>t·1 1"m T~,,l1<f,., :, S.·,a~l"l"'I "" J/\" ,., co11 ... ~nl-c, <111 ,11~,n,, /:,I: 11,·m,•11! 1Sl<,r1q11c,

1 1■ studii si comunicări

OHMil 11. DE HESEllll'•ll'A SI ZONA SA 1N"CONJUHATOAHE DIN llULLIOVA ~I T,\BA BOM.\~EA SCA

____ ,\ l\l STIIH : ŞTEF.'.\'.\" ES(:l', EJIII . t. E.\ IA:\" lll , A I.F.X ,\ .\" DII U AIIT UIO.\" -

R ~~;~;~~ ~inc~;1~i1~ai~c~1,:i~h~~;t~-~J~ di;: intcrdcp1,•ndcnţ;"i dintre oraş şi sat au aruncat o lumin{l nouă asupra complcxci probleme a evoluţiei structurilor socia l­economice rom;în,..-şti. atit în faza gcnCZl'Î oraşelor. cît şi dup:l ;iccca. Tot odaUt, analizat e prin accast;'i prismf1, înseşi eta­pele şi dinamica procesului de urbanizare 1

au dtp{1tat aspecte nch;"1nuitc de cerce­tarea deceniilor tr.:cutc.

L·rbanismul mcdicv;il rom[11wsc trcl,uic anali;,;at pornindu-se de la fondul rural preexistent, apariţia oraşelor constituind 111omcntul ••fi rm5rii nu numai a un<.:i aşe­zilri, ci a unui întreg sistem de s tructuri anterio;ire, specifice unei re\de de sate situate într-o anumit:1 zonf1. Apariţia centrului urban, definit c,1 centru de pro­dU<:\ic ;-i de schimb al mt1rfurilor i, a fost rczultatul unui proces îndelungat, desf,işurat înct1 în condiţiil e în care forma tipicii de aşezare şi celula de organizare administrat iv:1 de baz:"l, la rondni, a fost constituittt de sat, notiunea ce-l de­fineşt e fiind un serios argument al conti-11uit5ţii în forma romanic;i adoptat:1 de întreaga populaţieJ.

Similitudinea structurilor organizato­rice ale satelor domneşti, avînd pircălabi, şi chiar alc satelor moşnczH„'Şti, împ.'i.rţite pe cete, cu conducfltori proprii, cc alct1-

tuiau un sfat, cu cele orăşeneşti poate indica caracterul interdependent, oraşu l şi instituţiile sa le fiind generate de mai vechile forme rurale 1. fn aceste condiţii, tîrgul nu este altce,·a dccît forma supe­rioar:"1 de organizare a unui gru p de aşe­ztlTi rurale. O densă reţea de sate ş i oraşe distribuite atît in ~loldova cit şi în Tara l~om[111easc;"t, atestate de cance­lariile domm:ş ti mcdie\'alc, prczintrl şi o int ercsantfl suprapunere a vetrelor lor cu rele ale aşezt1rilor anterioare din seco­lde IX- XI 5, şi credem noi că această situaţic nu este deloc lntimplfttoare.

Odat:i cu int ensificarea ccrcet[1Tilor, lot m.ii dar se disting ample reţele de s at e cc însoţesc oraşele mt..-dievalc româ ­neş ti, procesul fiind unitar pentru }lol­do,·a, ~luntcnia, Oltenia şi chiar pentru rransil,·ani,1. Oraşu! U1idâ11/i s-a conturat ca centru

al satelor aşezate pc cursul superior al rîului Suceava şi pc afluenţii acestuia, Ruda, Climău\i, Tftrnăuca, Voitine!. Ho­rodnicul, Voivodeasa, Suceviţa şi Volo­\'f1ţul.

Mai la nord. Sird11/ a fost emanaţia şi a grupat efortul economic al satelor ce se înşirau pc cursul superior al riului Siret şi pe afluenţii săi, m~i mărunţi, cc se desprindeau din Pcxhşul Drago­mirnci îndreptîndu-sc către culoarul Sire-

lului 8• '\"um,!rul mai ~t:11.u\ al aCt''>tora po;i!e Jll',tifk;1 şi r,•gresu l inrcgi'>trat apoi cl1• f,>~LI fL-Şcdinţ;i domnc.1sc!i . r:11nast1 pc un ,111ume nivel a l procc:.ului d e urbani-1,1 n•_ )i în '111upa ,,c•·a<,t a s-au g.l~H mult e d111 1î1g11ri!e <,i re7ed in\dc secundare. cc 11-.111 ,1! 111 -; nki,)(lat:, f;11.o.:k• ~U J>l'TÎoaT L' ,,k url,,1ni~11wlui.

\1111 111it.l ic· 1 .1 m,1i tîr1,iu, in IJSS, in1r un rnomt·nt tî11<I ~,· ,,fl,1 ang,,j,11:i in pr0<,·~u 1 de u1b;111i1.a1,·. dis p11ni1Hl ~i 11,: un tîrg. în 1,1rl' M· inti!11 t" all produc:1-toi11 ţ:,r,ini d111 '>a 1t•k· din jur, S111e1w11 .1j11nµ,,· în ~,n,ld,· XI\ ' X\ ' I s,"i polari" 1,·1.e ~ i '>:1 i11fh1,·11\t•1.,·, într-o rn,l s ur,"t ,nai mi!':1 ~.111 111.,i r11.1rt·, vi,1\-1 ~oci.d-1•co11omîc;·1 dintr-un n11rnt,r dl' pt•<,k 12:1 <Io: sa te. O patt,· din!1 t· "1,• 1·or fi f.icut pari <' din 1.nll.1 !k inflt1L"np ;1 r,•şcdinţc î de Li lt1ia. ', lrmtur.11."1 d,·- ,1 lung ul 1•."iilor \l ol­drn,·1 ~' ., ~0111u1.11lui \l are.

Jm port,m t <'l·11trn ,h• pr,/UuL\ic ~i sch imb, Jwntlu ,,11L-lc din h,o:inul mij Indu .ii '-iird11!11i. lfac,iu l t·1a, în SL'foluJ .tl :\\" lc-,1, ţi unul din princip,dl'k punch· d ,· \ ', im,"1, cil.ituri dl' :-i11rc,11·a ~i ,1h1· dltT,1 ur:, ~d,· m;ii mici, în c,1dr11I 111 ,1rd11i 1lru111 , I,· UHrhT\ , pre• nord ,;,i ~ud. d.1r tnai cu ,,·am;, )W drnmul .~ pre u ·ntrl'k ,lin r ran­, dl';t11),1 7

.... 11,ţinî11d id t·L·, , c;"i 11rnltc din n ·ntrd,· 1irl,.11w r"m:11wşt i au f1111cjio11.1t. într-o ,,,_;, .1nt , rîo,1r:1.ra tirµ,nri cJ., vJil, /'/<1/r ,1 \ '<', 1!11(, I îrţ,11 ! rolu~. ~;111 . l df11d11!, i11c:1 dt• timpmin ofrrcau con,li(ii atit IK·ntrn ,chimhu l lu,·,il ,le Imnuri dt ~i pentru "'.' ,rl1iml, 111:ii larg lk produ,c l'l'nind d111 \ln]dol' .1 ,p1·t• Tr.111 ,ilv,l!lia, ~.111 in

:r~;.~•;i ::!:il~~t:ll:t·i,/·~~1,~~W/;·:;t~· ;\'' 11~~a;·a/1~~

p.irtl' i11 p.1rk., dl" l'l'St ,1 .,cc:.tei pro­lin<ii, p,• dl' n p,1rt c. s,tu , lin zon<'l (' ~.di-1wlor pr,d10\ L'11e ţi dlc„ue ~pr<-' nord, \"c~t ~i ~ud. au fost <le timpunu cuno,cuh· artcr,· ak co11wrţului gcnL"r,1I. pc c, ,rt' p:1tnm­rka11 m;"1rf11ri a ]L•m,,ri!orcl'ntr,•curopcnt', lot Jl l' "ic i 1d1iculindu-~,· irnport:i111e c;,n tit:1\1 d e Imnuri rom:11iL~ ti, in ,c],imh. )1 nu i11timpl.l1or ace~t l' drumuri urm:1rL'a11 print ip,tldc rur:.11ri <k ap:, co: 1ran•r,a11 mun\it. ,au ,ohor,1u 'IJI"<" Dun:1n·. tlo:-,1 11111 ,.:11 ! 11,r i11":-i1i11, lu --,• m11!\im L',1 ,.1 tdor d e p,· d1n·r~d • 1·.\i.

O ;1 mpl.i rl"jea d l' "'ate, numărind pt·stc 40 ,Ic unităţi , a putut fi precizat.!. in ultimii ani, in jurul 1'11</11111/ui \ uibloul fiind comun !,>i altor centre din \loldo1·,1 şi T ar;1 Rom fima~;'1.

. \t t·statc documentar abia în secolele X \ ' X\ ' [ , dar C",btind cu un ,n·ol. 1111

secol !:i jur11:1tatc 111.1i d e ti111puriu , cde 37 de :,;1t l' 1li111ho1·iţuw. a~t'z;1t c 1w v.Iil,• ~up o:rioarc alo: l a lomi\ o:i ,;'i D iml,<wi\L·i. în zona submontan:,, au facilit,it i11<1~i l' l'oluJia impctuoa s:I ,1 ro:!;>t.-<liiqci d,· I,, 'firţor1~1t• rn. impul ~inna1:1, c1· idcnt , ~id,• J)t"L'l.l'llţa domniei.

O ,irna\i,· ~imil;,r;, ~,• d t'sptindL" .~1 din analiza rczu)t;1t,•lor CL"rcet:irilor dl' "'Pl'cia­litat e J,·sLi:şuratc I., ( " r,11 01•<1 ~i in ,atdc lin jur, F;"1c;ii. Fintîn« O bnk.11m. \ 'irtop

.,a11 Ciu1gi\a- l'ort;"11<"~ti şi ahdc, 1lisp1N' 1w u rnz:1 d e 15 20 Ion lJ _

l\·ntru ~l'l llk-k xi ,· x,· /.Ull ,1 ~111 ... L,irpatid L'\'ido:11\i.v/1 <) dc1l!>it,1tc 1n,1i 111,,rc ,, a~e,.r1r ilor 12. :\ cca:.1;", ,i t ua!il' ,·,I<', f:,r:, p111i11p ,k t :,g,u !.l. lllU)IL'IHl"L'a d L" mogr.1fic,I a „1.,,cn!clor ,mt crio,u-o:. detL"r­minind ş 1 „i,d,ilirl'<t n-chilor rc,;,(."di11\e 1.1lahe în ,KL·,1,1:, 1.011:1 . Or.,~c 1m1mrt :1111<­ra Argt•Şti! ţi Cimpul11ni,:11l , -au dl'1.l"o!tat în c,1dru l unor conglonwrat c d e sa t e:, ,ndi!>Olubil kgatt' prin t r"o vi,1ţ{1 crono­mid 1~ .

.\ l:<1uri de zona suhcarp.11id, cur~urih­riurilor Bu1..1u. Lilomi\ a. l,.ninl'kc :\rgc­~u lui. Oltului ~i prmul romî.ncsc .d Du-11.'triî :,,• in,criu ca pul L'1"1licc artere d o: c irc ulatÎ<' n• t r,:,;e ;rn prin 1\Utnl'l'Oase sate pn•s;l~,it,· pc un n~al ~.rn pl' cd."dah, in func ţ10: de co11di\ 11k oknte d e t .::rcn.

.\ cl'sl,\ 1·,te fondul dL"mo;,:rafic ;m1crior ,q><1riţki B11ct1rl'ş tilor ~i multor altor oraşe ale! T:\rii Hnm.l!w~ti , ,·1 ·oluţi.1 in wn~u! furmdor :.upcrio,1rc ale urhani~­mu!ui fiind runcomiteut :"1 cu un proces ;nnplu atril,11it unei puba\ii d emogra­fi c,' 11 , petrecu t e în 1..-,u:urik Xll l ­X I\ ', ,lic c:,rl·i proportii dL·oschît c ,1u dl'­t l'nuinat noi ,tructuri sociale ,;'i chiar politice.

Oraşul Bu autş/1, <:'mana\ io: a satelor ,lin bazinul mijlociu a! Argt•şu lui, s-a dezl'Ohat acolo unde in mod tradiţional ~id,• 11111!1:, 1 ft'm,· ,,. vor fi intilmt !on1i­to1 ii <11L-ui d,· p,· 1·:,il · nnml'ro~d ,r .1f111-e11\1 .1i .\rgo:~11lu 1 \l ijlociu. Ot,~,•n·aţiilc

arheologice ş i menţiunile <locumcnlare pot identifica astăzi , intre Gi"1 eş ti şi Budeşti, un numiir de mai bine de 200 de sate (201 ), at estate ş i in document ele din secoldc Xl\· - x,·1 15• Acestora li se adaug~1 ş i a!te sat e de pc Snago,· ş i ;\[ostiştca.

Pu1 em, aşada r . conchide ct1 o re ţ t•a dernografic."t rura M este nu numai pre­misa C'senţia!;'\ a gcne;,;ci CC'ntrelor urbane, dar şi conditia evoluţiei lor ultcrioart', spre formde superioare ale urbanismului. Asupra acestor sat e. oraşul şi- a mani fes­tai influenţ e le multiple, la rindul srrn tlrgul dobindindu-şi personalitat e ş i im­port;rnţ5. prin caracteristicile produc ţid proprii . dar ş i a sa telor din imprejnrirnilc sa le. '.\' um[1rnl redus al satelor din zon{1 va fi determinat reruralizarea unor aşe­zhi cc atinsescr."1 fa;,;a tîrgurilor.

În ceea cc priveşte fo rm a pc care a că p;'i \ at-o reţeaua ~at elor înconjură toare, ca este determinat .-L de mai mulţi fa ctori. Mai întîi regimul topografic, apoi reţea ua de drumuri ş i nu in ultimul rind resur­sele terenului sau capacitat ea agrico lă a acestuia pot fi socotiţi factori deter­minanţi. La Sucea va, re ţeaua satelor din Podişul Sucevei, dominat de cursurile rîurilor ~Ioldo,·a. Suceava ş i Siret şi de drumurile cc se orientcaz;i cu prcc ."1 -dere de la nord spre sud, aspectul este tentacular, în treaga zonă putindu-se in­scrie într-un pătra t cu latura de 40 km, avind Suceava la centru, pre;,;cntînd zone de mai densă locui re, pc vf1i!e riurilor. d;;r şi intinse ~paţii cu o densitat e re­dus[; 16 .

În cadrul centrelor de la Bacă u. Adjud ş i Vaslui, concentra\iile S<'it eş ti sint de aspect relati\· circular, influenţele m;111i­festindu-se pc o raz.-1 de circa 13 - 20 km.

La Bucureşti, transpunerea cartogra­fică a satelor din bazinul mijlociu al Argeşului prezintă o caract eristică. Ea are aspectu] elipsoidal determinat şi de configuraţia geografică a bazinului Arge­;mlui. S-ar putea distinge, astfel, un nu­măr de circa 145 de sate, aşezat e pe o ra;o;[L de pînă la .\0 - 35 km de Bucureşti alcătuind o grupa re ş i un număr de 56 de !oca lit :i ţi cc se masca;,;{1 d 1tre nord­vest, într-o zonă de influenţă mai dep[Lr-

lat ri a l3ucurcştilor , foar te probabil , si­tuată la int e rferenţ a cu zona înconjură ­toare a Tîrgoviş t ci .

Dar dacă forma zonei înconjurfl loare a rcş,:dinţe lor medievale arc o înU'iţişa re divers.'\, asupq di stanţelor pc care se resimt influenţele mult mai mare impor­tanţă prezintă rangul reşcdin\clor ş i struc­tura raporturilor sociale exis tent e in sa­tele reţ e l e i din împrej urimile oraşulu i. Oraşele moldo,·cne au beneficiat pîn ;"1 tirziu de întinse ocoalc cuprinzintl şi u11 num;"1r de sate (la Sucea\·a sînt m enţio­nate 22 de sate dispuse pinii la o di s t anţ ă de ! j km de nucleul urban), pc moşiil e că rora practicarea îndeletnicirilor ,11; ri­cole ale orăşenilor se împlet ea cu cele ale locuitorilor s..Heni. Ocolul domnc~c al Bacăului cuprindea 10 sate şi mo~iile lor din ţinuturile '.\' eamţului , Romanul ui şi cel al Bacăului 17

Se ad{1 ugau apoi întinsele proprict;"1ţi şi n."Şcdinţ c le marilor boieri ( \ 'orniceni , T11lova, Zahareţ;ti. Lit eni , ,\[;"1ncş ti etc.). lcga\î permanent de viaţ a soci al-pn!itică plăm ădit:i în oraşul de rcşcdinp , care erau şi promotorii unor int ense raporturi de int erdependenţă între oraş ş i sat.

În cazul Bucureştilor, unde situaţia este anaJi;,;at r1 mai în amf111unjime, din cele 200 de sat e exi$tcnt e în secol ele Xl\'- XV I. 79 aveau mari proprie t ă ţi boiereşti . în '1 7 de sate proprietiiţilc apar­ţineau marilor aşezcimint e mănăstireş ti , cele dou:.", forme intîlnindu-se în tr-un număr de 18 sate. Se adaugă cele -13 de sat e aflate în s t,ipînire domnească, în timpul lui Radu cel Frumos 18, Se poat e afirma c;1 în mai mult de jumf1 tatc din satele aflate împrejurul Bucureştilor , au­toritatea suprem,! feuda!;L re;,; idcntii în oraş sau repre;,;ent anţii săi erau implica \i din.-ct, vchiculind nemijlocit intr-un sens şi altul clemente de influenţă reciprocă, de vitală interdependenţă 19 , Pentru do­bindirea unor produse de lu x (podoabe, haine scumpe, arme), marii feudali ape­lau la negustorii comerţului general. impli­dnd astfel ş i introducind in circuitul general produsele agricole sau ale sub­solului, iar in circuitul cultural loca! , bunuri a căror prc;,;e11J{1 poal e sugera şi dircc\iilc comcqului rom:'rnesc, dar ş i sensul afinităţilor. Ş i s ituaţia. hnbră-

cî nJ di n•rsc proporţii . s,' po,1t c ex tinde în c;1zul t11t11ror l"l'Şl-<lintdor şi a l zonc\01 lor inconjur,'t t u;,re.

c"t adiul cern.•t ;"irilor ;u:t ua k nu pi:nnit ,· pr l· llltind l'n i sta hilir l'a r u p rl'cizie a unor paramd ri prin c;Hl' .~ii fi e nds ura lt' in­flu i: nţ l'k Cl' lltrl'lur urb,m ,.. a~upra ;t Şl'­

â rilor ~;·11c•ş ti d in jur. s,.. aprl'da1.[1 e, s tabi!irl'a rql·dint<'i a impubioua t , arre­lerin(l desf:işur ;i r ea 11rocc~uluî , Ic urlq­nizaTl'. IJ ac.i in ora~ ul lk r eşl'dinţ ;·1 , prczl'nja Domnului s;n1 a ex ponl'ntului pu terii u ·ntral,; a anlt ,i~cmcnl·a l'kCt l', aces t lucru n-a r.', mas ffir.l urm ii ri n ici în a Şl't.:'trik S:1 t eş ti, deter111inîrnl nu uum;,i o s tructurar,; :, rapo rturilor ~ociall' , dai ~i o rea~l'J,;1re e1·onomid ~i implicit o c reşkre a m1111;"irului satdor din jur De b1~11:i sca m:"t, inc.I din prima Jaz."1 a evolut 1e1 urbane, anumit e t:a tq;oni n1 eş­t eş t1 g:i a·ş ti , cc a u definit ins[1 ş i 110 \iunca de t:entru urban. a11 fos t prelua te de tirgurilc rom{uwşti . din ~atele din jur, fa cilitînd as tfel o prac tid pcrmancnt ;·1 ş i sus\inut ;"t , cc a d 11s, in ultim;i in stanţ;i, la specializ<ff•• ş i <1cca.~ta !;1 productivi­tat e. Arhl'ulogie acea~t[1 ~itua \ic este rdt·\·a1:"1 p rec u111p ;"1 nitor de produe1ia ce­rami t:fi urbau:", dco~d 1it [1 în 111ic."1 m :"1s11r:1 de Cl'a rnra l:"1, la în c:,;put

Cu ~i;;urant{t c:"1 satele n-au fost golit e 1k mcsl' ria şi . J);ir ri111111 I prat: ticii lor, i11t en~i1a1 e;, rcl atil';·1 a arl'~td practi t: i , contac tul cu c!~rn ctHdl' innuitoa rl' ş i , ·olumul producţi e i ~t1 tq ti nu pu tc;rn d ,· terrnina progrese serioasl', comparabik cu t' l'k dobindit e în oraşe. ~i situ a1i;1 ;1n·ast;1 ~-.i men\inut tl1,. a hmgul intre­g \llui c i· mediu , în forme 1·arar tcris t ice. d l' termin ind insqi cl c111 t·ntl'k cidliza\it·i de tip urh :1 11 in raport ni n·.1 de tip r 11 rn l.

Cl1iar ~triwtu rart·a topog r;1fic ·1 ;1 rqe­din\dor poat e indica aCL'S I lua u. La ~ucc;n ·a. în zona curtii domneş ti . prt~o­minau dughenek ncg u~torilor şi a tdic-

~:~:;1:;~c]~~:i:,10·t:~i :•::l::r.t;;::: 1~to!r:;?t; ::

Tirgul de Sus se grupascr;i , în secolele X\ "- X \ ' 11 . m:",t[1 sarii. b li1narii . ;1ba­g i11 d e

La Bucureş ti . în 1·cat:11l a l X \ '- !ca , au putut fi dis tinse ş i localiza te a rhoo-

logic un ca rtier al fi erari lor şi meta lur-1, i ş tilor . în 1.011 ;1 Sf. ( ;heori;h<' - Biscric;i l<:"1zvan ' 1' ~i 1111 cartier ;11 ol;1rilor in 1.ona Col ţea " · La ;u:est l'a Sl' po t ;ul :"n1g ;1 numele s tr:i zilor d in centrul vec hi a l oraşu lu i . amintind g ruparea m t•ştquga ­ri!or pe Spl'c iali1:"1\i

l' ron·sul atragerii lll l'~eriaşilor ~pre ora.~ s-a dl'sffi ~urat parald 0 1 un a ltul. i11 Sl'llS inl"er~. a l'înd implic.qii la fel dl' m;1ri . Este cunoscut faptul c:i de-a lungul întrq; ului .;1• nwdiu or i"t şe nii nu s- au des­prins ddîniti1· de practica ag ri t:ulturii . !Ja r ;.ceastf1 p r;u; tid1 nu ;11·ea dimensiu­nik şi in nici un G t l. l"l0,m ltalcl e pc c.in· k ;in•a prac ticarl'it ag ric11h11rii (c u cele do 11 ,"1 ra111uri ;de s;ik : cultura plantelor ~i acşterea animald ur) in aşl'z;irilc si1-t cş ti

Dup:", t:um ~t· poa te ved i:;1, cele dou:i ramuri de baâ ale economid mcdic1·ak imprimau d goarea r;1po rturilor de s trin­gentft inll'rdependc nţ;"I in1re oraş ş i satele ,lin jurul s.1. u , neputîndu-se 1·orbi d l' component e adil·e ş i c:ompo11e11t e pal'il'e în t:adrul acestora .

l'ri l'i t l' prin ace;,s t :"t prism.l . fl' t,ult a ­tek Cl·rcct.l rilor de la Suceava au det er­mina t diiar stabilirea unui num :",r tic 11011;"1 tipuri de atracţ ii ş i influl· ,1\e. sau direq ii dc iutcrac \iune reci proc:, (at rac­ţi;1 ş i influenţa nu·ş t cşuga rilor , ag rico l:"1. de aprol"Îzionan • c il alimenll'. ru mat erii pri11w, finan ci;1r;"t, administ ra ttl·:i. po li­tidi ~i militar.", . c:11!tur,1J;1 ~î i;omercial :"1).

l'rin c(•rcet;hi lc ,•xhau~ti\·e din 1·at ra satului :\1;'111 ,..ş t i. precum ş i prin in n•s tî ­i,:a \iill' dcs U't ş 11r;H c în necropoklc ,·ec hi ak- ~atului ,\ [ ;lneş ti de Jll' Cokntina .~e poat e stabili Cil ex actitate rl·g is l rul produ­~clor rit- lar tur:"1 urh,111[1 pi1tn11be in lume:, ~at dur . tu1 ; i şa cum se poa te intui ga ma pruduselor JJ1.ll i1lc prelucra te în sat , J}l'll­tru necesit a \ilc locale. As tfe l, rq>arti ­zînd11-se întregu! mat er ia l descoperit în a~eza rca de la S tr:1 11! 1:ş ti - :'l l [ii f.'1neş ti in I 4 ma ri e;1 tegorii de obiecte, Se t·on~tat{1 c:"1 cel p111in opt ca tegorii pu tl'all fi t·xe­cutate în ;1teliercle b 11 t: 1ireş t e1w . Totodat ;i, ca o ilustrare a pot entia!ului l'COnomie al :K{'Stui snt. se poat e men1io11a cf, din eclc 14 ca tl'i;ori i (unelt e ag ricok. mi.-i unelt e de produc ţi e, unelt e de uz casnic. ob il.-c te de podoabf,. stofe. 1·ase ceramice

autohtone, cahle, faianţa orientam , s ti ­diric scump:"1, ;;reuUiţi din ş i s t nrdc dobrogean, pietre de rişnită. gresii de ascuţit, arme, monede) semnalate, 12 grupe sini produse generale a c;1ror pre­lucrare se fr1cca in centre din frunt ariile romt111cş ti . În a c.: claşi timp, piese apaqi­nind unui num.'lr de patru grupe put eau fi dobindit c din centre de peste munţi , iar <louf1 grupe put eau fi dobindi ll! 1111m.1i în cadrul c.:om erţului /;l'neral, cu centre m::1i îndepărt a t e din Asia ~licii ş i Italia"" Inventarul funerar rclc\'at prin sflp.Hu­rilc d l' la ~lăncş ti - Buftea dczv;1\uie cu prcpondcrenţ;"i prezenţa cat egoriilor de obicd c de provenient[l urban,i în raport cu cele de fac tur:1 l oca l ă . sf1t easc;·1.

Astfel , ş ase categorii de obiec te put eau fi dobîndit e de pc pia ţa oraşului Bucureş ti (podoabe, textile fin e, centuri cu cata­rame zincat e, aplice de fină execuţi e. nasturi ajuraţi şi bumbişori. monede). La acestea se adaugă două grupe ( textile şi sticlărie de lux) dobindit c la Bucureş ti . dar produse de ateliere specia lizat e euro­pene. Tabloului acestuia i se a\;Hură num ai trl• i cat egorii de piese de irwcntar funerar de carac t er sfl tcsc (s icriul, atunci cînd cxist il . giulgiul sa u irwelîtoarca ş i birnclc c.: arbonizatc) ~3 •

Se desprinde cu d aritat c factura ur­ban:'! a produselor nwş t cş11g;'1r cş ti, oraşul cx crcitind totodat:1 o structurare a fun c­ţiilor satului. În afara prcocupf1rilor agro­pas toralc, satul îş i continu[1 producerea unor anumite cat egorii de Imnuri leg ate strict dc ncvoi lcsalc şi de resursele proprii

illult mai difkil[1 este sta bilirea dim en­siunilor p[1trundcrilor să teş ti · în ,·iaţa reşedinţei. Sint cunoscul c cît eva cat egorii mari ale acestora, cuprinse sub genericele noţiuni de materii prime. produsele agro­pastorale pentru hrană şi pentru comerţ (cercalc , vit e , ccară , micrc, pcş t e. l em11 ).

Int erdependenta raporturilor econo­n1icc este o realitate cc se probcazii prin rezultatele ccrccU\rilor şi foart e probabil

~~c~~•~i:~~·;~t.oic,!;o~;f~,~\~rs~i ~7dic~11

~ ~

pc acum ş i ca arc în \·edcrc distanţ e l e pc care se manifestă ;1ccstc interdependenţ e.

Desigur, aceas ta este det erminată de caracterul reşedinţei, de configura\ia gl'O-

g rafică a teritoriului inconjur;"ttor. un fa ctor de rc;tlt1 import;111\ [1 fiind ş i carnc­tcrul drumului sau drumurilor ce tran·r­sau zona . Prin informaţiile oferit e de documentele din 1•cacul a! X\' 11 -lea şi prin metode mat ematice şi formule ale s tudiilor demogrnficc. la Suceava sîn t ca lculat e, gradat , trept e ale cxcn :it f1rii influenţelor ii . Pint1 la 7 km, se află o zont1 in care relaţiile cu oraşul sînt strinsc şi constant e, Aşa cum o relev;°! n:rccta­rl·.l de acoln, in aceastfi sit11a(ic se g;·1sesc 26 de sat.-, JO de Salt' aflate la o di stanţ ă intre 7 şi !2 km a!c;'1tuicsc o alt.", treap t ă, in care rcla\ii le de oarecare int ensitat e nu au frec \' enţa şi cons t a nţa c.:clor <lin prima ca tegoric. fntr-o a treia grupa se înscriu 65 de sat e, aflat e la o di s t a nţ;i de peste 12 km. dar 1111 mai m;ire de 20 km de Suceava, in \'iaţa cf1rora , fănl să lip­seascr1 influenţa oraşului, este m;1i puţin prczent :1.

Zona înconjurătoare a r cş,•din\ ci de la Bacău număra mai bine de JO de sate dispuse pc o rază cc nu dcp.l~ca 30 km:&_

Peste 40 de sate, dispuse pc o raz;"1 de circ.:a 20 - 25 km, i ş i manifcst:1 \'as­luiul influenta . Peste .n de sate aşezat e in jurul Tirgo\·i ş t ci . la o distanţă de 20 - 30 km, alcătuiesc reţeaua acestei \'Cehi capitale a Tării R om ;incş ti ' 6.

La Bucureş ti , mulţim ea sat elor cc a!c.ituicsc re ţ eaua dispus[l în bazinul mij­lociu al A rgeşului , cc a \·cau contact cu l'CŞl'(linţa de pc Dîmbodţa, num;"1r:1, cum am mai spu~. mai bine de 200 de sat e. Ş i aici se disting cît eva grup:1rî. ,\ lai intii trebu ie menţionat e cele 41 de sat e cu­prinse apoi chia r în \'at ra oraşului, a c;"1ror exi s t c nţ;'i a fost permanent ~i direct influen\ ;ll .l de e\'oluţia urb;mis­mu!ui la Bucureşti . ln săşi dispariţia lor s-a datorai. în bun:1 parte, acestei in­fluenţ e ş i atrac ţi ei exercitate de oraşul apropiat.

Într-o a doua catchoric s-ar putea hrupa satele aflat e la o distanţti mai marc d e 15 k111 de nucleul urban, a c:i ror evo­luţie a fost marcată de exi s t enţa tîrgului, raporturile lor cu oraşul fiind c.:urent e, uncie SJX,>cialîzîndu-sc. peste timp, în pro­ducerea şi apro\·izionarea oraşului cu bunuri agro-pas toraie, 111ai ales pentru

hrau.i. ;\um,"\rul ,u.:c,, \ol'a dcp.işeştc 100 tk .~ale. ~atck ,if!atc l.1 o distanp de pt·,,1e JO k111 ;.:ra \ ·itcaz:1 în juru) ora'1ului în raport cn t·;1rl" îşi dobindesc o p;irtc clin in1-cntaru) d,· tehnic."1 agricol;,, pre­cum ~i o ~erie de aht· bunuri n,xesan• şi 11qm1du~c în s,,t. \·alorificindu-;-i la tirg prod11"·k proprii. dar rulllactu l lor cu rq<"clin\,t urbană trebuie „,1 se fi produs la intt'rTah- mai m.1ri, cu prilejul tir;,;u­rilor peri(Xlicc -...111 b a1rnmi(c date cakn­d,1ri,th:e.

Su trebuie pierdu!(' din l"t•dere 11ici dectde coml'l"!ul11i ambula111. de 111;,r,· Jl("tlt"tr;1ţk, dar acc~ta c~h· tot o forme~ de tont ;1r1. de p:1tru11dcn· a unor m;"1rfun d,• ,,1·ri1· 111,1rc, ~pccific"! n1c;,t eşu;;arilor urbani, ~.lll în orire c,11. a unor m c~cria'1i

;-i r:?ii,~,'.~ti --~~id:::r~:) c;t::.~~\~~i~~ %~;~::; n,1wl1itlt- c,"1 in<1;-i ;.:t·11e1.a n·111n•lor urbane ţi J~· re;-t·dinţ,"t t", \ t' condi\iunată de l'.,.is­ten\a nnd r.-ţck<kmografice rural,·, condi­ţi a nwnţi11înd11-S('Şi intcnsificindu-sl" pc mi'1 • »11r;1 d,·1.1·oh:1riî procesului dt· urbani1.arc

l~ <1pon11rilc n:onomice dintre om.ş şi ;;rupul dl' ,-at,· ,,j111 inh'nlcpendentc. ambii Lictori manifr,tindu-"e ac t iv. '.l l u!t mai lc,-ne ,int con»tatatt" p;"ttrnndcrilc ora"1~e­llt";-ti in !u11wa s;1 tdor <kdt cek ,.;,tqti la or:1~. dar ace;L»ta nu înw;, mnă ct, mi s-a u manifestat şi inc:t in proporţii consi1kra­bilc.

A;-,, turn ~e uh,,,;n·:1, gru pu l satdor inronj11r;"1to.tr~· are o 1n,irin1e \·,1riabil:1 ~i o formii diferi t :,, de J.1 raz la ca;-:, dt•ll'rminatc de importanţa d1p."tta1ii d e tîrgul în jurul c;,ruia au gravitat, de co11 fi­gu ra\ia krcnului, de princip.da v,1lc dc-,1 !ungu ! c:irt·ia au funcţionat ~idrum11rilc.

Ui»tan\ ck de manifr»tan.: a i11flucn­\clor rcciprort· "int v.iri:d)ilL", ţinind de aceiaşi foctori Cl' influcnţc;1â 111:irimca şi forma 1.ont·i înconj un"ttoare.

1 l'an.ut L P.:u1;,it .. \n ,1uh• ';,tdâu<:,cu, /"/• ~''""'"' ll!!rn,.,1,"' .,,u/r ·Hrmmlr, ·,, -,_ Ir/~ XI!' - x1·1. in .. l',•,c~t:lri Arh~olog,c~ in llucu,qt, . ,.,1. III , 19SI . p. !lll - 121.

• .'11 I) \h t,-,, °"'"•"/" ;,,1,~,J/u,,J rn •«pu1l1<­r,fr "'"'""" "' J,,.1., ,,·,nrlr ,HrJ ,rm/, ,,, ,u1rl, m,,.,u ;., ;,,.f>r;«rmrofr ~rrslot11, ,,, .SI l\' " 3 l u m 29, i111lt··SCJ)IClllbr1<:, ]978, p. J7J.

* ( ,,,i, ta .. un l. L,,,HC>(U. l,lo•w u" "'""'"· tul. JI . p<Hh"e> a doHa, fali\la a ll! -11, ll11c., 19ill , p462 i6➔ •

•11„,1,,,u • ,,er.111 Oltt·;1 n11 , h·vlulm f•<><•·•"'"' J, o•~'""·

"" ,1,,r„{dl,, r.r ,, ,,,J ,I, c,.,pa,, ;,, ,uol,lc /X ­XII·. iu .. ~i,ulu "', Tom H, 1971. ur . i , I'· 7H

1 „ ffom iuu:,··, \1\:, , n111<·r , F,\ Spor• •T<iri,rn , !l„c .. l•J~l. pl f•

' \1 ,\rl,111 •,r, ~i I ,\l,trca .. ,,\ o,c„m·:, nu•<l,c,aol.1. ,lm •c:ole'c Xl\'- XV de 1„ Curte:, ,lun,nc:o_,.~­ll;,cin", in .Lar1~ca", \]li. 1976, p. 222.

• .'11. I), .'11.ltc, , op"'· p .. HL • ,\ur,,., l'op,•stu, /.,.,m,,. ,,. .•< dr::t'lll/,11 ,,. li•

/.'"',1,.,. ,,.,,,1 .. 1,,, r,ul,11, '1 «10,·" ,,, r,11,,,. ;., ,,~,. /,Ir XIII-XII·, ( ',,mumcare ţ11mt~ 1;, Ne'°""'·•• pn,011d u•t<c Htr t·a 11, lll\ll<".-lt• de 1>l!>11t', llnun,•~11. 20 - 22 no1<·111l,r,c l'17S.

lO (;:,l,11..I .'lhMc-, li ş , Lu~••u hm \u,•r·, 7 Î>(II 1·1•/r. C,,,.,,J,rn/" ""'f"' ;,..,f,.l111dv1 ,,,,,,,,1.,, "" J,n,1/, iu ,.I<<""'"' mu,c•,:lur ~• ,n<,i,1nll<"11h•lur" - .'lh"""'"' 'tlc1,u,nce :;1dc:,ni,2. 1'171!,p .11 li•

11 t. 'l'ătulca , Sdf'dl1"1/r ,,..h,<Jo~"' Jr/., /'d/,J. r,•.,1,.(;ll"t'I"• l<a pon prc,cll!at ln S.•,11mc;, aru~da " l11,t1tn(uh11 ,k A,hculog,c B11u11<·~11. 9 11 nlarllc 1') 71!

" I. J.1..,,,.,1 . • l ,st:d.,/, 0.,,,,,. ,,1 , J,,, '{"a"' Uomd­"'"·'''' iu .,,ul,lr .\'J1· - x1·1 , în .. »•uda", IX , !'156 r,r, 6. p. SO

" l';,11 ,11! I . l'amul , Cc1rr/"''" «•h1~/og1,d 11 tu l/11111 .,,,,1, ,·,11/, J11, "fma /10,,.,)11,a ,<,-d iu 1,ro/11/ ,./ .\"/1 '·/•·"• i11 „ SCI\" ", !, Torn 22, 197 1, p, 2.11.

"P,1u.111 I. !'.,,.,.,, . /Jrcov/lm,« rro,wmu,J ,,, ,, .. 111"1 <I"''"'"'''' Ju, b,.1'1,111/ ml'loc w 11/ A•~< · ,,11/u, ;,. ""4,t, X - .\'ll ', Te1ă ,k do, .. torat , 197.1,

" ll>, ,krn 1• .'11"~' '" /J. ,\l., k1, bu,l I. b11au<l1 , f/u,,,

.\ltmor:urn. /l<1 /J1/<1/u/ .,,,J,,. ,,/ 11aa/ Jm 1,,,_,.,,./ 111f',.,0111/Svt111,.ul,,1,l/,uejt11I ,l fo/Jvr,1,Suu·;1rn, l'JS2, p. li - 13().

17 ,\k.,,111dru Artrnlu!I , l.in .'lbu <•••• ,p. Cit.,

locc,1 1• l'"1 ~1•t l , l'.,ua11. op. "'·· Te,~ de doctorat,

llucur c~ u . l!J7j_ rn» "Ar1,11dc Ştcfiln<'><-U, Jut ,• ,·Jrf"•"'"' '" mfo, 11,­

,W, NOUo .,,·,, Jwtr, om,<,<, 511/ '11 '"""~" ,,.c,/J­r,for dw ra:a JJ11rn,c1 t,lor ( Jec. XI V - XII) 111 ,

l(en~1-, rnu,ct·lor ~I monu1nemdor - .'llo11,nncntc ,,tune,• ~, de ;irll, nr.:?, 197~. p 17

•• 1';111"11 I. P,111a,1 ~' .\ris!ulc Ştclll11c o.c u , Co­u 1,1,1 /'""'"'' "'"' "" ,ndu~ ,r, ,,, JIJ_,,,.,, J,,, BHW­,.,,,,."' .,L,la~ul 11,s,:ncu" , 1970, "-XIX, nr , 1- 2, p. 8} -!,lli

" X. l'<>usi ,,111111c"-u, c""~"' ~ c,.,1n, dr p,,,.. ,1,,0,r '"'"H«J ,·,, 7'"" //con/!11 , u ,cd, ;,. .. ~( I\' ", "" :,.,.\ ' , 196-1. I, 1'· IU.S. '° l';, 1~~•1 I. l'ana11 ş1 Arisud,· :;itclăm•><. u, U,/11· / u fr .. .. p. 119- 121.

" lb1dt:m, p. 122 - 12·1.

" 1·ercct.'.r, ,,fc„ tuatc ,le l,.11111 I. Emamh.

•• ,\lcxa1Klru ,\n11no11. Co„1nbu/u a,Jr,olo,i,e lu utoT<<1 0ta ţu/ 111 l!ar,J,., [11 ,.1·a,pica", Xll!, 1981, p.2}.

,. Gabrtd ~l!hă c.cu, Eugen Fruc hlcr. Of'. ,,,., loc. CIi .

tEl\'"TUE UE CEHAi\HCA Hli\" i\lOI.IIO\ 'A 1N l'IUML L llEU :l\'ltj ~\ I, SECOWl,UI AL XX-LEA

- - --------------SIIXI\ Z HEIWU C __

L ucrarca lui G. Zanc I privind inclus.-tria din Rom,inia , cc cuprinde infor­

maţii interesante în leţ::ătur.i cu ol:iritul din \ara noastr:1 . .,i\r:irclc Dicţ ionar Goografic al Rom:"tnici", opcr,i mo11111ncntal ;"1 pu­blirat:1 intre anii 1898 - 1902: , în care sint men\ionate localit ăţi din Oltenia, Munt enia ş i ) loldova, în ca re s-a prac­ticat meşteşugu l ceramicii:, la c:ire se adaugă un hogat materia l documentar conţinut în a rhivele nmzeale. aduc o contribuţie fundamenta lă la istoria cera­micii popu lare româneş ti. Din cakgoria ultimelor izvoare menţionăm documen­tele aflat e in arhi,·a ) luzeului Satului ş i de Artă l'opu lar.:i privilo:ire la concursul de olărie din 1908 şi 1910 3, Toate aceste iz\"oare. asociate la propriile noas tre cercetări de teren, ne-au dat posibilit:ilea sr1 reconstituim imaginea centrelor de ceramică din primul deceniu al secolului al X.X-lea <lin Oltenia, )luntenia şi l lol­do\·a. uncie dintre ele acth·e incr1. altele cu o bogat;i activitate în trecut dar dis­părute. În cele cc urm ează ne vom referi 1iumai la Moldo\'a, Prezenţa produselor de oli"1rie româ­

ncasci1 la diferite expoziţ ii din ţ ară şi de peste hotare în secolul al XX-iea este î ndeobşte cunoscu tă . O participare m:ii la rgă a olari lor se reali1.ca1.a l;i cxpo-1.ijia din 1906 4,

Ins..\ evenimentul de o importanţă deo­sebită pentru istoria ceramicii popularr româneşti ii reprczintrl concursul de 0!;1rie din 1908, primul concurs de acest gen cc se organizeaz.."l in ţa ra noastră 5•

După cum rezultă din Ape/11I adresat ele organizatori ola rilor români, concursul avea drept scop. .. .,s1i .tco11tii l11 i'veahi

fr11 mo11s11 olifrir 11'1f/01wl,i, rlatâ 11c11111 11it1iri1" 6•

Apelul, în :lfara indicaţii l or cu pri\'irc la forma şi decorul \'a~clor, calitatea ~malţului şi a categorii lor de vase, cc sini admise ];i concurs, cuprinde ş i ~u­gcst ii \'izind modu l de ambalare al oliicc­tclor. etichetarea lor 7.

Concursul urm;irea şi efectuarea unui „rrrr11să111ÎII/ 11! olarilor din iarii şi n rr11 frrlor ÎII r11rr rsfr pmrfirntii 11rr111f1i illdrlrl11icirr" •.

La Apel au r.:·1sp11ns 164 olari <lin Olt e­nia. Munt enia şi Moldova, trimi\ind 709 b11c:1j i de olărie•. Deşi organizarea concursu lui a l:isat

muh ele dorit. s-au semnalai 1mdc re­zultate hnbucur;"ttoare consemnate in presa ncmii ... . . probr/r, ln1111sc ,Ir 1111el,· crnlre 1111 drp,işrsc marfa obici1111it1i , i11 rele mai 11111//c lornliMfi i11sti sr pol produrr oliiru fo arte i11trrcsm1fc alîl d111 p1111rf lie ,mitre 11//ormr, cit ş, afr1111111sr/11 dr.srnurilor ŞI s11111f(11nlor. Ofrirl(/ romti1ui. se poate spune pr bra11 11resli,i co11rnr,i , co11su;;ii î11c1i tmd,Jiile mui fr11111011sr art,• pop11/are şi are 1111 ramrtrr p11rtir11for, r11rr o d1s/111ge ,Ir o/tiril, popo11rrlor i11;;r­d 11/llc p;; rare rrrde 111 c1i produsrlc romti­nrşli o iii/rec m mule" 10.

l'articiparra <lirccti"L a olarilor la con­curs, apoi listele olarilor şi de loca lit ,1ji în care se practid1 ol.iria, pc care prefec­turile Ic-au transmis comisiei ele organ i­zare. ne-au dal posibilitatea să reconsti­tuim şi să irnbogr,\îm harta centrelor de ceramică in primul deceniu a l secolului al X ... \:-lea. Acl rrng.im, in acesl con text , c:1 uncie succese ob\inute la concursu l din 1908 au stimulat organizarea unui

al doikat: oncurs duptt doi ani, r,~spcctiv în 1910. Din p;"trn t{", acest al doik•a con­curs s-a soldat r 11 rezultatl' slabe, atit în t:Cl'a n· prîn•~ tc participar1·a cit ş i rat cgoriik, calitatca ş i 1·aloarca obiecte­lor 11 • Li haza cxpunt· rii noastn· sc af1;•1. aşadar , concursul din 1908

Prczcntfun mai jos ccn trd l· de Ct'ra mict1 din .\loldo1·a. din perioada men-1iona1t1, rcpartiz,ite pc judeţ,•, l·onforrn :fftualci imp;'1rţiri administratil'e. Cat<·­;;oriile de ohîeru.- şi n11n1f(J'U] lor sint prc­Z<'llt:11,' p1' haz:1 m t•nţiunilor din lis tele trimise de prd,:c turi. iar aprl><· ierea tali­tfi\ii şi , ·aiorii o fa cem pc baza pieselor care ~c aWi ~i pc rare le-am identificat in colecţia .\luzcului Sa tului ş i de :\rt:"1 l'opular;·1.

I. B11/111şi. Ccntrn ceramic cc parti­cipă cu Z olari şi Z.i obiecte (urcioare de ap:'1, urcioraşe. strkliini, s feşnice) I?_ Obî­ft:tdc cdor doi olari nu se deosebesc prea mult intre ele, a\'lnd doar uncie mici dife­rfnţicri in pril'inţa decorului şi a formei .

Z. (;ro~,,şli (1·edw denumire a salului Oi/11 : , COII/. Oi/11:::).

,-\rhi\'a concursului de oHirie din 1908 ne informcaz:"t de prczen\a in aceast ;i competiţie a 7 olari cu .ll de ol,îcct e (urcioare, străchini. oale, ~foşnicc) 13. Sint apreciate piesele lucrate de olarul Gheor­ghe Pintilie, ctiruia i se acord,"t premiul li! pentru calitatea produsclor ~ale M,

.Jud ,• !nl ll01 n~1 ni

Particip;"\ din arest judeţ mai multe rentre urbane ş i si11rş1i.

1. Bo!oş{ll/i. Important cen tru Cl'Tamic a1·i11d mai mult e at eliere de ceramică cu numeroşi ola ri . Ohic<·tcl c ,;:u care Sl' pre­zint ;·1 la concursurile din 1908 ş i 1910 contureaz:'1 imaginca unei put ernice pro­ducţii de cerarnic,'t in localitat e 15. Obiec­tele trimise de olarii din Botoşani sînt concludent e ş i pentru ,·aricta tca produc­ţiei locale: urcioare şi s tr{1chini de diferit e dinwnsiuni , talgcn.!, c;'ini , c;'iniţe, s feşn i ce. ulcele etc. Estc r,:,marcat r1 doar producţ i a atelierului An ton Breîtenfcld. patronul

atclicndui care obţine premiul III l ;i

concursul de ol;'irie din 1910 16.

2. Cri sfrşti . J)i1: loc~litat c partîcip:'1 !a concursu! de olfme doi olari. fflnl s;·, fl e men ţ ionate ş i obiectdc trimise 17.

.i. IJorohoi. Centrul s-a H'marcat prin pr~·miik obţinut<'. rcspt'C ti1· Cheor;:he Stoian, premiul li în 1908 1• ş i Xicolae Stoian premiul l l l în 1910 11•

4 . . 1/,hriilmi. ~Înl menţiona l l' şas,· ate­liere ai c;iror patroni lurrcaz;"1 cit e 6 luni pc an. al'ind cite .i ~ lu cr;Hori ~0• Cera­mica adus;·i la concurs nu pr l'7, int ;·1 carac­H·rc artistice deosebite.

.5. Şt,fti,uş!i. Centru l e~H' mcntion :tt pc lista lorali1;·1tilor ft1r:"t s;'i- i fi e prcz L· n­tatc prodnsetci1

î.ula/i. l'ractican•:1 m cş t ~-şugului in ju­deţul Galati rczu!t ft din adresa prefec­turii judeţului ca re prl"Cizcaz:"t c:i .... . iii j ude/ 1111 sini for111/or1 rnr,· sii st i11ddd1/1-, ,,<1s r1i fl i /11br ic11r, ·,1 oa/dor În or11ş11l G11fllfi si11 / cîţfru " ~2 •

.J11tl1•1111 la~i

Es te judeţul cu cca ruai masiv ;·, prP• zcn\ft la cd c dou ;", ro11curs11ri de ol:l rîc. Pentru majoritat ea ccnt rdor sini notat e doar numele olarilor , ,a tegoriil r de ohi ­<'C1c sini m enţionate do:1r în fo;1rt e r:1rc cazu ri. l at:·1 centrele:

I. Ciurm. Olarul \ 'a~il c \ 'a~iliu din accast;'i [oc;11itat ,· figur('az:'1 pc lis t:'t f;'1r :'1 obi~'C le 23 ,

2. . /Jobro;•â/ . Centru de ccr;nnic:1 sm:'il ­ţuit :i cu o anumit ;·1 pond„re in a doua jum:itat1· a _q_'Colului al XIX -iea 21 . Cu tot nutn ;°tTul marc d l' olari ex istent in localitate, la concursu l din 1908 partici p:'! doar un singur olar cu : urcior, strach in:'1 şi s feşnic 2~. ln co lecţia ~luzcul11î Satului ~ide Art:'t l'opu larft se p;lstreaz;l un urcior ~pc<: ific moldovcnc~c cu gura şi gitul ingusti6 _

.i. /-'mm11şdc, sat d<"sfiinţat. i11globat la s11/11/ .\/1idirj ac, com .. l/1idîrj11c. Se mcn­ţioneaz:'t num ele a cinci olari care par­ticip!1 la concursul de ol;"trie din J 908, f:"tr.i a se SJ}(.'Cifica obi~·ctcl,•. Subliniem

prezenţa in localitate a doi olari cu nu­mele Olariu: Vasile şi Lupu 21_

'I. Lungani, sat al rom. Voi11eşl i . Este cunoscu\;i participarea a no11!1 olari la concursu l din 1908, dar pc lista partici­panţilor nu figureai:ă produsele lor 28

5. Mogoşeşti, vechea denumire a sa­tului .\logoşeşti-Sirct. Iau parte la con­curs doi olari din localitate, cu 6 obirctc cerut e de regulam ent n . f

6. 1l loş1111. Centru ceramic mai puţin cunoscut. Partici p:i doi olari : \ "asilc I. Olariu şi \ "asilc Trofim 30• Din unele adrese ale organelor locale, trimise în preajma concursului, lur1m cunoştinP de categoriile de vase pc care Ic lucra \ ·asil e

~~ 0!~~~~ f~!~i.mîitri~ie,mii~~~ict•ci~~:~ pentru plugari, oalr1 ,.11ng11rcasd1" , s t rr1-chini31.

7. Piiwmri, cr1tun al cam. Tiiuleşl i . Se menţionează participarea olarului Ioan ;,.facaroff 32 .

8. Paşcani. Pc listele participanţilor, la concursul din 1908 sint mcnţiona\i cinci olari fără a se preciza obiectele :i.1 •

9. Pomi, sat al com. Schitu Durn. La concurs participr1 noufl olari dint re care cinci poart;i numele de Olaru. Obiectele prezentate sînt forme smi\lţuit c uzuale: str:\chîni, urcioare, sfcşmce , borcane, oale, vase de fl ori, chiupuri făr:'1 ca pie­sele s:1 se distingă prin clemente o1rtisticc deosebite 31•

10. Rădpcii,_zeui. Din acest centru de ceramică participi'! la c011cursul de ol5rie din 1908 pairu olari cu 15 obiecte pioşii, urcioare, urcioraşe mici, str5chini. vase cu capac, oale, sfeşnice, farfurioar.i 35.

;\~~-a~~~~ ~~1ft~~~a~·~ 1~!ifc~tramică uzu-

l I. Schitu Stmmic, sat al rom. 1·oi-11eş/i. Se prezintă la concurs cu 18 olari - cel mai marc număr de olari din toat e crntrelr judcjului - fărr1 a se preciza însă obiectcle 38 .

12. Tiiuleşli, menţionat _doar pc lista centrelor de ceramicr1 din ptdcţul l aşi 37.

pu1t!~{:?~er~~t

1d:· c~~au~ îit ~:el~r~i~ oarr1 est e prezent cu 14 olan, 1mtrc care doar pentru cinci se cunosc şi obiectele cu care au participat 3

•. fn majoritatea lor, obiectele se încadrează in categoria

vaselor admise !a concurs: urcioare, str;i­chini . sfeşnice. Participarea olarilor din localî!at c este încununam de succes, doi dintre ci - \'asilc \'ii:uinc şi Jon \'asi­lovschi - ob\inînd la concms11! din 1908 Premiul I 39•

14. Voi 11 fşli. Gh. N. Olaru participr1 la concursul de olărie din 1908 cn cinci obiec te: lighean , urcior. ploscă. borcan marc cu ca pac, s trachin:"1 ~0 . Cele dou;·1 piese pă strat e în colecţiil e muzeului : strachina şi ligheanul sînt piese caracte­ristice cer.1mir ii molc\o,· cneş ti 41 •

1·rcior. c~mro l Bornş.;ni . J" 'l. l!otoş.;u i. Au10r : ,\n10n lt r,•ite nfd d . ! ' re m inl ]li la ronc ursul ele olilric,lin 19!0

J,uh•tnl \"eam!

J. Bira. Cunoscut prin participarea olarului Gh~rghe Macsin! cu şase obi­ecte: strr1chmi. căni, urc1or 42 •

2. Ho:: imi. Participi cu trei olari, rcmarcindu-sc, îndeosebi, ceramica nca­gr;"1 nesm[1lţ11ită, decorată prin lustruire cu piatra a lui Costache Cosma 43

.

3. Roman. Olarul Constantin R eznş

~~r~~\~:t~~ ci;~~~::s1::c d;e;~t;:~c~i;i 4i1_90S

-l . !'mira Sr,1111/. Ol.m1l !. Burn111;,: {lin localitat e c~tc di~tilb cn pn·1niul 111 la concursul dl· o!:"nic din 19IO u.

.5. Tîr;:11 S ,•,1111/. Lor;1li1atra este nnmai mcn\ion;1\ă printre centrele participant <' la cnnn1rs11 l din JCJOS 16_

,11111,· ;ul ~lll'('a n 1

l );itl'lc arhi\·i~iin· cu pri\'irc la parti­dp;u,•a ol.1rilor din judeţul S11cca\'a au o t!Po<.{'l,it.i imponan\:"1 pentrn !"t'Cons1i-1uir1·a unor ccntr.- de ccra111ic;"1, care in !i11nt1 p.irtc ~i-,1 u incclat a<"ti\"i1att·:i. Pu­Jinclc ohiC'cl\' p."1~t r.1H' nu ne-a u dat in~:1 po~il,ilitatca cunoaştnii pr01luqiei <"l'Ta­mict' din :lCCa \TCUH', d1iar dac:1 :l\"t'lll d,,11· ,·,·n1· dt·~prc prt'zcnţa :i nou[1 cent re.

I. /fo1r1. \"u ~e indică nici ohiectclc 11ki uun1c!t- 0L1ri lor ~•.

2. Uogd1i!/<'fll. Eqc mcnţion,11 ll\lllH'k ol:irului Gh. Grigoriu făr:"1 a se ~J>l'Cifica ol,icctclc 1ri111isc 1"

.\ . Horo111a. Se menţionea i:;i olarul f'. C. r. Olariu, pr,·1.ent Li connirsu l de ol:"1rit• din 1908 •I~.

~- /3ro.~lflli. O!i"1ria din localitate c~ic cu11oscutf1 prin olaru l Grigore C. (hiri-1!-anu men(ionat b concursu l de ol:"trk din 1908 ·10. C.-ili tatea pieselor sale este apreciată, :icordindu-i-sc prr!lliu\ I 61 •

5. Dolhasca. llin localitat e particip;"1 doi okiri fărf1 a "C s pecifica produsele ai.

6. /)olf1, •şt1. Pc lis tele concursului din 1908 se g,isesc numele a şapte ola ri din locali tate, H'iră a se specifica obiectele ,a.

7. Fliltirmi. Ccn1ru puternic de ccra­mic:1 care :t\'l'a mai nmlk ateliere de ol:"1ric in c;1re lucrau mai mulţi lnn;"1tori 51

Ca participant la concur~ c~tc cunoscut donr olarul Ion Lhn;işan. cu ccramic:1 ~mc"d\ui 1;·1 : mcior, lighean şi ~f<!.~nicr o,.

8. S11sr11. l'artîcip:'.i la concurs olarul Co~tachc Olnriu ; nu s<' cu nosc obicc­teJr Ml.

9. r,1/m Glodului, ~a t al com. r·11ft11-,,.~11. ap.-ire ca centru ceramic partici­pan t la concurs prin prc;,:rnţa olarului C.h . Su1n:111aru '•7.

.Jrnl t> Ju l \'a,lui

SuLlinit·m importanţa unor cent re a c;"1ror cxistcnp: nu este cunoscu1;"1 în litcrntura de specialitate, cum ar fi, de

pi!d:1. locahtăţik: Creţeşti, Bn((-~ti etc„ pr<·cum ~i frccvcn(a numelui (J/,,r/11 în majoritat ea !ocal11,i\ilor urHk l'Slc lllt'll­!ionat meş t eşugul .

Se pare c:"1 pc teritoriul ju,leţului \ 'a~lui ol:lria smălţuită e ra mai dc1,vo\tat:, in tncut deo:1rcc<.' in adrc,-,1. prcfrcturii din aprilii• 19fJS St' mcntiona .... . ol,in11 s111ril­fm/1i .,-a î111/m/111al dm c,m:11 scumpir11 ,•n1•s1.:r ll sm11lţ11l111, cil Ji mul 11!.-s su,111-ţ,ir,•, 1 t'H<''li'11 ,, frm11dnr 11.-1twir,· h1 m,,rc ! i1!1l1/<tfr ţ,,•1dr11 ard,•r,•11 n11/dor"

l a1:1 centrele;

Farhu,~. Cc111rul lluhu~i . ju<\ fladin .\u!Or :,;,~u Snure. 190/1

I. Bir/ad. Participarea unui singur olar cu 10 pie~l': urcioan', urcîor.,.şc, urcio:ire f.tr:i coad.'L. c."tni, str:"tchini, ~feşnice ne d:'1 doar o imagine ;:umară a~upr;1 nw~te­şugului din localit;H e ».

l. Hof.-ş/1. Ion Olaru particip,i la con­cnrs cu cinci obiecte: o figurină rcpre1.cn­tînd un cal cu un militar pc picdc~tal. <lout1 urcioare, dmd ploş ti ~0.

J. Crcftş/1. l "nul din pu\inek centre de ccra mic:1 nrsm,Hţuit;i ncagr,i cc par­t icip!1 la concurs la care una din condi\ii era tocmai prcfrrin\a pentru cernmica sm:il\uit,i. Olarul \ ·o1silc Ochiani1 se pre­zintă cu trei pit"sc: castron, urcior şi st ra-

chi nft "1 , de cera111id ncagr,i, .1 1 t:iror decor este rcaliz,11 prin lust ruire cn pia­tra. Se remarcă, îndeosebi. eleganţa for­mei urciorului şi cast ronului.

4. Huşi. la parte la concurs olarul Tache Dumitriu Olaru cu trei piese: s trachină, urcior şi sfcşnic G2 _

5. Ol!i'1uşti. Este menţion at numele lui Yasile I. Olariu pc list e ft1ră a S{'

specifica obicctclc 113•

6. Zgura, sat al co111 . Olfr11<'şfi. Parti­cip:'1 la concurs patru olari din care doi t u numele de Olaru : \"as ile Ion Ol aru ş i Costache Th. Olaru s.i _ Toţi <: Ci patru olari panicip;'t numai <:11 oalc 65

Urcior. Ce ntrul lluh u~i, j ucl . llacllu. Autor : l\i c u Secure. 1908 (Foto L . Crişan)

Judr{nl \ir;• 1Wl'H

1. Adjud. Este mcnţionat f, participa­rea unui singur olar cu cele trei obiecte cerute de regulamentul concursului : un urcior, o strachină şi un s feş nic r,q.

2. Focşani . Aflăm din adresa J~rcfccturiî judeţu lui ., . . . cii la Focşm/1 există o fa­brică de oliirie de /cr/lcOlii, Îl! fdul miir­f11rilor ce se aduc din străinii/ale de acest gc.n , deci" produsei,, Sillr 1111 prez i11!1i impor-

fll11ţlf 61 . A lnturi de fabrică. olârit11{ cr,1 pmctic<1/ ?. de 111 e,1·frri populari. _lJi11 grupul lor parficiptl la concu rs u11 s111g11r olar: Zaharia D . .ll1irg1iri!u cu şase b11c1iţi de vase 118

• fnlmcît au fost ident1/irnle doar dou/1 pi.:se : o 011/ii mieii şi li!/ sfeşnic. 11~1 se pot trage _concluzii privind c11mctc~

rrs1'.c1;e;t1~:;:i; ~;·:: ~~{ti'i~ar;~~~;~i:: centre de ceramică din i\loldo1·a, locali­tat ea l rcşt i nu particip;! ins,i la concu rs. Referindu-se la acest centru adresa pre­fecturii menţ îoncadt: ,. .. . olârlll re se /abricli rsle fo11r/e /ni111ifi1,1i, fl/r,i 1111port1111fii" ;o.

' G. Zane. J„,1,.,1,fo du, 1/0,,,<1,,11, ,· ,. "du "' Jrimă/olr" uro/1</,., al X/.\.J,,,_EdituraAca<IPnnr, H.S . Homârna. 1970. Bucureşti . Siu t 111<•111ionaw n rmMo..relc centre d e crranuc:, ,1,,, ~lolcl,na ]"'/,/,,/ //'1cd11: Cas,n, Com~ncşt i , Cro,eşti; J"IÎr· tul î.a/,,,;· .'\,corrşh; im/,1,./ h,,,; • Dnhn,•,:iţ, Lr,­P'""• M:in:istirea : ju,fr/,,/ N,am/ llira, S.ag11a. \ "u l p,'l.şc~t1; frrd,t„J l"ru/1<i: l l<:>gda11a, prdr/rrl 1·m11cra: lrrşt,.

• Ce111rcle de c,•mm,d", ,lio, .. Marrh· D,q,011ar r.cogmf,c·• au fost prc,cr,1ate <IP dl\rr M>rn·a Dumi!r<'SCU in articolul l'rrln e,,r/,t dr r,totmr<I d"1 Raollll11io . .. ll,harca", \'J ] - \ ' 111. Oradea . 19&l, p. 10,- 116. Sî111 men\><malc urrnlltc,,,n• I, centre din Moldo•,a: j„J,1„1 lJM<l" J~,c:m. Jl„ h 11şi, F1hp,•şt1, Solo11\, Tg. Ocna; ·,rd,/11/ JJo/o­,,,.,,i : Bot oş.,11i : ;11J,1,./ Jaf, Frre,\,•ni , l lind:ieş1>.

!.1111i::a11i, ălarginca; j r,d,t,r} X ,a..,/ B.1luŞ<'~1•. l.hstrieio.«a, ]}oamna, Dohr,•n,, Dulcrştl, Galul l ucşa, I,·,oru l, Linş,•şt>, ~1rtrmurrn1 , Cţelem .

Ti:: Neamţ : j1<dd"I s„c,ava: !:!<uo.i,a. G„ir~c~1,. judr/u/ 1·a,/111 · llirlad, llr~<\••şt,. F nmtll'('"III, H uş,.

ă1i u,aţ ,, !< ă,.aşi, Pnnt1şc,u: ;ml,/ul l'muua : l'oc­şani. l tt•ş11 .

• l'rin>a parte a s!udiu lui P" ""nd ~n r, c11 r• sun lc d comr·c ,,mpuhl"'" ·,. .. u,. · 1a muz,..,Jo,·· nr. 1/1970 in colahorart, cn ~1,rcca Dumitrescu

• .. E,cpoziţiunea geo,emJ!t română. C:i l ău,ă of, dal;1: Cata logul ,•xpollţnrne,, ,\u1 011,at de comi ­AAriatul i::n,eral", l.lucurq\1, 1906. Parti cip.\ urmă•

10,1,rP ]c cen t re de ccranHCăd1n Moldo•,a ale c:iror

f;;:1~,;-,~~~t„7~~~',:/~:,,c~d;;,.!;:~~\1;0;;~;:i:,,1,~~;•,:r H:ldncănc11i: jud,/"/ N,a m/: B,,hna : ;,.J,/1rl Va,/ui: Vaslui: f ud c/11 / V,om ra : Goleşt i, mmnic.

• Sil•,ia Zdcrciuc, Mircea Dullll1rPSC\I, ~p.cit,.

1' f~\[s~f' (~!u,cul Satului şi de ,\r1 ă Popular:i) <lo-.u 6. fila ◄ .3. •rnl I , 908 - 9 11 / 1908,

'ilkm • MS,\I' , d osar 6, lila !~6. ,,ol li . 908- 911/

1908. ' ltJ ,,,n

•• 1,1„1111,ia 1.n 11 '.\1SAI' . ,ln,;,~r 6, hla 116 ·rnl I. 90/1-9 1 l/

190/\ Z,ar"1 1·,. ,,.,, ,,.1 " MS,\ 1' ,10-.;lr (, Joia W6 . •,nl I ~IS ') li /

i~iiiiii~i /r o1 : J /'"" /""' " ' /;r i,/ur . S, ,.,., .,, . ,1 / o, /J.,, ,.,., .

\'~~:.::i:l}:::I :~~~}~~!;,:~·l~~-~.;,,;1'. ;'. ti::;J:,1,'i:;,•_ Ziarnl {i 111 ·,,- r~ul.

,.i:~.j11~:r::~t~;;,:;_;1i:.;~6ii;}:;:.::~;J;:i~!;· ·if{:ri~·:i~-~E:~·~~: ,:::.:~02i~i'.';~~:,;~:r::~~~I ~; 1908.

11 :\! SA i'. ,losar 6. /,la \ j6, •ml. I . 908 - 9 11 /

l~l'j.j~~:~r'.'.~;~·;,:t~~::1.;;.,~::; ..

1~:~, 20 noi,•n1hr1<·

l9 IO. " :\IS,\!', d<><.u 6/1. .,,,\ li , CMrnr, ,1, oM,,, 19iJS. hla U .

"'.\IS A!' , ,t0,ar 6, 1, la 2\ •,ol. I, 90~-911/ 190ft

" '.\1 SAf'. ,losa• 6. hla 7; ·1a1I 1, 90S - 91 1/

"" " '.\ISA!', dosar6/l. ·ml 11. Cono,,·•o/Mi, 1908, f, Ja21

l i'~I;;, Zanl' , op. rrl„ nwnţionNL>l l~ Dohro·,~1

u :\IS,\1'. ,ln<.u 6/ 1, ·rnl. 11 , (",-,,,,,.,sp/,; , ;, l90S lila.J.6

., Colcc!ia ,\,• r,•mnoidl ,\!SAP. lnv . nr . C-697,

o> '1S,\P. <IP'<:Lr 6/ 1, ·,ol. li , Cm,~u•·• o/,!,,, l90S, fila 2' - 1.,-i,-J,- ,!,· olar, ,hn JH<l. la ~•-

'° Idem. ., '.\1 5 ,\1', dosar 6/ 1, ·,ol. li. Contuu oli/,i~ 190~.

foia 9. Ohi„c1<-l.- rrc1rr11a1 e dr ola rii C-:h. Ja Jabă , F . 1'a1nosd>i ,înt : s t cichini, urcio.1re, oale. sleş·

H MSAI', l)osar 6/ 1, •,ol. 1- 1908 Fik:le H , IOi , \16 .

" :\I S ,\f', J0>',1' 6/ 1, •,o j !l , c, .. ,~ .. cM, · , 19f'S hla 16.

" l,km lila l_\ "' hk1u " ld,111(1),•T,• lli 2 1 •• ld,·111 hlt'),- li s, ! ~ "' ~1:,; ,\l' , ,lo,ar IJ/l 1◄ ,l 11 , (",..,,,,. ~!u 11 r

I •:t,~:I~: :~}~~;I t: ,::;: ,t]~-:~:~,'.f ;:;~~~~:~; l~CX~-~­:·,;:'./1~-;;'.~::,:t~~·::: ::;'.?,i;l.:h;,

1;;;;

1!~~-- 10/1- Qt 1/ toi,:• j~:- .\1', ,1, ,,_ .,. 1,/ l , ·u,J li <,,,,,,, , <>l<l11 r 190~

li Colf'n,a <I◄·"' '"'"'"\ 1\I S.\I'. ' " M~.\ I' . ,1,, ... ,, 6/ 1, 11,I l i , c·,, .. ,.,, ,,1<1,,, J9o,, .

td,•1,· 'I, !u ~• 17 " ld,•rnfola 10 "ldr-111/ola I

1~:. ;;l:;~~',\:~~:,e~~,;t ,1;,, ~~~1,:!:,'.t;1!'8'19%~

"ldPrnfola l\ '" h l<'m tola .39 " hkm hla ◄ O. H lclem fii;, li2. "1Jcr11 Ida l.~6 •• ldctn hla 10ll. „ ldrr11f1la Ull "1<1,•mhfalll ,

f,l:1

:z:'/ .SAl ' ,,los.ur./ 1, •,ol. ll. Co„ rnrso/,l rfr J90S,

:: f,~~;~'.'.1'.\~--~i'o~: ·ml. I, 908-911/1908 f,la rno

:::ţţ]il:i~ţ};,;,:\:;::;.f ~·,:'.:'.::::::,.:;:·:;: • • Idem !,le i„ IJ ~; H , •• 1<1en1

10:'_":J(,~1'. dos.u fi, ·,ol. I, 9(\/t - 9 11/ 1908, f, J,·lr

u Idem. 0 MS,\f', J=u h/ 1, ·,or. l! , Conc ur s ol.~rie 1908,

fllail. •• Idem f,Ja I.

91~, ,~:!~~~~- p~~~;;,,~;" ·,;1,;le~•,,1~SP,,~~'~l~\~~

~;,~;;;a/n ~~,,t~:/i ~~;i:;~;~•· lrrş!! şi Focşani se 11 MS,\1',,!n,sar 6/ 1, ·,oJ. li . Cm,to,,s olrJ.,, 1908.

fllall. O '.\1 S,\ I', colec\t:1 ,I c .-rr,uni c:'.I. 10 MS ,\I', el=• fi , •,ol. I, 90.~ - 911 / l ţOI(, fila !l'

---------- u r.su,\1 ţ: _ ___ _____ _

A pattir de c:,,rtainsdocu menls,depublicatio11• <le ~pfria litl: de l' fpoqne et <lu p:r.t,imoine "'""''· siu111e existant dans les collec tio11• du Mns.!e dr Vill:,seetd'Art Po pu laire.1·auteurdrcs..-.c11nin\'cn­taire de 1ou• les cenlresde eharnique populairede la Molda·,ie du dl:bnt de notre sîeele. Uoesrande

p.~rtie de cr" crn t res oul cessf. lcurac tivî,l: dq>1ns lonstcmps. I.o me ntioM co,ic.-n,a111 J.-~ p,tc.-s rl-:\J,s~rJ dan~ c.-s crntrrs :11nsi que lu nom• el e ']11c!que,; poti.-r• rrprfst' s\lt' l>t aiu.<i unr. co m n bu­tion ii la connais<.~nce d ' un aneirn rnt"tier pratiqut su r !c i,,rr,\orjc d e !a Hourna, .. c

IIU istoria muzeografiei

l'REUi\ll NA HII I.A O \I IITOAHIE ISTOHIE A i\IUZEOGH AFIEI IIOU i\ l\"EŞTI (XI \I)

.\1111(:F.,\ ll U:\IIT IIESCU, S ll.\' I A 1•,\ n uUA II U ---

I :~c~[~~~t:~a ~~1:~i~~;::te51:ft:/~t~~bc~~~ cepţia muzeografică a Şcolii sociologice de la Bucureşti, atenţia noastr."t va fi reţinută de cîteva probleme importante pentru precizarea conţinutului unui con­cept aparent rezolvat prin simpla sa enun­ţare. Concret, este vorba despre „şcoa la românească d e muzeografie'', despre exis­tenţa unor trăsf1t urî proprii , specifice, în măsură să o definească ca at are, par­ticularizînd-o, în acelaşi timp, ln con tex­tul muzeografi ei int ernaţ ionale, prcci-1.ind, astfel, contribuţiile care pot fi luate in considerare în cadrul progresului gene­ral al disciplinei.

Şcoala naţională romi'incase1 de muze­ografic a .,reprodus" în modal i trlţi mul­tipl e, diferite şi în unele cazuri cont ra­dictorii, particularităţile istorice şi na­ţionale ale societăţii noastre,

Nr1sc11tă in perioada transformărilor re,·oluţionare ale soc i el:i ţii romt1neşti la mijlocul secolulu.i trecut. în . contextul gindirii social-politice şi filozofi ce a gene­raţiei de la l8i8, ca. a căut at să r.ispund:-l marilor probleme ş 1 conflicte socia le an­t renate de licliidarca feuda lismului ş i trecerea la o nouă orinduire. Prin urmare. \ma din caracteristicile principale ale dezvoltării sale istorice o reprezintă lcgrl­tura sa permanenffl şi directă cu rcalitrl-

ţilc sociale imediat e. Fapt e ş i dat e isto­rice atestrt d muzeografi a a fost perma­nent sensibilă la marile probleme sociale şi naţionale - dezvoltarea economică ş i socia l ă, su veranitate, unire, indepcn­denţf1 , modernizare. industrializare -aducindu- şi contribuţia la descifrarea al­ternativelor posibile a le că ilor de dezvol­tare a soci e t ăţ ii rom{1neşti.

1n aceeaşi ordine de idei trebuie rejinut ş i faptul că disciplina ştiintifică de care ne ocupăm a avut un caracter activ, practic şi nu cont emplativ, rezultatele cerce t ă rilor et nografice fiind utilizate, în uncie cazuri, nemijlocit în pract ica social­politică. Demn de subliniat ni se pare, de asemenea, faptul că a reuş it să se deli­miteze, în cele mai mult e cazuri creator ş i original, de modelele din care s-a inspirat.

Analiza locului pc care l-a ocupat mu­zeog rafia în general ş i cea etnografică în special în sis temul ştiinţelor socio-umane şi în cultura românească este în măsură sr1 îi reliefeze şi o altr1 particularitate ş i anume caracterul s:iu deschis, public.

'finind cont de cele exprimate pînă acum interesu! nostru pentru Şcoala sociologică de la Bucureş ti, pentru reali­zrlfilc sale expoziţionale şi muzeale se justific."i mai ales dacă vom reuş i să abor­dăm o problemă, relat iv mult studiată,

de pc o poziţi e metodologic', în lmn.'t mr,sură înedit r1.

F ;icind abs1rac ţi (' de discu\iilc ca re s-au purtat ş i se mai poari:i inc;i asupra .,ambiguit r,ţilor" siskmului ;:;: us tian de cercetare (îndeosebi problema „cadre­lor" ) noi \'om încerca s ă analiz:tm dacii şi în cc mr,sur:'1 conccpJia şcolii de la Bucureşti - la ni\'c!ul teoretic - a a\'U( implicaţii concrc\C în planul organi1:t1rii c:,;poziţ ii lor ş i 11n1zeclor, implica\ ii in m:'1surr1 s;i Ic indidduali1.czc in an,-;amhhll n1uzcografici ctn~ raficc naţ ion a l e.

Pornind de la aprecierea profesorului Dimitrie (;usti po!ri\·it di rcia .\111 1:cu! satu lui românesc rcpH'H'nla creaţi a cca mai de se:un:i a eforturilor de ren:;ctare intreprinse de echipe, crcdelll d1 pe haza materialului arhivistic stu(li.it de noi putem aduce <l ate con1·in;.:iUoarc. f('dcs­chi,dnd, in acelaşi timp, o probkm :"1 care în lit eratura de spcria!it ;Hc a c;i p :"1t at rczoh·ă ri dil'crse.

Carackml :\l111.cul11i ,a tului ro111{1ncsr a fos t apreciat în mod di fe rit (social , sociolQ!,:ic , e tn~ rafic) de c[1trc cerccU.tori ş.i muzeografi . di11tre care unii au part i­cipat direct la !'('a li7.a rca obicctindni de car(' amint ('am .

Pc haza unor docum ent e arhivis tice - unde inedit e, alt ele pur ş i simplu .. uitat e" - considerăm d problema ca­ractcmlui ;\luzeului satului rom{1ncsc ­în lcg;H ur.l strinsă cu întreaga s trateg ic ( c:,;poziţională a Şcolii i;ns t icnc) - poate

\,1~·,' ,1,,. 1" ,,,.,.1 ,,,,,. '~" ~) """"'hn!1,, ,ln< ,J,·"h" pul,11,111"' '" -.~I~ S,•111•11~r11h'1 ,Ip "'' ,·•n!n~w ~, I ,.,,.,,,11:,1n 1!,u.,,.._,, l•J!S (,n „1,,..,,,.,!,u-.,i,•l•·'\,·n·1u "l•uuo\11 \1, ,1,lu,P,,

li rt·dc,ch i<1. a11a liza 1x, rmiţi1 l(] di r.,c ţ i i

noi d l' aborllan· ,;,i definirea mai cxact :"1 :i !o,:ulu i <11 1 în cadrul itb titu\iilor d e

j'~;<':/~~~a~t~1

~ ~: \

1i,!~1:~c 1~:t'~~ r~: \~~;.:~::~~~ ,:i ne întrcb:1111 ca re sint c\(' t11 entclc cc i11di1·idualizeaz:'; :\lu;,:eul salului rom:i. 11 t·sr în raport Cil instituţiile conduse <le \ I. Tzigara Samurcaş ş i l~ omulus \ 'uia,

al'ind în \'Cderc faptul ci pa trimoni11l c:,; pus era. în linii mari, similar. Concepţia n111zcografid a Şcolii socio­

logice de la Bucureşti este, f:",r.1 îndoia i;', . 1ko~ebit :"1, î:.i r ecou! int ern ş i int ernaţio­nal al rra liz:Hii (l in 19.Hi o rnnfirm.i din plin.

,\luzcnl satului rom :"1ncsr a con.;;!i tu it o rea lizare cc a a t ras Menţia oanwnilor ,le cul1nr:'1 ai 1imp11 lui. fiî11d aprecia t drept o con tribu! ic original:i at it JW linie 1nctod ologic.i (fiind ha;,:a t pc cerc1•­til ri multidisciplin are de tt' rcn cu un ori­zont mult ma.i la.rg <lecit a! m u,:eolog iei ctnoc;ra fi cc „ tradi ţ i onak"), ci t ş. i pc linia r(';,:uh atului fin a l. can· îm hin:'t ('ercctarea ştiin\ific:i cu ac\iunca soc i a l ă ş i cultur,d:"1 la 1111 ni\·cl superior.

l' roirc tul muzeului marchca1,;"1 - ş i ~pc­r;",m d docum cnt dc pc care Ic \'0111 prc­·1.enta în continu are s int doc\·rnt c în acest sens - o et apă nour,, un salt calî­ta ti\' , în sensu! unei oricnt f1ri ferme spre problemele sociale :.i lc \'remii , cil gindul c:,;prcs de a scrl'i dc;,: \'olt area soc ie t ă ţii. a ini ţ ia sau ;;pri jini ac\i11ni :vimini~t rn -

th·c şi kgi~latfrc, k;,;înd în chip lllclodic teoria de practica amclior5rii cond iţiilo r satelor noastre.

Faţ5 de cele <le 111ai sus, de <locu1nc11-tcle pc care le public5m nu putem crede. al,ituri <le Traian Hcrscni, ci"1 a exis tat o logid fircasd a lucrurilor, potrivit c5rcia \ l u;,:eu! satului românesc a dc1·cnit ceea cc C!>le as !01zi: doar 1111 foart e va loros muzeu ctno;,;rafic 1.

DeosetJit de important, pentru peri­oada relu5rii campaniilor efectuate s ub indruman;a Ins titutului Social Rom:'tn , 11i se parc depis tarea la IJ. G.A.S. a unui document inedit, care atcs t5, p(;lllru anul

I 935. preocuparea acestuia de a organi1.a expoziţ ii monografice. Astfel din ,.Pla ­nul de organizare a e.xpozitiilor mono::ra­ficc a Institutului Social lfomân• •? reiese modul de realî·1,are al acestora şi puncta­j d e urmărite în ca111paniilc efectuate în regiunile ş i satele imediat apropiat e jude­ţului cerceta~:

„ 1. \ 'rd1•r·1• !Jt••u•ra lf1 a;;;11pn1 ri:1i1111ilnr ("i

;~ ~•;:~,;;:,i; i~:'ografirti a s11tdo, (I .foto-grafii)

J . S lmdura g,·ologicâ ş i arluologiC11 11 p ,i-111â11t11/ui. Noei 11tifr ~i explo11lllrea lor (6 fotografii. 6 roci).

J . Solurile moşiilor (J !uir(i 11grogeo/ogicc şi 6 profiluri).

I. C1dt11ra bot1111 ic1i II siilenilor . .\"11111irif,, pop1dare afr plantd~r. (.J ierbar,• CIi

p!tt!l/e Onl/111/ t'llfllle Ş I s1l/lwtiu ) . 2. Fo,11111 juridin i de (olosin/ii r1 pti111i11-

l11lui (I di11gm111â). J . l"rda i de s11/c: Ji11lî11i, poduri, uli/c

d e. ( S Jotogmjii ). 1/ . ()rgani::arw intcrioarii li go.~podiiriilor

(I srl,i(c ş i I jologmfii). J. Cu11s!r11irea casdor, tipuri d,• ms,1 şi

cvo/ufi11 lor. 11111tcri11l11l d,- co11s/rucţic ( l di11gra11ui ş i 12 (otografii).

6. IJ<'f<'11di11ţde di_u go~-pod~ric: ~cmi1'.~i, poic/i ,•te . ( I dmgri11111i ş 1 (j f otografu).

,\ , p,·c tdrn pn11"il""' ,., ,, al n >ouo~ rali~u lor , 19ZS

7, l.: 11c/lc slfli11ecl1i: 2 pluguri de frmu, 1 rîşn i/â, 7 câlcâ!o11rc de /mm pentru s/m 11guri, I /mfli de ::estre. 1 stup primi­/iv, 1 moaNi de vî11I (mi11i11/lmi), 2 ci11,11ri. 17 vase de lemn. 5 vase de

me/11I. t/0 vase de III! ş i 1 0 u11eltc Jm1/,u ohirie ( picsd e dd11 IIY. 7 se a.flii în mw!rnl J11slil11t11/ui)

8 . {; 11c//e slriivecl!i: teasc de piatră, 1 piwi w picior de piatr11 (11rmeazâ sâ fie c11111ptir11tâ).

I. l'u1111la[ia si ttclur , rep11r//!<1/iî pe sex, vîrstii. start civilii, co11Jesillne, origine rtn ic/1 (!J diagrame)

2 . .Y11!11lilalc11 # mor/11/i/a!ea (2 di11-gmme ).

3. Ncp11rli::are11 jt1111iliilor dup,i 1111111ăml copiilor în viaţii (1 di11gmmti).

:1. C,isiitoriilc p,· o paioad,i de jj a11i (l di11,;rm11ii).

5. Crfştaea şi dcsrrt'ştaeu ţwpula//o'i s,1-tdor p,, o paio11dii de 5:i 1111i ( I dia­grimui).

6. Stare// m1troţw/ogicii (8 t11 1 /auri ş i (j

tex/I• <'X/)lirnlive). 7. Sl11rr11 s1111it1mi 11 olarilor (I diilgr11111,i

şi Jfologmfii). 8. Slafi'/1 s1111if11rti a s(ltrnilor ( I di„gm­

mti, 3 frxf,:. explirntivr, 5 fologmfii). 9. S!arra s1111Îf1,r(f 11 copiilor ( I dillgramti

şi 3 fologmfii). 10. l.omi11/11 (3 di11gmnie:, 3 sdii/c de

i11trriowi" de ms/I şi 3 fotografii). 1f. C11m se alimmf,•a::1i (I diagmnui, J

texte e.,plirnlivi' şi l Jologmfic). 12. lngnjirea s1i111ifll(ii r11 p!t111f(. mfdici­

m1/c (.,: mlii de I ,i0 cm cu 250 t xfm­pl11rc tic plante mrdicinr1/i'). Se v11 ariit11 iwmdt• popular, 1111md,; ~lii11-/ijic af plm1fdor şi bohfr pm!ru care se î11trrlmi11{fa::,i (1 t11b/011 şi 2 Joto­f.'•'fii)

I. ~alll l: spi/11 ţ./f/1,'(l{Oţi«i li Ul/Of familii ~•echi. Doc11111e1,te t't'cl1i fl1::,1şeşti ~i un 111isrda11e11 joll loric d~ la sfirşitul sa. ,d x1·r1 J-frt1).

2. S11/11{: Trei spiţe y,,·11mlugi,c: 2 f amtlii d,• m11::ili ş i 1 f amilie dr /1irm1i (2 joto­gmfii).

J. Sulul: 11) S lmtifirnrru st1ipi11irilor în mporl cu slr11chm1 et11icti 11 sal11!11i ( l sc/11/(i ~i I text explicativ ): b) N"fwr­turile dnice (1 diagramâ, J schife g,•J1e­alogice şi l text explicutiv ).

.hp,·~1 ,1>11 u•l d,·-;LI , !mh.a 111111,·ul 11, ono­~rah~11l<'r dc~ch ,- ' " : J,, ',.-rn,ua ruhi, d ~ so-­cwlug11• al l ' n, ·,n,Hă\1;

l~~c,::::::i d,\~29co'.;,:~,:'r: Oră~u~)

4. ,piţtf g,1 11,•,,logicii a llll<'i f amilii {f frxf txplicativ).

I. t':111•w1rii .~twiah- (I diag,1111111). 2 .. l! t .. t/ll ifatN1 mn::ililor şi /iir1milor (I

t,,xt e:i.plirnlli' pe. 2 rolou1ie ~i .5 folo­gmj1i) .

I. l1 rn11rit•tal t•:1 : li} dup,i 1111111,irul dr hcr­f11re poud{I/ ,! ,h fiecare gos podar; b) dupâ loturi i11 rupri11s1tl prop,ir-1,i/ii 111wi singur gos pod11r ( I tfl(lgm­""i). r ) d11pt1 mituri îu rupriusul p,opritlâ/ii 111111i si11g11r gosţwd,,r (I di11gr,1111â)

2. R ,·pilrll ::1m •a ţwp11!11/ici s11tdor, d11 p,i pro_(rsilrm (l di,1gramâ).

J . . 1!1111ril~ agricol,:, Ci/ i gosţwd,m /111 /;ff ·

je11:,i lll rrâfori m :i1111 s1111 rn rnrn /, rî(i se 1mg11jru~,1 şi cî(i î~, !11C'rr /1 ~1i s111g11ri pâm/11/11{ ( I diagram,i. li .fo­/ogr<l/ii).

,/. J,1 vc11/arul mori (1111dtde 11gricoJ.:) i11 ruporl rn 111111uir11l gosţwd1iriilor ţal/

"' paso,111rlor ( 1 dwgrnm/1 şi I fo!o­grnjii) . a) Rrp11rti::1m •a trrr11111ilor dupti rnllur,i (! di11gra111â). li) N<' ll­t11 /J 1/1lalcu fo ltec/11r la gri/I şi r1/fc mituri ( I l11/Jlo11 ~i I dwgrm11 ,i ). , ) l,',•,1!,1/ii l1t11tr11 /11 hfctur la pâmi11-t1m/e /w:,mte in d1j m(i ( I t11/Jlo11 şi I dillgrnm1i). d) l',od11 c/ HI h, lurt11r (I diagmmâ) . e) r;rwt11tN1 lurtolilric,i a grfolui ( I t11/Jlo11). /) -;puiilr de grfo scm/11111/e (20 de 111ii111111d1i11ri de

griu} şi ţri11 l rrwlfllt la ficrnrr specie (20 sămleţi de griu) g ) 1·edcri din c11l/11rile agricole (4 fofogmfii).

:î. C11lt11ril,: /lţricole. fJ. Creşterea 11itdor: ") R ,,p11rfi ~,m :11 1111i-

11t(l/dor şi p1is1irilor dupâ 1w1111ir11l

de gospod1irii (2 dillgmme) b) A11i­m"ldr şi pâs1irile pe r11se (2 di11gmme şi 2 fotografii) c) f11gr1jim1 111ii11111-

ldor şi 11 pllsllrilor: grajduri şi cotr­f e (1 di11grnnui . I/ fotografii) d) lmr1 -ş11d şi 1111!rr/11ri (2 diagrame).

7. llldustr ic ş i comrr/ : 11) Oliiritul (J f(lblouri. 1 di11gr,m11i, " fotogmfii şi 83 pit'se cemmicâ ) b} Hâc,i11ii : Cen­tre comerciale hwecinate (1 /,(lr/1i) c) /11d11 striile agricole săteşti (l !i1-blo11, 1 text explicativ ).

&. IJ11gefe /iirii1uşti (,/ diagmme). 9. Via/11 economicii a 9 gospodliri i (4

diagrame). I U. Obiceiurile de C:riici1111 şi A1111I .\'011

în sal şi s,,tdt' i1n:,•ci1111tr. li. Hora (11 sal (2 diagMm,·, I f:arf,i. 3

fotografii) u) S ftt1 1111. 7 costume dc std11ri, 3 stele, 1111 f11C1'11fâr, 2 plug11-ş0//re (5 fotogr4ii) b) Ctilu/11! : ni­fu/11! . J mti fli, 1 rnlie <'li mtir1111/i>11ri, 1 sabie, 7 costum dt·ofi(er (2 fot:>gmfii). Obiectde se p,islr.:a;,i fil lllll :t' lll !11sti­t11f11fui.

Cintec ul popuhtr din sute : Se t'/l urgm1i::a ÎII cadrul cxpo:: i(ici 1111 concert de ci11tece populare, din s11tde ctrcd11ft'. Vor c::rewla melodii corurile liceelor de briie/i şi de f ete,

c011d11se de 1111 111011ogrnfisl. Vor fi aduşi 3 cî11!1ire(i şi 2 i11strumcntişti din sa/de ccrcet.i!e. Se va arril11 111111,ărul melodiilor wltse şi cfosijicafia pe mo!lt'e (1 f11blo1t}.

lnslrumenl e ;nuzicale din 1;11tdc cercetate : '1 flu,•re, 1 c6b::ii, : :1~11poi.

/1) /11/erioare di11 satd,: crrcdale mono.. gn,fie (4 fotografii, I p!i111şe iii rulori)._

b) Ouă f11 co11dci11te (1 pla11ş1i î11 culon şi o c-11tie m 35 ouii)

c) Ţcsiituri: Se vor _Pr<'::cn/11 fes1i'.1tri ( pî11::1i. proso11pe rtc. ) dw satele sl11d1af<'. Obicclde t•or fi împr1w111/11fe dela s1ite,1i po1!r11 ex po::: 1Jic.

d} Covoare vcdii (20 pl,mşe). u) BilHillll iii salt:. h lt'ell(arul basmdor

c11/t'.1;,,. La serbarea de folk/or m11::ical orgl111 i:::11tii iu rndml expoziţiei se t'a aducc ş i tm povestito,, rnrc s/1 poueslească vreo cilti·a basme 111ai c"mcteristice.

b) !'1ip11ş1111 s1111 mortul (C11/oi111111l). Se ;,·11 expune sicriul cu p1rp11şa, 11,fsăliik, coliiceii , coliv11, pomii ş i icoana (7 foto­gmfii cu procesiunea f11111ormf11l1irii pti.­/m~ii)

cj .lla11ifcstiiri rdigio,.1s,i: I) Ncpa,ti­:a,w populaţiei dup,i co11fesimii (1 dia­gramă) 2) Frecvenţa hi bisericii (I dia­grnmri şi 3 fotogr4ii) J) Co11CT1bi,rnj11l (I diagramă)

d} C11l/11ra prin c11rft:: a) Ştiiuţ,1 de carte şi 1111aljabelism11l (6 diagrame şi 5 _fotogmfii) b) Raporturile între sl11rea momlă, materială şi cult11rală II locuito..

rdor (.I diagmm,' } !) H1bhoftC/fr /l/r,i-11,,~ti (J ,/ia~m111c) şi J tipuri dclnb/10!,-ii ţârâii,)// - r~r1·urimp,11m11t,1p01tru/1mp11! cxpo::1(w) d) Ctimi111d rn/111,a/ (6 du1-g111111,•)

~i1ua Ji11 .i11ritli••:i :1 11i1111i111urilor (,' lrnrlli, I !,•xi n:p!irnlw}

a) Uaţ,orl11! d/1/!rc 1mpo::1!1d com111wl )I cf1d/1ud1fr ,(,·c/1111/r pt11/m cumu111i p,· /1111p d.- tO 11111 (I di113m1111l, I t,1blou).

bj Cr<'ştaca s11pmfi' (d mo~,d satului (I Jmrlri . I Ir .\/ ,•1·plimt11•)

T UT,\1. : 127 /0!01:,mfii, 7; dwi;r,1111,·. 19 tablouri, 19 lcxt,· nphw­hi•t', 7 luir(i, 9 ~chiţ,·, 6 profi­luri. J 1tr/)llr,•, J() ptis;,j," a,lls/1c,•, 22 p!i111,1,· iii t1don, Jj 011â î11,01ult'wfr, 2/JU p!tmt,· m,·d1ci11afr, f colufi,· d~ docu-111t11ft t•echi, I m1scrffllt' 1tfo/f1-lonc, I bibhof<'o /tir/t11t'Ş/1, 2 11111111,siri.w. /97 pl<'sc de mu-Uit".

ÎlbelllllfllHll';\ ace~(ui docu1ne111, l'l'H'­lator pentru orientarea cncct:.:rii de teren ş! pentru concepţia ex po~i!iona~ă a auto­n lor ni ~e parc d,:oscbit:"t. în pnm ul rind . s int de reţinut compl exitatea problernc­lor abordate ş i moda1it;"tţi!c pentru finali ­;,:arca lor mu~,coi,:rafidi. Din acest punct de v('dcre co11„idcr;"1m c·1 di„cu\ii lc „ac· tualc" purtatl' de unii mu:,;coMrafi din ~tr,lin:·1t:1tcîn l cţ:iitur.'i l'11 !K·et·sit;t\ea or1,:a­ni,::1rii ,l~d-lllllllitdor „d'ulllUZ(•f'" l>i111 clar de\'ans,nc de rca li1.:1rilc i111i!11i1 c la

,\,1~ ·ct du, c,·1 ,k-;,1 do,l,·,1 "'-· •. , ~1 "'""o-

-~--- ,:raf,şlll<ir, 192'.I

noi in urm :"t cu o jun1,Hate de l>l'('O!. lk a~emenca. crt·ckn1 d ne po;11e îl•\int· ak11-\i:1 dî,·er„ itatca (~urprin;,:!Hoare fK'lllru n·i <·a re. din p;,c;11l', mai au impre~ia r,"1 fac descoper iri personale în domt·niu ,I formrlor de aeti\'i1ate cult11ral- l•d11cat i1 ·<· folo„ÎI<' în cadru l muzeelor „au ('xpozi­\iilor org;1ni1.:1te. Sint, în 1110d c1·icknt , teme <k 11\cdita!ie pentru to\i cei imp!i­c;t \ i nemij locit în ac\il'itatca ,•xpoziţio­twl.i

P rintre attl'k tk~ehit de importa11te. d,·pbt;de !a D.C.,\ .S„ t:arc aduc foarte mult e date int·clite dl·spre modul cu m ,,.;i

ajun~ la organizarl'a practic;i a :\ l uZ<·ului sa tului rom:"in,·,,c se num,ir:"t şi cde trei docurnl'nte pc c;1re le ,·0111 reda. l' n·zt·ntînd ştiri de marc , ·:doare, ;1ccs­lt•a m• ajut:i s;i ne fonn ,i m o im;1ginc mult mai exat:t:,, decit rîn:'t acu111, în legătur:1 l'll înfiinţarea ~i ro~turilc uneia dintre r ele 111ai l>llllllifica til'C in„titu\ii bucu­rcşt,n, •

Primul dintre de „c rcfrr:i la ,, l \':S,T RL'C !'I L' ~ I 1wntru ;~c:i tuirea .\ll i'. El LU SA TE LOH IW.\IA~E ŞTI "~. di11 care afl;\111 principalele problcnH• cc ~t;"ttl·au în fata echi pelor din 1936, modul cum trebuiau ~ii fie rezo!l·a tc ş i felul cum era prcv;htl\ s.'1 arate l'iitoru! \l111.cu a l satului rom',nc~c:

.Fu, ,11,c ms/IP<' (<1r,' o t'OIII rl,1di i11 11111 .::,· 11 1•11 fi i/111,i în s,·,1111a perso11afli fl 1111111 dd,•eltf al F11111/11(11'1, c11n t'/1 prn·r• .i: lu,1 (//lllp,ir,,r,'<1, tr1111~pnr/11lşi rtcmis/r11i• ,,·11 t'I /,1 /J11mrq/1, /mul rrspoJ/sa/11{ de

b111111/ men · 11/ lur-rurilor, 11/if i11 pr11•111ft1 11111frrillluluicît şi11/1111111c1i/11crtiforilor.

Fcm fllrgr 11a11 c11S1i. c,uc s11fi s/11cc 1tn1Hifo11rrlr col//li/11 :

I. S1i fit !lin11wa.,t'i1 . .\'11 mluam du, ras<' de tîrgo1•,•/1 S/111 111/l11,•11f<1f<' d,• ~·fi/11/ orăş.-11tsc.

2. Sti fu 1·anu- 11•ri,- 1in1 r,·g11111r,. To(-11111i pl'l1/m II m ·c11 rnsr de dif„rilt t,p11ri rtgiciwl,•, st' 11/c1if111,•~ f„ 11111 :tul. Cu ,1fore, 11tci frtb111,~ f,• p11s1i ct/1 111111 mrir,• gri_i,i.

3. S,i /11' frnmua ... {1. J/u:m/ rsft _f1imf pe11fm II fi t·1i ;11 f dr 11111/t,; lu11u, 1fr li, ,wi s1111 sfră1111 . .\'11 SI' c111/,• 5/i 1/iim 1lrt'pf ca,acta,shc /iirti11eşti mse rnrt s1i 1111 fli' "! r:dr!e. perfutr 1/t Jm11111se/e. Xm bortire ş, 111<1 rnse d111 11cd e11 r1 r,iro, m mphtii s,ir,iClt r î11c/l pfo1i 1ufih1 do1•<1d// ,ci,,, SIiiri d111 urnwri vifrtge prnlm /1irii111mt'. D11r nici 1111 tsl r lltllftimf 1ut·o11• d,• ms,• boţaft•. casr dr locmş s1111 de chiaburi. Şi casrlf 11111i sâr11cr sf11I uneori (ft s,' poate ,!,: rlrg1111t,· ş i de bi11,· c/11b::11111' rn înfiifişar,· şi împiir/iu dr odtli. E 1·orb11 111111wi sri le ştim 11frge,

4. Casele pol f1 n•t•hi ,.;m 11ui . .Y11 .f11crm 1111 11111 ::1'11 de 1mticl11tli/i, ci 101 11111 :1" 11 sociologic ul s11hd111 de 11zi : (l(/11 c,•m c//S(t IIŞ(t c11111 sfut d e acum. l)11a i g1isi111 o casii rnre sti implriu11sr1i foale co111l1/i1/e 111111 sus 1,r1ifatc, fiicutti 11 n m1 ci/n•,1 go1r• m(ii, CIi ll!îf m11 i /Ji11e. () VOII/ (ll/u(l pc

Pr11tm fli este 11bso/11t 11ursa, ca /011/,: rusele pr care le 11d11ct111 di11 11fitt11 rrgi1mi 11ft ţ,irii s,i S!M luola/11i Îl/ 11/1/Ztll, /1ir1i rrprt,iri obosito11,r. ts ft 11/Jso/11/ 11cus11, sti î11ceprm pr,11 11 altgt 111111 11111llc rnst

satisfăriml coml1ţi1fr dt 1111/1 sus .• llegtrrn 1/tfmitivli 11 111uw din rit'. 11111 şi111I celo, propuse tft cd rnre II f,iml 1111 d11'1,1 III !ere11, aparţi11t F1111da/ie1",

Tn conti nu area I nstrucţiunilor se arată G'1 „prima rtap,i a 1111mcii este() t'l11p1i de st udiu ", care consti\ atlt din studiul casei ş i al gospodări ei cit ş i al interiorului casei, a ld tuirea dcl'izului, :1111,;ajarca lu­crătorilor, gt1si rca go~pod:1 rilor care vor locui ln casck din 11rn1.l'U. lkfcrindu•sc

~Af~T~'f1(t·1~~ ,~::~it 1<1,·Ş l\·cj,~~c c;~/i;i~i= turn l,scar:1t,1c:\: ,.Ccmstrui111/11/j11mrqti 1111 ll//111 /IÎ C/1$/', ci ş i b1illil11rt1 î11lr.:11g,i,

rn tot ce se mpr,ml,- 1uo/o, 11/trc i111prrj-11111iri: 11rnret11rr· şi obinlr. 1'11 lub11i deci ~,I furc m pc11tr11 f 1rmre d111 m srlt prop11st 1111 5!111/iu 11/Jso/11/ cr;mpk.t. astfel fli s,i 11nm !011/e plmm,ilt ş, !0<1/t 11/formufi,/e , urr 11r /,e/,11usc pentru o rao11sfr111re dt­s1frîr~ 1fâ 111/lill(/r//.

I. Ruhciim 1111 p!.m g, uer,,l 11/ b1i!â(l1r,1, F11a m (//lini o sch1/1i II l<'rr1111/ui şi ,1~­

:dn, h1(11ror co11s!rm/11lor; ms1i, ~11r,i, gra_jd. cot,·/e, rtmi::t <'Ic., cu 111rf1f11rt 11 f,1mrtrlor c1mli1111k. 11/1is11riim 1f111u11si11-111k b1iltif11r,i ş , ro11str11 cţ11/or.

2. Fotogritj1cm c11s11 d111 (lf 11//11 mtdfc p1111c/t'. rn sii 111·,·m dtfu/11 şi p//1111111 dt 1111s11mblu. Ridi(l /111 plmwl t 111cl , '" 1111/i­m<fru, 11/ rn5ri. od, ,r cu od11e, parfe w perete. Luâm cit 111111 11111/te l·c/11/e ~' 1fr se11.: dr dc((l/iu: .fuulr,•, 11~1/c, gr 111 :1fr , d<. ~e 1·11 studia m11!er!lflu/ d1u rnr,· ,·.,/,' rnmtr11illi Cl/S/1, (li w1Je Sii se d~OSi'bC,,~C<i C<' 1111111111· pi<'se pct fi (tic11t,· la /j11111rrşt1 , fti11i dt a 1u 11batc d,• la pr111cip11le 1111/f,i .

licitliţil : dr pzldâ piimînllrl I II rltrt „ 11//tflllfli (IIS<I : /III f 11croic sâ (fr d111 S/1/.

l'iimîn! g1h1111 şi Ir, /:Juc1rr,•~1t. iot 1111/m/1 c 1)11, o gnndâ, on a frm11 S(ll /j)/11/, on r,• /e11111 i:cd1i, o po11rlli, fcr.'5/rdr <'f r.. 1111

pot /1 (1irnlc la Jj11rnrrşt1, o tubuirsr ,uluse dr acolo. ldr11lul 11r f1 i11s,i sri cm11• pârâm m s11 inlrrng,i, sti o drmo111tim. (ri111spcrlti111 ş , rtco11str11i111, Iii /311 c11rrşti.

!11 foi f/1:11/, 1111 111(11/i c,1 frrbmt s,i fl'C()/15/mim (l/ S<I d,u 1.-111,l,e pi111i fi, 11(0-

p.·nş cît m11i 11sr mii11rflor rrnhli1/ii. Trrlmir ,f,•CI 5iwli11/â rns11 iii 11bso/11t 1011/c dt/11-/11/e l'i.

S1i 1111 se î11lorircli 111111011 r/111 '(!lllll1t11

11111/e a fost fri1111s, fiirii s1/ 111/u((i 1011/e //cesle sd11ţe. Cu ât 111111 11111/1,•, 01 11/it m11i b/lle.

J. St11di11l cf'lorh1 ltc 1·oml rl ll'Ji i 1/i11 gos­podârit. Şum lrtbuie şi r11 sl11d111t1i d111 ll crl11şi punct de ved,'rl ca şi t llS//. l . 11 frl gmjd11rtle şi orier 111/ 111cm 1/f 11colo, fiu· lîi11i, coteţe, ele.

4. S1udi11 I i111111·1•j 11111 ir ii. Grn;du11/,,_ p1i· /111/f/t, uluci/.! .~iul şi de C11mdcristia 1111,·i

rcgi1111i. N11 t nevoie dt dala 11a 11 s/11 s1i "frgrm ll<'11farir11I imp,..jmurrw pr r11rr. o are rns11 aleusă. Ci, di11 toi s11/11l alrgrm ncuu împa_jm11ire rnr1· l'!i fr 11u1i .c1ir1,c/r.­risticii. Dt·ci, facem 1111 s111g11r sl11di11 11/

împrejmuirii d//1 rcgi1111 ,' 51 onr,irt ar fi ,,,sa 11fr11s<i, 11ş11 o 1·0 111 i111pri'j11111i. Sti fim at,,11/i ,,i la olm·, td,· pus,• i11 ,:,ml: o.,{, ·, riot11ri. 011st' d,· ral. bra::d,• d,· pâ111i11I . pi<'lr,• de. IH1111 o ~pN·ia lf1 ;itc 11 Ji+• l"'r! ii. S ini 1111<'!,· g11rd11ri p,• rnr,• I,, l'(.m1 puica f aa la 1:J1t r11rcşli . ..l ltd,' insii 1111 .. ~i iii toi flf:UI, poarta 1•,1 lr,·b11i sti f/, · <1d11s,i <' // înslişi , pi,·sti i11fr;:m11t,i, 111,1<•11/icâ"

ln u-e;1 cc pri\'ca STl"J)l l . L I \" T EIHO­l~ L.LL I C:\ SEI în ins t ruqiuni se spct'i­fica: ,.C<1s,1. Cil şi b,l!âtur,1 intr,·agil, ,·st,· imbrâc,1!/f cu tot/<'111! de I. mobil<' ?. obia/,: (o,i/r, li1b/o11ri. ico1111,') J. (,'Mil11ri ( ci11-:ţ,· fr . 111,·st. şa1•,·t,• , iirpc t'tr.) ./. 1111dte . .Y11 uitaţi rii i11 r<1sl'l,• pt fllrt' {,: /11(('111 Iii !Juwr,•şli. 1·or locui sâ/,·11i. IJ.-ci. eas11 lr,·bui,: ~-,i fit! chfr,' rnisit,i ,11 lot a îi lr,·bui,,.

L11 af,,g,·r,·u obialdur diu u1sri, 1111 ~iu­frm (i1111(i sii liuim 1111111<1 i vb1<·d,· :;tisitt ÎII <"IISff a/.-a.wi. Ci, p11!t'm /111t ob1t'C!C ŞI dii! 11/tc caw. /),• p1!dri. i'Om ,il,•;:,• cdc· m11i fmmous,• şi m11i c,iracfaislic,· blidrir,·, P"l11ri. Sct/1111<', m,·sc, 1101111r, şfr rg11r,· r/c.

/11 lot flf: 11/ lr,•b111<' sâ ,dciit11im o lislii ,omp!.t,i de Joi c,· trebui,· sâ s,• ajl,· i11 /frmr.­di11 od,iil,• c,1s,•i 11 0<1str,·. 1·0111 110/(f dupll {/ f<'ia, în drep/11/ fi,·c1imi obial. 111111.' se a{lii, fa rare gospodar şi a pr, ·ţ ccu p,· d. ..-l f<'sfc /111•01fau. i11/o,11rni c11 şi pla-1111rifr şi srhiţdr s/111 11bso/,r/ ob/ig11 /ori1. 'iii 1111 11if<im fli 11/1 (O IIS(n/1111 1111111<11

rns,1, ci şi biitâl11r,1 illfr;•11ţ 1i. Fan•ţi d,•,i 11/i'fllll•~,· şi ,I( U tr.-b11i,· Sii S( ((/!,: ÎII gus­podriri11 01111,rnilor: pluguri. sape /1m i. d e. Afrg,•ţi şi aici pfrsdc rele 111111 Jru­moas,·. r,•c/11 ş i uoi' '.

l'n alt punct consl;1 iii ALC.-\Tl ll{E:\ IJE\.li'UX I IJE Cl ' \11'.\ l{AR J~ AC.\· S EI ~I OB IECTEl.0 1{ : .. .. . Î11 l11 ,m11 primullu ro 11/11ct ct1 ;;ospo,"1rii. lr<'b11i, · .~â se /afli 11pr,•ci,·r,·,1 b,i11,-,1sni 11 /uf11 ror tirg111dilor rnre t•or fi ntc,•srm·. ,1/<ti 11111ft deci/ a/îl. 1·11 tubui sri s,· J11 câ lirg11 /. To,1/c mufai,1/cfr de co11Mr11c/1<' şi pfrsd,· co11-s/r11ilt mf<' t,,,b11itsc /u(I/,· ,111/01/ic,- di11 s<1/, /011/,) obit:ctde di11 i11taioml rns.-!or , /rebuiesc c11 mpllr,1te ... .Yu ni/aţicii fo11rf<• multe obiafi' pot fi n1 piil11te în 1for ... C1i11 fa( i de c1ipllta(i î11c,,,rf,•r<'11 011111m i/or, a ojic:iilliff/ţilor s 1111 celor mai bogaţi din sat, stir11iţ i 1ll ei ambiţia ca s11/111 lor s,i

/1,· i1tjâ(i~11f "ş" r11 111 lr,·bui,· inlr-1111. 11111 ::1'11 pcrm,/!1<"111 ţ,e rnr,·-l ,,or r,·d,•11 sul<' dr mii ,1„ o,1111 ,·11i şi sp1111eţ1 - fr t1i 11, · obligâm .~,i ,,r,i/lim in c,1/,,/011gd,• 110,1sfr<' 1111111,·fr ucrlor,1 '"ri ror fi ,-011/ribuil la 11fc,it111r,•a 11111 :,·ullli prin daruri. C11111ţ,rimr,'" obfrddor .~r ,.,, fac.: 11/taior, ţ,ri11 dd<'ţ11/1<' .,;pt'f rnlri" .

1\ n~aş i ln1porta11! ;"1~1• ;1conl~1 i11 l ns trur­\Îuni ~i probkmd legat ;) de :\ \ ' Gt\J :\l~EA I.L'(_' l~.:\TOHII.OH : .. p,·11/ru ,frţ,lin,1 '"'." t,•11tz,1t11/t' <'Sf,• 11111i /1i11<' m r,·.-011str11,/111 1,1st'i sl/ Q .f,1<011 Ir, U11 ,11u~fi c-11 111 ,·~t,·r1 dn1 SIif. 1 ·0111 Îlllrd.1,1 d,·â, Jllf<' SÎII I 111,·ş­lerii d,• ,,1u 11r<'m !/<TQ1,·: r/11/~hai. sob,tr ,

;1;/t ;·.~11~";,;;:;;;"/:~:·,~~~:.1:~~ ,'.~/~;;::,'{ cit !'Or , ,·r.- ,,, s,i 1'Î<' sii lucr<':~ o /111111 /,,

:i;;;::;~l:;:~:i2~._.;;:l~:~::~~E~i·1:,llr:·t~;:~:·1 :;~:: totala auh:nlirit:ih: a inj g hcb;"1rit lllHl1

,ukv;"trat sa t in inima Capitaki : ş i anume C .\S ll{EA c;os POl):\1{1 1.0H C:\ H E YOU 1.0Clll l i"! CASE L E 1)1'.\" \IL·-

~~~(; ,,ţi;;:f Zit:i.:.::)1:::\,:;;.:t .l/11i . . . sri fi,• 11frşi dintr.- c,· , c11 111n eri1 in/(' r,·s,111/,· .. "

in OBSE ln ·ATI A Fl\":\L..\ "'c arat ;·,:

:,:·;:~,'.;~~,f~:: t,~1:111 ~tt11M~:~. t;·i~•,:;,,/1::;-·7

l prili,• [utug 11utlrri11/11/ d!' co11s fr11 cfu

~~;-:;:'.\t1,1\~~s~~,::.' 1:~~'.;,',' r;t;, '., ;,"1;'.~i',;;:;. :,·:/',~i;;;;i;:~:gt//11~;~:·.::·,,'''g::111~;,~;!}''~':,';;:~ pllrolf,'11, i111p,,..i1rlarra ~i trm1sportul 111<1-

lt'ria/clor'' Al ,loik,1 don1111 cu t ,,~- rd~·rt1 la .. l\"-

~~tl )/] ~i~ll~~·:!tr~,\~;;rţ1~~1~ :i~:~I~~~ \"E SC :: .. 1J11p1i ru m 11111 <1/c's. ,ilul,·_ CI'!,; mai Cilfllcf<'Tisfire i/111/r-o r,·g11111,· ~,. /JI

11crfoşi t imp. rdi: mai Jr11m o11s<', tot ''.~lfd_ tr,•b11i,• sii şli111 s,i (l/t'~<'III ş, p,· lvcm/or,1 lor, in ,\/11~<'11' salulu i . .Y11 trebm,• s1i

:::~::~;li C1•:11 ';;,:!:,';i,sj;~:;;·,. ~~~;,,.'.'~i:'.' 1·:;;.1,fr::j ai J\/ 11 ::,11/ui , rti rom vor trebui sil Ic dt t1 fli11111riri 11s11pm msri şi asupm 1•ir(ii 11111

s/1/11I lor. /'11 blic·11/ ,,i::i/11/or desigur rri ÎJi va /11rr o /ui,ru ,lt'spre o mmmitli rc­.eJ1111r, d11p1i fr/11I r11111 se vor fo/1iţiş,1 s,it,mii 11/rşi de c,Urt 110(

Se t1lt'ge deci, ()(1mr11i 1•hip-1•=:-i. ~:iniilo~i. sfiiln.~i. rnr,• s1i ştie s1i slrn de vorbii "'' o,1111 , 11i1 , !11 11rtl11şi hmp, 1•11 trebui sii-i 11frgrn1 şi (•i11.~1ip, pentru c,i d vor m•t'11 p11w gospud1ir ici şi 11 i11taio11rdor.

t:nstum11I /11 rnre i•or fi îmbrârn/i lr.-­bufrşlr s,7 fie im h·nl i~ şi frumos . .\'11 st po,1fr fog1id11i niriun soiu de 11b11ltN d,· iii cos/1111111/ lor,1/. Sii/01ii ,.; illşişi, tr,·­b11frsc socoli/i c11 o pi;•sci dt 11111 ~e11 ş1 .-11 11/(lrt trd,uirsc s,ifir 11bso/ul a11tr11t1ci .

Urmimi s,I /orni,uni doll(i /11111 de :1/c /11 gospcd1iriilc 1l/11:t11lui, 011111t111, sri-~i mi11că tot urne„ Ir h'<'buifşlr, rn si/11111I• şi rn 1mdle 11tC<"I1ue prrg1itin1 b11r<1/r/o, şi 111/c fu c111n din rnsă.

l 'f11ta lrr tslc ,t,, 2.000 de Id Ptr<'d1rn, /uirb11/ şi frmde. Drumul p,• c1irlc Jera 1,:. le <'sl,i pliilit de Funda/ic. De 11scmc11i şi bag11j1,! lor.

J\lcscri11ş1i m, dreptul sti-şi rxrrcifr n,.­goţul lor îU ,\111:tu, ve11i/11r ile 11p11r/llli11-d11-/e''.

,\I treilea dintre ele cuprinde „1:-:­STH!;CPL' :-: I pentru cu r11pf1rarca, de­montarea şi transportul caselor··•: ,,t.'<lm

(i,rc se11111 11 de 11r,11ăto11rtlt rrg11li: I . Cum1uir:irt'a eo111r:1 ehit:1npi , FirMr.:.

aliipirr t.·11 "vea 1111 cl1ila11/ier, iu rnre v11 true /oale datde, 11sifd ct1 acut d1it1111(ia sii ser11c11sni ş i CIi /iF d,• idn11tfimre " obirctdor. N- rul 1·nvent11r se v11 p1111f iii ordi11t11 r11mp1iflirii obiectelor . .\'umirc11 obiulufoi va fi 11ui11 pe cart u întreb11i'.1-/r11 ::1i lorn/nic11I. 1·0111110/<1 di11 ce m11tu111/ tslr /1iNtl obirr/11/, d,• ni/re ce mtştcr 11 fost /1iC11/ ş• d/1/,1 eiml " Jos/ fâCIII.

A vrn, grije s,i avem ş1 isnilit11r,i u doi m1u/ori. Aeeşiiu trrb11ir sti fie pri11111rul sa/11/ui t a11 p,rştdi11tele Ctimi1111lui C11l­/11r11l diu s11/. fu sfirşil p,mcm d11/t1 ciml se c11mp11ră obirrtul .. \'11măr11/ de im•mtar di11 rfii/1111(,i se scrie cu creionul, ,isifd c11 sli 1111 se po11tii şt~rge, pe obiectul cum: p,irnl, ca sli-1 putem 11/rntifica /11 lJucureş/1.

2. DesfoCl'rt'H cnselor n~hi ('lllllJJilrn ll'. Vom supr1iveghm m1111c11 meştfrnfoi c11 re desface casrle vahi cm11p1ir11tc. Vom f11ce mai î111îi 1111 piau, de data t1eeast11 d t se

poi,1,· d,:. 11111/111w1(il, 11/ cm;d pe rnrc o 1frsf,uo11. A cest pl,111 1•11 fi p11blical iii „Catalogul E:,;pozi \iei". r om prrt'td.:11 11co/o /011/r 1111mirilt loC11fr 11/c d,frritt/or 111111/lwu/.: de couslr11c(fr ş, rfr imp,ir/ire 11 mm<'rdor. J'om 1111merot11 pirwlc demo11-f,1/r. 11ş11 rn s,i le p11t,·m ~rro11slr11i li, /fornrcşti, r r11cl în ordi11rn lvr. Tra11spor­l1im absolul toi n" ~,, ţ,011/e tr1111 spo,t11. Cu 1îl 1w 111 tfi'fll 11u1i 11111ltr /11 cr11ri 1111/entice. rn afil msa t·a fi 111/I Î rruşilii. /}11 câ sînlcm ~i/1/i s,i coustmim d111 1<'11111 11011, o parte dii/ f11r111u11/ r,•w11slmirii 1101islrt dispare"_.

fu punctul .3 al l \~TIH'CTILXILOR ~c speci fică c,i: ,. /'1irţ1le tli11 c/ls,i mre lnbuitsc s1ifie/1ie1lle di11 11011 fr ;•omf11a, pr rit rsf<• cu p111i11ţ1i. cliillr in s11! şi le rom lr,111sport11 lucmt,· l,i /J11 c11u.şti, (IS/ftl muci sti 1111 11111iav,•111 drril (I /e 111011/11". în cont inuare se dau prc\urilc aproxi­math·c <le mat erial si mîn;"1 de lucru care :-c găsesc în BucurL-ş ti : .. 1-rmn de brilll bntt: '250- 2i0 lri 111.c.; l.em11 d,• bmd f11so11 11! (sci11d11ri, grin::i, ln,ţuri) : iOO­J.OfXJ lei 111. c.: Cufrlc, gro11 se: S - 10 lei: cde de sit1/ 20 lei; C1iriimirfo: 1.33 lei bur. (iutr1i JOO câriimi:i /11 I nu. :id1iric); ,.-,,mslrn de bmd complrrt1i, pr di111e11si1mi 1 1.20: J(X) lei; Cşti - 11 1111 cu1111t : 200-2. 0 lei ; Metru li11i1,r de g11rd obiş1111it: J0-,10 Id mrfru; / 'latu mmi /u,11111, : 120- 160 lri; l '/atn 1/1/111 :iuaş: 50-iO lei".

Punct ul -I ;11 <lucumcntului se referii la .. , 1e.~11•ri pe c(lrr fi 1111g11jii111 pmtm lucm şi c"re, duplice vor s(irş i lurrul III teren, vo r t•1i 11i la /j11 r1tr,'Jli p,•utm 111011 /arw nud". În CL>ea cc pri\'eş t e penultirnul punci acl's ta cuprinde „Truns1wr1ul 111/u­ror o/,iedtlor" care se va fa ce cu trenul „a11g11jimfo-se 1111 vago" î11trrg ţ,(11l r11 /rimsporllllcasâ''. Şi in s firşit, ultima notă, tot atil •Ic sem nificativii ca celelalte ., .\drl'Sl1 : F1111daţia C11lt1m1/ii, .\/ 11:rn/ s11-lu/1ti româ11es1 ,r.11ri1.\logo1c11111. /Ju , 1rrt:f1".

1 Tra~,., Hcr><·ui, .\f .. :c~ •1Xiv/,,ţru·, , He,· is,a ~lu,rdor", .'<r. 2/ 1%7, p. 1,1.

1 D.G. A.S., Fond Fuud;qi;1 Cuh urală - Ccn­nală, Dosar 28/ 193,, f. l J.

' U.G.A.S., Foud 1'11ud;1\b t'uhurală - Cni· ual:l, Uosar 7/ 19J6, f. 196 - 111~.

'Idem, f. lOO. • Idem, I. 20 1.

li~ muzee de peste hotare

.:-\:,0.l'IXTE Ul :\ .\1:TI\Tl'.\TI_,;.\ 1_·xuu .\ll'ZE E III K :-i . t ',,\ .

R"~-~·~~'.~\ lll :t~1:·~iat~~l'i1i'1:t'..'.~~-1:1\'.~1;~ ,i1;:~· prileju l ~r1 cunuaştl'm, la fa!a locului, ;1ct i1·it aka urm i'i toan:lor unit;i\i !llu ­;w;1l,•.

- .\l uzt·lll ck i~toric natural:1, \lu1.1· u l copiilor, .\l uzc·11] a, ·rospalial, .\lt1zl'u l de art:"1 m0tkrn:i din \\ ';1~)1i11gton

- Field :'i l uscum (de btoric n,1tural.i) . . \l uzcu] d1· ~tiinţc şi t l'lmologk:. :\ c1·.triul şi Planetariul. \l uzcu] ck art;'i di11 Chkagu ( I ll inois)

- .\]ul.l•U] de is t oric nat11ral :"1, l 'Luw­tariu l. :\l uzcul negrilor din \'est ul .\1nc­rica11. Parcul na\ion:i! f~ock1· \ [011111.iin d in Dcnn:·r {Colorado) •

- .\I m.eu l de ştiin\:i ;d L nin-r~it."l(ii lkrkdey şi l' lam.: tariul. \J uzeu! de şt iin­ţele n;1111rii şi Ac,·ariul, Explor.1toriu111u] d in San Francî~co; :\ l uzeul de ştiin(dc

~\~:~~i1ii (~}~1a~:;:.~ 1r1°~:1 S~a~{~~j~j

(\·i\·;i riu111). Pbnetariumu!, :\luzeu ! acro­,:pa\ia! şi Gr;"1dina 1,oologic:i din Sau Diego (toa te din C1lifornia) - lkzcr 1·apaştii11ţ i fie1 şi l';trcul ?\ a­

\iona! .. \ lu1.eu] Parcu lui ?\a!ional Gr;md C,mion din Crand Canion \ 'i!l:1gl': :\ l u­zcu ! de şti i nţele naturii (Sonora Descri ~luscu m-1\rizona) din T urson (toak din Arizona)

- :\ l 111.c11J <le :;,lîin!dl' naturii. \l uzcul ~ Cl'ntrlll de inforn1,ire pciii'iîi

mediul în,0111u1.1tur. ~odd,tk,t pcnt1u u,c:rotirl·a p,is:1rilor ~i m,1mifl'rdor din Orlandu (florida )

- .\ l uz,·ul l< <"ynuld,1 ll ou~c (,1r1.1 .~i mcmori,tl). \lu1.<•u l ,I,• an:1 modcrn."1, {·onsiliul artdor.C1·n1rul d,·~11d-,•~1 )h'ntrn art,i co111l'mpora11:1, l~l'~l'l'\';it ia de :,rl'.i-1\•t·tur:i veche a ora~u lm (O!d Sak111) dm \ \'in~ton Salc111 (Carol iru ele ?\onl)

- ,\ l uzcul {k btoric nat11 ra lt1, \l uzcul

ti~);;w:1i!.~io:i:~t

1~~rtli1~:~

1;'w:1:~l~~;'1~i :\h1zt• 11] Cuggc11h1:im din ?\,;w York

Datdc ob\inu tc in timpu l vizitelor şi prin <liscuţii!c pHrtatc cu ~pcciali~t ii n.:~au d;11 posiUi!i1all';1 ~ii de~prindcm citeva concluzii , pr care ll' pa·,:cnt,"1111 în con­tmuarc

I. \ ]u1,l'de de toate profilde dispun

:1,~}:g:~t c c~t: \·::::~o;:~~ri,o/:;:~:/· d~~):1tc!i

mai i1nport;,nt.: s ini tk\inutc de muzct.'k de ~tiinp (ştiiuţdc naturii şi tehnice) ~i lk cele de artă

1. Co/.',-ţ11fr 11111 ::a/or de: ş/111,fd,· 1111/11r,1 ~int foarte bogate ca 1111111:h şi \'a riatc ca

;)1: 1~ct~:~~~11~;:'ii~~ r~r~;ti1~~:1\ 10:~~n~~{:.~

l~cmarcabilc s int <le ;isc11h'11l-a co!ccţll!e de g<.'O logic şi de pak'Ontologic, indt-oseUi cde de fo~i!e rncwwice (i n principal rcptilc). O car,1ctcrî,tic:i pozitiv:i c~tc aecea el 111u1.ccle ,lt:ţin ample colcc\ii

Clll.d irr•a :\luzeulu , d<• b to ti" n:iturn.1~ ,t,,,

din numeroase 7.onc geografice ale lumii (America, Africa , Asia etc.), dar uncie dintre acestea, din ca uza lipsei specia li ş­t ilor, nu sînt încă prducratc din punct de \·crlcre ş tiinţific . .\Tajorit atca colec­ţiilor sint rodul act i vită ţii de cercetare, uncie pro\·enînd ş i din diwrse dona(d

Z. Colcrfiî/e mw:rc/or de 15forrn şf11Îifc1 şi ldmici i sînt constituite, în imensa lor maj orit ate, din piese originale di n toat e domeniile ştiin ţei ~i tehnicii. cu un rol prioritar _ acordat aeronauticii, cele mai mult e dmltc ele acces1G1lc pu­blicului. fiind puse în funcţ iune sau putinei fi vizitat e în interior (avioane, rachete, maşini etc.). O seric de machete funqio­nale ca ş i mult e document e de is toria ştiinţei intră şi ele în patrirnoniul acestor mu zee.

Expo,.,,.,, ,t,· ~,,,n1r, l...awrc,,c~ du, t adrul Un,·1<·Nnn \ i1 l,.,., k~l~y ,1,,,California

:, , P11trimoniul muu rlor de {/r/(1, care ocup;·1 ca număr ş i ca im portanţ a col ec­t iil or locul următ or , d upi"t muzeele ş tiin ­ţifice , este const it uit în special d in art :i curopcan,l ( franceză - i111prcsioniş ti, ita­l iană , fl amand;"t -olan<lez[t etc.), african{t şi mai p1qin nord-amcrica n<i , pictura, ~culptu ra şi arta dccorati\'f1 ok.!in.Lnc~a m.1i marc pondere. Asia este rcprczenta! :l ma i ales prin aria dccorativ;"1 chincz;"1, În nwzcclc de arU1 modern,i din Washing­ton. Chicago ş i ~cw York se întîlncsc citeva din valoroasele opere ale marelui nostru Constantin Brâncuş i, al{1turi de Picasso. i\[atisse, Braquc, Kandinsky.

4 . .lfo::rc/e de islor fr. în general. puţine ca numă r , dispun de colecţii mai mici, mai uniforme ca structură, refl cctînd, cu deosebire. c\'ol11ţîa is torică a Statelor

1\<-frn1a1 c r u copi ii la ~xpl~~-~toriumul din

Unite a le Am ericii , din ultimul secol şi din acest moti\· an cu precr,derc caracter de colec ţii etnografice sau de ană deco­ral i\' r1

5. Jfo :f,'/c de d1iogrufirşi 11r/li po/n1/im'i sint şi mai puţine ca număr, cokcţiile lor fiind de obicei prezentat e în cadru! muzeelor de istorie natural;'\, Conţin piese, îndeosebi, din viaţa indienilor americani, dar şi colec ţii de art ;i popular,'\ a unor popoare din Africa. Asia şi America d e Sud, chiar şi din Australia

IL A cti,1ifalm rxpo:i/ ion11l,i ocupf1 cca mai mare pondere în \'Olumul muncii organizată de mu ze<'.

I. ,~·xpo:1fidr d,· b11:ii 11/.: 11111 :edor de ş /Îi'.1(d,:, '.111l11rii sini organizat e pc prin­ciprnl d10ramatic ş i sistematic-filogene­tic, avind doar în cit cva cazuri probleme de ecologie. Ceea ce carac t erizează ins,i accastri ac ti\'itat c este r rcocuparea per­manentă de reînnoire ş i de 1rnxlernizare a ex poziţiilor de baz.i. d1iar dacă acest proces se petrec,:, în etape. În genenil. !l1Uzecle m;ii mici (Oak!and. Or\ando) au ex poziţii de hazfL organizat e p e prin­cipii ştiinţifice şi muzcotelmice mai mo­clcrnc, în marile muzei! aces t proces pctrccîndu-se lllai lent şi în etape, în fu nc) ic de fondurile a locate în aces t scop.

niz~;~ina a~ec:~t~~~;o:\1:e~t i:z1to<ler-

- organizarea 11nor diorame de mari dimcnsi11ni, uncie din ele fiind deschise (fără vizete), cum era cazul la i\lm:c11 ] de istoric naturală din Dcnvcr;

- redarea , în urma înregistrr1rii pc benzi magnet ice, a cîntccclor sau a diver­selor; semnale sonore emise de diferite spcc,i de animale (păsări , mamifere, reptjlc etc.);

-f explicaţii, la diorame, asupra conţi­nut~1l11i şt iinţifico-tematic :i i :icestora,

cu ajutorul 11nor aparate tip-telefon care funcţionează fi e prin simpla ridicare a receptorului, fie după introducerea în aparat a unei monede de 10 sau 25 cenţi;

- efectuarea, de căt re muzeografi-cus­tozi, a unor demonstraţii şi ex periment e cu diverse animale mici pe parcursul expoziţiei;

- proiecţ ii de filme şt iin)if!C c, la ore fixe, de cîtcva ori pc zi;

- organizarea, pc traseul expoziţional, a unor acvarii, terarii sau vitrine special amenajate cu animale vii (insecte, peşti, batracieni, repti le etc.);

- organizarea aşa~numitei „Camere a descoperirilor" (Discovery room) , în care

copiii ating obiectele muzeale (roci, mine­rale, fosile, plante, animale naturalizate), li se dau explicaţi i şi diverse informaţii :isupra bio-eco-etologici unor specii, fi e în scris (pentru şcolari), fie prin viu grai (pentru preşcolari) de către perso­nalul muzeului ;

- în 1111e\e cazuri, expoziţiile de baz;'\ au spaţi i mai mici rezervate expunerii propriu-zise dar au mai multe camere pentru activităţile cu copii de diverse virste (începind cu preşcolarii), care sînt adedrate cl;isc şcolare, unde se predau

Muz<'ul :irro-.<pa\i.11 :il Institutului Smithso­nian din Washington

cunoştinţe ştiinţifice rezultate din obser­varea şi analiza obiectelor originale mu­zeale;

- integrarea, în circuitul expoziţional , a mijloacelor audio-vizuale (proiecţii de dia sau de filme ştiinţifice de seuri me­traj, circuit e electronice etc.).

2. E.rpo:1jii/e de baui ale 11111zcclor tle isloriaşliin(âşifelmicii se caractcrizcazrl prin um1ătoarclc:

-sînt cele mai moderne ca formule de prezentare muzeotehnică şi se poate spune, pc drept cuvin!, că sînt muzee din care „se învaţă", nu numai se priveşte sau se informează şi delecteaz."1, deoarece vizitatorii pot acţiona diverse obiecte

muzealr, aparate sau machete sau piitrund singuri în unele (aeronan\ mCKlul lunar, ma~i11i, submarin, mine. inim:"1 an ifi­cial:i - macheti'i e tc.). obiec tele fiind înS-O­\ik rJ,, texte, schiţ e şi cxplica \ ii detaliate ·

- integr<'az.'t, în mod ad1'c1·at. sec­toarr C"-J)Oziţionak de is toria şti inţei ş i tdmicii. a11lt'ricane ş i mondiale;

- dispun ck s paţii spt-cia l destinate pentru proiecţ ii de film e ş tiin\ificc , fie în circuitul expozi ţ iei de haz;,, fie !a sfîr­~itu l acesteia.

- o ra\cgorie spcciatt de mu~.ec tch­nico-ş tiinJifirc o n•pr,'zint;"t .. t' rplor11/o­riu111"-ul, de fapt u11 nou ~pecimen de muz,·u ap:trţinînd acestui g(•n de in~ti­!11\ii cuhmal-ş t iinţifi c{'. :\ cc~1r;1 ~int de fopt s;'1 1i imense de ex peri mente f.\cuk rhiar de 1·izitatori pe haza unor minuţioase explicaţii sau chest ionare (c"-­pcri111en te de fizi c,l - ciUdur:",, electricit a te. optid etc„ chi mic. hiologie, astronomic etc.). cornpnt erelc, rnicroscoa pdc sau lu ­pele i,inocularr etc. constituind mijloace importante pen t ru inn~stigarca unor k­nom ene. pentru ohsen·a\Îi ş i C"- pc ri cnţe, pentru ins truirea publicului, pen trn cul­ti 1·an•a spiritul11i de obsC'n·aţie ca ~i pentru cult ivarea int eresului faţ;"t de anu­mit e domenii ale ş tiinţei ş i tehnicii mo­dc-rne, pcntrn familbrizarca, îndeosebi a

Mn z,·ul :,Nn•,p.O\ml al ln,1,1111nh11 Sm,1 h "'111 • an .\ 1c, ""nll~ Ap<>llo­Sop11, d1r1 u1i~1um•~ co1nunil s1· ,\ -i·Hss

tinerei generaţii. cu cele mai noi cuceriri ale ramurilor de \'irf ale tehnologici con­temporane, pentru formarea unor de­prinderi prac tice etc. Copiii, cca mai numnoa s:1 categoric de \'Î;\Îtatori, a l."1 turi de adul\i. fac dil'(•rsc ex periment e, i n l'aţ:i anrnzindu-sc. inci t se crecaz;"t impr,•sia unui imens laborator în cart: toţi acti­\'ca i:;"1 atent su pral'eght•aţ i de personalul ins titu\ici

- obsrn•11/011rde 11s/ro110111ict şi planr­lariilt constituie şi ele o a lt,i ca tegoric de uni t ăţi muzea le intcgr;He muzeelor de ş tii11ţ i'1 şi teh nicii sa u independent ('. Dis­pun de apar.11Urii modernii de obserl'aţii, proiecţii şi de inl'estigarc a Cosmosului. l ·11c1 e dintre ele dispun 1le numeroase l1111d,• ~au minitdeseoa pe mînuit e de , -i7, ilatori care ohscrv,"i di,·<·rşi aştri, con­st elaţii , planete, gabxii pc dil'crse pano­uri fixatt• în faţa ac1•s tor aparate.

J . Gn loc cu totul deosebit în re ţ eaua muzea lii îl ocup:"t muzee[,:- organizate ca ;•ii•urii (acv.1riu, te rariu, delfinariu etc.) aşa-numitu l complex de expoziţ ii 1·ii cunoscute sub denumir~·a de „Sea ll'orJd·· (Lume::i ,\ Lirii) carl', pc lîng;i prci:cntarca anim:1klor 1·ii din dil'CfSl' ;,;011c ale Ocea­nului l' lanctar (;rnîma!c care pot fi îndeaproape observate de l'izitator ş i chiar at in~r), fac şi demonstraţii cu dcl-

S.:h"-1<'1 de A!lo,,auru~ (130 nHlio,.~n" ,1.- a ,u) in Gold,•n Gate Park din s.~11 Franci-c"

l)in,aml\ 1n ."llu,~111 de 1,tnru• na1u,al i\. din n,,,,,..,

fini , foci şi chiar balene. Alături de gNidilli/e zoologice şi lxitm1iu, acest gen de instituţii se bucură de o marc popu­laritate în rindul publicului. Aceste_ cate­gorii de inst ituţii muzea le au cel m ai marc număr de vizitatori (de altfel fap t remar­cat şi în ţara noastră) şi ele rcpre7.intă. ş i după opinia noas t ră, pentru domeniul ştiinţelor naturii , mnzcclc viitorului. în

~1!::;?:J;{;\~~I:1f :l1,I~i;i::~ .:~;re 4. Expo::1f11f,, rit b11::,i 11lc 11111 ::ulor de

"r/11 sînt org~nizate pc principiul crono­logic, _pc şcoh şi pc ţări . Cele mai boga.tc cokc\1i sînt cele de pictură. sculptur;"1 şi de anii decorativ;\ (mai a.Ies di n Asia, cu deosebire din China fi din Africa). Sini demne de rctinut cit eva clemente de nrnzeografîe, interesant e şi care ar put c;1 fi preluate şi de 11rn7.eeJP noastre de profil. şi anume:

- exis tenţa unor texte de s;tli, destul d e am ple ca şi a unor tex te detaliate la fiecare lucrare, ca re okră date ş i infor­m.iţii referitoare la au tor, Şcoala din ca re face p.irt~._ s tilul şi perioada in c;,re a fo~I crcat f1 opera rcspecti v;·1;

zi\ii ::~i~::~;·at~~~1:.;h~c~1~j ~~i!! r~~:.c~~

cnn1ineau chiar unci e reproduceri alb­neg ru ak opt.•rclor mai importante, mai ,·a loroa~e. din ex punere şi care suplineau, prin bog[1ţia informa\iei. actil'itatea unui ghid-muzeograf : în unele cazuri ;1ces1c 1t' .-,:te puteau rt,mînc în pose~îa \"b:it;1-

torului, în alte cazuri ele se resti tuiau la i eşirea din muzeu.

5. Expo::,Jiile de ba~ă ale 11111utlor 1/r istorie prezintă cronologic aspecte di­verse ale evoluţiei modului de v iaţă ame­rican, mai ales din 11lti111ul secol. pc baza unor reconst ituiri de interioare de locuin­ţe. de maga1.111e, de alehcre, de int re­prinderi, de farmaci i, de străzi etc.,

Dioraniă in ~h11.eul d, • ,s\pricuatumlăS11,t1h­

so nfan Ins tirnti on din Wasltiug ton

personajele umane fiind reprezentat e, în acest cadru , prin manechine. Uneori sînt prezentate şi piese izolate, cum ar fi maşini industriale, automobil e, trăsuri etc., documen tele is torice fiind puţine.

6. E.rpo::iţiilc de b11::11 afr s,Yţiilo r efn o• grafice vizit ate erau integrate muzeelor de istorie naturală şi de prezînt11, in<leo-­scbi, modul de viaţ,1 al indienilor ameri• cani, ca şi al altor popoare din America, Africa, Asia, pc haza unor bogate colecjii <le artă populari"1 şi unelt e (in mai mică măsură).

Reţ in atenpa cîleva clemente parti· cularc: ,

- prezentarea dioramatiC.-1 a unor as. peci e sau momente ori obiceiuri din v iaţa unor comunităţi umane;

- reconstituirea la scar;1 normală. re• alf1, dar şi miniaturizat e a unor locuinţe sau aşezări uman e;

- reproducerea fid clf1 a unor figuri umane, ceea cc asigura o notr1 pronun• ţată de autentic;

- demonstraţii, pc parcursul expozi­ţiei, cu privire la uncie obiceiuri, acte de comportament, meşteşuguri etc.

1. Expozi/iile lrn1p<,rarc /rn,alirt con­stituie principala şi cea mai importanti"1 form:"1 de acti,·itate muzeală. ocupind o pondere mare în ansamblu ! muncii aces­tor instituţii . Sînt de reţinut ci tc\"a as­pect e important e ,de acestei laturi a acti­vităţii muzeale:

- activitatea de organizare a expozi­ţii l or temporare este desf,işu rată de secţii (departamente) în care lucrează un marc nun:~r de specialişti şi de personal tehnic, spriJmite direct de custozii secţiilor de specialitate ale muzeu lui respect!\·;

- în scopul obţinerii de fonduri pentru organizarea unor expoziţii de mai mare anvergură, se întocmt,şte o documentaţie detaliată (temat ică. plan grafic, liste de obiecte etc.) aprobat<! de consiliul de conducere al muzeului şi de municipali­tate sau de forul care finanţează expo­ziţia ;

- toat e nrnzcelc au spaţi i special des­tinate în acest scop, uncie putînd orga­niza concomitent mai mu lte expoziţ ii temporare (în special muzeele de artr, şi cele tehnice);

- muzeele organizează anual un mare număr de expoziţii temporare, pe diverse teme {4-50), îndeosebi muzeele de artă (uneori ot dep.'tş î 50 de expoziţii pt: an);

- sînt organizate totdeauna cu forţe proprii, muzeele dispunind de un marc număr de atel iere şi de personal calificat

(arhitecţi, graficieni, clectriciCni, meca­nici, tîmplari etc.).

I I I. Activitatea cJ11cafională constituie obiectivu\ major şi scopul Principal al activităţii muzeelor americane, Ea este

~:i~i~1,:~~: '. \1,~~)r~~rr\\~~:.\ ( i~c '"~::i;~~ ~ i 1;1~

;:ik ;1n•stor instituţii in c;tfl" lucn·.iz;·,.

~t!i~f :;:;ii~]iif ;::\:;;;\f:I;;i:i\i:\;l'~~~! secţ iil e 11HL7.{'U lui ~înt doar co11~uh;1\i in

~~; :~;:'.;'~\:~~,~~~:~:}\~:]îl;:\ I ~~~1~\~l};/~~l:~~~~ ;\Cti\"it;iţi, )Î arHl111<'

I. Este foar/,· di1•asi/ c,1 ţ11 m,I _d,•

~~-; :; ,r i :/ ;,1;:/f.~0i'.~ ~~~f it:i~~ t :'.~~-:~~:~ r~1

~~; !~: (it c: ghidajele scrise s ;~u înregistrat~ pc hcn;,: i m::ignl'11t,·, ciclun de l'Xpuncn pc di\"(•rse \t!lh' şi pc p('rioa<k i11dd11ngat e

~la -;;~;i ~1;~!~, ;t\~:~~; )~e i t~! i ~;~~1::} e;t;11 ~:

ales în şcoli, cercuri ş tiinţifice , dcrnons­tr::i\_i_i şi cxpcrimcn :_c <!cmonstrati,·c: p1·0-i ccţ 11 de filme şt 11nţ1ficc sau artistice, împrumu turi de piese muzeale, îndeosebi şcolilor (sub forma „Cutiei muzeale") , consulta\ii şti inţifice etc. O menţiune ~pccial;i merit!t a fi f:kut;i în lcg;itur:l cu o i111ercsa11t{1 fonn;î. de activi tate care este „Cntiu 11111 zr11/â". Aceasta reprezint[1 de fap t o ·n1icrocxpozi\ie t ematică, con­ţinînd : tex te, grafic(' , fotografii, diaJX>-

c,..._~ ""' "'ona1,, .. li .-,•. !lnl,la ·• ,111, ( ·~r"hn;, tic

"°""1

zi111 'l", e:lrti. diafilme, lbt c 1,ibliografk<'

~: ~t•;~~ '.~:~ :>::~l::~i~'.i;ritf;:~~t:~f ;fa~: l::~~;til:lt:: f::;;,1,l, · 1,:~:t:i; ~ ~~ ·. ~i ~:,h ii~tc~:

1:~t~~~~p,~:1'.~\1 mijloc 111:,truetil'-Pdurativ s:1 se complc-1cz,, nmoşti n\de ct1piit:1te in procesul dl' în1·:·q:·t1ni11t _qu ~:1 se s11µlinea~ct1 und,·

:::~~:~:~i~~:~a aril~:ll~i;~•in~~'.;~r ai~l2 :~r:]~/;~~.U hi<:'gt'_ografie. ('co)ogie, \'tologi(", fizici'!, d11n1w, astro11om1e etc.

Ele se trimit sub fonn!t de împrumut, mni a les în şcoli. în sr hirnb11] 11ncî sume n'la t iv miri.

f.." t•n,rsiifr t,·mafir<' se efectuează în 1ar:1 sa u in s tr,'\iniUat c, in iwrioadek dr

;~;:.~;\n\l;;l ~ii l~;~1t ~lcJf~1;ft;~ i î~I: li~ s~ 1~:g~;~ 20 de zile. ghizi fiind mu1.1.-ografi c;1rc ~,· ocup:1 de conţinutu! propriu -1.is , de problemele de organ i;,::1re adminis t rativă ocupîndu-~c organizaţii l e de turism.

2. Se adrcseaz:'t publicului, de toa1c categoriile de \'Îrsrn, de la preşcol arii mici (3 ani ) pîn,l la :tdullii vîrstci a 1rci:t (pensionarii), progrnmclc şi acţiuni le fiind difcren1iat c in funcţie de interesele pn­b]icului,

O mcnliu11c spcci:tl:, t rebuie făc ut:1 in l egă tură cn preocuparc:t privind organi-

Z<ll'l'i\ unor acţ iuni specifice pcntru li11mli­c,1p11fi. 11/rfrosebi pi:11/r11 orb, şi i11Ji1111i.

.). 1·wc Îrl î11/impi1111rt'a 111trr,•sdur şt ari11fdor p11b/im/11i prin elaborarea unei tematici de acţiuni şi prin difuzarea in rîndul m;1sdor, de la griidiniţ,: şi ~coli la colegii, facultăţi şi întreprinderi. Ele sini difuzat e cu mult timp înaint ea orga­ni.zării, mult e dintre acestea fiind orga­nizate contra plată.

4. A r,• rnr,tc/er org11111 ::at şi d e amplft perspectivt1, un loc important ocupindu-1 ciclurile de manifcst iiri. pro;;rarnate pc durate mai mari de tllnp.

5. O marc parte a ;u.; \iunilor e"tc rodu! muncii 11cliv11!11i 1•0/11111//r al 11111 :,•dor. A("cs t ;1 este conslit11it din pcn~io11ari sau kmci casnit:c. şi este ins trnit in curs uri de profi l cu durata de la 6 luni la 2 ani de către personalul de s pccialitt1l e ;t[ muzeului . Yo!untarii fac ghidaje compe­tente în expo;,;i ţii , e>prijin:1 orga nizarea ac1i\·Îtf1ţii in ,,Camera de~coperirilor'', gestionea:dt activitat ea standurilor de obiecte cu \·înzarc din incinta muze<'ior de

Adivilllkil de propaga11</â şi de pop11-li11iz11rc ;1 acţiuni lor ş i manifcst,iri lor mu­zeale îmbracă ~i ca mult iple forme, ci'd şi mijloace, de la afi~e şi fluturaşi la pliante, ghid uri, ilustrate, cataloage de expoziţii,

( 'u,o,\~ll11i, ll rlncu~, . P,ş lc, l?J-0 , fnMutcul d e netă 11u1<lcr11ă din :-~" Y u1k

miniaturi ~i copii dup;"'t obiec te muzeale

~~tin;~:~[ir~t~:-~.d~~:i=~ti~f' c~~I~~~;:: zală prin urmfitoarde tri\sf1lt1ri princi­pale :

- o mar,· bo,;iif /e ~I diversil"II'. tu preci­zarea cf1 toate mat erialele de propagandă <lin ~tandurile din incinta nmzcelor sini, într-un fel sau altul, legate de spt..·cificul ş i profilul muzeului ;

- mat erialele de largă popularizare sint. ln general. difuzate gr11l11it marelui public şi sint expediat e la in stituţii de in\'[1ţ;imint sau a ltor in s tituţii, pentru informarea acestora asupra a tot ce le poate oferi mut.eul într-o anume perioadă;

- rnillulta rxcepţioiurlâ a tuturor llla­terialclor de propagandi't şi fantezia ne­limitat ă în t:rearca, cu ajutorul desig­nerilor, a unor obiect e de artă sau chiar de 11tilitate cotidiană .

În "piritul concl„ziîlor for111ulate mai sus, consider:lm că uncie form e de acti­vitat e ale muzeografilor din S.V.:\ . ar putea fi preluate, se înţelege, cu discer-11:",mînt, experimentat e~ la uncie muzee Jin ţara nuastrr1 şi apoi generalizate, în m{1surain carcrczultatc\cse \'Or dovedi eficiente şi ,.\·iabile" pentru mm:cele rnmi\n,ţ;ti

Iii] cronici,recenzii, informaţii

Sli\l P0ZI0NUL, 0UGANI ZAT IJE C0Ml'I .EXl 1l , i\WZE.\t B0T0~Al\'I ~ 0CT0llBHIE 19H5

R ~u111ui"c~s" u~>or_ >11e7ahşt1

~u1111atcauual dc c~ •re m,.,econ· >lltmc11nchc,cntmiJlOCdcCn!\o.iŞ­

lcr~ a ac11 ·1>1ă111 ac,•,tora şi 1111 hu n pnlcJ pc11tru dcctuarca a 11111110:ro.~se sc h "mbur, de , .,­opinn referitoarc Ja prol>J,•mc dl!> <lomc nm, l>laximurn de dşn,:: se obţ111ca\ucoc,dndsul»cett-tcabor·

date de comunicări ,e rderă atit la aspectele locale cit ~• la cele gcncr,1le, oferim! pr,lcjul unor de,l>a\cn fru~luoasc, O reu~1tă ·,, s I celor rn,11 , uătatc

"fo<t ,1111po,io11ul or,::,111i,at d,· Complc~ul 111<1,cal llotoş.1m. în ,.,lele d~ 2J - 26 octornhric 19S.5, ,ub ,::cnu,cu l , ,Botoş.1 ,n - pcrma·

11cn\c "tor1c.-. Judc\lll llotoşa11i - Mri\1<·chi p,1mi111 romfu,~sc ·,;url de locu,rc COll !!llUă "'. i.. .. el au luat p.'l<lC mu,cogral,, cadre mu,crsnarc, arhi'"·~"· pro­fesor, ,hn l.lucu1<·~ti. laş, . r,atra Neamţ. Sucea·,a, Gaia l, , \ 'a~hu. llir!ad , Focş.,ni. \nusrnu\a ~, dintr- o ""rie <le loc..111/i.\1 rurale alcJut!eţuhu l loto,crni.luca.drul cdor l"I"' ser,ţ ,un, - ,\ r h~c,logl ,. l<lorl• nt'l1e : l ;; IOrl , m edie, mo­dern · ) e,11n cmporn u · , \l cn,nr'a­li~llc~: t:h· utiaţie • .-111t11ră, " rl il : .\ln zeo logl,.etn ogr,,fl r.rr> la11rnr, , ~-..11, urn rc : Ştll " l•I• ,.,.,,.,u. uro­.1• '\r -11 • >1sus\1nm un munăr marc de cornun·r,.,. l mpo rta1\t dr sublu1iat este faptul că n~•JO­ritatN• co·,i rşi to.ve a a c.-s1ora ••au rcf.-rit )/1 tcn torrul JUdcJulm lloloµ ,u şi la a<pectc tror,,11 cc şi practice pri,ind domeniile de actu ' tatc ale munc ·, 11lUil· ·s,,c,.

P.,rti c iparca c u com unlcăn la

simpo,ion a numero.l'c cadre

d,dac t!cc din jude\ r~pra,n\1 un c·ş1 ·g ·n sensul anlr< .. •1r', ace<· 1oralad1 fcr,t,•lct>purodeac\1un1 pccareledcs l1Şoarlcusuccrs

nn11cosrafn ho1oş.i11cn,.

Trebmc ,ă mat prcc>1ăm că dnch"dnca ,111, ·ouuhn a fost co rclat1 c u 'nch,,kr~a un,· ' alt,• prcsti~io,ue nl."\tufcst ăr, ş1u11!•·

h~.- . Esw ·,ori~"\ de S,mpo11om,l , u i~ut,c,1~"\rc ,11tcr11a\1Qn;tl1 „ Ge11e,a ş, ,··1oln\1a cu lt„r,lor 1~11,·oliticc pc tcri10n1t l Hom.\• ,,,c , ". lu cepută la l."\}1 . a«·a ,1A ac ţ,n,,., a cont'nua ·n,uan•a unor \-"\nlierc arheolo~•ce d111 Judeţele la~, ~' llotoşan,

l.uc •,•,lc 'n pl,•n ale ~-- , " "" nulu, Cornp1,,~11lu1 Mu,.eal lk,1 0-"" '"'' · ," · '· 'y lcdr. J ,;

l~cn,cu, se<rctar al Comot<•tulu, Jude\ran llo1011<"\U I al !'.Cil ., rnn· iu alocu\nrn,'a ,ost"1 a suhhn,a \ ·,smnatclc ,,- 'a<·r,,

""'" acbt colţ tic ţar;\ le-a tn\ot ·u,ttu1!'d1hc;\rnsoc1rt\\11 soc1a-1, _,1c, inflorm•a c ultm·n , prq,urt•;, d, ,. ,,, bu~•"<. bpt.-le ~• c re1t-1,a · na111" şolor.

1),- 1:t S• ••!i1111 r a ,1, ,or h r<>loglr .: I l• lurl , ,.,,.1, ,., care• a r,·unlt ~,. ,,. "'·" muhr com„n,carr, le c,11,n 1><· "rm,\toJrrl,• Ua«lu

;~:~i.~·;:-:"·,~~:::r.,:, 7'";;'. i!:1~:~1::.' Br,i<l,11, Ol!lrr/r dr and ,l,,rop,ntr i,o J/<t/ll"'r" f'"/ ,o/ ,t,cd dr lt, Cotu-Sic11/rn/1, J1<dr/11/ lloto,,,.,,; D~11 Monah, lip,pal,o/uir .\',r,­/,r,r_ l'•oÎn/u/11>1,irr,u/dr, ; Paul Sa.durschi, Urprtum 11I 1'111'/tr/1„ / 1 arn1rlcrdrb•o>1 c drp,1r"l~u,/ •"d'/"I!<' Boto,,a ,u; Mircra l ~nal, C l,rtn,.tt fo ' """" . trtra """ /.,f.,, "'°"''"" /., ,ra,lr/, 11 - 111

r. n . ;,, ,rv,J„J ,\/o/,io,•r,; C B,,~• dugan I) l'Op<) 'IICI. l ,\lel«>a •~ S,md";"I ,uhroJvţ« dr /11 /Jra!ul BolOfOHC<1 • Ho•no, i11dr/11I /Jo/Of<IHt: loau \1 11r<•a, E,1,.,,4„ pa/,a.Jn1,o• p<1Ji,r ,u„pm """ a,',=d„ ,1.,, M o/do,·11 j,, ,;ro/r/r l'- 1'11 : ,\ Ir•

-~""'' '" An'"'""· c~"""""I" ,.,,,. , ,ro-a •h N>/oţi,rp"'"'"'"'r/ , ,.,o,.,, . .,.,,,1,tlrn u,,,/,l,X/l' - X!'// d,s­,oprntt ;,. .lfo/do..a

ll111trc conru 11!c111 lc >u>\lnUle ÎII "adrnl ~t1•Jl1111ll dr l<l<,rle 1u rdl r , 11 „,der11A ş lr,>1U.., ,IJ""""il.

Ull d,.,,"•hll 111tNr< au $USCit:ll rnm,1111cflr de Aurel lmpilr-dtu, ·ro,,,,,,,,,., Soro/,,, c,,.,,,,,rn, f'> o»i /1,.,./fdr11<1rolaborJ•11f'r pJu>1rla n o11<1„I; Aut<•l,an Teodo· rt•SCu. f> ;ol,l, .,o;fu,1,J(l>Jlr,O//ll,ll/r "'°"" pop,,,.,/,,, , o,,ul" /11 c.p,.,, 1,,,,,,,,1,.,,,,., s„o1,., c,,,M·" '"': C.iworl( he l'irrnl<•,;c u /1,1,..,/ ,' I pr,sp,a11·, ,.J, ,,1,.,~ţ,,,f,ro ,, .,.J. ,, ,,,11 ; Ştdau t ,.,,,.uuc, .11, ,<tdti /<'•d»r ,<h '''" /tHt,/1</ l)v, oAolHI"' pt,"i ;., /86~. lon,•1 l l,•1cnaru ,

I),,,"'""",,, ,.,.""'",'"""" ,. !-l><llfţW" ( 19.15}; l o.~n ,\ !dea, f)u,a, ,,,.,,,,,,..,,.,1,fu'<UldiN J!<<ll<I ,\/a/Jo,·rr (/9JO-l1H0/; (°;hcor· gh,• ( !ap.i, .4. ,prrlt a/; cc11lnbu/u1 """ rlo, pop,,1,,,., la •f";"""" ,·dzbo, ,./111 a11t,h,1l,,,.11

l.'oinrn11canlc - $1da11 C,ulx,, ,,.,,,, s,,,,,, 11,,,,,,., """''""" : 1.,,,,.1 llt•irnaru , C,.,,_,.,,, - ,hu­""""'ţ"I M,ha,I So,b ul //8Sj ­J936/ ; Gheorghe Mrd,an ,\',rolar ta,,w t • IJ010,•n,11, ;., ,,,,,.,pc,. drn/d,N"t1p<)h,on l ' ng11 r~auu , M,~11 1 C11,c J ," L•ţll .\'a/uuu/c, - pr,• 1<·111aw in ca,trul Se,•11 111111 n, r­'""rlHll s ll,e, aşa dup.:;. cl!n> .., poate conMa!a chiardmt11lutilc

lor, fi-auprupussăe·,oceligu r i

pro.eminente ale ju<'le\ului , O tematică di·,ersă şi deose­

bit de interesantă au aburdat comunic.hile de )a Su!lun• w r h ·l­ll;uij lr. eulturA, nm\: llaria llucă­ta ru, ,A,.,,, Bo,do,ad,. ilusl,nto, d, cd•/i; Aurel Dorcu, l'nniilalrll art,i ,omd,ir,<ti - fit,Ja" l.1<rhia": Constan l in s , ihi lloos, R""la/iol, ''"" ·,do,.,,.,···Ce,ar lk· bcnc·uc. El,...,.111, ,a,,.,1,.·,1.,, ·,, arta poţ,ulard !rad,/iona/d iu c,ra. /fo <Ontrmpo,a„,J. .

Din cadrul ultimelor două sec­ţiuni - )l11z.., l"Ul~, t lnot1raflr. resta urar,,eonstrrnre şiŞtllnJ • l c

nat urll ,geoii ra ll t,amintim wmu·

nid.rile: rurneliu l'ăriu, Co,i1 ,·, .

~=:la1

filos<1rnl4d,._,,.,n, .. ~,d·i"

drfmirr, rxpli,a/ii, ;,,1,.·prrtarr: Valentin Coşereanu, Schi/ăa.,.ţ,,a con,pt,,tammtului ui:;1.,,or,/or d,

"'"'"'· ~ .. ,,, ' " "'"" ~: '· Ioan !Jăni )ă, lixpoz i/ia di,i Ca,a­muzru 4, la 1.wmi ,<i M1<uul ....-moria/ .. G,o•ii• E., ,.,., .. dit1 Dvrohoi - ,11 ij/oaa rficirfl l< de r,­ali:11,r u rdi«a(iri p111,iotic, /i prutr" """" da 1·,,,., · /!. nrra( ' : Stdiana B.lltuţă, T,ţ,oloj/i<I flO>· ţ,odilriilorfifrăn,,-1; ,/,u z,ma Bou,. ,•u11i; Vica I uri e!, Rr,raurar,a ,.,,,; <r,<ti ,,. daud tor/i ,,.p,ainill­/"l< di„C11/r11ra No11ad, la Livmi•

Mu„o/ , a ,a, ,'1<dr/,./ Bolo,<ani, Constantin Rusu , Mo"""'"'I• ale

;':~'.',"~ăn1;·:. b~~:1,~~,a ::::~:~!~ dr ba,2,J. (Ci<onia-,uoufo) d, ţ,,

lrrilMiHI ,,.,,,,,,1 .. ; Boto,•aui iii ,,,.iooda 1982 - 1985,

Simpo,ionul dir.: 2-'-26 oc­tontbrie 1985 al Complexului Mu zea l IJotoşa.ni. prin grija orga­ni,atorilor şi se rio,i latca cn ca re invitajii au rlspuns, în seMul ·,aiorii comunicărilor prezentate, a fost o manifesta,cdeprestigiu,

cuecouinfrontul muzeistic.

COLOCVIUL ŞTll~'ŢIFIC ANUAL AL ~lUZEULUI JUDEŢEAN AUGEŞ- PITEŞTI

Î ~nţ~:~:ulo,;~:::~~i"t~~of,,!:1: tuţiile mu>cale din \ar/I. no.~str/1., coloc-,iulanualal Mu,culm Jude· ţean ,\r~eş- Pit cşti se inscrie ca o pres1igioasă reuniune ştiin1ihcA. d e·,enită de acum tr;,di\iona l ă.

(fiind la a XV I-a ediţie). la care îşi aduc aportul specialişti din muzee, ·,·.· tute de ce · clare, arhivc,bibliotcci,şcoli,atitdin

judeţ, cit şi din Ducu reşti, Cl\l)" Napoca, Tîrgo·,işte. o bună P"rtc dintre aceştia fiind statormc, colaboratori ai ,nuzeului acg e­ş,,an

Edi\iadi11 anul 1rccut a coloc­,iu)ui ştiinţific de la Pite$t1 , desfăşurată in lilele de ? - 8 noitmbri" l98j, s-a inscris În amplul Festi •,al naţiona l „ Cînta. rta Rom;iu iei" şi a fost dcdicat:O. ani ·,ersării a 20de an, d e la Congresul al !X-lea al Partidului Comunist Român. fnşedinţaple11aridcdescln ·

dere a coloc·, iulm, t<,·,arăşa.

Au rica Petrescu, secretar al Com i· tetului Judeţ ean Argc~ al P.C.R „ ·,icepreşedi111 ea)Consiliului Popu· )ar Judeţean, a adresa t pan,d­panlilor la reuniunea ştiinţi fi că anua)ăsa.Jutuldinparteaorga·

nelor jude\e ne de partid şi de st.al, prilej cu care. a fă.cutosin­

teti că trccere tnre •ns tăagra ndioa.­selor realizări pctrecule pc me· leaguri argeŞcne !n ultimii 20 d e ani. Procesul comple" de

transformări rc'folu\io nacc ce a cuprinsinlrcagaţarăafă.cutşi din jude\nl Acge~ o gră,lină inllo­ntoo.rc, Argeşul de a,i pcezcntin­du- c u o , · n 'că cconom·e 11'. nc'al-agrară i nulllllfmlu·sc printre primei~ patru jud" \e ale ţării .

În şcdin \a pk11ară au fost prc ­c11 tate, ' 11 co n1 ·nuarc, urn•<•oa

rele co 1nu111cări : G,.,,.a/ ," fMII· rnfo r ;,. rrvolu/ia Jrn:iulisl<l d111 1/omdma, (~encral dr. Gheorghe Zahana). r,ro, ·1<11 , o.,.,i.,; la Co".1,'"S~I ,,.o,.d,a/ d, ,.,,.,;, dr '" S/11/1,:art (prn f. ,.,., ., . dr. Dinu C'. Giurescu), f.1n1!1, ,<I porrn/1<1/1-ld/ial,,n,dmfo1 (dr. Marin Falcă). lfrbrran !I ,,, Arn<frm,a Ro„ulnă

(dr. Pe tre l'opcscu·GogR~ '.. l'rr ­'"'" P"'"" ocror ·rra omi,/,, · -'"" dr rra/ogi, ,.,n,Hld (dr. \'iore) Sora11, dr. i11g. Jo:,.n Puia) , Poli­tit a ,xt,rn4 n Ţ,J.,ii /?onulH rfli lu •fir111i,I ,,,,,, ,,/.,; al Xl'/1-lra (proi.dr.tloc.Constantin!Jăl:1·

ceanu-Slolnici), Educa/ia uol<>­~•că, d,.,,,,,.;,,,,, " prr,o,ia/ild/u m11lt,latrral, a ~,,,,.1~; d• tip "0" (,Ir. Radu S1ancu), Ca„is luj,11• -o ,,,vrno,•a/4 rroar, biolo11ir.4 (d r. AJ.,,.a.,dru Filipa~u). În încheierea ş,,d in\d În plen, dr. Cristianl.ascual:lcutoî11tere· sa ntăexpunere,sus\inut(lcudia pozifr,e, a ·,ind tema Ru,itil/i

•Pţ~~,.~~ tf~:a~:"'l!:~;·rile coloc-viului ştiinţific anual a!muze-

ului piteştean s-au desfăşurat

pe secţii .

În cadrul 5"cţiei de is lorl.,_ uhwlOfile, lstorln ~ulturll ş i mii• ZN>grao ll ~, comunicările şi rcfcra­tcleau f:icut cunoscute rczu!tatele unorso11dajcşiccrcetăriarhcolo-

8iccefcctua tein ultimavremcla Cnmplexul arheologic de )a Po­pe~ti-Argcş, necropola geto-dacică dcscope,ită în satul Ruden i. co­rnuw, şu · c·, precu111ş · ·n cunos­cutulcastru rornandela Jida•,a.

Mai111ulte comunicăriaue'focat ·,iaţaşiacthitateaunorpersona­

lită\i carc, într•un lei sau altul. şi -au legal n\lmele de ţinuturi l e argeşene: I oniţă Brătianu, AI .G. Golcscu, marele sp:llar Radu Go· h:scu, )';'icolae Krct~ulescu, C.1. Pa,hon, G. Oprcscu, Victor SJ/l.­•1c,,cu, :--ico lac Cernescu, Gheor­ghe l. llrătianu, Ionescu Gion, ~encralul Gheorghiţă Hr(ltianu, FJ. Ştefănescu-Goangă . George Topirceanu , Cons1antiu Baraschi Prin ahe patru referate a fost c ·,ocat/1., cu prilejul anbersării cen t enarului „aşt eriisalc,perso­nalitatca marelui nostru roman• c ie r Li·,i u Rebreanu , acesta po­posind în Ar1;eş timp de Jj ani.

X-au lipsit ni c i anul trecut comuni c ări l e pe teme de arhi­tectură şi ele •,izau: sislematir.a rea zonelo, urbane vechi, c•,o­lu\ii in arhitectura turnurilor medic•,ale di11 Ţara nomăncască

!n secolele X IV-XVII, probleme

11d1c„1 de 1cwnsllu11 ·. 1ur11uhn rlr ,.,tr,,rc 111 l·urtca l)umnc,,~ă

11<• I" Ari;,·ş (><Ccolul a l :-V ! -lca), un pn,u•ct de .. \/ .«rare a <>C> d11, strada SI \ ·,ucn ,h„ l',icşn.

c!ouâ ca:;.c de ua,lq,c 1~,pul;"â ş, """""I,· ,1,,, l'He~tl

,\lt c rdt•rat,· au ,a\onhl;U unele pin,• don b1i;a111) 1~11rimon1<1 tulJlouhlarg,•~a.11.f11udprP1<•1m,1t• """"kr 1, , 111a1~,nca ""'" ,ataloi; at d1rţ11 româ11c~1I 1cctu, 1:l ~• to11,c11"•ăn c· radcr ,!o­cumc11,l:r d111 p:1trinto111ul l,1l.,hc>fol

D1.•=· IHtch, 1nlt•rc-....uwau fus\ )' (11 mesl •'" h·rncJ,, ahorclat<­!a S.•c ţla ci,· ~lii uţ r l r uait11ril , l u rl'f ·,,. . h v p,.: r·1 or11 11 olv~•,ă ţ 1d -.. ,_,11rc,1 , · urnal11·l·o 11 · ,Hrnt111 i(o,c·t11• ll.llânc,.cu. per>· 11<:~1, 1 d,· 11,tor ·., ~~r,a tnc . pro· Llcnu• c,olog1cc ale i;cron!Oprn· lil"~•c• ,11,!ustnalc, p.\durea şi

IIIUHtclc '" c1 lul """··,,,.

·ust•111nât·11,•,1 .•11ccc>1 t,1t,· ·1pto­te~\lt'1 fau11c, trni:lolJioi,t,\ a 1·,.,. l~•\•lor mcrn!,o,~~r . t ·ornumd.nl,• care au ,i,at dorect 1Pr1tonul 1udc!ulu1 s-au tdcrit la m,uoo r i:a,n"ncle ~• c imp11t1I,· pctr„ltfrtt· du, 1udr1nl Ari:,·ş ~• )a fa,11,:1 d,· ~imf,Tc d111 p:ld«rilc !~"""'I"' ltlljl 0<. 111 ,il .\rgeşulm .

\hcrdPr.,1caualJ<11<la,.,tc111,, ll l:I d1r1 ,n tornl de crolo~1c (cu rckn, l,1 as~· , 1corc 1'cc ale r,•co,.,1ruq1l•1.»1c111c lnr na · tutalc.0 111 ct0<lftdern11•,•,·t,arc ccol.,~• pci,tru amcnaprn 1,•r,• tor,nlu,, modclan ·a ma1c11la1J c'I ~• , 1111ulan·a 1''' rnkul,,rnr .~ "'". ,uclor 1'colog1n•). s.,u ,1111 u·I ·,c,.,1,, (prn c Hc,•r,t11prc1<·nt.,,,. l,>1dc L>olo~Jcc ,de a<t.1cn lt1>rn

111\cn>1/e 111 l.1curolt• de l~HilJ.

>.ln r:l,pimlofc.t u11o r >t"="' <I,· l"·~ti i11 l1.1/\11nl ,11frno r ,, 1 I>,•

Ol,hn )

l'11111<•u, ,,11..,,,111!,1„ d,u ,·o mu111tă1,J,, "

,u,\lllut~ in u,lrnl -,·q><·! ~tlln\<•lc natnm pc hug:0. """" \ntah1la Io• ,al,,.~rc• ~•1111\ih,:O. au.ta,ul,h•a"'l'"',.."'"•'o;11, O plrd <>,UJt• JJ4· nt1u <><-t<•<•n··, LO·

"'""' ,le nqm·\u,1 ,\,· ,ai,· lro·· J„u,·,,\,,· hmnn·,,~,·1wm\11l,• ,n •

{ul<.t11ul ,tn11\d><am,,1l !;, 1'1t,•,11 . I'"" i11 c:lt<il lura d,• ~• ,d,·11,· 1111,·r,·-.~111r , "I'""''' co1 n,11ucl t1. l'"" tl,.,l,,1<-nl,, h11,· lmMw«• ·1 uur111 ·,1""\"''·"'ac,·, 1nra ",I •""" 1~• ,l,•plo11 ""l'"I

,,.pr,·1<·111,ml. 10,10,l,,1:I. oh-t> I ,pc•,,;1l1~1Jlor ,k

n•,ul:1,'.::.1i"~;·;L:.1:~/,'i,~:

,:1.,1,mp d,· "" ,,,. 1>\urn• i• ~11,oq.-l,

SESI UNE.\ STII NTIFH:A . .ISTOBI.\ OH.\ ~U.n dlll' l ·u ,x, ; :-:- 1 .\ Zll\'EI S.\I.E 1Kco,\'.,n,,\To,\HE''

L ~;,~;pul::n~ 1,u;~,1.,,,, ~;:,~:-1,:~'a

"1/,,.ml,n,i " au fo,tcl111 """ rdoc · f,tt urnpril,·J11ls,·,11rnuauu;ih·,lc ""'"""-:;r·01 n11ti c,•a11HOl<'llhll

t\11 , ncra,1ă loc a li l:<IP , ,lesfă,uratl i111<c 26 - 27 oclornlmc I~~,

Acc:LSl:I. 111rn1fr<t:11c d" prcs\1 · J( ln , mcm!:O." p,,.,c i11 <1rc,11<nl ~I lln!ihc 1101 tlatc ~• 111fnrn1a\n pri11ml i<tori:i şi c11l111r" ora­şul,11 CinlptthrnJ: ş, a rnnP1 -..~ Ir· inCOHJ\1!,\tu<ir•· a fost im,Hlr.,1/1. Fe>11 ·,.~lul111 •~•1•un.,1 ,. Unt,.,..,,, lfomt111ie1" ~• t ra,hţ,011.d,·1 , .To.~111 · 11c11111sce lc11c .. (cd,ţiaa :-nla) S.,şiu11c,,,ori:a11i,a!ădcinstltn\ia

"···'--' 1'1 111c11ţ1on:,!ă ~• "'"'"·e1a1, .. , l>rnric ~, c ull ură" , s-;i buc ur'lt

de o 1,/ p:1r1·c ·, ·, ~• un >111e· u,s dCOS<·l,it. 1',· lin~~ rcprt:t,·u • tautn tocalot,\\u ~a„J.<I au f,.,, prc,.cn\1 1>10ro~i. specialişti. rnu· '"?b .. ,f. prof,•son , ad1111ş1> m,­""""'"1' ,h,i <>ra.ş.-le ll11cnr,·<l1, l'11<•ş1t , SJotoo,ia . C1uri;1u Tir• ~ff"~'"• Braş," *i ~,h11,

l..u cră.-,lc ••11 11 inct·p111 pr11,tr-o pl<enarl in cadrul d lr,•1:, . ,lupr, rn1i11tul,l,-,h•sct11,fr1,·rn,,11,1<• ,l,r.-cturnlun,,0•11J.,,,i111pnlun~••:111 , ~ tcfan T11111bauu. ş, ,.,lutuladrc·

-.11 d,• 1v,.,r:O.~"I ( , h,:o• ~h,· Oa11cc,, prim _,,~rPlar al Cc,nllldulu, or,\ ş,·n~ .... - :,I !' Cl< .. ,1,u pa , 1.-;, "'~·• ,wlur 1,,,,,.. 1,. d,· 1~u1al ~• d,· ,1.,1 a11rn11f,·r< ·11\1at l,· c1<>r,un,.,lr Şt, •hn l'op<· -..u d,· la Arnrkm,_, , ~1da11 ( , 1,. .,,r~hu1 " C,,.,.,,/r,"{" ,.,,..,,111 ,.,.,,,, ,., ,,,,.,,, t~f't,tt<lut

""'"'" ;., 1,/mw 11'"'"'/d (C„i,lt< • l.m/11 ""'"'"'" " /;pro!. "'"' ,\urd ( ;0[111111 < 1•",~'" "' :,md„J " lm so,•i,/m ,/o,,..,,.,. ,1,,, J6~2 f't1<·1ml /)" '!;Ml111•d,; l'"'f ,,,,;, ,11·. '.\,c luta ,\d.'unl,~,u•. l,ml{,I

'" '" '"' t•·mu,r '" '"crJ,,.,. ;.,,,, """ /900 - 111/S: l'"'r S1da11 ·1 rim!~1 cin Co,1/11~«tn b,blw,:rn • f,u t.. sn ,,,,1, lu, <;h,,,.~k,· /'ifr lrll/<f / / ,. JI) <fr /"li/ Jo, Hm!I

"ua<rc, au,,ităt>le s-"" d,·,f,1. ~urai I"= ,..q,. 111 c,1<ln1l _.;,.,,! i•I •lel,lorle ,1npr••1o•,11.11 co rnu111 ~~r, , (;1,.,n,~hc ş, l .'\ .,ra-Elem 11,\dc"-"· it<t /1' J , i,, r orn,·•t, l1J1 ,crl; 1.,,,,. 1',•1<·111.-"'"· Cil"'"

00YT('ll/ll ""'P'" """""""'"'''' ,foru;,, s,c f li ," : Emu, lt~d,·r . .\',rrn 1•1><1<1 ,-.,/,lut, o,,a.

n c<i: ~"<>I"' l""P'''C" c,,.,1., lm/1<• '"' (;h,"'11~" /l1 1/h,1m, I,, ,h,.,,,.,,,.,, ,ln<,1/""'"'"' ·1,1.,, 11, . .,,,,., ,:11. ,,,,,,,,, c,<10, ,,1,1 <' f"

1,1, .,,.,,., ." ,.,Jr,/ c ;.,,f,dw,i:"1,,,, dr (, lwo•~!w 1·:,111"c ,i,111<,. c,,,.., ,,,.,,,,, " '" fT// tW h!I (m/r /J<>tl · .,,.,,; do l<a,\u ~t,·fa11 ( ,o \s11n1 i;.,,1,c, d, 1,,,,, " C imf'"l""/!"I \Ir. ,,,/ ,·,~,1/,,./,- d, ,,.,.,,,,;" "'/wl ,1,,.,,,,,,,,,,,,r,i,,.,,.,.,.,, .,,f,"'"". '"''; pro f. l .u1111u,1., ~lu111, ·a1111 Crtrd<ln m~,cl,,i:,.,· rf, r1,.,,1„ la lu,,,,,., ,/,,. l ' lddr,,1 , : arh ,tr. Eu~,••11;1 (;,n,·ann lp,t,:, f'Tl!'1 ►1d <l tr.clu'<, ,,,b . . ,l" ~w/ulru ,1,, ,.,,1 c;,,,p,du11,: ;,, ,,,,.,,,,,, '""''I"' 1l1><1i/ u1t/1</u1; p< <0I ;\11h;11 Ir" ,u, lor C i1,1•,, .,.,,.,drr"{" ,w,p,·,, ,, . .,1.,1,,, pu,,,r,/r , ,-,,,n,,/r d11, '""li~""" N,,, ,1,. 1/11"' : 1<>11 '.\a · ""' I.li'• 1Wr< d"f'" d ţ,roof,,.,.J ,,,.,/r ,,m/1,,,.,., ,,,1,l ; IMlllrw,·,« M · 1,1/o" ,1, /,. Hm•111 r; pr<>I dr Ion ll,ndul ••\111. j"dr/u j aA«11,.,, n .. ,~,.,. ., ,,.o,··" joh""" 1/rnk­"" .,,.,,a," ,-/a/11/,/n rn aw ,<1</ Ci,np11lu",: 11,..,.,/,- dr ~fana

;,~f,:~'" 1.,";~:.,,,'!" /;,'.';;;;~h~:~.:;J ,a11« c;.,,p,./11,,ţro/,.,; llahla 1 11cm

\, ~,,.~ f„d .. /"I l/11«,I i11 hd1/1fr

/111 // ii:•" 1·,J,,1rn1H. C11,1rna I',•·

1"""· \ u,l,.·1 l~<J :111. (,.J1l'1bll/ll

/,, <l"J"'/ .<1c1l11fot '"C','"" /11

,,c. XIX - XX; Flarnin,u ~11,1,u, Cimţ,ulr111f!"l - ,\/11,ul ,,, ,ţ,cp,,a

,.,.pc1,~""'"" - N~tm ,, , ,mp/,­c11/11; (;"br ida :,.:,ţ„1<•sc11. ( ,hrQr· glw ll» 'c,. Oti,d,cat<la ţb;<t,, .,.,,,. """''"' l'op,şt, U,sd,, ,.,, ,.; T eodor Ma·,r<J< lm. ,~,p,ot, ,i/, '"""" " {" nh,<1,, ,,.,,,,.,cmlotSldmo ", .,\/,. .,, /; p rof Mircr;, Gîlca, • .J ,.,;ii ,ni11lul cb ,<t,, '""•""'''Ier 1/urdrrm-M><sa / du,2 / ,,,,,. J'l21:\ '1nlr1aS11na. c,,.,,1,1,,,.,,, cb,,1,, d, n <1nfdY1n, dcpdmi11/r,mo f'"'" l<>tdrn 1/dd,fll - .\/o, sul: IJ;,n l'mtihc. /ufc ,­m"/•i d, , p„ cb,,t , ~ d, "'"'fdrn1' d, pd,.,.·,,, du, /'1 clro,•""' - .I/us­c,/; Allr<Ca Sm„ra,,.Ja . Ştc!.111 Trimb.1c111. u„ r, ::,,,,. . .,,ou,rar ot0t1<1t11 dw " da u" ,•ut11dt„1 , " ,,.,,,1,,/,u ,,/ Xl ' /1/ -/,-,, d ,uof,11r ,,,c;.,,p,.1,,,,,,.,11,,s,.J; 1 ,~1ah,l~a

Co,,tnbu/u /mt·u,d ' " " '""" ~d•­

,,.,, ,/or,1/'"' "; .... ,dr 611;" ,"'''· ,;111••_"

.,ro/11/<1/XV/ / l-frft f l"IXIX-lrn, Al.,,:and ru (; iscă. Rd ::t,o,.,I 111utc<>• ,,...,.u,., du,""'' /781$ - 1792 fr ,,,.po,1,,.,1,, sr,·,,1,,,â1 " /u111111/,,, Gio,,ţ,111,wţ; Radu Gca"d l... 1'că­

m /11tări •<><• al, a/ , /d ră ,nmu dm ... ,d,(11/ /Ion"""''' · ţ>u/ll/UIO"''"'' Rrvofoţu, ,I, li, 1/HS; prof. ) !a ­roarrn ~cgu\111 , .-ld, : 11rne<1 /o,; 111-fo .,/u r ,/m /1<dr/ul A•!!•f /(I p,t,/1<1

1'111 19 """' /S6!: :,.:,rnlae H,•ri­~an o, A sp,ct, ,,,,,,,,,J <l{llt/1 d, , pini" /1fră1w"" ,.,,,.,c,/n,r J„pJ 11d<>ţlur," t,,., r11:·al , ""' 186~; .\l iha,l l{oL-,ca , L!1pt" /dr11m/oc 1lr>1 M,lcunu - ,\/14 .ţţ,/ p, 111rn <1ţ,l1a1r,11 uf<>m,, i "1'"'" din /86~ (500 ,1, ,.,,; d, Id p,i,.,a ,,,,,,tu,,

" """"'""/,rc,f11/<><<1/ild/1i>, Luc 1a L ot, , Citri•a ,01151dH"{U p,·, uu"I ,ol'Ja,r:ar,11 ,,.,,..-,/r,,,l.,,.f'" ' •· · ,,; .,,/or w ţ,c/,u,a dom,urorn/1"

A/r :rnJl(/rn /0011 C1< : <1. hi !865 ;

SeL.ts ti;,n Tudor ~i 1011 M,hni Gorgoi , l!" ,,.,,.,,/ ,m,,r,1,,.., Cwsta11/rn Cr,5/c ,c 1<-ţai/mf""' /,, pn!IPIII •<f:00, ,nwdrnl; lo n­Doroş, c;, .. pu/1"'1'''1 ;,.,., ,,,,,, 1914 - 19 16; l oo ~ - ~a,1as,a , ,,,.,,,r, p,,.,a 11,,,,.,.,., .. 1,,, Jo;.,,. 001•1/<1 ,\",. 72. la l1<ţ.Ulr p,.,/<1/r I,,,, . .,,,.,,, '"""l"" du, w uc> I,' - Cin,p11/un/! i 11 /om111111 """/," / 916; M,ha,l'mcm•scu, l)(J,., .,,m,, ţn,wd '"'"'{"' "/:"r11/h"" 111J,. /11ltu ,l/11«el/1J fi"""",J""'1, .-b, ­/,cd,pro,.,- ,,,,,,1,1,,, Jo,.,/.,,./, 11rht · ""''u a/ , ,l/uu,1,rnlu, AVH"II" "'' ţ 1 Do11nmloc /,11poc11rn/li , rnfr1u e, ,,.,,,,1,,,, ,011/1111111111,

!,. cadrul s ~,-11„1 ,t ,. ~11lhm'i i i a, ri ,lpupulaira'i a o io,1 s11, (111utc co rn1111"·~r,lc .V,ţn, 1·0,/d f' ,,..,. /1t/,,, wlt,.,·11/d" popo,,,/111 •~•11cl11 prof uu · , dr. \ ' a,olc Cammclc;, · Cî,nţ,11/,.,,1' ,./ l<>t 11/ ţrm,dor ,.,,i,,. t,,., , <1/, urhu,rt,t>I! f<Ol> c• drn 1c>1·11 llGfl!1!11,,i 5cd, Ern>n 11,~dcr ; Şa><,111 d11, 1/ucdr, JOO rl, ,,,,, rl, ,,r,stu1/ă . dr . Ghcor~ hc l'irn11\~. c,w,ica11, ,,..,.,1,m ,f,.,p,, c;,.,pu-1""1' .1/u,r,1; A lcrr11I i,ţ,/, S11,J,,. - Ca, ol ,./ X/1- l,<1 p,n, Ci,np1,/1mi:' amhclcdaturn1c pr"f. ·\ driau S:.·10111, A sf,ct c 11/ , r,,,,. '"" ,n·,r11 "'""'"'"" Cimpo,l1w1< ( srrol"I <1/ XL'// ·l r/1), Co11,1„11ti11 Co,1<•a ~• A"n•lian Stro1<•, /'"'" ,,.,, ,ul,·,w,r i- •d:bo~1rl, b, ' ,imu, \',dt'riu Cop"c; /',.·c i,<1 • 1 lt, bw­i<rnf,., "/r,1 ,/,np11IP1"f<"" ' G,o,ţ, Opr,Jc,,, ;{/,,r<1,ufr11 Bdrc,Jc,/IJ. /J, 11 0" ' Să,.,,.,, , Topo,,,.,.,, ;'• f,iw­"""o/ofl"i'"t"'ficdJ,., ,,, .,a ,1,111-rnMIJ J,,,,,, A•t<•,• ,,, Dit11bo•·o/11 00111. un, ·, . dr. Ion f'<Jp••sc u•ATr,e­:,cl ; /)wt1<>"ţ,1·m·mrl, mn,.,11r1 /oc

/,., Tmlor M11 {"1'" " • col dr Dunutru llaciu, Ume • ;., pi,b/, . c~J,il~ ,,,,,,,,1,.,,. Ion Sp/11""'

Cm·npw,1,,,/,, ,,,,,l,1d G" '1'' O p,r,rr, - G, cri:• !'î/w.,, Hadu lo-11eo,rn, l't<>J,,c„11 I.C. l'rl>t !< II, o ,,11,fd ;,. ,~,,,,,,a ~rolu 1rn1<l,, ,,,1, . \ "k1oria l'OJ'<l1'U: 0 ,.,.,,,,1 ,,, ,,,_ 11.,., ,,,4 - /'l~i . .\',co lne Scur,u ; L"11,h,,spu t, ,,i., , ,,11,.,,, poţ,11 /<m

,,,., ,a/r,u·; /1111,m, rlilr<' ," - bo­""• datornic ami11dou1". dr. Inu ( ht•b•a; .\lu: , 11/ ţ,,J„r,o~,r d, /11 /l,J1l,ft1 /'nf"'" '' Jr o, r,u11, :m, Crn,a F h11!<"" • Crraton d,· .,,,,1 pcp,,1,,,-ii ,1,,, :cm, Musai, O;ta­·1b11 lb:lea . I), rr "" r,tr S r1u, !,, cr .. ,p11/.,,,~, Coustami11 Flv n ·a : .hţrct, p,11,uul ,,,.,., ,.,.,,,," ~, ' "1/,r,rr,un, u11or ţ,r./ •·• / !!11f1/ll ,

1/u, .srcofo/ ,./,\"VIII -/,,.,,, 1tl X.\" -/,., . 11,~. [ou l\1,li<1,•a m1 , C(l \11, :,.:e~u\ in , /'!'ot,l,0,1<1/ irr, ,, ,,,.,,.-a,,, { ro1wn•d111 '"'°' ţ,ru '"""ur' rruo, rrd1r,, Anrc lia C hcr~ht•ly. Sut,ma/,::.,,rn 1ff /><rnd l<o i11ccţ,,.111/

W /IW/m al XX-I,";,. Cin,fid""/:· Amlrri Căpn';au, ,,,., ,,.,,/ "''"'" .,,0,11/tt,I 011/11,dll ;,, op,,~/,,, l.1t·11, 1/rb""""· Aurc ha 1)1aro n11 : O '11,, m/r.,!t1•U : (l >, <11P>J1"II"' ,,,, _,.,,1,1,,,,. la c1,,,,,,.1,,11i:. A„ dro·, n,,pn ; L'n ,,,,.,,,,11/0r •Gt1HÎ11 dm

fo, IPII -'""'! Mu su/: '"''D'""'' V,.,,,,1,,., l'oţ,,.,. 11 , M, hai Bol~><:, /J. Smru - 1111 cîmpi,/uuţ,rrn /1<1 -rfocJ/o~ (t/ l,n Com,i /1~. Bian~n C llt•ntoin

St•,nmc·. 0· Ln\1h~a n \ · po · „ţ,afoto,1<,c„11u·utar:t,l,·d1 ca1ă

c u11,h,;1uului dft,că l ] X . l'P!l'e>,<.U

li n, 1 1ată ~• o t~a,11,arn ,l,· \ "1ct<Jna l'opo11c1) au ptih·1ui1 u11 ,cluml, de op11ni Î,1\re ep<:c, ah ~!I. ca ~• ·1ahmf1carm u11or rcc,·1\!c C-it,• , ruulta1 al ~.-rcct~ r,loT ~11111\llffe cl<· prolil

- dr,.\1 ,\111.\IJOG.\lt lJ. prof. ,\1)1\li\ '.\ S.,\ \Ol (J

11E\"OLU'flA iUAHINEI HOMAlH:" - SESlliNE l)E tOi\lUXltAHI ŞTlli\.l"IFICE, t:OXSTAl\1'.\

u ::;,:;ga•;~:~,n~:~drc ~~'"\"~"; t, · ~.la~iuc, n,,.11.'i.m, a}" plllsată \JeSk o ancoră) ră n>inc ca docun1<,111 111eni1 a ,nfom,,. >upra unei pr~,1 ·,;o;n man1fc, . tări ştii111 ,hcc d,•d1ca1c cunoaş

tern '.on,·· 111an11<'1 . S unca :11 ·11phc' ,\,• c,' ·· 1<, .,"0111111n

cari c u 1c,n,. ,y•,olnţ,a " """ 'c'

rotn:ine d e la inceputuri piur-. ·,, ·,renn,r' lc 11, · - ,. L1-,r'c "

l. ucrMi lc sc,iunii dc,f(lşurntc la,.,d·,.1 ·u1 ·1111·c· 111,,a l,• 1ueo­\•011atcnn,,, •111r„2 -Joc!Um• hnc I\IS, . "" ro,, ,lc.,chi»· pn11 sa lutul "dresat partic11~•11\il<>r ,Ic

"'°'"'"'""1,-ll oan'luµl, co rnan· dautul .,,.~ri11e· 11ul,1 ·,r { · co11na­

a1111rah,I C,,,11·~c I' to'<', sccn•tarul

Consilmlui l 'oli1ic „1 ~Iannei M,h-

tarc.suo,ji11i11,l11-><' i>le,<'d>11\.'lplc­nar:t,orm1".1.rclc<,11 , un ·c:.n · Gu­c,,/,,/"' f/o /,i b,,,,, ,1 ,,., p, /Ju„dr,a u ,'. r1 011,d •., /" """" , :,•a<r>rlot 1,t,.,,. , f > siţ1,lo~rn(1u (dr. doc.

I Barncea ). Or<1 ,<r·ţ,c•l1" ' ' """''"" ' 1/rn /lobroi:r<1 ;., ,Noi,/, X/ I/ ­

X/V (,Ir. lfadu ~td;,11 Ciol.oami};

,\ ',n•,;.a/1" ţ, l),mM, Îl!""""' ,,.,,.,11111,• " <t·t,,lu/u, al XIX-/,,. ,

;,. '" """" ,,.po,urdor ,o,a,ulML

'"fllu• {dr. Paul Cerno·,odcanu), O .. , tahc'' la Ra sci·a (dr. Adrian R.\dulc..c u ş, Traian C hantc); l""'fl"'' d, ~o•dbu p, ,.,,,/, ,,.,.,,,.. .,.,,.,,.,..,u, , d,., Dob,og,a , o,,..,.,d (Zahana Co·,acof). l'ohll<d , /• nan(, ," /lotd; Ita/la , F11..,{a f 1 dola>,a "'"""" , ,,.,.,, •., a1111

10 a, ,,,,.,,./,,. ,i oJ trn {Constantu, l ordan);S/S/SM/1 „Alb<I f,,/,a", s wp,·a,·or /w1I01'"/ MMu Sr11 •e (că· p1ian lt . X,culac Kosl111sch1); Ma""" ,,.,/, lard ,,wd„11d - tl1• /ot1 r " .,/i.f>Mu C,a 11 ,<r,cu ", <( 11/ d,.,dd,1d•u/fl'""'/ 'lo,pr apda/r. ţ,al"" (căpitan dt· ran~u l ! Emano,1 T,gănuş), R, la/u h cC>­"""'"'' î"l" l'a/ah,a f10,1t 111"/ Ap•oţ,,al pe. o,,.,d„a d, J os . ~ ,;,,,,/, .-!•·,:,,,, /Jl,:,fo ,,, Su rt i11

st<ol, I, l 'f - 1'11 '·"· ;., /11mu,a """' d""""' ' "' ra ,1aţ •·11 frc .,.,d,1 (\ 'rnrica Enac h1uc M1ha1); L'" a1 „ b,<111,c"110,r"ta/L,,:,11"" a Xt-a C/a„dia ;., 1,.,,.,,,a ""o' ,i.,,ccprnn •Nou, d, la / ,i•oo"I< {<Ir . ~hha, [mn1a); Sa,•, ""''"'b-­""'"'" "°"'d11,,•hiH ul d,-11/do1/r .. ,d,bo, ,ncndrnl (eon i. u1111. dr, Cc,.ar Aprcotcsc1); C11,1, 11 ,/, ,.,,, . ,rnd /11 , .. 111/ooţ;/; dm s,rclul al XfX./ , a al, /J,b/1,;,t,e„ Crnl•a/e a M1111,t,r,./,,, Af'd •J•11 .\'a/om,al , (Flore" Petre), T•aih/1' ," ronlr• 11!<1/<1 /t i" 1,/1/,;,,.,,, ;,..,,,.,,,/o,

~rt11/d1t, d, r,p "'"'"/ ldr. Mar,a l)o~ani), /)u/.J,"" '" '" /,,f/,/o, ,., . """/'"""Ir d,11 ""!!'"/ 19-1-1 ;,, """ d , ~omp,t,11/d II po, 111/ ,., Cd/<1111,« . Info"""{" ,,,,J,t, du, H,!!w",I utunc /li p,,m,lm Cd/d · '" ," (\'l;\d,IJ l',·trc ); Comu,a l:: w. t Of>'" "d a f)1rnJ>11 - JU>!0/1</1 , Ul •

' ' " '"{'IJ"dldsp,oa/,:,i/d/1111""""· .'"''" ; ·,,. ""'''~"{''" sr<lot1<1,., D1111d, 11 ,,.,,,.,1,...,, [Cei.ar IJcJan): A sţ,u/;d,n u1 a/11 ţ,o, /.,/1<1 ConJ/1rn• /" l9f0- J9f5 ( Ion ~1„mcanu), Ro/ ,./"'""''" ;,,,,,.,,,Pf,a pol,tr<c­,1 , .. 1,,:wJ pt1v11,d c•~"'""""" 11ţ,d· ,dn, /d>rt i11 p,r,oad" ,.,1nb,/ rcd (nir. dr. Ioan Talpeş): 1.,,p,,n1rn/11 sl•al,ţ,cd;,tart,rda '""" '" ""' /),rnJ>r •Ma,ra X,avd/., ,,,; .,.,.,,. rom111da11/,./,.,D,,m,t,nw A l,.ta11•

i'.,î~::g;~:;ff~~tl:;:,~:~,::~ ;:~,.::~.,:t;;.•d;:,:.~:;:.•: J'o~:~;~~,: han ~:a, c i) c T,p,.., dr. ,.<;,,,,., m,d,r,·a/, J,., eolrr/11/, m,.;-,/o, cot1,1<J.,/111 , (Mur:,1 ,\ ctuan)

Co„slanfa po>1wa,d - 1878-1880 (dr. Gh. l)um,tra~u); A,,,.,.,,.,,,. l!!I J, la bt, ,du/ Ha vrlor m,l1/a,e , ,,,,.,,,,,,,,, /86J - IS77(Cornel Sca­fcş); Sr,u,curl ,,., d, cal al .\[a.,.,, / m1h1<1•·, În p,t1aadr1 1868- 19!8 (col.dr. (rl \',rgil Bost:l.naru). E.ttu,dr,,a ,1,.,.,,,1,to, Jr ind,. r,11d,n/dr«•nc,,,,cd/11arrw,1aua po ,,,./,., Gala/• d,n sao/11/ al X/X. /,a(~L1rg;>.rc1ar.u·t1cc);.lld,. '""' Jo,;,, ,nrul"" p"vu,d î11crţ,11• ,,,.,/ , ~an/10·11/,,/ Hlft'al Co11,1a11/<t ( l .a,;.cuS!Oica);IJ011 d/1111un11<1 1•11I, rra"I d, scop,,,,, d• la ,lfou• 11al,a - ,-co/11/ al XIX-1 , a (~! ,Ila, Luca); Conrnbw/1<1 of,/n1/o, d111 Ma""" ,n1/1la•d •o1111hulladr:1,o/. ta,, a oa,u,olofl'" romcl>1 r,<lt (Cat · nl~!l Atanasiu): lnfon" .. !" du, arh,m p,1t•rnd ţ,11>1,r1fm , .. """' ,, .. ,.. ,.,..,d,,,,,1, la „t"Ciai, 1, d, ,,.,,,,.,, ,·· (Virgil Ta101ni r), Dar, " '" pnuu,dd,;,tar, a Marrn ,i m1l1· ta re , o,ndn, in d,u 11ml 1910 -19.lO (~lanan Pă •, ăloiu), f.,,,. Sa i•a/d Hc,,,,1"'1 , "'" " fl"'d a pol,. rr<u 1t!!ll,ru1:,o,,,.r, a JIM11l,u rom,!.,, Hrla/111, sa l, w l. lfl/1 Nauald /'olo .. ,cd lu """' 1933 (căpitancler;1ng ul I T ra,an Sch,o· pu): Modrr"i;;a,r/1 j>l)t'/o,/m c;.,., .. ~"'· C?Hl fl b11/ii docun,rntm, (Mir · cca Ale"" şi E1111l Păunescu); opr,a/rn 60.000. 1•,,.,.,,pa,·, ,. >M· "'"" la ,i•acu,,.,a lrnţ,,/o , dm c,. ,,. ,, ., (cp!. Eftimie A1<\dea11u), /J.11, t•·1~u11/ ,,..,/,./ia f/o t,fr i d, h,d roavfo/" (lu<:oten~nt major Mari us Guir~!li); A spnte p,,.,,.,c/ ,,, .,,,.,,.,,,,, ,,,,vol,,/1a,nf,rnr,11r, """"'" ' " ""l" , (c pt . ,Ir. Valcnţiu rîorho:a) l'aflr d , mm, a/, ,,.,,.,. "''"'°' •om,h11 i11 /o,ţ,ta /mpo!nt·a G·,.,,,,, •,-f ,,,,·.,,,,h ,.•,fr\/,. . ;r tt/1,, ,\f,/11,11 Crn1 .-a/ (căp11an

de rangul ]] J1pa Hotaru); .-/CIi· ur Ml ,a """" ţ, 1<1 /01 d , '""" „A ..... .. 1 "''"I!'" " .. , l9J8 - l9JJ (colo nel Ion Tudo r); /J,., a,/11·1 talM rrn1/d/1 /or '"""'"' •o•nd., , pr1111'11d,lr> .,u,rn,N/tla ra/1</m ,,.,. .

""'"'"""!"'" /9i5 ; ,,,,...,, ,... ('/oal111, ,•l1 rn/1/,rd , ., .,,Q,i,as,:6 a Md,u S ,fl•• {Alcqndr11 ~lan· nc ,;cu) ; Ca,alflb1<{W ""'""" , c­,,.,1,i, fo apdrnt1a l1/ora/11/1<1 ,,.,. . "t"" ;., pn„11,I ,d:001 ,..,,.,du,/ {G~orgeta Boranda). A11a/ i,a pr. ,,./,1</alo,,. .,,,.,.,,,1d.,lo, dr "'"''

d ,/a /Ja , a ,e_b1 (dr.Cris1><rnrrac, u• noiu , dr, Virgil Ena1cscu); J ,1a­

,ic 11 / p,rdddi ;,,,.dfd,,.;,.,,.,,., d, ,..9,,.,d ;,. .-f cad , m,a .l/,J,1,.,,1

(dpitan de rangul lll E uGcn Moştoll~i): Can,.d„a/11 pt1u111d h,d ,c ,11m,n"""' /1/o•A P"""' (Ati· ,,, 11/Jjl)ommuţl';l.durcanu) , llalr· rul , d, roaJ/d afr ,..,.,.,,,,., P<> •lr

;~;g~:~~:ti~~·::2;:f!.~?.~ f~ I ,,,,,J,''·.,,. ,,.,..,,,,.,,,,,, .. ,,,.,.1 Co11m,.,/,, ;., /'""'"'"' I\IH -1\165 (Manan \ ·, col). Co"1"b 11 /r„ spr<1 a/1.<l1/o ,·J,., M„ a,uld, 11/on r .\'ahmJ/d ,,G.,,:o>, .-1„11pa" la ' ""oai!.r,a f ,,. oa u,uu ·., „1,,.,,,/r pai,,. d,r,.,,, (Moc lcs t Guţu); {) ,::,,,:,l tar,,, po,i„lt,j Co11· ; /a11/a ;,. '"'" ,0,:10/.,,,.,.1,, ; (11,~. Dan Stafie); l.o<ct, .,,,,, cdpita><ul dr '""""d ,1/o ha ,I /J•dthir,,c" _ .,,,,,.1 I' ap„a (c;l.p11an de ran· ~ul l lon Ra,c.u),Nrcola,/ldluscu,

""""""' ... ,.,o, ·~: '"""'· 11,a.s.d a a•ld t111l1la•·r. .,a,·al, {că· pitan <le ranţul !l Em1han Mu n 1canu),Odo,nai•a511/,,i ., /J,11t1/a " , <Kla•/40., , 1916 (Aclrian Pandrca) , 5, ,.,p,,a,,m11,l,d,r.,a/ir .. l'o"/'c" " ~• sţ,a/< "I Dob•ofl, .... {,\hcc Făr­t'aşu); 1'1<1//1 rn/l" rnld .,.,.,,.,,1. """ d „fl,Oald ;,, ., .. ,.st,/• d, prnf,I ,011<1d11/1"" !Ana Mana Diana), l'rrwl!<I dobm11rau ;., ""'{"' i,,, 1·,. .,1, l 'ofli'"" ( Dmr,a l'ăulcanu ); ,l/ ,.,,,.,.;., ,,p,.., a,1 1 ,•·

/,io,pla ,11t, ,,,, l,1<1>r<c11/1mpo,11m (S,1·,an l uncs.cu); Smuu/1~0/1<1 m<J>r, î11 b<l/11d11 d,A„og,a"d (d r. Cons1a11\a, Călinescu); .~mb,,.,1 ," ,,.,.111/o•dţ,/,.,t, rdi111Ulll•/IIJl(t'1n T II·

,,.1~. o, /;i,,.,.lr,/,.;, (S1111~11a1

l_<usu).

'"'"" şt1in11hcr in cadrul can•ia ,-a11 pus in c irc uitul şuinţihc nm';u c pr',• ' nd ,~1o n c ul "'at' nc, româncş11, iluS1raţ1a bogată Iolo• s11;\. de co r,frrc11\1ari (d,apo,iu •,c , fotog rafu , l11c răt1 impllm.a1c) au a ·,ut men·ru de a tr~" '"' ' ntN~• s po rit iuhllo nlor dr ,s , orie ~• 1n111rorcrlnr11uer,•""-\IÎncunoaş· tcrcae ·,oluţ,c, 1s1oric · hrnrah,h!l

ron,;'i.uesc . Carac lcrnl mcmo riah i u cal uno rexp1111N1 (cA pi1a11loco-1c11~nt in ,c,e r·,;\ :-,co lac l\O•· hnsc h1 ş, co11f. 11111 •,. dt. Ce,ar

Aprcotese1) ca ş, ·,i1trn la l u,11·

1111 111 de ~larin~ ., M,rcca cd I~\· trin" au ,mprin1a1 m,irnfcs tărn

şmnţ,hcc la ca r<" ne rdcmn u notă tn plus de ur>B u,ahtat e ~•

crcnfrllta1e.

__ dr. ,\ 1,\111 ,\ II OGA ll li

EXPOZIŢIA „BUtUH EŞTI UL VAZUT DE UN AHHITECT"

E":t:n, ;~le~~'~;~'.~:::~-1eq;1or ş, ir1titulat:l sugesfr, ., llu ­r"n~Uul ••iiiul de un a rl,Ue.-t" ', a const; l uÎ\ una din re·,ela!iile de prolundăscnsihilitate ş, rar:!. f,ucţe rnt.-rpre l atb:laomuluide eultură şi talrn\ care este arhitectul Gheorghe Leahu. Prezent la e·,c· nimentul istoric ca ş, la •11a\a zolnic:1 a oraşului. arlutcc tul Gheorghe Leahu a ince rcat. <lnp;\ c um ne at e nţionca,;\ inc;\ de la intrarea in expoziţie, Cil prin intermediul d~senului sA ne la,:ă părtaşii 11nui „uin,mr J r. e>OMI· ru r, G&• ~rrwn1</ ,it1</o<H1a, p,ntru ,rn album ,....,g,11ar (I/ /Jut ur,1-t 'u/u ", a,- t um aMl<I a~, ·,. ur,1/' ull,mi .,,,; a, drr,.,.u/ui IX '' (in continuare citatele aparţ,u

expozantului). Expoziţia deschisă iu pre,enţa

prof.dr.arhitN:tCc,arl.ă,Mesc u,

preşedintele Uniunii Arhitecţilor

prof. dr. a<h. Cris tea Gabriel, decanul lnstitutul11idearhi1ec­t11r;\ .. Ion Mincu", prof . dr. in ştiinţe istonce !'anal\ I . Pa,~~" <li,ectorul Muzeului de Istoric ş,

<le Art:!. a Municipiului llucureşu, şi a unei numeroase a,;isten\c , a f<>st strnctura,ă in zece cap1-tolc, toatelmagini-ducurnent,prin ure ,. · se ri'rn 'e e •,olufa ora şului Bucureşti : I - Zo11aistorlcă Lipscani; li - Case şi străn

vechi; 111 - Dealu! Filarctului: IV - Din cenuu: \' - Ansam­blun şi clădiri noi ; \' I - Dese­ulud ce ani proiectat: \ ' ]] -Car tierul Văcă reşti : Vlll - Zona Calea Moşilor: IX - De la le • reastra casei melc ; X - Carncrul

O p rindu -ne pro ·,irca pc ras.,le şi suhilc •,ce h, : str. Ş,:lan;

Calea Gn •,iţei , B-du) J)-na Ghica c u Palatul Ghica Tei; Calf'a Ra­ho ·,ei ; Mn,euJ Storck: biserica lui Bucur ; măn:lsti,ea Mihai Vodă etc. constatăm cil arhitec­tul Gh. L.-ahu Iace o dcrnonstra­ţ,edccl<actitudineincareounuţia detaliulu,ncde,•,:!.luieunperrna· ncnt indrăgostit al frurnosu lni, care ar ·,rcasApă,;1re>e şipentr_u

co t11rrnporane11ate sulurole arh,­tecturu vrch> rornâneşti. Şi astlel prin ,me rmcdiul desenului, al:!. turidcaut<>r , 11ufaccn1altcc-,a dccit s;\ aruncăm „o pn1•i,• ;., ad'11c,m,a f ,., •~r sal . f"" , .,,. forco •·e Iţi d<,1<1,,. .. ,. Juj/Ur,/ ,,, po,11sl1 >ro . O fu(/atd pd1>und"e p, ,1><1:i , P"I• ~• col /ud tain,«, rr ,•opuu d,spr, it<lir,I,. a,p1ta­/u/, ,, ta/,ulul u/or c, /-au pld· m<ld,t". Continuăm pcroplul prin in termediul culoni, pentru ca să re•,edcm, Înlr-o a l iă lumină. Îma.· gini cotidiene. al căror la,mcc trecut parc;\ 1-ant uitat : Piaţa

Un i•,ersit:l\ii; ca!'<l pc l>-dul Ana lp;\tescu ; str. Luthcrană ; spre P,aţa Sălii Palatului ; Pia\a Ro,­manll. - hntcl ll<;,rol>anţi : Catc· drala Sf. Iosif; şi ritmul este întrerupt de un desen intitulat ,.Copacul - l>-dul Tei" , transpu· uindu-ncintr-uupcisaj de ·,er­deaţăod,hnitor,caocontinuare

a,i<!in ceea ce a f~tieri. cao statornicie pentru ce •,a li miine. \'anoramaoraşuluicontmuăcu

imagini ale c:is,,tor <lin dealul h larctului, cu ansamblu ri şi cl :1-diri noi în peisaj autumnal : - Spitalu l munici pal - toamna :

Calea l 3S..pternbrienouşi·,cchi:

b-dul 1 Mai - integrare vechi şi

nou: cartierul V;\c:!.reşh ; Zona

Calea Moşilor , relicfind c«a ce

este5pccificacfr11tăţi,decrea\ie arhitecturall,do-,edindprinaceas· ta rigoare in selecţiaalcălui,ii

acestei inedite e x poziţii. Pr'·ITlor nctre ·nteresa!e n ·

,e duvlluie noile construcţ,i pe care arhitectu! le-a proiectat · Blocul Amiral - b-dul Metalu r• giei: :,;oul an.samhlu -şoseaua Olteni!ei din Piaţa Pie pt:lna ri : Calea Dorobanţi- blocul turn .. Optim"; magazinul „Unirta' - vhutd,nb-dul 1 8 ◄ g :şiacelaşi

~;:~:~i.n din !a\a Hanului lui

ln pci..ajul C>tadrn modern acute construcţii. ure valone, seinscriuprintrecelenia,reu­şite realiz.tn, sint acte de culturi ure do ·,edesc înalt prolesiona­hsm ş, responsabilitate lucid:!..

Cu orgoliu şi cu ·,eşnicll dra­g<><te dc natur:l ne prezintă SCC· venţeale unuioraşpccareil

observ:!. d e la ferea_stra case, sale în difcri!ele anot>mpuri ş, nu ul\:!. nici •,echiul său caruer n1ărtun si nd11-ne şi prrn dese n c.t ·,rea în actst fel ~ă i~i aducă „o m<Jdnl<I w nlnbfl/Ε la drago, rra ţ,< car, o dotordm # P• '"" i11r<I ,,_,,.~ Ît1r<llot •-o d<lruim mar,1"1 o•a{'. ~; poate n u intimplltor arhitcct11!Gh. l.cahu,printrecila· telecareaufiguratinexpoziţie, şi-a ales şi pe ace la "1 scnitorului John Steinbeck . carcparca!, o mărturisire de credmtă :.,D,.ţ,d

1t·1b,m1/ol r ,impl, d, aj,. rra mai

put,r„fr<I dor1t1/d o Gmului „1, , <1/a« •-,,o ,.,·..,,Jdup<i,l,odoud<I

poat,afuţ,lfllu,,dî,iir-udri•<lra

u:i,tot".

- --um,\ 1111Axu :Axu

EXPOZIŢIA „ UNITATEA, CONTINUITATEA, PEIUIA NE!\il'A POPOH ULUI HOJ\IA N PE PAJ\lll\i"TUL STHĂMOŞESC, JN DOCUMENTE AHHl\11STICE"

s f~tu~ct ~:;:~~~, ai::;i~t:~~~'. s·a nnnHutat in amplihcarea şi di ·,en<ihurca •,alorilic.triiho~at u· luitc,aurdocumentaralFondului Arhi·,istic Naţional. Activitatea de ·,alorilicare desfăşurat&. de Direcţia Genera l ă a Arhi·,clor

Statului ,arccaobiecfr,lunda­menta l re;,,l'drearc' u ' lor ,J·; prinse din documentele progra­matice ale partidului, din e,:pu­ucr·lc ş· cu·,·nt:i.r'le·ctarulu' general a) partidului,to•,arlş11I

};ko)ae Ceau\>CSCU, adresate lron· tuluiidcologic.

Astfel, Arh·,ele Statului ~-au in,csra tactbinprocuuldeedu· ra\ie patrio1ic;i ti re •,o lu ţ ionară

a maselor. Organi,area de expo,iţ i i cu

caracter permanent !a hlialelc Arhi'lelor Statului din judeţe s·a făcut cu scopul transmiterii me-

,.,J11hu p;,un,u, al d vco nu•u1dor in 111:,o,.l. , Îll1ko,.,l>1 in riudunlc \mcrcluhn , u, atît 111:oi nn,h '" ,,t , pnn 11·d11111 ea , uu,IUhu.h<t<:1 \\ ,;,ru•rn1<·a lur , l<"alln,l ,\,•ţ11nl1 -~• co, ..... ,-,.~1 ,I<• .\rln ,..r,, Sw,uhn cu11sllt111<• n,11r,:l(l,:,nforn,:11·c

~1;; ;; ,:'.~;~::u;;~, .. :~~11~,~•~~,,'.;;:'1 '.:; ,trie,, p<•ntr\! , •:b,lir,·;1 apo! tuliu 1~•po rnlut "'"'"" 1:, ,1,,, ,.,1. ' "";] cu i Iun, ~· li 11h1a\1<·1 UHI ·

I~, r,1,,.1., ,\,lu ,,.1.,, ~1.,1uh11

chil l'h1J · :,;"I""-•' · "' uvu;, dădm· nt!,u,U iu a1111 de ~lvnc a, , Epo,." t'e;u1~·,cu ·, p,• :, dlrci la\;ulă

~"'~ ... ··~;i;:~:1\ ,,::,~;::t·:::~:1:::'.:~ 111 "'•'"'""'' ,I<- !,,,. ) !nrca ~• Au1t•I 'IN, ·c , ., ,k,du~ expo '-'\rn 111t1tublil "'~••,11, 1 11i 111 1, a . , . ., ,. . ll 1111 l lal pa, , 1,,r11,a1"n!M popornl 11 i r,m 11i n I'• 1 ,l 111l 11111I , l r,i n "••: ••••• Jr, d<u·u, 11 , 111• ,,r hi,1 , li •·•" <o np-11u1nl p,c,l'lur ,1111 e~pO'-'\IC (rac • ,n1nk de l"' ,1,~""'"111c ;,,1,,,,_. 11«' lo1ngr.d11 s!allll'<' , ,11,q,o,i.

1,,.. >1~d11 ) rd,d,·a ,:. •1t·1l11n11•;1 lo.:1111,mlor p<· p/,,.,,m11I ,1riln1<,­,,."·· p,,,-1 .. ,1~•., -·, ·,q,,tor I;, 11n-1,1,, ,.,..,""'""'''al,,,,,., , ,.., , P•'f· ""'"""'el,• i,-gf<\\\11 in tre 1<;;"" <ctHOI ,,1,, , , ,111 ,i,1o •}\I l:.x1~'"\"' ,I fv,1 ><'1><1111, L lă l tL I~ L3 \'11 <>1t::

l I "11;,1<· ,u1Ll111111t.<1c pn •

'"""''"\;\ 11 . :;:'.'!~:

1in .Jo,11rnc"1,•lc• nit'

I j~::::~' ;;~,,•::"~:; "~;~/;;~•;~ ~ J T ra l{orn · ""a"',

I\ '. )ll şcă 11 ,oc ,.d~ <l•n .,...,,,. lt'lc ;-,.\· ~,:\\"I

\' . )1,t~~, \ '>!t'Unl

Y J . Frdrnn,1:l.11 ,cx,a l, ;,. , , .. Lo l11I :'\ \ 11 !k1ulu\ 1,, 11,111,i11ă ,1,., 11HS- l~i9 Ero ul t'lt' IIUllt•111t·I,,,- , ,.

~.",•.:~,:,I ~l~•,:,,.1'' ,,1, lj~llt' UL

1, . 1 ,111a1,·;1 '"'\""'·"•~ '" u ,n­~1u11ţa popu> ului r,,m!111

:,;. )1 ărn1111 ,.,r..,,1,,:11cla,t..,

;',:',',:'.''.~\:·.,,: .-;1 .uhurn

,1 I De,,•1111,,,,. 19 1S. ,11 . ( ,.,..,, . ., l':tnoduhu ~ ,.,I

l>t•n'< ,i; ral :d )!uuu1uolvr d111l<urn,\,11:, 1·ăun1,·a l',1<11duluol·,,,.,,. .

,11,1 l< nm.~u .,I\ ,\-.pt'<l<'.a l,• 111,,,.,1,11""""

Llllll"qh 111 Jnik\ul ( hi] 23 ,\11~11,1 l<J4i jud,·!nl Cluj J'<' "N"I"

'""''](' '"""''"'""' -,J(l3• h,mulu,

IJup ' dc,..,ludc .. ,, •·~1~'"·"'' • ., a 1u! I, >(' ,1<-,!f1~u•·:.rc., lw r~1 , lor '""!>011um,lm l uil:tl e;i. ,·.,n!I­IIUi la:r~:• :l l11dr1r,n,lr1q ;, l'"l'""'h, I

<'n ·,iu111I de d,·,dl1d1•rc a tu,1 ro>11t de ~cm·ralu! 111:tl!>< \ ""'

.\1, ,o"· - thr,·,·1or ~••11,•r;tl '11 l lm·< · 111·1<,,·11eral,·a .\1l n,c•lv1S1"t"h" .

:.:'.~,·,:;,·~:.'1'.'. "''. ', '.:,,~.~.:: ~1;~"'';,':'.::,i.. ,;',:. '""' ~td:iu 1';1-..11 pfcl'(•dint<+ f,l1,il, · 1 l · l111 -=-:, q1◄"- •'" ,\c;,d,·ni,,•, KS. l<t,111[111,a .. ( ,,,r,.1 , _,, ,~,,,,.

'""'"/,. P"'"""""i' ,./, ulm,., poţ,o,,,/u,,c,.ul11 " ;prol un, .,,1,._ .\ urc! l\e~ucu,iu rCL1urn l l "1111t·r­> l!ă\" n„l.;,:"P'"'"· ., /)rcl', /1,"'" ;co11on11 r, '"'/tom,/,• 1,,,.,1, , " ;,.ia,,.,, ,,ul,p,111/rnf,, ,<r .,,,., , ,.. ,11/J/u p„1 , ,,,··; p.-o f ""'' d1. Ac h11n ~lth\\ - ht< nh~(ca de •~· 10 11c hl1J1of1e Cl111 •:,;aror.a , I,, .

,lrf111J,,,/., _,, ""'' '""""''" ""{"· m,1,1 ;,, " 11c.f!u, l',u/11/11/,., C,~ """" " //, .,,,;,, "ţ, ,-,.,.,1,,,r,1,., 11,p,,M,rn 1,.,·,u<1,,1t/ .\ ,,,~,,, c , ,.,, ,,.,rn" ;p,·, ,t ,uu,.tlr l 'a11nl )lurt"•""" · d,·,amol h1<11l1 ~111 ,I,· 1'1 ◄><11'-hl,,,.,t,~( luJ :,;"!~><'-'- .. I''< · /~, ""' f, ,,,,.!J lt ,.,. /r,,.,1/t t· ÎII Oli

1,1</ .' ' .,,,,.,,111/ F«.,·t•• ··; prot \l, •~.amln1 ~la1<·1. dor,•, turul I ,h

nk , .\1-h"dur S1a,.,1.,,n Jlldt•\ulu1

{ lnJ , 1/il•tmu "'~" '' ''"' f"""'' ,i,11/~/,1J ,, ,.,11/1111111,,r,,, t ot, 111/tt,

;;.~;~:· ,:1. i,'i','.:i,., ~~~;;',~~-1,:·~::;1,.:1,:; J"' ''''"t s,1.,,. /'.,,,,,,,,," '" .,fo. /11/,,1 ,lrn/1o /d,r/, ,1tu<111,i""'~ "" I, .,1,, ,, ,,·· ,pr„r T1l•·11„ 'Iv\ ,\I rn1<•rnll,l1nl,, ,\,111 ,.-!01 '1:11111111 J11<h•\11l ·l111 11.) /),1 ,mr,J1/, f1·J!""' / 1,ţt,, f',i</Jtr 11fd"'"" 11111/" ,.,. . ţ,,, .,,/ , ,'' ",frcp1„1,,, J, ""r'"''" ,1,,, ,,r <I , 1/i," JII/! I l«Jl~J/J 1/111

7rn","""' ;,. .,,,.i..1 11/ .Yl ' /11 /,«"; pl'Of Ş1rfn11 l!urrnu,ndw. •~•l,1ll01-~·f :,l !<,, "'""' ,\,111'<·

1,,, / c,·~" '' ""''''''"" t'"''"'' mr,/11/,., ;'I ,-,..,, ,,..,,1"1,., ,., ,.,,h11 /m i11<ţ,,>(rn/r., ,ţ.,1c- ,lt1""l""'°•po,1-lor ,<1 /"tl11 ,,l ur ,/,.,7.,,,,,,,,.,,,,,,. t· """ ,/,1,,.,.,,., f 0/ '111~ " .

,\til <'~fM>ll\>a pcrrn,u,cul~ , li

, lc111,"" ' ral că c, Io< u~m· utcJ,,1 ',.,.;,, •

~~~::;.:. 1,~~ 1 l~::~~:;,;:,:::~~:~~:~~::~~;'.;~: )''"~a-,,.1 ~rn11ţt•1 ~, u,1(,,,-.,, I,< ,1,,,. 1 tnrca • ma, ,l<•p,.ru• n 1>lot1o~ra/1ţ1 torn'nc~u . • -111,dor r,·,e,.,ntlu-k '"' r<>1 d,•,1s,•h1( i11

pro.ul r,"1ol1t\""""dt' '"""'" ao1111,lrndc11pnllu,co1"''"cto r ni S()<. u•tt,111 .-..x:1ah,1c

1,11)1 ,\ llll ,\.\ t .1-: ,\ .\ l!

F.mil Ioan Emamli , i\ffZEUL II E ISTOHIE SL't EA V.\

C ~~.~~•,~L~~c:~~',\: \~~,':j 1.1~~:; E n~1ndi (;, •111.at c-crct'lător al 1>10-,., mc': .k.ir,lor lrn.-011nc1,..), s,,h l"g 1da Ed111 u·11 ~pon-Tu risrn, ;,. colt:L!1;1 .. \.1nuunwn1e ~, mct• ·, se ruhcă ,lea,upra 111 •,duh11 ,1,,

rcfenu\â 1""1""' 11111 11 'Impiu ~lud ,1,, """''"· llt'L<·,,a , pen1ru a1 ·1 f.ac ,lua p«hhLuhL1 "'""'"" ,k,u frar,•1< ,,..,. ,unlor ~' v nnf,~atulor L01Upl,•xe, t'\)>011\11 d,· Uanl i11 fut,mitalr:t c-!ir-,·1., 1J1111Pad1 ,_\

p:,1r,J11cl::I.Hl1â11,, ]uda ba,htu I''''"'~- o alate n,or,101111•~. ,.,. h1111ul î11 d1 sc u1,,• '" /11/d/tfr tJ :d. ;,, ,p,./,r ,,,a,. .. a, /' ra ,, /,.cr,u·r dr <etcr /1..-, 1t11"/t/1c,l , I'"" fuf/1,/ r ,I .-st, I« ' "'"'' r11 ni, ,,.,.,""' ,1,,1, ,, , ,.,,,,,,..,,, ,,,,,,ţ,r,,, •dr­,-,r,,,,,, Ir, !$/(JOII< rltJ1"/t11 Ş I /I

"'"'"'"'' "-'c• ,.·, '"' '" >< p,,., uotea,ă M,rcea I ). Ma1<·1 i11

, r111,c111ul c., ,,-,,, ·,.,,,.,,, -rxu-

(,,,./ rn ""'""'"''(Î '" """"''"'' f1<1r v,rn1<,J<l„,sd,d,,11,11ţ ,1.r

t o'"(" , o i,1<,, m :.11,n,o 1' " ::~(:~J'f,:"';'.:,:, ·:;~,~;;;'.' ,,:;,,.;:;,; , .,11,r/, .,,1,.,d,,.,!hulu/.,,,,;,,./ ,., r 11 r ,1,Jr „rutlt d t r,/,t1 <" /ND/d

; ,,,p/w,şft. , ,, """ ' /'"''"/ <le l<IIŞ tlil. J,"J,t1</t</ « fli<" CM < III

/,rb 11, ,ă "''"" Q>Ut /t1c,a,e ,J~

:;;,~:,,!;'.;;.,:"ro;,;;:·::.~ .. i'o:f'':~.,;: ""'U " , o• d11l,/r rrfr """ 011~­,o„1, i,/; uu,.,,, J,., .. . w .. •/rr,, ,,,,_ " ~1H,rr, , ,.//urnfr şr J>ol,l,u "

on1;11/,., ş i " /Î1u,1,,/ro 11/, c,lrto i 1,a,,, ,, pu:,11/ Îfi g,1<;,c ,111,IMl'M /11 r:rpom,t,1, ,al, •

De altfd. trebuie s.1 s uhh111eu1 c:; această trarnr e b, ·,al,•mr, , -a !o,t 11npns.~ au\r,rn!ui de ir,<('ft ca rac1cristic1le subiect11lui ahor­,lat, i111ruri1 anuala e:,.pozlţ,c dr lţ,,_ă ;, ,nn,.•ului suce•,can, pnn p,1nimoniul ,•1ala!, prin con cep\0:1 şuinţifidl şi n,u,cotchnică ce 1-a ,:,,•,ernat o,~"" ' . rea. r,•prc•

"Iii\ , · u, prc, .. •~ •:.1 "n!r<•g nl cadrn url,111·,c al oraşuh,- Sucea ·,a, o 1rnagi11e amp1'\ , rcahstă. ·,i c i. cloc·1<•r1·~ " ,rniens·un'lor ·.,,,.. ti ce (in,oc11sulccl rnai cuprinzător al 1ennc1111l,11) pe care le \>\\t1C iu ·,aloare(ase·,e<lea,insl"'c1al, c api!Olul 111 - l'nu , ,11,1 , ,xpo­:iţ ,,, 1/ r ha:,I ~i capitolu l I V -Oro1,,/-11w:rn, po,i, i11t,gm11/il a ,n .. :errlui «~ iuoru). Aceasta, l"' deoparte. Pcdcahl!"'rte, aflat l\ în raport de cnmplerne11taritatc fală de prima,"' cons1a11\ca în­sfişi ,11rca şi c·,oluţia in a ceas1ă -,onf<. a nui,euli,l. ca ius!lluţic cn •1al,•n\cş11 11q1! iceşic11ltnral· educati·1t•, se suhsurnea»i, J„ TÎr1dul lnr,o rganic(dcla,111auurnc ,nom,•nt încoa ce), clc ·,c,urii so­ci al,•. cconrnnicc , politice ~' e ul · turale a poporulu i r<n11f111 trăl!or

P" accs1c meleaguri (in sp,:dal în epoca modernă şi contcmpo· rauă), n1i şea rea """cistică tle aic i fiind maio r implicată, ca fnc\or chcicnl de modelare şi m0Lilira reaco11ştiinjdor,înlupta ,itru c mnuc·p,uc ria\"onrg, ~­,ocia lfr . !"atrgoric, a,uornl lu­c•f'r " a co rdii , · u a ces t s,-n~. atcn·

\ia c u ·,eni!ll, de»·oltăni fără pm·

cedent a muzcuh, · suce·,ean ' u

anii luminoşi ai ..oc ia]ismulni şi

in mod deosebit in uhimclc dou:,

d ecenii. adici\ in epoca c.-a m~;

fertiU din întreaga uoa std is lo· ric, marcau ,Ic is to ri c u! Congres

al I X-iea al l'a1t idnlu1 Com,.,,is l l<orn:111, de d u,\ 1'1 c irrn" des!I· 11c!or na\nnm 1100.,1n· sor ialis1t· M> llfi~ to ·,arăşu l :-.-, colac<"t>auş,•sc u (·,ai capitolul l - }),,, i,tor,r11/ pr,<K1<fiir,lm- >ntoUr<t,a ÎII J< Qrifo/

M oldoi•ri ş, capit!)lnl 111. mcnţio nat deja ),

Pr i•,i!f\ din p<'rs pccti,a IIIIPi

co utribu\>i de s1ric1r, s1x,c1ah· t al~. lnc rarra ~c rnnatl\ ,t„ E n 11I lo.~11 l:maruh 11e of,.,;,, "" ,,.,n,a · pr111 l1111haJul co 11crc t a l c1frdor ş, fap1cl or. dar i11d,·o>,dJ1 pri11 rnkrme,hul a c,•stma, os!intla fi ­delii a c •toh1!1<:1 mu , c1sti c 1i ,li11 a cest sp.~ţi11 •<:,rn!inesc înccph1d cu atestarea pnmclor colcc 111 (i u prnl mcdrn) , c u co nsti1nirca. îm­bogăl ir<:a şi tli ·,cr,ihcarc" ac,•.s­to ra , cont",m"n,l c u o r1,ani,area . 'u ,,, '· •a "ll\til.- ··. a pr'nwlor a,ş,,1~111intc """"i,t,cc ş, !crnu­nind c u explo,.in filră prece<lcut „ n1 i ş,cărn 1111,,,-b,icc,\111 z,lclc 110,.:;'rc, c"nd rc !caua m·ea1·· cun<>.~Şk alitca \mplir11 ri , mit În

a cc pri ·,cştc nnmărul ŞI •tn · loarca colccf" lor. ,•. ma· c u .,camă i11 P" ''.i"1" fu11~ ţi1lor !"' ca re le exerc ită astă,i ltlllttul

•,•an ca 11,s-· t n\>c C\lllural­.~\nll\•fl că şi cd11catl'lă , c a lilca~ cc t'Olcctra,ă. p:r.s1n•a,11. co n"<'t•,ă

ş · rr . ta,11,·a • . cei.,_ ma· ,r dovc,i ale ,ld111uini noo.sire pc ac~stc s tră ·,cc hi plaiuri rom:\.11~ş1i. De ,..., menea, abordind prohh-­mdc rc lcrit=rc la tcrnat,că şi !arnctodrled,•orga11i,arcaexpo·

j'c ' p,,ona ml<' . de ."rnl~frr, , .. , · ,1cnp .co -v··.rcş1 rr<lanrarc

patr11non "uh ", de •,alor'f1· care ş11inţ1hcă ş, culturnl-ed11c~­u •,ă a aceM111a, pc scurt, ·,aiori· /ici11d expcric11ţa dnbl,i,IOI~ în ulu111·,ncn,c d e lcc t" ·,11lrn11,e u· lu" s ucc•,can in ",itrcag~. a ct"· vita\c,autorulrc11'i-','Ş!Csă pnnă

i11 e•,idcn\ăaporrnl s pc cia hş11lor <le :iici la ., imbccd/irr" np,r,e,r­/ri "'":ucgrt1fiudw ţnra " ot1 , fY<I "

(•,e, i capitolul li - E:rpo.iţin de t,,. :d a 111>, u 11l1<i, capi10l ul V -Ali, r,111/ă/i 1111,:,nl, ş, capitolu l \ "! - .-1 ,ti,,,la/e(I ~l• i"/•fird fi ml­l"'"l·rd11corr1 ·d).

n„ 11O1a1 ş, faptul că grafica ş i ,lus traţia ce „pi11 rnc111ea,ă · şi pn!cnţcn,ă ·1ale11ţele 111fo rma-11 ic nlc 1cxtuh,i. co11ferind căqi ,

~• 1111 aspcc l cs!t'!ic, imprimă h,c •!' r· ' unspordc " m,• r·.ş" atrac­tl "lllah•. '"' ""''" ddoc 11r~lijah1l 1,•vc11uuh,-lc, · ,. acc,t "---'• rcdac· tor ul11i , Andn•i Ari e~"'"• ~i tehro · redm1or11lui. Er;i1r1it1a All;d Cu11crpu!ă .~i dabo ra1 5 p ri n

111a1cr·,,• Pa n!\OF ,.Hfd ,' 111 •

:::;~ ;,:,~'.'.:-e t~~1t:;~•l ~,:,~,~,•;~;f,~~ ulintl dt: o ho~ alil rnf<>rniaţ,e bi hliogrnhdi şi d<: arh, ·,~. cartra ! 1>1 Enul Ioan Emandi c~id<:n \ oa>~ i11cont„staLil faptul că mu,cul

. ce·,ra r,. "n,h•phn" \u •( rolnl ş,

mcr,irradc,11slituţiccu fnneJu s pcc ,hcc l"' lin1a imboj;ă \irii , ,·,1der11c·, n·st aurr.r·· ş· co11scr-1[1ru P"uimonmlui şi_ '. m~l ~!~•·

î11 clirPclia ·,a!orificăm ş!11r,l1f1ce ş , c uhural -cch,cati ·,caacrstuia , .,., t,,.,,.,d ,u!d:,. f>n""' ,.,,1,. t,,/11/,,,.,,.,/arrdm/"'d , rlro /llrgd r.o,u/Jrra/u"": :;;, dac:\. .,c.,,,/,,/ d , rn//.,tda/muupop,,,·.,,.,,,,.,,,/1< /1,pd ,1a•r11 ,,,,.:ee/rn " -cum ol,. scr-,a c lml ·,a Grigore Antip.1 - , car1M 111i ICrnil 10'1n Emar1d1 , pre>ent " \ d "nw„s"un,lt ( ·1alrn­\de mu,ds1icii s uce·1cne co n1en, po ranc, s uhlinia>li, impl ici t , pro• fun>ini~a . inle11sita1ea şi ,u •,clul 11 e \1i s pori !nale din Mcastfi st,·,1-., cche ·,at ră a p.1.tnc· 110.utrc, pc citdcboga1li11trad1ţiiis t ori ce.

de artă şi cnltură, pca1Ît de iucărcat~ şi în irnptinHi contcm I ranc, cc· · ,1„ne,·onca•~ ·•·

\ o ria, propulsînd·o pc coorilon~­tcl e modc rnitr,ţ,i.

-- :\·1c o1.AE 1:,\ 111.A ,\

Gheor11hr llratilo,·eium, i\lihai S1ui1111, l\lONUIIENTE DE A HHITECTUHĂ ÎN LEi\lN Dl~ ŢINUTUL SUCEVEI

f ~~~~~~f:J!• ;~:cn~i (t~~~-~J:; inaintc'._ Cheorghc llr~_li]o·,ean~ şi ~lihai Spânu , autorii lucr(Lr,i .\ lo 11 u m , n1 c d • "rhL1 ectu rA l n 1, n111 dl11 1111111111 S11c~•·el \ Bucu­reşti , Editura Me ridiane , 1!)8.5, l l!)pşil07ilustra\ii).işirnoti·

·,ca»'l mohilurile ce i-au detc r-

minat să abordeze , într-o lucrare ştiinţifică, un atare domeniu ~1 culturii , artei şi ci •,ilizaţici rorn,\-11 eşti din nccas1ă zonil etno-folc. lorică, in fo) "l urmator:

l. ,.f,, /iulf/1</ S11at'ti, ackilec­lwra /uH1111/1<i o lr ,,., cap,tcl rrm/Jrcabi/d;cfri/i:t1/ietrh nfrdşi

,:rpr ·,,,,- , (01· d, ,.,.,.,·"J~ "· ,,. "°'"' ,ale p,r,rn,alr, f., """ Ha/icmo/6 fi rtoroproH6 de ,·afon".

2 .• .[)rsi n,uol'ina u î ,unfr rnr,o/i:J•ia prcpiaie ini,,Jrdznrn/d t, kui<d, ,o/11/ii de exuu/îe 1i ,1, m, ntrdr,m-a1fr;' .. inac:c<:aşisfcri\ ·,aloricăcnaspectclesimilarcdin

~laramureş şi Ardea), ca re deja aufăcut .. ·,ogA", pre,e,,.arca)o, """"";,. iu lucrAn ele ~p,-ci„J,tatc d edi cate ac,•s!d ,onc ctnograhce a /icut ca ,mo.,,,.., , .,,,,e ,.,,,..,.., dt a,A,rc,/i,rd i,i 1,..,,. sd /o, "''" pu/1>1 r,mo.,-ut~ 1• <d "" s; ţ>ootd

" ' " o ,ma~rnr dr "" somb/1' a sp, .,,,,1,,, a,h,uct""' pop,,1,,., •~ m6„ r11, d,., M olJo,·a d, X o,d" .

3. lnuuch rnonumcrndc de arhl!eCluti in lemn, clemel\le ·,ce h, de culturi materiali ş,

~p, ritual:O rorn0.11tască , sint peri sab,le , c..eacefaccca unelesa se alterPIC "" ahdc s.1 dispar.I «·law, ,. ,q,.,de". dabo rn,ea 111· crin, "" sub!iumea1A imphc>t unul pro~ram de .,, t11 ologu "' 8'"/d"lcurnilt1umcscsl"'c ,al iştn)

i . [>c,...rece „a,h,ua,.,a pop1<­la>d/drd"'"" """ '" '"Jd.., dcmr• .,,,/ , ( ar, p,obra:d /rnom,,i,,/ d, «m1>11u,tatrapaporului,o,,,d11",cra necesa r s1 se pună )a indemina cen:ct~torilor ., ,.., ,natrr,a/ dorn· ,..,..,,,., .. de incontestabili relP• van\işi(tacit)unlndreptarcu utile repere şi sugest ii pemru cei implicaţi în procesul de moderni · ,are a habitalului rural trad1ţio­

nal , ur1de promo·,arcadcrncntelor no·,atoarc con1ra,ic,uneoril.>rutal. şi a lectead. nepermis spiri tul

tr~di\1ei; >,/,a-a,ra ,rp,rto,,ul~, dt

moti t·~ }' ,ea/r:dn a•ti,t,c," se impunea c u atit mai 111ul\ c u ci t unele d111tre acestea ~in t nout~ţi , /,i "p,noriul duoraliu , 01>rd· ""c" al arhitecturii it1 lemn.

Pentru matc r iali,area aces1or intenţii declarate Gheorghe Drat i· loveanu şi ~hha i Spănu au purces laoatenUşiminuţioasll.cercct:ue deteren,coroboratllcuccabiblio· gra fic:Oşidearhivă,in..,stigtnd

unenşant,onrepre.rentati\' d emo• nuuieute (ca:,e dacll. nu imp,eslo­neazll. prin indicele cant1tati ·,, se distinge, in orice caz , prin aceladevaloareprobatorieteh· nico-a rhit ectu ralll.şiartistică)dis­tribuite , categorial , dupll. cumur• mca,ă : 29 case ţărll.n .-~ti, 2-t ane­xe gospodircşti (cebre, mori de apă, pive de suman e. fer:'.os­t raie, oloin iţ e} şi 32biserici -marea lor 'llajOTitale fiind ·,ali­date d eja ca monumo,nte istorice de anihectură şi ană populuă. Dintreacu!ead"-'r llau sufent trandetlri d in spaţii le de ampla· san originală, rutul de .:!1 permi· fnd o cerceta.Te ·,. , ·1u,c.,.,a cc permite a se cot1stata relaţia monumentelor re,pecti·,ecucarac•

teristi celcmediuluiainbia11t.ş1>ul fiind că mcştnu popular, iş, .. aj11stea>ă" pro><:c trlc ş,inf111,c·

J'CI de a1an coo rdonai<·, Odată dO<".umcmarea incheta1ă .

auto rn au u ccu1 ta elalx,rarca Juctăt1i, ~l ructu tir,du ·fl mate/la· Iu l in cî1cva capi !ole ade c·,ate \elur,lor prop,, se I. A,h1t,c/1m1 in !,no, drn /m"t"I s„r,t·,r, ir, cad rnl c."lruia ~ln1 dNhălul<' CÎ1r •,a r h„stn1>11dt•do111e„iul„g,·110, rah· 1l\1lor" slnct !lcets:ire - upolo ~•a. r •,ohq ia, tchr,, ca de cxcc ,q,e ş, clcmemele dccorati ·,e spec ,f,cc domeniului: 11. C,ur ş r a11 ,u gospcdd,rşt, J,., /,>m,: III. !,, su,. /a/11 ld•~ fr, ţd,d,_u, 1, ; [ \'. n, u .. ,, d, /,,.,.,_ I lustraţia şi desenele (e>:cw ta1e de Gt,ro1·~t1<• B1atilo­·,ca,m. E lena îlra11l n·,ea1111 ş,

pictoa-ul M,hai ~1ororan) d,· s up,,r­hă acurale\ă .tc~n,c.l. ş , .,,,,ie fo r ţă de Slll(CSl>e, in rn.l.su r:I să

complete >c ş,,;.:; potcnţc,e ·,a lrn­\ elc infnrmaw,e ale textu lui. no• 1elc bibliografice ample şi mlescon c ri1icc, bibliogtafiaselee1a1:I c u grijă,indiceledc mo11u rnen1c ş,

1ezumatul tradus în Jimba Iran· teză de Radu Crc\cauu, co mple• tea•."l Î ll mod fcri,it sumarul aces-1ei (ăr ţi ncccsare ş, de real 111te• res p,-nt t u sp,-cia hs1 dar şi pentru amatorul de ana populara·. Să mai notăm clt in s1ră1lania lor deaofetl c·,asito1ah rn1.-ada· telor isto rice lesa te d e iv,ru ş,

metamorfolcle (unde a fost ca­•ul) tnonumcnte!or dcscnse, au torii au decalcat ş, translitera t din alfabetu l chmhc in rel laun toate cele 1, inscripţu ·,otive p,-(are!e•auintilnit,llluhedintre a cestea consemnind ,,., numa, date le cronolo~icc şi numele cti­toru lui (comanditaru lutl , ci ş,

numele meşterilor. ade•1ira1i teh · uiciem constructori şi, dcopo· trlvă, ve ritabillart,şti.care,cu

pricep,e-re. t e h n1cll.şifan1cziec rca·

toa~e echilibrata, au pc r pelual l"'"' '"emeun„pa-ogram"arh,. lectu ra! d e 111a.re sohric\a!e 1i /ine\e , ir1conte>:lulcăruiaut1lul sau funcţionalul coe xistă armo­nios c u trll.s.aturi estetice pr:ru· ncnte (elemente decorau ·,r pre· cum : cap,,.1 tle ral, mot,..,/, ,"1a>< - ln special sub formll. de ro>elc -sau a"t,apor,o,j, - toate com-pqrtind şi sernni l icaţri mi11cc ­port,,/u~,I• - mai puţfo t e pr e• zentati •1eca frecvcnţ:l -apoi<""· 1u/,/e - h1 variante multiple, ma, mult sau mai puţin stili,,ue ot1 seometrizate.

Ca formulă ,1,- tratare a ,nl'1eC· t _,ln1,aulon1a110111at .c11 111.-r" ş, r101rnal p••n tru a r 1uala t"ta1~, a ct•H.- •~rn. r 11 nr~., ' :'I'" J"-'lllrn O cornl11Ha !1 r ,m·j;<'ll<'rl' """ mo.:.lal1ta11·a nH>no~ra fl,·ll. ş , c,•a propr1rnnmr,•p,,rtori 11a>1al11· ··,. <!csc rip1> ·1 me ,nt / rrh ,•fe><• 11111 •

1a1ea ş, ,lrr>1ta1ra c ca ractt•n · ,.,a,ă, in fapt . a1h ,k pr,•~nalll arh11~c11,ra 1>0pulară tn lemn. lncrar,•a fnll<I co 11 st1t111tl't ,hn an,. n,la!•a u101101:ra ft1lo r 111t111or mo• """'c111elnrdr,-,:.11«·. i1,~tr1b,n1e I'" f~lat,.,i\·. ' n1r·oorclrnP nnnologu'~

1),-ş, hp,sitâd,• o fu11dam,·11larr 1< •ore 1, că 111,î"'I ,li, a1111ger<•a """' pn11c1p11 ·"" ' "' ''a1 oar,, pe11d1m,· de hl ou,f1a c ulturn ş1 c 1,il11a\,c1 (s1ad1ul 11, ·,0111;a11e, pracuce 1111 pet!Hite . d~ n·~ul."l. a,1fel <1.- de · m,·rsnri) M-subi11ţdeg,•c~ lnc rnr.-:1 ,le faţ.1 sc ln,mc, în suhs"h:ir, pe a1an !'"'"""'· :istfel i11ci1 !a sfi r şi111llect1,r11(ş1 co m„mpll'tt11 )

cil,rţ11, ci t11orul dobi11<1eşt c 11u numa, i11fo1ma111 rrferil oorc la cr,·aţ'a matrr'al ·$1 · ri111ală'nl,· n111

ci ş, sugesti i des pre · .,,., e1111 •11m· lei< crea toort: !eh111rn-art1sll c.l., capacita1ca de r,•al>1ar~ ~ d111a-1111ca ,oc1al··s1or1ci a c rea\•~• . 11ma,nsrn11! ,·colog1 c al lllrŞ!t:r\>l~i

popular, raportuldrntretrad1\1e ş1 1 novaţ,c • nvirt111eat111t•11111u 1 111

ar1cotralcrn11forrnc.1re1arneş1c n1,

popularaa,in,ilati11flue"!e,s:>11 a dat na~tcrc 111101 ,no·, aţn sn r· prin,ătoare ce 1·aua\l~111en!at r,• · 1,crtoriul1d1111co•ar!1St1cpeforn!ul conscr-,ărupa rli c-.,lat1taţîlorfu11da­mrn1ale (arh,•!1pale) alc trad1\iei

Astfel ... i11 arta populari\ s uce· •1ea11~. in cond1ţ1>le putcrmce1 1ra,hl11 locale , se cns tali·, ca,i larg prelucrare.a. şi i111erprctarea 1rad1ţ,ci,aino·,a\11lo1şi 1 ntl11en·

1elor sefacîn1r•u11 ngut0$proces desek:c11cş1 adapt:r.re, s111t c>"u rcLuhat.1 !1i11d in spm local".

Putem co11ch1dc tă arh.it~ ctura po pula ri\ in lemn de~ pla1ur,lc lluco·,inci p11neî11 lumina (al."ltun dr c dcla ltcformealc civili,ajic, ş,

, uhuriî ,Amislite aici de popo,ul 1101,t ru <le•a lu11gul •,remu) tră• :;."u" ,nconfundabilc a le maukci stilisucc proprii ethnosului româ­nesc ceea cc lucmrca pre,cll!at:0 - prem_jj<ll. s!g u1.l. pentru reali· ,arca linei smtc,e, la ni ·,el na­ţional, a arhitec tu rii jll.ri11c~,i, reliefearll. fir.!. osrnma.ţie. pru, fo r1 a,tecow1111scre adatclorpa.l-

~lm :0Li\E C,\1U.A.\'

Georgeta Stoicu, Pnul Petrescu, Ma ria Bocşe, DICŢIONAR DE AHTĂ POPULARA HOJ\IANEASCA

L ~ ~~"';~~'~'\n~~';:1-:\,:~e~~: era. re! ,,D,cţionarul deartăp,:,pu­la.ră ron1âneasc ă''. ca re pune la

[•~~~;::~::.,~~~a:::~;1,~r "" preţios Adc•,:..rat e·11:nimc11t editorial

pc care-l datorăm prestigioasd Edituri Ştiin\ificc ~i Enciclo pedice carene•aobişa„it cupublicaţ,i

,!cinaltă\inutăş ! iinţifid,apa· riţialJ1cţio ,i11ruluiconslituiepen ·

tru noi o hucu rie ~i un spriji11 profesional deosel,it . O bucurie. pentru că lucrar~a valorifica. aŞa' cum mcnţ"one2qfl autor" ' 11 imroducer-e . .,r;:rr//att/e ob/i""" d,ţ,rsltHII JUo/deîn'1intaşiiHOŞlri ;., cuu/11r,a cu//11ri, p,,p,,lllr, ,; ,., ,o.,,1 ·111,r,-· · ' ,c( 'lor •nu:,a'" şi pen!ru mulţumirile adresate , ,lu/uror celo• <a>tpri,,,tr,Jda.,;a /or d, «rcetar, '" " col• (onar, "" comribuir la u~liu,r,a aculfi /1<­crdri .. ,". Un sprijin pentru că in dic\ionar sini pre,cntat~ c ur,oŞ­tinţe utile. lcgatc <le genurilc de ereaţ"e, de monumente, de.ne, de cn,a!ori de artll. popula ră. de obiceiuri, în genera l de tot ceea ce " ntNesca,ă un mu~eogral etno­graf in acfr,itatea sa.

l'crindsimprezentatediforite obiecte şi categorii de obiecte, aspec te interesante ale creaţiei

populare !ăclnd pcmru prim.a dată , în unele cazuri. sinteze asupraaces1o ra,

I11 reali<11rca lucrării, autorii

io: :;~~:::rrdt~~!n'.'i~~~•;::;: bibhografie. au comparat mate· riale publicate pentru zoim mai largişiauscosine·,idenţăuni· tatea!ndivcrsitatecaracteristică artei populare românqti. Sepoatespunecăpcntruprima

datăinlitcraturadespecialita t e apare clar, pentru unele domeni i, r.bpindirea unor termeni. sem­nifica\ialor,ascmănărileşî deosc· birile dint re ,one, e lementele p rin car" c reaţ ia p,:,pulară româ­nească se dO"redcşt e atît de uni ­tară , Un mare merit a! /)fr/i0>t11-rului estc şi ace!a că prezintă,

intr·o descriere extrem de suc­cintă, 10nele e t nogralice ale ţltii

aşa cumsint •,ăzutede neobositul cercetător dr. Paul Petrescu, Desigur. intr-o problem/I atit de contro·1N>,~1ă cum sir,t •onelc. ute greu ca punc tele <le -,edere e~primate să pre,intc sufragiul unanim al etnografilor . E,tc cu attt ma· mer"tor'e - ~ ·ucNcarea careoferăuupunctdepornire

pentrudiscuţie,cuatîtmai n,ult cu cit autoru l men\ioneazil. că „nu,x·,r·,.,4,,, ... .,,.,.,,..,-,.,a

:~·-~;::~'::· :::::1::~ ';, ··~~:'!':!:.': G"'ffr4 ,.,,,,, l<nta,i,,".

Un aspcc1 nou ii repruintâ propunerea <le a lărgi tcrmino· logia pri •1i nd >Onarro . .,Ţi ,rnl p,ntn, 1t•ilo>1i mai hngi (r.t . Ţinutt<I la}il<,, Ţi,,,,111I n..,4,.J,.;, Ţinutul Al~a) -ţ,r,wm ·" «m­uplul d• a,;, p,,,1 , ,. d,t,.,ni­"""a ,.,,,.,,;,..,;; în <f,a/i1< a ,..,., · ,·,,gr,r f om, n rlnQ,", drp1/d,Jaa, 1,i/r,/u>ri.a1<n1<itip d• ,a,4, a,,.,,.; 1,p dt ceramicd, tic." Acut mod de abordare poate l ămuri ur,ele di.sc u\ii cu privire la zone şi poate Iace l umină în acnt<lomcniu. Di,ţjG„aru/3fost credem. couccput să se adrese>c şi unui public mai larg. care lu­crea,ă sau prcţuieştc arta popu­lară. Considerăm de aceea foarte op,:,rtm,ă prc,.entarca centrelo r rneşt eşugăreşti(pe caretncazul

ceramiciile-arnhdoritprezentate m.aipclarg).aunorcreatori popu­lar\ prestigioşi şi a unui număr mare de monumente de arhi t<Sc· tură. i-.•u putem h nedrepţi faţă

d e munca depusă de a u tori care , cuprobitateaştiînţilicăce-icarac• !cri,ea,ă.,puninprefaţă.: .,E,,,,,. iua/rle omi,i1<ni la"" capitol ,a" a/tulu datoru, autorilor ,are liu op,r~I o stlrtţi• dt aitfr4 la defini 1;,,.,,.,a glo,a•Hlui pe,1/t)< a„

ţ;:;: f;::d;:.,:;•t:-~•;~,:';=l~•~:1t:: ti,•4 cu mulţi /rtm,.,i mr11/i1>na/i da,inffificitnl t zţ,lica/işi ""a ,tlutiv4 ( .. . ) at,/o,ii au optm p,nlru 1</litna", Ca o aprecie re specia!ăaautorilorfoţădemunca

muuografilo(, este p rezentarea ,ucc,n t ă a tuturor m u,ce lor de artăpopularăşictnografiedin

ţară, mcn!io„ind in ;1.ce laşi timp pe ultima pagină toate fotogra­fiile care reproduc monumente şi obiecte de muztt. llintr-o !ip,;ă

datorată coreclurii însă, unele indicaţii de pc această pagi 11 ă

"'' co respund cu ·mag·nea ceea cc est~ regretal>1I. a ·,!nd in ·iedere iuteriţia autorilor de a menţiona

r.xact cui aparii" cucetă,ile rcs· p,-cu·,e.

Ca sp,,cia!ist care am lucrat în ma, multe mutte - Cîmpulu ng Moldo·,enesc, Botoş:,11i şi tn pre­zen t la laşi - sint pe deplu, mu!\umită de modul in care a u fost repreze111a1e acest" ,one la cunoaştereacll. roraşl-au aduscon­

tribuţia numeroşi colegi. Citarea frec·,entălabihliograliaderefe­

rinţ ă anumeroşiautori-niuzcograli,

cudcoscbircincapitolelesemnate de Georgeta Stoica şi Maria Uocş,: constituieodo-,adăa a precieri.i

de care se bucură cercetările

înaintaşilor. Ca să dăm numai c"teva exemple · muv raf F•n·­lia Pa·,cl de la l aşi este citată

de 12ori. dr. Taucred llănăţeanu de 20dcori, mu,eografa Hedviga Formagiu d e l! ori etc. ceea ce valorea>ă mult, fiindcă oricine se ·,a ocupa de acum înaint e d e unaspcctsaualtul•,atrebuisa. ~ refere la lucrările uspcctive,

Ilustraţia bogată . originală sau reprodusădinaltepub];caţii.aJa,

cum este firesc într-o lucra re de acestgcn,inlregeşteinmodfe ricit

1ex1uJcapitoldor. Intocmi,ca unui indice tematic

lasfirşi tullucrăriitnlesneştecon-

5ultareaşioferănespecialistulu i o imagine a.supra ansamblului, dome niului. Dacă alăturăm ţinutei ştiinţi fice remarcabile, condiţiile grafic<S deoscbite , trebuiesăspu­

nem in încheiere. că această

primă lucrare de acest gen ln literatura noastră despecialitat<S arevaloare atitpeplannajional cit şi in ternaţional fădn'd cnnos· cuteunilateaşivarietateaartei p,:,pulare rom;\r,eşti.

SUMAR • CONTENTS • SOMMAIRE • 1'0/ lEJ';t;A IIII E

J - <,t, Tl ' lX)I( ln ,l•>1tâ!1r.-a 1<·,:wrulm ~'" ,t,9 ,, s,actnm1,tt·1oln\1<11,nrt•~J'<' llll;u,ri,\Aa :,,-1,, .. nt n ,,.,,r,• to c,· ~• prmt1u• ,1,,,-1:t~m·:11 ,, d,· l'Lli, ,i,.,..,,·n••arnl,/iu~,-,wral.pr,•"<'d in t cl,• H ,•p11l,'1cn,t<>Jar,1s11)X1colat· ( ,•nuş.•-.u

• l. ",-undns,cru,•m ,lu,,;;_,,, <I,• la \l<'n•(-.c ,. , ,1„1 'ac t><>11r(·mlu1,011na,r,-,p,:rma 11,•n<",­,t<-1 '11t11,1t~thfor„1111ncc1 pra1><1,,..,lfpk,\•ff p,H 1<• l', I . li. ]~' "'" ,...,,~,a,r,- ~~n~ral. I,• pr~,,d„nt ole la rfpuhhqut' . I,· ,a111an,k \:o,,0L1c C,•au•r," • TI..- ,·ur1th11wm n i 1hc11,,;,_.,,,.,,.,.,h,11011;>rynfthr1>rrina11,•n1 th111k,n~ an<l an ,on. of 1hr1 h,-<>rr11cal:rnd p1nc11cala, 11 ,11,•('.it n ftl nn l,\' th.- li l P •. 11' i,:,·11,· ,al ..,.N,-1ary . ,1,., l'""'drm n f th,• '<"puL',,,. ,,., .,.1., :,.·,cola,- (,-a,, ,,....,.., 11r~,ra111• •11 11,· nm p om111t•· 1, r, a \111111 . i, •,.1111 u l "'ll<j! ll() IUIOllllhl'O ,rO,•Tonu11orn ;i,• n eTJI IIU Tt•oprTw1cr1Mn li UjJ:l l;'l'll'lt' C1'ftn ;1N1Tf•, 11 „

;;::i;.::1, ,,i'.,~i::;~•• ;•1:~?~:,,.~;-~··~::~•,•,·~• •1:.,.,: ;.~;~1'.';;·.:

1111 '.,~~ u,\'.',~ J~:1:,:;:;~1;, ]1i':::•;~ ,::i:•a:1•~,~~\~u,!~~~-

\fl ' Za,: 1-:. , 01.1-:r.r 11 . 1, x 1•o z 1·ri 1

l\' S'J'lll 'CŢIF. , 1-:IH.c.qU:

¼ - :~ ;t~i§~!:Ei~P1'.~I;i;;::~~; •~urn of Hugino.,s.,

ll paa;iu,rna11 11 e Coe:i 11 ue11}'~ ,. MyJ1·e 11\l~ H II „ A ., lf liy:,a " H P ,1· r1111 o neA

1n lou (,111r.01n . ..;( 1· r-:.p1.- ol.- cuhmă la .\111 ,eul ,I,• l11rral.l111·.~ ,h11 1.,~, e ll <'a h -..1J TIO!ts c 11h11r..l l,,, au \lu!«~• ol,• h11hat11n· d e Ja"}' • Cu l1ur,11 · ),ln,•1<•11"•111, /li 1hr ,\ lu,,-,11111 „ t llw l1tcral1IJ<• ( J a"y) li co(,,.,. l< ,l'JH,T_l' f" ", '' . t••nrTAllfl \1 .n,· 11 .l ll WP"T,l' Jl" n,po;,:o ll t~ll

l ! )li1r1h.1 l~)]'(J\ lt ' I 7,k•lo• :\1 11,.•uhn hwr.1·

""" rom:\n.- • 1.,., I"'*'' dn Mn,1-,, ,t,- la l111hatu,-,. '"""~'""' • 1h.- dar ol 1h.­.\lus,,11m of l ht• Uo 111:l111an l,tt•rn1u,.-.le1rn .\l y.li·H p~ ... wu·1<0,1·0 : 111T•' J1aT~I"

~l ,\nghd P.\\ ' ld ., ,\dopl"IPil ,u1or Ua!alllf'U!<' corc•,pur1 , :.10.1re in ,,..oc.,, 111 ,.,,.,..,.,,:, ,u. n·,1aur,\r11 pi,,..,.10 1· ,h, , ~1tr1n1<rn n1 {'11 11111-:,. I

n,1\ •or~, 1 l"""""l~,r,• JM·rni:.11en1i a •r• .. c1al1su1t,1 • 1 ·a,1op11on , I(, irau.-no,, 11 1< a<1e.1 •~1t- ,la„s le prn('<""-'"I ,Lf' ' " COtlS(' f• ,auon· rf',1a1 1J a11nn d ••• l"«.-s dr patrl· mo1,.,, c11 h11rrl na11011al l'~"f"l''"" I"'"'"''"'"!" d,•,,pc,cc1ati,,, •• • n ,..a,1np· 11on of a,kqu:uc 1ru1 11 ll't11• 111 1h,· p•~-..•r· m10 11 · r.-•1o ra11011 proc,•.s r,1 111<' p1.-crs

of natural cultural 1~111,n'f>n) a p,,rma• n <' ut co11c~rn ul th,• •J~•u:tli-t, Ir j\UII/ITlll' f'OvTUf•Tll~' IVlllll X "l"' r"o" l< llfl i)IWCf'•• IH) tl!' (•p1111p,,11a 11 1111 , p r n :1 hl)f l l)IJI IIJW;l"<PTOII k.1'-'11,T,l' /ll!UnJ 11:.1u1r,ua,,1.1101'n

:;:,\'.',~,~•~~,;~ - t1 0t·1:um11u•· ;,.111mur rll•'·

~li - 1',,u.- COSTI Sb-.C I ', J' n~,,,, ... J JI.\DE SC l' l mag1r11 ,...,,1,.,. ,Im , i,t..,.ul (r,n>c,u • lmagM 1ul,l11p, dr l:i g,ornc ,k, Cmn r...­e t:npuhh~hr,\ ·'""l"ho!s fro m th~ " 'a~

o f Crim,•a !;,~~ ,:unii.: 11rnr, .. , ,,,..., 1111.,,, h:p1o1.~t·11 •

~îli JII I Ş I 1:0111 \11;.\ UJ

SJ - Aris11de ŞTEF,\:-lo~ I' , lcm il I . E~IA:,.'IJJ. Alexandru ARTIMO:-', Or:,,şul n,..,_t,e,al de •~~din\:O ş , ,ona Ja ln.co11 j11ri1011rc ln

SUMAR • CONTENTS • SOMMAIRE • CO/IEl',,I.A III IE

~lol,~o ,~ _ 1şi 1 • T~ra:a l{o111!11a•a,..-r," • .~, I~, ,; 'n~

) lolcfa "" t"l Ţara lfo,uf„wa-c:il • Thc ' " " deru1al1 o ron1lndthen<·1i:hl-.;urront,or,c 10 Mo ltlo·,a aud Ţara l{om:inea"<:ă J'o1,u:i-pea11;1e111u1u II c~ ull n1>p ee1 1tr>t111 H •~eo;i,a,•11,1101! ;mo:<c

I [ - $ 1111,i Z IJ E l<C'll'( , C~mr<"I•• ,k c:, d11, ~1„ 1,1 .,,a, i11 pnrnnl .J,,,.,.,. ,., S<•w l11lt1l a \ \'.'.\ -lr:t • L l" d·1~• rt n,1p ct· n1r,,,.,1,, c· r·11111<\1 " ' •le l<om11·111w (,,• 011rn ,., IMa l11 C, de ~lolda•11e) "" ,·o,1rs de )a pr<'llll~r<· ,h'ccuno<' ,lu XX-e ,ii-cit• • "lhe re,.:,,1erof1 hecna1"· c crnH.snf llnm·,111 ·, (c<,u1re, awl loca hll<'' of ,\lulda ,,;,) durrn~ tlw fir,1 decade of the -'-'·•IL ,e111urr f•e 11 e p1~·•..n r• " " ll"""''• 'f'l, II X ,,,,,.,, .. li• ! •_1· .\11./ !tllll : llc11 Tl' ll !1 .llen 11 ocT11 \l o;i;i,,,, ... 11

11 e 1,~1.1ii ;1e(HT l1.l t' TITII "" k,•1;a

'•7 - ~h" "" lll "~II !IJE ~ l ". :0,1!,ia l',\IJl "I( \ l(l ', f'rch rn111 arn la o lllt na,c "'""'" a'""· 1r<>gral1<•1 rnrnfor~!I • Prl'lou11na,n•, ,\ ""'" lu1„n• hos1rnrr clP la "' sfo~raph,,- ,.-.u111a,.,._. • J'r,•l„n,uarn•, .,fa futu11• 111 , ,.,,.. ni 1h,• l(nu ,:111i,,nl11stnry llp e:111111111 :q , 1111 t< f,., ;1,,111.-fi "'"'"I'" I·.,· ,11 .111r1iu li Jol)' ~t'u rpa ,j,uu (.\li"!

76 - Mari" l . \( "0 1! , A,pec !t· d111 acn m a tca """' U\\t,N.• ,!111 S. l ·.,\. • ,hpeCl> li<' l'ac11·,ut• de, <[uelq,,..,; rn1>,frs ,le• E rn1,-L·11,s • S nap,hotsof 1hcac11mrofsornc """'"""S lrom tll~ L·,,11~<1 S ta,~s 1111 ;1)~ 11 3 ,'\t'HT.--,.1L II 0C1· 11 11 €KQTh !1lH \I)' • :1t,eH t: . 111 .-\

\ ,,~ lwl l' .\\ "El., ~""!"'~'""'" <>r~,11,11 .11 d,• I ornplt•~11I .,.,.,,,al l lo1o~tu1, octo rnhtic 19.~,

,\7 - ,\lan" J( ;;\",\ 'f. C nloc n1'1 Slll t1 llflL ;,,,.,al al ,\l,,,,.ul,11 1u,l,·!e:"1 .\rgl"~ f',u- ş11

SS - ,1, . 11a na IXl l , ,\ 1(1: , prof . ,\dna n S.\l "OJ I;, S. u1,rn1U11t1I"~ ., l,1, ,r, " CHhm.~ ora­

lo;'. r, .. l'"mpu lH 11~ ~• " """'' ,:,jp "'~""] u t[t

,W - ,I r . ,\l.,, ,a l i()/ : \l(l", .. Ernhq,a ,,,,.,.,,,,,, !<Hll[trt~ " - • ••nll,t' ,I~ cotll11rncil n.11u11t1c~

9 1 - L1o.ha Hll .\:-.-11-.,\;\"l" , E~pol<\1., ,. lh,cu r~~ llul d!lu\ ol ~ "" :, ct„1cct " l."h" ll! LÎ.;\"( ' L .\;\" l ". Expo1t\1a . ,l'111t;1 tea, ,nn t111111tatca., 111am·u1:i 1~•pntuh, , ,.,.,., I

1,,~il1<•··:111ul '"' " "'""". 111 ,tu.: 11 •11~,.,e tn -

~l E1111I lo.•111 F)L\;\"l>J , .,.\l 11,c11I ,k ,storn•

91 t:,·~·~:~~.; 1\~\'.'i~~-rii ',;~~~1·. \l1 l,a1 SPls1·. .. ,\l, .,,,. .,,..,.u, , I" ,.,h11,,:111,r, ,1111 1,11m nl c,,,.,.,,.,··1:-.-,,nla,·l ' ir!:,nl

'l.'i , ;,.,,,~•· tn Sf<>I I ,\ , !'.m l l'I · f l(Fc,t • ·. \l.,1 1;i fllll :;,\,IJ1c/10,uu d,•1u/1lţ,1, ţ,u/,11dl(,O"'I• Ma s.<i ldr. ,\,,~da 0 1.,1111)