Transport international animale din ferma : EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALIERĂ

EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ ASUPRA BUNĂSTĂRII

ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PE DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE

Gabriela Maria Grama - EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ ASUPRA BUNĂSTĂRIIANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE

Coordonator stiintific,Prof. Dr. Ing. Vioara Miresan Absolvent Ing. Gabriela Maria Grama

Cluj Napoca2012

UNIVERSITATE DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

2


LUCRARE DE DIZERTAŢIE

Coordonator stiinţific:Prof. Dr. Ing.Vioara Mireşan Absolvent : Ing. Gabriela Maria Grama

Cluj Napoca2012

Mulţumiri

Multumiri doresc sa aduc intregului corp didactic care a contribuit la

formarea mea ca Inginer Zootehnist din cadrul Facultatii de Zootehnie si

Biotehnologii a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterina Cluj

3


Napoca, in special Doamnei Decan ,Prof.Dr.Ing. Vioara Mireşan , care m-a

indrumat sa urmez Programul Erasmus ,cu schimb de experienta in

exteriorul tarii si care consider ca va fi o buna oportunitate de avansare

in plan profesional si cariera .

Mai doresc sa le multumesc si profesorilor de la Universitatea

Politehnica de Madrid ,Scoala Tehnica Superioara de Ingineri Agronomi,

care au adus o completare la cunostintele deja acumulate , in special

Prof. Dr. Morris Villarroel , si asistentei mele Ana care ma ajutat in

munca de culegere a informatiilor si datelor din cadrul cercetarii .

De asemenea imi manifest cu drag recunostinta fata de familia mea si

fata prietenul meu Radu , pentru suportul moral ,material si intelegerea

acordata in tot acest timp in care m-au sprijint in realizarea si

concretizarea obiectivelor propuse prin acest program .

De accea pot sa spun ca succesul meu stee si succesul dumneavoastra.

Va multumesc !

Cu deosebita consideratie,

Ing. Gabriela Maria Grama .

Introducere

4


Numeroase studii s-au facut in scopul de

indentificare a factorilor de mediu si gestionarea

lor ,unii avand o influenta negativa pe anumite

perioade de timp, asupra transportului de durata

indelungata , facand sa creasca frecventa porcilor

stresati din perioada transportului din ferma spre

abator .

Starile non-ambulatorii si aparitia deceselor

reprezinta o influenta negativa asupra industriei

carnii in lume ceea ce face o crestere a cotei de

cheltuieli pentru a prevenii pierderile de orice

tip .

Interesul il reprezinta confortul si bunastarea

animalului din momentul incarcarii acestora in

camion f transportati spre abator si momentele

critice pe care acestia le intampina pe

parcursul transportului .

Pierderile in transport reprezinta totalitatea

porcilor decedati, obositi ,raniti sau in stadiul

nonambulatoriu pe durata transportului de la

ferma la abator. Langa aceste pierderi au

5


fost asociati o serie de factori precum

temperatura T°C, umiditatea relativa RH %, curentii

de vant m/s , durata unui transport ca distanta si

timp de la ferma la abator , perioada anului sau

sezonul cand se efectueaza transportul , densitatea

animalelor din camion si greutatea corporala a

acestora pe durata transportului , timpul de

asteptare intre camioane la descarcare in sala de

asteptare la abator si timpul de odihna in abator .

Aspecte generale ale starii porcilor la

intrarea in abator : majoritatea fiind

extenuati ,raniti datorita incaierarilor dintre

indivizi pe timpul transportului si stresati . Porcii

adesea prezinta gura larg deschisa pentru a

respira , prezinta pielea inrosita , plina de

pete, membrele si musculatura tremuranda , acestia

avand risc mare de deces inainte de a fi

sacrificati.

Personalul angajat trebuie sa fie bine instruit de

catre fiecare angajator din abator si sa se acorde o

deosebita importanta in manipularea si manevrarea

fiecarui animal fara ai provoca mai mult stres .

6


S-a constat ca in perioada calduroasa exista

un procent crescut al deceselor si cel de animale

ranite , obosite pe durata transportului decat

in perioada sau sezonul rece .

Un alt factor destul de important este prezenta

curentilor de vant , care in perioada estivala

sunt de un real folos pe durata transportului .

Acesti curenti aerisesc fiecare boxa de animale

din trailer si oxigenandu-l , astfel respiratia

fiind mai uniforma si de o intensitate

constanta datorita faptului ca indeparteaza

continutul de amoniac degajat in urma dejectilor

si mictionarii pe care animalele le produc in

cantitate ceva mai crescuta datorita schimbarii

mediului sau locului cu care sunt obisnuiti in

ferma , a prezentei persoaneor straine si a

zgomotelor noi in momentul selectiei pentru

transportul spre abator , a stresului provocat

alaturi de alti factori. Beneficiile aduse in

perioada calda un se pot compara cu perioada rece,

reprezintand opusul ,fiind destul de periculos

asociat cu alti factori in acest sezon producand de

7


asemenea pierderi insemnate de animale in timpul

transportului daca nu le sunt asigurate conditiile

de protectie .

Capitolul.1. PRODUCTIA SI CONSUMUL DE CARNE DE PORC

1.1.Productia de carne la nivel mondial

Sectorul suin ocupa primul loc la nivel

mondial ,in productia de carne in special continentul

Asiatic care in ultimul deceniu are o crestere

puternica situat cu mult inaintea continentului

European , unde cele mai importante tari

producatoare raman detasat Germania si Spania

comparativ cu restul tarilor din UE.

8


Conform datelor F.A.O.(FAOSTAT,2011) productia

de carne de porc in anul 2009 se afla pe primul loc

in comparatie cu productiile de carne ale

principalelor specii.

Productia mondiala de carne de porc fiind de 40%

acesta fiind cu 3% mai ridicata decat in anul 2008.Se

observa o crestere anuala a productiei de carne de

porc la nivel mondial fiind sectorul principal si

subclasand productia de carne de pasare .

Se costata o crestere din 2008 spre 2009 in

productia de carne de porc cu un procent de 2,79%

urmata de productia de carne de rata , cu 1,7% si o

scadere a productiei de carne de iepure ,ovine si

bovin .

Tabel 1.1 Productia de carne la nivel mondial pe diferite

categorii de specii in 2009

exprimate in procentaje si mii tone

(sursa :FAOSTAT..April 2011)

Anul 2008 2009 % 2008/ 2009 % 2009

Porc

103.18

9

106.06

9 2,79 40 %Pasare 79.372 79.595 0,28 30%Bovin 62.363 61.837 -0,84 23%Ovine 8.255 8.109 -1,77 3%

9


Caprin

e 4.918 4.938 0,41 2%Rata 3.779 3.845 1,73 1%Iepure 1.842 1.644 -10,71 1%

fig.1.2. Ponderea productiei de carnela nivel mondial in 2009

1.2. Recensamantul din 2010 si fluctuatiileproductiei de carne pentru ultimul deceniu in Europa

Recensamantul din 2010 facut in Europa a rezultat o

inregistrare de 152 de milioane de capete porci

echivalentul a 22 milioane tone, reprezentand 25% din

productia mondiala.

10


Fig.1.2.1.Productuia de carne de porc in UE27 pentru perioada 2008 - 2010

Se poate observa o analiza de variatie a

productiei de carne de porc in diferitele tari

europene se constata o crestere in ultimul deceniu

pentru Germania cu 36.6%, urmata de Spania cu 17%

aceste doua tari pentru anul 2010 au realizat un total

de 22 milioane tone carne de porc reprezentand 40% din

productia de carne de porc europeana .

Variatia cresterii productiei de carne de porc pe

perioada 2008-2010 indica o crestere a pentru Germania

cu 6.32% si o scadere a procentului cu 2.4% pentru

Spania si o crestere pentru Belgia cu 7% , la fel o

11


scadere pentru Polonia cu 11.70% si 7.77% pentru Franta

.

Tabel 1.2.2 .Evolutia productiei de carne de porc in principalele 10

tari producatoare din U.E-27(mii tone) ;

Sursa:. Eurostat aprilie 2011Anul 2000 2002 200

42006 200

82010 %2008/20

10%2000/2010

Germania 3982 4110 4308 4662 5114 5438 6.32 36.6

Spania 2912 3070 3076 3235 3484 3401 -2.4 16.8

Polonia 2318 2350 2311 2263 2277 2010 -11.7 -13.3

Franta 1892 1981 1923 2071 1888 1741 -7.77 -8

Danemarca 1624 1759 1809 1749 1707 1666 -2.41 2.6

Olanda 1488 1536 1590 1556 1606 1633 1.66 9.7

Italia 1623 1377 1287 1265 1318 1288 -2.24 -20.6

Bélgia 1055 1044 1032 1006 1056 1129 6.9 7

U.K 923 795 720 697 740 774 4.71 -16.1

Austria 502 511 516 505 526 542 3.09 8

1.3. Consumul de carne de porc la nivel mondial pe

anul 2010

12


Tot datele Eurostat ne arata consumul total carne de

porc in mii tone Tm, la nivel mundial pe 2010 unde

China detine 53% , urmata de Europa UE27 , cu 21% si

SUA cu 9% , alte tari precum Brazilia , Japonia ,

Rusia detin cate 3%.

Fig 1.3.1.Consumul total mondial de carne de porc in mii tone

Sursa: USDA y Comisia Uniunii Europene. Elaborat cu: S.G. ProductosGanaderos.

JAPONIA3%BRAZILIA

3%RUSIA3%

ALTE TARI TOTAL8%

SUA9%

UE21%

CHINA53%

CO N SU M UL LA N IVEL M O N D IAL D E CARN E D E PO RC IN 2010

13


Capitolul 2. IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR

2.1.Drepturile animalelor ce trebuie respectate “Cele cinci libertati ale animalelor”

1. Libertatea de a nu suferi foame nici de sete

favorizand accesul usor la o sursa de apa potabila

si o dieta care asigură un nivel adecvat de sănătate

şi vigoare.

2. Libertatea de a nu avea de suferit

disconfortul ,din mediu adecvat zonelor de stabulatie

si la cu zone de odihna confortabila.

3. Libertatea de a nu suferi durere,leziuni

corporale sau boli gratie activitatii de

prevenire ,diagnosticare si tratamente rapide.

4. Libertatea de a-şi exprima comportamentul

natural , dispunand de spatiu suficient, instalatii

adecvate si companía unor indivizi din propria specie.

5. Libertatea de a fi liber de a nu avea frica sau

suferinta si sa beneficieze de conditii si un

tratament ce evita suferinta psihica.

14


Sursa :Liberación animal,Peter Singer(1975) ;FAWC(2008).

2.2. Concluzii privind drepturile animalelor

In ceea ce priveste bunastarea animalelor sunt

incluse o multitudine de responsabilitati: preventia

in tratamentul bolilor , leziunilor , atenuarea

suferintei si a altor efecte negative ; administrarea

de hrana si conditii de viata care sa satisfaca

necesitatile animalelor daptate dupa mediul lor

natural .

Toate aceste practici de bunastare aduc

beneficii atat animalelor cat si oamenilor deoarece

usureaza si creste starea de sanatate si

productivitate a animalelor avand un produs sigur ce

intra in alimentatia populatiei.

In general modul de a trata animalele este influentat

de convingerile si valorile despre natura din punct de

vedere etic ,religios ; Valori ce difera de la o

cultura la alta , astfel ca acestea ofera o

perceptie diferita legate de prioritatea aspectelor

primare legate de bunastraea animalelor, de sanatatea

si acordarea de ingrijiri specifice dupa caz , de

nutritie .

15


Un nou concept este cel de “fiinte sensibile “,

stiintele moderne in domeniul de cercetare

multidisciplinar a raspuns la preocuparile in a proteja

bunastarea animalelor si cresterea la scara larga in

toate sistemele de productie.

O preocupare deosebita se observa la sacrificarea

lor si la problemele in transportul de animale in

conditii decente care difera de la o tara la alta ,

datorita dezvoltarii economice . In aceste directii

sunt necesare impunerea progreselor tehnicii moderne

in bunastarea animalelor si acordurile de parteneriate

cu centrele de expertiza stiintifica privind

bunastarea animalelor in intreg lantul de productie . Sursa MARM,( Ministerio de Medio Ambiente, Medio Rural y Marino,Espania)

2.3. Bunastarea suinelor pe durata transportului si la

sacrificare

In mentinerea unui standard ridicat se cere ca

totul sa incepa de la echipamentul de hartie purtat

si supravegherea angajatilor in timpul lucrului,

necesitatea sa existe un numar suficient de personal

pentru manipulare , asomare pentru a mentine

standardele si practicile printr-un management bun .

16


Pentru o asomare corecta si eficace amperajul

electric trebuie sa aiba o forta suficenta in a induce

starea de epilepsie(lesin) in momentul trecerii

acestuia prin creier .De asemenea concentratia

recomandata sa fie de 90% CO2, un alt aspect important

sunt instalatiile de manipulare sa fie construite

incat sa usureze deplasarea porcilor .

Este necesar ca oamenii care sunt angajati in

astfel de munci sa fie informati , instruiti si ca

trebuie sa inteleaga natura comportamentului si de

manipulare al acestor animale , felul de a le trata

cu calm si cu rabdare si a incerca pe cat posibil a ii

ferii de starile de agitare si de excitare nervoasa

sau stress .

In momentul selectarii porcilor pentru transport

ar fi indicat sa fie miscati si directionati cu

panouri de plastic ,special pentru astfel de cazuri ,in

grupuri mici , fiind mult mai usor de manevrat fara a

ii forta ,directionati spre platfome ,astfel se vor

evita starile de agitatie si apoi inghesuiti in boxe.

Stirct interzise bastoanele electrice , deoarece

produc nu numai suferinta animalului ci si o stare de

17


panica si un stress in plus , inaintea transportului

si la descarcarea lor in abatoare .

Ce se mai poate recomanda pentru ca manipularea sa

fie linistita si usoara a porcilor este in a elimina

toate obstacolele care ii distrag atentia fie ele

umbre sau reflectiile unor obiecte in miscare sau chiar

lucioase, a zgomotelor . Se recomanda in a instala o

sursa de lumina inca de la inceput pentru a inbunatati

circulatia porcilor,acestia au tendinta de a trece

dintr-un loc intunecos spre locurile luminioase.

(Van Putten şi Elshof, 1978; Grandin, 1982, 1996 şi

Tanida et al, 1996). Este total interzis ca oamenii sau

angajatii sa se perinde prin fata animalelor mai ales

in momentul cand acestea trebuie pregatite pentru a fi

incarcate pe platforme in camioane sau cand sunt in

dispozitivul de imobilizare (Grandin 2000b).

Despre reducerea zgomotului trebuie sa fie luat in

considerare deoarece sunt deranjante pentru porci . S-

a constat ca porcii reactioneaza la un nivel de

zgomote mai mari de 80/ 90 de dB crescand ritmicitatea

batailor inimii la porci ,(Spensley 1995) . O alta

constatare este ca porcii reactioneaza diferit la

zgomote astfel ca au fost mai deranjati la zgomotele

18


intermitente decat la zgomotele continue (Talling et

al., 1998), evacuarea acestora din boxe spre camion de

preferabil este sa se faca pe cat se poate in liniste

fara a striga sau vocaliza ori a avea motorul la

camion pornit, astfel in a le oferi siguranta

animalelor in timpul preluarii de la ferma in

tranport.Acelasi lucru se procedeaza si in momentul

descarcarii acestora la abator , totul trebuie facut cu

calm si pe cat posibil in liniste fara a le ingreuna

starea dupa un transport stresant .

Supraincarcarea camioanelor poate fii si ea o

problema majora in producerea stesului , la care se

adauga durata calatoriei , perioada din an cand se

face mai ales ca pe perioada estivala cand

temperaturile sunt ridicate pot exista o serie de

probleme incapand de la suprafata acordata fiecarui

animal pentru a se putea sta jos si odihni .O alta

problema care este vizibila si de la care putem

concluziona este nivelul de stres si agitare al

animalului datorita disconfortului sunt leziunile de la

nivelul pielii. Aceste leziuni indicand nivelul se

stress acumulat in sange cum ar fi CPK , lactat si

cortizol .

19


In momentul descarcarii la abator este necesar ca

porcii sa se poata odihni mai mult de 6 ore astfel

incat factorii stresanti din sange vor ajunge iar la

parametrii normali. Mai este indicat tot in momentul

descarcarii la bator in zonele de odihna , sa li se

faca porcilor dusuri cu apa pentru a reduce nivelul de

stres , pentru a ii revigora si a indeparta mirosul

altor porci proveniti de la alte ferme aflati in

aceeasi zona de asteptare si odihna a abatorului prin

acesasta scazand si nivelul de agresivitate datorata

stresului instalat. Exista decat un singur

inconvenient pe timp rece cand temperaturile pot

scadea mai jos de 10-5 grade apare disconfortului

frigului este recomandat ca dusurile sa fie caldute

si efectuate in momentul premergator sacrificarii.

Respectand aceste cerinte se poate observa o

sangerare mult mai buna si aproape completa a

animalului sacrificat si o calitate buna a carcasei

cu un aspect placut la exteriorul epidermei lipsit de

plagi si hematoame.Sursa Temple Grandin,(Departamentul de Zootehnie, Universitatea de Stat Colorado,Fort Collins CO 80523-1171).

20


2.4. Masuri de prevenire a efectelor ce se produc in

transportul de suine

Transportul de animale reprezinta un lantu de

operatiuni necesare de indeplinit din ferma la abator

si apoi sacrificare, fiind una dintre etape cu cele mai

stresante operatiuni de manevrare. Aceasta

contribuind la pierderile de productie si de calitate

a carnii daca nu este luata in considerare .

2.4.1. Transportului de animale si problemele

intampinate

Se poate spune ca stresul de pe perioada transportului

si acela din momentul sacificarii animalului

influenteaza foarte mult starea fiziologica si

procesele biochimice la porci.

S-a constatat ca in multe cazuri ca animalul care

nu prezinta traume ,leziuni si care refuza sa mearga

in timpul incarcarii in camion sau la descarcare sunt

considerati a fi porci obositi . Se pot intalni si

porci care sa fie in stare de agonie sau non-

21


ambulatoriu , din pricina epuizarii fizice (scaderea

grav a glicogenului) sau a instalarii stresului acut

(acidozei) sau o combinatie intre cele doua. La acestea

se observa o musculatura dura ce apare in general la

liniile noi care sunt mai sensibile la stresul

termic , (Brown-Brandl et al., 2001).Tot la porcii

obositi semnele vizibile externe sunt tremuratul

musculaturii , inrosirea pielii si aparitia dispneii,

cresterea temperaturii corpului si o dezvoltarea a

acidozei metabolice acute . Rar se mai poate recupera

prin odihna un astfel de animal, in marea majoritate a

cazurilor intervine decesul.

Un aspect ce nu mai este acceptat in Comunitatea

Europeana este utilizarea si azi in unele abatoare la

descarcarea procilor indiferent daca acestia sunt

stresati sau raniti , a bastoanelor electrice

accectuand starea de oboseala si stres.

2.5.Masuri pentru a reduce stresul animalelor in

timpul transportului

Procedurile de manipulare a animalelor din ferma

destinate abatorizarii intampina o serie de socuri

emotionale provocandu-le stresul ce difera ca

22


intensitate , a oboselii care asociata cu alte cauze

pot duce la producerea decesului animalelor inainte

ca acestea sa fie sacrificate .

Dupa cum este de stiut porcii sunt animale ce

prezinta o sensibilitate crescuta fiind expuse

stresului de diferite grade, rasele specializate din

ziua de azi au o incidenţă mare la gena Halothane care

este raspunzatoare de sensibilitatea si stresul

animalului . S-a constatat din observatiile cu

privire la rata mortalitati animalelor pe timpul

transportului necorespunzator, conditiile impropri din

interiorul camionului , insuficienta cantitate a apei

si a ventilatiei , a suprafetei pentru fiecare animal

si a incaierarilor avute intre indivizi. Acest lucru

se datoreaza inadaptari animalelor la schimbarea

locului , a mediului unde au crescut ,integrarea in

alte loturi cu alti indivizi ,la transport pe distante

mari ,la zgomote noi, la variatii de

temperatura ,toate avand in consecinta un rezultat

negativ asupra SNC , asupra sistemului endocrin si

al sistemului imunitar .O alta cauza este instalarea

fricii ,acesta emotie puternica motiveaza animalele a

23


avea un raspuns comportamental si fiziologic in prima

faza prin vocalize ,guitat puternic.

2.5.1 .Stresul sau Sindromul General de adaptare -

GAS

Renumitul Savant, Hans Hugo Bruno Selye ,de la

Universitatea Mc Gill Montreal , in cercetarile sale a

argumentat “Sindromul General de Adaptare” (General

Adaptacion Syndrom-GAS) ca fiind termenul de “stres”

care ar cuprinde o serie de mecanisme nespecifice de

suprasolicitare externa asupra organismului; stari

complexe ale unor agenti fizici , chimici , biologici ,

psihici,etc., ca un exemplu cele de incordare ,presiune

, povara , forta, efort , tensiune capabili să producă

un ansamblu de modificări morfofuncţionale. . Termenul

fiind utilizat in diagnosticre atat la oameni cat si

la animale . Sursa:( The Stress of life ,Hans Selye,1956)

2.6. Pierderile ce apar in trasportul de animale

In general se constata ca in urma transportului de

porci sau alte animale pot avea loc decese ale unor

animale , ce se confrunta cu o situatie stresanta la

24


care nu se pot adapta , si sufera un colaps al

sistemului circulator .

Alt aspect se poate observa inca de pe linia

fluxului tehnologic de transare , o serie de probleme

de aspect ale carcasei . Prezenta zgarieturilor pe

piele ,vanatai sau rani profunde care s-au produs : in

timpul pregatitrii transportului , in timpul

transportul si in momentul descarcarii . Se stie ca

valoarea economica a pielii este destul de mica insa

aceasta are o destinatie finala impreuna cu piesa pe

pietele de consum .Consumatorul prefera sa evite

aspectele neplacute la o prima vedere a produsului

expus si a calitatii indoielnice a acesteia astfel ca

si valoarea lui scade sau care nu poate fii introdusa

pe piata de consum , de multe ori trebuie sa se faca

un efort tehnologic deosebit pentru a obtine din

aceste produse cu aspect vizibil neplacut un produs

finit bun si cu valoare.

Se stie ca stresul produs inca de la incarcare ,

transport pana la momentul sacrificarii duce la o

acidifiere a musculaturii , care daca persista duce

la moartea animalului (Ritter,2009).Aceasta aciditate

ne indica Ph –ul cu o valoare mai mica de 5,8 la

25


sacrificare si ph-ul la 24 de ore de la sacrificare e

inferior de 5,4 ; carnea avand o calitate scazuta ce

nu poate fi utilizata in consum si nici macar in

produsele de mezeluri .

Un alt aspect important cu valoare economica in

acest circuit este inlaturarea riscului de epizootie a

fermelor prin intermediul mijloacelor de transport de

preluare a animalelor , acestea nerespectand regimul

de curatenie si dezinfectie dupa fiecare descarcare si

poate duce la pierderi de productie pana la piederea

produsului finit .

In cazul unei epizooti costrurile cresc enorm

si durata de reintegrare in circuit este desul de

lunga si costisitoare din punct de vedere economic.

Intr-o analiza a pierderilor pe scurt se poate observa

: costul de sacrificiu a intregului lot de animale,

costul de intretinere a exploatatiei pe perioada de

golire,dezinfectie , etc. pierderea profitului in

timpul perioadei de inactivitate .

26


Capitolul 3. CALITATEA CARCASEI DE PORC 3.1. Factorii ce influenteaza calitatea carcasei

Calitatea carnii este conditionata in general de

o serie de factori: ce actionaza in timpul vietii si

alti care actioneaza dupa sacrificare. Trebuie luat in

considerare aspecto de: rasa, sex ,varsta si starea de

intretinere a animalului au un rol important dupa

suprimarea animalului in ceea ce priveste calitatea

carnii.

Tot in cadrul factorilor de crescatorie este

necesar sa amintim tipul de hala si densitate pe

fiecare boxa ,varsta ,sexul animalului si greutatea

la scarificare . Se stie ca sexul animalului

influenteaza mirosul si savoarea ,culoarea carcasei si

a continutului in grasime fiind conditionata de

greutatea de la sacrificare si totodata ne poate

indica varsta animalului.

Un alt factor important este “factorul genetic “ce

influenteaza calitatea indicilor organoleptici si

tehnologici ai carnii. Dintre acestia se mentioneaza

genele cu rol major: sunt genele responsabile de

27


sindromul de stress(PSS) ,gena Hal , ce controleaza

sensibilitatea la stres a porcilor influentand unele

caractere de productii in special al procentului de

carne in carcasa si Ph carnii dupa sacrificare

evitand aparitia canii de proasta calitate : PSE sau

DFD (PSE pale, soft, exudative si DFD dark, firm,

dry).

Alte gene sunt cele responsabile de conrolului de

glicogen muscular,gena RN- , care influenteaza nivelul

de Ph al carnii dupa 24 de ore de la sacrificare

(Ph24=5.5).

Carnea cu valori nutritive scazute

Fig.3.1.1 Carne PSE ,Carne Normala si Carne DFD.Sursa: : FAO(2001).

Carnea cu valori nutritive reduse este declarata

conform legislaţiei în vigoare, ca fiind carnea ce

prezinta modificari de culoare ,consistenta scazuta ,

miros si gust sau carnea ce provine de la animalele

sacrifícate cu sangerare incompleta si cea de la

28


animalele slabite ce prezinta un grad avansat de

slabire .

3.1.1 Carnea PSE (pale-palisa, soft-moale, exudative-exudativa)

este carnea ce prezinta aceste insusiri de carne

decolorata asemanatoare celei fierte, o carne moale

datorita lipsei de elasticitate si exudativa prin

scaderea capacitatii de a mai retine apa si a ruperii

structurilor musculare ,aceasta fiind foarte greu de

gatit.

Aceasta carne este improprie pentru a mai fii

procesata ,dar in multe cazuri o intalnim pe

rafturile din magazine in amestec cu carnea de buna

calitate pentru consum.Pentru a preintampina aceste

aspecte trebuie luate in considerare a avea conditii

optime de transport , zona de odihna corespunztoare

unde animalel trebuie neaparat sa se odihneasca

inainte de sacrificare pa langa aceste conteaza si

rapiditate de prelucrare si conservare la rece a

carnii.

3.1.2.Carnea la animalele sacrifícate cu sangerare

incompleta

29


Aceasta categorie de carne este provenita de la

animale obosite, febrile sau intoxicate. Carnea

obtinuta prezinta: rigiditate crescuta, cu un pH (6-

6,5) si miros acid,are o culoare inchisa; tesuturile

subcutanate fiind infiltrat, congestinat si negricios.

Datorita rezistentei sale , ascaderii capacitatii de

hidratare si legare a apei ca urmare a schimbarii

starii coloidale iar procesarea industriala fiind

anevoioasa .

3.1.3. Carnea DFD (dark-inchisa, firm- tare, dry-

uscata) reprezinta a alta stare anormală a cărnii de

porc. Aceasta caracterizată prin culoarea obscura de o

consistente tare, suprafata uscată si pH ridicat.

3.1.4. Carnea alterata

Prezinta modificari care o deosebesc de carnea

normală ;aprecierea gradului se face prin examen

organoleptic, examen fizico- chimic si microbiologic.

Daca prezinta modificari organoleptice concludente in

urma exemenelor de apreciere a prospetimii conform

30


legislatiei in vigoare, se exclude din consumul uman;

acesta se confiscă şi se denaturează.

3.2. Concluzii privind la bunastarea animalelorpregatite pentru transpot

spre abatoareEtapele premergatoare si ulterior sacrificarii din

zona de abatoriuzare au o importanta majora in

privinta calitati carnii care poate varia pana la 50%

datorita multor aspecte care in general nu s-au luat in

considerare. Inca din faza premergatoare

transportului,selectiei porcilor din ferma ,marcarea

acestora , manipularea porcilor spre incarcare

incarcare in camioane ,transport ,densitatea

animalelor pe boxele din camion, descarcare si apoi

timpul scurt din sala de asteptare a abatorului pana

in momentul sacrificarii ,aspect ce nu se respecta

odihna suinelor adoptata in Regulamentul (CE) nr.1 din

2005 al Consiliului adoptata in 22 Dec. 2004 .

Suinele intampina multe etape stresante si

straine fata de ceea ce ele in mod normal au fost

obisnuite . Se pot enumera cativa factori

stresanti ,din aceasta etapa ,precum : prezenta de

persoane straine , miros strain , zgomote voce

31


straina, marcarea fiecarui individ in parte ,parasirea

boxei, amestecarea cu alte animale in boxele

camioniului , de asemenea si in sala de asteptare a

abatorului ,conditiile de mediu care difera mult

vara la iarna , timpul de trsansport , nivelul de

ventilatie din interiorul camionului , nivelul de

consum, al fiecarui individ ,de apa si de hrana pe

perioada de transport ,daca acesta este de lunga

durata , sunt doar cativa factori stresanti la care

sunt suinele supuse . Insa ce conteaza foarte mult

este maniera de manipulare al acestor animale de

catre cei din ferma inca de la incarcare si apoi in

momentul descarcari la abator si grija soferului

in a transporta animalele respectand anumite cerinte

legate de viteza de conducere a camionului fara

miscari bruste , evitand eventuale accidente si

inbulziri in interiorul camionului de catre animale ,

pauzele de odihna ,adapare si de hranire pentru

animale pe durata transportului, iar la final sa se

tina cont de unaspect fiarte important care este

dezinfectia camionului si sterilizarea acestuia in a

evita o eventuala epizotie .

32


De multe ori aceste cerinte nu se respecta mai

ales in ceea ce priveste perioada de odihna

inainte de sarificare fapt care conteaza foarte mult

in ceea ce priveste calitatile organoleptice si

biochimice ale carnii ,evitand astfel caliatile

indoielnice de carne ,PSE sau DFD.

Ne intrebam de multe ori ca si consumatori de ce

culoarea filetelor de carne de porc este tot mai

rozalie asemanatoare carnii de pasare. Poate sa fie

vina marilor firme producatoare care in decursul

anilor au vrut sa isi creasca progresiv productia,

introducand si acest tip de produs pe piata de consum ,

fara a instiinta si nici a tine cont de parearea

consumatorului . In principiu trebuie studiat felul

de maturare al carnii ca sa putem intelege si restul

de efecte la care carnea este supusa . Pentru inceput

stresul provocat inainte si in momentul sacrificarii

asupra animalului are efecte asupra carnii care

sufera o serie de efecte fizioliogice ca procese de

degradare a substantelor de rezerva.Astfel adrenalina

descarcata in urma socului de stress sub forma de

excitant denaturand glucogenul depozitat in muschi,

acesta sufera un proces de degradare anaeroba, prin

33


absenta oxigenului se transforma in acid lactic sau

lactat, care acumulandu-se produce o diminuare a Ph-

lui carnii de la 6.5 la 5.5 aceasta fiind o carne

cu calitati indoielnice de o clasa inferioara numita

carne PSE sau DFD .

Pentru a avea in regula toate cerintele unui produs

bun de consum este necesar sa tinem cont inca de la

inceput forma de manipulare ,transport si odihna

obligatorie a animalului inainte de sacrificare si

indepartearea pe cat posibil e efectelor de stress

provocate .

Capitolul 4. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU ÎN CADRUL LUCRĂRII

Obiectivul acestui studiu a fost in a observa si

compara datele cu privire la temperatura si

umiditatea relativa pe durata transportului apoi de a

compara parametrii de calitate a carnii si sangelui

pentru a observa bunastarea animalelor pe durata

transportului.

Ideea acestui studiu este ca temperatura si

umiditatea relativa pot produce schimbari ce

afecteaza starea fiziologica afectand productia.

4.1. Transportul de animale si amplasarea senzorilor

34


Am realizat in total noua voiajuri de diferite

tipuri dintre care patru au fost spre Franta langa Pau

din Sadaba,acesta fiind un transport lung cu durata

a peste patru ore ,urmatorul tip de voiaj de durata

medie fost realizat din Cadreita si Murchante spre

Miranda de Ebro langa Burgos acesta fiind de

peste trei ore ca durata si afectuat doua

transporturi.Ultimul a fost voajul scurt ce un a

depasit o ora(40 de minute) si s-a realizat intre

Artajona si Pamplona

.Toate datele le-am putut culege si prelucra

datorita colaborarii cu companía de transport Biurrun

S.L. Aceasta utilizand numai camioane special

adecvate transportului de porci (Motor MAN si semi-

remorca Pezzaioli),format din 3 nivele si impartit pe

cate sase compartimente ,estfel ca un compartiment

este de 220 cm de latime, 245 cm de lungime si 84 cm

inaltime, avand o suprafata totala pe de 5.39 m2 pe

compartiment iar capacitatea de transport fiinf de

240 capete pentru fiecare transport. Fig 4.1.1. Schemasemiremorcii Pezzaioli utilizata in transportul de porci.sursa :

Pezzaioli (2011)

35


Fig 4.1.2. Camioanele de transport ale companiei Biurrun S.L

36


Rasa de porci care a fost utilizata a fost

Largewhite Landrace X Duroc , masculi si femele care

cantareau intre 90 si 100 de Kg.Confortul avut in

timpul transportului nu a adus pierderi si nici

evenimente deosebite in privinta porcilor.

Fig.4.1.3 Aranjarea porcilor in interiorul camionului si amplasarea senzorilor

4.2. Senzorii si forma de calcul in statistica

Senzoirii au fost amplasati in partea superioara

a compartimentului din interiorul si in exteriorul

camionului pentru a masura constant temperatura si

umiditatea relativa inca din momentul incarcarii in

ferma a porcilor pana in momentul descarcarii

acestora la abator. Acestia au fost programati in a

prelua informatii, aceste date au fost descarcate

printr-un program specific senzorilor, data loggers

37


(Onset Computers, Hobo H8 loggers) apoi export de

date si prelucrate in Excel si intr-un program de

statistica ,Statistix 9 , pentru a obtine o mai mare

afinitate cu privire la la informatiile stranse.

Privind valorile de temperatura T °C si umiditate

relativa RH% ale senzorilor amplasati in exteriorul

camionului si in interioul camionului unul in fata

si celalat in spate pentu a putea compara datele

cu privire la oscilatiile survenite pe durata

transportului .Alte analize ce s-au mai efectuat a

fost prelevarea de informatii privind pH la 45 de

minute si la 24 de ore a carnii de porc , temperatura

si observatii aupra culori si prospetimii acesteia.

Pentru aceasta in calculul de statistica s-a tinut

seama de diferente semnificatica pe care o poate

avea LSD cu un nivel de apreciere de 5% (P<0.05).O

valoare intre 0.05 y 0.10 se considera a avea

diferente .

4.3. Indicii de temperatura si umiditate

38


Pe langa o serie de diferiti indicatori de

stres pentru animale cum ar fi nivelul si volumul de

respiratie ,ritmul cardiac , culoarea pielii a

temperaturii acesteia si a corpului sunt cel mai des

utilizate separat cat si impreuna pentru a compara

starea animalui. (Lucas et al., 2000).

Fig.4.3.1. In momentul descracarii sa prelevat temperatura corporala de la nivelul(1-2-3) ,

Sursa: http://www.cevabun.ro/carnea-de-porc/

4.4. Temperatura si pH-ul carnii

Animalele au fost sacrifícate in regiuni distincte

Pamplona, Bugos si Fipso Franta; prin diferite metode

de asomare: soc electric , camera de gazare cu CO2.Din

carcasa porcului din regiunea dorsala-toracala si a

39

http://www.cevabun.ro/carnea-de-porc/


coapselor s-a prelevat temperatura si Ph care un avea

mai mult de 15 minute din momentul sacrificarii plus

o mostra de carne ,acesta s-a analizat la 24 de

ore pentru a observa diferentele de Ph si

temperatura.Pentru prelevarea acestor informatii s-

a utilizat un pHmetro Hanna HI 9125, ce indica pH si

temperatura simultan.

4.5. Prelevarea de mostre de sange

La finalul fiecarui transport toate animalele au

fost sacrifícate in abator dupa o asteptare de una ,

doua ,maxim trei ore. In momentul sacrificarii s-a

prelevat mostre de sange in eprubete Eppendorf cu

anticoagulant EDTA si care la scurt timp s-a

centrifugat la un aparat centrifugator mobil

separand plasma de restul celuleor rosii din

sange .Au existat si zile control pentru a putea face

comparatie intre diferite momente cand animalul nu a

suferit stari de soc din cauza transportului si

animalele din ferma.

40


Capotolul 5. REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA

LOR

5.1. Transportul de animale

Cele noua iesiri din ferma spre abator au fostimpartite in voiaje de tip lung ,mediu si scurt .Acestea au fost notate ca tratament -trt1,trt2,trt3 .

Trt1 – voiaj scurt, durata transportului fiind subo ora (0,47 minute in a treia zi; 0,40 minute in acincia zi si 0,30 minute in a ziua opt ) dinArtajona spre Pamplona ;

Trt2 –voiaj mediu ,durata transportului fiind maimare de 3 ore ( 3,10 ore in ziua sase si 3,40 ore inziua sapte ) efectuate din Cadreita si Murchante spreBurgos ;

Trt3 –voiaj lung, durata transportului fiind maimare de 4 ore (4,5 ore in ziua intai ; 4,15 ore in ziuadoi si 4,25 ore in a noua zi ) efectuate din Sadabasi Cabanillas spre Franta ;

Tabel 5.1.1 Tipurile de tratamente si valorile temperature si umiditatii

trat

RH%spate

RH%fata

RH%afara

T°Cspate T°C fata

T°Cafara

trt1 62.18b 62.10b 48.51b 8.83c 9.44c 12.63btrt2 61.38b 62.16b 47.31b 14.42a 15.46a 17.51atrt3 68.98a 66.41a 73.27a 10.99b 12.99b 8.94c

41


5.2. Temperatura ,Umiditatea relativa

Acesti doi indicatori sunt denumiti a fi ambientul

optim termic care este diferit si in functie de o

specie la alta avand efect direct asupa productiei si

bunastarii animalor.

Comisia Internationala in Inginerie Rurala sau CIGR

(Commision Internationale du Genie Rural) a stabilit

valori maxime si minime pentru temperatura si

umiditate. Pentru o umiditate relativa cu valori intre

40%-60% o temperatura de 30 °C ,iar pentru o

umiditate relativa de 50-90% o temperatura optima de

0 °C .

In cazuri cand temperaturile depasesc valoarea

critica de 35 °C respectivul transport este amanat,

aceasta fiind si decizia ce se regaseste in

Regulamentul (CE) nr.1 din 2005 al Consiliului

adoptata in 22 Dec. 2004(capitolu 2, sectiunea 3.1).

Transportul efectuat in cazul de fata a prezentat

valori ale temperaturilor ce s-au incadrat intr-un

42


nivel optim si datorita perioadei ,luna martie , cand

temperaturile in zona respectica un au fost ridicate

.Mai trebuie mentionat aspecte importante ce tin

de : zona geográfica si altitudinea dar si starea

vremii ,ora cand transportul a fost efectuat,aceasta

fiind o zona muntoasa de altitudine medie .

In graficele realízate se poate observa ca un

exista diferente semnificative intre cele trei tipuri

de voiaje tinand cont ca pentru voiajul de durata

mai lunga trasportul a inceput la o ora foarte

matinala(3-4 dimineata)si o stare a vremii cu ninsoare

si ploaie pe cand cel de durata scurta a fost

dimineata (intre orele 7 si 8,30) si o stare a

vremii buna.

43


Fig.5.2.1.Valorile analizei de varianta pe tratamente a temperaturii la senzori

In cazul graficul de analiza de varianta se

observa o diferente pentru tratamentul de tip scurt

unde umiditatea dina fara camionului este la un

nivel inalt de avertizare insa acesta poate fii

influentat si de starea vremii (ceata si chiciura) in

comparatie cu cele aflate in interiorul camionului .

Fig.5.2.2. Valorile analizei de varianta pe tratamente aumiditatii relative la senzori

In tabelul de mai jos (tab.5.2.3.) se poate

observa pentru fiecare zi in parte valoarea

44


senzorilor atat la temperatura cat si la umiditate ca

acestia nu prezinta o valoare semnificativa diferita

astfel ca temperatura variaza de la 7.93 T°C la un

maxim de 18.77 T°C.

Tabel 5.2.3. VALORILE INDIVIDUALE PE VOIAJE ALE ANALIZEI DE VARIANTA

ziua

T°Cspate

RH%spate

T°Cinainte

RH%inainte

T°Cafara

RH%afara

1 9.94c 67.82bc 12.56c 63.82c 7.93e 71.39b2 9.33c 74.12a 11.16d 71.17a 6.71f 84.55a3 4.02d 62.77de 4.30e 61.84cd 14.44c 47.52de4 13.08b 61.95e 14.63b 59.72d 10.60d 68.92b5 9.56c 54.38f 10.27d 57.66d 9.85d 46.79de6 15.26a 55.35f 16.17a 57.89d 18.77a 44.28e7 13.71b 66.53cd 14.86b 65.81bc 16.44b 49.90d8 13.57b 71.39ab 14.44b 68.07ab 14.04c 51.86d9 13.69b 69.57bc 15.24ab 70.06a 12.98c 62.30c

In cazul graficelor unde sunt prezentate valorile

Deviatie Standard ca valori minime si maxime exista

diferente vizibile intre aceste valori, insa cu o

medie si DS ceva mai echilibrata ceea ce spune

ca oscilatiile pe toata perioada parcursa pe

tratanente si intre ele nu este pera diferita.

45


Fig.5.2.4 Valorile Deviatiei Standard a temperaturii la senzoriidin transport

Fig.5.2.5. Valorile Deviatiei Standard ai umiditatii la senzoriidin transport

46


5.3. Analiza cărnii privind valorile Ph –ului sitemperaturii

Prelevarea si analiza mostrelor s-a efectuat inprima ora apoi la 24 de ore pentru a observavariatia ph-lui si a temperaturii.

Fig .5.3.1 Valoarea de variant a temperaturii si pH-ul la carnepe tratamente ,ore

Toate mostrele prelevate au fost clasate pe

tipuri de voiaj pentru a observa diferentele ce pot

avea loc intre voiajul lung ,mediu si scurt . De

asemenea este foarte important de a observa pH-ul

la 45 de minute care ne poate da informatii

exacte legate de stare de confort sau stresul ce

animalul la suferit pe durata transportului si

apoi durata de odihna si recuperare din

47


abator.Se stie ca de multe ori aceste norme simple

un sunt respectate privind bunastarea animalelor

inainte de momentul asomarii.

Un raspuns se poate observa cel mai bine la

voiajul de tip scurt , care a fost sub 60 de

minute , unde animalele odata ajunse la destinatie

dupa descarcare la scurt timp au fost sacrifícate.Ph

ridicat ne poate spune ca animalul a fost foarte

stresat inca de pe durata transportului cand

acesta a suferit un soc de adaptare fortat la noul

mediu iar durata de recuperare de la transportului

un a existat.

Fig.5.3.2 Analaiza valorilor individuale a voiajului pentru Ph

si Temperatura la carne porc

48


Pentru analiza pe voiaj individual se poate

observa ca perioada critica se intalneste la

t5 ,adica transportul cinci de durata scurta de 40

de minute efectuat in Pamplona si la t8 adica

transportul de durata lunga efectuat in Franta si

care a fost mai mult de 4,25 ore ca durata pentru Ph

de 40 de minute.

In voiajul de durata scurta se incatreaza

t3;t5;t8 la cel mediu t6;t7; iar la voiajul de

durata lunga t1;t2;t4;t9 .

Ph ridicat ne arata starea de disconfort avut

de animal la care se face o corelatie cu influenta

factorilor externi legati de temperatura

scazuta ,gradul de adaptare la noile conditi si a

modului de manipulare aacestora de catre angajati la

incarcarea din ferma si descarcarea in zona de

asteptare la abator . Odihna animalelor dupa

transport fiind un factor decisiv in ceea ce

priveste valitatea carcasei.Alte analize privind

un raspuns mai exact le putem regasi in analizele de

sange care sunt mult mai relevante si care ne pot

49


da o serie de raspunsuri privind stare

fiziologica a animalului in momentul sacrificarii.

Fig.5.3.3 Valorile maxime si minime si a deviatiei standard (DS) la temperatura carne pe tratamente in functie de timpul si zona corporala cand s-au prelevat

Fig.5.3.4 Valorile maxime si minime si ale deviatiei standard (DS) pentru Ph carne pe tratamente in functie de timpul si zonacorporala cand s-au prelevat

50


Se poate observa o stransa corelatie ce exista

intre temperatura si Ph in special pentru voiajul

de tip scurt (T 24 ore sold1 si ph de 24 ore sold1)

si pentru cel de tip lung T 24 ore solt3 si Ph 24 ore

sold 3) astfel parametri de temperatuta la 24 de ore

sunt valori mari pentru T24h sold1 si T24h sold3 si

poate observa in valorile Ph 24 ore pentru voiajul

lund si scurt a avea de asemenea valori ridicate .

5.4. Analiza şi temperatura externă prelevată de

la nivelul cefei suine

Un alt element important ca indicator de stres il

reprezinta temperatura corporala externa a

animalului sau schimbul de caldura al acestuia cu

mediu si adaptarea corpului prin intermediu

functiilor fiziologice .Cercetatorii o denumesc

entalipe de reactie iar ca si o definitie a ei se

poate spune ca aspectele energetice insotesc

reactiile chimice.

51


Fig.5.4.1.Valorile temperaturii si umiditate relativa prelevate de la porci in ferma si abator grupate pe tratamente .

Fig.5.4.2. Valorile de temperatura si umiditate relativaprelevate de la porci in ferma si abator pe transport sau voiajinfividual.

In figura 5.4.1 Se poate observa la general ca

exista diferente intre temperaturile din ferma si

cele din abator. Mai semnificative pentru tipul de

52


voiaj scurt trt1 unde confortul animalului din mediul

fermei prezenta parametrii normali de temperatura

la efectuarea unui nou set de observatii asupra

temperaturii corporale exterioare in abator se observa

o scadere a acesteia fiind raspunsul organismului

la un mediu strain de neadaptare prin reactia de

stres.Un lucru asemanator se poate observa si in

tabelul5.4.2. unde informataile sunt detaliate pe

zile observandu-se pentru ziua t1-voiaj lung, si

t5-voiaj scurt o diferenta intre tremperaturi dar un

semnificativa care poate fii influentata si de factorii

externi pe durata transportului.

53


Fig.5.4.3. Valoarea deviatiei standard sia mediei la temperaturaexterioara a porcului in ferma si in abator

54


Fig.5.4.4. Valoarea minime si maxime la temperatura exterioara a porcului in ferma si in abator din zona cefei

Se poate observa la fel si in cazul Fig.5.4.3

si. Fig.5.4.4. avem valori ce difera mult intre

voiajul de tip lung si cel de tip scurt dar

semnificativ pentru voiajul scurt . La voiajul scurt

temperatura maxima prezinta diferenta comparativ cu

temperatura maxima la voiaj lung ceea ce inseamana

o reactie a corpului individului la schimbare de

mediu printr-o scadere nesemnificativa a temperaturii

corporale insa reversibila dupa un transport pe o

perioada scurta.

In schimb la voiaj de tip lung aceasta

reactie se manifesta prin cresterea temperaturii

datorita reactiei organismului de adaptare la stresul

continu ,insa care poate fii remediata destul de

usor prin odihna animalului la finalul voiajului.

Aspect ce a fost observat de catre alti cercetatori

in domeniu si care au ajuns la concluzia ca un stres

continuu pe o durata mai lunga de timp este mai

usor de recuperat prin odihna de peste 8 -12 ore

decat un stres provocat pe durata unui voiaj de

tip scurt care se prezinta a fi un soc de o

55


intensitate mai mare la care organismul incearca sa

se adapteze

5.5 Analizele pentru zilele control prelevate din ferma ,privind valorile

elementelor din sange la suine

Fig.5.5.1Valorile analizei de varianta a elementelor din sange in ziua control 6si 7

Se observa o valoare crescuta pentru linfocite si

VCM(hemograma) elemente reprezentative in sange

pentru aparare in situatii de stres si oboseala a

organimului avand ca raspuns o scadere a imunitati

56


organismului dar care este ajutat in reechilibrare cu

ajutorul rezervelor ce le detine organismul .

Fig.5.5.2.Valorile DS si mediei in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7

57


Fig.5.5.3. Valorile minime si maxime in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7

Din analiza obtinuta se observa ca valori mai mari

dar nesemnificative le avem pentru ziua 7control .O

corelatie se poate face cu durata transportului daca

este cazut si a factorilor exeterni de influenteaza

confortul animalului.De mentionat este ca prelevarea

de sange sa facut in ferma dupa –masa cand din

acelasi loc in aceeasi zi de dimineata s-a efectuat

un transport de porci .

5.6. Analiza pe tratamente ,a elementelor din sange

Fig.5.6.1.Valorile analizei de varianta petratamente la elemntele din sange

58


Fig.5.6.2.Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt1 –voiaj scurt

Fig.5.6.3. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media,DS pentru trt2 –voiaj mediu

59


Fig.5.6.4. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media,DS pentru trt3 –voiaj lung

5.7.Valorile cortisolului ,glucozei ,CPK si lactat in sange, pe tratamente si pe zile control

Fig5.7.1Valorile analizei de varianta pe tratamente la cortisol,lactat,glucosa,CPK

60


pe tratamente

Fig.5.7.2.Valorile analizei de varianta la cortisol,glucosa,CPK in 7,6,1 zile control

Fig.5.7.3. Valorile analizei de varianta pe tratamente lacortisol,lactat,glucosa,CPK

61


pentru ziua 5 si 6

Fig.5.7.8 Valorile analizei Ds la sange pentru tratamentul 1 si 2 CPK,cortisol,glucoza ,lactat.

Analizele de sange efectuate ne pot indica cuo precizie mult mai exacta stadiul fiziologic incare animalul se afla in momentul prelevarii demostre.

Valorile ridicate sau scazute ale unor elementeprecum linfocitele,leucocite, CPK (creatinfosfokinaza),cortisolul, glucoza, lactat, HGB( hemoglobina), HCT(hematocrit)

62


Lactat sau acid lactic care provoaca starea de

oboseala musculara si scaderea cantitatii de glucosa

din organism .

Nivelul cortisolului din organism este un raspuns

la actiunea stariide stres asupra intregului

organism in special asupra regiunii

cerebrale ,determinand un lant e efecte hegative

ireversibile .

CPK (creatinfosfokinaza) nivelurile ridicate ale

acestei enzine poate indica afectiuni la nivelul

inimii sau tesutului muscular si asupra creierului.

Glucoza reprezinta un tip de zahar fiind o sursa de

energie a organismului daca exista un dezechilibru

organismul incearca sa il restabileasca la nivelul

normal prin crestrea nivelului de insulina.Cele doua

forme de dezechilibru hiper – si hipoglicemia pot

pune viata in pericol cauzand disfunctii ale

organelor interne,creier in unele cazuri ducand pana

la deces.

Elementele descrise pot indica starea fiziologia

a animalului, gradul avansat oboseala al organismului

63


acestuia, starea de panica si de aparare a

organimului cat si starea de sanatate . Toate aceste

elemente din sange sunt niste markeri ce transmit cu o

exactitate mai mare reactia organismului la toate

nivelel de stres la care este supus un animal.Unele

din aceste reactii ne pot indica starea animalului

care poate fii ireversibila ducand la deces .

Concluzii

Trebuie sa mentionez ca animalele sunt organisme

vii ca noi oamenii insa lipsite de ratiune , de accea

trebuie sa avem grija de ele oferindu-le confortul

si bunastarea pe care acestea o gasesc in mediul

lor natural ,si chiar inbunatatindu-le conditiile

atunci cand de mediul inconjurator este precar

pentru ele .

Un alt element care are legatura cu factorii

externi de mediu pe langa temperatura si umiditatea

relativa este entalpia. Aceasta reprezinta un alt

marker al nivelului de stres la care organismul

64


animalului este supus in special pe durata

transportului din ferma la abatoare , pentru

exemplul cercetarii din prezenta lucare.

Entalpia de reactie fiind reactiile biochimice care

au loc in organismele vii pot fi reactii endoterme sau

exoterme.

Organismul animal foloseste aceasta energie pentru

asigurarea functiilor sale vitale (mentinerea

temperaturii constante 121j93b).

Aceasta energie chimica este transformata prin

lucru mecanic de catre organism cu un randament mare,

depasind randamentul unui motor termic obisnuit.

In urma unei reactii exoterme (reactie de

degajare de caldura) sau a unei reactie

endoterme(absorbtia de caldura)desfasurata la presiune

constanta, reprezinta variatia unei marimi care este

denumita entalpie fiind notata cu H.

H =U +pV

- U este energia interna a unui sistemtermodinamic ,

- pV este lucrul mecanic necesar sistemului pentru a-si ocupa volumul

propriu V la presiunea constanta p.

65


Valoarea absoluta a energiei interne stocata intr-

un a sistem nu se poate determina dar se poate

determina variatia acestei energii (∆U).

QV = ∆U ; Qp = ∆H

∆U este egala cu caldura de reactie Qv care se

desfasoara la un volum constant intr-o reactie si de

asemenea la o presiune constanta Qp .

Ca o concluzie H şi U reprezintă entalpia de

reactie respectiv energia internă de reacţie.

Exoterme:H 0 (sistemul cedează căldura mediuluiambiant).

Endoterme: H 0 (sistemul absoarbe căldura dela mediul ambiant).

Josiah Willard Gibbs (1839-1903) profesor la

universitatea Yale fiind unul dintre creatorii

termodinamicii chimice , a studiat aspectele

energetice ce insotesc reactiile chimice si echilibrele

termice .

66


Abrevieri

Hemoleucograma completa este un test care poate furniza

diagnostice pentru numeroase boli

CPK = creatifosfokinaza (enzima)

H = hematie, globula rosie sau eritrocit

L = limfocit (celula sanguina), leucocit (globula alba)

Leucocite cL

67

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfocit_1694


Hematocrit HCT

Hemoglobina HGB)

Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC)

Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)

Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT)

Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor

rosii

Media globulara a hemoglobinei (MCH)

Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)

Sursa: http://www.info-sanitar.ro/Default.aspx?PageID=598

CUPRINSCUVÂNT DE MULŢUMIRE................................................................................. pag. 3

INTRODUCERE...................................................................................................... pag. 4

68

http://www.info-sanitar.ro/Default.aspx?PageID=598


CAPITOLUL 1 –PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE CARNE DE PORC.........pag. 6

1.1 Producţia de carne la nivel mondial..............................................................pag. 6

1.2 Recensământul animalelor din 2010 şi fluctuaţiile producţiei de carne pentru ultimul deceniu,în Europa..............................................................................pag. 7

1.3 Consumul de carne de porc la nivel mondial pe anul 2010.........................pag. 9

CAPITOLUL 2- IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR....................pag.10

2.1 Drepturile animalelor ce trebuie respectate..............................................pag. 10

2.2 Concluzii privind drepturile animalelor.....................................................pag. 10

2.3 Bunăstarea suinelor pe durata transportului la sacrificare.....................pag. 11

2.4 Măsuri de prevenire a efectelor ce se produc în transportul suinelor.....pag. 13

2.4.1 Transportul animalelor şi probleme întâmpinate...........................................pag. 14

2.5 Măsuri pentru reducerea stresului animalelor în timpul transportului..pag. 14

2.5.1 Stresul sau Sindromul General de Adaptare – G.A.S....................................pag. 15

2.6 Perderile ce apar în transportul de animale ..............................................pag. 15

69


CAPITOLUL 3 – CALITATEA CARCASEI DE PORC...................................pag. 17

3.1 Factorii ce influenţează calitatea carcasei..................................................pag. 17

3.1.1 carne P.S.E......................................................................................................pag. 18

3.1.2 Carnea la animalele sacrificate cu singerare insuficientă................................pag. 18

3.1.3 Carnea D.F.D. ................................................................................................pag.18

3.1.4 Carnea alterată................................................................................................pag. 19

3.2 Concluzii privind bunăstarea animalelor pregătite pentru transportul

spre abator ..................................................................................................pag. 19

CAPITOLUL 4 –MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU,ÎN CADRUL

LUCRĂRII..................................................................................pag. 214.1 Transportul animalelor şi amplasarea

senzorilor.....................................pag. 214.2 Senzorii şi forma de calcul în

statistică.......................................................pag. 23

4.3 Indicii de temperatură şi umiditate.............................................................pag. 24

70


4.4 Temperatura şi Ph-ul cărnii........................................................................pag. 24

4.5 Prelevarea de monstre de sânge...................................................................pag. 26

CAPITOLUL 5 –REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR....pag. 25

5.1 Transportul animalelor................................................................................pag. 25

5.2 Transportul şi umiditatea relativă...............................................................pag. 26

5.3 Analiza cărnii privind valorile Ph-ul şi temperaturii................................pag. 29

5.4 aliza temperaturii externe prelevate la nivelul cefei,la suine................... pag. 325.5 Analizele pentru zilele control,prelevate din teren,privind elementele din sînge ,la suine................................................................................................pag. 365.6 Analiza pe tratamente ,a elementelor din

sânge........................................pag. 375.7 Valorile Cortisolului,Glucozei CPk-ului şi Lactate în

sânge,pe tratamente şi zile control.....................................................................................................pag. 39

71


CONCLUZII..............................................................................................................pag.42BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................pag. 44 ABREVIERI..............................................................................................................pag. 46CUPRINS.................................................................................................................. pag. 48

72

Transport international animale din ferma : EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE...

Documents

Transcript of Transport international animale din ferma : EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE...