www.cartipdfgratuite.blogspot.roGabriel García Márquez

Un veac de singur tateă Premiul Nobel 1982

MUL I ANI Ţ DUPĂ ACEEA, ÎN FA A pŢ lutonului de execu ie, colonelul Aurelianoţ Buendía avea s - i aminteasc de dup -amiaza îndep rtat , când tat l s u l-a dus s facă ş ă ă ă ă ă ă ă ă cuno tin cu ghea a. Macondo era pe atunci un c tun cu vreo dou zeci de case din lut iş ţă ţ ă ă ş trestie, cl dite la marginea unui râu, ale c rui ape diafane alunecau prin albia cu pietreă ă lucioase, albe, enorme, ca ni te ou preistorice. Lumea era atât de recenş ă t , încât multeă lucruri nici nu aveau înc nume iar pentru a le deosebi trebuia s le ar i cu degetul.ă ă ăţ

În to i anii, în luna martie, o mic atr de igani zdren ro i î i întindeau cortul înţ ăş ă ţ ţă ş ş apropierea satului i în larma fluierelor i tamburinelor f cea cunoscute noile inven ii.ş ş ă ţ Începur prin a aduce magnetul. Un iă ţ gan voinic, cu barb stufoas i cu mâini de vr bioi,ă ăş ă care r spundea la numele Melchiade, f cuse în public o demonstra ie grandioas despreă ă ţ ă ceea ce numea a opta minune a în elep ilor alchimi ti din Macedonia. Treţ ţ ş cea din cas înă cas , tr gând dup sine doi drugi de metal i toat lumea fu cuprins de groaz v zând cumă ă ă ş ă ă ă ă c ld rile, sobele, cle tele i spirtierele c deau singure de pe locurile unde se aflau, cumă ă ş ş ă crap lemn riile din cauza cuielor i uruburilor care încercau cu disperare s se smulg dină ă ş ş ă ă ele, ba chiar obiectele pierdute de mult vreme ap reau acolo unde fuseser c utate maiă ă ă ă mult i se târau într-o debandad turbulent dup druş ă ă ă gii de fier magici ai lui Melchiade. "Lucrurile au i ele via , proclama iganul cu un accent gutural;ş ţă ţ totul este s le treze tiă ş sufletul". José Arcadio Buendía, a c rui imagina ie îndr znea întrecea întotdeauna înă ţ ă ţă su iş geniul Naturii, ba chiar i miracolele i magia, socotise c s-ar putea servi de aceastş ş ă ă inven ie gratuit pentru extrageţ ă rea aurului din m runtaiele p mântului. Melchiade, care eraă ă un om onest, îl prevenise: "Nu-i bun pentru a a ceva!ş " Îns ă José Arcadio Buendía nu credea, în vremea aceea, în onestitatea iganilor i- i d du catârul i o turm de capre înţ ş ş ă ş ă schimbul celor doi drugi magnetici. Ursula Iguarán, femeia sa, care conta pe aceste animale pentru a- i spori avutul în declin, nu izbuti s -l abat de la gândul s u. "Foarte curând vomş ă ă ă avea atâta aur încât s pardosim cu el toat casa", îi r spunse b rbatul. Timp de câteva luniă ă ă ă se înc p ân s dovedeasc temeinicia previziunilor sale. Scormoni inutul pas cu pas, f ră ăţ ă ă ă ţ ă ă s uite nici de fundul râului, târând cei doi drugi de fier i rostind cu voce tare foră ş mulele folosite de Melchiade. Singurul obiect pe care reu i s -l dezgroape fu o armur din secolulş ă ă al XV-lea, ale c rei p r i erau sudate toate într-o carapace rugiă ă ţ nit i care suna ca o enormăş ă tigv spart , plin cu pietricele. Atunci când ă ă ă José Arcadio Buendía i cei paş tru oameni din expedi ia sa izbutir s deschege arţ ă ă mura, descoperir în interiorul ei un schelet calcifiată care purta la gât un medalion de aram , cu o uvi din p rul unei femei.ă ş ţă ă

În martie revenir iganii. De data aceasta aduceau o lunet pentru apropiat i o lupăţ ă ş ă de m rimea unei tobe, pe care le prezentar drept ultima descoperire a evreilor dină ă Amsterdam. Trimiser o iganc în capul satului i instalar ocheanul în gura cortului loră ţ ă ş ă din cel lalt cap t. În schimbul unei sume de cinci reali, oamenii se postau în fa a lunetei iă ă ţ ş puteau vedea iţ ganca la un pas de ei. " tiin a a desfiin at dep rt rile, proclama Melchiade.Ş ţ ţ ă ă Peste pu in vreme, omul va puţ ă tea vedea ceea ce se petrece în orice loc de pe p mânt, f ră ă ă s ias m car din cas ". La amiaz , pe o vreme torid , f cur o demonstra ie uluitoare cuă ă ă ă ă ă ă ă ţ lupa lor enorm ;ă adunar o gr mad de buruieni uscate în mijă ă ă locul drumului i le aprinseş ră prin concentrarea razelor solare. José Arcadio Buendía, care înc nu reu ise s se consolezeă ş ă de pe urma dezam girii sale cu magneă ii, concepu ideea de a folosi aceast inven ie ca armţ ă ţ ă de r zboi. Melchiade încerc din nou s -i schimbe hot rârea. Totu i, sfâr i prin a se învoiă ă ă ă ş ş s -i dea lupa în schimbul celor doi drugi magnetici i a trei ă ş dubloni de aur. Ursula plânse de durere. Ace ti bani proveneau dintr-un sipet cu monede de aur pe care tat l ei le adunaseş ă de-a lungul unei vie i pline de priva iuni i pe care ea le îngropase sub pat în a teptarea unuiţ ţ ş ş

prilej potrivit pentru a le investi. José Arcadio Buendía nici nu încerc m car s o mângâie,ă ă ă fiind cu totul absorbit de experien ele sale tactice pline de abnega ia unui cercet tor, duseţ ţ ă pân la primejduirea propriei sale vie i. Voind s demonstreze efectele lupei asupra truă ţ ă pelor inamice, se expuse el însu i concentr rii razelor solare i fu atins de arsuri transformateş ă ş apoi în ulcer ri care luar mult vreme pân s se vindece. Cu toate protestele so iei sale,ă ă ă ă ă ţ alarmat de o inven ie atât de periculoas , era gata s dea foc casei. Î i petrecea ceasuriă ţ ă ă ş îndelungate în odaia sa pentru a face calcule asupra posibilit ilor strategice ale acesteiăţ arme revolu ionare, pân când ajunse s alc tuiasc un tratat de o claritate didacticţ ă ă ă ă ă uimitoare i de o putere de conş vingere irezistibil . Îl trimise autorit ilor, înso it deă ăţ ţ numeroase d ri de seam asupra experien elor sale, i de mai multe plan e cu schi eă ă ţ ş ş ţ explicative, prin intermediul unui mesager care trecu mun ii, se r t ci prin mla tinileţ ă ă ş întinse, urc în susul apelor tumultoase i era s piar în ghearele fiarelor s lbatice, să ş ă ă ă ă sfâr easc în dezn dejde, s moar de cium . Înainte de a putea ajunge la o cale de leg turş ă ă ă ă ă ă ă cu catârii po te! Cu toate c pe vremea aceea c l toria pân în capital era aş ă ăă ă ă proape imposibil , ă José Arcadio Buendía f g duia s o întreprind de îndat ce guvernul îi va fi dată ă ă ă ă un semn, pentru a începe demonstra iile practice ale inven iei sale în fa a împuternici ilorţ ţ ţ ţ militari i pentru a-i iniş ia personal în metodele complexe ale r zboiului solar. A tept timpţ ă ş ă de mai mul i ani r spunsul. Pân la urm , s tul de a teptare, se plânse lui Melchiade deţ ă ă ă ă ş insuccesul întreprinderii sale, i iganul îi f cu atunci dovada conving toarei sale onestit i:ş ţ ă ă ăţ îi restitui dublonii în schimbul lupei i-i mai l s pe deasupra câteva h r i portugheze i maiş ă ă ă ţ ş multe instrumente de naviga ie. Scrise chiar cu mâna sa un rezumat foarte succint alţ studiilor c lug rului Hermann, pe care i-l l s pentru a se putea servi de astrolab, de busolă ă ă ă ă i de sextant. ş José Arcadio Buendía î i petrecu lunile lungi ale anoş timpului ploios închis

într-o înc pere pe care i-o amenajase la cap tul din fund al casei, pentru ca nimeni s nuă ş ă ă vin s -l deranjeze de la experien ele sale. Neă ă ţ glijându- i cu des vâr ire obliga iile casnice,ş ă ş ţ petrecea nop i întregi în curte urmţ ărind cursul a trilor i era s capete o insola ie în timp ceş ş ă ţ încercau s stabiă leasc o metod infailibil pentru a repera amiaza. Când aă ă ă junse să st pâneasc uzul instrumentelor sale, dobândi o cunoa tere a spa iului care-i îng duia să ă ş ţ ă ă navigheze pe m ri necunoscute, s exploreze inuturi virgine, s întâlneasc f pturiă ă ţ ă ă ă extraordinare, f r a fi m car silit s - i p r seasc odaia de lucru. Cam în aceast epocă ă ă ă ş ă ă ă ă ă deprinse obiceiul s vorbeasc de unul singur, umblând de colo pân colo prin cas , f r să ă ă ă ă ă ă ia seama la nimeni, în timp ce Ursula i copiii se speteau în gr din rie penş ă ă tru a cultiva bananele i ş malanga, maniocul i ş ignama, bostanii i p tl geş ă ă lele vinete. Dintr-o dat , f ră ă ă ca nimic s-o fi prevestit, activitatea sa febril se opri brusc i f cu loc unui fel de fascina ie.ă ş ă ţ Timp de câteva zile p ru ca demonizat, repetând pentru sine, cu voce scă ăzut , un ir deă ş presupuneri însp imânt toare, împotriva eviden ei celor ce-i dicta ra iunea. În sfâr it, într-oă ă ţ ţ ş mar i din decembrie, la ora prânzului, se u ur dintr-o dat de toate poverile zbucium rileţ ş ă ă ă sale. Copiii aveau s - i aminteasc toat via a cu cât solemnitate august lu loc în capulă ş ă ă ţ ă ă ă mesei, tremurând de febr , r v it de veghile-i prelungite i de imagina ia sa exacerbat iă ă ăş ş ţ ăş le dezv lui descopă erirea lui:

— P mântul este rotund ca o portocal .ă ăUrsula î i pierdu r bdareaş ă :— Dac ai chef s înnebune ti, înnebune te singur, strig ea. Nu încerca îns s bagiă ă ş ş ă ă ă

în capul copiilor ideile tale ig ne ti!ţ ă şJosé Arcadio Buendía, nep s tor, nu se l s intimiă ă ă ă dat de mânia so iei sale care, într-ţ

un acces de furie, îi zdrobi de p mânt astrolabul. El î i construi altul, conă ş voc în odaia sa peă b rba ii din sat i le demonstr , cu teorii din care nimeni nu în elegea nimic, cum se poateă ţ ş ă ţ reveni la punctul de plecare navigând mereu în direc ia r s ritului. Satul întreg era convinsţ ă ă c ă José Arcadio Buendía î i pierduse min ile, când sosi Melchiade care puse lucrurile laş ţ punct. El l ud în public inteă ă ligen a acestui om care, printr-o specula ie astronomic purţ ţ ă ă f urise o teorie verificat deja în practic , chiar dac nu era cunoscut înc în Macondo, iă ă ă ă ă ă ş în semn de admira ie îi f cu un cadou care avea s aib repercuţ ă ă ă siuni decisive asupra viitorului satului: un laborator de alchimie.

Între timp, Melchiade îmb trânise cu o repeziciune surprinz toare. Pe vremeaă ă

primelor sale vizite i-ai fi dat aceea i vârst ca lui ş ă José Arcadio Buendía. Dar în timp ce acesta î i p stra energia pu in obi nuit care-i îng duia s r stoarne un cal numaiş ă ţ ş ă ă ă ă prinzându-l de urechi, iganul p rea ros de o boal tenace. Erau de fapt urm rile bolilorţ ă ă ă stranii i multiple contractate în cursul nenum ratelor sale înconjururi ale p mântului. Dupş ă ă ă cum îi povesti el însu i lui ş José Arcadio Buendía în timp ce-i ajuta s - i instalezeă ş laboratorul, moartea îl urm rea pretutindeni dându-i mereu târcoale, f r a se hot rî totu iă ă ă ă ş s - i înfig ghearele în el. Sc pase din toate catastrofele i flagelurile pe care le înduraseă ş ă ă ş omenirea. Supravie uise pelagrei în Persia, scorbutului în arhipelagul Sundei, leprei înţ Alexandria, boalei beriberi în Japonia, ciumei bubonice în Madagascar, cutremurului de p mânt ă din Sicilia i naufragierii unui furnicar de oameni în strâmtoarea Magellan. Aceastş ă fiin miţă raculoas , care sus inea c de ine cheile lui Nostradaă ţ ă ţ mus, era un personaj lugubru, înv luit în triste e, cu o privire de asiatic care p rea s cunoasc fa a ascuns a oric ruiă ţ ă ă ă ţ ă ă lucru. Purta o p l rie neagr i mare care sem na cu aripile întinse ale unui corb, i o jiletcă ă ăş ă ş ă de catifea patinat toat de cenu iul verzui al veacurilor. Dar în ciuda tiin ei saleă ă ş ş ţ nem surate i a misterului care îl înconjura, suporta povara condi iei umane i p mânte ti,ă ş ţ ş ă ş care-l f cea s se împiedice în problemele mă ă ărunte ale vie ii cotidiene. Se plânţ gea de infirmit ile b trâne ii, suferea din pricina celor mai mici neajunăţ ă ţ suri materiale, i încetaseş de mult s mai râd , scorbuă ă tul smulgându-i to i din ii. ţ ţ José Arcadio Buendía avu certitudinea c ziua în care, la ceasul sufocant al amieă zii, Melchiade îi dest inui acesteă secrete, avea s mară cheze începutul unei prietenii foarte strânse. Istorisirile sale fantastice îi atraser admira ia copiilor. Aureliano, care pe vremea aceea nu avea mai mult de cinci ani,ă ţ avea s p streze toat via a imaginea lui din acea dup -amiaz , când cu spatele întors spreă ă ă ţ ă ă oglindirea metalic a ferestrei, le revelase, cu vocea lui profund de org , c ile c treă ă ă ă ă inuturile cele mai întunecoase ale imagina iei, în timp ce de pe tâmple îi picura, din priţ ţ cina

c ldurii, stropi de gr sime topit . ă ă ă José Arcadio, fratele s u mai mare, avea s transmit aceaă ă ă viziune minunat , ca o amintire ereditar , tuturor ură ă ma ilor s i. ş ă Ursula, dimpotriv , a r masă ă cu o amintire foarte urât despre acea vizit , c ci a p truns în odaie tocmai în clipa când,ă ă ă ă din neaten ie, Melchiade sp rsese un flaţ ă con cu biclorur de mercur:ă

— Miasmele diavolului, zise ea.— Nicidecum, o corect Melchiade. S-a dovedit c diavolul are proă ă priet i sulfurice,ăţ

pe când asta ce vezi nu-i decât un pic de sublimat.Pe acela i ton profesional, se lans într-o expunere savant a for elor diabolice aleş ă ă ţ

chinovarului, îns Ursula nu-l lu în seam i-i duse pe copii s se roage. Acel mirosă ă ăş ă în ep tor avea s -i r mân mereu în meţ ă ă ă ă morie, nedesp r it de amintirea lui Melchiade.ă ţ

Laboratorul embrionar cuprindea - în afar de o mare mul ime de recipien i, pâlnii,ă ţ ţ retorte, filtre i streş cur toare ă - un atanor destul de rudimentar, o eprubet de cristal cu gâtă lung strâmt, în chip de ou filozofic, i un distilator fabricat chiar de c tre igani, dupş ă ţ ă descrierile moderne ale alambicului cu trei ramuri al Mariei evreica. Pe lâng toate astea,ă Melchiade îi mai l s ni te e antioane din cele apte metale corespunză ă ş ş ş ătoare celor apteş planete, formulele lui Moise i Zosiş ma pentru înmul irea aurului i o serie de însemn ri iţ ş ă ş schi e privind propriet ile ţ ăţ Marelui Maestru, care permiteau celui care va ti s leş ă interpreteze s se lanseze în fabricarea pietrei filozofale. Sedus de simplitatea foră mulelor pentru înmul irea aurului, ţ José Arcadio Buendía îi f cu curte Ursulei timp de câtevaă s pt mâni pentru ca s -l lase s -i dezgroape monedele coloniale i s le înmul easc deă ă ă ă ş ă ţ ă atâtea ori de câte ori se putea diviza mercurul. Ca întotdeauna, Ursula ced în fa aă ţ înc p ân rii neclintite a b rbatului ei. ă ăţ ă ă José Arcadio Buendía arunc atunci treizeci deă dubloni într-o c ldare i-i toă ş pi la un loc cu pilitur de cupru, de orpiment, de sulf i deă ş plumb. Puse totul s clocoteasc la foc încins înă ă tr-o c ldare plin cu ulei de ricin , pân ceă ă ă ă ob inu un sirop gros cu miros pestiţ len ial, care te f cea s te gânde ti mai degrab laţ ă ă ş ă caramelul vulgar decât la aurul magnific. În urma distil rilor disperate i pân la urmă ş ă ă dezastruoase, topit la un loc cu cele apte metale plaă ş netare, prelucrat cu mercurul ermetică i cu vitriol de Cipru i coapt din nou în untur de porc în lips de ulei de hrean pre ioasaş ş ă ă ă ţ

mo tenire a Ursulei fu redus la câteva r m i e carbonizate, care nu se puteau dezş ă ă ăşţ lipi de pe fundul c ld rii.ă ă

Când s-au întors iganii, ţ Ursula a â ase împotriva lor tot satul. Toţ ţ tu i, curiozitatea aş fost mai puternic decât teama. i de data aceasta iganii trecur prin sat f când un vacarmă Ş ţ ă ă asurzitor din tot felul de instrumente muzicale, în timp ce crainicul public anun a prezentaţ -rea celei mai formidabile descoperiri a oamenilor din Nazianz. Astfel c toat lumea seă ă îndrept c tre cort i în schimbul unui b nu putu s -l vad pe Melchiade cu totul întinerit,ă ă ş ă ţ ă ă înzdr venit, f r nici un rid, înzesă ă ă trat cu o dantur cu totul nou , str lucitoare. Acei care- iă ă ă ş aminteau de gingiile sale roase de scorbut, de obrajii fle c i i, de buzele ve tejite, seş ă ţ ş cutremurar în fa a acestor dovezi evidente despre puterile supranaturale ale iganului. Buiă ţ ţ -măceala f cu loc panicii atunci când Melă chiade î i scoase din ii, intac i i bine înfip i înş ţ ţ ş ţ gingiile sale, apoi îi ar t publicului ăă - timp de o clipit în care redeveni omul decrepit dină anii trecu i ţ - pentru a i-i pune din nou la loc i pentru a surâde, cu siguş ş ran a deplin aţ ă tinere ii sale reg site. ţ ă José Arcadio Buendía însu i socoti c tiin a lui Melchiade întrecuseş ăş ţ de data aceasta limitele extreme a ceea ce era îng duit, totu i se sim i cuă ş ţ prins de un entuziasm salutar atunci când iganul de îndat ce r m seseţ ă ă ă r singuri, îi explică ă mecanismul danturii sale false. Acest lucru i se p ru atât de simplu i de miraculos, încâtă ş chiar de a doua zi se dezinteres complet de cercet rile alchimistice. Trecu printr-o nouă ă ă criz de depriă mare, î i pierdu pofta de mâncareş i- i petrecea zilele foindu-se de colo coloş ş prin cas . "Se petrec în lume lucruri extraordinare, îi spunea Ursulei. Nu mai departe decâtă dincolo de râu se găsesc tot felul de aparate magice, în timp ce noi continu m s tr im caă ă ă m garii." Acei care-l cuno teau din zilele când se întemeiase Macondo erau mira i deă ş ţ schimbarea petrecut în el sub influen a lui Melchiade.ă ţ

La început, José Arcadio Buendía era un fel de patriarh tân r care d dea îndrum riă ă ă pentru sem n turi, sfaturi pentru cre terea copiilor i animalelor, i coă ă ş ş ş labora cu to i pân iţ ăş la muncile manuale, pentru bunul mers al comunit ii. Deoarece casa lui era înc dinăţ ă primele zile cea mai frumoas din sat, s-au cl dit i ceă ă ş lelalte dup asem narea ei. Aceastaă ă avea o sal comun , spa ioas i bine luminat , o sufragerie cu flori în cuă ă ţ ăş ă lori vii, două camere, o curte cu un castan uria , o grş ădin bine cultivat i un ocol în care tr iau pa nică ăş ă ş caprele la un loc cu porcii i g inile. Singurele animale interzise, nu numai în casa aceasta,ş ă ci în satul întreg, erau coco ii de lupt .ş ă

În domeniul ei, Ursula f cea treab bun ca i soă ă ă ş ul ei într-al s u. Activ , meticuloas ,ţ ă ă ă foarte serioas , aceast femeie cu nervii tari, pe care nimeni n-a puă ă tut-o auzi vreodată fredonând o melodie, p rea pretuă tindeni prezent , din zorii zilei pân la ceasurile târzii dină ă noapte, înso it mereu de fo netul molcom al fusteţ ă ş lor garnisite cu volane. Mul umit ei,ţ ă pardoseala de p mânt b t torit, zidurile din tin uscat , pe care nu leă ăă ă ă tencuiser cu var,ă mobilele rustice, pe care le f cuser ei înă ă i i, r mâneau mereu curate, iar l zile vechi în careş ş ă ă se p strau albiturile r spândeau un miros pl cut de buă ă ă suioc.

Nicicând n-ai fi g sit în sat un om mai întreprinză ător decât José Arcadio Buendía; el rânduise a ezarea caselor în a a fel încât de la oricare dintre ele se putea ajunge la râu i seş ş ş putea face aprovizionarea cu ap , f r ca nimeni s depun eforturi mai multe decâtă ă ă ă ă vecinul, i tot el trasase uli ele cu atâta grij i bun sim , încât nici o cas s nu primeascş ţ ăş ţ ă ă ă mai mult soare decât celelalte, în ceasurile de c ldur mare. În câ iva ani, Macondo deveniă ă ţ satul cel mai bine gospod rit, cel mai harnic dintre toate satele cunoscute pân atunci de ceiă ă trei sute de locuitori ai s i. Era într-adev r un sat fericit:ă ă nimeni nu avea peste treizeci de ani, nimeni nu murise înc . ă

Chiar din epoca a ez rii ş ă sale, José Arcadio Buendía construise curse i cu ti i înş ş ş scurt vreme umplu cu ă turpiales, canari, pi igoi alba tri i m r cinari cu gât ro u nu numaiţ ş ş ă ă ş casa lui, ci toate casele din sat. Concertul atâtor p s ri diferite deveni a a de asurzitor încâtă ă ş Ursula î i astup urechile cu cear de albine pentru a nu- i pierde sim ul realit ii. Cândş ă ă ş ţ ăţ tribul lui Melchiade veni pentru prima oar la Macondo ca s vând boaă ă ă be de cle tarş împotriva migrenei, toat lumea se mir c a g sit drumul spre satul acesta pierdut înă ă ă ă letargia mla tinii, îns iganii m rturisiser c se orientaser dup cântecul p s rilor.ş ăţ ă ă ă ă ă ă ă

Acest frumos spirit de ini iativ disp ru în scurt vreme, spulberat de febraţ ă ă ă magnetelor, a calculelor astronomice, a visurilor de str mutare i a dorin ei arzână ş ţ de de a cunoa te minunile lumii. Din întreprinz tor i curş ă ş ă el cum era mai înainte, ţ José Arcadio

Buendía lu în curând înf i aă ăţş rea unui vagabond, neglijent în modul de a se îmbr ca, cu oă barb zbârlit pe care ă ă Ursula abia izbutea s i-o taie din când în când cu un cu it de bucă ţ ă-t rie. Se g sir chiar unii care s -l considere vică ă ă ă tima nenorocit a unei vr ji ciudate.ă ă

Cu toate acestea, chiar i acei care erau cei mai conş vin i de nebunia lui î i l sarş ş ă ă lucrul i familia pentru a-l urma atunci când, aruncându- i pe um r uneltele de pionier, ceruş ş ă tuturor s -i dea o mân de ajutor pentru a deschide un drum care s pun Macondo înă ă ă ă leg tur cu marile inven ii.ă ă ţ

José Arcadio Buendía nu cuno tea deloc geografia regiunii. El tia c spre r s rit seş ş ă ă ă întindea un lan de mun i deţ ţ netrecut i, de cealalt parte a acestor mun i, vechea cetateş ă ţ Riohacha unde, într-o epoc îndep rtat ă ă ă - dup cum îi povestise primul Aureliano ă Buendía. str mo ul s u ă ş ă - sir Francis Drake se amuza vânând cu lovituri de tun caimanii, pe care apoi îi peticea i-i împ ia pentru a-i aduce reginei ş ă Isabela. În tinere e,ţ el i oameş nii s i, înso i iă ţ ţ de femei, copii i dobitoace, cu tot felul de unelte i efecte, trecur mun ii în c utarea uneiş ş ă ţ ă ie iri la mare, îns , dup dou zeci de luni, renunş ă ă ă ar la întreprinderea lor i întemeiar satulţ ă ş ă Macondo, pentru a nu mai face cale întoars . ă Aşa c drumul aă cesta nu-l interesa, deoarece nu putea decât s -l reă aduc pe urmele trecutului. Spre miaz zi se întindea o zon deă ă ă smârcuri acoperite cu un strat de vegeta ie deas , apoi universul vast al mla tinilor imenseţ ă ş care, dup spusele iganilor, nu cuno tea margini. Mla tinile vaste se prelună ţ ş ş geau spre apus printr-o întindere de ape f r orizont, în care tr iau cetacee cu piele fraged , cu cap iă ă ă ă ş trunchi de femeie, care-i r t ceau pe navigatori prin seduc ia nefast a mamelelor lorăă ţ ă enorme. iganii r t ciser timp de ase luni pe aceast întindere de ape, înainte de a fi atinsŢ ăă ă ş ă limba de p mânt solid pe unde treceau catârii po tei. Dac se inea seama ă ş ă ţ de calculele lui José Arcadio Buendía, singura posibilitate de contact cu civiliza ia era calea c treţ ă miaz noapte. Astă fel c îi echip cu unelte pentru defri are i cu arme de vân toare peă ă ş ş ă aceia i oameni care-l înso iser în vreş ţ ă mea când întemeiase Macondo; î i îndes în rani inş ă ţă -strumentele de naviga ie i h r ile, i porni în aceast aventur nebuneasc .ţ ş ă ţ ş ă ă ă

În primele zile nu întâlnir nici o piedic serioas . Merser de-a lungul maluluiă ă ă ă pietros al râului, pentru a coborî pân la locul unde, cu ani înainte descoperiă ser armuraă ost easc , i de acolo se afundar în păş ă ş ă ădure pe un drum cu portocali s lbatici. La sfâr itulă ş primei s pt mâni uciser i jupuir un cerb, îns se mulă ă ăş ă ă umir s m nânce numai jum tateţ ă ă ă ă din el iar restul îl s rar pentru zilele urm toare. Aceast precau ie le permise s amâneă ă ă ă ţ ă timpul când trebuiau s m nânce din nou papagali, a c ror carne albastr avea un gust aspruă ă ă ă de mosc. Apoi, timp de peste zece zile, nu mai v zur soarele. Solul devenea moale iă ă ş umed, asemenea unui strat de cenu vulcanic , iar vegeta ia î i înmul ea capşă ă ţ ş ţ canele, ciripitul p s rilor i zarva maimu elor r suă ă ş ţ ă nau tot mai îndep rtate i lumea deveneaă ş nesfâr it de trist . Oamenii expedi iei se sim eau cople i i de amintiri, care p reau i maiş ă ţ ţ ş ţ ă ş vechi în acest paradis umed i tş ăcut, de dinaintea p catului str mo esc, unde cizmele seă ă ş înfundau în smârcuri de p cur fumegând i în care se n pusteau cu lovituri de satireă ă ăş ă asupra crinilor sângerii i salamandrelor aurii. Timp de o s pt mân , aproape f r sş ă ă ă ă ă ă schimbe o vorb între ei, înaintar ca ni te somă ă ş nambuli într-o lume dezolant , abiaă luminat de slaă bele reverbera ii ale insectelor fosforescente, i cu pl mânii ap sa i de unţ ş ă ă ţ miros în bu itor de sânge. Nu se mai puteau întoarce, deoarece drumul pe care-l deschiă ş -seser se închidea îndat în urma lor, înecat de o veă ă geta ie proasp t pe care o vedeauţ ă ă aproape â nind sub privirile lor. "Nu face nimic, zicea ţ ş José Arcadio Buendía. Esen ialulţ este s nu ne pierdem niciodat sim ul orient rii". Bizuindu-se întotdeauna pe busol ,ă ă ţ ă ă continu s - i c l uzeasc oamenii în direc ia nordului invizibil, pân când reu ir s iasă ă ş ă ă ă ţ ă ş ă ă ă din acest inut fermecat. Era o noapte întunecoas , f r stele, dar tenebrele erau impregnateţ ă ă ă de un aer curat, proasp t. Istovi i de druă ţ mul lung, î i întinser hamacurile i ş ă ş dormiră du iş pentru prima oar dup dou s pt mâni. Când se de tepă ă ă ă ă ş tar , cu soarele sus, r maseră ă ă stupefia i, fascina i. În fa a lor, în peisajul frumos al ferigilor i palmierilor, albit de pulbereţ ţ ţ ş în lumina t cut a dimine ii, ap ru un enorm galion spaniol. Acesta era u or înclinat spreă ă ţ ă ş tribord i de pe catargul intact atârnau r m i ele miş ă ăşţ zere ale pânzelor, între odgoane înflorite cu orhidee. Botul navei, acoperit cu o carapace uniform ăde remore fosilizate i deş un mu chi fin, era adânc înfipt în solul stâncos. Totul p rea înscris într-un cerc izolat deş ă

restul lumii, un spa iu alc tuit din însingurare i uiţ ă ş tare, ferit de prefacerile datorate vremii iş ocolit de lumea paserilor. În interiorul navei, pe care membrii expedi iei îl explorar cuţ ă înfrigurare st pânit , nu exista altceva decât un tufi des de flori.ă ă ş

Descoperirea galionului, semn c marea era pe aproaă pe, frânse avântul lui José Arcadio Buendía. Considera ca o fars a destinului s u capricios faptul de a fi c uă ă ă tat marea f r s o fi descoperit vreodat , cu pre ul neă ă ă ă ţ num ratelor sacrificii i greut i, i de a fiă ş ăţ ş descoperit-o acum f r s o caute, de-a curmezi ul drumului s u, ca pe un obstacol deă ă ă ş ă netrecut. Mul i ani dup aceea, coloţ ă nelul Aureliano Buendía travers la rândul s u regiuă ă -nea, când aceasta era str b tut deja de o curs po tal regulat , i nu mai g si nici o urm aă ă ă ă ş ă ă ş ă ă vasului, decât scheletul carbonizat în mijlocul unui câmp de maci. Convins acum c această ă poveste nu fusese produsul imagina iei tat lui s u, se întreb cum de a putut s pţ ă ă ă ă ătrundă galionul atât de departe în inima uscatului. Aceast chestiune nu-l preocup de loc ă ă pe José Arcadio Buendía atunci când d du de mare, la cap tul altor patru zile deă ă mers, cam la doisprezece kilometri dep rtare de galion. Vis rile sale se risipir la vederea acestei m ri deă ă ă ă culoare cenu ie, înspumat i murdar , care nu merita riscurile i sacrificiile impuse deş ăş ă ş aventura sa.

— La naiba! blestem el. Macondo este înconjurat de ape din toate p r ile!ă ă ţMult vreme predomin ideea c Macondo era a eă ă ă ş zat pe o peninsul , dup harta cuă ă

totul arbitrar pe care o desenase ă José Arcadio Buendía la reîntoarcerea din expedi ia sa.ţ Trase cu furie liniile acesteia, exagerând cu rea credin dificult ile comunica iilor, ca penţă ăţ ţ -tru a se pedepsi pe sine însu i c a ales cu o lips total de noim a ezarea satului.ş ă ă ă ă ş "Niciodat nu ne vom putea duce nic ieri, se tângui Ursulei. Suntem sorti i s puă ă ţ ă trezim de vii aici, f r s primim vreo binefacere a tiă ă ă ş in ei." Aceast convingere, rumegat timp deţ ă ă luni întregi în cabinetul care-i servea de laborator, îl determin s conceap planul de aă ă ă str muta Macondo într-un loc mai potrivit. De data aceasta, îns , ă ă Ursula îi dep i gândurileăş febrile. Implacabil , i pe ascuns în munca ei de furnic , a â toate femeile din sată ş ă ţ ţă împotriva b rbaă ilor lor care începuser deja s preg teasc str muţ ă ă ă ă ă tarea. José Arcadio Buendía n-a tiut niciodat exact nici în care moment, nici în virtutea c ror for e poş ă ă ţ trivnice, planurile sale au fost încurcate într-o z p ceaă ă l de pretexte gre ite, de contratimpi i deă ş ş subterfugii, pân ce devenir pur i simplu o himer . ă ă ş ă Ursula îl observa cu o solicitudine inocent i ajunse chiar s simt fa de el un pic de mil , în diminea a când îl g si în caăş ă ă ţă ă ţ ă -binetul din fund pe cale s - i reia visurile de str muă ş ă tare, punând în l zile respectiveă obiectele care alc tuiau laboratorul. Îl l s s termine. Îl l s s încuie l zile i s - i scrieă ă ă ă ă ă ă ă ş ă ş ini ialele pe ele cu o pensul groas , muţ ă ă iat în cerneal , f r s -i fac nici un repro , tiindă ă ă ă ă ă ş ş îns c el nu ignora faptul (ea îl auzise când îl pomenea în monologurile sale cu voceă ă sc zut ) c oamenii din sat nu-l vor înso i în nici un caz în întreprinderea sa. Abia cândă ă ă ţ începu s demonteze u a de la cabinetul s u, Ursula risc s -l întrebe pentru ce o face, i elă ş ă ă ă ş îi r spunse cu o am r ciune care nu era pref cut :ă ă ă ă ă

— De vreme ce nimeni nu vrea s plece, vom meră ge numai noi singuri.Ursula nu se tulbur nici ea.ă— Nu plec m, zise ea. Vom r mâne aici, deoarece aici am avut un copil.ă ă— N-am avut îns nici un mort, îi întoarse el voră ba. Nu e ti din nici un loc atâtaş

vreme cât nu ai nici un mort îngropat în p mânt.ăUrsula îi r spunse cu fermitate st pânit :ă ă ă— Dac va trebui s mor ca tu s r mâi aici, voi muri.ă ă ă ăJosé Arcadio Buendía nu credea c voin a femeii sale este atât de neclintit . Încercă ţ ă ă

s o am geasc deschizându-i tot tezaurul imagina iei lui, f g duindu-i o lumeă ă ă ţ ă ă extraordinar în care era de ajuns s torni pe p mânt lichidele magice pentru ca plantele s -ă ă ă ăi dea roadele dup voie, i unde se vindeau la pre uri ieftiş ă ş ţ ne tot felul de aparate pentru

alinarea durerilor. Ursula r mase insensibil în fa a agerimii viziunilor sale.ă ă ţ— În loc s te gânde ti la toate pove tile astea, ai face mai bine s te ocupi de copiiiă ş ş ă

t i, îi r spunse. Uiă ă t -te la ei, p r si i, l sa i în plata Domnului, adev ra ii m gari.ă ă ă ţ ă ţ ă ţ ăJosé Arcadio Buendía lu cuvintele so iei sale în sensul lor literal. Privi pe fereastră ţ ă

i-i v zu pe cei doi b ie i, descul i, în gr dina însorit , i avu impresia c abia în clipa aceeaş ă ă ţ ţ ă ă ş ă

ei începeau s existe cu adev rat, ca i cum s-ar fi n scut în urma rug min ilor Ursulei. Seă ă ş ă ă ţ produse atunci ceva în el; ceva misterios i defiş nitiv care-l smulse din existen a sa prezentţ ă i-lş f cu s se îndep rteze spre un inut neexplorat al memoă ă ă ţ riei. În timp ce Ursula se apucă

s m ture casa, pe care acum era sigur c nu o va mai p r si în tot restul vie ii, el continuă ă ă ă ă ă ţ ă s fie absorbit de contemplarea copiă ilor s i, cu privirea fix , pân ce ochii ă ă ă i se umezir încâtă trebuia s i-i zvânte cu dosul palmei, înainte de a scoate un suspin adânc de resemnare.ăş

— Bine, zise el. Spune-le s vin s -mi ajute la desă ă ă pachetarea l zilor.ăJosé Arcadio, copilul cel mai mare, avea patrusprezece ani trecu i. Avea un capţ

p trat, p rul zburlit i caracterul înc p înat al tat lui s u. De i se dezvoltase la fel deă ă ş ă ăţ ă ă ş repede i dobândise o for fizic asem n toare cu a lui, se putea ti înc de pe atunci c eraş ţă ă ă ă ş ă ă lipsit de imagina ie. Fusese z mislit i n scut în cursul acelei treceri penibile peste mun i,ţ ă ş ă ţ înainte de a se fi întemeiat Macondo, iar p rin ii s i mul umir cerului constatând, laă ţ ă ţ ă na tere, c trupul lui nu avea nici o parte aniş ă malic .ă

Aureliano, prima fiin omeneasc n scut la Maconţă ă ă ă do, mergea pe ase ani. Era t cutş ă i timid. Plânsese în pântecele maicii sale i se n scuse cu ochii deschi i. În timp ş ş ă ş ce i se t iaă

cordonul ombilical, î i întorcea capul în dreapta i în stânga, reperând toate obiectele careş ş se aflau în odaie i privindu-i fix pe oamenii de fa , cu o curiozitate lipsit de mirare.ş ţă ă Deodat , nep s tor fa de cei ce se apropiau pentru a-l examina, î i concentr întreagaă ă ă ţă ş ă aten ie asupra acoperi ului din frunz de palţ ş ă mier, care p rea c e gata s se pr bu easc subă ă ă ă ş ă violen a teribil a ploii. ţ ă Ursula nu mai avu ocazia s - i aminteasc de intensitatea aceleiă ş ă priviri pân în zori, când micul Aureliano, pe atunci de trei ani, î i f cu ină ş ă trarea în buc t rieă ă în clipa în care ea lua de pe foc i a eza pe mas o oal cu fiertur arzând . Copilul, oş ş ă ă ă ă ş v indă în pragul u ii, zise:ş "Va c dea". Oala era bine a ezat drept în mijlocul mesei, dar abiaă ş ă rostise copilul prevestirea c începu s se mi te netulburat c tre mară ă ş ă ă ginea mesei, ca sub efectul unui dinamism interior, i se zdrobi de podea. ş Ursula povesti alarmat acest epiă sod so ului ei, acesta îns îl interpret ca pe un feţ ă ă nomen cu totul firesc. A a fu întotdeauna, cuş totul str in fa de existen a copiilor s i, fie pentru c soă ţă ţ ă ă cotea copil ria ca pe o perioad deă ă debilitate mintal , fie pentru c el însu i era mereu prea absorbit de proă ă ş priile sale specula iuni himerice.ţ

Iat , îns , c din acea dup -amiaz , când le ceru copiilor s -l ajute la despachetatulă ă ă ă ă ă diferitelor obiecte ale laboratorului, el le consacr timpul lui cel mai pre ios. În ascunzi ulă ţ ş laboratorului s u, ai c rui pere i se acoă ă ţ perir treptat cu h r i neverosimile i cu grafice fabuă ă ţ ş -loase, îi înv a s citeasc , s scrie i s socoteasc , i le vorbi despre minunile lumii, nuăţ ă ă ă ş ă ă ş numai în limitele con tiin elor sale proprii, ci for ând i pe cele ale imaş ţ ţ ş gina iei pân peţ ă culmile fantasticului. i astfel, copiii ajunser s înve e c la extremitatea sudic a AfriciiŞ ă ă ţ ă ă tr iesc oameni atât de inteligen i i de pa nici c sină ţ ş ş ă gura lor preocupare consta în a edea iş ş a medita, i c se poate traversa pe jos marea Egeic s rind de pe o insul pe cealalt pânş ă ă ă ă ă ă la portul Salonicului. Aceste descrieri halucinante r m seser atât de întip rite în memoriaă ă ă ă copiilor, încât, mul i ani mai târziu, cu o clip înainte ca ofi erul trupelor regulate s fi datţ ă ţ ă ordin plutonului de execu ie s trag , colonelul Aureliano ţ ă ă Buendía avu timp s retr iască ă ă acea blând dup -amiaz de martie în care tat l s u î i întrerupse lec ia de fizic i r maseă ă ă ă ă ş ţ ăş ă dintr-o dat înm rmurit, cu bra ul în v ză ă ţ ă duh, cu privirea fix , aplecându- i urechea spreă ş dep ră t ri, spre fluierele, spre tamburinele i zurg l ii igaă ş ăă ţ nilor care veniser din nou în sată pentru a prezenta ultima i cea mai uluitoare descoperire a înv a ilor din Memfis.ş ăţ ţ

Erau al i igani. B rba i i femei tinere care nu vorţ ţ ă ţ ş beau decât limba lor, specimene splendide cu pielea uns cu ulei, cu mâini de gânditor, ale c ror dansuri i cânt riă ă ş ă r spândir prin uli ele satului o veselie nebuneasă ă ţ c , cu papagalii lor b l a i care recitauă ă ţ ţ roman e italiene, cu g ina care oua o sut de ou de aur în ritmul tambuţ ă ă ă rinei, cu maimu aţ dresat care ghiă cea gândurile, cu ma ina universal care servea atât la cusutul nasturilor câtş ă i la potolirea fierbin elii, cu aparatul pentru uitarea aş ţ mintirilor reale, cu emplastrul pentru

a- i omorî timpul i cu alte mii de n scociri, atât de ingenioase i neobiţ ş ă ş şnuite încât José Arcadio Buendía ar fi vrut s invenă teze o ma in de memorat, ca s nu uite nici una din ele.ş ă ă Acestea schimbar satul într-o clip . Locuitorii din Macondo se sim ir dintr-o dat pierdu iă ă ţ ă ă ţ pe uli ele lor, asurzi i de aceast petrecere forfotitoare i zgomotoas .ţ ţ ă ş ă

inând câte un copil de fiecare mân , ca s nu-i piard în înghesuŢ ă ă ă ial , izbindu-se deă saltimbanci, cu din ii îmţ br ca i în aur, i de jongleri cu ase bra e, sufocat din pricinaă ţ ş ş ţ mirosurilor amestecate de gunoi i ş santal pe care le r spândea mul imea, ă ţ José Arcadio Buendía umbla ca un nebun, c utându-l peste tot pe Melchiade, pentru a-l ruga s -iă ă dezv luie secretele acestui co mar miraculos. Se adres mai multor igani care nu în eă ş ă ţ ţ -legeau de loc limba lui. În cele din urm se îndrept spre locul unde Melchiade obi nuia s -ă ă ş ăi întind corş ă tul, i d du peste un armean taciturn care l uda în limş ă ă ba spaniol un elixir careă

te f cea invizibil. Acesta înă ghi ise dintr-o sorbitur o cup plin cu o substan chihlimbarieţ ă ă ă ţă în clipa când José Arcadio Buendía î i croi cu brutalitate calea prin mijlocul grupului, careş asista cu gura c scat la spectacol, i reu i s -i adreseze înă ă ş ş ă trebarea sa. iganul îl înv lui cuŢ ă privirea lui sp lăăcit înainte de a se pierde într-o b ltoac de p cur fumegând i puturoasă ă ă ă ă ăş ă deasupra c reia continuau s pluă ă teasc ecourile r spunsului s u:ă ă ă "Melchiade a murit". Sub lovitura acestei ve ti, ş José Arcadio Buendía r maă se ca împietrit, încercând s - iă ş st pâneasc durerea pe care o resim ea, pân când oamenii strân i acolo se riă ă ţ ă ş sipir chema iă ţ de alte spectacole i pân ce b ltoaca arş ă ă meanului taciturn se evapor complet. Mai târziu,ă al i igani îi confirmar c Melchiade pierise într-adev r de friguri, în dunele de laţ ţ ă ă ă Singapur, i c trupul lui fuseş ă se aruncat în marea lavei în locul unde era mai adânc . Câtă despre copii, lor nu le p sa de aceast veste. Î i b gaser în cap c tat l lor îi va duce să ă ş ă ă ă ă ă vad inven ia minunat a înv a ilor din Memfis, anun at la intraă ţ ă ăţ ţ ţ ă rea unui cort care, după acelea i spuse, ar fi apar inut regelui Solomon. St ruir atât de mult încât ş ţ ă ă José Arcadio Buendía pl ti cei treizeci de reali i-i conduse pân în mijlocul cortului unde st tea un uriaă ş ă ă ş cu pieptul păros i cu craniul ras, cu un inel de aram trecut prin nas i cu lan greu laş ă ş ţ glezne, pus s p zeasc un sipet pirateresc. În clipa în care uria ul ridic capul, din sipetă ă ă ş ă r bufni un suflu înghe at. În interior nu se vedea decât un enorm bloc transparent, închizândă ţ o mul ime nesfâr it de ace peste care â neau în stelu e multicolore pâlţ ş ă ţ ş ţ pâirile amurgului. Deconcertat, f r s uite totu i c bă ă ă ş ă ăie ii a teptau din partea lui o explica ie pe loc, ţ ş ţ José Arcadio Buendía îndr zni s emit una:ă ă ă

Acesta este cel mai mare diamant din lume.— Nu, corect iganul. Este ghea .ăţ ţăF r s în eleag , ă ă ă ţ ă José Arcadio Buendía î i întinse mâna spre bloc, îns uria ul îi opriş ă ş

gestul. "Înc cinci reali pentru a-l atinge", îi spuse ă el. José Arcadio Buendía pl ti i apoiă ş putu pune mâna pe ghea , inând-o acolo câteva minute, cu inima s ltând de bucurie iţă ţ ă ş totodat de team la contactul cu misterul. Ne tiind ce s spun , mai pl ti înc zece realiă ă ş ă ă ă ă pentru a permite copiilor s cunoasc aceast experien miraculoas . Micul ă ă ă ţă ă José Arcadio refuz s o ating . Aureliano, dimă ă ă potriv , f cu un pas înainte, puse mâna pe ea, dar i-oă ă ş retrase îndat :ă "Frige", strig el însp imântat. Îns tat l s u nu-i d du nici o aten ie.ă ă ă ă ă ă ţ Extaziat în fa a acestei minuni autentice, î i permise s uite pentru o clip insuccesulţ ş ă ă întreprinderilor sale delirante i de cadavrul lui Melchiade dat prad calmarilor. Mai pl tiş ă ă înc cinci reali i, punând mâna pe blocul de ghea , a a cum jur un martor pe evanghelie,ă ş ţă ş ă strig :ă

— Iat marea inven ie a epocii noastre.ă ţ

CÂND ÎN SECOLUL AL XVI-LEA, CORSARUL Francis Drake atac Riohacha,ă str bunica Ursulei ă Iguarán se însp imântase atât de tare de alarma i loviturile tuă ş nurilor încât, pierzându- i capul, ezu pe o plit încins . Arsurile f cur din ea o so ie nefolositoareş ş ă ă ă ă ţ pentru tot restul zilelor. Ea nu se putea a eza decât pe o rân , propş ă tit pe perini, i probaă ş bil c acest fapt i-a afectat felul de a merge, deoarece niciodat nu a mai fost v zut umblândă ă ă ă în public. Renun la toate felurile de deprinderi i rela ii sociale, obsedat de ideea cţă ş ţ ă ă trupul ei mirosea a pârlit. Zorile o apucau în curte, necutezând s doarm , deă ă oarece visa că englezii p trună deau prin fereastra od ii, cu câinii lor s lbatici de atac, i c o supuneau laă ă ş ă chinuri ru inoase cu fierul înro it. So ul ei, un negustor aragonez de la care avusese doi fii,ş ş ţ

c utând un mijloc de a-i potoli spaima, cheltui jum tate din pr v lia sa pe doctorii i disă ă ă ă ş -trac ii. Sfâr i prin a- i lichida fondurile i- i duse famiţ ş ş ş ş lia s tr iasc departe de mare, într-ă ă ăun c tun s r c cios de indieni pa nici, situat pe coastele mun ilor, unde consă ă ă ă ş ţ trui pentru so ia lui o odaie f r ferestre, pentru ca piţ ă ă ra ii din co marurile ei s nu poat p trundeţ ş ă ă ă în untru. În acest c tun retras tr ia de foarte mult vreme un creol plantator de tutun, ă ă ă ă don José Arcadio Buendía, cu care str bunicul Ursulei încheiase o afacere atât de prosper încâtă ă dup pu ini ani, f cur avere. Dup veacuri, str neă ţ ă ă ă ă potul creolului se c s tori cu str nepoataă ă ă aragonezului. Iat de ce, ori de câte ori nebuniile so ului ei o f ceau s - i ias din fire,ă ţ ă ă ş ă Ursula s rea cu trei secole înapoi, i blestema ceasul în care Francis Drake atacaseă ş Riohacha. Acesta nu era decât un simplu mijloc de u urare c ci, de fapt, ei erau uni i pânş ă ţ ă la moarte printr-o leg tur mai solid decât iubirea:ă ă ă o remu care comun . Erau veri între ei.ş ă Crescuser împreun în vechiul c tun din care stră ă ă ămo ii lor f cuser , prin munca i prinş ă ă ş regulile lor de via , unul dintre cele mai frumoase sate ale provinciei. De i se puteaţă ş prevedea înc de la na terea lor c vor deveni so i so ie, din ziua în care î i împ rt iseră ş ă ţ ş ţ ş ă ăş ă inten ia de a se c s tori, chiar p rin ii lor se str duir s le mute gândul de la asta. Seţ ă ă ă ţ ă ă ă temeau c aceste dou raă ă muri perfect s n toase din dou spi e secular încruă ă ă ţ ci ate s nuş ă cunoasc ru inea de a z misli iguane. Exisă ş ă tase un precedent groaznic. O m tu de-aă şă Ursulei, măritat cu un unchi al lui ă José Arcadio Buendía, a avut un fiu care a purtat toată via a pantaloni largi, cu picioaţ rele împreunate într-unul singur, i care a murit scurş gându-i-se tot sângele, dup patruzeci i doi de ani de existen în cea mai pur stare de feciorie,ă ş ţă ă c ci se n să ă cuse i crescuse cu o coad cartilaginoas în form de sfredel i cu un smoc deş ă ă ă ş p r la cap t. O coad de porc pe care pentru nimic în lume n-o l sa s fie v zut de vreoă ă ă ă ă ă ă femeie, i care-l cost via a în ziua în care un prieş ă ţ ten m celar se oferise s i-o taie cu oă ă lovitur de sată âr. José Arcadio Buendía, cu nep sarea celor nou sprezece ani ai s i, rezolvă ă ă ă problema printr-o simpl fraz :ă ă "Pu in intereseaz dac vom avea purcei, numai s vorţ ă ă ă -beasc ". i astfel se c s torir i osp ul, cu fanfar i jocuri de artificii, inu trei zile. Deă Ş ă ă ăş ăţ ăş ţ atunci ar fi putut tr i ferici i dac mama ei n-ar fi terorizat-o ă ţ ă pe Ursula cu tot felul de prevestiri sinistre privind progenitura, pân când o convinse s se ab in de la consumareaă ă ţ ă c s toriei. De team ca nu cumva so ul puternic i înfl c rat să ă ă ţ ş ă ă ă profite de somnul ei ca s-o violeze, Ursula îmbr ca înaă inte de a se culca un pantalon aspru pe care mama i-l croise dintr-o pânz de corabie, înt rit printr-un sistem de curele încruci ate care se încheiau înă ă ş fa cu ajutorul unei catarame groase de fier. A a au tr it mai multe luni. El î i p tea înţă ş ă ş ăş timpul zilei coco ii de lupt în timp ce ea esea la r zboi în tov r ia mamei ei. La c dereaş ă ţ ă ă ăş ă nop ii se luptau ceasuri întregi într-o dezl n uire de violen care p rea c începuse s inţ ă ţ ţă ă ă ăţ ă locul leg turilor amoroase, pân când opinia public ajunse s b nuiasc o stare anoră ă ă ă ă ă mală în existen a lor i se zvoni c , dup un an de cţ ş ă ă ăs torie, ă Ursula înc mai era fecioar ,ă ă deoarece b rbatul ei ar fi impotent. ă José Arcadio Buendía a fost ultimul care a auzit zvonul acesta.

— Vezi, Ursula, ce poveste te lumea, îi spuse el feş meii sale cu un ton foarte lini tit.ş— Las-o s vorbeasc , r spunse ea. Noi tim bine, i unul i cel lalt, c nu esteă ă ă ş ş ş ă ă

adev rat.ăAstfel, situa ia r mase neschimbat timp de înc ase luni, pân în acea duminicţ ă ă ăş ă ă

tragic în cursul c reia ă ă José Arcadio Buendía câ tig o lupt de coco i împotriva luiş ă ă ş Prudencio Aguilar. Scos din s rite, înfuriat de spectacoă lul dat de coco ul s u însângerat,ş ă b rbatul care pierduse se îndep rt ă ă ăde José Buendía pentru ca toat lumea s poat auzi ceă ă ă avea s -i spun :ă ă

— Felicit ri!ă strig el. S vedem dac acest coco o va satisface în sfâr it pe femeiaă ă ă ş ş ta.

José Arcadio Buendía, cu un aer senin, î i lu coco ul.ş ă ş— M reîntorc îndat , se adres spectatorilor. Apoi, lui ă ă ă Prudencio Aguilar personal:

Iar tu, fugi acas i- i caut o arm , c ci te voi ucide.ăş ţ ă ă ăApoi reveni dup zece minute cu temuta lance a buă nicului s u. La poarta arculuiă ţ

pentru luptele de coco i, unde se adunase jum tate din sat, îl a tepta ş ă ş Prudencio Aguilar. Acesta nu avu timp s se apere. Azvârlit cu for a unui taur i cu neasemuita-i precizie, cuă ă ţ ş

aceea i siguran care-i înlesnise primului Aureliano ş ţă Buendía s ucid to i tigrii dină ă ţ regiune, lancea lui José Arcadio Buendía îi str punse gâtlejul. În seara aceea,ă în timp ce mortul era privegheat, José Arcadio Buendía p trunse în odaia sa în clipa în care so ia î iă ţ ş îmbr ca pantalonii de castitate. Îndreptându- i lancea asupra ei, îi porunci:ă ş

— Scoate-i!Ursula nu se îndoi de hot rârea b rbatului ei.ă ă— De se va întâmpla ceva, va fi din vina ta, murmur ea.ăJosé Arcadio Buendía înfipse lancea în solul b tă ătorit.— Dac vei na te iguane, vom cre te iguane, r spună ş ş ă se el. Dar nu va mai muri nimeni

în satul acesta din pricina ta.A fost o noapte frumoas de iunie, aerul era r coros, luna str lucea;ă ă ă au z bovit înă

dezmierd ri pân în zori, neă ă p s tori fa de vântul care p trundea în odaie i care aduceaă ă ţă ă ş pân la ei tânguielile familiei lui ă Prudencio Aguilar.

Afacerea s-a clasat ca fiind un duel de onoare, îns le-a r mas amânduroraă ă remu carea. Într-o noapte, neveş nindu-i somnul, Ursula ie i în curte s bea pu in ap i-lş ă ţ ă ăş z ri ă pe Prudencio Aguilar lâng ulciorul cel mare. Era livid, având întip rit pe chip oă ă ă expresie de triste e adânc , i încerca s astupe cu un smoc de rogoz gaura pe care o avea înţ ă ş ă gâtlej. Nu-i stârni team , ci mai degrab mil . Ea reveni în odaie pentru a-i povesti so uluiă ă ă ţ ei ceea ce v zuse, dar acesta nu-i d du nici o aten ie. "Mor ii nu se reîntorc, zise el.ă ă ţ ţ Adev rul este c nu mai putem îndura aceast povar pe suflet." Dup dou nop i, ă ă ă ă ă ă ţ Ursula îl văzu din nou pe Prudencio Aguilar, în baie, sp lându- i cu smocul de rogoz sângeleă ş închegat de pe gât. În alt noapte îl v zu plimbându-se prin ploaie. Istovit de halucina iileă ă ţ femeii sale, José Arcadio Buendía ie i în curte, înarmat cu lancea. Mortul era acolo, avândş aceea i expresie de triste e.ş ţ

— Du-te la dracu! îi strig ă José Arcadio Buendía. Ori de câte ori vei reveni te voi ucide din nou.

Prudencio Aguilar nu plec i ăş José Arcadio Buendía nu îndr zni s arunce cu lanceaă ă în el. De atunci nu mai avu odihn . Nesfâr ita suferin cu care-l privise mortul în ploaie,ă ş ţă nostalgia profund pe care o avea dup lumea celor vii, febrilitatea cu care cerceta casaă ă c utând un pic de ap ca s - i umezeasc smocul de rogoz, nu încetar de a-l obseda.ă ă ă ş ă ă "Trebuie c sufer greu, îi spuse Ursulei. Se vede c se simte foarte însingurat." ă ă ă Ursula se înduio ase atât de mult, încât, data urm toare când îl v zu pe mort ridicând capacul oalelorş ă ă de pe cuptor, în elese ce c uta i de atunci punea castroane pline cu ap în col uţ ă ş ă ţ rile casei. Într-o noapte când îl g si sp lându- i r nile chiar în camera sa, ă ă ş ă José Arcadio Buendía nu mai putu rezista.

— Afl , ă Prudencio, îi zise el. Ne vom duce din satul acesta cât vom putea mai departe i nu vom mai pune niciodat piciorul aici. Acum po i pleca lini tit.ş ă ţ ş

i a a au pornit s treac mun ii. Mai mul i prieteni de-ai lui Ş ş ă ă ţ ţ José Arcadio Buendía, tineri ca i el, ispiti i de aventur , î i golir casele i luar cu ei femeile i copiii spre ara peş ţ ă ş ă ş ă ş ţ care nu le-o f g duise nimeni. Înainte de a pleca, ă ă José Arcadio Buendía îngrop lancea înă curte i junghie unul dup altul magnificii s i coco i de lupt , încredin at c în felul acestaş ă ă ş ă ţ ă îi va asigura pu in odihn lui ţ ă ă Prudencio Aguilar. Ursula nu lu cu ea decât un cuă f r cuă trusoul de tân r c s torit , câteva unelte casnice i micul sipet cu piesele de aur pe care leă ă ă ă ă ş mo tenise de la tat l ei. Nu i-au trasat nici un itinerar precis. Se strş ă ş ăduir doar s înaintezeă ă în sensul opus drumului c tre Riohacha,ă ca s nu lase urme i s nu întâlneasc peră ş ă ă soane cunoscute. Era o expedi ie absurd . Dup patruţ ă ă sprezece luni, cu stomacul r v it de carneă ăş de maimu -veveri i de fiertur de n pârci, ţă ţăş ă ă Ursula n scu un b iat ale c rui p r i trupe tiă ă ă ă ţ ş erau toate omene ti. Ea parcurş sese jum tate din drum într-un hamac atârnat de un par peă care doi oameni îl c rau în spate, deoarece picioarele ă i se umflaser în chip monstruos iă ş varicele îi plesneau ca ni te b ici. Cu toate c te durea inima s -i vezi cu bur ile umflate iş ăş ă ă ţ ş cu ochii holba i de moarte, copiii rezistaser mai ţ ă bine decât p rin ii lor în c l toria care seă ţ ă ă dovedise a fi pentru ei, în cea mai mare parte a timpului, un izvor de distrac ii. Într-oţ diminea , dup mai bine de doi ani de mers, ei au fost primii muritori care au desţă ă coperit versantul de apus al mun ilor. De pe piscul pierţ dut în nori contemplară imensa suprafa deţă

ap a mlaă ştinei care se întindea pân la cel lalt cap t al lumii. Toă ă ă tu i, n-au întâlnit niciodatş ă marea. Într-o noapte, dup ce r t ciser luni de zile într-o zon de smârcuri, acum foarteă ă ă ă ă departe de ultimii b tina i întâlni i în drum, poposir pe prundul unui râu ale c rui apeăş ş ţ ă ă sem nau cu un torent de sticl înghe at . Cu ani mai târziu, în timpul celui de al doileaă ă ţ ă r zboi civil, colonelul Aură eliano Buendía încerc s treac pe acela i drum pentru a atacaă ă ă ş Riohacha prin surprindere, îns dup ase zile de mers î i d du seama c e o nebunie. Cuă ăş ş ă ă toate acestea, în noaptea în care poposir lâng râu, micul grup al tovar ilor tat lui s uă ă ăş ă ă avea o înf i are de naufragia i pierdu i cu totul, în schimb efectivul s u sporise în timpulăţş ţ ţ ă expedi iei i fieţ ş care se sim ea preg tit (dup cum s-a i întâmplat) s moar de b trâne e. Înţ ă ă ş ă ă ă ţ noaptea aceea, José Arcadio Buendía vis c în locul acela se în l a un ora plin de aniă ă ă ţ ş -ma ie, cu case ale c ror ziduri erau f cute din oglinzi. Întreb ce ora era acesta i ţ ă ă ă ş ş i se r spunse cu un nume pe care nu-l auzise niciodat , care nu avea nici o semnificaă ă ie, darţ care în visul s u avea o rezonant supraă ă natural :ă Macondo. În ziua urm toare îi convinse peă oamenii s i c nu vor mai g si niciodat marea. Le porunci s doboare copacii pentru aă ă ă ă ă deschide un lumini în aproş pierea cursului apei, în partea râului unde aerul era mai r corosă i acolo întemeiar satul.ş ă

José Arcadio Buendía nu ajunse s - i explice visul despre casele cu ziduri f cute dină ş ă oglinzi pân în ziua când f cu cuno tin cu ghea a. Atunci socoti c i-a înă ă ş ţă ţ ă eles semnifica iaţ ţ profund . Se gândi c într-un viitor apropiat se vor putea fabrica blocuri de ghea pe scară ă ţă ă mare, pornind de la o materie prim atât de comun cum este apa, i se vor putea construiă ă ş cu ea noile case ale statului. Macondo va înceta de a mai fi acea localitate torid în careă balamalele i z voarele se încovoiau din priş ă cina c ldurii, pentru a se preschimba într-oă sta iune de iarn . Dac n-a dat curs încerc rilor de amenajare a unei fabrici de ghea ,ţ ă ă ă ţă pricina era c pe atunci se dedicase cu totul educa iei fiilor s i, îndeosebi a lui Aurelianoă ţ ă care, de la început manifestase înclin ri neobi nuite pentru alchimie. Laboratorul fu cur ată ş ăţ de praf. Revizuind însemn rile lui Melchiade, de dat aceasta cu tot calmul, f r aceaă ă ă ă exaltare pe care o stârne te noutatea, z bovir mult vreme încercând cu r bdare s separeş ă ă ă ă ă aurul Ursulei din r m i ele carbonizate lipite de fundul c ld rii.ă ăşţ ă ă

Tân rul ă José Arcadio aproape c nici nu a luat parte la aceast treab . În timp ce tat lă ă ă ă lor nu se uita i nu se gândea decât la atanorul s u, înc p înatul de fiu-s u mai mare, care aş ă ă ăţ ă fost întotdeauna prea mare pentru vârsta lui, se transforma într-un adolescent gigantic. Vocea i se schimb . ă Buza i se umbri cu un început de tuleie. Într-o sear , ă Ursula intr înă odaie în timp ce se dezbr ca pentru culă care; încerc un sim mânt de ru ine amestecat cuă ţă ş ă mil :ă era, dup so ul ei, primul b rbat pe care-l vedea în pieă ţ ă lea goal i era atât de bineăş înzestrat pentru via , încât ţă i se p ru anormal. ă Ursula, îns rcinat pentru a treia oar ,ă ă ă cunoscu din nou spaimele ei de tân r m ritat .ă ă ă ă

Cam în epoca aceea venea în cas o femeie vesel , neru inat , provocatoare, careă ă ş ă ajuta la treburile menajului i care tia s ghiceasc viitorul în c r i. ş ş ă ă ă ţ Ursula îi vorbi despre fiul ei. Socotea c dispropor ia aceea era ceva tot atât de nefiresc ca i coada de purcel aă ţ ş v rului. Femeia izbucni într-un râs slobod i sonor care r sun prin toat casa ca un clinchetă ş ă ă ă de cristal. "Dimpotriv , zise ea, va fi fericit." Pentru a- i înt ri spusele, aduse peste câtevaă ş ă zile c r ile de joc i se închise împreun cu ă ţ ş ă José Arcadio într-o c mar pentru semin e deă ă ţ lâng buă c t rie. Etal c r ile cu mult calm pe o veche mas de tâmplar, vorbind despre una,ă ă ă ă ţ ă alta, în timp ce b iatul aă ştepta, mai mult plictisit decât intrigat. Deodat , întinse mâna i-lă ş atinse acolo. "Ce fenomen!" zise ea, sincer însp imântat , i asta a fost tot ce a g sit să ă ş ă ă spun . ă José Arcadio sim i cum ţ i se umplu oasele de spum , fu cuă prins de o team lânced iă ăş de o pornire teribil de a plângeă . Femeia nu-i f cu nici un avans. ă José Arcadio nu încet să ă o reg seasc toat noaptea în mirosul de fum pe care-l exalau subsuorile ei i care p trunseă ă ă ş ă i în pielea lui. N-ar fi vrut s o p r seasc nici o clip , ar fi dorit s -i fie mam , s nu maiş ă ă ă ă ă ă ă ă

ias niciodat din hambar, s -i spun :ă ă ă ă ce fenomen!, s -l ating din nou i s -i spun dină ă ş ă ă nou, ce fenomen! Într-o bun zi nu se mai putu st pâni i se duse acas la ea. Vizita pe careă ă ş ă i-o f cu a fost deosebit de protocolar :ă ă r mase a ezat în salon f r s rosteasc nici ună ş ă ă ă ă cuvânt. Pentru o clip , n-o mai dorea. O v zu schimbat , cu totul str in de imaginea peă ă ă ă ă care i-o inspira mirosul ei, ca i cum ar fi fost alta. Î i b u cafeaua i p r si casa deprimat.ş ş ă ş ă ă

La c derea nop ii, în fantasmele insomniei, fu cuprins de o team violent i o dori din nou,ă ţ ă ăş dar, de rândul acesta, nu a a cum o cuş noscuse în hambar, ci a a cum îi ap ruse în aceaş ă dup -amiaz .ă ă

Dup vreo câteva zile, pe nea teptate, femeia îl cheă ş m la ea acas unde era singur cuă ă ă mama ei i-l duse în dormitor sub pretext c -l va înv a o figur de c r i. Acolo începu s -lş ă ăţ ă ă ţ ă ating cu atâta intimitate încât el se sim i decep ionat dup emo ia de la început i încercă ţ ţ ă ţ ş ă mai mult team decât pl cere. Femeia îi ceru s vin s o caute în aceea i sear . Accept caă ă ă ă ă ş ă ă s scape, tia îns c nu va fi în stare s -i r spund la chemare. i totu i, în noaptea aceea,ă ş ă ă ă ă ă Ş ş în elese în patul s u fierbinte c trebuia s-o reg seasc , chiar dac nu se sim ea capabil deţ ă ă ă ă ă ţ acest lucru. Se îmbr c pe dibuite, tr gând cu urechea, în bezn , la r suflarea regulat aă ă ă ă ă ă fratelui s u, la tusea seac a tat lui din camera învecinat , la astma g inilor din ograă ă ă ă ă d , laă bâzâitul ân arilor, la b t ile ţ ţ ă ă exagerate ale inimii, la mi unatul amplificat al lumii c reiaş ă pân atunci nu-i d duse niciodat aten ie, i ie i în uli a adormit . Dorea din toat inima caă ă ă ţ ş ş ţ ă ă poarta s fie închis cu drugul i s nu fie numai împins , cum era în elegerea. Îns poartaă ă ş ă ă ţ ă era deschis . O ap s cu vârful degetelor i â ânele scoaă ă ă ş ţ ţ ser un tânguit lugubru i modulat,ă ş al c rui r sunet înă ă ghe at îl resim i pân în m runtaie. Din clipa în care se strecurase pieziţ ţ ă ă ş în untru, silindu-se s nu fac zgomot, recunoscu mirosul. Pentru moment se g sea înă ă ă ă od i a în care cei trei fra i ai tinerei femei î i întinseser hamaă ţ ţ ş ă curile într-o pozi ie pe care nuţ o cuno tea i pe care nu o putea determina pe întuneric, a a c trebui s treac pe dibuite, sş ş ş ă ă ă ă împing u a od ii i, ajuns acolo, s se orienteze bine ca nu cumva s se în ele care eraă ş ă ş ă ă ş patul. Izbuti. Se lovi mai întâi de corzile hamacului, fixate mai jos decât î i închipuise i unş ş b rbat care sfor ise pân atunci se r suci prin somn i murmur cu un fel de deă ă ă ă ş ă zam gire:ă "Era miercuri..." Împingând u a od ii, nu putu s-o opreasc de a râni solul denivelat. Dintr-ş ă ăo dat , în înă tunericul cel mai adânc, în elese cu o nostalgie nesfâr it c era totalţ ş ă ă dezorientat. În aceast camer strâmt doră ă ă mea mama, alt fiic împreun cu so ul ei i cuă ă ă ţ ş doi copii, precum i femeia care poate nu-l a tepta. S-ar fi putut c l uzi dup miros dacş ş ă ă ă ă acest miros nu plutea în toat casa, atât de în el tor i totodat atât de precis, a a cum îiă ş ă ş ă ş r m sese impregnat în piele. R mase o clip îndelună ă ă ă gat nemi cat, aiurit, i se întreb cumă ş ş ă de reu ise s se vâre într-o încurc tur atât de mare, când o mân cu deş ă ă ă ă getele r chirate,ăş pip ind prin bezn , îi atinse obrazul. Nu a fost prea surprins, c ci în mod incon tient tocmaiă ă ă ş asta a tepta. Se l s deci în voia acestei mâini i într-o stare teribil de epuizare, se pomeniş ă ă ş ă condus într-un loc de neidentificat, unde i se scoaser hainele i unde fu rostoă ş golit ca un sac plin cu cartofi, unde fu întors pe fa i pe dos într-o noapte de nep truns în care nu tia ceţăş ă ş s fac cu propriile lui bra e, când nu se mai sim ea femeia ci amoniacul, în timp ce încercaă ă ţ ţ s - i aminteasc de chipul ei dar nu putea s - i aminteasc decât chipul Ursulei, dându- iă ş ă ă ş ă ş vag seama c era pe cale s fac ceva ce de foarte mult vreme dorea s poat face, dară ă ă ă ă ă despre care niciodat nu- i închipuise c s-ar putea întâmpla în realitate, f r s tie preaă ş ă ă ă ăş bine ce se petrece de fapt, deoarece nu tia unde le sunt picioarele, unde era capul, i al cuiş ş era capul, i ale cui erau picioarele, având senza ia c nu va mai rezista revoltei surde iş ţ ă ş glaciale din ale i aerului care-i balona pântecele, i fricii, i dorin ei nes buite de a fugi iş ş ş ş ţ ă ş totodat de a r mâne, pentru totdeauna în aceast t cere exasperant i în această ă ă ă ăş ă singur tate însp imânt toare.ă ă ă

Ea se numea Pilar Ternera. F cea parte din exoă dul al c rui sfâr it glorios a fostă ş întemeierea satului Macondo, adus cu for a de familia ei pentru a o smulă ţ ge de la b rbatulă care o violase la vârsta de patrusprezece ani i care o iubise pân la dou zeci i doi, dar careş ă ă ş nu s-a decis niciodat s dea în vileag leg tura lor, deoarece apar inea altei femei. Îi f g duiă ă ă ţ ă ă c o va urma pân la cap tul p mântului, dar mai târziu, dup ce- i va fi limpezit situa ia,ă ă ă ă ă ş ţ iar ea se s turase s -l mai a tepte, încercând mereu s -l recunoasc în b rba ii mari i mici,ă ă ş ă ă ă ţ ş blonzi i bruni de prin toate col urile p mântului, pe care i-i f g duiau c r ile, pe drum deş ţ ă ă ă ă ţ mare i pe drum de uscat, peste trei zile, peste trei luni sau peste trei ani. În a teptarea lui,ş ş î i pierdu viş goarea coapselor, t ria sânilor i deprinderea tandre ei, î i p str îns foculă ş ţ ş ă ă ă inimii. Cu mintea tulburat de aă ceast joac minunat , ă ă ă José Arcadio va merge s o diă -buiasc în fiecare noapte prin labirintul od ii. ă ă I s-a întâmplat o dat s g seasc drugul pusă ă ă ă la poart i cioăş c ni în repetate rânduri, tiind bine c dac a avut înă ş ă ă dr zneala s bat o dat ,ă ă ă ă

trebuie s continue pân la sfâr it i, dup o a teptare interminabil , ea îi deschise. Peste zi,ă ă ş ş ă ş ă picând de somn, se bucura în tain de amină tirile nop ii trecute. Îns , când venea ea la eiţ ă acas , voă ioas , f r griji, glumea i îndr znea , el nu trebuia s fac nici un efort pentruă ă ă ţăş ă ţă ă ă a- i ascunde surescitarea, c ci femeia aceasta, ale c rei explozii de râs speriau poş ă ă rumbeii, nu avea nimic comun cu acea for nev zut care îl înv ase s - i re in respira ia i s - iţă ă ă ăţ ă ş ţ ă ţ ş ă ş controleze b t ile inimii i care îl f cuse s în eleag pentru ce oamenii se tem de moarte.ăă ş ă ă ţ ă Se închisese atât de mult în sinea lui încât nici nu observ motivul bucuriei geă nerale atunci când tat l i fratele s u stârnir toat caă ş ă ă ă sa, vestind c au reu it s reduc zgura metalic iă ş ă ă ăş s extrag din ea aurul Ursulei.ă ă

Într-adev r, dup zile de lupt st ruitoare i comă ă ă ă ş plicat , izbutiser . ă ă Ursula era fericită i-i mul umi chiar lui Dumnezeu c a creat alchimia, în timp ce oaş ţ ă menii din sat se

îmbulzeau în laborator unde li se servi dulcea de goyave cu mici biscui i, pentruţă ţ s rb torirea miracolului, i în timp ă ă ş ce José Arcadio Buendía îi l sa s vad creuzetul cuă ă ă aurul recuperat, ca i cum l-ar fi inventat el însu i. Tot ar tându-l tuturor, ajunse i la fiulş ş ă ş s u mai mare, care, în vremea din urm nu mai pusese piciorul în laborator. Îi împinse subă ă ochi pasta solidificat , cu un aspect g lbui, i-l întreb :ă ă ş ă "Tu ce crezi?" José Arcadio r spunse cu toat franche ea:ă ă ţ

— Sunt excremente de câine.Tat l s u îi d du cu dosul palmei o lovitur vioă ă ă ă lent peste gur de-i â ni sângele iă ă ţ ş ş

lacrimile. În noaptea aceea, Pilar Ternera îi aplic pe obraz comprese cu ară nic , pip indă ă prin întuneric ca s in flaconul i vata i, voind s se dr gosteasc f r a-i provoca dureri,ăţ ă ş ş ă ă ă ă ă îi f cu tot ceea ce dorea el f r a-i cere s se mi te. Ajună ă ă ă ş seser la un astfel de grad deă intimitate încât, dup câteă va clipe, f r a- i da m car seama, începuser s voră ă ş ă ă ă beasc înă oapt .ş ă

— Vreau s fiu singur cu tine, zicea el. Într-o bun zi voi povesti totul lumii întregi iă ă ş vom ispr vi cu asă cunzi urile.ş

Ea nu încerc s -l lini teasc .ă ă ş ă— Ar fi bine, îi r spunse. Odat singuri, vom l sa lampa aprins pentru a ne puteaă ă ă ă

vedea mai bine, i voi putea striga tot ce doresc f r ca nimeni s vin s - i vâre nasul, iarş ă ă ă ă ă ş tu-mi vei spune la ureche toate porcăriile care î i vor trece prin minte.ţ

Aceast conversa ie, ranchiuna clocotitoare pe care o resim ea împotriva tat lui s u,ă ţ ţ ă ă ca i eventualitatea unui amor f r opreli ti îi inspirau o îndr zneal plin de încredere.ş ă ă ş ă ă ă Dintr-o dat , f r s se preg teasc în nici un fel pentru confiden e, el îi povesti totul frateă ă ă ă ă ă ţ -lui s u.ă

La început, micul Aurelio nu vedea decât primejdia, riscul pe care îl aduceau cu sine aventurile fratelui s u, îns nu putea s - i închipuie irezistibilul obiectiv în chestiune.ă ă ă ş Încetul cu încetul se l s cucerit de acea feă ă brilitate. Cerea s ă i se povesteasc toateă peripe iile cu de-am nuntul;ţ ă merse pân la a sim i suferin a i plă ţ ţ ş ăcerea fratelui s u i seă ş sim ea cople it, atât de team cât i de fericire. Îl a tepta treaz pân în zori, în patul pţ ş ă ş ş ă ăr sit,ă parc pres rat cu c rbuni aprin i, apoi cei doi, f r somn, st teau de vorb pân la oraă ă ă ş ă ă ă ă ă de tept rii, astfel c amândoi ajunser s sufere de aceea i apatie, s manifeste un dispreş ă ă ă ă ş ă ţ asem n tor fa de alchimie i fa de tiin a tat lui lor, i s - i g seasc refugiu înă ă ţă ş ţă ş ţ ă ş ă ş ă ă însingurare. "Ace ti copii umbl ca ni te aiuri i, zicea ş ă ş ţ Ursula. Pesemne c au viermi." Leă prepar un decoct gre os din lab de gâsc tocat , pe care amândoi îl soră ţ ă ă ă bir cu un stoicismă nea teptat i care-i sili s se pun împreun pe oalele respective de unsprezece ori în aceş ş ă ă ă -ea i zi, pân când evacuar câ iva parazi i roz pe care-i ar tar tuturor jubilând, c ci aceastaş ă ă ţ ţ ă ă ă le îng duia s abat b nuielile Ursulei cu privire la adev rata cauz a împr tierii iă ă ă ă ă ă ăş ş lâncezelii lor. În felul acesta, Aureliano putea nu numai s asculte povestindu-i-seă experien eţ le fratelui s u, ci aveaă i pl cerea s le tr iasc de parc ş ă ă ă ă ă i s-ar fi întâmplat lui însu i; într-o zi, când ş i se explica foarte am nun it mecanismul amorului, îl întreă ţ rupse pe fratele s u pentru a-l întreba:ă "Ce sim i aţ tunci?" José Arcadio îi r spunse prompt:ă

— Este ca un cutremur de p mânt.ăÎntr-o joi din ianuarie, la orele dou diminea a, se n scu Amaranta. Înainte ca cinevaă ţ ă

s intre în camer , ă ă Ursula examin prunca m dular cu m dular. Era lasă ă ă civ i foarte umedăş ă

ca o opîrli , îns toate p r ile trupului ei erau omene ti. Abia dup ce sim i c locuş ţă ă ă ţ ş ă ţ ă in a eţ plin de lume, Aureliano în elese c s-a întâmplat ceva nou. Profitând de dezordine pentru aă ţ ă trece neobservat, ie i s -l cheme pe fratele s u, care p rş ă ă ă ăsise patul de la orele unsprezece din sear , i hot rârea lui fu atât de intempestiv încât nici nu- i lu mă ş ă ă ş ă ăcar vreme s seă întrebe cum s fac s -l scoat din odaia lui ă ă ă ă Pilar Ternera. Z bovi mai multe ceasuri dândă târcoale în jurul casei, fluierând dup codul pe care-l conveniser , pân ce apropiereaă ă ă zorilor îl oblig s se reîntoarc . În odaia mamei sale, jucându-se cu surioaă ă ă ra care se n scuse, cu chipul plin de o nevinov ie neă ăţ îndoielnic îl g si ă ă pe José Arcadio.

Ursula abia împlinise cele patruzeci de zile de convalescen , când revenir iganii.ţă ăţ Erau aceia i saltimş banci i jongleri care aduseser ghea a. Spre deosebire de tribul luiş ă ţ Melchiade, ace tia nu avur nevoie de prea mult vreme pentru a face dovada c nu erauş ă ă ă crainici ai progresului, ci colportori vulgari de distrac ii. Astfel, chiar atunci când au adusţ ghea a, ei se ferir s o preţ ă ă zinte în func ie de utilitatea ei în via a oamenilor, ci ca pe oţ ţ simpl curiozitate de circ. De data aceasta, între alte atrac ii ingenioase, aduceau un covoră ţ zbur tor. Nici pe acesta nu-l l udar ca un aport fundamental la dezvoltarea transporturilor,ă ă ă ci ca un obiect de amuzament. Oamenii, bineîn eles, se duseser s - i scotoceasc ultimiiţ ă ă ş ă b nu i de aur pentru a se bucura de un zbor raă ţ pid deasupra caselor din sat. Profitând de delicioasa impunitate pe care le-o asigura dezordinea general , ă José Arcadio i ş Pilar cunoscur câteva ceasuri de liberă tate. Umblau ca doi logodnici ferici i pierdu i în mulţ ţ ime,ţ i au ajuns chiar s b nuiasc c iubirea putea s fie un sentiment mai grav, mai profundş ă ă ă ă ă

decât acea fericire neînfrânat îns efemer a nop ilor lor clandestine. ă ă ă ţ Pilar risipi însă farmecul. Stimulat de entuziasă mul cu care José Arcadio p rea c se bucur de comă ă ă pania ei, ea nu tiu s - i aleag nici momentul, nici formula, i pe nea teptate l s s -i cad lumeaş ă ş ă ş ş ă ă ă ă întreag pe cap:ă "De acum e ti cu adev rat b rbat", îi spuse ea. i cum el nu pricepu ce voiaş ă ă Ş s în eleag prin aceasă ţ ă ta, ea îi explic f r ocoli uri:ă ă ă ş

— Vei avea un fiu.Timp de câteva zile, José Arcadio nu mai îndr zni s ias din cas . Îi era destul s-oă ă ă ă

aud ăpe Pilar râzând în gura mare în buc t rie, c fugea s se ad posteasc în laboratorăă ă ă ă ă unde instrumentele de alchimie intraser din nou în ac iune cu binecuvântarea Ursulei. ă ţ José Arcadio Buendía îl primi cu entuziasm pe fiul s u risiă pitor i-lş ini ie în cercet rile pe care,ţ ă în sfâr it, le întreş prinse asupra pietrei filozofale. Într-o dup -amiaz , coă ă piii fur cuprin i deă ş admira ie la vederea covorului zbuţ r tor care trecuse, repede, la în l imea ferestrei laboă ă ţ -ratorului, purtând la bordul s u pe pilotul igan i mai mul i copii din sat care f ceau semneă ţ ş ţ ă de bucurie cu mâna, îns ă José Arcadio Buendía nici nu privi m car în acea direc ie:ă ţ "L sa i-ă ţi s viseze, zise el. Noi vom zbuă ra mai bine ca ei cu mijloace mai tiin ifice decât aş ţ ceastă p tur pr p dit ." În ciuda interesului pe care se pref cea c -l are fa de ă ă ă ă ă ă ă ţă oul filozofic, José Arcadio nu în elese niciodat nimic despre propriet ile acestuia, care nu ţ ă ăţ i se p rea a fiă decât un flacon defect. Nu izbutea s se elibereze de ceea ce ce-l preocupa. Î i pierdu poftaă ş de mâncare i somnul, era mereu indispus întocş mai ca tat l lui în fa a insuccesuluiă ţ întreprinderilor sale i p rea atât de istovit încât însu i ş ă ş José Arcadio Buendía îl înlocui în func iunile din laborator, crezând c prea i-a pus la inim alchimia. Aureliano în elesese,ţ ă ş ă ţ de bun seam , c starea de dezolare a fratelui s u nu- i avea cauza în cercetarea pietreiă ă ă ă ş filozofale, îns nu izbuti s -i smulg vreo confiden . ă ă ă ţă José Arcadio î i pierduseş spontaneitatea de odinioar . Din complice i comunicativ cum era, deveni discret, ostil.ă ş Dornic de singur tate, torturat de o pizm otr vit fa de lume, î i p r si într-o noapteă ă ă ă ţă ş ă ă patul, ca de obicei, dar nu pentru a merge la Pilar Ternera, ci pentru a se pierde în tumultul bâlciului. Dup ce se preumblase printre tot felul de atrac ii f r s se intereseze de vreuna,ă ţ ă ă ă r maă se înm rmurit în fa a unui lucru care nu f cea parte din spectacol:ă ţ ă foarte tân r ,ă ă aproape un copil, cople iş t sub greut ile m rgelelor de sticl , cea mai fruă ăţ ă ă moas femeie peă care José Arcadio o v zuse în via a sa. Ea se afla în mul imea care asista la prezentareaă ţ ţ trist a omului pref cut în viper din pricin c nu a ascultat de p rin i.ă ă ă ă ă ă ţ

José Arcadio nu-i d du nici o aten ie. În timp ce se desf ura tragicul interogatoriu ală ţ ăş omului-viper , î i croi drum prin mul ime pân la rândul din fa unde st tea iganca i seă ş ţ ă ţă ă ţ ş post lâng dânsa, lipindu-se de spatele ei. Fata încerc s se dep rteze, îns ă ă ă ă ă ă José Arcadio

se lipi de ea cu i mai mult st ruin . Atunci b g de seam i-l sim i. R mase nemi catş ă ă ţă ă ă ăş ţ ă ş ă lâng el, tremurând de surpriz i de fric , neîndr znind s dea crezare eviden ei, apoi sfâr iă ăş ă ă ă ţ ş prin a- i întoarce capul i-l privi cu un zâmbet nervos. Între timp, doi igani puser pe omul-ş ş ţ ăviper în cu ca lui i-l duser în cort. iganul care anima spectacolul anun :ă ş ş ă Ţ ţă

— Iar acum, doamnelor i domnilor, v vom face s asista i la proba îngrozitoare aş ă ă ţ femeii condamnat s fie decapitat în fiecare noapte la aceea i or timp de cincizeci deă ă ă ş ă ani, drept pedeaps pentru c a v zut ce nu trebuia s vad .ă ă ă ă ă

José Arcadio i tân ra fat nu asistar la decapitaş ă ă ă re. O terser în cortul ei, unde seş ă îmbr i ar cu o neăţş ă r bdare febril , lep dându- i vestmintele. iganca se desă ă ă ş Ţ cotorosi de fustele ei suprapuse, de nenum ratele ei coă tilioane din dantel scrobit , de corsetul cuă ă balene inutil, de povara m rgelelor, astfel c de fapt nu mai ră ă ămânea nimic din ea. Era ca o broscu pl pând , cu sânii înmuguri i i cu gambe sub iri ce nu atingeau în diametruţă ă ă ţ ş ţ bra ele lui ţ José Arcadio; d du îns dovad de o hot râre i de o c ldur care-i compensauă ă ă ă ş ă ă m rună imea trupului. Numai c ţ ă José Arcadio nu putea r spună de la fel, deoarece se aflau într-un fel de cort prin care iganii treceau cu accesoriile lor de circ i unde- i încheţ ş ş iau afacerile, sau chiar se opreau în apropierea patului pentru a juca o partid de zaruri.ă Felinarul atârnat de stâlpul din mijloc lumina tot interiorul. Între dou mână gâieri, José Arcadio se întinse pe pat, dezbr cat în pielea goal , neprea tiind ce s fac , în timp ceă ă ş ă ă tân ra fat înă ă cerca s -i a â e poftele. O iganc cu olduri planturoase intr pu in după ţ ţ ţ ă ş ă ţ ă aceasta, înso it de un b rbat care nu f cea parte din trib dar nici din sat, i amândoiţ ă ă ă ş începur s se dezbrace la capul patului. Femeia î i arunc din întâmplare privirea asupraă ă ş ă lui José Arcadio i începu s -i examineze cu un fel de fervoare patetic magnificul aniş ă ă mal în repaus.

— V leu, b iete, exclam ea, Dumnezeu s i-o in !ă ă ă ăţ ţ ăPartenera lui José Arcadio îi rug s -i lase în pace i perechea se culc pe jos, chiară ă ş ă

lâng pat. Pasiunea ceă lorlal i stârni iar i febrţ ăş a lui José Arcadio. La prima atingere, oasele tinerei femei p reau c se dezarticuleaz cu un trosnet însp imânt tor ca acel al unei cutiiă ă ă ă ă de domino, iar pielea i se topi în sudori livide, ochii i se umplur de lacrimi i din tot trupulă ş ei porni un geam t lugubru i un miros vag de n mol. Ea suport îns izbiă ş ă ă ă tura cu o t rie deă caracter i cu o vitejie de admirat. ş José Arcadio se sim i atunci purtat în v zduh pân la oţ ă ă stare de inspira ie serafic , în care inima sa aprins deveni izvorul unor obscenit i tandreţ ă ă ăţ care p trundeau în ureă chile tinerei fete ie indu-i pe gur , traduse în limba ei. Era într-o joi.ş ă În noaptea de sâmb t , ăă José Arcadio î i leg o basma ro ie pe cap i plec cu atra.ş ă ş ş ă ş

Când Ursula îi descoperi absen a, îl c ut pretutindeni prin sat. Pe locul de undeţ ă ă iganii î i strânseser tab ra nu mai r m sese decât o dâr de gunoi amestecat cu cenu aţ ş ă ă ă ă ă ă ş

înc fumegând a vetrelor stinse. Cineva care umă ă bla pe acolo, scormonind în c utarea unoră m rgele, îi m rturisi Ursulei c -l v zuse pe fiul ei în noaptea trecuă ă ă ă t , în mul imea de laă ţ spectacol, împingând o caret cu cu ca omului-viper .ă ş ă

— S-a f cut igan!ă ţ strig ea c tre so ul ei, care nu d duse nici cel mai mic semn deă ă ţ ă emo ie în fa a acestei dispari ii.ţ ţ ţ

— S dea Dumnezeu s fie a a!ă ă ş zise José Arcadio Buendía, pisând în piuli a saţ materia pisat de o mie de ori i reînc lzit i pisat din nou. În felul acesta va înă ş ă ăş ă v a săţ ă devin om.ă

Ursula întreb în ce direc ie au pornit iganii. Conă ţ ţ tinu s se informeze urmând caleaă ă ce i se ar t i, soă ăş cotind c mai are timp s -i ajung din urm , se dep rt tot mai mult deă ă ă ă ă ă sat, pân ce- i d du seama c se afl atât de departe încât s nu se mai gândeasc laă ş ă ă ă ă ă reîntoarcere. José Arcadio Buendía nu descoperi absen a femeii sale decât la ceasurile optţ din sear când, punându- i maă ş teria la dospit într-un a ternut de b legar, se duse s vad ceş ă ă ă face micu a Amaranta, r gu it de plâns. În câţ ă ş ă teva ore adun un mic grup de oameni bineă echipa i, l s pe Amaranta în seama unei femei care se oferi s-o al pţ ă ă ă teze, i se pierdu peş c r ri nev zute pe urmele Ursulei. Aureliano îi înso ea. În zori, ni te pescari indigeni, a că ă ă ţ ş ă-ror limb nu o în elegeau, le d dur a în elege prin semă ţ ă ă ţ ne c n-au v zut pe nimeni. După ă ă trei zile de cercet ri zadarnice, revenir în sat.ă ă

Timp de câteva s pt mâni, ă ă José Arcadio Buendía se l s covâr it de dezolare. Seă ă ş

ocup ca o mam de mica Amaranta. O îmb ia, oă ă ă schimba, o ducea la doica ei de patru ori pe zi i chiar îi ş cânta noaptea, melodii pe care Ursula nu tia s ş ă i le cânte. Într-o zi, Pilar Ternera î i oferi serviciile pentru împlinirea treburilor casnice a teptând întoarcereaş ş Ursulei. Aureliano, a c rui intui ie misă ţ terioas se sensibilizase i mai mult în timpul nenoă ş -rocirii, avu un fel de fulgerare de luciditate v zând-o intrând. Din clipa aceea era sigur c ,ă ă în chip inexplicabil, ea era vinovat de fuga fratelui s u i de dispari ia mamei sale, care aă ă ş ţ urmat, i o chinui atât de mult, cu o du m nie t cut , îns nemiloas , încât femeia nu maiş ş ă ă ă ă ă c lc niciodat în cas . ă ă ă ă

Cu timpul, totul reintr în normal. ă José Arcadio Buendía i fiul s u n-ar fi fost în stareş ă s precizeze în ce moment i-au ref cut laboratorul, scuturând praă ş ă ful, reaprinzând atanorul, supunându-se din nou mânuirii pline de r bdare a materiei adormite de luni de zile înă a ternutul ei de b legar. Amaranta ea îns i, culcat într-un co de palmier, observa cuş ă ăş ă ş aten ie munţ ca istovitoare a tat lui i fratelui ei, în mica înc pere cu aerul rarefiat din pricinaă ş ă vaporilor de mercur. Într-o bun zi, la mai multe luni dup plecarea Ursulei, începur s seă ă ă ă petreac lucruri ciudate. Un flacon gol uitat de mult vreme într-un dulap, deveni atât deă ă greu încât era imposibil s -l urne ti din loc. O oal cu ap a ezat pe masa de lucru fierseă ş ă ă ş ă f r foc timp de o jum tate de or pân se evaporase ă ă ă ă ă complet. José Arcadio Buendía i fiulş s u observau aceste fenomene cu un extaz amestecat cu spaim , incapabili s i le explice,ă ă ăş îns interpretându-le ca ni te prevestiri ale materiei. Într-o zi, leag nul Amarantei începu să ş ă ă se mi te, împins dintr-o pornire proprie, i f cu un tur complet prin odaie, spre mareaş ş ă stupefac ie a lui Aureliano care se gr bi s -l opreasc . Tat l s u nu se emo ion îns pentruţ ă ă ă ă ă ţ ă ă atâta lucru. Puse leag nul la loc i-l leg de piă ş ă ciorul unei mese, convins c evenimentulă a teptat era iminent. Pe aceast chestiune Aureliano îl auzi cum zicea:ş ă

— Dac nu te temi de Dumnezeu, teme-te de meă tale.Pe nea teptate, dup aproape cinci luni de la disş ă pari ie, ţ Ursula se reîntoarse. Reveni

mai magnific , mai tân r ca oricând, cu ni te g teli noi, ă ă ă ş ă de un stil necunoscut în sat. José Arcadio Buendía abia putu s reă ziste emo iei:ţ "Asta era deci! strig el. tiam eu c a a seă Ş ă ş va întâmpla!" i era convins cu adev rat de aceasta, c ci, în retragerile sale prelungite, înŞ ă ă timp ce mânuia materia, se rugase din adâncul inimii ca minunea a teptat s nu fieş ă ă descoperirea pietrei filozofale, nici desc tu area sufl rii care d via metalelor, niciă ş ă ă ţă posibilitatea de a preface în aur balamalele i z voareş ă le casei; ci tocmai ceea ce se împlinise acum: reîntoarcerea Ursulei. Ea, îns , nu p rea s împ rt easc niciă ă ă ă ăş ă decum entuziasmul lui. Îi d du o s rutare foarte conven ional , ca i cum n-ar fi lipsit mai mult de un ceas, i-iă ă ţ ă ş ş spuse:

— Du-te s vezi ceva la poart .ă ăLui José Arcadio Buendía îi trebui mult vreme pân s se trezeasc din nedumerireă ă ă ă

atunci când ie i în uli i v zu mul imea. Nu erau igani, ci b rba i i feş ţăş ă ţ ţ ă ţ ş mei care sem nauă cu ei, cu p rul lins i cu pielea înă ş chis , care vorbeau aceea i limb i se plângeau de aceă ş ăş -lea i necazuri. Veniser cu catârii înc rca i cu proviş ă ă ţ zii, cu c ru e trase de boi, pline cuă ţ mobile i ustensile, accesorii simple pentru via a simpl p mânteasc , pe care le vând f rş ţ ă ă ă ă ă ifose micii negustori ai realit ii coăţ tidiene. Ei veneau de pe cel lalt rm al mla tinei, laă ţă ş dep rtare doar de dou zile de mers, unde erau i alte sate, care primeau po ta în fiecareă ă ş ş lun i care cunoăş şteau ma inile care- i fac via a mai u oar . ş ţ ţ ş ă Ursula nu i-a ajuns din urm peă igani, a descoperit îns drumul pe care so ul ei nu putuse s -l descopere în timpul cerţ ă ţ ă -

cet rilor sale infructuoase asupra marilor inven ii.ă ţ

LA DOU Ă SĂPTĂMÂNI DUPĂ NA TERE, fiul lui Ş Pilar Ternera fu adus la bunicii s i. ă Ursula îl primi în sil , cedând înc o dat înc p âă ă ă ă ăţn rii so uă ţ lui ei, care nu putea concepe ca o odrasl din sângele s u s r mân p r sit în voia soartei;ă ă ă ă ă ă ă ă ea hot rî îns s ă ă ă i se ascundă copilului adev rata identitate. De i primi numele ă ş de José Arcadio, a r mas s -l numească ă ă mai simplu Arcadio, spre a evita orice confuzie. În vremea aceea domnea o activitate atât

de intens în sat i casa era prad unei dezoră ş ă dini atât de mari, încât grija pentru creşterea copiilor trecuse pe planul al doilea. Ace tia fur încredin a i lui ş ă ţ ţ Visitación, o indiană guajira care venise în sat înso it de un frate, fugind de o cium a insomţ ă ă niei care bântuia în tribul ei de mai mul i ani. Amândoi erau atât de ascult tori i serviabili, încât ţ ă ş Ursula îi luă în slujba ei pentru a o ajuta la treburile casnice. Astfel c Arcadio i Amaranta vorbiră ş ă limba indienilor guajiros înainte de cea castilian , i înv aser s soarb ciorb de opârleă ş ăţ ă ă ă ă ş i s m nânce ou de p ianjen f r ca ş ă ă ă ă ă ă Ursula s b nuiasc ceva, fiind prea ocupat acum cuă ă ă ă

un comer promi tor cu mici animale din zah r ars. Macondo se schimbase cu des vâr ire.ţ ţă ă ă ş Oamenii care o înso iser pe ţ ă Ursula descoperir calitatea bun a solului i pozi ia saă ă ş ţ privilegiat fa de mla tin , astfel încât c tuă ţă ş ă ă nul s rac de la început se schimb repede într-ă ăun sat plin de activitate, cu pr v lii, ateliere de felurite me te uguri i o osea pe careă ă ş ş ş ş traficul devenise neîntrerupt, i pe care sosir primii arabi înc l a i cu papuci, cu cercei înş ă ă ţ ţ urechi, vânzând m rgele de sticl în schimbul papagalilor. ă ă José Arcadio Buendía nu cunoscu nici o clip de r gaz. Fascinat de o realitate imediat care în momentul acela îiă ă ă p ru mai fantastic decât universul vast al imagina iei sale, se dezinteres complet deă ă ţ ă laboratorul de alchimie, l s s doarm materia extenuat dup luni îndelungate de maă ă ă ă ă ă -nipul ri, i redeveni omul întreprinz tor de la început, acela care hot râse traseul uli elor iă ş ă ă ţ ş a ezarea caselor noi pentru ca nimeni s nu profite de avantajul de care ceiş ă lal i s nu seţ ă bucure în mod egal. Î i cre atâta autoritate printre noii veni i, încât nu se punea nici oş ă ţ temelie, nici nu se tr geau demarca iuni f r s se ia avizul s u i s-a hot rât ca el să ţ ă ă ă ă ş ă ă prezideze la împ r irea p mânturilor. Când revenir iganii saltimbanci, cu bâlciul loră ţ ă ăţ ambulant transformat acum într-un a ez mânt enorm de jocuri de noş ă roc, fur primi i cuă ţ veselie la gândul c ă José Arcadio se întorcea împreun cu ei. ă Dar José Arcadio nu se întorsese, iar ei nu-l mai aduseser pe omul-viper care, dup pă ă ă ărerea Ursulei, era singurul care putea s le dea ve ti despre fiul lor, astfel încât nu li s-a mai îng duit iganiă ş ă ţ lor s seă instaleze în sat, nici s mai pun piciorul acolo, c ci erau considera i ca trimi i ai pofteloră ă ă ţ ş trupe ti i ai perversit ii. În schimb, ş ş ăţ José Arcadio Buendía declar în mod formal c tribulă ă lui Melchiade, care contribuise atât de mult la dezvoltarea satului prin tiin a lui milenar iş ţ ăş prin inven iile lui fabuloase, va g si întotdeauna porţ ă ile deschise. Dar tribul lui Melchiade,ţ dup spusele druă me ilor, fusese ters de pe fa a p mântului pentru c deţ ş ţ ă ă p ise limiteleăş cuno tin ei omene ti.ş ţ ş

Sc pând, m car pentru moment din mrejele imagina iei ă ă ţ sale, José Arcadio Buendía restabili repede ordinea i munca, i singura fantezie îng duit a fost eliberarea pş ş ă ă ăs riloră care, de la întemeierea satului însoreau zilele cu melodiile lor de fluiere, i înlocuirea lor cuş ornice muzicale în fiecare cas . Erau ni te orologii încânt toare, din lemn fasonat, pe careă ş ă arabii le schimbau pe papagali i pe care ş José Arcadio Buendía le sincroniz cu atâta preă -cizie încât, tot la jum tate de or , satul întreg se însenina la acordurile aceleia i melodii,ă ă ş care se desf ura progreăş siv pân la culmiă narea, într-o amiaz exact i unanim , marcat deă ăş ă ă terminarea valsului. Tot José Arcadio Buendía a fost cel care, prin epoca aceea, a hot rât caă str zile saă tului s fie plantate cu migdali în loc de salcâmi, i care a descoperit, f r s -l fiă ş ă ă ă dezv luit vreodat , modul de a face nemuritori ace ti pomi. Cu mul i ani mai târziu, cândă ă ş ţ Macondo nu mai era decât ni te bar ci de lemn cu acoperi ul din tabl , pe str zile cele maiş ă ş ă ă vechi mai d inuiau migdalii, ciopâr i i i plini de praf, îns nimeni nu mai tia atunci cine i-ă ţ ţ ş ă şa s dit. În timp ce tat l s u f cea oră ă ă ă dine în sat i mama consolida patrimoniul familiei cuş minunata ei cresc torie de coco ei i pe ti ori de zah r, care de dou ori pe zi porneau dină ş ş ş ş ă ă cas , înfip i în be igaă ţ ţ e din lemn de kapok, Aureliano petrecea ore îndelungate înş laboratorul p r sit, ini iindu-se, prin propriile lui ceră ă ţ cet ri, în me te ugul aur riei. Crescuseă ş ş ă atât de mult încât hainele pe care i le l sase fratele lui nu-i mai veneau i începuse s le iaă ş ă pe ale tat lui s u, îns ă ă ăVisitación trebuia s -i croiasc fel de fel de pliuri la c m i i laă ă ă ăş ş pantaloni, deoarece Aureliano nu mo tenise corpolen a celorlal i. Adolescen a îl f cuse s -ş ţ ţ ţ ă ăi piard suavitatea glasului i-l apucase taciturn i iremediabil solitar, reş ă ş ş dându-i în schimb

acea str lucire intens pe care o avuă ă sese în priviri, la na tere. Dedicându-se în întregime exş -perien elor de aur rie, abia dac - i p r sea laboratorul pentru mas . Preocupat de caracterulţ ă ă ş ă ă ă închis al fiului s u, ă José Arcadio Buendía îi d du un rând de chei ale casei i ceva bani,ă ş

socotind c , poate, avea nevoie de o femeie. Aureliano î i cheltui îns banii pe acidă ş ă clorhidric pentru a prepara ap regal i, ca s le înfrumuse eze, înmuie cheile într-o baie deă ăş ă ţ aur. Extravagan ele lui abia dac erau comparabile cu acelea ale lui Arcadio i aleţ ă ş Amarantei, c rora începuser s le creasc din i noi, dar care conă ă ă ă ţ tinuau s umble toată ă ziulica ag ându-se de straiele inăţ dienilor, neclinti i în înc p ânarea lor de a nu vorbi spaţ ă ăţ -niola, ci limba guajiră. "N-ai de ce s te plângi, îi spunea ă Ursula so ului ei. Copiiiţ mo tenesc nebuniile p rin ilor lor." i în timp ce ea se plângea de nenorocul ei, convins cş ă ţ Ş ă ă excentricit ile copiilor ei nu erau mai prejos decât o coad de porc, Aureliano îi arunc oăţ ă ă privire care o scufund în incertitudini.ă

— Va veni cineva, prezise el.Ca întotdeauna atunci când rostea o prorocire, Ursula încerc s -l dezarmeze cuă ă

logica ei de femeie gospodin . Era foarte firesc s vin cineva. În fiecare zi treceau prină ă ă Macondo zeci de str ini f r s trezeasc nelini te i f r s se anun e în vreun chip secret.ă ă ă ă ă ş ş ă ă ă ţ Îns , în pofida oric rei logici, Aureliano p rea sigur de presim irea sa.ă ă ă ţ

— Nu tiu cine va fi acela, zise el st ruind. Dar oriş ă care ar fi, este pe cale s soseasc . ă ăÎn duminica urm toare sosi, într-adev r, ă ă Rebeca. Nu trecuse înc peste unsprezeceă

ani. F cuse obositoarea că ăl torie de la Manaura cu ni te trafican i de bl nuri care avuseseră ş ţ ă ă misiunea de a o preda, împreun că u o scrisoare, lui José Arcadio Buendía, dar nu putură explica precis cine era persoana care le ceruse acest serviciu. Nu avea alte bagaje decât o valiz cu îmbr c minte personal , un mic balansoar din lemn pictat de mân cu floriceleă ă ă ă ă multicolore, i un fel de s cule din pânz gudronat care fş ă ţ ă ă ăcea un zgomot continuu de ciocnituri, în care transporta osemintele p rin ilor ei. Scrisoarea adresat lui ă ţ ă José Arcadio Buendía era scris în termeni afectuo i de c tre ciă ş ă neva care continua s -l iubeasc foarteă ă mult în ciuda timpului scurs i a dep rt rii, i care se vedea silit, împins de cel maiş ă ă ş elementar umanism, s -i trimit din mil pe aceast biat orfelin , p r sit în voia soartei,ă ă ă ă ă ă ă ă ă veri oar de al doilea ş ă cu Ursula i prin urmare rud i ş ăş cu José Arcadio Buendía, ce e drept mai de departe, deoarece era fiica acelui prieten neuitat care a fost Nicanor Ulloa i aş vrednicei sale so ii ţ Rebeca Montiel, pe care Dumnezeu i-a chemat în împ r ia cerurilor, iă ăţ ş ale c ror ră ăm i e se anexeaz la aceast scrisoare pentru a li se da un mormânt cre tinesc.ăşţ ă ă ş Toate numele men ionate, ca i semn tura din scrisoare, erau perfect lizibile, dar nici ţ ş ă José Arcadio Buendía, nici Ursula nu- i amintir s fi avut rude cu aceste nume, i nici unul, niciş ă ă ş cel lalt nu cuno teau pe cineva care s poarte numele trimi torului, cu atât mai pu in înă ş ă ţă ţ îndep rtatul ora Manaura. A fost cu neputin s se smulg vreo informa ie suplimentară ş ţă ă ă ţ ă de la feti . De la sosire, ea r mase a ezat în balansoarul ei sugându- i degetul mare iţă ă ş ă ş ş observând totul cu ochi speria i, f r a p rea c în elege vreun cuvânt din întrebţ ă ă ă ă ţ ările ce i se puneau. Purta ni te ve tminte în dungi, vopş ş site în negru, roase de uzur , i cizmuli e de lac,ă ş ţ scorojite. P rul îi era strâns dup urechi cuă ă fundi e de panţ glic neagr . De gât îi atârna ună ă guler cu desene terse din pricina sudorii, iar la încheietura mâinii drepte avea un col deş ţ animal, montat în aram , care slujea ca amuă let împotriva deochiului. Tenul ei verzui,ă abdomenul balonat, pielea întins ca a unei tobe, toate acestea erau semnele unei s n t iă ă ăăţ ubrede i m rturia unei înfomeş ş ă t ri mai vechi decât ea îns i, dar atunci când ă ăş i s-a dat să

m nânce a r mas cu farfuria pe genunchi f r s vrea s se ating de ea. Au ajuns chiar să ă ă ă ă ă ă ă cread c era surd i mut , pân în clipa când indienii o întrebar în limba lor dac dore teă ă ăş ă ă ă ă ş pu in ap ;ţ ă ă ochii ei se înviorar ca i cum ar fi reg sit ni te cunoscu i i d du afirmativ dină ş ă ş ţ ş ă cap.

R mase la ei, c ci nu era alt solu ie. Hot râr s o numeasc ă ă ă ţ ă ă ă ăRebeca, dup scrisoare,ă fiind prenumele mamei sale, i pentru c Aureliano avusese r bdarea s rosteasş ă ă ă c în fa a eiă ţ numele tuturor sfin ilor din calendar f r s ob in nici o reac ie din parte-i fa de vreun altţ ă ă ă ţ ă ţ ţă prenume. Deoarece, pe vremea aceea, nu exista cimitir la Macondo, fiindc nu muriseă nimeni, ei p strar s cuă ă ă le ul cu oseminte a teptând s g seasc un loc potrivit unde s leţ ş ă ă ă ă îngroape i, mult vreme înc , p rin ii Rebec i încurcau casa, niciodat în acela i loc, cuş ă ă ă ţ ă ă ş cl mp nitul i cârâitul lor de clo c . A durat mult vreme pân când ă ă ş ş ă ă ă Rebeca s se integrezeă în via a familial . edea în balanţ ă Ş soar sugându- i degetul, în col ul cel mai retras al casei.ş ţ Nimic nu-i stârnea interesul, afar de muzica ceasorniceă lor, pe care o iscodea la fiecare

jum tate de or cu priă ă viri nelini tite, sperând parc s o descopere undeva în v zduh. Timpş ă ă ă de câteva zile, n-au reu it s o fac s m nânce. Nimeni nu în elegea cum de nu murise dejaş ă ă ă ă ţ de foame, când b tina ii, c rora nu le sc pa nimic deoarece umblau mereu prin cas cuăş ş ă ă ă pa i t cu i, descoperir c Rebec i nu-i pl cea s m nânce decât p mânt umed din curte iş ă ţ ă ă ă ă ă ă ă ş pl cile din var pe care le desprindea de pe pere i cu unghiile. Era evident c p rin ii ei, sauă ţ ă ă ţ cei care o crescuser , o pedepseau pentru aceast deprindere urât , deoarece n-o f cea decâtă ă ă ă pe ascuns i- i d dea seama c face r u, silindu-se s - i ascund proviziile ca s le înş ş ă ă ă ă ş ă ă fulece nev zut de nimeni. De atunci o supuser unei suă ă ă pravegheri neîncetate. R spândir fiere deă ă vac prin cură te i spoir zidurile cu zeam de piper, crezând c prin astfel de metode vorş ă ă ă putea pune cap t viciului pernicios, dar ea d du dovad de atâta viclenie i îndemânareă ă ă ş c utând s - i procure p mânt, încât ă ă ş ă Ursula trebui s recurg la mijloace mai drastice. Turnaă ă suc de portocale i revent într-un castron pe care-l l sa descoperit toat noaptea, iarş ă ă diminea a urm toare i-o d dea s-o bea la micul dejun. De i nu-i spusese nimeni c un astfelţ ă ă ş ă de leac era destinat în mod special s -i vindece pe mânc torii de p mânt de viciul lor, eaă ă ă socotea c orice fel de substan amar pe stomacul gol nu va întârzia s provoace reac iaă ţă ă ă ţ ficatului. Rebeca era atât de rebel i de tare în ciuda rahitisăş mului ei încât trebuia st pânită ă i culcat la p mânt ca un vi el pentru a o sili s - i înghit doctoria i cu greu ş ă ă ţ ă ş ă ş i se putură

înfrânge smuciturile i suporta bolboroselile tulburi pe care le striga între dou mu c turiş ă ş ă sau scuipături, i care, dup spusele indienilor scandaliza i, repreş ă ţ zentau cele mai urâte obscenit i pe care le puteau conăţ cepe în limba lor. Dup ăce Ursula afl toate acestea, î iă ş complet tratamentul cu lovituri de bici. Nu s-a putut stabili niciodat dac reventul sauă ă ă b taia produseser efectul, sau combina ia celor dou , este sigur îns c duă ă ţ ă ă ă p câtevaă s pt mâni ă ă Rebeca începu s dea semne de vină decare. Lua parte la jocurile lui Arcadio i aleş Amarantei, care o primir ca pe o sor mai mare, i mânca cu poft slujindu-se cum seă ă ş ă cuvine de tacâmul ei. În curând se văzu c vorbea castiliana la fel de curg tor ca i limbaă ă ş indienilor, c era deosebit de îndemânatic i c intona vală ăş ă sul ceasornicelor cu cuvinte foarte dr gu e compuse chiar de ea. Toat lumea începuse s o considere ca f când pară ţ ă ă ă te din familie. Manifest fa ă ţăde Ursula o afec iune pe care n-au avut-o niciodat proprii eiţ ă copii, o numea pe Amaranta surioar , pe Arcadio fr ior, pe Aureliano unchi i ă ăţ ş pe José Arcadio Buendía bunic. Astfel c ajunse s merite ca i ceilal i numele ă ă ş ţ de Rebeca Buendía, singurul nume pe care-l avu vreodat i pe care-l purt cu vredăş ă nicie pân la moarte.ă

Într-o noapte, pe vremea când Rebeca se vindecase de viciul ei de mânc toare deă p mânt i fu dus s împart odaia celorlal i copii, indiana care dormea cu ei se treă ş ă ă ă ţ zi din întâmplare i auzi un zgomot curios într-un col . S ri în picioare, alarmat , crezând c aş ţ ă ă ă intrat vreun animal în camer , când o descoperi ă pe Rebeca în balansoarul ei, sugându- iş degetul i având ochii aprin i ca ai unei pisici în întuneric. Înlemnit de groaz , zdrobit deş ş ă ă ă aceast fatalitate care-o persecuta, ă Visitación recunoscu în ochii Rebec i simptomeleă molimei care-i silise, pe fratele ei i pe ea, s se exileze pentru totdeauna dintr-o împ rş ă ă ă ieţ milenar unde aveau titlul de principi. Era boala ină somniei.

În zorii zilei n-a mai fost g sit în cas indianul Caă ă taure. Sora lui a r mas;ă inima ei fatalist îi spunea c flagelul mortal avea s-o urm reasc în tot chipul pân în col ul cel maiă ă ă ă ă ţ îndep rtat al p mântului. Nimeni nu în eă ă ţ lese nelini tea lui ş Visitación. "Dac nu po i dormi,ă ţ cu atât mai bine, zicea José Arcadio Buendía cu voie bun . Penă tru noi via a va fi cu atât maiţ fructuoas ." Îns indiana le explic îndat c ceea ce era mai de temut la aceast boal aă ă ă ă ă ă ă somnului nu era imposibilitatea de a dormi, deoarece corpul nu resim ea nici o oboseal , ciţ ă evolu ia ei inexorabil pân la manifestarea cea mai critic :ţ ă ă ă pierderea memoriei. Voia să spun c pe m sur ce bolnavul se obi nuia cu aceast stare de veghe, începeau s seă ă ă ă ş ă ă tearg din minte amintirile copil riei, apoi numele i no iunea fiec rui lucru i, pân laş ă ă ş ţ ă ş ă

urm , identitatea oameă nilor i chiar con tiin a existen ei proprii, pân la întuş ş ţ ţ ă necarea într-un fel de idio ie f r trecut. ţ ă ă José Arcadio Buendía, murind de râs, socotea c e vorba nici maiă mult nici mai pu in decât de una din acele numeroase boli scorţ nite de supersti iaţ indigenilor. Însă Ursula lu , pentru orice eventualitate, precau ia de a o separa ă ţ pe Rebeca de ceilal i copii.ţ

Dup câteva s pt mâni, când spaima lui ă ă ă Visitación p rea calmat , ă ă José Arcadio

Buendía începu într-o noapte s se r suceasc în pat f r s poat dormi. ă ă ă ă ă ă ă Ursula, trezit iăş ea, îl întreb ce are, iar el r spunse:ă ă "M tot gândesc ă la Prudencio Aguilar". Nu mai putură închide ochii nici o clip , îns a doua zi se sim ir atât de proasă ă ţ ă pe i i bine dispu i încâtţ ş ş uitar de acea noapte urât . La ora dejunului, Aureliano povesti uimit c se sim ea în formă ă ă ţ ă perfect de i petrecuse toat noaptea în laborator ca s aureasc o bro pe care se gândeaă ş ă ă ă şă s i-o ofere Ură sulei de ziua ei. Nimeni nu se nelini ti de fapt pân în ziua a treia când,ş ă nesim ind nici o poft de somn, î i d dur seama c nu închiseser ochii de mai bine deţ ă ş ă ă ă ă cincizeci de ceasuri.

— i copiii au r mas treji, remarc indiana cu fatalisŞ ă ă mul ei inebranlabil. Când p trunde undeva, nimeni nu scap de cium .ă ă ă

Contractaser , într-adev r, boala insomniei. ă ă Ursula care înv ase de la mama eiăţ puterile medicinale ale plantelor, prepar i d du tuturor s bea o b utur pe baz deăş ă ă ă ă ă aconit , dar nim nui nu-i venea somnul i- i trecur toat ziua visând treji. În aceast stareă ă ş ş ă ă ă de luciditate înfrico toare i de halucina ie, vedeau nu numai imaginile care alc tuiauşă ş ţ ă visele lor proprii, ci fiecare cuprindea-n viziunile lui i imaginile visate de ceilal i. Era ca iş ţ ş cum casa s-ar fi umplut de vizitatori. ezând în balansoarul ei dintr-un col al buc t riei,Ş ţ ă ă Rebeca vis un om care-i sem na foarte mult, îmbr cat în pânz alb , cu gulerul c m iiă ă ă ă ă ă ăş încheiat cu un buton de aur, i care venea s -i aduc un buchet de trandafiri. Era înso it de oş ă ă ţ femeie cu mâini delicate care lu un trandafir i-lă ş prinse în p rul feti ei. ă ţ Ursula în elese cţ ă b rbatul i femeia nu erau altă ş cineva decât p rin ii Rebec i îns , de i se str dui s -iă ţ ă ă ş ă ă recunoasc , aceast viziune îi confirm certitudinea c nu-i întâlnise niciodat . În vremeaă ă ă ă ă asta, printr-o neglijen pe care ţă José Arcadio Buendía nu i-o iert niciodat , micile animaleş ă ă din caramel continuau s se vând prin sat. Atât adul ii cât i copiii sugeau încânta iă ă ţ ş ţ delicio ii coş co ei verzi ai insomniei, minuna ii pe ti trandafirii ai inş ţ ş somniei i dr g la iiş ă ă ş c lu i galbeni ai insomniei, în a a fel încât zorii zilei de luni surprinse satul întreg treaz deă ţ ş nesomn. La început nu se nelini ti nimeni. Dimpotriv , toat lumea se felicit c n-a dormitş ă ă ă ă deloc, c ci era atâta treab de f cut atunci la Macondo încât zilele p reau prea scurte.ă ă ă ă Oamenii lucrar atâta, încât în curând nu mai era nimic de f cut i se pomenir cu bra eleă ă ş ă ţ încruci ate la orele trei diminea , num rând notele muzicii din vaş ţă ă sul ceasornicelor. Acei care voiau s doarm , nu pentru c ar fi obosi i, ci de dorul viselor, recurser la tot felul deă ă ă ţ ă metode istovitoare. Se adunau s ad de vorb , f r oprire, repetând ceasuri întregiăş ă ă ă ă acelea i glume, complicând pân la limita exasper rii povestea cu coco ul ro u, un joc f rş ă ă ş ş ă ă sfâr it în care povestitorul întreba dac doş ă resc s povesteasc istoria cu coco ul ro u, iară ă ş ş dac ă i se r spundea da, povestitorul zicea c el n-a cerut s ă ă ă i se spun da, ci dac doresc să ă ă le povesteasc istoria cu coă co ul ro u, iar dac ş ş ă i se r spundea nu, povestitorul zicea c n-aă ă cerut s ă i se spun nu, ci dac doreau s povesă ă ă teasc istoria cu coco ul ro u, iar dac toată ş ş ă ă lumea t cea, povestitorul zicea c nu ceruse nim nui s tac , ci s -i spun dac doreau s leă ă ă ă ă ă ă ă ă povesteasc istoria cu coco ul roă ş u, i nimeni nu putea s plece deoarece povestitorul ziş ş ă cea c nu ceruse nim nui s plece, ci s -i spun dac doreau s le povesteasc istoria cu coco ulă ă ă ă ă ă ă ă ş ro u, i tot a a mai departe, într-un cerc vicios care dura nop i întregi. Când ş ş ş ţ José Arcadio Buendía î i d du seama c molima invadase satul întreg, îi adun pe capii de familie penş ă ă ă tru a le explica ceea ce tia despre boala insomniei, i se luar m suri pentru a se preveniş ş ă ă r spândirea flagelului prin celelalte c tune ale mla tinei. În felul acesta se scoaă ă ş ser de laă gâtul caprelor clopo eii adu i de arabi în schimţ ş bul papagalilor i se puser la intrarea în sat,ş ă la dispozi ia celor care, r mânând surzi la recomand rile i la ruţ ă ă ş g min ile santinelelor,ă ţ insistau s p trund aici. Orice str in care trecea în vremea aceasta pe uli ele satului treă ă ă ă ţ buia s sune din clopo el pentru ca popula ia bolnav s tie c nu era bolnav. Nu li se îng duiaă ţ ţ ă ăş ă ă s bea i s m nânce nimic pe timpul ederii lor, deoarece nu înc pea nici o îndoial că ş ă ă ş ă ă ă boala se transmitea numai prin mâncare i c tot ceea ce se putea mânca i bea eraş ă ş contaminat de insomnie. Astfel c ciuma r mase circumscris la peă ă ă rimetrul satului. Carantina a fost atât de eficace încât sosi ziua în care starea excep ional începu s fieţ ă ă considerat ca un lucru foarte firesc, iar via a se organiz în a a fel încât munca î i reluă ţ ă ş ş ă ritmul i nimeni nu se mai nelini ti din pricina obiceiului inutil de a dormi.ş ş

Aureliano concepu formula prin care aveau s se apeă re luni de zile împotriva pierderii

memoriei. O descoperise din întâmplare. Expert în insomnie, deoarece el fusese printre primii atin i de ea, deprinse la perfec ie me teş ţ ş ugul aur riei. Într-o zi, c utând micaş ă ă nicoval care-i seră vea la laminatul metalelor, nu- i mai aminti cum se nuş me te. Tat l s u îiş ă ă spuse: "Este o nicoval ". Aureliano îi scrise numele pe o bucat de hârtie pe care o lipi laă ă baza nicovalei: nicoval ... ă În felul acesta era sigur c în viitor nu-l va mai uita. Nu-i trecuă prin cap c acesta era un prim simptom al amneziei, deoarece obiectul în cauz avea ună ă nume u or de uitat. Cu toate acestea, dup câteva zile observ c -i venea greu s - iş ă ă ă ă ş reaminteasc aproape toate obiectele din laborator. i atunci însemn pe fiecare dintreă Ş ă acestea numele respective, în a a fel încât era suficient s le citeasc pentru a le putea idenş ă ă -tifica. Atunci când tat l s u îi împ rt i nelini tea c uiă ă ă ăş ş ă tase chiar i evenimentele cele maiş însemnate din copilăria sa, Aureliano îi explic metoda lui, iar ă José Arcadio Buendía o puse în practic în toat casa i, mai târziu, o impuse satului întreg. Cu o pensul muiat înă ă ş ă ă cerneal însemn toate lucrurile pe ă ă numele lor: mas , scaun, ceasornic, u , zid, pat,ă şă castron. Se duse în ograd i înăş semn atât animalele cât i plantele:ă ş vac , ap, porc, g in ,ă ţ ă ă manide, malanga, bananier. Încetul cu încetul, studiind resursele nesfâr ite ale uit rii, î iş ă ş d du seama c va putea veni ziua când vor recunoa te fiecare lucru gra ie inscrip iei sale,ă ă ş ţ ţ îns nu- i vor mai reaminti la ce servesc. Se f cu atunci mai explicit. Inscrip ia pe care oă ş ă ţ atârnase de greab nul vacii era un model pentru felul în care oaă menii din Macondo în elegeau s lupte împotriva uitţ ă ării: Iat vaca, trebuie muls în fiecare diminea pentruă ă ţă ca s dea lapte, acesta trebuie fiert i amestecat cu cafea pentru a se ob ine cafea cu lapte.ă ş ţ Au continuat s tră ăiasc astfel într-o lume fugar , deocamdat intuit în cuvinte, dar careă ă ăţ ă nu va întârzia s le scape f r întoarcere de îndat ce vor uita însu i în elesul scrierii.ă ă ă ă ş ţ

La intrarea drumului spre mla tin se fixase o panş ă cart purtând numele de ă Macondo, iar pe strada principal alta care proclama:ă Dumnezeu exist . ă Nu era nici o cas în care să ă nu se fi scris ceea ce trebuia pentru fixarea în memorie a tuturor lucrurilor, a tuturor senti-mentelor. Îns un astfel de sistem reclama atâta vigilen i t rie de caracter, încât mul iă ţăş ă ţ oameni c zur prad unei realit i imaginare create de ei în i i, care se v di mai pu ină ă ă ăţ ş ş ă ţ practic îns mai reconfortant . Cel mai mult a contribuit la r spândirea acestei modific riă ă ă ă ă Pilar Ternera, cu ideea ei ingenioas de a citi trecutul în c r i, a a cum pe vremuri citeaă ă ţ ş viitorul. Pe aceast cale piezi , ace ti oameni care nu dormeau începur s tr iasc într-oă şă ş ă ă ă ă lume n scut din interferen ele de voie de nevoie cu cea a cut rui b rbat de verde venit laă ă ţ ă ă începutul lui aprilie, iar imaginea mamei cu acea a cut rei femei de ghind care purta ună ă inel de aur la mâna strâng , i când cutare dat a na terii se reducea la ultima mar i, când seă ş ă ş ţ auzise cântând ciocârlia în dafin. Aceste practici consolatoare îl convinser ăpe José Arcadio Buendía, care se hot rî atunci s construiasc acea ma in a memoriei pe care o doriseă ă ă ş ă alt dat pentru a- i aminti de toate inven iile minunate ale iganilor. Principiul ma iniiă ă ş ţ ţ ş consta în puterea de a revizui în fiecare diminea , de la început la sfâr it, totaţă ş litatea cuno tin elor dobândite în via . i-o închipuia ca pe un fel de dic ionar cu mi careş ţ ţă Ş ţ ş giratorie pe care un individ a ezat în axul ei putea s o ac ioneze cu ajutorul unei manivele,ş ă ţ în a a fel încât în câteva ceasuri s defiş ă leze prin fa a lui no iunile cele mai necesare pentruţ ţ existen . Ajunsese s redacteze aproape patrusprezece mii de fi e când sosi pe drumulţă ă ş mla tinei un mo neag bizar, cu clopo elul melancolic al celor care dorm, târând dup el oş ş ţ ă valiz pântecoas strâns cu ajutorul unor sfori i o tr suric acoperit cu zdren e negre. Seă ă ă ş ă ă ă ţ duse direct la casa lui José Arcadio Buendía.

Deschizându-i u a, ş Visitación nu-l recunoscu i crezu c avea de gând s vând peş ă ă ă ascuns niscai m rfuri, neă tiind c nimic nu se mai putea vinde într-un sat care se înn moliseş ă ă iremediabil în mla tinile uit rii. Era un moş ă şneag foarte neputincios. În ciuda vocii sale frânte i ea de incertitudini, i a mâinilor lui care p reau c se îndoş ş ă ă iesc de existen aţ lucrurilor, era limpede c venea dintr-o lume în care oamenii înc mai puteau s doarm iă ă ă ăş s - i aduc aminte. ă ş ă José Arcadio Buendía îl g si ezând în odaă ş ia comun , f cându- i vântă ă ş cu p l ria lui neagr , peticit toat , în timp ce citea cu aten ie i comp timire inscripăă ă ă ă ţ ş ă iileţ fixate pe pere i. Îl salut ar tându-i mult prieteţ ă ă ă nie, c ci se temea ca nu cumva s -l fiă ă cunoscut alt dat iar acum s nu-l mai recunoasc . Îns vizitatorul îi obseră ă ă ă ă v pref c toria.ă ă ă Se sim i dat uit rii, victim nu a unei uit ri a inimii, care putea fi remediat , ci a unei alteţ ă ă ă ă

uit ri mai crude i iremediabile pe care o cuno tea foară ş ş te bine, c ci aceasta era uitareaă mor ii. Atunci în elese. Î i deschise valiza umplut pân la refuz cu obiecte misţ ţ ş ă ă terioase iş scoase din ea o cutie cu flacoane. Îi d du lui ă José Arcadio Buendía s bea o substan deă ţă culoare îmbietoare i în memoria acestuia se f cu lumin . Ochii ş ă ă i se umplur de lacrimi,ă apoi î i d du seama de absurş ă ditatea locului în care se afla, unde fiecare obiect era însemnat cu numele s u, ă i se f cu ru ine de atâtea enormiă ş t i i prostii afi ate pe pere i i pân laăţ ş ş ţ ş ă urm recunoscu, uluit, ă radios, plin de bucurie, persoana noului venit. Era Melchiade.

În timp ce Macondo s rb torea redobândirea amină ă tirilor sale, José Arcadio Buendía iş Melchiade scuturar colbul de pe vechea lor prietenie. iganul venise în sat, hot rât să Ţ ă ă r mân aici. Se dusese în lumea mor ilor, înă ă ţ tr-adev r, dar se întorsese deoarece nu putuseă îndura singur tatea. Alungat din tribul s u, despuiat de orice putere supranatural dreptă ă ă pedeaps pentru fidelitatea sa fa de via , hot rî s se refugieze în acest col ală ţă ţă ă ă ţ p mântului, pe care moartea nu-l descoperise înc , pentru a se dedica punerii la punct aă ă unui laborator de dagherotipie. José Arcadio Buendía nu auzise niciodat voră bindu-se de o astfel de inven ie. Dar atunci când se vţ ăzu fixat, împreun cu toat familia sa, în eternitate,ă ă pe o plac de metal cu reflexe fumurii, amu i de stupoare. Din epoca aceasta dataă ţ dagherotipul oxidat pe care se putea vedea José Arcadio Buendía, cu p rul aspru i ceă ş nu iu,ş cu un guler scrobit încheiat cu un buton de aram , cu un aer solemn i buimac, pe careă ş Ursula, murind de râs, îl compara cu "un general speriat". Într-adev r, ă José Arcadio Buendía era destul de îngrozit în acea diminea diafan de decembrie când se luaseţă ă dagherotipul, c ci î i închipuia c oamenii aveau s se topeasc încetul cu înă ş ă ă ă cetul l sându- iă ş chipurile s se întip reasc pe pl cile meă ă ă ă talice. În urma unei întors turi curioase aă lucrurilor, Ursula îi scoase aceast idee din cap, dup cum tot ea, uiă ă tând de vechile ei ranchiune, hot rî ca Melchiade s r mân în casa lor, de i nu permise niciodat s ă ă ă ă ş ă ă i se facă un dagherotip c ci (pentru a repeta cuvintele ei) ea nu vroia s r mân pentru totdeauna deă ă ă ă râsul nepo ilor. În diminea a aceea îi îmbr c pe copii cu hainele cele mai frumoase, leţ ţ ă ă pudr obrajii, d du fiec ruia câte o linguă ă ă ri de sirop din extras de m duv , ca s steaţă ă ă ă nemi ca i timp de aproape dou minute în fa a aparatului de fixat chipuri al lui Melchiade.ş ţ ă ţ Pe acest dagherotip de familie, singurul care a fost luat vreodat , Aureliano ap rea îmă ă br cată în catifea neagr , între Amaranta i ă ş Rebeca. Avea aceea i expresie de oboseal i aceea iş ăş ş privire p trunză ătoare care aveau s fie ale sale i dup câ iva ani, în faă ş ă ţ a plutonului deţ execu ie. Cu toate acestea, nu avea înc nici o presim ire a destinului s u. Era un aurarţ ă ţ ă priceput, stimat în toat regiunea mla tinilor pentru lucr rile sale me te ugite. În atelierulă ş ă ş ş lui, care ad postea i laboratorul extravagant al lui Melchiade, aproape c nici nu-l auă ş ă zeai respirând. Se putea spune c s-a refugiat în alt epoă ă c , în timp ce tat l s u i iganulă ă ă ş ţ tâlcuiau cu glas ridicat prezicerile lui Nostradamus, în zorn it de fiole i crisă ş talizatoare, în mijlocul dezastrului acizilor rev rsa i i al bromurii de argint risipite din pricina lovituriloră ţ ş de coate i picioare care se produceau în fiecare clip din cauza zelului lucr torilor. Aceastş ă ă ă asiduitate în munc i bunul sim cu care- i conducea interesele, îi îng duiser lui Auăş ţ ş ă ă -reliano s adune repede mai mul i bani decât câ tigase ă ţ ş Ursula cu fauna ei delicioas dină caramel, îns toat luă ă mea se mira c a ajuns un om în toat firea i c nu ă ă ş ă i se cuno tea nici oş femeie. Într-adev r, nu cunoscuse nici una.ă

Dup câteva luni reveni Francisco-B rbatul, un moă ă şneag de aproape dou sute de ani,ă care pribegise prin lume i trecea des prin Macondo, cântând balade compuse de el însu i.ş ş Francisco-B rbatul relata în aceste melodii, cu multe am nunte, evenimentele petrecute înă ă satele din drumurile sale, de la Manaura pân la marginile mla tiă ş nilor, astfel c dac aveaiă ă de trimis o veste sau voiai s faci cunoscut o tire, îi d deai dou sutare pentru a o trece înă ă ş ă ă repertoriul s u. În felul acesta afl ă ăUrsula de moartea mamei ei, printr-o simpl întâmplare,ă într-o noapte când asculta aceste cântece în speran a de a desţ coperi în ele ceva în leg tură ă cu fiul ei José Arcadio. Francisco-B rbatul, numit astfel deoarece îl biruise pe diavol într-oă întrecere de cântece improvizate, i al c rui nume adev rat nu-l cuno tea nimeni, disp ruseş ă ă ş ă din Macondo pe vremea bolii insomniei i, f r nici o prevenire, î i f cu într-o noapteş ă ă ş ă reapari ia în stabilimentul lui Caţ tarino. Satul întreg veni s -l asculte pentru a se pune laă curent cu ce se mai petrecuse în lume. De data aceasta revenise înso it de oţ femeie atât de

gras încât era nevoie de patru indieni care s o transporte în balansoarul ei, în timp ce oă ă mulatr , abia nubil , cu un aer descumpă ă ănit, o ap ra de soare cu o umbrel . În noapteaă ă aceea, Aureliano se duse la Catarino. Îl g si pe Francisco-B rbatul, ca un cameleonă ă monolit, ezând în mijlocul unui grup de curio i. Recita tirile cu vocea sa dezacordat ,ş ş ş ă acompaniindu-se cu acel acordeon arhaic pe care i-l oferise Sir Walter Raleigh în Guiana, b tând m sura cu picioarele sale lungi de mare drume , cr pate din pricina salpetruă ă ţ ă lui. Cu fa a spre u a din fund, pe unde intrau i ie eau câ iva oameni, edea i se r corea în t cereţ ş ş ş ţ ş ş ă ă matroana în balansoarul ei. B trâna Catarino, cu un trandafir de pânz la ureche, vindeaă ă celor aduna i castrona e cu ţ ş guarrapo fermentat i profita de ocazie pentru a se apropia deş b ră ba i i a le pune mâna acolo unde nu trebuia. În toiul nop ii, c ldura deveniseţ ş ţ ă insuportabil . Aureliano ascult nout ile pân la cap t f r s afle vreuna care s inteă ă ăţ ă ă ă ă ă ă reseze familia sa. Se preg tea s se întoarc acas , când matroana îi f cu un semn ă ă ă ă ă cu mâna.

— Intr i tu, îi zise ea. Nu cost decât dou zeci de b nu i.ăş ă ă ă ţAureliano arunc o moned în pu culi a pe care maă ă ş ţ troana o inea pe genunchi iţ ş

p trunse în camer f r s tie ce va avea s fac . Mulatra foarte tân r cu â i oare deă ă ă ă ăş ă ă ă ă ţ ţ ş c ea, era culcat goal pe pat. Înainte de Aureliano trecuser prin aceast camer , în cursulăţ ă ă ă ă ă acelei nop i, aiţ ş zeci i trei de b rba i. Aerul înc perii era atât de viciat, înc rcat de atâteaş ă ţ ă ă sudori, mustit de atâtea suspine, încât aproape c se pref cea în noroi. Tân ra fat traseă ă ă ă cearceaful udat i-i ceru lui Aureliano s -l in de cap t. Era greu ca o pânz de corabie. Îlş ă ţ ă ă ă stoarser , r sucindu-i caă ă petele, pân ce reveni la greutatea normal . Întoarser mindirul,ă ă ă îns sudoarea ie ise pe partea cealalt . Aureă ş ă liano dorea ca aceste opera iuni s nu se maiţ ă ispr veasc niciodat . Cuno tea principiile teoretice ale amorului, dar nu se putea ine peă ă ă ş ţ picioare din pricin c genunchii îi sl biser cu totul i, cu toate c avea pielea ca de g ină ă ă ă ş ă ă ă i carnea încins , nu se putea împotrivi nevoii urgente de a sc pa de povara care-l ap sa înş ă ă ă

pântece. Când tân ra fat ispr vi cu rânduitul patului i-i porunci s se deză ă ă ş ă brace, el risc oă explica ie confuz :ţ ă "Am fost îndemnat s intru. Mi s-a spus s arunc dou zeci de b nu i înă ă ă ă ţ puşculi i s nu z bovesc". Tân ra fat în elese z p ceala lui:ţăş ă ă ă ă ţ ă ă "Dac pui înc dou zeci deă ă ă b nu i la ie ire, po i s r mâi ceva mai mult", zise ea cu voce dulce. Aureliano se dezbr c ,ă ţ ş ţ ă ă ă ă chinuit de probleme de pudoare, f r s poat sc pa de ideea c nuditatea lui nu va rezistaă ă ă ă ă ă compara iei cu fratele s u. În ciuda eforturilor tinerei fete, se sim i din ce în ce maiţ ă ţ indiferent i îngrozitor de singur. "Voi pune înc dou zeci de b nu i", zise el cu o voceş ă ă ă ţ înecat . Tân ra fat îi mul umi în t cere. Spatele ei era numai r ni. Pielea ă ă ă ţ ă ă i se lipea de coaste i respira ia îi era gâtuit de o istovire nem surat . Înainte cu doi ani, foarte deş ţ ă ă ă parte de aici, adormise f r s sting lumânarea i se trezise înconjurat de fl c ri. Casa în careă ă ă ă ş ă ă ă locuia cu bunica ei care o crescuse se pref cu în scrum. Din ziua aceea, bunica o ducea dină sat în sat, silind-o s se culce pentru dou zeci de b nu i, pentru a recupera pre ul caseiă ă ă ţ ţ incendiate. Dup socotelile tinerei fete, îi mai trebuiau înc vreo zece ani cu câte aptezeciă ă ş de b rba i pe noapte, c ci trebuia s pl teasc în plus i cheltuielile drumului i ale hraneiă ţ ă ă ă ă ş ş pentru amândou , cât i salariul celor patru indieni care purtau balansoarul. Dup ceă ş ă matroana b tu la u pentru a doua oar , Aureliano p r si camera f r s fi f cut nimic,ă şă ă ă ă ă ă ă ă complet z p cit de nevoia de a plânge. Nu putu închide ochii toat noaptea, cu gândul laă ă ă tân ra fat , cu un amestec de dorin i de mil . Sim ea o neă ă ţăş ă ţ voie irezistibil de a o iubi i deă ş a o proteja. În zori, istovit de nesomn i de febr , se hot rî calm s se c sş ă ă ă ă ătoreasc cu eaă pentru a o sustrage tiraniei bunicii sale i pentru a se bucura în fiecare noapte de satisfac iileş ţ pe care ea le asigura la aptezeci de b rba i pe rând. Dar la orele zece diminea a, când sosiş ă ţ ţ la stabilimentul lui Catarino, tân ra fat p r sise satul.ă ă ă ă

Timpul potoli aceast hot râre nechibzuit , dar agrav sim mântul s u deă ă ă ă ţă ă dezam gire. ă Se refugie în munc . Se resemn a nu fi toat via a decât un b rbat f r femeie,ă ă ă ţ ă ă ă pentru a- i ascunde ru inea c nu este bun de nimic. În aceast vreme, Melchiade terminaseş ş ă ă cu înregistrarea pe pl ci a tot ce se putea înregistra la Macondo, i p r si laboratorul deă ş ă ă dagherotipie spre bucuria delirant a lui ă José Arcadio Buendía, care hot râse s -l folosească ă ă pentru a aduce proba tiin ific despre existen a lui Dumneş ţ ă ţ zeu. Urm rind un procesă complex de expuneri suprapuse, f cute în diferite locuri din cas , era sigur c va realiza maiă ă ă curând sau mai târziu dagherotipul lui Dumnezeu, dac exista, sau c va pune, o dat pentruă ă ă

totdeauna, cap t ipotezelor favorabile existen ei lui. Melchiă ţ ade se apuc s aprofundezeă ă interpret rile lui Nostradaă mus. Z bovea pân noaptea târziu, sufocându-se în jiletca luiă ă strâmt din catifea decolorat , mâzg lind hârtii peste hârtii cu mânu ele sale de vr bioi, aleă ă ă ţ ă c ror inele î i pieră ş duser str lucirea de odinioar . Într-o noapte ă ă ă i se p ru c a descoperit oă ă povestire cu privire la viitorul satului Macondo. Va fi un ora -lumin , cu case mari dinş ă sticl , în care nu va mai r mâne nici o urm din neamul ă ă ă Buendía. "Gre it!ş protest ă José Arcadio Buendía. Nu vor fi case de sticl , ci de ghea , a a cum am visat eu i va exista ună ţă ş ş Buendía în vecii vecilor". În aceast gospodă ărie extravagant , ă Ursula se str dui s - iă ă ş p streze bunul sim i î i dezvolta comer ul cu micile animale din zah r ars, datorit unuiă ţ ş ş ţ ă ă cuptor care producea toat noaptea coă uri nenum rate de pâine i o varietate uimitoare deş ă ş budinci, de pl cinte i de biscui i, care se r spândeau în câteva ore pe toate drumurileă ş ţ ă întortocheate ale mla tinei. Ajunş sese la o vârst la care ai dreptul s te odihne ti, ea îns ,ă ă ş ă dimpotriv , se v dea din ce în ce mai activ . Era atât de absorbit de prosperitateaă ă ă ă întreprinderii ei, încât într-o dup -amiaz , ridicându- i distrat privirea în direcă ă ş ă ia cur ii, înţ ţ timp ce indiana îi ajuta la pres rarea zaă h rului pe coc , z ri dou adolescente necunoscuteă ă ă ă i încânt toare care brodau la ghergheful lor în lumina amurş ă gului. Erau Rebeca iş

Amaranta. Tocmai p r siser doă ă ă liul dup bunica lor, respectat cu atâta stricte e timp de treiă ţ ani, iar îmbr c mintea în culori vii p rea c le face s renasc . ă ă ă ă ă ă Rebeca, împotriva tuturor a tept rilor, deveş ă nise cea mai frumoas . Avea tenul diafan, ochi mari liă ni ti i, mâiniş ţ fermec toare care p reau c es fire nevă ă ăţ ăzute în urzeala broderiei. Amaranta, cea mai tân r , era mai pu in gra ioas , îns ar ta o distinc ie natural , mândria interioar aă ă ţ ţ ă ă ă ţ ă ă defunctei ei bunici. În compara ie cu ele, cu toate c manifesta deja temperamentul vioi alţ ă tat lui s u, Arcadio avea aerul unui copil. Se dedicase me te ugului de aurar, împreun cuă ă ş ş ă Aureliano care-l mai înv ase i s citeasc i s scrie. ăţ ş ă ăş ă Ursula î i d du dintr-o dat seama cş ă ă ă se umpluse casa cu o mul ime de oameni, c copiii ei au ajuns la vârsta de a se c s tori iţ ă ă ă ş de a avea ei în i i copii, i c se vor vedea obliga i s plece în stânga i în dreapta dinş ş ş ă ţ ă ş pricina lipsei de spa iu. Scoase atunci banii pe care-i adunase în cursul aniţ lor îndelunga i deţ munc aspr , ob inu unele angajaă ă ţ mente cu clien ii s i i începu s - i extind casa. D duţ ă ş ă ş ă ă ordin s se construiasc o înc pere rezervat vizitelor, alta mai comod i mai r coroasă ă ă ă ăş ă ă pentru folosin a zilţ nic , o sufragerie în care s se poat instala o mas cu dou sprezeceă ă ă ă ă tacâmuri, la care s poat lua loc întreaga familie i to i invita ii, nou camere cu ferestreleă ă ş ţ ţ ă spre curte i o verand larg ferit de lumina puternic a amiezii printr-o gr din deş ă ă ă ă ă ă trandafiri, cu o balustrad pe care s se a eze ghivece cu ferig i cu begonii. D du ordin să ă ş ăş ă ă se m reasc buc t ria în care s se amenajeze dou cuptoare, s se desfiin eze hambarul înă ă ăă ă ă ă ţ care Pilar Ternera îi d duse în c r i lui ă ă ţ José Arcadio i s se conş ă struiasc altul, de dou oriă ă mai mare, pentru ca gospod ria s nu fie lipsit niciodat de rezerve de alimente. D duă ă ă ă ă ordin s se construiasc în curte, la umbra castaă ă nului, o baie pentru femei i una pentruş b rba i, iar în fund, un grajd mare, un cote cu grilaj pentru g ini, un staul pentru mulsulă ţ ţ ă vacilor i o volier deschis din toate p r ile unde p s rile r t citoare s se a eze în voie.ş ă ă ă ţ ă ă ă ă ă ş

Urmat de zeci de zidari i dulgheri, cuprins de aceă ş ă ea i febr ame itoare ca iş ă ţ ş b rbatul ei, ă Ursula rânduia orientarea luminii, transmisia c ldurii, repartiza spa iul f r s fiă ţ ă ă ă avut nici cea mai mic idee despre limitele acestuia. Construc ia primitiv a pionierilor eraă ţ ă vrai te de unelte i materiale, cu lucr tori n du i i care se rugau de toat lumea s nuş ş ă ă ş ţ ă ă încurce, f r s - i închipuie c ei erau aceia care-i încurcau pe to i, exaspera i de s culeă ă ă ş ă ţ ţ ă ulţ cu oseminte omene ti care-i urm rea pretutindeni cloş ă po ind surd. Printre atâtea nepl ceri,ţ ă respirând varul cald i melasa de gudron, nimeni nu în elese exact cum a putut r s ri dinş ţ ă ă m runtaiele p mântului nu numai casa cea mai mare ce se va fi cl dit vreodat în sat, dar iă ă ă ă ş cea mai ospitalier i mai r coroas pe care ai fi putut-o g si în tot inutul mla tinilor. ăş ă ă ă ţ ş José Arcadio Buendía, care încercase s surprind Providen a Divin în mijlocul acestuiă ă ţ ă cataclism, a fost acela care îl în elese mai pu in. Noua cl dire era aproape terminat cândţ ţ ă ă Ursula îl scoase din universul lui himeric pentru a-l informa c s-a dat ordin s se spoiască ă ă fa ada în albastru, iar nu în alb cum hot râser dân ii. Îi ar t scris, negru pe alb, ordonan aţ ă ă ş ă ă ţ oficial . ă José Arcadio Buendía, f r s fi priceput ce-i spunea so ia, descifr semn tura:ă ă ă ţ ă ă

— Cine-i tipul acesta? întreb el.ă

— Este corregidorul, zise Ursula pe un ton dezolat. Se zice c este un reprezentant ală legii trimis de guvern.

Don Apolinar Moscote, corregidorul, sosise pe t cute la Macondo. Descinse laă Hotelul lui Iacob - înfiin at de c tre unul dintre primii arabi care veniser s - i vândţ ă ă ă ş ă juc riile în schimbul papagalilor ă - iar a doua zi, închirie un mic birou care d dea în uli , laă ţă dou str zi de casa lui ă ă Buendía. Acolo a ez o mas i un scaun cumş ă ăş p rate de la Iacob, fixă ă în perete o stem a Republicii pe care o adusese cu el, i zugr vi pe u inscrip iaă ş ă şă ţ "Corregidor". Primele sale dispozi ii au fost s se spoţ ă iasc în albastru toate casele pentruă s rb torirea zilei de aniversare a independen ei na ionale. ă ă ţ ţ José Arcadio Buendía, inând înţ mân exemplarul cu noua ordonan , îl g si f cându- i siesta într-un hamac atârnat de-aă ţă ă ă ş curmezi ul înc perii goale care-i servea de birou.ş ă

— Dumneavoastr a i redactat aceast hârtie?ă ţ ă întreb el.ăDon Apolinar Moscote, care era un om matur, timorat, cu temperament sangvinic, îi

r spunse c da.ă ă — Cu ce drept? întreb din nou ă José Arcadio Buendía.Don Apolinar Moscote c ut în sertarul mesei o foaie de hârtie i i-o ar t :ă ă ş ă ă— Am fost numit îndrept tor ă în satul acesta.José Arcadio Buendía nici nu se uit m car la actul numirii.ă ă— În satul acesta nu te faci ascultat prin hârtii, zise el p strându- i calmul. i lua i actă ş Ş ţ

c noi n-avem neă voie de nici un "îndrept tor", deoarece la noi nu este nimic de îndreptat.ăÎn fa a atitudinii neclintite aţ lui don Apolinar Moscote, f r s ridice deloc glasul,ă ă ă

José Arcadio Buendía recapitul în chip am nun it cum a întemeiat satul, cum au fostă ă ţ împ r ite p mânturile, cum s-au deschis drumuă ţ ă rile, cum s-au realizat îmbun t irile atunciăăţ când s-a f cut sim it nevoia, toate acestea f r s inoportuneze vreun guvern i f r caă ţ ă ă ă ă ş ă ă cineva s fi venit s -i deranjeze.ă ă

— Suntem atât de pa nici încât nici n-am apucat s murim de moarte natural , ad ugş ă ă ă ă el. Pute i constata c nu avem înc nici cimitir.ţ ă ă

Nu s-a plâns c guvernul nu le venise în ajutor. Dimă potriv , se felicita c -i l sase să ă ă ă se dezvolte în pace pân acum i n d jduia c a a va fi i de acum înainte, c ci ei nuă ş ă ă ă ş ş ă întemeiaser un sat pentru ca primul venit s înă ă ceap s le dicteze ce s fac . ă ă ă ă Don Apolinar Moscote se îmbr c cu o vest lung din doc, alb ca i pantalonii s i, f r s seă ă ă ă ă ş ă ă ă ă îndep rteze o singur clip de frumoasele sale maniere.ă ă ă

— În cazul c ve i dori s r mâne i aici ca un cetă ţ ă ă ţ ă ean obi nuit, atunci fi i binevenit,ţ ş ţ conchise José Arcadio Buendía. Dar dac veni i s sem na i dezordinea, obligându-i peă ţ ă ă ţ oameni s - i spoiasc în albastru casele, pute i s v lua i catrafusele i s v întoarce i deă ş ă ţ ă ă ţ ş ă ă ţ unde a i venit. C ci casa mea trebuie s r mân i va r mâne alb ca o porumbi .ţ ă ă ă ăş ă ă ţă

Don Apolinar Moscote deveni palid de tot. Se retrase un pas înapoi, strânse f lcileă zicând cu oarecare am ră ăciune:

— V avertizez c sunt înarmat.ă ăJosé Arcadio Buendía n-ar fi putut spune în ce clip îi ren scu în bra e acea foră ă ţ ţă

juvenil cu care odinioar culca la p mânt un cal. Îl apuc ă ă ă ăpe don Apolinar Moscote de gulerul hainei i-lş ridic pân la în l imea priă ă ă ţ virii sale.

— Dac fac aceasta, îi spuse el, este pentru c prefer s v transport de viu decât să ă ă ă ă am toat via a pe conă ţ tiin moartea dumneavoastr .ş ţă ă

Îl trambal astfel pân la mijlocul str zii i-l puse pe picioare cu fa a spre drumulă ă ă ş ţ c tre mla tin . Nu treă ş ă cuse o s pt mân i reveni, înso it de ase solda i, desă ă ăş ţ ş ţ cul i iţ ş zdren ro i, înarma i cu flinte, i urmat de o cţă ş ţ ş ăru cu boi în care c l toreau so ia i celeţă ă ă ţ ş apte fiice ale sale. Dup aceea sosir alte dou c ru e cu mobilele, cuierele i ustensileleş ă ă ă ă ţ ş

casnice. Î i instal familia la hoş ă telul lui Iacob, pân î i va g si o cas , i redeschise biroulă ş ă ă ş sub protec ia solda ilor. Vechii pionieri ai satului Maţ ţ condo, deci i s -i alunge pe invadatori,ş ă venir s se pun la dispozi ia lui ă ă ă ţ José Arcadio Buendía împreun cu fiii lor mai mari.ă Acesta se opuse îns , explicându-le c don ă ă Apolinar Moscote a revenit cu so ia i cu fiiceleţ ş sale i c nu era demn pentru un b rbat s -l umile ti pe altul în fa a familiei lui. Astfelş ă ă ă ş ţ hot rî s reglementeze prieteă ă ne te situa ia.ş ţ

Aureliano îl înso i. Înc din vremea aceea începuse s poarte musta neagr cu fireleţ ă ă ţă ă pom date i avea o voce de stentor care urma s -l fac celebru în r zboi. Lipsi i de arme,ă ş ă ă ă ţ nef când caz de santinele, p trunser în biroul judec torului. ă ă ă ă Don Apolinar Moscote nu- iş pierdu sângele rece. Le prezent pe dou dintre fiicele sale care din întâmplare se aflauă ă acolo: pe Amparo, de aiş sprezece ani, brunet ca i mama ei, i ă ş ş pe Remedios, o fetiţă dr gu , abia de nou ani, cu ten de crin i cu ochii verzi. Amândou aveau mult gra ie iă ţă ă ş ă ă ţ ş educa ie. De îndat ce- i f cur intrarea, înainte chiar de a fi preţ ă ş ă ă zentate, ele aduser ni teă ş scaune poftindu-i s se a eze. Dar amândoi r maser în picioare.ă ş ă ă

— Foarte bine, prietene, zise José Arcadio Buendía. Ve i r mâne aici, îns nu gra ieţ ă ă ţ tâlharilor de drumul mare care sunt la u a dumneavoastr , ci din considera ie fa deş ă ţ ţă vrednica dumneavoastr so ie i de fiicele dumă ţ ş neavoastr .ă

Don Apolinar Moscote p ru tulburat, îns ă ă José Arcadio Buendía nu-i d du timp să ă r spund .ă ă

— V vom pune numai dou condi ii, ad ug el. În primul rând, ca fiecare s - i poată ă ţ ă ă ă ş ă spoi casa în culoarea pe care o dore te. Iar al doilea, ca solda ii s plece de îndat . Laş ţ ă ă rândul nostru, v garant m c va domni ordiă ă ă nea.

"Îndrept torul" îi întinse mâna dreapt .ă ă— Pe cuvânt de onoare?— Pe cuvânt de inamic, r spunse ă José Arcadio Buendía. i ad ug pe un ton amar:Ş ă ă

C ci vreau s v spun un lucru, c dumneavoastr i eu vom continua s r mânem inamici.ă ă ă ă ăş ă ăSolda ii î i f cur bagajele în aceea i dup -amiaz . Dup câteva zile, ţ ş ă ă ş ă ă ă José Arcadio

Buendía procur o cas pentru ă ă corregidor i familia lui. Pacea revenise în toate spiritele,ş afar de cel al lui Aureliano. Imaginea ă lui Remedios, feti a cea mai mic a judec torului,ţ ă ă care la vârsta ei putea s -i fie fiic , r m sese fixat dureros undeva în trupul s u. Era oă ă ă ă ă ă senza ie fizic care aproape c -l jena când mergea, ca o pietricic în pantof.ţ ă ă ă

NOUA CAS , ALB CA O PORUMBI , fu inauĂ Ă ŢĂ gurat ăprintr-un bal. Aceast ideeă îi venise Ursulei din dup -amiaza aceea în care observase c ă ăRebeca i Amaş ranta deveniser adolescente, i f r a exagera prea mult s-ar putea spune c ceea ce o îndemnaseă ş ă ă ă în primul rând s construiasc a fost dorin a de a le oferi tinerelor fete un loc potrivit undeă ă ţ s poat primi. Pentru ca nimic s nu tulbure frumuse ea str lucitoare a proiectului ei, roă ă ă ţ ă -boti ca un ocna în timpul lucr rilor de reamenajare încât, înc înainte de terminareaş ă ă acestora, comandase o grămad de ustensile i elemente decorative foarte scumpe, întreă ş care i acea minunat inven ie care avea s stârş ă ţ ă neasc uimirea satului i bucuria tuturoră ş tinerilor: pianul mecanic. L-au adus în piese deta ate, în mai multe l zi care au fostş ă desc rcate în acela i timp cu mobilele vieneze, cu cristalele de Boemia, cu veselaă ş Companiei Indiilor, cu fe ele de mas din oland i o bogat varietate de l mpi iţ ă ăş ă ă ş candelabre, vaze, ornamente i covoare. Soş cietatea de import îi trimise pe costul ei un specialist italian, Pietro Crespi, îns rcinat s asambleze i acoră ă ş deze pianul mecanic, s leă arate clien ilor modul de înţ trebuin are i s -i înve e s danseze pe melodiile la moţ ş ă ţ ă d ,ă înregistrate pe ase suluri de carton.ş

Pietro Crespi era un tân r blond, cel mai frumos i mai bine crescut întâlnit vreodată ş ă la Macondo, atât de îngrijit în inuta sa c , în ciuda c ldurii sufocante, lucra într-o c maţ ă ă ă şă din brocart i f r s - i scoat haina grea din postav închis. Plin de sudori, stând la distanş ă ă ă ş ă ţă respectuoas fa de st pânii casei, se închise câteva s pt mâni în salon, absorbit de operaă ţă ă ă ă lui ca i Aureliano în atelierul s u de aur rie. Într-o diminea , f r s deschid u a i f rş ă ă ţă ă ă ă ă ş ş ă ă s cheme un martor la minunea petreă cut , mont primul sul în pianul mecanic:ă ă cioc neleleă obsedante i vacarmul neîncetat al vergelelor încetar surprinz tor i dup o pauz urmar ,ş ă ă ş ă ă ă armonioase i limş pezi, notele muzicii. Toat lumea n v li în salon. ă ă ă José Arcadio Buendía p ru vr jit, nu datorit frumuse ii meă ă ă ţ lodiei, ci de acea func ionare automat aţ ă instrumentului, i a ez în salon aparatul de luat vederi al lui Melchiade în speran a c vaş ş ă ţ ă

ob ine dagherotipul executantului neţ v zut. În ziua aceea, italianul lu masa cu ei. ă ă Rebeca iş Amaranta, care serveau, erau intimidate de dexteritatea i elegan a cu care se servea deş ţ tacâmuri acel b rbat ană gelic cu mâini palide i f r inele. În sala comun din continuareaş ă ă ă salonului de primire, Pietro Crespi le înv s danseze. Le ar t pasul la distan , marcândăţă ă ăă ţă ritmul cu ajutorul unui metronom sub supravegherea amabil a Ursulei care nu p r si nici oă ă ă clip înc perea pe tot timpul cât fiicele ei primir lec iile. În aceste ocazii, Pietro Crespiă ă ă ţ purta ni te pantaloni speciali, foarte strân i i elastici, i pantofi de dans. "N-ai motiv s - iş ş ş ş ă ţ faci griji, îi spunea José Arcadio Buendía so iei sale. Omul acesta e pederast". Dar ea nuţ sl bi vigilen a cât durar lec iile i pân ce italianul p r si Macondo. Apoi începur pregă ţ ă ţ ş ă ă ă ă ă-tirile pentru serbare. Ursula alc tui o list de invita i ale i pe sprâncean , oprindu-se numaiă ă ţ ş ă la descenden ii înţ temeietorilor, cu excep ia familiei lui ţ Pilar Ternera, care mai avusese iş al i doi copii din p rin i necunoscu i. Era de fapt o selec ie de cast , determinat îns deţ ă ţ ţ ţ ă ă ă sentimente de prietenie, c ci ferici ii ale i nu numai c erau vecinii cei mai vechi i maiă ţ ş ă ş apropia i ai lui ţ José Arcadio Buendía, dinainte de începerea exodului care dusese la întemeierea satului Macondo, dar, mai mult decât atât, copiii i nepo ii lor erau tovar iiş ţ ăş obi nui i ai lui Aureliano i Arcadio din cea mai fraged vârst a lor, iar fiiş ţ ş ă ă cele lor, singurele care veneau în cas ca s brodeze îmă ă preun ăcu Rebeca i cu Amaranta.ş Guvernator blând, preocupat exclusiv de a asigura prin veniturile sale reduse între inereaţ celor doi poli i ti înarma i cu bastoane, Don ţ ş ţ Apolinar Moscote nu era decât o autoritate decorativ . Pentru a face fa cheltuielilor gospod re ti, fiicele lui deschiser un atelier deă ţă ă ş ă croitorie în care confec ionau atât flori din pânz cât i dulce uri de goyava sau bile eleţ ă ş ţ ţ dulci la comand . Dar, cu toate c erau cumin i, devotate, cele mai dr gu e fete din sat iă ă ţ ă ţ ş mai la curent cu dansurile noi, ele nu reu ir s figureze printre invitatele la serbare.ş ă ă

În timp ce Ursula i fetele despachetau mobilele, lusş truiau argint ria i atârnau peă ş pere i tablouri pe care se vedeau feti cane în b rci pline cu flori, aducând astfel o via nouţ ş ă ţă ă în înc perile goale cl dite de zidari, ă ă José Arcadio Buendía renun la urm rirea imaginii luiţă ă Dumnezeu, fiind convins de inexisten a lui, i începu s desţ ş ă chid i s demonteze pianulăş ă mecanic pentru a-i p trună de tainele magiei lui. Cu dou zile înainte de serbare, înfundată într-o gr mad de cioc nele i de tifturi, încurcat din cap pân în picioare într-un ghem deă ă ă ş ş ă corzi care se r suceau la un cap t atunci când se desf urau la cel lalt, ajunse s defectezeă ă ăş ă ă complet instrumentul. N-au existat niciodat atâtea agita ii, emo ii, alerg turi ca în zileleă ţ ţ ă acelea, dar noile l mpi cu petrol se aprinser în ziua i la ora prev zut . Casa î i deschiseă ă ş ă ă ş u ile, înc plin de mirosul de r in i de var umed, i fiii i neş ă ă ăş ăş ş ş po ii întemeietorilor puturţ ă descoperi veranda cu ferigi i cu begonii, camerele lini tite, gr dina îmbibat cu parş ş ă ă fumul trandafirilor, înainte de a se aduna în salon în fa a inven iei misterioase care fuseseţ ţ acoperit cu o pânz alb . Acei care v zuser piane adev rate, destul de r spândite înă ă ă ă ă ă ă celelalte sate din jurul mla tinei, resim ir o oarecare decep ie, îns mai amarnic a fostş ţ ă ţ ă ă dezam girea Ursulei când mont primul sul, pentru ca Amaranta i ă ă ş Rebeca s deschidă ă balul i când pianul mecanic nu voi s func ioneze. Melchiade, aproape orb, topit subş ă ţ povara anilor, f cu apel la resursele tiin ei sale str vechi, încercând s -l repare. În sfâr it,ă ş ţ ă ă ş José Arcadio Buendía reu i s mi te din gre eal un dispozitiv în epenit i muzica începu sş ă ş ş ă ţ ş ă r sune, la început în clocote joase, apoi într-o cascad de note inversate. Lovind pesteă ă corzile dispuse dezordonat i acordat gre it, cioc nelele se dezarticular . Îns descenden iiş ş ă ă ă ţ înc p îna i ai celor dou zeci i unu de pionieri întrepizi care trecuser mun ii croindu- i ună ăţ ţ ă ş ă ţ ş drum spre apus c tre mare, înfruntar piedicile succesive ale acestei r sturn ri a ordineiă ă ă ă melodice i balul se preş lungi pân în zori.ă

Pietro Crespi reveni pentru a repara pianul mecanic. Rebeca i Amaranta îi ajutar sş ă ă aranjeze corzile i-i îmş p rt ir ilaritatea în leg tur cu valsurile executate invers. El eraă ăş ă ă ă extrem de afabil i cu un fond atât de onest încât ş Ursula renun la supraveghere. În ajunulţă plec rii sale, gra ie pianului mecanic reparat, se improviz un bal de adio i el f cuă ţ ă ş ă împreun ăcu Rebeca o demonstra ie de dansuri moderne demne de ni te virtuozi de frunţ ş te. Arcadio i Amaranta îi egalar prin gra ia i u urin a mi c rilor. Îns reprezenta ia fuş ă ţ ş ş ţ ş ă ă ţ întrerupt ăde Pilar Ternera care se afla la poart , împreun cu curio ii, i mu când iă ă ş ş ş ş smulgându- i p rul, se b tea cu o femeie care înş ă ă dr znise s spun c tân rul Arcadio aveaă ă ă ă ă

fese de femeie. C tre miezul nop ii, Pietro Crespi se retrase rostind o scurt cuvântareă ţ ă mi c toare i promise c va reveni foarte curând. ş ă ş ă Rebeca îl conduse pân la poart i după ăş ă ce încuie casa i stinse l mpile, se retrase în camera ei pentru a plânge. Plânse neconsolatş ă ă zile întregi; nici chiar Amaranta nu cuno tea motivul. T cerea ei n-avea nimic straniu. De iş ă ş p rea expansiv i cordial , caracteă ăş ă rul ei era solitar i inima de nep truns. Era o adolesş ă centă splendid , înalt i bine f cut , dar se înc p âna s ad în continuare în micul balansoară ăş ă ă ă ăţ ăş ă de lemn pe care-l adusese înc de la venirea ei în cas , înt rit în repetate rânduri i r masă ă ă ş ă acum f r bra e. Nimeni nu observase c la vârsta ei înc mai p stra obiceiul de a- i sugeă ă ţ ă ă ă ş degetul. Din aceast pricin nu pierdea niciodat ocazia de a se încuia în baie i î i luaseă ă ă ş ş obiceiul de a nu dormi decât cu fa a la perete. În dup -amiezele ploţ ă ioase, în timp ce broda în compania unui mic grup de prietene pe veranda înflorit ăcu begonii, i se întâmpla să piard firul conversa iei i o lacrim de nostalgie îi curgea l sându-i un gust amar laă ţ ş ă ă vederea straturilor irigate de p mânt udat i a mu uroaielor de clis cl dite de râme înă ş ş ă ă gr din . Aceste gusturi ascunse, biruite alt dat prin amestecul de portocale i revent,ă ă ă ă ş izbucnir cu o pofă t de nest vilit o dat cu plânsul. Începu din nou s m nânce p mânt.ă ă ă ă ă ă Prima oar a f cut-o oarecum din curioă ă zitate, convins c dezgustul pe care-l va sim i va fiă ă ţ leacul cel mai bun împotriva ispitei. i de fapt nu putu suporta s in p mântul în gur .Ş ăţ ă ă ă Totu i st rui, biruit de o dorin crescând i încetul cu încetul reg si pofta str veche,ş ă ă ţă ăş ă ă gustul mineralelor primare, acea satisfac ie f r gre pe care i-o procura alimentul originar.ţ ă ă ş Î i umş plea buzunarele cu p mânt pe care-l mânca în f râm turi, f r s fie observat ,ă ă ă ă ă ă ă cople it de bucurie cât i de furie, în timp ce le înv a pe prietenele ei ochiurile de brodeş ă ş ăţ rie cele mai grele i vorbea despre unii oameni care nu merit s înghi i de dragul lor varul deş ă ă ţ pe pere i. Bulţ g rii de p mânt îl f ceau mai pu in dep rtat i mai real pe singurul om careă ă ă ţ ă ş merita o astfel de înjosire, ca i cum p mântul pe care-l c lca cu ghetele lui fine, l cuite, înş ă ă ă cine tie ce loc din lume, ar transmite pân la ea densiş ă tatea i c ldura sângelui s u prin aceaş ă ă savoare mineral care-i l sa un gust de cenu în gur i care-i a ternea un z c mânt deă ă şă ăş ş ă ă pace în adâncul inimii. Într-o dup -amiaă z , f r a invoca nici un motiv, ă ă ă Amparo Moscote ceru voie s vin s vad casa. Amaranta i ă ă ă ă ş Rebeca, descump nite de aceast vizită ă ă nea teptat , o primir cu o poliş ă ă te e înghe at . Îi ar tar locuin a a a cum fusese reameţ ţ ă ă ă ţ ş -najat , o puser s asculte sulurile pianului mecanic i-i oferir oranjad i pr jituri.ă ă ă ş ă ăş ă Amparo era un model de demnitate, de farmec personal i de maniere alese, iar ş Ursula, în timpul scurtelor clipe în care lu parte la viă zit , fu foarte impresionat de ea. Dup două ă ă ă ceasuri, când conversa ia începu s lâncezeasc , ţ ă ă Amparo profit de un moment de neaten ieă ţ al Amarantei pentru a-i da o scrisoare Rebec i. Aceasta avu timp s citeasc numele preaă ă ă distinsei domni oare ş doña Rebeca Buendía, trasat cu acela i scris îngrijit, cu aceea iş ş cerneal verde, aceea i a ezare îngrijit a cuvintelor ca i instruc iunile asupra modului deă ş ş ă ş ţ func ionare a pianului mecanic, i îndoi scriţ ş soarea cu vârful degetelor înainte de a o strecura în corsaj, privind-o pe Amparo Moscote cu o expresie de gratitudine ve nic iş ăş necondi ionat i cu f g duin a taciţ ăş ă ă ţ t a unei complicit i care va d inui pân la moarte.ă ăţ ă ă

Amici ia nea teptat între ţ ş ă Amparo Moscote i ş Rebeca Buendía reînvie speran ele luiţ Aureliano. Amintirea micu ei ţ Remedios nu încetase s -l chinuiasc , îns nu g sea mijloculă ă ă ă de a o revedea. Când se preumbla prin sat împreun cu cei mai buni prieteni ai s i,ă ă Magnifico Visbal i Gerineldo ş Márquez - fiii pionierilor cu acela i nuş me - c uta cu emo ieă ţ s o întrez reasc in atelierul de croitorie, dar nu le vedea decât pe surorile ei mai mari.ă ă ă Prezen a în cas a lui ţ ă Amparo Moscote a fost pentru el un fel de prevestire: "Trebuie să vin împreun cu ea, î i zise Aureliano. Trebuie s vin cu orice pre ". Repet acesteă ă ş ă ă ţ ă cuvinte atât de des i cu atâta convingere încât înş tr-o dup -amiaz , în atelierul s u undeă ă ă tocmai aurea un pe ti or, avu certitudinea c ea r spunsese chem rii lui. Pu in dup aceasta,ş ş ă ă ă ţ ă îi auzi într-adev r gl sciorul copilă ă ăresc i, ridicându- i privirea, cu inima înghe at de spaiş ş ţ ă -m , o v zu pe feti în pragul u ii, într-o rochie de oră ă ţă ş gandi trandafirie i înc l at cu botineş ă ţ ă albe.

— Nu intra, Remedios, zise Amparo Moscote de pe culoar. Oamenii lucreaz .ăDar Aureliano nu-i d du timp s asculte. Ridic peă ă ă şti orul aurit ag at de un l n i orş ăţ ă ţ ş

care-i ie ea din gur i-i zise:ş ăş

— Intr !ăRemedios intr i puse în leg tur cu pe tele câteva întreb ri la care Aureliano nuăş ă ă ş ă

reu i s r spund din priş ă ă ă cina unei astme nea teptate. Ar fi dorit s r mân mereu lângş ă ă ă ă aceast piele de crin, lâng ace ti ochi de smarald, foarte aproape de acest glas, care laă ă ş fiecare întrebare pe care i-o punea, îi zicea "Domnule" cu acela i respect ca i fa de tat lş ş ţă ă ei. Melchiade se afla în ungherul s u, eă ş dea la locul s u, mâzg lind semne indescifrabile. Înă ă clipa aceea, Aureliano îl detesta. Nu putea face altceva decât s -i spun lui ă ă Remedios c -iă ofer pe ti orul, iar aceasă ş ş t ofert o sperie atât de mult pe feti încât î i lu t lă ă ţă ş ă ă p i a iăşţ ş p r si atelierul. În acea dup -amiaz Aureliano î i pierdu r bdarea cu care a teptase în taină ă ă ă ş ă ş ă prilejul de a o vedea. Î i p r si lucrul. Nu mai încet s o cheme, f cea eforturi disperateş ă ă ă ă ă pentru a se concentra, îns ăRemedios nu r spunse. O c uta în atelierul surorilor, în doă ă sul perdelelor casei, în biroul tat lui ei, îns n-o reveă ă dea decât prin imaginea care-i obseda singur tatea în caă re se g sea. Petrecea ore întregi în salon împreun cu ă ă Rebeca, ascultând valsurile pianului mecanic. Ea le asculta pentru c pe melodiile acestea o înv ase Pietroă ăţ Crespi s danseze. Aureliano le asculta pentru c orice, chiar i muzica îi amintea ă ă ş de Remedios.

În cas plutea iubirea. Aureliano o exprim în poeă ă me f r început i f r sfâr it. Leă ă ş ă ă ş scria pe pergamente aspre pe care i le d ruia Melchiade, pe pere ii b ii, pe pielea bra eloră ţ ă ţ sale, i pretutindeni ap rea, transfigurat , ş ă ă Remedios; Remedios în atmosfera somnoroas aă celor dou ceasuri de dup amiaz , ă ă ă Remedios în respira ia blând a trandafirilor, ţ ă Remedios în clepsidra ascuns a carilor, ă Remedios în aburii pâinii diminea a, ţ Remedios pretutindeni i ş Remedios mereu. Rebeca a tepta dragostea c tre ceasurile patru dup amiaz , brodind laş ă ă ă

fereastr . Ea tia c po ta nu venea decât la cincisprezece zile o daă ş ă ş t , totu i nu înceta s-oă ş a tepte, convins c într-o zi sau alta va veni din gre eal . Se întâmpl tocmai contrariul:ş ă ă ş ă ă o dat , catârii po tei nu venir în ziua prev zut . Înneă ş ă ă ă bunit de disperare, ă Rebeca se scul înă miez de noapte i se duse în gr din s m nânce bulg ri de p mânt cu l comie s moar nuş ă ă ă ă ă ă ă ă ă alta, plângând de durere, mestecând carnea fraged a râmelor i zdrobindu- i din ii deă ş ş ţ cochiliile melcilor. V rs pân în zori. Se scufund într-o stare de nesim ire febril , î iă ă ă ă ţ ă ş pierdu cuno tin a i- i desc rc inima într-un delir lipsit de pudoare. Scandalizat , Ursulaş ţ ş ş ă ă ă for încuietoarea cuf rului i g si pe fundul lui, înnodate cu panglicu e de culoare roz, celeţă ă ş ă ţ aisprezece scrisori parfumate, usc tura frunzelor i petalelor conş ă ş servate în c r i vechi iă ţ ş

fluturi împ ia i care la prima atingere se pref ceau în puă ţ ă lbere.Aureliano a fost singurul care în elegea aceast nenoţ ă rocire. În aceea i dup -amiaz ,ş ă ă

în timp ce Ursula încerca s o trezeasc ă ăpe Rebeca din mla tina delirului ei, Auş reliano se duse la pr v lia lui Catarino înso it ă ă ţ de Magnifico Visbal i Gerineldş o Márquez. Se ad ugase stabiliă mentului, la exterior, o serie de camere din lemn în care locuiau femeile singure cu mirosul lor de flori ve tede. Un ansamblu de acordeoane i de tamburine executaş ş cânt rile lui Francisco-B rbatul, care nu mai pusese piă ă ciorul în Macondo de mai mul i ani.ţ Cei trei prieteni băur ăguarapo fermentat. Magnifico i Gerineldo, care erau de aceea iş ş vârst cu Aureliano, dar erau mai experimenă ta i în ale vie ii, b ur cu m sur , inândţ ţ ă ă ă ă ţ femeile pe genunchi. Una dintre ele, foarte ve tejit , cu din ii to i din aur, îl mângâie peş ă ţ ţ Aureliano care frem t din cap pân în picioare. O respinse. Observase c pe m sur ce beaă ă ă ă ă ă mai mult, î i amintea tot mai mult ş de Remedios, îns suporta mai u or tortura pe care i-oă ş provoca amintirea ei. N-ar fi putut spune în ce clip începu s pluteasc . Îi vedea peă ă ă tovar ii s i i pe femei navigând într-un fel de reverbera ie luminoas , imponderabili iăş ă ş ţ ă ş f r form , rostind cuvinte care nu ie eau din gura lui i f când semă ă ă ş ş ă ne misterioase care nu se potriveau cu gesturile lui. Catarino îi puse mâna pe um r i-i spuse:ă ş "E aproape un-sprezece", Aureliano întoarse capul, v zu obrazul enorm diformat cu o floare de pânz laă ă ureche, î i pierdu apoi ş memoria ca pe vremea insomniei i n-o mai reg si decât în zori, într-ş ăo diminea str in i într-o odaie cu totul necunoscut în care st tea ţă ă ăş ă ă Pilar Ternera, în combinezon, descul , aprinzând o lamp i necrezându- i ochilor:ţă ăş ş

— Aureliano!Aureliano se scul în picioare i- i ridic capul. Nu tia cum a ajuns pân aici, dar tiaă ş ş ă ş ă ş

care este motivul, c ci îl inea ascuns înc din copil rie, în fundul nep truns al inimii sale.ă ţ ă ă ă

— Am venit s m culc cu tine, îi zise el.ă ăHainele îi erau murdare de noroi i de v rs tur . ş ă ă ă Pilar Ternera, care locuia pe atunci

numai cu doi dintre b ie ii ei cei mai mici, nu-i puse nici o întrebare. Îl conă ţ duse pân la pat,ă îi terse obrazul cu o cârp ud , îl dezş ă ă br c , apoi se dezbr c i ea i coborî perdeaua ca nuă ă ă ăş ş cumva s o vad b ie ii în caz c se trezeau. Obosise a teptând b rbatul care nu venise,ă ă ă ţ ă ş ă b rba ii care plecaser , nenum ra ii b rba i care gre iser drumul spre casa ei, confunda i înă ţ ă ă ţ ă ţ ş ă ţ incertitudinea c r ilor de ghicit. A teptând mereu, pielea ă ţ ş i se zbârcise pân se fle c ise,ă ş ă focul inimii i se stinsese. Îl c ut pe Aureliano prin întuneric, îi puse mâna pe pântece i-lă ă ş s rut pe gât cu o tandre e materă ă ţ n :ă "Bietul meu copila ", murmur ea. Aureliano tres ri.ş ă ă Cu o îndemânare lini tit , f r nici o stâng cie, l s deş ă ă ă ă ă ă parte în urma sa povârni urileş abrupte ale durerii i o întâlni ş pe Remedios schimbat într-o mla tin adânc fă ş ă ă ăr orizont,ă mirosind a animal tân r i a lenjerie de curând c lcat . Când ie i la suprafa , plângea. Laă ş ă ă ş ţă început nu erau decât suspine involuntare i întret iate. Apoi, sim ind c ceva umflat iş ă ţ ă ş dureros cr pa în el, se desc rc v rsând iroaie de lacrimi. Ea a tept , sc rpinându-i capulă ă ă ă ş ş ă ă cu vârful degetelor pân ce trupul lui se u ur de acea scursoare obscur care-l împiedica să ş ă ă ă tr iasc . ă ă Pilar Ternera îl întreb atunci:ă "Cine este?" i Aureliano îi spuŞ se. Ea izbucni într-un râs care alt dat speria porumbeii dar care acum nu-i mai trezea nici pe copii. "Vaă ă trebui s o al ptezi", zise ea în batjocur . Dar în spatele acestei glume Aureliano descoperiă ă ă o în elegere adânc . Dup ce p r si odaia, u urat de toate îndoielile pe care putuse s leţ ă ă ă ă ş ă aib cu privire la virilitatea sa, dar i de acea povar amar pe care o îndurase atâtea luni înă ş ă ă inim , ă Pilar Ternera îi f cu spontan o f g duin : ă ă ă ţă

— Voi vorbi cu copila, îi spuse, i ai s vezi c i-o voi aduce pe tav .ş ă ăţ ăSe inu de cuvânt. Dar într-un moment nefericit, deţ oarece casa î i pierduse pacea deş

odinioar . Descoperind patima Rebec i, pe care nu o putea p stra ascuns din pricinaă ă ă ă ipetelor ei, Amaranta fu cuprins de un acces de febr . i ea îndura suferin a spinilor uneiţ ă ă Ş ţ

iubiri neîmp rt ite. Închis în baie, î i alina zbuciumul unei paă ăş ă ş siuni dezn d jduite scriindă ă scrisori înfierbântate pe care se mul umea s le ascund în fundul cuf ra ului. ţ ă ă ă ş Ursula abia dac prididea cu îngrijirea celor dou bolnave. La cap tul unor interogatorii nesfâr ite iă ă ă ş ş insidioase, nu izbuti s afle cauzele deprim rii Amarantei. În cele din urm , într-un nouă ă ă moment de inspira ie, for încuietoaţ ţă rea cuf ra ului i descoperi scrisorile legate cuă ş ş panglici de culoare roz, pline cu flori de crin care nu avuseser timp s se ve tejeasc , încă ă ş ă ă udate de lacrimi, adresate îns niciodat trimise lui Pietro Crespi. Plânse de ciud , blestemă ă ă ă clipa în care-i venise ideea de a cump ra un pian mecanic, interzise cursul de brodat iă ş hot rî un fel de doliu f r mort care avea s se prelungeasc pân ce tiă ă ă ă ă ă nerele fete vor fi renun at la speran ele lor. În zadar voţ ţ ise s intervin ă ă José Arcado Buendía, care revenise asupra primei sale impresii despre Pietro Crespi i care-i admira îndemânarea în mânuireaş mecanismelor muzicale. Astfel c , atunci când ă Pilar Ternera îi spuse lui Aureliano că Remedios era dispus s se m rite cu el, acesta înă ă ă elese c vestea avea s -i duc pe p rin iiţ ă ă ă ă ţ s i la dezolare. Totu i f cu fa evenimentelor. Întruni i în salon pentru o întrevedereă ş ă ţă ţ din cele mai serioase, José Arcadio Buendía i ş Ursula ascultar f r s se emo ioneze declara iaă ă ă ă ţ ţ fiului lor. Auzind îns numele logodnicei, ă José Arcadio Buendía se îmbujor de indignare:ă "Dragostea este o boal !ă zise el cu o voce tun toare. Când sunt atâtea fete dr gu e iă ă ţ ş cinstite, singurul lucru care- i trece prin cap este s te însori cu fiica inamicului!ţ ă " Ursula împ rt ea îns alegerea lui Aureliano. Î i m rturisi afec iunea pe care o nutrea fa de celeă ăş ă ş ă ţ ţă apte surori Moscote pentru frumuş se ea lor, pentru st ruin a lor în munc , pentru cinstea iţ ă ţ ă ş

buna lor cre tere i se bucur de în elepciunea fiului ei. Biruit de entuziasmul so iei, ş ş ă ţ ţ José Arcadio Buendía puse atunci o condi ie:ţ Rebeca fiind cea c reia Pietro Crespi îi împ rt eaă ă ăş dragostea, s se m riă ă te cu el. Ursula s o înso easc pe Amaranta, când va avea timp, într-oă ţ ă c l torie în capitala provinciei, pentru a o pune în legă ă ătur cu oameni noi i a o face s - iă ş ă ş uite iluziile pierdute. De îndat ce afl de acest acord, ă ă Rebeca î i redobândi sş ăn tatea i-iă ş scrise logodnicului o scrisoare plin de buă curie pe care o supuse aprob rii p rin ilor ei i oă ă ţ ş pred curierului po tal f r s recurg la intermediari. Amaranta se pref cu a primiă ş ă ă ă ă ă hot rârea i- i reveni treptat de pe urma acceselor de febr , jurând îns c ă ş ş ă ă ăRebeca nu se va m rita decât trecând peste cadavrul ei.ă

În sâmb ta urm toare, ă ă José Arcadio Buendía îmbrăc costumul din postav închis,ă gulerul de celuloid i cizş mele din piele t b cit , pe care le purtase prima oar în searaă ă ă ă serb rii, i se duse s cear mâna lui ă ş ă ă Remedios Moscote. Judec torul i so ia sa fur iă ş ţ ăş m guli i i tulă ţ ş bura i s -l primeasc , în primul rând c nu cuno teau motivul acestei viziteţ ă ă ă ş nea teptate, apoi deoarece credeau c exist o confuzie cu privire la numele logodnicei.ş ă ă Pentru a risipi neîn elegerea, mama se duse s o scoale pe ţ ă Remedios i o aduse în bra eş ţ pân în salon, înc buimac de somn. O întrebar dac este într-adev r hot rât s se m riteă ă ă ă ă ă ă ă ă ă i ea r spunse scâncind c singura-i dorin este s o lase s doarm . ş ă ă ţă ă ă ă José Arcadio Buendía,

în elegând cât de mult vor fi fost de încurca i so ii Moscote, se duse s l mureascţ ţ ţ ă ă ă chestiunea cu Aureliano. Când reveni, so ii Moscote se îmbr caser în inut de ceremonie,ţ ă ă ţ ă schimbaser a ezarea mobilelor, puseser flori proaspete în vaze ă ş ă şi-l a teptau în companiaş fiicelor lor mai mari. Stânjenit din pricina situa iei jenante i a gulerului tare care-l sup ra,ţ ş ă José Arcadio Buendía confirm c într-adev r ă ă ă Remedios era aleasa. "Nu are nici un sens, zise don Apolinar Moscote consternat. Mai avem ase fete, toate nemş ăritate i la vârsta deş a- i lua b rbat, încântate s fie soş ă ă iile vrednice ale unor oameni atât de serio i i muncitoriţ ş ş ca fiul dumneavoastr , când colo Aureliano î i pune ochii pe singura care înc se mai udă ş ă ă în pat". So ia sa, o feţ meie bine p strat , cu pleoape triste, cu inut îndureă ă ţ ă rat , îi reproă şă incorectitudinea. Dup ce terminar de mâncat spuma de fructe care fusese servit , to iă ă ă ţ a tepş tar cu satisfac ie hot rârea lui Aureliano. Doamna Mosă ţ ă cote ceru numai favoarea unei convorbiri intime cu Ursula. Intrigat , protestând c nu vrea s fie amestecat în chestiunileă ă ă ă b rba ilor, îns de fapt intimidat i foarte emo ionat , ă ţ ă ăş ţ ă Ursula îi f cu o vizit a doua zi.ă ă Dup o jum tate de or se întoarse cu vestea c ă ă ă ăRemedios nu era înc puber . Aureliano nuă ă consider c acest lucru constituia un obstacol major. A teptase atât de mult încât putea să ă ş ă mai a tepte, atât cât trebuia pân când loş ă godnica lui va ajunge la vârsta de a concepe.

Armonia restabilit nu a mai fost tulburat decât de moartea lui Melchiade.ă ă Evenimentul era de prev zut, mai pu in îns împrejur rile. La câteva luni dup întoarcereaă ţ ă ă ă sa, începuse s îmb trâneasc atât de repede i într-un chip atât de nelini titor încât înă ă ă ş ş curând fu privit ca unul dintre acei str bunici inutili care se foiesc ca ni te umă ş bre prin od i,ă târându- i picioarele, amintindu- i cu glas tare de timpurile frumoase din trecut, i de careş ş ş nimeni nu se preocup i nici nu- i mai aminte te de fapt pân în ziua când îi g se ti mor iăş ş ş ă ă ş ţ în zori în patul lor. La început, José Arcadio Buendía îl ajuta în lucrul s u, entuziasă mat de noutatea dagherotipului i de prezicerile lui Nosş tradamus. Dar devenea din ce în ce mai greu de în eles i, încetul cu încetul îl p r sise în singur tatea lui. Pu in câte pu in,ţ ş ă ă ă ţ ţ Melchiade î i pierdu vederea i auzul, p rea c - i confund interlocutorii cu oameni peş ş ă ă ş ă care-i cunoscuse în timpurile îndep rtate ale istoriei omenirii, i r să ş ă pundea la întreb rileă care i se puneau într-un amestec confuz de limbi i de dialecte. Umbla bâjbâind în gol, darş reu ea s se strecoare printre lucruri cu o suple e inexş ă ţ plicabil , ca i cum ar fi fost înzestrată ş cu un sim al orient rii bazat pe presim irile nemijlocite. Într-o zi uit s - i pun dantura peţ ă ţ ă ă ş ă care o l sase peste noapte într-un pahar cu ap de lâng patul s u i nu o mai puse de atunciă ă ă ă ş niciodat . Atunci când ă Ursula hot rî s m reasc casa, prev zu pentru el o odaie situată ă ă ă ă ă lâng atelierul lui Auă reliano, departe de orice zgomot i de agita ia din cas , având oş ţ ă fereastr prin care se rev rsa soarele, i o etajer pe care ea îns i aranj c r ile aproapeă ă ş ă ăş ă ă ţ nimicite din pricina moliilor i a prafului, hârtiile atât de fragile toate pline cu semneş neîn elese i paharul care con inea danţ ş ţ tura în care se prinseser plante acvaticeă cu minuscule flori galbene. Noua înc pere se p rea c -i convine lui Melchiade, deoarece nuă ă ă mai era de v zut, nici chiar în sufragerie. Nu mergea decât în atelierul lui Aureliano, unde-ăi petrecea ore întregi mâzg lindu- i literatura enigş ă ş matic pe pergamentele pe care leă

adusese cu sine i caş re p reau fabricate dintr-o materie uscat ce se pulveă ă riza ca o pastă f râmicioas . Acolo- i lua mâncarea pe care ă ă ş Visitación i-o aducea de dou ori pe zi, de i înă ş ultimul timp nu mai avea poft i se hr nea doar cu legume. În curând lu înf i area deăş ă ă ăţş fiin p r sit specific veţă ă ă ă ă getarienilor. Pielea i se acoperi cu un mu chi fin asemş ăn tor cuă acela de pe jiletca sa anacronic de care nu se desp r ise niciodat , iar atunci când respira,ă ă ţ ă suflarea lui r spândea un miros de animal care doarme. Aureliano ajunse s uite de el, fiindă ă prea absorbit de poemele sale, îns o dat avu impresia c în elege ceva din ceea ceă ă ă ţ

povestea în monologurile-i morm ite i deveni mai atent. De fapt, singurulă ş lucru pe care putu s -l desprind din aceste lungi avalan e de conciliabule, era repetarea ină ă ş sistent aă aceluia i cuvânt echinoc iu, precum i numele lui Alexander von Humboldt. Arcadio seş ţ ş apropie ceva mai mult de el când începu s -i ajute lui Aureliano la lucr rile sale de aur rie.ă ă ă Melchiade r spunse la aceste eforturi de a comunica, rostind uneori în spaniol câtevaă ă fraze, care nu prea aveau leg tur cu realitatea. Cu toaă ă te acestea, într-o dup -amiaz p ruă ă ă iluminat de o emo ie nea teptat . Dup mul i ani, în fa a plutonului de execu ie, Arcadioţ ş ă ă ţ ţ ţ avea s - i aminteasc cu ce glas treă ş ă mur tor îi citise Melchiade câteva pagini cu scrisul s uă ă indescifrabil, din care bineîn eles c nu în elesese nimic, dar care, recitate astfel cu glasţ ă ţ tare, sem nau cu ni te enciclice psalmodiate. Apoi surâse pentru prima oar dup foarteă ş ă ă mult vreme i zise în spaniol :ă ş ă "Când voi muri, arde i mercur timp de trei zile în odaiaţ mea". Arcadio îi povesti lui José Arcadio Buendía iar acesta încerc s afle mai multe, dară ă nu ob inu drept r spuns decât fraza:ţ ă "Am dobândit nemurirea". Când respira ia luiţ Melchiade începu s put , Arcadio îl duse s se scalde la râu în toate joile diminea a. P reaă ă ă ţ ă c se îndreapt . Se dezbr ca i se arunca în ap împreun cu copiii i simă ă ă ş ă ă ş ul s u misteriosţ ă de orientare îl ajuta s ocoleasc locuă ă rile adânci i periculoase. "Apa este elementulş nostru", spuse odat . Astfel se scurse un r stimp îndelungat f r s fie v zut acas , afară ă ă ă ă ă ă ă doar de noaptea când depuse eforturi mi c toare pentru repararea pianului mecanic i deş ă ş zilele când mergea la râu, împreun cu Arcadio, ducând sub bra tâlvul i o bucat de s pună ţ ş ă ă ordinar învelit într-un tergar. Într-o joi, înainte de a fi chemat s meară ş ă g la râu, Aurelianoă îl auzi zicând: "Am murit de febr în nisipurile Singaporului". În ziua aceea intr în apă ă ă printr-un vad r u i nu fu reg sit decât a doua zi dimiă ş ă nea a, la câ iva kilometri în josul apei,ţ ţ z când la o coă titur a râului, sc ldat în lumin , cu un vultan solitar stând pe pântecele s u.ă ă ă ă

În ciuda protestelor scandalizate ale Ursulei, care-l deplânse cu mai mult durereă decât pe tat l ei, ă José Arcadio Buendía se împotrivi s fie înmormântat:ă "E nemuritor, declar , i el însu i a dezv luit formula învierii". Aprinse din nou vechiul ă ş ş ă atanor p r sit iă ă ş puse la fiert o c ldare de mercur lâng cadavrul care începuse s se acopere cu b iciă ă ă ăş albastre. Dar Apolinar Moscote risc observa ia c un înecat neînmormântat reprezint ună ţ ă ă pericol pentru s n tatea public . "Nici pomeneal , de vreă ă ă ă me ce tr ie te", se m rgini s -iă ş ă ă r spund ă ăJosé Arcadio Buendía, care continu timp de aptezeci i dou de ceaă ş ş ă suri afumarea cu mercur, pân când cadavrul începea s erup în eflorescen e livide ale c roră ă ă ţ ă uier turi sub iri îmbâcseau casa cu un abur pestilen ial. Abia atunci înş ă ţ ţ g dui s fieă ă

înmormântat, îns nu caă un oarecare, ci cu onorurile rezervate celui mai mare binef c toră ă din Macondo. Au fost primele funeralii, urmate de mul imea cea mai numeroas care s-aţ ă v zut în sat, abia întrecute, un secol mai târziu, de carnavalul funebru pentru ă Mamá Grande. A fost înmormântat sub o piatr funerar în l at în mijlocul unui teren pe care-l destinară ă ă ţ ă ă cimitirului, cu o plac pe care a r mas scris singurul lucru care se tia despre el:ă ă ş Melchiade. I se consacrar cele nou nop i de priveghi. Profitând de mul imea care se strângea în curteă ă ţ ţ s bea cafea, s povesteasc glume i s joace c r i, Amaranta g si prilejul de a- i m rturisiă ă ă ş ă ă ţ ă ş ă dragostea lui Pietro Crespi care, cu câteva s pt mâni mai înainte încheiase definitivă ă logodna cu Rebeca. Tân rul î i instala acum o pr v lie cu instrumente muzicale i juc riiă ş ă ă ş ă mecanice chiar în cartierul unde vegetau arabii ce, pe vremea aceea, schimbau juc relele peă papagali, cartier pe care oamenii nu-l numeau altfel decât Strada Turcilor. Italianul, al cărui cap acoperit de cârlion i pom da i provoca la femei o nevoie irezistibil de a suspina, oţ ă ţ ă trat pe Amaranta ca pe o copil capricioas care nu merita osteneala s fie luă ă ă ă at prea înă serios.

— Am un frate mai mic, îi zise el. Vine în curând s m ajute la pr v lie.ă ă ă ăAmaranta se sim i umilit i, plin de ranchiun , îi spuse lui Pietro Crespi c are sţ ăş ă ă ă ă

împiedice cununia surorii ei, chiar dac pentru asta va trebui s - i întindă ă ş ă cadavrul în fa aţ u ii. Italianul fu atât de impreş sionat de tragica amenin are, încât nu putu rezista isţ pitei de a i-o împ rt i Rebec i. Astfel, c s toria Amaă ăş ă ă ă rantei, mereu amânat din pricina ocupa iiloră ţ Ursulei, a fost pus la cale în mai pu in de o lun . Amaranta nu opuse nici o rezisten , dară ţ ă ţă în clipa în care-i d du s rutul de adio Rebec i, îi opti la ureche:ă ă ă ş

— Nu- i face iluzii. Chiar dac m vor trimite la cap tul lumii, tot voi g si un mijlocţ ă ă ă ă

s împiedic c să ă ătoria ta, chiar dac va trebui s te ucid.ă ăDatorit absen ei Ursulei, a prezen ei nev zute a lui Melchiade, care- i continuaă ţ ţ ă ş

preumbl rile t cute dintr-o camer în alta, locuin a p rea imens i pustie. În grija Rebec iă ă ă ţ ă ăş ă r m sese bunul mers al casei, în timp ce indiana lu asupra ei treburile de brut rie. Laă ă ă ă c derea nop ii, ă ţ când sosea Pietro Crepsi precedat de un zefir proasp t de lavand , aducândă ă întotdeauna o juc rie în dar, logodnica lui îi primea vizita în salonul principal, cu toate u ileă ş i ferestrele deschise ca s nu trezeasc nici o b nuial . Era o precau ie de prisos, deoareceş ă ă ă ă ţ

italianul se ar tase atât de respectuos încât nu atinsese nici m car mâna aceleia care aveaă ă s -i fie so ie în mai pu in de un an. Toate aceste vizite sfâr iser prin a umple casa cuă ţ ţ ş ă juc rii miraculoase. Dansatoare automate, cutiu e muzicale, maimu e acroă ţ ţ bate, cai umbl tori, clovni tobo ari ă ş - bogata i surprinş z toarea faun mecanic pe care o aduă ă ă cea Pietro Crespi învinse întristarea pe care o încercase José Arcadio Buendía în urma mor ii luiţ Melchiade, i-l transport din nou în vremurile vechi i bune când era alchimist. De atunciş ă ş încoace tr ia într-un paradis de p s ri spintecate, de mecanisme demontate, str duindu-seă ă ă ă s le perfec ioă ţ neze printr-un sistem de mi care perpetu bazat pe principiul pendulului.ş ă ă Aureliano, la rândul s u, î i neă ş glija atelierul pentru a o înv a pe micu a ăţ ţ Remedios s scrieă i s citeasc . La început, feti a prefera p pu ile, acestui b rbat care venea în toate dup -ş ă ă ţ ă ş ă ă

amiezile i din pricina c ruia o luau de la juc riile ei pentru a o îmş ă ă b ia, a o îmbr ca i a oă ă ş a eza în salon unde îi primea vizita. Dar r bdarea i devo iunea lui Aureliano sfâr ir prin aş ă ş ţ ş ă o seduce în a a fel, încât se obi nui s petreac ceasuri întregi în compania lui, s studiezeş ş ă ă ă semnifica ia literelor i s deseneze într-un caiet, cu creioane coloţ ş ă rate, c su e cu vaci înă ţ ograd i sori rotunji cu raze galăş bene care se ascundeau în spatele colinelor.

Numai Rebeca se sim ea nefericit din pricina ameţ ă nin rilor Amarantei. Cuno teaţă ş caracterul surorii sale, spiritul orgolios precum i violen a resentimentelor acesş ţ teia care-i pricinuiau teama. Petrecea ore îndelungate în baie, sugându- i degetul, silindu-se, cuş istovitoare eforturi de voin , s nu m nânce p mânt. C uta ceva care s -i aline chinurile iţă ă ă ă ă ă ş f cu apel ă la Pilar Ternera ca s -i citeasc viitorul. Dup un lung pomelnic de revela ii vagiă ă ă ţ i conven ionale, ş ţ Pilar Ternera îi prezise urm toarele:ă

— Nu vei fi fericit atâta timp cât p rin ii t i vor fi tot f r mormânt.ă ă ţ ă ă ăRebeca tres ri. Avu impresia c î i aduce aminte de un vis i rev zu venirea ei înă ă ş ş ă

cas , copil mic , cu cufă ă ă ăra ul i cu balansoarul de lemn i cu un s cule despre care nuş ş ş ă ţ tiuse niciodat ce con ine. Î i aminti de un domn chel, îmbr cat în haine de in, cu gulerulş ă ţ ş ă

c m ii încheiat cu un buton de aur, care nu avea nimic a face cu riga de cup . Î i aminti deă ăş ă ş o femeie foarte tân r i foarte frumoas , ale c rei mâini fine i parfumate n-aveau nimic aă ăş ă ă ş face cu mâinile reumatice ale damei de caro, i care-i punea flori în p r, dup mas , când oş ă ă ă ducea la plimbare printr-un sat cu alei verzi.

— Nu în eleg nimic, zise ea.ţPilar Ternera p ru descump nit .ă ă ă— Nici eu, dar a a spun c r ile.ş ă ţRebeca r mase atât de preocupat de aceast enigm , încât i-o împ rt i lui ă ă ă ă ă ăş José

Arcadio Buendía, care o oc rî c d crezare prezicerilor din c r i, î i f cu îns datoriaă ă ă ă ţ ş ă ă mergând s scormoneasc f r zgomot cuferele i dulapuă ă ă ă ş rile, s deplaseze mobilele, să ă întoarc paturile, s se uite pe sub podele, în c utarea s cule ului cu oseminte. Nu- iă ă ă ă ţ ş amintea s le fi rev zut din vremea reconstruirii. Îi chem în tain pe zidari i unul dintre eiă ă ă ă ş m rturisi c a zidit saco a într-una din camere, deoarece îl împiedica la lucru. Dup câtevaă ă ş ă zile de ascultare cu urechea lipit de perete, percepur sunetul gol al cioc nitului. G uriră ă ă ă ă tencuiala i g sir osemintele intacte în s cule ul lor. În aceea i zi îl puser într-o groapş ă ă ă ţ ş ă ă f r piatr funerar , s pat în grab lâng aceea a lui Melchiade i ă ă ă ă ă ă ă ă ş José Arcadio Buendía veni acas u urat de o povar care pentru o clip îi ap sase tot atât de greu con tiin a ca iă ş ă ă ă ş ţ ş amintirea lui Prudencio Aguilar. Trecând prin buc t rie, depuse un s rut pe frunteaăă ă Rebec i:ă

— Alung - i din cap gândurile rele, îi zise. Ai s vezi c vei fi fericit .ă ţ ă ă ăPrietenia Rebec i îi redeschise lui ă Pilar Ternera u ile casei pe care ş Ursula i le

închisese de la na terea lui Arcadio. Venea la orice or din zi, n v lind ca o turm de capreş ă ă ă ă

i g sea în muncile cele mai aspre o desc rcare a energiei ei frenetice. Intra uneori în atelierş ă ă i-i ajuta lui Arcadio la sensibilizarea pl cilor dagherotipului cu o eficacitate i cu oş ă ş

tandre e care-l uimir . Femeia îl uluia. Pielea ei bronzat , mirosul de fum, tulburarea peţ ă ă care o provoca brusc râsul ei în camera obscur îl z p ceau i-l f ceau s se izbeasc deă ă ă ş ă ă ă obiecte.

Într-o bun zi, în timp ce Aureliano era ocupat cu lucrul s u de aur rie, ă ă ă Pilar Ternera se sprijini de mas admirându-i r bdarea i preocuparea în munc . Totul se petrecu într-oă ă ş ă clipit . Aureliano avu încredin area c Ară ţ ă cadio se afl în camera obscur înainte chiar de a-ă ăi riş dica ochii i a întâlni privirea lui ş Pilar Ternera, ale c rei gânduri se puteau citi perfect,ă

ca la lumina zilei.— Bine, zise Aureliano. Spune-mi ce e?Pilar Ternera î i mu c buzele surâzând trist.ş ş ă— Este c e ti bun de r zboi. Unde te ui i, ai noă ş ă ţ roc...Confirmându-i-se presupunerile, Aureliano r sufl u uă ă ş rat. Se concentra din nou

asupra lucrului s u, ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic, iar vocea îi deveni mai ferm iă ş ăş mai lini tit :ş ă

— Îl recunosc, zise el. Va purta numele meu.José Arcadio Buendía culese în sfâr it roadele încerş c rilor sale:ă racorda o dansatoare

mecanic la ma in ria unui orologiu i automatul dans f r oprire în ritmul muzicii sale,ă ş ă ş ă ă ă timp de trei zile. Aceast descoperire îl a â mai mult decât oricare dintre întreprinderileă ţ ţă sale nebune ti. Nu mai mânca. Nu mai dormea. Lipsit de grija viş gilent a Ursulei, se l să ă ă târât de imagina ie pân la o stare de delir perpetu din care n-ar mai fi ie it nicioţ ă ă ş dat . Î iă ş petrecea nop ile dând ocol od ii, gândind cu voce tare, c utând un oarecare mod de a aplicaţ ă ă principiile pendulului la carul cu boi, la br zdarele plugului, la tot ce, odat pus în mi care,ă ă ş era de folos omului. Febra insomniei îl istovise atât de mult c , într-o bun zi, nu-l recuă ă -noscu pe b trânul cu p rul albit i cu gesturi tremurânde care p trunse în odaia lui. ă ă ş ă Era Prudencio Aguilar. Dup ce, în sfâr it, îl recunoscu, mirat c mor ii îmb trânesc i ei, ă ş ă ţ ă ş José Arcadio Buendía se sim i r scolit de nostalgie:ţ ă "Prudencio! strig el. Cum te-ai socotit să ă vii de atât de departe pân aici?ă " Dup atâ ia ani petrecu i în moarte, regretul dup lumeaă ţ ţ ă celor vii era atât de acut, nevoia de societate atât de chinuitoare, i atât de îngrozitoareş apropierea celeilalte mor i în sânul mor ii, încât ţ ţ Prudencio Aguilar ajunsese s -l iubească ă pe cel mai crâncen du man al s u. Trebuise s -l caute mult vreme. Îi întrebase desş ă ă ă pre el pe mor ii de la Riohacha, pe mor ii care veneau din Valea ţ ţ Upar, pe aceia care veneau dinspre mla tini, dar nimeni nu-i putea da ve ti pentru simplul motiv c Macondo fusese un satş ş ă necunoscut de mor i, pân în ziua sosirii lui Melchiade, care îi semnal pozi ia printr-unţ ă ă ţ mic semn negru pe h r ile b l ate ale mor ii. ă ţ ă ţ ţ José Arcadio Buendía convers ăcu Prudencio Aguilar pân în zori. Dup câteva ceasuri, sleit de atâtea vegheri, p trunse în atelierul luiă ă ă Aureliano i-l întreb :ş ă "În ce zi suntem?" Aureliano îi r spunse c era mar i. "Tocmai a aă ă ţ ş m gândeam i eu, zise ă ş José Arcadio Buendía. Dar dintr-o dat mi-am dat seama c e totă ă luni, ca i ieri. Prive te cerul, prive te pere ii, prive te begoniile. i ast zi e luni." Obiş ş ş ţ ş Ş ă şnuit cu extravagan ele lui, Aureliano nu f cu caz de aceasta. A doua zi, miercuri, ţ ă José Arcadio Buendía reveni în atelier: "Este o adev rat nenorocire, zise el. Prive te v zduhul, ascultă ă ş ă ă bâzâitul soarelui, totul este la fel ca ieri i ca alalt ieri. i azi e tot luni." În seara aceea,ş ă Ş Pietro Crespi îl g si pe verand , jelind în chip dizgra ios, a a cum jelesc b trânii, jelindu-lă ă ţ ş ă pe Prudencio Aguilar, jelindu-l pe Melchiade, jelindu-i pe p rin ii Reă ţ bec i, jelindu-l peă tat l i pe mama sa, pe to i acei de care putu s - i aduc aminte i care se aflau singuri înă ş ţ ă ş ă ş moarte. Îi d rui un urs care umbla singur în dou labe pe o coard întins , îns nu reu i s -lă ă ă ă ă ş ă abat de la obseă siile lui. Îl întreb ce s-a întâmplat cu proiectul pe care i-l prezentase cuă câteva zile mai înainte, cu privire la posibilit ile construirii unui mecanism cu pendul careăţ s le permit oamenilor s zboare, iar ă ă ă José Arcadio Buendía îi r spunse c aceasta nu seă ă poate nicidecum, deoarece pendulul ar putea s ridice orice, dar nu se poate ridica pe sineă însu i. Joi, reap ru în atelier cu o min r vş ă ă ă ă it :ş ă "Mecanismul timpului s-a dereglat! zise el, aproape suspinând. Iar Ursula i Amaranta sunt atât de departe!ş " Aureliano îl dojeni ca pe un copil iar el lu un aer de supunere. Timp de ase ore examin toate lucrurile, încercândă ş ă

s desprind o deosebire fa de aspectul lor din ziua precedent , str duindu-se să ă ţă ă ă ă descopere în ele o cât de mic schimbare care s -i dezv luie scurgerea timpuă ă ă lui. Toată noaptea r mase în pat, cu ochii deschi i, ă ş chemându-i pe Prudencio Aguilar, pe Melchiade, pe to i mor ii, s vin s ia parte la am r ciunea lui. Dar niţ ţ ă ă ă ă ă meni nu r spunse la chemare.ă Vineri, înainte de a se fi trezit careva, observ din nou aparen a lucrurilor din naă ţ tur , până ă ce ajunse s se conving pe deplin c înc mai continua s fie luni. Apuc atunci pr jinaă ă ă ă ă ă ă care servea la închiderea unei por i i cu violen a s lbatic a for ei sale pu in obi nuite,ţ ş ţ ă ă ţ ţ ş zdrobi, f cându-le praf, toate instruă mentele de alchimie, cabinetul de dagherotipie, atelierul de aur rie, urlând ca un apucat într-o limb pompoas i fluent , dar din care nu seă ă ăş ă în elegea absolut nimic. Se preg tea s termine i cu restul casei când Aureliano îi chemţ ă ă ş ă pe vecini s -i dea o mân de ajutor. A fost neă ă voie de zece oameni ca s -l st pâneasc , deă ă ă patrusprezece ca s -l lege, de dou zeci ca s -l târasc pân la castanul din curte de care-lă ă ă ă ă l sar legat, a a, l trând într-o limb str in , cu spume verzi pe buze. Când revenir ă ă ş ă ă ă ă ăUrsula i Amaranta înc mai era imobilizat pe trunchiul castanuş ă lui, cu picioarele i pumnii lega iş ţ

fedele , complet udat de ploaie i într-o inocen total a min ii. Ele îi vorbir dar el le priviş ş ţă ă ţ ă f r a le recunoa te i le r spunse ceva de neîn eles. ă ă ş ş ă ţ Ursula îi desc tu pumnii i glezneleă şă ş r nite de strânsoarea corzilor i-l l s legat numai de centur . Mai târziu i-au construit ună ş ă ă ă mic umbrar din palmieri ca s -l ad posteasc de soare i de ploi.ă ă ă ş

AURELIANO BUENDÍA I Ş REMEDIOS Moscote s-au c s torit într-o duminic dină ă ă martie, în fa a altarului pe care p rintele ţ ă Nicanor Reyna puse s -l amenajeze în saă lon. A fost încununarea a patru s pt mâni de preparative febrile în casa Moscote, c ci micu aă ă ă ţ Remedios ajunsese la vârsta pubert ii f r s se fi dezb rat de deprinderile copil riei. Cuăţ ă ă ă ă ă toate c mama ei o ini iase în privin a schimb rilor din timpul adolescen ei, într-o dup -ă ţ ţ ă ţ ăamiaz din februarie, sco ând ni te ipete înfior toare, se n pusti în salon unde surorile eiă ţ ş ţ ă ă st teau de vorb cu Aureliano, i le ar t pantalona ii mânji i de o past ocolatie. Nunta seă ă ş ăă ş ţ ăş fix peste o lun . Abia avur timp s o înve e s se spele i s se îmbrace singur , să ă ă ă ţ ă ş ă ă ă cunoasc problemele elementare pe care le cere grija unui c min. Au pus-o s urineze peă ă ă c r mizi încinse pentru a-i îndrepta urâtul obicei de a- i uda cear afurile. Au avut multeă ă ş ş necazuri pân s o conving de inviolabilitatea secretului conjugal, deoarece ă ă ă Remedios era atât de buim cit de revela ia care-o a tepta, încât voia s împ rt easc tuturor amă ă ţ ş ă ă ăş ă ănuntele din noaptea nun ii. Toate acestea reclamau eforţ turi istovitoare, îns la vremea prev zută ă ă feti a cuno tea tot atât de mult despre via ca oricare dintre surorile ei. ţ ş ţă Don Apolinar Moscote o lu de bra i o conduse prin strada împodobit cu flori i cu ghirlande, înă ţ ş ă ş pocnetele petardelor, în refrenele mai multor orchestre, în timp ce ea îi saluta cu mâna iş mul imea cu surâsuri celor care, din ferestrele lor, îi urau noroc. Aureliano, îmbr cat înţ ă tr-un costum de postav negru, înc l at cu acelea i cizmuă ţ ş li e de lac cu cheutori metalice pe careţ avea s le poarte dup câ iva ani i în fa a plutonului de execu ie, era de o paloare extremă ă ţ ş ţ ţ ă i sim i un nod greu în gâtlej în clipa întâmpin rii logodnicei sale în pragul casei i în timpş ţ ă ş

ce o conducea la altar. Ea d du dovad de atâta naturale e i prezen de spirit, încât nu- iă ă ţ ş ţă ş pierdu cump tul nici m car atunci când, voind s -i dea verigheta, Aureliano o sc p pe jos.ă ă ă ă ă În mijlocul opotelor i a confuziei care începuse s domneasc între invita i, ea inu mânaş ş ă ă ţ ţ întins , în mă ănu a de dantel care-i l sa degetele descoperite, cu ineş ă ă larul preg tit să ă primeasc leg mântul, pân ce logodnicul ei reu i s opreasc inelul cu vârful cizmei,ă ă ă ş ă ă împiedicându-l s se rostogoleasc pân la ie ire, i pân ce reveni la altar, ro ind de ru ine.ă ă ă ş ş ă ş ş Mama i surorile ei î i f cur atâta sânge r u de team ca nu cumva feti a s fac vreo gafş ş ă ă ă ă ţ ă ă ă în timpul ceremoniei încât pân la urm tocmai ele se ar tar nelalocul lor, ridicând-o înă ă ă ă bra e pentru a o s ruta. Din ziua aceea, ţ ă Remedios dovedi un sim al r sţ ă punderii, o gra ieţ natural , un sânge rece care nu o vor p r si niciodat în împrejur rile cele mai nefavorabile.ă ă ă ă ă Ea a fost aceea care a avut ideea de a pune la o parte bucata cea mai bun din tortul deă nunt i de a i-o duce pe o farfurie, împreun cu o furculi , lui ăş ă ţă José Arcadio Buendía.

Legat de trunchiul castanului, ghemuit pe o banc mic de lemn sub un umbrar din frunzeă ă de palmier, uria ul mo neag, decolorat de soare i de ploi, îi adres un vag surâs deş ş ş ă mul umire i mânc pr jitura cu mâna, morm ind un psalm de neîn eles. În mijlocul acesţ ş ă ă ă ţ tei petreceri cu t r boi, care se prelungi iă ă ş luni diminea a, ţ Rebeca Buendía a fost singura care nu a luat parte la veselia general . Osp ul ei c zuse balt , ă ăţ ă ă Ursula decisese ca nunta ei s seă oficieze în aceea i zi, îns Pietro Crespi primise vineri o scrisoare prin care ş ă i se vestea că mama lui era pe moarte. Nunta fu amânat pentru o dat ulterioar . La un ceas dup ceă ă ă ă primi vestea, Pietro porni spre capitala provinciei, dar pe drum se încruci cu mama lui,şă care, punctual , sosi în noaptea de sâmb t i recit la nunta lui Aureliano ora ia pe care-oă ăăş ă ţ preg tise pentru cununia fiului ei. Pietro Crespi reveni duminic la miezul nop ii pentru aă ă ţ m tura cenu a osp ului, dup ce de el sub el cinci cai în speran a c va ajunge la timp laă ş ăţ ă ş ă ţ ă cununia sa. Nu s-a tiut niciodat cine a scris acea scriş ă soare. H r uit de întreb rile Ursulei,ă ţ ă ă Amaranta plânse de indignare i jur în fa a altarului improvizat, pe care tâmplarii nuş ă ţ ajunseser s -l demonteze, c este neviă ă ă novat .ă

P rintele ă Nicanor Reyna, pe care don Apolinar Moscote se dusese s -l caute în inutulă ţ mla tinilor pentru ca s oficieze cununia, era un b trân asprit din pricina inş ă ă gratitudinii slujbei sale. Era o apari ie trist , numai piele i oase, dar cu un pântec proeminent i rotundţ ă ş ş i cu o expresie de înger în dec dere datorit mai degrab s rş ă ă ă ă ăciei duhului decât bun t ii.ă ăţ

El avea de gând s se reînă toarc la parohia sa dup cununie, a fost îns îngrozit deă ă ă usc ciunea sufletelor din Macondo ai c rui locuitori prosperau în sminteal , ascultând deă ă ă legile firii, f r s - i boteze copiii i f r s cinsteasc s rb torile cu sfin eă ă ă ş ş ă ă ă ă ă ă ţ nie. Socotind că nici un inut nu avea mai mult nevoie de s mân a lui Dumnezeu, se hot rî s mai r mânţ ă ă ţ ă ă ă ă înc o s pt mân pentru a-i cre tina pe cei t ia i împrejur i pe p gâni, s legalizezeă ă ă ă ş ă ţ ş ă ă concubinajele i s împ rtş ă ă ă easc pe muribunzi. Îns nimeni nu-i d du aten ie. ş ă ă ă ţ I se r spundea c ani i ani de zile oamenii au tr it f r preot, rezolvându- i problemeleă ă ş ă ă ă ş sufletului direct cu Dumnezeu, i nu se mai sim eau viza i de blestemul p catului strş ţ ţ ă ă-mo esc. S tul de a predica în pustiu, p rintele ş ă ă Nicanor se hot rî s înceap construirea uneiă ă ă biserici, care s fie cea mai mare din lume, cu sfin i în m rime natural i cu vitraliiă ţ ă ăş colorate în ziduri, pentru ca s vin lume tocă ă mai de la Roma s -l cinsteasc pe Dumnezeuă ă în focarul nelegiuirii. Umbla pretutindeni, cu o c ld ru de aram , dup poman . ă ă şă ă ă ă I s-a dat mult, dar el voia i mai mult, deoarece l ca ul avea s aib un clopot al c rui dang t trebuieş ă ş ă ă ă ă s salveze din valuri sufletele naufragiate. Se rug atât de mult încât î i pierdu glasul.ă ă ş Oasele îi scâr âiau. Într-o sâmb t , neizbutind dup atâta vreme s adune nici m car pre ulţ ă ă ă ă ă ţ portalului, se l s biruit de deză ă n dejde. Ridic un altar improvizat în pia iar duminică ă ţă ă trecu prin sat, sunând dintr-un clopo el ca pe vremea inţ somniei, chemându-i pe oameni la liturghie sub cerul liber. Mul i venir din curiozitate. Al ii, din nostalgie. Al ii, pentru caţ ă ţ ţ Dumnezeu s nu se simt jignit de dispre ul ar tat reprezentantului s u pe p mânt: Astfel,ă ă ţ ă ă ă la ceasul al optulea de diminea , jum tate din sat se g si adunat în pia unde p rinteleţă ă ă ă ţă ă Nicanor recit evanghelia cu un glas foarte r gu it din pricina milogelilor nesfâr ite. Laă ă ş ş încheiere, când mul imea începu s plece în debandad , ridic bra ul s le atrag luareaţ ă ă ă ţ ă ă aminte:

— O clip , zise el. Vom fi acum martorii unui semn de net g duit al puteriiă ă ă nem rginite a lă ui Dumnezeu.

B iatul care ajutase la slujba liturghiei aduse o cea c de ciocolat spumoas iă ş ă ă ăş aburind pe care o sorbi pe neă r suflate. Î i zvânt apoi buzele cu o batist pe care o scoaseă ş ă ă din mânec , î i ridic bra ele în cruce i închise ochii. P rintelă ş ă ţ ş ă e Nicanor fu v zut atunciă ridicându-se cu doisprezece centimetri deasupra solului. Experimentul se v di a fi foarteă conving tor. Timp de câteva zile, trecu din cas în cas , repetând experien a de levita iuneă ă ă ţ ţ gra ie stimulentului s u de ciocolat , în timp ce acolitul s u ţ ă ă ă strângea atâ ia bani într-unţ s cu or încât la sfâr itul a mai pu in de-o lun s-a putut începe construc ia bisericii. Niă ş ş ţ ă ţ meni nu punea la îndoial originea divin a unei astfel de demonstra ii, afar ă ă ţ ăde José Arcadio Buendía, care privea imperturbabil la mul imea s tenilor care se îngrţ ă ăm diser într-o bună ă ă zi în jurul castanului pentru a mai asista înc o dat la spectacolul revela iei. Abia c se riă ă ţ ă -dic de pe banca mic a sa i d du din umeri când pă ă ş ă ărintele Nicanor începu s p r sească ă ă ă

solul i s se înal e cu scaunul pe care edea.ş ă ţ ş— Hoc est simplicissimus*, zise pe latine te ş José Arcadio Buendía: homo iste statum

quartum materiae invenit**.P rintele ă Nicanor ridic mâna i cele patru picioare ale scaunului se a ezar dintr-oă ş ş ă

dat pe p mânt.ă ă— Nego! zise el, tot pe latine te. ş Factum hoc existentiam Dei probat sine dubio ***.S-a în eles astfel c blestemata de limb p s reasc a lui ţ ă ă ă ă ă José Arcadio Buendía nu era

alta decât limba latin . P rintele ă ă Nicanor profit de împrejurarea c era singura persoan înă ă ă stare s comunice cu el, pentru a încerca s -i insufle credin în creierul s u tulburat. Înă ă ţă ă fiecare dup -amiaz se a eza lâng castan i predica în laă ă ş ă ş tine te, îns ş ă José Arcadio Buendía refuza cu înc p ânare s admit c ile întortocheate ale sofisticii i transă ăţ ă ă ă ş muta iile ciocolatei,ţ i cerea ca suprem i unic prob a existen ei lui Dumnezeu imaginea Lui fotografic , daş ăş ă ă ţ ă -

gherotipul Lui. P rintele ă Nicanor îi aduse atunci medalii i icoane evlavioase i chiar oş ş reproducere dup n frama Sfiă ă ntei Verónica, îns ă José Arcadio Buendía le respinse ca fiind ni te obiecte confec ionate de mâna omului, f r nici un fundament tiin ific.ş ţ ă ă ş ţ

* Este foarte simplu...** Omul acesta a descoperit starea a patra a materiei.*** T g duiesc... Acest fapt dovede te indubitabil existen a lui Dumnezeu.ă ă ş ţ

Se ar ta atât de înd r tnic, încât p rintele ă ă ă ă Nicanor renun la proiectele de evangheţă -lizare i continu s -l viziteze însufle it fiind numai de sim minte umanitare. Dar atunciş ă ă ţ ţă José Arcadio Buendía fu acela care lu ini iativa i încerc s -i zguduie creă ţ ş ă ă din a preotuluiţ cu ajutorul a mii de iretlicuri ra ionaş ţ liste. Într-o zi, când p rintele ă Nicanor veni s -l vadă ă sub castanul s u, aducând cu sine o tabl de dame i o cutie cu jetoane pentru a-l invita să ă ş ă joace dame cu el, José Arcadio Buendía nu voi s accepte nicidecum deoarece, dup cum îiă ă spunea, nu putea s în eleag ce sens putea avea o lupt între doi adversari care erau deă ţ ă ă acord asupra principiilor luptei. P rintele ă Nicanor care nu privise niciodat jocul de dameă sub aspectul acesta, pierdu orice poft de a mai juca. Din ce în ce mai uimit de luciditateaă iui José Arcadio Buendía, sfâr i prin a-l întreba cum se poate s -l in legat de un copac.ş ă ţ ă

— Hoc est simplicissimus, îi r spunse el:ă pentru c sunt nebun.ăPreocupat de atunci, în primul rând de propria sa credin , preotul încet s -l maiţă ă ă

viziteze i se dedic în înş ă tregime gr birii construc iei bisericii. ă ţ Rebeca sim ea cum reînvieţ n dejdea în ea. Viitorul ei atârna de terminarea cl dirii, din duminica în care p rinteleă ă ă Nicanor dejunase în casa lor i când familia adunat în jurul mesei vorbise despreş ă solemnitatea i fastul pe care-l vor avea ceremoş niile de îndat ce va fi construit biserica.ă ă "Rebeca va fi cea mai norocoas ", spuse Amaranta. i pentru c ă Ş ăRebeca nu în elegea ceţ voia s spun cu aceasta, ea îi expliă ă c cu un surâs plin de nevinov ie:ă ăţ

— Tu vei fi aceea care va inaugura biserica prin cununia ta.Rebeca încerc s intervin cea dintâi. În ritmul în care progresa construc ia, bisericaă ă ă ţ

nu va fi terminat înainte de zece ani. P rintele ă ă Nicanor î i exprim deş ă zacordul: generozitatea crescând a credincio ilor îi îngă ş ăduia s se bizuie pe calcule mai optimiste.ă Fa de indigţă narea surd a Rebec i, care nu- i mai putu ispr vi pră ă ş ă ânzul, Ursula aplaudă ideea Amarantei i depuse o contriş bu ie considerabil ca s se gr beasc lucr rile. P rinteleţ ă ă ă ă ă ă Nicanor aprecie c primind înc o contribu ie egal cu aceasta, biserica va fi gata în trei ani.ă ă ţ ă De atunci Rebeca nu mai vorbi cu Amaranta, convins c ini iativa ei era mult mai vinovată ă ţ ă decât se p rea. "Pentru mine a fost solu ia cea mai pu in grav , îi r spunse Amaranta înă ţ ţ ă ă cursul discu iei lor violente, care le-a f cut s se înfrunte în seara aceea. În felul acesta nuţ ă ă va trebui s te ucid ă în viitorii trei ani." Rebeca accept provocarea.ă

Atunci când Pietro Crespi afl despre noua amânare a cununiei sale, avu o criz deă ă dezn dejde, îns ă ăRebeca îi aduse o dovad de suprem fidelitate:ă ă "Când vei hot rî, vomă fugi", îi spuse ea. Numai c Pietro Crespi nu era omul aventurilor. Îi lipsea temperamentulă impulsiv al logodnicei sale i pentru el, cuvântul dat era ca un capital ce nu putea fiş delapidat. Rebeca recurse atunci la procedee mai îndr zne e. Un vânt misterios stingea toateă ţ

l mpile din salon i ă ş Ursula îi surprindea pe logodnici s rutându-se pe întuneric. Pietroă Crespi bâlbâia ni te explica ii confuze cu privire la proasta calitate a l mpilor moderne careş ţ ă func ionau cu acetilen i ajuta chiar la instalarea în odaie a unor sisteme de iluminat maiţ ăş pu in defectuoase. Din nou, îns lipsea combustibilul sau se uscau fitilele, i ţ ă ş Ursula o g seaă pe Rebeca pe genunchii logodnicului ei. În cele din urm nu mai vru s asculte nici oă ă explica ie. Îi d du indienei sarcina lucruţ ă lui la brut rie i- i lu obiceiul de a se a eza într-ună ş ş ă ş balansoar pentru a-i supraveghea pe logodnici, hot rât s nu se lase p c lit prin manevreă ă ă ă ă ă care în tinere ea ei erau deja învechite. "Biata mam , se indigna ţ ă Rebeca, pe un ton batjocoritor, când o vedea pe Ursula c scând în toropeala întâlnirilor lor. Dup ce va muri,ă ă va mai fi văzut cum î i isp e te p catele în balansoarul ei." Dup trei luni de idilă ş ăş ş ă ă ă supravegheat , exasperat de încetineala lucr rilor pe care le inspecta zilnic, Pietro Crespi seă ă hot rî s verse p rintelui ă ă ă Nicanor suma de care mai avea nevoie pentru terminarea bisericii. Amaranta î i p stra calmul. Flec rind mereu cu prietenele care veneau în toate dup -ş ă ă ăamiezile s brodeze sau s tricoteze în veă ă rand , ea se str duia s inventeze alte stratageme.ă ă ă O eroare de calcul a z d rnicit pe aceea pe care o consiă ă derase a fi cea mai eficace: să îndep rteze tabletele de naftalin pe care ă ă Rebeca le pres rase pe rochia ei de mireasă ă înainte de a o depune în dulapul din camera ei. F cu aceasta când nu mai erau nici două ă luni pân la teră minarea bisericii. Dar Rebeca era atât de ner bd toare cu cât se apropia ziuaă ă nun ii încât voi s - i preg teasc rochia cu mult înainte decât socotise Aţ ă ş ă ă maranta. Deschise dulapul, desf ur mai întâi hârtiile în care o împachetase, apoi pânza protectoare i g siăş ă ş ă m tasea rochiei, dantela voalului i chiar cununa din flori de portocal pulverizate de molii.ă ş De i era sigur c pres rase în pachet doi pumni plini cu tablete de naftalin , dezastrulş ă ă ă ă p rea atât de întâmpl tor încât nu îndr znea s o învinov easc pe Amaranta. Nu mai eraă ă ă ă ăţ ă nici o lun pân la nunt , ă ă ă dar Amparo Moscote îi f g dui c -i va confec iona o rochie nouă ă ă ţ ă în r stimp de o s pt mân . Amaranta sim i c le in în acea zi ploioas când la amiază ă ă ă ţ ă ş ă ă ă Amparo ap ru în cas învă ă ăluit toat într-o spum de dantele, îndreptându-se spre ă ă ă Rebeca pentru ultima prob a rochiei ei. Sim i cum ă ţ i se îneac cuvintele în gât i o dâr de sudoriă ş ă reci coborându-i de-a lungul spin rii. Petrecuse luni întregi tremurând de groaz înă ă a teptarea acestei clipe, deoarece, dac se doş ă vedea incapabil de a n scoci un obstacolă ă definitiv în calea nun ii Rebec i, era sigur c , în ultimul moment, dup ce vor fi e uat toateţ ă ă ă ă ş resursele imagina iei ei, va avea înc destul curaj pentru a o otr vi. În acea dup -amiaz , înţ ă ă ă ă timp ce Rebeca n du ea de c ldur în plato a de m tase pe care ă ş ă ă ş ă Amparo Moscote i-o potrivea pe trupul ei, înarmat cu mii de ace de g m lie i cu o r bdare nesfâr it ,ă ă ă ş ă ş ă Amaranta încurc de mai multe ori ochiurile cro etei i- i împunse degetul cu acul, hot rîă ş ş ş ă îns cu un calm însp imânt tor ca sorocul s fie ultima vineri dinaă ă ă ă inte de nunt , iară mijlocul, o por ie bun de laudanum în cafea.ţ ă

Alt piedic , pe atât de insurmontabil pe cât de nepreă ă ă v zut , oblig s se amâne încă ă ă ă ă o dat i nedefinit nunta. Cu o s pt mân înainte de data fixat pentru ceremoăş ă ă ă ă nie, micu aţ Remedios se trezi în toiul nop ii sc ldat înţ ă ă tr-o b ltoac fierbinte care â nise din pânteceleă ă ţ ş ei cu o râgâial sfâ ietoare, i dup trei zile muri otr vit de proă ş ş ă ă ă priul ei sânge, având în pântece o pereche de gemeni răsuci i unul într-altul. Amaranta fu cuprins de remuţ ă şc ri. Seă rugase cu atâta fervoare la Dumnezeu s se întâmple ceva îngrozitor care s-o scuteasc deă ă otr virea Reă bec i, încât se socoti vinovat de moartea micu ei ă ă ţ Remedios. Nu aceasta era piedica pe care o a teptase ea în ruş g ciunile ei. ă Cu Remedios p trunsese un suflu de bucuă rie în cas . Se instalase împreun cu so ul ei într-o odă ă ţ ăi învecinat cu atelierul, pe care oţă ă împodobise cu p puă ile i cu juc riile din copil rie de care mai era înc foarte apropiat ;ş ş ă ă ă ă vitalitatea i buna ei dispozi ie se rev rsau dincolo de cei patru pere i ai od i ei i seş ţ ă ţ ă ţ ş r spândeau ca o adiere de aer s n tos prin veranda cu begonii. Cânta dis-de-diminea . Eraă ă ă ţă singura care cutezase s intervin când ă ă se certau Rebeca i Amaranta. Î i asum zdrobiş ş ă -toarea corvoad de a se ocupa ă de José Arcadio Buendía. Îi aducea mâncarea, îl ajuta la nevoile de toate zilele, îl sp la cu o cârp s punit , se îngrijea ca barba i p rul s -i fieă ă ă ă ş ă ă cur ite de pureci i de lindini, ca i de buna stare a umbrarului din frunz de palmier peăţ ş ş ă care-l consolida cu pânz gudronat impermeabil când se strica vremea. În ultimele luniă ă ă reu ise s comunice cu el prin fraze reş ă date într-o latin rudimentar . Când veni pe lume fiulă ă

lui Aureliano i al lui ş Pilar Ternera i a fost adus în cas pentru a fi botezat, în cerc intim,ş ă cu numele de Aureliano José, Remedios st ruise s fie socotit ca fiul ei mai mare. Instinctulă ă ei matern o surprinse pe Ursula. Aureliano, la rândul s u, g si în ea ra iunea de a tr i care-iă ă ţ ă lipsise pân atunci. El lucra toat ziua în atelierul s u i, la miezul dimine ii, ă ă ă ş ţ Remedios îi aducea un castrona cu cafea f r zah r. În fiecare sear mergeau amândoi s -l viziteze peş ă ă ă ă ă Moscote. Aureliano juca împreun cu soă crul s u partide interminabile de domino, în timpă ce Remedios st tea la taifas cu surorile sau discuta cu mama ei chestiuni de oameni mari.ă Înrudirea cu familia Buendía înt rise în sat autoritatea lui ă don Apolinar Moscote. În urma deselor demersuri în capitala provinciei, ob inu din partea guvernului f g duiala de aţ ă ă construi o coal , cu conducerea c reia s fie încredin at Arcadio, care moş ă ă ă ţ ştenise entuziasmul didactic al bunicului s u. Prin conă vingere reu i ca majoritatea caselor s fieş ă spoite în albastru în vederea s rb toririi independen ei na ionale. La cererea p rinteluiă ă ţ ţ ă Nicanor, dispuse mutarea stabilimentului lui Catarino într-o uli mai l turalnic iţă ă ăş închiderea mai multor locande de desfrâu, care f ceau furori în cenă trul satului. Într-o zi reveni înso it de ase poli i ti înarţ ş ţ ş ma i cu pu ti c rora le încredin men inerea ordinii f rţ ş ă ţă ţ ă ă ca cineva s se gândeasc s - i aminteasc de în elegerea de la început, de a interziceă ă ă ş ă ţ intrarea în sat a jandarmilor. Aureliano era mul umit de importan a socrului s u. "Veiţ ţ ă ajunge i tu tot atât de gras ca el", îi spuneau prieş tenii. Îns via a sedentar , care-iă ţ ă accentuase pome ii obraţ jilor i-i sub iase str lucirea privirii; nu-l f cu s se înş ţ ă ă ă gra e i nu-iş ş schimb firea cump tat , ci dimpotriv , îi în spri pe buze cuta sever a medita iei solitare iă ă ă ă ă ă ţ ş a hot rârii de neclintit. Afec iunea pe care so ia sa i el însu i o stârniser în sânul ambeloră ţ ţ ş ş ă familii era de a a natur încât, în ziua în care ş ă Remedios anun ase c va avea un copil, chiarţ ă Rebeca i Amaranta încheiar un armisti iu pentru a tricota o garnitur de scutece din lânş ă ţ ă ă albastr pentru cazul c se va na te un b iat i una din lân roz dac va fi fat . Tot ea a fostă ă ş ă ş ă ă ă ultima persoan pe care Aureliano o rev zu în gând, câ iva ani mai târziu, în fa a plutonuluiă ă ţ ţ de execu ie.ţ

Ursula ordon doliul prin care se închiser toate u ile i ferestrele i oprea pe oricineă ă ş ş ş s intre sau s ias , afar doar de cazul c era strict necesar;ă ă ă ă ă ea interzise s se vorbeasc cuă ă voce tare timp de un an i a ez poza dagherotip a lui ş ş ă ă Remedios chiar pe locul unde se f cuse priveghiul, drapat într-o panglic neaă ă ă gr i cu o candel cu untdelemn mereuăş ă aprins . Geneă ra iile urm toare, care nu l sar s se sting niciodat aceast candel ,ţ ă ă ă ă ă ă ă ă r mâneau descump nite în fa a feti ei cu fust plisat , cu cizmuli e albe i cu panglic deă ă ţ ţ ă ă ţ ş ă organdi în p r, pe care nu o puteau identifica cu imagiă nea tradi ional a unei str bunici.ţ ă ă Amaranta se ocup de Aureliano ă José. Îl adopt ca pe un copil care avea s -i împ rt ească ă ă ăş ă singur tatea i care o va izb vi de laudanumul involuntar pe care rug ciunile ei nes buite îlă ş ă ă ă turnaser în cafeaua lui ă Remedios. La c derea nop ii, Pietro Crespi intra pe vârfulă ţ degetelor, cu doliul la păl rie, i-i f cea o vizit t cut Rebec i, care era atât de palid înă ş ă ă ă ă ă ă rochia ei neagr ale c rei mâneci îi coborau pân la pumni, încât credeai c e lipsit deă ă ă ă ă sânge. Chiar i numai gândul de a fixa o dat nou pentru nunt ar fi fost atât deş ă ă ă necuviincios, încât leg turile lor devenir în curând imaginea unei logodne eterne, a uneiă ă iubiri frânte de oboseal i de care nu se mai preocupa niăş meni, ca i cum ace ti îndr gosti iş ş ă ţ care alt dat striă ă cau l mpile pentru a se putea s ruta, trebuiau s se încline acum în fa aă ă ă ţ voin ei mor ii. Descump nit , comţ ţ ă ă plet demoralizat , ă Rebeca reîncepu s m nânce p mânt.ă ă ă

Dintr-o dat , când doliul se învechise atât de mult încât se reluaser ez torile deă ăş ă brodat, pe la orele dou dup amiaz , în t cerea mortal a caniculei, cineva împinse poartaă ă ă ă ă de la intrare i stâlpii se mi car atât de puternic în temeliile lor încât Amaranta iş ş ă ş prietenele ei care brodau în verand , ă Rebeca sugându- i degetul mare în camera ei, ş Ursula la buc t rie, Aureliano în atelier i pân i ăă ş ăş José Arcadio Buendía sub castanul solitar, avură impresia c un cutremur de p mânt zguă ă duia casa. Cel care sosise astfel era un adev rată colos. Abia c - i putea petrece umerii p tra i prin strâmtoarea u ilor. La gâtul s u de taură ş ă ţ ş ă purta un medalion cu Fecioara T m duirilor, bra ele i pieptul îi erau pline de tatuajeă ă ţ ş criptice, i la pumnul drept avea br ara strâns a ş ăţ ă fra ilor de cruce. ţ Pielea îi era t b cit deă ă ă sarea intemperiilor, avea p rul scurt i zbârlit ca o coam de catâr, f lci de o el, privireaă ş ă ă ţ trist . Centironul lui era de dou ori mai gros decât chinga unui cal, purta cizme cu turetciă ă

i pinteni i tocuri ferecate, iar prezen a sa dş ş ţ ădea impresia trepidant a unei zguduiriă seismice. Trecu prin salon i prin sufragerie i intr ca un tunet în veş ş ă randa cu begonii, unde Amaranta i prietenele ei r maş ă ser paralizate, toate cu acul în aer. "ă Salut!" le spuse cu o voce obosit ;ă î i arunc desagii pe masa de lucru i, f r s se opreasc , se îndrept spreş ă ş ă ă ă ă ă fundul casei. "Salut!" îi spuse Rebec i însp imântate care-l v zu intrând pe u aă ă ă ş dormitorului ei. "Salut!" îi spuse lui Aureliano care era la masa lui de giuvaergiu, cu toate cinci sim urile în alarm . Nu z bovi cu nimeni. Se duse drept la buc t rie i acolo se opriţ ă ă ăă ş pentru prima oar , la sfâr itul unei c l torii care începuse la cel lalt cap t al p mântului.ă ş ă ă ă ă ă "Salut!" zise el. Ursula r mase cu gura c scat timp de o frântur de clip , îl privi drept înă ă ă ă ă ochi, scoase un ip t i-i s ri de gât strigând i plângând de bucurie. ţ ă ş ă ş Era José Arcadio. Revenise tot atât de lefter precum plecase, încât Ursula trebui s -i dea doi ă pesos pentru plata loca iei calului. Vorbea o spaniol amesteţ ă cat cu argoul marin resc. Îl întrebar peă ă ă unde a umblat i el r spunse:ş ă "Pe-acolo". Î i ag hamacul în odaia care ş ăţă i se destinase iş dormi trei zile. Când se trezi, dup ce înghi i aisprezece ou crude, se duse direct laă ţ ş ă stabilimentul lui Catarino, unde statura lui colosal provoc între femei o agita ie i oă ă ţ ş curiozitate f r seaă ă m n. Ceru muzic i un rând de rachiu, pe socoteala lui, pentru toată ăş ă lumea. F cu pariuri luptând cu puterea pumnului împotriva a cinci b rba i la un loc. "Nu seă ă ţ poate, ziceau ei dându- i seama c nu reu eau nici mş ă ş ăcar s -i mi te bra ul. Are br araă ş ţ ăţ fra ilor de cruce."ţ

Catarino, care nu credea în astfel de lucruri, parie pe doisprezece pesos c nu va urniă din loc tejgheaua. José Arcadio o smulse de la locul ei, o s lt deasupra capului i o duseă ă ş pân în strad . A fost nevoie de unsprezece oameni care s o aduc înapoi. În înfierbântareaă ă ă ă petrecerii î i ar t pe tejghea virilitatea neverosimil tatuş ă ă ă at în întregime cu împletituri deă inscrip ii în albastru i ro u, înscrise în tot felul de limbi. Pe femeile care îl asaltar cuţ ş ş ă poftele lor, le întreb care pl te te mai mult. Cea mai bogat oferi dou zeci ă ă ş ă ă de pesos. Propuse atunci s fie scos la loterie cu zece ă pesos lozul. Era un pre exorbitant, c ci femeiaţ ă cea mai solicitat nu câ tiga mai mult de opt ă ş pesos pe noapte, îns toate accepă tar . Î iă ş scriseser numele pe paisprezece hârtiu e pe care le puser într-o p l rie, i fiecare femeieă ţ ă ă ă ş trase câte una. Când nu mai r m seser decât dou hârtiu e în fundul p l riei, se stabiliă ă ă ă ţ ă ă despre care este vorba.

— Înc cinci ă pesos de fiecare, propuse José Arcadio, i m voi împ r i întreş ă ă ţ amândou .ă

Tr ia din asta. F cuse de aizeci i cinci de ori înă ă ş ş conjurul p mântului, înrolat într-ună echipaj de marinari apatrizi. Femeile cu care se culcase în noaptea aceea în stabilimentul lui Catarino îl conduser deză br cat în pielea goal pân în salonul de bal, unde puă ă ă tur vedea că ă nici un milimetru de pe trupul s u, din t lpi pân în cre tet i pe fa i pe dos, nu era f ră ă ă ş ş ţăş ă ă tatuaj. Nu reu ea s se adapteze la via a de familie. Dormea toat ziua iar noaptea oş ă ţ ă petrecea în mahalaua caselor de toleran , pariind pe for a sa fizic . Rarele ocazii cândţă ţ ă Ursula reu ea s -l fac s ia loc la mas , îl vedeai prietenos i radios, mai ales când începeaş ă ă ă ă ş s povesteasc despre aventurile sale din rile îndep ră ă ţă ă tate. Naufragiase i r t cise timp deş ă ă dou s pt mâni în voia vântului i a valurilor, în marea Japoniei, hră ă ă ş ănindu-se din cadavrul unuia dintre tovar ii s i care murise de insola ie i a c rui carne s rat , s rat din nou iăş ă ţ ş ă ă ă ă ă ş coapt la soare, era zgrun uroas i dulceag la gust. În golful Bengal, la amiaza mare, pe oă ţ ăş ă vreme minunat , corabia lui r puse un dragon marin în pântecele c ruia g sir casca,ă ă ă ă ă cataramele i armele unui cruş ciat. V zur în Marea Caraibilor fantoma corabiei-coră ă sar a lui Victor Hughes, cu pânzele sfâ iate de vânturile mor ii cu catargele roase de scarabei marini,ş ţ îndreptîndu-se spre Guadelupa, dar r t cind ve nic druă ă ş mul. La mas , ă Ursula plângea de parc ar fi citit toate scrisorile care nu sosiser niciodat i în care ă ă ăş José Arcadio relata ispr vile i p aniile sale. "Când ai o cas atât de mare aici, fiule, suspina ea. Când s-aă ş ăţ ă aruncat atâta mâncare la porci!" În fond, îns , ea nu- i putea închipui c tân rul luat deă ş ă ă igani era acest lungan uria care înfuleca o jum tate de purcel de lapte la dejun i ale c ruiţ ş ă ş ă

vânturi f ceau s ve tejeasc florile. Ceilal i din familie aveau reac ii asem n toare.ă ă ş ă ţ ţ ă ă Amaranta nu putea s - i ascund scârba pe care i-o provocau, la maă ş ă s , râgâielile luiă bestiale. Arcadio, care nu cunoscuse niciodat taina filia iei sale, abia dac r spundea la înă ţ ă ă -

treb rile pe care ă i le punea cu inten ia v dit de a-i câ tiga dragostea. Aureliano încerc sţ ă ă ş ă ă de tepte amintiş rea vremii când împ r eau aceea i camer , se str dui s refac complicitateaă ţ ş ă ă ă ă lor din copil rie, îns ă ă José Arcadio uitase de toate acestea; via a pe mare îi copleţ iseş memoria cu mult mai multe lucruri de care s - i aduc aminte. Numai ă ş ă Rebeca se sim iţ topit de la priă ma vedere. În dup amiaza în care-l v zu trecând prin fa a camerei ei, î iă ă ţ ş d du seama c Pietro Crespi nu era decât un biet omule sfrijit fa de acest super-mascul, aă ă ţ ţă c rui respira ie vulcanic se resim ea în toat casa. Socotea bun orice pretext pentru a seă ţ ă ţ ă afla în apropierea lui. Într-o zi, José Arcadio îi privi trupul cu o aten ie lipsit de pudoare, iţ ă ş îi zise: "E ti o feş meie adev rat , surioar ". ă ă ă Rebeca nu se mai st pâni. Reîncepu s m nânceă ă ă p mânt i var de pe ziduri cu l comia de alt dat , i s - i sug ă ş ă ă ă ş ă ş ădegetul mare cu atâta frenezie încât i se f cu o b t tur . Vom un lichid veră ăă ă ă zui cu lipitori moarte. Petrecu nop iţ albe tremurând de febr , luptându-se cu delirul i a teptând pân când casa era zguduit deă ş ş ă ă reîntoarcerea lui José Arcadio, în zori. Într-o dup -amiaz , când toat lumea dormita, nuă ă ă mai putu r bda i se duse pân la odaia lui. Îl g si în chilo i, treaz, întins în hamacul peă ş ă ă ţ care-l fixase de bârnele groase cu odgoane de corabie. Nuditatea lui extraordinar ,ă împodobit toat , o impresion atât de puternic încât sim i nevoia s se întoarc . "Ierta i-ă ă ă ţ ă ă ţm , zise;ă nu tiam c era i aici". Vorbea îns cu voce sc zut ca s nu trezeasc pe cineva.ş ă ţ ă ă ă ă ă "Vino încoace", îi r spunse el. ă Rebeca ascult . Se opri lâng hamac, în sudori de ghea ,ă ă ţă sim ind c ţ ă i se înnoad ma ele, în timp ă ţ ce José Arcadio îi mângâia cu vârful degetelor gleznele, apoi pulpele i chiar coapsele, murmurând:ş "Ah, surioar , ah, suriă oar !ă " Ea trebui s depun un efort supraomenesc pentru a nu- i da sufletul când o for ă ă ş ţăciclonică o ridică de mijloc într-un chip uimitor de potrivit, o despuie de îmbr c mintea intim în doi timpi iă ă ă ş trei mi c ri i o sfâ ie ca pe o p s ric . Mai avu timp s -i mul umeasc lui Dumnezeu c s-ş ă ş ş ă ă ă ă ţ ă ăa n scut înainte de a se d rui, incon tient , pl cerii neuitate a acestei dureri insuportabile, înă ă ş ă ă mla tina fumegând a hamacului care absorbi ca o sugativ izbucnirea sângelui ei.ş ă ă

Dup trei zile se cununar la liturghia de la orele cinci. ă ă José Arcadio se duse în ajun la pr v lia lui Pietro ă ă Crespi. Îl g sise dând lec ii de ghitar i-i vorbi de fa cu toat lumea.ă ţ ăş ţă ă "M însor ă cu Rebeca", îi zise el. Pietro Crespi p li, întinse ghitara unuia dintre elevii s i iă ă ş declar lec ia terminat . Când au r mas singuri în salonul plin cu instrumente muzicale iă ţ ă ă ş cu juc rii mecanice, Pietă ro Crespi zise:

— Este sora dumneavoastr .ă— Mi-e tot una, r spunse ă José Arcadio.Pietro Crespi î i zvânt fruntea cu batista impregş ă nat cu lavand .ă ă— Este împotriva naturii, explic el, i în afar de aceasta, legea o interzice.ă ş ăNu atât argumenta ia, cât paloarea lui Pietro Crespi îl f cu ţ ă pe José Arcadio s - iă ş

piard r bdarea.ă ă— M baleg o dat i înc o dat pe natur , îi r să ăş ă ă ă ă punse el. i am venit s v spunŞ ă ă

pentru a v scuti de osteneala de a o mai întreba ceva ă pe Rebeca. Aceste maniere brutale se îndulcir îns atunci când v zu cum ochii lui Pietro Crespi se umplur de lacrimi.ă ă ă ă

— De altfel, îi spuse el pe un alt ton, dac ceea ce v place este familia, v maiă ă ă r mâne Amaranta.ă

P rintele ă Nicanor dezv lui în predica lui de dumiă nic faptul c Arcadio i ă ă ş Rebeca nu erau frate i sor . Uş ă rsula nu iert niciodat ceea ce considera ea o lips de respect deă ă ă neînchipuit i când revenir de la biseş ă ric , le interzise tinerilor c s tori i s mai pun picioă ă ă ţ ă ă -rul în cas . Pentru ea, erau ca i mor i. Î i închiriar o bojdeuc în fa a cimitirului i seă ş ţ ş ă ă ţ ş mutar acolo f r alte mobile decât hamacul lui ă ă ă José Arcadio. În noaptea nun ii, unţ scorpion care se introdusese în pantoful Rebec i o mu c de picior. Sim i cum îi amor e teă ş ă ţ ţ ş limba, dar aceasta n-o împiedic s petreac o lun de miere care provoc scandal. Veciniiă ă ă ă ă erau îngrozi i de ipetele care trezeau întregul cartier de circa opt ori pe noapte i cam deţ ţ ş trei ori în timpul siestei, i se rugau cu o patim nest pânit s nu tulbure odihna mor ilor.ş ă ă ă ă ţ

Aureliano a fost singurul care- i f cu griji pentru ei. Le cump r câteva mobile i leş ă ă ă ş procur bani, pân când ă ă José Arcadio redobândi sim ul realit ii i se apuc s lucrezeţ ăţ ş ă ă petecul de p mânt de lâng curtea casei care nu era al nim nui. În schimb, Amaranta nuă ă ă izbuti niciodat s - i st pâneasc pizma împotriva Rebec i, cu toate c soarta i-a h r zit oă ă ş ă ă ă ă ă ă

mul umire cum nici nu viţ sase: la propunerea Ursulei, care nu tia cum s înş ă drepte lucrurile, Pietro Crespi continu s prânzeasc în fiecare mar i în cas , st pânindu- i insuccesul cuă ă ă ţ ă ă ş calm i demnitate. Ca o dovad a stimei sale fa de familie, p str doliul la p l rie, i-iş ă ţă ă ă ăă ş f cea pl cere s - i maniă ă ă ş feste afec iunea fa ţ ţăde Ursula, aducându-i daruri exotice: sardele portugheze, dulcea de trandafiri din Turcia, iar, într-o zi, un al fermec tor din Manila.ţă ş ă Amaranta îl întâmpina cu o amabilitate tandr . Ghicea ce-i f cea pl cere, îi smulgea fireleă ă ă descusute de la mânecile c m ii, îi brod de ziua lui o duzin de baă ăş ă ă tiste cu ini iala lui. Înţ fiecare mar i, dup dejun, în timp ce broda pe verand , el îi inea bucuros compaţ ă ă ţ nie. Pentru Pietro Crespi, aceast femeie pe care o conă siderase i o tratase mereu ca pe o copil fu oş ă adev rat revela ie. Genul frumuse ii ei era oarecum lipă ă ţ ţ sit de gra ie, era îns de oţ ă sensibilitate rar în fa a realit ilor vie ii, plin de o tandre e discret . Într-o mar i, cândă ţ ăţ ţ ă ţ ă ţ nimeni nu se mai îndoia de ceea ce avea s se întâmple mai curând sau mai târziu, Pietroă Crespi o ceru în c s torie. Ea nu- i întrerupse lucrul. A tept s -i dispar ro eala caldă ă ş ş ă ă ă ş ă care-i ajunsese pân la urechi i rosti cu vocea grav , solemn , a unei persoane cuă ş ă ă experien :ţă

— Bineîn eles, Crespi, îi zise ea, dar s a tept m pân ne cunoa tem mai bine. Nu eţ ă ş ă ă ş indicat s pripim lucrurile.ă

Ursula se sup r . Cu toate c -l stima foarte mult pe Pietro Crespi, nu ajunsese să ă ă ă stabileasc dac hot rîrea lui era bun sau rea din punct de vedere ă ă ă ă moral, în urma îndelungatei i tumultoasei sale logodne ş cu Rebeca. Totu i, sfâr i prin a o accepta ca pe unş ş lucru care nu este nici bun, nici r u, deoarece nimeni nu-i împ ră ă t ea îndoiala. Aureliano,ăş care era omul casei, o z p ci i mai mult când îi expuse o p rere, pe cât de formal , pe atâtă ă ş ă ă de enigmatic :ă

— Nu este momentul s ne gândim la c s torii.ă ă ăAceast p rere, al c rei sens ă ă ă Ursula nu-l în elese decât dup câteva luni, era singuraţ ă

pe care Aureliano putea s-o exprime atunci, cu sinceritate, nu numai cu privire la c s torie,ă ă ci la orice preocupare în afar de r zboi. El însu i, în fa a plutonului de execu ie, nu avea să ă ş ţ ţ ă în eleag prea limpede cum s-a înl n uit acel ir de întâmpl ri subtile, îns irevocabile, careţ ă ă ţ ş ă ă l-au adus pân acolo. Moartea lui ă Remedios nu-i produse como iunea de care se temea.ţ Sim i mai degrab o mânie surd care se risipi încetul cu încetul, l sându-i doar unţ ă ă ă sentiment de dezam gire solitar i pasiv , asemă ăş ă ăn toare celui pe care-l încercase peă vremea când se resemnase de a renun a la femei. Se adânci din nou în lucru dar î i p strţ ş ă ă obiceiul de a juca domino cu socrul s u. Într-o cas amu it de doliu, convorbirile nocturneă ă ţ ă consolidar prietenia dintre cei doi b rba i. "Rec s toă ă ţ ă ă re te-te, Aurelito, zise socrul. Amş ase fiice, po i s alegi". Într-o zi, în ajunul alegerilor, ş ţ ă don Apolinar Moscote, revenind

dintr-una din c l toriile sale frecvente, se ar t preocupat de situa ia politic a rii. Libeăă ăă ţ ă ţă -ralii erau hot râ i s porneasc r zboi. Cum Aureă ţ ă ă ă liano avea pe vremea aceea no iuni foarteţ confuze despre deosebirile dintre conservatori i liberali, socrul s u ş ă i le explicit în câtevaă lec ii. Liberalii, îi explic el, erau francţ ă masoni: oameni cu porniri rele, partizani ai spânzur rii preo ilor, ai instaur rii cununiei civile i a divor ului, ai recunoa terii drepturiloră ţ ă ş ţ ş egale pentru copiii naturali i cei legitimi, ai diviz rii rii printr-un sistem federal care i-arş ă ţă r pi puterii centrale prerogatiă vele. Conservatorii, dimpotriv , de ineau puterea direct de laă ţ Dumnezeu i vegheau asupra stabilit ii ordinii publice i a moralei familiale;ş ăţ ş ei erau ap r torii credin ei în Hristos, ai principiului autorit ii, i nu erau dispu i s îng duieă ă ţ ăţ ş ş ă ă f râmi area rii în colectivit i autonome. Sentimentele sale umanitare îl f cur peă ţ ţă ăţ ă ă Aureliano s simpatizeze cu atitudinea liberal în privin a drepturilor copiilor naturali, însă ă ţ ă nu în elegea de fel cum se putea ajunge s se porneasc r zboi pentru ni te lucruri pe careţ ă ă ă ş nu le puteai atinge cu degetul. Socoti ca un exces faptul c socrul s u ceruse s ă ă ă i se trimit ,ă pe timpul alegerilor, ase oameni înarma i cu pu ti sub comanda unui sergent, într-un satş ţ ş lipsit de orice pasiune politic . Nu numai c solda ii au debarcat, dar merser din cas înă ă ţ ă ă cas pentru a confisca armele de vân toare, cu itele de înjunghiat animalele, pân chiar iă ă ţ ă ş cu itele de buc tţ ă ărie, înainte de a împ r i b rba ilor de peste dou zeci i unu de aniă ţ ă ţ ă ş buletinele albastre cu numele candida ilor conservatori, i buletinele ro ii cu numeleţ ş ş candida ilor liberali. În ajunul alegerilor, ţ don Apolinar Moscote în persoan citi oă

în tiin are prin care se interzicea de sâmb t noaptea, timp de patruzeci i opt de ore,ş ţ ă ă ş vânzarea b uturilor spirtoase i adun rile de mai mult de trei peră ş ă soane care nu apar ineauţ aceleia i familii. Alegerile treş cur f r incidente. Înc de la orele opt diminea a, duă ă ă ă ţ minic ,ă se instala în pia urna de lemn p zit de cei ase solda i. S-a votat în libertate deplin , dupţă ă ă ş ţ ă ă cum putu constata însu i Aureliano care a r mas aproape toat ziua în preajma socrului s u,ş ă ă ă veghind ca nimeni s nu voă teze decât o singur dat . La orele patru dup -amiaz , un duruită ă ă ă de tob vesti în pia închiderea scrutinului, iar ă ţă don Apolinar Moscote sigil urna cu oă band de hârtie gumat peste care- i depuse semn tura. În aceea i sear , în timpul partideiă ă ş ă ş ă sale de domino cu Aureliano, d du ordin sergentului s rup banda de hârtie gumat pentruă ă ă ă a face socoteala sufragiilor. Erau aproape tot atâtea buletine ro ii ca i albastre, însş ş ă sergentul nu lăs decât zece din cele ro ii i complet diferen a cu buă ş ş ă ţ letine albastre. Urna fu apoi din nou sigilat cu o bană d nou i în ziua urm toare la ora nou porni spre caă ăş ă ă pitala provinciei. "Liberalii vor porni la r zboi", zise Aureliano. ă Don Apolinar Moscote nu- iş sl bi aten ia de la jocul de domino. "Dac spui asta din pricina schimb rii buletinelor,ă ţ ă ă atunci nu, nu vor porni la r zboi, r spunse el. Se las înadins câteva buletine ro ii, ca s nuă ă ă ş ă fie reclama ii." Aureliano în elese inconvenientele opozi iei. "Dac a fi liberal, zise el, aţ ţ ţ ă ş ş porni la r zboi din pricina acestor buletine." Socrul s u îl privi pe deasupra ochelarilor:ă ă

— Dac ai fi liberal, bietul meu Aureliano, i chiar dac ai fi ginerelă ş ă e meu, n-ai fi asistat la schimbarea buletinelor.

Ceea ce a provocat de fapt indignarea satului n-a fost rezultatul alegerilor, ci faptul că solda ii n-au resţ tituit armele. O delega ie de femei veni s vorbeasc cu Aureliano ca sţ ă ă ă ob in de la socrul s u restituirea cu iţ ă ă ţ telor de buc t rie. ăă Don Apolinar Moscote îi explic înă mare tain c solda ii au strâns armele confiscate ca tot atâtea probe c liberalii seă ă ţ ă preg teau de r zboi. Cinismul acestei declara ii îl nelini ti. Nu f cu nici ă ă ţ ş ă un comentariu îns ,ă într-o noapte, pe când Gerineldo Marquez, i ş Magnifico Visbal t if suiau cu al i prieteniă ă ţ despre incidentul cu cu itele, fu întrebat dac era liberal sau conservator i Aureliano nuţ ă ş ov i:ş ă

— Dac trebuie s fac parte din ceva, a fi liberal, r spunse el, deoarece conservatoriiă ă ş ă sunt ni te în el tori.ş ş ă

A doua zi, la cererea prietenilor s i, f cu o vizit doctorului Alirio ă ă ă Noguera pentru a se trata de o pretins durere de ficat. El nu cuno tea de loc sensul acesă ş tei comedii. Doctorul Alirio Noguera debarcase la Macondo înainte cu câ iva ani, având o cutie de farmacie plinţ ă cu pastile insipide i cu o deviz medical care nu convingea pe nimeni:ş ă ă "Cui pe cui se scoate". În realitate era un impostor. În spatele fa adei nevinoţ vate de medic f r reputa ie seă ă ţ afla un terorist care- i ascundea sub înc l mintea cu tocuri joase care-i venea pân subş ă ţă ă genunchi, cicatricele pe care i le provocase la glezne cei cinci ani petrecu i în lan uri. Prinsţ ţ cu ocazia primei escapade federaliste, reu i s scape la Curaş ă çao, deghizat într-un costum pe care-l detesta cel mai mult pe lume: o sutan . Dup un exil prelungit, entuziasmat deă ă ve tile, prezentate mai favorabil, decât erau în realitate, pe care le aduceau în Curaş çao proscri ii din toate insuş lele Caraibe, se îmbarc pe bordul unei goelete de conă trabandi ti iş ş reap ru la Riohacha împreun cu micile lui flacoane cu comprimate, care nu erau altcevaă ă decât zah r rafinat, i cu o diplom a Universit ii din Lipsca pe care o falsificase chiar el.ă ş ă ăţ Fu atât de decep ionat încât plânse. Fervoarea federalist pe care exila ii o asemţ ă ţ ănau cu un butoi de pulbere gata s explodeze, se risiă pise în iluzii electorale vagi. Am rât din pricinaă insuccesului, dorind s g seasc un loc unde s - i petreac b trâne ile în siguran , falsulă ă ă ă ş ă ă ţ ţă homeopat se refugie la Macondo. În od i a plin de flacoane goale, pe care o închirie laă ţ ă marginea pie ii, a tr it câ iva ani pe spateţ ă ţ le bolnavilor dispera i care, dup ce încercaser deţ ă ă toate, se consolau cu zah rul din pastile. Instinctele sale de agitator au r mas potolite atâtaă ă vreme cât don Apolinar Moscote se mul umea s fie o autoritate decorativ . Î i omoraţ ă ă ş timpul cu amintiri i luptând contra astmei. Aproş pierea alegerilor a fost firul care i-a îng duit s regă ă ăseasc i ele subversiunii. Lu contact cu tinerii din sat, care erau lipsi i deă ţ ă ţ preg tire politic i porni o campanie secret de propagand i de recrutare. Numeroaseleă ăş ă ăş buletine ro ii care ap ruser în urn i a c ror prezen a fost atribuit ş ă ă ăş ă ţă ăde don Apolinar Moscote unei pasiuni pentru nout i specific tinere ii, constiăţ ă ţ tuiau de fapt un aspect al

planului s u:ă îi oblig pe acei care-l urmau s voteze pentru a-i convinge c alegerile nuă ă ă erau decât o fars . "Singurul mijloc eficace, zicea el, este violen a." Majoritatea prieteniloră ţ lui Aureliano erau entuziasma i la gândul de a lichida orânduirea conservatoare, însţ ă nimeni nu cuteza s -l cheme s se alieze la planurile lor, nu numai pentru c era legat deă ă ă judec tor, ci din pricina temperamentului s u solitar i a atitudinilor sale ov itoare. Se tia,ă ă ş ş ă ş în afar de aceasta, c a votat cu alba trii, dup indica iile socrului s u. A fost deci o pură ă ş ă ţ ă ă coinciden c i-a dezv luit senţă ăş ă timentele politice i o simpl curiozitate care i-a sugeş ă rat de a-l vizita pe doctor, ca s se trateze de o durere de care nu suferea. Ajungând la cocioabaă mirosind a pânz de p ianjen i a camfor, se pomeni în fa a unei specii de iguane plin deă ă ş ţ ă praf, ai c rei pl mâni uierau la fiecare respira ie. Înainte de a-i pune vreo întrebare, docă ă ş ţ -torul îl conduse la fereastr i-i examin albul ochilor, tr gându-l de pleoapele inferioare:ăş ă ă "Nu acolo", zise Aureliano, respectând instruc iunile pe care le primise. Aţ p s cu vârfulă ă degetului puternic pe locul unde avea ficatul i ad ug :ş ă ă "Aici m doare, atât de mult încâtă nu pot dormi". Doctorul Noguera închise atunci fereastra sub pretext c soarele arde preaă tare i-i explic în terş ă meni simpli pentru ce era de datoria patrio ilor s -i asasineze peţ ă conservatori. Aureliano purt timp de câteva zile, în buzunarul c m ii un flacon pe care-lă ă ăş scotea tot la dou ceasuri. V rsa trei comprimate în podul pală ă mei, le arunca dintr-o dat înă gur i le l sa s se toăş ă ă peasc încet pe limb . ă ă Don Apolinar Moscote râdea de încrederea lui în virtu ile homeopatiei, îns cei care f ceau parte din complot recuno teau în el pe unul de-ţ ă ă şal lor. Aproape to i fiii întemeietorilor erau implica i în aceast afacere, de i nici unul nuţ ţ ă ş tia, în mod concret, în ce consta ac iunea pe care ei în i i o urzeau. Îns , în ziua în careş ţ ş ş ă

medicul îi dest inui lui Aureliano secretul, acesă ta se retrase din conspira ie. De i seţ ş convinsese atunci de urgen a cu care trebuia lichidat regimul conservatorilor, planul îlţ îngrozea. Doctorul Noguera era un mistic al atentatului personal. Sistemul lui se reducea la coordonarea unei serii de ac iuni individuale care, într-o loţ vitur de maestru executat laă ă scar na ional , avea s -i lichideze pe to i func ionarii regimului împreun cu faă ţ ă ă ţ ţ ă miliile lor, îndeosebi pe copii, pentru a se stârpi îns i s mân a buruienii rele a conservatiăş ă ţ smului. Don Apolinar Moscote, so ia i cele ase fiice ale sale figurau, biţ ş ş neîn eles, pe list .ţ ă

— Dumneavoastr nu sunte i nici liberal, nici altă ţ ceva, îi spuse Aureliano f r a- iă ă ş p r si calmul. Nu sunte i altceva decât un m celar.ă ă ţ ă

— În cazul acesta, r spunse doctorul, pe acela i ton imperturbabil, d -mi înapoiă ş ă flaconul. Nu mai ai nevoie de el.

Abia dup ase luni, Aureliano afl c doctorul reăş ă ă nun ase s mai vad în el un om deţ ă ă ac iune i-l consiţ ş dera un sentimental f r viitor, cu caracter pasiv i conă ă ş damnat s tr iască ă ă solitar. Ceilal i c utar s nu-l piarţ ă ă ă d din ochi de fric s nu denun e conspira ia. Aurelianoă ă ă ţ ţ îi lini ti;ş nu va scoate nici un cuvânt, îns în noaptea în care vor merge s asasineze familiaă ă Moscote, îl vor g si ap rându-i poarta. Se ar t atât de conving tor în hot rârea sa, încâtă ă ă ă ă ă executarea planului fu amânat neă definit. În vremea asta Ursula îi ceru p rerea cu privire laă c s toria lui Pietro Crespi cu Amaranta, iar el îi r să ă ă punse c nu era momentul s seă ă gândeasc la astfel de lucruri. De o s pt mân purta pe sub c ma o vechituă ă ă ă ă şă r de pistol. Îiă supraveghea pe prietenii s i. În fiecare dup -amiaz se ducea s - i bea cafeaua ă ă ă ă ş la Rebeca iş la José Arcadio, care începuser s se instaleze cu adev rat i, de la orele apte, î i f ceaă ă ă ş ş ş ă partidele de domino cu socrul s u. La ora prânzului, discuta cu Arcadio, care se f cuse ună ă adolescent voinic, i în fiecare zi îl g sea tot mai exaltat de iminen a r zboiului. La coal ,ş ă ţ ă ş ă unde Arcadio avea elevi mai în vârst decât el, laolalt cu al ii care abia începeau să ă ţ ă vorbeasc , febra liberal era în toi. Se vorbea despre împu carea p rintelui ă ă ş ă Nicanor, despre transformarea bisericii în coal , despre instaurarea amoş ă rului liber. Aureliano încerc s -iă ă modereze impetuozitatea. Îi recomand în elepciune i pruden . Surd fa deă ţ ş ţă ţă ra ionamentele sale limpezi i fa de sim ul s u reaţ ş ţă ţ ă list, Arcadio îi repro în publicşă sl biciunea de caracă ter. Aureliano avu r bdare. În cele din urm , pe la înceă ă putul lui decembrie, Ursula r v it cu totul, se n pusă ăş ă ă ti în atelier:

— A izbucnit r zboiul!ăDe fapt r zboiul izbucnise de trei luni. Legea mară ial domnea în toat ara. Singurulţ ă ăţ

care aflase la vreme era don Apolinar Moscote, dar se feri s comunice vestea chiar i so ieiă ş ţ

sale, atâta timp cât nu sosise plutonul armatei care avea s ocupe satul prin surprindere.ă Ace tia intrar în sat f r zgomot, înainte de zorii zilei, aducând dou tunuri de artilerieş ă ă ă ă u oar trase de catâri, i- i stabilir cartierul general în cl direa colii. Stinş ă ş ş ă ă ş gerea a fost fixat pentru orele ase dup -amiaz . S-a procedat la o rechizi ie i mai draconic decât ceaă ş ă ă ţ ş ă precedent , din cas în cas , i de data aceasta s-au luat chiar i uneltele de plug rie. Îlă ă ă ş ş ă scoaser din cas pe doctorul ă ă Noguera, îl legar de un copac din pia , i f r nici o formă ţă ş ă ă ă procedural , îl împu car . P rintele ă ş ă ă Nicanor încerc s impresioneze autorit ile militare cuă ă ăţ miracolul levita iunii, dar un soldat îl izbi în cap cu paţ tul pu tii. Exaltarea liberal f cu locş ă ă unei terori t cute. Aureliano, livid, închis în sine, î i continua partidele de domino cu socrulă ş s u. În elese c , în ciuda titlului s u actual de comandant civil i militar al pie ii, ă ţ ă ă ş ţ don Apoli-nar Moscote era din nou o simpl autoritate decorativ . Hot rârile erau luate de un c pitană ă ă ă al armatei care, în fiecare diminea , percepea un impozit special pentru men inerea ordiniiţă ţ publice. Din ordinul s u, patru solă da i smulser familiei sale o femeie care fusese mu catţ ă ş ă de un câine turbat, i o zdrobir cu paturile pu tilor, în plin strad . Într-o duminic , dupş ă ş ă ă ă ă dou s pt mâni de ocupa ie, Aureliano intr ă ă ă ţ ă la Gerineldo Marquez i, cu soş brietatea lui obi nuit , ceru o cea c mare cu cafea f r zah r. Când cei doi r maser singuri înş ă ş ă ă ă ă ă ă buc t rie, Auă ă reliano lu un ton autoritar, necunoscut pân atunci:ă ă

— Adun b ie ii, zise el. Plec m la r zboi.ă ă ţ ă ăGerineldo Marquez nu- i crezu urechilor.ş— Cu ce arme? întreb el.ă— Cu ale lor, r spunse Aureliano.ăMar i, la miezul nop ii, într-o expedi ie nes buit , dou zeci i unu de b rba i subţ ţ ţ ă ă ă ş ă ţ

treizeci de ani, comanda i de Aureliano Buendía, înarma i cu cu ite de mas i cu fiareţ ţ ţ ăş ascu ite, ocupar garnizoana prin surprindere, î i însu ir armele i-l împu car în curte peţ ă ş ş ă ş ş ă c pitan i pe cei patru solda i care uciseser femeia.ă ş ţ ă

În aceea i noapte, în timp ce se auzeau salvele plutoş nului de execu ie, Arcadio fuţ numit comandant civil i militar al pie ii. Rebelii c s tori i abia avur timp s - i ia r masş ţ ă ă ţ ă ă ş ă bun de la so iile lor, pe care le p r sir în voia sor ii. Plecar în zorii zilei, aclama i deţ ă ă ă ţ ă ţ popula ia izbţ ăvit de teroare, pentru a se ata a la for ele generalului revolu ionar Victorioă ş ţ ţ Medina, care, dup ultimele ve ti, m r luia în direc ia Manaure. Înainte de a pleca,ă ş ă şă ţ Aureliano îl scoase pe don Apolinar Moscote din dulapul în care se ascunsese: "Tată socrule, po i r mâne liţ ă ni tit, îi zise el. Noul guvern î i garanteaz , pe cuvânt de onoare,ş ţ ă securitatea personal ca i pe aceea a familiei dumitale". ă ş Don Apolinar Moscote îl recunoscu cu greu în acel conspirator cu cizme mari i arma la um r, pe cel cu care jucaseş ă domino pân la ceasurile nou din sear .ă ă ă

— E ti pe cale s faci o prostie, Aurelito, strig el.ş ă ă— Nici o prostie, r spunse Aureliano. Suntem în r zboi. i nu-mi mai spune Aurelito,ă ă Ş

c ci acum sunt coă lonelul Aureliano Buendía.

COLONELUL AURELIANO BUENDÍA A organizat treizeci i dou de r scoaleş ă ă armate i a fost tot de atâtea ori învins. De la aptesprezece femei diferite a avutş ş aptesprezece b ie i care fur extermina i, unul dup altul, într-o singur noapte, atunciş ă ţ ă ţ ă ă

când cel mai mare nu împlinise înc treizeci i cinci de ani. Sc p din paisprezece atentate,ă ş ă ă din aizeci i trei de ambuscade i din fa a unui pluton de execu ie. Supravie ui unei dozeş ş ş ţ ţ ţ de stricnin turnat în cafea i care ar fi fost prea de ajuns ca s ucid un cal. Refuză ă ş ă ă ă Ordinul Meritului pe care i-l decernase pre edintele Republicii. A fost proş movat la rangul de comandant general al for elor revolu ionare, autoritatea lui extinzându-se în toat ara, deţ ţ ăţ la o frontier la cealalt , i devenise omul cel mai temut de guvern, dar niciodat n-aă ă ş ă îng duit s fă ă ie fotografiat. Respinse oferta unei pensii viagere care i se propuse dup r zboiă ă i tr i pân la b trâne e din vânzarea pe ti orilor de aur pe care-i producea în atelierul s uş ă ă ă ţ ş ş ă

din Macondo. Cu toate c lupta mereu în fruntea trupelor sale, singura ran pe care o primiă ă

vreodat i-a f cut-o el însu i dup capitularea de la Nierlandia care puse cap t unui r zboiăş ă ş ă ă ă civil de dou zeci de ani. Î i trase un glonte de pistol în piept, iar proiectilul îi ie i prin um ră ş ş ă f r s fi atins vreun centru vital. Tot ceea ce a r mas din aceast succesiune de evenimenteă ă ă ă ă a fost o strad cu numele lui în Macondo. i totu i, a a cum declara cu câ iva ani înainte deă Ş ş ş ţ a muri de b trâne e, nici m car asta nu a tepta în ziua când porni împreun cu cei dou zeciă ţ ă ş ă ă i unu de oameni ai s i, în zorii zilei, s întâlneasc for ele generalului Victorio ş ă ă ă ţ Medina.

— Î i l s m în grij Macondo, se m rginise s -i spuţ ă ă ă ă ă n lui Arcadio înainte de plecare.ă i-l l s m în bun rânduial , f în a a fel încât s -l revedem într-o stare i mai bun .Ţ ă ă ă ă ă ş ă ş ă

Arcadio d du o interpretare cu totul personal acestei recomand ri. Î i invent oă ă ă ş ă uniform cu gaă loane i epole i de mare al, inspirându-se din cele v zute în gravurile uneiş ţ ş ă c r i a lui Melchiade, i- i atârn de centur sabia cu mânerul aurit a c pitanului împu cat.ă ţ ş ş ă ă ă ş A ez cele dou piese de artilerie la intrarea în sat, îmbr c în uniforme pe fo tii s iş ă ă ă ă ş ă discipoli exalta i de discursuţ rile sale incendiare i-i l s s se preumble înarma i pe str zi caş ă ă ă ţ ă s lase str inilor impresia c satul este invulă ă ă nerabil. Era o stratagem cu dou t i uri,ă ă ă ş deoarece guvernul z bovi zece luni f r s îndr zneasc s atace localitatea, îns atunciă ă ă ă ă ă ă ă când o f cu, arunc împotriva ei o for atât de dispropor ionat încât lichid orice rezisă ă ţă ţ ă ă -ten într-o jum tate de or . Din prima zi de la proclaţă ă ă marea puterii Arcadio v di un gustă pronun at pentru deţ crete. Ajunse s emit pân la patru pe zi pentru a oră ă ă dona i dispuneş executarea a tot ce-i trecea prin cap. Introduse serviciul militar obligatoriu de la vârsta de optsprezece ani, declar de utilitate public toate animalele care str b teau drumurile după ă ă ă ă orele ase seara, i impuse b rş ş ă ba ilor majori portul obligatoriu al unei brasarde ro ii. Îlţ ş sechestr pe p rintele ă ă Nicanor în presbiteriu, amenin ându-l c va fi împu cat dac va ie i,ţ ă ş ă ş îl opri de la s vâr irea liturghiei i de a trage clopotele, afar doar pentru s rb torireaă ş ş ă ă ă victoriilor liberale. Pentru ca nimeni s nu se îndoiasc de severitatea inten iilor sale,ă ă ţ porunci ca un pluton de execu ie s se antreneze în pia a publiţ ă ţ c tr gând asupra uneiă ă sperietoare de ciori. La început, nu-l lu nimeni în serios. În fond, nu erau altceva decâtă b ie i de coal care se amuzau f când pe solda ii. Îns , într-o sear când Arcadio intr înă ţ ş ă ă ţ ă ă ă stabilimentul lui Catarino, trompetul salut în batjocur intrarea lui cu un semnal de r zboiă ă ă care provoc râsul tuturor clien ilor, i Arcadio puse s -l împu te pentru injurii aduseă ţ ş ă ş autorită ii. Pe cei care protestar îi pedepsi la pâine uscat i ap , cu picioarele-n butucul peţ ă ăş ă care-l instal într-una din s lile de clas . "E ti un asasin!ă ă ă ş " îi striga Ursula, ori de câte ori afla despre o nou m sura arbitrar . Când o s afle Aureliano, o s te împu te el pe tine iă ă ă ă ă ş ş eu voi fi prima care s m bucur." Dar toate fur în zadar. Ară ă ă cadio continu s strângă ă ă chinga, într-un chip pe cât de viguros, pe atât de gratuit, pân ce deveni tiranul cel mai crudă pe care-l cunoscu vreodat Macondo. "Acum verifica i pe pielea voastr diferen a, spuseă ţ ă ţ într-o zi Apolinar Moscote. Iat , acesta este raiul liberalilor". Arcadio fu în tiin at. Înă ş ţ fruntea unei patrule, porni asaltul asupra casei, sparse toate mobilele, b tu la dos feă tele i-lş târî dup sine ă pe Apolinar Moscote. În clipa în care Ursula ap ru în curtea caz rmii, după ă ă ce str b tuse tot satul strigându- i în gura mare ru inea i agitând fuă ă ş ş ş rioas un bici înmuiată în catran, Arcadio tocmai se preg tea s dea plutonului de execu ie ordin s trag .ă ă ţ ă ă

— Îndr zne te, bastardule!ă ş strig ăUrsula.Înainte ca Arcadio s aib timp s fac un gest, ea îi trase o lovitur de bici:ă ă ă ă ă

"Îndr zne te, asasinule!ă ş url ea. i ucide-m i pe mine pe deasupra, copil de mamă Ş ăş ă denaturat . C ci nu voi mai avea lacrimi s plâng de ru ine c am crescut un astfel deă ă ă ş ă monstru." Bicuindu-l f r mil , îl h itui pân în fundul gr dinii, unde Arcaă ă ă ă ă ă dio se ghemui ca un melc. Don Apolinar Moscote era incon tient, legat de stâlpul unde fusese mai înainteş sperietoarea de ciori sfâ iat de tragerile de antrenament. B ie ii care alc tuiau plutonul deş ă ă ţ ă execu ie se risipir de team ca nu cumva ţ ă ă Ursula s - i descarce mânia i asupra lor. Dar eaă ş ş nici nu- i arunc ochii spre ei. Îl l s pe Arş ă ă ă cadio în uniforma lui sfâ iat , urlând de furie iş ă ş de durere, i-l dezleg ş ăpe don Apolinar Moscote pentru a-l conduce acas . Înainte de aă p r si cartierul, le scoase prizonierilor lan urilă ă ţ e.

Începînd din ziua aceea, ea porunci în sat. Restabili slujbele duminicale, suspendă portul brasardelor ro ii, anul toate m surile dictate sub imperiul proastei disş ă ă pozi ii. Înţ ciuda energiei de care d dea dovad , nu înceta s - i deplâng soarta nefericit . Se sim eaă ă ă ş ă ă ţ

atât de singur încât c uta zadarnic compania so ului ei uitat sub casă ă ţ tan. "Uite unde am ajuns, îi zicea ea, în timp ce ploile de var amenin au s pr bu easc micul umbrar de pală ţ ă ă ş ă -mieri. Iat , casa goal , copiii no tri risipi i prin lume, iă ă ş ţ ar noi doi, din nou singuri, ca în vremurile dintâi." José Arcadio Buendía, scufundat în pr pastia incon tienă ş tului, r mâneaă surd la tânguirea ei. La începutul nebuniei sale î i exprima nevoile pe un ton presant i prinş ş frânturi în latine te. Scurtele sale fulger ri de luciditate, atunci când Amaranta îi aducea ş ă de mâncare, îi permiteau s -i împ rt easc necazurile i grijile care-l ap sau mai r u, i s seă ă ăş ă ş ă ă ş ă supun cu docilitate la ventuzele i la cataplasmele cu mu tar. Dar în vremea când ă ş ş Ursula veni la el s se plâng , el pierduse orice leg tur cu realiă ă ă ă tatea. Mereu a ezat pe mica luiş banc , ea îi sp la pe rând fiecare parte a corpului aducându-i ve ti despre familie.ă ă ş "Aureliano a plecat la r zboi înc de acum patru luni i noi nu tim nimic de el, zicea ea,ă ă ş ş frec ionându-i um rul cu cârpa muiat în le ie. ţ ă ă ş José Arcadio se afl din nou la noi, acumă este b rbat de-a binelea, mai înalt ca tine i tatuat peste tot cu împuns turi, dar s-a întorsă ş ă numai ca s arunce ru inea pe casa noastr ." ă ş ă I se p ru totu i c observ c so ul ei deveneaă ş ă ă ă ţ mai trist la aflarea acestor ve ti proaste. Prefer atunci s -l mint . "Nu crede niş ă ă ă mic din ce- iţ povestesc, zicea ea acoperindu-i cu cenu excrementele pentru a le aduna cu lopata.şă Dumnezeu a vrut ca José Arcadio i ş Rebeca s se c s toreasc i acum sunt foarte ferici i."ă ă ă ăş ţ Ajunse s -l în ele cu atâta sină ş ceritate încât propriile ei minciuni începur s-o consoleze iă ş pe ea. "Arcadio s-a f cut om serios, zise ea, i foarte curajos, un tân r foarte frumos înă ş ă uniforma i cu saş bia lui." Dar parc vorbea cu un mort, c ci ă ă José Arcadio Buendía nu mai putea fi prins de nici una din preocup rile de acest gen. Totu i, ea st rui. Îl vedea atât deă ş ă inofensiv, atât de indiferent fa de toate, încât hot rî s -l dezlege. Nici m car nu se ridicţă ă ă ă ă de pe banca lui. Continu s r mân expus în soare i în ploaie ca i cum nu corzile îl ineauă ă ă ă ş ş ţ legat de trunchiul castanului, ci o for superioar oric ror leg turi vizibile. Pe la mijloţă ă ă ă cul lunii august, când iarna începea s se statorniceasc , ă ă Ursula putu s -i aduc în sfâr it oă ă ş veste care p rea a fi adev rat .ă ă ă

— Închipuie te- i c norocul nu vrea, hot rât, s ne lase s r sufl m, îi spuse ea.ş ţ ă ă ă ă ă ă Amaranta i italianul cu pianul mecanic se c s toresc.ş ă ă

Într-adev r, prietenia dintre Amaranta i Pietro Cresă ş pi progresa, favorizat deă încrederea Ursulei care, de data aceasta, nu socotea necesar s le supravegheze întâlnirile.ă Italianul venea înspre sear , cu o gardenie la butonier i-i traducea Amarantei din soneteleă ăş lui Petrarca. R mâneau pe verand s respire parfumul sufocant de origan i de trandafiri,ă ă ă ş el, adâncit în lectur iar ea f când dantele cu cro eta, indiferen i fa de peripe iile i veă ă ş ţ ţă ţ ş ştile proaste ale r zboiului, pân când ân arii îi sileau s se refugieze în salon. Sensibilitateaă ă ţ ţ ă Amarantei, tandre ea ei discret îns înv luitoare esuser , încetul cu înţ ă ă ă ţ ă cetul, în jurul logodnicului o pânz nev zut de p iană ă ă ă jen pe care trebuia s o îndep rteze materialmenteă ă cu degetele sale palide i lipsite de inele, pentru a p r si casa când b teau ceasurile opt.ş ă ă ă Umpluser un album frumos cu c r i po tale pe care Pietro Crespi le primea din Italia. Erauă ă ţ ş imagini cu îndr gosti i în parcuri soliă ţ tare, cu vignete înf i ând inimi str punse de s ge i iăţş ă ă ţ ş panglici aurite inute de porumbi e. "Eu cunosc parcul acesta din Floren a, spunea Pietroţ ţ ţ Crespi privind c ră ile po tale. Nu trebuie decât s întinzi mâna i p s rile coboar s - iţ ş ă ş ă ă ă ă ţ m nânce din palm ." Uneori, în fa a unei acuarele cu Vene ia, nostalgia transforma înă ă ţ ţ arome dulci de flori înmiresmate mirosul de mâl de fructe de mare putrezite pe canale. Amaranta suspina, râdea, visa dup o patrie nou , în care b rba ii i femeile, to i la fel deă ă ă ţ ş ţ frumo i, vorbeau o limb copil reasc , i ora e antice în care nu mai supravie uiau, pentru aş ă ă ă ş ş ţ perpetua amintirea m re iei lor trecute, decât pisicile hoin rind printre ruine. Dup ceă ţ ă ă traversase oceanul în c utarea ei, dup ce o confundase cu pasiunea în mângâierileă ă vehemente ale Rebec i, Pietro Crespi descoperise în sfâr it dragostea. Fericirea aduse cuă ş sine prosperitatea. Magazinul lui ocupa atunci aproape o strad întreag i devenise ună ăş refugiu al fanteziei, cu reproduceri dup campanila Floren ei care anun au ceasurile printr-ă ţ ţun concert de clopote, cutiu e muzicale din Sorrento, pudriere din China care cântau oţ melodie pe cinci note de îndat ce le ridicai capacul, i toate instrumentele muzicaleă ş imaginabile, i toate mecanismele cu arc care se puteau inventa. Bruno Cresş pi, fratele s uă mai mic, inea magazinul, deoarece el însu i nu mai putea face fa tuturor cursurilor saleţ ş ţă

de muzic . Datorit lui, strada Turcilor, cu uluitoarele ei etalaje de fleacuri, deveni înă ă curând un cartier lini tit, plin de melodii, unde puteai uita de uneltirile tiraniei lui Arcadioş i de co marul îndep rtat al r zboiului. Atunci când ş ş ă ă Ursula hot rî reluarea slujbeloră

duminicale, Pietro Crespi d rui bisericii un armoniu german, organiz un cor de copii iă ă ş preg ti un întreg repertoriu gregorian care aducea o not de str lucire în ritualul funebru ală ă ă p rintelui ă Nicanor. Nimeni nu se îndoia c va face din Amaranta o so ie fericit . F r să ţ ă ă ă ă gr beasc evolu ia sentimentelor lor, l sându-se c l uzi i de înclinarea fiă ă ţ ă ăă ţ reasc a inimii, auă ajuns pân acolo încât nu mai r mânea decât s fixeze data c s toriei. Nu aveau să ă ă ă ă ă întâmpine nici un obstacol. Ursula se acuza în sinea ei c striă case, prin amân ri repetate,ă soarta Rebec i, i nu era dispus s acumuleze remu c ri. Doliul sever impus de moarteaă ş ă ă ş ă lui Remedios fusese pus pe planul al doilea datorit r zboiului, a absen ei lui Aureliano, aă ă ţ brutalit ii lui Arcadio i a alung rii lui ăţ ş ă José Arcadio i a Rebec i. Întrucât nunta eraş ă iminent , Pietro Crespi înă su i l sase s se în eleag c Aureliano ş ă ă ţ ă ă José, fa de care avea oţă dragoste aproape p rinteasc , putea s fie considerat ca un fiu mai mare al s u. Totul teă ă ă ă f cea s crezi c pe Amaranta o a teapt fericirea. Dar, spre deoă ă ă ş ă sebire de Rebeca, ea nu se ar ta deloc zorit . Cu aceea i r bdare cu care împodobea fe ele de mas cu culori vii, cuă ă ş ă ţ ă care cosea lucruri minunate de pasmanterie, cu care broda în ochiuri p uni regali, a tepta caă ş Pietro Crespi s nu mai poat rezista pornirilor n valnice ale inimii lui. Ceasul ei b tu, oă ă ă ă dat cu ploile funeste din octombrie. Pietro Crespi îndep rt broderia pe care o inea pe geă ă ă ţ -nunchi, îi lu mâna i i-o strânse în ale sale. "Nu mai pot a tepta, îi zise el. Ne vom c s toriă ş ş ă ă în luna viitoare." La atingerea mâinilor sale reci, Amaranta nu tremur de loc. i-o retraseă Ş pe a ei, ca un animal fug rit i se întoarse la lucrul ei.ă ş

— Nu fi naiv, Crespi, zise ea surâzând. Nici moart nu m voi c s tori cu tine.ă ă ă ăPietro Crespi î i pierdu complet st pânirea de sine. Începu s plâng f r pudoare,ş ă ă ă ă ă

frângându- i aproape degeş tele de disperare, dar nu izbuti s o înduplece. "Nu- i pierdeă ţ vremea, mai g si s adauge Amaranta. Dac într-adev r m iube ti atât de mult, nu maiă ă ă ă ă ş pune piciorul în casa aceasta." Ursula crezu c înnebune te de ru ine. Pietro Crespi epuizaă ş ş întreaga gam de rug min i i imă ă ţ ş plor ri. Ajunse pân la umilirile cele mai grele i mai deă ă ş necrezut. Plânse o dup -amiaz întreag în bra ele Ursulei care i-ar fi dat i sufletul pentruă ă ă ţ ş ş a-l consola. În anumite seri ploioase, era v zut hoin rind în jurul casei, cu un cortel deă ă m tase, încercând s descopere pu in lumin în odaia Amarantei. Nicicând nu fusese maiă ă ţ ă ă chipe decât în epoca aceasta. Capul s u maiestuos de îmş ă p rat prad suferin elor dobândiseă ă ţ un aer straniu de grandoare. Le implor pe prietenele Amarantei, care veneau s brodeze înă ă verand , s încerce s o conving . Î i neă ă ă ă ş glij afacerile. Î iă ş petrecea toat ziua în fundulă pr vă ăliei scriind bilete neroade pe care le trimitea Amarantei, înso ite de petale uscate iţ ş fluturi împ ia i, pe care ea ă ţ i le trimitea înapoi f r s le deschid m car. Z bovea ceaă ă ă ă ă ă suri întregi cântând la ghitar . Într-o noapte, începu s cânte. Macondo se trezi într-un fel deă ă stupoare, transportat în al aptelea cer de o ghitar care nu merita s apar in lumii acesteiaş ă ă ţ ă i de un glas plin de atâta iubire încât nu puteai crede c are pereche pe p mânt. Pietroş ă ă

Crespi v zu atunci ap rând lumina la toate ferestrele din sat afar de aceea a Amarantei. Înă ă ă doi noiembrie, de ziua mor ilor, fratele s u deschise pr v lia i g si toate l mpile aprinse,ţ ă ă ă ş ă ă toate cutiu ele muzicale deschise, toate pendulele oprite la aceea i or , de acum etern , i înţ ş ă ă ş mijlocul acestui concert dezordonat, îl descoperi pe Pietro Crespi în biroul din fundul magazinului, cu vinele t iate cu un brici, cu ambele mâini într-un bazin de smirn .ă ă

Ursula decise s ă i se fac priveghiul în casa ei. Pă ărintele Nicanor se opuse s ă i se îng duie slujba religiă oas i înmormântarea cre tineasc . ăş ş ă Ursula i se împotrivi. "Într-un chip pe care nici dumneavoastr nici eu nu-l putem în elege, îi zise ea, acest om este ună ţ sfânt. i-l voi îngropa, împotriva vrerii dumneavoastr , lâng mormântul lui Melchiade."Ş ă ă F cu aceasta, cu aprobarea satului întreg, cu funeralii grandioase. Amaranta nu- i p r siă ş ă ă odaia. Auzi din patul ei suspinele Ursulei, pa ii i murmurele mul imii care n p dir casa,ş ş ţ ă ă ă urletele bocitoarelor, i apoi o t cere adânc plin de parfumul floş ă ă ă rilor ve tejite. Multş ă vreme mai continu s simt miă ă ă rosul u or de lavand care-l înso ea pe Pietro Crespi la lş ă ţ ă-sarea serii, avu îns destule puteri s nu se lase prad deă ă ă lirului. Ursula o abandon cu totul.ă Nici nu- i ridic ochii pentru a se milostivi de ea, în dup -amiaza când Amaranta intr înş ă ă ă

buc t rie i- i b g mâna în jeraticul cuptorului, pân când durerile fur atât de mari încâtă ă ş ş ă ă ă ă nu mai sim i nimic decât duhoarea c rnii ei fripte. A fost un leac s lbatec împotrivaţ ă ă remu c rilor. Timp de câteva zile, intra i ie ea din cas , cu mâna într-un castrona cu albuş ă ş ş ă ş ş de ou, iar când r nile ă i se vindecar , albu urile de ou parc i-ar fi cicatrizat i ulcer rileă ş ă ă ş ă inimii. Singura urm vizibil a acestei tragedii era bandajul de voal negru pe care-l înf ură ă ăş ă în jurul mâinii ei arse i pe care avea s -l poarte pân la moarte.ş ă ă

Arcadio dovedi o generozitate rar decretând doliul general dup moartea lui Pietroă ă Crespi. Ursula interpret gestul s u ca o reîntoarcere a oii pierdute. Cu toate acestea, seă ă în el . Ea îl pierduse pe Arcadio nu numai din ziua în care îmbr case uniforma de soldat, ciş ă ă dintotdeauna. Credea c l-a crescut ca pe un fiu, a a cum o crescuse ă ş pe Rebeca, f ră ă privilegii, f r discrimin ri. Îns , tot timpul cât durase ciuma insomniei, i dup aceea, întreă ă ă ă ş ă febra utilitar a Ursulei, delir rile lui ă ă José Arcadio Buendía, ermetismul lui Aureliano, du m nia de moarte dintre Amaranta i ş ă ş Rebeca, Arcadio r mase un copil solitar i s lbatec.ă ş ă Aureliano îl înv s ciăţă ă teasc i s scrie, dar gândindu-se la alte lucruri, ca i cum ar fiăş ă ş f cut-o un str in. Îi d ruia din hainele lui, pe care ă ă ă Visitación trebuia s le transforme, atunciă când erau numai bune de aruncat. Arcadio suferea din pricina ghetelor prea mari pentru el, din pricina pantalonilor petici i, a feselor sale de femeie. Nu reu i s se dest inuiasc cuivaţ ş ă ă ă mai bine decât lui Visitación i ş Cataure în limba lor. Melchiade a fost singurul care se ocupa cu adev rat de el, care îl f cea s asculte textele sale de neîn eles i îi dă ă ă ţ ş ădea indica iuni în privin a artei dagherotipiei. Nimeni nu- i închipuia cât de mult putea s -iţ ţ ş ă deplâng moartea în tain i cu cât dezn dejde se înc p ân în voin a de a-l învia studiindă ăş ă ă ă ăţ ă ţ în zadar hârtiile pe care le l sase. coala, unde ă Ş i se d dea aten ie i era respectat, apoiă ţ ş exercitarea puterii, cu decretele lui indiscutabile i cu uniforma sa glorioas , îl u urar deş ă ş ă povara vechii sale am r ciuni. Într-o sear , la Catarino, cineva îndr zni s -i spun :ă ă ă ă ă ă

— Nu meri i numele pe care-l por i.ţ ţÎmpotriva oric rei a tept ri, Arcadio nu puse s -l împu te.ă ş ă ă ş— Sunt foarte onorat, zise el. Eu nu sunt un Buendía.În fa a unui asemenea r spuns, cei care cuno teau seţ ă ş cretul filia iei sale crezur c i elţ ă ăş

este la curent, dar în realitate el nu-l cunoscu niciodat . ă Pilar Ternera, mama lui, care f cuseă s -i clocoteasc sângele în cabinetul de dagherotipie, îl obseda într-un chip la fel deă ă irezistibil ca alt dat ă ăpe José Arcadio, apoi pe Aureliano. Cu toate c - i pierduse farmeculă ş i râsul zglobiu, el o c uta i o gş ă ş ăsea în mirosul ei de fum, pe care-l ducea dup sine. Cu puă -in înainte de r zboi, într-o zi când, spre amiaz , întârzie s vin s - i caute fiul mal mic laţ ă ă ă ă ă ş coal , Arcadio se puse s o a tepte în odaia în care obi nuia s - i fac siesta i unde maiş ă ă ş ş ă ş ă ş

târziu instal butucul pentru prizonieri. În timp ce copilul se amuza în curte, el îi pândiă sosirea, tremurând de ner bdare în hamacul s u, fiind sigur c ă ă ăPilar Ternera avea s treacă ă pe acolo. Ea sosi. Arcadio o apuc de mân i voi s o r stoarne în hamac.ă ăş ă ă

— Nu pot, nu pot, zise Pilar Ternera cu oroare. Nu- i po i închipui cât de mult a vreaţ ţ ş s - i fac pe plac, dar Dumnezeu mi-e martor c nu pot.ă ţ ă

Arcadio o ridic de mijloc cu acea for uimitoare pe care o mo tenise i sim i că ţă ş ş ţ ă lumea întreag se pră ăbu e te numai la atingerea pş ş ielii ei.

— Nu face pe sfânta, îi zise. La urma urmei toat luă mea tie c nu e ti decât o târf .ş ă ş ăPilar î i st pâni dezgustul pe care i-l inspira mizeş ă rabilul ei destin.— Copiii au s observe ceva, murmur ea. Mai bine la noapte;ă ă nu pune pr jina laă

poartă.În seara aceea, Arcadio o a tept , dârdâind de febr , în hamacul s u. A tept f r sş ă ă ă ş ă ă ă ă

închid o clipit ochii, ciulind urechile la ârâitul greierilor vestind zorile care nu maiă ă ţ veneau, ascult buhaii de balt , implacabilul lor rond la or fix , din ce în ce mai convins că ă ă ă ă a fost în elat. Dintr-o dat , dup ce ner bdarea lui se pref cuse în fuş ă ă ă ă rie, se deschise u a.ş Câteva luni mai târziu, în fa a plutonului de execu ie, Arcadio avea s - i aminţ ţ ă ş teasc de aceiă pa i înfunda i în sala de clas , de izbirile de b ncile col re ti i, în sfâr it, de atingereaş ţ ă ă ş ă ş ş ş mâinilor sale de un corp în întunericul înc perii, i de r suflarea precipitat a unei alte inimiă ş ă ă decât a sa, b tând s se sparg . Întinse mâna i întâlni alt mân purtând dou inele laă ă ă ş ă ă ă acela i deget, gata s se înece în bezş ă n . Îi sim i nervurile vinelor, pulsul nenorocit, i simă ţ ş iţ

i palma umed a acelei mâini, cu linia vie ii t iat la baza degetului mare de lovituraş ă ţ ă ă ghearei mor ii. Atunci în elese c nu era femeia pe care o a tepta, deoarece nu mirosea aţ ţ ă ş fum ci a briantin din floricele, i avea sâni plini i orbi cu sfârcuri de b rbat, iar sexulă ş ş ă pietros i roş tund ca o nuc i tandre ea dezordonat a lipsei de expeăş ţ ă rien care se exalt . Eraţă ă fecioar i purta prenumele neverosimil de Santa Sofia ăş de la Piedád. Pilar Ternera îi pl tiseă cincizeci de pesos, jum tate din economiile pe care le realizase în toat via a ei, ca s facă ă ţ ă ă ceea ce a f cut. Arcadio o observase adesea inând pr v lioara cu alimente a p rin ilor ei,ă ţ ă ă ă ţ dar nu-i d duse niciodat aten ie, deoaă ă ţ rece ea avea acea virtute rar de a nu exista cu adeă -v rat decât la momentul oportun. Îns , din ziua aceea, ea venea s se ghemuiasc ca oă ă ă ă pisic la c ldura pieptuă ă lui s u. Venea la coal la ora siestei, având consim mântulă ş ă ţă p rin ilor s i, c roră ţ ă ă a Pilar Ternera le pl tise ceaă lalt jum tate a economiilor ei. Mai târziu,ă ă când trupele guvernamentale îi silir s p r seasc localul colii, se dr gosteau în od i a dină ă ă ă ă ş ă ă ţ fundul pr v liei, între bidoaă ă nele cu untur i sacii cu porumb. Prin epoca în care Arcadio fuăş numit comandant civil i militar, avur o feti .ş ă ţă

Singurii din familie care aflar au fost ă José Arcadio i ş Rebeca, cu care Arcadio între inea acum rela ii aproţ ţ piate, bazate pe un sentiment de complicitate mai mult decât pe leg turile lor de rudă enie. José Arcadio î i pleş case cerbicia sub jugul c s toriei. Fermitateaă ă de caracter a Rebec i, l comia pântecului ei erau suficiente pentru mobilizarea puteriiă ă extraordinare de munc a so ului ei, care dintr-un om de nimic i un vân tor de fuste ce era,ă ţ ş ă se transformase într-un animal uria de munc . Aveau o cas foarte curat i bine aranjat .ş ă ă ăş ă Diminea a, ţ Rebeca deschidea larg u ile i ferestrele, iar vântul morminteş ş lor intra pe fereastr pentru a ie i pe por ile cur ii, l sând pere ii albi i i mobilele arg site de salpetrulă ş ţ ţ ă ţ ţ ş ă mor ilor. Foamea ei de p mânt, cioc nitul osemintelor p rin ilor ei, clocotul sângelui ei faţ ă ă ă ţ ţă de firea pasiv a lui Pietro Crespi, toate r m seser în hambarul amintirilor. Toat ziuaă ă ă ă ă broda la fereastr , departe de chinurile r zboiului pân în clipa când începeau s vibreze înă ă ă ă interiorul bufetului vasele de ceramic i când se scula s pun la cupăş ă ă tor mâncarea, mult înainte s apar haita slab i murdar a câinilor de vân toare care-l preceda pe colosul cuă ă ăş ă ă botfori i pinteni, înarmat cu o pu c cu dou evi, care aducea uneori un cerb întreg peş ş ă ăţ um r i aproape întotdeauna o spinare bun de iepuri i canari s lbatici. Într-o dup -amiaz ,ă ş ă ş ă ă ă la începutul lu rii puterii, Aureă liano veni s le fac o vizit inopinat . Nu-l mai v zuă ă ă ă ă ser deă când p r siser casa, dar el se ar t atât de afecă ă ă ăă tuos, dovedind c -i considera mereu ca fiindă ai familiei, încât îl invitar s împart cu ei tocana.ă ă ă

Arcadio a tept cafeaua pentru a le dezv lui motiş ă ă vul vizitei sale: primise un denunţ împotriva lui José Arcadio. Se spunea c a început s - i lucreze p mână ă ş ă tul, d râmândă gardurile i nimicind cu boii s i colibele, însu indu- i cu for a ogoarele cele mai bune dinş ă ş ş ţ împrejurimi. De la ranii pe care nu-i despuiase, deoarece p mânturile lor nu-l interesau,ţă ă cerea un impozit pe care-l percepea în fiecare sâmb t , înso it de câinii s i i înară ă ţ ă ş mat cu pu ca lui cu dou evi. Nu încerc s t g duiasc . Zicea c e în dreptul lui, deoareceş ăţ ă ă ă ă ă ă p mânturile uzurpate fuseser împ r ite ă ă ă ţ de José Arcadio Buendía pe vremea întemeierii satului i socotea c poate dovedi c tat l era nebun înc din vremea aceea, întrucâtş ă ă ă ă dispusese de un patrimoniu care de fapt apar inea întregii familii. Pleţ doaria lui a fost de altfel inutil :ă Arcadio nu venise s fac dreptate. Propuse numai crearea unui oficiu în careă ă s se înregistreze domeniile fiec ruia, pentru ca ă ă José Arcadio s - i poat legaliza titlurile deă ş ă proprietate uzurpat , îns cu condi ia de a încredin a guvern rii loă ă ţ ţ ă cale dreptul de a percepe d rile pe care le încasa el. C zur de acord. Dup câ iva ani, când colonelul Aureă ă ă ă ţ liano Buendía examin titlurile de proprietate, descoperi c erau înregistrate pe numele frateluiă ă s u toate p mânturile pe care le puteai cuprinde cu ochii, de la colina unde se afla gr dinaă ă ă lui pân în fundul z rii, inclusiv cimitirul, i c în cursul celor unsprezece luni ale puă ă ş ă terii sale, Arcadio î i umpluse buzunarele, nu numai cu banii de impozite, ci i cu cei pe care-iş ş storcea de la locuitorii satului în schimbul dreptului de a- i îngroş pa mor ii pe domenţ iul lui José Arcadio.

Ursula afl abia dup câteva luni ceea ce era deja de notorietate public , deoareceă ă ă oamenii i-o ascundeau pentru a nu-i spori suferin a. Începu s aib b nuieli. "Arcadio î iţ ă ă ă ş construie te o cas ", îi spuse ea so ului ei cu o mândrie pref cut , în timp ce încerca s -iş ă ţ ă ă ă

bage în gur o lingur cu sirop ă ă de totumo. Dar în acela i timp nu se putu împiedica de aş ofta: "Nu tiu de ce, îns toate acestea nu-mi miros a bine." Mai târziu, când afl c Arcadioş ă ă ă nu numai c - i terminase casa, dar coă ş mandase i mobilier vienez, b nuielile ei c lua dinş ă ă fondurile publice devenir certitudini. "Tu e ti ru inea famiă ş ş liei noastre", îi strig ea într-oă duminic , dup liturghie, v zându-l în noua sa cas , jucând c r i cu ofi erii s i. Ară ă ă ă ă ţ ţ ă cadio nu-i d du nici o importan . ă ţă Ursula nu afl decât atunci c Arcadio avea o feti de ase luni iă ă ţă ş ş c Santa Sofia ă de la Piedád, cu care tr ia în concubinaj, era din nou gravid . Se hot rî s -iă ă ă ă scrie colonelului Aureliano Buendía, oriunde se va fi aflând, pentru a-l pune la curent cu situa ia. Îns evenimentele care se precipiţ ă tar din zi în zi nu numai c o împiedicar s - iă ă ă ă ş pun în aplicare planurile, dar o f cur chiar s regrete c le-a conceput. R zboiul care până ă ă ă ă ă ă atunci, nu era decât un cuvânt care desemna o conjunctur vag i îndep rtat , lu asă ăş ă ă ă pectul unei realit i tragice. Spre sfâr itul lui februarie sosi la Macondo o b trân cu fa a cenu ie,ăţ ş ă ă ţ ş coco at pe un asin înc rcat cu m turi. Avea o mutr atât de inofenţ ă ă ă ă siv , încât santinelele deă serviciu o l sar s treac f r nici o vorb , ca pe un negustor obi nuit care venea din sateleă ă ă ă ă ă ă ş de lâng mla tini. Se duse direct la cartier. Ară ş cadio o primi în localul care odinioar serveaă de sal de clas i care acum transformat într-un fel de cantonaă ăş ment de ariergard , plin cuă hamacuri înf urate i atârnate de cârlige, cu saltele îngr m dite în unghere, cu pu ti,ăş ş ă ă ş carabine i chiar cu flinte de vân toare aruncate gr mad la p mânt. B trâna lu un aerş ă ă ă ă ă ă mar ial, salut milit re te i- i declin identitatea:ţ ă ă ş ş ş ă

— Sunt colonelul Gregorio Stevenson.Aducea ve ti proaste. Ultimele focare ale rezistenş ei liberale, dup spusele sale, erauţ ă

pe cale s fie nimiă cite. Colonelul Aureliano Buendía pe care-l l sase s bat în retragere înă ă ă zona Riohacha, îl îns rcinase s mearg s -l caute pe Arcadio i s -i vorbeasc . Trebuia să ă ă ă ş ă ă ă se predea f r nici o rezisten , punând condi ia de a se respecta, pe cuvânt de onoare, via aă ă ţă ţ ţ i averea tuş turor liberalilor. Arcadio îl privi cu comp timire pe aă cest mesager ciudat pe care

l-ai fi putut confunda cu o b trân refugiat .ă ă ă— Bineîn eles c ave i asupra dumneavoastr vreun mesaj scris, îi zise el. ţ ă ţ ă— Bineîn eles, r spunse emisarul, c n-am nimic asupra mea. Este u or de în eles cţ ă ă ş ţ ă

în împrejur rile acă tuale nu po i avea asupra ta nimic compromi tor.ţ ţăTot vorbind, î i scoase din corsaj i puse pe mas un pe ti or de aur. "Cred c acestaş ş ă ş ş ă

ajunge", zise el. Arcadio constat c era într-adev r unul din pe ti orii faă ă ă ş ş brica i de colonelulţ Aureliano Buendía. Dar cineva putea tot atât de bine s -l fi cump rat înainte de r zboi, iă ă ă ş salvconductul n-avea deci nici o valoare. Pentru a- i dovedi identitatea, mesagerul ajunse sş ă divulge un secret militar. M rturisi c pleac în misiune la Curaă ă ă çao, unde avea de gând s -iă recruteze pe exila ii din insulele Caraibe i s - i procure arme i muni ii suficiente penţ ş ă ş ş ţ tru a încerca o debarcare c tre sfâr itul anului. Bizuină ş du-se pe acest plan, colonelul Aureliano Buendía dorea ca, deocamdat , s nu se aduc jertfe inutile. Totu i, Arcadio r maseă ă ă ş ă neclintit. În timp ce-i verifica identitatea, îl puse pe mesager sub lac t i hot rî s - i apereă ş ă ă ş pozi ia pân la moarte.ţ ă

N-avea s a tepte mult vreme. Ve tile despre e ecul liberalilor se precizau de fiecareă ş ă ş ş dat tot mai mult. Spre sfâr itul lui martie, pu in dup miezul nop ii, pe oă ş ţ ă ţ ploaie timpurie, tensiunea surd a s pt mânilor scurse izbucni brutal, printr-un sunet de trompet urmat de oă ă ă ă lovitur de tun care d râm turnul bisericii. Într-adeă ă ă v r, voin a de rezisten a lui Arcadioă ţ ţă era nebunie curat . Nu dispunea decât abia de cincizeci de oameni, prost echipa i, c rora liă ţ ă se alocase un maximum de dou zeci de cartu e de fiecare. Dar to i câ i erau, fo tii elevi,ă ş ţ ţ ş a â a i de proclama iile lui r sun toare, erau hot râ i s - i lase ciuruit pielea pentru o cauzţ ţ ţ ţ ă ă ă ţ ă ş ă ă pierdut . În mijlocul zgomotelor confuze ale cizmelor, ale ordiă nelor contradictorii, ale loviturilor de tun care f ceau s se cutremure p mântul, ale gloan elor trase bramă ă ă ţ bura i aleş sunetelor de trompet f r sens, a a-zisul colonel Stevenson reu i s se între in cuă ă ă ş ş ă ţ ă Arcadio." Scuti i-m de a muri nedemn în lan uri în aceste boarfe femeie ti, îi zise el. Dacţ ă ţ ş ă e s mor, s mor în lupt ". Izbuti s -l conving . Arcadio d du ordin s ă ă ă ă ă ă ă i se dea o arm iăş dou zeci de cartu e i s fie l sat s apere, împreun cu cinci oameni, cartierul general, înă ş ş ă ă ă ă timp ce el însu i împreun cu statul s u major porni înş ă ă spre primele linii ale rezisten ei. Nuţ putu s ajung pân la drumul mla tinei. Baricadele fuseser distruse i ap r torii se luptauă ă ă ş ă ş ă ă

descoperi i pe str zi, mai întâi pân la epuizarea ra iei de cartu e, apoi cu pistolul îmţ ă ă ţ ş potriva pu tilor i, la urm , corp la corp. În fa a deş ş ă ţ zastrului, câteva femei se avântar în plină ă strad , înară mate cu bâte i cu cu ite de buc t rie. În confuzia care domnea, Arcadio seş ţ ă ă întâlni nas în nas cu Amaranta, care-l c uta ca o nebun , în c ma de noapte, cu două ă ă şă ă pistoale vechi ale lui José Arcadio Buendía, d du pu ca lui unui ofi er care i-o pierduse peă ş ţ ş a sa în cursul unei lupte i se furi cu Amaranta pe o strad lateral , pentru a o conduceş şă ă ă acas . ă Ursula a tepta pe pragul por ii, indiferent la împu c turile care deschiseser oş ţ ă ş ă ă fer struic în fa ada casei vecine. Ploaia încetase, îns str zile erau lunecoase, n moloaseă ă ţ ă ă ă ca s punul pe jum tate topit, i cu greu puteai evalua distan ele pe întuneric. Arcadio o l să ă ş ţ ă ă pe Amaranta cu Ursula i voi s in piept la doi solda i care tr geau simultan la întâmplareş ăţ ă ţ ă din col ul str zii. Vechile pistoale, p strate de atâ ia ani în fundul unui dulap, nu maiţ ă ă ţ func ionau. F când scut din trupul ei pentru a-l ap ra pe Arcadiţ ă ă o, Ursula încerc s -l aducă ă ă pân la cas .ă ă

— Vino, pentru Dumnezeu! strig ea. Ajung - i cu nebuniile acestea!ă ă ţSolda ii ochir asupra lor.ţ ă— Da i-i drumul acestui b rbat, doamn , url unul dintre ei. Altfel nu mai r spundemţ ă ă ă ă

de nimic.Arcadio o împinse pe Ursula c tre cas i se pred . Pu in timp dup aceea t cură ăş ă ţ ă ă ă

armele i clopotele înş cepur s sune. Rezisten a fusese zdrobit în mai pu in de jum tate deă ă ţ ă ţ ă or . Nici unul dintre oamenii lui Ară cadio nu supravie uise atacului, îns înainte de a muriţ ă r puseser vreo treiă ă sute de solda i. Ultimul bastion fuţ sese cazarma. Înainte de asalt, a a-şzisul colonel Gregorio Stevenson îi eliber pe prizonieri i porunci oameă ş nilor s i s coboareă ă s se bat în strad . Extraordinara mobilitate i precizia extrem cu care- i trase cele doă ă ă ş ă ş -u zeci de cartu e de la ferestre diferite crear impreă ş ă sia c localul cazarmei era bine ap rat,ă ă a a c asediatoş ă rii o d râmar cu lovituri de tun. C pitanul care comană ă ă dase opera iunile aţ r mas foarte uimit de a nu g si pe nimeni printre d râm turi, cu excep ia unui singur om înă ă ă ă ţ chilo i, mort eap n, cu pu ca desc rcat inut înc de un bra care fusese complet smulsţ ţ ă ş ă ăţ ă ă ţ din trup. Avea un p r des de femeie, r sucit în jurul cefei i fixat cu o baret , iar de gâtă ă ş ă purta un scapular cu un pe ti or de aur. C pitanul, r sucind trupul cu vârful cizmei, penş ş ă ă tru a-i lumina fa a, r mase z p cit:ţ ă ă ă

— La dracu! strig el.ăAl i ofi eri ţ ţ se apropiară.— Privi i unde i-a g sit s se arate acest strigoi le zise c pitanul. ţ ş ă ă ă Este Gregorio

Stevenson.În zori, în urma unui consiliu de r zboi constituit în grab , Arcadio fu împu cat laă ă ş

zidul cimitirului. În timpul ultimelor sale dou ceasuri de via , nu putu în elege pentru ce-iă ţă ţ disp ruse teama care-l chinuise din fraged copil rie. Nep s tor, f r s se preocupe m cară ă ă ă ă ă ă ă ă de a da dovezi despre noul s u curaj, ascult rechizitoriul interă ă minabil al acuza iei. Seţ gândea la Ursula care în clipa aceea avea s - i bea cafeaua, sub castan, împreun cu ă ş ă José Arcadio Buendía. Se gândea la fiica lui de opt luni, care nu avea înc nici un prenume, i laă ş copilul care avea s se nasc în august. Se gândea la Santa Sofia ă ă de la Piedád pe care o l sase, în seara trecut s rind un cerb pentru dejunul de sâmb t , i-i era dor de p rul eiă ă ă ăă ş ă curgând pe umeri i de genele care p reau falş ă se. F r sentimentalism de ert, se gândea laă ă ş to i oaţ menii pe care-i cunoscuse, într-un fel de bilan sever al socotelilor cu via a, i începeaţ ţ ş s în eleag cât de mult iubea de fapt fiin ele pe care le urâse mai mult. Pre eă ţ ă ţ ş dintele consiliului de r zboi î i începu cuvântarea final i Arcadio nu- i d du seama c trecuseră ş ăş ş ă ă ă deja dou ore. "Chiar dac dovezile aduse împotriva acuzatului n-ar fi atât de grave, ziseă ă pre edintele, impruden a criminal i lipsa de r spundere cu care acuzatul i-a împins oaş ţ ăş ă ş -menii s piar inutil, ă ă ar fi suficiente ca s -i atrag peă ă deapsa capital ." În coala d râmat ,ă ş ă ă unde sim ise penţ tru prima oar siguran a pe care i-o d puterea, la câ iva metri deă ţ ţ ă ţ înc perea unde cunoscuse incertitudinile amorului, Arcadio g si ridicol, acest formalism ală ă mor ii. De fapt, moartea nu-l interesa de loc, ci mai degrab via a:ţ ă ţ încât atunci când se pronun sentin a, nu încerţă ţ c un sentiment de spaim , ci unul de nostalgie. R mase mută ă ă pân ăce i se ceru s - i exprime ultima dorin .ă ş ţă

— Spune i-i so iei mele, r spunse el cu glas tare i clar, s -i dea feti ei numele ţ ţ ă ş ă ţ de Ursula. Schi o pauz , apoi înt ri cele spuse:ţă ă ă Ursula, ca bunica. i mai spune i-i c dacŞ ţ ă ă copilul care se va na te va fi b iat, s -l nuş ă ă measc ă José Arcadio, nu în amintirea unchiului, ci a bunicului s u.ă

Înainte de a-l duce la zid, p rintele ă Nicanor voi s -l asiste. "Nu m c iesc de nimic",ă ă ă zise Arcadio i se puse sub ordinele plutonului de execu ie, dup ce b u o ceaş ţ ă ă şc de cafeaă neagr . Comandantul plutonului, specializat în execu ii sumare,ă ţ purta un nume care însemna ceva mai mult decât o întâmplare: c pitanul ă Roque Carnicero (m celarul). În drumă spre cimitir, în ciuda burni ei perţ sistente, Arcadio observ c în zare r s rea o zi de mieră ă ă ă -curi radioas . Nostalgia lui se risipi o dat cu negura i f cu loc unei imense curiozit i.ă ă ş ă ăţ Abia în clipa în care i se ordon s se a eze cu spatele la zid, Arcadio o obseră ă ş v ăpe Rebeca, cu p rul umed, îmbr cat într-o rochie cu flori de trandafiri, deschizând ferestrele casei. Seă ă ă strădui ca ea s -l recunoasc . Într-adev r, ă ă ă Rebeca se uit cu toă tul întâmpl tor în direc iaă ţ zidului i r mase paralizat de stupoare;ş ă ă abia putu s reac ioneze i s -i adreseze luiă ţ ş ă Arcadio un semn de adio. Arcadio îi r spunse în aceă la i chip. În aceea i clip intir asupraş ş ăţ ă lui gurile înnegrite ale pu tilor, iar el auzi cuvânt cu cuvânt enciclicele psalmodiate ale luiş Melchiade, percepu pa ii r t ci i ai Santei Sofia ş ă ă ţ de la Piedád, înc fecioar , în sala de clas ,ă ă ă î i sim i nasul cuprins de aceea i rigiditate care-i atr seş ţ ş ă se aten ia la n rile cadavrului luiţ ă Remedios. "Ah, la naiba! mai reu i s gândeasc . Am uitat s le spun c dac e feti , s-oş ă ă ă ă ă ţă boteze Remedios." Apoi, în f cat dintr-o dat de o ghear care-l sfâ ia crâncen, sim i dinş ă ă ă ş ţ nou acea groaz care-l chinuise toat via a. C pitanul d duse oră ă ţ ă ă din s trag . Arcadio abiaă ă mai avu timp s - i umple piepă ş tul i s - i ridice capul, f r s priceap de unde putea sş ă ş ă ă ă ă ă curg lichidul fierbinte care-i ardea coapsele:ă

— Band de codo i!ă ş strig el. Tr iasc partidul liă ă ă beral!

ÎN MAI SE SFÂR I R ZBOIUL cu dou s pt mâni înainte ca guvernul s deaŞ Ă ă ă ă ă anun ul oficial printr-o proclama ie r sun toare care promitea o peţ ţ ă ă deaps nemiloas pentruă ă promotorii insurec iei, coloneţ lul Aureliano Buendía fu f cut prizonier în clipa când era să ă ating frontiera apusean , deghizat în vr jitor b tina . Dintre cei dou zeci i unu de b rba iă ă ă ăş ş ă ş ă ţ care-l întov r iser la plecarea în r zboi, paisprezece muriser în lupt , ase fuseser r ni iă ăş ă ă ă ă ş ă ă ţ i unul singur îl mai înş so ea în clipa înfrângerii finale:ţ colonelul Gerineldo Márquez. tireaŞ

captur rii fu anun at în ă ţ ă Macondo printr-un aviz special. Ursula îl inform pe so ul ei:ă ţ "Tră-ie te. S ne rug m la Dumnezeu ca du manii lui s fie îndur tori."ş ă ă ş ă ă

Dup trei zile de plâns, într-o dup -amiaz pe când preg tea ni te pr jituri cu lapte înă ă ă ă ş ă buc t rie, îi r sun clar în auz glasul fiului ei, foarte aproape. "A fost Auă ă ă ă reliano, strig eaă alergând pân la castan pentru a-i împ ră ă t i so ului ei vestea. Nu tim cum s-a întâmplatăş ţ ş aceast minune, îns tr ie te i-lă ă ă ş ş vom vedea în curând." O lu ca fapt sigur. Puse s se facă ă ă cur enie în toat casa i schimb a ezarea mobilelor. Dup o s pt mân , un zvon a c ruiăţ ă ş ă ş ă ă ă ă ă origine r mase necunoscut i pe care nici un. aviz oficial nu avea s -l confirme, îi infirmă ăş ă ă tragic presim irea. Colonelul Aureliano Buendía fusese condamnat la moarte i, pentru aţ ş servi de exemplu popula iei, senţ tin a avea s fie executat chiar la Macondo. Într-o luni laţ ă ă orele zece diminea a, Amaranta tocmai îl îmbr ca pe Aureliano ţ ă José, când auzi în dep rtareă un zgomot confuz de trup în mar i un sunet de goarn , cu o clip înainte ca ă şş ă ă Ursula să intre în odaie strigând: "Iat -l c -l aduc!ă ă " Trupa se lupta s st vileasc cu patul armeloră ă ă mul imea n valnic . ţ ă ă Ursula i Amaranta se n pustir pân în col ul str zii, croindu- i drumş ă ă ă ţ ă ş cu coatele, i atunci îl v zur . Ai fi zis c e un cer etor. Îmbr cş ă ă ă ş ă ămintea îi era zdren uit ,ţ ă p rul i barba zburlite i umbla descul . C lca prin praful fierbinte f r s simt nimic, cuă ş ş ţ ă ă ă ă ă mâinile legate la spate cu o frânghie pe care un ofi er c lare o înnodase de arcada eii sale.ţ ă ş Al turi de el, la fel de prost îmbr cat i într-o stare la fel de jalnic , era dus colonelulă ă ş ă Gerineldo Márquez. Nici unul, nici cel lalt nu erau tri ti. P reau mai degrab tulbura i deă ş ă ă ţ curajul mul imii careţ apostrofa trupa cu fel de fel de insulte.

— Fiul meu! strig ăUrsula în mijlocul tumultului, înghiontindu-l pe soldatul care încerca s-o opreasc .ă

Calul ofi erului cabr . Atunci colonelul Aureliano Buendía se opri, tremurând, seţ ă desprinse din bra ele maţ mei sale i o fix cu asprime drept în ochi.ş ă

— Întoarce-te acas , mam , îi zise el. Cere învoirea autorit ilor i vino s m vezi înă ă ăţ ş ă ă închisoare.

O privi pe Amaranta care se oprise, nehot rât , la doi pa i în spatele Ursulei, i oă ă ş ş întreb surâzândă : "Ce ai p it la mân ?ăţ ă " Amaranta î i ridic mâna bandajat în negru:ş ă ă "O arsur ", r spunse ea i o feri ă ă ş pe Ursula s nu fie c lcat de cai. Trupa se mi c din nou. Oă ă ă ş ă gard special îi înconjur pe prizonieri i-i duse în trap pân la cartier.ă ă ă ş ă

Spre sear , ă Ursula se duse la închisoare pentru a-l vizita pe colonelul Aureliano Buendía. Încercase s obă in un permis prin intermediul lui ţ ă don Apolinar Moscote, îns înă fa a atotputerniciei militarilor, acesta î i pierduse orice autoritate. Iar p rintele ţ ş ă Nicanor era re inut în cas din pricina unei febre hepatice. P rin ii colonelului Geriţ ă ă ţ neldo Márquez, care nu era condamnat la moarte, încercaser s -l vad , dar fur alunga i cu patul pu tilor. Oriceă ă ă ă ţ ş interven ie dovedindu-se imposibil , convins c fiul ei va fi împu cat înţ ă ă ă ş zori, Ursula strânse într-o boccea ceea ce voia s -i trimit i se duse singur la cazarm .ă ăş ă ă

— Sunt mama colonelului Aureliano Buendía, spuse ea prezentându-se sentinelelor.Ace tia îi barar drumul. "Vreau s intru cu orice pre , îi preveni ş ă ă ţ Ursula. Iar dacă

ave i ordin s trage i, pute i începe îndat ". Îl îmbrânci pe unui dintre ei i p trunse în fostaţ ă ţ ţ ă ş ă sal de clas unde un grup de solă ă da i dezbr ca i în pielea goal î i ungeau armele. Un ofi erţ ă ţ ă ş ţ în inut de r zboi, ro ind, cu ochelari cu lentile foarte groase i cu maniere ceremonioase,ţ ă ă ş ş concedie cu un gest sentinelele.

— Sunt mama colonelului Aureliano Buendía, repet ăUrsula.— Vre i s spune i, o corect ofi erul cu un zâmbet amabil, c sunte i mamaţ ă ţ ă ţ ă ţ

domnului Aureliano Buendía.Ursula recunoscu dup tonul afectat al cuvintelor caă den a t r g nat a oamenilorţ ă ă ă ă

podi ului, al cachaco ilor.ş ş— Cum dori i, domnule, admise ea, numai s -mi înţ ă g dui i s -l v d.ă ţ ă ăExistau ordine superioare care interziceau vizitarea celor condamna i la moarte, însţ ă

ofi erul î i asum r sţ ş ă ă punderea de a-i acorda o întrevedere de cincisprezece minute. Ursula îi ar t con inutul boccelei pe care o aduă ă ţ sese: ruf rie proasp t de schimb, cizmuli ele pe careă ă ă ţ le purtase la nunt i pr jiturile cu lapte pe care le pusese de-o parte pentru el din ziua înăş ă care avusese presim irea reîntoarcerii lui. Îl g si pe colonelul Aureţ ă liano Buendía în înc perea cu butucul, întins pe un pat de campanie, cu bra ele desf cute deoarece f cuseă ţ ă ă gâlci la subsuori. I se îng duise s se b rbiereasc . Musta a groas , cu vârfurile ridicate,ă ă ă ă ţ ă f cea ca pome ii s -i fie i mai proeminen i. Îi p ru Ursulei mai palid decât în clipa plec rii,ă ţ ă ş ţ ă ă pu in mai înalt i mai însingurat ca oricând. Era la curent cu cele mai mici am nunteţ ş ă întâmplate în cas :ă sinuciderea lui Pietro Crespi, tirania lui Arcadio i executarea lui,ş nep sarea lui ă José Arcadio Buendía sub castan. tia c Amaranta î i consacrase v duŞ ă ş ă via feciorelnic cre terii lui Aureliano ă ş José i c acesta începuse s dea dovad de o judecatş ă ă ă ă foarte s n toas , c citea i scria în acela i timp în care înv a s voră ă ă ă ş ş ăţ ă beasc . Din clipa înă care intrase în odaie, Ursula se sim i intimidat de maturitatea fiului ei, de aura lui deţ ă superioritate, de autoritatea str lucitoare care emana din el. Se ar ta surprins c era atât deă ă ă ă bine informat. " tii c sunt ghicitor, zise el glumind. i ad ug vorŞ ă Ş ă ă bind serios: Azi-diminea , când m-au adus, am avut impresia c am mai trecut cândva prin toate acestea."ţă ă Într-adev r, în timp ce mul imea tuna la trecerea lui, el r mase absorbit de gânduri, mirat să ţ ă ă vad cât de mult îmb trânise satul într-un an. Migdalii aveau frunzele toate zdren uite.ă ă ţ Casele zugr vite în albastru, ajunseseă r s capete o culoare nedefinit .ă ă ă

— Ce s -i faci, suspin ă ăUrsula, vremea trece.— Este adev rat, recunoscu Aureliano, îns nu chiar atât de repede.ă ăÎn felul acesta, întrevederea atât de mult a teptat , pentru care amândoi î i preg tiserş ă ş ă ă

întreb rile i prevă ş ăzuser chiar i r spunsurile, redeveni conversa ia cotiă ş ă ţ dian dintotdeauna.ă Când santinela anun sfâr iţă ş tul întrevederii, Aureliano scoase de sub salteaua patului de

campanie un sul de hârtii udate de sudoare. Erau versurile sale. Cele pe care i le inspirase Remedios i pe care le luase cu sine în clipa plec rii, i cele scrise dup aceea, în r gazurileş ă ş ă ă întâmpl toare ale r zboiului. "F gă ă ă ăduie te-mi c nu le va citi nimeni, îi zise el. Înc în searaş ă ă asta aprinde focul cu ele." Ursula i-o f g dui i se ridic pentru a-i da un s rut de adio.ă ă ş ă ă

— i-am adus un revolver, murmur ea.Ţ ăColonelul Aureliano Buendía se asigur c sentinela nu era de fa i r spunse cu glasă ă ţăş ă

sc zut:ă "Nu-mi este de nici un folos. Totu i, d -mi-l pentru cazul c te vor scotoci laş ă ă plecare." Ursula scoase revolverul din corsetul ei i-l strecur sub salteaua patului deş ă campanie. " i acum, încheie, el, înt rindu- i calm glasul, nu-mi spune adio. Nu te ruga deŞ ă ş nimeni i nu te umili în fa a nim nui. Închipuie te- i c m-au împu cat deja de mult."ş ţ ă ş ţ ă ş Ursula î i mu c buzele s nu plâng .ş ş ă ă ă

— Pune- i pietre calde la subsuori, îi zise ea.ţSe întoarse i p r si înc perea. Colonelul Aureliano Buendía r mase în picioare,ş ă ă ă ă

îngândurat, pân ce u a se închise. Apoi se culc din nou, cu bra ele dep rtate. Înc din ceaă ş ă ţ ă ă mai fraged adolescen , când începuse s fie con tient de prevestirile sale, î i spunea că ţă ă ş ş ă moartea i se va vesti printr-un semn definit, f r ambiguit i i f r recurs, dar acum maiă ă ăţ ş ă ă erau câteva ceasuri pân s moar i semnul tot nu se ar ta. Odat , o femeie fă ă ăş ă ă oarte frumoas p trunsese în cartierul s u general de la Tucurinca i ceruse voie sentinelelor s -lă ă ă ş ă vad . Au l sat-o s treac , cunoscând fanatismul unor mame care- i trimiteau fiicele s seă ă ă ă ş ă strecoare în patul celor mai faimo i r zboinici pentru a îmbun t i rasa, cum pretinş ă ă ăţ deau ele. În noaptea aceea, colonelul Aureliano Buendía tocmai termina poemul cu omul r t cind înă ă ploaia vijelioas , când tân ra fat intr în odaie. Îi întoarse spatele pentru a strecura foaia deă ă ă ă hârtie în sertarul în care- i încuia poemele. Atunci o sim i. F r s - i înş ţ ă ă ă ş toarc capul, apucă ă pistolul care era în sertar.

— Nu trage, te rog, îi spuse el.Când se întoarse spre ea, cu pistolul îndreptat asupra ei, tân ra fat îl coborî pe al ei iă ă ş

nu mai tiu ce s fac . În felul acesta reu ise s dejoace patru din cele unsprezece atacuriş ă ă ş ă s vâr ite împotriva lor. În schimb, nu reu ise s o prind pe aceea care se ină ş ş ă ă filtrase într-o noapte în cartierul revolu ionar din Manaure i-l asasinase cu lovituri de pumnal pe prieţ ş -tenul lui cel mai bun, pe colonelul Magnífico Visbal, c ruia îi cedase patul de campanieă pentru a se doftorici de febr . În aceea i înc pere, la câ iva metri de el, dormind într-ună ş ă ţ hamac, el nu- i d duse seama de nimic. Str daniile depuse de el pentru a- i sistematizaş ă ă ş presim irile erau inutile. Acestea se înf i au dintr-oţ ăţş dat , într-o str lucire de luciditateă ă supranatural , ca tot atâtea clipe de certitudine absolut i efemer , îns insesizabile. În alteă ăş ă ă împrejur ri, ele erau atât de fire ti, încât nu le recuno tea drept prevestiri decât dup ce seă ş ş ă îndeplineau. Iar uneori, erau clare i preş cise i nu se împlineau. Adesea, nu erau decât ni teş ş accese vulgare de supersti ie. Dar când a fost condamţ nat la moarte i când ş i s-a cerut s - iă ş exprime ultima dorin , nu avu nici o dificultate s recunoasc preţă ă ă sim irea care-i inspirţ ă r spunsul:ă

— Cer ca sentin a s fie executat la Macondo, zise el.ţ ă ăPre edintele tribunalului se sup r .ş ă ă— Nu face pe mecherul, Buendía. Aceasta nu este decât o stratagem pentru aş ă

câ tiga timp.ş— Sunte i liber s n-o îndeplini i, r spunse coloţ ă ţ ă nelul, dar este ultima mea dorin .ţăDe atunci, presim irile îl p r sir . În ziua în care ţ ă ă ă Ursula îl vizit la închisoare, după ă

ce reflectase mult vreme, ajunse la concluzia c moartea poate c nu ă ă ă i se va vesti de data aceasta, deoarece nu mai atârna de hazard ci de hot rârea ferm a c l ilor s i. Petrecuă ă ăă ă noaptea f r s -i vin somnul, chinuit de durerile de la subsuori. Cu pu in înainte de zoriiă ă ă ă ţ zilei, auzi pa i pe culoar. "Vin", î i zise el i se gândi f r motiv la ş ş ş ă ă José Arcadio Buendía, care în aceea i clip , în luş ă mina lugubr a zorilor, sub castan, se gândea la el. Nu-i era fric ,ă ă nu sim i nici o nostalgie, ci o furie fiţ zic la gândul c moare de o moarte artificial , c nuă ă ă ă poate cunoa te sfâr itul atâtor lucruri pe care le las neterminate. U a se deschise iş ş ă ş ş sentinela intr , aducând un castrona de cafea. În ziua urm toare la aceea i or , era tot înă ş ă ş ă locul acela, tunând de durerea de la subsuori i se petrecu exact acela i lucru. Joi, împ r iş ş ă ţ

cu santinela pr jiturile cu lapte, î i îmbr c haine curate în care se sim i strâmtorat i- iă ş ă ă ţ ş ş înc l cizmuliă ţă ele l cuite. Vineri, înc nu-l împu caser .ţ ă ă ş ă

De fapt, nimeni nu îndr znea s execute sentin a. Ostilitatea satului le d dea de gândită ă ţ ă militarilor c executarea colonelului Aureliano ă Buendía va avea consecin e politice grave,ţ nu numai la Macondo, ci în tot inutul mla tinilor, încât se consultar cu autorit ileţ ş ă ăţ provinciale din capital . Sâmb t seara, în timp ce a tepta un r spuns, c pitanul ă ăă ş ă ă Roque Carnicero se duse la Catarino împreun cu al i ofi eri. Nu se g si decât o singur femeie, iă ţ ţ ă ă ş aceasta silit cu amenin ri, care s îndr zneasc s -l conduc în camera ei. "Ele nu vor să ţă ă ă ă ă ă ă se culce cu un b rbat, despre care tiu c va muri, îi m rturisi ea. La drept vorbind, nimeniă ş ă ă nu tie cum se va întâmpla aceasta, îns toat lumea vorş ă ă be te c ofi erul care-l va împu caş ă ţ ş pe colonelul Aureliano Buendía, ca i solda ii din plutonul de execu ie, vor fi unul câteş ţ ţ unul asasina i f r mil , mai curând sau mai târziu, chiar dac se vor ascunde la cel laltţ ă ă ă ă ă cap t al lumii". C pitanul ă ă Roque Carnicero vorbi cu ceilal i ofi eri care povestirţ ţ ă superiorilor lor ierarhici. Duminic , de i nimeni nu d duse acest lucru în viă ş ă leag, i de i niciş ş un fapt de arme nu tulburase lini tea aparent a zilelor din urm , întreg satul tia c ofiş ă ă ş ă eriiţ erau hot râ i s se sustrag , sub tot felul de preă ţ ă ă texte, de la r spunderea execu iei. Prină ţ curierul de luni sosi ordinul oficial: execu ia va avea loc în douţ ăzeci i patru de ore. Înş seara aceea, ofi erii aruncar într-o casc apte bile ele pe care- i scriseser numele, iţ ă ăş ţ ş ă ş soarta nemiloas a c pitanului ă ă Roque Carnicero îl f cu s trag biletul câ tig tor. "Ne ansaă ă ă ş ă ş nu cunoa te gre eal , zise el cu o profund am r ciune. M-am n scut copil de târf i morş ş ă ă ă ă ă ăş copil de târf ." La orele cinci diminea a, îi desemn pe oamenii plutonului de execu ie prină ţ ă ţ alt tragere la sor i, le porunci s se adune în curte i se duse s -l scoale pe comandant cu oă ţ ă ş ă formul de prevenire:ă

— Haide Buendía, îi zise el. Ne-a b tut ultimul ceas.ă— Va s zic asta era, r spunse colonelul. Tocmai visam că ă ă ă mi-au plesnit abcesele.De când tia c Aureliano va fi împu cat, ş ă ş Rebeca Buendía se scula la ceasurile trei în

fiecare diminea . St tea în odaia scufundat în întuneric, supraveghind prin fereastraţă ă ă întredeschis zidul cimitirului, în timp ce patul pe care edea se zguduia din pricinaă ş sfor ituă rilor lui José Arcadio. Toat s pt mâna a tept în feă ă ă ş ă lul acesta cu aceea iş înc p ânare ascuns pe care o ar tase odinioar a teptând scrisorile lui Pietro Crespi. "Nu-lă ăţ ă ă ă ş vor împu ca aici, îi spunea ş José Arcadio. Îl vor împu ca la miezul nop ii i în interiorulş ţ ş caz rmii, ca nimeni s nu tie cine a f cut parte din pluton, i pariez c -i vor îngropaă ă ş ă ş ă acolo." Rebeca continu s aă ă ştepte. "Sunt atât de tâmpi i, încât îl vor împu ca aici",ţ ş r spundea ea. Era atât de convins , încât prevedea i modul cum va deschide u a pentru a-iă ă ş ş spune adio cu un gest al mâinii. "Nu-l vor purta pe str zi, cu cei ase solda i tremurând deă ş ţ spaim , tiind c oamenii sunt gata de orice", st ruia ă ş ă ă José Arcadio. Indiferent fa de raă ţă -ionamentele so ului ei, ţ ţ Rebeca î i continu pânda la fereastr .ş ă ă

— Vei vedea c sunt atât de tâmpi i s fac asta, zise ea.ă ţ ă ăMar i la orele cinci diminea a, ţ ţ José Arcadio î i b use deja cafeaua i dezlegase câinii,ş ă ş

când Rebeca închise fereastra i se prinse de capul patului, ca s nu cad . "Îl aduc, suspinş ă ă ă ea. Cât este de frumos!" José Arcadio se duse la fereastr i-l z ri, tremurând în aăş ă murgul zorilor, îmbr cat în ni te pantaloni care fuseă ş ser ai s i în tinere e. Era acum cu spatele c treă ă ţ ă zid, cu mâinile în olduri din pricina umfl turilor arzânde de la subsuori care-l împiedicauş ă s - i coboare bra ele de-a lungul trupului. "S te zba i atâta, murmura colonelul Aurelianoă ş ţ ă ţ Buendía. S te zba i atâta pentru ca pân la urm ase pedera ti s te doboare f r s po iă ţ ă ăş ş ă ă ă ă ţ face ceva!" O repeta cu o obstina ie care putea fi luat drept fervoare i c pitanul fuţ ă ş ă emo ionat, deoarece creţ dea c se roag . Când oamenii plutonului îl ochir , acea obstina ieă ă ă ţ lu o consisten vâscoas , cu gust amar, care-i amor i limba i-l sili s închid ochii.ă ţă ă ţ ş ă ă Atunci se stinse str lucirea de aluminiu a r s ritului i se rev zu copil mic în pantalona iă ă ă ş ă ş scur i i cu o panglic în jurul gâtului, îl rev zu pe tat l s u cum într-o dup -amiazţ ş ă ă ă ă ă ă splendid îl conducea în untrul cortului din bâlci, reă ă v zu blocul de ghea . Când auziă ţă strig tul, crezu c s-a dat plutonului ordinul final. Redeschise ochii cu o cuă ă riozitate înfrigurat , a teptând s vad traiectoria incană ş ă ă descent a gloan elor, dar în locul lor îl v zuă ţ ă pe c piă tanul Roque Carnicero, cu bra ele ridicate, i ţ ş pe José Arcadio care trecea strada cu

pu ca sa însp imânt toare, gata s trag .ş ă ă ă ă— Nu trage, strig c pitanul c tre ă ă ă José Arcadio. Providen a te-a trimis încoace.ţAtunci începu alt r zboi. C pitanul ă ă Roque Carnicero i cei ase oameni ai s i pornirş ş ă ă

împreun cu colonelul Aureliano ă Buendía s -l elibereze pe generalul revoluă ionar Victorioţ Medina, condamnat la moarte la Riohacha. Socoteau c vor câ tiga timp dac vor treceă ş ă mun ii pe acela i drum pe care umblase ţ ş José Arcadio Buendía, când întemeiase Macondo dar, înainte de a trece o s pt mân , se convinser c era o întreprină ă ă ă ă dere imposibil . Astfelă c au trebuit s urmeze itineă ă rarul primejdios al contraforturilor f r alt muni ie decât aceeaă ă ă ţ a plutonului de execu ie. Poposeau în preajţ ma satelor i unul dintre ei, deghizat, inând unş ţ pe tiş or de aur în palm , î i f cea intrarea în plin zi i lua leg tura cu liberalii consemna iş ă ş ă ă ş ă ţ în repaus, care în diminea a urm toare plecau la vân toare i niciodat nu se mai întorceau.ţ ă ă ş ă Când, ocolind mun ii, z rir Riohţ ă ă acha, generalul Victorio Medina fusese deja împu cat.ş Oamenii s i îl proclamar pe colonelul Aureliano ă ă Buendía căpetenia for elor revolu ionareţ ţ de pe litoralul m rii Caă raibilor, cu gradul de general. Accept s - i asume aceast func ie,ă ă ş ă ţ refuz îns promovarea în grad i se jur c n-o va accepta pân ce nu vor r sturna regimulă ă ş ă ă ă ă conservator. Dup trei luni reu iser s înarmeze peste o mie de oameni, îns fur zdrobi i.ă ş ă ă ă ă ţ Cei câ iva supraţ vie uitori trecur frontiera r s ritean . Când se auzi din nou vorbindu-seţ ă ă ă ă despre ei, debarcaser la capul Vela, venind din arhipelagul Antilelor, iar un comunicat guă -vernamental difuzat telegrafic i reprodus în toat ara sub form de afi e pline de bucurieş ăţ ă ş anun a moartea colonelului Aureliano Buendía. Dar dup patruzeci i opt de ore, oţ ă ş telegram expediat peste tot, aproape ajungând-o din urm pe cea dintâi, anun a o alt r să ă ă ţ ă ă -coal în câmpiile Sudului. A a se n scu legenda despre ubicuitatea colonelului Aurelianoă ş ă Buendía. Informa ii simultane i contradictorii îl declarau ţ ş victorios la Villanueva, biruit la Guacamayal, devorat de indienii Motilon, mort într-un s tule din mla tin i din nou r să ţ ş ăş ă -culat lâng Urumita. Conduc torii liberali care negociau atunci participarea lor în parlamentă ă îl calificar de aă venturier care nu reprezint pe nimeni i care nu apară ş ine nici unui partid.ţ Guvernul na ional îl coborî la rangul de bandit de drumul mare i puse pe capul lui unţ ş premiu de cinci mii de pesos. Dup aisprezece înfrângeri, colonelul Aureliano Buendíaăş p r si inutul ă ă ţ Guajira în fruntea a dou mii de indigeni bine înarma i i garnizoana surprinsă ţ ş ă în somn trebui s p r seasc Riohacha. Î i stabili acolo cartierul general i porni un r zboiă ă ă ă ş ş ă nemilos împotriva regimului. Primi o prim notificare din partea guvernului, care amenin aă ţ cu împu carea colonelului Gerineldo ş Márquez în timp de patruzeci i opt de ore, dac nu seş ă retrage cu trupele pân la frontiera r s ritean . Colonelul ă ă ă ă Roque Carnicero, care era atunci eful statului s u major, îi pred telegrama cu un aer consternat, dar colonelul lu cuş ă ă ă -

no tin de ea cu o mul umire cu totul nea teptat .ş ţă ţ ş ă— E grozav! exclam el. Înseamn c avem telegraf în Macondo.ă ă ăR spunsul lui fu categoric. Socotea s - i stabileasc peste trei luni cartierul laă ă ş ă

Macondo. Dac nu-l va reă g si atunci pă e colonelul Gerineldo Márquez în via , va împu caţă ş f r nici o judecat pe to i ofi erii pe care-i va avea prizonieri în momentul acela, începândă ă ă ţ ţ cu generalii, i va da ordin subalternilor s i s ac ioneze în acela i chip pân la încetareaş ă ă ţ ş ă ostilit ilor. Dup trei luni, când intr victorios în Macondo, prima persoanăţ ă ă ă care avea s -lă strâng în bra e pe drumul mla tinilor a fost colonelul Gerineldo ă ţ ş Márquez.

Casa era plin de copii. ă Ursula o primise i pe Santa Sofia ş de la Piedád împreun cuă fiica ei mai mare i o pereche de gemeni care se n scuser la cinci luni dup executarea luiş ă ă ă Arcadio. Împotriva ultimei dorin e a celui împu cat, ea a botezat pe micu a feti cu nuţ ş ţ ţă mele de Remedios. "Sunt sigur c asta a vrut Arcadio s spun , sus inea ea. Nu o vom numiă ă ă ă ţ Ursula, deoarece numele acesta aduce prea mult suferin ." Iar pe geă ţă meni îi botez ă José Arcadio al Doilea i Aureliano al Doilea. Amaranta se ocupa de to i. Puse sc unele de lemnş ţ ă în sala comun i, împreun cu al i copii ai famiăş ă ţ liilor vecine, organiz o gr dini de copii.ă ă ţă Când colonelul Aureliano se întoarse la Macondo, fu primit cu petarde explozive. În sunetul clopotelor, un cor de copii îi ur bun venit acas . Aureliano ă ă José, având o statur laă fel de înalt ca i bunicul s u, îmbr cat în uniform de ofi er revolu ionar, îi prezentă ş ă ă ă ţ ţ ă onorurile militare.

Nu toate ve tile erau bune. La un an dup refugieş ă rea colonelului Aureliano Buendía,

José Arcadio i ş Rebeca s-au dus s locuiasc în casa construit de Arcaă ă ă dio. Nimeni nu era la curent cu interven ia lui care împiedicase s vâr irea execu iei. În noua cas , situat înţ ă ş ţ ă ă col ul cel mai favorabil al pie ii, la umbra unui migţ ţ dal care avea privilegiul a trei cuiburi de m r cinari, cu o u larg pentru primirea vizitatorilor i cu patru ferestre pentru luminat,ă ă şă ă ş î i înjghebar un c min foarte primitor. Vechile prietene ale Rebec i, între care i paş ă ă ă ş tru surori Moscote înc nem ritate, î i reluar edin ele de brodat, întrerupte cu ani în urm înă ă ş ăş ţ ă veranda cu begonii. José Arcadio continua s exploateze p mânturile uzurpate, ale c roră ă ă titluri de proprietate fur validate de guvernul conservator. În fiecare dup -amiaz îl veă ă ă deai revenind c lare, cu haita de cîini fioro i, cu pu ca lui cu dou evi, i cu o droaie de iepuriă ş ş ăţ ş atârna i de montur . Într-o dup -amiaz de septembrie, sim ind amenin area furtunii, reveniţ ă ă ă ţ ţ mai devreme ca de obicei. O salut ăpe Rebeca ocupat în sufragerie, î i leg câinii în curte,ă ş ă atârn iepurii în buc t rie pentru a-i s ra pu in mai târziu i se duse în camer s seă ăă ă ţ ş ă ă schimbe. Rebeca avea s declare dup aceea c în clipa în care b rbatul ei intrase în odaie,ă ă ă ă ea se închisese în baie iş nu- i d duse seama de nimic. Aceast versiune era aproape deş ă ă necrezut, îns nu exista alta mai verosimil i nimeni nu- i putea închipui motivul pentruă ăş ş care Reboca l-ar fi asasinat pe b rbatul care o f cuse atât de fericit . Poate c acesta a fostă ă ă ă singurul mister din Macondo care n-a putut fi niciodat limpezit. De îndat ă ăce José Arcadio a închis u a de la dormitor, o lovitur de pistol r sun între zidurile casei. O uvi de sângeş ă ă ă ş ţă trecu pe sub u , travers camera, ie i în strad , lu drumul cel mai scurt între diferiteleşă ă ş ă ă trotuare, coborî sc ri i urc parapete, se prelinse de-a lungul str zii Turcilor, ocoli laă ş ă ă dreapta, apoi la stânga, se întoarse în unghi drept în fa a casei Buendía, trecu pe sub u a înţ ş -chis , travers salonul pe lâng pere i, ca s nu p teze covoarele, î i urm calea prină ă ă ţ ă ă ş ă cealalt sal , descrise o curb mare pentru a ocoli masa din sufragerie, intr pe veranda cuă ă ă ă begonii i se strecur nev zut pe sub scaunul Amarantei care-i d dea o lec ie de aritmeticş ă ă ă ă ţ ă lui Aureliano José, intr în hambarul de grâne i ap ru în buc t rie unde ă ş ă ă ă Ursula se preg teaă s sparg trei duzini de ou pentru ă ă ă mâncare.

— Maic Precist , strig ă ă ăUrsula.Urm ri uvi a de sânge cale întoars , travers hamă ş ţ ă ă barul, trecu prin veranda cu begonii

unde Aureliano José cânta c trei i cu trei fac ase iar ase i cu trei fac nou , traversă ş ş ş ş ă ă sufrageria i saloanele, urc în linie dreapt strada, apoi coti spre dreapta, apoi spre stângaş ă ă pân în strada Turcilor, uitând c purta or ul de buc tă ă ş ţ ă ărie i papucii de cas , trecu de piaş ă ţă i intr pe u a unei case unde nu pusese niciodat piciorul, împinse u a dormitorului i eraş ă ş ă ş ş

gata s se înece de mirosul praă fului de pu c ars, îl g si ş ă ă pe José Arcadio întins cu fa a înţ jos, peste cizmele pe care le desc l ase i observ de unde pornise uvi a de sânge careă ţ ş ă ş ţ încetase s -i mai curg din urechea dreapt . Nu ă ă ă i se g si nici o ran pe trup i nu s-a putută ă ş descoperi unde era arma. S-a dovedit de asemenea c era imposibil s scape cadavrul deă ă mirosul p trunz tor al prafului de pu c . Întâi îl sp lar de trei ori cu o m nu de baie cuă ă ş ă ă ă ă şă s pun, apoi îlă frecar cu sare i cu o et, apoi cu cenu i cu l mâie, iar la urm l-au pusă ş ţ şăş ă ă într-un butoi plin cu le ie, unde îl l sar înmuiat timp de ase ore. Îlş ă ă ş fric ionar atât de multţ ă încât arabescurile tatuajelor începur s se decoloreze. Când în disperarea lor le veni înă ă minte s -l ung cu ardei, ă ă cu chimen i cu foi de dafin, i s fiarb o zi întreag la foc u or,ş ş ă ă ă ş începuse deja s se desă compun i au trebuit s -l îngroape în grab . Îl închiăş ă ă ser ermetică într-un sicriu lung de doi metri i treizeci i lat de unu i zece, c ptu it pe dinl untru cuş ş ş ă ş ă pl ci de fier i strâns în uruburi de o el, dar nici a a nu oprir mirosul s se r spândească ş ş ţ ş ă ă ă ă pe str zile pe unde trecu cortegiul. P rintele ă ă Nicanor, din pricina ficatului s u bolnav iă ş umflat ca o tob , îi d du binecuvântarea din pat. Cu toate c în lunile care au urmat i-auă ă ă înt rit mormântul prin mai multe ziduri suprapuse între care au aruncat claie peste gr madă ă ă cenu îndesat , t râ e i var fierbinte, cimitirul continu s duhneasc a praf de pu c încşă ă ă ţ ş ă ă ă ş ă ă mul i ani de-a rândul, pân când inginerii companiei de banane puser s se acopereţ ă ă ă mormântul cu o carapace de beton. Îndat ce fu scos cadavrul, ă Rebeca închise u ile casei iş ş se îngrop de vie într-un v l gros de dispre , pe care nici o ispit din lumea aceasta nu putuă ă ţ ă s i-l smulg . Nu ie i în strad decât o singur dat , foarte b trân , cu pantofi de culoare ară ă ş ă ă ă ă ă -gintie i cu o p l rie cu floricele, cam pe vremea în care satul îl v zu trecând pe Jidovulş ă ă ă R t citor, care proăă vocase un val de c ldur atât de puternic încât p s rile zdrobir gratiileă ă ă ă ă ă

ferestrelor pentru a muri în camere. A fost v zut pentru ultima oar în via atunci când cuă ă ă ţă o lovitur de pistol bine intit l-a ucis pe un ho care încercase s for eze u a casei. În afară ţ ă ţ ă ţ ş ă de Argenida, servitoarea i confidenta ei, nimeni n-a mai avut de atunci leg tur cu ea. Într-ş ă ăo anumit vreme, se tia c -i scria episcopului, pe care-l considera ca v r bun al ei, dar nuă ş ă ă s-a spus niciodat c ar fi primit r spuns. Satul o uit .ă ă ă ă

În ciuda reîntoarcerii sale triumfale, colonelul Aureliano Buendía nu se las ame it deă ţ aparen e. Trupele guvernamentale p r seau locurile f r rezisten i aceasta crea înţ ă ă ă ă ţăş rândurile liberale o iluzie a victoriei de care nu era oportun s -i lipse ti, îns revolu ionariiă ş ă ţ cuno teau realitatea i, mai bine ca oricare, colonelul Aureliano Buendía. De i în vremeaş ş ş aceea avea sub ordinele sale peste 5000 de oameni, i de i st pânea dou state de pe litoral,ş ş ă ă era con tient c fusese înghesuit spre mare i pus într-o situa ie politic atât de confuz ,ş ă ş ţ ă ă încât în ziua când d duse ordin s se restaureze clopotă ă ni a bisericii d râmate de o loviturţ ă ă de tun a armatei regulate, p rintele ă Nicanor putea spune de pe patul de suferin :ţă "Ce ironie a sor ii:ţ ap r torii credincio i ai lui Hristos distrug biserica i masonii o repar ". C utând oă ă ş ş ă ă bre pe unde s fug , petrecu ore întregi în bişă ă ă roul telegrafului vorbind cu comandan ii dinţ alte locuri i din ce în ce se confirma impresia lui c r zboiul este pe cale s se sting . Cândş ă ă ă ă sosea vestea unor noi triumfuri liberale, proclamarea lor se f cea prin anun uri pline deă ţ bucurie, dar el m sura pe h r i progresul adeă ă ţ v rat al trupelor sale i în elegea c acestea nuă ş ţ ă f ceau altceva decât c p trundeau în jungl unde trebuiau s se apere împotriva malariei iă ă ă ă ă ş a ân arilor, întorcând spatele realit ii. "Ne irosim timpul, se plângea el ofiţ ţ ăţ erilor s i. Vomţ ă continua s ni-l irosim atâta timp cât ace ti codo i ai partidului nu vor înceta s cer ească ş ş ă ş ă un loc în Congres." În timpul nop ilor de veghe, întins pe spate în hamacul s u, pe care-lţ ă întinsese chiar în odaia unde st tuse când era condamnat la moarte, i-i imagina pe to iă ş ţ ace ti avoca i în costume negre care p r seau palatul preziden ial în diminea a friguroas ,ş ţ ă ă ţ ţ ă cu gulerul paltonului ridicat pân la urechi, frecându- i mâinile, optind între ei,ă ş ş ad postindu-se în cârciumioarele lugubre din zorii zilei, pentru a specula asupra ce voia să ă spun pre edintele atunci când a zis da, sau asupra celor ce voia s spun când a zis nu, iă ş ă ă ş chiar s fac presupuneri în leg tur cu ceea ce pre edintele gândise atunci când a spusă ă ă ă ş ceva cu totul diferit, în timp ce el însu i alunga ân arii la o temperatur de ş ţ ţ ă 35°, sim indţ cum se apropie acea diminea temut în care va trebui s dea ordin oamenilor s i s seţă ă ă ă ă arunce în mare.

Într-o noapte de nesiguran , în timp ţă ce Pilar Ternera cânta în curte împreun cuă trupa, o chem s vin s -i ghiceasc viitorul în c r i. "Aten ie la gur ", a fost tot ceea ă ă ă ă ă ă ţ ţ ă ce Pilar Ternera putuse deslu i dup ce etalase i adunase c r ile de trei ori. "Nu tiu ceş ă ş ă ţ ş însemneaz asta, îns semnul este foarte limpede, aten ie la gur ." Dup dou zile cinevaă ă ţ ă ă ă d du unei ordonan e o cea c mare de cafea f r zah r, pe care ordonan a i-o trecu altuia, iă ţ ş ă ă ă ă ţ ş acesta altuia, pân când, din mân în mân , ajunse pe biroul colonelului Aureliano Buendía.ă ă ă El nu ceruse cafea, dar de vreme ce i s-a oferit, o b u. Con inea o doz ă ţ ăde nuca vomica, în stare s omoare un cal. Când îl transportar acas era eap n i încovoiat, cu limba t iată ă ă ţ ă ş ă ă între din i. ţ Ursula se apuc s -l smulg din moarte. Dup ce îi purga stomacul cu vomitive,ă ă ă ă îl înveli în pături calde i-i d du s soarb albu de ou timp de dou zile pân ce trupul luiş ă ă ă ş ă ă ă î i redobândi temperatura normal . A patra zi era în afar de orice pericol. De i f r voiaş ă ă ş ă ă sa, cedând rug min ilor Ursulei i ale ofi erilor, a mai r mas în pat înc o s pt mân . Abiaă ţ ş ţ ă ă ă ă ă atunci afl c versurile lui nu au fost arse." N-am vrut s m pripesc, îi explic ă ă ă ă ăUrsula. În noaptea aceea, când trebuia s aprind focul, mi-am zis c ar fi mai bine s a tept pân ce seă ă ă ş ă va aduce cadavrul." În înce o area convalescen ei, înconjurat de p pu ile pr fuite ale luiţ ş ţ ă ş ă Remedios, colonelul Aureliano Buendía, recitindu- i versurile, rev zu perindându-i-se prinş ă minte clipele hot râtoare din via a sa. Se apuc din nou s scrie. Ore îndelungate în clipeleă ţ ă ă de r gaz ale unui r zboi f r viitor, î i recapitul în versuri rimate experien ele sale laă ă ă ă ş ă ţ hotarul mor ii. Gândurile ţ i se limpezir atunci atât de mult încât le putea examina pe fa iă ţăş pe dos. Într-o sear îl întreb pe colonelul Gerineldo ă ă Márquez.

— Spune-mi un lucru, cumetre: pentru ce lup i?ţ— Pentru ce s lupt, cumetre, ră ăspunse colonelul Gerineldo Márquez, pentru marele

partid liberal.

— E ti fericit c po i r spunde, îi spuse el. Cât m prive te pe mine, abia acum îmiş ă ţ ă ă ş dau seama c lupt din orgoliu.ă

— Asta nu e bine, zise colonelul Gerineldo Márquez.Nelini tea lui îl amuz pe colonelul Aureliano Buendía.ş ă— Fire te, zise el. Îns , în orice caz, e mai bine decât s nu tii pentru ce lup i. Îl priviş ă ă ş ţ

în ochi i ad ug surâzând:ş ă ă Sau de a lupta ca tine pentru ceva ce n-are sens pentru nimeni.Orgoliul îl împiedicase s intre în leg tur cu truă ă ă pele armate din interiorul rii atâtaţă

vreme cât conduc torii partidului nu reveneau public asupra declaraă iilor lor, dup care elţ ă n-ar fi decât un tâlhar de drumul mare. Totu i, era con tient c de îndat ce va înl turaş ş ă ă ă aceste scrupule, va rupe cercul vicios al r ză boiului. Convalescen a îi îng dui s chibzuiasc .ţ ă ă ă Reu i atunci ca ş Ursula s -i dea restul mo tenirii îngropate i numeroasele ei economii;ă ş ş îl numi pe colonelul Gerineldo Márquez comandant civil i militar în Macondo i se duse sş ş ă stabileasc leg tura cu grupele rebele din interior.ă ă

Colonelul Gerineldo Márquez nu numai c era omul în care colonelul Aurelianoă Buendía avea cea mai mare încredere, dar era i primit în cas ş ăde Ursula ca un membru al familiei. Fragil, timid, având un bun sim natural, era cu toate acestea f cut mai bine pentruţ ă r ză boi decât pentru administra ie. Consilierii lui politici îl r t ceau cu u urin în labirintulţ ă ă ş ţă teoriilor lor. Dar a reu it s instaureze la Macondo acel climat de pace rural în careş ă ă colonelul Aureliano Buendía visase s moar într-o zi de b trâne e, fabricând pe ti ori deă ă ă ţ ş ş aur. De i locuia la p rin ii s i, dejuna ş ă ţ ă la Ursula de dou -trei ori pe s pt mân . Îlă ă ă ă ini ie peţ Aureliano José în mânuirea armelor de foc, îi f cu o instruc ie militar precoce i pe timpă ţ ă ş de câteva luni îl duse s tr iasc la cazarm , cu consim mântul Ursulei, ca s devină ă ă ă ţă ă ă b rbat. Cu mul i ani mai înainte, fiind înc aproape copil, Gerineldo ă ţ ă Márquez îi declarase dragoste Amarantei. Aceasta era atunci atât de orbit de pasiunea ei solitar pentru Pietroă ă Crespi, încât a râs de el. Gerineldo Márquez avu r bdare. Într-o zi, din închisoare, trimiseă vorb Amarantei rugând-o s brodeze o duzin de batiste cu ini ialele tat lui s u. F cu s -iă ă ă ţ ă ă ă ă parvin bani. Dup o s pt mân , Amaranta se duse la închisoare pentru a-i aduce batisteleă ă ă ă ă i a-i înapoia banii i au stat mai multe ore povestind despre trecut. "Când voi ie i de aici teş ş ş

voi lua de so ie", îi spuse Gerineldo înainte de a se retrage. Amaranta râse, dar nu încet sţ ă ă se gândeasc la el în timp ce-i înv a pe copii s citeasc i dori din suflet s reînvie pentruă ăţ ă ăş ă el pasiunea tinereasc pe care o avusese pentru Pietro Crespi. Sâmb ta, zi de vizit laă ă ă de inu i, trecea pe la p rin ii lui Gerineldo ţ ţ ă ţ Márquez i-i înso ea la închisoarş ţ e. Într-una din aceste sâmbete, Ursula se mir g sind-o în buc t rie, a teptând scoaterea biscui ilor dină ă ăă ş ţ cuptor, pentru a alege pe cei mai buni i pentru a-i înveli într-un ervet pe care-l brodase înş ş acest scop.

— M rit -te cu el, îi zise ea. Cu greu vei g si un b rbat ca el.ă ă ă ăAmaranta f cu pe dezgustata.ă— N-am nevoie s alerg dup b rba i. Duc ace ti biscui i lui Gerineldo ă ă ă ţ ş ţ Márquez

deoarece mai curând sau mai târziu tot îl vor împu ca, i mi-e mil de el. ş ş ăNu credea nici un cuvânt din câte spunea, îns în vremea aceea guvernul aduse laă

cuno tin public aş ţă ă menin area c -l va executa ţ ă pe Gerineldo Márquez, dac rebelii nu voră preda Riohacha. Se interziser vizitele. Amaranta se închise la ea pentru a plânge în voie,ă cople it de un sentiment de vinov ie la ş ă ăţ fel cu acela ce o chinuise la moartea lui Remedios, ca i cum cuvintele ei nes buite ar fi provocat pentru a doua oar moartea cuiva. Mama ei oş ă ă consol . O asigur c colonelul Aureliano Buendía va face ceva pentru a împiedica execu iaă ă ă ţ i promise c ea îns i va lua sarcina de a-l atrage pe Gerineldo ş ă ăş Márquez, atunci când vor

înceta ostilit ile. Î i inu promisiunea înainte de termenul prev zut. Atunci când Gerineldoăţ ş ţ ă Márquez reveni în cas investit cu noua sa demnitate de comandant civil i militar, ea îlă ş primi ca pe un fiu, n scoci m guliri frumoase pentru a-l re ine i-l rug cu toat c lduraă ă ţ ş ă ă ă inimii ei s - i aminteasc de hot rârea lui de a se c s tori cu Amaranta. Rug min ile eiă ş ă ă ă ă ă ţ p reau c reu esc. În zilele în care venea în cas la dejun, colonelul Gerineă ă ş ă ldo Márquez r mânea toat dup -amiaza în veranda cu begonii s joace dame cu Amaranta. ă ă ă ă Ursula le aducea cafea cu lapte i biscui i i se ocupa de copii, pentru ca ace tia s nu vin s -iş ţ ş ş ă ă ă deranjeze. De fapt, Amaranta se silea s - i reaprind în inim cenu a uitat a pasiunii ei dină ş ă ă ş ă

tinere e. Aţ ştepta cu o ner bdare care devenise insuportabil zilele în care venea la dejun,ă ă dup amiezile cu jocul de dame i timpul zbura în tov r ia acestui r zboinic cu nume plină ş ă ăş ă de nostalgie, ale c rui degete tremurau imperceptibil când atingea pionii. Îns în ziua înă ă care colonelul Gerineldo Márquez îi împ rt i din nou dorină ăş a de a se c s tori cu ea, îlţ ă ă refuz .ă

— Nu m voi m rita cu nimeni, îi zise ea, cu tine mai pu in decât cu oricare altul. Îlă ă ţ iube ti atât de mult pe Aureliano, încât te-ai c s tori cu mine penş ă ă tru c nu te po i c s toriă ţ ă ă cu el.

Colonelul Gerineldo Márquez era un om plin de r bdare.ă— Voi mai st rui, îi zise el. Mai curând sau mai târziu te voi convinge.ăContinu s vin în cas . Închis în odaia ei, înă ă ă ă ă ghi indu- i lacrimile în tain ,ţ ş ă

Amaranta î i astupa urechile ca s nu mai aud glasul pe itorului ei care-i relata Ursuleiş ă ă ţ ultimele tiri de r zboi i de i murea de poft de a-l vedea avu puterea de a nu-i ie i înş ă ş ş ă ş întâmpinare.

Colonelul Aureliano Buendía î i f cea atunci timp pentru a trimite la fiecare ş ă 15 zile un raport amănun it la Macondo. Nu-i scrise îns Ursulei decât o singur dat , abia dupţ ă ă ă ă opt luni de la plecarea sa. Un mesager special aduse un plic închis con inând o foaie deţ hârtie pe care se recuno tea scrisul pre ios al colonelului:ş ţ Ave i grij de tata c ci va muri.ţ ă ă Ursula se sperie. "Dac o spune Aureliano, apoi Aureă liano o tie", zise ea. i ceru s ş Ş ă i se dea o mân de ajutor pentru a-l transporta ă pe José Arcadio Buendía pân în odaia lui. Nuă numai c era tot atât de greu ca mai înainte, dar în timpul ederii lui îndelungate sub castan,ă ş dobândise încetul cu încetul puterea de a- i spori greutatea dup voia lui, încât apteş ă ş oameni nu izbutir s -l ridice ci au trebuit s -l duc târâ pân la pat. Un miros de ciuperciă ă ă ă ş ă proaspete, de flori de arbore, de intemperii vechi concentrate umplu aerul od ii de îndat ceă ă b trânul colos t b cit de soare i de ploaie începu s -l respire. A doua zi, dis-de-diă ă ă ş ă minea ,ţă nu se mai afla în pat. Dup ce-l c utase prin toate od ile, ă ă ă Ursula îl descoperi din nou sub castan. Atunci îl legar de pat. În ciuda puterilor sale r mase intacte, ă ă José Arcadio Buendía nu era în stare s lupte. Toate îi erau indiferente. Dac se întorsese sub casă ă tan, n-o f cuseă din voia lui, ci dintr-un fel de reflex al trupului s u. ă Ursula se ocupa de el, îi d dea deă mâncare, îi aducea ve ti de la Aureliano. Dar, în reaş litate, singura fiin cu care de multţă ă vreme putea s intre în leg tur ă ă ăera Prudencio Aguilar. Aproape redus la pulbere din pricina decrepitudinii mor ii, ţ Prudencio Aguilar venea de dou ori pe zi s fleă ă c reasc cu el.ă ă Vorbeau despre coco ii de lupt . Î i f g duiau s organizeze o cresc torie de coco i magş ă ş ă ă ă ă ş -nifici nu atât pentru a se bucura de ni te victorii de care nu mai aveau nici o nevoie, ciş pentru a avea cu ce- i trece vremea în duminicile plicticoase ale morş ii. ţ Prudencio Aguilar îi f cea toaleta, îi d dea de mâncare i aducea ve ti minunate despre un necuă ă ş ş noscut cu numele de Aureliano, colonel în r zboi. ă Când era singur, José Arcadio Buendía se mângâia visând un ir nesfâr it de camere. Visa c se scoal din pat, c deschide u a i c trece într-oş ş ă ă ă ş ş ă camer identic cu prima, cu acela i pat cu c p tâiul în fier forjat, cu acela i fotoliu dină ă ş ă ă ş r chit i cu aceea i iconi a Feă ăş ş ţă cioarei T m duirii pe peretele din fund. Din camera aceastaă ă trecea în alta exact la fel, a c rei u ducea în alta exact la fel, apoi în alta exact la fel, laă şă nesfâr it. Îi pl cea s umble astfel din camer în camer ca într-o galerie de oglinziş ă ă ă ă paralele, pân ăce Prudencio Aguilar îl atingea pe um r. Atunci se întorcea din caă mer înă camer , se trezea pe m sur ce venea înapoi, parcurgea drumul invers i-l g sea ă ă ă ş ă pe Prudencio Aguilar în camera realit ii. Dar, într-o noapte, la dou s pt mâni dup ce l-auăţ ă ă ă ă dus pân la pat, ă Prudencio Aguilar îl b tu pe um r, într-o camer intermediar i r maseă ă ă ăş ă pentru totdeauna acolo, crezând c aceea este camera lui adev rat . În diminea a urm toare,ă ă ă ţ ă Ursula îi aducea micul dejun când v zu un om apropiindu-se pe culoar. Era mic i îndesat,ă ş îmbr cat într-un cosă tum de postav negru, cu o p l rie tot neagr , enorm , tras pân pesteă ă ă ă ă ă ochii s i taciturni. "Doamne, gândi ă Ursula. A fi jurat c e Melchiade". ş ă Era Cataure, fratele lui Visitación, care p r sise casa fugind de ciuă ă ma insomniei i despre care nu se mai aflaseş niciodat nimic. ă Visitación îl întreb pentru ce s-a reă întors iar el îi r spunse în limbajul s uă ă solemn:

— Am venit la înmormântarea regelui.

Intrar apoi în odaia lui ă José Arcadio Buendía, îl scuturar din toate puterile, îiă strigar în urechi, îi puser o oglind în fa a n rilor dar nu reu ir s -l trezeasc . Pu in după ă ă ţ ă ş ă ă ă ţ ă aceea, în timp ce tâmplarul lua m sura pentru sicriu, v zur prin fereastr c zând o ploaieă ă ă ă ă u oar cu minuscule floricele galbene. Acestea c zur toat noaptea peste sat într-o ploaieş ă ă ă ă t cut , acoperir acoperi urile, se îngr m dir la baza u iă ă ă ş ă ă ă ş lor i în bu ir animalele careş ă ş ă dormeau sub cerul liber. C zur atâtea flori din cer încât diminea a stră ă ţ ăzile erau acoperite de un strat gros şi a trebuit s fie îndep rtat cu lope ile i cu greblele ca s poat treceă ă ţ ş ă ă înmormântarea.

A EZAT ÎN BALANSOARUL DE R CHIT cu lucrul de mân întrerupt peŞ Ă Ă Ă ă genunchi, Amaranta îl contempla pe Aureliano José care, cu barba plin de cl buci, tr geaă ă ă briciul pe cureaua de piele pentru a se b rbieri pentru prima oar . Nu reu i decât s - iă ă ş ă ş sângereze co urile i s se taie la buz încercând s - i contureze o musta de pufu or blondş ş ă ă ă ş ţă ş i pân la urm r mase la fel ca mai înainte, îns aceast operaş ă ă ă ă ă ie anevoioas îi produseţ ă

Amarantei impresia c din clipa aceea începuse s îmb trâneasc .ă ă ă ă— Semeni leit cu Aureliano când era de vârsta ta, îi zise ea. E ti un b rbat în toatş ă ă

firea.Era de mult b rbat, înc din acea zi îndep rtat când Amaranta, crezând c mai esteă ă ă ă ă

copil, continua s se dezbrace în fa a lui în baie, a a cum f cuse întotă ţ ş ă deauna, a a cum seş obi nuise s fac dup ş ă ă ăce Pilar Ternera i-l încredin ase pentru a-l cre te. Prima oar când oţ ş ă v zu, singurul lucru care-i atrase aten ia era scobitura dintre sânii ei. Era atunci atât deă ţ inocent încât o întreb ăce i s-a întâmplat, iar Amaranta se f cu c - i g ure te pieptul cuă ă ş ă ş vârful degetelor, r spunzându-i:ă "Mi-au scos o felie..." Mult timp dup aceea, când î iă ş revenise de pe urma sinuciderii lui Pietro Crespi i f cu iar baie împreun cu Aurelianoş ă ă José, acesta nu- i mai îndrepta privirile spre acea adâncitur ci sim i o tres rire necunoscutş ă ţ ă ă rev zându-i sânii splendizi cu mugurii liliachii. Continu s o examineze, descoperind rândă ă ă pe rând fiecare dimensiune a intimit ii ei miraăţ culoase, i sim i pielea zbârlindu-i-se laş ţ vederea ei, a a cum ei ş i se zbârlea la primul contact cu apa. Înc din frageda sa copil rie î iă ă ş f cuse obiceiul de a- i p r si hamacul pentru a se g si diminea a în patul Aă ş ă ă ă ţ marantei, a c reiă atingere avea darul de a-i risipi teama de întuneric. Dar, începând din ziua în care c p tă ăă con tiin a nudit ii ei, nu mai era teama de întuneric cea care-l împingea s vin s seş ţ ăţ ă ă ă strecoare sub baldachinul ei contra ân arilor, ci nevoia de a sim i r suţ ţ ţ ă flarea c ldu aă ţă Amarantei în zorii zilei. Într-o diminea , pe vremea când fur respinse avansurile coloneţă ă -lului Gerineldo Márquez, Aureliano José se de tept cu senza ia c nu are aer. Sim iş ă ţ ă ţ degetele Amarantei ca ni te viermi ori calzi i ner bd tori pip indu-i pântecele.ş ş ş ă ă ă Pref cându-se c doarme, î i schimb pozi ia pentru a îndep rta orice dificultate i sim iă ă ş ă ţ ă ş ţ atunci mâna, eliberat de bandajul negru care o înf urase, afundându-se ca o moluscă ăş ă oarb în algele în care pândea a teptarea lui. De i se f ceau c nu tiu ceea ce tiauă ş ş ă ă ş ş amândoi, i ceea ce fiecare tia c tie cel lalt, au r mas uni i, din noaptea aceea, printr-oş ş ăş ă ă ţ complicitate inviolabil . Auă reliano José nu- i putea afla somnul pân nu auzea valsul deş ă miaz noapte la pendula din sala comun , iar fata b trân a c rei piele începea s seă ă ă ă ă ă ofileasc nu mai avea clip de odihn pân ce nu-l sim ea streă ă ă ă ţ curându-se sub baldachinul ei pe acel somnambul pe care ea îl crescuse, f r s - i închipuie c într-o bun zi va deveni ună ă ă ş ă ă paleativ pentru singur tatea ei. De atunci, nu numai c dormeau împreun , dezbr ca i înă ă ă ă ţ pielea goal , schimbând mângâieri istovitoare, dar i începur s se urm reasc prin toateă ş ă ă ă ă col urile i unţ ş gherele casei, s se închid în camer la orice or din zi, într-o stare deă ă ă ă surescitare permanent , f r nici o relaxare. Pu in lipsi s nu fie surprin i ă ă ă ţ ă ş de Ursula, într-o dup -amiaz când intrase în hambarul cu grâne în clipa când ei începeau s se îmbr i eze.ă ă ă ăţş "O iube ti mult pe m tu a ta?ş ă ş " îl întreb ea neb nuitoare pe Aureliano ă ă José. El r spunse că ă da. "Bine faci", încheie Ursula care termin cu cânt ritul f inei pentru pâine înainte de a seă ă ă reîntoarce în buc t rie. Acest episod o smulse pe Amaranta din delir. Î i d du seama c aă ă ş ă ă

mers prea departe, c a trecut vremea când se juca dându- i guri cu un copil, c era peă ş ţă ă cale s se înfunde într-o patim tomnatic , plin de primejdii i f r viitor, pe care o curmă ă ă ă ş ă ă ă brusc. Aureliano José, care- i terminase atunci instruc ia militar , sfâr i prin a acceptaş ţ ă ş realitatea i se duse s doarm la cazarm . În toate sâmbetele mergea cu militarii laş ă ă ă stabilimentul lui Catarino. Se mângâia de singur tatea sa brutal , de adolescen a luiă ă ţ prematur , cu femei mirosind a flori ve tejite pe care le idealiza în întuneric i leă ş ş metamorfoza în Amaranta, prin eforturi teribile ale imagina iei.ţ

Curând dup aceea, începur s soseasc tiri conă ă ă ăş tradictorii despre r zboi. În timp ceă însu i guvernul recuno tea progresele rebeliunii, statul major din Maş ş condo era informat confiden ial despre iminen a unei p ci negociate. La începutul lui aprilie, un emisar speţ ţ ă cial se prezent la colonelul Gerineldo ă Márquez. Îi confirm c diriguitorii partidului au luată ă contact cu efii rebeli din interior i c erau pe cale s încheie armisti iu în schimbul a treiş ş ă ă ţ ministere acordate liberalilor, a unei reprezent ri minoritare în parlament i a amnistieriiă ş generale a rebelilor care au depus armele. Emisarul aducea un mesaj strict confiden ial alţ colonelului Aureliano Buendía, care nu era de acord cu clauzele armisti iului. Coloneţ lul Gerineldo Márquez trebuia s aleag cinci dintre cei mai buni oameni ai s i i s seă ă ă ş ă preg teasc pentru a p r si ara împreun cu ei. Oră ă ă ă ţ ă dinul a fost executat în cel mai mare secret. Cu o s pă t mân înainte de proclamarea acordului, pe o furtun de tiri contradictorii,ă ă ă ş colonelul Aureliano Buendía, împreun cu zece ofi eri de încredere, între care i coă ţ ş lonelul Roque Carnicero, debarcar lini tit la Macondo, dup miezul nop ii, trimiser la vatră ş ă ţ ă ă garnizoana, îngropar armele i nimicir arhivele. În zori, p r sise satul împreun cuă ş ă ă ă ă colonelul Gerineldo Márquez i cei cinci ofi eri ai s i. Opera iunea a fost atât de rapid iş ţ ă ţ ăş discret , încât ă Ursula nu afl decât în ultima clip , când cineva veni s bat u or la fereastraă ă ă ă ş od ii ei i s opă ş ăş teasc :ă "Dac dori i s -l vede i pe colonelul Aureliano Buendía, merge iă ţ ă ţ ţ imediat i uita i-v o clip la poart ". ş ţ ă ă ă Ursula s ri din pat i ie i în prag în c ma de noapte,ă ş ş ă şă dar abia reu i s z reasc galopul micii trupe de c lş ă ă ă ăăre i care p r seau satul într-un norţ ă ă t cut de praf. Abia a doua zi afl c Aureliano ă ă ă José plecase împreun cu tat l s u.ă ă ă

La zece zile dup ce o declara ie comun a guvernuă ţ ă lui i a opozi iei anun aseş ţ ţ încetarea ostilit ilor, au sosit ve tile despre prima r scoal armat a colonelului Aurelianoăţ ş ă ă ă Buendía la frontiera apusean . Trupele lui insuficiente i prost echipate au fost risipite înă ş mai pu in de o s pt mân . Dar în cursul aceluia i an, în timp ce liberalii i conservatorii seţ ă ă ă ş ş str duiau s conă ă ving ara de împ carea lor, el aprinse alte apte focare de r scoal . Într-oăţ ă ş ă ă noapte, bombard Riohacha de pe o goelet , iar solda ii garnizoanei, drept represalii, îiă ă ţ smulser din pat i-i împu car pe cei patrusprezece liberali, cei mai notorii din localitate.ă ş ş ă Timp de peste cincisprezece zile ocup un post de vam la frontier , de unde adres na iuniiă ă ă ă ţ o chemare la r zboi total. Una din expedi iile sale se r t ci în p dure timp de trei luni, înă ţ ă ă ă cursul unei încerc ri nebune ti de a traversa peste o mie cinci sute de kilometri prin inuturiă ş ţ nep trunse, i de a proclama r zboiul pân chiar i la peă ş ă ă ş riferiile capitalei. Odat , se afla laă mai pu in de douţ ăzeci de kilometri de Macondo i fu silit de trupele guvernamentale s seş ă retrag în mun i, foarte aproape de regiunea fermecat unde tat l s u descoperise cu aniă ţ ă ă ă înainte scheletul unui galion spaniol.

Pe atunci muri Visitación. Î i îng dui s moar de moarte natural , ea, care renun aseş ă ă ă ă ţ la un tron de frica insomniei, i ultima ei dorin a fost s se dezgroape de sub patul eiş ţă ă câ tigul economisit în mai bine de douş ăzeci de ani i s fie trimis colonelului Aurelianoş ă Buendía pentru a putea continua r zboiul. Îns ă ăUrsula nu- i lu osteneala de a scoate aceiş ă bani deoarece în timpul acela umbla zvonul c Aureliano Buendía î i g sise moarteaă ş ă debarcând în apropiere de capitala provinciei. Anun ul oficial ţ - al patrulea în mai pu in deţ doi ani - a fost considerat adev rat timp de aproape ase luni, deoarece în tot r stimpulă ş ă acesta nu s-a mai auzit vorbindu-se de el. Deodat , când ă Ursula i Amaranta îmş br car ună ă doliu nou peste cele precedente, sosi o veste neobi nuit . Colonelul Aureliano Buendía eraş ă în via , dar în aparen renun ase s mai h r uiasc autoritţă ţă ţ ă ă ţ ă ă ile din ar i ţ ţ ăş se aliase cu federalismul triumf tor în alte republici ale Caraibilor. Ap rea sub nume diferite de fiecareă ă dat tot mai departe de ara sa natal . Avea s se cunoasc mai târziu ideea care-l însufle eaă ţ ă ă ă ţ atunci i care consta în unificarea for elor federaliste din Ameş ţ rica Central , în vedereaă

lichid rii tuturor regimurilor conservatoare, din Alaska pân în Patagonia. Primele ve ti peă ă ş care Ursula le primi direct de la el, dup mai mul i ani de la plecarea lui, au constat dintr-oă ţ scrisoare mototolit i pe jum tate tears care i-a parvenit din mân în mân de la Santiagoăş ă ş ă ă ă de Cuba.

— L-am pierdut pentru totdeauna, exclam ăUrsula citind-o. Dac o ine tot a a, deă ţ ş Cr ciun o s se afle la cap tul lumii.ă ă ă

Interlocutorul ei, care a fost prima persoan c reia îi ar t scrisoarea, era generalulă ă ăă conservator José Raquel Moneada, primar în Macondo de la terminarea r zboiului. "P cată ă c acest Aureliano ă - coment geneă ralul Moncada - nu e conservator." Îl admira cu adev rat.ă Ca mul i civili conservatori, ţ José Raquel Moneada nu f cuse r zboiul decât pentru a- iă ă ş ap ra partidul, i dobândise gradul de general pe câmpul de lupt de i nu sim ea nici oă ş ă ş ţ chemare pentru milit rie. Dimpotriv , ca mul i dintre camarazii lui de partid, ă ă ţ el era antimiliarist. Îi considera pe militari ca pe ni te derbedei f r credin i f r lege, intrigan iş ă ă ţăş ă ă ţ i ambi io i, buni doar pentru a-i înfrunta pe civili i a sem na dezordine. Inş ţ ş ş ă teligent,

simpatic, cu un temperament sangvin, pl cându-i s m nânce bine i pasionat dup lupteleă ă ă ş ă de coco i, el fusese, într-o anumit vreme, adversarul cel mai temut al coloneluluiş ă Aureliano Buendía. Reu ise s - i impun autoritatea asupra militarilor de carier pe unş ă ş ă ă sector larg al litoralului. Într-o zi când convenien ele strategice îl constrânser s cedeze oţ ă ă anumit pozi ie trupelor colonelului Aureliano Buendía, îi l s acestuia dou scrisori. Înă ţ ă ă ă prima, foarte lung , îl invita s se uneasc cu el în vederea unei campanii comune pentruă ă ă umanizarea r zboiului. A doua scrisoare era pentru so ia sa care locuia în teritoriul liberal,ă ţ i i-o l s cu rug mintea de a o face s ajung la destina ie. De atunci, chiar i în cursulş ă ă ă ă ă ţ ş

celor mai crâncene b t lii, cei doi comandan i organizar întreruperi ale ostilit ilor pentruă ă ţ ă ăţ a proceda la schimbul de prizonieri. În cursul acestor pauze domnea un fel de ambianţă s rb toreasc i generalul ă ă ăş Moneada profita de ele pentru a-l înv a pe colonelul Aurelianoăţ Buendía s joace ah. Devenir prieteni buni. Au ajuns chiar s întrevad posibilitaă ş ă ă ă tea de a coordona elementele populare din cele dou partide pentru a pune cap t rolului hot râtor ală ă ă militarilor i politicienilor de profesie i a instaura un regim umanitar care s foloseascş ş ă ă ceea ce este mai bun din fiecare doctrin . Dup încetarea r zboiului, în timp ce colonelulă ă ă Aureliano Buendía disp rea în ascunzi urile subversiunii permanente, generalul ă ş Moncada fu numit judec tor în Macondo. Î i îmbrac din nou costumul civil, înlocui militarii prină ş ă agen i de poli ie neînarma i, impuse respectarea legii cu privire la amnistie i veni înţ ţ ţ ş ajutorul câtorva familii ale liberalilor c zu i în lupt . Ob inu ca Macondo s fie ridicat laă ţ ă ţ ă rangul de municipiu, deveni astfel primul lui primar i cre un astfel de climat de încredereş ă încât nimeni nu se mai gândea la r ză boi decât ca la un co mar absurd al trecutului. P rinteleş ă Nicanor, r pus de hepatit , fu înlocuit de p rintele Coă ă ă lonel, pe care-l poreclir Pui de Fiar ,ă ă veteran din primul r zboi federalist. Bruno Crespi, c s torit cu ă ă ă Amparo Moscote, i al c ruiş ă magazin de juc rii i ină ş strumente muzicale nu încetase s prospere, amenaj un teatru, peă ă care trupele de actori spanioli îl incluser în itinerariile lor. Era o sal mare descoperit , cuă ă ă b nci de lemn cu speteze, cu o cortin de catifea ornamentat cu m ti grece ti, i cu treiă ă ă ăş ş ş ghi ee în form de capete de leu prin ale c ror guri c scate se vindeau biletele. Tot înş ă ă ă vremea aceea se reparar cl dirile colii. Cu conducerea colii se îns rcin ă ă ş ş ă ăMelchor Escalona, un dasc l b trân trimis din inutul mla tinilor, care-i obliă ă ţ ş ga pe colarii lene i sş ş ă umble în genunchi prin curtea plin de pietri i le d dea s m nânce ardei iute guraă şş ă ă ă livilor, cu consim mântul tacit al p rin ilor. Aureliano ţă ă ţ Segundo (al Doilea) i ş José Arcadio Segundo (al Doilea), gemenii capricio i ai Santei Sofia ş de la Piedád au fost primii care s-au a ezat în sala de clas , înarma i cu t bli ele lor de ardezie, cu condeiele de ardezie i cuş ă ţ ă ţ ş c ni ele de aluminiu, gravate cu numele lor. ă ţ Remedios, care mo tenise frumuse ea pur aş ţ ă mamei sale, începuse acum s fie cunoscut sub numele de frumoasa ă ă Remedios. În ciuda timpului, a sup r rilor dese, a doliilor multiple i suprapuse, ă ă ş Ursula nu voia să îmb trâneasc . Ajutat de Santa Sofia ă ă ă de la Piedád, d du un nou avânt comer ului deă ţ patiserie i nu numai c recuper în câ iva ani averea pe care fiul ei o cheltuise în r zboi, ciş ă ă ţ ă umplu din nou cu aur curat troacele îngropate în odaie. "Atât timp cât Dumnezeu m va ineă ţ în via ţă- obi nuia s zic ş ă ă - nu vor lipsi banii în aceast cas de nebuni." Aceasta era situa iaă ă ţ

atunci când Aureliano José dezert din armata federalist din Nicaragua, ă ă se înrol înă echipajul unui vas german i curând î i f cu apari ia în buc t ria casei, voinic ca un cal,ş ş ă ţ ă ă brun i p ros ca un indian, hot rât în sine s se c s toreasc cu Amaranta.ş ă ă ă ă ă ă

Când Amaranta îl v zu intrând, f r ca el s fi spus nimic, ghici de îndat pentru ce s-ă ă ă ă ăa întors. La mas , nu cutezar s se priveasc în fa . Dar la dou s pt mâni după ă ă ă ţă ă ă ă ă reîntoarcere, în prezen a Ursulei, o fix pe Amaţ ă ranta i, privind-o drept în ochi, îi zise:ş "N-am încetat de a m gândi mult la tine". Amaranta îl ocolea. Se ferea de întâlnirileă întâmpl toare. F cea în a a fel încât s nu se despart de frumoasa ă ă ş ă ă Remedios. În ziua în care nepotul ei o întreb pân când gânde te s mai poarte banda neagr la mân , eaă ă ş ă ă ă interpret întrebarea ca o aluzie la fecioria ei i ro ea a care-i îmbujor obrajii o indign . Laă ş ş ţ ă ă sosirea lui, începu s - i închid cu z vorul camera, dar s-au scurs atâtea nop i în timpulă ş ă ă ţ c rora îi auzea sfor itul lini tit în camera vecin , încât sfâr i prin a renun a la această ă ş ă ş ţ ă precau iune. Într-o diminea , cam la dou luni dup reîntoarcere, îl auzi intrând în cameraţ ţă ă ă ei. i atunci, în loc s fug , în loc s strige, a a cum prev zuse c va face, se l s n p ditŞ ă ă ă ş ă ă ă ă ă ă ă de o dulce senza ie de odihn . Îl sim i strecurându-se sub plasa patului, a a cum f cea cândţ ă ţ ş ă era copil, a a cum f cuse dintotdeauna, i nu putu s - i opreasc sudorile reci i cl n nitulş ă ş ă ş ă ş ă ţă din ilor când î i d du seama c era comţ ş ă ă plet gol. "Du-te", murmur ea, atât de înfrigurat să ă ă tie ce va urma încât se în bu i. "Du-te sau ip." Îns Aureliano ş ă ş ţ ă José tia acum ce avea deş

f cut, deoarece nu mai era un copil care se teme de întuneric, ci un aniă mal de cazarm . Dină noaptea aceea reluar acele lupte surde, f r sfâr it, care se prelungeau pân în zori. "Suntă ă ă ş ă m tu a ta, murmura Amaranta istovit . E ca i cum a fi mama ta, nu numai ca vârst , ci iă ş ă ş ş ă ş pentru c nu mi-a mai lipsit decât un lucru ca s te i al ptez." Diminea a, Aurelianoă ă ş ă ţ disp rea i revenea a doua zi înaă ş inte de zorii zilei, de fiecare dat tot mai a â at cândă ţ ţ constata c ea nu mai pusese z vorul. Nu încetase nici o clip de a o dori. O reg sea înă ă ă ă od ile întunecoase din satele cucerite, mai ales în cele mai murdare, i-i recuă ş no teaş prezen a în mirosul de sânge închegat de pe pansamentele r ni ilor, în acea groazţ ă ţ ă instantanee de a fi în pericol de moarte, în toate clipele i în toate locuş rile. Fugise de ea încercând s -i tearg amintirea nu numai prin dep rtare ci printr-o încrâncenare s lbatic ,ă ş ă ă ă ă nest pânit , pe care camarazii lui de arme o calificau drept temeritate, dar cu cât îi t v leaă ă ă ă chipul prin gunoiul r zboiului, cu atât sem na r zboiul mai mult cu Amaranta. Îndur astfelă ă ă ă surghiunul, c utând ocazia de a o ucide cu propria sa moarte, pân în ziua când auzi isă ă -torisindu-se vechea poveste a omului care se c s torise cu una dintre m tu ile lui care, înă ă ă ş afar de asta, îi era i veri oar , i al c rei fiu se dovedise a fi propriul s u bunic.ă ş ş ă ş ă ă

— Po i s te c s tore ti cu una dintre m tu ile tale?ţ ă ă ă ş ă ş întreb el cu mirare.ă— Nu numai c se poate, îi r spunse un soldat, dar noi ducem acest r zboi împotrivaă ă ă

preo ilor tocmai pentru a ob ine dreptul de a te însura cu cine- iţ ţ ţ place.Dup cincisprezece zile, dezert . O g si pe Amaranta mai ve tejit decât în amintireaă ă ă ş ă

sa, mai melancolic i mai ru inoas , i trecut de fapt de culmea maturităş ş ă ş ă ă ii, îns maiţ ă înfierbântat decât oricând în bezna od ii ei, mai a â toare ca oricândă ă ţ ţă în felul agresiv prin care i se împotrivea. "Nu e ti decât o brut , îi zise Amaranta, încol it de haita lui deş ă ţ ă buldogi. Nu-i adev rat c po i s - i tratezi astfel o biat m tu , afar doar de cazul când aiă ă ţ ă ţ ă ă şă ă o dispens special de la papa." Aureliano promise s mearg la Roma, promise s colindeă ă ă ă ă Europa în genunchi, i s s rute sandalele suveranului pontif, numai ca ea s - i lase în josş ă ă ă ş pun ile.ţ

— Nu e vorba numai de asta, îi r spunse Amaranta. Ci i c se nasc copii cu coad deă ş ă ă purcel. Aureliano rămase surd la toate argumentele.

— M car dac se vor na te, r spunse el implorând-o.ă ă ş ăÎntr-o diminea , înainte de rev rsatul zorilor, biruit de durerea insuportabil aţă ă ă

virilit ii sale st pânite, se duse la Catarino. G si o femeie cu sânii fle c i i, mângâietoare iăţ ă ă ş ă ţ ş ieftin , care-i potoli poftele pentru câtva timp. Încerc s o trateze pe Amaranta cu dispre .ă ă ă ţ O z rea în verand , cosând la o ma in cu manivel de care înv ase s se serveasc cu oă ă ş ă ă ăţ ă ă îndemânare admirabil , i nici nu-i adresa m car o vorb . Amaranta se sim i eliberat de oă ş ă ă ţ ă povar i nici ea nu în elese pentru ce începu, de atunci, s se gândeasc din nou laăş ţ ă ă colonelul Gerineldo Márquez, pentru ce- i amintea cu atâta dor de serile lor petrecuteş

jucând dame i pentru ce ajunse chiar s -l doreasc tovar de pat. În noaptea în care,ş ă ă ăş nemaiputând suporta aceast comedie a indiferen ei, se reîntoarse în camera Amarantei,ă ţ Aureliano José nu- i înş chipuia cât de mult teren pierduse. Ea îl respinse cu o hot râre f i ,ă ăţşă pe care nimic n-ar fi putut-o încovoia, i trase definitiv z vorul dormitorului.ş ă

La câteva luni dup reîntoarcerea lui Aureliano ă José se prezent în cas o femeieă ă exuberant , parfumat cu iasomie, înso it de-un copil de cinci ani. Ea sus inea c este fiulă ă ţ ă ţ ă colonelului Aureliano Buendía i c ş ă l-a adus pentru a-l boteza Ursula. Nimeni nu se îndoia de originea acestui copil f r nume:ă ă sem na leit colonelul la vârstaă când a fost dus s facă ă cuno tin cu ghea a. Feş ţă ţ meia povesti c s-a n scut cu ochii mari deschi i, privindu-i pe to iă ă ş ţ cu o privire de om mare care p rea c -i judec , i c felul cum fixa fiecare lucru f r s cliă ă ă ş ă ă ă ă -peasc o însp imânta. "Îi seam n întru totul, zise Ursula. Singurul lucru care-i lipse te esteă ă ă ă ş acela de a face ca scaunele s se legene numai privindu-le." L-au boă tezat cu prenumele de Aureliano, îns cu numele mamei sale, deoarece legea nu-i îng duia s poarte numele taă ă ă -t lui înainte ca acesta s -l fi recunoscut. Generalul ă ă Moneada i-a fost na . Amaranta st ruiş ă mult pentru a i-l încredin a ei s -l creasc , dar mama se împţ ă ă otrivi.

Ursula nu cuno tea înc obiceiul de a se trimite feş ă cioarele în camera r zboinicilor, a aă ş cum se slobod g inile la coco ii de ras , dar în cursul acelui an avu tot r gazul s afle:ă ş ă ă ă al iţ nou fii ai colonelului Aureă liano Buendía au fost adu i în cas spre a fi boteza i. Cel maiş ă ţ mare, cu pielea cafenie, cu ochii verzi, straniu, nu avea nimic comun cu via a p rinteasc iţ ă ăş era trecut de zece ani. Au fost adu i copii de toate vârstele, de toate culorile, îns to i b ie iş ă ţ ă ţ i având un aer de însinguş rare care te împiedica s pui la îndoial consangviniă ă tatea lor.

Numai doi se deosebeau de ceilal i. Unul, prea mare pentru vârsta lui, care sf râmaţ ă borcanele cu flori i farfuriile, mâinile lui p rând c au darul de a zdrobi tot ceş ă ă atingeau. Cel lalt era blond, cu aceia i ochi alba tri ca mama lui, i c ruia îi l saser p rul lung iă ş ş ş ă ă ă ă ş buclat ca al unei feti e. Intr în cas cu cea mai mare familiaritate, ca i cum ar fi crescutţ ă ă ş acolo, se îndrept direct spre un cuf r mare a ezat în camera Ursulei i ceru:ă ă ş ş "Vreau dansatoarea cu arc". Ursula se înfrico . Deschise cuf rul, scormoni printre obiecşă ă tele foarte vechi i colb ite de pe vremea lui Melchiade i reg si, înf urat într-o pereche de ciorapi,ş ă ş ă ăş ă dansatoarea cu arc pe care Pietro Crespi o adusese într-o zi în cas i de care nimeni nu- iăş ş mai amintea. În mai pu in de doisprezece ani botezar cu prenumele Aureliano i cu numeleţ ă ş mamei lor respective pe to i copiii pe care coţ lonelul îi sem nase în lungul i latul tuturoră ş câmpurilor de lupt :ă adic aptesprezece. Laăş început, Ursula le umplea buzunarele cu bani, iar Amaranta încerca s -i re in . Dar ajunsese s se m rgineasc în a le face caă ţ ă ă ă ă dou i a leş servi de na e. "Ne facem datoria botezându-i, zicea ş Ursula, însemnând într-un caiet numele i ş adresa fiec rei mame i locul i data na terii fiec rui copil. Aureliano trebuie s - i tieă ş ş ş ă ă ş ş

bine socotelile, a a c va însu i dispozi ii când se va întoarce." În cursul unui deş ă ş ţ jun, discutînd cu generalul Moncada despre aceast proă liferare nemaipomenit , îi împ rt iă ă ăş dorin a de a-l vedea pe colonelul Aureliano Buendía reîntorcându-se într-o bun ziţ ă adunându-i acasă pe to i fiii lui.ţ

— N-ai nici o grij , cum tr , zise generalul ă ă ă Moneada, cu un aer enigmatic. Se va reîntoarce mai curând decât î i închipui.ţ

Ceea ce generalul Moncada tia, dar nu voise s desş ă t inuiasc în cursul acestui dejun,ă ă era faptul c Aureă liano Buendía era pe drum, gata s se pun în fruntea r scoalei celei maiă ă ă îndelungate, mai radicale i mai sângeroase stârnite pân atunci.ş ă

Situa ia devenise tot atât de încordat ca i în cursul lunilor care precedaser primulţ ă ş ă r zboi. Luptele de coă co i, pe care le însufle ea primarul în persoan , fur suspendate.ş ţ ă ă C pitanul ă Aquilos Ricardo, comandantul garnizoanei, lu de fapt asupra sa putereaă municipal . Liberalii îl semnalar ca provocator:ă ă "Are s se întâmple ceva îngrozitor, îiă spunea Ursula lui Aureliano José. Nu ie i din cas dup orele ase seara.'' Erau ruş ă ă ş g min iă ţ zadarnice. Aureliano José, ca i Arcadio pe alte vremuri, încetase s -i mai apar in . Era caş ă ţ ă i cum reş întoarcerea la vatr , posibilitatea de a tr i f r s ai necazuri din pricina nevoiloră ă ă ă ă

zilnice, treziser în el aceă lea i porniri ale poftelor i aceea i nep sare ca la unş ş ş ă chiul s u ă José Arcadio. Pasiunea lui pentru Amaranta se stinse f r s lase urme. Umbla hoin rind, jucândă ă ă ă biliard, lecuindu- i singur tatea cu femei ocazionale, scormonind ungherele prin careş ă

Ursula uitase c i-a ascuns banii. Ajunse, în cele din urm , s nu mai dea pe acas decâtăş ă ă ă atunci când îi trebuiau rufe curate. "To i sunt la fel, ţ se tânguia Ursula. La început n-ai nici o sup rare crescându-i, sunt ascult tori i serio i, par incaă ă ş ş pabili s ucid o musc , dar deă ă ă îndat ce le cre te barba, se arunc în pierzanie." Spre deosebire de Ară ş ă cadio, care nu i-aş cunoscut niciodat adev rata filia ie, el aflase c era fiul lui ă ă ţ ă Pilar Ternera, care întinsese un hamac în casa ei pentru a veni s - i fac acolo siesta. Erau, mai mult decât mam i fiu,ă ş ă ăş complici în aceea i însingurare. ş Pilar Ternera pierduse orice pic de n dejde. Râsul eiă dobândise sonorit ile unei orgi, sânii ei c zuăţ ă ser din pricina mângâierilor oricui, pânteceleă i coapsele ei erau victimele irevocabilului ei destin de femeie împ r it , îns inima eiş ă ţ ă ă

îmb trânea f r am ră ă ă ă ăciune. Obez , bârfitoare, plin de vanit ile unei maă ă ăţ troane dizgra iate, renun la iluziile sterile ale c r ilor i g si un liman de mângâiere în amorurileţ ţă ă ţ ş ă altora. Sub acela i acoperi unde Aureliano ş ş José î i f cea siesta, tinerele fete dinş ă împrejurimi î i primeau iubi ii de o clip . "Îmi împrumu i camera, ş ţ ă ţ Pilar", îi spuneau ele simplu dup ce erau deja în untru. "Desigur", r spună ă ă dea Pilar. Iar dac era cineva pe acolo,ă îi explica: "Sunt fericit s -i tiu pe oameni ferici i în patul meu."ă ă ş ţ

Niciodat nu admitea s ă ă i se pl teasc pentru aceste servicii. Niciodat nu refuzaă ă ă aceast favoare, dup cum nu le-o refuza niciodat nenum ra ilor b rba i care o maiă ă ă ă ţ ă ţ c utaser pân în amurgul maturit ii ei, f r s -i dea bani, nici dragoste, ci doar uneoriă ă ă ăţ ă ă ă pl cere. Cele cinci fete ale ei, mo tenitoare ale unei semin e atât de fierbin i, se pierduseră ş ţ ţ ă înc din adolescen , pe c ile ru inoase ale vie ii. Dintre cei doi b rba i, pe care ajună ţă ă ş ţ ă ţ sese s -i creasc , unul murise luptând în trupele coă ă lonelului Aureliano Buendía, cel lalt fuseseă r nit i f cut prizonier la vârsta de patrusprezece ani, în timp ce voia s jefuiasc un coteă ş ă ă ă ţ de g ini dintr-un sat de lâng mlaă ă ştini. Într-un anumit fel, Aureliano José era acel b rbată înalt i brunet pe care, timp de jum tate de veac, i-l vestise regele de cup , i care, ca toateş ă ă ş fiin ele prevestite de c r i, a ajuns pân la inima ei, când era însemnat deja cu semnulţ ă ţ ă ă mor ii. Îlţ deslu i în c r ile de joc. ş ă ţ

— Nu ie i în noaptea aceasta, îi zise ea. R mâi i dormi aici. ş ă ş Carmelita Montiel nu tie cum s m mai roage ca s-o las în odaia ta.ş ă ă

Aureliano José nu în elese rug mintea pe care o asţ ă cundea în fond aceast propunere.ă— Spune-i s m a tepte la miezul nop ii, zise el.ă ă ş ţSe duse la teatru, unde o trup spaniol anun ase piesa ă ă ţ Pumnalul lui Zorro, care în

realitate era opera lui Zorilla, Pumnalul lui Godo, cu numele schimbat din ordinul c pitanului ă Aquiles Ricardo, pentru c liberalii îi porecleau pe conservatori godo i ă ş . Abia în clipa când a prezentat biletul de intrare îl z ri Aureliano ă José pe c pitanul Aquiles ă Ricardo, înso it de doi solda i înarţ ţ ma i cu pu ti, care-i perchezi iona pe spectatori. "Lua i seama,ţ ş ţ ţ c pitane, îl avertiz Aureliano ă ă José. Nu s-a n scut înc omul care s pun mâna pe mine."ă ă ă ă C piă tanul încerc s -l perchezi ioneze cu for a, îns Aureă ă ţ ţ ă liano José, care nu era înarmat, o lu la fug . Solda ii nu se supuser ordinului de a trage. "Este un Buendía", explic unulă ă ţ ă ă dintre ei. Orbit de mânie c pitanul îi smulse atunci pu ca din mâini, se duse în mijloculă ş străzii i inti.ş ţ

— Band de codo i!ă ş url el. M car de-ar fi colonelul Aureliano Buendía în persoan .ă ă ăCarmelita Montiel, o fecioar de dou zeci de ani, ă ă se îmb iase în ap cu flori deă ă

portocal i tocmai împrş ăştia frunze de rozmarin pe patul lui Pilar Ternera, când r sună ă detun tura. Aureliano ă José era sortit s cunoasc cu ea toat fericirea pe care i-o refuzaseă ă ă Amaranta, de a avea apte fii i de a muri de b trâne e în bra ele lui, îns glon ul pu tii careş ş ă ţ ţ ă ţ ş îi p trunse prin um r i-i ciopâr i pieptul era dirijat de o interpretare gre it a c r ilor.ă ă ş ţ ş ă ă ţ C pitanul Aquiles ă Ricardo, care de fapt era acela care trebuia s moar în noaptea aceea, aă ă pierit într-adev r cu patru ore înaintea lui Aureliano ă José. Abia izbucnise detun tura, c îl iă ă ş doborâr dou gloan e simultane, a c ror origine nu s-a stabilit niciodat , i un strig tă ă ţ ă ă ş ă unanim zgudui noaptea:

— Tr iasc partidul liberal!ă ă Tr iasc colonelul Aureă ă liano Buendía!La miezul nop ii, când lui Aureliano ţ José i se scursese ultima pic tur de sânge iă ă ş

Carmelita Montiel nu- i g si în c r i decât un viitor în alb, peste patru sute de oameni seş ă ă ţ scurseser prin fa a teatrului i- i desc ră ţ ş ş ă caser revolverele în cadavrul p r sit al c pitanuluiă ă ă ă

Aquiles Ricardo. A fost nevoie de o patrul întreag penă ă tru a depune într-o c ru trupulă ţă greu de plumb care se descompunea ca pâinea înmuiat .ă

Înfuriat din pricina matrapazlâcurilor armatei regulate, generalul José Raquel Moncada mobiliz toate ină fluen ele sale politice, îmbr c din nou uniforma i lu în mâinileţ ă ă ş ă sale comandamentul civil i militar la Macondo. Nu spera, de bun seam , ca atitudinea saş ă ă împăciuitoare s reu easc s împiedice inevitabilul.ă ş ă ă

Luna septembrie a fost plin de tiri contradictorii. În timp ce guvernul anun a că ş ţ ă st pâne te situa ia în ara întreag , liberalii erau informa i în secret despre existen aă ş ţ ţ ă ţ ţ r scoalelor armate în interior. Regimul nu voi s admit starea de r zboi pân în ziua înă ă ă ă ă care s-a proclamat public c o curte mar ial îl judecase pe coloă ţ ă nelul Aureliano Buendía în contumacie i-lş condamnase la moarte. S-a dat ordin ca prima garnizoan care-l va capturaă s execute sentin a. "Asta înseamn c s-a înă ţ ă ă tors", se bucur ăUrsula fa de generalulţă Moncada. El nu tia îns nimic.ş ă

De fapt, colonelul Aureliano Buendía se afla în ar de peste o lun . Precedat deţ ă ă zvonuri contradictorii, presupus a fi în acela i timp în locuri ş diametral opuse, generalul Moncada însu i a tept , înainte de a crede în reîntoarcerea lui, anun ul oficial c ar fi pusş ş ă ţ ă st pânire pe dou state de pe litoral. "Felicit rile mele, cum tr , îi zise Ursulei, ar tându-iă ă ă ă ă ă telegrama. În curând îl ve i avea aici." Un lucru o preocup atunci ţ ă pe Ursula pentru prima oar :ă

— Dar dumneavoastr , ce ve i face dumneavoastr , cumetre?ă ţ ă întreba ea.Generalul Moneada î i pusese deja aceast întrebare de mai multe ori.ş ă— Acela i lucru ca i el, cum tr , r spunse el. Îmi voi fş ş ă ă ă ace datoria.La întâi octombrie în zori, colonelul Aureliano Buendía atac Macondo cu o mie deă

oameni înarma i pân în din i, iar garnizoana primi ordin s reziste pân la cap t. Laţ ă ţ ă ă ă amiaz , în timp ce generalul ă Moneada dejuna cu Ursula, o lovitur de tun a rebelilor, careă r sun în satul întreg, f cu praf fa ada trezoreriei municipale.ă ă ă ţ

— Armamentul lor este la fel de bun ca al nostru, suspin generalul ă Moncada, dar în afar de aceasta, ei se bat cu mai mult sete decât noi.ă ă

La orele dou dup -amiaz , în timp ce p mântul se cutremura sub loviturile de tună ă ă ă schimbate de o parte i alta, o p r si ş ă ă pe Ursula cu convingerea c duce o b tă ăălie pierdută dinainte.

— M rog la Dumnezeu s nu-l ave i ast sear pe Aureliano în cas , zise el. Dac vaă ă ţ ă ă ă ă fi a a, îmbr i a i-l din partea mea, c ci nu cred c -l voi mai revedea vreoş ăţş ţ ă ă dat .ă

A fost capturat în noaptea aceea, în timp ce încerca s fug din Macondo, dup ceă ă ă redactase o scrisoare lung c tre colonelul Aureliano Buendía, în care-i reaă ă mintea de proiectele lor comune de a umaniza r zboiul i-i ura s repurteze o victorie definitivă ş ă ă asupra corup iei militarilor i ambi iilor politicienilor din cele dou partide. A doua zi,ţ ş ţ ă colonelul Aureliano Buendía dejuna împreun ăcu el la Ursula, unde a r mas închis până ă când un consiliu de r zboi revolu ionar avea s -i decid soarta. A fost o reuniune în familie.ă ţ ă ă Dar în timp ce adversarii uitaser de r zboi pentru a evoca amină ă tirile trecutului, Ursula avu impresia sumbr c fiul ei era un intrus la ea. Sim ise acest lucru înc din clipa în care îlă ă ţ ă v zuse intrând, protejat de o desf urare zgoă ăş motoas de for e care întorseser camerele cuă ţ ă dosul în sus pân se convinseser c nu e nici o primejdie ascuns acolo. Colonelulă ă ă ă Aureliano Buendía nu numai c îngă ăduise aceasta, dar d duse chiar ordine formale, de o seă -veritate extrem , i interzisese oricui s se aproă ş ă pie de el mai mult de trei metri, chiar iş Ursulei, pân ce membrii escortei sale nu au terminat de a a eza senă ş tinele în jurul casei. Purta o uniform din pânz ordiă ă nar , f r nici un fel de insigne, i cizme înalte cu pinteniă ă ă ş murdari de noroi i de sângeş închegat. Avea la centiron un revolver automat în tocul deschis, iar mâna ap sat mereu pe patul armei tr da aceea i încordare vigilent i hot râtă ă ă ş ăş ă ă care i se citea din priviri. Capul s u l sa s ă ă ă i se vad unghiurile adânci ale tâmplelor scobiteă i p rea copt la foc încet. Obrazul biciuit i viş ă ş ne it de sarea Caraibilor dobândise o duritateţ

metalic . Era ferit de b trâne ea iminent printr-o vitalitate care avea desigur o leg tur cuă ă ţ ă ă ă r ceala adâncurilor. Era mai înalt decât la plecare, mai palid, mai osos i se observau la elă ş primele simptome de rezisten fa de nostalgie. "Dumnezeule, î i zise ţă ţă ş Ursula nelini tit .ş ă

Acuma are aerul unui om capabil de orice." A a i era. alul aztec pe care îl aduseseş ş Ş Amarantei, evoc rile în care se adâncea în timpul prânzului, anecdotele amuzante pe careă tia s le povesteasc , nu mai erau decât reflexe ale fiş ă ă rii sale de alt dat . De îndat ce s-aă ă ă

executat ordinul de îngropare a mor ilor în groapa comun , îi încredin colonelului ţ ă ţă Roque Carnicero misiunea de a gr bi judeă c ile consiliului de r zboi i inu s - i rezerve sarcinaăţ ă ş ţ ă ş zdrobitoare de a impune reforme radicale care s nu lase piatr pe piatr în edificiulă ă ă pr bu it al regimuă ş lui conservatorilor. "Trebuie s le-o lu m înainte poliă ă ticienilor partidului, le spuse el adjunc ilor s i. Când vor deschide ochii asupra realit ilor, se vor g si în fa aţ ă ăţ ă ţ unui fapt împlinit." Hot rî atunci s revizuiasc titluă ă ă rile de proprietate asupra p mânturilor,ă coborând cu o sut de ani în urm , i descoperi escrocheriile legaă ă ş lizate ale fratelui s u ă José Arcadio. Anul toate regisă trele dintr-o tr s tur de condei. Într-un ultim gest de curtoazie,ă ă ă î i întrerupse ocupa iile timp de o or i-ş ţ ăş i f cu o vizit Rebec i pentru a o informa asupraă ă ă hot rârilor sale.ă

În penumbra locuin ei ei, v duva solitar care într-o vreme fusese confidentaţ ă ă amorurilor sale deprimate i a c rei înc p ânare îi salvase via a, nu mai era decât o umbrş ă ă ăţ ţ ă a trecutului. Înv luit toat în negru pân la degete, cu inima pref cut în scrum, cu greuă ă ă ă ă ă ajungeau tirile de r zboi pân la ea. Colonelul Aureliano Buendía avu impresia cş ă ă ă fosforescen a oaselor ei îi trecea prin piele i c se mi ca într-o atmosfer de gaze arse, înţ ş ă ş ă tr-un aer st tut în care se mai ghicea înc un miros disă ă cret de praf de pu c . Începu s -iş ă ă recomande s - i mai potoleasc rigoarea doliului, s aeriseasc locuin a, s ierte lumiiă ş ă ă ă ţ ă moartea lui José Arcadio. Dar Rebeca era deja la ad post de orice de ert ciune. Dup ce oă ş ă ă c utaă se inutil în savoarea p mântului, în scrisorile parfumate ale lui Pietro Crespi, în patulă furtunos al so ului ei, ea î i g sise pacea în aceast locuin în care amintirile ajungeau, prinţ ş ă ă ţă for a unei evoc ri implacabile, s ia form i s se perinde ca ni te fiin e omene ti prin caţ ă ă ăş ă ş ţ ş -merele închise. R sturnat în balansoarul ei de r chit , privindu-l pe colonelul Aurelianoă ă ă ă Buendía ca i cum el era acela care avea aerul unui spectru al trecutului, ş Rebeca nici nu clipi la tirea c p mânturile uzurpate ş ă ă de José Arcadio vor fi restituite proprietarilor lor legitimi.

— Toate se vor face dup voia ta, Aureliano, zise ea suspinând. Am crezută întotdeauna - i iat c ast zi se confirm ş ă ă ă ă - c n-ai fost decât un renegat.ă

Revizuirea titlurilor de proprietate se f cu în acela i timp în care s-au f cut judec ileă ş ă ăţ sumare, sub pre eş din ia colonelului Gerineldo ţ Márquez, care s-au încheiat cu executarea tuturor ofi erilor din armata regulat fţ ă ăcu i prizonieri de c tre revolu ionari. Ultimulţ ă ţ consiliu de r zboi a fost acela în fa a c ruia ap rea generalul ă ţ ă ă José Raquel Moncada. Ursula interveni:

— Este cel mai bun guvernator pe care l-am avut la Macondo, îi zise colonelului Aureliano Buendía. Nu- i voi spune nimic despre bun tatea inimii lui, nici despreţ ă afec iunea pe care o are fa de noi, deoarece tu le cuţ ţă no ti mai bine ca oricine.ş

Colonelul Aureliano Buendía îi arunc o privire reproă bativ :ă— Nu-mi pot aroga puterea de a judeca, replic el. Dac ave i ceva de spus, duce i-vă ă ţ ţ ă

i spune i-o înaintea consiliului de r zboi.ş ţ ăUrsula nu numai c nu ov i s fac acest lucru, dar le spuse s - i aduc depozi iileă ş ă ă ă ă ş ă ţ

lor pe toate mamele ofi eţ rilor revolu ionari care locuiau în Macondo. Una dup alta,ţ ă b trânele întemeietoare ale satului, dintre care unele luaser parte la îndr znea a traversareă ă ă ţ a mun iţ lor, exaltar virtu ile generalului ă ţ Moncada. Ultima care se perind a fost ă Ursula. Demnitatea ei îndurerat , greuă tatea numelui ei, vehemen a conving toare a depozi iei eiţ ă ţ f cur s ov iasc pentru o clip echilibrul justiă ă ăş ă ă ă iei. "Dumneavoastr a i luat foarte înţ ă ţ serios acest joc îngrozitor, i bine a i f cut, deoarece v-a i f cut datoria, zise ea c treş ţ ă ţ ă ă membrii tribunalului. Nu uita i îns c atâta timp cât Dumnezeu ne va ine în via , nu vomţ ă ă ţ ţă înceta de a fi mame, i oricât de revolu ionari a i fi, avem dreptul de a v da jos pantaloniiş ţ ţ ă i de a v bate la fund la prima lips de respect." Juriul se retrase pentru a delibera în timpş ă ă

ce înc mai r sunau aceste ultime cuvinte în incinta colii transformate în cartier general.ă ă ş La miezul nop ii, geţ neralul José Raquel Moncada fu condamnat la moarte. Colonelul Aureliano Buendía, în ciuda protestelor violente ale Ursulei, refuz s comute pedeapsa. Cuă ă

pu in înainte de zorii zilei îl vizit pe condamnat în înc perea cu butucul.ţ ă ă— Aminte te- i, cumetre, c nu eu sunt acela care te condamn , îi zice el, ci revolu ia.ş ţ ă ă ţGeneralul Moneada nici nu se ridic m car din patul de campanie v zându-l intrând.ă ă ă— Du-te la dracu, cumetre, îi r spunse el.ăPân în clipa aceea, colonelul Aureliano Buendía nu- i luase timp, de la reîntoarcereaă ş

sa, de a-l privi cu ochii inimii. Se însp imânt v zând cât a îmb trânit, cum îi tremurauă ă ă ă mâinile, cum ar ta o resemnare oarecum rutiă nar în a teptarea mor ii, i sim i atunci ună ş ţ ş ţ dispre adânc fa de sine însu i, pe care-l socoti caţ ţă ş un fel de milostivire.

— Tu tii mai bine decât mine, îi sc p vorba, c orice consiliu de r zboi nu e decât oş ă ă ă ă fars i c de fapt trebuie s pl te ti pentru crimele altora, c ci de data aceasta noi vomăş ă ă ă ş ă câ tiga r zboiul cu orice pre . Tu însu i, dac erai în locul meu, n-ai fi ac ionat la fel?ş ă ţ ţ ă ţ

Generalul Moncada se a ez pe pat pentru a- i terge ochelarii cu ram groas deş ă ş ş ă ă baga cu pulpana c m ii.ă ăş

— Probabil, r spunse el. Dar ceea ce m preocup nu este c pui s m împu te, c ciă ă ă ă ă ă ş ă la urma urmei, pentru oameni ca noi moartea aceasta este o moarte natural . Puse ochelariiă pe pat i- i desprinse ceasul de la lan . Ceea ce m preocup , continu el, este c urându-iş ş ţ ă ă ă ă atât de mult pe militari, comb tându-i atât de mult, gândindu-te atât de mult la ei, ai ajunsă s semeni cu ei în toate privin ele. i nu exist nici un ideal în via care s merite atâtaă ţ Ş ă ţă ă mâr vie.şă

Î i scoase verigheta i medalia cu Fecioara T m duiş ş ă ă rilor, i le puse al turi de ochelariş ă i de ceas.ş

— În ritmul acesta, încheie el, vei deveni nu numai dictatorul cel mai tiranic i maiş sângeros din toat istoă ria noastr , ci vei pune s o împu ti i pe cum tra mea ă ă ş ş ă Ursula, în dorin a de a- i lini ti con tiin a.ţ ţ ş ş ţ

Colonelul Aureliano Buendía r mase de piatr . Geă ă neralul Moncada îi înmân atunciă ochelarii, medalia, ceasul i verigheta i spuse pe alt ton:ş ş

— Dar nu te-am chemat ca s te oc r sc. Voiam s - i cer serviciul de a trimite acesteă ă ă ă ţ obiecte so iei mele.ţ

Colonelul Aureliano Buendía le strecur în buzunare.ă— Este tot la Manaure?— Tot la Manaure, confirmă generalul Moncada. În aceea i cas , în spatele bisericii,ş ă

unde ai expediat pe vremuri scrisoarea aceea.— O voi face bucuros, José Raquel, zise colonelul Aureliano Buendía.Când reveni în aerul n p dit de o cea alb struie, obrazul ă ă ţă ă i se umezi, ca în trecut, altă

dat , în zori, i abia atunci a în eles pentru ce a hot rât ca sentin a s fie executat în curte,ă ş ţ ă ţ ă ă iar nu la zidul cimitirului. Plutonul se aliniase înaintea u ii i-i d du onorurile rezerş ş ă vate unui ef de stat.ş

— Pute i s -l duce i, poruncţ ă ţ i el.

COLONELUL GERINELDO MARQUEZ A FOST primul care a sim it z d rniciaţ ă ă r zboiului. În calitate de coă mandant civil i militar la Macondo, comunica de dou ori peş ă s pt mân telegrafic cu colonelul Aureliano Buendía. La început, aceste lapidareă ă ă comunic ri trasau evolu ia unui r zboi adev rat, cu carne i sânge, ale c rui contuă ţ ă ă ş ă ruri perfect definite îng duiau în orice clip determinarea situa iei lui exacte i previziuneaă ă ţ ş itinerariilor viitoare. Cu toate c nu se l sa antrenat niciodat pe terenul conă ă ă fiden elor, niciţ chiar fa de cei mai apropia i prieteni ai s i, colonelul Aureliano Buendía p stra atunci acelţă ţ ă ă ton familiar dup care puteai s -l identifici la cel lalt cap t al firului. ă ă ă ă I s-a întâmplat de multe ori s prelungeasc aceste conversa ii peste durata prev zut i s - i îngă ă ţ ă ăş ă ş ăduie comentarii de ordin familial. Îns , încetul cu înceă tul, pe m sur ce r zboiul devenea tot maiă ă ă intens i mai întins, chipul lui se pierdea într-un univers ireal. Accenş tele i tr s turileş ă ă glasului s u deveneau de fiecare dat tot mai îndep rtate i mai incerte, se contopeau i seă ă ă ş ş

combinau pân ce alc tuiau cuvinte lipsite pe nesim ite de orice în eles. Colonelulă ă ţ ţ Gerineldo Márquez se m ră ginea atunci s asculte, cople it de impresia c s-ar g si înă ş ă ă comunica ie telegrafic cu un necunoscut din alt lume.ţ ă ă

— Am în eles, Aureliano, încheia el ac ionând maţ ţ nipulatorul. Tr iasc partidulă ă liberal!

Ajunsese s piard orice contact cu r zboiul. Ceea ce în alte vremuri fusese oă ă ă activitate real , o pasiune ireă zistibil a tinere ii sale, nu mai era acum decât o refeă ţ rinţă îndep rtat :ă ă ceva ce se pierdea în vag. Singurul s u refugiu era atelierul de croitorie aiă Amarantei. Se ducea să o vad în fiecare dup -amiaz . Îi pl cea s -i priveasc mâinile înă ă ă ă ă ă timp ce plisa voalurile de muselin la ma ina de cusut cu manivel pe care o învârteaă ş ă frumoasa Remedios. Petreceau ore întregi f r s - i vorbeasc , resemna i în a- i ineă ă ă ş ă ţ ş ţ companie unul altuia, îns în timp ce Amaranta se compl cea, în sinea ei, s -i între ină ă ă ţ ă focul devo iunii, el ignora ce planuri taiţ nice ascundea aceast inim de neîn eles. Când s-aă ă ţ aflat vestea reîntoarcerii lui, ner bdarea de a-l revedea era s o în bu e pe Amaranta. Dară ă ă ş când îl v zu intrând în cas amestecat în escorta zgomotoas a colonelului Auă ă ă reliano Buendía i îl v zu istovit de asprimea exilului, îmb trânit prin vârst i uitare, plin deş ă ă ăş sudoarea amestecat cu praf, mirosind a turm , urât, cu bra ul stâng într-o e arf , deziluziaă ă ţ ş ă fu atât de mare încât sim i c le in . "Doamne, î i zise ea, nu este acela pe care îl a teptam."ţ ă ş ă ş ş A doua zi, îns , el reveni în cas , perfect ras i curat, cu musta a parfumat cu lavand , iă ă ş ţ ă ă ş f r leg tura însângerat . Îi aducea în dar un ceaslov cu coă ă ă ă pertele încrustate cu sidef.

— Cât de ciuda i sunt b rba ii, zise ea, neg sind s spun altceva. Î i trec via aţ ă ţ ă ă ă ş ţ luptându-se împotriva preo ilor, i- i aduc în dar c r i de rug ciuni.ţ ş ţ ă ţ ă

De atunci, chiar i în zilele cele mai dramatice ale r zboiului, o vizita în toate dup -ş ă ăamiezele. Adeseori, când frumoasa Remedios nu era acolo, îi învârtea el roata ma inii deş cusut. Amaranta se sim ea tulburat de atâta perseveren , de atâta fidelitate, de atâtaţ ă ţă supunere din partea unui b rbat investit cu atâtea puteri i care se despuia totu i de armeleă ş ş sale, în salon, pentru a intra f r nici ă ă o apărare în atelierul ei de croitorie. Îns timp de patruă ani, el îi repet într-una dragostea sa iar ea g sea întotdeauna un mod de a-l refuza f r s -lă ă ă ă ă r neasc , deoarece de i nu ajunsese s -l iubeasc , nici nu putea tr i f r el. Frumoasaă ă ş ă ă ă ă ă Remedios, care p rea indiferent la toate, i despre care se credea c e pu in întârziat , nuă ă ş ă ţ ă rămase nesim itoare fa de atâta devo iune i interveni în favoarea colonelului Gerineldoţ ţă ţ ş Márquez. Amaranta descoperi dintr-o dat c aceast feti pe care o crescuse, care abiaă ă ă ţă începuse s p easc în adolesă ăş ă cen , era acum cea mai frumoas f ptur v zut vreodat laţă ă ă ă ă ă ă Macondo. Sim ea cum reînvie în inima eiţ resentimentul pe care-l încercase alt dat fa deă ă ţă Rebeca i, rugându-se de Dumnezeu s nu se lase ş ă tivit , ă pân la extrema de a-i doriă moartea, o îndep rt din atelierul de croitorie. Cam prin epoca aceasta, colonelul Gerineldoă ă Márquez începu s simt dezgust fa de r zboi. Recurse la toat puterea lui de conă ă ţă ă ă vingere, la tandre ea sa nesfâr it , st pânit pân aţ ş ă ă ă ă tunci, dispus s renun e de dragul Amarantei la oă ţ glorie care îl costase sacrificiul celor mai frumo i ani din via . Dar nu reu i s -l conving .ş ţă ş ă ă Într-o dup -amiaz din luna august, cople it de povara insuportaă ă ş ă bil a propriei saleă înc p ân ri, Amaranta se încuie în camera ei, decis s - i deplâng singur tatea pân laă ăţ ă ă ă ş ă ă ă moarte, dup ce-i spuse ultimul cuvânt pretendenă tului ei st ruitor:ă

— S uit m unul de altul pentru totdeauna, îi zise ea;ă ă suntem prea b trâni pentruă astfel de lucruri.

În acea dup -amiaz , colonelul Gerinelă ă do Márquez primi un apel telegrafic al colonelului Aureliano Buendía. A fost o discu ie pur profesional care nu avea s deschidţ ă ă ă nici o sp rtur în împotmolirea luptelor. Când termin , colonelul Gerineldo ă ă ă Márquez privi străzile pustii, apa cristalizat de pe migdali i se sim i pierdut în singur tate.ă ş ţ ă

— Aureliano, zise el ac ionând trist manipulatorul. În clipa aceasta plou la Macondo.ţ ăA urmat o t cere îndelungat pe fir. Apoi, dintr-o dat aparatele tres rir pentru a faceă ă ă ă ă

loc semnalelor nemiloase ale colonelului Aureliano Buendía.— Nu fi poltron, Gerineldo, r spunser semnalele. E firesc s plou în august.ă ă ă ăTrecuse atâta vreme de când nu se mai v zuser , încât agresivitatea acestei reac ii îlă ă ţ

z p ci pe colonelul Gerineldo ă ă Márquez. Cu toate acestea, dup dou luni; când colonelulă ă

Aureliano Buendía se reîntoarse la Macondo, z p ceala lui se schimb în stupoare. Chiar iă ă ă ş Ursula a fost mirat când v zu cât de mult se schimă ă base. Sosise f r zarv , f r escort ,ă ă ă ă ă ă învelit într-o p tur de i era cald, i înso it de trei iubite pe care le instal sub acela iă ă ş ş ţ ă ş acoperi unde î i petrecea de atunci cea mai mare parte din timp, culcat într-un hamac. Abiaş ş dac mai citea depe ele telegrafice care aduceau tiri despre opera iunile banale. Într-o zi,ă ş ş ţ colonelul Gerineldo Márquez veni s -i cear instruc iuni pentru evacuarea unui sat de laă ă ţ frontier unde r ză ă boiul amenin a s degenereze într-un conflict interţ ă na ional.ţ

— Nu m deranja cu fleacuri de acestea, îi ordon el. Cere-i providen ei s teă ă ţ ă sf tuiasc .ă ă

Se ajunsese poate la faza cea mai critic a r ză ă boiului. Proprietarii liberali, care la început sprijiniser revolu ia, încheiaser alian e secrete cu proprieă ţ ă ţ tarii conservatori pentru a împiedica revizuirea titlurilor de proprietate. Politicienii, care o dat cu r ză ă boiul prinseser cheag în exil, se desolidarizaser public de hot rârile drastice ale coloneluluiă ă ă Aureliano Buendía, dar chiar i acest plan îl l sa indiferent. Nu- i mai recitise versurile,ş ă ş care umpleau peste cinci volume i care r maser uitate pe fundul cuf rului. Seara, sau peş ă ă ă vremea siestei, chema în hamac pe una dintre femeile sale, cu care avea o satisfac ie sumarţ ă înainte de a c dea într-un somn de plumb pe care nu-l tulbura nici cel mai u or indiciuă ş despre vreo preocupare oarecare. Era singurul care tia atunci c inima lui în derut eraş ă ă osândit definitiv la incertitudine. La început, ame it de gloria întoarcerii, de victoriileă ţ neverosimile, se l sase vr jit de abisul m re iei. Îi pl cea s fie discipolul ducelui deă ă ă ţ ă ă Marlborough, marele s u dasc l în me te ugul r zboiului, a c rui inut fasă ă ş ş ă ă ţ ă tuoas în blană ă i gheare de tigru inspira respect adul ilor i uimire copiilor. Atunci hot râse ca nici o fiinş ţ ş ă ţă

omeneasc , nici chiar ă Ursula, s nu se apropie de el la mai pu in de trei metri. ă ţ În centrul unui cerc însemnat cu creta de c tre adjutan ii s i ori unde sosea, i în interiorul c ruia nuă ţ ă ş ă putea intra decât el, hot ra soarta lumii prin ordine scurte i f r apel. Când se duse pentruă ş ă ă prima oar la Manaure, dup executarea generalului ă ă Moncada, se gr bi s împliă ă nească ultima dorin a victimei sale, i v duva primi ochelarii, medalia, ceasul i verigheta, îns îiţă ş ă ş ă interzise s -i treac pragul casei.ă ă

— Nu intra i, colonele, îi zise ea. Dumneavoastr comanda i în r zboiulţ ă ţ ă dumneavoastr , îns eu mai poruncesc înc în casa mea.ă ă ă

Colonelul Aureliano Buendía nu-i ar t nici o rană ă chiun , îns sufletul ă ă lui nu- i afl cuş ă adev rat odihnaă decât dup ce garda sa personal a jefuit i incendiat casa v duvei. "Iaă ă ş ă seama la inima ta, Aureliano, îi spuse atunci colonelul Gerineldo Márquez! E ti pe cale sş ă putreze ti pe picioare." În vremea aceea convoc o nou conferin a principalilorş ă ă ţă comandan i rebeli. G si între ei câte pu in din toate:ţ ă ţ ideali ti, ambi io i, avenş ţ ş turieri, declasa i în cri i, pân chiar i delincven i de drept comun. Exista chiar i un fost func ionarţ ă ţ ă ş ţ ş ţ conservator care se refugiase în insurec ie ca s scape de o condamnare pentru deturnare deţ ă fonduri. Erau mul i care nici nu tiau pentru ce se bat. În aceast amesţ ş ă tec tur pestri aleă ă ţă c rei mobiluri atât de diferite trebuiau s provoace o explozie intern , se deta a oă ă ă ş personalitate tenebroas de conduc tor:ă ă generalul Teofilo Vargas. Era un indian neao ,ş s lbatic, analfaă bet, înzestrat cu o agerime t cut i cu o chemare mesianic , conduc tor careă ăş ă ă le inspira oamenilor s i un fanatism dement. Colonelul Aureliano Buendía orgaă nizase aceast conferin cu scopul de a unifica coă ţă mandamentul rebel împotriva manevrelor politicienilor. Generalul Teofilo Vargas o lu înaintea inten iilor lui:ă ţ în câteva ceasuri zdrobi coali ia celor mai califiţ ca i comandan i i puse st pânire pe comandamentul suprem.ţ ţ ş ă "Este o fiar de care trebuie s te fere ti, le spuse colonelul Aureliano Buendía ofi erilor s i.ă ă ş ţ ă Acest om este mai primejdios pentru noi decât însu i ministrul de r zboi." Un c pitan tân r,ş ă ă ă care se distinsese mereu prin timiditatea sa, ridic atunci prudent deă getul:

— E foarte simplu, colonele, propuse el. Trebuie lichidat.Cinismul acestei sugestii nu-l tulbur de loc pe colonelul Aureliano Buendía, ci maiă

degrab felul în care precedase cu o frac iune de secund propriul s u gând.ă ţ ă ă— Nu a tepta i s v dau eu acest ordin, zise el.ş ţ ă ăÎntr-adev r, nu l-a dat. Îns cu cincisprezece zile mai târziu, generalul ă ă Teofilo Vargas

a fost ciopâr it cu lovituri de cu it în cursul unei ambuscade, i colonelul Aureliano Buendíaţ ţ ş

prelu comandamentul suprem. Chiar în noaptea în care autoritatea lui fu secondat de toateă ă comandamentele rebele, se trezi brusc pentru a cere în gura mare o p tur . Un frig interioră ă care-i p trundea pân -n vârful p rului i-l amor ea chiar în plin soare îl împiedic să ă ă ş ţ ă ă doarm timp de câteva luni, pân ce se obi nui. Be ia puterii începuse s se destrame înă ă ş ţ ă tr-un ir de nepl ceri. C utând un remediu împotriva frigului, puse s -l împu te pe tân rulş ă ă ă ş ă ofi er care propuţ sese asasinarea generalului Teofilo Vargas. Ordinele lui erau îndeplinite înainte de a fi comunicate, înainte chiar de a le concepe i ajungeau mult mai departe decâtş ar fi îndr znit s le fac s ajung . R t cind în singur tatea puterii sale imense, începu s - iă ă ă ă ă ăă ă ă ş piard busola. Îl sup rau locuitorii satelor învinse care îl aclaă ă mau: pentru el, erau aceia iş care-l aclamaser pe inaă mic. Pretutindeni întâlnea adolescen i care îl priveau cu ochii luiţ proprii, care vorbeau cu vocea lui, care-l salutau cu acela i aer de neîncredere care era i alş ş s u pentru a le r spunde la salut, i care ziceau c sunt fiii lui. Se sim i împr tiat, repetat, iă ă ş ă ţ ăş ş mai solitar ca oricând. Dobândi certitudinea c proprii s i ofi eri îl mină ă ţ eau. Se lu la oţ ă ceart imaginar cu ducele de Marlboă ă rough. "Cel mai bun prieten, obi nuia s spun peş ă ă atunci, este acela care a murit." Se s turase de incertitudine, de cercul vicios al acestuiă r zboi ve nic care pe el îl g sea mereu în acela i loc, doar mai b trân de fiecare dat ; maiă ş ă ş ă ă r v it, mai ne tiutor al cauzei, al felului, al acelui pân când. Întotdeauna se g sea cinevaă ăş ş ă ă în afara cercului tras cu creta. Cineva care avea nevoie de bani, cineva care avea un copil bolnav de tuse m g reasc sau care dorea s adoarm pe veci deoarece nu mai puă ă ă ă ă tea îndura gustul murdar al r zboiului, i care, cu toate acestea, î i aduna ultimele puteri, pentru a seă ş ş înfiin a i a raporta:ţ ş "Nimic nou, colonele". Iar acest nimic nou era lucrul cel mai îngrozitor în acest r zboi care nu se mai teră mina: nu se întâmpla nimic. Singur, p r sit de presim iri,ă ă ţ fugind de frigul care nu avea s -l mai p ră ă ăseasc pân la moarte, veni s - i g seasc ună ă ă ş ă ă ultim refugiu în Macondo, la c ldura celor mai vechi amintiri ale sale. Atât de mare îi eraă del sarea c îă ă n clipa în care i se anun sosirea unei comisii îns rcinate de partidul luiţă ă pentru a discuta orient rile pe care le va putea lua r zboiul, se r suci în hamacul s u f r să ă ă ă ă ă ă se trezeasc cu totul.ă

— Duce i ţ la curve comisia aia, zise el.Erau ase avoca i în redingot i joben care suportau cu un stoicism dur soarele aspruş ţ ăş

de noiembrie. Ursula îi g zdui sub acoperi ul ei. Î i petrecur cea mai mare parte din ziă ş ş ă închi i în camera lor, în conciliabule secrete, iar la c derea nop ii cereau o escort i unş ă ţ ăş ansamblu de acordeoane i asediau stabilimentul lui Catarino. "Nu-i deranja i, porunciş ţ colonelul Aureliano Buendía. La urma urmei, tiu ce vor." La începutul lui decemş brie, întâlnirea atât de mult a teptat i pe care mul i i-o închipuiau ca pe o discu ieş ăş ţ ş ţ interminabil , se sfâr i în mai pu in de o or .ă ş ţ ă

În salon, unde era cald, aproape de spectrul pianului mecanic, acoperit cu o pânză alb , colonelul Aureă liano Buendía renun de data aceasta de a edea în mijlocul cerculuiţă ş tras cu cret de adjutan ii lui. Lu loc pe un scaun între sfetnicii s i politici i, învelit în pă ţ ă ă ş ă-tura sa de lân , ascult în t cere propunerile scurte ale emisarilor. Ace tia cereau în primulă ă ă ş rând, în scopul de a se redobândi sprijinul proprietarilor funciari liberali, s se renun e laă ţ revizuirea titlurilor. În al doilea rând cereau s se renun e la lupta împotriva influen ei cleriă ţ ţ -cale pentru a ob ine sprijinul maselor catolice. Pentru garantarea integrit ii c minelor,ţ ăţ ă cereau, în sfâr it, s se renun e la aspira iile de egalitate în drepş ă ţ ţ turi a fiilor naturali cu cei legitimi.

— Care va s zic , zise surâzând colonelul Aureliano Buendía, de îndat ce seă ă ă terminase lectura, s nu mai lupt m decât pentru putere.ă ă

— Acestea sunt reforme tactice, replic unul dintre delega i. Deocamdat , esen ialulă ţ ă ţ este s l rgim baza popular a r zboiului. Dup aceea, vom vedea.ă ă ă ă ă

Unul dintre sfetnicii politici ai colonelului Aureliano Buendía se gr bi s intervin :ă ă ă— Este un nonsens, zise el. Dac aceste reforme sunt bune, însemneaz c regimulă ă ă

conservator este bun. Dac datorit lor reu im s l rgim baza popular a r zboiului, a aă ă ş ă ă ă ă ş cum spunea i dumneavoastr , înseamn c regimul are o baz popular larg . Însemneaz ,ţ ă ă ă ă ă ă ă pe scurt, c timp de aproape dou zeci de ani ne-am luptat împotriva sentimentelor îns i aleă ă ăş na iuţ nii.

Voia s continue, dar colonelul Aureliano Buendía îl întrerupse cu un gest.ă— Nu- i pierde vremea, doctore, îi zise el. Ceea ce intereseaz este c din clipaţ ă ă

aceasta nu mai lupt m decât pentru putere.ăF r s înceteze de a surâde, lu hârtiile prezentate de delega i i se preg ti s leă ă ă ă ţ ş ă ă

semneze.— De vreme ce este a a, încheie el, nu vedem nici un inconvenient în a accepta.şOamenii se privir consterna i.ă ţ— Iart -m , colonele, spuse cu voce sc zut coloă ă ă ă nelul Gerineldo Márquez. Dar asta

este tr dare.ăPana deja înmuiat în cerneal se opri în aer i coă ă ş lonelul Aureliano Buendía desc rcă ă

asupra lui toat povara autorit ii sale:ă ăţ— Pred -mi armele dumitale, ordon el.ă ăColonelul Gerineldo Márquez se ridic i depuse arăş mele pe mas .ă— Du-te s te prezin i la cartier, continu colonelul Aureliano Buendía. Vei r mâneă ţ ă ă

la dispozi ia tribunaluţ lui revolu ionar.ţApoi semn declara ia i pred emisarilor hârtiile spunându-le:ă ţ ş ă— Iat hârtiile dumneavoastr , domnilor. S v fie de bine.ă ă ă ăDup dou ă ăzile, colonelul Gerineldo Márquez, acuzat de tr dare, fu condamnat laă

moarte. Pr bu it în hamaă ş cul s u, colonelul Aureliano Buendía r mase nesim itor laă ă ţ rug ciunile acelora care venir s -i implore cleă ă ă men . În ajunul execu iei, c lcând ordinulţă ţ ă de a nu-l deranja, Ursula îl vizit în odaia lui. Înv luit toat în negru, abord o solemnitateă ă ă ă ă rar i r mase în picioare cele trei minute cât dur întrevederea.ăş ă ă

— tiu c ai s -l împu ti pe Gerineldo, îi zise ea calm , i nu pot face nimic pentru aŞ ă ă ş ă ş te împiedica. Dar te previn: de îndat ce-i voi vedea cadavrul, î i jur pe r m i ele tat luiă ţ ă ăşţ ă meu i ale mamei mele, i pe aminş ş tirea lui José Arcadio Buendía, i înaintea lui Dumneş zeu, c te voi scoate din bârlogul în care te ascunzi i te voi ucide cu mâinile mele. Înainte de aă ş p r si camera, f r s a tepte m car r spunsul încheie:ă ă ă ă ă ş ă ă Acela i lucru l-a fi f cut dac te-aiş ş ă ă fi n scut cu o coad de porc.ă ă

În cursul acelei nop i nesfâr ite, în timp ce colonelul Gerineldo ţ ş Márquez evoca dup -ăamiezile moarte în atelierul de croitorie al Amarantei, colonelul Aureliano Buendía st ruiă ceasuri întregi, zgâriind i râcâind scoar a dur a singur t ii sale, în speran a de a o sparge.ş ţ ă ă ăţ ţ Singurele sale clipe de fericire, de dup acea dup -amiaz îndep rtat în care tat l s u îlă ă ă ă ă ă ă dusese s fac cuno tin cu ghea a, le cunoscuse în atelierul de aur rie în care- i petreceaă ă ş ţă ţ ă ş vremea aurind pe ti orii. A trebuit s dezl n uie treizeci i dou de r zboaie, a trebuit sş ş ă ă ţ ş ă ă ă violeze toate pactele sale cu moartea i s se b l ceasc ca un porc în noroiul gloriei, pentruş ă ăă ă a descoperi cu aproape patruzeci de ani de întârziere toate privilegiile simplicit ii.ăţ

În zori, r scolit de chinurile acestei nop i albe, intr în înc perea cu butucul cu o oră ţ ă ă ă înainte de execu ie.ţ

— S termin m comedia, cumetre, îi ă ă zise colonelul Gerineldo Márquez. S plec m deă ă aici înainte ca ân arii s te execute cu totul.ţ ţ ă

Colonelul Gerineldo Márquez nu- i putu ascunde disş pre ul pe care i-l inspira o astfelţ de atitudine.

— Nu, Aureliano, r spunse el. Prefer s mor decât s te v d transformându-te înă ă ă ă m celar.ă

— N-ai s m vezi, r spunse colonelul Aureliano ă ă ă Buendía. Încal -te i ajut -m sţă ş ă ă ă termin cu acest r ză boi scârbos.

Spunând aceasta, nu- i închipuia c un r zboi este mai u or s -l începi decât s -lş ă ă ş ă ă sfâr e ti. Trebuie s se arate inflexibil i sângeros timp de aproape un an penş ş ă ş tru a constrânge guvernul s propun rebelilor condi ii de pace favorabile, i alt an pentru a- iă ă ţ ş ş convinge partizanii de interesul de a le accepta. În domeniul cruzimii, a ajuns la excese pentru a în bu i rebeliunea propriilor s i ofi eri, care se opuneau la comercializareaă ş ă ţ victoriei i sfâr i prin a se sprijini pe for ele inamice pentru a o scoate la cap t.ş ş ţ ă

N-a fost niciodat un r zboinic mai bun ca atunci. Certitudinea c în sfâr it luptaă ă ă ş pentru propria sa eliberare, iar nu pentru idealurile abstracte, pentru lozinci pe care

politicienii aveau tot r gazul s le întoarc pe fa sau, pe dos, dup împrejur ri, îi insuflaă ă ă ţă ă ă un entuziasm plin de înfl c rare. Colonelul Gerineldo ă ă Márquez, care se b tu pentruă înfrângere cu tot atâta convingere cu cât se luptase pentru biruin , îi repro temeritaă ţă şă tea inutil . "Nu te îngrijora, îi r spunse el surâzând. S mori este mult mai greu decât crezi." Înă ă ă cazul s u, era adev rat. Certitudinea c i-a fost fixat deja ultimul ceas, îl înzestr cu oă ă ă ă imunitate misterioas , cu o nemuă rire cu termen fix, care-l f cea invulnerabil fa de peă ţă -ricolele b t liilor, i-i îng dui pân la urm s raporăă ş ă ă ă ă teze o înfrângere care se dovedi mult mai dificil , mult mai sângeroas i mai costisitoare decât victoria îns i.ă ăş ăş

În aproape dou zeci de ani de r zboi, colonelul Auă ă reliano Buendía venise de nenum rate ori acas , îns graba în care sosea mereu, desf urarea de for care-l înso eaă ă ă ăş ţă ţ pretutindeni, nimbul de legend care-i aurea prezen a i fa de care nici chiar ă ţ ş ţă Ursula nu r mânea insensibil , au sfâr it prin a face din el un str in. Ulă ă ş ă tima dat când venise laă Macondo i când î i ad postise cele trei concubine, nu a fost v zut în propria sa cas decâtş ş ă ă ă în dou sau trei rânduri, când î i lu r gaz s acă ş ă ă ă cepte invita ia la mas . Frumoasa ţ ă Remedios i cei doi gemeni, n scu i în timpul r zboiului, abia îl cuno teau. Amaranta nu reu ea sş ă ţ ă ş ş ă

apropie imaginea fratelui care- i petrecuse adolescen a fabricând pe ti ori de aur cu cea aş ţ ş ş r zboinicului mitic care pusese o distan de trei metri între el i restul omenirii. De când seă ţă ş tiu c armisti iul se apropie, când î i închipuir c va reş ă ţ ş ă ă veni schimbat într-o fiinţă

omeneasc , redat în sfâr it afec iunii familiei lui, sentimentele familiale atâta timp amor iteă ş ţ ţ ren scur cu mai mult for ca oricând.ă ă ă ţă

— În sfâr it, zise ş Ursula, vom avea din nou un b ră bat în cas .ăAmaranta a fost prima care a b nuit c l-au pierdut de fapt iremediabil. Cu oă ă

s pt mân înainte de armisă ă ă ti iu, când intr în cas f r escort , precedat de dou ordonan eţ ă ă ă ă ă ă ţ descul e care depuser pe culoar harna aţ ă ş mentul catârului i l di a cu poemele sale, singuraş ă ţ răm i din vechiul s u echipaj imperial, îi v zu trecând prin fa a atelierului de croitorie i-ăşţă ă ă ţ şl chem . Colonelul Aureliano ă Buendía p rea c abia o recunoa te.ă ă ş

— Sunt eu, Amaranta, zise ea cu voio ie, fericit s -l vad reîntors, i-i ar t mânaş ă ă ă ş ă ă înf urat cu banda neagr :ăş ă ă Prive te.ş

Colonelul Aureliano Buendía îi adres acela i surâs ca în ziua în care o v zuse pentruă ş ă prima oar cu aceast band , în acea diminea , foarte îndep rtat , când reveă ă ă ţă ă ă nise la Macondo, condamnat la moarte.

— Cum trece vremea! strig el. Este îngrozitor.ăTrupele regaliste trebuir s p r seasc casa. Lumea îl batjocorea, scuipau cândă ă ă ă ă

trecea, îl acuzau c a pornit din nou r zboiul numai pentru a-l vinde mai scump. Tremura deă ă febr i de frig;ăş la subsuori era din nou plin de abcese. Cu ase luni înainte, când auzise vorş -bindu-se despre armisti iu, ţ Ursula redeschisese i f cuse cur enie în camera nup ial iş ă ăţ ţ ăş aprinsese smirn la col uri, închipuindu- i c va reveni hot rât s îmb trâneasc blând întreă ţ ş ă ă ă ă ă p pu ile mucezite ale lui ă ş Remedios. Dar de fapt în cursul ultimilor doi ani, ajunsese s -iă pl teasc vie ii toate restan ele pe care ă ă ţ ţ i le datora, între care i îmb trânirea. Trecând prinş ă fa a atelierului de aur rie pe care ţ ă Ursula îl rânduise cu o grij cu totul deosebit , el nici nuă ă observ c leg tura cu chei era în broasc . Nu remarc deloc acele deterior ri sfâ ietoare iă ă ă ă ă ă ş ş minuscule pe care timpul le pricinuise în cas i care dup un timp atât de îndelungat ar fiăş ă p rut dezastruoase pentru orice om care- i p streaz vii amintirile. Vedeă ş ă ă rea varului cojit de pe pere i nu-l f cu s sufere, nici scamele murdare ale pânzelor de p ianjen din unghere,ţ ă ă ă nici pulberea begoniilor, nici nervurile desenate de carii pe grinzi, nici mu chiul crescut peş â âni, nici vreo curs ascuns , întins de nostalgie. Se a ez în verand , învelit în p turaţ ţ ă ă ă ş ă ă ă

lui, f r s - i trag cizmele, ca i cum ar fi a teptat prima lumin pentru a se scula i toată ă ă ş ă ş ş ă ş ă dup -amiaz st tu s priveasc ploaia c zând pe begoă ă ă ă ă ă nii. Ursula în elese atunci c nu-l vaţ ă p stra acas mult vreme. "Dac nu e r zboiul, gândi ea, nu poate fi vorba decât deă ă ă ă ă moarte". Aceast presupunere ă i se p ru atât de limpede i atât de conving toare, încât v zuă ş ă ă în ea o prevestire.

În cursul cinei din seara aceea, unul dintre gemeni, presupus a fi Aureliano Segundo, frângea pâinea cu mâna dreapt i mânca supa cu stânga. Fratele s u, presupus a fi ăş ă José Arcadio Segundo, frângea pâinea cu mâna stâng i mânca supa cu dreapta. Gusturile lorăş

erau coordonate cu atâta precizie, încât nu ziceai c sunt doi fra i a eza i unul în fa aă ţ ş ţ ţ celuilalt, ci un joc de oglinzi. Acest spectacol pe care cei doi gemeni îl concepuser deă îndat ce luar la cuno tin asem narea lor perfect , a fost reluat în onoarea noului venit.ă ă ş ţă ă ă Dar colonelul Aureliano Buendía nu-l observ . P rea atât de str in de toate încât n-oă ă ă observ nici chiar pe frumoasa ă Remedios care se îndrepta goal spre camera ei. ă Ursula a fost singura care a îndr znit s -i tulbure gândurile.ă ă

— Dac trebuie s pleci din nou, îi zise ea în timpul mesei, caut m car s - iă ă ă ă ă ţ aminte ti cum eram în seara aceasta.ş

Colonelul Aureliano Buendía î i d du atunci seama, f r s fie de altfel surprins, cş ă ă ă ă ă Ursula era singura fiin uman care reu ise cu adev rat s descifreze mizeţă ă ş ă ă ria lui, i pentruş prima oar dup atâ ia ani, îndr zni s-o priveasc în fa . Ea avea pielea toat cr pat , dină ă ţ ă ă ţă ă ă ă iiţ caria i, p rul sp l cit, f r culoare, privirea stins . O compar cu imaginea cea mai vecheţ ă ă ă ă ă ă ă pe care o p să trase despre ea, în acea dup -amiaz în care avu preă ă vestirea c o oal cuă ă fiertur era s cad de pe mas i iat c reg si aceast imagine din buc i. Descoperi dintr-ă ă ă ăş ă ă ă ă ăţo dat zgârieturile, vân t ile, semnele vii, ulceră ă ă ările i cicatricele pe care ş i le l sase peste oă jum tate de veac de existen cotidian i constat c vederea acesă ţă ăş ă ă tor ravagii nu trezesc în el nici un sentiment, nici m car mil . F cu atunci un ultim efort pentru a c uta în inima luiă ă ă ă locul în care putrezise dragostea, dar nu-l putu g si. Alt dat sim ea cel pu in o impresieă ă ă ţ ţ confuz de ru ine când descoperea în propria sa piele mirosul Ursulei, i ă ş ş i s-a întâmplat de mai multe ori s simt cum gândurile ei le întret iau pe ale lui. Dar toate acesă ă ă tea fuseseră terse de r zboi. Îns i ş ă ăş Remedios, propria sa nevast , nu mai era acum decât imagineaă

stins a cuiva care ar fi putut fi propria sa fiic . Nenum ratele femei pe care le cunoscuse înă ă ă de ertul iubirii, i care-i r spândiser s mân a pe întregul litoral, nu l saser nici o urm înş ş ă ă ă ţ ă ă ă inima lui. Majoritatea intraser în odaia lui în plin întuneric i plecaser înainte de zoriiă ş ă zilei; a doua zi, nu mai r mânea în urma lor decât un pic de dezgust în amintirea trupului.ă Singura afec iune care a rezistat în fa a timpului i a r zboiului a fost aceea pe care o aveaţ ţ ş ă fa de fratele s u ţă ă José Arcadio din vremea când erau copii, i nici aceasta nu se baza peş iubire, ci pe complicitate.

— V cer iertare, r spunse el, scuzându-se, la rugă ă ămintea Ursulei. R zboiul ă acesta a nimicit totul.

În cursul zilelor care au urmat, c ut s nimiceasc toate urmele trecerii sale prină ă ă ă lumea aceasta. Goli atelierul de aur rie, nel sând în el decât obiecte anonime, d ruiă ă ă ordonan elor hainele sale i- i îngrop armele în curte cu aceea i c in ca i tat l lui în ziuaţ ş ş ă ş ă ţă ş ă când îngropase lancea care-l ucisese pe Prudencio Aguilar. Nu p str decât un pistol, i cuă ă ş un singur glonte. Ursula nu interveni. Nu c ut s -i schimbe hot rârea decât atunci când eraă ă ă ă pe cale s distrug dagherotipul ă ă lui Remedios pe care-l p strau în salon, luminat de o cană -del .ă

— Acest portret a încetat a- i mai apar ine de mult, îi zise ea. Este o mo tenire deţ ţ ş familie.

În ajunul armisti iului, când nu mai r mase în cas nici un obiect care s -i poatţ ă ă ă ă evoca amintirea, se duse la buc t rie purtând l di a care con inea versurile sale, în clipa înăă ă ţ ţ care Santa Sofia de la Piedád se preg tea s aprind cuptorul de pâine.ă ă ă

— Aprinde-l cu aceasta, îi zise el întinzându-i primul sul cu hârtii îng lbenite. Vaă arde mai bine, sunt lucruri foarte vechi.

Santa Sofia de la Piedád, atât de t cut , atât de comă ă plezent , care nu contraziseseă niciodat pe nimeni, nici chiar pe copiii ei, avu impresia c ă ă i se cere s s vâră ă easc cevaş ă oprit.

— Sunt hârtii importante, zise ea.— Nici pomeneal , îi r spunse colonelul. Lucruri care se scriu pentru sine însu i.ă ă ş— Atunci, arde i-le dumneavoastr , colonele.ţ ăCeea ce i f cu f r s se opreasc numai la aceasta, zdrobi l di a cu o secure iş ă ă ă ă ă ă ţ ş

arunc buc ile în foc. Cu câteva ceasuri mai înainte ă ăţ Pilar Ternera venise s -l viă ziteze. Dup atâ ia ani de când nu o mai v zuse, coloneă ţ ă lul Aureliano Buendía r mase stupefiată constatând cât de mult îmb trânise i ă ş se îngrăşase, cum î i pierduse râsul ei str lucitor, darş ă

fu la fel de mirat de agerimea pe care o dobândise în citirea c r ilor. "Ia seama la gura ta", îiă ţ zise ea, i el se întreb dac data trecut când îi spusese acela i lucru i când se g sea laş ă ă ă ş ş ă apogeul gloriei sale, aceasta nu fusese o viziune extraordinar anticipat asupra destinuluiă lui. Dup pu in timp, când medicul s u personal termin cu extirparea abceselor de laă ţ ă ă subsuori, îl întreb cu un aer deta at care era locul exact unde se afla inima. Doctorul îlă ş ascult , apoi desen un cerc pe pieptul lui cu un tampon îmbibat în tinctur de iod.ă ă ă

În mar ea armisti iului, ziua se lumina c ldu i ploioas . Colonelul Aurelianoţ ţ ă ţăş ă Buendía î i f cu apari ia în buc t rie când ceasul b tea orele cinci diminea a i- i b uş ă ţ ă ă ă ţ ş ş ă cafeaua obi nuit f r zah r. "E o zi ca aceea în care te-ai n scut tu, îi zise ş ă ă ă ă ă Ursula. Ai speriat toat casa cu ochii t i deschi i." El n-o lu în seam , toat aten ia lui fiindă ă ş ă ă ă ţ mobilizat în preg tirea trupei, cu suă ă netele trompetelor, cu lansarea ordinelor care tulburau puritatea zorilor. Dup atâ ia ani de r zboi, toate aceste zgomote ar fi trebuit s ă ţ ă ă i se pară familiare i totu i, de data aceasta, sim i cum îi tremur genunchii i pielea ş ş ţ ă ş i se înfior ,ă tocmai cum se sim ise în tinere e în preţ ţ zen a unei femei goale. Prins în sfâr it în cursaţ ş nostalgiei, se gândi c , dac s-ar fi c s torit cu aceea, ar fi fost un om care n-ar fi cunoscută ă ă ă nici r zboiul, nici gloă ria, un me te ugar anonim, un animal fericit. Aceast tres rire tardiv ,ş ş ă ă ă la care nu se a teptase, d du un gust i mai amar micului s u dejun. La orele apteş ă ş ă ş diminea a, când cţ olonelul Gerineldo Márquez veni s -l caute înso it de un grup de ofi eriă ţ ţ rebeli, îl g si mai t cut, mai cuă ă fundat în gânduri, mai solitar ca oricând. Ursula voi s -iă arunce pe umeri o p tur nou .ă ă ă

— Ce vor gândi oamenii guvernului, îi zise ea. Î i vor închipui c te-ai predat pentruş ă c n-aveai nici cu ce s - i cumperi o p tur .ă ă ţ ă ă

Dar el refuz . Ajuns în prag i v zând c ploaia continu s cad , î i puse în cap oă ş ă ă ă ă ă ş p l rie veche de pâsl , care-i apar inuse lui ăă ă ţ José Arcadio Buendía.

— Aureliano, îi mai spuse Ursula, dac acolo vei avea o soart grea, promite-mi că ă ă gândurile tale vor fi la mama ta.

El îi adres ăun surâs distrat, î i ridic mâna mare deschis i f r s spun vreunş ă ăş ă ă ă ă cuvânt, p r si casa pentru a înfrunta strig tele, oc rile i blestemele care aveau s curgă ă ă ă ş ă ă asupra lui i s -l urm reasc pân la ie irea din sat. ş ă ă ă ă ş Ursula puse bara la poart , hot rât să ă ă ă n-o mai retrag tot restul vie ii. "Putrezim pe loc, aici, în untru, î i zise în sinea ei. Ne vomă ţ ă ş reîntoarce în pulbere în aceast cas lipsit de b rba i, dar nu vom da acestor mizerabiliă ă ă ă ţ prilejul s se bucure v zându-ne plângând." Î i trecu diminea a c utând prin ungherele celeă ă ş ţ ă mai ascunse, o amintire de a fiului s u, dar nu putu g si nici una.ă ă

Ceremonia avu loc la dou zeci de kilometri de Macondo, la umbra unui arbore deă kapok gigantic, în jurul c ruia avea s se întemeieze apoi satul Neerlandia. Deă ă lega iiţ guvernului i ai partidelor, ca i comisia rebel , care preda armele, fur servi i de un grupş ş ă ă ţ de c lug ri e vioaie îmbr cate în straie albe care sem nau cu un stol de porumbei speria iă ă ţ ă ă ţ de ploaie. Colonelul Aureliano Buendía sosi c lare pe un catâr plin de noroi. Nu eraă b rbierit, sup rat mai mult de abcesele dureroase de la subsuori, decât de pr bu irea imensă ă ă ş ă a visurilor sale, deoarece ajunsese la cap tul speran elor, dincolo de glorie i de nostalgiaă ţ ş gloriei. Potrivit dispozi iilor date de el însu i, nu a fost muzic , nici petarde, clopote deţ ş ă bucurie, nici urale, i nici un fel de manifestare care ar fi putut altera caracterul de doliu alş armisti iului. Un fotograf ambulant care luase unicul portret al lui ce s-ar fi putut p stra, aţ ă fost silit s - i distrug pl cile f r s le developeze.ă ş ă ă ă ă ă

Ceremonia a durat doar atât cât era necesar pentru trecerea semn turilor pe hârtie. Înă jurul mesei rustice a ezate în mijlocul unui cort peticit de circ, la care luar loc delega ii, seş ă ţ aflau ultimii ofi eri r ma i credincio i colonelului Aureliano Buendía. Înainte de a strângeţ ă ş ş semn turile, trimisul personal al pre edintelui republicii vru s citeasc cu voce tare actulă ş ă ă pred rii, îns colonelul Aureliano Buendía se opuse.ă ă

— S nu ne pierdem vremea cu formalit i goale, zise el i se preg ti s semnezeă ăţ ş ă ă hârtiile f r m car s le citeasc .ă ă ă ă ă

Unul dintre ofi erii s i sparse atunci t cerea somţ ă ă noroas care domnea în cort:ă— Colonele, face i-ne favorul de a nu fi primul care s semneze.ţ ăColonelul Aureliano Buendía îi împlini rug mintea. Dup ce documentul trecu roată ă ă

în jurul mesei, în mijlocul unei t ceri atât de profunde încât s-ar fi putut descifraă semn turile chiar i numai auzind zgâriatul penei pe hârtie, primul loc era înc alb.ă ş ă Colonelul Aureliano Buendía se preg ti s -l umple.ă ă

— Colonele, zise atunci un alt ofi er de al s u, mai ave i timp s refuza i.ţ ă ţ ă ţF r s se tulbure, colonelul Aureliano Buendía conă ă ă trasemn primul exemplar. Nuă

apucase s -l semneze i pe ultimul când ap ru la intrarea în cort un colonel rebel tr gând deă ş ă ă c p stru un catâr înc rcat cu dou cufere. În ciuda tinere ii sale extreme, avea un aspectă ă ă ă ţ foarte sl bit, o expresie suferind . Era casierul revolu iei pentru ciră ă ţ cumscrip ia Macondo.ţ F cuse un drum obositor de ase zile, tr gând catârul care murea de foame, pentru a ajungeă ş ă la timp pentru armisti iu. Ceremonios, cu o manier exasţ ă perant , desc rc cuierele, leă ă ă deschise i puse pe mas , una dup alta aptezeci i dou de c r mizi de aur. Nimeni nu- iş ă ă ş ş ă ă ă ş mai amintea de existen a acestui tezaur. În deţ zordinea ultimului an, când comandamentul central zbur în nd ri i când revolu ia degener într-o rivalitate sângeroas între efi,ă ţă ă ş ţ ă ă ş devenise imposibil s se determine vreo responsabilitate. Aurul rebeliunii, topit în blocuriă acoperite la rândul lor cu p mânt ars, sc p de atunci oric rui control. Colonelul Aurelianoă ă ă ă Buendía puse s includ cele aptezeci i dou c r mizi de aur în inventarul pred rii i puseă ă ş ş ă ă ă ă ş cap t ceremoniei, neîng duind nici un discurs. Adolescentul firav r mase înfipt înaintea lui,ă ă ă fixându-l cu ochii s i senini de culoarea mierii.ă

— Ce mai vrei? îl întreb colonelul Aureliano Buendía.ăTân rul îi r spunse strângând din din i:ă ă ţ— Recipisa.Colonelul Aureliano Buendía i-o întocmi cu mâna sa proprie. Apoi lu un pahar cuă

limonad i un biscuit pe care le împ r eau c lug ri ele i se retrase într-un cort militar,ăş ă ţ ă ă ţ ş amenajat pentru cazul c voia s se odihneasc . Ajuns în untru, î i scoase c ma a, se a eză ă ă ă ş ă ş ş ă pe marginea patului de campanie i la orele trei i un sfert dup amiaz î i trase un glonteş ş ă ă ş de pistol în cercul cu tinctur de iod pe care medicul s u personal i-l desenase pe piept. Laă ă aceea i or , în Macondo, ş ă Ursula ridic capacul de pe oala cu lapte de pe ma ina de g tit,ă ş ă mirat c întârzia atât de mult s fiarb , i o g si plin cu viermi.ă ă ă ă ş ă ă

— L-au ucis pe Aureliano, strig ea.ăPrivi în direc ia cur ii, supunându-se unei deprinderi pe care o dobândise înţ ţ

singur tatea ei, i-l z ri atunci pe ă ş ă José Arcadio Buendía, trist i leoarc de ploaie, mult maiş ă b trân decât atunci când murise. "L-au omorât ca pe un tr d tor, preciz ă ă ă ăUrsula, i nimeniş nu i-a f cut poman s -i închid ochii." La c derea nop ii, v zu printre lacrimi cum seş ă ă ă ă ă ţ ă încruci eaz pe cer, rapide i scânteietoare, acele discuri luminoase asem n toare cu steleleş ă ş ă ă c z toare, i socoti c este semn de moarte. Înc mai st tea sub castan plângând laă ă ş ă ă ă picioarele b rbatului ei, când l-au adus, înveă lit în p tura lui, în epenit din pricina sângeluiă ţ închegat, pe colonelul Aureliano Buendía cu ochii larg deschi i de mânie.ş

Era în afar de orice primejdie. Glontele urmase o traiectorie atât de dreapt încâtă ă medicul îi putu trece prin piept i scoate prin spate un tifon îmbibat cu tinctur de iod.ş ă "Aceasta este capodopera mea, îi zise cu satisfac ie. Era singurul punct prin care putea treceţ un glonte f r s ating vreun centru vital." Colonelul Aureliano Buendía se v zuă ă ă ă ă înconjurat de c lug ri e comp timitoare care intonau psalmi dezn d jdui i pentru odihnaă ă ţ ă ă ă ţ ve nic a suş ă fletului s u, i atunci regret c nu i-a tras glontele în gur , dup cum aveaă ş ă ă ş ă ă inten ia, numai ca s fac de râs profe ia lui ţ ă ă ţ Pilar Ternera.

— Dac a mai avea vreo autoritate, îi zise medicuă ş lui, a pune s v împu te f rş ă ă ş ă ă judecat . Nu pentru c mi-a i salvat via a, ci pentru c nu m-a i cru at de ridicol.ă ă ţ ţ ă ţ ţ

Aceast biruin asupra mor ii îi readuse în câteva ceasuri tot prestigiul pe care-lă ţă ţ pierduse. Tot aceia care-l calomniaser c ar fi vândut r zboiul în schimbul unei locuin eă ă ă ţ ale c rei ziduri erau f cute din c r mizi de aur, vorbeau acum despre încercarea lui deă ă ă ă sinucidere ca despre un gest de onoare i-l proclamau martir. Dup aceea, când refuzş ă ă Ordinul pentru Merit pe care i-l decernase pre edintele republicii, chiar i cei mai crânceniş ş rivali ai s i venir s se perinde prin camera lui pentru a-i cere s renege termeniiă ă ă ă armisti iului i s dezl n uie un nou r zţ ş ă ă ţ ă boi. Casa se umplu de cadouri menite s repareă jignirile din trecut. Impresionat tardiv de sprijinul masiv al foştilor s i tovar i de arme,ă ăş

colonelul Aureliano Buendía nu excluse posibilitatea de a r spunde la dorin ele lor.ă ţ Dimpotriv , uneori p rea atât de entuziasmat de un r ză ă ă boi nou, încât colonelul Gerineldo Márquez credea c nu a teapt decât un pretext pentru a-l dezl nă ş ă ă ţui. Acest pretext i s-a oferit efectiv atunci când pre edintele repuş blicii le refuzase pensiile fo tilor combatan i, fieş ţ liberali, fie conservatori, pân ce fiecare dosar nu va fi fost reviă zuit de o comisie special ,ă iar legea pentru aloca ii aprobat de congres. "Este un abuz, tun colonelul Aurelianoţ ă ă Buendía. Vor muri to i de b trâne e a teptând po ta." P r si pentru prima oar balansoarulţ ă ţ ş ş ă ă ă pe care i-l cump rase Ursula pentru convalescen i, plimbându-se prin camer , dict ună ţăş ă ă mesaj f r echivoc adresat pre edintelui repuă ă ş blicii. În aceast telegram , al c rei con inută ă ă ţ nu s-a comunicat niciodat public, denun a prima violare a trataă ţ tului de la Neerlandia iş amenin a cu declararea unui r zboi nemilos în cazul când ordonan area pensiilor nu se vaţ ă ţ decide în curs de cincisprezece zile. Luarea sa de atitudine era atât de dreapt încâtă permitea s se întrevad chiar aderarea fo tilor combatan i conservatori. Dar, în loc de oriceă ă ş ţ r spuns, guvernul înt ri paza pus la intrarea casei, sub pretextul de a-i asigura protec ia, iă ă ă ţ ş interzise vizitele, oricare ar fi fost ele. M suri analoge fur adopă ă tate în toate p r ile fa deă ţ ţă al i efi lua i la ochi. Operaţ ş ţ ia s-a declan at la momentul potrivit i a fost executat într-oţ ş ş ă manier atât de radical , atât de eficace, încât la dou luni dup armisti iu, când colonelulă ă ă ă ţ Aureliano Buendía era considerat vindecat, efii lui cei mai hot râ i erau mor i sauş ă ţ ţ expatria i sau fuseser înghi i i definitiv de administra ia public .ţ ă ţ ţ ţ ă

Colonelul Aureliano Buendía p r si camera în decemă ă brie i-i fu de ajuns s - i arunceş ă ş o privire în direc ia veţ randei ca s nu se mai gândeasc la r zboi. Cu o vitalitate pe care seă ă ă p rea c este imposibil s o mai desf oare la vârsta ei, ă ă ă ăş Ursula reîntinerise casa. "Acum vor vedea cu cine au de-a face, spusese atunci când se asigurase c fiul ei va tr i. Nu va existaă ă alt cas mai bun , i nici mai ospitalier ca aceast cas de nebuni." Puse s fie cur ata iă ă ă ş ă ă ă ă ăţ ş zugr vit din nou, schimb mobilele, puse ordine în gr din i sem n flori noi, deschiseă ă ă ă ăş ă ă u ile i ferestrele ca s p trund pân în od i lumina orbitoare a verii. Hot rî sfâr itulş ş ă ă ă ă ă ă ş numeroaselor doliuri care se tot ad ugau unul dup cel lalt, i ea îns i schimb vecheaă ă ă ş ăş ă toalet sever cu una mai tinereasc . Muzica pianului mecanic înveselea din nou casa.ă ă ă Ascultând-o Amaranta î i aminti de Pietro Crespi, ş de gardenia lui crepuscular , de mirosulă lui de lavand i în adâncul inimii ei ve tejite înflori o ur cu totul nou , purificat de timp.ăş ş ă ă ă Într-o dup -amiaz , când se stră ă ăduia s fac ordine în salon,ă ă Ursula le ceru solda ilor careţ ap rau casa s -i dea o mân de ajutor. Tân rul comandant al g rzii îi d du autoriza ia.ă ă ă ă ă ă ţ Încetul cu încetul, Ursula le încredin sarcini noi. Îi invita la mas , le d ruia haine i ghete,ţă ă ă ş îi înv a s scrie i s citeasc . Când guvernul puse cap t misiunilor de supraveghere, unulăţ ă ş ă ă ă dintre ei r mase s tr iasc în cas i în slujba ei timp de mul i ani. Înă ă ă ă ăş ţ nebunit după frumoasa Remedios care-l respinsese de atâtea ori, tân rul comandant al g rzii muri dină ă dragoste lâng fereastra ei, chiar în clipa când se rev rsau zorile noului an.ă ă

CU MUL I ANI MAI TÂRZIU, pe patul de moarte, Aureliano Ţ Segundo avea s - iă ş aminteasc de acea dup -amiaz ploioas de iunie când intr în camer pentru a faceă ă ă ă ă ă cuno tin cu primul s u fiu.ş ţă ă

De i acesta era boln vicios, plâng cios i n-avea nici o tr s tur comun cu vreunş ă ă ş ă ă ă ă Buendía, tat l s u n-a avut nevoie s se gândeasc de dou ori pentru a-i pune un nume.ă ă ă ă ă

— Se va numi José Arcadio, zise el.Fernanda del Carpio, frumoasa femeie cu care se căs torise în anul ce trecuse, î iă ş

d du consim mântul. Ursuă ţă la, dimpotriv , nu putu s - i ascund un vag sentiment deă ă ş ă nelini te. În lunga istorie a familiei, repetarea st ruiş ă toare a numelor îi îng duise s tragă ă ă concluzii care p reau hot râtoare. În timp ce Aurelienii erau închi i, dar peră ă ş spicaci, cei care purtau numele de José Arcadio erau impulsivi i întreprinz tori, îns marca i cu un semnş ă ă ţ tragic. Numai în cazul lui José Arcadio Segundo i Aureliano ş Segundo clasifica ia seţ dovedi imposibil . În timpul copiă l riei lor, erau atât de asem n tori i atât de neastâmp ra i,ă ă ă ş ă ţ

încât nici Santa Sofia de la Piedád nu reu ea s -i disting . În ziua botezului lor, Amaranta leş ă ă petrecu br ri purtând numele lor respective i-i îmbr c în haine de culori difeăţă ş ă ă rite însemnate cu ini ialele fiec ruia, dar când începur s mearg la coal preferar s - iţ ă ă ă ă ş ă ă ă ş schimbe hainele i brş ă rile i s se cheme reciproc cu numele celuilalt. Dasc lul colii,ţă ş ă ă ş Melchior Escalona, obi nuit s -l recunoasc ş ă ăpe José Arcadio Segundo dup c ma a saă ă ş verde, nu mai tia la care sfânt s se închine când descoperea c acesta purta br ara luiş ă ă ăţ Aureliano Segundo, i când cel lalt zicea c se nume te, totu i, Aureliano ş ă ă ş ş Segundo, de iş purta c ma alb i bră şă ăş ă ar gravat cu numele lui ţ ă ă José Arcadio Segundo. De atunci deveni imposibil s se tie cu certitudine care din doi era fiecare. Chiar i dup ce crescur i via aă ş ş ă ăş ţ îi f cu s se deosebeasc , ă ă ă Ursula continua s se întrebe dac ei în i i nu s-au în elat într-ună ă ş ş ş moment sau altul al încurc turii cu care se amuzaser creând-o i nu au r mas unul în loculă ă ş ă celuilalt pentru totdeauna. Pân la începutul adolesă cen ei erau ca dou mecanismeţ ă sincronizate. Se de teptau în acela i timp, sim eau la aceea i or dorin a de a se duce afar ,ş ş ţ ş ă ţ ă cuno teau acelea i sup r ri ale s n t ii i ajunş ş ă ă ă ăăţ ş geau chiar i s viseze acelea i lucruri.ş ă ş Acas , unde to i credeau c amândoi î i coordoneaz actele din simpla plă ţ ă ş ă ăcere de a induce lumea în eroare, nimeni nu- i d dea seama de ceea ce se întâmpl cu adev rat, pân în ziuaş ă ă ă ă când Santa Sofia de la Piedád dându-i unuia dintre ei un pahar cu citronad , acesta înc niciă ă nu gustase din ea i cel lalt sus inea c n-avea zah r. Santa Sofia de la ş ă ţ ă ă Piedád, care de fapt uitase s pun zah r în citronad , împ rt i Ursulei aceast întâmplare. "To i sunt a a, ziseă ă ă ă ă ăş ă ţ ş ea f r s par surprins . To i nebuni din na tere". Timpul încurc i mai mult lucrurile.ă ă ă ă ă ţ ş ăş Acela care, dup încurc tura lor, r m sese cu numele de Aureliano ă ă ă ă Segundo, crescuse tot atât de colosal ca i bunicul s u, iar acela care r mase cş ă ă u prenumele de José Arcadio Segundo, la fel de slab i osos ca i colonelul, i singura tr s tur comun pe care o p strarş ş ş ă ă ă ă ă ă era acel aer de singur tate pe care-l aveau din familie. F r îndoial c aceast încruci areă ă ă ă ă ă ş de nume, de caracter i de înf i are i-a dat Ursulei b nuiala c încurc tura se produseseş ăţş ă ă ă înc din copil ria lor.ă ă

Deosebirea radical între cei doi ap ru în toiul r ză ă ă boiului, atunci când José Arcadio Segundo îi ceru colonelului Gerineldo Márquez s -l duc s asiste la execu ii. Dorin a loră ă ă ţ ţ fu împlinit , împotriva voin ei Ursulei. Aureă ţ liano Segundo, în schimb, frem t numai laăă gândul de a vedea cum este împu cat cineva. Prefera s r mân acas . La doisprezece ani, oş ă ă ă ă întreb ăpe Ursula ce con ine od i a încuiat . "Hârtii, îi r spunse ea. Sunt c r ile luiţ ă ţ ă ă ă ţ Melchiade i lucrurile ciudate pe care le-a scris în ultimii ani ai vie ii sale." Acest r spuns,ş ţ ă în loc s -l lini teasc , îi spori curiozitatea. St rui atât de mult, f g dui cu atâta ardoare că ş ă ă ă ă ă nu va deranja nimic, încât Ursula îi încredin cheile. Nu mai intrase nimeni în cabinetul deţă lucru de când scoseser le ul lui Melchiade i puseser la u un lac t pe care rugina îlă ş ş ă şă ă în epeni în toate roti ele lui. Dar când Aureliano ţ ţ Segundo deschise ferestrele, p trunse oă lumin familiar care p rea obi nuit s vin s lumineze în fiecare zi cabinetul de lucru iă ă ă ş ă ă ă ă ş nu se putea descoperi nici cea mai mic urm de praf sau de pânz de p ianjen, ciă ă ă ă dimpotriv , totul era curat, m turat, dereticat mai bine i mai curat decât în chiar ziuaă ă ş înmormânt rii, iar ceră neala nu se uscase pe fundul c lim rii, oxidul nu alterase str lucireaă ă ă metalelor, iar spuza atanorului în care José Arcadio Buendía evaporase mercurul, înc nu seă stinsese. Pe etajer erau a ezate c r ile îmbr cate cu un fel de carton livid asem n tor cuă ş ă ţ ă ă ă pielea de om t b cit , precum i manuscrisele intacte. De i odaia r m sese închis timp deă ă ă ş ş ă ă ă mul i ani, aerul p rea mai curat aici decât în restul casei. Toate p reau atât de noi, încât laţ ă ă câteva s pt mâni, când ă ă Ursula intr în cabinetul de lucru cu o g leat de ap i cu o m tură ă ă ăş ă ă pentru a sp la pe jos, nu g si nimic de f cut. Aureliano ă ă ă Segundo se cufundase în lectura unei c r i. Lucrarea nu avea coperte, titlul ei nu ap rea nică ţ ă ăieri, dar aceasta nu-l împiedică pe copil s savureze cu cea mai mare pl cere istoria femeii care se a eza la mas ca s nuă ă ş ă ă m nânce decât boabe de orez pe care le prindea cu be i oare, i istoria pescarului careă ţ ş ş împrumut de la un vecin greut i pentru n vodul s u i apoi îi mul umi d ruindu-i un pe teă ăţ ă ă ş ţ ă ş care avea un diamant în burt , poă ve tile cu lampa care împline te toate dorin ele i cu coş ş ţ ş -voarele zbur toare. Stupefiat, o întreb ă ăpe Ursula dac toate acestea erau adev rate, iar ea îiă ă r spunse c într-aă ă dev r, cu mul i ani mai înainte, iganii aduseser la Macondo acele l mpiă ţ ţ ă ă miraculoase i acele covoare zbur toare.ş ă

— Adev rul este, suspin ea, c lumea se sfâr e te încetul cu încetul, i aceste lucruriă ă ă ş ş ş nu se vor mai întoarce niciodat .ă

Dup ce ispr vise cartea din care multe pove ti erau incomplete deoarece lipseauă ă ş pagini, Aureliano Segundo încerc s descifreze manuscrisele. I-a fost imposibil. Liteă ă rele sem nau cu rufele întinse la uscat pe o sârm de fier i ineau mai degrab de nota iaă ă ş ţ ă ţ muzical decât de scriiă tura literal . Într-o zi fierbinte, spre amiaz , în timp ce se str duia să ă ă ă p trund secretul manuscriselor, sim i c mai e cineva în odaie. Proiectat în oglindaă ă ţ ă ferestrei, cu mâinile pe genunchi, era Melchiade. Nu avea mai mult de patruzeci de ani. Purta aceea i jiletc anacronic i p l ria în form de aripi de corb i de-a lungul tâmplelorş ă ăş ăă ă ş alburii picura gr simea p rului topit de c ldur , a a cum îl vă ă ă ă ă ş ăzuser Aureliano i ă ş José Arcadio în copil ria lor. Aureliano ă Segundo îl recunoscu imediat, deoarece amintirea aceea se transmisese din genera ie în genera ie i, pornind de la amintirea bunicului, ajunseseţ ţ ş pân la el.ă

— Salutare, zise Aureliano Segundo.— Salut, tinere, r spunse Melchiade.ăDe atunci, timp de câ iva ani se v zur aproape în fiecare dup -amiaz . Melchiade îiţ ă ă ă ă

vorbea despre lume, încerca s -i comunice tiin a lui veche, dar refuz s -i traducă ş ţ ă ă ă manuscrisele. "Nimeni nu trebuie s le cunoasc în elesul înainte de a se scurge o sut deă ă ţ ă ani", explic el. Aureliano ă Segundo p str ve nic secretul acelor întreveă ă ş deri. Într-o zi sim iţ c se n rui acest univers care-i apară ă inea numai lui, c e gata s se pr bu easc , din pricinaţ ă ă ă ş ă Ursulei care intrase în odaie în clipa când Melchiade se afla acolo. Dar ea nu-l v zu.ă

— Cu cine vorbeai? îl întreb ea.ă— Cu nimeni, zise Aureliano Segundo.— Str bunicul t u era la fel, zise ă ă Ursula. i el vorbea singur.ŞÎntre timp, José Arcadio Segundo î i satisf cuse doş ă rin a de a asista la o execu ie.ţ ţ

Avea s - i aminteasc tot restul vie ii de fulgerarea livid a celor ase împu c turiă ş ă ţ ă ş ş ă simultane i de ecoul detun turilor care se pierdu undeva în mun i, i de surâsul trist, deş ă ţ ş ochii nedumeri i ai celui împu cat, care r mase în picioare, cu capul sus, în timp ce c ma aţ ş ă ă ş i se îmbiba de sânge, i care continua s surâd când l-au desf cut de la stâlp i l-au pusş ă ă ă ş într-o lad cu var. "E viu, î i zise el. Îl vor îngropa de viu." Fu atât de impresionat, încâtă ş începu s deteste practicile militare i r zboiul, nu din pricina execu iilor însele, ci pentruă ş ă ţ acel obicei însp imânt tor de a-i îngropa de vii pe cei îmă ă pu ca i. Nimeni nu- i d du exactş ţ ş ă seama când a început s trag clopotele în turnul bisericii i s -i ajute la liturghie p rinteluiă ă ş ă ă Antonio Isabel, succesorul lui El Cachorro i ş s creasc coco i de lupt în curtea caseiă ă ş ă parohiale. Când afl colonelul Gerineldo ă Márquez, îl dojeni aspru, repro ându-i c deprindeş ă activit i reprobate de liberali. "Adev rul este, r spunse el, c mie mi se pare c suntăţ ă ă ă ă conservator." Credea în aceasta ca într-o hot râre a soartei. Colonelul Geriă neldo Márquez, scandalizat, îi povesti Ursulei:

— Cu atât mai bine, încuviin ea. De-ar vrea cerul s se fac preot, pentru caţă ă ă Dumnezeu s intre în sfâr it în casa noastr ! ă ş ă

Se afl foarte repede c p rintele Antonio ă ă ă Isabel îl preg tea pentru primaă împ rt anie. Îl înv a catehismul în timp ce- i preg tea coco ii b rbierindu-le gâtul. Înă ăş ăţ ş ă ş ă vreme ce- i a ezau g inile clocitoare în cuibarele lor, îi explica prin exemple simple cum aş ş ă doua zi de la facerea lumii, lui Dumnezeu îi venise ideea ca puii s se formeze în interiorulă oului. Înc de pe atunci, preotul manifesta primele simptome ale acelui delir senil, care-lă f cu s spun , câ iva ani mai târziu, c diavolul ie ise probabil victorios din r zvr tirea saă ă ă ţ ă ş ă ă împotriva lui Dumnezeu, i c el se g sea a ezat pe tronul ceresc, dar f r s - i descoş ă ă ş ă ă ă ş pere adev rata sa identitate pentru a-i induce în eroare pe ne tiutori. Cucerit de îndr znealaă ş ă dasc lului s u, ă ă José Arcadio Segundo reu i în câteva luni s se dovedeasc tot atât deş ă ă priceput în martingale teologice destinate s -l umiă leasc pe diavol, pe cât era de iscusit înă vicle ugurile lupş telor de coco i. Amaranta îi confec ion un costum din in, cu guler iş ţ ă ş cravat , îi cump r o pereche de pantofi albi i-i pict numele cu litere de aur pe panglicaă ă ă ş ă din jurul lumân rii lui. Cu dou zile înainte de prima împ rt anie, p rintele Antonio ă ă ă ăş ă Isabel se închise împreun cu el în saă cristie pentru a-l spovedi cu ajutorul unui pomelnic al

p catelor. Lista a fost atât de lung încât b trânul preot, obi nuit s se culce de la orele ase,ă ă ă ş ă ş adormi în fotoliul s u înainte de a termină a. Interogatoriul a fost pentru José Arcadio Segundo o adev rat revela ie. Nu se mir de loc când p rintele îl întreb dac a f cută ă ţ ă ă ă ă ă lucruri urâte cu femeile i r spunse cinstit c nu, dar r mase nedumeş ă ă ă rit când fu întrebat dac a f cut acelea i lucruri cu aniă ă ş male. În prima vineri din mai se împ rt i, mistuit deă ăş curiozitate. Mai târziu îi puse aceast întrebare lui Petroă nio, crâsnicul pric jit care locuia înă clopotni i despre care se spunea c se hr ne te cu lilieci, iar Petronio îi r spunse:ţăş ă ă ş ă "Pentru c exist cre tini strica i care fac astă ă ş ţ fel de lucruri cu m g ri ele". ă ă ţ José Arcadio Segundo continu s manifeste atâta curiozitate, îi ceru fel i fel de explica ii, încât Petronio î iă ă ş ţ ş pierdu r bdarea:ă

— Eu merg acolo în fiecare mar i noaptea, m rturisi el. Dac promi i c nu spuiţ ă ă ţ ă nim nui nimic, te voi duce mar ea viitoare.ă ţ

În mar ea urm toare, Petronio coborî într-adev r din clopotni , luându- i un sc unelţ ă ă ţă ş ă de lemn, despre care pân atunci nimeni nu tia la ce-i folose te, i-l duse ă ş ş ş pe José Arcadio pân la o paji te din împrejurimi. B iatul prinse atât de mult gustul acestor ie iri nocturne,ă ş ă ş încât trecu mult vreme pân s înceap a fi v zut la stabilimentul lui Catarino. Deveniă ă ă ă ă pasionat pentru luptele de coco i. "Îmi vei face pl cerea s duci animalele acestea în altş ă ă ă parte, îi porunci Ursula când îl v zu prima oar intrând cu aceste animale de ras . Coco iiă ă ă ş au adus destule nenorociri în casa aceasta ca s mai vii i tu s ne aduci altele." ă ş ă José Arcadio Segundo îi duse f r s mai discute, dar continu s -i creasc la bunica sa ă ă ă ă ă ă Pilar Ternera care-i puse la dispozi ie toate cele ce-i trebuiau, numai ca s -l aib sub acoperi ulţ ă ă ş ei. În curând dovedi, în cursul luptelor de coco i, toat tiin a pe care i-o d duse p rinteleş ăş ţ ă ă Antonio Isabel i începu s dispun de bani suficien i, nu numai pentru a- i dezvoltaş ă ă ţ ş cresc toria, ci i pentru a- i satisface adev ratele satisfac ii de b rbat. În vremea aceea,ă ş ş ă ţ ă când Ursula îl compara cu fratele s u, nu reu ea s în eleag cum cei doi gemeni, care înă ş ă ţ ă copil rie puteau fi lua i drept una i aceea i fiin , ajunseser atât de deoă ţ ş ş ţă ă sebi i.ţ Perplexitatea ei a fost de durat destul de scurt , deoarece Aureliano ă ă Segundo începuse pe nea teptate s dea dovad de trând veal i împr tiere. Atâta timp cât st tuse închis înş ă ă ă ăş ăş ă cabinetul de lucru al lui Melchiade, era un b rbat închis în sine, a a cum fusese colonelulă ş Aureliano Buendía în tinere ea lui. Dar cu pu in timp înainte de tratatul de la Neerlandia, oţ ţ întâmplare îl f cu s ias din absorbirea lui i-l puse în fa cu realitatea lumii. O tân ră ă ă ş ţă ă ă fat , care vindea bilete de loterie pentru tragerea la sor i a unui acordeon, îl salut cu ceaă ţ ă mai mare familiaritate. Aureliano Segundo nu fu surprins, deoarece i se întâmpla adesea să fie luat drept fratele s u. Îns nu înă ă cerc s risipeasc echivocul, nici chiar atunci când fataă ă ă voi s -i înmoaie inima cu smiorc ieli i sfâr i prin a-l duce în odaia ei. Ea r mase atât deă ă ş ş ă îndr gostit de el de la aceast prim întâlnire, încât tri în ziua tragerii la sor i pentru ca elă ă ă ă şă ţ s câ tige acordeonul. Dup dou s pt mâni, Aureliano ă ş ă ă ă ă Segundo î i d du seama c femeiaş ă ă se culcase pe rând cu el i cu fratele s u, crezând c este vorba de acela i, i în loc sş ă ă ş ş ă l mureasc situa ia, f cu în a a fel încât s o prelungeasc . Nu mai puse piciorul înă ă ţ ă ş ă ă cabinetul de lucru al lui Melchiade. Î i petrecea dup -amiezile în curte, înv ând s cânte laş ă ăţ ă acordeon dup ureche, în ciuda protestelor Ursulei care interzisese pe atunci muzica înă cas , din pricina doliilor succesive, i care, pe deasupra, dispre uia acordeonul pe care-lă ş ţ considera un instrument bun numai pentru vagabonzi, urma ii lui Francisco - B rbatul. Cuş ă toate astea, Aureliano Segundo reu i s devin un virtuoz al acordeonului i continu sş ă ă ş ă ă r mân astfel i dup ce- i lu so ie i avu copii i ajunse unul dintre cei mai respecta iă ă ş ă ş ă ţ ş ş ţ oameni din Macondo.

Timp de aproape dou luni împ r i femeia cu fratele lui. Îlă ă ţ spiona, îi deranja planurile i când era sigur c ş ă José Arcadio Segundo nu o va vizita în noaptea aceea pe iubita comun ,ă

se ducea s se culce cu ea. Într-o bun diminea , observ c e bolnav. Dup dou zile îlă ă ţă ă ă ă ă g si pe fratele s u în baie, inându-se de o grind , sc ldat în suă ă ţ ă ă dori i plângând cu lacrimiş fierbin i,ţ i nu-i trebui mai mult ca s în eleag . Fratele s u îi m rturisi c femeia l-aş ă ţ ă ă ă ă alungat deoarece o umpluse de ceea ce ea numea boli lume ti. Îi povesti de asemenea cumş Pilar Ternera încerca s -l îngrijeasc . Aureliano ă ă Segundo î i administr pe asş ă cuns sp l turiăă fierbin i cu permanganat, cu ape diuretice i amândoi reu iser s se vindece, pe contţ ş ş ă ă

propriu, dup trei luni de suferin e t inuite. ă ţ ă José Arcadio Segundo nu o mai rev zu peă femeia aceea. Aureliano Segundo ob inu iertarea ei i r mase lâng ea pân la moarte.ţ ş ă ă ă

Ea se numea Petra Cotes. Sosise la Macondo în toiul r zboiului, împreun cu ună ă b rbat de ocazie care tr ia din loterii, i, dup moartea acestuia, ea continu micul loră ă ş ă ă comer . Era o mulatr tân r i curat cu ochi galbeni în form de migdal care d deauţ ă ă ăş ă ă ă ă chipului ei o ferocitate de panter , dar avea o inim generoas i înclin ri magă ă ăş ă nifice pentru amor. Când Ursula î i d du seama c ş ă ă José Arcadio Segundo cre tea coco i de lupt i cş ş ăş ă Aureliano Segundo cânta din acordeon la petrecerile de n ate ale concubinei lui, crezu cşă ţ ă înnebune te de ru ine. Era ca i cum ace tia doi ar fi adunat în ei toate defectele famiş ş ş ş liei iş nici una din virtu ile ei. Atunci a hot rât ca nimeni s nu se mai numeasc Aureliano, niciţ ă ă ă José Arcadio. Cu toate astea, atunci când Aureliano Segundo avu primul s u b iat, ea nuă ă îndr zni s -l contrazic ..ă ă ă

— De acord, zise Ursula, dar cu o condi ie:ţ m îns ră ă cinez eu s -l cresc.ăDe i era deja centenar i pe cale s r mân oarb din pricina cataractei, î i p straş ăş ă ă ă ă ş ă

intact dinamismul fizic, integritatea caracterului i echilibrul mintal. Nimeni nu era maiş indicat pentru formarea unui b rbat virtuos care s restabileasc prestigiul familiei, ună ă ă b rbat care s nu fi auzit niciodat vorbindu-se de r zboi, de coco i de lupt , de femei cuă ă ă ă ş ă via u oar , sau de întreprinderi neţă ş ă bune ti, patru calamit i care, dup ş ăţ ăUrsula, duseser laă dec derea neamului ei. "Acesta va fi preot, î i f g dui ea solemn. i, dac Dumnezeu m vaă ş ă ă Ş ă ă ine în via , va deţ ţă veni papa." Toat lumea izbucni în râs ascultând-o, nu numai în odaia eiă

ci în toat casa unde se întrunise grupul de prieteni ză urbagii ai lui Aureliano Segundo. R zboiul, izgonit în hambarul amintirilor urâte, î i g si o evocare trec toare în pocneteleă ş ă ă dopurilor de ampanie.ş

— În s n tatea papei, strig Aureliano ă ă ă Segundo ridicând paharul.Invita ii ciocnir paharele. Apoi st pânul casei cânt la acordeon, se lansar artificii iţ ă ă ă ă ş

în semn de bucurie se b tu toba în tot satul. În zori, invita ii îmă ţ buiba i cu ampanieţ ş junghiar ase vaci pe care le lăş ăsar în mijlocul str zii la dispozi ia mul imii. Nimeni nu s-aă ă ţ ţ scandalizat. De când Aureliano Segundo luase grija casei, acest gen de petreceri erau la ordinea zilei, chiar dac nu exista un motiv atât de valabil ca naă şterea unui pap . În câ ivaă ţ ani, f r eforturi, prin simă ă ple întâmpl ri ale norocului, adunase una dintre cele maiă importante averi din regiunea mla tinilor, datorit înmul irii supranaturale a animalelorş ă ţ sale. Iepele lui fătau trei mânji, g inile lui ouau de dou ori pe zi, iar porcii se îngr au înă ă ăş chip excesiv, în a a fel încât nimeni nu era în stare s explice ş ă o prosperare atât de furioasă decât prin practici magice. "Profit de acestea pentru a face economii acum, spunea ă Ursula str nepotului ei smintit. Acest noroc nu- i va surâde toat via a". Îns Aureliano ă ţ ă ţ ă Segundo n-o asculta. Cu cât desfunda mai multe butelii de ampanie pentru a- i îmb ta prietenii, cuş ş ă atât animalele lui se înmul eau mai frenetic, i cu atât mai mult se convingea el însu i cţ ş ş ă steaua norocului s u nu datora nimic purt rii sale, ci atârna de influen a Petrei ă ă ţ Cotes, concubina lui, al c rei amor avea darul de a exaspera natura. Era atât de convins c aici seă ă afla originea averii sale, încât o inea mereu pe Petra ţ Cotes în preajma cresc toriei sale i,ă ş chiar atunci când se însur i avu copii, continu s tr iasc în preajma ei cuăş ă ă ă ă consim mântul Fernandei. Solid legat, la fel de colosal ca i str mo ii lui, dar plin deţă ş ă ş vitalitate i de un farmec irezistibil care le lipsise acestora, Aureliano ş Segundo abia avea timp s - i supravegheze turmele. Îi era de ajuns s-o trimit pe Petra ă ş ă Cotes pân laă cresc torii i s o plimbe c lare pe p mânturile sale, pentru ca fiecare aniă ş ă ă ă mal care purta semnul s u s cad în aceast boal incuă ă ă ă ă rabil a prolifer rii.ă ă

Ca toate lucrurile bune ce i s-au întâmplat în lunga sa via , aceast avereţă ă extraordinar nu avea alt origine decât hazardul. Pân ce luar sfâr it r zboaiele, Petraă ă ă ă ş ă Cotes continu s tr iasc din câ tigul tombolelor ei, iar Aureă ă ă ă ş liano Segundo se aranja din timp în timp s jefuiasc pu culi ele Ursulei. Alc tuiau o pereche frivol , f r alt grijă ă ş ţ ă ă ă ă ă ă decât s se culce amândoi în fiecare noapte, chiar i în zilele oprite i s se zbenguiasc înă ş ş ă ă pat pân în zorii zilei. "Aceast femeie a fost pierzania ta, striga ă ă Ursula c tre str nepotul ei,ă ă când îl vedea intrând în cas ca un somnambul. Te-a îmbrobodit atât de bine încât într-oă bun zi te voi vedea r sucindu-te de colici, cu o broasc în burt ". ă ă ă ă José Aureliano Segundo,

c ruia i-a trebuit mult vreme ca s descopere c a fost înlocuit, nu reu ea s în eleagă ă ă ă ş ă ţ ă pasiunea fratelui s u. Î i amintea de Petra ă ş Cotes ca de o femeie ordinar , mai degrabă ă lenevind în pat i cu totul lipsit de talente amoroase. R mânând surd la strig tele Ursulei iş ă ă ă ş la batjocurile fratelui s u, Aureliano ă Segundo nu se mai gândea atunci decât s - i g sească ş ă ă o meserie care s -i permit s ofere Petrei ă ă ă Cotes un acoperi i s moar acolo împreun cuşş ă ă ă ea, pe ea i sub ea, într-o noapte febril de uitare. Când colonelul Aureliano Buendía î iş ă ş redeschise atelierul, cucerit în sfâr it de pl cerile pa nice ale b trâne ii, Aureliano ş ă ş ă ţ Segundo socoti c ar fi o afacere bun s se consacre i el fabriă ă ă ş c rii pe ti orilor de aur. Petrecuă ş ş ceasuri întregi în mica înc pere supraînc lzit ca s observe cum foi ele de meă ă ă ă ţ tal dur, lucrate de colonel cu acea r bdare de negr it a omului care i-a pierdut iluziile, seă ă ş transformau încetul cu încetul în carapace aurii. Meseria i se p ru atât de oboă sitoare iar amintirea Petrei Cotes era atât de puternic i de ap s toare c dup trei s pt mâni disp ruăş ă ă ă ă ă ă ă din atelier. Pe vremea aceea, Petra Cotes avu ideea de a scoate la loterie iepuri. Ace tia seş înmul eau i cre teau atât de repede, încât abia l sau timp pentru vinderea biletelor deţ ş ş ă tombol . La început, Aureliano ă Segundo nu observ propor iile alarmante ale acesteiă ţ prolifer ri. Dar într-o noapte, când nimeni nu mai voia s aud în sat vorbindu-se de acesteă ă ă tombole cu iepuri, observ o mare agiă ta ie în dosul zidului cur ii. "Nu- i fie fric , îi ziseţ ţ ţ ă Petra Cotes. Sunt iepurii". Nu putur închide ochii toat noapă ă tea, fiind deranja i deţ h rm laia animalelor. Când se luă ă min de ziu , Aă ă ureliano Segundo deschise u a i v zuş ş ă curtea plin de iepuri alba tri în lumina zorilor. Petra ă ş Cotes murind de râs, nu rezist s nu-iă ă joace o fars .ă

— Ace tia sunt noii n scu i din noaptea aceasta, îi zise ea.ş ă ţ— Îngrozitor! strig el. Pentru ce nu încerciă aceasta cu vacile?Dup câteva zile, voind s mai elibereze curtea, Petra schimb iepurii pe o vac , iară ă ă ă

dup dou luni vaca fat trei vi ei. A a au început lucrurile. Aureliano ă ă ă ţ ş Segundo se pomeni peste noapte proprietar de p mânturi i de tură ş me i abia avea timp s - i l rgeasc grajdurileş ă ş ă ă i cociş nile neîndestul toare. Era o prosperitate atât de deliă rant încât îl f cea s izbucnească ă ă ă

în râs i tot ce putea face pentru a- i potoli veselia era s adopte atitudini exş ş ă travagante. "La o parte din calea mea, vacilor! striga el. Via a e atât de scurt !ţ ă ". Ursula se întreba în ce încurcături s-o fi b gat, dac nu cumva fura, dac nu cumva se f cuse ho de vite, i deă ă ă ă ţ ş fiecare dat când îl vedea destupând o sticl de ampanie numai pentru pl cerea de a- iă ă ş ă ş turna spuma pe cap, îi repro a, ipând, aceast risip . Îl sâcâi atât de mult încât într-o bunş ţ ă ă ă zi, Aureliano Segundo, care se scula plin de veselie, ap ru cu o l di plin cu bani, cu oă ă ţă ă oal de clei i cu o pensul i cântând din r sputeri vechile melodii ale lui Francisco -ă ş ăş ă B rbatul, taă pet casa pe din untru i pe dinafar , de sus pân jos, cu bilete ă ă ş ă ă de un peso. Vechea locuin , zugr vit în alb de pe vremea când se adusese pianul mecanic, lu asţă ă ă ă -pectul mirabil al unei moschei. În înv lm eala întregii familii, în izbucnirea glasuluiă ăş scandalizat al Ursulei, în veselia satului care n v lise în strad pentru a lua parte la această ă ă ă glorificare a risipei, Aureliano Segundo terminase cu tapetatul fa adei pân la buc t rie,ţ ă ă ă f r s uite b ile i dormitoarele, i arunc în cutie biletele r mase.ă ă ă ă ş ş ă ă

— i acum, zise el ca încheiere, sper c nimeni din casa aceasta nu-mi va mai vorbiŞ ă de bani.

A a s-a întâmplat. ş Ursula puse s se dezlipeasc bileă ă tele cu care se etichetaseră straturile mari de var ale pere ilor i zugr vi casa iar în alb. "Dumnezeule, se rug ea, f -neţ ş ă ă ă la fel de s raci cum eram atunci când am înteă meiat acest sat ca s nu trebuiasc s - i d mă ă ă ţ ă socoteala în via a de dincolo de banii ace tia arunca i pe fereastr ". Rug ciunile ei furţ ş ţ ă ă ă ascultate în sens contrariu. Într-adev r, unul din lucr torii care dezlipeau biletele d du dină ă ă întâmplare peste un enorm Sfânt Iosif din ipsos, pe care cineva îl l sase acolo în ultimii aniă ai r zboiului, i r să ş ă turnând-o, statuia goal se zdrobi de p mânt. Era plin de monede deă ă ă aur. Nimeni nu- i mai amintea cine aduş sese acest sfânt în m rime natural . "L-au adus treiă ă oameni, explic Amaranta. M-au rugat s li-l p strez pân ce va înceta ploaia, i eu le-amă ă ă ă ş spus s -l pun acolo, în col , unde nu se love te nimeni de el, iar ei l-au pus cu mult grij ,ă ă ţ ş ă ă i acolo a r mas, deoarece oamenii aceia nu s-au mai întors niciodat s -l ia". În ultimulş ă ă ă

timp, Ursula îi pusese lumân ri i se închina în fa a lui, f r s b nuiasc în nici un chip că ş ţ ă ă ă ă ă ă

în loc de sfânt ea se închina la vreo dou sute de kilograme de aur. Aceast dovad târzie aă ă ă p gânismului ei involuntar îi spori dezolarea. Scuip peste gr mada spectaculoas deă ă ă ă monede, umplu cu ele trei saci de pânz i-i îngrop într-un loc ascuns, a teptând ca, maiăş ă ş curând sau mai târziu, cei trei necunoscu i s -i reclame. Mult mai târziu, în anii întuneca iţ ă ţ ai ultimei b trâne i, ă ţ Ursula se amesteca din când în când în conversa iile numero ilorţ ş c l tori care treceau atunci pe la ei i-i întreba dac , în timpul r zboiului, n-au lă ă ş ă ă ăsat în pază un sfânt Iosif din ipsos, pentru perioada cât vor dura ploile.

Toate aceste lucruri care o consternau atât de mult pe Ursula erau chestiuni obi nuiteş pe vremea aceea. Macondo înflorea într-o prosperitate miraculoas . Casele din lut i dină ş bambus construite de c tre întemeietori fur înlocuite cu cl diri din c r mid , cu obloaneă ă ă ă ă ă de lemn i cu podele cimentate, care f ceau mai suportabil c ldura sufocant de la ceasulş ă ă ă ă dou dup -amiaz . Din fostul că ă ă ătun al lui José Arcadio Buendía nu mai r m seser peă ă ă atunci decât migdalii, plini de colb, sorti i s reziste ceţ ă lor mai tragice împrejur ri, i râul cuă ş ape diafane ale cărui pietre albe ca ou le preistorice fur zdrobite de loviă ă turile teampurilorş înver una i ale lui ş ţ José Arcadio Segundo, în ziua în care acesta î i b gase în cap s neteş ă ă -zeasc albia râului pentru deschiderea unui serviciu de naviga ie. A fost un vis delirant, abiaă ţ comparabil cu acelea ale str bunicului s u, deoarece cursul plin de pietri i numeroaseleă ă şş cataracte împiedicau orice trafic între Macondo i mare. Îns ş ă José Arcadio Segundo, într-un acces neprev zut de temeritate, se crampon de proiectul s u. Pân atunci, nu d duse nici oă ă ă ă ă dovad de imagina ie. În afar de aventura sa trec toare cu Petra ă ţ ă ă Cotes, nu i se cunoscuse niciodat vreo femeie. ă Ursula îl socotea specimenul cel mai ters din toat istoria familiei,ş ă incapabil s ias în eviden , nici chiar ca animator în luptele de coco i, când colonelulă ă ţă ş Aureliano Buendía ii povesti într-o bun zi istoria cu galionul spaniol împotmolit laă doisprezece kilometri de mare i a c rui carcas carbonizat o v zuse cu ochii lui, în timpulş ă ă ă ă r zboiului. Aceast istoă ă risire pe care atâ ia oameni o socotiser mult vreme de necrezut, aţ ă ă fost o revela ie pentru ţ José Arcadio Segundo. Vându coco ii celui care oferea mai mult,ş recrut oameni, cump r unelte, i se avânt cu înc p ânare în întreă ă ă ş ă ă ăţ prinderea colosal careă consta în zdrobirea stâncilor, săparea canalelor, îndep rtarea piedicilor, i chiar niveă ş larea cataractelor. "Cunosc toate acestea pe de rost, strig ăUrsula. Parc s-ar învârti timpul în locă i parc ne-am fi reîntors la început". Când socoti c râul a deveş ă ă nit navigabil, José Arcadio

Segundo îi prezent fratelui s u o expunere am nun it a planurilor sale i acesta îi d duă ă ă ţ ă ş ă banii de care avea nevoie pentru întreprinderea sa. Mult vreme a lipsit. Se spunea deja că ă proiectul lui de a cump ra un vapor nu fusese decât un subterfugiu pentru a pleca cu baniiă fratelui s u, când se r spândi vestea c o ambarca iune str in se apropie de sat. Oaă ă ă ţ ă ă menii din Macondo, care nu- i mai aminteau de întreş prinderile uria e ale lui ş José Arcadio Buendía, se precipitar spre râu, cu ochii holba i de neîncredere la sosiă ţ rea primului iş ultimului vapor care a acostat vreodat în sat. Nu era decât o plut din trunchiuri de copac,ă ă tras cu ajutorul unor odgoane groase, de dou zeci de oaă ă meni care mergeau pe rm. Înţă picioare, la prov , cu o privire str lucind de mul umire, ă ă ţ José Arcadio Segundo conducea manevra care costase atât de mult. Împreun cu el sosise un splendid grup de matroane careă se ap rau de soarele arz tor sub ni te umbrele b t toare la ochi, având umerii acoperi i cuă ă ş ă ă ţ frumoase aluri de m tase, cu pomezi colorate pe obraji, cu flori naturale în p r, cu erpi deş ă ă ş aur în jurul bra elor i cu diamante în din i. ţ ş ţ

Pluta din trunchiuri de copaci a fost singura ambarca iune pe care ţ José Arcadio Segundo putu s o fac s urce pân la Macondo, i asta numai o singur dat ă ă ă ă ş ă ă - dar nu voi s recunoasc niciodat e ecul întreprinderii lui, ci dimpotriv , î i proclam isprava drept oă ă ă ş ă ş ă mare victorie a voin ei. Îi d du în mod scrupulos socoteal fratelui s u i nu întârzie s cadţ ă ă ă ş ă ă din nou în mania lui pentru coco ii de lupt . Singurul lucru r mas din aceast ini iativş ă ă ă ţ ă nenorocit a fost suflul înnoitor pe care-l aduă ser cu sine matroanele venite din Fran a, aleă ţ c ror comă peten e magnifice schimbar metodele tradi ionale ale amorului i al c ror simţ ă ţ ş ă ţ de bun stare social ruin veă ă ă chiul stabiliment al lui Catarino i transform strada înş ă tr-un bazar cu mici lampioane japoneze i fla nete nosş ş talgice. Ele au organizat acel carnaval sângeros care timp de trei zile scufund Macondo în delir i a c rui singur consecină ş ă ă ţă durabil a fost ocazia oferit ă ăde Aureliano Segundo de a o cunoa te ş pe Fernanda del Carpio.

Frumoasa Remedios a fost proclamat regin . ă ă Ursula, pe care frumuse ea tulbur toareţ ă a str nepoatei ei o f cea s tremure, nu putu împiedica alegerea. Reu ise pân atunci s facă ă ă ş ă ă ă s nu ias în strad decât pentru a merge la liturghie împreun cu Amaranta, în schimb oă ă ă ă obliga s - i acopere obrazul cuă ş o mantil neagr . B ră ă ă ba ii cei mai pu in evlavio i, acei careţ ţ ş se deghizau în preo i pentru a recita liturghii blasfematorii la Catarino, se duceau la bisericţ ă numai cu scopul de a întrez ri, mă ăcar pentru o clip , obrazul mândrei ă Remedios, a c reiă frumuse e legendar f cea s se vorbeasc despre ea cu fervoare i admira ie pe totţ ă ă ă ă ş ţ cuprinsul mla tinilor. A treş cut mult timp înainte de a reu i s o vad i ar fi fost mai bineş ă ăş pentru ei ca aceast ocazie s nu se fi prezentat niciodat , deoarece majoritatea lor nu i-auă ă ă ş mai putut reg si somnul pa nic. B rbatul care f cuse posibil acest eveniment, un str in,ă ş ă ă ă pierdu pentru totdeauna lini tea sufletului, se scufund în mla tina ierboas a abjec iunii iş ă ş ă ţ ş a mizeriei, i mul i ani dup aceea fu sfârtecat de un tren de noapte când adormise pe ine.ş ţ ă ş Din ziua în care fu v zut la biseric , îmbr cat într-un costum de catifea reă ă ă iat verde i într-oă ş jiletc brodat , toat lumea r mase convins c venea de foarte departe, poate dintr-un oraă ă ă ă ă ă ş îndep rtat din str in tate, atras de acea fascina ie maă ă ă ţ gic pe care o exercita frumoasaă Remedios. Era un b iat atât de frumos, p rea atât de îndr zne i totodat serios, tia s - iă ă ă ţş ă ş ă ş impun atât de bine prezen a, încât Pietro Crespi ar fi f cut, al turi de el, figur de avorton,ă ţ ă ă ă i multe feş mei u oteau cu un ş ş surâs de ciud c el era cu adev rat acela care merita mantila.ă ă ă

Nu frecventa pe nimeni în Macondo. Ap rea duminica în zori, ca un prin legendar, într-oă ţ a cu sc ri e de argint, cu valtrapi de catifea, i p r sea satul îndat dup terminareaş ă ţ ş ă ă ă ă

liturghiei.Prezen a lui avea atâta for , încât din ziua când a fost v zut pentru prima oar laţ ţă ă ă

biseric , toat lumea era sigur c între frumoasa ă ă ă ă Remedios i el se instauş rase un duel încordat i mut, o conven ie tainic , o sfiş ţ ă dare irevocabil , a c rei încheiere nu putea fi decâtă ă sau dragostea, sau moartea. În a asea duminic , cavalerul ap ru cu un trandafir galben înş ă ă mân . Ascult liturghia în picioare, a a cum f cea întotdeauna, i dup termiă ă ş ă ş ă narea acesteia, îi ie i frumş oasei Remedios în întâmpinare i-ş i oferi trandafirul. Ea îl lu cu un gest natural,ă ca i cum ar fi fost preg tit s primeasc acest omagiu, i atunci î i descoperi fa a pentru oş ă ă ă ă ş ş ţ clip i mul umi cu un surâs. Asta a fost tot. Dar pentru cavaler, i nu numai pentru el, ciăş ţ ş pentru to i ferici ii care au avut privileţ ţ giul de a-l tr i, acel moment a fost etern.ă

De atunci, cavalerul începu s trimit muzican i sub fereastra frumoasei ă ă ţ Remedios, punându-i s cânte pân în zori. Aureliano ă ă Segundo fu singurul care sim i o mil cordialţ ă ă fa de el i încerc s -i descurajeze perseveţă ş ă ă ren a. "Nu v mai pierde i vremea, îi spuse într-ţ ă ţo sear . Femeile din casa asta sunt mai rele decât catârii". Îi d rui prietenia sa, îl invit s seă ă ă ă scalde în ampanie, încerc s -l fac s în eleag c femeile din familia lui aveauş ă ă ă ă ţ ă ă m runtaiele de piatr , dar nu reu i s -i înving înc p ânarea. Exasperat ă ă ş ă ă ă ăţ de aceste nop iţ nesfâr ite de concerte, colonelul Aureliano Buendía amenin c -i vindec jalea prinş ţă ă ă lovituri de pistol. Nimic nu putu s -l fac s reă ă ă nun e, în afar de starea lamentabil deţ ă ă demoralizare în care se afla. El, care era atât de elegant, atât de impecabil, deveni murdar, zdren ros. Se optea c i-a p r sit puterea i averea în patria sa îndep rtat , de i în realiţă ş ăş ă ă ş ă ă ş -tate nimeni nu-i cuno tea adev rata origine. Începu s se certe cu toat lumea, s se ia laş ă ă ă ă har prin cârciumi, i într-o diminea se trezi la Catarino t v lindu-se în murţă ş ţă ă ă d ria sa. Ceeaă ce era mai trist în povestea lui dramatic era c frumoasa ă ă Remedios nu i-a dat niciodată aten ie, nici chiar în vremea când venea la biseric îmbr cat ca un prin . Primise trandafirulţ ă ă ţ galben f r s se gândeasc la nimic r u, mai degrab amuzat de extravagan a gesă ă ă ă ă ă ă ţ tului, iş nu- i desf cuse mantila decât pentru a-i vedea mai bine chipul, nu pentru a i-lş ă ş ar ta pe ală ei.

Într-adev r, frumoasa ă Remedios nu era o f ptur din lumea aceasta. Pân foarteă ă ă târziu, Santa Sofia de la Piedád trebui s o îmb ieze i s o îmbrace ea, i chiar atunci cândă ă ş ă ş Remedios înv s se descurce f r ajutorul nim nui, trebuia s fie supravegheat ca s nuăţă ă ă ă ă ă ă ă deseneze mici animale pe pere i, cu un be iga înmuiat în proţ ţ ş priile ei excremente. Împlinise vârsta de dou zeci de ani f r s tie citi, nici scrie, nici s se serveasc de tacâmuri laă ă ă ăş ă ă mas , plimbându-se goal prin cas , deoarece firea ei se opunea tuturoră ă ă conven ionalismelor, oricare ar fi fost acelea. Când tân rul comandant al g rzii îi declarţ ă ă ă

focul dragostei lui, ea-l respinse net, pentru c o uimise frivolitatea lui. "Uite, cât e deă prost nac, zise ea c tre Amaranta. Pretinde c moare din pricina mea, de parc a fi oă ă ă ă ş cramp intestinal ". Când îl g sir mort de-a biă ă ă ă nelea în apropierea ferestrei ei, frumoasa Remedios î i confirm prima impresie.ş ă

— Vede i, zise ea. Era tare prost nac.ţ ăS-ar fi spus c o luciditate p trunz toare îi permitea s disting realitatea lucruriloră ă ă ă ă

dincolo de orice formalism. Aceasta era cel pu in p rerea colonelului Aureliano Buendía,ţ ă pentru care frumoasa Remedios nu era de fel o întârziat mintal , a a cum se credea, ci cuă ă ş totul dimpotriv . "Parc ar veni de dincolo de cei dou zeci de ani de r zboi", zicea elă ă ă ă uneori. Cât despre Ursula, aceasta îi mul umea lui Dumnezeu c i-a r spl tit familia d ruinţ ă ă ă ă -du-i o fiin de o cur enie excep ional , dar în acela i timp frumuse ea ei deosebit oţă ăţ ţ ă ş ţ ă nelini tea, deoarece ş i se p rea o calitate contradictorie, o curs diavoleasc în atâtaă ă ă candoare. Hot râse s o dep rteze de lume, s o feă ă ă ă reasc de orice ispit p mânteasc , f ră ă ă ă ă ă s tie c fruăş ă moasa Remedios era la ad post de orice molipsire din vremea când înc se maiă ă afla în pântecele mamei ei. Niciodat nu-i încol ise gândul c va putea fi aleas reginaă ţ ă ă frumuse ii în pandemoniumul unui carnaval. Îns Aureţ ă liano Segundo, atras de gândul fantezist de a se deghiza în tigru, îl aduse pe p rintelă e Antonio Isabel în cas ca să -o conving ăpe Ursula c de fapt carnavalul nu era o s rb toare p gân , cum zicea ea, ci oă ă ă ă ă tradi ie catolic . Convins în cele din urm , de i împotriva dorin ei ei, consim i laţ ă ă ă ş ţ ţ ceremonia încoron rii.ă

Vestea c frumoasa ă Remedios avea s fie regina seră b rii se r spândi în câteva ceasuriă ă dincolo de hotarele mla tinilor, ajunse pân în inuturi îndep rtate unde nu se cuno teaş ă ţ ă ş nimic despre str lucirea frumuse ii ei nemaiă ţ pomenite i stârni nelini ti la aceia care încş ş ă mai considerau numele ei de familie ca un simbol al subversiunii. Aceast nelini te nu aveaă ş nici un temei. Dac cineva era cu adev rat inofensiv în epoca aceea, apoi acela era Auă ă -reliano Buendía, victim a vârstei i a deziluziilor, i care pierduse treptat orice contact cuă ş ş realitatea din ar . Înţ ă chis în atelierul s u, singura lui leg tur cu lumea din afar eraă ă ă ă comer ul cu pe ti orii de aur. Unul dintre fo tii solda i care f ceau de gard în jurul casei înţ ş ş ş ţ ă ă primele zile ale p cii se ducea s -i vând în celelalte sate din iă ă ă ţ nutul mla tinilor i seş ş întorcea plin de bani i de ve ti. Raporta c guvernul conservator, sus inut de liberali, era peş ş ă ţ cale s reformeze calendarul pentru a permite fiecă ărui pre edinte s r mân la putere timpş ă ă ă de o sut de ani. i c în sfâr it s-a semnat concordatul cu Sf. Scaun, i c a sosit de laă Ş ă ş ş ă Roma un cardinal care purta pe cap o coroan cu diamante i edea pe un tron din aură ş ş masiv, i c mini trii liberali au fost fotografia i în genunchi în clipa când i-au s rutatş ă ş ţ ă inelul. C vedeta unei trupe spaă niole, în trecere prin capital , a fost sechestrat în cabina eiă ă de un grup de indivizi masca i i c , duminica urmţ ş ă ătoare, a dansat goal în re edin a deă ş ţ var a pre edinteă ş lui republicii. "Nu-mi mai povesti despre politic , îi spuă nea colonelul. Vânzarea pe ti orilor de aur, iat toat treaba noastr ". Rumoarea public potrivit c reia nuş ş ă ă ă ă ă voia s mai tie nimic despre situa ia din ar , deoarece f cea avere cu atelierul s u, o f cuă ş ţ ţ ă ă ă ă pe Ursula s pufneasc de râs când i-a ajuns vestea la urechi. Cu nemilosul ei sim practic,ă ă ţ nu putea în elege comer ul colonelului, care dţ ţ ădea pe ti ori de aur în schimbul monedelorş ş de aur, apoi transforma monedele de aur în pe ti ori de aur i tot a a mai departe, încâtş ş ş ş trebuia s lucreze cu atât mai mult cu cât vindea mai mult, pentru a face fa acestui cercă ţă vicios exasperant. Într-adev r, nu comer ul îl interesa, ci munca. Avea nevoie de atâtaă ţ concentrare pentru montarea solzilor, încrustarea rubinelor minuscule în locul ochilor, laminarea branhiilor i asamblarea aripioarelor, încât nu-i mai r mânea nici un gol pe careş ă s -l umple cu deziluziile r zboaielor. Minu iozitatea extrem a meseriei sale îi solicita atâtaă ă ţ ă aten ie i-l absorbea atât de mult, încât în pu in vreme îmb trâni mai mult decât în cursulţ ş ţ ă ă tuturor anilor de r zboi, pozi ia îi încovoie ira spin rii, munca milimetric îi toci vederea,ă ţ ş ă ă îns toat aceast concentrare impecabil îl f cu s - i reg seasc pacea suă ă ă ă ă ă ş ă ă fletului. Ultima oar când a fost v zut plecându- i ureă ă ş chea la vreo afacere având leg tur cu r zboiul, a fostă ă ă în ziua când un grup de veterani din cele dou partide venise s -i cear sprijinul pentru a liă ă ă se confirma aloca ia de pensie viager , mereu f g duit i mereu oprit . "Uita i aceasta, leţ ă ă ă ăş ă ţ zise el. Vede i c i eu am refuzat penţ ăş sia, ca s -mi cru chinul de a trebui s o a tept pân laă ţ ă ş ă

moarte". La început colonelul Gerineldo Márquez venea s -l vad la sfâr itul dup -ă ă ş ăamiezelor i amândoi se a eş ş zau în prag, cu fa a spre strad , evocându- i trecutul. Însţ ă ş ă Amaranta nu putu suporta amintirile pe care i le stârnea acel b rbat obosit, precipitat deă chelire în prăpastia unei îmb trâniri premature, i-l f cu s îndure chinuri atât de nedrepte,ă ş ă ă încât ajunse s nu mai vin decât în ocazii cu totulă ă deosebite, apoi s dispar cu totul, anulată ă de paralizie. Taciturn, lini tit, nesim itor fa de suflul nou al vie ii care f cea s seş ţ ţă ţ ă ă cutremure casa, colonelul Aureliano Buendía abia dac în elese c secretul unei îmb trâniriă ţ ă ă frumoase nu este altceva decât încheierea unui pact onorabil cu singur tatea. Se scula laă orele cinci, dup ce dormea un somn u or, î i lua la buc t rie eterna sa cea c de cafeaă ş ş ă ă ş ă amar , se închidea ziua întreaă g în atelier, iar la orele patru dup -amiaz trecea prină ă ă verand târând dup sine un sc unel f r s bage m car de seam pojarul trandafirilor, niciă ă ă ă ă ă ă ă str lucirea ceasurilor dup -amiezii, nici atitudinea impasibil a Amarantei, a c reiă ă ă ă melancolie f cea un zgomot de ibric, perfect peră ceptibil la sfâr itul zilei, i se ducea s adş ş ăş ă în pragul por ii, cu fa a spre strad , pân când ân arii îl sileau s intre în cas . Uneoriţ ţ ă ă ţ ţ ă ă cuteza câte cineva s vin s -i tulă ă ă bure singur tatea:ă

— Ce mai face i, colonele?ţ îl întrebau în trecere.— Iac-a a, r spundea el. A tept s treac înmormântarea mea.ş ă ş ă ăAstfel c nelini tea provocat de reapari ia în celeă ş ă ţ britatea public a numelui s u, cândă ă

cu încoronarea frumoasei Remedias, nu se baza pe nimic real. Cu toate acestea, mul i erauţ de p rere contrar . F r s - i închiă ă ă ă ă ş puie nici o clip tragedia care-l amenin a, satul se gr biă ţ ă spre pia a public , pe care o invad într-o explozie zgoţ ă ă motoas de bucurie. Carnavalulă atinsese culmea nebuniei. Aureliano Segundo î i împlinise în sfâr it dorin a de-a se puteaş ş ţ deghiza în tigru i, foarte fericit, hoinş ărea prin mul imea dezl n uit , cu vocea r gu it deţ ă ţ ă ă ş ă atâta zbierat, când ap ru pe drumul mla tinilor o mascarad numeroas în mijlocul c reia seă ş ă ă ă putea vedea, purtat pe brancarde aurite, femeia cea mai fascinant pe care imaă ă gina iaţ omeneasc o putea concepe. Pentru o clip , loă ă cuitorii pa nici din Macondo î i scoaserş ş ă m tile pentru a privi mai bine uluitoarea f ptur încoronat cu smaăş ă ă ă ralde i îmbr cat cu oş ă ă cap de hermin , care avea nu numai aerul unei suverane acoperite cu paiete i cu hârtieă ă ş creponat , dar p rea i investit cu o autoritate legiă ă ş ă tim . Se mai g sea câte unul destul deă ă clarv z tor pentru a b nui c este vorba de o provocare. Îns Aureliano ă ă ă ă ă Segundo curmă îndat aceast perplexitate, declar c noii sosi i erau oaspe ii lor de onoare, i asemenea luiă ă ă ă ţ ţ ş Solomon o a ez pe frumoasa ş ă Remedios i pe cealalt regin inş ă ă trus pe acela i piedestal.ă ş Pân la miezul nop ii, str inii deghiza i în beduini participar la delirul colectiv la care maiă ţ ă ţ ă i ad ugar o pirotehnie somptuoas i calit i acroş ă ă ăş ăţ batice care aminteau de arta i deş

artificiile iganilor. Dintr-o dat , în paroxismul s rb torii, cineva rupse echiţ ă ă ă librul fragil.— Tr iasc partidul liberal!ă ă se auzi strigând. Tr iasc colonelul Aureliano Buendía!ă ăSalvele pu tilor eclipsar explozia focurilor de artiş ă ficii, strig tele de groaz în bu iră ă ă ş ă

muzica i veselia geş neral fu spulberat de panic . Mul i ani dup aceea luă ă ă ţ ă mea avea să continue s pretind c garda regal a suă ă ă ă veranei str ine era alc tuit din solda i ai unuiă ă ă ţ escadron din armata regulat care, sub pelerinele lor largi, î i asă ş cundeau armele reglementare. Printr-un comunicat special, guvernul aduse la cuno tin c respinge aceaş ţă ă acuza ie i promise c va ancheta episodul sângeros pân se va face lumin deplin . Însţ ş ă ă ă ă ă chestiunea n-a fost niciodat limpezit i versiunea care a predominat net a fost aceeaă ăş potrivit c reia garda regal , f r nici un fel de proă ă ă ă vocare, luase pozi ie de lupt la un semnţ ă al comandantului ei i, f r nici o mil deschisese focul asupra mul iş ă ă ă ţmii. Dup restabilireaă calmului, nu mai r m sese în sat nici unul dintre fal ii beduini, iar în pia au r mas doară ă ş ţă ă mor i epeni sau numai r ni i, întin i pe jos, nou clovni, patru colombine, aptesprezeceţ ţ ă ţ ş ă ş regi de joc de c r i, un diavol, trei muzican i, doi pairi din Fran a i trei împ ră ţ ţ ţ ş ă ătese japoneze. În confuzia care a rezultat din aceast paă nic , ă José Arcadio Segundo reu i s oş ă pun pe frumoasa ă Remedios la ad post, iar Aureliano ă Segundo o purt pe bra e pân în casă ţ ă ă pe suverana str in al c rei costum era zdren uit iar capa de hermin era plin de sânge. Seă ă ă ţ ă ă numea Fernanda del Carpio. Fusese desemnat ca cea mai frumoas dintre cele cinci mii deă ă femei mai frumoase ale inutului, i condus la Macondo, promi ându-i-se c va fi numitţ ş ă ţ ă ă regin a Madagascarului. ă Ursula se ocup de ea ca de propria ei fiic . Satul, în loc s -i pună ă ă ă

la îndoial nevinov ia, se înduio în fa a candorii ei. La aă ăţ şă ţ ş se luni dup masacru, cândă r ni ii se restabiliser i când se ve tejiser ultimele flori aruncate deasupra gropii coă ţ ăş ş ă mune, Aureliano Segundo se duse s o pe easc în ora ul îndep rtat unde tr ia cu tat l ei, i seă ţ ă ş ă ă ă ş c s torise cu ea la Macondo, în cursul unui chef de pomin care dur două ă ă ă ăzeci de zile.

C S TORIA FU PE PUNCTUL DE A SE SFÂR I dup dou luni, pentru faptul cĂ Ă Ş ă ă ă Aureliano Segundo, voind s - i repare gre elile fa de Petra ă ş ş ţă Cotes, puse s ă i se fac o poză ă îmbr cat ca regin de Madagascar. Când afl ă ă ă ăFernanda, î i împachet din nou valizele deş ă tân r c s torit i p r si Macondo f r s - i ia r mas bun. Aureliano ă ă ă ă ăş ă ă ă ă ă ş ă Segundo o ajunse din urm pe drumul dinspre mla tini. Dup repetate rug min i i promisiuni c se va îndrepta,ă ş ă ă ţ ş ă reu i s o aduc acas , i- i p r si concubina. Petra ş ă ă ă ş ş ă ă Cotes, con tient de puterea ei, nuş ă p rea c - i face griji. Ea f cuse din el un b rbat. Pe când nu era înc decât un copil, ea îlă ă ş ă ă ă scosese din cabinetul de lucru al lui Melchiade, având capul plin de idei fantastice i f rş ă ă nici un contact cu realitatea, i îl pusese în rândul oamenilor. Natura f cuse din el un omş ă închis, s lbatec, înclinat spre medita ii solitare, îns ea îi pl smuise un temperament opusă ţ ă ă aceluia, plin de via , expansiv, desţă chis, îi comunicase bucuria de a tr i, pl cerea de a cheă ă -fui i de a arunca banii pe fereastr i îl transformase astfel, pe din untru i pe dinafar înş ăş ă ş ă b rbatul pe care i-l visase înc din adolescen . El se c s torise, deci a a cum seă ş ă ţă ă ă ş c s toresc, mai curând sau mai târziu, copiii înă ă fia i. Nu îndr znise s o previn din vreme.ţ ă ă ă În schimb, se purt într-un chip atât de copil resc încât se pref cea c are ranchiuni false,ă ă ă ă resentimente imaginare, c utând tot ceea ce o putea a â a pe Petra ă ţ ţ Cotes s ia ini iativaă ţ rupturii. Într-o zi, când Aureliano Segundo îi adres pe nedrept câteva repro uri, ea evit să ş ă ă cad în curs i puă ăş se lucrurile la punct:

— Va s zic , îi zise ea, tu vrei s te c s tore ti cu regina.ă ă ă ă ă şAureliano Segundo, ru inat profund, simul un le in datorat mâniei, se declarş ă ş ă

neîn eles i ultragiat, i încet s o mai viziteze. Petra ţ ş ş ă ă Cotes, f r a- i pierde o singur clipă ă ş ă ă siguran a ei superb de fiar în repaos, ascult muzica i petardele de nunt , vacarmulţ ă ă ă ş ă dezl n uit al veseliei publice, ca i cum toate acestea n-ar fi fost decât o nou dr cie a luiă ţ ş ă ă Aureliano Segundo. Îi lini ti cu un surâs pe cei care veneau s o comp timeasc . "Nu vş ă ă ă ă îngrijora i, le zise ea. Mie, reginele îmi fac comisiţ oanele." Unei vecine care-i aduse lumân ri fabricate înadins pentru a le aprinde în jurul portretului amană tului pierdut, ea îi r spunse cu o siguran misterioas :ă ţă ă

— Singura lumânare care-l va face s revin este meă ă reu aprins .ăDup cum prev zuse, Aureliano ă ă Segundo se întoarse la ea de îndat ce se termină ă

luna de miere. Îl înso eau ortacii lui de totdeauna, i un fotograf ambulant, i aduseţ ş ş costumul i capa de hermin p tate de sânge, pe care le purtase ş ă ă Fernanda în ziua carnavalului. În înfierbântarea petrecerii care avu loc în acea dup -amiaz , o îmbr c peă ă ă ă Petra Cotes ca regin , o încoron suveran absolut i pe via a Madagascarului i împ r iă ă ă ăş ţă ş ă ţ prietenilor s i copii ale fotografiei ei. Nu numai c ea se pret la acest joc, dar în adânculă ă ă inimii i se f cu mil de el gândindu-se la teama crunt pe care a trebuit s o înă ă ă ă cerce pentru a imagina o astfel de extravagan ca s se împace cu ea. La orele apte seara, fiind încţă ă ş ă costumat în regin , îl primi în patul ei. Nu erau decât dou luni de când era c s torit, dară ă ă ă ă ea î i d du imediat seama c lucrurile nu mergeau prea bine în patul conjugal i seş ă ă ş compl cu în deliciile r zbun rii consumate. Cu toate acestea, dup dou zile, cândă ă ă ă ă neîndr znind s vin el înă ă ă su i, trimise un intermediar care s reglementeze conş ă di iileţ separ rii, ea în elese c va fi nevoie de mai mult r bdare decât prev zuse, deoarece elă ţ ă ă ă ă p rea dispus s se sacrifice pentru a salva aparen ele. Nici atunci nu- i f cu sânge r u. Dină ă ţ ş ă ă nou înlesni lucrurile ar tând o supunere care înt ri p rerea general potrivit c reia nu eraă ă ă ă ă decât o biat femeie, i drept amintire nu p stra de la Aureă ş ă liano Segundo decât o pereche de cizmuli e de lac, cu care acesta voia, dup propriile lui spuse, s fie înc l at în sicriu. Ea leţ ă ă ă ţ p str pe fundul unei valize, învelite în cârpe i începu s se preg teasc pentru o a teptareă ă ş ă ă ă ş

f r dezn dejdi.ă ă ă— Trebuie s revin mai curând sau mai târziu, î i zicea, m car ca s - i încal eă ă ş ă ă ş ţ

cizmuli ele.ţN-a trebuit s a tepte atât cât presupunea. De fapt, înc din noaptea nun ii lui,ă ş ă ţ

Aureliano Segundo în elese c se va întoarce la Petra ţ ă Cotes mult înainte de ziua în care va trebui s - i încal e cizmuli ele l cuite:ă ş ţ ţ ă Fernanda era o femeie pierdut pentru lume. Ea seă n scuse i crescuse la o mie de kilometri de mare, într-un ora lugubru, pe care-l str b teauă ş ş ă ă de-a lungul uli elor pavate, zdruncinându-se în nop ile de spaim , tr surile vicereţ ţ ă ă gilor. Treizeci i dou de clopotni e sunau dang tul de moarte la orele ase dup -amiaz . Nimeniş ă ţ ă ş ă ă nu v zuse vreodat soarele p trunzând în locuin a seniorial pavat cu pietre funerare.ă ă ă ţ ă ă Aerul încetase s adie printre chipaă ro ii din curte, prin draperiile palide ale camerelor i peş ş sub arcadele asudate ale gr dinii cu tuberoze. Pân la vârsta pubert ii, ă ă ăţ Fernanda nu primise alte ve ti din luş me decât gamele melancolice executate la pian într-o cas vecin de c treă ă ă cineva, care ani de zile î i luase liberş tatea de a nu- i face niciodat siesta. În camera mameiş ă ei bolnave, toat verde i galben în lumina pr fuit care c dea prin vitrouri, asculta aceleă ş ă ă ă ă exerci ii metodiţ ce, tenace, dezn d jduite, i se gândea c muzica aceasta este totu i înă ă ş ă ş lume, în vreme ce ea îns i lânceze te îmăş ş pletind cununi funerare din foi de palmieri. Transpirând în pic turi mari sub efectul febrei de la ceasurile cinci ale dup -amiezii, mamaă ă ei îi vorbea despre splendorile trecutului. Fiind înc foarte mic , într-o noapte cu lun ,ă ă ă Fernanda v zuse o femeie foarte frumoas , îmbr cat în alb, trecând prin gr din în direc iaă ă ă ă ă ă ţ capelei. Ceea ce o nelini tise mai mult la acea viziune fugitiv fusese fapş ă tul c o sim ise înă ţ toate privin ele asem n toare cu ea, ca i cum s-ar fi v zut pe sine dup dou zeci de ani.ţ ă ă ş ă ă ă "Este str bunica ta, regina, îi spuse mama ei între dou accese de tuse. A murit otr vit deă ă ă ă miresme, pe când t ia o creang de tuberoze". La câ iva ani dup aceea, când sim i că ă ţ ă ţ ă seam n cu str bunica ei, ă ă ă Fernanda începu s se îndoiasc de vedenia din copil rie, însă ă ă ă mama îi f cu repro uri c este incredul . ă ş ă ă

— Suntem imens de boga i i de puternici, îi zise.ţ ş Într-o bun zi vei fi regin .ă ăCredea ce i se spunea, de i nu se a ezau la masa lung acoperit cu fe e de mas dinş ş ă ă ţ ă

in i cu vesel de argint pentru a lua o cea c de ocolat cu ap i cu o bucat de melas .ş ă ş ă ş ă ăş ă ă Pân în ziua nun ii vis un regat legendar, de i tat l ei, ă ţ ă ş ă don Fernando, a trebuit s - iă ş ipotecheze casa pentru a-i cump ra trusoul. Nu era nici ingenuitate, nici manie aă grandomaniei. A a au educat-o. De când a atins vârsta ra iunii, î i amintea cum o puneauş ţ ş s - i fac treburile într-o oli de aur cu ecusonul armelor familiei. La doisprezece ani ie iă ş ă ţă ş pentru prima oar din cas , într-o tr sur cu cai, care nu avea de parcurs decât dou str ziă ă ă ă ă ă pentru a o duce la m n stire. Colegele ei se mirau v zând c nu fusese pus laolalt cuă ă ă ă ă ă celelalte, ci pe un scaun cu sp tar foarte înalt i c nici m car nu se amesă ş ă ă teca în jocurile lor în timpul recrea iei. "Ea este deoseţ bit , explicau c lug ri ele. Va fi regin ." Colegele eiă ă ă ţ ă credeau, deoarece înc din vremea aceea era cea mai dră ăgu , cea mai distins , cea maiţă ă discret feti care le-a fost dat vreodat s vad . Dup opt ani, înv ând s veră ţă ă ă ă ă ăţ ă sifice în latine te, s cânte la clavecin, s vorbeasc desş ă ă ă pre oimi cu cavalerii i despre apologeticş ş ă cu arhiepiscopii, s elucideze afaceri de stat cu guvernan ii din str in tate i problemeă ţ ă ă ş divine cu Papa, se reîntoarse la p rin ii ei pentru a împleti cununi de palmier funerare. G siă ţ ă casa pr dat . Mai r m seser doar câteva mobile ină ă ă ă ă dispensabile, candelabrele i serviciulş de argint: ustensilele casnice fuseser vândute unul câte unul pentru a pl ti cheltuielile cuă ă educa ia ei. Mama ei murise din pricina acceselor de febr de la ora cinci. Tat l, ţ ă ă don Fer-nando, îmbr cat în negru, strangulat în gulerul s u tare, cu un lan de aur peste piept, îiă ă ţ d dea în fiecare luni ă câte o moned de argint pentru a face fa cheltuielilor gospod re ti iă ţă ă ş ş ducea cununile funerare confec ionate în cursul s pt mânii. Î i petrecea cea mai mare parteţ ă ă ş din zi închis în biroul s u i rareori când î i mai scotea nasul afar , revenea înainte de oreleă ş ş ă ase ca s - i rosteasc rug ciunile împreun cu ea. Nu era prieten intim cu niş ă ş ă ă ă meni. Ea n-a

auzit niciodat vorbindu-se despre r ză ă boaiele care au sec tuit ara. Niciodat nu încet să ţ ă ă ă asculte exerci iile la pian c tre orele trei dup -amiaz . Înţ ă ă ă cepuse chiar s nu- i mai facă ş ă iluzii despre viitorul ei de regin , când r sunar peremptoriu dou b t i la u a vestibulului:ă ă ă ă ăă ş îi deschise unui militar cu prestan , cu maţă niere ceremonioase, care avea o cicatrice la

obraz i o medalie de aur la piept. Se închise cu tat l ei în birou.ş ăDup dou ceasuri, acesta veni s o caute în camera ei de lucru:ă ă ă "Preg te te- iă ş ţ

lucrurile, îi zise. Ai de f cut un drum lung". Astfel au condus-o pân la Macondo. Înă ă tr-o singur zi; printr-o lovitur brutal , via a îi dezvă ă ă ţ ălui toate poverile unei realit i pe careăţ p rin ii ei s-au str duit s i-o ascund atâ ia ani. Revenind acas , se înă ţ ă ă ă ţ ă cuie în camer pentruă a plânge, indiferent fa de ruă ţă g min ile i explica iile lui ă ţ ş ţ don Fernando, încercând s uiteă arsura pe care i-o l sase aceast fars atât de extraă ă ă ordinar . Se jur s nu mai ias niciodată ă ă ă ă din camera ei pân la moarte, când Aureliano ă Segundo veni s o cauă te. A fost o inimaginabil lovitur a sor ii, c ci în stupeă ă ţ ă fac ia indign rii ei, în starea de furie în care oţ ă adusese propria ei ru ine, ea îl min ise ca s nu-i cunoasc adeş ţ ă ă v rata ei identitate. Singureleă indicii reale de care dispunea Aureliano Segundo în clipa plec rii în c utarea ei erau felul eiă ă de a vorbi, ca locuitorii din podi urile înalte care nu se puteau confunda cu nici un altul,ş precum i meseria ei de împletitoare de cununi funerare. O c ut ca un nebun. Dând dovadş ă ă ă de o temeritate tot atât de grozav ca i aceea a lui ă ş José Arcadio Buendía atunci când a trecut mun ii pentru a întemeia Macondo, de un orţ goliu la fel de orb ca acel al colonelului Aureliano Buendía când dezl n uise toate r zboaiele sale inutile, de o tenacitate la fel deă ţ ă nes buit ca aceea a Ursulei în tot timpul cât asigurase supravie uirea descenden ilor ei, a aă ă ţ ţ ş a c utat-o Aureliano ă Segundo pe Fernanda, f r s se descurajeze o singur clip .ă ă ă ă ă Interesându-se de locul unde se vindeau cununi funerare, a fost condus din cas în casă ă pentru a- i alege pe cele mai frumoase. Întrebând unde g se te cea mai frumoas femeie deş ă ş ă pe fa a p mântului, toate mamele i-au adus fiicele lor. Se pierdu prin v i neguroase, prinţ ă ă spa ii de timp rezervate uit rii, prin labirinturile deziluziilor. Travers un pustiu galbenţ ă ă unde ecoul repeta gândurile i unde groaza stârnea miraje premonitorii. Dup câtevaş ă s pt mâni f r rezultat, ajunse pân la un ora necunoscut unde toate clopotele sunau aă ă ă ă ă ş moarte. De i nu le v zuse niciodat i nimeni nu ş ă ăş i le descrisese, recunoscu îndat zidurileă roase de sarea oaselor, balcoanelor vierm noase în care ciupercile f ceau s crape lemnul,ă ă ă i, prins în cuie pe o u de la intrare, aproape ters de ploaie, anun ând cel mai trist dinş şă ş ţ

lume: De vânzare cununi funerare. Între momentul acesta i diş minea a r coroas cândţ ă ă Fernanda p r si casa sub paza maicii stare e, abia dac surorile avur timp s -i coasă ă ţ ă ă ă ă trusoul i s încarce în cele ase valize candelabrele, serş ă ş viciul de argint i oli a de aur,ş ţ precum i r m i ele nenum rate i de nefolosit ale unei catastrofe familiale consumate de-ş ă ăşţ ă şa lungul a dou secole. ă Don Fernando refuz invita ia de a-i înso i. Promise c va veni maiă ţ ţ ă târziu, dup ce va fi încheiat afacerile în curs i dup ce-i d du binecuvântarea fiicei sale, seă ş ă ă duse s se închid din nou în biroul s u pentru a-i scrie acele scrisorele cu viniete jalnice,ă ă ă marcate cu armele familiei, care aveau s fie, între ă Fernanda i tat l ei, primul contactş ă omenesc în toat existen a lor. Pentru ea, aceasta a fost adev rata dat a na terii ei. Pentruă ţ ă ă ş Aureliano Segundo, a fost aproape simultan începutul, i sfâr itul fericirii.ş ş

Fernanda avea la ea un almanah pre ios cu chei e aurite, în care c l uzitorul eiţ ţ ă ă spiritual însemnase cu cerneal violet zilele de abstinen în raporturile dintre so i.ă ă ţă ţ Sc zând S pt mâna Mare, duminicile, s rb torile poă ă ă ă ă runcii, primele vineri ale lunii, retragerile, sacrificiile i impedimentele periodice, partea util din anuarul ei se reducea laş ă patruzeci i dou de zile r sfirate într-o pş ă ă ădure de cruci violete. Aureliano Segundo, convins c timpul nu va întârzia s culce la p mânt aceast re ea de sârm ghimpată ă ă ă ţ ă ă du man , î i prelungi pl cerile nun ii cu mult peste durata prev zut . Istovit de a arunca laş ă ş ă ţ ă ă ă gunoi atâtea sticle goale de coniac i de ampanie care ar fi ajuns s invadeze casa, dar înş ş ă acela i timp intrigat v zându-i pe tinerii c s tori i dormind la ore diferite i în camereş ă ă ă ă ţ ş separate, în timp ce continuau petardele, muzica i sacrificiile de animale, ş Ursula î i amintiş de propria ei experien i se întreb dac nu cumva purta i ţăş ă ă ş Fernanda o centur de castitateă care s provoace mai curând sau mai târziu batjocura satului întreg i care s dea naă ş ă ştere unei tragedii. Îns ăFernanda îi m rturisi c l sa pur i simplu s treac dou s pt mâniă ă ă ş ă ă ă ă ă înainte de a-i permite so ului ei s o ating pentru prima oar . Într-adeţ ă ă ă v r, dup ce trecuă ă acest r stimp, ea deschise u a de la camera ei, resemnat în fa a jertfei, ca i cum ar fi fost oă ş ă ţ ş victim isp itoare, i Aureliano ă ăş ş Segundo putu s o contemple pe cea mai frumoas femeieă ă de pe p mânt, str lucirea ochilor ei de animal speriat i p rul lung ară ă ş ă ămiu desf urat peăş

pern . Era atât de fascinat de aceast viziune încât r mase o clip f r s - i dea seama că ă ă ă ă ă ă ş ă Fernanda îmbr case o c ma de noapte alb , care-i cobora pân la c lcâie, cu mâneci până ă şă ă ă ă ă la pumni i cu o butonier mare de form rotund , tivit în chip minunat, la în lş ă ă ă ă ă imeaţ pântecului. Aureliano Segundo nu- i putu reş ţine o izbucnire de râs.

— Iat lucrul cel mai obscen pe care l-am v zut în via a mea!ă ă ţ strig el cu un hohot deă râs care r sun în toat casa. M-am însurat cu o surioar c lug ri !ă ă ă ă ă ă ţă

La cap tul unei luni, neob inând din partea so iei sale s - i scoat c ma a de noapte,ă ţ ţ ă ş ă ă ş se duse s -i fac foă ă tografia Petrei Cotes costumat în regin . Mai târziu, când reu i caă ă ş Fernanda s se reîntoarc acas , ea ced cerin elor lui în febra împ c rii, îns nu tiu s -iă ă ă ă ţ ă ă ă ş ă procure niciodat acea odihn pe care o visase atunci când plecase s o caute în ora ul cuă ă ă ş treizeci i dou de cloş ă potni e. Aureliano ţ Segundo nu afl în ea decât un sim mânt deă ţă adânc dezolare. Într-o noapte, cu pu in înaă ţ inte de na terea primului lor fiu, ş Fernanda î iş d du seaă ma c so ul ei se întorsese pe ascuă ţ ns în patul Petrei Cotes.

— Este adev rat, recunoscu el, i-i explic pe un ton de umilit resemnare:ă ş ă ă a trebuit s-o fac, pentru ca animalele s continue s se înmul easc .ă ă ţ ă

A fost nevoie de câtva timp pentru a o convinge de necesitatea unui expedient atât de straniu, dar atunci când în sfâr it reu i, aducând dovezi care p reau indiscuş ş ă tabile, Fernanda se m rgini s -i cear promisiunea c nu se va l sa surprins de moarte în patul amantei sale.ă ă ă ă ă Astfel continuară s tr iasc to i trei, f r s se incoă ă ă ţ ă ă ă modeze, Aureliano Segundo credincios atât fa de una cât i de cealalt i îndr gostit de amândou , Petra ţă ş ăş ă ă Cotes fudulindu-se în urma acestei împ c ri, iar ă ă Fernanda pref cându-se c nu cunoa te adev rul.ă ă ş ă

Cu toate acestea, aranjamentul nu reu i s-o integreze cuş adev rat ă pe Fernanda în familie. În zadar st rui ă Ursula ca ea s - i lepede mica broboad de lân pe care o arbora laă ş ă ă sculare dup nop ile când f cuse dragoste i care-i f cea pe vecini s u oteasc . Nu reu iă ţ ă ş ă ăş ş ă ş s o conă ving s foloseasc baia, nici latrina comun , nici s -i vând oala de noapte din aură ă ă ă ă ă colonelului Aureliano Buendía pentru a face din ea pe ti ori. Amaranta se sim i atât deş ş ţ incomodat de felul ei pedant de a vorbi i de obiceiul pe care-l avea de a numi fiecareă ş lucru prin eufemisme, încât în prezen a ei nu pierdea niciodat prileţ ă jul s vorbească ă p s re te:ă ă ş

— Eapa epestepe dipintrepe apacepei oapamepeni caparepe fapac pepe depegupustapa ipii îpîn fapa apa poţ ţ pripiilor lopor epexcrepemepentepe.

Într-o zi, iritat de aceast batjocur , ă ă ă Fernanda voi s tie ce spune Amaranta iăş ş aceasta nu se servi de eufemisme pentru a-i r spunde:ă

— Ziceam c tu faci parte dintre acei oameni care- i confund fundul cu s pt mânaă ş ă ă ă sfânt .ă

Din ziua aceea nu- i mai adresar nici un cuvânt. Atunci când împrejur rile le obligauş ă ă totu i, ele î i triş ş miteau vorb sau î i comunicau lucrurile în chip indiă ş rect. În ciuda vizibilei ostilit i a familiei, ăţ Fernanda nu renun a de loc de a- i impune deprinderile str mo e ti.ţ ş ă ş ş Puse cap t obiceiului urât de a se lua masa la buc t rie, iar când cuiva îi era foame, îlă ăă obliga s a tepte mâncarea la ore fixe, la masa mare din sufragerie, acoperit cu fe e deă ş ă ţ mas din in i unde se puneau candelabre i tacâmuri de argint. Solemnitatea acestui act peă ş ş care Ursula îl considerase întotdeauna ca fiind cel mai simplu din via , sfâr i prin a face sţă ş ă domneasc o încoră dare împotriva c reia se r zvr ti, în primul rând, în ciuda caracteruluiă ă ă s u taciturn, ă José Arcadio Segundo. Îns acest obicei a triumfat, ca i acela de a spuneă ş rug ciunea înainte de cin , care atrase într-atâta curiozitatea veciă ă nilor încât nu întârzie să circule zvonul c familia Buendía nu se a eza la mas ca ceilal i muritori, ci transforă ş ă ţ mase actul mâncatului într-o adev rat liturghie. Pân i supersti iile Ursulei, n scute subă ă ăş ţ ă inspira ia momentului mai degrab decâtţ ă mo tenite din tradi ie, au intrat în conflict cuş ţ acelea pe care Fernanda le mo tenise de la p rin ii ei i care erau perfect distribuite iş ă ţ ş ş definite pentru fiecare împrejurare. Atâta timp cât Ursula i-a p sş ă trat toate facult ile,ăţ câteva din vechile obiceiuri s-au men inut i inspira iile ei ţ ş ţ continuară s exercite o anuă mită influen asupra vie ii familiei, dar dup ce- i pierţă ţ ă ş du vederea i povara anilor o alung într-ş ăun col , cercul rigid pe care începuse s -l iţ ă nstaureze Fernanda de la venirea ei, sfâr i prin aş se închide complet i, mai mult decât oricine altul, ea deveni aceea de care atârna acumş

soarta familiei.Comer ul cu pr jituri i cu micile animale din zah r ars, pe care Santa Sofia ţ ă ş ă de la

Piedád îl continua la dorin a Ursulei, constituia în ochii Fernandei o activitate nedemnţ ă c reia nu întârzie s -i pun cap t. U ile casei, care se l sau larg deschise din zorii zilei până ă ă ă ş ă ă la ora culc rii, fur închise în timpul siestei, sub pretextul c soarele f cea insuportabilă ă ă ă ă c ldura în od i, i în cele din urm fur închise definitiv. Buchetul ă ă ş ă ă de aloe i pâinea prinsş ă în grind , din epoca întemeierii, fur înlocuite cu o ni care ad postea Inima sfânt a luiă ă şă ă ă Isus. Colonelul Aureliano Buendía începu s - i dea seama de aceste moă ş dific ri i avuă ş intui ia urm rilor lor. "Suntem pe cale s devenim oameni din înalta societate, protesta el.ţ ă ă Pe calea aceasta, vom ajunge s ne batem înc o dat cu regimul conservator, îns de rândulă ă ă ă acesta pentru a pune un rege în locul lui". Fernanda, cu mult tact, evit s -l înfrunte direct.ă ă Spiritul lui independent, aversiunea lui fa de orice form de constrângere social , îiţă ă ă displ ceau profund. Era exasperat de ce tile lui mari cu cafea la orele cinci diminea a, deă ă ş ţ dezordinea din atelierul lui, de p tura lui destr mat , de obiceiul pe care-l avea de a seă ă ă a eza pe pragul por ii la sfâr itul dup -amiezii. A trebuit îns s permit d inuirea acesteiş ţ ş ă ă ă ă ă piese izolate a mecanismului familial, c ci avea convingerea c b trânul colonel este ună ă ă animal îmblânzit de ani i de deziluzii, dar care, într-un acces de revolt senil , înc mai eraş ă ă ă capabil de a smulge casa din temelii. Când so ul ei hot rî s -i dea primului lor fiu numeleţ ă ă str bunicului, ea nu îndr zni s ă ă ă i se împotriveasc , deoarece asta se întâmpla abia la un ană de la sosirea ei. Dar când se n scu prima lor feti , ea deă ţă clar f r ocol c era hot rât s -iă ă ă ă ă ă ă dea numele de Renata, ca al mamei ei. Ursula hot râse s o numeasc ă ă ăRemedios. Dup oă controvers încordat în care Aureliano ă ă Segundo îl juca pe mediatorul amuzat, o botezară Renata-Remedios, îns ăFernanda continu s o numeasc scurt ă ă ă Renata, în timp ce familia so ului ei i satul întreg continuau s o numeasc "Meme", diminutivul lui ţ ş ă ă Remedios.

La început, Fernanda nu vorbea niciodat de ai ei, îns cu timpul începu s - iă ă ă ş idealizeze tat l. Vorbea desă pre el la mas ca despre o fiin excep ional care reă ţă ţ ă nun ase laţ orice form de vanitate i care era pe cale s devin un sfânt. Aureliano ă ş ă ă Segundo, mirat de aceast glorificare intempestiv a socrului s u, nu rezista isă ă ă pitei de a face, f r tirea so ieiă ăş ţ sale, unele zeflemele u oare. Restul familiei îi urma exemplul. ş Ursula îns i, care vegheaăş cu grij arz toare asupra armoniei familiale i care suferea în tain din pricina tuturoră ă ş ă fric iunilor din cas , î i îng dui s afirme într-o zi c str nepotul ei avea asigurat viitorulţ ă ş ă ă ă ă s u de pap , deoarece era "nepot de sfânt i fiu de regin i de ho de vite". În ciuda aceă ă ş ăş ţ lei conspira ii surâz toare, copiii se obi nuir s se gândeasc la bunicul lor ca la o fiinţ ă ş ă ă ă ţă legendar , care copia pentru ei poeme de inspira ie religioas în scrisorile lui i care, înă ţ ă ş fiecare an de Cr ciun, le trimitea o lad cu cadouri pe care abia o puteau trece prin poartaă ă de la strad . Acestea erau de fapt ultimele r m i e ale paă ă ăşţ triotismului s u seniorial. S-auă servit de ele pentru construirea în camera copiilor a unui altar cu sfin i în mţ ărime natural ,ă c rora ochii de sticl le d deau o aparen nelini titoare de via , iar în privin a ve tminteloră ă ă ţă ş ţă ţ ş din postav brodat artistic, nici un locuitor din Macondo nu purtase vreodat atât de bune.ă Încetul cu încetul, somptuozitatea funebr din vechea locuin înghe at se mutase în casaă ţă ţ ă luminoas a familiei Buendía. "Ne-au trimis de acum tot cimitirul familial, remarc într-ă ă o zi Aureliano Segundo. Nu mai lipsesc decât s lciile plâng toare i lesă ă ş pezile de mormânt". De i l zile nu con ineau niciodat ceva care ar fi putut servi ca juc rii pentru copii, aceş ă ţ ă ă ştia î i treceau anul a teptând luna decembrie, c ci, la urma urmei, aceste cadouri demodate iş ş ă ş mereu neprev zute constituiau ceva nou în cas . De Cr ciunul al zecelea, când micul ă ă ă José Arcadio se preg tea s plece la seminar, sosi un pic mai devreme ca de obicei enorma ladă ă ă a bunicului, b tut cu grij în cuie, impermeabiliă ă ă zat cu un strat de gudron i adresat , peă ş ă eticheta obişnuit , redactat cu caractere gotice, prea distinsei ă ă doña Fernanda del Carpio de Buendía. În timp ce citea scrisoarea în odaia ei, copiii se gr bir s deschid lada. Ajuta i,ă ă ă ă ţ ca de obicei, de Aureliano Segundo, rupser siă giliile gudronului, desprinser capacul,ă de ertar stratul de rumegu protector i g sir în untru un cuf r lung de plumb, închis cuş ă ş ş ă ă ă ă piroane de aram . În fa a ner bd rii copiilor, Aureliano ă ţ ă ă Segundo de urub cele opt piroaneş ă i, ridicând placa de plumb, abia avu timp s scoat un ip t i s -i îndep rteze pe copii deş ă ă ţ ă ş ă ă

vederea lui don Fernando îmbr cat în negru, cu un crucifix pus pe piept, pielea cr pată ă ă

emanând gaze pestilen iale, i pâlpâind înţ ş tr-o mustire spumoas de perle vii. ăLa pu in vreme dup na terea feti ei se proclam jubileul colonelului Aurelianoţ ă ă ş ţ ă

Buendía, la care nimeni nu se a tepta i pe care-l hot râse guvernul pentru s rş ş ă ă b torirea uneiă noi anivers ri a tratatului de pace de la Neerlandia. Aceast hot râre era atât de pu ină ă ă ţ potrivit cu politica oficial , încât colonelul se declar violent ostil fa de ea i-i refuză ă ă ţă ş ă omagiul. "Este pentru prima oar când aud acest cuvânt ă jubileu, m rturisi el. Dar orice ară vrea s zic , nu poate fi decât o glum proast ". Strâmtul atelier de aur rie se umplu cuă ă ă ă ă emisari. Revenir mult mai b trâni, mult mai solemni, îmbr ca i în robe închise care seă ă ă ţ învârteau odinioar împrejurul colonelului ca un cârd de corbi. Când acesta îi v zu ap rând,ă ă ă ei, care odinioar reu iser s în bu e r zboiul, nu putu suporta cinismul panegiricelor. Leă ş ă ă ă ş ă d du ordin s -i dea pace, stă ă ărui asupra faptului c el nu avea nimic comun cu acea mareă figur na ional drept care voiau s -l fac s se considere, ci c era doar un me te ugar f ră ţ ă ă ă ă ă ş ş ă ă amintiri, al c rui unic vis era s moar de oboseal în uitarea i în mizeria pe ti orilor s i deă ă ă ă ş ş ş ă aur. Ceea ce-l f cu s se indigă ă neze la culme a fost vestea c pre edintele republicii voia să ş ă asiste personal la ceremoniile de la Macondo pentru a-i decerna Ordinul Meritului. Colonelul Aureliano Buendía îi comunic , cuvânt cu cuvânt, c a tepta cu adeă ă ş v rată ă ner bdare aceast ocazie, întârziat dar binemeă ă ă ritat , de a-i trimite un glonte în trup, nuă pentru a-i r spl ti m surile tiranice i anacronice ale regimului s u, ci pentru lipsa deă ă ă ş ă respect fa de un b trân care nu f cea r u nim nui. A proferat aceast amenin are cu atâtaţă ă ă ă ă ă ţ vehemen încât pre edintele republicii î i anul c l toria în ultimul minut i-i trimiseţă ş ş ă ă ă ş decora ia printr-un repreţ zentant personal. Colonelul Gerineldo Márquez, asediat de presiuni de tot felul, î i p r si patul de paralitic penş ă ă tru a merge s -l conving pe fostul s u camaradă ă ă de arme. Când acesta din urm v zu ap rând balansoarul purtat de patru oameni i ezândă ă ă ş ş între perini mari pe prietenul care împ rt ise cu el, înc din tinere e, sucă ăş ă ţ cesul i reversulş norocului, nu se îndoi nici o singur clip c f cea acest efort numai pentru a veni s - i exă ă ă ă ă ş -prime solidaritatea cu el. Dar când afl motivul adev rat al vizitei sale, îl d du afar dină ă ă ă atelier.

— Prea târziu m conving, îi spuse el, c bine a fi f cut dac a fi l sat s te împu te.ă ă ş ă ă ş ă ă ş Astfel c jubileul s-a s vâr it f r ca vreun membru al familiei s fi asistat la el.ă ă ş ă ă ă

Întâmplarea a vrut ca el s coincid cu s pt mâna carnavalului, dar nimeni nu iză ă ă ă buti s -iă scoat din cap colonelului Aureliano Buendía ideea fix c însu i guvernul prev zuseă ă ă ş ă aceast coinciă den de date pentru ca batjocura s fie i mai crud . El auzi din atelierul s uţă ă ş ă ă solitar mar urile militare, lovituş rile de tun trase în onoarea lui, clopotele de la Te Deum, iş câteva fraze din discursurile rostite în fa a casei, atunci când se botez strada cu numele lui.ţ ă Era atât de indignat, atât de înfuriat pe propria sa neputin , încât ochii îi lţă ăcrimar i,ăş pentru prima oar de la înfrângere, suferi c nu mai este capabil de îndr zneala din tinere eă ă ă ţ pentru a declan a un r zboi care s înece în sânge pân i ultiş ă ă ăş ma urm a regimuluiă conservator. Înc nu se stinseser ultimele ecouri ale acestui omagiu c ă ă ăUrsula veni s bată ă la u a atelierului.ş

— S nu fiu deranjat, r spunse el. Sunt ocupat.ă ă— Deschide, st rui ă Ursula cu glasul ei de toate zilele. Am venit pentru ceva care nu

are nici o leg tur cu serbarea.ă ăColonelul Aureliano Buendía trase drugul care condamna u a i descoperi înş ş

ambrazur aptesprezece inăş divizi de aspecte diferite, de toate tipurile i de toate culorile,ş dar arborând f r excep ie acel aer de solituă ă ţ dine care era de ajuns pentru a-i identifica în orice loc din lume. Erau fiii lui. F r s se fi în eles între ei, f r chiar s se cunoasc ,ă ă ă ţ ă ă ă ă veniser din col urile cele mai înă ţ dep rtate ale litoralului, atra i de zgomotul f cut în jurulă ş ă jubileului. To i purtau cu mândrie prenumele de Aureţ liano i numele mamei lor respective.ş În cursul celor trei zile cât au r mas în cas , spre profunda satisfac ie a Ursulei i spreă ă ţ ş marea scandalizare a Fernandei, produseser atâtea r sturn ri încât credeai c te afli înă ă ă ă r zboi. Amaranta c ut printre hârtiile sale de alt dat caietul cu socotelile în care ă ă ă ă ă Ursula înscrisese numele, data naşterii i ziua botezului, i ad ug în dreptul fiec ruia din eiş ş ă ă ă domiciliul actual. Aceast list ar fi permis o recapiă ă tulare a celor dou zeci de ani de r zboi.ă ă Gra ie ei, s-ar fi putut reconstitui itinerariile nocturne ale colonelului, din acea dimineaţ ţă

când a pornit din Macondo în fruntea celor dou zeci i unu de b rba i, ă ş ă ţ pe drumurile unei rebeliuni himerice, pân în ziua când s-a reîntors pentru ă ultima oar , învelit într-o p tură ă ă toat închegat de sânge. Aureliano ă ă Segundo nu pierdu ocazia de a s rb tori sosirea veriloră ă s i f când un chef de pomin , cu ampaă ă ă ş nie i acordeoane, ceea ce s-a interpretat ca oş dorin de a- i lua revan a cu întârziere, pentru carnavalul ratat din pricina jubileului.ţă ş ş F cur zob jum tate din vesel , pustiir trandafirii urm rind un taur pentru a-l împunge eiă ă ă ă ă ă pe el, masacrar g inile cu focuri de pistol, o silir pe Amaranta s danseze valsurile tristeă ă ă ă ale lui Pietro Crespi, reu ir ca frumoasa ş ă Remedios s îmbrace pantaă loni b rb te ti pentru aă ă ş se c ra pe trunchiul copacuăţă lui, slobozir în sufragerie un porc mâzg lit cu seu, care oă ă r sturn ă ăpe Fernanda, dar nimeni nu se gândi s se plâng din pricina stric ciunilor,ă ă ă deoarece casa se sim ea zguduit ca de un cutremur s n tos. Colonelul Aureliano Buendía,ţ ă ă ă care la început îi primise cu neîncredere, i a mers pân acolo încât s pun la îndoialş ă ă ă ă filia ia unora, se distr de excentricit ile b ie ilor i înainte de plecaţ ă ăţ ă ţ ş re, oferi fiec ruia ună pe ti or de aur. Pân i nesociabilul ş ş ăş José Arcadio Segundo le oferi o dup -amiaz de lupteă ă de coco i, care fu cât pe ce s cunoasc un sfâr it tragic, deoarece mai mul i Aurelieni seş ă ă ş ţ pricepeau atât de bine la arbitrarea luptelor de coco i, încât descoperir de la prima vedereş ă subterfugiile p rintelui Antonio ă Isabel. Aureliano Segundo întrev zu noile posibilit i deă ăţ chefuri nesfâr ite pe care le ofereau rubedeniile sale atât de turş bulente i hot rî ca toatş ă ă lumea s r mân s lucreze cu el. Singurul care a acceptat a fost Aureliano cel Trist, ună ă ă ă mulatru înalt, impetuos ca i bunicul s u, având aceş ă la i gust de explor ri, care- i c utaseş ă ş ă deja norocul cutreierând lumea i c ruia pu in îi p sa dac se a eza înş ă ţ ă ă ş tr-un loc sau în altul. Ceilal i, cu toate c erau înc celiţ ă ă batari, considerau c soarta lor era deja hot rât . Erau to iă ă ă ţ me te ugari îndemânatici, oameni casnici, f cu i s tr iasc pa nic. În Miercurea Mare,ş ş ă ţ ă ă ă ş înainte de a pleca pentru a se r spândi pe litoral, Amaranta îi convinse s îmbrace costumeă ă de duminic i s o înso easc la biseăş ă ţ ă ric . Mai mult amuza i decât recule i, se l sară ţ ş ă ă condu i pân la sfântul altar, unde p rintele Antonio ş ă ă Isabel îi însemn pe frunte cu cenuă şă în chip de cruce. Revenir acas , dar când cel mai tân r voi s - i tearg fruntea, observ că ă ă ă ş ş ă ă ă semnul nu se putea terge i c la fel, era la to i fra ii s i. Mai încercar i cu ap i s pun,ş ş ă ţ ţ ă ăş ăş ă cu p mânt pe o cârp i la urm cu piatr ponce i le ie dar nu izbutir s tearg crucea. Înă ăş ă ă ş ş ă ăş ă schimb, Amaranta i ceilal i care au fost la biseric o f cur s dispar f r greutate. "Esteş ţ ă ă ă ă ă ă ă mult mai bine pentru voi, le zise Ursula în loc de r mas bun. De acum înainte, nimeni nu vă ă va putea confunda". Pornir în grup, preceda i deă ţ muzican i i f când s explodeze petarde,ţ ş ă ă l sând în sat imă presia c vi a lui Buendía avea s mân a sem nat penă ţ ă ţ ă ă tru multe veacuri. Aureliano cel Trist, cu crucea lui de cenu pe frunte, amenaj în preajma satului fabrica deşă ă ghea la care visase ţă José Arcadio Buendía în delirurile sale de inventator.

La câteva luni de la sosirea lui, cunoscut i stimat de acum de to i, Aureliano celş ţ Trist, c utând o cas în care s o aduc pe mama i pe o sor de-a sa înc nem ritat (careă ă ă ă ş ă ă ă ă nu era fiica colonelului), se interes de casa mare, învechit , care p rea p r sit într-un colă ă ă ă ă ă ţ al pie ii. Înţ treb cui îi apar ine. ă ţ I se r spunse c nu era a nim nui, c pe vremuri tr ise în ea,ă ă ă ă ă singur , o anumit v duv care se hr nea cu p mânt i cu varul de pe pere i, i care nuă ă ă ă ă ă ş ţ ş fusese v zut decât de dou ori pe strad în cursul ultimilor ani, cu o p l rie împodobit cuă ă ă ă ăă ă floricele artificiale i cu pantofi de culoarea argintului vechi, traversând pia a pentru aş ţ merge pân la biroul po tei, de unde trimitea scrisori episcopului. ă ş I s-a precizat c sină gura ei înso itoare era o servitoare f r inim , care omora câini i pisici sau orice animal careţ ă ă ă ş intra în cas , i arunca hoiturile chiar în mijlocul str zii, otr vind saă ş ă ă tul cu putoarea putreziciunii. Trecuse atâta vreme de când soarele mumificase resturile pielii ultimului animal, încât toat lumea socotea ca sigur c proprietara i serviă ă ş toarea ei muriser cu multă înainte de sfâr itul r zboaş ă ielor; dac înc se mai inea în picioare casa, este pentru c n-auă ă ţ ă fost ierni aspre, nici vânturi pustiitoare în anii din urm . â ânile f râmi ate de rugin , u ileă Ţ ţ ă ţ ă ş abia inute de gr mada pânzelor de p ianjen, ferestrele sudate de umiditate, pavajul mâncatţ ă ă de buruieni i flori s lbatice, în cr p turile c ruia se cuib reau opârlele i tot felul deş ă ă ă ă ă ş ş gâng nii, toate acestea p reau a confirma versiunea poă ă trivit c reia nici o fiin omenească ţă ă n-a mai locuit acolo de cel pu in o jum tate de veac. Impulsiv cum era, Auţ ă reliano cel Trist nu mai avea nevoie de alte dovezi pentru a trece la ac iune. Izbi cu um rul în u a principalţ ă ş ă

i lemn ria putred se pr bu i f r zgomot, într-un vaş ă ă ă ş ă ă carm în bu it de pulbere i materiiă ş ş lutoase de cuiburi de furnici. Aureliano cel Trist r mase pe prag, a teptând s se risipească ş ă ă praful i descoperi atunci, în mijlocul înc perii, pe acea femeie desc rnat , îmbr cat încş ă ă ă ă ă ă într-o toalet din veacul trecut, cu câteva uvi e rare de p r pe craniul ple uv, dar cu ochiiă ş ţ ă ş mari înc frumo i, din care se stinseser ultimele stele ale speran ei i cu pielea obrazuluiă ş ă ţ ş cr pat toat din pricina aridit ii sină ă ă ăţ gur t ii. Cutremurat de aceast vedenie din cealaltăăţ ă ă lume, Aureliano cel Trist abia observ c femeia intea asupra lui un pistol militar foaă ă ţ rte vechi.

— V cer iertare, murmur el.ă ăEa r mase de piatr în mijlocul acestei înc peri pliă ă ă n de vechituri, m surându-lă ă

am nun it pe uria ul cu umeri p tra i, cu tatuajul de cenu pe frunte i, prină ţ ş ă ţ şă ş tr-un nor de praf, îl v zu prin cea a din alte vremuri, cu pu ca de vân toare pe um r i cu un ir de iepuriă ţ ş ă ă ş ş de câmp în mân .ă

— Pentru numele lui Dumnezeu, exclam ea cu voce joas , nu este drept s mi seă ă ă aduc acum i aceast aă ş ă mintire!

— Vreau s închiriez casa, zise Aureliano cel Trist.ăFemeia îndrept atunci pistolul ochind cu mân siă ă gur crucea de cenu i ridică şăş ă

coco ul pistolului cu o hot râre neclintit .ş ă ă— Pleac de aici, porunci ea.ăÎn seara aceea, în timpul cinei, Aureliano cel Trist povesti familiei acest episod, iar

Ursula, consternat , nu- i puă ş tu opri lacrimile. "Dumnezeule atotputernic! strig ea luându- iă ş capul între mâini. Mai tr ie te înc !ă ş ă ". Timpul, r zboaiele, nenum ratele calamit i deă ă ăţ fiecare zi o f cuser s - i uite ă ă ă ş de Rebeca. Singura care nu- i pierduse nici o clipş ă convingerea c era în via , trând vind în zeama ei de larve, era implacabila i îmbă ţă ă ş ătrânita Amaranta. Se gândea la ea în zori, când ghea a din inima ei o de tepta în patul solitar, i seţ ş ş gândea la ea pe când î i s punea sânii fle c i i i pântecele ve teş ă ş ă ţ ş ş jit, când î i îmbr caş ă jupoanele albe i fustele cu volane ale b trâne ii, i când î i schimba banda neagr de laş ă ţ ş ş ă mân , semn al isp irii ei teribile. F r încetare, la orice or , dormind sau treaz fiind, înă ăş ă ă ă ă clipele cele mai sublime, ca i în cele mai abjecte, Amaranta se ş gândea la Rebeca, deoarece singur tatea izbutise s -i cearn amină ă ă tirile, îi îngropase mormanele sup r toare aleă ă murd riei nostalgice pe care via a le îngr m dise în inima ei, i le purificase, le în l ase, leă ţ ă ă ş ă ţ eternizase pe celelalte, pe cele mai amare. Prin ea, frumoasa Remedios tia despre exisş ten aţ Rebec i. De fiecare dat când treceau prin fa a loă ă ţ cuin ei p r ginite, ea îi povestea câte oţ ă ă întâmplare penibil , câte o fabul ru inoas , încercând s -i împ rtă ă ş ă ă ă ă easc nepoatei pizma eiş ă mistuitoare, pentru a o prelungi dincolo de moartea ei, dar nu- i putu atinge inta, deş ţ oarece Remedios era imun la toate sentimentele dictate de patim , i cu atât mai mult fa de aleă ă ş ţă altora. Ursula, în schimb, trecuse printr-o evolu ie contrar celei ţ ă a Amarantei i începu s oş ă evoce pe Rebeca cu o amintire lipsit de impurit i, deoarece imaginea acelei f pturi vredă ăţ ă -nice de mil , care a fost adus în cas cu un s cule plin cu osemintele p rin ilor ei, era maiă ă ă ă ţ ă ţ puternic decât ofenă sa care o f cuse nevrednic de a mai tr i legat de trunchiul familiei.ă ă ă ă Aureliano Segundo hot rî c trebuie s fie adus acas i îngrijit , îns bunele sale inten iiă ă ă ă ăş ă ă ţ se izbir de intransigen a nemiloas a Rebec i, care avusese nevoie de mul i ani deă ţ ă ă ţ suferin i de mizeţăş rie pentru a cuceri privilegiile singur t ii, i nu mai era dispus săăţ ş ă ă renun e la ele în schimbul unei b trâne i tulburate de atrac iile iluzorii ale milostivirii.ţ ă ţ ţ

În februarie, când cei aisprezece fii ai colonelului Aureliano Buendía revenir , totş ă însemna i cu crucea de cenuţ şă, Aureliano cel Trist le vorbi despre Rebeca în tumultul petrecerilor, i nu le trebui decât o jum tate de zi pentru ş ă a-i reda o oarecare înf i are casei,ăţş pentru a schimba u ile i ferestrele, pentru a zugr vi din nou fa ada în culori vesele, pentruş ş ă ţ a tencui pere ii i a ciţ ş menta din nou solul, îns nu putur ob ine autoriza ia de a continuaă ă ţ ţ repara iile în interior. ţ Rebeca nu se ar t nici m car la u . Îi l s s - i termine z rghita loră ă ă şă ă ă ă ş ă restaurare, apoi socoti suma cheltuielilor i le trimise prin intermediul Argenidei, b trânaş ă servitoare care-i inea meţ reu companie, un pumn de monede care erau scoase din circula ieţ înc de pe vremea ultimului r zboi, dar care, în mintea Rebec i, continuau s aib curs.ă ă ă ă ă Atunci s-a putut constata cât de tare se izolase de restul lumii i s-a în eles c ar fi imposibilş ţ ă

s o scoat din retragerea ei înc p înat , cât timp îi mai r m sese un suflu de via . ă ă ă ăţ ă ă ă ţăCu ocazia celei de a doua vizite pe care fiii colonelului Aureliano Buendía o f cur laă ă

Macondo, înc unul dintre ei, Aă ureliano Centeno, r mase s lucreze împreun cu Aurelianoă ă ă cel Trist. Acesta era unul dintre primii care veniser în cas pentru a fi botezat, i ă ă ş Ursula iş Amaranta î i aminteau foarte bine de el, deoarece, dup câteva ceasuri, zdrobise toateş ă obiectele fragile care-i trecuser prin mân . Timpul îi potolise ardoarea cu care cresă ă cuse la început i acum era un b rbat de statur mijloş ă ă cie, însemnat cu semne de v rsat, îns putereaă ă uimitoare de distrugere a mâinilor lui r m sese intact . Spară ă ă se atâtea farfurii, uneori chiar f r s le ating , încât ă ă ă ă Fernanda prefer s -i cumpere un servici de cositor înaă ă inte ca el să termine ultimele piese ale costisitoarei ei vesele, ceea ce nu împiedic ca farfuriile de metal,ă de i solide, s fie scorojite i îndoite într-o clipit . Îns în schimbul acestei for eş ă ş ă ă ţ iremediabile, de care era exasperat i el, era de o cordialitate care inspira imediat încreş dere i puterea lui de munc era formidabil . În scurt vreme, spori produc ia de ghea atât deş ă ă ă ţ ţă

mult încât dep i pia a local i Aureliano cel Trist trebui s se gândeasc la extindereaăş ţ ăş ă ă comer ului în alte târgu oare ale mla tinilor. Atunci concepu un pas hot râtor nu numaiţ ş ş ă pentru modernizarea industriei sale, ci i pentru legarea satului de restul lumii.ş

— Trebuie s aducem calea ferat pân aici, zise el.ă ă ăA fost pentru prima oar când s-au auzit pronună ându-se aceste cuvinte la Macondo.ţ

La vederea planului pe care-l desen la mas Aureliano cel Trist, i care cobora în linieă ă ş dreapt din schemele prin care ă José Arcadio Buendía î i ilustrase proiectul s u de r zboiş ă ă solar, Ursula î i confirm impresia c timpul se învârte te pe loc. Îns , spre deosebire deş ă ă ş ă bunicul s u, Aureliano cel Trist nu- i pierdea nici somnul, nici pofta ă ş de mâncare i nuş chinuia pe nimeni cu crize de indispozi ie;ţ dimpotriv , considera proiectele cele maiă extravagante drept posibilit i imediate, evalua ra ional pre ul veniturilor i investi iilor i leăţ ţ ţ ş ţ ş ducea la cap t f r s trebuiasc s treac prin mijlociri exasperante. Cât despre Aurelianoă ă ă ă ă ă ă Segundo, dac avea ceva de la str bunicul s u, i ceva în minus de la colonelul Aurelianoă ă ă ş Buendía, apoi aceasta era incapacitatea absolut de a trage înv minte dintr-un e ec, iă ăţă ş ş cheltui banii pentru a se aduce calea ferat cu aceea i nep sare cu care-i cheltuise pentruă ş ă compania absurd de naviga ie a fratelui s u. Aureliano cel Trist se uit în calendar i plecă ţ ă ă ş ă în miercurea urm toare penă tru a fi înapoi dup sezonul ploilor. Nu mai primir nici o vesteă ă de la el. Aureliano Centeno, cople it de prosperitatea fabricii sale, începuse deja sş ă experimenteze fabricarea de ghea pornind de la suc de fructe în loc de ap i, f r s tie,ţă ăş ă ă ăş nici s vrea, descoperi în felul acesta bazele esen iale ale înghe atei, dorind s diversifice înă ţ ţ ă felul acesta produc ia unei întreprinderi despre care presupunea c -i apar ine lui, în m suraţ ă ţ ă în care fratele s u, dup sezonul ploilor i dup ce se scurse o var întreag f r ve ti, nuă ă ş ă ă ă ă ă ş d duse nici un semn de via . La începutul iernii urm toare, îns , o femeie care sp la rufeă ţă ă ă ă la râu, la ora cea mai cald din zi, porni s treac strada mare sco ând urlete stridente, într-oă ă ă ţ alarmant stare de excitare.ă

— Sose te ceva însp imânt tor, reu ise ea s explice, ca o ma in de g tit care târ teş ă ă ş ă ş ă ă ăş dup sine un sat întreg.ă

Chiar în clipa aceea, micul grup care se adunase fu zguduit de un uierat r sunândş ă îngrozitor i de o extraş ordinar respira ie gâfâitoare. În cursul s pt mânii treă ţ ă ă cute fuseseră observate echipele care a ezau traversele i inele, dar nimeni nu le acordase aten ieş ş ş ţ deoarece se credea c este vorba de o nou inven ie a iganilor care reveniser cu fluiereleă ă ţ ţ ă i cu tamburinele lor cu zurg l i, ale c ror pove ti centenare î i pierduser tot prestigiul,ş ă ă ă ş ş ă

l udând virtu ile incomparabile ale Dumnezeu mai tie c rui stra nic elixir laxativ ală ţ ş ă ş excentricilor salepgii din Djalabad. Dar dup ce- i revenir din surpriza provocat deă ş ă ă uier turi i gâfâituri, to i locuitorii n vş ă ş ţ ă ălir în strad pentru a-l vedea pe Aureliano celă ă

Trist, coco at pe locomotiv , salutându-i cu mâna, i pentru a descoperi vr ji i trenulţ ă ş ă ţ împodobit tot cu flori, sosind, pentru prima oar , cu o întârziere de opt luni fa de orarulă ţă s u. Acest tren galben nevinovat care avea s aduc atâtea incertitudini i eviden e, atâteaă ă ă ş ţ bucurii i nenorociri, atâtea schimb ri, calamit i i nostalgii în Macondo. ş ă ăţ ş

ULUI I DE ATÂTEA INVEN II NEMAIPOMENITE, oamenii din Macondo nuŢ Ţ tiau de ce s se minuneze mai întâi. Petreceau nop i albe privind becurile palide alimentateş ă ţ

de un grup electrogen pe care-l adusese Aureliano cel Trist din a doua sa c l torie f cut cuăă ă ă trenul, cu al c rui obsedant puf it nu se obi nuiser decât cu greu, dup mult vreme. S-auă ă ş ă ă ă indignat la vederea imaginilor vii pe care don Bruno Crespi, care devenise un comerciant bogat, le proiecta în teatrul cu ghi ee în form de cap de leu, imagini în care ap rea unş ă ă personaj mort i îngropat într-un film, la nefericirea c ruia au v rsat lacrimi amarnice, iş ă ă ş care a reap rut iar i viu i presă ăş ş chimbat în arab în filmul urm tor. Publicul care pl tea doiă ă b nu i pentru a lua parte la nefericirile personajelor, nu putu suporta acea batjocură ţ ă incalificabil i zdrobi toate scaunele. Primarul, cedând reclama iilor lui don Bruno Crespi,ăş ţ a trebuit s explice printr-un anun c cinematograful nu este decât o ma in de iluzii, careă ţ ă ş ă nu merita aceste desc rc ri p tima e ale publicului. În urma explica iei dezam gitoare,ă ă ă ş ţ ă mul i socotir c au fost vicţ ă ă timele unei noi i spectaculare n zdr v nii a iganilor, încât seş ă ă ă ţ hot râr s nu mai pun piciorul în cinematoă ă ă ă graf, considerând c au destule necazuri ca să ă mai mearg s deplâng i nenorocirile pref cute ale unor fiin e imaă ă ăş ă ţ ginare. S-a produs un lucru analog i cu fonografele cu cilindru aduse de veselele matroane din Fran a, careş ţ înlocuiser vechile fla nete i care un oarecare timp preă ş ş judiciaser atât de grav tarafulă muzican ilor. La început, curiozitatea înmul i clientela, din cartierul prohibit i se afl chiarţ ţ ş ă c doamne foarte respectabile se deghizaser în femei din popor pentru a merge s vadă ă ă ă mai de aproape aceast noutate a gramofonului, îns oamenii îl examinar atât de mult iă ă ă ş atât de aproape, încât ajunser foarte repede la concluzia c nu era vorba de mori tiă ă ş fermecate, a a cum credea toat lumea i cum sus ineau matroanele, ci de un mecanismş ă ş ţ vulgar care nu se putea compara cu ceva atât de mi c tor, atât de omenesc, atât de plin deş ă adev r cotidian ca o adev rat orchestr de muzican i. Deziluzia a fost atât de profundă ă ă ă ţ ă încât nici în epoca în care folosirea gramofoanelor se r spândise atât de mult c le întâlneaiă ă în toate casele, nu se putur decide s le considere ni te obiecte slujind la disă ă ş trac iaţ adul ilor, ci numai bune pentru a fi dezmembrate de copii. În schimb, în ziua în care cinevaţ din sat avu ocazia de a verifica realitatea palpabil a telefonului instalat în gar , care eraă ă considerat, din pricina manivelei, drept o versiune rudimentar a gramofonului, chiar i ceiă ş mai neîncrez tori r maser descump ni i. Era de parc Dumnezeu s-ar fi hot rât s pun laă ă ă ă ţ ă ă ă ă încercare facultatea lor de mirare i s -i men in pe loş ă ţ ă cuitorii din Macondo în acest, ve nicş du-te vino, între pl ceri i dezam giri, între îndoial i revela ie, în a a fel încât, pân laă ş ă ăş ţ ş ă urm nimeni nu mai tia cu deplin certitudine unde începea i unde înceta realitatea. Acestă ş ă ş încâlcit talme -balme de adev ruri i iluzii provoca atâta harababur , încât spectrul luiş ş ă ş ă José Arcadio Buendía, de sub castan, fu cuprins de convulsii de ner bdare i se v zu silit să ş ă ă cutreiere casa în plin zi. De când se inaugurase oficial calea ferat , de când trenul începuă ă s soseasc regulat, în toate zilele de miercuri la orele unsprezece, i de când se construise oă ă ş barac de scânduri servind drept gar cu birou, telefon i ghi eu pentru vânzarea biletelor,ă ă ş ş se vedeau str zile din Macondo b tă ăătorite de b rba i i de femei care se str duiau s arboă ţ ş ă ă -reze atitudini normale i curente, dar care în realitate aveau aerul unor oameni de la circ.ş Echilibri tii micului comer ambulant, care, cu aceea i volubilitate îmbiau fiş ţ ş e la o marmită uier toare, fie la un regim de via pentru mântuirea sufletului în ziua a aptea, nu aveau ceş ă ţă ş

aştepta din partea unui sat deja p it în experien ele cu iganii, îns printre acei care se l sauăţ ţ ţ ă ă convin i din plicş tiseal i eternii naivi, î i asigurau câ tiguri considerabile. Într-o zi deăş ş ş miercuri ca oricare alta, printre toate aceste personaje de bâlci, îmbr cat în pantaloni deă c l re i jambiere, cu p l ria lui de plut , cu ochelarii lui în rame de o el, cu ochii lui deă ă ţş ă ă ă ţ topaz i cu pielea lui de coco de ras , debarc la Macondo i veni s dejuneze în casş ş ă ă ş ă ă surâz torul i durduliul Mr. Herbert.ă ş

La mas nu-l remarc nimeni pân ce nu se începu primul ciorchine de banane.ă ă ă Aureliano Segundo d duse peste el din întâmplare;ă omul protest într-o spaniol greoaie că ă ă nu mai r m sese nici o camer liber în Hoă ă ă ă telul lui Iacob i, a a cum f cea adesea cu mul iş ş ă ţ str ini, îl adusese acas . Avea o mic întreprindere de baloane captive, pe care le purtaseă ă ă

printr-o mul ime de ri, cu câ tiguri foarte substan iale, îns la Macondo nu convinţ ţă ş ţ ă sese pe nimeni s se ridice în v zduh, deoarece aceast inven ie era considerat ca un regres fa deă ă ă ţ ă ţă covoarele zbur toare ale iganilor, pe care avuseser deja ocazia s le vad i s le încerce.ă ţ ă ă ăş ă Pleca deci cu trenul urm tor. Când se servi la mas ciorchinele de banane v rgate, pe careă ă ă obi nuiau s -l atârne în sufragerie, la ora prânzului, el desprinse primul fruct f r entuziasmş ă ă ă prea mare. Îns vorbind mereu, continu s m nânce, savurând, mestecând, mai degrab cuă ă ă ă ă o distrac ie de intelectual decât cu rafinament de fin mânc tor, apoi terminând primul ciorţ ă -chine, se rug s ă ă i se mai aduc unul. Scoase atunci din cutia cu unelte, care nu-l p r seaă ă ă niciodat , un s cule care con inea instrumente optice. Cu aten ia perplex a unuiă ă ţ ţ ţ ă cump r tor de diamante, examin cu grij o baă ă ă ă nan , t ind-o cu un bisturiu special,ă ă cânt rind fiecare buă cat pe un cântar de farmacie i calculându-le diametrul ă ş cu un calibrar de armurier. Apoi, scoase din cutie o serie de instrumente cu care m sur temperatura,ă ă gradul higrometric al atmosferei i intensitatea luminii. Toat luş ă mea era atât de intrigat deă aceast ceremonie, încât niă meni nu putu mânca în lini te, a teptând ca Mr. Herbert sş ş ă termine f când o apreciere revelatoare, îns acesta nu spuse nimic care s permit s - i faciă ă ă ă ă ţ nici cea mai mic idee despre inten iileă ţ sale.

În zilele care urmar , fu v zut înarmat cu o plas i cu un co ule vânând fluturi prină ă ăş ş ţ împrejurimile satului. Miercuri debarc un grup de ingineri, agronomi, hidrologi, topografiă i arpentori, care- i petrecu câteva s pt mâni ca s exploreze acelea i locuri pe care leş ş ă ă ă ş

cutreierase Mr. Herbert vânând fluturi. Mai târziu sosi Mr. Jack Brown, într-un vagon suplimentar ata at la coada trenului galben i c ptu it tot cu argint, cu fotolii acoperite cuş ş ă ş catifea cardinal i cu sticl albastr în loc de acoperi . În acest vagon special sosir , deş ă ă ş ă asemenea, roind în jurul lui Mr. Brown, acei avoca i plini de emfaz , îmbr ca i în întreţ ă ă ţ gime în negru, care-l urmaser alt dat pretutindeni pe colonelul Aureliano Buendía, ceea ce leă ă ă d du de gândit oamenilor c ace ti agronomi, hidrologi, topografi i arpenă ă ş ş tori, ca i Mr.ş Herbert cu baloanele sale captive i cu fluturii multicolori, i Mr. Brown cu mausoleul s uş ş ă pe ro i i cu ferocii s i buldogi, aveau anume leg tur cu r zboiul. Cu toate acestea, nuţ ş ă ă ă ă avur timp s z boveasc prea mult asupra acestui gând, deoarece abia începuser locuitoriiă ă ă ă ă din Macondo s se întrebe, neîncrez tori, ce dracu avea s se mai întâmple, i satul se iă ă ă ş ş transformase într-o tab r de bar ci din lemn acoperite cu zinc, popuă ă ă late de str ini careă veneau de la cap tul lumii cu trenul, nu numai pe b nci i pe platforme, ci chiar i peă ă ş ş acoperi ul vagoanelor. Acei ş gringos care- i aduseser apoi i pe so iile lor languroase,ş ă ş ţ îmbr cate în toalete din museă lin i cu p l rii mari de voal, alc tuir un sat separat, deăş ăă ă ă cealalt parte a c ii ferate, cu str zi str juite de pală ă ă ă mieri, case cu ferestre z brelite, cuă m su e albe pe terase, cu ventilatoare în form de elice atârnate de tavan, i cu largi paji tiă ţ ă ş ş albastre pline cu prepeli e i cu p uni. Înţ ş ă treg sectorul, asemenea unui cote gigantic, eraţ împrejmuit de un grilaj electrificat, care în timpul lunilor celor mai r coroase ale verii eraă negru complet din pricina rândunicilor arse de vii. Nimeni nu se dumirise înc ce c utauă ă ace ti oameni, sau dac într-adev r nu erau altceva decât ni te filantropi, când ei iş ă ă ş ş ispr viser de provocat o r sturnare enorm , mult mai tulbur toare ca aceea pe care oă ă ă ă ă creaser odinioar iganii i totodat mai pu in trecă ăţ ş ă ţ ătoare i mai pu in de în eles. Înzestra iş ţ ţ ţ cu mijloace care alt dat erau rezervate providen ei divine, modificar regimul ploilor,ă ă ţ ă precipitar ciclul recoltelor, scoaser râul din albia pe care curgea dintotdeauna i-lă ă ş str mutar împreun cu pietrele sale albe i cu curen ii s i reci pân la cap tul cel lalt ală ă ă ş ţ ă ă ă ă satului, în spatele cimitirului. Ca aceast ocazie au construit o fort rea de beton deasupraă ă ţă mormântului decolorat al lui José Arcadio, pentru ca mirosul de praf de pu c al cadavruluiş ă s nu contamineze apele. Pentru str inii care soseau f r iubite, ei au transă ă ă ă format strada matroanelor mângâietoare din Fran a într-un sat i mai întins decât cel lalt i, într-oţ ş ă ş miercuri glorioas , aduser un convoi de târfe nemaiîntâlnite, femele babiloă ă niene versate în procedee imemorabile i prev zute cu tot felul de unsori i accesorii pentru a-i stimula peş ă ş cei dezarma i, pentru a-i dezmor i pe cei timizi, pentru a-i înţ ţ destula pe cei lacomi, pentru a-i exalta pe cei mode ti, pentru a-i îndrepta pe amatorii p r ilor dosnice, precum i peş ă ţ ş solitari. Strada Turcilor, îmbog it prin magaziăţ ă nele luminoase cu mirodenii care luaseră locul vechilor bazaruri în culori ip toare, se umplea în cursul nop ii de sâmb t deţ ă ţ ă ă

fream tul mul imii de aventurieri care se îmă ţ bulzeau la mesele cu jocuri de noroc, standurile de tras la int , stradela unde se ghicea viitorul i se t lm ceau visele i mesele pline cuţ ă ş ă ă ş fripturi i cu b uturi pe care le reg seai duminic diminea a r sturnate, claie peste gr madş ă ă ă ţ ă ă ă printre trupurile întinse care uneori erau ale celor be i mor i i aproape totdeauna aleţ ţ ş curio ilor culca i de loviturile de arm , de loviturile de pumni, de cu it i de sticle în urmaş ţ ă ţ ş vreunei înc ier ri. Era o invazie atât de tumultoas i intempestiv încât la început, eraă ă ăş ă imposibil s sco i nasul afar din cas din pricina mobilelor i a cuferelor care blocau stradaă ţ ă ă ş a neîncetatului du-te vino al pieselor de tâmpl rie c rate de acei care se preg teau, f r să ă ă ă ă ă cear autoriza ia cuiva, s - i planteze baraca pe oricare teren gol, i a spectacoluluiă ţ ă ş ş scandalos al perechilor care- i atârnau hamacurile între migdali i f ceau dragoste subş ş ă umbrare din foi de cort, în plin zi i în v zul tuturor. Singurul liman lini tit era acela peă ş ă ş care i-l amenajaser negrii pa nici din Antile, croindu- i o strad retras cu casele lor deş ă ş ş ă ă lemn pe stâlpi, în fa a cţ ărora se a ezau seara pentru a cânta imnuri melancolice în graiul lorş confuz i ciripitor. Se f cur atâtea schimb ri într-un timp atât de scurt, încât la opt luniş ă ă ă dup vizita lui Mr. Herbert, vechii locuitori din Macondo trebuiau s se scoale foarteă ă devreme pentru a- i recunoa te propriul sat.ş ş

— Iat necazurile pe care ni le-am atras numai penă tru c am invitat ă un gringo să m nânce banane, obi nuia pe atunci s spun colonelul Aureliano Buendía.ă ş ă ă

Aureliano Segundo, dimpotriv , nu mai putea de bucurie în fa a unei astfel deă ţ avalan e de str ini. Casa se umplu în curând de oaspe i necunoscu i, de cheflii neînş ă ţ ţ trecu iţ de clas mondial i au trebuit s adauge camere în curte, s m reasc sufrageria, să ăş ă ă ă ă ă înlocuiasc vechea mas cu alta la care s încap aisprezece persoane, s împrosp tezeă ă ă ăş ă ă vesela i tacâmurile i, chiar a a, musafirii la dejun trebuir repartiza i pe serii. ş ş ş ă ţ Fernanda fu silit s - i în bu e scrupulele i s -i primeasc ca pe ni te regi pe invita ii care reprezentauă ă ş ă ş ş ă ă ş ţ culmea deprav rii, care aduă ceau noroi pretutindeni, prin verand , cu cizmele lor, se urinauă prin gr din , î i întindeau peste tot rogojinile lor pentru a- i face siesta i vorbeau f ră ă ş ş ş ă ă perdea fa de susţă ceptibilit ile doamnelor, i f r fasoanele domnilor bine crescu i.ăţ ş ă ă ţ Amaranta era atât de scandalizat de aceast invazie a plebei încât se duse iar s m nânce laă ă ă ă buc t rie ca în bunele vremuri vechi. Colonelul Aureliano Buendía, convins c majoritateaă ă ă acelora care veneau s -l salute în atelierul s u nu o f ceau nicidecum din simpatie sau dină ă ă stim , ci împin i de curiozitatea de a vedea o relicv a istoriei, o fosil de muzeu, prefer să ş ă ă ă ă se închid i s blocheze u a cu drugul, i nu mai fu v zut decât extrem de rar, când maiăş ă ş ş ă mergea s se a eze la poarta dinspre strad . ă ş ă Ursula, în schimb, chiar i în epoca în care nuş mai umbla decât târându- i picioarele i pip ind pere ii, înş ş ă ţ cerca o bucurie copil rească ă atunci când se apropia ora sosirii trenului. "Trebuie s punem la fript carne i pe te", leă ş ş poruncea ea celor patru buc t rese care se afeăă rau pentru a fi gata la timp, sub conducerea imperturbabil a Santei Sofia ă de la Piedád. "Trebuie s facem de toate, st rui ea, c ci nu seă ă ă tie niciodat ce doresc str iş ă ă nii s m nânce". Trenul sosea la ora cea mai fierbinte din zi. Laă ă

vremea dejunului, un tumult de bâlci f cea s se cutremure toat casa, iar comeseniiă ă ă asuda i, care nici mţ ăcar nu tiau cine le sunt amfitrionii, n v leau gr mad pentru a ocupaş ă ă ă ă locurile cele mai bune la mas , în timp ce buc t resele se ciocneau între ele cu enormele loră ăă marmite cu sup , cu crati e uria e pline cu carne, cu tigvele pline cu legume i cu platourileă ţ ş ş cu orez, i împ r eau cu c ni inepuizabile limonada din butoaie. Era atâta dezordiş ă ţ ă ne încât Fernanda era exasperat la gândul c mul i mâncau de dou ori i ă ă ţ ă ş i se întâmpla adesea s - iă ş descarce fierea proferând insulte de zarzavagioaic la adresa comeă seanului încurcat care-i cerea s vin la plat . Trecuse peste un an de la vizita lui Mr. Herbert i singurul lucru careă ă ă ş se tia era c str inii aveau inten ia s planteze baş ă ă ţ ă nanieri în regiunea vr jit pe care oă ă traversaser ă José Arcadio Buendía i oamenii lui în epoca în care c utau calea spre marileş ă descoperiri. Al i doi fii ai colonelului Aureliano ţ Buendía, cu crucea lor de cenu pe frunte,şă debarcar i ei, târâ i de acea erup ie vulcanic i- i justiăş ţ ţ ăş ş ficar hot rârea printr-o fraz careă ă ă poate c explica înă tr-un fel motivele tuturor.

— Am venit, spuser ei, pentru c vine toat lumea.ă ă ăFrumoasa Remedios a fost singura care a r mas imun la aceast epidemie bananier .ă ă ă ă

Ea se fixase într-o adolescen magnific , tot mai refractar fa de conţă ă ă ţă ven ii, maiţ

indiferent fa de r ut i i suspiciuni, feă ţă ă ăţ ş ricit într-o lume cu realit i foarte simple i peă ăţ ş potriva ei. Întrucât nu în elegea pentru ce- i complic femeile via a cu tot felul de corsete iţ ş ă ţ ş jupoane, î i confec ion o sutan larg din pânz groas de cânep pe care nu treş ţ ă ă ă ă ă ă buia decât s o trag peste cap, i rezolv f r nici o alt form de procedur problema îmbr c min ii,ă ă ş ă ă ă ă ă ă ă ă ţ f r s se lipseasc de impresia c este goal , care dup felul ei de a vedea lucrurile eraă ă ă ă ă ă ă singura inut decent pe care treţ ă ă buie s o ai acas . O sâcâir atât de mult ca s - i taie pă ă ă ă ş ărul care-i c dea în valuri pân la c lcâie i s - i fac ni te conciuri prinse cu piepteni sau coziă ă ă ş ă ş ă ş cu panglici colorate, încât î i rase pur i simplu capul, iar din p r f cu peruci pentru sfin i.ş ş ă ă ţ Ceea ce era uimitor în instinctul ei simplificator era c , cu cât respingea mai tare moda înă favoarea comodit ii i conven iile pentru a asculta numai de spontaneitate, cu atât maiăţ ş ţ tulbur toare p rea frumuseă ă ea ei incredibil , i mai provocatoare comportarea ei fa deţ ă ş ţă oameni. Când fiii colonelului Aureliano Buendía veniser pentru prima oar ă ă la Macondo, Ursula î i aminti c în vinele fiec ruia curge acela i sânge ca i în cele ale str nepoatei ei, iş ă ă ş ş ă ş o groaz pe care o crezuse uitat o f cu din nou s fream te:ă ă ă ă ă "Deschide- i bine ochii, oţ preveni. Cu oricare dintre ace tia, copiii î i vor ie i din pântece cu o coad de purcel." Eaş ţ ş ă f cu atât de pu in caz de acest averă ţ tisment încât se îmbr c b rb te te, se t v li prin nisip iă ă ă ă ş ă ă ş se c r pe trunchiul copacilor i era s provoace o traăţăă ş ă gedie printre cei aptesprezece veriş pe care acest spectacol irezistibil i-a f cut s - i piard capul. Acesta era moă ă ş ă tivul pentru care nici unul nu dormea în cas atunci când veneau în vizit în sat, iar cei patru care r m seseră ă ă ă ă tr iau, dup hot rârea Ursulei, în camere de închiriat. Frumoasa ă ă ă Remedios îns , ar fi murită de râs dac ar fi avut cuno tin de astfel de precau iuni. Pân în ultima clip a trecerii ei peă ş ţă ţ ă ă acest p mânt, nu tia c iremediaă ş ă bilul ei destin de femeie fatal constituia un dezastru deă fiecare zi. De fiecare dat când ap rea în sufragerie, conă ă travenind ordinelor Ursulei, stârnea o panic exasperat printre str ini. Era prea evident c era complet goal sub c ma a eiă ă ă ă ă ă ş aspr i nimeni nu putea în elege c craniul ei ras, atât de perfect, nu era o sfidare, c lipsaăş ţ ă ă de pudoare cu care- i descoperea coapsele pentru a nu-i fi prea cald nu constituiau oş provocare criminal , dup cum nici pl cerea de a- i linge degetele când mânca ceva cuă ă ă ş mâinile. Ceea ce membrii familiei nu tiur niciodat era c str inii nu întârziar s - i deaş ă ă ă ă ă ă ş seama c frumoasa ă Remedios exala o suflare tulbur toare, o furtun de chinuri, careă ă r mânea perceptibil mai multe ceasuri dup ce treă ă ă cuse. B rba ii exper i în disper rileă ţ ţ ă dragostei, ale c ror cuno tin e erau recunoscute în lumea întreag , sus ineau c n-auă ş ţ ă ţ ă încercat niciodat transe asem n toare cu cele în care îi aducea mirosul natuă ă ă ral al frumoasei Remedios. În veranda cu begonii, în salon, în orice loc din cas , se putea preciza exact loculă unde st tuse ea i de cât vreme plecase de acolo. Era o urm u or de distins, pe care nu oă ş ă ă ş puteai confunda cu nici o alta, pe care nimeni din cas nu o putea percepe, deoarece f ceaă ă parte, de prea mult vreme, din mirosurile zilnice, dar pe care str inii o identificau imediat.ă ă Din aceast pricin , ei erau singurii care puteau în elege c tân rul comandant al g rzii muă ă ţ ă ă ă -rise din dragoste i c un cavaler venit din alte inuturi c zuse în dezn dejdea cea de peş ă ţ ă ă urm . Incon tient de aceast orbit nelini titoare în interiorul c reia se mi ca, de stareaă ş ă ă ă ş ă ş insuportabil de dezastru interior pe care o proă voca la trecerea ei, frumoasa Remedios îi trata pe b ră ba i f r nici un pic de r utate i sfâr ea prin a-i înneţ ă ă ă ş ş buni prin complezen ele eiţ ingenue. Când Ursula reu i s -i impun s m nânce la buc t rie cu Amaranta, pentru a oş ă ă ă ă ăă sustrage vederii str inilor, ea se sim i u urat , deă ţ ş ă oarece, la urma urmelor sc pa în felulă acesta de orice disciplin . Într-adev r, îi era indiferent c m nânc aici sau acolo, i nu laă ă ă ă ă ş ore fixe, ci dup capriciile poftei ei.ă

I se întâmpla s se scoale, pentru a- i lua dejunul, la orele trei diminea a, apoi dormeaă ş ţ toat ziua i- i petrecea mai multe luni tr ind dup orare r sturnate, pân ce un ină ş ş ă ă ă ă cident cu totul întâmpl tor o readucea la ordinea obi nuit . Când toate mergeau normal, se scula laă ş ă orele unsprezece diminea a i se închidea în baie mai bine de dou ceasuri, complet goalţ ş ă ă omorând scorpioni, ie ind astfel din torpoaş rea ei lung i profund . Apoi se stropea cu apăş ă ă din cistern , pe care i-o turna dintr-o tigv ă ş ăde totuma. Aceast opera ie dura atât de mult,ă ţ era atât de meticuloas , atât de bogat în situa ii ceremoniale încât cine nu o cuno tea destulă ă ţ ş de bine ar fi crezut c se dedic ador rii meritate a propriului trup. Pentru ea, îns , acest rită ă ă ă solitar era lipsit de orice senzualitate; nu era decât un fel de a omorî timpul a teptând s ş ă i se

fac foame. Într-o zi, pe când începea s se îmb ieze, un str in ridic o igl a acoperiă ă ă ă ă ţ ă uluiş i r mase cu r suflarea t iat în fa a spectacolului extraordinar al goliciunii ei. Ea îi z riş ă ă ă ă ţ ă

ochii holba i printre iglele sparte i reac ia ei nu a fost aceea de ru ine, ci de team :ţ ţ ş ţ ş ă— Aten ie, strig ea. Ai s cazi!ţ ă ă— Nu vreau altceva decât s te v d, murmur str inul.ă ă ă ă— A, bine, r spunse ea. Dar ia seama, toate aceste igle sunt putrede.ă ţChipul str inului avea o expresie dureroas de stuă ă poare i p rea c lupt surdş ă ă ă

împotriva impulsurilor primare ca s nu provoace dispari ia mirajului. Frumoasa ă ţ Remedios crezu c era chinuit de teama ca nu cumva s se sparg iglele, i se îmb ie mai repede caă ă ăţ ş ă de obicei, pentru a-l feri pe acel om s r mân prea mult în primejă ă ă die. Stropindu-se mereu cu apa din cistern , îi povesti c este o mare problem pentru ea faptul c acoperi ul seă ă ă ă ş g se te într-o astfel de stare, c ci, dup p rerea ei, stratul de frunze putrezit de ploaie faceă ş ă ă ă ca baia s fie ină festat de scorpioni. Str inul v zu în aceast flec real un mod de a- iă ă ă ă ă ă ş ascunde complezen a, încât nu putu rezista ispitei de a se apropia cu un pas atunci când eaţ începuse s se s puneasc .ă ă ă

— Las -m s te s punesc eu, murmur el.ă ă ă ă ă— Mul umesc pentru buna inten ie, îi zise ea, dar mi-ajung aceste dou mâiniţ ţ ă .— Numai spatele, se rug str inul.ă ă— Ar fi într-adev r timp pierdut, r spunse ea. Niă ă ciodat nu s-au v zut oameniă ă

s punindu- i spatele.ă şApoi, în timp ce se zvânta, str inul o implor cu lacrimi în ochi s se m rite cu el. Eaă ă ă ă

îi r spunse cu franche e c nu se va c s tori niciodat cu un b rbat atât de neghiob încât s -ă ţ ă ă ă ă ă ăi piard aproape o or i s r mân chiar nemâncat numai ca s vad o femeie îmş ă ăş ă ă ă ă ă b indu-ă

se. Pân la urm , în timp ce- i îmbr ca sutana, b rbatul nu putu suporta aceast confirmareă ă ş ă ă ă a ceea ce toat lumea b nuia, c adic ea nu purta nimic pe dedesubt, i se sim i însemnată ă ă ă ş ţ cu fierul ro u pentru totdeauna de aceast tain . Atunci mai scoase înc dou igle pentru aş ă ă ă ăţ se putea strecura în interiorul b ii.ă

— E prea mare în l imea, îl preveni ea cu fric . V ve i omorî!ă ţ ă ă ţiglele putrede zburar în nd ri într-un zgomot îngrozitor i omul nu mai avu timpŢ ă ţă ă ş

decât s scoat un ip t de groaz înainte de a- i zdrobi craniul i de a muri f r agonie peă ă ţ ă ă ş ş ă ă solul de ciment. Str inii, care auzir trosnetul din sufragerie, se gr bir s ridice cadavrulă ă ă ă ă pe pielea c ruia putur s adulmece mirosul ucig tor al frumoasei ă ă ă ă Remedios. Trupul îi era atât de p truns de acest miros, încât din craniul cr pat nu curgea sânge, ci un ulei de ambră ă ă impregnat de acel parfum secret i atunci oamenii au în eles c mirosul frumoasei ş ţ ă Reme-dios continua s -i tortureze pe b rba i i dincolo de moarte, i pân ce oasele lor se vor fiă ă ţ ş ş ă pref cut în pulbere. Cu toate acestea, ei nu f cur nici o leg tur între acest accident oribilă ă ă ă ă i povestea celor doi b rba i care muriş ă ţ ser deja pentru frumoasa ă Remedios. Mai era nevoie

de înc o victim pentru ca str inii, i mul i dintre veă ă ă ş ţ chii locuitori din Macondo, s deaă crezare legendei potrivit c reia frumoasa ă Remedios nu r spândea o suflare de dragoste, ci oă emana ie mortal . Au avut ocazia s veţ ă ă rifice aceasta dup câteva luni, într-o dup -amiaz ,ă ă ă când frumoasa Remedios se dusese, în tov r ia unui grup de prietene, s viziteze noileă ăş ă planta ii. Oamenii din Maţ condo î i g siser un obiect de distrac ie nou în aceste plimb riş ă ă ţ ă ă de-a lungul aleilor umede, interminabile, străjuite de bananieri, unde t cerea p rea c vineă ă ă din alt parte, o t cere care nu se rodase înc , i care p rea, din aceast pricin , tare greoaieă ă ă ş ă ă ă în a transmite glasurile. Uneori nu se auzea bine ceea ce se rostise la o jumătate de metru distan , dar acelea i cuvinte se auzeau perfect la cap tul cel lalt al planta iei. Tinerele feteţă ş ă ă ţ din Macondo g sir în acest joc nou un pretext de a râde, de a tres ri, de a se teme i de aă ă ă ş glumi, iar la l sarea serii se vorbea despre aceast promenad ca despre o experien de vis.ă ă ă ţă Se f cea atâta tevatur în jurul acestei t ceri încât ă ă ă pe Ursula n-o l s inima s o lipseasc peă ă ă ă frumoasa Remedios de o astfel de distrac ie, i-i permise s mearg acolo, într-o dup -ţ ş ă ă ăamiaz , cu condi ia s - i pun o p l rie i o toalet convenabil . Din clipa în care grupul deă ţ ă ş ă ăă ş ă ă prietene intr în planta ie, aerul se impregn cu un parfum mortal. B rba ii care lucrau înă ţ ă ă ţ an urile dintre fiecare rând de pomi se sim ir dintr-o dat prad unei fascina ii stranii,ş ţ ţ ă ă ă ţ

amenin a i de o primejdie nevţ ţ ăzut , i mul i cedar unei porniri irezistibile de a plânge.ă ş ţ ă

Frumoasa Remedios i prietenele ei speriate abia apucar s se refugieze într-o casş ă ă ă învecinat , în momentul când o band de masculi feroce erau pe cale s le atace. Nuă ă ă întârziar s fie eliberate de c tre cei patru Aureă ă ă liano, a c ror cruce de cenu inspira ună şă respect religios, ca i cum ar fi fost un semn de cast sau o peş ă cete de invulnerabilitate. Frumoasa Remedios nu povesti nim nui c unul dintre acei b rba i, profitând de z pă ă ă ţ ă ăceal ,ă reu ise s-o prind de pântece cu o mân care p rea mai degrab o ghear de vultur care seş ă ă ă ă ă aga de marţă ginea unei pr p stii. Într-un fel de uimire scurt cât o fulgerare, ea inu pieptă ă ă ţ agresorului i-i descoperi priş virea dezn d jduit , a c rei imagine se fix în inima eiă ă ă ă ă înduio at ca un c rbune aprins. În noaptea aceea, pe strada Turcilor, b rbatul se l ud cuş ă ă ă ă ă îndr zneala sa i se îngâmf cu norocul s u, cu câteva minute înainte ca un cal s -iă ş ă ă ă zdrobeasc pieptul cu o lovitur de copit , sub ochii unei mul imi de str ini care-l v zuă ă ă ţ ă ă agonizând în mijlocul str zii, înecându-se în cheaguri de sânge.ă

Ipoteza dup care frumoasa ă Remedios de inea anuţ mite puteri mortale se fundamenta acum pe patru fapte incontestabile. Unii oameni, buni de gur , se compl ceau în a repeta că ă ă o noapte de dragoste cu o femeie atât de tulbur toare merita s - i d ruie ti via a. Dar, înă ă ţ ă ş ţ realitate, nimeni nu încerca nici cel mai mic efort pentru a o ob ine. Poate c ar fi fost deţ ă ajuns, nu numai pentru a o birui, dar i pentru a-i înl tura puterea primejdioas , unş ă ă sentiment atât de primitiv i de simplu ca dragostea, dar a fost singurul lucru care nu-i trecuş nim nui prin ă cap. Ursula încet s se mai ocupe de ea. Alt dat , când nu renun ase înc laă ă ă ă ţ ă ideea de a o recupera, de a o reda unei vie i normale, c ut s o intereseze în proţ ă ă ă blemele elementare ale vie ii casnice. "B rba ii sunt mai preten io i decât î i închipui, îi zicea eaţ ă ţ ţ ş ţ misterios. Trebuie s g te ti neîncetat, s deretici mereu i s suferi adesea pentru nimicuri,ă ă ş ă ş ă nici nu- i po i închipui". În sinea ei, tia c se am ge te vrând s o înve e cum se întemeiazţ ţ ş ă ă ş ă ţ ă un c min fericit, deoarece era convins c , dup ă ă ă ăce i se va potoli pasiunea, nu se va g siă nici un b rbat pe lume care s suporte, nici m car o zi, aceast neglijen care întrecea oriceă ă ă ă ţă în elegere. Na terea ultiţ ş mului José Arcadio i voin a ei neclintit de a-l face pap , au sfâr itş ţ ă ă ş prin a o îndep rta de str nepoata ei, de care nu se mai ocupa. O l sase în voia sor ii,ă ă ă ţ spunându- i cu încredere c o minune se va produce mai curând sau mai târziu, i c înş ă ş ă lumea aceasta în care se g sesc de toate, se va g si i un b rbat destul de tare de rânz careă ă ş ă ă s i-o ia de pe cap. Cu mult înainte, Amaranta renun ase s mai fac cea mai mic înceră ţ ă ă ă care de a o preschimba într-o femeie folositoare la ceva. Dup acele dup -amiezi uitate pe careă ă le petreceau în camera de cus torie i unde nepoata ei, învârtind maniă ş vela ma inii de cusut,ş nu prea avea aerul c se intereă seaz prea mult de ceea ce f cea, ajunsese la concluzia că ă ă Remedios era idioat . "Va trebui s te scoatem la loterie", îi spunea, intrigat de nesim ireaă ă ă ţ ei fa de cuvintele pe care ţă i le adresau b rba ii. Mai târziu, când ă ţ Ursula î i b gase în cap sş ă ă o trimit pe frumoasa ă Remedios la liturghie, cu obrazul ascuns sub mantil , Amaă ranta socoti c un astfel de accesoriu, care-i m rea misă ă terul, este i mai provocator i c se vaş ş ă g si repede un b rbat, cu curiozitatea destul de aprins pentru a c uta punctul slab al inimiiă ă ă ă ei. Dar când v zu în ce chip nerod îl dispre ui pe acel pretendent care, în multe privin e, eraă ţ ţ mai de dorit decât un principe, se gândi c orice speran e pierdut . ă ţă ă Fernanda, la rândul ei, nici nu încerca m car s o în eleag . Când o v ză ă ţ ă ă use pe frumoasa Remedios costumat înă regin , în timpul carnavalului sângeros, i-a zis c e vorba de o f ptur extraordinar . Dară ş ă ă ă ă când o rev zu mâncând cu degetele, incapabil de a da un r spuns care s nu fie o minune aă ă ă ă simplit ii duhului, ea nu regretăţ ă decât un singur lucru: c idio ii din familie aveau o viaă ţ ţă atât de lung . Cu toate c Aureliano Buendía st ruia s cread i s repete c fruă ă ă ă ăş ă ă moasa Remedios era în realitate fiin a cea mai lucid pe care a întâlnit-o vreodat , i c o dovedeaţ ă ă ş ă mereu prin fine ea uimitoare cu care- i b tea joc de to i, o l sar în plata Domnului.ţ ş ă ţ ă ă Frumoasa Remedios continua s r tă ăăceasc prin pustiul singur t ii, f r s poarte nici oă ăăţ ă ă ă cruce, pierzându-se în visele ei f r co maruri, în b ile ei interminabile, în prânzurile ei laă ă ş ă orice or , în t ceă ă rile lungi i adânci, f r amintiri, pân într-o dup -amiaz de martie cândş ă ă ă ă ă Fernanda vru s - i împ tureasc în gră ş ă ă ădin cear afurile de oland i ceru ajutor femeiloră ş ăş din cas . Abia începuser , când Amaranta observ paloarea intens a frumoasei ă ă ă ă Remedios, care o f cea aproape transparent :ă ă

— Nu te sim i bine?ţ o întreb ea.ă

Frumoasa Remedios, care inea cear aful de cel lalt cap t, avu un zâmbet deţ ş ă ă comp timire.ă

— Dimpotriv , zise ea, nu m-am sim it niciodat mai bine.ă ţ ăÎn clipa aceea, Fernanda sim i cum o adiere u oar i luminoas îi smulge cear afurileţ ş ăş ă ş

din mâini i le desş p ture te pe toat l imea lor. Amaranta sim i un fel de înfior riă ş ă ăţ ţ ă misterioase în dantelele jupoanelor i voi s se prind de pânz ca s nş ă ă ă ă u cad , în clipa înă care frumoasa Remedios începea s se înal e în v zduh. ă ţ ă Ursula, deja aproape oarb , a fostă singura care i-a p strat preş ă zen a de spirit încât s recunoasc natura acestui vânt pe careţ ă ă nimeni nu-l putea opri, i l s cear afurile s porneasc în voia acelei lumini, v zând-o peş ă ă ş ă ă ă frumoasa Remedios cum îi face semne de adio în mijlocul b t ilor de aripi uluitoare aleăă pânzelor care se ridicau împreun cu ea, p r sind o dat cu ea lumea scarabeilor i aă ă ă ă ş daliilor, traversând împreun cu ea inuturile v zduhului unde tocmai b teau ceasurile patruă ţ ă ă dup -amiaz , pentru a se pierde cu totul, împreun cu ea, în sferele înalte unde nici cele maiă ă ă înalte paseri ale amintirii nu le puteau ajunge.

Bineîn eles c str inii crezur c frumoasa ţ ă ă ă ă Remedios a pierit în sfâr it datoritş ă destinului ei implacabil de regin a albinelor, i c familia ei voia s -i salveze onoarea prină ş ă ă aceast poveste mincinoas despre levita ie. ă ă ţ Fernanda, mistuit de invidie, sfâr i prin aă ş recunoa te minunea i, mult vreme, continu s se roage lui Dumş ş ă ă ă nezeu s -i restituieă cear afurile. Majoritatea oamenilor crezur în minune i au mers pân acolo încât sş ă ş ă ă aprind lumân ri i s fac rug ciuni. Poate c mult vreme nu s-ar fi vorbit despre altcevaă ă ş ă ă ă ă ă dac exterminarea barbar ă ăa Aurelianilor n-ar fi înlocuit uimirea cu groaza. De i nu- iş ş d duse niciodat seama c ar fi vorba de o presimă ă ă ire, într-un anumit fel colonelulţ Aureliano Buendía prev zuse sfâr itul tragic pe care aveau s -l cunoasc fiii s i. Atunciă ş ă ă ă când Aureliano Serrador i Aureliano Arcaya, cei doi care debarcaser în toiul confuzieiş ă generale, î i manifestar dorin a de a se a eza la Macondo, tat l lor încerc s le schimbeş ă ţ ş ă ă ă hot rârea. Nu vedea ce ar putea face într-un sat, care peste noapte devenise un loc neă sigur. Îns Aureliano ă Centeno i Aureliano cel Trist, sus inu i de Aureliano ş ţ ţ Segundo, le d dur deă ă lucru în întreprinderile lor. Colonelul Aureliano Buendía avea motive, înc foarte confuze,ă de a nu credita o astfel de hot râre. De când îl v zu pe Mr. Brown f cându- i ină ă ă ş trarea în Macondo, în primul automobil decapotabil portocaliu prev zut cu claxon, ale c rui urleteă ă terorizau to i câinii, b trânul r zboinic începu s se indigneze din pricina servilelorţ ă ă ă exclama ii admirative ale oameniţ lor, i- i d du seama de schimb rile care s-au produs înş ş ă ă firea oamenilor din vremea când, cu pu ca la um r, î i p r seau so iile i copiii i porneauş ă ş ă ă ţ ş ş la r zboi. Autoriă t ile locale nu mai constau, dup armisti iul de la Neerlandia, decât dinăţ ă ţ primari lipsi i de ini iativ , din magistra i decorativi, ale i dintre conservatorii pa nici iţ ţ ă ţ ş ş ş obosi i din Macondo. "Ce mai regim de pr p di i!ţ ă ă ţ zicea colonelul Aureliano Buendía atunci când îi vedea pe poli i ti trecând descul i, înarma i cu un baston în form de popic. Când teţ ş ţ ţ ă gânde ti c am purtat atâtea r zboaie numai ca s nu ni se spoiasc în albastru casele". Cuş ă ă ă ă toate astea, când se înfiin compania bananier , func ioţă ă ţ narii locali au fost înlocui i cuţ str ini autoritari, pe care Mr. Brown i-a adus s tr iasc în cote ul electrificat, pentru a seă ă ă ă ţ bucura, cum zicea el, de toat demnitatea cerut de noile lor numiri, i a nu fi nevoi i să ă ş ţ ă îndure c ldura, ân arii, lipsa de comoditate i priva iunile din sat. Vechii poli i ti fură ţ ţ ş ţ ţ ş ă înlocui i prin adev ra i sicari înarma i cu satâre. Închis în atelierul s u, colonelul Auţ ă ţ ţ ă reliano Buendía se gândea la toate schimb rile acestea i, pentru prima oar , în t cu ii s i ani deă ş ă ă ţ ă singur tate, se sim i chinuit de o certitudine absolut :ă ţ ă a fost o gre eal c nu s-a dusş ă ă r zboiul pân la ultimele consecin e. Într-o zi, tot în vremea aceea, un fră ă ţ ate de-al acelui colonel Magnifico Visbal, pe care-l uitaser acum, î i aduse nepo elul de apte ani s ia oă ş ţ ş ă r coritoare la una din tr suricile instalate în pia i, cum copilul d du din gre eal peste ună ă ţăş ă ş ă brigadier de poli ie, v rsând b utura pe uniforma lui, b rbatul îl sfârtec cu lovituri de satârţ ă ă ă ă i-lş decapit dintr-o singur lovitur pe bunicul care voia s intervin . Satul întreg îl v zuă ă ă ă ă ă

pe decapitat dus pân acas de un grup de oameni, precum i capul nenorocit pe care-lă ă ş culesese o femeie, inându-l de p r, i bocţ ă ş ceaua însângerat în care fuseser adunateă ă buc elele din trupul copilului.ăţ

Pentru colonelul Aureliano Buendía, aceast scen a însemnat culmea isp irii sale.ă ă ăş

În chip subit îndur aceea i indignare pe care o cunoscuse în tinere e, în fa a cadaă ş ţ ţ vrului femeii masacrate cu lovituri de baston pentru c o mu case un câine turbat. Privi laă ş grupurile de curio i aduna i în fa a casei sale i, cu vechea sa voce de stentor, fortificat deş ţ ţ ş ă un profund dispre fa de sine însu i, î i desc rc asupra lor toat povara de ur pe care n-oţ ţă ş ş ă ă ă ă mai putea r bda în inim :ă ă

— Într-o bun zi, le strig el, îi voi înarma pe bă ă ăie ii mei pentru a ispr vi cu ace tiţ ă ş netrebnici gringos.

În decursul aceleia i s pt mâni, în diferite locuri de pe litoral, cei aptesprezece fii aiş ă ă ş s i fur vâna i ca ni te iepuri de c tre ni te criminali nev zu i, care intir asupra crucii loră ă ţ ş ă ş ă ţ ţ ă de cenu . Aureliano cel Trist ie ea din casa mamei sale c tre orele apte seara, când o lovişă ş ă ş -tur de pu c tras pe nea teptate din bezn îi g uri fruntea. Aureliano ă ş ă ă ş ă ă Centeno fu g sit înă hamacul pe care obi nuia s i-l întind în interiorul fabricii, cu o dalt de spart ghea aş ăş ă ă ţ înfipt pân în pl sele între sprâncene. Aureliano ă ă ă Serrador o înso ise pe logodnica sa pânţ ă acas , dup ce o dusese la cinematograf; i se întorcea pe strada Turcilor înc luminat ,ă ă ş ă ă când un individ, care nu putu fi identificat în mul ime, trase un foc de revolver care-l f cuţ ă s se pr bu easc într-un cazan cu smoal arzând . Dup câteva minute, cineva veni s bată ă ş ă ă ă ă ă ă la u a camerei în care se închisese Aureliano Arcaya cu o femeie, i-i strig :ş ş ă "Gr be te-te,ă ş c -i omoar pe fra ii t i". Mai târziu, femeia care era cu el povesti c Aureliano Ară ă ţ ă ă caya s rise din pat i deschisese u a, unde-l a tepta o desc rc tur de pistol Mauser care-iă ş ş ş ă ă ă f râmi craniul. În cursul acelei nop i a mor ii, în timp ce casa se preg tea s priveghezeă ţă ţ ţ ă ă cele patru cadavre, Fernanda cutreier satul întreg ca o nebun , în c utarea lui Aurelianoă ă ă Segundo, pe care Petra Cotes îl închisese într-un dulap, fiind convins c consemnul deă ă exterminare îi viza pe to i acei care purtau prenumele colonelului. Ea nu-l l s s ias decâtţ ă ă ă ă la sfâr itul zilei a patra, când telegramele primite din diferitele puncte ale litoralului l sarş ă ă s se în eleag c înver unarea acestui du man nev zut se înă ţ ă ă ş ş ă drepta numai împotriva fra ilorţ însemna i cu o cruce de cenu . Amaranta c uta caietul cu socoteli în care î i însemnaseţ şă ă ş datele nepo ilor ei i, pe m sur ce soseau telegramele, tergea numele, unul dup altul,ţ ş ă ă ş ă pân ce nu mai r mase decât unul, al celui mare. Î i aminteau foarte bine de acesta dină ă ş urm din pricina contrastului dintre pielea lui foarte întunecoas i ochii s i mari, verzi. Seă ăş ă numea Aureliano Amador, era tâmplar de meserie i tr ia într-un sat pierdut întreş ă povârni urile mun ilor. Dup ce a teptase timp de dou s pt mâni telegrama care s -iş ţ ă ş ă ă ă ă vesteasc moartea lui, Aureliano ă Segundo îi trimise un emisar care s -l previn , crezând că ă ă nu cunoa te primejş dia care-l pândea. Emisarul reveni cu tirea c Aureş ă liano Amador era la ad post de orice primejdie. În noapă tea extermin rii veniser doi oameni s -l dibuiască ă ă ă acas la el, î i desc rcaser revolverele asupra lui, dar nu niă ş ă ă meriser crucea de cenu .ă şă Aureliano Amador izbutise s sar gardulă ă cur ii i se pierduse în h i ul mun ilor pe care îiţ ş ăţş ţ cuno tea ca pe buzunarul s u datorit prieteş ă ă niei cu indienii, cu care f cea comer cu lemne.ă ţ De atunci, nu se mai aflase nimic despre el.

Au fost zile negre pentru colonelul Aureliano Buendía. Pre edintele republicii îiş trimise o telegram de condolean e prin care-i promitea o anchet temeinic i aduceaă ţ ă ăş omagii postume celor disp ru i. Din ordinul s u, primarul se prezent , în ziuaă ţ ă ă înmormânt rii, cu patru cununi mortuare pe care voia s le a eze pe cele patru sicrie, însă ă ş ă colonelul îl scoase pe u afar . Dup înmormântare, redact i se duse s predea el însu i oşă ă ă ăş ă ş telegram violent adresat pre edintelui republicii, pe care îns telegrafistul refuz s oă ă ă ş ă ă ă transmit . Atunciă o complet cu expresii de o agresivitate deosebit , o b g într-un plic i oă ă ă ă ş depuse la po t . A a cum ş ă ş i se întâmplase la moartea so iei sale, a a cum ţ ş i se întâmpl deă atâtea ori în timpul r zboiului, la moartea prietenilor s i celor mai buni, nu se sim i cuprinsă ă ţ de durere, ci de o furie oarb , f r un obiect precis, de o senza ie istoă ă ă ţ vitoare de neputin .ţă Ajunse s -l acuze de complicitate pe p rintele Antonio ă ă Isabel care-i însemnase pe fiii s i cuă cenu a care nu se tergea, pentru a le permite duş ş şmanilor s -i identifice. B trânul preot,ă ă care nu- i mai putea în irui prea bine gândurile, i care începuse s -i înfrico eze pe enoria iş ş ş ă ş ş cu exegeze n zdr vane în care se aventura de la în l imea amvonului, veni în cas , într-oă ă ă ţ ă dup -amiaz , înarmat cu un castrona în care preg tea cenu a din miercurea mare, cu careă ă ş ă ş voi s ung toat familia pentru a dovedi c se poate terge foarte u or cu ap . Îns teamaă ă ă ă ş ş ă ă

de nenorocire se înr d cinase atât de puternic în suflete, încât ă ă Fernanda îns i refuz s seăş ă ă supun acestei experien e i de atunci nu s-ar mai fi v zut niciodat un Buendíaă ţ ş ă ă îngenunchind în fa a sfântului altar în Miercurea Mare.ţ

Colonelul Aureliano Buendía nu reu i mult vreme s - i redobândeasc lini tea.ş ă ă ş ă ş P r si fabricarea de pe tiă ă ş ori, mânca în sil , umbla prin cas ca un somnambul, tr gândş ă ă ă dup sine p tura i rumegând ă ă ş o mânie surd . Dup trei luni, p rul îi devenise cenu iu,ă ă ă ş vechea lui musta cu vârfurile pom date îi c dea acum peste buţă ă ă zele decolorate, în schimb ochii redevenir c rbunii aprin i cu care-i speriase pe to i la na terea sa, i cu care f cea să ă ş ţ ş ş ă ă se învârt scaunele doar privindu-le. În furia chinuă rilor sale, încerca în zadar s stârnească ă acele povestiri care-i c l uziser tinere ea pe c r ri periculoase pân spre de ertul dezolantăă ă ţ ă ă ă ş al gloriei. Era pierdut, r t cit într-o cas str in , în care nimic i nimeni nu-i mai trezea niciăă ă ă ă ş cea mai mic urm de afec iune. Într-o zi, c utând urmele unui trecut de dinainte de r zboi,ă ă ţ ă ă deschise odaia lui Melchiade, dar nu mai g si decât d râm turi murdare, gunoaieă ă ă îngr m dite de-a lungul atâtor ani de p r sire. În copertele c r ilor pe care nu le mai citiseă ă ă ă ă ţ nimeni i în vechile pergamente mucezite de umiditate se dezvolş tase o flor livid i înă ăş aerul acestei înc peri, care fusese cândva cel mai curat i mai luminos din toat casa, pluteaă ş ă un miros insuportabil de amintiri putrede. Într-o diminea , o g si ţă ă pe Ursula în lacrimi sub castan, la picioarele defunctului ei so . Colonelul Aureliano Buendía era singurul din casţ ă care nu-l mai putea vedea pe puternicul mo neag încovoiat de o jum tate de veac deş ă intemperii. "Vino s -l salu i pe tat l t u", îi zise ă ţ ă ă Ursula.

El se opri în fa a castanului i putu constata c nici acest spa iu vid nu mai trezea în elţ ş ă ţ vreun sentiment de afec iune:ţ

— Ce spune? întreb el.ă— E foarte trist, îi r spunse ă Ursula. Crede c vei muri.ă— Spune-i, zise colonelul surâzând, c nu mori când trebuie, ci când se poate.ăAceast prevestire a p rintelui s u mort r scoli resă ă ă ă turile superbei arogan e care încţ ă

mai mocnea în inima lui, dar el le lu drept o redobândire brusc a energiei. i astfel oă ă Ş h r ui ă ţ pe Ursula ca s -i arate locul din curte unde erau îngropate monedele de aur pe care leă descoperiser în statuia de ipsos a Sfântului Iosif. "Nu o vei ti niciodat , îi spuse ea cu oă ş ă fermitate pe care i-o inspira experien a ei îndelungat i crud . Într-o zi, ad ug , trebuie sţ ăş ă ă ă ă apar proprietarul acestei averi i numai el o va putea dezgropa". Toat lumea se întrebaă ş ă pentru ce acest om, care fusese totdeauna atât de dezinteresat, începuse s se l comească ă ă atât de febril la bani, i nu la cantit ile modeste care i-ar fi ajuns pentru a face fa uneiş ăţ ţă obliga ii momentane ci la o avere care se urca la o sum atât de neînchipuit încâtţ ă ă Aureliano Segundo, numai auzindu-l evaluând-o, se afund într-un abis de stupefac ie.ă ţ Fo tii s i tovar i la care s-a dus pentru a le cere ajutor se ascunser ca s nu-l priş ă ăş ă ă measc .ă Cam prin epoca aceasta fu auzit spunând: "Acuma, singura deosebire între liberali iş conservatori este c liberalii merg la liturghia de la orele cinci, iar conservatorii la cea de laă orele opt". Totu i, depuse atâta st ruin i înver unare, se rug atât de mult, contraveni atâtş ă ţăş ş ă de deplin tuturor principiilor sale de demnitate, încât pe ici pe colo, pu in câte pu in,ţ ţ introducându-se pretutindeni cu un zel discret i cu o statornicie nemiloas , reu i ca în optş ă ş luni s adune mai mul i bani decât îngropase ă ţ Ursula în p mânt. Îl vizit atunci pe colonelulă ă Gerineldo Márquez, care era tot bolnav, ca s -i ajute s dezl n uiasc un r zboi total.ă ă ă ţ ă ă

Într-o anumit epoc , colonelul Gerineldo ă ă Márquez ar fi fost într-adev r singurul careă ar fi putut trage, chiar din fotoliul s u de paralitic, firele ruginite ale rebeliunii. După ă armisti iul de la Neerlandia, în timp ce colonelul Aureliano Buendía se refugiase în exilulţ pe ti orilor s i de aur, el r m sese în contact cu ofi erii reş ş ă ă ă ţ beli care-i fuseser credincio iă ş pân la dezastru. Cunosă cuse al turi de ei r zboiul trist al umilirii zilnice, al supliciilor iă ă ş memorandumurilor, al lui veni i mâine i al lui numaidecât, al lui suntem pe cale s studiemţ ş ă cazul dumneavoastr cu toat aten ia cuvenit ;ă ă ţ ă r zboiul ireă mediabil pierdut dus împotriva acelor oameni foarte amabili care d deau asigur ri de profundul lor devotaă ă ment i careş trebuiau s acorde, dar n-au acordat nicioă dat , pensiile viagere. Cel lalt r zboi, care f cuseă ă ă ă s curg sânge timp de dou zeci de ani, le pricinuise mai. pu in necaz decât acest r zboiă ă ă ţ ă nimicitor al eternelor amân ri. Colonelul Gerineldo ă Márquez, care sc pase din trei atentate,ă

supravie uise la cinci r niri i ie ise pân la urm nev t mat din nenum rate b t lii,ţ ă ş ş ă ă ă ă ă ăă sucomb i el acestei blocade fioroase a a tept rii i se cufund în înfrângerea mizerabil aăş ş ă ş ă ă b trâne ii, gândindu-se la Amaă ţ ranta printre romburile de lumin ale unei case cu chirie.ă Ultimii veterani despre care mai aflar ceva apă ăreau fotografia i într-un ziar, ridicându- iţ ş nedemn capetele, al turi de un pre edinte anonim al republicii, care le d ruia ni te butoniă ş ă ş cu efigia lui ca s i-o pun la revere, i le restituia un drapel p tat de praf i de sânge cuăş ă ş ă ş care s - i acopere sicriele. Ceilal i, cei mai demni, mai a teptau înc o scrisoare înă ş ţ ş ă penumbra carit ii puăţ blice, cr pând de foame, supravie uind din mânie, muceă ţ g ind deă b trâne e în minunata murd rie a gloriei. Astfel c , atunci când colonelul Aurelianoă ţ ă ă Buendía îl invit s dezl n uie o explozie mortal care s stârpeasc orice urm aă ă ă ţ ă ă ă ă scandalosului regim de corup ie sus inut de invaţ ţ datorul str in, colonelul Gerineldoă Márquez nu- i putu st pâni un fior de mil :ş ă ă

— Of, Aureliano, zise el suspinând. tiam c e ti b trân, dar acuma îmi dau seama cŞ ă ş ă ă e ti mult mai b trân decât pari.ş ă

ÎN VÂRTEJUL ANILOR DIN URMA, Ursula nu se mai bucurase decât de foarte rare momente de r gaz pentru a se ocupa de forma ia papal a lui ă ţ ă José Arcadio, când s-a ajuns la p rerea c trebuia s ă ă ă i se preg teasc în toat graba plecarea la seminar. Sora lui,ă ă ă Meme, împ r it între rigiditatea Fernandei i am r ciunea Amaă ţ ă ş ă ă rantei, a atins aproape în acela i timp vârsta la care se prev zuse s o trimit la un pension de c lug ri e, unde s facş ă ă ă ă ă ţ ă ă din ea o virtuoas a clavă ecinului. Ursula se sim ea prad unor grave incertitudini cu privireţ ă la eficacitatea metodelor prin care temperase spiritul langurosului candidat la cinul de Pontif Suprem, îns ea nu învinov ea de aceasta nici b trâne ea ei ov itoare, nici noriiă ăţ ă ţ ş ă de i care abia îi mai îng duiau s disting conturul obiectelor, ci un lucru pe care nici chiarş ă ă ă ea nu putea s -l defineasc exact, dar pe care i-lă ă ş imagina confuz ca o deteriorare progresiv a timpului. "Anii de acum nu mai sunt ca pe vremuri", obi nuia ea s spun ,ă ş ă ă sim ind cum realitatea cotidian îi scap printre degete. Alt dat , gândea ea, copiii cre teauţ ă ă ă ă ş mult, foarte încet. E suficient s - i aminte ti de cât vreme a fost nevoie pentru ca ă ţ ş ă José Arcadio, cel mai mare, s plece cu iganii i de toate câte s-au întâmplat înainte de a se fiă ţ ş întors pictat ca o n pârc i exprimându-se ca un astronom, i de eveniă ăş ş mentele care s-au petrecut în cas înainte ca Amaranta i Arcadio s uite limba indienilor pentru a înv a să ş ă ăţ ă vorbeasc spaniola. E suficient s te gândeă ă şti la câte a îndurat bietul José Arcadio Buendía sub castanul s u, i la tot r stimpul cât a trebuit s -i plâng moartea, înaă ş ă ă ă inte de a-l aduce muribund pe colonelul Aureliano Buendía, care sc pând din atâtea r zboaie i dup ce auă ă ş ă suferit atât de mult pentru el, nu atinsese înc vârsta de cincizeci de ani. Pe vremuri, dup oă ă zi întreag petreă cut confec ionând mici animale din zah r ars, îi mai r mânea timpă ţ ă ă berechet pentru a se ocupa de copii i s vad în albul ochilor lor c aveau nevoie de oş ă ă ă por ie de ulei de ricin. În schimb acuma, când nu avea nimic de f cut i când umbla deţ ă ş diminea a pân seara ducându-l ţ ă pe José Arcadio în cârc , proasta calitate a timpului oă obliga s lase lucrurile pe jum tate f cute. Adev rul era c ă ă ă ă ăUrsula se înc p âna s nuă ăţ ă voiasc s îmb trâneasc nici chiar atunci când pierduse socoteal anilor s i, i c se aflaă ă ă ă ă ă ş ă întotdeauna acolo unde nu trebuia, c utând s - i bage nasul peste tot, sup rându-i pe str iniă ă ş ă ă cu întrebarea dac nu cumva au l sat în paz , în cas , pe vremea r zboiului, a teptândă ă ă ă ă ş încetarea ploilor, un sfânt Iosif din ipsos. Nimeni nu putea spune sigur când a început s - iă ş piard vederea. Pân în ultimii ani ai vie ii ei, când nu se mai putea scula din pat,ă ă ţ avea o min complet biruit de decrepitudine, îns nimeni nu desă ă ă coperise c a orbit complet. Eaă îns î i d duse seama de aceasta înc înainte de na terea lui ă ş ă ă ş José Arcadio. La început, credea c e vorba doar de o sl bire trecă ă ătoare i lua pe ascuns sirop de m duv sau î i puneaş ă ă ş miere de albine în ochi, dar nu întârzie s se conving c se scufunda iremediabil în bezn ,ă ă ă ă într-atât încât nu avu niciodat o no iune prea exact despre, ceea ce înă ţ ă semna inven iaţ luminii electrice, deoarece atunci când s-a montat primul bec, ea nu-i putu ghici decât în

mod vag str lucirea. Nu spuse nim nui nimic despre aceasta, deoarece ar fi dat în vileag că ă ă a devenit inutil . Se avânt cu înc p ânare în a se deprinde discret cu peră ă ă ăţ ceperea dep rt riiă ă fiec rui lucru i a glasului fiec ruia, pentru a continua s vad cu memoria ceea ce nu-i maiă ş ă ă ă permiteau s disting norii opaci ai cataractei. Mai târziu avea s descopereă ă ă ajutorul nea teptat al mirosurilor pe care începu s le perceap , pe întuneric, cu o for mult maiş ă ă ţă conving toare decât volumele i culorile i care o salvar definitiv de ru inea uneiă ş ş ă ş renun ri. În obscuriţă tatea camerei ei, putea s treac un fir de a prin ac i s fac oă ă ţă ş ă ă butonier i tia când trebuia s dea laptele în foc. Dobândise o cunoa tere atât de f r greăş ş ă ş ă ă ş a a eş z rii fiec rui lucru încât adeseori uita ea îns i c e oarb . Într-o zi, ă ă ăş ă ă Fernanda r scoliă toat casa pentru c - i pierduse inelul de cununie i ă ă ş ş Ursula îl descoperi pe o etajer , înă odaia copiilor. În chip firesc, în timp ce ceilal i umblau de colo-colo f r s o bage înţ ă ă ă seam , ea îi supraveghea cu ajutorul celor patru sim uri care-i ră ţ ăm seser , pentru ca nimeniă ă s n-o ia vreodat prin sură ă prindere, i dup câtva timp reu i s descopere c fiecare membruş ă ş ă ă al familiei repeta, f r s - i dea seama, acela i itinerar, acelea i gesturi i aproape acelea iă ă ă ş ş ş ş ş cuvinte la ore fixe. Numai atunci când ie eau din aceast meticuş ă loas rutin riscau să ă ă r t ceasc vreun obiect. În a a fel încât auzind-o ă ă ă ş pe Fernanda plângându-se c i-a pierdutăş verigheta, Ursula nu avu decât s - i aminteasc singura abatere din ziua aceea de la fapteleă ş ă i gesturile ei obiş şnuite, i anume c se dusese s întind la soare rogojinile pe careş ă ă ă

dormeau copiii fiindc Meme descoperise în noaptea precedent o plo ni . Deoarece copiiiă ă ş ţă asistau la dereticat, Ursula î i închipui c ş ăFernanda trebuie s - i fi pus verigheta într-un locă ş unde ace tia nu puteau s o ajung :ş ă ă pe etajer . ă Fernanda, dimpotriv , n-o c utase decât peă ă traiectul pe care umbla în fiecare zi, f r s tie c reg sirea obiectelor pierdute eă ă ăş ă ă împiedicat de rutin , de deprinderi, i tocmai de aceea î i dau atât de mult de furc pentru aă ă ş ţ ă le reg si.ă

Educarea lui José Arcadio îi ajuta Ursulei în aceast sarcin istovitoare de a se ine laă ă ţ curent cu cele mai mici schimb ri din interiorul casei. Când î i d dea seama c Amarantaă ş ă ă îmbr ca statuile sfin ilor din dormitor, ea se pref cea c -l înva pe copil diferen ele dintreă ţ ă ă ţă ţ culori:

— Ia s vedem, zicea ea, spune-mi un pic în ce cuă loare e îmbr cat sfântul arhanghelă Rafail.

În felul acesta copilul îi aducea informa iile de care o lipseau ochii i înc înainte de aţ ş ă pleca la seminar, Ursula ajunsese în stare s disting pip ind es turile, culorile diferite altă ă ă ţ ă ve tmintelor sfin ilor. Uneori se întâmplau lucruri neprev zute. Într-o dup -amiaz , Amaş ţ ă ă ă -ranta broda în veranda cu begonii, când Ursula se ciocni de ea.

— Pentru numele lui Dumnezeu, protest Amaranta, ia seama pe unde umbli!ă— Tu nu te-ai a ezat pe locul t u, îi r spunse ş ă ă Ursula.Pentru ea, nu era nici o îndoial . Dar în ziua aceea, începu s - i dea seama de ună ă ş

lucru de care nimeni nu avea idee pân atunci, i anume c în cursul anului soarele î iă ş ă ş schimba pe nesim ite pozi ia i c acei care se a ezau în verand trebuiau s - i schimbe i eiţ ţ ş ă ş ă ă ş ş locurile, pu in câte pu in, f r m car s-o observe. De atunci, ţ ţ ă ă ă Ursula nu trebuia decât s - iă ş aminteasc data pentru a cunoa te exact locul unde era a ezat Amaranta. De i tremuratulă ş ş ă ş mâinilor îi era din ce în ce mai perceptibil i abia se mai putea târî, niciodat nu ş ă i se v zuseă c pă orul sfrijit în atâtea locuri deodat . Era aproape tot atât de activ ca în epoca în careş ă ă avea toat casa pe mân . Cu toate acestea, în singur tatea de nep truns a b trâne ii ei, seă ă ă ă ă ţ bucur de atâta clarviziune ca s examineze pân i cele mai neînsemnate peripe ii dină ă ăş ţ istoria familiei, încât pentru prima oar putu face lumin asupra adev rurilor pe careă ă ă ocupa iile de alt dat o împiediţ ă ă caser s le vad . Pe vremea când se preg tea plecarea luiă ă ă ă José Arcadio la seminar, ea efectuase deja o recapitula ie infinitezimal a ceea ce a fostţ ă via a casei de când se întemeiase Macondo, i î i revizuise complet p rerea pe care oţ ş ş ă avusese dintotdeauna despre descenden ii s i. Î i d du seama c nici colonelul Aurelianoţ ă ş ă ă Buendía nu se în sprise în r zboi într-atât încât s - i piard toat dragostea fa de familie,ă ă ă ş ă ă ţă a a cum credea ea pe vremuri, dar c el nu iubise niciodat pe nimeni, nici chiar ş ă ă pe Re-medios, so ia sa, sau pe nenum ratele femei de o noapte care trecuser prin via a sa, i cuţ ă ă ţ ş atât mai pu in pe fiii s i. Ea credea a ghici c nu din idealism, a a cum zicea toat lumea,ţ ă ă ş ă

purtase atâtea lupte, nici c renun ase din oboseal , a a cum credeau to i, la victoriaă ţ ă ş ţ iminent , ci c a câ tigat i pierdut din acela i motiv, din simplul p cat al orgoliului. Aă ă ş ş ş ă ajuns la concluzia c acest fiu penă tru care i-ar fi dat via a n-a fost decât o fiin incaş ţ ţă pabilă de iubire. Într-o noapte pe când îl purta înc în pântece, îl auzise plângând. Era un plâns atâtă de distinct încât José 'Arcadio Buendía, care dormea lâng ea, se trezi i se bucur la gândulă ş ă c copilul va deveni ventriă loc. S-au g sit al ii care preziser c va deveni ghicitor. Ea, înă ţ ă ă schimb, se cutremur , convins c acest profund groh it era primul semn al îngrozitoareiă ă ă ă cozi de porc, i se rug lui Dumnezeu s lase s -i moar acest plod în pântece. Însş ă ă ă ă ă clarviziunea nesfâr itei ei b trâne i îi înş ă ţ g dui s constate i s - i repete de atâtea ori, că ă ş ă ş ă plânsetele de copil din pântecele mamei lor nu erau un semn nici de ventrilocie, nici de capacit i de ghicitor, ci vesteau f r gre pe fiin ele incapabile de iubire. Aceastăţ ă ă ş ţ ă devalorizare a chipului lui stârni în ea toat mila pe care- i d du seama c o datoreaz fiuluiă ş ă ă ă ei. Amaranta, în schimb, a c rei asprime sufleteasc o însp imânta atât de mult i a c reiă ă ă ş ă am r ciune îngr m dit o durea, îi ap ru dimpotriv , în lumina acestei ultime revizuiri, caă ă ă ă ă ă ă fiind femeia cea mai iubitoare din câte au existat vreodat i în elese cu înduio atăş ţ ş ă luciditate c necazurile neă drepte pe care i le pricinuise lui Pietro Crespi nu i-au fost dictate din vreo voin de r zbunare, cum socotea toat lumea, i c nu fierea am r ciunii, cumţă ă ă ş ă ă ă credeau to i, o determinase s fac din via a colonelului Geriţ ă ă ţ neldo Márquez un martiriu lent, ci c în ambele cazuri a fost o lupt pe via i pe moarte între o iubire nem suă ă ţăş ă rat i oăş la itate invincibil , care se soldase cu triumful acelei temeri ira ionale pe care i-o inspiraseş ă ţ Amarantei dintotdeauna inima ei chinuit . Cam prin epoca aceasta începuse ă Ursula s oă cheme pe Rebeca pe numele ei, s o pomeneasc cu o veche tandre e exaltat prin c in aă ă ţ ă ă ţ tardiv i printr-o admira ie brusc , în elegând c sinăş ţ ă ţ ă gur ăRebeca, pe care n-o al ptase laă sânul ei, ci care mâncase p mânt i var de pe pere i, aceea în vinele c reia nu curgea acela iă ş ţ ă ş sânge ca în al ei, ci sângele necunoscut al unor oameni necunoscu i ale c ror oseminteţ ă continuau s cl mp neasc în mormântul lor, acea ă ă ă ă Rebecă cu inim ner bd toare, cuă ă ă pântece lacom, era singura care avusese curajul neînfrânat pe care Ursula sperase atât de mult s -l g seasc în propria ei progenitur .ă ă ă ă

— Rebeca, zicea ea pip ind de-a lungul pere ilor, cât de nedrep i am fost cu tine!ă ţ ţÎn cas , lumea se m rginea s cread c tr nc ne te, mai ales de când ă ă ă ă ă ă ă ş i se n z rise să ă ă

umble cu bra ul drept ridicat, ca arhanghelul ţ Gabriel. Fernanda î i d du seaş ă ma, totu i, cş ă era ca un fel de soare de mare luciditate în umbra dens a acelui delir, deoarece ă Ursula era capabil s spun f r s ov iasc câ i bani s-au cheltuit în cas în cursul anului scurs.ă ă ă ă ă ăş ă ă ţ ă Amaranta a avut aproape aceea i idee în ziua în care o v zu pe mama ei în bucş ă ăt rie,ă mestecând supa într-o marmit , spunând brusc, neă tiind c o ascult , c ş ă ă ămorişca de m laiă cump rat odinioar de la igani, care disp ruse înc înainte ca ă ă ă ţ ă ă José Arcadio s fi ocolită lumea pentru a aizeci i cincea oar , înc se mai g sea ş ş ă ă ă la Pilar Ternera. Ajuns i eaăş aproape centenar , îns robust i îndemânatic , în ciuda obeziă ă ăş ă t ii ei de necrezut care-iăţ speria pe copii, a a cum alt dat râsul ei speria porumbeii, ş ă ă Pilar Ternera n-a fost surprinsă s vad cât de bine ghicise ă ă Ursula, deoarece propria ei experien începuse s -i arate c oţă ă ă îmb trânire con tient permite s se disting mai bine lucrurile decât toate investiga iile dină ş ă ă ă ţ c r ile de ghicit.ă ţ

Cu toate acestea, din ziua când Ursula î i d du seama c nu a avut timp sş ă ă ă consolideze voca ia lui ţ José Arcadio, ea se l s cople it de consternare. Începu să ă ş ă ă s vâr easc erori, voind s vad cu ochii lucruri pe care intuă ş ă ă ă i ia îi permitea s le disting cuţ ă ă mai mult claritate. Înă tr-o diminea , crezând c e ap de flori, ea turn pe capul copiluluiţă ă ă ă con inutul unei c lim ri. Mania de a- i vârî nasul peste tot a fost pricina atâtor discu ii iţ ă ă ş ţ ş incidente, încât se sim i r v it de accese de proast disţ ă ăş ă ă pozi ie, i încerc s se eliberezeţ ş ă ă de acele tenebre care ajunseser s se strâng în jurul ei ca o c ma de noapte esut de ună ă ă ă şă ţ ă p ienjeni uria . Atunci îi trecu prin cap c stâng cia ei nu reprezenta prima victorie aă ş ş ă ă decrepitudinii i obscurit ii, ci o detracare a timpului. Î i spunea c alt dat , când bunulş ăţ ş ă ă ă Dumnezeu nu în ela cu lunile i cu anii, ca turcii atunci când m surau un cot de pânz ,ş ş ă ă lucrurile erau cu totul altfel. Acuma, nu numai copiii cre teau mai repede, dar iş ş sentimentele evoluau altfel. Abia se în l ase frumoasa ă ţ Remedios la cer cu trupul i cuş

duhul, c , f r nici o considera ie, ă ă ă ţ Fernanda se i pusese pe bomb nit în ungherul ei pentruş ă c luase cu ea cear afurile. Abia se r ciser cadavrele Aurelieniă ş ă ă lor în mormintele lor, că f r s mai a tepte, Aureliano ă ă ă ş Segundo î i luminase din nou casa, umplând-o cu be ivi careş ţ cântau la acordeon i se b l ceau în ampanie, ca i cum n-ar fi fost cre tini, ci câini ceiş ă ă ş ş ş care muriser , i ca i cum aceast cas de nebuni care costase atâta b taie de cap i atâteaă ş ş ă ă ă ş mici animale din caramel era sortit s deă ă vin scursoarea public a tuturor pierzaniilor.ă ă Amintindu- i de toate acestea în timp ş ce i se preg tea valiza lui ă José Arcadio, Ursula se întreb dac n-ar fi mai bine s adoarm odat pentru totdeauna pe fundul mormântului iă ă ă ă ă ş s se arunce p mânt peste ea, i f r temere îl întreb pe Dumnezeu dac crede cu adev rată ă ş ă ă ă ă ă c oamenii sunt de fier pentru a îndura atâtea necazuri i mortific ri; i, din întrebare înă ş ă ş întrebare, ea nu f cea decât s - i sporeasc sminteala i sim ea o poft irezistibil de aă ă ş ă ş ţ ă ă umbla la tr nă c nit ca ă un gringo, de a- i permite, în sfâr it, o clip de r zvr tire, clipa atât deş ş ă ă ă des dorit i atât de des amânat de a- i pune resemnarea de o parte i de a nu se mai sinăş ă ş ş -chisi de nimic, i de a- i u ura inima v rsând atâtea îmş ş ş ă pov r toare cuvinte grele pe careă ă trebuise s le înghit în ea în timpul unui secol întreg de îndelungat r bă ă ă ă dare:

— La naiba! strig ea.ăAmaranta, care începuse s a eze hainele în cuf r, crezu c a în epat-o vreună ş ă ă ţ

scorpion.— Unde e? întreb ea alarmat .ă ă— Ce?— Gângania! explic , Amaranta.ăUrsula î i puse un deget în dreptul inimii.ş— Aici, r spunse ea.ăÎntr-o joi, la orele dou dup -amiaz , ă ă ă José Arcadia plec la seminar. Dup aceeaă ă

Ursula avea s -l evoce meă reu a a cum i-l imaginase în clipa desp r irii, lânced i serios,ş ş ă ţ ş st pânindu-se de a nu v rsa nici o lacrim , a a cum îl înv ase ca, n du ind de c ldur înă ă ă ş ăţ ă ş ă ă costumul de catifea verde cu nasturi de aram i cu panglica scrobit în jurul gâtului.ăş ă L sase sufrageria impregnat toat de mirosul p trunz tor al apei de flori pe care i-o turnaă ă ă ă ă pe cap pentru a-i putea p i pe urme în cas . Tot timpul cât durase prânzul de adio, familiaăş ă î i ascunsese nervozitatea sub aparen a veseliei i aplaudase cu un entuziasm exageş ţ ş rat frumoasele cuvinte ale p rintelui Antonio ă Isabel. Dar când scoaser cuf rul c ptu it cuă ă ă ş catifea i împodobit cu col ari din argint, fu ca i cum s-ar fi scos din cas un siş ţ ş ă criu. Singurul care a refuzat s ia parte la desp r ire a fost colonelul Aureliano Buendía.ă ă ţ

— Numai asta ne mai lipsea, morm i ă el: un pap .ăDup trei luni, Aureliano ă Segundo i ş Fernanda o duser pe Meme la pension i seă ş

întoarser cu un clavecin care lu locul pianului mecanic. Cam pe vremea aceea, Amarantaă ă se apuc s - i eas propriul lin oliu. Febra baă ă ş ţ ă ţ nanei se potolise. Vechii locuitori din Macondo erau înghesui i i îndep rta i de c tre noii veni i i se ag au penibil de mijloaceleţ ş ă ţ ă ţ ş ăţ precare de existen de alt dat , reconforta i totu i de impresia de a fi supravie uit unuiţă ă ă ţ ş ţ naufragiu. Acas , continuau s se primeasc invita i la mas , dar în realitate a trebuit s seă ă ă ţ ă ă a tepte câ iva ani pân la plecarea companiei bananiere pentru a se vedea restaş ţ ă bilindu-se vechile obiceiuri de via . Cu toate acestea, avur loc schimb ri radicale în sensulţă ă ă tradi ional al ospiţ talit ii, c ci acum ăţ ă Fernanda era aceea care- i impunea legile. ş Ursula aflându-se alungat în tenebrele ei, iar Amaă ranta fiind atât de absorbit de lin oliu, ucenicaă ţ ce se preg tea odinioar pentru a deveni regin avu toat liă ă ă ă bertatea de a-i alege pe comeseni i de a-i supune normeş lor rigide pe care i le dictaser p rin ii ei. Severitatea ei transformaseă ă ţ

casa într-un bastion al frumoaselor maniere reg site, într-un sat convulsionat de vulgaritateaă cu care str inii î i risipeau averile câ tigate repede. Pentru ea, scurt i cuprinz tor, lumeaă ş ş ş ă bun era aceea care nu avea nimic a face cu compania bananier . Pân i pă ă ăş ropriul ei cumnat, José Arcadio Segundo, a fost victima ardoarei ei discriminatorii, pentru c - iă ş procurase din nou coco i magş nifici de lupt , i în entuziasmul înfierbântat al primei clipe,ă ş se angajase contramaistru la compania bananier .ă

— Atâta vreme cât o s mai care dup el râia str iniă ă ă lor, s nu mai pun piciorul înă ă casa aceasta, zise Fernanda.

Austeritatea impus casei devenise astfel încât pân la urm Aureliano ă ă ă Segundo se sim i definitiv mai la larţ gul s u la Petra ă Cotes. Mai întâi, sub pretextul de a o u ura pe so iaş ţ sa de o parte din griji, el î i mut acolo orgiile. Apoi, sub pretextul c animalele sunt peş ă ă cale s - i piard din fecunditate, mut acolo grajdurile. În sfâr it, sub pretextul c laă ş ă ă ş ă concubina lui era mai pu in cald, î i mut i micţ ş ăş ul birou, unde se ocupa de afacerile sale. Atunci când Fernanda lu la cuno tin c era de fapt vă ş ţă ă ăduva unui so care înc nu murise,ţ ă era deja prea târziu pentru a se mai reveni la vechea stare de lucruri. Aureliano Segundo abia dac mai venea s m nânce acas i cele câteva aparen e pe care continua s leă ă ă ăş ţ ă salveze, ca aceea de a dormi lâng so ia sa, nu mai ajungeau s conă ţ ă ving pe nimeni. Într-oă noapte, din neb gare de seam , zorii zilei îl surprinser în patul Petrei ă ă ă Cotes. Fernanda, împotriva a tept rilor lui, nu-i adres nici cel mai mic repro i nu scoase nici cel mai u orş ă ă şş ş suspin de resentiment, dar în aceea i zi îi trimise la concubina lui cele dou cuiere pline cuş ă haine. I le trimise ziua, cu porunc s fie transportate prin mijlocul str zii, ca s le vadă ă ă ă ă toat lumea, socotind c b rbatul ei r t cit nu va putea suporta o astfel de ru ine i se vaă ă ă ă ă ş ş întoarce cu capul plecat la cuibul s u. Dar acest gest eroic n-a fost decât o probă ă suplimentar , dac mai era nevoie, despre cât ă ă de pu in cuno tea ţ ş Fernanda nu numai caracterul so ului, dar i natura profund a unei comunit i care nu avea nimic a face cuţ ş ă ăţ , aceea din care f cuser parte p rin ii ei, deă ă ă ţ oarece to i cei care v zur c rându-se cuierele î iţ ă ă ă ş spuser c , la urma urmei, acesta era sfâr itul firesc al unei poă ă ş ve ti ale c rei am nunteş ă ă intime toat lumea le cuno tea, iar cât îl privea ă ş pe Aureliano Segundo, el î i s rb tori liş ă ă -bertatea oferit printr-un chef care dur trei zile. Spre i mai marele dezavantaj al so iei înă ă ş ţ timp ce aceasta începea s - i poarte tare r u maturitatea în ve tmintele ei biserice tiă ş ă ş ş întunecoase, cu medalioanele ei anacronice i cu orgoliul ei deplasat, concubina p rea cş ă ă înflore te înş tr-o a doua tinere e, îmbr cat strâns în toalete somptuţ ă ă oase din m tase natural ,ă ă cu ochii v rga i de focul revenă ţ dic rii., Aureliano ă Segundo i se d rui din nou cu înfl că ă ărarea din adolescen , când Petra ţă Cotes nu-l iubea de dragul lui, ci pentru c -l confunda cu frateleă s u geam n i pentru c , culcându-se în aceea i epoc cu amândoi, gândea c Dumnezeu i-aă ă ş ă ş ă ă h r zit norocul de a avea un b rbat care f cea dragoste cât doi. Aceast pasiune reg sit seă ă ă ă ă ă ă dovedi atât de impetuoas , încât în mai multe rânduri, atunci când se preg teau s m nânce,ă ă ă ă se priveau în ochi i f r s spun nimic, acopereau din nou farfuriile penş ă ă ă ă tru a merge în camera lor s moar de foame i de draă ă ş goste. Inspirat de toate câte le v zuse el în cursulă vizitelor f cute pe furi la matroanele franceze, Aureliano ă ş Segundo îi cump r Petrei ă ă Cotes un pat cu baldachin de arhiepiscop, puse perdele de catifea la fereastr i acoperi tavanul iăş ş pere ii camerelor cu oglinzi mari din cristal de cvar . Îlţ ţ vedeai atunci mai chefliu i maiş risipitor ca oricând. Cu trenul care sosea în fiecare zi c tre orele unsprezece, primea l zi iă ă ş iar l zi cu ampanie i cu ă ş ş brandy. Revenind de la gar lua ă la câte un chef improvizat pe oricine întâlnea în drum, b tina din sat sau str in, cunoscut sau necunoscut, f r nici unăş ş ă ă ă fel de deosebire. Pân chiar i lunecosul Mr. Brown, care nu tia s r spund decât într-oă ş ş ă ă ă limb str in , se l s ademenit de semnele ispititoare pe care ă ă ă ă ă i le adresa Aureliano Segundo i în repetate rânduri se îmb t tun la domiciliul Petrei ş ă ă Cotes, ba chiar reu i ca fioro ii s iş ş ă

buldogi care-l urmau pretutindeni s danseze pe melodii texane pe care le morm ia elă ă însu i, n-are importan cum, în ritmul acordeonului:ş ţă

— La o parte, band de vaci!ă zbiera Aureliano Segundo în paroxismul chefului. La o parte! Via a este atât de scurt !ţ ă

Niciodat n-a avut o mân mai bun , niciodat n-a fost iubit mai mult, niciodată ă ă ă ă reproducerea animalelor sale nu a atins propor ii atât de enorme. În cursul acestor peţ treceri interminabile se sacrificau atâtea vite, atâ ia porci i p s ri, încât p mântul din curte deveniţ ş ă ă ă negru i noroios de atâta sânge închegat. Nu mai era decât o ve nic îngr m dire de oase iş ş ă ă ă ş de ma e, o hazna în care se arunţ cau resturile i scursorile, i trebuiau s se aprind meş ş ă ă reu cartu e de dinamit pentru a împiedica vulturii de a veni s le scoat comesenilor ochii.ş ă ă ă Aureliano Segundo devenise mare i gras, liliachiu, îndesat din pricina poftei abiaş comparabile cu aceea a lui José Arcadio atunci când s-a întors din ocolul p mântului.ă Prestigiul l comiei sale supraomene ti, al risipei sale nem surate, al ospitalit ii sale f ră ş ă ăţ ă ă precedent dep ise hotarele mla tinilor i-i atrase pe hulpavii cei mai califica i de pe litoral.ăş ş ş ţ

Din toate p ră ile debarcau mânc i fabulo i, veni i s participe la conţ ă ş ţ ă cursurile fantastice de rezisten i de capacitate care se organizau la Petra ţăş Cotes. Aureliano Segundo a r masă campionul necontestat al mâncatului pân în acea sâmb t nefericit când ap ru ă ăă ă ă Camila Sagastume, femel totemic pe care o cuno teau în ar sub numele ă ă ş ţ ă de Elefanta. Duelul se prelungi pân mar i diminea a. Dup primele două ţ ţ ă ăzeci i patru de ore, înghi ind o juncş ţ ă garnisit ăcu manioc, cu igname i banane fripte, f r s mai socotim o lad i jum tate deş ă ă ă ăş ă ampanie, Aureliano ş Segundo considera asigurat victoria sa. Manifesta mai multă

entuziasm i veş selie decât adversara sa imperturbabil , al c rei stil era, cum se putea vedea,ă ă mai mult al unui profesionist, dar tocmai prin aceasta mi ca mai pu in publicul împestri atş ţ ţ pe care abia îl putea cuprinde casa. În timp ce Aureliano Segundo înfuleca cu gura larg ,ă a âţ ţat de setea triumfului, Elefanta î i t ia carnea cu pricepere de chirurg i o mânca f r sş ă ş ă ă ă se gr beasc , cu o oarecare pl cere chiar. Era masiv i gigantic , dar la ea tandre eaă ă ă ăş ă ţ feminit ii întrecea corpolen a colosal i chipul ei era atât de fruăţ ţ ăş mos, mâinile atât de fine iş îngrijite, farmecul personal atât de irezistibil, încât în clipa în care o v zu intrând în cas ,ă ă Aureliano Segundo m rturisi cu voce sc zut c ar fi preferat ca întrecerea s se fi f cută ă ă ă ă ă mai degrab în pat decât la mas . Mai târziu, dup ce o v zu terminând o coaps de vi elă ă ă ă ă ţ f r s calce nici o singur regul a maă ă ă ă ă nierelor elegante, afirm foarte serios, c dintr-ună ă anumit punct de vedere acest elefant delicat, fascinant i neş saturat reprezenta pentru el femeia ideal . Nu se în ela. Reputa ia de sf râm toare de oase, care o preceda în toateă ş ţ ă ă locurile, nu avea nici un temei. Ea nu avea nimic din sugrum torii de boi vii, cum seă povestea i nu era nici femeia cu barb dintr-un circ grecesc, ci conducea o acaş ă demie de canto. Înv ase s m nânce astfel atunci când era deja o mam respectabil de familie,ăţ ă ă ă ă c utând o meă tod care s permit copiilor ei s se alimenteze bine nu prin stimulareaă ă ă ă artificial a poftei ă de mâncare, ci printr-o lini te absolut a spiritului. Teoria ei care se veriş ă -ficase în practic , ă se fundamenta pe principiul c o fiin care este în perfect regul cuă ţă ă ă con tiin a sa putea s m nânce f r sa pân ce o biruia oboseala. Astfel c , din motiveş ţ ă ă ă ă ţ ă ă morale iar nu dintr-un interes sportiv, î i l s ea academia i c minul pentru a merge s seş ă ă ş ă ă m soare cu un b rbat a c rui reputa ie de mare mânc u f r principii f cuse înconjurul rii.ă ă ă ţ ă ă ă ă ţă Din clipa când l-a v zut pentru prima oar , ea a în eles c ceea ce-l va pierde pe Aureă ă ţ ă liano Segundo nu va fi nicidecum stomacul, ci caracterul. La sfâr itul primei nop i, în timp ş ţ ce Elefanta era la fel de neînfricat ca la început, Aureliano ă Segundo se istovise de atâta râs iş vorb rie. Au dormit patru ore. La de teptare, fiecare înghi i sucul a cincizeci de portocale,ă ş ţ opt litri de cafea i treizeci de ou crude. În diminea a zilei a doua, dup ore îndelungate deş ă ţ ă veghe i dup ce au lichidat doi porci întregi, un ciorchine de banane i patru l zi deş ă ş ă ampanie, ş Elefanta îl b nui pe Aureliano Secundo c a descoperit f r s observe aceea iă ă ă ă ă ş

metod ca a ei, dar prin ocoli ul absurd al unei totale iresponsaă ş bilit i. El se dovedea deciăţ mai primejdios decât crezuse ea. Totu i, atunci când Petra ş Cotes aduse pe mas doi curcaniă frip i, Aureliano Segundo era doar la un pas de congestie.ţ

— Dac nu mai po i mânca, opre te-te, îi zise ă ţ ş Elefanta. S r mânem la egalitate.ă ăI-o propusese din toat inima, în elegând c nici ea n-ar mai fi putut lua nici oă ţ ă

îmbuc tur suplimentar din pricina remu c rilor de a fi contribuit la moartea adveră ă ă ş ă sarului ei. Îns Aureliană o Segundo interpret atitudinea ei ca o nou sfidare i- i îndop gâtlejul cuă ă ş ş ă curcan, cu mult peste capacitatea lui de necrezut. Î i pierdu cuno tin a. Î i înfipse nasul înş ş ţ ş farfuria în care nu mai r m sese decât oasele, cu buzele înspumate ca un câine, în bu indu-ă ă ă şse în horc itul agoniei. În adâncul beznei, se sim i azvârlit de pe în l imea unui turn într-oă ţ ă ţ pr pastie f r fund i înă ă ă ş tr-o ultim fulgerare de luciditate î i d du seama c la cap tulă ş ă ă ă interminabil al acelei c deri îl a tepta moartea.ă ş

— Duce i-m lâng ţ ă ăFernanda, mai avu putere s rosă teasc .ăPrietenii care-l aduser acas crezur c i-a inut promisiunea f cut so iei de a nuă ă ă ăş ţ ă ă ţ

muri în patul concubinei sale. Petra Cotes lustruise cizmuli ele de lac pe care dorea s leţ ă încal e în sicriu i se preocupa deja de a c uta pe cineva pentru ţ ş ă a i le duce, când veni un prieten s o previn c Aureliano ă ă ă Segundo era în afar de orice periă col. Se restabili, într-adev r, în mai pu in de o s pt mân , i dup cincisprezece zile s rb torea printr-un ospă ţ ă ă ă ş ă ă ă ăţ f r precedent acea zi de glorie în care i-a fost dat s supraă ă ă vie uiasc . Continu s locuiascţ ă ă ă ă

la Petra Cotes, dar venea zilnic s-o vad ăpe Fernanda i uneori r mânea s deş ă ă juneze în familie, ca i cum destinul s-ar fi compl cut s inverseze situa iile i l-ar fi f cut so ulş ă ă ţ ş ă ţ concubinei sale i amantul propriei sale so ii.ş ţ

A fost un fel de u urare pentru ş Fernanda. În am ră ăciunea p r sirii ei, singureleă ă distrac ii erau exerci iile la clavecin la ora siestei i scrisorile copiilor ei. În misiveleţ ţ ş am nun ite pe care li le trimitea tot la cincisprezece zile, nu era nici un rând de adev r. Eaă ţ ă le ascundea necazurile ei. Trecea sub t cere melancolia unei case care în ciuda luminii deă pe begonii, în ciuda c ldurii sufocante din cele dou ceasuri de dup -amiaz , în ciudaă ă ă ă rafalelor de petreceri care veneau din strad , din zi în zi sem na tot mai mult cu locuin aă ă ţ colonial a p rin ilor ei ă ă ţ Fernanda r tăăcea prin singur tate între trei fantome vii i fantomaă ş moart a lui ă José Arcadio Buendía, care venea uneori s se a eze în penumbra salonului, cuă ş o aten ie scrut toare, în timp ce ea cânta la clavecin. Colonelul Aureliano ţ ă Buendía nu mai era decât o umbr . De la ultima sa ie ire când îi propusese colonelului Gerindeldo ă ş Márquez un r zboi f r viitor, abia dac - i mai p r sea atelierul pentru a merge s urineze subă ă ă ă ş ă ă ă castan. Nu primea alte vizite decât ale frizerului, o dat la trei s pt mâni. Se hr nea cu ceeaă ă ă ă ce binevoia s -i aduc ă ăUrsula, o dat pe zi, i cu toate c mai continua s fabrice pe ti oriă ş ă ă ş ş de aur cu aceea i arş doare de odinioar , încet s -i mai vând , din clipa când afl c oameniiă ă ă ă ă ă nu-i cump rau ca bijuterii, ci ca relicve istorice. F cuse în curte un foc mare cu p pu ile luiă ă ă ş Remedios, care-i împodobeau camera din ziua cununiei lor. Ursula, c reia nu-i sc pa nimic,ă ă î i d du seama de ceea ce voia s fac fiul ei, dar nu-l putu împiedica.ş ă ă ă

— Ai o piatr în loc de inim , îi zise ea.ă ă— Nu e vorba de o chestiune sentimental , îi r să ă punse el. Camera este amenin at sţ ă ă

fie n ruit de molii.ă ăAmaranta î i esea lin oliul. ş ţ ţ Fernanda nu în elegea pentru ce-i scria din când în cândţ

scrisori lui Meme i îi trimitea chiar cadouri, în timp ce lui ş José Arcadio nici m car nu voiaă s -i rosteasc numele. "Vor muri f r s tie pentru ce", r spunse Amaranta atunci când îiă ă ă ă ăş ă puse întrebarea prin intermediul Ursulei, i r spunsul sem na în inima ei o enigm pe careş ă ă ă nu reu i niciodat s o l mureasc . Înalt , sem nând cu o tulpin meli at , mândr ,ş ă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă îmbr cat întotdeauna cu multe jupoane de dană ă tel înspumate, cu acel aer distins careă rezista anilor i amintirilor urâte, Amaranta p rea c poart pe frunte crucea de cenu aş ă ă ă şă feciorelniciei. De fapt o purta la mân , sub banda neagr pe care n-o scotea nici când seă ă culca i pe care o sp la i o c lca ea îns i. Via a ş ă ş ă ăş ţ i se scurgea brodându- i lin oliul. S-ar fiş ţ zis c ziua lucra la el iar noaptea desf cea ceea ce a lucrat, nu cu speă ă ran a de a- i birui astfelţ ş singur tatea, ci, dimpotriv , pentru a o între ine.ă ă ţ

Ceea ce o preocupa mai mult pe Fernanda în anii ei de p r sire, era c Meme avea s -ă ă ă ăi petreac priş ă mele vacan e acas , f r s -l g seasc aici pe Aureţ ă ă ă ă ă ă liano Segundo. Congestia

a pus cap t temerilor ei. Când Meme se întoarse, p rin ii ei se puseser de acord, nu numaiă ă ţ ă pentru a o face pe feti s cread c Aureliano ţă ă ă ă Segundo a r mas un so întru totulă ţ domesticit, dar i ca s-o împiedice s observe triste ea casei. În fiecare an, timp de douş ă ţ ă luni, Aureliano Segundo î i juca roş lul de so model i organiza petreceri la care se serveaţ ş înghe at i pr jituri uscate i pe care col ri a hazţ ăş ă ş ş ă ţ lie i plin de via le înveseleaş ă ţă a ezându-se la clavecin. ş

Era evident înc de pe atunci c ea nu mo tenise decât foarte pu in din caracterulă ă ş ţ mamei. P rea mai degrab o a doua versiune a Amarantei, din epoca în care aceasta nuă ă cuno tea înc am r ciunea i r spândea o agita ie voş ă ă ă ş ă ţ ioas în cas cu piruetele i pa ii ei deă ă ş ş dans, pe când avea doisprezece sau patrusprezece ani, înainte de acea pasiune ascunsă pentru Pietro Crespi, care în inima ei însemnase o schimbare de direc ie definitiv . Îns ,ţ ă ă spre deosebire de Amaranta, spre deosebire de to i ceilal i, Meme nu p rea înc menitţ ţ ă ă ă destinului solitar al familiei i avea aerul de a fi acordat perfect cu lumea, chiar i atunciş ă ş când se închidea în salon, c tre orele dou dup -amiaz , pentru a exersa la clavecin cu oă ă ă ă disciplin ină flexibil . Se vedea foarte limpede c -i pl cea în aceast cas , c - i petrecea totă ă ă ă ă ă ş anul visând la t mb l ul adolesă ăă centelor stârnite de sosirea ei, i c nu era prea departe de aş ă împ rt i chemarea de petrec rea i sim ul ospiă ăş ă ţăş ţ talit ii cople itoare a tat lui ei. Primulăţ ş ă semn al acestei mo teniri nefericite a ap rut cu ocazia celei de a treia vacan e de var , înş ă ţ ă

ziua în care Meme veni acas în compania a patru c lug ri e i a aizeci i dou de colegeă ă ă ţ ş ş ş ă de clas pe care le invitase s - i petreac o s pt mân în sânul familiei ei, din ini iativa eiă ă ş ă ă ă ă ţ proprie i f r s previn pe nimeni.ş ă ă ă ă

— Ce nenorocire! gemu Fernanda. Aceast copil este la fel de barbar ca i tat l ei.ă ă ă ş ăAu trebuit s împrumute paturi i hamacuri de la vecini, s serveasc masa în nouă ş ă ă ă

serii, s fixeze orare pentru ocuparea b ii i s împrumute vreo patruzeci de taburete pentruă ă ş ă ca fetele în uniforme albastre i gheş tu e b ie e ti s nu zburde toat ziua încoace i-ncolo.ţ ă ţ ş ă ă ş Invita ia a fost un e ec deoarece colegele turbulente abia terminau micul dejun c i trebuiaţ ş ăş s se înceap prima serie a dejunului, i tot a a mai departe, pân la cin , astfel încât în aceaă ă ş ş ă ă s pt mân nu au putut face decât o singur plimbare pân la planta ii. La c derea nop ii, că ă ă ă ă ţ ă ţ ă-lug ri ele erau istovite, incapabile s se mai mi te, s mai dea vreun ordin, în timp ceă ţ ă ş ă grupul de adolescente neobosite înc mai erau în curte cântând cântece colă ş ăre ti anoste.ş Într-o zi erau s o r stoarne ă ă pe Ursula care se înc p âna în dorin a de a se face de folosă ăţ ţ tocmai acolo unde stânjenea mai mult. În alt zi, c lug ri ele f cur scandal deoareceă ă ă ţ ă ă colonelul Aureliano Buendía se urinase sub castan f r s -i pese c elevele erau în curte.ă ă ă ă Amaranta era s creeze panic atunci când una dintre surorile c lug ri e intrase în buc t rieă ă ă ă ţ ă ă în clipa când s ra supa i nu g si altceva s o întrebe decât despre natura acelei pulberi albeă ş ă ă pe care o punea cu pumnii.

— Arsenic, r spunse Amaranta.ăÎn seara sosirii lor, voind s mearg la closet înainte de a se culca, col ri ele creaseră ă ş ă ţ ă

o astfel de înghesuial încât la ora unu diminea a cele din urm înc mai a teptau s le vină ţ ă ă ş ă ă rândul. Fernanda cump r atunci aizeci i dou de oale de noapte, dar nu reu i decât să ă ş ş ă ş ă transforme problema nocturn într-o problem matinal , deoarece se putea vedea în zori, înă ă ă fa a closetului, un ir lung de fete, fiecare cu oala ei în mân , a teptându- i rândul s oţ ş ă ş ş ă de arte. În afar de câteva care au avut feş ă br i de alte câteva ale c ror în ep turi de ân ariăş ă ţ ă ţ ţ se infectar , majoritatea dintre ele au ar tat în fa a dificult ilor celor mai mari o rezistenă ă ţ ăţ ţă de neclintit i erau v zute chiar i la orele cele mai calde alergând prin grş ă ş ădin . Când înă sfâr it au plecat, florile erau sec tuite, mobilele zdrobite i pere ii acoperi i cu desene i inş ă ş ţ ţ ş -scrip ii, îns ţ ăFernanda se sim i atât de u urat la plecaţ ş ă rea lor încât le iert ravagiile. Restituiă paturile i tabuş retele împrumutate i p str cele aizeci i dou de oale de noapte, pe care leş ă ă ş ş ă rândui în cabinetul lui Melchiade. Aceast odaie, inut mereu închis , i în jurul c reia seă ţ ă ă ş ă învârtise odinioar via a spiritual a casei, fu cunoscut de atunci sub numele de ă ţ ă ă camera cu oale. Pentru colonelul Aureliano Buendía aceasta era de altfel denumirea care-i convenea mai bine, c ci, în timp ce restul faă miliei continua s se mire de faptul c odaia lui Melă ă -chiade r mânea ferit de praf i de p r ginire, el o vedea transformat într-o adev rat ladă ă ş ă ă ă ă ă ă de gunoi. Oricum, se p rea c îl intereseaz prea pu in cine are dreptate i nu afl de nouaă ă ă ţ ş ă destina ie a acestei od i decât întâmpl tor,ţ ă ă deoarece Fernanda îl deranja în lucrul lui o dup -amiaz întreag trecând i revenind pentru a- i aranja oalele.ă ă ă ş ş

Pe vremea aceea î i f cu reapari ia ş ă ţ José Arcadio Segundo. Trecea drept înainte prin verand , f r s salute pe nimeni, i se ducea s se închid în atelier unde st tea de vorb cuă ă ă ă ş ă ă ă ă colonelul. De i nu-l putea vedea, ş Ursula analiza zgomotul pe care-l f ceau tocurile cizmeloră lui de contramaistru, i se mira constatând ce pr pastie de netrecut îl desp r ea acum deş ă ă ţ restul familiei, chiar i de fratele s u geam n, cu care, în copil rie, se juca inventândş ă ă ă stratageme ingenioase ca s fie confunda i, dar care care nu mai avea acum nici o tr s tură ţ ă ă ă comun . Era înalt, cu un aer solemn, cu o atitudine meditativ , o trisă ă te e de sarazin i aveaţ ş un fel de str lucire, lugubr în obrazul de culoare tomnatic . Sem na cel mai mult eu;ă ă ă ă mama lui, Santa Sofia de la Piedád. Ursula îi repro a tendin a de a uita de el întotdeaunaş ţ când vorbea despre familie, dar când sim i c e din nou acas i când observ cum îl primeaţ ă ăş ă colonelul în atelierul s u în timpul orelor de lucru, începu s - i reexamineze vechileă ă ş amintiri i redobândi convingerea c într-o anumit clip , din coş ă ă ă pil rie, se preschimbase cuă fratele s u geam n, deoarece el, i nu cel lalt, trebuia s se numeasc Aureliano. Niă ă ş ă ă ă meni nu cuno tea am nuntele existen ei sale. Într-o vreş ă ţ me se aflase c nu avea un domiciliu fix, că ă i el cre tea coco i de lupt ş ş ş ă la Pilar Ternera i c uneori r mânea s doarm acolo, îns deş ă ă ă ă ă

fapt î i petrecea aproape toate nop ile în od ile matroanelor venite din Fran a. Umbla pe c iş ţ ă ţ ă

r t cite, f r afec iuni, f r ambi ii, ca o stea r tă ă ă ă ţ ă ă ţ ă ăcitoare în sistemul planetar al Ursulei.De fapt, José Arcadio Segundo nu mai era un membru al familiei - i nici nu avea sş ă

apar in cândva vreuneia ţ ă - din acea diminea îndep rtat când colonelul ţă ă ă Gerineldo Márquez l-a dus la cazarm , nu pentru ca s asiste la o execu ie, ci pentru a-i r mâneă ă ţ ă întip rit în memorie, pentru tot restul zilelor, surâsul trist i pu in batjocoritor al celuiă ş ţ împu cat. Aceasta nu era numai ceai mai veche amintire, ci singura pe care o p stra dinş ă copil rie. Cealalt amintire, aceea a unui b trân care purta o jiletc anacronic i o p l rieă ă ă ă ăş ă ă ca ni te aripi de corb, i care povestea minun ii în fa a unei ferestre orbitor deş ş ăţ ţ str lucitoare, pe aceea nu reu ea s o situeze în nici o epoc . Era o amintire nesigur , cuă ş ă ă ă totul lipsit de învă ăţăminte sau de nostalgie, spre deosebire de amintirea celui împu cat,ş care hot râse de fapt orientarea vie ii sale i care-i revenea tot mai limpede în memorie, peă ţ ş m sur ce îmb trânea, ca i cum scurgerea vremii i-ar fi aproă ă ă ş piat-o tot mai mult. Ursula încerca s se foloseasc de ă ă José Arcadio Segundo pentru a-l face pe colonelul Aureliano Buendía s ias din bârlogul lui. "Convinge-l s mearg la cinema, îi spunea ea. Chiar dacă ă ă ă ă filmele nu-i plac, va avea cel pu in ocazia s respire ni el aer curat". Dar nu întârzie s - iţ ă ţ ă ş dea seama c el r mânea laă ă fel de insensibil la rug min ile ei ca i colonelul, i c aceea iă ţ ş ş ă ş plato îi f cea pe amândoi impermeabili fa de orice form de afec iune. De i ea nu aflşă ă ţă ă ţ ş ă niciodat ă - i niş meni nu afl ă - despre ce vorbeau în cursul discu iilor lor prelungite înţ atelier, î i d du seama c ei erau sinş ă ă gurii doi membri ai familiei care p reau lega i prin ni teă ţ ş afinit i.ăţ

Adev rul era c nici chiar ă ă José Arcadio Segundo n-ar fi reu it s -l fac pe colonel sş ă ă ă ias din bârlogul lui. Ină vazia col ri elor îi dep ise limitele r bd rii. Sub preş ă ţ ăş ă ă textul c odaiaă nup ial era expus moliilor în ciuda distrugerii p pu ilor ademenitoare aţ ă ă ă ş le lui Remedios, el î i atârn un hamac în atelier, pe care nu-l mai p r si de atunci decât pentru a merge s - iş ă ă ă ă ş fac nevoile în gră ădin . ă Ursula nu reu ea s aib cu el nici cea mai banal conversa ie. tiaş ă ă ă ţ Ş c el nu- i arunca nici o privire asupra mânc rii pe care i-o servea, i c o a eza la un cap tă ş ă ş ă ş ă al mesei sale de lucru pentru a putea termina un pe ti or, i pu in îi p sa c supa se închegaş ş ş ţ ă ă sau c friptura se r cea. Se ar t din ce în ce mai dur în ziua în care coloă ă ăă nelul Gerineldo Márquez refuzase s -l înso easc în r ză ţ ă ă boiul senil pe care voia s -l dezl n uie. Se închise înă ă ţ sine complet i familia sfâr i prin a-l considera ca mort. Nu se mai observ la el nici oş ş ă reac ie omeneasc pân în acelţ ă ă unsprezece octombrie când ie i în strad la treceş ă rea unui circ.

Pentru colonelul Aureliano Buendía, acea zi fusese la fel ca toate celelalte din ultimii lui ani. La orele cinci îl de teptar zgomotele broa telor i ale greierilor de cealalt parte aş ă ş ş ă zidului. C dea o ploaie m runt , fin , care d inuia de sâmb ta trecut , dar, ca s tie n-ar fiă ă ă ă ă ă ă ăş avut nevoie s -i aud oaptele m runte pe frunzele din gr din ;ă ăş ă ă ă oricum, tot ar fi sim it-o înţ frigul care-i p trună dea prin oase. Era înfofolit ca întotdeauna în p tura lui de lân i- iă ăş ş îmbr case acele lungi izmene de bumbac pe care continua s le poarte din comoditate, cuă ă toate c din pricina anacronismului lor colbuit, el le numea "izmene conservatoare". Î iă ş trase pantalonii strâm i f r s - i lege ireturile, dup cum nici la gulerul c m ii nu- i puseţ ă ă ă ş ş ă ă ăş ş butonul de aur pe care-l purta întotdeauna, deoarece avea de gând s fac baie. Apoi î iă ă ş acoperi capul cu p tura, în chip de glug , î i netezi musta a sclivisit cu degetele i se duseă ă ş ţ ă ş s urineze în gr din . Mai era atât de mult pân s r sar soarele, încât ă ă ă ă ă ă ă José Arcadio Buendía mai dormea înc sub umbrarul lui din frunze de palmier putrezite de ploaie. Nu-lă v zuse niciodat i nu-l v zu nici de data aceasă ăş ă ta, dup cum nu auzi nici fraza de neîn elesă ţ pe care i-o adres spectrul tat lui s u, care se de teptase tres rind din pricina jetului deă ă ă ş ă urin aburind care-i stropea ghetele. Amân baia pentru mai târziu, nu din pricina friguluiă ă ă i a umezelii, ci din pricina acelei piele de octombrie care-l ap sa. Revenind în atelier, sim iş ă ţ

mirosul de lumânare sleit al cuptoarelor pe cară e tocmai le aprinsese Santa Sofia de la Piedád, i a tept în buc t rie pân ce fierse cafeaua pentru a- i lua cea ca lui f r zah r.ş ş ă ă ă ă ş ş ă ă ă Ca în toate dimine ile, Santa Sofia ţ fie la Piedád îl întreb în ce zi din s pt mân se g seau,ă ă ă ă ă iar el îi r spunse c era mar i, unsprezece octombrie. La vederea acestei femei atât deă ă ţ curajoase, aurite de reflexele focului, care în clipa aceea, ca i în toate clipele vie ii ei, nuş ţ p rea c exist în întreă ă ă gime, el î i aminti deodat c într-o zi de unsprezece octombrie, înş ă ă

plin r zboi, se trezise cu convingerea c feă ă meia care se culcase cu el era moart . Era într-ăadev r moart i el nu putea uita aceast dat deoarece i ea îl întrebase, cu o or maiă ăş ă ă ş ă înainte, în ce zi erau. În ciuda acestei evoc ri, nu- i d du seama nici de data aceasta, cât deă ş ă mult îl p r siser presim irile i în timp ce cafeaua fierbea, continu , din simpl curiozitate,ă ă ă ţ ş ă ă dar f r cel mai mic risc de nostalgie, s se gândeasc la femeia al c rei nume nu-l tiuseă ă ă ă ă ş niciodat i al c rei chip nu-l v zuse niciodat în via , deoarece ea se apropiase pân la haăş ă ă ă ţă ă -macul lui dibuind prin întuneric. Cu toate astea, în înf i area atâtor femei care p trunseserăţş ă ă în via a lui în chip asem n tor, el nu- i mai aminti c ea a fost aceea care, în delirul primeiţ ă ă ş ă lor întîlniri, era s se înece în lacrimi, i abia cu o or înainte de a muri îi jurase c -l va iubiă ş ă ă pân la moarte. Nu se mai gândi la ea, i nici la alta, dup ce intr în atelier cu cea caă ş ă ă ş aburind i aprinse lumina penăş tru a num ra pe ti orii de aur pe care-i p stra într-o strachină ş ş ă ă de tabl . Avea aptesprezece. De când se hot râse s nu-i mai vând , continua s fabriceă ş ă ă ă ă cîte doi pe zi i când ajungea la cifra de dou zeci i cinci, îi topea din nou în creuzet pentruş ă ş a începe s -i fabrice din nou. Se adânci toat ziua în munca aceasta, f r s se gândeasc laă ă ă ă ă ă nimic, f r s - i dea seama c la orele zece ploua cu g leata, i c cineva trecu prin fa aă ă ă ş ă ă ş ă ţ atelierului strigând s se închid bine u ile, ca s nu fie inundat casa, i f r s aibă ă ş ă ă ş ă ă ă ă cuno tin nici chiar de propria sa existen , pân când ş ţă ţă ă Ursula î i f cu intrarea, aducândş ă dejunul i stinş gând lumina.

— Stra nic ploaie!ş ă zise Ursula.— Octombrie, r spunse el.ăPronun acest cuvânt f r s ridice privirile de pe primul pe ti or al zilei c ruiaţă ă ă ă ş ş ă

tocmai îi fixa ochii de rubin. Abia dup ce-l termin i-l a ez împreun cu ceiă ăş ş ă ă lal i înţ strachin , începu s - i soarb supa. Apoi mânc foarte încet bucata de carne din tocanaă ă ş ă ă garnisit cu ceaă p , cu orez alb i cu felii de banane fripte, servite toate pe aceea i farfurieă ş ş . Pofta de mâncare nu i se altera nici în împrejur rile cele mai bune, nici în cele mai rele. Duă -p dejun sim i nelini tea inactivit ii. Dintr-un fel de supersti ie tiin ific , l sa totdeauna să ţ ş ăţ ţ ş ţ ă ă ă treac dou ore pentru digestie f r s lucreze, nici s citeasc , nici s fac baie, nici s facă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă dragoste, i aceast credin era atât de înr d cinat în el încât ş ă ţă ă ă ă i se întâmplase de mai multe ori s întârzie opera iile militare pentru a nu-i expune pe oamenii s i la riscul uneiă ţ ă congestii. Se culc deci în haă macul s u, ocupându-se cu scoaterea cerii din urechi cuă ajutorul unui briceag i dup câteva minute adormi. Vis c intra într-o locuin goal , cuş ă ă ă ţă ă pere ii albi complet, i c îl nelini tea impresia ap s toare c este prima fiin omeneascţ ş ă ş ă ă ă ţă ă care a intrat acolo. Tot visul î i aminti c viş ă sase acela i lucru în noaptea precedent i înş ăş cursul a numeroase nop i din anii din urm , i tiu c aceast imagine ţ ă ş ş ă ă i se terge dinş memorie în clipa de tept rii, deoarece visul acela recurent avea particularitatea c nu i-lş ă ă ţ puteai reaminti decât tot în vis. De fapt, dup o clip , când b rbierul b tu la u a atelierului,ă ă ă ă ş colonelul Aureliano Buendía se trezi cu impresia c s-a l sat furat de somn împotrivaă ă voin ei sale, timp de numai câteva secunde, i c nu a avut timp s visţ ş ă ă eze nimic.

— Ast zi nu, îi zise b rbierului. Ne vedem vineri.ă ăAvea o barb de trei zile, plin cu scame albe, dar nu socotea c trebuie s se maiă ă ă ă

b rbiereasc dac avea s - i tund p rul vinerea viitoare i s le rezolve astfel pe toateă ă ă ă ş ă ă ş ă dintr-o dat . Sudoarea lipicioas a acestei sieste nedorite îi trezi cicatricele abceselor de laă ă subsuori.

Ploaia se oprise dar soarele nu se ivise înc . Colonelul Aureliano Buendía scoase oă râgâial sonor care-i aduse în gur aciditatea supei, i care a fost pentru el ca un ordin ală ă ă ş organismului de a- i arunca p tura pe umeri i de a se duce la closet. A stat acolo mai multş ă ş decât era nevoie, ghemuit deasupra fermenta iei intense care se riţ dica din latrina de lemn, pân când rutina îi ar t c a sosit vremea s - i reia lucrul. Tot timpul cât a durat aceasă ăă ă ă ş tă a teptare, î i reaminti c era mar i i c José Arcadio ş ş ă ţ ş ă Segundo nu venise la atelier deoarece era zi de plata salariilor la compania de banane. Aceast amintire, ca i toate ceă ş lelalte din ultimii ani, îl f cu, f r s - i dea seama, s se gândeasc la r zboi. Î i aminti c colonelulă ă ă ă ş ă ă ă ş ă Gerineldo Márquez îi promisese într-o zi c -i va procura un cal cu stea alb în frunte, i că ă ş ă pe urm nu l-a mai auzit niciodat voră ă bindu-i despre asta. Apoi trecu de la un episod la altul, în ordine dispersat , m rginindu-se la evocarea lor f r a le judeca, deoareceă ă ă ă

neputându- i fixa aten ia asupra altui lucru, înv ase s cugete la rece, pentru ca aminş ţ ăţ ă tirile ineluctabile s nu-i mai afecteze sensibilitatea. Reveă nind în atelier, constat c atmosferaă ă devenise mai uscat i hot rî c e momentul s fac baie, îns Amaranta i-o luase înainte.ăş ă ă ă ă ă Atunci începu al doilea pe ti or al zilei. Tocmai îi monta coada când soarele izbucni cuş ş atâta putere încât str lucirea lui pârâi ca un vas în furtun . V ză ă ă duhul sc ldat de trei zile deă ploaie se umplu de furnici zbur toare. Î i d du seama c sim ea nevoia s urineze, dară ş ă ă ţ ă hot rî s se ab in pân când va termina cu montatul pe ti orului. La orele patru i zece seă ă ţ ă ă ş ş ş îndrepta spre grădin când auzi r sunând în dep rtare al murile, b t ile unei tobe mari iă ă ă ă ăă ş strig tele vesele ale copiilor, i pentru prima oar de la vârsta copil riei sale se l s de bună ş ă ă ă ă ă voie s cad în cursa pe care i-o întindea nostalgia, i reă ă ş tr i miraculoasa dup amiaz cuă ă ă iganii, când tat l s u l-a dus s fac cuno tin cu ghea a.ţ ă ă ă ă ş ţă ţ

Santa Sofia de la Piedád î i p r si lucrul la buc tş ă ă ăărie i se precipit spre u a de laş ă ş intrare.

— Vine circul! strig ea.ăÎn loc s continue în direc ia castanului, colonelul Aureliano Buendía se îndrept i elă ţ ăş

c tre poarta dinspre uli i se amestec printre curio ii care priveau defilaă ţăş ă ş rea. V zu oă femeie costumat toat în aur, pe ceafa unui elefant. V zu un dromader trist. V zu un ursă ă ă ă îmbr cat în olandez care marca ritmul fanfarei cu un polonic i o tingire. V zu clovniă ă ş ă f când piruete în coada coloaă nei, i v zu din nou spectacolul mizerabil al singur t ii sale,ş ă ăăţ dup ce trecuse tot i nu mai era nimic de v zut decât golul luminos al str zii, aerul plin deă ş ă ă furnici zburătoare i câ iva curio i întor i c tre pr pastia incertitudinii. Se duse atunci subş ţ ş ş ă ă castan, gândindu-se la circ, i voi s continue s se gândeasc la el în timp ce urina, dar nuş ă ă ă mai g si nici o urm din el în amintirile sale. Î i vârî capul între umeri ca puii de g in iă ă ş ă ăş r mase nemi cat, cu fruntea lipit de trunchiul castanului. Familia nu afl decât a doua zi,ă ş ă ă când Santa Sofia de la Piedád, voind s mearg în fundul gr dinii pentru a de erta gunoiul,ă ă ă ş î i sim i aten ia atras de zborul vulturilor care coborau.ş ţ ţ ă

ULTIMELE VACAN E ALE LUI MEME au concis cu perioada de doliu care aŢ urmat dup moartea coloneă lului Aureliano Buendía. În casa închis nu mai era loc pentruă petreceri. Se vorbea în oapt , se mânca în t cere, se recita rozariul de trei ori pe zi, iar înş ă ă c ldura siestei exerci iile la clavecin aveau i ele rezonan e funebre. În ciuda ostilit iiă ţ ş ţ ăţ ascunse pe care o nutrea fa de colonel ţă Fernanda, impresionat de solemnitatea cu careă guvernul exaltase memoria inamicului s u disp rut, a impus doă ă liul cu toat rigoarea lui. Caă de obicei, Aureliano Segundo venise s doarm acas pe durata vacan elor fiicei sale iă ă ă ţ ş probabil c ăFernanda fusese îndeajuns de activ pentru a- i redobândi privilegiile ei de so ieă ş ţ legitim , deoarece în anul urm tor, Meme g si o surioar nou n scut , pe care au botezat-o,ă ă ă ă ă ă împotriva dorin ei mamei ei, cu numele ţ de Amaranta Ursula.

Meme î i terminase studiile. Virtuozitatea cu care inş terpret teme populare dină secolul XVII, cu ocazia serb rii organizate pentru celebra încununare a studiilor ei i care aă ş marcat sfâr itul perioadei de doliu, a dovedit c meritase diploma care o consacraş ă clavecinului. Mai mult decât arta, dualitatea ei pu in comun a stârnit admira ia invita ilor.ţ ă ţ ţ Caracterul ei frivol i oarecum pueril nu p rea c o predispune la vreo activitate serioas ,ş ă ă ă îns atunci când se a eza la clavecin, se transforma într-un om cu totul diferit, c ruiaă ş ă maturitatea nea teptat îi conferea un aer de adult. A a a fost întotdeauna. De fapt, ea nuş ă ş avea o voca ie definit , dar reu ise s ia notele cele mai bune printr-o disciplin inflexibil ,ţ ă ş ă ă ă ca s nu- i contrarieze mama. Dac ă ş ă i s-ar fi impus s înve e oricare alt meseă ţ ă rie, rezultatele ar fi fost acelea i. Din cea mai fraged copil rie îndurase severitatea Fernandei, mania ei deş ă ă a decide pentru al ii i, decât s se izbeasc de intranţ ş ă ă sigen a ei, ar fi fost capabil deţ ă sacrificii mult mai grele decât ni te simple lec ii de clavecin. În ziua serb rii de sfâr it deş ţ ă ş an, avu impresia c diploma în litere gotice cu majusculele ei împodobite cu viniete, oă elibera de un angajament la care consim ise mai mult din comoditate decât din supunere, i-ţ ş

i închipui c nici chiar înc p îş ă ă ăţnata Fernanda nu se va mai interesa de-acum înainte de acest instrument pe care c lug ri ele însele îl considerau ca o fosil de muzeu. În primii aniă ă ţ ă crezu c socotelile ei erau gre ite, deoarece dup ce adormise mai bine de juă ş ă m tate din oraă ş cu recitalurile date nu numai în salon, dar i la toate seratele de binefacere, la matineeleş colare i comemor rile patriotice care se organizau la Macondo, mama ei nu capitul , ciş ş ă ă

continu s -i invite pe to i noii veni i pe care-i socotea capabili s pre uiasc talentul fiiceiă ă ţ ţ ă ţ ă ei. Abia dup moartea Amarantei, când familia se închise într-o nou perioad de doliu, aă ă ă putut Meme s închid din nou clavecinul i s r t ceasc cheia într-un dulap, f r caă ă ş ă ăă ă ă ă Fernanda s - i dea osteneala s verifice când i din vina cui se pierduse. Meme suportă ş ă ş ă aceste exhibi ii cu acela i stoicism cu care se dedicase uceniciei. Era preţ ş ul libert ii.ţ ăţ Fernanda era atât de mul umit de dociliţ ă tatea fiicei sale i atât de mândr de admira ia peş ă ţ care o stârnea arta ei, încât nu se opuse niciodat s aib casa invadat de prietene, sau s - iă ă ă ă ă ş petreac dup -amiaza la planta ii sau s mearg la cinematograf ă ă ţ ă ă cu Aureliano Segundo sau cu diverse doamne de încredere, cu condi ia ca filmul s fie autorizat de p rintele Antonioţ ă ă Isabel. În aceste clipe de distrac ie vesel se descopereau adev ratele pustiiri ale lui Meme.ţ ă ă Fericirea ei se g sea la extrema opus a disciplinei, în petrecerile zgomotoase, în confiă ă -den ele amoroase. În întrunirile secrete prelungite cu prieţ tenele ei, unde înv au s fumezeăţ ă i unde vorbeau despre chestiuni privitoare la b rba i, i unde li s-a întâmplat o dat sş ă ţ ş ă ă

întreac m sura, înghi ind trei sticle de rom i sfâr ind prin a r mâne în pielea goal , pentruă ă ţ ş ş ă ă a- i m sura i compara toate p r ile trupurilor. Meme nu avea s uite niciodat seara aceea,ş ă ş ă ţ ă ă când reveni acas mestecând lemn dulce i, f r s -i ă ş ă ă ă observe nimeni buim ceala, lu loc laă ă masa unde Fernanda i Amaranta cinau f r s - i adreş ă ă ă ş seze vreun cuvânt. Î i petrecuse înş odaia unei prietene, dou ceasuri groaznice, plângând de râs cât i de team , i în urmaă ş ă ş acestei crize descoperi acel curaj atât de pre ios care-i lipsise ca s fug din pension i s -iţ ă ă ş ă spun mamei ei, cu aceste cuvinte sau cu altele asem n toare, c sim ea nevoia s se cure eă ă ă ă ţ ă ţ de clavecin printr-o clism . ezând în capul mesei, sorbind o sup de pas re care-i pic înă Ş ă ă ă stomac ca un elixir învietor, Meme descoperi atunci pe Fernanda i pe Amarantaş înconjurate de nimbul acuzator al realit ii. A trebuit s fac un mare efort penăţ ă ă tru a nu le azvârli în obraz tot ceea ce la ele nu era decât afectare, s r cie spiritual , delir deă ă ă grandomanie. Ea tia înc din vacan a a doua c tat l ei nu locuia acas decât pentru a salvaş ă ţ ă ă ă aparen ele i, cunoscând-o ţ ş pe Fernanda a a cum o cuno tea, i aranjându-se apoi pentru aş ş ş face cuno tin cu Petra ş ţă Cotes, îi d du dreptate tat lui ei. i ea ar fi preferat s fie fiicaă ă Ş ă concubinei. Ame it pu in sub efectul alcoolului, Meme se gândea cu voluptate la scandalulţ ă ţ pe care l-ar fi provocat exprimând cu voce tare ceea ce-i trecea atunci prin minte, i aceastş ă n zdr v nie îi produse oă ă ă satisfac ie atât de intens încât ţ ă Fernanda nu putu s nu o remarce.ă

— Ce i s-a întâmplat?ţ o întreb ea.ă— Nimic, r spunse Meme. Nimic, decât c abia acum îmi dau seama cât de mult vă ă ă

iubesc.Toat povara urii cuprins v dit în aceast declara ie o înfior pe Amaranta. Însă ă ă ă ţ ă ă

Fernanda se sim i atât de emo ionat încât atunci când Meme se trezi la miezul nopţ ţ ă ii, cuţ capul gata s -i plesneasc de durere, vomând uă ă ş voaie de fiere care o f ceau s se în bu e,ă ă ă ş crezu c înneă bune te. Îi administr o fiol de ulei de castor, îi puse cataplasme pe pântece iş ă ă ş pungi de ghea la cap, i îi imţă ş puse un regim i o izolare complet de cinci zile, prescrise deş ă noul i extravagantul medic francez care, dup ce o examinase timp de peste dou ore,ş ă ă ajunsese la concluzia nebuloas c e atins de o boal de femei. Curajul o pă ă ă ă ăr si pe Memeă când, într-o stare jalnic de demoralizare, sim i c n-are încotro decât s îndure totul cuă ţ ă ă r bdare. ă Ursula, acum cu totul oarb dar înc activ i lucid , a fost singura care a intuită ă ăş ă diagnosticul exact. "Dup mine, î i zise ea, asta seam n în toate privin ele cu ceea ce li seă ş ă ă ţ întâmpl be ivanilor." Totu i, î i alung acest gând din cap i ajunse chiar s - i repro eze că ţ ş ş ă ş ă ş ş ă a nutrit idei atât de u uratice. Aureliano ş Segundo avu mustr ri de conă tiin atunci când oş ţă v zu pe Meme atât de ab tut i se jur c se va ocupa mai mult de ea în viitor. În felulă ă ăş ă ă acesta se n scur între tat i fiic leg turi de camaraderie sincer i voioas care aveau s -lă ă ăş ă ă ăş ă ă elibereze pe el, pentru o vreme, de singur tatea amar a petrecerilor sale i s-o elibereze peă ă ş ea de sub tutela Fernandei, f r s trebuiasc s provoace acea criz familial care p reaă ă ă ă ă ă ă ă

inevitabil . Aureliano ă Segundo î i amân pe atunci toate angajamentele pentru a r mâne cuş ă ă Meme, s-o duc la cinematograf sau la circ, i-ă ş i consacra cea mai mare parte a timpului s uă liber. În vremea din urm , jena provocat de obezitatea monstruoas care îl stânjenea i laă ă ă ş legatul ireturilor de la pantofi ca i la satisfacerea abuziv a tuturor poftelor începuse s -iş ş ă ă acreasc fierea. Descoperirea propriei sale fiice îi ă redase vechea jovialitate, i pl cerea peş ă care o sim ea de a se g si în compania ei îl îndep rt treptat de la dezm . Meme atinseseţ ă ă ă ăţ vârsta în care fetele înfloresc. Nu era frumoas , dup cum n-a fost niciodat frumoas niciă ă ă ă Amaranta, în schimb atr gea simpatie, era direct i producea imediat o impresie pl cut .ă ăş ă ă Avea o manier de spirit modern care contrasta cu rezerva înă ă vechit a Fernandei i cuă ş inima avar pe care i-o ascună ş dea cu greu, dar care g sea în schimb un ap r tor în Auă ă ă -reliano Segundo. El a fost acela care a hot rât ca ea s p r seasc dormitorul pe care-lă ă ă ă ă ocupase din copil rie, i unde ochii tem tori ai statuilor sfin ilor continuau s -i alimentezeă ş ă ţ ă groaza de adolescent , i mobil pentru ea o camer prev zut cu un pat de regin , cu oă ş ă ă ă ă ă toalet mare i cu draperii din catifea, f r s - i dea seama c nu f cea decât să ş ă ă ă ş ă ă ă confec ioneze o a doua versiune a camerei Petrei ţ Cotes. Se ar ta atât de risipitor fa deă ţă Meme încât nici nu mai tia câ i bani îi d dea, din simplul motiv c ea îns i îi mai lua dinş ţ ă ă ăş buzunar, i o inea la curent cu toate produsele i accesoriile de cosmetic sosite înş ţ ş ă depozitele companiei bananiere. Camera lui Meme se umpluse cu buc i de piatr ponceăţ ă pentru lefuirea unghiilor, cu fiare de frezat, cu paste pentru a avea din i str lucitori, cu coş ţ ă -liruri pentru a face privirea mai languroas , cu atâtea cosmetice i machiaje noi, încât ori deă ş câte ori intra în camer , ă Fernanda se scandaliza la gândul c toaleta fiicei ei trebuie s fiă ă fost, în toate privin ele, identic cu aceea a matroanelor fran uzoaice. Dar în vremea aceea,ţ ă ţ Fernanda î i împ r ea timpul între micu a Amaranta ş ă ţ ţ Ursula, capricioas i boln vicioas , iăş ă ă ş schimburile ei palpitante de coresponden cu medicii nev zu i. Astfel încât atunci cândţă ă ţ observ complicitatea dintre tat i fiic , singura promisiune pe care a putut s i-o smulgă ăş ă ă ă lui Aureliano Segundo a fost ca el s nu o duc niciodat la Petra ă ă ă Cotes. Aceast prevenireă nu avea de altfel nici un sens, deoarece concubina era atât de indispus din pricinaă camaraderiei care se stabilise între amantul ei i fiica acestuia, încât nu mai voia s audş ă ă vorbindu-se despre fat . O team pân atunci necunoscut o chinuia, ca i cum instinctul eiă ă ă ă ş ar fi l sat-o s în eleag c Meme n-avea decât s - i ridice deă ă ţ ă ă ă ş getul mic pentru a ob ine ceeaţ ce nu izbutise niciodat ăFernanda: s-o lipseasc de o iubire pe care o socotise sigur atâtă ă timp cât va tr i. Pentru prima oar a trebuit s îndure Aureliano ă ă ă Segundo mutrele înd r tnice ale conă ă cubinei sale i s -i suporte ironiile înveninate, i chiar s-a temut cş ă ş ă valizele lui, transportate de atâtea ori de la un domiciliu la altul, ar putea face cale-ntoarsă spre casa so iei legitime. Nu s-a întâmplat a a ceva. Nimeni nu cuţ ş no tea mai bine un b rbatş ă decât Petra Cotes pe amantul ei, i tia c valizele vor r mâne definitiv acolo unde vor fiş ş ă ă duse, din pricin c Aureliano ă ă Segundo nu detesta nimic mai mult decât s - i compliceă ş via a cu rectific ri i mut ri. Valizele au r mas deci acolo unde erau i Petra ţ ă ş ă ă ş Cotes se str dui s - i recucereasc b rbatul ascu indu- i singurele arme de care fiica nu se puteaă ă ş ă ă ţ ş folosi pentru a i-l disputa. Eforturi zadarnice îns , c ci Meme nu a avut niciodat inten iaă ă ă ţ de a interveni în treburile tat lui ei, i dac s-ar fi amestecat, ar fi fost în favoarea concuă ş ă -binei. Ea nu avea timp nici m car s plictiseasc pe caă ă ă reva. Î i m tura singur odaia i- iş ă ă ş ş f cea patul, a a cum o înv aser c lug ri ele. În cursul dimine ii î i îngrijeaă ş ăţ ă ă ă ţ ţ ş îmbr c mintea, brodind în verand sau cosând la vechea ma in cu manivel a Amarantei.ă ă ă ş ă ă În timp ce ceilal i î i f ceau siesta, ea exersa dou ore la clavecin, tiind c , datorit acestuiţ ş ă ă ş ă ă sacrificiu zilnic, Fernanda va fi lini tit . Din acela i motiv, continua s dea recitaluri cuş ă ş ă ocazia vânz rilor biserice ti i a seratelor colare, cu toate c solicit rile deveniser din ceă ş ş ş ă ă ă în ce mai rare. C tre sear se aranja, îmbr ca o toalet din cele mai simple, înc l a gheteleă ă ă ă ă ţ aspre i în caz c n-o re inea nimic lâng tat l ei, se ducea la prietene, unde r mânea pân laş ă ţ ă ă ă ă ora cinei. Rar se întâmpla ca Aureliano s nu vin atunci s o ia pentru a o duce laă ă ă cinematograf.

Printre prietenele lui Meme erau trei americance care rupseser barajul electrificat ală rezervei lor ca s lege prietenie cu fetele din Macondo. Una dintre acestea era ă Patricia Brown. Recunosc tor fa de ospitalitatea pe care i-o oferise Aureliano ă ţă Segundo, Mr.

Brown îi deschisese lui Meme u ile casei sale i o invit la balurile de sâmş ş ă b ta care erauă singurele la care veneticii acceptau s se amestece cu b tina ii. Când afl ă ăş ş ăFernanda, uită pentru o clip ăde Amaranta Ursula ca i de medicii nev zu i, i f cu o melodram întreag :ş ă ţ ş ă ă ă "Închipuie te- i numai ce va crede colonelul în mormântul lui", îi zise lui Meme. Bineş ţ -în eles c , în felul acesta, c uta sprijin ţ ă ă la Ursula. Îns bă ătrâna oarb , spre deosebire de ceeaă ce a tepta toat luş ă mea, consider c nu era nimic de condamnat în faptul c Meme se duceaă ă ă la aceste baluri i c p stra leg turi de prietenie cu americancele de vârsta ei, cu condi ia deş ă ă ă ţ a- i p stra fermitatea judec ii i de a nu se l sa convertit la religia protestant . Memeş ă ăţ ş ă ă ă pricepu foarte bine gândurile str bunicii ei i a doua zi dup fiecare bal se scula maiă ş ă devreme ca de obicei ca s se duc la liturghie. Împotriă ă virea Fernandei st rui pân în ziuaă ă când Meme o dezarm informând-o c americancele doreau s o asculte cântând laă ă ă clavecin. Au trebuit s scoat înc o dat instrumentul din cas i s -l duc pân la Mr.ă ă ă ă ăş ă ă ă Brown, unde într-adev r tân ra interpret primi cele mai sincere aplauze i felicit rile celeă ă ă ş ă mai entuziaste. De atunci o invitar nu numai la baluri, ci s se i scalde duminica înă ă ş piscin i s dejuneze la ei o dat pe s pt mân . Meme înv s înoate ca o campioan , săş ă ă ă ă ă ăţă ă ă ă joace tenis i s m nânce unc de Virginia cu felii de ananas. Cu balurile, piscina i parş ă ă ş ă ş -tidele de tenis începu deodat s se descurce i pe enă ă ş gleze te. Aureliş ano Segundo a fost atât de încântat de progresele fiicei sale încât cump r de la un negustor ambulant oă ă enciclopedie englez în ase volume, cuprinzând numeroase plan e în culori, pe care Memeă ş ş începu s o citeasc în timpul liber. Lectura îi mobiliz toat aten ia pe care o dedica până ă ă ă ţ ă atunci, împreun cu prieă tenele ei, confiden elor amoroase sau experien elor în cerc restrâns,ţ ţ nu pentru c i-o impusese ca disciplin , ci centru c - i pierduse tot interesul pentru aăş ă ă ş dezbate astfel de mistere ajunse de domeniul public. Î i amintea de scena cu be ia lor ca deş ţ o aventur copil reasc ă ă ăşi i se p ru atât de nostim încât i-o povesti lui Aureliano ă ă Segundo, care p ru c se amuz chiar mai mult decât ea. "Dac ar ti mama ta!ă ă ă ă ş ", zise el izbucnind în râs, aşa cum îi spunea ori de câte ori ea îi f cea vreo confiden . O ă ţă făcuse s -i promit c -lă ă ă va ine la curent cu primul flirt, cu aceea i încredere, i Meme îi povesti c -l simpatizeazţ ş ş ă ă pe un american ro covan care venise s - i petreac vacan ele la p rin i. "Ce oroarş ă ş ă ţ ă ţ e! zise Aureliano Segundo râzând. Dac ar ti mama ta!"ă ş Îns Meme îi m rturisi c tân rul s-aă ă ă ă întors în ara lui i c n-a mai dat nici un semn de via . Maturitatea judec ii ei garantaţ ş ă ţă ăţ pacea în cas . Aureliano ă Segundo începu să-i consacre mai mult timp Petrei Cotes i, de iş ş nu mai avea nici trupul nici sufletul destul de tari pentru a se deda la petreceri ca cele de alt dat , nu pierdea nici o ocazie de a le organiza i de a- i scoate din cutie acordeonul laă ă ş ş care unele clape erau deja prinse cu ajutorul unor ireturi de ghete. Acas , Amarantaş ă continua s - i brodeze lin oliul interminabil, iar ă ş ţ Ursula se l sa ă târâtă de decrepitudine spre adâncul tenebrelor în care nu mai era nimic de v zut pentru ea decât umbra lui ă José Arcadio Buendía sub castanul s u. ă Fernanda î i înt ri autoritatea. Scrisorile lunare c tre fiul ei ş ă ă José Arcadio nu mai conteneau nici un rând cu minciuni i singurul lucru pe care i-l ascundeaş era coresponden a ei cu medicii nev zu i care-i diagnosticaser o tumoare benign laţ ă ţ ă ă intestinul gros i se str duiau s o preg teasc pentru a opera asupra ei o interven ie prinş ă ă ă ă ţ telepatie.

S-ar fi putut spune c în locuin a încercat a famiă ţ ă liei Buendía domnea acum, pentru mult vreme, o pace i o fericire statornic , îns moartea subit a Amarantei provoc ună ş ă ă ă ă nou scandal.

Nu se a teptau la un astfel de eveniment. Cu toate c era b trân i tr ia departe deş ă ă ăş ă to i, înc o mai vedeau în putere, dreapt ca un par, cu o s n tate de fier cunosţ ă ă ă ă cută dintotdeauna. Nimeni nu mai tia ce gândea ea, din acea dup -amiaz în care-l respinseseş ă ă definitiv pe colonelul Gerineldo Márquez i se închisese în odaia ei penş tru a plânge. Când î i f cu din nou apari ia, î i epuizase toate lacrimile. N-a fost v zut plângând în ziuaş ă ţ ş ă ă în l rii la cer a fă ţă rumoasei Remedios, nici în clipa extermin rii Aurelienilor, nici chiar laă moartea colonelului Aureliano Buendía, care era fiin a pe care o iubise cel mai mult peţ lume, de i nu a putut-o dovedi decât atunci când caş davrul lui fu descoperit sub castan. Ea ajut la ridicarea trupului. Îl îmbr c cu podoabele lui de r zboinic, îl b ră ă ă ă ă bieri, îl piept nă ă i-i pom d must ile cu i mai mult grij decât depunea el însu i în anii lui de glorie.ş ă ă ăţ ş ă ă ş

Nimeni nu- i închipuia cât dragoste punea în acele gesturi, deş ă oarece toat lumea seă obi nuise cu familiaritatea Amaş rantei fa de ritualul mor ii. ţă ţ Fernanda se sup ra c nuă ă în elegea nimic despre raporturile credin ei catolice cu via a, ci numai despre raporturile eiţ ţ ţ cu moartea ca i cum aceasta n-ar fi fost o religie, ci un prospect de pompe funebre.ş Amaranta era prea prins în plasa amintirilor ei pentru a în elege atâtea subtilit i. Ajunseseă ţ ăţ la ultima vârst a vie ii cu toate nostalgiile înc vii. Când asculta valsurile lui Pietro Crespiă ţ ă sim ea aceea i poft s plâng , pe care o sim ise în vremea adolescen ei, ca i cum anii,ţ ş ă ă ă ţ ţ ş încerc rile, experien a n-ar fi servit la nimic. Sulurile cu melodii pe care le aruncase eaă ţ îns i la gunoi, sub preăş textul că au putrezit din pricina umezelii, continuau s r suceasc iă ă ăş s ciocneasc cioc nele în amintirea ei. Încercase s le fac s dispar în dosul aceleiă ă ă ă ă ă ă pasiuni murdare pe care îndr znise s o aib pentru nepotul ei Aureliano ă ă ă José i încercaseş s se refugieze sub ocrotirea calm i b rb teasc a colonelului Gerineldo ă ăş ă ă ă Márquez, îns nuă reu ise s se elibereze, nici chiar prin actul cel mai dezn d jduit al b trâne ii ei, atunci cândş ă ă ă ă ţ sc ldându-l pe micu ul ă ţ José Arcadio, cu trei ani înainte de plecarea lui la seminar, îl mângâia într-un chip cu totul altul decât acela al unei bunici fa de nepotul ei, a a cum ar fiţă ş f cut-o o femeie fa de un b rbat, a a cum se povestea c obi nuiau matroaneleă ţă ă ş ă ş fran uzoaice i cum ea îns i doţ ş ăş rise atât de mult s fac cu Pietro Crespi, la doisprezece sauă ă patrusprezece ani, când l-a v zut în pantalonii lui de dansator, b tând cu bagheta magică ă ă ritmul metronomului. Uneori suferea c a l sat în urma ei aceast dâr de noroi, iar alte oriă ă ă ă se înfuria atât de tare încât î i în epa degetele cu ace, îns cu cât o durea i se înfuria maiş ţ ă ş mult, cu atât o am ra mai mult aceast durere a iubirii parfuă ă mate i g unoase pe care aveaş ă s-o târasc dup sine pân la moarte. A a cum colonelul Aureliano ă ă ă ş Buendía nu putea evita s se gândeasc la r zboi, nici Amaranta nu se puă ă ă tea opri de a se gândi la Rebeca. Îns , înă timp ce fratele ei reu ise s - i purifice amintirile, ea nu putuse decât s i le fac i maiş ă ş ăş ăş arz toare. Vreme de ani îndelună ga i, singurul lucru de care se rug lui Dumnezeu s o cru eţ ă ă ţ a fost pedeapsa de a muri înaintea Rebec i. De fieă care dat când trecea prin fa a caseiă ţ remarcând ruinarea ei, îi pl cea s cread c Dumnezeu o ascult . Într-o dup -amiaz , peă ă ă ă ă ă ă când cosea în verand , avu deodat certitudiă ă nea c vestea despre moartea Rebec i îi va fiă ă adus într-o zi când va edea în acela i loc, în aceea i pozi ie, luminat de aceea i lumin .ă ş ş ş ţ ă ş ă Se a ez s-o a tepte, ca cineva care a teapt o scrisoare, i este lucru sigur c într-o vremeş ă ş ş ă ş ă î i smulgea nasturii pentru a putea s -i coas din nou, ca nu cumva inactivitatea s -i facş ă ă ă ă a teptarea i mai lung i mai îngrozitoare. În cas nimeni nu remarcase ca atunci Amarantaş ş ăş ă începu s eas un lin oliu somptuos pentru ăţ ă ţ Rebeca. Mai târziu, când Aureliano cel Trist povesti c o v zuse schimbat în ceea ce credea c este o vedenie, cu pielea toat cr pat iă ă ă ă ă ă ăş cu câteva smocuri g lă bui care-i r m seser pe cap, Amaranta n-a fost sură ă ă prins , deoareceă spectrul descris astfel sem na cu ceea ce ea î i închipuise de mult. Ea pl nuise s restaurezeă ş ă ă cadavrul Rebec i, s acopere ravagiile de pe obraz cu ajuă ă torul parafinei i s -i fac o perucş ă ă ă cu p rul sfin ilor. Va confec iona un cadavru frumos i în lin oliul acela de in i într-ună ţ ţ ş ţ ş sicriu c ptu it cu plu cu volane de purpur , îl va da în grija viermilor cu funeraliiă ş ş ă magnifice. Î i f uş ă rise planul cu atâta ur încât se sim i cutremurat la gândul c ar fi f cută ţ ă ă ă totul în acela i chip i dac ar fi fost mânat de dragoste, se cutremura, dar nu se l s descuş ş ă ă ă ă -rajat de aceast clip de z p ceal i continu s pun la punct cele mai mici am nunte, cuă ă ă ă ă ăş ă ă ă ă atâta meticulozitate încât deveni nu numai o specialist , ci o adev rat virtuă ă ă oas în riturileă mortuare. Singurul am nunt de care n-a inut seama în proiectul ei teribil a fost c , în ciudaă ţ ă rug min ilor ei c tre Dumnezeu, putea s moar tot atât de bine înaintea Rebec i. Ceea ceă ţ ă ă ă ă s-a i întâmplat. Dar când sosi sfâr itul, Amaranta nu se sim i frustrat , ci dimpoş ş ţ ă trivă eliberat de orice am r ciune, c ci moartea îi acoră ă ă ă dase privilegiul de a se anun a cu câ ivaţ ţ ani mai înainte. O v zuse într-o amiaz arzând , cosând al turi de ea pe verand , pu in după ă ă ă ă ţ ă plecarea lui Meme la pension. O recunoscu îndat i nu g si nimic însp imânt tor în ea;ăş ă ă ă moartea era o femeie înve mântat în albastru, cu p rul lung, cu un aer pu in demodat, i laş ă ă ţ ş care se putea descoperi o oarecare asem nare ă cu Pilar Ternera de pe vremea când ajuta la buc t rie. S-a întâmplat în repetate rânduri ca ă ă Fernanda s fie prezent , dar ea n-o v zu deă ă ă loc, în ciuda faptului c era atât de real i atât de uman , încât o dat o rug pe Amarantaă ăş ă ă ă s binevoiasc a-i trece a a prin ac. Moartea nu i-a precizat când avea s o ia, nici dacă ă ţ ă ă

ultima ei or era înscris înainte de aceea a Reă ă bec i, ci îi porunci s înceap s - i easă ă ă ă ş ţ ă propriul lin oliu începând din ţ 6 aprilie urm tor. Îi îng dui s - i fac unul cât de complicat iă ă ă ş ă ş de m iestrit dore te, cu condi ia s pun în el aceea i probitate ca i în confec ionarea ceă ş ţ ă ă ş ş ţ lui al Rebec i, i o preveni c va muri f r durere, f r chin i f r am r ciune, la l satul seriiă ş ă ă ă ă ă ş ă ă ă ă ă în care-l va ispr vi. C utând s - i piard cât mai mult timp, Amaranta trimise s -i caute firă ă ă ş ă ă de in extrem de fin i confec ion ea îns i ş ţ ă ăş pânza. O f cu cu atâta grij încât numaiă ă opera iunea aceasta îi lu patru ani. Apoi începu lucr rile de brodeţ ă ă rie. Pe m sur ce seă ă apropia termenul fatal, ea în elese c numai o minune i-ar mai putea permite s - i prelunţ ă ă ş -geasc lucrul dincolo de moartea Rebec i, dar concentraă ă rea îns i îi d rui calmul de careăş ă avea nevoie pentru a accepta ideea frustr rii. Atunci în elese semnifica ia ceră ţ ţ cului vicios al pe ti orilor de aur, în care se închisese coş ş lonelul Aureliano Buendía. De atunci lumea se opri la suprafa a pielii ei, iar interiorul r m sese ferit de orice am r ciune. Suferea c nu aţ ă ă ă ă ă cunoscut aceast descoperire atâ ia ani mai înainte, când înc mai putea s - i purificeă ţ ă ă ş amintirile i s reconstruiasc universul într-o lumin nou , s evoce f r s se înfioareş ă ă ă ă ă ă ă ă mirosul de lavand al lui Pietro Crespi în amurg i s o scoat ă ş ă ăpe Rebeca din mizeria în care se b l cea, nu din dragoste, nici din ur , ci din acea putere de în elegere f r margini cuă ă ă ţ ă ă care te înzestreaz singur tatea. Ura pe care o remarcase într-o sear în cuvintele lui Memeă ă ă nu o tulburase din pricin c o viza pe ea, ci pentru c se descoperise dintr-o dat repetată ă ă ă ă în alt adolescen , care p rea la fel de curat cum trebuie s fi p rut i a ei, i cu toateă ţă ă ă ă ă ş ş acestea era de pe acum p tat prin pizm . Numai c ea era acum atât de profund resemnată ă ă ă ă în fa a împlinirii destinului, încât nu se l s chinuit de certitudinea c orice rectificareţ ă ă ă ă devenise imposibil . Nu mai avea alt int decât s - i termine lin oliul. În loc s maiă ăţ ă ă ş ţ ă întârzie sfâr itul prin înflorituri de arte, a a cum f cuse la început, acceler ritmul muncii.ş ş ş ă ă Cu o s pt mân mai înainte socoti c va putea face ultima împuns tur în noaptea de ă ă ă ă ă ă 4 februarie i, f r s -i arate motivul, îi suger lui Meme, care nu o ascult , s mute data unuiş ă ă ă ă ă ă recital de clavecin programat pentru a doua zi. Amaranta c ut atunci un chip de a- iă ă ş prelungi sorocul cu patruzeci i opt de ore i chiar î i închipui c moartea vrea s -i fac peş ş ş ă ă ă plac, c ci înă noaptea de 4 februarie o furtun provoc defectarea instala iei electrice. Îns aă ă ţ ă doua zi diminea a, la orele opt, ea puse punctul final al celei mai frumoase broderii pe careţ a f cut-o vreodat o femeie i anun f r a dramatiza câtu i de pu in c va muri înainte deă ă ş ţă ă ă ş ţ ă c derea serii. Nu se mul umi numai s - i previn familia, ci în tiin totodat satul întreg,ă ţ ă ş ă ş ţă ă deoarece Amaranta î i b gase în cap c se putea repara o via a întreag de meschin riiş ă ă ţ ă ă printr-un ultim serviciu adus lumii, i se gândi c nu putea exista nimic mai bun decât sş ă ă duc mor ilor scrisori.ă ţ

Vestea c Amaranta Buendía va ridica ancora la lă ăsarea serii îns rcinâdu-se s fieă ă curierul mor ii se r spândi în tot Macondo înainte de amiaz i c tre orele trei era deja înţ ă ăş ă sala comun o cutie mare cu misive. Aceia care preferau s nu scrie, îi încredin ară ă ţ ă Amarantei mesaje orale pe care ea le consemn într-un caiet cu numele destinatarului i cuă ş data decesului lui. "Nu v face i griji, le spuse lini tindu-i pe trimi tori. Primul lucru peă ţ ş ţă care-l voi face la sosire va fi s întreb de el i-i voi transmite mesajul vostru." Toate acesteaă ş aveau aerul unei comedii. Amaranta nu p rea deloc nelini tit , nici s sufere câtu i deă ş ă ă ş pu in, i p rea chiar c întinerise pu in având sentimenţ ş ă ă ţ tul datoriei împlinite. Era mereu zvelt , dreapt . Dac n-ar fi fost pome ii proeminen i, deveni i mai aspri, i câ iva din iă ă ă ţ ţ ţ ş ţ ţ care-i lipseau, ar fi p rut mult mai tân r decât era în realitate. Supraveghe ca scrisorile să ă ă ă fie b gate înă tr-o cutie etan i ar t cum s fie a ezat în interiorul mormântului pentru a fişăş ă ă ă ş ă cât mai ferit de umezeal . În cursul dimine ii, chemase un tâmplar care i-a luat m suraă ă ţ ă pentru sicriu stând în picioare în mijlocul s lii, ca i cum ar fi fost vorba de o rochie. Înă ş cursul ultimelor ceasuri ale ei se trezi în ea un astfel de dinamism încât Fernanda avu impresia c vrea s - i bat joc de ei. ă ă ş ă Ursula, care tia c cei din neamul Buendía nu mureauş ă de boli, nu se îndoi c Amaranta a primit prevestirea mor ii, dar cu toate acestea se temeaă ţ c aceast îngr m dire de scrisori i neă ă ă ă ş r bdarea de a le vedea pornite cât mai repede, s nu-ă ăi determine pe trimi tori, în r t cirea lor, de a o îngropa de vie. De aceea, se înc p ân sţă ă ă ă ăţ ă ă evacueze casa, certându-se în gura mare cu intru ii i spre orele patru dup -amiaz izbuti sş ş ă ă ă termine cu ei. Cam pe la aceea i or , Amaranta terminase cu împ r itul lucrurilor eiş ă ă ţ

personale la s raci i nu mai p strase pe sicriul aspru din lemn brut decât rândul de haine iă ş ă ş mode tii papuci din plu pe care avea s -i ia cu sine în moarte. Nu uitase s ia aceastş ş ă ă ă precau iune deoarece î i aminti c la moartea coloneluţ ş ă lui Aureliano Buendía au trebuit s -iă cumpere o pereche de pantofi noi, deoarece nu mai avea ce s încal e în afar de papucii peă ţ ă care-i purta în atelier. Cu pu in înaţ inte de orele cinci, Aureliano Segundo veni s o ia peă Meme la recital i r mase surprins v zând casa preg tit ca pentru o înmormântare. Dacş ă ă ă ă ă totu i cineva avea aerul deplin vioi la acea or , apoi aceasta era Amaranta, atât de calmş ă ă încât mai g si timp s - i cure e i s - i rad bă ă ş ţ ş ă ş ă ăt turile. Aureliano ă Segundo i Meme seş desp r ir de ea luându- i în glum adio i-i f g duir s o s rb toreasc în sâmb taă ţ ă ş ă ş ă ă ă ă ă ă ă ă urm toare, celebrându-i învierea. Atras de vâlva public prin care Amaranta ceruse s ă ă ă i se încredin eze scrisorile destinate mor ilor, p rintele Antonio ţ ţ ă Isabel veni la ora cinci aducând cu sine grijania i trebui s a tepte aproape un sfert de or pân când muribunda ie i dinş ă ş ă ă ş baie. Când o v zu ap rând în c ma de noapte din pânz de bumbac, cu p rul despletit peă ă ă şă ă ă umeri, b trânul preot crezu c - i bate joc de el i-l concedie pe acolit. Socoti totu i nimerită ă ş ş ş s profite de ocazie pentru a o spovedi pe Amaranta dup refuzurile ei înc p ânate timp deă ă ă ăţ dou zeci de ani. Amaranta îi r spunse simplu c nu are nevoie de nici un fel de asistenă ă ă ţă religioas , deoarece are con tiin a curat . ă ş ţ ă Fernanda se scandaliz . F r s ia nici cea maiă ă ă ă mic precau ie pentru a nu fi auzit , se întreb cu voce tare, ce p cat îngrozitor va fi putută ţ ă ă ă s vâr i Amaranta ca s prefere o moarte sacriă ş ă leg ru inii de a se spovedi. Amaranta seă ş culc atunci i o oblig ă ş ăpe Ursula s adevereasc în public c a ră ă ă ămas fecioar .ă

— S nu- i fac nimeni iluzii, strig ea, ca s fie auzit ă ş ă ă ă ăde Fernanda. Amaranta Buendía p r se te aceast lume a a cum a venit îă ă ş ă ş n ea.

Nu s-a mai sculat. Adâncit între perne, ca i cum ar fi fost într-adev r bolnav , î iă ş ă ă ş împleti cosi ele lungi i le înf ur pe dup urechi, a a cum îi spusese moarţ ş ăş ă ă ş tea c trebuie să ă fie preg tit în sicriul ei. Apoi ceru Ursulei o oglind i pentru prima oar dup patruzeci deă ă ăş ă ă ani î i v zu chipul r v it de vârst i de martiriul pe care-l îndurase, i r mase surprinsş ă ă ăş ăş ş ă ă constatând cât de mult sem na cu imaginea mintal pe care i-o f cuse despre sine. După ă ş ă ă lini tea care domnea în odaie, ş Ursula în elese c a început s se întunece.ţ ă ă

— Ia- i r mas bun ţ ă de la Fernanda, o rug ea. O sină gur clip de împ care este mai deă ă ă pre decât o via întreag de prietenie.ţ ţă ă

— Nu mai are nici un rost, r spunse Amaranta. ăMeme nu se putu împiedica s nu se gândeasc la ea atunci când se aprinser luminileă ă ă

scenei improvizate i începu ş a doua parte a programului. În toiul buc ii, cineva veni s -iăţ ă anun e la ureche tirea i reprezenta ia fu întrerupt . Când ajunse acas , Aureliano ţ ş ş ţ ă ă Segundo trebui s - i croiasc drum cu coatele prin mul ime, ca s priveasc trupul neînsufle it ală ş ă ţ ă ă ţ b trânei fecioare, hidoaă se, de culoare murdar , ă cu banda neagr în jurul mâinii, învelită ă într-un lin oliu r pitor. Era a ezat în sala comuţ ă ş ă n , al turi de marea cutie de scrisori.ă ă

Dup cele nou nop i petrecute priveghind-o pe Amaă ă ţ ranta, Ursula nu se mai ridic .ă Santa Sofia de la Piedád o lu în grija ei. Îi servea mâncarea în odaie, îi aducea esen deă ţă capoc pentru toalet i o inea la curent cu tot ceea ce se petrecea la Macondo. Aurelianoăş ţ Segundo o vizita deseori, îi aducea haine pe care ea i le punea lâng pat, împreun cu celeş ă ă mai indispensabile obiecte pentru via a de toate zilele, astfel încât, în scurt vreme î i clţ ă ş ă-dise o lume la îndemâna ei. Reu i s trezeasc o puterş ă ă nic afec iune în micu a Amarantaă ţ ţ Ursula, care-i sem na leit în toate privin ele i pe care o înv ase s citeasc . Luciditatea iă ţ ş ăţ ă ă ş îndemânarea cu care ajunsese s se descurce singur te f ceau desigur s te gânde ti c eraă ă ă ă ş ă covâr it de povara celor o sut de ani ai ei, dar dac era eviş ă ă ă dent c sta cam prost cuă vederea, nimeni nu b nui niciă odat c era complet oarb . Dispunea atunci de atâta timp iă ă ă ş de atâta lini te interioar ca s supravegheze via a casei, încât a fost prima care i-a datş ă ă ţ ş seama de nenorocirea mut a lui Memeă .

— Vino încoace, îi zise ea. De vreme ce am r mas singure, po i s -i spui unei bieteă ţ ă b trâne ca mine ce i s-a întâmplat.ă ţ

Meme avu un râs sacadat i ocoli convorbirea. ş Ursula se feri s st ruiasc , îns g siă ă ă ă ă confirmarea bănuielilor ei în faptul c Meme nu mai veni s o vad . tia c se preg te teă ă ă Ş ă ă ş mai devreme ca de obicei, c nu mai putea sta lini tit nici o clip în a teptarea ceasuă ş ă ă ş lui

când putea ie i, c - i petrecea nop i întregi sucinş ă ş ţ du-se i r sucindu-se în pat în odaiaş ă învecinat , i c fâlfâitul aripilor unui fluture era de ajuns s -i provoace chinuri. Într-o bună ş ă ă ă zi o auzi spunând c se duce s se întâlneasc cu Aureliano ă ă ă Segundo i ş Ursula a fost surprins v zând cât de lipsit de imagina ie ă ă ă ţ era Fernanda pentru a nu b nui nimic atunciă când so ul ei veni acas s întrebe de fiica lui. Era deja foarte eviţ ă ă dent c Meme eraă preocupat de probleme secrete, de întâlniri urgente, de ner bd ri greu st pânite, cu multă ă ă ă înainte de acea sear când ă Fernanda r zvr ti toat casa deoarece o descoperise s rutându-seă ă ă ă cu un b rbat în timpul filmului la cinematograf.ă

Meme era atunci atât de închis în sinea ei, încât o acuz ă ăpe Ursula c a denun at-o.ă ţ În realitate, ea se denun ase singur . De câtva timp, l sa în urma ei o mul ime de indiciiţ ă ă ţ care ar fi putut stârni aten ia celui mai adormit om, i dac ţ ş ăFernanda întârzie atât de mult să le descopere, aceasta se întâmpl pentru c ea îns i era orbit de rela iile ei secrete cuă ă ăş ă ţ medicii nev zu i. i chiar a a, tot ajunse s remarce t cerile adânci, treă ţ Ş ş ă ă s ririle nea teptate,ă ş salturile de dispozi ie i contradicţ ş iile fiicei ei. Începu s o supravegheze pe cât de discretţ ă pe atât de implacabil. O l sa s ias cu eternele ei prieă ă ă tene, îi ajuta s se îmbrace pentruă micile serb ri de sâmb t seara i nu-i punea niciodat întreb ri supă ăă ş ă ă ăr toare care ar fi putută s o alarmeze. Avea deja suă ficiente dovezi c Meme f cea lucruri cu totul deoseă ă bite de cele pe care pretindea c le face, dar se feri s - i dea în vileag b nuielile, a teptând o ocazie proă ă ş ă ş -pice. Într-o sear , Meme o anun c se duce la cineă ţă ă matograf împreun cu tat l ei. Cu pu ină ă ţ timp dup aceea, ă Fernanda auzi explodând petardele serb rii ală ături de casa Petrei Cotes, iş acordeonul lui Aureliano Segundo, asupra c ruia nu te puteai în ela. Se îmbr c repede,ă ş ă ă intr la cinematograf i în penumbra locurilor de la orchestr , o recunoscu pe fiica ei.ă ş ă Emo ia acestei descoperiri o z p ci atât de tare încât nu-l putu distinţ ă ă ge pe b rbatul cu careă se s ruta Meme, reu i în schimb s -i aud glasul tremur tor între glumele proaste i furtunaă ş ă ă ă ş de râs care zguduia publicul. "Îmi pare r u, iubito", putu ea s aud , i o sili pe Meme să ă ă ş ă p ră ăseasc localul f r s rosteasc nici un cuvânt. O f cu s îndure ru inea de a o conduceă ă ă ă ă ă ă ş pe strada Turcilor forfotind de lume i o încuie cu cheia în oş daia ei.

A doua zi, spre ceasurile ase seara, ş Fernanda recunoscu vocea b rbatului care veneaă s o viziteze. Era tân r, avea tenul brun i o privire întunecat i trist care ar fi surprins-oă ă ş ăş ă mai pu in dac i-ar fi cuţ ă noscut pe igani, i un aer vis tor care unei femei cu inima maiţ ş ă pu in în sprit i-ar fi fost suficient pentru a în elege motivele fiicei ei. Hainele lui din pânzţ ă ă ţ ă erau foarte uzate, purta ghete v csuite cu mult trud prin straturi suprapuse de alb de zincă ă ă i inea în mân o p l rie cump rat în sâmb ta trecut . În toat via a lui nu fusese ş ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ţ - şi nici

nu avea s fie vreodat ă ă - mai speriat decât în decât în clipa aceea; avea îns o demnitate i oă ş st pânire de sine care-l puneau la ad post de orice umilin , precum i o elegan înn scut ,ă ă ţă ş ţă ă ă umbrit doar de mâinile sale b t torite i unghiile roase din pricina muncii aspre.ă ă ă ş Fernandei, îns , i-a fost suficient s -l vad o singur dat pentru a ghici c munce te cuă ă ă ă ă ă ş bra ele. Î i d du seama c purta pe el singurul lui rând de haine de s rb toare i c subţ ş ă ă ă ă ş ă c ma pielea îi era roas de râia companiei bananiere. Nu-l l s s vorbeasc . Nu-i îng duiă şă ă ă ă ă ă ă nici s intre pe u a pe care peste o clip a i trebuit s o închid din pricina fluturiloră ş ă ş ă ă galbeni care invadaser că asa.

— Pleac de aici, îi zise ea. Nu ai ce c uta între oamenii cinsti i.ă ă ţSe numea Mauricio Babilonia. Se n scuse i crescuă ş se în Macondo i era ucenicş

mecanic în atelierele companiei bananiere. Meme f cuse cuno tin cu el din întâmplare,ă ş ţă într-o dup -amiaz când se dusese, împreuă ă n cuă Patricia Brown s ia ma ina pentru a da oă ş rait prin planta ie. oferul fiind bolnav, l-au îns rcinat pe el s le conduc i Meme putuă ţ Ş ă ă ăş s - i împlineasc în sfâr it dorin a de a se a eza lâng volan pentru a observa de aproapeă ş ă ş ţ ş ă mecanismul de conducere al automobilului. Spre deosebire de oferul titular, ş Mauricio Babilonia îi f cu oă demonstra ie practic . Aceasta s-a petreţ ă cut pe vremea când Meme tocmai începuse s frecvenă teze casa lui Mr. Brown i când înc se mai considera c eş ă ă nedemn pentru doamne s conduc o ma in . De aceea, a trebuit s se mul umeasc cu oă ă ş ă ă ţ ă informa ie teoţ retic i ăş timp de câteva luni nu l-a mai rev zut pe Mauricio Babilonia. Maiă târziu, avea s - i aduc aminte c în cursul acelei plimb ri, frumuse ea lui b rb teasc îiă ş ă ă ă ţ ă ă ă atr sese aten ia, l sând la o parte asprimea mâinilor lui, dar c dup aceea a vorbit ă ţ ă ă ă cu

Patricia Brown despre jena pe care o stârnise în ea siguran a lui cam trufa . În primaţ şă sâmb t când s-a dus la cinematograf cu tat l ei, îl rev zu ă ă ă ă pe Mauricio Babilonia îmbr cată curat, ezând nu departe de locul unde se aflau ei, i observ cât de mult se dezinteresa deş ş ă film pentru a se întoarce i a o privi, nu atât pentru a o vedea, cât pentru ca ea s observe cş ă ă el o privea. Vulgaritatea acestui gest o indispuse pe Meme. La sfâr itul filmuş lui, Mauricio Babilonia înaint pentru a-l saluta pe Aureliano ă Segundo i abia atunci afl Meme c ceiş ă ă doi b rba i se cuno teau deja, deoarece el lucrase la cea dintâi instala ie electric a luiă ţ ş ţ ă Aureliano cel Trist i se adresa tat lui ei ca unui superior. Aceast constatare risipi împotriş ă ă -virea pe care o provocase la început în ea mândria lui extrem . N-au avut ocazia s se vadă ă ă între patru ochi, nici s schimbe alte vorbe decât un bun ziua sau un bun seara, pân înă ă ă ă noaptea când a visat c el o salva dintr-un naufragiu i c ea nu încerca fa de el ună ş ă ţă sentiment de recuno tin , ci dimpotriv , o furie puternic . De parc i-ar fi oferit ocazia peş ţă ă ă ă care o a teptase atât de mult, în timp ce Meme nu avea alt dorin decât s -l evite, i nuş ă ţă ă ş numai pe el, Mauricio Babilonia, ci pe to i b rba ii care se interesau de ea. De aceea a fostţ ă ţ cuprins de atâta indignare atunci când, dup visul ei, în loc s -l deteste, sim i o necesitateă ă ă ţ irezistibil de a-l vedea. Ner bdarea ei se f cu din ce în ce mai mare în cursul s pt mânii,ă ă ă ă ă iar sâmb t dorin a ei devenise atât de cople itoare încât a trebuit s depun un efort imensăă ţ ş ă ă pentru ca Mauricio Babilonia s nu remarce, în timp ce o saluta la cinematograf, c inimaă ă era gata s -i ias pe gur . Ca orbit de o impresie confuz de pl cere i de furie, îi întinseă ă ă ă ă ă ş pentru prima oar mâna, i abia în clipa aceea ă ş Mauricio Babilonia îndr zni s i-o strângă ă ă într-a lui. Timp de o frac iune de secund , Meme se c i de porţ ă ă nirea pe care a avut-o, însă c in a se transform de îndat în satisfac ie crud , atunci când constat c mâna lui era laă ţ ă ă ţ ă ă ă fel de jilav i înghe at ca a ei. În noaptea aceea a în eles c nu va avea nici o clip deăş ţ ă ţ ă ă odihn atâta vreme cât nu-i va dovedi lui ă Mauricio Babilonia cât de de art era ambi ia luiş ă ţ i- i trecu toat s pt mâna roind în jurul acestei dorin e noi. Recurse la tot felul deş ş ă ă ă ţ

vicle uguri inutile pentru ca ş Patricia Brown s o trimit dup automobil. Pân la urm s-aă ă ă ă ă servit de ro covanul american, care pe vremea aceea venise s - i petreac vacan a laş ă ş ă ţ Macondo i, sub pretextul c se duce s examineze noile modele de automobile se l sş ă ă ă ă condus pân la ateliere. Din clipa în care l-a rev zut, Meme încet de a se mai am gi iă ă ă ă ă ş în elese c de fapt a ajuns s nu- i mai poat st pâni dorin a de a r mâne singur ţ ă ă ş ă ă ţ ă ăcu Mauricio Babilonia, îns certitudinea c acesă ă ta a în eles-o v zând-o venind, a scos-o dinţ ă fire.

— Am venit s v d noile modele, zise Meme.ă ă— Este un pretext bun, r spunse el.ăMeme î i d du seama c avea s - i ard aripile la flac ra orgoliului lui i c ut cuş ă ă ă ş ă ă ş ă ă

disperare un mijloc de a-l umili. El nu-i l s îns timp. "N-ai nici o team , îi zise cu voceă ă ă ă sc zut . Nu este pentru prima oar când o femeie înnebune te dup un b rbat." Ea se sim iă ă ă ş ă ă ţ atât de descump nit , încât p r si atelierul f r s mai priă ă ă ă ă ă ă veasc noile modele i- i petrecuă ş ş noaptea, de seara pân diminea a, sucindu-se i r sucindu-se în pat i v rsând lacrimi deă ţ ş ă ş ă revolt . Ro covanul american, care începuse de fapt s o intereseze, îi f cea acum impresiaă ş ă ă unui prunc în fa . Atunci observ fluturii galbeni care precedau toate apari iile luişă ă ţ Mauricio Babilonia. Ea remarcase deja prezen a lor, îndeosebi în atelierul mecaţ nic, unde credea c -i atrage mirosul de vopsele. Uneori îi sim ise fluturând pe deasupra capului lui înă ţ penumbra cinematografului. Dar atunci când Mauricio Babilonia începu s o urm reasc caă ă ă o umbr pe care numai ea oă putea identifica în mul ime, în elese c fluturii aveau o oarecareţ ţ ă leg tur ă ăcu el. Mauricio Babilonia se afla întotdeauna în asisten la recitaluri, la cinematoţă -graf, la liturghie, i ea nici nu avea nevoie s -l vad pentru a-i descoperi prezen a pe care i-ş ă ă ţo semnalau fluturii. Într-o zi, Aureliano Segundo se ar t atât de iritat din pricina acestorăă b t i din aripi sup r toare, încât ea sim i pofta brusc de a-i dezv lui secretul, dup cum îiăă ă ă ţ ă ă ă promisese, îns instinctul o f cu s în eleag c de data aceasta el nu va râde ca de obicei:ă ă ă ţ ă ă "Ce ar zice mama ta dac ar ti?ă ş " Într-o zi, fiind ocupat cu t iaă ă tul trandafirilor, Fernanda scoase un ip t de spaim i o trase pe Meme de-o parte din locul unde se afla i de undeţ ă ăş ş frumoasa Remedios p r sise gr dina pentru a se în l a la cer. Timp de o clipit , avuseseă ă ă ă ţ ă impresia c minunea se va repeta cu fiica ei, din pricina unei b t i nea teptate de aripi careă ă ă ş

o tulburase în lucrul ei. Erau fluturii. Meme îi v zu, z misli i parc spontan din lumin iă ă ţ ă ăş inima îi zvâcni. În aceea i clip intr ş ă ăMauricio Babilonia, purtând un pachet care nu era alt-ceva, pretindea el, decât un cadou de la Patricia Brown. Meme ro i i abia î i înghi i saliva,ş ş ş ţ suport îns aceasă ă t lovitur i reu i chiar s arboreze un surâs firesc, rugându-l să ăş ş ă ă binevoiasc s depun pachetul pe balusă ă ă trad , deoarece ea avea degetele pline cu p mânt.ă ă Singurul lucru pe care-l remarc ăFernanda la acest b rbat pe care, dup câteva luni avea s -lă ă ă dea pe u afar , f r s - i aminteasc s -l fi v zut vreodat , a fost chipul lui melancolic.şă ă ă ă ă ş ă ă ă ă

— Iat un b rbat foarte straniu, zise ă ă Fernanda. Cite ti pe chipul lui c nu va întârziaş ă s moar .ă ă

Meme crezu c mama ei se afla înc sub efectul apari iei fluturilor. Dup ceă ă ţ ă terminaser cu t iatul trandafirilor, î i sp l mâinile i duse pachetul în odaia ei pentru a-lă ă ş ăă ş deschide. Era un fel de juc rie chineă zeasc , format din cinci cutii care se îmbucau una înă ă cealalt , în ultima fiind un mic bilet mâzg lit penibil de cineva care abia putea scrie:ă ă Ne vedem sâmb t la cinematograf. ă ă Imediat Meme r mase n ucit la gândul c acea cutieă ă ă ă r m sese atâta vreme pe balustrad la cheremul curiozit ii Fernandei i, de i se sim ea mă ă ă ăţ ş ş ţ ă-gulit de îndr zneala i ingeniozitatea de care d duse dovad ă ă ş ă ăMauricio Babilonia, se înduio de naivitatea cu care spera s -l vad venind la întâlnire. Meme tia deja cşă ă ă ş ă Aureliano Segundo era ocupat sâmb t seara. Totu i ardea de atâta ner bdare, pe m sur ceăă ş ă ă ă trecea s pt mâna, încât sâmb t îl convinse pe tat l ei s o lase s mearg singur laă ă ăă ă ă ă ă ă cinematograf i s nu vin s o ia decât la sfâr itul reprezenta iei. Un fluture de noapteş ă ă ă ş ţ zbur t ci deasupra capului ei tot timpul cât l mpile r m seser aprinse. Apoi s-a întâmplată ă ă ă ă ă ceea ce avea s se întâmple. De îndat ce s-au stins luminile, ă ă Mauricio Babilonia veni i seş a ez al turi de ea. Meme sim i c se b l ce te într-o mla tin de spaime, din care nu oş ă ă ţ ă ăă ş ş ă putea salva, a a se întâmplase i în visul ei, decât acel b rbat, mirosind a ulei de motor, peş ş ă care ea abia îl distingea în penumbr . ă

— Dac n-ai fi venit, nu m-ai fi rev zut niciodat zise el.ă ă ăMeme sim i greutatea mâinii pe genunchiul ei i tiu c în clipa aceasta ajunseserţ ş ş ă ă

amândoi de partea cealalt a spaimei.ă— Ce-mi place la tine, îi r spunse ea surâzând, este c spui întotdeauna tocmai ceeaă ă

ce n-ar trebui.Devenise nebun dup el. Î i pierdu somnul i pofă ă ş ş ta de mâncare i se afund atât deş ă

mult în singur tate încât însu i tat l ei devenise pentru ea stânjenitor. Ină ş ă vent o re eaă ţ încurcat de întâlniri false cu scopul de a o în ela ă ş pe Fernanda, î i pierdu din vedere prieteş -nele i calc în picioare orice bun -cre tere pentru a-l putea întâlni ş ă ă ş pe Mauricio Babilonia, la orice or i în orice loc. La început, asprimea manierelor lui o incoăş moda. Prima oară când s-au reg sit singuri, pe paji tile pustii din spatele atelierului mecanic, el o atrase f ră ş ă ă mil într-o astfel de joac animalic încât ie ise exteă ă ă ş nuat . Îi trebui câtva timp ca să ă în eleag c i aceasta era o form de tandre e, i din ziua aceea î i pierdu toat lini tea iţ ă ăş ă ţ ş ş ă ş ş nu mai tr ia decât pentru el, z p cit de dorin a de a se scufunda în teribilul lui miros deă ă ă ă ţ ulei frecat cu le ie. Cu pu in timp înainte de moartea Amarantei, ea fu dintr-o dat re inutş ţ ă ţ ă de o zon de luă ciditate din interiorul nebuniei ei i nesiguran a viitoş ţ rului o f cu s seă ă cutremure. Auzise atunci de o femeie care citea viitorul în c r i i se duse s o viziteze înă ţ ş ă secret. Era Pilar Ternera. De îndat ce o v zu intrând, ghici motivele ascunse ale lui Meme.ă ă "Stai jos, îi zise ea. Nu am nevoie de c r i pentru a cunoa te viitorul unui Buendía." Memeă ţ ş nu tiu niciodat c aceast pithie centenar nu era altcineva decât str bunica ei. Nu ar fiş ă ă ă ă ă crezut nici dup ce i-a dezv luit, cu un reaă ă lism agresiv, c acest gen de exaltare amoroasă ă nu se potole te decât în pat, ş Mauricio Babilonia împ rt ea acest punct de vedere, însă ăş ă Meme refuza s -i dea creă zare, nev zând aici decât o idee grosolan de lucr tor. Ea credea,ă ă ă de altfel, c acest soi de dragoste nimice te cealalt dragoste, deoarece era în fireaă ş ă oamenilor de a- i alunga foamea o dat ce pofta le-a fost satisf cut . ş ă ă ă Pilar Ternera nu numai c -i risipi eroarea, dar îi mai i oferi vechiul pat de chingi, în care-l z mislise peă ş ă Arcadio, bunicul lui Meme, i unde l-a z mislit apoi ş ă pe Aureliano José. În afar de aceasta,ă ea o înv cum s împiedice o z mislire nedorit , prin evaporarea unor cataplasme cuăţă ă ă ă mu tar i-i d du diferite re ete de po iş ş ă ţ ţ uni, care în caz de nepl ceri, izgoneau "chiar i musă ş -

tr rile de con tiin ". Aceast întrevedere o umplu pe Meme de acela i curaj pe care-lă ş ţă ă ş încercase în acea dup -amiaz când b use peste m sur . Îns moartea Amaă ă ă ă ă ă rantei o obligă s - i amâne hot rârea. În tot timpul cât au durat cele nou nop i de priveghi, ea nu-l p r siă ş ă ă ţ ă ă nici o clip ăpe Mauricio Babilonia, pierdut în mijlocul mul imii care invadase casa. A urmatţ apoi lunga perioad a doliului i izolarea obligatorie, i au trebuit s r mân separa i câtvaă ş ş ă ă ă ţ timp. Aceste zile v zur domnind în ea atâta fr mântare l untric , atâta ner bdare impoă ă ă ă ă ă sibil de st pânit i atâtea dorin e arz toare în bu ite, încât din prima dup -amiaz când reu i să ş ţ ă ă ş ă ă ş ă ias , Meme se duse direct ă la Pilar Ternera. Se d rui f r împotriă ă ă vire lui Mauricio Babilonia, f r ru ine, f r s arate nici un formalism, cu un avânt atât de firesc i cu o intui ie atât deă ă ş ă ă ă ş ţ savant , încât oricare b rbat mai neînă ă crez tor decât iubitul ei le-ar fi considerat ni te rezulă ş -tate ale experien ei. Se dr gostir de dou ori pe s pt mân , timp de peste trei luni, ocroti iţ ă ă ă ă ă ă ţ de complicitatea inocent a lui Aureliano ă Segundo care acredita, f r s se gândeasc laă ă ă ă r u, alibiurile fiicei sale, numai penă tru a o vedea sc pat de inflexibilitatea mamei sale. Înă ă seara când Fernanda îi surprinse la cinematograf, Aureliano Segundo se sim i atât deţ cople it de împov rarea con tiin ei încât se duse s o vad pe Meş ă ş ţ ă ă me în odaia în care o închisese Fernanda, încredin at c ea se va u ura fa de el de toate tainele pe care nu ţ ă ş ţă i le dest inuise. Meme t g dui îns totul. Avea un aer atât de sigur de ea, ag ându-se atât deă ă ă ă ăţ mult de însingurarea ei, încât Aureliano Segundo plec cu imă presia c nu mai exist nici oă ă leg tur între ei, c prieă ă ă tenia i complicitatea lor nu mai erau acum decât iluzii trecute. Seş gândi s vorbeasc ă ăcu Mauricio Babilonia, crezând c autoritatea lui de fost patron îl vaă face s renun e la proiectele lui, dar Petra Cotes îl convinse c acestea erau chestiuni careă ţ ă nu le priveau decât pe femei, i a a r mase s pluteasc pe apele nehot rârii, cu greuş ş ă ă ă ă sus inut de speran a c la sfâr itul închisorii necazurile fiicei sale vor înceta. ţ ţ ă ş

Meme nu ar t nici un semn de sup rare. Dimpoă ă ă triv , din odaia al turat , ă ă ă Ursula putea constata c are un somn lini tit, c î i vedea în deplin lini te de ocupa iile ei, c - iă ş ă ş ă ş ţ ă ş lua mâncarea regulat i c -i pria. Singurul lucru care o intriga ş ă pe Ursula, dup mai bine deă dou luni de pedeaps , era c Meme nu f cea baie diminea a ca toat lumea, ci c tre oreleă ă ă ă ţ ă ă apte seara. Uneori, se gândea s o previn s fie atent la scorpioni, îns Meme se ar taş ă ă ă ă ă ă

atât de recalcitrant , convins c ea a fost aceea care a denun at-o, încât prefer s nu oă ă ă ţ ă ă tulbure cu vorbele ei nes buite de str bunic . Fluturii galbeni n p deau casa o dat cuă ă ă ă ă ă c derea serii. În fiecare sear , revenind din baie, Meme o g sea peă ă ă Fernanda disperat ,ă masacrând fluturii cu pompa pentru insecticid. "Ce blestem, zicea ea. Toat via a mi s-aă ţ spus c fluturii de noapte aduc nenoroc." Într-o sear , în timp ce Meme mai era înc în baie,ă ă ă Fernanda intr din întâmplare în odaia ei, unde g si o mul ime atât de mare de fluturi încâtă ă ţ abia mai puteai respira. Apuc prima cârp la îndemân pentru a-i izgoni i inima îi îngheă ă ă ş ţă de spaim când f cu leg tura între b ile de noapte ale fiicei ei i cataplasmele cu mu tară ă ă ă ş ş care se rostogolir pe p mânt. Nu mai a tept clipa potrivit , a a cum f cuse prima oar . Aă ă ş ă ă ş ă ă doua zi îl invit la deă jun pe noul primar al satului, care cobora ca i ea din podi urile înalte,ş ş i-i ceru s pun o gard de noapte în curtea din dos, deoarece avea impresia c ş ă ă ă ă i se fură

g ină ile. În seara aceea, garda l-a doborât pe Mauricio Babilonia în timp ce scotea igleleţ pentru a p trunde în baie, unde îl a tepta Meme goal i tremurând de dragoste, în mijloculă ş ăş scorpionilor i fluturilor, a a cum îl a teptase aproape în fiecare sear din ultimele luni. Unş ş ş ă glonte înfipt în ira spin rii îl intui la pat pentru tot restul zilelor sale. A murit de b trâne e,ş ă ţ ă ţ în singur tate, f r s se plâng , f r s protesteze, f r a se l sa târât vreodat deă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă indiscre ie, chinuit de amintiri i de fluturii galbeni care nu-i d deau nici o clip de r gaz iţ ş ă ă ă ş surghiunit de societate ca g inar.ă

EVENIMENTELE CARE AVEAU s aduc lovitura de moarte la Macondo tocmaiă ă începeau s se precizeze când a fost adus în cas fiul lui Meme Buendía. Situa ia generală ă ţ ă era atunci atât de nesigur , încât nim nui nu-i ardea de scandaluă ă rile particulare, astfel că Fernanda putu profita de acest climat favorabil pentru a ine copilul ascuns, ca i cum n-arţ ş

fi existat niciodat . Fusese silit s -l accepte, deoarece împrejur rile în care i-a fost adus auă ă ă ă f cut imposibil refuzul. A fost constrâns s -l suporte împotriva voin ei ei, penă ă ă ţ tru restul zilelor, din pricin c la ceasul decisiv n-a avut curajul s pun în aplicare ceea ce hot râseă ă ă ă ă în tain , s -l înece în baie. Îl închise în veă ă chiul atelier al colonelului Aureliano Buendía. Reu i s-o conving pe Santa Sofia ş ă de la Piedád c ea l-a g sit plutind într-un co pe râu.ă ă ş Ursula avea s moar f r s -i cunoasc originea. Micu a Amaranta ă ă ă ă ă ă ţ Ursula, care intr într-oă zi în atelier tocmai când Fernanda hr nea copilul, a crezut i ea în veră ş siunea cu co ulş plutitor. Aureliano Segundo, care se dep rtase definitiv de so ia lui din pricina modului abă ţ -surd în care aceasta manevrase tragedia lui Meme, nu afl despre existen a nepotului s uă ţ ă decât la trei ani dup aducerea lui în cas , copilul profitând de o clip de neaten ie aă ă ă ţ Fernandei pentru a sc pa din captivitate i a se ar ta pe verand timp de o frac iune deă ş ă ă ţ secund , complet gol, cu p rul încâlcit, arborând un sex impreă ă sionant, asem n toră ă excrescen elor c rnoase ale unui cioc de curcan, ca i cum n-ar fi fost vorba de o fiinţ ă ş ţă omeneasc ci de defini ia enciclopedic a antropofagului.ă ţ ă

Fernanda nu se a tepta la aceast fars proast a destinului ei incorigibil. Copilul aş ă ă ă fost ca revenirea unei ru ini pe care crezuse c a izgonit-o definitiv din cas . Înc nu-lş ă ă ă transportaser ăpe Mauricio Babilonia cu ira spin rii fracturat , i ş ă ă ş Fernanda iscodise deja în cele mai mici am nunte un plan menit s spele oriă ă ce urm a oc rii. F r s cear p rereaă ă ă ă ă ă ă so ului, îi f cu bagajele chiar a doua zi, puse într-o valijoar cele trei schimburi de care fiicaţ ă ă putea s aib nevoie, i se duse s o caute în odaia ei cu o jum tate de or înainte de sosireaă ă ş ă ă ă trenului.

— S mergem, ă Renata, zise ea.Nu-i d du nici o explica ie. Meme, la rândul ei, nu a tepta i nici nu dorea s -i deaă ţ ş ş ă

vreuna. Nu numai c nu cuno tea destina ia dar îi era chiar perfect egal s se vad condusă ş ţ ă ă ă la abator. Nu mai deschisese gura i nu avea s mai rosteasc vreun cuvânt în toat via a ei,ş ă ă ă ţ din clipa în care auzise împu c tura în curtea din dos i, totodat , urletul de durere al luiş ă ş ă Mauricio Babilonia. Când mama îi porunci s ias din odaie, nu- i mai lu grija nici s seă ă ş ă ă pieptene, nici s - i spele obraă ş zul i se urc în tren ca o somnambul , f r s mai remarceş ă ă ă ă ă fluturii galbeni care continuau s o înso easc peste tot. ă ţ ă Fernanda n-a tiut niciodat i niciş ăş nu i-a dat osteneala s verifice dac t cerea ei de piatr se datora unei determin ri aş ă ă ă ă ă voin ei, sau dac devenise incapabil de a mai rosti un singur cuvânt sub lovitura tragediei.ţ ă ă Meme abia dac era con tient de c l toria pe care o f cea prin vechea regiune fermecat .ă ş ă ăă ă ă Nu v zu bananeriile interminabile i umbroase de o parte i de cealalt a c ii ferate. Nuă ş ş ă ă v zu trecând casele albe ale str inilor, nici gr dinile lor pustiite de praf i c ldur , niciă ă ă ş ă ă femeile în orturi i c m i în dungi albastre care jucau c r i în pridvoare. Nu v zu careleş ş ă ăş ă ţ ă trase de boi i înc rcate cu ciorchini pe drumurile colbuite. Nu v zu tinerele fete op ind caş ă ă ţ ă ni te pe ti ori în râurile transş ş ş parente, l sând c l torilor din tren regretul dureros dup sâniiă ăă ă lor magnifici, nici bar cile mizerabile i b lă ş ă ate ale lucr torilor, printre care zburau fluturiiţ ă galbeni ai lui Mauricio Babilonia, i pe pragurile c rora se vedeau copii verzi i slabi,ş ă ş ezând pe oal , i femei gravide care strigau enormit i la trecerea trenului. Aceast viziuneş ă ş ăţ ă

fugitiv , din care- i f cea o s rb toare atunci când revenea de la colegiu, trecu prin inimaă ş ă ă ă lui Meme f r s o trezeasc din amor ire. Nu arunc nici o privire pe fereastr , nici chiară ă ă ă ţ ă ă dup trecerea umidit ii arz toare a planta iilor i dup ce trenul traversase câmpul cu maciă ăţ ă ţ ş ă unde înc se mai în l a cară ă ţ casa carbonizat a galionului spaniol, pentru a coborî apoi peă acela i mal cu aer diafan i la marea înspuş ş mat i murdar , unde cu mai bine de un secolăş ă mai înainte se spulberaser iluziile lui ă José Arcadio Buendía. La orele cinci dup -amiaz ,ă ă au ajuns la ultima sta ie a mla tinii i Meme, imitând-o ţ ş ş pe Fernanda, coborî din tren. Urcară într-o tr suric asem n toare unui liă ă ă ă liac enorm, tras de un cal astmatic, i traversar oraş ă ulş pustiu, parcurgând str zi nesfâr ite, roase de saliă ş tr , în care se auzeau exerci ii la pian întruă ţ totul asem n toare cu acelea pe care le auzea ă ă Fernanda în orele de siest din adolescen a ei.ă ţ Se îmbarcar pe un vapor al naviga iei fluviale a c rui roat mare de lemn f cea un zgomotă ţ ă ă ă de incendiu i ale c rui palete metaliş ă ce se vedeau mâncate de rugin , sclipind ca gurile unuiă cuptor. Meme se închise în cabin . De dou ori pe zi venea ă ă Fernanda s -i aduc o farfurieă ă cu mâncare la pat i de dou ori pe zi trebuia s le ia înapoi f r ca ea s le fi atins, nuş ă ă ă ă ă

pentru c Meme s-ar fi hot rât s moar de foame, ci pentru c însu i mirosul mânc rii oă ă ă ă ă ş ă dezgusta i stomacul ei refuza s primeasc chiar i apa. Nici m car ea nu tia pe vremeaş ă ă ş ă ş aceea c feă cunditatea ei dejucase cataplasmele de mu tar, dup cum nici ş ă Fernanda nu avea s o tie decât dup ă ş ăaproape un an, când i s-a adus copilul. În atmosfera sufocant dină cabin , îmboln vit din pricina vibra iilor peă ă ă ţ re ilor metalici i a mirosului insuportabil deţ ş noroi care se lipea de roata vaporului, Meme ajunse s piară d num r toarea zilelor. A trecută ă ă mult vreme pân când v zu ultimul fluture galben sfârtecat de aripile ventilatorului, iă ă ă ş admise ca pe un adev r iremediabil faptul c ă ăMauricio Babilonia e mort. Cu toate acestea, nu se l s biruit de resemnare. Nu încet s se gândeasc la el în timpul penibilei travers riă ă ă ă ă ă ă c lare pe catâr prin podi ul halucinant, unde se pierduse odiniă ş oar Aureliano ă Segundo în c utarea celei mai frumoaă se femei de pe fa a p mântului, nici când trecur mun ii peţ ă ă ţ potecile indienilor, spre a p trunde în ora ul lugubru ale c rui uli e pietroase i pr p stioaseă ş ă ţ ş ă ă r sunau de glasul clopotelor metalice ale celor treizeci i dou de biserici. Au dormit înă ş ă noaptea aceea în locuin a coţ lonial p r sit , pe scândurile pe care ă ă ă ă Fernanda le-a a ezatş chiar pe solul unei od i n p dite de buruieni, învelindu-se cu fâ ii din perdelele pe care leă ă ă ş smulser de la ferestre i care se f râmi au la fiecare mi care a trupului. Meme în eleseă ş ă ţ ş ţ unde se afl v zându-l trecând, în spaima insomniei, pe gentilomul îmbr cat în negru peă ă ă care l-au adus în cas într-un cuf r plumă ă buit, într-un îndep rtat ajun de Cr ciun. A doua zi,ă ă dup liturghie, ă Fernanda o conduse pân la o cl dire sinistr pe care Meme o recunoscuseă ă ă imediat, amintindu- i de modul în care mama ei avea obiceiul s evoş ă ce m n stirea unde- iă ă ş primise educa ia de regin , i de atunci în elese c au sosit la cap tul c l toriei. În timp ţ ă ş ţ ă ă ăă ce Fernanda se între inea cu cineva în biroul înţ vecinat, a trebuit s r mân într-un salonă ă ă segmentat prin tablouri mari în ulei, înf i ând arhiepiscopi din epoca colonial , tremurândăţş ă de frig din cauza rochiei din etamin cu floricele negre pe care înc o mai purta i aă ă ş bocancilor ei aspri umfla i de ghea a podi urilor înalte. St tea nemi cat în mijloculţ ţ ş ă ş ă salonului, gândindu-se la Mauricio Babilonia în razele de lumin gală ben ale vitrourilor,ă când ie i din birou o novice de o rar frumuse e, purtându- i valijoara cu cele trei schimş ă ţ ş -buri. Trecând pe lâng Meme, îi întinse mâna f r s se opreasc .ă ă ă ă ă

— S mergem, ă Renata, îi zise ea.Meme o lu de mân i se l s condus . ă ăş ă ă ă Fernanda o z ri pentru ultima oar , c utândă ă ă

s - i potriveasc pasul cu cel al novicei, când se închise în urma ei griă ş ă lajul de fier al m n stirii. Se gândea tot ă ă la Mauricio Babilonia, la mirosul lui de ulei i la fluturii care-lş înconjurau, i avea s continue s se gândeasc la el în toate zilele vie ii ei, pân în aceaş ă ă ă ţ ă diminea îndeţă p rtat de toamn , când avea s moar de b trâne e, cu numele schimbat iă ă ă ă ă ă ţ ş f r a mai fi rostit vreun cuvânt, într-un ospiciu tenebros din Cracovia.ă ă

Fernanda se reîntoarse la Macondo cu un tren apărat de poli i ti înarma i. În timpulţ ş ţ c l toriei, observ nervozitatea c l torilor, preg tirile militare din satele traversate de liniaă ă ă ăă ă c ii ferate, acea rarefiere a aerului care înso e te certitudinea c este pe cale s se producă ţ ş ă ă ă ceva grav, dar nu putu s afle nimic pân la sosirea în Macondo, ă ă unde i se povesti c ă José Arcadio Segundo se preg tea s -i incite pe lucr torii de la comă ă ă pania bananier s intre înă ă grev . "Nu ne mai lipsea decât asta, î i zise ă ş Fernanda. Un anarhist în familie." Greva izbucni dup dou s pt mâni i nu avu urmă ă ă ă ş ările dramatice de care se temeau. Lucr toriiă cereau s nu mai fie sili i s taie i s îmbarce banane duă ţ ă ş ă minica i aceast revendicare p ruş ă ă atât de legitim , încât p rintele Antonio ă ă Isabel însu i pled în favoarea ei, deoarece o g seaş ă ă conform cu legea lui Dumnezeu. Triumful acestei ac iuni, precum i al altora care auă ţ ş urmat în cursul lunilor viitoare, îl scoase din anonimat pe José Arcadio Segundo, despre care se spunea de obicei c nu fusese bun la altceva decât s umple saă ă tul cu târfe fran uzoaice. Printr-o hot râre tot atât de impulsiv ca aceea care-l f cuse s - i vândţ ă ă ă ă ş ă coco ii de lupt cu scopul de a crea o companie de naviga ie extravagant , renun ase acumş ă ţ ă ţ la func iile sale de ef de echip la compania bananier pentru a trece de parţ ş ă ă tea lucr torilor.ă Foarte repede îl semnalar ca fiind agentul unei conspira ii interna ionale, destinat să ţ ţ ă ă tulbure ordinea public . Într-o noapte, în timp ce ie ea de la o întrunire secret ă ş ă - toată s pt mâna fusese înă ă tunecat de zvonuri sinistre ă - sc p ca prin minune de cele patru focuriă ă de revolver trase asupra lui de un necunoscut. În lunile urm toare, atmosfera fu atât deă

încordat , încât ă Ursula îns i î i d du seama în teneăş ş ă brele în care se retr sese, i avuă ş impresia c retr ie te acea epoc îndoielnic în care fiul ei Aureliano Buendía înghi eaă ă ş ă ă ţ tabletele homeopatice ale subversiunii. Voi s vorbeasc ă ăcu José Arcadio Segundo pentru a-l încuno tiin a despre acel precedent, îns Aureliano ş ţ ă Segundo o inform c din noapteaă ă atentatului nu i se mai tia domiciliul.ş

— La fel ca Aureliano! exclam ăUrsula. De parc lumea s-ar învârti în loc.ăIncertitudinea acelor zile nu o atinse deloc pe Fernanda. Aproape c nu mai aveaă

leg tur cu lumea din afar , de la cearta violent pe care o avusese cu so ul ei pentru a fiă ă ă ă ţ hot rât soarta lui Meme f r consim mântul lui;ă ă ă ţă Aureliano Segundo era hot rât s oă ă elibereze pe fiica sa cu ajutorul poli iei, dac era nevoie, îns ţ ă ăFernanda îi ar t ni te hârtiiă ă ş dovedind c fiica ei intrase în m n stire de bun voie. Meme le semnase, într-adev r, după ă ă ă ă ă ce ajunsese de cealalt parte a grilajului de fier, i f cuse aceasta cu acela i dispre cu careă ş ă ş ţ se l sase condus pân acolo. Aureliano Segundo nu crezu niciodat în sinea lui înă ă ă ă validitatea acestor dovezi, dup cum nu a crezut niciodat c ă ă ăMauricio Babilonia s-ar fi introdus în curte pentru a fura g ini, totu i aceste dou pretexte îi servir la lini tireaă ş ă ă ş con tiin ei sale, i astfel s-a putut întoarce, f r remu c ri, la sânul Petrei ş ţ ş ă ă ş ă Cotes, unde î iş relu petrecerile zgomotoase i chefurile f r perdea. Str in de nelini tea satului, surd laă ş ă ă ă ă ş ă prevestirile îngrozitoare ale Ursulei, Fernanda f cu ultimul pas în planul ei, aproape înă întregime consumat. Scrise o scrisoare lung fiului ei ă José Arcadio care urma s primească ă hirotonia clerului inferior, informându-l c sora lui, ă Renata, atins de frigurile galbene, i-aă ş dat sufletul în pacea Domnului. Apoi o încredin ţăpe Amaranta Ursula grijei Santei Sofia de la Piedád i se puse s fac ordine în coresponden a ei cu medicii nev zu i, tulburat deş ă ă ţ ă ţ ă necazurile provocate de Meme. Primul lucru pe care-l f cu fu s fixeze data definitiv aă ă ă interven iei telepatice care fusese amânat . Îns medicii nev zu i îi r spunţ ă ă ă ţ ă ser c nu eraă ă deloc prudent atâta timp cât va dura climatul de agita ie social de la Macondo. Era atât deţ ă ner bd toare i atât de gre it informat , încât redact alt scrisoare pentru a-i l muri c nuă ă ş ş ă ă ă ă ă exist nimic care s semene cu acel pretins climat de agita ie, ci c totul se datore teă ă ţ ă ş extravagan elor unui cumnat, al c rui sinţ ă dicalism nu e decât o simpl toan , a a cum, altă ă ş ă dat , fuseser luptele de coco i i naviga ia. Nu se puser înc de acord, când, într-oă ă ş ş ţ ă ă miercuri torid , veni s toat la u a casei o c lug ri b trân , cu un co atârnat de bra .ă ă ă ş ă ă ţă ă ă ş ţ Deschizându-i u a, Santa Sofia de la ş Piedád crezu c e vorba de un cadou i voi s o scapeă ş ă de co ul acoperit cu un erve el fermec tor din danş ş ţ ă tel . Dar c lug ri a o opri, c ci aveaă ă ă ţ ă instruc iuni s -l predea personal i cu cea mai mare discre ie, donei ţ ă ş ţ Fernanda del Carpio de Buendía. Era fiul lui Meme. Fostul duhovnic al Fernandei îi explica printr-o scrisoare c seă n scuse cu dou luni mai înainte i c i-au îng duit s -l boteze cu numele de Aureliano, caă ă ş ăş ă ă pe bunicul lui, deoarece mama fiind invitat s - i împ rt easc dorin ele, nu- i descle taseă ă ş ă ăş ă ţ ş ş din ii. ţ Fernanda se r zvr ti în sinea ei împotriva acestei farse urâte a destinului, dar avuă ă destul putere s nu lase s apar nimic în fa a c lug ri ei.ă ă ă ă ţ ă ă ţ

— Vom spune c l-am g sit plutind în acest co , zise ea surâzând.ă ă ş— Nimeni nu va crede povestea aceasta, r spunse c lug ri a.ă ă ă ţ— Dac to i au crezut povestea din Sfânta Scripă ţ tur , replic ă ăFernanda, nu v d pentruă

ce nu m-ar crede i pe mine.şC lug ri a prânzi în cas a teptând trecerea treă ă ţ ă ş nului care avea s o aduc înapoi, i,ă ă ş

discret cum ă i se ceruse s fie, nu f cu nici o aluzie la copil, îns ă ă ăFernanda continua s vadă ă în ea o m rturie indeziă rabil a ru inii i regret c s-a pierdut obiceiul meă ş ş ă ă dieval de a-i trangula pe to i aduc torii de ve ti proaste. Hot rî atunci s înece copilul în cad , de înş ţ ă ş ă ă ă dată

ce va fi plecat c lug ri a, n-avu îns inima s - i execute planul i prefer s a tepte cuă ă ţ ă ă ş ş ă ă ş r bdare ca bun tatea nem rginit a lui Dumnezeu s o elibereze de aceast povară ă ă ă ă ă ă sup r toare.ă ă

Noul Aureliano împlinise un an atunci când tensiunea popular explod brusc, f ră ă ă ă nici o prevenire. José Arcadio Segundo i al i conduc tori sindicali, care r m seser pânş ţ ă ă ă ă ă atunci în ilegalitate, reap rur pe nea teptate la sfâr itul s pt mânii i dezl n uiră ă ş ş ă ă ş ă ţ ă manifesta ii în satele din regiunea bananier . Poli ia se mul umi s men in ordinea. Dar înţ ă ţ ţ ă ţ ă noaptea spre luni i-au scos pe efii sindicali din casele lor i i-au trimis la închisoarea dinş ş

capitala provinciei cu fiare de câte cinci kilograme la picioare. Între ace tia se num rauş ă José Arcadio Segundo i Laurenzo ş Gavilán, colonel al revolu iei mexicane exilat înţ Macondo, i care spunea c a fost martor la comportarea eroic a tovar ului s u, ş ă ă ăş ă Artemio Cruz. Cu toate acestea, dup mai pu in de trei luni erau din nou în libertate, guvernul iă ţ ş compania bananier neputând c dea de acord pe a cui socoteal avea s le asigureă ă ă ă subzisten a în închisoare. De data aceasta, nemul umirea lucr torilor se datora insalubrit iiţ ţ ă ăţ locuin elor, escrocheriilor din serviciile medicale i condi iilor inechiţ ş ţ tabile în care erau pu iş s lucreze. Pe de alt parte, pretindeau c nu erau pl ti i în bani pe in, ci cu boă ă ă ă ţ ş nuri care nu serveau decât la cump ratul uncii de ă ş Virginia din magazinele companiei bananiere. José Arcadio Segundo a fost închis pentru c dezv luise c acest sistem al bonurilor nu era decâtă ă ă un mijloc, pentru companie, de a- i finan a vasele fructiere, care ar fi fost silite s seş ţ ă întoarc goale de la New Orleans pân în porturile de îmbarcare a bananelor, dac n-ar fiă ă ă trebuit s aprovizioneze magazinele. Celelalte plângeri erau de notorietate public . Mediciiă ă companiei nu-i examinau pe bolnavi, ci îi puneau s se a eze în ir indian în fa aă ş ş ţ dispensarelor, iar o infirmier le punea pe limb câte o tablet de culoare roz, indiferentă ă ă dac erau atin i de paludism, de blenoragie sau de conă ş stipa ie. Aceast terapeutic seţ ă ă generalizase atât de mult încât copiii se strecurau de mai multe ori în acela i ir i, în loc deş ş ş a înghi i tabletele, le duceau acas pentru a marca numerele câ tig toare la jocul de loto.ţ ă ş ă Lucr torii companiei erau îngr m di i în cabane neă ă ă ţ norocite. Inginerii, în loc s amenajezeă latrine, aduceau în tab r , de Cr ciun, un fel de W.C. mobil penă ă ă tru grupuri de câte cincizeci de persoane, i se f ceau demonstra ii publice cu privire la folosirea acestuia pentru a-lş ă ţ p stra în bun stare cât mai mult timp posiă ă bil. Avoca ii senili, îmbr ca i în, negru, careţ ă ţ veniser alt dat s -l asalteze pe colonelul Aureliano Buendía i care acum erau autoriza iă ă ă ă ş ţ cu puteri din partea companiei bananiere, nimiceau toate aceste acuza ii cu ajutorul unorţ expediente care p reau de domeniul magiei. Dup ce lucr torii au redactat un caiet plin cuă ă ă dolean e unanim aprobate, pierdur mult vreme c utând zadarnic s -l prezinte oficialilorţ ă ă ă ă companiei bananiere. De îndat ce cunoscu acordul la care au ajuns, Mr. Brown puse s seă ă ata eze la tren luxosul s u vaş ă gon de sticl i disp ru din Macondo împreun cu reăş ă ă -prezentan ii cei mai de vaz ai întreprinderii sale. Cu toate acestea, câ iva lucr tori îlţ ă ţ ă descoperir ă - pe unul dintre ei în sâmb ta urm toare, într-un bordel, i-l puser s semnezeă ă ş ă ă un exemplar din caietul cu dolean e, în timp ce era în pielea goal cu femeia care acţ ă ceptase s -l atrag în aceast curs . Avoca ii, cu mutrele lor de înmormântare, au dovedit la tribunală ă ă ă ţ c acest individ nu avea nici o leg tur cu compania i, pentru ca nimeni s nu se maiă ă ă ş ă îndoiasc de argumentele lor, puser s -l aresteze ca uzurpator. Mai târziu, ă ă ă Mr. Brown a fost surprins c l torind incognito într-un vagon de clasa a treia i-l puser s semneze altăă ş ă ă exemplar din caietul cu dolean e. A doua zi, se prezent în fa a judec torilor cu p rul vopsitţ ă ţ ă ă în negru i vorş bind curg tor spaniola. Avoca ii au dovedit c acesta nu era Mr. Jack Brown,ă ţ ă superintendentul companiei bananiere, n scut în Prattville, Alabama, ci un negusă tor nevinovat de plante medicinale, n scut în Macondo, unde a i fost botezat cu numele deă ş Dagoberto Fonseca. Dup pu in vreme, în fa a unei noi tentative a lucr torilor, avoca iiă ţ ă ţ ă ţ puser s se afi eze în câteva locuri publice certificatul de deces al lui Mr. Brown,ă ă ş autentificat de mai mul i consuli i ata a i de ambaţ ş ş ţ sade, prin care se adeverea c în nouă ă iunie trecut a fost g sit la Chicago, zdrobit de o ma in a pompieriă ş ă lor. S tui de acest deliră hermeneutic, lucr torii renună ar s se mai adreseze autorit ilor din Macondo i merser cuţ ă ă ăţ ş ă dolean ele lor pân la tribunalele supreme. Acolo, iluzioni tii dreptului dovedir cţ ă ş ă ă reclama iile lor nu aveau nici o valoare pentru simplul motiv c compania bananier nuţ ă ă avea, n-a avut niciodat i nu va avea niciodat lucr tori în serviciul ei, ci c se m rgineaăş ă ă ă ă s -i recruteze ocazional i în chip cu totul temporar. A a au fost risipite pove tile cu uncaă ş ş ş ş de Virginia, cu tabletele miraculoase i cu closetele de la Cr ciun i s-a stabilit prin hot râreş ă ş ă judec toreasc , înainte de a se proclama oficial, c lucr torii nici nu exist .ă ă ă ă ă

A izbucnit greva general . Culturile au fost abană donate, fructele se stricar pe crengi,ă iar convoaiele celor o sut dou zeci de vagoane au fost imobilizate pe ine. Satele seă ă ş umplur cu lucr tori f r slujb . Strada Turcilor î i redobândi toat str lucirea în aceaă ă ă ă ă ş ă ă sâmb t prelungit i, în sala de biliard de la hotelul lui Iacob a fost nevoie s se organizezeă ă ăş ă

un serviciu neîntrerupt. Acolo se afla José Arcadio Segundo în ziua când s-a anun at cţ ă armata fusese îns rcinat cu restaă ă bilirea ordinei publice. De i nu era omul presim irilorş ţ aceast veste a fost pentru el ca o anun are a mor ii pe care o a tepta din acea dimineaă ţ ţ ş ţă îndep rtat când colonelul Gerineldo ă ă Márquez îi permise s asiste la o execu ie. Acest semnă ţ r u nu-i alter îns solemnitatea. Execut lovitura pe care o meditase i nu- i gre iă ă ă ă ş ş ş combina ia. Dup pu in timp, focul alimentat de bţ ă ţ ăt ile tobei, de sunetul goarnei, ipetele iă ţ ş îmbulzeala precipitat a oamenilor îi indicar c s-a terminat nu numai partida lui deă ă ă biliard, ci i acea partid mut i solitar pe care o juca cu sine însu i din acea diş ă ăş ă ş minea aţă execu iei. Ie i în strad i-ţ ş ăş i z ri. Erau trei regimente al c ror mar , în ritmul tobelor deă ă ş galer , f cea s se cutremure p mântul. R suflarea lor de balaur cu multe capete umpluă ă ă ă ă v zduhul limpede al amiezii cu o duhoare pestilen ial . Erau mici, masivi, bestiali. Asudauă ţ ă ca ni te cai, aveau miros de carne macerat de soare i aerul întrepid, impenetrabil iş ă ş ş taciturn, al oamenilor din podi urile înalte. De i le-a trebuit peste o or pentru a defila de laş ş ă primul pân la ultimul, ai fi putut crede c nu era vorba decât de câteva escadroaneă ă învârtindu-se în cerc, pentru c to i erau la fel, fii ai aceleia i mame, suportând cu acela iă ţ ş ş aer abrutizat povara rani elor i bidoanelor sold e ti, ru inea pu tilor lor cu baioneta pus ,ţ ş ăţ ş ş ş ă ulcerul ascultării oarbe i al sensului onoarei lor. Din patul tenebreş lor ei Ursula îi auzi trecând i- i ridic mâna încruci ându- i dou degete a piaz -rea. Santa Sofia de la ş ş ă ş ş ă ă Piedád reveni o clip la via , aplecat asupra pânzei brodate pe care terminase s o calce, i seă ţă ă ă ş gândi la fiul ei, José Arcadio Segundo, care privea cum defileaz ultimii solda i prin fa aă ţ ţ por ii hotelului lui Iacob, f r s -i tresar vreun mu chi al obrazului.ţ ă ă ă ă ş

Legea mar ial îng duia armatei s joace un rol de arbitru în acest conflict, îns nu seţ ă ă ă ă f cu nici o tenă tativ de împ care. Dup ceă ă ă defilar în întregul Maă condo, solda ii î i rânduirţ ş ă pu tile, t iar i înc rcar bananele i pornir din nou trenurile. Lucr torii care pân atunciş ă ăş ă ă ş ă ă ă se mul umiser s a tepte, se retraser în p duri, înarma i doar cu cu itele care erau unelteleţ ă ă ş ă ă ţ ţ lor de lucru i începur s saboteze acest sabotaj. Inş ă ă cendiar domeniile i depozitele,ă ş distruser c ile ferate pentru a împiedica circula ia trenurilor care începuser s - i facă ă ţ ă ă ş ă drum cu focuri de mitralier i t iar firele telegrafului i telefoanelor. Pâraiele se umplurăş ă ă ş ă de sânge.

Mr. Brown, care era s n tos i bine în fortul electrificat, a fost evacuat din Macondoă ă ş împreun cu familia sa i cu cele ale altor compatrio i de ai s i i condus la loc sigur subă ş ţ ă ş protec ia armatei. Situa ia amenin a s degeţ ţ ţ ă nereze într-un r zboi civil pe cât de sângeros, peă atât de inegal, atunci când autorit ile adresar tuturor lucr toăţ ă ă rilor apelul de a se aduna la Macondo. Apelul anun a pentru vinerea urm toare sosirea comandantului civil i militar alţ ă ş provinciei, dispus s medieze în conflict.ă

José Arcadio Segundo se afla în mul imea care se masase în fa a g rii în zorii zilei deţ ţ ă vineri. Participase la o reuniune a conduc torilor sindicali i fusese îns ră ş ă cinat, împreun cuă colonelul Gavilán, s se amestece în mul ime i s o c l uzeasc dup împrejur ri. Nu seă ţ ş ă ă ă ă ă ă sim ea în largul lui i fr mânta în cerul gurii o past cu gust de salitr din clipa cândţ ş ă ă ă remarcase cuiburile de mitraliere dispuse de armat în jurul micii pie e, i piesele deă ţ ş artilerie, destinate s apere, în dosul sârmelor ghimpate, cetatea companiei bananiere. C treă ă amiaz , a teptând un tren care nu mai venea, peste trei mii de oameni, între care erauă ş lucr tori, femei i copii, nu mai g sir locuri pe esplanada din fa a g rii i se îmbulzeau înă ş ă ă ţ ă ş str zile învecinate pe care armata le bloc cu ajutorul irurilor de mitraliere. Mai mult decâtă ă ş al unei ceremonii de primire, aspectul era al unui bâlci plin de anima ie vesel . Fuseserţ ă ă mutate aici standurile negustorilor de fripturi i chio curile cu b uturi din strada Turcilor, iş ş ă ş oamenii suportau cu foarte bun dispozi ie plictiseala aă ţ ştept rii i soarele arz tor. Cu pu ină ş ă ţ timp înainte de orele trei, se r spândi zvonul c trenul oficial nu va sosi decât a doua zi.ă ă Mul imii obosite îi sc p un oftat de descuraţ ă ă jare. Atunci, un locotenent al armatei se sui pe acoperi ul g rii, unde se aflau patru cuiburi de mitraliere a intite asupra mul imii, i se auziş ă ţ ţ ş semnalul prin care se cerea s se fac lini te. Lâng ă ă ş ă José Arcadio Segundo se afla o femeie foarte gras , descul , înso it de doi copii, care puteau s aib patru i apte ani. Îl lu înă ţă ţ ă ă ă ş ş ă bra e pe cel mai mic i-i ceru lui ţ ş José Arcadio Segundo, de i nu-l cuno tea, s -l ridice pe alş ş ă doilea, ca s aud mai bine ce avea s se spun . ă ă ă ă José Arcadio Segundo îl lu pe copil c lareă ă

pe umerii s i. Cu mul i ani mai târziu, coă ţ pilul avea s povesteasc , f r s -l cread nimeni,ă ă ă ă ă ă cum l-a v zut pe locotenent, cu o pâlnie de gramofon în lips de difuzor, dând citireă ă Decretului Nr. 4 al Comandantului Civil i Militar al provinciei. Decretul fusese semnat deş generalul Carlos Cortes Vargas i de secreş tarul s u, maiorul ă Enrico García Isaza i, de-aş lungul a trei articole de optzeci de cuvinte, îi declara pe grevi ti ş band de r uf c tori ă ă ă ă iş împuternicea armata s -i doboare pe loc.ă

Dup citirea decretului, în mijlocul protestelor asură zitoare, un c pitan lu loculă ă locotenentului pe acoperi ul g rii i cu pâlnia gramofonului, f cu un semn c vrea sş ă ş ă ă ă vorbeasc . Mul imea se lini ti din nou.ă ţ ş

— Doamnelor i domnilor, zise c pitanul cu voce slab , înceat i pu in obosit , ave iş ă ă ăş ţ ă ţ cinci minute pentru a p r si terenul.ă ă

Fluier turile i strig tele repetate acoperir sunetul trompetei care anun a începereaă ş ă ă ţ acestui termen. Nimeni nu se mi c .ş ă

— Cele cinci minute s-au scurs, relu c pitanul pe acela i ton. Înc un minut i se vaă ă ş ă ş trage.

José Arcadio Segundo, în sudori de ghea , desc rc copilul pe care-l inea pe umeriţă ă ă ţ i-l d du femeii. "Ace ti tic lo i sunt în stare s trag ", murmur ea. ş ă ş ă ş ă ă ă José Arcadio Segundo

nu mai avu timp s r spund deoarece în aceea i clip recunoscu glasul r gu it ală ă ă ş ă ă ş colonelului Gavilán, care se f cea ecoul cuvintelor femeii. Ame it de încordarea mul imii,ă ţ ţ de densitatea minunat a t cerii ei, i convins înc o dat c nimic nu va face s se mi teă ă ş ă ă ă ă ş aceast mul ime împietrit de fascina ia mor ii, ă ţ ă ţ ţ José Arcadio Segundo se ridic în vârfulă picioarelor, pe deasupra capetelor care erau înaintea lui i, pentru prima oar în via , ridicş ă ţă ă glasul.

— Band de codo i!ă ş strig el. Vi se face cadou miă nutul care v trebuie!ăAbia scoase acest strig t, c se i produse ceva ce nu stârni în el spaim , ci un fel deă ă ş ă

halucina ie. C pitanul d du ordin s se trag i patrusprezece cuiburi de mitraţ ă ă ă ăş liere r spunser imediat. Îns totul avea aerul unei operete. S-ar fi putut spune c mitraliereleă ă ă ă erau înc ră cate cu muni ie oarb de focuri de artificii, c ci dac se auzea pocnetul lorţ ă ă ă gâfâitor, dac se z reau exploziile lor incandescente, nu se observa nici cea mai slab reacă ă ă -ie, nici o voce, nici m car un suspin în aceast mul ime compact care p rea sudat printr-ţ ă ă ţ ă ă ă

o invulnerabilitate nea teptat . Deodat , de lâng gar , se auzi un ip t de moarte iş ă ă ă ă ţ ă ş farmecul se frânse brutal: "Ah, mam !ă " O r bufnire seismic , o gâlgâire vulcanic , ună ă ă r cnet de cataclism izbucnir în mijlocul mul imii cu o putere de propagare extraordinar .ă ă ţ ă José Arcadio Segundo abia mai avu timp s ridice copilul în timp ce mama i cel lalt copilă ş ă fuseser înghi i i de mul imea risipit de panic .ă ţ ţ ţ ă ă

Cu mul i ani mai târziu, copilul avea s mai povesţ ă teasc îns , de i vecinii lui aveauă ă ş s -l considere un moă şneag icnit, cum ţ José Arcadio Segundo îl ridicase deasupra capului lui i se l sase dus, aproape în v zduh, ca plutind peste teroarea mul imii, în direc ia unei str ziş ă ă ţ ţ ă

învecinate. Pozi ia privilegiat a copilului îi îng duia s vad , în aceea i clip , masa stârnitţ ă ă ă ă ş ă ă care era gata s ajung la col ul str zii i irul mitralierelor care au deschis focul. Mai multeă ă ţ ă ş ş glasuri urlar în acela i timp.ă ş

— Culca i-v la p mânt!ţ ă ă Culca i-v la p mânt!ţ ă ăPrimele rânduri o f cuser deja, secerate de rafalele mitralierelor. Supravie uitorii, înă ă ţ

loc s se culce la p mânt, voir s revin în pia et i atunci panica, aseă ă ă ă ă ţ ăş menea loviturii unei cozi de balaur, îi zvârli într-un val compact care se ciocni de cel lalt val compact ce veneaă în sens invers, împins de o alt lovitur de coad de balaur, dinspre strada opus , de undeă ă ă ă alte mitraliere tr geau i ele f r încetare. Fur încol i i în acest ungher, prin i într-un vârtejă ş ă ă ă ţ ţ ş uria , care încetul cu înceş tul fu redus la epicentrul s u, pe m sur ce marginea circular eraă ă ă ă secerat sistematic, a a cum se cur o ceap , cu foarfecele insa ioase i bine reglate aleă ş ăţă ă ţ ş mitraliei. Copilul observ o femeie îngenuncheat , cu bra ele înă ă ţ cruci ate, într-un spa iu gol,ş ţ ferit misterios de împu cş ături. În locul acesta îl a ez ş ăJosé Arcadio Segundo în clipa în care se pr bu i, cu obrazul în sânge, înainte ca gloata gigantic s vin s m ture în întregimeă ş ă ă ă ă ă acel spa iu gol, cu femeia îngenuncheat , cu lumina cerului uscat de secet , cu acea lumeţ ă ă tic loas în care ă ă Ursula Ignarán vânduse atâtea i atâtea animale mici din zah r ars.ş ă

Când î i reveni, ş José Arcadio Segundo era întins pe spate în întuneric. Î i d du seamaş ă c înainta într-un tren interminabil i lini tit, c p rul ă ş ş ă ă i se lipise de sângele închegat i c -lş ă dor toate oasele. Sim i o poft irezistibil de a dormi. Preg tindu-se s se cufunde înţ ă ă ă ă tr-un somn de multe ceasuri, eliberat de teroare i de groaz , se întoarse pe partea care-i produceaş ă mai pu ine dureri, i abia atunci î i d du seama c z cea peste oameni mor i. În afar deţ ş ş ă ă ă ţ ă culoarul central, nu mai era nici un spa iu liber în tot vagonul. Trecuser , pesemne, multeţ ă ceasuri de la masacru, deoarece cadavrele aveau aceea i temperatur ca i ipsosul toamna,ş ă ş consisten a lui de spum împietrit , iar acei care-i înc rcaser în vagon avuseser timp s -iţ ă ă ă ă ă ă a eze în rând i în sens potrivit, a a cum se transportau ciorchinii de banane. Încercând sş ş ş ă scape de acest co mar, ş José Arcadio Segundo se târî din vagon în vagon în sensul mersului trenului, i, la lumina fulgerelor care se aprindeau brusc printre scândurile de lemn, laş trecerea prin satele adormite, vedea numai b ră ba i mor i, femei moarte i copii mor i, peţ ţ ş ţ care-i duceau s -i arunce în mare, ca bananele de rebut. Nu putu recunoa te decât o femeieă ş care vindea r coritoare în pia , precum i pe colonelul ă ţă ş Gavilán care înc mai inea, înă ţ -f urat în jurul mâinii, centironul cu cataram de argint din Morelia, cu ajutorul c ruiaăş ă ă încercase s - i croiasc drum în înghesuiala general . Dup ce ajunse în priă ş ă ă ă mul vagon, f cuă un salt în întuneric i r mase întins în an pân ce trecu convoiul. Era cel mai lung pe care-ş ă ş ţ ăl v zuse vreodat , aproape dou sute de vagoane de marf , cu câte o locomotiv la ambeleă ă ă ă ă capete i o a treia la mijloc. Nu avea nici un felinar, nici m car luminile de pozi ie ro ii iş ă ţ ş ş verzi, i aluneca într-o repeziciune nocş turn i t cut . Pe acoperi ul vagoanelor se puteauăş ă ă ş vedea formele confuze i întunecoase ale solda ilor cu mitraş ţ lierele lor înc rcate.ă

Dup miezul nop ii c zu o ploaie toren ial . ă ţ ă ţ ă José Arcadio Segundo nu tia undeş s rise, dar tia c , mergând în sensul opus celui al trenului, va ajunge la Macondo. După ş ă ă peste trei ore de mers, ud pân la piele, cu o duă rere de cap groaznic , putu distinge primeleă case în lumina dimine ii. Atras de mirosul de cafea, intr într-o buc t rie unde era o femeie,ţ ă ă ă cu un copil în bra e aplecat deasupraţ ă cuptorului.

— Bun ziua, îi zise el, sfâr it de puteri. M numesc ă ş ă Buendía, José Arcadio Segundo.Î i rosti numele întreg, separând silabele pentru a se convinge singur c mai este înş ă

via . Proced bine, deoarece femeia, v zând în pragul u ii aceast siluet murdar iţă ă ă ş ă ă ăş sinistr , cu capul i hainele pline de sânge, atins de solemnitatea mor ii, crezu c e oă ş ă ţ ă vedenie. Îl cuno tea. Îi aduse o p tur cu care s se acopere în timp ce hainele ş ă ă ă i se vor zvânta deasupra vetrei, îi înc lzi ap ca s - i spele rana, care nu era decât o u oară ă ă ş ş ă zgârietur , i-i d du o pânz curat s - i bandajeze ă ş ă ă ă ă ş capul. Îi servi apoi o cea c de cafeaş ă f r zah r, cum ă ă ă i se spusese c beau cei din neamul Buendía, iar el î i întinse hainele lângă ş ă foc.

José Arcadio Segundo nu vorbi decât dup ce termiă nase s - i bea cafeaua.ă ş— Trebuie s fi fost cel pu in trei mii, murmur el...ă ţ ă— Cine?— Cei mor i, explic el. Trebuie s fi fost to i cei care se aflau la gar .ţ ă ă ţ ăFemeia îl privi cu mil . "N-au fost mor i pe aici, îi zise ea. ă ţ De pe vremea unchiului

t u, colonelul, nu s-a mai întâmplat nimic la Macondo". În trei buc t rii pe unde se opriă ăă José Arcadio Segundo înainte de a ajunge acas , ă i se repet acela i lucru:ă ş "Nu au fost mor i". Trecu prin pia eta g rii, v zu mesele la care se mâncau fripturile, îngr m dite unaţ ţ ă ă ă ă peste alta, dar nici acolo numai g si nici o urm de m cel. Str zile erau pustii în ploaiaă ă ă ă persistent i casele r m seser închise, lipsite de aparen a unei vie i interioare. Singurulăş ă ă ă ţ ţ semn omenesc a fost sunetul clopotelor care-i chema pe oameni la liturghie. B tu la u aă ş colonelului Gavilán. O femeie gravid , pe care o întâlnise de mai multe ori, îi trânti u a înă ş nas. "A plecat, îi zise ea, cu un aer însp imântat. S-a întors în ara lui". Intrarea principal aă ţ ă fortului înconjurat cu sârm ghimpat era p zit , ca de obicei, de doi poli i ti locali careă ă ă ă ţ ş p reau ni te statui în ploaie, cu c tile i cu pelerinele lor. În ulicioara lor dosnic , negriiă ş ăş ş ă antilieni cântau în cor psalmii de sâmb t . ăă José Arcadio Segundo s ri peste gardul cur ii iă ţ ş intr în cas prin buc t rie. Santa Sofia ă ă ă ă de la Piedád abia î i ridic vocea;ş ă "S nu te vadă ă Fernanda, îi zise ea. S-a sculat acum câteva clipe". Ca i cum s-ar fi conformat uneiş în elegeri impliţ cite, îl conduse pe fiul ei la odaia cu oale, îi preg ti patul ubrezit al luiă ş

Melchiade i, c tre orele dou dup -amiaz , în timp ş ă ă ă ă ce Fernanda î i f cea siesta, îi trecu peş ă fereastr o farfurie ă cu mâncare.

Aureliano Segundo dormise în cas , unde îl apucase ploaia,ă i c tre orele trei dup -ş ă ăamiaz înc mai a tepta ca aceasta s se opreasc . Informat în tain de Santa Sofia ă ă ş ă ă ă de la Piedád, îl vizit atunci pe fratele s u în odaia lui Melchiade. Nici el nu voi s cread înă ă ă ă povestea cu masacrul nici în co marul cu trenul înc rcat cu mor i care pleca spre mare. Spreş ă ţ sear se citise o adres speă ă cial c tre ar pentru a-i informa pe oameni c lucră ă ţ ă ă ătorii se supuser ordinului de a evacua gara i s-au înă ş tors acas în cortegii pa nice. Acest anun maiă ş ţ spunea c conduc torii sindicali, cu un înalt sim patriotic, î i reduseser revendic rile laă ă ţ ş ă ă dou puncte:ă reformarea serviciilor medicale i construirea de latrine la locuin e. Maiş ţ târziu, popula ia a fost informat c , de îndat ce efii militari au ob inut acordulţ ă ă ă ş ţ lucr torilor, s-au gr bit s -i comunice lui Mr. Brown, care nu se mul umi numai s accepteă ă ă ţ ă noile condi ii, dar se i oferi s pl teasc trei zile de petreceri publice pentru a s rb toriţ ş ă ă ă ă ă sfâr itul conş flictului. Numai c , atunci când militarii l-au întrebat pentru ce dat se poateă ă anun a semnarea acordului, el privi prin fereastr spre cerul br zdat de fulgere i f cu unţ ă ă ş ă gest evaziv.

— Va fi când va înceta ploaia, zise el. Cât timp plou , se suspend toate activit ileă ă ăţ noastre.

Nu mai plouase de trei luni i erau în plin epoc de secet . Dar abia î i împ rt i Mr.ş ă ă ă ş ă ăş Brown hot rârea sa, c se i rev rs peste toat zona bananier ploaia toren ial care îlă ă ş ă ă ă ă ţ ă surprinse pe José Arcadio Segundo în drum spre Macondo. Dup o s pt mân înc maiă ă ă ă ă ploua. Versiunea oficial , repetat i pisat de mii de ori în toat ara prin toate mijloaceleă ăş ă ăţ de informare de care dispunea guvernul, reu i s se impun :ş ă ă nu au fost mor i, lucr toriiţ ă satisf cu i s-au întors acas cu familiile lor, iar compania bananier i-a suspendată ţ ă ăş activit ile pân la încetarea ploilor. Legea mar ial se men inea în viăţ ă ţ ă ţ goare, pentru cazul în care se va dovedi necesar s se ia m suri de urgen împotriva calamit ii nesfâr itelor ploiă ă ţă ăţ ş toren iale, îns trupele erau încartiruite. În timpul zilei, solda ii cutreierau prin torenteleţ ă ţ str zilor, cu pană talonii sume i pân sub genunchi, jucându-se cu copiii de-a naufragiul. Înş ă timpul nop ii, dup semnalul stingerii, sp rţ ă ă geau u ile prin lovituri cu patul pu tii, îi scoteauş ş din pat pe cei suspec i i-i îmbarcau pentru o c l torie f r întoarcere. Era vorba tot deţ ş ă ă ă ă c utarea i stârpirea r uf că ş ă ă ătorilor, asasinilor, incendiatorilor i altor rebeli din Decretul cuş Num rul Patru, îns militarii refuzau s reă ă ă cunoasc aceasta chiar i fa de p rin iiă ş ţă ă ţ victimelor lor care veneau i invadau biroul statului major în aflarea de ve ti. "A i visat cuş ş ţ siguran , st ruiau ofi erii. La Macondo nu s-a întâmplat nimic, nu se întâmpl nimic i nuţă ă ţ ă ş se va întâmpl niciodat nimic. Satul acesta este un sat fericit". A a s-a terminată ă ş exterminarea responsabililor sindicali.

Singurul i unicul supravie uitor ş ţ era José Arcadio Segundo. Într-o noapte din februarie, se auzir la u loviturile de neconfundat date cu patul pu tii. Aureliano ă şă ş Segundo care a tepta mereu s înceteze ploaia pentru a putea pleca, deschise la ase solda iş ă ş ţ comanda i de un ofi er. Uzi de ploaie, f r s spun un cuvânt, scotocir casa, camer dupţ ţ ă ă ă ă ă ă ă camer , dulap dup dulap, de la ină ă trare i pân la hambar. ş ă Ursula se trezi când aprinseră lumina în camera ei i tot timpul cât dur perchezi ia, nu-i sc p nici un suspin, dar î iş ă ţ ă ă ş p str degetele încruă ă ci ate, îndreptate c tre solda i i urm rindu-i în mersul lor încolo iş ă ţ ş ă ş încoace. Santa Sofia de la Piedád reu i s -l previn ş ă ăpe José Arcadio Segundo care dormea în odaia lui Melchiade, dar el în elese c era prea târziu ca s mai încerce s fug . Santaţ ă ă ă ă Sofia de la Piedád închise atunci u a iar el î i îmbr c c ma a i înc l pantofii i se a ezş ş ă ă ă ş ş ă ţă ş ş ă pe patul de campanie a teptându-i s vin . În clipa aceea scotoceau atelierul de aur rie.ş ă ă ă Dup ce au deschis lac tul, ofi erul lumin repede odaia cu lanterna sa, timp cât s observeă ă ţ ă ă masa de lucru i vitrina cu flaş coanele de acizi i cu instrumentele care se aflau tot pe loculş unde le l sase proprietarul lor, i p ru s în eleag c în odaia aceea nu locuia nimeni.ă ş ă ă ţ ă ă Totu i îl iscodi pe Aurelş iano Segundo dac era aurar i acesta îi explic c se g sesc înă ş ă ă ă atelierul colonelului Aureliano Buendía. "A a", zise ofi erul i f cu lumin pentru a efectuaş ţ ş ă ă "o perchezi ie atât de minu ioas încât nu le putur sc pa cei optsprezece pe ti ori de aurţ ţ ă ă ă ş ş care nu fuseser retopi i, ascun i în dosul irurilor de flacoane în tipsia lor de tabl . Ofi erulă ţ ş ş ă ţ

îi examin unul dup altul i din clipa aceea se umaniz cu totul. "Cu îng duin aă ă ş ă ă ţ dumneavoastr m-a bucura s iau unul, zise el. Era o vreme când acesta ora un semn deă ş ă recunoa tere a subversiunii, acuma îns a devenit o relicv ". Era tân r, aproape unş ă ă ă adolescent, f r cea mai mic urm de timiditate i înzestrat cu o simpatie natural careă ă ă ă ş ă pân atunci trecuse neobservat . Aureliano ă ă Segundo îi d rui pe ti orul. Ofi erul îl strecură ş ş ţ ă în buzunar, cu ochii str lucind ca la un copil, i-i l s pe ceilal i în tipsie pentru a-i pune laă ş ă ă ţ locul unde-i g sise.ă

— Este o amintire nepre uit , zise el. Colonelul Auţ ă reliano Buendía a fost unul dintre oamenii cei mai mari ai istoriei noastre.

Aceast brusc umanizare nu-i schimb îns nicideă ă ă ă cum atitudinea profesional . Înă fa a od ii lui Melchiade, care fusese din nou încuiat cu lac tul, Santa Sofia de ţ ă ă ă la Piedád f cu o ultim încercare:ă ă "A trecut mai bine de un secol de când nu mai locuie te nimeni înş odaia aceasta", zise ea. Ofi erul puse s o deschid , o parcurse cu fascicolul lanternei;ţ ă ă Aureliano Segundo i Santa Sofia ş de la Piedád z rir ochii de maur ai lui ă ă José Arcadio Segundo în clipa în care chipul lui fu luminat de lantern i atunci în eleser c în clipaăş ţ ă ă aceea luase sfâr it o spaim i începea alta, care nu- i va g si potolire decât în reş ăş ş ă semnare. Dar ofi erul continu s inspecteze odaia cu ajutorul lanternei i nu ar t nici cel mai micţ ă ă ş ă ă semn de interes pân când descoperi cele aizeci i dou de oale de noapte, a ezate unaă ş ş ă ş peste alta în dulapuri. F cu atunci lumin . ă ă José Arcadio Segundo edea pe marginea patuluiş de campanie, gata de plecare, mai solemn i mai vis tor ca oricând. În fund se în irauş ă ş etajerele cu c r ile descuă ţ sute, cu sulurile de pergament i masa de lucru, curat i bineş ăş rânduit , cu cerneala înc proasp t în c lim ri. În aer era aceea i puritate, aceea iă ă ăă ă ă ş ş limpezime, acela i privilegiu fa de praf i distrugere pe care-l cunoscuse Aurelianoş ţă ş Segundo în copil ria sa i pe care numai coloă ş nelul Aureliano Buendía nu l-a putut observa. Îns ofiă erul nu se interes decât de oalele de noapte.ţ ă

— Câte persoane tr iesc sub acoperi ul acesta?ă ş întreb el.ă— Cinci.Ofi erul r mase fire te f r s în eleag . Privirea ţ ă ş ă ă ă ţ ă i se opri asupra zonei în care

Aureliano Segundo i Santa Sofia ş de la Piedád continuau s -l vad ă ăpe José Arcadio Segundo, iar acesta din urm î i d du seama i el c ofi erul îl fixa f r s -l vad . Apoiă ş ă ş ă ţ ă ă ă ă stinse lumina i înş chise u a dup el. Auzindu-l vorbindu-le solda ilor, Auş ă ţ reliano Segundo în elese c tân rul militar v zuse odaia cu aceia i ochi ca i, odinioar , colonelul Aurelianoţ ă ă ă ş ş ă Buendía.

— Este adev rat c nimeni nu a mai locuit în aceast odaie de cel pu in un secol, leă ă ă ţ spuse ofi erul solda ilor. Trebuie s se fi pr sit chiar i erpi.ţ ţ ă ă ş ş

Dup ce u a se închise la loc, ă ş José Arcadio Segundo avu certitudinea c r zboiul s uă ă ă se terminase. Cu mul i ani înainte, colonelul Aureliano Buendía îi vorbise despre vrajaţ r zboiului i încercase s i-o dovedeasc prin neă ş ă ă num rate exemple luate din propria saă experien . Îl crezuse. Dar în noaptea aceasta, când militarii îl priviţă ser f r s -l vad înă ă ă ă ă timp ce el se gândea la încordarea din ultimele luni, la mizeria din închisoare, la panica din gar , la trenul înc rcat cu mor i, ă ă ţ José Arcadio Segundo ajunse la concluzia c ruda sa,ă colonelul Aureliano Buendía nu fusese decât un cabotin sau un imbecil. Nu în elegea de ceţ i-au trebuit atâtea cuvinte pentru a-i explica ce sim i în r zboi, când un singur cuvânt puteaţ ă s fie de ajuns: fric . În odaia lui Melchiade, în schimb, ocrotit de lumina supranatural , deă ă ă zgomotul ploii, de senza ia de a fi invizibil, g si lini tea pe care nu o cunoscuse nici oţ ă ş singur clip din via a sa de pân atunci, i singura team care mai st ruia în el era cea de aă ă ţ ă ş ă ă nu fi îngropat de viu. Se dest inui Santei Sofia ă de la Piedád, care-i aducea mâncarea în fiecare zi, iar ea îi f g dui c va face totul pentru a r mâne în via pân peste puterile ei,ă ă ă ă ţă ă pentru a se asigura c nu va fi îngropat decât mort. Eliberat de orice team , ă ă José Arcadio Segundo se consacr atunci cititului i recititului pergamentelor lui Melchiade, având cuă ş atât mai mult pl cere cu cât le înă ă elegea mai pu in. Se obi nui cu zgomotul ploii, care dupţ ţ ş ă dou luni devenise o nou form a lini tii;ă ă ă ş singur tatea lui nu mai era tulburat decât deă ă intr rile i ie irile Santei Sofia ă ş ş de la Piedád. Astfel c o rug s -i lase mâncarea pe poli aă ă ă ţ ferestrei i s pun lac tul la u . Restul familiei uit de el, chiar i ş ă ă ă şă ă ş Fernanda, care nu v zuă

nici un inconvenient în a-l l sa acolo, dup ce aflase c militarii îl priviser f r s -l vad .ă ă ă ă ă ă ă ă Dup ase luni petrecute în aceast ascunz toare, armata p r sind Macondo, Aurelianoăş ă ă ă ă Segundo se duse s scoat lac tul, c utând pe cineva cu care s stea la taifas, a teptând caă ă ă ă ă ş ploaia s înceteze. De îndat ce deschise u a, Aureliano fu izbit de mirosul pestilen ial ală ă ş ţ oalelor de noapte a eş zate pe jos i fiecare dintre ele fusese folosit de mai multe ori. ş ă José Arcadio Segundo, c ruia îi c zuse p rul, indiferent fa de aceste emana ii îngre o toareă ă ă ţă ţ ţ şă care făceau atmosfera de nerespirat, continua s citeasc i s reciteasc pergamenteleă ăş ă ă neîn elese. Era luminat de un fel de str lucire serafic . Abia î i ridic ochii când sim i c seţ ă ă ş ă ţ ă deschide u a, dar aceast privire i-a fost de ajuns fratelui s u pentru a citi în ea repetareaş ă ă destinului ireparabil al str bunicului lor.ă

— Erau peste trei mii, se m rgini s spun ă ă ă José Arcadio Segundo, acum sunt sigur că erau to i aceia care fuseser atunci la gar .ţ ă ă

A PLOUAT PATRU ANI, UNSPREZECE LUNI i patru zile. Au fost epoci în careş picura numai, i toat lumea î i îmbr ca hainele de s rb toare i lua un aer de convalescenş ă ş ă ă ă ş ţă pentru a s rb tori înseninarea, îns foarte curând se obi nuir s nu mai vad în acesteă ă ă ş ă ă ă pauze decât semnele unei nemiloase recrudescen e. Cerul se de erta în vijelii pustiitoare iţ ş ş dinspre miaz noapte se n pusteau uraganele care smulser acoperi uri, d râmar ziduri iă ă ă ş ă ă ş dezr d cinar ultimele trunchiuri ale plană ă ă ta iei. La fel ca odinioar în ţ ă timpul ciumei nesomnului, de care Ursula î i aminti în cursul acestor zile, flagelul însu i avea sş ş ă n scoceasc mijloacele de ap rare împotriva plictiselii. Aureliano ă ă ă Segundo se num raă printre aceia care f cur maximum pentru a nu se l sa birui i de inacă ă ă ţ tivitate. Trecuse pe acas pentru un motiv fortuit, chiar în seara în care Mr. Brown invocase furtuna, iă ş Fernanda vru s -i vin în ajutor cu un cortel pe jum tate sfâ iat pe care-l g si într-un dulap.ă ă ă ş ă "Nu e nevoie, zise el. R mân aici pân înceteaz ploaia". Nu era, bineîn eles, ună ă ă ţ angajament ineluctabil, dar pu in a lipsit ca s -l resţ ă pecte întocmai. Întrucât garderoba lui era la Petra Cotes, î i dezbr ca la fiecare trei zile hainele pe care le purta i a tepta înş ă ş ş izmene s ă i le spele. Ca s nu se plictiă seasc , se apuc s repare numeroasele deterior ri peă ă ă ă care le suferise casa. Ajust balamalele, unse închiză ătoarele, strânse uruburile, redresş ă cremoanele. Timp de câteva luni fu v zut pretutindeni, cu o l di de unelte pe care leă ă ţă uitaser pesemne iganiă ţ i de pe vremea lui José Arcadio Buendía i nimeni n-ar fi pututş spune dac din cauza gimnasticii involuntare, a plictiselii hiberă nale sau a abstinen ei for ate,ţ ţ burdihanul lui se desumfl pu in ă ţ câte pu in ca un burduf, chipul lui de broasc estoasţ ăţ ă fericit deveni mai pu in sângeriu, i mai pu in proeminent b rbia sa dubl , pân ceă ţ ş ţ ă ă ă ă întreaga lui înf iăţ are deveni mai pu in pachidermic i putu s - i lege iar ireturile laş ţ ăş ă ş ş pantofi. V zându-l cum monta clan ele i cum deregla orologiile, ă ţ ş Fernanda se întreb dacă ă nu cumva era pe punctul de a c dea i el în viciul de a face pentru a desface, cum f ceaă ş ă colonelul Aureliano Buendía cu pe ti orii lui de aur, Amaranta cu nasturii i cu lin oliul,ş ş ş ţ José Arcadio Segundo cu pergamentele i ş Ursula cu amintirile. Dar nu era a a. Parteaş proast era c ploaia r sturnase totul, c angrenajele ma inilor celor mai aride înfloreauă ă ă ă ş dac nu erau unse cu ulei, tot la trei zile, c firele de brocart se oxidau i c pe lenjeriaă ă ş ă umed cre teau alge de ofran. Atmosfera era atât de umed încât pe tii ar fi putut intra peă ş ş ă ş u i ie i pe feşăş ş reastr , navigând prin aerul înc perilor. Într-o diminea , trezindu-se, ă ă ţă Ursula sim i c se sfâr e te într-un fel de le in pa nic, i ceruse chiar s fie adus p rintele Antonioţ ă ş ş ş ş ş ă ă Isabel, dac era nevoie pe targ , când Santa Sofia de la ă ă Piedád descoperi c are spateleă acoperit cu un mozaic de lipitori. Le dezlipir una dup alta, frigându-le cu c rbuni, cuă ă ă pu in înainte de a-i fi supt tot sângele. Au trebuit s sape canale pentru a evacua apa dinţ ă cas , penă tru a o goli de melci i de broa te, pentru ca podelele s se poat zvânta, s seş ş ă ă ă scoat c r mizile puse sub piă ă ă cioarele paturilor i s reînceap s umble în pantofi. Distratş ă ă ă de multiplele mici lucr ri de repara ii care-i reă ţ ineau toat aten ia, Aureliano Buendía niciţ ă ţ nu realiz c începuse s îmb trâneasc , pân în seara când, priă ă ă ă ă ă vind apusul timpuriu al

soarelui dintr-un balansoar, î i d du seama c se gânde te f r s fream te la Petra ş ă ă ş ă ă ă ă Cotes. Nu ar fi avut nimic împotriv s se întoarc la dragostea searb d a Fernandei, a c reiă ă ă ă ă ă frumuse e deţ venise mai calm o dat cu vârsta coapt , îns ploaia îl inuse la ad post deă ă ă ă ţ ă orice pornire p tima , i-i ă şă ş insuflase senin tatea spongioas a lipsei de pofte. Îi plă ă ăcea s seă gândeasc la lucrurile pe care le-ar fi putut face odinioar pe aceast ploaie care c dea dejaă ă ă ă de peste un an. El fusese unul dintre primii care au adus tabl de zinc la Macondo, cu multă înainte ca aceast comă panie bananier s o fi lansat la mod , numai cu scopul de a acoperiă ă ă dormitorul Petrei Cotes i de a gusta sentimentul de profund intimitate pe care i-o d deaş ă ă pe vremea aceea plesc itul ploii pe acoperi . Dar chiar i aceste amintiri nebunatice aleă ş ş tinere ii sale extravagante îl l sau insensibil, ca i cum ultimele chefuri ar fi epuizat toateţ ă ş resursele sale de lubricitate, i nu i-ar mai fi r mas decât aceast compensa ie minunat de aş ă ă ţ ă le putea evoca f r am r ciune i remu care. S-ar fi putut crede c potopul îi d duse ocaziaă ă ă ă ş ş ă ă s stea s reflecteze, i c aceast febr a cle telor i a biuretelor rede teptase în el nostală ă ş ă ă ă ş ş ş gia târzie a atâtor meserii folositoare pe care le-ar fi putut exercita i nu le exercitase niciodatş ă în via , dar nici una, nici alta dintre aceste dou alternative nu era real , c ci, de fapt, aceaţă ă ă ă ispit a unei existen e sedenă ţ tare i casnice care-i tot d dea târcoale nu era rodul chibzuin eiş ă ţ i nici al experien ei. Aceast atrac ie îi venea de mult mai departe, parc dezgropat deş ţ ă ţ ă ă

furia ploii, din vremea când citea în cabinetul lui Melchiade pove tile minunate cuş covoarele zbur toare i cu balenele care se hr neau cu vapoare cu echipajele lor cu tot. Într-ă ş ăuna din aceste zile, profitând de un moment de neaten ie al Ferţ nandei, ap ruse pe verandă ă micu ul Aureliano, i bunicul lui afl taina existen ei sale. Îi t ie p rul, îl îmbr c , îl învţ ş ă ţ ă ă ă ă ăţă s nu se mai team de oameni i în pu in vreme î i d du seama c era un adev rată ă ş ţ ă ş ă ă ă Aureliano Buendía, cu pome ii s i proeminen i, cu privirea sa miţ ă ţ rat i cu aerul s u solitar.ăş ă Fernanda se sim i u urat . Trecuse mult vreme de când socotea deplasat orgoliul de careţ ş ă ă d duse dovad , dar nu tia cum s -l remedieze:ă ă ş ă cu cât se gândea mai mult la solu ii, cu atâtţ acestea i se p reau mai pu in rezonabile. Dac ar fi tiut c Aureliano ă ţ ă ş ă Segundo avea s iaă lucrurile a a cum le luase, cu comş plezen a unui bunic bun, ar fi renun at la atâtea ocoluri iţ ţ ş amân ri i s-ar fi g sit, înc de un an, eliberat de aceast mortificare. Pentru Amarantaă ş ă ă ă ă Ursula, c reia îi crescuser din i noi, acest nepot a fost ca o juc rie juă ă ţ ă c u care o consolă şă ă de plictiseala ploii. Aureliano Segundo î i aminti atunci de enciclopedia englez de care nuş ă se mai atinsese nimeni, în fosta camer a lui ă Memo. Începu s le arate copiilor plan e,ă ş îndeosebi cele cu animale, iar mai târziu h r i geografice, fotografii cu ri îndep rtate iă ţ ţă ă ş personaje celebre. Întrucât nu cuno tea engleza i abia putea recunoa te ora ele cele maiş ş ş ş vestite i personajele cele mai familiare, se puse s inventeze nume i legende pentru aş ă ş satisface curiozitatea nepotolit a copiilor.ă

Fernanda credea sincer c so ul ei a tepta încetarea ploii pentru a se întoarce laă ţ ş concubina lui. În cursul primelor luni ale ploii, se temea ca nu cumva el s încerce s seă ă strecoare în camera ei i s trebuiasc s îndure ru inea de a-i dest inui c de la na tereaş ă ă ă ş ă ă ş Amarantei Ursula, nu mai era capabil de o asemenea împ care. Aceasta era cauza aceleiă ă coresponden e febrile cu medicii nev zu i, întrerupt de frecventele dezastre ale po tei. Înţ ă ţ ă ş primele luni, când se afl c trenurile deraiau din pricina furtunii, o scrisoare a mediciloră ă nev zu i o preveni c ale ei se r t ciser . Mai târziu, când raporturile ei cu coresă ţ ă ăă ă ponden iiţ necunoscu i fur suspendate, ea se gândise foarte serios s - i pun masca de tigru pe care oţ ă ă ş ă folosise so ul ei la carnavalul sângeros, pentru a se l sa examinat sub un nume fals deţ ă ă c tre medicii de la compania bananier . Îns , una din nenum ratele persoane care seă ă ă ă perindau prin cas aducând ve ti ingrate despre potop, o inform c în curând, companiaă ş ă ă era pe cale s - i demonteze disă ş pensarele pentru a le transporta sub un cer mai blând. Atunci î i pierdu orice speran . Se resemn s a tepte ca ploaia s înceteze i po ta s revin laş ţă ă ă ş ă ş ş ă ă normal, i în acest timp recurse la resursele inspira iei pentru a se u ura de suferin ele eiş ţ ş ţ ascunse, c ci ar fi preferat s moar mai degrab decât s intre pe mâna singurului medică ă ă ă ă r mas la Macondo, extravagantul francez care se hr nea cu iarb pentru m gari. Seă ă ă ă apropiase de Ursula, sigur c aceasta cunoa te un paleativ pentru suferin ele ei. Însă ă ş ţ ă obiceiul sucit pe care-l avea de a nu le spune lucrurilor pe nume o f cea s vorbească ă ă despre fa ca i cum ar fi fost dosul, s substituie na terea cu expulzarea, s înlocuiascţă ş ă ş ă ă

pierderile prin arsuri, pentru ca totul s par mai pu in ru inos, astfel c ă ă ţ ş ăUrsula ajunse la concluzia c necazurile ei nu erau ă uterino ci intestinale, i o sf tui s ia pe stomacul gol unş ă ă s cule cu calomel. Daă ţ c n-ar fi fost aceast suferin , care n-ar fi avut nimic ru inos pentruă ă ţă ş cineva care n-ar fi p timit i de pudoare extrem , i dac n-ar fi fost ca pricina c scrisorileă ş ă ş ă ă s-au pierdut, ploaia n-ar fi incomodat-o cu nimic pe Fernanda, c ci, la urma urmei, toată ă via a ei se scursese ca i cum n-ar fi încetat s plou . Ea nu modific întru nimic oraţ ş ă ă ă rele iş nu p r si nici un rit. În timpul când masa înc mai era în l at pe c r mizi i scauneleă ă ă ă ţ ă ă ă ş a ezate pe scânduri, pentru a-i feri pe comeseni s - i ude picioarele, ea continua s seş ă ş ă slujeasc de fe ele de mas de in i de serviciile chineze ti, aprinzând candelabrele,ă ţ ă ş ş deoarece considera c nu se puteau invoca drept pretext calamit ile pentru a se nesocotiă ăţ bunele maniere. Nimeni nu mai ie ea din cas . Dac ar fi fost dup ş ă ă ăFernanda, n-ar mai fi ie it nimeni niciodat , nu numai de când a început s plou , ci cu mult mai devreme,ş ă ă ă deoarece u ile, dup p rerea ei, nu fuseser inventate decât pentru a fi închise i cuş ă ă ă ş -riozitatea fa de ceea ce se petrece pe strad era o treab de destr b lat . Cu toate acestea,ţă ă ă ă ă ă ea a fost prima care s priveasc afar atunci când a fost prevenit c trece înmormântareaă ă ă ă ă colonelului Gerineldo Márquez, dar ceea ce v zu atunci prin fereastra întredeschis , o l să ă ă ă într-o astfel de stare de întristare, încât mult vreme se c i de aceast sl biciune.ă ă ă ă

Cu greu i-ai fi putut închipui un convoi mai mizeţ rabil. Sicriul fusese într-un car tras de boi, acoperit cu un mic umbrar din frunze de bananier, îns ploaia c dea cu atâta putereă ă i str zile erau atât de împotmolite, încât la tot pasul se poticneau ro ile i umbrarul era peş ă ţ ş

cale s se desfac . Trombele de ap trist care c deau peste sicriu îmbibaser completă ă ă ă ă ă drapelul care fusese întins deasupra i care nu era altul decât stindardul însângerat i plin deş ş praf de pu c pe care-l renegaser cei mai venerabili dintre veterani. Pe sicriu puseser iş ă ă ăş sabia cu ciucuri de aram i m tase, aceea i pe care-o atârnase colonelul Gerineldoăş ă ş Márquez în cuierul salonului, pentru a intra neînarmat în odaia de cusut a Amarantei. În urma carului, câ iva descul i, to i cu pantaţ ţ ţ lonii sufleca i pân sub genunchi, ultimiiţ ă supravie uitori de la capitularea de la Neerlandia, se b l ceau prin noţ ă ă roi, inând într-o mânţ ă ciomagul de mânat boii, iar în cealalt o cunun din flori de hârtie decolorat de ploaie.ă ă ă Ap rur ca ni te fantome pe strada aceasta, care înc mai purta numele lui Aurelianoă ă ş ă Buendía, i to i privir în t cere casa înainte de a coti dup col ul pie ii, unde au trebuit sş ţ ă ă ă ţ ţ ă cear ajutor pentru a despotmoli carul. ă Ursula o rugase pe Santa Sofia de la Piedád s oă aduc pân în pragul u ii. Urm ri peripe iile înmormânt rii cu atâta aten ie, încât nu-i trecuă ă ş ă ţ ă ţ nim nui prin gând s se îndoiasc de faptul c vede, mai ales c mâna ei ridicat ca ună ă ă ă ă ă arhanghel vestitor b tea m sura în ritmul zdrună ă cin turilor carului.ă

— Adio, Gerineldo, fiule, strig ea. Salut -i pe ai mei i spune-le c ne vedem cândă ă ş ă se opre te ploaia.ş

Aureliano Segundo o ajut s se întoarc la patul ei i, cu aceea i dezinvoltur pe careă ă ă ş ş ă o ar ta întotdeaă una fa de ea, o întreb despre semnifica ia acestui adio.ţă ă ţ

— Este adev rat, îi zise ea. Nu mai a tept decât opriă ş rea ploii ca s moră .Starea str zilor îl nelini ti pe Aureliano ă ş Segundo. Preocupat cu întârziere de soarta

animalelor sale, î i aş runc o pânz cerat în spate i se duse la Petra ă ă ă ş Cotes. O g si în curte,ă cu apa pân la brâu, încercând s despotmoleasc hoitul unui cal. Aureă ă ă liano Segundo îi veni în ajutor, înarmat cu o bar de fier, i trupul enorm se r suci i se l s târât de torentulă ş ă ş ă ă noroiului lichid. De la începerea ploii, Petra Cotes î i petrecuse toat vremea cur indu- iş ă ăţ ş curtea de animale moarte. În cursul primelor s pt mâni, îi trimise mesaje lui Auă ă reliano Segundo ca s ia m suri de urgen , dar el r să ă ţă ă punse c nu era nici o grab , c situa ia nu eă ă ă ţ alarmant i c va reflecta asupra unor m suri, de îndat ce se va opri ploaia. Ea îi trimiseăş ă ă ă vorb c p unile sunt inună ă ăş date i c vitele se refugiaz spre locurile înalte, unde nu e nimicş ă ă de mâncare i unde cad prad tigrilor i moş ă ş limei. "Nu se poate face nimic, îi r spunseă Aureliano Segundo. Când va înceta ploaia, se vor na te altele." Petra ş Cates v zuse cumă mureau cirezi dup cirezi i abia dac mai prididea s taie vitele r mase împotmolite. Cu oă ş ă ă ă neputin surd , vedea cum potopul distruge implacabil o avere care într-o anumit epocţă ă ă ă era considerat ca fiind cea mai însemnat i mai solid din întregul Maă ăş ă condo i din care nuş mai r mânea decât aceast duhoare. Când Aureliano ă ă Segundo se hot rî s se duc s vadă ă ă ă ă

ce se petrece, nu mai g si decât cadavrul calului i un catâr scheletic între ruinele grajdului.ă ş Petra Cotes îl v zu sosind, f r surprindere, f r bucurie i f r duă ă ă ă ă ş ă ă şm nie, i abia î iă ş ş permise s surâd ironic.ă ă

— Noroc! îi zise ea.Îmb trânise mult, nu mai avea decât pielea pe os, iar ochii ei s get tori de fiară ă ă ă

s lbatic deveniser tri ti i blânzi din pricin c privise atât de mult ploaia. Aă ă ă ş ş ă ă ureliano Segundo r mase peste trei luni la ea, nu c s-ar fi sim it mai bine acolo decât în propria saă ă ţ cas , ci penă tru c avu nevoie de tot acest r stimp pentru a lua hot rârea de a- i arunca iar iă ă ă ş ăş pe umeri acea bucat de pânz cerat . "Nu e nici o grab , zise el a a cum spusese i înă ă ă ă ş ş cealalt cas . S a tept m, poate c va înceta ploaia în ceasurile urm toare." În cursulă ă ă ş ă ă ă primei s pt mâni putu s se obi nuiasc cu ravagiile pe care le cauzaser timă ă ă ş ă ă pul i ploaiaş asupra st rii s n t ii iubitei sale, i înceă ă ăăţ ş tul cu încetul începu s o vad iar a a cum era altă ă ş ă dat , amintindu- i de nest pânirile sale vesele i de feă ş ă ş cunditatea delirant pe care dragosteaă lor o stârnea în animale, i fie din dragoste, fie din interes, într-o noapte din s pt mâna aş ă ă doua, o trezi prin mângâieri violente. Petra Cotes nu reac ion . "Stai lini tit i dormi,ţ ă ş ş murmur ea. Nu mai sunt vremuri pentru a a ceva". Aureliano ă ş Segundo se v zu reflectat înă oglinda de deasupra patului, v zu ira spin rii Petrei ă ş ă Cotes ca un rând de mosoare în irateş pe un m nunchi de nervi ve teji i, i în eă ş ţ ş ţ lese c ea avea dreptate, nu din pricina vremurilor,ă ei chiar a lor, care nu mai erau îndeajuns de tineri pentru asemenea lucruri.

Aureliano Segundo se întoarse acas cu cuferele sale, convins c nu numai ă ă Ursula, ci to i locuitorii din Macondo a teptau s înceteze ploaia pentru a muri. Îi vţ ş ă ăzuse în trecere, ezând în od ile de primit oaspe i, cu privirea pierdut , cu bra ele încruci ate, sim ind cumş ă ţ ă ţ ş ţ

trece timpul scurgându-se dintr-o dat , un timp l sat în voia lor deoarece era inutil s -lă ă ă divizezi în luni i ani, în zile i ceasuri, când nu se putea face altceva decât s contempliş ş ă ploaia. Copiii îl întâmpinar veseli pe Aureliano ă Segundo, care se apuc s cânte dină ă acordeonul s u astă matic. Îns acest concert nu le re inu aten ia în asemeă ţ ţ nea m sur caă ă edin ele de enciclopedie, astfel c - i reş ţ ă ş luar întrunirile din odaia lui Meme, undeă

imagina ia lui Aureliano ţ Segundo transform balonul dirijabil înă tr-un elefant zbur tor care-ăi c uta un loc unde s doarş ă ă m printre nori. Într-o zi d du peste un cavaler pe caă ă re aspectul

lui exotic nu-l împiedica s p streze un aer de familie i dup ce-l examin mult vreme,ă ă ş ă ă ă ajunse la concluzia c era un portret al colonelului Aureliano Buendía. Iă -l ar t Fernandei,ăă care admise i ea asemş ănarea acestui c l re nu numai cu colonelul, dar i cu to i membriiă ă ţ ş ţ familiei, de i în realitate era vorba de un general t tar. A a î i trecea vremea, între colosulş ă ş ş din Rodos i îmblânzitorii de erpi, pân în ziua când so ia lui îl anun c n-au mai r masş ş ă ţ ţă ă ă decât zece kilograme de carne s rat i un sac de orez în hambar.ă ăş

— i ce vrei s fac?Ş ă întreb el.ă— Eu nu tiu, replic ş ăFernanda. Aceast chestiune îi prive te pe b rba i.ă ş ă ţ— Prea bine, r spunse Aureliano ă Segundo, vom mai vedea dup ce va înceta ploă aia.Continu s arate mai mult interes pentru encicloă ă pedie decât pentru aceast problemă ă

domestic , chiar i atunci când trebui s se mul umeasc cu firimituri de carne i un pic deă ş ă ţ ă ş orez la dejun. "Pentru moment nu se poate face nimic, zicea el. Nu va ploua toat via a." iă ţ Ş cu cât amâna la calendele grece ti necesit ile presante ale hambarului, cu atât cre teaş ăţ ş indignarea Fernandei, pân când protest rile ei accidentale, exploziile ei pu in frecă ă ţ vente ajunser s se descarce într-un torent dezl n uit, imposibil de st pânit, care începu într-oă ă ă ţ ă bun dimineaă , ca un monocord monoton de ghitar , i pe m sur ce trecea ziua, urca câteţă ă ş ă ă un ton, din ce în ce mai alimentat, din ce în ce mai generos. Aureliano Segundo nu b g deă ă seam acest pomelnic de repro uri decât în ziua ură ş m toare, dup micul dejun, când se sim iă ă ţ complet z pă ăcit de un bâzâit care se auzea din ce în ce mai limpede i pe note mai înalteş decât rumoarea ploii, care nu era altceva decât Fernanda care umbla prin toat casa, plână -gându-se c a fost educat ca o regin pentru a sfâr i ca o slujnic într-o cas de nebuni, cuă ă ă ş ă ă un so trândav, idolatru, libertin, care tot timpul z cea pe spate, cu gura c scat , a teptândţ ă ă ă ş s -i cad pâinea din cer coapt gata, în timp ce ea se spetea încercând s men in laă ă ă ă ţ ă suprafa un c min care nu se mai inea decât într-un fir de p r, un c min unde erau atâteaţă ă ţ ă ă de f cut, atâtea de suportat i de îndreptat, de când bunul Dumnezeu f cea s r saă ş ă ă ă r soareleă

pân în ceasul asfin itului, când se ducea la culcare în pat cu ochii împ ienjeni i de atâtaă ţ ă ţ oboseal i, cu toate acestea, nimeni nu-i spunea vreodat bun ziua, ăş ă ă Fernanda, ai dormit bine, Fernanda, i nici nu o întreba nimeni, m car din respect, pentru ce era atât de palid iş ă ăş pentru ce se scula cu cearc nele astea violete, de i nici nu se a tepta, de fapt la a a ceva dină ş ş ş partea restului familiei, care, la urma urmei, o considerase întotdeauna ca o piedic , ca oă otreap de care te serve ti s apuci oala f r s te arzi, ca o marionet caraghioas desenată ş ă ă ă ă ă ă ă pe pere i, i care u oteau tot timpul prin colţ ş ş ş uri, bârfind-o pe ea, f când-o mironosi ,ţ ă ţă f când-o fariă seic , f când-o opârl înr it , ba chiar i Amaranta, oă ă ş ă ă ă ş dihneasc -se în pace,ă cutezase s spun în gura mare c era una dintre acelea care î i confund fundul cuă ă ă ş ă s pt mâna mare, binecuvântat fie Domnul, ce cuvinte, i ea îndurase totul f r s spună ă ş ă ă ă ă nimic, supunându-se voiei Tat lui ceresc, dar paharul d duse pe dinafar când sceă ă ă leratul acela de José Arcadio Segundo pretinse c pieră zania familiei se datora faptului c i-auă deschis u a unei fandosite, închipui i-v numai, o fandosit care ar fi vrut s le porunceascş ţ ă ă ă ă tuturor, Dumnezeule bun, o fandosit cu limba despicat i din aceea i pl m deal cu aceiă ăş ş ă ă ă filfizoni trimi i de guvern ca s masacreze lucrş ă ătorii, auzi i dumneavoastr , i c , spunândţ ă ş ă acestea, se referea, n-o s crede i, la ea îns i, la fina Ducelui de Alba, o doamn a c reiă ţ ăş ă ă descenden provoca crize de ficat so iilor pre edin ilor, care apar inea nobilimii de sânge iţă ţ ş ţ ţ ş care avea dreptul s semneze cu unsprezece paă tronimice peninsulare i care era singuraş muritoare din acest sat de bastarzi care nu se încurca atunci când avea în fa a ei aisprezeceţ ş tacâmuri diferite, ca s aud dup aceea pe desfrânatul ei de so murind de râs, zicând c ună ă ă ţ ă num r atât de mare de linguri i de furculi e i de cuă ş ţ ş ite i de linguri e nu se potrive te cuţ ş ţ ş bunii cre tini, ci cu miriapozii, i tot ea era singura care putea spune cu ochii închi i cândş ş ş trebuie s se serveasc vin alb, din care parte i din care cupe, i când trebuie s se serveasă ă ş ş ă -c vin ro u, din care cupe i din care parte, nu ca s lbatica aceea de Amaranta, odihneasc -ă ş ş ă ăse în pace, care credea c vinul alb se serve te ziua i vinul ro u seara, precum i singura deă ş ş ş ş pe întregul litoral care se putea lăuda c nu i-a f cut nevoile în alt parte decât în oala deă ş ă ă noapte de aur, pentru ca dup aceea colonelul Auă reliano Buendía, odihneasc -se în pace, să ă aib îndr ză ă neala s o întrebe, cu firea lui rea de mason, de unde ă i se tr gea ei un astfel deă privilegiu, s fac , în loc de rahat, flori de astromelii, lua i seama, s aud astfel de cuvinte,ă ă ţ ă ă i ca ş Renata, fiica ei, care în chip indiscret o v zuse f cându- i treaba mare în dormitor, să ă ş ă

r spună d c într-adev r oala era cu totul de aur i cu însemne heraldice, dar ceea ce eraă ă ă ş în untru era chiar rahat, raă hat organic, i chiar mai r u decât altele deoarece era rahatul uneiş ă fandosite, da, închipui i-v , propria ei fiic , m car c nu- i f cea iluzii despre restulţ ă ă ă ă ş ă familiei, dar avea ori icum dreptul s a tepte ceva mai mult consiş ă ş ă dera ie din partea so uluiţ ţ ei, deoarece, de bine de r u, taina cununiei f cuse din el consortul ei, sus in torul,ă ă ţ ă defloratorul ei legal, care î i asumase în toat libertatea i suveranitatea, r spunderea greaş ă ş ă de a o smulge de la vatra p rinteasc unde nu-i lipsea i nu se putea plânge niciodat deă ă ş ă nimic, unde împletea cununi funerare numai din pl cerea de a- i ocupa timpul, deoareceă ş însu i na ul ei îi trimisese o scrisoare, cu semn tura lui i cu pecetea inelului s u imprimatş ş ă ş ă ă în cear , în care-i spuă nea limpede c mâinile finei lui nuă sunt f cute pentru nevoile acesteiă vie i m runte, ci numai pentru a cânta la clavecin, dar cu toate acestea, nebunul ei de b rbatţ ă ă o smulsese de acas , cu toate avertismentele i preveă ş nirile, i o adusese în aceast c ldareş ă ă infernal unde te sufocai de c ldur , i chiar înainte de a apuca s duc pân la cap tă ă ă ş ă ă ă ă abstinen a de la Rusalii, el se furi ase cu cuferele lui transhumante i cu acordeonul s u deţ ş ş ă chefliu, s se destr b leze lâng o mizerabil c reia era de ajuns s -i vezi fesele, ce maiă ă ă ă ă ă ă încolo i-ncoace, ce am zis, am zis, era de ajuns s-o vezi cl tinându- i fesele ei de iep un ,ş ă ş ş ă ca s - i dai seama c era o, c era o, una cu totul deosebit de ea, ea care tia s r mână ţ ă ă ă ş ă ă ă doamn într-un castel ca i într-o cocin , la mas ca i în pat, o doamn din n scare,ă ş ă ă ş ă ă tem toare de Dumnezeu, ascultând de poruncile lui, supus hot rârii lui, i cu care desigură ă ă ş c nu putea face toate acroba iile i nici s duc acea via de coate goale pe care o ducea elă ţ ş ă ă ţă cu cealalt , care f r îndoial c se preta la orice, ca i matroanele fran uzoaice i chiar maiă ă ă ă ă ş ţ ş r u, dac stai s te gânde ti, deoarece acestea din urm aveau cel pu in onestitatea de a- iă ă ă ş ă ţ ş pune o lamp ro ie la poart , astfel de porc rii, închipui i-v , n-ar mai fi lipsit decât asta, cuă ş ă ă ţ ă mult iubita fiic unic a doamnei ă ă Renata Argote i a lui don ş Fernando del Carpio, iş

îndeosebi a acestuia, bineîn eles, omul sfânt, cre tin din cei mai cucernici, cavaler alţ ş ordinului Sfântului Mormânt, f când parte dintre aceia care primesc direct de la Dumnezeuă privilegiul de a se conserva intac i în mormânt, cu pielea curat i strţ ăş ălucitoare ca satinul unei rochii de mireas , cu ochii vii i diafani ca smaragdele.ă ş

— Iac , asta nu-i adev rat, o opri Aureliano ă ă Segundo. Când l-au adus, pu ea dţ eja.Avusese r bdare s o asculte o zi întreag ca s-o poaă ă ă t prinde cu gre eala. ă ş Fernanda

nu-i d du nici o atenă ie, îns coborî vocea. În seara aceea, în timpul cinei, bomb nitulţ ă ă exasperant al acestui pomelnic acoperise zgomotul ploii. Aureliano Segundo mânc pu in,ă ţ cu nasul în farfurie, i se retrase devreme în odaia lui. A doua zi, la micul dejun, ş Fernanda tremura toat , avea o miă n de parc ar fi f cut noapte alb , îns p rea c se u urase completă ă ă ă ă ă ă ş de ceea ce avea pe inim . Cu toate acestea, când so ul ei o întreb dac nu s-ar putea să ţ ă ă ă m nânce un ou fiert moale, ea nu se m rgini s -i r spună ă ă ă d pur i simplu c ou le seă ş ă ă terminaser înc de s pt mâna trecut , ci se lans într-o critic violent îmă ă ă ă ă ă ă ă potriva b rba iloră ţ care- i petreceau vremea adorându- i buricul i care aveau apoi preten ia s li se serveascş ş ş ţ ă ă pe tav fica i de ciocârlie. Aureliano ă ţ Segundo duse copiii s se uite prin enciclopedie, ca deă obicei, iar Fernanda se pref cu c face ordine în camera lui Meme, numai pentru ca el s oă ă ă aud cum morm ia c trebuie s ai tupeu, nu glum , ca s le spui acestor bie i neă ă ă ă ă ă ţ vinova i,ţ c însu i colonelul Aureliano Buendía era înă ş f i at în enciclopedie. Dup -amiaz , în timpăţş ă ă ce copiii î i f ceau siesta, Aureliano ş ă Segundo se a ez pe veranş ă d i ăş Fernanda îl urm riă pân acolo, provocându-l, sâcâă indu-l, sucindu-se în jurul lui cu bâzâitul ei implacabil de bondar, spunând c , de bun seam , când nu mai aveau decât pietre de pus în gur , so ul eiă ă ă ă ţ st tea tol nit ca un sultan din Persia, contemplând ploaia, c ci nu era decât un pierde-var ,ă ă ă ă un pe te ordinar, un neispr vit, mai molatec ca un ciucure de bumbac, obi nuit s tr iascş ă ş ă ă ă pe spinarea femeilor, convins c s-a c s torit cu so ia lui Iă ă ă ţ ona, aceea care a r mas atât deă lini tit dup povestea cu balena. Aureliano Segundo o ascult mai mult de dou ore,ş ă ă ă ă imperturbabil, ca i cum ar fi fost surd. Se feri s o întrerup pân la o or foarte înaintat aş ă ă ă ă ă dup -amiezii, când nu mai putu suporta acest uruit de lad grea, care-i producea dureri deă ă cap.

— Fie- i mil i taci, o rug el.ţ ăş ăFernanda, dimpotriv , ridic tonul. "N-am nici un motiv s tac, îi zise ea. Cine nuă ă ă

vrea s m asculte, n-are decât s plece." Aureliano ă ă ă Segundo î i pierdu aş tunci st pânirea deă sine. Se ridic f r grab , ca i cum nu se gândea la altceva decât s - i dezmor easc m duă ă ă ă ş ă ş ţ ă ă -larele, apoi, cu o furie perfect controlat i metodic , apuc unul dup altul ghivecele cuăş ă ă ă begonii, ciuberele cu ferigi, oalele cu origan, i le zdrobi pe rând de p mânt în mii deş ă cioburi. Fernanda se înfrico , deoarece pân atunci nu- i d duse seama prea clar de teribilaşă ă ş ă for interioar a pomelnicului ei, îns era prea târziu ca s mai dea înapoi. Târât de acestţă ă ă ă torent eliberator imposibil de st vilit, Aureliano ă Segundo sparse geamul vitrinei i una câteş una, f r s se gr beasc , scoase piesele serviciului i le d du de p mânt, pref cându-le înă ă ă ă ă ş ă ă ă pulbere. Sistematic, cu cel mai mare calm, cu aceea i neş p sare de care d duse dovad cândă ă ă a tapetat toat casa cu bancnote, se apuc apoi s sparg de pere i cristaă ă ă ă ţ lele de Boemia, vasele decorate de mân , tablourile cu domni oarele din gondolele înc rcate cu trandafiri,ă ş ă oglinzile cu cadre aurite i tot ce se putea sparge, de la camera de primire pân la hambar, iş ă ş termin cu urciorul cel mare din buc t rie care se sparse în curte cu un zgoă ăă mot profund de explozie. Apoi se sp l pe mâini, î i azvârli pe umeri bucata de pânz cerat i, înainte de aă ă ş ă ăş bate miezul nop ii, se întoarse cu câteva ciozvârte uscate de carne s rat , cu câ iva saci deţ ă ă ţ orez i de porumb plini cu g rg ri e i cu câ iva ciorchini de banane toate zbârciteş ă ă ţ ş ţ . De atunci nu mai lipsir niciodat alimentele.ă ă

Amaranta Ursula i micu ul Aureliano aveau s - i aminteasc de potop ca de o epocş ţ ă ş ă ă fericit . În ciuda seă verit ii Fernandei, se b l ceau prin b ltoacele de noroi din curte, vânauăţ ă ă ă opârlele pentru a le sfârteca i se juş ş cau de-a otr vitul supei, aruncând în ea praf de aripi deă

fluturi, când Santa Sofia de la Piedád nu era atent . ă Ursula era pentru ei juc ria cea maiă distractiv . O consiă derau ca o p pu mare, decrepit , pe care o purtau i o tr geau prină şă ă ş ă toate ungherele, deghizat cu ajutorul cârpelor vechi multicolore i cu obrazul mânjit cu fuă ş -ningine sau cu ro al i într-o zi erau s -i scoat ochii a a cum f ceau la broa te, cuş ăş ă ă ş ă ş

foarfecele de t iat crengi. Nimic nu-i înveselea mai tare decât s-o aud b tând câmpii. Într-ă ă ăadev r, trebuie s se fi petrecut ceva în creă ă ierul ei în timpul celui de al treilea an ploios, deoarece î i pierdu încetul cu încetul sim ul realit ii i începu s confunde epoca prezentş ţ ăţ ş ă ă cu anumite perioade îndep rtate din via a ei, într-atât încât ă ţ i se întâmpl odat s jelească ă ă ă trei zile, nemângâiat , moartea Petronilei ă Iguarán, str bunica ei, îngropat de peste ună ă secol. Se cufund într-o stare de buim ceal atât de absurd , încât credea c vede, în miculă ă ă ă ă Aureliano, pe fiul s u, coloneă lul, prin epoca în care fusese dus s fac cuno tin cu ghea a,ă ă ş ţă ţ iar în José Arcadio, care se afla atunci la seminar, pe primul ei n scut, care plecase cuă iganii. Vorţ bea atât de mult despre familie, încât copiii se deprinser s -i organizeze viziteă ă

imaginare cu oameni care nu numai c muriser de mult, dar care tr iser chiar în epoci cuă ă ă ă totul diferite. ezând pe pat, cu p rul acoperit de cenu i cu obrazul ascuns sub un fularŞ ă şăş ro u, ş Ursula era fericit în mijlocul acestor neamuri ireale pe care copiii le descriau f r să ă ă ă omit nici un am nunt, ca i cum le-ar fi cunoscut cu adev rat. ă ă ş ă Ursula se între inea cuţ str mo ii ei asupra unor evenimente anterioare proă ş priei ei existen e, se bucura de ve tile peţ ş care i le dădeau i plângea împreun cu ei dup mor ii mult mai recen i decât acei care erauş ă ă ţ ţ aduna i. Copiii nu întârziar s observe c în cursul acestor întruniri de fantome, ţ ă ă ă Ursula strecura totdeauna o întrebare menit s stabiă ă leasc cine era acela care a adus în cas , înă ă timpul r ză boiului, un sfânt Iosif din ipsos, în m rime natural , ca s -i fie p strat pân vaă ă ă ă ă înceta ploaia. A a i-a amintit Aureliano ş ş Segundo de averea îngropat într-un loc pe careă nu-l cuno tea ş decât Ursula, dar toate întreb rile lui, ca i toate manevrele irete pe careă ş ş izbuti s le n scoceasc , se dovedir zadarnice, deoarece ea p rea c p streaz în labirinteleă ă ă ă ă ă ă ă r t cirii ei o anumit limit de luciditate menit s p zeasc secretul, pe care avea s -lă ă ă ă ă ă ă ă ă dezv luie numai fa de acela care va face dovada c este adev ratul proprietar al auruluiă ţă ă ă îngropat. Era atât de abil i memoria ei era atât exact , încât în ziua în care Aurelianoăş ă Segundo îl înv pe unul dintre tovarăţă ă ii lui de chefuri s se dea drept st pânul averii, ea îlş ă ă încurc în firele unui interogatoriu din cele mai precise, pres rat cu curse subtile.ă ă

Convins c ăUrsula va duce cu sine în mormânt acest secret, Aureliano Segundo angaj o echip de s p tori, sub pretextul de a construi canale de scurgere în curtea din faă ă ă ă ţă i cea din dos, i el însu i se puse s sondeze solul cu târn coape de fier i cu tot felul deş ş ş ă ă ş

detectoare de metale, f r s g seasc ceva care s seă ă ă ă ă ă mene a aur, dup trei luni de s p turiă ă ă istovitoare. Mai târziu, se duse la Pilar Ternera, în speran a c întinzând c r ile vor vedeaţ ă ă ţ mai bine decât s p torii, dar ea îi explic de la bun început c orice încercare e zadarnic ,ă ă ă ă ă atâta vreme cât Ursula nu va t ia c r ile cu mâna ei. În schimb, confirm existen a comorii,ă ă ţ ă ţ precizând chiar c era vorba de apte mii dou sute paă ş ă trusprezece monede, îngropate în trei saci din pânz gudronat , cusu i cu sârm de aram , într-un cerc cu o raz de dou zeci deă ă ţ ă ă ă ă metri i având ca centru patul Ursulei, îns îl preveni c nu va fi g sit înainte de a fi încetatş ă ă ă ă ploaia i înainte ca soarele din iunie din trei ani consecutivi s fi pref cut toate smârcurileş ă ă în pulbere. Pentru Aureliano Segundo, abunden a i impreţ ş cizia meticuloas a acestor dateă p reau c se înrudesc atât de mult cu pove tile de spiritism, încât persever înă ă ş ă întreprinderea sa, de i era în august i ar fi trebuit s mai a tepte cel pu in trei ani, pentru aş ş ă ş ţ se împlini toate condi iile prorocirii. Ceea ce îl stupefie în priţ mul rând, sporindu-i în acela iş timp dezorientarea, fu constatarea c de la patul Ursulei pân la gardul cur ii din dos erauă ă ţ exact dou zeci i doi de metri. ă ş Fernanda se temu c e la fel de nebun ca i fratele s uă ş ă geam n când îl v zu f când m sur tori i, ceea ce era i mai grav, când d du ordină ă ă ă ă ş ş ă echipelor de s p tori s sape toate an urile cu înc un metru mai adânc. Cuprins de un deliră ă ă ş ţ ă al explor rii, pe care îl puteai compara f r exagerare cu acela al str bunicului s u cândă ă ă ă ă c uta calea marilor inven ii, Aureliano ă ţ Segundo pierdu ultimele pungi de gr sime care-iă mai r m seser , i vechea sa asem nare cu fratele geam n se accentu iar, nu numai înă ă ă ş ă ă ă silueta sub iat , ci i în aerul disţ ă ş trat i în atitudinea sa închis . Nu se mai ocupa de copii.ş ă Mânca f r nici o rânduial , plin de noroi din t lpi pân în cre tet, într-un col al buc t riei,ă ă ă ă ă ş ţ ă ă abia r spunzând la întreb rile puse din când în când de Santa Sofia ă ă de la Piedád. V zându-lă cu cât str duin lucreaz , a a cum nu visase niciodat c ar fi în stare, ă ă ţă ă ş ă ă Fernanda luă temeritatea lui drept h rnicie, l comia lui drept abnega ie i înc p ânarea lui drept perseă ă ţ ş ă ăţ -veren , i inima ei se sfâ ie de remu c ri din pricina violen ei cu care tr nc nise despreţă ş ş ş ă ţ ă ă

trând via lui. Îns Aureliano ă ă Segundo nu era dispus atunci la împ ciuiri milostive.ă Scufundat pân la gât într-o mla tin de raă ş ă muri uscate i flori putrezite, întoarse toatş ă gr dina cu fundul în sus, dup ce terminase cu curtea din fa i cu cea din dos, i g uri atâtă ă ţăş ş ă de adânc temeliile aripii de r s rit a casei, încât într-o noapte, toat luă ă ă mea se trezi îngrozită de ceea ce p rea a fi un cataă clism, judecând dup toate acele cutremur ri, precum i dup oă ă ş ă însp imânt toare troznitur subteran , i care nu era altceva decât pr bu irea a trei camereă ă ă ă ş ă ş i apaş ri ia unei cr p turi însp imânt toare, care se c scase din verand pân în odaiaţ ă ă ă ă ă ă ă

Fernandei. Aureliano Segundo nu renun din pricina aceasta la s p turi. Chiar i dup ceţă ă ă ş ă se n ruiser ultimele sale speran e i nuă ă ţ ş mai prezicerile c r ilor p reau a fi p strat un oareă ţ ă ă -care sens, el consolid funda iile tirbite, astup fiă ţ ş ă sura cu mortar i începu s sape la aripaş ă de apus a casei. Înc mai erau într-a doua s pt mân a lunii iuă ă ă ă nie a anului urm tor, cândă ploaia începu s se potoă leasc , norii s se înal e din nou i se v zu c cerul se preg teaă ă ţ ş ă ă ă dintr-o clip în alta, s se însenineze comă ă plet. Ceea ce nu întârzie s se întâmple. Într-oă vineri, c tre ceasurile dou de dup -amiaz , lumea se pomeni luminat de un soare nebun,ă ă ă ă ă ro cat i aspru asemenea prafului de c r mid , aproape tot atât de r coros ca i apa, i apoi,ş ş ă ă ă ă ş ş timp de zece ani nu mai c zu nici un strop de ploaieă .

Macondo era în ruine. Pe str zile înn molite r mă ă ă ăseser mobile dezarticulate,ă schelete de animale acoperite de crini ro ii, ultimele urme ale hoardelor de str ini careş ă fugiser din Macondo într-o sminteal aseă ă m n toare cu aceea de la venirea lor. Casele careă ă â niser ca ni te ciuperci pe vremea febrei bananelor fuseser p r site. Companiaţ ş ă ş ă ă ă

bananier î i demontase instala iile. Din vechiul centru împrejmuit nu mai ră ş ţ ăm seser decâtă ă mormane de d râm turi. C su ele de lemn, terasele r coroase unde se scurgeau dup -amieă ă ă ţ ă ă -zele lini tite în partide de c r i, p reau c au fost rase printr-o prefigura ie a acelui vântş ă ţ ă ă ţ profetic, care cu mul i ani mai târziu avea s fac s dispar Macondo de pe fa aţ ă ă ă ă ţ p mântului. Singurul vestigiu omenesc ră ămas dup acea suflare dezl n uit a fost o m nuă ă ţ ă ă şă a Patriciei Brown în automobilul înecat de panselele înflorite. Regiunea fermecat pe care oă explorase José Arcadio Buendía în epoca întemeierii satului, i unde se întinseser apoiş ă planta iile de banane, nu mai era decât o imens mocirl cu cioturi putrezite, la a c reiţ ă ă ă limit îndep rtat se putu vedea, timp de câ iva ani, spuma t cut a m rii. Prima duminică ă ă ţ ă ă ă ă în care- i îmş br c haina zvântat i plec în recunoa tere prin sat, Aureliano ă ă ăş ă ş Segundo cunoscu un moment de crud deă primare. Supravie uitorii catastrofei, aceia i care fuţ ş seseră în Macondo înainte ca satul s fi fost zguduit de uraganul companiei bananiere, edeau înă ş mijlocul străzii pentru a se bucura de primele raze de soare. Pielea lor mai purta încă verdea a de alge i mirosul st tut cu care-i impregnase ploaia, dar în adâncul inimilor lorţ ş ă p reau mul umi i c i-au putut recupera astfel satul în care se n scuser . Strada Turciloră ţ ţ ăş ă ă redevenise cea de alt dat , cea de pe vremea când arabii, cu paă ă puci i inele la urechi,ş cutreierând lumea ca s schimă be papagali pe tot felul de flecu te e, g siser în Maş ţ ă ă condo un col i or bun de p mânt unde s se odihneasc de condi ia lor de pribegi milenari. Dup to iţ ş ă ă ă ţ ă ţ ace ti ani de ploaie, m rfurile de bazar se pr p diser , produsele expuse în fa a u ii seş ă ă ă ă ţ ş acoperiser cu mu chi, tejghelele fuseser subminate de termite iar zidurile mâncate deă ş ă umiditate, totu i arabii din genera ia a treia r m seş ţ ă ă ser a eza i pe acela i loc i în aceea iă ş ţ ş ş ş pozi ie ca i pţ ş ărin ii i bunicii lor, taciturni, neclinti i, f r s fie afecţ ş ţ ă ă ă ta i nici de timp, niciţ de dezastru, la fel de vii sau la fel de mor i ca dup ciuma nesomnului i dup cele treizeciţ ă ş ă i dou de r zboaie ale colonelului Aureliano Buendía. D deau dovad de o t rie de sufletş ă ă ă ă ă

atât de uimitoare în fa a acestor r m i e ale meselor de joc, ale tarabelor negustorilor deţ ă ăşţ fripturi, ale bar cilor de tir din str du a unde se t lm ceau visele i se preă ă ţ ă ă ş zicea viitorul, încât Aureliano Segundo, cu dezinvoltura lui obi nuit , îi întreb la ce mijloace misterioaseş ă ă au recurs de nu s-au pierdut în aceast vijelie, cum dracu au f cut de n-au pierit îneca i, iă ă ţ ş unul dup altul, din u în u , îi ar tar ă şă şă ă ăun surâs viclean i o privire visş ătoare, i f r s seş ă ă ă fi în eles între ei, to i i-au dat aceţ ţ la i r spuns.ş ă

— Am înotat.Petra Cotes era, f r îndoial , singura b tina cu inim de arab . Asistase laă ă ă ăş şă ă ă

distrugerea final a grajă durilor i staulelor ei duse de vijelie, dar f cuse în a a fel încât casaş ă ş r m sese în picioare. În cursul ultiă ă mului an, îi trimise mesaje urgente lui Aureliano Se-

gundo, iar acesta îi r spunsese c nu tie când va reă ă ş veni la ea, dar c va aduce în orice cază un cuf r mare cu piese de aur, cu care s pardoseasc întreg dormiă ă ă torul. Atunci ea r scoliseă pân în adâncul inimii penă tru a- i trage restul de energie care s -i permit sş ă ă ă supravie uiasc catastrofei, i g sise o furie lucid i dreapt care o f cu s jure c vaţ ă ş ă ăş ă ă ă ă restaura aceast aveă re risipit de amantul ei i pe care potopul o nimicise complet.ă ş Hot rârea se înr d cinase atât de puă ă ă ternic în inima ei, încât Aureliano Segundo, revenind la ea la opt luni dup ultimul mesaj, o g si toat verde, prost piept nat , cu ochii adânci i înă ă ă ă ă ţ orbite, cu pielea scorojit de scabie, dar scriind numere pe bile ele de hârtie pentru aă ţ organiza o loterie. Aureliano Segundo r mase atât de z p cit, avea un aer atât de neajutorată ă ă i de solemn, încât Petra ş Cotes avu certitudinea c acela care venise s o caute nu eraă ă

amantul vie ii sale, ci fratele s u geam n.ţ ă ă— E ti nebun , îi zise el. Doar dac ai de gând s - i sco i oasele la loterie.ş ă ă ă ţ ţEa îi spuse atunci s mearg s - i arunce o privire în dormitor i Aureliano ă ă ă ş ş Segundo

descoperi acolo catârul. Nu avea decât pielea pe oase, ca i proprietara, dar era la fel deş vioi, la fel de hot rât ca i ea. Petra ă ş Cotes îl hr nise din furia ei i când nu-i mai r m seseră ş ă ă ă furaje, nici porumb, nici r d cini, îl ad postise în odaia ei i-ă ă ă ş i d duse s m nânceă ă ă cear afurile de percal, covoaş rele persane, cuverturile plu ate ale patului, perdelele duble deş catifea i baldachinul brodat cu fire de aur i garnisit cu ciucurii de m tase de la patul lorş ş ă episcopal.

URSULA A TREBUIT S DEPUN un mare efort pentru a- i respecta f g duialaĂ Ă ş ă ă de a muri când va înceta ploaia. Scurtele ei sclipiri de luciditate care deveniser atât de rareă în timpul ploii, devenir mai frecă vente din luna august, când începu s sufle vântul usă cat care în bu ea trandafirii i împietrea smârcurile, i care sfâr i prin a r spândi în Macondoă ş ş ş ş ă acea pulbere arz toare care avea s acopere de tot acoperi urile de zinc oxidate i migdaliiă ă ş ş centenari. Ursula plânse cu lacrimi amare când descoperi c timp de peste trei ani servise deă juc rie pentru copii. Î i sp l obrazul mâză ş ăă g lit, î i scoase benzile de stof multicolore,ă ş ă opârlele i broa tele uscate, ca i m t niile i vechile coliere ar be ti pe care ş ş ş ş ă ă ş ă ş i le atârnaseră

pe tot trupul i, pentru prima oar de la moartea Amarantei, î i p r si patul f r ajutorulş ă ş ă ă ă ă nim nui, pentru a se reintegra în via a familial . Curajul inimii ei nebiruite o c l uzea prină ţ ă ă ă întuneric. Acei care-i remarcar pa ii ov ielnici sau se lovir de bra ul ei de arhanghelă ş ş ă ă ţ mereu ridicat pân la în l imea ochilor, socotir c trupul ei ubred mai vrea s -i deaă ă ţ ă ă ş ă ascultare, dar tot nu- i închipuir c era oarb . Ea nu avea nevoie s vad pentru a- i daş ă ă ă ă ă ş seama c straturile de flori, cultivate cu atâta grij de la prima reă ă construc iei fuseserţ ă masacrate de ploaie i nimicite de excava iile lui Aureliano ş ţ Segundo, i c zidurile i teş ă ş -meliile casei st teau s se pr vale, mobilele erau hodoă ă ă rogite i sp l cite, u ile ie ite dinş ă ă ş ş â âni, iar familia înţ ţ s i amenin at de un spirit de resemnare i cople ire care ar fi fost deăş ţ ă ş ş

neconceput pe vremea ei. Deplasându-se pe dibuite prin od ile goale, ea percepea ârâitulă ţ continuu al termitelor sfredelind lemnul i zgomotul foarfecelor moliilor prin dulapuri,ş precum i t r boiul pustiitor al furnicilor ro ii, uria e, care se înmul iser în timpulş ă ă ş ş ţ ă potopului i s pau acum la temeliile casei. Într-o zi, deschise cuf rul în care erau aranjateş ă ă ve tmintele sfinş ilor i trebui s o cheme în ajutor pe Santa Sofia de la ţ ş ă Piedád ca s o scapeă de gândacii care se n pustiser afar i care f cuser praf ve tmintele. "Nu se poate tr iă ă ăş ă ă ş ă într-o astfel de del sare, zise ea. În felul acesta vom ajunge s fim devora i de gâng nii." Deă ă ţ ă atunci, nu mai avu nici o clip de r gaz. Sculându-se cu mult înaină ă te de zorii zilei, mobiliza toate energiile disponibile, chiar i pe copii. Întinse la soare pu inele ve tminte raş ţ ş re care înc mai puteau fi purtate, alung gândacii cu atacuri prin surprindere cu insecticide, r zuiă ă ă galeriile termitelor din u i i din ferestre i asfixie furnicile în g urile lor cu var nestins.ş ş ş ă Aceast febr a restaur rii sfâr i prin a o conduce pân în camerele uitate. M tur molozulă ă ă ş ă ă ă i îndep rt pânzele de p ianjen din odaş ă ă ă ia în care José Arcadio Buendía î i topise creierulş

c utând piatra filozofal , rândui atelierul de aur rie care fusese r v it de solda i, i în celeă ă ă ă ăş ţ ş

din urm , ceru cheile de la odaia lui Melchiade, pentru a vedea în ce stare se afl .ă ă Credincioas voin ei ă ţ lui José Arcadio Segundo, care interzisese intrarea oricui atâta timp cât nu va fi apărut un indiciu real al mor ii sale, Santa Sofia de la ţ Piedád recurse la tot felul de subterfugii pentru a o împiedica pe Ursula s - i ating inta. Dar ea era atât de înver unată ş ăţ ş hot rât s nu lase în st pânirea insectelor nici m car ungherul cel mai ferit i mai pu ină ă ă ă ă ş ţ folosit al casei, încât r sturn toate piedicile din calea ei i dup trei zile de înc p ânare,ă ă ş ă ă ăţ reu i s ş ă i se deschid odaia. A trebuit s se aga e de pragul u ii ca s nu cad , doborât deă ă ţ ş ă ă ă duhoare, dar în dou secunde î i aminti c acoă ş ă lo fuseser a ezate cele aizeci i dou deă ş ş ş ă oale de noapte ale fetelor de la pension i c o patrul de solda i r scolise într-o noapte,ş ă ă ţ ă chiar la începerea ploii, toat casa în c utarea lui ă ă José Arcadio Segundo, f r a putea puneă ă mâna pe el.

— Doamne sfinte! exclam ea, ca i cum ar fi îmă ş br i at totul cu privirea. Când teăţş gânde ti c m-am strş ă ăduit atât de mult ca s - i impun bunele maniere, ca s ajungi să ţ ă ă tr ie ti ca uă ş n porc.

José Arcadio Segundo continua s reciteasc pergaă ă mentele. Tot ce se mai putea distinge în m r cini ul stuă ă ş fos al pletelor sale erau din ii t rca i verzui i ochii lui imobili.ţ ă ţ ş Recunoscând glasul str bunicii sale, î i întoarse capul c tre u , încerc s surâd i, f r să ş ă şă ă ă ăş ă ă ă tie, repet o fraz veche de a Ursulei.ş ă ă

— Ce vrei, murmur el, timpul trece.ă— E adev rat, r spunse ă ă Ursula, dar nu chiar într-atât.Spunând aceste cuvinte, î i d du seama c -i adresase aceea i replic pe care o primiseş ă ă ş ă

de la colonelul Aureliano Buendía în celula lui de condamnat i, înc o dat fu zguduitş ă ă ă de aceast nou dovad c timpul nu trece ă ă ă ă - a a cum ajunsese ea s admit ş ă ă - ci se învârte te înş loc. Cu toate acestea, nici acum nu îng dui resemn rii s proă ă ă fite de ocazie. Îl oc rî ă pe José Arcadio Segundo de parc ar fi fost un copil i st rui s fac baie, s se b rbieă ş ă ă ă ă ă reasc i săş ă participe cu for a lui, la restaurarea casei. Simpla idee de a p r si odaia care-i aduseseţ ă ă pacea îl umplu pe José Arcadio Segundo de groaz . Strig c nu exist nici o putereă ă ă ă omeneasc în stare s -l fac s ias de acolo, deoarece nu vrea s mai vad convoiul celoră ă ă ă ă ă ă dou sute de vagoane înc rcate cu mor i care, în fiecare sear p r se te Macondo,ă ă ţ ă ă ă ş îndreptându-se spre mare. "Sunt to i acei care se g seau atunci la gar , url el. Sunt trei miiţ ă ă ă patru sute opt." Abia atunci în elese ţ Ursula c el se afla într-o lume a tenebrelor mai deă nep truns decât a ei, la fel de solitar i închis ca aceea a str buă ăş ă ă nicului s u. Îl l s în odaiaă ă ă aceasta, dar ob inu s nu mai fie închis cu lac t, s se fac cur enie în fiecare zi, s nu seţ ă ă ă ă ă ăţ ă mai p streze decât o singur oal de noapte i s se arunce toate celelalte la gunoi, i s seă ă ă ş ă ş ă rânduiasc în a a fel ca ă ş José Arcadio Segundo s fie inut tot a a de curat i prezentabil cumă ţ ş ş fusese str bunicul s u în cură ă sul îndelungatei sale captivit i sub castan. La început,ăţ Fernanda nu v zu în aceast agita ie decât un acces de nebunie senil i cu mare greutate î iă ă ţ ăş ş st pâni exasperaă rea. Îns , în timpul acesta, ă José Arcadio o anun din Roma cţă ă inten ioneaz s vin la Macondo înainte de a- i rosti f g duin ele ve nice, i aceast vesteţ ă ă ă ş ă ă ţ ş ş ă bun o umplu de atâta entuziasm încât, de azi pe mine, se puse s stropeasc florile de patruă ă ă ori pe zi, pentru ca aspectul casei s nu produc fiului ei o impresie rea. Aceast perspectivă ă ă ă stimulant o îndemn , de asemenea, s - i gr beasc coresponden a cu medicii nev zu i i să ă ă ş ă ă ţ ă ţ ş ă pun la loc, în verand , ciuberele cu ferigi i cu origan i glasă ă ş ş trele cu begonii, cu mult înainte ca Ursula s afle c fuseser desfiin ate de furia distrug toare a lui Aurelianoă ă ă ţ ă Segundo. Mai târziu, vându argint ria i cump r un seră ş ă ă viciu de ceramic , castroane iă ş polonice din cositor i tacâmuri din alpaca i s r ci cu ele bufetele deprinse cu por elan deş ş ă ă ţ la Compania Indiilor i cu cristale de Boeş mia. Ursula îns , voia s mearg i mai departe.ă ă ăş "S se deschid u ile i ferestrele, striga ea. S se preg teasc carne i pe te, s se cumpereă ă ş ş ă ă ă ş ş ă broa tele estoase cele mai mari care se pot g si, s vin str inii s - i întind erş ţ ă ă ă ă ă ş ăş vetele prin unghere i s se urineze pe trandafiri, s se a eze la mas i s m nânce de câte ori doresc,ş ă ă ş ăş ă ă s râgâie i s tr nc neasc i s murd reasc totul cu cizmele lor, i s fac din noi ceea ceă ş ă ă ă ăş ă ă ă ş ă ă le place, deoarece acesta este singurul i unicul mod de a speria mizeria." Dar nu era decâtş o iluzie zadarnic . Era deja prea b trân i tr ia prea peste puterile ei ca s reînnoiască ă ăş ă ă ă minunea cu micile animale din zah r ars, i nici unul dintre descenă ş den ii ei nu-i mo teniseţ ş

energia. Din ordinul Fernandei, casa r mase închis .ă ăAureliano Segundo, care- i dusese din nou cuferele ş la Petra Cotes, abia dispunea de

mijloace suficiente ca familia lui s nu moar de foame. Gra ie catârului scos la loterie,ă ă ţ Petra Cotes i el cump raser alte animale cu care reu ir s pun în picioare o tombolş ă ă ş ă ă ă ă înc precar . Aureliano ă ă Segundo b tea din u în u , oferind bile eă şă şă ţ lele pe care le desena chiar el cu cerneal colorat penă ă tru a le face mai atr g toare i mai conving toare, f r să ă ş ă ă ă ă observe probabil c mul i nu cump rau decât din recuno tin . iar majoritatea din mil . Dar,ă ţ ă ş ţă ă chiar i cumş p r torii cei mai genero i aveau posibilitatea de a câ tiga un purcel pentruă ă ş ş dou zeci de b nu i i o v cu pentru treizeci i doi, i aceast speran îi entuziasma atât deă ă ţ ş ă ţă ş ş ă ţă mult, încât mar i seara invadau curtea Petrei ţ Cotes, a teptând clipa în care un copil ales laş întâmplare tr gea din pung num rul câ tig tor. Toate acestea nu întârziar s ia aspectulă ă ă ş ă ă ă unui bâlci s pt mânal, c ci de la l sarea serii începeau s se instaleze în curte mese pentruă ă ă ă ă mâncat fripturi i tarabe cu b uturi i, dintre cei pe care-i aleş ă ş geau sor ii, mul i sacrificau peţ ţ loc animalul câ tigat, cu condi ia ca ceilal i s asigure muzica i rachiul, astfel c , f r s fiş ţ ţ ă ş ă ă ă ă vrut, Aureliano Segundo se pomeni cântând din nou la acordeon i participând la modesteş întreceri de l comie. Aceste replici triste ale petrecerilor de alt dat i-au permis luiă ă ă Aureliano Segundo s cump neasc el însu i cât de mult se r ciser înfl c r rile sale, câtă ă ă ş ă ă ă ă ă de mult sec tuise ingeniozitatea lui de chefliu magistral. Nu mai era acela i om. Cele o sută ş ă dou zeci de kilograme cât ajunsese s cânt reasc pe vremea când îl înfruntase ă ă ă ă Elefanta, se reduseser la aptezeci i opt, chipul lui de broasc estoas , candid i puhav , devenise deă ş ş ăţ ă ăş ă iguan , i se sim ea mereu în pragul plictiselii, al oboselii. Penă ş ţ tru Petra Cotes, îns nu aă existat vreodat un b rbat mai bun, poate c lua drept dragoste mila pe care el i-o ină ă ă spira iş acel spirit de solidaritate pe care mizeria îl făcuse s se nasc între ei. Patul lipsit deă ă echipamentul lui încet s mai fie un loc de desfrâu i se transform înă ă ş ă tr-un refugiu pentru confiden e. Sc pa i de dublurile lor din oglinzile pe care le vânduser ţ ă ţ ă la licita ie ca s achiţ ă -zi ioneze animale pe care s le scoat la loterie, i de damascurile i catifelele senzuale peţ ă ă ş ş care le mâncase catârul, z boveau treji, noaptea târziu, cu nevinov ia unor b trâni buniciă ăţ ă f r somn, folosind pentru a- i face soă ă ş cotelile i pentru a împ r i b nu ii, timpul pe care-lş ă ţ ă ţ iroseau odinioar irosindu-se pe ei în i i. Uneori primul cântat al coco ilor îi surprindeaă ş ş ş f când i desf când gr m joarele de monezi, luând de ici pentru a comă ş ă ă ă pleta dincolo, ca să poat face fa exigen elor ă ţă ţ Fernandei cu una i ca s cumpere cu cealalt ghete pentruş ă ă Ursula Amaranta, iar pe cealalt s i-o dea Santei Soă ă fia de la Piedád, care nu mai avusese o rochie nou din vremurile eroice, iar cu alta s comande sicriul în caă ă zul când va muri Ursula, iar aceasta pentru cafeaua care se scumpea cu un b nu livra la fiecare trei luni, iară ţ aceea pentru zah rul care îndulcea din ce în ce mai pu in, iar aceasta pentru lemnele careă ţ mai erau înc ude dup potop, iar cealalt pentru hârtie i cerneal colorat pentru bileteleă ă ă ş ă ă de loterie, iar cu ceea ce mai r mânea pentru a amortiza pierderea junincii din apriă lie, de la care recuperaser în chip miraculos pielea, penă tru c începuse s dea semne de dalac înă ă clipa când aproape toate numerele tombolei erau vândute. Domnea atâta puritate în celebrarea acestor slujbe de mizerie, încât partea cea mai bun era destinat întotdeaunaă ă Fernandei, nu c ar fi f cut-o vreodat din remu care, sau din caritate, ci pentru că ă ă ş ă bun starea ei îi interesa mai mult decât a lor. Ceea ce se întâmpla de fapt, de i nici unul niciă ş cel lalt nu- i d dea seama, era c amândoi se gândeau ă ş ă ă la Fernanda ca la o fiic pe care ar fiă dorit s-o aib , dar n-au avut-o, astfel încât o dat se resemnar chiar s m nânce timp deă ă ă ă ă trei zile numai fiertur de porumb, pentru ca ea s - i poat cump ra o fa de maă ă ş ă ă ţă s deă oland . Totu i, oricât se omorau ei cu lucrul, oricâte acroba ii încercau s fac cu banii iă ş ţ ă ă ş oricâte tertipuri încercau s n scoceasc , îngerii lor p zitori picau de oboseal i se l sauă ă ă ă ăş ă fura i de somn, în timp ce ei tot ad ugau i sc deau monedele în gr m joare, str duinţ ă ş ă ă ă ă du-se s le ajung m car pentru traiul de toate zilele. În insomnia pe care le-o provocau socotelileă ă ă acestea atât de încâlcite, se întrebau ce se va fi întâmplat în lume c animalele nu mai f tauă ă cu aceea i frenezie ca înainş te, pentru ce banii le alunecau printre degete, i pentru ceş oamenii, care, cu pu in vreme în urm cheltuiau teanţ ă ă curi de bancnote pe chefuri, considerau acum c dau i pielea de pe ei dac pl tesc doisprezece b nu i pe un bilet laă ş ă ă ă ţ tombola cu ase g ini. Aureliano ş ă Segundo socotea în sine însu i c r ul nu era în lume, ciş ă ă

într-un loc ascuns din inima misterioas a Petrei ă Cotes, în care trebuie s se fi întâmplată ceva cât inuse potopul, ceva care f cuse ca animalele s devin sterpe i banii aluţ ă ă ă ş neco i.ş Intrigat de aceast enigm , scormoni atât de adânc în inima ei încât, c utându- i intereseleă ă ă ş întâlni dragostea, c ci, tot c utând s se fac iubit de ea, sfâr i prin a se îndr gosti el. Petraă ă ă ă ş ă Cotes, la rândul ei, îl iubea tot mai mult pe m sur ce sim ea crescând afec iunea lui iă ă ţ ţ ş astfel, în toiul toamnei, ea se l s din nou cucerit de acea supersti ie din tinere e careă ă ă ţ ţ spunea c s r cia este una dintre slujitoarele dragostei. Amândoi evocau atunci ca tot atâteaă ă ă piedici petrecerile nebune ti, bogş ă ia prea învederat i destr b larea desfrânat , i regreţ ăş ă ă ă ş tau to i acei ani pe care-i irosiser pân s descopere paradisul singur t ii împ rt ite.ţ ă ă ă ăăţ ă ăş Îndr gosti i nebune te unul de cel lalt dup atâ ia ani de complicitate steril , se putură ţ ş ă ă ţ ă ă bucura de minunea de a se iubi atât la mas cât i în pat, i atinser un astfel de grad deă ş ş ă fericire, încât chiar atunci când deveniser ni te b trâni istovi i, înc mai continuau s seă ş ă ţ ă ă zbenguie ca ni te iepura i i s se ciond ne ca ni te c ei.ş ş ş ă ă ş ăţ

Randamentul tombolei nu se îmbun t i deloc. La îăăţ nceput, Aureliano Segundo î iş petrecea trei zile din s pt mân în vechiul s u birou de cresc tor de vite, desenând biletă ă ă ă ă dup bilet, pictând cu oarecare îndemânare o v cu ro ie, un purcelu verde sau un grup deă ă ţă ş ş g inu e albastre, potrivit animalului scos la loterie, i mulând cu caractere de tipar bineă ş ş imitate numele cu care Petra Cotes socotise de bun augur s - i boteze întreprinderea:ă ş Tombolele Divinei Providenţe. Dar cu timpul, începu s se simt atât de obosit dup ceă ă ă desena aproape dou mii de bilete pe s pt mân , încât comand tampile de cauă ă ă ă ăş ciuc cu animale, cu numele i cu numerele, i de aş ş tunci munca lui se reduse la umezirea lor pe tampoane cu cerneluri diferite. În ultimii ani, le veni ideea de a înlocui numerele prin cimilituri, lozul fiind împ r it înă ţ tre aceia care g seau dezlegarea, îns sistemul acesta seă ă dovedi atât de complicat i se pret la atâtea contesta ii, încât au trebuit s renun e la elş ă ţ ă ţ chiar de la a doua încercare.

Aureliano Segundo era atât de ocupat în dorin a de a consolida reputa ia tombolelorţ ţ sale, încât abia c -i mai r mânea timp s - i vad copiii. ă ă ă ş ă Fernanda o d du ă pe Amaranta Ursula la o coal particular care nu priş ă ă mea mai mult de ase elevi;ş se opuse îns caă Aureliano s frecventeze coala public . Ea considera c a f cut deja o concesie prea mareă ş ă ă ă acceptând ca el s p r seasc odaia. În afar de asta, în epoca aceea nu se primeau la coală ă ă ă ă ş ă decât copiii legitimi n scu i din c s torii catoă ţ ă ă lice, iar în certificatul de na tere prins cu unş ac de siguran la scutec, când fusese adus în cas , Aureliano era declarat copil g sit. Astfelţă ă ă c a r mas închis în cas , încredin at supravegherii caritabile a Santei Sofia de la ă ă ă ţ Piedád iş alternativelor mintale ale Ursulei, descoperind universul restrâns al casei dup explica iileă ţ pe care i le furnizau bunicile. Era fin i sub iratic, de o curiozitate care-i f cea pe cei mariş ţ ă s - i ias din â âni, îns , spre deosebire de privirea inchizitiv i deseori clarv z toaă ş ă ţ ţ ă ăş ă ă re pe care o avea colonelul la vârsta lui, a lui era ovş ăielnic i pu in distrat . În timp ceăş ţ ă Amaranta Ursula era la gr dini , el vâna râme i schingiuia insectele din gr din . Dar, într-ă ţă ş ă ăo bun zi, ă Fernanda îl surprinse în timp ce culegea scorpioni într-o cutie pentru a-i strecura sub salteaua Ursulei, i atunci îl închise în fosta odaie a lui Meme, unde- i am gea ceasurileş ş ă de singur tate studiind din nou plan ele enciclopediei. Acolo d du Ursula peste el, într-oă ş ă dup -amiaz când orbec ia prin caă ă ă s , stropind peste tot cu ap sfin it cu un m nunchi deă ă ţ ă ă urzici i, cu toate c -l mai întâlnise de multe ori, îl înş ă treb cine e.ă

— Sunt Aureliano Buendía, zise el.— E adev rat, r spunse ea. Este timpul s începi s înve i aur ria.ă ă ă ă ţ ăUrsula începu din nou s -l confunde cu fiul ei, deă oarece vântul cald de dup potop,ă

care imprimase în creierul ei accese efemere de luciditate, încetase s mai bat . Ea nu- iă ă ş mai redobândi ra iunea. Când intra în camera ei, o g sea ţ ă acolo pe Petronila Iguarán în crinolina ei incomod i cu boleroul de perle esute, pe care le punea pentru a merge înăş ţ vizite de circumstan , o gţă ăsea acolo pe Tranquilina Maria Miniata Alaxoque Buendía, bunica ei, f cându- i vânt cu o pan de p un în fotoliul ei de paralitic , i pe str bunicul eiă ş ă ă ă ş ă Aureliano Arcadio Buendía, cu falsul lui dolman al g rzii vicereă gale, i ş pe Aureliano Iguarán, tat l ei, care inventase o rug ciune pentru a stârpi de vii i a face s cad to iă ă ş ă ă ţ viermii vacilor, i pe timorata ei mam , i pe vş ă ş ărul cu coad de porc, i ă ş pe José Arcadio

Buendía, i pe copiii ei mor i, ezând to i pe scaunele împinse la peş ţ ş ţ rete, de parc nu eraă vorba de o vizit de familie, ci de un priveghi funebru. Ea între inea o conversa ie limă ţ ţ bută i colorat , comentând fapte petrecute în locuri cu totul diferite, în epoci care nuş ă

coincideau, în a a fel încât atunci când Amarş anta Ursula se întorcea de la coaş l , i cândă ş Aureliano se s tura de enciclopedie, o gă ăseau ezând pe pat, vorbind singur , pierdut într-ş ă ăun labirint de mor i. "Arde!ţ " strig ea într-o zi, îngroă zit , sem nând, pentru o clip , panică ă ă ă în toat casa, dar ceea ce vroia s vesteasc era aprinderea unui grajd la care asistase laă ă ă vârsta de patru ani. Ajunsese s amesă tece atât de mult trecutul cu actualitatea, încât cu oca-zia celor dou sau trei momente de luciditate ă pe care le avu înainte de a muri, nimeni n-ar fi putut spune cu deplin siguran dac vorbea despre ceea ce simă ţă ă ea atunci sau despre celeţ ce- i amintea. Treptat o vş ăzur reducându-se, redevenind f t, mumificându-se de vie, în a aă ă ş m sur încât în ultimele luni ai fi zis c este o prun uscat înotând în c ma a de noapte, iară ă ă ă ă ă ş bra ul ei mereu ridicat ajunsese s semene cu o lab de maiţ ă ă mu . R mânea nemi catţă ă ş ă câteva zile f r întrerupere, i Santa Sofia ă ă ş de la Piedád trebuia s o scuture pentru a seă convinge c înc mai era vie, i o lua pe geă ă ş nunchi pentru a o hr ni cu linguri e de apă ţ ă îndulcit cu zah r. Avea aerul unei b trâne nou n scute. Amaranta ă ă ă ă Ursula i Aureliano oş târau i o îmbrânceau prin odaie, o culcau pe altar pentru a constata c era cu pu in maiş ă ţ mare decât pruncul Isus, iar într-o dup -amiaz , o ascună ă ser într-un dulap din hambar, undeă ar fi putut-o mânca obolanii. La Duminica Floriilor, intrar în caş ă mera ei în timp ce Fernanda era la liturghie, i o transş portar ăpe Ursula, inând-o de ceaf i de glezne.ţ ăş

— Biata noastr str bunic ,ă ă ă zise Amaranta Ursula, iat c a murit de b trâne e.ă ă ă ţSpaima o f cu ă pe Ursula s sar în sus.ă ă— Sunt vie! strig ea.ă— Vezi, relu Amaranta ă Ursula re inându- i râsul, nici nu mai r sufl .ţ ş ă ă— Dar vorbesc, url ăUrsula.— Nici nu mai vorbe te, zise Aureliano. A murit ca un greiera .ş şUrsula trebui atunci s se supun eviden ei. "Doamă ă ţ ne! exclam ea în oapt . Deci a aă ş ă ş

este moartea". Începu o rug ciune interminabil , întret iat , profund , care se prelungiă ă ă ă ă peste dou zile, iar mar i degener înă ţ ă tr-o amestec tur de rug ciuni c tre Dumnezeu i deă ă ă ă ş sfaturi practice pentru ca furnicile ro ii s nu d râme casa, pentru ca niciodat candela dinş ă ă ă fa a dagherotipului lui ţ Remedios s nu fie l sat s se sting i pentru ca nici un Buendía să ă ă ă ăş ă nu se c s toreasc cu cineva de acela i sânge, deoarece s-ar na te copii cu coad de porc.ă ă ă ş ş ă Aureliano Segundo încerc s profite de delirul ei penă ă tru a o face s m rturiseasc unde eraă ă ă îngropat aurul, dar i de data aceasta rug min ile lui fur zadarnice. "Atunci când se vaş ă ţ ă înf i a st păţş ă ânul lui, zise Ursula, Dumnezeu îi va lumina calea ca s -l descopere." Santaă Sofia de la Piedád avea certitudinea c poate fi g sit moart dintr-o clip în alta, c ciă ă ă ă ă ă observase, în zilele acestea, anumite tulbur ri în natur :ă ă trandafirii emanau un parfum de frunz de potc , sc p din mân un castrona cu boabe de n ut i gr un ele se fixar peă ă ă ă ă ş ă ş ă ţ ă p mânt într-o ordine geometric perfect , descriind forma unei stele de mare, iar într-oă ă ă noapte v zu trecând prin aer o dâr luminoas de discuri de culoare portocaă ă ă lie.

A fost g sit moart în diminea a din Joia Mare. Ultima oar când o ajutaser s - iă ă ă ţ ă ă ă ş fac socoteala vârstei, în epoca companiei bananiere, ea calculase c ar fi avut cam între oă ă sut cincisprezece i o sut dou zeci de ani. O îngropar într-o r cli cu pu in mai mareă ş ă ă ă ă ţă ţ decât co ul în care fusese adus Aureliano, iar la înmormântare veni destul de pu in lume,ş ţ ă în parte fiindc acei caă re- i aminteau de ea nu mai erau mul i, dar i pentru c era a a deş ţ ş ă ş cald în acel miez al zilei, încât p s rile deă ă zorientate se izbeau de ziduri ca ni te salve deş plumb i rupeau grilajurile ferestrelor pentru a muri în od i.ş ă

La început se credea c era un fel de epidemie. Gosă podinele nu mai pridideau m turând p s ri moarte, mai ales la ora siestei, iar b rba ii se duceau s le azvârle în râu cuă ă ă ă ţ ă c ru ele pline. În duminica Învierii, p rintele Antonio ă ţ ă Isabel, care avea o sut de ani, afirmă ă de la amvon c moartea p s rilor era dictat de influen a rea a Jidovului R t citor pe care-lă ă ă ă ţ ă ă v zuse chiar el în noapă tea trecut . Îl descrise ca pe o fiin hibrid , n scut din încruci areaă ţă ă ă ş între un ap i o femeie eretic , o besţ ş ă tie infernal a c rei suflare dogorea aerul i a c rei treă ă ş ă -cere ar fi pricina c tinerele c s torite z misleau avoră ă ă ă toni. Pu ini au fost aceia care auţ

acordat aten ie prediţ cii lui apocaliptice, c ci satul era convins c preotul voră ă bea în dodii din pricina vârstei. Îns , miercuri în zori, o femeie trezi toat lumea deoarece descoperiseă ă urmele unui biped cu copita despicat . Acestea erau atât de eviă dente i atât de u or deş ş recunoscut, încât acei care venir s le vad nu puser la îndoial existen a unei f pă ă ă ă ă ţ ă turi însp imânt toare, asem n toare cu cea descris de preot i, de comun acord, instalar curseă ă ă ă ă ş ă în cur ile lor. A a reu ir s -l captureze. La dou s pt mâni dup moartea Ursulei, Petraţ ş ş ă ă ă ă ă ă Cotes i Aureliano ş Segundo fur trezi i de zbieretul unui vi el neobi nuit, care p rea s seă ţ ţ ş ă ă aud din vecin tate. Când se scular , un grup de oaă ă ă meni se preg teau deja s extragă ă ă monstrul, care încetase s mai mugeasc , din parii ascu i i pe care-i înă ă ţ ţ fipser în fundul uneiă gropi acoperite cu frunze uscate. Era greu cât un bou, de i talia lui nu dep ea pe aceea aş ăş unui adolescent, i din r nile lui curgea un sânge verş ă de i unsuros. Avea trupul acoperit cuş o lân aspr plin de c pu e mici, iar pielea era ca pietrificat într-o carapaă ă ă ă ş ă ce de remoră, îns spre deosebire de descrierea preotuă lui, p r ile lui omene ti erau mai degrab ale unuiă ţ ş ă înger boln vicios decât ale unui om, deoarece avea mâinile fine i agile, ochii mariă ş crepusculari, iar pe omopla i, cioturi cicatrizate, b t torite, ale unor aripi puternice careţ ă ă trebuie s fi fost retezate cu o secure r neasc . Îl spânzurar de glezne într-un migdal dină ţăă ă ă pia , ca s fie vţă ă ăzut de toat lumea, i când începu s putrezeasc , îl ină ş ă ă cinerar pe un rug,ă pentru c nu se putu stabili dac natura lui bastard era a unui animal pe care-l arunci în râuă ă ă sau a unui cre tin c ruia ş ă i se d un mormânt. Nu s-a putut stabili niciodat dac într-adev ră ă ă ă din pricina lui au murit p s rile, îns tinerele c s torite n-au ză ă ă ă ă ămislit avortonii anun a i, iarţ ţ c ldura nu sc zu nici ea din intensitate.ă ă

Rebeca muri la sfâr itul aceluia i an. Argenida, caş ş re o servise toat via a, ceru ajutoră ţ autorit ilor ca s for eze u a camerei în care se închisese st pâna ei de trei zile, i oăţ ă ţ ş ă ş g siră ă în patul singur t ii ei, ghemuit ca o crevet , cu capul mâncat de chelbe i cu degetul mareăăţ ă ă ş în gur . Aureliano ă Segundo se ocup de înmormântare i voi s restaureze casa pentru a oă ş ă revinde, îns ruina p trunse atât de mult în ea încât pere ii se coă ă ţ jeau de îndat ce erauă zugr vi i, i nu se putu g si un mortar destul de gros pentru a împiedica buruienile să ţ ş ă ă macine podelele nici iedera s putrezeasc grinzile i proptelele.ă ă ş

A a mergeau lucrurile de la potop încoace. Nepş ăsarea oamenilor contrasta cu voracitatea uit rii care, înă cetul cu încetul, rodea nemilos amintirile, în a a grad încât peş vremea aceea, cu ocazia unei noi anivers ri a tratatului de la Neerlandia, când au venit laă Macondo emisarii pre edintelui republicii, îns rcina i s confere, în sfâr it, decora iaş ă ţ ă ş ţ refuzat de mai multe ori de coloă nelul Aureliano Buendía, ace tia au trebuit s - i piard oş ă ş ă dup -amiaz întreag c utând pe cineva care s le poaă ă ă ă ă t indica unde s -l g seasc peă ă ă ă vreunul dintre descenden ii lui. Aureliano ţ Segundo fu ispitit s o accepte, crezând c este oă ă medalie din aur masiv, îns Petra ă Cotes, în timp ce emisarii preg teau deja în tiin rile iă ş ţă ş discursurile pentru ceremonie, reu i s -l conving c era o lips de demnitate. Tot peş ă ă ă ă vremea aceea venir i iganii, ultimii mo tenitori ai tiin ei lui Melchiade i g sir satulăş ţ ş ş ţ ş ă ă atât de stins, iar pe locuitorii lui atât de dep rta i de restul lumii, încât se vârâr din nou înă ţ ă case, târând dup ei bare de fier ă magnetizate, ca i cum aş cestea ar fi fost într-adev r ultimaă descoperire a savan ilor din Babilon, i se apucar din nou s concentreze razele solare cuţ ş ă ă ajutorul lupei gigantice, i mul i rş ţ ămaser cu gura c scat v zând cum c deau sobele i cumă ă ă ă ă ş se rostogoleau cl dirile, i pl tir cincizeci de b nu i pentru a se minuna în fa a unei ig nciă ş ă ă ă ţ ţ ţ ă care î i scotea i- i punea dantura fals . Un tren galben, desf cându-se din toateş ş ş ă ă încheieturile, care nu aducea i nu ducea pe nimeni i care abia se oprea în gara pustie, iatş ş ă tot ce mai r m sese din trenul în esat, la care Mr. Brown î i ata a vagonul lui cu acoperiă ă ţ ş ş ş de sticl i cu fotolii episăş copale i din convoaiele de o sut dou zeci de vagoane înc rcateş ă ă ă cu fructe, care treceau f r întrerupere în cursul unei dup -amieze întregi. Trimi iiă ă ă ş tribunalelor care veniser s cerceteze raportul cu privire la hecaă ă tomba stranie a p s rilor iă ă ş la sacrificarea Jidovului Răt citor, îl g sir pe p rintele Antonio ă ă ă ă Isabel jucându-se de-a baba oarba cu copiii i, crezând c raportul s u era rezultatul unei halucina ii senile, îlş ă ă ţ internar într-un azil. Pu in dup aceea, îl trimiser pe p rintele Augusto Angel, proasp t iă ţ ă ă ă ă ş înfl c rat cruciat, intransigent, sigur de sine, temerar, care tr gea el însu i clopotele de maiă ă ă ş multe ori pe zi, pentru a împiedica sufletele s cad în letargie, i umbla din poart în poartă ă ş ă ă

pentru a-i trezi pe cei lene i, ca s vin la liturghie, dar înainte de un an se v zu i el biruitş ă ă ă ş de nep sarea pe care o respirai o dat cu aerul, de praful arz tor care îmb trânea i înă ă ă ă ş -n molea totul i de toropeala pe care o produceau chifă ş telu ele de la dejun pe c lduraţ ă insuportabil a siestei.ă

La moartea Ursulei, casa c zu din nou într-o p ră ă ăsire din care n-avea s-o poat scoateă nici m car o voă in atât de decis i viguroas ca aceea a Amarantei ţă ăş ă Ursula, care, cu mul iţ ani mai târziu, devenind o femeie f r prejudec i, vesel i modern , cu picioarele peă ă ăţ ăş ă p mânt, deschise u ile i ferestrele pentru a speria miă ş ş zeria, restaur gr dina, extermină ă ă furnicile ro ii care începuser s umble i ziua în amiaza mare prin veranş ă ă ş d , i încerc înă ş ă zadar s reînvie gustul uitat al ospitaă lit ii. Pasiunea Fernandei pentru via a retras ridicaseăţ ţ ă o stavil de netrecut la cap tul celor o sut de ani viă ă ă jelio i ai Ursulei. Nu numai c a refuzatş ă s deschid u ile când b tea vântul secetos, dar bloc i ferestrele cu ajutorul unor scânduriă ă ş ă ăş b tute cruci , supunându-se astfel consemnului p rintesc de a se îngropa de vie. Coă ş ă -responden a costisitoare cu medicii nev zu i se încheie cu un e ec. Dup o mul ime deţ ă ţ ş ă ţ amân ri, se închise în odaia ei la data i la ora fixat , acoperit doar cu o pânz alb i cuă ş ă ă ă ăş capul îndreptat spre nord i la ora unu diminea a sim i c fa a îi era acoperit cu o batistş ţ ţ ă ţ ă ă muiat într-un lichid glacial. Când se trezi, soarele str luă ă cea prin fereastr i ea avea oăş t ietur uria în foră ă şă m de arc care-i pornea de la vintre pentru a se teră mina la stern. Îns ,ă înainte de a se fi împlinit perioada de odihn recomandat , primi o scrisoare deconcertantă ă ă de la medicii nev zu i, care spuneau c au r scolit-o timp de ase ore f r s g seasc nimică ţ ă ă ş ă ă ă ă ă care s coresă pund simptomelor descrise de atâtea ori i cu atâta scruă ş pulozitatea de ea. Într-adev r, obiceiul d un tor pe care-l avea de a nu le spune lucrurilor pe nume d duse naă ă ă ă ştere unei noi confuzii, c ci singurul lucru pe care chiă rurgii telepatici îl g siser era o c dere aă ă ă uterului, care se putea corecta cu ajutorul unei centuri. Fernanda, decep ionat , încerc sţ ă ă ă ob in informa iuni mai precise, îns coresponden ii necunoscu i nu-i mai r spunser laţ ă ţ ă ţ ţ ă ă scrisori. Ea se sim i atât de cople it de greutatea acesţ ş ă tui cuvânt necunoscut, încât se hot rîă s - i ia inima în din i i s se intereseze de natura aparatului, i abia atunci afl c mediculă ş ţ ş ă ş ă ă francez se spânzurase de o grind cu trei luni mai înainte, i fusese îngropat, împotriva voă ş -in ei satului întreg, de un fost tovar de arme al coloţ ăş nelului Aureliano Buendía. Ea se dest inui atunci fiuă lui ei, José Arcadio, i acesta îi trimise centurile de la Roma, împreunş ă cu o not con inând modul de întrebuină ţ are, pe care o arunc la closet dup ce o înv ase peţ ă ă ăţ de rost, pentru ca nimeni s nu cunoasc natura infiră ă mit ii ei. Precau iile ei erau inutileăţ ţ c ci singurele fiă in e care mai r m seser în cas abia dac o luau în seam . Santa Sofia ţ ă ă ă ă ă ă de la Piedád r t cea într-o b trâne e solitar , g tind pu inul pe care-l mâncau, dedicându-seă ă ă ţ ă ă ţ aproape în întregime slujirii lui José Arcadio Segundo. Amaranta Ursula, care mo teniseş unele farmece ale frumoasei Remedios, acorda lucr rilor ei colare tot timpul pe care-lă ş pierdea alt dat chinuind-o ă ă pe Ursula i înş cepea s manifeste o judecat s n toas i oă ă ă ă ăş devo iune fa de studiu, care f cur s renasc în Aureliano ţ ţă ă ă ă ă Segundo speran ele pe care ţ i le inspirase Meme. Îi promise c o va triă mite s - i termine studiile la Bruxelles, potrivit unuiă ş obicei de pe vremea companiei bananiere, i aceast iluzie îl f cu s încerce s readuc laş ă ă ă ă ă via p mânturile devastaţă ă te de potop. Rarele d i când mai era v zut venind acas seăţ ă ă datorau Amarantei Ursula, c ci cu timpul, devenise un str in peă ă ntru Fernanda, iar micul Aureliano se arăta tot mai s lbatec i închis pe m sur ce se apropia de pubertate. Aurelianoă ş ă ă Segundo n d jduia c b trâne ea va îmblânzi inima Fernandei, pentru ca b iatul s se poateă ă ă ă ţ ă ă integra în via a unui sat în care cu siguran c nimeni nu i-ar fi luat osteneala de a faceţ ţă ă ş presupuneri b nuitoare cu privire la na terea lui. Îns Aureliano înă ş ă su i p rea c preferş ă ă ă retragerea i singur tatea i nu înş ă ş cerca nici cea mai mic viclenie pentru a face cuno tină ş ţă cu lumea care începea la poarta dinspre strad . Când ă Ursula puse s se deschid camera luiă ă Melchiade, se apuc s -i dea târcoale, s arunce priviri curioase prin u a întredeschis , iă ă ă ş ă ş nimeni nu tia în ce clip ş ă José Arcadio Segundo i el ajunser s se lege printr-o afec iuneş ă ă ţ reciproc . Aureliano ă Segundo descoperi aceast prietenie cu mult vreme dup ce ea seă ă ă înfiripase, când îl auzi pe b iat vorbind despre omorurile de la gar . Aceasta se întâmpl laă ă ă mas , într-o zi când cineva se plângea de ruina în care c zuse satul dup plecareaă ă ă companiei bananiere, i când Aureliano îl contrazise cu o experien i cu o maturitate deş ţăş

persoan mare. Punctul lui de veă dere, spre deosebire de interpretarea general , era că ă Macondo fusese o localitate prosper , bine condus , pân în ziua când venise s semene înă ă ă ă ea dezordinea, s o coă rup i s o stoarc compania bananier , ai c rei ingiăş ă ă ă ă neri provocaseră potopul drept pretext ca s nu- i mai respecte angajamentele fa de lucr tori. Vorbind cuă ş ţă ă atâta judecat , încât Fernandei ă i se p ru c vede o parodie blasfematorie a scenei cu Isusă ă între c rturari, copilul descrise cu am nunte precise i conving toare cum ară ă ş ă mata a mitraliat peste trei mii de lucr tori aduna i în fa a g rii i cum au fost înc rcate cadavrele într-ună ţ ţ ă ş ă convoi de dou sute de vagoane pentru a le arunca în mare. Convins , ca cei mai mul i, deă ă ţ adev rul oficial dup care nu se întâmplase nimic, ă ă Fernanda se scandaliz la gândul că ă b iatul mo tenise instinctele anarhiste ale colonelului Aureliano Buendía, i-i porunci să ş ş ă tac . Aureliă ano Segundo, în schimb, recunoscu versiunea fratelui s u geam n. De fapt, de iă ă ş toat lumea îl socotea nebun, ă José Arcadio Segundo era pe vremea aceea fiin a cea maiţ lucid din cas . Îl înv pe micul Aureliano s scrie i s citeasc , îl ini ie în studiul pergaă ă ăţă ă ş ă ă ţ -mentelor i-i insufl o interpretare atât de personal asupra celor ce însemnase pentruş ă ă Macondo compania bananier , încât dup mul i ani, când Aureliano se ină ă ţ tegrase lumii, to iţ aveau s cread c versiunea pe care o povestea era produsul unei halucina ii, c ci era diaă ă ă ţ ă -metral opus versiunii false pe care istoricii o admiseă ser i consacraser în textele colare.ăş ă ş În mica înc pere izolat pe care n-a atins-o niciodat nici vântul arid, nici praful, niciă ă ă c ldura, amândoi evocau viziunea atavic a unui mo neag cu o p l rie ca ni te aripi deă ă ş ăă ş corb, care vorbea despre lume cu spatele la fereastr , cu mul i ani înainte ca ei s se fiă ţ ă n scut. Amândoi descoperir în aceă ă la i timp c în locul acesta era totdeauna martie i totş ă ş -deauna luni, i atunci în eleser c ş ţ ă ă José Arcadio Buendía nu era atât de nebun cum povestea familia, ci c era singurul care fusese înzestrat cu suficient luciditate pentru a întrevedeaă ă acest adev r, i anume c timpul putea fi i el victima ciocnirilor i a accidentelor, i c deciă ş ă ş ş ş ă putea s se sparg , l sând într-o odaie una din fracă ă ă iunile sale eternizate. Aurelianoţ Segundo reu ise pe de alt parte s opereze o clasificare a literelor criptice din pergamente.ş ă ă Era sigur c acestea corespundeau unui ală fabet cu patruzeci i apte pân la cincizeci i treiş ş ă ş de caractere, care, luate izolat, sem nau cu ni te mici p iană ş ă jeni i cu ghearele de musc , darş ă care, în caligrafia iscusit a lui Melchiade aveau aerul unor rufe întinse la zvântat pe oă sârm de fier. Aureliano î i aminti c a vă ş ă ăzut un tablou analog în enciclopedia englez i îlăş aduse în camer pentru a-l compara cu acela al lui ă José Arcadio Segundo. Erau într-adev ră identice.

Pe vremea când îi venise ideea tombolei cu cimilituri, Aureliano Segundo începu să se trezeasc noapă tea cu un nod în gât, ca i cum i-ar fi în bu it plânsul. Petra ş ş ă ş Cotes v zu înă aceasta una din nenum ratele tulbur ri aduse de situa ia lor nenorocit , i în fiecareă ă ţ ă ş diminea , timp de un an i mai bine, îi badijon ceţă ş ă rul gurii cu un p m tuf muiat în miereă ă de albine i-i d du s bea sirop de hrean. Când nodul din gâtlej deveni atât de ap s tor încâtş ă ă ă ă începu s -l împiedice la respirat, Aureliano ă Segundo se duse la Pilar Ternera s vad dacă ă ă nu cunoa te ea vreo buruian care s -l u ureze. Neclintita bunic , ajuns la vârsta de o sutş ă ă ş ă ă ă de ani, în fruntea unui mic bordel clandestin, declar c nu se încrede în supersti iileă ă ţ terapeutice dar consult c r ile în aceast chestiune. Îl v zu pe cavalerul de caro cu gâtlejulă ă ţ ă ă str puns de sabia valetului de pic , i deduse c ă ă ş ăFernanda încerca s ob in ca b rbatul ei să ţ ă ă ă revin acas , folosind un procedeu foarte dispre uit care consta în a înfige ace în portretulă ă ţ lui, dar care, din pricina unei practici stângace a acestui gen de vrăjitorie, îi provocase o tumoare intern . Că um Aureliano Segundo nu avea alte fotografii decât acelea de la cununia lui i întrucât din albumul familiei nu lipsea nici una, continu s caute prin toat casa,ş ă ă ă profitând de clipele de neaten ie ale so iei sale, i reu i s desţ ţ ş ş ă copere pe fundul garderobei o jum tate de duzin de centuri în ambalajele lor originale. Crezând c aceste fâ ii de cauciucă ă ă ş ro u sunt ni te obiecte de vr jitorie, strecur unul în buzunar ca s i-l arate lui ş ş ă ă ă Pilar Ternera. Ea nu putu s -i determine naturaă , dar i se p ru atât de suspect, încât în orice caz f cu s ă ă ă i se aduc jum tatea de duzin i le arse la un foc mare pe care-l aprinse în curte. Pentru aă ă ăş conjura presupusele vr ji ale Fernandei, îi prescrise lui Aureliano ă Segundo s moaie în apă ă o g in clocitoare i s o îngroape de vie la r d cina castanului, i el f cu aceasta cu atâtaă ă ş ă ă ă ş ă bun credin , încât, în clipa când ispr vi de acoperit cu frunze moarte p mântul r scolit,ă ţă ă ă ă

sim ea deja c resţ ă pir mai u or. La rândul ei, ă ş Fernanda interpret dispaă ri ia centurilor dreptţ represalii din partea medicilor nev zu i i cusu în interiorul rochiei ei un buzunar traiă ţ ş nic în care- i puse noile bandaje trimise de fiul ei. ş

La ase luni dup ce îngropase g ina, Aureliano ş ă ă Segundo fu sculat la miezul nop ii deţ un acces de tuse i avu impresia c e strangulat din interior cu ni te cle ti de rac. În eleseş ă ş ş ţ atunci c oricâte bandaje magice ar fi distrus i oricâte p s ri de descântec ar fi sacrificat,ă ş ă ă adev rul unic i trist era c avea s moar . Nu spuse aceasta nim nui. Chinuit de teama că ş ă ă ă ă ă va muri f r s o poat trimite ă ă ă ă pe Amaranta Ursula la Bruxelles, începu s lucreze caă niciodat i în loc de o loterie pe s pt mân , organiz trei. Îl vedeai dis-de-dimineaăş ă ă ă ă ţă cutreierând satul, pân în cartierele cele mai îndep rtate i s r c cioase, încercând s - iă ă ş ă ă ă ă ş vând bile eă ţ lele cu o febrilitate care era de în eles numai la un muribund. "Iat Divinaţ ă Providen !ţă striga el mereu. N-o l sa i s treac , ea nu vine decât o dat la o sut de ani."ă ţ ă ă ă ă F cea eforturi mi c toare pentru a p rea veă ş ă ă sel, simpatic, vorb re , dar era de ajuns s veziă ţ ă cât asuda, cât era de palid, pentru a ghici c abia î i mai trage sufletul. Uneori se ab tea dină ş ă drumul s u i se ducea în locuri pustii unde s nu-l vad nimeni, i se a eza o clip pentru aă ş ă ă ş ş ă se odihni de acei cle ti care-l sfâ iau pe din untru. La miezul nop ii mai era înc înş ş ă ţ ă mahalaua bordeielor, str duindu-se s le mângâie cu f g duin e de câ tiguri pe femeileă ă ă ă ţ ş solitare care suspinau în apropierea fonografelor: "Acest num r n-a mai ie it de patru luni,ă ş le spunea el prezentându-le bile eţ lele sale. Nu-l l sa s - i scape, via a este mai scurt decâtă ă ţ ţ ă ai crede." Ajunser s nu-i mai arate nici un respect, s - i bat joc de el, iar în ultimele luniă ă ă ş ă nici nu-l mai numeau don Aureliano, cum f cuser întotă ă deauna, ci chiar în prezen a lui, îiţ ziceau Domnul Divin Providen . Glasul ă ţă i se umplu de note false, se dezacorda i sfâr iş ş prin a se stinge într-un horc it ră ăgu it de câine, dar g sea înc destul voin pentru a nuş ă ă ă ţă l sa s sl beasc a teptarea lozurilor maă ă ă ă ş ri în curtea Petrei Cotes. Cu toate acestea, pe m sur ce- i pierdea glasul i- i d dea seama c în curând nu va mai putea îndura durerea,ă ă ş ş ş ă ă în elegea tot mai bine c fiica lui nu va mai putea pleca la Bruxelles prin porcii i capreleţ ă ş scoase la loterie, i astfel concepu ideea de a organiza o loterie fabuloas cu toateş ă p mânturile pustiite de poă top i pe care le-ar putea foarte bine readuce în stare bun aceiş ă care dispuneau de capitaluri. A fost o ini iativ atât de spectacular , încât primarul însu i seţ ă ă ş oferi s o anun e în public i ă ţ ş se constituiră societ i ca s cumpere bilete de câte o sut ăţ ă ăde pesos bucata, care se epuizar în mai pu in de o s pt mân . În noaptea traă ţ ă ă ă gerii la sor i,ţ câ tig torii organizar o petrecere straş ă ă şnic , comparabil doar cu cele din frumoasa epoc aă ă ă companiei bananiere, iar Aureliano Segundo interpret la acordeon, pentru ultima oar ,ă ă melodiile uitate ale lui Francisco B rbatul, dar f r s le mai poat i cânta.ă ă ă ă ăş

Amaranta Ursula plec la Bruxelles dup dou luni. Aureliano ă ă ă Segundo îi d du nuă numai banii de la aceast loterie extraordinar , ci i acei pe care reu ise s -i pun de-o parteă ă ş ş ă ă în cursul lunilor precedente, ca i suma foarte sc zut pe care o ob inuse din vânzareaş ă ă ţ pianului mecanic, a clavecinului i a altor vechituri c zute în dizgra ie. Dup socotelile lui,ş ă ţ ă aceste fonduri aveau s -i ajung pentru studiile ei i nu mai r mânea decât s g sească ă ş ă ă ă ă suma pentru biletul de întoarcere. Fernanda se opuse pân în ultima clip la aceast că ă ă ă-l torie, scandalizat la gândul c Bruxelles se afla atât de aproape de locul de pierzanie careă ă ă era Parisul, dar se lini ti în urma unei scrisori pe care i-o d du pş ă ărintele Angel, adresată unui pension de fete catolice condus de c lug ri e i unde Amaranta ă ă ţ ş Ursula f g dui c vaă ă ă locui pân la terminarea studiilor. În afar de aceasta, preotul aranj ca ea s c l torească ă ă ă ăă ă sub supravegherea unui grup de franciscane care mergeau la Toledo, unde sperau să g seasc oameni de încredere cu care s o trimit în Belgia. În timp ce se desf ura această ă ă ă ăş ă coresponden precipitat care f cu posibil o astfel de coordonare, Aureliano ţă ă ă ă Segundo, cu ajutorul Petrei Cotes, se ocup de bagajele Amarantei ă Ursula. În noaptea în care rânduiră unul din cuferele de mireas ale Fernandei, totul era atât de bine pus la punct încât studentaă tia pe de rost rochiile i papucii de catiş ş fea în care avea s efectueze traversareaă

Atlanticului, mantoul din postav albastru cu nasturi de aram , i pantofii din piele ă ş de Cordoba pe care avea s -i poarte la debarcare. tia, de asemenea, cum trebuie s umble caă Ş ă s nu cad în ap , atunci când va urca la bord pe pasaă ă ă rel , c nu trebuie s se despart nici oă ă ă ă clip de c lugă ă ări e, nici s ias din cabina ei decât pentru a mânca, i c nu trebuie sub niciţ ă ă ş ă

un pretext s r spund la întreă ă ă b rile pe care necunoscu ii, de orice sex ar fi fost ei, ă ţ i le-ar pune când vor fi ie it în largul m rii. Î i lu un flacon cu pic turi împotriva r ului de mareş ă ş ă ă ă i un caiet redactat chiar de mâna p rintelui Angel, cuprinzând ase rug ciuni pentruş ă ş ă

potolirea furtunii. Fernanda îi confec ion o centur din pânz groas în care s - i p strezeţ ă ă ă ă ă ş ă banii i-i ar t cum s o poarte ajustat chiar pe corp, în a a fel încât s nu trebuiasc s oş ă ă ă ă ş ă ă ă scoat nici chiar când se culca. Vru s -i dea în dar oala ei de noapte din aur sp lat cu le ieă ă ă ă ş i dezinfectat cu alcool, ş ă dar Amaranta Ursula refuz de team ca nu cumva colegele ei deă ă

la pension s - i bat joc de ea. Dup câteva luni, în ceasul mor ii, Aureliano ă ş ă ă ţ Segundo avea s i-o aminteasc a a cum o v zuse ultima oar , încercând zadarnic s coboare geamul plinăş ă ş ă ă ă de praf de la vagonul de clasa a doua pentru a auzi ultimele recomand ri ale Fernandei.ă Purta o rochie din m tase roz cu un buche el de pansele artificiale prinse cu o agraf peă ţ ă um rul stâng, pantofii de piele ă de Cordoba cu ireturi i tocuri joase i ciorapi satina i cuş ş ş ţ jartiere elastice la pulpe. Avea un trup zvelt, p rul lung desă pletit i ochii vioi ai Ursulei laş vârsta ei, iar în felul în care- i lu r mas bun, f r s plâng , dar i f r s surâd , tr daş ă ă ă ă ă ă ş ă ă ă ă ă aceea i t rie de caracter. Mergând alş ă ături de vagon, pe m sur ce acesta lua vitez , i iă ă ă ş ţ -nând-o pe Fernanda de bra ca s nu se poticneasc , Aureliano ţ ă ă Segundo abia mai putu r spunde cu un gest al mâinii la s rutarea pe care fiica lui i-o trimise cu vârful degetelor.ă ă Cei doi so i r maser nemi ca i, în soarele arz tor, privind cum trenul se confund cuţ ă ă ş ţ ă ă punctul negru de la orizont, inându-se de bra pentru prima oar din ziua nun ii lor.ţ ţ ă ţ

În nou august, înainte de a se fi primit cea dintâi scrisoare din Bruxelles, ă José Arcadio Segundo st tea de vorb cu Aureliano în odaia lui Melchiade i, f r nici oă ă ş ă ă leg tur , îi zise:ă ă

— Aminte te- i întotdeauna c erau peste trei mii i c i-au aruncat în mare.ş ţ ă ş ăApoi capul i se l s peste pergamente i muri cu ochii larg deschi i. În aceea i clip ,ă ă ş ş ş ă

în patul Fernandei, fratele s u geam n ajunse la cap tul martiriului lung i teribil pe care-lă ă ă ş f cuser s -l îndure racii de fier care-i sfâ iau gâtlejul. Trecuse o s pt mân de când seă ă ă ş ă ă ă întoarse acas , f r glas, la cap tul puterilor, numai piele i oase, cu cuferele luiă ă ă ă ş transhumante i cu acorş deonul lui de chefliu, pentru a- i ine promisiunea de a muri lângş ţ ă so ia sa. ţ Petra Cotes îl ajutase s - i adune lucrurile i-i spusese adio f r s verse o lacrim ,ă ş ş ă ă ă ă dar uitase s -i dea ghetele l cuite pe care voia s le poarte în sicriu. Astfel, de îndat ce află ă ă ă ă c a murit, se îmă br c în negru, înveli ghetele într-un ziar i-i ceru voie Fernandei s vadă ă ş ă ă cadavrul. Fernanda n-o l s s treac pragul u ii.ă ă ă ă ş

— Pune i-v în situa ia mea, îi zise Petra ţ ă ţ Cotes pe un ton rug tor. Închipui i-v cât deă ţ ă mult l-am putut iubi pentru a suporta o astfel de umilire.

— Nu exist nici o umilin prea mare pentru o concubin , r spunse ă ţă ă ă Fernanda. A tepta i deci s moar altul, dintre to i acei care v-au r mas, ca s -l înc l a i cu acesteş ţ ă ă ţ ă ă ă ţ ţ ghete.

Respectându- i promisiunea dat , Santa Sofia de la ş ă Piedád spintec cu un cu it deă ţ buc t rie cadavrul lui ă ă José Arcadio Segundo ca s se asigure c nu-l vor înmormânta deă ă viu. Trupurile au fost a ezate în sicrie asem n toare i se putu constata atunci c redeveniş ă ă ş ă -ser identice în moarte, a a cum fuseser pân la adoă ş ă ă lescen a lor. Vechii ortaci de chefuri aiţ lui Aureliano Segundo a ezar pe sicriul lui o cunun purtând o panş ă ă glic violet cuă ă inscrip ia:ţ "La o parte din calea mea, vacilor, via a este atât de scurt ." ţ ă Fernanda fu atât de indignat de o astfel de lips de respect încât puse s se azvârle cununa la gunoi. Înă ă ă z p ceala din ultima clip , be ivanii tri ti care-i scoaser din cas confună ă ă ţ ş ă ă dar sicriele i-lă ş îngropar pe uă nul în groapa celuilalt.

AURELIANO NU PĂRĂSI MULT VREME odaia lui Melchiade. Înv pe de rostĂ ăţă legendele fantastice din cartea cu foile volante, sinteza tratamentelor lui Hermann, paraliticul, însemn rile despre tiin a demonoă ş ţ logic , cheile pentru piatra filozofal ,ă ă Centuriile lui Nostradamus i cercet rile lui despre cium , în a a fel încât ajunse laş ă ă ş

adolescen f r s cunoasc nimic despre epoca sa, dar înzestrat cu cultura de baz a unuiţă ă ă ă ă ă om din evul mediu. La orice or ar fi intrat în odaia lui, ă Santa Sofia de la Piedád îl g seaă cufundat în lectur . În zorii zilei îi aduă cea o cea c mare de cafea f r zah r, iar la amiaz oş ă ă ă ă ă farfurie cu orez garnisit cu felii de banane fripte, care era mâncarea unic servit în cas deă ă ă la moartea lui Aureliano Segundo. Ea se îngrijea s -i taie p rul, s -l cure e de lindini, să ă ă ţ ă croiasc pe m sura lui hainele vechi pe care le g sea în cuferele uitate, iar când începu să ă ă ă aib o umbr de musta , îi aduse briciul i castrona ul pentru cl buc care apar inuseră ă ţă ş ş ă ţ ă colonelului Aureliano Buendía. Nici unul dintre fiii acestuia din urm , nici chiar Aurelianoă José, nu-i sem nase într-atât, mai ales prin pome ii proeminen i i linia hot rât i pu in neă ţ ţ ş ă ăş ţ -miloas a buzelor. A a cum ă ş i se întâmplase i Ursulei cu Aureliano ş Segundo, pe vremea când acesta studia în odaie, Santa Sofia de la Piedád credea c Aureliano voră be te singur.ş De fapt, el conversa cu Melchiade. Într-o amiaz fierbinte, pu in dup moartea gemenilor,ă ţ ă el văzu cum se desprinde din reverbera ia ferestrei mo neaţ ş gul lugubru cu p l ria lui în chipă ă de aripi de corb, ca o materializare a unei amintiri s dite în memoria lui cu mult vremeă ă înainte de a se na te. Aureliano terminase cu clasificarea alfabetului pergamentelor. Astfelş c , atunci când Melchiade îl întreb dac a descoperit în ce limb erau redactate, îi r spunseă ă ă ă ă f r nici o ov ial :ă ă ş ă ă

— În sanscrit .ăMelchiade îi dezv lui c posibilit ile sale de a reă ă ăţ veni în odaia aceasta era num rate.ă

Îns pleca lini tit spre întinsele preerii ale mor ii definitive, c ci Aureliano avea timp să ş ţ ă ă înve e sanscrita în cursul anilor care mai lipseau înc pentru ca manuscrisele s împlineascţ ă ă ă un secol i s poat fi descifrate. Tot el îi semnal c în mica ulicioar care duce la râu iş ă ă ă ă ă ş unde pe vremea companiei bananiere se ghicea viitorul i se t lm ceau viş ă ă sele, un în eleptţ catalan inea o pr v lie cu c r i unde se g se te un ţ ă ă ă ţ ă ş Sanskrit Primer, care va fi mistuit de molii peste ase ani, dac el nu se gr be te s -l cumpere. Pentru prima oar în existen a eiş ă ă ş ă ă ţ îndelungat , Santa Sofia ă de la Piedád l s s se întrevad un sentiment, i acesta era unul deă ă ă ă ş stupoare, atunci când Aureliano îi ceru s -i aduc cartea pe care avea s o g seasc întreă ă ă ă ă Ierusalimul eliberat i poemele lui Milton, la extremitaş tea din dreapta de pe rândul al doilea al etajerei. Întrucât ea nu tia s citeasc , re inu pe de rost aceast forş ă ă ţ ă mul , i procur baniiă ş ă necesari vânzând unul din cei aptesprezece pe ti ori de aur care r m seser în ateş ş ş ă ă ă lier i aş c ror ascunz toare, din noaptea în care solda ii perchezi ionaser casa, nu o cuno teau decâtă ă ţ ţ ă ş ea i Auş reliano.

Aureliano progresa în studiul sanscritei, în timp ce Melchiade se f cea de fiecare dată ă mai pu in asiduuţ i mai îndep rtat, estompându-se în lumina str lucitoare a amiezii. Ultimaş ă ă oar când Aureliano îl sim i, abia dac mai era o prezen invizibil , care murmura:ă ţ ă ţă ă "Am murit de friguri în nisipurile din Singapor". Odaia deveni atunci dintr-o dat vulnerabilă ă fa de praf, fa de c ldur , de termite, de furnicile ro ii, de moliile care aveau s prefacţă ţă ă ă ş ă ă în rumegu toat tiin a c r ilor i a pergamentelor.ş ăş ţ ă ţ ş

Nu lipsea mâncarea în cas . A doua zi dup moară ă tea lui Aureliano Segundo, unul dintre prietenii lui care aduseser cununa cu inscrip ia ei ireveren ioas , se oferi s restituieă ţ ţ ă ă Fernandei câ iva bani cu care-i r mţ ă ăsese dator so ului ei. Din ziua aceea, venea în fiecareţ miercuri un comisionar, aducând un co cu alimente caş re ajungea din plin pe o s pt mân .ă ă ă Nimeni n-a tiut vreodat c acele alimente le trimitea Petra ş ă ă Cotes: pentru ea, a continua să dea de poman aceleia care o umiă lise era un mod de a umili la rândul ei. Cu toate acestea, ranchiuna ei se risipi mai curând decât ar fi crezut, i atunci continu s le trimit deş ă ă ă mâncare, din orgoliu, iar pân la urm , din compasiune. În câteva rânduri, când nu mai avuă ă curajul s - i vând bile elele i când interesul oamenilor pentru loteriile ei disp ru, ră ş ă ţ ş ă ămase ea f r s m nânce pentru ca ă ă ă ă Fernanda s poat mânca, i pân ce nu v zu trecândă ă ş ă ă înmormântarea ei, nu- i c lc deloc aceast promisiune.ş ă ă ă

Santa Sofia de la Piedád avea s g seasc în scă ă ă ăderea num rului locuitorilor caseiă odihna pe care o merita dup mai bine de o jum tate de veac de munc . Niă ă ă ciodat nu seă auzise vreo plângere din partea acestei femei t cute, de nep truns, care îns mân ase familiaă ă ă ţ cu germenii îngere ti ai frumoasei ş Remedios i cu solemş nitatea misterioas a lui ă José Arcadio Segundo, care- i consacrase o via întreag de singur tate i t cere creş ţă ă ă ş ă şterii unor

copii care abia î i mai aminteau c sunt coş ă piii i nepo ii ei, i care se ocupase de Aurelianoş ţ ş ca i cum s-ar fi n scut din pântecele ei, f r s tie m car c -i era str bunic . Oriunde înş ă ă ă ăş ă ă ă ă afar de casa aceasta s-ar fi socotit de necrezut ca ea s doarm întotdeauna pe o rogojină ă ă ă de trestie împletit pe care i-o întindea pe jos, în hambar, în mijlocul h rm laiei nocturne aă ş ă ă oarecilor, f r s cuteze s -i m rturiseasc cuiva c a fost trezit , într-o noapte, de senza iaş ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

însp imânt toare c cineva o prive te în bezn i c era o viper care ă ă ă ş ăş ă ă i se târa pe pântece. Ea tia c , dac i-ar fi povestit Ursulei acest fapt, aceasta ar fi împ r it patul cu ea, dar eraş ă ă ă ţ în vremea când nimeni nu- i d dea seama de nimic dac nu strigai în gura mare ce te doare,ş ă ă c ci munca istoviă toare de la brut rie, necazurile r zboiului, grija copiilor nu- i l sau r gazulă ă ţ ă ă de a te gândi la fericirea altora. Petra Cotes, pe care n-a v zut-o niciodat , a fost singuraă ă care i-a amintit de ea. Se îngrijea s aib o pereche bun de pantofi pentru ie it, s nu-iş ă ă ă ş ă lipseasc îmbr că ă ămintea, chiar i în epoca în care trebuiau s fac miş ă ă nuni cu pu inii bani deţ la tombol . Când ă Fernanda veni în cas , avu toate motivele s cread c era vorba de oă ă ă ă servitoare eternizat aici, i cu toate c auzi de mai multe ori spunându-se c era mamaă ş ă ă so ului ei, lucrul ţ i se p rea atât de necrezut încât îi trebui mai mult timp ca s -l priceapă ă ă decât dup aceea, ca s -l uite. Santa Sofia ă ă de la Piedád n-a p rut niciodat s se formalizezeă ă ă de aceast condi ie de subaltern . Dimpotriv l sa imă ţ ă ă ă presia c -i place s umble de coloă ă pân colo prin toate ungherele, f r s se odihneasc deloc sau s se plâng , veghind asupraă ă ă ă ă ă ă ordinii i cur eniei casei imense unde a tr it din adolescen i care, mai ales în epocaş ăţ ă ţăş companiei bananiere, p rea mai degrab o cazarm decât un c min. Cu toate acestea, cândă ă ă ă muri Ursula, zeul supraomenesc al Santei Sofia de la Piedád, capacitatea ei extraordinar deă munc începur s sl beasc . Nu numai c îmb trânise i ajunsese la cap tul puterilor, dar,ă ă ă ă ă ă ă ş ă de pe o zi pe alta, toat casa c zuse într-o criz de senilitate.. Un mu chi fin începu s seă ă ă ş ă ca ere pe ziduri. Când nu mai era nici un loc liber în cur i, buruienile f cur s plesneascţ ţ ă ă ă ă pe dedesubt cimentul din verand , îl f râmi ar ca pe un cristal i se v zu cum r sar dină ă ţ ă ş ă ă cr pă ături acelea i floricele galbene pe care le gş ăsise Ursula, cu aproape un secol mai înainte, în paharul cu dantura lui Melchiade. Neavând nici timpul, nici mijloacele pentru a împiedica rev rsarea naturii, Santa Sofia de la ă Piedád î i petrecea ziua prin od i, speriindş ă opârlele caş re aveau s intre din nou o dat cu l sarea nop ii. Înă ă ă ţ tr-o diminea v zu cumţă ă

furnicile ro ii p r sesc temeş ă ă liile surpate, trec prin parterul cu flori, urc de-a lună gul balustradei, unde begoniile luaser o culoare p mântie, i intr în adâncurile casei. Încercă ă ş ă ă mai întâi s le omoare cu m tura, apoi cu insecticide i în cele din urm cu var, dar a douaă ă ş ă zi le reg si în acela i loc, neîncetând de a se strecura, tenace i invincibile. ă ş ş Fernanda, scriind copiilor scrisoare dup scrisoare, nu- i d dea seama de ofensiva nest vilit aă ş ă ă ă distrugerii. Santa Sofia continu singur s se lupte cu buruienile ca s nu nă ă ă ă ăp dească ă buc t ria, s smulg de pe pere i ciucurii uria i ai pânzelor de p ianjeni care cre teau dină ă ă ă ţ ş ă ş nou în câteva ceasuri, s r zuie galeriile termitelor. Dar când v zu c i odaia luiă ă ă ăş Melchiade, chiar dac o cur a i m tura de trei ori pe zi, era plin de praf i de pânze deă ăţ ş ă ă ş p ianjen i c , în ciuda freneziei ei de gospodin , era amenin at de d râm turi i de acelă ş ă ă ţ ă ă ă ş aer de profund mizerie pe care numai colonelul Aureliano Buendía i tân rul ofiă ş ă erţ îns rcinat cu perchezi ia o prev zuser , în elese c a fost înfrânt . Î i îmbr c atunci haineleă ţ ă ă ţ ă ă ş ă ă uzate de duminic , î i înc l ni te pantofi vechi care apar inuser Ursulei, î i trase oă ş ă ţă ş ţ ă ş pereche de ciorapi de bumbac pe care-i f cuse cadou Amaranta ă Ursula i f cu o bocceluş ă ţă cu cele dou sau trei schimburi care-i mai r m seă ă ă ser :ă

— M predau, îi zise ea lui Aureliano. Este prea mult munc în casa asta pentruă ă ă bietele mele oase.

Aureliano o întreb unde avea de gând s plece i ea f cu un gest vag, ca i cum n-ară ă ş ă ş fi avut nici cea mai mic idee despre viitor. Se sili totu i s precizeze c are de gând s - iă ş ă ă ă ş petreac ultimii ani ai vie ii la o veri oar primar care locuia la Riohacha. Aceast exă ţ ş ă ă ă -plica ie nu era verosimil . Dup moartea p rin ilor ei nu mai avusese leg turi cu nimeni înţ ă ă ă ţ ă sat, nu primise nici scrisori, nici ve ti i niciodat nu fusese auzit vorş ş ă ă bind despre rude. Aureliano îi d du patrusprezece peă şti ori de aur, c ci ea era gata s plece doar cu averea ei,ş ă ă care se ridica la un peso i dou zeci i cinci de cenş ă ş time. O v zu de la fereastra od ii cumă ă traversa curtea cu boccelu a cu haine, târându- i picioarele, gârbovit de ani, i mai v zuţ ş ă ş ă

cum î i trecea o mân printr-o gaur din poart pentru a trage z vorul dup ce a ie it. Nu s-ş ă ă ă ă ă şa mai aflat niciodat nimic despre ea.ă

Când afl despre aceast dezertare, ă ă Fernanda vociferă alandala o zi întreag ,ă cercetând cuferele, scrinurile i dulapurile unul dup altul, pentru a se încredin a c Santaş ă ţ ă Sofia de la Piedád n-a furat nimic. Î i arse degetele voind s aprind un cuptor pentru primaş ă ă oar în via a ei i trebui s -l roage pe Aureliano s o înve e cum se prepar cafeaua. Cuă ţ ş ă ă ţ ă timpul, începu s se ocupe el de buc t rie. Când se scula, ă ăă Fernanda g sea micul deă jun servit, i apoi nu- i mai p r sea camera decât penş ş ă ă tru a- i lua mâncarea pe care Aureliano i-şo l sa acopeă rit în spuz , i pe care ea o ducea pe mas , pentru a o mânca pe ervete de in,ă ă ş ă ş între candelabre, ezând sinş gur în capul mesei, în fa a celor cincisprezece scaune goale.ă ţ Nici chiar în aceste împrejur ri, Aureliano i ă ş Fernanda nu- i împ r eau singur tatea, ciş ă ţ ă fiecare continua s i-o tr iasc singur, f cându- i menajul fiecare în cameăş ă ă ă ş ra lui, în timp ce pânzele de p ianjen continuau s înz pezeasc trandafirii, s acopere grinzile i să ă ă ă ă ş ă c ptu easă ş c pere ii. Cam prin epoca aceasta avu ă ţ Fernanda impresia c duhurile n p diseră ă ă ă casa. S-ar fi spus c obiecă tele, mai ales cele mai de folos, dobândiser putin a de a- iă ţ ş schimba locul prin propriile lor mijloace. Fernanda î i pierdea vremea c utând foarfecele deş ă care era sigur c le pusese pe patul ei, i dup ce r sturna cerul i p mântul, le descopereaă ă ş ă ă ş ă pe o etajer în buc t ria unde era convins c n-a pus piciorul de patru zile. Dintr-o dat nuă ăă ă ă ă mai era nici o furculi în sertarul cu tacâmuri i g sea, în schimb, ase pe altar i alte trei laţă ş ă ş ş lavoar. Aceast nesiguran a lucrurilor era i mai exasperant atunci când se a eza s scrie.ă ţă ş ă ş ă C limara pe care o punea la dreapta ei ap rea dintr-o dat la stânga, tamponul-sugativ se fă ă ă ă-cea nev zut i dup dou zile îl descoperea sub pern , iar paginile adresate lui ă ş ă ă ă José Arcadio se amestecau cu cele destinate Amarantei Ursula, astfel c avea mereu spaima de a nu fiă b gat scrisorile în plicurile inversate, a a cum se i întâmplase, de altminteri, de vreo câtevaă ş ş ori. Într-o zi, î i pierdu pana. I-o restitui, dup dou s pt mâni, factorul po tal care oş ă ă ă ă ş descoperise în geanta lui i care umbla din cas în cas întrebând cui îi aparş ă ă ine. La început,ţ ea crezu c toate acestea sunt opera medicilor nev zu i, a a cum fusese i dispari ia bandaă ă ţ ş ş ţ -jelor, i începu chiar s le scrie o scrisoare, implorându-i s o lase în pace, dar trebui s seş ă ă ă întrerup , ca s fac altceva i, când reveni în odaie, nu numai c nu mai g si scrisoareaă ă ă ş ă ă început , dar uit chiar i de inten ia de a o scrie. Câtva timp crezu c e Aureliano. Se apucă ă ş ţ ă ă s -l supravegheze, s a eze anumite obiecte în drumul lui pentru a încerca s -l surprind înă ă ş ă ă clipa în care le va deplasa, dar foarte curând trebui s se conving c Auă ă ă reliano nu p r seaă ă odaia lui Melchiade decât ca s meară g la buc t rie sau la latrin , i c nu era omul care să ă ă ă ş ă ă fac farse. Astfel, ajunse s cread c sunt feste de-ale spiridu ilor i se decise s prindă ă ă ă ş ş ă ă fiecare lucru de locul în care socotea c se va servi de el. Leg foarfeă ă cele de capul patului cu ajutorul unei corzi lungi. Leg pana i tamponul sugativ de piciorul mesei i fix c liă ş ş ă ă -mara cu clei în dreapta locului unde avea obiceiul s scrie. Problemele nu se rezolvar însă ă ă cu una cu dou , c ci dup câteva ceasuri de cusut, coarda foarfecelor nu mai permitea s teă ă ă ă folose ti de ele la t iat, de parc spiş ă ă ridu ii nu încetau s o scurteze. Acela i lucru seş ă ş întâmpla cu sfoara care inea pana, i chiar cu bra ul ei, care dup câteva clipe de scris, nuţ ş ţ ă mai ajungea pân la că ălimar . Nici Amaranta ă Ursula la Bruxelles, i nici ş José Arcadio la Roma n-au aflat niciodat nimic despre acesă te p anii. ăţ Fernanda le povestea c e fericit iă ăş de fapt chiar i era, tocmai pentru c se sim ea dezlegat de orice obliga ie, ca i cum via aş ă ţ ă ţ ş ţ ar fi purtat-o din nou în lumea p rin ilor ei, unde nu erai afectat de probleă ţ mele cotidiene, deoarece acestea erau dinainte rezolvate în imagina ie. Acea coresponden interminabil oţ ţă ă f cu s - i piard no iunea timpului, mai ales dup plecaă ă ş ă ţ ă rea Santei Sofia de la Piedád. Se obi nuise s socoteasc zilele, lunile i anii luând ca puncte de reper datele preş ă ă ş v zuteă pentru întoarcerea copiilor. Dar atunci când aceştia începur s modifice termenele, o dată ă ă i înc o dat , ea ajunse s confunde datele, s se încurce în soş ă ă ă ă roace, i zilele sem nau atâtş ă

de mult între ele încât nu mai sim ea cum trec. În loc s - i piard r bdarea, ea se bucura înţ ă ş ă ă fond de aceast întârziere. Nu se nelini tea din pricin c , la mul i ani dup ce o anun ase că ş ă ă ţ ă ţ ă era pe cale s depun jur mântul ve nic, ă ă ă ş José Arcadio continua s spun c a teapt s - iă ă ă ş ă ă ş termine studiile de înalt teologie pentru a le începe pe cele de diploma ie, deoarece eaă ţ în elegea c treptele care duceau la înalţ ă tul scaun al Sf. Petru erau multe i pavate cu obstaş -

cole. În schimb, sufletul ei se exalta când primea ve ti care pentru al ii ar fi p rute lipsite deş ţ ă interes, ca aceea c fiul ei îl z rise pe Papa. Resim i o bucurie asem nă ă ţ ă ătoare atunci când Amaranta Ursula o preveni c stuă diile ei se vor prelungi peste durata prev zut , deoareceă ă calific rile ei excelente îi creaser unele privilegii pe care tat l ei nu le luase în considerareă ă ă atunci când făcuse socotelile.

Când Aureliano izbuti s traduc primul pergament, se scurseser peste trei ani deă ă ă când Santa Sofia de la Piedád îi adusese lucrarea de gramatic . N-a fost o mună c inutil ,ă ă îns nu reprezenta decât abia primul pas pe un drum a c rui lungime era imposibil deă ă prev zut, deoarece textul în spaniol nu însemna nimic:ă ă era vorba de versuri cifrate. Lui Aureliano îl lipseau elementele pentru a stabili codul care i-ar fi permis s le smulgă ă secretul, îns de vreme ce Melchiade îi spusese c pr v lia b trânului savant catalană ă ă ă ă con inea c r ile de care avea nevoie pentru a descoperi sensul profund al manuscriselor, seţ ă ţ hot rî s -i cear Fernandei îng duin a de a merge s le caute. În odaia n p dit de resturi iă ă ă ă ţ ă ă ă ă ş moloz, a c ror proliferare de nest pânit izbutise s doă ă ă boare totul, chibzuia asupra modului celui mai adecvat de a- i formula cererea, prevedea toate împrejur rile, calcula ocazia ceaş ă mai potrivit , dar când o întâlnea pe ă Fernanda venind s - i ia mâncarea din spuza cuptoruă ş -lui, acesta fiind de fapt singurul moment când putea s -i vorbeasc , rug mintea lui atât deă ă ă trudnic preg tit ă ă i se oprea în gât i nu reu ea s rosteasc o vorb . A fost singura dat cândş ş ă ă ă ă o spion . Ascult cu sufletul la gur pa ii din camera ei. O auzea cum se îndreapt spre uă ă ă ş ă şă pentru a primi scrisorile copiilor i pentru a le preda factorului pe ale ei, i tr gea cuş ş ă urechea, noaptea târziu, la zgomotul dur i p tima al penei pe hârtie, înainte de a auziş ă ş pocnetul întrerup torului i morm itul rugă ş ă ăciunilor pe întuneric. Abia atunci adormea, cu speran a c a doua zi se va ivi ocazia mult a teptat . Se leg n atât în iluzia c permisiuneaţ ă ş ă ă ă ă nu-i va fi refuzat , încât înă tr-o bun diminea î i t ie p rul care-i atârna pân la umeri, î iă ţă ş ă ă ă ş rase barba stufoas , îmbr c ni te pantaloni strâm i i o c ma cu guler fals pe care nu maiă ă ă ş ţ ş ă şă tia de la cine le mo tenise, i a tept în buc tş ş ş ş ă ăărie ca Fernanda s vin s ia micul dejun. Nuă ă ă

mai era femeia de toate zilele care venise, cea cu fruntea trufa i cu mersul statuar, ci oşăş b trân de o frumuse e supranaă ă ţ tural , cu o cap de hermin îng lbenit , o coroan de cartonă ă ă ă ă ă aurit i alura lânced a celei care a plâns mult în tain . Într-adev r, de când îl g sise înş ă ă ă ă cuferele lui Aureliano Segundo, Fernanda î i îmbr case adesea cosş ă tumul de suveran ,ă mâncat de molii. Oricine ar fi văzut-o în fa a oglinzii, extaziat de propriile ei maniere deţ ă monarh , ar fi putut-o socoti nebun . Totu i, nu era. Transformase, pur i simplu, acesteă ă ş ş semne exterioare ale regalit ii într-o ma in de amintit. Când le îmbr c pentru prima oar ,ăţ ş ă ă ă ă un nod i se puse f r voia ei, în iniă ă m , i ochii ă ş i se umplur de lacrimi, deoarece sim i dină ţ nou, în clipa aceea, mirosul de lac al cizmelor militarului care venise s o pe easc pentru aă ţ ă o face regin , i suă ş fletul i se încheg cu nostalgia visurilor pierdute. Se sim i atât deă ţ b trân , atât de sfâr it , atât de îndep rtat de cele mai frumoase clipe ale vie ii ei, încât leă ă ş ă ă ă ţ regret chiar i pe cele care-i r m seser în amintire drept cele mai urâte, i abia atunciă ş ă ă ă ş descoperi cât de mult îi lipseau acele adieri de origan din verand , mireasma trandafirilor laă c derea serii i chiar temperamentul besă ş tial al str inilor care veneau în cas . Inima ei de ceă ă -nu , care rezistase, f r s se sf râme, la loviturile ceşă ă ă ă ă le mai bine intite ale realit iiţ ăţ cotidiene, se n rui la primele asalturi ale nostalgiei. Nevoia de a se sim i meă ţ lancolic seă transforma în viciu pe m sur ce o r vă ă ă ă eau anii. Singur tatea o f cu mai uman . Cu toateş ă ă ă acestea, în diminea a în care intr în buc t rie i se poţ ă ă ă ş meni cu o cea c de cafea pe care ş ă i-o oferea un adolescent osos i palid, cu o lucire halucinant în ochi, se sim i brutal sfâ iat deş ă ţ ş ă ridicol. Nu numai c -i refuz permisiunea, dar de atunci p str la ea cheile casei înă ă ă ă buzunarul în care- i p stra bandajele, nefolosite înc . Era o precau ie inutil , c ci dac ar fiş ă ă ţ ă ă ă vrut, Aureliano s-ar fi putut furi a i chiar întoarce în cas f r s fie observat. Însş ş ă ă ă ă ă captivitatea prelungit , necunoa terea luă ş mii i deprinderea de a asculta, sec tuiser în inimaş ă ă lui germenii r zvr tirii. Astfel c se întoarse în ascunzi ul s u, citind i recitindă ă ă ş ă ş pergamentele i auzind pân noapş ă tea târziu suspinele Fernandei în dormitor. Într-o dimi-nea veni ca de obicei s aprind focul i g si în spuţă ă ă ş ă za stins mâncarea pe care o l sase înă ă ajun pentru ea. Se duse atunci i- i b g capul pe u a dormitorului i o v zu întins pe pat,ş ş ă ă ş ş ă ă acoperit cu capa de hermin , mai frumoas ca oricând, cu pielea preschimbat într-o crustă ă ă ă ă

de ivoriu. Când sosi José Arcadio, dup patru luni, o g si intact .ă ă ăEra imposibil s - i închipui un b rbat care s seă ţ ă ă mene mai bine cu mama lui. Purta un

costum de tafta funebr , o c ma cu guler rotund i tare i o pangliă ă şă ş ş c îngust de m tase peă ă ă care o înnodase în lips de cravat . Avea tenul livid, aerul lânced, o privire inexă ă presiv ,ă buzele sub iri. P rul lui negru, întins i lucios, împ r it la mijloc printr-o c rare dreapt iţ ă ş ă ţ ă ăş palid , pă ărea c este fals ca i acela al statuilor sfin ilor. Umbra de barb îndep rtat cuă ş ţ ă ă ă grij de pe obrazul lui de paă rafin p rea o umbr a con tiin ei sale. Avea mâinile palide,ă ă ă ş ţ irigate de nervuri verzi, cu degete parazitare, iar la ar t torul stâng un inel din aur masiv, peăă care era montat un opal de form rotund . Când îi deschise poară ă ta de la strad , Aurelianoă nu trebui s se întrebe cine era pentru a ghici c venea de foarte departe. La treă ă cerea lui, casa se impregn de mirosul de ap parfuă ă mat pe care ă Ursula i-o punea pe cap, când era copil, ca s -l poat g si în întuneric. Într-un mod imposibil de precizat, ă ă ă José Arcadio r m sese, dup atâ ia ani de absen , un copil tomnatic, grozav de trist i de soliă ă ă ţ ţă ş tar. Se îndrept direct spre camera mamei sale, unde Aureliano evaporase mercur timp de patruă luni cu ajutorul atanorului care apar inuse bunicului s u, penţ ă tru conservarea corpului după formula lui Melchiade. José Arcadio nu-i puse nici o întrebare. S rut cadaă ă vrul pe frunte, scoase din micul buzunar ascuns dedesubtul rochiei cele trei bandaje r mase nefolosite, caă i cheia de la garderob. F cu toate acestea cu gesturi preş ă cise i hot râte, care contrastau cuş ă

aerul s u lânced. Scoaă se din dulap un sipet îmbr cat în damasc, purtând blaă zonul familial iş g si, în interiorul cu mireasm ă ăde santal, voluminoasa misiv prin care ă Fernanda î i u uraş ş inima de nenum ratele adev ruri pe care ă ă i le ascunsese. O citi f r s se a eze, cu aviditateă ă ă ş dar f r nici o emo ie, iar la pagina a treia se opri i-l examin pe Aureliano cu un ochiă ă ţ ş ă atent, de parc abia atunci i-ar fi aflat adev rata identitate.ă ă

— Va s zic , îi spuse el cu un glas care avea ceva de brici, tu e ti bastardul.ă ă ş— Sunt Aureliano Buendía.— Du-te în odaia ta, spuse José Arcadio.Aureliano nu ie i nici m car din curiozitate, când auzi zgomotul funeraliilor solitare.ş ă

Uneori, îl observa din buc t rie ăă pe José Arcadio care umbla prin cas cu respira iaă ţ gâfâind , iar dup miezul nop ii, continua s -i asculte pa ii prin dormitoarele p r ginite.ă ă ţ ă ş ă ă Timp de luni întregi nu-i auzi sunetul glasului, nu numai pentru c ă José Arcadio nu-i adresa niciodat un cuvânt, ci i pentru c nici el însu i nu avea nici o dorin s-o fac i niciă ş ă ş ţă ăş vreme s se gândeasc la altceva decât la pergamente. La moartea Fernandei, scoseseă ă ultimul dintre pe ti orii de aur i se dusese la pr v lia în eleptului catalan s caute c r ile deş ş ş ă ă ţ ă ă ţ care avea nevoie. Nu-l interes nimic din cele ce v zu pe drum, poate pentru c n-aveaă ă ă amintiri ca s le fac interesante, iar str zile goale i casele pustii erau întocmai cum i leă ă ă ş ş închipuise într-o vreme în care i-ar fi vândut sufletul pentru aş le vedea. Î i luase singurş permisiunea pe care i-o refuzase Fernanda, dar numai o singur dat , cu un unic scop iă ă ş pentru un minimum de timp indispensabil, astfel c parcurse f r oprire cele unsprezeceă ă ă loturi de case care o desp r eau pe a lui de ulicioara unde odinioaă ţ r se t lm ceau visele iă ă ă ş intr pe ner suflate în pr vă ă ă ălia jalnic i întunecoas unde abia aveai loc s te mi ti. Maiăş ă ă ş mult decât o libr rie, aceasta p rea o lad de guă ă ă noi pentru c r ile r p noase, zvârlite de-aă ţ ă ă valma pe etajerele mâncate de termite, în col urile îmbâcsite de pânze de p ianjen, ba chiarţ ă i în locurile care ar fi trebuit s r mân libere pentru circulat. Pe o mas lung , înc rş ă ă ă ă ă ă cat iăş

ea cu volume enorme, st pânul localului redacă ta o proz neobosit într-o caligrafie violet ,ă ă ă cam delirant , pe ni te foi scoase dintr-un caiet de coal . Avea un p r frumos argintat care-ă ş ş ă ăi c dea pe frunte ca paă na ul unui papagal i ochii alba tri, vioi i îngu ti, dezş ş ş ş ş v luiauă blânde ea omului care a citit toate c r ile. Era în chilo i, plin de sudoare i nu- i abandonţ ă ţ ţ ş ş ă scrisul pentru a se uita cine a intrat. Aureliano nu întâmpin nici o greutate în a descoperi înă aceast dezordine faă buloas cele cinci c r i pe care le c uta, deoarece se aă ă ţ ă flau exact pe locul pe care i-l indicase Melchiade. F r s spun un cuvânt, ă ă ă ă i le întinse împreun cuă pe ti orul de aur în eleptului catalan, care le examin încordându- i pleoapele ca valveleş ş ţ ă ş unei molu ti.ş

— Pesemne c e ti nebun, zise el pe limba lui, ridicând din umeri, i-i înapoie luiă ş ş Aureliano cele cinci c r i i pe ti orul de aur:ă ţ ş ş ş Ia-le, zise el în spaniol . Ultimul care le-aă

citit a fost, dac nu m în el, Isac Orbul, a a c ar trebui s chibzuie ti bine ce faci.ă ă ş ş ă ă şJosé Arcadio restaur camera lui Meme, puse s se cure e i s se repare perdelele deă ă ţ ş ă

catifea i damascul baldachinului de la patul viceregal i readuse în stare de func ionareş ş ţ baia p r sit , a c rei cad de ciment era acoperit cu o crust neagr , fibroas i aspr . Laă ă ă ă ă ă ă ă ăş ă aceste dou locuri se reducea imperiul s u de adun tur , de produse exotice în stareă ă ă ă vrednic de mil , de parfuă ă muri falsificate i de bijuterii de imita ie. Singurul luş ţ cru care p rea c -l deranjeaz în restul casei erau staă ă ă tuile sfin ilor de pe altarul casei, pe care le arseţ într-o dup -amiaz , pân nu mai r mase decât cenu a, pe un rug pe care-l aprinse în curte.ă ă ă ă ş Dormea diminea a pân dup orele unsprezece. Intra în baie într-o tunic scţ ă ă ă ămo at ,ş ă brodat cu dragoni auri i, înc l at în papuci cu ciucuri galbeni, i acolo oficia un ritual care,ă ţ ă ţ ş prin meticulozitatea i durata lui, amintea de acel al frumoaş sei Remedios. Înainte de a face baie, aromatiza cada cu s rurile din trei flacoane de alabastru. Nu- i turna ap cu o tigv ă ş ă ăde totuma, dup obiceiul casei, ci se scufună da în apele parfumate i plutea cu fa a în sus timpş ţ de aproape dou ceasuri, lenevit de r coarea pl cut i de amintirea ă ă ă ăş Amarantei. La câteva zile dup sosire, î i pă ş ăr si costumul de tafta care nu numai c inea prea cald pentru satulă ăţ acela, dar era i singurul pe care-l avea, i- i puse în loc ni te pantaloni strâm i, foarteş ş ş ş ţ asem nă ători cu acei ai lui Pietro Crespi din timpul lec iilor de dans, i o c ma dinţ ş ă şă borangic curat, cu ini ialele sale brodate în dreptul inimii. De dou ori pe s pt mân î iţ ă ă ă ă ş sp la toate rufele în baie i r mânea în tunic pân ce acestea s uscau, deoarece nu maiă ş ă ă ă ă avea altceva de îmbr cat. Niciodat nu lua masa acas . Ie ea dup ce se potolea c lduraă ă ă ş ă ă mare de la amiaz i nu se întorcea decât foarte târziu noaptea. Atunci î i relua plimb rileăş ş ă lui agitate de-a lungul i de-a latul dormitorului, respirând ca o pisic i gândindu-se laş ăş Amaranta. Ea i priş virea însp imânt toare a sfin ilor în lumina candelei erau singureleă ă ţ amintiri pe care le p strase de acas . ă ă I se întâmplase de multe ori, în halucinantul august roman, s - i deschid ochii chiar în toiul unui vis i s o vad pe Amaranta r s rind dintr-ă ş ă ş ă ă ă ăun bazin de marmur pestri cu jupoanele ei de dantel i cu mâna bandajat , ideaă ţă ăş ă lizat deă nostalgia exilului. Spre deosebire de Aureliano José, care încercase s înece acea imagineă în smârcurile însângerate ale r zboiului, el se str duia s o p să ă ă ă treze vie în mla tina luiş concupiscent , în timp ce-i fabrica mamei lui balivernele interminabile despre voă ca ia luiţ pontifical . Nu-i trecu niciodat prin gând, dup cum nu-i trecea nici Fernandei, că ă ă ă îndelungata lor coresponden nu era decât un schimb de pove ti fanteţă ş ziste. José Arcadio, care p r sise seminarul îndat dup sosirea sa la Roma, continua s alimenteze legenda desă ă ă ă ă -pre teologie i drept canonic, pentru a nu pune în priş mejdie mo tenirea fabuloas despreş ă care povesteau scrisorile delirante ale mamei sale i care avea s -l scoat din via a deş ă ă ţ mizerie i de înjosire pe care-o împ r ea cu doi prieteni într-o mansard de pe Transtevere.ş ă ţ ă Când primi ultima scrisoare de la Fernanda, dictat de preă sim irea mor ii iminente, puseţ ţ într-o valiz ultimele urme ale falsei sale str luciri i travers oceanul în fundul caleiă ă ş ă împreun ăcu emigran ii care se înghesuiau ca aniţ malele la abator, mâncând macaroane reci i brânz plin cu viermi. Înainte de a fi citit testamentul Fernandei, care nu era altcevaş ă ă

decât o recapitulare minu ioas i tardiv a nenorocirilor ei, în elesese, privind mobileleţ ăş ă ţ descleiate i buruienile care n p diser veranda, c a c zut într-o curs din care nu se vaş ă ă ă ă ă ă mai putea smulge niciodat , exilat pe via din lumina de diamant i din aerul imemorial ală ţă ş prim verii romane. În cursul insomă niilor istovitoare ale astmei, m sura i tot m suraă ş ă adâncimea nefericirii sale, cutreierând locuin a tenebroas în care spaimele senile aleţ ă Ursulei îi transmiseser frica de lume. Pentru a se asigura c nu-l va pierde în întuneric, eaă ă îi destinase un anumit col al camerei, singurul loc ferit din calea mor ilor care începeau sţ ţ ă umble prin cas o dat cu l sarea serii. "Orice r u vei face, îi spuă ă ă ă nea Ursula, sfin ii mi-l vorţ spune." Serile înfrico ate ale copil riei sale se reduceau la col ul acela, în care r mâneaş ă ţ ă nemi cat pân la ora culc rii, asudând de spaim pe sc una ul s u, sub privirea vigilent iş ă ă ă ă ş ă ăş înghe at a sfin ilor pârâtori. Era o tortur inutil , c ci înc din eţ ă ţ ă ă ă ă poca aceea era terorizat de tot ce-l înconjura i era preş g tit s -i fie fric de tot ce putea întâlni în via :ă ă ă ţă femeile de pe strad , care stricau sângele;ă femeile din cas , care n teau copii cu coad de purcel;ă ăş ă coco iiş de lupt , care provocau moartea oamenilor i remu c ri pentru toat via a;ă ş ş ă ă ţ armele de foc, care numai dac le atingi te condamnau la dou zeci de ani de r zboi;ă ă ă întreprinderile

nechibzuite, care nu aduceau decât zile amare i nebuş nie; i în sfâr it, tot ceea ce fuseseş ş creat de Dumnezeu în nem rginita lui bun tate, dar fusese pervertit de diaă ă vol. La de teptare, m cinat de roata co marurilor, era eliberat din teroarea sa de lumina ferestrei, deş ă ş mângâierile Amarantei în baie i de voluptatea cu care îl puş dra între picioare cu un ciucure de m tase. Chiar i Ursula era alta în lumina orbitoare din gr din , deoarece atunci nu-i maiă ş ă ă vorbea despre lucruri însp imânt toare, ci îi freca din ii cu praf de c rbune ca s aibă ă ţ ă ă ă surâsul str lucitor al unui pap , îi t ia i îi lustruia unghiile pentru ca pelerinii veni i laă ă ă ş ţ Roma din cele patru col uri ale p mântului s se uimeasc în fa a frumuse ii mâinilor papiiţ ă ă ă ţ ţ când avea s le dea binecuvântarea, îl piepă t na ca pe un pap i-l uda tot cu ap de floriă ăş ă pentru ca trupul i hainele lui s aib parfumul unui pap . În gr dinile de la Castelgandolfoş ă ă ă ă îl z rise pe papa într-un balcon, rostind acela i discurs în apte limbi în fa a unei mul imi deă ş ş ţ ţ pelerini, i într-adev r, singurele lucruri caş ă re îi re inuser aten ia fuseser albea a mâinilor,ţ ă ţ ă ţ care păreau macerate în le ie, str lucirea orbitoare a ve tminş ă ş telor sale de var i parfumulăş discret de ap de flori. La aproape un an dup întoarcerea sa acas , dup ce vânduse, ca să ă ă ă ă se hr neasc , toate candelabrele de argint i oala de noapte heraldic , care în clipa adevă ă ş ă ă-rului dovedise a nu avea aur decât în incrusta iile ecuţ sonului, unica distrac ie a lui ţ José Arcadio consta în a aduna copiii din sat pentru a-i aduce s se joace la el. Ap rea cu ei laă ă ora siestei i-i punea s sar coarş ă ă da în gr din , s cânte în verand i s fac echiliă ă ă ăş ă ă bristică pe mobilele din salon, în timp ce el mergea de la un grup la altul, dând lec ii de bunţ ă purtare. Pe vremea aceea, ispr vise cu pantalonii s i strâm i i c ma a de m tase iă ă ţ ş ă ş ă ş adoptase o îmbr c minte obiă ă şnuit , cump rat în dughenele arabilor, dar continua să ă ă ă p streze intacte demnitatea sa languroas i manieă ăş rele papale. Copiii puser st pânire peă ă cas , a a cum f cuser odinioar colegele lui Meme. Îi auzeai alergând i cântând iă ş ă ă ă ş ş dansând zapateado pân la o or înaă ă intat a nop ii, încât casa ajunsese s ia aspectul unuiă ţ ă internat lipsit de disciplin . Aureliano nu se sinchisi de invazie atâta timp cât nimeni nuă veni s -l deranjeze în odaia lui Melchiade. Într-o diminea , doi copii îmă ţă pinser u a i seă ş ş însp imântar la vederea acelui om murdar i p ros care continua s descifreze pergaă ă ş ă ă -mentele la masa lui de lucru. Nu îndr znir s intre, dar r maser s dea târcoale în jurulă ă ă ă ă ă od ii. Aruncau priviri furi ate printre cr p turi, opotind între ei, aruncau gâng nii vii prină ş ă ă ş ă ferestruic , i într-o zi ină ş ţ tuir pe dinafar u a i fereastra, în a a fel încât Auă ă ş ş ş reliano avu nevoie de o jum tate de zi pentru a le for a. Amuza i de faptul c nu erau pedepsi i pentruă ţ ţ ă ţ treng riile lor, patru copii p trunser în alt diminea în odaie, în timp ce Aureliano seş ă ă ă ă ţă

afla în buc tăărie, hot râ i s nimiceasc pergamentele. Dar, înă ţ ă ă dat ce apucar foileă ă îng lbenite, o for îngereasc îi ridic de la p mânt i-i inu suspenda i în aer pân când seă ţă ă ă ă ş ţ ţ ă întoarse Aureliano i le smulse manuscrisele. De atunci nu-l mai deranj nimeni.ş ă

Patru dintre copiii cei mai mari, care mai purtau înc pantaloni scur i, de i erau înă ţ ş pragul adolescen ei, se ocupau de îngrijirea înf i rii personale a lui ţ ăţşă José Arcadio. Veneau mai devreme decât ceilal i i- i petreţ ş ş ceau diminea a b rbierindu-l, f cându-i masaj cu proţ ă ă -soape calde, t indu-i i lustruindu-i unghiile de la mâini i de la picioare, parfumându-l cuă ş ş ap de flori. i s-a întâmplat de mai multe ori s intre în cad penă Ş ă ă tru a-l s puni din cap până ă în picioare, în timp ce el plutea cu fa a în sus, gândindu-se la Amaranta. Apoi îl tergeau, îiţ ş pudrau corpul i-l îmbr cau. Unul dinş ă tre copii, care avea p rul blond i cre i ochii de stiă ş ţ ş -cl ro ie ca iepurii, dormea din când în când în cas . Leg turile care-l uneau ă ş ă ă cu José Arcadio erau atât de puternice încât îl înso eau în insomniile lui de astmatic, f r s scoatţ ă ă ă ă o vorb , umblând încolo i încoace al turi de el, prin casa scufundat în întuneric. Într-oă ş ă ă noapte, v zur în odaia Ursulei o str lucire g lbuie sub cimentul devenit str veziu, ca iă ă ă ă ă ş cum un soare subteran ar fi transformat în geam pardoseala camerei. N-a fost nevoie să aprind lumina. N-au avut decât s ridice lesă ă pezile sparte din col ul în care se aflaseţ totdeauna patul Ursulei i unde acea sclipire era mai intens , pentru a descoperi criptaş ă secret pe care Aureliano ă Segundo se istovise c utând-o în delirul s p turilor sale. Acoloă ă ă putur vedea cei trei saci de pânz cusu i cu fir de aram , iar în interiorul lor cei apte miiă ă ţ ă ş dou sute patruzeci dubloni mari, care continuau s scânteieze ca ni te fl c ri înă ă ş ă ă obscuritate.

Descoperirea comorii produse efectul unui incendiu. În loc s se întoarc la Roma cuă ă

aceast avere atât de nea teptat , care fusese visul s u nutrit în timpul miă ş ă ă zeriei, José Arcadio transform casa într-un paradis decadent. Puse s se refac cu catifea nouă ă ă ă perdelele od ii i baldachinul patului, pardosi cu lespezi solul b ii i acoperi pere ii cu pl ciă ş ă ş ţ ă de faian . Bufetul din sufragerie se umplu cu fructe zaharate, cu unci i mur turi de totţă ş ş ă felul, iar hambarul p r sit se deschise din nou pentru a înmagazina vinurile i lichiă ă ş orurile pe care José Arcadio se ducea el însu i s le ridice de la gar , în l zi însemnate cu numeleş ă ă ă s u. Într-o noapte, el i cei patru b ie i mai mari f cur o petrecere care se prelungi pân înă ş ă ţ ă ă ă zori. La orele ase diminea a ie ir în pielea goal din dormitor, de ertar baia i o umş ţ ş ă ă ş ă ş plură cu ampanie. Se cufundar cu to ii înotând în voie ca un stol de p s ri pe un cer aurit deş ă ţ ă ă b ici parăş fumate, în timp ce José Arcadio plutea cu fa a în sus, absent de la petrecere,ţ visând cu ochii deschi i la Amaş ranta. St tu a a, absorbit de gânduri, rumegând amă ş ăr ciuneaă pl cerilor sale echivoce, chiar i dup ce copiii se plictisir i se întoarser cu to ii înă ş ă ăş ă ţ dormitor unde smulser perdelele de catifea pentru a se terge cu ele, cr par , înghiontindu-ă ş ă ăse, sticla oglinzii de cristal de roc i d râmar baldachinul patului, înghesuăş ă ă indu-se s seă culce to i de-a valma. Când ţ José Arcadio se întoarse din baie, îi g si dormind, ghemui iă ţ unul în cel lalt, în pielea goal , într-un alcov de naufragiu. Înt râtat nu atât de spectacolulă ă ă acestor ravagii, cât de dezgustul amestecat cu mil pe care le sim ea fa de sine însu i înă ţ ţă ş acest gol dezolant în care-l l sase petreă cerea, se înarm cu un bici de dresor ecleziastic, peă care-l p stra pe fundul valizei sale împreun cu un ciliciu i cu alte instrumente deă ă ş mortificare i de peniş ten , i-i alung pe copii din cas urlând ca un nebun i biciuindu-iţă ş ă ă ş f r mil , de parc ar fi fost o hait de lupi. R mase istovit, cu o criz de astm care dură ă ă ă ă ă ă ă ă câteva zile i care-i d du aerul unui muribund. Dup trei nop i de tortur , biruit de asfixiere,ş ă ă ţ ă se duse s -l caute în odaia lui pe Aureliano, pentru a-l ruga s mearg s -i cumpere dintr-oă ă ă ă farmacie învecinat ni te prafuri de aspirat. Astfel ie i Aureliano a doua oar în strad . Nuă ş ş ă ă trebui s treac decât dou col uri pentru a ajunge la mica farmacie cu vitrina pr fuit , cuă ă ă ţ ă ă flacoanele ei de por elan cu inscrip ii latine ti, unde o tân r fat cu frumuse ea misterioasţ ţ ş ă ă ă ţ ă a unui arpe de Nil îi d du un medicament, al c rui nume îl scrisese ş ă ă José Arcadio pe o hârtie. A doua vedere a satului pustiit, slab luminat de becurile g lbui de pe str zi, nu stârniă ă în Aureliano mai mult curiozitate ca prima ă José Arcadio începuse s - i închipuie c aă ş ă fugit, când îl v zu c apare, abia r suflând din pricina graă ă ă bei, târându- i picioarele pe careş claustrarea i lipsa de exerci iu le f cuse neajutorate i stângace. Indifeş ţ ă ş ren a lui fa de lumeţ ţă era atât de manifest încât dup câteva zile, ă ă José Arcadio î i c lc promisiunea dat mameiş ă ă ă sale, i-i d du libertatea ş ă de a ie i ori de câte ori avea chef.ş

— N-am ce s fac afar , îi r spunse Aureliano.ă ă ăContinu s tr iasc închis în cas , absorbit de peră ă ă ă ă gamentele c rora le smulgeaă

încetul cu încetul con inutul, dar al c ror în eles nu izbutea s -l interpreţ ă ţ ă teze. José Arcadio îi aducea în odaia lui felii de unc , dulce uri de flori care-i l sau în gur un gust de priş ă ţ ă ă -m var i, de dou ori, câte un pahar cu vin bun. El nu ar t nici un interes fa deă ăş ă ă ă ţă pergamentele pe care nu le considera decât cel mult un divertisment ezoteric, îns aten ia îiă ţ fusese atras de tiin a excep ional i inexplicabilele cuno tin e despre lume pe care leă ş ţ ţ ăş ş ţ avea aceast rud bizar . Afl atunci c poate s în eleag engleza din texte i c , printreă ă ă ă ă ă ţ ă ş ă atâtea pergamente, citise de la prima pân la ultima pagin , de parc ar fi fost vorba de ună ă ă roman, cele ase tomuri ale enciclopediei. Acestei lecturi îi atribui la început faptul cş ă Aureliano putea vorbi despre Roma ca i cum ar fi tr it acolo mul i ani, dar nu întârzie s - iş ă ţ ă ş dea seama c unele dintre cuno tin ele sale nu erau enciclopedice, ca de exemplu, pre urileă ş ţ ţ lucrurilor. "Toate se afl ", se m ră ă gini s -i r spund Aureliano, atunci când îl întreb despreă ă ă ă modul cum dobândise aceste informa iuni. La rândul s u, Aureliano fu surprins s constateţ ă ă cât de mult se deosebea José Arcadio, v zut de aproape, de imaginea pe care i-o f cuseă ş ă despre el v zându-l umblând prin cas . Era în stare s râd , s - i îng duie din când în cândă ă ă ă ă ş ă o clip de nostalgie pentru trecutul casei, s se îngrijeasc de aspectul mizerabil al od ii luiă ă ă ă Melchiade. Aceast apropiere între doi solitari din acela i sânge era foarte departe deă ş prietenie, dar le îng dui la amândoi s suporte mai u or singur tatea de nepă ă ş ă ătruns care îi separa i îi unea în acela i timp. ş ş José Arcadio putu face atunci apel la Aureliano pentru a rezolva anumite probleme gospod re ti care-l exaspeă ş rau. Aureliano putea, la rândul s u, să ă

vin s citeasc în verand , s primeasc scrisorile Amarantei ă ă ă ă ă ă Ursula, care continuau să soseasc cu o punctualitate neschimă bat i s se foloseasc de baia din care-l izgonise ăş ă ă José Arcadio la venirea lui.

În zorii unei zile c lduroase, cei doi fur trezi i de b t i puternice, st ruitoare înă ă ţ ă ă ă poarta de la strad . Era un mo neag sumbru, cu ochi mari, verzi, care d deau chipului s u oă ş ă ă fosforescen spectral i cu o cruce de cenu pe frunte. Ve tmintele lui zdren uite, panţă ăş şă ş ţ -tofii rup i, o traist veche pe care o purta pe umeri drept unic bagaj, îi d deau înf i areaţ ă ă ăţş unui cer etor, îns inuta lui avea o demnitate care contrasta v dit cu aparen ele. Era destulş ăţ ă ţ s -l prive ti o singur dat , chiar i în penumbra vestibulului, pentru a- i da seaă ş ă ă ş ţ ma c for aă ţ misterioas care-i îng duia s tr iasc nu era instinctul de conservare, ci deprinderea fricii.ă ă ă ă ă Era Aureliano Amador, unicul supravie uitor dintre cei aptesprezece fii ai coloneluluiţ ş Aureliano Buendía, care c uta o clip de r gaz în lunga i primejduita lui exisă ă ă ş ten deţă fugar. Î i declar identitatea, i se rug s ş ă ş ă ă i se acorde ad post în acea cas la care visase înă ă nop ile sale de paria ca la un ultim azil care-i mai rţ ămânea în via . Ins ţă ă José Arcadio iş Aureliano nu- i aminteau de el. Crezând c au de-a face cu un vagaş ă bond, îl azvârlir înă strad , îmbrâncindu-l. Din poart , cei doi putur asista atunci la deznod mântul unei drameă ă ă ă care începuse cu mult înainte ca José Arcadio s fi atins vârsta în elegerii. Doi agen i aiă ţ ţ poli iei, care-l urm riser pe Aureliano ţ ă ă Amador ani de zile, care-l h ituiser ca ni te câiniă ă ş prin toat lumea, se ivir de dup migdalii de pe trotuarul din fa i ă ă ă ţăş traseră asupra lui două gloan e de revolver care-i g uţ ă rir fruntea în locul unde era crucea de cenu .ă şă

De fapt, dup ce alungase copiii din cas , ă ă José Arcadio a tepta ve ti despre unş ş transatlantic care avea s plece la Neapole înainte de Cr ciun. Îi împ rt ise acestea luiă ă ă ăş Aureliano i f cuse chiar planul s -i înjgheş ă ă beze un nego care s -i ofere din ce s tr iasc ,ţ ă ă ă ă deoarece dup înmormântarea Fernandei, co ul cu merinde încetase s mai soseasc .ă ş ă ă Totu i, nici acest ultim vis nu avea s se împlineasc . Într-o diminea de septemş ă ă ţă brie, după ce b use cafeaua cu Aureliano în buc t rie, ă ăă José Arcadio î i termina baia, ca în toate zilele,ş când prin sp rturile acoperi ului de igle î i f cur apari ia cei ă ş ţ ş ă ă ţ patru b ie i pe care-iă ţ alungase din cas . F r s -i lase timp s se apere, ei intrar îmbr ca i în bazin, îl apucar deă ă ă ă ă ă ă ţ ă p r i-l inur cu capul sub ap pân ce disp ru de la suprafa fr mântarea agoniei, iară ş ţ ă ă ă ă ţă ă trupul de delfin, t cut i palid, se scufund pân în adâncul apelor parfumate. Luar apoi ceiă ş ă ă ă trei saci cu aur a c ror ascunz toare nu o cuno teau decât ei i victima lor. A fost o ac iuneă ă ş ş ţ atât de rapid , de metodic i de brutal , încât p rea un atac militar. Aureliano, închis înă ăş ă ă odaia sa, nu- i d du seama de nimic. Dup -mas , neg sindu-l în buc t rie, îl c ut ş ă ă ă ă ă ă ă ăpe José Arcadio prin toat casa i-l descoperi plutind pe oglinzile înmiresă ş mate ale bazinului, enorm, tumefiat i visând înc la Amaranta. Abia atunci începu s în eleag cât de mult începuseş ă ă ţ ă s -l iubeasc .ă ă

AMARANTA URSULA SE ÎNTOARSE o dată cu primele zile ale lui decembrie, împins de brizele iu i ale unei cor bii cu pânze, aducându- i so ul legat de gât cu oă ţ ă ş ţ cordelu de m tase. Î i f cu apari ia f r nici o prevenire, într-o rochie de culoarea ivoriuţă ă ş ă ţ ă ă -lui, cu un irag de perle care-i coborau pân aproape de genunchi, cu smaralde i topaze laş ă ş degete i cu p rul drept, tuns pân la în l imea urechilor, în cozi de rânş ă ă ă ţ dunic . B rbatul cuă ă care se c s torise cu ase luni mai înainte era un flamand de vârst matur , zvelt, cu aer deă ă ş ă ă navigator. Îi fu de ajuns s împing u a de la salon pentru a în elege c absen a ei fuseseă ă ş ţ ă ţ mai lung i mai pustiitoare decât ar fi b nuit.ăş ă

— Doamne Dumnezeule! strig ea, mai mult voioas decât nelini tit . Se vede c nuă ă ş ă ă este nici o femeie în casa asta!

Bagajele ei nu înc peau toate în verand . Pe lâng vechiul cuf r al Fernandei cu careă ă ă ă fusese trimis la colegiu, ea aducea dou garderoburi înalte, patru geaă ă mantane mari, un sac lung pentru umbrele, opt cutii cu p l rii, o colivie uria cu vreo cincizeci de canari, iă ă şă ş bicicleta so ului ei, demontat în piese, într-un toc special pe care-l puteai purta ca pe unţ ă

violoncel. Nu- i îng dui nici o zi de odihn dup aceast lung c l torie. Îmbr c oş ă ă ă ă ă ăă ă ă salopet din pânz uzat pe care o adusese setul ei împreun cu alte haine de automobilist iă ă ă ă ş întreprinse o nou ac iune de restaurare a casei. Goni furnicile ro ii care puseser dejaă ţ ş ă st pânire pe verand , învior trandafirii, smulse buruienile din r d cini i s di din nouă ă ă ă ă ş ă ferigi, origan i begonii în ghivecele de pe balustrad . Lu comanda unei echipe deş ă ă tâmplari, l că ătu i i zidari care podir din nou pardoselile cr pate, rea ezar u ile iş ş ă ă ş ă ş ş ferestrele în â ânile lor, renovar moţ ţ ă bilele i spoir pere ii pe din untru i pe dinafar , înş ă ţ ă ş ă a a fel încât la trei luni de la sosirea ei, respirai din nou atmosfera de tinere e i deş ţ ş s rb toare care domă ă nea pe vremea pianului mecanic. Niciodat nu se v zuse în cas atâtaă ă ă voie bun , la orice ceas i în orice împrejurare, atâta poft de cântec i de dans, i de aă ş ă ş ş arunca la gunoi lucrurile i obiceiurile în crite. Dintr-o singur m tur tur , terminar cuş ă ă ă ă ă ă amintirile funebre i cu mormanele de boarfe inutile i de catrafuse suş ş persti ioase,ţ îngr m dite prin unghere i, numai din recuno tin fa ă ă ş ş ţă ţăde Ursula p str dagherotipul luiă ă Remedios din salon. "Uita i-v ce n zdr v nie!ţ ă ă ă ă striga ea murind de râs. O str bunic deă ă patrusprezece ani!" Când unul dintre zidari îi povesti c singurul chip de a-i alunga este deă a se c uta comorile pe care ei le-au îngropat aici, ea r spunse între dou hohote de râs c nuă ă ă ă d crezare supersti iilor oamenilor. Era atât de sponă ţ tan , atât de emancipat , cu un spirită ă atât de liber i moş dern, încât Aureliano, când o v zu sosind, nu mai tiu cum s se mi te iă ş ă ş ş ce s fac cu mâinile. "Nemaipomeă ă nit! exclam ea fericit , deschizându-i bra ele. Ia te uită ă ţ ă cât a crescut de mare antropofagul meu adorat!" Înainte ca el s fi avut timp s reac ioneze,ă ă ţ ea pusese deja un disc pe gramofonul portativ pe care-l adusese cu sine i se str duia s -lş ă ă înve e dansurile la mod . Îl oblig s - i schimbe pantalonii murdari pe care-i moţ ă ă ă ş ştenise de la colonelul Aureliano Buendía, îi d rui ni te c m i tinere ti i ni te pantofi în dou culori,ă ş ă ăş ş ş ş ă i când socotea c a z bovit prea mult în odaia lui Melchiade, îl gonea afar în strad .ş ă ă ă ă

La fel de activ , minu ioas i neîmblânzit ca Ursula i aproape la fel de frumoas iă ţ ăş ă ş ăş provocatoare ca frumoasa Remedios, era înzestrat cu un instinct rar care-i permitea să ă anticipeze întotdeauna moda. Când primea prin po t tiparele de croit cele mai recente,ş ă acestea abia dac -i serveau s verifice c nu se în eă ă ă ş lase cu privire la modelele inventate de ea, pe care le cosea la ma ina rudimentar cu manivel a Amaranş ă ă tei. Era abonat la maiă toate revistele de mod , de ină forma ie artistic i de muzic popular care se publiţ ăş ă ă cau în Europa i-i era de ajuns s - i arunce o singur privire pentru a- i da seama c lucrurile seş ă ş ă ş ă desf urau în lume a a cum i le închipuia ea. Nu se putea în eăş ş ş ţ lege ca o femeie cu un astfel de spirit s se întoarc într-un sat mort, în bu it de praf i de c ldur , ba înc i cu un soă ă ă ş ş ă ă ăş ţ care avea bani cu prisosin pentru a duce o existen îndestulat în oricare col al lumii iţă ţă ă ţ ş care o iubea atât de mult încât acceptase ca ea s -l duc legat de o cordelu de m tase.ă ă ţă ă Totu i, pe m sur ce trecea timpul, inten ia ei de a r mâne p rea i mai eviş ă ă ţ ă ă ş dent , deoareceă nu concepea planuri care s nu fie de lung durat i nu lua hot râri care s nu caute s -iă ă ăş ă ă ă asigure o existen confortabil i o b trâne e pa nic la Macondo. Colivia cu canari era oţă ăş ă ţ ş ă dovad c aceste planuri nu erau improvizate. Amintindu- i de o scrisoare a mamei ei careă ă ş vorbea despre exterminarea p s rilor, ea- i întârziase c l toria cu câteva luni pentru a g siă ă ş ă ă ă un vapor care s fac escal în Insulele Fericirii, de unde- i alese dou zeci i cinci deă ă ă ş ă ş perechi de canari de cel mai frumos soi pentru a repopula v zduhul din Macondo. Aceasta aă fost cea mai lamentabil dintre numeroasele ei ini iative sortite e ecului. Pe m sur ceă ţ ş ă ă p s rile se înmul eau, Amaranta ă ă ţ Ursula le slobozea pereche cu pereche, dar ele abia se sim eau în libertate, c î i i luau zborul din sat. În zadar încerc ea s le deprind cu coliviaţ ă ş ş ă ă ă pe care o construise Ursula cu ocazia primei restaur ri. În zadar le f cu cuiburi false dină ă paie în migdali, în zadar pres r mei pe acoperi uri, în zadar le a â pe cele din coliviiă ă ş ţ ţă pentru ca glasurile lor s le cheme înapoi pe dezertoare, c ci acestea î i luau în l ime de laă ă ş ă ţ prima tentativ i descriau un cerc pe cer, numai atât cât aveau nevoie pentru a g si calea deăş ă întoarcere c tre Ină sulele Fericirii.

Dup un an de la întoarcere, cu toate c nu reu ise s lege prietenie cu nimeni, i niciă ă ş ă ş s organizeze vreo petrecere, Amaranta ă Ursula persista în credin a c va putea r scump raţ ă ă ă acest sat marcat de nenorocire. Gaston, so ul ei, se ferea s o contrazic , de i în elesese,ţ ă ă ş ţ înc din ceasul acela de amiaz ucig toare, când coborâse din tren, c hot rârea so iei saleă ă ă ă ă ţ

fusese dictat de un miraj al nostalgiei. Fiind sigur c ea va fi înă ă vins de realitate, nu- iă ş d du nici m car osteneala de a- i monta bicicleta, ci se ocup s caute printre pânzele deă ă ş ă ă p ianjen pe care le smulgeau zidarii, ou le cele mai frumoase, pe care le deschidea cuă ă unghiile i le contempla cu lupa ore întregi, pentru a vedea ie ind puii minusculi deş ş p ianjen. Mai târziu, apreciind c Amaranta ă ă Ursula nu- i urm rea reformele decât pentru aş ă nu se m rturisi învins , se hot rî s - i monteze magă ă ă ă ş nifica biciclet , a c rei roat din fa eraă ă ă ţă mult mai mare decât cea din spate i se consacr vân torii i diş ă ă ş sec iei tuturor insectelorţ indigene pe care le întâlnea prin împrejurimi i pe care le expedia în borcane de marmeladş ă fostului s u profesor de tiin e naturale de la universitatea ă ş ţ din Liège, unde f cuse studiiă aprofundate de entomologie, de i voca ia sa dominant era aeş ţ ă ronautica. Pentru a circula cu bicicleta, purta pantaloni de acrobat, osete de cimpoier i o caschet de detecş ş ă tiv, dar pentru a umbla pe jos, îmbr ca un costum de pânz nealbit , irepro abil , cu pantofi albi, cravată ă ă ş ă ă de m tase, p l rie canotier i o crava fin de r chit în mân . Avea pupile palide care-iă ăă ăş şă ă ă ă ă accentuau aerul de navigator i o must cioar de culoarea veveri ei. De i era cu cel pu inş ă ă ţ ş ţ cincisprezece ani mai mare decât so ia sa, gusturile sale tinere ti, hot rârea lui grijulie de-aţ ş ă o face fericit , ad ugate la calit ile lui de bun amant, compensau diferen a. De fapt, ceiă ă ăţ ţ care-l vedeau pe acest cvadragenar cu maniere circumspecte, cu cordelu a lui de m tase înţ ă jurul gâtului i cu bicicleta sa de circ, nu i-ar fi putut închipui c între el i tân ra sa so ieş ş ă ş ă ţ exista un pact de iubire nebun , i c amândoi cedau acestei atrac ii reciproce în locurileă ş ă ţ cele mai pu in inţ dicate, pe unde-i surprindea inspira ia, a a cum f cuser din prima zi cândţ ş ă ă s-au întâlnit, cu o pasiune pe care scurgerea timpului i împrejur rile de fiecare dat tot maiş ă ă insolite o f ceau din ce în ce mai profund i mai bogat . ă ăş ă Gaston nu era numai un amant feroce, cu o tiin i o imagina ie inepuizabil , ci era f r îndoial primul b rbat, din istoriaş ţăş ţ ă ă ă ă ă speciei, care efectuase o aterizare for at i era s moar împreun cu logodnica lui, numaiţ ăş ă ă ă ca s fac dragoste în mijlocul unui câmp de viorele.ă ă

Se cunoscuser cu trei ani înainte de a se c s tori, într-o zi când biplanul de sport cuă ă ă care f cea piruete deasupra colegiului unde înv a Amarantă ăţ a Ursula încerc o manevră ă intrepidă pentru a evita stâlpul semnalizator i când aceast carcas primitiv din pânzş ă ă ă ă gudronat i foi de aluminiu r mase ag at cu coada de cablurile de energie electric . Deăş ă ăţ ă ă atunci, f r s se preocupe de piciorul s u imobilizat, se ducea în fiecare duminic s o iaă ă ă ă ă ă pe Amaranta Ursula de la pensionul de c lug ri e unde locuise tot timpul, al c rui reguă ă ţ ă -lament nu era atât de sever pe cât dorea Fernanda, i o aducea la clubul lui sportiv. Începurş ă s se iubeasc la cinci sute de metri altitudine, în aerul duminical al câmpiilor i cu câtă ă ş oamenii de pe p mânt li se pă ăreau mai mici, cu atât mai mult se sim eau p trun i unul deţ ă ş c tre cel lalt. Ea îi vorbea despre Macondo ca despre satul cel mai luminos i mai pa nică ă ş ş din lume i despre o cas uria care mirosea a origan, unde voia s tr iasc pân la adânciş ă şă ă ă ă ă b trâne e al turi de un so credincios i de doi b ie i care s se nuă ţ ă ţ ş ă ţ ă measc ăRodrigo iş Gonzalo, în nici un caz Aureliano i ş José Arcadio, i de o fat care s aib numeş ă ă ă le de Virginia, în nici un caz de Remedios. Ar ta atâta ară doare i tenacitate în evoc rile satuluiş ă idealizat de nostalgie, încât Gaston în elese c ea n-ar primi s se m rite dac n-ar duce-o sţ ă ă ă ă ă tr iasc la Macondo. Accept a a cum f cu mai târziu cu cordelu a de m tase, deoaă ă ă ş ă ţ ă rece socotea c acestea sunt ni te capricii efemere pe care era mai bine s le în ele la timpul lor.ă ş ă ş Dar, dup ce se scurser doi ani la Macondo f r ca Amaă ă ă ă ranta Ursula s par mai pu ină ă ţ mul umit ca în priţ ă ma zi, el începu s dea semne de nelini te. Pe atunci disecase deja toateă ş insectele care se puteau diseca în acel inut, vorbea spaniola ca un indigen i dezlegase toateţ ş cuvintele încruci ate din revistele pe care le primeau prin po t . Nu putea pretexta climaş ş ă pentru a gr bi întoarcerea, c ci natura îl înzestrase cu un fiă ă cat colonial care rezista f r s seă ă ă clinteasc dogorii amiezelor ca i apei pline de larve. Pre uia atât de mult buc t ria creol ,ă ş ţ ă ă ă încât o dat mânc un ir de optzeci i dou de ou de iguan . Amaranta ă ă ş ş ă ă ă Ursula, dimpotriv , comanda pe ti i raci, care-i erau adu i cu trenul, în l zi cu ghea , conserve deă ş ş ş ă ţă carne i fructe în sirop, singurele lucruri pe care le putea mânca, i continua s se îmbraceş ş ă dup moda european i s primeasc modele prin po t , cu toate c nu avea unde să ăş ă ă ş ă ă ă mearg , nici la cine s se duc în vizit i c în situa ia în care se g seau, so ul ei nu aveaă ă ă ăş ă ţ ă ţ chef s -i apreciere rochiile scurte, p l riile pe ureche i colierele în apte iraguri. Secretulă ăă ş ş ş

ei p rea a consta în faptul c g sea întotdeauna un mod de a se ocupa, rezolvând problemeă ă ă casnice pe care i le crea singur i f când gre it anumite lucruri pe care le îndrepta a douaş ăş ă ş zi, cu un zel pernicios care pe Fernanda ar fi f cut-o s se gândeasc la viciul ereditar de aă ă ă face pentru a desface. Geniul ei festiv continu s fie atât de viu în salon, unde repetau până ă ă noaptea târziu pa ii de dans pe care prietenele ei de la colegiu i-i descriau cu desene iş ş sfâr eau de obicei f când dragoste în foş ă toliile vieneze sau chiar pe podelele goale. Nu-i mai lipsea decât s dea na tere unor copii pentru a fi deă ş plin fericit , dar respecta pactul pe care-lă încheiase cu so ul ei, de a nu avea copii înainte de cinci ani de c s torie.ţ ă ă

C utând cu ce s - i ocupe timpii mor i, ă ă ş ţ Gaston obişnuia s - i petreac diminea a înă ş ă ţ odaia lui Melchiade, împreun cu s lbatecul Aureliano. Îi pl cea s evoce împreun cu elă ă ă ă ă col urile cele mai intime ale rii sale, pe care Aureliano le cuno tea de parc ar fi petrecutţ ţă ş ă mult vreme acolo. Atunci când ă Gaston îl întreb cum a f cut pentru a- i procura informa iiă ă ş ţ care nu figurau în enciclopedii, î i atrase acela i r spuns ca i ş ş ă ş José Arcadio: "Toate se afl ".ă În afar de sanscrit , Aureliano înv ase engleza i franceza i un pic de greac i de latin .ă ă ăţ ş ş ăş ă Deoarece acum ie ea în toate dup ş ăamiezele, iar Amaranta Ursula îi alocase o sumă s pt mânal pentru cheltuieli personale, odaia lui înceă ă ă puse s semene cu o sec iune dină ţ libr ria savantului catalan. Citea cu sete pân la o or foarte înaintat din noapte, de i, după ă ă ă ş ă felul în care se referea la lecturile sale, Gaston deducea c nu cump ra aceste c r i pentru aă ă ă ţ se informa, ci pentru a verifica exactitatea propriilor sale cuno tin e, i c nici una nu-lş ţ ş ă interesa mai mult ca pergamentele c rora le consacra cele mai frumoase ore ale dimine ii.ă ţ Gastón ca i so ia lui s-ar fi bucurat s -l vad integrându-se în via a de familie, însş ţ ă ă ţ ă Aureliano era o fiin ermetic , înv luit într-un nor de mister pe care timpul îl f cea tot maiţă ă ă ă dens. Avea un caracter atât de nep truns încât eforturile lui ă Gaston de a se apropia de el se soldar cu un e ec i acesta trebuia s - i caute alte preocup ri pentru a- i umple ceasurileă ş ş ă ş ă ş moarte. Cam pe vremea aceea îi veni ideea s organizeze un serviciu de po t aerian . Nuă ş ă ă era un proiect nou. De fapt, se afla într-un stadiu destul de avansat când o cunoscuse pe Amaranta Ursula, numai c nu fusese conceput pentru Macondo, ci pentru Congo Belgian,ă unde familia lui f cuse ină vesti ii în uleiul de palmieri. C s toria i hot rârea de a petreceţ ă ă ş ă câteva luni la Macondo, pentru a-i fi pe plac so iei, îl obligaser s -l amâne. Dar cândţ ă ă observ c Amaranta ă ă Ursula se înc p âna s alc tuiasc un coă ăţ ă ă ă mitet de renovare public iăş ajunsese chiar s râd de el pentru c f cuse aluzie la eventualitatea reînă ă ă ă toarcerii, în eleseţ c lucrurile riscau s dureze mult vreme i se puse în leg tur cu fo tii s i asocia i dină ă ă ş ă ă ş ă ţ Bruxelles, gândindu-se c , în fond, pentru a fi pionier, tot una e dac folose ti Caraibele sauă ă ş Africa. În timp ce demersurile progresau, preg ti un teren de ateriă zare în vechea regiune fermecat care avea pe atunci înf i area unei câmpii de cremene pline de brazde iă ăţş ş cr p turi, studie direc ia vânturilor, geografia litoă ă ţ ralului i itinerariile cele mai potriviteş pentru naviga ia aerian , f r s observe c zelul lui, care sem na atât de mult cu cel al luiţ ă ă ă ă ă ă Mr. Herbert, era pe cale s stârneasc în sat b nuiala primejdioas c inten ia lui n-ar fi de aă ă ă ă ă ţ stabili planuri de zbor, ci de a planta banane. Entuziasmat de aceast idee, care la urma ură -mei putea s justifice instalarea sa definitiv la Maă ă condo, efectu câteva c l torii în capitalaă ăă provinciei, st tu de vorb cu autorit ile, ob inu permisiuni i semn contracte deă ă ăţ ţ ş ă exclusivitate. În acest r stimp, înă tre inea cu asocia ii s i din Bruxelles o coresponden careţ ţ ă ţă sem na cu aceă ea dintre Fernanda i medicii neş v zu i, i ajunse s -i conving s expediezeă ţ ş ă ă ă cu vaporul primul aeroplan, încredin ându-l unui mecanic expert care s -i monteze pieseleţ ă deta ate în portul cel mai apropiat i s -l aduc pe calea aerului pân la Macondo. La un anş ş ă ă ă dup primele m sur tori i cală ă ă ş cule meteorologice, încrez tor în promisiunile repestate aleă coresponden ilor s i, î i f cuse obiceiul s ţ ă ş ă ă se plimbe pe str zi, observând cerul, atent laă semnele brizei, a teptând s apar aeroplanul.ş ă ă

Cu toate c Amarantă a Ursula nu observase nimic, întoarcerea ei provoc o schimbareă radical în via a lui Aureliano. Dup moartea lui ă ţ ă José Arcadio, devenise un client asiduu al libr riei savantului catalan. În afar de aceasta, libertatea de care se bucura acum i timpulă ă ş de care dispunea stârnir în el o oarecare cuă riozitate fa de satul pe care-l descoperise f rţă ă ă uimire. Cutreier str zile pr fuite i solitare, examinând cu un interes mai mult tiin ifică ă ă ş ş ţ decât omenesc interiorul caselor ruinate, grilajele metalice ale ferestrelor, roase de oxid iş

sfâ iate de p s rile muribunde i pe locuitorii strivi i de amintiri. Încerc s reconstituie înş ă ă ş ţ ă ă imagina ie splendoarea redus la neant a vechiului cenţ ă tru al companiei bananiere, a c ruiă piscin secat era plin pân sus de ghete b rb te ti i de sandale putreă ă ă ă ă ă ş ş zite, i unde g si,ş ă printre casele n ruite de buruieni, scheletul unui câine ciob nesc înc legat de un belă ă ă ciug printr-un lan de fier, i un telefon care suna, suna, suna, pân ce el îl desprinse pentru aţ ş ă auzi vocea nelini tit i îndep rtat a unei femei care-l întreba ceva, în englez , la care el îiş ăş ă ă ă r spunse c da, c greva se terminase, c cei trei mii de mor i fuseser arunca i în mare, iară ă ă ă ţ ă ţ compania bananier plecase din Macondo i c în Macondo era în sfâr it pace de mul i ani.ă ş ă ş ţ Hoin relile lui îl duser pân în cartierul mizerabil al caă ă ă selor de toleran , unde odinioar seţă ă ardeau teancuri de bilete pentru a se însufle i petrecerea i care acum nuţ ş mai era decât un labirint de str zi unele mai sinisă tre i mai nenorocite decât altele, cu câteva lanterne ro iiş ş înc aprinse, cu s li de bal pustii, împodobite cu resturi de ghirlande, unde ve tejitele iă ă ş ş rev rsatele v dane ale nim nui, str bunicile franceze i matroaă ă ă ă ş nele babiloniene continuau s a tepte în apropierea gramofoanelor cu difuzoare. Aureliano nu g si pe niă ş ă meni care s - iă ş aminteasc de familia sa, nici chiar de colonelul Aureliano Buendía, în afar de cel maiă ă b trân dintre negrii antilieni, un mo neag al c rui cap acoă ş ă perit cu bumbac îi d deaă înf i area unui negativ de fotografie, i care continua s cânte sub porticul casei saleăţş ş ă psalmii lugubri ai amurgului. Aureliano st tea la taifas în încâlcitul jargon antilian pe care-lă înv ase în numai câteva s pt mâni, i împ r ea uneori cu el ciorăţ ă ă ş ă ţ ba de capete de coco peş care i-o preg tea str nepoata lui, o negres înalt , bine legat , cu olduri de iap i sâni caă ă ă ă ă ş ăş pepenii cop i, i cu un cap rotund, perfect, acoţ ş perit cu un coif de p r sârmos, care aveaă aspectul unei chivere de r zboinic medieval. Se numea Nigromanta. Pe atunci, Aurelianoă tr ia din vânzarea de tacâmuri, candele i alte ustensile casnice. Când n-avea nici o para,ă ş ceea ce se întâmpla foarte des, se ducea pe la cârciumile din jurul pie ii, s cear capeteleţ ă ă de coco care se aruncau la gunoi, i ş ş i le aducea Nigromantei ca s -i preg teasc supa ei,ă ă ă amestecate cu iarb gras i parfumat de izm . Dup moartea str bunicului, Auă ăş ă ă ă ă reliano încet s mai frecventeze casa, dar o g sea pe Nigromanta sub migdalii umbro i din pia ,ă ă ă ş ţă unde-i chema, prin uier turile ei de fiar s lbatic , pe rarii noctambuli care treceau. Îi inuş ă ă ă ă ţ de mai multe ori tov r ie, vorbind în ă ăş papiamento despre supele din capete de coco işş despre alte delicii ale mizeriei, i ar mai fi continuat dac ea nu i-ar fi dat s în eleag cş ă ă ţ ă ă tov r ia lui îi gonea clientela. De i încercase i el uneă ăş ş ş ori ispita, i de i Nigromanta îns iş ş ăş n-ar fi v zut în asta decât o urmare fireasc a nostalgiei lor împ rtă ă ă ă ite, nu se culc cu ea.ş ă Astfel c Aureliano mai era înc fecior atunci când Amaranta ă ă Ursula se întoarse la Macondo i îi d du o îmbr i are fr easc care-l l s f r suflare. De fiecare dat când oş ă ăţş ăţ ă ă ă ă ă ă vedea, dar mai ales atunci când ea îl înv a dansurile la mod , sim ea cum oasele ăţ ă ţ i se moaie, ca un burete g unos, a a cum ă ş i se întâmplase r s-str bunicului s u în ziua în careă ă ă Pilar Ternera îl chemase în hambar sub pretextul de a-i da în c r i. Încercând s - i în bu eă ţ ă ş ă ş chinul, se cufund i mai mult în pergamente i începu s evite dezmierdăş ş ă ările nevinovate ale acelei m tu i care-i otr vea nopă ş ă ile cu efluviile ei tulbur toare, dar cu cât c uta s aţ ă ă ă ocoleasc , cu atât mai mult îi a tepta râsul pietros, mieă ş unatul de pisic fericit i cântecul eiă ăş de recuno tin , sfâr indu-se de dragoste la orice or din zi i din noapş ţă ş ă ş te i în locurile celeş mai neînchipuite din cas . Într-o noapte, la zece metri de patul s u, pe tejgheaua de aur rit,ă ă ă cei doi so i cu pântecele neînfrânat sparser vitrina i se iubir într-o balt de acidţ ă ş ă ă clorhidric. Aureliano nu numai c nu putu închide o clip ochii, dar î i petrecu diminea aă ă ş ţ urm toare cu febr , gemând de furie. ă ă I se p ru o ve nicie pân la l sarea nop ii, când oă ş ă ă ţ a tept pe Nigromanta în umbra migdalilor, p truns de acele de ghea ale nesiguran ei iş ă ă ţă ţ ş strângând în pumn un peso i cincizeci de centime pe care-i ceruse Amaraş ntei Ursula, nu atât pentru c ar fi avut nevoie de ei, ci mai degrab pentru ca i ea s fie, într-un fel,ă ă ş ă compromis , înjosit i prostituat prin aventura lui. Nigromanta îl lu în odaia luminat deă ăş ă ă ă ni te sfeş şnice în el toare, în patul ei pliant, cu pânza p tat de amoruri p c toase, lângş ă ă ă ă ă ă trupul ei de c ea s lbatec , împietrit , neîndur toare, care se preg tea s -l expeăţ ă ă ă ă ă ă dieze repede, ca pe un copil înfrico at, i care se g si dintr-o dat în fa a unui b rbat a c ruiş ş ă ă ţ ă ă vigoare extraordinar ceru din partea m runtaielor ei o mi care de reacomodare seismic .ă ă ş ă

Devenir aman i. Aureliano î i petrecea diminea a descifrând pergamente, iar la oraă ţ ş ţ

siestei se ducea în odaia adormitoare, unde Nigromanta îl a tepta ca s -l înve e s fac maiş ă ţ ă ă întâi ca râmele, apoi ca melcii i apoi ca racii, pân când era silit s -l p r seasc penş ă ă ă ă ă ă tru a merge s se posteze la pânda amorurilor ei peră verse. Tremur câteva s pt mâni înainte caă ă ă Aureliano s descopere c avea în jurul mijlocului un fel de cerc care p rea f cut dintr-oă ă ă ă coard de violoncel, îns dur ca o elul i f r nici o urm de nod sau de sudur , deoarece seă ă ţ ş ă ă ă ă n scuse i crescuse cu ea odat . Aproape întotdeauna, între o edin de dragoste i alta,ă ş ă ş ţă ş mâncau goi pe pat, în c ldura halucinant i sub stelele de zi pe care oxidul le f cea să ăş ă ă apar prin acoperi ul de zinc. Era pentru prima oar c Nigromanta avea un b rbată ş ă ă ă statornic, un tip întreg-întregu , cum zicea ea, murind de râs, i începea chiar s - i facţ ş ă ş ă iluzii sentimentale când Aureliano îi m rturisi pasiunea sa neă împlinit pentru Amarantaă Ursula, pe care nu reu ise s o vindece prin aceast înlocuire, dar care îi r sucea din ce înş ă ă ă ce mai mult m runtaiele pe m sur ce expeă ă ă rien a îi l rgea orizonturile dragostei. De atunci,ţ ă Nigromanta continu s -l primeasc cu aceea i c ldur ă ă ă ş ă ădintotdeauna, dar ceru s ă i se pl teasc serviciile cu ă ă atâta exactitate încât, în zilele când Aureliano nu avea bani, i le trecea la socoteal , nu cu ajutorul cifrelor, ci prin linii trase dup u cu unghia degetuluiă ă şă mare. La c derea nop ii, când ea r mânea s dea târcoale prin umbrele pie ii, Aurelianoă ţ ă ă ţ traversa veranda ca un str in, abia salutându-i pe Amaranta ă Ursula i ş pe Gaston, care de obicei cinau la aceast or , i se închidea din nou în odaia sa, incapabil s citeasc sau să ă ş ă ă ă scrie, sau m car s gândeasc , din pricina tulbur rii în care-l aduceau râsetele, u otelile,ă ă ă ă ş ş zbenguielile preliminarii, apoi exploziile de fericire agonizant cu care culminau nop ile dină ţ cas . A a era via a lui cu doi ani înainte ca ă ş ţ Gaston s înceap s a tepte sosireaă ă ă ş aeroplanului, i tot a a continua s fie i în dup -amiaza când se duse la libr ria savantuluiş ş ă ş ă ă catalan, unde d du peste patru tineri g l gio i discutând cu înver unare despre metodeleă ăă ş ş pentru stârpirea gândacilor în evul mediu. B trânul librar, care cuno tea pasiunea luiă ş Aureliano pentru c r ile pe care le citise numai Beda Venerabilul, îl invit imediat, nu f ră ţ ă ă ă oarecare mali iozitate p rinţ ă teasc , s arbitreze controversa, i el se apuc pe neă ă ş ă r suflate să ă explice c gândacul, cea mai veche insect înaripat ap rut pe p mânt, era deja victimaă ă ă ă ă ă favorit a loviturilor de papuc în Vechiul Testament, dar c , la nivelul speciei, era cuă ă des vâr ire refractar fa de orice metod de stârpire, începând cu feliile de p tlă ş ţă ă ă ăgele ro iiş cu borax i terminând cu f ina zaharat , deş ă ă oarece cele o mie ase sute trei variet i ale saleş ăţ rezistaser la persecu ia cea mai veche, mai tenace i mai nemiloas pe care o dezl n uiseă ţ ş ă ă ţ vreodat omul, de la apari ia lui, împotriva unei fiin e vii, inclusiv omul însu i, în a a fel,ă ţ ţ ş ş încât dac se atribuia neamului omeă nesc un instinct de reproducere, trebuia s ă i se recu-noasc i un alt instinct, înc i mai precis i mai puăş ăş ş ternic, i anume acela de a ucideş gândacii, care nu izbutir s scape de ferocitatea oamenilor decât refugiină ă du-se în întuneric, unde devenir invulnerabili din priă cina fricii congenitale pe care obscuritatea i-o inspiră omului, dovedindu-se în schimb vulnerabili la lumina zilei, astfel încât, înc din evulă mediu, i ast zi chiar, i veacuri de veacuri, singura m sur eficace pentru stârpireaş ă ş ă ă gândacilor este lumina orbitoare a soarelui.

Acest fatalism enciclopedic constitui începutul unei mari prietenii. Aureliano continu s se întruneasc în toate dup amiezile cu cei patru amatori de discu ii, care aveauă ă ă ă ţ numele de Alvaro, Germán, Alfonso i ş Gabriel, i care au fost primii i ultimii prieteni peş ş care i-a avut în via . Pentru un om ca el, întemni at în realitatea scris , acele edin eţă ţ ă ş ţ furtunoase care începeau la libr rie pe la orele ase seara pentru a sfâr i în zori la câte ună ş ş bordel au fost o revela ie. Pân atunci nu-i trecuse prin gând c literatura era juc ria ceaţ ă ă ă mai bun care se inventase vreodat pentru a- i bate joc de oameni, a a cum ă ă ş ş demonstră Alvaro în cursul unei nop i de orgie. Lui Aureliano i-a trebuit câtva timp pentru a- i daţ ş seama c un ra ionament atât de arbiă ţ trar nu avea alt izvor decât exemplul însu i al savanş -tului catalan, pentru care tiin a nu f cea nici dou parale dac nu te puteai servi de ea ca sş ţ ă ă ă ă inventezi o nou metod de preg tit n utul.ă ă ă ă

În dup -amiaza în care Aureliano î i inu cursul desă ş ţ pre gândaci, discu ia se termin laţ ă copilele care fac dragoste pentru o mas , un bordel mincinos într-una din mahalaleleă satului. Proprietara era o matroan surâz toare, obsedat de mania de a deschide i închideă ă ă ş u i. Surâsul ei etern p rea provocat de credulitatea clien ilor, care admiteau ca un lucruş ă ţ

neîndoios un stabiliment ce nu exista decât în imagina ie, deoarece aici chiar i lucrurileţ ş palpabile erau ireale: mobilele se dezarticulau când te a ezai pe ele, difuzorul stricat înş interiorul c ruia clocea o g in , parterul din flori de hârtie, calendarele din anii anterioriă ă ă venirii companiei bananiere, tablourile cu litografii decupate din revistele ce nu fuseseră editate niciodat . Chiar i micile târfe timide care veneau din vecini atunci când proprietaraă ş le vestea c au sosit clien i, nu erau decât pur inven ie. Ap reau f r s zic bun ziua, înă ţ ă ţ ă ă ă ă ă ă rochi ele lor înflorate de când aveau cu cinci ani mai pu in, pe care le dezbr cau cu aceea iţ ţ ă ş ingenuitate cu care le îmbr caser i care în paroxismul amorului strigau cu uimireă ăş formidabil, sim i cum se zguduie tavanul, i de îndat ce primeau ţ ş ă un peso i jum tate îlş ă schimbau pe o pâine i o bucat de brânz , pe care le vindea tot patroana, mai surâz toareş ă ă ă ca oricând, deoarece era singura care tia c nici mâncarea aceasta nu era adev rat .ş ă ă ă Aureliano, a c rui lume de atunci începea cu pergamentele lui Melchiade i sfâr ea în odaiaă ş ş Nigromantei, g si în frecventarea acestui mic bordel imaginar un leac bun împotrivaă timidit ii. La început, nu izbutea s ajung prea departe în od ile acelea în care proprietaraăţ ă ă ă intra în cele mai fericite clipe ale dragostei i f cea tot felul de comentarii asuş ă pra farmecelor intime ale partenerilor. Dar cu timpul reu i s se familiarizeze atât de mult cuş ă aceste mici neajunsuri ale vie ii, încât într-o noapte mai de uchiat decât celelalte, seţ ş ă dezbr c în micul salon de primire i parcurse toat casa purtând în echilibru o sticl deă ă ş ă ă bere pe virilitatea sa uimitoare. El introduse tot felul de extravagan e, la care proprietaraţ r spundea cu ve nicul ei surâs, f r s protesteze, f r s le acorde crezare, mereu aceea iă ş ă ă ă ă ă ă ş în ziua în care Germán încerc s incendieze casa pentru a dovedi c nu exist , ca i în ziuaă ă ă ă ş când Alfonso suci gâtul papagalului i-l arunc în oala în care începea s fiarb stufatul deş ă ă ă g in . De i Aureliano se sim ea legat de cei patru prieteni printr-o afec iune egal i prină ă ş ţ ţ ăş aceea i solidaritate, în a a fel încât gândea la ei ca i cum ar fi fş ş ş ost vorba de unul singur, era mai apropiat de Gabriel decât de ceilal i. Aceast leg tur se n scuse în noaptea când îiţ ă ă ă ă vorbise întâmpl tor, despre colonelul Aureliano Buendía, i când ă ş Gabriel fusese singurul care nu crezuse c vrea s - i bat joc de cineva. Chiar i patroana, care de obicei nu seă ă ş ă ş amesteca în conversa ii, protest cu înţ ă ver unare de cum tr furioas , c acest colonel Aureş ă ă ă ă -liano Buendía, despre care auzise într-adev r vorbină du-se în diferite rânduri, era un personaj inventat de guvern ca pretext pentru a-i masacra pe liberali. Gabriel, în schimb, nu punea la îndoial realitatea coloă nelului Aureliano Buendía, pentru simplul motiv c fuseseă tovar de arme i prieten nedesp r it al propriului s u str bunic, colonelul Gerineldoăş ş ă ţ ă ă Márquez. Aceast nestatornicie a memoriei devenea i mai criă ş tic atunci când se vorbeaă despre omorârea lucr torilor. De câte ori atingea Aureliano aceast chestiune, nu numaiă ă patroana, ci i unele persoane mai b trâne decât ea respingeau în chip violent povestea cuş ă lucr torii aduna i la gar i cu trenul cu dou sute de vagoane înc rcate cu mor i, ba chiar seă ţ ăş ă ă ţ înver unau s sus in ceea ce r m sese pân la urm consemnat în dosarele judiciare i înş ă ţ ă ă ă ă ă ş manualele colare:ş c acea companie baă nanier n-a existat niciodat . ă ă Gabriel i Aurelianoş erau astfel uni i printr-un fel de complicitate fundamentat pe fapte reale în care nu credeaţ ă nimeni i care le afectaş ser într-atât existen a încât amândoi se g seau neputină ţ ă cio i înş refluxul unei lumi sfâr ite din care nu mai r mânea dş ă ecât nostalgia. Gabriel dormea acolo unde-l prindea noaptea.. Aureliano îl instalase de mai multe ori în atelierul de aur rie, dară nu putea închide ochii toat noaptea din pricina neastâmp rului mor ilor care umblau dintr-ă ă ţo camer în alta pân în zori. Mai târziu i-l încredin Nigromantei, care îl aducea în od i aă ă ţă ă ţ ei multitudinar , când era liber , i îi însemna socoteala cu linioare verticale, în dosul u ii,ă ă ş ş în pu inele spa ii libere pe care le luaser datoriile lui Aureliano.ţ ţ ă

În ciuda vie ii lor împr tiate, întregul grup se str duia s s vâr easc ceva nepieritor,ţ ăş ă ă ă ş ă la îndemnurile savantului catalan. Acesta, cu experien a lui de fost profesor de literaturţ ă clasic i cu rezervele lui de c r i rare, îi stârnise s stea o noapte întreag ca s caute aăş ă ţ ă ă ă treizeci i aptea situa ie dramatic , într-un sat în care nimeni nu mai avea interesul, i niciş ş ţ ă ş posibilitatea de a merge mai departe de coala primar . Fascinat de descoperirea prieteniei,ş ă z p cit de farmeă ă cele unei lumi care-i fusese interzis din pricina mesă chin riei Fernandei,ă Aureliano abandon descifrarea maă nuscriselor chiar în clipa în care acestea începeau s ă i se dezv luie ca profe ii în versuri cifrate. Dar mai târziu, când î i d du seama c de fapt, esteă ţ ş ă ă

vreme pentru toate, f r s fie nevoie s renun e la bordeă ă ă ă ţ luri, prinse din nou curaj i seş întoarse în odaia lui Melchiade, hot rât s nu sl beasc în hot rârea sa, pân ce nu va fiă ă ă ă ă ă descoperit ultimele chei. Aceasta se întâmpl cam pe vremea când ă Gaston începea să a tepte sosirea aeroplanului i cânş ş d Amaranta Ursula se găsea atât de singur , încât într-oă diminea î i f cu apari ia în odaia lui.ţă ş ă ţ

— Bun , antropofagule, îi zise ea. Iar te-ai vârât în pe tera ta?ă şEra irezistibil în rochia inventat de ea, cu unul dintre lungile coliere din vertebre deă ă

pe te spinos, pa care le fabrica ea îns i. Renun ase la cordelu a de m tase, convins deş ăş ţ ţ ă ă fidelitatea so ului ei, i pentru prima oar de la întoarcere, p rea c dispune de o clip deţ ş ă ă ă ă r gaz. Aureliano nu avea nevoie s o vad ca s tie c venise. Ea î i sprijini spatele deă ă ă ăş ă ş masa lui de lucru, atât de aproape i atât de dezarmat , încât Aureliano îi putu percepeş ă rumoarea profund a oaă selor, i se interes de pergamente. Încercând s - i învingş ă ă ş ă tulburarea, î i st pâni glasul care-l p r sea, via a care se ducea, memoria care seş ă ă ă ţ transformase într-un polip fosilizat, i-i vorbi despre destinul leş vitic al sanscritei, despre posibilitatea tiin ific de a vedea viitorul în transparen a timpului, a a cum se poate vedeaş ţ ă ţ ş în lumin ceea ce este scris pe dosul unei foi de hârtie, despre necesitatea de a cifraă profe iile pentru ca s nu se altereze singure, i despre ţ ă ş Centuriile lui Nostradamus i despreş distrugerea Cantabriei, anun at de sfântul Millan. Deodat , f r s - iţ ă ă ă ă ă ş întrerup expunerea,ă mi cat de un impuls care dormea în el de când se n scuse, Aureliano î i puse mâna pe-a ei,ş ă ş socotind c aceast hot râre final va pune cap t zbuă ă ă ă ă ciumului s u. În acest timp, ea îi apucă ă degetul ar t tor cu aceea i nevinov ie dezmierd toare cu care o f cuse de atâtea ori înăă ş ăţ ă ă copil rie, i-l inu în mâna ei în timp ce el continua s -i r spund la întreb ri. Au stat a a,ă ş ţ ă ă ă ă ş uni i printr-un deget de ghea care nu transmitea nimic într-un sens nici în cel lalt, pânţ ţă ă ă când ea se trezi din visarea ei trec toare lovindu-se peste frunte. "Fură nicile!" strig ea.ă Atunci uit de maă nuscrise, ajunse la u în pas dansant i de acolo îi trimise lui Aurelianoşă ş acela i s rut din vârful degeş ă telor, prin care- i luase r mas bun de la ei în dup amiaza cândş ă ă plecase la Bruxelles.

— Îmi explici mai târziu, îi zise ea. Uitasem c ast zi este ziua când trebuie s dau cuă ă ă var peste furnicare.

Continu s vin în camera lui ocazional, când avea ceva de f cut pe acolo, iă ă ă ă ş r mânea câteva minute, în timp ce so ul ei nu înceta s scruteze cerul. Plin de iluzii datorită ţ ă ă acestei schimb ri, Aureliano începu de atunci s m nânce în familie, ceea ce nu mai f cuseă ă ă ă din primele luni dup întoarcerea Amarantei ă Ursula. Gaston era mul umit. În cursulţ conversa iilor de dup desert, care se prelungeau uneori mai bine de o or , el se plângea cţ ă ă ă asocia ii s i voiau s -l în ele. Ace tia îl anun aser despre îmbarcarea aeroplanului pe unţ ă ă ş ş ţ ă vapor care nu mai sosea, i în timp ce coresponden ii s i maritimi persistau în a afirma cş ţ ă ă acesta nu va sosi niciodat pentru simplul motiv c nu figura pe listele vaselor cu destina iaă ă ţ Caraibilor, asocia ii lui se înc p ânau s pretind c expedierea a fost corect i mergeauţ ă ăţ ă ă ă ăş pân acolo încât s insinueze c ă ă ăGaston putea foarte bine s -i mint în scrisorile sale.ă ă Coresponden a atinsese un asemenea grad de suspiciune reciproc , încât ţ ă Gaston prefer să ă nu mai scrie i începu s se gândeasc la eventualitatea unei c l torii rapide la Bruxelles,ş ă ă ăă pentru a l muri situa ia i a se întoarce cu aeroplanul. Cu toate acestea, proiectul se n ruiă ţ ş ă îndat ăce Amaranta Ursula î i reînnoi hot rârea ei ferm de a nu se mi ca din Macondoş ă ă ş chiar dac va trebui s r mân f r so . La început, Aureliano împ rt i ideea general ,ă ă ă ă ă ă ţ ă ăş ă dup care ă Gaston nu era decât un imbecil pe dou ro i, i aceasta stârni în el un vagă ţ ş sentiment de mil . Mai târziu, cândă dobândi prin bordeluri cunoştin e mai complete despreţ natura oamenilor, se gândi c blânde ea lui ă ţ Gaston nu avea alt cauz decât paă ă siunea lui nem rginit . Dar când îl cunoscu mai bine, i î i d du seama c adev ratul lui caracter eraă ă ş ş ă ă ă în contradic ie cu purtarea lui supus , începu s nutreasc b nuiala r ut cioas c pân iţ ă ă ă ă ă ă ă ă ăş a teptarea aeroplanului era o fars . Î i zise atunci c ş ă ş ăGaston nu era atât de prost pe cât p rea, ci dimpotriv , un om de o statoră ă nicie, o abilitate i o r bdare nem rginit , careş ă ă ă proiectase s o înving pe so ia sa prin oboseala unei eterne complezen e, nespunându-iă ă ţ ţ niciodat nu, simulând o adeziune f r limit , l sând-o s se încurce în proă ă ă ă ă ă pria-i pânz deă p ianjen, pân în ziua când nu va mai putea îndura sup rarea iluziilor evidente, i când vaă ă ă ş

preg ti ea îns i valizele pentru a se întoarce în Europa. Vechea mil a lui Aureliano seă ăş ă pref cu într-o animoă zitate violent . Sistemul lui ă Gaston îi ap ru atât de pervers, dară totodat atât de eficace, încât cutez s o avertizeze pe Amaranta ă ă ă Ursula! Bineîn eles, ea î iţ ş b tu joc de b nuielile lui, f r s întrez reasc m car sfâ ietoarea povar de dragoste, deă ă ă ă ă ă ă ă ş ă îndoieli i geloş zie pe care o purta pe suflet. Nu-i trecuse niciodat prin gând c ar putea să ă ă trezeasc în Aureliano altceva decât o afec iune fr easc , pân în ziua în care se înă ţ ăţ ă ă ep laţ ă un deget voind s deschid o conserv de pieră ă ă sici i când el se gr bi s -i sug sângele cu oş ă ă ă l comie i cu o devo iune care-i zbârliă ş ţ pielea.

— Aureliano, râse ea nelini tit . E ti prea r ut cios pentru a fi un bun vampir.ş ă ş ă ăAtunci Aureliano se înfurie. S rutând într-una pală ma mâinii ei r nite, î i deschiseă ş

v mile cele mai asă cunse ale inimii i- i slobozi nesfâr itele adâncuri sfâ iate de teribilulş ş ş ş animal parazitar pe care-l ad postise în tot timpul martiriului s u. Îi povesti cum se scula înă ă toiul nop ii pentru a plânge de mânie i de p rţ ş ă ăsire pe lucrurile pe care ea i le l sa s seş ă ă usuce în baie. Îi povesti cu cât febrilitate îi cerea Nigromantei s miaune caă ă o pisic i s -iăş ă suspine în ureche gaston, gaston, gaston, i cu cât viclenie terpelea flacoanele ei deş ă ş parfum pentru a le reg si pe gâtul fetelor care f ceau dragostea ca s - i astâmpere foamea.ă ă ă ş Însp imântat de frenezia uneiă ă astfel de efuziuni, Amaranta Ursula î i închise degetele careş se contractar ca o molusc , pân ce mâna ei r nit , eliberat de orice durere i de oriceă ă ă ă ă ă ş urm de milostivire, se transform într-un nod de smaă ă ralde i topaze i de oscioareş ş pietrificate i iş nsensibile.

— Brut murdar ! exclam ea scuipând. Plec în Belă ă ă gia cu primul vapor.Într-una din acele dup -amieze, ă Alvaro venise în libr ria savantului catalan anun ândă ţ

cu strig te puă ternice ultima sa descoperire: un bordel zoologic, se numea Copilul de aur iş era un salon imens, sub cerul liber, prin care se plimbau în voie nu mai pu in de dou suteţ ă de buhai de balt care vesteau ora cotcoă d cind s - i astupi urechile. În arcurile împrejmuiteă ă ţ ţ cu sârm care înconjurau pista de dans i între uriaă ş ele camelii amazoniene se puteau vedeaş bâtlani multicolori, caimani îngr a i ca ni te porci, erpi cu doiăş ţ ş ş sprezece clopo ei i oţ ş broasc estoas cu carapacea aurit care se scufunda într-un minuscul ocean artiăţ ă ă ficial. Era i un câine alb, blând i pederast, care îns f cea servicii de îns mân tor pentru ş ş ă ă ă ţă a i se da de

mâncare. Aerul de acolo avea o densitate de început de lume, ca i cum ar fi fost inventatş chiar atunci, iar frumoasele mulatre care a teptau f r n dejde între petale sângerii iş ă ă ă ş discuri de mult demodate cuno teau ceremonii ale dragostei pe care omul le uitase în paraş -disul p mântesc. În prima noapte în care grupul viă zit acea ser a iluziilor, b trânaă ă ă splendid i taciturn , care supraveghea intr rile dintr-un balansoar de liane, sim i cumăş ă ă ţ timpul se întoarce la izvoarele lui primare când descoperi, printre cei cinci noi veni i, unţ b rbat osos, smead, cu pome i de t tar, însemnat de la înă ţ ă ceputul lumii i pentru totdeaunaş de pecetea singurăt ii.ăţ

— Ah, suspin ea. Aureliano!ăÎl vedea din nou pe colonelul Aureliano Buendía a a cum îl v zuse la lumina uneiş ă

l mpi cu mult înaă intea tuturor r zboaielor, cu mult înaintea dezol rii gloriei i a exiluluiă ă ş deziluziei, în acea diminea îndeţă p rtat când venise în odaia ei pentru a da întâiul ordin dină ă via a lţ ui: ordinul de a fi iubit. Era Pilar Ternera. Cu ani în urm , când împlinise o sută ă patruzeci i cinci, renun ase la obiceiul d un tor de a ine socoteala vârstei, i continua sş ţ ă ă ţ ş ă tr iasc în timpul static i marginal al amintirilor, într-un viitor perfect dezv luit i trasat,ă ă ş ă ş mai presus de viitorurile tulburate de tertipurile i suş pozi iile în el toare ale c r ilor.ţ ş ă ă ţ

Din noaptea aceea, Aureliano se refugiase în tandre ea i în elegerea comp timitoareţ ş ţ ă a str bunicii sale ignorate. A ezat în balansoarul ei dă ş ă e liane, ea evoca trecutul, reconstituia m re ia i nefericirea familiei i str lucirea apus a fostului Macondo, în timp ce ă ţ ş ş ă ă Alvaro speria caimanii cu zgomotoasele lui hohote de râs, Alfonso inventa povestea truculentă despre buhaii de balt care scoseser cu lovituri de cioc ochii a patru clien i care seă ă ţ purtaser urât s pt mâna trecut , iar ă ă ă ă Gabriel era în camera mulatrei gânditoare, care nu f cea dragoste pentru bani, ci pentru scrisori adresate unui logodnic contrabandist care eraă închis de cealalt parte a râului Orinoco, pentru c gr nicerii îi d duser un purgativ i îlă ă ă ă ă ş puseser pe o oal de noapte care se umpluse de excremente cu diamante. Acel bordelă ă

autentic, cu patroana lui matern , era lumea pe care ă Aureliano o visase în timpul îndelungatei sale captivit i. Se sim ea atât de bine, atât de aproape de acordul perfect, încâtăţ ţ nici nu se gândi la alt refugiu în dup -amiaza în care Amaranta ă Ursula îi sf râm toateă ă iluziile. Se duse acolo cu inten ia de a se u ura prin cuvinte, pentru ca cineva s -i desfacţ ş ă ă nodurile care-i ap sau pieptul, dar nu reu i decât s sloboad un plâns f r sfâr it, fierbinteă ş ă ă ă ă ş i reparator, pe genunş chii lui Pilar Ternera. Ea îl l s s ispr veasc , sc rpinându-l în capă ă ă ă ă ă

cu vârful degetelor, i f r ca el s -i fi dezv luit c plânge de dragoste, ea recunoscu deş ă ă ă ă ă îndat lacrimile cele mai vechi din istoria omenirii.ă

— Bine, micu ul meu, zise ea, consolându-l. Spuţ ne-mi acum cine este.Când Aureliano îi spuse, Pilar Ternera izbucni într-un râs profund, vechiul ei râs

expansiv care ajunsese s semene cu gunguritul porumbeilor. Nu exista în inima unuiă Buendía nici un mister pe care ea s nu-l poat p trunde, c ci un secol de c r i i deă ă ă ă ă ţ ş experien o înv ase c istoria familiei nu era decât un angrenaj de repeti ii inevitabile, oţă ăţ ă ţ roat turnant care ar fi conă ă tinuat s se învârteasc în veci, dac n-ar fi fost uzuraă ă ă progresiv i iremediabil a osiei ei.ăş ă

— Nu te nec ji, îi zise ea surâzând. Oriunde s-ar afla în clipa aceasta, ea te a teapt .ă ş ăErau orele patru i jum tate dup -amiaz când ş ă ă ă Amaranta Ursula ie i din baie.ş

Aureliano o v zu trecând prin fa a od ii lui într-un halat cu încre ituri mici, cu un prosopă ţ ă ţ r sucit în jurul capului ca un turban. O urm ri în vârful picioarelor, cl tinându-se într-un felă ă ă de be ie, i p trunse în dormitor în clipa în care ea î i desf cu halatul, pe care i-lţ ş ă ş ă ş închise la loc, însp imântat . F cu un semn t cut în direc ia caă ă ă ă ţ merei de al turi a c rei u eraă ă şă întredeschis i unde Aureliano tia c ăş ş ăGaston se apucase s scrie o scriă soare.

— Pleac , îi zise ea, abia mi cându- i buzele.ă ş şAureliano surâse, o prinse cu ambele mâini de mijloc, o ridic ca pe un ghiveci cuă

begonii i o r sturn pe pat. Cu o smucitur brutal o despuie de halatul ei de baie înainteş ă ă ă ă ca ea s fi avut vreme s -l împiedice i se aplec peste pr pastia unei goliciuni proasp tă ă ş ă ă ă sp late, unde nu exista nici o nuan a pielii, nici o umbr de puf, nici o aluni ascuns peă ţă ă ţă ă care s nu i le fi imaginat în bezna altor od i. Amaranta ă ş ă Ursula se ap ra cu sinceritate, cuă iretlicuri de femel priş ă ceput , zvârcolindu- i trupul ei lunecos i flexibil i parfumat deă ş ş ş

nev stuic , în timp ce încerca s -l iză ă ă beasc în r runchi cu genunchii, i îi zgâria obrazul cuă ă ş unghiile, dar f r ca vreunul din ei s lase s le scape vreun suspin care s nu se poată ă ă ă ă ă confunda cu respira ia cuiva care contempl amurgul fragil de aprilie prin fereastraţ ă deschis . Era o lupt feroce, o încle tare pe via i pe moarte, care p rea totu i lipă ă ş ţăş ă ş sit deă orice violen , deoarece era alc tuit din atacuri distorsionate i din eschiv ri spectrale,ţă ă ă ş ă încetinite, prudente, solemne, în a a fel încât între una i alta era timp suficient pentru caş ş petuniile s înfloreasc din nou, iar ă ă Gaston s - i uite visurile ă ş de astronautic în odaiaă învecinat , ca i cum ar fi fost vorba de doi aman i du m ni i încercând s se împace peă ş ţ ş ă ţ ă fundul unui lac diafan. În vuietul acestei lupte corp la corp înver unate i ceremonioase,ş ş Amaranta Ursula în eţ lese c toat grija ei pentru a p stra lini te era atât de absurd încât ară ă ă ş ă fi putut trezi b nuielile so ului ei de al turi, mult mai mult decât vacarmul r zboinic pe careă ţ ă ă încercau s -l evite. Începu atunci s râd cu buzele strânse, f r a renun a la lupt , ciă ă ă ă ă ţ ă ap rându-se cu muă şc turi pref cute i destinzându- i încet, încet trupul, pân când amândoiă ă ş ş ă sim ir c sunt adversari i complici în acela i timp, i înc ierarea degener în zbenguieliţ ă ă ş ş ş ă ă conven ionale, iar atacurile se transformar în mângâţ ă ieri. Dintr-o dat , aproape în joac , caă ă o zburd lnicie în plus, Amaranta ă Ursula î i sl bi ap rarea i atunci când încerc sş ă ă ş ă ă reac ioneze, speriat de ceea ce ea îns i fţ ă ăş ăcuse posibil, era deja prea târziu. O cutremurare neînchipuit o imobiliz în centrul ei de greutate, o intui pe loc, iar voin a ei defensiv fuă ă ţ ţ ă anulat complet de doă rin a irezistibil de a descoperi ce erau acele uier turi portocalii iţ ă ş ă ş acele sfere invizibile care o a teptau dinş colo de moarte. Abia avu timp s întind mâna, să ă ă caute pe dibuite prosopul i s -l bage între din i ca un c lu , ca s în bu e miorl iturileş ă ţ ă ş ă ă ş ă pisice ti care-i sfâ iau mş ş ăruntaiele.

PILAR TERNERA MURI ÎN BALANSOARUL ei de liane, într-o noapte de petrecere, supraveghind intrarea paradisului ei. Potrivit ultimei ei dorin e, a fost înţ gropată f r sicriu, ezând în balansoarul pe care opt oameni îl coborâr cu funiile într-o groapă ă ş ă ă enorm să ăpat în centrul pistei de dans... Mulatrele, îmbr cate în negru, palide de plâns,ă ă improvizar ceremonia ve nic , sco ându- i cerceii din urechi, bro ele i inelele pe care leă ş ă ţ ş ş ş aruncar în groap înainte de a o pecetlui cu o piaă ă tr f r nume i f r dat , pe care oă ă ă ş ă ă ă acoperir cu o moă vil de camelii amazoniene. Dup ce otr vir animalele, zidir u ile iă ă ă ă ă ş ş ferestrele cu c r mizi i mortar, i se riă ă ş ş sipir în lume cu cuierele lor de lemn c ptu ite pe diă ă ş -n untru cu imagini de sfin i, cu poze colorate decupate de prin reviste i cu portrete deă ţ ş logodnici efemeri, îndep rta i i fantastici, care f ceau diamante, sau mâncau canibali, sauă ţ ş ă erau încorona i crai de ghind în largul m rii.ţ ă ă

Acesta era sfâr itul. În mormântul lui ş Pilar Ternera, printre psalmii i zorzoaneleş târfelor putrezeau ultimele resturi ale trecutului, pu inele care mai r m seţ ă ă ser dup ceă ă în eleptul catalan î i închisese libr ria i plecase în satul mediteranean unde se n scuse,ţ ş ă ş ă biruit de nostalgia unei prim veri statornice. Nimeni n-ar fi puă tut presim i hot rârea lui.ţ ă Venise la Macondo pe vremea str lucirii companiei bananiere, fugind de unul din nuă -meroasele r zboaie, i nu- i imaginase ceva mai practic decât s - i instaleze acea libr rie cuă ş ş ă ş ă incunabule i edi ii originale în diferite limbi, pe care clien ii întâmpl tori le r sfoiau cuş ţ ţ ă ă neîncredere, ca i cum ar fi fost vorba de c r i obscene, în timp ce- i a teptau rândul pentruş ă ţ ş ş a- i t lm ci visele în casa de peste drum. Î i petrecuse jum tate din via în camera toridş ă ă ş ă ţă ă din dosul dughenii, mâzg lind cu scrisul lui înzorzonat cu cerneal violet , pe foi pe care leă ă ă smulgea din caiete de coal , f r ca cineva s tie sigur ce tot scria. Când Aureliano f cuş ă ă ă ăş ă cuno tin cu el, avea deja dou l zi pline cu aceste foi mâzg lite, care într-o anumitş ţă ă ă ă ă privin te f ceau s te gânde ti la pergamentele lui Melchiade, i de atunci pân la plecareţă ă ă ş ş ă mai umplu o a treia, ceea ce te f cea s - i închipui, pe bun dreptate, c nu f cuse nimic altă ă ţ ă ă ă -ceva în tot timpul ederii lui la Macondo. Singurele fiin e de carş ţ e se apropiase erau cei patru prieteni, cu care schimba c r ile pe sfârleze i pe zmee i c rora le citea ă ţ ş ş ă din Seneca iş din Ovidiu pe când frecventau abia coala primar . Îi trata pe clasici cu o familiaritate doş ă -mestic , ca i cum to i ace tia fuseser cândva colegii lui de camer , i tia o mul ime deă ş ţ ş ă ă ş ş ţ lucruri care, pur i simş plu, nu trebuiau tiute, ca de exemplu, faptul c sfântul Augustinş ă purta sub ve mântul s u un pieptar de lân pe care nu-l scosese niciodat timp de patruspreş ă ă ă -zece ani i c Armand de Villeneuve, necromantul, devenise neputincios înc din copil rieş ă ă ă din pricina unei în ep turi de scorpion. În fervoarea lui pentru cuvântul scris se încruci auţ ă ş respectul solemn i ireveren a bârfei. Nici chiar propriile sale manuscrise nu erau la ad postş ţ ă de o astfel de dualitate. Înv ând catalana pentru a le putea traduce, ăţ Alfonso băgă un sul de foi într-unul din buzunare, pe care le avea întotdeauna pline cu t ieturi din ziare i cuă ş manuale de me te uguri rare, dar într-o noapte le pierdu la fetele care f ceau dragoste ca sş ş ă ă m nânce. Când afl , în loc s -i fac repro uri, b trânul înă ă ă ă ş ă elept declar , murind de râs, cţ ă ă acesta era destinul firesc al literaturii. În schimb, n-a existat putere omeneasc în stare s -lă ă conving s nu ia cu sine cele trei l zi, când se întoarse în satul s u natal, i se desc rc înă ă ă ă ş ă ă injurii, pe limba punic , împotriva controlorilor de la calea ferat care voiau s le expediezeă ă ă la vagonul de bagaje, pân ce ob inu s r mân cu ele în compartiment "Lumea, zise elă ţ ă ă ă atunci, lumea se va întoarce cu dosu-n sus în ziua când oamenii vor c l tori în clasa întâi iarăă literatura în furgonul de bagaje". Acestea au fost ultimele cuvinte pe care l-au auzit rostindu-le. Petrecuse o s pt mân grea f cându- i ultimele preg tiri pentru c l torie, c ciă ă ă ă ş ă ăă ă pe m sur ce se apropia ceasul, dispozi ia lui devenea tot mai neagr , inten iile ă ă ţ ă ţ i se încurcau într-o harababur de nedescris, lucrurile pe care le pusese într-un loc reap reau înă ă altul, r zboină du-se cu aceia i spiridu i care o chinuiser ş ş ăpe Fernanda.

— Collons! înjura el. Ce-mi pas mie de canonul ă 27 al sinodului de la Londra.Germán i Aureliano ş se îngrijir de el. Îi venir în ajutor ca unui copil, îi prinser cuă ă ă

ace de siguran biletele i documentele de emigrare în buzunare, îi alc tuir o listţă ş ă ă ă am nun it cu ceea ce avea de f cut din clipa când va p r si Macondo i pân va debarca laă ţ ă ă ă ă ş ă Barcelona, ceea ce nu-l împiedic nicidecum s aă ă runce la gunoi, f r s - i dea seama, ni teă ă ă ş ş

pantaloni care con ineau jum tate din averea sa. În ajunul pleţ ă c rii, dup ce încuiase l zileă ă ă i- i aranjase hainele în aceea i valiz cu care venise, î i încre i pleoapele lui ca valvele deş ş ş ă ş ţ

molusc , însemn cu un fel de gest de binecuvântare cinic gr mada de c r i în tov r iaă ă ă ă ă ţ ă ăş c rora î i îndurase exilul i le spuse prietenilor s i:ă ş ş ă

— V las aceste excremente!ăDup trei luni primir un plic mare con inând două ă ţ ăzeci i nou de scrisori i pesteş ă ş

cincizeci de fotografii, care se adunaser în ceasurile de plictiseal din largul m rii. De i nuă ă ă ş pusese data, ordinea scrisorilor era evident . În cele dintâi povestea ă CU umorul s u obi nuită ş peripe iile travers rii, pofta lui de a-l arunca peste bord pe eful echipajului care-l oprise s -ţ ă ş ăi pun cele trei l zi în cabin , splendida imbecilitate a unei doamş ă ă ă ne care se d dea de ceasulă

mor ii, fiindc avea numţ ă ărul 13, nu din supersti ie, ci pentru c ţ ă i se p rea c este un num ră ă ă care a r mas neterminat, i pariul pe care-l câ tig în cursul primului dineu, recunoscând înă ş ş ă apa servit la bord gustul de sfecle nocturne de la izvoarele Leridei. Cu timpul îns ,ă ă devenea din ce în ce mai indiferent fa de realitatea bordului i chiar i evenimenţă ş ş tele cele mai recente i banale îi ap reau vrednice de nostalgie, c ci pe m sur ş ă ă ă ăce vaporul se îndep rta, memoria lui devenea melancolic . Acest proces de nosă ă talgizare progresiv era laă fel de evident în fotografii. În primele, avea un aer fericit, cu c ma a lui de invalid iă ă ş ş uvi a de p r nins , în tremur torul octombrie caraibean. În ultimele, era învelit într-oş ţ ă ă ă

manta întunecat i cu un fular de m tase, un palid reflex al lui însu i, devenit taciturn prinăş ă ş absen , pe puntea unui vapor de regrete care începea s somnoleze pe oceanele tomnatice.ţă ă Germán i Aureliano îi r spundeau la toate scrisorile. El le scrise atâtea, în cursul primelorş ă luni, încât se sim eau mai apropia i de el decât atunci când se afla la Macondo, i necazulţ ţ ş de a-l vedea plecând aproape c se doă molise. La început, le f cea cunoscut c totul conă ă tinua ca i mai înainte, c în casa p rinteasc mai era înc b trânul melc trandafiriu, c heringiiş ă ă ă ă ă ă afuma i aveau acela i gust pe pâinea ca o iasc , iar cascadele satului tot se mai parfumau laţ ş ă c derea nop ii. Erau acelea i foi de caiet umplute cu mâzg lituri violete, în care consacraă ţ ş ă câte un paragraf special pentru fiecare. i totu i, de i el nu p rea s - i dea de loc seama,Ş ş ş ă ă ş acele scrisori ale stimulare i încuraj ri se transformar încetul cu înceş ă ă tul în pastorale ale dezam girii. În nop ile de iarn , în timp ce supa fierbea pe cuptor, avea nostalgia dugheniiă ţ ă sale toride, a fo netului soarelui în migdalii pr fui i, a uieratului trenului în somnolen aş ă ţ ş ţ amiezii, tot a a cum la Macondo regreta supa de iarn de pe cuptor, strigş ă ătele vânz toruluiă de cafea i ciocârliile iu i ale primş ţ ăverii. Ame it de aceste dou nostalgii care st teau fa -nţ ă ă ţă fa ca dou oglinzi paralele, î i pierdu minuţă ă ş natul s u sim al irealului pân -ntr-atât încât să ţ ă ă le recomande tuturor s plece din Macondo, s uite tot ce-i înv ase despre lume i despreă ă ăţ ş inima omeneasc , s -l dea naibii pe Hora iu i, oriunde s-ar fi aflat, s - i amintească ă ţ ş ă ş ă întotdeauna c trecutul nu e decât minciuă n , c memoria nu are cale de întoarcere, c oriceă ă ă prim var trecut este irecuperabil i c dragostea cea mai nebun i mai statornic nu eă ă ă ăş ă ăş ă decât un adev r efemer.ă

Alvaro fu primul care-i ascult sfatul de a pleca din Macondo. Vându tot, pân iă ăş tigrul prizonier care- i b tea joc de trec tori în curtea casei sale, i cump r un biletş ă ă ş ă ă permanent pentru un tren care nu- i termina niciodat c l toria. În c r ile po tale pe care leş ă ăă ă ţ ş expedia din g rile prin care trecea, descria cu mari semne de exclama ie instantaneele peă ţ care le surprinse prin fereastra vagonului, i aceasta ca pentru a nimici i a da uit rii lungulş ş ă poem al vremelniciei: negrii himerici de pe planta iile de bumbac din Louisiana, caiiţ înaripa i ţ pe iarba albastr din Kentucky, aman ii greci în amură ţ gul infernal din Arizona, tân r fat în pulover ro u care picta acuarele pe lacurile ă ă ă ş din Michigan i care-i adres cuş ă penelurile ei un semn care nu era de adio, ci de speran , deoarece ea nu tia c trenul peţă ş ă care-l vedea trecând era f r întoarcere. Dup aceea plecar ă ă ă ăAlfonso i ş Germán, într-o sâmb t , cu inten ia de a se întoarce luni, dar niciodat nu se mai afl nimic despre ei. Laă ă ţ ă ă un an dup plecarea în eleptului catalan, singuă ţ rul care mai r m sese în Macondo ă ă era Gabriel, tot f r nici un c p tâi, la hatârul carit ii nesigure a Nigromană ă ă ă ăţ tei i r spunzând laş ă chestionarele unui concurs organizat de o revist francez , la care premiul întâi era oă ă c l torie la Paris. Aureliano, care primea abonamentul, îl ajuta s completeze formularele,ă ă ă rareori, acas la el, i mai totdeauna printre flacoanele de por elan i în aerul înc rcat ă ş ţ ş ă de

valeriană din unica farmacie r mas la Macondo, unde locuia Mercedes, logodnica secretă ă ă a lui Gabriel. Era tot ce mai r m sese dintr-un trecut a c rui nimicire nu ajungea s seă ă ă ă consume, deoarece continua s se nimiceasc indefinit, consumându-se pe dină ă ăuntru, sfâr indu-se în fiecare clip , dar neajungând niciş ă odat s se sfâr easc pe deplin. Satulă ă ş ă ajunsese într-un astfel de grad de del sare încât, când ă Gabriel câ tig concursul i plec laş ă ş ă Paris cu dou rânduri de haine, o pereche de pantofi i operele complete ale lui Rabeă ş lais, trebui s -i fac semn mecanicului s opreasc treă ă ă ă nul i s -l ia. Vechea Strad a Turcilor nuş ă ă mai era atunci decât un col p r sit, unde ultimii arabi se l sau purta i spre moarte cuţ ă ă ă ţ obiceiul lor milenar de a se a eş za în pragul por ii, de i trecuser mul i ani de cândţ ş ă ţ vânduser ultimul cot de pânz , i în penumbra vitrineă ă ş lor nu mai r m seser decâtă ă ă manechinele decapitate. Cetatea companiei bananiere pe care poate c ăPatricia Brown se str duia s le-o evoce nepo ilor ei în serile din vremea intoleran ei i a castraveciorilor înă ă ţ ţ ş o et din Prattville, Alabama, nu mai era decât un câmp plin cu buruieni. B trânul preotţ ă care-l înlocuise pe p rintele Angel, i al c rui nume nimeni nu- i luase osteneala s -l afle,ă ş ă ş ă a tepta mila lui Dumnezeu, culcat cu burta la soare într-un hamac, chinuit de artrit iş ăş insomnia îndoielii, în timp ce opârlele i obolanii se certau pentru mo tenirea bisericii deş ş ş ş al turi. În acest Macondo p r sit pân i de p s ri, în care praful i c ldura dobândiseră ă ă ăş ă ă ş ă ă atâta putere încât abia mai puteai respira, prizonier ai singur t ii i ai dragostei i aiăăţ ş ş singur t ii dragostei, într-o cas în care era aproape imposibil s închizi ochii din pricinaăăţ ă ă bâzâitului confuz al furnicilor ro ii, Aureliano i Amaranta ş ş Ursula erau singurele fiin eţ fericite, i cele mai fericite de pe p mânt.ş ă

Gaston se întorsese la Bruxelles. Într-o bun zi, s tul de a teptarea aeroplanului, î iă ă ş ş înghesui într-o valijoar strictul necesar i arhiva coresponden ei, i plec cu inten ia de a seă ş ţ ş ă ţ întoarce pe calea aerului, înainte ca privilegiile sale s fie cedate unui grup de aviatoriă germani care prezentaser autorit ilor provină ăţ ciale un proiect mai ambi ios decât al s u. Dinţ ă dup -amiaza când se iubiser pentru prima oar , Aureliano i Amaranta ă ă ă ş Ursula continuaser s profite de rarele momente de neaten ie ale so ului, iubindu-se cu o febriă ă ţ ţ -litate în bu it , în întâlniri hazardate, aproape întotă ş ă deauna întrerupte de o întoarcere neprev zut . Îns , atunci când se v zur singuri în cas , se abandonar delirului unei iubiriă ă ă ă ă ă ă întârziate. Era o pasiune nebuneasc , zguduitoare, care f cea s se cutremure de spaimă ă ă ă osemintele Fernandei în mormântul ei, i care-i men iş ţ nea i pe unul i pe cel lalt într-o stareş ş ă de exaltare permanent . Miorl iturile Amarantei ă ă Ursula, cântecele ei agonizante r sunau ă şi la orele dou dup -amiaz pe masa din sufragerie, ca iă ă ă ş la orele dou noaptea, în hambar.ă "Ce m doare mai mult, râdea ea, este toat vremea pe care am pierdut-o." În nebuniaă ă acestei pasiuni, ea v zu cum furnicile pustiau gr dina, satisă ă f cându- i foamea loră ş preistoric în lemn ria casei, i v zu acest torent de lav vie punând din nou st pânire peă ă ş ă ă ă verand , îns nu se osteni s le înfrâneze invazia decât în clipa în care ajunse pân în odaiaă ă ă ă ei. Aureliano neglij pergamentele, nu mai puse piciorul afar din cas i r spundea cuă ă ăş ă indiferen la scrisorile în eleptului catalan. Î i pierdur sim ul realit ii, no iunea timpului,ţă ţ ş ă ţ ăţ ţ ritmul obiceiurilor zilnice. Închiser din nou u ile i ferestrele pentru a nu- i mai pierdeă ş ş ş timpul cu îmbr caă tul i dezbr catul, i umblau prin cas a a cum dorise mereu s umbleş ă ş ă ş ă frumoasa Remedios, i se b l ceau în pielea goal în b ltoacele din curte, iar într-o dup -ş ă ă ă ă ăamiaz erau s se înece, f când dragoste în bazinul b ii. În pu in vreme f cur mai multeă ă ă ă ţ ă ă ă stric ciuni decât fură nicile ro ii:ş distruser mobilierul din salon, sfâ iar în nebuniile loră ş ă hamacul care rezistase tristelor amoruri din timpul campaniei colonelului Aureliano Buendía i sfâ iar saltelele pe care le de ertaser pe jos, în bu indu-se în vijelia scamelorş ş ă ş ă ă ş de puf. De i Aureliano era un amant la fel de feroce ca i rivalul s u, Amaranta ş ş ă Ursula era aceea care comanda, prin ingeniozitatea ei extravagant i prin debordanta ei voracitateăş liric , acel paradis de dragoste, ca i cum ar fi concentrat în dragoste toat energiaă ş ă neîmblânzit pe care str bunica ei o consacrase fabric rii de animale din zah r ars. În afară ă ă ă ă de aceasta, în timp ce ea cânta de pl cere i murea de râs din pricina propriilor ei inven ii,ă ş ţ Aureliano devenea tot mai închis i mai t cut, deoarece pasiuş ă nea lui era interioar iăş mistuitoare. Amândoi ajunseser îns la astfel de minuni ale virtuozit ii încât, slei i deă ă ăţ ţ frenezie, profitau i de clipele de oboseal . Se dediş ă car idolatriz rii propriilor lor trupuri,ă ă

descoperind c sa ietatea dragostei ascundea posibilit i neexplorate, mult mai bogate decâtă ţ ăţ acelea ale dorin ei.ţ

În clipele de r gaz pe care ă i le l sa delirul lor, Amaranta ă Ursula r spundea laă scrisorile lui Gaston. Îl sim ea atât de îndep rtat i atât de ocupat, încât întoarţ ă ş cerea lui i se p rea imposibil . Într-una din primele sale scrisori, povestea c asocia ii lui trimiseser într-ă ă ă ţ ăadev r aeroplanul, dar c o companie maritim din Bruxelles îl îmbarcase din gre eal cuă ă ă ş ă destina ia Tanţ ganica, unde fusese predat tribului împr tiat al Makonzilor. Aceastăş ă confuzie antrenase atâtea încurcături, încât numai recuperarea avionului putea reclama doi ani. Amaranta Ursula elimin deci eventualitatea unei întoarceri inoportune. Aureliano, laă rândul s u, nu mai avea nici un contact cu lumea exterioar , în afar de scrisorileă ă ă în eleptului catalan i de tirile pe care le primea ţ ş ş de la Gabriel prin intermediul lui Mercedes, farmacista cea t cut . La început erau contacte reale. ă ă Gabriel ceruse s ă i se ramburseze biletul de întoarcere pentru a putea r mâne la Paris, vânzând ziarele vechi iă ş sticlele goale pe care le scoteau cameristele dintr-un hotel lugubru din Rue Dauphine. Aureliano putea s i-l închipuie atunci în puloverul lui cu guler înalt, pe gât, pe care nu-lăş scotea decât în epocile când terasele din Montparnasse se umpleau cu îndr gosti i prim vă ţ ă ă-ratici, dormind ziua i scriind noaptea pentru a- i în ela foamea, în odaia care mirosea aş ş ş spum de conoă pid fiart i unde avea s moar Rocamadoură ăş ă ă . Dar ve tile lui deveneauş treptat atât de vagi, iar scrisorile în eleptului atât de rare i pline de melancolie, încâtţ ş Aureliano se obi nui s se gândeasc la ei a a cum Amaranta ş ă ă ş Ursula se gândea la so ul ei, iţ ş amândoi rămaser s pluteasc într-un univers gol, unde singura realitate zilnic i externă ă ă ăş ă era dragostea.

Dintr-o dat , ca o explozie puternic în aceast lume de incon tien fericit , sosiă ă ă ş ţă ă vestea despre întoarcerea lui Gaston. Aureliano i Amaranta ş Ursula deschiser ochii, î iă ş sondar sufletele, se privir fa în fa , cu mâna pe inim , i în eleser c se contopiser înă ă ţă ţă ă ş ţ ă ă ă asemenea m sur într-o singur fiin încât preferau s moar decât s se despart . Ea îiă ă ă ţă ă ă ă ă scrise atunci so ului ei o scrisoare plin de adev ruri contradictorii, prin care-i reafirmaţ ă ă dragostea ei i ner bdarea de a-l revedea, admi ând totodat ca o hot râre fatalş ă ţ ă ă ă imposibilitatea de a tr i f r Aureliano. Contrar a tept rilor lor, Gasă ă ă ş ă ton le trimise un r spuns plin de senin tate, aproape p rintesc, pe dou pagini mari menite a-i preveni asupraă ă ă ă nestatorniciei pasiunii, i un paragraf final în care formula ur ri f r echivocuri ca ei s fieş ă ă ă ă la fel de ferici i cum fusese i el în cursul scurtei sale experien e conjugale. Aceastţ ş ţ ă atitudine era atât de neprev zut încât Amaranta ă ă Ursula se sim i umilit la gândul c -i ofeţ ă ă -rise so ului ei pretextul pe care-l a tepta pentru a o pţ ş ăr si în voia sor ii. Ranchiuna ei seă ţ agrav dup ase luni, când ă ăş Gaston îi scrise din nou de la Leopoldville, unde primise în sfâr it aeroplanul, pentru a cere s ş ă i se expedieze bicicleta, care, dintre tot ce l sase laă Macondo, era singurul lucru care avea pentru el o valoare sentimental . Aureliano suportă ă cu r bdare ciuda ă Amarantei Ursula, se str dui s -i demonstreze c poate s fie un so la felă ă ă ă ţ de bun în timpuri bune ca i în nenorociri, iar neş cesit ile cotidiene care-i asaltau cândăţ terminar ulă timii bani ai lui Gaston au creat între ei o leg tur de solidaritate care nu eraă ă atât de orbitoare i de spectaş culoas ca pasiune, dar care le servi s se iubeasc i s r mână ă ăş ă ă ă la fel de ferici i ca în anii nebune ti ai risipei.ţ ş

Când muri Pilar Ternera, a teptau un copil. ş În toropeala gravidit ii ei, Amarantaăţ Ursula încerc s organizeze o mic industrie de coliere din verteă ă ă bre de pe ti. Dar în afarş ă de Mercedes, care-i cump r o duzin , nu mai g si pe nimeni cui s -i vând . Aureliano î iă ă ă ă ă ă ş d du pentru prima oar seama c talentul s u la limbi, tiin a sa enciclopedic , facultatea saă ă ă ă ş ţ ă rar de a- i aminti f r s le fi cunoscut vreodat fapte i locuri foarte îndep rtate, erau laă ş ă ă ă ă ş ă fel de inutile ca i sipetul cu pietre scumpe veritabile ale so iei sale, care trebuie s fiş ţ ă valorat pe atunci cât to i banii de care ar fi putut dispune, pu i la un loc, ultimii locuitori dinţ ş Macondo. Nu supravie uiau decât prin minune. De i Amaranta ţ ş Ursula nu- i pierdea voiaş bun , nici talenă tul în materie de n zdr v nii erotice, î i lu treptat obiceiul de a veni s adă ă ă ş ă ăş ă dup dejun în verand , într-un fel de siest treaz i vis toare. Aureliano îi inea tov r ie.ă ă ă ăş ă ţ ă ăş Uneori r mâneau t cu i pân la c derea nopă ă ţ ă ă ii, fa în fa , privindu-se în ochi, i iubindu-ţ ţă ţă şse în tihn cu aceea i dragoste cu care se iubiser mai înainte atât de zgomotos.ă ş ă

Incertitudinea viitorului stârni în inima lor o întoarcere spre trecut. Se rev zur amândoi înă ă paradisul pierdut al potopului, b l cindu-se în b ltoaceăă ă le noroioase din curte, omorând opârle pentru a le ag a de hainele Ursulei, f cându-se c o îngroap de vie, i acesteş ăţ ă ă ă ş

evoc ri le dezv luir c într-adev r fuseă ă ă ă ă ser ferici i împreun de când î i puteau aminti.ă ţ ă ş Scormonind trecutul, Amaranta Ursula î i aminti de dup -amiaza când intrase în atelierulş ă de aur rie i când mama ei îi povesti c micul Aureliano nu era fiul nim nui deoareceă ş ă ă fusese g sit plutind într-un co . De i aceast versiune li se p rea neverosimil , le lipseauă ş ş ă ă ă informa iile pentru a o înlocui cu cea adev rat . Singuţ ă ă rul lucru de care erau siguri, dup ceă examinaser toate posibilit ile, era c ă ăţ ăFernanda nu era mama lui Aureliano. Amaranta Ursula înclina s cread c era fiul Petrei ă ă ă Cotes, despre care nu- i amintea decât ni te poş ş -ve ti infamante, i aceast presupunere provoc în adâncul sufletului lor o crispare violentş ş ă ă ă de oroare.

Chinuit de certitudinea c e fratele so iei sale, Auă ţ reliano fugi pân la casa parohială ă pentru a c uta în arhivele unsuroase i devorate de molii un indiciu auă ş tentic al filia iei sale.ţ Actul de botez cel mai vechi pe care-l putu g si era acel al Amarantei Buendía, botezat înă ă plin adolescen de p rintele ă ţă ă Nicanor Reyna, pe vremea când acesta încerca s dovedească ă existen a lui Dumnezeu prin subterfugiul ocolatei. Î i f cu iluzii, socotind c ar putea fiţ ş ş ă ă unul dintre cei aptesprezece Aurelieni, ale c ror acte de na tere le c ut în patru tomuriş ă ş ă ă diferite, îns datele botezului erau prea îndeă p rtate pentru vârsta lui. V zându-l r t cit înă ă ăă labirintul sângelui, tremurând de îndoieli, preotul artritic care-l observa din hamacul s u îlă întreb pe un ton comp tiă ă mitor care e numele lui.

— Aureliano Buendía, r spunse el.ă— Atunci nu te mai omorî s cau i!ă ţ exclam preoă tul cu o convingere categoric .ă

Înainte cu mul i ani exista pe aici o strad care se numea astfel i pe vreţ ă ş mea aceea oamenii aveau obiceiul de a le da copiilor lor numele str zilor.ă

Aureliano frem t de mânie:ăă— Ah, strig el, a adar nici dumneavoastr nu creă ş ă de i?ţ— Ce s cred?ă— C acel colonel Aureliano Buendía a purtat treiă zeci i dou de r zboaie civile i le-ş ă ă ş

a pierdut pe toate, r spunse Aureliano. C armata a împresurat i a mitraă ă ş liat trei mii de lucr tori, i c s-au înc rcat cadavrele într-un tren de dou sute de vagoane pentru a le arună ş ă ă ă -ca în mare.

Preotul îl fix cu o privire de adânc mil .ă ă ă— Ehei, fiul meu, zise el suspinând. Din partea mea, m-a mul umi s fiu sigur c iş ţ ă ăş

tu i eu exist m cu adev rat în clipa de fa .ş ă ă ţăAstfel c Aureliano i Amaranta ă ş Ursula acceptar versiunea cu co ul, nu c ar fiă ş ă

crezut în ea, ci pentru c -i punea la ad post de propria lor teroare. Pe m sur ce înaintaă ă ă ă sarcina, ei se preschimbau tot mai mult într-o fiin unic , se integrau din ce în ce mai multţă ă în singur tatea unei case c reia nu-i mai trebuia decât o ultim suflare pentru a se pr bu i.ă ă ă ă ş Se restrânser într-un spa iu redus la esen ial, între odaia Fernandei, unde întrev zuseră ţ ţ ă ă farmecele iubirii sedentare i capş ătul verandei unde Amaranta Ursula se a eza s tricoteş ă ze papuci i c ciuli e de nou n scut, iar Aureliano penş ă ţ ă tru a r spunde rarelor scrisori aleă în eleptului catalan. Restul casei se plec în fa a asediului tenace al distrugerii. Atelierul deţ ă ţ aur rie, odaia lui Melchiade, împ ră ă ă ia primitiv i lini tit a Santei Sofia ţ ăş ş ă de la Piedád ră-maser îngropate într-o jungl domestic , unde nimeni n-ar fi cutezat s p trund . Încercui iă ă ă ă ă ă ţ de voracitatea naturii, Aureliano i Amaranta ş Ursula continuau s cultiă ve origanul iş begoniile, i- i ap rau mica lor lume prin hotare trasate cu var, construind ultimele tran eeş ş ă ş ale r zboiului imemorial dintre om i furnici. P rul ei lung neîngrijit, petele sângerii cu careă ş ă se trezea diminea a pe fa , umflarea picioarelor, deformarea trupului atât de frumos deţ ţă nev stuic pe care-l avusese alt dat , schimbaser la Amaranta ă ă ă ă ă Ursula acea aparenţă juvenil din vremea când venise în cas cu colivia neferici iă ă ţ lor canari i cu so ul ei captiv,ş ţ dar nu-i alteraser cu nimic vioiciunea spiritului. "Aiurea!ă exclama ea uneori, râzând. Cine ar fi crezut c vom ajunge într-adev r s tr im ca ni te antropofagi!" Ultimul fir care-i maiă ă ă ă ş lega de restul lumii se rupse în luna a asea a sarcinii, când primir o scrisoare, care evidentş ă

c nu era de la în eleptul catalan. Purta tampila po tei din Barcelona, îns plicul era scrisă ţ ş ş ă cu o cerneal albastr foarte ordinar , într-o caligrafie proprie administra iei i avea acel aeră ă ă ţ ş inocent i impersonal al mesajelor du mane. Aureliano i-o smulse Amarantei ş ş Ursula din mâini, atunci când ea se preg tea s o deschid .ă ă ă

— Pe aceasta nu, îi zise el. Nu vreau s tiu ce spune.ăşDup cum presim ise Aureliano, în eleptul catalan nu mai trimise nici o veste.ă ţ ţ

Scrisoarea str in , pe care n-o citi nimeni, r mase prad moliilor pe etajer unde ă ă ă ă ă Fernanda î i uitase într-o zi verigheta i continu s se mistuie la focul interior al ve tii rele, în timpş ş ă ă ş ce aman ii solitari pluteau în contra curentului ultimilor ani, ani de nepoc in i deţ ă ţăş nefericire, care se risipeau în st ruin a zadarnic de a-i face s naufragieze în deseră ţ ă ă turile deziluziei i ale uit rii. Con tien i de o astfel de amenin are, Aureliano i Amş ă ş ţ ţ ş aranta Ursula î i treceau aceste ultime luni inându-se de mân , ispr vindu- i în amoruri nevinovateş ţ ă ă ş copilul pe care-l începuser într-o pasiune neînfrânat . Noaptea, dormind îmbr i a i, nu seă ă ăţş ţ l sau însp imânta i de izbucnirile sublunare ale fură ă ţ nicilor, nici de vacarmul moliilor, nici de uieratul continuu i clar al cre terii buruienilor prin od ile vecine. ş ş ş ă

Li s-a întâmplat de mai multe ori s fie trezi i de forfoă ţ teala febril a mor ilor. O auziră ţ ă pe Ursula r zboindu-se cu legile crea iei pentru a- i ap ra semin ia, i pe ă ţ ş ă ţ ş José Arcadio Buendía c utând adev rul himeric al maă ă rilor inven ii, i ţ ş pe Fernanda rugându-se, i peş colonelul Aureliano Buendía abrutizându-se în am girile r ză ă boiului i ale pe ti orilor deş ş ş aur, i pe Aureliano ş Segundo murind de singur tate în vârtejul ame itor al petrecerilor, iă ţ ş atunci aflar c obsesiile dominante biă ă ruiau asupra mor ii i începur din nou s fie ferici iţ ş ă ă ţ având certitudinea c vor continua s se iubeasc în deă ă ă venirea lor de fantome, mult dup ceă alte specii de animale viitoare vor fi r pit insectelor acel paradis de mizerie pe careă insectele izbuteau s li-lă r peasc oameă ă nilor.

Într-o duminic , la orele ase dup -amiaz , Amaranta ă ş ă ă Ursula sim i durerile facerii.ţ Surâz toarea patroaă n a fetelor care f ceau dragoste ca s m nânce o puse s se urce peă ă ă ă ă masa din sufragerie, se sui c lare pe pântecele ei i o f cu s îndure galop ri grele până ş ă ă ă ă când ipetele ei fur acoperite de scâncetele unui masţ ă cul formidabil. Printre lacrimi, Amaranta Ursula putu s vad c e vorba ă ă ă de un Buendía de soi ales, voinic i înc p ânat caş ă ăţ to i cei care purtau numele ţ de José Arcadio, cu ochii deschi i i clarv z tori ai Aurelieniş ş ă ă lor, care avea tot ce-i trebuia pentru a relua aceast spi de la început i a o purifica de viciileă ţă ş v t măă ătoare ca i de voca ia solitar , deoarece era singurul într-un veac întreg care fuseseş ţ ă z mislit din dragoste.ă

— E un antropofag din cap pân -n picioare, zise ea. Se va numi ă Rodrigo.— Nu, se opuse b rbatul ei. Se va numi Aureliano i va câ tiga treizeci i dou deă ş ş ş ă

r zboaie.ăDup ce-i t ie cordonul ombilical, moa a, pe care Aureliano o lumina cu o lamp ,ă ă ş ă

începu s tearg cu o cârp umoarea albastr care acoperea trupul copiluăş ă ă ă lui. Abia dup ce-lă întoarser pe burt î i d dur seama c avea ceva mai mult decât ceilal i oameni, i seă ă ş ă ă ă ţ ş aplecar pentru a-l examina. Era o coad de porc.ă ă

Nu se alarmar . Aureliano i Amaranta ă ş Ursula nu cuno teau precedentul care fuseseş în familie i nu- i aminteau nici avertiz rile însp imânt toare ale Ursuş ş ă ă ă lei, iar moa a îi lini tiş ş dându- i p rerea c aceast coad inutil putea fi t iat în clipa când copilului îi vor cre teş ă ă ă ă ă ă ă ş din i noi. Dup aceea, n-au avut ocazia s se mâi gândeasc la aceasta, c ci Amarantaţ ă ă ă ă Ursula începuse s - i piard sângele, care-i curgea f r s -l poat opri. Încercar s -i ajuteă ş ă ă ă ă ă ă ă cu comprese din pânz de p ianjen i cu tampoane de cenu , dar era ca i cum ar fi voit să ă ş şă ş ă astupe un uvoi de ap cu mâinile. În primele ceasuri, ea se str dui s - i p streze voia bun .ş ă ă ă ş ă ă Îi lu mâna lui Aureliano pe care-l vedea însp imântat, îl rug s nu- i fac griji, spunândă ă ă ă ş ă c oamenii ca ea nu sunt f cu i s moar împotriva voin ei lor, i se îneca de râs în fa aă ă ţ ă ă ţ ş ţ leacurilor caraghioase la care recurgea moa a. Dar pe m sur ce orice speran îl p r sea peş ă ă ţă ă ă Aureliano, ea devenea din ce în ce mai pu in vizibil , ca i cum se stingea din fa a luminii,ţ ă ş ţ pân când c zu într-o toropeal adânc . Luni diminea a chemar o femeie care recit laă ă ă ă ţ ă ă c p tâiul ei rug ciunile de înă ă ă chiderea r nilor, infailibile atât pentru oameni cât i pentruă ş animale, îns sângele pasionat al Amarantei ă Ursula era insensibil fa de oricare alt mijlocţă

în afar de dragoste. Spre sear , la cap tul a dou zeci i patru de ore de dezn dejde, î iă ă ă ă ş ă ş d dur seama c era moart v zând cum sângele s-a oprit de la sine, profilul ă ă ă ă ă i s-a sub iat,ţ ro ea a fe ei s-a topit într-o auror de alabasş ţ ţ ă tru i a început din nou s surâd .ş ă ă

Aureliano nu- i d duse pân atunci seama cât de mult îi iubea pe prietenii s i, cât deş ă ă ă mult îi lipseau, cât ar fi dat ca s fie împreun cu ei în clipa aceea. A ez copilul în co ul peă ă ş ă ş care i-l preg tise mama lui, acoperi fa a cadavrului cu o cuvertur i r t ci f r int prină ţ ăş ă ă ă ăţ ă satul pustiu, c utând un vad de întoarcere spre trecut. B tu la poarta farmaciei, unde nu maiă ă fusese în ultimul timp, i g si un atelier de tâmpl rie. B trâna care-i deschisese cu o lampş ă ă ă ă în mân , se înduioă de r t cirea lui, dar st rui c nu, c aici n-a fost niciodat o farmacie işă ă ă ă ă ă ă ş c n-a cunoscut nici o femeie cu gâtul sub irel i ochii tri ti, cu numele de Mercedes.ă ţ ş ş Plânse, cu fruntea sprijinit de poarta fostei libr rii a în eleptului catalan, con tient că ă ţ ş ă plângea cu lacrimi întârziate o moarte pe care nu voise s o plâng la timpul s u pentru a nuă ă ă rupe vraja dragostei. Î i zdrobi pumnii de zidurile de ciment ale ş Copilului de aur, chemând-o pe Pilar Ternera, indiferent fa de discuţă rile luminoase portocalii care se încruci au pe cerş i pe care le privise de atâtea ori cu o fascina ie copilş ţ ăreasc , în timpul nop ilor de petrecereă ţ

din curtea cu buhaii de balt . În ultimul salon deschis în cartierul mizer al caselor deă toleran , un grup de acordeoni ti cânta melodiile lui ţă ş Rafael Escalona, nepotul episcopului, mo tenitor al secretelor lui Francisco B rbatul. Osp tarul care avea un bra uscat, chircitş ă ă ţ parc , penă tru c -l ridicase asupra mamei sale, îl pofti pe Aureliano s bea o sticl de rachiu,ă ă ă iar Aureliano îl invit s mai bea una. Osp tarul îi vorbi despre nenorocirea bra ului s u.ă ă ă ţ ă Aureliano îi vorbi despre nefericirea inimii sale, sec tuit i pârjolit pentru c o ridicaseă ăş ă ă împotriva surorii sale. Sfâr ir prin a plânge în doi i Aureliano avu pentru o clip impresiaş ă ş ă c durerea lui s-a domolit. Dar când se v zu singur în ultima dimiă ă nea din Macondo, î iţă ş deschise bra ele în mijlocul pie ii, decis s trezeasc lumea întreag , i începu s urle din totţ ţ ă ă ă ş ă sufletul:

— Prietenii sunt copii de târf !ăNigromanta îl ridic dintr-o balt de vomituri i de lacrimi. Îl duse în odaia ei, îlă ă ş

sp l , îi d du s bea o cea c de sup . Crezând c -l consoleaz astfel, ea terse dintr-oăă ă ă ş ă ă ă ă ş tr s tur cu c rbunele nenum ratele amoruri pentru care mai r m sese dator, i evoc înaă ă ă ă ă ă ă ş ă -dins triste ile ei cele mai adânci, ca s nu-l lase sinţ ă gur în plânsetele lui. Diminea a, dup unţ ă somn scurt de plumb, Aureliano deschise ochii i- i aminti de copil.ş ş

Nu-l g si în co . Deodat încerc un fel de izbucă ş ă ă nire de bucurie la gândul că Amaranta Ursula se trezise din moarte pentru a se ocupa de copil. Dar cadavrul p rea subă cuvertur ca o movil de pietre. Amină ă tindu- i c atunci când a venit a g sit u a od ii desş ă ă ş ă -chis , Aureliano travers veranda saturat de miresmeă ă ă le matinale ale origanului i seş n pusti în sufragerie, unde se mai g seau înc urmele na terii:ă ă ă ş oala cea mare, cear afurileş însângerate, ghivecele cu cenu i buricul r sucit al copilului într-un scutec desf urat peşăş ă ăş mas , între foarfeci i sfoar . Gândul c moa a s-a întors în cursul nop ii s caute copilul îiă ş ă ă ş ţ ă d du o clip de r gaz pentru a chibzui pe îndelete. Se pr bu i în balansoar, acela i în careă ă ă ă ş ş edea ş Rebeca în vremurile glorioase ale casei când î i preda lec iile de broderie, i în careş ţ ş

Amarante juca dame cu colonelul Gerineldo Márquez, i unde, în sfâr it, Amaranta ş ş Ursula cususe scutecele copilului, i în cursul acestei fulger ri de luciditate î i d du seama cş ă ş ă ă sufletul lui nu era capabil s reziste acestei poveri zdrobitoare a unui trecut atât de lung.ă R nit de suli ele mortale ale tuturor acestor nostalgii personale i str ine lui, începu să ţ ş ă ă admire stăruin a neclintit a pânzei de p ianjen de pe trandafirii mor i, perseveren aţ ă ă ţ ţ neghinei, r bdarea v zduhului în aceast diminea radioas de februarie. i atunci v zuă ă ă ţă ă Ş ă copilul. Nu mai era decât un burduf umflat i secat pe care toate furnicile din lume seş trudeau s -l târasc spre vizuinele lor subterane pe c r ruia pietruit din gr din . Aurelianoă ă ă ă ă ă ă nu putu face nici un gest. Nu c ar fi fost paralizat de stupoare, ci pentru c în acea clipă ă ă miraculoas începeau s ă ă i se dezv luie cheile deă finitive ale lui Melchiade, i v zu epigrafulş ă pergamentelor perfect rânduit în timpul i în spa iul oamenilor:ş ţ Primul din spi este legatţă de un copac i furnicile încep s se înfrupte din ultimul.ş ă

În nici o clip din via a sa nu fusese Aureliano atât de lucid ca acum, când î i uit deă ţ ş ă mor ii lui i durerea dup mor ii lui, i se apuc s închid u ile i ferestreţ ş ă ţ ş ă ă ă ş ş le cu stinghiile

încruci ate ale Fernandei, ca s nu se lase tulburat de nici o ispit a lumii, c ci acum tia cş ă ă ă ş ă în pergamentele lui Melchiade era scris soarta lui. Le reg si intacte printre planteleă ă preistorice i b lş ă ile fumegânde i insectele luminoase care f cuser s dispar din odaieţ ş ă ă ă ă orice urm de trecere a oamenilor pe p mântul acesta i nu avu puterea s le scoat la luă ă ş ă ă -min , ci acolo pe loc, în picioare, f r cea mai mic greutate, ca i cum le-ar fi g sit scriseă ă ă ă ş ă în spaniol sub razele orbitoare ale amiezii, începu s le descifreze cu voce tare. Era istoriaă ă familiei, redactat de Melă chiade pân în cele mai neînsemnate am nunte, cu o anticipare deă ă o sut de ani. O scrisese în sanscrit , care era limba lui matern , i cifrase versurile perecheă ă ă ş cu ajutorul codului personal al împ ratului August i cele f r pereche cu codurile militareă ş ă ă spartane. Ultima pav z , pe care Aureliano începuse s o întrez reasc în ziua în care seă ă ă ă ă l sase cuprins de dragostea Amarantei Uă rsula, consta în faptul c Melchiade nu în iraseă ş faptele dup timpul conven ional al oamenilor, ci concentrase un secol întreg de episoadeă ţ cotidiene în a a fel încât toate s coexiste în aceea i clip . Fasş ă ş ă cinat de aceast descoperire,ă Aureliano citi cu voce tare, f r s sar un rând, enciclicele cântate pe care Melchiadeă ă ă ă însu i îl pusese pe Arcadio s le asculte, i care erau de fapt profe ia execut rii lui, i g siş ă ş ţ ă ş ă vestirea na terii femeii celei mai frumoase din lume, care avea s se înal e la cer cu trupul iş ă ţ ş cu sufletul, i afl venirea pe lume a celor doi gemeni defunc i care renunş ă ţ aser sţ ă ă descifreze pergamentele, nu atât din pricina incapacit ii i a nestatorniciei, ci pentru c înăţ ş ă -cerc rile lor erau premature. În momentul acesta, neă r bd tor s - i afle propria sa obâr ie,ă ă ă ş ş Aureliano s ri un pasaj întreg. Atunci începu s se stârneasc vântul, c ldicel, abia sim it,ă ă ă ă ţ plin de glasurile trecutului, de murmurele mu catelor str vechi, de suspinele deziluziş ă ilor mai vechi decât nostalgiile cele mai tenace. Nu le d du aten ie deoarece în clipa aceea eraă ţ pe cale s descopere primele indicii ale fiin ei sale, în persoana unui bunic concupiscentă ţ care se l sase târât din frivoliă tate printr-un podi halucinant, în c utarea unei femei foarteş ă frumoase pe care nu avea s o fac fericit . Aureliano îl recunoscu, continu s urm rească ă ă ă ă ă ă drumurile ascunse ale descenden ei sale i descoperi clipa z mislirii sale între scorpionii iţ ş ă ş fluturii galbeni ai unei b i crepusculare, când un simplu lucr tor î i poă ă ş tolea patimile cu o femeie care i se d ruia din r zvră ă ătire. Era atât de absorbit încât nu observ nici al doiă lea atac impetuos al vântului, a c rui for ă ţăciclonic smulse por ile i ferestrele din â ânele lor,ă ţ ş ţ ţ târî acoperi ul galeriei de r s rit i dezr d cin temeliile. Abia atunci descoperi cş ă ă ş ă ă ă ă Amaranta Ursula nu era sora, ci m tu a lui, i c Francis Drake nu luase cu asalt Riohachaă ş ş ă decât pentru ca ei s se poat c uta prin labirinturile cele mai întortocheate ale sângelui,ă ă ă pentru a z misli animalul mitologic care avea s pun cap t spi ei. Macondo era acum ună ă ă ă ţ vârtej îngrozitor de praf i de d râm turi vânturate de furia acestui uragan biş ă ă blic, când Aureliano s ri unsprezece pagini pentru a nu pierde timp cu fapte prea bine cunoscute, iă ş începu s descifreze clipa pe care tocmai o tr ia, descifrând-o pe m sur ce o tr ia,ă ă ă ă ă prorocindu-se pe sine însu i, c descifreaz ultima pagin a manuscrisului, de parc s-ar fiş ă ă ă ă privit într-o oglind de cuvinte. Atunci mai s ri câteva rânduri pentru a dep i profe iile iă ă ăş ţ ş pentru a c uta s cunoasc data i împrejur rile mor ii sale. Dar înainte de a ajunge laă ă ă ş ă ţ versul final, în elese deja c nu va mai ie i niciodat din odaia aceasta, c ci stţ ă ş ă ă ătea scris că cetatea mirajelor va fi tears de vânt i alungat din memoria oamenilor în clipa în careş ă ş ă Aureliano Babilonia va fi terminat descifrarea pergamentelor, i c tot ce vedea scris acoloş ă era dintotdeauna i avea s r mân pe vecie de nerepetat, c ci seminş ă ă ă ă iilor condamnate la oţ sut de ani de singur tate nu le era dat o a doua ans pe p mânt.ă ă ă ş ă ă

—-----------------------------