Cristina M

arilena GH

EO

RG

HE

STU

DIU

CO

MPA

RA

TIV

PR

IVIN

D IN

STIT

U�

IA PU

BL

ICIT��II IM

OBILIA

RE

Cristina M

arilena GH

EO

RG

HE

STU

DIU

CO

MPA

RA

TIV

PR

IVIN

D IN

STIT

U�

IA PU

BL

ICIT��II IM

OBILIA

RE

�� �

Cop

yrig

ht ©

201

2 –

Edi

tura

Uni

vers

it��ii

din

Pite�t

i To

ate

drep

turil

e as

upra

ace

stei

edi�ii

sunt

reze

rvat

e

Editu

rii U

nive

rsit��ii

din

Pite�t

i. N

icio

par

te d

in a

cest

vol

um n

u po

ate

fi re

prod

us�

sub

oric

e fo

rm�,

f�r�

per

mis

iune

a sc

ris�

a au

toril

or.

Edi

tor:

lect

or u

niv.

dr.

Sorin

FIA

NU

R

edac

tor �e

f: p

rof.

univ

. dr.

Con

stan

tin �

IBR

IAN

Ref

eren�i �t

iin�if

ici:

- pro

f. un

iv. d

r. G

abrie

l Bor

oi

- pro

f. un

iv. d

r. Li

viu

St�n

ciul

escu

Des

crie

rea

CIP

a B

iblio

teci

i Na�

iona

le a

Rom

ânie

i

GH

EO

RG

HE

, CR

IST

INA

MA

RIL

EN

A

Stu

diu

com

para

tiv p

rivi

nd in

stitu�ia

pub

licit��ii

im

obili

are

/ Cris

tina

Mar

ilena

Ghe

orgh

e. -

Pite�t

i: Ed

itura

U

nive

rsit��ii

din

Pite�t

i, 20

12

Bib

liogr

.

I

ndex

I

SBN

978

-606

-560

-278

-6

���������� ���������������� ����

Str.

Târg

u di

n V

ale,

nr.1

, 11

0040

, Pite�t

i, ju

d. A

rge�

tel/f

ax: 4

0348

45.

31.2

3

�� �

Cop

yrig

ht ©

201

2 –

Edi

tura

Uni

vers

it��ii

din

Pite�t

i To

ate

drep

turil

e as

upra

ace

stei

edi�ii

sunt

reze

rvat

e

Editu

rii U

nive

rsit��ii

din

Pite�t

i. N

icio

par

te d

in a

cest

vol

um n

u po

ate

fi re

prod

us�

sub

oric

e fo

rm�,

f�r�

per

mis

iune

a sc

ris�

a au

toril

or.

Edi

tor:

lect

or u

niv.

dr.

Sorin

FIA

NU

R

edac

tor �e

f: p

rof.

univ

. dr.

Con

stan

tin �

IBR

IAN

Ref

eren�i �t

iin�if

ici:

- pro

f. un

iv. d

r. G

abrie

l Bor

oi

- pro

f. un

iv. d

r. Li

viu

St�n

ciul

escu

Des

crie

rea

CIP

a B

iblio

teci

i Na�

iona

le a

Rom

ânie

i

GH

EO

RG

HE

, CR

IST

INA

MA

RIL

EN

A

Stu

diu

com

para

tiv p

rivi

nd in

stitu�ia

pub

licit��ii

im

obili

are

/ Cris

tina

Mar

ilena

Ghe

orgh

e. -

Pite�t

i: Ed

itura

U

nive

rsit��ii

din

Pite�t

i, 20

12

Bib

liogr

.

I

ndex

I

SBN

978

-606

-560

-278

-6

���������� ���������������� ����

Str.

Târg

u di

n V

ale,

nr.1

, 11

0040

, Pite�t

i, ju

d. A

rge�

tel/f

ax: 4

0348

45.

31.2

3

3

CU

PRIN

S Introducere

CA

PITO

LU

L I – N

ecesitatea publicit��ii imobiliare �i istoricul

sistemelor de publicitate

1.1.N

ecesitatea publicit��ii imobiliare

1.1.1. No�iunea de publicitate im

obiliar� 1.1.2. R

olul �i utilitatea publicit��ii imobiliare

1.2.

Istoricul sistemelor de publicitate im

obiliar�1.2.1. Sistem

e de publicitate imobiliar� în dreptul com

parat 1.2.2. Sistem

e de publicitate imobiliar� în dreptul rom

ânesc

C

APIT

OL

UL

AL

II-LE

A – A

gen�ia Na�ional� de C

adastru �i Publicitate Im

obiliar� 2.1. Scurt istoric

2.1.1. Organizarea �i func�ionarea A

gen�iei Na�ionale de

Cadastru �i Publicitate Im

obiliar�2.1.2.

Func�ii �i atribu�ii

CA

PITO

LU

L al III-lea – Publicitatea im

obiliar� în sistemul L

egii nr. 7/1997 3.1.

Sistemul de publicitate unic pentru întreaga �ar�

3.2. Cadastrul

3.3. C�r�ile funciare

3.4. Obiectul noilor c�r�i funciare

3.5. Înscrierile în c�r�ile funciare 3.6. Procedura înscrierii. M

odalit��i de înscriere 3.7. A

c�iunile de carte funciar� 3.8.

Uzucapiunea în sistem

de carte funciar�

CA

PITO

LU

L A

L IV

-LE

A – Publicitatea im

obiliar� în lumina

dispozi�iilor Noului C

od Civil

4.1. Considerente de ordin m

otiva�ional 4.2. Publicitatea im

obiliar� în lumina reglem

ent�rilor Noului C

od C

ivil

5 9 9 12 17 24 26 32

44 44

47 63

69 69 71 92 119 138 159 203 225

248 248

250

3

CU

PRIN

S Introducere

CA

PITO

LU

L I – N

ecesitatea publicit��ii imobiliare �i istoricul

sistemelor de publicitate

1.1.N

ecesitatea publicit��ii imobiliare

1.1.1. No�iunea de publicitate im

obiliar� 1.1.2. R

olul �i utilitatea publicit��ii imobiliare

1.2.

Istoricul sistemelor de publicitate im

obiliar�1.2.1. Sistem

e de publicitate imobiliar� în dreptul com

parat 1.2.2. Sistem

e de publicitate imobiliar� în dreptul rom

ânesc

C

APIT

OL

UL

AL

II-LE

A – A

gen�ia Na�ional� de C

adastru �i Publicitate Im

obiliar� 2.1. Scurt istoric

2.1.1. Organizarea �i func�ionarea A

gen�iei Na�ionale de

Cadastru �i Publicitate Im

obiliar�2.1.2.

Func�ii �i atribu�ii

CA

PITO

LU

L al III-lea – Publicitatea im

obiliar� în sistemul L

egii nr. 7/1997 3.1.

Sistemul de publicitate unic pentru întreaga �ar�

3.2. Cadastrul

3.3. C�r�ile funciare

3.4. Obiectul noilor c�r�i funciare

3.5. Înscrierile în c�r�ile funciare 3.6. Procedura înscrierii. M

odalit��i de înscriere 3.7. A

c�iunile de carte funciar� 3.8.

Uzucapiunea în sistem

de carte funciar�

CA

PITO

LU

L A

L IV

-LE

A – Publicitatea im

obiliar� în lumina

dispozi�iilor Noului C

od Civil

4.1. Considerente de ordin m

otiva�ional 4.2. Publicitatea im

obiliar� în lumina reglem

ent�rilor Noului C

od C

ivil

5 9 9 12 17 24 26 32

44 44

47 63

69 69 71 92 119 138 159 203 225

248 248

250

4

CA

PIT

OL

UL

al V

-lea

– A

spec

te d

e dr

ept c

ompa

rat p

rivi

nd

publ

icita

tea

imob

iliar�

5.

1. A

ustr

ia

5.2.

Aus

tral

ia

5.3.

Bel

gia

5.

4. B

ulga

ria

5.

5. C

anad

a

5.6.

Ceh

ia

5.7.

Elv

e�ia

5.

8. F

ran�

a

5.9.

Ger

man

ia

5.10

. Ita

lia

5.11

. Nor

vegi

a

5.12

. Ola

nda

5.

13. S

erbi

a

5.14

. Sue

dia

5.

15. U

ngar

ia

Con

cluz

ii �i

prop

uner

i de

lege

fere

nda

Bib

liogr

afie

263

264

268

272

275

278

283

287

291

294

298

300

304

307

310

314

318

326

4

CA

PIT

OL

UL

al V

-lea

– A

spec

te d

e dr

ept c

ompa

rat p

rivi

nd

publ

icita

tea

imob

iliar�

5.

1. A

ustr

ia

5.2.

Aus

tral

ia

5.3.

Bel

gia

5.

4. B

ulga

ria

5.

5. C

anad

a

5.6.

Ceh

ia

5.7.

Elv

e�ia

5.

8. F

ran�

a

5.9.

Ger

man

ia

5.10

. Ita

lia

5.11

. Nor

vegi

a

5.12

. Ola

nda

5.

13. S

erbi

a

5.14

. Sue

dia

5.

15. U

ngar

ia

Con

cluz

ii �i

prop

uner

i de

lege

fere

nda

Bib

liogr

afie

263

264

268

272

275

278

283

287

291

294

298

300

304

307

310

314

318

326

5

INT

RO

DU

CE

RE

N

ecesitatea cre�rii cadastrului general �i a organiz�rii publicit��ii im

obiliare a

devenit o

prioritate deoarece

reconstituirea dreptului

de proprietate privat� asupra terenurilor a intensificat �i totodat� diversificat raporturile civile, punând în seam

a legiuitorului noi sarcini în ceea ce prive�te corelarea cadrului norm

ativ cu realitatea rela�iilor sociale. Pentru a contribui

la perfec�ionarea

cadrului norm

ativ privind

cadastrul �i

publicitatea imobiliar�, prezenta lucrare dore�te s� efectueze o investiga�ie

pe baza unui studiu comparat atât la nivelul reglem

ent�rilor na�ionale cât �i la nivelul altor state.

Astfel, la baza studiului se vor afla reglem

ent�rile cadastrului �i publicit��ii im

obiliare din Rom

ânia, Austria, A

ustralia, Belgia, B

ulgaria, C

anada, Cehia, Fran�a, Elve�ia, G

ermania, Italia, N

orvegia, Olanda, Serbia,

Suedia �i Ungaria. A

cest studiu se dore�te a fi efectuat de la premisa

conform

c�reia am

pla analiz�

a reglem

ent�rilor regim

ului juridic

al im

obilelor în

sisteme

de drept

diferite poate

contribui la

relevarea m

inusurilor din propria legisla�ie �i la propunerea celor mai bune solu�ii în

vederea elimin�rii acestora, pe m

�sura cre�rii unui cadastru al imobilelor la

nivel na�ional. În lipsa unor cercet�ri aprofundate în domeniul cadastrului �i

al publicit��ii imobiliare în literatura na�ional� de specialitate, investiga�iile

în acest domeniu vor facilita atât în�elegerea esen�ei cadastrului cât �i

în�elegerea esen�ei publicit��ii imobiliare, institu�ii ce îndeplinesc func�ii

diferite. Studiul va clarifica �i anumite no�iuni m

ai pu�in în�elese sau interpretate controversat, precum

criteriile de includere a bunurilor în clasa celor

imobile,

rangul dreptului

înscris, efectele

juridice ale

înscrierii drepturilor asupra im

obilelor. U

n factor important al dezvolt�rii pie�ei im

obiliare îl constituie protejarea proprietarilor de bunuri im

obile �i a investitorilor prin m�suri

legislative competitive în dom

eniu. Evolu�ia propriet��ii imobiliare a im

pus, 5

INT

RO

DU

CE

RE

N

ecesitatea cre�rii cadastrului general �i a organiz�rii publicit��ii im

obiliare a

devenit o

prioritate deoarece

reconstituirea dreptului

de proprietate privat� asupra terenurilor a intensificat �i totodat� diversificat raporturile civile, punând în seam

a legiuitorului noi sarcini în ceea ce prive�te corelarea cadrului norm

ativ cu realitatea rela�iilor sociale. Pentru a contribui

la perfec�ionarea

cadrului norm

ativ privind

cadastrul �i

publicitatea imobiliar�, prezenta lucrare dore�te s� efectueze o investiga�ie

pe baza unui studiu comparat atât la nivelul reglem

ent�rilor na�ionale cât �i la nivelul altor state.

Astfel, la baza studiului se vor afla reglem

ent�rile cadastrului �i publicit��ii im

obiliare din Rom

ânia, Austria, A

ustralia, Belgia, B

ulgaria, C

anada, Cehia, Fran�a, Elve�ia, G

ermania, Italia, N

orvegia, Olanda, Serbia,

Suedia �i Ungaria. A

cest studiu se dore�te a fi efectuat de la premisa

conform

c�reia am

pla analiz�

a reglem

ent�rilor regim

ului juridic

al im

obilelor în

sisteme

de drept

diferite poate

contribui la

relevarea m

inusurilor din propria legisla�ie �i la propunerea celor mai bune solu�ii în

vederea elimin�rii acestora, pe m

�sura cre�rii unui cadastru al imobilelor la

nivel na�ional. În lipsa unor cercet�ri aprofundate în domeniul cadastrului �i

al publicit��ii imobiliare în literatura na�ional� de specialitate, investiga�iile

în acest domeniu vor facilita atât în�elegerea esen�ei cadastrului cât �i

în�elegerea esen�ei publicit��ii imobiliare, institu�ii ce îndeplinesc func�ii

diferite. Studiul va clarifica �i anumite no�iuni m

ai pu�in în�elese sau interpretate controversat, precum

criteriile de includere a bunurilor în clasa celor

imobile,

rangul dreptului

înscris, efectele

juridice ale

înscrierii drepturilor asupra im

obilelor. U

n factor important al dezvolt�rii pie�ei im

obiliare îl constituie protejarea proprietarilor de bunuri im

obile �i a investitorilor prin m�suri

legislative competitive în dom

eniu. Evolu�ia propriet��ii imobiliare a im

pus,

6

în ti

mp,

cre

area

unu

i mec

anis

m d

e se

curiz

are

a ra

portu

rilor

jurid

ice

al c�r

or

obie

ct e

ste

imob

ilul,

mec

anis

m c

are,

în d

iferit

e st

ate,

a f

unc�

iona

t �i a

fos

t de

num

it di

ferit

. A

stfe

l, gr

ecii

antic

i îl

num

eau

„kat

astic

on”

iar

lat

inii

„cap

itum

reg

istru

m”.

Cu

sens

ul a

ctua

l –

cada

stru

–

cuvâ

ntul

, în

for

ma

„cat

astic

o” a

fost

ate

stat

într-

un d

ocum

ent d

in a

nul 1

185

g�si

t la

Ven

e�ia

�i a

fo

st p

relu

at d

e al

te st

ate

italie

ne su

b fo

rma

„il c

otas

tro”,

de

Fran�a

sub

form

a „l

e ca

dast

re”

iar

de

Ger

man

ia

ca

„der

(d

as)

Kat

aste

r”.

Publ

icita

tea

imob

iliar�

înte

mei

at�

pe s

iste

mul

de

evid

en��

al c

adas

trulu

i gen

eral

are

ca

obie

ct în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

elor

�i f

apte

lor j

urid

ice

refe

ritoa

re la

im

obile

le d

in a

cela�i

terit

oriu

adm

inis

trativ

�i s

e re

aliz

eaz�

de

c�tre

ofic

iile

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

pen

tru i

mob

ilele

situ

ate

în r

aza

de

activ

itate

a a

cest

ora.

Scop

ul �

i ob

iect

ivul

luc

r�rii

rez

id�

în c

erce

tare

a ap

rofu

ndat�

a es

en�e

i �i

con�in

utul

ui r

egle

men

t�ril

or l

egis

lativ

e al

e cr

e�rii

cad

astru

lui

gene

ral �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

a r

egim

ului

jur

idic

al

bunu

rilor

im

obile

, ce

rcet

area

�i a

naliz

a ef

ecte

lor j

urid

ice

ale

înre

gist

r�rii

dre

ptur

ilor i

mob

iliar

e,

dete

rmin

area

rol

ului

�i

impo

rtan�

ei c

adas

trulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

st

abili

rea

mod

alit��il

or �

i pro

cedu

rii d

e în

scrie

re în

c�r�il

e fu

ncia

re, a

naliz

a pr

oble

mel

or t

eore

tice �i

pra

ctic

e în

tâln

ite î

n pr

oces

ul d

e în

regi

stra

re a

im

obile

lor �

i a d

rept

urilo

r asu

pra

lor.

Din

ana

liza

sist

emat

ic�

a le

gisl

a�ie

i în

vigo

are,

din

stu

diul

lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e na�io

nal��i

str�

in�,

din

ur

m�r

irea

dife

ritel

or a

spec

te t

eore

tice �i

pra

ctic

e, î

n el

abor

area

pre

zent

ei

tem

e se

vor

ave

a în

ved

ere

urm�t

oare

le o

biec

tive:

•

efec

tuar

ea u

nei a

naliz

e �t

iin�if

ice

a co

ncep

tulu

i de

bun

imob

il în

co

ntex

tul c

re�r

ii ca

dast

rulu

i gen

eral

;•

anal

iza

com

para

tiv��i

dem

onst

rare

a pr

iori

t��il

or s

iste

mel

or d

e pu

blic

itate

;•

anal

iza

esen�e

i, pr

inci

piilo

r �i f

unc�

iilor

cad

astr

ului

gen

eral

;•

anal

iza

esen�e

i, pr

inci

piilo

r �i f

unc�

iilor

pub

licit��ii

imob

iliar

e;

6

în ti

mp,

cre

area

unu

i mec

anis

m d

e se

curiz

are

a ra

portu

rilor

jurid

ice

al c�r

or

obie

ct e

ste

imob

ilul,

mec

anis

m c

are,

în d

iferit

e st

ate,

a f

unc�

iona

t �i a

fos

t de

num

it di

ferit

. A

stfe

l, gr

ecii

antic

i îl

num

eau

„kat

astic

on”

iar

lat

inii

„cap

itum

reg

istru

m”.

Cu

sens

ul a

ctua

l –

cada

stru

–

cuvâ

ntul

, în

for

ma

„cat

astic

o” a

fost

ate

stat

într-

un d

ocum

ent d

in a

nul 1

185

g�si

t la

Ven

e�ia

�i a

fo

st p

relu

at d

e al

te st

ate

italie

ne su

b fo

rma

„il c

otas

tro”,

de

Fran�a

sub

form

a „l

e ca

dast

re”

iar

de

Ger

man

ia

ca

„der

(d

as)

Kat

aste

r”.

Publ

icita

tea

imob

iliar�

înte

mei

at�

pe s

iste

mul

de

evid

en��

al c

adas

trulu

i gen

eral

are

ca

obie

ct în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

elor

�i f

apte

lor j

urid

ice

refe

ritoa

re la

im

obile

le d

in a

cela�i

terit

oriu

adm

inis

trativ

�i s

e re

aliz

eaz�

de

c�tre

ofic

iile

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

pen

tru i

mob

ilele

situ

ate

în r

aza

de

activ

itate

a a

cest

ora.

Scop

ul �

i ob

iect

ivul

luc

r�rii

rez

id�

în c

erce

tare

a ap

rofu

ndat�

a es

en�e

i �i

con�in

utul

ui r

egle

men

t�ril

or l

egis

lativ

e al

e cr

e�rii

cad

astru

lui

gene

ral �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

a r

egim

ului

jur

idic

al

bunu

rilor

im

obile

, ce

rcet

area

�i a

naliz

a ef

ecte

lor j

urid

ice

ale

înre

gist

r�rii

dre

ptur

ilor i

mob

iliar

e,

dete

rmin

area

rol

ului

�i

impo

rtan�

ei c

adas

trulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

st

abili

rea

mod

alit��il

or �

i pro

cedu

rii d

e în

scrie

re în

c�r�il

e fu

ncia

re, a

naliz

a pr

oble

mel

or t

eore

tice �i

pra

ctic

e în

tâln

ite î

n pr

oces

ul d

e în

regi

stra

re a

im

obile

lor �

i a d

rept

urilo

r asu

pra

lor.

Din

ana

liza

sist

emat

ic�

a le

gisl

a�ie

i în

vigo

are,

din

stu

diul

lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e na�io

nal��i

str�

in�,

din

ur

m�r

irea

dife

ritel

or a

spec

te t

eore

tice �i

pra

ctic

e, î

n el

abor

area

pre

zent

ei

tem

e se

vor

ave

a în

ved

ere

urm�t

oare

le o

biec

tive:

•

efec

tuar

ea u

nei a

naliz

e �t

iin�if

ice

a co

ncep

tulu

i de

bun

imob

il în

co

ntex

tul c

re�r

ii ca

dast

rulu

i gen

eral

;•

anal

iza

com

para

tiv��i

dem

onst

rare

a pr

iori

t��il

or s

iste

mel

or d

e pu

blic

itate

;•

anal

iza

esen�e

i, pr

inci

piilo

r �i f

unc�

iilor

cad

astr

ului

gen

eral

;•

anal

iza

esen�e

i, pr

inci

piilo

r �i f

unc�

iilor

pub

licit��ii

imob

iliar

e;

7

•cercetarea im

portan�e, cuprinsului �i principiilor noilor c�r�i funciare;

•analiza obiectului noilor c�r�i funciare, înscrierile în c�r�ile funciare, m

odalit��ile �i procedura de înscriere;•

determinarea �i analiza efectelor juridice ale înscrierilor;

•analiza ac�iunilor de carte funciar�;

•uzucapiunea în sistem

de carte funciar�;•

executarea silit� în sistem de carte funciar�;

•elaborarea

�i înaintarea,

în baza

studiului efectuat,

a propunerilor de lege-ferenda.

Prezenta lucrare se dore�te a fi o prim� încercare în literatura de

specialitate na�ional� de a cerceta, în mod sistem

ic, evaluarea bunurilor im

obile în circuitul civil, importan�a eviden�ei lor în sistem

ul cadastral na�ional �i efectele publicit��ii im

obiliare. Lucrarea va îngloba rezultatele ob�inute

prin sistem

atizarea legisla�iei,

din practica

aplic�rii ei,

din cercetarea specificului regim

ului juridic al bunurilor imobile, al cre�rii

cadastrului, al înregistr�rii drepturilor imobiliare.

7

•cercetarea im

portan�e, cuprinsului �i principiilor noilor c�r�i funciare;

•analiza obiectului noilor c�r�i funciare, înscrierile în c�r�ile funciare, m

odalit��ile �i procedura de înscriere;•

determinarea �i analiza efectelor juridice ale înscrierilor;

•analiza ac�iunilor de carte funciar�;

•uzucapiunea în sistem

de carte funciar�;•

executarea silit� în sistem de carte funciar�;

•elaborarea

�i înaintarea,

în baza

studiului efectuat,

a propunerilor de lege-ferenda.

Prezenta lucrare se dore�te a fi o prim� încercare în literatura de

specialitate na�ional� de a cerceta, în mod sistem

ic, evaluarea bunurilor im

obile în circuitul civil, importan�a eviden�ei lor în sistem

ul cadastral na�ional �i efectele publicit��ii im

obiliare. Lucrarea va îngloba rezultatele ob�inute

prin sistem

atizarea legisla�iei,

din practica

aplic�rii ei,

din cercetarea specificului regim

ului juridic al bunurilor imobile, al cre�rii

cadastrului, al înregistr�rii drepturilor imobiliare.

8 8

9

CA

PITOLU

L I N

EC

ESITA

TEA

PUB

LICIT�

�II IMO

BILIAR

E �I ISTOR

ICU

L SISTE

ME

LOR

DE

PUBLIC

ITATE

IMO

BILIAR

�

1.1.N

ecesitatea publicit��ii imobiliare

Pentru analiza

pertinent� a

oric�rei institu�ii

de drept,

un rol

important îl de�ine clarificarea stabilirii originilor dreptului. A

ap�rut dreptul odat� cu prim

ele forme de organizare a societ��ii, sau a ap�rut ca �i statul,

într-un anumit m

oment al evolu�iei societ��ii? În aceast� privin�� p�rerile

sunt împ�r�ite. A

stfel, în timp de rom

anii considerau c� nu poate exista societate f�r� drept „ubi societas ibi jus” �i nici drept f�r� societate „ubi jus ib societas”, adep�ii 1

�colii Dreptului N

atural pornesc de la concep�ia aristotelic�

potrivit c�reia

omul

reprezint� un

animal

social –

„zoon politikon”, iar legiuitorii R

evolu�iei franceze consider� c� dreptul nu poate exprim

a decât nevoile sociale ale unei colectivit��i organizat� în form�

politic�. Analizând evolu�ia societ��ii �i im

plicit a normelor de conduit�

impuse de c�tre aceast� evolu�ie, putem

defini 2 dreptul în general ca fiind un ansam

blu de reguli asigurate �i garantate de c�tre stat care au ca scop organizarea �i disciplinarea com

portamentului um

an în principalele rela�ii din societate, într-un clim

at specific manifest�rii coexisten�ei libert��ilor,

ap�r�rii drepturilor fundamentale ale om

ului �i justi�iei sociale. Cu alte

cuvinte, dreptul

constituie posibilitatea

recunoscut� de

societate sau

comportam

entul impus de aceasta în a satisface necesit��ile sociale ale

1 În antichitate, bazele �colii dreptului natural au fost puse de filosofii greci H

eraclit, A

ristotel �i Platon. Concep�ii de drept natural au existat �i în Evul M

ediu, principalul reprezentant în aceast� perioad� fiind Tom

as D`A

quino. Adev�ratul întem

eitor al �colii dreptului natural este îns� H

ugo Grotius (1538-1645), ideile acestuia fiind continuate de

Pufendorf, Thomasius, Thom

as Hobbes, John Locke, M

ontesquieu, Jean Jaques Rousseau �i Kant. 2 N

. Popa, Teoria general� a dreptului, Ed. C.H

. Beck, B

ucure�ti, 2008, p. 97;

9

CA

PITOLU

L I N

EC

ESITA

TEA

PUB

LICIT�

�II IMO

BILIAR

E �I ISTOR

ICU

L SISTE

ME

LOR

DE

PUBLIC

ITATE

IMO

BILIAR

�

1.1.N

ecesitatea publicit��ii imobiliare

Pentru analiza

pertinent� a

oric�rei institu�ii

de drept,

un rol

important îl de�ine clarificarea stabilirii originilor dreptului. A

ap�rut dreptul odat� cu prim

ele forme de organizare a societ��ii, sau a ap�rut ca �i statul,

într-un anumit m

oment al evolu�iei societ��ii? În aceast� privin�� p�rerile

sunt împ�r�ite. A

stfel, în timp de rom

anii considerau c� nu poate exista societate f�r� drept „ubi societas ibi jus” �i nici drept f�r� societate „ubi jus ib societas”, adep�ii 1

�colii Dreptului N

atural pornesc de la concep�ia aristotelic�

potrivit c�reia

omul

reprezint� un

animal

social –

„zoon politikon”, iar legiuitorii R

evolu�iei franceze consider� c� dreptul nu poate exprim

a decât nevoile sociale ale unei colectivit��i organizat� în form�

politic�. Analizând evolu�ia societ��ii �i im

plicit a normelor de conduit�

impuse de c�tre aceast� evolu�ie, putem

defini 2 dreptul în general ca fiind un ansam

blu de reguli asigurate �i garantate de c�tre stat care au ca scop organizarea �i disciplinarea com

portamentului um

an în principalele rela�ii din societate, într-un clim

at specific manifest�rii coexisten�ei libert��ilor,

ap�r�rii drepturilor fundamentale ale om

ului �i justi�iei sociale. Cu alte

cuvinte, dreptul

constituie posibilitatea

recunoscut� de

societate sau

comportam

entul impus de aceasta în a satisface necesit��ile sociale ale

1 În antichitate, bazele �colii dreptului natural au fost puse de filosofii greci H

eraclit, A

ristotel �i Platon. Concep�ii de drept natural au existat �i în Evul M

ediu, principalul reprezentant în aceast� perioad� fiind Tom

as D`A

quino. Adev�ratul întem

eitor al �colii dreptului natural este îns� H

ugo Grotius (1538-1645), ideile acestuia fiind continuate de

Pufendorf, Thomasius, Thom

as Hobbes, John Locke, M

ontesquieu, Jean Jaques Rousseau �i Kant. 2 N

. Popa, Teoria general� a dreptului, Ed. C.H

. Beck, B

ucure�ti, 2008, p. 97;

10

subi

ectu

lui a

ctiv

�i/s

au p

asiv

, în

spiri

tul e

chit��ii

, de

a fa

ce, d

e a

nu fa

ce, d

e a

da s

au a

nu

da, o

ri de

a p

rimi c

eva,

toat

e ac

este

a fii

nd a

sigu

rate

prin

for�a

co

erci

tiv�

a st

atul

ui.

Dre

ptul

pre

supu

ne î

ntot

deau

na o

obl

iga�

ie c

orel

ativ�

aces

tuia

, în

sar

cina

une

i pe

rsoa

ne,

a un

ui g

rup,

ori

a so

ciet��

ii în

se�i

. A

ceas

t� o

blig

a�ia

rep

rezi

nt�

lega

tura

rec

unos

cut�

sau

im

pus�

de

soci

etat

e pr

in i

nter

med

iul

stat

ului

, unu

i su

biec

t, fa��

de

alt

subi

ect,

prin

car

e ac

esta

es

te �i

nut c

a în

spiri

tul b

inel

ui �i

al e

chit��ii

, s�

fac�

, s�

nu fa

c�, s�

dea

sau

s�nu

dea

cev

a, p

otriv

it dr

eptu

rilor

ace

stui

a, s

ub s

anc�

iune

a co

nstrâ

nger

ii st

atal

e. P

rin d

rept

, soc

ieta

tea

recu

noa�

te, o

crot

e�te

�i

gara

ntea

z� i

nter

esel

e le

gitim

e al

e in

divi

dulu

i, al

e un

ei c

olec

tivit��i

ori

ale

soci

et��

ii în

se�i

, as

igur

ând

resp

ecta

rea

oblig

a�iil

or c

orel

ativ

e, n

eces

are

înf�

ptui

rii a

cest

ora.

D

e-a

lung

ul e

volu�ie

i so

ciet��

ii, s

-a p

utut

obs

erva

o p

reoc

upar

e co

nsta

nt�

fa��

de

prot

ejar

ea d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

l in

divi

dulu

i, ev

iden

t pe

lân

g�m

ulte

alte

dre

ptur

i �i l

iber

t��i

fund

amen

tale

. În

evol

u�ia

sa,

om

ul a

ple

cat d

e la

o s

tare

de

depe

nden��

tot

al�

fa��

de

natu

r�,

mul

t� v

rem

e re

la�ia

om

–

p�m

ânt f

iind

priv

it� c

a o

leg�

tur�

mis

tic�,

div

in�,

p�m

ântu

l fiin

d co

nsid

erat

un

„da

t” sa

cru,

nep

utân

d fi

însu�i

t de

om su

b fo

rma

unei

st�p

âniri

per

sona

le,

priv

ate.

Ini�ia

l p�m

ântu

l s-a

afla

t la

disp

ozi�i

a om

ului

în m

od d

iscr

e�io

nar,

repr

ezen

tând

un

supo

rt al

dez

volt�

rii s

ocie

t��ii

prin

det

erm

inar

ea o

mul

ui

prei

stor

ic d

e a

trece

de

la c

ondi�ia

de

nom

ad l

a ac

eea

de c

ultiv

ator

�i

expl

oata

tor,

deve

nind

în ti

mp

obie

ct a

l mun

cii �

i mijl

oc d

e pr

oduc�ie

, sur

s�de

mat

erii

prim

e �i

loca�ie

, un

bun

econ

omic

de

baz�

, lim

itat c

a în

tinde

re,

stab

il �i

inde

stru

ctib

il3 . Sem

nific

a�ia

jurid

ic�

a ce

ea c

e re

prez

int�

dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

atrib

uit�

de

drep

tul r

oman

cla

sic

care

a d

esem

nat a

tribu

tele

dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te c

a fii

nd:

usus

– d

rept

ul d

e a

între

buin�a

bun

ul,

fruc

tus

– dr

eptu

l de

a-l f

olos

i, de

a-i

cule

ge fr

ucte

le �

i abu

sus

– dr

eptu

l de

a di

spun

e de

bun

atâ

t di

n pu

nct

de v

eder

e m

ater

ial

cât �i

jur

idic

. În

tim

p,

prop

rieta

tea

asup

ra p�m

ântu

lui a

evo

luat

de

la ti

pul d

e pr

oprie

tate

col

ectiv�,

3 N. B

o�, O

. Iac

obes

cu, C

adas

tru �i

Car

tea

func

iar�

, Ed.

C. H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 5;

10

subi

ectu

lui a

ctiv

�i/s

au p

asiv

, în

spiri

tul e

chit��ii

, de

a fa

ce, d

e a

nu fa

ce, d

e a

da s

au a

nu

da, o

ri de

a p

rimi c

eva,

toat

e ac

este

a fii

nd a

sigu

rate

prin

for�a

co

erci

tiv�

a st

atul

ui.

Dre

ptul

pre

supu

ne î

ntot

deau

na o

obl

iga�

ie c

orel

ativ�

aces

tuia

, în

sar

cina

une

i pe

rsoa

ne,

a un

ui g

rup,

ori

a so

ciet��

ii în

se�i

. A

ceas

t� o

blig

a�ia

rep

rezi

nt�

lega

tura

rec

unos

cut�

sau

im

pus�

de

soci

etat

e pr

in i

nter

med

iul

stat

ului

, unu

i su

biec

t, fa��

de

alt

subi

ect,

prin

car

e ac

esta

es

te �i

nut c

a în

spiri

tul b

inel

ui �i

al e

chit��ii

, s�

fac�

, s�

nu fa

c�, s�

dea

sau

s�nu

dea

cev

a, p

otriv

it dr

eptu

rilor

ace

stui

a, s

ub s

anc�

iune

a co

nstrâ

nger

ii st

atal

e. P

rin d

rept

, soc

ieta

tea

recu

noa�

te, o

crot

e�te

�i

gara

ntea

z� i

nter

esel

e le

gitim

e al

e in

divi

dulu

i, al

e un

ei c

olec

tivit��i

ori

ale

soci

et��

ii în

se�i

, as

igur

ând

resp

ecta

rea

oblig

a�iil

or c

orel

ativ

e, n

eces

are

înf�

ptui

rii a

cest

ora.

D

e-a

lung

ul e

volu�ie

i so

ciet��

ii, s

-a p

utut

obs

erva

o p

reoc

upar

e co

nsta

nt�

fa��

de

prot

ejar

ea d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

l in

divi

dulu

i, ev

iden

t pe

lân

g�m

ulte

alte

dre

ptur

i �i l

iber

t��i

fund

amen

tale

. În

evol

u�ia

sa,

om

ul a

ple

cat d

e la

o s

tare

de

depe

nden��

tot

al�

fa��

de

natu

r�,

mul

t� v

rem

e re

la�ia

om

–

p�m

ânt f

iind

priv

it� c

a o

leg�

tur�

mis

tic�,

div

in�,

p�m

ântu

l fiin

d co

nsid

erat

un

„da

t” sa

cru,

nep

utân

d fi

însu�i

t de

om su

b fo

rma

unei

st�p

âniri

per

sona

le,

priv

ate.

Ini�ia

l p�m

ântu

l s-a

afla

t la

disp

ozi�i

a om

ului

în m

od d

iscr

e�io

nar,

repr

ezen

tând

un

supo

rt al

dez

volt�

rii s

ocie

t��ii

prin

det

erm

inar

ea o

mul

ui

prei

stor

ic d

e a

trece

de

la c

ondi�ia

de

nom

ad l

a ac

eea

de c

ultiv

ator

�i

expl

oata

tor,

deve

nind

în ti

mp

obie

ct a

l mun

cii �

i mijl

oc d

e pr

oduc�ie

, sur

s�de

mat

erii

prim

e �i

loca�ie

, un

bun

econ

omic

de

baz�

, lim

itat c

a în

tinde

re,

stab

il �i

inde

stru

ctib

il3 . Sem

nific

a�ia

jurid

ic�

a ce

ea c

e re

prez

int�

dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

atrib

uit�

de

drep

tul r

oman

cla

sic

care

a d

esem

nat a

tribu

tele

dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te c

a fii

nd:

usus

– d

rept

ul d

e a

între

buin�a

bun

ul,

fruc

tus

– dr

eptu

l de

a-l f

olos

i, de

a-i

cule

ge fr

ucte

le �

i abu

sus

– dr

eptu

l de

a di

spun

e de

bun

atâ

t di

n pu

nct

de v

eder

e m

ater

ial

cât �i

jur

idic

. În

tim

p,

prop

rieta

tea

asup

ra p�m

ântu

lui a

evo

luat

de

la ti

pul d

e pr

oprie

tate

col

ectiv�,

3 N. B

o�, O

. Iac

obes

cu, C

adas

tru �i

Car

tea

func

iar�

, Ed.

C. H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 5;

11

caracterizat� printr-un partaj temporar de folosin��, la latifundia �i ager

publicus – în timpul Im

periului roman. Teoria conform

c�reia bunurile ar apar�ine lui D

umnezeu iar om

ul ar avea numai folosin�a lor este abandonat�

abia în timpul ideologiei renascentiste, noua concep�ie construind prem

isa recunoa�terii juridice a dreptului de proprietate ca drept exclusiv �i absolut.

Un m

oment crucial în consolidarea prerogativelor dreptului de

proprietate îl constituie Revolu�ia francez� de la 1789 când se recunoa�te

libertatea individual�, ceea ce determin� în consecin�� ca �i dreptul de

proprietate s� fie considerat un drept individual �i absolut, specific naturii um

ane. În acest context al evolu�iei istorico-sociale sunt adoptate pân� la sfâr�itul secolului al X

IX-lea reglem

ent�rile privind dreptul de proprietate, reglem

ent�ri care au stat la baza viitoarelor legi fundamentale specifice

sistemelor de drept europene. C

a o recunoa�tere a întregii efervescen�e legislative a statelor lum

ii de pân� atunci, la 10 decembrie 1948, A

dunarea G

eneral� a O.N

.U. a adoptat �i a proclam

at Declara�ia U

niversal� a D

repturilor Om

ului, prin care sunt recunoscute drepturile �i libert��ile fundam

entale ale omului printre care �i dreptul de proprietate

4. Aceast�

recunoa�tere a dreptului de proprietate a fost preluat� în cadrul Constitu�iei

celor mai m

ulte dintre state, fie în mod direct, explicit, fie în m

od indirect. În cazul R

omâniei, articolul 44 din C

onstitu�ie5 prevede în m

od explicit faptul c� proprietatea privat� este garantat�

�i ocrotit� în mod egal de lege,

indiferent de titular, nicio persoan� neputând fi expropriat� decât pentru o cauz� de utilitate public�, cu dreapt�

�i prealabil� desp�gubire. A�adar,

dreptul de proprietate a ap�rut �i s-a consolidat în timp, devenind unul dintre

cele mai im

portante drepturi fundamentale ale om

ului al�turi de dreptul la

4 A

se vedea art. 17 din Declara�ia U

niversal� a Drepturilor O

mului care prevede la punctul

1 c� „orice persoan� are dreptul la proprietate, atât singur� cât �i în asocia�ie cu al�ii”, iar la punctul 2 c� „nim

eni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”;

5 A se vedea C

onstitu�ia României din 1991, revizuit�

�i republicat� în M. O

f. Nr.

767/31.oct.2003: 11

caracterizat� printr-un partaj temporar de folosin��, la latifundia �i ager

publicus – în timpul Im

periului roman. Teoria conform

c�reia bunurile ar apar�ine lui D

umnezeu iar om

ul ar avea numai folosin�a lor este abandonat�

abia în timpul ideologiei renascentiste, noua concep�ie construind prem

isa recunoa�terii juridice a dreptului de proprietate ca drept exclusiv �i absolut.

Un m

oment crucial în consolidarea prerogativelor dreptului de

proprietate îl constituie Revolu�ia francez� de la 1789 când se recunoa�te

libertatea individual�, ceea ce determin� în consecin�� ca �i dreptul de

proprietate s� fie considerat un drept individual �i absolut, specific naturii um

ane. În acest context al evolu�iei istorico-sociale sunt adoptate pân� la sfâr�itul secolului al X

IX-lea reglem

ent�rile privind dreptul de proprietate, reglem

ent�ri care au stat la baza viitoarelor legi fundamentale specifice

sistemelor de drept europene. C

a o recunoa�tere a întregii efervescen�e legislative a statelor lum

ii de pân� atunci, la 10 decembrie 1948, A

dunarea G

eneral� a O.N

.U. a adoptat �i a proclam

at Declara�ia U

niversal� a D

repturilor Om

ului, prin care sunt recunoscute drepturile �i libert��ile fundam

entale ale omului printre care �i dreptul de proprietate

4. Aceast�

recunoa�tere a dreptului de proprietate a fost preluat� în cadrul Constitu�iei

celor mai m

ulte dintre state, fie în mod direct, explicit, fie în m

od indirect. În cazul R

omâniei, articolul 44 din C

onstitu�ie5 prevede în m

od explicit faptul c� proprietatea privat� este garantat�

�i ocrotit� în mod egal de lege,

indiferent de titular, nicio persoan� neputând fi expropriat� decât pentru o cauz� de utilitate public�, cu dreapt�

�i prealabil� desp�gubire. A�adar,

dreptul de proprietate a ap�rut �i s-a consolidat în timp, devenind unul dintre

cele mai im

portante drepturi fundamentale ale om

ului al�turi de dreptul la

4 A

se vedea art. 17 din Declara�ia U

niversal� a Drepturilor O

mului care prevede la punctul

1 c� „orice persoan� are dreptul la proprietate, atât singur� cât �i în asocia�ie cu al�ii”, iar la punctul 2 c� „nim

eni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”;

5 A se vedea C

onstitu�ia României din 1991, revizuit�

�i republicat� în M. O

f. Nr.

767/31.oct.2003:

12

via��,

la l

iber

tate

�i l

a se

curit

atea

per

soan

ei, f

iind

recu

nosc

ut �

i reg

lem

enta

t în

toat

e st

atel

e lu

mii.

1.1.

1.N

o�iu

nea

de „

publ

icita

te im

obili

ar�”

Act

ele

jurid

ice

trans

lativ

e de

pr

oprie

tate

im

obili

ar�

sau

cele

co

nstit

utiv

e or

i tra

nsla

tive

de a

lte d

rept

uri

real

e im

obili

are

au n

evoi

e de

o

certi

tudi

ne �

i o s

ecur

itate

jurid

ic�

atât

pen

tru a

pro

teja

anu

mite

inte

rese

de

ordi

n ec

onom

ic s

ubst

an�ia

l, câ

t �i

de

a as

igur

a op

erat

ivita

tea

prin

cipi

ului

re

lativ

it��ii

efe

ctel

or a

ctel

or ju

ridic

e, a

dic�

de

a as

igur

a op

ozab

ilita

tea

erga

om

nes

a ac

telo

r ju

ridic

e în

cau

z�.

Într-

adev�r

, în

mat

eria

act

elor

jur

idic

e,

deci

�i a

act

elor

jurid

ice

trans

lativ

e de

pro

prie

tate

imob

iliar�,

co

nstit

utiv

e sa

u tra

nsla

tive

de

alte

dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e,

oper

eaz�

pr

inci

piul

re

lativ

it��ii

efe

ctel

or a

ctel

or j

urid

ice,

cu

sem

nific

a�ia

pro

duce

rii a

cest

ora

între

p�r�i �i

suc

ceso

rii l

or.

Toat

e ce

lela

lte p

erso

ane

au c

alita

tea

de t

er�i

c�ro

ra a

ctul

res

pect

iv l

i se

im

pune

ca

real

itate

jur

idic�.

Dar

, di

n di

ferit

e m

otiv

e, e

ste

posi

bil c

a an

umite

cat

egor

ii de

per

soan

e s�

aib�

inte

res

s�

desf

iin�e

ze u

n an

umit

act j

urid

ic sa

u, p

ur �i

sim

plu,

s� îi

igno

re e

fect

ele.

În

întâ

mpi

nare

a ac

esto

r cer

in�e

de

ordi

n ju

ridic

a fo

st c

reat�

inst

itu�ia

pu

blic

it��ii

im

obili

are

care

a c

unos

cut

de-a

lun

gul

timpu

lui

num

eroa

se

trans

form�r

i, ef

ectu

l pr

inci

pal

al p

ublic

it��ii

im

obili

are

cons

tând

în

a fa

ce

opoz

abil

ter�i

lor

actu

l ju

ridic

int

erve

nit

între

p�r�i.

Ace

ast�

opo

zabi

litat

e er

ga o

mne

s –

tr�s�

tur�

car

acte

ristic�

dete

rmin

ant�

a d

rept

urilo

r re

ale

se

man

ifest�

prin

obl

iga�

ia n

egat

iv�

a tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r de

a n

u ad

uce

atin

gere

în

nici

un f

el d

rept

ului

rea

l. În

c�lc

area

ace

stei

obl

iga�

ii na�t

e ra

portu

l de

re

spon

sabi

litat

e.

Pent

ru

a se

im

pune

tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r dr

eptu

rile

real

e al

e tit

ular

ului

, ace

stea

treb

uie

s� s

e na

sc��i

s�

se m

anife

ste

în m

od p

ublic

, nec

land

estin

.

Un

alt

efec

t al

pu

blic

it��ii

im

obili

are

cons

t�

în

satis

face

rea

inte

resu

lui s

tatu

lui �

i al a

utor

it��il

or s

ale

com

pete

nte

de a

cun

oa�t

e si

tua�

ia

12

via��,

la l

iber

tate

�i l

a se

curit

atea

per

soan

ei, f

iind

recu

nosc

ut �

i reg

lem

enta

t în

toat

e st

atel

e lu

mii.

1.1.

1.N

o�iu

nea

de „

publ

icita

te im

obili

ar�”

Act

ele

jurid

ice

trans

lativ

e de

pr

oprie

tate

im

obili

ar�

sau

cele

co

nstit

utiv

e or

i tra

nsla

tive

de a

lte d

rept

uri

real

e im

obili

are

au n

evoi

e de

o

certi

tudi

ne �

i o s

ecur

itate

jurid

ic�

atât

pen

tru a

pro

teja

anu

mite

inte

rese

de

ordi

n ec

onom

ic s

ubst

an�ia

l, câ

t �i

de

a as

igur

a op

erat

ivita

tea

prin

cipi

ului

re

lativ

it��ii

efe

ctel

or a

ctel

or ju

ridic

e, a

dic�

de

a as

igur

a op

ozab

ilita

tea

erga

om

nes

a ac

telo

r ju

ridic

e în

cau

z�.

Într-

adev�r

, în

mat

eria

act

elor

jur

idic

e,

deci

�i a

act

elor

jurid

ice

trans

lativ

e de

pro

prie

tate

imob

iliar�,

co

nstit

utiv

e sa

u tra

nsla

tive

de

alte

dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e,

oper

eaz�

pr

inci

piul

re

lativ

it��ii

efe

ctel

or a

ctel

or j

urid

ice,

cu

sem

nific

a�ia

pro

duce

rii a

cest

ora

între

p�r�i �i

suc

ceso

rii l

or.

Toat

e ce

lela

lte p

erso

ane

au c

alita

tea

de t

er�i

c�ro

ra a

ctul

res

pect

iv l

i se

im

pune

ca

real

itate

jur

idic�.

Dar

, di

n di

ferit

e m

otiv

e, e

ste

posi

bil c

a an

umite

cat

egor

ii de

per

soan

e s�

aib�

inte

res

s�

desf

iin�e

ze u

n an

umit

act j

urid

ic sa

u, p

ur �i

sim

plu,

s� îi

igno

re e

fect

ele.

În

întâ

mpi

nare

a ac

esto

r cer

in�e

de

ordi

n ju

ridic

a fo

st c

reat�

inst

itu�ia

pu

blic

it��ii

im

obili

are

care

a c

unos

cut

de-a

lun

gul

timpu

lui

num

eroa

se

trans

form�r

i, ef

ectu

l pr

inci

pal

al p

ublic

it��ii

im

obili

are

cons

tând

în

a fa

ce

opoz

abil

ter�i

lor

actu

l ju

ridic

int

erve

nit

între

p�r�i.

Ace

ast�

opo

zabi

litat

e er

ga o

mne

s –

tr�s�

tur�

car

acte

ristic�

dete

rmin

ant�

a d

rept

urilo

r re

ale

se

man

ifest�

prin

obl

iga�

ia n

egat

iv�

a tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r de

a n

u ad

uce

atin

gere

în

nici

un f

el d

rept

ului

rea

l. În

c�lc

area

ace

stei

obl

iga�

ii na�t

e ra

portu

l de

re

spon

sabi

litat

e.

Pent

ru

a se

im

pune

tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r dr

eptu

rile

real

e al

e tit

ular

ului

, ace

stea

treb

uie

s� s

e na

sc��i

s�

se m

anife

ste

în m

od p

ublic

, nec

land

estin

.

Un

alt

efec

t al

pu

blic

it��ii

im

obili

are

cons

t�

în

satis

face

rea

inte

resu

lui s

tatu

lui �

i al a

utor

it��il

or s

ale

com

pete

nte

de a

cun

oa�t

e si

tua�

ia

13

circula�iei imobilelor nu num

ai pentru perceperea taxelor �i a impozitelor

corespunz�toare, dar �i pentru faptul c� indicele tranzac�iilor imobiliare în

sens larg, reflect� for�a �i dinamism

ul unei adev�rate economii de tip

concuren�ial. §1. D

efini�ie. Pornind de la ideea necesit��ii de protec�ie �i securitate juridic� în

ceea ce prive�te opera�iunile juridice mai sus-m

en�ionate, în doctrin� exist�m

ai m

ulte defini�ii

în sens

juridic acordate

publicit��ii în

general �i

publicit��ii im

obiliare în

particular. În

doctrina francez�

6, defini�ia

publicit��ii imobiliare pleac� de la definirea no�iunii de publicitate în

general. Astfel, de vrem

e ce publicitatea în sens general reprezint� o încuno�tiin�are a publicului cu privire la un anum

it act, fapt sau bun, publicitatea im

obiliar� este considerat� ca fiind un instrument esen�ial de

securizare a raporturilor juridice în materie im

obiliar�, avînd drept principal scop asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i.

�i doctrina român� abund� în defini�ii ale publicit��ii im

obiliare. O

defini�ie a publicit��ii în sens general, tehnico-juridic o reg�sim în „Tratatul

de publicitate imobiliar�”

7, autorul definind publicitatea drept „totalitatea m

odalit��ilor prin care anumite acte, fapte sau alte opera�ii juridice sunt

aduse la cuno�tin�a publicului ori, dup� caz, sunt s�vâr�ite în locuri publice, cu sau f�r� participarea acestuia, în scopul satisfacerii unor interese publice sau private”. A

ceast� interpretare a no�iunii de publicitate este în acord cu opiniile altor autori rom

âni 8�i italieni 9, unul dintre autorii italieni definind

6 Ph. Sim

ler, Ph. Delebecque, D

roit civil – Les sûretés; La publicité foncière, Edition D

alloz, Paris, 2004, p.667; L. Aynès, P. C

rocq, Les sûretés; La publicité foncière, Editions juridiques associées – D

efrénois, Paris, 2003, p.244 – 245; 7 A

se vedea M. N

icolae, Tratat de publicitate imobiliar�, vol. I, Ed. U

niversul Juridic, B

ucure�ti, 2006; 8 A

se vedea N. B

o�, O. Iacobescu, C

adastru �i cartea funciar�, Ed. C. H

. Beck,

Bucure�ti, 2009, p.49 – 50;

13

circula�iei imobilelor nu num

ai pentru perceperea taxelor �i a impozitelor

corespunz�toare, dar �i pentru faptul c� indicele tranzac�iilor imobiliare în

sens larg, reflect� for�a �i dinamism

ul unei adev�rate economii de tip

concuren�ial. §1. D

efini�ie. Pornind de la ideea necesit��ii de protec�ie �i securitate juridic� în

ceea ce prive�te opera�iunile juridice mai sus-m

en�ionate, în doctrin� exist�m

ai m

ulte defini�ii

în sens

juridic acordate

publicit��ii în

general �i

publicit��ii im

obiliare în

particular. În

doctrina francez�

6, defini�ia

publicit��ii imobiliare pleac� de la definirea no�iunii de publicitate în

general. Astfel, de vrem

e ce publicitatea în sens general reprezint� o încuno�tiin�are a publicului cu privire la un anum

it act, fapt sau bun, publicitatea im

obiliar� este considerat� ca fiind un instrument esen�ial de

securizare a raporturilor juridice în materie im

obiliar�, avînd drept principal scop asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i.

�i doctrina român� abund� în defini�ii ale publicit��ii im

obiliare. O

defini�ie a publicit��ii în sens general, tehnico-juridic o reg�sim în „Tratatul

de publicitate imobiliar�”

7, autorul definind publicitatea drept „totalitatea m

odalit��ilor prin care anumite acte, fapte sau alte opera�ii juridice sunt

aduse la cuno�tin�a publicului ori, dup� caz, sunt s�vâr�ite în locuri publice, cu sau f�r� participarea acestuia, în scopul satisfacerii unor interese publice sau private”. A

ceast� interpretare a no�iunii de publicitate este în acord cu opiniile altor autori rom

âni 8�i italieni 9, unul dintre autorii italieni definind

6 Ph. Sim

ler, Ph. Delebecque, D

roit civil – Les sûretés; La publicité foncière, Edition D

alloz, Paris, 2004, p.667; L. Aynès, P. C

rocq, Les sûretés; La publicité foncière, Editions juridiques associées – D

efrénois, Paris, 2003, p.244 – 245; 7 A

se vedea M. N

icolae, Tratat de publicitate imobiliar�, vol. I, Ed. U

niversul Juridic, B

ucure�ti, 2006; 8 A

se vedea N. B

o�, O. Iacobescu, C

adastru �i cartea funciar�, Ed. C. H

. Beck,

Bucure�ti, 2009, p.49 – 50;

14

publ

icita

tea

„ca

fiind

ace

l si

stem

de

decl

ara�

ii di

rect

e de

se

mna

lare

a

m

odifi

c�ril

or

adus

e s

itua�

iilor

ju

ridic

e p

rivite

în

in

tere

sul

gene

ral

al

tutu

ror c

et��

enilo

r ��

rii”.

D

efin

i�ii a

le in

stitu�ie

i pub

licit��ii

imob

iliar

e re

g�si

m în

lucr�r

ile m

ai

mul

tor

auto

ri. A

stfe

l, în

tr-o

opin

ie10

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

repr

ezin

t�to

talit

atea

mijl

oace

lor

jurid

ice

prev�z

ute

de l

ege

prin

car

e se

det

erm

in�

situ

a�ia

mat

eria

l��i

jur

idic�

a bu

nuril

or i

mob

iliar

e, î

n m

od p

ublic

, pr

in

regi

stre

spe

cial

�inu

te d

e au

torit��

ile s

tata

le, î

n ve

dere

a oc

rotir

ii in

tere

selo

r tit

ular

ilor d

e dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e �i

cel

e le

gate

de

asig

urar

ea c

ircul

a�ie

i în

con

di�ii

le l

egii.

Pub

licita

tea

imob

iliar�

este

de

natu

r� a

rea

liza

atât

se

curit

atea

ju

ridic�

stat

ic�,

pr

in

acee

a c�

at

est�

ex

iste

n�a

drep

turil

or

imob

iliar

e al

e pe

rsoa

nelo

r fiz

ice �i

jur

idic

e, c

ât �

i se

curit

atea

jur

idic�

dina

mic�,

prin

ace

ea c�

are

rolu

l de

a c

onfe

ri ce

lor

inte

resa�i

info

rma�

ii ex

acte

refe

ritoa

re la

situ

a�ia

jurid

ic�

a im

obile

lor11

. O

alt�

def

ini�i

e ex

iste

nt�

în l

itera

tura

jur

idic�

de s

peci

alita

te12

înce

arc�

s�

surp

rind�

înt

r-o

man

ier�

cât

mai

exp

licit�

rol

ul �

i fu

nc�ii

le

publ

icit��ii

im

obili

are

desp

re c

are

se a

firm�

c� r

epre

zint�

un a

nsam

blu

de

mijl

oace

jur

idic

e ca

re a

u dr

ept

scop

s�

asig

ure

evid

en�a

, si

gura

n�a �i

op

ozab

ilita

tea

fa��

de

ter�i

a a

ctel

or j

urid

ice

prin

car

e se

con

stitu

ie,

se

trans

mit �i

se st

ing

drep

turi

real

e im

obili

are.

În a

cela�i

sens

est

e �i

def

ini�i

a13

conf

orm

c�r

eia

publ

icita

tea

imob

iliar�

dese

mne

az�

tota

litat

ea m

ijloa

celo

r ju

ridic

e pr

ev�z

ute

de l

ege

prin

car

e se

evi

den�

ieaz�

situ

a�ia

mat

eria

l��i

9 A

se

vede

a D.

Di R

ago,

La p

ubbli

cazio

ne n

el dir

itto p

ubbli

co, I

. Pro

fili g

ener

ali, E

dizion

i Scie

ntific

he

Italia

ne, N

apoli

, 198

3, p.1

8; R

. Cor

ado,

La

pub

blicit

à n

ell

dritto

priv

ato. P

arte

gene

rale,

Li

breri

a Sc

ientif

ica G

. Giap

pich

elli T

orino

, Tor

ino, 1

947,

p.44 –

45;

10 A

se

vede

a C

. B

ârsa

n, D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. H

aman

giu,

B

ucur

e�ti,

200

8, p

.342

; 11

A se

ved

ea I.

Alb

u, N

oile

c�r�i

func

iare

, Ed.

Lum

ina

Lex,

Buc

ure�

ti, 1

997,

p.5

; 12

A s

e ve

dea

C. B

ârsa

n, M

. Gai��,

M. M

. Pi

vnice

ru, D

rept

civi

l. D

rept

urile

rea

le, E

d. In

stitu

tul

Euro

pean

, Ia�

i, 199

7, p.

212;

13

A s

e ve

dea

E. C

hela

ru, C

urs

de d

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. C

.H B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p.

378;

14

publ

icita

tea

„ca

fiind

ace

l si

stem

de

decl

ara�

ii di

rect

e de

se

mna

lare

a

m

odifi

c�ril

or

adus

e s

itua�

iilor

ju

ridic

e p

rivite

în

in

tere

sul

gene

ral

al

tutu

ror c

et��

enilo

r ��

rii”.

D

efin

i�ii a

le in

stitu�ie

i pub

licit��ii

imob

iliar

e re

g�si

m în

lucr�r

ile m

ai

mul

tor

auto

ri. A

stfe

l, în

tr-o

opin

ie10

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

repr

ezin

t�to

talit

atea

mijl

oace

lor

jurid

ice

prev�z

ute

de l

ege

prin

car

e se

det

erm

in�

situ

a�ia

mat

eria

l��i

jur

idic�

a bu

nuril

or i

mob

iliar

e, î

n m

od p

ublic

, pr

in

regi

stre

spe

cial

�inu

te d

e au

torit��

ile s

tata

le, î

n ve

dere

a oc

rotir

ii in

tere

selo

r tit

ular

ilor d

e dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e �i

cel

e le

gate

de

asig

urar

ea c

ircul

a�ie

i în

con

di�ii

le l

egii.

Pub

licita

tea

imob

iliar�

este

de

natu

r� a

rea

liza

atât

se

curit

atea

ju

ridic�

stat

ic�,

pr

in

acee

a c�

at

est�

ex

iste

n�a

drep

turil

or

imob

iliar

e al

e pe

rsoa

nelo

r fiz

ice �i

jur

idic

e, c

ât �

i se

curit

atea

jur

idic�

dina

mic�,

prin

ace

ea c�

are

rolu

l de

a c

onfe

ri ce

lor

inte

resa�i

info

rma�

ii ex

acte

refe

ritoa

re la

situ

a�ia

jurid

ic�

a im

obile

lor11

. O

alt�

def

ini�i

e ex

iste

nt�

în l

itera

tura

jur

idic�

de s

peci

alita

te12

înce

arc�

s�

surp

rind�

înt

r-o

man

ier�

cât

mai

exp

licit�

rol

ul �

i fu

nc�ii

le

publ

icit��ii

im

obili

are

desp

re c

are

se a

firm�

c� r

epre

zint�

un a

nsam

blu

de

mijl

oace

jur

idic

e ca

re a

u dr

ept

scop

s�

asig

ure

evid

en�a

, si

gura

n�a �i

op

ozab

ilita

tea

fa��

de

ter�i

a a

ctel

or j

urid

ice

prin

car

e se

con

stitu

ie,

se

trans

mit �i

se st

ing

drep

turi

real

e im

obili

are.

În a

cela�i

sens

est

e �i

def

ini�i

a13

conf

orm

c�r

eia

publ

icita

tea

imob

iliar�

dese

mne

az�

tota

litat

ea m

ijloa

celo

r ju

ridic

e pr

ev�z

ute

de l

ege

prin

car

e se

evi

den�

ieaz�

situ

a�ia

mat

eria

l��i

9 A

se

vede

a D.

Di R

ago,

La p

ubbli

cazio

ne n

el dir

itto p

ubbli

co, I

. Pro

fili g

ener

ali, E

dizion

i Scie

ntific

he

Italia

ne, N

apoli

, 198

3, p.1

8; R

. Cor

ado,

La

pub

blicit

à n

ell

dritto

priv

ato. P

arte

gene

rale,

Li

breri

a Sc

ientif

ica G

. Giap

pich

elli T

orino

, Tor

ino, 1

947,

p.44 –

45;

10 A

se

vede

a C

. B

ârsa

n, D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. H

aman

giu,

B

ucur

e�ti,

200

8, p

.342

; 11

A se

ved

ea I.

Alb

u, N

oile

c�r�i

func

iare

, Ed.

Lum

ina

Lex,

Buc

ure�

ti, 1

997,

p.5

; 12

A s

e ve

dea

C. B

ârsa

n, M

. Gai��,

M. M

. Pi

vnice

ru, D

rept

civi

l. D

rept

urile

rea

le, E

d. In

stitu

tul

Euro

pean

, Ia�

i, 199

7, p.

212;

13

A s

e ve

dea

E. C

hela

ru, C

urs

de d

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. C

.H B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p.

378;

15

juridic� a imobilelor, în m

od public, pentru a se ocroti securitatea static��i

securitatea dinamic� a circuitului civil referitor la asem

enea bunuri 14. Sintetizând toate defini�iile enum

erate mai sus, putem

afirma c�

publicitatea imobiliar� reprezint� ansam

blul tuturor mijloacelor juridice

prev�zute de lege, care au drept scop asigurarea eviden�ei, siguran�ei �i opozabilit��ii fa�� de ter�i a actelor juridice prin care se constituie, se transm

it �i se sting drepturi reale imobiliare, realizându-se astfel, prin

registrele publice special �inute de autorit��ile statale, securitatea static��i

dinamic� a circuitului civil al acestor bunuri �i ocrotirea intereselor

titularilor drepturilor astfel transmise sau constituite.

§2. Formele publicit��ii

Literatura de specialitate a încercat de-a lungul timpului, �i chiar a

reu�it, s� realizeze mai m

ulte clasific�ri ale institu�iei publicit��ii, luându-se în calcul diferite criterii 15.

1.U

n prim criteriu ar fi acela al obiectului/con�inutului publicit��ii,

în func�ie de care avem :

a.publicitatea unor drepturi sau situa�ii juridice ;

b.publicitatea unor acte sau fapte juridice.

2.D

e asemenea, în func�ie de m

odul de realizare, clasificarea se face în: a.

publicitate de fapt; b.

publicitate legal�. 3.

Un al treilea criteriu este acela în func�ie de efectele juridice pe

care publicitatea le produce, în acest caz deosebind între: a.

publicitate declarativ� ori informativ� – având scopul de

informare a ter�ilor;

14 A

se vedea �i L. Pop, Dreptul de proprietate �i dezm

embr�m

intele sale, Ed. Lumina Lex,

Bucure�ti, 2001, p.269;

15 A se vedea M

. Nicolae, op. cit., p. 141;

15

juridic� a imobilelor, în m

od public, pentru a se ocroti securitatea static��i

securitatea dinamic� a circuitului civil referitor la asem

enea bunuri 14. Sintetizând toate defini�iile enum

erate mai sus, putem

afirma c�

publicitatea imobiliar� reprezint� ansam

blul tuturor mijloacelor juridice

prev�zute de lege, care au drept scop asigurarea eviden�ei, siguran�ei �i opozabilit��ii fa�� de ter�i a actelor juridice prin care se constituie, se transm

it �i se sting drepturi reale imobiliare, realizându-se astfel, prin

registrele publice special �inute de autorit��ile statale, securitatea static��i

dinamic� a circuitului civil al acestor bunuri �i ocrotirea intereselor

titularilor drepturilor astfel transmise sau constituite.

§2. Formele publicit��ii

Literatura de specialitate a încercat de-a lungul timpului, �i chiar a

reu�it, s� realizeze mai m

ulte clasific�ri ale institu�iei publicit��ii, luându-se în calcul diferite criterii 15.

1.U

n prim criteriu ar fi acela al obiectului/con�inutului publicit��ii,

în func�ie de care avem :

a.publicitatea unor drepturi sau situa�ii juridice ;

b.publicitatea unor acte sau fapte juridice.

2.D

e asemenea, în func�ie de m

odul de realizare, clasificarea se face în: a.

publicitate de fapt; b.

publicitate legal�. 3.

Un al treilea criteriu este acela în func�ie de efectele juridice pe

care publicitatea le produce, în acest caz deosebind între: a.

publicitate declarativ� ori informativ� – având scopul de

informare a ter�ilor;

14 A

se vedea �i L. Pop, Dreptul de proprietate �i dezm

embr�m

intele sale, Ed. Lumina Lex,

Bucure�ti, 2001, p.269;

15 A se vedea M

. Nicolae, op. cit., p. 141;

16

b.pu

blic

itate

co

nfor

tativ�

– av

ând

scop

ul

de

a as

igur

a op

ozab

ilita

tea

actu

lui j

urid

ic fa��

de

ter�i

; c.

publ

icita

te

cons

titut

iv�

– av

ând

drep

t sc

op

na�t

erea

, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unei

sita�ii

jur

idic

e f�

r� d

e ca

re

actu

l res

pect

iv n

u po

ate

prod

uce

efec

te, f

iind

inef

icac

e pâ

n�la

înde

plin

irea

oblig

a�ie

i de

publ

icita

te.

4.În

fun

c�ie

de

sanc�iu

nea

aplic

abil�

în

caz

de n

eînd

eplin

ire a

fo

rmal

it��ii

de

publ

icita

te d

istin

gem

între

: a.

publ

icita

te

nece

sar�

–

de

a c�

rei

înde

plin

ire

depi

nde

efic

acita

tea

actu

lui j

urid

ic;

b.pu

blic

itate

fac

ulta

tiv�

– de

înd

eplin

irea

c�re

ia n

u de

pind

e ef

icac

itate

a ac

tulu

i jur

idic

. 5.

Un

crite

riu i

mpo

rtant

de

clas

ifica

re a

pub

licit��ii

îl

cons

titui

e na

tura

bu

nulu

i ce

fo

rmea

z�

obie

ctul

ac

tulu

i ju

ridic

su

pus

publ

icit��ii

. A�a

dar,

dup�

cum

obi

ectu

l mat

eria

l al a

ctul

ui ju

ridic

es

te u

n bu

n m

obil

sau

imob

il, d

istin

gem

între

: a.

publ

icita

tea

mob

iliar��i

b.

publ

icita

tea

imob

iliar�.

Dac�

ante

rior

am

reu�

it s�

de

finim

co

ncep

tul

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

în

urm�t

oare

le r

ându

ri vo

m î

ncer

ca s�

stab

ilim

ce

repr

ezin

t�pu

blic

itate

a m

obili

ar�.

Prin

pub

licita

te m

obili

ar�

în�e

lege

m a

duce

rea

la

cuno�t

in�a

pu

blic

ului

a

oper

a�iu

nilo

r ju

ridic

e s�

vâr�

ite

în

lega

tur�

cu

bu

nuril

e m

obile

. C

a el

emen

t di

stin

ctiv

al

publ

icit��ii

mob

iliar

e fa��

de

publ

icita

tea

imob

iliar�,

prin

tre m

ulte

alte

le, u

nul r

e�in

e in

deos

ebi a

ten�

ia, �

i an

ume,

pr

inci

piul

po

trivi

t c�

ruia

, în

m

ater

ia

na�t

erii,

m

odifi

c�rii

sa

u st

inge

rii d

rept

urilo

r re

ale

asup

ra m

obile

lor,

pose

sia

are

rol

de p

ublic

itate

. A

cest

asp

ect

este

sin

tetiz

at e

xplic

it în

dis

pozi�ii

le a

rtico

lulu

i 19

09 C

. Civ

. ca

re p

rev�

d c�

“lu

crur

ile m

i�c�

toar

e se

pre

scri

u pr

in fa

ptul

pos

esiu

nii l

or,

f�r�

s�

fie t

rebu

in��

de

vreo

cur

gere

de

timp”

. În

con

seci

n��,

în

mat

erie

16

b.pu

blic

itate

co

nfor

tativ�

– av

ând

scop

ul

de

a as

igur

a op

ozab

ilita

tea

actu

lui j

urid

ic fa��

de

ter�i

; c.

publ

icita

te

cons

titut

iv�

– av

ând

drep

t sc

op

na�t

erea

, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unei

sita�ii

jur

idic

e f�

r� d

e ca

re

actu

l res

pect

iv n

u po

ate

prod

uce

efec

te, f

iind

inef

icac

e pâ

n�la

înde

plin

irea

oblig

a�ie

i de

publ

icita

te.

4.În

fun

c�ie

de

sanc�iu

nea

aplic

abil�

în

caz

de n

eînd

eplin

ire a

fo

rmal

it��ii

de

publ

icita

te d

istin

gem

între

: a.

publ

icita

te

nece

sar�

–

de

a c�

rei

înde

plin

ire

depi

nde

efic

acita

tea

actu

lui j

urid

ic;

b.pu

blic

itate

fac

ulta

tiv�

– de

înd

eplin

irea

c�re

ia n

u de

pind

e ef

icac

itate

a ac

tulu

i jur

idic

. 5.

Un

crite

riu i

mpo

rtant

de

clas

ifica

re a

pub

licit��ii

îl

cons

titui

e na

tura

bu

nulu

i ce

fo

rmea

z�

obie

ctul

ac

tulu

i ju

ridic

su

pus

publ

icit��ii

. A�a

dar,

dup�

cum

obi

ectu

l mat

eria

l al a

ctul

ui ju

ridic

es

te u

n bu

n m

obil

sau

imob

il, d

istin

gem

între

: a.

publ

icita

tea

mob

iliar��i

b.

publ

icita

tea

imob

iliar�.

Dac�

ante

rior

am

reu�

it s�

de

finim

co

ncep

tul

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

în

urm�t

oare

le r

ându

ri vo

m î

ncer

ca s�

stab

ilim

ce

repr

ezin

t�pu

blic

itate

a m

obili

ar�.

Prin

pub

licita

te m

obili

ar�

în�e

lege

m a

duce

rea

la

cuno�t

in�a

pu

blic

ului

a

oper

a�iu

nilo

r ju

ridic

e s�

vâr�

ite

în

lega

tur�

cu

bu

nuril

e m

obile

. C

a el

emen

t di

stin

ctiv

al

publ

icit��ii

mob

iliar

e fa��

de

publ

icita

tea

imob

iliar�,

prin

tre m

ulte

alte

le, u

nul r

e�in

e in

deos

ebi a

ten�

ia, �

i an

ume,

pr

inci

piul

po

trivi

t c�

ruia

, în

m

ater

ia

na�t

erii,

m

odifi

c�rii

sa

u st

inge

rii d

rept

urilo

r re

ale

asup

ra m

obile

lor,

pose

sia

are

rol

de p

ublic

itate

. A

cest

asp

ect

este

sin

tetiz

at e

xplic

it în

dis

pozi�ii

le a

rtico

lulu

i 19

09 C

. Civ

. ca

re p

rev�

d c�

“lu

crur

ile m

i�c�

toar

e se

pre

scri

u pr

in fa

ptul

pos

esiu

nii l

or,

f�r�

s�

fie t

rebu

in��

de

vreo

cur

gere

de

timp”

. În

con

seci

n��,

în

mat

erie

17

mobiliar�, posesia valoreaz� chiar titlu de proprietate – en fait de m

eubles, la possession vaut titre.

De lege lata, principalele cazuri 16 de publicitate a transm

isiunilor �i constituirilor de drepturi m

obiliare sunt: 1.publicitatea constituirii am

anetului �i a oric�rei garan�ii reale m

obiliare, precum �i a altor opera�iuni m

obiliare prev�zute de lege, prin înscrierea lor în A

rhiva Electronic� de Garan�ii R

eale M

obiliare; 2.înscrierea în cartea funciar� a contractelor de închiriere �i a

cesiunilor de venituri ale unui imobil, dac� sunt încheiate pe un

termen m

ai mare de 3 ani;

3.înregistrarea contractelor de arendare la consiliul local în raza c�ruia se afl� im

obilele date în arend�; 4.înscrierea în cartea funciar� a contractului de leasing care are ca

obiect utilizarea unui bun imobil;

5.înregistrarea transm

isiunii titlurilor

nominative

în registrele

societ��ii debitoare emitente;

6. men�iunile cu caracter de protec�ie în m

ateria dreptului de autor �i a drepturilor conexe sau a drepturilor sui – generis;

7.înregistr�rile sau

înscrierile prev�zute

de legea

în m

ateria inven�iilor,

desenelor �i

modelelor

industriale a

m�rcilor

de fabric�, de com

er��i de serviciu sau a protec�iei noilor soiuri de plante, etc.

1.1.2.R

olul �i utilitatea publicit��ii imobiliare

Publicitatea imobiliar� a ap�rut pentru a asigura securitatea juridic�,

static��i dinam

ic� a drepturilor reale imobiliare, urm

�rindu-se prin aceasta 16 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 192 – 193;

17

mobiliar�, posesia valoreaz� chiar titlu de proprietate – en fait de m

eubles, la possession vaut titre.

De lege lata, principalele cazuri 16 de publicitate a transm

isiunilor �i constituirilor de drepturi m

obiliare sunt: 1.publicitatea constituirii am

anetului �i a oric�rei garan�ii reale m

obiliare, precum �i a altor opera�iuni m

obiliare prev�zute de lege, prin înscrierea lor în A

rhiva Electronic� de Garan�ii R

eale M

obiliare; 2.înscrierea în cartea funciar� a contractelor de închiriere �i a

cesiunilor de venituri ale unui imobil, dac� sunt încheiate pe un

termen m

ai mare de 3 ani;

3.înregistrarea contractelor de arendare la consiliul local în raza c�ruia se afl� im

obilele date în arend�; 4.înscrierea în cartea funciar� a contractului de leasing care are ca

obiect utilizarea unui bun imobil;

5.înregistrarea transm

isiunii titlurilor

nominative

în registrele

societ��ii debitoare emitente;

6. men�iunile cu caracter de protec�ie în m

ateria dreptului de autor �i a drepturilor conexe sau a drepturilor sui – generis;

7.înregistr�rile sau

înscrierile prev�zute

de legea

în m

ateria inven�iilor,

desenelor �i

modelelor

industriale a

m�rcilor

de fabric�, de com

er��i de serviciu sau a protec�iei noilor soiuri de plante, etc.

1.1.2.R

olul �i utilitatea publicit��ii imobiliare

Publicitatea imobiliar� a ap�rut pentru a asigura securitatea juridic�,

static��i dinam

ic� a drepturilor reale imobiliare, urm

�rindu-se prin aceasta 16 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 192 – 193;

18

atât

si

gura

n�a

con�

inut

ului

ac

esto

r dr

eptu

ri �i

cr

eare

a m

ijloa

celo

r de

pr

otec�ie

îm

potri

va u

nor

even

tual

e în

c�lc�r

i al

e ac

esto

ra,

dar �i

sig

uran�a

m

odur

ilor d

e tra

nsm

itere

�i s

tinge

rea

drep

turil

or re

spec

tive.

Cu

alte

cuv

inte

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

se j

ustif

ic�

prin

ace

ea c�

are

rolu

l de

a a

sigu

ra o

pr

otec�ie

efic

ient�

a dr

eptu

rilor

rea

le p

e ca

re ti

tula

rul l

e ar

e la

un

mom

ent

dat,

dar �

i înc

rede

rea

subi

ec�il

or d

e dr

ept c

u pr

ivire

la o

pera�iu

nile

jurid

ice

la

care

ei p

artic

ip��i

car

e au

ca

obie

ct a

cest

e dr

eptu

ri.

§1. F

unc�

iile �i

efe

ctel

e pu

blic

it��ii

imob

iliar

e În

gen

eral

, în

drep

tul r

omân

, pub

licita

tea

lega

l� în

depl

ine�

te m

ultip

le

func�ii

, da

r es

te n

eces

ar s�

face

m d

eose

bire

a în

tre f

unc�

iile

publ

icit��ii

în

drep

tul p

ublic

�i c

ele

ale

publ

icit��ii

în d

rept

ul p

rivat

. Ana

lizân

d lit

erat

ura

rom

ân�

de s

peci

alita

te în

dom

eniu

, sin

gura

abo

rdar

e el

abor

at��i

con

cret�

a fu

nc�ii

lor

publ

icit��ii

im

obili

are17

id

entif

ic�

prin

cipa

lele

fu

nc�ii

al

e pu

blic

it��ii

ca

fiind

: 1.

func�ia

dec

lara

tiv�

sau

de in

form

are

a te

r�ilo

r; 2.

func�ia

con

stitu

tiv�

sau

trans

lativ�

de d

rept

uri;

3.fu

nc�ia

de

efic

acita

te (o

poza

bilit

ate)

fa��

de

ter�i

; 4.

func�ia

de

solu�io

nare

5.

func�ia

ach

iziti

v� (c

reat

oare

) de

drep

turi;

6.

func�ia

pro

bato

rie.

1. F

unc�

ia d

ecla

rativ�

sau

de in

form

are

a te

r�ilo

r rep

rezi

nt�

func�ia

pr

imar�

a or

ic�r

ei fo

rme

de p

ublic

itate

, cre

ându

-se

prin

ace

asta

pos

ibili

tate

a ca

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

de

un a

num

it fa

pt s

au îm

prej

urar

e de

term

inat�

s� s

e po

at�

info

rma

în le

g�tu

r� c

u ac

east

a �i

impl

icit

cu m

odifi

c�ril

e pe

car

e ac

east

a le

-a s

upor

tat s

au a

r fi p

utut

s�

le s

upor

te. Î

n m

od c

oncr

et e

ste

vorb

a de

na�

tere

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unei

situ

a�ii

sau

a un

ui ra

port

jurid

ic.

Ace

ast�

func�ie

cor

espu

nde

efec

tulu

i dec

lara

tiv s

au in

form

ativ

al p

ublic

it��ii

im

obili

are.

17 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 157

; 18

atât

si

gura

n�a

con�

inut

ului

ac

esto

r dr

eptu

ri �i

cr

eare

a m

ijloa

celo

r de

pr

otec�ie

îm

potri

va u

nor

even

tual

e în

c�lc�r

i al

e ac

esto

ra,

dar �i

sig

uran�a

m

odur

ilor d

e tra

nsm

itere

�i s

tinge

rea

drep

turil

or re

spec

tive.

Cu

alte

cuv

inte

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

se j

ustif

ic�

prin

ace

ea c�

are

rolu

l de

a a

sigu

ra o

pr

otec�ie

efic

ient�

a dr

eptu

rilor

rea

le p

e ca

re ti

tula

rul l

e ar

e la

un

mom

ent

dat,

dar �

i înc

rede

rea

subi

ec�il

or d

e dr

ept c

u pr

ivire

la o

pera�iu

nile

jurid

ice

la

care

ei p

artic

ip��i

car

e au

ca

obie

ct a

cest

e dr

eptu

ri.

§1. F

unc�

iile �i

efe

ctel

e pu

blic

it��ii

imob

iliar

e În

gen

eral

, în

drep

tul r

omân

, pub

licita

tea

lega

l� în

depl

ine�

te m

ultip

le

func�ii

, da

r es

te n

eces

ar s�

face

m d

eose

bire

a în

tre f

unc�

iile

publ

icit��ii

în

drep

tul p

ublic

�i c

ele

ale

publ

icit��ii

în d

rept

ul p

rivat

. Ana

lizân

d lit

erat

ura

rom

ân�

de s

peci

alita

te în

dom

eniu

, sin

gura

abo

rdar

e el

abor

at��i

con

cret�

a fu

nc�ii

lor

publ

icit��ii

im

obili

are17

id

entif

ic�

prin

cipa

lele

fu

nc�ii

al

e pu

blic

it��ii

ca

fiind

: 1.

func�ia

dec

lara

tiv�

sau

de in

form

are

a te

r�ilo

r; 2.

func�ia

con

stitu

tiv�

sau

trans

lativ�

de d

rept

uri;

3.fu

nc�ia

de

efic

acita

te (o

poza

bilit

ate)

fa��

de

ter�i

; 4.

func�ia

de

solu�io

nare

5.

func�ia

ach

iziti

v� (c

reat

oare

) de

drep

turi;

6.

func�ia

pro

bato

rie.

1. F

unc�

ia d

ecla

rativ�

sau

de in

form

are

a te

r�ilo

r rep

rezi

nt�

func�ia

pr

imar�

a or

ic�r

ei fo

rme

de p

ublic

itate

, cre

ându

-se

prin

ace

asta

pos

ibili

tate

a ca

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

de

un a

num

it fa

pt s

au îm

prej

urar

e de

term

inat�

s� s

e po

at�

info

rma

în le

g�tu

r� c

u ac

east

a �i

impl

icit

cu m

odifi

c�ril

e pe

car

e ac

east

a le

-a s

upor

tat s

au a

r fi p

utut

s�

le s

upor

te. Î

n m

od c

oncr

et e

ste

vorb

a de

na�

tere

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unei

situ

a�ii

sau

a un

ui ra

port

jurid

ic.

Ace

ast�

func�ie

cor

espu

nde

efec

tulu

i dec

lara

tiv s

au in

form

ativ

al p

ublic

it��ii

im

obili

are.

17 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 157

;

19

2. Func�ia constitutiv� sau translativ� de drepturi presupune faptul

c� dreptul de proprietate sau alte drepturi reale iau na�tere sau se transfer�num

ai în mom

entul realiz�rii publicit��ii imobiliare, ceea ce în sistem

ul nostru de drept actual nu m

ai are aplicare, legiuitorul preferând principiul efectului opozabilit��ii erga om

nes celui constitutiv sau translativ de drepturi reale. A

ceast� solu�ie legislativ� nu face decât s� genereze situa�ii juridice echivoce, drept pentru care consider�m

ca fiind binevenit� introducerea în N

oul Cod C

ivil a unei dispozi�ii prin care s� se reglementeze principiul

potrivit c�ruia dobândirea drepturilor reale imobiliare are loc doar prin

înscrierea constituirii sau str�mut�rii acestora în cartea funciar�, atât între

p�r�i cât �i fa�� de ter�i. Aceast� func�ie corespunde efectului constitutiv ori

translativ de proprietate. 3. F

unc�ia de opozabilitate fa�� de ter�i a publicit��ii asigur�eficacitatea actului juridic supus publicit��ii im

obiliare. Necunoa�terea de

c�tre ter�i a unei situa�ii juridice intervenite ar determina faptul ca acea

situa�ie juridic� s� produc� doar efecte relative, între p�r�i, �i nu absolute. Publicitatea actului juridic este cea care determ

in� producerea unor efecte absolute, opozabile erga om

nes, aceast� func�ie fiind corespunz�toare efectului opozabilit��ii erga om

nes. 4. F

unc�ia achizitiv� de drepturi a publicit��ii reprezint� expresia direct� a dispozi�iilor cuprinse în art. 31 din Legea 7/1996

18 care dispune c�întotdeauna “cuprinsul c�r�ii funciare, în afara îngr�dirilor �i excep�iilor legale, se consider� exact num

ai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bun�-credin�� un drept real înscris în cartea funciar�.” În alineatul 2 al aceluia�i articol sus-m

en�ionat legiuitorul prevede de asem

enea c� “dobânditorul este considerat de bun�-credin�� dac� la data înregistr�rii cererii de înscriere a dreptului în folosul

18 Legea 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

obiliar� publicat� în M. O

f. Nr.

62/26.03.1996, republicat�

în M

. O

f. N

r. 201/03.03.2006,

cu toate

modific�rile

�i com

plet�rile ulterioare; 19

2. Func�ia constitutiv� sau translativ� de drepturi presupune faptul

c� dreptul de proprietate sau alte drepturi reale iau na�tere sau se transfer�num

ai în mom

entul realiz�rii publicit��ii imobiliare, ceea ce în sistem

ul nostru de drept actual nu m

ai are aplicare, legiuitorul preferând principiul efectului opozabilit��ii erga om

nes celui constitutiv sau translativ de drepturi reale. A

ceast� solu�ie legislativ� nu face decât s� genereze situa�ii juridice echivoce, drept pentru care consider�m

ca fiind binevenit� introducerea în N

oul Cod C

ivil a unei dispozi�ii prin care s� se reglementeze principiul

potrivit c�ruia dobândirea drepturilor reale imobiliare are loc doar prin

înscrierea constituirii sau str�mut�rii acestora în cartea funciar�, atât între

p�r�i cât �i fa�� de ter�i. Aceast� func�ie corespunde efectului constitutiv ori

translativ de proprietate. 3. F

unc�ia de opozabilitate fa�� de ter�i a publicit��ii asigur�eficacitatea actului juridic supus publicit��ii im

obiliare. Necunoa�terea de

c�tre ter�i a unei situa�ii juridice intervenite ar determina faptul ca acea

situa�ie juridic� s� produc� doar efecte relative, între p�r�i, �i nu absolute. Publicitatea actului juridic este cea care determ

in� producerea unor efecte absolute, opozabile erga om

nes, aceast� func�ie fiind corespunz�toare efectului opozabilit��ii erga om

nes. 4. F

unc�ia achizitiv� de drepturi a publicit��ii reprezint� expresia direct� a dispozi�iilor cuprinse în art. 31 din Legea 7/1996

18 care dispune c�întotdeauna “cuprinsul c�r�ii funciare, în afara îngr�dirilor �i excep�iilor legale, se consider� exact num

ai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bun�-credin�� un drept real înscris în cartea funciar�.” În alineatul 2 al aceluia�i articol sus-m

en�ionat legiuitorul prevede de asem

enea c� “dobânditorul este considerat de bun�-credin�� dac� la data înregistr�rii cererii de înscriere a dreptului în folosul

18 Legea 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

obiliar� publicat� în M. O

f. Nr.

62/26.03.1996, republicat�

în M

. O

f. N

r. 201/03.03.2006,

cu toate

modific�rile

�i com

plet�rile ulterioare;

20

s�u

nu a

fos

t no

tat�

nic

io a

c�iu

ne p

rin c

are

se c

onte

st�

cupr

insu

l c�

r�ii

func

iare

sau

dac�

din

titlu

l tra

nsm

i��to

rulu

i �i d

in c

uprin

sul c�r�ii

fun

ciar

e nu

rei

ese

vreo

nec

onco

rdan��

înt

re a

ceas

ta �

i si

tua�

ia j

urid

ic�

real�”

. În

es

en��

, leg

iuito

rul a

avu

t în

inte

n�ie

s�

prot

ejez

e te

r�ii a

chiz

itori

în c

ondi�ii

le

în c

are

drep

tul

dobâ

ndit

de a

ce�t

ia n

u a

fost

ob�

inut

de

la a

dev�

ratu

l pr

oprie

tar c

i de

la u

n no

n do

min

o, a

dic�

de

la u

n pr

oprie

tar a

pare

nt, f

iind

în

cons

ecin��

un

drep

t nev

alab

il, c

ât�

vrem

e te

r�ii a

chiz

itori

au f

ost d

e bu

n�-

cred

in��

. Cu

toat

e ac

este

a, le

giui

toru

l cre

eaz��i

o s

itua�

ie d

e ex

cep�

ie p

rin

men�io

nare

a în

cup

rinsu

l alin

eatu

lui 1

al a

rtico

lulu

i 31

a fa

ptul

ui c�

acea

st�

func�ie

nu

î�i g�s

e�te

apl

icab

ilita

te în

caz

ul în

gr�d

irilo

r �i e

xcep�ii

lor l

egal

e de

oare

ce în

gr�d

irile

lega

le (s

coat

eri d

in c

ircui

tul c

ivil,

rest

ric�ii

lega

le a

duse

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

, etc

) sun

t opo

zabi

le f�

r� în

scrie

re în

car

tea

func

iar�

, ia

r în

ce

ea

ce

priv

e�te

ex

cep�

iile

lega

le19

(a

cces

iune

a,

uzuc

apiu

nea,

ex

prop

riere

a, v

ânza

rea

silit�)

dre

ptul

ade

v�ra

tulu

i tit

ular

exi

st��i

est

e op

ozab

il in

dife

rent

de

oric

e în

scrie

re î

n c

arte

a fu

ncia

r�.

O d

iscu�ie

int

eres

ant�

se

cree

az�

în l

eg�t

ur�

cu c

erin�a

im

pus�

de

legi

uito

r te

r�ulu

i dob

ândi

tor, �i

anu

me

ca a

cest

a s�

fi d

obân

dit d

rept

ul r

eal

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

în

baza

unu

i ac

t ju

ridic

cu

titlu

leg

al.

Ace

ast�

disc

u�ie

pl

eac�

de

la

fa

ptul

c�

ex

prim

area

le

giui

toru

lui

las�

lo

c de

in

terp

reta

re î

n pr

ivin�a

sin

tagm

ei “

act

jurid

ic c

u tit

lu l

egal

”. D

e�i

exis

t�au

tori20

car

e co

nsid

er�

c� p

entru

ca

însc

riere

a s�

val

orez

e tit

lu,

ter�u

l do

bând

itor

ar tr

ebui

s�

înde

plin

easc�

dou�

con

di�ii

: s�

fie d

e bu

n�-c

redi

n��

�i s�

fi do

bând

it dr

eptu

l re

spec

tiv î

n ba

za u

nui

titlu

one

ros,

nu s

unte

m d

e ac

ord

cu a

cest�

opin

ie d

eoar

ece

text

ul d

e le

ge n

u fa

ce o

ase

men

ea d

istin

c�ie

în

tre c

ele

dou�

cat

egor

ii de

act

e ju

ridic

e –

cu ti

tlu o

nero

s sa

u cu

titlu

gra

tuit

–, s

ingu

ra c

erin��

im

pus�

de

legu

itor

fiind

ace

ea c

a ac

tul

s� f

ie l

egal

19 A

se

vede

a ar

t. 26

din

lege

a 7/

1996

priv

ind

cada

stru

l �i p

ublic

itate

a im

obili

ar�

publ

icat�

în M

. Of.

Nr.

62/2

6.03

.199

6, re

publ

icat�

în M

. Of.

Nr.

201/

03.0

3.20

06, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

20

A se

ved

ea M

. Nic

olae

, op.

cit.

, p. 1

66;

20

s�u

nu a

fos

t no

tat�

nic

io a

c�iu

ne p

rin c

are

se c

onte

st�

cupr

insu

l c�

r�ii

func

iare

sau

dac�

din

titlu

l tra

nsm

i��to

rulu

i �i d

in c

uprin

sul c�r�ii

fun

ciar

e nu

rei

ese

vreo

nec

onco

rdan��

înt

re a

ceas

ta �

i si

tua�

ia j

urid

ic�

real�”

. În

es

en��

, leg

iuito

rul a

avu

t în

inte

n�ie

s�

prot

ejez

e te

r�ii a

chiz

itori

în c

ondi�ii

le

în c

are

drep

tul

dobâ

ndit

de a

ce�t

ia n

u a

fost

ob�

inut

de

la a

dev�

ratu

l pr

oprie

tar c

i de

la u

n no

n do

min

o, a

dic�

de

la u

n pr

oprie

tar a

pare

nt, f

iind

în

cons

ecin��

un

drep

t nev

alab

il, c

ât�

vrem

e te

r�ii a

chiz

itori

au f

ost d

e bu

n�-

cred

in��

. Cu

toat

e ac

este

a, le

giui

toru

l cre

eaz��i

o s

itua�

ie d

e ex

cep�

ie p

rin

men�io

nare

a în

cup

rinsu

l alin

eatu

lui 1

al a

rtico

lulu

i 31

a fa

ptul

ui c�

acea

st�

func�ie

nu

î�i g�s

e�te

apl

icab

ilita

te în

caz

ul în

gr�d

irilo

r �i e

xcep�ii

lor l

egal

e de

oare

ce în

gr�d

irile

lega

le (s

coat

eri d

in c

ircui

tul c

ivil,

rest

ric�ii

lega

le a

duse

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

, etc

) sun

t opo

zabi

le f�

r� în

scrie

re în

car

tea

func

iar�

, ia

r în

ce

ea

ce

priv

e�te

ex

cep�

iile

lega

le19

(a

cces

iune

a,

uzuc

apiu

nea,

ex

prop

riere

a, v

ânza

rea

silit�)

dre

ptul

ade

v�ra

tulu

i tit

ular

exi

st��i

est

e op

ozab

il in

dife

rent

de

oric

e în

scrie

re î

n c

arte

a fu

ncia

r�.

O d

iscu�ie

int

eres

ant�

se

cree

az�

în l

eg�t

ur�

cu c

erin�a

im

pus�

de

legi

uito

r te

r�ulu

i dob

ândi

tor, �i

anu

me

ca a

cest

a s�

fi d

obân

dit d

rept

ul r

eal

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

în

baza

unu

i ac

t ju

ridic

cu

titlu

leg

al.

Ace

ast�

disc

u�ie

pl

eac�

de

la

fa

ptul

c�

ex

prim

area

le

giui

toru

lui

las�

lo

c de

in

terp

reta

re î

n pr

ivin�a

sin

tagm

ei “

act

jurid

ic c

u tit

lu l

egal

”. D

e�i

exis

t�au

tori20

car

e co

nsid

er�

c� p

entru

ca

însc

riere

a s�

val

orez

e tit

lu,

ter�u

l do

bând

itor

ar tr

ebui

s�

înde

plin

easc�

dou�

con

di�ii

: s�

fie d

e bu

n�-c

redi

n��

�i s�

fi do

bând

it dr

eptu

l re

spec

tiv î

n ba

za u

nui

titlu

one

ros,

nu s

unte

m d

e ac

ord

cu a

cest�

opin

ie d

eoar

ece

text

ul d

e le

ge n

u fa

ce o

ase

men

ea d

istin

c�ie

în

tre c

ele

dou�

cat

egor

ii de

act

e ju

ridic

e –

cu ti

tlu o

nero

s sa

u cu

titlu

gra

tuit

–, s

ingu

ra c

erin��

im

pus�

de

legu

itor

fiind

ace

ea c

a ac

tul

s� f

ie l

egal

19 A

se

vede

a ar

t. 26

din

lege

a 7/

1996

priv

ind

cada

stru

l �i p

ublic

itate

a im

obili

ar�

publ

icat�

în M

. Of.

Nr.

62/2

6.03

.199

6, re

publ

icat�

în M

. Of.

Nr.

201/

03.0

3.20

06, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

20

A se

ved

ea M

. Nic

olae

, op.

cit.

, p. 1

66;

21

încheiat, prin act legal încheiat în�elegând îndeplinirea tuturor cerin�elor de validitate – condi�ii de fond �i de form

� – , cu respectarea reglement�rilor în

vigoare. În�elegem s� facem

aceast� discu�ie deoarece, într-adev�r, anterior m

odific�rilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 247/200521 aceast�

func�ie achizitiv� opera numai în cazul dobândirii unui drept real cu titlu

oneros de�i, chiar �i în acele condi�ii, dac� s-ar fi f�cut o interpretare coroborat�

22 s-ar fi putut concluziona c� aceast� func�ie putea opera inclusiv în favoarea unui ter� dobânditor de bun�-credin�� cu titlu gratuit, dac� ac�iunea în rectificare nu ar fi fost introdus� în term

enul prev�zut de lege, astfel c�, în consecin��, la expirarea term

enului titlul acestuia se consolida. D

e asemenea, aceast� func�ie este corespunz�toare efectului achizitiv al

publicit��ii imobiliare.

5. Func�ia probatorie asigur� dovada dobândirii unui drept real

imobiliar prin înscrierea acestuia în cartea funciar�. A

ceast� func�ie este cunoscut�

�i sub denumirea de principiul for�ei probante absolute a înscrierii

dobândirii unui drept real imobiliar în favoarea ter�ilor dobânditori de bun�-

credin��, g�sindu-�i pe deplin reglementarea în dispozi�iile art. 30 �i 31

din Legea 7/1996 republicat�. În vederea asigur�rii protec�iei drepturilor reale im

obiliare dobândite de ter�ii dobânditori de bun�-credin�� legiuitorul a instituit prin dipozi�iile art. 30 din Legea 7/1996 dou� prezum

�ii. Este vorba de dou� prezum

�ii relative care se aplic� doar drepturilor reale im

obiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar�, mai pu�in în

cazul îngr�dirilor �i al excep�iilor prev�zute de lege:

21 Legea 247/19.07.2005 privind reform

a în domeniile justi�iei �i propriet��ii precum

�i unele m

�suri adiacente, publicat� în M. O

f. Nr. 653/22.07.2005,

22 A se vedea art. 37 alin. (2) din L.7/1996 privind cadastrul �i publicitatea imobiliar�, actualm

ente art. 35 alin. (2) dup� republicare

21

încheiat, prin act legal încheiat în�elegând îndeplinirea tuturor cerin�elor de validitate – condi�ii de fond �i de form

� – , cu respectarea reglement�rilor în

vigoare. În�elegem s� facem

aceast� discu�ie deoarece, într-adev�r, anterior m

odific�rilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 247/200521 aceast�

func�ie achizitiv� opera numai în cazul dobândirii unui drept real cu titlu

oneros de�i, chiar �i în acele condi�ii, dac� s-ar fi f�cut o interpretare coroborat�

22 s-ar fi putut concluziona c� aceast� func�ie putea opera inclusiv în favoarea unui ter� dobânditor de bun�-credin�� cu titlu gratuit, dac� ac�iunea în rectificare nu ar fi fost introdus� în term

enul prev�zut de lege, astfel c�, în consecin��, la expirarea term

enului titlul acestuia se consolida. D

e asemenea, aceast� func�ie este corespunz�toare efectului achizitiv al

publicit��ii imobiliare.

5. Func�ia probatorie asigur� dovada dobândirii unui drept real

imobiliar prin înscrierea acestuia în cartea funciar�. A

ceast� func�ie este cunoscut�

�i sub denumirea de principiul for�ei probante absolute a înscrierii

dobândirii unui drept real imobiliar în favoarea ter�ilor dobânditori de bun�-

credin��, g�sindu-�i pe deplin reglementarea în dispozi�iile art. 30 �i 31

din Legea 7/1996 republicat�. În vederea asigur�rii protec�iei drepturilor reale im

obiliare dobândite de ter�ii dobânditori de bun�-credin�� legiuitorul a instituit prin dipozi�iile art. 30 din Legea 7/1996 dou� prezum

�ii. Este vorba de dou� prezum

�ii relative care se aplic� doar drepturilor reale im

obiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar�, mai pu�in în

cazul îngr�dirilor �i al excep�iilor prev�zute de lege:

21 Legea 247/19.07.2005 privind reform

a în domeniile justi�iei �i propriet��ii precum

�i unele m

�suri adiacente, publicat� în M. O

f. Nr. 653/22.07.2005,

22 A se vedea art. 37 alin. (2) din L.7/1996 privind cadastrul �i publicitatea imobiliar�, actualm

ente art. 35 alin. (2) dup� republicare

22

a.pr

ezum�ia

exi

sten�e

i dre

ptur

ilor

real

e în

scri

se în

car

tea

func

iar�

– dr

eptu

l do

bând

it sa

u co

nstit

uit c

u bu

n�-c

redi

n��,

însc

ris în

car

tea

func

iar�

în fa

voar

ea u

nei p

erso

ane,

se p

rezu

m�

c� e

xist�

în fa

voar

ea a

cele

i per

soan

e;

b.pr

ezum�ia

in

exis

ten�

ei

drep

turi

lor

real

e ra

diat

e di

n ca

rtea

fu

ncia

r� –

dre

ptul

real

imob

iliar

radi

at d

in c

arte

a fu

ncia

r� s

e pr

ezum�

c� n

u ex

ist�

; A

cest

e pr

ezum�ii

rel

ativ

e po

t de

veni

abs

olut

e în

con

di�ii

le a

plic�r

ii ar

t. 31

din

Leg

e, c

a ur

mar

e a

aplic�r

ii pr

inci

piul

ui p

ublic

it��ii

mat

eria

le a

c�

r�ii

func

iare

. Fu

nc�ia

pro

bato

rie a

pub

licit��ii

im

obili

are

core

spun

de

efec

tulu

i pro

bato

riu a

l ace

stei

a.

§2. I

mpo

rtan�a

�i r

olul

pub

licit��ii

imob

iliar

e În

între

aga

lum

e, g

uver

nele

se

afl�

într-

o pe

rman

ent�

c�u

tare

în c

eea

ce p

rive�

te a

sigu

rare

a st

abili

t��ii

soc

iale

�i

a pe

rfor

man�e

lor

econ

omic

e,

pent

ru ��r

ile l

or. ��

ri cu

o i

stor

ie,

cultu

r� s

au m

ediu

dife

rite,

au

aspi

ra�ii

co

mun

e le

gate

de

cre�

tere

�i

dezv

olta

re.

În a

cest

con

text

, un

cad

ru l

egal

pr

ivin

d p�

mân

tul �

i pro

prie

tate

a, c

are

s� re

cuno

asc�

dre

ptur

ile �

i obl

iga�

iile

pers

oane

i, es

te e

sen�

ial

pent

ru r

ealiz

area

ace

stor

asp

ira�ii

. N

icio

�ar�

nu

poat

e as

igur

a st

abili

tate

în

in

terio

rul

gran

i�elo

r sa

le,

sau

dezv

olta

re

econ

omic�

la n

ivel

na�

iona

l �i m

ondi

al în

abs

en�a

uno

r leg

i fun

ciar

e ca

re s�

încu

raje

ze

rela�ii

le

com

erci

ale.

Pe

ca

le

de

cons

ecin��

se

im

pune

re

cuno

a�te

rea

fapt

ului

c�

p�m

ântu

l re

prez

int�

o s

urs�

prim

ar�

a bu

n�st�r

ii or

ic�r

ui s

tat �i

c�

o bu

n� a

dmin

istra

re a

sa

repr

ezin

t� u

na d

in c

ondi�ii

le

fund

amen

tale

ale

une

i bun

e gu

vern�r

i. O

scu

rt� p

rivire

asu

pra

econ

omie

i �i

adm

inis

tra�ie

i sta

telo

r dez

volta

te in

dic�

exi

sten�a

unu

i sis

tem

foar

te e

ficie

nt

�i s

igur

de

orga

niza

re f

unci

ar�,

cu

prec�d

ere

la n

ivel

ul l

egilo

r sp

ecifi

ce

dom

eniu

lui

func

iar.

Econ

omiil

e de

pia��

mod

erne

gen

erea

z� c

re�t

ere �i

de

zvol

tare

deo

arec

e dr

eptu

rile

de p

ropr

ieta

te e

ficie

nt a

plic

ate,

înr

egis

trate

în

tr-un

sis

tem

guv

erna

t de

leg

i ad

ecva

te,

perm

it do

vada

ind

iscu

tabi

l� a

pr

oprie

t��ii

�i o

fer�

pro

tec�

ie fa��

de

un re

gim

jurid

ic in

cert

sau

posi

bilit

atea

ap

ari�i

ei u

nor

frau

de. L

egea

est

e ce

a ca

re d

elim

iteaz�

drep

turil

e in

divi

zilo

r. 22

a.pr

ezum�ia

exi

sten�e

i dre

ptur

ilor

real

e în

scri

se în

car

tea

func

iar�

– dr

eptu

l do

bând

it sa

u co

nstit

uit c

u bu

n�-c

redi

n��,

însc

ris în

car

tea

func

iar�

în fa

voar

ea u

nei p

erso

ane,

se p

rezu

m�

c� e

xist�

în fa

voar

ea a

cele

i per

soan

e;

b.pr

ezum�ia

in

exis

ten�

ei

drep

turi

lor

real

e ra

diat

e di

n ca

rtea

fu

ncia

r� –

dre

ptul

real

imob

iliar

radi

at d

in c

arte

a fu

ncia

r� s

e pr

ezum�

c� n

u ex

ist�

; A

cest

e pr

ezum�ii

rel

ativ

e po

t de

veni

abs

olut

e în

con

di�ii

le a

plic�r

ii ar

t. 31

din

Leg

e, c

a ur

mar

e a

aplic�r

ii pr

inci

piul

ui p

ublic

it��ii

mat

eria

le a

c�

r�ii

func

iare

. Fu

nc�ia

pro

bato

rie a

pub

licit��ii

im

obili

are

core

spun

de

efec

tulu

i pro

bato

riu a

l ace

stei

a.

§2. I

mpo

rtan�a

�i r

olul

pub

licit��ii

imob

iliar

e În

între

aga

lum

e, g

uver

nele

se

afl�

într-

o pe

rman

ent�

c�u

tare

în c

eea

ce p

rive�

te a

sigu

rare

a st

abili

t��ii

soc

iale

�i

a pe

rfor

man�e

lor

econ

omic

e,

pent

ru ��r

ile l

or. ��

ri cu

o i

stor

ie,

cultu

r� s

au m

ediu

dife

rite,

au

aspi

ra�ii

co

mun

e le

gate

de

cre�

tere

�i

dezv

olta

re.

În a

cest

con

text

, un

cad

ru l

egal

pr

ivin

d p�

mân

tul �

i pro

prie

tate

a, c

are

s� re

cuno

asc�

dre

ptur

ile �

i obl

iga�

iile

pers

oane

i, es

te e

sen�

ial

pent

ru r

ealiz

area

ace

stor

asp

ira�ii

. N

icio

�ar�

nu

poat

e as

igur

a st

abili

tate

în

in

terio

rul

gran

i�elo

r sa

le,

sau

dezv

olta

re

econ

omic�

la n

ivel

na�

iona

l �i m

ondi

al în

abs

en�a

uno

r leg

i fun

ciar

e ca

re s�

încu

raje

ze

rela�ii

le

com

erci

ale.

Pe

ca

le

de

cons

ecin��

se

im

pune

re

cuno

a�te

rea

fapt

ului

c�

p�m

ântu

l re

prez

int�

o s

urs�

prim

ar�

a bu

n�st�r

ii or

ic�r

ui s

tat �i

c�

o bu

n� a

dmin

istra

re a

sa

repr

ezin

t� u

na d

in c

ondi�ii

le

fund

amen

tale

ale

une

i bun

e gu

vern�r

i. O

scu

rt� p

rivire

asu

pra

econ

omie

i �i

adm

inis

tra�ie

i sta

telo

r dez

volta

te in

dic�

exi

sten�a

unu

i sis

tem

foar

te e

ficie

nt

�i s

igur

de

orga

niza

re f

unci

ar�,

cu

prec�d

ere

la n

ivel

ul l

egilo

r sp

ecifi

ce

dom

eniu

lui

func

iar.

Econ

omiil

e de

pia��

mod

erne

gen

erea

z� c

re�t

ere �i

de

zvol

tare

deo

arec

e dr

eptu

rile

de p

ropr

ieta

te e

ficie

nt a

plic

ate,

înr

egis

trate

în

tr-un

sis

tem

guv

erna

t de

leg

i ad

ecva

te,

perm

it do

vada

ind

iscu

tabi

l� a

pr

oprie

t��ii

�i o

fer�

pro

tec�

ie fa��

de

un re

gim

jurid

ic in

cert

sau

posi

bilit

atea

ap

ari�i

ei u

nor

frau

de. L

egea

est

e ce

a ca

re d

elim

iteaz�

drep

turil

e in

divi

zilo

r.

23

Traiul civilizat în economiile de pia�� nu este datorat prosperit��ii ridicate, ci

ordinii pe care o aduc drepturile ce reglementeaz� proprietatea. Pornind de

la ideea de baz� a reglement�rii dreptului de proprietate, apare ca necesar�

existen�a unui sistem de înregistrare eficient, care s� fie stim

ulentul unei econom

ii de pia�� active �i eficiente. Astfel a ap�rut necesitatea înfiin��rii

institu�iei publicit��ii imobiliare prin organizarea c�reia s-au avut �i se au în

vedere urm�toarele obiective

23: •

Asigurarea unei cât m

ai mari siguran�e pentru drepturile reale

existente, precum �i pentru transm

isiunile imobiliare, prin aducerea situa�iei

juridice a acestor bunuri la cuno�tin�a ter�ilor interesa�i; •

Constituirea unei eviden�e clare �i cuprinz�toare a tuturor

bunurilor imobile în scopul utiliz�rii �i exploat�rii lor cât m

ai eficiente, în acord cu legea �i interesele întregii societ��i;

•Exercitarea unui control riguros �i perm

anent din partea organelor com

petente ale statului cu privire la schimb�rile care se produc în

situa�ia m

aterial� (îm

p�r�eli, schim

b�ri de

destina�ie,

transform

�ri, ad�ugiri, etc.) �i cu privire la situa�ia juridic� a im

obilelor (transmisiuni,

grev�ri). •

Asam

blarea �i integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; •

Furnizarea datelor necesare sistemului de im

pozite �i taxe, în vederea stabilirii corecte a obliga�iilor fiscale ale contribuabililor;

În acest fel, pot fi ob�inute, în orice mom

ent, date privind identificarea, descrierea, estim

area �i reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor

bunurilor im

obile �i

înregistrarea drepturilor

asupra lor 24.

În 23 Liviu Pop, Liviu-M

arius Harosa, D

rept civil. Drepturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006, p.333; 24Art.1 din Legea 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

obiliar� prevede : “Cadastrul

general este sistemul unitar si obligatoriu de eviden�� tehnic�, econom

ic��i juridic� prin care se realizeaz�

identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe h�r�i �i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum �i a celorlalte bunuri

imobile de pe întreg teritoriul ��rii, indiferent de destina�ia lor �i de proprietar.”

23

Traiul civilizat în economiile de pia�� nu este datorat prosperit��ii ridicate, ci

ordinii pe care o aduc drepturile ce reglementeaz� proprietatea. Pornind de

la ideea de baz� a reglement�rii dreptului de proprietate, apare ca necesar�

existen�a unui sistem de înregistrare eficient, care s� fie stim

ulentul unei econom

ii de pia�� active �i eficiente. Astfel a ap�rut necesitatea înfiin��rii

institu�iei publicit��ii imobiliare prin organizarea c�reia s-au avut �i se au în

vedere urm�toarele obiective

23: •

Asigurarea unei cât m

ai mari siguran�e pentru drepturile reale

existente, precum �i pentru transm

isiunile imobiliare, prin aducerea situa�iei

juridice a acestor bunuri la cuno�tin�a ter�ilor interesa�i; •

Constituirea unei eviden�e clare �i cuprinz�toare a tuturor

bunurilor imobile în scopul utiliz�rii �i exploat�rii lor cât m

ai eficiente, în acord cu legea �i interesele întregii societ��i;

•Exercitarea unui control riguros �i perm

anent din partea organelor com

petente ale statului cu privire la schimb�rile care se produc în

situa�ia m

aterial� (îm

p�r�eli, schim

b�ri de

destina�ie,

transform

�ri, ad�ugiri, etc.) �i cu privire la situa�ia juridic� a im

obilelor (transmisiuni,

grev�ri). •

Asam

blarea �i integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; •

Furnizarea datelor necesare sistemului de im

pozite �i taxe, în vederea stabilirii corecte a obliga�iilor fiscale ale contribuabililor;

În acest fel, pot fi ob�inute, în orice mom

ent, date privind identificarea, descrierea, estim

area �i reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor

bunurilor im

obile �i

înregistrarea drepturilor

asupra lor 24.

În 23 Liviu Pop, Liviu-M

arius Harosa, D

rept civil. Drepturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006, p.333; 24Art.1 din Legea 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

obiliar� prevede : “Cadastrul

general este sistemul unitar si obligatoriu de eviden�� tehnic�, econom

ic��i juridic� prin care se realizeaz�

identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe h�r�i �i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum �i a celorlalte bunuri

imobile de pe întreg teritoriul ��rii, indiferent de destina�ia lor �i de proprietar.”

24

conc

luzi

e, p

ublic

itate

a im

obili

ar�

are

rolu

l de

a p

erm

ite t

utur

or c

elor

in

tere

sati

s� ia

cun

o�tin��

de

situ

a�ia

de

drep

t a im

obile

lor,

aspe

ct d

eose

bit

de im

porta

nt în

circ

ula�

ia te

renu

rilor

�i a

con

stru

c�iil

or, f

apt c

are

gene

raz�

o

cre�

tere

a în

cred

erii

în tr

anza

c�iil

e im

obili

are

desp

re c

are

se p

oate

pre

zum

a as

tfel,

pân�

la p

roba

con

trar�

, c�

se d

esf��o

ar�

în si

gura

n��

depl

in�.

1.2.

Isto

ricu

l sis

tem

elor

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Pent

ru a

în�e

lege

con

cept

ul m

oder

n de

pub

licita

te im

obili

ar�

sing

ura

varia

nt�

viab

il� în

efe

ctua

rea

unui

stud

iu o

repr

ezin

t� în

toar

cere

a în

per

ioad

a an

tic�

a um

antit��

ii pe

ntru

a a

naliz

a or

igin

ile a

cest

ei i

nstit

u�ii.

Înc

eput

ul

aces

tui p

erip

lu is

toric

îl re

prez

int�

legi

le p

rom

ulga

te în

anu

mite

ora�e

situ

ate

între

Tig

ru �

i Eu

frat

25 c

onfo

rm c�r

ora

prop

rieta

tea

era

deja

îm

p�r�i

t� î

n in

divi

dual��i

col

ectiv�.

În

mile

niul

al

doile

a Î.

Hr.

o no

u� c

onse

mna

re a

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

apa

re în

legi

le s

tatu

lui E

shnu

nna

din

timpu

l reg

elui

B

ilala

ma,

ace

ste

legi

fiin

d co

nsid

erat

e ce

le m

ai v

echi

reg

lem

ent�

ri al

e A

kkad

ului

, prin

int

erm

ediu

l lo

r cl

arifi

când

u-se

asp

ecte

leg

ate

de o

crot

irea

prop

riet��ii

oam

enilo

r lib

eri �

i for

mel

e pe

car

e le

poa

te îm

br�c

a ar

enda

. Cea

m

ai v

eche

ate

star

e a

unui

sis

tem

de

publ

icita

te r

eies

e în

sch

imb

dint

r-o

scris

oare

a

rege

lui

babi

loni

an

Ham

mur

abi26

pr

in

care

ac

esta

d�

dea

inst

ruc�

iuni

cla

re u

nui

func�io

nar

pent

ru a

rez

olva

un

conf

lict

refe

ritor

la

p�m

ânt

prin

fo

losi

rea

regi

stru

lui

exis

tent

la

pa

lat27

. Pr

in

Cod

ul

lui

Ham

mur

abi s

-a s

tatu

at f

aptu

l c�

prop

rieta

tea

func

iar�

apa

r�ine

a în

cea

mai

m

are

parte

stat

ului

repr

ezen

tat p

rin re

ge, p

utân

d fi

îns�

folo

sit��i

de

anum

i�i

bene

ficia

ri:

dreg�t

ori

apro

pia�

i ai

re

gelu

i sa

u os

ta�i

, su

b fo

rm�

de

reco

mpe

ns�.

Pro

prie

tate

a as

upra

ace

stor

bun

uri e

ra o

pro

prie

tate

tem

pora

r�,

25 S

. N. K

ram

er, I

stor

ia în

cepe

la S

umer

, Edi

tura

�tii

n�ifi

c� B

ucur

e�ti,

196

2;

26 H

amm

urab

i cel

Mar

e (1

792

– 19

50 î.

Hr.)

a fo

st u

n re

ge b

abilo

nian

car

e a

inve

ntat

prim

ul

cod

de le

gi;

27 I.

Pos

tula

che,

No�

iuni

de

carte

fund

uar�

, Buc

ure�

ti, 1

938

; 24

conc

luzi

e, p

ublic

itate

a im

obili

ar�

are

rolu

l de

a p

erm

ite t

utur

or c

elor

in

tere

sati

s� ia

cun

o�tin��

de

situ

a�ia

de

drep

t a im

obile

lor,

aspe

ct d

eose

bit

de im

porta

nt în

circ

ula�

ia te

renu

rilor

�i a

con

stru

c�iil

or, f

apt c

are

gene

raz�

o

cre�

tere

a în

cred

erii

în tr

anza

c�iil

e im

obili

are

desp

re c

are

se p

oate

pre

zum

a as

tfel,

pân�

la p

roba

con

trar�

, c�

se d

esf��o

ar�

în si

gura

n��

depl

in�.

1.2.

Isto

ricu

l sis

tem

elor

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Pent

ru a

în�e

lege

con

cept

ul m

oder

n de

pub

licita

te im

obili

ar�

sing

ura

varia

nt�

viab

il� în

efe

ctua

rea

unui

stud

iu o

repr

ezin

t� în

toar

cere

a în

per

ioad

a an

tic�

a um

antit��

ii pe

ntru

a a

naliz

a or

igin

ile a

cest

ei i

nstit

u�ii.

Înc

eput

ul

aces

tui p

erip

lu is

toric

îl re

prez

int�

legi

le p

rom

ulga

te în

anu

mite

ora�e

situ

ate

între

Tig

ru �

i Eu

frat

25 c

onfo

rm c�r

ora

prop

rieta

tea

era

deja

îm

p�r�i

t� î

n in

divi

dual��i

col

ectiv�.

În

mile

niul

al

doile

a Î.

Hr.

o no

u� c

onse

mna

re a

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

apa

re în

legi

le s

tatu

lui E

shnu

nna

din

timpu

l reg

elui

B

ilala

ma,

ace

ste

legi

fiin

d co

nsid

erat

e ce

le m

ai v

echi

reg

lem

ent�

ri al

e A

kkad

ului

, prin

int

erm

ediu

l lo

r cl

arifi

când

u-se

asp

ecte

leg

ate

de o

crot

irea

prop

riet��ii

oam

enilo

r lib

eri �

i for

mel

e pe

car

e le

poa

te îm

br�c

a ar

enda

. Cea

m

ai v

eche

ate

star

e a

unui

sis

tem

de

publ

icita

te r

eies

e în

sch

imb

dint

r-o

scris

oare

a

rege

lui

babi

loni

an

Ham

mur

abi26

pr

in

care

ac

esta

d�

dea

inst

ruc�

iuni

cla

re u

nui

func�io

nar

pent

ru a

rez

olva

un

conf

lict

refe

ritor

la

p�m

ânt

prin

fo

losi

rea

regi

stru

lui

exis

tent

la

pa

lat27

. Pr

in

Cod

ul

lui

Ham

mur

abi s

-a s

tatu

at f

aptu

l c�

prop

rieta

tea

func

iar�

apa

r�ine

a în

cea

mai

m

are

parte

stat

ului

repr

ezen

tat p

rin re

ge, p

utân

d fi

îns�

folo

sit��i

de

anum

i�i

bene

ficia

ri:

dreg�t

ori

apro

pia�

i ai

re

gelu

i sa

u os

ta�i

, su

b fo

rm�

de

reco

mpe

ns�.

Pro

prie

tate

a as

upra

ace

stor

bun

uri e

ra o

pro

prie

tate

tem

pora

r�,

25 S

. N. K

ram

er, I

stor

ia în

cepe

la S

umer

, Edi

tura

�tii

n�ifi

c� B

ucur

e�ti,

196

2;

26 H

amm

urab

i cel

Mar

e (1

792

– 19

50 î.

Hr.)

a fo

st u

n re

ge b

abilo

nian

car

e a

inve

ntat

prim

ul

cod

de le

gi;

27 I.

Pos

tula

che,

No�

iuni

de

carte

fund

uar�

, Buc

ure�

ti, 1

938

;

25

beneficiarii având îns� posibilitatea de a transmite aceste bunuri pentru

cauz� de moarte num

ai fiilor care preluau odat� cu succesiunea �i obliga�iile m

ilitare ce apar�inuser� titularului. Aceast� m

odalitate reprezint� excep�ia prin care un im

obil era scos din circuitul civil, devenind inalienabil �i insesizabil.

O alt� categorie de beneficiari era constituit� din com

unitatea ��r�neasc�, dreptul de proprietatea al m

embrilor acestei com

unit��i fiind periodic. C

u alte cuvinte, mem

brii comunit��ii î�i repartizau periodic

folosin�a temporar� asupra loturilor agricole asupra c�rora nu aveau niciun

drept de dispozi�ie, putând culege numai fructele �i urm

ând ca la împlinirea

termenului stabilit im

obilul s� fie reatribuit unui alt mem

bru al comunit��ii.

O prim

� form� de publicitate im

obiliar� este atestat� sub forma unor

a�a-numite

kudurru, care

reprezentau de

fapt pietrele

hotarnice ale

propriet��ilor �i care erau confec�ionate în dublu exemplar. R

olul acestor pietre era de a inform

a ter�ii cu privire la dreptul de proprietate asupra im

obilului pe suprafa�a c�ruia erau pozi�ionate. Din acest considerent rezult�

faptul c� func�ia principal� a acestor kudurru nu era de stabilire a hotarelor propriet��ii ci de asigurare a publicit��ii 28 prin inform

area ter�ilor. Tragem

aceast� concluzie

datorit� faptului

c� pe

kudurru era

trecut num

ele proprietarului, un exem

plar r�mânând pe im

obil, iar al doilea exemplar fiind

expus în templu, la vederea tuturor celor interesa�i.

În Egipt, eviden�a p�mântului se f�cea cu ajutorul unui registru

numit „herit” având func�ia de publicitate.

Asem

�n�toare acelor kudurru anterior men�ionate, reg�sim

în Grecia

Antic� pietrele denum

ite oroi care aveau ini�ial rolul de a indica transferul propriet��ii, iar m

ai târziu pe acela de a contabiliza ipotecile care erau grevate pe suprafa�a lor cu ar�tarea num

elui creditorului, a sumei de bai �i a

datei scadente. În condi�iile în care imobilul era grevat de m

ai multe ipoteci,

28 I. Postulache, op. cit., B

ucure�ti, 1938;

25

beneficiarii având îns� posibilitatea de a transmite aceste bunuri pentru

cauz� de moarte num

ai fiilor care preluau odat� cu succesiunea �i obliga�iile m

ilitare ce apar�inuser� titularului. Aceast� m

odalitate reprezint� excep�ia prin care un im

obil era scos din circuitul civil, devenind inalienabil �i insesizabil.

O alt� categorie de beneficiari era constituit� din com

unitatea ��r�neasc�, dreptul de proprietatea al m

embrilor acestei com

unit��i fiind periodic. C

u alte cuvinte, mem

brii comunit��ii î�i repartizau periodic

folosin�a temporar� asupra loturilor agricole asupra c�rora nu aveau niciun

drept de dispozi�ie, putând culege numai fructele �i urm

ând ca la împlinirea

termenului stabilit im

obilul s� fie reatribuit unui alt mem

bru al comunit��ii.

O prim

� form� de publicitate im

obiliar� este atestat� sub forma unor

a�a-numite

kudurru, care

reprezentau de

fapt pietrele

hotarnice ale

propriet��ilor �i care erau confec�ionate în dublu exemplar. R

olul acestor pietre era de a inform

a ter�ii cu privire la dreptul de proprietate asupra im

obilului pe suprafa�a c�ruia erau pozi�ionate. Din acest considerent rezult�

faptul c� func�ia principal� a acestor kudurru nu era de stabilire a hotarelor propriet��ii ci de asigurare a publicit��ii 28 prin inform

area ter�ilor. Tragem

aceast� concluzie

datorit� faptului

c� pe

kudurru era

trecut num

ele proprietarului, un exem

plar r�mânând pe im

obil, iar al doilea exemplar fiind

expus în templu, la vederea tuturor celor interesa�i.

În Egipt, eviden�a p�mântului se f�cea cu ajutorul unui registru

numit „herit” având func�ia de publicitate.

Asem

�n�toare acelor kudurru anterior men�ionate, reg�sim

în Grecia

Antic� pietrele denum

ite oroi care aveau ini�ial rolul de a indica transferul propriet��ii, iar m

ai târziu pe acela de a contabiliza ipotecile care erau grevate pe suprafa�a lor cu ar�tarea num

elui creditorului, a sumei de bai �i a

datei scadente. În condi�iile în care imobilul era grevat de m

ai multe ipoteci,

28 I. Postulache, op. cit., B

ucure�ti, 1938;

26

aces

tea

se în

scria

u pe

oro

i în

ordi

ne c

rono

logi

c�, s

tabi

lindu

-se

astfe

l ran

gul

lor.

A�a

dar

rang

ul u

nei

ipot

eci

era

dete

rmin

at d

e da

ta g

rev�

rii p

e or

oi a

ip

otec

ii re

spec

tive �i

nu

de d

ata

crea

n�ei

în s

ine.

Ace

st p

rinci

piu

guve

rnea

z��i

în

prez

ent

inst

itu�ia

c�r�ii

fun

ciar

e fii

nd c

unos

cut

sub

denu

mire

a de

pr

inci

piul

pri

orit��ii

. În

afar�

de o

roi,

în A

tica

exis

tau

„re

gist

rele

atic

e de

ip

otec

i” î

n ca

re e

rau

însc

ri�i

prop

rieta

rii d

e im

obile

�i

ipot

ecile

ce

grev

au

prop

rieta

tea.

În

Rom

a A

ntic�,

pub

licita

tea

nu a

mai

juca

t un

rol a

tât d

e im

porta

nt,

trans

mite

rea

prop

riet��ii

imob

ilelo

r efe

ctuâ

ndu-

se p

rin c

onse

nsul

p�r�il

or, c

a �i

în

cazu

l m

obile

lor,

din

acea

st�

perio

ad�

r�m

ânân

d ob

icei

ul e

liber�r

ii ac

elei

not

icia

– d

ovad

a pr

oprie

t��i,

car

e în

tim

p va

con

stitu

i te

mei

ul u

nor

mijl

oace

mai

bun

e de

pub

licita

te.

În e

poca

mod

ern�

, inf

luen�e

le ju

ridic

e di

stin

cte

au îm

p�r�i

t ins

titu�

ia

publ

icit��ii

imob

iliar

e în

dou�

mar

i sis

tem

e: s

iste

mul

de

publ

icita

te r

eal��i

si

stem

ul d

e pu

blic

itate

per

sona

l�.

1.2.

1. S

iste

me

de p

ublic

itate

imob

iliar�

în d

rept

ul c

ompa

rat

§1. S

iste

mul

ger

man

În

Ger

man

ia,

oric

e fo

rm�

de t

rans

mite

re a

pro

prie

t��ii

se

real

iza

doar

pr

in

însc

riere

a în

tr-un

re

gist

ru

publ

ic,

orig

inile

ac

estu

i ob

icei

re

g�si

ndu-

se î

n „s

trig�

rile”

rep

etat

e al

e tra

nsfe

rulu

i de

pro

prie

tate

în

fa�a

co

mun

it��ii

, stri

g�ri

pe c

are

le m

ai în

taln

im �

i în

prez

ent î

n an

umite

sat

e di

n Tr

ansi

lvan

ia c

are

s-au

afla

t su

b in

fluen�a

sis

tem

ului

ger

man

, da

r ca

re s

e p�

stre

az�

num

ai c

u pr

ivire

la

bunu

ri m

obile

. In

i�ial

, pe

ntru

con

sfin�ir

ea

prop

riet��ii

s-a

u el

iber

at c

ertif

icat

e pu

blic

e, u

lterio

r s-

au î

nfiin�a

t re

gist

re

publ

ice

(Sta

dtbü

cher

, Br

iefp

roro

kolle

),ur

mân

d ca

mai

târ

ziu,

în

timpu

l im

periu

lui c

arol

ingi

an, s�

se în

fiin�

eze

regi

stre

com

plet

e a�

a cu

m re

zult�

din

în

scris

urile

din

sec

olul

al

VII

I-lea

, re

gist

re n

umite

urb

are29

, în

car

e er

au

29 M

. Ben

gel,

F. S

imm

erdi

ng, G

rund

buch

, Gru

ndst����������� ���

�������

����� �

26

aces

tea

se în

scria

u pe

oro

i în

ordi

ne c

rono

logi

c�, s

tabi

lindu

-se

astfe

l ran

gul

lor.

A�a

dar

rang

ul u

nei

ipot

eci

era

dete

rmin

at d

e da

ta g

rev�

rii p

e or

oi a

ip

otec

ii re

spec

tive �i

nu

de d

ata

crea

n�ei

în s

ine.

Ace

st p

rinci

piu

guve

rnea

z��i

în

prez

ent

inst

itu�ia

c�r�ii

fun

ciar

e fii

nd c

unos

cut

sub

denu

mire

a de

pr

inci

piul

pri

orit��ii

. În

afar�

de o

roi,

în A

tica

exis

tau

„re

gist

rele

atic

e de

ip

otec

i” î

n ca

re e

rau

însc

ri�i

prop

rieta

rii d

e im

obile

�i

ipot

ecile

ce

grev

au

prop

rieta

tea.

În

Rom

a A

ntic�,

pub

licita

tea

nu a

mai

juca

t un

rol a

tât d

e im

porta

nt,

trans

mite

rea

prop

riet��ii

imob

ilelo

r efe

ctuâ

ndu-

se p

rin c

onse

nsul

p�r�il

or, c

a �i

în

cazu

l m

obile

lor,

din

acea

st�

perio

ad�

r�m

ânân

d ob

icei

ul e

liber�r

ii ac

elei

not

icia

– d

ovad

a pr

oprie

t��i,

car

e în

tim

p va

con

stitu

i te

mei

ul u

nor

mijl

oace

mai

bun

e de

pub

licita

te.

În e

poca

mod

ern�

, inf

luen�e

le ju

ridic

e di

stin

cte

au îm

p�r�i

t ins

titu�

ia

publ

icit��ii

imob

iliar

e în

dou�

mar

i sis

tem

e: s

iste

mul

de

publ

icita

te r

eal��i

si

stem

ul d

e pu

blic

itate

per

sona

l�.

1.2.

1. S

iste

me

de p

ublic

itate

imob

iliar�

în d

rept

ul c

ompa

rat

§1. S

iste

mul

ger

man

În

Ger

man

ia,

oric

e fo

rm�

de t

rans

mite

re a

pro

prie

t��ii

se

real

iza

doar

pr

in

însc

riere

a în

tr-un

re

gist

ru

publ

ic,

orig

inile

ac

estu

i ob

icei

re

g�si

ndu-

se î

n „s

trig�

rile”

rep

etat

e al

e tra

nsfe

rulu

i de

pro

prie

tate

în

fa�a

co

mun

it��ii

, stri

g�ri

pe c

are

le m

ai în

taln

im �

i în

prez

ent î

n an

umite

sat

e di

n Tr

ansi

lvan

ia c

are

s-au

afla

t su

b in

fluen�a

sis

tem

ului

ger

man

, da

r ca

re s

e p�

stre

az�

num

ai c

u pr

ivire

la

bunu

ri m

obile

. In

i�ial

, pe

ntru

con

sfin�ir

ea

prop

riet��ii

s-a

u el

iber

at c

ertif

icat

e pu

blic

e, u

lterio

r s-

au î

nfiin�a

t re

gist

re

publ

ice

(Sta

dtbü

cher

, Br

iefp

roro

kolle

),ur

mân

d ca

mai

târ

ziu,

în

timpu

l im

periu

lui c

arol

ingi

an, s�

se în

fiin�

eze

regi

stre

com

plet

e a�

a cu

m re

zult�

din

în

scris

urile

din

sec

olul

al

VII

I-lea

, re

gist

re n

umite

urb

are29

, în

car

e er

au

29 M

. Ben

gel,

F. S

imm

erdi

ng, G

rund

buch

, Gru

ndst����������� ���

�������

����� �

27

men�ionate, pe lâng� num

ele proprietarului �i actele juridice privitoare la im

obil, ipotecile care îl grevau sau alte fapte care puteau influen�a în vreun fel situa�ia juridic� a im

obilului respectiv. O

dat� cu secolul al XIII-lea, în ora�ele situate în nordul G

ermaniei

au ap�rut registrele denumite tabulae terrae, sistem

care în timp s-a

r�spândit �i în alte regiuni ale Europei 30. În aceste registre se �inea o eviden�� a actelor translative de proprietate care erau notate în ordinea cronologic� a apari�iei lor. D

rept urmare, neexistând o eviden�� pentru

fiecare imobil în parte aceste registre nu pot fi considerate adev�rate c�r�i

funciare. Locul de origine al acestor tabulae terrae este Boem

ia �i Moravia,

teritorii în care aceste registre erau publice iar con�inutul lor avea for��probant�, cu excep�ia cazului de fraud�.

În sudul Germ

aniei au ap�rut înc� din secolul al XV

-lea un tip de registre în care s-a alocat câte o pagin� fiec�rui im

obil în care se înregistrau obligatoriu num

ele str�zii, imobilul, num

ele proprietarului, actele translative de proprietate �i ipotecile. În tim

p, dup� o perioad� de renun�are la formele

vechi de publicitate, s-a hot�rât revenirea la acestea în scopul de a le perfec�iona. A

stfel, regele Frederic I printr-un edict din anul 1693 a hot�rât ca toate bunurile ora�elor K

öln �i Berlin, precum

�i ipotecile ce grevau aceste bunuri s� fie înscrise sub un num

�r de ordine distinct în registre succesorale �i cadastrale prin grija unui m

agistrat 31. Printr-o alt� ordonan��, regele Frederic – W

ilhelm I (1722 – 1723) în scopul de a extinde

prevederile ordonan�ei anterioare, a creat pe lâng� toate cur�ile de justi�ie un registru funciar, în care erau înscrise în m

od obligatoriu, toate bunurile im

obiliare care se aflau în raza lor de competen��. Prevederile acestei

ordonan�e au fost completate �i clarificate ulterior printr-o alt� ordonan�� din

1783 edictat��i intrat� în vigoare în regatul Prusiei la 01.06.1784 prin care

s-a stabilit un nou model de carte funciar� conform

c�reia fiec�rui imobil

30 B

. Tabbah, Propriété privée et registre foncier, Paris, 1950; 31 Ibidem

27

men�ionate, pe lâng� num

ele proprietarului �i actele juridice privitoare la im

obil, ipotecile care îl grevau sau alte fapte care puteau influen�a în vreun fel situa�ia juridic� a im

obilului respectiv. O

dat� cu secolul al XIII-lea, în ora�ele situate în nordul G

ermaniei

au ap�rut registrele denumite tabulae terrae, sistem

care în timp s-a

r�spândit �i în alte regiuni ale Europei 30. În aceste registre se �inea o eviden�� a actelor translative de proprietate care erau notate în ordinea cronologic� a apari�iei lor. D

rept urmare, neexistând o eviden�� pentru

fiecare imobil în parte aceste registre nu pot fi considerate adev�rate c�r�i

funciare. Locul de origine al acestor tabulae terrae este Boem

ia �i Moravia,

teritorii în care aceste registre erau publice iar con�inutul lor avea for��probant�, cu excep�ia cazului de fraud�.

În sudul Germ

aniei au ap�rut înc� din secolul al XV

-lea un tip de registre în care s-a alocat câte o pagin� fiec�rui im

obil în care se înregistrau obligatoriu num

ele str�zii, imobilul, num

ele proprietarului, actele translative de proprietate �i ipotecile. În tim

p, dup� o perioad� de renun�are la formele

vechi de publicitate, s-a hot�rât revenirea la acestea în scopul de a le perfec�iona. A

stfel, regele Frederic I printr-un edict din anul 1693 a hot�rât ca toate bunurile ora�elor K

öln �i Berlin, precum

�i ipotecile ce grevau aceste bunuri s� fie înscrise sub un num

�r de ordine distinct în registre succesorale �i cadastrale prin grija unui m

agistrat 31. Printr-o alt� ordonan��, regele Frederic – W

ilhelm I (1722 – 1723) în scopul de a extinde

prevederile ordonan�ei anterioare, a creat pe lâng� toate cur�ile de justi�ie un registru funciar, în care erau înscrise în m

od obligatoriu, toate bunurile im

obiliare care se aflau în raza lor de competen��. Prevederile acestei

ordonan�e au fost completate �i clarificate ulterior printr-o alt� ordonan�� din

1783 edictat��i intrat� în vigoare în regatul Prusiei la 01.06.1784 prin care

s-a stabilit un nou model de carte funciar� conform

c�reia fiec�rui imobil

30 B

. Tabbah, Propriété privée et registre foncier, Paris, 1950; 31 Ibidem

28

urm

a s�

îi

core

spun

d� o

foa

ie î

n ca

re t

rebu

iau

însc

rise,

dup�

o ve

rific

are

min

u�io

as�

efec

tuat�

de c�t

re u

n m

agis

trat,

toat

e ac

tele

�i f

apte

le re

ferit

oare

la

im

obilu

l în

cau

z�.

Ace

ast�

ord

onan��

est

e pr

imul

act

car

e re

cuno

a�te

pr

inci

piul

pub

licit��ii

abs

olut

e �i

prin

cipi

ul le

galit��

ii ce

guv

erne

az�

c�r�i

le

func

iare

, urm

ând

ca p

rinci

piul

for�e

i pro

bant

e s�

fie

leg

ifera

t ulte

rior,

prin

C

odul

Civ

il al

Pru

siei

. Si

stem

ul g

erm

an a

l pub

licit��ii

inte

gral

e �i

rea

le a

l c�r�il

or f

unci

are

înte

mei

ate

pe m�s

ur�t

ori c

adas

trale

s-a

inst

aura

t prin

Cod

ul c

ivil

din

1896

�i

prin

înc�

o le

ge d

in 1

897

care

au

unifi

cat l

egis

la�ia

func

iar�

. Prin

cipi

ile c

are

guve

rnea

z� a

cest

sist

em su

nt: f

or�a

pro

bant�

a în

scrie

rilor

, efe

ctul

con

stitu

tiv

de

drep

turi

al

însc

rieril

or,

sole

mni

tate

a op

era�

iuni

lor,

lega

litat

ea,

spec

ialit

atea

, pu

blic

itate

a ge

nera

l��i

abs

olut�.

În

conf

orm

itate

cu

aces

te

prin

cipi

i, în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� p

oate

ope

ra n

umai

pen

tru i

mob

ile

prec

is

dete

rmin

ate,

ar�t

ându

-se

în

mod

ne

echi

voc

drep

turil

e ca

re

le

guve

rnea

z� d

e c�

tre o

rgan

e ab

ilita

te d

e le

ge, î

ntr-

o fo

rm�

sole

mn�

. Ace

ste

regi

stre

sun

t pub

lice,

con�in

utul

lor a

vând

for��

pro

bant�

fa��

de

ter�i

. Ace

st

sist

em a

fost

ado

ptat

�i a

pro

dus e

fect

e �i

în A

ustri

a, E

lve�

ia, P

olon

ia, C

ehia

, Sl

ovac

ia ia

r în

Rom

ânia

doa

r înt

r-o

anum

it� a

rie te

ritor

ial�

. §2

. Sis

tem

ul a

ustr

iac

Prin

cipi

ile s

iste

mul

ui g

erm

an a

u fo

st p

relu

ate �i

per

fec�

iona

te î

n A

ustri

a un

de s

-au

intro

dus

c�r�i

func

iare

(tab

ular

e) în

tem

eiat

e pe

m�s

ur�t

ori

cada

stra

le î

n an

ul 1

874

num

ite G

rund

buch

er s

au L

andt

afel

buch

er a

tunc

i câ

nd e

ste

vorb

a de

spre

c�r�il

e fu

ncia

re l

a ni

velu

l în

tregi

i ��

ri. E

xpre

sia

Land

tafe

l est

e o

expr

esie

vec

he, f

olos

it� în

c� d

e pe

vre

mea

rom

anilo

r câ

nd

erau

folo

site

t�bl

i�ele

de

lem

n pe

car

e er

a în

sem

nat�

pro

prie

tate

a im

obili

ar�

a fie

c�ru

i pro

prie

tar.

Ace

ast�

met

od�

a t�

bli�e

lor d

in le

mn

a fo

st p

relu

at�

în

Mor

avia

, t�

bli�e

le d

e le

mn

purtâ

nd d

e ac

east�

dat�

den

umire

a de

tab

ulae

pr

opri

etat

is, d

e un

de se

trag

e �i

orig

inea

den

umiri

i de

„c�r�i

tabu

lare

”.

Rol

ul i

ntro

duce

rii c�r�il

or t

abul

are

în A

ustri

a a

fost

ace

la d

e a

se

stab

ili o

ficia

l pro

prie

tate

a im

obili

ar�

a lo

cuito

rilor

, de

a se

asi

gura

fie

c�ru

i 28

urm

a s�

îi

core

spun

d� o

foa

ie î

n ca

re t

rebu

iau

însc

rise,

dup�

o ve

rific

are

min

u�io

as�

efec

tuat�

de c�t

re u

n m

agis

trat,

toat

e ac

tele

�i f

apte

le re

ferit

oare

la

im

obilu

l în

cau

z�.

Ace

ast�

ord

onan��

est

e pr

imul

act

car

e re

cuno

a�te

pr

inci

piul

pub

licit��ii

abs

olut

e �i

prin

cipi

ul le

galit��

ii ce

guv

erne

az�

c�r�i

le

func

iare

, urm

ând

ca p

rinci

piul

for�e

i pro

bant

e s�

fie

leg

ifera

t ulte

rior,

prin

C

odul

Civ

il al

Pru

siei

. Si

stem

ul g

erm

an a

l pub

licit��ii

inte

gral

e �i

rea

le a

l c�r�il

or f

unci

are

înte

mei

ate

pe m�s

ur�t

ori c

adas

trale

s-a

inst

aura

t prin

Cod

ul c

ivil

din

1896

�i

prin

înc�

o le

ge d

in 1

897

care

au

unifi

cat l

egis

la�ia

func

iar�

. Prin

cipi

ile c

are

guve

rnea

z� a

cest

sist

em su

nt: f

or�a

pro

bant�

a în

scrie

rilor

, efe

ctul

con

stitu

tiv

de

drep

turi

al

însc

rieril

or,

sole

mni

tate

a op

era�

iuni

lor,

lega

litat

ea,

spec

ialit

atea

, pu

blic

itate

a ge

nera

l��i

abs

olut�.

În

conf

orm

itate

cu

aces

te

prin

cipi

i, în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� p

oate

ope

ra n

umai

pen

tru i

mob

ile

prec

is

dete

rmin

ate,

ar�t

ându

-se

în

mod

ne

echi

voc

drep

turil

e ca

re

le

guve

rnea

z� d

e c�

tre o

rgan

e ab

ilita

te d

e le

ge, î

ntr-

o fo

rm�

sole

mn�

. Ace

ste

regi

stre

sun

t pub

lice,

con�in

utul

lor a

vând

for��

pro

bant�

fa��

de

ter�i

. Ace

st

sist

em a

fost

ado

ptat

�i a

pro

dus e

fect

e �i

în A

ustri

a, E

lve�

ia, P

olon

ia, C

ehia

, Sl

ovac

ia ia

r în

Rom

ânia

doa

r înt

r-o

anum

it� a

rie te

ritor

ial�

. §2

. Sis

tem

ul a

ustr

iac

Prin

cipi

ile s

iste

mul

ui g

erm

an a

u fo

st p

relu

ate �i

per

fec�

iona

te î

n A

ustri

a un

de s

-au

intro

dus

c�r�i

func

iare

(tab

ular

e) în

tem

eiat

e pe

m�s

ur�t

ori

cada

stra

le î

n an

ul 1

874

num

ite G

rund

buch

er s

au L

andt

afel

buch

er a

tunc

i câ

nd e

ste

vorb

a de

spre

c�r�il

e fu

ncia

re l

a ni

velu

l în

tregi

i ��

ri. E

xpre

sia

Land

tafe

l est

e o

expr

esie

vec

he, f

olos

it� în

c� d

e pe

vre

mea

rom

anilo

r câ

nd

erau

folo

site

t�bl

i�ele

de

lem

n pe

car

e er

a în

sem

nat�

pro

prie

tate

a im

obili

ar�

a fie

c�ru

i pro

prie

tar.

Ace

ast�

met

od�

a t�

bli�e

lor d

in le

mn

a fo

st p

relu

at�

în

Mor

avia

, t�

bli�e

le d

e le

mn

purtâ

nd d

e ac

east�

dat�

den

umire

a de

tab

ulae

pr

opri

etat

is, d

e un

de se

trag

e �i

orig

inea

den

umiri

i de

„c�r�i

tabu

lare

”.

Rol

ul i

ntro

duce

rii c�r�il

or t

abul

are

în A

ustri

a a

fost

ace

la d

e a

se

stab

ili o

ficia

l pro

prie

tate

a im

obili

ar�

a lo

cuito

rilor

, de

a se

asi

gura

fie

c�ru

i

29

proprietar dreptul de proprietate asupra parcelelor ce apar înscrise sub num

ele s�u �i de a se aduce la cuno�tin�a celor interesa�i a sarcinilor care greveaz� propriet��ile. A

ceste c�r�i tabulare sunt alc�tuite din mai m

ulte folii, fiecare foliu având m

ai multe pagini. Prim

a pagin� cuprinde parcelele proprietarului cu num

�rul �i natura lor (gradina, iaz, p�dure, loc de cas�, etc). În a doua pagin� este înscris num

ele proprietarului, titlul pe care îl are la baz� proprietatea sa (act de vânzare – cum

p�rare, dona�ie, succesiune, etc.) precum

�i alte însemn�ri referitoare la persoana proprietarului (cazuri

de tutel�,

curatel�, interdic�ie,

etc). În

restul paginilor

sunt cuprinse

informa�ii referitoare la sarcinile ce greveaz� proprietatea. D

e asemenea,

fiecare parcel� are propriul plan introdus pe hart�. Acesta reprezint�

sistemul austriac de publicitate im

obiliar� prin c�r�i funciare. Pe lâng�c�r�ile

tabulare, în

Austria

s-au deschis

�i c�r�i

ale c�ilor

ferate (Eisenbahnubucher) �i c�r�i tabulare m

iniere (Bergbucher). §3. Sistem

ul francez

Sub influen�a principiilor Revolu�iei franceze, C

odul civil francez a im

pus în materie contractual� principiul consensualism

ului, cu consecin�a realiz�rii

transferului drepturilor

reale între

p�r�i prin

simplul

lor consim

��mânt, f�r� a fi necesar� o alt� form

alitate. Incident fiind îns�principiul relativit��ii efectelor contractului, pentru a deveni opozabile erga om

nes aceste drepturi trebuie publicate. Este ceea ce s-a realizat prin sistem

ul de transcrip�iuni-inscrip�iuni adoptat �i de Codul civil rom

ân. Cu

aceast� inova�ie s-a renun�at astfel la tradi�ia dreptului roman conform

c�ruia transferul drepturilor reale se realiza prin dou� opera�iuni juridice: crearea obliga�iei contractuale de a transm

ite dreptul real �i îndeplinirea form

alit��ilor solemne (m

ancipio, in jure cessio, traditio), care îndeplineau rol de publicitate �i m

arcau mom

entul realiz�rii transferului de proprietate.

Transcrip�iunea consta în copierea integral� a actului juridic �i a ipotecilor într-un registru �inut de grefele tribunalelor din districtul în care se afla situat im

obilul �i se f�cea în ordinea prezent�rii actelor. Aceast�

29

proprietar dreptul de proprietate asupra parcelelor ce apar înscrise sub num

ele s�u �i de a se aduce la cuno�tin�a celor interesa�i a sarcinilor care greveaz� propriet��ile. A

ceste c�r�i tabulare sunt alc�tuite din mai m

ulte folii, fiecare foliu având m

ai multe pagini. Prim

a pagin� cuprinde parcelele proprietarului cu num

�rul �i natura lor (gradina, iaz, p�dure, loc de cas�, etc). În a doua pagin� este înscris num

ele proprietarului, titlul pe care îl are la baz� proprietatea sa (act de vânzare – cum

p�rare, dona�ie, succesiune, etc.) precum

�i alte însemn�ri referitoare la persoana proprietarului (cazuri

de tutel�,

curatel�, interdic�ie,

etc). În

restul paginilor

sunt cuprinse

informa�ii referitoare la sarcinile ce greveaz� proprietatea. D

e asemenea,

fiecare parcel� are propriul plan introdus pe hart�. Acesta reprezint�

sistemul austriac de publicitate im

obiliar� prin c�r�i funciare. Pe lâng�c�r�ile

tabulare, în

Austria

s-au deschis

�i c�r�i

ale c�ilor

ferate (Eisenbahnubucher) �i c�r�i tabulare m

iniere (Bergbucher). §3. Sistem

ul francez

Sub influen�a principiilor Revolu�iei franceze, C

odul civil francez a im

pus în materie contractual� principiul consensualism

ului, cu consecin�a realiz�rii

transferului drepturilor

reale între

p�r�i prin

simplul

lor consim

��mânt, f�r� a fi necesar� o alt� form

alitate. Incident fiind îns�principiul relativit��ii efectelor contractului, pentru a deveni opozabile erga om

nes aceste drepturi trebuie publicate. Este ceea ce s-a realizat prin sistem

ul de transcrip�iuni-inscrip�iuni adoptat �i de Codul civil rom

ân. Cu

aceast� inova�ie s-a renun�at astfel la tradi�ia dreptului roman conform

c�ruia transferul drepturilor reale se realiza prin dou� opera�iuni juridice: crearea obliga�iei contractuale de a transm

ite dreptul real �i îndeplinirea form

alit��ilor solemne (m

ancipio, in jure cessio, traditio), care îndeplineau rol de publicitate �i m

arcau mom

entul realiz�rii transferului de proprietate.

Transcrip�iunea consta în copierea integral� a actului juridic �i a ipotecilor într-un registru �inut de grefele tribunalelor din districtul în care se afla situat im

obilul �i se f�cea în ordinea prezent�rii actelor. Aceast�

30

trans

crie

re n

u er

a ob

ligat

orie

, sis

tem

ul d

e pu

blic

itate

fiin

d un

ul p

erso

nal î

n co

mpa

ra�ie

cu

sist

emul

ger

man

car

e er

a un

ul r

eal.

În c

onse

cin��,

spr

e de

oseb

ire d

e si

stem

ul g

erm

an, p

ublic

itate

a în

sist

em p

erso

nal e

ra in

com

plet�

�i im

perf

ect�

, dre

pt p

entru

car

e s-

au im

pus

în ti

mp

cons

olid�r

i leg

isla

tive.

A

stfe

l, pr

intr-

o le

ge d

in a

nul 1

789

s-a

intro

dus

oblig

ativ

itate

a tra

nscr

ip�iu

nii

tutu

ror

acte

lor

trans

lativ

e de

pro

prie

tate

. C

u to

ate

aces

tea,

prin

ado

ptar

ea

Cod

ului

Civ

il al

lui N

apol

eon

nu s

-a m

en�in

ut o

blig

ativ

itate

a tra

nscr

ierii

ci

s-a

reve

nit

la v

echi

ul s

iste

m b

azat

pe

trans

mite

rea

prop

riet��ii

prin

sim

plu

cons

ens,

fapt

ce

a ge

nera

t din

nou

nes

igur

an�a

rap

ortu

rilor

jurid

ice.

Abi

a pr

in L

egea

din

28

mar

tie 1

855

în F

ran�

a s-

a re

intro

dus

oblig

ativ

itate

a tra

nscr

ierii

act

elor

tra

nsla

tive

de p

ropr

ieta

te î

n re

gist

rele

pub

lice �i

a

însc

rierii

ipot

ecilo

r32.

În

pre

zent

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

este

reg

lem

enta

t� î

n Fr

an�a

prin

D

ecre

tul n

r. 55

–22

din

04.0

1.19

55 �i

Dec

retu

l din

14.

10.1

955,

al�

turi

de a

lte

disp

ozi�i

i co

mpl

emen

tare

, ac

este

ac

te

norm

ativ

e su

portâ

nd

frec

vent

re

vizu

iri. A

ria d

e ap

licab

ilita

te a

ace

stor

act

e ce

reg

lem

ente

az�

sist

emul

de

publ

icita

te p

erso

nal�

cup

rinde

înt

reag

a Fr

an��

, cu

exc

ep�ia

Als

acie

i �i

Lo

rene

i und

e s-

a p�

stra

t sis

tem

ul b

azat

pe

c�r�i

func

iare

�i re

gist

ru fu

ncia

r.

§4. S

iste

mul

bel

gian

�i lu

xem

burg

hez

Sp

ecifi

c ac

esto

r do

u� s

tate

est

e fa

ptul

c�

de�i

dre

ptul

de

prop

rieta

te

se m

odifi

c� s

au s

e tra

nsm

ite p

rin c

onse

s, cu

toat

e ac

este

a ac

tele

jurid

ice

cu

titlu

one

ros

sau

grat

uit

trebu

ie î

nscr

ise

inte

gral

în

regi

stre

ofic

iale

, f�

r�ac

east�

însc

riere

ele

nep

utân

d fi

opoz

abile

ter�i

lor

care

ar

fi pu

tut d

obân

di

prop

rieta

tea

resp

ectiv�

prin

fra

ud�.

În

cee

a ce

priv

e�te

priv

ilegi

ile �

i ip

otec

ile,

s-a

p�st

rat

sist

emul

ins

crip�iu

nilo

r di

n dr

eptu

l fr

ance

z, d

ar s

-a

intro

dus

prin

cipi

ul p

ublic

it��ii

gen

eral

e co

nfor

m c�r

uia

oric

ine

ar j

ustif

ica

un in

tere

s ar p

utea

con

sulta

regi

stre

le.

32 A

. Rus

u, A

c�iu

nile

de

carte

func

iar�

. Stu

diu

de d

octri

n��i

juris

prud

en��

, Ed.

Ham

angi

u,

Bucu

re�ti, 2

008,

p. 15

30

trans

crie

re n

u er

a ob

ligat

orie

, sis

tem

ul d

e pu

blic

itate

fiin

d un

ul p

erso

nal î

n co

mpa

ra�ie

cu

sist

emul

ger

man

car

e er

a un

ul r

eal.

În c

onse

cin��,

spr

e de

oseb

ire d

e si

stem

ul g

erm

an, p

ublic

itate

a în

sist

em p

erso

nal e

ra in

com

plet�

�i im

perf

ect�

, dre

pt p

entru

car

e s-

au im

pus

în ti

mp

cons

olid�r

i leg

isla

tive.

A

stfe

l, pr

intr-

o le

ge d

in a

nul 1

789

s-a

intro

dus

oblig

ativ

itate

a tra

nscr

ip�iu

nii

tutu

ror

acte

lor

trans

lativ

e de

pro

prie

tate

. C

u to

ate

aces

tea,

prin

ado

ptar

ea

Cod

ului

Civ

il al

lui N

apol

eon

nu s

-a m

en�in

ut o

blig

ativ

itate

a tra

nscr

ierii

ci

s-a

reve

nit

la v

echi

ul s

iste

m b

azat

pe

trans

mite

rea

prop

riet��ii

prin

sim

plu

cons

ens,

fapt

ce

a ge

nera

t din

nou

nes

igur

an�a

rap

ortu

rilor

jurid

ice.

Abi

a pr

in L

egea

din

28

mar

tie 1

855

în F

ran�

a s-

a re

intro

dus

oblig

ativ

itate

a tra

nscr

ierii

act

elor

tra

nsla

tive

de p

ropr

ieta

te î

n re

gist

rele

pub

lice �i

a

însc

rierii

ipot

ecilo

r32.

În

pre

zent

, pu

blic

itate

a im

obili

ar�

este

reg

lem

enta

t� î

n Fr

an�a

prin

D

ecre

tul n

r. 55

–22

din

04.0

1.19

55 �i

Dec

retu

l din

14.

10.1

955,

al�

turi

de a

lte

disp

ozi�i

i co

mpl

emen

tare

, ac

este

ac

te

norm

ativ

e su

portâ

nd

frec

vent

re

vizu

iri. A

ria d

e ap

licab

ilita

te a

ace

stor

act

e ce

reg

lem

ente

az�

sist

emul

de

publ

icita

te p

erso

nal�

cup

rinde

înt

reag

a Fr

an��

, cu

exc

ep�ia

Als

acie

i �i

Lo

rene

i und

e s-

a p�

stra

t sis

tem

ul b

azat

pe

c�r�i

func

iare

�i re

gist

ru fu

ncia

r.

§4. S

iste

mul

bel

gian

�i lu

xem

burg

hez

Sp

ecifi

c ac

esto

r do

u� s

tate

est

e fa

ptul

c�

de�i

dre

ptul

de

prop

rieta

te

se m

odifi

c� s

au s

e tra

nsm

ite p

rin c

onse

s, cu

toat

e ac

este

a ac

tele

jurid

ice

cu

titlu

one

ros

sau

grat

uit

trebu

ie î

nscr

ise

inte

gral

în

regi

stre

ofic

iale

, f�

r�ac

east�

însc

riere

ele

nep

utân

d fi

opoz

abile

ter�i

lor

care

ar

fi pu

tut d

obân

di

prop

rieta

tea

resp

ectiv�

prin

fra

ud�.

În

cee

a ce

priv

e�te

priv

ilegi

ile �

i ip

otec

ile,

s-a

p�st

rat

sist

emul

ins

crip�iu

nilo

r di

n dr

eptu

l fr

ance

z, d

ar s

-a

intro

dus

prin

cipi

ul p

ublic

it��ii

gen

eral

e co

nfor

m c�r

uia

oric

ine

ar j

ustif

ica

un in

tere

s ar p

utea

con

sulta

regi

stre

le.

32 A

. Rus

u, A

c�iu

nile

de

carte

func

iar�

. Stu

diu

de d

octri

n��i

juris

prud

en��

, Ed.

Ham

angi

u,

Bucu

re�ti, 2

008,

p. 15

31

§5. Sistemul spaniol

În Spania a fost adoptat principiul consensualism

ului c�ruia i s-au adus îm

bun�r��iri prin introducerea unui certificat notarial care înso�e�te bunurile im

obile în mom

entul transmiterii acestora �i care �ine loc de titlu de

proprietate. Cu toate acestea, nu este obligatorie trecerea acestui certificat

notarial în registrul de publicitate. A�adar, în sistem

ul spaniol, publicitatea nu are efect constitutiv de drepturi, sistem

ul spaniol asem�nându-se m

ult cu sistem

ul Torrens. §6. Sistem

ul portughez �i în Portugalia sistem

ul de publicitate imobiliar� adoptat a fost cel

al consensualismului, conform

c�ruia transmiterea bunurilor im

obile se efectueaz� f�r� înscriere în registrul de publlicitate. C

u toate acestea, s-a introduc obligativitatea înscrierii actelor juridice în registrele de publicitate.

§7. Sistemul italian

În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur�

excep�ie, �i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c�r�ile funciare

întocmite de austrieci, pe baza m

�sur�torilor cadastrale. §8. Sistem

ul danez

Sistemul

danez se

remarc�

prin faptul

c� înregistrarea

actelor juridice în caz de circula�ie im

obiliar� nu este obligatorie. Cu toate acestea,

legea îi ap�r� numai pe cei înscri�i în registrele publice, registre care pot fi

cercetate de orice persoan� care justific� un interes. §9. Sistem

ul olandez

În Olanda, sistem

ul publicit��ii imobiliare se caracterizeaz� prin

înscrierea în registrele oficiale a transmiterii, dobândirii ori m

odific�rii drepturilor reale im

obiliare. Cu toate acestea, înscrierile nu sunt atât de

riguros �inute ca în statele care au adoptat sistemul germ

an de publicitate. §10. Sistem

ul australian

În Australia s-a adoptat un sistem

real de publicitate sub numele de

Actul

Torrens, conform

c�ruia

un func�ionar

al adm

inistra�iei fiscale

31

§5. Sistemul spaniol

În Spania a fost adoptat principiul consensualism

ului c�ruia i s-au adus îm

bun�r��iri prin introducerea unui certificat notarial care înso�e�te bunurile im

obile în mom

entul transmiterii acestora �i care �ine loc de titlu de

proprietate. Cu toate acestea, nu este obligatorie trecerea acestui certificat

notarial în registrul de publicitate. A�adar, în sistem

ul spaniol, publicitatea nu are efect constitutiv de drepturi, sistem

ul spaniol asem�nându-se m

ult cu sistem

ul Torrens. §6. Sistem

ul portughez �i în Portugalia sistem

ul de publicitate imobiliar� adoptat a fost cel

al consensualismului, conform

c�ruia transmiterea bunurilor im

obile se efectueaz� f�r� înscriere în registrul de publlicitate. C

u toate acestea, s-a introduc obligativitatea înscrierii actelor juridice în registrele de publicitate.

§7. Sistemul italian

În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur�

excep�ie, �i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c�r�ile funciare

întocmite de austrieci, pe baza m

�sur�torilor cadastrale. §8. Sistem

ul danez

Sistemul

danez se

remarc�

prin faptul

c� înregistrarea

actelor juridice în caz de circula�ie im

obiliar� nu este obligatorie. Cu toate acestea,

legea îi ap�r� numai pe cei înscri�i în registrele publice, registre care pot fi

cercetate de orice persoan� care justific� un interes. §9. Sistem

ul olandez

În Olanda, sistem

ul publicit��ii imobiliare se caracterizeaz� prin

înscrierea în registrele oficiale a transmiterii, dobândirii ori m

odific�rii drepturilor reale im

obiliare. Cu toate acestea, înscrierile nu sunt atât de

riguros �inute ca în statele care au adoptat sistemul germ

an de publicitate. §10. Sistem

ul australian

În Australia s-a adoptat un sistem

real de publicitate sub numele de

Actul

Torrens, conform

c�ruia

un func�ionar

al adm

inistra�iei fiscale

32

proc

edea

z� l

a în

mat

ricul

area

dre

ptur

ilor

imob

iliar

e du

p� e

xerc

itare

a un

ui

cont

rol �i

efe

ctua

rea

unei

pub

licit��i

men

ite s�

decl

an�e

ze e

vent

uale

le

opoz

i�ii

ale

celo

r in

tere

sa�i.

În

mat

ricul

area

d�

na�t

ere

unei

pr

ezum�ii

ire

frag

abile

de

exis

ten��

a dr

eptu

lui

înm

atric

ulat

. Pe

baz

a co

n�in

utul

ui

regi

stru

lui

ofic

ial

se

emite

be

nefic

iaril

or

un

certi

ficat

de

pr

oprie

tate

im

preu

n� c

u o

schi��

ane

x�,

toat

e op

era�

iuni

le u

lterio

are

de d

obân

dire

, tra

nsm

itere

ori

mod

ifica

re f�

când

u-se

num

ai p

e ba

za a

cest

ui c

ertif

icat

. D

e�i

p�re

rea

gene

ral�

des

pre

aces

t si

stem

est

e c�

el

asig

ur�

posi

bilit

atea

pr

oprie

taril

or d

e a-�i

„pu

rta p�m

ântu

l în

buz

unar

” �i

în

cons

ecin��

de

a-l

pute

a vi

nde

sau

ofer

i ca

gar

an�ie

mul

t m

ai u�o

r, ca

�i

când

ar

fi un

bun

m

obil,

cu

toat

e ac

este

a el

nu

este

sup

erio

r si

stem

ului

c�r�ii

fun

ciar

e ca

re

ofer�

acel

ea�i

fac

ilit��i

prop

rieta

rilor

prin

elib

erar

ea e

xtra

sulu

i de

car

te

func

iar�

. §11.

Sis

tem

ul a

nglo

– a

mer

ican

Un

sist

em

apar

te

este

ce

l an

glo

– am

eric

an

care

pr

eved

e c�

înre

gist

rare

a ac

telo

r jur

idic

e es

te fa

culta

tiv�.

Reg

istre

le s

unt n

umite

Dee

ds-

Regi

ster�i

cup

rind

un a

nsam

blu

de c

ertif

icat

e de

pro

prie

tate

înr

egis

trate

cr

onol

ogic

. A

cest

e re

gist

re n

u po

t fi

cerc

etat

e de

oric

ine

ar p

reze

nta

un

inte

res,

astfe

l înc

ât re

zult�

c�

ele

nu a

u fo

r�� p

roba

nt�,

fiin

d va

labi

le n

umai

în

tre p�r�i �i

avâ

nd m

ai m

ult u

n ro

l de

evid

en��

.

1.2.

2. S

iste

me

de p

ublic

itate

imob

iliar�

în d

rept

ul r

omân

esc

În R

omân

ia,

publ

icita

tea

imob

iliar�

a ap�r

ut d

in d

ezid

erat

ul u

nei

sigu

ran�

e fir

e�ti

a pr

oprie

t��ii

im

obili

are.

Tip

ul d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�

impl

emen

tat

a pr

ezen

tat

asem�n�r

i cu

sis

tem

ele

stat

elor

vec

ine

dar

s-a

cara

cter

izat

prin

tr�s�t

uri d

e si

ne st�t�t

oare

. §1

. Pub

licita

tea

imob

iliar�

în v

echi

ul d

rept

rom

ânes

c A

naliz

ând

vech

iul

drep

t ro

mân

esc

se

obse

rv�

c�

trans

mite

rea

prop

riet��ii

ope

ra n

u nu

mai

prin

con

sim��

mân

tul

p�r�i

lor

ca î

n si

stem

ul

32

proc

edea

z� l

a în

mat

ricul

area

dre

ptur

ilor

imob

iliar

e du

p� e

xerc

itare

a un

ui

cont

rol �i

efe

ctua

rea

unei

pub

licit��i

men

ite s�

decl

an�e

ze e

vent

uale

le

opoz

i�ii

ale

celo

r in

tere

sa�i.

În

mat

ricul

area

d�

na�t

ere

unei

pr

ezum�ii

ire

frag

abile

de

exis

ten��

a dr

eptu

lui

înm

atric

ulat

. Pe

baz

a co

n�in

utul

ui

regi

stru

lui

ofic

ial

se

emite

be

nefic

iaril

or

un

certi

ficat

de

pr

oprie

tate

im

preu

n� c

u o

schi��

ane

x�,

toat

e op

era�

iuni

le u

lterio

are

de d

obân

dire

, tra

nsm

itere

ori

mod

ifica

re f�

când

u-se

num

ai p

e ba

za a

cest

ui c

ertif

icat

. D

e�i

p�re

rea

gene

ral�

des

pre

aces

t si

stem

est

e c�

el

asig

ur�

posi

bilit

atea

pr

oprie

taril

or d

e a-�i

„pu

rta p�m

ântu

l în

buz

unar

” �i

în

cons

ecin��

de

a-l

pute

a vi

nde

sau

ofer

i ca

gar

an�ie

mul

t m

ai u�o

r, ca

�i

când

ar

fi un

bun

m

obil,

cu

toat

e ac

este

a el

nu

este

sup

erio

r si

stem

ului

c�r�ii

fun

ciar

e ca

re

ofer�

acel

ea�i

fac

ilit��i

prop

rieta

rilor

prin

elib

erar

ea e

xtra

sulu

i de

car

te

func

iar�

. §11.

Sis

tem

ul a

nglo

– a

mer

ican

Un

sist

em

apar

te

este

ce

l an

glo

– am

eric

an

care

pr

eved

e c�

înre

gist

rare

a ac

telo

r jur

idic

e es

te fa

culta

tiv�.

Reg

istre

le s

unt n

umite

Dee

ds-

Regi

ster�i

cup

rind

un a

nsam

blu

de c

ertif

icat

e de

pro

prie

tate

înr

egis

trate

cr

onol

ogic

. A

cest

e re

gist

re n

u po

t fi

cerc

etat

e de

oric

ine

ar p

reze

nta

un

inte

res,

astfe

l înc

ât re

zult�

c�

ele

nu a

u fo

r�� p

roba

nt�,

fiin

d va

labi

le n

umai

în

tre p�r�i �i

avâ

nd m

ai m

ult u

n ro

l de

evid

en��

.

1.2.

2. S

iste

me

de p

ublic

itate

imob

iliar�

în d

rept

ul r

omân

esc

În R

omân

ia,

publ

icita

tea

imob

iliar�

a ap�r

ut d

in d

ezid

erat

ul u

nei

sigu

ran�

e fir

e�ti

a pr

oprie

t��ii

im

obili

are.

Tip

ul d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�

impl

emen

tat

a pr

ezen

tat

asem�n�r

i cu

sis

tem

ele

stat

elor

vec

ine

dar

s-a

cara

cter

izat

prin

tr�s�t

uri d

e si

ne st�t�t

oare

. §1

. Pub

licita

tea

imob

iliar�

în v

echi

ul d

rept

rom

ânes

c A

naliz

ând

vech

iul

drep

t ro

mân

esc

se

obse

rv�

c�

trans

mite

rea

prop

riet��ii

ope

ra n

u nu

mai

prin

con

sim��

mân

tul

p�r�i

lor

ca î

n si

stem

ul

33

francez, ci �i prin predarea lucrului ca în dreptul roman. În anum

ite zone din Transilvania, publicitatea se realiza prin trei strig�ri consecutive, în trei dum

inici, în biseric� sau în fa�a bisericii. Prin Regulam

entul Organic, la

începutul secolului al XIX

-lea s-au organizat dou� condici pecetluite cu pecetea dom

neasc�, în care se înscriau foile de zestre �i actele de z�logire a im

obilelor, acestea fiind practic primele registre de inscrip�iuni ipotecare.

§2. Publicitatea imobiliar� în dreptul rom

ânesc modern

În dreptul românesc m

odern, existen�a �i organizarea publicit��ii im

obiliare î�i are izvorul în modul de constituire a statului unitar m

odern rom

ân �i

mai

ales în

faptul c�

teritoriile rom

âne�ti s-au

aflat sub

administrarea unor puteri str�ine diferite care �i-au im

plementat propriile lor

reglement�ri în dom

eniul eviden�ei �i tranzac�iilor imobiliare

33. Din aceste

considerente, în doctrina de specialitate s-au conturat urm�toarele sistem

e de publicitate im

obiliar�: A

.Sistem

ul de

transcrip�iuni �i

inscrip�iuni (sistem

ul publicit��ii

personale) aplicabil

în M

untenia, M

oldova, O

ltenia �i

Dobrogea, reglem

entat de Codul civil �i C

odul de procedur� civil�; B

.Sistem

ul c�r�ilor

funciare (Sistem

ul publicit��ii

reale) aplicabil în Transilvania, B

anat �i nordul Moldovei, reglem

entat prin Legea 115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare; C

.Sistem

ul (interm

ediar) c�r�ilor

de publicitate

funciar�aplicabil în unele localit��i din jude�ul Ilfov, reglem

entat prin Legea nr. 242/1947 pentru transform

area c�r�ilor funciare în c�r�i de publicitate funciar�; D

.Sistem

ul (intermediar) c�r�ilor de eviden�� funciar� aplicabil,

la cererea persoanelor interesate, în localit��ile din Transilvania unde c�r�ile

33 A

se vedea D. M

. Cosm

a, Cartea funciar�, Ed. Ham

angiu, Bucure�ti, 2007, p. 13;

33

francez, ci �i prin predarea lucrului ca în dreptul roman. În anum

ite zone din Transilvania, publicitatea se realiza prin trei strig�ri consecutive, în trei dum

inici, în biseric� sau în fa�a bisericii. Prin Regulam

entul Organic, la

începutul secolului al XIX

-lea s-au organizat dou� condici pecetluite cu pecetea dom

neasc�, în care se înscriau foile de zestre �i actele de z�logire a im

obilelor, acestea fiind practic primele registre de inscrip�iuni ipotecare.

§2. Publicitatea imobiliar� în dreptul rom

ânesc modern

În dreptul românesc m

odern, existen�a �i organizarea publicit��ii im

obiliare î�i are izvorul în modul de constituire a statului unitar m

odern rom

ân �i

mai

ales în

faptul c�

teritoriile rom

âne�ti s-au

aflat sub

administrarea unor puteri str�ine diferite care �i-au im

plementat propriile lor

reglement�ri în dom

eniul eviden�ei �i tranzac�iilor imobiliare

33. Din aceste

considerente, în doctrina de specialitate s-au conturat urm�toarele sistem

e de publicitate im

obiliar�: A

.Sistem

ul de

transcrip�iuni �i

inscrip�iuni (sistem

ul publicit��ii

personale) aplicabil

în M

untenia, M

oldova, O

ltenia �i

Dobrogea, reglem

entat de Codul civil �i C

odul de procedur� civil�; B

.Sistem

ul c�r�ilor

funciare (Sistem

ul publicit��ii

reale) aplicabil în Transilvania, B

anat �i nordul Moldovei, reglem

entat prin Legea 115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare; C

.Sistem

ul (interm

ediar) c�r�ilor

de publicitate

funciar�aplicabil în unele localit��i din jude�ul Ilfov, reglem

entat prin Legea nr. 242/1947 pentru transform

area c�r�ilor funciare în c�r�i de publicitate funciar�; D

.Sistem

ul (intermediar) c�r�ilor de eviden�� funciar� aplicabil,

la cererea persoanelor interesate, în localit��ile din Transilvania unde c�r�ile

33 A

se vedea D. M

. Cosm

a, Cartea funciar�, Ed. Ham

angiu, Bucure�ti, 2007, p. 13;

34

func

iare

au

fo

st

dist

ruse

, su

stra

se

sau

pier

dute

di

n ca

uza

r�zb

oiul

ui,

regl

emen

tat p

rin L

egea

163

/194

6.

E.

Sist

emul

uni

c de

pub

licita

te i

mob

iliar�,

apl

icab

il pe

înt

regu

l te

ritor

iu a

l st

atul

ui, r

egle

men

tat

prin

Leg

ea n

r. 7/

1996

priv

ind

cada

stru

l �i

pu

blic

itate

a im

obili

ar�.

A. S

iste

mul

de

tran

scri

p�iu

ni �i

insc

rip�

iuni

A

cest

sis

tem

den

umit �i

sis

tem

ul p

ublic

it��ii

per

sona

le î�

i are

sed

iul

mat

erie

i în

artic

olel

e 71

0 –

720

din

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l��i

arti

cole

le

818

– 81

9 (tr

ansc

riere

a do

na�ii

lor)

, 12

95 a

lin.

(2)

(tran

scrie

rea

vânz�r

ii im

obili

are)

, 139

4 (c

esiu

nea

de c

hirii

), 18

01 –

180

4 (m

ater

ia p

rivile

giilo

r �i

ip

otec

ilor)

din

Cod

ul c

ivil.

Sis

tem

ul c

onst�

în e

fect

uare

a un

or o

pera�iu

ni d

e tra

nscr

iere

�i

însc

riere

ce

au c

a sc

op a

sigu

rare

a op

ozab

ilit��ii

fa��

de te

r�i.

Tran

scrie

rile

se r

ealiz

eaz�

în

regi

stru

l de

tra

nscr

ieri �i

con

stau

în

copi

erea

in

tegr

al�

a ac

telo

r ia

r în

scrie

rile

pres

upun

con

sem

nare

a în

reg

istru

l de

in

scrip�iu

ni a

anu

mito

r men�iu

ni c

e se

refe

r� la

act

ele

în c

auz��i

car

e su

scit�

inte

resu

l ter�il

or. P

rintr-

o di

spoz

i�ie

nepu

blic

at�34

, Circ

ular

a nr

. 103

5/19

50,

Min

iste

rul

Just

i�iei

a d

ispu

s ca

în

locu

l ce

lor

dou�

reg

istre

mai

sus

m

en�io

nate

s�

se �

in�

unul

sin

gur,

num

it re

gist

ru d

e tra

nscr

ip�iu

ni �

i in

scrip�iu

ni în

car

e s�

se

fac�

num

ai m

en�iu

ni d

e tra

nscr

ieri �i

insc

rip�ii

35. Î

n co

nsec

in��

s-a

aju

ns l

a �in

erea

unu

i si

ngur

reg

istru

în

care

se

însc

riau

în

ordi

ne n

umer

ic�

cere

rile

de t

rans

crie

re �

i in

scrip�ie

, îns

crie

rile

se e

fect

uau

num

ai p

rin in

dica

rea

felu

lui a

cest

ora

(tran

scrie

re s

au in

scrip�ie

) �i s

e ar�t

au

p�r�i

le �

i ac

tul

ce a

sta

t la

baz

a în

scrie

rii.

Cer

erile

ast

fel

înre

gist

rate

�i

num

erot

ate

împr

eun�

cu

acte

le d

oved

itoar

e er

au d

epus

e în

ace

ea�i

ord

ine

num

eric�

în m

apa

de tr

ansc

rieri �i

insc

rip�ii

. Dup�

intra

rea

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 36

/199

5 pr

ivin

d no

tarii

pu

blic

i, ac

este

m

ape

s-au

�in

ut

de

c�tre

ju

dec�

torii

.

34

A se

ved

ea D

. M. C

osm

a, o

p. c

it, p

. 15;

35

A se

ved

ea I.

Alb

u, N

oile

c�r�i

func

iare

, Ed.

Lum

ina

Lex,

p. 1

2 �i

urm

; 34

func

iare

au

fo

st

dist

ruse

, su

stra

se

sau

pier

dute

di

n ca

uza

r�zb

oiul

ui,

regl

emen

tat p

rin L

egea

163

/194

6.

E.

Sist

emul

uni

c de

pub

licita

te i

mob

iliar�,

apl

icab

il pe

înt

regu

l te

ritor

iu a

l st

atul

ui, r

egle

men

tat

prin

Leg

ea n

r. 7/

1996

priv

ind

cada

stru

l �i

pu

blic

itate

a im

obili

ar�.

A. S

iste

mul

de

tran

scri

p�iu

ni �i

insc

rip�

iuni

A

cest

sis

tem

den

umit �i

sis

tem

ul p

ublic

it��ii

per

sona

le î�

i are

sed

iul

mat

erie

i în

artic

olel

e 71

0 –

720

din

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l��i

arti

cole

le

818

– 81

9 (tr

ansc

riere

a do

na�ii

lor)

, 12

95 a

lin.

(2)

(tran

scrie

rea

vânz�r

ii im

obili

are)

, 139

4 (c

esiu

nea

de c

hirii

), 18

01 –

180

4 (m

ater

ia p

rivile

giilo

r �i

ip

otec

ilor)

din

Cod

ul c

ivil.

Sis

tem

ul c

onst�

în e

fect

uare

a un

or o

pera�iu

ni d

e tra

nscr

iere

�i

însc

riere

ce

au c

a sc

op a

sigu

rare

a op

ozab

ilit��ii

fa��

de te

r�i.

Tran

scrie

rile

se r

ealiz

eaz�

în

regi

stru

l de

tra

nscr

ieri �i

con

stau

în

copi

erea

in

tegr

al�

a ac

telo

r ia

r în

scrie

rile

pres

upun

con

sem

nare

a în

reg

istru

l de

in

scrip�iu

ni a

anu

mito

r men�iu

ni c

e se

refe

r� la

act

ele

în c

auz��i

car

e su

scit�

inte

resu

l ter�il

or. P

rintr-

o di

spoz

i�ie

nepu

blic

at�34

, Circ

ular

a nr

. 103

5/19

50,

Min

iste

rul

Just

i�iei

a d

ispu

s ca

în

locu

l ce

lor

dou�

reg

istre

mai

sus

m

en�io

nate

s�

se �

in�

unul

sin

gur,

num

it re

gist

ru d

e tra

nscr

ip�iu

ni �

i in

scrip�iu

ni în

car

e s�

se

fac�

num

ai m

en�iu

ni d

e tra

nscr

ieri �i

insc

rip�ii

35. Î

n co

nsec

in��

s-a

aju

ns l

a �in

erea

unu

i si

ngur

reg

istru

în

care

se

însc

riau

în

ordi

ne n

umer

ic�

cere

rile

de t

rans

crie

re �

i in

scrip�ie

, îns

crie

rile

se e

fect

uau

num

ai p

rin in

dica

rea

felu

lui a

cest

ora

(tran

scrie

re s

au in

scrip�ie

) �i s

e ar�t

au

p�r�i

le �

i ac

tul

ce a

sta

t la

baz

a în

scrie

rii.

Cer

erile

ast

fel

înre

gist

rate

�i

num

erot

ate

împr

eun�

cu

acte

le d

oved

itoar

e er

au d

epus

e în

ace

ea�i

ord

ine

num

eric�

în m

apa

de tr

ansc

rieri �i

insc

rip�ii

. Dup�

intra

rea

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 36

/199

5 pr

ivin

d no

tarii

pu

blic

i, ac

este

m

ape

s-au

�in

ut

de

c�tre

ju

dec�

torii

.

34

A se

ved

ea D

. M. C

osm

a, o

p. c

it, p

. 15;

35

A se

ved

ea I.

Alb

u, N

oile

c�r�i

func

iare

, Ed.

Lum

ina

Lex,

p. 1

2 �i

urm

;

35

Sistemul

de publicitate

imobiliar�

bazat pe

registrele de

transcrip�iuni �i inscrip�iuni prezint� urm�toarele caracteristici 36:

1.publicitatea este

facultativ�, având

scopul de

a asigura

opozabilitatea fa�� de ter�i a unui act juridic ce produce îns� efecte între p�r�ile contractante din m

omentul realiz�rii acordului de voin��;

2.publicitatea este �inut� pe persoane �i nu pe imobile, aspect ce

genereaz� o dificil� verificare a situa�iei juridice a unui imobil în condi�iile

în care nu se cunoa�te cu exactitate adev�ratul proprietar; 3.Publicitatea este par�ial�

�i incomplet� deoarece sunt supuse

înscrierii doar actele prev�zute de art. 711 din Codul de procedur� civil�,

nefiind astfel înscrise acte precum: succesiunile, hot�rârile judec�tore�ti prin

care se anuleaz� actele de transmitere a drepturilor im

obiliare, partajul voluntar �i judiciar, actele de executare voluntar�;

4.Transcrierea �i înscrierea nu garanteaz� dreptul transcris sau înscris deoarece, la înregistrare, nu este obligatorie verificarea valabilit��ii �i legalit��ii titlului prezentat de p�r�i �i nici existen�a dreptului.

Pentru ca o persoan� s� poat� invoca lipsa transcrierii, acea persoan�trebuie s� aib� calitatea de ter�, adic� s� fi dobândit un drept real de la acela�i autor cu privire la acela�i bun im

obil, acel drept real s� fi fost supus transcrierii ori înscrierii iar form

alitatea transcrierii sau înscrierii s� fi fost înf�ptuit� de c�tre cel ce se opune actului. C

u alte cuvinte, cel ce transcrie m

ai întâi are un drept mai puternic, chiar dac� actul s�u de dobândire a fost

încheiat mai recent: qui prior tem

pore potior jure. R

eferitor la acest sistem, literatura de specialitate a fost unanim

� în a aprecia c� principalele sale dezavantaje sunt urm

�toarele: a.

nu confer� siguran�� proprietarului imobilului din cauza faptului

c� nu sunt supuse transcrierii toate actele �i modurile de dobândire;

36 A

se vedea C. B

ârsan, M. G

ai��, M. M

. Pivniceru, op cit, p. 214; 35

Sistemul

de publicitate

imobiliar�

bazat pe

registrele de

transcrip�iuni �i inscrip�iuni prezint� urm�toarele caracteristici 36:

1.publicitatea este

facultativ�, având

scopul de

a asigura

opozabilitatea fa�� de ter�i a unui act juridic ce produce îns� efecte între p�r�ile contractante din m

omentul realiz�rii acordului de voin��;

2.publicitatea este �inut� pe persoane �i nu pe imobile, aspect ce

genereaz� o dificil� verificare a situa�iei juridice a unui imobil în condi�iile

în care nu se cunoa�te cu exactitate adev�ratul proprietar; 3.Publicitatea este par�ial�

�i incomplet� deoarece sunt supuse

înscrierii doar actele prev�zute de art. 711 din Codul de procedur� civil�,

nefiind astfel înscrise acte precum: succesiunile, hot�rârile judec�tore�ti prin

care se anuleaz� actele de transmitere a drepturilor im

obiliare, partajul voluntar �i judiciar, actele de executare voluntar�;

4.Transcrierea �i înscrierea nu garanteaz� dreptul transcris sau înscris deoarece, la înregistrare, nu este obligatorie verificarea valabilit��ii �i legalit��ii titlului prezentat de p�r�i �i nici existen�a dreptului.

Pentru ca o persoan� s� poat� invoca lipsa transcrierii, acea persoan�trebuie s� aib� calitatea de ter�, adic� s� fi dobândit un drept real de la acela�i autor cu privire la acela�i bun im

obil, acel drept real s� fi fost supus transcrierii ori înscrierii iar form

alitatea transcrierii sau înscrierii s� fi fost înf�ptuit� de c�tre cel ce se opune actului. C

u alte cuvinte, cel ce transcrie m

ai întâi are un drept mai puternic, chiar dac� actul s�u de dobândire a fost

încheiat mai recent: qui prior tem

pore potior jure. R

eferitor la acest sistem, literatura de specialitate a fost unanim

� în a aprecia c� principalele sale dezavantaje sunt urm

�toarele: a.

nu confer� siguran�� proprietarului imobilului din cauza faptului

c� nu sunt supuse transcrierii toate actele �i modurile de dobândire;

36 A

se vedea C. B

ârsan, M. G

ai��, M. M

. Pivniceru, op cit, p. 214;

36

b.si

ngur

a sa

nc�iu

ne e

ste

inop

ozab

ilita

tea �i

nu

neva

lidita

tea

actu

lui

între

p�r�i

fa��

de

care

act

ul p

rodu

ce to

ate

efec

tele

jurid

ice,

dre

pt p

entru

car

e ch

iar p�r�il

e „o

mit”

une

ori s�

efec

tuez

e tra

nscr

iere

a;

c.ce

rcet

area

re

gist

rulu

i es

te

greo

aie

ca

urm

are

a ef

ectu�r

ii în

regi

str�

rilor

pe

num

ele

prop

rieta

rilor

�i n

u pe

imob

ile.

B. S

iste

mul

c�r�il

or fu

ncia

reA

cest

sis

tem

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

cun

oscu

t �i s

ub d

enum

irea

de

sist

em d

e pu

blic

itate

real�,

est

e gu

vern

at d

e re

guli �i

prin

cipi

i dife

rite

fa��

de

cele

car

e gu

vern

eaz�

sis

tem

ul p

ublic

it��ii

per

sona

le.

În c

ompa

ra�ie

cu

sist

emul

an

terio

r, si

stem

ul

c�r�i

lor

func

iare

es

te

com

plex

, co

mpl

et �i

ef

icie

nt, d

ând

posi

bilit

atea

ca

în o

rice

mom

ent s�

se c

unoa

sc�

exac

t situ

a�ia

ju

ridic�

a im

obilu

lui.

C�r�il

e fu

ncia

re s

au f

undu

are

sunt

reg

istre

le d

e ev

iden���in

ute

dup�

imob

il �i

nu

dup�

per

soan

a pr

oprie

taru

lui,

drep

t pen

tru

care

ace

st s

iste

m e

ste

cuno

scut

�i s

ub n

umel

e de

sis

tem

rea

l de

publ

icita

te

imob

iliar�.

Sist

emul

c�r�il

or f

unci

are

a fo

st i

ntro

dus

în B

ucov

ina

prin

pat

enta

im

peria

l�

aust

riac�

di

n 27

.09.

1790

, fii

nd

limita

t în

s�

prin

tr-un

de

cret

im

peria

l din

179

1 do

ar la

bun

urile

imob

iliar

e no

bilia

re. A

bia

la 0

2.02

.180

4 ac

est

sist

em s

-a e

xtin

s la

toa

te c

ateg

oriil

e de

bun

uri

imob

ile p

rintr-

o or

dona

n��

impe

rial�

. M

ai t

ârzi

u, p

rintr-

o le

ge l

ocal�

din

08.0

3.18

73 s

-a

orga

niza

t �in

erea

regi

stre

lor f

unci

are

iar p

rin le

gea

din

23.0

5.18

83 s-

a di

spus

�i

înre

gist

rare

a tra

nsm

iteril

or d

rept

urilo

r im

obili

are

prin

act

e m

ortis

-cau

za.

În

Tra

nsilv

ania

, reg

istre

le f

unci

are

au f

ost

intro

duse

sub

dom

ina�

ia

aust

riac�

pr

in

ordo

nan�

ele

impe

riale

di

n 18

50,

1853

�i

18

55,

acte

le

norm

ativ

e su

portâ

nd d

iver

se m

odifi

c�ri

de-a

lun

gul

timpu

lui.

Prin

Leg

ea

115

din

27.0

4.19

38 p

entru

uni

ficar

ea d

ispo

zi�ii

lor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re,

aces

tea

au f

ost

reor

gani

zate

. A

ceas

t� l

ege

o in

trat

în v

igoa

re

succ

esiv

, mai

întâ

i în

Buc

ovin

a în

ace

la�i

an �i

abi

a în

194

3 în

Tra

nsilv

ania

. D

ocum

ente

le c

are

stau

la

baza

ace

stui

sis

tem

de

publ

icita

te s

unt

cele

36

b.si

ngur

a sa

nc�iu

ne e

ste

inop

ozab

ilita

tea �i

nu

neva

lidita

tea

actu

lui

între

p�r�i

fa��

de

care

act

ul p

rodu

ce to

ate

efec

tele

jurid

ice,

dre

pt p

entru

car

e ch

iar p�r�il

e „o

mit”

une

ori s�

efec

tuez

e tra

nscr

iere

a;

c.ce

rcet

area

re

gist

rulu

i es

te

greo

aie

ca

urm

are

a ef

ectu�r

ii în

regi

str�

rilor

pe

num

ele

prop

rieta

rilor

�i n

u pe

imob

ile.

B. S

iste

mul

c�r�il

or fu

ncia

reA

cest

sis

tem

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

cun

oscu

t �i s

ub d

enum

irea

de

sist

em d

e pu

blic

itate

real�,

est

e gu

vern

at d

e re

guli �i

prin

cipi

i dife

rite

fa��

de

cele

car

e gu

vern

eaz�

sis

tem

ul p

ublic

it��ii

per

sona

le.

În c

ompa

ra�ie

cu

sist

emul

an

terio

r, si

stem

ul

c�r�i

lor

func

iare

es

te

com

plex

, co

mpl

et �i

ef

icie

nt, d

ând

posi

bilit

atea

ca

în o

rice

mom

ent s�

se c

unoa

sc�

exac

t situ

a�ia

ju

ridic�

a im

obilu

lui.

C�r�il

e fu

ncia

re s

au f

undu

are

sunt

reg

istre

le d

e ev

iden���in

ute

dup�

imob

il �i

nu

dup�

per

soan

a pr

oprie

taru

lui,

drep

t pen

tru

care

ace

st s

iste

m e

ste

cuno

scut

�i s

ub n

umel

e de

sis

tem

rea

l de

publ

icita

te

imob

iliar�.

Sist

emul

c�r�il

or f

unci

are

a fo

st i

ntro

dus

în B

ucov

ina

prin

pat

enta

im

peria

l�

aust

riac�

di

n 27

.09.

1790

, fii

nd

limita

t în

s�

prin

tr-un

de

cret

im

peria

l din

179

1 do

ar la

bun

urile

imob

iliar

e no

bilia

re. A

bia

la 0

2.02

.180

4 ac

est

sist

em s

-a e

xtin

s la

toa

te c

ateg

oriil

e de

bun

uri

imob

ile p

rintr-

o or

dona

n��

impe

rial�

. M

ai t

ârzi

u, p

rintr-

o le

ge l

ocal�

din

08.0

3.18

73 s

-a

orga

niza

t �in

erea

regi

stre

lor f

unci

are

iar p

rin le

gea

din

23.0

5.18

83 s-

a di

spus

�i

înre

gist

rare

a tra

nsm

iteril

or d

rept

urilo

r im

obili

are

prin

act

e m

ortis

-cau

za.

În

Tra

nsilv

ania

, reg

istre

le f

unci

are

au f

ost

intro

duse

sub

dom

ina�

ia

aust

riac�

pr

in

ordo

nan�

ele

impe

riale

di

n 18

50,

1853

�i

18

55,

acte

le

norm

ativ

e su

portâ

nd d

iver

se m

odifi

c�ri

de-a

lun

gul

timpu

lui.

Prin

Leg

ea

115

din

27.0

4.19

38 p

entru

uni

ficar

ea d

ispo

zi�ii

lor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re,

aces

tea

au f

ost

reor

gani

zate

. A

ceas

t� l

ege

o in

trat

în v

igoa

re

succ

esiv

, mai

întâ

i în

Buc

ovin

a în

ace

la�i

an �i

abi

a în

194

3 în

Tra

nsilv

ania

. D

ocum

ente

le c

are

stau

la

baza

ace

stui

sis

tem

de

publ

icita

te s

unt

cele

37

prev�zute de art. 6 din Legea nr. 115/1938 �i anume: planul c�r�ii funciare,

înscrisurile referitoare la opera�iunile de carte funciar�, registrul de intrare, repertoriile alfabetice �i repertoriile parcelare.

C�r�ile funciare sunt alc�tuite din trei p�r�i:

a.Partea

I –

cuprinde descrierea

imobilelor

�i elem

entele com

ponente ale acestora; b.Partea a

II-a – cuprinde înscrierile privitoare la dreptul de proprietate asupra im

obilelor �i în plus, diferite fapte juridice precum

minoritatea, curatela, tutela, interdic�ia ori diferite drepturi �i obliga�ii de

care se bucur� sau este �inut titularul – rezolu�iunea, nulitatea, etc; c.

Partea a III-a – cuprinde înscrierile privitoare la sarcini, aici înscriindu-se sarcinile reale care greveaz� im

obilul: dreptul de superficie, uzul, uzufructul, ipoteca, etc.

Din art. 5 al Legii 115/1938 reiese c� înscrierile în cartea funciar�

sunt de 3 feluri: 1.întabularea – înscrierea prin care se str�m

ut�, se constituie, se greveaz�, se restrânge ori se stinge un drept real;

2.înscrierea provizorie – o înscriere imperfect� care are loc atunci

când dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept real supus întabul�rii

nu se poate face deoarece actul original nu întrune�te condi�iile pentru întabulare;

3.notarea – înscrierea unor drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice ce au leg�tur� cu drepturile înscrise în cartea funciar�;

Com

parativ cu sistemul de transcrip�iuni �i inscrip�iuni, sistem

ul c�r�ilor funciare a adoptat principiul publicit��ii integrale conform

c�ruia, toate actele �i faptele juridice privitoare la un bun im

obil trebuie aduse la cuno�tin�a publicului prin înscriere.

A�adar, pe lâng� efectul opozabilit��ii erga om

nes, prin acest sistem

publicitatea devine integral�, având un efect constitutiv de drepturi reale din m

omentul înscrierii dreptului respectiv în cartea funciar�.

37

prev�zute de art. 6 din Legea nr. 115/1938 �i anume: planul c�r�ii funciare,

înscrisurile referitoare la opera�iunile de carte funciar�, registrul de intrare, repertoriile alfabetice �i repertoriile parcelare.

C�r�ile funciare sunt alc�tuite din trei p�r�i:

a.Partea

I –

cuprinde descrierea

imobilelor

�i elem

entele com

ponente ale acestora; b.Partea a

II-a – cuprinde înscrierile privitoare la dreptul de proprietate asupra im

obilelor �i în plus, diferite fapte juridice precum

minoritatea, curatela, tutela, interdic�ia ori diferite drepturi �i obliga�ii de

care se bucur� sau este �inut titularul – rezolu�iunea, nulitatea, etc; c.

Partea a III-a – cuprinde înscrierile privitoare la sarcini, aici înscriindu-se sarcinile reale care greveaz� im

obilul: dreptul de superficie, uzul, uzufructul, ipoteca, etc.

Din art. 5 al Legii 115/1938 reiese c� înscrierile în cartea funciar�

sunt de 3 feluri: 1.întabularea – înscrierea prin care se str�m

ut�, se constituie, se greveaz�, se restrânge ori se stinge un drept real;

2.înscrierea provizorie – o înscriere imperfect� care are loc atunci

când dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept real supus întabul�rii

nu se poate face deoarece actul original nu întrune�te condi�iile pentru întabulare;

3.notarea – înscrierea unor drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice ce au leg�tur� cu drepturile înscrise în cartea funciar�;

Com

parativ cu sistemul de transcrip�iuni �i inscrip�iuni, sistem

ul c�r�ilor funciare a adoptat principiul publicit��ii integrale conform

c�ruia, toate actele �i faptele juridice privitoare la un bun im

obil trebuie aduse la cuno�tin�a publicului prin înscriere.

A�adar, pe lâng� efectul opozabilit��ii erga om

nes, prin acest sistem

publicitatea devine integral�, având un efect constitutiv de drepturi reale din m

omentul înscrierii dreptului respectiv în cartea funciar�.

38

În c

onse

cin��,

dre

ptul

real

neî

nscr

is în

car

tea

func

iar�

poa

te fi

ap�

rat

împo

triva

dob

ândi

toril

or s

ubse

cven�i

prin

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie ta

bula

r� c

are

urm�r

e�te

însc

riere

a dr

eptu

lui î

n re

gist

rul d

e pu

blic

itate

imob

iliar�37

.

C. S

iste

mul

c�r�il

or d

e pu

blic

itate

func

iar�

Sist

emul

c�r�il

or d

e pu

blic

itate

fun

ciar�

a ap�r

ut c

a un

r�s

puns

la

nere

u�ita

int

rodu

cerii

c�r�il

or f

unci

are

în �

ara

Rom

ânea

sc�,

fiin

d in

stitu

it pr

in L

egea

242

/194

7 pe

ntru

tra

nsfo

rmar

ea c�r�il

or f

unci

are

prov

izor

ii în

c�

r�i d

e pu

blic

itate

fun

ciar�.

Atâ

t st

ruct

ura

cât �i

obi

ectu

l c�

r�ilo

r de

pu

blic

itate

fun

ciar�

sunt

sim

ilare

cu

cele

ale

c�r�il

or f

unci

are

regl

emen

tate

pr

in L

egea

nr.

115/

1938

, în

sprij

inul

ace

stei

afir

ma�

ii ve

nind

�i d

ispo

zi�ii

le

artic

olul

ui 3

8 di

n Le

gea

nr.

242/

1947

car

e pr

ev�d

c�

în a

num

ite p

rivin�e

ac

east�

lege

se v

a co

mpl

eta

cu L

egea

nr.

115/

1938

. A

stfe

l, c�

r�ile

de

publ

icita

te f

unci

ar�

sunt

alc�t

uite

tot d

in tr

ei p�r�i

care

au

acee

a�i

stru

ctur��i

ace

ea�i

com

pozi�ie

: în

prim

a pa

rte s

e de

scrie

im

obilu

l ca

re s

e m

ai n

ume�

te �

i co

rp f

unci

ar,

în c

ea d

e a

doua

par

te s

e în

scriu

dat

ele

priv

itoar

e la

pro

prie

tar,

iar î

n ce

a de

-a tr

eia

parte

sarc

inile

car

e gr

evea

z� im

obilu

l. În

ega

l� m�s

ur�,

obi

ectu

l c�r�il

or d

e pu

blic

itate

func

iar�

îl co

nsitu

ie d

rept

urile

rea

le i

mob

iliar

e, d

rept

urile

per

sona

le,

fapt

ele �i

ra

portu

rile

jurid

ice

afla

te î

n le

g�tu

r� c

u im

obile

le î

nscr

ise

iar

tipur

ile d

e în

scrie

re s

unt a

cele

a�i t

rei c

a �i

în c

azul

c�r�il

or f

unci

are

regl

emen

tate

prin

Le

gea

nr. 1

15/1

938:

înta

bula

rea,

însc

riere

a pr

oviz

orie

�i n

otar

ea. C

onfo

rm

Legi

i nr.

242/

1947

se

înta

bule

az�

cons

titui

rile,

mod

ific�

rile,

tran

smis

iuni

le

�i s

tinge

rile

de d

rept

uri

real

e im

obili

are,

rez

ultâ

nd f

in o

rice

acte

înt

re v

ii,

hot�

râril

e ju

dec�

tore�t

i, ch

iar �

i dec

lara

tive

de d

rept

uri,

mut

a�iil

e pr

in d

eces

�i

ces

iuni

le d

e dr

eptu

ri su

cces

oral

e. D

e as

emen

ea,

se a

dmite

îns

crie

rea

prov

izor

ie a

unu

i dre

pt re

al în

tem

eiul

une

i hot�r

âri j

udec�t

ore�

ti de

finiti

ve,

37 A

se v

edea

I. P

. Fili

pesc

u, D

rept

ul c

ivil.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate �i

alte

dre

ptur

i rea

le, E

d.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti 20

06, p

. 394

;

38

În c

onse

cin��,

dre

ptul

real

neî

nscr

is în

car

tea

func

iar�

poa

te fi

ap�

rat

împo

triva

dob

ândi

toril

or s

ubse

cven�i

prin

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie ta

bula

r� c

are

urm�r

e�te

însc

riere

a dr

eptu

lui î

n re

gist

rul d

e pu

blic

itate

imob

iliar�37

.

C. S

iste

mul

c�r�il

or d

e pu

blic

itate

func

iar�

Sist

emul

c�r�il

or d

e pu

blic

itate

fun

ciar�

a ap�r

ut c

a un

r�s

puns

la

nere

u�ita

int

rodu

cerii

c�r�il

or f

unci

are

în �

ara

Rom

ânea

sc�,

fiin

d in

stitu

it pr

in L

egea

242

/194

7 pe

ntru

tra

nsfo

rmar

ea c�r�il

or f

unci

are

prov

izor

ii în

c�

r�i d

e pu

blic

itate

fun

ciar�.

Atâ

t st

ruct

ura

cât �i

obi

ectu

l c�

r�ilo

r de

pu

blic

itate

fun

ciar�

sunt

sim

ilare

cu

cele

ale

c�r�il

or f

unci

are

regl

emen

tate

pr

in L

egea

nr.

115/

1938

, în

sprij

inul

ace

stei

afir

ma�

ii ve

nind

�i d

ispo

zi�ii

le

artic

olul

ui 3

8 di

n Le

gea

nr.

242/

1947

car

e pr

ev�d

c�

în a

num

ite p

rivin�e

ac

east�

lege

se v

a co

mpl

eta

cu L

egea

nr.

115/

1938

. A

stfe

l, c�

r�ile

de

publ

icita

te f

unci

ar�

sunt

alc�t

uite

tot d

in tr

ei p�r�i

care

au

acee

a�i

stru

ctur��i

ace

ea�i

com

pozi�ie

: în

prim

a pa

rte s

e de

scrie

im

obilu

l ca

re s

e m

ai n

ume�

te �

i co

rp f

unci

ar,

în c

ea d

e a

doua

par

te s

e în

scriu

dat

ele

priv

itoar

e la

pro

prie

tar,

iar î

n ce

a de

-a tr

eia

parte

sarc

inile

car

e gr

evea

z� im

obilu

l. În

ega

l� m�s

ur�,

obi

ectu

l c�r�il

or d

e pu

blic

itate

func

iar�

îl co

nsitu

ie d

rept

urile

rea

le i

mob

iliar

e, d

rept

urile

per

sona

le,

fapt

ele �i

ra

portu

rile

jurid

ice

afla

te î

n le

g�tu

r� c

u im

obile

le î

nscr

ise

iar

tipur

ile d

e în

scrie

re s

unt a

cele

a�i t

rei c

a �i

în c

azul

c�r�il

or f

unci

are

regl

emen

tate

prin

Le

gea

nr. 1

15/1

938:

înta

bula

rea,

însc

riere

a pr

oviz

orie

�i n

otar

ea. C

onfo

rm

Legi

i nr.

242/

1947

se

înta

bule

az�

cons

titui

rile,

mod

ific�

rile,

tran

smis

iuni

le

�i s

tinge

rile

de d

rept

uri

real

e im

obili

are,

rez

ultâ

nd f

in o

rice

acte

înt

re v

ii,

hot�

râril

e ju

dec�

tore�t

i, ch

iar �

i dec

lara

tive

de d

rept

uri,

mut

a�iil

e pr

in d

eces

�i

ces

iuni

le d

e dr

eptu

ri su

cces

oral

e. D

e as

emen

ea,

se a

dmite

îns

crie

rea

prov

izor

ie a

unu

i dre

pt re

al în

tem

eiul

une

i hot�r

âri j

udec�t

ore�

ti de

finiti

ve,

37 A

se v

edea

I. P

. Fili

pesc

u, D

rept

ul c

ivil.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate �i

alte

dre

ptur

i rea

le, E

d.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti 20

06, p

. 394

;

39

înscriere care va deveni întabulare în mom

entul în care hot�rârea va deveni irevocabil�.

Efectul caracteristic acestui sistem este opozabilitatea drepturilor

supuse publicit��ii prin întabulare sau notare ter�ilor de bun�-credin�� care au dobândit �i �i-au conservat dreptul asupra vreunui im

obil 38. Trebuie rem

arcat faptul c� nici aceast� lege, cum de altfel nici Legea nr. 7/1996 m

ai târziu,

nu a

adoptat regula

efectului constitutiv

de drepturi

reale al

înscrierilor, a�a cum s-a prev�zut în Legea

nr. 115/1938. C�r�ile de

publicitate funciar� sunt considerate un sistem interm

ediar de publicitate im

obiliar� deoarece prin structur��i efecte ele se plaseaz� între c�r�ile

funciare �i registrele de transcrip�iuni �i inscrip�iuni. Ele sunt asimiliate m

ai degrab� registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni deoarece înscrierea drepturilor reale im

obiliare se efectueaz� numai cu scopul ca acestea s�

devin� opozabile ter�ilor, în mom

entul efectu�rii înscrierilor neverificându-se existen�a drepturilor, de unde rezult� faptul c� extrasele din c�r�ile de publicitate funciar� au o valoare realtiv�.

D. Sistem

ul c�r�ilor de eviden�� funciar�C�r�ile

de eviden��

funciar� sunt

reglementate

prin Legea

nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c�r�i de eviden�� funciar� a c�r�ilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, apari�ia lor fiind determ

inat� tocmai

de necesitatea de a acoperi lipsa acestor c�r�i funciare distruse în cea mai

mare parte în tim

pul celui de-al doilea r�zboi mondial în anum

ite localit��i din Transilvania. A

ceste c�r�i de eviden�� funciar� au avut un caracter provizoriu pân� la g�sirea c�r�ilor funciare sustrase sau pierdute, ori pân� la

38 A

se vedea art. 4 din Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 privind transformarea c�r�ilor

funciare provizorii în c�r�i de publicitate funciar�, abrogat� prin Legea nr. 7 din 13 martie

1996 privind cadastrul �i publicitatea funciar�, republicat� în M. O

f. nr. 201 din 3 martie

2006, cu toate complet�rile �i m

odific�rile ulterioare; 39

înscriere care va deveni întabulare în mom

entul în care hot�rârea va deveni irevocabil�.

Efectul caracteristic acestui sistem este opozabilitatea drepturilor

supuse publicit��ii prin întabulare sau notare ter�ilor de bun�-credin�� care au dobândit �i �i-au conservat dreptul asupra vreunui im

obil 38. Trebuie rem

arcat faptul c� nici aceast� lege, cum de altfel nici Legea nr. 7/1996 m

ai târziu,

nu a

adoptat regula

efectului constitutiv

de drepturi

reale al

înscrierilor, a�a cum s-a prev�zut în Legea

nr. 115/1938. C�r�ile de

publicitate funciar� sunt considerate un sistem interm

ediar de publicitate im

obiliar� deoarece prin structur��i efecte ele se plaseaz� între c�r�ile

funciare �i registrele de transcrip�iuni �i inscrip�iuni. Ele sunt asimiliate m

ai degrab� registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni deoarece înscrierea drepturilor reale im

obiliare se efectueaz� numai cu scopul ca acestea s�

devin� opozabile ter�ilor, în mom

entul efectu�rii înscrierilor neverificându-se existen�a drepturilor, de unde rezult� faptul c� extrasele din c�r�ile de publicitate funciar� au o valoare realtiv�.

D. Sistem

ul c�r�ilor de eviden�� funciar�C�r�ile

de eviden��

funciar� sunt

reglementate

prin Legea

nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c�r�i de eviden�� funciar� a c�r�ilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, apari�ia lor fiind determ

inat� tocmai

de necesitatea de a acoperi lipsa acestor c�r�i funciare distruse în cea mai

mare parte în tim

pul celui de-al doilea r�zboi mondial în anum

ite localit��i din Transilvania. A

ceste c�r�i de eviden�� funciar� au avut un caracter provizoriu pân� la g�sirea c�r�ilor funciare sustrase sau pierdute, ori pân� la

38 A

se vedea art. 4 din Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 privind transformarea c�r�ilor

funciare provizorii în c�r�i de publicitate funciar�, abrogat� prin Legea nr. 7 din 13 martie

1996 privind cadastrul �i publicitatea funciar�, republicat� în M. O

f. nr. 201 din 3 martie

2006, cu toate complet�rile �i m

odific�rile ulterioare;

40

înto

cmire

a un

or n

oi c�r�i

func

iare

, dup�

aces

t mom

ent,

c�r�i

le d

e ev

iden��

func

iar�

fiin

d în

chis

e.

E. S

iste

mul

uni

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

Lege

a nr

. 7/

1996

39 a

pus

baz

ele

unui

nou

sis

tem

uni

c �i

uni

tar

de

publ

icita

te u

nita

r�.

Este

vor

ba d

e un

sis

tem

rea

l de

pub

licita

te i

mob

iliar�

baza

t pe

noi

le c�r�i

func

iare

�i

m�s

ur�t

orile

cad

astra

le.

Nou

a le

ge a

ca

dast

rulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e a

fost

ado

ptat�

în 1

996,

fiin

d de

stin

at�

s� p

un�

baze

le ju

ridic

e al

e un

ui c

adas

tru fu

ncia

r na�

iona

l mod

ern

prec

um �

i pe

cel

e al

e un

ui s

iste

m u

nic

publ

icita

te im

obili

ar�

de c

arte

func

iar�

, des

tinat

s�

înlo

cuia

sc�

toat

e si

stem

ele

de p

ublic

itate

exi

sten

te. N

oul r

egim

jurid

ic a

l c�

r�ilo

r fu

ncia

re e

ste

regl

emen

tat

cu c

arac

ter

gene

ral

în u

rm�t

oare

le a

cte

norm

ativ

e:

•Le

gea

nr.

7/19

96

a ca

dast

rulu

i �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are,

re

publ

icat�

•R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

arte

fu

ncia

r� a

le j

udec�t

oriil

or,

apro

bat

prin

Ord

inul

min

istru

lui

de

stat

, min

istru

l jus

ti�ie

i n

r. 23

71/C

/199

740;

•In

stru

c�iu

nile

pr

ivin

d în

fiin�

area

c�

r�ilo

r fu

ncia

re

cu

cara

cter

ne

defin

itiv,

apr

obat

e pr

in O

rdin

ul m

inis

trulu

i de

sta

t, m

inis

trul

just

i�iei

nr.

1330

/C/1

999

(nep

ublic

ate)

. D

e�i

prin

Leg

ea n

r. 7/

1996

s-a

urm�r

it re

aliz

area

unu

i no

u si

stem

re

al �

i uni

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

pent

ru în

treag

a �a

r�, n

oua

lege

cre

eaz�

doar

pre

mis

ele

jurid

ice

norm

ativ

e pe

ntru

ca

Rom

ania

s�

ajun

g� l

a st

adiu

l eu

rope

an d

e a

avea

un

cada

stru

na�

iona

l �i

c�r�i

func

iare

în

între

aga �a

r�,

întru

cât î

ntoc

mire

a ca

dast

rulu

i �i a

noi

lor

c�r�i

fun

ciar

e es

te o

che

stiu

ne d

e

39 L

egea

nr.

7 di

n 13

mar

tie 1

996

priv

ind

cada

stru

l �i p

ublic

itate

a im

obili

ar�,

repu

blic

at�

în

M. O

f. nr

. 201

din

3 m

artie

200

6, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

40

Pub

licat

în M

. Of.

Nr.

84 d

in 2

3.02

.199

8 �i

den

umit

în c

ontin

uare

„R

egul

amen

t” sa

u,

dup�

caz

, „R

egul

amen

t MJ”

; 40

înto

cmire

a un

or n

oi c�r�i

func

iare

, dup�

aces

t mom

ent,

c�r�i

le d

e ev

iden��

func

iar�

fiin

d în

chis

e.

E. S

iste

mul

uni

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

Lege

a nr

. 7/

1996

39 a

pus

baz

ele

unui

nou

sis

tem

uni

c �i

uni

tar

de

publ

icita

te u

nita

r�.

Este

vor

ba d

e un

sis

tem

rea

l de

pub

licita

te i

mob

iliar�

baza

t pe

noi

le c�r�i

func

iare

�i

m�s

ur�t

orile

cad

astra

le.

Nou

a le

ge a

ca

dast

rulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e a

fost

ado

ptat�

în 1

996,

fiin

d de

stin

at�

s� p

un�

baze

le ju

ridic

e al

e un

ui c

adas

tru fu

ncia

r na�

iona

l mod

ern

prec

um �

i pe

cel

e al

e un

ui s

iste

m u

nic

publ

icita

te im

obili

ar�

de c

arte

func

iar�

, des

tinat

s�

înlo

cuia

sc�

toat

e si

stem

ele

de p

ublic

itate

exi

sten

te. N

oul r

egim

jurid

ic a

l c�

r�ilo

r fu

ncia

re e

ste

regl

emen

tat

cu c

arac

ter

gene

ral

în u

rm�t

oare

le a

cte

norm

ativ

e:

•Le

gea

nr.

7/19

96

a ca

dast

rulu

i �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are,

re

publ

icat�

•R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

arte

fu

ncia

r� a

le j

udec�t

oriil

or,

apro

bat

prin

Ord

inul

min

istru

lui

de

stat

, min

istru

l jus

ti�ie

i n

r. 23

71/C

/199

740;

•In

stru

c�iu

nile

pr

ivin

d în

fiin�

area

c�

r�ilo

r fu

ncia

re

cu

cara

cter

ne

defin

itiv,

apr

obat

e pr

in O

rdin

ul m

inis

trulu

i de

sta

t, m

inis

trul

just

i�iei

nr.

1330

/C/1

999

(nep

ublic

ate)

. D

e�i

prin

Leg

ea n

r. 7/

1996

s-a

urm�r

it re

aliz

area

unu

i no

u si

stem

re

al �

i uni

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

pent

ru în

treag

a �a

r�, n

oua

lege

cre

eaz�

doar

pre

mis

ele

jurid

ice

norm

ativ

e pe

ntru

ca

Rom

ania

s�

ajun

g� l

a st

adiu

l eu

rope

an d

e a

avea

un

cada

stru

na�

iona

l �i

c�r�i

func

iare

în

între

aga �a

r�,

întru

cât î

ntoc

mire

a ca

dast

rulu

i �i a

noi

lor

c�r�i

fun

ciar

e es

te o

che

stiu

ne d

e

39 L

egea

nr.

7 di

n 13

mar

tie 1

996

priv

ind

cada

stru

l �i p

ublic

itate

a im

obili

ar�,

repu

blic

at�

în

M. O

f. nr

. 201

din

3 m

artie

200

6, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

40

Pub

licat

în M

. Of.

Nr.

84 d

in 2

3.02

.199

8 �i

den

umit

în c

ontin

uare

„R

egul

amen

t” sa

u,

dup�

caz

, „R

egul

amen

t MJ”

;

41

durat� care depinde de alocarea resurselor necesare de ordin financiar, tehnic �i um

an pentru efectuarea �i finalilzarea lucr�rilor cadastrale. �inând cont de faptul c� realizarea unui cadastru general la nivelul ��rii este o problem

� ce se va putea materializa într-un viitor m

ai mult sau m

ai pu�in îndep�rtat, Legea nr. 7/1996 prevede, în m

od corespunz�tor, o extindere treptat�

�i progresiv� a noului sistem de publicitate im

obiliar�, bazat pe c�r�ile funciare, pe m

�sura finaliz�rii lucr�rilor cadastrale în fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial� – comun�, ora�, m

unicipiu. În consecin��, pân� la im

plementarea definitiv� a sistem

ului unic la nivelul întregii ��ri, conform

art. 69 din Legea nr. 7/1996 republicat�, î�i vor men�ine aplicabilitatea toate

celelalte sisteme de publicitate existente.

F. Asem

�n�ri �i deosebiri între sistemul publicit��ii personale �i

sistemul publicit��ii realeU

n prim aspect care pune în lum

in� aceast� diferen�iere este acela c�, în sistem

ul registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni, publicitatea im

obiliar� este facultativ�. În acest sistem publicitatea nu are un caracter

constitutiv de drepturi reale, ci are drept scop principal doar asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i a actului juridic, act juridic care produce efecte între p�r�ile contractante începând cu m

omentul realiz�rii acordului de

voin�� (în anumite cazuri fiind necesar�

�i încheierea actului în forma

prev�zut� de lege). Dim

potriv�, în sistemul de publicitate im

obiliar� bazat pe

c�r�ile funciare,

publicitatea este

practic obligatorie,

dobândirea drepturilor

reale im

obiliare operând

odat� cu

înscrierea actului

de transm

isiune sau constituire (publicitatea are un caracter constitutiv de drepturi reale – art. 117 din Legea nr. 115/1938). Legea consacr� a�adar principiul publicit��ii absolute potrivit c�ruia drepturile reale im

obiliare nu se pot str�m

uta nu numai fa�� de ter�i ci �i între p�r�i, decât dac� s-a f�cut

întabularea (înscrierea prin care se str�mut�, se constituie, se greveaz�, se

restrânge sau se singe un drept real). Publicitatea din cele dou� sisteme este

41

durat� care depinde de alocarea resurselor necesare de ordin financiar, tehnic �i um

an pentru efectuarea �i finalilzarea lucr�rilor cadastrale. �inând cont de faptul c� realizarea unui cadastru general la nivelul ��rii este o problem

� ce se va putea materializa într-un viitor m

ai mult sau m

ai pu�in îndep�rtat, Legea nr. 7/1996 prevede, în m

od corespunz�tor, o extindere treptat�

�i progresiv� a noului sistem de publicitate im

obiliar�, bazat pe c�r�ile funciare, pe m

�sura finaliz�rii lucr�rilor cadastrale în fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial� – comun�, ora�, m

unicipiu. În consecin��, pân� la im

plementarea definitiv� a sistem

ului unic la nivelul întregii ��ri, conform

art. 69 din Legea nr. 7/1996 republicat�, î�i vor men�ine aplicabilitatea toate

celelalte sisteme de publicitate existente.

F. Asem

�n�ri �i deosebiri între sistemul publicit��ii personale �i

sistemul publicit��ii realeU

n prim aspect care pune în lum

in� aceast� diferen�iere este acela c�, în sistem

ul registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni, publicitatea im

obiliar� este facultativ�. În acest sistem publicitatea nu are un caracter

constitutiv de drepturi reale, ci are drept scop principal doar asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i a actului juridic, act juridic care produce efecte între p�r�ile contractante începând cu m

omentul realiz�rii acordului de

voin�� (în anumite cazuri fiind necesar�

�i încheierea actului în forma

prev�zut� de lege). Dim

potriv�, în sistemul de publicitate im

obiliar� bazat pe

c�r�ile funciare,

publicitatea este

practic obligatorie,

dobândirea drepturilor

reale im

obiliare operând

odat� cu

înscrierea actului

de transm

isiune sau constituire (publicitatea are un caracter constitutiv de drepturi reale – art. 117 din Legea nr. 115/1938). Legea consacr� a�adar principiul publicit��ii absolute potrivit c�ruia drepturile reale im

obiliare nu se pot str�m

uta nu numai fa�� de ter�i ci �i între p�r�i, decât dac� s-a f�cut

întabularea (înscrierea prin care se str�mut�, se constituie, se greveaz�, se

restrânge sau se singe un drept real). Publicitatea din cele dou� sisteme este

42

dife

rit��i

în

func�ie

de

mod

ul î

n ca

re e

a es

te �

inut�.

Ast

fel,

în s

iste

mul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni,

publ

icita

tea

este

�in

ut�

pe

pers

oane

, fa

pt c

are

duce

la

dific

ult��i

în c

eea

ce p

rive�

te c

unoa�t

erea

si

tua�

iei

unui

im

obil,

dac�

nu e

ste

cuno

ascu

t ad

ev�r

atul

pro

prie

tar.

Ace

ste

dific

ult��i

sunt

înde

p�rta

te în

sis

tem

ul b

azat

pe

c�r�i

le fu

ncia

re, p

ublic

itate

a fii

nd f�c

ut�

pe i

mob

ile (

dific

ult��il

e su

nt î

ndep�r

tate

dac�

evid

en�a

est

e �in

ut�

la z

i).

O a

lt� d

ifere

n��

exis

tent�

între

cel

e do

u� s

iste

me

de p

ublic

itate

im

obili

ar�

este

ac

eea

c�

în

sist

emul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni p

ublic

itate

a es

te p

ar�ia

l��i

inc

ompl

et�

în t

imp

ce î

n si

stem

ul

baza

t pe

c�r�i

le f

unci

are

publ

icita

tea

este

sup

us�

prin

cipi

ului

inte

gral

it��ii

. În

tr-ad

ev�r

, în

sis

tem

ul r

egis

trelo

r de

ins

crip�iu

ni �

i tra

nscr

ip�iu

ni s

unt

supu

se p

ublic

it��ii

doa

r ac

ele

acte

pre

v�zu

te î

n ar

t. 71

1 C

od p

roce

dur�

civi

l�,

r�m

ânân

d în

afa

ra f

orm

alit��ii

îns

crie

rea

succ

esiu

nior

, ho

t�râ

rile

jude

c�to

re�t

i pr

in c

are

se a

nule

az�

acte

le d

e tra

nsm

itere

a d

rept

urilo

r im

obili

are,

par

taju

l vo

lunt

ar �

i ju

dici

ar,

acte

le d

e ex

ecut

are

volu

natr�

. În

si

stem

ul c�r�il

or fu

ncia

re, a�a

cum

pre

ciza

m, p

ublic

itate

a es

te g

uver

nat�

de

prin

cipi

ul i

nteg

ralit��

ii („

toat

e ac

tele

�i

fapt

ele

jurid

ice �i

chi

ar a

c�iu

nile

pr

ivin

d bu

nuril

e im

obili

are

trecu

te tr

ebui

e în

scris

e” –

art.

83 �i

111

– 1

14

din

Lege

a nr

. 115

/193

8).

Dife

ren�

e în

tre c

ele

dou�

sis

tem

e ex

ist��i

din

pun

ctul

de

vede

re a

l ga

rant�r

ii dr

eptu

rilor

tra

nscr

ise

sau

însc

rise.

În

sist

emul

reg

istre

lor

de

trans

crip�iu

ni �

i in

scrip�iu

ni a

cest

ea n

u su

nt g

aran

tate

, în

trucâ

t cu

oca

zia

înre

gist

r�rii

nu

este

obl

igat

orie

ver

ifica

rea

vala

bilit��

ii �i

leg

alit��ii

titl

ului

pr

ezen

tat

de p�r�i,

nic

i ex

iste

n�a

drep

turil

or. D

impo

triv�

, în

sist

emul

baz

at

pe c�r�il

e fu

ncia

re o

pere

az�

prin

cipi

ul l

egal

it��ii

, co

nfor

m c�r

uia

exis

t�ob

liga�

ia c

a ju

dec�

toru

l de

la b

iroul

de

carte

fun

ciar�

s� v

erifi

ce le

galit

atea

tit

lulu

i ca

re s

e în

regi

stre

az�,

ver

ifica

rea

f�câ

ndu-

se î

nain

te d

e a

se f

ace

însc

riere

a (a

rt. 4

3, 4

4 �i

83

din

Lege

a nr

. 115

/193

8).

42

dife

rit��i

în

func�ie

de

mod

ul î

n ca

re e

a es

te �

inut�.

Ast

fel,

în s

iste

mul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni,

publ

icita

tea

este

�in

ut�

pe

pers

oane

, fa

pt c

are

duce

la

dific

ult��i

în c

eea

ce p

rive�

te c

unoa�t

erea

si

tua�

iei

unui

im

obil,

dac�

nu e

ste

cuno

ascu

t ad

ev�r

atul

pro

prie

tar.

Ace

ste

dific

ult��i

sunt

înde

p�rta

te în

sis

tem

ul b

azat

pe

c�r�i

le fu

ncia

re, p

ublic

itate

a fii

nd f�c

ut�

pe i

mob

ile (

dific

ult��il

e su

nt î

ndep�r

tate

dac�

evid

en�a

est

e �in

ut�

la z

i).

O a

lt� d

ifere

n��

exis

tent�

între

cel

e do

u� s

iste

me

de p

ublic

itate

im

obili

ar�

este

ac

eea

c�

în

sist

emul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni p

ublic

itate

a es

te p

ar�ia

l��i

inc

ompl

et�

în t

imp

ce î

n si

stem

ul

baza

t pe

c�r�i

le f

unci

are

publ

icita

tea

este

sup

us�

prin

cipi

ului

inte

gral

it��ii

. În

tr-ad

ev�r

, în

sis

tem

ul r

egis

trelo

r de

ins

crip�iu

ni �

i tra

nscr

ip�iu

ni s

unt

supu

se p

ublic

it��ii

doa

r ac

ele

acte

pre

v�zu

te î

n ar

t. 71

1 C

od p

roce

dur�

civi

l�,

r�m

ânân

d în

afa

ra f

orm

alit��ii

îns

crie

rea

succ

esiu

nior

, ho

t�râ

rile

jude

c�to

re�t

i pr

in c

are

se a

nule

az�

acte

le d

e tra

nsm

itere

a d

rept

urilo

r im

obili

are,

par

taju

l vo

lunt

ar �

i ju

dici

ar,

acte

le d

e ex

ecut

are

volu

natr�

. În

si

stem

ul c�r�il

or fu

ncia

re, a�a

cum

pre

ciza

m, p

ublic

itate

a es

te g

uver

nat�

de

prin

cipi

ul i

nteg

ralit��

ii („

toat

e ac

tele

�i

fapt

ele

jurid

ice �i

chi

ar a

c�iu

nile

pr

ivin

d bu

nuril

e im

obili

are

trecu

te tr

ebui

e în

scris

e” –

art.

83 �i

111

– 1

14

din

Lege

a nr

. 115

/193

8).

Dife

ren�

e în

tre c

ele

dou�

sis

tem

e ex

ist��i

din

pun

ctul

de

vede

re a

l ga

rant�r

ii dr

eptu

rilor

tra

nscr

ise

sau

însc

rise.

În

sist

emul

reg

istre

lor

de

trans

crip�iu

ni �

i in

scrip�iu

ni a

cest

ea n

u su

nt g

aran

tate

, în

trucâ

t cu

oca

zia

înre

gist

r�rii

nu

este

obl

igat

orie

ver

ifica

rea

vala

bilit��

ii �i

leg

alit��ii

titl

ului

pr

ezen

tat

de p�r�i,

nic

i ex

iste

n�a

drep

turil

or. D

impo

triv�

, în

sist

emul

baz

at

pe c�r�il

e fu

ncia

re o

pere

az�

prin

cipi

ul l

egal

it��ii

, co

nfor

m c�r

uia

exis

t�ob

liga�

ia c

a ju

dec�

toru

l de

la b

iroul

de

carte

fun

ciar�

s� v

erifi

ce le

galit

atea

tit

lulu

i ca

re s

e în

regi

stre

az�,

ver

ifica

rea

f�câ

ndu-

se î

nain

te d

e a

se f

ace

însc

riere

a (a

rt. 4

3, 4

4 �i

83

din

Lege

a nr

. 115

/193

8).

43

Acestor diferen�e li se adaug� faptul c� sistem

ul c�r�ilor funciare este m

ult mai eficient în ceea ce prive�te protejarea celor ce dobândesc im

obile. C

el ce dobânde�te un imobil �i î�i înscrie dreptul s�u (toate drepturile

reglementate de legisla�ia civil� sunt obiect de înscrieri funciare – art. 1 din

Legea nr. 115/1938) este pus la ad�post de orice surpriz��i este ap�rat de

orice risc de evic�iune atâta timp cât cauza evic�iunii nu este adus� ulterior la

cuno�tin�� public� prin notarea în cartea funciar� sau atâta timp cât cel

interesat nu va fi cerut rectificarea înscrierii în termenul prev�zut de lege. C

a o consecin�� a principiului legalit��ii, în sistem

ul c�r�ilor funciare, înscrierile f�cute au for�� probant� absolut�, ceea ce nu se întâm

pl��i în cazul

publicit��ii efectuate prin sistemul registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni

(în fapt mape în care sunt p�strate actele �i cererile privind transcrierea).

Din

punctul de

vedere al

asem�n�rilor,

printre acestea

putem

enumera:

•U

nele modalit��i de dobândire a drepturilor opereaz� în am

bele cazuri independent de realizarea opera�iunilor specifice publicit��ii (ca de exem

plu dobândirea prin succesiune); •

Am

bele sisteme se refer� în principiu la bunurile im

obile (exist�anum

ite excep�ii în privin�a notific�rii cesiunii de crean�� debitorului cedat, în privin�a titlurilor nom

inative care trebuie trecute în registrul societ��ii); •

Principiul oficialit��ii, conform c�ruia înscrierea nu se poate face

decât pe baza cererii �i a actelor care o înso�esc, func�ioneaz� în ambele

cazuri.

43

Acestor diferen�e li se adaug� faptul c� sistem

ul c�r�ilor funciare este m

ult mai eficient în ceea ce prive�te protejarea celor ce dobândesc im

obile. C

el ce dobânde�te un imobil �i î�i înscrie dreptul s�u (toate drepturile

reglementate de legisla�ia civil� sunt obiect de înscrieri funciare – art. 1 din

Legea nr. 115/1938) este pus la ad�post de orice surpriz��i este ap�rat de

orice risc de evic�iune atâta timp cât cauza evic�iunii nu este adus� ulterior la

cuno�tin�� public� prin notarea în cartea funciar� sau atâta timp cât cel

interesat nu va fi cerut rectificarea înscrierii în termenul prev�zut de lege. C

a o consecin�� a principiului legalit��ii, în sistem

ul c�r�ilor funciare, înscrierile f�cute au for�� probant� absolut�, ceea ce nu se întâm

pl��i în cazul

publicit��ii efectuate prin sistemul registrelor de transcrip�iuni �i inscrip�iuni

(în fapt mape în care sunt p�strate actele �i cererile privind transcrierea).

Din

punctul de

vedere al

asem�n�rilor,

printre acestea

putem

enumera:

•U

nele modalit��i de dobândire a drepturilor opereaz� în am

bele cazuri independent de realizarea opera�iunilor specifice publicit��ii (ca de exem

plu dobândirea prin succesiune); •

Am

bele sisteme se refer� în principiu la bunurile im

obile (exist�anum

ite excep�ii în privin�a notific�rii cesiunii de crean�� debitorului cedat, în privin�a titlurilor nom

inative care trebuie trecute în registrul societ��ii); •

Principiul oficialit��ii, conform c�ruia înscrierea nu se poate face

decât pe baza cererii �i a actelor care o înso�esc, func�ioneaz� în ambele

cazuri.

44

CA

PITO

LUL

AL

II-L

EA

AG

EN�I

A N

A�I

ON

AL�

DE

CA

DA

STR

U

�I P

UB

LIC

ITA

TE IM

OB

ILIA

R�

2.1.

S

curt

isto

ric

D

e-a

lung

ul ti

mpu

lui,

inst

itu�ia

cad

astru

lui �

i a p

ublic

it��ii

imob

iliar

e a

cuno

scut

tran

sfor

m�r

i, în

func�ie

de

evol

u�ia

eco

nom

ic�,

pol

itic��i

soc

ial�

a st

atul

ui. A�a

cum

am

ar�

tat î

n ca

pito

lul a

nter

ior,

publ

icita

tea

imob

iliar�

s-a

real

izat

pr

in

mai

m

ulte

m

odal

it��i,

pr

inci

pale

le

sist

eme

fiind

ce

l al

re

gist

relo

r de

trans

crip�iu

ni �i

insc

rip�iu

ni c

onsa

crat

prin

dis

pozi�ii

le C

odul

ui

civi

l �i

ale

Cod

ului

de

proc

edur�

civi

l��i

cel

baz

at p

e c�

r�ile

fun

ciar

e,

cons

acra

t pr

in L

egea

nr.

115/

1938

, în

afa

ra a

cest

or d

ou�

mar

i si

stem

e co

exis

tând

�i s

iste

mel

e in

term

edia

re b

azat

e pe

c�r�il

e de

pub

licita

te fu

ncia

r��i

c�r�il

e de

evi

den��

func

iar�

. C

arac

teru

l su

perio

r al

sis

tem

ului

de

carte

fu

ncia

r� a

fos

t un

anim

rec

unos

cut

prin

ado

ptar

ea L

egii

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

lege

ce

a av

ut d

rept

con

seci

n��

extin

dere

a si

stem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�

real�

baza

t pe

carte

a fu

ncia

r� la

niv

elul

în

tregu

lui s

tat.

Cee

a ce

fac

e ac

est s

iste

m d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

supe

rior

celo

rlalte

est

e fa

ptul

c�

se a

u în

ved

ere

inte

rese

le te

r�ilo

r, tre

cute

cu

vede

rea

pân�

la

acel

mom

ent

de C

odul

civ

il �i

c�

iden

tific

area

im

obile

lor

devi

ne

faci

l�. D

e as

emen

ea, c

arac

teru

l rea

l al s

iste

mul

ui p

erm

ite a

tât p�r�il

or c

ât �

i te

r�ilo

r s�

cun

oasc�

în o

rice

mom

ent

situ

a�ia

jur

idic�

real�

a un

ui i

mob

il.

Pent

ru a

aju

nge

la c

rear

ea u

nui a

sem

enea

sis

tem

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

un

rol

im

porta

nt l

-au

avut

fac

torii

leg

a�i

de d

inam

ica

circ

uitu

lui

civi

l al

im

obile

lor,

de

disp

ari�i

a în

gr�d

irilo

r le

gale

pr

ivito

are

la

înst

r�in

area

te

renu

rilor

, pr

ecum

�i

ce

i ce

pr

ives

c di

rect

co

ntex

tul

soci

o-po

litic

�i

ec

onom

ic. T

o�i a

ce�t

i fac

tori

au c

onlu

crat

la c

rear

ea �

i ado

ptar

ea u

nei l

egi

care

reg

lem

ente

az�

un s

iste

m d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

prop

ice

unui

med

iu

44

CA

PITO

LUL

AL

II-L

EA

AG

EN�I

A N

A�I

ON

AL�

DE

CA

DA

STR

U

�I P

UB

LIC

ITA

TE IM

OB

ILIA

R�

2.1.

S

curt

isto

ric

D

e-a

lung

ul ti

mpu

lui,

inst

itu�ia

cad

astru

lui �

i a p

ublic

it��ii

imob

iliar

e a

cuno

scut

tran

sfor

m�r

i, în

func�ie

de

evol

u�ia

eco

nom

ic�,

pol

itic��i

soc

ial�

a st

atul

ui. A�a

cum

am

ar�

tat î

n ca

pito

lul a

nter

ior,

publ

icita

tea

imob

iliar�

s-a

real

izat

pr

in

mai

m

ulte

m

odal

it��i,

pr

inci

pale

le

sist

eme

fiind

ce

l al

re

gist

relo

r de

trans

crip�iu

ni �i

insc

rip�iu

ni c

onsa

crat

prin

dis

pozi�ii

le C

odul

ui

civi

l �i

ale

Cod

ului

de

proc

edur�

civi

l��i

cel

baz

at p

e c�

r�ile

fun

ciar

e,

cons

acra

t pr

in L

egea

nr.

115/

1938

, în

afa

ra a

cest

or d

ou�

mar

i si

stem

e co

exis

tând

�i s

iste

mel

e in

term

edia

re b

azat

e pe

c�r�il

e de

pub

licita

te fu

ncia

r��i

c�r�il

e de

evi

den��

func

iar�

. C

arac

teru

l su

perio

r al

sis

tem

ului

de

carte

fu

ncia

r� a

fos

t un

anim

rec

unos

cut

prin

ado

ptar

ea L

egii

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

lege

ce

a av

ut d

rept

con

seci

n��

extin

dere

a si

stem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�

real�

baza

t pe

carte

a fu

ncia

r� la

niv

elul

în

tregu

lui s

tat.

Cee

a ce

fac

e ac

est s

iste

m d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

supe

rior

celo

rlalte

est

e fa

ptul

c�

se a

u în

ved

ere

inte

rese

le te

r�ilo

r, tre

cute

cu

vede

rea

pân�

la

acel

mom

ent

de C

odul

civ

il �i

c�

iden

tific

area

im

obile

lor

devi

ne

faci

l�. D

e as

emen

ea, c

arac

teru

l rea

l al s

iste

mul

ui p

erm

ite a

tât p�r�il

or c

ât �

i te

r�ilo

r s�

cun

oasc�

în o

rice

mom

ent

situ

a�ia

jur

idic�

real�

a un

ui i

mob

il.

Pent

ru a

aju

nge

la c

rear

ea u

nui a

sem

enea

sis

tem

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

un

rol

im

porta

nt l

-au

avut

fac

torii

leg

a�i

de d

inam

ica

circ

uitu

lui

civi

l al

im

obile

lor,

de

disp

ari�i

a în

gr�d

irilo

r le

gale

pr

ivito

are

la

înst

r�in

area

te

renu

rilor

, pr

ecum

�i

ce

i ce

pr

ives

c di

rect

co

ntex

tul

soci

o-po

litic

�i

ec

onom

ic. T

o�i a

ce�t

i fac

tori

au c

onlu

crat

la c

rear

ea �

i ado

ptar

ea u

nei l

egi

care

reg

lem

ente

az�

un s

iste

m d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

prop

ice

unui

med

iu

45

de afaceri stabil, care confer� o mai m

are siguran�� creditului �i pie�ei im

obiliare în compara�ie cu alte sistem

e de eviden��.

Paralel cu evolu�ia sistemului de publicitate im

obliar�, o evolu�ie asem

�n�toare a cunoscut �i institu�ia cadastrului. Primele legi în acest

domeniu,

precum �i

primele

planuri geom

etrice bazate

pe ridic�ri

topografice sunt datate de la sfâr�itul secolului al XV

II-lea �i începutul secolului al X

VIII-lea. Prim

ele institu�ii de înv���mânt superior de profil în

care se preda cursul de „gheodezie �i ini�iere a câmpului 41” au ap�rut în anul

1814 la Ia�i sub patronajul lui Gheorghe A

sachi �i la Bucure�ti în 1818 din

ini�iativa lui Gheorghe Laz�r. Titlul de „inginer hotarnic” a fost instituit în

anul 1868 prin regulamentul pentru refacerea hot�rniciilor (pe baza C

odului civil), urm

ând ca din anul 1930 s� fie recunoscut sub denumirea de „inginer

cadastral”. Un an im

portant în evolu�ia institu�iei cadastrului este �i anul 1933 care a fost considerat ca fiind anul apari�iei cadastrului m

odern prin adoptarea

Legii nr.

23/1933 pentru

organizarea cadastrului

funciar �i

introducerea c�r�ilor funduare în Vechiul R

egat �i Basarabia, creându-se

posibilitatea ca documentele cadastrale s� fie recunoscute pe „pia�a de

capital” printre titlurile de valoare. Alte dou� perioade im

portante au fost m

arcate în anii 1933 – 1955 când a început efectuarea cadastrului general �i unificarea c�r�ilor funciare �i 1955 – 1991 când s-au conturat sistem

ele de eviden�� funciar�

�i de cadastru funciar. Institu�ia cadastrului s-a adaptat regim

ului politic din perioada 1947 – 1990 când, din cauza scoaterii terenurilor din circuitul civil �i com

as�rii terenurilor agricole nu s-au mai

realizat decât simple planuri �i h�r�i cadastrale precum

�i bonit�ri ale terenurilor în vederea planific�rii econom

iei socialiste, cadastrul în sine transform

ându-se într-o eviden�� imobiliar� a propriet��ii socialiste de stat �i

cooperatiste.

41 A

se vedea ww

w.ancpi.ro/pages/w

iki.php?pnu=scurtIstoric; 45

de afaceri stabil, care confer� o mai m

are siguran�� creditului �i pie�ei im

obiliare în compara�ie cu alte sistem

e de eviden��.

Paralel cu evolu�ia sistemului de publicitate im

obliar�, o evolu�ie asem

�n�toare a cunoscut �i institu�ia cadastrului. Primele legi în acest

domeniu,

precum �i

primele

planuri geom

etrice bazate

pe ridic�ri

topografice sunt datate de la sfâr�itul secolului al XV

II-lea �i începutul secolului al X

VIII-lea. Prim

ele institu�ii de înv���mânt superior de profil în

care se preda cursul de „gheodezie �i ini�iere a câmpului 41” au ap�rut în anul

1814 la Ia�i sub patronajul lui Gheorghe A

sachi �i la Bucure�ti în 1818 din

ini�iativa lui Gheorghe Laz�r. Titlul de „inginer hotarnic” a fost instituit în

anul 1868 prin regulamentul pentru refacerea hot�rniciilor (pe baza C

odului civil), urm

ând ca din anul 1930 s� fie recunoscut sub denumirea de „inginer

cadastral”. Un an im

portant în evolu�ia institu�iei cadastrului este �i anul 1933 care a fost considerat ca fiind anul apari�iei cadastrului m

odern prin adoptarea

Legii nr.

23/1933 pentru

organizarea cadastrului

funciar �i

introducerea c�r�ilor funduare în Vechiul R

egat �i Basarabia, creându-se

posibilitatea ca documentele cadastrale s� fie recunoscute pe „pia�a de

capital” printre titlurile de valoare. Alte dou� perioade im

portante au fost m

arcate în anii 1933 – 1955 când a început efectuarea cadastrului general �i unificarea c�r�ilor funciare �i 1955 – 1991 când s-au conturat sistem

ele de eviden�� funciar�

�i de cadastru funciar. Institu�ia cadastrului s-a adaptat regim

ului politic din perioada 1947 – 1990 când, din cauza scoaterii terenurilor din circuitul civil �i com

as�rii terenurilor agricole nu s-au mai

realizat decât simple planuri �i h�r�i cadastrale precum

�i bonit�ri ale terenurilor în vederea planific�rii econom

iei socialiste, cadastrul în sine transform

ându-se într-o eviden�� imobiliar� a propriet��ii socialiste de stat �i

cooperatiste.

41 A

se vedea ww

w.ancpi.ro/pages/w

iki.php?pnu=scurtIstoric;

46

Înce

pând

cu

anul

199

0, î

n su

bord

inea

Min

iste

rulu

i A

gric

ultu

rii s

-a

înfii

n�at

�i

a fu

nc�io

nat

Ofic

iul

de C

adas

tru s

i O

rgan

izar

ea T

erito

riulu

i A

gric

ol (O

.C.O

.T.A

.). În

anu

l 199

7, în

con

form

itate

cu

prev

eder

ile L

egii

nr.

7/19

96 a

luat

fiin��

Ofic

iul N

a�io

nal d

e C

adas

tru, G

eode

zie �i

Car

togr

afie

, po

zi�io

nat

în s

ubor

dine

a G

uver

nulu

i, su

b di

rect

a co

ordo

nare

a P

rimul

ui

Min

istru

. Tot

odat�,

ace

st O

ficiu

ave

a în

sub

ordi

ne I

nstit

utul

de

Geo

dezi

e,

Foto

gram

met

rie, C

arto

graf

ie �i

Cad

astru

pre

cum

�i 4

2 de

Ofic

ii de

Cad

astru

, G

eode

zie

si C

arto

graf

ie ju

de�e

ne �i

cel

al m

unic

ipiu

lui B

ucur

e�ti.

O.U

.G. n

r. 70

/200

142 a

gen

erat

o n

ou�

situ

a�ie

ins

titu�

iona

l��i

org

aniz

ator

ic�

prin

pr

elua

rea

de l

a M

inis

teru

l A

gric

ultu

rii a

res

pons

abili

t��ii

cad

astru

lui �i

or

gani

z�rii

te

ritor

iulu

i ag

ricol

de

c�

tre

Ofic

iul

Na�

iona

l de

C

adas

tru,

Geo

dezi

e �i

Car

togr

afie

. În

urm

a ac

este

i mod

ific�

ri, s

-a r

eu�i

t adu

cere

a în

re

spon

sabi

litat

ea a

cele

ia�i

ins

titu�

ii at

ât a

cad

astru

lui

gene

ral

cât �i

a

cada

stru

lui a

gric

ol.

În

cepâ

nd c

u an

ul 2

002,

Ofic

iul

Na�

iona

l de

Cad

astru

, G

eode

zie �i

C

arto

graf

ie t

rece

în

subo

rdin

ea M

inis

teru

lui

Adm

inis

tra�ie

i �i

Int

erne

lor.

Ulte

rior,

prin

tr O

.U.G

. nr.

41/2

00443

, con�in

utul

art.

3 d

in L

egea

nr.

7/19

96

este

mod

ifica

t, în

sen

sul

c� s

e di

spun

e în

fiin�

area

Age

n�ie

i N

a�io

nale

de

Cad

astru

�i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�,

de

num

it�

în

cont

inua

re

Age

n�ia

N

a�io

nal�

.

42 A

se

vede

a O

UG

nr.

70 d

in 1

7 m

ai 2

001

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 26

6 di

n 23

mai

20

01;

43 A

se

vede

a O

UG

nr.

41 d

in 2

7 m

ai 2

004

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 50

9 di

n 7

iuni

e 20

04;

46

Înce

pând

cu

anul

199

0, î

n su

bord

inea

Min

iste

rulu

i A

gric

ultu

rii s

-a

înfii

n�at

�i

a fu

nc�io

nat

Ofic

iul

de C

adas

tru s

i O

rgan

izar

ea T

erito

riulu

i A

gric

ol (O

.C.O

.T.A

.). În

anu

l 199

7, în

con

form

itate

cu

prev

eder

ile L

egii

nr.

7/19

96 a

luat

fiin��

Ofic

iul N

a�io

nal d

e C

adas

tru, G

eode

zie �i

Car

togr

afie

, po

zi�io

nat

în s

ubor

dine

a G

uver

nulu

i, su

b di

rect

a co

ordo

nare

a P

rimul

ui

Min

istru

. Tot

odat�,

ace

st O

ficiu

ave

a în

sub

ordi

ne I

nstit

utul

de

Geo

dezi

e,

Foto

gram

met

rie, C

arto

graf

ie �i

Cad

astru

pre

cum

�i 4

2 de

Ofic

ii de

Cad

astru

, G

eode

zie

si C

arto

graf

ie ju

de�e

ne �i

cel

al m

unic

ipiu

lui B

ucur

e�ti.

O.U

.G. n

r. 70

/200

142 a

gen

erat

o n

ou�

situ

a�ie

ins

titu�

iona

l��i

org

aniz

ator

ic�

prin

pr

elua

rea

de l

a M

inis

teru

l A

gric

ultu

rii a

res

pons

abili

t��ii

cad

astru

lui �i

or

gani

z�rii

te

ritor

iulu

i ag

ricol

de

c�

tre

Ofic

iul

Na�

iona

l de

C

adas

tru,

Geo

dezi

e �i

Car

togr

afie

. În

urm

a ac

este

i mod

ific�

ri, s

-a r

eu�i

t adu

cere

a în

re

spon

sabi

litat

ea a

cele

ia�i

ins

titu�

ii at

ât a

cad

astru

lui

gene

ral

cât �i

a

cada

stru

lui a

gric

ol.

În

cepâ

nd c

u an

ul 2

002,

Ofic

iul

Na�

iona

l de

Cad

astru

, G

eode

zie �i

C

arto

graf

ie t

rece

în

subo

rdin

ea M

inis

teru

lui

Adm

inis

tra�ie

i �i

Int

erne

lor.

Ulte

rior,

prin

tr O

.U.G

. nr.

41/2

00443

, con�in

utul

art.

3 d

in L

egea

nr.

7/19

96

este

mod

ifica

t, în

sen

sul

c� s

e di

spun

e în

fiin�

area

Age

n�ie

i N

a�io

nale

de

Cad

astru

�i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�,

de

num

it�

în

cont

inua

re

Age

n�ia

N

a�io

nal�

.

42 A

se

vede

a O

UG

nr.

70 d

in 1

7 m

ai 2

001

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 26

6 di

n 23

mai

20

01;

43 A

se

vede

a O

UG

nr.

41 d

in 2

7 m

ai 2

004

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i

pub

licit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 50

9 di

n 7

iuni

e 20

04;

47

2.1.1. O

rganizarea �i

func�ionarea

Agen�iei

Na�ionale

de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� numit� în

continuare A.N

.C.P.I. sau A

gen�ia Na�ional�, a luat fiin�� conform

art. 3 din Legea nr. 7/1996 republicat� (m

odificat� prin O.U

.G. nr. 41/2004), prin

reorganizarea Oficiului N

a�ional de Cadastru, G

eodezie �i Cartografie �i

preluarea activit��ii

publicit��ii im

obiliare din

atribu�iile M

inisterului Justi�iei, devenind singura autoritate în dom

eniu, cu statut de institu�ie public�

cu personalitate

juridic�, aflat�

în subordinea

Ministerului

Adm

inistra�iei �i Internelor. Aceast� nou� form

ul� de organizare a avut în vedere �i respectarea m

�surilor Recom

and�rii nr. (86) 12 din 16.09.1986 a C

omitetului de M

ini�tri al Consiliului Europei prin care se prescriau tuturor

statelor mem

bre prevenirea �i reducerea supraînc�rc�rii activit��ii instan�elor judec�tore�ti prin „desc�rcarea gradual� a judec�torilor în ceea ce prive�te sarcinile de natur� extrajudiciar�

�i încredin�area acestora altor persoane sau institu�ii”.

§1. Organizarea �i func�ionarea A

.N.C

.P.I. la nivel central A

gen�ia Na�ional� este organizat� ca o structur� descentralizat�, la

nivelul fiec�rui jude��i în m

unicipiul Bucure�ti fiind înfiin�ate oficii de

cadastru �i publicitate imobiliar�, denum

ite în continuare oficii teritoriale, care sunt unit��i cu personalitate juridic�, în subordinea A

gen�iei Na�ionale.

Conform

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicat��i art. 1 alin. (1) 44

din Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, în subordinea oficiilor teritoriale func�ioneaz� unul sau m

ai multe birouri de cadastru �i publicitate im

obiliar�, unit��i f�r�personalitate juridic�, denum

ite în continuare birouri teritoriale. Organele

44 A

rt. 1 alin. (1) a fost modificat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 133/2009 privind m

odificarea R

egulamentului

de organizare

�i func�ionare

a birourilor

de cadastru

�i publicitate

imobiliar�;

47

2.1.1. O

rganizarea �i

func�ionarea

Agen�iei

Na�ionale

de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� numit� în

continuare A.N

.C.P.I. sau A

gen�ia Na�ional�, a luat fiin�� conform

art. 3 din Legea nr. 7/1996 republicat� (m

odificat� prin O.U

.G. nr. 41/2004), prin

reorganizarea Oficiului N

a�ional de Cadastru, G

eodezie �i Cartografie �i

preluarea activit��ii

publicit��ii im

obiliare din

atribu�iile M

inisterului Justi�iei, devenind singura autoritate în dom

eniu, cu statut de institu�ie public�

cu personalitate

juridic�, aflat�

în subordinea

Ministerului

Adm

inistra�iei �i Internelor. Aceast� nou� form

ul� de organizare a avut în vedere �i respectarea m

�surilor Recom

and�rii nr. (86) 12 din 16.09.1986 a C

omitetului de M

ini�tri al Consiliului Europei prin care se prescriau tuturor

statelor mem

bre prevenirea �i reducerea supraînc�rc�rii activit��ii instan�elor judec�tore�ti prin „desc�rcarea gradual� a judec�torilor în ceea ce prive�te sarcinile de natur� extrajudiciar�

�i încredin�area acestora altor persoane sau institu�ii”.

§1. Organizarea �i func�ionarea A

.N.C

.P.I. la nivel central A

gen�ia Na�ional� este organizat� ca o structur� descentralizat�, la

nivelul fiec�rui jude��i în m

unicipiul Bucure�ti fiind înfiin�ate oficii de

cadastru �i publicitate imobiliar�, denum

ite în continuare oficii teritoriale, care sunt unit��i cu personalitate juridic�, în subordinea A

gen�iei Na�ionale.

Conform

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicat��i art. 1 alin. (1) 44

din Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, în subordinea oficiilor teritoriale func�ioneaz� unul sau m

ai multe birouri de cadastru �i publicitate im

obiliar�, unit��i f�r�personalitate juridic�, denum

ite în continuare birouri teritoriale. Organele

44 A

rt. 1 alin. (1) a fost modificat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 133/2009 privind m

odificarea R

egulamentului

de organizare

�i func�ionare

a birourilor

de cadastru

�i publicitate

imobiliar�;

48

de c

ondu

cere

ale

Age

n�ie

i N

a�io

nale

sun

t C

onsi

liul

de a

dmin

istra�ie

�i

Dire

ctor

ul G

ener

al.

Con

siliu

l de

adm

inis

tra�

ie e

ste

alc�

tuit

conf

orm

art.

3 a

lin. (

5) d

in

Lege

din

9 m

embr

i, in

cluz

ând

repr

ezen

tan�

i di

n se

ctor

ul p

ublic

�i

priv

at,

num

i�i e

xclu

siv

pe c

riter

ii de

com

pete��

pro

fesi

onal�,

din

tre c

are

unul

est

e di

rect

orul

gen

eral

al

Age

n�ie

i N

a�io

nale

�i

pre�

edin

te a

l C

onsi

liulu

i de

ad

min

istra�ie

. Mem

brii

cons

iliul

ui d

e ad

min

istra�ie

�i d

irect

orul

gen

eral

sun

t nu

mi�i

�i r

evoc

a�i d

in fu

nc�ie

doa

r prin

ord

in a

l min

istru

lui a

dmin

istra�ie

i �i

inte

rnel

or,

man

datu

l lo

r av

ând

o în

tinde

re p

e 5

ani.

Con

form

art.

25

din

Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

al A

.N.C

.P.I.

mem

brii

cons

iliul

ui

de a

dmin

istra�ie

au

dato

ria d

e a

p�st

ra c

onfid

en�ia

litat

ea tu

turo

r dat

elor

ce

se

refe

r�

la

activ

itate

a ag

en�ie

i. D

e as

emen

ea,

mem

brii

cons

iliul

ui

de

adm

inis

tra�ie

sun

t obl

iga�

i s�

depu

n� o

dec

lara�ie

de

aver

e în

term

en d

e 15

zi

le d

e la

dat

a nu

miri

i, în

plic

sig

ilat,

la D

irec�

ia R

esur

e U

man

e, î

n co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

cup

rinse

în

anex

a la

Leg

ea n

r. 11

5/19

9645

, de

clar

a�ii

ce v

or f

i pu

blic

ate

în t

erm

en d

e 30

de

zile

pe

site

-ul

A.N

.C.P

.I.

Con

form

ace

luia�i

act

nor

mat

iv, l

a în

ceta

rea

man

datu

lui m

embr

ii co

nsili

ului

de

adm

inis

tra�ie

vor

dep

une

o no

u� d

ecla

ra�ie

în c

are

va f

i cup

rins�

ave

rea

de�in

ut�

la a

cel m

omen

t. Se

cret

arul

Con

siliu

lui

de a

dmin

istr

a�ie

va

fi nu

mit

de c�t

re

cons

iliu,

dar

nu

dint

re m

embr

ii ac

estu

ia. I

nclu

siv

secr

etar

ul a

re o

blig

a�ia

de

a re

spec

ta

conf

iden�ia

litat

ea

lucr�r

ilor �i

de

zbat

erilo

r di

n �e

din�

ele

cons

iliul

ui.

Con

siliu

l de

adm

inis

tra�ie

pre

zint�

Min

iste

rulu

i A

dmin

istra�ie

i �i

Inte

rnel

or,

în

prim

a lu

n�

a fie

c�ru

ia

an,

un

rapo

rt as

upra

ac

tivit��ii

A

.N.C

.P.I.

din

anu

l pre

cede

nt, p

recu

m �i

pro

gram

ul d

e ac

tivita

te p

entru

anu

l

45 A

se

vede

a Le

gea

nr. 1

15 d

in 1

6 oc

tom

brie

199

6 pr

ivin

d de

clar

area

�i c

ontro

lul a

verii

de

mni

taril

or,

mag

istra�il

or,

func�io

naril

or

publ

ici �i

a

unor

pe

rsoa

ne

cu

func�ii

de

co

nduc

ere,

pub

licat�

în M

. Of.

nr. 2

63 d

in 2

8 oc

tom

brie

199

6, c

u to

ate

mod

ifica�r

ile �

i co

mpl

et�r

ile u

lterio

are;

48

de c

ondu

cere

ale

Age

n�ie

i N

a�io

nale

sun

t C

onsi

liul

de a

dmin

istra�ie

�i

Dire

ctor

ul G

ener

al.

Con

siliu

l de

adm

inis

tra�

ie e

ste

alc�

tuit

conf

orm

art.

3 a

lin. (

5) d

in

Lege

din

9 m

embr

i, in

cluz

ând

repr

ezen

tan�

i di

n se

ctor

ul p

ublic

�i

priv

at,

num

i�i e

xclu

siv

pe c

riter

ii de

com

pete��

pro

fesi

onal�,

din

tre c

are

unul

est

e di

rect

orul

gen

eral

al

Age

n�ie

i N

a�io

nale

�i

pre�

edin

te a

l C

onsi

liulu

i de

ad

min

istra�ie

. Mem

brii

cons

iliul

ui d

e ad

min

istra�ie

�i d

irect

orul

gen

eral

sun

t nu

mi�i

�i r

evoc

a�i d

in fu

nc�ie

doa

r prin

ord

in a

l min

istru

lui a

dmin

istra�ie

i �i

inte

rnel

or,

man

datu

l lo

r av

ând

o în

tinde

re p

e 5

ani.

Con

form

art.

25

din

Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

al A

.N.C

.P.I.

mem

brii

cons

iliul

ui

de a

dmin

istra�ie

au

dato

ria d

e a

p�st

ra c

onfid

en�ia

litat

ea tu

turo

r dat

elor

ce

se

refe

r�

la

activ

itate

a ag

en�ie

i. D

e as

emen

ea,

mem

brii

cons

iliul

ui

de

adm

inis

tra�ie

sun

t obl

iga�

i s�

depu

n� o

dec

lara�ie

de

aver

e în

term

en d

e 15

zi

le d

e la

dat

a nu

miri

i, în

plic

sig

ilat,

la D

irec�

ia R

esur

e U

man

e, î

n co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

cup

rinse

în

anex

a la

Leg

ea n

r. 11

5/19

9645

, de

clar

a�ii

ce v

or f

i pu

blic

ate

în t

erm

en d

e 30

de

zile

pe

site

-ul

A.N

.C.P

.I.

Con

form

ace

luia�i

act

nor

mat

iv, l

a în

ceta

rea

man

datu

lui m

embr

ii co

nsili

ului

de

adm

inis

tra�ie

vor

dep

une

o no

u� d

ecla

ra�ie

în c

are

va f

i cup

rins�

ave

rea

de�in

ut�

la a

cel m

omen

t. Se

cret

arul

Con

siliu

lui

de a

dmin

istr

a�ie

va

fi nu

mit

de c�t

re

cons

iliu,

dar

nu

dint

re m

embr

ii ac

estu

ia. I

nclu

siv

secr

etar

ul a

re o

blig

a�ia

de

a re

spec

ta

conf

iden�ia

litat

ea

lucr�r

ilor �i

de

zbat

erilo

r di

n �e

din�

ele

cons

iliul

ui.

Con

siliu

l de

adm

inis

tra�ie

pre

zint�

Min

iste

rulu

i A

dmin

istra�ie

i �i

Inte

rnel

or,

în

prim

a lu

n�

a fie

c�ru

ia

an,

un

rapo

rt as

upra

ac

tivit��ii

A

.N.C

.P.I.

din

anu

l pre

cede

nt, p

recu

m �i

pro

gram

ul d

e ac

tivita

te p

entru

anu

l

45 A

se

vede

a Le

gea

nr. 1

15 d

in 1

6 oc

tom

brie

199

6 pr

ivin

d de

clar

area

�i c

ontro

lul a

verii

de

mni

taril

or,

mag

istra�il

or,

func�io

naril

or

publ

ici �i

a

unor

pe

rsoa

ne

cu

func�ii

de

co

nduc

ere,

pub

licat�

în M

. Of.

nr. 2

63 d

in 2

8 oc

tom

brie

199

6, c

u to

ate

mod

ifica�r

ile �

i co

mpl

et�r

ile u

lterio

are;

49

în curs.

Prejudiciile cauzate

prin hot�rârile

adoptate în

leg�tur� cu

administrarea �i gestionarea patrim

oniului A.N

.C.P.I. vor fi suportate de

mem

brii Consiliului de adm

inistra�ie în func�ie de votul exprimat. În

conformitate cu dispozi�iile art. 6 din H

.G. nr. 1210/2004

46, Consiliul de

administra�ie se întrune�te lunar în �edin�e ordinare �i ori de câte ori este

nevoie în �edin�e extraordinare, hot�rârile adoptându-se cu majoritatea

voturilor celor prezen�i. Trebuie re�inut faptul c� activitatea Consiliului de

administra�ie nu se poate desf��ura decât în prezen�a a cel pu�in dou� treim

i din num

�rul mem

brilor s�i. În ceea ce prive�te revocarea unui mem

bru al C

onsiliului de administra�ie, respectându-se principiul sim

etriei, acesta nu va putea fi revocat decât de c�tre m

inistrul administra�iei �i internelor, la

propunerea consiliului de administra�ie, a pre�edintelui acestuia, sau a

institu�iei pe care o reprezint� acel mem

bru. Cazurile în care m

inistrul adm

inistra�iei �i internelor poate demite un m

embru al consiliului de

administra�ie sunt urm

�toarele: �

Absenteaz� nejustificat la 3 �edin�e consecutive ale consiliului de

administra�ie;

�D

esf��oar� activit��i concurente, este implicat în interes personal

într-o achizi�ie public� organizat� de A.N

.C.P.I. sau orice alte

activit��i ce conduc la un conflict de interese real sau poten�ial; �

Este condamnat pentru s�vâr�irea unei infrac�iuni;

�Pentru alte m

otive, la propunerea pre�edintelui Consiliului de

administra�ie;

În desf��urarea

activit��ii sale,

Consiliul

de adm

inistra�ie al

A.N

:C.P.I. are urm

�toarele atribu�ii 47:

46 A

se vedea H.G

. nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea �i func�ionarea Agen�iei

Na�ionale de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�, republicat� în M

. Of. nr. 386 din 5 m

ai 2006, cu toate m

odific�rile ulterioare; 47 A

se vedea art. 27 din Regulam

entul pentru organizarea �i func�ionarea A.N

.C.P.I.;

49

în curs.

Prejudiciile cauzate

prin hot�rârile

adoptate în

leg�tur� cu

administrarea �i gestionarea patrim

oniului A.N

.C.P.I. vor fi suportate de

mem

brii Consiliului de adm

inistra�ie în func�ie de votul exprimat. În

conformitate cu dispozi�iile art. 6 din H

.G. nr. 1210/2004

46, Consiliul de

administra�ie se întrune�te lunar în �edin�e ordinare �i ori de câte ori este

nevoie în �edin�e extraordinare, hot�rârile adoptându-se cu majoritatea

voturilor celor prezen�i. Trebuie re�inut faptul c� activitatea Consiliului de

administra�ie nu se poate desf��ura decât în prezen�a a cel pu�in dou� treim

i din num

�rul mem

brilor s�i. În ceea ce prive�te revocarea unui mem

bru al C

onsiliului de administra�ie, respectându-se principiul sim

etriei, acesta nu va putea fi revocat decât de c�tre m

inistrul administra�iei �i internelor, la

propunerea consiliului de administra�ie, a pre�edintelui acestuia, sau a

institu�iei pe care o reprezint� acel mem

bru. Cazurile în care m

inistrul adm

inistra�iei �i internelor poate demite un m

embru al consiliului de

administra�ie sunt urm

�toarele: �

Absenteaz� nejustificat la 3 �edin�e consecutive ale consiliului de

administra�ie;

�D

esf��oar� activit��i concurente, este implicat în interes personal

într-o achizi�ie public� organizat� de A.N

.C.P.I. sau orice alte

activit��i ce conduc la un conflict de interese real sau poten�ial; �

Este condamnat pentru s�vâr�irea unei infrac�iuni;

�Pentru alte m

otive, la propunerea pre�edintelui Consiliului de

administra�ie;

În desf��urarea

activit��ii sale,

Consiliul

de adm

inistra�ie al

A.N

:C.P.I. are urm

�toarele atribu�ii 47:

46 A

se vedea H.G

. nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea �i func�ionarea Agen�iei

Na�ionale de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�, republicat� în M

. Of. nr. 386 din 5 m

ai 2006, cu toate m

odific�rile ulterioare; 47 A

se vedea art. 27 din Regulam

entul pentru organizarea �i func�ionarea A.N

.C.P.I.;

50

�A

naliz

eaz�

�i

apro

b�,

în

core

lare

cu

ob

iect

ivel

e St

rate

giei

na�io

nale

în

do

men

iul

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are,

pr

ogra

mel

e de

act

ivita

te p

e te

rmen

scu

rt, m

ediu

�i

lung

pen

tru

care

fin

an�a

rea

este

asi

gura

t� d

in s

urse

le p

ropr

ii al

e A

gen�

iei

Na�

iona

le;

�A

naliz

eaz�

�i

hot�

r��t

e co

labo

rare

a sa

u co

oper

area

A

gen�

iei

Na�

iona

le c

u pe

rsoa

ne f

izic

e �i

jur

idic

e, r

omân

e or

i st

r�in

e, d

e sp

ecia

litat

e, p

entru

rea

lizar

ea u

nor

obie

ctiv

e de

int

eres

com

un

core

spun

z�to

are

dom

eniu

lui s�u

de

activ

itate

; �

Apr

ob�

cont

ract

area

de

cr

edite

in

tern

e �i

ex

tern

e,

potri

vit

regl

emen

t�ril

or în

vig

oare

; �

Ana

lizea

z��i

apr

ob�

anua

l bu

getu

l de

ven

ituri �i

che

ltuie

li, î

n co

nfor

mita

te c

u no

rmel

e m

etod

olog

ice

elab

orat

e de

Min

iste

rul

Fina

n�el

or P

ublic

e;

�R�s

pund

e de

ad

min

istra

rea

lega

l��i

ef

icie

nt�

a în

tregu

lui

patri

mon

iu;

�A

prob�

prop

uner

ile d

e ta

rife

pent

ru se

rvic

iile

pres

tate

în c

ondi�ii

le

legi

i; �

Apr

ob�

obie

ctiv

ele

de in

vest

i�ii c

e ur

mea

z� a

fi re

aliz

ate

de c�t

re

Age

n�ia

Na�

iona

l� sa

u de

inst

itu�ii

le su

bord

onat

e;

�St

abile�t

e pr

erog

ativ

ele

dire

ctor

ului

gen

eral

în v

eder

ea n

egoc

ierii

co

ntra

ctul

ui c

olec

tiv d

e m

unc�

; �

Apr

ob�

stru

ctur

a or

gani

zato

ric��i

at

ribu�

iile

dire

c�iil

or �i

se

rvic

iilor

inde

pend

ente

din

cad

rul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

Apr

ob�

num�r

ul m

axim

de

post

uri

pent

ru A

gen�

ia N

a�io

nal��i

in

stitu�ii

le su

bord

onat

e;

�A

prob�

achi

zi�io

nare

a �i

efe

ctua

rea

de i

nves

ti�ii

cu p

rivire

la

bunu

rile

imob

ile

ne

cesa

re

desf��

ur�r

ii ac

tivit��ii

A

gen�

iei

Na�

iona

le �i

a in

stitu�ii

lor s

ubor

dona

te.

50

�A

naliz

eaz�

�i

apro

b�,

în

core

lare

cu

ob

iect

ivel

e St

rate

giei

na�io

nale

în

do

men

iul

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are,

pr

ogra

mel

e de

act

ivita

te p

e te

rmen

scu

rt, m

ediu

�i

lung

pen

tru

care

fin

an�a

rea

este

asi

gura

t� d

in s

urse

le p

ropr

ii al

e A

gen�

iei

Na�

iona

le;

�A

naliz

eaz�

�i

hot�

r��t

e co

labo

rare

a sa

u co

oper

area

A

gen�

iei

Na�

iona

le c

u pe

rsoa

ne f

izic

e �i

jur

idic

e, r

omân

e or

i st

r�in

e, d

e sp

ecia

litat

e, p

entru

rea

lizar

ea u

nor

obie

ctiv

e de

int

eres

com

un

core

spun

z�to

are

dom

eniu

lui s�u

de

activ

itate

; �

Apr

ob�

cont

ract

area

de

cr

edite

in

tern

e �i

ex

tern

e,

potri

vit

regl

emen

t�ril

or în

vig

oare

; �

Ana

lizea

z��i

apr

ob�

anua

l bu

getu

l de

ven

ituri �i

che

ltuie

li, î

n co

nfor

mita

te c

u no

rmel

e m

etod

olog

ice

elab

orat

e de

Min

iste

rul

Fina

n�el

or P

ublic

e;

�R�s

pund

e de

ad

min

istra

rea

lega

l��i

ef

icie

nt�

a în

tregu

lui

patri

mon

iu;

�A

prob�

prop

uner

ile d

e ta

rife

pent

ru se

rvic

iile

pres

tate

în c

ondi�ii

le

legi

i; �

Apr

ob�

obie

ctiv

ele

de in

vest

i�ii c

e ur

mea

z� a

fi re

aliz

ate

de c�t

re

Age

n�ia

Na�

iona

l� sa

u de

inst

itu�ii

le su

bord

onat

e;

�St

abile�t

e pr

erog

ativ

ele

dire

ctor

ului

gen

eral

în v

eder

ea n

egoc

ierii

co

ntra

ctul

ui c

olec

tiv d

e m

unc�

; �

Apr

ob�

stru

ctur

a or

gani

zato

ric��i

at

ribu�

iile

dire

c�iil

or �i

se

rvic

iilor

inde

pend

ente

din

cad

rul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

Apr

ob�

num�r

ul m

axim

de

post

uri

pent

ru A

gen�

ia N

a�io

nal��i

in

stitu�ii

le su

bord

onat

e;

�A

prob�

achi

zi�io

nare

a �i

efe

ctua

rea

de i

nves

ti�ii

cu p

rivire

la

bunu

rile

imob

ile

ne

cesa

re

desf��

ur�r

ii ac

tivit��ii

A

gen�

iei

Na�

iona

le �i

a in

stitu�ii

lor s

ubor

dona

te.

51

Directorul

general al

A.N

.C.P.I.

este desem

nat prin

ordin al

ministrului adm

inistra�iei �i internelor, cumulând totodat�

�i func�ia de pre�edinte

al C

onsiliului de

administra�ie.

Directorul

general asigur�

reprezentarea A.N

.C.P.I. atât pe plan intern cât �i pe plan interna�ional, este

ordonator de credite, nume�te �i elibereaz� din func�ie personalul A

.N.C

.P.I. în condi�iile legii �i asigur� conducerea general� a activit��ii, în conform

itate cu R

egulamentul de organizare �i func�ionare al A

.N.C

.P.I. El este consiliat în exercitarea atribu�iilor sale de 5 consilieri, afla�i în subordinea sa direct�. C

onform art. 40 din R

egulamentul de organizare �i func�ionare a A

.N.C

.P.I., atribu�iile principale ale directorului general sunt urm

�toarele: �

aprob� prin ordin cu caracter normativ structura organizatoric� a

institu�iilor subordonate Agen�iei N

a�ionale; �

aprob� angajarea, lichidarea �i ordonan�area cheltuielilor stabilite prin bugetul de venituri �i cheltuieli aprobat potrivit legii;

�asigur�

organizarea eviden�ei

patrimoniului

�i integritatea

bunurilor din patrimoniul A

gen�iei Na�ionale;

�organizeaz�,

coordoneaz��i

controleaz� aplicarea

actelor norm

ative de c�tre aparatul propriu al Agen�iei N

a�ionale �i de institu�iile subordonate acesteia;

�organizeaz�

�i controleaz�

aplicarea propriilor

ordine �i

instruc�iuni de c�tre persoanele c�rora le sunt adresate; �

negociaz��i încheie cu sindicatele sau, dup� caz, cu reprezentan�ii

salaria�ilor contractul

colectiv de

munc�

la nivelul

Agen�iei

Na�ionale �i contractele individuale de m

unc� ale personalului din aparatul central al acesteia, precum

�i ale directorilor institu�iilor subordonate;

�avizeaz� participarea la ocuparea posturilor de conducere din cadrul institu�iilor subordonate A

gen�iei Na�ionale;

�organizeaz�, conduce �i coordoneaz� activitatea C

onsiliului de adm

inistra�ie al Agen�iei N

a�ionale; 51

Directorul

general al

A.N

.C.P.I.

este desem

nat prin

ordin al

ministrului adm

inistra�iei �i internelor, cumulând totodat�

�i func�ia de pre�edinte

al C

onsiliului de

administra�ie.

Directorul

general asigur�

reprezentarea A.N

.C.P.I. atât pe plan intern cât �i pe plan interna�ional, este

ordonator de credite, nume�te �i elibereaz� din func�ie personalul A

.N.C

.P.I. în condi�iile legii �i asigur� conducerea general� a activit��ii, în conform

itate cu R

egulamentul de organizare �i func�ionare al A

.N.C

.P.I. El este consiliat în exercitarea atribu�iilor sale de 5 consilieri, afla�i în subordinea sa direct�. C

onform art. 40 din R

egulamentul de organizare �i func�ionare a A

.N.C

.P.I., atribu�iile principale ale directorului general sunt urm

�toarele: �

aprob� prin ordin cu caracter normativ structura organizatoric� a

institu�iilor subordonate Agen�iei N

a�ionale; �

aprob� angajarea, lichidarea �i ordonan�area cheltuielilor stabilite prin bugetul de venituri �i cheltuieli aprobat potrivit legii;

�asigur�

organizarea eviden�ei

patrimoniului

�i integritatea

bunurilor din patrimoniul A

gen�iei Na�ionale;

�organizeaz�,

coordoneaz��i

controleaz� aplicarea

actelor norm

ative de c�tre aparatul propriu al Agen�iei N

a�ionale �i de institu�iile subordonate acesteia;

�organizeaz�

�i controleaz�

aplicarea propriilor

ordine �i

instruc�iuni de c�tre persoanele c�rora le sunt adresate; �

negociaz��i încheie cu sindicatele sau, dup� caz, cu reprezentan�ii

salaria�ilor contractul

colectiv de

munc�

la nivelul

Agen�iei

Na�ionale �i contractele individuale de m

unc� ale personalului din aparatul central al acesteia, precum

�i ale directorilor institu�iilor subordonate;

�avizeaz� participarea la ocuparea posturilor de conducere din cadrul institu�iilor subordonate A

gen�iei Na�ionale;

�organizeaz�, conduce �i coordoneaz� activitatea C

onsiliului de adm

inistra�ie al Agen�iei N

a�ionale;

52

�ap

rob�

gril

a de

sal

ariz

are

a pe

rson

alul

ui,

potri

vit

prev

eder

ilor

lega

le;

�ap

rob�

prin

ord

in s

tate

le d

e fu

nc�ii

, at

ribu�

iile �i

crit

eriil

e de

co

nstit

uire

a

com

parti

men

telo

r ap

ar�in

ând

inst

itu�ii

lor

din

subo

rdin

ea A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

apro

b� p

rin o

rdin

stat

ul d

e fu

nc�ii

al A

gen�

iei N

a�io

nale

. În

exe

rcita

rea

atrib

u�iil

or s

ale,

dire

ctor

ul g

ener

al e

mite

ord

ine

cu

cara

cter

nor

mat

iv �

i in

divi

dual

, ce

le c

u ca

ract

er n

orm

ativ

urm

ând

a fi

publ

icat

e în

Mon

itoru

l O

ficia

l al

Rom

ânie

i, Pa

rtea

I. În

con

di�ii

le î

n ca

re

dire

ctor

ul g

ener

al s

e af

l� î

n im

posi

bilit

atea

de

a-�i

exe

rcita

atri

bu�ii

le m

ai

mul

t de

3 z

ile c

onse

cutiv

, ind

ifere

nt d

in c

e an

ume

mot

ive,

pr

erog

ativ

ele

sale

vor

fi

exer

cita

te d

e un

ul d

intre

dire

ctor

ii ge

nera

li ad

junc�i,

car

e va

fi

dese

mna

t prin

ord

in a

l dire

ctor

ului

gen

eral

al A

.N.C

.P.I.

În

sub

ordi

nea

dire

ctor

ului

gen

eral

se

afl�

dire

ctor

ii ge

nera

li ad

junc�i,

nu

mi�i

, de

ase

men

ea,

prin

ord

in a

l di

rect

orul

ui g

ener

al î

n co

ndi�i

ile l

egii.

A

ce�t

ia c

oord

onea

z� c

ompa

rtim

ente

le, e

xerc

itând

atri

bu�ii

le �

i sa

rcin

ile c

e le

-au

fost

sta

bilit

e co

nfor

m R

egul

amen

tulu

i de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

al

A.N

.C.P

.I. o

ri pr

in o

rdin

ele

dire

ctor

ului

gen

eral

. În

pre

zent

, în

cad

rul

A.N

.C.P

.I., î

n su

bord

inea

dire

ctor

ului

gen

eral

se

afl�

trei

dire

ctor

i gen

eral

i ad

junc�i:

1.un

dire

ctor

gen

eral

adj

unct

car

e co

ordo

neaz�:

a.

Dire

c�ia

Cad

astru

; b.

Dire

c�ia

Pub

licita

te Im

obili

ar�;

c.

Dire

c�ia

Geo

dezi

e �i

Car

togr

afie

; d.

Fond

ul N

a�io

nal G

eode

zic;

2.

un d

irect

or g

ener

al a

djun

ct c

are

coor

done

az�:

a.

Dire

c�ia

Ope

rativ�;

b.

Ofic

iile

de C

adas

tru �i

Pub

licita

te Im

obili

ar�;

3.

un d

irect

or g

ener

al a

djun

ct c

are

coor

done

az�:

a.

Dire

c�ia

Eco

nom

ic�;

52

�ap

rob�

gril

a de

sal

ariz

are

a pe

rson

alul

ui,

potri

vit

prev

eder

ilor

lega

le;

�ap

rob�

prin

ord

in s

tate

le d

e fu

nc�ii

, at

ribu�

iile �i

crit

eriil

e de

co

nstit

uire

a

com

parti

men

telo

r ap

ar�in

ând

inst

itu�ii

lor

din

subo

rdin

ea A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

apro

b� p

rin o

rdin

stat

ul d

e fu

nc�ii

al A

gen�

iei N

a�io

nale

. În

exe

rcita

rea

atrib

u�iil

or s

ale,

dire

ctor

ul g

ener

al e

mite

ord

ine

cu

cara

cter

nor

mat

iv �

i in

divi

dual

, ce

le c

u ca

ract

er n

orm

ativ

urm

ând

a fi

publ

icat

e în

Mon

itoru

l O

ficia

l al

Rom

ânie

i, Pa

rtea

I. În

con

di�ii

le î

n ca

re

dire

ctor

ul g

ener

al s

e af

l� î

n im

posi

bilit

atea

de

a-�i

exe

rcita

atri

bu�ii

le m

ai

mul

t de

3 z

ile c

onse

cutiv

, ind

ifere

nt d

in c

e an

ume

mot

ive,

pr

erog

ativ

ele

sale

vor

fi

exer

cita

te d

e un

ul d

intre

dire

ctor

ii ge

nera

li ad

junc�i,

car

e va

fi

dese

mna

t prin

ord

in a

l dire

ctor

ului

gen

eral

al A

.N.C

.P.I.

În

sub

ordi

nea

dire

ctor

ului

gen

eral

se

afl�

dire

ctor

ii ge

nera

li ad

junc�i,

nu

mi�i

, de

ase

men

ea,

prin

ord

in a

l di

rect

orul

ui g

ener

al î

n co

ndi�i

ile l

egii.

A

ce�t

ia c

oord

onea

z� c

ompa

rtim

ente

le, e

xerc

itând

atri

bu�ii

le �

i sa

rcin

ile c

e le

-au

fost

sta

bilit

e co

nfor

m R

egul

amen

tulu

i de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

al

A.N

.C.P

.I. o

ri pr

in o

rdin

ele

dire

ctor

ului

gen

eral

. În

pre

zent

, în

cad

rul

A.N

.C.P

.I., î

n su

bord

inea

dire

ctor

ului

gen

eral

se

afl�

trei

dire

ctor

i gen

eral

i ad

junc�i:

1.un

dire

ctor

gen

eral

adj

unct

car

e co

ordo

neaz�:

a.

Dire

c�ia

Cad

astru

; b.

Dire

c�ia

Pub

licita

te Im

obili

ar�;

c.

Dire

c�ia

Geo

dezi

e �i

Car

togr

afie

; d.

Fond

ul N

a�io

nal G

eode

zic;

2.

un d

irect

or g

ener

al a

djun

ct c

are

coor

done

az�:

a.

Dire

c�ia

Ope

rativ�;

b.

Ofic

iile

de C

adas

tru �i

Pub

licita

te Im

obili

ar�;

3.

un d

irect

or g

ener

al a

djun

ct c

are

coor

done

az�:

a.

Dire

c�ia

Eco

nom

ic�;

53

b.Direc�ia A

chizi�ii Publice; c.

Direc�ia Integrare European�

�i Rela�ii Interna�ionale;

d.Serviciul Com

unicare �i Rela�ii cu Publicul;

e.D

irec�ia Informatic�;

În

consecin��, analizând

structura organizatoric�

a A

.N.C

.P.I. constat�m

c�: Direc�ia C

adastru, Direc�ia Publicitate Im

obiliar�, Direc�ia

Geodezie �i C

artografie, Direc�ia O

perativ�, Direc�ia Econom

ic�, Direc�ia

Achizi�ii Publice, D

irec�ia Integrare European��i R

ela�ii Interna�ionale, Serviciul C

omunicare �i R

ela�ii cu Publicul �i Direc�ia Inform

atic� sunt direc�ii subordonate directorilor generali adjunc�i. C

u toate acestea, exist��i

direc�ii independente, subordonate direct directorului general: 1.

Direc�ia Juridic�;

2.D

irec�ia Resurse U

mane;

3.D

irec�ia Managem

entul Proiectului; 4.

Serviciul Audit Intern;

5.C

orpul de Control �i Protec�ia Inform

a�iilor Clasificate.

În ceea ce prive�te obiectul de studiu al lucr�rii de fa�� intereseaz�num

ai atribu�iile Direc�iilor de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�. A

stfel, conform

art. 66 din Regulam

entul de organizare si func�ionare al A.N

.C.P.I.,

Direc�ia de C

adastru este subordonat� în mod direct directorului general

adjunct, fiind condus� de un director numit prin ordin al directorului

general. Aceast� direc�ie are urm

�toarele atribu�ii: �

organizarea �i

coordonarea lucr�rilor

de cadastru

general aprobate prin planul anual;

�stabilirea

�i organizarea

modului

de preluare,

validare �i

integrare a

datelor �i

informa�iilor

furnizate de

persoanele autorizate pentru înscrierea actelor �i faptelor juridice în cartea funciar�, precum

�i a altor date �i informa�ii de specialitate

necesare alc�tuirii, între�inerii �i actualiz�rii bazei de date a cadastrului general;

53

b.Direc�ia A

chizi�ii Publice; c.

Direc�ia Integrare European�

�i Rela�ii Interna�ionale;

d.Serviciul Com

unicare �i Rela�ii cu Publicul;

e.D

irec�ia Informatic�;

În

consecin��, analizând

structura organizatoric�

a A

.N.C

.P.I. constat�m

c�: Direc�ia C

adastru, Direc�ia Publicitate Im

obiliar�, Direc�ia

Geodezie �i C

artografie, Direc�ia O

perativ�, Direc�ia Econom

ic�, Direc�ia

Achizi�ii Publice, D

irec�ia Integrare European��i R

ela�ii Interna�ionale, Serviciul C

omunicare �i R

ela�ii cu Publicul �i Direc�ia Inform

atic� sunt direc�ii subordonate directorilor generali adjunc�i. C

u toate acestea, exist��i

direc�ii independente, subordonate direct directorului general: 1.

Direc�ia Juridic�;

2.D

irec�ia Resurse U

mane;

3.D

irec�ia Managem

entul Proiectului; 4.

Serviciul Audit Intern;

5.C

orpul de Control �i Protec�ia Inform

a�iilor Clasificate.

În ceea ce prive�te obiectul de studiu al lucr�rii de fa�� intereseaz�num

ai atribu�iile Direc�iilor de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�. A

stfel, conform

art. 66 din Regulam

entul de organizare si func�ionare al A.N

.C.P.I.,

Direc�ia de C

adastru este subordonat� în mod direct directorului general

adjunct, fiind condus� de un director numit prin ordin al directorului

general. Aceast� direc�ie are urm

�toarele atribu�ii: �

organizarea �i

coordonarea lucr�rilor

de cadastru

general aprobate prin planul anual;

�stabilirea

�i organizarea

modului

de preluare,

validare �i

integrare a

datelor �i

informa�iilor

furnizate de

persoanele autorizate pentru înscrierea actelor �i faptelor juridice în cartea funciar�, precum

�i a altor date �i informa�ii de specialitate

necesare alc�tuirii, între�inerii �i actualiz�rii bazei de date a cadastrului general;

54

�or

gani

zare

a m

odul

ui d

e pr

elua

re, v

alid

are �i

inte

grar

e a

date

lor �

i in

form

a�iil

or d

e ca

dast

ru g

ener

al f

urni

zate

de

titul

arii

sist

emel

or

info

rma�

iona

le

spec

ifice

do

men

iilor

de

ac

tivita

te,

nece

sare

al

c�tu

irii,

între�in

erii �i

act

ualiz�r

ii ba

zei d

e da

te a

cad

astru

lui;

�el

abor

area

�i

prom

ovar

ea s

peci

fica�

iilor

teh

nice

�i

caie

telo

r de

sa

rcin

i la

licita�ii

le re

ferit

oare

la in

trodu

cere

a ca

dast

rulu

i gen

eral

; �

parti

cipa

rea

la c

rear

ea u

nui

sist

em u

nita

r pe

ntru

pro

tec�

ia �

i di

strib

uire

a in

form

a�iil

or d

in d

omen

iul c

adas

trulu

i gen

eral

; �

core

lare

a pr

ogra

mel

or

Age

n�ie

i N

a�io

nale

de

re

aliz

are �i

în

tre�in

ere

a ba

zelo

r de

dat

e al

e ca

dast

rulu

i gen

eral

cu

cerin�e

le

orga

nelo

r adm

inis

tra�ie

i pub

lice

loca

le;

�st

abili

rea �i

or

gani

zare

a m

odul

ui

de

prel

uare

a

date

lor

de

cada

stru

gen

eral

în

vede

rea

com

plet�r

ii �i

act

ualiz�r

ii ba

zei

de

date

a c

adas

trulu

i �i

par

ticip

area

la

real

izar

ea �

i in

tegr

area

si

stem

elor

in

form

atic

e pr

oprii

în

Si

stem

ul

na�io

nal

de

info

rmat

izar

e al

Rom

ânie

i; �

înto

cmire

a pr

oiec

telo

r de

reg

ulam

ente

, no

rme,

met

odol

ogii �i

in

stru

c�iu

ni p

entru

act

ivit��il

e de

cad

astru

, pre

cum

�i a

ctua

lizar

ea

�i a

rmon

izar

ea a

cest

ora

cu c

ele

ale

Uni

unii

Euro

pene

; �

stan

dard

izar

ea �i

m

onito

rizar

ea

mod

ului

de

în

tocm

ire

a do

cum

enta�ii

lor c

adas

trale

priv

ind

însc

riere

a im

obile

lor î

n ca

rtea

func

iar�

; �

adap

tare

a �i

rev

izui

rea

norm

elor

�i

inst

ruc�

iuni

lor

din

dom

eniu

l ca

dast

rulu

i în

conf

orm

itate

cu

dina

mic

a �i

evo

lu�ia

sis

tem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�;

�

parti

cipa

rea

la a

naliz

area

�i

prom

ovar

ea p

ropu

neril

or p

rivin

d ta

rifel

e af

eren

te s

ervi

ciilo

r de

cad

astru

�i

livra

rea

de i

nfor

ma�

ii ca

dast

rale

;

54

�or

gani

zare

a m

odul

ui d

e pr

elua

re, v

alid

are �i

inte

grar

e a

date

lor �

i in

form

a�iil

or d

e ca

dast

ru g

ener

al f

urni

zate

de

titul

arii

sist

emel

or

info

rma�

iona

le

spec

ifice

do

men

iilor

de

ac

tivita

te,

nece

sare

al

c�tu

irii,

între�in

erii �i

act

ualiz�r

ii ba

zei d

e da

te a

cad

astru

lui;

�el

abor

area

�i

prom

ovar

ea s

peci

fica�

iilor

teh

nice

�i

caie

telo

r de

sa

rcin

i la

licita�ii

le re

ferit

oare

la in

trodu

cere

a ca

dast

rulu

i gen

eral

; �

parti

cipa

rea

la c

rear

ea u

nui

sist

em u

nita

r pe

ntru

pro

tec�

ia �

i di

strib

uire

a in

form

a�iil

or d

in d

omen

iul c

adas

trulu

i gen

eral

; �

core

lare

a pr

ogra

mel

or

Age

n�ie

i N

a�io

nale

de

re

aliz

are �i

în

tre�in

ere

a ba

zelo

r de

dat

e al

e ca

dast

rulu

i gen

eral

cu

cerin�e

le

orga

nelo

r adm

inis

tra�ie

i pub

lice

loca

le;

�st

abili

rea �i

or

gani

zare

a m

odul

ui

de

prel

uare

a

date

lor

de

cada

stru

gen

eral

în

vede

rea

com

plet�r

ii �i

act

ualiz�r

ii ba

zei

de

date

a c

adas

trulu

i �i

par

ticip

area

la

real

izar

ea �

i in

tegr

area

si

stem

elor

in

form

atic

e pr

oprii

în

Si

stem

ul

na�io

nal

de

info

rmat

izar

e al

Rom

ânie

i; �

înto

cmire

a pr

oiec

telo

r de

reg

ulam

ente

, no

rme,

met

odol

ogii �i

in

stru

c�iu

ni p

entru

act

ivit��il

e de

cad

astru

, pre

cum

�i a

ctua

lizar

ea

�i a

rmon

izar

ea a

cest

ora

cu c

ele

ale

Uni

unii

Euro

pene

; �

stan

dard

izar

ea �i

m

onito

rizar

ea

mod

ului

de

în

tocm

ire

a do

cum

enta�ii

lor c

adas

trale

priv

ind

însc

riere

a im

obile

lor î

n ca

rtea

func

iar�

; �

adap

tare

a �i

rev

izui

rea

norm

elor

�i

inst

ruc�

iuni

lor

din

dom

eniu

l ca

dast

rulu

i în

conf

orm

itate

cu

dina

mic

a �i

evo

lu�ia

sis

tem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�;

�

parti

cipa

rea

la a

naliz

area

�i

prom

ovar

ea p

ropu

neril

or p

rivin

d ta

rifel

e af

eren

te s

ervi

ciilo

r de

cad

astru

�i

livra

rea

de i

nfor

ma�

ii ca

dast

rale

;

55

�realizarea

de reglem

ent�ri unitare

cu privire

la tipizarea

documentelor

�i avizelor,

uniformizarea,

fluidizarea �i

simplificarea procedurilor de scoatere din circuitul agricol;

�coordonarea �i îndrum

area la nivelul oficiilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�

a m

odului de

punere în

aplicare a

reglement�rilor �i de desf��urare a activit��ii, a m

odului de adm

inistrare a bazelor de date cadastrale; �

inventarierea situa�iei titlurilor de proprietate acordate conform

prevederilor Legii nr. 18/199148, republicat�, cu m

odific�rile �i com

plet�rile ulterioare �i ale Legii nr. 1/200049, cu m

odific�rile �i com

plet�rile ulterioare; �

inventarierea situa�iei

planurilor parcelare

�i m

onitorizarea activit��ilor ce decurg din aplicarea legilor propriet��ii;

�centralizarea situa�iilor statistice ale terenurilor (SST), prim

ite de la oficiile teritoriale, întocm

irea centralizatorului pe �ar��i a

desf��ur�toarelor pe

jude�e �i

pe grupe

de proprietari,

transmiterea acestora la Institutul N

a�ional de Statistic�, conform

conven�iei de colaborare încheiate cu aceast� institu�ie; �

elaborarea �i promovarea avizelor �i a ordinelor com

une dintre A

gen�ia N

a�ional��i

Ministerul

Agriculturii,

P�durilor �i

Dezvolt�rii

Rurale,

pentru aprobarea

scoaterii definitive

�i tem

porare a unor terenuri cu suprafa�a mai m

are de un hectar �i a celor deservite de infrastructura de îm

bun�t��iri funciare; �

avizarea con�inutului

topografic al

documentelor

cadastrale destinate uzului public;

48 Legea nr. 18/19.02.1991 – Legea fondului funciar, republicat� în M

. Of. nr. 1 din

5.01.1998, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 49 Legea nr. 1/11.01.2000 – Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole �i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 �i ale Legii nr.169/1997, publicat� în M

. Of. nr. 8/12.01.2000, cu toate

modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 55

�realizarea

de reglem

ent�ri unitare

cu privire

la tipizarea

documentelor

�i avizelor,

uniformizarea,

fluidizarea �i

simplificarea procedurilor de scoatere din circuitul agricol;

�coordonarea �i îndrum

area la nivelul oficiilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�

a m

odului de

punere în

aplicare a

reglement�rilor �i de desf��urare a activit��ii, a m

odului de adm

inistrare a bazelor de date cadastrale; �

inventarierea situa�iei titlurilor de proprietate acordate conform

prevederilor Legii nr. 18/199148, republicat�, cu m

odific�rile �i com

plet�rile ulterioare �i ale Legii nr. 1/200049, cu m

odific�rile �i com

plet�rile ulterioare; �

inventarierea situa�iei

planurilor parcelare

�i m

onitorizarea activit��ilor ce decurg din aplicarea legilor propriet��ii;

�centralizarea situa�iilor statistice ale terenurilor (SST), prim

ite de la oficiile teritoriale, întocm

irea centralizatorului pe �ar��i a

desf��ur�toarelor pe

jude�e �i

pe grupe

de proprietari,

transmiterea acestora la Institutul N

a�ional de Statistic�, conform

conven�iei de colaborare încheiate cu aceast� institu�ie; �

elaborarea �i promovarea avizelor �i a ordinelor com

une dintre A

gen�ia N

a�ional��i

Ministerul

Agriculturii,

P�durilor �i

Dezvolt�rii

Rurale,

pentru aprobarea

scoaterii definitive

�i tem

porare a unor terenuri cu suprafa�a mai m

are de un hectar �i a celor deservite de infrastructura de îm

bun�t��iri funciare; �

avizarea con�inutului

topografic al

documentelor

cadastrale destinate uzului public;

48 Legea nr. 18/19.02.1991 – Legea fondului funciar, republicat� în M

. Of. nr. 1 din

5.01.1998, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 49 Legea nr. 1/11.01.2000 – Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole �i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 �i ale Legii nr.169/1997, publicat� în M

. Of. nr. 8/12.01.2000, cu toate

modific�rile �i com

plet�rile ulterioare;

56

�pa

rtici

pare

a la

efe

ctua

rea

rece

p�iil

or p

entru

lucr�r

ile d

e ge

odez

ie

�i c

arto

graf

ie c

are

se re

aliz

eaz�

cu

aviz

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

elib

erar

ea d

e av

ize �i

rea

lizar

ea r

ecep�ii

lor

pent

ru l

ucr�

rile

de

cada

stru

, con

form

regl

emen

t�ril

or în

dom

eniu

; �

parti

cipa

rea

la

defin

irea

cadr

ului

no

rmat

iv

de

real

izar

e a

cada

stru

lui e

cono

mic

�i

a cr

iterii

lor

de e

valu

are

a te

renu

rilor

în

vede

rea

stab

ilirii

sist

emul

ui d

e ta

xe �i

impo

zite

; �

orga

niza

rea,

asi

gura

rea

secr

etar

iatu

lui �i

par

ticip

area

în

cadr

ul

Com

isie

i de

auto

rizar

e a

pers

oane

lor f

izic

e �i

jurid

ice,

con

stitu

it�la

niv

elul

Age

n�ie

i Na�

iona

le;

�în

tocm

irea �i

elib

erar

ea c

ertif

icat

elor

de

auto

rizar

e pe

rsoa

nelo

r fiz

ice �i

jur

idic

e, o

rgan

izar

ea �

i m

onito

rizar

ea b

azei

de

date

cu

pers

oane

le a

utor

izat

e de

Age

n�ia

Na�

iona

l��i

de

ofic

iile

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�;

�

gest

iona

rea

dosa

relo

r de

auto

rizar

e �i

asi

gura

rea

conf

iden�ia

lit��

ii da

telo

r cu

car

acte

r pe

rson

al c

uprin

se în

ace

stea

, în

conf

orm

itate

cu

pr

eved

erile

Le

gii

Arh

ivel

or

Na�

iona

le

nr.

16/1

99650

, cu

m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

�i a

le L

egii

nr. 6

77/2

00151

pent

ru p

rote

c�ia

per

soan

elor

cu

priv

ire la

pre

lucr

area

dat

elor

cu

cara

cter

per

sona

l �i l

iber

a ci

rcul

a�ie

a a

cest

or d

ate;

�

mon

itoriz

area

co

ntra

ven�

iilor

�i

in

frac�iu

nilo

r s�

vâr�

ite

de

pers

oane

le a

utor

izat

e �i

a m

odul

ui d

e ap

licar

e a

sanc�iu

nilo

r pe

ntru

ner

espe

ctar

ea re

glem

ent�

rilor

în v

igoa

re;

50

Lege

a nr

. 16

/02.

04.1

996

– Le

gea

Arh

ivel

or

Na�

iona

le,

publ

icat�

în

M.

Of.

nr.

71/0

9.04

.199

6, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

51

Leg

ea n

r. 67

7/21

.11.

2001

pen

tru p

rote

c�ia

per

soan

elor

cu

priv

ire la

pre

lucr

area

dat

elor

cu

cara

cter

per

sona

l �i l

iber

a ci

rcul

a�ie

a a

cest

or d

ate,

pub

licat�

în M

. Of.

nr. 7

90/1

2.12

.200

1,

cu to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

56

�pa

rtici

pare

a la

efe

ctua

rea

rece

p�iil

or p

entru

lucr�r

ile d

e ge

odez

ie

�i c

arto

graf

ie c

are

se re

aliz

eaz�

cu

aviz

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

elib

erar

ea d

e av

ize �i

rea

lizar

ea r

ecep�ii

lor

pent

ru l

ucr�

rile

de

cada

stru

, con

form

regl

emen

t�ril

or în

dom

eniu

; �

parti

cipa

rea

la

defin

irea

cadr

ului

no

rmat

iv

de

real

izar

e a

cada

stru

lui e

cono

mic

�i

a cr

iterii

lor

de e

valu

are

a te

renu

rilor

în

vede

rea

stab

ilirii

sist

emul

ui d

e ta

xe �i

impo

zite

; �

orga

niza

rea,

asi

gura

rea

secr

etar

iatu

lui �i

par

ticip

area

în

cadr

ul

Com

isie

i de

auto

rizar

e a

pers

oane

lor f

izic

e �i

jurid

ice,

con

stitu

it�la

niv

elul

Age

n�ie

i Na�

iona

le;

�în

tocm

irea �i

elib

erar

ea c

ertif

icat

elor

de

auto

rizar

e pe

rsoa

nelo

r fiz

ice �i

jur

idic

e, o

rgan

izar

ea �

i m

onito

rizar

ea b

azei

de

date

cu

pers

oane

le a

utor

izat

e de

Age

n�ia

Na�

iona

l��i

de

ofic

iile

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�;

�

gest

iona

rea

dosa

relo

r de

auto

rizar

e �i

asi

gura

rea

conf

iden�ia

lit��

ii da

telo

r cu

car

acte

r pe

rson

al c

uprin

se în

ace

stea

, în

conf

orm

itate

cu

pr

eved

erile

Le

gii

Arh

ivel

or

Na�

iona

le

nr.

16/1

99650

, cu

m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

�i a

le L

egii

nr. 6

77/2

00151

pent

ru p

rote

c�ia

per

soan

elor

cu

priv

ire la

pre

lucr

area

dat

elor

cu

cara

cter

per

sona

l �i l

iber

a ci

rcul

a�ie

a a

cest

or d

ate;

�

mon

itoriz

area

co

ntra

ven�

iilor

�i

in

frac�iu

nilo

r s�

vâr�

ite

de

pers

oane

le a

utor

izat

e �i

a m

odul

ui d

e ap

licar

e a

sanc�iu

nilo

r pe

ntru

ner

espe

ctar

ea re

glem

ent�

rilor

în v

igoa

re;

50

Lege

a nr

. 16

/02.

04.1

996

– Le

gea

Arh

ivel

or

Na�

iona

le,

publ

icat�

în

M.

Of.

nr.

71/0

9.04

.199

6, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

51

Leg

ea n

r. 67

7/21

.11.

2001

pen

tru p

rote

c�ia

per

soan

elor

cu

priv

ire la

pre

lucr

area

dat

elor

cu

cara

cter

per

sona

l �i l

iber

a ci

rcul

a�ie

a a

cest

or d

ate,

pub

licat�

în M

. Of.

nr. 7

90/1

2.12

.200

1,

cu to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

57

�participarea la punerea în aplicare a legisla�iei na�ionale din dom

eniul protec�iei informa�iilor clasificate, în conform

itate cu Legea nr. 182/2002

52 privind protec�ia informa�iilor clasificate;

�participarea la elaborarea structurii sistem

ului informatic �i a

b�ncii de date a sistemului unitar de cadastru �i publicitate

imobiliar�;

�participarea în cadrul com

isiilor la analizarea �i solu�ionarea sesiz�rilor, m

emoriilor �i peti�iilor privitoare la activitatea de

cadastru �i

a problem

elor ce

deriv� din

aplicarea legilor

propriet��ii; �

participarea la derularea proiectelor, programelor �i rela�iilor

interna�ionale (Twinning, PH

AR

E, Banca M

ondial�); �

participarea la manifest�ri cu caracter �tiin�ific, sim

pozioane �i sem

inarii în

domeniul

cadastrului, geodeziei,

cartografiei �i

participarea la aplicarea standardelor interne �i interna�ionale în vigoare;

�form

ularea de propuneri directorului general adjunct responsabil privind necesarul anual de fonduri pentru buna desf��urare a activit��ii direc�iei;

�elaborarea standardelor na�ionale de evaluare a terenurilor în arm

onizare cu standardele europene în domeniu;

�stabilirea criteriilor generale de evaluare pentru terenuri;

�crearea

�i actualizarea

unei baze

de date

privind valorile

imobilelor pe pia�a im

obiliar�; �

elaborarea de analize, sinteze �i statistici în domeniul im

obiliar; �

colaborarea cu Ministerul Finan�elor Publice, U

niunea Na�ional�

a N

otarilor Publici,

Agen�ia

Na�ional�

a Evaluatorilor

din

52 Legea nr. 182/12.04.2002 privind protec�ia inform

a�iilor clasificate, publicat� în M. O

f. nr. 248/12.04.2002, cu toate m

odific�rile �i complet�rile ulterioare;

57

�participarea la punerea în aplicare a legisla�iei na�ionale din dom

eniul protec�iei informa�iilor clasificate, în conform

itate cu Legea nr. 182/2002

52 privind protec�ia informa�iilor clasificate;

�participarea la elaborarea structurii sistem

ului informatic �i a

b�ncii de date a sistemului unitar de cadastru �i publicitate

imobiliar�;

�participarea în cadrul com

isiilor la analizarea �i solu�ionarea sesiz�rilor, m

emoriilor �i peti�iilor privitoare la activitatea de

cadastru �i

a problem

elor ce

deriv� din

aplicarea legilor

propriet��ii; �

participarea la derularea proiectelor, programelor �i rela�iilor

interna�ionale (Twinning, PH

AR

E, Banca M

ondial�); �

participarea la manifest�ri cu caracter �tiin�ific, sim

pozioane �i sem

inarii în

domeniul

cadastrului, geodeziei,

cartografiei �i

participarea la aplicarea standardelor interne �i interna�ionale în vigoare;

�form

ularea de propuneri directorului general adjunct responsabil privind necesarul anual de fonduri pentru buna desf��urare a activit��ii direc�iei;

�elaborarea standardelor na�ionale de evaluare a terenurilor în arm

onizare cu standardele europene în domeniu;

�stabilirea criteriilor generale de evaluare pentru terenuri;

�crearea

�i actualizarea

unei baze

de date

privind valorile

imobilelor pe pia�a im

obiliar�; �

elaborarea de analize, sinteze �i statistici în domeniul im

obiliar; �

colaborarea cu Ministerul Finan�elor Publice, U

niunea Na�ional�

a N

otarilor Publici,

Agen�ia

Na�ional�

a Evaluatorilor

din

52 Legea nr. 182/12.04.2002 privind protec�ia inform

a�iilor clasificate, publicat� în M. O

f. nr. 248/12.04.2002, cu toate m

odific�rile �i complet�rile ulterioare;

58

Rom

ânia

, IR

ECSO

N,

Inst

itutu

l N

a�io

nal

de S

tatis

tic�,

b�n

ci,

eval

uato

ri - p

erso

ane

fizic

e et

c., î

n ve

dere

a de

sf��

ur�r

ii ac

tivit��ii

de

cre

are

a co

mpo

nent

ei e

cono

mic

e a

cada

stru

lui g

ener

al;

�el

abor

area

�i p

rom

ovar

ea, î

n sc

opul

pop

ular

iz�r

ii, d

e do

cum

ente

�i

mat

eria

le d

e in

form

are

în d

omen

iul p

ropr

iu d

e ac

tivita

te;

�el

abor

area

de

re

glem

ent�

ri în

do

men

iul

de

activ

itate

al

ev

alu�

rilor

imob

iliar

e;

�or

gani

zare

a �i

par

ticip

area

la m

anife

st�r

i cu

cara

cter

�tii

n�ifi

c, la

si

mpo

zioa

ne �i

sem

inar

ii în

dom

eniu

l im

obili

ar;

�de

finire

a �i

act

ualiz

area

tip

urilo

r de

dat

e �i

inf

orm

a�ii

solic

itate

de

org

anis

mel

e ab

ilita

te p

entru

sta

bilir

ea c

orec

t� a

obl

iga�

iilor

fis

cale

; �

furn

izar

ea d

e da

te �

i inf

orm

a�ii

nece

sare

între�in

erii

pagi

nilo

r de

In

tern

et �

i a

alto

r m

ater

iale

pub

licita

re a

le A

gen�

iei

na�io

nale

, pe

ntru

pro

mov

area

act

ivit��ii

în �a

r��i

în st

r�in�t

ate;

�

furn

izar

ea

de

info

rma�

ii de

in

tere

s pu

blic

, so

licita

te

în

conf

orm

itate

cu

prev

eder

ile L

egii

nr. 5

44/2

00153

prin

inte

rmed

iul

pers

oane

i de

sem

nate

car

e va

ave

a în

scris

e în

fi�

a po

stul

ui

activ

it��il

e cu

rent

e pr

ev�z

ute

de a

plic

area

ace

stei

legi

; �

anal

izar

ea �

i pro

pune

rea

unor

sol

u�ii

tehn

ice

lega

te d

e ac

tivita

tea

de c

adas

tru,

la s

olic

it�ril

e fo

rmul

ate

prin

mem

orii,

pet

i�ii �i

la

sesi

zare

a tu

turo

r dep

arta

men

telo

r Age

n�ie

i Na�

iona

le;

�co

labo

rare

a cu

cel

elal

te d

irec�

ii �i

ser

vici

i in

depe

nden

te d

in

cadr

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

înde

plin

irea

oric�r

or

alte

at

ribu�

ii st

abili

te

de

cond

ucer

ea

Age

n�ie

i Na�

iona

le �i

pre

v�zu

te d

e le

gisl

a�ia

în d

omen

iu;

�în

tocm

irea

rapo

arte

lor

de a

ctiv

itate

luna

re, t

rimes

trial

e �i

anu

ale

priv

ind

activ

itate

a de

pus�

.

53

Leg

ea n

r.544

/12.

10.2

001

priv

ind

liber

ul a

cces

la in

form

a�iil

e de

inte

res

publ

ic, p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 6

63/2

3.10

.200

1, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

58

Rom

ânia

, IR

ECSO

N,

Inst

itutu

l N

a�io

nal

de S

tatis

tic�,

b�n

ci,

eval

uato

ri - p

erso

ane

fizic

e et

c., î

n ve

dere

a de

sf��

ur�r

ii ac

tivit��ii

de

cre

are

a co

mpo

nent

ei e

cono

mic

e a

cada

stru

lui g

ener

al;

�el

abor

area

�i p

rom

ovar

ea, î

n sc

opul

pop

ular

iz�r

ii, d

e do

cum

ente

�i

mat

eria

le d

e in

form

are

în d

omen

iul p

ropr

iu d

e ac

tivita

te;

�el

abor

area

de

re

glem

ent�

ri în

do

men

iul

de

activ

itate

al

ev

alu�

rilor

imob

iliar

e;

�or

gani

zare

a �i

par

ticip

area

la m

anife

st�r

i cu

cara

cter

�tii

n�ifi

c, la

si

mpo

zioa

ne �i

sem

inar

ii în

dom

eniu

l im

obili

ar;

�de

finire

a �i

act

ualiz

area

tip

urilo

r de

dat

e �i

inf

orm

a�ii

solic

itate

de

org

anis

mel

e ab

ilita

te p

entru

sta

bilir

ea c

orec

t� a

obl

iga�

iilor

fis

cale

; �

furn

izar

ea d

e da

te �

i inf

orm

a�ii

nece

sare

între�in

erii

pagi

nilo

r de

In

tern

et �

i a

alto

r m

ater

iale

pub

licita

re a

le A

gen�

iei

na�io

nale

, pe

ntru

pro

mov

area

act

ivit��ii

în �a

r��i

în st

r�in�t

ate;

�

furn

izar

ea

de

info

rma�

ii de

in

tere

s pu

blic

, so

licita

te

în

conf

orm

itate

cu

prev

eder

ile L

egii

nr. 5

44/2

00153

prin

inte

rmed

iul

pers

oane

i de

sem

nate

car

e va

ave

a în

scris

e în

fi�

a po

stul

ui

activ

it��il

e cu

rent

e pr

ev�z

ute

de a

plic

area

ace

stei

legi

; �

anal

izar

ea �

i pro

pune

rea

unor

sol

u�ii

tehn

ice

lega

te d

e ac

tivita

tea

de c

adas

tru,

la s

olic

it�ril

e fo

rmul

ate

prin

mem

orii,

pet

i�ii �i

la

sesi

zare

a tu

turo

r dep

arta

men

telo

r Age

n�ie

i Na�

iona

le;

�co

labo

rare

a cu

cel

elal

te d

irec�

ii �i

ser

vici

i in

depe

nden

te d

in

cadr

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

înde

plin

irea

oric�r

or

alte

at

ribu�

ii st

abili

te

de

cond

ucer

ea

Age

n�ie

i Na�

iona

le �i

pre

v�zu

te d

e le

gisl

a�ia

în d

omen

iu;

�în

tocm

irea

rapo

arte

lor

de a

ctiv

itate

luna

re, t

rimes

trial

e �i

anu

ale

priv

ind

activ

itate

a de

pus�

.

53

Leg

ea n

r.544

/12.

10.2

001

priv

ind

liber

ul a

cces

la in

form

a�iil

e de

inte

res

publ

ic, p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 6

63/2

3.10

.200

1, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

59

A doua direc�ia care ne suscit� interesul este D

irec�ia de Publicitate Im

obiliar�, subordonat� la rândul ei aceluia�i director general adjunct ca �i D

irec�ia de Cadastru, condus� de asem

enea de un director numit prin ordin

al directorului general. Principalele sale atribu�ii 54 sunt: �

coordonarea, controlarea, supravegherea �i îndrumarea activit��ii

de publicitate

imobiliar�,

în vederea

respect�rii legilor

�i reglem

ent�rilor în materie;

�elaborarea de regulam

ente, norme, m

etodologii, protocoale �i instruc�iuni

în vederea

asigur�rii unei

practici unitare

în dom

eniul publicit��ii imobiliare la nivelul întregii ��ri;

�avizarea propunerilor de m

odificare a legisla�iei incidente în dom

eniu �i

participarea la

elaborarea proiectelor

de acte

normative în dom

eniul activit��ii de publicitate imobiliar�;

�analizarea periodic� a situa�iei problem

elor care au primit solu�ii

neunitare �i propunerea unor solu�ii; �

monitorizarea activit��ii birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�,

constatarea deficien�elor

�i propunerea

solu�iilor, dup� caz, în vederea rem

edierii deficien�elor constatate; �

participarea, în colaborare cu alte direc�ii, la elaborarea de protocoale, conven�ii �i alte form

e de colaborare între Agen�ia

Na�ional�

�i institu�ii sau asocia�ii a c�ror activitate are inciden��asupra bunei func�ion�ri a serviciilor de publicitate im

obiliar�din cadrul oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�; �

asigurarea formei �i con�inutului rapoartelor privind datele �i

informa�iile de carte funciar� pentru com

pletarea periodic� a situa�iilor statistice de sintez�;

54 A

se vedea art. 67 din Regulam

entul de organizare �i func�ionare al A.N

.C.P.I.;

59

A doua direc�ia care ne suscit� interesul este D

irec�ia de Publicitate Im

obiliar�, subordonat� la rândul ei aceluia�i director general adjunct ca �i D

irec�ia de Cadastru, condus� de asem

enea de un director numit prin ordin

al directorului general. Principalele sale atribu�ii 54 sunt: �

coordonarea, controlarea, supravegherea �i îndrumarea activit��ii

de publicitate

imobiliar�,

în vederea

respect�rii legilor

�i reglem

ent�rilor în materie;

�elaborarea de regulam

ente, norme, m

etodologii, protocoale �i instruc�iuni

în vederea

asigur�rii unei

practici unitare

în dom

eniul publicit��ii imobiliare la nivelul întregii ��ri;

�avizarea propunerilor de m

odificare a legisla�iei incidente în dom

eniu �i

participarea la

elaborarea proiectelor

de acte

normative în dom

eniul activit��ii de publicitate imobiliar�;

�analizarea periodic� a situa�iei problem

elor care au primit solu�ii

neunitare �i propunerea unor solu�ii; �

monitorizarea activit��ii birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�,

constatarea deficien�elor

�i propunerea

solu�iilor, dup� caz, în vederea rem

edierii deficien�elor constatate; �

participarea, în colaborare cu alte direc�ii, la elaborarea de protocoale, conven�ii �i alte form

e de colaborare între Agen�ia

Na�ional�

�i institu�ii sau asocia�ii a c�ror activitate are inciden��asupra bunei func�ion�ri a serviciilor de publicitate im

obiliar�din cadrul oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�; �

asigurarea formei �i con�inutului rapoartelor privind datele �i

informa�iile de carte funciar� pentru com

pletarea periodic� a situa�iilor statistice de sintez�;

54 A

se vedea art. 67 din Regulam

entul de organizare �i func�ionare al A.N

.C.P.I.;

60

�an

aliz

area

per

iodi

c� a

dat

elor

cen

traliz

ate

din

terit

oriu

�i

a si

tua�

iei

stat

istic

e a

volu

mul

ui

activ

it��ii

de

pu

blic

itate

im

obili

ar�,

pe

cate

gorii

de

oper

a�iu

ni �i

din

amic

a ac

esto

ra;

�pr

opun

erea

, pe

ba

za

solic

it�ril

or

din

terit

oriu

, a

sche

mei

po

stur

ilor �i

, du

p� c

az,

m�r

irea

sau

redu

cere

a nu

m�r

ului

de

anga

ja�i

ai

serv

iciil

or

de

publ

icita

te

imob

iliar�

din

cadr

ul

ofic

iilor

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�;

�

aviz

area

nec

esar

ului

de

resu

rse

mat

eria

le p

entru

bun

a de

sf��

urar

e a

activ

it��ii

dire

c�ie

i; �

coor

dona

rea,

în

cola

bora

re c

u D

irec�

ia d

e ca

dast

ru,

a flu

en�e

i sc

him

bulu

i de

inf

orm

a�ii

între

dat

ele

tehn

ice

cada

stra

le �

i ce

le

jurid

ice

pent

ru o

ptim

izar

ea a

ctiv

it��ii

de

înre

gist

rare

imob

iliar�;

�

parti

cipa

rea

în

com

isiil

e de

ex

amin

are

a ca

ndid

a�ilo

r la

co

ncur

suril

e or

gani

zate

de

A

gen�

ia

Na�

iona

l�,

în

vede

rea

sele

ct�r

ii de

per

sona

l pen

tru p

ostu

rile

vaca

nte

de re

gist

rato

ri;

�pa

rtici

pare

a, î

n co

labo

rare

cu

U.M

.P.,

la r

ealiz

area

Pro

iect

ului

ca

dast

rulu

i gen

eral

�i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e;

�av

izar

ea c

aiet

elor

de

sarc

ini,

cons

ulta

n��

de s

peci

alita

te �

i oric

e ac�iu

ne

sau

activ

itate

cu

in

cide

n��

în

dom

eniu

l pu

blic

it��ii

im

obili

are;

�

apro

bare

a pr

opun

erilo

r pe

ntru

im

plem

enta

rea,

re

aliz

area

�i

în

tre�in

erea

si

stem

ului

in

form

a�io

nal �i

ba

zelo

r de

da

te

ale

serv

iciil

or d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�,

în

cola

bora

re c

u ce

lela

lte

dire

c�ii

abili

tate

; �

aviz

area

pr

opun

erilo

r de

el

abor

are

a st

ruct

urii

sist

emul

ui

info

rmat

ic �

i a b�n

cii d

e da

te a

sis

tem

ului

uni

tar

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

imob

iliar�;

�

stab

ilire

a m

odal

it��il

or d

e tra

nsfe

r de

date

c�t

re/d

e la

aut

orit��il

e �i

org

aniz

a�iil

e cu

car

e A

gen�

ia N

a�io

nal�

are

sta

bilit

e re

la�ii

de

cola

bora

re;

60

�an

aliz

area

per

iodi

c� a

dat

elor

cen

traliz

ate

din

terit

oriu

�i

a si

tua�

iei

stat

istic

e a

volu

mul

ui

activ

it��ii

de

pu

blic

itate

im

obili

ar�,

pe

cate

gorii

de

oper

a�iu

ni �i

din

amic

a ac

esto

ra;

�pr

opun

erea

, pe

ba

za

solic

it�ril

or

din

terit

oriu

, a

sche

mei

po

stur

ilor �i

, du

p� c

az,

m�r

irea

sau

redu

cere

a nu

m�r

ului

de

anga

ja�i

ai

serv

iciil

or

de

publ

icita

te

imob

iliar�

din

cadr

ul

ofic

iilor

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�;

�

aviz

area

nec

esar

ului

de

resu

rse

mat

eria

le p

entru

bun

a de

sf��

urar

e a

activ

it��ii

dire

c�ie

i; �

coor

dona

rea,

în

cola

bora

re c

u D

irec�

ia d

e ca

dast

ru,

a flu

en�e

i sc

him

bulu

i de

inf

orm

a�ii

între

dat

ele

tehn

ice

cada

stra

le �

i ce

le

jurid

ice

pent

ru o

ptim

izar

ea a

ctiv

it��ii

de

înre

gist

rare

imob

iliar�;

�

parti

cipa

rea

în

com

isiil

e de

ex

amin

are

a ca

ndid

a�ilo

r la

co

ncur

suril

e or

gani

zate

de

A

gen�

ia

Na�

iona

l�,

în

vede

rea

sele

ct�r

ii de

per

sona

l pen

tru p

ostu

rile

vaca

nte

de re

gist

rato

ri;

�pa

rtici

pare

a, î

n co

labo

rare

cu

U.M

.P.,

la r

ealiz

area

Pro

iect

ului

ca

dast

rulu

i gen

eral

�i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e;

�av

izar

ea c

aiet

elor

de

sarc

ini,

cons

ulta

n��

de s

peci

alita

te �

i oric

e ac�iu

ne

sau

activ

itate

cu

in

cide

n��

în

dom

eniu

l pu

blic

it��ii

im

obili

are;

�

apro

bare

a pr

opun

erilo

r pe

ntru

im

plem

enta

rea,

re

aliz

area

�i

în

tre�in

erea

si

stem

ului

in

form

a�io

nal �i

ba

zelo

r de

da

te

ale

serv

iciil

or d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�,

în

cola

bora

re c

u ce

lela

lte

dire

c�ii

abili

tate

; �

aviz

area

pr

opun

erilo

r de

el

abor

are

a st

ruct

urii

sist

emul

ui

info

rmat

ic �

i a b�n

cii d

e da

te a

sis

tem

ului

uni

tar

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

imob

iliar�;

�

stab

ilire

a m

odal

it��il

or d

e tra

nsfe

r de

date

c�t

re/d

e la

aut

orit��il

e �i

org

aniz

a�iil

e cu

car

e A

gen�

ia N

a�io

nal�

are

sta

bilit

e re

la�ii

de

cola

bora

re;

61

�coordonarea m

ediatiz�rii actelor normative �i a altor inform

a�ii necesare cet��eanului în problem

e de carte funciar�; �

participarea la manifest�ri cu caracter �tiin�ific, sim

pozioane �i sem

inarii în domeniul cadastrului �i publicit��ii im

obiliare; �

aplicarea standardelor interne �i interna�ionale în vigoare, la nivelul direc�iei;

�stabilirea

programului

privind perfec�ionarea

profesional� a

personalului de la serviciile de publicitate imobiliar�

�i estimarea

resurselor financiare necesare; �

actualizarea tarifelor percepute pentru activitatea de publicitate im

obiliar� desf��urat�

de A

gen�ia N

a�ional� prin

institu�iile subordonate;

�analizarea

rezultatelor activit��ii

de control,

avizarea �i

propunerea sesiz�rii comisiei de disciplin� a A

gen�iei Na�ionale,

în vederea sanc�ion�rii faptelor ce constituie abateri disciplinare s�vâr�ite la nivelul oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, referitoare la activitatea de publicitate im

obiliar�; �

furnizarea datelor �i informa�iilor necesare între�inerii paginilor

de Internet

�i ale

altor m

ateriale publicitare

ale A

gen�iei N

a�ionale, pentru promovarea activit��ii în �ar�

�i în str�in�tate; �

coordonarea sistem

ului unitar

de arhivare,

gestionare �i

distribuire a informa�iilor din dom

eniul publicit��ii imobiliare;

�solu�ionarea sesiz�rilor, m

emoriilor �i peti�iilor privitoare la

activitatea de publicitate imobiliar�

�i controlarea la fa�a locului a aspectelor sem

nalate, cu raportarea deficien�elor constatate �i propunerea

de înl�turare

a acestora,

în vederea

optimiz�rii

activit��ii; �

îndeplinirea oric�ror

alte atribu�ii

stabilite de

conducerea A

gen�iei Na�ionale �i prev�zute de legisla�ia în dom

eniu;

61

�coordonarea m

ediatiz�rii actelor normative �i a altor inform

a�ii necesare cet��eanului în problem

e de carte funciar�; �

participarea la manifest�ri cu caracter �tiin�ific, sim

pozioane �i sem

inarii în domeniul cadastrului �i publicit��ii im

obiliare; �

aplicarea standardelor interne �i interna�ionale în vigoare, la nivelul direc�iei;

�stabilirea

programului

privind perfec�ionarea

profesional� a

personalului de la serviciile de publicitate imobiliar�

�i estimarea

resurselor financiare necesare; �

actualizarea tarifelor percepute pentru activitatea de publicitate im

obiliar� desf��urat�

de A

gen�ia N

a�ional� prin

institu�iile subordonate;

�analizarea

rezultatelor activit��ii

de control,

avizarea �i

propunerea sesiz�rii comisiei de disciplin� a A

gen�iei Na�ionale,

în vederea sanc�ion�rii faptelor ce constituie abateri disciplinare s�vâr�ite la nivelul oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, referitoare la activitatea de publicitate im

obiliar�; �

furnizarea datelor �i informa�iilor necesare între�inerii paginilor

de Internet

�i ale

altor m

ateriale publicitare

ale A

gen�iei N

a�ionale, pentru promovarea activit��ii în �ar�

�i în str�in�tate; �

coordonarea sistem

ului unitar

de arhivare,

gestionare �i

distribuire a informa�iilor din dom

eniul publicit��ii imobiliare;

�solu�ionarea sesiz�rilor, m

emoriilor �i peti�iilor privitoare la

activitatea de publicitate imobiliar�

�i controlarea la fa�a locului a aspectelor sem

nalate, cu raportarea deficien�elor constatate �i propunerea

de înl�turare

a acestora,

în vederea

optimiz�rii

activit��ii; �

îndeplinirea oric�ror

alte atribu�ii

stabilite de

conducerea A

gen�iei Na�ionale �i prev�zute de legisla�ia în dom

eniu;

62

�fu

rniz

area

in

form

a�iil

or

de

inte

res

publ

ic,

solic

itate

în

co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

Leg

ii nr

. 54

4/20

01 p

rivin

d lib

erul

ac

ces l

a in

form

a�iil

e de

inte

res

publ

ic, p

rin in

term

ediu

l per

soan

ei

dese

mna

te c

are

va a

vea

însc

rise

în f

i�a

post

ului

act

ivit��il

e cu

rent

e pr

ev�z

ute

de a

plic

area

ace

stei

legi

; �

cola

bora

rea

cu c

elel

alte

dire

c�ii �i

ser

vici

i in

depe

nden

te d

in

cadr

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

parti

cipa

rea

la a

ctiv

it��il

e co

lect

ivel

or d

e lu

cru

pe d

omen

ii sa

u în

ca

zul d

esf��u

r�rii

uno

r an

chet

e di

spus

e de

con

duce

rea

Age

n�ie

i N

a�io

nale

; �

înto

cmire

a ra

poar

telo

r de

act

ivita

te lu

nare

, trim

estri

ale �i

anu

ale

priv

ind

activ

itate

a de

pus�

. A�a

cum

se

prev

ede �i

în R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i f

unc�

iona

re,

Age

n�ia

Na�

iona

l� e

ste

unic

a au

torit

ate

abili

tat�

s�

emit�

�i s�

aplic

e re

glem

ent�

rile

lega

le î

n do

men

iile

sale

de

activ

itate

, fo

ndur

ile n

eces

are

pent

ru fu

nc�io

nare

asi

gurâ

ndu-

se d

in su

rse

extra

buge

tare

. §2

. O

rgan

izar

ea �

i fu

nc�io

nare

a A

.N.C

.P.I.

la

nive

l ju

de�e

an �

i lo

cal

Le n

ivel

jud

e�ea

n �i

în

mun

icip

iul

Buc

ure�

ti, î

n co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

Le

gii

nr.

7/19

96 �i

al

H

.G.

nr.

1210

/200

4 re

publ

icat�,

fu

nc�io

neaz�

ofic

iile

de

cada

stru

�i

pu

blic

itate

im

obili

ar�,

un

it��i

cu

pers

onal

itate

jurid

ic�,

afla

te în

sub

ordi

nea

Age

n�ie

i Na�

iona

le, d

enum

ite �

i of

icii

teri

tori

ale.

În s

ubor

dine

a ac

esto

ra, l

a ni

velu

l uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv –

te

ritor

iale

se

înfii

n�ea

z� b

irour

i de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�,

uni

t��i

f�r�

pe

rson

alita

te

jurid

ic�,

de

num

ite �i

bi

rour

i te

rito

rial

e.

Mod

ul

de

orga

niza

re �

i fu

nc�io

nare

, nu

m�r

ul l

or,

prec

um �

i ar

onda

rea

aces

tora

pe

unit��i

adm

inis

trativ

– te

ritor

iale

se

stab

ilesc

prin

ord

in c

u ca

ract

er n

orm

ativ

al

dire

ctor

ului

gen

eral

al A

gen�

iei N

a�io

nale

. St

ruct

ura

orga

niza

toric�

la

nive

lul

ofic

iilor

te

ritor

iale

re

spec

t�st

ruct

ura

orga

niza

toric�

de l

a ni

vel

cent

ral,

în s

ensu

l c�

în

subo

rdin

ea

62

�fu

rniz

area

in

form

a�iil

or

de

inte

res

publ

ic,

solic

itate

în

co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

Leg

ii nr

. 54

4/20

01 p

rivin

d lib

erul

ac

ces l

a in

form

a�iil

e de

inte

res

publ

ic, p

rin in

term

ediu

l per

soan

ei

dese

mna

te c

are

va a

vea

însc

rise

în f

i�a

post

ului

act

ivit��il

e cu

rent

e pr

ev�z

ute

de a

plic

area

ace

stei

legi

; �

cola

bora

rea

cu c

elel

alte

dire

c�ii �i

ser

vici

i in

depe

nden

te d

in

cadr

ul A

gen�

iei N

a�io

nale

; �

parti

cipa

rea

la a

ctiv

it��il

e co

lect

ivel

or d

e lu

cru

pe d

omen

ii sa

u în

ca

zul d

esf��u

r�rii

uno

r an

chet

e di

spus

e de

con

duce

rea

Age

n�ie

i N

a�io

nale

; �

înto

cmire

a ra

poar

telo

r de

act

ivita

te lu

nare

, trim

estri

ale �i

anu

ale

priv

ind

activ

itate

a de

pus�

. A�a

cum

se

prev

ede �i

în R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i f

unc�

iona

re,

Age

n�ia

Na�

iona

l� e

ste

unic

a au

torit

ate

abili

tat�

s�

emit�

�i s�

aplic

e re

glem

ent�

rile

lega

le î

n do

men

iile

sale

de

activ

itate

, fo

ndur

ile n

eces

are

pent

ru fu

nc�io

nare

asi

gurâ

ndu-

se d

in su

rse

extra

buge

tare

. §2

. O

rgan

izar

ea �

i fu

nc�io

nare

a A

.N.C

.P.I.

la

nive

l ju

de�e

an �

i lo

cal

Le n

ivel

jud

e�ea

n �i

în

mun

icip

iul

Buc

ure�

ti, î

n co

nfor

mita

te c

u pr

eved

erile

Le

gii

nr.

7/19

96 �i

al

H

.G.

nr.

1210

/200

4 re

publ

icat�,

fu

nc�io

neaz�

ofic

iile

de

cada

stru

�i

pu

blic

itate

im

obili

ar�,

un

it��i

cu

pers

onal

itate

jurid

ic�,

afla

te în

sub

ordi

nea

Age

n�ie

i Na�

iona

le, d

enum

ite �

i of

icii

teri

tori

ale.

În s

ubor

dine

a ac

esto

ra, l

a ni

velu

l uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv –

te

ritor

iale

se

înfii

n�ea

z� b

irour

i de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�,

uni

t��i

f�r�

pe

rson

alita

te

jurid

ic�,

de

num

ite �i

bi

rour

i te

rito

rial

e.

Mod

ul

de

orga

niza

re �

i fu

nc�io

nare

, nu

m�r

ul l

or,

prec

um �

i ar

onda

rea

aces

tora

pe

unit��i

adm

inis

trativ

– te

ritor

iale

se

stab

ilesc

prin

ord

in c

u ca

ract

er n

orm

ativ

al

dire

ctor

ului

gen

eral

al A

gen�

iei N

a�io

nale

. St

ruct

ura

orga

niza

toric�

la

nive

lul

ofic

iilor

te

ritor

iale

re

spec

t�st

ruct

ura

orga

niza

toric�

de l

a ni

vel

cent

ral,

în s

ensu

l c�

în

subo

rdin

ea

63

directorului Oficiului teritorial se afl� Serviciul de C

adastru, Serviciul de Publicitate Im

obiliar�, Serviciul de Arhiv�

�i Informatic�

�i Serviciul Econom

ic �i Adm

inistrativ, în subordinea primelor dou� servicii aflându-se

birourile teritoriale. În ceea ce prive�te activitatea de publicitate imobiliar�

în cadrul oficiilor teritoriale, aceasta este îndeplinit� de registratorii de carte funciar�, num

i�i prin ordin al directorului general al Agen�iei N

a�ionale, în urm

a unui concurs, tot acesta fiind cel care stabile�te, de asemenea prin

ordin, �i num�rul lor pentru fiecare oficiu teritorial în parte. În cadrul

oficiilor teritoriale

activitatea registratorilor

este coordonat�

de un

registrator – �ef, omologul acestuia în cadrul birourilor teritoriale fiind

registratorul coordonator. �i registratorul – �ef �i registratorul coordonator sunt num

i�i de asemenea, prin ordin al directorului general al A

gen�iei N

a�ionale, în urma unui concurs. Pentru ca o persoan� s� poat� fi num

it� în func�ia

de registrator,

aceasta trebuie

s� îndeplineasc�

cumulativ

urm�toarele condi�ii 55:

�s� aib� cet��enia rom

ân��i capacitatea drepturilor civile;

�s� fie licen�iat� în drept;

�s� nu aib� antecedente penale;

�s� se bucure de o bun� reputa�ie;

�s� fie apt� din punct de vedere m

edical pentru ocuparea func�iei; �

s� fi îndeplinit timp de 5 ani func�ia de registrator – �ef sau s� fi

exercitat timp de 3 ani func�ia de notar, judec�tor, procuror,

avocat, consilier juridic sau alt� func�ie de specialitate juridic�.

2.1.2. Func�ii �i atribu�ii

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� împreun� cu

structurile sale subordonate a fost conceput� pe baze moderne, fiind

55 A

se vedea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

pbiliar�, republicat�; 63

directorului Oficiului teritorial se afl� Serviciul de C

adastru, Serviciul de Publicitate Im

obiliar�, Serviciul de Arhiv�

�i Informatic�

�i Serviciul Econom

ic �i Adm

inistrativ, în subordinea primelor dou� servicii aflându-se

birourile teritoriale. În ceea ce prive�te activitatea de publicitate imobiliar�

în cadrul oficiilor teritoriale, aceasta este îndeplinit� de registratorii de carte funciar�, num

i�i prin ordin al directorului general al Agen�iei N

a�ionale, în urm

a unui concurs, tot acesta fiind cel care stabile�te, de asemenea prin

ordin, �i num�rul lor pentru fiecare oficiu teritorial în parte. În cadrul

oficiilor teritoriale

activitatea registratorilor

este coordonat�

de un

registrator – �ef, omologul acestuia în cadrul birourilor teritoriale fiind

registratorul coordonator. �i registratorul – �ef �i registratorul coordonator sunt num

i�i de asemenea, prin ordin al directorului general al A

gen�iei N

a�ionale, în urma unui concurs. Pentru ca o persoan� s� poat� fi num

it� în func�ia

de registrator,

aceasta trebuie

s� îndeplineasc�

cumulativ

urm�toarele condi�ii 55:

�s� aib� cet��enia rom

ân��i capacitatea drepturilor civile;

�s� fie licen�iat� în drept;

�s� nu aib� antecedente penale;

�s� se bucure de o bun� reputa�ie;

�s� fie apt� din punct de vedere m

edical pentru ocuparea func�iei; �

s� fi îndeplinit timp de 5 ani func�ia de registrator – �ef sau s� fi

exercitat timp de 3 ani func�ia de notar, judec�tor, procuror,

avocat, consilier juridic sau alt� func�ie de specialitate juridic�.

2.1.2. Func�ii �i atribu�ii

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� împreun� cu

structurile sale subordonate a fost conceput� pe baze moderne, fiind

55 A

se vedea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul �i publicitatea im

pbiliar�, republicat�;

64

capa

bil�

s�-�

i înt

re�in�

activ

itate

a pr

in v

enitu

ri pr

oprii

. Înf

iin�a

rea

ei a

ap�

rut

ca u

rmar

e fir

easc�

a de

zvol

t�rii

con

cept

ului

de

prop

rieta

te în

Rom

ânia

�i a

ne

cesi

t��ii

cre�r

ii un

ei b

aze

solid

e pe

ntru

gar

anta

rea

aces

teia

con

form

C

onst

itu�ie

i. U

nific

area

ca

dast

rulu

i cu

pu

blic

itate

a im

obili

ar�,

su

b o

auto

ritat

e un

ic�,

a c

reat

pre

mis

ele

unei

evi

den�

e co

rect

e �i

tra

nspa

rent

e a

tutu

ror p

ropr

iet��il

or im

obili

are

la n

ivel

na�

iona

l. §1

. Fun

c�iil

e �i

atr

ibu�

iile

Age

n�ie

i Na�

iona

le

În

înde

plin

irea

obie

ctul

ui

s�u

de

activ

itate

, A

gen�

ia

Na�

iona

l�în

depl

ine�

te m

ai m

ulte

func�ii

56, p

rintre

car

e:

�de

stra

tegi

e, p

rin c

are

se e

labo

reaz�

stra

tegi

a în

con

form

itate

cu

polit

ica

Guv

ernu

lui �

i cu

tend

in�e

le în

pla

n in

tern

a�io

nal;

�de

regl

emen

tare

a a

ctiv

it��ii

, prin

car

e se

asi

gur�

, în

conf

orm

itate

cu

stra

tegi

a ad

opta

t�,

real

izar

ea c

adru

lui

jurid

ic �

i el

abor

area

re

glem

ent�

rilor

spec

ifice

; �

de r

epre

zent

are,

prin

car

e se

asi

gur�

, în

num

ele

stat

ului

sau

al

Guv

ernu

lui

Rom

ânie

i, re

prez

enta

rea

pe

plan

in

tern

�i

in

tern

a�io

nal;

�de

au

torit

ate

de

stat

, pr

in

care

se

di

spun

e �i

se

as

igur�

supr

aveg

here

a �i

con

trolu

l apl

ic�r

ii �i

res

pect�r

ii re

glem

ent�

rilor

în

vig

oare

; �

de în

drum

are,

spr

ijin �i

con

trol î

n ap

licar

ea c

orec

t� a

pre

vede

rilor

le

gale

în d

omen

iul c

adas

trulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e;

�de

ad

min

istra

re

a pa

trim

oniu

lui

Age

n�ie

i N

a�io

nale

�i

al

in

stitu�ii

lor s

ubor

dona

te.

De

asem

enea

, în

scop

ul r

ealiz�r

ii fu

nc�ii

lor

sale

, Age

n�ia

Na�

iona

l�în

depl

ine�

te a

trib

u�ii57

prin

cipa

le �

i alte

atri

bu�ii

spe

cial

e. D

intre

atri

bu�ii

le

prin

cipa

le p

utem

enu

mer

a:

56 A

se v

edea

art.

9 d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a A

NC

PI;

57 A

se v

edea

art.

10

din

Reg

ulam

entu

l pen

ttru

orga

niza

rea �i

func�io

nare

a A

NC

PI;

64

capa

bil�

s�-�

i înt

re�in�

activ

itate

a pr

in v

enitu

ri pr

oprii

. Înf

iin�a

rea

ei a

ap�

rut

ca u

rmar

e fir

easc�

a de

zvol

t�rii

con

cept

ului

de

prop

rieta

te în

Rom

ânia

�i a

ne

cesi

t��ii

cre�r

ii un

ei b

aze

solid

e pe

ntru

gar

anta

rea

aces

teia

con

form

C

onst

itu�ie

i. U

nific

area

ca

dast

rulu

i cu

pu

blic

itate

a im

obili

ar�,

su

b o

auto

ritat

e un

ic�,

a c

reat

pre

mis

ele

unei

evi

den�

e co

rect

e �i

tra

nspa

rent

e a

tutu

ror p

ropr

iet��il

or im

obili

are

la n

ivel

na�

iona

l. §1

. Fun

c�iil

e �i

atr

ibu�

iile

Age

n�ie

i Na�

iona

le

În

înde

plin

irea

obie

ctul

ui

s�u

de

activ

itate

, A

gen�

ia

Na�

iona

l�în

depl

ine�

te m

ai m

ulte

func�ii

56, p

rintre

car

e:

�de

stra

tegi

e, p

rin c

are

se e

labo

reaz�

stra

tegi

a în

con

form

itate

cu

polit

ica

Guv

ernu

lui �

i cu

tend

in�e

le în

pla

n in

tern

a�io

nal;

�de

regl

emen

tare

a a

ctiv

it��ii

, prin

car

e se

asi

gur�

, în

conf

orm

itate

cu

stra

tegi

a ad

opta

t�,

real

izar

ea c

adru

lui

jurid

ic �

i el

abor

area

re

glem

ent�

rilor

spec

ifice

; �

de r

epre

zent

are,

prin

car

e se

asi

gur�

, în

num

ele

stat

ului

sau

al

Guv

ernu

lui

Rom

ânie

i, re

prez

enta

rea

pe

plan

in

tern

�i

in

tern

a�io

nal;

�de

au

torit

ate

de

stat

, pr

in

care

se

di

spun

e �i

se

as

igur�

supr

aveg

here

a �i

con

trolu

l apl

ic�r

ii �i

res

pect�r

ii re

glem

ent�

rilor

în

vig

oare

; �

de în

drum

are,

spr

ijin �i

con

trol î

n ap

licar

ea c

orec

t� a

pre

vede

rilor

le

gale

în d

omen

iul c

adas

trulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e;

�de

ad

min

istra

re

a pa

trim

oniu

lui

Age

n�ie

i N

a�io

nale

�i

al

in

stitu�ii

lor s

ubor

dona

te.

De

asem

enea

, în

scop

ul r

ealiz�r

ii fu

nc�ii

lor

sale

, Age

n�ia

Na�

iona

l�în

depl

ine�

te a

trib

u�ii57

prin

cipa

le �

i alte

atri

bu�ii

spe

cial

e. D

intre

atri

bu�ii

le

prin

cipa

le p

utem

enu

mer

a:

56 A

se v

edea

art.

9 d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a A

NC

PI;

57 A

se v

edea

art.

10

din

Reg

ulam

entu

l pen

ttru

orga

niza

rea �i

func�io

nare

a A

NC

PI;

65

�coordoneaz�

�i controleaz� executarea lucr�rilor de cadastru �i asigur� înscrierea im

obilelor în registrul de publicitate imobiliar�

la nivelul întregii ��ri; �

avizeaz�, recep�ioneaz��i controleaz�, dup� caz, lucr�rile de

cartografie, topografie, geodezie, fotogramm

etrie �i teledetec�ie, la nivelul întregii ��ri, �i execut� prin C

entrul Na�ional aceste

lucr�ri, conform planului de activit��i aprobat anual;

�elaboreaz� norm

e, promoveaz� tehnici, standarde, procedee �i

metodologii de specialitate în dom

eniul s�u de activitate; �

autorizeaz� persoanele fizice �i juridice care pot executa lucr�ri tehnice de specialitate;

�organizeaz� fondul na�ional de geodezie �i cartografie, precum

�i banca de date a sistem

ului unitar de cadastru; �

asigur�, în condi�iile legii, în colaborare cu Ministerul A

p�r�rii N

a�ionale, executarea, completarea, m

odernizarea �i men�inerea

în stare de utilizare a re�elei geodezice na�ionale; �

avizeaz� con�inutul topografic al h�r�ilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor �i al altor docum

ente cartografice necesare uzului public;

�avizeaz� tehnic, prin oficiile de cadastru �i publicitate im

obiliar�, înainte de depunerea lor în instan�a de judecat�, expertizele topocadastrale

întocmite

de exper�ii

judiciari, în

baza unui

regulament

elaborat în

comun

de A

gen�ia N

a�ional��i

de M

inisterul Justi�iei; �

asigur� înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se

modific� sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului

dreptului ori a altor persoane interesate; �

asigur� înscrierea

altor raporturi

juridice, drepturi

personale, interdic�ii, incapacit��i �i litigii judiciare în leg�tur� cu im

obilul;

65

�coordoneaz�

�i controleaz� executarea lucr�rilor de cadastru �i asigur� înscrierea im

obilelor în registrul de publicitate imobiliar�

la nivelul întregii ��ri; �

avizeaz�, recep�ioneaz��i controleaz�, dup� caz, lucr�rile de

cartografie, topografie, geodezie, fotogramm

etrie �i teledetec�ie, la nivelul întregii ��ri, �i execut� prin C

entrul Na�ional aceste

lucr�ri, conform planului de activit��i aprobat anual;

�elaboreaz� norm

e, promoveaz� tehnici, standarde, procedee �i

metodologii de specialitate în dom

eniul s�u de activitate; �

autorizeaz� persoanele fizice �i juridice care pot executa lucr�ri tehnice de specialitate;

�organizeaz� fondul na�ional de geodezie �i cartografie, precum

�i banca de date a sistem

ului unitar de cadastru; �

asigur�, în condi�iile legii, în colaborare cu Ministerul A

p�r�rii N

a�ionale, executarea, completarea, m

odernizarea �i men�inerea

în stare de utilizare a re�elei geodezice na�ionale; �

avizeaz� con�inutul topografic al h�r�ilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor �i al altor docum

ente cartografice necesare uzului public;

�avizeaz� tehnic, prin oficiile de cadastru �i publicitate im

obiliar�, înainte de depunerea lor în instan�a de judecat�, expertizele topocadastrale

întocmite

de exper�ii

judiciari, în

baza unui

regulament

elaborat în

comun

de A

gen�ia N

a�ional��i

de M

inisterul Justi�iei; �

asigur� înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se

modific� sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului

dreptului ori a altor persoane interesate; �

asigur� înscrierea

altor raporturi

juridice, drepturi

personale, interdic�ii, incapacit��i �i litigii judiciare în leg�tur� cu im

obilul;

66

�as

igur�

însc

riere

a c�

ilor

de a

tac

împo

triva

înre

gist

r�ril

or d

e ca

rte

func

iar�

; �

asig

ur�

însc

riere

a ra

dier

ii dr

eptu

rilor

rea

le,

la c

erer

ea t

itula

rulu

i dr

eptu

lui s

au a

cel

orla

lte p

erso

ane

inte

resa

te;

�pu

ne l

a di

spoz

i�ie

auto

rit��

ilor

adm

inis

tra�ie

i pu

blic

e ce

ntra

le �

i lo

cale

�i

alto

r in

stitu�ii

int

eres

ate,

la

cere

re, î

n co

ndi�i

ile a

rt. 7

1 di

n Le

gea

nr. 7

/199

6, c

u m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

si

tua�

ii st

atis

tice �i

de

sint

ez�

priv

ind

info

rma�

ii cu

prin

se î

n ca

dast

ru �i

pub

licita

tea

imob

iliar�;

�

înde

plin

e�te

sar

cini

le c

e re

zult�

din

ang

ajam

ente

le in

tern

a�io

nale

în

dom

eniu

l s�u

de

activ

itate

; �

orga

nize

az�,

coo

rdon

eaz��i

exe

cut�

m�s

ur�t

orile

pen

tru p

uner

ea

în p

oses

ie a

titu

laril

or p

rev�

zu�i

de L

egea

fon

dulu

i fu

ncia

r nr

. 18

/199

1, re

publ

icat�,

cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

�i

de L

egea

nr.

1/20

00 p

entru

reco

nstit

uire

a dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

as

upra

ter

enur

ilor

agric

ole �i

cel

or f

ores

tiere

, so

licita

te p

otriv

it pr

eved

erilo

r Le

gii

fond

ului

fun

ciar

nr.

18/1

991 �i

ale

Leg

ii nr

. 16

9/19

9758

, cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

�

furn

izea

z� p

erso

anel

or f

izic

e �i

jur

idic

e, c

ontra

cos

t, se

rvic

ii �i

in

form

a�ii

conf

orm

tarif

elor

stab

ilite

; �

asig

ur�

stan

dard

izar

ea î

n do

men

iul

s�u

de a

ctiv

itate

�i

core

lare

a cu

stan

dard

ele

euro

pene

�i in

tern

a�io

nale

; �

aviz

eaz�

do

cum

enta�ii

le

de

scoa

tere

di

n ci

rcui

tul

agric

ol

a te

renu

rilor

; �

aviz

eaz��i

rec

ep�io

neaz�,

dup�

caz,

luc

r�ril

e �i

spe

cific

a�iil

e te

hnic

e de

sp

ecia

litat

e re

ferit

oare

la

si

stem

ele

inte

rna�

iona

le

spec

ifice

ca

dast

rulu

i, ge

odez

iei,

carto

graf

iei,

topo

graf

iei,

58 L

egea

nr.1

69/2

7.10

.199

7 pe

ntru

mod

ifica

rea �i

com

plet

area

Leg

ii fo

ndul

ui f

unci

ar

nr.1

8/19

91, p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 2

99/0

4.11

.199

7, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

66

�as

igur�

însc

riere

a c�

ilor

de a

tac

împo

triva

înre

gist

r�ril

or d

e ca

rte

func

iar�

; �

asig

ur�

însc

riere

a ra

dier

ii dr

eptu

rilor

rea

le,

la c

erer

ea t

itula

rulu

i dr

eptu

lui s

au a

cel

orla

lte p

erso

ane

inte

resa

te;

�pu

ne l

a di

spoz

i�ie

auto

rit��

ilor

adm

inis

tra�ie

i pu

blic

e ce

ntra

le �

i lo

cale

�i

alto

r in

stitu�ii

int

eres

ate,

la

cere

re, î

n co

ndi�i

ile a

rt. 7

1 di

n Le

gea

nr. 7

/199

6, c

u m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

si

tua�

ii st

atis

tice �i

de

sint

ez�

priv

ind

info

rma�

ii cu

prin

se î

n ca

dast

ru �i

pub

licita

tea

imob

iliar�;

�

înde

plin

e�te

sar

cini

le c

e re

zult�

din

ang

ajam

ente

le in

tern

a�io

nale

în

dom

eniu

l s�u

de

activ

itate

; �

orga

nize

az�,

coo

rdon

eaz��i

exe

cut�

m�s

ur�t

orile

pen

tru p

uner

ea

în p

oses

ie a

titu

laril

or p

rev�

zu�i

de L

egea

fon

dulu

i fu

ncia

r nr

. 18

/199

1, re

publ

icat�,

cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

�i

de L

egea

nr.

1/20

00 p

entru

reco

nstit

uire

a dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

as

upra

ter

enur

ilor

agric

ole �i

cel

or f

ores

tiere

, so

licita

te p

otriv

it pr

eved

erilo

r Le

gii

fond

ului

fun

ciar

nr.

18/1

991 �i

ale

Leg

ii nr

. 16

9/19

9758

, cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

�

furn

izea

z� p

erso

anel

or f

izic

e �i

jur

idic

e, c

ontra

cos

t, se

rvic

ii �i

in

form

a�ii

conf

orm

tarif

elor

stab

ilite

; �

asig

ur�

stan

dard

izar

ea î

n do

men

iul

s�u

de a

ctiv

itate

�i

core

lare

a cu

stan

dard

ele

euro

pene

�i in

tern

a�io

nale

; �

aviz

eaz�

do

cum

enta�ii

le

de

scoa

tere

di

n ci

rcui

tul

agric

ol

a te

renu

rilor

; �

aviz

eaz��i

rec

ep�io

neaz�,

dup�

caz,

luc

r�ril

e �i

spe

cific

a�iil

e te

hnic

e de

sp

ecia

litat

e re

ferit

oare

la

si

stem

ele

inte

rna�

iona

le

spec

ifice

ca

dast

rulu

i, ge

odez

iei,

carto

graf

iei,

topo

graf

iei,

58 L

egea

nr.1

69/2

7.10

.199

7 pe

ntru

mod

ifica

rea �i

com

plet

area

Leg

ii fo

ndul

ui f

unci

ar

nr.1

8/19

91, p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 2

99/0

4.11

.199

7, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

67

fotogramm

etriei �i teledetec�iei

realizate de

c�tre autorit��ile

administra�iei publice.

§2. Atribu�iile oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�În

desf��urarea activit��ii

lor, oficiile

teritoriale îndeplinesc

urm�toarele atribu�ii 59:

�înscriu

imobilele

în eviden�ele

de cadastru

�i publicitate

imobiliar�;

�asigur� înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transm

it, se m

odific� sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate;

�înscriu

alte raporturi

juridice, drepturi

personale, interdic�ii,

incapacit��i �i litigii judiciare în leg�tur� cu bunul imobil; asigur�

înscrierea c�ilor de atac împotriva înregistr�rilor de carte funciar�;

�înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate;

�avizeaz� tehnic, înainte de depunerea lor în instan�a de judecat�, expertizele topocadastrale întocm

ite de exper�ii judiciari, în baza unui regulam

ent elaborat în comun de A

gen�ia Na�ional�

�i de M

inisterul Justi�iei; �

avizeaz� planul urbanistic general; �

avizeaz� docum

enta�iile de

scoatere din

circuitul agricol

a terenurilor;

�autorizeaz� persoanele fizice care execut� lucr�ri tehnice de cadastru;

�organizeaz�, coordoneaz�

�i execut� m�sur�torile pentru punerea

în posesie a titularilor prev�zu�i de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat�, cu m

odific�rile �i complet�rile ulterioare, �i

de Legea nr. 1/2000, cu modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 59 A

se vedea art. 13 din H.G

. nr. 1210/2004, republicat�.

67

fotogramm

etriei �i teledetec�iei

realizate de

c�tre autorit��ile

administra�iei publice.

§2. Atribu�iile oficiilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�În

desf��urarea activit��ii

lor, oficiile

teritoriale îndeplinesc

urm�toarele atribu�ii 59:

�înscriu

imobilele

în eviden�ele

de cadastru

�i publicitate

imobiliar�;

�asigur� înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transm

it, se m

odific� sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate;

�înscriu

alte raporturi

juridice, drepturi

personale, interdic�ii,

incapacit��i �i litigii judiciare în leg�tur� cu bunul imobil; asigur�

înscrierea c�ilor de atac împotriva înregistr�rilor de carte funciar�;

�înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate;

�avizeaz� tehnic, înainte de depunerea lor în instan�a de judecat�, expertizele topocadastrale întocm

ite de exper�ii judiciari, în baza unui regulam

ent elaborat în comun de A

gen�ia Na�ional�

�i de M

inisterul Justi�iei; �

avizeaz� planul urbanistic general; �

avizeaz� docum

enta�iile de

scoatere din

circuitul agricol

a terenurilor;

�autorizeaz� persoanele fizice care execut� lucr�ri tehnice de cadastru;

�organizeaz�, coordoneaz�

�i execut� m�sur�torile pentru punerea

în posesie a titularilor prev�zu�i de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat�, cu m

odific�rile �i complet�rile ulterioare, �i

de Legea nr. 1/2000, cu modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 59 A

se vedea art. 13 din H.G

. nr. 1210/2004, republicat�.

68

�ve

rific�

perio

dic

star

ea f

izic�

a pu

ncte

lor

din

re�e

lele

de

sprij

in,

conf

orm

nor

mel

or �i

regu

lam

ente

lor e

mis

e de

Age

n�ia

Na�

iona

l�;

�pu

ne

la

disp

ozi�i

a au

torit��

ilor

publ

ice �i

a

alto

r in

stitu�ii

in

tere

sate

, în

cond

i�iile

legi

i, si

tua�

ii st

atis

tice �i

de

sint

ez�

priv

ind

tere

nuril

e �i

con

stru

c�iil

e;

�fu

rniz

eaz�

per

soan

elor

fiz

ice �i

jur

idic

e, c

ontra

cos

t, se

rvic

ii �i

in

form

a�ii

conf

orm

tar

ifelo

r ap

roba

te p

rin o

rdin

al

min

istru

lui

adm

inis

tra�ie

i �i i

nter

nelo

r;

�av

izea

z�

împr

eun�

cu

in

stitu�ii

le

de

spec

ialit

ate

de

la

nive

l ju

de�e

an �i

loca

l pro

iect

ele

de o

rgan

izar

e a

terit

oriu

lui p

e ca

tego

rii

de fo

losi

n��

agric

ol��i

stab

ilire

a re�e

lei d

e dr

umur

i agr

icol

e.

Con

cluz

ionâ

nd, a

m p

utea

afir

ma

c� p

e te

rmen

scur

t �i m

ediu

Age

n�ia

N

a�io

nal�

urm�r

e�te

rea

lizar

ea �

i pe

rfec�io

nare

a un

ui s

iste

m e

ficie

nt d

e în

regi

stra

re a

pro

prie

t��il

or l

a ni

velu

l în

tregi

i ��

ri, î

n co

nfor

mita

te c

u st

anda

rdel

e eu

rope

ne î

n do

men

iul

cada

stru

lui �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

iar

pe

ter

men

lun

g, î�i

pro

pune

s�

cons

truia

sc�

o ba

z� d

e da

te c

ompl

et

info

rmat

izat�,

uni

tar�

din

pun

ctul

de

vede

re a

l inf

orm

a�iil

or c

adas

trale

�i a

l pu

blic

it��ii

im

obili

are,

u�o

r ac

cesi

bil��i

fac

il de

înt

re�in

ut. S

copu

l în

sin

e es

te a

cela

de

a se

put

ea f

urni

za i

nfor

ma�

ii de

cal

itate

, în

mod

efic

ient

�i

trans

pare

nt p

entru

to�

i ce

t��e

nii,

sprij

inin

d to

toda

t� f

irmel

e de

spe

cial

itate

, pe

rsoa

nele

fiz

ice

auto

rizat

e sa

u in

stitu�ii

le

de

prof

il în

de

sf��

urar

ea

activ

it��ii

înt

r-un

cad

ru l

egal

cor

espu

nz�t

or, a

dapt

at p

erm

anen

t te

ndin�e

lor

exis

tent

e pe

pla

n eu

rope

an �i

inte

rna�

iona

l.

68

�ve

rific�

perio

dic

star

ea f

izic�

a pu

ncte

lor

din

re�e

lele

de

sprij

in,

conf

orm

nor

mel

or �i

regu

lam

ente

lor e

mis

e de

Age

n�ia

Na�

iona

l�;

�pu

ne

la

disp

ozi�i

a au

torit��

ilor

publ

ice �i

a

alto

r in

stitu�ii

in

tere

sate

, în

cond

i�iile

legi

i, si

tua�

ii st

atis

tice �i

de

sint

ez�

priv

ind

tere

nuril

e �i

con

stru

c�iil

e;

�fu

rniz

eaz�

per

soan

elor

fiz

ice �i

jur

idic

e, c

ontra

cos

t, se

rvic

ii �i

in

form

a�ii

conf

orm

tar

ifelo

r ap

roba

te p

rin o

rdin

al

min

istru

lui

adm

inis

tra�ie

i �i i

nter

nelo

r;

�av

izea

z�

împr

eun�

cu

in

stitu�ii

le

de

spec

ialit

ate

de

la

nive

l ju

de�e

an �i

loca

l pro

iect

ele

de o

rgan

izar

e a

terit

oriu

lui p

e ca

tego

rii

de fo

losi

n��

agric

ol��i

stab

ilire

a re�e

lei d

e dr

umur

i agr

icol

e.

Con

cluz

ionâ

nd, a

m p

utea

afir

ma

c� p

e te

rmen

scur

t �i m

ediu

Age

n�ia

N

a�io

nal�

urm�r

e�te

rea

lizar

ea �

i pe

rfec�io

nare

a un

ui s

iste

m e

ficie

nt d

e în

regi

stra

re a

pro

prie

t��il

or l

a ni

velu

l în

tregi

i ��

ri, î

n co

nfor

mita

te c

u st

anda

rdel

e eu

rope

ne î

n do

men

iul

cada

stru

lui �i

pub

licit��ii

im

obili

are,

iar

pe

ter

men

lun

g, î�i

pro

pune

s�

cons

truia

sc�

o ba

z� d

e da

te c

ompl

et

info

rmat

izat�,

uni

tar�

din

pun

ctul

de

vede

re a

l inf

orm

a�iil

or c

adas

trale

�i a

l pu

blic

it��ii

im

obili

are,

u�o

r ac

cesi

bil��i

fac

il de

înt

re�in

ut. S

copu

l în

sin

e es

te a

cela

de

a se

put

ea f

urni

za i

nfor

ma�

ii de

cal

itate

, în

mod

efic

ient

�i

trans

pare

nt p

entru

to�

i ce

t��e

nii,

sprij

inin

d to

toda

t� f

irmel

e de

spe

cial

itate

, pe

rsoa

nele

fiz

ice

auto

rizat

e sa

u in

stitu�ii

le

de

prof

il în

de

sf��

urar

ea

activ

it��ii

înt

r-un

cad

ru l

egal

cor

espu

nz�t

or, a

dapt

at p

erm

anen

t te

ndin�e

lor

exis

tent

e pe

pla

n eu

rope

an �i

inte

rna�

iona

l.

69

CA

PITOLU

L AL III-LE

APU

BLIC

ITATE

A IM

OBILIA

R�

ÎN SISTE

MU

L LEG

II 7/1996

3.1.Sistem

ul de publicitate unic pentru întreaga �ar�

Prin intermediul Legii nr. 7/1996 s-a conceput cadrul juridic pentru

întocmirea cadastrului la nivelul întregii ��ri �i extinderea treptat�

�i progresiv� a noului sistem

de publicitate imobiliar�, bazat pe noile c�r�i

funciare, pe m�sura finaliz�rii lucr�rilor cadastrale, noile c�r�i funciare

având la baz� documenta�ii cadastrale, organizate la nivelul fiec�rei unit��i

administrativ-teritoriale:

jude�, m

unicipiu, ora�,

comun�

�i evident,

la nivelul întregii ��ri.

Având în vedere faptul c� întocm

irea cadastrului general este un proces de durat� care presupune resurse financiare �i um

ane importante,

înfiin�area noilor

c�r�i funciare

nu a

fost condi�ionat�

de finalizarea

lucr�rilor cadastrale. Mai m

ult decât atât, caracterul progresiv al punerii în aplicare a Legii nr. 7/1996 a determ

inat chiar necesitatea men�inerii totale

sau chiar par�iale a vechilor reglement�ri privind publicitatea im

obiliar�, pân� la m

omentul finaliz�rii cadastrului general, în vederea solu�ion�rii

posibilelor conflicte. În acest sens sunt �i prevederile art. 69 alin. (2) �i (3) din Legea nr. 7/1996 care statueaz� în m

od expres c� reglement�rile cu

privire la vechile c�r�i funciare �i registrele de transcrip�iuni-inscrip�iuni î�i vor înceta aplicabilitatea pentru fiecare jude� în parte, la data finaliz�rii lucr�rilor

de cadastru

general pentru

întreg teritoriul

administrativ

al respectivului jude�, urm

ând ca ele s� fie abrogate, dup� finalizarea lucr�rilor cadastrale

la nivelul

întregii ��ri.

A�adar,

noul sistem

de

publicitate im

obiliar� men�ine tem

porar vechile sisteme de publicitate im

obiliar�, astfel încât, înscrierile valabil efectuate în vechile registre de publicitate im

obiliare pân� la intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 s� continue s� î�i produc�

69

CA

PITOLU

L AL III-LE

APU

BLIC

ITATE

A IM

OBILIA

R�

ÎN SISTE

MU

L LEG

II 7/1996

3.1.Sistem

ul de publicitate unic pentru întreaga �ar�

Prin intermediul Legii nr. 7/1996 s-a conceput cadrul juridic pentru

întocmirea cadastrului la nivelul întregii ��ri �i extinderea treptat�

�i progresiv� a noului sistem

de publicitate imobiliar�, bazat pe noile c�r�i

funciare, pe m�sura finaliz�rii lucr�rilor cadastrale, noile c�r�i funciare

având la baz� documenta�ii cadastrale, organizate la nivelul fiec�rei unit��i

administrativ-teritoriale:

jude�, m

unicipiu, ora�,

comun�

�i evident,

la nivelul întregii ��ri.

Având în vedere faptul c� întocm

irea cadastrului general este un proces de durat� care presupune resurse financiare �i um

ane importante,

înfiin�area noilor

c�r�i funciare

nu a

fost condi�ionat�

de finalizarea

lucr�rilor cadastrale. Mai m

ult decât atât, caracterul progresiv al punerii în aplicare a Legii nr. 7/1996 a determ

inat chiar necesitatea men�inerii totale

sau chiar par�iale a vechilor reglement�ri privind publicitatea im

obiliar�, pân� la m

omentul finaliz�rii cadastrului general, în vederea solu�ion�rii

posibilelor conflicte. În acest sens sunt �i prevederile art. 69 alin. (2) �i (3) din Legea nr. 7/1996 care statueaz� în m

od expres c� reglement�rile cu

privire la vechile c�r�i funciare �i registrele de transcrip�iuni-inscrip�iuni î�i vor înceta aplicabilitatea pentru fiecare jude� în parte, la data finaliz�rii lucr�rilor

de cadastru

general pentru

întreg teritoriul

administrativ

al respectivului jude�, urm

ând ca ele s� fie abrogate, dup� finalizarea lucr�rilor cadastrale

la nivelul

întregii ��ri.

A�adar,

noul sistem

de

publicitate im

obiliar� men�ine tem

porar vechile sisteme de publicitate im

obiliar�, astfel încât, înscrierile valabil efectuate în vechile registre de publicitate im

obiliare pân� la intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 s� continue s� î�i produc�

70

efec

tele

spec

ifice

pot

rivit

norm

elor

car

e er

au în

vig

oare

la d

ata

efec

tu�r

ii lo

r. D

e as

emen

ea, a

ctel

e va

labi

l înc

heia

te în

aint

e de

intra

rea

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/

1996

dar

net

rans

cris

e or

i ne

însc

rise

î�i

vor

prod

uce

efec

tele

num

ai

dup�

însc

riere

a lo

r în

noile

c�r�i

func

iare

, efe

ctel

e ac

este

i îns

crie

ri fii

nd c

ele

regl

emen

tate

de

norm

ele

în v

igoa

re la

dat

a în

chei

erii

actu

lui.

De�

i vec

hile

re

glem

ent�

ri în

mat

eria

pub

licit��ii

im

obili

are

î�i

vor

men�in

e ef

ecte

le

jurid

ice

pân�

la

data

fin

aliz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le l

a ni

vel

na�io

nal,

regi

stre

le d

e tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni �

i vec

hile

c�r�i

func

iare

nu

mai

au

rol

de r

egis

tru d

e pu

blic

itate

, fii

nd s

ista

t� e

fect

uare

a de

noi

îns

cris

uri

în

cupr

insu

l lor

. O

alt�

car

acte

ristic�

a Le

gii

nr.

7/19

96 o

con

stitu

ie e

fect

uare

a de

în

scrie

ri cu

car

acte

r ned

efin

itiv

în n

oile

c�r�i

func

iare

. Ast

fel,

dac�

lucr�r

ile

cada

stra

le d

intr-

o an

umit�

uni

tate

adm

inis

trativ

-terit

oria

l� s

-au

final

izat

, op

era�

iuni

le j

urid

ice

vor

fi în

scris

e cu

car

acte

r de

finiti

v, p

e câ

nd,

în

cond

i�iile

nef

inal

iz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le,

oper

a�iu

nile

jur

idic

e vo

r fi

însc

rise

cu c

arac

ter n

edef

initi

v, în

scrie

rile

defin

itive

urm

ând

a se

face

dup�

final

izar

ea c

adas

trulu

i ge

nera

l di

n ac

ea u

nita

te a

dmin

istra

tiv-te

ritor

ial�

. În

scrie

ri cu

car

acte

r de

finiti

v po

t fi

efec

tuat

e în

noi

le c�r�i

func

iare

doa

r du

p� fi

naliz

area

lucr�r

ilor c

adas

trale

din

uni

tate

a ad

min

istra

tiv-te

ritor

ial�

în

care

se

dore�t

e a

se e

fect

ua î

nscr

iere

a. A

ceas

t� î

nscr

iere

se

va f

ace

din

ofic

iu,

de c�t

re b

irour

ile d

e ca

rte f

unci

ar�.

În

cond

i�iile

în

care

exi

st�

însc

rieri

nede

finiti

ve,

a�a

cum

ar�

tam

mai

sus

c�

este

pos

ibil,

nu

se v

a de

schi

de p

entru

im

obilu

l re

spec

tiv o

car

te f

unci

ar�

nou�

, ci

, în

scrie

rile

f�cu

te în

car

tea

func

iar�

exi

sten

t� v

or d

obân

di c

arac

ter d

efin

itiv.

A

vând

în v

eder

e ac

este

det

alii

de “

ordi

n te

hnic

” în

cee

a ce

priv

e�te

ap

licab

ilita

tea

în ti

mp �i

spa�iu

a L

egii

nr. 7

/199

6, u

rmea

z� s�

anal

iz�m

în

subc

apito

lele

urm�t

oare

con

cept

ele �i

ins

itu�ii

le i

mpo

rtant

e re

glem

enta

te

prin

ace

ast�

lege

.

70

efec

tele

spec

ifice

pot

rivit

norm

elor

car

e er

au în

vig

oare

la d

ata

efec

tu�r

ii lo

r. D

e as

emen

ea, a

ctel

e va

labi

l înc

heia

te în

aint

e de

intra

rea

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/

1996

dar

net

rans

cris

e or

i ne

însc

rise

î�i

vor

prod

uce

efec

tele

num

ai

dup�

însc

riere

a lo

r în

noile

c�r�i

func

iare

, efe

ctel

e ac

este

i îns

crie

ri fii

nd c

ele

regl

emen

tate

de

norm

ele

în v

igoa

re la

dat

a în

chei

erii

actu

lui.

De�

i vec

hile

re

glem

ent�

ri în

mat

eria

pub

licit��ii

im

obili

are

î�i

vor

men�in

e ef

ecte

le

jurid

ice

pân�

la

data

fin

aliz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le l

a ni

vel

na�io

nal,

regi

stre

le d

e tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni �

i vec

hile

c�r�i

func

iare

nu

mai

au

rol

de r

egis

tru d

e pu

blic

itate

, fii

nd s

ista

t� e

fect

uare

a de

noi

îns

cris

uri

în

cupr

insu

l lor

. O

alt�

car

acte

ristic�

a Le

gii

nr.

7/19

96 o

con

stitu

ie e

fect

uare

a de

în

scrie

ri cu

car

acte

r ned

efin

itiv

în n

oile

c�r�i

func

iare

. Ast

fel,

dac�

lucr�r

ile

cada

stra

le d

intr-

o an

umit�

uni

tate

adm

inis

trativ

-terit

oria

l� s

-au

final

izat

, op

era�

iuni

le j

urid

ice

vor

fi în

scris

e cu

car

acte

r de

finiti

v, p

e câ

nd,

în

cond

i�iile

nef

inal

iz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le,

oper

a�iu

nile

jur

idic

e vo

r fi

însc

rise

cu c

arac

ter n

edef

initi

v, în

scrie

rile

defin

itive

urm

ând

a se

face

dup�

final

izar

ea c

adas

trulu

i ge

nera

l di

n ac

ea u

nita

te a

dmin

istra

tiv-te

ritor

ial�

. În

scrie

ri cu

car

acte

r de

finiti

v po

t fi

efec

tuat

e în

noi

le c�r�i

func

iare

doa

r du

p� fi

naliz

area

lucr�r

ilor c

adas

trale

din

uni

tate

a ad

min

istra

tiv-te

ritor

ial�

în

care

se

dore�t

e a

se e

fect

ua î

nscr

iere

a. A

ceas

t� î

nscr

iere

se

va f

ace

din

ofic

iu,

de c�t

re b

irour

ile d

e ca

rte f

unci

ar�.

În

cond

i�iile

în

care

exi

st�

însc

rieri

nede

finiti

ve,

a�a

cum

ar�

tam

mai

sus

c�

este

pos

ibil,

nu

se v

a de

schi

de p

entru

im

obilu

l re

spec

tiv o

car

te f

unci

ar�

nou�

, ci

, în

scrie

rile

f�cu

te în

car

tea

func

iar�

exi

sten

t� v

or d

obân

di c

arac

ter d

efin

itiv.

A

vând

în v

eder

e ac

este

det

alii

de “

ordi

n te

hnic

” în

cee

a ce

priv

e�te

ap

licab

ilita

tea

în ti

mp �i

spa�iu

a L

egii

nr. 7

/199

6, u

rmea

z� s�

anal

iz�m

în

subc

apito

lele

urm�t

oare

con

cept

ele �i

ins

itu�ii

le i

mpo

rtant

e re

glem

enta

te

prin

ace

ast�

lege

.

71

3.2.C

adastrul

Înainte de

a intra

în studiul

efectiv al

institu�iei cadastrului,

consider�m c� ar fi binevenite câteva preciz�ri de natur� etim

ologic�. De

unde provine denumirea de “cadastru”? Întorcându-ne în istorie, observ�m

c� acest� institu�ie, în diferitele sale etape evolutive, a fost cunoscut� sub diferite denum

iri, în func�ie de regiunea în care era aplicat�. A

stfel, denumirea cadastrului ar putea deriva

60 fie de la latinescul “capitastrum

” (capitum

registrum

) ceea

ce însem

na “dare

pe cap

de fam

ilie”, fie de la grecescul “katastikhon” – “registru de impunere” sau m

ai sim

plu “catastif”. Este posibil ca aceasta s� fie originea denumirii de

“catastico” a�a cum

a fost ea consemnat� pentru prim

a dat� într-un docum

ent vene�ian de la sfâr�itul secolului al XII-lea �i de asem

enea al no�iunilor utilizate în prezent: il cadastro – utilizat în lim

ba italian�, le cadastre – utilizat în lim

ba francez�, der kataster – utilizat în limba

german�, the cadastre – utilizat în lim

ba englez��i cadastru – în lim

ba rom

ân�. 3.2.1.D

efini�ie �i structur�. No�iunea de bun im

obil în sensul L

egii nr. 7/1996

No�iunea

de cadastru,

în sens

general, poate

avea m

ai m

ulte în�elesuri 61. A

stfel, prin cadastru putem în�elege:

a.un ansam

blu de lucr�ri necesare întocmirii anum

itor documenta�ii

complexe care presupune identificarea im

obilelor în cauz�, efectuarea de m�sur�tori, redactarea planurilor, evalu�ri, etc;

60 A

se vedea N. B

o�, op. cit., p. 7; 61 A

se vedea N. B

o�, op. cit., p. 7;

71

3.2.C

adastrul

Înainte de

a intra

în studiul

efectiv al

institu�iei cadastrului,

consider�m c� ar fi binevenite câteva preciz�ri de natur� etim

ologic�. De

unde provine denumirea de “cadastru”? Întorcându-ne în istorie, observ�m

c� acest� institu�ie, în diferitele sale etape evolutive, a fost cunoscut� sub diferite denum

iri, în func�ie de regiunea în care era aplicat�. A

stfel, denumirea cadastrului ar putea deriva

60 fie de la latinescul “capitastrum

” (capitum

registrum

) ceea

ce însem

na “dare

pe cap

de fam

ilie”, fie de la grecescul “katastikhon” – “registru de impunere” sau m

ai sim

plu “catastif”. Este posibil ca aceasta s� fie originea denumirii de

“catastico” a�a cum

a fost ea consemnat� pentru prim

a dat� într-un docum

ent vene�ian de la sfâr�itul secolului al XII-lea �i de asem

enea al no�iunilor utilizate în prezent: il cadastro – utilizat în lim

ba italian�, le cadastre – utilizat în lim

ba francez�, der kataster – utilizat în limba

german�, the cadastre – utilizat în lim

ba englez��i cadastru – în lim

ba rom

ân�. 3.2.1.D

efini�ie �i structur�. No�iunea de bun im

obil în sensul L

egii nr. 7/1996

No�iunea

de cadastru,

în sens

general, poate

avea m

ai m

ulte în�elesuri 61. A

stfel, prin cadastru putem în�elege:

a.un ansam

blu de lucr�ri necesare întocmirii anum

itor documenta�ii

complexe care presupune identificarea im

obilelor în cauz�, efectuarea de m�sur�tori, redactarea planurilor, evalu�ri, etc;

60 A

se vedea N. B

o�, op. cit., p. 7; 61 A

se vedea N. B

o�, op. cit., p. 7;

72

b.in

stitu�ie

pu

blic�,

re

prez

enta

t�

prin

A

.N.C

.P.I.

�i

of

iciil

e te

ritor

iale

; c.

disc

iplin�

de s

tudi

i în

cad

rul

m�s

ur�t

orilo

r te

rest

re,

incl

us�

în

plan

urile

de

înv���

mân

t ale

�col

ilor s

au fa

cult��il

or d

e pr

ofil.

Se

nsul

în c

are

no�iu

nea

de c

adas

tru v

a fi

folo

sit�

în lu

crar

ea d

e fa��

este

exa

ct s

ensu

l pe

care

îl c

onsa

cr�

chia

r ar

ticol

ul 1

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

: „C

adas

trul

gene

ral

este

sis

tem

ul u

nita

r �i

obl

igat

oriu

de

evid

en��

teh

nic�

, ec

onom

ic��i

jurid

ic�

a tu

turo

r im

obile

lor d

e pe

între

g cu

prin

sul ��r

ii”.

O a

lt� d

efin

i�ie

este

ace

ea a

aut

orul

ui M

ircea

Mic

lea62

în

opin

ia

c�ru

ia c

adas

trul

repr

ezin

t� „

lucr

area

car

e id

entif

ic�,

des

crie

, de

limite

az�,

m�s

oar�

, cla

sific��i

eva

luea

z� im

obile

le fu

ncia

re p

e ca

re le

indi

vidu

aliz

eaz�

în n

atur��i

car

togr

afic

pe

hart�

”. A

spec

tul

cel

mai

im

porta

nt c

are

trebu

ie

re�in

ut î

n le

g�tu

r� c

u ca

dast

rul

este

fap

tul

c� a

cest

a nu

are

dec

ât v

aloa

rea

unui

doc

umen

t adm

inis

trativ

, nec

onst

ituin

d tit

lu d

e pr

oprie

tate

. El r

epre

zint�

un r

egis

tru o

ficia

l al p

ropr

iet��ii

num

ai în

con

di�ii

le în

car

e s-

au în

depl

init

form

alit��il

e pr

ev�z

ute

expr

es d

e le

ge.

În c

eea

ce p

rive�

te e

ntit��il

e de

baz�

ale

cada

stru

lui,

aces

tea

sunt

no

min

aliz

ate

în c

uprin

sul a

linea

tulu

i 2 a

l prim

ului

arti

col.

Ace

stea

sunt

63:

a.Pa

rcel

a –

repr

ezin

t� i

mob

ilul

tere

n, c

u sa

u f�

r� c

onst

ruc�

ii,

dete

rmin

at p

rin h�r�i

topo

graf

ice �i

ide

ntifi

cat

prin

tr-un

num�r

cad

astra

l, în

scris

în

parte

a I

a fie

c�re

i c�

r�i f

unci

are.

Con

form

alin

. (4

) al

ace

luia�i

ar

ticol

, ter

enul

car

e co

nstit

uie

o pa

rcel�

trebu

ie s�

aib�

ace

ea�i

cat

egor

ie d

e fo

losi

n��.

În c

ondi�ii

le în

car

e pe

tere

n se

afl�

una

sau

mai

mul

te c

onst

ruc�

ii,

tere

nul v

a re

prez

enta

ent

itate

a pr

inci

pal�

iar c

onst

ruc�

ia s

au c

onst

ruc�

iile

vor

repr

ezen

ta e

ntita

tea

acce

sorie

.b.

Con

stru

c�ia

– re

prez

int�

ent

itate

a ac

ceso

rie a

sis

tem

ului

cad

astra

l, în

scrii

ndu-

se în

ace

ea�i

car

te fu

ncia

r� c

a �i

tere

nul p

e a

c�ru

i sup

rafa��

a fo

st

62 A

se v

edea

M. M

icle

a, C

adas

trul �

i car

tea

func

iar�

, Ed.

All,

Buc

ure�

ti, 1

995;

63

A s

e ve

dea

C.

Cuc

u, L

egis

la�ia

cad

astru

lui �i

a pu

blic

it��ii

im

obili

are

; co

men

tari

i �i

ex

plic

a�ii,

Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

5, p

. 8 �i

urm�t

oare

le;

72

b.in

stitu�ie

pu

blic�,

re

prez

enta

t�

prin

A

.N.C

.P.I.

�i

of

iciil

e te

ritor

iale

; c.

disc

iplin�

de s

tudi

i în

cad

rul

m�s

ur�t

orilo

r te

rest

re,

incl

us�

în

plan

urile

de

înv���

mân

t ale

�col

ilor s

au fa

cult��il

or d

e pr

ofil.

Se

nsul

în c

are

no�iu

nea

de c

adas

tru v

a fi

folo

sit�

în lu

crar

ea d

e fa��

este

exa

ct s

ensu

l pe

care

îl c

onsa

cr�

chia

r ar

ticol

ul 1

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

: „C

adas

trul

gene

ral

este

sis

tem

ul u

nita

r �i

obl

igat

oriu

de

evid

en��

teh

nic�

, ec

onom

ic��i

jurid

ic�

a tu

turo

r im

obile

lor d

e pe

între

g cu

prin

sul ��r

ii”.

O a

lt� d

efin

i�ie

este

ace

ea a

aut

orul

ui M

ircea

Mic

lea62

în

opin

ia

c�ru

ia c

adas

trul

repr

ezin

t� „

lucr

area

car

e id

entif

ic�,

des

crie

, de

limite

az�,

m�s

oar�

, cla

sific��i

eva

luea

z� im

obile

le fu

ncia

re p

e ca

re le

indi

vidu

aliz

eaz�

în n

atur��i

car

togr

afic

pe

hart�

”. A

spec

tul

cel

mai

im

porta

nt c

are

trebu

ie

re�in

ut î

n le

g�tu

r� c

u ca

dast

rul

este

fap

tul

c� a

cest

a nu

are

dec

ât v

aloa

rea

unui

doc

umen

t adm

inis

trativ

, nec

onst

ituin

d tit

lu d

e pr

oprie

tate

. El r

epre

zint�

un r

egis

tru o

ficia

l al p

ropr

iet��ii

num

ai în

con

di�ii

le în

car

e s-

au în

depl

init

form

alit��il

e pr

ev�z

ute

expr

es d

e le

ge.

În c

eea

ce p

rive�

te e

ntit��il

e de

baz�

ale

cada

stru

lui,

aces

tea

sunt

no

min

aliz

ate

în c

uprin

sul a

linea

tulu

i 2 a

l prim

ului

arti

col.

Ace

stea

sunt

63:

a.Pa

rcel

a –

repr

ezin

t� i

mob

ilul

tere

n, c

u sa

u f�

r� c

onst

ruc�

ii,

dete

rmin

at p

rin h�r�i

topo

graf

ice �i

ide

ntifi

cat

prin

tr-un

num�r

cad

astra

l, în

scris

în

parte

a I

a fie

c�re

i c�

r�i f

unci

are.

Con

form

alin

. (4

) al

ace

luia�i

ar

ticol

, ter

enul

car

e co

nstit

uie

o pa

rcel�

trebu

ie s�

aib�

ace

ea�i

cat

egor

ie d

e fo

losi

n��.

În c

ondi�ii

le în

car

e pe

tere

n se

afl�

una

sau

mai

mul

te c

onst

ruc�

ii,

tere

nul v

a re

prez

enta

ent

itate

a pr

inci

pal�

iar c

onst

ruc�

ia s

au c

onst

ruc�

iile

vor

repr

ezen

ta e

ntita

tea

acce

sorie

.b.

Con

stru

c�ia

– re

prez

int�

ent

itate

a ac

ceso

rie a

sis

tem

ului

cad

astra

l, în

scrii

ndu-

se în

ace

ea�i

car

te fu

ncia

r� c

a �i

tere

nul p

e a

c�ru

i sup

rafa��

a fo

st

62 A

se v

edea

M. M

icle

a, C

adas

trul �

i car

tea

func

iar�

, Ed.

All,

Buc

ure�

ti, 1

995;

63

A s

e ve

dea

C.

Cuc

u, L

egis

la�ia

cad

astru

lui �i

a pu

blic

it��ii

im

obili

are

; co

men

tari

i �i

ex

plic

a�ii,

Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

5, p

. 8 �i

urm�t

oare

le;

73

edificat�. Este

evident c�

orice edificare

de construc�ii

are la

baz�autorizarea execut�rii construc�iei respective, eliberat� conform

prevederilor Legii nr. 50/1991

64. Destina�ia construc�iei va trebui m

en�ionat� în cartea funciar�, înscrierea respectivei construc�ii în cartea funciar� putând avea loc num

ai în condi�iile în care se poate dovedi existen�a material� a construc�iei,

precum �i dreptul de proprietate al solicitantului asupra construc�iei în

cauz�. Actele care conduc la îndeplinirea acestor cerin�e sunt autoriza�ia de

construire, procesul verbal de predare – primire, îm

preun� cu documenta�ia

cadastral� a imobilului.

c.Proprietarul

– titularul

dreptului de

proprietate asupra

unui im

obil poate fi atât o persoan� fizic�, dar �i o persoan� juridic�, fie de drept public, fie de drept privat. Trebuie re�inut aspectul obligativit��ii înscrierii num

elui proprietarului în cuprinsul c�r�ii funciare, astfel încât, în condi�iile în care titlularul este o persoan� fizic�, în cartea funciar� se vor înscrie num

ele, prenumele s�u �i al p�rin�ilor s�i, eventual �i codul s�u num

eric personal, iar în codi�iile în care titularul este o persoan� juridic�, atunci se vor înscrie în cartea funciar� denum

irea �i sediul social �i eventual codul fiscal, codul unic de înregistrare sau num

�rul de înmatriculare la R

egistrul C

omer�ului.

În sens generic, în func�ie de pozi�ia accentului, termenul „im

obil” poate avea dou� sensuri 65:

a.utilizat ca substantiv – im

óbil – termenul are sensul de cas�,

cl�dire, construc�ie (cu mai m

ulte etaje); b.utilizat

ca adjectiv

– im

obíl –

termenul

exprim�

însu�irea anum

itor bunuri materiale de a nu se m

i�ca, de a nu-�i schimba pozi�ia, de a

nu putea fi transportate, cu alte cuvinte de a fi nemi�cate, fixe sau neclintite.

64 Legea nr. 50/29.07.1991 privind autorizarea executarii constructiilor �i unele m

asuri pentru

realizarea locuintelor,

republicat� în

M.

Of.

Nr.

933/13.10.2004, cu

toate m

odific�rile �i complet�rile ulterioare;

65 A se vedea w

ww

.dexonline.ro; 73

edificat�. Este

evident c�

orice edificare

de construc�ii

are la

baz�autorizarea execut�rii construc�iei respective, eliberat� conform

prevederilor Legii nr. 50/1991

64. Destina�ia construc�iei va trebui m

en�ionat� în cartea funciar�, înscrierea respectivei construc�ii în cartea funciar� putând avea loc num

ai în condi�iile în care se poate dovedi existen�a material� a construc�iei,

precum �i dreptul de proprietate al solicitantului asupra construc�iei în

cauz�. Actele care conduc la îndeplinirea acestor cerin�e sunt autoriza�ia de

construire, procesul verbal de predare – primire, îm

preun� cu documenta�ia

cadastral� a imobilului.

c.Proprietarul

– titularul

dreptului de

proprietate asupra

unui im

obil poate fi atât o persoan� fizic�, dar �i o persoan� juridic�, fie de drept public, fie de drept privat. Trebuie re�inut aspectul obligativit��ii înscrierii num

elui proprietarului în cuprinsul c�r�ii funciare, astfel încât, în condi�iile în care titlularul este o persoan� fizic�, în cartea funciar� se vor înscrie num

ele, prenumele s�u �i al p�rin�ilor s�i, eventual �i codul s�u num

eric personal, iar în codi�iile în care titularul este o persoan� juridic�, atunci se vor înscrie în cartea funciar� denum

irea �i sediul social �i eventual codul fiscal, codul unic de înregistrare sau num

�rul de înmatriculare la R

egistrul C

omer�ului.

În sens generic, în func�ie de pozi�ia accentului, termenul „im

obil” poate avea dou� sensuri 65:

a.utilizat ca substantiv – im

óbil – termenul are sensul de cas�,

cl�dire, construc�ie (cu mai m

ulte etaje); b.utilizat

ca adjectiv

– im

obíl –

termenul

exprim�

însu�irea anum

itor bunuri materiale de a nu se m

i�ca, de a nu-�i schimba pozi�ia, de a

nu putea fi transportate, cu alte cuvinte de a fi nemi�cate, fixe sau neclintite.

64 Legea nr. 50/29.07.1991 privind autorizarea executarii constructiilor �i unele m

asuri pentru

realizarea locuintelor,

republicat� în

M.

Of.

Nr.

933/13.10.2004, cu

toate m

odific�rile �i complet�rile ulterioare;

65 A se vedea w

ww

.dexonline.ro;

74

Din

pun

ct d

e ve

dere

cad

astra

l, a�

a cu

m s

e pr

eciz

eaz�

în a

rt. 1

alin

. (3

), im

obilu

l re

prez

int�

una

sau

mai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, cu

sau

f�r�

cons

truc�

ii, a

par�i

nând

ace

luia�i

pro

prie

tar”

. A�a

dar,

pent

ru c

a im

obilu

l s�

fie c

onst

ituit

din

dou�

sau

mai

mul

te p

arce

le,

se o

bser

v� f

aptu

l c�

est

e ne

cesa

r� în

depl

inire

a a

dou�

con

di�ii

cum

ulat

ive:

par

cele

le s�

fie a

l�tu

rate

�i

s� a

par�i

n� a

celu

ia�i

pro

prie

tar.

Un

prop

rieta

r po

ate

real

iza

unire

a m

ai

mul

tor p

arce

le a

l�tu

rate

într-

un si

ngur

imob

il, în

con

di�ii

le în

car

e ac

este

a nu

su

nt g

reva

te d

e sa

rcin

i re

ale

care

s�

împi

edic

e al

ipire

a. Î

n pr

ezen

t, în

pr

actic

a A

.N.C

.P.I.

den

umire

a de

par

cel�

nu

mai

est

e ut

iliza

t� î

n m

od

frec

vent

, în

acc

ep�iu

nea

inst

itu�ie

i en

tit��

ile d

e ba

z� a

le c

adas

trulu

i fii

nd

imob

ilul,

cons

truc�

ia �

i pro

prie

taru

l, pr

in im

obil

în�e

legâ

ndu-

se u

na s

au m

ai

mul

te su

praf

e�e

de te

ren

cu sa

u f�

r� c

onst

ruc�

ii.

Un

atrib

ut i

mpo

rtant

al

imob

ilulu

i te

ren �i

tot

odat�

oblig

ator

iu d

in

punc

tul

de v

eder

e al

nor

mel

or c

adas

trale

est

e re

prez

enta

t de

cat

egor

ia d

e fo

losi

n��.

Ace

st a

tribu

t tre

buie

înr

egis

trat

în p

arte

a te

hnic�

a ca

dast

rulu

i, fii

nd n

eces

ar n

u nu

mai

pen

tru î

ntoc

mire

a c�

r�ii

func

iare

ci �i

pen

tru

stab

ilire

a cu

antu

mul

ui t

axel

or s

au i

mpo

zite

lor

afer

ente

bun

ului

res

pect

iv.

Pent

ru a

put

ea f

i mai

u�o

r evi

den�

iat��i

însc

ris�

cate

goria

de

folo

sin��

este

in

divi

dual

izat�

prin

tr-un

cod

. Pr

inci

pale

le d

estin

a�ii

ale

tere

nuril

or, a�a

cum

rei

ese

din

disp

ozi�i

ile

art.

7 di

n O

rdin

ul M

inis

trulu

i Adm

inis

tra�ie

i Pub

lice

nr. 5

34/2

00166

priv

ind

apro

bare

a N

orm

elor

Teh

nice

pen

tru in

trodu

cere

a ca

dast

rulu

i gen

eral

sunt

: 1.

Tere

nuril

e cu

des

tina�

ie a

gric

ol�;

2.

Tere

nuril

e cu

des

tina�

ie fo

rest

ier�

; 3.

Tere

nuril

e af

late

per

man

ent s

ub a

pe;

4.Te

renu

rile

din

intra

vila

n;

5.Te

renu

rile

cu d

estin

a�ie

spec

ial�

;

66

Ord

inul

nr

.534

/1.1

0.20

01

al

min

istru

lui

adm

inis

tra�ie

i pu

blic

e pr

ivin

d ap

roba

rea

Nor

mel

or

tehn

ice

pent

ru

intro

duce

rea

cada

stru

lui

gene

ral,

publ

icat

în

M

. O

f. nr

. 74

4/21

.11.

2001

, cu

toat

e m

odifi

c�ril

e ul

terio

are;

74

Din

pun

ct d

e ve

dere

cad

astra

l, a�

a cu

m s

e pr

eciz

eaz�

în a

rt. 1

alin

. (3

), im

obilu

l re

prez

int�

una

sau

mai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, cu

sau

f�r�

cons

truc�

ii, a

par�i

nând

ace

luia�i

pro

prie

tar”

. A�a

dar,

pent

ru c

a im

obilu

l s�

fie c

onst

ituit

din

dou�

sau

mai

mul

te p

arce

le,

se o

bser

v� f

aptu

l c�

est

e ne

cesa

r� în

depl

inire

a a

dou�

con

di�ii

cum

ulat

ive:

par

cele

le s�

fie a

l�tu

rate

�i

s� a

par�i

n� a

celu

ia�i

pro

prie

tar.

Un

prop

rieta

r po

ate

real

iza

unire

a m

ai

mul

tor p

arce

le a

l�tu

rate

într-

un si

ngur

imob

il, în

con

di�ii

le în

car

e ac

este

a nu

su

nt g

reva

te d

e sa

rcin

i re

ale

care

s�

împi

edic

e al

ipire

a. Î

n pr

ezen

t, în

pr

actic

a A

.N.C

.P.I.

den

umire

a de

par

cel�

nu

mai

est

e ut

iliza

t� î

n m

od

frec

vent

, în

acc

ep�iu

nea

inst

itu�ie

i en

tit��

ile d

e ba

z� a

le c

adas

trulu

i fii

nd

imob

ilul,

cons

truc�

ia �

i pro

prie

taru

l, pr

in im

obil

în�e

legâ

ndu-

se u

na s

au m

ai

mul

te su

praf

e�e

de te

ren

cu sa

u f�

r� c

onst

ruc�

ii.

Un

atrib

ut i

mpo

rtant

al

imob

ilulu

i te

ren �i

tot

odat�

oblig

ator

iu d

in

punc

tul

de v

eder

e al

nor

mel

or c

adas

trale

est

e re

prez

enta

t de

cat

egor

ia d

e fo

losi

n��.

Ace

st a

tribu

t tre

buie

înr

egis

trat

în p

arte

a te

hnic�

a ca

dast

rulu

i, fii

nd n

eces

ar n

u nu

mai

pen

tru î

ntoc

mire

a c�

r�ii

func

iare

ci �i

pen

tru

stab

ilire

a cu

antu

mul

ui t

axel

or s

au i

mpo

zite

lor

afer

ente

bun

ului

res

pect

iv.

Pent

ru a

put

ea f

i mai

u�o

r evi

den�

iat��i

însc

ris�

cate

goria

de

folo

sin��

este

in

divi

dual

izat�

prin

tr-un

cod

. Pr

inci

pale

le d

estin

a�ii

ale

tere

nuril

or, a�a

cum

rei

ese

din

disp

ozi�i

ile

art.

7 di

n O

rdin

ul M

inis

trulu

i Adm

inis

tra�ie

i Pub

lice

nr. 5

34/2

00166

priv

ind

apro

bare

a N

orm

elor

Teh

nice

pen

tru in

trodu

cere

a ca

dast

rulu

i gen

eral

sunt

: 1.

Tere

nuril

e cu

des

tina�

ie a

gric

ol�;

2.

Tere

nuril

e cu

des

tina�

ie fo

rest

ier�

; 3.

Tere

nuril

e af

late

per

man

ent s

ub a

pe;

4.Te

renu

rile

din

intra

vila

n;

5.Te

renu

rile

cu d

estin

a�ie

spec

ial�

;

66

Ord

inul

nr

.534

/1.1

0.20

01

al

min

istru

lui

adm

inis

tra�ie

i pu

blic

e pr

ivin

d ap

roba

rea

Nor

mel

or

tehn

ice

pent

ru

intro

duce

rea

cada

stru

lui

gene

ral,

publ

icat

în

M

. O

f. nr

. 74

4/21

.11.

2001

, cu

toat

e m

odifi

c�ril

e ul

terio

are;

75

Fiecare dintre aceste cinci destina�ii ale terenurilor poate avea categorii de folosin�� predom

inante, care ocup� suprafa�a majoritar�, �i

categorii de

folosin�� care

ocup� un

procent m

ai m

ic. Identificarea

categoriilor de folosin��67 se realizeaz� concom

itent cu execu�ia lucr�rilor de cadastru general, respectiv cu executarea m

�sur�torilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor �i a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utiliz�rii ortofotogram

elor. Identificarea �i consemnarea categoriei de folosin�� se fac

pentru fiecare parcel� de teren (în extravilan �i intravilan), iar datele se înscriu în fi�a corpului de proprietate avându-se în vedere sem

nifica�iile sim

bolurilor (codurilor) categoriilor de folosin��. Codurile categoriilor de

folosin�� se scriu �i pe schi�ele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.

Conform

textului de lege, principalele categorii de folosin�� sunt : �

terenurile arabile (A) ;

�p��unile (P) ;

�fâne�ele (F) ;

�viile (V

) ; �

livezile (L) ; �

p�durile �i alte terenuri forestiere (PD) ;

�terenurile cu ape �i ape cu stuf : - ape curg�toare (H

R) ;

- ape st�t�toare (HB

) ; - m

area teritorial� ; - m

area interioar�; �

c�ile de comunica�ii rutiere (D

R) ;

�c�ile ferate (C

F) ; �

terenurile ocupate cu construc�ii �i cur�i (CC

) ; �

terenurile degradate �i neproductive (N).

67 A

se vedea art. 9.3.1. din Ordinul M

inistrului Adm

inistra�iei Publice nr. 534/2001 privind aprobarea N

ormelor Tehnice pentru introducerea cadastrului general, publicat în M

. Of. N

r. 744/21.11.2001, cu toate m

odific�rile ulterioare; 75

Fiecare dintre aceste cinci destina�ii ale terenurilor poate avea categorii de folosin�� predom

inante, care ocup� suprafa�a majoritar�, �i

categorii de

folosin�� care

ocup� un

procent m

ai m

ic. Identificarea

categoriilor de folosin��67 se realizeaz� concom

itent cu execu�ia lucr�rilor de cadastru general, respectiv cu executarea m

�sur�torilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor �i a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utiliz�rii ortofotogram

elor. Identificarea �i consemnarea categoriei de folosin�� se fac

pentru fiecare parcel� de teren (în extravilan �i intravilan), iar datele se înscriu în fi�a corpului de proprietate avându-se în vedere sem

nifica�iile sim

bolurilor (codurilor) categoriilor de folosin��. Codurile categoriilor de

folosin�� se scriu �i pe schi�ele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.

Conform

textului de lege, principalele categorii de folosin�� sunt : �

terenurile arabile (A) ;

�p��unile (P) ;

�fâne�ele (F) ;

�viile (V

) ; �

livezile (L) ; �

p�durile �i alte terenuri forestiere (PD) ;

�terenurile cu ape �i ape cu stuf : - ape curg�toare (H

R) ;

- ape st�t�toare (HB

) ; - m

area teritorial� ; - m

area interioar�; �

c�ile de comunica�ii rutiere (D

R) ;

�c�ile ferate (C

F) ; �

terenurile ocupate cu construc�ii �i cur�i (CC

) ; �

terenurile degradate �i neproductive (N).

67 A

se vedea art. 9.3.1. din Ordinul M

inistrului Adm

inistra�iei Publice nr. 534/2001 privind aprobarea N

ormelor Tehnice pentru introducerea cadastrului general, publicat în M

. Of. N

r. 744/21.11.2001, cu toate m

odific�rile ulterioare;

76

În v

eder

ea în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

, im

obilu

l tre

buie

sa

fie p

reci

s in

divi

dual

izat

, în

ve

dere

a as

igur�r

ii un

ei

evid

en�e

ex

acte

, pr

ecis

e �i

ne

echi

voce

. Ace

ast�

cer

in��

nu

trebu

ie în

s� a

prec

iat�

în m

od e

xces

iv, f

iind

nece

sare

doa

r ace

le e

lem

ente

car

e co

ncur�

la d

elim

itare

a �i

indi

vidu

aliz

area

pr

ecis�

a im

obilu

lui.

Tot

în s

ensu

l re

spec

t�rii

ace

stei

cer

in�e

sun

t �i

pr

eved

erile

art.

III

pct.

1 di

n Pr

otoc

olul

de

cola

bora

re68

înch

eiat

la d

ata

de

17.1

2.20

04 în

tre A

gen�

ia N

a�io

nal�

de

Cad

astru

�i P

ublic

itate

Imob

iliar�

pe

de o

par

te �

i U

niun

ea N

a�io

nal�

a N

otar

ilor

Publ

ici

din

Rom

ânia

car

e pr

eciz

eaz�

c�

imob

ilul

care

fac

e ob

iect

ul u

nui

act

sau

fapt

jur

idic

va

fi id

entif

icat

în a

ctul

not

aria

l cu

num�r

cad

astra

l sau

/�i t

opog

rafic

, num�r

ul �

i lo

calit

atea

c�r�ii

fun

ciar

e, s

peci

ficân

du-s

e, u

nde

este

caz

ul,

atât

sup

rafa�a

te

renu

lui

din

acte

le d

e pr

oprie

tate

cât

�i

cea

rezu

ltat�

din

m�s

ur�t

ori,

dest

ina�

ia �

i cat

egor

ia d

e fo

losi

n��,

iar

dup�

caz

�i c

ertif

icat

ul d

e ur

bani

sm

(art.

6 a

lin.

(6)

din

Lege

a nr

. 50

/199

1 pr

ivin

d au

toriz

area

exe

cut�

rii

lucr�r

ilor

de c

onst

ruc�

ii –

repu

blic

at�)

iar

în c

azul

con

stru

c�iil

or, d

escr

iere

a ac

esto

ra. 3.

2.2.

Evo

lu�ia

act

ivit��ii

cad

astr

ale

în lu

me

Orig

inile

cad

astru

lui

se a

fund�

adân

c în

ist

orie

, ce

a m

ai v

eche

do

vad�

în a

cest

sen

s fii

nd c

onst

ituit�

de

desc

oper

irea

unei

t�bl

i�e d

e lu

t ce

con�

inea

pla

nul o

ra�u

lui N

ippu

r. A

ceas

t� t�

bli��

car

e da

teaz�

cu a

prox

ima�

ie

din

anul

15

00

î. H

r. a

fost

de

scop

erit�

pe

te

ritor

iul

fost

ului

st

at

mes

opot

amia

n. P

reoc

up�r

i ca

dast

rale

s-a

u în

regi

stra

t �i

în

alte

sta

te a

le

antic

hit��ii

cum

ar f

i Egi

ptul

sau

Cal

deea

, ori

Gre

cia

sau

Rom

a A

ntic�.

68

Prot

ocol

ul d

e co

labo

rare

înc

heia

t la

dat

a de

17.

12.2

004

între

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pub

licita

te I

mob

iliar��i

Uni

unea

Na�

iona

l� a

Not

arilo

r Pu

blic

i din

Rom

ânia

a

fost

mod

ifica

t prin

Act

ul a

di�io

nal i

nter

veni

t înt

re a

cele

a�i p�r�i

la d

ata

de 2

5.09

.200

6;

76

În v

eder

ea în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

, im

obilu

l tre

buie

sa

fie p

reci

s in

divi

dual

izat

, în

ve

dere

a as

igur�r

ii un

ei

evid

en�e

ex

acte

, pr

ecis

e �i

ne

echi

voce

. Ace

ast�

cer

in��

nu

trebu

ie în

s� a

prec

iat�

în m

od e

xces

iv, f

iind

nece

sare

doa

r ace

le e

lem

ente

car

e co

ncur�

la d

elim

itare

a �i

indi

vidu

aliz

area

pr

ecis�

a im

obilu

lui.

Tot

în s

ensu

l re

spec

t�rii

ace

stei

cer

in�e

sun

t �i

pr

eved

erile

art.

III

pct.

1 di

n Pr

otoc

olul

de

cola

bora

re68

înch

eiat

la d

ata

de

17.1

2.20

04 în

tre A

gen�

ia N

a�io

nal�

de

Cad

astru

�i P

ublic

itate

Imob

iliar�

pe

de o

par

te �

i U

niun

ea N

a�io

nal�

a N

otar

ilor

Publ

ici

din

Rom

ânia

car

e pr

eciz

eaz�

c�

imob

ilul

care

fac

e ob

iect

ul u

nui

act

sau

fapt

jur

idic

va

fi id

entif

icat

în a

ctul

not

aria

l cu

num�r

cad

astra

l sau

/�i t

opog

rafic

, num�r

ul �

i lo

calit

atea

c�r�ii

fun

ciar

e, s

peci

ficân

du-s

e, u

nde

este

caz

ul,

atât

sup

rafa�a

te

renu

lui

din

acte

le d

e pr

oprie

tate

cât

�i

cea

rezu

ltat�

din

m�s

ur�t

ori,

dest

ina�

ia �

i cat

egor

ia d

e fo

losi

n��,

iar

dup�

caz

�i c

ertif

icat

ul d

e ur

bani

sm

(art.

6 a

lin.

(6)

din

Lege

a nr

. 50

/199

1 pr

ivin

d au

toriz

area

exe

cut�

rii

lucr�r

ilor

de c

onst

ruc�

ii –

repu

blic

at�)

iar

în c

azul

con

stru

c�iil

or, d

escr

iere

a ac

esto

ra. 3.

2.2.

Evo

lu�ia

act

ivit��ii

cad

astr

ale

în lu

me

Orig

inile

cad

astru

lui

se a

fund�

adân

c în

ist

orie

, ce

a m

ai v

eche

do

vad�

în a

cest

sen

s fii

nd c

onst

ituit�

de

desc

oper

irea

unei

t�bl

i�e d

e lu

t ce

con�

inea

pla

nul o

ra�u

lui N

ippu

r. A

ceas

t� t�

bli��

car

e da

teaz�

cu a

prox

ima�

ie

din

anul

15

00

î. H

r. a

fost

de

scop

erit�

pe

te

ritor

iul

fost

ului

st

at

mes

opot

amia

n. P

reoc

up�r

i ca

dast

rale

s-a

u în

regi

stra

t �i

în

alte

sta

te a

le

antic

hit��ii

cum

ar f

i Egi

ptul

sau

Cal

deea

, ori

Gre

cia

sau

Rom

a A

ntic�.

68

Prot

ocol

ul d

e co

labo

rare

înc

heia

t la

dat

a de

17.

12.2

004

între

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pub

licita

te I

mob

iliar��i

Uni

unea

Na�

iona

l� a

Not

arilo

r Pu

blic

i din

Rom

ânia

a

fost

mod

ifica

t prin

Act

ul a

di�io

nal i

nter

veni

t înt

re a

cele

a�i p�r�i

la d

ata

de 2

5.09

.200

6;

77

În func�ie de zona geografic��i de perioada istoric� la care ne

raport�m, unit��ile de m

�sur� folosite în activitatea cadastral� sunt diferite. A

stfel, în vreme ce în executarea planului ora�ului N

ippur se pare c�unitatea de m

�sur� utilizat� era „garul” (aproximativ 6m

), în Egipt era folosit „cotul norm

al”(aproximativ 45 cm

) �i „cotul regal”(aproximativ 52,5

cm) sau m

ila (aproximativ 6 km

.). În Sparta, m�surile de lungim

e se raportau la m

embrele corpului: piciorul (27-35 cm

), degetul (2 cm), palm

a (aprox. 8 cm

), bra�ul (aprox. 50 cm), cotul (36-38cm

) sau pasul (aprox. 80 cm

). Unitatea de m

�sur� a metrului va fi introdus� foarte târziu.

Existen�a cadastrului

în G

recia A

ntic� este

confirmat�

prin descoperirea unei t�bli�e la Pylos 69, în vechea cetate M

icene, în care figurau înscri�i locuitorii cet��ii cu parcelele pe care le posedau, cantitatea de cereale produs�

�i obliga�iile fiscale aferente. În im

periul Rom

an, sub domnia lui D

iocle�ian s-a introdus un cadastru pentru întregul im

periu. Tot cu aceast� ocazie, s-a creat �i un nou im

pozit denumit capitatio, perceput în func�ie de num

�rul mem

brilor majori

ai familiei, de num

�rul sclavilor, de num�rul anim

alelor de munc�

�i al celor de produc�ie.

Cadastrul introdus în perioada dom

eniei lui Diocle�ian nu a avut la

baz� h�r�i ob�inute prin m�surarea p�m

ânturilor ci registrele cadastrale ob�inute în urm

a înscrierii tuturor celor care posedau bunuri: terenuri, planta�ii, sclavi sau anim

ale. Acest sistem

a fost introdus pe întregul teritoriu al Im

periului Rom

an cu excep�ia Egiptului deoarece, romanii aveau obiceiul

de a l�sa neschimbat în teritoriile cucerite absolut tot ceea ce era func�ional,

fapt care s-a întâmplat în Egipt unde exista un sistem

cadastral func�ional. În Europa, cel m

ai vechi cadastru a fost întocmit în principatul

Milano, în perioada în care acesta se afla sub ocupa�ie austriac�, fiind

69 A

se vedea pe larg L. Deroy, M

. Gerard, Le cadastre m

ycenien de Pylos, Editura dell A

teneo, Rom

a, 1965;

77

În func�ie de zona geografic��i de perioada istoric� la care ne

raport�m, unit��ile de m

�sur� folosite în activitatea cadastral� sunt diferite. A

stfel, în vreme ce în executarea planului ora�ului N

ippur se pare c�unitatea de m

�sur� utilizat� era „garul” (aproximativ 6m

), în Egipt era folosit „cotul norm

al”(aproximativ 45 cm

) �i „cotul regal”(aproximativ 52,5

cm) sau m

ila (aproximativ 6 km

.). În Sparta, m�surile de lungim

e se raportau la m

embrele corpului: piciorul (27-35 cm

), degetul (2 cm), palm

a (aprox. 8 cm

), bra�ul (aprox. 50 cm), cotul (36-38cm

) sau pasul (aprox. 80 cm

). Unitatea de m

�sur� a metrului va fi introdus� foarte târziu.

Existen�a cadastrului

în G

recia A

ntic� este

confirmat�

prin descoperirea unei t�bli�e la Pylos 69, în vechea cetate M

icene, în care figurau înscri�i locuitorii cet��ii cu parcelele pe care le posedau, cantitatea de cereale produs�

�i obliga�iile fiscale aferente. În im

periul Rom

an, sub domnia lui D

iocle�ian s-a introdus un cadastru pentru întregul im

periu. Tot cu aceast� ocazie, s-a creat �i un nou im

pozit denumit capitatio, perceput în func�ie de num

�rul mem

brilor majori

ai familiei, de num

�rul sclavilor, de num�rul anim

alelor de munc�

�i al celor de produc�ie.

Cadastrul introdus în perioada dom

eniei lui Diocle�ian nu a avut la

baz� h�r�i ob�inute prin m�surarea p�m

ânturilor ci registrele cadastrale ob�inute în urm

a înscrierii tuturor celor care posedau bunuri: terenuri, planta�ii, sclavi sau anim

ale. Acest sistem

a fost introdus pe întregul teritoriu al Im

periului Rom

an cu excep�ia Egiptului deoarece, romanii aveau obiceiul

de a l�sa neschimbat în teritoriile cucerite absolut tot ceea ce era func�ional,

fapt care s-a întâmplat în Egipt unde exista un sistem

cadastral func�ional. În Europa, cel m

ai vechi cadastru a fost întocmit în principatul

Milano, în perioada în care acesta se afla sub ocupa�ie austriac�, fiind

69 A

se vedea pe larg L. Deroy, M

. Gerard, Le cadastre m

ycenien de Pylos, Editura dell A

teneo, Rom

a, 1965;

78

cuno

scut

sub

den

umire

a de

Cen

sim

ento

Mila

nese

. El a

rep

reze

ntat

mod

elul

tu

turo

r ca

dast

relo

r di

n Eu

ropa

. Luc

r�ril

e pr

ivin

d re

aliz

area

ace

stui

cad

astru

s-

au d

esf��u

rat

sub

îndr

umar

ea �

i su

prav

eghe

rea

ingi

neru

lui

mat

emat

icia

n Jo

hann

Jac

obus

Mar

inon

i, în

cepâ

nd c

u da

ta d

e 17

.04.

1720

. 40

de a

ni m

ai

târz

iu,

la 0

1.01

.176

0 el

e su

nt f

inal

izat

e �i

int

r� î

n vi

goar

e, d

ocum

enta�ia

fin

al�

cupr

inzâ

nd:

a.re

gist

rul p

arce

lelo

r; b.

regi

stru

l cas

elor

; c.

map

a cu

h�r�i

la sc

ar�

1:20

00 �i

1:8

000

pent

ru a

nsam

blu;

d.

o co

al�

de p

ropr

ieta

te p

entru

fiec

are

prop

rieta

r; e.

harta

topo

graf

ic�

a pr

inci

patu

lui l

a sc

ara

1:72

000.

C

adas

trul m

ilane

z a

fost

pre

luat

�i i

mpl

emen

tat �

i în

alte

prin

cipa

te:

Ven

e�ia

, Pia

cent

a, P

arm

a, T

osca

na, C

arra

ra, V

atic

an, î

n al

te s

tate

: Fr

an�a

, B

elgi

a, O

land

a, L

uxem

burg

, Wes

tfalia

, Rhe

inla

nd, p

recu

m �

i în

cant

oane

le

elve�ie

ne V

aud �i

Gen

eva,

dar

�i

în E

gipt

, Li

ban,

Bav

aria

, �i

înt

regu

l Im

periu

Hab

sbur

gic.

În

im

periu

l au

stria

c, s

ub d

omni

a lu

i Fr

anci

sc a

l II-

lea,

s-a

dec

is

efec

tuar

ea u

nui c

adas

tru g

ener

al d

up�

mod

elul

mila

nez,

dar

spr

ijini

t pe

un

sist

em d

e tri

angu

la�ie

gen

eral�,

cad

astru

l fun

ciar

�i c

arte

a fu

ncia

r� a

ustri

ac�

deve

nind

cel

e m

ai p

erfo

rman

te i

nstit

u�ii

exis

tent

e în

dom

eniu

, at

ât d

iin

punc

t de

vede

re a

l exe

cu�ie

i cât

�i d

in p

unct

de

vede

re a

l con

cep�

iei.

Ace

st

mod

el a

fost

pre

luat

în C

ehia

�i S

lova

cia,

fost

a Y

ugos

lavi

e, U

ngar

ia, A

nglia

�i

��ril

e no

rdic

e.

În G

erm

ania

, exi

stân

d o

divi

ziun

e a

terit

oriu

lui î

n m

ai m

ulte

rega

te,

prin

cipa

te sa

u du

cate

, rea

lizar

ea u

nui c

adas

tru u

nic

nu a

fost

pos

ibil�

pân�

la

înce

putu

l sec

olul

ui a

l XIX

-lea,

sis

tem

ul d

e pe

rcep

ere

al im

pozi

telo

r fiin

d de

as

emen

ea d

iferit

de

la u

n st

at la

altu

l. O

cupa

rea

stat

elor

ger

man

e de

c�t

re

trupe

le fr

ance

ze la

înce

putu

l sec

olul

ui a

l XIX

-lea

a av

ut u

n ro

l im

porta

nt în

co

nstit

uire

a ca

dast

rulu

i pe

terit

oriu

l ger

man

. Din

dis

pozi�ia

lui N

apol

eon

s-a

78

cuno

scut

sub

den

umire

a de

Cen

sim

ento

Mila

nese

. El a

rep

reze

ntat

mod

elul

tu

turo

r ca

dast

relo

r di

n Eu

ropa

. Luc

r�ril

e pr

ivin

d re

aliz

area

ace

stui

cad

astru

s-

au d

esf��u

rat

sub

îndr

umar

ea �

i su

prav

eghe

rea

ingi

neru

lui

mat

emat

icia

n Jo

hann

Jac

obus

Mar

inon

i, în

cepâ

nd c

u da

ta d

e 17

.04.

1720

. 40

de a

ni m

ai

târz

iu,

la 0

1.01

.176

0 el

e su

nt f

inal

izat

e �i

int

r� î

n vi

goar

e, d

ocum

enta�ia

fin

al�

cupr

inzâ

nd:

a.re

gist

rul p

arce

lelo

r; b.

regi

stru

l cas

elor

; c.

map

a cu

h�r�i

la sc

ar�

1:20

00 �i

1:8

000

pent

ru a

nsam

blu;

d.

o co

al�

de p

ropr

ieta

te p

entru

fiec

are

prop

rieta

r; e.

harta

topo

graf

ic�

a pr

inci

patu

lui l

a sc

ara

1:72

000.

C

adas

trul m

ilane

z a

fost

pre

luat

�i i

mpl

emen

tat �

i în

alte

prin

cipa

te:

Ven

e�ia

, Pia

cent

a, P

arm

a, T

osca

na, C

arra

ra, V

atic

an, î

n al

te s

tate

: Fr

an�a

, B

elgi

a, O

land

a, L

uxem

burg

, Wes

tfalia

, Rhe

inla

nd, p

recu

m �

i în

cant

oane

le

elve�ie

ne V

aud �i

Gen

eva,

dar

�i

în E

gipt

, Li

ban,

Bav

aria

, �i

înt

regu

l Im

periu

Hab

sbur

gic.

În

im

periu

l au

stria

c, s

ub d

omni

a lu

i Fr

anci

sc a

l II-

lea,

s-a

dec

is

efec

tuar

ea u

nui c

adas

tru g

ener

al d

up�

mod

elul

mila

nez,

dar

spr

ijini

t pe

un

sist

em d

e tri

angu

la�ie

gen

eral�,

cad

astru

l fun

ciar

�i c

arte

a fu

ncia

r� a

ustri

ac�

deve

nind

cel

e m

ai p

erfo

rman

te i

nstit

u�ii

exis

tent

e în

dom

eniu

, at

ât d

iin

punc

t de

vede

re a

l exe

cu�ie

i cât

�i d

in p

unct

de

vede

re a

l con

cep�

iei.

Ace

st

mod

el a

fost

pre

luat

în C

ehia

�i S

lova

cia,

fost

a Y

ugos

lavi

e, U

ngar

ia, A

nglia

�i

��ril

e no

rdic

e.

În G

erm

ania

, exi

stân

d o

divi

ziun

e a

terit

oriu

lui î

n m

ai m

ulte

rega

te,

prin

cipa

te sa

u du

cate

, rea

lizar

ea u

nui c

adas

tru u

nic

nu a

fost

pos

ibil�

pân�

la

înce

putu

l sec

olul

ui a

l XIX

-lea,

sis

tem

ul d

e pe

rcep

ere

al im

pozi

telo

r fiin

d de

as

emen

ea d

iferit

de

la u

n st

at la

altu

l. O

cupa

rea

stat

elor

ger

man

e de

c�t

re

trupe

le fr

ance

ze la

înce

putu

l sec

olul

ui a

l XIX

-lea

a av

ut u

n ro

l im

porta

nt în

co

nstit

uire

a ca

dast

rulu

i pe

terit

oriu

l ger

man

. Din

dis

pozi�ia

lui N

apol

eon

s-a

79

înfiin�at în Bavaria

70 un birou special de m�sur�tori, în cadrul c�ruia

func�iona �i o comisie îns�rcinat� cu introducerea cadastrului, care, ulterior,

în 1872 a fost înlocuit� cu un birou cadastral. În Fran�a, înc� din perioada Evului M

ediu au avut loc m�sur�tori �i

s-au înfiin�at a�a numitele „livres terriers”. M

omentul im

portant îns� în evolu�ia cadastrului francez a fost m

arcat prin constitu�ia revolu�ionar� din 1790 care proclam

a c� „le cadastre seul peut assurer à chaque citoyen la jouissance com

plète et tranquille de sa propriétée”71. D

rept urmare, în 1807

s-a elaborat o nou� lege prin care s-a prev�zut întocmirea unui cadastru

parcelar denumit �i cadastrul napoleonian. C

u toate modific�rile care i-au

fost aduse în timp, cadastrul francez nu are autoritatea cadastrului din ��rile

germanice deoarece, lipsindu-i sistem

ul publicit��ii reale imobiliare, el nu

are decât valoarea unui document adm

insitrativ. �i în alte state ale lum

ii institu�ia cadastrului s-a dezvoltat, fie în sistem

e de sine st�t�toare ca în cazul Australiei, fie prim

împrum

utarea anum

itor aspecte din sistemele germ

anice sau din sistemul francez.

Astfel, în A

ustralia, s-a instituit sistemul Torrens conform

c�ruia, nu este m

�surat teritoriul întregului stat ci numai acele suprafe�e care suscit�

anumite interese. În consecin��, scopul realiz�rii cadastrului nu este acela al

stabilirii impozitului ci acela de a asigura siguran�a circula�iei im

obilelor �i garantarea creditelor. Sistem

ul cadastral de tip Torrens este mai degrab� un

sistem de publicitate im

obiliar�. El a fost preluat în Thailanda, Malaysia,

Singapore �i par�ial în Spania. În A

lgeria, fost� colonie francez�, prin legea din 26 iulie 1873 s-a încercat întocm

irea unui cadastru funciar general de tip francez, completat

cu un sistem real de publicitate im

obiliar�. Acela�i lucru s-a încercat �i în

Tunisia printr-o lege din 1 iulie 1885. Lipsa prevederii obligativit��ii

70 A

se vedea M. M

iclea, op. cit., Ed. All, B

ucure�ti, 1995, p. 15; 71 “cadastrul este singurul care poate asigura fiec�rui cet��ean folosin�a linistita �i integral�a propriet��ii sale”

79

înfiin�at în Bavaria

70 un birou special de m�sur�tori, în cadrul c�ruia

func�iona �i o comisie îns�rcinat� cu introducerea cadastrului, care, ulterior,

în 1872 a fost înlocuit� cu un birou cadastral. În Fran�a, înc� din perioada Evului M

ediu au avut loc m�sur�tori �i

s-au înfiin�at a�a numitele „livres terriers”. M

omentul im

portant îns� în evolu�ia cadastrului francez a fost m

arcat prin constitu�ia revolu�ionar� din 1790 care proclam

a c� „le cadastre seul peut assurer à chaque citoyen la jouissance com

plète et tranquille de sa propriétée”71. D

rept urmare, în 1807

s-a elaborat o nou� lege prin care s-a prev�zut întocmirea unui cadastru

parcelar denumit �i cadastrul napoleonian. C

u toate modific�rile care i-au

fost aduse în timp, cadastrul francez nu are autoritatea cadastrului din ��rile

germanice deoarece, lipsindu-i sistem

ul publicit��ii reale imobiliare, el nu

are decât valoarea unui document adm

insitrativ. �i în alte state ale lum

ii institu�ia cadastrului s-a dezvoltat, fie în sistem

e de sine st�t�toare ca în cazul Australiei, fie prim

împrum

utarea anum

itor aspecte din sistemele germ

anice sau din sistemul francez.

Astfel, în A

ustralia, s-a instituit sistemul Torrens conform

c�ruia, nu este m

�surat teritoriul întregului stat ci numai acele suprafe�e care suscit�

anumite interese. În consecin��, scopul realiz�rii cadastrului nu este acela al

stabilirii impozitului ci acela de a asigura siguran�a circula�iei im

obilelor �i garantarea creditelor. Sistem

ul cadastral de tip Torrens este mai degrab� un

sistem de publicitate im

obiliar�. El a fost preluat în Thailanda, Malaysia,

Singapore �i par�ial în Spania. În A

lgeria, fost� colonie francez�, prin legea din 26 iulie 1873 s-a încercat întocm

irea unui cadastru funciar general de tip francez, completat

cu un sistem real de publicitate im

obiliar�. Acela�i lucru s-a încercat �i în

Tunisia printr-o lege din 1 iulie 1885. Lipsa prevederii obligativit��ii

70 A

se vedea M. M

iclea, op. cit., Ed. All, B

ucure�ti, 1995, p. 15; 71 “cadastrul este singurul care poate asigura fiec�rui cet��ean folosin�a linistita �i integral�a propriet��ii sale”

80

însc

rieril

or

refe

ritoa

re

la

drep

turil

e de

pr

oprie

tate

�i

a

cond

i�ion�r

ii ex

iste

n�ei

dre

ptul

ui d

e în

scrie

re a

san

c�io

nat

efec

tele

act

ului

nor

mat

iv,

rezu

ltatu

l situ

ându

-se

sub

a�te

pt�r

i. În

Mar

oc,

sist

emul

fra

ncez

nu

a fo

st a

prec

iat �i

în

cons

ecin��

s-a

tre

cut

la

impl

emen

tare

a si

stem

ului

To

rren

s, ad

opta

t de

al

tfel �i

în

M

adag

asca

r, C

ongo

fra

ncez

, Se

nega

l, C

oast

a de

Fild

e�,

Gui

neea

, C

iad,

V

ietn

am. Eg

iptu

l a tr

ecut

din

anu

l 192

3 la

un

sist

em d

e în

regi

stra

re f

unci

ar�,

ba

zat

atât

pe

prin

cipi

i al

e si

stem

ului

per

sona

l câ

t �i

pe

prin

cipi

i al

e si

stem

ului

rea

l. Se

obs

erv�

int

rodu

cere

a ob

ligat

ivit��ii

îns

crie

rii a

ctel

or

trans

lativ

e, e

xtin

ctiv

e, m

odifi

cato

are

sau

decl

arat

ive

de d

rept

uri f

unci

are

dar

num

ai p

entru

per

ioad

ele

mai

mar

i de

nou�

ani

.

3.2.

3.E

volu�ia

inst

itu�ie

i cad

astr

ului

în R

omân

ia

Evol

u�ia

act

ivit��ii

de

cada

stru

în

Rom

ânia

a c

unos

cut

o se

rie d

e et

ape,

în st

râns�

leg�

tur�

cu

evol

u�ia

isto

ric��i

pol

itic�

a ��

rii.

Prim

ele

dove

zi a

le e

xist

en�e

i un

ui c

adas

tru i

ncip

ient

pe

terit

oriu

l D

acie

i, da

teaz�

din

vrem

ea o

cupa�ie

i rom

ane,

mai

exa

ct d

in s

ecol

ul a

l II-

lea

d. H

r. �i

rep

rezi

nt�

o in

scrip�ie

des

cope

rit�

în D

obro

gea72

car

e se

ref

er�

la

hot�

rnic

ia a

dou�

prop

riet��i.

Ulte

rior73

, în

per

ioad

a st

atel

or f

euda

le a

u ex

ista

t anu

mite

regl

emen

t�ri

priv

ind

delim

itare

a m

o�iil

or d

e c�

tre o

com

isie

ob�t

easc�,

în b

aza

unui

ord

in d

e în

cuvi

in�a

re n

umit

hris

ov d

omne

sc, a

ceas

t�co

mis

ie a

vând

rolu

l de

a st

abili

pun

ctel

e de

hot

ar d

up�

obic

eiul

p�m

ântu

lui,

mar

când

u-le

pe

arbo

ri �i

pe

piet

re.

72 H

. Dai

covi

ciu,

Dac

ia d

e la

Bur

ebist

a la

cuc

erir

ea ro

man�,

Ed.

Dac

ia, C

luj-N

apoc

a,

1972

; 73

A se

ved

ea N

. Bo�

, op.

cit.

, Ed.

C. H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 18;

80

însc

rieril

or

refe

ritoa

re

la

drep

turil

e de

pr

oprie

tate

�i

a

cond

i�ion�r

ii ex

iste

n�ei

dre

ptul

ui d

e în

scrie

re a

san

c�io

nat

efec

tele

act

ului

nor

mat

iv,

rezu

ltatu

l situ

ându

-se

sub

a�te

pt�r

i. În

Mar

oc,

sist

emul

fra

ncez

nu

a fo

st a

prec

iat �i

în

cons

ecin��

s-a

tre

cut

la

impl

emen

tare

a si

stem

ului

To

rren

s, ad

opta

t de

al

tfel �i

în

M

adag

asca

r, C

ongo

fra

ncez

, Se

nega

l, C

oast

a de

Fild

e�,

Gui

neea

, C

iad,

V

ietn

am. Eg

iptu

l a tr

ecut

din

anu

l 192

3 la

un

sist

em d

e în

regi

stra

re f

unci

ar�,

ba

zat

atât

pe

prin

cipi

i al

e si

stem

ului

per

sona

l câ

t �i

pe

prin

cipi

i al

e si

stem

ului

rea

l. Se

obs

erv�

int

rodu

cere

a ob

ligat

ivit��ii

îns

crie

rii a

ctel

or

trans

lativ

e, e

xtin

ctiv

e, m

odifi

cato

are

sau

decl

arat

ive

de d

rept

uri f

unci

are

dar

num

ai p

entru

per

ioad

ele

mai

mar

i de

nou�

ani

.

3.2.

3.E

volu�ia

inst

itu�ie

i cad

astr

ului

în R

omân

ia

Evol

u�ia

act

ivit��ii

de

cada

stru

în

Rom

ânia

a c

unos

cut

o se

rie d

e et

ape,

în st

râns�

leg�

tur�

cu

evol

u�ia

isto

ric��i

pol

itic�

a ��

rii.

Prim

ele

dove

zi a

le e

xist

en�e

i un

ui c

adas

tru i

ncip

ient

pe

terit

oriu

l D

acie

i, da

teaz�

din

vrem

ea o

cupa�ie

i rom

ane,

mai

exa

ct d

in s

ecol

ul a

l II-

lea

d. H

r. �i

rep

rezi

nt�

o in

scrip�ie

des

cope

rit�

în D

obro

gea72

car

e se

ref

er�

la

hot�

rnic

ia a

dou�

prop

riet��i.

Ulte

rior73

, în

per

ioad

a st

atel

or f

euda

le a

u ex

ista

t anu

mite

regl

emen

t�ri

priv

ind

delim

itare

a m

o�iil

or d

e c�

tre o

com

isie

ob�t

easc�,

în b

aza

unui

ord

in d

e în

cuvi

in�a

re n

umit

hris

ov d

omne

sc, a

ceas

t�co

mis

ie a

vând

rolu

l de

a st

abili

pun

ctel

e de

hot

ar d

up�

obic

eiul

p�m

ântu

lui,

mar

când

u-le

pe

arbo

ri �i

pe

piet

re.

72 H

. Dai

covi

ciu,

Dac

ia d

e la

Bur

ebist

a la

cuc

erir

ea ro

man�,

Ed.

Dac

ia, C

luj-N

apoc

a,

1972

; 73

A se

ved

ea N

. Bo�

, op.

cit.

, Ed.

C. H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 18;

81

Activitatea efectiv� de cadastru

74 împreun� cu c�r�ile funciare au

debutat în 1794 în regiunea Transilvaniei, în conformitate cu sistem

ul folosit în fostul im

periu austro-ungar. Pe teritoriul Moldovei �i M

unteniei, începuturile cadastrului s-au f�cut sub auspiciile prim

elor reglement�ri cu

caracter constitu�ional din Regulam

entele organice. Dup� unirea din 1918,

actele normative care au pus bazele cadastrului rom

ânesc modern au fost

Legea nr. 23/1933 privind organizarea cadastrului funciar �i introducerea c�r�ilor funciare în V

echiul Regat �i D

ecretul-Lege nr. 115/1938 pentru m

odificarea dispozi�iilor

privitoare la

C�r�ile

funciare, publicat

în com

pletarea Legii nr. 23/1933. Cu toate acestea, lucr�rile cadastrale nu au

cunoscut o dezvoltare ampl�, sub regim

ul comunist legisla�ia cadastral�

c�zând în desuetudine, deoarece esen�a regimului com

unist era realizarea colectiviz�rii,

iar activitatea

cadastral� nu

venea în

sprijinul acestui

deziderat. S-a introdus în acest sens, un sistem sim

plificat de cadastru ce avea drept rol doar inventarierea terenurilor pe categorii de folosin��

�i de�in�tori. C

a urmare, dup� anul 1972, pe teritoriul ��rii noastre a început

introducerea cadastrului general care avea drept proprietari Statul �i CA

P-urile, cartea funciar� fiind abandonat�, înscrierile reducându-se doar la im

obilele din intravilan.

Dup� anul 1991 lucrurile s-au schim

bat radical în ceea ce prive�te activitatea cadastral�, odat� cu apari�ia Legii nr. 18/1991, fapt care a determ

inat reducerea sau chiar sistarea lucr�rilor de cadastru funciar. Cu

toate acestea, activitatea cadastral� nu a putut demara decât de la nivelul

Legii nr. 23/1933, p�strându-se acela�i obiectiv al realiz�rii unui sistem de

eviden�� funciar�, modern �i eficient. A

bia prin apari�ia Legii nr. 7/1996 activitatea cadastral� reintr� în drepturi depline, fiindu-i recunoscut locul �i rolul în recunoa�terea dreptului real de proprietate im

obiliar��i stabilirea

74 A

se vedea pe larg în ”Optim

izarea evidentei juridico-cadastrale a Cartii Funciare si

crearea bazei de date specifice” - Asist. U

niv. Dr. Ing. Luciana O

prea, Tez� de doctorat;

81

Activitatea efectiv� de cadastru

74 împreun� cu c�r�ile funciare au

debutat în 1794 în regiunea Transilvaniei, în conformitate cu sistem

ul folosit în fostul im

periu austro-ungar. Pe teritoriul Moldovei �i M

unteniei, începuturile cadastrului s-au f�cut sub auspiciile prim

elor reglement�ri cu

caracter constitu�ional din Regulam

entele organice. Dup� unirea din 1918,

actele normative care au pus bazele cadastrului rom

ânesc modern au fost

Legea nr. 23/1933 privind organizarea cadastrului funciar �i introducerea c�r�ilor funciare în V

echiul Regat �i D

ecretul-Lege nr. 115/1938 pentru m

odificarea dispozi�iilor

privitoare la

C�r�ile

funciare, publicat

în com

pletarea Legii nr. 23/1933. Cu toate acestea, lucr�rile cadastrale nu au

cunoscut o dezvoltare ampl�, sub regim

ul comunist legisla�ia cadastral�

c�zând în desuetudine, deoarece esen�a regimului com

unist era realizarea colectiviz�rii,

iar activitatea

cadastral� nu

venea în

sprijinul acestui

deziderat. S-a introdus în acest sens, un sistem sim

plificat de cadastru ce avea drept rol doar inventarierea terenurilor pe categorii de folosin��

�i de�in�tori. C

a urmare, dup� anul 1972, pe teritoriul ��rii noastre a început

introducerea cadastrului general care avea drept proprietari Statul �i CA

P-urile, cartea funciar� fiind abandonat�, înscrierile reducându-se doar la im

obilele din intravilan.

Dup� anul 1991 lucrurile s-au schim

bat radical în ceea ce prive�te activitatea cadastral�, odat� cu apari�ia Legii nr. 18/1991, fapt care a determ

inat reducerea sau chiar sistarea lucr�rilor de cadastru funciar. Cu

toate acestea, activitatea cadastral� nu a putut demara decât de la nivelul

Legii nr. 23/1933, p�strându-se acela�i obiectiv al realiz�rii unui sistem de

eviden�� funciar�, modern �i eficient. A

bia prin apari�ia Legii nr. 7/1996 activitatea cadastral� reintr� în drepturi depline, fiindu-i recunoscut locul �i rolul în recunoa�terea dreptului real de proprietate im

obiliar��i stabilirea

74 A

se vedea pe larg în ”Optim

izarea evidentei juridico-cadastrale a Cartii Funciare si

crearea bazei de date specifice” - Asist. U

niv. Dr. Ing. Luciana O

prea, Tez� de doctorat;

82

core

ct�

a ob

liga�

iilor

fis

cale

ale

pro

prie

taril

or.

Lucr�r

ile c

adas

trale

vor

fi

efec

tuat

e de

c�t

re u

n pe

rson

al t

ehni

c �i

jur

idic

de

spec

ialit

ate

cu u

n în

alt

nive

l de

preg�t

ire în

dom

eniu

�i c

are

se b

azea

z� p

e no

ile te

hnol

ogii.

Act

ivita

tea

cada

stra

l� c

onfo

rm a

ctul

ui n

orm

ativ

sus

-men�io

nat

este

or

gani

zat��i

fun

c�io

neaz�

a�a

cum

am

des

cris

în c

apito

lul a

l II-l

ea p

rivin

d or

gani

zare

a �i

fun

c�io

nare

a A

.N.C

.P.I.

dre

pt p

entru

car

e co

nsid

er�m

a n

u m

ai fi

nec

esar�

relu

area

ace

stor

info

rma�

ii de

ja p

reze

ntat

e.

3.2.

4.Sc

opul

�i fu

nc�ii

le c

adas

trul

ui

Dup�

ce a

rtico

lul

1 di

n Le

gea

nr.

7/19

96 d

efin

e�te

no�

iune

a de

ca

dast

ru g

ener

al c

hiar

din

prim

ul s�u

alin

eat,

artic

olul

2 v

ine

cu p

reci

zare

a fa

ptul

ui c�

orga

niza

rea

cada

stru

lui

gene

ral

se r

ealiz

eaz�

la

nive

lul

fiec�

rei

unit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le.

Prin

re

aliz

area

ca

dast

rulu

i ge

nera

l se

ur

m�r

e�te

pra

ctic

cre

area

unu

i sis

tem

de

evid

en��

gen

eral�

a în

tregu

lui f

ond

func

iar d

in R

omân

ia, i

ndife

rent

de

dest

ina�

ia te

renu

rilor

sau

a c

onst

ruc�

iilor

af

eren

te,

final

itate

a ur

m�r

it� f

iind

însc

riere

a în

reg

istru

l de

pub

licita

te

imob

iliar�.

De

altfe

l, ar

t.2 a

lin.

(2)

stab

ile�t

e lim

itativ

sco

pul

real

iz�r

ii ca

dast

rulu

i gen

eral

: 1.

iden

tific

area

, des

crie

rea �i

înre

gist

rare

a în

doc

umen

tele

cad

astra

le

a im

obile

lor

prin

nat

ura

lor,

m�s

urar

ea �

i rep

reze

ntar

ea a

cest

ora

pe h�r�i �i

pl

anur

i cad

astra

le, p

recu

m �i

stoc

area

dat

elor

pe

supo

rturi

info

rmat

ice;

2.

iden

tific

area

�i

în

regi

stra

rea

tutu

ror

prop

rieta

rilor

�i

a

alto

r de�in�t

ori

lega

li de

im

obile

, în

ved

erea

îns

crie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

cu

cara

cter

def

initi

v;

3.fu

rniz

area

dat

elor

nec

esar

e si

stem

ului

de

impo

zite

�i t

axe

pent

ru

stab

ilire

a co

rect�

a ob

liga�

iilor

fis

cale

ale

con

tribu

abili

lor,

solic

itate

de

orga

nism

ele

abili

tate

. D

in a

naliz

a ce

lor

prez

enta

te m

ai s

us s

e ob

serv�

lesn

e c�

fun

c�iil

e ca

dast

rulu

i gen

eral

regl

emen

tate

exp

res d

e ar

t. 9

din

Lege

tran

spar

din

însu�i

82

core

ct�

a ob

liga�

iilor

fis

cale

ale

pro

prie

taril

or.

Lucr�r

ile c

adas

trale

vor

fi

efec

tuat

e de

c�t

re u

n pe

rson

al t

ehni

c �i

jur

idic

de

spec

ialit

ate

cu u

n în

alt

nive

l de

preg�t

ire în

dom

eniu

�i c

are

se b

azea

z� p

e no

ile te

hnol

ogii.

Act

ivita

tea

cada

stra

l� c

onfo

rm a

ctul

ui n

orm

ativ

sus

-men�io

nat

este

or

gani

zat��i

fun

c�io

neaz�

a�a

cum

am

des

cris

în c

apito

lul a

l II-l

ea p

rivin

d or

gani

zare

a �i

fun

c�io

nare

a A

.N.C

.P.I.

dre

pt p

entru

car

e co

nsid

er�m

a n

u m

ai fi

nec

esar�

relu

area

ace

stor

info

rma�

ii de

ja p

reze

ntat

e.

3.2.

4.Sc

opul

�i fu

nc�ii

le c

adas

trul

ui

Dup�

ce a

rtico

lul

1 di

n Le

gea

nr.

7/19

96 d

efin

e�te

no�

iune

a de

ca

dast

ru g

ener

al c

hiar

din

prim

ul s�u

alin

eat,

artic

olul

2 v

ine

cu p

reci

zare

a fa

ptul

ui c�

orga

niza

rea

cada

stru

lui

gene

ral

se r

ealiz

eaz�

la

nive

lul

fiec�

rei

unit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le.

Prin

re

aliz

area

ca

dast

rulu

i ge

nera

l se

ur

m�r

e�te

pra

ctic

cre

area

unu

i sis

tem

de

evid

en��

gen

eral�

a în

tregu

lui f

ond

func

iar d

in R

omân

ia, i

ndife

rent

de

dest

ina�

ia te

renu

rilor

sau

a c

onst

ruc�

iilor

af

eren

te,

final

itate

a ur

m�r

it� f

iind

însc

riere

a în

reg

istru

l de

pub

licita

te

imob

iliar�.

De

altfe

l, ar

t.2 a

lin.

(2)

stab

ile�t

e lim

itativ

sco

pul

real

iz�r

ii ca

dast

rulu

i gen

eral

: 1.

iden

tific

area

, des

crie

rea �i

înre

gist

rare

a în

doc

umen

tele

cad

astra

le

a im

obile

lor

prin

nat

ura

lor,

m�s

urar

ea �

i rep

reze

ntar

ea a

cest

ora

pe h�r�i �i

pl

anur

i cad

astra

le, p

recu

m �i

stoc

area

dat

elor

pe

supo

rturi

info

rmat

ice;

2.

iden

tific

area

�i

în

regi

stra

rea

tutu

ror

prop

rieta

rilor

�i

a

alto

r de�in�t

ori

lega

li de

im

obile

, în

ved

erea

îns

crie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

cu

cara

cter

def

initi

v;

3.fu

rniz

area

dat

elor

nec

esar

e si

stem

ului

de

impo

zite

�i t

axe

pent

ru

stab

ilire

a co

rect�

a ob

liga�

iilor

fis

cale

ale

con

tribu

abili

lor,

solic

itate

de

orga

nism

ele

abili

tate

. D

in a

naliz

a ce

lor

prez

enta

te m

ai s

us s

e ob

serv�

lesn

e c�

fun

c�iil

e ca

dast

rulu

i gen

eral

regl

emen

tate

exp

res d

e ar

t. 9

din

Lege

tran

spar

din

însu�i

83

con�inutul cadastrului astfel cum este reglem

entat în art. 2 alin. (2). În consecin��, celor 3 p�r�i com

ponente ale cadastrului general �i anume –

con�inutul tehnic, con�inutul juridic �i con�inutul economic – le corespund

cele 3 func�ii ale cadastrului general – func�ia tehnic�, func�ia juridic��i

func�ia economic�.

Func�ia tehnic� a cadastrului, corespunz�toare con�inutului s�u tehnic se realizeaz� prin determ

inarea pe baz� de m�sur�tori a pozi�iei,

configura�iei �i întinderii suprafe�ei terenurilor, în func�ie de destina�ie, categorie de folosin��

�i proprietari, dar �i ale construc�iilor. Transpunerea în practic�

a acestei

func�ii se

realizeaz� prin

întocmirea

documenta�iei

cadastrale, adic� a dosarului tehnic cadastral. Reprezint� prim

a etap� care trebuie parcurs� în m

omentul în care se dore�te înscrierea pentru prim

a dat�a unui im

obil în cartea funciar�. Ar m

ai trebui subliniat faptul c�, în conform

itate cu Protocolul încheiat între A.N

.C.P.I. �i U

. N. N

. P.R.

documenta�ia cadastral� care este reglem

entat� distinct fa�� de documenta�ia

tehnic�, cuprinde obligatoriu num�rul cadastral al im

obilului supus înscrierii în cartea funciar�.

Func�ia econom

ic� a

cadastrului, corespunz�toare

con�inutului econom

ic al acestuia presupune eviden�ierea tuturor elementelor tehnice

necesare stabilirii valorii de impozitare a im

obilelor �i calcul�rii impozitelor

asupra veniturilor

realizate din

tranzac�ii im

obiliare. Pentru

terenurile agricole, de exem

plu, valoarea economic� se stabile�te cu ajutorul bonit�rii

cadastrale prin care se stabile�te de fapt gradul de fertilitate, poten�ialul productiv al solului �i în final venitul net cadastral la unitatea de suprafa��

75. Func�ia juridic� a cadastrului general, corespunz�toare con�inutului

juridic al acestuia presupune identificarea proprietarilor imobilelor prin

actele de proprietate �i înscrierea în cartea funciar�, astfel încât s� se asigure ter�ilor posibilitatea de a cunoa�te inclusiv situa�ia juridic� a unui im

obil la 75 A

se vedea F. Scrieciu, Drept agrar �i drept funciar, Ed. Lum

ina Lex, Bucure�ti, 2001, p.

503; 83

con�inutul cadastrului astfel cum este reglem

entat în art. 2 alin. (2). În consecin��, celor 3 p�r�i com

ponente ale cadastrului general �i anume –

con�inutul tehnic, con�inutul juridic �i con�inutul economic – le corespund

cele 3 func�ii ale cadastrului general – func�ia tehnic�, func�ia juridic��i

func�ia economic�.

Func�ia tehnic� a cadastrului, corespunz�toare con�inutului s�u tehnic se realizeaz� prin determ

inarea pe baz� de m�sur�tori a pozi�iei,

configura�iei �i întinderii suprafe�ei terenurilor, în func�ie de destina�ie, categorie de folosin��

�i proprietari, dar �i ale construc�iilor. Transpunerea în practic�

a acestei

func�ii se

realizeaz� prin

întocmirea

documenta�iei

cadastrale, adic� a dosarului tehnic cadastral. Reprezint� prim

a etap� care trebuie parcurs� în m

omentul în care se dore�te înscrierea pentru prim

a dat�a unui im

obil în cartea funciar�. Ar m

ai trebui subliniat faptul c�, în conform

itate cu Protocolul încheiat între A.N

.C.P.I. �i U

. N. N

. P.R.

documenta�ia cadastral� care este reglem

entat� distinct fa�� de documenta�ia

tehnic�, cuprinde obligatoriu num�rul cadastral al im

obilului supus înscrierii în cartea funciar�.

Func�ia econom

ic� a

cadastrului, corespunz�toare

con�inutului econom

ic al acestuia presupune eviden�ierea tuturor elementelor tehnice

necesare stabilirii valorii de impozitare a im

obilelor �i calcul�rii impozitelor

asupra veniturilor

realizate din

tranzac�ii im

obiliare. Pentru

terenurile agricole, de exem

plu, valoarea economic� se stabile�te cu ajutorul bonit�rii

cadastrale prin care se stabile�te de fapt gradul de fertilitate, poten�ialul productiv al solului �i în final venitul net cadastral la unitatea de suprafa��

75. Func�ia juridic� a cadastrului general, corespunz�toare con�inutului

juridic al acestuia presupune identificarea proprietarilor imobilelor prin

actele de proprietate �i înscrierea în cartea funciar�, astfel încât s� se asigure ter�ilor posibilitatea de a cunoa�te inclusiv situa�ia juridic� a unui im

obil la 75 A

se vedea F. Scrieciu, Drept agrar �i drept funciar, Ed. Lum

ina Lex, Bucure�ti, 2001, p.

503;

84

un m

omen

t da

t, pe

lân

g� s

itua�

ia t

ehni

c��i

eco

nom

ic�.

Fun

c�ia

jur

idic�

a ca

dast

rulu

i se

cons

titui

e ca

o a

ctiv

itate

nei

nclu

s� în

act

ivita

tea

cada

stra

l� d

ar

care

se

poat

e re

aliz

a do

ar p

e ba

za d

atel

or d

in c

adas

trul

gene

ral �i

dup�

intro

duce

rea

cada

stru

lui

gene

ral

la n

ivel

ul î

ntre

gii

unit��i

adm

inis

trativ

-te

ritor

iale

.

3.2.

5.L

ucr�

rile

�i d

ocum

ente

le te

hnic

e al

e ca

dast

rulu

i gen

eral

Lucr�r

ile t

ehni

ce d

e ca

dast

ru s

e de

sf��

oar�

la

nive

l ce

ntra

lizat

, în

fie

care

com

un�,

ora�

sau

mun

icip

iu. D

up�

cum

se

prec

izea

z� în

mod

exp

res

în te

xtul

de

lege

76, a

cest

e lu

cr�r

i con

stau

în:

a.st

abili

rea

potri

vit l

egii,

a h

otar

elor

uni

t��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le

�i a

lim

itelo

r int

ravi

lane

com

pone

nte;

b.

iden

tific

area

am

plas

amen

telo

r im

obile

lor

pe

baza

ac

telo

r de

pr

oprie

tate

sau

, în

lipsa

ace

stor

a, p

e ba

za p

oses

iei

exer

cita

te s

ub n

ume

de

prop

rieta

r �i

det

erm

inar

ea f

orm

ei �

i di

men

siun

ilor

tutu

ror

imob

ilelo

r di

n cu

prin

sul f

iec�

rei u

nit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le;

c.co

nsem

nare

a lit

igiil

or

de

hota

re

afla

te

pe

rolu

l in

stan�e

lor

jude

c�to

re�t

i; d.

înto

cmire

a do

cum

ente

lor t

ehni

ce c

adas

trale

. Ex

ecut

area

pro

priu

-zis�

a op

era�

iuni

lor

de d

elim

itare

�i

mar

care

a

hota

relo

r ad

min

stra

tive

se f

ace

de c�t

re o

com

isie

sta

bilit�

prin

ord

in a

l pr

efec

tulu

i, re

gula

men

tul s�u

de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

fiin

d ap

roba

t prin

or

din

al m

inis

trulu

i adm

inis

tra�ie

i �i i

nter

nelo

r. În

cee

a ce

priv

e�te

doc

umen

tele

teh

nice

ale

cad

astru

lui

gene

ral,

text

ul d

e le

ge77

le e

vide

n�ie

az�

pe u

rm�t

oare

le:

76 A

se

vede

a ar

t. 10

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

repu

blic

at�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

77 A

se

vede

a ar

t. 11

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

repu

blic

at�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

84

un m

omen

t da

t, pe

lân

g� s

itua�

ia t

ehni

c��i

eco

nom

ic�.

Fun

c�ia

jur

idic�

a ca

dast

rulu

i se

cons

titui

e ca

o a

ctiv

itate

nei

nclu

s� în

act

ivita

tea

cada

stra

l� d

ar

care

se

poat

e re

aliz

a do

ar p

e ba

za d

atel

or d

in c

adas

trul

gene

ral �i

dup�

intro

duce

rea

cada

stru

lui

gene

ral

la n

ivel

ul î

ntre

gii

unit��i

adm

inis

trativ

-te

ritor

iale

.

3.2.

5.L

ucr�

rile

�i d

ocum

ente

le te

hnic

e al

e ca

dast

rulu

i gen

eral

Lucr�r

ile t

ehni

ce d

e ca

dast

ru s

e de

sf��

oar�

la

nive

l ce

ntra

lizat

, în

fie

care

com

un�,

ora�

sau

mun

icip

iu. D

up�

cum

se

prec

izea

z� în

mod

exp

res

în te

xtul

de

lege

76, a

cest

e lu

cr�r

i con

stau

în:

a.st

abili

rea

potri

vit l

egii,

a h

otar

elor

uni

t��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le

�i a

lim

itelo

r int

ravi

lane

com

pone

nte;

b.

iden

tific

area

am

plas

amen

telo

r im

obile

lor

pe

baza

ac

telo

r de

pr

oprie

tate

sau

, în

lipsa

ace

stor

a, p

e ba

za p

oses

iei

exer

cita

te s

ub n

ume

de

prop

rieta

r �i

det

erm

inar

ea f

orm

ei �

i di

men

siun

ilor

tutu

ror

imob

ilelo

r di

n cu

prin

sul f

iec�

rei u

nit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le;

c.co

nsem

nare

a lit

igiil

or

de

hota

re

afla

te

pe

rolu

l in

stan�e

lor

jude

c�to

re�t

i; d.

înto

cmire

a do

cum

ente

lor t

ehni

ce c

adas

trale

. Ex

ecut

area

pro

priu

-zis�

a op

era�

iuni

lor

de d

elim

itare

�i

mar

care

a

hota

relo

r ad

min

stra

tive

se f

ace

de c�t

re o

com

isie

sta

bilit�

prin

ord

in a

l pr

efec

tulu

i, re

gula

men

tul s�u

de

orga

niza

re �

i fun

c�io

nare

fiin

d ap

roba

t prin

or

din

al m

inis

trulu

i adm

inis

tra�ie

i �i i

nter

nelo

r. În

cee

a ce

priv

e�te

doc

umen

tele

teh

nice

ale

cad

astru

lui

gene

ral,

text

ul d

e le

ge77

le e

vide

n�ie

az�

pe u

rm�t

oare

le:

76 A

se

vede

a ar

t. 10

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

repu

blic

at�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

77 A

se

vede

a ar

t. 11

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

repu

blic

at�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e;

85

a.registrul cadastral al im

obilelor; b.

indexul alfabetului al proprietarilor; c.

registrul cadastral al proprietarilor; d.

planul cadastral �i anexele la partea I a c�r�ii funciare. În literatura de specialitate

78 sunt surprinse într-o manier� detaliat�

aspectele legate de definirea acestor documente.

Astfel,

registrul cadastral

al im

obilelor (în

cartea sa

autorul define�te acest docum

ent cadastral drept registru cadastral al parcelelor)con�ine situa�ia tuturor parcelelor com

ponente ale corpurilor de proprietate, ordonate �i sistem

atizate pe cuprinsul unui teritoriu administrativ. Eviden�a

este întocmit� separat pe intravilan �i extravilan �i con�ine elem

ente de identificare definitiv�, datele asupra terenului �i construc�iei, precum

�i unele m

en�iuni finale �i totaluri. Indexul alfabetic al proprietarilor

�i domiciliul acestora are rolul de

a înlesni identificarea partidei cadastrale a fiec�rui proprietar �i face leg�tura dintre registrul cadastral al im

obilelor �i registrul cadastral al proprietarilor. Indexul alfabetic este realizat sub form

a a dou� p�r�i, în prima parte fiind

înscri�i în ordine alfabetic� proprietarii persoane fizice, iar în a doua parte, tot alfabetic, de num

irile proprietarilor persoane juridice. De re�inut faptul

c�, numerele de ordine ale proprietarilor coincid cu num

ele partidelor cadastrale

din registrul

cadastral al

proprietarilor, m

en�ionându-se �i

num�rul paginii.

Registrul cadastral al proprietarilor grupeaz� partidele cadastrale atât în intravilan cât �i în extravilan. Elem

entele de identificare sunt acelea�i cu cele din indexul alfabetic al proprietarilor, datele despre terenuri �i construc�ii sunt acelea�i din fi�a corpului de proprietate, iar totalurile sunt specifice ca �i încheierea pe întreg teritoriul adm

inistrativ.

78 A

se vedea N. B

o�, op. cit., Ed. C. H

. Beck, B

ucure�ti, 2009, p. 211-212;

85

a.registrul cadastral al im

obilelor; b.

indexul alfabetului al proprietarilor; c.

registrul cadastral al proprietarilor; d.

planul cadastral �i anexele la partea I a c�r�ii funciare. În literatura de specialitate

78 sunt surprinse într-o manier� detaliat�

aspectele legate de definirea acestor documente.

Astfel,

registrul cadastral

al im

obilelor (în

cartea sa

autorul define�te acest docum

ent cadastral drept registru cadastral al parcelelor)con�ine situa�ia tuturor parcelelor com

ponente ale corpurilor de proprietate, ordonate �i sistem

atizate pe cuprinsul unui teritoriu administrativ. Eviden�a

este întocmit� separat pe intravilan �i extravilan �i con�ine elem

ente de identificare definitiv�, datele asupra terenului �i construc�iei, precum

�i unele m

en�iuni finale �i totaluri. Indexul alfabetic al proprietarilor

�i domiciliul acestora are rolul de

a înlesni identificarea partidei cadastrale a fiec�rui proprietar �i face leg�tura dintre registrul cadastral al im

obilelor �i registrul cadastral al proprietarilor. Indexul alfabetic este realizat sub form

a a dou� p�r�i, în prima parte fiind

înscri�i în ordine alfabetic� proprietarii persoane fizice, iar în a doua parte, tot alfabetic, de num

irile proprietarilor persoane juridice. De re�inut faptul

c�, numerele de ordine ale proprietarilor coincid cu num

ele partidelor cadastrale

din registrul

cadastral al

proprietarilor, m

en�ionându-se �i

num�rul paginii.

Registrul cadastral al proprietarilor grupeaz� partidele cadastrale atât în intravilan cât �i în extravilan. Elem

entele de identificare sunt acelea�i cu cele din indexul alfabetic al proprietarilor, datele despre terenuri �i construc�ii sunt acelea�i din fi�a corpului de proprietate, iar totalurile sunt specifice ca �i încheierea pe întreg teritoriul adm

inistrativ.

78 A

se vedea N. B

o�, op. cit., Ed. C. H

. Beck, B

ucure�ti, 2009, p. 211-212;

86

Plan

urile

cad

astr

ale

con�

in r

epre

zent

area

gr

afic�

a da

telo

r di

n re

gist

rele

ca

dast

rale

re

ferit

oare

la

im

obile

le

din

cadr

ul

unit��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le �

i re

prez

int�

pie

sele

de

leg�

tur�

înt

re t

eren

�i

regi

stre

le c

adas

trale

, pu

tând

fi

plan

uri

cada

stra

le d

e ba

z� s

au p

lanu

ri ca

dast

rale

de

ansa

mbl

u. E

le se

p�s

treaz�

la o

ficiu

l ter

itoria

l. To

ate

aces

tea,

la

un l

oc, a

lc�t

uies

c ba

za t

ehni

c� a

c�r�il

or f

unci

are

care

urm

eaz�

a s

e de

schi

de î

n fie

care

loc

alita

te,

evid

en�a

cad

astra

l��i

de

publ

icita

te

imob

iliar�

fiind

or

gani

zat�

la

ni

velu

l fie

c�re

i un

it��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le. Î

n ve

dere

a ex

ecut�r

ii lu

cr�r

ilor t

ehni

ce d

e ca

dast

ru

legi

uito

rul a

pre

v�zu

t o s

erie

de

oblig

a�ii

în s

arci

na d

e�in�t

orilo

r de

imob

ile,

care

su

nt

oblig

a�i

s�

perm

it�

acce

sul

spec

iali�

tilor

pe

ntru

re

aliz

area

m�s

ur�t

orilo

r te

hnic

e sa

u pe

ntru

am

plas

area

se

mne

lor

sau

sem

nale

lor

geod

ezic

e �i

s�

asig

ure

prot

ec�ia

�i

cons

erva

rea

lor,

în c

az c

ontra

r fa

pta

aces

tora

fiin

d co

nsid

erat�

conf

orm

art.

64

alin

. (2)

lit.

b) c

ontra

ven�

ie, f

iind

sanc�io

nat�

în

cons

ecin��

. Fa

pta

de d

egra

dare

sau

dis

truge

re a

sem

nale

lor

geod

ezic

e sa

u îm

pied

icar

ea m�s

urilo

r de

cons

erva

re a

ace

stor

a co

nstit

uie

de

asem

enea

po

trivi

t le

gii

infr

ac�iu

ne

de

dist

ruge

re,

fiind

de

as

emen

ea

pede

psit�

în c

onse

cin��.

Prim

arii

la r

ându

l lor

au

oblig

a�ia

pot

rivit

text

ului

de

leg

e de

a a

sigu

ra î

n�tii

n�ar

ea d

e�in�t

orilo

r de

im

obile

, in

dife

rent

de

mijl

ocul

de

publ

icita

te, c

u pr

ivire

la o

blig

a�ia

ace

stor

a de

a p

erm

ite a

cces

ul

spec

iali�

tilor

în

vede

rea

real

iz�r

ii lu

cr�r

ilor

tehn

ice

cada

stra

le.

În c

azul

ne

prez

ent�

rii d

e�in�t

orilo

r de

im

obile

, id

entif

icar

ea l

imite

lor

imob

ilelo

r în

ca

uz�

nu e

ste

împi

edic

at�,

put

ând

fii e

fect

uat��i

în

lipsa

ace

stor

a. Î

n m

omen

tul f

inal

iz�r

ii lu

cr�r

ilor d

e te

ren,

pen

tru fi

ecar

e un

itate

adm

inis

trativ

-te

ritor

ial�

în

parte

, da

tele

ob�

inut

e se

pre

lucr

eaz�

, se

înr

egis

treaz�

în

docu

men

tele

tehn

ice

ale

cada

stru

lui,

se re

cep�

ione

az��i

se

intro

duc

în b

aza

de d

ate

a ca

dast

rulu

i. Tr

ansm

itere

a da

telo

r de

finito

rii c�t

re d

e�in�t

orii

de

imob

ile re

vine

con

siliu

lui l

ocal

car

e va

duc

e la

înde

plin

irea

aces

tei o

blig

a�ii

prin

dou�

mod

alit��i

care

treb

uie

înde

plin

ite c

umul

ativ

: în�

tiint

area

scr

is�

a de�in�t

orilo

r �i

af

i�ar

ea

la

u�a

prim�r

iei.

În

cond

i�iile

în

ca

re

date

le

86

Plan

urile

cad

astr

ale

con�

in r

epre

zent

area

gr

afic�

a da

telo

r di

n re

gist

rele

ca

dast

rale

re

ferit

oare

la

im

obile

le

din

cadr

ul

unit��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le �

i re

prez

int�

pie

sele

de

leg�

tur�

înt

re t

eren

�i

regi

stre

le c

adas

trale

, pu

tând

fi

plan

uri

cada

stra

le d

e ba

z� s

au p

lanu

ri ca

dast

rale

de

ansa

mbl

u. E

le se

p�s

treaz�

la o

ficiu

l ter

itoria

l. To

ate

aces

tea,

la

un l

oc, a

lc�t

uies

c ba

za t

ehni

c� a

c�r�il

or f

unci

are

care

urm

eaz�

a s

e de

schi

de î

n fie

care

loc

alita

te,

evid

en�a

cad

astra

l��i

de

publ

icita

te

imob

iliar�

fiind

or

gani

zat�

la

ni

velu

l fie

c�re

i un

it��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le. Î

n ve

dere

a ex

ecut�r

ii lu

cr�r

ilor t

ehni

ce d

e ca

dast

ru

legi

uito

rul a

pre

v�zu

t o s

erie

de

oblig

a�ii

în s

arci

na d

e�in�t

orilo

r de

imob

ile,

care

su

nt

oblig

a�i

s�

perm

it�

acce

sul

spec

iali�

tilor

pe

ntru

re

aliz

area

m�s

ur�t

orilo

r te

hnic

e sa

u pe

ntru

am

plas

area

se

mne

lor

sau

sem

nale

lor

geod

ezic

e �i

s�

asig

ure

prot

ec�ia

�i

cons

erva

rea

lor,

în c

az c

ontra

r fa

pta

aces

tora

fiin

d co

nsid

erat�

conf

orm

art.

64

alin

. (2)

lit.

b) c

ontra

ven�

ie, f

iind

sanc�io

nat�

în

cons

ecin��

. Fa

pta

de d

egra

dare

sau

dis

truge

re a

sem

nale

lor

geod

ezic

e sa

u îm

pied

icar

ea m�s

urilo

r de

cons

erva

re a

ace

stor

a co

nstit

uie

de

asem

enea

po

trivi

t le

gii

infr

ac�iu

ne

de

dist

ruge

re,

fiind

de

as

emen

ea

pede

psit�

în c

onse

cin��.

Prim

arii

la r

ându

l lor

au

oblig

a�ia

pot

rivit

text

ului

de

leg

e de

a a

sigu

ra î

n�tii

n�ar

ea d

e�in�t

orilo

r de

im

obile

, in

dife

rent

de

mijl

ocul

de

publ

icita

te, c

u pr

ivire

la o

blig

a�ia

ace

stor

a de

a p

erm

ite a

cces

ul

spec

iali�

tilor

în

vede

rea

real

iz�r

ii lu

cr�r

ilor

tehn

ice

cada

stra

le.

În c

azul

ne

prez

ent�

rii d

e�in�t

orilo

r de

im

obile

, id

entif

icar

ea l

imite

lor

imob

ilelo

r în

ca

uz�

nu e

ste

împi

edic

at�,

put

ând

fii e

fect

uat��i

în

lipsa

ace

stor

a. Î

n m

omen

tul f

inal

iz�r

ii lu

cr�r

ilor d

e te

ren,

pen

tru fi

ecar

e un

itate

adm

inis

trativ

-te

ritor

ial�

în

parte

, da

tele

ob�

inut

e se

pre

lucr

eaz�

, se

înr

egis

treaz�

în

docu

men

tele

tehn

ice

ale

cada

stru

lui,

se re

cep�

ione

az��i

se

intro

duc

în b

aza

de d

ate

a ca

dast

rulu

i. Tr

ansm

itere

a da

telo

r de

finito

rii c�t

re d

e�in�t

orii

de

imob

ile re

vine

con

siliu

lui l

ocal

car

e va

duc

e la

înde

plin

irea

aces

tei o

blig

a�ii

prin

dou�

mod

alit��i

care

treb

uie

înde

plin

ite c

umul

ativ

: în�

tiint

area

scr

is�

a de�in�t

orilo

r �i

af

i�ar

ea

la

u�a

prim�r

iei.

În

cond

i�iile

în

ca

re

date

le

87

comunicate nu sunt exacte, legea prevede c� persoanele interesate pot

formula contesta�ie, în scris, într-un term

en de 60 de zile de la primirea

în�tiin��rii scrise din partea consiliului local. Aceast� contesta�ie înso�it� de

actele doveditoare se va depune la oficiul teritorial care va trebui s� se pronun�e asupra ei, f�r� a fi precizat îns�

�i termenul de solu�ionare.

Împotriva solu�iei pronun�at� de oficiul teritorial, persoana interesat� va

putea formula plângere, într-un term

en de 30 de zile de la primirea solu�iei,

competen�a de solu�ionare revenind judec�toriei în a c�rei circum

scrip�ie teritorial� se afl� im

obilul în cauz�. Mom

entul începerii procedurii de înscriere din oficiu a drepturilor în cartea funciar� r�m

âne incert. Textul de lege

79 prevede c� aceast� procedur� urmeaz� s� înceap� dup� finalizarea

cadastrului general pe un anumit teritoriu adm

inistrativ �i dup� expirarea term

enului legal de solu�ionare a contesta�iilor. Îm

p�rt��im opinia

80 cum c� legiuitorul a gre�it m

en�ionând sintagma

”expirarea termenului de solu�ionare a contesta�iilor”, deoarece, nic�ieri în

cuprinsul Legii nu s-a f�cut vorbire despre un asemenea term

en. Drept

urmare consider�m

c�, în mod corect referirea ar trebui f�cut� la „term

enul legal de depunere a contesta�iilor” care reiese ferm

din cuprinsul Legii ca fiind de 60 de zile.

În ceea ce prive�te modalitatea efectiv� de înscriere din oficiu a

drepturilor în cartea funciar�, aceasta se va face conform a�a cum

Legea prevede, în baza unui regulam

ent aprobat prin ordin al directorului general al A

.N.C

.P.I.

79 A

se vedea art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996 republicat�, cu toate modific�rile �i

complet�rile ulterioare;

80 A se vedea C

. Cucu, op. cit., Ed. A

ll Beck, B

ucure�ti, 2005, p. 51;

87

comunicate nu sunt exacte, legea prevede c� persoanele interesate pot

formula contesta�ie, în scris, într-un term

en de 60 de zile de la primirea

în�tiin��rii scrise din partea consiliului local. Aceast� contesta�ie înso�it� de

actele doveditoare se va depune la oficiul teritorial care va trebui s� se pronun�e asupra ei, f�r� a fi precizat îns�

�i termenul de solu�ionare.

Împotriva solu�iei pronun�at� de oficiul teritorial, persoana interesat� va

putea formula plângere, într-un term

en de 30 de zile de la primirea solu�iei,

competen�a de solu�ionare revenind judec�toriei în a c�rei circum

scrip�ie teritorial� se afl� im

obilul în cauz�. Mom

entul începerii procedurii de înscriere din oficiu a drepturilor în cartea funciar� r�m

âne incert. Textul de lege

79 prevede c� aceast� procedur� urmeaz� s� înceap� dup� finalizarea

cadastrului general pe un anumit teritoriu adm

inistrativ �i dup� expirarea term

enului legal de solu�ionare a contesta�iilor. Îm

p�rt��im opinia

80 cum c� legiuitorul a gre�it m

en�ionând sintagma

”expirarea termenului de solu�ionare a contesta�iilor”, deoarece, nic�ieri în

cuprinsul Legii nu s-a f�cut vorbire despre un asemenea term

en. Drept

urmare consider�m

c�, în mod corect referirea ar trebui f�cut� la „term

enul legal de depunere a contesta�iilor” care reiese ferm

din cuprinsul Legii ca fiind de 60 de zile.

În ceea ce prive�te modalitatea efectiv� de înscriere din oficiu a

drepturilor în cartea funciar�, aceasta se va face conform a�a cum

Legea prevede, în baza unui regulam

ent aprobat prin ordin al directorului general al A

.N.C

.P.I.

79 A

se vedea art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996 republicat�, cu toate modific�rile �i

complet�rile ulterioare;

80 A se vedea C

. Cucu, op. cit., Ed. A

ll Beck, B

ucure�ti, 2005, p. 51;

88

3.2.

6.Si

stem

e ac

tual

e de

evi

den��

cada

stra

l� p

e pl

an

inte

rna�

iona

l

Act

ivita

tea

cada

stra

l� p

rezi

nt�

o de

oseb

it� i

mpo

rtan���i

la

nive

l in

tern

a�io

nal.

Toat

e st

atel

e lu

mii

sunt

pre

ocup

ate

în a

im

plem

enta

noi

si

stem

e ca

dast

rale

sau

în a

le îm

bun�

t��i

pe c

ele

deja

exi

sten

te.

Prez

entu

l su

bpun

ct a

l ca

pito

lulu

i al

III-

lea

nu d

ore�

te d

ecât

s�

real

izez

e o

trece

re în

rev

ista

suc

cint�

dar

în e

gal�

m�s

ur�

eloc

vent�

a ce

lor

mai

inte

resa

nte

sist

eme

cada

stra

le.

Cro

a�ia

În C

roa�

ia,

Reg

istru

l Fu

ncia

r �i

Cad

astru

l se

afl�

în

com

pete

n�a

a do

u� i

nstit

u�ii

dife

rite.

Ast

fel,

activ

itate

a ca

dast

ral�

se

real

izea

z� d

e c�

tre

ofic

iile

mun

icip

ale

de c

adas

tru ia

r R

egis

trul F

unci

ar e

ste �in

ut d

e B

irour

ile

func

iare

din

cad

rul

Trib

unal

elor

mun

icip

ale,

nee

xist

ând

conc

orda

n��

între

ce

le d

ou�

com

pone

nte

deoa

rece

Reg

istru

l Fu

ncia

r nu

ref

lect�

situ

a�ia

din

te

ren.

Sco

pul u

rm�r

it în

pre

zent

est

e ac

ela

de a

uni

fica

aces

te d

ou�

inst

itu�ii

în

tr-o

baz�

uni

c� d

e da

te f

unci

are.

În

prez

ent,

sunt

dem

arat

e lu

cr�r

ile d

e in

trodu

cere

a c

adas

trulu

i în

ved

erea

cla

rific�r

ii ce

lor

mai

mul

te s

itua�

ii co

nfuz

e în

leg�t

ur�

cu d

rept

urile

de

prop

rieta

te a

le t

itula

rilor

de

tere

nuri,

co

nfuz

ii cr

eate

ca

urm

are

a ne

reac

tual

iz�r

ii si

tua�

iei j

urid

ice

a te

renu

rilor

în

perio

ada

com

unis

t�,

ceea

ce

a

gene

rat

neco

ncor

dan�

e m

ajor

e în

tre

înre

gist

r�ril

e of

icia

le �

i de�in�t

orii

real

i ai

ter

enur

ilor,

mul

te p

ropr

iet��i

nefii

nd in

clus

e în

cad

astru

�i m

ulte

con

stru

c�ii

neav

ând

acte

ofic

iale

car

e s�

le a

test

e. Obi

ectiv

ul m

oder

niz�

rii a

ctiv

it��ii

de

evid

en��

fun

ciar�

este

ace

la d

e a

asig

ura

rapi

dita

tea

efec

tu�r

ii în

regi

str�

rilor

, re

înno

irea

cada

stru

lui �i

core

ctar

ea

înre

gist

r�ril

or

func

iare

ac

olo

unde

es

te

cazu

l, pr

ecum

�i

as

igur

area

unu

i sup

ort p

rofe

sion

al in

stitu�ii

lor d

e pr

ofil.

88

3.2.

6.Si

stem

e ac

tual

e de

evi

den��

cada

stra

l� p

e pl

an

inte

rna�

iona

l

Act

ivita

tea

cada

stra

l� p

rezi

nt�

o de

oseb

it� i

mpo

rtan���i

la

nive

l in

tern

a�io

nal.

Toat

e st

atel

e lu

mii

sunt

pre

ocup

ate

în a

im

plem

enta

noi

si

stem

e ca

dast

rale

sau

în a

le îm

bun�

t��i

pe c

ele

deja

exi

sten

te.

Prez

entu

l su

bpun

ct a

l ca

pito

lulu

i al

III-

lea

nu d

ore�

te d

ecât

s�

real

izez

e o

trece

re în

rev

ista

suc

cint�

dar

în e

gal�

m�s

ur�

eloc

vent�

a ce

lor

mai

inte

resa

nte

sist

eme

cada

stra

le.

Cro

a�ia

În C

roa�

ia,

Reg

istru

l Fu

ncia

r �i

Cad

astru

l se

afl�

în

com

pete

n�a

a do

u� i

nstit

u�ii

dife

rite.

Ast

fel,

activ

itate

a ca

dast

ral�

se

real

izea

z� d

e c�

tre

ofic

iile

mun

icip

ale

de c

adas

tru ia

r R

egis

trul F

unci

ar e

ste �in

ut d

e B

irour

ile

func

iare

din

cad

rul

Trib

unal

elor

mun

icip

ale,

nee

xist

ând

conc

orda

n��

între

ce

le d

ou�

com

pone

nte

deoa

rece

Reg

istru

l Fu

ncia

r nu

ref

lect�

situ

a�ia

din

te

ren.

Sco

pul u

rm�r

it în

pre

zent

est

e ac

ela

de a

uni

fica

aces

te d

ou�

inst

itu�ii

în

tr-o

baz�

uni

c� d

e da

te f

unci

are.

În

prez

ent,

sunt

dem

arat

e lu

cr�r

ile d

e in

trodu

cere

a c

adas

trulu

i în

ved

erea

cla

rific�r

ii ce

lor

mai

mul

te s

itua�

ii co

nfuz

e în

leg�t

ur�

cu d

rept

urile

de

prop

rieta

te a

le t

itula

rilor

de

tere

nuri,

co

nfuz

ii cr

eate

ca

urm

are

a ne

reac

tual

iz�r

ii si

tua�

iei j

urid

ice

a te

renu

rilor

în

perio

ada

com

unis

t�,

ceea

ce

a

gene

rat

neco

ncor

dan�

e m

ajor

e în

tre

înre

gist

r�ril

e of

icia

le �

i de�in�t

orii

real

i ai

ter

enur

ilor,

mul

te p

ropr

iet��i

nefii

nd in

clus

e în

cad

astru

�i m

ulte

con

stru

c�ii

neav

ând

acte

ofic

iale

car

e s�

le a

test

e. Obi

ectiv

ul m

oder

niz�

rii a

ctiv

it��ii

de

evid

en��

fun

ciar�

este

ace

la d

e a

asig

ura

rapi

dita

tea

efec

tu�r

ii în

regi

str�

rilor

, re

înno

irea

cada

stru

lui �i

core

ctar

ea

înre

gist

r�ril

or

func

iare

ac

olo

unde

es

te

cazu

l, pr

ecum

�i

as

igur

area

unu

i sup

ort p

rofe

sion

al in

stitu�ii

lor d

e pr

ofil.

89

PoloniaÎn Polonia întâlnim

dou� componente autonom

e de eviden�� a im

obilelor: cadastrul funciar �i registrele legale. Cadastrul funciar reprezint�

registrul de baz� al propriet��ii �i con�ine informa�ii referitoare la terenuri �i

cl�diri, precum �i inform

a�ii referitoare la drepturile reale ale de�in�torilor de im

obile asupra acestora. În cadastrul funciar este înscris doar proprietarul actual

sau utilizatorul,

administratorul,

etc. Inform

a�iile con�inute

de cadastrul funciar au un caracter public, reprezentând sursa principal� de inform

are în mom

entul în care se dore�te achizi�ionarea unei prorpiet��i. De

asemenea, tot el reprezint� un reper im

portant în stabilirea taxelor, a im

pozitelor sau în vederea evalu�rii imobilelor. R

egistrele legale cuprind date com

plete cu privire la modalit��ile legale de ob�inere a dreptului de

proprietate. Tot în registrele legale care au caracter public ca �i cadastrul funciar sunt înscrise titlurile de proprietate, sentin�e judec�tore�ti, decizii adm

inistrative, care pot fi consultate de c�tre persoanele interesate. În prezent, aceste dou� sistem

e prezint� o parte de date comun� dar �i

alte date specifice fiec�ruia dintre ele. Se urm�re�te ca pe viitor aceste dou�

sisteme s� fie com

binate în vederea ob�inerii unui sistem inform

a�ional integrat al propriet��ii care s� cuprind� toate datele specifice im

obilelor. G

ermania

În Germ

ania exist� un singur sistem cadastral care acoper� întregul

teritoriu, indiferent de forma de proprietate – privat� sau public� – acest

sistem fiind alc�tuit din registrul cadastral �i (h�r�ile cadastrale) m

apa cadastral�, unitatea sa de baz� fiind parcela. R

aportat la aceast� form� de

alc�tuire a sistemului cadastral germ

an, landurile germane au hot�rât în

urm� cu m

ai mul�i ani s� ac�ioneze în sensul upgrad�rii acestui sistem

prin fuzionarea registrului cadastral �i a m

apei cadastrale într-un nou sistem care

89

PoloniaÎn Polonia întâlnim

dou� componente autonom

e de eviden�� a im

obilelor: cadastrul funciar �i registrele legale. Cadastrul funciar reprezint�

registrul de baz� al propriet��ii �i con�ine informa�ii referitoare la terenuri �i

cl�diri, precum �i inform

a�ii referitoare la drepturile reale ale de�in�torilor de im

obile asupra acestora. În cadastrul funciar este înscris doar proprietarul actual

sau utilizatorul,

administratorul,

etc. Inform

a�iile con�inute

de cadastrul funciar au un caracter public, reprezentând sursa principal� de inform

are în mom

entul în care se dore�te achizi�ionarea unei prorpiet��i. De

asemenea, tot el reprezint� un reper im

portant în stabilirea taxelor, a im

pozitelor sau în vederea evalu�rii imobilelor. R

egistrele legale cuprind date com

plete cu privire la modalit��ile legale de ob�inere a dreptului de

proprietate. Tot în registrele legale care au caracter public ca �i cadastrul funciar sunt înscrise titlurile de proprietate, sentin�e judec�tore�ti, decizii adm

inistrative, care pot fi consultate de c�tre persoanele interesate. În prezent, aceste dou� sistem

e prezint� o parte de date comun� dar �i

alte date specifice fiec�ruia dintre ele. Se urm�re�te ca pe viitor aceste dou�

sisteme s� fie com

binate în vederea ob�inerii unui sistem inform

a�ional integrat al propriet��ii care s� cuprind� toate datele specifice im

obilelor. G

ermania

În Germ

ania exist� un singur sistem cadastral care acoper� întregul

teritoriu, indiferent de forma de proprietate – privat� sau public� – acest

sistem fiind alc�tuit din registrul cadastral �i (h�r�ile cadastrale) m

apa cadastral�, unitatea sa de baz� fiind parcela. R

aportat la aceast� form� de

alc�tuire a sistemului cadastral germ

an, landurile germane au hot�rât în

urm� cu m

ai mul�i ani s� ac�ioneze în sensul upgrad�rii acestui sistem

prin fuzionarea registrului cadastral �i a m

apei cadastrale într-un nou sistem care

90

s� î

ncea

p� a

fi

aplic

at d

in 2

009.

Ace

st n

ou s

iste

m e

ste

cuno

scut

sub

de

num

irea

de A

LKIS

81.

Cad

astru

l ger

man

se

actu

aliz

eaz�

ori

de c

âte

ori s

e pr

oduc

sch

imb�

ri.

Ca

regu

l�,

m�s

ur�t

orile

cad

astra

le s

e ex

ecut�

doar

la

cere

re.

Cu

toat

e ac

este

a, e

xist��i

exc

ep�ii

, câ

nd m�s

ur�t

orile

se

exec

ut�

din

ofic

iu a

tunc

i câ

nd

inte

rvin

m

odifi

c�ri

priv

ind

schi

mba

rea

cate

gorie

i de

fo

losi

n��

a te

rnur

ilor

sau

în c

az d

e lu

cr�r

i de

con

solid

are

a te

renu

lui.

Serv

iciu

l de

ca

dast

ru a

re u

n ca

ract

er p

ublic

, re

gist

rul

cada

stra

l pu

tând

fi

cons

ulta

t de

or

ice

pers

oan�

ca

re

just

ific�

un

in

tere

s le

gitim

. În

ve

dere

a el

iber�r

ii in

form

a�iil

or s

olic

itate

sun

t pe

rcep

ute

anum

ite t

axe.

Age

n�iil

e de

cad

astru

po

t ave

a ac

ces

la in

form

a�iil

e ca

dast

rale

�i d

irect

, onl

ine,

deo

arec

e si

stem

ul

este

unu

l au

tom

atiz

at,

fiind

acc

esib

il pe

ntru

aut

orit��il

e lo

cale

, pe

ntru

pe

rsoa

nele

aut

oriz

ate

sau

pent

ru n

otar

i. În

cee

a ce

priv

e�te

sta

bilir

ea t

axel

or �

i a

impo

zite

lor,

agen�ii

le d

e ca

dast

ru n

u su

nt d

irect

impl

icat

e în

sta

bilir

ea a

cest

ora,

dar

ele

spr

ijin�

fisc

ul

prin

info

rma�

iile

pe c

are

le d

e�in

�i c

are

sunt

nec

esar

e în

ved

erea

sta

bilir

ii cu

antu

mul

ui

taxe

lor �i

im

pozi

telo

r. Im

pozi

tul

pe

prop

rieta

te

este

re

glem

enta

t prin

Leg

ea d

in 0

7.08

.197

3 cu

toat

e m

odifi

c�ril

e ul

terio

are,

ace

st

impo

zit f

iind

perc

eput

de

c�tre

mun

icip

alita

te, i

ar p

erso

ana

impo

zita

t� fi

ind

prop

rieta

rul,

indi

fere

nt d

ac�

prin

act

e ac

esta

ar

pute

a do

vedi

de

exem

plu

trans

feru

l ace

stei

taxe

în c

adru

l unu

i con

tract

de

înch

irier

e c�

tre lo

cata

r. Ta

xele

�i im

pozi

tele

per

cepu

te su

nt st

ruct

urat

e în

2 c

ateg

orii:

1.

impo

zit p

entru

tere

nuril

e ru

rale

; 2.

impo

zit

pent

ru i

mob

ile �

i te

renu

rile

urba

ne p

e ca

re s

unt

situ

ate

imob

ilele

; În

cee

a ce

priv

e�te

taxa

per

cepu

t� în

caz

de

trans

fer

al d

rept

ului

de

prop

rieta

te,

acea

sta

este

o t

ax�

oblig

ator

ie,

neac

hita

rea

ei c

ondu

când

la

neîn

regi

stra

rea

trans

feru

lui d

rept

ului

de

prop

rieta

te în

regi

stru

l cad

astra

l.

81

M. S

eife

rt, O

n th

e U

se o

f ISO

Sta

ndar

ds in

Cad

astra

l Inf

orm

atio

n Sy

stem

s in

Ger

man

y,

FIG

XX

II In

tern

atio

nal C

ongr

ess,

Was

hing

ton,

D.C

. USA

, Apr

il 19

-26

2002

i 90

s� î

ncea

p� a

fi

aplic

at d

in 2

009.

Ace

st n

ou s

iste

m e

ste

cuno

scut

sub

de

num

irea

de A

LKIS

81.

Cad

astru

l ger

man

se

actu

aliz

eaz�

ori

de c

âte

ori s

e pr

oduc

sch

imb�

ri.

Ca

regu

l�,

m�s

ur�t

orile

cad

astra

le s

e ex

ecut�

doar

la

cere

re.

Cu

toat

e ac

este

a, e

xist��i

exc

ep�ii

, câ

nd m�s

ur�t

orile

se

exec

ut�

din

ofic

iu a

tunc

i câ

nd

inte

rvin

m

odifi

c�ri

priv

ind

schi

mba

rea

cate

gorie

i de

fo

losi

n��

a te

rnur

ilor

sau

în c

az d

e lu

cr�r

i de

con

solid

are

a te

renu

lui.

Serv

iciu

l de

ca

dast

ru a

re u

n ca

ract

er p

ublic

, re

gist

rul

cada

stra

l pu

tând

fi

cons

ulta

t de

or

ice

pers

oan�

ca

re

just

ific�

un

in

tere

s le

gitim

. În

ve

dere

a el

iber�r

ii in

form

a�iil

or s

olic

itate

sun

t pe

rcep

ute

anum

ite t

axe.

Age

n�iil

e de

cad

astru

po

t ave

a ac

ces

la in

form

a�iil

e ca

dast

rale

�i d

irect

, onl

ine,

deo

arec

e si

stem

ul

este

unu

l au

tom

atiz

at,

fiind

acc

esib

il pe

ntru

aut

orit��il

e lo

cale

, pe

ntru

pe

rsoa

nele

aut

oriz

ate

sau

pent

ru n

otar

i. În

cee

a ce

priv

e�te

sta

bilir

ea t

axel

or �

i a

impo

zite

lor,

agen�ii

le d

e ca

dast

ru n

u su

nt d

irect

impl

icat

e în

sta

bilir

ea a

cest

ora,

dar

ele

spr

ijin�

fisc

ul

prin

info

rma�

iile

pe c

are

le d

e�in

�i c

are

sunt

nec

esar

e în

ved

erea

sta

bilir

ii cu

antu

mul

ui

taxe

lor �i

im

pozi

telo

r. Im

pozi

tul

pe

prop

rieta

te

este

re

glem

enta

t prin

Leg

ea d

in 0

7.08

.197

3 cu

toat

e m

odifi

c�ril

e ul

terio

are,

ace

st

impo

zit f

iind

perc

eput

de

c�tre

mun

icip

alita

te, i

ar p

erso

ana

impo

zita

t� fi

ind

prop

rieta

rul,

indi

fere

nt d

ac�

prin

act

e ac

esta

ar

pute

a do

vedi

de

exem

plu

trans

feru

l ace

stei

taxe

în c

adru

l unu

i con

tract

de

înch

irier

e c�

tre lo

cata

r. Ta

xele

�i im

pozi

tele

per

cepu

te su

nt st

ruct

urat

e în

2 c

ateg

orii:

1.

impo

zit p

entru

tere

nuril

e ru

rale

; 2.

impo

zit

pent

ru i

mob

ile �

i te

renu

rile

urba

ne p

e ca

re s

unt

situ

ate

imob

ilele

; În

cee

a ce

priv

e�te

taxa

per

cepu

t� în

caz

de

trans

fer

al d

rept

ului

de

prop

rieta

te,

acea

sta

este

o t

ax�

oblig

ator

ie,

neac

hita

rea

ei c

ondu

când

la

neîn

regi

stra

rea

trans

feru

lui d

rept

ului

de

prop

rieta

te în

regi

stru

l cad

astra

l.

81

M. S

eife

rt, O

n th

e U

se o

f ISO

Sta

ndar

ds in

Cad

astra

l Inf

orm

atio

n Sy

stem

s in

Ger

man

y,

FIG

XX

II In

tern

atio

nal C

ongr

ess,

Was

hing

ton,

D.C

. USA

, Apr

il 19

-26

2002

i

91

Austria

Sistemul cadastral austriac are la baz� înregistrarea titlurilor de

proprietate care se efectueaz� în strâns� leg�tur� cu procedura cadastral�. O

dat� efectuat� înregistrarea titlului, proprietarul se bucur� de a�a numita

„încredere public�”. Institu�ia cadastrului serve�te în Austria unor scopuri

multiple,

aflându-se la

baza m

ai m

ultor sistem

e inform

a�ionale, sau

r�spunzând anum

itor solicit�ri

publice sau

private pentru

realizarea planurilor

zonale. R

egistrul terenurilor

�i cadastrul

de�i sunt

total independente din punct de vedere organizatoric, al resurselor um

ane sau financiare, ele sunt totu�i unite prin baza de date a propriet��ilor care r�m

âne com

un�. Aceast� baz� de date con�ine atât inform

a�ii cuprinse în cartea funciar� dar �i în registrul terenurilor.

Sistemul cadastral austriac are ca �i sistem

ul german un caracter

public, singura diferen�� constând în faptul c� în sistemul austriac accesul la

informa�ie nu este lim

itat doar în favoarea persoanelor care justific� un interes legitim

, ci este deschis întregului public. La baza sistemului cadastral

austriac se

afl�, ca

�i în

cazul sistem

ului germ

an, parcela

care se

individualizeaz� printr-un num�r

cadastral individual. Mapa cadastral�

reprezint� de asemenea partea grafic� a cadastrului, individualizând parcela

prin men�ionarea concret� a coordonatelor de identificare. C

adastrul �i registrul terenurilor form

eaz� sistemul na�ional austriac de inform

are în ceea ce prive�te im

obilele �i forma de proprietate asupra acestora.

SuediaÎn Suedia, autoritatea na�ional� în dom

eniul funciar poart� denumirea

de Lantmäteriet�i de�ine la ora actual� peste 2,7 m

ilioane de documente �i

planuri necesare opera�iunilor cadastrale, precum �i peste 1,5 m

ilioane de h�r�i �i alte docum

ente, toate acestea fiind cuprinse în 24 de arhive regionale cu peste 50 de m

ilioane de pagini. Existen�a

unui asem

enea volum

enorm

de

date a

determinat

con�tientizarea necesit��ii

introducerii unui

sistem

de arhive

digitale 91

Austria

Sistemul cadastral austriac are la baz� înregistrarea titlurilor de

proprietate care se efectueaz� în strâns� leg�tur� cu procedura cadastral�. O

dat� efectuat� înregistrarea titlului, proprietarul se bucur� de a�a numita

„încredere public�”. Institu�ia cadastrului serve�te în Austria unor scopuri

multiple,

aflându-se la

baza m

ai m

ultor sistem

e inform

a�ionale, sau

r�spunzând anum

itor solicit�ri

publice sau

private pentru

realizarea planurilor

zonale. R

egistrul terenurilor

�i cadastrul

de�i sunt

total independente din punct de vedere organizatoric, al resurselor um

ane sau financiare, ele sunt totu�i unite prin baza de date a propriet��ilor care r�m

âne com

un�. Aceast� baz� de date con�ine atât inform

a�ii cuprinse în cartea funciar� dar �i în registrul terenurilor.

Sistemul cadastral austriac are ca �i sistem

ul german un caracter

public, singura diferen�� constând în faptul c� în sistemul austriac accesul la

informa�ie nu este lim

itat doar în favoarea persoanelor care justific� un interes legitim

, ci este deschis întregului public. La baza sistemului cadastral

austriac se

afl�, ca

�i în

cazul sistem

ului germ

an, parcela

care se

individualizeaz� printr-un num�r

cadastral individual. Mapa cadastral�

reprezint� de asemenea partea grafic� a cadastrului, individualizând parcela

prin men�ionarea concret� a coordonatelor de identificare. C

adastrul �i registrul terenurilor form

eaz� sistemul na�ional austriac de inform

are în ceea ce prive�te im

obilele �i forma de proprietate asupra acestora.

SuediaÎn Suedia, autoritatea na�ional� în dom

eniul funciar poart� denumirea

de Lantmäteriet�i de�ine la ora actual� peste 2,7 m

ilioane de documente �i

planuri necesare opera�iunilor cadastrale, precum �i peste 1,5 m

ilioane de h�r�i �i alte docum

ente, toate acestea fiind cuprinse în 24 de arhive regionale cu peste 50 de m

ilioane de pagini. Existen�a

unui asem

enea volum

enorm

de

date a

determinat

con�tientizarea necesit��ii

introducerii unui

sistem

de arhive

digitale

92

denu

mit

Ark

en c

are

a fo

st p

relu

at în

cepâ

nd c

u an

ul 2

003 �i

coo

rdon

at d

e o

echi

p� d

in c

adru

l Ser

vici

ului

de

Cad

astru

. Si

stem

ul c

adas

tral s

uede

z es

te a

lc�t

uit d

in:

1.re

gist

rul p

ropr

iet��il

or im

obili

are;

2.

regi

stru

l ter

enur

ilor;

3.re

gist

rul c

onst

ruc�

iilor

; 4.

regi

stru

l apa

rtam

ente

lor.

Ini�i

al, s

iste

mul

Ark

en a

fos

t im

plem

enta

t ca

un p

rogr

am p

ilot d

oar

pent

ru o

anu

mit�

zon�

a ��

rii,

dar,

în u

rma

impa

ctul

ui p

oziti

v as

upra

ac

tivit��ii

cad

astra

le s-

a de

cis i

ntro

duce

rea

lui l

a ni

vel n

a�io

nal.

3.3.

C�r�il

e fu

ncia

re

3.3.

1. N

o�iu

nea,

func�ii

le �i

cup

rins

ul c�r�il

or fu

ncia

re;

De�

i nu

exis

t� o

def

ini�i

e cl

ar�

a no�iu

nii d

e ca

rte

func

iar�

, leg

isla�ia

în

dom

eniu

per

mite

tot

u�i

elab

orar

ea u

nei

defin

i�ii

baza

te p

e pr

eved

erile

le

gale

spe

cific

e. A

stfe

l, în

opi

nia

unan

im�

a do

ctrin

ei,

carte

a fu

ncia

r�re

prez

int�

un

mijl

oc d

e ev

iden��

car

e cu

prin

de d

escr

iere

a im

obile

lor,

a dr

eptu

rilor

real

e im

obili

are �i

a a

ltor d

rept

uri,

fapt

e sa

u ra

portu

ri ju

ridic

e în

st

râns�

leg�

tur�

cu

imob

ilele

la c

are

se re

fer�

. C

arte

a fu

ncia

r� r

epre

zint�

un s

iste

m r

eal

de p

ublic

itate

, o e

vide

n��

jurid

ic�

inte

gral��i

ex

act�

a

imob

ilelo

r, to

talit

atea

c�

r�ilo

r fu

ncia

re

înto

cmite

�i n

umer

otat

e pe

terit

oriu

l adm

inis

trativ

al u

nei l

ocal

it��i

alc�

tuin

d îm

preu

n� a�a

cum

rei

ese

din

disp

ozi�i

ile a

rt. 1

7 al

in.

(3) �i

(4)

din

Leg

e,

regi

stru

l cad

astra

l de

publ

icita

te a

l ace

lui t

erito

riu, c

are

se în

trege�t

e cu

un

regi

stru

spe

cial

de

intra

re, c

u re

gist

rul c

adas

tral a

l im

obile

lor,

cu u

n in

dex

alfa

betic

al p

ropr

ieta

rilor

pre

cum

�i c

u o

map�

în c

are

în c

are

se v

or p�s

tra

cere

rile

de î

nscr

iere

�i

câte

un

exem

plar

al

însc

risur

ilor

cons

tata

toar

e al

ac

telo

r �i f

apte

lor j

urid

ice

supu

se în

scrie

rii.

92

denu

mit

Ark

en c

are

a fo

st p

relu

at în

cepâ

nd c

u an

ul 2

003 �i

coo

rdon

at d

e o

echi

p� d

in c

adru

l Ser

vici

ului

de

Cad

astru

. Si

stem

ul c

adas

tral s

uede

z es

te a

lc�t

uit d

in:

1.re

gist

rul p

ropr

iet��il

or im

obili

are;

2.

regi

stru

l ter

enur

ilor;

3.re

gist

rul c

onst

ruc�

iilor

; 4.

regi

stru

l apa

rtam

ente

lor.

Ini�i

al, s

iste

mul

Ark

en a

fos

t im

plem

enta

t ca

un p

rogr

am p

ilot d

oar

pent

ru o

anu

mit�

zon�

a ��

rii,

dar,

în u

rma

impa

ctul

ui p

oziti

v as

upra

ac

tivit��ii

cad

astra

le s-

a de

cis i

ntro

duce

rea

lui l

a ni

vel n

a�io

nal.

3.3.

C�r�il

e fu

ncia

re

3.3.

1. N

o�iu

nea,

func�ii

le �i

cup

rins

ul c�r�il

or fu

ncia

re;

De�

i nu

exis

t� o

def

ini�i

e cl

ar�

a no�iu

nii d

e ca

rte

func

iar�

, leg

isla�ia

în

dom

eniu

per

mite

tot

u�i

elab

orar

ea u

nei

defin

i�ii

baza

te p

e pr

eved

erile

le

gale

spe

cific

e. A

stfe

l, în

opi

nia

unan

im�

a do

ctrin

ei,

carte

a fu

ncia

r�re

prez

int�

un

mijl

oc d

e ev

iden��

car

e cu

prin

de d

escr

iere

a im

obile

lor,

a dr

eptu

rilor

real

e im

obili

are �i

a a

ltor d

rept

uri,

fapt

e sa

u ra

portu

ri ju

ridic

e în

st

râns�

leg�

tur�

cu

imob

ilele

la c

are

se re

fer�

. C

arte

a fu

ncia

r� r

epre

zint�

un s

iste

m r

eal

de p

ublic

itate

, o e

vide

n��

jurid

ic�

inte

gral��i

ex

act�

a

imob

ilelo

r, to

talit

atea

c�

r�ilo

r fu

ncia

re

înto

cmite

�i n

umer

otat

e pe

terit

oriu

l adm

inis

trativ

al u

nei l

ocal

it��i

alc�

tuin

d îm

preu

n� a�a

cum

rei

ese

din

disp

ozi�i

ile a

rt. 1

7 al

in.

(3) �i

(4)

din

Leg

e,

regi

stru

l cad

astra

l de

publ

icita

te a

l ace

lui t

erito

riu, c

are

se în

trege�t

e cu

un

regi

stru

spe

cial

de

intra

re, c

u re

gist

rul c

adas

tral a

l im

obile

lor,

cu u

n in

dex

alfa

betic

al p

ropr

ieta

rilor

pre

cum

�i c

u o

map�

în c

are

în c

are

se v

or p�s

tra

cere

rile

de î

nscr

iere

�i

câte

un

exem

plar

al

însc

risur

ilor

cons

tata

toar

e al

ac

telo

r �i f

apte

lor j

urid

ice

supu

se în

scrie

rii.

93

O alt� defini�ie a no�iunii de carte funciar�, existent� în literatura de

specialitate, este aceea conform c�reia cartea funciar� reprezint� un sistem

de eviden�� com

plet deoarece oglinde�te toate transmisiunile �i constituirile

de drepturi reale în leg�tur� cu imobilul respectiv, chiar �i unele drepturi

personale, fapte sau alte raporturi juridice referitoare la bunurile imobile

82. În sens restrâns, exist�

�i opinia conform c�reia

83, cartea funciar�reprezint� un înscris autentic �i cu caracter public care cuprinde descrierea im

obilelor �i ar�tarea drepturilor reale corespunz�toare, precum �i indicarea,

dup� caz, a drepturilor de crean��, a actelor, faptelor sau altor raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilele înscrise în cartea funciar� fie în scopul dobândirii sau stingerii unor drepturi reale, fie în vederea opozabilit��ii lor fa�� de ter�i, fie, în sfâr�it, num

ai în scopul inform�rii altor persoane

interesate84.

Principalele func�ii ale sistemului c�r�ilor funciare sunt:

1.Func�ia de eviden��. Aceast� func�ie asigur� o eviden�� exact� a

fiec�rui imobil, din m

omentul intr�rii bunului respectiv în circuitul civil,

fiind înscrise toate modific�rile situa�iei m

ateriale sau juridice a acestuia85.

Astfel, dac� o anum

it� suprafa�� de teren a fost dezmem

brat� sau s-a efectuat o alipire, toate aceste opera�iuni vor fi înscrise �i eviden�iate în cartea funciar�.

2.Func�ia de opozabilitate erga omnes. Prin înscrierea în c�r�ile

funciare a drepturilor personale, a faptelor �i a raporturilor juridice direct legate de drepturile personale înscrise, se asigur� îndeplinirea opozabilit��ii fa�� de ter�i. Spre deosebire prevederile D

-L nr. 115/1938 care specificau c�

82 A

se vedea R. I. M

otica, A. Tr�ilescu, L. Iu�an, Publicitatea im

obiliar� prin c�r�ile funciare – Suport de curs pentru judec�torii de carte funciar�, U

niversitatea de Vest din

Timi�oara, Facultatea de D

rept, Ed. Universitas Tim

isiensis, 2001, p. 26-27; 83 A

se vedea M. N

icolae, op. cit. Vol. II, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006, p. 131;

84 Ibidem;

85 A se vedea R

. I. Motica, A

. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 27; 93

O alt� defini�ie a no�iunii de carte funciar�, existent� în literatura de

specialitate, este aceea conform c�reia cartea funciar� reprezint� un sistem

de eviden�� com

plet deoarece oglinde�te toate transmisiunile �i constituirile

de drepturi reale în leg�tur� cu imobilul respectiv, chiar �i unele drepturi

personale, fapte sau alte raporturi juridice referitoare la bunurile imobile

82. În sens restrâns, exist�

�i opinia conform c�reia

83, cartea funciar�reprezint� un înscris autentic �i cu caracter public care cuprinde descrierea im

obilelor �i ar�tarea drepturilor reale corespunz�toare, precum �i indicarea,

dup� caz, a drepturilor de crean��, a actelor, faptelor sau altor raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilele înscrise în cartea funciar� fie în scopul dobândirii sau stingerii unor drepturi reale, fie în vederea opozabilit��ii lor fa�� de ter�i, fie, în sfâr�it, num

ai în scopul inform�rii altor persoane

interesate84.

Principalele func�ii ale sistemului c�r�ilor funciare sunt:

1.Func�ia de eviden��. Aceast� func�ie asigur� o eviden�� exact� a

fiec�rui imobil, din m

omentul intr�rii bunului respectiv în circuitul civil,

fiind înscrise toate modific�rile situa�iei m

ateriale sau juridice a acestuia85.

Astfel, dac� o anum

it� suprafa�� de teren a fost dezmem

brat� sau s-a efectuat o alipire, toate aceste opera�iuni vor fi înscrise �i eviden�iate în cartea funciar�.

2.Func�ia de opozabilitate erga omnes. Prin înscrierea în c�r�ile

funciare a drepturilor personale, a faptelor �i a raporturilor juridice direct legate de drepturile personale înscrise, se asigur� îndeplinirea opozabilit��ii fa�� de ter�i. Spre deosebire prevederile D

-L nr. 115/1938 care specificau c�

82 A

se vedea R. I. M

otica, A. Tr�ilescu, L. Iu�an, Publicitatea im

obiliar� prin c�r�ile funciare – Suport de curs pentru judec�torii de carte funciar�, U

niversitatea de Vest din

Timi�oara, Facultatea de D

rept, Ed. Universitas Tim

isiensis, 2001, p. 26-27; 83 A

se vedea M. N

icolae, op. cit. Vol. II, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006, p. 131;

84 Ibidem;

85 A se vedea R

. I. Motica, A

. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 27;

94

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

au

efec

t con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri86, d

ipoz

i�iile

art.

38

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

pre

v�d

c� a

cest

e în

scrie

ri nu

au

decâ

t un

efec

t de

opoz

abili

tate

fa��

de

ter�i

, pie

rzân

du-�

i efe

ctul

con

stitu

tiv.

De�

i în

cup

rinsu

l Le

gii

nu r

eg�s

im o

def

ini�i

e cl

ar�

a no�iu

nii

de

carte

fu

ncia

r�,

cu

toat

e ac

este

a,

legi

uito

rul

a si

m�it

ne

voia

de

scrie

rii

am�n

un�it

e a

cupr

insu

lui

sau

altfe

l sp

us a

stru

ctur

ii un

ei c�r�i

func

iare

. În

cons

ecin��

, dis

pozi�ii

le a

rt. 1

9 m

en�io

neaz�

fapt

ul c�

o ca

rte f

unci

ar�

este

al

c�tu

it� d

intr-

un ti

tlu, a

vând

o st

ruct

ur�

tripa

rtit�

, cel

e tre

i p�r�i

com

pone

nte

(A, B

�i C

) af

lând

u-se

într-

o re

la�ie

de

inte

rdep

ende��

, în

sens

ul c�

drep

tul

de p

ropr

ieta

te �

i cel

elal

te d

rept

uri r

eale

pot

fi d

obân

dite

�i s

tr�m

utat

e as

upra

im

obilu

lui î

nscr

is p

rin in

divi

dual

izar

e în

par

tea

I, do

ar în

m�s

ura

însc

rieril

or

din

parte

a a

II-a �i

num

ai c

u de

zmem

br�m

inte

le �i

sarc

inile

însc

rise

în p

arte

a a

III-

a. A

cest

gen

de

stru

ctur�

func�io

nal�

est

e co

nsac

rat î

n le

gisl

a�iil

e ca

re

au a

dopt

at si

stem

ul p

ublic

it��ii

real

e im

obili

are,

cu

anum

ite d

ifere

n�ie

ri de

la

caz

la c

az.

În t

itlul

c�r�i

i fu

ncia

re a

rt. 3

8 di

n R

egul

amen

tul

AN

CPI

priv

ind

orga

niza

rea �i

fun

c�io

nare

a bi

rour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

as

tfel c

um a

fost

mod

ifica

t �i c

ompl

etat

prin

Ord

inul

AN

CPI

nr.

133/

2009

87

prev

ede

c� s

e va

ind

ica

num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e �i

den

umire

a un

it��ii

ad

min

istra

tiv-te

ritor

iale

în

care

est

e si

tuat

im

obilu

l. Ti

tlul

c�r�i

i fu

ncia

re a

im

obilu

lui

pe

care

s-

au

cons

titui

t dr

eptu

ri de

su

perf

icie

cu

prin

de �i

m

en�iu

nea

aces

tui

drep

t. D

e as

emen

ea, î

n tit

lu s

e fa

ce m

en�iu

ne �

i de

spre

c�

r�ile

func

iare

col

ectiv

e, in

divi

dual

e sa

u de

con

cesi

une,

dup�

caz.

C�r�il

e fu

ncia

re s

e nu

mer

otea

z� p

e fie

care

uni

tate

adm

inis

trativ

-te

ritor

ial�

înc

epân

d cu

num�r

ul 1

pân�

la u

ltim

ul n

um�r

nec

esar

, f�

r�se

para

re p

e an

i. N

umer

ele

de c

arte

fun

ciar�

se a

tribu

ie d

intr-

un r

egis

tru

86 A

se v

edea

dis

p. a

rt. 1

7 di

n D

-L n

r. 11

5/19

38

87 O

rdin

ul A

NC

PI n

r. 13

3/20

09 p

rivin

d m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Reg

ulam

entu

lui

de

orga

niza

re �

i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pub

licita

te i

mob

iliar�,

pub

licat

în

M.

Of.

nr. 2

45/1

3.04

.200

9;

94

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

au

efec

t con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri86, d

ipoz

i�iile

art.

38

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

pre

v�d

c� a

cest

e în

scrie

ri nu

au

decâ

t un

efec

t de

opoz

abili

tate

fa��

de

ter�i

, pie

rzân

du-�

i efe

ctul

con

stitu

tiv.

De�

i în

cup

rinsu

l Le

gii

nu r

eg�s

im o

def

ini�i

e cl

ar�

a no�iu

nii

de

carte

fu

ncia

r�,

cu

toat

e ac

este

a,

legi

uito

rul

a si

m�it

ne

voia

de

scrie

rii

am�n

un�it

e a

cupr

insu

lui

sau

altfe

l sp

us a

stru

ctur

ii un

ei c�r�i

func

iare

. În

cons

ecin��

, dis

pozi�ii

le a

rt. 1

9 m

en�io

neaz�

fapt

ul c�

o ca

rte f

unci

ar�

este

al

c�tu

it� d

intr-

un ti

tlu, a

vând

o st

ruct

ur�

tripa

rtit�

, cel

e tre

i p�r�i

com

pone

nte

(A, B

�i C

) af

lând

u-se

într-

o re

la�ie

de

inte

rdep

ende��

, în

sens

ul c�

drep

tul

de p

ropr

ieta

te �

i cel

elal

te d

rept

uri r

eale

pot

fi d

obân

dite

�i s

tr�m

utat

e as

upra

im

obilu

lui î

nscr

is p

rin in

divi

dual

izar

e în

par

tea

I, do

ar în

m�s

ura

însc

rieril

or

din

parte

a a

II-a �i

num

ai c

u de

zmem

br�m

inte

le �i

sarc

inile

însc

rise

în p

arte

a a

III-

a. A

cest

gen

de

stru

ctur�

func�io

nal�

est

e co

nsac

rat î

n le

gisl

a�iil

e ca

re

au a

dopt

at si

stem

ul p

ublic

it��ii

real

e im

obili

are,

cu

anum

ite d

ifere

n�ie

ri de

la

caz

la c

az.

În t

itlul

c�r�i

i fu

ncia

re a

rt. 3

8 di

n R

egul

amen

tul

AN

CPI

priv

ind

orga

niza

rea �i

fun

c�io

nare

a bi

rour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

as

tfel c

um a

fost

mod

ifica

t �i c

ompl

etat

prin

Ord

inul

AN

CPI

nr.

133/

2009

87

prev

ede

c� s

e va

ind

ica

num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e �i

den

umire

a un

it��ii

ad

min

istra

tiv-te

ritor

iale

în

care

est

e si

tuat

im

obilu

l. Ti

tlul

c�r�i

i fu

ncia

re a

im

obilu

lui

pe

care

s-

au

cons

titui

t dr

eptu

ri de

su

perf

icie

cu

prin

de �i

m

en�iu

nea

aces

tui

drep

t. D

e as

emen

ea, î

n tit

lu s

e fa

ce m

en�iu

ne �

i de

spre

c�

r�ile

func

iare

col

ectiv

e, in

divi

dual

e sa

u de

con

cesi

une,

dup�

caz.

C�r�il

e fu

ncia

re s

e nu

mer

otea

z� p

e fie

care

uni

tate

adm

inis

trativ

-te

ritor

ial�

înc

epân

d cu

num�r

ul 1

pân�

la u

ltim

ul n

um�r

nec

esar

, f�

r�se

para

re p

e an

i. N

umer

ele

de c

arte

fun

ciar�

se a

tribu

ie d

intr-

un r

egis

tru

86 A

se v

edea

dis

p. a

rt. 1

7 di

n D

-L n

r. 11

5/19

38

87 O

rdin

ul A

NC

PI n

r. 13

3/20

09 p

rivin

d m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Reg

ulam

entu

lui

de

orga

niza

re �

i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pub

licita

te i

mob

iliar�,

pub

licat

în

M.

Of.

nr. 2

45/1

3.04

.200

9;

95

special destinat acord�rii de numere de carte funciar�, num

ai în mom

entul adm

iterii cererii de înscriere de c�tre registrator sau în baza hot�rârii judec�tore�ti definitive �i irevocabile, ca urm

are a plângerii împotriva

încheierii prin care s-a dispus înscrierea. Acest registru va purta denum

irea de registrul num

erelor de carte funciar��i se va întocm

i pe fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial� care apar�ine unui birou teritorial. Partea A

a c�r�ii funciare (Partea I) denumit��i „foaie de avere” se

completeaz� conform

art. 39 alin. (2) – (7) cu urm�toarele rubrici:

a. descrierea

imobilului

�i indicare

num�rului

de ordine

�i a

num�rului cadastral. N

um�rul de ordine este num

�rul fiec�rui imobil �i se

indic� cu cifre arabe (ex. A.1. sau I.1., unde A

sau I reprezint� partea c�r�ii funciare iar 1 reprezint� num

�rul sub care s-a efectuat înscrierea). Num�rul

cadastral se preia din documenta�ia cadastral�

�i poate fi întâlnit fie sub form

a unei singure cifre, de exemplu 100 atunci când im

obilul este reprezentat doar de teren, fie sub form

a 100-C1 în cazul în care im

obilul este form

at din teren pe care este edificat��i o construc�ie, fie sub form

a 100-C

1-U10 în cazul im

obilului format din teren cu num

�r cadastral 100, construc�ia C

1 �i unitatea individual� (apartamentul) nr. 10. În cazul în care

intervin dezlipiri sau alipiri, imobilele nou create vor prim

i alte numere

cadastrale pentru care se vor deschide c�r�i funciare noi.

b. descrierea

terenului �i

indicarea categoriei

de folosin��,

a destina�iei (intravilan sau extravilan), a am

plasamentului (adres� sau num

�r de tarla �i parcel�) �i dup� caz a construc�iei sau construc�iilor care, la rândul lor, se descriu (de ex. C

1 – cas� cu parter �i etaj).

Categoria de folosin��, destina�ia sau descrierea construc�iilor se

preiau din

documenta�ia

cadastral��i

se înscriu

în cartea

funciar�. M

en�iunile privind terenul �i categoria de folosin�� sunt cele prev�zute în N

ormele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin

Ordinul M

inistrului Adm

inistra�iei Publice nr. 534/2001, publicat în M. O

f. A

l Rom

âniei, Partea I, nr. 744/21.11.2001. 95

special destinat acord�rii de numere de carte funciar�, num

ai în mom

entul adm

iterii cererii de înscriere de c�tre registrator sau în baza hot�rârii judec�tore�ti definitive �i irevocabile, ca urm

are a plângerii împotriva

încheierii prin care s-a dispus înscrierea. Acest registru va purta denum

irea de registrul num

erelor de carte funciar��i se va întocm

i pe fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial� care apar�ine unui birou teritorial. Partea A

a c�r�ii funciare (Partea I) denumit��i „foaie de avere” se

completeaz� conform

art. 39 alin. (2) – (7) cu urm�toarele rubrici:

a. descrierea

imobilului

�i indicare

num�rului

de ordine

�i a

num�rului cadastral. N

um�rul de ordine este num

�rul fiec�rui imobil �i se

indic� cu cifre arabe (ex. A.1. sau I.1., unde A

sau I reprezint� partea c�r�ii funciare iar 1 reprezint� num

�rul sub care s-a efectuat înscrierea). Num�rul

cadastral se preia din documenta�ia cadastral�

�i poate fi întâlnit fie sub form

a unei singure cifre, de exemplu 100 atunci când im

obilul este reprezentat doar de teren, fie sub form

a 100-C1 în cazul în care im

obilul este form

at din teren pe care este edificat��i o construc�ie, fie sub form

a 100-C

1-U10 în cazul im

obilului format din teren cu num

�r cadastral 100, construc�ia C

1 �i unitatea individual� (apartamentul) nr. 10. În cazul în care

intervin dezlipiri sau alipiri, imobilele nou create vor prim

i alte numere

cadastrale pentru care se vor deschide c�r�i funciare noi.

b. descrierea

terenului �i

indicarea categoriei

de folosin��,

a destina�iei (intravilan sau extravilan), a am

plasamentului (adres� sau num

�r de tarla �i parcel�) �i dup� caz a construc�iei sau construc�iilor care, la rândul lor, se descriu (de ex. C

1 – cas� cu parter �i etaj).

Categoria de folosin��, destina�ia sau descrierea construc�iilor se

preiau din

documenta�ia

cadastral��i

se înscriu

în cartea

funciar�. M

en�iunile privind terenul �i categoria de folosin�� sunt cele prev�zute în N

ormele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin

Ordinul M

inistrului Adm

inistra�iei Publice nr. 534/2001, publicat în M. O

f. A

l Rom

âniei, Partea I, nr. 744/21.11.2001.

96

Su

praf

a�a

tere

nulu

i se

va e

xprim

a în

uni

t��il

e de

m�s

ur�

actu

ale

– ha

, m

.p.,

care

de

asem

enea

vor

lua

loc

ul v

echi

lor

unit��i

de m�s

ur�

– ju

g�re

, st

ânje

ni, p

ogoa

ne, p

r�jin

i, oc

oale

, etc

. Alin

. (7)

al

art.

38 d

in R

egul

amen

t pr

eved

e �i

rubr

ica

obse

rva�

ii în

car

e se

vor

însc

rie m

en�iu

ni s

au tr

imite

ri la

ce

lela

lte p�r�i

ale

c�r�i

i fun

ciar

e (d

e ex

. B.1

. sau

II.1

. rep

rezi

nt�

parte

a a

II-a

a

c�r�i

i fun

ciar

e �i

num�r

ul d

e or

dine

sub

car

e se

însc

riu ti

tula

rul �

i dre

ptul

de

pro

prie

tate

al a

cest

uia)

sau

la a

lte c�r�i

func

iare

, ca

de e

xem

plu

refe

riri l

a nu

m�r

ul c�r�ii

func

iare

prin

car

e s-

a tra

nscr

is im

obilu

l sau

la n

um�r

ul c�r�ii

fu

ncia

re î

n ca

re s

e af

l� î

nscr

ise

tere

nul

sau

cons

truc�

iile

(în c

azul

c�r�il

or

func

iare

de

supe

rfic

ie).

Pa

rtea

A a

c�r�ii

fun

ciar

e se

va

com

plet

a cu

Ane

xa la

ace

ast�

par

te

resp

ectiv

pla

nul i

mob

ilulu

i car

e cu

prin

de g

eom

etria

, vec

in�t��

ile, d

escr

iere

a im

obilu

lui,

inve

ntar

ul d

e co

ordo

nate

al

ampl

asam

entu

lui,

acea

st�

anex�

repr

ezen

tând

o p

ies�

com

pone

nt�

a do

cum

enta�ie

i cad

astra

le.

În

com

para�ie

cu

vech

ea r

egle

men

tare

, în

pre

zent

s-a

îns

taur

at

nece

sita

tea

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r� a

info

rma�

iilor

cu

priv

ire la

val

oare

a im

poza

bil�

a im

obilu

lui c

a ur

mar

e a

valo

rii f

luct

uant

e a

aces

teia

�i a

lips

ei

de u

tilita

te a

ace

stei

a. În

mod

cor

ect a

prec

iem

ca

prop

uner

e de

lege

fere

nda

inse

rare

a un

or m

en�iu

ni r

efer

itoar

e la

val

oare

a de

cir

cula�ie

88a

imob

ilulu

i în

cau

z�,

veni

nd a

stfe

l �i

în

întâ

mpi

nare

a re

aliz�r

ii fu

nc�ie

i ec

onom

ice

a ca

dast

rulu

i. Pa

rtea

B (P

arte

a a

II-a

)a c�r�ii

func

iare

(art.

19

alin

. (1)

pct

. B d

in

Lege

, re

spec

tiv a

rt. 3

8 al

in.

(8)

din

Reg

ulam

ent)

se r

efer�

la î

nscr

ieril

e pr

ivin

d dr

eptu

l de

prop

rieta

te �

i doc

umen

tele

pe

care

ace

stea

se

înte

mei

az�.

A

ceas

t� p

arte

mai

est

e cu

nosc

ut��i

sub

den

umire

a de

foai

e de

pro

prie

tate

. În

ant

et, l

a fe

l ca �i

în P

arte

a A

, se

vor

men�io

na n

um�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e �i

de

num

irea

unit��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le în

car

e es

te si

tuat

imob

ilul.

Pa

rtea

B a

c�r�ii

func

iare

va

cupr

inde

:

88

A se

ved

ea C

. Cuc

u, o

p. c

it., p

. 73;

96

Su

praf

a�a

tere

nulu

i se

va e

xprim

a în

uni

t��il

e de

m�s

ur�

actu

ale

– ha

, m

.p.,

care

de

asem

enea

vor

lua

loc

ul v

echi

lor

unit��i

de m�s

ur�

– ju

g�re

, st

ânje

ni, p

ogoa

ne, p

r�jin

i, oc

oale

, etc

. Alin

. (7)

al

art.

38 d

in R

egul

amen

t pr

eved

e �i

rubr

ica

obse

rva�

ii în

car

e se

vor

însc

rie m

en�iu

ni s

au tr

imite

ri la

ce

lela

lte p�r�i

ale

c�r�i

i fun

ciar

e (d

e ex

. B.1

. sau

II.1

. rep

rezi

nt�

parte

a a

II-a

a

c�r�i

i fun

ciar

e �i

num�r

ul d

e or

dine

sub

car

e se

însc

riu ti

tula

rul �

i dre

ptul

de

pro

prie

tate

al a

cest

uia)

sau

la a

lte c�r�i

func

iare

, ca

de e

xem

plu

refe

riri l

a nu

m�r

ul c�r�ii

func

iare

prin

car

e s-

a tra

nscr

is im

obilu

l sau

la n

um�r

ul c�r�ii

fu

ncia

re î

n ca

re s

e af

l� î

nscr

ise

tere

nul

sau

cons

truc�

iile

(în c

azul

c�r�il

or

func

iare

de

supe

rfic

ie).

Pa

rtea

A a

c�r�ii

fun

ciar

e se

va

com

plet

a cu

Ane

xa la

ace

ast�

par

te

resp

ectiv

pla

nul i

mob

ilulu

i car

e cu

prin

de g

eom

etria

, vec

in�t��

ile, d

escr

iere

a im

obilu

lui,

inve

ntar

ul d

e co

ordo

nate

al

ampl

asam

entu

lui,

acea

st�

anex�

repr

ezen

tând

o p

ies�

com

pone

nt�

a do

cum

enta�ie

i cad

astra

le.

În

com

para�ie

cu

vech

ea r

egle

men

tare

, în

pre

zent

s-a

îns

taur

at

nece

sita

tea

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r� a

info

rma�

iilor

cu

priv

ire la

val

oare

a im

poza

bil�

a im

obilu

lui c

a ur

mar

e a

valo

rii f

luct

uant

e a

aces

teia

�i a

lips

ei

de u

tilita

te a

ace

stei

a. În

mod

cor

ect a

prec

iem

ca

prop

uner

e de

lege

fere

nda

inse

rare

a un

or m

en�iu

ni r

efer

itoar

e la

val

oare

a de

cir

cula�ie

88a

imob

ilulu

i în

cau

z�,

veni

nd a

stfe

l �i

în

întâ

mpi

nare

a re

aliz�r

ii fu

nc�ie

i ec

onom

ice

a ca

dast

rulu

i. Pa

rtea

B (P

arte

a a

II-a

)a c�r�ii

func

iare

(art.

19

alin

. (1)

pct

. B d

in

Lege

, re

spec

tiv a

rt. 3

8 al

in.

(8)

din

Reg

ulam

ent)

se r

efer�

la î

nscr

ieril

e pr

ivin

d dr

eptu

l de

prop

rieta

te �

i doc

umen

tele

pe

care

ace

stea

se

înte

mei

az�.

A

ceas

t� p

arte

mai

est

e cu

nosc

ut��i

sub

den

umire

a de

foai

e de

pro

prie

tate

. În

ant

et, l

a fe

l ca �i

în P

arte

a A

, se

vor

men�io

na n

um�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e �i

de

num

irea

unit��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le în

car

e es

te si

tuat

imob

ilul.

Pa

rtea

B a

c�r�ii

func

iare

va

cupr

inde

:

88

A se

ved

ea C

. Cuc

u, o

p. c

it., p

. 73;

97

a. num

�rul curent (de ex. B.1. sau II.1.) reprezint� num

�rul de ordine sub care se face opera�iunea �i la care în rubrica observa�ii se facec trim

iterea de la Partea A sau Partea B

;

b. înscrieri privitoare la proprietate: 1. num

ele proprietarului se scrie astfel încât s� elimine orice

dubiu cu privire la identitatea acestuia: dac� este persoan� fizic�, se va scrie num

ele �i prenumele iar dac� este persoan� juridic� se va înscrie denum

irea acesteia;

2. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate precum

�i men�ionarea înscrisului pe care se întem

eiaz� acest drept. O

pera�iunea cuprinde men�ionarea m

odalit��ilor de dobândire a propriet��ii,

certificate sau

acte juridice

cprespunz�toare: transm

iterea, m

odificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub form

a propriet��ii

exclusive sau

comune

(în dev�lm

��ie, coproprietate,

indiviziune), precum �i pre�ul;

3. servitu�ile constituite în favoarea imobilului se înscriu de

asemenea în Partea B

pentru a fi observate �i luate în considerare de îndat�. C

ele stabilite în sarcina imobilului se înscriu în Partea C

(la observa�ii, pe foaia B

, se face trimitere la acestea);

4. faptele

juridice care

determin�

apari�ia, m

odificarea sau

stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a c�r�ii funciare, drepturile

personale sau alte raporturi juridice, precum �i ac�iunile privitoare la

proprietate; 5. orice modific�ri, îndrept�ri sau însem

n�ri ce s-ar face în titlu, în partea A

sau B a c�r�ii funciare, cu privire la înscrierile f�cute.

În rubrica observa�ii se vor face m

en�iuni sau trimiteri la celelalte

p�r�i ale c�r�ii funciare sau chiar la alte înscrieri din aceast� parte. Partea C

(Partea a III-a) a c�r�ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. C din

Lege, respectiv art. 39 alin. (9) – (12) din Regulam

ent ) cuprinde înscrierile referitoare la dezm

embr�m

intele dreptului de proprietate �i la sarcini. În 97

a. num

�rul curent (de ex. B.1. sau II.1.) reprezint� num

�rul de ordine sub care se face opera�iunea �i la care în rubrica observa�ii se facec trim

iterea de la Partea A sau Partea B

;

b. înscrieri privitoare la proprietate: 1. num

ele proprietarului se scrie astfel încât s� elimine orice

dubiu cu privire la identitatea acestuia: dac� este persoan� fizic�, se va scrie num

ele �i prenumele iar dac� este persoan� juridic� se va înscrie denum

irea acesteia;

2. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate precum

�i men�ionarea înscrisului pe care se întem

eiaz� acest drept. O

pera�iunea cuprinde men�ionarea m

odalit��ilor de dobândire a propriet��ii,

certificate sau

acte juridice

cprespunz�toare: transm

iterea, m

odificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub form

a propriet��ii

exclusive sau

comune

(în dev�lm

��ie, coproprietate,

indiviziune), precum �i pre�ul;

3. servitu�ile constituite în favoarea imobilului se înscriu de

asemenea în Partea B

pentru a fi observate �i luate în considerare de îndat�. C

ele stabilite în sarcina imobilului se înscriu în Partea C

(la observa�ii, pe foaia B

, se face trimitere la acestea);

4. faptele

juridice care

determin�

apari�ia, m

odificarea sau

stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a c�r�ii funciare, drepturile

personale sau alte raporturi juridice, precum �i ac�iunile privitoare la

proprietate; 5. orice modific�ri, îndrept�ri sau însem

n�ri ce s-ar face în titlu, în partea A

sau B a c�r�ii funciare, cu privire la înscrierile f�cute.

În rubrica observa�ii se vor face m

en�iuni sau trimiteri la celelalte

p�r�i ale c�r�ii funciare sau chiar la alte înscrieri din aceast� parte. Partea C

(Partea a III-a) a c�r�ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. C din

Lege, respectiv art. 39 alin. (9) – (12) din Regulam

ent ) cuprinde înscrierile referitoare la dezm

embr�m

intele dreptului de proprietate �i la sarcini. În

98

ante

t, ca

�i î

n ca

zuril

e pr

eced

ente

, se

men�io

neaz�

num�r

ul c�r�ii

func

iare

�i

denu

mire

a un

it��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le în

car

e es

te si

tuat

imob

ilul.

Pa

rtea

C a

c�r�ii

func

iare

va

cupr

inde

: a.

num�r

ul c

uren

t ca

re r

epre

zint�

num�r

ul d

e or

dine

sub

car

e se

în

regi

stre

az�

oper

a�iu

nea �i

la c

are

se fa

ce tr

imite

re d

e la

cel

elal

te fo

i; b.

cupr

insu

l, ca

re in

clud

e în

scrie

ri pr

ivin

d:

1.dr

eptu

l de

supe

rfic

ie, u

zufr

uct,

uz, f

olos

in��

, abi

ta�ie

, ser

vitu�il

e co

nstit

uite

în

sarc

ina

fond

ului

ase

rvit,

ipo

teca

�i

priv

ilegi

ile i

mob

iliar

e,

prec

um �i

loca�iu

nea �i

ces

iune

a de

ven

ituri

pe ti

mp

mai

mar

e de

3 a

ni;

2.se

ches

trul,

urm�r

irea

imob

ilulu

i sau

a v

enitu

rilor

sale

; 3.

fapt

ele

jurid

ice,

dre

ptur

ile p

erso

nale

sau

alte

rapo

rturi

jurid

ice,

pr

ecum

�i a

c�iu

nile

priv

itoar

e la

dre

ptur

ile re

ale

însc

rise

în a

ceas

t� p

arte

; 4.

oric

e m

odifi

c�ri,

înd

rept�r

i sa

u în

sem

n�ri

ce s

-ar

face

cu

priv

ire la

însc

rieril

e f�

cute

în a

ceas

t� p

arte

. În

rub

rica

obse

rva�

ii a

P�r�i

i C s

e vo

r fa

ce m

en�iu

ni s

au tr

imite

ri la

ce

lela

lte p�r�i

ale

c�r�i

i fun

ciar

e sa

u la

alte

înre

gist

r�ri

din

acea

st�

parte

. D

up�

rece

p�ia

cad

astra

l��i

efe

ctua

rea

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

, be

nefic

iaru

lui i

se

elib

erea

z� în

chei

erea

de

carte

fun

ciar�,

ext

rasu

l de

carte

fu

ncia

r�

pent

ru

info

rmar

e �i

pl

anul

de

am

plas

amen

t �i

de

limita

re

a im

obilu

lui

(art.

3 a

lin.

(2)

din

Reg

ulam

entu

l ap

roba

t pr

in O

rdin

ul n

r. 63

4/20

06).

În d

rept

ul g

erm

an89

, car

tea

func

iar�

est

e �in

ut�

în f

orm�

de v

olum

e le

gate

sau

foi

vol

ante

�i

este

alc�t

uit�

din

men�iu

ne,

stoc

�i

trei

sec�

iuni

. A

stfe

l, în

men�iu

ne s

unt

indi

cate

: tri

buna

lul

de p

rim�

inst

an��

, se

ctor

ul

adm

inis

trativ

al o

ficiu

lui d

e ca

dast

ru, n

um�r

ul v

olum

ului

�i p

agin

a, u

rmat

e de

la c

az la

caz

de

alte

refe

riri.

În p

rima

sec�

iune

sun

t tre

cu�i

prop

rieta

rii i

mob

ilulu

i, tit

lul

în b

aza

c�ru

ia a

u do

bând

it dr

eptu

l de

prop

rieta

te. Î

n si

tua�

ia p

ropr

ieta

rulu

i per

soan�

89 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 5

5;

98

ante

t, ca

�i î

n ca

zuril

e pr

eced

ente

, se

men�io

neaz�

num�r

ul c�r�ii

func

iare

�i

denu

mire

a un

it��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le în

car

e es

te si

tuat

imob

ilul.

Pa

rtea

C a

c�r�ii

func

iare

va

cupr

inde

: a.

num�r

ul c

uren

t ca

re r

epre

zint�

num�r

ul d

e or

dine

sub

car

e se

în

regi

stre

az�

oper

a�iu

nea �i

la c

are

se fa

ce tr

imite

re d

e la

cel

elal

te fo

i; b.

cupr

insu

l, ca

re in

clud

e în

scrie

ri pr

ivin

d:

1.dr

eptu

l de

supe

rfic

ie, u

zufr

uct,

uz, f

olos

in��

, abi

ta�ie

, ser

vitu�il

e co

nstit

uite

în

sarc

ina

fond

ului

ase

rvit,

ipo

teca

�i

priv

ilegi

ile i

mob

iliar

e,

prec

um �i

loca�iu

nea �i

ces

iune

a de

ven

ituri

pe ti

mp

mai

mar

e de

3 a

ni;

2.se

ches

trul,

urm�r

irea

imob

ilulu

i sau

a v

enitu

rilor

sale

; 3.

fapt

ele

jurid

ice,

dre

ptur

ile p

erso

nale

sau

alte

rapo

rturi

jurid

ice,

pr

ecum

�i a

c�iu

nile

priv

itoar

e la

dre

ptur

ile re

ale

însc

rise

în a

ceas

t� p

arte

; 4.

oric

e m

odifi

c�ri,

înd

rept�r

i sa

u în

sem

n�ri

ce s

-ar

face

cu

priv

ire la

însc

rieril

e f�

cute

în a

ceas

t� p

arte

. În

rub

rica

obse

rva�

ii a

P�r�i

i C s

e vo

r fa

ce m

en�iu

ni s

au tr

imite

ri la

ce

lela

lte p�r�i

ale

c�r�i

i fun

ciar

e sa

u la

alte

înre

gist

r�ri

din

acea

st�

parte

. D

up�

rece

p�ia

cad

astra

l��i

efe

ctua

rea

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

, be

nefic

iaru

lui i

se

elib

erea

z� în

chei

erea

de

carte

fun

ciar�,

ext

rasu

l de

carte

fu

ncia

r�

pent

ru

info

rmar

e �i

pl

anul

de

am

plas

amen

t �i

de

limita

re

a im

obilu

lui

(art.

3 a

lin.

(2)

din

Reg

ulam

entu

l ap

roba

t pr

in O

rdin

ul n

r. 63

4/20

06).

În d

rept

ul g

erm

an89

, car

tea

func

iar�

est

e �in

ut�

în f

orm�

de v

olum

e le

gate

sau

foi

vol

ante

�i

este

alc�t

uit�

din

men�iu

ne,

stoc

�i

trei

sec�

iuni

. A

stfe

l, în

men�iu

ne s

unt

indi

cate

: tri

buna

lul

de p

rim�

inst

an��

, se

ctor

ul

adm

inis

trativ

al o

ficiu

lui d

e ca

dast

ru, n

um�r

ul v

olum

ului

�i p

agin

a, u

rmat

e de

la c

az la

caz

de

alte

refe

riri.

În p

rima

sec�

iune

sun

t tre

cu�i

prop

rieta

rii i

mob

ilulu

i, tit

lul

în b

aza

c�ru

ia a

u do

bând

it dr

eptu

l de

prop

rieta

te. Î

n si

tua�

ia p

ropr

ieta

rulu

i per

soan�

89 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 5

5;

99

fizic� se va trece numele �i prenum

ele acestuia , domiciliul, m

eseria sau data na�terii.

În situa�ia

unui proprietar

persoan� juridic�

se va

men�iona

denumirea �i sediul acestora. În

sec�iunea a

doua se

înscriu toate

sarcinile �i

îngr�dirile propriet��ii, cu excep�ia dreptului de ipotec�, sec�iunea a treia fiind rezervat� în exclusivitate dreptului de ipotec�.

3.3.2. Tr�s�turile juridice �i principiile noilor c�r�i funciare;

În literatura de specialitate

90, s-au conturat urm�toarele tr�s�turi

caracteristice ale c�r�ilor funciare: 1. orice im

obil trebuie s� fie cuprins într-o carte funciar�(art. 17

din Lege); U

n regim aparte în ceea ce prive�te aceast� prim

� tr�s�tur�, îl au im

obilele care fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al

unit��ilor administrativ-teritoriale, pentru aceste im

obile constituindu-se c�r�i funciare speciale �inute de regul�, tot de birourile teritoriale de cadastru �i publicitate im

obiliar�. O excep�ie de la aceast� regul� o constituie situa�ia

imobilelor ce fac obiectul unei activit��i m

iniere sau petroliere pentru care se vor constitui docum

ente de eviden�� specific��i anum

e: cartea minier�

sau cartea petrolier�, care vor fi administrate de un organism

de specialitate autonom

. 2. eviden�a juridic� se �ine pe im

obile �i nu pe proprietari; În com

para�ie cu vechiul sistem de transcrip�iuni �i inscrip�iuni

reglementat de C

odul civil în care eviden�a juridic� era �inut� pe persoane, în sistem

ul de carte funciar� eviden�a juridic� este �inut� pe imobile. R

egula conform

c�reia o carte funciar� trebuie s� cuprind� un singur imobil se

men�ine �i în situa�ia în care un proprietar de�ine m

ai multe im

obile în aceea�i localitate, pentru fiecare im

obil în parte existând o carte funciar� 90 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 111 – 120; D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 54 – 55;

99

fizic� se va trece numele �i prenum

ele acestuia , domiciliul, m

eseria sau data na�terii.

În situa�ia

unui proprietar

persoan� juridic�

se va

men�iona

denumirea �i sediul acestora. În

sec�iunea a

doua se

înscriu toate

sarcinile �i

îngr�dirile propriet��ii, cu excep�ia dreptului de ipotec�, sec�iunea a treia fiind rezervat� în exclusivitate dreptului de ipotec�.

3.3.2. Tr�s�turile juridice �i principiile noilor c�r�i funciare;

În literatura de specialitate

90, s-au conturat urm�toarele tr�s�turi

caracteristice ale c�r�ilor funciare: 1. orice im

obil trebuie s� fie cuprins într-o carte funciar�(art. 17

din Lege); U

n regim aparte în ceea ce prive�te aceast� prim

� tr�s�tur�, îl au im

obilele care fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al

unit��ilor administrativ-teritoriale, pentru aceste im

obile constituindu-se c�r�i funciare speciale �inute de regul�, tot de birourile teritoriale de cadastru �i publicitate im

obiliar�. O excep�ie de la aceast� regul� o constituie situa�ia

imobilelor ce fac obiectul unei activit��i m

iniere sau petroliere pentru care se vor constitui docum

ente de eviden�� specific��i anum

e: cartea minier�

sau cartea petrolier�, care vor fi administrate de un organism

de specialitate autonom

. 2. eviden�a juridic� se �ine pe im

obile �i nu pe proprietari; În com

para�ie cu vechiul sistem de transcrip�iuni �i inscrip�iuni

reglementat de C

odul civil în care eviden�a juridic� era �inut� pe persoane, în sistem

ul de carte funciar� eviden�a juridic� este �inut� pe imobile. R

egula conform

c�reia o carte funciar� trebuie s� cuprind� un singur imobil se

men�ine �i în situa�ia în care un proprietar de�ine m

ai multe im

obile în aceea�i localitate, pentru fiecare im

obil în parte existând o carte funciar� 90 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 111 – 120; D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 54 – 55;

100

dist

inct�.

Ace

ast�

reg

ul�

a fo

st i

mpu

s� p

rin m

odifi

c�ril

e ad

use

prin

L.

247/

2005

car

e a

abro

gat a

lin. (

3) a

l fos

tulu

i art.

20

(în p

reze

nt a

rt. 1

7) �

i a

mod

ifica

t în

cons

ecin��

alin

. (2)

al a

celu

ia�i

arti

col s

us-m

en�io

nat,

deoa

rece

, în

aint

e de

ace

ste

mod

ific�

ri, i

mob

ilele

situ

ate

în a

ceea�i

loc

alita

te �

i ca

re

apar�in

eau

unui

ace

la�

prop

rieta

r tre

buia

u în

scris

e în

ace

ea�i

car

te fu

ncia

r�.

De

re�in

ut fa

ptul

c�,

un

corp

de

prop

rieta

te p

oate

fi a

lc�t

uit d

in u

na s

au m

ai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, de

pe te

ritor

iul u

nei u

nit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le,

indi

fere

nt d

e ca

tego

ria d

e fo

losi

n��,

apa

r�inâ

nd a

celu

ia�i

pro

prie

tar.

3. c�r�il

e fu

ncia

re s

e în

tocm

esc �i

se n

umer

otea

z� p

e te

rito

riul

ad

min

istr

ativ

al f

iec�

rei l

ocal

it��i:

com

un�,

ora� s

au m

unic

ipiu

, dup�

caz;

Com

para

tiv c

u D

-L n

r. 11

5/19

38 c

are

prev

edea

în a

rt. 2

alin

. (3)

c�

în si

tua�

ia în

car

e o

com

un�

era

alc�

tuit�

din

dou�

sau

mai

mul

te s

ate,

c�r�il

e fu

ncia

re s

e nu

mer

otau

pe

sate

, alc�t

uind

reg

istre

le f

unci

are

ale

aces

tora

, în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

în a

ceas

t� s

itua�

ie n

u se

mai

înto

cmes

c �i

nic

i nu

se m

ai n

umer

otea

z� d

istin

ct p

entru

fiec

are

sat î

n pa

rte, f

apt c

are

face

difi

cil�

orga

niza

rea

acel

or c�r�i

func

iare

. D

rept

con

seci

n��,

pro

pune

m d

e le

ge

fere

nda

intro

duce

rea

satu

lui

ca

divi

ziun

e al�t

uri

de

com

un�,

or

a��i

m

unic

ipiu

pen

tru a

u�u

ra s

iste

mul

de

înto

cmire

�i

de e

vide

n��

al c�r�il

or

func

iare

incl

usiv

la n

ivel

ul sa

telo

r. 4.

c�r�il

e fu

ncia

re se

�in

într

-un

singu

r exe

mpl

ar;

Din

mot

ive

de o

pera

tivita

te c�r�il

e fu

ncia

re s

e �in

înt

r-un

sin

gur

exem

plar

, în

acee

a�i

carte

fun

ciar�

însc

riind

u-se

a�a

cum

am

men�io

nat �

i an

terio

r, at

ât p

arce

la, c

ât �

i cor

pul d

e ca

rte fu

ncia

r� fo

rmat

din

tr-un

a sa

u m

ai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, de

pe

terit

oriu

l ac

elei

a�i

unit��i

adm

inis

trativ

-te

ritor

iale

, in

dife

rent

de

cate

goria

de

folo

sin��,

dar

car

e ap

ar�in

ace

luia�i

pr

oprie

tar.

Treb

uie

men�io

nat �

i fa

ptul

c�

date

le d

in c�r�il

e fu

ncia

re p

ot f

i re

date

�i

înm

agaz

inat

e su

b fo

rm�

de î

nreg

istr�

ri pe

mic

rofil

me �i

pe

supo

rturi

acce

sibi

le e

chip

amen

telo

r de

prel

ucra

re a

utom

at�

a da

telo

r, ac

este

în

regi

str�

ri av

ând

acee

a�i

for��

pro

bant��i

ace

lea�

i ef

ecte

jur

idic

e pr

ecum

în

scris

urile

car

e au

sta

t la

baz

a lo

r. Fo

rmal

itate

exe

mpl

arul

ui u

nic

nu e

ste

100

dist

inct�.

Ace

ast�

reg

ul�

a fo

st i

mpu

s� p

rin m

odifi

c�ril

e ad

use

prin

L.

247/

2005

car

e a

abro

gat a

lin. (

3) a

l fos

tulu

i art.

20

(în p

reze

nt a

rt. 1

7) �

i a

mod

ifica

t în

cons

ecin��

alin

. (2)

al a

celu

ia�i

arti

col s

us-m

en�io

nat,

deoa

rece

, în

aint

e de

ace

ste

mod

ific�

ri, i

mob

ilele

situ

ate

în a

ceea�i

loc

alita

te �

i ca

re

apar�in

eau

unui

ace

la�

prop

rieta

r tre

buia

u în

scris

e în

ace

ea�i

car

te fu

ncia

r�.

De

re�in

ut fa

ptul

c�,

un

corp

de

prop

rieta

te p

oate

fi a

lc�t

uit d

in u

na s

au m

ai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, de

pe te

ritor

iul u

nei u

nit��i

adm

inis

trativ

-terit

oria

le,

indi

fere

nt d

e ca

tego

ria d

e fo

losi

n��,

apa

r�inâ

nd a

celu

ia�i

pro

prie

tar.

3. c�r�il

e fu

ncia

re s

e în

tocm

esc �i

se n

umer

otea

z� p

e te

rito

riul

ad

min

istr

ativ

al f

iec�

rei l

ocal

it��i:

com

un�,

ora� s

au m

unic

ipiu

, dup�

caz;

Com

para

tiv c

u D

-L n

r. 11

5/19

38 c

are

prev

edea

în a

rt. 2

alin

. (3)

c�

în si

tua�

ia în

car

e o

com

un�

era

alc�

tuit�

din

dou�

sau

mai

mul

te s

ate,

c�r�il

e fu

ncia

re s

e nu

mer

otau

pe

sate

, alc�t

uind

reg

istre

le f

unci

are

ale

aces

tora

, în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

în a

ceas

t� s

itua�

ie n

u se

mai

înto

cmes

c �i

nic

i nu

se m

ai n

umer

otea

z� d

istin

ct p

entru

fiec

are

sat î

n pa

rte, f

apt c

are

face

difi

cil�

orga

niza

rea

acel

or c�r�i

func

iare

. D

rept

con

seci

n��,

pro

pune

m d

e le

ge

fere

nda

intro

duce

rea

satu

lui

ca

divi

ziun

e al�t

uri

de

com

un�,

or

a��i

m

unic

ipiu

pen

tru a

u�u

ra s

iste

mul

de

înto

cmire

�i

de e

vide

n��

al c�r�il

or

func

iare

incl

usiv

la n

ivel

ul sa

telo

r. 4.

c�r�il

e fu

ncia

re se

�in

într

-un

singu

r exe

mpl

ar;

Din

mot

ive

de o

pera

tivita

te c�r�il

e fu

ncia

re s

e �in

înt

r-un

sin

gur

exem

plar

, în

acee

a�i

carte

fun

ciar�

însc

riind

u-se

a�a

cum

am

men�io

nat �

i an

terio

r, at

ât p

arce

la, c

ât �

i cor

pul d

e ca

rte fu

ncia

r� fo

rmat

din

tr-un

a sa

u m

ai

mul

te p

arce

le a

l�tu

rate

, de

pe

terit

oriu

l ac

elei

a�i

unit��i

adm

inis

trativ

-te

ritor

iale

, in

dife

rent

de

cate

goria

de

folo

sin��,

dar

car

e ap

ar�in

ace

luia�i

pr

oprie

tar.

Treb

uie

men�io

nat �

i fa

ptul

c�

date

le d

in c�r�il

e fu

ncia

re p

ot f

i re

date

�i

înm

agaz

inat

e su

b fo

rm�

de î

nreg

istr�

ri pe

mic

rofil

me �i

pe

supo

rturi

acce

sibi

le e

chip

amen

telo

r de

prel

ucra

re a

utom

at�

a da

telo

r, ac

este

în

regi

str�

ri av

ând

acee

a�i

for��

pro

bant��i

ace

lea�

i ef

ecte

jur

idic

e pr

ecum

în

scris

urile

car

e au

sta

t la

baz

a lo

r. Fo

rmal

itate

exe

mpl

arul

ui u

nic

nu e

ste

101

prev�zut� expres de lege ci rezult� din men�iunea interdic�iei scoaterii

originalului c�r�ii funciare din incinta biroului teritorial (art. 41 alin. (3) din Lege; art. 18 din R

egulament). În consolidarea ideii �inerii c�r�ii funciare

într-un singur exemplar vine �i procedura reconstituirii c�r�ilor funciare

pierdute, sustrase sau distruse (art. 52 alin. (1) din Lege; art. 80–82 din R

egulament).

5. cartea funciar� este un document public;

Consecin�a acestei tr�s�turi este faptul c� orice persoan�, f�r� a fi

nevoie s� justifice vreun interes legitim, va putea s� cerceteze cartea

funciar��i celelalte eviden�e care alc�tuiesc registrul cadastral de publicitate

imobiliar�. Exist� o singur� excep�ie, �i anum

e eviden�ele care privesc siguran�a na�ional�. În vederea degaj�rii cercet�rilor, eviden�ele sunt �inute în urm

�toarele tipuri de registre: a.

registrul de intrare; b.

repertoriul cadastral imobiliar (anterior num

it repertoriu parcelar) �i care cuprinde: num

�rul cadastral al imobilelor, num

�rul de ordine al c�r�ilor funciare �i o rubric� pentru observa�ii;

c.indexul

(opisul) alfabetic

al proprietarilor

din localitatea

respectiv� cuprinzând: numele sau denum

irea proprietarului imobilului,

domiciliul sau sediul proprietarului im

obilului �i num�rul de carte funciar�;

d.m

apa de carte funciar� (dosarul) în care se p�streaz� toate cererile

de înscriere

împreun�

cu un

exemplar

al înscrisurilor

constatatoareale actelor �i faptelor juridice supuse înscrierii. Inform

a�iile solicitate vor fi eliberate la cerere, sub fom� de extrase

de informare sau extrase de autentificare, certificate sau copii legalizate de

pe c�r�ile funciare, etc, în schimbul pl��ii unei anum

ite taxe, al c�rei cuantum

difer� în func�ie de natura solicit�rii. Obligatoriu de m

en�ionat este faptul c� pe durata valabilit��ii extrasului de carte funciar�, este absolut interzis� orice fel de înscriere în cartea funciar�, cu excep�ia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. C

u toate acestea, registratorul va putea elibera 101

prev�zut� expres de lege ci rezult� din men�iunea interdic�iei scoaterii

originalului c�r�ii funciare din incinta biroului teritorial (art. 41 alin. (3) din Lege; art. 18 din R

egulament). În consolidarea ideii �inerii c�r�ii funciare

într-un singur exemplar vine �i procedura reconstituirii c�r�ilor funciare

pierdute, sustrase sau distruse (art. 52 alin. (1) din Lege; art. 80–82 din R

egulament).

5. cartea funciar� este un document public;

Consecin�a acestei tr�s�turi este faptul c� orice persoan�, f�r� a fi

nevoie s� justifice vreun interes legitim, va putea s� cerceteze cartea

funciar��i celelalte eviden�e care alc�tuiesc registrul cadastral de publicitate

imobiliar�. Exist� o singur� excep�ie, �i anum

e eviden�ele care privesc siguran�a na�ional�. În vederea degaj�rii cercet�rilor, eviden�ele sunt �inute în urm

�toarele tipuri de registre: a.

registrul de intrare; b.

repertoriul cadastral imobiliar (anterior num

it repertoriu parcelar) �i care cuprinde: num

�rul cadastral al imobilelor, num

�rul de ordine al c�r�ilor funciare �i o rubric� pentru observa�ii;

c.indexul

(opisul) alfabetic

al proprietarilor

din localitatea

respectiv� cuprinzând: numele sau denum

irea proprietarului imobilului,

domiciliul sau sediul proprietarului im

obilului �i num�rul de carte funciar�;

d.m

apa de carte funciar� (dosarul) în care se p�streaz� toate cererile

de înscriere

împreun�

cu un

exemplar

al înscrisurilor

constatatoareale actelor �i faptelor juridice supuse înscrierii. Inform

a�iile solicitate vor fi eliberate la cerere, sub fom� de extrase

de informare sau extrase de autentificare, certificate sau copii legalizate de

pe c�r�ile funciare, etc, în schimbul pl��ii unei anum

ite taxe, al c�rei cuantum

difer� în func�ie de natura solicit�rii. Obligatoriu de m

en�ionat este faptul c� pe durata valabilit��ii extrasului de carte funciar�, este absolut interzis� orice fel de înscriere în cartea funciar�, cu excep�ia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. C

u toate acestea, registratorul va putea elibera

102

extra

se d

e in

form

are �i

va

pute

a or

dona

înre

gist

rare

a ce

reril

or d

e în

scrie

re a

un

or d

rept

uri

sau

situ

a�ii

jurid

ice

form

ulat

e de

ter�i,

car

e vo

r ur

ma

a fi

solu�io

nate

ulte

rior,

în c

onfo

rmita

te c

u re

spec

tare

a pr

eved

erilo

r leg

ale.

U

n al

t asp

ect i

mpo

rtant

pe

care

l-am

men�io

nat a

nter

ior,

dar

desp

re

care

se

sim

te n

eces

itate

a pu

nct�

rii a

num

itor

deta

lii e

ste

fapt

ul c�

nici

o au

torit

ate

publ

ic�

nu

va

pute

a so

licita

tra

nsm

itere

a or

igin

alul

ui

c�r�i

i fu

ncia

re sa

u a

plan

urilo

r de

iden

tific

are

a im

obile

lor.

Inst

an�a

jude

c�to

reas

c�es

te s

ingu

ra c

are

poat

e so

licita

doa

r m

apa

însc

risur

ilor

priv

ind

hot�

râre

a at

acat��i

, evi

dent

, o c

opie

a c�r�ii

func

iare

, atu

nci c

ând

este

nev

oie.

6

. car

tea

func

iar�

est

e un

sist

em c

ompl

et d

e pu

blic

itate

;În

act

uala

reg

lem

enta

re, l

egiu

itoru

l �i

-a p

ropu

s tra

nsfo

rmar

ea c�r�ii

fu

ncia

re în

tr-un

ver

itabi

l caz

ier

jurid

ic im

obili

ar91

. Com

para�ia

cu

func�ii

le

cazi

erul

ui j

udic

iar

este

pos

ibil�

dat

orit�

fap

tulu

i c�

prin

car

tea

func

iar�

se

asig

ur�

publ

icita

tea

inte

gral�

a tu

turo

r act

elor

�i f

apte

lor j

urid

ice

refe

ritoa

re

la

acel

im

obil:

de

scrie

rea

imob

ilulu

i îm

preu

n�

cu

drep

turil

e re

ale

core

spun

z�to

are,

indi

care

dre

ptur

ilor

pers

onal

e, a

ctel

e �i

fap

tele

ref

erito

are

la

capa

cita

tea

pers

oane

lor,

ac�iu

nile

�i

c�

ile

de

atac

în

ju

sti�i

e,

indi

spon

ibili

zare

a �i

urm�r

irea

silit�

în le

g�tu

r� c

u ac

el im

obil.

7.

car

tea

func

iar�

asi

gur�

opo

zabi

litat

ea fa��

de

ter�

i a d

rept

urilo

r re

ale

dobâ

ndite

sau

mod

ifica

te,

prec

um �

i a

acte

lor �i

fapt

elor

jur

idic

e re

feri

toar

e la

imob

ilele

însc

rise

în c

arte

a re

spec

tiv�;

A�a

cum

s-a

put

ut c

onst

ata

ante

rior,

func�ia

cea

mai

im

porta

nt�

a pu

blic

it��ii

im

obili

are

o co

nstit

uie

aduc

erea

la

cu

no�t

in�a

te

r�ilo

r a

drep

turil

or r

eale

dob

ândi

te,

mod

ifica

te s

au s

tinse

asu

pra

unui

im

obil,

pr

ecum

�i a

alto

r act

e, fa

pte

sau

rapo

rturi

jurid

ice

în le

g�tu

r� c

u ac

el im

obil,

în

sc

opul

cu

noa�

terii

si

tua�

iei

jurid

ice.

A

ltfel

sp

us,

acea

st�

func�ie

în

depl

ine�

te o

poza

bilit

atea

fa��

de te

r�i. S

pre

deos

ebire

de

sist

emul

D-L

nr.

115/

1938

în c

are

publ

icita

tea

imob

iliar�

avea

pe

lâng�

func�ia

de

asig

urar

e a

91 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 114

;

102

extra

se d

e in

form

are �i

va

pute

a or

dona

înre

gist

rare

a ce

reril

or d

e în

scrie

re a

un

or d

rept

uri

sau

situ

a�ii

jurid

ice

form

ulat

e de

ter�i,

car

e vo

r ur

ma

a fi

solu�io

nate

ulte

rior,

în c

onfo

rmita

te c

u re

spec

tare

a pr

eved

erilo

r leg

ale.

U

n al

t asp

ect i

mpo

rtant

pe

care

l-am

men�io

nat a

nter

ior,

dar

desp

re

care

se

sim

te n

eces

itate

a pu

nct�

rii a

num

itor

deta

lii e

ste

fapt

ul c�

nici

o au

torit

ate

publ

ic�

nu

va

pute

a so

licita

tra

nsm

itere

a or

igin

alul

ui

c�r�i

i fu

ncia

re sa

u a

plan

urilo

r de

iden

tific

are

a im

obile

lor.

Inst

an�a

jude

c�to

reas

c�es

te s

ingu

ra c

are

poat

e so

licita

doa

r m

apa

însc

risur

ilor

priv

ind

hot�

râre

a at

acat��i

, evi

dent

, o c

opie

a c�r�ii

func

iare

, atu

nci c

ând

este

nev

oie.

6

. car

tea

func

iar�

est

e un

sist

em c

ompl

et d

e pu

blic

itate

;În

act

uala

reg

lem

enta

re, l

egiu

itoru

l �i

-a p

ropu

s tra

nsfo

rmar

ea c�r�ii

fu

ncia

re în

tr-un

ver

itabi

l caz

ier

jurid

ic im

obili

ar91

. Com

para�ia

cu

func�ii

le

cazi

erul

ui j

udic

iar

este

pos

ibil�

dat

orit�

fap

tulu

i c�

prin

car

tea

func

iar�

se

asig

ur�

publ

icita

tea

inte

gral�

a tu

turo

r act

elor

�i f

apte

lor j

urid

ice

refe

ritoa

re

la

acel

im

obil:

de

scrie

rea

imob

ilulu

i îm

preu

n�

cu

drep

turil

e re

ale

core

spun

z�to

are,

indi

care

dre

ptur

ilor

pers

onal

e, a

ctel

e �i

fap

tele

ref

erito

are

la

capa

cita

tea

pers

oane

lor,

ac�iu

nile

�i

c�

ile

de

atac

în

ju

sti�i

e,

indi

spon

ibili

zare

a �i

urm�r

irea

silit�

în le

g�tu

r� c

u ac

el im

obil.

7.

car

tea

func

iar�

asi

gur�

opo

zabi

litat

ea fa��

de

ter�

i a d

rept

urilo

r re

ale

dobâ

ndite

sau

mod

ifica

te,

prec

um �

i a

acte

lor �i

fapt

elor

jur

idic

e re

feri

toar

e la

imob

ilele

însc

rise

în c

arte

a re

spec

tiv�;

A�a

cum

s-a

put

ut c

onst

ata

ante

rior,

func�ia

cea

mai

im

porta

nt�

a pu

blic

it��ii

im

obili

are

o co

nstit

uie

aduc

erea

la

cu

no�t

in�a

te

r�ilo

r a

drep

turil

or r

eale

dob

ândi

te,

mod

ifica

te s

au s

tinse

asu

pra

unui

im

obil,

pr

ecum

�i a

alto

r act

e, fa

pte

sau

rapo

rturi

jurid

ice

în le

g�tu

r� c

u ac

el im

obil,

în

sc

opul

cu

noa�

terii

si

tua�

iei

jurid

ice.

A

ltfel

sp

us,

acea

st�

func�ie

în

depl

ine�

te o

poza

bilit

atea

fa��

de te

r�i. S

pre

deos

ebire

de

sist

emul

D-L

nr.

115/

1938

în c

are

publ

icita

tea

imob

iliar�

avea

pe

lâng�

func�ia

de

asig

urar

e a

91 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 114

;

103

opozabilit��ii erga omnes �i o func�ie constitutiv� de drepturi, Legea nr.

7/1996 a promovat solu�ia adoptat� de sistem

ele personale de publicitate im

obiliar��i anum

e doar func�ia de opozabilitate a drepturilor reale înscrise în

cartea funciar�,

nepromovându-se

�i ideea

efectului constitutiv

de drepturi. C

u toate acestea, prin modific�rile aduse Legii nr. 7/1996 prin

Legea nr. 247/2005, s-a introdus �i efectul constitutiv de drepturi, dar numai

în ceea ce prive�te cazul stingerii drepturilor tabulare. C

oncluzia este c�, în prezent, dobândirea sau modificarea unui drept

real produce efect imediat între p�r�i, dar fa�� de ter�i dreptul real nu va fi

opozabil decât din mom

entul înscrierii sale în cartea funciar� a imobilului.

Cu alte cuvinte, efectele produse între p�r�i sunt lim

itate, asigurându-se doar consolidarea dreptului real dobândit de achizitor (succesorul tabular) prin îm

piedicarea antecesorului tabular de a mai dispune înc� o dat� de acela�i

drept în folosul altuia. A�adar, între p�r�i înscrierea este confortativ� de

drepturi, iar fa�� de ter�i ea este constitutiv� de drepturi. 8. cartea funciar� se întrege�te cu o serie de docum

ente �i registre publice;D

in interpretarea coroborat� a art. 17 alin. (4) �i art. 41 din Lege cu art. 73-78 din R

egulament, rezult� c� pentru a se u�ura consultarea c�r�ii

funciare, aceasta se întrege�te cu o serie de documente �i registre:

a.registrul general de intrare;

b.planul cadastral;

c.registrul cadastral al im

obilelor; d.

indexul alfabetic al proprietarilor; e.

mapa de carte funciar�.

A�adar, achiesând la p�rerea prof. S. B

r�deanu, consider�m term

enul de carte funciar� drept un term

en colectiv care desemneaz� al�turi de cartea

funciar� propriu-zis��i celelalte docum

ente cu care se întrege�te cuprinsul acesteia.

103

opozabilit��ii erga omnes �i o func�ie constitutiv� de drepturi, Legea nr.

7/1996 a promovat solu�ia adoptat� de sistem

ele personale de publicitate im

obiliar��i anum

e doar func�ia de opozabilitate a drepturilor reale înscrise în

cartea funciar�,

nepromovându-se

�i ideea

efectului constitutiv

de drepturi. C

u toate acestea, prin modific�rile aduse Legii nr. 7/1996 prin

Legea nr. 247/2005, s-a introdus �i efectul constitutiv de drepturi, dar numai

în ceea ce prive�te cazul stingerii drepturilor tabulare. C

oncluzia este c�, în prezent, dobândirea sau modificarea unui drept

real produce efect imediat între p�r�i, dar fa�� de ter�i dreptul real nu va fi

opozabil decât din mom

entul înscrierii sale în cartea funciar� a imobilului.

Cu alte cuvinte, efectele produse între p�r�i sunt lim

itate, asigurându-se doar consolidarea dreptului real dobândit de achizitor (succesorul tabular) prin îm

piedicarea antecesorului tabular de a mai dispune înc� o dat� de acela�i

drept în folosul altuia. A�adar, între p�r�i înscrierea este confortativ� de

drepturi, iar fa�� de ter�i ea este constitutiv� de drepturi. 8. cartea funciar� se întrege�te cu o serie de docum

ente �i registre publice;D

in interpretarea coroborat� a art. 17 alin. (4) �i art. 41 din Lege cu art. 73-78 din R

egulament, rezult� c� pentru a se u�ura consultarea c�r�ii

funciare, aceasta se întrege�te cu o serie de documente �i registre:

a.registrul general de intrare;

b.planul cadastral;

c.registrul cadastral al im

obilelor; d.

indexul alfabetic al proprietarilor; e.

mapa de carte funciar�.

A�adar, achiesând la p�rerea prof. S. B

r�deanu, consider�m term

enul de carte funciar� drept un term

en colectiv care desemneaz� al�turi de cartea

funciar� propriu-zis��i celelalte docum

ente cu care se întrege�te cuprinsul acesteia.

104

În c

eea

ce p

rive�

te p

rinc

ipiil

e c�

r�ilo

r fu

ncia

re, a

naliz

ând

liter

atur

a de

spe

cial

itate

în

dom

eniu

92 a

m î

ncer

cat

o si

ntet

izar

e a

celo

r m

ai a

viza

te

p�re

ri. A

stfe

l, co

robo

rând

ace

ste

opin

ii av

izat

e cu

tex

tul

Legi

i nr

. 7/

1996

co

nsid

er�m

c�

pot

fi co

nsid

erat

e dr

ept

prin

cipi

i al

e no

ilor

c�r�i

fun

icar

e ur

m�t

oare

le:

1.Pr

inci

piul

pub

licit��ii

inte

gral

e a

c�r�

ilor

func

iare

Ace

st p

rim p

rinci

piu

rezu

lt� d

in în

s��i

cer

in�a

text

ului

de

lege

car

e pr

eved

e în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

tutu

ror o

pera�iu

nilo

r jur

idic

e pr

in c

are

se c

onst

ituie

, se

mod

ific�

sau

se

stin

ge u

n dr

ept

real

im

obili

ar s

au a

ac�iu

nilo

r în

ju

sti�i

e pr

ivito

are

la

imob

ile,

înde

plin

irea

aces

tei

cerin�e

as

igur

ând

num

ai o

poza

bilit

atea

ope

ra�iu

nii j

urid

ice

resp

ectiv

e fa��

de

ter�i

. Pr

actic

, ace

st p

rinci

piu

ne a

rat�

ce

anum

e se

însc

rie în

car

tea

func

iar�

. A

cest

prin

cipi

u se

reg�s

e�te

în d

ispo

zi�ii

le a

rtico

lelo

r 19

-21,

art.

26

�i 3

8 di

n Le

ge p

recu

m �

i în

pre

vede

rile

Reg

ulam

entu

lui

care

rei

a re

gula

pu

blic

it��ii

in

tegr

ale

a dr

eptu

rilor

im

obili

are

prin

în

scrie

rea

în

carte

a fu

ncia

r�, e

nun�

ând-

o as

tfel:

„Pub

licita

tea

imob

iliar�

are

ca o

biec

t îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

�i a

cel

orla

lte d

rept

uri r

eale

car

e se

tra

nsm

it, s

e co

nstit

uie,

se

mod

ific�

sau

car

e, d

up�

caz,

se

stin

g �i

se

radi

az�,

ca

urm

are

a ac

telo

r �i

fap

telo

r ju

ridic

e re

ferit

oare

la

un b

un

imob

il93”.

Din

ace

st e

nun�

tra

gem

con

cluz

ia c�

sunt

sup

use

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r� :

a.to

ate

oper

a�iu

nile

jurid

ice

prin

car

e se

str�

mut�,

se

cons

titui

e, s

e m

odifi

c� s

au s

e st

inge

un

drep

t re

al i

mob

iliar

ind

ifere

nt c�

ar f

i vor

ba d

e ac

te i

nter

viv

os s

au m

ortis

cau

sa,

de a

cte

tran

slat

ive,

con

stitu

tive

sau

decl

arat

ive

– ho

t�râ

rile

de îm

p�r�e

al�,

act

ele

de p

arta

j vol

unta

r, tra

nzac�ii

le

92 A

se v

edea

I. A

lbu,

op.

cit.

, p. 6

6 �i

urm

; C. B

ârsa

n, M

. Gai���i

M. M

. Piv

nice

ru, o

p. c

it.,

p 21

8 –

220.

; E. C

hela

ru, C

ircu

la�ia

juri

dic�

a te

renu

rilor

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti

1999

, p.

405-

407;

M.

Nic

olae

, op

. ci

t., p

. 17

9, C

. B

îrsan

, op

. ci

t., p

. 34

9-35

2; R

. I.

Mot

ica,

A.

Tr�i

lesc

u, L

. Iu�

an, o

p. c

it., p

. 38-

50; L

. Pop

, L.-M

. Har

osa,

Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pr

inci

pale

, Ed.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti 20

06, p

364

-369

; 93

A se

ved

ea M

. Nic

olae

,op.

cit.,

p. 1

84;

104

În c

eea

ce p

rive�

te p

rinc

ipiil

e c�

r�ilo

r fu

ncia

re, a

naliz

ând

liter

atur

a de

spe

cial

itate

în

dom

eniu

92 a

m î

ncer

cat

o si

ntet

izar

e a

celo

r m

ai a

viza

te

p�re

ri. A

stfe

l, co

robo

rând

ace

ste

opin

ii av

izat

e cu

tex

tul

Legi

i nr

. 7/

1996

co

nsid

er�m

c�

pot

fi co

nsid

erat

e dr

ept

prin

cipi

i al

e no

ilor

c�r�i

fun

icar

e ur

m�t

oare

le:

1.Pr

inci

piul

pub

licit��ii

inte

gral

e a

c�r�

ilor

func

iare

Ace

st p

rim p

rinci

piu

rezu

lt� d

in în

s��i

cer

in�a

text

ului

de

lege

car

e pr

eved

e în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

tutu

ror o

pera�iu

nilo

r jur

idic

e pr

in c

are

se c

onst

ituie

, se

mod

ific�

sau

se

stin

ge u

n dr

ept

real

im

obili

ar s

au a

ac�iu

nilo

r în

ju

sti�i

e pr

ivito

are

la

imob

ile,

înde

plin

irea

aces

tei

cerin�e

as

igur

ând

num

ai o

poza

bilit

atea

ope

ra�iu

nii j

urid

ice

resp

ectiv

e fa��

de

ter�i

. Pr

actic

, ace

st p

rinci

piu

ne a

rat�

ce

anum

e se

însc

rie în

car

tea

func

iar�

. A

cest

prin

cipi

u se

reg�s

e�te

în d

ispo

zi�ii

le a

rtico

lelo

r 19

-21,

art.

26

�i 3

8 di

n Le

ge p

recu

m �

i în

pre

vede

rile

Reg

ulam

entu

lui

care

rei

a re

gula

pu

blic

it��ii

in

tegr

ale

a dr

eptu

rilor

im

obili

are

prin

în

scrie

rea

în

carte

a fu

ncia

r�, e

nun�

ând-

o as

tfel:

„Pub

licita

tea

imob

iliar�

are

ca o

biec

t îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

�i a

cel

orla

lte d

rept

uri r

eale

car

e se

tra

nsm

it, s

e co

nstit

uie,

se

mod

ific�

sau

car

e, d

up�

caz,

se

stin

g �i

se

radi

az�,

ca

urm

are

a ac

telo

r �i

fap

telo

r ju

ridic

e re

ferit

oare

la

un b

un

imob

il93”.

Din

ace

st e

nun�

tra

gem

con

cluz

ia c�

sunt

sup

use

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r� :

a.to

ate

oper

a�iu

nile

jurid

ice

prin

car

e se

str�

mut�,

se

cons

titui

e, s

e m

odifi

c� s

au s

e st

inge

un

drep

t re

al i

mob

iliar

ind

ifere

nt c�

ar f

i vor

ba d

e ac

te i

nter

viv

os s

au m

ortis

cau

sa,

de a

cte

tran

slat

ive,

con

stitu

tive

sau

decl

arat

ive

– ho

t�râ

rile

de îm

p�r�e

al�,

act

ele

de p

arta

j vol

unta

r, tra

nzac�ii

le

92 A

se v

edea

I. A

lbu,

op.

cit.

, p. 6

6 �i

urm

; C. B

ârsa

n, M

. Gai���i

M. M

. Piv

nice

ru, o

p. c

it.,

p 21

8 –

220.

; E. C

hela

ru, C

ircu

la�ia

juri

dic�

a te

renu

rilor

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti

1999

, p.

405-

407;

M.

Nic

olae

, op

. ci

t., p

. 17

9, C

. B

îrsan

, op

. ci

t., p

. 34

9-35

2; R

. I.

Mot

ica,

A.

Tr�i

lesc

u, L

. Iu�

an, o

p. c

it., p

. 38-

50; L

. Pop

, L.-M

. Har

osa,

Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pr

inci

pale

, Ed.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti 20

06, p

364

-369

; 93

A se

ved

ea M

. Nic

olae

,op.

cit.,

p. 1

84;

105

voluntare sau judiciare –, de acte abdicative ori confirmative de drepturi

reale ori dac� actul sau faptul care st� la baza înscrierii este civil,

jurisdic�ional, administrativ ori de alt� natur�;

b.opera�iunile materiale sau juridice privitoare la im

obilele descrise în Partea A

a c�r�ii funciare; c.

drepturile de crean��, actele sau faptele juridice în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar� în cazurile anume prev�zute de lege,

sau, dup� caz, la cererea persoanei interesate. Trebuie m

en�ionat îns� faptul c� în vreme ce înscrierea anum

itor opera�iuni juridice este facultativ� – opera�iunile juridice privitoare la drepturile de crean��, starea �i capacitatea persoanelor aflate în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar� – înscrierea altor opera�iuni juridice este obligatorie, dar se face num

ai în scopul inform�rii ter�ilor �i nu pentru

asigurarea opozabilit��ii,

care oricum

opereaz�

independent de

orice înscriere efectuat� în cartea funciar�.

2.Principiul relativit��ii înscrierilor

Principiul relativit��ii înscrierilor, reglementat în cuprinsul art. 22 –

24 din Lege reprezint� acea regul� în temeiul c�reia înscrierea unui drept în

cartea funciar� se poate face numai îm

potriva aceluia care, la înregistrarea cererii, este înscris, sau dup� caz, urm

eaz� s� fie înscris în cartea funciar� ca titular al dreptului asupra c�ruia înscrierea va fi f�cut�.

Analizând con�inutul art. 22 observ�m

c� înscrierea unui drept opereaz�:

a.îm

potriva acelui care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra c�ruia înscrierea urm

eaz� s� fie f�cut�; b.

împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, �i-a grevat dreptul,

dac� ambele înscrieri se cer deodat�.

Persoana înscris� în cartea funciar� poart� denumirea de posesor

tabular, tot el fiind numit, în raport cu cel ce urm

eaz� a fi înscris, �i antecesor tabular, iar cel care va dobândi dreptul urm

ând a fi înscris în 105

voluntare sau judiciare –, de acte abdicative ori confirmative de drepturi

reale ori dac� actul sau faptul care st� la baza înscrierii este civil,

jurisdic�ional, administrativ ori de alt� natur�;

b.opera�iunile materiale sau juridice privitoare la im

obilele descrise în Partea A

a c�r�ii funciare; c.

drepturile de crean��, actele sau faptele juridice în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar� în cazurile anume prev�zute de lege,

sau, dup� caz, la cererea persoanei interesate. Trebuie m

en�ionat îns� faptul c� în vreme ce înscrierea anum

itor opera�iuni juridice este facultativ� – opera�iunile juridice privitoare la drepturile de crean��, starea �i capacitatea persoanelor aflate în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar� – înscrierea altor opera�iuni juridice este obligatorie, dar se face num

ai în scopul inform�rii ter�ilor �i nu pentru

asigurarea opozabilit��ii,

care oricum

opereaz�

independent de

orice înscriere efectuat� în cartea funciar�.

2.Principiul relativit��ii înscrierilor

Principiul relativit��ii înscrierilor, reglementat în cuprinsul art. 22 –

24 din Lege reprezint� acea regul� în temeiul c�reia înscrierea unui drept în

cartea funciar� se poate face numai îm

potriva aceluia care, la înregistrarea cererii, este înscris, sau dup� caz, urm

eaz� s� fie înscris în cartea funciar� ca titular al dreptului asupra c�ruia înscrierea va fi f�cut�.

Analizând con�inutul art. 22 observ�m

c� înscrierea unui drept opereaz�:

a.îm

potriva acelui care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra c�ruia înscrierea urm

eaz� s� fie f�cut�; b.

împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, �i-a grevat dreptul,

dac� ambele înscrieri se cer deodat�.

Persoana înscris� în cartea funciar� poart� denumirea de posesor

tabular, tot el fiind numit, în raport cu cel ce urm

eaz� a fi înscris, �i antecesor tabular, iar cel care va dobândi dreptul urm

ând a fi înscris în

106

carte

a fu

ncia

r� n

umin

du-s

e su

cces

or t

abul

ar. N

u es

te o

blig

ator

iu s�

exis

te

înto

tdea

una

între

ace�i

a do

i un

rapo

rt ju

ridic

dire

ct d

eoar

ece,

se

pot e

fect

ua

însc

rieri �i

în te

mei

ul le

gii,

al u

nei h

ot�r

âri j

udec�t

ore�

ti sa

u al

une

i dec

izii

adm

inis

trativ

e.

În c

eea

ce p

rive�

te p

rim

a si

tua�

ie m

en�io

nat�

în

art.

22,

dup�

înre

gist

rare

a or

ic�r

ei c

erer

i de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ul d

intre

pr

imel

e as

pect

e ca

re tr

ebui

e ve

rific

ate

pent

ru a

put

ea fi

adm

is�

cere

rea

este

ce

rcet

area

ide

ntit��ii

din

tre p

oses

orul

tab

ular

�i

cel

ce f

igur

eaz�

în

actu

l ju

ridic

pre

zent

at c

a fii

nd p

erso

ana

care

a t

rans

mis

, a

cons

titui

t sa

u a

mod

ifica

t dr

eptu

l in

tabu

lat

în c

arte

a fu

ncia

r� r

espe

ctiv�.

În

mod

cor

ect

apre

ciem

fel

ul în

car

e în

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e s-

a su

rprin

s in

adve

rten�

a de

reda

ctar

e le

gisl

ativ�

cu p

rivire

la m

omen

tul l

a ca

re s

e ap

reci

eaz�

cal

itate

a de

ant

eces

or ta

bula

r �i a

chie

s�m

pe

depl

in la

ace

ast�

opi

nie94

. A

stfe

l, di

n re

dact

area

text

ului

de

lege

ar

rezu

lta c�

se a

re în

ved

ere

mom

entu

l „î

nreg

istr�

rii c

erer

ii sa

le”,

adi

c� c

hiar

a c

erer

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar.

În e

sen��,

est

e ev

iden

t c�

nu

poat

e fi

vorb

a de

spre

un

asem

enea

m

omen

t deo

arec

e în

mod

nor

mal

ant

eces

orul

tabu

lar p

entru

a p

utea

înst

r�in

a se

pre

supu

ne c��i

-a in

tabu

lat d

eja

drep

tul s�u

de

prop

rieta

te, a

stfe

l înc

ât la

ac

est

mom

ent

men�io

nat

de t

extu

l le

gal

ne a

fl�m

în

situ

a�ia

în

care

se

form

ulea

z� o

cer

ere

de c�t

re o

nou�

pers

oan��i

nu

de a

ntec

esor

ul n

ostru

ta

bula

r, ac

east�

nou�

per

soan�

fiind

de

fapt

per

soan

a ca

re,

ca r

egul�

gene

ral�

, a

dobâ

ndit

drep

tul

a c�

rui

inta

bula

re o

sol

icit�

chi

ar d

e la

an

tece

soru

l tab

ular

. C

a pr

opun

ere

de l

ege

fere

nda,

con

side

r�m

c�

mod

ifica

rea

text

ului

le

gal a

r tre

bui f�c

ut�

prin

înlo

cuire

a ex

pres

iei „

la în

regi

stra

rea

cere

rii s

ale”

cu

exp

resi

a „l

a în

regi

stra

rea

cere

rii fo

rmul

at�

de su

cces

orul

tabu

lar”

. R

even

ind

la p

rima

situ

a�ie

pre

v�zu

t� d

e ar

t. 22

din

Leg

e, în

pra

ctic�

s-a

cons

tata

t de

m

ulte

or

i ap

ari�i

a an

umito

r si

tua�

ii ca

re

au

înc�

lcat

94 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 9

0;

106

carte

a fu

ncia

r� n

umin

du-s

e su

cces

or t

abul

ar. N

u es

te o

blig

ator

iu s�

exis

te

înto

tdea

una

între

ace�i

a do

i un

rapo

rt ju

ridic

dire

ct d

eoar

ece,

se

pot e

fect

ua

însc

rieri �i

în te

mei

ul le

gii,

al u

nei h

ot�r

âri j

udec�t

ore�

ti sa

u al

une

i dec

izii

adm

inis

trativ

e.

În c

eea

ce p

rive�

te p

rim

a si

tua�

ie m

en�io

nat�

în

art.

22,

dup�

înre

gist

rare

a or

ic�r

ei c

erer

i de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ul d

intre

pr

imel

e as

pect

e ca

re tr

ebui

e ve

rific

ate

pent

ru a

put

ea fi

adm

is�

cere

rea

este

ce

rcet

area

ide

ntit��ii

din

tre p

oses

orul

tab

ular

�i

cel

ce f

igur

eaz�

în

actu

l ju

ridic

pre

zent

at c

a fii

nd p

erso

ana

care

a t

rans

mis

, a

cons

titui

t sa

u a

mod

ifica

t dr

eptu

l in

tabu

lat

în c

arte

a fu

ncia

r� r

espe

ctiv�.

În

mod

cor

ect

apre

ciem

fel

ul în

car

e în

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e s-

a su

rprin

s in

adve

rten�

a de

reda

ctar

e le

gisl

ativ�

cu p

rivire

la m

omen

tul l

a ca

re s

e ap

reci

eaz�

cal

itate

a de

ant

eces

or ta

bula

r �i a

chie

s�m

pe

depl

in la

ace

ast�

opi

nie94

. A

stfe

l, di

n re

dact

area

text

ului

de

lege

ar

rezu

lta c�

se a

re în

ved

ere

mom

entu

l „î

nreg

istr�

rii c

erer

ii sa

le”,

adi

c� c

hiar

a c

erer

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar.

În e

sen��,

est

e ev

iden

t c�

nu

poat

e fi

vorb

a de

spre

un

asem

enea

m

omen

t deo

arec

e în

mod

nor

mal

ant

eces

orul

tabu

lar p

entru

a p

utea

înst

r�in

a se

pre

supu

ne c��i

-a in

tabu

lat d

eja

drep

tul s�u

de

prop

rieta

te, a

stfe

l înc

ât la

ac

est

mom

ent

men�io

nat

de t

extu

l le

gal

ne a

fl�m

în

situ

a�ia

în

care

se

form

ulea

z� o

cer

ere

de c�t

re o

nou�

pers

oan��i

nu

de a

ntec

esor

ul n

ostru

ta

bula

r, ac

east�

nou�

per

soan�

fiind

de

fapt

per

soan

a ca

re,

ca r

egul�

gene

ral�

, a

dobâ

ndit

drep

tul

a c�

rui

inta

bula

re o

sol

icit�

chi

ar d

e la

an

tece

soru

l tab

ular

. C

a pr

opun

ere

de l

ege

fere

nda,

con

side

r�m

c�

mod

ifica

rea

text

ului

le

gal a

r tre

bui f�c

ut�

prin

înlo

cuire

a ex

pres

iei „

la în

regi

stra

rea

cere

rii s

ale”

cu

exp

resi

a „l

a în

regi

stra

rea

cere

rii fo

rmul

at�

de su

cces

orul

tabu

lar”

. R

even

ind

la p

rima

situ

a�ie

pre

v�zu

t� d

e ar

t. 22

din

Leg

e, în

pra

ctic�

s-a

cons

tata

t de

m

ulte

or

i ap

ari�i

a an

umito

r si

tua�

ii ca

re

au

înc�

lcat

94 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 9

0;

107

principiul relativit��ii �i care au determinat pronun�area unor încheieri de

respingere. Un prim

exemplu ar fi situa�ia în care, un creditor em

ite în tem

eiul art. 497 Cod proc. civ. o som

a�ie de plat� împotriva unui debitor.

Ulterior em

iterii acestei soma�ii, creditorul se prezint� la B

iroul de carte funciar� unde solicit� înregistrarea cererii privind notarea acelei som

a�ii în cartea funciar� a im

obilului al c�rei proprietar avea cuno�tin�� c� este debitorul s�u. În condi�iile în care debitorul �i-a radiat dreptul de proprietate asupra im

obilului, anterior înregistr�rii cererii creditorului de notare a som

a�iei de plat�, încheierea prin care cererea formulat� de c�tre creditor a

fost admis� nu este corect�

95. În concret, a�a cum reiese din spe�a la care

facem referire, prin încheierea de carte funciar� nr. 21069 din 18.07.2004

pronun�at� de Judec�toria Timi�oara – B

iroul de carte funciar�, a fost adm

is� cererea creditorului dispunându-se notarea în CF a som

a�iei de plat�în favoarea creditorului. În adoptarea acestei solu�ii s-a avut în vedere faptul c�

sunt îndeplinite

condi�iile cerute

de art.

48 din

Lege, neexistând

impedim

ente la notare. Împotriva acestei încheieri, proprietarii im

obilului au declarat apel pe care tribunalul l-a adm

is. De asem

enea, recursul declarat de c�tre creditor a fost în m

od corect respins, la baza deciziei stând m

otivarea c� atât la mom

entul emiterii som

a�iei de plat� cât �i la mom

entul cererii de transcriere a acesteia în C

F, persoana somat� nu m

ai era proprietar al im

obilului, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind dobândit de alte persoane.

O alt� situa�ie este aceea ivit� în m

ateria copropriet��ii. În mod

normal, respectându-se principiul nem

o plus juris ad alium transffere potest,

quam

ipse habet

(nimeni

nu poate

da m

ai m

ult decât

are), fiecare

coproprietar poate dispune liber �i nestingherit de dreptul de proprietate asupra cotei sale p�r�i. C

ât� vreme nu se respect� acest principiu, iar un

coindivizar înstr�ineaz� întregul imobil sau doar o parte din acesta dar care

95 A

se vedea Decizia nr. 670 din 1 iulie 2008 a C

.A. Tim

i�oara în A. R

usu, op. cit., p. 91-92;

107

principiul relativit��ii �i care au determinat pronun�area unor încheieri de

respingere. Un prim

exemplu ar fi situa�ia în care, un creditor em

ite în tem

eiul art. 497 Cod proc. civ. o som

a�ie de plat� împotriva unui debitor.

Ulterior em

iterii acestei soma�ii, creditorul se prezint� la B

iroul de carte funciar� unde solicit� înregistrarea cererii privind notarea acelei som

a�ii în cartea funciar� a im

obilului al c�rei proprietar avea cuno�tin�� c� este debitorul s�u. În condi�iile în care debitorul �i-a radiat dreptul de proprietate asupra im

obilului, anterior înregistr�rii cererii creditorului de notare a som

a�iei de plat�, încheierea prin care cererea formulat� de c�tre creditor a

fost admis� nu este corect�

95. În concret, a�a cum reiese din spe�a la care

facem referire, prin încheierea de carte funciar� nr. 21069 din 18.07.2004

pronun�at� de Judec�toria Timi�oara – B

iroul de carte funciar�, a fost adm

is� cererea creditorului dispunându-se notarea în CF a som

a�iei de plat�în favoarea creditorului. În adoptarea acestei solu�ii s-a avut în vedere faptul c�

sunt îndeplinite

condi�iile cerute

de art.

48 din

Lege, neexistând

impedim

ente la notare. Împotriva acestei încheieri, proprietarii im

obilului au declarat apel pe care tribunalul l-a adm

is. De asem

enea, recursul declarat de c�tre creditor a fost în m

od corect respins, la baza deciziei stând m

otivarea c� atât la mom

entul emiterii som

a�iei de plat� cât �i la mom

entul cererii de transcriere a acesteia în C

F, persoana somat� nu m

ai era proprietar al im

obilului, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind dobândit de alte persoane.

O alt� situa�ie este aceea ivit� în m

ateria copropriet��ii. În mod

normal, respectându-se principiul nem

o plus juris ad alium transffere potest,

quam

ipse habet

(nimeni

nu poate

da m

ai m

ult decât

are), fiecare

coproprietar poate dispune liber �i nestingherit de dreptul de proprietate asupra cotei sale p�r�i. C

ât� vreme nu se respect� acest principiu, iar un

coindivizar înstr�ineaz� întregul imobil sau doar o parte din acesta dar care

95 A

se vedea Decizia nr. 670 din 1 iulie 2008 a C

.A. Tim

i�oara în A. R

usu, op. cit., p. 91-92;

108

parte

dep��

e�te

cot

a sa

, lip

sind

con

sim��

mân

tul

celu

ilalt

sau

celo

rlal�i

co

prop

rieta

ri, in

stan�a

va

resp

inge

în m

od c

orec

t cer

erea

de

inta

bula

re96

. În

c�lc

area

pr

inci

piul

ui

rela

tivit��ii

a

fost

de

seor

i fa

cilit

at�

de

acce

ptar

ea d

e c�

tre n

otar

ul p

ublic

a a

uten

tific�r

ii un

or c

onve

n�ii

f�r�

a m

ai

solic

ita �

i ob�

ine

un e

xtra

s de

car

te fu

ncia

r�, i

nser

ând

în a

cest

sen

s în

text

ul

conv

en�ie

i exp

resi

a „p

e ris

cul �

i la

solic

itare

a ex

pres�

a p�

r�ilo

r”. Î

nche

iere

a un

or

asem

enea

co

nven�ii

pu

tea

fi ge

nera

toar

e de

lit

igii,

fa

voriz

ând

vânz�t

orii

de re

a-cr

edin��

car

e se

esc

hiva

u de

la a

pre

zent

a to

ate

acte

le c

e au

in

terv

enit

cu p

rivire

la

imob

ilul

în c

auz�

. D

e ac

est

subt

erfu

giu

se p

utea

pr

eval

a ch

iar �i

vân

z�to

rul

de r

ea-c

redi

n��

c�s�

torit

car

e do

rea

s� v

ând�

imob

ilul f�r�

cons

im��

mân

tul c

elui

lalt

so�,

putâ

ndu-�i

asc

unde

sta

tutu

l civ

il pr

in n

epre

zent

area

ext

rasu

lui d

e ca

rte fu

ncia

r� c

are

ar fi

put

ut d

oved

i fap

tul

c� e

ste

c�s�

torit

, în

car

tea

func

iar�

pro

prie

tate

a as

upra

im

obilu

lui

fiind

în

scris�

în fa

voar

ea a

mbi

lor s

o�i.

În p

reze

nt, î

n ur

ma

mod

ific�

rii a

linea

tulu

i 1

al v

echi

ului

art.

56

(dev

enit

în p

reze

nt 5

4) p

rin L

egea

nr.

499/

2004

priv

ind

apro

bare

a O

rdon

an�e

i de

ur

gen��

a G

uver

nulu

i nr

. 41

/200

4 pe

ntru

m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i a

pub

licit��ii

imob

iliar

e nr

. 7/

1996

, s-

a in

trodu

s ob

liga�

ia s

olic

it�rii

de

c�tre

not

arul

pub

lic î

n ca

zul

aute

ntifi

c�rii

act

elor

prin

car

e se

con

stitu

ie,

se m

odifi

c� s

au s

e st

inge

un

drep

t rea

l im

obili

ar, a

unu

i ext

ras

de c

arte

func

iare

pen

tru a

uten

tific

are

sau,

du

p� c

az, a

unu

i cer

tific

at d

e sa

rcin

i.

În c

eea

ce p

rive�

te a

dou

a si

tua�

ie p

rev�

zut�

de

art.

22 d

in L

ege �i

an

ume

situ

a�ia

gre

v�rii

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

, pro

blem

a ap

are

în c

ondi�ii

le

în c

are

un p

ropr

ieta

r î�

i gr

evea

z� i

mob

ilul

f�r�

ca

ante

rior

s� î�i

fi

însc

ris

drep

tul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a ac

elui

im

obil

în c

arte

a fu

ncia

r�.

În a

ceas

t�si

tua�

ie p

robl

ema

care

apa

re e

ste

de a

se

stab

ili c

um s

e va

put

ea î

nscr

ie

ipot

eca

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Lege

a so

licit�

înt

r-o

atar

e si

tua�

ie,

în v

eder

ea

96A

se

vede

a, Î

nche

iere

a nr

. 16

3/09

.01.

2003

, ne

publ

icat�

a Ju

dec�

toria

Sec

toru

lui

6 B

ucur

e�ti,

Biro

ul d

e ca

rte fu

ncia

r� în

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 9

1;

108

parte

dep��

e�te

cot

a sa

, lip

sind

con

sim��

mân

tul

celu

ilalt

sau

celo

rlal�i

co

prop

rieta

ri, in

stan�a

va

resp

inge

în m

od c

orec

t cer

erea

de

inta

bula

re96

. În

c�lc

area

pr

inci

piul

ui

rela

tivit��ii

a

fost

de

seor

i fa

cilit

at�

de

acce

ptar

ea d

e c�

tre n

otar

ul p

ublic

a a

uten

tific�r

ii un

or c

onve

n�ii

f�r�

a m

ai

solic

ita �

i ob�

ine

un e

xtra

s de

car

te fu

ncia

r�, i

nser

ând

în a

cest

sen

s în

text

ul

conv

en�ie

i exp

resi

a „p

e ris

cul �

i la

solic

itare

a ex

pres�

a p�

r�ilo

r”. Î

nche

iere

a un

or

asem

enea

co

nven�ii

pu

tea

fi ge

nera

toar

e de

lit

igii,

fa

voriz

ând

vânz�t

orii

de re

a-cr

edin��

car

e se

esc

hiva

u de

la a

pre

zent

a to

ate

acte

le c

e au

in

terv

enit

cu p

rivire

la

imob

ilul

în c

auz�

. D

e ac

est

subt

erfu

giu

se p

utea

pr

eval

a ch

iar �i

vân

z�to

rul

de r

ea-c

redi

n��

c�s�

torit

car

e do

rea

s� v

ând�

imob

ilul f�r�

cons

im��

mân

tul c

elui

lalt

so�,

putâ

ndu-�i

asc

unde

sta

tutu

l civ

il pr

in n

epre

zent

area

ext

rasu

lui d

e ca

rte fu

ncia

r� c

are

ar fi

put

ut d

oved

i fap

tul

c� e

ste

c�s�

torit

, în

car

tea

func

iar�

pro

prie

tate

a as

upra

im

obilu

lui

fiind

în

scris�

în fa

voar

ea a

mbi

lor s

o�i.

În p

reze

nt, î

n ur

ma

mod

ific�

rii a

linea

tulu

i 1

al v

echi

ului

art.

56

(dev

enit

în p

reze

nt 5

4) p

rin L

egea

nr.

499/

2004

priv

ind

apro

bare

a O

rdon

an�e

i de

ur

gen��

a G

uver

nulu

i nr

. 41

/200

4 pe

ntru

m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii ca

dast

rulu

i �i a

pub

licit��ii

imob

iliar

e nr

. 7/

1996

, s-

a in

trodu

s ob

liga�

ia s

olic

it�rii

de

c�tre

not

arul

pub

lic î

n ca

zul

aute

ntifi

c�rii

act

elor

prin

car

e se

con

stitu

ie,

se m

odifi

c� s

au s

e st

inge

un

drep

t rea

l im

obili

ar, a

unu

i ext

ras

de c

arte

func

iare

pen

tru a

uten

tific

are

sau,

du

p� c

az, a

unu

i cer

tific

at d

e sa

rcin

i.

În c

eea

ce p

rive�

te a

dou

a si

tua�

ie p

rev�

zut�

de

art.

22 d

in L

ege �i

an

ume

situ

a�ia

gre

v�rii

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

, pro

blem

a ap

are

în c

ondi�ii

le

în c

are

un p

ropr

ieta

r î�

i gr

evea

z� i

mob

ilul

f�r�

ca

ante

rior

s� î�i

fi

însc

ris

drep

tul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a ac

elui

im

obil

în c

arte

a fu

ncia

r�.

În a

ceas

t�si

tua�

ie p

robl

ema

care

apa

re e

ste

de a

se

stab

ili c

um s

e va

put

ea î

nscr

ie

ipot

eca

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Lege

a so

licit�

înt

r-o

atar

e si

tua�

ie,

în v

eder

ea

96A

se

vede

a, Î

nche

iere

a nr

. 16

3/09

.01.

2003

, ne

publ

icat�

a Ju

dec�

toria

Sec

toru

lui

6 B

ucur

e�ti,

Biro

ul d

e ca

rte fu

ncia

r� în

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 9

1;

109

asigur�rii circuitului juridic �i pentru protejarea intereselor creditorilor, form

ularea sim

ultan� a

dou� cereri

de înscriere,

respectiv cererea

proprietarului privind

înscrierea dreptului

s�u de

proprietate asupra

imobilului în cartea funciar�

�i cererea creditorului privind înscrierea dreptului s�u de ipotec�, am

bele cereri urmând a fi prezentate sim

ultan biroului de carte funciar�. În prezent, aceea�i m

odificare a vechiului art. 56 din Lege despre care am

inteam pu�in m

ai sus, face inaplicabil� dispozi�ia legii deoarece, introducându-se obligativitatea solicit�rii extrasului de carte funciar� sau a certificatului de sarcini, practic, în condi�iile încheierii unui contract de ipotec� despre care se �tie c� trebuie s� îm

brace forma autentic�,

proprietarul imobilului ce va fi grevat se va vedea în situa�ia de a fi obligat

ca, anterior încheierii contractului de ipotec� s� solicite înscrierea dreptului s�u de proprietate în cartea funciar�, în caz contrar neputându-se elibera niciun extras de carte funciar� care s�-i ateste acest drept, �i, pe cale de consecin��, neputându-se încheia contractul de ipotec�. C

a atare, cerin�a legii ca cele dou� cereri s� fie form

ulate �i depuse simultan la biroul de carte

funciar� este desuet�, încheierea contractului de ipotec� fiind �inut� de efectuarea

în prealabil,

de c�tre

proprietar, a

înscrierii dreptului

de proprietate asupra im

obilului ce se urm�re�te a se ipoteca. A

�adar, întelegem

s� facem o alt�

propunere de lege ferenda în sensul modific�rii textului de

lege care cere ca amândou� înscrierile s� se fac� deodat�.

Separat de aceast� situa�ie, dar având totu�i în comun instituirea unei

ipoteci este �i situa�ia înscrierii în Partea C a c�r�ii funciare a dreptului de

ipotec� asupra unui bun viitor. Sediul acestei materii se reg�se�te atât în

dispozi�iile art. 55 alin. (3) din Lege, în art. 31 alin. (2) din Legea nr.

190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi�ii imobiliare, astfel cum

a fost m

odificat��i com

pletat� precum �i în C

onven�ia Cadru încheiat� între

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar��i b�ncile m

embre

ale Asocia�iei R

omâne a B

�ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea

ce prive�te

opera�iunile de

publicitate im

obiliar�, în

aplicarea Legii

109

asigur�rii circuitului juridic �i pentru protejarea intereselor creditorilor, form

ularea sim

ultan� a

dou� cereri

de înscriere,

respectiv cererea

proprietarului privind

înscrierea dreptului

s�u de

proprietate asupra

imobilului în cartea funciar�

�i cererea creditorului privind înscrierea dreptului s�u de ipotec�, am

bele cereri urmând a fi prezentate sim

ultan biroului de carte funciar�. În prezent, aceea�i m

odificare a vechiului art. 56 din Lege despre care am

inteam pu�in m

ai sus, face inaplicabil� dispozi�ia legii deoarece, introducându-se obligativitatea solicit�rii extrasului de carte funciar� sau a certificatului de sarcini, practic, în condi�iile încheierii unui contract de ipotec� despre care se �tie c� trebuie s� îm

brace forma autentic�,

proprietarul imobilului ce va fi grevat se va vedea în situa�ia de a fi obligat

ca, anterior încheierii contractului de ipotec� s� solicite înscrierea dreptului s�u de proprietate în cartea funciar�, în caz contrar neputându-se elibera niciun extras de carte funciar� care s�-i ateste acest drept, �i, pe cale de consecin��, neputându-se încheia contractul de ipotec�. C

a atare, cerin�a legii ca cele dou� cereri s� fie form

ulate �i depuse simultan la biroul de carte

funciar� este desuet�, încheierea contractului de ipotec� fiind �inut� de efectuarea

în prealabil,

de c�tre

proprietar, a

înscrierii dreptului

de proprietate asupra im

obilului ce se urm�re�te a se ipoteca. A

�adar, întelegem

s� facem o alt�

propunere de lege ferenda în sensul modific�rii textului de

lege care cere ca amândou� înscrierile s� se fac� deodat�.

Separat de aceast� situa�ie, dar având totu�i în comun instituirea unei

ipoteci este �i situa�ia înscrierii în Partea C a c�r�ii funciare a dreptului de

ipotec� asupra unui bun viitor. Sediul acestei materii se reg�se�te atât în

dispozi�iile art. 55 alin. (3) din Lege, în art. 31 alin. (2) din Legea nr.

190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi�ii imobiliare, astfel cum

a fost m

odificat��i com

pletat� precum �i în C

onven�ia Cadru încheiat� între

Agen�ia N

a�ional� de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar��i b�ncile m

embre

ale Asocia�iei R

omâne a B

�ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea

ce prive�te

opera�iunile de

publicitate im

obiliar�, în

aplicarea Legii

110

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96

cu

mod

ific�

rile �i

co

mpl

et�r

ile u

lterio

are.

Ins

titui

rea

unei

ipo

teci

asu

pra

unui

bun

viit

or

repr

ezin

t� o

der

ogar

e de

la d

ispo

zi�ia

exp

res�

a C

odul

ui c

ivil

care

pre

vede

în

art.

1775

fapt

ul c�

bunu

rile

viito

are

ale

debi

toru

lui n

u po

t con

stitu

i obi

ectu

l un

ei ip

otec

i.

Cor

obor

ând

disp

ozi�i

ile tu

turo

r ace

stor

act

e no

rmat

ive �i

rapo

rtând

u-ne

la s

itua�

ia c

oncr

et�

întâ

lnit�

în p

reze

nt în

pra

ctic�,

rez

ult�

c�

drep

tul d

e ip

otec�

asup

ra u

nui b

un v

iitor

se

înta

bule

az�

în c

arte

a fu

ncia

r�, f

iind

însc

ris

în p

arte

a a

III-

a a

aces

teia

, în

tem

eiul

con

tract

ului

de

gara

n�ie

im

obili

ar�

înch

eiat

în fo

rm�

aute

ntic�.

Ip

otec

a co

nstit

uit�

asu

pra

unui

bun

viit

or s

e va

put

ea i

ntab

ula

în

cond

i�iile

leg

ii pr

ivin

d cr

editu

l ip

otec

ar p

entru

inv

esti�

iile

imob

iliar

e, d

ac�

în p

real

abil

a fo

st n

otat�

exis

ten�

a au

toriz

a�ie

i de

con

stru

ire.

De�

i at

ât î

n Le

gea

7/19

96 c

ât �

i în

Con

ven�

ia C

adru

ant

erio

r m

en�io

nat�

se

prev

ede

oblig

ativ

itate

a no

t�rii

pr

oces

ului

-ver

bal

de r

ecep�ie

par�ia

l� p

e lâ

ng�

nota

rea

auto

riza�

iei

de c

onst

ruire

, în

pra

ctic�,

nu

se s

olic

it� d

ecât

not

area

au

toriz

a�ie

i de

cons

truire

. R

angu

l ipo

teci

i asu

pra

bunu

lui i

mob

il vi

itor s

e pr

ime�

te în

mom

entu

l în

regi

str�

rii în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re a

cer

erii

de în

scrie

re p

rovi

zorie

a

aces

tei i

pote

ci, î

n co

nfor

mita

te c

u ar

t. 29

din

Leg

e, su

b co

ndi�i

e �i

în m�s

ura

just

ific�

rii e

i ulte

rioar

e, c

ând

însc

riere

a de

vine

def

initi

v�.

Con

stru

c�iil

e ex

ecut

ate

f�r�

au

toriz

a�ie

de

co

nstru

ire

sau

cu

nere

spec

tare

a pr

eved

erilo

r ac

este

ia,

prec

um �

i ce

le c

are

nu a

u ef

ectu

at�

rece

p�ia

la te

rmin

area

lucr�r

ilor,

potri

vit l

egii,

nu

se c

onsi

der�

fin

aliz

ate �i

nu

pot

fi î

ntab

ulat

e în

car

tea

func

iar�

. Des

crie

rea

cons

truc�

iei l

a pa

rtea

I a

c�r�i

i fun

ciar

e se

va

face

în b

aza

proc

esul

ui v

erba

l de

rece

p�ie

la te

rmin

area

lu

cr�r

ilor s

au a

cer

tific

atul

ui e

liber

at d

e pr

im�r

ia d

e la

locu

l und

e es

te s

ituat

im

obilu

l, pr

ecum

�i în

baz

a un

ei d

ocum

enta�ii

cad

astra

le.

Dac�

ipot

eca

se c

onst

ituie

îns�

doar

asu

pra

cons

truc�

iei,

iar

nu �

i as

upra

ter

enul

ui a

fere

nt a

cest

eia,

în

cond

i�iile

exi

sten�e

i un

ui d

rept

de

110

cada

stru

lui �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96

cu

mod

ific�

rile �i

co

mpl

et�r

ile u

lterio

are.

Ins

titui

rea

unei

ipo

teci

asu

pra

unui

bun

viit

or

repr

ezin

t� o

der

ogar

e de

la d

ispo

zi�ia

exp

res�

a C

odul

ui c

ivil

care

pre

vede

în

art.

1775

fapt

ul c�

bunu

rile

viito

are

ale

debi

toru

lui n

u po

t con

stitu

i obi

ectu

l un

ei ip

otec

i.

Cor

obor

ând

disp

ozi�i

ile tu

turo

r ace

stor

act

e no

rmat

ive �i

rapo

rtând

u-ne

la s

itua�

ia c

oncr

et�

întâ

lnit�

în p

reze

nt în

pra

ctic�,

rez

ult�

c�

drep

tul d

e ip

otec�

asup

ra u

nui b

un v

iitor

se

înta

bule

az�

în c

arte

a fu

ncia

r�, f

iind

însc

ris

în p

arte

a a

III-

a a

aces

teia

, în

tem

eiul

con

tract

ului

de

gara

n�ie

im

obili

ar�

înch

eiat

în fo

rm�

aute

ntic�.

Ip

otec

a co

nstit

uit�

asu

pra

unui

bun

viit

or s

e va

put

ea i

ntab

ula

în

cond

i�iile

leg

ii pr

ivin

d cr

editu

l ip

otec

ar p

entru

inv

esti�

iile

imob

iliar

e, d

ac�

în p

real

abil

a fo

st n

otat�

exis

ten�

a au

toriz

a�ie

i de

con

stru

ire.

De�

i at

ât î

n Le

gea

7/19

96 c

ât �

i în

Con

ven�

ia C

adru

ant

erio

r m

en�io

nat�

se

prev

ede

oblig

ativ

itate

a no

t�rii

pr

oces

ului

-ver

bal

de r

ecep�ie

par�ia

l� p

e lâ

ng�

nota

rea

auto

riza�

iei

de c

onst

ruire

, în

pra

ctic�,

nu

se s

olic

it� d

ecât

not

area

au

toriz

a�ie

i de

cons

truire

. R

angu

l ipo

teci

i asu

pra

bunu

lui i

mob

il vi

itor s

e pr

ime�

te în

mom

entu

l în

regi

str�

rii în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re a

cer

erii

de în

scrie

re p

rovi

zorie

a

aces

tei i

pote

ci, î

n co

nfor

mita

te c

u ar

t. 29

din

Leg

e, su

b co

ndi�i

e �i

în m�s

ura

just

ific�

rii e

i ulte

rioar

e, c

ând

însc

riere

a de

vine

def

initi

v�.

Con

stru

c�iil

e ex

ecut

ate

f�r�

au

toriz

a�ie

de

co

nstru

ire

sau

cu

nere

spec

tare

a pr

eved

erilo

r ac

este

ia,

prec

um �

i ce

le c

are

nu a

u ef

ectu

at�

rece

p�ia

la te

rmin

area

lucr�r

ilor,

potri

vit l

egii,

nu

se c

onsi

der�

fin

aliz

ate �i

nu

pot

fi î

ntab

ulat

e în

car

tea

func

iar�

. Des

crie

rea

cons

truc�

iei l

a pa

rtea

I a

c�r�i

i fun

ciar

e se

va

face

în b

aza

proc

esul

ui v

erba

l de

rece

p�ie

la te

rmin

area

lu

cr�r

ilor s

au a

cer

tific

atul

ui e

liber

at d

e pr

im�r

ia d

e la

locu

l und

e es

te s

ituat

im

obilu

l, pr

ecum

�i în

baz

a un

ei d

ocum

enta�ii

cad

astra

le.

Dac�

ipot

eca

se c

onst

ituie

îns�

doar

asu

pra

cons

truc�

iei,

iar

nu �

i as

upra

ter

enul

ui a

fere

nt a

cest

eia,

în

cond

i�iile

exi

sten�e

i un

ui d

rept

de

111

superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie respectivul drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra construc�iei, precum

�i dreptul de folosin�� asupra terenului pe care se afl� construc�ia. O

biectul ipotecii va cuprinde �i servitu�ile existente asupra im

obilului ipotecat. D

ispozi�iile articolului 23 din Lege statueaz� de asemenea, acela�i

principiu al relativit��ii înscrierilor, reglementând situa�ia înstr�in�rilor

succesive ale unui drept real imobiliar f�r� ca acestea s� fie înscrise în cartea

funciar�. În aceast� situa�ie, ultimul dobânditor va putea s� cear�, o dat� cu

înscrierea dreptului s�u �i înscrierea dobândirilor succesive de pân� la el, dovedind prin înscrisuri originale întregul �ir al actelor juridice pe care se întem

eiaz� înscrierile.

Solicitarea originalului

tuturor actelor

juridice intervenite anterior reprezint� o adev�rat�

probatio diabolica dar, este necesar�

deoarece scopul

urm�rit

este acela

al asigur�rii

securit��ii circuitului civil al bunurilor im

obile. D

in interpretarea textului legal rezult� faptul c� ultimul dobânditor

nu ar putea s� solicite direct înscrierea dreptului s�u deoarece în aceast�situa�ie s-ar înc�lca tocm

ai principiul relativit��ii. Excep�ia de la acest principiu este m

en�ionat� în cuprinsul art. 24 din Lege care prevede c�înscrierile întem

eiate pe obliga�iile defunctului se vor putea înscrie �i dup�ce dreptul m

o�tenitorului a fost înscris, în m�sura în care se dovede�te c�

mo�tenitorul este �inut de aceste obliga�ii. C

u alte cuvinte, de exemplu, dac�

un proprietar tabular X încheie o prom

isiune de vânzare-cump�rare cu Y

, iar Y

va solicita înscrierea acestui antecontract la CF abia dup� decesul lui X

�i dup� intabularea dreptului de proprietate în favoarea lui Z care este m

o�tenitorul legal al lui X, cererea sa va fi adm

is� deoarece �i Z este �inut de obliga�ia asum

at� de defunct prin antecontract, fiind o obliga�ie care decurge dintr-o conven�ie care are caracter patrim

onial �i în consecin�� se transm

ite �i mo�tenitorilor 97.

97 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 96;

111

superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie respectivul drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra construc�iei, precum

�i dreptul de folosin�� asupra terenului pe care se afl� construc�ia. O

biectul ipotecii va cuprinde �i servitu�ile existente asupra im

obilului ipotecat. D

ispozi�iile articolului 23 din Lege statueaz� de asemenea, acela�i

principiu al relativit��ii înscrierilor, reglementând situa�ia înstr�in�rilor

succesive ale unui drept real imobiliar f�r� ca acestea s� fie înscrise în cartea

funciar�. În aceast� situa�ie, ultimul dobânditor va putea s� cear�, o dat� cu

înscrierea dreptului s�u �i înscrierea dobândirilor succesive de pân� la el, dovedind prin înscrisuri originale întregul �ir al actelor juridice pe care se întem

eiaz� înscrierile.

Solicitarea originalului

tuturor actelor

juridice intervenite anterior reprezint� o adev�rat�

probatio diabolica dar, este necesar�

deoarece scopul

urm�rit

este acela

al asigur�rii

securit��ii circuitului civil al bunurilor im

obile. D

in interpretarea textului legal rezult� faptul c� ultimul dobânditor

nu ar putea s� solicite direct înscrierea dreptului s�u deoarece în aceast�situa�ie s-ar înc�lca tocm

ai principiul relativit��ii. Excep�ia de la acest principiu este m

en�ionat� în cuprinsul art. 24 din Lege care prevede c�înscrierile întem

eiate pe obliga�iile defunctului se vor putea înscrie �i dup�ce dreptul m

o�tenitorului a fost înscris, în m�sura în care se dovede�te c�

mo�tenitorul este �inut de aceste obliga�ii. C

u alte cuvinte, de exemplu, dac�

un proprietar tabular X încheie o prom

isiune de vânzare-cump�rare cu Y

, iar Y

va solicita înscrierea acestui antecontract la CF abia dup� decesul lui X

�i dup� intabularea dreptului de proprietate în favoarea lui Z care este m

o�tenitorul legal al lui X, cererea sa va fi adm

is� deoarece �i Z este �inut de obliga�ia asum

at� de defunct prin antecontract, fiind o obliga�ie care decurge dintr-o conven�ie care are caracter patrim

onial �i în consecin�� se transm

ite �i mo�tenitorilor 97.

97 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 96;

112

3.Pr

inci

piul

opo

zabi

lit��

ii în

scri

erilo

r Te

mei

ul le

gal a

l prin

cipi

ului

opo

zabi

lit��

ii în

scrie

rilor

fa��

de

ter�i

se

afl�

în d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

5 al

in. (

1) d

in L

ege.

Ese

n�a

aces

tui p

rinci

piu

cons

t�în

fapt

ul c�

dobâ

ndire

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

vala

bil�

a u

nui d

rept

real

im

obili

ar n

u po

ate

fi op

us�

ter�i

lor d

ecât

prin

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

, în

cond

i�iile

pr

ev�z

ute

de

lege

. Pe

r a

cont

rari

o,

neîn

scrie

rea

dete

rmin�

opoz

abili

tate

a dr

eptu

lui

resp

ectiv

doa

r în

tre p�r�i,

nu �i

fa��

de t

er�i,

dr

eptu

rile �i

obl

iga�

iile

care

dec

urg

din

actu

l în

chei

at d

e p�

r�i d

even

ind

opoz

abile

p�

r�ilo

r di

n ch

iar

mom

entu

l se

mn�

rii

actu

lui.

Rez

ult�

în

co

nsec

in��

c�

pr

imci

palu

l ef

ect

al

însc

rieril

or

în

carte

a fu

ncia

r�

este

op

ozab

ilita

tea

fa��

de

ter�i

. Pr

oble

ma

care

se

ridic�

îns�

est

e ac

eea

de a

l�

mur

i ca

re e

ste

sanc�iu

nea

în c

azul

lip

sei

însc

rierii

�i

ea t

rebu

ie a

naliz

at�

din

dou�

pun

cte

de v

eder

e:

a.în

tre

p�r�

i –

deja

am

afir

mat

c�

însc

riere

a pr

actic

nu

cont

eaz�

, ef

ecte

le î

ntre

p�r�i

prod

ucân

du-s

e di

n ch

iar

mom

entu

l se

mn�

rii a

ctul

ui

jurid

ic,

nefii

nd n

eces

ar�

în a

cest

sen

s în

scris

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Altf

el

spus

, înt

re p�r�i

însc

riere

a nu

are

car

acte

r con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri.

b.fa��

de

ter�

i –

în a

ceas

t� s

itua�

ie î

nscr

iere

a es

te o

blig

ator

ie,

din

cauz

a fu

nc�ie

i sa

le d

e pu

blic

itate

. Pr

actic

, do

ar d

in m

omen

tul

efec

tu�r

ii în

scrie

rii,

actu

l ju

ridic

re

spec

tiv

va

pute

a de

veni

op

ozab

il te

r�ilo

r. Sa

nc�iu

nea

neîn

depl

iniri

i ob

liga�

iei

de

însc

riere

în

ca

rtea

func

iar�

se

sa

nc�io

neaz�

prin

inop

ozab

ilita

tea

actu

lui f

a��

de te

r�i, c

are

astfe

l nu

vor

fi �in

u�i

s�-i

supo

rte c

onse

cin�

ele

jurid

ice.

Con

seci

n�a

jurid

ic�

spec

ific�

est

e re

prez

enta

t� d

e in

efic

acita

atea

act

ului

jurid

ic.

Mom

entu

l de

la c

are

s-a

stab

ilit c�

opoz

abili

tate

a în

cepe

s�

prod

uc�

efec

te j

urid

ice

este

ace

la a

l în

regi

str�

rii c

erer

ii de

îns

crie

re �

i nu

cel

al

adm

iterii

sau

al

com

unic�r

ii c�

tre p�r�i

a ce

rerii

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r�.

112

3.Pr

inci

piul

opo

zabi

lit��

ii în

scri

erilo

r Te

mei

ul le

gal a

l prin

cipi

ului

opo

zabi

lit��

ii în

scrie

rilor

fa��

de

ter�i

se

afl�

în d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

5 al

in. (

1) d

in L

ege.

Ese

n�a

aces

tui p

rinci

piu

cons

t�în

fapt

ul c�

dobâ

ndire

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

vala

bil�

a u

nui d

rept

real

im

obili

ar n

u po

ate

fi op

us�

ter�i

lor d

ecât

prin

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

, în

cond

i�iile

pr

ev�z

ute

de

lege

. Pe

r a

cont

rari

o,

neîn

scrie

rea

dete

rmin�

opoz

abili

tate

a dr

eptu

lui

resp

ectiv

doa

r în

tre p�r�i,

nu �i

fa��

de t

er�i,

dr

eptu

rile �i

obl

iga�

iile

care

dec

urg

din

actu

l în

chei

at d

e p�

r�i d

even

ind

opoz

abile

p�

r�ilo

r di

n ch

iar

mom

entu

l se

mn�

rii

actu

lui.

Rez

ult�

în

co

nsec

in��

c�

pr

imci

palu

l ef

ect

al

însc

rieril

or

în

carte

a fu

ncia

r�

este

op

ozab

ilita

tea

fa��

de

ter�i

. Pr

oble

ma

care

se

ridic�

îns�

est

e ac

eea

de a

l�

mur

i ca

re e

ste

sanc�iu

nea

în c

azul

lip

sei

însc

rierii

�i

ea t

rebu

ie a

naliz

at�

din

dou�

pun

cte

de v

eder

e:

a.în

tre

p�r�

i –

deja

am

afir

mat

c�

însc

riere

a pr

actic

nu

cont

eaz�

, ef

ecte

le î

ntre

p�r�i

prod

ucân

du-s

e di

n ch

iar

mom

entu

l se

mn�

rii a

ctul

ui

jurid

ic,

nefii

nd n

eces

ar�

în a

cest

sen

s în

scris

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Altf

el

spus

, înt

re p�r�i

însc

riere

a nu

are

car

acte

r con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri.

b.fa��

de

ter�

i –

în a

ceas

t� s

itua�

ie î

nscr

iere

a es

te o

blig

ator

ie,

din

cauz

a fu

nc�ie

i sa

le d

e pu

blic

itate

. Pr

actic

, do

ar d

in m

omen

tul

efec

tu�r

ii în

scrie

rii,

actu

l ju

ridic

re

spec

tiv

va

pute

a de

veni

op

ozab

il te

r�ilo

r. Sa

nc�iu

nea

neîn

depl

iniri

i ob

liga�

iei

de

însc

riere

în

ca

rtea

func

iar�

se

sa

nc�io

neaz�

prin

inop

ozab

ilita

tea

actu

lui f

a��

de te

r�i, c

are

astfe

l nu

vor

fi �in

u�i

s�-i

supo

rte c

onse

cin�

ele

jurid

ice.

Con

seci

n�a

jurid

ic�

spec

ific�

est

e re

prez

enta

t� d

e in

efic

acita

atea

act

ului

jurid

ic.

Mom

entu

l de

la c

are

s-a

stab

ilit c�

opoz

abili

tate

a în

cepe

s�

prod

uc�

efec

te j

urid

ice

este

ace

la a

l în

regi

str�

rii c

erer

ii de

îns

crie

re �

i nu

cel

al

adm

iterii

sau

al

com

unic�r

ii c�

tre p�r�i

a ce

rerii

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r�.

113

În ceea ce prive�te situa�ia înstr�in�rii succesive a unui imobil 98, în

condi�iile în care al doilea cump�r�tor a dobândit prin fraud�, cu rea-

credin���i �i-a înscris dreptul astfel dobândit în cartea funciar�, acesta nu

poate invoca

inopozabilitatea dreptului

de proprietate

al prim

ului cum

p�r�tor sub motivul c� acesta nu a fost înscris în cartea funciar�. R

eaua-credin�� îm

piedic� invocarea inopozabilit��ii dreptului real neînscris, primul

cump�r�tor având chiar posibilitatea, în tem

eiul art. 28 din Lege, s� pretind�rand preferen�ial pentru înscrierea dreptului s�u.

Articolul 26 din Lege în alineatele (1) �i (2) m

en�ioneaz� limitativ

excep�iile de la principiul opozabilit��ii fa�� de ter�i a înscrierilor în cartea funciar�. A

stfel, conform art. 26 alin. (1) teza 1, dreptul de proprietate �i

celelalte drepturi reale sunt opozabile fa�� de ter�i, f�r� a se efectua înscrierea lor în cartea funciar�, atunci când aceste drepturi provin din succesiune, accesiune, vânzare silit�

�i uzucapiune. Ca atare, un drept de

proprietate ob�inut pe cale de succesiune va fi opozabil ter�ilor f�r� a fi obligatorie înscrierea acelui drept în cartea funciar�. În situa�ia în care dobânditorul dreptului de proprietate pe cale de succesiune va dori s�dispun� de dreptul s�u, el se va vedea în situa�ia de a efectua în prealabil înscrierea dreptului s�u în cartea funciar�. Tot f�r� înscriere în cartea funciar� sunt opozabile fa�� de ter�i �i drepturile reale dobândite de stat �i de orice

persoan�, prin

efectul legii,

prin expropriere

sau prin

hot�râri judec�tore�ti.

Cu toate acestea, în cazul în care se încheie un antecontract de

vânzare-cump�rare iar prom

itentul-cump�r�tor îl noteaz� în cartea funciar�,

el nu va mai putea ob�ine intabularea dreptului, liber de orice sarcini, pe

baza unei hot�râri judec�tore�ti care s��in� loc de contract de vânzare-

cump�rare, în situa�ia în care anterior pronun��rii acelei hot�râri s-a notat în

98 A

se vedea Decizia nr. 2326 din 19 decem

brie 2006 a C. A

. Bucure�tim

sec�ia a IV-a

civil�, în A. R

usu, op. cit., p. 171-176;

113

În ceea ce prive�te situa�ia înstr�in�rii succesive a unui imobil 98, în

condi�iile în care al doilea cump�r�tor a dobândit prin fraud�, cu rea-

credin���i �i-a înscris dreptul astfel dobândit în cartea funciar�, acesta nu

poate invoca

inopozabilitatea dreptului

de proprietate

al prim

ului cum

p�r�tor sub motivul c� acesta nu a fost înscris în cartea funciar�. R

eaua-credin�� îm

piedic� invocarea inopozabilit��ii dreptului real neînscris, primul

cump�r�tor având chiar posibilitatea, în tem

eiul art. 28 din Lege, s� pretind�rand preferen�ial pentru înscrierea dreptului s�u.

Articolul 26 din Lege în alineatele (1) �i (2) m

en�ioneaz� limitativ

excep�iile de la principiul opozabilit��ii fa�� de ter�i a înscrierilor în cartea funciar�. A

stfel, conform art. 26 alin. (1) teza 1, dreptul de proprietate �i

celelalte drepturi reale sunt opozabile fa�� de ter�i, f�r� a se efectua înscrierea lor în cartea funciar�, atunci când aceste drepturi provin din succesiune, accesiune, vânzare silit�

�i uzucapiune. Ca atare, un drept de

proprietate ob�inut pe cale de succesiune va fi opozabil ter�ilor f�r� a fi obligatorie înscrierea acelui drept în cartea funciar�. În situa�ia în care dobânditorul dreptului de proprietate pe cale de succesiune va dori s�dispun� de dreptul s�u, el se va vedea în situa�ia de a efectua în prealabil înscrierea dreptului s�u în cartea funciar�. Tot f�r� înscriere în cartea funciar� sunt opozabile fa�� de ter�i �i drepturile reale dobândite de stat �i de orice

persoan�, prin

efectul legii,

prin expropriere

sau prin

hot�râri judec�tore�ti.

Cu toate acestea, în cazul în care se încheie un antecontract de

vânzare-cump�rare iar prom

itentul-cump�r�tor îl noteaz� în cartea funciar�,

el nu va mai putea ob�ine intabularea dreptului, liber de orice sarcini, pe

baza unei hot�râri judec�tore�ti care s��in� loc de contract de vânzare-

cump�rare, în situa�ia în care anterior pronun��rii acelei hot�râri s-a notat în

98 A

se vedea Decizia nr. 2326 din 19 decem

brie 2006 a C. A

. Bucure�tim

sec�ia a IV-a

civil�, în A. R

usu, op. cit., p. 171-176;

114

carte

a fu

ncia

r� u

n se

ches

tru i

nstit

uit

în v

eder

ea e

xecu

t�rii

une

i cr

en�e

bu

geta

re. Î

n ac

east�

situ

a�ie

, sec

hest

rul a

sigu

r�to

r not

at în

car

tea

func

iar�

va

fi op

ozab

il pr

omite

ntul

ui-c

ump�

r�to

r ca

re a

dob

ândi

t dre

ptul

de

prop

rieta

te

prin

hot�r

âre

jude

c�to

reas

c� d

up�

însc

riere

a m�s

urii

asig

ur�t

orii.

Ace

st fa

pt

este

pos

ibil

deoa

rece

înc

heie

rea

ante

cont

ract

ului

de

vânz

are-

cum

p�ra

re n

u ar

e ca

efe

ct tr

ansm

itere

a un

ui d

rept

real

, ast

fel î

ncât

pro

mite

ntul

-cum

p�r�

tor

nu p

oate

invo

ca o

poza

bilit

atea

ant

econ

tract

ului

s�u

în te

mei

ul a

rt. 2

6 al

in.

(2)

din

Lege

, te

xt

care

re

glem

ente

az�

opoz

abili

tate

a dr

eptu

rilor

re

ale

dobâ

ndite

prin

hot�r

âri

jude

c�to

re�t

i99.

De�

i ar

t. 26

sta

bile�t

e în

mod

lim

itativ

situ

a�iil

e de

exc

ep�ie

, prin

Reg

ulam

ent m

ai s

unt p

rev�

zute

anu

mite

si

tua�

ii ca

re r

epre

zint�

exce

p�ii

de la

prin

cipi

ul o

poza

bilit��

ii100 (

art.

99 d

in

Reg

ulam

ent c

are

prev

ede

c� e

fect

ul d

e op

ozab

ilita

te a

l îns

crie

rilor

din

car

tea

func

iar�

est

e in

oper

ant c

u pr

ivire

la a

num

ite a

spec

te, a

cest

e di

spoz

i�ii f

iind

prel

uate

în a

rt. 3

3 di

n Le

ge).

Ca

atar

e, a

rt. 3

3 di

n Le

ge m

en�io

neaz�

expr

es f

aptu

l c�

efe

ctul

de

opoz

abili

tate

al î

nscr

ieril

or e

ste

inop

eran

t atu

nci c

ând

se re

fer�

la:

a.su

praf

a�a

tere

nuril

or,

dest

ina�

ia,

cate

goria

de

folo

sin��,

val

oare

a sa

u al

te a

sem

enea

asp

ecte

; b.

rest

ric�ii

ad

use

drep

tulu

i de

pr

oprie

tate

pr

in

rapo

rturil

e de

ve

cin�

tate

, exp

ropr

iere

sau

prin

pre

vede

ri le

gale

priv

ind

prot

ec�ia

eco

logi

c�,

sist

emat

izar

ea lo

calit��

ilor �

i alte

ase

men

ea a

spec

te.

Prev

eder

ile R

egul

amen

tulu

i au

fos

t in

trodu

se î

n te

xtul

Leg

ii pr

in

mod

ific�

rile

adus

e ac

este

ia p

rin L

egea

nr.

247/

2005

. A

cela�i

Reg

ulam

ent

mai

pre

vede

înc�

o s

itua�

ie c

are

de fa

pt re

prez

int�

o a

pare

nt�

exce

p�ie

de

la

prin

cipi

ul o

poza

bilit��

ii101�i

anu

me

disp

ozi�i

a ar

t. 92

car

e pr

eved

e c�

pe

lâng�

situ

a�iil

e pr

ev�z

ute

de a

rt. 2

6 di

n Le

ge s

e m

ai a

daug�

cele

car

e se

99 A

se v

edea

Dec

. civ

. nr.

60 d

in 2

2 fe

brua

rie 2

008

pron

un�a

t� d

e C

.A. I

a�i,

în A

. Rus

u, o

p.

cit.,

p. 1

79-1

80;

100 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

04-1

05;

101 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

04-1

04;

114

carte

a fu

ncia

r� u

n se

ches

tru i

nstit

uit

în v

eder

ea e

xecu

t�rii

une

i cr

en�e

bu

geta

re. Î

n ac

east�

situ

a�ie

, sec

hest

rul a

sigu

r�to

r not

at în

car

tea

func

iar�

va

fi op

ozab

il pr

omite

ntul

ui-c

ump�

r�to

r ca

re a

dob

ândi

t dre

ptul

de

prop

rieta

te

prin

hot�r

âre

jude

c�to

reas

c� d

up�

însc

riere

a m�s

urii

asig

ur�t

orii.

Ace

st fa

pt

este

pos

ibil

deoa

rece

înc

heie

rea

ante

cont

ract

ului

de

vânz

are-

cum

p�ra

re n

u ar

e ca

efe

ct tr

ansm

itere

a un

ui d

rept

real

, ast

fel î

ncât

pro

mite

ntul

-cum

p�r�

tor

nu p

oate

invo

ca o

poza

bilit

atea

ant

econ

tract

ului

s�u

în te

mei

ul a

rt. 2

6 al

in.

(2)

din

Lege

, te

xt

care

re

glem

ente

az�

opoz

abili

tate

a dr

eptu

rilor

re

ale

dobâ

ndite

prin

hot�r

âri

jude

c�to

re�t

i99.

De�

i ar

t. 26

sta

bile�t

e în

mod

lim

itativ

situ

a�iil

e de

exc

ep�ie

, prin

Reg

ulam

ent m

ai s

unt p

rev�

zute

anu

mite

si

tua�

ii ca

re r

epre

zint�

exce

p�ii

de la

prin

cipi

ul o

poza

bilit��

ii100 (

art.

99 d

in

Reg

ulam

ent c

are

prev

ede

c� e

fect

ul d

e op

ozab

ilita

te a

l îns

crie

rilor

din

car

tea

func

iar�

est

e in

oper

ant c

u pr

ivire

la a

num

ite a

spec

te, a

cest

e di

spoz

i�ii f

iind

prel

uate

în a

rt. 3

3 di

n Le

ge).

Ca

atar

e, a

rt. 3

3 di

n Le

ge m

en�io

neaz�

expr

es f

aptu

l c�

efe

ctul

de

opoz

abili

tate

al î

nscr

ieril

or e

ste

inop

eran

t atu

nci c

ând

se re

fer�

la:

a.su

praf

a�a

tere

nuril

or,

dest

ina�

ia,

cate

goria

de

folo

sin��,

val

oare

a sa

u al

te a

sem

enea

asp

ecte

; b.

rest

ric�ii

ad

use

drep

tulu

i de

pr

oprie

tate

pr

in

rapo

rturil

e de

ve

cin�

tate

, exp

ropr

iere

sau

prin

pre

vede

ri le

gale

priv

ind

prot

ec�ia

eco

logi

c�,

sist

emat

izar

ea lo

calit��

ilor �

i alte

ase

men

ea a

spec

te.

Prev

eder

ile R

egul

amen

tulu

i au

fos

t in

trodu

se î

n te

xtul

Leg

ii pr

in

mod

ific�

rile

adus

e ac

este

ia p

rin L

egea

nr.

247/

2005

. A

cela�i

Reg

ulam

ent

mai

pre

vede

înc�

o s

itua�

ie c

are

de fa

pt re

prez

int�

o a

pare

nt�

exce

p�ie

de

la

prin

cipi

ul o

poza

bilit��

ii101�i

anu

me

disp

ozi�i

a ar

t. 92

car

e pr

eved

e c�

pe

lâng�

situ

a�iil

e pr

ev�z

ute

de a

rt. 2

6 di

n Le

ge s

e m

ai a

daug�

cele

car

e se

99 A

se v

edea

Dec

. civ

. nr.

60 d

in 2

2 fe

brua

rie 2

008

pron

un�a

t� d

e C

.A. I

a�i,

în A

. Rus

u, o

p.

cit.,

p. 1

79-1

80;

100 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

04-1

05;

101 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

04-1

04;

115

produc prin efectul legii. Nu este vorba de o ad�ugare la textul legii,

deoarece din punct de vedere al normelor de tehnic� legislativ� nu este

admis� m

odificarea sau completarea printr-un act norm

ativ cu o for��juridic� inferioar� a unui alt act norm

ativ cu o for�� juridic� superioar�. 4.

Principiul priorit��ii înscrierilor Principiul priorit��ii înscrierilor poate fi definit ca fiind acea regul�

conform

c�reia, în

afara excep�iilor

prev�zute de

lege, cel

care �i-a

înregistrat primul cererea de înscriere în cartea funciar� a unui drept tabular

va fi socotit adev�ratul titular al dreptului înscris în folosul s�u, chiar dac�, la data dobândirii lui, acela�i drept sau un alt drept concurent fusese atribuit de c�tre acela�i autor în folosul unei alte persoane

102. Temeiul legal al

acestui principiu se reg�se�te în mai m

ulte articole din Lege (art. 25, 26, 28, 39, 47 alin. (4) �i art. 55 alin. (5)), precum

�i în Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de carte funciar� (art. 93, 94, 95 alin. (1) �i 117).

În esen��, înscrierile în cartea funciar� vor produce efecte de la m

omentul

înregistr�rii cererilor,

ordinea înregistr�rilor

determinând

�i rangul înscrierilor. În condi�iile în care sunt depuse m

ai multe cereri cu

privire la acela�i drept real, ele vor primi rang provizoriu egal, urm

ând ca instan�a s� hot�rasc� asupra rangului fiec�reia. R

angul înscrierii ob�inut prin înregistrarea cererii de înscriere ese susceptibil de confirm

are sau de infirm

are, dup� cum cererea de înscriere va fi adm

is� sau respins�. A�adar,

concluzia este c� rangul dobândit prin înregistrarea cererii nu este definitiv ci depinde de rezultatul solu�ionarii cererii. În consecin��, adm

iterea cererii are drept efect consolidarea retroactiv� a efectelor juridice produse prin sim

pla sa înregistrare, iar respingerea cererii atrage de la sine desfiin�area retroactiv� a efectelor produse de la data înregistr�rii sale.

102 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 334;

115

produc prin efectul legii. Nu este vorba de o ad�ugare la textul legii,

deoarece din punct de vedere al normelor de tehnic� legislativ� nu este

admis� m

odificarea sau completarea printr-un act norm

ativ cu o for��juridic� inferioar� a unui alt act norm

ativ cu o for�� juridic� superioar�. 4.

Principiul priorit��ii înscrierilor Principiul priorit��ii înscrierilor poate fi definit ca fiind acea regul�

conform

c�reia, în

afara excep�iilor

prev�zute de

lege, cel

care �i-a

înregistrat primul cererea de înscriere în cartea funciar� a unui drept tabular

va fi socotit adev�ratul titular al dreptului înscris în folosul s�u, chiar dac�, la data dobândirii lui, acela�i drept sau un alt drept concurent fusese atribuit de c�tre acela�i autor în folosul unei alte persoane

102. Temeiul legal al

acestui principiu se reg�se�te în mai m

ulte articole din Lege (art. 25, 26, 28, 39, 47 alin. (4) �i art. 55 alin. (5)), precum

�i în Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de carte funciar� (art. 93, 94, 95 alin. (1) �i 117).

În esen��, înscrierile în cartea funciar� vor produce efecte de la m

omentul

înregistr�rii cererilor,

ordinea înregistr�rilor

determinând

�i rangul înscrierilor. În condi�iile în care sunt depuse m

ai multe cereri cu

privire la acela�i drept real, ele vor primi rang provizoriu egal, urm

ând ca instan�a s� hot�rasc� asupra rangului fiec�reia. R

angul înscrierii ob�inut prin înregistrarea cererii de înscriere ese susceptibil de confirm

are sau de infirm

are, dup� cum cererea de înscriere va fi adm

is� sau respins�. A�adar,

concluzia este c� rangul dobândit prin înregistrarea cererii nu este definitiv ci depinde de rezultatul solu�ionarii cererii. În consecin��, adm

iterea cererii are drept efect consolidarea retroactiv� a efectelor juridice produse prin sim

pla sa înregistrare, iar respingerea cererii atrage de la sine desfiin�area retroactiv� a efectelor produse de la data înregistr�rii sale.

102 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 334;

116

5.Pr

inci

piul

lega

lit��

ii A

cest

prin

cipi

u de

curg

e di

n ob

liga�

ia in

stitu

it� p

rin te

xtul

de

lege

în

sarc

ina

regi

stra

toru

lui

de a

ver

ifica

dac�

sunt

înd

eplin

ite c

ondi�ii

le l

egal

e pe

ntru

a p

utea

dis

pune

însc

riere

a un

ui d

rept

real

(art.

48)

sau

de

a re

spin

ge

cere

rea

dac�

ace

ste

cond

i�ii n

u su

nt în

depl

inite

(art.

49)

. D

e as

emen

ea, î

nche

ieril

e de

adm

itere

a în

scrie

rii s

au d

e re

spin

gere

a

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r� s

unt s

upus

e un

ei c�i

de

atac

în te

rmen

de

15 z

ile

de l

a co

mun

icar

e, l

a bi

roul

ter

itoria

l (a

rt. 5

0 al

in.

(2))

. Pl

ânge

rea

astfe

l de

pus�

se

va î

nscr

ie d

in o

ficiu

în

carte

a fu

ncia

r� i

ar b

iroul

ter

itoria

l es

te

oblig

at s�

înai

ntez

e pl

ânge

rea

jude

c�to

riei

în a

c�r

ei r

az�

de c

ompe

ten��

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul,

înso�it�

de d

osar

ul î

nche

ierii

�i

copi

a c�

r�ii

func

iare

. 6.Pr

inci

piul

ofic

ialit��

ii în

scri

erilo

r Pr

inci

piul

ofic

ialit��

ii în

scrie

rilor

se

refe

r� l

a ob

liga�

ia n

otar

ului

, pr

ev�z

ut�

de a

rt. 5

4 di

n Le

ge, d

e a

solic

ita, d

in o

ficiu

, îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

ului

înt

ocm

it de

el

prin

car

e se

tra

nsm

ite,

se m

odifi

c�,

se

cons

titui

e sa

u se

stin

ge u

n dr

ept

real

im

obili

ar.

În a

cest

sco

p no

taru

l va

tri

mite

cer

erea

de

însc

riere

îm

preu

n� c

u ac

tul

resp

ectiv

fie

chi

ar î

n zi

ua

înto

cmiri

i lui

, fie

cel

mai

târz

iu a

dou

a zi

la b

iroul

terit

oria

l în

a c�

rei r

az�

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul.

Des

pre

exer

cita

rea

aces

tei

oblig

a�ii

se v

a fa

ce

men�iu

ne e

xpre

s� în

cup

rinsu

l act

ului

. D

e as

emen

ea, �i

ins

tan�

ei j

udec�t

ore�

ti îi

revi

ne o

blig

a�ia

de

a tra

nsm

ite,

în t

erm

en d

e 3

zile

, ho

t�râ

rea

r�m

as�

defin

itiv��i

ire

voca

bil�

, co

nstit

utiv�

sau

decl

arat

iv�

asup

ra u

nui

drep

t re

al i

mob

iliar

, la

biro

ul

terit

oria

l în

a c�r

ei r

az�

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul.

Mai

mul

t de

cât

atât

, in

stan�a

jude

c�to

reas

c� n

u po

ate

trece

�a

dezb

ater

ea în

fon

d a

unei

ac�

iuni

pr

ivin

d de

sfiin�a

rea

actu

lui

jurid

ic s

upus

îns

crie

rii,

dac�

ace

sta

nu a

fos

t în

scris

în p

real

abil,

pen

tru in

form

are,

în c

arte

a fu

ncia

r�.

116

5.Pr

inci

piul

lega

lit��

ii A

cest

prin

cipi

u de

curg

e di

n ob

liga�

ia in

stitu

it� p

rin te

xtul

de

lege

în

sarc

ina

regi

stra

toru

lui

de a

ver

ifica

dac�

sunt

înd

eplin

ite c

ondi�ii

le l

egal

e pe

ntru

a p

utea

dis

pune

însc

riere

a un

ui d

rept

real

(art.

48)

sau

de

a re

spin

ge

cere

rea

dac�

ace

ste

cond

i�ii n

u su

nt în

depl

inite

(art.

49)

. D

e as

emen

ea, î

nche

ieril

e de

adm

itere

a în

scrie

rii s

au d

e re

spin

gere

a

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r� s

unt s

upus

e un

ei c�i

de

atac

în te

rmen

de

15 z

ile

de l

a co

mun

icar

e, l

a bi

roul

ter

itoria

l (a

rt. 5

0 al

in.

(2))

. Pl

ânge

rea

astfe

l de

pus�

se

va î

nscr

ie d

in o

ficiu

în

carte

a fu

ncia

r� i

ar b

iroul

ter

itoria

l es

te

oblig

at s�

înai

ntez

e pl

ânge

rea

jude

c�to

riei

în a

c�r

ei r

az�

de c

ompe

ten��

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul,

înso�it�

de d

osar

ul î

nche

ierii

�i

copi

a c�

r�ii

func

iare

. 6.Pr

inci

piul

ofic

ialit��

ii în

scri

erilo

r Pr

inci

piul

ofic

ialit��

ii în

scrie

rilor

se

refe

r� l

a ob

liga�

ia n

otar

ului

, pr

ev�z

ut�

de a

rt. 5

4 di

n Le

ge, d

e a

solic

ita, d

in o

ficiu

, îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

ului

înt

ocm

it de

el

prin

car

e se

tra

nsm

ite,

se m

odifi

c�,

se

cons

titui

e sa

u se

stin

ge u

n dr

ept

real

im

obili

ar.

În a

cest

sco

p no

taru

l va

tri

mite

cer

erea

de

însc

riere

îm

preu

n� c

u ac

tul

resp

ectiv

fie

chi

ar î

n zi

ua

înto

cmiri

i lui

, fie

cel

mai

târz

iu a

dou

a zi

la b

iroul

terit

oria

l în

a c�

rei r

az�

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul.

Des

pre

exer

cita

rea

aces

tei

oblig

a�ii

se v

a fa

ce

men�iu

ne e

xpre

s� în

cup

rinsu

l act

ului

. D

e as

emen

ea, �i

ins

tan�

ei j

udec�t

ore�

ti îi

revi

ne o

blig

a�ia

de

a tra

nsm

ite,

în t

erm

en d

e 3

zile

, ho

t�râ

rea

r�m

as�

defin

itiv��i

ire

voca

bil�

, co

nstit

utiv�

sau

decl

arat

iv�

asup

ra u

nui

drep

t re

al i

mob

iliar

, la

biro

ul

terit

oria

l în

a c�r

ei r

az�

terit

oria

l� s

e af

l� i

mob

ilul.

Mai

mul

t de

cât

atât

, in

stan�a

jude

c�to

reas

c� n

u po

ate

trece

�a

dezb

ater

ea în

fon

d a

unei

ac�

iuni

pr

ivin

d de

sfiin�a

rea

actu

lui

jurid

ic s

upus

îns

crie

rii,

dac�

ace

sta

nu a

fos

t în

scris

în p

real

abil,

pen

tru in

form

are,

în c

arte

a fu

ncia

r�.

117

7.Principiul publicit��ii m

ateriale Principiul publicit��ii m

ateriale a c�r�ilor funciare consacrat în Legea nr. 7/1996 prin dispozi�iile art. 30 �i 31 este cunoscut �i sub denum

irea de principiul for�ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real im

obiliar în favoarea ter�ilor dobânditori de bun�-credin��. D

in interpretarea art. 30 rezult� inten�ia legiuitorului de a institui dou� prezum

�ii 103 : a.prezum

�ia existen�ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar�.C

onform acestei prezum

�ii, dac� un drept a fost dobândit sau constituit cu bun�-credin��

�i, ulterior, a fost înscris în cartea funciar� în favoarea unei persoane, se prezum

� existen�a acelui drept în favoarea acelei persoane;b.prezum

�ia inexisten�ei

drepturilor reale

radiate din

cartea funciar�. A

ceast� prezum�ie conduce la ideea c� dac� un drept real im

obiliar a fost radiat din cartea funciar�, se prezum

� c� acel drept nu exist�.A

ceste prezum�ii se pot aplica doar drepturilor reale im

obiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar�, iar dobânditorul unui asem

enea drept trebuie s�-l fi dobândit cu bun�-credin��. M

ai mult decât atât, aceste

prezum�ii sunt relative dar pot deveni absolute în condi�iile inciden�ei

dispozi�iilor art. 31 din Lege. Acest din urm

� articol stabile�te con�inutul principiului for�ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real im

obiliar de c�tre ter�ii de bun�-credin��. 8.

Principiul disponibilit��ii C

onform principiului disponibilit��ii, înscrierea în cartea funciar� se

face, în

principiu, num

ai la

cererea persoanei

interesate sau

a reprezentantului

legal sau

conven�ional al

acesteia. Legea

prevede �i

efectuarea din oficiu a înscrierilor, dar numai în cazurile prev�zute de lege

cum ar fi îndreptarea erorilor m

ateriale s�vâr�ite cu prilejul înscrierilor sau notarea declar�rii c�ilor de atac îm

potriva încheierii pronun�ate. Aceaste

103 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 123;

117

7.Principiul publicit��ii m

ateriale Principiul publicit��ii m

ateriale a c�r�ilor funciare consacrat în Legea nr. 7/1996 prin dispozi�iile art. 30 �i 31 este cunoscut �i sub denum

irea de principiul for�ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real im

obiliar în favoarea ter�ilor dobânditori de bun�-credin��. D

in interpretarea art. 30 rezult� inten�ia legiuitorului de a institui dou� prezum

�ii 103 : a.prezum

�ia existen�ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar�.C

onform acestei prezum

�ii, dac� un drept a fost dobândit sau constituit cu bun�-credin��

�i, ulterior, a fost înscris în cartea funciar� în favoarea unei persoane, se prezum

� existen�a acelui drept în favoarea acelei persoane;b.prezum

�ia inexisten�ei

drepturilor reale

radiate din

cartea funciar�. A

ceast� prezum�ie conduce la ideea c� dac� un drept real im

obiliar a fost radiat din cartea funciar�, se prezum

� c� acel drept nu exist�.A

ceste prezum�ii se pot aplica doar drepturilor reale im

obiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar�, iar dobânditorul unui asem

enea drept trebuie s�-l fi dobândit cu bun�-credin��. M

ai mult decât atât, aceste

prezum�ii sunt relative dar pot deveni absolute în condi�iile inciden�ei

dispozi�iilor art. 31 din Lege. Acest din urm

� articol stabile�te con�inutul principiului for�ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real im

obiliar de c�tre ter�ii de bun�-credin��. 8.

Principiul disponibilit��ii C

onform principiului disponibilit��ii, înscrierea în cartea funciar� se

face, în

principiu, num

ai la

cererea persoanei

interesate sau

a reprezentantului

legal sau

conven�ional al

acesteia. Legea

prevede �i

efectuarea din oficiu a înscrierilor, dar numai în cazurile prev�zute de lege

cum ar fi îndreptarea erorilor m

ateriale s�vâr�ite cu prilejul înscrierilor sau notarea declar�rii c�ilor de atac îm

potriva încheierii pronun�ate. Aceaste

103 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 123;

118

efec

tu�r

i din

ofic

iu a

le în

scrie

rilor

repr

ezin

t� p

ract

ic e

xcep�ii

de

la p

rinci

piul

di

spon

ibili

t��ii

. Mai

tre

buie

sub

linia

t fa

ptul

c�

nu c

onst

ituie

exc

ep�ii

de

la

aces

t prin

cipi

u ca

zuril

e în

car

e ef

ectu

area

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

est

e f�

cut�

la

cere

rea

nota

rulu

i pu

blic

, în

num

ele

p�r�i

i in

tere

sate

, or

i es

te

disp

us�

din

ofic

iu d

e in

stan�a

jud

ec�t

orea

sc�

sau

de o

rgan

ul d

e ur

m�r

ire

pena

l�10

4 . 9.Pr

inci

piul

spec

ialit��

ii Sp

ecifi

c ac

estu

i prin

cipi

u es

te fa

ptul

c�

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

trebu

ie s�

arat

e pe

rsoa

nele

în fo

losu

l c�r

ora

s-a

efec

tuat

însc

riere

a, im

obilu

l sa

u pa

rtea

din

imob

il la

car

e se

ref

er�

însc

riere

a �i

dre

ptul

car

e se

do

bând

e�te

, se

mod

ific�

sau

se

stin

ge s

au, d

up�

caz,

det

erm

inar

ea e

xact�

a fa

ptul

ui c

are

s-a

însc

ris. D

e as

emen

ea, s

e vo

r mai

indi

ca o

biec

tul d

rept

urilo

r în

scris

e, m

odal

it��il

e ca

re le

afe

ctea

z� s

au s

arci

nile

car

e le

gre

veaz�.

Ace

st

prin

cipi

u se

car

acte

rizea

z� p

rin f

aptu

l c�

este

gen

erat

or d

e ob

liga�

ii at

ât în

sa

rcin

a p�

r�ilo

r cât

�i a

regi

stra

toru

lui �

i a b

iroul

ui d

e ca

dast

ru �

i pub

licita

te

imob

iliar�.

3.3.

3. O

biec

tul c�r�il

or fu

ncia

re;

Obi

ectu

l c�r�il

or f

unci

are

este

con

stitu

it di

n în

scrie

rile

refe

ritoa

re la

im

obil,

la d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

�i l

a al

te d

ezm

embr�m

inte

ale

ace

stui

a, la

dr

eptu

rile

real

e ac

ceso

rii

susc

eptib

ile

de

însc

riere

, la

op

era�

iuni

le

de

mod

ifica

re a

imob

ilulu

i prin

alip

iri s

au d

ezlip

iri s

au d

in în

scrie

rile

alto

r act

e sa

u fa

pte

jurid

ice

care

priv

esc

drep

turil

e pe

rson

ale,

sta

rea �i

cap

acita

tea

pers

oane

lor î

n le

g�tu

r� c

u im

obilu

l în

cauz�10

5 . A

ltfel

spu

s, pr

in o

biec

tul

c�r�i

i fu

ncia

re s

e în�e

lege

106 o

biec

tul

însc

rieril

or f�c

ute

în c

arte

a fu

ncia

r�,

adic�

drep

turil

e re

ale

imob

iliar

e �i

,

104 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 198

-201

; 10

5 A se

ved

ea D

.-M. C

osm

a, o

p. c

it., p

. 77;

I. A

lbu,

op.

cit.

, p. 6

1;

106 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 140

; 11

8

efec

tu�r

i din

ofic

iu a

le în

scrie

rilor

repr

ezin

t� p

ract

ic e

xcep�ii

de

la p

rinci

piul

di

spon

ibili

t��ii

. Mai

tre

buie

sub

linia

t fa

ptul

c�

nu c

onst

ituie

exc

ep�ii

de

la

aces

t prin

cipi

u ca

zuril

e în

car

e ef

ectu

area

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

est

e f�

cut�

la

cere

rea

nota

rulu

i pu

blic

, în

num

ele

p�r�i

i in

tere

sate

, or

i es

te

disp

us�

din

ofic

iu d

e in

stan�a

jud

ec�t

orea

sc�

sau

de o

rgan

ul d

e ur

m�r

ire

pena

l�10

4 . 9.Pr

inci

piul

spec

ialit��

ii Sp

ecifi

c ac

estu

i prin

cipi

u es

te fa

ptul

c�

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

trebu

ie s�

arat

e pe

rsoa

nele

în fo

losu

l c�r

ora

s-a

efec

tuat

însc

riere

a, im

obilu

l sa

u pa

rtea

din

imob

il la

car

e se

ref

er�

însc

riere

a �i

dre

ptul

car

e se

do

bând

e�te

, se

mod

ific�

sau

se

stin

ge s

au, d

up�

caz,

det

erm

inar

ea e

xact�

a fa

ptul

ui c

are

s-a

însc

ris. D

e as

emen

ea, s

e vo

r mai

indi

ca o

biec

tul d

rept

urilo

r în

scris

e, m

odal

it��il

e ca

re le

afe

ctea

z� s

au s

arci

nile

car

e le

gre

veaz�.

Ace

st

prin

cipi

u se

car

acte

rizea

z� p

rin f

aptu

l c�

este

gen

erat

or d

e ob

liga�

ii at

ât în

sa

rcin

a p�

r�ilo

r cât

�i a

regi

stra

toru

lui �

i a b

iroul

ui d

e ca

dast

ru �

i pub

licita

te

imob

iliar�.

3.3.

3. O

biec

tul c�r�il

or fu

ncia

re;

Obi

ectu

l c�r�il

or f

unci

are

este

con

stitu

it di

n în

scrie

rile

refe

ritoa

re la

im

obil,

la d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

�i l

a al

te d

ezm

embr�m

inte

ale

ace

stui

a, la

dr

eptu

rile

real

e ac

ceso

rii

susc

eptib

ile

de

însc

riere

, la

op

era�

iuni

le

de

mod

ifica

re a

imob

ilulu

i prin

alip

iri s

au d

ezlip

iri s

au d

in în

scrie

rile

alto

r act

e sa

u fa

pte

jurid

ice

care

priv

esc

drep

turil

e pe

rson

ale,

sta

rea �i

cap

acita

tea

pers

oane

lor î

n le

g�tu

r� c

u im

obilu

l în

cauz�10

5 . A

ltfel

spu

s, pr

in o

biec

tul

c�r�i

i fu

ncia

re s

e în�e

lege

106 o

biec

tul

însc

rieril

or f�c

ute

în c

arte

a fu

ncia

r�,

adic�

drep

turil

e re

ale

imob

iliar

e �i

,

104 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 198

-201

; 10

5 A se

ved

ea D

.-M. C

osm

a, o

p. c

it., p

. 77;

I. A

lbu,

op.

cit.

, p. 6

1;

106 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 140

;

119

dup� caz, drepturile de crean��, actele, faptele sau raporturile juridice în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar�. D

repturile reale

imobiliare

înscrise în

cartea funciar�

poart�denum

irea specific� de drepturi tabulare �i se caracterizeaz� prin faptul c�fa�� de ter�i, în afara cazurilor prev�zute de lege, ele nu se dobândesc �i nici nu se m

odific� decât prin înscriere în cartea funciar�. Sintetizând opiniile anterior exprim

ate, putem afirm

a c� obiectul c�r�ii funciare este alc�tuit din trei categorii de înscrieri:

a.corpul de carte funciar� – adic� im

obilul alc�tuit din una sau mai

multe parcele al�turate, indiferent de categoria de folosin��, cu sau f�r�

construc�ii, apar�inând acelua�i proprietar, reunite sub acela�i num�r de carte

funciar��i care reprezint� o unitate juridic� de sine st�t�toare.

b.drepturile reale im

obiliare corespunz�toare corpului de carte funciar�;c.

actele, faptele juridice, drepturile de crean�� sau alte raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilul care constituie corpul de carte funciar�.

�inând cont de faptul c� drepturile reale sunt amplu analizate în

volume de strict� specialitate, consider�m

c� nu mai este oportun� reluarea

unei asemenea analize prin care s� trecem

în revist� defini�ia dreptului de proprietate, clasificarea acestuia, dezm

embr�m

intele sale sau drepturile reale accesorii.

3.4.O

biectul noilor c�r�i funciare

Obiectul principal al înscrierilor de carte funciar� îl constituie

drepturile reale imobiliare corespunz�toare im

obilelor cuprinse în cartea funciar�. Potrivit art. 19 din Legea nr. 7/1996 se înscriu în cartea funciar�, pe lâng� dreptul de proprietate, dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin��, abita�ie, servitute, dreptul de ipotec�

�i privilegiile imobiliare. Tot în cartea

funciar� se mai înscrie, când este cazul, dreptul de concesiune (art. 71 din

119

dup� caz, drepturile de crean��, actele, faptele sau raporturile juridice în leg�tur� cu im

obilele cuprinse în cartea funciar�. D

repturile reale

imobiliare

înscrise în

cartea funciar�

poart�denum

irea specific� de drepturi tabulare �i se caracterizeaz� prin faptul c�fa�� de ter�i, în afara cazurilor prev�zute de lege, ele nu se dobândesc �i nici nu se m

odific� decât prin înscriere în cartea funciar�. Sintetizând opiniile anterior exprim

ate, putem afirm

a c� obiectul c�r�ii funciare este alc�tuit din trei categorii de înscrieri:

a.corpul de carte funciar� – adic� im

obilul alc�tuit din una sau mai

multe parcele al�turate, indiferent de categoria de folosin��, cu sau f�r�

construc�ii, apar�inând acelua�i proprietar, reunite sub acela�i num�r de carte

funciar��i care reprezint� o unitate juridic� de sine st�t�toare.

b.drepturile reale im

obiliare corespunz�toare corpului de carte funciar�;c.

actele, faptele juridice, drepturile de crean�� sau alte raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilul care constituie corpul de carte funciar�.

�inând cont de faptul c� drepturile reale sunt amplu analizate în

volume de strict� specialitate, consider�m

c� nu mai este oportun� reluarea

unei asemenea analize prin care s� trecem

în revist� defini�ia dreptului de proprietate, clasificarea acestuia, dezm

embr�m

intele sale sau drepturile reale accesorii.

3.4.O

biectul noilor c�r�i funciare

Obiectul principal al înscrierilor de carte funciar� îl constituie

drepturile reale imobiliare corespunz�toare im

obilelor cuprinse în cartea funciar�. Potrivit art. 19 din Legea nr. 7/1996 se înscriu în cartea funciar�, pe lâng� dreptul de proprietate, dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin��, abita�ie, servitute, dreptul de ipotec�

�i privilegiile imobiliare. Tot în cartea

funciar� se mai înscrie, când este cazul, dreptul de concesiune (art. 71 din

120

OU

G n

r. 54

/200

6). E

xist�,

de

asem

enea

, situ

a�ii

în c

are

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e în

scriu

�i

drep

turi

real

e m

obili

are,

cum

est

e dr

eptu

l de

gaj

asu

pra

unei

cr

ean�

e ip

otec

are

(art.

115

-116

din

Reg

ulam

ent).

În c

eea

ce p

rive�

te d

rept

ul d

e ad

min

istra

re, d

e�i

de l

ege

lata

nu

se

prev

ede

expr

es î

nscr

iere

a lu

i în

car

tea

func

iar�

, to

tu�i

, în

m�s

ura

în c

are

imob

ilele

di

n do

men

iul

publ

ic

sau

priv

at

al

stat

ului

or

i un

it��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le s

unt

supu

se î

nscr

ierii

în

«c�r�i

func

iare

spe

cial

e »

ale

unit��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le p

e ca

re s

unt

situ

ate,

des

igur

c�

trebu

ie

însc

rise �i

to

ate

drep

turil

e re

ale

core

spun

z�to

are,

in

clus

iv

drep

tul

de

adm

inis

trare

al

regi

ilor

auto

nom

e �i

ins

titu�

iilor

pub

lice,

con

stitu

it, î

n sp

ecia

l, as

upra

uno

r bun

uri p

ropr

ieta

te p

ublic�.

3.4.

1.D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e

Con

form

art.

480

din

Cod

ul c

ivil,

pro

prie

tate

a es

te d

rept

ul c

e ar

e ci

neva

de

a se

buc

ura �i

a d

ispu

ne d

e un

lucr

u în

mod

exc

lusi

v �i

abs

olut

, în

s� în

lim

itele

det

erm

inat

e de

lege

.

În ra

port

de ti

tula

r, pr

oprie

tate

a po

ate

fi :

•Pu

blic�

– dr

eptu

l de

pro

prie

tate

apa

r�ine

sta

tulu

i sa

u un

it��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le ;

•Pr

ivat�

– dr

eptu

l apa

r�ine

per

soan

elor

fizi

ce s

au ju

ridic

e, in

clus

iv

stat

ului

�i u

nit��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

. Tr

ebui

e re�in

ut u

rm�t

orul

asp

ect, �i

anu

me

: bu

nuril

e pr

oprie

tate

pu

blic�

sunt

in

alie

nabi

le,

inse

siza

bile

�i

im

pres

crip

tibile

, în

tim

p ce

, di

mpo

triv�

, bu

nunr

ile

prop

rieta

te

priv

at�

sunt

în

pr

inci

piu,

al

iena

bile

, se

siza

bile

, im

pres

crip

tibile

ex

tinct

iv

dar

pres

crip

tibile

ac

hizi

tiv

(adi

c�su

scep

tibile

de

dobâ

ndire

prin

uzu

capi

une)

. D

up�

num�r

ul ti

tula

rilor

ace

stui

dre

pt în

tâln

im :

•Pr

oprie

tate

exc

lusi

v� –

titu

lar

este

o s

ingu

r� p

erso

an�

fizic�

sau

jurid

ic�;

12

0

OU

G n

r. 54

/200

6). E

xist�,

de

asem

enea

, situ

a�ii

în c

are

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e în

scriu

�i

drep

turi

real

e m

obili

are,

cum

est

e dr

eptu

l de

gaj

asu

pra

unei

cr

ean�

e ip

otec

are

(art.

115

-116

din

Reg

ulam

ent).

În c

eea

ce p

rive�

te d

rept

ul d

e ad

min

istra

re, d

e�i

de l

ege

lata

nu

se

prev

ede

expr

es î

nscr

iere

a lu

i în

car

tea

func

iar�

, to

tu�i

, în

m�s

ura

în c

are

imob

ilele

di

n do

men

iul

publ

ic

sau

priv

at

al

stat

ului

or

i un

it��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le s

unt

supu

se î

nscr

ierii

în

«c�r�i

func

iare

spe

cial

e »

ale

unit��ii

adm

inis

trativ

-terit

oria

le p

e ca

re s

unt

situ

ate,

des

igur

c�

trebu

ie

însc

rise �i

to

ate

drep

turil

e re

ale

core

spun

z�to

are,

in

clus

iv

drep

tul

de

adm

inis

trare

al

regi

ilor

auto

nom

e �i

ins

titu�

iilor

pub

lice,

con

stitu

it, î

n sp

ecia

l, as

upra

uno

r bun

uri p

ropr

ieta

te p

ublic�.

3.4.

1.D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e

Con

form

art.

480

din

Cod

ul c

ivil,

pro

prie

tate

a es

te d

rept

ul c

e ar

e ci

neva

de

a se

buc

ura �i

a d

ispu

ne d

e un

lucr

u în

mod

exc

lusi

v �i

abs

olut

, în

s� în

lim

itele

det

erm

inat

e de

lege

.

În ra

port

de ti

tula

r, pr

oprie

tate

a po

ate

fi :

•Pu

blic�

– dr

eptu

l de

pro

prie

tate

apa

r�ine

sta

tulu

i sa

u un

it��il

or

adm

inis

trativ

-terit

oria

le ;

•Pr

ivat�

– dr

eptu

l apa

r�ine

per

soan

elor

fizi

ce s

au ju

ridic

e, in

clus

iv

stat

ului

�i u

nit��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

. Tr

ebui

e re�in

ut u

rm�t

orul

asp

ect, �i

anu

me

: bu

nuril

e pr

oprie

tate

pu

blic�

sunt

in

alie

nabi

le,

inse

siza

bile

�i

im

pres

crip

tibile

, în

tim

p ce

, di

mpo

triv�

, bu

nunr

ile

prop

rieta

te

priv

at�

sunt

în

pr

inci

piu,

al

iena

bile

, se

siza

bile

, im

pres

crip

tibile

ex

tinct

iv

dar

pres

crip

tibile

ac

hizi

tiv

(adi

c�su

scep

tibile

de

dobâ

ndire

prin

uzu

capi

une)

. D

up�

num�r

ul ti

tula

rilor

ace

stui

dre

pt în

tâln

im :

•Pr

oprie

tate

exc

lusi

v� –

titu

lar

este

o s

ingu

r� p

erso

an�

fizic�

sau

jurid

ic�;

121

•Proprietate com

un� – titulari sunt mai m

ulte persoanefizice sau juridice

care exercit�

împreun�

�i concom

itent prerogativele

asupra aceluia�i bun sau asupra unei mase de bunuri, dup� caz. D

e lege lata, proprietatea com

un� poate exista în una din urm�toarele

forme :

1.proprietate comun� pe cote-p�r�i – fiecare titular î�i cunoa�te

cota ideal��i abstract� din dreptul de proprietate, dar nu are �i o cot�-

parte determinat� din bunul privit în m

aterialitatea lui. Drept consecin��, nici

unul dintre coproprietari nu poate dispune singur, f�r� acordul celorlal�i de întregul bun privit în m

aterialitatea lui, dar poate îns� dispune liber �i oricând de cota sa parte ideal�

�i abstract� din dreptul care exist� asupra acelui bun.

2.proprietate comun� în dev�lm

��ie – în aceast� situa�ie nu este precizat� nici cota-parte din bun �i nici cota-parte din drept ce s-ar cuveni fiec�rui proprietar.

3.4.2. Drepturile reale principale

107 corespunz�toare dreptului de proprietate

Proprietatea reprezint� dreptul real care confer� titularului s�u cele m

ai întinse �i complete prerogative ce pot fi exercitate asupra unui bun

imobil sau m

obil. În afara dreptului de proprietate exist��i alte drepturi

reale mobiliare sau im

obiliare, drepturi care au ap�rut prin separarea atributelor dreptului de proprietate �i crearea unor drepturi noi, de sine

107 A

se vedea pe larg cu privire la dreptul de superficie: I. P. Filipescu, A. I. Filipescu,

Dreptul de proprietate �i alte drepturi reale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006; C

. B

ârsan, Drepturile reale principale, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti, 2007; L. M. H

arosa, L. Pop, D

rept civil. Drepturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006; E. C

helaru, D

rept civil. Drepturile reale principale, ed. a III-a, Ed. C.H

. Beck, B

ucure�ti, 2009; V.

Stoica, Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. C.H

.Beck, B

ucure�ti, 2009;

121

•Proprietate com

un� – titulari sunt mai m

ulte persoanefizice sau juridice

care exercit�

împreun�

�i concom

itent prerogativele

asupra aceluia�i bun sau asupra unei mase de bunuri, dup� caz. D

e lege lata, proprietatea com

un� poate exista în una din urm�toarele

forme :

1.proprietate comun� pe cote-p�r�i – fiecare titular î�i cunoa�te

cota ideal��i abstract� din dreptul de proprietate, dar nu are �i o cot�-

parte determinat� din bunul privit în m

aterialitatea lui. Drept consecin��, nici

unul dintre coproprietari nu poate dispune singur, f�r� acordul celorlal�i de întregul bun privit în m

aterialitatea lui, dar poate îns� dispune liber �i oricând de cota sa parte ideal�

�i abstract� din dreptul care exist� asupra acelui bun.

2.proprietate comun� în dev�lm

��ie – în aceast� situa�ie nu este precizat� nici cota-parte din bun �i nici cota-parte din drept ce s-ar cuveni fiec�rui proprietar.

3.4.2. Drepturile reale principale

107 corespunz�toare dreptului de proprietate

Proprietatea reprezint� dreptul real care confer� titularului s�u cele m

ai întinse �i complete prerogative ce pot fi exercitate asupra unui bun

imobil sau m

obil. În afara dreptului de proprietate exist��i alte drepturi

reale mobiliare sau im

obiliare, drepturi care au ap�rut prin separarea atributelor dreptului de proprietate �i crearea unor drepturi noi, de sine

107 A

se vedea pe larg cu privire la dreptul de superficie: I. P. Filipescu, A. I. Filipescu,

Dreptul de proprietate �i alte drepturi reale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006; C

. B

ârsan, Drepturile reale principale, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti, 2007; L. M. H

arosa, L. Pop, D

rept civil. Drepturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2006; E. C

helaru, D

rept civil. Drepturile reale principale, ed. a III-a, Ed. C.H

. Beck, B

ucure�ti, 2009; V.

Stoica, Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. C.H

.Beck, B

ucure�ti, 2009;

122

st�t�t

oare

, în

s� i

ncom

plet

e, d

eoar

ece

nu c

onfe

r� t

itula

rulu

i pu

teri

atât

de

întin

se c

um s

unt

cele

ale

pro

prie

taru

lui,

ci, d

impo

triv�

, pre

roga

tivel

e ca

re

alc�

tuie

sc c

on�in

utul

lor j

urid

ic s

unt l

imita

te, c

uprin

zând

dre

ptul

de

pose

sie,

dr

eptu

l de

fol

osin��

, �i

, ex

cep�

iona

l, ch

iar

drep

tul

de d

ispo

zi�ie

, cu

une

le

parti

cula

rit��

i.

Dre

ptul

de

supe

rfic

ie, d

rept

ul d

e uz

ufru

ct, d

rept

ul d

e uz

�i

abita�ie

su

nt c

onsi

dera

te d

ezm

embr�m

inte

ale

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

deo

arec

e co

nfer�

unei

per

soan

e dr

eptu

l de

pos

esiu

ne,

de f

olos

in��

asu

pra

lucr

ului

al

tuia

– iu

ra in

re a

lia –

, r�m

ânân

d pr

oprie

taru

lui n

imai

dre

ptul

de

disp

ozi�i

e ju

ridic�

– se

c�io

nând

u-se

ast

fel

drep

tul

de p

ropr

ieta

te î

n at

ribut

ele

sale

–

spre

deo

sebi

re d

e dr

eptu

l de

serv

itute

car

e es

te m

ai d

egra

b� o

rest

râng

ere

a dr

eptu

lui

de f

olos

in��

a p

ropr

ieta

rulu

i, de

oare

ce p

erm

ite s�

se c

reez

e în

tre

dou�

imob

ile o

sta

re d

e lu

crur

i car

e co

nstit

uie

o sa

rcin�

pent

ru u

nul d

intre

el

e (f

ond

aser

vit),

st

abili

t�

pent

ru

uzul

�i

ut

ilita

tea

altu

i fo

nd

(fon

d do

min

ant),

apa

r�inâ

nd a

ltuia

. Le

gisl

a�ia

act

ual�

rec

unoa�t

e �i

alte

dre

ptur

i re

ale,

cor

espu

nz�t

oare

pr

oprie

t��ii

pr

ivat

e sa

u pu

blic

e,

dup�

ca

z.

Este

vo

rba

de

drep

tul

de

adm

inis

trare

, dr

eptu

l de

con

cesi

une �i

dre

ptul

de

folo

sin��,

con

stitu

ite,

în

prin

cipa

l, as

upra

bun

urilo

r di

n do

men

iul

priv

at s

au p

ublic

al

stat

ului

�i

unit��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

, fie

prin

act

e de

dre

pt p

ublic

, fie

prin

act

e de

dre

pt p

rivat

. Su

b as

pect

ul

form

alit��il

or

de

publ

icita

te

imob

iliar�

prin

ca

rte

func

iar�

, în

tre

drep

tul

de

prop

rieta

te �i

dr

eptu

rile

real

e de

rivat

e co

resp

unz�

toar

e ac

estu

ia n

u ex

ist�

deo

sebi

ri de

fond

ci d

e fo

rm�,

mai

exa

ct

de o

rgan

izar

e a

c�r�i

i fu

ncia

re,

deoa

rece

toa

te a

cest

e dr

eptu

ri su

nt s

upus

e ce

rin�e

i îns

crie

rii în

car

tea

func

iar�

pen

tru a

dev

eni o

poza

bile

fa��

de te

r�i.

Stric

t fo

rmal

, dr

eptu

l de

pro

prie

tate

se

însc

rie î

n pa

rtea

a do

ua a

c�r�ii

fu

ncia

re s

pre

deos

ebire

de

cele

lalte

dre

ptur

i rea

le c

are

se în

scriu

în p

arte

a a

treia

(fo

aia

de s

arci

ni),

deoa

rece

au

cara

cter

ul u

nor

dezm

embr�m

inte

ale

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

. Exc

ep�ia

o c

onst

ituie

dre

ptul

de

supe

rfic

ie c

are

se

122

st�t�t

oare

, în

s� i

ncom

plet

e, d

eoar

ece

nu c

onfe

r� t

itula

rulu

i pu

teri

atât

de

întin

se c

um s

unt

cele

ale

pro

prie

taru

lui,

ci, d

impo

triv�

, pre

roga

tivel

e ca

re

alc�

tuie

sc c

on�in

utul

lor j

urid

ic s

unt l

imita

te, c

uprin

zând

dre

ptul

de

pose

sie,

dr

eptu

l de

fol

osin��

, �i

, ex

cep�

iona

l, ch

iar

drep

tul

de d

ispo

zi�ie

, cu

une

le

parti

cula

rit��

i.

Dre

ptul

de

supe

rfic

ie, d

rept

ul d

e uz

ufru

ct, d

rept

ul d

e uz

�i

abita�ie

su

nt c

onsi

dera

te d

ezm

embr�m

inte

ale

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

deo

arec

e co

nfer�

unei

per

soan

e dr

eptu

l de

pos

esiu

ne,

de f

olos

in��

asu

pra

lucr

ului

al

tuia

– iu

ra in

re a

lia –

, r�m

ânân

d pr

oprie

taru

lui n

imai

dre

ptul

de

disp

ozi�i

e ju

ridic�

– se

c�io

nând

u-se

ast

fel

drep

tul

de p

ropr

ieta

te î

n at

ribut

ele

sale

–

spre

deo

sebi

re d

e dr

eptu

l de

serv

itute

car

e es

te m

ai d

egra

b� o

rest

râng

ere

a dr

eptu

lui

de f

olos

in��

a p

ropr

ieta

rulu

i, de

oare

ce p

erm

ite s�

se c

reez

e în

tre

dou�

imob

ile o

sta

re d

e lu

crur

i car

e co

nstit

uie

o sa

rcin�

pent

ru u

nul d

intre

el

e (f

ond

aser

vit),

st

abili

t�

pent

ru

uzul

�i

ut

ilita

tea

altu

i fo

nd

(fon

d do

min

ant),

apa

r�inâ

nd a

ltuia

. Le

gisl

a�ia

act

ual�

rec

unoa�t

e �i

alte

dre

ptur

i re

ale,

cor

espu

nz�t

oare

pr

oprie

t��ii

pr

ivat

e sa

u pu

blic

e,

dup�

ca

z.

Este

vo

rba

de

drep

tul

de

adm

inis

trare

, dr

eptu

l de

con

cesi

une �i

dre

ptul

de

folo

sin��,

con

stitu

ite,

în

prin

cipa

l, as

upra

bun

urilo

r di

n do

men

iul

priv

at s

au p

ublic

al

stat

ului

�i

unit��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

, fie

prin

act

e de

dre

pt p

ublic

, fie

prin

act

e de

dre

pt p

rivat

. Su

b as

pect

ul

form

alit��il

or

de

publ

icita

te

imob

iliar�

prin

ca

rte

func

iar�

, în

tre

drep

tul

de

prop

rieta

te �i

dr

eptu

rile

real

e de

rivat

e co

resp

unz�

toar

e ac

estu

ia n

u ex

ist�

deo

sebi

ri de

fond

ci d

e fo

rm�,

mai

exa

ct

de o

rgan

izar

e a

c�r�i

i fu

ncia

re,

deoa

rece

toa

te a

cest

e dr

eptu

ri su

nt s

upus

e ce

rin�e

i îns

crie

rii în

car

tea

func

iar�

pen

tru a

dev

eni o

poza

bile

fa��

de te

r�i.

Stric

t fo

rmal

, dr

eptu

l de

pro

prie

tate

se

însc

rie î

n pa

rtea

a do

ua a

c�r�ii

fu

ncia

re s

pre

deos

ebire

de

cele

lalte

dre

ptur

i rea

le c

are

se în

scriu

în p

arte

a a

treia

(fo

aia

de s

arci

ni),

deoa

rece

au

cara

cter

ul u

nor

dezm

embr�m

inte

ale

dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

. Exc

ep�ia

o c

onst

ituie

dre

ptul

de

supe

rfic

ie c

are

se

123

înscrie în dou� c�r�i distincte: în cartea funciar� a terenului asupra c�ruia s-a constituit superficia, ca sarcin� real�, �i, respectiv în cartea funciar� de superficie ca drept de proprietate asupra construc�iei, adic�, în al�i term

eni, ca drept de proprietate superficiar� asupra unui corp de carte funciar� de sine st�t�tor.

1. Dreptul de superficie – reprezint� dreptul de proprietate pe care o

persoan� îl are asupra construc�iei ce se afl� pe terenul apar�inând altuia. În aceast� situa�ie se suprapun, dup� cum

s-a eviden�iat �i în literatura de specialitate

108dou� categorii de drepturi : •

pe de o parte, dreptul de proprietate al constructorului asupra construc�iei �i dreptul de folosin�� al acestuia asupra terenului pe care se afl�am

plasat� construc�ia ; •

pe de alt� parte, dreptul proprietarului terenului pe care se g�se�te construc�ia de a pretinde de la constructor s� foloseasc� terenul pe care se g�se�te construc�ia, potrivit destina�iei la care acesta este afectat �i s�-i pl�teasc�, dac� s-a convenit astfel, o indem

niza�ie corespunz�toare pentru folosin�a terenului respectiv.

In concluzie, dreptul de superficie constituie un dezmem

br�mânt al

dreptului de proprietate al proprietarului terenului pe care se afl� construc�ia care ia fiin�� prin desprinderea din con�inutul juridic al acestuia a atributelor posesiei �i folosin�ei, ce sunt ulterior conferite constructorului.

Legisla�ia creditului ipotecar pentru investi�ii imobiliare prevede c�

atunci când ipoteca se constituie doar asupra construc�iei iar nu �i asupra terenului aferent acesteia, în condi�iile existen�ei unui drept de superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie num

ai acest drept, respectiv dreptul de proprietate asupra construc�iei, precum

�i dreptul de folosin�� 108 A

se vedea în acest sens S. Br�deanu, Problem

e de drept cu privire special� asupra dreptului de superficie, în JN

nr. 1/1957, p. 38 �i urm, idem

, În leg�tur� cu dobândirea, ap�rarea �i singerea dreptului de proprietate cu privire la construc�ii, în JN

nr. 1/1966, p. 90 �i urm

; Natura juridic� a acestui drept r�m

âne controversat� (vezi E. Molcu�, I. C

iutacu, N

atura juridic� a dreptului de superficie, Ed. All B

eck, Bucure�ti, 2005, p. 369-373;);

123

înscrie în dou� c�r�i distincte: în cartea funciar� a terenului asupra c�ruia s-a constituit superficia, ca sarcin� real�, �i, respectiv în cartea funciar� de superficie ca drept de proprietate asupra construc�iei, adic�, în al�i term

eni, ca drept de proprietate superficiar� asupra unui corp de carte funciar� de sine st�t�tor.

1. Dreptul de superficie – reprezint� dreptul de proprietate pe care o

persoan� îl are asupra construc�iei ce se afl� pe terenul apar�inând altuia. În aceast� situa�ie se suprapun, dup� cum

s-a eviden�iat �i în literatura de specialitate

108dou� categorii de drepturi : •

pe de o parte, dreptul de proprietate al constructorului asupra construc�iei �i dreptul de folosin�� al acestuia asupra terenului pe care se afl�am

plasat� construc�ia ; •

pe de alt� parte, dreptul proprietarului terenului pe care se g�se�te construc�ia de a pretinde de la constructor s� foloseasc� terenul pe care se g�se�te construc�ia, potrivit destina�iei la care acesta este afectat �i s�-i pl�teasc�, dac� s-a convenit astfel, o indem

niza�ie corespunz�toare pentru folosin�a terenului respectiv.

In concluzie, dreptul de superficie constituie un dezmem

br�mânt al

dreptului de proprietate al proprietarului terenului pe care se afl� construc�ia care ia fiin�� prin desprinderea din con�inutul juridic al acestuia a atributelor posesiei �i folosin�ei, ce sunt ulterior conferite constructorului.

Legisla�ia creditului ipotecar pentru investi�ii imobiliare prevede c�

atunci când ipoteca se constituie doar asupra construc�iei iar nu �i asupra terenului aferent acesteia, în condi�iile existen�ei unui drept de superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie num

ai acest drept, respectiv dreptul de proprietate asupra construc�iei, precum

�i dreptul de folosin�� 108 A

se vedea în acest sens S. Br�deanu, Problem

e de drept cu privire special� asupra dreptului de superficie, în JN

nr. 1/1957, p. 38 �i urm, idem

, În leg�tur� cu dobândirea, ap�rarea �i singerea dreptului de proprietate cu privire la construc�ii, în JN

nr. 1/1966, p. 90 �i urm

; Natura juridic� a acestui drept r�m

âne controversat� (vezi E. Molcu�, I. C

iutacu, N

atura juridic� a dreptului de superficie, Ed. All B

eck, Bucure�ti, 2005, p. 369-373;);

124

asup

ra te

renu

lui p

e ca

re s

e af

l� c

onst

ruc�

ia, c

eea

ce e

vide

n�ia

z� c�,

pen

tru

prim

a da

t� în

legi

sla�

ia n

oast

r�, a

vem

un

text

car

e fix

eaz�

, în

mod

for

mal

, co

n�in

utul

jurid

ic a

l dre

ptul

ui d

e su

perif

icie

. D

rept

ul d

e su

perf

icie

se

poat

e do

bând

i, de

reg

ul�,

prin

con

ven�

ia

p�r�i

lor

sau

prin

efe

ctul

leg

ii, f

iind

un d

rept

rea

l im

obili

ar i

mpr

escr

iptib

il ex

tinct

iv p

e to

at�

dura

ta d

e ex

iste

n��

a co

nstru

c�ie

i edi

ficat

e sa

u, d

up�

caz,

ce

urm

eaz�

a fi

ridi

cate

ulte

rior.10

9

2. D

rept

ul d

e uz

ufru

ct –

con

form

art.

517

Cod

civ

il, r

epre

zint�

drep

tul

de a

se

bucu

ra c

inev

a de

luc

ruril

e ce

sun

t pr

oprie

tate

a al

tuia

, în

tocm

ai c

a în

su�i

pro

prie

taru

l lo

r, în

s� c

u în

dato

rirea

de

a le

con

serv

a su

bsta

n�a.

Ace

st d

rept

con

fer�

titu

laru

lui

s�u

cele

mai

mar

i pr

erog

ativ

e as

upra

bun

ului

-

drep

tul d

e po

sesi

une,

dre

ptul

de

folo

sin���i

chi

ar în

tr-un

an

umit

sens

dre

ptul

de

dipo

zi�ie

110 -

cu

sing

ura

oblig

a�ie

de

a-i

cons

erva

su

bsta

n�a

lucr

ului

�i

de a

-l re

stitu

i, la

înc

etar

ea d

rept

ului

de

uzuf

ruct

, nu

dulu

i pro

prie

tar.

Obi

ectu

l dre

ptul

ui d

e uz

ufru

ct p

oate

fi o

rice

fel d

e bu

n –

mob

il sa

u im

obil,

cor

pora

l sau

inco

rpor

al –

�i p

oate

fi c

onst

ituit

cu ti

tlu p

artic

ular

sau

, du

p�

caz

cu

titlu

un

iver

sal,

fiind

un

dr

ept

esen�ia

lmen

te

tem

pora

r. U

zufr

uctu

l se

poat

e co

nstit

ui p

rin le

ge sa

u pr

in v

oin�

a om

ului

, pur

�i si

mpl

u,

cu te

rmen

sau

sub

cond

i�ie,

cu

titlu

gra

tuit

sau

cu ti

tlu o

nero

s, du

p� c

az.

3. D

rept

ul d

e uz

�i

de a

bita�ie

– s

unt

varie

t��i

ale

drep

tulu

i de

uz

ufru

ct, d

eose

bind

u-se

de

aces

ta n

u pr

in n

atur

a lo

r ci n

umai

prin

întin

dere

a lo

r, de

oare

ce c

onfe

r� t

itula

rulu

i lo

r dr

eptu

ri m

ai r

estrâ

nse

asup

ra b

unul

ui

altu

ia. S

pre

deos

ebire

de

uzuf

ruct

uar,

atât

uzu

arul

cât

�i ti

tula

rul d

rept

ului

de

abita�ie

nu

au d

rept

ul l

a pr

oprie

tate

a fr

ucte

lor

prod

use

de b

unul

car

e

109 C

r. A

luna

ru, N

oi a

spec

te te

oret

ice �i

prac

tice

ale

drep

tulu

i de

supe

rfic

ie, î

n D

rept

ul n

r. 5-

6/19

93, p

. 65-

73;

110 U

zufr

uctu

arul

poa

te c

eda

– nu

însu�i

dre

ptul

s�u

de u

zufr

uct c

are

este

con

side

rat a

fi

ince

sibl

– n

umai

em

olum

entu

l mat

eria

l (be

nefic

iul)

uzuf

ruct

ului

, caz

în c

are

el c

ontin

u� s�

r�m

ân�

în ra

portu

ri cu

nud

ul p

ropr

ieta

r �i s

ucce

sorii

lui,

titul

ar a

l dre

ptul

ui d

e uz

ufru

ct (a

rt 53

4 C

. Civ

.);

124

asup

ra te

renu

lui p

e ca

re s

e af

l� c

onst

ruc�

ia, c

eea

ce e

vide

n�ia

z� c�,

pen

tru

prim

a da

t� în

legi

sla�

ia n

oast

r�, a

vem

un

text

car

e fix

eaz�

, în

mod

for

mal

, co

n�in

utul

jurid

ic a

l dre

ptul

ui d

e su

perif

icie

. D

rept

ul d

e su

perf

icie

se

poat

e do

bând

i, de

reg

ul�,

prin

con

ven�

ia

p�r�i

lor

sau

prin

efe

ctul

leg

ii, f

iind

un d

rept

rea

l im

obili

ar i

mpr

escr

iptib

il ex

tinct

iv p

e to

at�

dura

ta d

e ex

iste

n��

a co

nstru

c�ie

i edi

ficat

e sa

u, d

up�

caz,

ce

urm

eaz�

a fi

ridi

cate

ulte

rior.10

9

2. D

rept

ul d

e uz

ufru

ct –

con

form

art.

517

Cod

civ

il, r

epre

zint�

drep

tul

de a

se

bucu

ra c

inev

a de

luc

ruril

e ce

sun

t pr

oprie

tate

a al

tuia

, în

tocm

ai c

a în

su�i

pro

prie

taru

l lo

r, în

s� c

u în

dato

rirea

de

a le

con

serv

a su

bsta

n�a.

Ace

st d

rept

con

fer�

titu

laru

lui

s�u

cele

mai

mar

i pr

erog

ativ

e as

upra

bun

ului

-

drep

tul d

e po

sesi

une,

dre

ptul

de

folo

sin���i

chi

ar în

tr-un

an

umit

sens

dre

ptul

de

dipo

zi�ie

110 -

cu

sing

ura

oblig

a�ie

de

a-i

cons

erva

su

bsta

n�a

lucr

ului

�i

de a

-l re

stitu

i, la

înc

etar

ea d

rept

ului

de

uzuf

ruct

, nu

dulu

i pro

prie

tar.

Obi

ectu

l dre

ptul

ui d

e uz

ufru

ct p

oate

fi o

rice

fel d

e bu

n –

mob

il sa

u im

obil,

cor

pora

l sau

inco

rpor

al –

�i p

oate

fi c

onst

ituit

cu ti

tlu p

artic

ular

sau

, du

p�

caz

cu

titlu

un

iver

sal,

fiind

un

dr

ept

esen�ia

lmen

te

tem

pora

r. U

zufr

uctu

l se

poat

e co

nstit

ui p

rin le

ge sa

u pr

in v

oin�

a om

ului

, pur

�i si

mpl

u,

cu te

rmen

sau

sub

cond

i�ie,

cu

titlu

gra

tuit

sau

cu ti

tlu o

nero

s, du

p� c

az.

3. D

rept

ul d

e uz

�i

de a

bita�ie

– s

unt

varie

t��i

ale

drep

tulu

i de

uz

ufru

ct, d

eose

bind

u-se

de

aces

ta n

u pr

in n

atur

a lo

r ci n

umai

prin

întin

dere

a lo

r, de

oare

ce c

onfe

r� t

itula

rulu

i lo

r dr

eptu

ri m

ai r

estrâ

nse

asup

ra b

unul

ui

altu

ia. S

pre

deos

ebire

de

uzuf

ruct

uar,

atât

uzu

arul

cât

�i ti

tula

rul d

rept

ului

de

abita�ie

nu

au d

rept

ul l

a pr

oprie

tate

a fr

ucte

lor

prod

use

de b

unul

car

e

109 C

r. A

luna

ru, N

oi a

spec

te te

oret

ice �i

prac

tice

ale

drep

tulu

i de

supe

rfic

ie, î

n D

rept

ul n

r. 5-

6/19

93, p

. 65-

73;

110 U

zufr

uctu

arul

poa

te c

eda

– nu

însu�i

dre

ptul

s�u

de u

zufr

uct c

are

este

con

side

rat a

fi

ince

sibl

– n

umai

em

olum

entu

l mat

eria

l (be

nefic

iul)

uzuf

ruct

ului

, caz

în c

are

el c

ontin

u� s�

r�m

ân�

în ra

portu

ri cu

nud

ul p

ropr

ieta

r �i s

ucce

sorii

lui,

titul

ar a

l dre

ptul

ui d

e uz

ufru

ct (a

rt 53

4 C

. Civ

.);

125

constituie obiectul dreptului lor decât în limita nevoilor proprii �i ale

familiei lor.

Obiectul dreptului de uz poate fi orice bun m

obil sau imobil, cu

excep�ia unei case de locuit. El nu poate fi cedat, închiriat, sau dup� caz arendat altuia. Spre deosebire de dreptul de uz, dreptul de abita�ie confer�titularului s�u dreptul de a folosi o locuin��, pentru satisfacerea nevoilor de locuit. A

mbele drepturi sunt drepturi strict personale, netransm

isibile, neputând fi cedate sau grevate în folosul altei persoane.

4. Dreptul de adm

inistrare. Bunurile de utilitate ale statului �i

unit��ilor administrativ-teritoriale nu sunt utilizate sau exploatate în m

od direct de c�tre titularii lor ci sunt în condi�iile legii, atribuite în folosin��, date în adm

inistrare ori încredin�ate spre exploatare persoanelor fizice sau juridice interesate. In condi�iile �i lim

itele actului constitutiv, titularul dreptului de adm

inistrare are dreptul de a poseda, a se folosi �i chiar a dispune, într-un anum

it sens, de bunul dat în administrare

111. 5.

Dreptul

de concesiune 112

spre deosebire

de dreptul

de adm

inistrare care are ca obiect exclusiv bunuri proprietate public�, poate avea ca obiect în afar� de activit��i �i servicii publice, atât bunuri din dom

eniul public, cât �i bunuri din domeniul privat al statului sau al

unit��ilor administrativ-teritoriale. În prezent, dreptul de concesiune se poate

constitui numai asupra bunurilor proprietate public�, bunurile din dom

eniul privat al statului �i unit��ilor sale teritorial-adm

inistrative r�mânând supuse

în continuare dispozi�iilor de drept comun. C

oncesionarea de drepturi proprietate public� se face în baza unui contract adm

inistrativ prin care o autoritate sau institu�ie public�, num

it�concedent transm

ite pe o perioad�determ

inat�, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane num

it�concesionar,

111 A

se vedea pt am�nunte, M

. Nicolae, Not� la dec. nr. 1899/2000 a CSJ s. cont. adm

, în Dreptul

nr. 6/2001, p. 137-139 ; 112 D

reptul de concesiune este reglementat prin O

UG

nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizi�ie public�, a contractelor de concesiune de lucr�ri publice �i a contractelor de concesiune de servicii, publicat� în M

. Of. nr. 418/15.05.2006;

125

constituie obiectul dreptului lor decât în limita nevoilor proprii �i ale

familiei lor.

Obiectul dreptului de uz poate fi orice bun m

obil sau imobil, cu

excep�ia unei case de locuit. El nu poate fi cedat, închiriat, sau dup� caz arendat altuia. Spre deosebire de dreptul de uz, dreptul de abita�ie confer�titularului s�u dreptul de a folosi o locuin��, pentru satisfacerea nevoilor de locuit. A

mbele drepturi sunt drepturi strict personale, netransm

isibile, neputând fi cedate sau grevate în folosul altei persoane.

4. Dreptul de adm

inistrare. Bunurile de utilitate ale statului �i

unit��ilor administrativ-teritoriale nu sunt utilizate sau exploatate în m

od direct de c�tre titularii lor ci sunt în condi�iile legii, atribuite în folosin��, date în adm

inistrare ori încredin�ate spre exploatare persoanelor fizice sau juridice interesate. In condi�iile �i lim

itele actului constitutiv, titularul dreptului de adm

inistrare are dreptul de a poseda, a se folosi �i chiar a dispune, într-un anum

it sens, de bunul dat în administrare

111. 5.

Dreptul

de concesiune 112

spre deosebire

de dreptul

de adm

inistrare care are ca obiect exclusiv bunuri proprietate public�, poate avea ca obiect în afar� de activit��i �i servicii publice, atât bunuri din dom

eniul public, cât �i bunuri din domeniul privat al statului sau al

unit��ilor administrativ-teritoriale. În prezent, dreptul de concesiune se poate

constitui numai asupra bunurilor proprietate public�, bunurile din dom

eniul privat al statului �i unit��ilor sale teritorial-adm

inistrative r�mânând supuse

în continuare dispozi�iilor de drept comun. C

oncesionarea de drepturi proprietate public� se face în baza unui contract adm

inistrativ prin care o autoritate sau institu�ie public�, num

it�concedent transm

ite pe o perioad�determ

inat�, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane num

it�concesionar,

111 A

se vedea pt am�nunte, M

. Nicolae, Not� la dec. nr. 1899/2000 a CSJ s. cont. adm

, în Dreptul

nr. 6/2001, p. 137-139 ; 112 D

reptul de concesiune este reglementat prin O

UG

nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizi�ie public�, a contractelor de concesiune de lucr�ri publice �i a contractelor de concesiune de servicii, publicat� în M

. Of. nr. 418/15.05.2006;

126

care

ac�

ione

az�

pe r

iscu

l �i

pe

r�sp

unde

rea

sa d

rept

ul �

i ob

liga�

ia d

e ex

ploa

tare

sau

de

efec

tuar

e a

unei

act

ivit��i

ori

a un

ui s

ervi

ciu

publ

ic d

e in

tere

s na�io

nal

sau

loca

l or

i a

unui

bun

, du

p� c

az,

în s

chim

bul

unei

re

deve

n�e

în b

ani s

au în

nat

ur�.

Cal

itate

a de

con

cesi

onar

o p

oate

ave

a or

ice

pers

oan�

fizi

c� sa

u ju

ridic�

de d

rept

priv

at, r

omân�

ori s

tr�in�.

Con

tract

ul d

e co

nces

iune

se

înch

eie

în f

orm�

scris�

în c

onfo

rmita

te c

u le

gea

rom

ân�,

in

dife

rent

de

na�io

nalit

atea

sau

de

cet��e

nia

conc

esio

naru

lui,

pent

ru o

dur

at�

care

nu

va p

utea

dep��

i 49

de

ani,

înce

pând

cu

data

sem

n�rii

lui

. D

urat

a co

nces

iuni

i se

st

abile�t

e de

c�

tre

conc

eden

t pe

ba

za

stud

iulu

i de

op

ortu

nita

te,

dar

cont

ract

ul d

e co

nces

iune

poa

te f

i pr

elun

git

pent

ru o

pe

rioad�

egal�

cu c

el m

ult j

um�t

ate

din

dura

ta s

a in

i�ial�,

prin

sim

plul

aco

rd

de v

oin��

al p�r�il

or.

Întru

cât d

rept

ul d

e co

nces

iune

est

e to

t un

drep

t rea

l, se

poa

te s

pune

c�

titu

laru

l unu

i ase

men

ea d

rept

poa

te s�

pose

de, s�

folo

seas

c� b

unul

�i s�

disp

un�

de a

cest

a în

con

di�ii

le le

gii �

i act

ului

con

stitu

tiv. F

iind

îns�

un

drep

t re

al li

mita

t, at

ât d

e le

ge c

ât �

i de

actu

l con

stitu

tiv, c

once

sion

arul

nu

poat

e su

bcon

cesi

ona

bunu

l da

t în

ex

ploa

tare

, cu

ex

cep�

ia

situ

a�iil

or

expr

es

prev�z

ute

de l

ege �i

, a f

ortio

ri, n

u-l

poat

e ce

da a

ltuia

. De

asem

enea

, fiin

d in

cesi

bil,

conc

esio

naru

l nu-

l poa

te n

ici g

reva

cu

ipot

eci �

i alte

sar

cini

real

e,

deoa

rece

, s-

ar a

jung

e pe

cal

e oc

olit�

la

înc�

lcar

ea c

arac

teru

lui

s�u

stric

t pe

rson

al p

recu

m �i

a in

alie

nabi

lit��

ii sa

le a

bsol

ute.

6.

Dre

ptul

de

folo

sin��

– re

prez

int�

pos

ibili

tate

a at

ribui

rii u

nor

astfe

l de

bun

uri,

în f

olos

in��

gra

tuit�

, c�t

re a

num

ite p

erso

ane

jurid

ice

f�r�

scop

pat

rimon

ial.

De

asem

enea

, în

con

di�ii

le l

egii,

pot

fi

atrib

uite

în

folo

sin��

tere

nuri

agric

ole

sau

cu a

lt� d

estin

a�ie

din

dom

eniu

l pr

ivat

al

stat

ului

sau

uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

c�t

re a

num

ite c

ateg

orii

de

pers

oane

fiz

ice.

Ace

st d

rept

est

e un

dre

pt r

eal i

mob

iliar

con

stitu

it pr

in a

cte

de d

rept

pub

lic s

au, î

n an

umite

caz

uri,

prin

act

e de

dre

pt p

rivat

, con

ferin

d tit

ular

ului

dre

ptul

de

a po

seda

, de

a fo

losi

�i c

hiar

de

a di

spun

e, în

anu

mite

pr

ivin�e

, de

bunu

l dat

în fo

losi

n��,

în li

mite

le a

ctul

ui c

onst

itutiv

. În

gene

ral,

126

care

ac�

ione

az�

pe r

iscu

l �i

pe

r�sp

unde

rea

sa d

rept

ul �

i ob

liga�

ia d

e ex

ploa

tare

sau

de

efec

tuar

e a

unei

act

ivit��i

ori

a un

ui s

ervi

ciu

publ

ic d

e in

tere

s na�io

nal

sau

loca

l or

i a

unui

bun

, du

p� c

az,

în s

chim

bul

unei

re

deve

n�e

în b

ani s

au în

nat

ur�.

Cal

itate

a de

con

cesi

onar

o p

oate

ave

a or

ice

pers

oan�

fizi

c� sa

u ju

ridic�

de d

rept

priv

at, r

omân�

ori s

tr�in�.

Con

tract

ul d

e co

nces

iune

se

înch

eie

în f

orm�

scris�

în c

onfo

rmita

te c

u le

gea

rom

ân�,

in

dife

rent

de

na�io

nalit

atea

sau

de

cet��e

nia

conc

esio

naru

lui,

pent

ru o

dur

at�

care

nu

va p

utea

dep��

i 49

de

ani,

înce

pând

cu

data

sem

n�rii

lui

. D

urat

a co

nces

iuni

i se

st

abile�t

e de

c�

tre

conc

eden

t pe

ba

za

stud

iulu

i de

op

ortu

nita

te,

dar

cont

ract

ul d

e co

nces

iune

poa

te f

i pr

elun

git

pent

ru o

pe

rioad�

egal�

cu c

el m

ult j

um�t

ate

din

dura

ta s

a in

i�ial�,

prin

sim

plul

aco

rd

de v

oin��

al p�r�il

or.

Întru

cât d

rept

ul d

e co

nces

iune

est

e to

t un

drep

t rea

l, se

poa

te s

pune

c�

titu

laru

l unu

i ase

men

ea d

rept

poa

te s�

pose

de, s�

folo

seas

c� b

unul

�i s�

disp

un�

de a

cest

a în

con

di�ii

le le

gii �

i act

ului

con

stitu

tiv. F

iind

îns�

un

drep

t re

al li

mita

t, at

ât d

e le

ge c

ât �

i de

actu

l con

stitu

tiv, c

once

sion

arul

nu

poat

e su

bcon

cesi

ona

bunu

l da

t în

ex

ploa

tare

, cu

ex

cep�

ia

situ

a�iil

or

expr

es

prev�z

ute

de l

ege �i

, a f

ortio

ri, n

u-l

poat

e ce

da a

ltuia

. De

asem

enea

, fiin

d in

cesi

bil,

conc

esio

naru

l nu-

l poa

te n

ici g

reva

cu

ipot

eci �

i alte

sar

cini

real

e,

deoa

rece

, s-

ar a

jung

e pe

cal

e oc

olit�

la

înc�

lcar

ea c

arac

teru

lui

s�u

stric

t pe

rson

al p

recu

m �i

a in

alie

nabi

lit��

ii sa

le a

bsol

ute.

6.

Dre

ptul

de

folo

sin��

– re

prez

int�

pos

ibili

tate

a at

ribui

rii u

nor

astfe

l de

bun

uri,

în f

olos

in��

gra

tuit�

, c�t

re a

num

ite p

erso

ane

jurid

ice

f�r�

scop

pat

rimon

ial.

De

asem

enea

, în

con

di�ii

le l

egii,

pot

fi

atrib

uite

în

folo

sin��

tere

nuri

agric

ole

sau

cu a

lt� d

estin

a�ie

din

dom

eniu

l pr

ivat

al

stat

ului

sau

uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

c�t

re a

num

ite c

ateg

orii

de

pers

oane

fiz

ice.

Ace

st d

rept

est

e un

dre

pt r

eal i

mob

iliar

con

stitu

it pr

in a

cte

de d

rept

pub

lic s

au, î

n an

umite

caz

uri,

prin

act

e de

dre

pt p

rivat

, con

ferin

d tit

ular

ului

dre

ptul

de

a po

seda

, de

a fo

losi

�i c

hiar

de

a di

spun

e, în

anu

mite

pr

ivin�e

, de

bunu

l dat

în fo

losi

n��,

în li

mite

le a

ctul

ui c

onst

itutiv

. În

gene

ral,

127

dreptul de folosin�� asupra bunurilor proprietate public� este atribuit cu titlu gratuit. 7. D

reptul de servitute – este o sarcin� ce apas� asupra unui imobil

(fond aservit) ce apar�ine unui proprietar, pentru uzul �i utilitatea unui alt im

obil (fond dominant) apar�inând unui alt proprietar.

Servitu�ie, în func�ie de criteriul de clasificare, pot fi : a.

servitu�i continue sau necontinue ; b.

servitu�i aparente sau neaparente ; c.

servitu�i naturale, legale sau stabilite prin fapta omului.

A�a-zisele servitu�i naturale sau legale nu sunt în realitate servitu�i

veritabile întrucât ele constituie îngr�diri normale ale atributului folosin�ei

din con�inutul dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, în sistem

ul de carte funciar�, aceste servitu�i, considerate a fi restric�ii aduse dreptului de proprietate, sunt opozabile ter�ilor, f�r� înscriere în cartea funciar�. Sunt considerate servitu�i în accep�iunea proprie a acestei no�iuni num

ai acelea stabilite prin fapta om

ului, adic� prin act sau prin fapt juridic, fiind cunoscute sub dou� form

e : pozitive sau negative.

3.4.3. Drepturile reale accesorii

Drepturile

reale accesorii

sunt acele

garan�ii care

constau în

afectarea unui bun imobil pentru asigurarea execut�rii de c�tre debitor a

obliga�iei sale fa�� de creditor. În aceast� manier� se confer� creditorului

dreptul de a-�i îndestula crean�a din valoarea bunului ce-i serve�te de garan�ie cu preferin�� fa�� de ceilal�i creditori, precum

�i dreptul de a urm�ri

bunul în mâinile oricui s-ar afla, pentru a-�i satisface crean�a sa.

Drepturile reale accesorii sunt :

•gajul (în prezent garan�ia real� m

obiliar�); •

ipoteca; •

privilegiile imobiliare.

127

dreptul de folosin�� asupra bunurilor proprietate public� este atribuit cu titlu gratuit. 7. D

reptul de servitute – este o sarcin� ce apas� asupra unui imobil

(fond aservit) ce apar�ine unui proprietar, pentru uzul �i utilitatea unui alt im

obil (fond dominant) apar�inând unui alt proprietar.

Servitu�ie, în func�ie de criteriul de clasificare, pot fi : a.

servitu�i continue sau necontinue ; b.

servitu�i aparente sau neaparente ; c.

servitu�i naturale, legale sau stabilite prin fapta omului.

A�a-zisele servitu�i naturale sau legale nu sunt în realitate servitu�i

veritabile întrucât ele constituie îngr�diri normale ale atributului folosin�ei

din con�inutul dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, în sistem

ul de carte funciar�, aceste servitu�i, considerate a fi restric�ii aduse dreptului de proprietate, sunt opozabile ter�ilor, f�r� înscriere în cartea funciar�. Sunt considerate servitu�i în accep�iunea proprie a acestei no�iuni num

ai acelea stabilite prin fapta om

ului, adic� prin act sau prin fapt juridic, fiind cunoscute sub dou� form

e : pozitive sau negative.

3.4.3. Drepturile reale accesorii

Drepturile

reale accesorii

sunt acele

garan�ii care

constau în

afectarea unui bun imobil pentru asigurarea execut�rii de c�tre debitor a

obliga�iei sale fa�� de creditor. În aceast� manier� se confer� creditorului

dreptul de a-�i îndestula crean�a din valoarea bunului ce-i serve�te de garan�ie cu preferin�� fa�� de ceilal�i creditori, precum

�i dreptul de a urm�ri

bunul în mâinile oricui s-ar afla, pentru a-�i satisface crean�a sa.

Drepturile reale accesorii sunt :

•gajul (în prezent garan�ia real� m

obiliar�); •

ipoteca; •

privilegiile imobiliare.

128

De�

i ac

este

dre

ptur

i au

un

cara

cter

acc

esor

iu,

ele

sunt

tot

odat�

drep

turi

real

e, a

bsol

ute,

(po

zabi

le e

rga

omne

s),

mob

iliar

e sa

u im

obili

are,

du

p� c

az �i

rela

tiv a

uton

ome,

cu

exis

ten��

de si

ne st�t�t

oare

. A

. Dre

ptul

de

ipot

ec�

Ipot

eca

este

un

drep

t re

al a

supr

a im

obile

lor

afec

tate

la

plat

a un

ei

crea

n�e,

ea

conf

erin

d cr

edito

rulu

i ip

otec

ar d

rept

ul d

e a

urm�r

i im

obilu

l ip

otec

at în

oric

e m

âini

s-a

r g�s

i �i d

rept

ul d

e a-�i

sat

isfa

ce c

rean�a

din

pre�u

l ob�in

ut p

rin v

ânza

rea

lui s

ilit�

cu

pref

erin��

fa��

de

ceila

l�i c

redi

tori.

Dre

ptul

de

ipot

ec�

este

indi

vizi

bil �

i sub

zist�

în în

tregi

me

asup

ra tu

turo

r im

obile

lor

afec

tate

, asu

pra

fiec�

ruia

din

tre a

cest

ea p

recu

m �

i as

upra

fie

c�re

i po

r�iun

i di

n el

e. S

e po

t ipo

teca

num

ai im

obile

le c

are

sunt

în c

omer� c

u ac

ceso

riile

lor

prec

um �i

uzu

fruc

tul a

supr

a ac

esto

ra.

Ipot

eca

poat

e fi

lega

l�, j

udic

iar�

sau

conv

en�io

nal�

. B

. Pri

vile

giile

spec

iale

imob

iliar

e Pr

ivile

giul

est

e un

dre

pt c

e d�

unu

i cre

dito

r cal

itate

a cr

ean�

ei s

ale

de

a fi

pref

erat

cel

orla

l�i c

redi

tori,

fie

chi

ar i

pote

cari.

Priv

ilegi

ile p

ot f

i m

obili

are

sau

imob

iliar

e �i

au

drep

t sco

p ga

rant

area

cre

an�e

lor c

e se

nas

c în

le

g�tu

r� c

u an

umite

bun

uri m

obile

sau

imob

ile d

up�

caz.

3.4.

4. O

poza

bilit

atea

erg

a om

nes

a dr

eptu

rilo

r re

ale.

Rea

lizar

ea

ei p

rin

sist

emul

pub

licit��ii

imob

iliar

e

Pent

ru a

dem

onst

ra n

outa

tea

adus�

în r

egim

ul d

rept

urilo

r re

ale

imob

iliar

e pr

in r

egim

ul c�r�il

or f

unci

are

actu

ale,

tre

buie

s�

ream

intim

sp

ecifi

cul

drep

turil

or r

eale

�i

s� o

bser

v�m

mod

ul c

um a

cest

spe

ctru

est

e tra

tat d

e Le

gea

nr. 7

/199

6. P

otriv

it de

fini�i

ei g

ener

al a

ccep

tat�

în li

tera

tura

ju

ridic�,

dre

ptul

rea

l es

te f

acul

tate

a, p

uter

ea,

aptit

udin

ea p

e ca

re o

are

tit

ular

ul d

rept

ului

de

a-�i

exe

rcita

atri

bute

le a

supr

a un

ui b

un d

eter

min

at în

m

od d

irect

�i c

u ex

clud

erea

alto

r per

soan

e, a

cest

ea d

in u

rma

avân

d ob

ligat

ia

gene

ral n

egat

iv�

de a

nu

face

nim

ic d

e na

tur�

a-i

tulb

ura

drep

tul.

Ne

oprim

12

8

De�

i ac

este

dre

ptur

i au

un

cara

cter

acc

esor

iu,

ele

sunt

tot

odat�

drep

turi

real

e, a

bsol

ute,

(po

zabi

le e

rga

omne

s),

mob

iliar

e sa

u im

obili

are,

du

p� c

az �i

rela

tiv a

uton

ome,

cu

exis

ten��

de si

ne st�t�t

oare

. A

. Dre

ptul

de

ipot

ec�

Ipot

eca

este

un

drep

t re

al a

supr

a im

obile

lor

afec

tate

la

plat

a un

ei

crea

n�e,

ea

conf

erin

d cr

edito

rulu

i ip

otec

ar d

rept

ul d

e a

urm�r

i im

obilu

l ip

otec

at în

oric

e m

âini

s-a

r g�s

i �i d

rept

ul d

e a-�i

sat

isfa

ce c

rean�a

din

pre�u

l ob�in

ut p

rin v

ânza

rea

lui s

ilit�

cu

pref

erin��

fa��

de

ceila

l�i c

redi

tori.

Dre

ptul

de

ipot

ec�

este

indi

vizi

bil �

i sub

zist�

în în

tregi

me

asup

ra tu

turo

r im

obile

lor

afec

tate

, asu

pra

fiec�

ruia

din

tre a

cest

ea p

recu

m �

i as

upra

fie

c�re

i po

r�iun

i di

n el

e. S

e po

t ipo

teca

num

ai im

obile

le c

are

sunt

în c

omer� c

u ac

ceso

riile

lor

prec

um �i

uzu

fruc

tul a

supr

a ac

esto

ra.

Ipot

eca

poat

e fi

lega

l�, j

udic

iar�

sau

conv

en�io

nal�

. B

. Pri

vile

giile

spec

iale

imob

iliar

e Pr

ivile

giul

est

e un

dre

pt c

e d�

unu

i cre

dito

r cal

itate

a cr

ean�

ei s

ale

de

a fi

pref

erat

cel

orla

l�i c

redi

tori,

fie

chi

ar i

pote

cari.

Priv

ilegi

ile p

ot f

i m

obili

are

sau

imob

iliar

e �i

au

drep

t sco

p ga

rant

area

cre

an�e

lor c

e se

nas

c în

le

g�tu

r� c

u an

umite

bun

uri m

obile

sau

imob

ile d

up�

caz.

3.4.

4. O

poza

bilit

atea

erg

a om

nes

a dr

eptu

rilo

r re

ale.

Rea

lizar

ea

ei p

rin

sist

emul

pub

licit��ii

imob

iliar

e

Pent

ru a

dem

onst

ra n

outa

tea

adus�

în r

egim

ul d

rept

urilo

r re

ale

imob

iliar

e pr

in r

egim

ul c�r�il

or f

unci

are

actu

ale,

tre

buie

s�

ream

intim

sp

ecifi

cul

drep

turil

or r

eale

�i

s� o

bser

v�m

mod

ul c

um a

cest

spe

ctru

est

e tra

tat d

e Le

gea

nr. 7

/199

6. P

otriv

it de

fini�i

ei g

ener

al a

ccep

tat�

în li

tera

tura

ju

ridic�,

dre

ptul

rea

l es

te f

acul

tate

a, p

uter

ea,

aptit

udin

ea p

e ca

re o

are

tit

ular

ul d

rept

ului

de

a-�i

exe

rcita

atri

bute

le a

supr

a un

ui b

un d

eter

min

at în

m

od d

irect

�i c

u ex

clud

erea

alto

r per

soan

e, a

cest

ea d

in u

rma

avân

d ob

ligat

ia

gene

ral n

egat

iv�

de a

nu

face

nim

ic d

e na

tur�

a-i

tulb

ura

drep

tul.

Ne

oprim

129

la cea de-a doua latur� a defini�iei, anume la raportul dintre creditor, titular

al dreptului, �i celelalte persoane care au obliga�ia general negativ�, �i care constituie în unele opinii din doctrina noastr� o tr�s�tur� definitorie a dreptului real 113, m

ajoritar� fiind opinia c� opozabilitatea erga omnes este

un element de con�inut al dreptului real. Pentru a exista aceast� legatur� juridic� exprim

at� în obliga�ia general negativ�, în sarcina publicului, trebuie s� fie cunoscut� prim

a latur�, adic� raportul direct, nem

ediat al titularului cu bunul. Pentru aceasta legea a organizat întotdeauna m

ijloacele juridice de publicitate a drepturilor reale im

obiliare. În dreptul civil este adm

is transferul dreptului de proprietate prin sim

plul consim��m

ânt (art. 971 C. civ.), iar pentru a satisface cerin�a

opozabilit��ii, a recunoa�terii, Codul nostru civil a stabilit regula c� celui de-

al treilea îi este opozabil numai dreptul transcris sau înscris în registrul de

publicitate (art.1295, 1801-1802 Cod civil). R

egulile transcrip�iunii nu ofer�îns� nici o siguran�� dreptului înscris ori transcris, de aici regula de a nu se verifica valabilitatea actului juridic, opera�ia de inscrip�ionare fiind form

al�, m

ecanic�, executat� de grefier. Pe de alt� parte, este greu de identificat im

obilul, întrucât în registru sunt consemnate o serie de date cronologice,

f�r� nici o legatur� unele cu alele. Astfel, de m

ulte ori exist� erori la cercetarea situa�iei im

obilelor eviden�iate în registrele de transcrip�iuni �i inscrip�iuni cu toate m

asurile luate de lege privind r�spunderea grefierului (art. 1817-1819 C

od civil). În consecin��, inscrip�iunile în registrul de publicitate reglem

entate de C

odul civil neoferind nici o calitate dreptului transcris sau înscris alta decât cea rezultat� din raportul juridic din care a rezultat titlul, spunem

c�dreptul real r�m

âne subordonat raportului juridic dintre p�r�i. Ca urm

are, dobânditorul poate avea oricând surpriza s� se afle evins, fie pentru c� 113 Pentru alt� opinie a se vedea C

Ham

angiu, I. Rosetti – B

�l�nescu, Al. B�icoianu – D

rept civil rom

ân, Editura All, B

ucure�ti 2002, p. 188; 129

la cea de-a doua latur� a defini�iei, anume la raportul dintre creditor, titular

al dreptului, �i celelalte persoane care au obliga�ia general negativ�, �i care constituie în unele opinii din doctrina noastr� o tr�s�tur� definitorie a dreptului real 113, m

ajoritar� fiind opinia c� opozabilitatea erga omnes este

un element de con�inut al dreptului real. Pentru a exista aceast� legatur� juridic� exprim

at� în obliga�ia general negativ�, în sarcina publicului, trebuie s� fie cunoscut� prim

a latur�, adic� raportul direct, nem

ediat al titularului cu bunul. Pentru aceasta legea a organizat întotdeauna m

ijloacele juridice de publicitate a drepturilor reale im

obiliare. În dreptul civil este adm

is transferul dreptului de proprietate prin sim

plul consim��m

ânt (art. 971 C. civ.), iar pentru a satisface cerin�a

opozabilit��ii, a recunoa�terii, Codul nostru civil a stabilit regula c� celui de-

al treilea îi este opozabil numai dreptul transcris sau înscris în registrul de

publicitate (art.1295, 1801-1802 Cod civil). R

egulile transcrip�iunii nu ofer�îns� nici o siguran�� dreptului înscris ori transcris, de aici regula de a nu se verifica valabilitatea actului juridic, opera�ia de inscrip�ionare fiind form

al�, m

ecanic�, executat� de grefier. Pe de alt� parte, este greu de identificat im

obilul, întrucât în registru sunt consemnate o serie de date cronologice,

f�r� nici o legatur� unele cu alele. Astfel, de m

ulte ori exist� erori la cercetarea situa�iei im

obilelor eviden�iate în registrele de transcrip�iuni �i inscrip�iuni cu toate m

asurile luate de lege privind r�spunderea grefierului (art. 1817-1819 C

od civil). În consecin��, inscrip�iunile în registrul de publicitate reglem

entate de C

odul civil neoferind nici o calitate dreptului transcris sau înscris alta decât cea rezultat� din raportul juridic din care a rezultat titlul, spunem

c�dreptul real r�m

âne subordonat raportului juridic dintre p�r�i. Ca urm

are, dobânditorul poate avea oricând surpriza s� se afle evins, fie pentru c� 113 Pentru alt� opinie a se vedea C

Ham

angiu, I. Rosetti – B

�l�nescu, Al. B�icoianu – D

rept civil rom

ân, Editura All, B

ucure�ti 2002, p. 188;

130

drep

tul s�u

nu

este

val

abil,

deo

arec

e în

str�

in�t

orul

a fo

st p

ropr

ieta

r apa

rent

or

i c�

titlu

l s�u

est

e nu

l, sa

u c�

treb

uie

s� s

upor

te c

onse

cin�

a re

stitu

irii c

a ur

mar

e a

cons

tat�

rii c�

înst

r�in�t

orul

era

un

mo�

teni

tor

apar

ent

sau

un

dona

tar c�r

uia

i-a fo

st re

voca

t� d

ona�

ia p

entru

una

din

cau

zele

pre

v�zu

te d

e ar

t. 82

9 C

. civ

. Mai

mul

t, ar

t. 83

0 C

. civ

. pre

vede

exp

res c�

bunu

rile

dona

te

rein

tr� în

mân

a do

nato

rulu

i lib

ere

de o

rice

sarc

in�

sau

ipot

ec�.

Se

impu

ne

deci

g�s

irea

unui

ins

trum

ent

jurid

ic p

rin c

are,

pen

tru t

er�a

per

soan�,

pu

blic

itate

a s�

dea

titl

ului

dob

ândi

t in

depe

nden�a

fa��

de r

apor

tul

jurid

ic

dint

re p�r�i,

spu

nem

c�

îi co

nfer�

o al

t� c

alita

te,

devi

ne t

itlu

abst

ract

, as

em�n�t

or c

u tit

lul d

e va

loar

e, p�s

trând

sau

nu

între

p�r�i

leg�

tura

jurid

ic�

rezu

ltat�

din

rapo

rtul o

blig

a�io

nal c

u to

ate

cons

ecin�e

le, f�r�

s� a

ting�

îns�

inte

resu

l p�r�il

or în

caz

c�

se p�s

treaz�.

Ace

st d

in u

rma

efec

t dife

r� d

e la

un

sist

em la

altu

l. A

cest

inst

rum

ent e

ste

publ

icita

tea

imob

iliar�

real�.

În

opin

ia n

oast

r�, c

hiar

dac�

sist

emul

de

publ

icita

te r

egle

men

tat d

e le

gea

nr.

7/19

96 n

u a

prel

uat

regu

la c

e co

nsac

r� c

arac

teru

l co

nstit

utiv

al

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r�,

cons

ider

at�

revo

lu�io

nar�

pen

tru g

aran

tare

a dr

eptu

lui

inta

bula

t, no

i cr

edem

c�

fa��

de

ter�u

l su

bdob

ândi

tor

care

a

înch

eiat

un

act

jurid

ic b

azân

du-s

e pe

cup

rinsu

l c�

r�ii

func

iare

ace

st e

fect

ex

ist�

din

mom

ent c

e du

p� o

per

ioad�

de ti

mp

fa��

de

el n

u se

mai

poa

te

pune

în

disc

u�ie

ace

a in

tabu

lare

�i

actu

l în

scris

. Pen

tru a

l�m

uri

dist

inc�

ia

dint

re d

rept

ul re

al re

glem

enta

t de

Cod

ul c

ivil �i

cel

regl

emen

tat d

e Le

gea

nr.

7/19

96, t

rebu

ie s�

face

m p

reci

zare

a c�

, în

prez

ent,

atât

a tim

p câ

t tit

lul n

u es

te î

nscr

is,

ne a

fl�m

în

dom

eniu

l dr

eptu

rilor

per

sona

le,

deoa

rece

dre

ptul

tra

nsm

is d

obân

dito

rulu

i nu

are

pute

rea

de a

fi o

poza

bil e

rga

omne

s, tr�

s�tu

r�de

veni

t� d

efin

itorie

pen

tru d

rept

ul r

eal

actu

al.

Nu

se p

oate

spu

ne c

a am

do

bând

it un

dre

pt re

al n

umai

pen

tru c�

trans

mi��

toru

lui i

i est

e op

ozab

il ac

el

drep

t. El

se

na�t

e nu

mai

cân

d st�p

ânire

a lu

i est

e de

plin�.

Exi

st�

îns�

aic

i o

cont

radi

c�ie

c�c

i în

tre p�r�i

lipsa

tra

nscr

ierii

nu

poat

e fi

invo

cat�

de

ele

pent

ru a

put

ea s

us�in

e c�

dre

ptul

rea

l nu

a fo

st tr

ansc

ris. S

e na�t

e as

tfel u

n re

gim

jurid

ic d

ublu

al d

rept

urilo

r re

ale:

unu

l înt

re p�r�i �i

altu

l înt

re te

r�ul

130

drep

tul s�u

nu

este

val

abil,

deo

arec

e în

str�

in�t

orul

a fo

st p

ropr

ieta

r apa

rent

or

i c�

titlu

l s�u

est

e nu

l, sa

u c�

treb

uie

s� s

upor

te c

onse

cin�

a re

stitu

irii c

a ur

mar

e a

cons

tat�

rii c�

înst

r�in�t

orul

era

un

mo�

teni

tor

apar

ent

sau

un

dona

tar c�r

uia

i-a fo

st re

voca

t� d

ona�

ia p

entru

una

din

cau

zele

pre

v�zu

te d

e ar

t. 82

9 C

. civ

. Mai

mul

t, ar

t. 83

0 C

. civ

. pre

vede

exp

res c�

bunu

rile

dona

te

rein

tr� în

mân

a do

nato

rulu

i lib

ere

de o

rice

sarc

in�

sau

ipot

ec�.

Se

impu

ne

deci

g�s

irea

unui

ins

trum

ent

jurid

ic p

rin c

are,

pen

tru t

er�a

per

soan�,

pu

blic

itate

a s�

dea

titl

ului

dob

ândi

t in

depe

nden�a

fa��

de r

apor

tul

jurid

ic

dint

re p�r�i,

spu

nem

c�

îi co

nfer�

o al

t� c

alita

te,

devi

ne t

itlu

abst

ract

, as

em�n�t

or c

u tit

lul d

e va

loar

e, p�s

trând

sau

nu

între

p�r�i

leg�

tura

jurid

ic�

rezu

ltat�

din

rapo

rtul o

blig

a�io

nal c

u to

ate

cons

ecin�e

le, f�r�

s� a

ting�

îns�

inte

resu

l p�r�il

or în

caz

c�

se p�s

treaz�.

Ace

st d

in u

rma

efec

t dife

r� d

e la

un

sist

em la

altu

l. A

cest

inst

rum

ent e

ste

publ

icita

tea

imob

iliar�

real�.

În

opin

ia n

oast

r�, c

hiar

dac�

sist

emul

de

publ

icita

te r

egle

men

tat d

e le

gea

nr.

7/19

96 n

u a

prel

uat

regu

la c

e co

nsac

r� c

arac

teru

l co

nstit

utiv

al

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r�,

cons

ider

at�

revo

lu�io

nar�

pen

tru g

aran

tare

a dr

eptu

lui

inta

bula

t, no

i cr

edem

c�

fa��

de

ter�u

l su

bdob

ândi

tor

care

a

înch

eiat

un

act

jurid

ic b

azân

du-s

e pe

cup

rinsu

l c�

r�ii

func

iare

ace

st e

fect

ex

ist�

din

mom

ent c

e du

p� o

per

ioad�

de ti

mp

fa��

de

el n

u se

mai

poa

te

pune

în

disc

u�ie

ace

a in

tabu

lare

�i

actu

l în

scris

. Pen

tru a

l�m

uri

dist

inc�

ia

dint

re d

rept

ul re

al re

glem

enta

t de

Cod

ul c

ivil �i

cel

regl

emen

tat d

e Le

gea

nr.

7/19

96, t

rebu

ie s�

face

m p

reci

zare

a c�

, în

prez

ent,

atât

a tim

p câ

t tit

lul n

u es

te î

nscr

is,

ne a

fl�m

în

dom

eniu

l dr

eptu

rilor

per

sona

le,

deoa

rece

dre

ptul

tra

nsm

is d

obân

dito

rulu

i nu

are

pute

rea

de a

fi o

poza

bil e

rga

omne

s, tr�

s�tu

r�de

veni

t� d

efin

itorie

pen

tru d

rept

ul r

eal

actu

al.

Nu

se p

oate

spu

ne c

a am

do

bând

it un

dre

pt re

al n

umai

pen

tru c�

trans

mi��

toru

lui i

i est

e op

ozab

il ac

el

drep

t. El

se

na�t

e nu

mai

cân

d st�p

ânire

a lu

i est

e de

plin�.

Exi

st�

îns�

aic

i o

cont

radi

c�ie

c�c

i în

tre p�r�i

lipsa

tra

nscr

ierii

nu

poat

e fi

invo

cat�

de

ele

pent

ru a

put

ea s

us�in

e c�

dre

ptul

rea

l nu

a fo

st tr

ansc

ris. S

e na�t

e as

tfel u

n re

gim

jurid

ic d

ublu

al d

rept

urilo

r re

ale:

unu

l înt

re p�r�i �i

altu

l înt

re te

r�ul

131

subdobânditor �i p�r�ile care �i-au înscris actul. În primul caz, neputându-se

invoca înscrierea, între p�r�i actul este translativ de proprietate; în al doilea caz îns� dreptul achizitorului nu are aceasta valoare.

3.4.5. Dobândirea �i stingerea drepturilor tabulare

Indiferent de forma de publicitate la care este supus, dreptul real

p�streaz� con�inutul reglementat de C

odul civil; deosebirea rezid� în m

odul de na�tere �i stingere al acestuia în raport cu ter�a persoan�. 1. Izvorul drepturilor tabulare - structura acestor drepturi. Potrivit art. 20 alin.l �i art. 22 dreptul tabular rezult� din înscrierea

tuturor actelor �i faptelor juridice referitoare la imobile. C

a urmare,

na�terea drepturilor tabulare are dou� izvoare: mai întâi se na�te dreptul

real dup� dreptul comun �i apoi etapa înscrierii acelui drept, presta�iunea

înscrierii f�când saltul de la dreptul civil la dreptul tabular. Acest salt îns�

constituie doar o jum�tate de m

�sur� în lipsa caracterului constitutiv al înscrierii între p�r�i. Faptul înscrierii dreptului este îns� izvor de drept pentru subdobânditorul dreptului real înscris în cartea funciar�, care tradi�ional este denum

it ter�ius, deoarece îi confer� acestui drept subiectiv puterea de a fi opozabil altfel decât în sistem

ul codului civil, întrucât, fa��de acest ter� dreptul devine abstract, a�a cum

am ar�tat. C

oroborând aceast� regul� cu art. 644, 517, 565, 576 �i 1720 C

od civil, rezult� c�dreptul tabular are ca izvor m

odurile recunoscute de Codul civil ca m

oduri de dobândire a propriet��ii �i a celorlalte drepturi reale. Legea a scos din acest

regim

drepturile reale

rezultate din

succesiune, accesiune,

uzucapiune, vanzare silita, expropiere, hot�râre judec�toreasc��i prin

efectul legii (art. 28). Na�terea acestor din urm

a drepturi reale rezult� din însu�i faptul existen�ei lor, pentru c� opozabilitatea o dobândesc de la lege, f�r� opera�ia de publicitate. R

a�iunea pentru aceste excep�ii o g�sim în

caracterul declarativ al acestor drepturi ori în na�terea lor dintr-un fapt 131

subdobânditor �i p�r�ile care �i-au înscris actul. În primul caz, neputându-se

invoca înscrierea, între p�r�i actul este translativ de proprietate; în al doilea caz îns� dreptul achizitorului nu are aceasta valoare.

3.4.5. Dobândirea �i stingerea drepturilor tabulare

Indiferent de forma de publicitate la care este supus, dreptul real

p�streaz� con�inutul reglementat de C

odul civil; deosebirea rezid� în m

odul de na�tere �i stingere al acestuia în raport cu ter�a persoan�. 1. Izvorul drepturilor tabulare - structura acestor drepturi. Potrivit art. 20 alin.l �i art. 22 dreptul tabular rezult� din înscrierea

tuturor actelor �i faptelor juridice referitoare la imobile. C

a urmare,

na�terea drepturilor tabulare are dou� izvoare: mai întâi se na�te dreptul

real dup� dreptul comun �i apoi etapa înscrierii acelui drept, presta�iunea

înscrierii f�când saltul de la dreptul civil la dreptul tabular. Acest salt îns�

constituie doar o jum�tate de m

�sur� în lipsa caracterului constitutiv al înscrierii între p�r�i. Faptul înscrierii dreptului este îns� izvor de drept pentru subdobânditorul dreptului real înscris în cartea funciar�, care tradi�ional este denum

it ter�ius, deoarece îi confer� acestui drept subiectiv puterea de a fi opozabil altfel decât în sistem

ul codului civil, întrucât, fa��de acest ter� dreptul devine abstract, a�a cum

am ar�tat. C

oroborând aceast� regul� cu art. 644, 517, 565, 576 �i 1720 C

od civil, rezult� c�dreptul tabular are ca izvor m

odurile recunoscute de Codul civil ca m

oduri de dobândire a propriet��ii �i a celorlalte drepturi reale. Legea a scos din acest

regim

drepturile reale

rezultate din

succesiune, accesiune,

uzucapiune, vanzare silita, expropiere, hot�râre judec�toreasc��i prin

efectul legii (art. 28). Na�terea acestor din urm

a drepturi reale rezult� din însu�i faptul existen�ei lor, pentru c� opozabilitatea o dobândesc de la lege, f�r� opera�ia de publicitate. R

a�iunea pentru aceste excep�ii o g�sim în

caracterul declarativ al acestor drepturi ori în na�terea lor dintr-un fapt

132

jurid

ic �

i nu

act j

urid

ic. N

u se

în�e

lege

îns�

de

ce a

ctul

de

vânz

area

sili

t��i

ce

l de

exp

ropr

iere

nu

sunt

sup

use

regu

lilor

de

publ

icita

te,

c�ci

de�

i nu

ex

ist�

con

sim��

mân

tul e

le r�

mân

îns�

act

e ju

ridic

e.

2. C

onst

ituir

ea d

rept

urilo

r ta

bula

re.

Esen�a

na�

terii

�i s

tinge

rii d

rept

urilo

r tab

ular

e re

zid�

în re

gulil

e ar

t. 20

, art.

22 �i

art.

33-

34 d

in L

egea

nr.

7/19

96, c

are

se c

ompl

etea

z� u

nele

prin

al

tele

, co

ntur

ând

indi

vidu

alita

tea

drep

tulu

i ta

bula

r. A

m v�z

ut c

e ex

prim�

regu

la a

rt. 2

0, e

a fii

nd c

ompl

etat�

de a

rt. 2

2 ca

re s

tabi

le�t

e c�

îns

crie

rea

drep

tulu

i se

face

nu

oric

um c

i num

ai ju

stifi

când

cu

titlu

na�

tere

a dr

eptu

lui

civi

l �i

c�

stin

gere

a dr

eptu

lui

tabu

lar

se f

ace

nu d

oar

prin

tra

nsm

isiu

nea

drep

tulu

i ci

vil,

ci

oblig

ator

iu �i

pr

in

expr

imar

ea,

prin

m

anife

star

ea

cons

im��

mân

tulu

i de

a st

inge

dre

ptul

tabu

lar

(cla

uza

tabu

lar�

). În

alin

eatu

l tre

i al

ul

timul

ui

text

es

te

sanc�io

nat�

ac

east�

regu

l�

stab

ilind

c�

dobâ

ndito

rul u

nui d

rept

civ

il cu

priv

ire la

un

imob

il po

ate

oblig

a, în

cal

itate

de

cre

dito

r al p

rest

a�ie

i tab

ular

e, p

e de

bito

rul p

rest

a�ie

i s�

cons

imt�

radi

erea

ca

urm

are

a tra

nsm

iterii

dre

ptul

ui a

supr

a im

obilu

lui.

Hot�r

ârea

def

initi

v��i

ire

voca

bil��in

e lo

c de

con

sim��

mân

t. Ti

tula

r al p

rest

a�ie

i rad

ierii

est

e nu

doa

r cel

obl

igat

prin

con

ven�

ie, c

i �i

suc

ceso

rul a

cest

uia.

Ast

fel,

art.

26 e

ste

o ap

lica�

ie a

art.

22

stab

ilind

c�

însc

riere

a ob

liga�

iilor

def

unct

ului

poa

te f

i fa

cut��i

dup�

ce d

rept

ul l

a m

o�te

nire

a fo

st în

scris

, în

m�s

ura

în c

are

se d

oved

e�te

c�

mo�

teni

toru

l est

e �in

ut

de

aces

te

oblig

a�ii.

M

o�te

nito

rul

fiind

co

ntin

uato

rul

pers

oane

i de

func

tulu

i po

ate

r�sp

unde

pen

tru t

oate

obl

iga�

iile

aces

tuia

, inc

1usi

v ce

le

tabu

lare

, dac�

acce

ptar

ea m

o�te

nirii

a fo

st f�c

ut�

pur �

i sim

plu �i

num

ai in

lim

ita e

mol

umen

tulu

i dac�

acce

ptar

ea s-

a fa

cut s

ub b

enef

iciu

de

inve

ntar

. O

exc

ep�ie

de

la r

egul

a co

nsim��

mân

tulu

i tit

ular

ului

dre

ptul

ui l

a ra

dier

e es

te p

rev�

zut�

în a

rt. 5

6, c

are

stab

ile�t

e c�

din

ofic

iu ju

deca

torii

�i

nota

rii ia

u m

asur

i de

însc

riere

a d

rept

ului

. În

aces

t caz

, în

tem

eiul

cer

erii

nota

rulu

i �i

al

sesi

zarii

ins

tan�

ei,

jude

c�to

rul

dele

gat

disp

une

însc

riere

a dr

eptu

lui n

oulu

i titu

lar �i

rad

iere

a dr

eptu

lui a

ntec

esor

ului

tabu

lar.

Cre

dem

13

2

jurid

ic �

i nu

act j

urid

ic. N

u se

în�e

lege

îns�

de

ce a

ctul

de

vânz

area

sili

t��i

ce

l de

exp

ropr

iere

nu

sunt

sup

use

regu

lilor

de

publ

icita

te,

c�ci

de�

i nu

ex

ist�

con

sim��

mân

tul e

le r�

mân

îns�

act

e ju

ridic

e.

2. C

onst

ituir

ea d

rept

urilo

r ta

bula

re.

Esen�a

na�

terii

�i s

tinge

rii d

rept

urilo

r tab

ular

e re

zid�

în re

gulil

e ar

t. 20

, art.

22 �i

art.

33-

34 d

in L

egea

nr.

7/19

96, c

are

se c

ompl

etea

z� u

nele

prin

al

tele

, co

ntur

ând

indi

vidu

alita

tea

drep

tulu

i ta

bula

r. A

m v�z

ut c

e ex

prim�

regu

la a

rt. 2

0, e

a fii

nd c

ompl

etat�

de a

rt. 2

2 ca

re s

tabi

le�t

e c�

îns

crie

rea

drep

tulu

i se

face

nu

oric

um c

i num

ai ju

stifi

când

cu

titlu

na�

tere

a dr

eptu

lui

civi

l �i

c�

stin

gere

a dr

eptu

lui

tabu

lar

se f

ace

nu d

oar

prin

tra

nsm

isiu

nea

drep

tulu

i ci

vil,

ci

oblig

ator

iu �i

pr

in

expr

imar

ea,

prin

m

anife

star

ea

cons

im��

mân

tulu

i de

a st

inge

dre

ptul

tabu

lar

(cla

uza

tabu

lar�

). În

alin

eatu

l tre

i al

ul

timul

ui

text

es

te

sanc�io

nat�

ac

east�

regu

l�

stab

ilind

c�

dobâ

ndito

rul u

nui d

rept

civ

il cu

priv

ire la

un

imob

il po

ate

oblig

a, în

cal

itate

de

cre

dito

r al p

rest

a�ie

i tab

ular

e, p

e de

bito

rul p

rest

a�ie

i s�

cons

imt�

radi

erea

ca

urm

are

a tra

nsm

iterii

dre

ptul

ui a

supr

a im

obilu

lui.

Hot�r

ârea

def

initi

v��i

ire

voca

bil��in

e lo

c de

con

sim��

mân

t. Ti

tula

r al p

rest

a�ie

i rad

ierii

est

e nu

doa

r cel

obl

igat

prin

con

ven�

ie, c

i �i

suc

ceso

rul a

cest

uia.

Ast

fel,

art.

26 e

ste

o ap

lica�

ie a

art.

22

stab

ilind

c�

însc

riere

a ob

liga�

iilor

def

unct

ului

poa

te f

i fa

cut��i

dup�

ce d

rept

ul l

a m

o�te

nire

a fo

st în

scris

, în

m�s

ura

în c

are

se d

oved

e�te

c�

mo�

teni

toru

l est

e �in

ut

de

aces

te

oblig

a�ii.

M

o�te

nito

rul

fiind

co

ntin

uato

rul

pers

oane

i de

func

tulu

i po

ate

r�sp

unde

pen

tru t

oate

obl

iga�

iile

aces

tuia

, inc

1usi

v ce

le

tabu

lare

, dac�

acce

ptar

ea m

o�te

nirii

a fo

st f�c

ut�

pur �

i sim

plu �i

num

ai in

lim

ita e

mol

umen

tulu

i dac�

acce

ptar

ea s-

a fa

cut s

ub b

enef

iciu

de

inve

ntar

. O

exc

ep�ie

de

la r

egul

a co

nsim��

mân

tulu

i tit

ular

ului

dre

ptul

ui l

a ra

dier

e es

te p

rev�

zut�

în a

rt. 5

6, c

are

stab

ile�t

e c�

din

ofic

iu ju

deca

torii

�i

nota

rii ia

u m

asur

i de

însc

riere

a d

rept

ului

. În

aces

t caz

, în

tem

eiul

cer

erii

nota

rulu

i �i

al

sesi

zarii

ins

tan�

ei,

jude

c�to

rul

dele

gat

disp

une

însc

riere

a dr

eptu

lui n

oulu

i titu

lar �i

rad

iere

a dr

eptu

lui a

ntec

esor

ului

tabu

lar.

Cre

dem

133

c� regula art. 22 alin. 2 este par�ial logic�, deoarece dreptul de proprietate nu se stinge niciodata �i deci titularul nu are cum

s�-�i "exprime"

consim��m

ântul la stingerea lui. Pentru celelalte drepturi reale formula este

exact�. Credem

c� exprimarea "transm

iterea dreptului" este mai exact� în

loc de "stingerea dreptului". Esen�a calit��ii dreptului tabular �i care ne sus�ine teza rezult� din art. 33 si 34, de�i cele dou� texte luate separat exprim

� reguli distincte. În ansamblu ele reglem

enteaz� efectul dreptului tabular, saltul de la dreptul civil la cel tabular.

Potrivit art. 33 "dac� în cartea funciar� s-a înscris un drept real, în condi�iile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezum

� c� dreptul exist� în folosul ei dac� a fost dobândit sau constituit cu bun�-credin�� cât tim

p nu s-a dovedit contrariul. Dac� un drept s-a radiat din cartea funciar�,

se presupune c� acel drept nu exist�". Regula exprim

� efectul înscrierii de ca�tre

dobânditorul dreptului

din raportul

obliga�ional, stabilind

o prezum

�ie juris tantum de valabilitate a dreptului dobândit sau constituit,

atât în planul dreptului civil, cât �i în cel al dreptului tabular. Observ�m

c�se m

en�ine regula consensualismului.

În consecin��, înscrierea în cartea funciar� nu produce între p�r�ile raportului civil o desprindere de leg�tura juridic� ce reprezint� izvorul înscrierii, între ele creându-se doar o prezum

�ie relativ� de valabilitate. La fel �i în planul dreptului tabular, înscrierea fiind prezum

at� ca valabil�, dup� regulile dreptului tabular. În schim

b, pentru ter�, dreptul înscris în cartea funciar� este considerat valabil absolut (juris et jure) daca el a intrat în circuitul c�r�ii funciare, încheind �i apoi înscriind dreptul s�u, bazându-se pe cuprinsul c�r�ii funciare. A

ceast� regul�, prev�zut� de art. 34 exprim�

noua calitate a dreptului, alta decât cea rezultat� din transcrierea din sistem

ul Codului civil, dobândirea caracterului form

al al titlului purt�tor al dreptului intabulat, in raport cu tertul ce i�i bazeaz� dreptul pe acest titlu. Prin aceasta dreptul dobândit de ter� nu poate fi atins de viciile sau nulitatea prim

ului raport de drept dintre primus �i secundus ce a constituit

133

c� regula art. 22 alin. 2 este par�ial logic�, deoarece dreptul de proprietate nu se stinge niciodata �i deci titularul nu are cum

s�-�i "exprime"

consim��m

ântul la stingerea lui. Pentru celelalte drepturi reale formula este

exact�. Credem

c� exprimarea "transm

iterea dreptului" este mai exact� în

loc de "stingerea dreptului". Esen�a calit��ii dreptului tabular �i care ne sus�ine teza rezult� din art. 33 si 34, de�i cele dou� texte luate separat exprim

� reguli distincte. În ansamblu ele reglem

enteaz� efectul dreptului tabular, saltul de la dreptul civil la cel tabular.

Potrivit art. 33 "dac� în cartea funciar� s-a înscris un drept real, în condi�iile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezum

� c� dreptul exist� în folosul ei dac� a fost dobândit sau constituit cu bun�-credin�� cât tim

p nu s-a dovedit contrariul. Dac� un drept s-a radiat din cartea funciar�,

se presupune c� acel drept nu exist�". Regula exprim

� efectul înscrierii de ca�tre

dobânditorul dreptului

din raportul

obliga�ional, stabilind

o prezum

�ie juris tantum de valabilitate a dreptului dobândit sau constituit,

atât în planul dreptului civil, cât �i în cel al dreptului tabular. Observ�m

c�se m

en�ine regula consensualismului.

În consecin��, înscrierea în cartea funciar� nu produce între p�r�ile raportului civil o desprindere de leg�tura juridic� ce reprezint� izvorul înscrierii, între ele creându-se doar o prezum

�ie relativ� de valabilitate. La fel �i în planul dreptului tabular, înscrierea fiind prezum

at� ca valabil�, dup� regulile dreptului tabular. În schim

b, pentru ter�, dreptul înscris în cartea funciar� este considerat valabil absolut (juris et jure) daca el a intrat în circuitul c�r�ii funciare, încheind �i apoi înscriind dreptul s�u, bazându-se pe cuprinsul c�r�ii funciare. A

ceast� regul�, prev�zut� de art. 34 exprim�

noua calitate a dreptului, alta decât cea rezultat� din transcrierea din sistem

ul Codului civil, dobândirea caracterului form

al al titlului purt�tor al dreptului intabulat, in raport cu tertul ce i�i bazeaz� dreptul pe acest titlu. Prin aceasta dreptul dobândit de ter� nu poate fi atins de viciile sau nulitatea prim

ului raport de drept dintre primus �i secundus ce a constituit

134

izvo

rul t

itlul

ui în

scris

în c

arte

a fu

ncia

r��i

pe

care

el s

-a b

azat

. Am

put

ea

spun

e, p

entru

a d

istin

ge n

oua

calit

ate

a dr

eptu

lui

însc

ris d

up�

Lege

a nr

. 7/

1996

, în

rapo

rt cu

pub

licita

tea

dup�

reg

ulile

Cod

ului

civ

il, c�

însc

rier

ea

este

con

stitu

tiv�

de d

rept

in p

rivi

n�a

ter�

ului

subd

obân

dito

r.C

ondi�ia

ca

ter�u

l s�

ben

efic

ieze

de

pute

rea

ar�t

at�

a tit

lulu

i es

te

acee

a ca

dob

ândi

rea

s� s

e fi

f�cu

t cu

titlu

one

ros,

s� n

u fi

fost

însc

ris�

în

carte

a fu

ncia

r� v

reo

ac�iu

ne p

rin c

are

se c

onte

st�

însc

riere

a �i

, în

fine,

s�

fi fo

st d

e bu

n�-c

redi

n��,

s�

nu fi

cun

oscu

t pe

alt�

cal

e in

exis

ten�

a cu

prin

sulu

i c�

r�ii f

unci

are

(art.

33-

34 �i

art.

38)

. Le

gea

noas

tra

este

în

s�

flexi

bil�

, do

vedi

ndu-

se

prin

ac

east

a su

perio

ar�

sist

emul

ui d

e pu

blic

itate

rea

l� t

radi�io

nal,

cons

acra

t de

dre

ptul

ge

rman

ic11

4 , mai

ale

s pe

ntru

sta

diul

act

ual a

l pro

prie

t��ii

noa

stre

imob

iliar

e in

sufic

ient

c1

arifi

cat,

c�ci

în

latu

r�

riscu

l pi

erde

rii

drep

tulu

i de

c�

tre

adev

arat

ul p

ropr

ieta

r. D

ac�

ter�u

l ar

dob

andi

un

titlu

abs

olut

de

la d

ata

însc

rierii

dre

ptul

ui s�u

în c

arte

a fu

ncia

r�, a

r exi

sta

peric

olul

ca

lege

a sa

nu

ocro

teas

c� d

in p

unct

de

vede

re s

tatic

dre

ptul

tabu

lar;

ar în

sem

na c�

titul

arul

un

ui d

rept

ar

pier

de î

ntot

deau

na î

n fa

voar

ea t

er�u

lui

de r

ea-c

redi

n��

sau

chia

r de

bun

a-cr

edin��

, câ

nd d

rept

ul l

ui a

fos

t ob�in

ut p

e ba

za u

nui

titlu

ne

legi

tim d

e la

un

prop

rieta

r ap

aren

t, în

c�lc

ându

-se

astfe

l re

gula

"ne

mo

plus

juri

s ".

În fi

ne, a

r îns

emna

c�

regu

lile

c�r�i

i fun

ciar

e nu

sun

t con

form

e cu

cel

e al

e C

odul

ui c

ivil,

rela

tiv la

efe

ctul

retro

activ

al c

ondi�ie

i rez

olut

orii

�i a

l rev

oc�r

ii do

na�ii

lor.

Pent

ru a

se

pune

de

acor

d cu

reg

ula

«nem

o pl

us

juri

s »�i

pen

tru a

aco

rda

prot

ec�ie

p�r�il

or r

apor

tulu

i de

drep

t civ

il în

scris

în

car

tea

func

iar�

, leg

ea a

pre

v�zu

t prin

art.

37-

38 c

a o

perio

ad�

scur

t� d

e tim

p, c

ând

de�i

ar

trebu

i s�

se

aplic

e re

gulil

e c�

r�ii

func

iare

, dr

eptu

l lu

i te

rtiu

s nu

est

e ab

solu

t, su

bord

onân

du-l

norm

elor

Cod

ului

civ

il. Î

n ac

east�

perio

ad�

de 3

res

pect

iv 1

0 an

i pr

imus

ori

secu

ndus

, ori

avâ

nzii

cauz�

ai

aces

tora

, pot

pun

e în

dis

cu�ie

dre

pul i

ntab

ulat

de

ei, i

ar e

fect

ul m

odifi

c�rii

11

4 Men�io

n�m

c�

regu

lile

de p

rote

c�ie

pre

v�zu

te d

e ar

t. 33

-34

din

Lege

a nr

. 7/1

996

exis

t��i

în

D-L

nr.

115/

1938

, de

unde

au

fost

pre

luat

e cu

vânt

cu

cuvâ

nt;

13

4

izvo

rul t

itlul

ui în

scris

în c

arte

a fu

ncia

r��i

pe

care

el s

-a b

azat

. Am

put

ea

spun

e, p

entru

a d

istin

ge n

oua

calit

ate

a dr

eptu

lui

însc

ris d

up�

Lege

a nr

. 7/

1996

, în

rapo

rt cu

pub

licita

tea

dup�

reg

ulile

Cod

ului

civ

il, c�

însc

rier

ea

este

con

stitu

tiv�

de d

rept

in p

rivi

n�a

ter�

ului

subd

obân

dito

r.C

ondi�ia

ca

ter�u

l s�

ben

efic

ieze

de

pute

rea

ar�t

at�

a tit

lulu

i es

te

acee

a ca

dob

ândi

rea

s� s

e fi

f�cu

t cu

titlu

one

ros,

s� n

u fi

fost

însc

ris�

în

carte

a fu

ncia

r� v

reo

ac�iu

ne p

rin c

are

se c

onte

st�

însc

riere

a �i

, în

fine,

s�

fi fo

st d

e bu

n�-c

redi

n��,

s�

nu fi

cun

oscu

t pe

alt�

cal

e in

exis

ten�

a cu

prin

sulu

i c�

r�ii f

unci

are

(art.

33-

34 �i

art.

38)

. Le

gea

noas

tra

este

în

s�

flexi

bil�

, do

vedi

ndu-

se

prin

ac

east

a su

perio

ar�

sist

emul

ui d

e pu

blic

itate

rea

l� t

radi�io

nal,

cons

acra

t de

dre

ptul

ge

rman

ic11

4 , mai

ale

s pe

ntru

sta

diul

act

ual a

l pro

prie

t��ii

noa

stre

imob

iliar

e in

sufic

ient

c1

arifi

cat,

c�ci

în

latu

r�

riscu

l pi

erde

rii

drep

tulu

i de

c�

tre

adev

arat

ul p

ropr

ieta

r. D

ac�

ter�u

l ar

dob

andi

un

titlu

abs

olut

de

la d

ata

însc

rierii

dre

ptul

ui s�u

în c

arte

a fu

ncia

r�, a

r exi

sta

peric

olul

ca

lege

a sa

nu

ocro

teas

c� d

in p

unct

de

vede

re s

tatic

dre

ptul

tabu

lar;

ar în

sem

na c�

titul

arul

un

ui d

rept

ar

pier

de î

ntot

deau

na î

n fa

voar

ea t

er�u

lui

de r

ea-c

redi

n��

sau

chia

r de

bun

a-cr

edin��

, câ

nd d

rept

ul l

ui a

fos

t ob�in

ut p

e ba

za u

nui

titlu

ne

legi

tim d

e la

un

prop

rieta

r ap

aren

t, în

c�lc

ându

-se

astfe

l re

gula

"ne

mo

plus

juri

s ".

În fi

ne, a

r îns

emna

c�

regu

lile

c�r�i

i fun

ciar

e nu

sun

t con

form

e cu

cel

e al

e C

odul

ui c

ivil,

rela

tiv la

efe

ctul

retro

activ

al c

ondi�ie

i rez

olut

orii

�i a

l rev

oc�r

ii do

na�ii

lor.

Pent

ru a

se

pune

de

acor

d cu

reg

ula

«nem

o pl

us

juri

s »�i

pen

tru a

aco

rda

prot

ec�ie

p�r�il

or r

apor

tulu

i de

drep

t civ

il în

scris

în

car

tea

func

iar�

, leg

ea a

pre

v�zu

t prin

art.

37-

38 c

a o

perio

ad�

scur

t� d

e tim

p, c

ând

de�i

ar

trebu

i s�

se

aplic

e re

gulil

e c�

r�ii

func

iare

, dr

eptu

l lu

i te

rtiu

s nu

est

e ab

solu

t, su

bord

onân

du-l

norm

elor

Cod

ului

civ

il. Î

n ac

east�

perio

ad�

de 3

res

pect

iv 1

0 an

i pr

imus

ori

secu

ndus

, ori

avâ

nzii

cauz�

ai

aces

tora

, pot

pun

e în

dis

cu�ie

dre

pul i

ntab

ulat

de

ei, i

ar e

fect

ul m

odifi

c�rii

11

4 Men�io

n�m

c�

regu

lile

de p

rote

c�ie

pre

v�zu

te d

e ar

t. 33

-34

din

Lege

a nr

. 7/1

996

exis

t��i

în

D-L

nr.

115/

1938

, de

unde

au

fost

pre

luat

e cu

vânt

cu

cuvâ

nt;

135

sau desfiin��ri acestui drept va afecta �i dreptul lui tertius care s-a întemeiat

pe înscrierea în cartea funciar� a raportului dintre primus �i secundus. D

up�aceast�

perioad� dreptul

lui ter�ius

este absolut,

dobândind caracter

abstract, adic� nu-�i mai g�se�te cauza decât în faptul înscrierii, pierzând

orice leg�tur� cu actele juridice anterioare. C

ontrar principiului c� dreptul tabular are prioritate în raport cu dreptul

neînscris, regula

prior

tempore..

ocrote�te pe

dobânditorul netabular îm

potriva anumitor categorii de ter�i, chiar dac� ei �i-au înscris

dreptul. Pentru a înfrânge regulile art. 34, care ocrote�te dreptul tabular al lui tertius legiuitorul socote�te c� nu este echitabil ca dobanditorul cu titlu oneros care nu �i-a înscris dreptul s� piard� în fa�a lui tertius subdobanditor cu titlu gratuit al aceluia�i drept, pe care �i l-a intabulat, �i de aceea a intervenit în favoarea

primului dobânditor, dându-i posibilitatea sa-�i

valorifice dreptul prin punerea în discu�ie a viciilor titlului transmi��torului,

titular aparent,

pe calea

ac�iunii în

rectificare (art.

30). R

a�iunea legiuitorului a fost aceea de echitate, deoarece dobânditorul cu titlu oneros evita o pierdere, pe când al doilea pierdea un câ�tig. Term

enul ac�iunii este de 10 ani, dincolo de care dobânditorul cu titlu gratuit poate invoca regula art. 34, titlul sau devenind absolut.

În ipoteza ar�tat� – înstrainarea succesiv� a bunului de aceea�i persoan� – prim

ul dobanditor, chiar dac� nu �i-a intabulat titlul, beneficiaz�de ocrotire nu num

ai fa�� de ter�ul subdobânditor cu titlu gratuit ci �i fa��de subdobanditorul cu titlu oneros dac� cel din urm

� a fost de rea-credin��(art. 30 teza a II-a). În cea de-a doua tez� se atenueaz� din nou rigiditatea regulilor art. 34 înl�turând pe aceast� cale pe dobânditorul de rea-credin��de la beneficiul puterii absolute a dreptului dobândit, c�ci �tia c� înscrierea dreptului s�u în cartea funciar� nu era legal�.

În fine, ideea de a atribui o suple�e cat mai m

are caracterului categoric al dreptului tabular al ter�ului a condus pe legiuitor la ideea de a-l lipsi pe ter�ul dobânditor cu titlu oneros de beneficiul dreptului ar�tat pe

135

sau desfiin��ri acestui drept va afecta �i dreptul lui tertius care s-a întemeiat

pe înscrierea în cartea funciar� a raportului dintre primus �i secundus. D

up�aceast�

perioad� dreptul

lui ter�ius

este absolut,

dobândind caracter

abstract, adic� nu-�i mai g�se�te cauza decât în faptul înscrierii, pierzând

orice leg�tur� cu actele juridice anterioare. C

ontrar principiului c� dreptul tabular are prioritate în raport cu dreptul

neînscris, regula

prior

tempore..

ocrote�te pe

dobânditorul netabular îm

potriva anumitor categorii de ter�i, chiar dac� ei �i-au înscris

dreptul. Pentru a înfrânge regulile art. 34, care ocrote�te dreptul tabular al lui tertius legiuitorul socote�te c� nu este echitabil ca dobanditorul cu titlu oneros care nu �i-a înscris dreptul s� piard� în fa�a lui tertius subdobanditor cu titlu gratuit al aceluia�i drept, pe care �i l-a intabulat, �i de aceea a intervenit în favoarea

primului dobânditor, dându-i posibilitatea sa-�i

valorifice dreptul prin punerea în discu�ie a viciilor titlului transmi��torului,

titular aparent,

pe calea

ac�iunii în

rectificare (art.

30). R

a�iunea legiuitorului a fost aceea de echitate, deoarece dobânditorul cu titlu oneros evita o pierdere, pe când al doilea pierdea un câ�tig. Term

enul ac�iunii este de 10 ani, dincolo de care dobânditorul cu titlu gratuit poate invoca regula art. 34, titlul sau devenind absolut.

În ipoteza ar�tat� – înstrainarea succesiv� a bunului de aceea�i persoan� – prim

ul dobanditor, chiar dac� nu �i-a intabulat titlul, beneficiaz�de ocrotire nu num

ai fa�� de ter�ul subdobânditor cu titlu gratuit ci �i fa��de subdobanditorul cu titlu oneros dac� cel din urm

� a fost de rea-credin��(art. 30 teza a II-a). În cea de-a doua tez� se atenueaz� din nou rigiditatea regulilor art. 34 înl�turând pe aceast� cale pe dobânditorul de rea-credin��de la beneficiul puterii absolute a dreptului dobândit, c�ci �tia c� înscrierea dreptului s�u în cartea funciar� nu era legal�.

În fine, ideea de a atribui o suple�e cat mai m

are caracterului categoric al dreptului tabular al ter�ului a condus pe legiuitor la ideea de a-l lipsi pe ter�ul dobânditor cu titlu oneros de beneficiul dreptului ar�tat pe

136

perio

ada

de tr

ei a

ni (a

rt.38

) cân

d, o

ricin

e ar

e in

tere

s po

ate

pune

în d

iscu�ie

ca

rtea

func

iar�

pe

cale

de

rect

ifica

re p

e te

mei

ul r

egul

ilor

drep

tulu

i ci

vil:

lipsa

de

vala

bilit

ate

a tit

lulu

i ce

a st

at la

baz

a în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

, or

i ca

lific

area

gre�i

t� a

dre

ptul

ui î

nscr

is ;

lipsa

con

di�ii

lor

de e

xist

en��

a

drep

tulu

i îns

cris

ori

înce

tare

a ef

ecte

lor a

ctul

ui ju

ridic

în te

mei

ul c�r

uia

s-a

f�cu

t în

scrie

rea,

est

e ca

zul

efec

telo

r co

ndi�i

onal

e �i

, în

fine,

îns

crie

rea

în

carte

a fu

ncia

ra n

u m

ai e

ste

în c

onco

rdan��

cu

situ

a�ia

rea

l� a

ctua

l� a

im

obilu

lui

(art.

36)

. Te

rmen

ul d

e tre

i an

i cu

rge

de l

a da

ta î

nreg

istra

rii

cere

rii p

entru

însc

riere

a dr

eptu

lui a

c�r

ui re

ctifi

care

se c

ere.

În

con

cluz

ie, p

uter

ea d

rept

ului

con

ferit

de

carte

a fu

ncia

r� te

r�ulu

i de

bun�

-cre

din��,

în c

ondi�ii

le a

r�ta

te, p

oate

fi i

nvoc

at n

umai

dup�

trei a

ni d

e la

dat

a de

pune

rii c

erer

ii de

îns

crie

re a

dre

ptul

ui p

e ba

za c�r

uia

ter�u

l s-

a an

gaja

t jur

idic

. Prin

ace

asta

am

dem

onst

rat c�

lege

a no

astr�

con

fer�

titlu

lui

însc

ris c

arac

ter c

onst

itutiv

, dar

num

ai în

rapo

rt cu

ter�u

l car

e do

bând

e�te

un

drep

t baz

ându

-se

pe ti

tlu. Î

n sc

him

b, p

entru

rap

ortu

l s�u

cu

cel d

e la

car

e do

bând

e�te

titlu

l leg

ea n

ou�

p�st

reaz�

regu

lile

drep

tulu

i civ

il. A

ceas

t� d

in

urm�

latu

r� n

u es

te în

s� d

efin

itorie

pen

tru n

oul d

rept

real

. 3.

Alte

reg

uli d

e do

bând

ire �i

stin

gere

a d

rept

urilo

r ta

bula

re.

Dob

ândi

rea �i

st

inge

rea

drep

turil

or

tabu

lare

, în

fo

rma

ar�t

at�,

re

clam�

sine

qua

non

, un

sist

em d

e re

guli

impe

rativ

e.

a. Î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

se

face

num

ai l

a ce

rere

a p�

r�ilo

r ra

portu

lui

p

rest

a�ie

i tab

ular

e, c

redi

toru

l �i d

ebito

rul,

dup�

caz

, num

ai în

lim

ita p

robe

lor

depu

se d

e ei

, �i

doa

r pe

ntru

cât

s-a

cer

ut.

Prin

exc

ep�ie

, ho

t�râ

rile

jude

cato

re�t

i co

nstit

utiv

e �i

dec

lara

tive

de d

rept

uri

asup

ra u

nui

drep

t re

al i

mob

iliar

�i

acte

le î

ntoc

mite

de

nota

rii p

ublic

i, pr

in c

are

se

trans

mite

, se

mod

ific�

, se

cons

titui

e sa

u se

stin

ge u

n dr

ept r

eal i

mob

iliar

, su

nt tr

ansm

ise

din

ofic

iu d

e B

iroul

de

carte

func

iar�

pen

tru a

fi în

scris

e (a

rt.

22, a

rt. 5

0 �i

art.

56).

Ace

ast�

regu

l� a

fost

den

umit�

a n

eutra

lit��

ii. A�a

cum

am

mai

spus

, con

side

r�m

c�

însc

riere

a es

te o

blig

ator

ie.

b. T

rans

mite

rea

drep

tulu

i tab

ular

nu

poat

e fi

f�cu

t� d

ecât

de

c�tre

un

136

perio

ada

de tr

ei a

ni (a

rt.38

) cân

d, o

ricin

e ar

e in

tere

s po

ate

pune

în d

iscu�ie

ca

rtea

func

iar�

pe

cale

de

rect

ifica

re p

e te

mei

ul r

egul

ilor

drep

tulu

i ci

vil:

lipsa

de

vala

bilit

ate

a tit

lulu

i ce

a st

at la

baz

a în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

, or

i ca

lific

area

gre�i

t� a

dre

ptul

ui î

nscr

is ;

lipsa

con

di�ii

lor

de e

xist

en��

a

drep

tulu

i îns

cris

ori

înce

tare

a ef

ecte

lor a

ctul

ui ju

ridic

în te

mei

ul c�r

uia

s-a

f�cu

t în

scrie

rea,

est

e ca

zul

efec

telo

r co

ndi�i

onal

e �i

, în

fine,

îns

crie

rea

în

carte

a fu

ncia

ra n

u m

ai e

ste

în c

onco

rdan��

cu

situ

a�ia

rea

l� a

ctua

l� a

im

obilu

lui

(art.

36)

. Te

rmen

ul d

e tre

i an

i cu

rge

de l

a da

ta î

nreg

istra

rii

cere

rii p

entru

însc

riere

a dr

eptu

lui a

c�r

ui re

ctifi

care

se c

ere.

În

con

cluz

ie, p

uter

ea d

rept

ului

con

ferit

de

carte

a fu

ncia

r� te

r�ulu

i de

bun�

-cre

din��,

în c

ondi�ii

le a

r�ta

te, p

oate

fi i

nvoc

at n

umai

dup�

trei a

ni d

e la

dat

a de

pune

rii c

erer

ii de

îns

crie

re a

dre

ptul

ui p

e ba

za c�r

uia

ter�u

l s-

a an

gaja

t jur

idic

. Prin

ace

asta

am

dem

onst

rat c�

lege

a no

astr�

con

fer�

titlu

lui

însc

ris c

arac

ter c

onst

itutiv

, dar

num

ai în

rapo

rt cu

ter�u

l car

e do

bând

e�te

un

drep

t baz

ându

-se

pe ti

tlu. Î

n sc

him

b, p

entru

rap

ortu

l s�u

cu

cel d

e la

car

e do

bând

e�te

titlu

l leg

ea n

ou�

p�st

reaz�

regu

lile

drep

tulu

i civ

il. A

ceas

t� d

in

urm�

latu

r� n

u es

te în

s� d

efin

itorie

pen

tru n

oul d

rept

real

. 3.

Alte

reg

uli d

e do

bând

ire �i

stin

gere

a d

rept

urilo

r ta

bula

re.

Dob

ândi

rea �i

st

inge

rea

drep

turil

or

tabu

lare

, în

fo

rma

ar�t

at�,

re

clam�

sine

qua

non

, un

sist

em d

e re

guli

impe

rativ

e.

a. Î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

se

face

num

ai l

a ce

rere

a p�

r�ilo

r ra

portu

lui

p

rest

a�ie

i tab

ular

e, c

redi

toru

l �i d

ebito

rul,

dup�

caz

, num

ai în

lim

ita p

robe

lor

depu

se d

e ei

, �i

doa

r pe

ntru

cât

s-a

cer

ut.

Prin

exc

ep�ie

, ho

t�râ

rile

jude

cato

re�t

i co

nstit

utiv

e �i

dec

lara

tive

de d

rept

uri

asup

ra u

nui

drep

t re

al i

mob

iliar

�i

acte

le î

ntoc

mite

de

nota

rii p

ublic

i, pr

in c

are

se

trans

mite

, se

mod

ific�

, se

cons

titui

e sa

u se

stin

ge u

n dr

ept r

eal i

mob

iliar

, su

nt tr

ansm

ise

din

ofic

iu d

e B

iroul

de

carte

func

iar�

pen

tru a

fi în

scris

e (a

rt.

22, a

rt. 5

0 �i

art.

56).

Ace

ast�

regu

l� a

fost

den

umit�

a n

eutra

lit��

ii. A�a

cum

am

mai

spus

, con

side

r�m

c�

însc

riere

a es

te o

blig

ator

ie.

b. T

rans

mite

rea

drep

tulu

i tab

ular

nu

poat

e fi

f�cu

t� d

ecât

de

c�tre

un

137

antecesor tabular. Regula este stabilit� prin art. 24 care prevede c�

înscrierea se face doar împotriva celui care este înscris ca titular al dreptului

s�u împotriva celui care înainte de a fi înscris �i-a grevat dreptul, dac�

ambele înscrieri se cer deodat�. Legea face dou� aplica�ii ale acestui

principiu, astfel art. 28 prevede c�: drepturile reale care prin excep�ie sunt adm

ise ca opozabile ter�ilor, f�ra înscriere, pot fi instr�inate numai dac� în

prealabil au fost înscrise. Pentru a preveni conflictele între drepturile tabulare �i cele reglem

entate de dreptul civil, legea face aparent excep�ie de la regula art. 24 �i adm

ite înscrierea titlului celui care achizi�ioneaz� un bun de la antecesorul care nu este tabular, cu conditia de a înscrie �i dreptul antecesorului precum

�i titlul celui ce achizi�ioneaz� bunul �i în continuare �irul de proprietari al c�ror drept nu a fost înscris, pân� se ajunge la titularul tabular al dreptului. N

umai a�a se poate reface ipoteza avut� în vedere de

art. 33 �i 34, pentru a putea atribui titularului ce a cerut înscrierea în condi�iile ar�tate, prezum

�ia rezultat� din aceste texte. Pe de alt� parte, a�a se d� eficien�� regulii c� cel ce a înstr�inat un bun ram

âne titularul dreptului tabular dac� nu �i-a radiat dreptul.

c. Dup� regulile C

odului civil, înscrierea �i transcrierea se fac f�ra nici o cenzur�, de c�tre grefierul delegat. M

ultiplele reguli ce înconjoar�dreptul tabular precum

�i cele ale mecanism

ului înscrierii în cartea funciar�, im

pun o verificare riguroas� a cererilor �i drepturilor înainte de efectuarea înscrierii.

Regula art. 50 stabile�te c� solu�ionarea cererilor de înscriere în

cartea funciar� se face de c�tre judecatorul delegat la biroul de carte funciar�, în lim

itele prestabilite de lege. Obiectul verific�rii este titlul în

sine ca înscris, deliberând dac� îndepline�te condi�iile de valabilitate �i dac�are depline puteri doveditoare. D

e asemenea, verific� dac� sunt îndeplinite

condi�iile de

identificare a

imobilului

�i p�rtilor

presta�iei tabulare.

Judec�torul trebuie sa observe împlinirea celorlalte reguli esen�iale de

na�tere a dreptului tabular, respectiv existen�a consim��m

ântului de radiere, 137

antecesor tabular. Regula este stabilit� prin art. 24 care prevede c�

înscrierea se face doar împotriva celui care este înscris ca titular al dreptului

s�u împotriva celui care înainte de a fi înscris �i-a grevat dreptul, dac�

ambele înscrieri se cer deodat�. Legea face dou� aplica�ii ale acestui

principiu, astfel art. 28 prevede c�: drepturile reale care prin excep�ie sunt adm

ise ca opozabile ter�ilor, f�ra înscriere, pot fi instr�inate numai dac� în

prealabil au fost înscrise. Pentru a preveni conflictele între drepturile tabulare �i cele reglem

entate de dreptul civil, legea face aparent excep�ie de la regula art. 24 �i adm

ite înscrierea titlului celui care achizi�ioneaz� un bun de la antecesorul care nu este tabular, cu conditia de a înscrie �i dreptul antecesorului precum

�i titlul celui ce achizi�ioneaz� bunul �i în continuare �irul de proprietari al c�ror drept nu a fost înscris, pân� se ajunge la titularul tabular al dreptului. N

umai a�a se poate reface ipoteza avut� în vedere de

art. 33 �i 34, pentru a putea atribui titularului ce a cerut înscrierea în condi�iile ar�tate, prezum

�ia rezultat� din aceste texte. Pe de alt� parte, a�a se d� eficien�� regulii c� cel ce a înstr�inat un bun ram

âne titularul dreptului tabular dac� nu �i-a radiat dreptul.

c. Dup� regulile C

odului civil, înscrierea �i transcrierea se fac f�ra nici o cenzur�, de c�tre grefierul delegat. M

ultiplele reguli ce înconjoar�dreptul tabular precum

�i cele ale mecanism

ului înscrierii în cartea funciar�, im

pun o verificare riguroas� a cererilor �i drepturilor înainte de efectuarea înscrierii.

Regula art. 50 stabile�te c� solu�ionarea cererilor de înscriere în

cartea funciar� se face de c�tre judecatorul delegat la biroul de carte funciar�, în lim

itele prestabilite de lege. Obiectul verific�rii este titlul în

sine ca înscris, deliberând dac� îndepline�te condi�iile de valabilitate �i dac�are depline puteri doveditoare. D

e asemenea, verific� dac� sunt îndeplinite

condi�iile de

identificare a

imobilului

�i p�rtilor

presta�iei tabulare.

Judec�torul trebuie sa observe împlinirea celorlalte reguli esen�iale de

na�tere a dreptului tabular, respectiv existen�a consim��m

ântului de radiere,

138

calit

atea

de

titul

ar a

l dre

ptul

ui ta

bula

r a tr

ansm

i��to

rulu

i etc

. dre

ptul

rezu

ltat

din

titlu

sau

din

fapt

ul ju

ridic

adm

is tr

ebui

e ca

lific

at d

e ju

deca

toru

l del

egat

, în

caz

ul t

itlul

ui n

el�m

urit.

Jud

ec�t

orul

nu

are

drep

tul

îns�

, de

a i

ntra

în

verif

icar

ea s

t�rii

de

fapt

, ac

east

a fii

nd d

omen

iul

inst

an�e

i de

jud

ecat�.

Ju

decâ

nd �

i adm

i�ând

sau

resp

ingâ

nd c

erer

ea, c

arte

a fu

ncia

r� e

ste

pazi

t� d

e er

ori �

i fra

ude,

con

flict

ele

asup

ra im

obile

lor s

e r�

resc

. d.

Art.

27

alin

. 2

stab

ile�t

e re

gula

prio

rit��

ii dr

eptu

lui,

ordi

nea

înre

gist

r�rii

cer

erii

dete

rmin

ând

rang

ul î

nscr

ierii

. În

cazu

l în

car

e ce

reril

e au

fos

t de

puse

în

acel

a�i

timp

la b

iroul

de

carte

fun

ciar�,

dre

ptur

ile d

e ip

otec

a �i

priv

ilegi

ile v

or a

vea

acel�i

rang

, iar

cel

elal

te d

rept

uri,

prov

izor

iu

vor

prim

i ra

ng e

gal,

urm

ând

ca j

udec

ata

s� h

ot�r

asc�

asu

pra

rang

ului

�i

radi

erii

imob

ilelo

r (ar

t. 49

alin

. ulti

m).

În c

onc1

uzie

, se

obse

rv�

c� re

gulil

e de

na�

tere

, tra

nsm

itere

�i s

tinge

re

a dr

eptu

rilor

tab

ular

e al

c�tu

iesc

un

sist

em c

e se

com

plet

eaza

�i

se î

nchi

d un

ele

prin

alte

le �

i ele

sun

t con

cord

ante

atâ

t cu

regu

lile

Cod

ului

civ

il câ

t �i

cu i

mpe

rativ

ul s

igur

an�e

i di

nam

ice

a dr

eptu

lui

real

, co

nfer

ind

o no

u�ca

litat

e ac

estu

ia.

3.5.

Însc

rier

ile în

c�r�il

e fu

ncia

re

În

scrie

rile

efec

tuat

e în

c�

r�ile

fu

ncia

re

repr

ezin

t�

chin

tese

n�a

activ

it��ii

de

carte

func

iar�

. Din

ace

st c

onsi

dere

nt, v

om în

cerc

a pe

par

curs

ul

prez

ente

i se

c�iu

ni s�

prez

ent�

m a

spec

tele

cel

e m

ai i

mpo

rtant

e al

e ac

esto

r op

era�

iuni

. Acc

ep�iu

nea

term

enul

ui d

e „î

nscr

ieri”

poa

te fi

ana

lizat�11

5 atâ

t în

sens

larg

, cât

�i î

n se

ns r

estrâ

ns. Î

n vr

eme

ce în

sen

s la

rg, p

rin te

rmen

ul d

e în

scri

eri

în�e

lege

m o

rice

men�iu

ne c

uprin

s� î

n ca

rtea

func

iar�

sau

în

docu

men

tele

cu

care

ace

asta

se

între

ge�t

e, e

fect

uat�

de

un fu

nc�io

nar p

ublic

co

mpe

tent

, în

sens

rest

râns

, no�

iune

a es

te fo

losi

t� a

tunc

i cân

d se

face

stri

ct�

115 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 452

;

138

calit

atea

de

titul

ar a

l dre

ptul

ui ta

bula

r a tr

ansm

i��to

rulu

i etc

. dre

ptul

rezu

ltat

din

titlu

sau

din

fapt

ul ju

ridic

adm

is tr

ebui

e ca

lific

at d

e ju

deca

toru

l del

egat

, în

caz

ul t

itlul

ui n

el�m

urit.

Jud

ec�t

orul

nu

are

drep

tul

îns�

, de

a i

ntra

în

verif

icar

ea s

t�rii

de

fapt

, ac

east

a fii

nd d

omen

iul

inst

an�e

i de

jud

ecat�.

Ju

decâ

nd �

i adm

i�ând

sau

resp

ingâ

nd c

erer

ea, c

arte

a fu

ncia

r� e

ste

pazi

t� d

e er

ori �

i fra

ude,

con

flict

ele

asup

ra im

obile

lor s

e r�

resc

. d.

Art.

27

alin

. 2

stab

ile�t

e re

gula

prio

rit��

ii dr

eptu

lui,

ordi

nea

înre

gist

r�rii

cer

erii

dete

rmin

ând

rang

ul î

nscr

ierii

. În

cazu

l în

car

e ce

reril

e au

fos

t de

puse

în

acel

a�i

timp

la b

iroul

de

carte

fun

ciar�,

dre

ptur

ile d

e ip

otec

a �i

priv

ilegi

ile v

or a

vea

acel�i

rang

, iar

cel

elal

te d

rept

uri,

prov

izor

iu

vor

prim

i ra

ng e

gal,

urm

ând

ca j

udec

ata

s� h

ot�r

asc�

asu

pra

rang

ului

�i

radi

erii

imob

ilelo

r (ar

t. 49

alin

. ulti

m).

În c

onc1

uzie

, se

obse

rv�

c� re

gulil

e de

na�

tere

, tra

nsm

itere

�i s

tinge

re

a dr

eptu

rilor

tab

ular

e al

c�tu

iesc

un

sist

em c

e se

com

plet

eaza

�i

se î

nchi

d un

ele

prin

alte

le �

i ele

sun

t con

cord

ante

atâ

t cu

regu

lile

Cod

ului

civ

il câ

t �i

cu i

mpe

rativ

ul s

igur

an�e

i di

nam

ice

a dr

eptu

lui

real

, co

nfer

ind

o no

u�ca

litat

e ac

estu

ia.

3.5.

Însc

rier

ile în

c�r�il

e fu

ncia

re

În

scrie

rile

efec

tuat

e în

c�

r�ile

fu

ncia

re

repr

ezin

t�

chin

tese

n�a

activ

it��ii

de

carte

func

iar�

. Din

ace

st c

onsi

dere

nt, v

om în

cerc

a pe

par

curs

ul

prez

ente

i se

c�iu

ni s�

prez

ent�

m a

spec

tele

cel

e m

ai i

mpo

rtant

e al

e ac

esto

r op

era�

iuni

. Acc

ep�iu

nea

term

enul

ui d

e „î

nscr

ieri”

poa

te fi

ana

lizat�11

5 atâ

t în

sens

larg

, cât

�i î

n se

ns r

estrâ

ns. Î

n vr

eme

ce în

sen

s la

rg, p

rin te

rmen

ul d

e în

scri

eri

în�e

lege

m o

rice

men�iu

ne c

uprin

s� î

n ca

rtea

func

iar�

sau

în

docu

men

tele

cu

care

ace

asta

se

între

ge�t

e, e

fect

uat�

de

un fu

nc�io

nar p

ublic

co

mpe

tent

, în

sens

rest

râns

, no�

iune

a es

te fo

losi

t� a

tunc

i cân

d se

face

stri

ct�

115 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 452

;

139

referire la men�iunile efectuate doar în cartea funciar� de acela�i func�ionar

competent pe care îl m

en�ionam anterior, �i care au ca obiect descrierea

imobilelor, indicarea drepturilor reale corespunz�toare, consem

narea actelor sau faptelor juridice referitoare la starea �i capacitatea persoanelor, precum

�i a altor raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilele respective. Rezult� de

aici, c� accep�iunea în sens restrâns se refer� exclusiv la înscrierile efectuate în cartea funciar�, f�r� a m

ai fi luate în calcul cele efectuate în alte docum

ente cu care aceasta se întrege�te.

Coroborând textele de lege care fac referire la no�iunea de înscriere

în cartea funciar� (art. 5 din D.-L. nr. 115/1938, art. 25, art. 26 alin. (4), art.

29 alin. (1) �i (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 43, art. 53 alin (1), putem stabili

urm�toarea clasificare a înscrierilor, în func�ie de urm

�toarele criterii:

1. dup� obiectul înscrierii: intabul�ri, înscrieri provizorii �i not�ri;

2. dup� natura sau con�inutul lor specific: înscrieri propriu-zise, rectific�ri �i îndrept�ri;

3. dup� caracterul lor: înscrieri provizorii �i înscrieri definitive;

4. dup�

modific�rile

aduse im

obilului: înscrieri,

reînscrieri �i

transcrieri;

5. dup� efectele juridice produse: înscrieri constitutive, înscrieri cvasi-constitutive �i înscrieri declarative

6. dup� rolul avut în sistemul de eviden�� cadastral�: înscrieri

principale �i înscrieri subsecvente;

În cele ce urmeaz� vom

analiza pe larg cele trei categorii de înscrieri recunoscute expres prin textele de lege anterior m

en�ionate:

3.5.1. Intabularea;§1. D

efini�ia, temeiul juridic �i rolul intabul�rii

Intabularea reprezint�

înscrierea cu

caracter definitiv

în cartea

funciar� a unui drept real imobiliar, pe baza actului prin care s-a constituit

sau s-a transmis, în m

od valabil, dreptul respectiv, efectele sale juridice 139

referire la men�iunile efectuate doar în cartea funciar� de acela�i func�ionar

competent pe care îl m

en�ionam anterior, �i care au ca obiect descrierea

imobilelor, indicarea drepturilor reale corespunz�toare, consem

narea actelor sau faptelor juridice referitoare la starea �i capacitatea persoanelor, precum

�i a altor raporturi juridice în leg�tur� cu im

obilele respective. Rezult� de

aici, c� accep�iunea în sens restrâns se refer� exclusiv la înscrierile efectuate în cartea funciar�, f�r� a m

ai fi luate în calcul cele efectuate în alte docum

ente cu care aceasta se întrege�te.

Coroborând textele de lege care fac referire la no�iunea de înscriere

în cartea funciar� (art. 5 din D.-L. nr. 115/1938, art. 25, art. 26 alin. (4), art.

29 alin. (1) �i (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 43, art. 53 alin (1), putem stabili

urm�toarea clasificare a înscrierilor, în func�ie de urm

�toarele criterii:

1. dup� obiectul înscrierii: intabul�ri, înscrieri provizorii �i not�ri;

2. dup� natura sau con�inutul lor specific: înscrieri propriu-zise, rectific�ri �i îndrept�ri;

3. dup� caracterul lor: înscrieri provizorii �i înscrieri definitive;

4. dup�

modific�rile

aduse im

obilului: înscrieri,

reînscrieri �i

transcrieri;

5. dup� efectele juridice produse: înscrieri constitutive, înscrieri cvasi-constitutive �i înscrieri declarative

6. dup� rolul avut în sistemul de eviden�� cadastral�: înscrieri

principale �i înscrieri subsecvente;

În cele ce urmeaz� vom

analiza pe larg cele trei categorii de înscrieri recunoscute expres prin textele de lege anterior m

en�ionate:

3.5.1. Intabularea;§1. D

efini�ia, temeiul juridic �i rolul intabul�rii

Intabularea reprezint�

înscrierea cu

caracter definitiv

în cartea

funciar� a unui drept real imobiliar, pe baza actului prin care s-a constituit

sau s-a transmis, în m

od valabil, dreptul respectiv, efectele sale juridice

140

prod

ucân

du-s

e di

n ch

iar

mom

entu

l în

regi

str�

rii c

erer

ii de

îns

crie

re.

De�

i te

mei

ul le

gal a

l int

abul�r

ii se

reg�s

e�te

în L

egea

nr.

7/19

96 �

i Reg

ulam

ent,

cu to

ate

aces

tea,

în a

cest

e ac

te n

orm

ativ

e nu

vom

reg�s

i o d

efin

i�ie

clar�

a in

tabu

l�rii

ci

num

ai r

efer

iri d

irect

e sa

u in

dire

cte

la a

ceas

t� i

nstit

u�ie

, la

ob

iect

ul s�u

, la

cond

i�iile

în c

are

se p

oate

real

iza,

pre

cum

�i l

a ef

ecte

le s

ale

jurid

ice.

Impo

rtan�

a in

tabu

l�rii

rez

id�

în c

hiar

plu

ralit

atea

efe

ctel

or s

ale:

ef

ectu

l op

ozab

ilit��ii

fa��

de t

er�i,

efe

ctul

ext

inct

iv,

resp

ectiv

ach

iziti

v de

dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e, p

recu

m �

i ef

ectu

l de

clar

ativ

de

drep

turi

real

e im

obili

are.

Ace

ste

efec

te v

or fi

îns�

ana

lizat

e se

para

t înt

r-o

sec�

iune

viit

oare

. §2

. Obi

ectu

l int

abul�r

ii

Con

form

pre

vede

rilor

art.

26

alin

. (4

) lit

. a

din

Lege

, ob

iect

ul

inta

bul�

rii îl

con

stitu

ie d

rept

urile

rea

le im

obili

are.

Oda

t� în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, ac

este

dre

ptur

i re

ale

imob

iliar

e po

art�

den

umire

a de

dre

ptur

i ta

bula

re,

tota

litat

ea d

rept

urilo

r ta

bula

re r

efer

itoar

e la

un

imob

il în

scris

în

carte

a fu

ncia

r� re

prez

entâ

nd st

area

tabu

lar�

a im

obilu

lui r

espe

ctiv

.

Ast

fel,

pot

fi su

puse

in

tabu

l�rii

, ur

m�t

oare

le

drep

turi

real

e im

obili

are:

a.

drep

tul d

e pr

oprie

tate

; b.

dezm

embr�m

inte

le d

rept

ului

de

prop

rieta

te;

c.dr

eptu

l de

adm

inis

trare

, con

cesi

une,

folo

sin��;

d.

drep

turil

e re

ale

acce

sorii

im

obill

iare

: dr

eptu

l de

ip

otec��i

pr

ivile

giile

imob

iliar

e;

§3. C

ondi�ii

le in

tabu

l�ri

i

În p

rimul

rând

inta

bula

rea

trebu

ie a

naliz

at�

în d

ou�

situ

a�ii

a.în

caz

ul im

obile

lor c

are

nu a

u de

schi

s� o

car

te fu

ncia

r�;

b.în

caz

ul im

obile

lor c

are

au d

esch

is�

o ca

rte fu

ncia

r�;

În p

rima

situ

a�ie

, se

înc

adre

az�

imob

ilele

situ

ate

pe u

n te

ritor

iu

adm

inis

trativ

pe

ntru

ca

re

nu

s-au

de

finiti

vat

docu

men

tele

ca

dast

rulu

i

140

prod

ucân

du-s

e di

n ch

iar

mom

entu

l în

regi

str�

rii c

erer

ii de

îns

crie

re.

De�

i te

mei

ul le

gal a

l int

abul�r

ii se

reg�s

e�te

în L

egea

nr.

7/19

96 �

i Reg

ulam

ent,

cu to

ate

aces

tea,

în a

cest

e ac

te n

orm

ativ

e nu

vom

reg�s

i o d

efin

i�ie

clar�

a in

tabu

l�rii

ci

num

ai r

efer

iri d

irect

e sa

u in

dire

cte

la a

ceas

t� i

nstit

u�ie

, la

ob

iect

ul s�u

, la

cond

i�iile

în c

are

se p

oate

real

iza,

pre

cum

�i l

a ef

ecte

le s

ale

jurid

ice.

Impo

rtan�

a in

tabu

l�rii

rez

id�

în c

hiar

plu

ralit

atea

efe

ctel

or s

ale:

ef

ectu

l op

ozab

ilit��ii

fa��

de t

er�i,

efe

ctul

ext

inct

iv,

resp

ectiv

ach

iziti

v de

dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e, p

recu

m �

i ef

ectu

l de

clar

ativ

de

drep

turi

real

e im

obili

are.

Ace

ste

efec

te v

or fi

îns�

ana

lizat

e se

para

t înt

r-o

sec�

iune

viit

oare

. §2

. Obi

ectu

l int

abul�r

ii

Con

form

pre

vede

rilor

art.

26

alin

. (4

) lit

. a

din

Lege

, ob

iect

ul

inta

bul�

rii îl

con

stitu

ie d

rept

urile

rea

le im

obili

are.

Oda

t� în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, ac

este

dre

ptur

i re

ale

imob

iliar

e po

art�

den

umire

a de

dre

ptur

i ta

bula

re,

tota

litat

ea d

rept

urilo

r ta

bula

re r

efer

itoar

e la

un

imob

il în

scris

în

carte

a fu

ncia

r� re

prez

entâ

nd st

area

tabu

lar�

a im

obilu

lui r

espe

ctiv

.

Ast

fel,

pot

fi su

puse

in

tabu

l�rii

, ur

m�t

oare

le

drep

turi

real

e im

obili

are:

a.

drep

tul d

e pr

oprie

tate

; b.

dezm

embr�m

inte

le d

rept

ului

de

prop

rieta

te;

c.dr

eptu

l de

adm

inis

trare

, con

cesi

une,

folo

sin��;

d.

drep

turil

e re

ale

acce

sorii

im

obill

iare

: dr

eptu

l de

ip

otec��i

pr

ivile

giile

imob

iliar

e;

§3. C

ondi�ii

le in

tabu

l�ri

i

În p

rimul

rând

inta

bula

rea

trebu

ie a

naliz

at�

în d

ou�

situ

a�ii

a.în

caz

ul im

obile

lor c

are

nu a

u de

schi

s� o

car

te fu

ncia

r�;

b.în

caz

ul im

obile

lor c

are

au d

esch

is�

o ca

rte fu

ncia

r�;

În p

rima

situ

a�ie

, se

înc

adre

az�

imob

ilele

situ

ate

pe u

n te

ritor

iu

adm

inis

trativ

pe

ntru

ca

re

nu

s-au

de

finiti

vat

docu

men

tele

ca

dast

rulu

i

141

general, precum �i im

obilele ale c�ror titluri de proprietate s-au eliberat în tem

eiul legilor funciare116.

Pentru im

obilele aflate

în aceast�

situa�ie se

va proceda

la deschiderea unei c�r�i funciare în baza docum

enta�iei cadastrale �i a actelor care reprezint� titlul de prpoprietate.

În ambele situa�ii, registratorul de carte funciar� va trebui s� verifice

îndeplinirea condi�iilor prev�zute de art. 48 din Lege, de c�tre înscrisul doveditor al dreptului real ce urm

eaz� a fi întabulat, �i anume: a) înscrisul

trebui s� fie încheiat cu respectarea formelor prev�zute de lege; b) înscrisul

trebuie s�

cuprind� m

en�ionat num

ele p�r�ilor;

c) im

obilul s�

fie individualizat

în cuprinsul

înscrisului printr-un

indicator unic;

d) în

condi�iile în care înscrisul nu este redactat în limba rom

ân�, el va trebui înso�it de o traducere legalizat�; e) înscrisul s� fie înso�it de o copie a extrasului

de carte

funciar� pentru

autentificare, sau

de o

copie a

certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

În condi�iile în care cerin�ele cu privire la înscrisul doveditor al dreptului real ce urm

eaz� a fi intabulat sunt întrunite, registratorul va admite

cererea, dispunând intabularea. C

ondi�iile generale ce trebuie îndeplinite atunci când se urm�re�te

intabularea unui drept real imobiliar sunt urm

�toarele: 1.obiectul intabul�rii va viza un întreg im

obil �i nu doar anumite

p�r�i ale acestuia; 2.persoana îm

potriva c�reia va opera intabularea trebuie s� figureze înscris� ca proprietar tabular al im

obilului asupra c�ruia urmeaz� a se face

intabularea, iar persoana în favoarea c�reia va opera intabularea dreptului real im

obiliar trebuie s� fie titularul acestui drept;

116 A

se vedea D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 175 �i urm;

141

general, precum �i im

obilele ale c�ror titluri de proprietate s-au eliberat în tem

eiul legilor funciare116.

Pentru im

obilele aflate

în aceast�

situa�ie se

va proceda

la deschiderea unei c�r�i funciare în baza docum

enta�iei cadastrale �i a actelor care reprezint� titlul de prpoprietate.

În ambele situa�ii, registratorul de carte funciar� va trebui s� verifice

îndeplinirea condi�iilor prev�zute de art. 48 din Lege, de c�tre înscrisul doveditor al dreptului real ce urm

eaz� a fi întabulat, �i anume: a) înscrisul

trebui s� fie încheiat cu respectarea formelor prev�zute de lege; b) înscrisul

trebuie s�

cuprind� m

en�ionat num

ele p�r�ilor;

c) im

obilul s�

fie individualizat

în cuprinsul

înscrisului printr-un

indicator unic;

d) în

condi�iile în care înscrisul nu este redactat în limba rom

ân�, el va trebui înso�it de o traducere legalizat�; e) înscrisul s� fie înso�it de o copie a extrasului

de carte

funciar� pentru

autentificare, sau

de o

copie a

certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

În condi�iile în care cerin�ele cu privire la înscrisul doveditor al dreptului real ce urm

eaz� a fi intabulat sunt întrunite, registratorul va admite

cererea, dispunând intabularea. C

ondi�iile generale ce trebuie îndeplinite atunci când se urm�re�te

intabularea unui drept real imobiliar sunt urm

�toarele: 1.obiectul intabul�rii va viza un întreg im

obil �i nu doar anumite

p�r�i ale acestuia; 2.persoana îm

potriva c�reia va opera intabularea trebuie s� figureze înscris� ca proprietar tabular al im

obilului asupra c�ruia urmeaz� a se face

intabularea, iar persoana în favoarea c�reia va opera intabularea dreptului real im

obiliar trebuie s� fie titularul acestui drept;

116 A

se vedea D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 175 �i urm;

142

3.în

scrie

rile

înte

mei

ate

pe o

blig

a�iil

e de

func

tulu

i se

vor

pute

a fa

ce

�i d

up�

ce d

rept

ul m

o�te

nito

rulu

i a fo

st în

scris

, cu

cond

i�ia

de a

se

dove

di c�

mo�

teni

toru

l est

e �in

ut d

e ac

este

obl

iga�

ii;

4.în

scris

ul j

urid

ic c

are

st�

la b

aza

cere

rii d

e in

tabu

lare

tre

buie

s�

înde

plin

easc�

toat

e co

ndi�i

ile d

e va

labi

litat

e a

actu

lui

jurid

ic, c

u pr

ivire

la

capa

cita

te, c

onsi

m��

mân

t, ob

iect

�i c

auz�

; 5.

când

per

soan

a ca

re în

str�

inea

z� n

u ar

e im

obilu

l int

abul

at, �

inân

d co

nt d

e m

odifi

care

a Le

gii

care

im

pune

not

arilo

r în

chei

erea

act

elor

de

înst

r�in

are/

grev

are

num

ai

în

baza

un

ui

extra

s de

ca

rte

func

iar�

, în

str�

in�t

orul

va

trebu

i s�

-�i

inab

ulze

mai

înt

âi d

rept

ul s�u

de

prop

rieta

te.

Afir

ma�

ia d

e�i e

ste

în d

ezac

ord

cu p

reve

deril

e ar

t. 22

lit.

a di

n Le

ge, r

efle

ct�

totu�i

real

itate

a ac

tivit��ii

de

carte

func

iar�

, mot

iv p

entru

car

e am

pro

pus

de

lege

fere

nda

mod

ifica

rea

artic

olul

ui re

spec

tiv.

6.în

con

di�ii

le în

car

e tit

ular

ul d

rept

ului

rea

l im

obili

ar n

eîns

cris

în

carte

a fu

ncia

r� a

dec

edat

, est

e po

sibi

l� în

scrie

rea

aces

tui d

rept

, iar

în c

azul

în

car

e ne

afl�

m în

fa�a

uno

r tra

nsm

isiu

ni s

ucce

sive

, ulti

ma

pers

oan�

car

e a

dobâ

ndit

va p

utea

s�

cear�

însc

riere

a tu

turo

r dr

eptu

rilor

dob

ândi

te a

nter

ior,

dac�

va

pute

a do

vedi

cu

acte

în o

rigin

al în

tregu

l lan� a

l tra

nsm

isiu

nilo

r; 7.

în c

ondi�ii

le î

n ca

re a

ctul

jur

idic

ce

st�

la b

aza

cere

rii d

e in

tabu

lare

a f

ost

înch

eiat

prin

rep

reze

ntar

e, e

l va

fi

cons

ider

at p

erfe

ct

vala

bil,

fiind

îns�

nec

esar

s�

fie în

so�it

de

proc

ura

spec

ial�

înch

eiat�

în a

cest

sc

op;

§4. E

fect

ele

inta

bul�

rii

Efec

tele

inta

bul�

rii în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

sunt

urm�t

oare

le:

a.ef

ectu

l opo

zabi

lit��

ii fa��

de

ter�i

a d

rept

urilo

r rea

le im

obili

are;

A

cest

efe

ct s

e pr

oduc

e de

la d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

de in

tabu

lare

a

drep

tulu

i rea

l im

obili

ar. Î

ntre

p�r�i,

efe

ctel

e ac

tulu

i jur

idic

se

prod

uc d

e la

m

omen

tul s

emn�

rii a

ctul

ui re

spec

tiv, d

ar p

entru

a s

e pr

oduc

e �i

fa��

de

ter�i

es

te n

eces

ar�

însc

riere

a dr

eptu

lui î

n ca

rtea

func

iar�

.

142

3.în

scrie

rile

înte

mei

ate

pe o

blig

a�iil

e de

func

tulu

i se

vor

pute

a fa

ce

�i d

up�

ce d

rept

ul m

o�te

nito

rulu

i a fo

st în

scris

, cu

cond

i�ia

de a

se

dove

di c�

mo�

teni

toru

l est

e �in

ut d

e ac

este

obl

iga�

ii;

4.în

scris

ul j

urid

ic c

are

st�

la b

aza

cere

rii d

e in

tabu

lare

tre

buie

s�

înde

plin

easc�

toat

e co

ndi�i

ile d

e va

labi

litat

e a

actu

lui

jurid

ic, c

u pr

ivire

la

capa

cita

te, c

onsi

m��

mân

t, ob

iect

�i c

auz�

; 5.

când

per

soan

a ca

re în

str�

inea

z� n

u ar

e im

obilu

l int

abul

at, �

inân

d co

nt d

e m

odifi

care

a Le

gii

care

im

pune

not

arilo

r în

chei

erea

act

elor

de

înst

r�in

are/

grev

are

num

ai

în

baza

un

ui

extra

s de

ca

rte

func

iar�

, în

str�

in�t

orul

va

trebu

i s�

-�i

inab

ulze

mai

înt

âi d

rept

ul s�u

de

prop

rieta

te.

Afir

ma�

ia d

e�i e

ste

în d

ezac

ord

cu p

reve

deril

e ar

t. 22

lit.

a di

n Le

ge, r

efle

ct�

totu�i

real

itate

a ac

tivit��ii

de

carte

func

iar�

, mot

iv p

entru

car

e am

pro

pus

de

lege

fere

nda

mod

ifica

rea

artic

olul

ui re

spec

tiv.

6.în

con

di�ii

le în

car

e tit

ular

ul d

rept

ului

rea

l im

obili

ar n

eîns

cris

în

carte

a fu

ncia

r� a

dec

edat

, est

e po

sibi

l� în

scrie

rea

aces

tui d

rept

, iar

în c

azul

în

car

e ne

afl�

m în

fa�a

uno

r tra

nsm

isiu

ni s

ucce

sive

, ulti

ma

pers

oan�

car

e a

dobâ

ndit

va p

utea

s�

cear�

însc

riere

a tu

turo

r dr

eptu

rilor

dob

ândi

te a

nter

ior,

dac�

va

pute

a do

vedi

cu

acte

în o

rigin

al în

tregu

l lan� a

l tra

nsm

isiu

nilo

r; 7.

în c

ondi�ii

le î

n ca

re a

ctul

jur

idic

ce

st�

la b

aza

cere

rii d

e in

tabu

lare

a f

ost

înch

eiat

prin

rep

reze

ntar

e, e

l va

fi

cons

ider

at p

erfe

ct

vala

bil,

fiind

îns�

nec

esar

s�

fie în

so�it

de

proc

ura

spec

ial�

înch

eiat�

în a

cest

sc

op;

§4. E

fect

ele

inta

bul�

rii

Efec

tele

inta

bul�

rii în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

sunt

urm�t

oare

le:

a.ef

ectu

l opo

zabi

lit��

ii fa��

de

ter�i

a d

rept

urilo

r rea

le im

obili

are;

A

cest

efe

ct s

e pr

oduc

e de

la d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

de in

tabu

lare

a

drep

tulu

i rea

l im

obili

ar. Î

ntre

p�r�i,

efe

ctel

e ac

tulu

i jur

idic

se

prod

uc d

e la

m

omen

tul s

emn�

rii a

ctul

ui re

spec

tiv, d

ar p

entru

a s

e pr

oduc

e �i

fa��

de

ter�i

es

te n

eces

ar�

însc

riere

a dr

eptu

lui î

n ca

rtea

func

iar�

.

143

b. efectul extinctiv de drepturi reale imobiliare

Efectul extinctiv intervine în cazul stingerii unui drept tabular, în aceast� situa�ie nefiind suficient� doar producerea actului sau faptului juridic extinctiv ci fiind necesar�

�i radierea acelui drept tabular. Textul articolului 20 alin. (2) din Lege prevede c� drepturile reale se sting doar prin înscrierea radierii lor din cartea funciar�, cu consim

��mântul titularului

dreptului, iar

în lipsa

acestui consim

��mânt

în baza

unei hot�râri

judec�tore�ti r�m

as� irevocabil�.

Consim

��mântul

nu este

necesar în

condi�iile stingerii dreptului prin moartea titularului s�u sau prin îm

plinirea term

enului ar�tat în înscriere. În condi�iile în care dreptul ce urmeaz� a fi

radiat este grevat în favoarea unei alte persoane decât dobânditorul, radierea se va face cu p�strarea acelei persoane.

c. efectul achizitiv de drepturi reale imobiliare

De�i efectul constitutiv al intabul�rii, consacrat prin prevederile D

.-L. nr. 115/1938 conform

c�rora dreptul dreptul real imobiliar lua na�tere din

mom

entul intabul�rii lui în cartea funciar�, nu a fost preluat de c�tre Legea nr. 7/1996, care a preluat num

ai efectul opozabilit��ii consacrat cu putere absolut� prin art. 25, în m

od excep�ional, exist� situa�ii în care intabularea poate avea totu�i efect constitutiv chiar sub im

periul acestei legi. Este situa�ia ter�ului dobânditor de bun�-credin��

�i cu titlu oneros care �i-a intabulat dreptul real întem

eindu-se pe cuprinsul c�r�ii funciare �i care este ap�rat, în principiu, de orice cauz� de evic�iune care ar putea deriva din nevalabilitatea titlului autorului s�u. Sim

plificând, putem spune c� pentru un

asemenea dobânditor, sim

pla înscriere în cartea funciar� valoreaz� titlu de proprietate

117. d. efectul declarativ de drepturi reale im

obiliareÎn condi�iile în care dreptul de proprietate sau alt drept real se

dobânde�te prin

accesiune, succesiune,

vânzare silit�

sau uzucapiune,

117 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 477;

143

b. efectul extinctiv de drepturi reale imobiliare

Efectul extinctiv intervine în cazul stingerii unui drept tabular, în aceast� situa�ie nefiind suficient� doar producerea actului sau faptului juridic extinctiv ci fiind necesar�

�i radierea acelui drept tabular. Textul articolului 20 alin. (2) din Lege prevede c� drepturile reale se sting doar prin înscrierea radierii lor din cartea funciar�, cu consim

��mântul titularului

dreptului, iar

în lipsa

acestui consim

��mânt

în baza

unei hot�râri

judec�tore�ti r�m

as� irevocabil�.

Consim

��mântul

nu este

necesar în

condi�iile stingerii dreptului prin moartea titularului s�u sau prin îm

plinirea term

enului ar�tat în înscriere. În condi�iile în care dreptul ce urmeaz� a fi

radiat este grevat în favoarea unei alte persoane decât dobânditorul, radierea se va face cu p�strarea acelei persoane.

c. efectul achizitiv de drepturi reale imobiliare

De�i efectul constitutiv al intabul�rii, consacrat prin prevederile D

.-L. nr. 115/1938 conform

c�rora dreptul dreptul real imobiliar lua na�tere din

mom

entul intabul�rii lui în cartea funciar�, nu a fost preluat de c�tre Legea nr. 7/1996, care a preluat num

ai efectul opozabilit��ii consacrat cu putere absolut� prin art. 25, în m

od excep�ional, exist� situa�ii în care intabularea poate avea totu�i efect constitutiv chiar sub im

periul acestei legi. Este situa�ia ter�ului dobânditor de bun�-credin��

�i cu titlu oneros care �i-a intabulat dreptul real întem

eindu-se pe cuprinsul c�r�ii funciare �i care este ap�rat, în principiu, de orice cauz� de evic�iune care ar putea deriva din nevalabilitatea titlului autorului s�u. Sim

plificând, putem spune c� pentru un

asemenea dobânditor, sim

pla înscriere în cartea funciar� valoreaz� titlu de proprietate

117. d. efectul declarativ de drepturi reale im

obiliareÎn condi�iile în care dreptul de proprietate sau alt drept real se

dobânde�te prin

accesiune, succesiune,

vânzare silit�

sau uzucapiune,

117 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 477;

144

prec

um �

i în

caz

urile

în

care

dob

ândi

rea

se o

b�in

e pr

in e

fect

ul l

egii

prin

ex

prop

riere

sau

hot�r

âre

jude

c�to

reas

c�, î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

nu

mai

es

te o

blig

ator

ie,

caz

în c

are

inta

bula

rea

nu m

ai a

re e

fect

con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri ci

are

un

efec

t dec

lara

tiv.

3.5.

2. În

scri

erea

pro

vizo

rie;

§1. D

efin

i�ia,

tem

eiul

juri

dic �i

rol

ul în

scri

erii

prov

izor

iiÎn

scrie

rea

prov

izor

ie

repr

ezin

t�

acel

tip

de

în

scrie

re

în

carte

a fu

ncia

r� p

rin c

are

dobâ

ndire

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unui

dre

pt r

eal

imob

iliar

dev

ine

opoz

abil�

ter�il

or c

u ra

ngul

det

erm

inat

de

cere

rea

de

însc

riere

, sub

con

di�ie

�i î

n m�s

ura

just

ific�

rii e

i. A

cest

tip

de în

scrie

re e

ste

prev�z

ut în

mod

exp

res

de L

ege

în a

rt. 2

9. T

ot a

cest

arti

col e

ste

acel

a ca

re

stab

ile�t

e in

clus

iv si

tua�

iile

în c

are

însc

riere

a pr

oviz

orie

poa

te fi

solic

itat�

. În

scrie

rea

prov

izor

ie a

sigu

r� a

num

ite d

rept

uri

prov

izor

ii ca

re,

în

cond

i�iile

în

care

vor

înd

eplin

i an

umite

cer

in�e

pre

v�zu

te d

e le

ge s

e vo

r pu

tea

cons

olid

a sa

u ju

stifi

ca, p

rin ju

stifi

care

rea

lizân

du-s

e ac

elea�i

dre

ptur

i ca

cel

e re

aliz

ate

prin

int

abul

are.

Rol

ul î

nscr

ierii

pro

vizo

rii c

are

poat

e fi

cons

ider

at�

drep

t o „

inta

bula

re c

ondi�io

nal�

118 ”

cons

t� în

fapt

ul c�

are

drep

t ef

ect

asig

urar

ea r

angu

lui

seria

l al

opo

zabi

lit��

ii fa��

de

ter�i

a d

rept

urilo

r în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, ra

ngul

ser

ial

fiind

det

erm

inat

prin

cer

erea

de

însc

riere

. C

u al

te c

uvin

te,

însc

riere

a pr

oviz

orie

va

conf

eri

însc

rierii

, în

m

omen

tul î

n ca

re v

a de

veni

def

initi

v��i

se

va tr

ansf

orm

a în

inta

bula

re, d

ata

�i ra

ngul

pe

care

l-a

avut

ea

îns��i

, ast

fel î

ncât

, cel

inte

resa

t va

fi oc

rotit

de

riscu

l une

i eve

ntua

le in

tabu

l�ri

în

num

ele

unui

ter�,

car

e ar

put

ea d

obân

di

ulte

rior,

acel

a�i d

rept

. §2

. Situ

a�ii

în c

are

se ju

stifi

c� în

scri

erea

pro

vizo

rie

Art.

29

alin

. (2)

din

Leg

e pr

eved

e c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

se ju

stifi

c�în

urm�t

oare

le si

tua�

ii:

118 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

07;

144

prec

um �

i în

caz

urile

în

care

dob

ândi

rea

se o

b�in

e pr

in e

fect

ul l

egii

prin

ex

prop

riere

sau

hot�r

âre

jude

c�to

reas

c�, î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

nu

mai

es

te o

blig

ator

ie,

caz

în c

are

inta

bula

rea

nu m

ai a

re e

fect

con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri ci

are

un

efec

t dec

lara

tiv.

3.5.

2. În

scri

erea

pro

vizo

rie;

§1. D

efin

i�ia,

tem

eiul

juri

dic �i

rol

ul în

scri

erii

prov

izor

iiÎn

scrie

rea

prov

izor

ie

repr

ezin

t�

acel

tip

de

în

scrie

re

în

carte

a fu

ncia

r� p

rin c

are

dobâ

ndire

a, m

odifi

care

a sa

u st

inge

rea

unui

dre

pt r

eal

imob

iliar

dev

ine

opoz

abil�

ter�il

or c

u ra

ngul

det

erm

inat

de

cere

rea

de

însc

riere

, sub

con

di�ie

�i î

n m�s

ura

just

ific�

rii e

i. A

cest

tip

de în

scrie

re e

ste

prev�z

ut în

mod

exp

res

de L

ege

în a

rt. 2

9. T

ot a

cest

arti

col e

ste

acel

a ca

re

stab

ile�t

e in

clus

iv si

tua�

iile

în c

are

însc

riere

a pr

oviz

orie

poa

te fi

solic

itat�

. În

scrie

rea

prov

izor

ie a

sigu

r� a

num

ite d

rept

uri

prov

izor

ii ca

re,

în

cond

i�iile

în

care

vor

înd

eplin

i an

umite

cer

in�e

pre

v�zu

te d

e le

ge s

e vo

r pu

tea

cons

olid

a sa

u ju

stifi

ca, p

rin ju

stifi

care

rea

lizân

du-s

e ac

elea�i

dre

ptur

i ca

cel

e re

aliz

ate

prin

int

abul

are.

Rol

ul î

nscr

ierii

pro

vizo

rii c

are

poat

e fi

cons

ider

at�

drep

t o „

inta

bula

re c

ondi�io

nal�

118 ”

cons

t� în

fapt

ul c�

are

drep

t ef

ect

asig

urar

ea r

angu

lui

seria

l al

opo

zabi

lit��

ii fa��

de

ter�i

a d

rept

urilo

r în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, ra

ngul

ser

ial

fiind

det

erm

inat

prin

cer

erea

de

însc

riere

. C

u al

te c

uvin

te,

însc

riere

a pr

oviz

orie

va

conf

eri

însc

rierii

, în

m

omen

tul î

n ca

re v

a de

veni

def

initi

v��i

se

va tr

ansf

orm

a în

inta

bula

re, d

ata

�i ra

ngul

pe

care

l-a

avut

ea

îns��i

, ast

fel î

ncât

, cel

inte

resa

t va

fi oc

rotit

de

riscu

l une

i eve

ntua

le in

tabu

l�ri

în

num

ele

unui

ter�,

car

e ar

put

ea d

obân

di

ulte

rior,

acel

a�i d

rept

. §2

. Situ

a�ii

în c

are

se ju

stifi

c� în

scri

erea

pro

vizo

rie

Art.

29

alin

. (2)

din

Leg

e pr

eved

e c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

se ju

stifi

c�în

urm�t

oare

le si

tua�

ii:

118 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

07;

145

1.când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi�ie suspensiv�;

În aceast� situa�ie, literatura de specialitate consider� folosirea no�iunii de înscriere provizorie ca fiind eronat� deoarece avem

de a face cu o

înscriere sub

condi�ie suspensiv�

iar dreptul

afectat de

o condi�ie

suspensiv� care nu se realizeaz� înceteaz� cu efect retroactiv. Practic, în cartea funciar� dreptul real im

obiliar va fi înscris provizoriu, sub condi�ia suspensiv� a realiz�rii unui evenim

ent viitor, indicându-se îns�, în mod

expres, în fiecare caz în parte, care va fi acest eveniment. C

ondi�ia suspensiv�

119 este aceea de a c�rei îndeplinire depinde na�terea drepturilor subiective civile �i a obliga�iilor corelative (art. 1017 C

. Civ.). C

u titlu de exepm

lu, în cazul transmiterii dreptului de proprietate printr-un act juridic

sub condi�ie suspensiv�, proprietatea se va considera transmis� doar daca se

va realiza evenimentul m

en�ionat expres: „î�i voi vinde apartamentul, dac�

m� voi m

uta din localitate”. În consecin��, pendente conditione, înscrierea dreptului real este incert�, provizorie, urm

ând ca eveniente conditione, dreptul

transmis

sub condi�ie

s� se

consolideze retroactiv.

Urm

area consolid�rii

retroactive a

dreptului real

imobiliar

este transform

area înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil� intabulare. În condi�iile în care dreptul ar fi transm

is sub condi�ie rezolutorie, Legea nu prevede posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la indeea c� îns��i îndeplinirea condi�iei rezolutorii este aceea care determ

in� desfiin�area drepturilor subiective civile �i a obliga�iilor corelative, adic� în esen�� a actului juridic încheiat sub acea condi�ie: „î�i vînd apartam

entul, dar, dac�m�

voi m

uta din

localitate pân�

la sfâr�itul

anului, vânzarea

se desfiin�eaz�”. Practic, în aceast� situa�ie, dreptul afectat de condi�ie se desfiin�eaz� retroactiv, ca �i când nu ar fi existat niciodat�, astfel încât nu se

119 A

se vedea Gabriel B

oroi, Drept civil. Partea general�, Ed. A

ll Educational S.A.,

Bucure�ti, 1998, p. 205;

145

1.când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi�ie suspensiv�;

În aceast� situa�ie, literatura de specialitate consider� folosirea no�iunii de înscriere provizorie ca fiind eronat� deoarece avem

de a face cu o

înscriere sub

condi�ie suspensiv�

iar dreptul

afectat de

o condi�ie

suspensiv� care nu se realizeaz� înceteaz� cu efect retroactiv. Practic, în cartea funciar� dreptul real im

obiliar va fi înscris provizoriu, sub condi�ia suspensiv� a realiz�rii unui evenim

ent viitor, indicându-se îns�, în mod

expres, în fiecare caz în parte, care va fi acest eveniment. C

ondi�ia suspensiv�

119 este aceea de a c�rei îndeplinire depinde na�terea drepturilor subiective civile �i a obliga�iilor corelative (art. 1017 C

. Civ.). C

u titlu de exepm

lu, în cazul transmiterii dreptului de proprietate printr-un act juridic

sub condi�ie suspensiv�, proprietatea se va considera transmis� doar daca se

va realiza evenimentul m

en�ionat expres: „î�i voi vinde apartamentul, dac�

m� voi m

uta din localitate”. În consecin��, pendente conditione, înscrierea dreptului real este incert�, provizorie, urm

ând ca eveniente conditione, dreptul

transmis

sub condi�ie

s� se

consolideze retroactiv.

Urm

area consolid�rii

retroactive a

dreptului real

imobiliar

este transform

area înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil� intabulare. În condi�iile în care dreptul ar fi transm

is sub condi�ie rezolutorie, Legea nu prevede posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la indeea c� îns��i îndeplinirea condi�iei rezolutorii este aceea care determ

in� desfiin�area drepturilor subiective civile �i a obliga�iilor corelative, adic� în esen�� a actului juridic încheiat sub acea condi�ie: „î�i vînd apartam

entul, dar, dac�m�

voi m

uta din

localitate pân�

la sfâr�itul

anului, vânzarea

se desfiin�eaz�”. Practic, în aceast� situa�ie, dreptul afectat de condi�ie se desfiin�eaz� retroactiv, ca �i când nu ar fi existat niciodat�, astfel încât nu se

119 A

se vedea Gabriel B

oroi, Drept civil. Partea general�, Ed. A

ll Educational S.A.,

Bucure�ti, 1998, p. 205;

146

just

ific�

însc

riere

a. L

a ac

east�

opin

ie a

chie

seaz�

f�r�

com

enta

rii a

utor

ul D

. M

. Cos

ma.

C

onsi

der�

m a

tât

text

ul d

e le

ge,

cât �i

ach

iesa

re a

utor

ului

sus

-m

en�io

nat

ca f

iind

neju

stifi

cate

�i

prop

unem

de

lege

fer

enda

mod

ifica

rea

text

ului

de

lege

în s

ensu

l îns

crie

rii p

rovi

zorii

a d

rept

urilo

r re

ale

imob

iliar

e af

ecta

te a

tât

de o

con

di�ie

sus

pens

iv�

cât �i

de

una

rezo

luto

rie,

din

urm�t

oare

le c

onsi

dere

nte:

1.

în

chei

erea

un

ui

act

jurid

ic

sub

cond

i�ie

rezo

luto

rie

trebu

ie

anal

izat�

din

punc

t de

vede

re a

l efe

ctel

or p

rodu

se su

b do

u� a

spec

te:

a. p

ende

nte

cond

ition

e, a

ctul

jur

idic

se

com

port�

ca

pur �i

sim

plu:

de

bito

rul

este

�in

ut s�

î�i

exec

ute

oblig

a�ia

asu

mat�,

iar

cre

dito

rul

poat

e so

licita

exe

cuta

rea

aces

teia

; b.

eve

nien

te c

ondi

tione

, si

tua�

ia s

e m

odifi

c� d

up�

cum

con

di�ia

re

zolu

torie

s-a

real

izat

sau

nu:

� c

ondi�ia

rez

olut

orie

s-a

rea

lizat

– a

ctul

jurid

ic s

e de

sfiin�e

az�

cu

efec

t ret

roac

tiv, a

stfe

l înc

ât p�r�il

e su

nt în

situ

a�ia

de

a-�i

rest

ituit

pres

ta�ii

le

efec

tuat

e. C

onsi

der�

m c�

în a

ceas

t� s

itua�

ie, v

a in

terv

eni

inst

itu�ia

rad

ierii

ac

elei

însc

rieri

prov

izor

ii;

� c

ondi�ia

rezo

luto

rie n

u s-

a re

aliz

at –

act

ul ju

ridic

se

cons

olid

eaz�

retro

activ

, ca

în

cazu

l ac

tulu

i af

ecta

t de

o c

ondi�ie

sus

pens

iv�

ce

s-a

real

izat

, în

aces

t caz

, îns

crie

rea

prov

izor

ie tr

ansf

orm

ându

-se

ca �

i în

cazu

l am

intit

într-

o ad

ev�r

at�

inta

bula

re.

2.în

con

tinua

re, O

rdin

ul M

inis

trulu

i Jus

ti�ei

nr.

2371

/C/ 2

2.12

.199

7 în

vig

oare

înc�

, pre

vede

în a

rt. 9

5 al

in. (

2) fa

ptul

c�

„pot

con

stitu

i tem

eiur

i al

e un

or c

erer

i de

îns

crie

re p

rovi

zorie

(...

) ac

tele

jur

idic

e re

ferit

oare

la

drep

turi

real

e im

obili

are,

a c�r

or t

rans

mite

re,

cons

titui

re s

au g

reva

re e

ste

afec

tat�

de

o m

odal

itate

: co

ndi�i

e re

zolu

torie

, te

rmen

ext

inct

iv,

sarc

ina

liber

alit��ii

, car

e se

va

pute

a ar

ata

în c

uprin

sul î

nscr

ierii

pro

vizo

rii”.

3.

în re

alita

te, a

ctiv

itate

a de

sf��

urat�

de b

irour

ile d

e ca

rte fu

ncia

r� se

co

nfru

nt�

frec

vent

cu

situ

a�ii

gene

rate

de

neco

ncor

dan�

a su

rven

it� î

ntre

14

6

just

ific�

însc

riere

a. L

a ac

east�

opin

ie a

chie

seaz�

f�r�

com

enta

rii a

utor

ul D

. M

. Cos

ma.

C

onsi

der�

m a

tât

text

ul d

e le

ge,

cât �i

ach

iesa

re a

utor

ului

sus

-m

en�io

nat

ca f

iind

neju

stifi

cate

�i

prop

unem

de

lege

fer

enda

mod

ifica

rea

text

ului

de

lege

în s

ensu

l îns

crie

rii p

rovi

zorii

a d

rept

urilo

r re

ale

imob

iliar

e af

ecta

te a

tât

de o

con

di�ie

sus

pens

iv�

cât �i

de

una

rezo

luto

rie,

din

urm�t

oare

le c

onsi

dere

nte:

1.

în

chei

erea

un

ui

act

jurid

ic

sub

cond

i�ie

rezo

luto

rie

trebu

ie

anal

izat�

din

punc

t de

vede

re a

l efe

ctel

or p

rodu

se su

b do

u� a

spec

te:

a. p

ende

nte

cond

ition

e, a

ctul

jur

idic

se

com

port�

ca

pur �i

sim

plu:

de

bito

rul

este

�in

ut s�

î�i

exec

ute

oblig

a�ia

asu

mat�,

iar

cre

dito

rul

poat

e so

licita

exe

cuta

rea

aces

teia

; b.

eve

nien

te c

ondi

tione

, si

tua�

ia s

e m

odifi

c� d

up�

cum

con

di�ia

re

zolu

torie

s-a

real

izat

sau

nu:

� c

ondi�ia

rez

olut

orie

s-a

rea

lizat

– a

ctul

jurid

ic s

e de

sfiin�e

az�

cu

efec

t ret

roac

tiv, a

stfe

l înc

ât p�r�il

e su

nt în

situ

a�ia

de

a-�i

rest

ituit

pres

ta�ii

le

efec

tuat

e. C

onsi

der�

m c�

în a

ceas

t� s

itua�

ie, v

a in

terv

eni

inst

itu�ia

rad

ierii

ac

elei

însc

rieri

prov

izor

ii;

� c

ondi�ia

rezo

luto

rie n

u s-

a re

aliz

at –

act

ul ju

ridic

se

cons

olid

eaz�

retro

activ

, ca

în

cazu

l ac

tulu

i af

ecta

t de

o c

ondi�ie

sus

pens

iv�

ce

s-a

real

izat

, în

aces

t caz

, îns

crie

rea

prov

izor

ie tr

ansf

orm

ându

-se

ca �

i în

cazu

l am

intit

într-

o ad

ev�r

at�

inta

bula

re.

2.în

con

tinua

re, O

rdin

ul M

inis

trulu

i Jus

ti�ei

nr.

2371

/C/ 2

2.12

.199

7 în

vig

oare

înc�

, pre

vede

în a

rt. 9

5 al

in. (

2) fa

ptul

c�

„pot

con

stitu

i tem

eiur

i al

e un

or c

erer

i de

îns

crie

re p

rovi

zorie

(...

) ac

tele

jur

idic

e re

ferit

oare

la

drep

turi

real

e im

obili

are,

a c�r

or t

rans

mite

re,

cons

titui

re s

au g

reva

re e

ste

afec

tat�

de

o m

odal

itate

: co

ndi�i

e re

zolu

torie

, te

rmen

ext

inct

iv,

sarc

ina

liber

alit��ii

, car

e se

va

pute

a ar

ata

în c

uprin

sul î

nscr

ierii

pro

vizo

rii”.

3.

în re

alita

te, a

ctiv

itate

a de

sf��

urat�

de b

irour

ile d

e ca

rte fu

ncia

r� se

co

nfru

nt�

frec

vent

cu

situ

a�ii

gene

rate

de

neco

ncor

dan�

a su

rven

it� î

ntre

147

aceste dou� texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a �i art. 95 alin. (2)), astfel încât se im

pune aducerea legisla�iei la un numitor com

un, în vederea surm

ont�rii cu efecte pozitive a unor situa�ii de acest gen, pentru a se putea lucra într-un sistem

de practic� unitar�, toat� activitatea având la baz� un sistem

legislativ unitar �i coerent. 2. când dreptul real ce se cere a fi înscris a fost dobândit în

temeiul unei hot�râri judec�tore�ti care nu este definitiv�

�i irevocabil�; Legea în vigoare consider� c� se justific� înscrierea provizorie a unei

hot�râri judec�tore�ti definitive dar nu irevocabile, în cazul unei hot�râri irevocabile putând opera direct intabularea. Prin efectul legii, hot�rârea ce devine irevocabil� fie

prin expirarea termenului legal de declarare

a recursului, fie prin respingerea recursului dobânde�te autoritate de lucru judecat, conferind persoanei c�reia îi este favorabil� tem

eiul legal al solicit�rii

cererii de

intabulare a

dreptului astfel

recunoscut. A�adar,

legiuitorul face o limitare clar� între actele care pot sta la baza cererii de

intabulare �i actele care pot sta la baza cererii de înscriere provizorie, în prim

a categorie încadrându-se hot�rârile judec�tore�ti irevocabile, iar în cea de-a doua categorie hot�rârile judec�tore�ti definitive. C

u toate aceaste, având în vedere existen�a posibilit��ii uzit�rii contesta�iei în anulare sau a revizuirii ca �i c�i extraordinare de atac, care prin adm

itere pot produce m

odificarea sau

chiar anularea

hot�rârilor judec�tore�ti

irevocabile consider�m

c� s-ar impune o reconsiderare a textului de lege care s� înl�ture

producerea unor situa�ii contradictorii. În m

od concret, dac� persoana A care a ob�inut o hot�râre definitiv�

favorabil� procedeaz�

la înscrierea

provizorie a

dreptului s�u

astfel consfin�it, iar ulterior cî�tig�

�i în recurs, hot�rârea devenind irevocabil�, ea va proceda la solicitarea intabul�rii dreptului s�u, înscrierea sa provizorie transform

ându-se într-o adev�rat� intabulare. În condi�iile în care partea advers� B

se va prevala de c�ile extraordinare de atac, este posibil ca în urm

a utilizarii uneia din aceste c�i, hot�rârea irevocabil� s� fie modificat�

147

aceste dou� texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a �i art. 95 alin. (2)), astfel încât se im

pune aducerea legisla�iei la un numitor com

un, în vederea surm

ont�rii cu efecte pozitive a unor situa�ii de acest gen, pentru a se putea lucra într-un sistem

de practic� unitar�, toat� activitatea având la baz� un sistem

legislativ unitar �i coerent. 2. când dreptul real ce se cere a fi înscris a fost dobândit în

temeiul unei hot�râri judec�tore�ti care nu este definitiv�

�i irevocabil�; Legea în vigoare consider� c� se justific� înscrierea provizorie a unei

hot�râri judec�tore�ti definitive dar nu irevocabile, în cazul unei hot�râri irevocabile putând opera direct intabularea. Prin efectul legii, hot�rârea ce devine irevocabil� fie

prin expirarea termenului legal de declarare

a recursului, fie prin respingerea recursului dobânde�te autoritate de lucru judecat, conferind persoanei c�reia îi este favorabil� tem

eiul legal al solicit�rii

cererii de

intabulare a

dreptului astfel

recunoscut. A�adar,

legiuitorul face o limitare clar� între actele care pot sta la baza cererii de

intabulare �i actele care pot sta la baza cererii de înscriere provizorie, în prim

a categorie încadrându-se hot�rârile judec�tore�ti irevocabile, iar în cea de-a doua categorie hot�rârile judec�tore�ti definitive. C

u toate aceaste, având în vedere existen�a posibilit��ii uzit�rii contesta�iei în anulare sau a revizuirii ca �i c�i extraordinare de atac, care prin adm

itere pot produce m

odificarea sau

chiar anularea

hot�rârilor judec�tore�ti

irevocabile consider�m

c� s-ar impune o reconsiderare a textului de lege care s� înl�ture

producerea unor situa�ii contradictorii. În m

od concret, dac� persoana A care a ob�inut o hot�râre definitiv�

favorabil� procedeaz�

la înscrierea

provizorie a

dreptului s�u

astfel consfin�it, iar ulterior cî�tig�

�i în recurs, hot�rârea devenind irevocabil�, ea va proceda la solicitarea intabul�rii dreptului s�u, înscrierea sa provizorie transform

ându-se într-o adev�rat� intabulare. În condi�iile în care partea advers� B

se va prevala de c�ile extraordinare de atac, este posibil ca în urm

a utilizarii uneia din aceste c�i, hot�rârea irevocabil� s� fie modificat�

148

sau

chia

r an

ulat�,

caz

în

care

ar

trebu

i ra

diat�

inta

bula

rea

celu

i ce

se

prev

alas

e de

efe

ctul

hot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i de

finiti

ve �

i in

tabu

lat

drep

tul

celu

i ce

a câ�t

igat

prin

cal

ea e

xtra

ordi

nar�

de

atac

. Pr

oble

ma

inte

rvin

e în

situ

a�ia

în c

are

A, p

rofit

ând

de f

aptu

l c��i

-a

inta

bula

t dre

ptul

de

prop

rieta

te în

baz

a ho

t�râ

rii ir

evoc

abile

, pro

cede

az�

la

înst

r�in

area

bun

ului

imob

il an

terio

r ex

erci

t�rii

c�i

i ext

raor

dina

re d

e at

ac d

e c�

tre B

, C

fiin

d as

tfel

un t

er�

cum

p�r�

tor

de b

un�-

cred

in��

, de

oare

ce l

a m

omen

tul

cum

p�r�

rii n

u fig

ura

nota

rea

vreu

nui

litig

iu c

u pr

ivire

la

acel

im

obil

în c

arte

a fu

ncia

r�. Î

n ac

este

con

di�ii

pre

judi

ciat

e vo

r fi

atât

par

tea

B

cât �i

par

tea

C,

gen

erân

du-s

e as

tfel,

un n

ou �

ir de

pro

cese

în

care

va

fi im

plic

at �i

C.

Ca

atar

e, n

e gâ

ndim

dac�

nu c

umva

, ar f

i bin

even

it� id

eea

de a

nu

se

trece

im

edia

t la

in

tabu

lare

a un

ui

drep

t ob�in

ut

prin

tr-o

hot�

râre

ju

dec�

tore

asc�

ire

voca

bil�

, m

en�in

ând

proc

edur

a în

con

tinua

re n

umai

la

însc

riere

pro

vizo

rie, p

e un

term

en p

e ca

re le

giui

toru

l va

trebu

i s�

îl ca

lcul

eze

astfe

l înc

ât s�

se a

fle în

aco

rd in

clus

iv c

u di

spoz

i�iile

Cod

ului

de

proc

edur

a ci

vila

în c

eea

ce p

rive�

te d

ecla

rare

a c�

ilor

extra

ordi

nare

de

atac

, ter

men

pe

care

l-am

pro

pune

a fi

de

min

im 3

ani

. Es

te d

rept

c�

legi

uito

rul

a ur

m�r

it pe

rman

ent

a nu

blo

ca î

n m

od

artif

icia

l circ

uitu

l jur

idic

al i

mob

ilelo

r, în

s� tr

ebui

e câ

nt�r

it ca

re in

tere

s are

o

mai

mar

e c�

dere

: lib

era

circ

ula�

ie j

urid

ic�

a im

obile

lor

sau

prot

ejar

ea

inte

rese

lor

jurid

ice

ale

parti

cipa

n�ilo

r la

rap

ortu

rile

jurid

ice �i

deg

ajar

ea

inst

an�e

lor d

e ju

deca

t� d

e o

serie

de

proc

ese

care

s-ar

put

ea a

sfel

înl�

tura

. 3.

dac�

se d

obân

de�te

un

drep

t tab

ular

car

e, a

nter

ior,

a fo

st în

scri

s pr

oviz

oriu

;

Ace

ast�

situ

a�ie

a fo

st p

ract

ic a

ntic

ipat�

la p

unct

ul a

nter

ior,

cel c

are

se a

fl� în

situ

a�ia

de

a so

licita

însc

riere

a pr

oviz

orie

a u

nui d

rept

tabu

lar c

are

a fo

st a

nter

ior î

nscr

is p

rovi

zoriu

fiin

d te

r�ul n

ostru

dob

ândi

tor C

.

Situ

a�ia

pre

v�zu

t� d

e lit

. c)

a al

in. (

2) a

l art.

29

din

Lege

inte

rvin

e în

s� în

con

di�ii

le în

car

e C

�i-a

asu

mat

resp

onsa

bilit

atea

per

sona

l, do

bând

ind

148

sau

chia

r an

ulat�,

caz

în

care

ar

trebu

i ra

diat�

inta

bula

rea

celu

i ce

se

prev

alas

e de

efe

ctul

hot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i de

finiti

ve �

i in

tabu

lat

drep

tul

celu

i ce

a câ�t

igat

prin

cal

ea e

xtra

ordi

nar�

de

atac

. Pr

oble

ma

inte

rvin

e în

situ

a�ia

în c

are

A, p

rofit

ând

de f

aptu

l c��i

-a

inta

bula

t dre

ptul

de

prop

rieta

te în

baz

a ho

t�râ

rii ir

evoc

abile

, pro

cede

az�

la

înst

r�in

area

bun

ului

imob

il an

terio

r ex

erci

t�rii

c�i

i ext

raor

dina

re d

e at

ac d

e c�

tre B

, C

fiin

d as

tfel

un t

er�

cum

p�r�

tor

de b

un�-

cred

in��

, de

oare

ce l

a m

omen

tul

cum

p�r�

rii n

u fig

ura

nota

rea

vreu

nui

litig

iu c

u pr

ivire

la

acel

im

obil

în c

arte

a fu

ncia

r�. Î

n ac

este

con

di�ii

pre

judi

ciat

e vo

r fi

atât

par

tea

B

cât �i

par

tea

C,

gen

erân

du-s

e as

tfel,

un n

ou �

ir de

pro

cese

în

care

va

fi im

plic

at �i

C.

Ca

atar

e, n

e gâ

ndim

dac�

nu c

umva

, ar f

i bin

even

it� id

eea

de a

nu

se

trece

im

edia

t la

in

tabu

lare

a un

ui

drep

t ob�in

ut

prin

tr-o

hot�

râre

ju

dec�

tore

asc�

ire

voca

bil�

, m

en�in

ând

proc

edur

a în

con

tinua

re n

umai

la

însc

riere

pro

vizo

rie, p

e un

term

en p

e ca

re le

giui

toru

l va

trebu

i s�

îl ca

lcul

eze

astfe

l înc

ât s�

se a

fle în

aco

rd in

clus

iv c

u di

spoz

i�iile

Cod

ului

de

proc

edur

a ci

vila

în c

eea

ce p

rive�

te d

ecla

rare

a c�

ilor

extra

ordi

nare

de

atac

, ter

men

pe

care

l-am

pro

pune

a fi

de

min

im 3

ani

. Es

te d

rept

c�

legi

uito

rul

a ur

m�r

it pe

rman

ent

a nu

blo

ca î

n m

od

artif

icia

l circ

uitu

l jur

idic

al i

mob

ilelo

r, în

s� tr

ebui

e câ

nt�r

it ca

re in

tere

s are

o

mai

mar

e c�

dere

: lib

era

circ

ula�

ie j

urid

ic�

a im

obile

lor

sau

prot

ejar

ea

inte

rese

lor

jurid

ice

ale

parti

cipa

n�ilo

r la

rap

ortu

rile

jurid

ice �i

deg

ajar

ea

inst

an�e

lor d

e ju

deca

t� d

e o

serie

de

proc

ese

care

s-ar

put

ea a

sfel

înl�

tura

. 3.

dac�

se d

obân

de�te

un

drep

t tab

ular

car

e, a

nter

ior,

a fo

st în

scri

s pr

oviz

oriu

;

Ace

ast�

situ

a�ie

a fo

st p

ract

ic a

ntic

ipat�

la p

unct

ul a

nter

ior,

cel c

are

se a

fl� în

situ

a�ia

de

a so

licita

însc

riere

a pr

oviz

orie

a u

nui d

rept

tabu

lar c

are

a fo

st a

nter

ior î

nscr

is p

rovi

zoriu

fiin

d te

r�ul n

ostru

dob

ândi

tor C

.

Situ

a�ia

pre

v�zu

t� d

e lit

. c)

a al

in. (

2) a

l art.

29

din

Lege

inte

rvin

e în

s� în

con

di�ii

le în

car

e C

�i-a

asu

mat

resp

onsa

bilit

atea

per

sona

l, do

bând

ind

149

un drept care nu era decât înscris provizoriu, ca de exemplu în cazul

dobândirii dreptului de c�tre A în baza unei hot�râri definitive. În aceast�

situa�ie, în mod corect, este firesc ca C

, în deplin� cuno�tin�� a situa�iei juridice a dreptului dobândit s� nu poat� avea m

ai multe drepturi decât

autorul s�u.

Aceasta este expresia exact� a principiului de drept „nem

o dat quod non habet”, conform

c�ruia nimeni nu poate da m

ai mult decât ceea ce are

el însu�i. 4.dac� debitorul a consemnat sum

ele pentru care a fost înscris�ipoteca ori privilegiul im

obiliar; În m

omentul consem

n�rii acestor sume, debitorul obliga�iei se

descarc� de aceast� obliga�ie în fa�a creditorului s�u ipotecar ori privilegiat, putând solicita, ca efect al acestei desc�rc�ri, înscrierea provizorie a radierii drepturilor reale accesorii care îi grevau dreptul s�u de proprietate (dreptul de ipotec� sau privilegiile).

5.dac� pentru

solu�ionarea cererii

sunt necesare

înscrisuri suplim

entare, care nu aduc atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris �i nu fundam

enteaz� noi capete de cerere. A

ceast� situa�ie apare în practic� foarte rar. Este situa�ia în care titularul unui drept real care nu de�ine toate docum

entele justificative necesare intabul�rii, solicit� totu�i înscrierea proviz�rie a dreptului s�u în scopul protej�rii acestuia prin rangul înscrierii. În condi�iile în care se adm

ite cererea de înscriere provizorie, solicitantului i se va pune în vedere s� depun� docum

enta�ia care lipse�te într-un anumit term

en, sub sanc�iunea radierii înscrierii provizorii.

§3. Condi�iile de înscriere provizorie

Analiza îndeplinirii cerin�elor necesare pentru efectuarea înscrierii

provizorii trebuie privit� din urm�toarele puncte de vedere:

149

un drept care nu era decât înscris provizoriu, ca de exemplu în cazul

dobândirii dreptului de c�tre A în baza unei hot�râri definitive. În aceast�

situa�ie, în mod corect, este firesc ca C

, în deplin� cuno�tin�� a situa�iei juridice a dreptului dobândit s� nu poat� avea m

ai multe drepturi decât

autorul s�u.

Aceasta este expresia exact� a principiului de drept „nem

o dat quod non habet”, conform

c�ruia nimeni nu poate da m

ai mult decât ceea ce are

el însu�i. 4.dac� debitorul a consemnat sum

ele pentru care a fost înscris�ipoteca ori privilegiul im

obiliar; În m

omentul consem

n�rii acestor sume, debitorul obliga�iei se

descarc� de aceast� obliga�ie în fa�a creditorului s�u ipotecar ori privilegiat, putând solicita, ca efect al acestei desc�rc�ri, înscrierea provizorie a radierii drepturilor reale accesorii care îi grevau dreptul s�u de proprietate (dreptul de ipotec� sau privilegiile).

5.dac� pentru

solu�ionarea cererii

sunt necesare

înscrisuri suplim

entare, care nu aduc atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris �i nu fundam

enteaz� noi capete de cerere. A

ceast� situa�ie apare în practic� foarte rar. Este situa�ia în care titularul unui drept real care nu de�ine toate docum

entele justificative necesare intabul�rii, solicit� totu�i înscrierea proviz�rie a dreptului s�u în scopul protej�rii acestuia prin rangul înscrierii. În condi�iile în care se adm

ite cererea de înscriere provizorie, solicitantului i se va pune în vedere s� depun� docum

enta�ia care lipse�te într-un anumit term

en, sub sanc�iunea radierii înscrierii provizorii.

§3. Condi�iile de înscriere provizorie

Analiza îndeplinirii cerin�elor necesare pentru efectuarea înscrierii

provizorii trebuie privit� din urm�toarele puncte de vedere:

150

1. d

ac�

însc

rier

ea s

e ce

re î

n ba

za u

nui

însc

ris

orig

inal

cer

in�e

le

care

treb

uie

înde

plin

ite s

unt u

rm�t

oare

le (c

ele

prev�z

ute

de a

rt. 4

8 di

n Le

ge

�i a

rt. 9

0 di

n R

egul

amen

t):

a.

însc

risul

s� fi

e în

chei

at c

u re

spec

tare

a fo

rmel

or p

rev�

zute

de

lege

;

b.

în c

uprin

sul

însc

risul

ui s�

fie i

ndic

ate

num

ele

sau

denu

mire

a p�

r�ilo

r;

c. s�

fie in

divi

dual

izat

imob

ilul p

rintr-

un n

um�r

cad

astra

l uni

c;

d. d

ac�

însc

risul

nu

este

red

acta

t în

limba

rom

ân�,

atu

nci t

rebu

ie s�

fie

înso�it

de

o tra

duce

re le

galiz

at�;

e.

îns

cris

ul s�

fie î

nso�

it, d

up�

caz,

fie

de

o co

pie

a ex

trasu

lui

de

carte

func

iar�

pen

tru a

uten

tific

are,

fie

de u

n ce

rtific

at d

e sa

rcin

i ce

a st

at la

ba

za în

tocm

irii a

ctul

ui;

D

ac�

cere

rea

de

însc

riere

pr

oviz

orie

nu

în

trune�t

e co

ndi�i

ile

prev�z

ute

la l

itere

le a

) –

c) n

u se

va

pute

a di

spun

e în

scrie

rea

prov

izor

ie

deoa

rece

nu

sunt

înt

runi

te c

ondi�ii

le m

inim

e pr

ev�z

ute

de l

ege.

În

acea

st�

situ

a�ie

, ce

rere

a de

îns

crie

re v

a fi

resp

ins�

, so

licita

ntul

put

ând-

o re

itera

ul

terio

r, du

p� c

e fie

va

între

gi a

cope

ri lip

suril

e în

scris

ului

, fie

va

refa

ce în

în

tregi

me

actu

l în

con

di�ii

le î

n ca

re a

cest

a fu

sese

lov

it de

nul

itate

. D

ac�

cere

rea

de în

scrie

re n

u în

trune�t

e vr

euna

din

con

di�ii

le p

rev�

zute

la li

tere

le

d) sa

u e)

, îns

crie

rea

prov

izor

ie v

a pu

tea

fi în

cuvi

in�a

t� în

tem

eiul

art.

32

alin

. (2

) lit.

e) d

in L

ege.

2.

da

c�

însc

rier

ea

prov

izor

ie

se

cere

în

ba

za

unei

ho

t�râ

ri ju

dec�

tore�ti

ned

efin

itive

sau

susc

eptib

ile d

e a

fi at

acat�

cu re

curs

, ace

asta

se

va

dove

di p

rin c

opii

lega

lizat

e el

iber

ate

de g

refa

inst

an�e

i com

pete

nte12

0 . 3.

dac�

însc

rier

ea p

rovi

zori

e ar

e ca

obi

ect

radi

erea

dre

ptul

ui d

e ip

otec�

sau

a pr

ivile

giul

ui i

mob

iliar

deb

itoru

l va

tre

bui

s� f

ac�

dova

da

înde

plin

irii

cond

i�iilo

r im

puse

de

lege

în

ceea

ce

priv

e�te

ef

ectu

area

pr

oced

urii

ofer

tei

de p

lat��i

de

cons

emna�iu

ne,

resp

ectiv

pro

cesu

l-ver

bal

120 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 492

;

150

1. d

ac�

însc

rier

ea s

e ce

re î

n ba

za u

nui

însc

ris

orig

inal

cer

in�e

le

care

treb

uie

înde

plin

ite s

unt u

rm�t

oare

le (c

ele

prev�z

ute

de a

rt. 4

8 di

n Le

ge

�i a

rt. 9

0 di

n R

egul

amen

t):

a.

însc

risul

s� fi

e în

chei

at c

u re

spec

tare

a fo

rmel

or p

rev�

zute

de

lege

;

b.

în c

uprin

sul

însc

risul

ui s�

fie i

ndic

ate

num

ele

sau

denu

mire

a p�

r�ilo

r;

c. s�

fie in

divi

dual

izat

imob

ilul p

rintr-

un n

um�r

cad

astra

l uni

c;

d. d

ac�

însc

risul

nu

este

red

acta

t în

limba

rom

ân�,

atu

nci t

rebu

ie s�

fie

înso�it

de

o tra

duce

re le

galiz

at�;

e.

îns

cris

ul s�

fie î

nso�

it, d

up�

caz,

fie

de

o co

pie

a ex

trasu

lui

de

carte

func

iar�

pen

tru a

uten

tific

are,

fie

de u

n ce

rtific

at d

e sa

rcin

i ce

a st

at la

ba

za în

tocm

irii a

ctul

ui;

D

ac�

cere

rea

de

însc

riere

pr

oviz

orie

nu

în

trune�t

e co

ndi�i

ile

prev�z

ute

la l

itere

le a

) –

c) n

u se

va

pute

a di

spun

e în

scrie

rea

prov

izor

ie

deoa

rece

nu

sunt

înt

runi

te c

ondi�ii

le m

inim

e pr

ev�z

ute

de l

ege.

În

acea

st�

situ

a�ie

, ce

rere

a de

îns

crie

re v

a fi

resp

ins�

, so

licita

ntul

put

ând-

o re

itera

ul

terio

r, du

p� c

e fie

va

între

gi a

cope

ri lip

suril

e în

scris

ului

, fie

va

refa

ce în

în

tregi

me

actu

l în

con

di�ii

le î

n ca

re a

cest

a fu

sese

lov

it de

nul

itate

. D

ac�

cere

rea

de în

scrie

re n

u în

trune�t

e vr

euna

din

con

di�ii

le p

rev�

zute

la li

tere

le

d) sa

u e)

, îns

crie

rea

prov

izor

ie v

a pu

tea

fi în

cuvi

in�a

t� în

tem

eiul

art.

32

alin

. (2

) lit.

e) d

in L

ege.

2.

da

c�

însc

rier

ea

prov

izor

ie

se

cere

în

ba

za

unei

ho

t�râ

ri ju

dec�

tore�ti

ned

efin

itive

sau

susc

eptib

ile d

e a

fi at

acat�

cu re

curs

, ace

asta

se

va

dove

di p

rin c

opii

lega

lizat

e el

iber

ate

de g

refa

inst

an�e

i com

pete

nte12

0 . 3.

dac�

însc

rier

ea p

rovi

zori

e ar

e ca

obi

ect

radi

erea

dre

ptul

ui d

e ip

otec�

sau

a pr

ivile

giul

ui i

mob

iliar

deb

itoru

l va

tre

bui

s� f

ac�

dova

da

înde

plin

irii

cond

i�iilo

r im

puse

de

lege

în

ceea

ce

priv

e�te

ef

ectu

area

pr

oced

urii

ofer

tei

de p

lat��i

de

cons

emna�iu

ne,

resp

ectiv

pro

cesu

l-ver

bal

120 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 492

;

151

întocmit

de executorul

judec�toresc privind

somarea

creditorului s�

primeasc� plata �i refuzul acestuia de a se prezenta la term

enul la care a fost încuno�tiin�at ori de a prim

i suma oferit� de debitor sau de a isc�li procesul-

verbal , respectiv recipisa de consemnare în m

od irevocabil a sumelor pentru

care a fost înscris� ipoteca sau privilegiul, precum �i dovada com

unic�rii creditorului a consem

n�rii pe numele s�u a tuturor sum

elor datorate, în condi�iile legii.

§4. Justificarea înscrierii provizorii

„Justificarea înscrierii” presupune îndeplinirea cerin�elor necesare transform

�rii înscrierii provizorii în intabulare. În ceea ce prive�te termenul

de justificare a înscrierii provizorii, cu excep�ia cazului prev�zut de art. 29 alin. 2 lit. e) din Lege în care registratorul stabile�te un term

en sub sanc�iunea radierii înscrierii provizorii, în rest legea nu prevede niciun asem

enea termen. C

u toate acestea, în mod foarte explicit dezvolta M

. N

icolae ideea c� justificarea nu poate fi f�cut� oricând. Astfel autorul

subliniaz� faptul c� dac� în ceea ce prive�te justificarea înscrierii provizorii în tem

eiul consim��m

ântului celui încontra c�ruia s-a efectuat, aceasta poate fi posibil� oricând, în condi�iile în care se solicit� justificarea înscrierii provizprii ob�inute în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti, de�i legea nu prevede vreun term

en, totu�i va trebui s� se �in� cont de regulile privitoare la prescrip�ia dreptului de a cere executarea silit� (3 ani) sau perim

area (1 an). Justificarea înscrierii provizorii se poate realiza pe cale contencioas� sau necontencioas�.

A.

Justificarea înscrierii

provizorii pe

cale necontencioas�

intervine în situa�ia prev�zut� de art. 29 alin. (4) din Lege, adic� în urm

�toarele situa�ii: a. în tem

eiul consim��m

ântului celui în contra c�ruia s-a efectuat înscrierea provizorie;

b. în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti;

c. în temeiul încheierii registratorului de carte funciar�;

151

întocmit

de executorul

judec�toresc privind

somarea

creditorului s�

primeasc� plata �i refuzul acestuia de a se prezenta la term

enul la care a fost încuno�tiin�at ori de a prim

i suma oferit� de debitor sau de a isc�li procesul-

verbal , respectiv recipisa de consemnare în m

od irevocabil a sumelor pentru

care a fost înscris� ipoteca sau privilegiul, precum �i dovada com

unic�rii creditorului a consem

n�rii pe numele s�u a tuturor sum

elor datorate, în condi�iile legii.

§4. Justificarea înscrierii provizorii

„Justificarea înscrierii” presupune îndeplinirea cerin�elor necesare transform

�rii înscrierii provizorii în intabulare. În ceea ce prive�te termenul

de justificare a înscrierii provizorii, cu excep�ia cazului prev�zut de art. 29 alin. 2 lit. e) din Lege în care registratorul stabile�te un term

en sub sanc�iunea radierii înscrierii provizorii, în rest legea nu prevede niciun asem

enea termen. C

u toate acestea, în mod foarte explicit dezvolta M

. N

icolae ideea c� justificarea nu poate fi f�cut� oricând. Astfel autorul

subliniaz� faptul c� dac� în ceea ce prive�te justificarea înscrierii provizorii în tem

eiul consim��m

ântului celui încontra c�ruia s-a efectuat, aceasta poate fi posibil� oricând, în condi�iile în care se solicit� justificarea înscrierii provizprii ob�inute în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti, de�i legea nu prevede vreun term

en, totu�i va trebui s� se �in� cont de regulile privitoare la prescrip�ia dreptului de a cere executarea silit� (3 ani) sau perim

area (1 an). Justificarea înscrierii provizorii se poate realiza pe cale contencioas� sau necontencioas�.

A.

Justificarea înscrierii

provizorii pe

cale necontencioas�

intervine în situa�ia prev�zut� de art. 29 alin. (4) din Lege, adic� în urm

�toarele situa�ii: a. în tem

eiul consim��m

ântului celui în contra c�ruia s-a efectuat înscrierea provizorie;

b. în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti;

c. în temeiul încheierii registratorului de carte funciar�;

152

B.

Just

ifica

rea

însc

rier

ii pr

oviz

orii

pe

cale

co

nten

cioa

s�

se

mat

eria

lizea

z� s

ub f

orm

a ac�iu

nii

în j

ustif

icar

e –

ac�iu

ne c

ivil�

121 p

ropr

ie

rapo

rturil

or p

roce

sual

e de

con

flict

, pr

in c

are

titul

arul

dre

ptul

ui î

nscr

is

prov

izor

iu

se

îndr

eapt�

împo

triva

ce

lor

oblig

a�i

s�

trans

mit�

sa

u s�

cons

titui

e un

dre

pt r

eal.

Ac�

iune

a în

jus

tific

are

se î

nreg

istra

z� î

ntr-

un

regi

stru

spe

cial

de

intra

re î

n ca

rtea

func

iar��i

se

note

az�

în a

cea

parte

a

c�r�i

i fun

ciar

e în

car

e s-

a f�

cut î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

. D

rept

ul d

e a

prom

ova

o as

emen

ea a

c�iu

ne î

i re

vine

titu

laru

lui

drep

tulu

i în

scris

pro

vizo

riu,

iar

obie

ctul

ac�

iuni

i es

te c

onst

ituit

fie d

intr-

o ob

liga�

ie d

e a

da (a

tran

smite

sau

a c

onst

itui u

n dr

ept r

eal),

fie

din

oblig

a�ia

de

a f

ace

(em

itere

a sa

u pu

nere

a la

dis

pozi�ie

de

c�tre

cea

lalt�

par

te a

în

scris

urilo

r ne

cesa

re).

Din

pun

ct d

e ve

dere

al

com

pete

n�ei

mat

eria

le �

i te

ritor

ial,

com

pete

nt�

va f

i în

prim�

inst

an��

jud

ec�t

oria

sau

trib

unal

ul, î

n fu

nc�ie

de

valo

area

obi

ectu

lui c

auze

i, în

circ

umsc

rip�ia

c�r

eia/

c�ru

ia s

e af

l�im

obilu

l îns

cris

în c

arte

a fu

ncia

r�. Î

n co

ndi�i

ile în

car

e ac�iu

nea

este

adm

is�,

dr

ept c

onse

cin��

de v

a di

spun

e in

tabu

lare

a dr

eptu

lui s

au ra

dier

ea ip

otec

ii sa

u a

priv

ilegi

ului

imob

iliar

, iar

în c

ondi�ii

le în

car

e ac�iu

nea

este

resp

ins�

, prin

ho

t�râ

re i

revo

cabi

l�,

drep

tul

titul

arul

ui î

nscr

is p

rovi

zoriu

va

fi ra

diat

prin

în

chei

erea

regi

stra

toru

lui.

3.5.

3. N

otar

ea;

1§. D

efin

i�ia,

tem

eiul

juri

dic �i

rol

ul n

o�ri

iN

otar

ea re

prez

int�

însc

riere

a cu

car

acte

r tem

pora

r în

carte

a fu

ncia

r�ce

po

art�

as

upra

dr

eptu

rilor

pe

rson

ale,

a

acte

lor �i

fa

ptel

or

jurid

ice

refe

ritoa

re la

sta

rea �i

cap

acita

tea

pers

oane

lor,

ac�iu

nilo

r �i c�i

lor d

e at

ac în

ju

sti�i

e, p

recu

m �

i a m�s

urilo

r de

indi

spon

ibili

zare

, în

leg�

tur�

cu

imob

ilele

di

n ca

rtea

func

iar�

, to

ate

aces

te a

cte

sau

fapt

e ju

ridic

e fii

nd a

duse

la

cuno�t

in�a

ter�il

or î

n sc

opul

îm

pied

ic�r

ii ac

esto

ra d

e a

pute

a do

bând

i cu

121 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 1

92-1

94;

152

B.

Just

ifica

rea

însc

rier

ii pr

oviz

orii

pe

cale

co

nten

cioa

s�

se

mat

eria

lizea

z� s

ub f

orm

a ac�iu

nii

în j

ustif

icar

e –

ac�iu

ne c

ivil�

121 p

ropr

ie

rapo

rturil

or p

roce

sual

e de

con

flict

, pr

in c

are

titul

arul

dre

ptul

ui î

nscr

is

prov

izor

iu

se

îndr

eapt�

împo

triva

ce

lor

oblig

a�i

s�

trans

mit�

sa

u s�

cons

titui

e un

dre

pt r

eal.

Ac�

iune

a în

jus

tific

are

se î

nreg

istra

z� î

ntr-

un

regi

stru

spe

cial

de

intra

re î

n ca

rtea

func

iar��i

se

note

az�

în a

cea

parte

a

c�r�i

i fun

ciar

e în

car

e s-

a f�

cut î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

. D

rept

ul d

e a

prom

ova

o as

emen

ea a

c�iu

ne î

i re

vine

titu

laru

lui

drep

tulu

i în

scris

pro

vizo

riu,

iar

obie

ctul

ac�

iuni

i es

te c

onst

ituit

fie d

intr-

o ob

liga�

ie d

e a

da (a

tran

smite

sau

a c

onst

itui u

n dr

ept r

eal),

fie

din

oblig

a�ia

de

a f

ace

(em

itere

a sa

u pu

nere

a la

dis

pozi�ie

de

c�tre

cea

lalt�

par

te a

în

scris

urilo

r ne

cesa

re).

Din

pun

ct d

e ve

dere

al

com

pete

n�ei

mat

eria

le �

i te

ritor

ial,

com

pete

nt�

va f

i în

prim�

inst

an��

jud

ec�t

oria

sau

trib

unal

ul, î

n fu

nc�ie

de

valo

area

obi

ectu

lui c

auze

i, în

circ

umsc

rip�ia

c�r

eia/

c�ru

ia s

e af

l�im

obilu

l îns

cris

în c

arte

a fu

ncia

r�. Î

n co

ndi�i

ile în

car

e ac�iu

nea

este

adm

is�,

dr

ept c

onse

cin��

de v

a di

spun

e in

tabu

lare

a dr

eptu

lui s

au ra

dier

ea ip

otec

ii sa

u a

priv

ilegi

ului

imob

iliar

, iar

în c

ondi�ii

le în

car

e ac�iu

nea

este

resp

ins�

, prin

ho

t�râ

re i

revo

cabi

l�,

drep

tul

titul

arul

ui î

nscr

is p

rovi

zoriu

va

fi ra

diat

prin

în

chei

erea

regi

stra

toru

lui.

3.5.

3. N

otar

ea;

1§. D

efin

i�ia,

tem

eiul

juri

dic �i

rol

ul n

o�ri

iN

otar

ea re

prez

int�

însc

riere

a cu

car

acte

r tem

pora

r în

carte

a fu

ncia

r�ce

po

art�

as

upra

dr

eptu

rilor

pe

rson

ale,

a

acte

lor �i

fa

ptel

or

jurid

ice

refe

ritoa

re la

sta

rea �i

cap

acita

tea

pers

oane

lor,

ac�iu

nilo

r �i c�i

lor d

e at

ac în

ju

sti�i

e, p

recu

m �

i a m�s

urilo

r de

indi

spon

ibili

zare

, în

leg�

tur�

cu

imob

ilele

di

n ca

rtea

func

iar�

, to

ate

aces

te a

cte

sau

fapt

e ju

ridic

e fii

nd a

duse

la

cuno�t

in�a

ter�il

or î

n sc

opul

îm

pied

ic�r

ii ac

esto

ra d

e a

pute

a do

bând

i cu

121 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 1

92-1

94;

153

bun�-credin�� un drept real imobiliar care face obiectul unui litigiu sau care

este supus anumitor restric�ii 122. Tem

eiul legal al institu�iei not�rii îl reprezint� art. 26 alin. (4) lit. c) care define�te expres notarea, clasificând-o, al�turi de intabulare �i înscrierea provizorie, ca a treia m

odalitate de înscriere în cartea funciar�. Exist�

�i alte dispozi�ii indirecte, atât în cuprinsul Legii (art. 19, pct. B

lit. e), art. 37 alin. (2), art. 38, art. 39, art. 40, art. 54 alin. (3)), cât �i în R

egulament 123 (art. 42, art. 72). Scopul not�rii nu

este reprezentat de limitarea exerci�iului dreptului înscris în cartea funciar�

ci urm�re�te realizarea elem

entului de publicitate imobiliar�, având rolul de

a împiedica invocarea unei a�a num

ite bune-credin�e de c�tre ter�i în condi�iile în care ace�tia dobândesc un drept real im

obiliar litigios, supus anum

itor restric�ii. §2. O

biectul not�rilor

Regulam

entul 124 prevede în articolul 42 alin. (2) astfel cum acesta a

fost modificat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 133/2009 din ce este constituit

obiectul not�rilor.

Astfel, obiect al not�rilor pot fi:

a.incapacit��ile

totale sau

par�iale de

exerci�iu ale

titularului dreptului real înscris;

b.instituirea curatelei; c.

modalit��ile

juridice care

afecteaz� dreptul

înscris în

cartea funciar�; d.ar�tarea de raporturi juridice cu o alt� persoan�, de natur� s�afecteze regim

ul juridic al bunului imobil;

122 A

se vedea A se vedea R

. I. Motica, A

. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 52; D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 195; M

. Nicolae, op. cit., p. 505; C

. Cucu, op. cit., p. 107;

123 Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, aprobat prin Ordinul A

.N.C

.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. O

f. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006; 124 R

egulamentul idem

103 153

bun�-credin�� un drept real imobiliar care face obiectul unui litigiu sau care

este supus anumitor restric�ii 122. Tem

eiul legal al institu�iei not�rii îl reprezint� art. 26 alin. (4) lit. c) care define�te expres notarea, clasificând-o, al�turi de intabulare �i înscrierea provizorie, ca a treia m

odalitate de înscriere în cartea funciar�. Exist�

�i alte dispozi�ii indirecte, atât în cuprinsul Legii (art. 19, pct. B

lit. e), art. 37 alin. (2), art. 38, art. 39, art. 40, art. 54 alin. (3)), cât �i în R

egulament 123 (art. 42, art. 72). Scopul not�rii nu

este reprezentat de limitarea exerci�iului dreptului înscris în cartea funciar�

ci urm�re�te realizarea elem

entului de publicitate imobiliar�, având rolul de

a împiedica invocarea unei a�a num

ite bune-credin�e de c�tre ter�i în condi�iile în care ace�tia dobândesc un drept real im

obiliar litigios, supus anum

itor restric�ii. §2. O

biectul not�rilor

Regulam

entul 124 prevede în articolul 42 alin. (2) astfel cum acesta a

fost modificat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 133/2009 din ce este constituit

obiectul not�rilor.

Astfel, obiect al not�rilor pot fi:

a.incapacit��ile

totale sau

par�iale de

exerci�iu ale

titularului dreptului real înscris;

b.instituirea curatelei; c.

modalit��ile

juridice care

afecteaz� dreptul

înscris în

cartea funciar�; d.ar�tarea de raporturi juridice cu o alt� persoan�, de natur� s�afecteze regim

ul juridic al bunului imobil;

122 A

se vedea A se vedea R

. I. Motica, A

. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 52; D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 195; M

. Nicolae, op. cit., p. 505; C

. Cucu, op. cit., p. 107;

123 Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, aprobat prin Ordinul A

.N.C

.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. O

f. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006; 124 R

egulamentul idem

103

154

e.ar�t

area

oric�r

ei a

c�iu

ni c

are

d� c

arac

teru

l de

dre

pt l

itigi

os u

nui

drep

t re

al î

nscr

is î

n ca

rtea

func

iar�

, a

ac�iu

nii

de p

reda

re a

îns

cris

ului

tra

nsla

tiv s

au c

onst

itutiv

al d

rept

ului

ce

urm

eaz�

a s

e în

scrie

, a a

c�iu

nii d

e ie�i

re d

in i

ndiv

iziu

ne,

a pl

ânge

rii s

au a

ac�

iuni

i pe

nale

în

lega

tur�

cu

o in

frac�iu

ne c

are

a st

at la

baz

a în

scrie

rilor

din

car

tea

func

iar�

; f.

ar�t

area

ac�

iuni

i pen

tru a

nula

rea

hot�

rârii

dec

lara

tive

de m

oarte

a

titul

arul

ui d

e dr

ept r

eal î

nscr

is în

car

tea

func

iar�

; g.

arat

area

situ

a�iil

or c

înd

se fa

ce u

rm�r

irea

silit�

a im

obile

lor;

h.in

terd

ic�ii

le

de

înst

r�in

are,

gr

evar

e,

înch

irier

e,

dezm

embr

are,

co

mas

are,

con

stru

ire, d

emol

are,

rest

ruct

urar

e �i

am

enaj

are;

i.

cont

ract

ul d

e lo

ca�iu

ne sa

u ce

siun

ea d

e ve

nitu

ri m

ai m

ari d

e 3

ani;

j.dr

eptu

l de

pree

mp�

iune

; k.

prom

isiu

nea

stab

ilit�

prin

con

ven�

ie d

e a

înch

eia

un c

ontra

ct d

e în

str�

inar

e cu

priv

ire la

bun

ul im

obil;

l.

inte

n�ia

de

înst

r�in

are

sau

ipot

ecar

e a

bunu

lui i

mob

il;

m.r

evoc

area

pro

curii

dat

e în

ved

erea

înch

eier

ii un

ui a

ct tr

ansl

ativ

de

prop

rieta

te a

vând

ca

obie

ct u

n im

obil;

n.

sech

estru

l asi

gur�

tor �

i jud

icia

r; o.

schi

mba

rea

rang

ului

une

i ipo

teci

; p.

plân

gere

a îm

potri

va în

chei

erii

de c

arte

func

iar�

; q.

resp

inge

rea

cere

rii d

e în

scrie

re;

r.de

schi

dere

a pr

oced

urii

inso

lven�e

i �i

se

ntin�a

de

clar

ativ�

de

falim

ent; s.

lucr�r

ile d

e ex

prop

riere

a im

obilu

lui;

t.or

ice

alte

fap

te, d

rept

uri p

erso

nale

sau

ac�

iuni

a c�r

or n

otar

e es

te

perm

is�

de le

ge �i

au

lega

tur�

cu

imob

ilul.

O c

lasi

ficar

e in

spira

t� a

obi

ectu

lui n

ot�r

ilor e

ste

real

izat�12

5 ast

fel :

125 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 549

; 15

4

e.ar�t

area

oric�r

ei a

c�iu

ni c

are

d� c

arac

teru

l de

dre

pt l

itigi

os u

nui

drep

t re

al î

nscr

is î

n ca

rtea

func

iar�

, a

ac�iu

nii

de p

reda

re a

îns

cris

ului

tra

nsla

tiv s

au c

onst

itutiv

al d

rept

ului

ce

urm

eaz�

a s

e în

scrie

, a a

c�iu

nii d

e ie�i

re d

in i

ndiv

iziu

ne,

a pl

ânge

rii s

au a

ac�

iuni

i pe

nale

în

lega

tur�

cu

o in

frac�iu

ne c

are

a st

at la

baz

a în

scrie

rilor

din

car

tea

func

iar�

; f.

ar�t

area

ac�

iuni

i pen

tru a

nula

rea

hot�

rârii

dec

lara

tive

de m

oarte

a

titul

arul

ui d

e dr

ept r

eal î

nscr

is în

car

tea

func

iar�

; g.

arat

area

situ

a�iil

or c

înd

se fa

ce u

rm�r

irea

silit�

a im

obile

lor;

h.in

terd

ic�ii

le

de

înst

r�in

are,

gr

evar

e,

înch

irier

e,

dezm

embr

are,

co

mas

are,

con

stru

ire, d

emol

are,

rest

ruct

urar

e �i

am

enaj

are;

i.

cont

ract

ul d

e lo

ca�iu

ne sa

u ce

siun

ea d

e ve

nitu

ri m

ai m

ari d

e 3

ani;

j.dr

eptu

l de

pree

mp�

iune

; k.

prom

isiu

nea

stab

ilit�

prin

con

ven�

ie d

e a

înch

eia

un c

ontra

ct d

e în

str�

inar

e cu

priv

ire la

bun

ul im

obil;

l.

inte

n�ia

de

înst

r�in

are

sau

ipot

ecar

e a

bunu

lui i

mob

il;

m.r

evoc

area

pro

curii

dat

e în

ved

erea

înch

eier

ii un

ui a

ct tr

ansl

ativ

de

prop

rieta

te a

vând

ca

obie

ct u

n im

obil;

n.

sech

estru

l asi

gur�

tor �

i jud

icia

r; o.

schi

mba

rea

rang

ului

une

i ipo

teci

; p.

plân

gere

a îm

potri

va în

chei

erii

de c

arte

func

iar�

; q.

resp

inge

rea

cere

rii d

e în

scrie

re;

r.de

schi

dere

a pr

oced

urii

inso

lven�e

i �i

se

ntin�a

de

clar

ativ�

de

falim

ent; s.

lucr�r

ile d

e ex

prop

riere

a im

obilu

lui;

t.or

ice

alte

fap

te, d

rept

uri p

erso

nale

sau

ac�

iuni

a c�r

or n

otar

e es

te

perm

is�

de le

ge �i

au

lega

tur�

cu

imob

ilul.

O c

lasi

ficar

e in

spira

t� a

obi

ectu

lui n

ot�r

ilor e

ste

real

izat�12

5 ast

fel :

125 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 549

;

155

1. raporturi juridice care configureaz� situa�ia juridic� personal� a titularului de carte funciar� : notarea m

inorit��ii, a interdic�iei judec�tore�ti, a curatelei celui disp�rut �i a aceluia a c�rui interdic�ie sau punere sub curatel� a fost cerut�, notarea hot�rârii judec�tore�ti declarative de m

oarte a titularului dreptului tabular, notarea conven�iei m

atrimoniale �i a calit��ii de

bun com

un a

imobilului

înscris în

cartea funciar�,

notarea hot�rârii

judec�tore�ti de

deschidere a

procedurii reorganiz�rii

judiciare sau

a falim

entului ; 2. drepturi personale �i alte raporturi juridice patrim

oniale în leg�tur�cu im

obilul înscris în cartea funciar� : notarea interdic�iei de înstr�inare sau de

grevare privitoare

la un

drept înscris,

precum �i

a m

odalit��ilor interdic�iei de str�m

utare sau grevare, notarea contractului de închiriere încheiat pe un term

en mai m

are de 3 ani, notarea cesiunii de venituri pe o perioad�

mai

mare

de 3

ani, notarea

pactului de

preferin��, notarea

promisiunii de vânzare stabilit� prin conven�ie, notarea contractului de gaj

asupra unei crean�e ipotecare, notarea schimb�rii rangului unei ipoteci,

3. inten�ia de a înstr�ina sau greva imobilul înscris în cartea

funciar� ; 4.

îngr�dirile legale

�i judiciare

de înstr�inare

sau grevare

a im

obilului cuprins în cartea funciar� ; 5. m

�surile de executare silit��i cele asigur�torii asupra im

obilului înscris în cartea funciar� : notarea popririi crean�ei garantate cu ipotec�

�i a veniturilor im

obilului urm�rit, notarea urm

�ririi silite a fructelor neculese �i a recoltelor prinse de r�d�cini, notarea urm

�ririi silite imobiliare, notarea

m�surilor asigur�torii

6. ac�iunile în justi�ie în leg�tur� cu imobilul înscris în cartea

funciar� : notarea ac�iunilor de drept comun – ac�iunea pentru desfiin�area

sau desfacerea actului juridic pentru cauze

anterioare sau posterioare încheierii lui, ac�iunea pentru acordarea rangului preferen�ial la dobândirea unui drept tabular, ac�iunea revocatorie sau paulian�, ac�iunea pentru

155

1. raporturi juridice care configureaz� situa�ia juridic� personal� a titularului de carte funciar� : notarea m

inorit��ii, a interdic�iei judec�tore�ti, a curatelei celui disp�rut �i a aceluia a c�rui interdic�ie sau punere sub curatel� a fost cerut�, notarea hot�rârii judec�tore�ti declarative de m

oarte a titularului dreptului tabular, notarea conven�iei m

atrimoniale �i a calit��ii de

bun com

un a

imobilului

înscris în

cartea funciar�,

notarea hot�rârii

judec�tore�ti de

deschidere a

procedurii reorganiz�rii

judiciare sau

a falim

entului ; 2. drepturi personale �i alte raporturi juridice patrim

oniale în leg�tur�cu im

obilul înscris în cartea funciar� : notarea interdic�iei de înstr�inare sau de

grevare privitoare

la un

drept înscris,

precum �i

a m

odalit��ilor interdic�iei de str�m

utare sau grevare, notarea contractului de închiriere încheiat pe un term

en mai m

are de 3 ani, notarea cesiunii de venituri pe o perioad�

mai

mare

de 3

ani, notarea

pactului de

preferin��, notarea

promisiunii de vânzare stabilit� prin conven�ie, notarea contractului de gaj

asupra unei crean�e ipotecare, notarea schimb�rii rangului unei ipoteci,

3. inten�ia de a înstr�ina sau greva imobilul înscris în cartea

funciar� ; 4.

îngr�dirile legale

�i judiciare

de înstr�inare

sau grevare

a im

obilului cuprins în cartea funciar� ; 5. m

�surile de executare silit��i cele asigur�torii asupra im

obilului înscris în cartea funciar� : notarea popririi crean�ei garantate cu ipotec�

�i a veniturilor im

obilului urm�rit, notarea urm

�ririi silite a fructelor neculese �i a recoltelor prinse de r�d�cini, notarea urm

�ririi silite imobiliare, notarea

m�surilor asigur�torii

6. ac�iunile în justi�ie în leg�tur� cu imobilul înscris în cartea

funciar� : notarea ac�iunilor de drept comun – ac�iunea pentru desfiin�area

sau desfacerea actului juridic pentru cauze

anterioare sau posterioare încheierii lui, ac�iunea pentru acordarea rangului preferen�ial la dobândirea unui drept tabular, ac�iunea revocatorie sau paulian�, ac�iunea pentru

156

anul

area

unu

i tra

nsfe

r cu

car

acte

r pa

trim

onia

l, ac�iu

nea

de p

arta

j, ac�iu

nile

re

ale

sau

pers

onal

e in

trodu

se d

e te

r�ii

care

inv

oc�

drep

turi

prop

rii a

supr

a im

obilu

lui

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

, ac�iu

nea

pent

ru a

nula

rea

hot�

rârii

de

clar

ativ

e de

moa

rte –

a a

c�iu

nilo

r de

cart

e fu

ncia

r� –

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie

tabu

lar��i

ac�

iune

a de

rect

ifica

re a

însc

rieril

or d

e ca

rte fu

ncia

r� –

pre

cum

�i

not�

rile

pri

vito

are

la r

espi

nger

ea c

erer

ii de

însc

rier

e în

car

tea

func

iar��i

ce

le p

rivi

toar

e la

ape

lul �

i rec

ursu

l în

acea

st�

mat

erie

. §3

. Con

di�ii

le n

ot�r

iiÎn

afa

ra c

ondi�ii

lor

gene

rale

pre

v�zu

te d

e Le

ge în

cup

rinsu

l art.

48

din

Lege

atâ

t pen

tru in

tabu

lare

cât

�i p

entru

însc

riere

a pr

oviz

orie

sau

not

are,

în

fun

c�ie

de

situ

a�ie

, es

te p

osib

il s�

fie

nec

esar�

înde

plin

irea �i

a u

nor

cond

i�ii s

peci

ale

cum

ar f

i :

a.do

vada

cal

it��ii

de

so�i

atun

ci c

ând

se d

ore�

te a

se

face

men�iu

nea

calit��

ii de

bun

com

un a

l im

obilu

lui i

ntab

ulat

num

ai p

e nu

mel

e un

uia

dint

re

so�i

; b.

prez

enta

rea

deci

ziei

de

num

ire a

tuto

relu

i sau

a c

urat

orul

ui c

elui

în

scris

în

carte

a fu

ncia

r� a

tunc

i câ

nd s

e do

re�t

e no

tare

a in

terd

ic�ie

i sa

u in

stitu

irea

cura

tele

; c.

copi

e le

galiz

at�

de p

e ac�iu

nea

intro

dus�

la in

stan�a

com

pete

nt�,

în

situ

a�ia

în c

are

nota

rea

se s

olic

it� d

e pa

rtea

inte

resa

t�, d

up�

intro

duce

rea

ac�iu

nii l

a in

stan�a

com

pete

nt�

;

d.co

pia

som

a�ie

i de

pla

t� î

ntoc

mit�

de

exec

utor

ul j

udec�t

ores

c, î

n ca

z de

not

are

a ur

m�r

irii s

ilite

imob

iliar

e.

§4. E

fect

ele

not�

rilo

rPe

ntru

a în�e

lege

efe

ctul

not�r

ilor,

Lege

a nr

. 7/1

996

trebu

ie a

naliz

at�

înai

nte �i

dup�

mod

ific�

rile

adus

e pr

in L

egea

nr.

247/

2005

. În

aint

e de

m

odifi

c�ril

e in

terv

enite

prin

Leg

ea n

r. 24

7/20

05, a

rt. 3

8 di

n Le

ge p

reve

dea

c� a

ctel

e �i

fap

tele

jur

idic

e, p

rivito

are

la d

rept

urile

per

sona

le,

la s

tare

a �i

ca

paci

tate

a pe

rsoa

nelo

r în

leg�

tur�

cu

imob

ilele

cup

rinse

în c

arte

a fu

ncia

r�vo

r put

ea fi

însc

rise

la c

erer

e, c

u ef

ect d

e in

form

are

pent

ru te

r�ele

per

soan

e.

156

anul

area

unu

i tra

nsfe

r cu

car

acte

r pa

trim

onia

l, ac�iu

nea

de p

arta

j, ac�iu

nile

re

ale

sau

pers

onal

e in

trodu

se d

e te

r�ii

care

inv

oc�

drep

turi

prop

rii a

supr

a im

obilu

lui

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

, ac�iu

nea

pent

ru a

nula

rea

hot�

rârii

de

clar

ativ

e de

moa

rte –

a a

c�iu

nilo

r de

cart

e fu

ncia

r� –

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie

tabu

lar��i

ac�

iune

a de

rect

ifica

re a

însc

rieril

or d

e ca

rte fu

ncia

r� –

pre

cum

�i

not�

rile

pri

vito

are

la r

espi

nger

ea c

erer

ii de

însc

rier

e în

car

tea

func

iar��i

ce

le p

rivi

toar

e la

ape

lul �

i rec

ursu

l în

acea

st�

mat

erie

. §3

. Con

di�ii

le n

ot�r

iiÎn

afa

ra c

ondi�ii

lor

gene

rale

pre

v�zu

te d

e Le

ge în

cup

rinsu

l art.

48

din

Lege

atâ

t pen

tru in

tabu

lare

cât

�i p

entru

însc

riere

a pr

oviz

orie

sau

not

are,

în

fun

c�ie

de

situ

a�ie

, es

te p

osib

il s�

fie

nec

esar�

înde

plin

irea �i

a u

nor

cond

i�ii s

peci

ale

cum

ar f

i :

a.do

vada

cal

it��ii

de

so�i

atun

ci c

ând

se d

ore�

te a

se

face

men�iu

nea

calit��

ii de

bun

com

un a

l im

obilu

lui i

ntab

ulat

num

ai p

e nu

mel

e un

uia

dint

re

so�i

; b.

prez

enta

rea

deci

ziei

de

num

ire a

tuto

relu

i sau

a c

urat

orul

ui c

elui

în

scris

în

carte

a fu

ncia

r� a

tunc

i câ

nd s

e do

re�t

e no

tare

a in

terd

ic�ie

i sa

u in

stitu

irea

cura

tele

; c.

copi

e le

galiz

at�

de p

e ac�iu

nea

intro

dus�

la in

stan�a

com

pete

nt�,

în

situ

a�ia

în c

are

nota

rea

se s

olic

it� d

e pa

rtea

inte

resa

t�, d

up�

intro

duce

rea

ac�iu

nii l

a in

stan�a

com

pete

nt�

;

d.co

pia

som

a�ie

i de

pla

t� î

ntoc

mit�

de

exec

utor

ul j

udec�t

ores

c, î

n ca

z de

not

are

a ur

m�r

irii s

ilite

imob

iliar

e.

§4. E

fect

ele

not�

rilo

rPe

ntru

a în�e

lege

efe

ctul

not�r

ilor,

Lege

a nr

. 7/1

996

trebu

ie a

naliz

at�

înai

nte �i

dup�

mod

ific�

rile

adus

e pr

in L

egea

nr.

247/

2005

. În

aint

e de

m

odifi

c�ril

e in

terv

enite

prin

Leg

ea n

r. 24

7/20

05, a

rt. 3

8 di

n Le

ge p

reve

dea

c� a

ctel

e �i

fap

tele

jur

idic

e, p

rivito

are

la d

rept

urile

per

sona

le,

la s

tare

a �i

ca

paci

tate

a pe

rsoa

nelo

r în

leg�

tur�

cu

imob

ilele

cup

rinse

în c

arte

a fu

ncia

r�vo

r put

ea fi

însc

rise

la c

erer

e, c

u ef

ect d

e in

form

are

pent

ru te

r�ele

per

soan

e.

157

Chiar �i în aceste condi�ii, în anum

ite situa�ii, notarea producea �i efectul de opozabilitate, cu toate c� acesta nu era prev�zut în m

od expres de Lege. D

up� introducerea modific�rilor prev�zute de Legea nr. 247/2005, textul

articolului 38 a fost modificat fundam

ental, în sensul men�ion�rii exprese a

efectului de opozabilitate fa�� de ter�i a not�rilor în c�r�ile funciare. Tot literatura de specialitate realizeaz� o clasificare

126 a not�rilor în func�ie de efectele produse. În concep�ia autorului la care achies�m

, efectul opozabilit��ii fa�� de ter�i este analizat dup� cum

opozabilitatea este absolut�sau relativ�, iar efectul inform

�rii ter�ilor, de asemenea este analizat, dup�

cum inform

area este absolut� sau relativ�. Astfel, se identific� producerea

efectului de opozabilitate absolut� în urm�toarele situa�ii :

1. notarea unor drepturi personale �i a altor raporturi juridice : a. interdic�ia înstr�in�rii sau grev�rii privitoare la un drept tabular,

stipulat� printr-un act juridic ; b. prom

isiunea stipulat� prin conven�ie de a încheia un contract viitor ;

c. dreptul de preem�iune conven�ional� ;

d. contractul de gaj asupra crean�ei ipotecare ; e. schim

barea rangului unei ipoteci ; f. contractele de leasing im

obiliar, etc 2. notarea inten�iei de a înstr�ina sau de a ipoteca

; 3. notarea sechestrului, urm

�ririi imobilului sau a veniturilor sale

; E

fectul de opozabilitate relativ� se va produce în urm�toarele

situa�ii : 1. notarea unor drepturi personale �i a altor raporturi juridice : a. închirierea �i cesiunea de venituri pe o durat� m

ai mare de 3 ani;

b. chitan�ele de plat� a chiriei pe doi ani viitori ;

126 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 552-557;

157

Chiar �i în aceste condi�ii, în anum

ite situa�ii, notarea producea �i efectul de opozabilitate, cu toate c� acesta nu era prev�zut în m

od expres de Lege. D

up� introducerea modific�rilor prev�zute de Legea nr. 247/2005, textul

articolului 38 a fost modificat fundam

ental, în sensul men�ion�rii exprese a

efectului de opozabilitate fa�� de ter�i a not�rilor în c�r�ile funciare. Tot literatura de specialitate realizeaz� o clasificare

126 a not�rilor în func�ie de efectele produse. În concep�ia autorului la care achies�m

, efectul opozabilit��ii fa�� de ter�i este analizat dup� cum

opozabilitatea este absolut�sau relativ�, iar efectul inform

�rii ter�ilor, de asemenea este analizat, dup�

cum inform

area este absolut� sau relativ�. Astfel, se identific� producerea

efectului de opozabilitate absolut� în urm�toarele situa�ii :

1. notarea unor drepturi personale �i a altor raporturi juridice : a. interdic�ia înstr�in�rii sau grev�rii privitoare la un drept tabular,

stipulat� printr-un act juridic ; b. prom

isiunea stipulat� prin conven�ie de a încheia un contract viitor ;

c. dreptul de preem�iune conven�ional� ;

d. contractul de gaj asupra crean�ei ipotecare ; e. schim

barea rangului unei ipoteci ; f. contractele de leasing im

obiliar, etc 2. notarea inten�iei de a înstr�ina sau de a ipoteca

; 3. notarea sechestrului, urm

�ririi imobilului sau a veniturilor sale

; E

fectul de opozabilitate relativ� se va produce în urm�toarele

situa�ii : 1. notarea unor drepturi personale �i a altor raporturi juridice : a. închirierea �i cesiunea de venituri pe o durat� m

ai mare de 3 ani;

b. chitan�ele de plat� a chiriei pe doi ani viitori ;

126 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., p. 552-557;

158

2. n

otar

ea a

c�iu

nilo

r în

just

i�ie,

a c�i

lor

de a

tac �i

a a

ltor

rapo

rtur

i ju

ridi

ce si

mila

re :

a. a

c�iu

nile

priv

itoar

e la

pro

prie

tate

�i l

a dr

eptu

rile

real

e în

scris

e în

ca

rtea

func

iar�

; b.

ac�

iune

a pe

ntru

des

fiin�

area

sau

des

face

rea

actu

lui j

urid

ic p

entru

ca

uze

ante

rioar

e sa

u po

ster

ioar

e în

chei

erii

lui ;

c.

ac�

iune

a pe

ntru

anu

lare

a un

ui tr

ansf

er c

u ca

ract

er p

atrim

onia

l ;

d. a

c�iu

nea

de p

arta

j ;

e. a

c�iu

nile

de

carte

func

iar�

; f.

înch

eier

ea d

e re

spin

gere

a c

erer

ii de

îns

crie

re �

i c�

ile d

e at

ac

împo

triva

înch

eier

ilor b

iroul

ui te

ritor

ial d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te im

obili

ar�

; E

fect

ul a

bsol

ut a

l inf

orm�r

ii te

r�ilo

r se

va

prod

uce

în u

rm�t

oare

le

situ

a�ii

:

1. in

terd

ic�ia

lega

l� d

e în

str�

inar

e sa

u de

gre

vare

a im

obilu

lui ;

2. c

alita

tea

de m

onum

ent i

stor

ic a

bun

ului

imob

il ;

3. h

ot�r

ârea

de

desc

hide

re a

pro

cedu

rii r

eorg

aniz�r

ii ju

ridic

e sa

u a

falim

entu

lui p

rev�

zut�

prin

L. n

r. 85

/200

6 pr

ivin

d le

gea

inso

lven�e

i ;

4.

lucr�r

ile d

e ex

prop

iere

a im

obilu

lui ;

E

fect

ul r

elat

iv a

l inf

orm�r

ii te

r�ilo

r se

va

prod

uce

în u

rmt�

toar

ele

situ

a�ii

:

1. in

capa

cita

tea

tota

l� s

au p

ar�ia

l� d

e ex

erci�iu

a ti

tula

rulu

i dre

ptul

ui

real

însc

ris ;

2.

pun

erea

sub

inte

rdic�ie

jude

c�to

reas

c��i

ridi

care

a ac

este

i m�s

uri ;

3. in

stitu

irea

tute

lei s

au c

urat

elei

;

4. n

otar

ea c

alit��ii

de

bun

com

un a

unu

i im

obil

;

5.

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

de

clar

ativ�

de

moa

rte

a tit

ular

ului

dr

eptu

lui r

eal î

nscr

is în

car

tea

func

iar�

; Sa

nc�iu

nea

lipse

i not�r

ii în

car

tea

func

iar�

, avâ

nd în

ved

ere

efec

tul e

i ac

tual

de

opoz

abili

tate

, va

fi in

opoz

abili

tate

a ac

tulu

i sau

fap

tulu

i jur

idic

ce

ar fi

treb

uit n

otat

. 15

8

2. n

otar

ea a

c�iu

nilo

r în

just

i�ie,

a c�i

lor

de a

tac �i

a a

ltor

rapo

rtur

i ju

ridi

ce si

mila

re :

a. a

c�iu

nile

priv

itoar

e la

pro

prie

tate

�i l

a dr

eptu

rile

real

e în

scris

e în

ca

rtea

func

iar�

; b.

ac�

iune

a pe

ntru

des

fiin�

area

sau

des

face

rea

actu

lui j

urid

ic p

entru

ca

uze

ante

rioar

e sa

u po

ster

ioar

e în

chei

erii

lui ;

c.

ac�

iune

a pe

ntru

anu

lare

a un

ui tr

ansf

er c

u ca

ract

er p

atrim

onia

l ;

d. a

c�iu

nea

de p

arta

j ;

e. a

c�iu

nile

de

carte

func

iar�

; f.

înch

eier

ea d

e re

spin

gere

a c

erer

ii de

îns

crie

re �

i c�

ile d

e at

ac

împo

triva

înch

eier

ilor b

iroul

ui te

ritor

ial d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te im

obili

ar�

; E

fect

ul a

bsol

ut a

l inf

orm�r

ii te

r�ilo

r se

va

prod

uce

în u

rm�t

oare

le

situ

a�ii

:

1. in

terd

ic�ia

lega

l� d

e în

str�

inar

e sa

u de

gre

vare

a im

obilu

lui ;

2. c

alita

tea

de m

onum

ent i

stor

ic a

bun

ului

imob

il ;

3. h

ot�r

ârea

de

desc

hide

re a

pro

cedu

rii r

eorg

aniz�r

ii ju

ridic

e sa

u a

falim

entu

lui p

rev�

zut�

prin

L. n

r. 85

/200

6 pr

ivin

d le

gea

inso

lven�e

i ;

4.

lucr�r

ile d

e ex

prop

iere

a im

obilu

lui ;

E

fect

ul r

elat

iv a

l inf

orm�r

ii te

r�ilo

r se

va

prod

uce

în u

rmt�

toar

ele

situ

a�ii

:

1. in

capa

cita

tea

tota

l� s

au p

ar�ia

l� d

e ex

erci�iu

a ti

tula

rulu

i dre

ptul

ui

real

însc

ris ;

2.

pun

erea

sub

inte

rdic�ie

jude

c�to

reas

c��i

ridi

care

a ac

este

i m�s

uri ;

3. in

stitu

irea

tute

lei s

au c

urat

elei

;

4. n

otar

ea c

alit��ii

de

bun

com

un a

unu

i im

obil

;

5.

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

de

clar

ativ�

de

moa

rte

a tit

ular

ului

dr

eptu

lui r

eal î

nscr

is în

car

tea

func

iar�

; Sa

nc�iu

nea

lipse

i not�r

ii în

car

tea

func

iar�

, avâ

nd în

ved

ere

efec

tul e

i ac

tual

de

opoz

abili

tate

, va

fi in

opoz

abili

tate

a ac

tulu

i sau

fap

tulu

i jur

idic

ce

ar fi

treb

uit n

otat

.

159

3.6. Procedura înscrierii; Modalit��i de înscriere;

3.6.1.

Tem

eiul legal,

caracterul necontencios

�i tr�s�turile

specifice ale procedurii de înscriere

Procedura de înscriere este o procedur� necontencioas�, aceast�tr�s�tur� reie�ind din dispozi�iile art. 20 din Lege: care prev�d c� dreptul de proprietate �i celelalte drepturi reale asupra unui im

obil se vor înscrie în cartea funciar� în baza actului care a stat la baza constituirii sau transm

iterii în

mod

valabil a

acestor drepturi,

radierea înscrierii

acestor drepturi

efectuându-se în temeiul actului prin care titularul acestora i�i exprim

�consim

��mântul în vederea stingerii lor. D

e asemenea, textul de lege, în

ultimul alineat m

ai prevede �i faptul c� hot�rârea judec�toreasc� sau decizia autoriti��ii adm

inistrative va înlocui actul de înscriere sau de radiere. A�adar, textul de lege prevede doar acordul de voin��, respectiv chiar

existen�a unei singure voin�e necesare în vederea efectu�rii procedurii de înscriere, ceea ce determ

in� caracterul necontencios al acestei proceduri, neexistând inten�ia stabilirii unui drept potrivnic fa�� de o alt� persoan�, precum

nici preten�ii sau conflicte de interese între mai m

ulte persoane.

Temeiul legal al procedurii înscrierilor în cartea funciar� se reg�se�te

în dispozi�iile art. 47 – 55 din Lege, în dispozi�iile art. 331 – 339 din Codul

de procedur� civil�, putându-se întregi, conform dispozi�iilor art. 338 din

Codul de procedur� civil�, chiar cu dispozi�ii de procedur� contencioas�, în

m�sura în care acestea nu sunt potrivnice naturii contencioase a cererii.

Procedura

de înscriere

în cartea

funciar�, fiind

o procedur�

necontencioas� a�a

cum

am

ar�tat m

ai sus,

se caracterizeaz�

prin urm

�toarele aspecte: 1.înscrierile se fac, de obicei, la cererea persoanei interesate, sau se

dispun din oficiu;

159

3.6. Procedura înscrierii; Modalit��i de înscriere;

3.6.1.

Tem

eiul legal,

caracterul necontencios

�i tr�s�turile

specifice ale procedurii de înscriere

Procedura de înscriere este o procedur� necontencioas�, aceast�tr�s�tur� reie�ind din dispozi�iile art. 20 din Lege: care prev�d c� dreptul de proprietate �i celelalte drepturi reale asupra unui im

obil se vor înscrie în cartea funciar� în baza actului care a stat la baza constituirii sau transm

iterii în

mod

valabil a

acestor drepturi,

radierea înscrierii

acestor drepturi

efectuându-se în temeiul actului prin care titularul acestora i�i exprim

�consim

��mântul în vederea stingerii lor. D

e asemenea, textul de lege, în

ultimul alineat m

ai prevede �i faptul c� hot�rârea judec�toreasc� sau decizia autoriti��ii adm

inistrative va înlocui actul de înscriere sau de radiere. A�adar, textul de lege prevede doar acordul de voin��, respectiv chiar

existen�a unei singure voin�e necesare în vederea efectu�rii procedurii de înscriere, ceea ce determ

in� caracterul necontencios al acestei proceduri, neexistând inten�ia stabilirii unui drept potrivnic fa�� de o alt� persoan�, precum

nici preten�ii sau conflicte de interese între mai m

ulte persoane.

Temeiul legal al procedurii înscrierilor în cartea funciar� se reg�se�te

în dispozi�iile art. 47 – 55 din Lege, în dispozi�iile art. 331 – 339 din Codul

de procedur� civil�, putându-se întregi, conform dispozi�iilor art. 338 din

Codul de procedur� civil�, chiar cu dispozi�ii de procedur� contencioas�, în

m�sura în care acestea nu sunt potrivnice naturii contencioase a cererii.

Procedura

de înscriere

în cartea

funciar�, fiind

o procedur�

necontencioas� a�a

cum

am

ar�tat m

ai sus,

se caracterizeaz�

prin urm

�toarele aspecte: 1.înscrierile se fac, de obicei, la cererea persoanei interesate, sau se

dispun din oficiu;

160

2.pr

in c

erer

ea d

e în

scrie

re s

au r

adie

re n

u se

urm�r

e�te

sta

bilir

ea

unui

dre

pt p

otriv

nic

fa��

de

o al

t� p

erso

an�;

3.

înch

eier

ea p

rin c

are

se s

olu�

ione

az�

cere

rea

este

exe

cuto

rie,

neav

ând

îns�

put

ere

de lu

cru

jude

cat.

În c

onse

cin��,

titu

laru

l cer

erii

resp

inse

o

poat

e re

itera

oric

ând,

f�r�

a fi

nevo

ie d

e in

voca

rea

unor

tem

eiur

i sa

u ar

gum

ente

noi

; 4.

înch

eier

ea p

rin c

are

se s

olu�

ione

az�

cere

rea

poat�

fi su

pus�

cont

rolu

lui j

udic

iar p

rin e

xerc

itare

a un

ei p

lâng

eri;

În

lini

i gen

eral

e, î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

pre

supu

ne în

depl

inire

a un

ei a

num

ite p

roce

duri

care

se

desf��

oar�

în

mai

mul

te e

tape

127 , c

onfo

rm

disp

ozi�i

ilor p

rev�

zute

în c

apito

lul a

l II-l

ea d

in L

ege:

1.

dep

uner

ea c

erer

ii îm

preu

n� c

u în

scris

urile

dov

edito

are;

2.

în

regi

stra

rea

cere

rii

în

regi

stru

l sp

ecia

l de

in

trare

, pr

imire

a nu

m�r

ului

de

înre

gist

rare

�i e

liber

area

dov

ezii

înre

gist

r�rii

p�r�ii

inte

resa

te;

3. re

parti

zare

a ce

rerii

c�t

re p

erso

nalu

l com

pete

nt;

4. se

mna

lare

a ev

entu

alel

or im

pedi

men

te c

are

ar îm

pied

ica

efec

tuar

ea

însc

rierii

; 5. v

erifi

care

a ce

rerii

, a a

ctel

or ju

stifi

cativ

e, p

recu

m �

i a s

itua�

iei d

e ca

rte fu

ncia

r�;

6.

însc

riere

a op

era�

iuni

lor

în

carte

a fu

ncia

r�

sau

men�io

nare

a re

spin

gerii

cer

erii

de în

scrie

re;

7. c

omun

icar

ea în

chei

erilo

r c�t

re p

erso

anel

e in

tere

sate

; 8.

not

area

eve

ntua

lelo

r c�i

de

atac

exe

rcita

te îm

potri

va în

chei

erilo

r; 9.

însc

riere

a di

spoz

i�iilo

r hot�r

ârilo

r jud

ec�t

ore�

ti pr

onun�a

te în

c�i

le

de a

tac;

10

. con

serv

area

dos

arul

ui d

e ca

rte fu

ncia

r�;

127 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

70 ;

160

2.pr

in c

erer

ea d

e în

scrie

re s

au r

adie

re n

u se

urm�r

e�te

sta

bilir

ea

unui

dre

pt p

otriv

nic

fa��

de

o al

t� p

erso

an�;

3.

înch

eier

ea p

rin c

are

se s

olu�

ione

az�

cere

rea

este

exe

cuto

rie,

neav

ând

îns�

put

ere

de lu

cru

jude

cat.

În c

onse

cin��,

titu

laru

l cer

erii

resp

inse

o

poat

e re

itera

oric

ând,

f�r�

a fi

nevo

ie d

e in

voca

rea

unor

tem

eiur

i sa

u ar

gum

ente

noi

; 4.

înch

eier

ea p

rin c

are

se s

olu�

ione

az�

cere

rea

poat�

fi su

pus�

cont

rolu

lui j

udic

iar p

rin e

xerc

itare

a un

ei p

lâng

eri;

În

lini

i gen

eral

e, î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

pre

supu

ne în

depl

inire

a un

ei a

num

ite p

roce

duri

care

se

desf��

oar�

în

mai

mul

te e

tape

127 , c

onfo

rm

disp

ozi�i

ilor p

rev�

zute

în c

apito

lul a

l II-l

ea d

in L

ege:

1.

dep

uner

ea c

erer

ii îm

preu

n� c

u în

scris

urile

dov

edito

are;

2.

în

regi

stra

rea

cere

rii

în

regi

stru

l sp

ecia

l de

in

trare

, pr

imire

a nu

m�r

ului

de

înre

gist

rare

�i e

liber

area

dov

ezii

înre

gist

r�rii

p�r�ii

inte

resa

te;

3. re

parti

zare

a ce

rerii

c�t

re p

erso

nalu

l com

pete

nt;

4. se

mna

lare

a ev

entu

alel

or im

pedi

men

te c

are

ar îm

pied

ica

efec

tuar

ea

însc

rierii

; 5. v

erifi

care

a ce

rerii

, a a

ctel

or ju

stifi

cativ

e, p

recu

m �

i a s

itua�

iei d

e ca

rte fu

ncia

r�;

6.

însc

riere

a op

era�

iuni

lor

în

carte

a fu

ncia

r�

sau

men�io

nare

a re

spin

gerii

cer

erii

de în

scrie

re;

7. c

omun

icar

ea în

chei

erilo

r c�t

re p

erso

anel

e in

tere

sate

; 8.

not

area

eve

ntua

lelo

r c�i

de

atac

exe

rcita

te îm

potri

va în

chei

erilo

r; 9.

însc

riere

a di

spoz

i�iilo

r hot�r

ârilo

r jud

ec�t

ore�

ti pr

onun�a

te în

c�i

le

de a

tac;

10

. con

serv

area

dos

arul

ui d

e ca

rte fu

ncia

r�;

127 A

se v

edea

C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 1

70 ;

161

3.6.2. Subiectele cererii de efectuare a unei înscrieri în cartea funciar�

Art. 47 alin. (5) din Lege prevede c� înscrierile în cartea funciar� se

efectueaz� la cerea p�r�ilor interesate, cu excep�ia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. În alin. (6) al aceluia�i articol se prevede c�intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerut� de orice persoan� care potrivit înscrisului original, hot�rârii judec�tore�ti sau hot�rârii autorit��ii adm

inistrative, urm

eaz� s�

str�mute,

s� constituie,

s� m

odifice, s�

dobândeasc� sau s� sting� un drept tabular, iar în alin. (7) este men�ionat �i

mandatarul general al celui îndrituit.

�inându-se cont de obiectul înscrierilor �i de raporturile existente între titularii c�r�ilor funciare �i alte subiecte de drept, precum

�i de dispozi�iile

legale, putem

clasifica

subiectele îndrept��ile

s� solicite

efectuarea înscrierilor astfel: 1. T

itularul de carte funciar� – reprezint� prima categorie de

persoane îndrept��ite, fiind chiar proprietarul imobilelor în cauz�, înscrierile

putându-se efectua în favoarea sau împotriva lui;

2. Orice persoan� interesat�

– parte interesat� poate fi oricare alt�parte în afar� de titularul dreptului, de exem

plu persoana care solicit�notarea unui drept litigios asupra im

obilului în cauz�; 3. M

andatarul general, cel cu procur� autentic� sau legalizat�, avocatul sau consilierul juridic al celui îndrept��it – orice persoan�interesat� poate recurge la varianta depunerii cererii prin m

andatar, acesta din urm

� având obliga�ia de a dovedi calitatea sa de reprezentant prin depunerea procurii, a îm

puternicirii avoca�iale sau a delega�iei de consilier juridic; 4. C

reditorul chirografari – în condi�iile prev�zute de art. 47 alin. (8) din Lege:

a. s� fie titularul unei crean�e; 161

3.6.2. Subiectele cererii de efectuare a unei înscrieri în cartea funciar�

Art. 47 alin. (5) din Lege prevede c� înscrierile în cartea funciar� se

efectueaz� la cerea p�r�ilor interesate, cu excep�ia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. În alin. (6) al aceluia�i articol se prevede c�intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerut� de orice persoan� care potrivit înscrisului original, hot�rârii judec�tore�ti sau hot�rârii autorit��ii adm

inistrative, urm

eaz� s�

str�mute,

s� constituie,

s� m

odifice, s�

dobândeasc� sau s� sting� un drept tabular, iar în alin. (7) este men�ionat �i

mandatarul general al celui îndrituit.

�inându-se cont de obiectul înscrierilor �i de raporturile existente între titularii c�r�ilor funciare �i alte subiecte de drept, precum

�i de dispozi�iile

legale, putem

clasifica

subiectele îndrept��ile

s� solicite

efectuarea înscrierilor astfel: 1. T

itularul de carte funciar� – reprezint� prima categorie de

persoane îndrept��ite, fiind chiar proprietarul imobilelor în cauz�, înscrierile

putându-se efectua în favoarea sau împotriva lui;

2. Orice persoan� interesat�

– parte interesat� poate fi oricare alt�parte în afar� de titularul dreptului, de exem

plu persoana care solicit�notarea unui drept litigios asupra im

obilului în cauz�; 3. M

andatarul general, cel cu procur� autentic� sau legalizat�, avocatul sau consilierul juridic al celui îndrept��it – orice persoan�interesat� poate recurge la varianta depunerii cererii prin m

andatar, acesta din urm

� având obliga�ia de a dovedi calitatea sa de reprezentant prin depunerea procurii, a îm

puternicirii avoca�iale sau a delega�iei de consilier juridic; 4. C

reditorul chirografari – în condi�iile prev�zute de art. 47 alin. (8) din Lege:

a. s� fie titularul unei crean�e;

162

b. c

rean�a

s� fi

e ce

rt��i

exi

gibi

l�;

c.

cre

an�a

s�

fie d

oved

it� p

rintr-

un î

nscr

is, h

ot�r

âre

jude

c�to

reas

c�sa

u, în

caz

urile

stab

ilite

de

lege

, prin

tr-o

deci

zie

a au

torit��

ii ad

min

istra

tive;

5. D

ebito

rul –

dac�

a pl�t

it va

labi

l cre

an�a

ipot

ecar�

a un

ui c

esio

nar

neîn

scris

în

carte

a fu

ncia

r�, e

l va

put

ea c

ere

radi

erea

ipo

teci

i, cu

con

di�ia

pr

ezen

t�rii

îns

cris

ului

orig

inal

al

cesi

unii �i

a c

hita

n�ei

dov

edito

are

a pl��

ii128 .

6.

Not

arul

pub

lic –

ace

ast�

cal

itate

a n

otar

ului

de

a fi

subi

ectu

l ce

rerii

de

însc

riere

est

e de

fapt

o o

blig

a�ie

a a

cest

uia

impu

s� p

rin p

reve

deril

e ar

t. 54

din

Leg

e în

car

e se

pre

cize

az�

c� n

otar

ul p

ublic

car

e a

înto

cmit

un a

ct

cu p

rivire

la

un d

rept

tab

ular

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu î

nscr

iere

a în

ca

rtea

func

iar�

la

biro

ul t

erito

rial

în a

c�r

ui r

az�

de a

ctiv

itate

se

afl�

imob

ilul.

Sp

re d

eose

bire

de

vech

ea p

reve

dere

a a

rt. 5

4, în

pre

zent

con�in

utul

ac

estu

i arti

col n

u m

ai d

eter

min�

mom

entu

l pân�

la c

are

nota

rul p

ublic

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

. C

u to

ate

aces

tea,

�in

ând

cont

de

fapt

ul c�

nota

rul,

în v

eder

ea î

nche

ierii

act

ului

res

pect

iv v

a so

licita

în

pr

eala

bil

elib

erar

ea

unui

ex

tras

de

carte

fu

ncia

r�

pent

ru

aute

ntifi

care

, din

mom

entu

l for

mul�r

ii ce

rerii

blo

când

u-se

num�r

ul c

adas

tral

la c

are

se r

efer�

cere

rea

pe o

per

ioad�

de 5

zile

, tra

gem

con

cluz

ia c��i

în

prez

ent n

otar

ul e

ste �in

ut d

e un

term

en, �

i anu

me

term

enul

de

5 zi

le (2

zile

în

vech

ea r

egle

men

tare

), da

t� p

ân�

la c

are

el a

re p

osib

ilita

tea

înto

cmiri

i �i

în

regi

str�

rii a

ctul

ui a

uten

tic.

7.

Per

soan

a fiz

ic�

sau

juri

dic�

ce

a în

tocm

it do

cum

enta�ia

ca

dast

ral�

– m

en�iu

nea

cu p

rivire

la c

alita

tea

pers

oane

i fiz

ice

sau

jurid

ice

128 A

rt. 4

7 al

in. (

9) d

in L

egea

nr.

7/19

96 re

publ

icat�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e ;

162

b. c

rean�a

s� fi

e ce

rt��i

exi

gibi

l�;

c.

cre

an�a

s�

fie d

oved

it� p

rintr-

un î

nscr

is, h

ot�r

âre

jude

c�to

reas

c�sa

u, în

caz

urile

stab

ilite

de

lege

, prin

tr-o

deci

zie

a au

torit��

ii ad

min

istra

tive;

5. D

ebito

rul –

dac�

a pl�t

it va

labi

l cre

an�a

ipot

ecar�

a un

ui c

esio

nar

neîn

scris

în

carte

a fu

ncia

r�, e

l va

put

ea c

ere

radi

erea

ipo

teci

i, cu

con

di�ia

pr

ezen

t�rii

îns

cris

ului

orig

inal

al

cesi

unii �i

a c

hita

n�ei

dov

edito

are

a pl��

ii128 .

6.

Not

arul

pub

lic –

ace

ast�

cal

itate

a n

otar

ului

de

a fi

subi

ectu

l ce

rerii

de

însc

riere

est

e de

fapt

o o

blig

a�ie

a a

cest

uia

impu

s� p

rin p

reve

deril

e ar

t. 54

din

Leg

e în

car

e se

pre

cize

az�

c� n

otar

ul p

ublic

car

e a

înto

cmit

un a

ct

cu p

rivire

la

un d

rept

tab

ular

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu î

nscr

iere

a în

ca

rtea

func

iar�

la

biro

ul t

erito

rial

în a

c�r

ui r

az�

de a

ctiv

itate

se

afl�

imob

ilul.

Sp

re d

eose

bire

de

vech

ea p

reve

dere

a a

rt. 5

4, în

pre

zent

con�in

utul

ac

estu

i arti

col n

u m

ai d

eter

min�

mom

entu

l pân�

la c

are

nota

rul p

ublic

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu î

nscr

iere

a în

car

tea

func

iar�

. C

u to

ate

aces

tea,

�in

ând

cont

de

fapt

ul c�

nota

rul,

în v

eder

ea î

nche

ierii

act

ului

res

pect

iv v

a so

licita

în

pr

eala

bil

elib

erar

ea

unui

ex

tras

de

carte

fu

ncia

r�

pent

ru

aute

ntifi

care

, din

mom

entu

l for

mul�r

ii ce

rerii

blo

când

u-se

num�r

ul c

adas

tral

la c

are

se r

efer�

cere

rea

pe o

per

ioad�

de 5

zile

, tra

gem

con

cluz

ia c��i

în

prez

ent n

otar

ul e

ste �in

ut d

e un

term

en, �

i anu

me

term

enul

de

5 zi

le (2

zile

în

vech

ea r

egle

men

tare

), da

t� p

ân�

la c

are

el a

re p

osib

ilita

tea

înto

cmiri

i �i

în

regi

str�

rii a

ctul

ui a

uten

tic.

7.

Per

soan

a fiz

ic�

sau

juri

dic�

ce

a în

tocm

it do

cum

enta�ia

ca

dast

ral�

– m

en�iu

nea

cu p

rivire

la c

alita

tea

pers

oane

i fiz

ice

sau

jurid

ice

128 A

rt. 4

7 al

in. (

9) d

in L

egea

nr.

7/19

96 re

publ

icat�,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e ;

163

ce a întocmit docum

enta�ia cadastral� de a solicita înscrierea în cartea funciar� este expres prev�zut� de art. 56 alin. (3) din R

egulament 129.

8. Instan�a judec�toreasc� – calitatea instan�ei de judecat� este

consfiin�it� prin prevederile art. 54 alin. (2) din Lege prin care se prevede faptul c� instan�a va transm

ite în termen de 3 zile hot�rârea r�m

as�definitiv�

�i irevocabil�, constitutiv� sau declarativ� asupra unui drept real im

obiliar, la biroul teritorial în a c�rui raz� de actvitate se afl� imobilul. În

condi�iile în care vom avea o hot�râre irevocabil� ca urm

are a epuiz�rii ultim

ei c�i de atac – recursul, instan�a competent� s� transm

it� hot�rârea va fi instan�a de recurs. D

ac� în schimb, hot�rârea a devenit irevocabil� prin

neapelare sau nerecurare, va fi transmis� de instan�a de fond în caz de

neapelare, respectiv tot de instan�a de fond în caz de nerecurare a unei hot�râri nesusceptibil� de calea de atac a apelului �i de instan�a de apel în caz de nerecurare a unei hot�râri pronun�ate de o instan�� de apel.

9. Organul de urm

�rire penal� – calitatea acestuia de a solicita efectuarea unei înscrieri în cartea funciar� nu este prev�zut� în m

od expres de lege, dar rezult� im

plicit din dispozi�iile care privesc notarea, coroborate cu anum

ite articole ale Codului de procedur� penal�.

10. O

rganele de executare130 – vor solicita notarea prealabil� în

cartea funciar� a actelor de urm�rire silit�. A

ceste organe sunt: executorii judec�tore�ti, executorii fiscali, executorii bancari, executorii A

utorit��ii pentru V

alorificarea Activelor B

ancare.

129 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006;

130 A se vedea M

. D. C

osma, op. cit., p. 255 ;

163

ce a întocmit docum

enta�ia cadastral� de a solicita înscrierea în cartea funciar� este expres prev�zut� de art. 56 alin. (3) din R

egulament 129.

8. Instan�a judec�toreasc� – calitatea instan�ei de judecat� este

consfiin�it� prin prevederile art. 54 alin. (2) din Lege prin care se prevede faptul c� instan�a va transm

ite în termen de 3 zile hot�rârea r�m

as�definitiv�

�i irevocabil�, constitutiv� sau declarativ� asupra unui drept real im

obiliar, la biroul teritorial în a c�rui raz� de actvitate se afl� imobilul. În

condi�iile în care vom avea o hot�râre irevocabil� ca urm

are a epuiz�rii ultim

ei c�i de atac – recursul, instan�a competent� s� transm

it� hot�rârea va fi instan�a de recurs. D

ac� în schimb, hot�rârea a devenit irevocabil� prin

neapelare sau nerecurare, va fi transmis� de instan�a de fond în caz de

neapelare, respectiv tot de instan�a de fond în caz de nerecurare a unei hot�râri nesusceptibil� de calea de atac a apelului �i de instan�a de apel în caz de nerecurare a unei hot�râri pronun�ate de o instan�� de apel.

9. Organul de urm

�rire penal� – calitatea acestuia de a solicita efectuarea unei înscrieri în cartea funciar� nu este prev�zut� în m

od expres de lege, dar rezult� im

plicit din dispozi�iile care privesc notarea, coroborate cu anum

ite articole ale Codului de procedur� penal�.

10. O

rganele de executare130 – vor solicita notarea prealabil� în

cartea funciar� a actelor de urm�rire silit�. A

ceste organe sunt: executorii judec�tore�ti, executorii fiscali, executorii bancari, executorii A

utorit��ii pentru V

alorificarea Activelor B

ancare.

129 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006;

130 A se vedea M

. D. C

osma, op. cit., p. 255 ;

164

3.6.

3. E

tape

le p

roce

duri

i de

însc

rier

e în

car

tea

func

iar�

Proc

edur

a de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

a�a

cum

am

ar�

tat

la

punc

tul 3

.6.1

. se

desf��

oar�

de-

a lu

ngul

mai

mul

tor e

tape

, car

e po

t fi g

rupa

te

astfe

l: 1.

Etap

a pr

oced

urilo

r pre

alab

ile în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

; 2.

Etap

a pr

oced

urilo

r sim

ulta

ne în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

; 3.

Etap

a pr

oced

urilo

r ul

terio

are

efec

tu�r

ii în

scrie

rii

în

carte

a fu

ncia

r�.

§1. P

roce

duri

le p

real

abile

însc

rier

ii în

car

tea

func

iar�

a.

intr

oduc

erea

cer

erii

de în

scri

ere

– ce

rere

a se

dep

une

la b

iroul

te

ritor

ial d

in c

adru

l ofic

iulu

i ter

itoria

l com

pete

nt, f

iind

înso�it�

de în

scris

ul

orig

inal

sau

de

copi

a le

galiz

at�

a ac

estu

ia, s

au d

e co

pia

lega

lizat�

a ho

t�râ

rii

jude

c�to

re�t

i, cu

men�iu

nea

c� e

ste

defin

itiv��i

irev

ocab

il�. C

erer

ea se

poa

te

depu

ne13

1 prin

po�

t�, p

rin c

urie

r, pe

rson

al d

e c�

tre s

olic

itant

sau

prin

fax.

În

cazu

l în

car

e se

va

depu

ne p

erso

nal

de c�t

re s

olic

itant

, de

pune

rea

se v

a ef

ectu

a în

dou�

exem

plar

e, u

nul f

iind

rest

ituit

aces

tuia

dup�

ce i

se v

a ap

lica

men�iu

nea

num�r

ului

de

înre

gist

rare

. b.

înr

egis

trar

ea c

erer

ii –

cere

rea

de î

nscr

iere

prim

it� î

n un

a di

n m

odal

it��il

e en

umer

ate

mai

sus

, se

depu

ne la

reg

istra

tura

biro

ului

terit

oria

l �i

se

înre

gist

reaz�

în a

ceea�i

zi,

cu d

ata �i

ora

prim

irii d

e c�

tre re

fere

ntul

de

la r

egis

tratu

r� c

are �in

e re

gist

rul g

ener

al d

e in

trare

, num�r

ul d

e în

regi

stra

re

fiind

cel

car

e ur

mea

z� d

in o

rdin

ea c

rono

logi

c� a

reg

istru

lui

gene

ral

de

intra

re. D

up�

înre

gist

rare

a ce

rerii

, ref

eren

tul d

e la

reg

istra

tur�

va

com

unic

a p�

r�ii

solic

itant

e nu

m�r

ul d

e în

regi

stra

re a

cer

erii

din

regi

stru

l ge

nera

l de

in

trare

�i d

ata

de r

ezol

vare

(te

rmen

ul d

e so

lu�io

nare

), în

scrii

nd a

cest

e da

te

131 A

rt. 5

7 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

;

164

3.6.

3. E

tape

le p

roce

duri

i de

însc

rier

e în

car

tea

func

iar�

Proc

edur

a de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

a�a

cum

am

ar�

tat

la

punc

tul 3

.6.1

. se

desf��

oar�

de-

a lu

ngul

mai

mul

tor e

tape

, car

e po

t fi g

rupa

te

astfe

l: 1.

Etap

a pr

oced

urilo

r pre

alab

ile în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

; 2.

Etap

a pr

oced

urilo

r sim

ulta

ne în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

; 3.

Etap

a pr

oced

urilo

r ul

terio

are

efec

tu�r

ii în

scrie

rii

în

carte

a fu

ncia

r�.

§1. P

roce

duri

le p

real

abile

însc

rier

ii în

car

tea

func

iar�

a.

intr

oduc

erea

cer

erii

de în

scri

ere

– ce

rere

a se

dep

une

la b

iroul

te

ritor

ial d

in c

adru

l ofic

iulu

i ter

itoria

l com

pete

nt, f

iind

înso�it�

de în

scris

ul

orig

inal

sau

de

copi

a le

galiz

at�

a ac

estu

ia, s

au d

e co

pia

lega

lizat�

a ho

t�râ

rii

jude

c�to

re�t

i, cu

men�iu

nea

c� e

ste

defin

itiv��i

irev

ocab

il�. C

erer

ea se

poa

te

depu

ne13

1 prin

po�

t�, p

rin c

urie

r, pe

rson

al d

e c�

tre s

olic

itant

sau

prin

fax.

În

cazu

l în

car

e se

va

depu

ne p

erso

nal

de c�t

re s

olic

itant

, de

pune

rea

se v

a ef

ectu

a în

dou�

exem

plar

e, u

nul f

iind

rest

ituit

aces

tuia

dup�

ce i

se v

a ap

lica

men�iu

nea

num�r

ului

de

înre

gist

rare

. b.

înr

egis

trar

ea c

erer

ii –

cere

rea

de î

nscr

iere

prim

it� î

n un

a di

n m

odal

it��il

e en

umer

ate

mai

sus

, se

depu

ne la

reg

istra

tura

biro

ului

terit

oria

l �i

se

înre

gist

reaz�

în a

ceea�i

zi,

cu d

ata �i

ora

prim

irii d

e c�

tre re

fere

ntul

de

la r

egis

tratu

r� c

are �in

e re

gist

rul g

ener

al d

e in

trare

, num�r

ul d

e în

regi

stra

re

fiind

cel

car

e ur

mea

z� d

in o

rdin

ea c

rono

logi

c� a

reg

istru

lui

gene

ral

de

intra

re. D

up�

înre

gist

rare

a ce

rerii

, ref

eren

tul d

e la

reg

istra

tur�

va

com

unic

a p�

r�ii

solic

itant

e nu

m�r

ul d

e în

regi

stra

re a

cer

erii

din

regi

stru

l ge

nera

l de

in

trare

�i d

ata

de r

ezol

vare

(te

rmen

ul d

e so

lu�io

nare

), în

scrii

nd a

cest

e da

te

131 A

rt. 5

7 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

;

165

pe cel de-al doilea exemplar al cererii. A

tunci când cererea de efectuare a opera�iunilor de carte funciar� a fost depus� într-un singur exem

plar, referentul va elibera p�r�ii un bon de confirm

are a înregistr�rii (art. 17 lit. d, art. 74 din pr. R

eg.). Deoarece legea nu se pronun�� în niciun fel, nim

ic nu îm

piedic� îns� ca acest bon de confirmare s� cuprind�, al�turi de num

�rul de înregistrare, �i term

enul de solu�ionare a cererii, purtând totodat��tam

pila biroului teritorial �i sem

n�tura referentului. C

ererea de

înscriere va

produce din

mom

entul introducerii

urm�toarele efecte:

1. registratorul de carte funciar� va trebui s� solu�ioneze cererea introdus�

�i înregistrat� printr-o încheiere de admitere sau de respingere,

care va fi comunicat� p�r�ilor interesate;

2. odat� înregistrat� cererea, aceasta nu va mai putea fi m

odificat�sau întregit�

132, fiind necesar� înregistrarea unei noi cereri care nu va mai fi

supus� pl��ii altei taxe de timbru, cu excep�ia situa�iei în care pentru noua

cerere ar fi prev�zute taxe mai m

ari, caz în care s-ar achita doar diferen�a taxei de tim

bru133.

3. înregistrarea

cererii la

biroul de

carte funciar�

genereaz�interdic�ia eliber�rii unui extras, cât tim

p lucrarea nu este efectuat�; 4. înregistrarea cererii de eliberare a unui extras de carte funciar�

determin�

�i indisponibilizarea num�rului cadastral pe o perioad� de 5 zile

lucr�toare, perioad� care reprezint� durata valabilit��ii extrasului respectiv; Term

enul de 5 zile este unul imperativ, legal, calculat pe zile pline, la

socotirea acestuia intrând atât ziua în care acesta începe s� curg�, cât �i ziua când el se sfâr�e�te;

132

Regulam

entul de

organizare �i

func�ionare a

birourilor de

carte funciar�

ale judec�toriilor aprobat prin O

rdinul Ministrului Justi�iei nr. 2371/C

din 22 decembrie 1997,

publicat în M. O

f. al Rom

âniei, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ; 133 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 177 ; 165

pe cel de-al doilea exemplar al cererii. A

tunci când cererea de efectuare a opera�iunilor de carte funciar� a fost depus� într-un singur exem

plar, referentul va elibera p�r�ii un bon de confirm

are a înregistr�rii (art. 17 lit. d, art. 74 din pr. R

eg.). Deoarece legea nu se pronun�� în niciun fel, nim

ic nu îm

piedic� îns� ca acest bon de confirmare s� cuprind�, al�turi de num

�rul de înregistrare, �i term

enul de solu�ionare a cererii, purtând totodat��tam

pila biroului teritorial �i sem

n�tura referentului. C

ererea de

înscriere va

produce din

mom

entul introducerii

urm�toarele efecte:

1. registratorul de carte funciar� va trebui s� solu�ioneze cererea introdus�

�i înregistrat� printr-o încheiere de admitere sau de respingere,

care va fi comunicat� p�r�ilor interesate;

2. odat� înregistrat� cererea, aceasta nu va mai putea fi m

odificat�sau întregit�

132, fiind necesar� înregistrarea unei noi cereri care nu va mai fi

supus� pl��ii altei taxe de timbru, cu excep�ia situa�iei în care pentru noua

cerere ar fi prev�zute taxe mai m

ari, caz în care s-ar achita doar diferen�a taxei de tim

bru133.

3. înregistrarea

cererii la

biroul de

carte funciar�

genereaz�interdic�ia eliber�rii unui extras, cât tim

p lucrarea nu este efectuat�; 4. înregistrarea cererii de eliberare a unui extras de carte funciar�

determin�

�i indisponibilizarea num�rului cadastral pe o perioad� de 5 zile

lucr�toare, perioad� care reprezint� durata valabilit��ii extrasului respectiv; Term

enul de 5 zile este unul imperativ, legal, calculat pe zile pline, la

socotirea acestuia intrând atât ziua în care acesta începe s� curg�, cât �i ziua când el se sfâr�e�te;

132

Regulam

entul de

organizare �i

func�ionare a

birourilor de

carte funciar�

ale judec�toriilor aprobat prin O

rdinul Ministrului Justi�iei nr. 2371/C

din 22 decembrie 1997,

publicat în M. O

f. al Rom

âniei, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ; 133 A

se vedea C. C

ucu, op. cit., p. 177 ;

166

5. d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

de î

nscr

iere

rep

rezi

nt�

mom

entu

l de

la

care

îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� d

evin

e op

ozab

il� f

a��

de t

er�i,

pre

cum

�i

rang

ul în

scrie

rii.

c. fo

rma �i

con�in

utul

cer

erii.

C

erer

ea v

a tre

bui s�

cupr

ind�

, a�a

cum

men�io

neaz��i

art.

47

alin

. (1

) din

Reg

ulam

ent13

4 : 1.

num

ele

sau

denu

mire

a �i

dom

icili

ul s

au s

ediu

l sol

icita

ntul

ui, d

up�

cum

ace

sta

este

per

soan�

fizic�

sau

jurid

ic�;

2.

obi

ectu

l îns

crie

rii;

3. in

dica

rea

actu

lui s

au a

act

elor

car

e ju

stifi

c� c

erer

ea;

4. l

ocal

itate

a în

car

e es

te s

ituat

im

obilu

l, nu

m�r

ul c

adas

tral �i

nu

m�r

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�;

d. în

scri

suri

le d

oved

itoar

e C

erer

ea d

e în

scrie

re v

a fi

înso�it�

de î

nscr

isul

orig

inal

sau

cop

ia

lega

lizat�

a ac

estu

ia,

de h

ot�r

ârea

jud

ec�t

orea

sc�

decl

arat

iv�,

con

stitu

tiv�

sau

trans

lativ�

de d

rept

uri î

n co

pie

lega

lizat��i

pur

tând

men�iu

nea

c� e

ste

defin

itiv��i

irev

ocab

il�, s

au, d

up�

caz

de a

ctul

adm

inis

trativ

în o

rigin

al s

au

în c

opie

lega

lizat�.

În

con

di�ii

le în

car

e ce

rere

a de

pus�

spr

e în

regi

stra

re n

u es

te în

so�it�

de t

oate

act

ele

prev�z

ute

de l

ege,

arti

colu

l 55

alin

. (4)

din

Reg

ulam

ent13

5

perm

ite c

ompl

etar

ea d

osar

ului

cer

erii.

Sub

linie

m c�

nu e

ste

vorb

a de

co

mpl

etar

ea c

erer

ii, f

apt

inte

rzis

în

mod

exp

res

prin

alin

eatu

l (3

) al

ac

elui

a�i a

rtico

l, ci

de

com

plet

area

dos

arul

ui c

erer

ii. A

ceas

t� c

ompl

etar

e a

dosa

rulu

i ce

rerii

poa

te i

nter

vini

atu

nci

când

cer

erea

ini�ia

l� n

u ar

e at

a�at

e to

ate

acte

le n

eces

are,

sau

atun

ci c

ând

nu a

u fo

st p

l�tit

e ta

rifel

e le

gale

.

13

4R

egul

amen

tul

de

orga

niza

re �i

fu

nc�io

nare

a

biro

urilo

r de

ca

rte

func

iar�

al

e ju

dec�

torii

lor

apr

obat

prin

Ord

inul

Min

iste

rulu

i Ju

sti�i

ei n

r. 23

71/C

din

22

dece

mbr

ie

1997

, pub

licat

în M

. Of.

al R

omân

iei,

Parte

a I,

nr.

84 d

in 2

3 fe

brua

rie 1

998

;�13

5 Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re �i

func�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

16

6

5. d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

de î

nscr

iere

rep

rezi

nt�

mom

entu

l de

la

care

îns

crie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� d

evin

e op

ozab

il� f

a��

de t

er�i,

pre

cum

�i

rang

ul în

scrie

rii.

c. fo

rma �i

con�in

utul

cer

erii.

C

erer

ea v

a tre

bui s�

cupr

ind�

, a�a

cum

men�io

neaz��i

art.

47

alin

. (1

) din

Reg

ulam

ent13

4 : 1.

num

ele

sau

denu

mire

a �i

dom

icili

ul s

au s

ediu

l sol

icita

ntul

ui, d

up�

cum

ace

sta

este

per

soan�

fizic�

sau

jurid

ic�;

2.

obi

ectu

l îns

crie

rii;

3. in

dica

rea

actu

lui s

au a

act

elor

car

e ju

stifi

c� c

erer

ea;

4. l

ocal

itate

a în

car

e es

te s

ituat

im

obilu

l, nu

m�r

ul c

adas

tral �i

nu

m�r

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�;

d. în

scri

suri

le d

oved

itoar

e C

erer

ea d

e în

scrie

re v

a fi

înso�it�

de î

nscr

isul

orig

inal

sau

cop

ia

lega

lizat�

a ac

estu

ia,

de h

ot�r

ârea

jud

ec�t

orea

sc�

decl

arat

iv�,

con

stitu

tiv�

sau

trans

lativ�

de d

rept

uri î

n co

pie

lega

lizat��i

pur

tând

men�iu

nea

c� e

ste

defin

itiv��i

irev

ocab

il�, s

au, d

up�

caz

de a

ctul

adm

inis

trativ

în o

rigin

al s

au

în c

opie

lega

lizat�.

În

con

di�ii

le în

car

e ce

rere

a de

pus�

spr

e în

regi

stra

re n

u es

te în

so�it�

de t

oate

act

ele

prev�z

ute

de l

ege,

arti

colu

l 55

alin

. (4)

din

Reg

ulam

ent13

5

perm

ite c

ompl

etar

ea d

osar

ului

cer

erii.

Sub

linie

m c�

nu e

ste

vorb

a de

co

mpl

etar

ea c

erer

ii, f

apt

inte

rzis

în

mod

exp

res

prin

alin

eatu

l (3

) al

ac

elui

a�i a

rtico

l, ci

de

com

plet

area

dos

arul

ui c

erer

ii. A

ceas

t� c

ompl

etar

e a

dosa

rulu

i ce

rerii

poa

te i

nter

vini

atu

nci

când

cer

erea

ini�ia

l� n

u ar

e at

a�at

e to

ate

acte

le n

eces

are,

sau

atun

ci c

ând

nu a

u fo

st p

l�tit

e ta

rifel

e le

gale

.

13

4R

egul

amen

tul

de

orga

niza

re �i

fu

nc�io

nare

a

biro

urilo

r de

ca

rte

func

iar�

al

e ju

dec�

torii

lor

apr

obat

prin

Ord

inul

Min

iste

rulu

i Ju

sti�i

ei n

r. 23

71/C

din

22

dece

mbr

ie

1997

, pub

licat

în M

. Of.

al R

omân

iei,

Parte

a I,

nr.

84 d

in 2

3 fe

brua

rie 1

998

;�13

5 Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re �i

func�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

167

e. repartizarea cererii �i alc�tuirea dosarului de carte funciar�R

eferentul din cadrul biroului de registratur� prime�te cererile de

înscriere, le

înregistreaz�, procedând

ulterior la

repartizarea acestora,

alfabetic, asisten�ilor registratori sau referen�iolor în vederea solu�ion�rii lor, cu respectarea regulilor stabilite de registratorul-�ef. D

up� repartizarea dosarului, asistentul-registrator va trebui s� verfice cererea în raport cu datele de carte funciar�, m

oment în care va m

en�iona pe cerere dac� exist�sau nu piedici pentru îscrierea cererii respective. În condi�iile în care sunt identificate piedici, ele vor fi m

en�ionate pe cerere, în caz contrar pe cerere înscriindu-se m

en�iunea nu exist� piedici de carte funciar�.f. rezolu�ia registratoruluiD

up� ce se va men�iona existen�a sau inexisten�a piedicilor de carte

funciar�, registratorul va dispune prin rezolu�ie întocmirea încheierii de

carte funciar�. Rezolu�ia dobînde�te astfel natura unui act adm

inistrativ, prin care

registratorul de

carte funciar�

examineaz�

atest�rile asistentului-

registrator �i, f�r� s� intre în cercetarea cererii, dispune întocmirea încheierii

de carte funciar�. Ea se deosebe�te, astfel, de încheierea dat� de registrator, care este un act procedural �i nu unul adm

inistrativ, doar încheierea putând fi atacat� cu plângere în term

enul defipt de lege. În esen��, rezolu�ia reprezint� o not� scurt� înscris� de registrator pe cererea de înscriere, cuprinzând data consem

n�rii, dispozi�ia de întocmire a încheierii de carte

funciar��i sem

n�tura registratorului. Rezolu�ia încheie efectiv procedura

prealabil� de

înregistrare, repartizare

�i verificare

a cererii,

marcând

mom

entul trecerii dosarului de carte funciar� în cea de-a doua etap�, a procedurii concom

itente încheierilor de carte funciar�. §2. Procedurile sim

ultane înscrierilor de carte funciar�A

. Solu�ionarea cererii de înscriereI. C

ercetarea cererii de înscriere �i încheierea de carte funciar�R

egistratorul de carte funciar� va cerceta cererea de înscriere din punctul de vedere al îndeplinirii condi�iilor de form

��i de fond prev�zute de

167

e. repartizarea cererii �i alc�tuirea dosarului de carte funciar�R

eferentul din cadrul biroului de registratur� prime�te cererile de

înscriere, le

înregistreaz�, procedând

ulterior la

repartizarea acestora,

alfabetic, asisten�ilor registratori sau referen�iolor în vederea solu�ion�rii lor, cu respectarea regulilor stabilite de registratorul-�ef. D

up� repartizarea dosarului, asistentul-registrator va trebui s� verfice cererea în raport cu datele de carte funciar�, m

oment în care va m

en�iona pe cerere dac� exist�sau nu piedici pentru îscrierea cererii respective. În condi�iile în care sunt identificate piedici, ele vor fi m

en�ionate pe cerere, în caz contrar pe cerere înscriindu-se m

en�iunea nu exist� piedici de carte funciar�.f. rezolu�ia registratoruluiD

up� ce se va men�iona existen�a sau inexisten�a piedicilor de carte

funciar�, registratorul va dispune prin rezolu�ie întocmirea încheierii de

carte funciar�. Rezolu�ia dobînde�te astfel natura unui act adm

inistrativ, prin care

registratorul de

carte funciar�

examineaz�

atest�rile asistentului-

registrator �i, f�r� s� intre în cercetarea cererii, dispune întocmirea încheierii

de carte funciar�. Ea se deosebe�te, astfel, de încheierea dat� de registrator, care este un act procedural �i nu unul adm

inistrativ, doar încheierea putând fi atacat� cu plângere în term

enul defipt de lege. În esen��, rezolu�ia reprezint� o not� scurt� înscris� de registrator pe cererea de înscriere, cuprinzând data consem

n�rii, dispozi�ia de întocmire a încheierii de carte

funciar��i sem

n�tura registratorului. Rezolu�ia încheie efectiv procedura

prealabil� de

înregistrare, repartizare

�i verificare

a cererii,

marcând

mom

entul trecerii dosarului de carte funciar� în cea de-a doua etap�, a procedurii concom

itente încheierilor de carte funciar�. §2. Procedurile sim

ultane înscrierilor de carte funciar�A

. Solu�ionarea cererii de înscriereI. C

ercetarea cererii de înscriere �i încheierea de carte funciar�R

egistratorul de carte funciar� va cerceta cererea de înscriere din punctul de vedere al îndeplinirii condi�iilor de form

��i de fond prev�zute de

168

artic

olul

20 �i

48

din

Lege

. În

con

di�ii

le î

n ca

re r

egis

trato

rul

va c

onst

ata

fapt

ul c�

pent

ru s

olu�

iona

rea

cere

rii m

ai s

unt

nece

sare

anu

mite

îns

cris

uri

care

nu

aduc

îns�

atin

gere

fon

dulu

i dre

ptul

ui c

are

se d

ore�

te a

fi î

nscr

is, e

l va

put

ea d

ispu

ne î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

, fix

ând

un t

erm

en p

ân�

la c

are

solic

itant

ul v

a tre

bui s�

depu

n� re

spec

tivel

e în

scrie

ri, s

ub s

anc�

iune

a ra

dier

ii în

scrie

rii p

rovi

zorii

. R

egis

trato

rul,

în u

rma

anal

iz�r

ii ce

rerii

de

însc

riere

, po

ate

adop

ta u

na d

in u

rm�t

oare

le so

lu�ii

: a.

adm

itere

a ce

rerii

– î

n ac

est

caz

se v

a di

spun

e pr

in î

nche

iere

in

tabu

lare

a sa

u în

scrie

rea

prov

izor

ie în

car

tea

func

iar�

; b.

resp

inge

rea

cere

rii –

regi

stra

toru

l va

men�io

na s

olu�

ia în

par

tea

de

carte

func

iar�

în c

are

s-a

solic

itat e

fect

uare

a în

scrie

rii �

i în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re, î

n dr

eptu

l num�r

ului

de

înre

gist

rare

, la

rubr

ica

obse

rva�

ii;

c.ad

mite

rea

în p

arte

a c

erer

ii –

solu�ia

va

fi ad

opta

t� d

oar î

n ca

zul î

n ca

re c

erer

ea p

oate

fi

solu�io

nat�

num

ai p

ar�ia

l. R

egis

trato

rul

va m

en�io

na

mot

ivat

în c

uprin

sul î

nche

ierii

atâ

t par

tea

din

cere

re c

are

a fo

st a

dmis�,

cât

�i

parte

a di

n ce

rere

car

e a

fost

resp

ins�

. În

chei

erea

pr

onun�a

t�

de

regi

stra

tor

trebu

ie

s�

cupr

ind�

136 ,

în

conf

orm

itate

cu

art.

48 a

lin.

(2)

din

Lege

�i

art.

51 d

in R

egul

amen

t ur

m�t

oare

le d

ate:

a.

ar�t

area

ofic

iulu

i �i a

biro

ului

terit

oria

l; b.

însc

risul

pe

care

se în

tem

eiaz�

cere

rea;

c.

felu

l în

scrie

rii:

inta

bula

re,

însc

riere

pr

oviz

orie

, no

tare

sa

u ra

dier

e;

d.m

odal

it��il

e dr

eptu

rilor

însc

rise;

e.

loca

litat

ea î

n ca

re s

e af

l� i

mob

ilul,

num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e,

num�r

ul d

e or

dine

, num�r

ul c

adas

tral s

au to

pogr

afic

�i n

um�r

ul

de p

arce

l�;

136 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

- 690

; 16

8

artic

olul

20 �i

48

din

Lege

. În

con

di�ii

le î

n ca

re r

egis

trato

rul

va c

onst

ata

fapt

ul c�

pent

ru s

olu�

iona

rea

cere

rii m

ai s

unt

nece

sare

anu

mite

îns

cris

uri

care

nu

aduc

îns�

atin

gere

fon

dulu

i dre

ptul

ui c

are

se d

ore�

te a

fi î

nscr

is, e

l va

put

ea d

ispu

ne î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

, fix

ând

un t

erm

en p

ân�

la c

are

solic

itant

ul v

a tre

bui s�

depu

n� re

spec

tivel

e în

scrie

ri, s

ub s

anc�

iune

a ra

dier

ii în

scrie

rii p

rovi

zorii

. R

egis

trato

rul,

în u

rma

anal

iz�r

ii ce

rerii

de

însc

riere

, po

ate

adop

ta u

na d

in u

rm�t

oare

le so

lu�ii

: a.

adm

itere

a ce

rerii

– î

n ac

est

caz

se v

a di

spun

e pr

in î

nche

iere

in

tabu

lare

a sa

u în

scrie

rea

prov

izor

ie în

car

tea

func

iar�

; b.

resp

inge

rea

cere

rii –

regi

stra

toru

l va

men�io

na s

olu�

ia în

par

tea

de

carte

func

iar�

în c

are

s-a

solic

itat e

fect

uare

a în

scrie

rii �

i în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re, î

n dr

eptu

l num�r

ului

de

înre

gist

rare

, la

rubr

ica

obse

rva�

ii;

c.ad

mite

rea

în p

arte

a c

erer

ii –

solu�ia

va

fi ad

opta

t� d

oar î

n ca

zul î

n ca

re c

erer

ea p

oate

fi

solu�io

nat�

num

ai p

ar�ia

l. R

egis

trato

rul

va m

en�io

na

mot

ivat

în c

uprin

sul î

nche

ierii

atâ

t par

tea

din

cere

re c

are

a fo

st a

dmis�,

cât

�i

parte

a di

n ce

rere

car

e a

fost

resp

ins�

. În

chei

erea

pr

onun�a

t�

de

regi

stra

tor

trebu

ie

s�

cupr

ind�

136 ,

în

conf

orm

itate

cu

art.

48 a

lin.

(2)

din

Lege

�i

art.

51 d

in R

egul

amen

t ur

m�t

oare

le d

ate:

a.

ar�t

area

ofic

iulu

i �i a

biro

ului

terit

oria

l; b.

însc

risul

pe

care

se în

tem

eiaz�

cere

rea;

c.

felu

l în

scrie

rii:

inta

bula

re,

însc

riere

pr

oviz

orie

, no

tare

sa

u ra

dier

e;

d.m

odal

it��il

e dr

eptu

rilor

însc

rise;

e.

loca

litat

ea î

n ca

re s

e af

l� i

mob

ilul,

num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e,

num�r

ul d

e or

dine

, num�r

ul c

adas

tral s

au to

pogr

afic

�i n

um�r

ul

de p

arce

l�;

136 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

- 690

;

169

f.determ

inarea exact� a dreptului sau a faptului ce se cere a fi înscris;

g.persoanele în folosul �i îm

potriva c�rora se efectueaz� înscrierea; h.

persoana c�reia urmeaz� s� i se predea înscrisurile originale;

i.persoanele c�rora urm

eaz� s� li se comunice încheierea;

j.dreptul de ipotec� legal�, dac� este cazul;

k.tem

eiul juridic în caz de admitere sau de respingere;

l.calea de atac, term

enul �i biroul teritorial la care se depune; m

.sem

n�tura registratorului �i a asistentului registrator; Încheierea va fi com

unicat�, indiferent de solu�ia adoptat�, atât persoanei care a solicitat înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, cât �i celorlalte persoane interesate, în term

en de 15 zile de la pronun�area încheierii, dar nu m

ai târziu de 30 de zile de la data înregistr�rii cererii, conform

dispozi�iilor art. 50 alin. (1) din Lege. Com

unicarea se va putea realiza

137 fie direct, personal, fie prin po�t�, cu fil� de comunicare sau chiar

prin fax sau alte mijloace de com

unicare care asigur� confirmarea de

primire. Indiferent de m

odul de realizare, comunicare se realizeaz� gratuit,

respectându-se astfel dispozi�iile art. 722 din Codul de procedur� civil�.

II. C�ile de atac

Solicitantul nemul�um

it de modalitatea de solu�ionare a cererii,

precum �i to�i cei ale c�ror drepturi au fost înc�lcate printr-o încheiere, pot

ataca încheierea

respectiv�, inclusiv

pe calea

ac�iunii în

rectificare. Posibilitatea exercit�rii dreptului de a ataca încheierea de înscriere sau de respingere este prev�zut� în cuprinsul art. 50 alin. (2) �i (3) care prevede c�plângerea

poate fi

formulat�

�i depus�

în term

en de

15 zile

de la

comunicare, la biroul teritorial, fiind înscris� din oficiu în cartea funciar�.

Oficiul teritorial are obliga�ia de a înainta plângerea judec�toriei în a c�rei

raz� teritorial� se afl� imiobilul, îm

preun� cu dosarul încheierii �i copia 137 A

se vedea D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 279-283;

169

f.determ

inarea exact� a dreptului sau a faptului ce se cere a fi înscris;

g.persoanele în folosul �i îm

potriva c�rora se efectueaz� înscrierea; h.

persoana c�reia urmeaz� s� i se predea înscrisurile originale;

i.persoanele c�rora urm

eaz� s� li se comunice încheierea;

j.dreptul de ipotec� legal�, dac� este cazul;

k.tem

eiul juridic în caz de admitere sau de respingere;

l.calea de atac, term

enul �i biroul teritorial la care se depune; m

.sem

n�tura registratorului �i a asistentului registrator; Încheierea va fi com

unicat�, indiferent de solu�ia adoptat�, atât persoanei care a solicitat înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, cât �i celorlalte persoane interesate, în term

en de 15 zile de la pronun�area încheierii, dar nu m

ai târziu de 30 de zile de la data înregistr�rii cererii, conform

dispozi�iilor art. 50 alin. (1) din Lege. Com

unicarea se va putea realiza

137 fie direct, personal, fie prin po�t�, cu fil� de comunicare sau chiar

prin fax sau alte mijloace de com

unicare care asigur� confirmarea de

primire. Indiferent de m

odul de realizare, comunicare se realizeaz� gratuit,

respectându-se astfel dispozi�iile art. 722 din Codul de procedur� civil�.

II. C�ile de atac

Solicitantul nemul�um

it de modalitatea de solu�ionare a cererii,

precum �i to�i cei ale c�ror drepturi au fost înc�lcate printr-o încheiere, pot

ataca încheierea

respectiv�, inclusiv

pe calea

ac�iunii în

rectificare. Posibilitatea exercit�rii dreptului de a ataca încheierea de înscriere sau de respingere este prev�zut� în cuprinsul art. 50 alin. (2) �i (3) care prevede c�plângerea

poate fi

formulat�

�i depus�

în term

en de

15 zile

de la

comunicare, la biroul teritorial, fiind înscris� din oficiu în cartea funciar�.

Oficiul teritorial are obliga�ia de a înainta plângerea judec�toriei în a c�rei

raz� teritorial� se afl� imiobilul, îm

preun� cu dosarul încheierii �i copia 137 A

se vedea D. M

. Cosm

a, op. cit., p. 279-283;

170

c�r�i

i fu

ncia

re.

Toto

dat�

, te

xtul

de

le

ge

prev

ede

fapt

ul

c�

hot�

râre

a pr

onun�a

t� d

e ju

dec�

torie

est

e su

scep

tibil�

de

a fi

atac

at�

cu a

pel,

iar

hot�

râre

a pr

onun�a

t� î

n ap

el c

u re

curs

. H

ot�r

ârea

ins

tan�

ei j

udec�t

ore�

ti r�

mas�

irevo

cabi

l� s

e va

com

unic

a di

n of

iciu

biro

ului

terit

oria

l de

cada

stru

�i

pub

licita

te i

mob

iliar�

de c�t

re u

ltim

a in

stan��

car

e s-

a pr

onun�a

t as

upra

fo

ndul

ui,

prod

ucân

d ef

ecte

ret

roac

tive,

de

la d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

la

biro

ul te

ritor

ial.

Pers

oana

car

e a

solic

itat î

nscr

iere

a nu

va

pute

a m

odifi

ca sa

u în

tregi

prin

c�i

le d

e at

ac e

xerc

itate

cer

erea

pe

care

s-a

înte

mei

at în

chei

erea

re

gist

rato

rulu

i. U

n as

pect

impo

rtant

de

men�io

nat e

ste

fapt

ul c�

nota

rul p

ublic

nu

are

calit

atea

de

a ex

erci

ta c

alea

de

atac

îm

potri

va î

nche

ierii

de

resp

inge

re a

ce

rerii

de

însc

riere

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

ului

pe

care

l-a

aute

ntifi

cat,

nici

în

num

e pr

opriu

�i n

ici î

n nu

mel

e tit

ular

ilor a

ctul

ui13

8 . În

con

di�ii

le î

n ca

re p

lâng

erea

, ape

lul �i

/sau

rec

ursu

l su

nt r

espi

nse,

no

t�ril

e f�

cute

cu

priv

ire la

ace

stea

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e vo

r rad

ia d

in o

ficiu

, în

baz

a ho

t�râ

rii j

udec�t

ore�

ti r�

mas�

irevo

cabi

l��i

com

unic

at�

biro

ului

te

ritor

ial d

e c�

tre u

ltim

a in

stan��

car

e s-

a pr

onun�a

t asu

pra

fond

ului

. B

. Efe

ctua

rea

însc

rier

iiÎn

scrie

rile

efec

tuat

e în

car

tea

func

iar�

pot

fi

priv

ite d

in d

ou�

pers

pect

ive �i

anu

me:

din

pun

ctul

de

vede

re a

l re

gulil

or g

ener

ale �i

din

pu

nctu

l de

ved

ere

al r

egul

ilor �i

situ

a�iil

or s

peci

ale.

Reg

ulile

gen

eral

e de

în

scrie

re s

unt p

rev�

zute

în a

rt. 7

7 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

t139 c

are

prev

ede

c� în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� v

a cu

prin

de:

138 A

se

vede

a M

. N

icol

ae,

op.

cit.,

p.

691;

Aut

orul

men�io

neaz�

fapt

ul c�

nota

rul

î�i

desf��

oar�

act

ivita

tea

în b

aza

legi

i nr

. 36

/199

5, a

ct n

orm

ativ

în

care

sun

t pr

ev�z

ute

atrib

u�iil

e no

taru

lui

publ

ic,

prin

tre a

cest

ea n

efiin

d în

scris

�i

drep

tul

nota

rulu

i de

a a

taca

as

tfel d

e în

chei

eri.

13

9 Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

170

c�r�i

i fu

ncia

re.

Toto

dat�

, te

xtul

de

le

ge

prev

ede

fapt

ul

c�

hot�

râre

a pr

onun�a

t� d

e ju

dec�

torie

est

e su

scep

tibil�

de

a fi

atac

at�

cu a

pel,

iar

hot�

râre

a pr

onun�a

t� î

n ap

el c

u re

curs

. H

ot�r

ârea

ins

tan�

ei j

udec�t

ore�

ti r�

mas�

irevo

cabi

l� s

e va

com

unic

a di

n of

iciu

biro

ului

terit

oria

l de

cada

stru

�i

pub

licita

te i

mob

iliar�

de c�t

re u

ltim

a in

stan��

car

e s-

a pr

onun�a

t as

upra

fo

ndul

ui,

prod

ucân

d ef

ecte

ret

roac

tive,

de

la d

ata

înre

gist

r�rii

cer

erii

la

biro

ul te

ritor

ial.

Pers

oana

car

e a

solic

itat î

nscr

iere

a nu

va

pute

a m

odifi

ca sa

u în

tregi

prin

c�i

le d

e at

ac e

xerc

itate

cer

erea

pe

care

s-a

înte

mei

at în

chei

erea

re

gist

rato

rulu

i. U

n as

pect

impo

rtant

de

men�io

nat e

ste

fapt

ul c�

nota

rul p

ublic

nu

are

calit

atea

de

a ex

erci

ta c

alea

de

atac

îm

potri

va î

nche

ierii

de

resp

inge

re a

ce

rerii

de

însc

riere

în c

arte

a fu

ncia

r� a

act

ului

pe

care

l-a

aute

ntifi

cat,

nici

în

num

e pr

opriu

�i n

ici î

n nu

mel

e tit

ular

ilor a

ctul

ui13

8 . În

con

di�ii

le î

n ca

re p

lâng

erea

, ape

lul �i

/sau

rec

ursu

l su

nt r

espi

nse,

no

t�ril

e f�

cute

cu

priv

ire la

ace

stea

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e vo

r rad

ia d

in o

ficiu

, în

baz

a ho

t�râ

rii j

udec�t

ore�

ti r�

mas�

irevo

cabi

l��i

com

unic

at�

biro

ului

te

ritor

ial d

e c�

tre u

ltim

a in

stan��

car

e s-

a pr

onun�a

t asu

pra

fond

ului

. B

. Efe

ctua

rea

însc

rier

iiÎn

scrie

rile

efec

tuat

e în

car

tea

func

iar�

pot

fi

priv

ite d

in d

ou�

pers

pect

ive �i

anu

me:

din

pun

ctul

de

vede

re a

l re

gulil

or g

ener

ale �i

din

pu

nctu

l de

ved

ere

al r

egul

ilor �i

situ

a�iil

or s

peci

ale.

Reg

ulile

gen

eral

e de

în

scrie

re s

unt p

rev�

zute

în a

rt. 7

7 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

t139 c

are

prev

ede

c� în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� v

a cu

prin

de:

138 A

se

vede

a M

. N

icol

ae,

op.

cit.,

p.

691;

Aut

orul

men�io

neaz�

fapt

ul c�

nota

rul

î�i

desf��

oar�

act

ivita

tea

în b

aza

legi

i nr

. 36

/199

5, a

ct n

orm

ativ

în

care

sun

t pr

ev�z

ute

atrib

u�iil

e no

taru

lui

publ

ic,

prin

tre a

cest

ea n

efiin

d în

scris

�i

drep

tul

nota

rulu

i de

a a

taca

as

tfel d

e în

chei

eri.

13

9 Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

171

•ziua, luna, anul, num

arul de înregistrare al cererii în temeiul

c�reia se face înscrierea; •

înscrisul pe care se întemeiaz�;

•ar�tarea dreptului �i a m

odalit��ilor lui sau a faptului juridic ce se înscrie; •

titularul dreptului înscris ; •

cota de proprietate ; •

pre�ul.

Înscrierea const� în m

en�iunea f�cut� de asistentul-registrator în cartea funciar� pe baza dispozitivului încheierii dat în dosarul respectiv. Ea trebuie

efectuat� în

mod

cite�, f�r�

prescurt�ri care

ar putea

genera interpret�ri evazive. Este necesar� m

en�ionarea în cartea funciar� cu prilejul efectu�rii înscrierii �i a im

obilului identificat prin num�r cadastral sau

topographic, a dreptului sau faptului juridic la care se refer� înscrierea �i a num

�rului de înregistrare al acesteia, cu preciz�ri referitoare140 la:

1.construc�iile existente pe teren; 2.radierile de drepturi stinse prin efectul legii; 3.drepturile stabilite prin deciziile em

ise de autorit��ile competente,

potrivit legii ; 4.drepturile succesorale constatate prin certificat de m

o�tenitor sau hot�râri judec�tore�ti ;

În condi�iile în care este vorba despre o încheiere de respingere, asistentul-registrator, în conform

itate cu prevederile art. 68 alin. (1) din R

egulamentul sus-m

en�ionat, va nota în cartea funciar� aceast� solu�ie, m

en�ionând numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic

140 A

se vedea art. 78 din Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, aprobat prin Ordinul A

.N.C

.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.

Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

171

•ziua, luna, anul, num

arul de înregistrare al cererii în temeiul

c�reia se face înscrierea; •

înscrisul pe care se întemeiaz�;

•ar�tarea dreptului �i a m

odalit��ilor lui sau a faptului juridic ce se înscrie; •

titularul dreptului înscris ; •

cota de proprietate ; •

pre�ul.

Înscrierea const� în m

en�iunea f�cut� de asistentul-registrator în cartea funciar� pe baza dispozitivului încheierii dat în dosarul respectiv. Ea trebuie

efectuat� în

mod

cite�, f�r�

prescurt�ri care

ar putea

genera interpret�ri evazive. Este necesar� m

en�ionarea în cartea funciar� cu prilejul efectu�rii înscrierii �i a im

obilului identificat prin num�r cadastral sau

topographic, a dreptului sau faptului juridic la care se refer� înscrierea �i a num

�rului de înregistrare al acesteia, cu preciz�ri referitoare140 la:

1.construc�iile existente pe teren; 2.radierile de drepturi stinse prin efectul legii; 3.drepturile stabilite prin deciziile em

ise de autorit��ile competente,

potrivit legii ; 4.drepturile succesorale constatate prin certificat de m

o�tenitor sau hot�râri judec�tore�ti ;

În condi�iile în care este vorba despre o încheiere de respingere, asistentul-registrator, în conform

itate cu prevederile art. 68 alin. (1) din R

egulamentul sus-m

en�ionat, va nota în cartea funciar� aceast� solu�ie, m

en�ionând numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic

140 A

se vedea art. 78 din Regulam

entul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate im

obiliar�, aprobat prin Ordinul A

.N.C

.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.

Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

172

care

a f�

cut o

biec

tul c

erer

ii �i

imob

ilul l

a ca

re s

e re

fer�

. În

ceea

ce

priv

e�te

re

gulil

e sp

ecia

le d

e în

scrie

re, a

cest

ea v

or fi

trat

ate

sepa

rat,

pe la

rg .

C. D

esch

ider

ea c�r�ii

func

iare

Ope

ra�iu

nea

de d

esch

ider

e a

unei

c�r�i

func

iare

pre

supu

ne, a�a

cum

re

iese

din

int

erpr

etar

ea a

rt. 5

9 di

n Le

ge p

roce

dur�

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� a

act

elor

sau

fap

telo

r ju

ridic

e pr

ivin

d im

obile

le s

ituat

e în

tr-o

anum

it�

zon�

ad

min

istra

tiv�

pent

ru

care

nu

s-

au

defin

itiva

t în

s�do

cum

ente

le

cada

stru

lui

gene

ral.

Din

p�

cate

, pâ

n�

la

defin

itiva

rea

cada

stru

lui

gene

ral �i

a c�r�il

or f

unci

are

pent

ru î

ntre

gul

terit

oriu

al ��

rii,

urm

eaz�

s�

pr

oduc�

anum

ite

efec

te,

în

cond

i�iile

ap

lic�r

ii le

gii,

atât

di

spoz

i�iile

re

ferit

oare

la

re

gist

rele

de

tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni

cât �i

disp

ozi�i

ile c

uprin

se în

D.-L

- nr.

115/

1938

sau

în L

egea

nr.

242/

1947

141 . Î

n ca

zul i

mob

ilelo

r sup

use

regi

mul

ui d

e tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni, î

n co

ndi�i

ile

în c

are

se d

ore�

te î

nscr

iere

a un

ui p

rivile

giu,

a u

nei

ipot

eci

lega

le,

a se

ches

trulu

i sau

urm�r

irea

imob

ilulu

i, a

fruc

telo

r �i v

enitu

rilor

ace

stui

a or

i a

unei

ac�

iuni

pen

tru a

p�ra

rea

drep

turil

or re

ale

priv

itoar

e la

imob

ile n

eîns

cris

e în

car

tea

func

iar�

, ace

stea

se

vor î

nscr

ie în

vec

hile

regi

stre

de

trans

crip�iu

ni-

insc

rip�iu

ni, p

ân�

la m

omen

tul d

esch

ider

ii c�

r�ilo

r fun

ciar

e pe

ntru

imob

ilele

ca

re f

orm

eaz�

obi

ectu

l în

scrie

rilor

. Pe

ntru

toa

te c

elel

alte

act

e ju

ridic

e tra

nsla

tive

sau

cons

titut

ive

de d

rept

uri r

eale

ref

erito

are

la u

n im

obil

pent

ru

care

nu

s.au

final

izat

luc

r�ril

e ca

dast

rulu

i ge

nera

l, al

tele

dec

ât c

ele

sus-

men�io

nate

, se

va a

plic

a pr

oced

ura

prev�z

ut�

de a

rt. 5

9 di

n Le

ge.

În s

itua�

ia im

obile

lor

supu

se r

egim

ului

jurid

ic p

rev�

zut d

e D

.-L n

r. 11

5/19

38 s

au L

egii

nr. 2

42/1

947,

pân�

la fi

naliz

area

lucr�r

ilor c

adas

trale

la

nive

lul

fiec�

rui

jude�,

însc

rieril

e vo

r fi

efec

tuat

e în

c�r�il

e fu

ncia

re d

eja

exis

tent

e, d

ar c

u re

spec

tare

a di

spoz

i�iilo

r art.

58

alin

. (1)

din

Leg

e �i

ale

art.

141 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 3

80-3

82;

172

care

a f�

cut o

biec

tul c

erer

ii �i

imob

ilul l

a ca

re s

e re

fer�

. În

ceea

ce

priv

e�te

re

gulil

e sp

ecia

le d

e în

scrie

re, a

cest

ea v

or fi

trat

ate

sepa

rat,

pe la

rg .

C. D

esch

ider

ea c�r�ii

func

iare

Ope

ra�iu

nea

de d

esch

ider

e a

unei

c�r�i

func

iare

pre

supu

ne, a�a

cum

re

iese

din

int

erpr

etar

ea a

rt. 5

9 di

n Le

ge p

roce

dur�

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� a

act

elor

sau

fap

telo

r ju

ridic

e pr

ivin

d im

obile

le s

ituat

e în

tr-o

anum

it�

zon�

ad

min

istra

tiv�

pent

ru

care

nu

s-

au

defin

itiva

t în

s�do

cum

ente

le

cada

stru

lui

gene

ral.

Din

p�

cate

, pâ

n�

la

defin

itiva

rea

cada

stru

lui

gene

ral �i

a c�r�il

or f

unci

are

pent

ru î

ntre

gul

terit

oriu

al ��

rii,

urm

eaz�

s�

pr

oduc�

anum

ite

efec

te,

în

cond

i�iile

ap

lic�r

ii le

gii,

atât

di

spoz

i�iile

re

ferit

oare

la

re

gist

rele

de

tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni

cât �i

disp

ozi�i

ile c

uprin

se în

D.-L

- nr.

115/

1938

sau

în L

egea

nr.

242/

1947

141 . Î

n ca

zul i

mob

ilelo

r sup

use

regi

mul

ui d

e tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni, î

n co

ndi�i

ile

în c

are

se d

ore�

te î

nscr

iere

a un

ui p

rivile

giu,

a u

nei

ipot

eci

lega

le,

a se

ches

trulu

i sau

urm�r

irea

imob

ilulu

i, a

fruc

telo

r �i v

enitu

rilor

ace

stui

a or

i a

unei

ac�

iuni

pen

tru a

p�ra

rea

drep

turil

or re

ale

priv

itoar

e la

imob

ile n

eîns

cris

e în

car

tea

func

iar�

, ace

stea

se

vor î

nscr

ie în

vec

hile

regi

stre

de

trans

crip�iu

ni-

insc

rip�iu

ni, p

ân�

la m

omen

tul d

esch

ider

ii c�

r�ilo

r fun

ciar

e pe

ntru

imob

ilele

ca

re f

orm

eaz�

obi

ectu

l în

scrie

rilor

. Pe

ntru

toa

te c

elel

alte

act

e ju

ridic

e tra

nsla

tive

sau

cons

titut

ive

de d

rept

uri r

eale

ref

erito

are

la u

n im

obil

pent

ru

care

nu

s.au

final

izat

luc

r�ril

e ca

dast

rulu

i ge

nera

l, al

tele

dec

ât c

ele

sus-

men�io

nate

, se

va a

plic

a pr

oced

ura

prev�z

ut�

de a

rt. 5

9 di

n Le

ge.

În s

itua�

ia im

obile

lor

supu

se r

egim

ului

jurid

ic p

rev�

zut d

e D

.-L n

r. 11

5/19

38 s

au L

egii

nr. 2

42/1

947,

pân�

la fi

naliz

area

lucr�r

ilor c

adas

trale

la

nive

lul

fiec�

rui

jude�,

însc

rieril

e vo

r fi

efec

tuat

e în

c�r�il

e fu

ncia

re d

eja

exis

tent

e, d

ar c

u re

spec

tare

a di

spoz

i�iilo

r art.

58

alin

. (1)

din

Leg

e �i

ale

art.

141 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 3

80-3

82;

173

113 alin. (1) din Regulam

ent 142. Evident, �i de la aceast� regul� exist�anum

ite excep�ii prev�zute de lege143 când nu m

ai pot fi efectuate înscrieri în c�r�ile funciare întocm

ite în baza D.-L. nr. 115/1938:

a.când imobilele înscrise în aceste c�r�i funciare fac obiectul legilor

fondului funciar, în condi�iile în care aceste c�r�i nu au fost actualizate dup�adoptarea acestor legi;

b.când se înscrie o construc�ie ori are loc o dezmem

brare sau alipire a unui corp funciar înscris într-o asem

enea carte funciar�; Procedura de deschidere a c�r�ilor funciareÎn conform

itate cu dispozi�iile art. 59 din Lege, actele �i faptele juridice privind im

obilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care

nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o

carte funciar�. În acelea�i condi�ii, se vor înscrie �i titlurile de proprietate em

ise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ata�a

documenta�ia cadastral� la care se refer� înscrierea, întocm

it� de o persoan�fizic� sau juridic� autorizat� de A

gen�ia Na�ional� sau de oficiile teritoriale,

dup� caz, con�inutul documenta�iei cadastrale �i m

odul de întocmire al

acesteia se stabilindu-se tot de c�tre aceast� institu�ie. Este necesar�

stabilirea distinc�iei între no�iunea de deschidere a unei c�r�i funciare �i aceea de întocm

ire a unei c�r�i funciare. A�adar, în vrem

e ce prima no�iune

se refer� la procedura care se desf��oar� pentru imobilele situate pe un

teritoriu adm

inistrativ pentru

care nu

s-au definitivat

documentele

cadastrului general, cea de a doua no�iune vizeaz� opera�iunea de înscriere a unui im

obil care nu a fost cuprins în nicio alt� carte funciar�, dar care are docum

enta�ia cadastral� definitivat�.

142 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006; 143 A

se vedea art. 58 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 173

113 alin. (1) din Regulam

ent 142. Evident, �i de la aceast� regul� exist�anum

ite excep�ii prev�zute de lege143 când nu m

ai pot fi efectuate înscrieri în c�r�ile funciare întocm

ite în baza D.-L. nr. 115/1938:

a.când imobilele înscrise în aceste c�r�i funciare fac obiectul legilor

fondului funciar, în condi�iile în care aceste c�r�i nu au fost actualizate dup�adoptarea acestor legi;

b.când se înscrie o construc�ie ori are loc o dezmem

brare sau alipire a unui corp funciar înscris într-o asem

enea carte funciar�; Procedura de deschidere a c�r�ilor funciareÎn conform

itate cu dispozi�iile art. 59 din Lege, actele �i faptele juridice privind im

obilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care

nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o

carte funciar�. În acelea�i condi�ii, se vor înscrie �i titlurile de proprietate em

ise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ata�a

documenta�ia cadastral� la care se refer� înscrierea, întocm

it� de o persoan�fizic� sau juridic� autorizat� de A

gen�ia Na�ional� sau de oficiile teritoriale,

dup� caz, con�inutul documenta�iei cadastrale �i m

odul de întocmire al

acesteia se stabilindu-se tot de c�tre aceast� institu�ie. Este necesar�

stabilirea distinc�iei între no�iunea de deschidere a unei c�r�i funciare �i aceea de întocm

ire a unei c�r�i funciare. A�adar, în vrem

e ce prima no�iune

se refer� la procedura care se desf��oar� pentru imobilele situate pe un

teritoriu adm

inistrativ pentru

care nu

s-au definitivat

documentele

cadastrului general, cea de a doua no�iune vizeaz� opera�iunea de înscriere a unui im

obil care nu a fost cuprins în nicio alt� carte funciar�, dar care are docum

enta�ia cadastral� definitivat�.

142 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006; 143 A

se vedea art. 58 alin. (3) din Legea nr. 7/1996

174

Dis

pozi�ii

le a

rt. 5

9 di

n Le

ge s

unt

deta

liate

în

cupr

insu

l ar

t. 61

din

R

egul

amen

t144 , î

n co

nfor

mita

te c

u ca

re, î

n to

ate

cazu

rile

în c

are

este

cer

ut�

însc

riere

a în

tr-o

carte

func

iar�

a d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui im

obil,

se

va

recu

rge

de c�t

re b

irour

ile te

ritor

iale

la p

roce

dura

pre

v�zu

t� d

e ar

t. 59

di

n Le

ge. Pent

ru a

dmite

rea

unei

ata

re c

erer

i se

vor a

vea

în v

eder

e:

a.do

cum

enta�ia

ca

dast

ral�

/tehn

ic�

a im

obilu

lui

înto

cmit�

de

o

pers

oan�

fizi

c� sa

u ju

ridic�

auto

rizat�,

rece

p�io

nat�

de

biro

ul te

ritor

ial;

b.în

scris

ul d

oved

itor a

l act

ului

sau

fapt

ului

jurid

ic d

e do

bând

ire s

au

cons

titui

re a

dre

ptul

ui re

al.

Pent

ru im

obile

le c

are

nu s

unt î

nscr

ise

în c

arte

a fu

ncia

r� –

la p

rima

însc

riere

, se

vor

des

chid

e c�

r�i f

unci

are

în b

aza

docu

men

ta�ie

i ca

dast

rale

re

cep�

iona

te, p

rin c

are

se a

tribu

ie n

um�r

cad

astra

l, a

însc

risul

ui d

oved

itor a

l ac

tulu

i sau

fapt

ului

jurid

ic d

e do

bând

ire s

au c

onst

ituire

a d

rept

ului

real

�i a

ce

rtific

atul

ui f

isca

l sau

a a

deve

rin�e

i elib

erat

e de

prim�r

ia în

circ

umsc

rip�ia

c�

reia

se

afl�

situ

at im

obilu

l145 . D

ocum

enta�ii

le s

e în

tocm

esc

într-

un d

osar

un

ic c

e in

clud

e at

ât p

arte

a te

hnic�

nece

sar�

rece

p�ie

i cad

astra

le. C

ât �i

act

ele

jurid

ice

nece

sare

în

scrie

rii

în

carte

a fu

ncia

r�

(art.

3

alin

. (1

) di

n R

egul

amen

tul

priv

ind

con�

inut

ul �

i m

odul

de

înto

cmire

a d

ocum

enta�ii

lor

cada

stra

le î

n ve

dere

a în

scrie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

apr

obat

prin

Ord

inul

di

rect

orul

ui

gene

ral

al

A.N

.C.P

.I.

nr.

634/

2006

, cu

m

odifi

c�ril

e �i

co

mpl

et�r

ile

ulte

rioar

e).

Doc

umen

ta�ia

pe

ntru

in

tabu

lare

a dr

eptu

lui

de

prop

rieta

te

asup

ra

unui

im

obil

neîn

scris

în

ca

rtea

func

iar�

in

clud

e do

cum

ente

le i

ndic

ate

la a

rt. 1

3 di

n R

egul

amen

tul

men�io

nat

ante

rior, �i

an

ume:

14

4 Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

145 A

rt. 6

2 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

;

174

Dis

pozi�ii

le a

rt. 5

9 di

n Le

ge s

unt

deta

liate

în

cupr

insu

l ar

t. 61

din

R

egul

amen

t144 , î

n co

nfor

mita

te c

u ca

re, î

n to

ate

cazu

rile

în c

are

este

cer

ut�

însc

riere

a în

tr-o

carte

func

iar�

a d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui im

obil,

se

va

recu

rge

de c�t

re b

irour

ile te

ritor

iale

la p

roce

dura

pre

v�zu

t� d

e ar

t. 59

di

n Le

ge. Pent

ru a

dmite

rea

unei

ata

re c

erer

i se

vor a

vea

în v

eder

e:

a.do

cum

enta�ia

ca

dast

ral�

/tehn

ic�

a im

obilu

lui

înto

cmit�

de

o

pers

oan�

fizi

c� sa

u ju

ridic�

auto

rizat�,

rece

p�io

nat�

de

biro

ul te

ritor

ial;

b.în

scris

ul d

oved

itor a

l act

ului

sau

fapt

ului

jurid

ic d

e do

bând

ire s

au

cons

titui

re a

dre

ptul

ui re

al.

Pent

ru im

obile

le c

are

nu s

unt î

nscr

ise

în c

arte

a fu

ncia

r� –

la p

rima

însc

riere

, se

vor

des

chid

e c�

r�i f

unci

are

în b

aza

docu

men

ta�ie

i ca

dast

rale

re

cep�

iona

te, p

rin c

are

se a

tribu

ie n

um�r

cad

astra

l, a

însc

risul

ui d

oved

itor a

l ac

tulu

i sau

fapt

ului

jurid

ic d

e do

bând

ire s

au c

onst

ituire

a d

rept

ului

real

�i a

ce

rtific

atul

ui f

isca

l sau

a a

deve

rin�e

i elib

erat

e de

prim�r

ia în

circ

umsc

rip�ia

c�

reia

se

afl�

situ

at im

obilu

l145 . D

ocum

enta�ii

le s

e în

tocm

esc

într-

un d

osar

un

ic c

e in

clud

e at

ât p

arte

a te

hnic�

nece

sar�

rece

p�ie

i cad

astra

le. C

ât �i

act

ele

jurid

ice

nece

sare

în

scrie

rii

în

carte

a fu

ncia

r�

(art.

3

alin

. (1

) di

n R

egul

amen

tul

priv

ind

con�

inut

ul �

i m

odul

de

înto

cmire

a d

ocum

enta�ii

lor

cada

stra

le î

n ve

dere

a în

scrie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

apr

obat

prin

Ord

inul

di

rect

orul

ui

gene

ral

al

A.N

.C.P

.I.

nr.

634/

2006

, cu

m

odifi

c�ril

e �i

co

mpl

et�r

ile

ulte

rioar

e).

Doc

umen

ta�ia

pe

ntru

in

tabu

lare

a dr

eptu

lui

de

prop

rieta

te

asup

ra

unui

im

obil

neîn

scris

în

ca

rtea

func

iar�

in

clud

e do

cum

ente

le i

ndic

ate

la a

rt. 1

3 di

n R

egul

amen

tul

men�io

nat

ante

rior, �i

an

ume:

14

4 Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

145 A

rt. 6

2 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

;

175

a) cererea de solicitare informa�ii �i conven�ie, conform

anexei nr. 1; b) cererea de recep�ie �i înscriere, conform

anexei nr. 2; c) declara�ia pe proprie r�spundere cu privire la înstr�inarea �i identificarea im

obilului m�surat, conform

anexei nr. 5; d) descrierea lucr�rilor topografice �i geodezice, întocm

it� conform

anexei nr. 10; e) plan de încadrare în zon� sc. 1:2000 - 1:5000, în m

od excep�ional, pentru im

obilele de mari dim

ensiuni admi�ându-se scara 1:10000,

dup� caz; f) plan de am

plasament �i delim

itare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000,

dup� caz conform anexei nr. 11;

g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de prim

ar; h) releveele sc. 1:50 - 1:500, dup� caz, pentru construc�iile care fac obiectul unor sarcini, construc�iile care au m

ai mul�i proprietari sau

la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12;

i) tabel de mi�care parcelar� cu indicarea situa�iei actuale din titlul

de proprietate �i a situa�iei viitoare, cu atribuirea num�rului cadastral

pentru fiecare imobil din titlu conform

anexei nr. 13; j) m

�sur�tori efectuate în re�eaua de îndesire �i ridicare �i pentru ridicarea

detaliilor topografice,

prin m

etode clasice,

prezentate conform

anexei nr. 14 �i prin tehnologia GPS (G

lobal Positioning System

), prezentate conform anexei nr. 15;

k) calculul suprafe�elor; l) descrierile topografice ale punctelor noi din re�eaua de îndesire �i

ridicare; m) dovada pl��ii tarifelor pentru recep�ie �i înscriere în cartea

funciar�; n) actul de proprietate; o) certificatul fiscal.

175

a) cererea de solicitare informa�ii �i conven�ie, conform

anexei nr. 1; b) cererea de recep�ie �i înscriere, conform

anexei nr. 2; c) declara�ia pe proprie r�spundere cu privire la înstr�inarea �i identificarea im

obilului m�surat, conform

anexei nr. 5; d) descrierea lucr�rilor topografice �i geodezice, întocm

it� conform

anexei nr. 10; e) plan de încadrare în zon� sc. 1:2000 - 1:5000, în m

od excep�ional, pentru im

obilele de mari dim

ensiuni admi�ându-se scara 1:10000,

dup� caz; f) plan de am

plasament �i delim

itare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000,

dup� caz conform anexei nr. 11;

g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de prim

ar; h) releveele sc. 1:50 - 1:500, dup� caz, pentru construc�iile care fac obiectul unor sarcini, construc�iile care au m

ai mul�i proprietari sau

la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12;

i) tabel de mi�care parcelar� cu indicarea situa�iei actuale din titlul

de proprietate �i a situa�iei viitoare, cu atribuirea num�rului cadastral

pentru fiecare imobil din titlu conform

anexei nr. 13; j) m

�sur�tori efectuate în re�eaua de îndesire �i ridicare �i pentru ridicarea

detaliilor topografice,

prin m

etode clasice,

prezentate conform

anexei nr. 14 �i prin tehnologia GPS (G

lobal Positioning System

), prezentate conform anexei nr. 15;

k) calculul suprafe�elor; l) descrierile topografice ale punctelor noi din re�eaua de îndesire �i

ridicare; m) dovada pl��ii tarifelor pentru recep�ie �i înscriere în cartea

funciar�; n) actul de proprietate; o) certificatul fiscal.

176

Art.

4 d

in R

egul

amen

t pr

eved

e c�

în

vede

rea

real

iz�r

ii pu

blic

it��ii

im

obili

are,

ofic

iile

terit

oria

le p

rin b

irour

ile te

ritor

iale

vor

sol

u�io

na c

erer

ile

de re

cep�

ie a

doc

umen

ta�ii

lor c

adas

trale

ce

stau

la b

aza

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

prin

tr-un

flux

de

lucr

u in

tegr

at, p

rin c

ompa

rtim

entu

l de

cada

stru

�i

publ

icita

te i

mob

iliar�.

C

onfo

rm a

rt. 8

din

Reg

ulam

entu

l ap

roba

t pr

in

Ord

inul

nr

. 63

4/20

06,

depu

nere

a do

cum

enta�ie

i la

of

iciil

e te

ritor

iale

/biro

urile

ter

itoria

le s

e fa

ce d

e c�

tre p

ropr

ieta

r sa

u de

c�t

re

pers

oana

aut

oriz

at�

în n

umel

e pr

oprie

taru

lui,

conf

orm

cer

erii

de r

ecep�ie

�i

însc

riere

(pr

ev�z

ut�

în a

nexa

nr.

2 la

Reg

ulam

ent).

Per

soan

a au

toriz

at�

va

depu

ne c

erer

ea d

e re

cep�

ie �

i în

scrie

re î

n nu

mel

e tit

ular

ului

pe

baza

co

men

zii

pent

ru e

xecu

tare

a lu

cr�r

ii. D

epun

erea

doc

umen

ta�ie

i146 s

e fa

ce

dire

ct l

a se

diul

ofic

iulu

i te

ritor

ial/a

l bi

roul

ui t

erito

rial,

prin

po�

t� s

au p

rin

alte

mijl

oace

ele

ctro

nice

(in

tern

et),

ata�â

ndu-

se d

ovad

a pl��

ii ta

riful

ui.

Înre

gist

rare

a ce

rerii

se

real

izea

z� la

com

parti

men

tul r

egis

tratu

r� d

in c

adru

l of

iciu

lui t

erito

rial/b

iroul

ui te

ritor

ial �

i con

st�

în:

a.pr

elua

rea

docu

men

ta�ie

i, ve

rific

area

ex

iste

n�ei

do

cum

ente

lor

men�io

nate

în c

erer

e �i

înre

gist

rare

a în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re;

b.ve

rific

area

dat

elor

de

rece

p�ie

�i

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� a

do

cum

enta�ie

i ac

hita

te �

i tra

nsm

itere

a do

cum

enta�ie

i co

mpa

rtim

entu

lui

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�.

Tar

iful a

fere

nt se

rvix

iulu

i de

rece

p�ie

�i d

e în

scrie

re în

car

tea

func

iar�

se a

chit�

la d

epun

erea

cer

erii.

D

ac�

la v

erifi

care

a pi

esel

or d

in d

osar

sau

la v

erifi

care

a ta

riful

ui s

e co

nsta

t�

lipsa

un

or

pies

e sa

u un

ele

neco

ncor

dan�

e,

cere

rea

nu

se

înre

gist

reaz�

în re

gist

rul g

ener

al d

e in

trare

�i s

e re

turn

eaz�

sol

icita

ntul

ui, î

n ve

dere

a co

mpl

et�r

ii.

Rec

ep�ia

cad

astr

al�

se r

ealiz

eaz�

de

c�tre

ins

pect

orul

din

cad

rul

com

parti

men

tulu

i de

cada

stru

�i c

onst�

în p

arcu

rger

ea e

tape

lor p

rev�

zute

de

art.

10 a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

tul

apro

bat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

�i s

e

146 A

rt. 8

din

Reg

ulam

entu

l apr

obat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

17

6

Art.

4 d

in R

egul

amen

t pr

eved

e c�

în

vede

rea

real

iz�r

ii pu

blic

it��ii

im

obili

are,

ofic

iile

terit

oria

le p

rin b

irour

ile te

ritor

iale

vor

sol

u�io

na c

erer

ile

de re

cep�

ie a

doc

umen

ta�ii

lor c

adas

trale

ce

stau

la b

aza

însc

rieril

or în

car

tea

func

iar�

prin

tr-un

flux

de

lucr

u in

tegr

at, p

rin c

ompa

rtim

entu

l de

cada

stru

�i

publ

icita

te i

mob

iliar�.

C

onfo

rm a

rt. 8

din

Reg

ulam

entu

l ap

roba

t pr

in

Ord

inul

nr

. 63

4/20

06,

depu

nere

a do

cum

enta�ie

i la

of

iciil

e te

ritor

iale

/biro

urile

ter

itoria

le s

e fa

ce d

e c�

tre p

ropr

ieta

r sa

u de

c�t

re

pers

oana

aut

oriz

at�

în n

umel

e pr

oprie

taru

lui,

conf

orm

cer

erii

de r

ecep�ie

�i

însc

riere

(pr

ev�z

ut�

în a

nexa

nr.

2 la

Reg

ulam

ent).

Per

soan

a au

toriz

at�

va

depu

ne c

erer

ea d

e re

cep�

ie �

i în

scrie

re î

n nu

mel

e tit

ular

ului

pe

baza

co

men

zii

pent

ru e

xecu

tare

a lu

cr�r

ii. D

epun

erea

doc

umen

ta�ie

i146 s

e fa

ce

dire

ct l

a se

diul

ofic

iulu

i te

ritor

ial/a

l bi

roul

ui t

erito

rial,

prin

po�

t� s

au p

rin

alte

mijl

oace

ele

ctro

nice

(in

tern

et),

ata�â

ndu-

se d

ovad

a pl��

ii ta

riful

ui.

Înre

gist

rare

a ce

rerii

se

real

izea

z� la

com

parti

men

tul r

egis

tratu

r� d

in c

adru

l of

iciu

lui t

erito

rial/b

iroul

ui te

ritor

ial �

i con

st�

în:

a.pr

elua

rea

docu

men

ta�ie

i, ve

rific

area

ex

iste

n�ei

do

cum

ente

lor

men�io

nate

în c

erer

e �i

înre

gist

rare

a în

regi

stru

l gen

eral

de

intra

re;

b.ve

rific

area

dat

elor

de

rece

p�ie

�i

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� a

do

cum

enta�ie

i ac

hita

te �

i tra

nsm

itere

a do

cum

enta�ie

i co

mpa

rtim

entu

lui

de

cada

stru

�i p

ublic

itate

imob

iliar�.

Tar

iful a

fere

nt se

rvix

iulu

i de

rece

p�ie

�i d

e în

scrie

re în

car

tea

func

iar�

se a

chit�

la d

epun

erea

cer

erii.

D

ac�

la v

erifi

care

a pi

esel

or d

in d

osar

sau

la v

erifi

care

a ta

riful

ui s

e co

nsta

t�

lipsa

un

or

pies

e sa

u un

ele

neco

ncor

dan�

e,

cere

rea

nu

se

înre

gist

reaz�

în re

gist

rul g

ener

al d

e in

trare

�i s

e re

turn

eaz�

sol

icita

ntul

ui, î

n ve

dere

a co

mpl

et�r

ii.

Rec

ep�ia

cad

astr

al�

se r

ealiz

eaz�

de

c�tre

ins

pect

orul

din

cad

rul

com

parti

men

tulu

i de

cada

stru

�i c

onst�

în p

arcu

rger

ea e

tape

lor p

rev�

zute

de

art.

10 a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

tul

apro

bat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

�i s

e

146 A

rt. 8

din

Reg

ulam

entu

l apr

obat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

177

finalizeaz� cu alocarea num�rului cadastral în indexul cadastral, dac�

documenta�ia este corect�. N

umerotarea

cadastral� se

realizeaz� pentru

fiecare unitate

administrativ-teritorial� care se identific� prin codul SIR

SUP extras din

„Registrul perm

anent al unit��ilor administrativ-teritoriale” publicat de

Com

isia Na�ional� pentru Statistic�. Im

obilul se identific� printr-un num�r

cadastral unic la nivelul unei unit��i administrativ-teritoriale �i se înscrie

într-o carte funciar�. Num�rul cadastral al im

obilului este identificatorul unic de leg�tur� între baza de date grafic�

�i baza de date textual� în sistem

ul informatic integrat de cadastru �i publicitate im

obiliar�. Imobilele

se numeroteaz� pe unit��i adm

inistrativ-teritoriale în ordinea înregistr�rii solicit�rilor cu num

ere e la 1 la n, folosind cifre arabe. În condi�iile în care im

obilul nu a mai fost înscris în cartea funciar�, i se va acorda un num

�r cadastral

întreg, în

continuarea ultim

ului num

�r atribuit

pe unitatea

administrativ-teritorial� respectiv�. În situa�ia în care im

obilele care fac obiectul unei docum

enta�ii noi au fost înscrise în cartea funciar� cu numere

cadastrale întregi, frac�ionare, frac�ionare multiple sau frac�ionare atipice

147, acestea se num

eroteaz� cu numere cadastrale noi în continuarea unltim

ului num

�r cadastral întreg atribuit pe teritoriul administrativ respectiv.

Parcelele componente ale im

obilelor care au diferite categorii de folosin�� se determ

in� prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe

suprafa�a imobilului �i se reprezint� pe planul de am

plasament �i delim

itare prin linii întrerupte �i coduri. În interiorul vor fi reprezentate num

ai parcelele care au categoriile de folosin�� în suprafa�� m

ai mare de 50m

2 în intravilan �i m

ai mare de 300m

2 în extravilan. În cadrul fiec�rui im

obil construc�iile se identific� printr-un cod ata�at num

�rului cadastral, alc�tuit din litera „C” urm

at� de un num�r de la 1

147 În acest caz este vorba despre num

ere topografice provenite din cartea funciar�, din com

as�ri de numere întregi, etc.

177

finalizeaz� cu alocarea num�rului cadastral în indexul cadastral, dac�

documenta�ia este corect�. N

umerotarea

cadastral� se

realizeaz� pentru

fiecare unitate

administrativ-teritorial� care se identific� prin codul SIR

SUP extras din

„Registrul perm

anent al unit��ilor administrativ-teritoriale” publicat de

Com

isia Na�ional� pentru Statistic�. Im

obilul se identific� printr-un num�r

cadastral unic la nivelul unei unit��i administrativ-teritoriale �i se înscrie

într-o carte funciar�. Num�rul cadastral al im

obilului este identificatorul unic de leg�tur� între baza de date grafic�

�i baza de date textual� în sistem

ul informatic integrat de cadastru �i publicitate im

obiliar�. Imobilele

se numeroteaz� pe unit��i adm

inistrativ-teritoriale în ordinea înregistr�rii solicit�rilor cu num

ere e la 1 la n, folosind cifre arabe. În condi�iile în care im

obilul nu a mai fost înscris în cartea funciar�, i se va acorda un num

�r cadastral

întreg, în

continuarea ultim

ului num

�r atribuit

pe unitatea

administrativ-teritorial� respectiv�. În situa�ia în care im

obilele care fac obiectul unei docum

enta�ii noi au fost înscrise în cartea funciar� cu numere

cadastrale întregi, frac�ionare, frac�ionare multiple sau frac�ionare atipice

147, acestea se num

eroteaz� cu numere cadastrale noi în continuarea unltim

ului num

�r cadastral întreg atribuit pe teritoriul administrativ respectiv.

Parcelele componente ale im

obilelor care au diferite categorii de folosin�� se determ

in� prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe

suprafa�a imobilului �i se reprezint� pe planul de am

plasament �i delim

itare prin linii întrerupte �i coduri. În interiorul vor fi reprezentate num

ai parcelele care au categoriile de folosin�� în suprafa�� m

ai mare de 50m

2 în intravilan �i m

ai mare de 300m

2 în extravilan. În cadrul fiec�rui im

obil construc�iile se identific� printr-un cod ata�at num

�rului cadastral, alc�tuit din litera „C” urm

at� de un num�r de la 1

147 În acest caz este vorba despre num

ere topografice provenite din cartea funciar�, din com

as�ri de numere întregi, etc.

178

la n

(ex

. C

1, C

2, C

3).

Tipu

l �i

com

pone

n�a

cons

truc�

iei,

pe d

estin

a�ii �i

tro

nsoa

ne, s

e ev

iden�ie

az�

în p

lanu

l de

ampl

asam

ent �

i del

imita

re. Î

n ca

zul

cons

truc�

iilor

-con

dom

iniu

, pro

prie

t��il

e in

divi

dual

e se

num

erot

eaz�

ast

fel:

la

num�r

ul c

adas

tral a

l im

obilu

lui (

tere

n) �i

cod

ul c

onst

ruc�

iei,

se a

daug�

codu

l pr

oprie

t��ii

indi

vidu

ale

(ex.

178

-C1-

U25

pen

tru im

obilu

l for

mat

din

tere

n cu

nu

m�r

cad

astra

l 178

, con

stru

c�ia

C1 �i

uni

tate

a in

divi

dual�

25.)

Tipu

rile

de

unit��i

indi

vidu

ale

se

evid

en�ie

az�

în

carte

a fu

ncia

r�

cole

ctiv�

în

conf

orm

itate

cu

anex

a nr

. 9

la R

egul

amen

tul

apro

bat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

. În

aint

e de

rezo

lvar

ea c

erer

ii de

c�t

re re

gist

rato

r, as

iste

ntul

-reg

istra

tor

verif

ic�

docu

men

ta�ia

dep

us��i

men�io

neaz�

într-

un r

efer

at d

ac�

exis

t� s

au

nu p

iedi

ci p

entru

efe

ctua

rea

lucr�r

ii so

licita

te. D

up�

înre

gist

rare

a ce

reril

or �

i at

est�

rile

asis

tent

ului

-reg

istra

tor

priv

ind

inex

iste

n�a

sau

exis

ten�

a un

ei

pied

ici

pent

ru e

fect

uare

a în

scrie

rilor

sol

icita

te,

prec

um �

i a

însc

risul

ui î

n te

mei

ul

c�ru

ia

se

cere

în

scrie

rea,

re

gist

rato

rul

disp

une

prin

re

zolu�ie

în

tocm

irea

înch

eier

ii de

car

te f

unci

ar�,

f�c

ând

men�iu

ne î

n ac

est

sens

pe

însc

risul

orig

inal

sau

în

copi

e le

galiz

at�,

în

cond

i�iile

leg

ii. D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

�i

cele

lalte

dre

ptur

i re

ale

asup

ra u

nui

imob

il se

vor

îns

crie

în

carte

a fu

ncia

r� p

e ba

za a

ctul

ui p

rin c

are

s-au

con

stitu

it or

i s-a

u tra

nsm

is în

m

od v

alab

il di

n pu

nct d

e ve

dere

al f

orm

ei c

erut

e pe

ntru

val

idita

tea

actu

lui,

conf

orm

art.

20 �i

48

din

Lege

�i

art.

63 a

lin.

(1)

din

Reg

ulam

ent.

Reg

istra

toru

l so

lu�io

naz�

cer

erile

de

însc

riere

prin

înc

heie

re,

în c

azul

ad

mite

rii c

erer

ii, a

sist

entu

l-reg

istra

tor e

fect

uând

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

dup�

cum

am

des

cris

dej

a în

cad

rul p

unct

ului

3.3

.1.

Prim

a în

scri

ere

a un

ui i

mob

il si

tuat

în

zone

le d

e ap

licar

e a

regi

mul

ui d

e tr

ansc

rip�

iuni

�i i

nscr

ip�iu

ni

În a

ceas

t� s

itua�

ie, c

onco

mite

nt c

u de

schi

dere

a c�

r�ii f

unci

are

se v

or

face

ver

ific�

ri, m

en�io

nând

u-se

în re

gist

rele

de

trans

crip�iu

ni �

i ins

crip�iu

ni,

în d

rept

ul p

ozi�i

ei u

nde

a fo

st tr

ansc

ris d

rept

ul c

e ur

mea

z� a

fi i

ntab

ulat

în

carte

a fu

ncia

r�,

în s

ensu

l c�

se

va i

ndic

a nu

m�r

ul �

i lo

calit

atea

c�r�ii

17

8

la n

(ex

. C

1, C

2, C

3).

Tipu

l �i

com

pone

n�a

cons

truc�

iei,

pe d

estin

a�ii �i

tro

nsoa

ne, s

e ev

iden�ie

az�

în p

lanu

l de

ampl

asam

ent �

i del

imita

re. Î

n ca

zul

cons

truc�

iilor

-con

dom

iniu

, pro

prie

t��il

e in

divi

dual

e se

num

erot

eaz�

ast

fel:

la

num�r

ul c

adas

tral a

l im

obilu

lui (

tere

n) �i

cod

ul c

onst

ruc�

iei,

se a

daug�

codu

l pr

oprie

t��ii

indi

vidu

ale

(ex.

178

-C1-

U25

pen

tru im

obilu

l for

mat

din

tere

n cu

nu

m�r

cad

astra

l 178

, con

stru

c�ia

C1 �i

uni

tate

a in

divi

dual�

25.)

Tipu

rile

de

unit��i

indi

vidu

ale

se

evid

en�ie

az�

în

carte

a fu

ncia

r�

cole

ctiv�

în

conf

orm

itate

cu

anex

a nr

. 9

la R

egul

amen

tul

apro

bat

prin

Ord

inul

nr.

634/

2006

. În

aint

e de

rezo

lvar

ea c

erer

ii de

c�t

re re

gist

rato

r, as

iste

ntul

-reg

istra

tor

verif

ic�

docu

men

ta�ia

dep

us��i

men�io

neaz�

într-

un r

efer

at d

ac�

exis

t� s

au

nu p

iedi

ci p

entru

efe

ctua

rea

lucr�r

ii so

licita

te. D

up�

înre

gist

rare

a ce

reril

or �

i at

est�

rile

asis

tent

ului

-reg

istra

tor

priv

ind

inex

iste

n�a

sau

exis

ten�

a un

ei

pied

ici

pent

ru e

fect

uare

a în

scrie

rilor

sol

icita

te,

prec

um �

i a

însc

risul

ui î

n te

mei

ul

c�ru

ia

se

cere

în

scrie

rea,

re

gist

rato

rul

disp

une

prin

re

zolu�ie

în

tocm

irea

înch

eier

ii de

car

te f

unci

ar�,

f�c

ând

men�iu

ne î

n ac

est

sens

pe

însc

risul

orig

inal

sau

în

copi

e le

galiz

at�,

în

cond

i�iile

leg

ii. D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

�i

cele

lalte

dre

ptur

i re

ale

asup

ra u

nui

imob

il se

vor

îns

crie

în

carte

a fu

ncia

r� p

e ba

za a

ctul

ui p

rin c

are

s-au

con

stitu

it or

i s-a

u tra

nsm

is în

m

od v

alab

il di

n pu

nct d

e ve

dere

al f

orm

ei c

erut

e pe

ntru

val

idita

tea

actu

lui,

conf

orm

art.

20 �i

48

din

Lege

�i

art.

63 a

lin.

(1)

din

Reg

ulam

ent.

Reg

istra

toru

l so

lu�io

naz�

cer

erile

de

însc

riere

prin

înc

heie

re,

în c

azul

ad

mite

rii c

erer

ii, a

sist

entu

l-reg

istra

tor e

fect

uând

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

dup�

cum

am

des

cris

dej

a în

cad

rul p

unct

ului

3.3

.1.

Prim

a în

scri

ere

a un

ui i

mob

il si

tuat

în

zone

le d

e ap

licar

e a

regi

mul

ui d

e tr

ansc

rip�

iuni

�i i

nscr

ip�iu

ni

În a

ceas

t� s

itua�

ie, c

onco

mite

nt c

u de

schi

dere

a c�

r�ii f

unci

are

se v

or

face

ver

ific�

ri, m

en�io

nând

u-se

în re

gist

rele

de

trans

crip�iu

ni �

i ins

crip�iu

ni,

în d

rept

ul p

ozi�i

ei u

nde

a fo

st tr

ansc

ris d

rept

ul c

e ur

mea

z� a

fi i

ntab

ulat

în

carte

a fu

ncia

r�,

în s

ensu

l c�

se

va i

ndic

a nu

m�r

ul �

i lo

calit

atea

c�r�ii

179

funciare (art. 62, alin. (2) din Regulam

ent). Cu toate c� nu este reglem

entat, în practica birourilor teritoriale, în astfel de cazuri, se procedeaz� la verificarea vechilor registre de publicitate im

obiliar� (transcrip�iuni �i

inscrip�iuni), identificarea înscrierilor referitoare la imobil �i transcrierea

acestora în cartea funciar� nou-deschis�, sub num�rul �i data de înregistrare

ini�iale. Opera�iunea presupune alocarea unei perioade m

ai mari de tim

p

pentru solu�ionarea dosarului, întrucât:

a. verific�rile se fac dup� numele �i prenum

ele sau denumirea

proprietarului; b. vechile registre se afl� într-o stare avansat� de deteriorare; c. înregistr�rile sunt scrise de m

ân�, incomplete sau incorecte;

d. perioadele pentru care se fac verific�ri sunt de 30 de ani pentru

transcrip�iuni (perioad� aferent� uzucapiunii de lung� durat�) �i 15 ani

pentru inscrip�iuni (termenul de perim

are a inscrip�iei ipotecare). Dac�

imobilul a fost transm

is de mai m

ulte ori, dar deschiderea c�r�ii funciare

este cerut� de ultimul proprietar, verific�rile se fac pentru to�i proprietarii

imobilului, pân� se acoper� perioadele m

en�ionate anterior. Prim

a înscriere a unui imobil situat în zonele de aplicare a D

.-L.

nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare În regiunile de carte funciar� supuse D

ecretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iunilor privitoare la c�r�ile funciare sau, dup� caz,

Legii nr. 242/1947 pentru transformarea c�r�ilor funciare provizorii din

vechiul Regat în c�r�i de publicitate funciar�, înscrierile privitoare la

imobile, cuprinse în c�r�ile funciare sau, dup� caz, în c�r�ile de publicitate

funciar�, vor continua s� fie f�cute în aceste c�r�i, cu respectarea �i în

condi�iile dispozi�iilor prezentei legi (art. 58, alin. (1) din Lege). În cazul 179

funciare (art. 62, alin. (2) din Regulam

ent). Cu toate c� nu este reglem

entat, în practica birourilor teritoriale, în astfel de cazuri, se procedeaz� la verificarea vechilor registre de publicitate im

obiliar� (transcrip�iuni �i

inscrip�iuni), identificarea înscrierilor referitoare la imobil �i transcrierea

acestora în cartea funciar� nou-deschis�, sub num�rul �i data de înregistrare

ini�iale. Opera�iunea presupune alocarea unei perioade m

ai mari de tim

p

pentru solu�ionarea dosarului, întrucât:

a. verific�rile se fac dup� numele �i prenum

ele sau denumirea

proprietarului; b. vechile registre se afl� într-o stare avansat� de deteriorare; c. înregistr�rile sunt scrise de m

ân�, incomplete sau incorecte;

d. perioadele pentru care se fac verific�ri sunt de 30 de ani pentru

transcrip�iuni (perioad� aferent� uzucapiunii de lung� durat�) �i 15 ani

pentru inscrip�iuni (termenul de perim

are a inscrip�iei ipotecare). Dac�

imobilul a fost transm

is de mai m

ulte ori, dar deschiderea c�r�ii funciare

este cerut� de ultimul proprietar, verific�rile se fac pentru to�i proprietarii

imobilului, pân� se acoper� perioadele m

en�ionate anterior. Prim

a înscriere a unui imobil situat în zonele de aplicare a D

.-L.

nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare În regiunile de carte funciar� supuse D

ecretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iunilor privitoare la c�r�ile funciare sau, dup� caz,

Legii nr. 242/1947 pentru transformarea c�r�ilor funciare provizorii din

vechiul Regat în c�r�i de publicitate funciar�, înscrierile privitoare la

imobile, cuprinse în c�r�ile funciare sau, dup� caz, în c�r�ile de publicitate

funciar�, vor continua s� fie f�cute în aceste c�r�i, cu respectarea �i în

condi�iile dispozi�iilor prezentei legi (art. 58, alin. (1) din Lege). În cazul

180

însc

rierii

une

i co

nstru

c�ii,

a d

ezm

embr�r

ii sa

u al

ipiri

i un

ui c

orp

func

iar

însc

ris în

tr-o

carte

fun

ciar�

înto

cmit�

în b

aza

Dec

retu

lui-l

ege

nr. 1

15/1

938,

pr

ecum

�i p

entru

însc

riere

a im

obile

lor d

obân

dite

în te

mei

ul le

gilo

r fun

ciar

e,

pent

ru i

mob

ilul

desp

rins

se v

a de

schi

de o

nou�

carte

fun

ciar�,

pot

rivit

prev

eder

ilor p

reze

ntei

legi

(art.

58,

alin

. (3)

din

Leg

e).

În c

arte

a fu

ncia

r� n

ou�,

des

chis�

pe a

ctua

lul t

erito

riu a

dmin

istra

tiv,

în c

ondi�ii

le le

gii,

se v

a în

scrie

num�r

ul c

adas

tral a

l im

obilu

lui,

atrib

uit î

n ur

ma

rece

p�io

n�rii

do

cum

enta�ie

i ca

dast

rale

de

c�

tre

biro

ul

terit

oria

l. To

toda

t�,

la r

ubric

a ob

serv

a�ii

din

parte

a A

a c�r�ii

fun

ciar

e, s

e va

put

ea

men�io

na �

i nu

m�r

ul to

pogr

afic

din

car

e pr

ovin

e im

obilu

l, da

c� e

ste

cazu

l (a

rt. 6

2, a

lin. (

3) d

in R

egul

amen

t).

În z

onel

e de

apl

icar

e a

Dec

retu

lui-l

ege

nr.

115/

1938

, da

c� î

n în

scris

urile

în te

mei

ul c�r

ora

se c

ere

însc

riere

a se

indi

c� im

obilu

l prin

nou

l nu

m�r

cad

astra

l, se

va

solic

ita p

erso

anei

aut

oriz

ate

prin

tr-un

ref

erat

de

com

plet

are

a do

saru

lui e

fect

uare

a un

ei d

ocum

enta�ii

cad

astra

le re

cep�

iona

te

de c�t

re b

iroul

ter

itoria

l, ca

re s�-

l id

entif

ice

core

spun

z�to

r cu

num�r

ul

topo

graf

ic d

e pa

rcel�

din

carte

a fu

ncia

r� e

xist

ent�

(ar

t. 60

, al

in.

(1)

din

Reg

ulam

ent).

Dac�

nu e

ste

posi

bil�

ide

ntifi

care

a im

obilu

lui,

se v

a pu

tea

recu

rge

la în

scrie

rea

într-

o ca

rte fu

ncia

r�, î

n co

ndi�i

ile a

rt. 5

9 di

n Le

ge (a

rt.

60, a

lin. (

2) d

in R

egul

amen

t). I

mpo

sibi

litat

ea i

dent

ific�

rii v

a fi

cons

tata

t�pr

in re

fera

t de

c�tre

asi

sten

tul-r

egis

trato

r sau

refe

rent

ul-a

rhiv

ar (a

rt. 6

0, a

lin.

(3) d

in R

egul

amen

t).

Pent

ru i

mob

ilele

situ

ate

în e

xtra

vila

n, î

n zo

nele

car

e fa

c ob

iect

ul

Legi

i fon

dulu

i fun

ciar

nr.

18/1

991,

al L

egii

nr. 1

69/1

997

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii fo

ndul

ui f

unci

ar n

r. 18

/199

1 �i

al

Legi

i nr

. 1/

2000

pe

ntru

rec

onst

ituire

a dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te a

supr

a te

renu

rilor

agr

icol

e �i

ce

lor

fore

stie

re,

solic

itate

pot

rivit

prev

eder

ilor

Legi

i fo

ndul

ui f

unci

ar n

r. 18

/199

1 �i

ale

Leg

ii nr

. 169

/199

7, în

scris

e în

vec

hile

c�r�i

func

iare

nu

este

ob

ligat

orie

ide

ntifi

care

a nu

m�r

ului

top

ogra

fic d

in c

arte

a fu

ncia

r� v

eche

,

180

însc

rierii

une

i co

nstru

c�ii,

a d

ezm

embr�r

ii sa

u al

ipiri

i un

ui c

orp

func

iar

însc

ris în

tr-o

carte

fun

ciar�

înto

cmit�

în b

aza

Dec

retu

lui-l

ege

nr. 1

15/1

938,

pr

ecum

�i p

entru

însc

riere

a im

obile

lor d

obân

dite

în te

mei

ul le

gilo

r fun

ciar

e,

pent

ru i

mob

ilul

desp

rins

se v

a de

schi

de o

nou�

carte

fun

ciar�,

pot

rivit

prev

eder

ilor p

reze

ntei

legi

(art.

58,

alin

. (3)

din

Leg

e).

În c

arte

a fu

ncia

r� n

ou�,

des

chis�

pe a

ctua

lul t

erito

riu a

dmin

istra

tiv,

în c

ondi�ii

le le

gii,

se v

a în

scrie

num�r

ul c

adas

tral a

l im

obilu

lui,

atrib

uit î

n ur

ma

rece

p�io

n�rii

do

cum

enta�ie

i ca

dast

rale

de

c�

tre

biro

ul

terit

oria

l. To

toda

t�,

la r

ubric

a ob

serv

a�ii

din

parte

a A

a c�r�ii

fun

ciar

e, s

e va

put

ea

men�io

na �

i nu

m�r

ul to

pogr

afic

din

car

e pr

ovin

e im

obilu

l, da

c� e

ste

cazu

l (a

rt. 6

2, a

lin. (

3) d

in R

egul

amen

t).

În z

onel

e de

apl

icar

e a

Dec

retu

lui-l

ege

nr.

115/

1938

, da

c� î

n în

scris

urile

în te

mei

ul c�r

ora

se c

ere

însc

riere

a se

indi

c� im

obilu

l prin

nou

l nu

m�r

cad

astra

l, se

va

solic

ita p

erso

anei

aut

oriz

ate

prin

tr-un

ref

erat

de

com

plet

are

a do

saru

lui e

fect

uare

a un

ei d

ocum

enta�ii

cad

astra

le re

cep�

iona

te

de c�t

re b

iroul

ter

itoria

l, ca

re s�-

l id

entif

ice

core

spun

z�to

r cu

num�r

ul

topo

graf

ic d

e pa

rcel�

din

carte

a fu

ncia

r� e

xist

ent�

(ar

t. 60

, al

in.

(1)

din

Reg

ulam

ent).

Dac�

nu e

ste

posi

bil�

ide

ntifi

care

a im

obilu

lui,

se v

a pu

tea

recu

rge

la în

scrie

rea

într-

o ca

rte fu

ncia

r�, î

n co

ndi�i

ile a

rt. 5

9 di

n Le

ge (a

rt.

60, a

lin. (

2) d

in R

egul

amen

t). I

mpo

sibi

litat

ea i

dent

ific�

rii v

a fi

cons

tata

t�pr

in re

fera

t de

c�tre

asi

sten

tul-r

egis

trato

r sau

refe

rent

ul-a

rhiv

ar (a

rt. 6

0, a

lin.

(3) d

in R

egul

amen

t).

Pent

ru i

mob

ilele

situ

ate

în e

xtra

vila

n, î

n zo

nele

car

e fa

c ob

iect

ul

Legi

i fon

dulu

i fun

ciar

nr.

18/1

991,

al L

egii

nr. 1

69/1

997

pent

ru m

odifi

care

a �i

com

plet

area

Leg

ii fo

ndul

ui f

unci

ar n

r. 18

/199

1 �i

al

Legi

i nr

. 1/

2000

pe

ntru

rec

onst

ituire

a dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te a

supr

a te

renu

rilor

agr

icol

e �i

ce

lor

fore

stie

re,

solic

itate

pot

rivit

prev

eder

ilor

Legi

i fo

ndul

ui f

unci

ar n

r. 18

/199

1 �i

ale

Leg

ii nr

. 169

/199

7, în

scris

e în

vec

hile

c�r�i

func

iare

nu

este

ob

ligat

orie

ide

ntifi

care

a nu

m�r

ului

top

ogra

fic d

in c

arte

a fu

ncia

r� v

eche

,

181

excep�ie f�când cazurile în care asupra lor sunt înscrise construc�ii (art. 60, alin. (4) din R

egulament). Pentru im

obilele men�ionate anterior nu se vor

elibera extrase de carte funciar� pentru autentificare (art. 60, alin. (5) din R

egulament).

Conform

Metodologiei de aplicare a tarifelor aprobat� prin O

rdinul directorului

general al

AN

CPI

nr. 367/2008,

se asim

ileaz� prim

ei înregistr�ri în sistem

ul de cadastru �i carte funciar� reglementat de Legea nr.

7/1996, republicat�, �i atribuirea de num�r cadastral pentru im

obilele

înscrise în c�r�i funciare deschise conform D

ecretului-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozi�iunilor privitoare la c�r�ile funciare, indiferent de

felul �i num�rul opera�iunilor cadastrale �i de carte funciar� efectuate în

acest sens. De exem

plu: printr-o hotarâre judec�toreasc�, având ca obiect

ie�irea din indiviziune, se dispune dezmem

brarea imobilului înscris în cartea

funciar� cu num�rul topografic 234/5, rezultând im

obilele cu numere

topografice 234/5/1, 234/5/2 �i 234/5/3, fiecare fiind atribuit unei persoane diferite. Se solicit� înscrierea în cartea funciar� doar a im

obilului identificat cu num

�rul topografic 234/5/1, pentru care se va întocmi docum

enta�ie

cadastral��i c�ruia i se va aloca num

�r cadastral. În cartea funciar� veche se

reînscriu imobilele individualizate prin num

erele topografice 234/5/2 �i 234/5/3, rezultate în urm

a dezmem

br�rii, conform expertizei judiciare care

înso�e�te hot�rârea judec�toreasc�. Pentru imobilul identificat prin num

�rul topografic 234/5/1 se deschide o carte funciar� nou� în care acesta este individualizat prin noul num

�r cadastral alocat (vechiul identificator – num

�rul topografic

– se

men�ioneaz�

al�turi de

num�rul

cadastral).

Opera�iunile m

ai sus amintite sunt considerate ca o prim

� înregistrare

(serviciul aferent fiind cel de recep�ie �i înfiin�are carte funciar�).

181

excep�ie f�când cazurile în care asupra lor sunt înscrise construc�ii (art. 60, alin. (4) din R

egulament). Pentru im

obilele men�ionate anterior nu se vor

elibera extrase de carte funciar� pentru autentificare (art. 60, alin. (5) din R

egulament).

Conform

Metodologiei de aplicare a tarifelor aprobat� prin O

rdinul directorului

general al

AN

CPI

nr. 367/2008,

se asim

ileaz� prim

ei înregistr�ri în sistem

ul de cadastru �i carte funciar� reglementat de Legea nr.

7/1996, republicat�, �i atribuirea de num�r cadastral pentru im

obilele

înscrise în c�r�i funciare deschise conform D

ecretului-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozi�iunilor privitoare la c�r�ile funciare, indiferent de

felul �i num�rul opera�iunilor cadastrale �i de carte funciar� efectuate în

acest sens. De exem

plu: printr-o hotarâre judec�toreasc�, având ca obiect

ie�irea din indiviziune, se dispune dezmem

brarea imobilului înscris în cartea

funciar� cu num�rul topografic 234/5, rezultând im

obilele cu numere

topografice 234/5/1, 234/5/2 �i 234/5/3, fiecare fiind atribuit unei persoane diferite. Se solicit� înscrierea în cartea funciar� doar a im

obilului identificat cu num

�rul topografic 234/5/1, pentru care se va întocmi docum

enta�ie

cadastral��i c�ruia i se va aloca num

�r cadastral. În cartea funciar� veche se

reînscriu imobilele individualizate prin num

erele topografice 234/5/2 �i 234/5/3, rezultate în urm

a dezmem

br�rii, conform expertizei judiciare care

înso�e�te hot�rârea judec�toreasc�. Pentru imobilul identificat prin num

�rul topografic 234/5/1 se deschide o carte funciar� nou� în care acesta este individualizat prin noul num

�r cadastral alocat (vechiul identificator – num

�rul topografic

– se

men�ioneaz�

al�turi de

num�rul

cadastral).

Opera�iunile m

ai sus amintite sunt considerate ca o prim

� înregistrare

(serviciul aferent fiind cel de recep�ie �i înfiin�are carte funciar�).

182

Prim

a în

scri

ere

a un

ei u

nit��i

indi

vidu

ale

dint

r-un

con

dom

iniu

În c

azul

în

care

se

solic

it� î

nscr

iere

a un

ui i

mob

il cu

con

stru

c�ie

-

cond

omin

iu d

in c

are

unel

e p�

r�i s

unt

com

une

indi

vize

, ia

r re

stul

sun

t

indi

vidu

ale,

se

în

tocm

e�te

o

carte

fu

ncia

r�

cole

ctiv�

pent

ru

între

aga

cons

truc�

ie, �i

cât

e o

carte

fun

ciar�

indi

vidu

al�

pent

ru f

ieca

re p

ropr

ieta

te

indi

vidu

al�

care

poa

te f

i re

prez

enta

t� d

in a

parta

men

te s

au s

pa�ii

cu

alt�

dest

ina�

ie d

ecât

cea

de

locu

in��

; prin

asi

mila

re, p

oate

fi d

efin

it co

ndom

iniu

�i u

n tro

nson

cu

una

sau

mai

mul

te s

c�ri,

din

cad

rul

cl�d

irii

de l

ocui

t, în

cond

i�iile

în c

are

se p

oate

del

imita

pro

prie

tate

a co

mun�

(art.

45,

alin

. (1)

din

Lege

). D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

com

un�

for�a

t��i

per

petu�

pe p�r�il

e co

mun

e al

e un

ui i

mob

il se

val

orifi

c� n

umai

îm

preu

n� c

u dr

eptu

l de

pro

prie

tate

excl

usiv�

care

poa

rt� a

supr

a ac

estu

ia s

au a

une

i p�r�i

dete

rmin

ate

din

aces

ta

(art.

45,

alin

. (2)

din

Leg

e). C

ând

se c

ere

însc

riere

a un

ui d

rept

asu

pra

unui

et

aj s

au a

supr

a un

ui a

parta

men

t di

ntr-

o cl�d

ire c

e fo

rmea

z� o

biec

tul

unei

pr

oprie

t��i

indi

vidu

ale

pe

etaj

e sa

u pe

ap

arta

men

te,

se

va

ata�

a un

de

sf��

ur�t

or d

e pl

an p

entru

înt

reag

a cl�d

ire,

pe t

rons

oane

sau

sc�

ri, c

u ar�t

area

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

exc

lusi

v��i

a d

rept

urilo

r im

obili

are

în

indi

vizi

une

for�a

t�, c

ertif

icat

de

adm

inis

trato

rul c

l�di

rii s

au d

e pr

e�ed

inte

le

asoc

ia�ie

i de

pro

prie

tari,

ver

ificâ

ndu-

se t

otod

at�,

dac�

nu a

fos

t de

schi

s�an

terio

r car

tea

func

iar�

col

ectiv�

pent

ru im

obilu

l res

pect

iv (a

rt. 8

7, a

lin. (

1)

din

Reg

ulam

ent).

Cer

erea

de

însc

riere

se

va f

ace,

în

prea

labi

l, as

upra

te

renu

lui p

e ca

re s

e af

l� c

onst

ruc�

ia c

e fa

ce o

biec

tul p

ropr

iet��ii

, pe

etaj

e sa

u pe

apa

rtam

ente

, în

tocm

indu

-se

o ca

rte f

unci

ar�

cole

ctiv�

care

cup

rinde

m

en�io

nare

a p�

r�ilo

r de

fol

osin��

com

un�

ale

tere

nulu

i, al

e cl�d

irii,

prec

um

�i d

escr

iere

a tu

turo

r ap

arta

men

telo

r ca

re i

ntr�

în

com

pone

n�a

cl�d

irii

cu

indi

care

a tit

ular

ilor d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a ac

esto

ra (a

rt. 8

7, a

lin. (

2)

din

Reg

ulam

ent).

Num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e co

lect

ive

se v

a ac

orda

din

re

gist

rul

de a

tribu

ire n

umer

e de

c�r�i

func

iare

, �in

ut p

e fie

care

uni

tate

182

Prim

a în

scri

ere

a un

ei u

nit��i

indi

vidu

ale

dint

r-un

con

dom

iniu

În c

azul

în

care

se

solic

it� î

nscr

iere

a un

ui i

mob

il cu

con

stru

c�ie

-

cond

omin

iu d

in c

are

unel

e p�

r�i s

unt

com

une

indi

vize

, ia

r re

stul

sun

t

indi

vidu

ale,

se

în

tocm

e�te

o

carte

fu

ncia

r�

cole

ctiv�

pent

ru

între

aga

cons

truc�

ie, �i

cât

e o

carte

fun

ciar�

indi

vidu

al�

pent

ru f

ieca

re p

ropr

ieta

te

indi

vidu

al�

care

poa

te f

i re

prez

enta

t� d

in a

parta

men

te s

au s

pa�ii

cu

alt�

dest

ina�

ie d

ecât

cea

de

locu

in��

; prin

asi

mila

re, p

oate

fi d

efin

it co

ndom

iniu

�i u

n tro

nson

cu

una

sau

mai

mul

te s

c�ri,

din

cad

rul

cl�d

irii

de l

ocui

t, în

cond

i�iile

în c

are

se p

oate

del

imita

pro

prie

tate

a co

mun�

(art.

45,

alin

. (1)

din

Lege

). D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

com

un�

for�a

t��i

per

petu�

pe p�r�il

e co

mun

e al

e un

ui i

mob

il se

val

orifi

c� n

umai

îm

preu

n� c

u dr

eptu

l de

pro

prie

tate

excl

usiv�

care

poa

rt� a

supr

a ac

estu

ia s

au a

une

i p�r�i

dete

rmin

ate

din

aces

ta

(art.

45,

alin

. (2)

din

Leg

e). C

ând

se c

ere

însc

riere

a un

ui d

rept

asu

pra

unui

et

aj s

au a

supr

a un

ui a

parta

men

t di

ntr-

o cl�d

ire c

e fo

rmea

z� o

biec

tul

unei

pr

oprie

t��i

indi

vidu

ale

pe

etaj

e sa

u pe

ap

arta

men

te,

se

va

ata�

a un

de

sf��

ur�t

or d

e pl

an p

entru

înt

reag

a cl�d

ire,

pe t

rons

oane

sau

sc�

ri, c

u ar�t

area

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

exc

lusi

v��i

a d

rept

urilo

r im

obili

are

în

indi

vizi

une

for�a

t�, c

ertif

icat

de

adm

inis

trato

rul c

l�di

rii s

au d

e pr

e�ed

inte

le

asoc

ia�ie

i de

pro

prie

tari,

ver

ificâ

ndu-

se t

otod

at�,

dac�

nu a

fos

t de

schi

s�an

terio

r car

tea

func

iar�

col

ectiv�

pent

ru im

obilu

l res

pect

iv (a

rt. 8

7, a

lin. (

1)

din

Reg

ulam

ent).

Cer

erea

de

însc

riere

se

va f

ace,

în

prea

labi

l, as

upra

te

renu

lui p

e ca

re s

e af

l� c

onst

ruc�

ia c

e fa

ce o

biec

tul p

ropr

iet��ii

, pe

etaj

e sa

u pe

apa

rtam

ente

, în

tocm

indu

-se

o ca

rte f

unci

ar�

cole

ctiv�

care

cup

rinde

m

en�io

nare

a p�

r�ilo

r de

fol

osin��

com

un�

ale

tere

nulu

i, al

e cl�d

irii,

prec

um

�i d

escr

iere

a tu

turo

r ap

arta

men

telo

r ca

re i

ntr�

în

com

pone

n�a

cl�d

irii

cu

indi

care

a tit

ular

ilor d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a ac

esto

ra (a

rt. 8

7, a

lin. (

2)

din

Reg

ulam

ent).

Num�r

ul c�r�ii

fun

ciar

e co

lect

ive

se v

a ac

orda

din

re

gist

rul

de a

tribu

ire n

umer

e de

c�r�i

func

iare

, �in

ut p

e fie

care

uni

tate

183

administrativ-teritorial� în parte, iar num

�rul cadastral se acord� de c�tre biroul

teritorial, conform

eviden�elor

acestuia (art.

87, alin.

(3) din

Regulam

ent). Num�rul fiec�rei c�r�i funciare individuale se acord� din

acela�i registru ca �i pentru cartea funciar� colectiv�, pe fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial�, în ordine cresc�toare (art. 87, alin. (4) din RO

F B

CPI). D

ac� înscrierile privesc întreaga cl�dire, acestea se vor face în am

bele c�r�i funciare (art. 87, alin. (5) din Regulam

ent).§3. Proceduri ulterioare înscrierii în cartea funciar�I. Procedura de îndreptare a erorii m

ateriale În urm

a efectu�rii înscrierilor în cartea funciar� este posibil� apari�ia unor erori m

ateriale care s� altereze starea tabular� sau adev�rata situa�ie juridic� a im

obilului. Legiuitorul a prev�zut �i apari�ia unei asemenea st�ri

de fapt, drept pentru care a prev�zut în cuprinsul Legii posibilitatea legal�de îndreptare a unor astfel de erori m

ateriale ap�rute în procesul de carte funciar�. A

stfel, conform art. 53 din Lege, erorile m

ateriale s�vâr�ite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere m

otivat�, de c�tre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu com

unicarea acesteia persoanei interesate. G

re�elile care pot interveni în mod frecvent �i sunt considerate ca

fiind erori materiale sunt acelea privitoare la num

ele p�r�ii, adresa de situare a im

obilului, pre�ul men�ionat în act, num

�rul cadastral, etc. Trebuie re�inut, a�a cum

subliniaz��i textul art. 281 din C

odul de procedur� civil� c� este vorba de sim

ple erori materiale �i nu despre gre�eli de fond. În condi�iile în

care ar fi vorba despre anumite gre�eli de fond acestea nu s-ar putea îndrepta

prin intermediul procedurii prev�zute de art. 53 din Lege – institu�ia

îndrept�rii erorilor

materiale

– ci

prin interm

ediul altor

proceduri –

procedura de rectificare a c�r�ii funciare în baza unei hot�râri judec�tore�ti definitive �i irevocabile. În com

pletarea celor expuse mai sus vin �i

dispozi�iile art. 88 din Regulam

ent care men�ioneaz� c� nu pot fi îndreptate

decât erorile materiale care nu afecteaz� fondul dreptului.

183

administrativ-teritorial� în parte, iar num

�rul cadastral se acord� de c�tre biroul

teritorial, conform

eviden�elor

acestuia (art.

87, alin.

(3) din

Regulam

ent). Num�rul fiec�rei c�r�i funciare individuale se acord� din

acela�i registru ca �i pentru cartea funciar� colectiv�, pe fiecare unitate adm

inistrativ-teritorial�, în ordine cresc�toare (art. 87, alin. (4) din RO

F B

CPI). D

ac� înscrierile privesc întreaga cl�dire, acestea se vor face în am

bele c�r�i funciare (art. 87, alin. (5) din Regulam

ent).§3. Proceduri ulterioare înscrierii în cartea funciar�I. Procedura de îndreptare a erorii m

ateriale În urm

a efectu�rii înscrierilor în cartea funciar� este posibil� apari�ia unor erori m

ateriale care s� altereze starea tabular� sau adev�rata situa�ie juridic� a im

obilului. Legiuitorul a prev�zut �i apari�ia unei asemenea st�ri

de fapt, drept pentru care a prev�zut în cuprinsul Legii posibilitatea legal�de îndreptare a unor astfel de erori m

ateriale ap�rute în procesul de carte funciar�. A

stfel, conform art. 53 din Lege, erorile m

ateriale s�vâr�ite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere m

otivat�, de c�tre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu com

unicarea acesteia persoanei interesate. G

re�elile care pot interveni în mod frecvent �i sunt considerate ca

fiind erori materiale sunt acelea privitoare la num

ele p�r�ii, adresa de situare a im

obilului, pre�ul men�ionat în act, num

�rul cadastral, etc. Trebuie re�inut, a�a cum

subliniaz��i textul art. 281 din C

odul de procedur� civil� c� este vorba de sim

ple erori materiale �i nu despre gre�eli de fond. În condi�iile în

care ar fi vorba despre anumite gre�eli de fond acestea nu s-ar putea îndrepta

prin intermediul procedurii prev�zute de art. 53 din Lege – institu�ia

îndrept�rii erorilor

materiale

– ci

prin interm

ediul altor

proceduri –

procedura de rectificare a c�r�ii funciare în baza unei hot�râri judec�tore�ti definitive �i irevocabile. În com

pletarea celor expuse mai sus vin �i

dispozi�iile art. 88 din Regulam

ent care men�ioneaz� c� nu pot fi îndreptate

decât erorile materiale care nu afecteaz� fondul dreptului.

184

Îndr

epta

rea

eror

ilor

mat

eria

le

se

va

real

iza

prin

tr-o

înch

eier

e m

otiv

at�

atât

în

fapt

cât

�i

în d

rept

, te

rmen

ul d

e ex

erci

tare

a a

cest

ei

proc

edur

i fiin

d im

pres

crip

tibil,

în c

ondi�ii

le în

car

e nu

se

aduc

e o

atin

gere

dr

eptu

rilor

pe

rson

ale �i

nu

se

m

odifi

c�

con�

inut

ul

drep

tulu

i în

scris

. Su

biec

tul a

ctiv

al c

erer

ii de

îndr

epta

re v

a fi

pers

oana

inte

resa

t�, d

ar e

xist�

situ

a�ii

în c

are,

chi

ar r

egis

trato

rul

se p

oate

aut

oses

iza,

jud

ecat

a ce

rerii

efec

tuân

du-s

e de

reg

ul�,

f�r�

cita

re.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re s

e co

nsta

t�ne

cesi

tate

a pr

ezen�e

i p�r�il

or, r

egis

trato

rul p

oate

dis

pune

cita

rea

aces

tora

. În

toat

e ca

zuril

e, î

nche

iere

a de

înd

rept

are

a er

orii

mat

eria

le s

e va

com

unic

a tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r in

tere

sate

. C

alea

de

at

ac

împo

triva

în

chei

erii

de

îndr

epta

re a

ero

rii m

ater

iale

est

e pl

ânge

rea

pe c

are

o po

ate

exer

cita

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

, urm

ând

a fi

nota

t� d

in o

ficiu

în c

arte

a fu

ncia

r�. T

emei

ul

lega

l al

ace

stei

c�i

de

atac

se

reg�

se�t

e în

con�in

utul

art.

50

alin

. (2

) di

n Le

ge. P

rin D

eciz

ia14

8 Cur�ii

Con

stitu�io

nale

nr.

467

din

22 a

prili

e 20

08 a

fo

st a

dmis�

exce

p�ia

de

neco

nstit

u�io

nalit

ate

a pr

eved

erilo

r ar

t. 50

alin

. (2)

te

za a

dou

a di

n Le

gea

cada

stru

lui �i

a p

ublic

it��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

cons

tatâ

ndu-

se c�

aces

tea

sunt

nec

onst

itu�io

nale

în m�s

ura

în c

are

nu p

erm

it ac

cesu

l di

rect

al

cont

esta

toru

lui �i

la

inst

an�a

de

jude

cat�

com

pete

nt�.

C

onfo

rm a

rt. 1

47 d

in C

onst

itu�ia

Rom

ânie

i re

publ

icat�,

dis

pozi�ii

le d

in

legi

le �

i ord

onan�e

le in

vig

oare

, pre

cum

�i c

ele

din

regu

lam

ente

, con

stat

ate

ca f

iind

neco

nstit

u�io

nale

, î�i

înce

teaz�

efec

tele

jurid

ice

la 4

5 de

zile

de

la

publ

icar

ea d

eciz

iei C

ur�ii

Con

stitu�io

nale

dac�,

in a

cest

inte

rval

, Par

lam

entu

l sa

u G

uver

nul,

dup�

caz

, nu

pun

de a

cord

pre

vede

rile

neco

nstit

u�io

nale

cu

disp

ozi�i

ile C

onst

itu�ie

i. Pe

dur

ata

aces

tui t

erm

en, d

ispo

zi�ii

le c

onst

atat

e ca

fii

nd n

econ

stitu�io

nale

sun

t su

spen

date

de

drep

t. Pr

in u

rmar

e, î

ncep

ând

cu

data

de

5 iu

nie

2008

, di

spoz

i�iile

inv

ocat

e m

ai s

us a

u fo

st s

uspe

ndat

e de

dr

ept,

înce

tare

a ef

ecte

lelo

r jur

idic

e pr

oduc

ându

-se

cu d

ata

de 2

1 iu

lie 2

008,

148 D

eciz

ia C

.C. n

r. 46

7/22

.04.

2008

pub

licat�

în M

. Of.

Nr.

422

din

05.0

6.20

08

184

Îndr

epta

rea

eror

ilor

mat

eria

le

se

va

real

iza

prin

tr-o

înch

eier

e m

otiv

at�

atât

în

fapt

cât

�i

în d

rept

, te

rmen

ul d

e ex

erci

tare

a a

cest

ei

proc

edur

i fiin

d im

pres

crip

tibil,

în c

ondi�ii

le în

car

e nu

se

aduc

e o

atin

gere

dr

eptu

rilor

pe

rson

ale �i

nu

se

m

odifi

c�

con�

inut

ul

drep

tulu

i în

scris

. Su

biec

tul a

ctiv

al c

erer

ii de

îndr

epta

re v

a fi

pers

oana

inte

resa

t�, d

ar e

xist�

situ

a�ii

în c

are,

chi

ar r

egis

trato

rul

se p

oate

aut

oses

iza,

jud

ecat

a ce

rerii

efec

tuân

du-s

e de

reg

ul�,

f�r�

cita

re.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re s

e co

nsta

t�ne

cesi

tate

a pr

ezen�e

i p�r�il

or, r

egis

trato

rul p

oate

dis

pune

cita

rea

aces

tora

. În

toat

e ca

zuril

e, î

nche

iere

a de

înd

rept

are

a er

orii

mat

eria

le s

e va

com

unic

a tu

turo

r pe

rsoa

nelo

r in

tere

sate

. C

alea

de

at

ac

împo

triva

în

chei

erii

de

îndr

epta

re a

ero

rii m

ater

iale

est

e pl

ânge

rea

pe c

are

o po

ate

exer

cita

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

, urm

ând

a fi

nota

t� d

in o

ficiu

în c

arte

a fu

ncia

r�. T

emei

ul

lega

l al

ace

stei

c�i

de

atac

se

reg�

se�t

e în

con�in

utul

art.

50

alin

. (2

) di

n Le

ge. P

rin D

eciz

ia14

8 Cur�ii

Con

stitu�io

nale

nr.

467

din

22 a

prili

e 20

08 a

fo

st a

dmis�

exce

p�ia

de

neco

nstit

u�io

nalit

ate

a pr

eved

erilo

r ar

t. 50

alin

. (2)

te

za a

dou

a di

n Le

gea

cada

stru

lui �i

a p

ublic

it��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

cons

tatâ

ndu-

se c�

aces

tea

sunt

nec

onst

itu�io

nale

în m�s

ura

în c

are

nu p

erm

it ac

cesu

l di

rect

al

cont

esta

toru

lui �i

la

inst

an�a

de

jude

cat�

com

pete

nt�.

C

onfo

rm a

rt. 1

47 d

in C

onst

itu�ia

Rom

ânie

i re

publ

icat�,

dis

pozi�ii

le d

in

legi

le �

i ord

onan�e

le in

vig

oare

, pre

cum

�i c

ele

din

regu

lam

ente

, con

stat

ate

ca f

iind

neco

nstit

u�io

nale

, î�i

înce

teaz�

efec

tele

jurid

ice

la 4

5 de

zile

de

la

publ

icar

ea d

eciz

iei C

ur�ii

Con

stitu�io

nale

dac�,

in a

cest

inte

rval

, Par

lam

entu

l sa

u G

uver

nul,

dup�

caz

, nu

pun

de a

cord

pre

vede

rile

neco

nstit

u�io

nale

cu

disp

ozi�i

ile C

onst

itu�ie

i. Pe

dur

ata

aces

tui t

erm

en, d

ispo

zi�ii

le c

onst

atat

e ca

fii

nd n

econ

stitu�io

nale

sun

t su

spen

date

de

drep

t. Pr

in u

rmar

e, î

ncep

ând

cu

data

de

5 iu

nie

2008

, di

spoz

i�iile

inv

ocat

e m

ai s

us a

u fo

st s

uspe

ndat

e de

dr

ept,

înce

tare

a ef

ecte

lelo

r jur

idic

e pr

oduc

ându

-se

cu d

ata

de 2

1 iu

lie 2

008,

148 D

eciz

ia C

.C. n

r. 46

7/22

.04.

2008

pub

licat�

în M

. Of.

Nr.

422

din

05.0

6.20

08

185

pe fondul neintervenirii legiuitorului în vederea modific�rii prevederilor

atacate.

Ca atare, în prezent, plângerea îm

potriva încheierii de îndreptare a erorii m

ateriale se depune de c�tre partea interesat� direct la judec�toria în a c�rei raz� teritorial� se afl� biroul teritorial care a em

is încheierea atacat�. II. Procedura eliber�rii extrasului de carte funciar�

C

artea funciar� reprezint�149 succesiunea în tim

p a proprietarilor im

obilului în

cauz� cuprinzând

înscrierea tuturor

sarcinilor �i

a dezm

embr�m

intelor drepturilor de proprietate. Studierea c�r�ii funciare confer� posibilitatea persoanei interesate de a constata succesiunea în tim

p a proprietarilor, transferurile de drepturi reale intervenite �i sarcinile ce au grevat sau care greveaz� im

obilul respectiv. Spre deosebire de cartea funciar� care reprezint� un adev�rat istoric al im

obilului, extrasul de carte funciar� prezint� doar situa�ia actual� a im

obilului, la mom

entul eliber�rii acestuia. A

�adar, extrasul de carte funciar� oglinde�te situa�ia actual� a im

obilului din punctul de vedere al proprietarilor actuali �i a sarcinilor care greveaz� im

obilul la data eliber�rii extrasului. Atunci când solicitantul are

nevoie de date anterioare, acestuia nu va trebui s� solicite eliberarea unui extras de carte funciar� deoarece acesta nu ar cuprinde �i datele solicitate, ci va trebui s� solicite copii certificate, conform

cu originalul c�r�ii funciare.

Eliberarea extrasului de carte funciar� la cerere, se efectueaz� în scopul

asigur�rii liberei

cercet�ri a

c�r�ii funciare,

principiu ce

se reg�se�te

150 în cuprinsul art. 41 alin. (1) din Lege.

Extrasul de carte funciar�, oglindind situa�ia juridic� real� a unui im

obil, are rolul de a servi solicitantului în diferite situa�ii cum ar fi :

transferul, constituirea sau stingerea unui drept real imobiliar pe cale

notarial�, intentarea unei ac�iuni reale în justi�ie, ca dovad� a drepturilor

149 A

se vedea R. I. M

otica, A. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 163;

150 A se vedea în acest sens �i D

. M. C

osma, op. cit., p. 393 �i C

. Cucu, op. cit., p. 146 ;

185

pe fondul neintervenirii legiuitorului în vederea modific�rii prevederilor

atacate.

Ca atare, în prezent, plângerea îm

potriva încheierii de îndreptare a erorii m

ateriale se depune de c�tre partea interesat� direct la judec�toria în a c�rei raz� teritorial� se afl� biroul teritorial care a em

is încheierea atacat�. II. Procedura eliber�rii extrasului de carte funciar�

C

artea funciar� reprezint�149 succesiunea în tim

p a proprietarilor im

obilului în

cauz� cuprinzând

înscrierea tuturor

sarcinilor �i

a dezm

embr�m

intelor drepturilor de proprietate. Studierea c�r�ii funciare confer� posibilitatea persoanei interesate de a constata succesiunea în tim

p a proprietarilor, transferurile de drepturi reale intervenite �i sarcinile ce au grevat sau care greveaz� im

obilul respectiv. Spre deosebire de cartea funciar� care reprezint� un adev�rat istoric al im

obilului, extrasul de carte funciar� prezint� doar situa�ia actual� a im

obilului, la mom

entul eliber�rii acestuia. A

�adar, extrasul de carte funciar� oglinde�te situa�ia actual� a im

obilului din punctul de vedere al proprietarilor actuali �i a sarcinilor care greveaz� im

obilul la data eliber�rii extrasului. Atunci când solicitantul are

nevoie de date anterioare, acestuia nu va trebui s� solicite eliberarea unui extras de carte funciar� deoarece acesta nu ar cuprinde �i datele solicitate, ci va trebui s� solicite copii certificate, conform

cu originalul c�r�ii funciare.

Eliberarea extrasului de carte funciar� la cerere, se efectueaz� în scopul

asigur�rii liberei

cercet�ri a

c�r�ii funciare,

principiu ce

se reg�se�te

150 în cuprinsul art. 41 alin. (1) din Lege.

Extrasul de carte funciar�, oglindind situa�ia juridic� real� a unui im

obil, are rolul de a servi solicitantului în diferite situa�ii cum ar fi :

transferul, constituirea sau stingerea unui drept real imobiliar pe cale

notarial�, intentarea unei ac�iuni reale în justi�ie, ca dovad� a drepturilor

149 A

se vedea R. I. M

otica, A. Tr�ilescu, L. Iu�an, op. cit., p. 163;

150 A se vedea în acest sens �i D

. M. C

osma, op. cit., p. 393 �i C

. Cucu, op. cit., p. 146 ;

186

real

e în

scris

e în

car

tea

func

iar�

în fa�a

anu

mito

r org

ane

ale

adm

inis

tra�ie

i de

stat

, ef

ectu

area

uno

r lu

cr�r

i, et

c. Î

n fu

nc�ie

de

scop

ul p

entru

car

e se

el

iber

eaz�

, ex

trase

le d

e ca

rte f

unci

ar�

pot

fi pe

ntru

aut

entif

icar

e �i

pen

tru

info

rmar

e.

Ext

rasu

l de

car

te f

unci

ar�

pent

ru a

uten

tific

are

se e

liber

ez�

de

biro

ul te

ritor

ial p

entru

aut

entif

icar

ea a

ctel

or ju

ridic

e pr

in c

are

se c

onst

ituie

, se

mod

ific�

sau

se

stin

g dr

eptu

ri re

ale

cu p

rivire

la im

obilu

l res

pect

iv. A

cest

tip

de

extra

s se

elib

erea

z� d

oar

nota

rulu

i pu

blic

, fii

nd v

alab

il do

ar o

pe

rioad�

de 5

zile

tim

p în

car

e nu

m�r

ul c

adas

tral l

a ca

re s

e re

fer�

ext

rasu

l es

te b

loca

t, no

taru

l pu

blic

tre

buin

d s�

înt

ocm

easc��i

s�

înre

gist

reze

spr

e în

scrie

re a

ctul

aut

entic

în v

eder

ea c�r

uia

a so

licita

t ext

rasu

l. To

t pe

dura

ta

aces

tui

inte

rval

de

5 zi

le,

regi

stra

toru

l nu

va

pute

a op

era

nici

un f

el d

e în

scrie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, cu

exce

p�ia

ace

leia

pen

tru c

are

a fo

st e

liber

at

extra

sul.

În

caz

ul e

xtra

sulu

i de

car

te f

unci

ar�

pent

ru i

nfor

mar

e el

iber

area

ac

estu

ia a

re d

rept

scop

adu

cere

a la

cun

o�tin�a

solic

itant

ului

– p

erso

an�

fizic�

sau

jurid

ic�

de d

rept

pub

lic s

au p

rivat

– a

situ

a�ie

i ju

ridic

e a

imob

ilulu

i. A

cest

tip

de e

xtra

s nu

poa

te s

ta la

baz

a au

tent

ific�

rii a

ctel

or ju

ridic

e ca

re a

u ca

obi

ect

trans

feru

l, co

nstit

uire

a sa

u st

inge

rea

unor

dre

ptur

i re

ale

care

pr

ives

c im

obilu

l res

pect

iv.

În

mod

cor

ect,

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate15

1 se su

blin

iaz�

impo

rtan�

a in

stitu

irii c

elor

dou�

tipur

i de

extra

se c

ompa

rativ

e cu

vec

hea

legi

sla�

ie c

are

regl

emen

ta e

xtra

sul u

nic,

ext

ras

ce p

utea

fi e

liber

at în

mai

mul

te e

xem

plar

e,

fapt

car

e pe

rmite

a pr

oprie

taru

lui î

nche

iere

a su

cces

iv�

a un

or a

cte

trans

lativ

e sa

u co

nstit

utiv

e de

dre

ptur

i asu

pra

acel

uia�

i im

obil,

la in

terv

al sc

urt d

e tim

p,

chia

r în

ace

ea�i

zi,

la b

irour

i no

taria

le d

iferit

e. Î

n ac

este

situ

a�ii,

din

ne

feric

ire, p

rimul

dob

ândi

tor n

u er

a de

cel

e m

ai m

ulte

ori �i

cel

car

e so

licita

151 A

se v

edea

D.M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 3

96;

186

real

e în

scris

e în

car

tea

func

iar�

în fa�a

anu

mito

r org

ane

ale

adm

inis

tra�ie

i de

stat

, ef

ectu

area

uno

r lu

cr�r

i, et

c. Î

n fu

nc�ie

de

scop

ul p

entru

car

e se

el

iber

eaz�

, ex

trase

le d

e ca

rte f

unci

ar�

pot

fi pe

ntru

aut

entif

icar

e �i

pen

tru

info

rmar

e.

Ext

rasu

l de

car

te f

unci

ar�

pent

ru a

uten

tific

are

se e

liber

ez�

de

biro

ul te

ritor

ial p

entru

aut

entif

icar

ea a

ctel

or ju

ridic

e pr

in c

are

se c

onst

ituie

, se

mod

ific�

sau

se

stin

g dr

eptu

ri re

ale

cu p

rivire

la im

obilu

l res

pect

iv. A

cest

tip

de

extra

s se

elib

erea

z� d

oar

nota

rulu

i pu

blic

, fii

nd v

alab

il do

ar o

pe

rioad�

de 5

zile

tim

p în

car

e nu

m�r

ul c

adas

tral l

a ca

re s

e re

fer�

ext

rasu

l es

te b

loca

t, no

taru

l pu

blic

tre

buin

d s�

înt

ocm

easc��i

s�

înre

gist

reze

spr

e în

scrie

re a

ctul

aut

entic

în v

eder

ea c�r

uia

a so

licita

t ext

rasu

l. To

t pe

dura

ta

aces

tui

inte

rval

de

5 zi

le,

regi

stra

toru

l nu

va

pute

a op

era

nici

un f

el d

e în

scrie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, cu

exce

p�ia

ace

leia

pen

tru c

are

a fo

st e

liber

at

extra

sul.

În

caz

ul e

xtra

sulu

i de

car

te f

unci

ar�

pent

ru i

nfor

mar

e el

iber

area

ac

estu

ia a

re d

rept

scop

adu

cere

a la

cun

o�tin�a

solic

itant

ului

– p

erso

an�

fizic�

sau

jurid

ic�

de d

rept

pub

lic s

au p

rivat

– a

situ

a�ie

i ju

ridic

e a

imob

ilulu

i. A

cest

tip

de e

xtra

s nu

poa

te s

ta la

baz

a au

tent

ific�

rii a

ctel

or ju

ridic

e ca

re a

u ca

obi

ect

trans

feru

l, co

nstit

uire

a sa

u st

inge

rea

unor

dre

ptur

i re

ale

care

pr

ives

c im

obilu

l res

pect

iv.

În

mod

cor

ect,

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate15

1 se su

blin

iaz�

impo

rtan�

a in

stitu

irii c

elor

dou�

tipur

i de

extra

se c

ompa

rativ

e cu

vec

hea

legi

sla�

ie c

are

regl

emen

ta e

xtra

sul u

nic,

ext

ras

ce p

utea

fi e

liber

at în

mai

mul

te e

xem

plar

e,

fapt

car

e pe

rmite

a pr

oprie

taru

lui î

nche

iere

a su

cces

iv�

a un

or a

cte

trans

lativ

e sa

u co

nstit

utiv

e de

dre

ptur

i asu

pra

acel

uia�

i im

obil,

la in

terv

al sc

urt d

e tim

p,

chia

r în

ace

ea�i

zi,

la b

irour

i no

taria

le d

iferit

e. Î

n ac

este

situ

a�ii,

din

ne

feric

ire, p

rimul

dob

ândi

tor n

u er

a de

cel

e m

ai m

ulte

ori �i

cel

car

e so

licita

151 A

se v

edea

D.M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 3

96;

187

primul înscrierea dreptului pentru a se putea prevala astfel, de principiul

priorit��ii rangului serial 152.

Procedura de eliberare a extrasului de carte funciar� reprezint�apanajul serviciului de publicitate im

obiliar� din cadrul biroului teritorial. A

stfel, cererea de eliberare a unui extras de carte funciar� poate fi depus�personal de c�tre solicitant la registratura biroului teritorial sau transm

is�prin alte m

ijloace de comunicare acceptate de lege. R

egistratorul-asistent va redacta extrasul de carte funciar�

�i îl va semna, m

en�ionând data întocmirii,

dup� care va men�iona de asem

enea, în creion, la rubrica observa�ii din partea I data întocm

irii, denumirea biroului notarial �i eventual num

�rul de exem

plare.

Com

unicarea extrasului se va realiza în conformitate cu prevederile

art. 71 din Regulam

ent 153 de c�tre referent, putând fi efectuat� prin mai

multe m

odalit��i : predare direct� persoanei solicitantului, prin pos�t�, cu fil� de com

unicare, prin fax sau alte mijloace, etc.

C

onsider�m a m

ai fi necesar de men�ionat c�, în vrem

e ce extrasul de carte funciar� pentru autentificare este supus unui term

en de valabilitate de 5 zile astfel încât acesta ar trebui eliberat de îndat� ce a fost form

ulat�cererea, extrasul de carte funciar� pentru inform

are nefiind supus niciunui term

en de valabilitate, acesta ar trebui, în lipsa unei reglement�ri exprese în

Lege sau Regulam

ent, s� fie eliberat într-un termen rezonabil, aceste m

�suri venind în sprijinul ideii de rezolvare cu celeritate a procedurilor de carte funciar�. III. Procedura de m

odificare a unui imobil

Procedura de m

odificare a unui imobil deja înscris în cartea funciar�

presupune modificarea acestuia prin opera�iuni de alipire, dezlipire ori prin

152 Ibidem

; 153 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006; 187

primul înscrierea dreptului pentru a se putea prevala astfel, de principiul

priorit��ii rangului serial 152.

Procedura de eliberare a extrasului de carte funciar� reprezint�apanajul serviciului de publicitate im

obiliar� din cadrul biroului teritorial. A

stfel, cererea de eliberare a unui extras de carte funciar� poate fi depus�personal de c�tre solicitant la registratura biroului teritorial sau transm

is�prin alte m

ijloace de comunicare acceptate de lege. R

egistratorul-asistent va redacta extrasul de carte funciar�

�i îl va semna, m

en�ionând data întocmirii,

dup� care va men�iona de asem

enea, în creion, la rubrica observa�ii din partea I data întocm

irii, denumirea biroului notarial �i eventual num

�rul de exem

plare.

Com

unicarea extrasului se va realiza în conformitate cu prevederile

art. 71 din Regulam

ent 153 de c�tre referent, putând fi efectuat� prin mai

multe m

odalit��i : predare direct� persoanei solicitantului, prin pos�t�, cu fil� de com

unicare, prin fax sau alte mijloace, etc.

C

onsider�m a m

ai fi necesar de men�ionat c�, în vrem

e ce extrasul de carte funciar� pentru autentificare este supus unui term

en de valabilitate de 5 zile astfel încât acesta ar trebui eliberat de îndat� ce a fost form

ulat�cererea, extrasul de carte funciar� pentru inform

are nefiind supus niciunui term

en de valabilitate, acesta ar trebui, în lipsa unei reglement�ri exprese în

Lege sau Regulam

ent, s� fie eliberat într-un termen rezonabil, aceste m

�suri venind în sprijinul ideii de rezolvare cu celeritate a procedurilor de carte funciar�. III. Procedura de m

odificare a unui imobil

Procedura de m

odificare a unui imobil deja înscris în cartea funciar�

presupune modificarea acestuia prin opera�iuni de alipire, dezlipire ori prin

152 Ibidem

; 153 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006;

188

m�r

irea

sau

mic�o

rare

a în

tinde

rii a

cest

uia,

tem

eiul

lega

l al a

cest

or p

roce

duri

de m

odifi

care

reg�s

indu

-se

în d

ispo

zi�ii

le a

rt. 4

2 al

in.

(1)

din

Lege

. D

e as

emen

ea, t

extu

l de

lege

exp

lic�

în a

rt. 3

3 al

in. (

3) d

in L

ege �i

art.

83

– 85

di

n R

egul

amen

t154 î

n�el

esul

exp

resi

ei m

odifi

care

ca

fiind

oric

e sc

him

bare

pr

ivito

are

la a

spec

tele

teh

nice

ale

im

obilu

lui,

schi

mba

re c

a nu

afe

ctea

z�es

en�a

dre

ptul

ui c

are

poar

t� a

supr

a ac

elui

imob

il.

Ef

ectu

area

alip

irilo

r sa

u a

dezl

ipiri

lor

se r

ealiz

eaz�

prin

pro

cedu

ra

trans

crie

rii, r

espe

ctiv

a r

eîns

crie

rii, t

rans

crie

rea

repr

ezen

tând

tre

cere

a un

ei

parc

ele

dint

r-o

carte

func

iar�

în a

lta, i

ar re

însc

riere

a re

prez

entâ

nd p

roce

dura

pr

in c

are,

ca

urm

are

a de

zlip

irii u

nei p

arce

le, a

ceas

ta s

e va

trec

e în

ace

ea�i

ca

rte f

unci

ar�

ca u

n im

obil

de s

ine

st�t�t

or.

În c

onfo

rmita

te c

u te

xtul

de

lege

155 ,

mod

ific�

rile

adus

e un

ui i

mob

il pr

in p

roce

dura

tra

nscr

ierii

sau

re

însc

rierii

se

vor m

en�io

na în

par

tea

I �i a

II-

a a

c�r�i

i fun

ciar

e. În

cee

a ce

pr

ove�

te m

odifi

care

a su

praf

e�ei

im

obilu

lui

prin

m�r

irea

sau

mic�o

rare

a su

praf

e�ei

, s-

a in

stitu

it o

proc

edur�

sim

pl�

care

va

fi po

rnit�

num

ai l

a so

licita

rea

titul

arul

ui d

rept

ului

de

prop

rieta

te,

exer

cita

rea

atrib

utel

or d

e pr

oprie

tate

de

c�tre

pro

prie

tar t

rebu

ind

a re

spec

ta a

num

ite li

mite

inte

rne

sau

exte

rne.

Form

ele

de

mod

ifica

re

a im

obile

lor

pot

prez

enta

ur

m�t

oare

le

tr�s�t

uri p

artic

ular

e156 :

1.al

ipire

a �i

de

zlip

irea,

m�r

irea

ori

mic�o

rare

a în

tinde

rii

unei

su

praf

e�e

repr

ezin

t� fo

rme

dist

inct

e d

e m

odifi

care

a im

obilu

lui ;

2.

titul

arul

cer

erii

de m

odifi

care

a u

nui

imob

il nu

poa

te f

i de

cât

titul

arul

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

a a

celu

i im

obil

;

154 R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

155 A

rt. 8

5 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

; 15

6 A se

ved

ea D

. M. C

osm

a, o

p. c

it., p

. 408

; 18

8

m�r

irea

sau

mic�o

rare

a în

tinde

rii a

cest

uia,

tem

eiul

lega

l al a

cest

or p

roce

duri

de m

odifi

care

reg�s

indu

-se

în d

ispo

zi�ii

le a

rt. 4

2 al

in.

(1)

din

Lege

. D

e as

emen

ea, t

extu

l de

lege

exp

lic�

în a

rt. 3

3 al

in. (

3) d

in L

ege �i

art.

83

– 85

di

n R

egul

amen

t154 î

n�el

esul

exp

resi

ei m

odifi

care

ca

fiind

oric

e sc

him

bare

pr

ivito

are

la a

spec

tele

teh

nice

ale

im

obilu

lui,

schi

mba

re c

a nu

afe

ctea

z�es

en�a

dre

ptul

ui c

are

poar

t� a

supr

a ac

elui

imob

il.

Ef

ectu

area

alip

irilo

r sa

u a

dezl

ipiri

lor

se r

ealiz

eaz�

prin

pro

cedu

ra

trans

crie

rii, r

espe

ctiv

a r

eîns

crie

rii, t

rans

crie

rea

repr

ezen

tând

tre

cere

a un

ei

parc

ele

dint

r-o

carte

func

iar�

în a

lta, i

ar re

însc

riere

a re

prez

entâ

nd p

roce

dura

pr

in c

are,

ca

urm

are

a de

zlip

irii u

nei p

arce

le, a

ceas

ta s

e va

trec

e în

ace

ea�i

ca

rte f

unci

ar�

ca u

n im

obil

de s

ine

st�t�t

or.

În c

onfo

rmita

te c

u te

xtul

de

lege

155 ,

mod

ific�

rile

adus

e un

ui i

mob

il pr

in p

roce

dura

tra

nscr

ierii

sau

re

însc

rierii

se

vor m

en�io

na în

par

tea

I �i a

II-

a a

c�r�i

i fun

ciar

e. În

cee

a ce

pr

ove�

te m

odifi

care

a su

praf

e�ei

im

obilu

lui

prin

m�r

irea

sau

mic�o

rare

a su

praf

e�ei

, s-

a in

stitu

it o

proc

edur�

sim

pl�

care

va

fi po

rnit�

num

ai l

a so

licita

rea

titul

arul

ui d

rept

ului

de

prop

rieta

te,

exer

cita

rea

atrib

utel

or d

e pr

oprie

tate

de

c�tre

pro

prie

tar t

rebu

ind

a re

spec

ta a

num

ite li

mite

inte

rne

sau

exte

rne.

Form

ele

de

mod

ifica

re

a im

obile

lor

pot

prez

enta

ur

m�t

oare

le

tr�s�t

uri p

artic

ular

e156 :

1.al

ipire

a �i

de

zlip

irea,

m�r

irea

ori

mic�o

rare

a în

tinde

rii

unei

su

praf

e�e

repr

ezin

t� fo

rme

dist

inct

e d

e m

odifi

care

a im

obilu

lui ;

2.

titul

arul

cer

erii

de m

odifi

care

a u

nui

imob

il nu

poa

te f

i de

cât

titul

arul

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

a a

celu

i im

obil

;

154 R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

155 A

rt. 8

5 al

in. (

1) d

in R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i fu

nc�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

; 15

6 A se

ved

ea D

. M. C

osm

a, o

p. c

it., p

. 408

;

189

3.indiferent de forma de m

odificare a imobilului aceasta nu poate s�

afecteze esen�a dreptului care poart� asupra acelui imobil ;

4.orice tip de modificare nu se va putea realiza decât pe baza unor

documenta�ii cadastrale avizate de c�tre inspectorul din cadrul biroului

teritorial ; 5.m

odificarea prin m�rirea sau m

ic�orarea întinderii unei suprafe�e este aplicabil� doar im

obilului înscris în cartea funciar� ; 6.nu vor putea fi alipite decât im

obilele care apar�in aceluia�i proprietar ;

7.pot fi alipite imobile având categorii de folosin�� diferit�.

IV.

Procedura de

întocmire,

completare

�i reconstituire

a c�r�ilor funciare

A�a cum

am m

ai men�ionat, este necesar� delim

itarea no�iunii de deschidere a unei c�r�i funciare de cea a întocm

irii unei c�r�i funciare, aspect pe care de altfel l-am

reglement anterior, ar�tând c� spre deosebire de

deschiderea unei

c�r�i funciare,

întocmirea

c�r�ii funciare

presupune opera�iunea de înscriere a unui im

obil care nu a fost cuprins în nicio alt�carte funciar�, dar care prezint� docum

enta�ie cadastral�. În sus�inerea acestei defini�ii vin dispozi�iile art. 66 alin. (1) din Lege care prev�d c� în term

en de 10 zile de la data definitiv�rii lucr�rilor de introducere sau între�inere

a cadastrului

general pe

o unitate

administrativ-teritorial�

(comun�,

ora� sau

municipiu),

oficiul teritorial

transmite

birourilor teritoriale docum

entele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiec�rei unit��i adm

inistrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a c�r�ilor funciare

ale imobilelor.

Prin completarea c�r�ii funciare se în�elege de asem

enea, înscrierea într-o carte funciar� a unui im

obil care nu a mai fost înscris în nicio alt�

carte funciar�. Legea prevede c� atât întocm

irea cât �i completarea se pot face de

c�tre registratorul de la biroul territorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul 189

3.indiferent de forma de m

odificare a imobilului aceasta nu poate s�

afecteze esen�a dreptului care poart� asupra acelui imobil ;

4.orice tip de modificare nu se va putea realiza decât pe baza unor

documenta�ii cadastrale avizate de c�tre inspectorul din cadrul biroului

teritorial ; 5.m

odificarea prin m�rirea sau m

ic�orarea întinderii unei suprafe�e este aplicabil� doar im

obilului înscris în cartea funciar� ; 6.nu vor putea fi alipite decât im

obilele care apar�in aceluia�i proprietar ;

7.pot fi alipite imobile având categorii de folosin�� diferit�.

IV.

Procedura de

întocmire,

completare

�i reconstituire

a c�r�ilor funciare

A�a cum

am m

ai men�ionat, este necesar� delim

itarea no�iunii de deschidere a unei c�r�i funciare de cea a întocm

irii unei c�r�i funciare, aspect pe care de altfel l-am

reglement anterior, ar�tând c� spre deosebire de

deschiderea unei

c�r�i funciare,

întocmirea

c�r�ii funciare

presupune opera�iunea de înscriere a unui im

obil care nu a fost cuprins în nicio alt�carte funciar�, dar care prezint� docum

enta�ie cadastral�. În sus�inerea acestei defini�ii vin dispozi�iile art. 66 alin. (1) din Lege care prev�d c� în term

en de 10 zile de la data definitiv�rii lucr�rilor de introducere sau între�inere

a cadastrului

general pe

o unitate

administrativ-teritorial�

(comun�,

ora� sau

municipiu),

oficiul teritorial

transmite

birourilor teritoriale docum

entele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiec�rei unit��i adm

inistrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a c�r�ilor funciare

ale imobilelor.

Prin completarea c�r�ii funciare se în�elege de asem

enea, înscrierea într-o carte funciar� a unui im

obil care nu a mai fost înscris în nicio alt�

carte funciar�. Legea prevede c� atât întocm

irea cât �i completarea se pot face de

c�tre registratorul de la biroul territorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul

190

celo

r in

tere

sa�i,

pe

baza

une

i în

chei

eri15

7 , ca

lea

de a

tac

împo

triva

ace

stei

în

chei

eri

fiind

tot

cea

a p

lâng

erii

ca �

i în

caz

ul î

nche

ieril

or p

rivin

d în

drep

tare

a de

ero

ri m

ater

iale

. În

opin

ia a

num

itor

auto

ri158 d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

po

t co

nstit

ui

tem

ei

de

înto

cmire

a

unei

c�

r�i

func

iare

ur

m�t

oare

le si

tua�

ii:

a.în

scrie

rea

imob

ilulu

i cu

cons

truc�

ie –

con

dom

iniu

; b.

mod

ific�

rile

adus

e im

obilu

lui ;

c.

înto

cmire

a di

n of

iciu

a c�r�il

or fu

ncia

re a

le im

obile

lor ;

În

cee

a ce

priv

e�te

rec

onst

ituir

ea c�r�ii

func

iare

, ace

asta

pre

supu

ne

refa

cere

a c�

r�ilo

r fu

ncia

re c

are

fie a

u fo

st p

ierd

ute

sau

sust

rase

, fie

au

deve

nit

impo

sibi

l de

util

izat

prin

det

erio

rare

nor

mal�

ca e

fect

al

trece

rii

timpu

lui s

au v

olun

tar�

, sub

for

m�

de d

istru

gere

. Pro

cedu

ra d

e re

cons

titui

re

se re

aliz

eaz�

cu

resp

ecta

rea

disp

ozi�i

ilor a

rt. 5

2 di

n Le

ge �

i a a

rt. 6

1-62

din

R

egul

amen

t, ce

rere

a fii

nd

adre

sat�

bi

roul

ui

de

cada

stru

�i

pu

blic

itate

im

obili

ar�

unde

s-a

afla

t ca

rtea

func

iar�

res

pect

iv��i

tre

buin

d s�

con�in�

urm�t

oare

le d

ate:

a.

num

ele �i

dom

icili

ul s

au, d

up�

caz

denu

mire

a �i

sed

iul p

erso

anei

fiz

ice,

resp

ectiv

jurid

ice

care

a fo

st ti

tula

r de

carte

func

iar�

; b.

iden

tific

area

imob

ilulu

i cu

indi

care

a nu

m�r

ului

cad

astra

l ;

c.tit

lul

în t

emei

ul c�r

uia

se c

ere

reco

nstit

uire

a �i

titl

ul î

n vi

rtute

a c�

ruia

s-a

dobâ

ndit

drep

tul a

ctua

l ;

d.sa

rcin

ile re

ale

ce g

reve

az�

imob

ilul.

În u

rma

cerc

et�r

ilor

pe c

are

regi

stra

toru

l de

car

te f

unci

ar�

este

ob

ligat

s�

le fa

c� în

exe

rcita

rea

activ

it��ii

sal

e de

sol

u�io

nare

a u

nei a

stfe

l de

cere

ri, î

n co

ndi�i

ile î

n ca

re r

ezul

tatu

l ce

rcet�r

ilor

este

unu

l fa

vora

bil,

regi

stra

toru

l de

carte

func

iar�

va

disp

une

prin

înch

eier

e re

cons

titui

rea,

în to

t

157 A

rt. 5

2 di

n Le

gea

nr. 7

/199

6

158 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 4

28;

190

celo

r in

tere

sa�i,

pe

baza

une

i în

chei

eri15

7 , ca

lea

de a

tac

împo

triva

ace

stei

în

chei

eri

fiind

tot

cea

a p

lâng

erii

ca �

i în

caz

ul î

nche

ieril

or p

rivin

d în

drep

tare

a de

ero

ri m

ater

iale

. În

opin

ia a

num

itor

auto

ri158 d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

po

t co

nstit

ui

tem

ei

de

înto

cmire

a

unei

c�

r�i

func

iare

ur

m�t

oare

le si

tua�

ii:

a.în

scrie

rea

imob

ilulu

i cu

cons

truc�

ie –

con

dom

iniu

; b.

mod

ific�

rile

adus

e im

obilu

lui ;

c.

înto

cmire

a di

n of

iciu

a c�r�il

or fu

ncia

re a

le im

obile

lor ;

În

cee

a ce

priv

e�te

rec

onst

ituir

ea c�r�ii

func

iare

, ace

asta

pre

supu

ne

refa

cere

a c�

r�ilo

r fu

ncia

re c

are

fie a

u fo

st p

ierd

ute

sau

sust

rase

, fie

au

deve

nit

impo

sibi

l de

util

izat

prin

det

erio

rare

nor

mal�

ca e

fect

al

trece

rii

timpu

lui s

au v

olun

tar�

, sub

for

m�

de d

istru

gere

. Pro

cedu

ra d

e re

cons

titui

re

se re

aliz

eaz�

cu

resp

ecta

rea

disp

ozi�i

ilor a

rt. 5

2 di

n Le

ge �

i a a

rt. 6

1-62

din

R

egul

amen

t, ce

rere

a fii

nd

adre

sat�

bi

roul

ui

de

cada

stru

�i

pu

blic

itate

im

obili

ar�

unde

s-a

afla

t ca

rtea

func

iar�

res

pect

iv��i

tre

buin

d s�

con�in�

urm�t

oare

le d

ate:

a.

num

ele �i

dom

icili

ul s

au, d

up�

caz

denu

mire

a �i

sed

iul p

erso

anei

fiz

ice,

resp

ectiv

jurid

ice

care

a fo

st ti

tula

r de

carte

func

iar�

; b.

iden

tific

area

imob

ilulu

i cu

indi

care

a nu

m�r

ului

cad

astra

l ;

c.tit

lul

în t

emei

ul c�r

uia

se c

ere

reco

nstit

uire

a �i

titl

ul î

n vi

rtute

a c�

ruia

s-a

dobâ

ndit

drep

tul a

ctua

l ;

d.sa

rcin

ile re

ale

ce g

reve

az�

imob

ilul.

În u

rma

cerc

et�r

ilor

pe c

are

regi

stra

toru

l de

car

te f

unci

ar�

este

ob

ligat

s�

le fa

c� în

exe

rcita

rea

activ

it��ii

sal

e de

sol

u�io

nare

a u

nei a

stfe

l de

cere

ri, î

n co

ndi�i

ile î

n ca

re r

ezul

tatu

l ce

rcet�r

ilor

este

unu

l fa

vora

bil,

regi

stra

toru

l de

carte

func

iar�

va

disp

une

prin

înch

eier

e re

cons

titui

rea,

în to

t

157 A

rt. 5

2 di

n Le

gea

nr. 7

/199

6

158 A

se v

edea

D. M

. Cos

ma,

op.

cit.

, p. 4

28;

191

sau în parte, a c�r�ii funciare distruse, pierdute sau, dup� caz, devenite nefolosibil�.

3.6.4. Modalit��i speciale de înscriere

În aceast� sec�iune, separat de sec�iunea care trateaz� procedura efectiv� a înscrierilor în cartea funciar�, am

considerat ca fiind oportun�tratarea detaliat� a anum

itor modalit��i de înscriere, care presupun uneori

reguli speciale. §1. Înscrierea drepturilor realeA

. Înscrierea dreptului de proprietate 1. R

eguli comune

D

reptul de proprietate se înscrie în partea B (sau partea a II-a) a c��ii

funciare. Prin Decizia directorului D

irec�iei de Publicitate Imobiliar� nr.

8/2007, intabularea dreptului de proprietate, ca tehnic� de înscriere, a fost standardizat�, dup� cum

urmeaz�:

Partea B a c�r�ii funciare

Nr.

crt. Înscrieri privitoare la proprietate

Observa�ii

N

r. înregistrare ..................../ data .......... M

od de dobândire, Act: nr. ...../anul ........

Pre�: .................. (lei)¹ D

rept de proprietate, bun comun/propriu

Num

e proprietar: .................., cota ... parte din întreg

¹Se va men�iona pre�ul din contractul de vânzare-cum

p�rare, actul de adjudecare sau hot�rârea judec�toreasc�. Exem

plu:

Partea B a c�r�ii funciare

191

sau în parte, a c�r�ii funciare distruse, pierdute sau, dup� caz, devenite nefolosibil�.

3.6.4. Modalit��i speciale de înscriere

În aceast� sec�iune, separat de sec�iunea care trateaz� procedura efectiv� a înscrierilor în cartea funciar�, am

considerat ca fiind oportun�tratarea detaliat� a anum

itor modalit��i de înscriere, care presupun uneori

reguli speciale. §1. Înscrierea drepturilor realeA

. Înscrierea dreptului de proprietate 1. R

eguli comune

D

reptul de proprietate se înscrie în partea B (sau partea a II-a) a c��ii

funciare. Prin Decizia directorului D

irec�iei de Publicitate Imobiliar� nr.

8/2007, intabularea dreptului de proprietate, ca tehnic� de înscriere, a fost standardizat�, dup� cum

urmeaz�:

Partea B a c�r�ii funciare

Nr.

crt. Înscrieri privitoare la proprietate

Observa�ii

N

r. înregistrare ..................../ data .......... M

od de dobândire, Act: nr. ...../anul ........

Pre�: .................. (lei)¹ D

rept de proprietate, bun comun/propriu

Num

e proprietar: .................., cota ... parte din întreg

¹Se va men�iona pre�ul din contractul de vânzare-cum

p�rare, actul de adjudecare sau hot�rârea judec�toreasc�. Exem

plu:

Partea B a c�r�ii funciare

192

Nr.

crt.

Însc

rieri

priv

itoar

e la

pro

prie

tate

O

bser

va�ii

1.

1789

/20.

01.2

007

Cum

p�ra

re, A

ct: n

r. 78

/200

7 Pr

e�: 1

2.00

0 le

i D

rept

de

prop

rieta

te, b

un c

omun

V

ASI

LESC

U

ION

c�

s�to

rit

cu

VA

SILE

SCU

M

AR

IA -

1/1

parte

2. R

egul

i spe

cial

e a.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

prop

riet

ate

com

un�

Cân

d se

cer

e în

scrie

rea

unei

st�

ri de

cop

ropr

ieta

te s

e vo

r nom

inal

iza

copr

oprie

tarii

�i c

ota

cuve

nit�

ace

stor

a, s

au s

e va

face

men�iu

nea

c� a

ce�t

ia

au c

ote

nede

term

inat

e (a

rt. 8

6, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t). C

opro

prie

tarii

vor

fi

în�t

iin�a�i

desp

re a

ceas

t� o

pera�iu

ne (

art.

86,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).

Dac�

unul

din

tre s

o�i r

efuz�

men�io

nare

a co

mun

it��ii

, în

actu

l de

disp

ozi�i

e,

asup

ra u

nui

astfe

l de

bun

, ac

esta

nu

se v

a pu

tea

însc

rie d

ecât

cu

acor

dul

expr

es a

l ce

luila

lt so�

(art.

86,

alin

. (3

) di

n R

egul

amen

t). L

a fin

aliz

area

pr

oced

urii

succ

esor

ale

nota

riale

, not

arul

pub

lic v

a în

aint

a bi

roul

ui te

ritor

ial

com

pete

nt, î

n nu

mel

e su

cces

orilo

r, ce

rere

a de

însc

riere

a d

rept

urilo

r lo

r în

ca

rtea

func

iar�

, îm

preu

n� c

u ce

rtific

atul

de

mo�

teni

tor �i

cu

cele

lalte

act

e ne

cesa

re, d

up�

caz,

incl

usiv

chi

tan�

a de

pla

t� a

tarif

elor

de

însc

riere

(art.

90,

al

in. (

1) d

in R

egul

amen

t). În

caz

ul s

ucce

siun

ilor s

ucce

sive

pen

tru c

are

nu s

-a

ceru

t în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�,

acea

sta

va f

i ce

rut�

de

ultim

ul

dobâ

ndito

r, m

en�io

nând

u-se

situ

a�ia

tutu

ror t

rans

feru

rilor

ant

erio

are

(art.

90,

al

in. (

2) d

in R

egul

amen

t).b.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

supe

rfic

ie

Dre

ptul

de

supe

rfic

ie s

e va

îns

crie

în

parte

a C

a c�r�ii

fun

ciar

e a

tere

nulu

i, m

en�io

nând

u-se

, to

toda

t�,

carte

a fu

ncia

r� î

n ca

re e

ste

însc

ris�

supe

rfic

ia c

a un

imob

il de

sin

e st�t�t

or (

art.

94, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

192

Nr.

crt.

Însc

rieri

priv

itoar

e la

pro

prie

tate

O

bser

va�ii

1.

1789

/20.

01.2

007

Cum

p�ra

re, A

ct: n

r. 78

/200

7 Pr

e�: 1

2.00

0 le

i D

rept

de

prop

rieta

te, b

un c

omun

V

ASI

LESC

U

ION

c�

s�to

rit

cu

VA

SILE

SCU

M

AR

IA -

1/1

parte

2. R

egul

i spe

cial

e a.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

prop

riet

ate

com

un�

Cân

d se

cer

e în

scrie

rea

unei

st�

ri de

cop

ropr

ieta

te s

e vo

r nom

inal

iza

copr

oprie

tarii

�i c

ota

cuve

nit�

ace

stor

a, s

au s

e va

face

men�iu

nea

c� a

ce�t

ia

au c

ote

nede

term

inat

e (a

rt. 8

6, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t). C

opro

prie

tarii

vor

fi

în�t

iin�a�i

desp

re a

ceas

t� o

pera�iu

ne (

art.

86,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).

Dac�

unul

din

tre s

o�i r

efuz�

men�io

nare

a co

mun

it��ii

, în

actu

l de

disp

ozi�i

e,

asup

ra u

nui

astfe

l de

bun

, ac

esta

nu

se v

a pu

tea

însc

rie d

ecât

cu

acor

dul

expr

es a

l ce

luila

lt so�

(art.

86,

alin

. (3

) di

n R

egul

amen

t). L

a fin

aliz

area

pr

oced

urii

succ

esor

ale

nota

riale

, not

arul

pub

lic v

a în

aint

a bi

roul

ui te

ritor

ial

com

pete

nt, î

n nu

mel

e su

cces

orilo

r, ce

rere

a de

însc

riere

a d

rept

urilo

r lo

r în

ca

rtea

func

iar�

, îm

preu

n� c

u ce

rtific

atul

de

mo�

teni

tor �i

cu

cele

lalte

act

e ne

cesa

re, d

up�

caz,

incl

usiv

chi

tan�

a de

pla

t� a

tarif

elor

de

însc

riere

(art.

90,

al

in. (

1) d

in R

egul

amen

t). În

caz

ul s

ucce

siun

ilor s

ucce

sive

pen

tru c

are

nu s

-a

ceru

t în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�,

acea

sta

va f

i ce

rut�

de

ultim

ul

dobâ

ndito

r, m

en�io

nând

u-se

situ

a�ia

tutu

ror t

rans

feru

rilor

ant

erio

are

(art.

90,

al

in. (

2) d

in R

egul

amen

t).b.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

supe

rfic

ie

Dre

ptul

de

supe

rfic

ie s

e va

îns

crie

în

parte

a C

a c�r�ii

fun

ciar

e a

tere

nulu

i, m

en�io

nând

u-se

, to

toda

t�,

carte

a fu

ncia

r� î

n ca

re e

ste

însc

ris�

supe

rfic

ia c

a un

imob

il de

sin

e st�t�t

or (

art.

94, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

193

Superficia se

înscrie asupra

întregului teren

(art. 39,

alin. (10)

din R

egulament). D

ac� dreptul de superficie se constituie pe o parte dintr-un im

obil, acesta se va dezmem

bra formând un im

obil distinct din por�iunea grevat� de dreptul de superficie, iar cealalt� parte se va constitui într-un im

obil neafectat de aceast� sarcin� (art. 94, alin. (2) din Regulam

ent). În situa�ia în care proprietarul construc�iei devine �i proprietarul terenului sau invers, cartea funciar� în care este descris� construc�ia se va închide concom

itent cu înscrierea dreptului dobândit �i transcrierea construc�iei în cartea

funciar� în

care se

reg�se�te terenul

(art. 94,

alin. (3)

din R

egulament). D

area în administrarea institu�iilor publice a terenurilor din

domeniul

public, concesionarea,

închirierea sau

darea în

folosin��persoanelor fizice sau juridice, se vor înscrie în partea C

a c�r�ii funciare a terenului, proprietate public� sau privat� de stat, ori proprietate a unit��ilor adm

inistrativ teritoriale, men�ionându-se totodat� cartea funciar� în care este

înscris dreptul de proprietate asupra construc�iei, dac� este cazul (art. 95, alin. (1) din R

egulament). În cartea funciar� a construc�iei în favoarea c�reia

s-a constituit dreptul de concesiune se descrie construc�ia în partea A, iar în

partea B se înscrie dreptul de proprietate asupra construc�iei respective (art.

95, alin. (2) din Regulam

ent). c. Înscrierea dreptului de uzufruct, uz, abita�ie �i servitute D

repturile de uz, uzufruct, abita�ie �i servitute se vor înscrie în partea C

a c�r�ii funciare care eviden�iaz� imobilul asupra c�ruia se constituie,

f�cându-se men�iune la rubrica observa�ii din partea B

a c�r�ii funciare, în dreptul pozi�iei la care este înscris dreptul de proprietate asupra im

obilului respectiv (art. 96, alin. (1) din R

egulament). Servitutea va fi înscris�

�i în cartea funciar� a im

obilului dominant (art. 96, alin. (2) din R

egulament).

Dac� uzufructul, uzul sau servitutea au ca obiect doar o parte dintr-un

imobil, se vor întocm

i schi�e care s� ilustreze aceast� situa�ie (art. 97, alin. (1) din R

egulament). D

ac� dreptul de abita�ie are ca obiect o parte dintr-un im

obil construc�ie, se vor întocmi schi�e care s� ilustreze aceast� situa�ie

193

Superficia se

înscrie asupra

întregului teren

(art. 39,

alin. (10)

din R

egulament). D

ac� dreptul de superficie se constituie pe o parte dintr-un im

obil, acesta se va dezmem

bra formând un im

obil distinct din por�iunea grevat� de dreptul de superficie, iar cealalt� parte se va constitui într-un im

obil neafectat de aceast� sarcin� (art. 94, alin. (2) din Regulam

ent). În situa�ia în care proprietarul construc�iei devine �i proprietarul terenului sau invers, cartea funciar� în care este descris� construc�ia se va închide concom

itent cu înscrierea dreptului dobândit �i transcrierea construc�iei în cartea

funciar� în

care se

reg�se�te terenul

(art. 94,

alin. (3)

din R

egulament). D

area în administrarea institu�iilor publice a terenurilor din

domeniul

public, concesionarea,

închirierea sau

darea în

folosin��persoanelor fizice sau juridice, se vor înscrie în partea C

a c�r�ii funciare a terenului, proprietate public� sau privat� de stat, ori proprietate a unit��ilor adm

inistrativ teritoriale, men�ionându-se totodat� cartea funciar� în care este

înscris dreptul de proprietate asupra construc�iei, dac� este cazul (art. 95, alin. (1) din R

egulament). În cartea funciar� a construc�iei în favoarea c�reia

s-a constituit dreptul de concesiune se descrie construc�ia în partea A, iar în

partea B se înscrie dreptul de proprietate asupra construc�iei respective (art.

95, alin. (2) din Regulam

ent). c. Înscrierea dreptului de uzufruct, uz, abita�ie �i servitute D

repturile de uz, uzufruct, abita�ie �i servitute se vor înscrie în partea C

a c�r�ii funciare care eviden�iaz� imobilul asupra c�ruia se constituie,

f�cându-se men�iune la rubrica observa�ii din partea B

a c�r�ii funciare, în dreptul pozi�iei la care este înscris dreptul de proprietate asupra im

obilului respectiv (art. 96, alin. (1) din R

egulament). Servitutea va fi înscris�

�i în cartea funciar� a im

obilului dominant (art. 96, alin. (2) din R

egulament).

Dac� uzufructul, uzul sau servitutea au ca obiect doar o parte dintr-un

imobil, se vor întocm

i schi�e care s� ilustreze aceast� situa�ie (art. 97, alin. (1) din R

egulament). D

ac� dreptul de abita�ie are ca obiect o parte dintr-un im

obil construc�ie, se vor întocmi schi�e care s� ilustreze aceast� situa�ie

194

(art.

97,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).Sc

hi�e

le v

or f

i în

tocm

ite �

i vi

zate

de

biro

ul te

ritor

ial u

rmân

d a

se a

ctua

liza

core

spun

z�to

r �i

ane

xa la

par

tea

A a

c�

r�ii

func

iare

(ar

t. 97

, al

in.

(3)

din

Reg

ulam

ent).

Rad

iere

a un

ei s

ervi

tu�i

cons

titui

te î

n fo

losu

l un

ui i

mob

il se

va

pute

a fa

ce n

umai

cu

acor

dul

celu

i ca

re a

re în

scris

vre

un d

rept

asu

pra

imob

ilulu

i (ar

t. 98

din

Reg

ulam

ent).

d.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

ipot

ec�

Ipot

eca

se î

nscr

ie n

umai

asu

pra

unui

im

obil

în î

ntre

gul

s�u

sau

asup

ra u

nei

cote

p�r�i

apar�in

ând

unui

cop

ropr

ieta

r. D

ac�

ipot

eca

s-a

cons

titui

t asu

pra

unui

eta

j sau

a u

nui a

parta

men

t, ea

va

fi în

scris�

atât

asu

pra

aces

tora

, câ

t �i

asu

pra

cote

i di

n in

divi

ziun

ea f

or�a

t� a

fere

nte

imob

ilulu

i ip

otec

at.

Cân

d ip

otec

a ar

e în

ved

ere

o pr

oprie

tate

com

un�

în d

ev�l

m��

ie

însc

riere

a nu

se

poat

e fa

ce d

ecât

cu

acor

dul c

elor

lal�i

cop

ropr

ieta

ri (a

rt. 9

9,

alin

. (1)

din

Reg

ulam

ent).

Dre

ptul

de

ipot

ec�

asup

ra u

nui b

un v

iitor

se p

oate

în

scrie

în

cond

i�iile

leg

ii, c

u co

ndi�i

a ca

în

prea

labi

l s�

fi

fost

not

at�

exis

ten�

a au

toriz

a�ie

i de

con

stru

ire (

art.

99,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).

Ran

gul

ipot

ecii

asup

ra b

unul

ui i

mob

il vi

itor

se p

rime�

te î

n m

omen

tul

înre

gist

r�rii

cer

erii

în r

egis

trul

gene

ral

de i

ntra

re (

art.

99,

alin

. (3

) di

n R

egul

amen

t).În

scrie

rea

ipot

ecii

în c

arte

a fu

ncia

r� v

a m

en�io

na:

a)id

entif

icar

ea p

erso

anei

în fa

voar

ea c�r

eia

se în

scrie

ipot

eca;

b)

titlu

l jur

idic

car

e ju

stifi

c� g

aran�ia

ipot

ecii;

c)

cuan

tum

ul c

rean�e

i (ar

t. 10

0, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

Prin

Act

ul A

di�io

nal

nr.

2 la

Con

ven�

ia C

adru

înc

heia

t� î

ntre

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pub

licita

te I

mob

iliar��i

b�n

cile

mem

bre

ale

Aso

cia�

iei R

omân

e a

B�n

cilo

r, cu

priv

ire la

mod

ul d

e co

labo

rare

în c

eea

ce

priv

e�te

op

era�

iuni

le

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

în

ap

licar

ea

Legi

i

cada

stru

lui �

i pub

licit��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

rep

ublic

at�,

la a

rt. 1

1, a

lin.

(5),

s-a

stab

ilit c

a, în

ved

erea

sta

ndar

diz�

rii p

ract

icilo

r di

ferit

e al

e of

iciil

or

194

(art.

97,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).Sc

hi�e

le v

or f

i în

tocm

ite �

i vi

zate

de

biro

ul te

ritor

ial u

rmân

d a

se a

ctua

liza

core

spun

z�to

r �i

ane

xa la

par

tea

A a

c�

r�ii

func

iare

(ar

t. 97

, al

in.

(3)

din

Reg

ulam

ent).

Rad

iere

a un

ei s

ervi

tu�i

cons

titui

te î

n fo

losu

l un

ui i

mob

il se

va

pute

a fa

ce n

umai

cu

acor

dul

celu

i ca

re a

re în

scris

vre

un d

rept

asu

pra

imob

ilulu

i (ar

t. 98

din

Reg

ulam

ent).

d.

Însc

rier

ea d

rept

ului

de

ipot

ec�

Ipot

eca

se î

nscr

ie n

umai

asu

pra

unui

im

obil

în î

ntre

gul

s�u

sau

asup

ra u

nei

cote

p�r�i

apar�in

ând

unui

cop

ropr

ieta

r. D

ac�

ipot

eca

s-a

cons

titui

t asu

pra

unui

eta

j sau

a u

nui a

parta

men

t, ea

va

fi în

scris�

atât

asu

pra

aces

tora

, câ

t �i

asu

pra

cote

i di

n in

divi

ziun

ea f

or�a

t� a

fere

nte

imob

ilulu

i ip

otec

at.

Cân

d ip

otec

a ar

e în

ved

ere

o pr

oprie

tate

com

un�

în d

ev�l

m��

ie

însc

riere

a nu

se

poat

e fa

ce d

ecât

cu

acor

dul c

elor

lal�i

cop

ropr

ieta

ri (a

rt. 9

9,

alin

. (1)

din

Reg

ulam

ent).

Dre

ptul

de

ipot

ec�

asup

ra u

nui b

un v

iitor

se p

oate

în

scrie

în

cond

i�iile

leg

ii, c

u co

ndi�i

a ca

în

prea

labi

l s�

fi

fost

not

at�

exis

ten�

a au

toriz

a�ie

i de

con

stru

ire (

art.

99,

alin

. (2

) di

n R

egul

amen

t).

Ran

gul

ipot

ecii

asup

ra b

unul

ui i

mob

il vi

itor

se p

rime�

te î

n m

omen

tul

înre

gist

r�rii

cer

erii

în r

egis

trul

gene

ral

de i

ntra

re (

art.

99,

alin

. (3

) di

n R

egul

amen

t).În

scrie

rea

ipot

ecii

în c

arte

a fu

ncia

r� v

a m

en�io

na:

a)id

entif

icar

ea p

erso

anei

în fa

voar

ea c�r

eia

se în

scrie

ipot

eca;

b)

titlu

l jur

idic

car

e ju

stifi

c� g

aran�ia

ipot

ecii;

c)

cuan

tum

ul c

rean�e

i (ar

t. 10

0, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

Prin

Act

ul A

di�io

nal

nr.

2 la

Con

ven�

ia C

adru

înc

heia

t� î

ntre

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pub

licita

te I

mob

iliar��i

b�n

cile

mem

bre

ale

Aso

cia�

iei R

omân

e a

B�n

cilo

r, cu

priv

ire la

mod

ul d

e co

labo

rare

în c

eea

ce

priv

e�te

op

era�

iuni

le

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

în

ap

licar

ea

Legi

i

cada

stru

lui �

i pub

licit��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

rep

ublic

at�,

la a

rt. 1

1, a

lin.

(5),

s-a

stab

ilit c

a, în

ved

erea

sta

ndar

diz�

rii p

ract

icilo

r di

ferit

e al

e of

iciil

or

195

de cadastru �i publicitate imobiliar�, înscrierea în cartea funciar� a dreptului

de ipotec��i notarea interdic�iilor s� aib� urm

�torul con�inut: 1) intabularea dreptului de ipotec�: N

r. de înregistrare ... /data ... C

ontract de ipotec� nr. ... /anul ... Drept de ipotec� pentru sum

a de .... �i

celelalte obliga�ii de plat� aferente creditului asupra imobilului de sub A ...

�i a cotei de ... în favoarea b�ncii ……

….

2) notarea interdic�iilor:

Nr. de înregistrare ... /data ... Interdic�ie de înstr�inare, grevare,

închiriere, dezmem

brare, alipire, construire, demolare, restructurare �i

amenajare în favoarea institu�iei de credit asupra im

obilului de sub A ... �i a cotei de ... în favoarea b�ncii …

……

. U

rm�rirea crean�ei ipotecare se noteaz� în cartea funciar� (art. 100,

alin. (2) din Regulam

ent). Dobânzile, rentele sau celelalte presta�iuni

scadente vor avea rangul ipotecii (art. 100, alin. (3) din Regulam

ent). Dac�

înscrisul constitutiv al ipotecii cuprinde clauza "la ordin" sau "la purt�tor", se va m

en�iona acest lucru în înscriere. În acest caz, dreptul de ipotec�asupra crean�ei ipotecare se va dobândi �i va fi opozabil f�r� înscrierea în cartea funciar� prin îns��i str�m

utarea titlului la ordin sau la purt�tor (art. 105 din R

egulament). R

angul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea

priorit��ii, în temeiul învoielii f�cute între creditorii ipotecari al c�ror rang se

schimb� (art. 106 din R

egulament).

e. Înscrierea privilegiilor imobiliare

Când înscrisul doveditor al vânz�rii învedereaz� c� pre�ul nu a fost

pl�tit integral, privilegiul pentru garantarea pre�ului datorat se înscrie din oficiu, în beneficiul vânz�torului, cu excep�ia situa�iei în care s-a renun�at în m

od expres la înscrierea acestuia (art. 101, alin. (1) din Regulam

ent). Dac�

vânzarea a fost desfiin�at�, privilegiul se va radia din oficiu (art. 101, alin.

(2) din Regulam

ent). Dispozi�iile m

en�ionate anterior se vor aplica, prin

195

de cadastru �i publicitate imobiliar�, înscrierea în cartea funciar� a dreptului

de ipotec��i notarea interdic�iilor s� aib� urm

�torul con�inut: 1) intabularea dreptului de ipotec�: N

r. de înregistrare ... /data ... C

ontract de ipotec� nr. ... /anul ... Drept de ipotec� pentru sum

a de .... �i

celelalte obliga�ii de plat� aferente creditului asupra imobilului de sub A ...

�i a cotei de ... în favoarea b�ncii ……

….

2) notarea interdic�iilor:

Nr. de înregistrare ... /data ... Interdic�ie de înstr�inare, grevare,

închiriere, dezmem

brare, alipire, construire, demolare, restructurare �i

amenajare în favoarea institu�iei de credit asupra im

obilului de sub A ... �i a cotei de ... în favoarea b�ncii …

……

. U

rm�rirea crean�ei ipotecare se noteaz� în cartea funciar� (art. 100,

alin. (2) din Regulam

ent). Dobânzile, rentele sau celelalte presta�iuni

scadente vor avea rangul ipotecii (art. 100, alin. (3) din Regulam

ent). Dac�

înscrisul constitutiv al ipotecii cuprinde clauza "la ordin" sau "la purt�tor", se va m

en�iona acest lucru în înscriere. În acest caz, dreptul de ipotec�asupra crean�ei ipotecare se va dobândi �i va fi opozabil f�r� înscrierea în cartea funciar� prin îns��i str�m

utarea titlului la ordin sau la purt�tor (art. 105 din R

egulament). R

angul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea

priorit��ii, în temeiul învoielii f�cute între creditorii ipotecari al c�ror rang se

schimb� (art. 106 din R

egulament).

e. Înscrierea privilegiilor imobiliare

Când înscrisul doveditor al vânz�rii învedereaz� c� pre�ul nu a fost

pl�tit integral, privilegiul pentru garantarea pre�ului datorat se înscrie din oficiu, în beneficiul vânz�torului, cu excep�ia situa�iei în care s-a renun�at în m

od expres la înscrierea acestuia (art. 101, alin. (1) din Regulam

ent). Dac�

vânzarea a fost desfiin�at�, privilegiul se va radia din oficiu (art. 101, alin.

(2) din Regulam

ent). Dispozi�iile m

en�ionate anterior se vor aplica, prin

196

asem�n

are,

�i î

n ca

z de

sch

imb

sau

împ�

r�eal�

pent

ru d

ifere

n�a

de v

aloa

re

dato

rat�

în

bani

(ar

t. 10

1, a

lin.

(3)

din

Reg

ulam

ent).

Priv

ilegi

ul p

entru

ga

rant

area

pre�u

lui

dato

rat

de c

op�r

ta�u

l ad

jude

cata

r al

im

obilu

lui

parta

jat

ca u

rmar

e a

parta

julu

i vo

lunt

ar s

au j

udic

iar,

se v

a în

scrie

, di

n of

iciu

�i

grat

uit,

asup

ra im

obilu

lui,

în te

mei

ul în

chei

erii

regi

stra

toru

lui (

art.

102

din

Reg

ulam

ent).

Arh

itec�

ii, a

ntre

pren

orii �i

mai�t

rii v

or p

utea

sol

icita

, în

te

mei

ul î

nscr

isul

ui c

onst

atat

or a

l ra

portu

lui

jurid

ic, î

nscr

iere

a pr

ivile

giul

ui

asup

ra i

mob

ilulu

i pe

ntru

gar

anta

rea

achi

t�rii

pre�u

lui

lucr�r

ilor

ce l

e-au

ex

ecut

at (a

rt. 1

03, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

Însc

risul

orig

inal

va

prec

iza

num�r

ul c

adas

tral

al p

arce

lei �i

va

cupr

inde

con

sim��

mân

tul e

xpre

s al

p�r�il

or în

ved

erea

însc

rierii

priv

ilegi

ului

as

upra

imob

ilulu

i (ar

t. 10

3, a

lin. (

2) d

in R

egul

amen

t)

§2. Î

nscr

iere

a bu

nuri

lor

dom

enia

leA

. Îns

crie

rea

imob

ilelo

r di

n do

men

iul p

ublic

�i p

riva

t al s

tatu

lui

�i a

l uni

t��il

or a

dmin

istr

ativ

-teri

tori

ale

în c�r�il

e fu

ncia

re sp

ecia

le

Lege

a 7/

1996

ast

fel c

um a

fos

t mod

ifica

t� p

rin L

egea

nr.

247/

2005

nu

mai

în�e

lege

s�

fac�

dis

tinc�

ie în

tre b

unur

ile s

tatu

lui d

up�

cum

ace

stea

ar

apar�in

e do

men

iulu

i pu

blic

sau

cel

ui p

rivat

atu

nci

când

se

pune

pro

blem

a în

scrie

rii lo

r în

c�r�i

func

iare

. Ast

fel,

spre

deo

sebi

re d

e ve

chea

regl

emen

tare

în

car

e bu

nuril

e ce

f�c

eau

parte

din

dom

eniu

l pr

ivat

se

însc

riau

în c�r�i

func

iare

nor

mal

e ia

r ce

le c

e f�

ceau

par

te d

in d

omen

iul

publ

ic,

avân

d un

re

gim

jurid

ic d

erog

ator

de

la d

rept

ul c

omun

, era

u în

scris

e în

c�r�i

func

iare

sp

ecia

le,

în

prez

ent,

în

noua

re

glem

enta

re,

atât

bu

nuril

e ap

ar�in

ând

dom

eniu

lui

publ

ic c

ât �

i cel

e ap

ar�in

ând

dom

eniu

lui

priv

at a

l st

atul

ui s

unt

supu

se în

scrie

rii în

c�r�i

func

iare

spe

cial

e. E

ste

de p

refe

rat,

ca to

tu�i

, �in

ând

seam

a de

reg

imul

jurid

ic d

iferit

al c

elor

dou�

cate

gorii

de

bunu

ri, în

car

tea

func

iar�

spe

cial�

s� s

e fa

c� m

en�iu

ni c

u pr

ivire

la

apar

tene�a

bun

ului

re

spec

tiv la

dom

eniu

l pub

lic sa

u pr

ivat

al s

tatu

lui.

196

asem�n

are,

�i î

n ca

z de

sch

imb

sau

împ�

r�eal�

pent

ru d

ifere

n�a

de v

aloa

re

dato

rat�

în

bani

(ar

t. 10

1, a

lin.

(3)

din

Reg

ulam

ent).

Priv

ilegi

ul p

entru

ga

rant

area

pre�u

lui

dato

rat

de c

op�r

ta�u

l ad

jude

cata

r al

im

obilu

lui

parta

jat

ca u

rmar

e a

parta

julu

i vo

lunt

ar s

au j

udic

iar,

se v

a în

scrie

, di

n of

iciu

�i

grat

uit,

asup

ra im

obilu

lui,

în te

mei

ul în

chei

erii

regi

stra

toru

lui (

art.

102

din

Reg

ulam

ent).

Arh

itec�

ii, a

ntre

pren

orii �i

mai�t

rii v

or p

utea

sol

icita

, în

te

mei

ul î

nscr

isul

ui c

onst

atat

or a

l ra

portu

lui

jurid

ic, î

nscr

iere

a pr

ivile

giul

ui

asup

ra i

mob

ilulu

i pe

ntru

gar

anta

rea

achi

t�rii

pre�u

lui

lucr�r

ilor

ce l

e-au

ex

ecut

at (a

rt. 1

03, a

lin. (

1) d

in R

egul

amen

t).

Însc

risul

orig

inal

va

prec

iza

num�r

ul c

adas

tral

al p

arce

lei �i

va

cupr

inde

con

sim��

mân

tul e

xpre

s al

p�r�il

or în

ved

erea

însc

rierii

priv

ilegi

ului

as

upra

imob

ilulu

i (ar

t. 10

3, a

lin. (

2) d

in R

egul

amen

t)

§2. Î

nscr

iere

a bu

nuri

lor

dom

enia

leA

. Îns

crie

rea

imob

ilelo

r di

n do

men

iul p

ublic

�i p

riva

t al s

tatu

lui

�i a

l uni

t��il

or a

dmin

istr

ativ

-teri

tori

ale

în c�r�il

e fu

ncia

re sp

ecia

le

Lege

a 7/

1996

ast

fel c

um a

fos

t mod

ifica

t� p

rin L

egea

nr.

247/

2005

nu

mai

în�e

lege

s�

fac�

dis

tinc�

ie în

tre b

unur

ile s

tatu

lui d

up�

cum

ace

stea

ar

apar�in

e do

men

iulu

i pu

blic

sau

cel

ui p

rivat

atu

nci

când

se

pune

pro

blem

a în

scrie

rii lo

r în

c�r�i

func

iare

. Ast

fel,

spre

deo

sebi

re d

e ve

chea

regl

emen

tare

în

car

e bu

nuril

e ce

f�c

eau

parte

din

dom

eniu

l pr

ivat

se

însc

riau

în c�r�i

func

iare

nor

mal

e ia

r ce

le c

e f�

ceau

par

te d

in d

omen

iul

publ

ic,

avân

d un

re

gim

jurid

ic d

erog

ator

de

la d

rept

ul c

omun

, era

u în

scris

e în

c�r�i

func

iare

sp

ecia

le,

în

prez

ent,

în

noua

re

glem

enta

re,

atât

bu

nuril

e ap

ar�in

ând

dom

eniu

lui

publ

ic c

ât �

i cel

e ap

ar�in

ând

dom

eniu

lui

priv

at a

l st

atul

ui s

unt

supu

se în

scrie

rii în

c�r�i

func

iare

spe

cial

e. E

ste

de p

refe

rat,

ca to

tu�i

, �in

ând

seam

a de

reg

imul

jurid

ic d

iferit

al c

elor

dou�

cate

gorii

de

bunu

ri, în

car

tea

func

iar�

spe

cial�

s� s

e fa

c� m

en�iu

ni c

u pr

ivire

la

apar

tene�a

bun

ului

re

spec

tiv la

dom

eniu

l pub

lic sa

u pr

ivat

al s

tatu

lui.

197

B. Înscrierea im

obilelor din domeniul public �i privat al statului

�i al unit��ilor administrativ-teritoriale în alte registre de publicitate

imobiliar�

În aceast� categorie intr� o serie de im

obile, altele decât cele prev�zute la punctul anterior. Practic, im

obilele corespunz�toare acestei categori reprezint� excep�ia de la regul�, fiind stabilite prin legi speciale. Este vorba despre Legea petrolului nr. 238/2004 �i Legea m

inelor nr. 85/2003.

Conform

acestor legi, toate opera�iunile petroliere �i miniere,

împreun� cu terenurile �i construc�iile aferente fac obiectul unei publicit��i

speciale prin cartea petrolier� sau, dup� caz, cartea minier�.

Cartea

petrolier�159

reprezint� eviden�a

tuturor datelor

privind regim

ul juridic

al suprafe�elor

aferente perim

etrului de

dezvoltare �i

exploatare, proprietatea,

situa�ia topografic�

a lucr�rilor

aferente opera�iunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol �i de produc�ie, precum

�i date referitoare la delimitarea perim

etrelor �i opera�iunilor petroliere efectuate în fazele de prosepc�iune �i exploatare.

Cartea m

inier�160 reprezint� de asem

enea un document de eviden��

care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafe�elor aferente

perimetrului de prospec�iune, explorare �i exploatare, proprietatea, situa�ia

topografic� a lucr�rilor aferente activit��ii miniere, a resurselor/rezervelor

minerale �i de produc�ie.

A

gen�ia Na�ional� pentru R

esurse Minerale reprezint� organism

ul adm

inistrativ de specialitate, autoritatea competent� s� reprezinte interesele

statului în domeniul resurselor de petrol sau al celor m

inerale de care dispune �ara noastr�. Efectele înregistr�rilor în aceste c�r�i funciare speciale

159 A

rt. 2 pct. 5 din Legea nr. 238/07.06.2004 – Legea petrolului, publicat� în M. O

f. nr. 535/15.06.2004, cu toate m

odific�rile ulterioare; 160 A

rt. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/18.03.2003 – Legea minelor, publicat� în M

. Of. nr.

197/27.03.2003, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare; 197

B. Înscrierea im

obilelor din domeniul public �i privat al statului

�i al unit��ilor administrativ-teritoriale în alte registre de publicitate

imobiliar�

În aceast� categorie intr� o serie de im

obile, altele decât cele prev�zute la punctul anterior. Practic, im

obilele corespunz�toare acestei categori reprezint� excep�ia de la regul�, fiind stabilite prin legi speciale. Este vorba despre Legea petrolului nr. 238/2004 �i Legea m

inelor nr. 85/2003.

Conform

acestor legi, toate opera�iunile petroliere �i miniere,

împreun� cu terenurile �i construc�iile aferente fac obiectul unei publicit��i

speciale prin cartea petrolier� sau, dup� caz, cartea minier�.

Cartea

petrolier�159

reprezint� eviden�a

tuturor datelor

privind regim

ul juridic

al suprafe�elor

aferente perim

etrului de

dezvoltare �i

exploatare, proprietatea,

situa�ia topografic�

a lucr�rilor

aferente opera�iunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol �i de produc�ie, precum

�i date referitoare la delimitarea perim

etrelor �i opera�iunilor petroliere efectuate în fazele de prosepc�iune �i exploatare.

Cartea m

inier�160 reprezint� de asem

enea un document de eviden��

care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafe�elor aferente

perimetrului de prospec�iune, explorare �i exploatare, proprietatea, situa�ia

topografic� a lucr�rilor aferente activit��ii miniere, a resurselor/rezervelor

minerale �i de produc�ie.

A

gen�ia Na�ional� pentru R

esurse Minerale reprezint� organism

ul adm

inistrativ de specialitate, autoritatea competent� s� reprezinte interesele

statului în domeniul resurselor de petrol sau al celor m

inerale de care dispune �ara noastr�. Efectele înregistr�rilor în aceste c�r�i funciare speciale

159 A

rt. 2 pct. 5 din Legea nr. 238/07.06.2004 – Legea petrolului, publicat� în M. O

f. nr. 535/15.06.2004, cu toate m

odific�rile ulterioare; 160 A

rt. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/18.03.2003 – Legea minelor, publicat� în M

. Of. nr.

197/27.03.2003, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare;

198

sunt

ace

lea�

i cu

cele

pro

duse

de

înre

gist

rare

a în

tr-o

carte

func

iar�

nor

mal�:

ef

ectu

l de

publ

icita

te �i

opo

zabi

litat

ea e

rga

omne

s. §3

. Alte

mod

alit��i

spec

iale

de

însc

rier

eA

. Îns

crie

rea

drep

turi

lor

succ

esor

ale

În

cee

a ce

priv

e�te

îns

crie

rea

drep

turil

or s

ucce

sora

le î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ii au

tori

sunt

de

p�re

re c�

la b

aza

aces

teia

poa

te s

ta d

oar

certi

ficat

ul d

e m

o�te

nito

r161 s

au d

e le

gata

r, în

vre

me

ce a

l�i a

utor

i162

cons

ider�

c� a

l�tu

ri de

ace

stea

ar t

rebu

i s�

se m

ai a

fle �

i cel

elal

te în

scris

uri

just

ifica

tive

ale

intr�

rii b

unul

ui în

dis

cu�ie

în p

atrim

oniu

l def

unct

ului

. Te

mei

ul le

gal a

l ace

stei

mod

alit��i

de în

scrie

re s

e re

g�se�t

e în

art.

90

din

Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pu

blic

at în

M. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

, cor

obor

at c

u ar

t. 54

din

Le

ge, c

onfo

rm c�r

ora,

la fi

naliz

area

pro

cedu

rii su

cces

oral

e no

taria

le, n

otar

ul

publ

ic v

a în

aint

a bi

roul

ui t

erito

rial

com

pete

nt,

în n

umel

e su

cces

orilo

r, ce

rere

a de

îns

crie

re a

dre

ptur

ilor

lor

în c

arte

a fu

ncia

r�,

împr

eun�

cu

certi

ficat

ul d

e m

o�te

nito

r �i

cu

cele

lalte

act

e ne

cesa

re,

dup�

caz

, in

clus

iv

chita

n�a

de p

lat�

a ta

rifel

or d

e în

scrie

re. Î

n an

aliz

a pr

oced

urii

succ

esor

ale,

se

dist

ing

dou�

eta

pe:

faza

pre

limin

ar�,

cân

d bi

roul

ter

itoria

l co

mpe

tent

va

elib

era

la s

olic

itare

a no

taru

lui e

xtra

sul d

e ca

rte fu

ncia

r� p

entru

aut

entif

icar

e sa

u ex

trasu

l de

carte

func

iar�

pen

tru in

form

are,

dup�

caz,

�i e

tapa

fina

liz�r

ii pr

oced

urii

nota

rial

e, c

ând

se d

ispu

ne în

chei

erea

�i s

e em

ite c

ertif

icat

ul d

e m

o�te

nito

r, m

omen

t în

care

not

arul

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

dre

ptur

ilor s

ucce

sora

le.

161 A

se

vede

a G

h. D

obric

an, I

ntab

ular

ea d

rept

ului

de

prop

rieta

te d

obân

dit p

rintr-

un a

ct

nota

rial

înto

cmit

în b

aza

unui

cer

tific

at d

e m

o�te

nito

r, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 2/

2001

, p. 1

08-

111;

16

2 A se

ved

ea A

ncu�

a M

itrac

he (I

), M

aria

n N

icol

ae (I

I), D

iscu�ii

în le

g�tu

r� c

u în�e

lesu

l �i

sfera

de

aplic

are

a ar

t. 28

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

a c

adas

trulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e,

Dre

ptul

, nr.

4/20

05, p

. 73;

198

sunt

ace

lea�

i cu

cele

pro

duse

de

înre

gist

rare

a în

tr-o

carte

func

iar�

nor

mal�:

ef

ectu

l de

publ

icita

te �i

opo

zabi

litat

ea e

rga

omne

s. §3

. Alte

mod

alit��i

spec

iale

de

însc

rier

eA

. Îns

crie

rea

drep

turi

lor

succ

esor

ale

În

cee

a ce

priv

e�te

îns

crie

rea

drep

turil

or s

ucce

sora

le î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ii au

tori

sunt

de

p�re

re c�

la b

aza

aces

teia

poa

te s

ta d

oar

certi

ficat

ul d

e m

o�te

nito

r161 s

au d

e le

gata

r, în

vre

me

ce a

l�i a

utor

i162

cons

ider�

c� a

l�tu

ri de

ace

stea

ar t

rebu

i s�

se m

ai a

fle �

i cel

elal

te în

scris

uri

just

ifica

tive

ale

intr�

rii b

unul

ui în

dis

cu�ie

în p

atrim

oniu

l def

unct

ului

. Te

mei

ul le

gal a

l ace

stei

mod

alit��i

de în

scrie

re s

e re

g�se�t

e în

art.

90

din

Reg

ulam

entu

l de

org

aniz

are �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

imob

iliar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pu

blic

at în

M. O

f. Pa

rtea

I, nr

. 104

9 di

n 29

.12.

2006

, cor

obor

at c

u ar

t. 54

din

Le

ge, c

onfo

rm c�r

ora,

la fi

naliz

area

pro

cedu

rii su

cces

oral

e no

taria

le, n

otar

ul

publ

ic v

a în

aint

a bi

roul

ui t

erito

rial

com

pete

nt,

în n

umel

e su

cces

orilo

r, ce

rere

a de

îns

crie

re a

dre

ptur

ilor

lor

în c

arte

a fu

ncia

r�,

împr

eun�

cu

certi

ficat

ul d

e m

o�te

nito

r �i

cu

cele

lalte

act

e ne

cesa

re,

dup�

caz

, in

clus

iv

chita

n�a

de p

lat�

a ta

rifel

or d

e în

scrie

re. Î

n an

aliz

a pr

oced

urii

succ

esor

ale,

se

dist

ing

dou�

eta

pe:

faza

pre

limin

ar�,

cân

d bi

roul

ter

itoria

l co

mpe

tent

va

elib

era

la s

olic

itare

a no

taru

lui e

xtra

sul d

e ca

rte fu

ncia

r� p

entru

aut

entif

icar

e sa

u ex

trasu

l de

carte

func

iar�

pen

tru in

form

are,

dup�

caz,

�i e

tapa

fina

liz�r

ii pr

oced

urii

nota

rial

e, c

ând

se d

ispu

ne în

chei

erea

�i s

e em

ite c

ertif

icat

ul d

e m

o�te

nito

r, m

omen

t în

care

not

arul

est

e ob

ligat

s�

cear�

din

ofic

iu în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

dre

ptur

ilor s

ucce

sora

le.

161 A

se

vede

a G

h. D

obric

an, I

ntab

ular

ea d

rept

ului

de

prop

rieta

te d

obân

dit p

rintr-

un a

ct

nota

rial

înto

cmit

în b

aza

unui

cer

tific

at d

e m

o�te

nito

r, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 2/

2001

, p. 1

08-

111;

16

2 A se

ved

ea A

ncu�

a M

itrac

he (I

), M

aria

n N

icol

ae (I

I), D

iscu�ii

în le

g�tu

r� c

u în�e

lesu

l �i

sfera

de

aplic

are

a ar

t. 28

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

a c

adas

trulu

i �i p

ublic

it��ii

imob

iliar

e,

Dre

ptul

, nr.

4/20

05, p

. 73;

199

C

alitatea de mo�tenitor poate fi dobândit� fie în virtutea legii, fie ca

un efect

al testam

entului în

mom

entul deschiderii

succesiunii, fiind

recunoscut� prin certificatul de mo�tenitor care se întocm

e�te în termen de

20 de zile de la finalizarea procedurii succesorale prin încheierea notarului public, având la baz� acordul de voin�� al p�r�ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz� succesiunea. C

ertificatul de calitate de mo�tenitor nu poate

înlocui certificatul de mo�tenitor care este singurul pe baza c�ruia se pot

înscrie în cartea funciar� drepturile succesorale. În condi�iile în care nu exist� un acord de voin�� al p�r�ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz�succesiunea, se va deschide procedura contencioas�, dar inclusiv în aceast�situa�ie, tem

eiul înscrierii în cartea funciar� a drepturilor succesorale va fi tot

certificatul de

mo�tenitor

eliberat în

baza hot�rârii

definitive �i

irevocabile a

instan�ei �i

nu îns��i

hot�rârea anterior

men�ionat�.

În m

omentul

efectu�rii procedurii

de înscriere,

suplimentar,

pe lâng�

men�iunile standard, se va m

ai ar�ta calitatea legal� sau testamentar� a

moltenitorului, iar în cazul celei legale, inclusiv gradul de rudenie sau de so�

supravie�uitor, în

condi�iile existen�ei

mai

multor

mo�tenitori

fiind obligatorie �i trecerea cotelor p�r�i corespunz�toare fiec�ruia.

B. Înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune

În ceea ce prive�te uzucapiunea în sistem

de carte funciar�, prezenta lucrare a alocat acestei institu�ii un capitol separat. C

u toate acestea, din punct de vedere al procedurii de înscriere în�elegem

s� facem aici cîteva

preciz�ri. De�i drepturile reale dobândite ca efect al uzucapiunii sunt

opozabile erga omnes f�r� înscriere în cartea funciar�, titularul acestor

drepturi va trebui s� procedeze la înscriere lor în vederea dispunerii de aceste drepturi potrivit regulilor de carte funciar�. D

in aspectul stabilirii tem

eiului înscrierii în cartea funciar� a unor asemenea drepturi dobândite

prin uzucapiune rezult��i scindarea opiniei autorilor de specialiate.

199

C

alitatea de mo�tenitor poate fi dobândit� fie în virtutea legii, fie ca

un efect

al testam

entului în

mom

entul deschiderii

succesiunii, fiind

recunoscut� prin certificatul de mo�tenitor care se întocm

e�te în termen de

20 de zile de la finalizarea procedurii succesorale prin încheierea notarului public, având la baz� acordul de voin�� al p�r�ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz� succesiunea. C

ertificatul de calitate de mo�tenitor nu poate

înlocui certificatul de mo�tenitor care este singurul pe baza c�ruia se pot

înscrie în cartea funciar� drepturile succesorale. În condi�iile în care nu exist� un acord de voin�� al p�r�ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz�succesiunea, se va deschide procedura contencioas�, dar inclusiv în aceast�situa�ie, tem

eiul înscrierii în cartea funciar� a drepturilor succesorale va fi tot

certificatul de

mo�tenitor

eliberat în

baza hot�rârii

definitive �i

irevocabile a

instan�ei �i

nu îns��i

hot�rârea anterior

men�ionat�.

În m

omentul

efectu�rii procedurii

de înscriere,

suplimentar,

pe lâng�

men�iunile standard, se va m

ai ar�ta calitatea legal� sau testamentar� a

moltenitorului, iar în cazul celei legale, inclusiv gradul de rudenie sau de so�

supravie�uitor, în

condi�iile existen�ei

mai

multor

mo�tenitori

fiind obligatorie �i trecerea cotelor p�r�i corespunz�toare fiec�ruia.

B. Înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune

În ceea ce prive�te uzucapiunea în sistem

de carte funciar�, prezenta lucrare a alocat acestei institu�ii un capitol separat. C

u toate acestea, din punct de vedere al procedurii de înscriere în�elegem

s� facem aici cîteva

preciz�ri. De�i drepturile reale dobândite ca efect al uzucapiunii sunt

opozabile erga omnes f�r� înscriere în cartea funciar�, titularul acestor

drepturi va trebui s� procedeze la înscriere lor în vederea dispunerii de aceste drepturi potrivit regulilor de carte funciar�. D

in aspectul stabilirii tem

eiului înscrierii în cartea funciar� a unor asemenea drepturi dobândite

prin uzucapiune rezult��i scindarea opiniei autorilor de specialiate.

200

a.A

stfe

l, în

tr-o

prim�

opin

ie16

3 se

cons

ider�

c� p

ronu

n�ar

ea u

nei

hot�

râri

jude

c�to

re�t

i în

ve

dere

a co

nsta

t�rii

do

bând

irii

unui

dr

ept

de

prop

rieta

te c

a ur

mar

e a

uzuc

apiu

nii n

u ar

mai

fi n

eces

ar�,

sim

pla

cons

tata

re

a do

bând

irii d

rept

ului

de

prop

rieta

te p

rin u

zuca

piun

e de

c�t

re n

otar

în c

adru

l pr

oced

urii

de a

uten

tific

are

a ac

tulu

i tra

nsla

tiv s

au c

onst

itutiv

de

drep

turi

real

e im

obili

are,

la

solic

itare

a p�

r�ilo

r in

tere

sate

, fii

nd m

ai m

ult

decâ

t su

ficie

nt�.

b.

Într-

o a

doua

opi

nie16

4 la c

are

achi

es�m

, hot�r

ârea

jude

c�to

reas

c�de

con

stat

are

a do

bând

irii

unui

dre

pt d

e pr

oprie

tate

prin

uzu

capi

une

repr

ezin

t� u

nicu

l te

mei

al

însc

rierii

uno

r as

emen

ea d

rept

uri

în c

arte

a fu

ncia

r�. C.

Însc

rier

ea d

rept

urilo

r do

bând

ite p

rin

acce

siun

e im

obili

ar�

artif

icia

l�Te

mei

ul l

egal

al

aces

tei

proc

edur

i de

îns

crie

re î

l re

prez

int�

art.

54

alin

. (1)

din

Leg

e, c

are

prev

ede

fapt

ul c�

drep

tul d

e pr

oprie

tate

dob

ândi

t prin

co

stru

ire se

va

pute

a în

scrie

în c

arte

a fu

ncia

r� p

e ba

za u

nui c

ertif

icat

elib

erat

de

prim�r

ia lo

calit��

ii un

de e

ste

situ

at im

obilu

l, pr

in c

are

se a

test�,

cân

d es

te

cazu

l, fa

ptul

c�

prop

rieta

rul

a ed

ifica

t co

nstru

c�iil

e în

con

form

itate

cu

auto

riza�

ia

de

cons

truire

el

iber

at�

potri

vit

legi

i, pr

ecum

�i

a

unei

do

cum

enta�ii

cad

astra

le.

Treb

uie �in

ut î

ns�

cont

, pe

rman

ent,

de c

ele

dou�

tipur

i de

acce

siun

e, p

entru

a n

u se

pro

duce

situ

a�ii

de c

onfu

zie

în c

eea

ce

priv

e�te

pro

cedu

ra d

e în

scrie

re.

D. Î

nscr

iere

a ex

ecut�r

ii si

lite

imob

iliar

e În

pro

cesu

l exe

cut�

rii s

ilite

imob

iliar

e, in

tere

s pe

ntru

car

tea

func

iar�

repr

ezin

t�

num

ai

acte

le

de

urm�r

ire

core

spun

z�to

are

exec

ut�r

ii si

lite

163 A

se v

edea

Gh.

Dob

rican

, Pro

blem

e te

oret

ice �i

pra

ctic

e pr

ivin

d pu

blic

itate

a im

obili

ar�,

R

evis

ta D

rept

ul n

r. 10

/200

0, p

. 71

-72;

M.

Ione

scu,

Pro

blem

e de

dre

pt r

ezul

tate

din

ap

licar

ea p

rinci

piul

ui le

galit��

ii în

scri

erilo

r în

cart

ea fu

ncia

r�, î

n te

mei

ul a

rt. 5

0 di

n Le

gea

cada

strul

ui �i

a p

ublic

it��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

Rev

. Dre

ptul

nr.

12/2

000,

p. 5

6-57

; 16

4 A s

e ve

dea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 729

; C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 2

16-2

18; A

ncu�a

Mitr

ache

, M.

Nico

lae, o

p. cit

., p. 7

2;

200

a.A

stfe

l, în

tr-o

prim�

opin

ie16

3 se

cons

ider�

c� p

ronu

n�ar

ea u

nei

hot�

râri

jude

c�to

re�t

i în

ve

dere

a co

nsta

t�rii

do

bând

irii

unui

dr

ept

de

prop

rieta

te c

a ur

mar

e a

uzuc

apiu

nii n

u ar

mai

fi n

eces

ar�,

sim

pla

cons

tata

re

a do

bând

irii d

rept

ului

de

prop

rieta

te p

rin u

zuca

piun

e de

c�t

re n

otar

în c

adru

l pr

oced

urii

de a

uten

tific

are

a ac

tulu

i tra

nsla

tiv s

au c

onst

itutiv

de

drep

turi

real

e im

obili

are,

la

solic

itare

a p�

r�ilo

r in

tere

sate

, fii

nd m

ai m

ult

decâ

t su

ficie

nt�.

b.

Într-

o a

doua

opi

nie16

4 la c

are

achi

es�m

, hot�r

ârea

jude

c�to

reas

c�de

con

stat

are

a do

bând

irii

unui

dre

pt d

e pr

oprie

tate

prin

uzu

capi

une

repr

ezin

t� u

nicu

l te

mei

al

însc

rierii

uno

r as

emen

ea d

rept

uri

în c

arte

a fu

ncia

r�. C.

Însc

rier

ea d

rept

urilo

r do

bând

ite p

rin

acce

siun

e im

obili

ar�

artif

icia

l�Te

mei

ul l

egal

al

aces

tei

proc

edur

i de

îns

crie

re î

l re

prez

int�

art.

54

alin

. (1)

din

Leg

e, c

are

prev

ede

fapt

ul c�

drep

tul d

e pr

oprie

tate

dob

ândi

t prin

co

stru

ire se

va

pute

a în

scrie

în c

arte

a fu

ncia

r� p

e ba

za u

nui c

ertif

icat

elib

erat

de

prim�r

ia lo

calit��

ii un

de e

ste

situ

at im

obilu

l, pr

in c

are

se a

test�,

cân

d es

te

cazu

l, fa

ptul

c�

prop

rieta

rul

a ed

ifica

t co

nstru

c�iil

e în

con

form

itate

cu

auto

riza�

ia

de

cons

truire

el

iber

at�

potri

vit

legi

i, pr

ecum

�i

a

unei

do

cum

enta�ii

cad

astra

le.

Treb

uie �in

ut î

ns�

cont

, pe

rman

ent,

de c

ele

dou�

tipur

i de

acce

siun

e, p

entru

a n

u se

pro

duce

situ

a�ii

de c

onfu

zie

în c

eea

ce

priv

e�te

pro

cedu

ra d

e în

scrie

re.

D. Î

nscr

iere

a ex

ecut�r

ii si

lite

imob

iliar

e În

pro

cesu

l exe

cut�

rii s

ilite

imob

iliar

e, in

tere

s pe

ntru

car

tea

func

iar�

repr

ezin

t�

num

ai

acte

le

de

urm�r

ire

core

spun

z�to

are

exec

ut�r

ii si

lite

163 A

se v

edea

Gh.

Dob

rican

, Pro

blem

e te

oret

ice �i

pra

ctic

e pr

ivin

d pu

blic

itate

a im

obili

ar�,

R

evis

ta D

rept

ul n

r. 10

/200

0, p

. 71

-72;

M.

Ione

scu,

Pro

blem

e de

dre

pt r

ezul

tate

din

ap

licar

ea p

rinc

ipiu

lui l

egal

it��ii

însc

rier

ilor î

n ca

rtea

func

iar�

, în

tem

eiul

art.

50

din

Lege

a ca

dastr

ului

�i a

pub

licit��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

Rev

. Dre

ptul

nr.

12/2

000,

p. 5

6-57

; 16

4 A s

e ve

dea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., p

. 729

; C. C

ucu,

op.

cit.

, p. 2

16-2

18; A

ncu�a

Mitr

ache

, M.

Nico

lae, o

p. cit

., p. 7

2;

201

imobiliare indirecte, acestea fiind singurele supuse înscrierii. În condi�iile în

care imobilele urm

�rite silit se valorific� prin vânzare direct� de c�tre proprietar cu încuviin�area executorului, înscrierea dreptului de proprietate al dobânditorului se va efectua potrivit actului translativ de proprietate. A�adar, în cazul procedurii execut�rii silite im

obiliare indirecte, executorul va fi obligat potrivit art. 479 alin. (2) din C

odul de procedur� civil� s� ia m

asuri pentru ca soma�ia de pat� s� fie înscris� în cartea funciar�. În acest

sens, este obligatoriu potrivit art. 109 alin. (1) din Regulam

ent 165 ca cererea de înscriere a som

a�iei s� men�ioneze num

�rul cadastral al imobilului.

Înscrierea soma�iei în cartea funciar� are ca efect inopozabilitatea oric�rui

act de înstr�inare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul

urm�rit fa�� de persoana crditorului, cu excep�ia cazului în care chiar acesta

se declar� de acord cu acel act, ori atunci când debitorul sau dobânditorul im

obilului a

consemnat

sumele

necesare acoperirii

crean�elor ce

se urm

�resc, inclusiv dibânzile sau cheltuielile de executare. D

e asemenea, în cursul execut�rii silite este posibil ca executorul

judec�toresc s� numeasc� un adm

inistrator-sechestru care va putea fi înscris în cartea funciar�. Procedura de înscriere a acestuia în cartea funciar� se va desf��ura conform

dispozi�iilor prev�zute de Lege, cererea fiind a�adar form

ulat� de

executor. A

tât înscrierea

soma�iei

cât �i

înscrierea adm

inistratorului-sechestru se va realiza sub forma not�rii în partea a III-a a

c�r�ii funciare,

radierea operând

în m

omentul

în care

va avea

loc consem

narea crean�ei

de c�tre

debitor, plus

a tuturor

dobânzilor �i

cheltuielilor de executare aferente. În condi�iile în care îns� debitorul nu va consem

na crean�a, se va trece la etapa desf��ur�rii licita�iei, etap� care se va finaliza prin declararea

165 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006;

201

imobiliare indirecte, acestea fiind singurele supuse înscrierii. În condi�iile în

care imobilele urm

�rite silit se valorific� prin vânzare direct� de c�tre proprietar cu încuviin�area executorului, înscrierea dreptului de proprietate al dobânditorului se va efectua potrivit actului translativ de proprietate. A�adar, în cazul procedurii execut�rii silite im

obiliare indirecte, executorul va fi obligat potrivit art. 479 alin. (2) din C

odul de procedur� civil� s� ia m

asuri pentru ca soma�ia de pat� s� fie înscris� în cartea funciar�. În acest

sens, este obligatoriu potrivit art. 109 alin. (1) din Regulam

ent 165 ca cererea de înscriere a som

a�iei s� men�ioneze num

�rul cadastral al imobilului.

Înscrierea soma�iei în cartea funciar� are ca efect inopozabilitatea oric�rui

act de înstr�inare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul

urm�rit fa�� de persoana crditorului, cu excep�ia cazului în care chiar acesta

se declar� de acord cu acel act, ori atunci când debitorul sau dobânditorul im

obilului a

consemnat

sumele

necesare acoperirii

crean�elor ce

se urm

�resc, inclusiv dibânzile sau cheltuielile de executare. D

e asemenea, în cursul execut�rii silite este posibil ca executorul

judec�toresc s� numeasc� un adm

inistrator-sechestru care va putea fi înscris în cartea funciar�. Procedura de înscriere a acestuia în cartea funciar� se va desf��ura conform

dispozi�iilor prev�zute de Lege, cererea fiind a�adar form

ulat� de

executor. A

tât înscrierea

soma�iei

cât �i

înscrierea adm

inistratorului-sechestru se va realiza sub forma not�rii în partea a III-a a

c�r�ii funciare,

radierea operând

în m

omentul

în care

va avea

loc consem

narea crean�ei

de c�tre

debitor, plus

a tuturor

dobânzilor �i

cheltuielilor de executare aferente. În condi�iile în care îns� debitorul nu va consem

na crean�a, se va trece la etapa desf��ur�rii licita�iei, etap� care se va finaliza prin declararea

165 R

egulamentul de organizare �i func�ionare a birourilor de cadastru �i publicitate

imobiliar�, aprobat prin O

rdinul A.N

.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M

. Of. Partea I,

nr. 1049 din 29.12.2006;

202

de c�t

re e

xecu

tor

ca a

djud

ecat

ar a

per

soan

ei c

are

a of

erit

pre�

ul d

e vâ

nzar

e co

nfor

m a

rt. 5

09 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�.

În a

ceas

t� s

itua�

ie,

un

exem

plar

de

pe a

ctul

de

adju

deca

re s

e va

înm

âna

dobâ

ndito

rulu

i pen

tru a

-i se

rvi c

a tit

lu d

e pr

oprie

tate

�i e

vide

nt, p

entru

a fi

însc

ris în

car

tea

func

iar�

. La

cer

erea

for

mul

at�

în a

cest

sen

s de

c�t

re a

djud

ecat

ar, a

cest

a va

treb

ui s�

ata�

eze �i

dov

ada

achi

t�rii

tar

ifulu

i le

gal.

Dac�

în s

chim

b vâ

nzar

ea s

-a

efec

tuat

cu

plat

a pr

e�ul

ui î

n ra

te,

exec

utor

ul v

a în

aint

a un

exe

mpl

ar a

l ac

tulu

i de

adj

udec

are

biro

ului

ter

itoria

l în

ved

erea

îns

crie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

a in

terd

ic�ie

i de

înst

r�in

are

ori g

reva

re a

imob

ilulu

i în

cauz�

pân�

la

plat

a in

tegr

al�

a pr

e�ul

ui �i

a d

obân

zii a

fere

nte.

F.

Însc

rier

ea im

obile

lor

adus

e ca

apo

rt la

cap

italu

l soc

ial

Tem

eiul

lega

l al a

cest

ei p

roce

duri

de în

scrie

re îl

rep

rezi

nt�

art.

108

din

Reg

ulam

ent16

6 con

form

c�r

uia

apor

tul

unui

aso

ciat

în

cadr

ul u

nei

asoc

ia�ii

cu

pers

onal

itate

jurid

ic�,

con

stân

d în

tr-un

bun

imob

il, s

e va

însc

rie

în c

arte

a fu

ncia

r� p

e nu

mel

e as

ocia�ie

i. La

baz

a în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

a

resp

ectiv

ului

apo

rt se

va

afla

act

ul ju

ridic

înch

eiat

în c

ondi�ii

le s

tabi

lite

de

lege

prin

car

e bu

nul

imob

il es

te t

rans

fera

t în

pat

rimon

iul

soci

et��

ii �i

un

certi

ficat

de

gref�

elib

erat

de

jude

c�to

rie în

caz

ul a

soci

a�iil

or s

au fu

nda�

iilor

or

i un

certi

ficat

con

stat

ator

elib

erat

de

ofic

iul r

egis

trulu

i com

er�u

lui î

n ca

zul

soci

et��

ilor

com

erci

ale.

Act

ul j

urid

ic p

rin c

are

se r

ealiz

eaz�

tra

nsfe

rul

drep

tulu

i de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui te

ren

cu s

au f�r�

cons

truc�

ii va

tre

bui

înch

eiat

în

form�

aute

ntic�,

pe

când

în

situ

a�ia

în

care

apo

rtul

priv

e�te

o

cons

truc�

ie f�

r� te

renu

l afe

rent

, act

ul ju

ridic

poa

te fi

înch

eiat

�i su

b fo

rm�

de

act

sub

sem

n�tu

r� p

rivat�.

De

asem

enea

, o s

itua�

ie a

parte

priv

e�te

apo

rtul

cons

tând

din

tr-un

bun

imob

il bu

n co

mun

în p

ropr

ieta

te d

ev�l

ma��

a so�il

or,

în c

ondi�ii

le în

car

e ap

ortu

l est

e ef

ectu

at d

oar

de u

nul d

intre

so�

i. În

ace

st

166 R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

202

de c�t

re e

xecu

tor

ca a

djud

ecat

ar a

per

soan

ei c

are

a of

erit

pre�

ul d

e vâ

nzar

e co

nfor

m a

rt. 5

09 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�.

În a

ceas

t� s

itua�

ie,

un

exem

plar

de

pe a

ctul

de

adju

deca

re s

e va

înm

âna

dobâ

ndito

rulu

i pen

tru a

-i se

rvi c

a tit

lu d

e pr

oprie

tate

�i e

vide

nt, p

entru

a fi

însc

ris în

car

tea

func

iar�

. La

cer

erea

for

mul

at�

în a

cest

sen

s de

c�t

re a

djud

ecat

ar, a

cest

a va

treb

ui s�

ata�

eze �i

dov

ada

achi

t�rii

tar

ifulu

i le

gal.

Dac�

în s

chim

b vâ

nzar

ea s

-a

efec

tuat

cu

plat

a pr

e�ul

ui î

n ra

te,

exec

utor

ul v

a în

aint

a un

exe

mpl

ar a

l ac

tulu

i de

adj

udec

are

biro

ului

ter

itoria

l în

ved

erea

îns

crie

rii î

n ca

rtea

func

iar�

a in

terd

ic�ie

i de

înst

r�in

are

ori g

reva

re a

imob

ilulu

i în

cauz�

pân�

la

plat

a in

tegr

al�

a pr

e�ul

ui �i

a d

obân

zii a

fere

nte.

F.

Însc

rier

ea im

obile

lor

adus

e ca

apo

rt la

cap

italu

l soc

ial

Tem

eiul

lega

l al a

cest

ei p

roce

duri

de în

scrie

re îl

rep

rezi

nt�

art.

108

din

Reg

ulam

ent16

6 con

form

c�r

uia

apor

tul

unui

aso

ciat

în

cadr

ul u

nei

asoc

ia�ii

cu

pers

onal

itate

jurid

ic�,

con

stân

d în

tr-un

bun

imob

il, s

e va

însc

rie

în c

arte

a fu

ncia

r� p

e nu

mel

e as

ocia�ie

i. La

baz

a în

scrie

rii în

car

tea

func

iar�

a

resp

ectiv

ului

apo

rt se

va

afla

act

ul ju

ridic

înch

eiat

în c

ondi�ii

le s

tabi

lite

de

lege

prin

car

e bu

nul

imob

il es

te t

rans

fera

t în

pat

rimon

iul

soci

et��

ii �i

un

certi

ficat

de

gref�

elib

erat

de

jude

c�to

rie în

caz

ul a

soci

a�iil

or s

au fu

nda�

iilor

or

i un

certi

ficat

con

stat

ator

elib

erat

de

ofic

iul r

egis

trulu

i com

er�u

lui î

n ca

zul

soci

et��

ilor

com

erci

ale.

Act

ul j

urid

ic p

rin c

are

se r

ealiz

eaz�

tra

nsfe

rul

drep

tulu

i de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui te

ren

cu s

au f�r�

cons

truc�

ii va

tre

bui

înch

eiat

în

form�

aute

ntic�,

pe

când

în

situ

a�ia

în

care

apo

rtul

priv

e�te

o

cons

truc�

ie f�

r� te

renu

l afe

rent

, act

ul ju

ridic

poa

te fi

înch

eiat

�i su

b fo

rm�

de

act

sub

sem

n�tu

r� p

rivat�.

De

asem

enea

, o s

itua�

ie a

parte

priv

e�te

apo

rtul

cons

tând

din

tr-un

bun

imob

il bu

n co

mun

în p

ropr

ieta

te d

ev�l

ma��

a so�il

or,

în c

ondi�ii

le în

car

e ap

ortu

l est

e ef

ectu

at d

oar

de u

nul d

intre

so�

i. În

ace

st

166 R

egul

amen

tul

de o

rgan

izar

e �i

fun

c�io

nare

a b

irour

ilor

de c

adas

tru �

i pu

blic

itate

im

obili

ar�,

apr

obat

prin

Ord

inul

A.N

.C.P

.I. n

r. 63

3/13

.10.

2006

, pub

licat

în M

. Of.

Parte

a I,

nr. 1

049

din

29.1

2.20

06;

203

caz, înscrierea în cartea funciar� opereaz� numai cu condi�ia ca cel�lalt so�

s� î�i manifeste acordul expres de voin�� în acest sens. M

ai trebuie precizat c� în afara transferului dreptului de proprietate, aportul poate privi �i dreptul de uzufruct sau superficie, de exem

plu.

3.7. Ac�iunile de carte funciar�

3.7.1. N

o�iune, importan��

�i clasificare

Ac�iunile de carte funciar�

167 sunt acele ac�iuni în justi�ie care au ca obiect înscrierile în cartea funciar�

�i care asigur� înscrierea drepturilor reale im

obiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, m

odificate sau, dup� caz, stinse, precum

�i a altor situa�ii juridice, în cazul în care cel obligat s� consim

t� la efectuarea acestor înscrieri refuz� s� predea înscrierile necesare

pentru încuviin�area

înscrierii de

c�tre registratorul

de carte

funciar�. Aceste ac�iuni – specifice regim

ului de carte funciar� – nu trebuie confundate cu ac�iunile reale prin care se ap�r� în m

od direct drepturile reale im

obiliare susceptibile de înscriere în cartea funciar��i nici cu ac�iunile

personale derivate din actele juridice în temeiul c�rora se efectueaz�

înscrierile în cartea funciar�. Ele reprezint� specii ale ac�iunii în justi�ie, reglem

entate prin actul normativ care guverneaz� sistem

ul de publicitate im

obiliar� prin cartea funciar�, care au ca obiect înscrierile în cartea funciar�

�i prin care se asigur� sanc�ionarea celor care sunt �inu�i s� tolereze înscrierea unei opera�iuni juridice, în cazul în care ace�tia se opun sau refuz�s� predea înscrisurile necsare efectu�rii înscrierii 168. A

c�iunile de carte funciar� se îm

part, în func�ie de obiectul lor, în ac�iuni în prestatie tabular�, ac�iuni în justificare tabular�

�i ac�iuni în rectificare a înscrierilor de carte

167 A

se vedea M. N

Icolae, op. cit., p. 607; 168

A

se vedea

Aurelia

Rusu,

Ac�iunile de

carte funciar�.

Studiu de

doctrin��i

jurispruden��, Ed. Ham

angiu, Bucure�ti, 2008, p. 46 ;

203

caz, înscrierea în cartea funciar� opereaz� numai cu condi�ia ca cel�lalt so�

s� î�i manifeste acordul expres de voin�� în acest sens. M

ai trebuie precizat c� în afara transferului dreptului de proprietate, aportul poate privi �i dreptul de uzufruct sau superficie, de exem

plu.

3.7. Ac�iunile de carte funciar�

3.7.1. N

o�iune, importan��

�i clasificare

Ac�iunile de carte funciar�

167 sunt acele ac�iuni în justi�ie care au ca obiect înscrierile în cartea funciar�

�i care asigur� înscrierea drepturilor reale im

obiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, m

odificate sau, dup� caz, stinse, precum

�i a altor situa�ii juridice, în cazul în care cel obligat s� consim

t� la efectuarea acestor înscrieri refuz� s� predea înscrierile necesare

pentru încuviin�area

înscrierii de

c�tre registratorul

de carte

funciar�. Aceste ac�iuni – specifice regim

ului de carte funciar� – nu trebuie confundate cu ac�iunile reale prin care se ap�r� în m

od direct drepturile reale im

obiliare susceptibile de înscriere în cartea funciar��i nici cu ac�iunile

personale derivate din actele juridice în temeiul c�rora se efectueaz�

înscrierile în cartea funciar�. Ele reprezint� specii ale ac�iunii în justi�ie, reglem

entate prin actul normativ care guverneaz� sistem

ul de publicitate im

obiliar� prin cartea funciar�, care au ca obiect înscrierile în cartea funciar�

�i prin care se asigur� sanc�ionarea celor care sunt �inu�i s� tolereze înscrierea unei opera�iuni juridice, în cazul în care ace�tia se opun sau refuz�s� predea înscrisurile necsare efectu�rii înscrierii 168. A

c�iunile de carte funciar� se îm

part, în func�ie de obiectul lor, în ac�iuni în prestatie tabular�, ac�iuni în justificare tabular�

�i ac�iuni în rectificare a înscrierilor de carte

167 A

se vedea M. N

Icolae, op. cit., p. 607; 168

A

se vedea

Aurelia

Rusu,

Ac�iunile de

carte funciar�.

Studiu de

doctrin��i

jurispruden��, Ed. Ham

angiu, Bucure�ti, 2008, p. 46 ;

204

func

iar�

. Se

diul

mat

erie

i co

resp

unz�

tor

ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�

se

reg�

se�t

e în

Leg

ea n

r. 7/

1996

rep

ublic

at��i

în R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i

func�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te im

obili

ar�.

3.7.

2. L

egea

apl

icab

il� a

c�iu

nilo

r de

car

te fu

ncia

r�

Prin

dec

izia

nr.

21 d

in 1

2.12

.200

5 a

Sec�

iilor

Uni

te a

le I

CC

J, pu

blic

at�

în M

. Of.

nr. 2

25/1

3.03

.200

6, C

urte

a a

adm

is re

curs

ul în

inte

resu

l le

gii

form

ulat

�i

a st

atua

t c�

, ac�iu

nile

de

carte

fun

ciar�

– în

pre

sta�

ie

tabu

lar��i

în

rect

ifica

re t

abul

ar�

– av

ând

ca o

biec

t în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

uno

r dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e pr

ev�z

ute

în a

cte

judi

ciar

e va

labi

l în

chei

ate

ante

rior

intr�

rii î

n vi

goar

e a

Legi

i nr

. 7/1

996,

sun

t gu

vern

ate

de

disp

ozi�i

ile le

gii v

echi

, res

pect

iv d

e ce

le a

le D

-L n

r. 11

5/19

38. N

eces

itate

a ad

opt�

rii u

nei s

olu�

ii un

itare

în c

eea

ce p

rive�

te c

âmpu

l de

aplic

are

a Le

gii

nr. 7

/199

6 de

curg

e di

n sc

opul

ace

stei

leg

i, �i

anu

me

acel

a de

a c

rea

baza

ju

ridic�

pent

ru în

tocm

irea

cada

stru

lui g

ener

al �

i înf

iin�a

rea

c�r�i

lor f

unci

are

pe t

erito

riul

între

gii ��

ri, î

n ve

dere

a or

gani

z�rii

unu

i si

stem

uni

tar

de

publ

icita

te a

dre

ptur

ilor

real

e im

obili

are.

Dis

puta

doc

trina

r� a

viz

at c

âmpu

l de

apl

icar

e a

Legi

i nr

. 7/

1996

în

între

gul

s�u,

îns�

în p

ract

ic�,

sol

u�iil

e ne

unita

re s

-au

pron

un�a

t în

deos

ebi

în m

ater

ia a

c�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�.

D

inco

lo d

e ac

east�

dive

rgen��

de

opin

ii, c

ert e

ste

c� le

gea

nou�

are

în v

eder

e un

ifica

rea

legi

sla�

iei

rom

âne�

ti în

mat

erie

de

publ

icita

te i

mob

iliar�,

ast

fel

încâ

t, în

pro

cesu

l de

int

erpr

etar

e �i

de

aplic

are

a no

rmel

or t

ranz

itorii

nu

trebu

ie

pier

dut

din

vede

re

scop

ul

regl

emen

t�rii

. O

r, ne

recu

noa�

tere

a ap

licab

ilit��ii

leg

ii no

i în

zon

ele

de c

arte

fun

ciar�

supu

se D

ecre

tulu

i-leg

e 11

5/19

38 �

i so

lu�io

nare

a, î

n co

ntin

uare

, a

cauz

elor

dis

pozi�ii

lor

aces

tui

decr

et, n

u fa

c de

cât s�

întâ

rzie

frun

ctifi

care

a de

mer

sulu

i leg

isla

tiv.

C

a at

are,

pro

blem

a de

dre

pt p

rivin

d ap

licar

ea L

egii

nr.

7/19

96 î

n re

giun

ile î

n ca

re,

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

aces

tei

legi

, ex

ista

u c�

r�i

func

iare

�inu

te în

con

form

itate

cu

prev

eder

ile D

ecre

tulu

i-leg

e 11

5/19

38, î�i

20

4

func

iar�

. Se

diul

mat

erie

i co

resp

unz�

tor

ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�

se

reg�

se�t

e în

Leg

ea n

r. 7/

1996

rep

ublic

at��i

în R

egul

amen

tul d

e or

gani

zare

�i

func�io

nare

a b

irour

ilor d

e ca

dast

ru �i

pub

licita

te im

obili

ar�.

3.7.

2. L

egea

apl

icab

il� a

c�iu

nilo

r de

car

te fu

ncia

r�

Prin

dec

izia

nr.

21 d

in 1

2.12

.200

5 a

Sec�

iilor

Uni

te a

le I

CC

J, pu

blic

at�

în M

. Of.

nr. 2

25/1

3.03

.200

6, C

urte

a a

adm

is re

curs

ul în

inte

resu

l le

gii

form

ulat

�i

a st

atua

t c�

, ac�iu

nile

de

carte

fun

ciar�

– în

pre

sta�

ie

tabu

lar��i

în

rect

ifica

re t

abul

ar�

– av

ând

ca o

biec

t în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r� a

uno

r dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e pr

ev�z

ute

în a

cte

judi

ciar

e va

labi

l în

chei

ate

ante

rior

intr�

rii î

n vi

goar

e a

Legi

i nr

. 7/1

996,

sun

t gu

vern

ate

de

disp

ozi�i

ile le

gii v

echi

, res

pect

iv d

e ce

le a

le D

-L n

r. 11

5/19

38. N

eces

itate

a ad

opt�

rii u

nei s

olu�

ii un

itare

în c

eea

ce p

rive�

te c

âmpu

l de

aplic

are

a Le

gii

nr. 7

/199

6 de

curg

e di

n sc

opul

ace

stei

leg

i, �i

anu

me

acel

a de

a c

rea

baza

ju

ridic�

pent

ru în

tocm

irea

cada

stru

lui g

ener

al �

i înf

iin�a

rea

c�r�i

lor f

unci

are

pe t

erito

riul

între

gii ��

ri, î

n ve

dere

a or

gani

z�rii

unu

i si

stem

uni

tar

de

publ

icita

te a

dre

ptur

ilor

real

e im

obili

are.

Dis

puta

doc

trina

r� a

viz

at c

âmpu

l de

apl

icar

e a

Legi

i nr

. 7/

1996

în

între

gul

s�u,

îns�

în p

ract

ic�,

sol

u�iil

e ne

unita

re s

-au

pron

un�a

t în

deos

ebi

în m

ater

ia a

c�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�.

D

inco

lo d

e ac

east�

dive

rgen��

de

opin

ii, c

ert e

ste

c� le

gea

nou�

are

în v

eder

e un

ifica

rea

legi

sla�

iei

rom

âne�

ti în

mat

erie

de

publ

icita

te i

mob

iliar�,

ast

fel

încâ

t, în

pro

cesu

l de

int

erpr

etar

e �i

de

aplic

are

a no

rmel

or t

ranz

itorii

nu

trebu

ie

pier

dut

din

vede

re

scop

ul

regl

emen

t�rii

. O

r, ne

recu

noa�

tere

a ap

licab

ilit��ii

leg

ii no

i în

zon

ele

de c

arte

fun

ciar�

supu

se D

ecre

tulu

i-leg

e 11

5/19

38 �

i so

lu�io

nare

a, î

n co

ntin

uare

, a

cauz

elor

dis

pozi�ii

lor

aces

tui

decr

et, n

u fa

c de

cât s�

întâ

rzie

frun

ctifi

care

a de

mer

sulu

i leg

isla

tiv.

C

a at

are,

pro

blem

a de

dre

pt p

rivin

d ap

licar

ea L

egii

nr.

7/19

96 î

n re

giun

ile î

n ca

re,

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

aces

tei

legi

, ex

ista

u c�

r�i

func

iare

�inu

te în

con

form

itate

cu

prev

eder

ile D

ecre

tulu

i-leg

e 11

5/19

38, î�i

205

poate g�si rezolvarea numai printr-o interpretare sistem

atic� a dispozi�iilor art. 69 alin. 2 �i 3 din Legea nr. 7/1996 republicat�, raportate la art. 56 alin. 1, art. 57, art. 58 alin. 1 �i art. 59 alin. 1 din aceea�i lege, în acord cu scopul reglem

ent�rii. În primul rând, se cuvine l�m

urirea în�elesului prevederilor art. 69 alin. 2 si 3 din interpretarea c�rora s-a dedus c�, în regiunile de carte funciar�, D

ecretul-lege nr. 115/1938 r�mâne aplicabil pân� la definitivarea

lucr�rilor cadastrale �i a registrelor de publicitate imobiliar� pentru întreg

teritoriul administrativ al unui jude�.

În realitate, aplicabilitatea aceasta tem

porar� a sistemului anterior de

publicitate imobiliar�, prev�zut� de art. 69 alin. 2 �i 3 din Lege trebuie

în�eleas� în sensul c� înscrierile efectuate în c�r�ile funciare existente anterior intr�rii în vigoare a legii noi, vor continua s� produc� efectele juridice prev�zute de legea veche, în vigoare la data înscrierii, �i nu în sensul c�, dup� intrarea în vigoare a legii noi, s-ar m

ai aplica dispozi�iile prev�zute de actele norm

ative care reglementeaz� vechile sistem

e de publicitate im

obiliar�.

Excluderea aplic�rii în continuare a vechilor sisteme de publicitate

imobiliar� rezult�

�i din interpretarea art. 57 fraza I din Legea republicat�, text potrivit c�ruia „A

ctul juridic privind constituirea sau transmiterea unui

drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intr�rii în vigoare a prezentei

legi, netranscris în registrul de transcrip�iuni �i inscrip�iuni ori, dup� caz, neînscris în cartea funciar�, î�i produce efectele la data înscrierii în cartea funciar�, potrivit prevederilor prezentei legi.” A

tât în forma actual�, cât �i în

forma anterioar� m

odific�rii prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, textul

legal men�ionat condi�ioneaz� eficien�a actului juridic de înscrierea sa în

cartea funciar�, îns� procedura de înscriere �i efectele înscrierii sunt cele prev�zute de legea nou�.

În ce prive�te ac�iunile de carte funciar�, art. 60 din Lege, în forma

anterioar� modific�rii prin O

UG

nr. 4/2004 prevede c�: „Ac�iunile introduse

în temeiul art. 22, 23, 27, 28 �i 34-40 din D

ecretul-lege 115/1938 aflate în 205

poate g�si rezolvarea numai printr-o interpretare sistem

atic� a dispozi�iilor art. 69 alin. 2 �i 3 din Legea nr. 7/1996 republicat�, raportate la art. 56 alin. 1, art. 57, art. 58 alin. 1 �i art. 59 alin. 1 din aceea�i lege, în acord cu scopul reglem

ent�rii. În primul rând, se cuvine l�m

urirea în�elesului prevederilor art. 69 alin. 2 si 3 din interpretarea c�rora s-a dedus c�, în regiunile de carte funciar�, D

ecretul-lege nr. 115/1938 r�mâne aplicabil pân� la definitivarea

lucr�rilor cadastrale �i a registrelor de publicitate imobiliar� pentru întreg

teritoriul administrativ al unui jude�.

În realitate, aplicabilitatea aceasta tem

porar� a sistemului anterior de

publicitate imobiliar�, prev�zut� de art. 69 alin. 2 �i 3 din Lege trebuie

în�eleas� în sensul c� înscrierile efectuate în c�r�ile funciare existente anterior intr�rii în vigoare a legii noi, vor continua s� produc� efectele juridice prev�zute de legea veche, în vigoare la data înscrierii, �i nu în sensul c�, dup� intrarea în vigoare a legii noi, s-ar m

ai aplica dispozi�iile prev�zute de actele norm

ative care reglementeaz� vechile sistem

e de publicitate im

obiliar�.

Excluderea aplic�rii în continuare a vechilor sisteme de publicitate

imobiliar� rezult�

�i din interpretarea art. 57 fraza I din Legea republicat�, text potrivit c�ruia „A

ctul juridic privind constituirea sau transmiterea unui

drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intr�rii în vigoare a prezentei

legi, netranscris în registrul de transcrip�iuni �i inscrip�iuni ori, dup� caz, neînscris în cartea funciar�, î�i produce efectele la data înscrierii în cartea funciar�, potrivit prevederilor prezentei legi.” A

tât în forma actual�, cât �i în

forma anterioar� m

odific�rii prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, textul

legal men�ionat condi�ioneaz� eficien�a actului juridic de înscrierea sa în

cartea funciar�, îns� procedura de înscriere �i efectele înscrierii sunt cele prev�zute de legea nou�.

În ce prive�te ac�iunile de carte funciar�, art. 60 din Lege, în forma

anterioar� modific�rii prin O

UG

nr. 4/2004 prevede c�: „Ac�iunile introduse

în temeiul art. 22, 23, 27, 28 �i 34-40 din D

ecretul-lege 115/1938 aflate în

206

curs

de

jude

cat�

la d

ata

intr�

rii în

vig

oare

a p

reze

ntei

legi

, se

vor s

olu�

iona

po

trivi

t di

spoz

i�iilo

r le

gale

su

s-m

en�io

nate

. H

ot�r

ârile

ju

dec�

tore�t

i de

finiti

ve,

prin

car

e s-

au a

dmis

ace

ste

ac�iu

ni,

vor

fi în

scris

e în

car

tea

func

iar�

.”

Apr

ecie

m

ca

fiind

co

rect�

inte

rpre

tare

a in

stan�e

lor

care

, in

terp

retâ

nd p

er a

con

trario

, au

cons

ider

at c�

num

ai a

c�iu

nile

înte

mei

ate

pe

disp

ozi�i

ile a

rt. 2

2, 2

3, 2

7, 2

8 �i

34-

40 d

in D

ecre

tul-l

ege

115/

1938

afla

te în

cu

rs d

e ju

deca

t� la

dat

a in

tr�rii

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/1

996

se v

or so

lu�io

na

potri

vit

disp

ozi�i

ilor

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

, nu

�i

ac�iu

nile

avâ

nd c

a ob

iect

pre

sta�

ia t

abul

ar�

sau

rect

ifica

rea

c�r�i

i fu

ncia

re,

prom

ovat

e du

p�in

trare

a în

vig

oare

a l

egii

noi.

În a

fara

ace

stui

arg

umen

t de

dus

din

inte

rpre

tare

a pe

r a

cont

rario

, tre

buie

ad�

ugat

�i

fapt

ul c�

disp

ozi�i

ile

cupr

inse

în

D

ecre

tul-l

ege

115/

1938

�i

în

Le

gea

nr.

7/19

96,

care

re

glem

ente

az�

cond

i�iile

de

adm

isib

ilita

te �

i efe

ctel

e ho

t�râ

rilor

pro

nun�

ate

în c

adru

l ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�,

sun

t no

rme

de p

roce

dur�

a c�r

or

aplic

are

se i

mpu

ne d

e la

dat

a in

tr�rii

în

vigo

are

a le

gii

noi,

conf

orm

pr

inci

piul

ui a

plic�r

ii im

edia

te a

legi

i noi

de

proc

edur�,

pre

v�zu

t de

art.

725

alin

. 1 C

od p

roc.

civ

. Prin

exc

ep�ie

de

la a

cest

prin

cipi

u, a

rt. 6

0 di

n Le

gea

nr.

7719

96 a

pre

v�zu

t c�

vec

hea

lege

va

supr

avie�u

i în

cee

a ce

priv

e�te

ac�iu

nile

de

carte

func

iar�

afla

te p

e ro

l la

data

intr�

rii în

vig

oare

a le

gii n

oi

�i, c

a or

ice

exce

p�ie

, est

e de

stri

ct�

inte

rpre

tare

, ne

putâ

nd f

i ex

tins��i

cu

priv

ire la

ac�

iuni

le p

rom

ovat

e ul

terio

r int

r�rii

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/1

996.

O d

ovad�

în p

lus,

în s

ensu

l c�

art.

60 d

in L

ege

a av

ut în

ved

ere

doar

ac�iu

nile

în

curs

de

jude

cat�

, af

late

pe

rolu

l in

stan�e

lor

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

aces

tei l

egi e

ste �i

împr

ejur

area

c�,

prin

art.

I pc

t. 16

din

OU

G n

r. 41

/200

4, ia

r apo

i prin

Titl

ul X

II al

Leg

ii nr

. 247

/200

5, a

cest

text

lega

l a fo

st

mod

ifica

t, ia

r în

nou

a re

dact

are

nu m

ai e

ste

prel

uat�

dis

pozi�ia

ant

erio

ar�

care

per

mite

a ul

traac

tivita

tea

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

. Ace

ast�

mod

ifica

re

veni

t� d

up�

8 an

i de

la

data

int

r�rii

în

vigo

are

a le

gii

nr 7

/199

6 es

te

just

ifica

t� d

ac�

avem

în

vede

re c�,

în

tot

aces

t in

terv

al d

e tim

p, p

roce

sele

ca

re e

rau

în c

urs

de j

udec

at�

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

legi

i no

i, s-

au

206

curs

de

jude

cat�

la d

ata

intr�

rii în

vig

oare

a p

reze

ntei

legi

, se

vor s

olu�

iona

po

trivi

t di

spoz

i�iilo

r le

gale

su

s-m

en�io

nate

. H

ot�r

ârile

ju

dec�

tore�t

i de

finiti

ve,

prin

car

e s-

au a

dmis

ace

ste

ac�iu

ni,

vor

fi în

scris

e în

car

tea

func

iar�

.”

Apr

ecie

m

ca

fiind

co

rect�

inte

rpre

tare

a in

stan�e

lor

care

, in

terp

retâ

nd p

er a

con

trario

, au

cons

ider

at c�

num

ai a

c�iu

nile

înte

mei

ate

pe

disp

ozi�i

ile a

rt. 2

2, 2

3, 2

7, 2

8 �i

34-

40 d

in D

ecre

tul-l

ege

115/

1938

afla

te în

cu

rs d

e ju

deca

t� la

dat

a in

tr�rii

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/1

996

se v

or so

lu�io

na

potri

vit

disp

ozi�i

ilor

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

, nu

�i

ac�iu

nile

avâ

nd c

a ob

iect

pre

sta�

ia t

abul

ar�

sau

rect

ifica

rea

c�r�i

i fu

ncia

re,

prom

ovat

e du

p�in

trare

a în

vig

oare

a l

egii

noi.

În a

fara

ace

stui

arg

umen

t de

dus

din

inte

rpre

tare

a pe

r a

cont

rario

, tre

buie

ad�

ugat

�i

fapt

ul c�

disp

ozi�i

ile

cupr

inse

în

D

ecre

tul-l

ege

115/

1938

�i

în

Le

gea

nr.

7/19

96,

care

re

glem

ente

az�

cond

i�iile

de

adm

isib

ilita

te �

i efe

ctel

e ho

t�râ

rilor

pro

nun�

ate

în c

adru

l ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�,

sun

t no

rme

de p

roce

dur�

a c�r

or

aplic

are

se i

mpu

ne d

e la

dat

a in

tr�rii

în

vigo

are

a le

gii

noi,

conf

orm

pr

inci

piul

ui a

plic�r

ii im

edia

te a

legi

i noi

de

proc

edur�,

pre

v�zu

t de

art.

725

alin

. 1 C

od p

roc.

civ

. Prin

exc

ep�ie

de

la a

cest

prin

cipi

u, a

rt. 6

0 di

n Le

gea

nr.

7719

96 a

pre

v�zu

t c�

vec

hea

lege

va

supr

avie�u

i în

cee

a ce

priv

e�te

ac�iu

nile

de

carte

func

iar�

afla

te p

e ro

l la

data

intr�

rii în

vig

oare

a le

gii n

oi

�i, c

a or

ice

exce

p�ie

, est

e de

stri

ct�

inte

rpre

tare

, ne

putâ

nd f

i ex

tins��i

cu

priv

ire la

ac�

iuni

le p

rom

ovat

e ul

terio

r int

r�rii

în v

igoa

re a

Leg

ii nr

. 7/1

996.

O d

ovad�

în p

lus,

în s

ensu

l c�

art.

60 d

in L

ege

a av

ut în

ved

ere

doar

ac�iu

nile

în

curs

de

jude

cat�

, af

late

pe

rolu

l in

stan�e

lor

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

aces

tei l

egi e

ste �i

împr

ejur

area

c�,

prin

art.

I pc

t. 16

din

OU

G n

r. 41

/200

4, ia

r apo

i prin

Titl

ul X

II al

Leg

ii nr

. 247

/200

5, a

cest

text

lega

l a fo

st

mod

ifica

t, ia

r în

nou

a re

dact

are

nu m

ai e

ste

prel

uat�

dis

pozi�ia

ant

erio

ar�

care

per

mite

a ul

traac

tivita

tea

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

. Ace

ast�

mod

ifica

re

veni

t� d

up�

8 an

i de

la

data

int

r�rii

în

vigo

are

a le

gii

nr 7

/199

6 es

te

just

ifica

t� d

ac�

avem

în

vede

re c�,

în

tot

aces

t in

terv

al d

e tim

p, p

roce

sele

ca

re e

rau

în c

urs

de j

udec

at�

la d

ata

intr�

rii î

n vi

goar

e a

legi

i no

i, s-

au

207

epuizat. Se impune precizarea c�, potrivit art. 58 alin. 1 din Legea nr. 7/1996

în actuala redactare, în regiunile de carte funciar� supuse Decretului-lege

115/1938, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în c�r�ile funciare, vor

continua s� fie f�cute în aceste c�r�i, cu respectarea �i în condi�iile Legii nr. 7/1996.

Solu�ia aplicabilit��ii

unitare a

noului sistem

de

publicitate im

obiliar�, pe teritoriul întregii ��ri, se desprinde �i din reglementarea

con�inut� în art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicat�. Textul m

en�ionat se refer� la imobilele situate pe un teritoriu adm

inistrativ pentru care nu s-au definitivat docum

entele cadastrului general, precum �i la

terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate în tem

eiul legilor funciare, prev�zând c� actele �i faptele juridice privind aceste im

obile se vor înscrie în câte o carte funciar�, pe baza docum

enta�iei cadastrale întocmite

de o persoan� fizic� sau juridic� autorizat� potrivit legii.

O prim

� precizare care se impune este aceea c�, în regiunile de carte

funciar� supuse Decretului-lege 115/1938, art. 59 alin. 1 din Legea nr.

7/1996 republicat� are aplicabilitate restrâns�, respectiv numai în privin�a

imobilelor pentru care nu erau întocm

ite c�r�i funciare a data intr�rii în vigoare a legii noi, precum

�i cu privire la imobilele pentru care s-au em

is titluri de proprietate.

În al doilea rând, „cartea funciar�” în care se vor înscrie actele �i faptele juridice la care se refer� dispozi�ia legal� exam

inat� nu poate fi decât noua carte funciar�, întocm

it� în temeiul legii noi, pe baza docum

enta�iilor cadastrale.

Concluzia care rezult� din analiza acestor dispozi�ii legale este c�,

pentru imobilele situate în regiunile de carte funciar� supuse D

ecretului-lege 115/1938, începând cu data intr�rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, înscrierile în cartea funciar�, operate dup� aceast� dat�, precum

�i efectele acestora sunt guvernate de dispozi�iile acestei legi, indiferent dac� aceste înscrieri se efectueaz� în vechile c�r�i funciare sau în cele noi, întocm

ite conform art. 59

alin. (1). 207

epuizat. Se impune precizarea c�, potrivit art. 58 alin. 1 din Legea nr. 7/1996

în actuala redactare, în regiunile de carte funciar� supuse Decretului-lege

115/1938, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în c�r�ile funciare, vor

continua s� fie f�cute în aceste c�r�i, cu respectarea �i în condi�iile Legii nr. 7/1996.

Solu�ia aplicabilit��ii

unitare a

noului sistem

de

publicitate im

obiliar�, pe teritoriul întregii ��ri, se desprinde �i din reglementarea

con�inut� în art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicat�. Textul m

en�ionat se refer� la imobilele situate pe un teritoriu adm

inistrativ pentru care nu s-au definitivat docum

entele cadastrului general, precum �i la

terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate în tem

eiul legilor funciare, prev�zând c� actele �i faptele juridice privind aceste im

obile se vor înscrie în câte o carte funciar�, pe baza docum

enta�iei cadastrale întocmite

de o persoan� fizic� sau juridic� autorizat� potrivit legii.

O prim

� precizare care se impune este aceea c�, în regiunile de carte

funciar� supuse Decretului-lege 115/1938, art. 59 alin. 1 din Legea nr.

7/1996 republicat� are aplicabilitate restrâns�, respectiv numai în privin�a

imobilelor pentru care nu erau întocm

ite c�r�i funciare a data intr�rii în vigoare a legii noi, precum

�i cu privire la imobilele pentru care s-au em

is titluri de proprietate.

În al doilea rând, „cartea funciar�” în care se vor înscrie actele �i faptele juridice la care se refer� dispozi�ia legal� exam

inat� nu poate fi decât noua carte funciar�, întocm

it� în temeiul legii noi, pe baza docum

enta�iilor cadastrale.

Concluzia care rezult� din analiza acestor dispozi�ii legale este c�,

pentru imobilele situate în regiunile de carte funciar� supuse D

ecretului-lege 115/1938, începând cu data intr�rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, înscrierile în cartea funciar�, operate dup� aceast� dat�, precum

�i efectele acestora sunt guvernate de dispozi�iile acestei legi, indiferent dac� aceste înscrieri se efectueaz� în vechile c�r�i funciare sau în cele noi, întocm

ite conform art. 59

alin. (1).

208

A

prec

iem

c�

acee

a�i

conc

luzi

e s-

ar f

i im

pus �i

în

ceea

ce

priv

e�te

le

gea

aplic

abil�

în

mat

eria

ac�

iuni

lor

de c

arte

fun

ciar�,

înt

rucâ

t sc

opul

ac

esto

r ac�iu

ni e

ste

pron

un�a

rea

unei

hot�r

âri

jude

c�to

re�t

i pr

in c

are

s� s

e di

spun�

fie î

nscr

iere

a un

ui d

rept

în

carte

a fu

ncia

r�,

fie r

ectif

icar

ea u

nei

însc

rieri

– ca

re

pres

upun

e ef

ectu

area

un

ei

însc

rieri

rect

ifica

tive,

ia

r di

spoz

i�iile

cup

rinse

în a

rt. 5

8 al

in. 1

�i a

rt. 5

9 al

in. 1

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

re

publ

icat�,

sun

t ap

licab

ile,

indi

fere

nt d

ac��n

scrie

rea

se e

fect

ueaz�

în

tem

eiul

înch

eier

ii re

gist

rato

rulu

i sau

în te

mei

ul h

ot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i.

3.7.

3. A

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tabu

lar�

;

§1. D

efin

i�ie,

car

acte

rist

ici,

clas

ifica

re �i

util

itate

Ac�

iune

a în

pr

esta�ie

ta

bula

r�

este

ac

ea

ac�iu

ne

prin

ca

re

dobâ

ndito

rul

unui

dre

pt r

eal

imob

iliar

sol

icit�

ins

tan�

ei o

blig

area

pâr

âtul

ui

s� p

rede

a în

scris

ul n

eces

ar p

entru

inta

bula

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�, i

ar în

caz

co

ntra

r, s�

dis

pun�

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

169 . T

emei

ul le

gal a

l ace

stei

ac�iu

ni s

e re

g�se�t

e în

pre

vede

rile

art.

27 �

i 28

din

Lege

. În

ceea

ce

priv

e�te

ca

ract

eris

ticile

din

pun

ct d

e ve

dere

jur

idic

, pu

tem

spu

ne d

espr

e ac

east�

ac�iu

ne c�

este

: Pe

rson

al�17

0 – d

eoar

ece

ap�r�

un d

rept

per

sona

l �i

anu

me

drep

tul

recl

aman

tulu

i de

a p

retin

de p

ârât

ului

(an

tece

soru

l ta

bula

r) d

e a-

i pr

eda

însc

risur

ile n

eces

are

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r�.

169 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

612

; 17

0 În

priv

in�a

car

acte

rulu

i per

sona

l al a

c�iu

nii î

n pr

esta�ie

tabu

lar�

p�r

erile

sun

t îm

p�r�i

te.

Ast

fel,

într-

o op

inie

la c

are

achi

esea

z� a

utor

i pre

cum

C. B

ârsa

n, M

. Gai��

, M. P

ivni

ceru

sau

M. N

icol

ae a

c�iu

nea

în c

auz�

est

e ca

lific

at�

ca f

iind

pers

onal�.

Înt

r-o

alt�

opi

nie,

la c

are

achi

esea

z� a

utor

i pre

cum

G. B

oroi

în D

rept

civ

il. P

arte

a ge

nera

l�. P

erso

anel

e., e

d. a

II-a

, Ed

. All

Bec

k, B

ucur

e�ti

2002

, p. 2

73 �

i chi

ar M

. Nic

olae

în P

ublic

itate

a im

obili

ar��i

noile

c�

r�i fu

ncia

re, B

ucur

e�ti,

p. 4

12 a

c�iu

nea

este

cal

ifica

t� c

a fii

nd r

eal�

; D

in p�c

ate,

nic

i în

prez

ent c

ontro

vers

a pr

ivin

d na

tura

per

sona

l� sa

u re

al�

a ac

este

i ac�

iuni

nu

este

cla

rific

at�

; 20

8

A

prec

iem

c�

acee

a�i

conc

luzi

e s-

ar f

i im

pus �i

în

ceea

ce

priv

e�te

le

gea

aplic

abil�

în

mat

eria

ac�

iuni

lor

de c

arte

fun

ciar�,

înt

rucâ

t sc

opul

ac

esto

r ac�iu

ni e

ste

pron

un�a

rea

unei

hot�r

âri

jude

c�to

re�t

i pr

in c

are

s� s

e di

spun�

fie î

nscr

iere

a un

ui d

rept

în

carte

a fu

ncia

r�,

fie r

ectif

icar

ea u

nei

însc

rieri

– ca

re

pres

upun

e ef

ectu

area

un

ei

însc

rieri

rect

ifica

tive,

ia

r di

spoz

i�iile

cup

rinse

în a

rt. 5

8 al

in. 1

�i a

rt. 5

9 al

in. 1

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

re

publ

icat�,

sun

t ap

licab

ile,

indi

fere

nt d

ac��n

scrie

rea

se e

fect

ueaz�

în

tem

eiul

înch

eier

ii re

gist

rato

rulu

i sau

în te

mei

ul h

ot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i.

3.7.

3. A

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tabu

lar�

;

§1. D

efin

i�ie,

car

acte

rist

ici,

clas

ifica

re �i

util

itate

Ac�

iune

a în

pr

esta�ie

ta

bula

r�

este

ac

ea

ac�iu

ne

prin

ca

re

dobâ

ndito

rul

unui

dre

pt r

eal

imob

iliar

sol

icit�

ins

tan�

ei o

blig

area

pâr

âtul

ui

s� p

rede

a în

scris

ul n

eces

ar p

entru

inta

bula

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�, i

ar în

caz

co

ntra

r, s�

dis

pun�

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

169 . T

emei

ul le

gal a

l ace

stei

ac�iu

ni s

e re

g�se�t

e în

pre

vede

rile

art.

27 �

i 28

din

Lege

. În

ceea

ce

priv

e�te

ca

ract

eris

ticile

din

pun

ct d

e ve

dere

jur

idic

, pu

tem

spu

ne d

espr

e ac

east�

ac�iu

ne c�

este

: Pe

rson

al�17

0 – d

eoar

ece

ap�r�

un d

rept

per

sona

l �i

anu

me

drep

tul

recl

aman

tulu

i de

a p

retin

de p

ârât

ului

(an

tece

soru

l ta

bula

r) d

e a-

i pr

eda

însc

risur

ile n

eces

are

însc

rierii

în c

arte

a fu

ncia

r�.

169 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

612

; 17

0 În

priv

in�a

car

acte

rulu

i per

sona

l al a

c�iu

nii î

n pr

esta�ie

tabu

lar�

p�r

erile

sun

t îm

p�r�i

te.

Ast

fel,

într-

o op

inie

la c

are

achi

esea

z� a

utor

i pre

cum

C. B

ârsa

n, M

. Gai��

, M. P

ivni

ceru

sau

M. N

icol

ae a

c�iu

nea

în c

auz�

est

e ca

lific

at�

ca f

iind

pers

onal�.

Înt

r-o

alt�

opi

nie,

la c

are

achi

esea

z� a

utor

i pre

cum

G. B

oroi

în D

rept

civ

il. P

arte

a ge

nera

l�. P

erso

anel

e., e

d. a

II-a

, Ed

. All

Bec

k, B

ucur

e�ti

2002

, p. 2

73 �

i chi

ar M

. Nic

olae

în P

ublic

itate

a im

obili

ar��i

noile

c�

r�i fu

ncia

re, B

ucur

e�ti,

p. 4

12 a

c�iu

nea

este

cal

ifica

t� c

a fii

nd r

eal�

; D

in p�c

ate,

nic

i în

prez

ent c

ontro

vers

a pr

ivin

d na

tura

per

sona

l� sa

u re

al�

a ac

este

i ac�

iuni

nu

este

cla

rific

at�

;

209

Principal� – aceast� ac�iune poate fi promovat� num

ai pe calea unei ac�iuni principale (cerere de chem

are în judecat�, cerere reconven�ional�, etc);

În realizare – reclamantul urm

�re�te obligarea pârâtului în ceea ce prive�te înscrisul necesar pentru intabularea sau înscrierea provizorie;

Imprescriptibil� extinctiv – dreptul la ac�iunea în presta�ie tabular�

este imprescriptibil 171 contra antecesorului tabular �i avânzilor s�i cauz�. În literatura de specialitate exist� opinii 172 potrivit c�rora ac�iunea în

presta�ie tabular� poate fi clasificat� în func�ie de calitatea subiectului pasiv �i de obiectul ac�iunii în:

A.

Ac�iunea

în presta�ie

tabular� pozitiv�

sau obi�nuit�

reglementat� prin dispozi�iile art. 27 alin. (1) �i (3) din Lege, reprezint�

ac�iunea prin care este chemat în judecat� în calitate de pârât acela care s-a

obligat s� str�mute sau s� constituie în folosul reclam

antului un drept real asupra unui im

obil solicitându-se instan�ei faptul de a-l obliga pe pârât la predarea înscrisurilor necesare în vederea înscrierii acelui drept. D

ac�pârâtul nu în�elege s� predea înscrisurile anterior m

en�ionate, reclamantul

poate solicita instan�ei s� dispun� înscrierea în cartea funciar�. B

. Ac�iunea în presta�ie tabular� negativ�, reglem

entat� prin dispozi�iile art. 27 alin. (2) raportate la alin. (1) �i (3) din Lege, reprezint�ac�iunea prin care este chem

at în judecat�, în calitate de pârât, titularul unui drept real înscris în cartea funciar�, reclam

antul solicitând prin intermediul

acestei ac�iuni obligarea pârâtului la predarea înscrisurilor necesare radierii 171 A

c�iunea în presta�ie tabular� special�, considerat� în opinia lui M. N

icolae ca fiind o ac�iune revocatorie a titlului ter�ului achizitor cu titlu gratuit sau de rea-credin�� este o ac�iune care poate fi prom

ovat� de c�tre dobânditorul anterior într-un termen de 3 ani.

A�adar, dreptul dobânditorului anterior de a ataca actul în tem

eiul c�ruia un ter� s-a înscris ca titular al dreptului real acordat de acela�i autor este supus term

enului general de prescrip�ie extinctiv� de 3 ani. În consecin��, ac�iunea prev�zut� la art. 28 din Lege este o ac�iune prescriptibil� ce nu trebuie confundat� cu ac�iunea în rectificare, confuzie petrecut�, dup� cum

afirm� M

. Nicolae, în lucrarea autorului I. D

ogaru Drept civil. Teoria general� a

actelor cu titlu gratuit, Ed. All B

eck, Bucure�ti 2005, p. 268

172 A se vedea A

. Rusu, op. cit., p. 103 ;

209

Principal� – aceast� ac�iune poate fi promovat� num

ai pe calea unei ac�iuni principale (cerere de chem

are în judecat�, cerere reconven�ional�, etc);

În realizare – reclamantul urm

�re�te obligarea pârâtului în ceea ce prive�te înscrisul necesar pentru intabularea sau înscrierea provizorie;

Imprescriptibil� extinctiv – dreptul la ac�iunea în presta�ie tabular�

este imprescriptibil 171 contra antecesorului tabular �i avânzilor s�i cauz�. În literatura de specialitate exist� opinii 172 potrivit c�rora ac�iunea în

presta�ie tabular� poate fi clasificat� în func�ie de calitatea subiectului pasiv �i de obiectul ac�iunii în:

A.

Ac�iunea

în presta�ie

tabular� pozitiv�

sau obi�nuit�

reglementat� prin dispozi�iile art. 27 alin. (1) �i (3) din Lege, reprezint�

ac�iunea prin care este chemat în judecat� în calitate de pârât acela care s-a

obligat s� str�mute sau s� constituie în folosul reclam

antului un drept real asupra unui im

obil solicitându-se instan�ei faptul de a-l obliga pe pârât la predarea înscrisurilor necesare în vederea înscrierii acelui drept. D

ac�pârâtul nu în�elege s� predea înscrisurile anterior m

en�ionate, reclamantul

poate solicita instan�ei s� dispun� înscrierea în cartea funciar�. B

. Ac�iunea în presta�ie tabular� negativ�, reglem

entat� prin dispozi�iile art. 27 alin. (2) raportate la alin. (1) �i (3) din Lege, reprezint�ac�iunea prin care este chem

at în judecat�, în calitate de pârât, titularul unui drept real înscris în cartea funciar�, reclam

antul solicitând prin intermediul

acestei ac�iuni obligarea pârâtului la predarea înscrisurilor necesare radierii 171 A

c�iunea în presta�ie tabular� special�, considerat� în opinia lui M. N

icolae ca fiind o ac�iune revocatorie a titlului ter�ului achizitor cu titlu gratuit sau de rea-credin�� este o ac�iune care poate fi prom

ovat� de c�tre dobânditorul anterior într-un termen de 3 ani.

A�adar, dreptul dobânditorului anterior de a ataca actul în tem

eiul c�ruia un ter� s-a înscris ca titular al dreptului real acordat de acela�i autor este supus term

enului general de prescrip�ie extinctiv� de 3 ani. În consecin��, ac�iunea prev�zut� la art. 28 din Lege este o ac�iune prescriptibil� ce nu trebuie confundat� cu ac�iunea în rectificare, confuzie petrecut�, dup� cum

afirm� M

. Nicolae, în lucrarea autorului I. D

ogaru Drept civil. Teoria general� a

actelor cu titlu gratuit, Ed. All B

eck, Bucure�ti 2005, p. 268

172 A se vedea A

. Rusu, op. cit., p. 103 ;

210

drep

tulu

i re

spec

tiv.

Dac�

pârâ

tul

nu

pred�

însc

risur

ile

resp

ectiv

e,

recl

aman

tul

are

posi

bilit

atea

de

a so

licita

ins

tan�

ei d

ispu

nere

a ra

dier

ii dr

eptu

lui î

n di

scu�

ie d

in c

arte

a fu

ncia

r�.

C.

Ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

îndr

epta

t� î

mpo

triv

a te

r�ul

ui

dobâ

ndito

r î

nscr

is î

n ca

rtea

fun

ciar�

sau

ac�iu

nea

pent

ru v

alor

ifica

rea

titlu

lui

de d

rept

, re

glem

enta

t� p

rin d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

7 al

in.

(5)

din

Lege

, re

prez

int�

ac�

iune

a în

car

e re

clam

antu

l est

e pr

imul

dob

ândi

tor a

l unu

i dre

pt

real

car

e nu

�i-a

însc

ris d

rept

ul d

obân

dit î

n ca

rtea

func

iar�

, iar

pâr

â�ii

sunt

, pe

de

o pa

rte p

erso

ana

care

s-a

obl

igat

s�

str�

mut

e sa

u s�

con

stitu

ie d

rept

ul

real

res

pect

iv î

n fa

voar

ea r

ecla

man

tulu

i, ia

r pe

de

alt�

par

te a

l do

ilea

dobâ

ndito

r ca

re a

dob

ândi

t ac

ela�

i dr

ept

de l

a ac

ela�

i în

str�

in�t

or (

prim

ul

pârâ

t) �i

car

e �i

-a î

nscr

is î

ns�

drep

tul

dobâ

ndit

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Prin

in

term

ediu

l ac

este

i ac�iu

ni r

ecla

man

tul

solic

it� o

blig

area

prim

ului

pâr

ât l

a pr

edar

ea î

nscr

isur

ilor

nece

sare

în

vede

rea

însc

rierii

dre

ptul

ui d

obân

dit

în

carte

a fu

ncia

r� d

ar �

i obl

igar

ea c

elui

de-

al d

oile

a pâ

rât l

a to

lera

rea

însc

rierii

în

favo

area

recl

aman

tulu

i. D

. A

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tabu

lar�

spec

ial�

, reg

lem

enta

t� p

rin a

rt. 2

8 di

n Le

ge,

repr

ezin

t� a

c�iu

nea

în c

are

dobâ

ndito

rul

ante

rior

poat

e so

licita

in

stan�e

i ju

dec�

tore�t

i s�

aco

rde

însc

rierii

sal

e un

ran

g pr

efer

en�ia

l fa��

de

însc

riere

a ef

ectu

at�

la c

erer

ea u

nui t

er� c

are

a do

bând

it ul

terio

r im

obilu

l cu

titlu

gra

tuit

sau

care

a fo

st d

e re

a-cr

edin��

la d

ata

înch

eier

ii ac

tulu

i.

Ana

lizân

d ce

le p

atru

for

me

de e

xprim

are

a ac�iu

nii

în p

rest

a�ie

ta

bula

r� p

utem

con

cluz

iona

prin

afir

ma�

ia p

otriv

it c�

reia

prin

ace

ast�

ac�iu

ne s

e re

aliz

eaz�

pro

tec�

ia d

rept

urilo

r re

ale

supu

se c

ircui

tulu

i ci

vil

imob

iliar

pe

de o

par

te, c

ât �

i o c

onco

rdan��

între

sta

rea

de d

rept

�i c

ea d

e fa

pt a

dre

ptur

ilor

tabu

lare

, pe

de

alt�

par

te,

cont

ribui

ndu-

se a

stfe

l la

as

igur

area

une

i sec

urit��i

jurid

ice

dina

mic

e.

Ace

ast�

ac�

iune

, neî

ntâl

nit�

în si

stem

ul re

gist

relo

r de

trans

crip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni im

obili

are

se ju

stifi

c� p

rin id

eea

c� în

sis

tem

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�in

tabu

lare

a �i

îns

crie

rea

prov

izor

ie r

ecla

m��i

înd

eplin

irea

unor

cer

in�e

21

0

drep

tulu

i re

spec

tiv.

Dac�

pârâ

tul

nu

pred�

însc

risur

ile

resp

ectiv

e,

recl

aman

tul

are

posi

bilit

atea

de

a so

licita

ins

tan�

ei d

ispu

nere

a ra

dier

ii dr

eptu

lui î

n di

scu�

ie d

in c

arte

a fu

ncia

r�.

C.

Ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

îndr

epta

t� î

mpo

triv

a te

r�ul

ui

dobâ

ndito

r î

nscr

is î

n ca

rtea

fun

ciar�

sau

ac�iu

nea

pent

ru v

alor

ifica

rea

titlu

lui

de d

rept

, re

glem

enta

t� p

rin d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

7 al

in.

(5)

din

Lege

, re

prez

int�

ac�

iune

a în

car

e re

clam

antu

l est

e pr

imul

dob

ândi

tor a

l unu

i dre

pt

real

car

e nu

�i-a

însc

ris d

rept

ul d

obân

dit î

n ca

rtea

func

iar�

, iar

pâr

â�ii

sunt

, pe

de

o pa

rte p

erso

ana

care

s-a

obl

igat

s�

str�

mut

e sa

u s�

con

stitu

ie d

rept

ul

real

res

pect

iv î

n fa

voar

ea r

ecla

man

tulu

i, ia

r pe

de

alt�

par

te a

l do

ilea

dobâ

ndito

r ca

re a

dob

ândi

t ac

ela�

i dr

ept

de l

a ac

ela�

i în

str�

in�t

or (

prim

ul

pârâ

t) �i

car

e �i

-a î

nscr

is î

ns�

drep

tul

dobâ

ndit

în c

arte

a fu

ncia

r�.

Prin

in

term

ediu

l ac

este

i ac�iu

ni r

ecla

man

tul

solic

it� o

blig

area

prim

ului

pâr

ât l

a pr

edar

ea î

nscr

isur

ilor

nece

sare

în

vede

rea

însc

rierii

dre

ptul

ui d

obân

dit

în

carte

a fu

ncia

r� d

ar �

i obl

igar

ea c

elui

de-

al d

oile

a pâ

rât l

a to

lera

rea

însc

rierii

în

favo

area

recl

aman

tulu

i. D

. A

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tabu

lar�

spec

ial�

, reg

lem

enta

t� p

rin a

rt. 2

8 di

n Le

ge,

repr

ezin

t� a

c�iu

nea

în c

are

dobâ

ndito

rul

ante

rior

poat

e so

licita

in

stan�e

i ju

dec�

tore�t

i s�

aco

rde

însc

rierii

sal

e un

ran

g pr

efer

en�ia

l fa��

de

însc

riere

a ef

ectu

at�

la c

erer

ea u

nui t

er� c

are

a do

bând

it ul

terio

r im

obilu

l cu

titlu

gra

tuit

sau

care

a fo

st d

e re

a-cr

edin��

la d

ata

înch

eier

ii ac

tulu

i.

Ana

lizân

d ce

le p

atru

for

me

de e

xprim

are

a ac�iu

nii

în p

rest

a�ie

ta

bula

r� p

utem

con

cluz

iona

prin

afir

ma�

ia p

otriv

it c�

reia

prin

ace

ast�

ac�iu

ne s

e re

aliz

eaz�

pro

tec�

ia d

rept

urilo

r re

ale

supu

se c

ircui

tulu

i ci

vil

imob

iliar

pe

de o

par

te, c

ât �

i o c

onco

rdan��

între

sta

rea

de d

rept

�i c

ea d

e fa

pt a

dre

ptur

ilor

tabu

lare

, pe

de

alt�

par

te,

cont

ribui

ndu-

se a

stfe

l la

as

igur

area

une

i sec

urit��i

jurid

ice

dina

mic

e.

Ace

ast�

ac�

iune

, neî

ntâl

nit�

în si

stem

ul re

gist

relo

r de

trans

crip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni im

obili

are

se ju

stifi

c� p

rin id

eea

c� în

sis

tem

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�in

tabu

lare

a �i

îns

crie

rea

prov

izor

ie r

ecla

m��i

înd

eplin

irea

unor

cer

in�e

211

speciale prev�zute de lege, care cad în sarcina celui ce s-a obligat la transm

iterea, constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei

persoane. §2. C

ondi�ii de admisibilitate

În ceea ce prive�te condi�iile de admisibilitate a unei ac�iuni în

presta�ie tabular� trebuie s� distingem dup� cum

aceasta este îndreptat�îm

potriva antecesorului tabular de la care s-a dobândit dreptul sau împotriva

ter�ului achizitor care a dobândit de la acela�i transmi��tor ca �i reclam

antul. A

stfel, atunci când ac�iunea în presta�ie tabular� este îndreptat� împotriva

antecesorului tabular, este necesar a fi îndeplinite cumulativ urm

�toarele condi�ii: 1.s� existe un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi tabulare între dobânditorul – reclam

ant �i antecesorul tabular – debitor, fa��de care s� nu fi intervenit cauze de ineficacitate; A

ceasta este o condi�ie esen�ial� în prom

ovarea ac�iunii în presta�ie tabular� deoarece, în lipsa unui asem

enea act juridic ne-am afla în situa�ia prom

ov�rii unui alt tip de ac�iune �i anum

e ac�iunea în rectificare173.

2.antecesorul tabular

(debitorul) s�

figureze înscris

în cartea

funciar� ca titular al dreptului real transmis, constitutit sau m

odificat; 3.antecesorul tabular (debitorul) s� refuze predarea înscrisurilor

necesare pentru

înscrierea dreptului

în cartea

funciar� în

folosul dobânditorului (reclam

antului). Referitor la aceast� condi�ie trebuie l�m

urit care sunt �i ce reprezint� înscrisurile necesare pentru înscrierea drepturilor tabulare în cartea funciar�.

Doctrina

174 de

specialitate consider�

c� aceste

înscrisuri suplim

entare ar face referire strict� la: �

înscrisurile originale doveditoare ale actelor juridice anterioare prin care m

ai multe persoane �i-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real

173 A

se vedea A. R

usu, op.cit., p. 168 �i M. N

icolae, op. cit. vol. II, p. 626; 174 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., vol. II, p. 626-627; 211

speciale prev�zute de lege, care cad în sarcina celui ce s-a obligat la transm

iterea, constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei

persoane. §2. C

ondi�ii de admisibilitate

În ceea ce prive�te condi�iile de admisibilitate a unei ac�iuni în

presta�ie tabular� trebuie s� distingem dup� cum

aceasta este îndreptat�îm

potriva antecesorului tabular de la care s-a dobândit dreptul sau împotriva

ter�ului achizitor care a dobândit de la acela�i transmi��tor ca �i reclam

antul. A

stfel, atunci când ac�iunea în presta�ie tabular� este îndreptat� împotriva

antecesorului tabular, este necesar a fi îndeplinite cumulativ urm

�toarele condi�ii: 1.s� existe un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi tabulare între dobânditorul – reclam

ant �i antecesorul tabular – debitor, fa��de care s� nu fi intervenit cauze de ineficacitate; A

ceasta este o condi�ie esen�ial� în prom

ovarea ac�iunii în presta�ie tabular� deoarece, în lipsa unui asem

enea act juridic ne-am afla în situa�ia prom

ov�rii unui alt tip de ac�iune �i anum

e ac�iunea în rectificare173.

2.antecesorul tabular

(debitorul) s�

figureze înscris

în cartea

funciar� ca titular al dreptului real transmis, constitutit sau m

odificat; 3.antecesorul tabular (debitorul) s� refuze predarea înscrisurilor

necesare pentru

înscrierea dreptului

în cartea

funciar� în

folosul dobânditorului (reclam

antului). Referitor la aceast� condi�ie trebuie l�m

urit care sunt �i ce reprezint� înscrisurile necesare pentru înscrierea drepturilor tabulare în cartea funciar�.

Doctrina

174 de

specialitate consider�

c� aceste

înscrisuri suplim

entare ar face referire strict� la: �

înscrisurile originale doveditoare ale actelor juridice anterioare prin care m

ai multe persoane �i-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real

173 A

se vedea A. R

usu, op.cit., p. 168 �i M. N

icolae, op. cit. vol. II, p. 626; 174 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., vol. II, p. 626-627;

212

asup

ra u

nui i

mob

il, ia

r îns

cris

urile

nu

s-au

f�cu

t în

mod

regu

lat,

caz

în c

are,

ce

l din

urm�

îndr

ept��it

va

pute

a ce

re în

scrie

rea

dobâ

ndiri

lor s

ucce

sive

oda

t�cu

ace

ea a

dre

ptul

ui s�u

, do

vedi

nd p

rin î

nscr

isur

i or

igin

ale

între

g �i

rul

acte

lor j

urid

ice

pe c

are

se în

tem

eiaz�

însc

rieril

e. D

ac�

auto

rul s�u

nem

ijloc

it re

fuz�

s�

pred

ea t

oate

ace

ste

însc

risur

i, or

i nu

le

mai

pos

ed�,

ulti

mul

do

bând

itor

va p

utea

inte

nta

o ac�iu

ne în

pre

sta�

ie ta

bula

r� c

hem

ând

pe to�i

achi

zito

rii s

ubse

cven�i,

al�

turi

de c

el în

scris

în c

arte

a fu

ncia

r� c

a tit

ular

al

drep

tulu

i rea

l, sp

re a

se d

ispu

ne re

însc

riere

a.

�în

scris

ul s

ub s

emn�

tur�

priv

at�

care

con

stat�

înst

r�in

area

sau

gr

evar

ea u

nei p

ropr

iet��i

supe

rfic

iare

, atu

nci c

ând

cel î

ndre

pt��

it �i

-a p

ierd

ut

prop

riul

exem

plar

, or

i ac

esta

se

afl�

în

pose

sia

ante

ceso

rulu

i ta

bula

r ia

r ac

esta

din

urm�

refu

z� s�

dea

un în

scris

reco

gniti

v or

i s�

pred

ea e

xem

plar

ul

re�in

ut o

ri r�

mas

în

pose

sia

sa.

Dac�

însc

risul

sub

sem

n�tu

r� p

rivat�

nu

întru

ne�t

e în

s� c

erin�e

le le

gale

pen

tru a

fi v

alab

il ca

însc

ris s

ub s

emn�

tur�

priv

at�,

ace

sta

nu e

ste

apt

pent

ru i

ntab

ular

e sa

u în

scrie

re p

rovi

zorie

, de

oare

ce C

odul

civ

il pr

eved

e fa

ptul

c�

însc

risul

tre

buie

s�

aib�

dep

lin�

pute

re d

oved

itoar

e. În

ace

ast�

situ

a�ie

, par

tea

inte

resa

t� n

u va

put

ea re

curg

e la

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

ci l

a o

ac�iu

ne î

n co

nsta

tare

a a

ctul

ui

trans

lativ

sau

con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri re

ale

dac�

, bi

neîn�e

les,

actu

l ju

ridic

în

chei

at e

ste

vala

bil,

îns�

nu

poat

e fi

dove

dit î

n m

od le

gal.

Ast

fel,

pute

m e

xtra

ge c

oncl

uzia

pot

rivit

c�re

ia a

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

ta

bula

r� e

ste

gene

rat�

de

refu

zul a

ntec

esor

ului

tabu

lar

de a

pre

da p

rimul

ui

dobâ

ndito

r al�

turi

de în

scris

ul o

rigin

al p

rev�

zut l

a pr

ima

cond

i�ie �i

cel

elal

te

însc

risur

i nec

esar

e în

scrie

rii d

rept

ului

dob

ândi

t în

carte

a fu

ncia

r�.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tab

ular�

este

înd

rept

at�

împo

triva

ter�u

lui a

chiz

itor,

fa��

de

cond

i�iile

ant

erio

r men�io

nate

se

impu

ne

înde

plin

irea

urm�t

oare

lor c

ondi�ii

: 1.

actu

l pr

in c

are

a fo

st d

obân

dit

drep

tul

de c�t

re r

ecla

man

t s�

fie

an

terio

r ce

lui

prin

car

e a

dobâ

ndit

ter�u

l ac

hizi

tor

acel

a�i

drep

t, co

ndi�i

e ba

zat�

pe

regu

la n

emo

dat q

uod

non

habe

t.

212

asup

ra u

nui i

mob

il, ia

r îns

cris

urile

nu

s-au

f�cu

t în

mod

regu

lat,

caz

în c

are,

ce

l din

urm�

îndr

ept��it

va

pute

a ce

re în

scrie

rea

dobâ

ndiri

lor s

ucce

sive

oda

t�cu

ace

ea a

dre

ptul

ui s�u

, do

vedi

nd p

rin î

nscr

isur

i or

igin

ale

între

g �i

rul

acte

lor j

urid

ice

pe c

are

se în

tem

eiaz�

însc

rieril

e. D

ac�

auto

rul s�u

nem

ijloc

it re

fuz�

s�

pred

ea t

oate

ace

ste

însc

risur

i, or

i nu

le

mai

pos

ed�,

ulti

mul

do

bând

itor

va p

utea

inte

nta

o ac�iu

ne în

pre

sta�

ie ta

bula

r� c

hem

ând

pe to�i

achi

zito

rii s

ubse

cven�i,

al�

turi

de c

el în

scris

în c

arte

a fu

ncia

r� c

a tit

ular

al

drep

tulu

i rea

l, sp

re a

se d

ispu

ne re

însc

riere

a.

�în

scris

ul s

ub s

emn�

tur�

priv

at�

care

con

stat�

înst

r�in

area

sau

gr

evar

ea u

nei p

ropr

iet��i

supe

rfic

iare

, atu

nci c

ând

cel î

ndre

pt��

it �i

-a p

ierd

ut

prop

riul

exem

plar

, or

i ac

esta

se

afl�

în

pose

sia

ante

ceso

rulu

i ta

bula

r ia

r ac

esta

din

urm�

refu

z� s�

dea

un în

scris

reco

gniti

v or

i s�

pred

ea e

xem

plar

ul

re�in

ut o

ri r�

mas

în

pose

sia

sa.

Dac�

însc

risul

sub

sem

n�tu

r� p

rivat�

nu

întru

ne�t

e în

s� c

erin�e

le le

gale

pen

tru a

fi v

alab

il ca

însc

ris s

ub s

emn�

tur�

priv

at�,

ace

sta

nu e

ste

apt

pent

ru i

ntab

ular

e sa

u în

scrie

re p

rovi

zorie

, de

oare

ce C

odul

civ

il pr

eved

e fa

ptul

c�

însc

risul

tre

buie

s�

aib�

dep

lin�

pute

re d

oved

itoar

e. În

ace

ast�

situ

a�ie

, par

tea

inte

resa

t� n

u va

put

ea re

curg

e la

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

ci l

a o

ac�iu

ne î

n co

nsta

tare

a a

ctul

ui

trans

lativ

sau

con

stitu

tiv d

e dr

eptu

ri re

ale

dac�

, bi

neîn�e

les,

actu

l ju

ridic

în

chei

at e

ste

vala

bil,

îns�

nu

poat

e fi

dove

dit î

n m

od le

gal.

Ast

fel,

pute

m e

xtra

ge c

oncl

uzia

pot

rivit

c�re

ia a

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

ta

bula

r� e

ste

gene

rat�

de

refu

zul a

ntec

esor

ului

tabu

lar

de a

pre

da p

rimul

ui

dobâ

ndito

r al�

turi

de în

scris

ul o

rigin

al p

rev�

zut l

a pr

ima

cond

i�ie �i

cel

elal

te

însc

risur

i nec

esar

e în

scrie

rii d

rept

ului

dob

ândi

t în

carte

a fu

ncia

r�.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

în p

rest

a�ie

tab

ular�

este

înd

rept

at�

împo

triva

ter�u

lui a

chiz

itor,

fa��

de

cond

i�iile

ant

erio

r men�io

nate

se

impu

ne

înde

plin

irea

urm�t

oare

lor c

ondi�ii

: 1.

actu

l pr

in c

are

a fo

st d

obân

dit

drep

tul

de c�t

re r

ecla

man

t s�

fie

an

terio

r ce

lui

prin

car

e a

dobâ

ndit

ter�u

l ac

hizi

tor

acel

a�i

drep

t, co

ndi�i

e ba

zat�

pe

regu

la n

emo

dat q

uod

non

habe

t.

213

2.ter�ul dobânditor s� fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la m

omentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s� fi fost de

rea-credin��; C

u privire la aceast� condi�ie este necesar� o discu�ie sub dou�aspecte, dup� cum

legiuitorul a în�eles s� fac� distinc�ia între dou� situa�ii: situa�ia ter�ului dobânditor cu titlu gratuit �i situa�ia ter�ului dobânditor de rea-credin��. În situa�ia ter�ului dobânditor de rea-credin�� aceast� „calitate” a

lui reprezint�

premisa

admisibilit��ii

ac�iunii în

presta�ie tabular�.

Importan�a

acestei a�a-zise

calit��i a

ter�ului dobânditor

rezult� din

atitudinea legiuitorului care nu a mai în�eles s� disting� între un ter�

dobânditor de rea-credin�� cu titlu oneros �i unul cu titlu gratuit. Practic, m

odalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu m

ai conteaz� cât� vrem

e reaua-credin�� exist�, un asemenea ter� dobânditor

neputând fi protejat prin efectul legii, nici m�car în condi�iile în care

dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter�ului dobânditor cu titlu gratuit buna-credin�� nu va avea nicio valoare, opinia anum

itor autori fiind aceea conform

c�reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut�

s� evite o pierdere iar ter�ul achizitor caut� s�-�i p�streze un câ�tig în care nu a investit, achizi�ia respectiv� reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel de tez� a îm

bog��irii nedrepte în dauna altuia175. Situa�ia se com

plic� în cazul în care �i prim

ul �i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu gratuit. În acest caz achies�m

la opinia d-nei A. R

usu �i a d-lui M. N

icolae deoarece am

bii dobânditori trebuie s� se bucure de acela�i tratament juridic

nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc� s� evite

o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratam

ent juridic unei egalit��i a unei st�ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen�e �i �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, nim

ic neputând justifica tratamentul

preferen�ial acordat de Lege primului dobânditor prin aplicarea principiului

175 A

se vedea A. R

usu, op. cit., p. 178; 213

2.ter�ul dobânditor s� fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la m

omentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s� fi fost de

rea-credin��; C

u privire la aceast� condi�ie este necesar� o discu�ie sub dou�aspecte, dup� cum

legiuitorul a în�eles s� fac� distinc�ia între dou� situa�ii: situa�ia ter�ului dobânditor cu titlu gratuit �i situa�ia ter�ului dobânditor de rea-credin��. În situa�ia ter�ului dobânditor de rea-credin�� aceast� „calitate” a

lui reprezint�

premisa

admisibilit��ii

ac�iunii în

presta�ie tabular�.

Importan�a

acestei a�a-zise

calit��i a

ter�ului dobânditor

rezult� din

atitudinea legiuitorului care nu a mai în�eles s� disting� între un ter�

dobânditor de rea-credin�� cu titlu oneros �i unul cu titlu gratuit. Practic, m

odalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu m

ai conteaz� cât� vrem

e reaua-credin�� exist�, un asemenea ter� dobânditor

neputând fi protejat prin efectul legii, nici m�car în condi�iile în care

dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter�ului dobânditor cu titlu gratuit buna-credin�� nu va avea nicio valoare, opinia anum

itor autori fiind aceea conform

c�reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut�

s� evite o pierdere iar ter�ul achizitor caut� s�-�i p�streze un câ�tig în care nu a investit, achizi�ia respectiv� reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel de tez� a îm

bog��irii nedrepte în dauna altuia175. Situa�ia se com

plic� în cazul în care �i prim

ul �i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu gratuit. În acest caz achies�m

la opinia d-nei A. R

usu �i a d-lui M. N

icolae deoarece am

bii dobânditori trebuie s� se bucure de acela�i tratament juridic

nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc� s� evite

o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratam

ent juridic unei egalit��i a unei st�ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen�e �i �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, nim

ic neputând justifica tratamentul

preferen�ial acordat de Lege primului dobânditor prin aplicarea principiului

175 A

se vedea A. R

usu, op. cit., p. 178;

214

prio

r te

mpo

re,

prio

r iu

re.

Ca

atar

e, s

unte

m î

n as

entim

entu

l ce

lor

care

pr

opun

de

lege

fer

enda

mod

ifica

rea

text

ului

de

lege

în

vede

rea

prot

ej�r

ii te

r�ulu

i ach

izito

r cu

titlu

gra

tuit

de b

una-

cred

in��

car

e �i

-a în

scris

dre

ptul

în

carte

a fu

ncia

r�, î

n co

ndi�i

ile în

car

e pr

imul

dob

ândi

tor e

ste

tot u

n do

bând

itor

cu ti

tlu g

ratu

it.

3.A

mbi

i dob

ândi

tori

s� a

ib�

acel

a�i a

utor

; În

situ

a�ia

în c

are

prim

ul d

obân

dito

r �i t

er�u

l ach

izito

r nu

au d

obân

dit

de la

ace

la�i

aut

or n

u se

va

mai

put

ea d

iscu

ta d

espr

e o

ac�iu

ne în

pre

sta�

ie

tabu

lar�

, fiin

d in

cide

nte

în a

cest

caz

reg

ulile

alto

r ac�iu

ni d

e dr

ept c

omun

, di

fere

n�ia

te d

e la

caz

la c

az, î

n fu

nc�ie

de

date

le c

oncr

ete.

§3. A

spec

te d

e or

din

proc

edur

alA

. Com

pete

n�a

mat

eria

l��i

teri

tori

al�

a in

stan�e

i de

jude

cat�

D

in p

unct

de

vede

re m

ater

ial,

neex

istâ

nd n

icio

pre

vede

re s

peci

al�

în

Lege

în

aces

t se

ns,

inst

an�a

com

pete

nt�

s� j

udec

e o

ac�iu

ne î

n pr

esta�ie

ta

bula

r, va

fi d

eter

min

at�

conf

orm

regu

lilor

din

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l��i

an

ume

jude

c�to

ria17

6 car

e ar

e co

mpe

ten�

a de

a ju

deca

în p

rim�

inst

an��

toat

e pr

oces

ele �i

cer

erile

în

afar

a ac

elor

a da

te p

rin l

ege

în c

ompe

ten�

a al

tor

inst

an�e

, cât�

vrem

e ob

iect

ul li

tigiu

lui d

edus

spr

e ju

deca

t� a

re o

val

oare

de

pân�

la 1

00.0

00le

i.

Din

pun

ct d

e ve

dere

ter

itoria

l, re

clam

antu

l va

ave

a la

dis

pozi�ie

po

sibi

litat

ea d

e a

aleg

e în

tre i

nsta

n�a

de l

a do

mic

iliul

pâr

âtul

ui17

7 sau

in

stan�a

în a

c�r

ei a

rie te

ritor

ial�

se

afl�

situ

at im

obilu

l178 . C

a un

pun

ct d

e ve

dere

per

sona

l con

side

r�m

c�

ar f

i opo

rtun,

�inâ

nd c

ont �

i de

fapt

ul c�

în

art.

10 p

ct. 2

est

e pr

ev�z

ut�

expl

icit

situ

a�ia

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

tabu

lar�

ca

inst

an�a

com

pete

nt�

din

punc

t de

vede

re te

ritor

ial s�

fie c

onsi

dera

t� în

mod

ex

clus

iv in

stan�a

în a

c�r

ei ra

z� te

ritor

ial�

se

afl�

situ

at im

obilu

l. În

spr

ijinu

l ac

estu

i pun

ct d

e ve

dere

vin

urm�t

oare

le a

rgum

ente

: adm

inis

trare

a pr

obel

or

176 A

se v

edea

art.

1 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�;

177 A

se v

edea

art.

5 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�

178 A

se v

edea

art.

10

pct.

2 di

n C

odul

de

proc

edur�

civi

l�

214

prio

r te

mpo

re,

prio

r iu

re.

Ca

atar

e, s

unte

m î

n as

entim

entu

l ce

lor

care

pr

opun

de

lege

fer

enda

mod

ifica

rea

text

ului

de

lege

în

vede

rea

prot

ej�r

ii te

r�ulu

i ach

izito

r cu

titlu

gra

tuit

de b

una-

cred

in��

car

e �i

-a în

scris

dre

ptul

în

carte

a fu

ncia

r�, î

n co

ndi�i

ile în

car

e pr

imul

dob

ândi

tor e

ste

tot u

n do

bând

itor

cu ti

tlu g

ratu

it.

3.A

mbi

i dob

ândi

tori

s� a

ib�

acel

a�i a

utor

; În

situ

a�ia

în c

are

prim

ul d

obân

dito

r �i t

er�u

l ach

izito

r nu

au d

obân

dit

de la

ace

la�i

aut

or n

u se

va

mai

put

ea d

iscu

ta d

espr

e o

ac�iu

ne în

pre

sta�

ie

tabu

lar�

, fiin

d in

cide

nte

în a

cest

caz

reg

ulile

alto

r ac�iu

ni d

e dr

ept c

omun

, di

fere

n�ia

te d

e la

caz

la c

az, î

n fu

nc�ie

de

date

le c

oncr

ete.

§3. A

spec

te d

e or

din

proc

edur

alA

. Com

pete

n�a

mat

eria

l��i

teri

tori

al�

a in

stan�e

i de

jude

cat�

D

in p

unct

de

vede

re m

ater

ial,

neex

istâ

nd n

icio

pre

vede

re s

peci

al�

în

Lege

în

aces

t se

ns,

inst

an�a

com

pete

nt�

s� j

udec

e o

ac�iu

ne î

n pr

esta�ie

ta

bula

r, va

fi d

eter

min

at�

conf

orm

regu

lilor

din

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l��i

an

ume

jude

c�to

ria17

6 car

e ar

e co

mpe

ten�

a de

a ju

deca

în p

rim�

inst

an��

toat

e pr

oces

ele �i

cer

erile

în

afar

a ac

elor

a da

te p

rin l

ege

în c

ompe

ten�

a al

tor

inst

an�e

, cât�

vrem

e ob

iect

ul li

tigiu

lui d

edus

spr

e ju

deca

t� a

re o

val

oare

de

pân�

la 1

00.0

00le

i.

Din

pun

ct d

e ve

dere

ter

itoria

l, re

clam

antu

l va

ave

a la

dis

pozi�ie

po

sibi

litat

ea d

e a

aleg

e în

tre i

nsta

n�a

de l

a do

mic

iliul

pâr

âtul

ui17

7 sau

in

stan�a

în a

c�r

ei a

rie te

ritor

ial�

se

afl�

situ

at im

obilu

l178 . C

a un

pun

ct d

e ve

dere

per

sona

l con

side

r�m

c�

ar f

i opo

rtun,

�inâ

nd c

ont �

i de

fapt

ul c�

în

art.

10 p

ct. 2

est

e pr

ev�z

ut�

expl

icit

situ

a�ia

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

tabu

lar�

ca

inst

an�a

com

pete

nt�

din

punc

t de

vede

re te

ritor

ial s�

fie c

onsi

dera

t� în

mod

ex

clus

iv in

stan�a

în a

c�r

ei ra

z� te

ritor

ial�

se

afl�

situ

at im

obilu

l. În

spr

ijinu

l ac

estu

i pun

ct d

e ve

dere

vin

urm�t

oare

le a

rgum

ente

: adm

inis

trare

a pr

obel

or

176 A

se v

edea

art.

1 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�;

177 A

se v

edea

art.

5 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�

178 A

se v

edea

art.

10

pct.

2 di

n C

odul

de

proc

edur�

civi

l�

215

este mai facil�, locul situ�rii im

obilulu fiind acela în care se g�sesc �i registrele �i eviden�ele de publicitate im

obiliar� iar mai m

ult decât atât, com

peten�a realiz�rii opera�iunilor de carte funciar� în temeiul hot�rârii

judec�tore�ti pronun�ate

în ac�iunea

în presta�ie

tabular� revine

registratorului care coordoneaz� biroul de cadastru �i publicitate imobiliar�

în a c�rui raz� teritorial� de activitate este situat imobilul 179.

B. Subiectele �i obiectul ac�iunii în presta�ie tabular�

Calitatea procesual� activ� apar�ine fie unei persoane fizice, fie unei

persoane juridice în favoarea c�reia s-a transmis sau s-a constituit un drept

real imobiliar. Este evident c� pentru a se putea bucura de acest prerogativ,

subiectul activ al ac�iunii în presta�ie tabular� trebuie s� aib� capacitate deplin� de exerci�iu sau, în caz contrar, actele sale s� fie confirm

ate în tot sau în parte de reprezentantul s�u legal, indiferent de calitatea acestuia: p�rinte, tutore sau curator. În condi�iile în care persoana fizic� decedeaz� ori în

cazul unei

persoane juridice

care intr�

în procedura

reorganiz�rii judiciare,

calitatea procesual�

civil� va

reveni m

o�tenitorilor legali,

legatarilor universali sau cu titlu universal ori, în cel de-al doilea caz, persoanei juridice prim

itoare a patrimoniului sau a unei frac�iuni din

patrimoniul persoanei fizice ce a intrat în procedura reorganiz�rii judiciare.

În practic� s-a statuat �i principiul conform c�ruia ac�iunea în presta�ie

tabular� poate fi formulat�

�i de creditorii dobânditorului în condi�iile în care acesta este insolvabil �i neglijeaz� s�-�i exercite personal dreptul la ac�iune

180. C

alitatea procesual� pasiv�, din analiza textului legal, rezult� c�poate reveni: fie antecesorului tabular, adic� aceluia care s-a obligat s�constituie, s� transm

it� ori s� modifice un drept real im

obiliar în favoarea reclam

antului (dobânditorul anterior), printr-un act juridic valabil încheiat, fie ter�ului sau ter�ilor dobânditori cu titlu gratuit ori de rea-credin�� care �i- 179 A

se vedea A. R

usu, op. cit., p. 181; 180 Idem

, p. 187; 215

este mai facil�, locul situ�rii im

obilulu fiind acela în care se g�sesc �i registrele �i eviden�ele de publicitate im

obiliar� iar mai m

ult decât atât, com

peten�a realiz�rii opera�iunilor de carte funciar� în temeiul hot�rârii

judec�tore�ti pronun�ate

în ac�iunea

în presta�ie

tabular� revine

registratorului care coordoneaz� biroul de cadastru �i publicitate imobiliar�

în a c�rui raz� teritorial� de activitate este situat imobilul 179.

B. Subiectele �i obiectul ac�iunii în presta�ie tabular�

Calitatea procesual� activ� apar�ine fie unei persoane fizice, fie unei

persoane juridice în favoarea c�reia s-a transmis sau s-a constituit un drept

real imobiliar. Este evident c� pentru a se putea bucura de acest prerogativ,

subiectul activ al ac�iunii în presta�ie tabular� trebuie s� aib� capacitate deplin� de exerci�iu sau, în caz contrar, actele sale s� fie confirm

ate în tot sau în parte de reprezentantul s�u legal, indiferent de calitatea acestuia: p�rinte, tutore sau curator. În condi�iile în care persoana fizic� decedeaz� ori în

cazul unei

persoane juridice

care intr�

în procedura

reorganiz�rii judiciare,

calitatea procesual�

civil� va

reveni m

o�tenitorilor legali,

legatarilor universali sau cu titlu universal ori, în cel de-al doilea caz, persoanei juridice prim

itoare a patrimoniului sau a unei frac�iuni din

patrimoniul persoanei fizice ce a intrat în procedura reorganiz�rii judiciare.

În practic� s-a statuat �i principiul conform c�ruia ac�iunea în presta�ie

tabular� poate fi formulat�

�i de creditorii dobânditorului în condi�iile în care acesta este insolvabil �i neglijeaz� s�-�i exercite personal dreptul la ac�iune

180. C

alitatea procesual� pasiv�, din analiza textului legal, rezult� c�poate reveni: fie antecesorului tabular, adic� aceluia care s-a obligat s�constituie, s� transm

it� ori s� modifice un drept real im

obiliar în favoarea reclam

antului (dobânditorul anterior), printr-un act juridic valabil încheiat, fie ter�ului sau ter�ilor dobânditori cu titlu gratuit ori de rea-credin�� care �i- 179 A

se vedea A. R

usu, op. cit., p. 181; 180 Idem

, p. 187;

216

au î

nscr

is u

lterio

r vr

eun

drep

t re

al i

mob

iliar

asu

pra

acel

uia�

i im

obil18

1 , cu

men�iu

nea

c� în

caz

ul în

scrie

rii s

ucce

sive

a u

nor t

er�i

trebu

ie s�

fie în

truni

te

cond

i�iile

pre

v�zu

te d

e ar

t. 27

alin

. 5

pent

ru f

ieca

re s

ubdo

bând

itor

în

parte

182 .

De

asem

enea

, ca

�i

în c

azul

cal

it��ii

pro

cesu

ale

activ

e, c

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

va p

utea

fi

de�in

ut�,

dup�

caz,

în

func�ie

de

situ

a�ie

, de

repr

ezen

tant

ul le

gal s

au su

cces

orii

univ

ersa

li sa

u cu

titlu

uni

vers

al.

În c

eea

ce p

rive�

te o

biec

tul

ac�iu

nii,

atun

ci c

ând

acea

st�

este

în

drep

tat�

împo

triva

ant

eces

orul

ui ta

bula

r, re

clam

antu

l va

solic

ita in

stan�e

i s�

obl

ige

pârâ

tul

s� p

rede

a în

scris

urile

nec

esar

e în

scrie

rii d

rept

ului

rea

l im

obili

ar a

cord

at o

ri m

odifi

cat î

n fa

voar

ea re

clam

antu

lui,

iar î

n ca

z co

ntra

r, in

stan�a

sesi

zat�

s� d

ispu

n� în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

este

înd

rept

at�

împo

triva

ter�u

lui

dobâ

ndito

r cu

titlu

gra

tuit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

obi

ectu

l cer

erii

va c

onst

a în

ob

ligar

ea t

er�u

lui

achi

zito

r s�

tol

erez

e în

scrie

rea,

cee

a ce

ech

ival

eaz�

cu

radi

erea

, pe

cale

de

cons

ecin��

, a în

scrie

rii f�c

ute

în f

olos

ul s�u

, înt

rucâ

t a

deve

nit n

eval

abil�

, ori,

dup�

caz,

inex

act�

183 .

C. T

erm

enul

de

intr

oduc

ere

a ce

reri

i de

chem

are

în ju

deca

t�C

onfo

rm a

rt. 2

7 al

in.

4 di

n Le

ge,

drep

tul

mat

eria

l la

ac�

iune

a în

pr

esta�ie

tabu

lar�

est

e im

pres

crip

tibil

cont

ra a

ntec

esor

ului

tabu

lar,

r�m

ânân

d pr

escr

iptib

il în

s�, î

n ce

ea c

e pr

ive�

te te

r�ii a

chiz

itori

cu ti

tlu g

ratu

it sa

u de

re

a-cr

edin��

, pot

rivit

drep

tulu

i com

un.

D. N

otar

ea în

car

tea

func

iar�

Not

area

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

tabu

lar�

în c

arte

a fu

ncia

r� r

epre

zint�

o m�s

ur�

adop

tat�

de

legi

uito

r atâ

t în

vede

rea

împi

edic�r

ii do

bând

irii c

u bu

n�-

cred

in��

a u

nui d

rept

real

imob

iliar

în to

t cur

sul p

roce

sulu

i cât

�i p

entru

a s

e as

igur

a re

spec

tare

a ho

t�râ

rii ju

dec�

tore�t

i.

18

1 A s

e ve

dea

P. D

emen

y, L

egea

c�r�il

or fu

ncia

re n

r. 11

5/19

38 c

omen

tat��i

adno

tat�

, Ed.

C

ordi

al L

ex,

Clu

j N

apoc

a, p

. 37

�i

A.

A. �u

lu�,

Ac�iu

nile

de

carte

fun

ciar�

în l

umin

a ac

tual

ei re

glem

ent�

ri în

Dre

ptul

, nr.

11/1

999,

p. 4

0;

182 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

630

; 18

3 Idem

, p. 6

30;

216

au î

nscr

is u

lterio

r vr

eun

drep

t re

al i

mob

iliar

asu

pra

acel

uia�

i im

obil18

1 , cu

men�iu

nea

c� în

caz

ul în

scrie

rii s

ucce

sive

a u

nor t

er�i

trebu

ie s�

fie în

truni

te

cond

i�iile

pre

v�zu

te d

e ar

t. 27

alin

. 5

pent

ru f

ieca

re s

ubdo

bând

itor

în

parte

182 .

De

asem

enea

, ca

�i

în c

azul

cal

it��ii

pro

cesu

ale

activ

e, c

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

va p

utea

fi

de�in

ut�,

dup�

caz,

în

func�ie

de

situ

a�ie

, de

repr

ezen

tant

ul le

gal s

au su

cces

orii

univ

ersa

li sa

u cu

titlu

uni

vers

al.

În c

eea

ce p

rive�

te o

biec

tul

ac�iu

nii,

atun

ci c

ând

acea

st�

este

în

drep

tat�

împo

triva

ant

eces

orul

ui ta

bula

r, re

clam

antu

l va

solic

ita in

stan�e

i s�

obl

ige

pârâ

tul

s� p

rede

a în

scris

urile

nec

esar

e în

scrie

rii d

rept

ului

rea

l im

obili

ar a

cord

at o

ri m

odifi

cat î

n fa

voar

ea re

clam

antu

lui,

iar î

n ca

z co

ntra

r, in

stan�a

sesi

zat�

s� d

ispu

n� în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

r�.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

este

înd

rept

at�

împo

triva

ter�u

lui

dobâ

ndito

r cu

titlu

gra

tuit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

obi

ectu

l cer

erii

va c

onst

a în

ob

ligar

ea t

er�u

lui

achi

zito

r s�

tol

erez

e în

scrie

rea,

cee

a ce

ech

ival

eaz�

cu

radi

erea

, pe

cale

de

cons

ecin��

, a în

scrie

rii f�c

ute

în f

olos

ul s�u

, înt

rucâ

t a

deve

nit n

eval

abil�

, ori,

dup�

caz,

inex

act�

183 .

C. T

erm

enul

de

intr

oduc

ere

a ce

reri

i de

chem

are

în ju

deca

t�C

onfo

rm a

rt. 2

7 al

in.

4 di

n Le

ge,

drep

tul

mat

eria

l la

ac�

iune

a în

pr

esta�ie

tabu

lar�

est

e im

pres

crip

tibil

cont

ra a

ntec

esor

ului

tabu

lar,

r�m

ânân

d pr

escr

iptib

il în

s�, î

n ce

ea c

e pr

ive�

te te

r�ii a

chiz

itori

cu ti

tlu g

ratu

it sa

u de

re

a-cr

edin��

, pot

rivit

drep

tulu

i com

un.

D. N

otar

ea în

car

tea

func

iar�

Not

area

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

tabu

lar�

în c

arte

a fu

ncia

r� r

epre

zint�

o m�s

ur�

adop

tat�

de

legi

uito

r atâ

t în

vede

rea

împi

edic�r

ii do

bând

irii c

u bu

n�-

cred

in��

a u

nui d

rept

real

imob

iliar

în to

t cur

sul p

roce

sulu

i cât

�i p

entru

a s

e as

igur

a re

spec

tare

a ho

t�râ

rii ju

dec�

tore�t

i.

18

1 A s

e ve

dea

P. D

emen

y, L

egea

c�r�il

or fu

ncia

re n

r. 11

5/19

38 c

omen

tat��i

adno

tat�

, Ed.

C

ordi

al L

ex,

Clu

j N

apoc

a, p

. 37

�i

A.

A. �u

lu�,

Ac�iu

nile

de

carte

fun

ciar�

în l

umin

a ac

tual

ei re

glem

ent�

ri în

Dre

ptul

, nr.

11/1

999,

p. 4

0;

182 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

630

; 18

3 Idem

, p. 6

30;

217

E. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în presta�ie

tabular�Ac�iunea

în presta�ie

tabular��i

în revocarea

titlului ter�ului

dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credin�� se va judeca în conformitate

cu regulile procedurale de drept comun. A

stfel, completul de judecat� în

prim� instan�� va fi alc�tuit dintr-un singur judec�tor, iar sarcina probelor va

reveni în persoana reclamantului. O

dat� admis� cererea, instan�a va dispune

înscrierea dreptului real dobândit de reclamant, f�r� a �ine seam

a, când este cazul, �i de înscrierea f�cut� ter�ului achizitor, dispundând de asem

enea �i radierea, în tot sau în parte, a tuturor înscrierilor v�t�m

�toare, dac� acestea sunt inopozabile reclam

antului. H

ot�rârea judec�toreasc� prin care s-a solu�ionat cauza este supus�c�ilor de atac prev�zute de lege: apelul – dac� obiectul litigiului are o valoare de peste 100.000lei �i recursului, la instan�ele ierarhic superioare, apelul �i recursul urm

ând a fi notate din oficiu. Înscrierea dreptului reclam

antului în cartea funciar� se va putea realiza pe baza hot�rârii judec�tore�ti irevocabile, de�i nu este exclus� nici posibilitatea ca însu�i pârâtul condam

nat s� cear� înscrierea în cartea funciar� ori s� predea înscrisurile necesare. Înscrierea va avea îns� caracter provizoriu în condi�iile în care hot�rârea judec�toreasc� nu este irevocabil�. În vederea efectu�rii procedurii de înscriere, instan�a judec�toreasc� va transm

ite din oficiu, în termen de 3 zile, hot�rârea r�m

as� definitiv��i

irevocabil�, constitutiv� sau declarativ� asupra unui drept real imobiliar, la

biroul de teritorial în a c�rui raz� de activitate se afl� imobilul. D

ac�ac�iunea

revocatorie a

fost notat�

în cartea

funciar�184,

hot�rârea judec�toreasc� va fi executat�

�i contra ter�elor persoane care au dobândit vreun drept real sau de crean�� dup� notare, întrucât ea produce efecte juridice �i fa�� de acestea.

184 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., vol. II, p. 634; 217

E. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în presta�ie

tabular�Ac�iunea

în presta�ie

tabular��i

în revocarea

titlului ter�ului

dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credin�� se va judeca în conformitate

cu regulile procedurale de drept comun. A

stfel, completul de judecat� în

prim� instan�� va fi alc�tuit dintr-un singur judec�tor, iar sarcina probelor va

reveni în persoana reclamantului. O

dat� admis� cererea, instan�a va dispune

înscrierea dreptului real dobândit de reclamant, f�r� a �ine seam

a, când este cazul, �i de înscrierea f�cut� ter�ului achizitor, dispundând de asem

enea �i radierea, în tot sau în parte, a tuturor înscrierilor v�t�m

�toare, dac� acestea sunt inopozabile reclam

antului. H

ot�rârea judec�toreasc� prin care s-a solu�ionat cauza este supus�c�ilor de atac prev�zute de lege: apelul – dac� obiectul litigiului are o valoare de peste 100.000lei �i recursului, la instan�ele ierarhic superioare, apelul �i recursul urm

ând a fi notate din oficiu. Înscrierea dreptului reclam

antului în cartea funciar� se va putea realiza pe baza hot�rârii judec�tore�ti irevocabile, de�i nu este exclus� nici posibilitatea ca însu�i pârâtul condam

nat s� cear� înscrierea în cartea funciar� ori s� predea înscrisurile necesare. Înscrierea va avea îns� caracter provizoriu în condi�iile în care hot�rârea judec�toreasc� nu este irevocabil�. În vederea efectu�rii procedurii de înscriere, instan�a judec�toreasc� va transm

ite din oficiu, în termen de 3 zile, hot�rârea r�m

as� definitiv��i

irevocabil�, constitutiv� sau declarativ� asupra unui drept real imobiliar, la

biroul de teritorial în a c�rui raz� de activitate se afl� imobilul. D

ac�ac�iunea

revocatorie a

fost notat�

în cartea

funciar�184,

hot�rârea judec�toreasc� va fi executat�

�i contra ter�elor persoane care au dobândit vreun drept real sau de crean�� dup� notare, întrucât ea produce efecte juridice �i fa�� de acestea.

184 A

se vedea M. N

icolae, op. cit., vol. II, p. 634;

218

În s

itua�

ia în

car

e re

gist

rato

rul d

e ca

rte f

unci

ar�

va r

espi

nge

cere

rea

de e

fect

uare

a în

scrie

rii, c

a ur

mar

e a

cons

tat�

rii a

num

itor p

iedi

ci la

însc

riere

(c

azul

îns

crie

rii a

celu

ia�i

dre

pt d

e c�

tre o

alt�

per

soan�

pe p

arcu

rsul

pr

oces

ului

, per

soan�

c�re

ia h

ot�r

ârea

nu-

i est

e op

ozab

il�),

dac�

ac�

iune

a nu

a

fost

not

at�

în c

arte

a fu

ncia

r�, r

ecla

man

tul a

re la

dis

pozi�ie

o n

ou�

ac�iu

ne

revo

cato

rie,

în

tem

eiul

ar

t. 27

al

in.

5,

îns�

nu

mai

co

ntra

te

r�ilo

r su

bdob

ândi

tori

cu t

itlu

grat

uit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

nu �i

con

tra t

er�il

or

suba

chiz

itori

cu ti

tlu o

nero

s de

bun�

-cre

din��18

5 . U

n al

t ef

ect

impo

rtant

al

adm

iterii

une

i as

emen

ea a

c�iu

ni e

ste �i

fa

ptul

c�

prin

îns

crie

rea

drep

tulu

i în

car

tea

func

iar�

, re

clam

antu

l de

vine

si

ngur

ul ti

tula

r al d

rept

ului

tabu

lar.

În

con

di�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

a fo

st a

dmis��i

con

tra a

chiz

itoril

or

ulte

riori

cu t

itlu

grat

uit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

cel

de-

al d

oile

a tit

lu v

a fi

inop

ozab

il re

clam

antu

lui,

fiind

soc

otit

revo

cat,

în t

ot s

au î

n pa

rte,

dar

va

cont

inua

s�

fie

în

fii

n��,

pr

oduc

ând

îns�

nu

mai

ef

ecte

pe

rson

ale

în

rapo

rturil

e di

ntre

p�r�il

e co

ntra

ctan

te, r

espe

ctiv

între

înst

r�in�t

or �

i cel

de-

al

doile

a ac

hizi

tor.

În

cee

a ce

priv

e�te

des

p�gu

biril

e la

car

e ar

e dr

eptu

l ter�u

l ach

izito

r, tre

buie

s�

dist

inge

m o

prim�

situ

a�ie

în

care

act

ul a

taca

t cu

ac�

iune

a re

voca

torie

est

e cu

titlu

one

ros,

nefii

nd în

chei

at p

e ris

cul t

er�u

lui a

chiz

itor,

caz

în c

are

ter�u

l ac

hice

sta

urm

eaz�

s�

fie d

ezd�

unat

de

c�tre

ant

eces

orul

ta

bula

r �i o

a d

oua

situ

a�ie

cor

espu

nz�t

oare

ter�u

lui a

chiz

itor d

e re

a-cr

edin��

, câ

nd a

cest

a ar

e dr

eptu

l de

a f

i de

sp�g

ubit

de r

ecla

man

t cu

con

trava

loar

ea

chel

tuie

lilor

nec

esar

e �i

util

e f�

cute

în

leg�

tur�

cu

imob

ilul

dobâ

ndit

de

prim

ul a

chiz

itor.

185 Id

em, p

. 634

; 21

8

În s

itua�

ia în

car

e re

gist

rato

rul d

e ca

rte f

unci

ar�

va r

espi

nge

cere

rea

de e

fect

uare

a în

scrie

rii, c

a ur

mar

e a

cons

tat�

rii a

num

itor p

iedi

ci la

însc

riere

(c

azul

îns

crie

rii a

celu

ia�i

dre

pt d

e c�

tre o

alt�

per

soan�

pe p

arcu

rsul

pr

oces

ului

, per

soan�

c�re

ia h

ot�r

ârea

nu-

i est

e op

ozab

il�),

dac�

ac�

iune

a nu

a

fost

not

at�

în c

arte

a fu

ncia

r�, r

ecla

man

tul a

re la

dis

pozi�ie

o n

ou�

ac�iu

ne

revo

cato

rie,

în

tem

eiul

ar

t. 27

al

in.

5,

îns�

nu

mai

co

ntra

te

r�ilo

r su

bdob

ândi

tori

cu t

itlu

grat

uit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

nu �i

con

tra t

er�il

or

suba

chiz

itori

cu ti

tlu o

nero

s de

bun�

-cre

din��18

5 . U

n al

t ef

ect

impo

rtant

al

adm

iterii

une

i as

emen

ea a

c�iu

ni e

ste �i

fa

ptul

c�

prin

îns

crie

rea

drep

tulu

i în

car

tea

func

iar�

, re

clam

antu

l de

vine

si

ngur

ul ti

tula

r al d

rept

ului

tabu

lar.

În

con

di�ii

le î

n ca

re a

c�iu

nea

a fo

st a

dmis��i

con

tra a

chiz

itoril

or

ulte

riori

cu t

itlu

grat

uit

sau

de r

ea-c

redi

n��,

cel

de-

al d

oile

a tit

lu v

a fi

inop

ozab

il re

clam

antu

lui,

fiind

soc

otit

revo

cat,

în t

ot s

au î

n pa

rte,

dar

va

cont

inua

s�

fie

în

fii

n��,

pr

oduc

ând

îns�

nu

mai

ef

ecte

pe

rson

ale

în

rapo

rturil

e di

ntre

p�r�il

e co

ntra

ctan

te, r

espe

ctiv

între

înst

r�in�t

or �

i cel

de-

al

doile

a ac

hizi

tor.

În

cee

a ce

priv

e�te

des

p�gu

biril

e la

car

e ar

e dr

eptu

l ter�u

l ach

izito

r, tre

buie

s�

dist

inge

m o

prim�

situ

a�ie

în

care

act

ul a

taca

t cu

ac�

iune

a re

voca

torie

est

e cu

titlu

one

ros,

nefii

nd în

chei

at p

e ris

cul t

er�u

lui a

chiz

itor,

caz

în c

are

ter�u

l ac

hice

sta

urm

eaz�

s�

fie d

ezd�

unat

de

c�tre

ant

eces

orul

ta

bula

r �i o

a d

oua

situ

a�ie

cor

espu

nz�t

oare

ter�u

lui a

chiz

itor d

e re

a-cr

edin��

, câ

nd a

cest

a ar

e dr

eptu

l de

a f

i de

sp�g

ubit

de r

ecla

man

t cu

con

trava

loar

ea

chel

tuie

lilor

nec

esar

e �i

util

e f�

cute

în

leg�

tur�

cu

imob

ilul

dobâ

ndit

de

prim

ul a

chiz

itor.

185 Id

em, p

. 634

;

219

3.7.4. Ac�iunea în justificare tabular�

§1. Defini�ie, caracteristici �i utilitate

Din coroborarea art. 29 alin. (4) din Lege care reprezint� tem

eiul legal al acestei ac�iuni �i opiniile exprim

ate în literatura de specialitate rezult� c� ac�iunea în justificare tabular� reprezint� ac�iunea prin care dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicit� instan�ei obligarea pârâtului

s� consim

t� la

justificarea înscrierii

provizorii în

folosul reclam

antului, iar în caz contrar, s� dispun� intabularea în cartea funciar�. D

iferen�a dintre ac�iunea în justificare tabular��i cea în presta�ie tabular�

const� în faptul c� în cazul primei ac�iuni reclam

antul este deja înscris în cartea funciar�.

Acest tip de ac�iune se caracterizeaz� prin urm

�toarele tr�s�turi spedifice:

�este o ac�iune personal� ca �i ac�iunea în presta�ie tabular�,

deoarece are

în vedere

obligarea pârâtului

la consim

�irea intabul�rii

dreptului dobândit sub condi�ie suspensiv�, drept consolidat retroactiv prin efectul îndeplinirii condi�iei;

�este o ac�iune principal�, putând fi prom

ovat� fie pe calea ac�iunii introductive, fie printr-o cerere reconven�ional�;

�este o ac�iune în realizare de drepturi, fiind urm

�rit� de c�tre reclam

ant obligarea pârâtului la tolerarea justific�rii înscrierii provizorii ca urm

are a îndeplinirii condi�iei suspensive sub care a fost dobândit dreptul s�u;

�este o ac�iune prescriptibil� extinctiv, spre deosebire de ac�iunea

în presta�ie tabular� care era prescriptibil� extinctiv numai cu titlu de

excep�ie. Utilitatea acestei ac�iuni rezid� tocm

ai în faptul c� asigur� ap�rarea dreptului real im

obiliar înscris provizoriu în cartea funciar� contra refuzului

219

3.7.4. Ac�iunea în justificare tabular�

§1. Defini�ie, caracteristici �i utilitate

Din coroborarea art. 29 alin. (4) din Lege care reprezint� tem

eiul legal al acestei ac�iuni �i opiniile exprim

ate în literatura de specialitate rezult� c� ac�iunea în justificare tabular� reprezint� ac�iunea prin care dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicit� instan�ei obligarea pârâtului

s� consim

t� la

justificarea înscrierii

provizorii în

folosul reclam

antului, iar în caz contrar, s� dispun� intabularea în cartea funciar�. D

iferen�a dintre ac�iunea în justificare tabular��i cea în presta�ie tabular�

const� în faptul c� în cazul primei ac�iuni reclam

antul este deja înscris în cartea funciar�.

Acest tip de ac�iune se caracterizeaz� prin urm

�toarele tr�s�turi spedifice:

�este o ac�iune personal� ca �i ac�iunea în presta�ie tabular�,

deoarece are

în vedere

obligarea pârâtului

la consim

�irea intabul�rii

dreptului dobândit sub condi�ie suspensiv�, drept consolidat retroactiv prin efectul îndeplinirii condi�iei;

�este o ac�iune principal�, putând fi prom

ovat� fie pe calea ac�iunii introductive, fie printr-o cerere reconven�ional�;

�este o ac�iune în realizare de drepturi, fiind urm

�rit� de c�tre reclam

ant obligarea pârâtului la tolerarea justific�rii înscrierii provizorii ca urm

are a îndeplinirii condi�iei suspensive sub care a fost dobândit dreptul s�u;

�este o ac�iune prescriptibil� extinctiv, spre deosebire de ac�iunea

în presta�ie tabular� care era prescriptibil� extinctiv numai cu titlu de

excep�ie. Utilitatea acestei ac�iuni rezid� tocm

ai în faptul c� asigur� ap�rarea dreptului real im

obiliar înscris provizoriu în cartea funciar� contra refuzului

220

ante

ceso

rulu

i tab

ular

de

a co

nsim�i

la tr

ansf

orm

area

însc

rierii

pro

vizo

rii în

in

tabu

lare

ca

urm

are

a în

depl

iniri

i con

di�ie

i sus

pens

ive18

6 . §2

. Con

di�ii

de

adm

isib

ilita

teD

in p

unct

de

vede

re a

l co

ndi�i

ilor

de a

dmis

ibili

tate

a u

nei

astfe

l ac�iu

ni

lucr

urile

su

nt

cu

mul

t si

mpl

ifica

te

deoa

rece

, si

ngur

a co

ndi�i

e ne

cesa

r� î

n ve

dere

a pr

omov�r

ii ac

este

i ac�iu

ni e

ste

înde

plin

irea

cond

i�iei

su

spen

sive

sub

car

e a

fost

dob

ândi

t dr

eptu

l re

al i

mob

iliar

. În

depl

inire

a co

nsi�i

ei s

uspe

nsiv

e de

term

in�

cons

olid

area

ret

roac

tiv�

a dr

eptu

lui

real

în

patri

mon

iul

acel

ui

în

folo

sul

c�ru

ia

însc

riere

a a

fost

f�

cut�

în

m

od

prov

izor

iu, j

ustif

icân

du-s

e în

con

seci

n��

inta

bula

rea

pe n

umel

e s�

u.

§3. A

spec

te d

e or

din

proc

edur

alA

. Com

pete

n�a

mat

eria

l��i

teri

tori

al�

a in

stan�e

i de

jude

cat�

C

ompe

ten�

a m

ater

ial�

pre

cum

�i

cea

terit

oria

l� î

n ca

zul

ac�iu

nii

în

just

ifica

re ta

bula

r� s

unt s

upus

e ac

elor

a�i r

egle

men

t�ri

ca �

i în

cazu

l ac�

iuni

i în

pre

sta�

ie ta

bula

r�, d

rept

pen

tru c

are

în�e

lege

m s�

nu m

ai d

ezvo

lt�m

ace

st

aspe

ct, f�c

ând

trim

itere

dire

ct�

la si

tua�

ia re

glem

enta

t� a

nter

ior.

B. S

ubie

ctel

e �i

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

just

ifica

re ta

bula

r�C

alita

tea

proc

esua

l� a

ctiv�

apar�in

e ac

elui

a în

fav

oare

a c�

ruia

s-a

în

scris

pro

vizo

riu u

n dr

ept r

eal i

mob

iliar

dob

ândi

t sub

con

di�ie

sus

pens

iv�,

pr

ecum

�i r

epre

zent

an�il

or s�i

lega

li sa

u tu

turo

r suc

ceso

rilor

s�i

în d

rept

uri,

indi

fere

nt d

ac�

dobâ

ndito

rul e

ste

o pe

rsoa

n� fi

zic�

sau

una

jurid

ic�,

situ

a�ia

fii

nd p

ract

ic si

mila

r� c

u ce

a co

resp

unz�

toar

e ac�iu

nii î

n pr

esta�ie

tabu

lar�

. C

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

îi va

reve

ni p

e de

o p

arte

ant

eces

orul

ui

tabu

lar,

ter�u

lui s

au te

r�ilo

r dob

ândi

tori

care

�i-a

u în

scris

ulte

rior v

reun

dre

pt

real

imob

iliar

asu

pra

celu

i int

abul

at, c

ondi�io

nat d

e ne

just

ifica

rea

însc

rierii

pr

oviz

orii18

7 pre

cum

�i

repr

ezen

ta�il

or l

egal

i ai

ace

stor

a sa

u su

cces

orilo

r un

iver

sali

sau

cu ti

tlu u

nive

rsal

.

186 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

637

; 18

7 A se

ved

ea M

. Nic

olae

, op.

cit.

, vol

. II,

p. 6

40;

220

ante

ceso

rulu

i tab

ular

de

a co

nsim�i

la tr

ansf

orm

area

însc

rierii

pro

vizo

rii în

in

tabu

lare

ca

urm

are

a în

depl

iniri

i con

di�ie

i sus

pens

ive18

6 . §2

. Con

di�ii

de

adm

isib

ilita

teD

in p

unct

de

vede

re a

l co

ndi�i

ilor

de a

dmis

ibili

tate

a u

nei

astfe

l ac�iu

ni

lucr

urile

su

nt

cu

mul

t si

mpl

ifica

te

deoa

rece

, si

ngur

a co

ndi�i

e ne

cesa

r� î

n ve

dere

a pr

omov�r

ii ac

este

i ac�iu

ni e

ste

înde

plin

irea

cond

i�iei

su

spen

sive

sub

car

e a

fost

dob

ândi

t dr

eptu

l re

al i

mob

iliar

. În

depl

inire

a co

nsi�i

ei s

uspe

nsiv

e de

term

in�

cons

olid

area

ret

roac

tiv�

a dr

eptu

lui

real

în

patri

mon

iul

acel

ui

în

folo

sul

c�ru

ia

însc

riere

a a

fost

f�

cut�

în

m

od

prov

izor

iu, j

ustif

icân

du-s

e în

con

seci

n��

inta

bula

rea

pe n

umel

e s�

u.

§3. A

spec

te d

e or

din

proc

edur

alA

. Com

pete

n�a

mat

eria

l��i

teri

tori

al�

a in

stan�e

i de

jude

cat�

C

ompe

ten�

a m

ater

ial�

pre

cum

�i

cea

terit

oria

l� î

n ca

zul

ac�iu

nii

în

just

ifica

re ta

bula

r� s

unt s

upus

e ac

elor

a�i r

egle

men

t�ri

ca �

i în

cazu

l ac�

iuni

i în

pre

sta�

ie ta

bula

r�, d

rept

pen

tru c

are

în�e

lege

m s�

nu m

ai d

ezvo

lt�m

ace

st

aspe

ct, f�c

ând

trim

itere

dire

ct�

la si

tua�

ia re

glem

enta

t� a

nter

ior.

B. S

ubie

ctel

e �i

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

just

ifica

re ta

bula

r�C

alita

tea

proc

esua

l� a

ctiv�

apar�in

e ac

elui

a în

fav

oare

a c�

ruia

s-a

în

scris

pro

vizo

riu u

n dr

ept r

eal i

mob

iliar

dob

ândi

t sub

con

di�ie

sus

pens

iv�,

pr

ecum

�i r

epre

zent

an�il

or s�i

lega

li sa

u tu

turo

r suc

ceso

rilor

s�i

în d

rept

uri,

indi

fere

nt d

ac�

dobâ

ndito

rul e

ste

o pe

rsoa

n� fi

zic�

sau

una

jurid

ic�,

situ

a�ia

fii

nd p

ract

ic si

mila

r� c

u ce

a co

resp

unz�

toar

e ac�iu

nii î

n pr

esta�ie

tabu

lar�

. C

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

îi va

reve

ni p

e de

o p

arte

ant

eces

orul

ui

tabu

lar,

ter�u

lui s

au te

r�ilo

r dob

ândi

tori

care

�i-a

u în

scris

ulte

rior v

reun

dre

pt

real

imob

iliar

asu

pra

celu

i int

abul

at, c

ondi�io

nat d

e ne

just

ifica

rea

însc

rierii

pr

oviz

orii18

7 pre

cum

�i

repr

ezen

ta�il

or l

egal

i ai

ace

stor

a sa

u su

cces

orilo

r un

iver

sali

sau

cu ti

tlu u

nive

rsal

.

186 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

637

; 18

7 A se

ved

ea M

. Nic

olae

, op.

cit.

, vol

. II,

p. 6

40;

221

C. T

ermenul de introducere a cererii de chem

are în judecat�Spre deosebire de ac�iunea în presta�ie tabular� care doar cu titlu de

excep�ie este considerat� ca fiind o ac�iune prescriptibil� extinctiv, ac�iunea în justificare tabular� este prescriptibil� extinctiv potrivit regulilor de drept com

un, termenul fiind cel de 3 ani, data de la care începe s� curg� acest

termen fiind m

omentul îndeplinirii condi�iei suspensive.

D. N

otarea în cartea funciar�A

vând în vedere c�, spre deosebire de ac�iunea în presta�ie tabular�, în cazul ac�iunii în justificare tabular� reclam

antul este deja înscris în cartea funciar�, ce-i drept doar provizoriu, ca titular al dreptului real im

obiliar dobândit sub condi�ie, notarea în cartea funciar� a acestei din urm

� ac�iuni este considerat� ca inutil�, deoarece, dac� ac�iunea va fi adm

is�, hot�rârea judec�toreasc� va produce efecte de la data înregistr�rii cererii de înscriere provizorie, dreptul reclam

antului consolidându-se astfel retroactiv. E

. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în justificare tabular�D

in punctul de vedere al componen�ei com

pletului, al sarcinii probelor, �i al c�ilor de atac cu care poate fi atacat� hot�rârea pronun�at� de instan�a de fond, ac�iunea în justificare tabular� este supus� acelora�i reglem

ent�ri ca �i

ac�iunea în

presta�ie tabular�.

Efectul principal

al adm

iterii unei asemenea ac�iuni este acela de a transform

a o înscriere provizorie

într-o înscriere

definitiv�, consolidându-se

astfel retroactiv

dreptul reclamantului dobândit sub condi�ie suspensiv�.

3.7.5. Ac�iunea în rectificare tabular�

§1. Defini�ie, caracteristici �i utilitate

În definirea no�iunii de ac�iune în rectificare tabular� ar trebui s� se porneasc�

de la

explicarea no�iunii

de rectificare

care reprezint�

o opera�iune de îndreptare sau de corectare a con�inutului unui act, prin

221

C. T

ermenul de introducere a cererii de chem

are în judecat�Spre deosebire de ac�iunea în presta�ie tabular� care doar cu titlu de

excep�ie este considerat� ca fiind o ac�iune prescriptibil� extinctiv, ac�iunea în justificare tabular� este prescriptibil� extinctiv potrivit regulilor de drept com

un, termenul fiind cel de 3 ani, data de la care începe s� curg� acest

termen fiind m

omentul îndeplinirii condi�iei suspensive.

D. N

otarea în cartea funciar�A

vând în vedere c�, spre deosebire de ac�iunea în presta�ie tabular�, în cazul ac�iunii în justificare tabular� reclam

antul este deja înscris în cartea funciar�, ce-i drept doar provizoriu, ca titular al dreptului real im

obiliar dobândit sub condi�ie, notarea în cartea funciar� a acestei din urm

� ac�iuni este considerat� ca inutil�, deoarece, dac� ac�iunea va fi adm

is�, hot�rârea judec�toreasc� va produce efecte de la data înregistr�rii cererii de înscriere provizorie, dreptul reclam

antului consolidându-se astfel retroactiv. E

. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în justificare tabular�D

in punctul de vedere al componen�ei com

pletului, al sarcinii probelor, �i al c�ilor de atac cu care poate fi atacat� hot�rârea pronun�at� de instan�a de fond, ac�iunea în justificare tabular� este supus� acelora�i reglem

ent�ri ca �i

ac�iunea în

presta�ie tabular�.

Efectul principal

al adm

iterii unei asemenea ac�iuni este acela de a transform

a o înscriere provizorie

într-o înscriere

definitiv�, consolidându-se

astfel retroactiv

dreptul reclamantului dobândit sub condi�ie suspensiv�.

3.7.5. Ac�iunea în rectificare tabular�

§1. Defini�ie, caracteristici �i utilitate

În definirea no�iunii de ac�iune în rectificare tabular� ar trebui s� se porneasc�

de la

explicarea no�iunii

de rectificare

care reprezint�

o opera�iune de îndreptare sau de corectare a con�inutului unui act, prin

222

aduc

erea

lui l

a o

conf

orm

itate

cu

situ

a�ia

rea

l�. P

ract

ic e

ste

vorb

a de

spre

o

elim

inar

e a

neco

ncor

dan�

elor

�i a

situ

a�iil

or e

chiv

oce

care

apa

r în

cupr

insu

l c�

r�ilo

r fu

ncia

re,

dist

orsi

onân

d ad

ev�r

ata

star

e de

fa

pt �i

de

dr

ept

a im

obilu

lui a

supr

a c�

ruia

poa

rt�.

A�a

dar,

ac�iu

nea

în r

ectif

icar

e ta

bula

r� p

oate

fi c

onsi

dera

t� c

a fii

nd

acea

ac�

iune

sau

mijl

oc t

ehni

co-ju

ridic

prin

car

e or

ice

pers

oan�

int

eres

at�

(car

e a

fost

v�t�m

at�

într-

un d

rept

) po

ate

solic

ita, î

n ca

zuril

e pr

ev�z

ute

de

lege

, înl�t

urar

ea în

scrie

rilor

de

carte

func

iar�

car

e pr

oduc

o v�t�m

are

acel

ui

drep

t , �

i res

tabi

lirea

con

cord

an�e

i înt

re s

itua�

ia d

e fa

pt �i

situ

a�ia

jurid

ic�

real�

a im

obilu

lui c

uprin

s în

carte

a fu

ncia

r�.

În s

ens

rest

râns

188 ,

ac�iu

nea

în r

ectif

icar

e re

prez

int�

ac�

iune

a de

ra

dier

e di

n ca

rtea

func

iar�

a d

re�t

urilo

r re

ale

sau

pers

onal

e st

inse

prin

or

icar

e di

n m

odur

ile p

rev�

zute

de

lege

. C

a �i

car

acte

re ju

ridic

e al

e ac

estu

i tip

de

ac�iu

ne p

utem

enu

mer

a:

�es

te o

ac�

iune

rea

l� s

au p

erso

nal�

, în

func�ie

de

natu

ra ju

ridic�

a dr

eptu

lui s

ubie

ctiv

ocr

otit;

�

este

o a

c�iu

ne în

real

izar

ea d

rept

ului

, sub

iect

ul a

ctiv

urm�r

ind

s�ob�in�

radi

erea

sau

îndr

epta

rea

unei

însc

rieri

în c

arte

a fu

ncia

r� în

baz

a un

ei

hot�

râri

jude

c�to

re�t

i; �

are

un c

arac

ter

acce

sori

u în

prin

cipi

u, a

p�râ

nd d

e ob

icei

ca

un

cap�

t de

cere

re s

ubse

cven

t cer

erii

prin

cipa

le, m

odul

de

solu�io

nare

a c

erer

ii pr

inci

pale

det

erm

inân

d �i

man

iera

ded

sol

u�io

nare

a c

erer

ii de

rec

tific

are

a c�

r�ii f

unci

are;

�

este

im

pres

crip

tibil�

ext

inct

iv î

mpo

triva

suc

ceso

rulu

i ta

bula

r �i

te

r�ilo

r ss

ubdo

bând

itori

de r

ea-c

redi

n��,

sub

rez

erva

pre

scrip�ie

i dr

eptu

lui

mat

eria

l la

ac�iu

ne18

9 .

188 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

644

; 18

9 Idem

, p. 6

46;

222

aduc

erea

lui l

a o

conf

orm

itate

cu

situ

a�ia

rea

l�. P

ract

ic e

ste

vorb

a de

spre

o

elim

inar

e a

neco

ncor

dan�

elor

�i a

situ

a�iil

or e

chiv

oce

care

apa

r în

cupr

insu

l c�

r�ilo

r fu

ncia

re,

dist

orsi

onân

d ad

ev�r

ata

star

e de

fa

pt �i

de

dr

ept

a im

obilu

lui a

supr

a c�

ruia

poa

rt�.

A�a

dar,

ac�iu

nea

în r

ectif

icar

e ta

bula

r� p

oate

fi c

onsi

dera

t� c

a fii

nd

acea

ac�

iune

sau

mijl

oc t

ehni

co-ju

ridic

prin

car

e or

ice

pers

oan�

int

eres

at�

(car

e a

fost

v�t�m

at�

într-

un d

rept

) po

ate

solic

ita, î

n ca

zuril

e pr

ev�z

ute

de

lege

, înl�t

urar

ea în

scrie

rilor

de

carte

func

iar�

car

e pr

oduc

o v�t�m

are

acel

ui

drep

t , �

i res

tabi

lirea

con

cord

an�e

i înt

re s

itua�

ia d

e fa

pt �i

situ

a�ia

jurid

ic�

real�

a im

obilu

lui c

uprin

s în

carte

a fu

ncia

r�.

În s

ens

rest

râns

188 ,

ac�iu

nea

în r

ectif

icar

e re

prez

int�

ac�

iune

a de

ra

dier

e di

n ca

rtea

func

iar�

a d

re�t

urilo

r re

ale

sau

pers

onal

e st

inse

prin

or

icar

e di

n m

odur

ile p

rev�

zute

de

lege

. C

a �i

car

acte

re ju

ridic

e al

e ac

estu

i tip

de

ac�iu

ne p

utem

enu

mer

a:

�es

te o

ac�

iune

rea

l� s

au p

erso

nal�

, în

func�ie

de

natu

ra ju

ridic�

a dr

eptu

lui s

ubie

ctiv

ocr

otit;

�

este

o a

c�iu

ne în

real

izar

ea d

rept

ului

, sub

iect

ul a

ctiv

urm�r

ind

s�ob�in�

radi

erea

sau

îndr

epta

rea

unei

însc

rieri

în c

arte

a fu

ncia

r� în

baz

a un

ei

hot�

râri

jude

c�to

re�t

i; �

are

un c

arac

ter

acce

sori

u în

prin

cipi

u, a

p�râ

nd d

e ob

icei

ca

un

cap�

t de

cere

re s

ubse

cven

t cer

erii

prin

cipa

le, m

odul

de

solu�io

nare

a c

erer

ii pr

inci

pale

det

erm

inân

d �i

man

iera

ded

sol

u�io

nare

a c

erer

ii de

rec

tific

are

a c�

r�ii f

unci

are;

�

este

im

pres

crip

tibil�

ext

inct

iv î

mpo

triva

suc

ceso

rulu

i ta

bula

r �i

te

r�ilo

r ss

ubdo

bând

itori

de r

ea-c

redi

n��,

sub

rez

erva

pre

scrip�ie

i dr

eptu

lui

mat

eria

l la

ac�iu

ne18

9 .

188 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

644

; 18

9 Idem

, p. 6

46;

223

Din toate cele expuse m

ai sus, rezult� c� esen�a ac�iunii în rectificare tabular� const� în realizarea concordan�ei între stare de fapt �i starea de drept a unui im

obil. §2. C

ondi�ii de admisibilitate

Pentru ca orice persoan� interesat� s� poat� solicita rectificarea tabular�, art. 34 din Lege prevede c�:

1.înscrierea sau actul în temeiul c�ruia s-a efectuat înscrierea nu a

fost valabil; 2. dreptul înscris a fost gre�it calificat; 3. nu m

ai sunt întrunite condi�iile de existen�� a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în tem

eiul c�ruia s-a efectuat înscrierea; 4 înscrierea în cartea funciar� nu m

ai este în concordan�� cu situa�ia real� actual� a im

obilului. §3. A

specte de ordin proceduralA

. Com

peten�a material�

�i teritorial� a instan�ei de judecat��inând cont de faptul c� în principal ac�iunea în rectificare tabular�

are un caracter accesoriu, competen�a m

aterial� va reveni instan�ei învestite cu solu�ionarea fondului ac�iunii principale. În situa�ia de excep�ie în care ac�iunea în rectificare tabular� va fi prom

ovat� ca o ac�iune principal�, com

peten�a material� va reveni, în conform

itate cu prevederile art. 1 pct. 1 din C

odul de procedur� civil�, judec�toriei.

Instan�a competent� din punct de vedere teritorial va fi determ

inat�tot în func�ie de natura accesorie sau principal� a ac�iunii în rectificare tabular� aspect ce va fi coroborat cu reglem

ent�rile Codului de procedur�

civil�.

223

Din toate cele expuse m

ai sus, rezult� c� esen�a ac�iunii în rectificare tabular� const� în realizarea concordan�ei între stare de fapt �i starea de drept a unui im

obil. §2. C

ondi�ii de admisibilitate

Pentru ca orice persoan� interesat� s� poat� solicita rectificarea tabular�, art. 34 din Lege prevede c�:

1.înscrierea sau actul în temeiul c�ruia s-a efectuat înscrierea nu a

fost valabil; 2. dreptul înscris a fost gre�it calificat; 3. nu m

ai sunt întrunite condi�iile de existen�� a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în tem

eiul c�ruia s-a efectuat înscrierea; 4 înscrierea în cartea funciar� nu m

ai este în concordan�� cu situa�ia real� actual� a im

obilului. §3. A

specte de ordin proceduralA

. Com

peten�a material�

�i teritorial� a instan�ei de judecat��inând cont de faptul c� în principal ac�iunea în rectificare tabular�

are un caracter accesoriu, competen�a m

aterial� va reveni instan�ei învestite cu solu�ionarea fondului ac�iunii principale. În situa�ia de excep�ie în care ac�iunea în rectificare tabular� va fi prom

ovat� ca o ac�iune principal�, com

peten�a material� va reveni, în conform

itate cu prevederile art. 1 pct. 1 din C

odul de procedur� civil�, judec�toriei.

Instan�a competent� din punct de vedere teritorial va fi determ

inat�tot în func�ie de natura accesorie sau principal� a ac�iunii în rectificare tabular� aspect ce va fi coroborat cu reglem

ent�rile Codului de procedur�

civil�.

224

B. S

ubie

ctel

e �i

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

rect

ifica

re ta

bula

r�C

alita

tea

proc

esua

l� a

ctiv�

poat

e ac

vea

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

. În

acor

d cu

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e190 s

unte

m d

e p�

rere

c�

prin

oric

e pe

rsoa

n�in

tere

sat�

se în�e

lege

:

a. a

ntec

esor

ul t

abul

ar v�t�m

at p

rin î

nscr

iere

a in

exac

t� e

fect

uat�

de

succ

esor

ul t

abul

ar, t

o�i

succ

esor

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar,

indi

fere

nt d

e tit

lul

aces

tora

�i d

e as

emen

ea c

redi

torii

s�i c

hiro

graf

ari;

b.

pos

esor

ul t

abul

ar a

l c�

rui

drep

t es

te a

fect

at d

e no

ua î

nscr

iere

, su

cces

orii

s�i �

i de

asem

enea

cre

dito

rii s�

i chi

rogr

afar

i;

c. c

el c

are

nu a

fos

t ni

ciod

at�

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

– c

azul

pr

oprie

taru

lui

unui

im

obil

care

rev

endi

c� i

mob

ilul

inta

bula

t la

sol

icita

rea

unei

alte

per

soan

e �i

f�r�

acor

dul

s�u,

cre

dito

rii c

hiro

graf

ari,

Min

iste

rul

Publ

ic, p

recu

m �i

alte

per

soan

e, in

stitu�ii

sau

auto

rit��

i pub

lice.

C

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

va a

par�i

ne î

n ca

zul

aces

tei

ac�iu

ni

dobâ

ndito

rulu

i nem

ijloc

it �i

suc

ceso

rilor

s�i

uni

vers

ali s

au c

u tit

lu u

nive

rsal

, în

cal

itate

de

avân

zi-c

auz�

, pr

ecum

�i

succ

esor

ilor

cu t

itlu

parti

cula

r ai

do

bând

itoru

lui n

emijl

ocit;

C. T

erm

enul

de

intr

oduc

ere

a ce

reri

i de

chem

are

în ju

deca

t�A�a

cum

am

men�io

nat a

nter

ior,

ac�iu

nea

în re

ctifi

care

a in

tabu

l�ril

or

�i a

îns

crie

rilor

pro

vizo

rii,

sub

reze

rva

pres

crip�ie

i dr

eptu

lui

mat

eria

l la

ac�iu

ne,

poat

e fi

impr

escr

iptib

il�în

rap

ort

cu d

obân

dito

rii n

emijl

oci�i

pr

ecum

�i

cu t

er�ii

sub

dobâ

ndito

ri de

rea

-cre

din��,

sau

pre

scri

ptib

il� î

n te

rmen

de

10 a

ni fa��

de

ter�e

le p

erso

ane

care

au

dobâ

ndit

prin

bun�-

cred

in��

un d

rept

rea

l pr

in l

egat

sau

don

a�ie

�i

în t

erm

en d

e 3

ani

fa��

de

ter�e

le

pers

oane

car

e au

dob

ândi

t cu

bun�

-cre

din���i

prin

act

jurid

ic c

u tit

lu o

nero

s, în

tem

eind

u-se

pe

cupr

insu

l c�

r�ii

func

iare

. D

e as

emen

ea,

ac�iu

nea

de

rect

ifica

re a

not�r

ilor

cu e

fect

de

opoz

abili

tate

fa��

de t

er�i

este

tot

im

pres

crip

tibil�

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

art.

38

din

Lege

.

190 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

653

-654

; 22

4

B. S

ubie

ctel

e �i

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

rect

ifica

re ta

bula

r�C

alita

tea

proc

esua

l� a

ctiv�

poat

e ac

vea

oric

e pe

rsoa

n� in

tere

sat�

. În

acor

d cu

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e190 s

unte

m d

e p�

rere

c�

prin

oric

e pe

rsoa

n�in

tere

sat�

se în�e

lege

:

a. a

ntec

esor

ul t

abul

ar v�t�m

at p

rin î

nscr

iere

a in

exac

t� e

fect

uat�

de

succ

esor

ul t

abul

ar, t

o�i

succ

esor

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar,

indi

fere

nt d

e tit

lul

aces

tora

�i d

e as

emen

ea c

redi

torii

s�i c

hiro

graf

ari;

b.

pos

esor

ul t

abul

ar a

l c�

rui

drep

t es

te a

fect

at d

e no

ua î

nscr

iere

, su

cces

orii

s�i �

i de

asem

enea

cre

dito

rii s�

i chi

rogr

afar

i;

c. c

el c

are

nu a

fos

t ni

ciod

at�

însc

ris î

n ca

rtea

func

iar�

– c

azul

pr

oprie

taru

lui

unui

im

obil

care

rev

endi

c� i

mob

ilul

inta

bula

t la

sol

icita

rea

unei

alte

per

soan

e �i

f�r�

acor

dul

s�u,

cre

dito

rii c

hiro

graf

ari,

Min

iste

rul

Publ

ic, p

recu

m �i

alte

per

soan

e, in

stitu�ii

sau

auto

rit��

i pub

lice.

C

alita

tea

proc

esua

l� p

asiv�

va a

par�i

ne î

n ca

zul

aces

tei

ac�iu

ni

dobâ

ndito

rulu

i nem

ijloc

it �i

suc

ceso

rilor

s�i

uni

vers

ali s

au c

u tit

lu u

nive

rsal

, în

cal

itate

de

avân

zi-c

auz�

, pr

ecum

�i

succ

esor

ilor

cu t

itlu

parti

cula

r ai

do

bând

itoru

lui n

emijl

ocit;

C. T

erm

enul

de

intr

oduc

ere

a ce

reri

i de

chem

are

în ju

deca

t�A�a

cum

am

men�io

nat a

nter

ior,

ac�iu

nea

în re

ctifi

care

a in

tabu

l�ril

or

�i a

îns

crie

rilor

pro

vizo

rii,

sub

reze

rva

pres

crip�ie

i dr

eptu

lui

mat

eria

l la

ac�iu

ne,

poat

e fi

impr

escr

iptib

il�în

rap

ort

cu d

obân

dito

rii n

emijl

oci�i

pr

ecum

�i

cu t

er�ii

sub

dobâ

ndito

ri de

rea

-cre

din��,

sau

pre

scri

ptib

il� î

n te

rmen

de

10 a

ni fa��

de

ter�e

le p

erso

ane

care

au

dobâ

ndit

prin

bun�-

cred

in��

un d

rept

rea

l pr

in l

egat

sau

don

a�ie

�i

în t

erm

en d

e 3

ani

fa��

de

ter�e

le

pers

oane

car

e au

dob

ândi

t cu

bun�

-cre

din���i

prin

act

jurid

ic c

u tit

lu o

nero

s, în

tem

eind

u-se

pe

cupr

insu

l c�

r�ii

func

iare

. D

e as

emen

ea,

ac�iu

nea

de

rect

ifica

re a

not�r

ilor

cu e

fect

de

opoz

abili

tate

fa��

de t

er�i

este

tot

im

pres

crip

tibil�

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

art.

38

din

Lege

.

190 A

se v

edea

M. N

icol

ae, o

p. c

it., v

ol. I

I, p.

653

-654

;

225

D. N

otarea în cartea funciar�În cazul ac�iunii în rectificare tabular�, cererea se va înregistra fie

direct la instan�a judec�toreasc� ce va fi considerat� competent�, fie la

biroul teritorial de cadastru �i publicitate imobiliar� în a c�rui raz� teritorial�

se afl� situat imobilul în cauz�, ac�iunea urm

ând a fi notat� în cartea funciar� la cerere sau din oficiu. N

otarea ac�iunii în rectificare în cartea funciar� determ

in� opozabilitatea hot�rârii judec�tore�ti �i fa�� de ter�ele persoane care au dobândit dreptul ulterior, dup� efectuarea înscrierii.

E. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în rectificare

tabular�Din punctul de vedere al com

punerii completului de judecat�

�i al c�ilor de atac, se vor aplica regulile procedurale de drept com

un, ca �i în cazul celorlalte dou� tipuri de ac�iuni discutate anterior. C

onsider�m necesar

a face doar urm�toarele m

en�iuni: cererea se va solu�iona prin pronun�area unei sentin�e care îns� nu va fi opozabil� decât persoanelor îm

potriva c�rora ac�iunea a fost introdus�. D

ac� îns� ac�iunea a fost notat� în cartea funciar�, a�a cum

am m

en�ionat anterior, hot�rârea judec�toreasc� de admitere a

cererii de rectificare va fi opozabil��i ter�elor persoane care au dobândit

drepturi ulterior înscrierii ac�iunii în cartea funciar�. Efectul principal al adm

iterii acestei ac�iuni const� în stabilirea unei concordan�e între situa�ia de fapt �i cea de drept a unui im

obil sau a unui alt drept real imobiliar.

3.8. Uzucapiunea în sistem

de carte funciar�

§1. Scurt istoricD

.-L. nr.

115/1938, pus

în aplicare

prin Legea

nr. 241/1947

reprezint� sediul acestei materii. În conform

itate cu aceste acte normative,

sistemul de publicitate prin c�r�ile funciare se aplic� în Transilvania, B

anat �i B

ucovina.

225

D. N

otarea în cartea funciar�În cazul ac�iunii în rectificare tabular�, cererea se va înregistra fie

direct la instan�a judec�toreasc� ce va fi considerat� competent�, fie la

biroul teritorial de cadastru �i publicitate imobiliar� în a c�rui raz� teritorial�

se afl� situat imobilul în cauz�, ac�iunea urm

ând a fi notat� în cartea funciar� la cerere sau din oficiu. N

otarea ac�iunii în rectificare în cartea funciar� determ

in� opozabilitatea hot�rârii judec�tore�ti �i fa�� de ter�ele persoane care au dobândit dreptul ulterior, dup� efectuarea înscrierii.

E. Judecata cauzei, c�ile de atac �i efectele ac�iunii în rectificare

tabular�Din punctul de vedere al com

punerii completului de judecat�

�i al c�ilor de atac, se vor aplica regulile procedurale de drept com

un, ca �i în cazul celorlalte dou� tipuri de ac�iuni discutate anterior. C

onsider�m necesar

a face doar urm�toarele m

en�iuni: cererea se va solu�iona prin pronun�area unei sentin�e care îns� nu va fi opozabil� decât persoanelor îm

potriva c�rora ac�iunea a fost introdus�. D

ac� îns� ac�iunea a fost notat� în cartea funciar�, a�a cum

am m

en�ionat anterior, hot�rârea judec�toreasc� de admitere a

cererii de rectificare va fi opozabil��i ter�elor persoane care au dobândit

drepturi ulterior înscrierii ac�iunii în cartea funciar�. Efectul principal al adm

iterii acestei ac�iuni const� în stabilirea unei concordan�e între situa�ia de fapt �i cea de drept a unui im

obil sau a unui alt drept real imobiliar.

3.8. Uzucapiunea în sistem

de carte funciar�

§1. Scurt istoricD

.-L. nr.

115/1938, pus

în aplicare

prin Legea

nr. 241/1947

reprezint� sediul acestei materii. În conform

itate cu aceste acte normative,

sistemul de publicitate prin c�r�ile funciare se aplic� în Transilvania, B

anat �i B

ucovina.

226

Uzu

capi

unea

în

sist

em d

e ca

rte f

unci

ar�

prez

int�

o r

egle

men

tare

sp

ecia

l� î

n ra

port

cu u

zuca

piun

ea î

n si

stem

ul C

odul

ui c

ivil

rom

ân. A

stfe

l, di

n pu

nct d

e ve

dere

isto

ric, e

volu�ia

legi

slat

iv�

se p

rezi

nt�

în fe

lul u

rm�t

or:

a). Î

n Tr

ansi

lvan

ia

Înce

pând

cu

22 iu

nie

1943

, prin

Leg

ea n

r. 38

9/19

43, a

fos

t ext

ins�

aplic

area

Cod

ului

civ

il ro

mân

�i

în T

rans

ilvan

ia,

fiind

sco

ase

din

vigo

are

Cod

ul c

ivil

aust

riac �i

legi

le m

aghi

are.

În

Nor

dul T

rans

ilvan

iei,

extin

dere

a le

gisl

a�ie

i ro

mân

e�ti

a av

ut l

oc p

rin L

egea

nr.

260/

1945

. În

cepâ

nd c

u 12

iu

lie 1

945,

prin

Leg

ea n

r. 24

1/19

47 a

fos

t pus

în a

plic

are

Dec

retu

l leg

e nr

. 11

5/19

38 p

rivin

d un

ifica

rea

disp

ozi�i

ilor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re, f

iind

scoa

se d

in v

igoa

re re

glem

ent�

rile

lega

le în

mat

erie

. În

sis

tem

ul l

egis

lativ

mag

hiar

uzu

capi

unea

era

de

32 d

e an

i, ia

r în

co

ndi�i

ile C

odul

ui c

ivil

aust

riac

de 3

0 de

ani

. U

zuca

piun

ea o

pera

de

plin

dr

ept,

f�r�

înta

bula

re la

car

tea

func

iar�

. Le

gile

nr.

389/

1943

�i n

r. 26

0/19

45 a

u m

en�in

ut v

eche

a re

glem

enta

re

a c�

r�ilo

r fu

ncia

re.

Pe d

e al

t� p

arte

uzu

capi

unile

înc

eput

e în

aint

e de

ex

tinde

rea

legi

sla�

iei

rom

âne

au r�m

as,

din

punc

t de

ved

ere

al n

atur

ii,

dura

tei �i

efe

ctel

or,

sub

regl

emen

tare

a di

spoz

i�iile

leg

ilor

sub

care

au

înce

put (

legi

le m

aghi

are �i

Cod

ul c

ivil

aust

riac)

.191

Uzu

capi

unile

înce

pute

în m

omen

tul e

xtin

derii

apl

ic�r

ii C

odul

ui c

ivil

în T

rans

ilvan

ia (2

2 iu

nie

1943

) �i m

omen

tul i

ntr�

rii în

vig

oare

a D

ecre

tulu

i nr

. 115

/193

8 pr

in L

egea

nr.

241/

1947

sun

t guv

erna

te d

e pr

eved

erile

Cod

ului

ci

vil

rom

ân.

Uzu

capi

unile

înc

eput

e su

b re

gim

ul D

.- L.

nr.

115/

1938

sun

t re

glem

enta

te n

umai

de

prev

eder

ile a

cest

ui a

ct n

orm

ativ

. b)

. În

Buc

ovin

a D

ecre

tul

lege

nr.

115/

1938

a f

ost

pus

în a

plic

are

prin

Dec

retu

l nr

. 51

1/15

oct

ombr

ie 1

938.

Uzu

capi

unile

înc

eput

e �i

îm

plin

ite î

nain

te d

e ac

east�

dat�

au

fost

guv

erna

te d

e C

odul

civ

il au

stria

c, i

ar c

ele

înce

pute

191 T

.J. T

imi�

, dec

. civ

. 131

/198

6, în

R.R

.D. n

r.8/1

986,

p.7

7 22

6

Uzu

capi

unea

în

sist

em d

e ca

rte f

unci

ar�

prez

int�

o r

egle

men

tare

sp

ecia

l� î

n ra

port

cu u

zuca

piun

ea î

n si

stem

ul C

odul

ui c

ivil

rom

ân. A

stfe

l, di

n pu

nct d

e ve

dere

isto

ric, e

volu�ia

legi

slat

iv�

se p

rezi

nt�

în fe

lul u

rm�t

or:

a). Î

n Tr

ansi

lvan

ia

Înce

pând

cu

22 iu

nie

1943

, prin

Leg

ea n

r. 38

9/19

43, a

fos

t ext

ins�

aplic

area

Cod

ului

civ

il ro

mân

�i

în T

rans

ilvan

ia,

fiind

sco

ase

din

vigo

are

Cod

ul c

ivil

aust

riac �i

legi

le m

aghi

are.

În

Nor

dul T

rans

ilvan

iei,

extin

dere

a le

gisl

a�ie

i ro

mân

e�ti

a av

ut l

oc p

rin L

egea

nr.

260/

1945

. În

cepâ

nd c

u 12

iu

lie 1

945,

prin

Leg

ea n

r. 24

1/19

47 a

fos

t pus

în a

plic

are

Dec

retu

l leg

e nr

. 11

5/19

38 p

rivin

d un

ifica

rea

disp

ozi�i

ilor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re, f

iind

scoa

se d

in v

igoa

re re

glem

ent�

rile

lega

le în

mat

erie

. În

sis

tem

ul l

egis

lativ

mag

hiar

uzu

capi

unea

era

de

32 d

e an

i, ia

r în

co

ndi�i

ile C

odul

ui c

ivil

aust

riac

de 3

0 de

ani

. U

zuca

piun

ea o

pera

de

plin

dr

ept,

f�r�

înta

bula

re la

car

tea

func

iar�

. Le

gile

nr.

389/

1943

�i n

r. 26

0/19

45 a

u m

en�in

ut v

eche

a re

glem

enta

re

a c�

r�ilo

r fu

ncia

re.

Pe d

e al

t� p

arte

uzu

capi

unile

înc

eput

e în

aint

e de

ex

tinde

rea

legi

sla�

iei

rom

âne

au r�m

as,

din

punc

t de

ved

ere

al n

atur

ii,

dura

tei �i

efe

ctel

or,

sub

regl

emen

tare

a di

spoz

i�iile

leg

ilor

sub

care

au

înce

put (

legi

le m

aghi

are �i

Cod

ul c

ivil

aust

riac)

.191

Uzu

capi

unile

înce

pute

în m

omen

tul e

xtin

derii

apl

ic�r

ii C

odul

ui c

ivil

în T

rans

ilvan

ia (2

2 iu

nie

1943

) �i m

omen

tul i

ntr�

rii în

vig

oare

a D

ecre

tulu

i nr

. 115

/193

8 pr

in L

egea

nr.

241/

1947

sun

t guv

erna

te d

e pr

eved

erile

Cod

ului

ci

vil

rom

ân.

Uzu

capi

unile

înc

eput

e su

b re

gim

ul D

.- L.

nr.

115/

1938

sun

t re

glem

enta

te n

umai

de

prev

eder

ile a

cest

ui a

ct n

orm

ativ

. b)

. În

Buc

ovin

a D

ecre

tul

lege

nr.

115/

1938

a f

ost

pus

în a

plic

are

prin

Dec

retu

l nr

. 51

1/15

oct

ombr

ie 1

938.

Uzu

capi

unile

înc

eput

e �i

îm

plin

ite î

nain

te d

e ac

east�

dat�

au

fost

guv

erna

te d

e C

odul

civ

il au

stria

c, i

ar c

ele

înce

pute

191 T

.J. T

imi�

, dec

. civ

. 131

/198

6, în

R.R

.D. n

r.8/1

986,

p.7

7

227

înainte de aceast� dat��i îm

plinite dup� 15 octombrie 1938, era necesar s�

îndeplineasc� cerin�ele Codului civil austriac �i C

odului civil român. 192

Problema uzucapiunii era reglem

entat� diferit de Legea nr. 115/1938 atât în ceea ce prive

te reglementarea din C

odul civil român cât �i raportat la

reglementarea anterioar� din Transilvania. Exist� dou� cazuri de uzucapiune în sistem

ul c�r�ilor funciare: uzucapiunea tabular�

�i uzucapiunea extratabular�. 1. U

zucapiunea tabular�C

onform art. 27 din D

-L nr. 115/1938, dac� s-au înscris în cartea funciar�, f�r� cauz� legitim

�, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul

uzucapiunii acestea vor r�mâne valabil dobândite în condi�iile în care

titularul înscris al dreptului le-a posedat cu bun� credin��, potrivit legii, timp

de 10 ani. C

ondi�ii: •

dreptul de proprietate sau alt drept real ce se dobânde�te este deja înscris în cartea funciar� sub num

ele uzucapantului; •

înscrierea s-a f�cut pe baza unei cauze nelegitime, adic� pe baza

unui titlu nevalabil. În condi�iile în care titlul pe baza c�ruia s-a f�cut înscrierea ar fi valabil, dreptul de proprietate ar fi dobândit în baza acestui titlu;

•s� fie vorba de drepturi reale care pot fi dobândite în tem

eiul uzucapiunii. N

u vor putea fi dobândite prin uzucapiune spre exemplu:

dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul real de folosin��,

deoarece acestea se constituie întotdeauna prin act juridic; •

posesia uzucapantului s� fie de bun�-credin��. În privin�a bunei-credin�e se aplic� regulile prev�zute în C

odul civil; •

posesia s� fi avut o durat� de cel pu�in 10 ani.

192 T.J. Suceava, dec. civ. 1180/1987, în R

.R.D

. nr.4/1988, p.62 227

înainte de aceast� dat��i îm

plinite dup� 15 octombrie 1938, era necesar s�

îndeplineasc� cerin�ele Codului civil austriac �i C

odului civil român. 192

Problema uzucapiunii era reglem

entat� diferit de Legea nr. 115/1938 atât în ceea ce prive

te reglementarea din C

odul civil român cât �i raportat la

reglementarea anterioar� din Transilvania. Exist� dou� cazuri de uzucapiune în sistem

ul c�r�ilor funciare: uzucapiunea tabular�

�i uzucapiunea extratabular�. 1. U

zucapiunea tabular�C

onform art. 27 din D

-L nr. 115/1938, dac� s-au înscris în cartea funciar�, f�r� cauz� legitim

�, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul

uzucapiunii acestea vor r�mâne valabil dobândite în condi�iile în care

titularul înscris al dreptului le-a posedat cu bun� credin��, potrivit legii, timp

de 10 ani. C

ondi�ii: •

dreptul de proprietate sau alt drept real ce se dobânde�te este deja înscris în cartea funciar� sub num

ele uzucapantului; •

înscrierea s-a f�cut pe baza unei cauze nelegitime, adic� pe baza

unui titlu nevalabil. În condi�iile în care titlul pe baza c�ruia s-a f�cut înscrierea ar fi valabil, dreptul de proprietate ar fi dobândit în baza acestui titlu;

•s� fie vorba de drepturi reale care pot fi dobândite în tem

eiul uzucapiunii. N

u vor putea fi dobândite prin uzucapiune spre exemplu:

dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul real de folosin��,

deoarece acestea se constituie întotdeauna prin act juridic; •

posesia uzucapantului s� fie de bun�-credin��. În privin�a bunei-credin�e se aplic� regulile prev�zute în C

odul civil; •

posesia s� fi avut o durat� de cel pu�in 10 ani.

192 T.J. Suceava, dec. civ. 1180/1987, în R

.R.D

. nr.4/1988, p.62

228

În c

azul

uzu

capi

unii

tabu

lare

est

e av

ut î

n ve

dere

, pr

in i

pote

z�,

un

titlu

ne

vala

bil

(cau

z�

nele

gitim�)

pe

ba

za

c�ru

ia

s-a

f�cu

t în

scrie

rea

drep

tulu

i. Pe

ntru

ace

st m

otiv

, în

doc

trin�

uzu

capi

unea

tab

ular�

mai

est

e cu

nosc

ut�

sub

denu

mire

a de

uzu

capi

une

prin

con

vale

scen�a

titlu

lui.

Titlu

l pe

baza

c�r

uia

s-a

f�cu

t în

tabu

lare

a, d

e�i

neva

labi

l, se

cur���,

se

vind

ec�

de

vici

ile s

ale,

prin

trec

erea

term

enul

ui d

e 10

ani

dev

enin

d as

tfel v

alab

il.19

3 În

cons

ecin��

, st

area

de

ap

aren��

ta

bula

r�,

crea

t�

prin

în

tabu

lare

, se

co

nsol

idea

z� d

even

ind

conf

orm�

real

it��ii

. �i î

n ca

zul u

zuca

piun

ii ta

bula

re

acea

sta

prod

uce

efec

te re

troac

tive

de la

dat

a in

tabu

l�rii

ace

lui d

rept

în c

arte

a fu

ncia

r�.19

4

Prac

tica

jude

c�to

reas

c� a

dec

is c�

pose

sia

nece

sar�

în

vede

rea

dobâ

ndiri

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te p

rin u

zuca

piun

e tre

buie

s�

împl

inea

sc�

cond

i�iile

pre

v�zu

t� d

e C

odul

civ

il ro

mân

.195

În l

itera

tura

jur

idic�19

6 s-a

apr

ecia

t c�

tex

tul

art.

27 d

in D

-L n

r. 11

5/19

38 n

u po

ate

avea

în v

eder

e de

cât s

itua�

ia c

elui

car

e a

dobâ

ndit

bunu

l ne

mijl

ocit

de l

a ad

ev�r

atul

pro

prie

tar.

Situ

a�ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cr

edin��

, fa��

de c

are

ac�iu

nea

în re

ctifi

care

exe

rcita

t� d

e ad

ev�r

atul

titu

lar a

l dr

eptu

lui r

eal e

ste

impr

escr

iptib

il� p

otriv

it ar

t. 36

alin

.1 le

gea

nr. 1

15/1

938,

nu

poa

te fi

luat�

în d

iscu�ie

deo

arec

e te

xtul

cer

e po

sesi

a de

bun�

cred

in��

. Te

xtul

nu

se a

plic�

celu

i car

e a

dobâ

ndit

de la

un

non

dom

inus

, cu

bun�

-cre

din��,

deo

arec

e da

c� d

obân

dire

a es

te c

u tit

lu o

nero

s dob

ândi

toru

l va

fi pr

otej

at d

e pr

eved

erile

art.

33

din

lege

, fiin

d la

ad�

post

de

evic�iu

ne p

entru

ca

uze

ante

rioar

e tit

lulu

i s�u

. Ade

v�ra

tul p

ropr

ieta

r poa

te in

trodu

ce o

ac�

iune

în

rec

tific

area

îns

crie

rii,

în c

ondi�ii

le a

rt. 3

7 di

n le

ge,

pân�

la

împl

inire

a te

rmen

ului

de

6 lu

ni, 1

an

sau

3 an

i pen

tru d

obân

dito

rul c

u tit

lu o

nero

s �i

10

ani

pent

ru d

obân

dito

rul

cu t

itlu

grat

uit,

soco

ti�i

de l

a da

ta c

erer

ii de

19

3 Liv

iu P

op, o

p.ci

t., p

.202

19

4 T.J.

Hun

edoa

ra,,

dec.

civ

. 136

/198

8, în

R.R

.D. n

r.11/

1988

, p.7

0 19

5 C.S

.J., d

ec. c

iv. 1

264/

1993

, în

R.R

.D. n

r. 4/

1994

, p.2

1 19

6 Ana

Boa

r, Ef

ectu

lcre

ator

al p

oses

iuni

i în

sistem

ul d

e pub

licita

te im

obili

ar�

prin

c�r�i

le fu

ncia

re, î

n D

rept

ul nr

. 1/1

996,

p.71

228

În c

azul

uzu

capi

unii

tabu

lare

est

e av

ut î

n ve

dere

, pr

in i

pote

z�,

un

titlu

ne

vala

bil

(cau

z�

nele

gitim�)

pe

ba

za

c�ru

ia

s-a

f�cu

t în

scrie

rea

drep

tulu

i. Pe

ntru

ace

st m

otiv

, în

doc

trin�

uzu

capi

unea

tab

ular�

mai

est

e cu

nosc

ut�

sub

denu

mire

a de

uzu

capi

une

prin

con

vale

scen�a

titlu

lui.

Titlu

l pe

baza

c�r

uia

s-a

f�cu

t în

tabu

lare

a, d

e�i

neva

labi

l, se

cur���,

se

vind

ec�

de

vici

ile s

ale,

prin

trec

erea

term

enul

ui d

e 10

ani

dev

enin

d as

tfel v

alab

il.19

3 În

cons

ecin��

, st

area

de

ap

aren��

ta

bula

r�,

crea

t�

prin

în

tabu

lare

, se

co

nsol

idea

z� d

even

ind

conf

orm�

real

it��ii

. �i î

n ca

zul u

zuca

piun

ii ta

bula

re

acea

sta

prod

uce

efec

te re

troac

tive

de la

dat

a in

tabu

l�rii

ace

lui d

rept

în c

arte

a fu

ncia

r�.19

4

Prac

tica

jude

c�to

reas

c� a

dec

is c�

pose

sia

nece

sar�

în

vede

rea

dobâ

ndiri

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te p

rin u

zuca

piun

e tre

buie

s�

împl

inea

sc�

cond

i�iile

pre

v�zu

t� d

e C

odul

civ

il ro

mân

.195

În l

itera

tura

jur

idic�19

6 s-a

apr

ecia

t c�

tex

tul

art.

27 d

in D

-L n

r. 11

5/19

38 n

u po

ate

avea

în v

eder

e de

cât s

itua�

ia c

elui

car

e a

dobâ

ndit

bunu

l ne

mijl

ocit

de l

a ad

ev�r

atul

pro

prie

tar.

Situ

a�ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cr

edin��

, fa��

de c

are

ac�iu

nea

în re

ctifi

care

exe

rcita

t� d

e ad

ev�r

atul

titu

lar a

l dr

eptu

lui r

eal e

ste

impr

escr

iptib

il� p

otriv

it ar

t. 36

alin

.1 le

gea

nr. 1

15/1

938,

nu

poa

te fi

luat�

în d

iscu�ie

deo

arec

e te

xtul

cer

e po

sesi

a de

bun�

cred

in��

. Te

xtul

nu

se a

plic�

celu

i car

e a

dobâ

ndit

de la

un

non

dom

inus

, cu

bun�

-cre

din��,

deo

arec

e da

c� d

obân

dire

a es

te c

u tit

lu o

nero

s dob

ândi

toru

l va

fi pr

otej

at d

e pr

eved

erile

art.

33

din

lege

, fiin

d la

ad�

post

de

evic�iu

ne p

entru

ca

uze

ante

rioar

e tit

lulu

i s�u

. Ade

v�ra

tul p

ropr

ieta

r poa

te in

trodu

ce o

ac�

iune

în

rec

tific

area

îns

crie

rii,

în c

ondi�ii

le a

rt. 3

7 di

n le

ge,

pân�

la

împl

inire

a te

rmen

ului

de

6 lu

ni, 1

an

sau

3 an

i pen

tru d

obân

dito

rul c

u tit

lu o

nero

s �i

10

ani

pent

ru d

obân

dito

rul

cu t

itlu

grat

uit,

soco

ti�i

de l

a da

ta c

erer

ii de

19

3 Liv

iu P

op, o

p.ci

t., p

.202

19

4 T.J.

Hun

edoa

ra,,

dec.

civ

. 136

/198

8, în

R.R

.D. n

r.11/

1988

, p.7

0 19

5 C.S

.J., d

ec. c

iv. 1

264/

1993

, în

R.R

.D. n

r. 4/

1994

, p.2

1 19

6 Ana

Boa

r, Ef

ectu

lcre

ator

al p

oses

iuni

i în

sistem

ul d

e pub

licita

te im

obili

ar�

prin

c�r�i

le fu

ncia

re, î

n D

rept

ul nr

. 1/1

996,

p.71

229

înscriere. Dup� expirarea acestor term

ene dobânditorul nu mai are interes s�

invoce uzucapiunea. În ceea ce prive�te nevalabilitatea cauzei, aceasta se poate referi, în

principal, la orice viciu care ar afecta titlul în baza c�ruia s-a f�cut înregistrarea, m

ai pu�in la viciul care prive�te lipsa calit��ii de proprietar a celui care a transm

is dreptul. În unele sisteme de carte funciar�, spre

exemplu cel germ

an, “actul juridic prin care se transfer� dreptul real, este un act acauzal, total deta�at de contractul de vânzare-cum

p�rare" 197, spre deosebire de reglem

entarea din D.-L. nr. 115/1938 unde acordul de voin��

asupra constituirii sau str�mut�rii trebuie s� aib� o cauz� ar�tat�.

O problem

� deosebit� s-a ridicat în leg�tur� cu imobilele expropriate

înainte de 22 decembrie 1989, pentru realizarea program

ului comunist de

sistematizare. D

ecretele de expropriere, în m�sura în care nu au fost puse în

aplicare, au devenit caduce, iar înscrierea dreptului de proprietate în favoarea statului �i-a pierdut legitim

itatea. Se pune problema dac� s-ar putea

ridica de c�tre stat excep�ia dobândirii dreptului de proprietate în baza art. 17 din D

.-L. nr. 115/1938. C

urtea Suprem� de Justi�ie a apreciat c�, posesiunea exercitat� de

stat, în temeiul unor acte norm

ative abuzive nu este o posesiune util� ad usucapionem

, fiind fondat��i apoi conservat� pe acte de violen��. 198 O

asem

enea reglementare nu poate avea valoare de principiu, neputându-se

statua la modul general c� regim

ul comunist ar fi fost un regim

al constrângerilor politice �i juridice �i, deci toate actele juridice ale statului �i toate raporturile juridice în care a intrat acesta ar fi fost viciate de violen��fizic� sau m

oral�. Jurispruden�a român�

�i str�in� a apreciat c� o posesie ca aceea exercitat� de un coproprietar nu este suficient�, fiind de asem

enea necesar ca persoana care invoc� uzucapiunea s� fie singura înscris� în cartea

197 A

na Boar, op.cit., p.71-72. A

ctul acauzal se realizeaz� în doi timpi, cu acord special al

p�r�ilor în fa�a notarului; înscrierea în cartea funciar�. 198 C

.S.J., S.Com

., Dec. nr. 193/1993, în D

reptul nr. 8/1994, p.94; 229

înscriere. Dup� expirarea acestor term

ene dobânditorul nu mai are interes s�

invoce uzucapiunea. În ceea ce prive�te nevalabilitatea cauzei, aceasta se poate referi, în

principal, la orice viciu care ar afecta titlul în baza c�ruia s-a f�cut înregistrarea, m

ai pu�in la viciul care prive�te lipsa calit��ii de proprietar a celui care a transm

is dreptul. În unele sisteme de carte funciar�, spre

exemplu cel germ

an, “actul juridic prin care se transfer� dreptul real, este un act acauzal, total deta�at de contractul de vânzare-cum

p�rare" 197, spre deosebire de reglem

entarea din D.-L. nr. 115/1938 unde acordul de voin��

asupra constituirii sau str�mut�rii trebuie s� aib� o cauz� ar�tat�.

O problem

� deosebit� s-a ridicat în leg�tur� cu imobilele expropriate

înainte de 22 decembrie 1989, pentru realizarea program

ului comunist de

sistematizare. D

ecretele de expropriere, în m�sura în care nu au fost puse în

aplicare, au devenit caduce, iar înscrierea dreptului de proprietate în favoarea statului �i-a pierdut legitim

itatea. Se pune problema dac� s-ar putea

ridica de c�tre stat excep�ia dobândirii dreptului de proprietate în baza art. 17 din D

.-L. nr. 115/1938. C

urtea Suprem� de Justi�ie a apreciat c�, posesiunea exercitat� de

stat, în temeiul unor acte norm

ative abuzive nu este o posesiune util� ad usucapionem

, fiind fondat��i apoi conservat� pe acte de violen��. 198 O

asem

enea reglementare nu poate avea valoare de principiu, neputându-se

statua la modul general c� regim

ul comunist ar fi fost un regim

al constrângerilor politice �i juridice �i, deci toate actele juridice ale statului �i toate raporturile juridice în care a intrat acesta ar fi fost viciate de violen��fizic� sau m

oral�. Jurispruden�a român�

�i str�in� a apreciat c� o posesie ca aceea exercitat� de un coproprietar nu este suficient�, fiind de asem

enea necesar ca persoana care invoc� uzucapiunea s� fie singura înscris� în cartea

197 A

na Boar, op.cit., p.71-72. A

ctul acauzal se realizeaz� în doi timpi, cu acord special al

p�r�ilor în fa�a notarului; înscrierea în cartea funciar�. 198 C

.S.J., S.Com

., Dec. nr. 193/1993, în D

reptul nr. 8/1994, p.94;

230

func

iar�

, deo

arec

e po

sesi

a ex

erci

tat�

de

copr

oprie

tar e

ste

cel p

u�in

ech

ivoc�,

da

c� n

u ch

iar p

reca

r�.19

9

Prac

tica

judi

ciar�

fran

cez�

est

e co

nsta

nt�,

în

sens

ul c�

pose

sia

exer

cita

t� d

e un

ul d

in c

opro

prie

tari

nu p

oate

con

duce

la

uzuc

apiu

ne

deoa

rece

nu

exis

t� v

oin�

a de

a st�p

âni

anim

o do

min

i.200

În c

eea

ce p

rive�

te b

una-

cred

in��

a p

oses

orul

ui, a

rt. 1

898

Cod

civ

il pr

eved

e c�

bun

a-cr

edin��

est

e cr

edin�a

pos

esor

ului

c�

acel

a de

la c

are

a do

bând

it bu

nul a

vea

toat

e în

su�i

rile

ceru

te d

e le

ge p

entru

a-i

pute

a tra

nsm

ite

prop

rieta

tea.

Bun

a-cr

edin��

se a

prec

iaz�

la m

omen

tul i

ntr�

rii în

pos

esie

fiin

d f�

r� r

elev

an��

fap

tul

c�,

ulte

rior,

pose

soru

l î�

i d�

sea

ma

c� a

dob

ândi

t pe

ba

za u

nui

act

neva

labi

l. D

eci,

în c

ondi�ii

le a

rt.27

, bun

a-cr

edin��

con

st�

în

conv

inge

rea

pose

soru

lui

c�

a do

bând

it pe

ba

za

unui

ac

t va

labi

l. Fu

nc�io

neaz�,

de

ci,

prin

cipi

ul

mal

a fid

es

supe

rven

iens

no

n im

pedi

t us

ucap

ione

. În

doc

trin�

s-a

sus�in

ut �

i tez

a c�

igno

rare

a ne

vala

bilit��

ii do

bând

irii

drep

tulu

i tre

buie

s�

exis

te l

a m

omen

tul

intr�

rii î

n po

sesi

e201 ,

cât �i

tez

a co

ntra

r�. Î

n un

ele

sist

eme

de d

rept

est

e co

nsac

rat�

exp

res

regu

la c�

buna

-cr

edin��

treb

uie

s� e

xist

e pe

toat�

dura

ta p

resc

rip�ie

i.202

Dac�

aces

te c

erin�e

pre

zent

ate

au f

ost

înde

plin

ite,

cel

care

a f

ost

însc

ris î

n m

od n

eleg

itim

dob

ânde�t

e dr

eptu

l as

upra

c�r

uia

a fo

st î

nscr

is,

mod

ul d

e do

bând

ire fi

ind

un m

od o

rigin

ar.

Pose

soru

l î�i

va

vede

a co

nsol

idat�

situ

a�ia

jurid

ic�

crea

t� c

hiar

de

la

mom

entu

l îns

crie

rii f�

cute

în fa

voar

ea sa

ca �i

cân

d în

scrie

rea

s-ar

fi f�

cut î

n ba

za u

nui t

itlu

vala

bil.

În d

rept

ul ro

mân

uzu

capi

unea

tabu

lar�

cur���

titlu

l de

oric

e vi

cii.

În

alte

legi

sla�

ii, c

um a

r dre

ptul

ger

man

, efe

ctul

pre

scrip�ie

i est

e do

ar a

cela

de

a

19

9 Ioan

P. R

omo�

an, o

p.ci

t., p

.231

. 20

0 S. B

r�de

anu

(III),

Însc

riere

ala

car

te fu

ncia

r� a

dre

ptul

ui d

obân

dit,

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, în

R.

R.D

. nr.3

/196

8, p

.75

201 Io

an P

. Rom

o�an

, op.

cit.,

p.3

21

202 Ib

idem

23

0

func

iar�

, deo

arec

e po

sesi

a ex

erci

tat�

de

copr

oprie

tar e

ste

cel p

u�in

ech

ivoc�,

da

c� n

u ch

iar p

reca

r�.19

9

Prac

tica

judi

ciar�

fran

cez�

est

e co

nsta

nt�,

în

sens

ul c�

pose

sia

exer

cita

t� d

e un

ul d

in c

opro

prie

tari

nu p

oate

con

duce

la

uzuc

apiu

ne

deoa

rece

nu

exis

t� v

oin�

a de

a st�p

âni

anim

o do

min

i.200

În c

eea

ce p

rive�

te b

una-

cred

in��

a p

oses

orul

ui, a

rt. 1

898

Cod

civ

il pr

eved

e c�

bun

a-cr

edin��

est

e cr

edin�a

pos

esor

ului

c�

acel

a de

la c

are

a do

bând

it bu

nul a

vea

toat

e în

su�i

rile

ceru

te d

e le

ge p

entru

a-i

pute

a tra

nsm

ite

prop

rieta

tea.

Bun

a-cr

edin��

se a

prec

iaz�

la m

omen

tul i

ntr�

rii în

pos

esie

fiin

d f�

r� r

elev

an��

fap

tul

c�,

ulte

rior,

pose

soru

l î�

i d�

sea

ma

c� a

dob

ândi

t pe

ba

za u

nui

act

neva

labi

l. D

eci,

în c

ondi�ii

le a

rt.27

, bun

a-cr

edin��

con

st�

în

conv

inge

rea

pose

soru

lui

c�

a do

bând

it pe

ba

za

unui

ac

t va

labi

l. Fu

nc�io

neaz�,

de

ci,

prin

cipi

ul

mal

a fid

es

supe

rven

iens

no

n im

pedi

t us

ucap

ione

. În

doc

trin�

s-a

sus�in

ut �

i tez

a c�

igno

rare

a ne

vala

bilit��

ii do

bând

irii

drep

tulu

i tre

buie

s�

exis

te l

a m

omen

tul

intr�

rii î

n po

sesi

e201 ,

cât �i

tez

a co

ntra

r�. Î

n un

ele

sist

eme

de d

rept

est

e co

nsac

rat�

exp

res

regu

la c�

buna

-cr

edin��

treb

uie

s� e

xist

e pe

toat�

dura

ta p

resc

rip�ie

i.202

Dac�

aces

te c

erin�e

pre

zent

ate

au f

ost

înde

plin

ite,

cel

care

a f

ost

însc

ris î

n m

od n

eleg

itim

dob

ânde�t

e dr

eptu

l as

upra

c�r

uia

a fo

st î

nscr

is,

mod

ul d

e do

bând

ire fi

ind

un m

od o

rigin

ar.

Pose

soru

l î�i

va

vede

a co

nsol

idat�

situ

a�ia

jurid

ic�

crea

t� c

hiar

de

la

mom

entu

l îns

crie

rii f�

cute

în fa

voar

ea sa

ca �i

cân

d în

scrie

rea

s-ar

fi f�

cut î

n ba

za u

nui t

itlu

vala

bil.

În d

rept

ul ro

mân

uzu

capi

unea

tabu

lar�

cur���

titlu

l de

oric

e vi

cii.

În

alte

legi

sla�

ii, c

um a

r dre

ptul

ger

man

, efe

ctul

pre

scrip�ie

i est

e do

ar a

cela

de

a

19

9 Ioan

P. R

omo�

an, o

p.ci

t., p

.231

. 20

0 S. B

r�de

anu

(III),

Însc

riere

ala

car

te fu

ncia

r� a

dre

ptul

ui d

obân

dit,

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, în

R.

R.D

. nr.3

/196

8, p

.75

201 Io

an P

. Rom

o�an

, op.

cit.,

p.3

21

202 Ib

idem

231

acoperi lipsa calit��ii de proprietar a posesorului �i nu un viciu oarecare de care ar fi atins� îns��i înscrierea la cartea funciar�.

2. Uzucapiunea extratabular�

Conform

art. 28 alin.1 din D.-L. nr. 115/1938 cel care a posedat un

bun im

obil, în

condi�iile legii,

timp

de 20

de ani,

dup� m

oartea proprietarului înscris în cartea funciar�, va putea cere înscrierea pe num

ele s�u a dreptului ca urm

are a uzucapiunii. Uzucapiunea este extratabular�

deoarece dobândirea dreptului de proprietate de c�tre posesor are loc f�r� s�fi fost întabulat dreptul la cartea funciar�.

Condi�ii:

•titularul dreptului întabulat la cartea funciar� s� fie decedat;

•uzucapantul trebuie s� posede im

obilul timp de cel pu�in 20 de ani

de la moartea proprietarului tabular; •

posesia trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute de Codul

civil, adic� trebuie s� fie util�; •

nu se cere ca posesia s� fie de bun� – credin��; •

uzucapiunea extratabular� presupune îndeplinirea de c�tre posesor a unei proceduri speciale de înscriere la cartea funciar�. D

.-L. nr. 115/1938 nu prevede printre cazurile în care, în mod

excep�ional, dreptul real se dobânde�te f�r� înscrieri la cartea funciar�, �i uzucapiunea. O

asemenea prevedere exist� în C

odul civil elve�ian (art. 656 alin. 2 �i art. 665 alin. 2 �i 3); exista o asem

enea prevedere �i în vechea reglem

entare din dreptul maghiar �i din dreptul austriac. Posesorul este �inut

s� îndeplineasc� o procedur� special� consacrat� prin art. 130 din Decretul

lege nr. 115/1938. Înscrierea propriu-zis� a dreptului uzucapat este dispus�de c�tre instan�a de carte funciar�, fie în m

od provizoriu, în temeiul hot�rârii

sau încheierii de prim� instan��, urm

ând ca, ulterior, s� fie justificat� prin hot�râre r�m

as� irevocabil�, fie direct, în temeiul încheierii sau hot�rârii

irevocabile.

231

acoperi lipsa calit��ii de proprietar a posesorului �i nu un viciu oarecare de care ar fi atins� îns��i înscrierea la cartea funciar�.

2. Uzucapiunea extratabular�

Conform

art. 28 alin.1 din D.-L. nr. 115/1938 cel care a posedat un

bun im

obil, în

condi�iile legii,

timp

de 20

de ani,

dup� m

oartea proprietarului înscris în cartea funciar�, va putea cere înscrierea pe num

ele s�u a dreptului ca urm

are a uzucapiunii. Uzucapiunea este extratabular�

deoarece dobândirea dreptului de proprietate de c�tre posesor are loc f�r� s�fi fost întabulat dreptul la cartea funciar�.

Condi�ii:

•titularul dreptului întabulat la cartea funciar� s� fie decedat;

•uzucapantul trebuie s� posede im

obilul timp de cel pu�in 20 de ani

de la moartea proprietarului tabular; •

posesia trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute de Codul

civil, adic� trebuie s� fie util�; •

nu se cere ca posesia s� fie de bun� – credin��; •

uzucapiunea extratabular� presupune îndeplinirea de c�tre posesor a unei proceduri speciale de înscriere la cartea funciar�. D

.-L. nr. 115/1938 nu prevede printre cazurile în care, în mod

excep�ional, dreptul real se dobânde�te f�r� înscrieri la cartea funciar�, �i uzucapiunea. O

asemenea prevedere exist� în C

odul civil elve�ian (art. 656 alin. 2 �i art. 665 alin. 2 �i 3); exista o asem

enea prevedere �i în vechea reglem

entare din dreptul maghiar �i din dreptul austriac. Posesorul este �inut

s� îndeplineasc� o procedur� special� consacrat� prin art. 130 din Decretul

lege nr. 115/1938. Înscrierea propriu-zis� a dreptului uzucapat este dispus�de c�tre instan�a de carte funciar�, fie în m

od provizoriu, în temeiul hot�rârii

sau încheierii de prim� instan��, urm

ând ca, ulterior, s� fie justificat� prin hot�râre r�m

as� irevocabil�, fie direct, în temeiul încheierii sau hot�rârii

irevocabile.

232

Uzu

capi

unea

ext

rata

bula

r� f

ace

exce

p�ie

de

la p

rinci

piul

efe

ctul

ui

retro

activ

al u

zuca

piun

ii în

gen

eral

prin

ace

ea c�

ea p

rodu

ce e

fect

e nu

mai

pe

ntru

viit

or.

Prin

urm

are,

îns

crie

rea

sau

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

de

adm

itere

vor

ave

a ca

ract

er c

onst

itutiv

de

drep

turi,

iar

nu

decl

arat

iv,

iar

înta

bula

rea

la c

arte

a fu

ncia

r� s

e fa

ce p

e ba

za n

ot�r

ii ce

rerii

de

însc

riere

la

carte

a fu

ncia

r�.20

3 În

doct

rin�

s-a

sus�

inut

c�

pent

ru a

ope

ra u

zuca

piun

ea

extra

tabu

lar�

treb

uie

ca în

urm

a de

cesu

lui p

ropr

ieta

rulu

i tab

ular

s�

fi r�

mas

m

o�te

nito

ri ac

cept

an�i,

deo

arec

e, în

caz

con

trar,

succ

esiu

nea

fiind

vac

ant�

, se

cuv

ine

stat

ului

, pot

rivit

art.

680

Cod

civ

il, ia

r îm

potri

va s

tatu

lui n

u s-

ar

pute

a uz

ucap

a.20

4

În p

reze

nt, î

n co

ndi�i

ile r

egle

men

tate

de

Con

stitu�ie

�i c

elel

alte

act

e no

rmat

ive

cu p

rivire

la d

omen

iul p

ublic

�i p

rivat

al s

tatu

lui,

trebu

ie f�c

ut�

dist

inc�

ia în

tre c

ele

dou�

dom

enii,

în s

ensu

l c�

dom

eniu

l priv

at e

ste

supu

s pr

eved

erilo

r dr

eptu

lui c

omun

,205 u

zuca

piun

ea p

utân

d op

era

astfe

l, ch

iar

i îm

potri

va s

tatu

lui.

S-a

ridic

at î

n pr

actic��i

pro

blem

a da

c� u

zuca

piun

ea

extra

tabu

lar�

se

poat

e ap

lica �i

în c

azul

dis

pari�

iei u

nei p

erso

ane.

Prin

cipi

ile

legi

sla�

iei

rom

âne

nu p

erm

it ap

licar

ea p

rin a

nalo

gie

a pr

eved

erilo

r ar

t. 28

di

n D

ecre

tul

lege

nr.

115/

1938

�i

la a

lte c

azur

i ne

regl

emen

tate

exp

res,

deoa

rece

exc

ep�ii

le su

nt d

e st

rict�

inte

rpre

tare

. R

efer

itor

la

situ

a�ia

co

prop

rieta

rilor

, ju

rispr

uden�a

nu

a

excl

us

posi

bilit

atea

uzu

cap�

rii d

e c�

tre u

n co

prop

rieta

r, pr

in p

oses

ia î

ntre

gulu

i im

obil,

tim

p de

20

de a

ni d

e la

dec

esul

cel

uila

lt co

prop

rieta

r, cu

con

di�ia

de

a fa

ce d

ovad

a in

terv

ertir

ii po

sesi

ei, î

n un

ul d

in m

odur

ile p

rev�

zute

de

Cod

ul

civi

l. 20

6

203 T

. Ion

a�cu

, S. B

r�de

anu,

Dre

ptur

ile re

ale

prin

cipa

le, E

d. A

cade

mie

i, B

ucur

e�ti,

197

9, p

. 18

4;

204 D

. Chir

ic�, U

zuca

piune

a în p

racti

ca in

stan�e

lor de

jude

cat�,

în S

tudii �

i cer

cet�r

i jurid

ice, n

r. 1,

1986

, p.

62; T

. Csih

a, În

leg�

tur� c

u dob

ândi

rea d

rept

urilo

r rea

le im

obili

are p

rin uz

ucap

iune

, reg

imul

de ca

rte

funcia

r� (I

I), în

R.R

.D., n

r. 3/19

68, p

. 71;

205 A

. Tul

u�, Î

n le

g�tu

r� c

u uz

ucap

iune

a ex

trata

bula

r�, î

n D

rept

ul n

r. 7/

1995

, p. 2

6;

206 C

urte

a de

Ape

l Tim

i�oa

ra, s

. civ

. , d

ec. 2

63/1

993,

nep

ublic

at�,

apu

d A

na B

oar,

op. c

it.,

p. 2

44

232

Uzu

capi

unea

ext

rata

bula

r� f

ace

exce

p�ie

de

la p

rinci

piul

efe

ctul

ui

retro

activ

al u

zuca

piun

ii în

gen

eral

prin

ace

ea c�

ea p

rodu

ce e

fect

e nu

mai

pe

ntru

viit

or.

Prin

urm

are,

îns

crie

rea

sau

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

de

adm

itere

vor

ave

a ca

ract

er c

onst

itutiv

de

drep

turi,

iar

nu

decl

arat

iv,

iar

înta

bula

rea

la c

arte

a fu

ncia

r� s

e fa

ce p

e ba

za n

ot�r

ii ce

rerii

de

însc

riere

la

carte

a fu

ncia

r�.20

3 În

doct

rin�

s-a

sus�

inut

c�

pent

ru a

ope

ra u

zuca

piun

ea

extra

tabu

lar�

treb

uie

ca în

urm

a de

cesu

lui p

ropr

ieta

rulu

i tab

ular

s�

fi r�

mas

m

o�te

nito

ri ac

cept

an�i,

deo

arec

e, în

caz

con

trar,

succ

esiu

nea

fiind

vac

ant�

, se

cuv

ine

stat

ului

, pot

rivit

art.

680

Cod

civ

il, ia

r îm

potri

va s

tatu

lui n

u s-

ar

pute

a uz

ucap

a.20

4

În p

reze

nt, î

n co

ndi�i

ile r

egle

men

tate

de

Con

stitu�ie

�i c

elel

alte

act

e no

rmat

ive

cu p

rivire

la d

omen

iul p

ublic

�i p

rivat

al s

tatu

lui,

trebu

ie f�c

ut�

dist

inc�

ia în

tre c

ele

dou�

dom

enii,

în s

ensu

l c�

dom

eniu

l priv

at e

ste

supu

s pr

eved

erilo

r dr

eptu

lui c

omun

,205 u

zuca

piun

ea p

utân

d op

era

astfe

l, ch

iar

i îm

potri

va s

tatu

lui.

S-a

ridic

at î

n pr

actic��i

pro

blem

a da

c� u

zuca

piun

ea

extra

tabu

lar�

se

poat

e ap

lica �i

în c

azul

dis

pari�

iei u

nei p

erso

ane.

Prin

cipi

ile

legi

sla�

iei

rom

âne

nu p

erm

it ap

licar

ea p

rin a

nalo

gie

a pr

eved

erilo

r ar

t. 28

di

n D

ecre

tul

lege

nr.

115/

1938

�i

la a

lte c

azur

i ne

regl

emen

tate

exp

res,

deoa

rece

exc

ep�ii

le su

nt d

e st

rict�

inte

rpre

tare

. R

efer

itor

la

situ

a�ia

co

prop

rieta

rilor

, ju

rispr

uden�a

nu

a

excl

us

posi

bilit

atea

uzu

cap�

rii d

e c�

tre u

n co

prop

rieta

r, pr

in p

oses

ia î

ntre

gulu

i im

obil,

tim

p de

20

de a

ni d

e la

dec

esul

cel

uila

lt co

prop

rieta

r, cu

con

di�ia

de

a fa

ce d

ovad

a in

terv

ertir

ii po

sesi

ei, î

n un

ul d

in m

odur

ile p

rev�

zute

de

Cod

ul

civi

l. 20

6

203 T

. Ion

a�cu

, S. B

r�de

anu,

Dre

ptur

ile re

ale

prin

cipa

le, E

d. A

cade

mie

i, B

ucur

e�ti,

197

9, p

. 18

4;

204 D

. Chir

ic�, U

zuca

piune

a în p

racti

ca in

stan�e

lor de

jude

cat�,

în S

tudii �

i cer

cet�r

i jurid

ice, n

r. 1,

1986

, p.

62; T

. Csih

a, În

leg�

tur� c

u dob

ândi

rea d

rept

urilo

r rea

le im

obili

are p

rin uz

ucap

iune

, reg

imul

de ca

rte

funcia

r� (I

I), în

R.R

.D., n

r. 3/19

68, p

. 71;

205 A

. Tul

u�, Î

n le

g�tu

r� c

u uz

ucap

iune

a ex

trata

bula

r�, î

n D

rept

ul n

r. 7/

1995

, p. 2

6;

206 C

urte

a de

Ape

l Tim

i�oa

ra, s

. civ

. , d

ec. 2

63/1

993,

nep

ublic

at�,

apu

d A

na B

oar,

op. c

it.,

p. 2

44

233

În leg�tur� cu procedura special� de înscriere în cartea funciar�, este de m

en�ionat c� posesorul dobânde�te dup� expirarea termenului legal de

prescrip�ie, dreptul de a cere înscrierea la cartea funciar�, care este distinct de dreptul de proprietate dobândit în baza uzucap�rii. În ceea ce prive

te problem

a stabilirii mom

entului de la care se na�te dreptul de proprietate în baza art. 28 din D

ecretul lege nr. 115/1938 prin uzucapiune extratabular�exist� controverse.

Astfel, într-o prim

� concep�ie, se înclin� pentru caracterul retroactiv al dobândirii dreptului de proprietate. Se sus�ine c� m

ai întâi se uzucapeaz��i apoi se înscrie dreptul uzucapat. Prin urm

are, dreptul real se dobânde�te la m

omentul începerii posesiei. Între data începerii posesiei �i data înscrierii

dreptului uzucapat, proprietarul ar avea recunoscut retroactiv un drept de proprietate extratabular�. 207 Înscrierea dreptului uzucapat în cartea funciar�, potrivit acestei concep�ii, nu are efecte constitutive, ci doar opozabilitate de publicitate f�r� ter�i.

Într-o alt� concep�ie se sus�ine c� dreptul real se na�te în mom

entul înscrierii în cartea funciar�, deoarece acesta este principiul suveran care guverneaz� drepturile reale în sistem

de carte funciar�. R

egula stabilit� de art. 17 din Decretul lege nr. 115/1938 are un

caracter imperativ, de ordine public�, �i de aceea sus�inerea c� dreptul de

proprietate s-ar dobândi de la mom

entul începerii cursului prescrip�iei apare ca având un caracter nelogic, apare ca o fic�iune nelegal�, deoarece lipsesc tem

eiurile care fundamenteaz� o asem

enea concluzie pe sistemul C

odului civil rom

ân. 208

207 Liviu Pop, op. cit., p. 203; D

. Chiric�, op. cit., (1986) p. 63-65; T.S. , s. civ, dec. nr. 840/1983, în

R.R.D. nr. 9/1984, p. 71; 208 A

na Boar, op. cit., (1996), p. 81-82

233

În leg�tur� cu procedura special� de înscriere în cartea funciar�, este de m

en�ionat c� posesorul dobânde�te dup� expirarea termenului legal de

prescrip�ie, dreptul de a cere înscrierea la cartea funciar�, care este distinct de dreptul de proprietate dobândit în baza uzucap�rii. În ceea ce prive

te problem

a stabilirii mom

entului de la care se na�te dreptul de proprietate în baza art. 28 din D

ecretul lege nr. 115/1938 prin uzucapiune extratabular�exist� controverse.

Astfel, într-o prim

� concep�ie, se înclin� pentru caracterul retroactiv al dobândirii dreptului de proprietate. Se sus�ine c� m

ai întâi se uzucapeaz��i apoi se înscrie dreptul uzucapat. Prin urm

are, dreptul real se dobânde�te la m

omentul începerii posesiei. Între data începerii posesiei �i data înscrierii

dreptului uzucapat, proprietarul ar avea recunoscut retroactiv un drept de proprietate extratabular�. 207 Înscrierea dreptului uzucapat în cartea funciar�, potrivit acestei concep�ii, nu are efecte constitutive, ci doar opozabilitate de publicitate f�r� ter�i.

Într-o alt� concep�ie se sus�ine c� dreptul real se na�te în mom

entul înscrierii în cartea funciar�, deoarece acesta este principiul suveran care guverneaz� drepturile reale în sistem

de carte funciar�. R

egula stabilit� de art. 17 din Decretul lege nr. 115/1938 are un

caracter imperativ, de ordine public�, �i de aceea sus�inerea c� dreptul de

proprietate s-ar dobândi de la mom

entul începerii cursului prescrip�iei apare ca având un caracter nelogic, apare ca o fic�iune nelegal�, deoarece lipsesc tem

eiurile care fundamenteaz� o asem

enea concluzie pe sistemul C

odului civil rom

ân. 208

207 Liviu Pop, op. cit., p. 203; D

. Chiric�, op. cit., (1986) p. 63-65; T.S. , s. civ, dec. nr. 840/1983, în

R.R.D. nr. 9/1984, p. 71; 208 A

na Boar, op. cit., (1996), p. 81-82

234

§2. U

zuca

piun

ea în

con

tra

c�r�

ii fu

ncia

re

1. D

omen

iul d

e ap

licar

e a

pres

crip�ie

i pre

v�zu

t� d

e ar

t. 28

din

D

.-L. n

r. 1

15/1

938

Pent

ru a

dev

eni t

itula

r al d

rept

ului

real

, con

form

pre

vede

rilor

ace

stui

te

xt e

ste

nece

sar,

în p

rimul

rând

, s�

fie p

osed

at u

n bu

n im

obil

timp

de 2

0 de

an

i în

caz

ul i

mob

ilelo

r ca

re s

unt

însc

rise

în c

arte

a fu

ncia

r� s

au d

e la

în

scrie

rea

decl

ara�

iei

de

renu

n�ar

e la

dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

as

upra

im

obilu

lui.

Ace

asta

îns

eam

n� c�

pot

fi as

tfel

dobâ

ndite

num

ai d

rept

uri

asup

ra im

obile

lor c

are

sunt

însc

rise

în c

arte

a fu

ncia

r�. P

entru

imob

ilele

car

e nu

sun

t cup

rinse

în c

arte

a fu

ncia

r�, p

robl

ema

uzuc

apiu

nii s

e va

put

ea ri

dica

, ev

entu

al,

în c

ondi�ii

le d

in C

odul

civ

il ro

mân

, în

trucâ

t po

trivi

t ar

t. 48

din

Le

gea

nr.

241/

1947

, ap

licar

ea d

ispo

zi�ii

lor

legi

sla�

iei

rom

âne

este

exc

lus�

num

ai î

n ce

ea c

e pr

ive�

te d

rept

urile

rea

le i

mob

iliar

e în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, per

a c

ontra

rio n

u �i

pen

tru c

ele

asup

ra im

obile

lor n

eînt

abul

ate.

În

af

ara

aces

tei

cond

i�ii

spec

iale

, uz

ucap

iuni

i ex

trata

bula

re

regl

emen

tate

de

art.2

8 îi

sunt

apl

icab

ile r

egul

ile g

ener

ale

priv

ind

dom

eniu

l bu

nuril

or �

i dr

eptu

rilor

sup

use

pres

crip�ie

i ac

hizi

tive.

Nic

i pr

in a

ceas

t�fo

rm�

a uz

ucap

iuni

i, nu

se

vor

pres

crie

bun

uri

scoa

se d

in c

ircui

tul

civi

l “p

rin n

atur

a lo

r pr

oprie

sau

prin

tr-o

decl

ara�

ie a

leg

ii", c

um s

unt

cele

din

do

men

iul

publ

ic a

l st

atul

ui �

i al

uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

. În

sc

him

b, b

unur

ile c

are

form

eaz�

dom

eniu

l pr

ivat

, fii

nd s

upus

e re

gulil

or

aplic

abile

pro

prie

t��ii

priv

ate

în g

ener

al i

ndife

rent

de

titul

ar,

pot

cons

titui

ob

iect

ul a

cest

ei p

resc

rip�ii

209 .

Spre

deo

sebi

re d

e uz

ucap

iune

a ta

bula

r� c

are

nu p

oate

fi

invo

cat�

decâ

t de

per

soan

a de

sem

nat�

- f�r�

cauz

a le

gitim�

- de

car

tea

func

iar�

ca

209 I

. Fi

lipes

cu,

Dom

eniu

l pu

blic

�i

priv

at a

l sta

tulu

i �i

al

unit��il

orad

min

istr

ativ

-te

rito

rial

e, î

n D

rept

ul n

r.5-6

, 19

94,

p.75

-83.

Leg

ea n

r. 54

/02.

03.1

998

priv

ind

circ

ula�

ia

jurid

ic�

a te

renu

rilor

, pu

blic

at�

în M

. O

f. nr

. 10

2/04

.03.

1998

, ab

roga

t� p

rin L

egea

nr.

247/

19.0

7.20

05 p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 6

53/2

2.07

.200

5 cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e �i

Leg

ea n

r. 21

3/17

.111

998

priv

ind

prop

rieta

tea

publ

ic��i

reg

imul

jur

idic

al

aces

teia

,pub

licat�

în M

. O

f. nr

. 44

8/24

.11.

1998

, cu

toa

te m

odifi

c�ril

e ul

terio

are,

cons

acr�

expr

es ac

east�

regu

l�.

234

§2. U

zuca

piun

ea în

con

tra

c�r�

ii fu

ncia

re

1. D

omen

iul d

e ap

licar

e a

pres

crip�ie

i pre

v�zu

t� d

e ar

t. 28

din

D

.-L. n

r. 1

15/1

938

Pent

ru a

dev

eni t

itula

r al d

rept

ului

real

, con

form

pre

vede

rilor

ace

stui

te

xt e

ste

nece

sar,

în p

rimul

rând

, s�

fie p

osed

at u

n bu

n im

obil

timp

de 2

0 de

an

i în

caz

ul i

mob

ilelo

r ca

re s

unt

însc

rise

în c

arte

a fu

ncia

r� s

au d

e la

în

scrie

rea

decl

ara�

iei

de

renu

n�ar

e la

dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

as

upra

im

obilu

lui.

Ace

asta

îns

eam

n� c�

pot

fi as

tfel

dobâ

ndite

num

ai d

rept

uri

asup

ra im

obile

lor c

are

sunt

însc

rise

în c

arte

a fu

ncia

r�. P

entru

imob

ilele

car

e nu

sun

t cup

rinse

în c

arte

a fu

ncia

r�, p

robl

ema

uzuc

apiu

nii s

e va

put

ea ri

dica

, ev

entu

al,

în c

ondi�ii

le d

in C

odul

civ

il ro

mân

, în

trucâ

t po

trivi

t ar

t. 48

din

Le

gea

nr.

241/

1947

, ap

licar

ea d

ispo

zi�ii

lor

legi

sla�

iei

rom

âne

este

exc

lus�

num

ai î

n ce

ea c

e pr

ive�

te d

rept

urile

rea

le i

mob

iliar

e în

scris

e în

car

tea

func

iar�

, per

a c

ontra

rio n

u �i

pen

tru c

ele

asup

ra im

obile

lor n

eînt

abul

ate.

În

af

ara

aces

tei

cond

i�ii

spec

iale

, uz

ucap

iuni

i ex

trata

bula

re

regl

emen

tate

de

art.2

8 îi

sunt

apl

icab

ile r

egul

ile g

ener

ale

priv

ind

dom

eniu

l bu

nuril

or �

i dr

eptu

rilor

sup

use

pres

crip�ie

i ac

hizi

tive.

Nic

i pr

in a

ceas

t�fo

rm�

a uz

ucap

iuni

i, nu

se

vor

pres

crie

bun

uri

scoa

se d

in c

ircui

tul

civi

l “p

rin n

atur

a lo

r pr

oprie

sau

prin

tr-o

decl

ara�

ie a

leg

ii", c

um s

unt

cele

din

do

men

iul

publ

ic a

l st

atul

ui �

i al

uni

t��il

or a

dmin

istra

tiv-te

ritor

iale

. În

sc

him

b, b

unur

ile c

are

form

eaz�

dom

eniu

l pr

ivat

, fii

nd s

upus

e re

gulil

or

aplic

abile

pro

prie

t��ii

priv

ate

în g

ener

al i

ndife

rent

de

titul

ar,

pot

cons

titui

ob

iect

ul a

cest

ei p

resc

rip�ii

209 .

Spre

deo

sebi

re d

e uz

ucap

iune

a ta

bula

r� c

are

nu p

oate

fi

invo

cat�

decâ

t de

per

soan

a de

sem

nat�

- f�r�

cauz

a le

gitim�

- de

car

tea

func

iar�

ca

209 I

. Fi

lipes

cu,

Dom

eniu

l pu

blic

�i

priv

at a

l sta

tulu

i �i

al

unit��il

orad

min

istr

ativ

-te

rito

rial

e, î

n D

rept

ul n

r.5-6

, 19

94,

p.75

-83.

Leg

ea n

r. 54

/02.

03.1

998

priv

ind

circ

ula�

ia

jurid

ic�

a te

renu

rilor

, pu

blic

at�

în M

. O

f. nr

. 10

2/04

.03.

1998

, ab

roga

t� p

rin L

egea

nr.

247/

19.0

7.20

05 p

ublic

at�

în M

. Of.

nr. 6

53/2

2.07

.200

5 cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile

ulte

rioar

e �i

Leg

ea n

r. 21

3/17

.111

998

priv

ind

prop

rieta

tea

publ

ic��i

reg

imul

jur

idic

al

aces

teia

,pub

licat�

în M

. O

f. nr

. 44

8/24

.11.

1998

, cu

toa

te m

odifi

c�ril

e ul

terio

are,

cons

acr�

expr

es ac

east�

regu

l�.

235

titular al dreptului prescris, cea extrabular� poate fi invocat� de orice persoan�, fizic� sau juridic�, nefiind necesar�, potrivit legii, vreo calitate special�. 2. C

ondi�iile uzucapiunii împotriva c�r�ii funciare

a. Decesul sau renun�area titularului înscris

Prescrip�ia nu poate curge împotriva persoanei desem

nate de carte funciar� ca titular al dreptului decât dac� acesta a decedat sau a renun�at la dreptul

s�u. Prin

subordonarea acestei

condi�ii, atingerea

adus� de

prescrip�ia achizitiv� certitudinii �i încrederii publice în cartea funciar� este lim

itat� considerabil.

Reglem

entarea ei

este justificat�

de necesitatea

curm�rii dezacordului dintre starea tabular� care arat� a fi titular al dreptului

o persoan� decedat�210 ori care a renun�at la dreptul s�u �i situa�ia creat�

prin posesia prelungit� timp de 20 de ani. D

octrina �i practica judiciar� au ad�ugat acestei condi�ii �i pe aceea ca în urm

a decesului proprietarului tabular s� fi r�m

as mo�tenitori acceptan�i, în caz contrar, succesiunea fiind

vacant� se cuvine statului, potrivit art. 680 din Codul civil, iar îm

potriva statului nu s-ar putea uzucapa. N

oile reglement�ri în m

ateria dreptului de proprietate im

pun nuan�area acestei interpret�ri, întrucât în prezent bunurile intrate în proprietatea statului pot constitui fie dom

eniul public, fie domeniul

privat al acestuia, imprescriptibilitatea referindu-se exclusiv la cele din

domeniul

public. A

rgumente

similare

pot fi

invocate �i

pentru circum

stan�ierea concluziei în sensul c� alineatul al doilea al art. 28, potrivit c�ruia va putea cere înscrierea dreptului s�u �i acela care a posedat un im

obil timp de 20 de ani de la data înscrierii în cartea funciar� a declara�iei

de renun�are a titularului la proprietate, ar fi fost abrogat prin efectul D

ecretului nr.111/1951211. D

ac� este adev�rat c� renun�area titularului face

210 S. B

r�deanu, Problema dobândirii dreptului de proprietate �i a altor drepturi reale prin

uzucapiune, în lumina dreptului socialist, în Legalitatea popular� nr.12/1956, p.1448-1449

211 C. St�tescu, C

. Bârsan, op.cit., (1980), p.302; Este vorba despre D

ecretul nr. 111/14.07.1951

privind reglem

entarea situa�iei

bunurilor supuse

confisc�rii, f�r�

235

titular al dreptului prescris, cea extrabular� poate fi invocat� de orice persoan�, fizic� sau juridic�, nefiind necesar�, potrivit legii, vreo calitate special�. 2. C

ondi�iile uzucapiunii împotriva c�r�ii funciare

a. Decesul sau renun�area titularului înscris

Prescrip�ia nu poate curge împotriva persoanei desem

nate de carte funciar� ca titular al dreptului decât dac� acesta a decedat sau a renun�at la dreptul

s�u. Prin

subordonarea acestei

condi�ii, atingerea

adus� de

prescrip�ia achizitiv� certitudinii �i încrederii publice în cartea funciar� este lim

itat� considerabil.

Reglem

entarea ei

este justificat�

de necesitatea

curm�rii dezacordului dintre starea tabular� care arat� a fi titular al dreptului

o persoan� decedat�210 ori care a renun�at la dreptul s�u �i situa�ia creat�

prin posesia prelungit� timp de 20 de ani. D

octrina �i practica judiciar� au ad�ugat acestei condi�ii �i pe aceea ca în urm

a decesului proprietarului tabular s� fi r�m

as mo�tenitori acceptan�i, în caz contrar, succesiunea fiind

vacant� se cuvine statului, potrivit art. 680 din Codul civil, iar îm

potriva statului nu s-ar putea uzucapa. N

oile reglement�ri în m

ateria dreptului de proprietate im

pun nuan�area acestei interpret�ri, întrucât în prezent bunurile intrate în proprietatea statului pot constitui fie dom

eniul public, fie domeniul

privat al acestuia, imprescriptibilitatea referindu-se exclusiv la cele din

domeniul

public. A

rgumente

similare

pot fi

invocate �i

pentru circum

stan�ierea concluziei în sensul c� alineatul al doilea al art. 28, potrivit c�ruia va putea cere înscrierea dreptului s�u �i acela care a posedat un im

obil timp de 20 de ani de la data înscrierii în cartea funciar� a declara�iei

de renun�are a titularului la proprietate, ar fi fost abrogat prin efectul D

ecretului nr.111/1951211. D

ac� este adev�rat c� renun�area titularului face

210 S. B

r�deanu, Problema dobândirii dreptului de proprietate �i a altor drepturi reale prin

uzucapiune, în lumina dreptului socialist, în Legalitatea popular� nr.12/1956, p.1448-1449

211 C. St�tescu, C

. Bârsan, op.cit., (1980), p.302; Este vorba despre D

ecretul nr. 111/14.07.1951

privind reglem

entarea situa�iei

bunurilor supuse

confisc�rii, f�r�

236

ca b

unul

s�

devi

n� f�r�

st�p

ân, i

ar a

sem

enea

bun

uri

trec,

con

form

ace

stui

di

n ur

m�

act n

orm

ativ

în p

ropr

ieta

tea

stat

ului

treb

uie

f�cu

t��i

în a

cest

caz

di

stin

c�ia

între

bun

urile

car

e fo

rmea

z� d

omen

iul p

ublic

�i a

cele

a ca

re in

tr� în

do

men

iul

priv

at a

l st

atul

ui.21

2 Pen

tru c�

disp

ozi�i

ile m

en�io

nate

ale

art.

28

alin

. 2 n

u au

fos

t nic

ioda

t� a

brog

ate

expr

es �

i el

e po

t fi

astfe

l int

erpr

etat

e în

tr-un

sen

s ca

re s�

nu c

ontra

zic�

alte

nor

me

jurid

ice

sau

prin

cipi

i inc

iden

te

în a

ceas

t� m

ater

ie, c

eea

ce in

firm�

o in

ten�

ie d

e ab

roga

re im

plic

it�, u

rmea

z�ca

ele

s�-�i

prim

easc�

în c

ontin

uare

cuv

enita

apl

icar

e. A

cest

e di

spoz

i�ii

urm

eaz�

s�

fie p

e de

plin

apl

icab

ile,

cu d

istin

c�ia

car

e se

im

pune

, du

p�ab

roga

rea

Dec

retu

lui n

r.111

/195

1213 .

�inâ

nd s

eam

a de

ra�

iuni

le c

are

au d

eter

min

at a

dmite

rea

uzuc

apiu

nii

în c

ondi�ii

le a

rt. 2

8, s

-ar

pute

a pu

ne p

robl

ema

aplic�r

ii pr

in a

nalo

gie

a ac

esto

r di

spoz

i�ii �i

în

cazu

l di

spar

i�iei

pro

prie

taru

lui.

În p

ract

ic�

s-a

cons

ider

at a

stfe

l c�

art.

28

era

aplic

abil

în s

itua�

ia î

n ca

re p

ropr

ieta

rul

a pl

ecat

din

�ar�

din

anu

l 195

9, ia

r pos

esia

a fo

st e

xerc

itat�

de

recl

aman

t tim

p de

20

de a

ni d

e la

ace

ast�

dat�21

4 . Pe

ntru

leg

ea r

omân�

în l

ipsa

une

i di

spoz

i�ii e

xpre

se, e

xtin

dere

a pr

in a

nalo

gie

a ap

lic�r

ii ar

t. 28

- ca

re c

uprin

de

o en

umer

are

a si

tua�

iilor

în

ca

re,

în

mod

ex

cep�

iona

l, es

te

perm

is�

uzuc

apiu

nea

în c

ontra

în

scrie

rilor

din

car

tea

func

iar�

- �

i la

ipo

teza

di

spar

i�iei

pro

prie

taru

lui

de�i

ten

tant�,

ar

fi co

ntra

r� r

egul

ii po

trivi

t c�

reia

ex

cep�

iile

sunt

de

stric

t� in

terp

reta

re.

m

o�te

nito

ri sa

u st�p

ân, p

recu

m �

i a u

nor

bunu

ri ca

re n

u m

ai fo

lose

sc in

stitu�ii

lor,

publ

icat

în

B. O

f. nr

. 81/

21.0

7.19

51;

212 A

. Tul

u�, Î

n le

g�tu

r� c

u uz

ucap

iune

ext

rata

bula

r�, î

n D

rept

ul n

r. 7/

1995

, p.2

6 21

3 Dec

retu

l nr.

111/

14.0

7.19

51 p

rivin

d re

glem

enta

rea

situ

a�ie

i bun

urilo

r sup

use

conf

isc�

rii,

f�r�

mo�

teni

tori

sau

st�p

ân,

prec

um �

i a

unor

bun

uri

care

nu

mai

fol

oses

c in

stitu�ii

lor,

publ

icat

în

B.

Of.

nr.

81/2

1.07

.195

1 a

fost

abr

ogat

prin

O.G

. n

r.128

/29.

08.1

998

pent

ru

regl

emen

tare

a m

odul

ui �

i con

di�ii

lor

a bu

nuril

or le

gal c

onfis

cate

sau

intra

te, p

otriv

it le

gii,

în p

ropr

ieta

tea

priv

at�

a st

atul

ui,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 32

8/28

.08.

1998

, cu

toa

te

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

21

4 Jude

c�to

ria A

rad,

sent

. civ

. nr.

8443

/199

4, n

epub

licat�.

23

6

ca b

unul

s�

devi

n� f�r�

st�p

ân, i

ar a

sem

enea

bun

uri

trec,

con

form

ace

stui

di

n ur

m�

act n

orm

ativ

în p

ropr

ieta

tea

stat

ului

treb

uie

f�cu

t��i

în a

cest

caz

di

stin

c�ia

între

bun

urile

car

e fo

rmea

z� d

omen

iul p

ublic

�i a

cele

a ca

re in

tr� în

do

men

iul

priv

at a

l st

atul

ui.21

2 Pen

tru c�

disp

ozi�i

ile m

en�io

nate

ale

art.

28

alin

. 2 n

u au

fos

t nic

ioda

t� a

brog

ate

expr

es �

i el

e po

t fi

astfe

l int

erpr

etat

e în

tr-un

sen

s ca

re s�

nu c

ontra

zic�

alte

nor

me

jurid

ice

sau

prin

cipi

i inc

iden

te

în a

ceas

t� m

ater

ie, c

eea

ce in

firm�

o in

ten�

ie d

e ab

roga

re im

plic

it�, u

rmea

z�ca

ele

s�-�i

prim

easc�

în c

ontin

uare

cuv

enita

apl

icar

e. A

cest

e di

spoz

i�ii

urm

eaz�

s�

fie p

e de

plin

apl

icab

ile,

cu d

istin

c�ia

car

e se

im

pune

, du

p�ab

roga

rea

Dec

retu

lui n

r.111

/195

1213 .

�inâ

nd s

eam

a de

ra�

iuni

le c

are

au d

eter

min

at a

dmite

rea

uzuc

apiu

nii

în c

ondi�ii

le a

rt. 2

8, s

-ar

pute

a pu

ne p

robl

ema

aplic�r

ii pr

in a

nalo

gie

a ac

esto

r di

spoz

i�ii �i

în

cazu

l di

spar

i�iei

pro

prie

taru

lui.

În p

ract

ic�

s-a

cons

ider

at a

stfe

l c�

art.

28

era

aplic

abil

în s

itua�

ia î

n ca

re p

ropr

ieta

rul

a pl

ecat

din

�ar�

din

anu

l 195

9, ia

r pos

esia

a fo

st e

xerc

itat�

de

recl

aman

t tim

p de

20

de a

ni d

e la

ace

ast�

dat�21

4 . Pe

ntru

leg

ea r

omân�

în l

ipsa

une

i di

spoz

i�ii e

xpre

se, e

xtin

dere

a pr

in a

nalo

gie

a ap

lic�r

ii ar

t. 28

- ca

re c

uprin

de

o en

umer

are

a si

tua�

iilor

în

ca

re,

în

mod

ex

cep�

iona

l, es

te

perm

is�

uzuc

apiu

nea

în c

ontra

în

scrie

rilor

din

car

tea

func

iar�

- �

i la

ipo

teza

di

spar

i�iei

pro

prie

taru

lui

de�i

ten

tant�,

ar

fi co

ntra

r� r

egul

ii po

trivi

t c�

reia

ex

cep�

iile

sunt

de

stric

t� in

terp

reta

re.

m

o�te

nito

ri sa

u st�p

ân, p

recu

m �

i a u

nor

bunu

ri ca

re n

u m

ai fo

lose

sc in

stitu�ii

lor,

publ

icat

în

B. O

f. nr

. 81/

21.0

7.19

51;

212 A

. Tul

u�, Î

n le

g�tu

r� c

u uz

ucap

iune

ext

rata

bula

r�, î

n D

rept

ul n

r. 7/

1995

, p.2

6 21

3 Dec

retu

l nr.

111/

14.0

7.19

51 p

rivin

d re

glem

enta

rea

situ

a�ie

i bun

urilo

r sup

use

conf

isc�

rii,

f�r�

mo�

teni

tori

sau

st�p

ân,

prec

um �

i a

unor

bun

uri

care

nu

mai

fol

oses

c in

stitu�ii

lor,

publ

icat

în

B.

Of.

nr.

81/2

1.07

.195

1 a

fost

abr

ogat

prin

O.G

. n

r.128

/29.

08.1

998

pent

ru

regl

emen

tare

a m

odul

ui �

i con

di�ii

lor

a bu

nuril

or le

gal c

onfis

cate

sau

intra

te, p

otriv

it le

gii,

în p

ropr

ieta

tea

priv

at�

a st

atul

ui,

publ

icat�

în M

. O

f. nr

. 32

8/28

.08.

1998

, cu

toa

te

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

21

4 Jude

c�to

ria A

rad,

sent

. civ

. nr.

8443

/199

4, n

epub

licat�.

237

b. Exercitarea unei posesii utile

Spre deosebire de uzucapiunea reglementat� de art. 27, în acest caz

posesorului nu i se pretinde condi�ia special� a bunei - credin�e. De altfel,

având în vedere c� în sistemului D

ecretului lege nr. 115/1938, drepturile reale se dobândesc valabil num

ai prin înscrierea în cartea funciar�, credin�a posesorului în legitim

itatea unui drept pe care s�-l dobândit f�r� înscriere este greu de adm

is. Având în vedere acest elem

ent de diferen�iere între cele dou� ipoteze de uzucapiune reglem

entate în legea c�r�ilor funciare s-ar putea pune problem

a dac� dobânditorul nemijlocit sau ter�ul, înscri�i nelegitim

în cartea funciar�, dar care sunt de rea credin��

�i deci exclu�i de la beneficiul prescrip�iei prev�zute de art. 27 vor putea invoca în favoarea lor pe aceea din art. 28, dac� posed� im

obilul timp de 20 de ani dup� decesul s-au

renun�area adev�ratului proprietar, care fusese înscris� anterior. Interesul acestor categorii de posesori în invocarea uzucapiunii este evident, dac� se are în vedere c� fa�� de ei, ac�iunea în rectificarea înscrierii în cartea funciar� este, potrivit art. 36 alin.(1), im

prescriptibil�. R�spunsul afirm

ativ pare a se im

pune, întrucât nu s-ar putea refuza posesorului de rea credin��înscris în cartea funciar�, ceea ce i se recunoa�te posesorului tot de rea-credin��, dar neînscris. C

hiar dac� nu se cere ca atitudinea subiectiv� a posesorului s� fie calificat� prin bun� credin�� este totu�i necesar ca ea s�poat� fi caracterizat� ca un anim

us domini, respectiv s� existe inten�ia, de a

se comporta ca titular al dreptului, altfel st�pânirea exercitat� nu este altceva

decât o deten�ie precar�, pe care nu se poate fonda nici o prescrip�ie. Posesia

exercitat� trebuie

s� îndeplineasc�

�i celelalte

condi�ii necesare unei posesii utile, potrivit art. 1847 �i urm

. din Codul civil.

Prescrip�ia reglementat� de art. 28 se va putea �i ea întem

eia pe o posesie exercitat� în m

od concurent, de care mai m

ulte persoane sub nume de

coproprietar - animus condom

ini - ca o posesie comun�. D

ac� îns� unul dintre coproprietari exercit� singur acte de st�pânire exclusiv� asupra întregului im

obil, timp de 20 de ani dup� decesul celuilalt coproprietar,

237

b. Exercitarea unei posesii utile

Spre deosebire de uzucapiunea reglementat� de art. 27, în acest caz

posesorului nu i se pretinde condi�ia special� a bunei - credin�e. De altfel,

având în vedere c� în sistemului D

ecretului lege nr. 115/1938, drepturile reale se dobândesc valabil num

ai prin înscrierea în cartea funciar�, credin�a posesorului în legitim

itatea unui drept pe care s�-l dobândit f�r� înscriere este greu de adm

is. Având în vedere acest elem

ent de diferen�iere între cele dou� ipoteze de uzucapiune reglem

entate în legea c�r�ilor funciare s-ar putea pune problem

a dac� dobânditorul nemijlocit sau ter�ul, înscri�i nelegitim

în cartea funciar�, dar care sunt de rea credin��

�i deci exclu�i de la beneficiul prescrip�iei prev�zute de art. 27 vor putea invoca în favoarea lor pe aceea din art. 28, dac� posed� im

obilul timp de 20 de ani dup� decesul s-au

renun�area adev�ratului proprietar, care fusese înscris� anterior. Interesul acestor categorii de posesori în invocarea uzucapiunii este evident, dac� se are în vedere c� fa�� de ei, ac�iunea în rectificarea înscrierii în cartea funciar� este, potrivit art. 36 alin.(1), im

prescriptibil�. R�spunsul afirm

ativ pare a se im

pune, întrucât nu s-ar putea refuza posesorului de rea credin��înscris în cartea funciar�, ceea ce i se recunoa�te posesorului tot de rea-credin��, dar neînscris. C

hiar dac� nu se cere ca atitudinea subiectiv� a posesorului s� fie calificat� prin bun� credin�� este totu�i necesar ca ea s�poat� fi caracterizat� ca un anim

us domini, respectiv s� existe inten�ia, de a

se comporta ca titular al dreptului, altfel st�pânirea exercitat� nu este altceva

decât o deten�ie precar�, pe care nu se poate fonda nici o prescrip�ie. Posesia

exercitat� trebuie

s� îndeplineasc�

�i celelalte

condi�ii necesare unei posesii utile, potrivit art. 1847 �i urm

. din Codul civil.

Prescrip�ia reglementat� de art. 28 se va putea �i ea întem

eia pe o posesie exercitat� în m

od concurent, de care mai m

ulte persoane sub nume de

coproprietar - animus condom

ini - ca o posesie comun�. D

ac� îns� unul dintre coproprietari exercit� singur acte de st�pânire exclusiv� asupra întregului im

obil, timp de 20 de ani dup� decesul celuilalt coproprietar,

238

pent

ru c

a ac

east

a s�

dev

in�

util�

treb

uie

s� n

u fi

fost

ech

ivoc�

sau

prec

ar�

conf

orm

Cod

ului

civ

il ro

mân

, res

pect

iv c

opro

prie

taru

l r�m

as în

via��

s�

fi f�

cut

acte

de

inte

rver

tire

a po

sesi

ei.21

5 Pen

tru a

ceas

t� c

oncl

uzie

ple

deaz�

inte

rpre

tare

a lit

eral�

a di

spoz

i�iilo

r ar

t. 28

, ca

re s

e re

fer�

la

“îns

crie

rea

drep

tulu

i uz

ucap

at”,

f�r�

a se

fac

e ni

ci o

dis

tinc�

ie r

efer

itoar

e la

nat

ura

aces

tui

drep

t, or

i în

caz

ul c

opro

prie

t��ii

, fie

care

cop�r

ta�

are

o co

t�-p

arte

de

term

inat�

din

drep

t, ca

re e

ste

însc

ris în

mod

dis

tinct

în c

arte

a fu

ncia

r�.

c. Îm

plin

irea

term

enul

ui d

e 20

de

ani

Term

enul

de

20 d

e an

i ce

rut

de a

rt. 2

8 nu

-�i

poat

e în

cepe

cur

sul

decâ

t du

p� d

eces

ul p

ropr

ieta

rulu

i, re

spec

tiv d

up�

însc

riere

a de

clar

a�ie

i de

re

nun�

are

a pr

oprie

taru

lui,

chia

r dac�

intra

rea

în fa

pt în

pos

esia

imob

ilulu

i s-

ar f

i pr

odus

ant

erio

r. Le

gea,

nei

mpu

nând

pos

esie

i ni

ci o

con

di�ie

spe

cial�

lega

t� d

e ex

iste

n�a

bune

i-cre

din�

e sa

u a

unui

just

titlu

, pro

blem

a jo

nc�iu

nii

unor

pos

esii

succ

esiv

e în

ved

erea

împl

iniri

i ter

men

ului

de

20 d

e an

i cer

ut d

e ar

t. 28

se p

une

în a

l�i te

rmen

i dec

ât în

caz

ul u

zuca

piun

ii ta

bula

re.

Nu

se v

a pu

tea

lua

îns�

în c

onsi

dera

re n

ici p

entru

pos

esia

aut

orul

ui, a

ce

lui

de l

a ca

re p

oses

orul

act

ual

a pr

elua

t-o,

o da

t� d

e în

cepu

t an

terio

ara

even

imen

tulu

i de

car

e le

gea

leag�

în a

cest

caz

pos

ibili

tate

a do

bând

irii

drep

tulu

i prin

pre

scrip�ie

ach

iziti

v�, r

espe

ctiv

moa

rtea

prop

rieta

rulu

i îns

cris

or

i dec

lara�ia

de

renu

n�ar

e la

pro

prie

tate

. D

ac�

îns�

no�

iuni

le d

e “p

oses

or p

oste

rior”

�i

resp

ectiv

“au

tor”

, fo

losi

te d

e ar

t. 18

60 d

in C

od c

ivil

sunt

int

erpr

etat

e în

sen

sul

rest

rictiv

at

ribui

t de

prac

tica

judi

ciar�,

car

e a

cons

ider

at c�

pose

soru

l sub

secv

ent v

a pu

tea

uni p

oses

iune

a sa

cu

acee

a a

ante

ceso

rulu

i num

ai d

ac�

trans

mis

iune

a a

avut

loc

în te

mei

ul u

nui a

ct v

alab

il, tr

ansl

ativ

de

prop

rieta

te21

6 , înd

eplin

ind

215 A

stfe

l, C

urte

a de

Ape

l din

Tim

i�oa

ra, n

u a

excl

us p

osib

ilita

tea

adm

iterii

uzu

cap�

rii d

e c�

tre u

n co

prop

rieta

r, pr

in p

oses

ia î

ntre

gulu

i im

obil,

tim

p de

20

de a

ni d

e la

dec

esul

ce

luila

lt co

prop

rieta

r, cu

con

di�ia

îns�

de a

fac

e do

vada

inte

rver

tirii

pose

siei

, în

unul

din

m

odur

ile p

rev�z

ute în

Cod

ul civ

il (s. c

iv. de

c. 263

/bis d

in 21

dece

mbri

e 199

3, ne

publi

cat�)

. 21

6 T.S

., s c

iv. d

ec. 6

61/1

983 �i

resp

ectiv

nr.

704/

1983

, în

C.D

., 19

83, p

.20 �i

urm

. 23

8

pent

ru c

a ac

east

a s�

dev

in�

util�

treb

uie

s� n

u fi

fost

ech

ivoc�

sau

prec

ar�

conf

orm

Cod

ului

civ

il ro

mân

, res

pect

iv c

opro

prie

taru

l r�m

as în

via��

s�

fi f�

cut

acte

de

inte

rver

tire

a po

sesi

ei.21

5 Pen

tru a

ceas

t� c

oncl

uzie

ple

deaz�

inte

rpre

tare

a lit

eral�

a di

spoz

i�iilo

r ar

t. 28

, ca

re s

e re

fer�

la

“îns

crie

rea

drep

tulu

i uz

ucap

at”,

f�r�

a se

fac

e ni

ci o

dis

tinc�

ie r

efer

itoar

e la

nat

ura

aces

tui

drep

t, or

i în

caz

ul c

opro

prie

t��ii

, fie

care

cop�r

ta�

are

o co

t�-p

arte

de

term

inat�

din

drep

t, ca

re e

ste

însc

ris în

mod

dis

tinct

în c

arte

a fu

ncia

r�.

c. Îm

plin

irea

term

enul

ui d

e 20

de

ani

Term

enul

de

20 d

e an

i ce

rut

de a

rt. 2

8 nu

-�i

poat

e în

cepe

cur

sul

decâ

t du

p� d

eces

ul p

ropr

ieta

rulu

i, re

spec

tiv d

up�

însc

riere

a de

clar

a�ie

i de

re

nun�

are

a pr

oprie

taru

lui,

chia

r dac�

intra

rea

în fa

pt în

pos

esia

imob

ilulu

i s-

ar f

i pr

odus

ant

erio

r. Le

gea,

nei

mpu

nând

pos

esie

i ni

ci o

con

di�ie

spe

cial�

lega

t� d

e ex

iste

n�a

bune

i-cre

din�

e sa

u a

unui

just

titlu

, pro

blem

a jo

nc�iu

nii

unor

pos

esii

succ

esiv

e în

ved

erea

împl

iniri

i ter

men

ului

de

20 d

e an

i cer

ut d

e ar

t. 28

se p

une

în a

l�i te

rmen

i dec

ât în

caz

ul u

zuca

piun

ii ta

bula

re.

Nu

se v

a pu

tea

lua

îns�

în c

onsi

dera

re n

ici p

entru

pos

esia

aut

orul

ui, a

ce

lui

de l

a ca

re p

oses

orul

act

ual

a pr

elua

t-o,

o da

t� d

e în

cepu

t an

terio

ara

even

imen

tulu

i de

car

e le

gea

leag�

în a

cest

caz

pos

ibili

tate

a do

bând

irii

drep

tulu

i prin

pre

scrip�ie

ach

iziti

v�, r

espe

ctiv

moa

rtea

prop

rieta

rulu

i îns

cris

or

i dec

lara�ia

de

renu

n�ar

e la

pro

prie

tate

. D

ac�

îns�

no�

iuni

le d

e “p

oses

or p

oste

rior”

�i

resp

ectiv

“au

tor”

, fo

losi

te d

e ar

t. 18

60 d

in C

od c

ivil

sunt

int

erpr

etat

e în

sen

sul

rest

rictiv

at

ribui

t de

prac

tica

judi

ciar�,

car

e a

cons

ider

at c�

pose

soru

l sub

secv

ent v

a pu

tea

uni p

oses

iune

a sa

cu

acee

a a

ante

ceso

rulu

i num

ai d

ac�

trans

mis

iune

a a

avut

loc

în te

mei

ul u

nui a

ct v

alab

il, tr

ansl

ativ

de

prop

rieta

te21

6 , înd

eplin

ind

215 A

stfe

l, C

urte

a de

Ape

l din

Tim

i�oa

ra, n

u a

excl

us p

osib

ilita

tea

adm

iterii

uzu

cap�

rii d

e c�

tre u

n co

prop

rieta

r, pr

in p

oses

ia î

ntre

gulu

i im

obil,

tim

p de

20

de a

ni d

e la

dec

esul

ce

luila

lt co

prop

rieta

r, cu

con

di�ia

îns�

de a

fac

e do

vada

inte

rver

tirii

pose

siei

, în

unul

din

m

odur

ile p

rev�z

ute în

Cod

ul civ

il (s. c

iv. de

c. 263

/bis d

in 21

dece

mbri

e 199

3, ne

publi

cat�)

. 21

6 T.S

., s c

iv. d

ec. 6

61/1

983 �i

resp

ectiv

nr.

704/

1983

, în

C.D

., 19

83, p

.20 �i

urm

.

239

toate condi�iile de form� prev�zute de lege

217, invocarea jonc�iunii ar fi practic im

posibil� în acest caz. În, sistemul de carte funciar� instituit prin

Decretul lege nr. 115/1938, orice act de transm

itere a dreptului real presupune ca o condi�ie ad validitatem

înscrierea în cartea funciar�, în lipsa acesteia efectul translativ neputându-se produce. Practica a adm

is îns�jonc�iunea �i în cazul în care actul în tem

eiul c�ruia a fost transmis� posesia

nu îndeplinea condi�iile speciale de form�, necesare pentru producerea

efectului translativ de drept. 218 3. E

fectele uzucapiunii de 20 de ani a. D

reptul de a invoca uzucapiunea Îm

plinirea prescrip�iei prev�zut� de art. 28 d� dreptul posesorului la invocarea acesteia pe calea unei proceduri speciale, instituite prin art. 130. D

ecretul lege nr. 115/1938 nu prevede uzucapiunea printre cazurile în care dreptul real se dobânde�te f�r� înscriere în cartea funciar� (art. 26). C

u toate acestea, s-a considerat de unii autori c� uzucapiunea constituie �i ea o asem

enea excep�ie de la efectul constitutiv al înscrierii, excep�ie consacrat�nu de lege ci de practica judiciar�

219�i c� interpretarea dat� art. 26 în

leg�tur� cu omiterea uzucapiunii dintre m

odurile de dobândire a propriet��ii f�r� întabulare trebuie f�cut� �inându-se seam

a de legisla�ia în prezent în vigoare, iar nu de considera�iile care au stat la baza redact�rii textului care �i-ar fi pierdut suportul de fond

220. Este de necontestat c� practica judiciar� a avut �i are un im

portant rol creator prin activitatea de interpretare a norm

elor legale, sub care se 217 Trib. Suprem

, sec. civ., deciziile nr. 153 din 24 ianuarie 1984, în I. G. Mihu��, op. cit., (1986), p. 76,

respectiv nr. 292 din 28 februarie 1970, în C. D

. 1970, p.108. 218 C

urtea de Apel Tim

i�oara, sec. civ., decizia nr. 1863/1996, nepublicat�, care a permis

jonc�iunea în temeiul unui antecontract de vânzare-cum

p�rare sub semn�tur� privat�.

Calificarea

îns� a

st�pânirii exercitate

de prom

itentul-cump�r�tor

ca posesie

este discutabil�, atâta vrem

e cât, pân� la încheierea actului autentic, el st�pâne�te bunul în tem

eiul unui drept personal de folosin�a, nu ca titular al unui drept real. 219 D

. Chiric�, Publicitatea transferurilor dreptului de proprietate im

obiliar�, în Dreptul

nr.4/1992, p.25. 220 A

na Boar, op.cit., p.247;

239

toate condi�iile de form� prev�zute de lege

217, invocarea jonc�iunii ar fi practic im

posibil� în acest caz. În, sistemul de carte funciar� instituit prin

Decretul lege nr. 115/1938, orice act de transm

itere a dreptului real presupune ca o condi�ie ad validitatem

înscrierea în cartea funciar�, în lipsa acesteia efectul translativ neputându-se produce. Practica a adm

is îns�jonc�iunea �i în cazul în care actul în tem

eiul c�ruia a fost transmis� posesia

nu îndeplinea condi�iile speciale de form�, necesare pentru producerea

efectului translativ de drept. 218 3. E

fectele uzucapiunii de 20 de ani a. D

reptul de a invoca uzucapiunea Îm

plinirea prescrip�iei prev�zut� de art. 28 d� dreptul posesorului la invocarea acesteia pe calea unei proceduri speciale, instituite prin art. 130. D

ecretul lege nr. 115/1938 nu prevede uzucapiunea printre cazurile în care dreptul real se dobânde�te f�r� înscriere în cartea funciar� (art. 26). C

u toate acestea, s-a considerat de unii autori c� uzucapiunea constituie �i ea o asem

enea excep�ie de la efectul constitutiv al înscrierii, excep�ie consacrat�nu de lege ci de practica judiciar�

219�i c� interpretarea dat� art. 26 în

leg�tur� cu omiterea uzucapiunii dintre m

odurile de dobândire a propriet��ii f�r� întabulare trebuie f�cut� �inându-se seam

a de legisla�ia în prezent în vigoare, iar nu de considera�iile care au stat la baza redact�rii textului care �i-ar fi pierdut suportul de fond

220. Este de necontestat c� practica judiciar� a avut �i are un im

portant rol creator prin activitatea de interpretare a norm

elor legale, sub care se 217 Trib. Suprem

, sec. civ., deciziile nr. 153 din 24 ianuarie 1984, în I. G. Mihu��, op. cit., (1986), p. 76,

respectiv nr. 292 din 28 februarie 1970, în C. D

. 1970, p.108. 218 C

urtea de Apel Tim

i�oara, sec. civ., decizia nr. 1863/1996, nepublicat�, care a permis

jonc�iunea în temeiul unui antecontract de vânzare-cum

p�rare sub semn�tur� privat�.

Calificarea

îns� a

st�pânirii exercitate

de prom

itentul-cump�r�tor

ca posesie

este discutabil�, atâta vrem

e cât, pân� la încheierea actului autentic, el st�pâne�te bunul în tem

eiul unui drept personal de folosin�a, nu ca titular al unui drept real. 219 D

. Chiric�, Publicitatea transferurilor dreptului de proprietate im

obiliar�, în Dreptul

nr.4/1992, p.25. 220 A

na Boar, op.cit., p.247;

240

ascu

nde

ades

eori

o ac

tivita

te q

uasi

-legi

slat

iv�,

îns�

acea

st�

activ

itate

nu

poat

e s�

duc�

la s

olu�

ii pr

in c

are

s� s

e co

ntra

zic�

text

e ex

pres

e al

e le

gii,

ci

dim

potri

v�,

este

che

mat�

s� î

nt�r

easc�

imag

inea

sis

tem

ului

de

drep

t în

an

sam

blul

s�u

ca

un s

iste

m r

a�io

nal,

coer

ent,

f�r�

lac

une.

Or,

potri

vit

disp

ozi�i

ilor e

xpre

se a

le a

rt.28

, în

situ

a�iil

e pe

car

e le

are

în v

eder

e, c

eea

ce

dobâ

nde�

te p

oses

orul

dup�

împl

inire

a te

rmen

ului

lega

l est

e nu

dre

ptul

rea

l ca

ata

re, c

i dre

ptul

de

a ce

re în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

ra, c

eea

ce în

seam

n�c�

pos

esia

gen

erea

z� în

ace

st c

az, d

rept

ul re

al n

umai

prin

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

. N

oua

Lege

a c

adas

trulu

i fu

ncia

r �i

a p

ublic

it��ii

im

obili

are

nr.7

/199

6, a

band

onân

d ef

ectu

l co

nstit

utiv

al

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r� a

l�

rgit �i

sfe

ra ti

tluril

or c

are

sunt

opo

zabi

le te

r�ilo

r f�

r� în

scrie

re, i

nclu

zând

pr

intre

ele

�i u

zuca

piun

ea.

b. P

roce

dura

de

însc

rier

e a

drep

tulu

i A

rt.13

0 di

n D

.-L. n

r.115

/193

8 im

pune

pos

esor

ului

s�

se a

dres

eze

în

aces

t sc

op c

u o

cere

re j

udec�t

orie

i în

circ

umsc

rip�ia

c�r

eia

este

a�e

zat

imob

ilul.

Potri

vit a

rt.13

0, a�a

cum

a f

ost r

epub

licat

dup�

mod

ifica

rea

prin

D

ecre

tul n

r.378

/196

0: “

Cer

erea

de

însc

riere

se

va în

drep

ta la

jude

c�to

ria în

ci

rcum

scrip�ia

c�r

eia

este

a�e

zat

imob

ilul.

Jude

c�to

ria,

prin

înc

heie

re,

va

emite

o s

oma�

ie c

are

se v

a af

i�a

la ju

dec�

torie

, la

prim�r

ia c

omun

ei u

nde

se

afl�

a�e

zat i

mob

ilul �

i se

va p

ublic

a în

tr-un

ul d

in z

iare

le m

ai r�

spân

dite

din

ca

pita

l�. P

ublic

area

în z

iar v

a fi

înlo

cuit�

pen

tru fo

ndur

ile ru

rale

mai

mic

i de

5 ha

, pr

in b�t�i

de

tob�

f�c

ute

în d

ou�

dum

inic

i su

cces

ive.

Înd

eplin

irea

aces

tor

form

alit��i

se v

a co

nsta

ta p

rin p

roce

s-ve

rbal

înt

ocm

it, î

n ca

zul

prev�z

ut d

e al

in.2

de

c�tre

gre

fier,

iar

în c

azul

pre

v�zu

t de

alin

.3 d

e c�

tre

prim

ar.

Proc

esul

-ver

bal

se v

a în

aint

a f�

r� î

ntâr

zier

e ju

dec�

torie

i. Pr

in

som

a�ie

, cei

inte

resa�i

vor f

i inv

ita�i

s� fa

c� o

pozi�ie

, cun

oscâ

nd c�

în te

rmen

de

o l

un�

de l

a ce

a di

n ur

m�

din

aces

te p

ublic

a�ii,

jud

ec�t

oria

va

p��i

la

jude

care

a pr

icin

ii. D

ac�

nu s

-a f�c

ut o

pozi�ie

, ju

dec�

toria

se

va p

ronu

n�a

prin

tr-o

înch

eier

e; î

n ca

z co

ntra

r op

ozi�i

a a

se v

a ju

deca

de

c�tre

ins

tan�

a co

mpe

tent�,

dup�

drep

tul

com

un.

Dac�

acea

st�

inst

an��

ar

fi tri

buna

lul,

240

ascu

nde

ades

eori

o ac

tivita

te q

uasi

-legi

slat

iv�,

îns�

acea

st�

activ

itate

nu

poat

e s�

duc�

la s

olu�

ii pr

in c

are

s� s

e co

ntra

zic�

text

e ex

pres

e al

e le

gii,

ci

dim

potri

v�,

este

che

mat�

s� î

nt�r

easc�

imag

inea

sis

tem

ului

de

drep

t în

an

sam

blul

s�u

ca

un s

iste

m r

a�io

nal,

coer

ent,

f�r�

lac

une.

Or,

potri

vit

disp

ozi�i

ilor e

xpre

se a

le a

rt.28

, în

situ

a�iil

e pe

car

e le

are

în v

eder

e, c

eea

ce

dobâ

nde�

te p

oses

orul

dup�

împl

inire

a te

rmen

ului

lega

l est

e nu

dre

ptul

rea

l ca

ata

re, c

i dre

ptul

de

a ce

re în

scrie

rea

în c

arte

a fu

ncia

ra, c

eea

ce în

seam

n�c�

pos

esia

gen

erea

z� în

ace

st c

az, d

rept

ul re

al n

umai

prin

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

. N

oua

Lege

a c

adas

trulu

i fu

ncia

r �i

a p

ublic

it��ii

im

obili

are

nr.7

/199

6, a

band

onân

d ef

ectu

l co

nstit

utiv

al

însc

rierii

în

carte

a fu

ncia

r� a

l�

rgit �i

sfe

ra ti

tluril

or c

are

sunt

opo

zabi

le te

r�ilo

r f�

r� în

scrie

re, i

nclu

zând

pr

intre

ele

�i u

zuca

piun

ea.

b. P

roce

dura

de

însc

rier

e a

drep

tulu

i A

rt.13

0 di

n D

.-L. n

r.115

/193

8 im

pune

pos

esor

ului

s�

se a

dres

eze

în

aces

t sc

op c

u o

cere

re j

udec�t

orie

i în

circ

umsc

rip�ia

c�r

eia

este

a�e

zat

imob

ilul.

Potri

vit a

rt.13

0, a�a

cum

a f

ost r

epub

licat

dup�

mod

ifica

rea

prin

D

ecre

tul n

r.378

/196

0: “

Cer

erea

de

însc

riere

se

va în

drep

ta la

jude

c�to

ria în

ci

rcum

scrip�ia

c�r

eia

este

a�e

zat

imob

ilul.

Jude

c�to

ria,

prin

înc

heie

re,

va

emite

o s

oma�

ie c

are

se v

a af

i�a

la ju

dec�

torie

, la

prim�r

ia c

omun

ei u

nde

se

afl�

a�e

zat i

mob

ilul �

i se

va p

ublic

a în

tr-un

ul d

in z

iare

le m

ai r�

spân

dite

din

ca

pita

l�. P

ublic

area

în z

iar v

a fi

înlo

cuit�

pen

tru fo

ndur

ile ru

rale

mai

mic

i de

5 ha

, pr

in b�t�i

de

tob�

f�c

ute

în d

ou�

dum

inic

i su

cces

ive.

Înd

eplin

irea

aces

tor

form

alit��i

se v

a co

nsta

ta p

rin p

roce

s-ve

rbal

înt

ocm

it, î

n ca

zul

prev�z

ut d

e al

in.2

de

c�tre

gre

fier,

iar

în c

azul

pre

v�zu

t de

alin

.3 d

e c�

tre

prim

ar.

Proc

esul

-ver

bal

se v

a în

aint

a f�

r� î

ntâr

zier

e ju

dec�

torie

i. Pr

in

som

a�ie

, cei

inte

resa�i

vor f

i inv

ita�i

s� fa

c� o

pozi�ie

, cun

oscâ

nd c�

în te

rmen

de

o l

un�

de l

a ce

a di

n ur

m�

din

aces

te p

ublic

a�ii,

jud

ec�t

oria

va

p��i

la

jude

care

a pr

icin

ii. D

ac�

nu s

-a f�c

ut o

pozi�ie

, ju

dec�

toria

se

va p

ronu

n�a

prin

tr-o

înch

eier

e; î

n ca

z co

ntra

r op

ozi�i

a a

se v

a ju

deca

de

c�tre

ins

tan�

a co

mpe

tent�,

dup�

drep

tul

com

un.

Dac�

acea

st�

inst

an��

ar

fi tri

buna

lul,

241

judec�toria îi va trimite din oficiu, dosarul pricinii, în am

bele cazuri instan�a va cerceta dac� sunt îndeplinite cerin�ele art.28. R

eclamantul va putea cere

înscrierea provizorie

a dreptului

ce a

uzucapat, în

temeiul

hot�rârii judec�tore�ti de prim

� instan�� sau a încheierii prin care s-a admis cererea.

Justificarea se va face prin hot�râre judec�toreasc� definitiv�. Notariatul de

stat nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului dac�

acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei ter�e persoane, chiar dup� îm

plinirea termenului de uzucapiune; în cazul când s-ar fi f�cut

numai o notare notariatul de stat va dispune înscrierea dreptului, f�r� ca

înscrierea s� fie opozabil� celui care a cerut notarea". R

eferitor la competen�a de a dispune asupra cererii de înscriere

formulat� de posesor, doctrina �i practica au cunoscut o anum

it�, evolu�ie, determ

inat� de trecerea lucr�rilor de publicitate imobiliar�

�i de c�r�i funciare în com

peten�a fostelor notariate de stat, prin Decretul nr.377/1960.

Astfel,

într-o opinie

s-a considerat

c��i

dup� aceast�,

modificare,

competent� s� solu�ioneze cererea de înscriere este judec�toria în raza

teritorial� a c�reia este situat imobilul 221, în tim

p ce în cealalt� interpretare, care pornea de la preluarea de c�tre notariatele de stat a atribu�iilor fostelor instan�e

de carte

funciar�, aceast�

competen��

în privin�a

fazei necontencioase ar fi revenit notariatului 222. A

ceast� din urm� solu�ie,

împ�rt��it� în practica notarial� a cunoscut �i consacrarea în decizii ale

instan�ei supreme. 223

Controversele asupra acestei chestiuni au fost curm

ate în mare parte

ca urmare a intr�rii în vigoare a Legii nr.36/1995, a notarilor publici �i a

activit��ii notariale. Prin art.108 al acestei legi, atribu�iile, legate de c�r�ile funciare au fost redate judec�toriilor, punându-se cap�t unei nefire�ti

221 S. Br�deanu, În leg�tur� cu dobândirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune în regimul de carte funciar�, în R.R.D. nr.3/1968, p.77 222 Tr. Iona�cu, S. B

r�deanu, op.cit. (1978), p.184 223 T.S., s.civ. dec. 817/1978, I. M

ihu��, op cit., p.76 241

judec�toria îi va trimite din oficiu, dosarul pricinii, în am

bele cazuri instan�a va cerceta dac� sunt îndeplinite cerin�ele art.28. R

eclamantul va putea cere

înscrierea provizorie

a dreptului

ce a

uzucapat, în

temeiul

hot�rârii judec�tore�ti de prim

� instan�� sau a încheierii prin care s-a admis cererea.

Justificarea se va face prin hot�râre judec�toreasc� definitiv�. Notariatul de

stat nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului dac�

acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei ter�e persoane, chiar dup� îm

plinirea termenului de uzucapiune; în cazul când s-ar fi f�cut

numai o notare notariatul de stat va dispune înscrierea dreptului, f�r� ca

înscrierea s� fie opozabil� celui care a cerut notarea". R

eferitor la competen�a de a dispune asupra cererii de înscriere

formulat� de posesor, doctrina �i practica au cunoscut o anum

it�, evolu�ie, determ

inat� de trecerea lucr�rilor de publicitate imobiliar�

�i de c�r�i funciare în com

peten�a fostelor notariate de stat, prin Decretul nr.377/1960.

Astfel,

într-o opinie

s-a considerat

c��i

dup� aceast�,

modificare,

competent� s� solu�ioneze cererea de înscriere este judec�toria în raza

teritorial� a c�reia este situat imobilul 221, în tim

p ce în cealalt� interpretare, care pornea de la preluarea de c�tre notariatele de stat a atribu�iilor fostelor instan�e

de carte

funciar�, aceast�

competen��

în privin�a

fazei necontencioase ar fi revenit notariatului 222. A

ceast� din urm� solu�ie,

împ�rt��it� în practica notarial� a cunoscut �i consacrarea în decizii ale

instan�ei supreme. 223

Controversele asupra acestei chestiuni au fost curm

ate în mare parte

ca urmare a intr�rii în vigoare a Legii nr.36/1995, a notarilor publici �i a

activit��ii notariale. Prin art.108 al acestei legi, atribu�iile, legate de c�r�ile funciare au fost redate judec�toriilor, punându-se cap�t unei nefire�ti

221 S. Br�deanu, În leg�tur� cu dobândirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune în regimul de carte funciar�, în R.R.D. nr.3/1968, p.77 222 Tr. Iona�cu, S. B

r�deanu, op.cit. (1978), p.184 223 T.S., s.civ. dec. 817/1978, I. M

ihu��, op cit., p.76

242

dual

it��i

de c

ompe

ten�

e în

ace

ast�

mat

erie

, ca

re a

gen

erat

pos

ibili

t��i

de

inte

rpre

tare

dife

rit�.

Cel

car

e a

pose

dat

imob

ilul

în c

ondi�ii

le p

resc

rise

de

art.2

8 tre

buie

a�a

dar,

potri

vit

art.1

30 r

even

it la

for

ma

sa i

ni�ia

l�,

s� s

e ad

rese

ze c

u ce

rere

a de

îns

crie

re a

dre

ptul

ui s�u

, ju

dec�

torie

i în

raz

a te

ritor

ial�

a c�r

eia

este

situ

at i

mob

ilul,

care

va

disp

une,

prin

înc

heie

re,

înde

plin

irea

unor

for

mal

it��i

de p

ublic

itate

a c

erer

ii: e

mite

rea

unei

som

a�ii

care

se a

fi�ea

z� la

jude

c�to

rie �i

la p

rim�r

ia c

omun

ei, r

espe

ctiv

pub

licar

ea e

i în

zia

r sa

u, p

entru

ter

enur

i ag

ricol

e m

ai m

ici

de 5

ha,

adu

cere

a ei

la

cuno�t

in�a

cel

or i

nter

esa�

i pr

in b�t�i

de

tob�

, în

dou�

dum

inic

i su

cces

ive.

D

ac�

în te

rmen

de

o lu

n� d

e la

ace

ste

publ

ica�

ii nu

se

form

ulea

z� o

pozi�ii

, ju

dec�

toria

tre

ce l

a ju

deca

rea

cere

rii,

pron

un�â

ndu-

se p

rin î

nche

iere

, în

ca

drul

une

i pr

oced

uri

neco

ntec

ioas

e. A

cest

ei c

erer

i i

s-a

atrib

uit

uneo

ri ca

ract

erul

une

i ac�iu

ni î

n co

nsta

tare

, în

sen

sul

art.1

11 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�22

4 . D

ac�

ac�iu

nea

în c

onst

atar

e re

glem

enta

t� d

e C

odul

de

proc

edur�

civi

l� s

e so

lu�io

neaz�

dup�

pro

cedu

ra c

onte

ncio

as�

de d

rept

com

un, c

erer

ile

baza

te p

e ar

t.130

, în

caz

ul î

n ca

re n

u s-

au f�c

ut c

onte

sta�

ii se

rez

olv�

de

jude

c�to

rie î

n ca

drul

une

i pr

oced

uri

neco

nten

cioa

se, p

entru

c�

inst

an�a

nu

are

a se

pro

nun�

a as

upra

unu

i liti

giu

prop

riu-z

is, a

unu

i con

flict

de

inte

rese

în

tre d

ou�

p�r�i

, nef

iind

deci

nec

esar

a f

i ch

ema�

i în

jud

ecat�

mo�

teni

torii

de

func

tulu

i pr

oprie

tar

tabu

lar22

5 . Dar

dac�,

pub

licar

ea c

erer

ii, î

n co

ndi�i

ile

men�io

nate

, ar

fi

urm

at�

de f

orm

ular

ea u

nor

opoz

i�ii

de c�t

re p

erso

ane

inte

resa

te,

în p

rimul

rân

d, d

esig

ur,

de c

âtre

mo�

teni

torii

pro

prie

taru

lui

dece

dat,

cere

rea

î�i v

a pi

erde

car

acte

rul n

econ

tenc

ios �i

va

trebu

i tra

nsm

is�

de ju

dec�

toria

ses

izat�

de p

oses

or, i

nsta

n�ei

com

pete

nte

dup�

dre

ptul

com

un

224 A

. Stân

gu, Î

nscri

erea

în ca

rtea

funcia

r� a

drep

tului

de p

ropr

ietate

dob

ândit

pe c

ale d

e uzu

capiu

ne, în

R.R

.D.

nr.3/1

968,

p.69 �

i urm

. 22

5 În

aces

t se

ns s

-a p

ronu

n�at

�i

Trib

unal

ul j

ude�

ean

Ara

d, s

ec�ia

civ

il�, p

rin d

eciz

ia n

r. 40

7/19

90,

nepu

blic

at�,

tri

mi�â

nd

cauz

a sp

re

reju

deca

re

Jude

c�to

riei

Ara

d,

pent

ru

înde

plin

irea

form

alit��il

or d

e pu

blic

itate

pre

v�zu

te d

e ar

t.130

�i

cons

ider

ând

c� n

u er

a ne

cesa

r ca

recl

aman

tul s�

indi

ce c

ine

sunt

mo�

teni

torii

pro

prie

taru

lui d

eced

at �

i s�-

i che

me

în ju

deca

t�.

242

dual

it��i

de c

ompe

ten�

e în

ace

ast�

mat

erie

, ca

re a

gen

erat

pos

ibili

t��i

de

inte

rpre

tare

dife

rit�.

Cel

car

e a

pose

dat

imob

ilul

în c

ondi�ii

le p

resc

rise

de

art.2

8 tre

buie

a�a

dar,

potri

vit

art.1

30 r

even

it la

for

ma

sa i

ni�ia

l�,

s� s

e ad

rese

ze c

u ce

rere

a de

îns

crie

re a

dre

ptul

ui s�u

, ju

dec�

torie

i în

raz

a te

ritor

ial�

a c�r

eia

este

situ

at i

mob

ilul,

care

va

disp

une,

prin

înc

heie

re,

înde

plin

irea

unor

for

mal

it��i

de p

ublic

itate

a c

erer

ii: e

mite

rea

unei

som

a�ii

care

se a

fi�ea

z� la

jude

c�to

rie �i

la p

rim�r

ia c

omun

ei, r

espe

ctiv

pub

licar

ea e

i în

zia

r sa

u, p

entru

ter

enur

i ag

ricol

e m

ai m

ici

de 5

ha,

adu

cere

a ei

la

cuno�t

in�a

cel

or i

nter

esa�

i pr

in b�t�i

de

tob�

, în

dou�

dum

inic

i su

cces

ive.

D

ac�

în te

rmen

de

o lu

n� d

e la

ace

ste

publ

ica�

ii nu

se

form

ulea

z� o

pozi�ii

, ju

dec�

toria

tre

ce l

a ju

deca

rea

cere

rii,

pron

un�â

ndu-

se p

rin î

nche

iere

, în

ca

drul

une

i pr

oced

uri

neco

ntec

ioas

e. A

cest

ei c

erer

i i

s-a

atrib

uit

uneo

ri ca

ract

erul

une

i ac�iu

ni î

n co

nsta

tare

, în

sen

sul

art.1

11 d

in C

odul

de

proc

edur�

civi

l�22

4 . D

ac�

ac�iu

nea

în c

onst

atar

e re

glem

enta

t� d

e C

odul

de

proc

edur�

civi

l� s

e so

lu�io

neaz�

dup�

pro

cedu

ra c

onte

ncio

as�

de d

rept

com

un, c

erer

ile

baza

te p

e ar

t.130

, în

caz

ul î

n ca

re n

u s-

au f�c

ut c

onte

sta�

ii se

rez

olv�

de

jude

c�to

rie î

n ca

drul

une

i pr

oced

uri

neco

nten

cioa

se, p

entru

c�

inst

an�a

nu

are

a se

pro

nun�

a as

upra

unu

i liti

giu

prop

riu-z

is, a

unu

i con

flict

de

inte

rese

în

tre d

ou�

p�r�i

, nef

iind

deci

nec

esar

a f

i ch

ema�

i în

jud

ecat�

mo�

teni

torii

de

func

tulu

i pr

oprie

tar

tabu

lar22

5 . Dar

dac�,

pub

licar

ea c

erer

ii, î

n co

ndi�i

ile

men�io

nate

, ar

fi

urm

at�

de f

orm

ular

ea u

nor

opoz

i�ii

de c�t

re p

erso

ane

inte

resa

te,

în p

rimul

rân

d, d

esig

ur,

de c

âtre

mo�

teni

torii

pro

prie

taru

lui

dece

dat,

cere

rea

î�i v

a pi

erde

car

acte

rul n

econ

tenc

ios �i

va

trebu

i tra

nsm

is�

de ju

dec�

toria

ses

izat�

de p

oses

or, i

nsta

n�ei

com

pete

nte

dup�

dre

ptul

com

un

224 A

. Stân

gu, Î

nscri

erea

în ca

rtea

funcia

r� a

drep

tului

de p

ropr

ietate

dob

ândit

pe c

ale d

e uzu

capiu

ne, în

R.R

.D.

nr.3/1

968,

p.69 �

i urm

. 22

5 În

aces

t se

ns s

-a p

ronu

n�at

�i

Trib

unal

ul j

ude�

ean

Ara

d, s

ec�ia

civ

il�, p

rin d

eciz

ia n

r. 40

7/19

90,

nepu

blic

at�,

tri

mi�â

nd

cauz

a sp

re

reju

deca

re

Jude

c�to

riei

Ara

d,

pent

ru

înde

plin

irea

form

alit��il

or d

e pu

blic

itate

pre

v�zu

te d

e ar

t.130

�i

cons

ider

ând

c� n

u er

a ne

cesa

r ca

recl

aman

tul s�

indi

ce c

ine

sunt

mo�

teni

torii

pro

prie

taru

lui d

eced

at �

i s�-

i che

me

în ju

deca

t�.

243

care, dup� modificarea art.2 din C

odul de procedur� civil� prin Legea nr.59/1993 ar putea fi �i tribunalul, în cazul în care valoarea im

obilului ar dep��i sum

a de 150 de milioane de lei. Judec�toria sau tribunalul, dup� caz,

vor judeca cererea posesorului �i opozi�iile formulate în condi�iile procedurii

contencioase obi�nuite, pronun�ând o hot�râre �i nu o încheiere ca în prima

ipoteza. Faptul c� nu au fost formulate opozi�ii nu înseam

n� îns� c� instan�a sesizat� nu va trebui s� verifice, potrivit principiului legalit��ii înscrierii în cartea funciar�, îndeplinirea condi�iilor uzucapiunii. A

fost respins� astfel o cerere de înscriere form

ulat� pe temeiul art. 28 pentru c�, de�i nu s-au

formulat opozi�ii, s-a stabilit c� nu era îm

plinit termenul de 20 de ani de la

decesul proprietarului 226.

Aceast�

procedur� special�

instituit� prin

dispozi�iile art.130 a fost socotit� de unii autori 227�i de c�tre unele

instan�e228, ca fiind singura aplicabil� în m

ateria cererilor de înscriere a dreptului dobândit în condi�iile art. 28 din D

ecretul lege nr.115/1938, interpretare în sprijinul c�reia a fost invocat principiul specialia generalibus derogant, ca �i caracterul im

perativ al normelor care o instituie, de la

aplicarea c�rora posesorul nu s-ar putea sustrage, chemându-i în judecat� pe

eventualii oponen�i, dup� dreptul comun. Instan�a suprem

� a considerat îns�c�, dim

potriv�, procedura special� privitoare la înscrierea în cartea funciar�a dreptului dobândit prin uzucapiune este instituit de art.130 în favoarea posesorului, existen�a ei neputându-l îm

piedica pe acesta s� recurg� la procedura contencioas� de drept com

un229, solu�ie care pare a fi convins m

ai m

ult decât prima.

Înscrierea propriu-zis� a dreptului uzucapat este dispus� de c�tre instan�a de carte funciar� fie în m

od provizoriu, în temeiul hot�rârii sau

226 Judec. Lipova, sent. civ. nr. 367 din 8 m

ai 1997, definitiv� prin decizia nr.1.273 din 19 decem

brie 1997 a Trib. Arad �i irevocabil� prin dec.civ. nr.804 din 17 m

artie 1998 a Cur�ii

de Apel Tim

i�oara, nepublicate. 227 V

. L�z�rescu, S. Bonta, op.cit., p.97

228 Încheierile date de Judec�toria Lugoj la 3 februarie 1969 (dos.nr.4277/1968) �i respectiv la 9 februarie 1969 (dos.4276/1968), apud V

. L�z�rescu, S. Bonta, op. cit., p. 96.

229 T. S., s. civ., dec., nr. 2133/1972; 243

care, dup� modificarea art.2 din C

odul de procedur� civil� prin Legea nr.59/1993 ar putea fi �i tribunalul, în cazul în care valoarea im

obilului ar dep��i sum

a de 150 de milioane de lei. Judec�toria sau tribunalul, dup� caz,

vor judeca cererea posesorului �i opozi�iile formulate în condi�iile procedurii

contencioase obi�nuite, pronun�ând o hot�râre �i nu o încheiere ca în prima

ipoteza. Faptul c� nu au fost formulate opozi�ii nu înseam

n� îns� c� instan�a sesizat� nu va trebui s� verifice, potrivit principiului legalit��ii înscrierii în cartea funciar�, îndeplinirea condi�iilor uzucapiunii. A

fost respins� astfel o cerere de înscriere form

ulat� pe temeiul art. 28 pentru c�, de�i nu s-au

formulat opozi�ii, s-a stabilit c� nu era îm

plinit termenul de 20 de ani de la

decesul proprietarului 226.

Aceast�

procedur� special�

instituit� prin

dispozi�iile art.130 a fost socotit� de unii autori 227�i de c�tre unele

instan�e228, ca fiind singura aplicabil� în m

ateria cererilor de înscriere a dreptului dobândit în condi�iile art. 28 din D

ecretul lege nr.115/1938, interpretare în sprijinul c�reia a fost invocat principiul specialia generalibus derogant, ca �i caracterul im

perativ al normelor care o instituie, de la

aplicarea c�rora posesorul nu s-ar putea sustrage, chemându-i în judecat� pe

eventualii oponen�i, dup� dreptul comun. Instan�a suprem

� a considerat îns�c�, dim

potriv�, procedura special� privitoare la înscrierea în cartea funciar�a dreptului dobândit prin uzucapiune este instituit de art.130 în favoarea posesorului, existen�a ei neputându-l îm

piedica pe acesta s� recurg� la procedura contencioas� de drept com

un229, solu�ie care pare a fi convins m

ai m

ult decât prima.

Înscrierea propriu-zis� a dreptului uzucapat este dispus� de c�tre instan�a de carte funciar� fie în m

od provizoriu, în temeiul hot�rârii sau

226 Judec. Lipova, sent. civ. nr. 367 din 8 m

ai 1997, definitiv� prin decizia nr.1.273 din 19 decem

brie 1997 a Trib. Arad �i irevocabil� prin dec.civ. nr.804 din 17 m

artie 1998 a Cur�ii

de Apel Tim

i�oara, nepublicate. 227 V

. L�z�rescu, S. Bonta, op.cit., p.97

228 Încheierile date de Judec�toria Lugoj la 3 februarie 1969 (dos.nr.4277/1968) �i respectiv la 9 februarie 1969 (dos.4276/1968), apud V

. L�z�rescu, S. Bonta, op. cit., p. 96.

229 T. S., s. civ., dec., nr. 2133/1972;

244

înch

eier

ii de

prim�

inst

an��

urm

ând

ca u

lterio

r s�

fie

jus

tific

at�

prin

ho

t�râ

rea

r�m

as�

irevo

cabi

l�,

fie d

irect

în

tem

eiul

înc

heie

rii s

au h

ot�r

ârii

irevo

cabi

le.

Chi

ar d

ac�

s-ar

fi

adm

is c

erer

ea d

e în

scrie

re a

dre

ptul

ui

dobâ

ndit

prin

uzu

capi

une,

inst

an�a

de

carte

func

iar�

nu

va p

utea

, în

tem

eiul

ei

s�

disp

un�

efec

tuar

ea o

pera�ie

i pro

priu

-zis�

de în

scrie

re d

ac�

între

tim

p,

chia

r dup�

împl

inire

a te

rmen

ului

de

uzuc

apiu

ne, d

rept

ul a

fost

înta

bula

t sau

în

scris

pro

vizo

riu în

folo

sul u

nei a

lte p

erso

ane.

c.

Car

acte

rul c

onst

itutiv

al î

nscr

ieri

i Pe

ntru

uzu

capi

unea

regl

emen

tat�

de

Cod

ul c

ivil

este

gen

eral

acc

epta

t c�

ea

prod

uce

efec

te re

troac

tive,

resp

ectiv

c�

drep

tul s

e do

bând

e�te

, nu

de la

da

ta h

ot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i prin

car

e se

con

stat�

împl

inire

a ei

, ci d

e la

dat

a câ

nd a

înce

put s�

curg�

pres

crip�ia

. Pr

ima

ipot

ez�

de u

zuca

piun

e di

n le

gea

c�r�i

lor

func

iare

, ace

ea d

in

art.1

7 ar

e de

ase

men

ea e

fect

retro

activ

de

la d

ata

când

a în

cepu

t pos

esia

de

bun�

-cre

din��

a dr

eptu

lui

însc

ris î

n m

od n

eleg

itim

. A

u ex

ista

t in

terp

ret�

ri co

nfor

m c�r

ora �i

în c

azul

de

uzuc

apiu

ne r

egle

men

tat d

e ar

t.28,

înch

eier

ea

sau

hot�

râre

a pr

in c

are

se c

onst

at�

împl

inire

a ei

pro

duc

efec

te r

etro

activ

e,

pent

ru c�

în p

real

abil

are

loc

uzuc

apiu

nea �i

num

ai u

lterio

r se

cer

e în

tabu

lare

a230 ,

iar

pân�

în

mom

entu

l în

scrie

rii d

rept

ul d

obân

dit

ar a

vea

natu

ra u

nui d

rept

ext

rata

bula

r231 .

Arg

umen

tele

invo

cate

în ju

stifi

care

a ac

este

i sol

u�ii

s-au

înte

mei

at p

e în

fapt

ul c�,

pe

de o

par

te, u

zuca

piun

ea n

u es

te n

umai

un

mod

de

dobâ

ndire

a

prop

riet��ii

, ci �

i o s

anc�

iune

împo

triva

pro

prie

taru

lui n

eglij

ent,

a�a

încâ

t, du

p� î

mpl

inire

a te

rmen

ului

de

20 d

e an

i, to

cmai

ace

st f

apt

al

pose

siei

în

delu

ngat

e ar

treb

ui s�

poat�

fi op

us s

ucce

soru

lui,

iar

pe d

e al

t� p

arte

c�

dac�

uzu

capi

unea

ar

prod

uce

efec

te n

umai

de

la d

ata

însc

rierii

, ar

înse

mna

ca

pe

perio

ada

de t

imp

de l

a de

cesu

l pr

oprie

taru

lui

tabu

lar,

pân�

la

230 L

. Pop

, op.

cit.,

p.2

26

231 A

na B

oar,

op. c

it., p

.254

24

4

înch

eier

ii de

prim�

inst

an��

urm

ând

ca u

lterio

r s�

fie

jus

tific

at�

prin

ho

t�râ

rea

r�m

as�

irevo

cabi

l�,

fie d

irect

în

tem

eiul

înc

heie

rii s

au h

ot�r

ârii

irevo

cabi

le.

Chi

ar d

ac�

s-ar

fi

adm

is c

erer

ea d

e în

scrie

re a

dre

ptul

ui

dobâ

ndit

prin

uzu

capi

une,

inst

an�a

de

carte

func

iar�

nu

va p

utea

, în

tem

eiul

ei

s�

disp

un�

efec

tuar

ea o

pera�ie

i pro

priu

-zis�

de în

scrie

re d

ac�

între

tim

p,

chia

r dup�

împl

inire

a te

rmen

ului

de

uzuc

apiu

ne, d

rept

ul a

fost

înta

bula

t sau

în

scris

pro

vizo

riu în

folo

sul u

nei a

lte p

erso

ane.

c.

Car

acte

rul c

onst

itutiv

al î

nscr

ieri

i Pe

ntru

uzu

capi

unea

regl

emen

tat�

de

Cod

ul c

ivil

este

gen

eral

acc

epta

t c�

ea

prod

uce

efec

te re

troac

tive,

resp

ectiv

c�

drep

tul s

e do

bând

e�te

, nu

de la

da

ta h

ot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i prin

car

e se

con

stat�

împl

inire

a ei

, ci d

e la

dat

a câ

nd a

înce

put s�

curg�

pres

crip�ia

. Pr

ima

ipot

ez�

de u

zuca

piun

e di

n le

gea

c�r�i

lor

func

iare

, ace

ea d

in

art.1

7 ar

e de

ase

men

ea e

fect

retro

activ

de

la d

ata

când

a în

cepu

t pos

esia

de

bun�

-cre

din��

a dr

eptu

lui

însc

ris î

n m

od n

eleg

itim

. A

u ex

ista

t in

terp

ret�

ri co

nfor

m c�r

ora �i

în c

azul

de

uzuc

apiu

ne r

egle

men

tat d

e ar

t.28,

înch

eier

ea

sau

hot�

râre

a pr

in c

are

se c

onst

at�

împl

inire

a ei

pro

duc

efec

te r

etro

activ

e,

pent

ru c�

în p

real

abil

are

loc

uzuc

apiu

nea �i

num

ai u

lterio

r se

cer

e în

tabu

lare

a230 ,

iar

pân�

în

mom

entu

l în

scrie

rii d

rept

ul d

obân

dit

ar a

vea

natu

ra u

nui d

rept

ext

rata

bula

r231 .

Arg

umen

tele

invo

cate

în ju

stifi

care

a ac

este

i sol

u�ii

s-au

înte

mei

at p

e în

fapt

ul c�,

pe

de o

par

te, u

zuca

piun

ea n

u es

te n

umai

un

mod

de

dobâ

ndire

a

prop

riet��ii

, ci �

i o s

anc�

iune

împo

triva

pro

prie

taru

lui n

eglij

ent,

a�a

încâ

t, du

p� î

mpl

inire

a te

rmen

ului

de

20 d

e an

i, to

cmai

ace

st f

apt

al

pose

siei

în

delu

ngat

e ar

treb

ui s�

poat�

fi op

us s

ucce

soru

lui,

iar

pe d

e al

t� p

arte

c�

dac�

uzu

capi

unea

ar

prod

uce

efec

te n

umai

de

la d

ata

însc

rierii

, ar

înse

mna

ca

pe

perio

ada

de t

imp

de l

a de

cesu

l pr

oprie

taru

lui

tabu

lar,

pân�

la

230 L

. Pop

, op.

cit.,

p.2

26

231 A

na B

oar,

op. c

it., p

.254

245

înscrierea uzucapantului, în scripte, imobilul s� fie al nim

�nui, ceea ce nu se poate accepta.

Calificarea

uzucapiunii drept

sanc�iune îndreptat�

împotriva

proprietarului este îns� contrar� sensului acestei no�iuni care presupune întotdeauna ca o condi�ie un fapt ilicit, în vrem

e ce ab�inerea proprietarului de la utilizarea bunului s�u nu este altceva decât exercitarea unei prerogative legale, nicidecum

un fapt contrar legii. De altfel, sim

plul fapt c� proprietarul nu �i-a folosit bunul, indiferent dac� din neglijen�a sa sau din orice alt m

otiv, nu duce la uzucapiune dac� nu sunt îndeplinite celelalte condi�ii, în prim

ul rând ca bunul s� fi fost posedat în mod util de o alt� persoan�. N

u exist�, de asem

enea, motive de tem

ere c�, în lipsa unui asemenea efect

retroactiv bunul

ar r�m

âne f�r�

st�pân pe

perioada dintre

decesul proprietarului

�i acela

al înscrierii

uzucapantului, deoarece

succesorii acestuia – m

o�tenitorii legali sau testamentari, ori, în lipsa acestora, statul -

care dobândesc dreptul f�r� înscriere, potrivit art.26, nu sunt dec�zu�i în nici un m

od din acest drept asupra bunului, decât tocmai prin efectul procedurii

de înscriere a dreptului uzucapantului. D

ac� regulii stabilite prin art.17, potrivit c�reia drepturile reale se dobândesc num

ai când constituirea sau str�mutarea a fost înscris� în cartea

funciar�, i se recunoa�te caracterul imperativ, pe care trebuie s� i-l confere

interesul de ordine public�, general c�ruia îi corespunde, un astfel de caracter retroactiv al uzucapiunii nu poate fi acceptat, în lipsa unei dispozi�ii legale exprese. A

r fi, de altfel, greu de admis c� dreptul coproprietarului

c�ruia i s-a atribuit bunul, în cadrul partajului s� nu se dobândeasc� decât pentru viitor potrivit dispozi�iilor exprese ale Legii nr. 389/1943, iar acela al uzucapantului s� fie considerat dobândit retroactiv. Încheierea sau hot�rârea judec�toreasc� de adm

itere, care reprezint� “cauza legitim�” a înscrierii, în

sensul art. 17 �i 34 din Decretul lege nr. 115/1938 vor avea, prin urm

are, caracter constitutiv �i nu declarativ de drepturi, întabulându-se în cartea funciar� cu data not�rii cererii de înscriere. În sprijinul acestei solu�ii pot fi

245

înscrierea uzucapantului, în scripte, imobilul s� fie al nim

�nui, ceea ce nu se poate accepta.

Calificarea

uzucapiunii drept

sanc�iune îndreptat�

împotriva

proprietarului este îns� contrar� sensului acestei no�iuni care presupune întotdeauna ca o condi�ie un fapt ilicit, în vrem

e ce ab�inerea proprietarului de la utilizarea bunului s�u nu este altceva decât exercitarea unei prerogative legale, nicidecum

un fapt contrar legii. De altfel, sim

plul fapt c� proprietarul nu �i-a folosit bunul, indiferent dac� din neglijen�a sa sau din orice alt m

otiv, nu duce la uzucapiune dac� nu sunt îndeplinite celelalte condi�ii, în prim

ul rând ca bunul s� fi fost posedat în mod util de o alt� persoan�. N

u exist�, de asem

enea, motive de tem

ere c�, în lipsa unui asemenea efect

retroactiv bunul

ar r�m

âne f�r�

st�pân pe

perioada dintre

decesul proprietarului

�i acela

al înscrierii

uzucapantului, deoarece

succesorii acestuia – m

o�tenitorii legali sau testamentari, ori, în lipsa acestora, statul -

care dobândesc dreptul f�r� înscriere, potrivit art.26, nu sunt dec�zu�i în nici un m

od din acest drept asupra bunului, decât tocmai prin efectul procedurii

de înscriere a dreptului uzucapantului. D

ac� regulii stabilite prin art.17, potrivit c�reia drepturile reale se dobândesc num

ai când constituirea sau str�mutarea a fost înscris� în cartea

funciar�, i se recunoa�te caracterul imperativ, pe care trebuie s� i-l confere

interesul de ordine public�, general c�ruia îi corespunde, un astfel de caracter retroactiv al uzucapiunii nu poate fi acceptat, în lipsa unei dispozi�ii legale exprese. A

r fi, de altfel, greu de admis c� dreptul coproprietarului

c�ruia i s-a atribuit bunul, în cadrul partajului s� nu se dobândeasc� decât pentru viitor potrivit dispozi�iilor exprese ale Legii nr. 389/1943, iar acela al uzucapantului s� fie considerat dobândit retroactiv. Încheierea sau hot�rârea judec�toreasc� de adm

itere, care reprezint� “cauza legitim�” a înscrierii, în

sensul art. 17 �i 34 din Decretul lege nr. 115/1938 vor avea, prin urm

are, caracter constitutiv �i nu declarativ de drepturi, întabulându-se în cartea funciar� cu data not�rii cererii de înscriere. În sprijinul acestei solu�ii pot fi

246

invo

cate

�i

disp

ozi�i

ile a

linea

tulu

i fin

al a

l ar

t. 30

, ca

re o

pres

c in

stan�a

de

carte

fun

ciar�

s� d

ispu

n�,

în t

emei

ul î

nche

ierii

sau

hot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i, în

scrie

rea

drep

tulu

i, da

c� a

cest

a a

fost

înt

abul

at s

au î

nscr

is p

rovi

zoriu

în

folo

sul u

nei a

lte p

erso

ane,

chi

ar d

up�

împl

inire

a te

rmen

ului

de

uzuc

apiu

ne,

inte

rdic�ie

car

e nu

s-a

r put

ea s

us�in

e în

mod

val

abil

dac�

efe

ctul

hot�r

ârii

s-ar

pro

duce

în m

od re

troac

tiv. Î

n pr

actic�,

însc

rierii

i s

-a a

tribu

it im

plic

it un

ca

ract

er c

onst

itutiv

, con

side

rând

u-se

de

exem

plu

c� d

rept

ul a

r ur

ma

s� f

ie

însc

ris în

favo

area

pos

esor

ului

act

ual d

e�i t

erm

enul

de

20 d

e an

i a fo

st d

eja

împl

init

în f

avoa

rea

auto

rulu

i s�

u, c

are

îns�

nu

a so

licita

t în

tabu

lare

a dr

eptu

lui,

prin

apl

icar

ea d

ispo

zi�ii

lor a

rt. 1

860

din

Cod

ul c

ivil

refe

ritoa

re la

jo

nc�iu

nea

pose

siilo

r232 . D

ac�

drep

tul a

r fi

fost

dob

ândi

t aut

omat

de

prim

ul

pose

sor,

la îm

plin

irea

pres

crip�ie

i de

20 d

e an

i, f�

r� în

scrie

re, e

l ar f

i tre

buit

mai

întâ

i înt

abul

at în

favo

area

ace

stui

a, p

entru

ca

apoi

s�

se v

alor

ifice

act

ul

prin

car

e a

fost

tran

smis

cel

uila

lt.

§3. U

zuca

piun

ea în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

Un

impa

ct d

eose

bit a

supr

a re

glem

ent�

rii ju

ridic

e a

uzuc

apiu

nii î

l are

ap

licar

ea L

egii

nr. 7

/199

6 pr

ivin

d ca

dast

rul �

i pub

licita

tea

imob

iliar�.

Ast

fel,

prin

apl

icar

ea a

cest

ei le

gi s

-a r

even

it la

uzu

capi

unea

ce

intr�

sub

impe

riul

Cod

ului

civ

il ro

mân

�i

în a

cele

ter

itorii

und

e, �

i în

pre

zent

, se

apl

ic�

prev

eder

ile a

rt. 2

7 �i

28

din

D.-L

. nr.

115/

1938

. Dec

i nu

mai

est

e vo

rba

de

cara

cter

ul e

xcep�io

nal

al u

zuca

piun

ii, c

a m

od d

e do

bând

ire a

dre

ptur

ilor

real

e im

obili

are,

în si

stem

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�.

Oda

t� c

u ad

opta

rea �i

pro

mul

gare

a Le

gii n

r. 7/

1996

, car

e a

intra

t în

vigo

are

la 9

0 de

zile

dup�

publ

icar

ea e

i, si

stem

ul c�r�il

or f

unci

are

a fo

st

extin

s în

între

aga �a

r�. A

ceas

t� o

pera�ie

a fo

st ro

dul u

nei a

ctiv

it��i

extre

m d

e co

mpl

exe

la n

ivel

ul în

tregi

i ��r

i. Po

trivi

t art.

72

din

Lege

, la

data

fina

liz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le �

i re

gist

relo

r de

pub

licita

te i

mob

iliar�

pent

ru î

ntre

g te

ritor

iul a

dmin

istra�ie

i al u

nui j

ude�

î�i î

ncet

eaz�

apl

icab

ilita

tea,

prin

tre a

lte

232 C

urte

a de

Ape

l Tim

i�oa

ra, s

.civ

.dec

.186

3/19

96, n

epub

licat�.

24

6

invo

cate

�i

disp

ozi�i

ile a

linea

tulu

i fin

al a

l ar

t. 30

, ca

re o

pres

c in

stan�a

de

carte

fun

ciar�

s� d

ispu

n�,

în t

emei

ul î

nche

ierii

sau

hot�r

ârii

jude

c�to

re�t

i, în

scrie

rea

drep

tulu

i, da

c� a

cest

a a

fost

înt

abul

at s

au î

nscr

is p

rovi

zoriu

în

folo

sul u

nei a

lte p

erso

ane,

chi

ar d

up�

împl

inire

a te

rmen

ului

de

uzuc

apiu

ne,

inte

rdic�ie

car

e nu

s-a

r put

ea s

us�in

e în

mod

val

abil

dac�

efe

ctul

hot�r

ârii

s-ar

pro

duce

în m

od re

troac

tiv. Î

n pr

actic�,

însc

rierii

i s

-a a

tribu

it im

plic

it un

ca

ract

er c

onst

itutiv

, con

side

rând

u-se

de

exem

plu

c� d

rept

ul a

r ur

ma

s� f

ie

însc

ris în

favo

area

pos

esor

ului

act

ual d

e�i t

erm

enul

de

20 d

e an

i a fo

st d

eja

împl

init

în f

avoa

rea

auto

rulu

i s�

u, c

are

îns�

nu

a so

licita

t în

tabu

lare

a dr

eptu

lui,

prin

apl

icar

ea d

ispo

zi�ii

lor a

rt. 1

860

din

Cod

ul c

ivil

refe

ritoa

re la

jo

nc�iu

nea

pose

siilo

r232 . D

ac�

drep

tul a

r fi

fost

dob

ândi

t aut

omat

de

prim

ul

pose

sor,

la îm

plin

irea

pres

crip�ie

i de

20 d

e an

i, f�

r� în

scrie

re, e

l ar f

i tre

buit

mai

întâ

i înt

abul

at în

favo

area

ace

stui

a, p

entru

ca

apoi

s�

se v

alor

ifice

act

ul

prin

car

e a

fost

tran

smis

cel

uila

lt.

§3. U

zuca

piun

ea în

sist

emul

Leg

ii nr

. 7/1

996

Un

impa

ct d

eose

bit a

supr

a re

glem

ent�

rii ju

ridic

e a

uzuc

apiu

nii î

l are

ap

licar

ea L

egii

nr. 7

/199

6 pr

ivin

d ca

dast

rul �

i pub

licita

tea

imob

iliar�.

Ast

fel,

prin

apl

icar

ea a

cest

ei le

gi s

-a r

even

it la

uzu

capi

unea

ce

intr�

sub

impe

riul

Cod

ului

civ

il ro

mân

�i

în a

cele

ter

itorii

und

e, �

i în

pre

zent

, se

apl

ic�

prev

eder

ile a

rt. 2

7 �i

28

din

D.-L

. nr.

115/

1938

. Dec

i nu

mai

est

e vo

rba

de

cara

cter

ul e

xcep�io

nal

al u

zuca

piun

ii, c

a m

od d

e do

bând

ire a

dre

ptur

ilor

real

e im

obili

are,

în si

stem

ul d

e ca

rte fu

ncia

r�.

Oda

t� c

u ad

opta

rea �i

pro

mul

gare

a Le

gii n

r. 7/

1996

, car

e a

intra

t în

vigo

are

la 9

0 de

zile

dup�

publ

icar

ea e

i, si

stem

ul c�r�il

or f

unci

are

a fo

st

extin

s în

între

aga �a

r�. A

ceas

t� o

pera�ie

a fo

st ro

dul u

nei a

ctiv

it��i

extre

m d

e co

mpl

exe

la n

ivel

ul în

tregi

i ��r

i. Po

trivi

t art.

72

din

Lege

, la

data

fina

liz�r

ii lu

cr�r

ilor

cada

stra

le �

i re

gist

relo

r de

pub

licita

te i

mob

iliar�

pent

ru î

ntre

g te

ritor

iul a

dmin

istra�ie

i al u

nui j

ude�

î�i î

ncet

eaz�

apl

icab

ilita

tea,

prin

tre a

lte

232 C

urte

a de

Ape

l Tim

i�oa

ra, s

.civ

.dec

.186

3/19

96, n

epub

licat�.

247

dispozi�ii legale, D.-L. nr. 115/1938, precum

�i dispozi�iile Codului civil

privitoare la publicitatea imobiliar�.

Cu toate c� se are în vedere extinderea sistem

ului c�r�ilor funciare �i în

teritoriile în

care opera

Registrul

de Transcrip�iuni

�i Inscrip�iuni

imobiliare, înscrierea dreptului de proprietate s-au a oric�ror altor drepturi

reale în cartea funciar� nu va mai avea caracter constitutiv de drepturi, a�a

cum prevedea art. 17 din D

.-L. nr. 115/1938. Înscrierea în cartea funciar� nu va avea efect decât în ceea ce prive�te opozabilitatea dreptului înscris fa�� de ter�i (art. 22 din Legea nr. 7/1996).

De asem

enea, noua lege nu mai cuprinde nici o dispozi�ie referitoare

la uzucapiune, similar� cu art. 27 �i art. 28 din D

ecretul lege nr. 115/1938. A

stfel, din mom

entul în care se aplic� numai Legea nr. 7/1996, dobândirea

dreptului de proprietate �i a altor drepturi reale prin uzucapiune va intra num

ai sub inciden�a Codului civil rom

ân.

247

dispozi�ii legale, D.-L. nr. 115/1938, precum

�i dispozi�iile Codului civil

privitoare la publicitatea imobiliar�.

Cu toate c� se are în vedere extinderea sistem

ului c�r�ilor funciare �i în

teritoriile în

care opera

Registrul

de Transcrip�iuni

�i Inscrip�iuni

imobiliare, înscrierea dreptului de proprietate s-au a oric�ror altor drepturi

reale în cartea funciar� nu va mai avea caracter constitutiv de drepturi, a�a

cum prevedea art. 17 din D

.-L. nr. 115/1938. Înscrierea în cartea funciar� nu va avea efect decât în ceea ce prive�te opozabilitatea dreptului înscris fa�� de ter�i (art. 22 din Legea nr. 7/1996).

De asem

enea, noua lege nu mai cuprinde nici o dispozi�ie referitoare

la uzucapiune, similar� cu art. 27 �i art. 28 din D

ecretul lege nr. 115/1938. A

stfel, din mom

entul în care se aplic� numai Legea nr. 7/1996, dobândirea

dreptului de proprietate �i a altor drepturi reale prin uzucapiune va intra num

ai sub inciden�a Codului civil rom

ân.

248

CA

PITO

LUL

AL

IV-L

EA

PUB

LIC

ITA

TEA

IMO

BILI

AR�

ÎN L

UM

INA

DIS

POZI�I

ILO

R N

OU

LUI C

OD

CIV

IL

4.1.

Con

side

rent

e de

ord

in m

otiv

a�io

nal p

rivi

nd n

eces

itate

a in

trod

ucer

ii N

oulu

i Cod

Civ

il

A

dopt

area

unu

i no

u C

od C

ivil

în R

omân

ia s

-a c

ontu

rat

ca o

ne

cesi

tate

înc�

din

per

ioad

a do

mni

ei re

gelu

i Car

ol a

l II-l

ea, p

erio

ad�

în c

are

de a

ltfel

au

înce

put p

rimel

e lu

cr�r

i car

e în

s� n

u au

mai

put

ut in

tra în

vig

oare

de

oare

ce a

u fo

st s

uspe

ndat

e de

guv

ernu

l gen

eral

ului

Ion

Ant

ones

cu. D

rept

ur

mar

e, p

ân�

în z

ilele

noa

stre

lege

a ci

vil�

apl

icab

il� p

e te

ritor

iul r

omân

esc

a r�

mas

Cod

ul C

ivil

de la

186

4, c

od d

e in

spira�ie

fra

ncez�,

p�s

trând

u-se

izul

ar

haic

al

expr

im�r

ilor

de a

tunc

i în

tot

al�

neco

ncor

dan��

cu r

ealit��

ile

cotid

iene

.

De�

i a re

prez

enta

t o o

per�

am

pl�,

car

e a

rezi

stat

f�r�

a fi

mod

ifica

t�de

cât p

e al

ocur

i vre

me

de m

ai b

ine

de 1

50 d

e an

i, C

odul

Civ

il a

prez

enta

t to

tu�i

lacu

ne în

cee

a ce

priv

e�te

regl

emen

tare

a an

umito

r ins

titu�

ii de

dre

pt c

a de

exe

mpl

u ac�iu

nea

în r

even

dica

re, r

apor

turil

e de

fam

ilie,

anu

mite

asp

ecte

le

gate

de

succ

esiu

ni,

etc.

În

vede

rea

acop

eriri

i tu

turo

r ac

esto

r la

cune

�i

a un

ific�

rii r

egle

men

t�ril

or d

e dr

ept

civi

l cu

cel

e de

dre

pt c

omer

cial

înt

r-un

si

ngur

cod

, dup�

mod

elul

elv

e�ia

n sa

u ita

lian,

s-a

înce

put r

edac

tare

a N

oulu

i C

od C

ivil

înc�

din

anu

l 199

7. M

odel

ele

de in

spira�ie

233 în

ved

erea

real

iz�r

ii ac

este

i lu

cr�r

i au

fos

t C

odul

civ

il fr

ance

z du

p� m

odifi

care

a di

n 23

iun

ie

2006

, Cod

ul c

ivil

din

Que

bec,

Cod

ul c

ivil

italia

n, C

odul

civ

il el

vetia

n da

r �i

proi

ecte

na�io

nale

ge

n pr

oiec

tul

„Cat

ala”

di

n Fr

an�a

sa

u eu

rope

ne

– „P

rinci

piile

Uni

droi

t �i

Prin

cipi

ile d

rept

ului

Eur

opea

n al

Con

tract

elor

”,

urm�r

indu

-se

perm

anen

t, ca

o c

onse

cin��

a fa

ptul

ui c�

Rom

ânia

est

e st

at

233 A

se

vede

a Pr

efa�

a la

Nou

l C

od C

ivil

real

izat�

de C

onf.

Uni

v. D

r. Fl

aviu

s A

. Bai

as,

mem

bru

al C

omis

iei d

e re

dact

are

a Pr

oiec

tulu

i Nou

lui C

od C

ivil;

24

8

CA

PITO

LUL

AL

IV-L

EA

PUB

LIC

ITA

TEA

IMO

BILI

AR�

ÎN L

UM

INA

DIS

POZI�I

ILO

R N

OU

LUI C

OD

CIV

IL

4.1.

Con

side

rent

e de

ord

in m

otiv

a�io

nal p

rivi

nd n

eces

itate

a in

trod

ucer

ii N

oulu

i Cod

Civ

il

A

dopt

area

unu

i no

u C

od C

ivil

în R

omân

ia s

-a c

ontu

rat

ca o

ne

cesi

tate

înc�

din

per

ioad

a do

mni

ei re

gelu

i Car

ol a

l II-l

ea, p

erio

ad�

în c

are

de a

ltfel

au

înce

put p

rimel

e lu

cr�r

i car

e în

s� n

u au

mai

put

ut in

tra în

vig

oare

de

oare

ce a

u fo

st s

uspe

ndat

e de

guv

ernu

l gen

eral

ului

Ion

Ant

ones

cu. D

rept

ur

mar

e, p

ân�

în z

ilele

noa

stre

lege

a ci

vil�

apl

icab

il� p

e te

ritor

iul r

omân

esc

a r�

mas

Cod

ul C

ivil

de la

186

4, c

od d

e in

spira�ie

fra

ncez�,

p�s

trând

u-se

izul

ar

haic

al

expr

im�r

ilor

de a

tunc

i în

tot

al�

neco

ncor

dan��

cu r

ealit��

ile

cotid

iene

.

De�

i a re

prez

enta

t o o

per�

am

pl�,

car

e a

rezi

stat

f�r�

a fi

mod

ifica

t�de

cât p

e al

ocur

i vre

me

de m

ai b

ine

de 1

50 d

e an

i, C

odul

Civ

il a

prez

enta

t to

tu�i

lacu

ne în

cee

a ce

priv

e�te

regl

emen

tare

a an

umito

r ins

titu�

ii de

dre

pt c

a de

exe

mpl

u ac�iu

nea

în r

even

dica

re, r

apor

turil

e de

fam

ilie,

anu

mite

asp

ecte

le

gate

de

succ

esiu

ni,

etc.

În

vede

rea

acop

eriri

i tu

turo

r ac

esto

r la

cune

�i

a un

ific�

rii r

egle

men

t�ril

or d

e dr

ept

civi

l cu

cel

e de

dre

pt c

omer

cial

înt

r-un

si

ngur

cod

, dup�

mod

elul

elv

e�ia

n sa

u ita

lian,

s-a

înce

put r

edac

tare

a N

oulu

i C

od C

ivil

înc�

din

anu

l 199

7. M

odel

ele

de in

spira�ie

233 în

ved

erea

real

iz�r

ii ac

este

i lu

cr�r

i au

fos

t C

odul

civ

il fr

ance

z du

p� m

odifi

care

a di

n 23

iun

ie

2006

, Cod

ul c

ivil

din

Que

bec,

Cod

ul c

ivil

italia

n, C

odul

civ

il el

vetia

n da

r �i

proi

ecte

na�io

nale

ge

n pr

oiec

tul

„Cat

ala”

di

n Fr

an�a

sa

u eu

rope

ne

– „P

rinci

piile

Uni

droi

t �i

Prin

cipi

ile d

rept

ului

Eur

opea

n al

Con

tract

elor

”,

urm�r

indu

-se

perm

anen

t, ca

o c

onse

cin��

a fa

ptul

ui c�

Rom

ânia

est

e st

at

233 A

se

vede

a Pr

efa�

a la

Nou

l C

od C

ivil

real

izat�

de C

onf.

Uni

v. D

r. Fl

aviu

s A

. Bai

as,

mem

bru

al C

omis

iei d

e re

dact

are

a Pr

oiec

tulu

i Nou

lui C

od C

ivil;

249

mem

bru U

E, arm

onizarea prevederilor

noului cod

cu reglem

ent�rile europene în vigoare.

Necesitatea

realiz�rii acestui

nou C

od civil

rezid��i

din angajam

entul pe care Rom

ânia �i l-a asumat dup� aderarea la U

E în ceea ce prive�te reform

a judiciar��i lupta îm

potriva corup�iei. Chiar ultim

ul Raport interm

ediar al Com

isiei c�tre Parlamentul European �i C

onsiliu privind progresele realizate de Rom

ânia în cadrul Mecanism

ului de cooperare �i verificare

(Bruxelles,

12.02.2009) 234 eviden�ieaz�

importan�a

pentru sistem

ul judiciar a adopt�rii celor 4 noi coduri: Codul civil �i C

odul de procedur� civil�, C

odul penal �i Codul de procedur� penal�. N

oul Cod civil

urm�re�te reglem

entarea raporturilor de drept privat într-un singur cod – C

odul civil, având în consecin�� urm�toarea structur�:

Titlul prelim

iar;

Cartea I – D

espre persoane;

Cartea a II-a – D

espre familie;

C

artea a III-a – Despre bunuri;

C

artea a IV-a – D

espre mo�tenire �i liberalit��i;

C

artea a V-a – D

espre obliga�ii;

Cartea a V

I-a – Despre prescrip�ia extinctiv�, dec�derea �i calculul

termenelor;

C

artea a VII-a – D

ispozi�ii de drept interna�ional privat.

Abordarea unitar� a raporturilor obliga�ionale prin renun�area la acea

diviziune tradi�ional� în raporturi de drept civil �i raporturi de drept com

ercial va avea un impact asupra m

ediului de afaceri, diferen�ierea de regim

juridic aplicându-se în func�ie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a subiec�ilor raportului juridic obliga�ional. R

ealizarea noului cod în ansam

blul s�u a trebuit s� urm�reasc� faptul ca noile

reglement�ri s� nu contravin� cu anum

ite directive comunitare sau s�

234 A

se vedea Expunerea de motive la Legea nr. 287/17.07.2009 privind C

odul civil publicat� în M

. Of. nr. 511/24.07.2009

249

mem

bru U

E, arm

onizarea prevederilor

noului cod

cu reglem

ent�rile europene în vigoare.

Necesitatea

realiz�rii acestui

nou C

od civil

rezid��i

din angajam

entul pe care Rom

ânia �i l-a asumat dup� aderarea la U

E în ceea ce prive�te reform

a judiciar��i lupta îm

potriva corup�iei. Chiar ultim

ul Raport interm

ediar al Com

isiei c�tre Parlamentul European �i C

onsiliu privind progresele realizate de Rom

ânia în cadrul Mecanism

ului de cooperare �i verificare

(Bruxelles,

12.02.2009) 234 eviden�ieaz�

importan�a

pentru sistem

ul judiciar a adopt�rii celor 4 noi coduri: Codul civil �i C

odul de procedur� civil�, C

odul penal �i Codul de procedur� penal�. N

oul Cod civil

urm�re�te reglem

entarea raporturilor de drept privat într-un singur cod – C

odul civil, având în consecin�� urm�toarea structur�:

Titlul prelim

iar;

Cartea I – D

espre persoane;

Cartea a II-a – D

espre familie;

C

artea a III-a – Despre bunuri;

C

artea a IV-a – D

espre mo�tenire �i liberalit��i;

C

artea a V-a – D

espre obliga�ii;

Cartea a V

I-a – Despre prescrip�ia extinctiv�, dec�derea �i calculul

termenelor;

C

artea a VII-a – D

ispozi�ii de drept interna�ional privat.

Abordarea unitar� a raporturilor obliga�ionale prin renun�area la acea

diviziune tradi�ional� în raporturi de drept civil �i raporturi de drept com

ercial va avea un impact asupra m

ediului de afaceri, diferen�ierea de regim

juridic aplicându-se în func�ie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a subiec�ilor raportului juridic obliga�ional. R

ealizarea noului cod în ansam

blul s�u a trebuit s� urm�reasc� faptul ca noile

reglement�ri s� nu contravin� cu anum

ite directive comunitare sau s�

234 A

se vedea Expunerea de motive la Legea nr. 287/17.07.2009 privind C

odul civil publicat� în M

. Of. nr. 511/24.07.2009

250

îngr

eune

ze a

plic

area

uno

r reg

ulam

ente

com

unita

re. C

u to

ate

aces

tea,

în c

ea

mai

mar

e pa

rte N

oul C

od C

ivil

a pr

elua

t so

lu�ii

le e

xist

ente

în

Cod

ul c

ivil

afla

t în

c� î

n vi

goar

e,

solu�ii

car

e �i

-au

dove

dit

de-a

lun

gul

timpu

lui

viab

ilita

tea,

iar

noi

le r

egle

men

t�ri

au f

ost

prel

uate

din

cod

urile

civ

ile a

le

alto

r st

ate.

A�a

dar,

în m

od j

ustif

icat

s-a

int

itula

t ac

est

nou

act

norm

ativ

„N

oul v

echi

Cod

Civ

il235 ”.

4.2.

Pub

licita

tea

imob

iliar�

în lu

min

a re

glem

ent�

rilo

r N

oulu

i Cod

Civ

il

A�a

cum

f�c

eam

ref

erire

în

prim

ul c

apito

l al

luc

r�rii

, pâ

n� î

n pr

ezen

t, pe

ter

itoriu

l R

omân

iei

s-au

con

tura

t 6

sist

eme

de p

ublic

itate

im

obili

ar�:

1.

Sist

emul

de

pu

blic

itate

cu

ca

ract

erpe

rson

al

înte

mei

at

pe

Reg

istre

le d

e tra

nscr

ip�iu

ni �

i ins

crip�iu

ni, r

egle

men

tat î

n C

odul

ci

vil �i

în

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l�,

sist

em c

e �i

-a g

asit

aplic

abili

tate

a în

Vec

hiul

Reg

at;

2.Si

stem

ul d

e pu

blic

itate

cu

cara

cter

rea

l, în

tem

eiat

pe

c�r�i

le

func

iare

în

care

îns

crie

rile

au c

a re

gul�

efe

ct c

onst

itutiv

sau

tra

nsla

tiv d

e dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e, s

iste

m r

egle

men

tat

prin

D

.-L.

Nr.

115/

1938

�i

ca

re �i

-a

g�si

t ap

licab

ilita

tea

în

Tran

silv

ania

, Ban

at, C

ri�an

a, M

aram

ure��i

Buc

ovin

a de

Sud

; 3.

Sist

emul

de

publ

icita

te c

u ca

ract

er i

nter

med

iar,

înte

mei

at p

e c�

r�ile

de

publ

icita

te i

mob

iliar�,

reg

lem

enta

t pr

in L

egea

nr.

242/

1947

, cu

apl

icab

ilita

te î

n câ

teva

loc

alit��i

din

fost

ul j

ude�

Ilfov

; 4.

Sist

emul

de

publ

icita

te c

u ca

ract

er i

nter

med

iar �i

pro

vizo

riu,

înte

mei

at p

e c�

r�ile

de

evid

en��

func

iar�

, reg

lem

enta

t prin

Leg

ea

nr. 9

63/1

946,

cu

aplic

abili

tate

în a

cele

loca

lit��

i din

Tra

nsilv

ania

23

5 A s

e ve

dea

V.

Stoi

ca,

„Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pri

ncip

ale”

, Ed

. C.

H.

Beck

, Bu

cure�ti

, 200

9, p

. XI –

XIII

; 25

0

îngr

eune

ze a

plic

area

uno

r reg

ulam

ente

com

unita

re. C

u to

ate

aces

tea,

în c

ea

mai

mar

e pa

rte N

oul C

od C

ivil

a pr

elua

t so

lu�ii

le e

xist

ente

în

Cod

ul c

ivil

afla

t în

c� î

n vi

goar

e,

solu�ii

car

e �i

-au

dove

dit

de-a

lun

gul

timpu

lui

viab

ilita

tea,

iar

noi

le r

egle

men

t�ri

au f

ost

prel

uate

din

cod

urile

civ

ile a

le

alto

r st

ate.

A�a

dar,

în m

od j

ustif

icat

s-a

int

itula

t ac

est

nou

act

norm

ativ

„N

oul v

echi

Cod

Civ

il235 ”.

4.2.

Pub

licita

tea

imob

iliar�

în lu

min

a re

glem

ent�

rilo

r N

oulu

i Cod

Civ

il

A�a

cum

f�c

eam

ref

erire

în

prim

ul c

apito

l al

luc

r�rii

, pâ

n� î

n pr

ezen

t, pe

ter

itoriu

l R

omân

iei

s-au

con

tura

t 6

sist

eme

de p

ublic

itate

im

obili

ar�:

1.

Sist

emul

de

pu

blic

itate

cu

ca

ract

erpe

rson

al

înte

mei

at

pe

Reg

istre

le d

e tra

nscr

ip�iu

ni �

i ins

crip�iu

ni, r

egle

men

tat î

n C

odul

ci

vil �i

în

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

civi

l�,

sist

em c

e �i

-a g

asit

aplic

abili

tate

a în

Vec

hiul

Reg

at;

2.Si

stem

ul d

e pu

blic

itate

cu

cara

cter

rea

l, în

tem

eiat

pe

c�r�i

le

func

iare

în

care

îns

crie

rile

au c

a re

gul�

efe

ct c

onst

itutiv

sau

tra

nsla

tiv d

e dr

eptu

ri re

ale

imob

iliar

e, s

iste

m r

egle

men

tat

prin

D

.-L.

Nr.

115/

1938

�i

ca

re �i

-a

g�si

t ap

licab

ilita

tea

în

Tran

silv

ania

, Ban

at, C

ri�an

a, M

aram

ure��i

Buc

ovin

a de

Sud

; 3.

Sist

emul

de

publ

icita

te c

u ca

ract

er i

nter

med

iar,

înte

mei

at p

e c�

r�ile

de

publ

icita

te i

mob

iliar�,

reg

lem

enta

t pr

in L

egea

nr.

242/

1947

, cu

apl

icab

ilita

te î

n câ

teva

loc

alit��i

din

fost

ul j

ude�

Ilfov

; 4.

Sist

emul

de

publ

icita

te c

u ca

ract

er i

nter

med

iar �i

pro

vizo

riu,

înte

mei

at p

e c�

r�ile

de

evid

en��

func

iar�

, reg

lem

enta

t prin

Leg

ea

nr. 9

63/1

946,

cu

aplic

abili

tate

în a

cele

loca

lit��

i din

Tra

nsilv

ania

23

5 A s

e ve

dea

V.

Stoi

ca,

„Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pri

ncip

ale”

, Ed

. C.

H.

Beck

, Bu

cure�ti

, 200

9, p

. XI –

XIII

;

251

unde c�r�ile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din cauza r�boiului;

5.Sistem

ul de publicitate cu caracter realbazat de c�r�ile funciare dar în care înscrierile au ca regul�

efect de opozabilitate fa�� de ter�i, sistem

reglementat prin Legea nr. 7/1996 �i care are

aplicabilitate la nivelul întregii ��ri; 6.

Sistemul de publicitate cu caracter real bazat pe c�r�ile funciare,

sistem în care înscrierile au ca regul�

efect constitutiv sau translativ

de drepturi

reale im

obliare. A

cest sistem

este

reglementat de N

oul Cod C

ivil �i are aplicabilitate la nivelul întregului stat;

În m

omentul de fa��, de�i actul norm

ativ în vigoare este Legea nr. 7/1996, D

ecizia Sec�iilor Unite ale Înaltei C

ur�i de Casa�ie �i Justi�ie nr.

XX

I din data de 12 decembrie 2005

236 prevede c� „ac�iunile de carte funciar� (în presta�ie tabular�

�i în rectificare tabular�), având ca obiect înscrierea în cartea funciar� a unor drepturi reale im

obiliare prev�zute prin acte juridice valabil încheiate anterior intr�rii în vigoare a Legii cadastrului �i publicit��ii im

obiliare nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozi�iile legii vechi, respectiv de D

.–L. nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare”.

De asem

enea, prin Decizia Sec�iilor U

nite ale Înaltei Cur�i de

Casa�ie �i Justi�ie nr. LX

XX

VI (86) din 10 decem

brie 2007237 s-a statuat c�

în situa�ia prescrip�iilor achizitive începute sub imperiul D

ecretului-lege nr. 115/1938 �i îm

plinite dup� intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, ac�iunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim

de carte funciar� sunt guvernate de dispozi�iile legii vechi, respectiv ale D

.-L. nr. 115/1938.

236 D

ecizie publicat� în M. O

f. al Rom

âniei, nr. 225 /13.03. 2006, Partea I; 237 D

ecizie publicat� în M. O

f. al Rom

âniei nr. 697 /14.10. 2008, Partea I;

251

unde c�r�ile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din cauza r�boiului;

5.Sistem

ul de publicitate cu caracter realbazat de c�r�ile funciare dar în care înscrierile au ca regul�

efect de opozabilitate fa�� de ter�i, sistem

reglementat prin Legea nr. 7/1996 �i care are

aplicabilitate la nivelul întregii ��ri; 6.

Sistemul de publicitate cu caracter real bazat pe c�r�ile funciare,

sistem în care înscrierile au ca regul�

efect constitutiv sau translativ

de drepturi

reale im

obliare. A

cest sistem

este

reglementat de N

oul Cod C

ivil �i are aplicabilitate la nivelul întregului stat;

În m

omentul de fa��, de�i actul norm

ativ în vigoare este Legea nr. 7/1996, D

ecizia Sec�iilor Unite ale Înaltei C

ur�i de Casa�ie �i Justi�ie nr.

XX

I din data de 12 decembrie 2005

236 prevede c� „ac�iunile de carte funciar� (în presta�ie tabular�

�i în rectificare tabular�), având ca obiect înscrierea în cartea funciar� a unor drepturi reale im

obiliare prev�zute prin acte juridice valabil încheiate anterior intr�rii în vigoare a Legii cadastrului �i publicit��ii im

obiliare nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozi�iile legii vechi, respectiv de D

.–L. nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi�iilor privitoare la c�r�ile funciare”.

De asem

enea, prin Decizia Sec�iilor U

nite ale Înaltei Cur�i de

Casa�ie �i Justi�ie nr. LX

XX

VI (86) din 10 decem

brie 2007237 s-a statuat c�

în situa�ia prescrip�iilor achizitive începute sub imperiul D

ecretului-lege nr. 115/1938 �i îm

plinite dup� intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, ac�iunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim

de carte funciar� sunt guvernate de dispozi�iile legii vechi, respectiv ale D

.-L. nr. 115/1938.

236 D

ecizie publicat� în M. O

f. al Rom

âniei, nr. 225 /13.03. 2006, Partea I; 237 D

ecizie publicat� în M. O

f. al Rom

âniei nr. 697 /14.10. 2008, Partea I;

252

Nec

esita

tea

adop

t�rii

une

i sol

u�ii

unita

re în

cee

a ce

priv

e�te

câm

pul

de a

plic

are

a Le

gii n

r. 7/

1996

dec

urge

din

scop

ul a

cest

ei le

gi, �

i anu

me

acel

a de

a c

rea

baza

jur

idic�

pent

ru î

ntoc

mire

a ca

dast

rulu

i ge

nera

l �i

înfii

n�ar

ea

c�r�i

lor f

unci

are

pe te

ritor

iul î

ntre

gii ��r

i, în

ved

erea

org

aniz�r

ii un

ui s

iste

m

unita

r de

publ

icita

te a

dre

ptur

ilor r

eale

imob

iliar

e. D

ispu

ta d

octri

nar�

a v

izat

câ

mpu

l de

apl

icar

e a

Legi

i nr

. 7/

1996

în

între

gul

s�u,

îns�

în p

ract

ic�,

so

lu�ii

le n

euni

tare

s-a

u pr

onun�a

t în

deos

ebi

în m

ater

ia a

c�iu

nilo

r de

car

te

func

iar�

.

Din

colo

de

acea

st�

dive

rgen��

de

opin

ii, c

ert e

ste

c� le

gea

nou�

are

în

ve

dere

un

ifica

rea

legi

sla�

iei

rom

âne�

ti în

m

ater

ie

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

ast

fel î

ncât

, în

proc

esul

de

inte

rpre

tare

�i d

e ap

licar

e a

norm

elor

tra

nzito

rii

nu

trebu

ie

pier

dut

din

vede

re

scop

ul

regl

emen

t�rii

. O

r, ne

recu

noa�

tere

a ap

licab

ilit��ii

leg

ii no

i în

zon

ele

de c

arte

fun

ciar�

supu

se

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

�i

so

lu�io

nare

a,

în

cont

inua

re,

a ca

uzel

or

disp

ozi�i

ilor a

cest

ui d

ecre

t, nu

fac

decâ

t s�

întâ

rzie

frun

ctifi

care

a de

mer

sulu

i le

gisl

ativ

.

Ace

ea�i

situ

a�ie

se

pref

igur

eaz��i

în c

azul

Nou

lui C

od C

ivil

desp

re

care

se

prec

izea

z� î

n ar

t. 26

64 c�

va i

ntra

în

vigo

are

la d

ata

care

va

fi st

abili

t� î

n le

gea

pent

ru p

uner

ea î

n ap

licar

e a

aces

tuia

. În

alin

. (2

) al

ac

elui

a�i

artic

ol s

e pr

eved

e c�

în

term

en d

e 12

lun

i de

la

data

pub

lic�r

ii N

oulu

i Cod

Civ

il G

uver

nul v

a su

pune

Par

lam

entu

lui s

pre

adop

tare

pro

iect

ul

de l

ege

pent

ru p

uner

ea î

n ap

licar

e a

aces

tuia

. Cu

toat

e ac

este

a, d

e�i

Nou

l C

od C

ivil

a fo

st p

ublic

at î

n iu

lie 2

009,

te

rmen

ul d

e 12

lun

i a

fost

dej

a de

p��i

t. A

vând

în v

eder

e co

mpl

exita

tea

mod

ific�

rilor

adu

se p

rin N

oul C

od

civi

l, es

te fo

arte

pos

ibil

ca le

giui

toru

l s�

prev

ad�

date

dife

rite

pent

ru in

trare

a în

vig

oare

a n

oilo

r no

rme

jurid

ice,

dar

, ce

l pu�in

în

ceea

ce

priv

e�te

re

glem

ent�

rile

adus

e in

stitu�ie

i c�

r�ii

func

iare

con

side

r�m

c�

lege

a de

ap

licar

e va

tre

bui

s� c

uprin

d� d

ispo

zi�ii

cla

re, n

eint

erpr

etab

ile p

entru

a s

e ev

ita d

e ac

east�

dat�

con

fuzi

a �i

sup

rapu

neril

e de

ord

in le

gisl

ativ

cre

ate

la

mom

entu

l pun

erii

în a

plic

are

a Le

gii n

r. 7/

1996

. 25

2

Nec

esita

tea

adop

t�rii

une

i sol

u�ii

unita

re în

cee

a ce

priv

e�te

câm

pul

de a

plic

are

a Le

gii n

r. 7/

1996

dec

urge

din

scop

ul a

cest

ei le

gi, �

i anu

me

acel

a de

a c

rea

baza

jur

idic�

pent

ru î

ntoc

mire

a ca

dast

rulu

i ge

nera

l �i

înfii

n�ar

ea

c�r�i

lor f

unci

are

pe te

ritor

iul î

ntre

gii ��r

i, în

ved

erea

org

aniz�r

ii un

ui s

iste

m

unita

r de

publ

icita

te a

dre

ptur

ilor r

eale

imob

iliar

e. D

ispu

ta d

octri

nar�

a v

izat

câ

mpu

l de

apl

icar

e a

Legi

i nr

. 7/

1996

în

între

gul

s�u,

îns�

în p

ract

ic�,

so

lu�ii

le n

euni

tare

s-a

u pr

onun�a

t în

deos

ebi

în m

ater

ia a

c�iu

nilo

r de

car

te

func

iar�

.

Din

colo

de

acea

st�

dive

rgen��

de

opin

ii, c

ert e

ste

c� le

gea

nou�

are

în

ve

dere

un

ifica

rea

legi

sla�

iei

rom

âne�

ti în

m

ater

ie

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

ast

fel î

ncât

, în

proc

esul

de

inte

rpre

tare

�i d

e ap

licar

e a

norm

elor

tra

nzito

rii

nu

trebu

ie

pier

dut

din

vede

re

scop

ul

regl

emen

t�rii

. O

r, ne

recu

noa�

tere

a ap

licab

ilit��ii

leg

ii no

i în

zon

ele

de c

arte

fun

ciar�

supu

se

Dec

retu

lui-l

ege

115/

1938

�i

so

lu�io

nare

a,

în

cont

inua

re,

a ca

uzel

or

disp

ozi�i

ilor a

cest

ui d

ecre

t, nu

fac

decâ

t s�

întâ

rzie

frun

ctifi

care

a de

mer

sulu

i le

gisl

ativ

.

Ace

ea�i

situ

a�ie

se

pref

igur

eaz��i

în c

azul

Nou

lui C

od C

ivil

desp

re

care

se

prec

izea

z� î

n ar

t. 26

64 c�

va i

ntra

în

vigo

are

la d

ata

care

va

fi st

abili

t� î

n le

gea

pent

ru p

uner

ea î

n ap

licar

e a

aces

tuia

. În

alin

. (2

) al

ac

elui

a�i

artic

ol s

e pr

eved

e c�

în

term

en d

e 12

lun

i de

la

data

pub

lic�r

ii N

oulu

i Cod

Civ

il G

uver

nul v

a su

pune

Par

lam

entu

lui s

pre

adop

tare

pro

iect

ul

de l

ege

pent

ru p

uner

ea î

n ap

licar

e a

aces

tuia

. Cu

toat

e ac

este

a, d

e�i

Nou

l C

od C

ivil

a fo

st p

ublic

at î

n iu

lie 2

009,

te

rmen

ul d

e 12

lun

i a

fost

dej

a de

p��i

t. A

vând

în v

eder

e co

mpl

exita

tea

mod

ific�

rilor

adu

se p

rin N

oul C

od

civi

l, es

te fo

arte

pos

ibil

ca le

giui

toru

l s�

prev

ad�

date

dife

rite

pent

ru in

trare

a în

vig

oare

a n

oilo

r no

rme

jurid

ice,

dar

, ce

l pu�in

în

ceea

ce

priv

e�te

re

glem

ent�

rile

adus

e in

stitu�ie

i c�

r�ii

func

iare

con

side

r�m

c�

lege

a de

ap

licar

e va

tre

bui

s� c

uprin

d� d

ispo

zi�ii

cla

re, n

eint

erpr

etab

ile p

entru

a s

e ev

ita d

e ac

east�

dat�

con

fuzi

a �i

sup

rapu

neril

e de

ord

in le

gisl

ativ

cre

ate

la

mom

entu

l pun

erii

în a

plic

are

a Le

gii n

r. 7/

1996

.

253

A

nalizând noul cadru legislativ se observ� c� în Noul C

od civil no�iunile de alipire �i de dezlipire au fost extinse 238, alipirea cuprinzând �i ipoteza m

�ririi unui imobil, iar dezlipirea cuprinzând �i situa�ia m

ic�or�rii unui im

obil. Astfel, dac� prin Legea nr. 7/1996 se prevedea

239 c� imobilul

poate fi modificat prin alipiri, dezlipiri sau prin m

�rirea sau mic�orarea

întinderii acestuia, art. 879 alin. (1) din NC

C prevede c� im

obilul înscris în cartea funciar� se poate m

odifica prin alipiri dac� mai m

ulte imobile

al�turate se unesc într-un singur imobil sau dac� se adaug� o parte dintr-un

imobil la un alt im

obil, sau, dup� caz, se m�re�te întinderea acestuia. D

e asem

enea, în alin. (2) al aceluia�i articol se prevede c� imobilul înscris în

cartea funciar� se modific�

�i prin dezlipiri dac� se desparte o parte din im

obil sau se mic�oreaz� întinderea acestuia.

Cea m

ai mare parte a reglem

ent�rilor prev�zute în legea nr. 7/1996 au fost preluate integral în cuprinsul Titlului V

II din Cartea a III-a a N

oului C

od Civil, excep�ie f�când procedura înscrierii care este l�sat� în m

od explicit a fi stabilit� prin legea special�.

În ceea ce prive�te principiile c�r�ii funciare, acestea au fost �i au r�m

as în general acelea�i, indiferent de sistemul de publicitate aplicat 240.

Diferen�a m

ajor� constatat� între sistemul de publicitate im

obiliar� întemeiat

pe Legea nr. 7/1996 �i sistemele de publicitate im

obiliar� reglementate prin

dispozi�iile Decretul-lege nr. 115/1938 �i N

oul Cod C

ivil rezult� sub aspectul efectului înscrierilor în cartea funciar�. A

stfel, în vreme ce efectul

înscrierii sub imperiul Legii nr. 7/1996 este cel al opozabilit��ii fa�� de ter�i

a drepturilor reale intabulate, sub imperiul celorlalte dou� acte norm

ative efectul principal al înscrierilor este de obicei cel constitutiv sau translativ de drepturi reale. 238 A

rt. 879 alin. (1) �i (2) din Noul C

od Civil.

239Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 7/1996;

240 În�elegem s� facem

referire la urm�toarele acte norm

ative: Decretul-lege nr. 115/1938,

Legea nr. 7/1996 �i dispozi�iile referitoare la cartea funciar� cuprinse în Noul C

od Civil;

253

A

nalizând noul cadru legislativ se observ� c� în Noul C

od civil no�iunile de alipire �i de dezlipire au fost extinse 238, alipirea cuprinzând �i ipoteza m

�ririi unui imobil, iar dezlipirea cuprinzând �i situa�ia m

ic�or�rii unui im

obil. Astfel, dac� prin Legea nr. 7/1996 se prevedea

239 c� imobilul

poate fi modificat prin alipiri, dezlipiri sau prin m

�rirea sau mic�orarea

întinderii acestuia, art. 879 alin. (1) din NC

C prevede c� im

obilul înscris în cartea funciar� se poate m

odifica prin alipiri dac� mai m

ulte imobile

al�turate se unesc într-un singur imobil sau dac� se adaug� o parte dintr-un

imobil la un alt im

obil, sau, dup� caz, se m�re�te întinderea acestuia. D

e asem

enea, în alin. (2) al aceluia�i articol se prevede c� imobilul înscris în

cartea funciar� se modific�

�i prin dezlipiri dac� se desparte o parte din im

obil sau se mic�oreaz� întinderea acestuia.

Cea m

ai mare parte a reglem

ent�rilor prev�zute în legea nr. 7/1996 au fost preluate integral în cuprinsul Titlului V

II din Cartea a III-a a N

oului C

od Civil, excep�ie f�când procedura înscrierii care este l�sat� în m

od explicit a fi stabilit� prin legea special�.

În ceea ce prive�te principiile c�r�ii funciare, acestea au fost �i au r�m

as în general acelea�i, indiferent de sistemul de publicitate aplicat 240.

Diferen�a m

ajor� constatat� între sistemul de publicitate im

obiliar� întemeiat

pe Legea nr. 7/1996 �i sistemele de publicitate im

obiliar� reglementate prin

dispozi�iile Decretul-lege nr. 115/1938 �i N

oul Cod C

ivil rezult� sub aspectul efectului înscrierilor în cartea funciar�. A

stfel, în vreme ce efectul

înscrierii sub imperiul Legii nr. 7/1996 este cel al opozabilit��ii fa�� de ter�i

a drepturilor reale intabulate, sub imperiul celorlalte dou� acte norm

ative efectul principal al înscrierilor este de obicei cel constitutiv sau translativ de drepturi reale. 238 A

rt. 879 alin. (1) �i (2) din Noul C

od Civil.

239Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 7/1996;

240 În�elegem s� facem

referire la urm�toarele acte norm

ative: Decretul-lege nr. 115/1938,

Legea nr. 7/1996 �i dispozi�iile referitoare la cartea funciar� cuprinse în Noul C

od Civil;

254

Sist

emul

pr

inci

piul

ui

opoz

abili

t��ii

fa��

de

te

r�i

a în

scrie

rilor

pr

omov

at d

e Le

gea

nr. 7

/199

6 es

te u

n si

stem

hib

rid24

1 car

e a

reun

it pe

de

o pa

rte e

lem

ente

le s

iste

mul

ui d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�

înte

mei

at p

e ca

rtea

func

iar�

, re

glem

enta

t de

Dec

retu

l-leg

e nr

. 11

5/19

38 (

p�st

rare

a ev

iden�e

i dr

eptu

rilor

rea

le î

n fu

nc�ie

de

imob

ile),

iar

pe d

e al

t� p

arte

ele

men

te a

le

sist

emul

ui

de

publ

icita

te

pers

onal�,

si

stem

în

tem

eiat

pe

re

gist

rele

de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni

regl

emen

tat

de

Cod

ul

civi

l �i

C

odul

de

pr

oced

ur�

civi

l� (e

fect

ul d

e op

ozab

ilita

te fa��

de

ter�i

al î

nscr

ierii

în re

gist

rul

de p

ublic

itate

).

Con

form

art.

480

din

Cod

ul c

ivil,

„pr

oprie

tate

a es

te d

rept

ul c

e ar

e ci

neva

de

a se

buc

ura �i

dis

pune

de

un lu

cru

în m

od e

xclu

siv �i

abs

olut

, îns�

în l

imite

le d

eter

min

ate

de l

ege”

. O

ast

fel

de m

anife

star

e a

cara

cter

ului

ab

solu

t al d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

re c

onsa

crat�

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate

sint

agm

a „o

poza

bilit

atea

erg

a om

nes”

242 . A

rt. 9

71 d

in C

odul

civ

il re

ferit

or

la m

omen

tul c

ând

au lo

c do

bând

irea �i

tran

smite

rea

drep

tulu

i de

prop

rieta

te

prev

ede

c� „

în c

ontra

ctel

e ce

au

de o

biec

t tra

nsla�ia

pro

prie

t��ii

, sau

unu

i alt

drep

t re

al,

prop

rieta

tea

sau

drep

tul

se

trans

mite

pr

in

efec

tul

cons

im��

mân

tulu

i p�

r�ilo

r �i

lu

crul

r�

mân

e în

riz

ico-

peric

olul

do

bând

itoru

lui,

chia

r câ

nd

nu

i s-

a fa

cut

tradi�iu

nea

lucr

ului

”.

Din

di

spoz

i�iile

ace

stui

arti

col

rezu

lt� f

aptu

l c�

în

ceea

ce

priv

e�te

tra

nsfe

rul

drep

tulu

i de

pro

prie

tate

Cod

ul c

ivil

cons

acr�

prin

cipi

ul c

onse

nsua

lism

ului

co

nfor

m

c�ru

ia

drep

tul

de

prop

rieta

te

se

trans

mite

pr

in

sim

plul

co

nsim��

mân

t al p�r�il

or, f�r�

a m

ai fi

nec

esar

e al

te fo

rmal

it��i.

Dob

ândi

rea

drep

tulu

i de

pro

prie

tate

in

schi

mb

va p

utea

fi

opus�

ter�i

lor

doar

dup�

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

.

241 A

se

vede

a V

. St

oica

, „D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e”,

Ed.

C.H

. B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

.442

; 24

2 A

se

ve

dea

P.

N�s

aude

an,

„Pub

licita

tea

imob

iliar�.

Ca

rtea

func

iar�

. An

aliz�

com

para

tiv�

a Le

gii

nr.

7/19

96 �

i a

Dec

retu

lui-l

ege

nr.

115/

1938

”, E

d. H

aman

giu,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 177

;

254

Sist

emul

pr

inci

piul

ui

opoz

abili

t��ii

fa��

de

te

r�i

a în

scrie

rilor

pr

omov

at d

e Le

gea

nr. 7

/199

6 es

te u

n si

stem

hib

rid24

1 car

e a

reun

it pe

de

o pa

rte e

lem

ente

le s

iste

mul

ui d

e pu

blic

itate

im

obili

ar�

înte

mei

at p

e ca

rtea

func

iar�

, re

glem

enta

t de

Dec

retu

l-leg

e nr

. 11

5/19

38 (

p�st

rare

a ev

iden�e

i dr

eptu

rilor

rea

le î

n fu

nc�ie

de

imob

ile),

iar

pe d

e al

t� p

arte

ele

men

te a

le

sist

emul

ui

de

publ

icita

te

pers

onal�,

si

stem

în

tem

eiat

pe

re

gist

rele

de

tra

nscr

ip�iu

ni �i

in

scrip�iu

ni

regl

emen

tat

de

Cod

ul

civi

l �i

C

odul

de

pr

oced

ur�

civi

l� (e

fect

ul d

e op

ozab

ilita

te fa��

de

ter�i

al î

nscr

ierii

în re

gist

rul

de p

ublic

itate

).

Con

form

art.

480

din

Cod

ul c

ivil,

„pr

oprie

tate

a es

te d

rept

ul c

e ar

e ci

neva

de

a se

buc

ura �i

dis

pune

de

un lu

cru

în m

od e

xclu

siv �i

abs

olut

, îns�

în l

imite

le d

eter

min

ate

de l

ege”

. O

ast

fel

de m

anife

star

e a

cara

cter

ului

ab

solu

t al d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

re c

onsa

crat�

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate

sint

agm

a „o

poza

bilit

atea

erg

a om

nes”

242 . A

rt. 9

71 d

in C

odul

civ

il re

ferit

or

la m

omen

tul c

ând

au lo

c do

bând

irea �i

tran

smite

rea

drep

tulu

i de

prop

rieta

te

prev

ede

c� „

în c

ontra

ctel

e ce

au

de o

biec

t tra

nsla�ia

pro

prie

t��ii

, sau

unu

i alt

drep

t re

al,

prop

rieta

tea

sau

drep

tul

se

trans

mite

pr

in

efec

tul

cons

im��

mân

tulu

i p�

r�ilo

r �i

lu

crul

r�

mân

e în

riz

ico-

peric

olul

do

bând

itoru

lui,

chia

r câ

nd

nu

i s-

a fa

cut

tradi�iu

nea

lucr

ului

”.

Din

di

spoz

i�iile

ace

stui

arti

col

rezu

lt� f

aptu

l c�

în

ceea

ce

priv

e�te

tra

nsfe

rul

drep

tulu

i de

pro

prie

tate

Cod

ul c

ivil

cons

acr�

prin

cipi

ul c

onse

nsua

lism

ului

co

nfor

m

c�ru

ia

drep

tul

de

prop

rieta

te

se

trans

mite

pr

in

sim

plul

co

nsim��

mân

t al p�r�il

or, f�r�

a m

ai fi

nec

esar

e al

te fo

rmal

it��i.

Dob

ândi

rea

drep

tulu

i de

pro

prie

tate

in

schi

mb

va p

utea

fi

opus�

ter�i

lor

doar

dup�

însc

riere

a în

car

tea

func

iar�

.

241 A

se

vede

a V

. St

oica

, „D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e”,

Ed.

C.H

. B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

.442

; 24

2 A

se

ve

dea

P.

N�s

aude

an,

„Pub

licita

tea

imob

iliar�.

Ca

rtea

func

iar�

. An

aliz�

com

para

tiv�

a Le

gii

nr.

7/19

96 �

i a

Dec

retu

lui-l

ege

nr.

115/

1938

”, E

d. H

aman

giu,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 177

;

255

A�adar, putem

distinge dou� mom

ente ale transmiterii dreptului de

proprietate: în primul m

oment transm

iterea dreptului de proprietate opereaz�între p�r�i pe baza consim

��mântului acestora, iar în al doilea m

oment

transmiterea dreptului produce efecte fa�� de ter�i doar dup� înscrierea acelui

drept. N

eajunsul acestui

principiu rezid�

în faptul

c� nesanc�ionarea

înscrierii transferului dreptului prin neoperarea acestui transfer pân� la m

omentul înscrierii poate genera situa�ii în care un ter� poate accepta s�

cumpere un im

obil dac� va constata c� în cartea funciar� apare ca proprietar cel care înstr�ineaz� bunul chiar în condi�iile în care acest proprietar a înstr�inat deja bunul unei alte persoane care îns� nu �i-a înscris dreptul ob�inut în cartea funciar�. În aceste condi�ii, principiul rolului constitutiv de drepturi reale prin înscrierea în cartea funciar� reduce m

ult apari�ia unor astfel de situa�ii. A

stfel, neajunsurile eviden�iate mai sus sunt înl�turate prin

reglement�rile N

oului Cod C

ivil care revine la solu�ia Decretului-lege nr.

115/1938 �i anume prom

oveaz� efectul constitutiv sau translativ de drepturi reale im

obiliare al înscrierilor în cartea funciar�. În noua reglementare,

drepturile reale nu se mai dobândesc în cele dou� etape succesive m

ai sus am

intite – o dat� între p�r�i �i ulterior fa�� de ter�i – ci într-un singur m

oment, acela al înregistr�rii cererii de înscriere a dreptului în cartea

funciar�. În consecin��, pân� la înscrierea în cartea funciar�, actul juridic intervenit

între p�r�i

produce efecte

între acestea

dar nu

în m

ateria constituirii

sau transm

iterii drepturilor

reale im

obiliare ci

în m

ateria obliga�iilor.

Excep�iile243 de la acest principiu sunt prev�zute în art. 887 alin. (1)

din Noul C

od Civil, conform

c�ruia este posibil� f�r� înscriere în cartea funciar� dobândirea drepturilor reale im

obiliare prin mo�tenire, accesiune

natural�, vânzare silit�, expropriere sau prin orice alt mod prev�zut expres

de lege. 243 A

se vedea V. Stoica, „D

rept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C

.H. B

eck, B

ucure�ti, 2009, p. 444; 255

A�adar, putem

distinge dou� mom

ente ale transmiterii dreptului de

proprietate: în primul m

oment transm

iterea dreptului de proprietate opereaz�între p�r�i pe baza consim

��mântului acestora, iar în al doilea m

oment

transmiterea dreptului produce efecte fa�� de ter�i doar dup� înscrierea acelui

drept. N

eajunsul acestui

principiu rezid�

în faptul

c� nesanc�ionarea

înscrierii transferului dreptului prin neoperarea acestui transfer pân� la m

omentul înscrierii poate genera situa�ii în care un ter� poate accepta s�

cumpere un im

obil dac� va constata c� în cartea funciar� apare ca proprietar cel care înstr�ineaz� bunul chiar în condi�iile în care acest proprietar a înstr�inat deja bunul unei alte persoane care îns� nu �i-a înscris dreptul ob�inut în cartea funciar�. În aceste condi�ii, principiul rolului constitutiv de drepturi reale prin înscrierea în cartea funciar� reduce m

ult apari�ia unor astfel de situa�ii. A

stfel, neajunsurile eviden�iate mai sus sunt înl�turate prin

reglement�rile N

oului Cod C

ivil care revine la solu�ia Decretului-lege nr.

115/1938 �i anume prom

oveaz� efectul constitutiv sau translativ de drepturi reale im

obiliare al înscrierilor în cartea funciar�. În noua reglementare,

drepturile reale nu se mai dobândesc în cele dou� etape succesive m

ai sus am

intite – o dat� între p�r�i �i ulterior fa�� de ter�i – ci într-un singur m

oment, acela al înregistr�rii cererii de înscriere a dreptului în cartea

funciar�. În consecin��, pân� la înscrierea în cartea funciar�, actul juridic intervenit

între p�r�i

produce efecte

între acestea

dar nu

în m

ateria constituirii

sau transm

iterii drepturilor

reale im

obiliare ci

în m

ateria obliga�iilor.

Excep�iile243 de la acest principiu sunt prev�zute în art. 887 alin. (1)

din Noul C

od Civil, conform

c�ruia este posibil� f�r� înscriere în cartea funciar� dobândirea drepturilor reale im

obiliare prin mo�tenire, accesiune

natural�, vânzare silit�, expropriere sau prin orice alt mod prev�zut expres

de lege. 243 A

se vedea V. Stoica, „D

rept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C

.H. B

eck, B

ucure�ti, 2009, p. 444;

256

În c

eea

ce p

rive�

te î

nscr

ieril

e în

car

tea

func

iar�

, di

n pe

rspe

ctiv

a N

oulu

i Cod

Civ

il se

obs

erv�

p�s

trare

a244 c

lasi

fic�r

ii in

i�ial

e re

g�si

t� a

tât î

n D

ecre

tul-l

ege

nr. 1

15/1

938

cât �

i în

Lege

a nr

. 7/1

996.

Ast

fel,

însc

rieril

e în

ca

rtea

func

iar�

p�s

treaz�

acee

a�i

stru

ctur�

tripa

rtit�

a i

ntab

ul�r

ii, î

nscr

ierii

pr

oviz

orii �i

a n

ot�r

ii. Î

n af

ara

elem

entu

lui d

e no

utat

e ad

us p

rin N

oul C

od

Civ

il pr

in r

even

irea

la e

fect

ul c

onst

itutiv

al

însc

rieril

or,

o al

t� m

odifi

care

be

nefic�

în m

ater

ia în

scrie

rilor

, adu

s� d

e no

ul a

ct n

orm

ativ

, con

st�

în c

erin�a

in

trodu

s� p

rin a

rt. 8

88 r

efer

itor

la c

ondi�ii

le d

e în

scrie

re,

conf

orm

c�r

eia

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

ce

este

tem

ei a

l în

scrie

rii e

ste

sufc

ient

s�

fie

defin

itiv�

nu �i

ire

voca

bil�

a�a

cum

se

prev

edea

în

Lege

a nr

. 7/

1996

. C

onsi

der�

m c�

cerin�a

ca

hot�

râre

a s�

fie

ire

voca

bil�

nu

avea

nic

io

just

ifica

re c

ât�

vrem

e ho

t�râ

rile

defin

itve

sunt

exe

cuto

rii i

ar î

n co

ndi�i

ile

unei

ev

entu

ale

mod

ific�

ri a

situ

a�ie

i ju

ridic

e ex

iste

nte

la

mom

entu

l în

scrie

rii, e

xist

a va

riant

a re

ctifi

c�rii

c�r�ii

func

iare

245 .

O a

lt� m

odifi

care

adu

s� d

e no

ul a

ct n

orm

ativ

viz

eaz�

mod

alita

tea

de

înre

gist

rare

a c

erer

ii de

îns

crie

re.

Con

form

art.

47

alin

. (1

) di

n Le

gea

nr.

7/19

96,

„cer

erea

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� s

e va

dep

une

la b

irour

ile

terit

oria

le a

le o

ficiu

lui t

erito

rial �

i va

fi în

so�it�

de în

scris

ul o

rigin

al s

au d

e co

pia

lega

lizat�

de p

e ac

east

a, p

rin c

are

se c

onst

at�

actu

l sau

fapt

ul ju

ridic

a

c�ru

i în

scrie

re s

e ce

re.”

Ace

st f

apt

înse

mna

c�

cere

rea

trebu

ia d

epus�

de

regu

l� p

erso

nal l

a of

iciu

l de

cada

stru

. Prin

Nou

l Cod

Civ

il, în

art.

890

, se

prev�d

îns�

mai

mul

te m

odal

it��i

de d

epun

ere

a ce

reril

or d

e în

scrie

re �

i an

ume:

per

sona

l, pr

in m

anda

tar s

au n

otar

pub

lic, p

rin fa

x, p

o�t�

ele

ctro

nic�

sau

alte

mijl

oace

ce

asig

ur�

trans

mite

rea

text

ului

�i

conf

irmar

ea p

rimiri

i ce

rerii

de

însc

riere

cu

toat

e do

cum

ente

le ju

stifi

cativ

e. T

ot în

alin

. (1)

al a

rt.

890

se p

reve

de c�

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

î�i v

or p

rodu

ce e

fect

e de

la

244 A

se v

edea

art.

881

din

Nou

l Cod

Civ

il;

245 A

se

vede

a ac

eea�

i op

inie

�i

în M

. T�

b�ra�,

M.

Con

stan

tin,

„Con

sider

a�ii

gene

rale

as

upra

îns

crie

rilor

în

carte

a fu

ncia

r� d

in p

ersp

ectiv

a No

ului

Cod

Civ

il”,

în A

nale

le

Uni

vers

it��ii

Titu

Mai

ores

cu, S

eria

Dre

pt, 2

007;

256

În c

eea

ce p

rive�

te î

nscr

ieril

e în

car

tea

func

iar�

, di

n pe

rspe

ctiv

a N

oulu

i Cod

Civ

il se

obs

erv�

p�s

trare

a244 c

lasi

fic�r

ii in

i�ial

e re

g�si

t� a

tât î

n D

ecre

tul-l

ege

nr. 1

15/1

938

cât �

i în

Lege

a nr

. 7/1

996.

Ast

fel,

însc

rieril

e în

ca

rtea

func

iar�

p�s

treaz�

acee

a�i

stru

ctur�

tripa

rtit�

a i

ntab

ul�r

ii, î

nscr

ierii

pr

oviz

orii �i

a n

ot�r

ii. Î

n af

ara

elem

entu

lui d

e no

utat

e ad

us p

rin N

oul C

od

Civ

il pr

in r

even

irea

la e

fect

ul c

onst

itutiv

al

însc

rieril

or,

o al

t� m

odifi

care

be

nefic�

în m

ater

ia în

scrie

rilor

, adu

s� d

e no

ul a

ct n

orm

ativ

, con

st�

în c

erin�a

in

trodu

s� p

rin a

rt. 8

88 r

efer

itor

la c

ondi�ii

le d

e în

scrie

re,

conf

orm

c�r

eia

hot�

râre

a ju

dec�

tore

asc�

ce

este

tem

ei a

l în

scrie

rii e

ste

sufc

ient

s�

fie

defin

itiv�

nu �i

ire

voca

bil�

a�a

cum

se

prev

edea

în

Lege

a nr

. 7/

1996

. C

onsi

der�

m c�

cerin�a

ca

hot�

râre

a s�

fie

ire

voca

bil�

nu

avea

nic

io

just

ifica

re c

ât�

vrem

e ho

t�râ

rile

defin

itve

sunt

exe

cuto

rii i

ar î

n co

ndi�i

ile

unei

ev

entu

ale

mod

ific�

ri a

situ

a�ie

i ju

ridic

e ex

iste

nte

la

mom

entu

l în

scrie

rii, e

xist

a va

riant

a re

ctifi

c�rii

c�r�ii

func

iare

245 .

O a

lt� m

odifi

care

adu

s� d

e no

ul a

ct n

orm

ativ

viz

eaz�

mod

alita

tea

de

înre

gist

rare

a c

erer

ii de

îns

crie

re.

Con

form

art.

47

alin

. (1

) di

n Le

gea

nr.

7/19

96,

„cer

erea

de

însc

riere

în

carte

a fu

ncia

r� s

e va

dep

une

la b

irour

ile

terit

oria

le a

le o

ficiu

lui t

erito

rial �

i va

fi în

so�it�

de în

scris

ul o

rigin

al s

au d

e co

pia

lega

lizat�

de p

e ac

east

a, p

rin c

are

se c

onst

at�

actu

l sau

fapt

ul ju

ridic

a

c�ru

i în

scrie

re s

e ce

re.”

Ace

st f

apt

înse

mna

c�

cere

rea

trebu

ia d

epus�

de

regu

l� p

erso

nal l

a of

iciu

l de

cada

stru

. Prin

Nou

l Cod

Civ

il, în

art.

890

, se

prev�d

îns�

mai

mul

te m

odal

it��i

de d

epun

ere

a ce

reril

or d

e în

scrie

re �

i an

ume:

per

sona

l, pr

in m

anda

tar s

au n

otar

pub

lic, p

rin fa

x, p

o�t�

ele

ctro

nic�

sau

alte

mijl

oace

ce

asig

ur�

trans

mite

rea

text

ului

�i

conf

irmar

ea p

rimiri

i ce

rerii

de

însc

riere

cu

toat

e do

cum

ente

le ju

stifi

cativ

e. T

ot în

alin

. (1)

al a

rt.

890

se p

reve

de c�

însc

rieril

e în

car

tea

func

iar�

î�i v

or p

rodu

ce e

fect

e de

la

244 A

se v

edea

art.

881

din

Nou

l Cod

Civ

il;

245 A

se

vede

a ac

eea�

i op

inie

�i

în M

. T�

b�ra�,

M.

Con

stan

tin,

„Con

sider

a�ii

gene

rale

as

upra

îns

crie

rilor

în

carte

a fu

ncia

r� d

in p

ersp

ectiv

a No

ului

Cod

Civ

il”,

în A

nale

le

Uni

vers

it��ii

Titu

Mai

ores

cu, S

eria

Dre

pt, 2

007;

257

data înregistr�rii cererilor, �inându-se îns� cont de data, ora �i minutul

înregistr�rii acestora. Astfel, în cazul în care vor exista m

ai multe cereri de

înregistrare, solu�ionarea conflictului va fi mai u�or de realizat, ordinea

înscrierilor fiind interpretat� nu doar în func�ie de data �i de ora înregistr�rii cererii ci chiar �i de m

inutul în care a fost înregistrat� cererea de înscriere. În ceea ce prive�te înscrierea provizorie, în accep�iunea Legii nr.

7/1996 necesitatea efectu�rii acesteia rezult� din certitudinea pe care aceast�opera�iune o confer� persoanei interesate în a-�i ap�ra dreptul s�u de o eventual� intabulare efectuat� cu privire la acela�i drept dar de c�tre un ter�. Practic se asigur� opozabilitatea dreptului înscris provizoriu fa�� de ter�i. A

rt. 29 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 prevede c� înscrierea provizorie poate fi cerut� în urm

�toarele situa�ii: a.

Când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi�ie

suspensiv�; b.

Când se solicit� intabularea unui drept real în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti ce nu a r�m

as irevocabil�; c.

Dac� de dobânde�te un drept tabular care, anterior, a fost înscris

provizoriu; d.

Dac� debitorul a consem

nat sumele pentru care a fost înscris�

ipoteca ori privilegiul imobiliar;

e.D

ac� pentru

solu�ionarea cererii

sunt

necesare înscrisuri

suplimentare care nu aduc îns� atingere fondului dreptului ce se

cere a fi înscris �i nu fundamenteaz� noi capete de cerere

Prin raportare la dispozi�iile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 care prevede c� „înscrierea provizorie devine opozabil� ter�ilor cu rangul determ

inat de cererea de înscriere, sub condi�ie �i în m�sura justific�rii ei”,

art. 899 alin. (1) din Noul C

od Civil nu m

ai prevede efectul de opozabilitate fa�� de ter�i ci precizeaz� c� „înscrierea provizorie are ca efect dobândirea, m

odificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistr�rii cererii, sub condi�ia �i în m

�sura justific�rii ei”. 257

data înregistr�rii cererilor, �inându-se îns� cont de data, ora �i minutul

înregistr�rii acestora. Astfel, în cazul în care vor exista m

ai multe cereri de

înregistrare, solu�ionarea conflictului va fi mai u�or de realizat, ordinea

înscrierilor fiind interpretat� nu doar în func�ie de data �i de ora înregistr�rii cererii ci chiar �i de m

inutul în care a fost înregistrat� cererea de înscriere. În ceea ce prive�te înscrierea provizorie, în accep�iunea Legii nr.

7/1996 necesitatea efectu�rii acesteia rezult� din certitudinea pe care aceast�opera�iune o confer� persoanei interesate în a-�i ap�ra dreptul s�u de o eventual� intabulare efectuat� cu privire la acela�i drept dar de c�tre un ter�. Practic se asigur� opozabilitatea dreptului înscris provizoriu fa�� de ter�i. A

rt. 29 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 prevede c� înscrierea provizorie poate fi cerut� în urm

�toarele situa�ii: a.

Când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi�ie

suspensiv�; b.

Când se solicit� intabularea unui drept real în tem

eiul unei hot�râri judec�tore�ti ce nu a r�m

as irevocabil�; c.

Dac� de dobânde�te un drept tabular care, anterior, a fost înscris

provizoriu; d.

Dac� debitorul a consem

nat sumele pentru care a fost înscris�

ipoteca ori privilegiul imobiliar;

e.D

ac� pentru

solu�ionarea cererii

sunt

necesare înscrisuri

suplimentare care nu aduc îns� atingere fondului dreptului ce se

cere a fi înscris �i nu fundamenteaz� noi capete de cerere

Prin raportare la dispozi�iile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 care prevede c� „înscrierea provizorie devine opozabil� ter�ilor cu rangul determ

inat de cererea de înscriere, sub condi�ie �i în m�sura justific�rii ei”,

art. 899 alin. (1) din Noul C

od Civil nu m

ai prevede efectul de opozabilitate fa�� de ter�i ci precizeaz� c� „înscrierea provizorie are ca efect dobândirea, m

odificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistr�rii cererii, sub condi�ia �i în m

�sura justific�rii ei”.

258

De

asem

enea

, prin

art.

898

din

Nou

l Cod

Civ

il se

pre

v�d

mul

t mai

st

rict c

elel

alte

caz

uri î

n af

ara

celo

r pre

v�zu

te d

e le

ge în

car

e se

poa

te so

licita

în

scrie

rea

prov

izor

ie în

car

tea

func

iar�

, �i a

num

e:

1.D

ac�

drep

tul r

eal d

obân

dit e

ste

afec

tat d

e o

cond

i�ie

susp

ensi

v�or

i re

zolu

torie

sau

dac�

priv

e�te

ori

grev

eaz�

o c

onst

ruc�

ie

viito

are;

în

ca

zul

însc

rierii

pr

oviz

orii

avân

d ca

ob

iect

o

cons

truc�

ie v

iitoa

re,

just

ifica

rea

aces

teia

se

face

în

cond

i�iile

le

gii;

2.D

ac�,

în te

mei

ul u

nei h

ot�r

âri c

are

nu e

ste

înc�

def

initi

v�, p

arte

a c�

zut�

în p

rete

n�ii

a fo

st o

blig

at�

la s

tr�m

utar

ea, c

onst

ituire

a sa

u st

inge

rea

unui

dre

pt t

abul

ar o

ri ce

l ca

re a

dmin

istre

az�

bunu

rile

unei

alte

per

soan

e a

fost

obl

igat

s� d

ea o

gar

an�ie

ipot

ecar�;

3.

Dac�

debi

toru

l a

cons

emna

t su

mel

e pe

ntru

car

e a

fost

îns

cris�

ipot

eca;

4.

Dac�

se d

obân

de�t

e un

dre

pt ta

bula

r îns

cris

pro

vizo

riu;

5.D

ac�

ambe

le p�r�i

cons

imt d

oar

pent

ru e

fect

uare

a un

ei în

scrie

ri pr

oviz

orii.

U

ltim

a ip

otez�

vize

az�

situ

a�ia

în

care

p�r�il

e st

abile

sc î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

în c

arte

a fu

ncia

r� a

unu

i dre

pt c

are,

cu

resp

ecta

rea �i

înde

plin

irea

anum

itor

cond

i�ii

urm

eaz�

a f

i co

nsol

idat

prin

tra

nsfo

rmar

ea î

nscr

ierii

pr

oviz

orii

în i

ntab

ular

e. C

u pr

ivire

la

acea

st�

ultim

a ip

otez�

prev�z

ut�

la

punc

tul

5 au

exi

stat

obs

erva�ii

�i

prop

uner

i pe

baz

a pr

eved

erilo

r te

xtul

ui

lega

l, pr

opun

ându

-se

atât

de

c�tre

AN

CPI

cât

�i d

e c�

tre C

amer

a D

eput

a�ilo

r el

imin

area

ac

estu

i te

xt,

AN

CPI

ad

ucân

d în

su

s�in

erea

pr

opun

erii

de

elim

inar

e fa

ptul

c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

�i

not�

rile

se f

ac î

n ca

zuril

e pr

ev�z

ute

de le

ge �i

nu

prin

voi

n�a

p�r�i

lor,

iar C

amer

a D

eput

a�ilo

r mot

ivân

d pr

in f

aptu

l c�

l�s

area

la

latit

udin

ea p�r�il

or d

ac�

drep

tul

trans

mis

se

inta

bule

az�

sau

se în

scrie

pro

vizo

riu n

u es

te d

e na

tur�

a a

sigu

ra s

igur

an�a

ci

rcui

tulu

i civ

il.

258

De

asem

enea

, prin

art.

898

din

Nou

l Cod

Civ

il se

pre

v�d

mul

t mai

st

rict c

elel

alte

caz

uri î

n af

ara

celo

r pre

v�zu

te d

e le

ge în

car

e se

poa

te so

licita

în

scrie

rea

prov

izor

ie în

car

tea

func

iar�

, �i a

num

e:

1.D

ac�

drep

tul r

eal d

obân

dit e

ste

afec

tat d

e o

cond

i�ie

susp

ensi

v�or

i re

zolu

torie

sau

dac�

priv

e�te

ori

grev

eaz�

o c

onst

ruc�

ie

viito

are;

în

ca

zul

însc

rierii

pr

oviz

orii

avân

d ca

ob

iect

o

cons

truc�

ie v

iitoa

re,

just

ifica

rea

aces

teia

se

face

în

cond

i�iile

le

gii;

2.D

ac�,

în te

mei

ul u

nei h

ot�r

âri c

are

nu e

ste

înc�

def

initi

v�, p

arte

a c�

zut�

în p

rete

n�ii

a fo

st o

blig

at�

la s

tr�m

utar

ea, c

onst

ituire

a sa

u st

inge

rea

unui

dre

pt t

abul

ar o

ri ce

l ca

re a

dmin

istre

az�

bunu

rile

unei

alte

per

soan

e a

fost

obl

igat

s� d

ea o

gar

an�ie

ipot

ecar�;

3.

Dac�

debi

toru

l a

cons

emna

t su

mel

e pe

ntru

car

e a

fost

îns

cris�

ipot

eca;

4.

Dac�

se d

obân

de�t

e un

dre

pt ta

bula

r îns

cris

pro

vizo

riu;

5.D

ac�

ambe

le p�r�i

cons

imt d

oar

pent

ru e

fect

uare

a un

ei în

scrie

ri pr

oviz

orii.

U

ltim

a ip

otez�

vize

az�

situ

a�ia

în

care

p�r�il

e st

abile

sc î

nscr

iere

a pr

oviz

orie

în c

arte

a fu

ncia

r� a

unu

i dre

pt c

are,

cu

resp

ecta

rea �i

înde

plin

irea

anum

itor

cond

i�ii

urm

eaz�

a f

i co

nsol

idat

prin

tra

nsfo

rmar

ea î

nscr

ierii

pr

oviz

orii

în i

ntab

ular

e. C

u pr

ivire

la

acea

st�

ultim

a ip

otez�

prev�z

ut�

la

punc

tul

5 au

exi

stat

obs

erva�ii

�i

prop

uner

i pe

baz

a pr

eved

erilo

r te

xtul

ui

lega

l, pr

opun

ându

-se

atât

de

c�tre

AN

CPI

cât

�i d

e c�

tre C

amer

a D

eput

a�ilo

r el

imin

area

ac

estu

i te

xt,

AN

CPI

ad

ucân

d în

su

s�in

erea

pr

opun

erii

de

elim

inar

e fa

ptul

c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

�i

not�

rile

se f

ac î

n ca

zuril

e pr

ev�z

ute

de le

ge �i

nu

prin

voi

n�a

p�r�i

lor,

iar C

amer

a D

eput

a�ilo

r mot

ivân

d pr

in f

aptu

l c�

l�s

area

la

latit

udin

ea p�r�il

or d

ac�

drep

tul

trans

mis

se

inta

bule

az�

sau

se în

scrie

pro

vizo

riu n

u es

te d

e na

tur�

a a

sigu

ra s

igur

an�a

ci

rcui

tulu

i civ

il.

259

În leg�tur� cu înscrierea provizorie a drepturilor reale afectate de o condi�ie suspensiv�, art. 912 din N

oul Cod C

ivil adaug�: „dreptul afectat de o

condi�ie suspensiv�

se va

radia din

oficiu, dac�

nu se

dovede�te îndeplinirea condi�iei care afecteaz� dreptul, în term

en de 5 ani de la înscriere. Tot astfel se va radia condi�ia rezolutorie, dac� nu s-a cerut, în tem

eiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea m

odalitate, timp de 10

ani de la înscriere”. Tot N

oul Cod C

ivil inoveaz�246 o derogare de la regula nem

o plus iuris ad alium

transferre potest quam ipse habet, reglem

entând protec�ia ter�ului dobânditor cu bun�-credin�� a unui drept tabular în tem

eiul unui act juridic cu titlu oneros sau în tem

eiul unui contract de ipotec�, dar cu întrunirea a trei condi�ii cum

ulative247:

a.N

u a fost înregistrat� nicio ac�iune prin care se contest� cuprinsul c�r�ii funciare;

b.D

in cuprinsul c�r�ii funciare nu rezult� nicio cauz� care s�justifice rectificarea acesteia în favoarea unei alte persoane;

c.N

u a cunoscut, pe alt� cale, inexactitatea cuprinsului c�r�ii funciare.

În ceea ce prive�te procedura not�rii, aceasta este reglementat�

integral prin

prevederile248

Noului

Cod

Civil

care m

en�ioneaz� c�

„drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prev�zute la art. 876 alin. (2) devin opozabile ter�elor persoane exclusiv prin notare, dac� nu se dovede�te c� au fost cunoscute pe alt� cale, în afara cazului în care din lege rezult� c�sim

pla cunoa�tere a acestora nu este suficient� pentru a suplini lipsa de publicitate.” D

eoarece not�rile pot fi obligatorii sau doar facultative, iar în anum

ite cazuri unele not�ri pot avea efect de opozabilitate fa�� de ter�i iar 246 A

se vedea aceea�i opinie �i în M. T�b�ra�, M

. Constantin, „Considera�ii generale

asupra înscrierilor în cartea funciar� din perspectiva Noului Cod Civil”, în Analele U

niversit��ii Titu M

aiorescu, Seria Drept, 2007, p. 103-104;

247 A se vedea art. 901 alin. (1) �i (2) din N

oul Cod C

ivil; 248 A

se vedea art. 902-906 din Noul C

od Civil;

259

În leg�tur� cu înscrierea provizorie a drepturilor reale afectate de o condi�ie suspensiv�, art. 912 din N

oul Cod C

ivil adaug�: „dreptul afectat de o

condi�ie suspensiv�

se va

radia din

oficiu, dac�

nu se

dovede�te îndeplinirea condi�iei care afecteaz� dreptul, în term

en de 5 ani de la înscriere. Tot astfel se va radia condi�ia rezolutorie, dac� nu s-a cerut, în tem

eiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea m

odalitate, timp de 10

ani de la înscriere”. Tot N

oul Cod C

ivil inoveaz�246 o derogare de la regula nem

o plus iuris ad alium

transferre potest quam ipse habet, reglem

entând protec�ia ter�ului dobânditor cu bun�-credin�� a unui drept tabular în tem

eiul unui act juridic cu titlu oneros sau în tem

eiul unui contract de ipotec�, dar cu întrunirea a trei condi�ii cum

ulative247:

a.N

u a fost înregistrat� nicio ac�iune prin care se contest� cuprinsul c�r�ii funciare;

b.D

in cuprinsul c�r�ii funciare nu rezult� nicio cauz� care s�justifice rectificarea acesteia în favoarea unei alte persoane;

c.N

u a cunoscut, pe alt� cale, inexactitatea cuprinsului c�r�ii funciare.

În ceea ce prive�te procedura not�rii, aceasta este reglementat�

integral prin

prevederile248

Noului

Cod

Civil

care m

en�ioneaz� c�

„drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prev�zute la art. 876 alin. (2) devin opozabile ter�elor persoane exclusiv prin notare, dac� nu se dovede�te c� au fost cunoscute pe alt� cale, în afara cazului în care din lege rezult� c�sim

pla cunoa�tere a acestora nu este suficient� pentru a suplini lipsa de publicitate.” D

eoarece not�rile pot fi obligatorii sau doar facultative, iar în anum

ite cazuri unele not�ri pot avea efect de opozabilitate fa�� de ter�i iar 246 A

se vedea aceea�i opinie �i în M. T�b�ra�, M

. Constantin, „Considera�ii generale

asupra înscrierilor în cartea funciar� din perspectiva Noului Cod Civil”, în Analele U

niversit��ii Titu M

aiorescu, Seria Drept, 2007, p. 103-104;

247 A se vedea art. 901 alin. (1) �i (2) din N

oul Cod C

ivil; 248 A

se vedea art. 902-906 din Noul C

od Civil;

260

alte

le d

oar

un c

arac

ter

pur

info

rmat

iv24

9 , ar

t. 90

2 di

n N

oul

Cod

Civ

il pr

eved

e en

umer

ativ

not�r

ile c

are

asig

ur�

opoz

abili

tate

a fa��

de

ter�i

, iar

art.

90

3 en

umer�

cazu

rile

în c

are

not�

rile

în c

arte

a fu

ncia

r� a

u un

car

acte

r pue

r in

form

ativ

. Sp

re d

eose

bire

de

disp

ozi�i

ile a

rt. 4

0 al

in.

(1)

din

Lege

a nr

. 7/

1996

în c

are

se f

ace

vorb

ire d

espr

e în

scrie

rea

inte

n�ie

i de

a în

str�

ina

sau

de a

ipot

eca

un d

rept

, în

disp

ozi�i

ile a

rt. 9

05 �

i 906

din

Nou

l Cod

Civ

il se

fa

ce r

efer

ire d

irect�

la n

otar

ea i

nten�ie

i de

a î

nstr�

ina

sau

de a

ipo

teca

un

drep

t, o

alt�

dife

ren��

fiind

m�r

irea

de c�t

re N

oul C

od C

ivil

a te

rmen

ului

în

care

se p

oate

pie

rde

efec

tul n

ot�r

ii in

ten�

iei d

e a

ipot

eca

sau

de a

înst

r�in

a un

dr

ept d

e la

2 lu

ni la

3 lu

ni.

Un

alt e

lem

ent d

e no

utat

e in

trodu

s pr

in a

rt. 9

06 d

in N

oul C

od C

ivil

este

reg

lem

enta

rea

proc

edur

ii de

not

are

a an

teco

ntra

ctel

or �

i a

pact

elor

de

op�iu

ne. A

stfe

l, pr

omis

iune

a de

a în

chei

a un

con

tract

avâ

nd c

a ob

iect

dre

ptul

de

pro

prie

tate

asu

pra

unui

imob

il sa

u un

alt

drep

t în

leg�

tur�

cu

aces

ta s

e po

ate

nota

în c

arte

a fu

ncia

r� d

ac�

prom

itent

ul e

ste

însc

ris în

car

tea

func

iar�

ca ti

tula

r al d

rept

ului

ce

face

obi

ectu

l pro

mim

siun

ii, ia

r ant

econ

tract

ul ,

sub

sanc�iu

nea

resp

inge

rii c

erer

ii de

not

are,

pre

vede

term

enul

în c

are

urm

eaz�

a

se în

chei

a co

ntra

ctul

. Tre

buie

men�io

nat f

aptu

l c�

nota

rea

se p

oate

efe

ctua

or

icân

d în

term

enul

pre

v�zu

t în

ante

cont

ract

dar

nu

mai

tarz

iu d

e 6

luni

de

la

expi

rare

a an

teco

ntra

ctul

ui.

În

cond

i�iile

în

ca

re

cel

care

în

drep

t��it

nu

a

ceru

t in

stan�e

i pr

onun�a

rea

unei

hot�r

âri

care

s��in�

loc

de c

ontra

ct,

prom

isiu

nea

se v

a pu

tea

radi

a în

ter

men

de

6 lu

ni d

e la

tre

cere

a te

rmen

ului

fix

at p

entru

în

chei

erea

co

ntra

ctul

ui

sau

dac�

în

tre

timp

imob

ilul

a fo

st

defin

itiv

adju

deca

t în

cad

rul

vânz�r

ii si

lite

de c�t

re u

n te

r� ca

re n

u es

te �

inut

s�

r�sp

und�

de

oblig

a�iil

e pr

omite

ntul

ui. D

e as

emen

ea ra

dier

ea n

ot�r

ii va

put

ea

fi di

spus��i

din

ofic

iu a

tunc

i câ

nd î

n te

rmen

de

6 lu

ni d

e la

dat

a la

car

e co

ntra

ctul

ar f

i tre

buit

înch

eiat

nu

s-a

solic

itat î

nscr

iere

a ce

a f�

cut o

biec

tul

249 A

se

vede

a V

. St

oica

, „D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e”,

Ed.

C.H

. B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 448

; 26

0

alte

le d

oar

un c

arac

ter

pur

info

rmat

iv24

9 , ar

t. 90

2 di

n N

oul

Cod

Civ

il pr

eved

e en

umer

ativ

not�r

ile c

are

asig

ur�

opoz

abili

tate

a fa��

de

ter�i

, iar

art.

90

3 en

umer�

cazu

rile

în c

are

not�

rile

în c

arte

a fu

ncia

r� a

u un

car

acte

r pue

r in

form

ativ

. Sp

re d

eose

bire

de

disp

ozi�i

ile a

rt. 4

0 al

in.

(1)

din

Lege

a nr

. 7/

1996

în c

are

se f

ace

vorb

ire d

espr

e în

scrie

rea

inte

n�ie

i de

a în

str�

ina

sau

de a

ipot

eca

un d

rept

, în

disp

ozi�i

ile a

rt. 9

05 �

i 906

din

Nou

l Cod

Civ

il se

fa

ce r

efer

ire d

irect�

la n

otar

ea i

nten�ie

i de

a î

nstr�

ina

sau

de a

ipo

teca

un

drep

t, o

alt�

dife

ren��

fiind

m�r

irea

de c�t

re N

oul C

od C

ivil

a te

rmen

ului

în

care

se p

oate

pie

rde

efec

tul n

ot�r

ii in

ten�

iei d

e a

ipot

eca

sau

de a

înst

r�in

a un

dr

ept d

e la

2 lu

ni la

3 lu

ni.

Un

alt e

lem

ent d

e no

utat

e in

trodu

s pr

in a

rt. 9

06 d

in N

oul C

od C

ivil

este

reg

lem

enta

rea

proc

edur

ii de

not

are

a an

teco

ntra

ctel

or �

i a

pact

elor

de

op�iu

ne. A

stfe

l, pr

omis

iune

a de

a în

chei

a un

con

tract

avâ

nd c

a ob

iect

dre

ptul

de

pro

prie

tate

asu

pra

unui

imob

il sa

u un

alt

drep

t în

leg�

tur�

cu

aces

ta s

e po

ate

nota

în c

arte

a fu

ncia

r� d

ac�

prom

itent

ul e

ste

însc

ris în

car

tea

func

iar�

ca ti

tula

r al d

rept

ului

ce

face

obi

ectu

l pro

mim

siun

ii, ia

r ant

econ

tract

ul ,

sub

sanc�iu

nea

resp

inge

rii c

erer

ii de

not

are,

pre

vede

term

enul

în c

are

urm

eaz�

a

se în

chei

a co

ntra

ctul

. Tre

buie

men�io

nat f

aptu

l c�

nota

rea

se p

oate

efe

ctua

or

icân

d în

term

enul

pre

v�zu

t în

ante

cont

ract

dar

nu

mai

tarz

iu d

e 6

luni

de

la

expi

rare

a an

teco

ntra

ctul

ui.

În

cond

i�iile

în

ca

re

cel

care

în

drep

t��it

nu

a

ceru

t in

stan�e

i pr

onun�a

rea

unei

hot�r

âri

care

s��in�

loc

de c

ontra

ct,

prom

isiu

nea

se v

a pu

tea

radi

a în

ter

men

de

6 lu

ni d

e la

tre

cere

a te

rmen

ului

fix

at p

entru

în

chei

erea

co

ntra

ctul

ui

sau

dac�

în

tre

timp

imob

ilul

a fo

st

defin

itiv

adju

deca

t în

cad

rul

vânz�r

ii si

lite

de c�t

re u

n te

r� ca

re n

u es

te �

inut

s�

r�sp

und�

de

oblig

a�iil

e pr

omite

ntul

ui. D

e as

emen

ea ra

dier

ea n

ot�r

ii va

put

ea

fi di

spus��i

din

ofic

iu a

tunc

i câ

nd î

n te

rmen

de

6 lu

ni d

e la

dat

a la

car

e co

ntra

ctul

ar f

i tre

buit

înch

eiat

nu

s-a

solic

itat î

nscr

iere

a ce

a f�

cut o

biec

tul

249 A

se

vede

a V

. St

oica

, „D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e”,

Ed.

C.H

. B

eck,

B

ucur

e�ti,

200

9, p

. 448

;

261

promisiunii,

exceptându-se situa�ia

în care

promitentul-cum

p�r�tor a

efectuat notarea ac�iunii prin care a solicitat instan�ei pronun�area unei hot�râri care s� suplineasc� contractul. În condi�iile în care îns� im

obilul a fost adjudecat de un ter�, str�in de obliga�iile prom

itentului-vânz�tor, în mod

definitiv pe

calea vânz�rii

silite, iar

ac�iunea în

fa�a instan�ei

a prom

itentului-cump�r�tor nu a fost solu�ionat� definitiv, radierea not�rii din

cartea funciar� va fi dispus� din oficiu. În aceast� situa�ie, efectul principal al not�rii const� în asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i, chiar dac� pot exista �i cazuri de notare cu efect pur inform

ativ250.

În materia ac�iunilor de carte funciar� o prim

� modificare adus� de

Noul C

od Civil vizeaz� ac�iunea în presta�ie tabular� prin noua reglem

entare cerându-se întotdeauna ca ter�ul dobânditor s� fi fost de rea-credin��, indiferent dac� actul juridic în baza c�ruia a dobândit a fost cu titlu gratuit sau oneros 251. În com

para�ie cu noua reglementare, art. 27 alin. (5) prevedea

explicit la punctul b). ca ter�ul s� fi fost de rea-credin�� doar în condi�iile în care dobândise im

obilul cu titlu oneros. De asem

enea, noua reglementare

prevede c� ac�iunea în presta�ie tabular� cu caracter special, prev�zut� de art. 897 se prescrie în term

en de 3 ani de la data cererii de înscriere a dreptului în folosul s�u, cu excep�ia cazului în care dreptul la ac�iune al reclam

antului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte.

În situa�ia ac�iunii în rectificare tabular��i în prevederile N

oului Cod

Civil ac�iunea în rectificare, sub rezerva prescrip�iei dreptului la ac�iunea în

fond, este imprescriptibil� atât fa�� de dobânditorul nem

ijlocit cât �i fa�� de ter�ul dobânditor de rea-credin�� al dreptului înscris în folosul s�u. În ceea ce prive�te term

enul în care poate fi introdus� ac�iunea în rectificare îm

potriva ter�elor persoane care au dobândit cu bun�-credin�� un drept real 250 A

se vedea M. T�b�ra�, M

. Constantin, „Considera�ii generale asupra înscrierilor în

cartea funciar� din perspectiva Noului Cod Civil”, în Analele U

niversit��ii Titu Maiorescu,

Seria Drept, 2007, p. 106-107;

251 A se vedea art. 897 alin. (1) din N

oul Cod C

ivil;

261

promisiunii,

exceptându-se situa�ia

în care

promitentul-cum

p�r�tor a

efectuat notarea ac�iunii prin care a solicitat instan�ei pronun�area unei hot�râri care s� suplineasc� contractul. În condi�iile în care îns� im

obilul a fost adjudecat de un ter�, str�in de obliga�iile prom

itentului-vânz�tor, în mod

definitiv pe

calea vânz�rii

silite, iar

ac�iunea în

fa�a instan�ei

a prom

itentului-cump�r�tor nu a fost solu�ionat� definitiv, radierea not�rii din

cartea funciar� va fi dispus� din oficiu. În aceast� situa�ie, efectul principal al not�rii const� în asigurarea opozabilit��ii fa�� de ter�i, chiar dac� pot exista �i cazuri de notare cu efect pur inform

ativ250.

În materia ac�iunilor de carte funciar� o prim

� modificare adus� de

Noul C

od Civil vizeaz� ac�iunea în presta�ie tabular� prin noua reglem

entare cerându-se întotdeauna ca ter�ul dobânditor s� fi fost de rea-credin��, indiferent dac� actul juridic în baza c�ruia a dobândit a fost cu titlu gratuit sau oneros 251. În com

para�ie cu noua reglementare, art. 27 alin. (5) prevedea

explicit la punctul b). ca ter�ul s� fi fost de rea-credin�� doar în condi�iile în care dobândise im

obilul cu titlu oneros. De asem

enea, noua reglementare

prevede c� ac�iunea în presta�ie tabular� cu caracter special, prev�zut� de art. 897 se prescrie în term

en de 3 ani de la data cererii de înscriere a dreptului în folosul s�u, cu excep�ia cazului în care dreptul la ac�iune al reclam

antului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte.

În situa�ia ac�iunii în rectificare tabular��i în prevederile N

oului Cod

Civil ac�iunea în rectificare, sub rezerva prescrip�iei dreptului la ac�iunea în

fond, este imprescriptibil� atât fa�� de dobânditorul nem

ijlocit cât �i fa�� de ter�ul dobânditor de rea-credin�� al dreptului înscris în folosul s�u. În ceea ce prive�te term

enul în care poate fi introdus� ac�iunea în rectificare îm

potriva ter�elor persoane care au dobândit cu bun�-credin�� un drept real 250 A

se vedea M. T�b�ra�, M

. Constantin, „Considera�ii generale asupra înscrierilor în

cartea funciar� din perspectiva Noului Cod Civil”, în Analele U

niversit��ii Titu Maiorescu,

Seria Drept, 2007, p. 106-107;

251 A se vedea art. 897 alin. (1) din N

oul Cod C

ivil;

262

prin

don

a�ie

sau

lega

t, sp

re d

eose

bire

de

Lege

a nr

. 7/1

996

care

pre

vede

un

term

en d

e 10

ani

, N

oul

Cod

Civ

il252 r

educ

e ac

est

term

en l

a 5

ani.

De

asem

enea

, tot

art.

909

în

alin

. (3)

tez

a fin

al�

prev

ede

pe c

ale

de e

xcep�ie

te

rmen

ul d

e 1

an în

caz

ul în

car

e în

chei

erea

prin

car

e s-

a or

dona

t îns

crie

rea

care

face

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

rect

ifica

re a

fost

com

unic

at�

celu

i înd

rept��

it.

Pent

ru a

nu

exis

ta n

icio

con

trove

rs�

în p

rivin�a

nat

urii

aces

tor

term

ene,

în u

ltim

ul a

linea

t al a

rt. 9

09 s

e pr

eved

e ex

plic

it c�

term

enel

e de

5,

3 �i

resp

ectiv

1 a

n su

nt te

rmen

e de

dec�d

ere.

C

u pr

ivire

la

inst

itu�ia

r�s

pund

erii,

chi

ar d

ac�

Lege

a nr

7/1

996

nu

prev

ede

decâ

t re

glem

ent�

ri re

ferit

oare

la

r�sp

unde

rea

pena

l��i

la

cea

adm

inis

trativ�,

con

side

rând

u-se

c�

în m

ater

ie d

e r�

spun

dere

civ

il� d

elic

tual�

r�m

ân a

plic

abile

pre

vede

rile

art.

998,

999

�i 1

000

alin

. (3)

din

C. C

iv.,

în

Nou

l C

od

Civ

il,

art.

915p

reve

de

disp

ozi�i

i sp

ecia

le

refe

ritoa

re

la

r�sp

unde

rea

civi

l� d

elic

tual�

în m

ater

ie d

e ca

rte fu

ncia

r�. A

stfe

l, se

pre

vede

c�

cel

pre

judi

ciat

prin

tr-o

fapt

a s�

vâr�

it� c

hiar

din

cul

p�,

în p�s

trare

a �i

ad

min

istra

rea

c�r�i

i fun

ciar

e va

put

ea c

ere

oblig

area

, în

solid

ar, l

a pl

ata

de

desp�g

ubiri

a o

ficiu

lui

terit

oria

l de

cad

astru

�i

publ

icita

te i

mob

iliar�

de l

a lo

cul

situ�r

ii im

obilu

lui �i

a p

erso

anei

r�s

punz�t

oare

de

prej

udic

iul

astfe

l ca

uzat

, da

c� p

reju

dici

ul n

u a

putu

t fi

înl�

tura

t, în

tot

sau

în

parte

, pr

in

exer

cita

rea

ac�iu

nilo

r �i

c�i

lor

de a

tac

prev�z

ute

de le

ge. Î

n ac

este

con

di�ii

, dr

eptu

l la

ac�iu

ne s

e pr

escr

ie în

tr-un

term

en d

e 1

an, s

ocot

it di

n zi

ua în

car

e ce

l v�

t�m

at a

cun

oscu

t fa

ptul

p�g

ubito

r, în

s� n

u m

ai t

ârzi

u de

3 a

ni d

e la

da

ta c

ând

s-a

s�vâ

r�it

fapt

a pr

in c

are

s-a

cauz

at p

reju

dici

ul. P

resc

rip�ia

est

e su

spen

dat�

prin

exe

rcita

rea

ac�iu

nilo

r �i

c�i

lor

de a

tac

prev�z

ute

de l

ege

pent

ru în

l�tu

rare

a ef

ecte

lor f

apte

i p�g

ubito

are.

252 A

se v

edea

art.

909

alin

. (2)

din

Nou

l Cod

Civ

il;

262

prin

don

a�ie

sau

lega

t, sp

re d

eose

bire

de

Lege

a nr

. 7/1

996

care

pre

vede

un

term

en d

e 10

ani

, N

oul

Cod

Civ

il252 r

educ

e ac

est

term

en l

a 5

ani.

De

asem

enea

, tot

art.

909

în

alin

. (3)

tez

a fin

al�

prev

ede

pe c

ale

de e

xcep�ie

te

rmen

ul d

e 1

an în

caz

ul în

car

e în

chei

erea

prin

car

e s-

a or

dona

t îns

crie

rea

care

face

obi

ectu

l ac�

iuni

i în

rect

ifica

re a

fost

com

unic

at�

celu

i înd

rept��

it.

Pent

ru a

nu

exis

ta n

icio

con

trove

rs�

în p

rivin�a

nat

urii

aces

tor

term

ene,

în u

ltim

ul a

linea

t al a

rt. 9

09 s

e pr

eved

e ex

plic

it c�

term

enel

e de

5,

3 �i

resp

ectiv

1 a

n su

nt te

rmen

e de

dec�d

ere.

C

u pr

ivire

la

inst

itu�ia

r�s

pund

erii,

chi

ar d

ac�

Lege

a nr

7/1

996

nu

prev

ede

decâ

t re

glem

ent�

ri re

ferit

oare

la

r�sp

unde

rea

pena

l��i

la

cea

adm

inis

trativ�,

con

side

rând

u-se

c�

în m

ater

ie d

e r�

spun

dere

civ

il� d

elic

tual�

r�m

ân a

plic

abile

pre

vede

rile

art.

998,

999

�i 1

000

alin

. (3)

din

C. C

iv.,

în

Nou

l C

od

Civ

il,

art.

915p

reve

de

disp

ozi�i

i sp

ecia

le

refe

ritoa

re

la

r�sp

unde

rea

civi

l� d

elic

tual�

în m

ater

ie d

e ca

rte fu

ncia

r�. A

stfe

l, se

pre

vede

c�

cel

pre

judi

ciat

prin

tr-o

fapt

a s�

vâr�

it� c

hiar

din

cul

p�,

în p�s

trare

a �i

ad

min

istra

rea

c�r�i

i fun

ciar

e va

put

ea c

ere

oblig

area

, în

solid

ar, l

a pl

ata

de

desp�g

ubiri

a o

ficiu

lui

terit

oria

l de

cad

astru

�i

publ

icita

te i

mob

iliar�

de l

a lo

cul

situ�r

ii im

obilu

lui �i

a p

erso

anei

r�s

punz�t

oare

de

prej

udic

iul

astfe

l ca

uzat

, da

c� p

reju

dici

ul n

u a

putu

t fi

înl�

tura

t, în

tot

sau

în

parte

, pr

in

exer

cita

rea

ac�iu

nilo

r �i

c�i

lor

de a

tac

prev�z

ute

de le

ge. Î

n ac

este

con

di�ii

, dr

eptu

l la

ac�iu

ne s

e pr

escr

ie în

tr-un

term

en d

e 1

an, s

ocot

it di

n zi

ua în

car

e ce

l v�

t�m

at a

cun

oscu

t fa

ptul

p�g

ubito

r, în

s� n

u m

ai t

ârzi

u de

3 a

ni d

e la

da

ta c

ând

s-a

s�vâ

r�it

fapt

a pr

in c

are

s-a

cauz

at p

reju

dici

ul. P

resc

rip�ia

est

e su

spen

dat�

prin

exe

rcita

rea

ac�iu

nilo

r �i

c�i

lor

de a

tac

prev�z

ute

de l

ege

pent

ru în

l�tu

rare

a ef

ecte

lor f

apte

i p�g

ubito

are.

252 A

se v

edea

art.

909

alin

. (2)

din

Nou

l Cod

Civ

il;

263

CA

PITOLU

L AL V-LE

AA

SPEC

TE D

E D

RE

PT CO

MPA

RA

T253 PR

IVIND

PUB

LICITA

TEA

IM

OB

ILIAR�

Pentru a finaliza lucrarea de fa��

�i pentru a surprinde o imagine de

ansamblu a institu�iei publicit��ii im

obiliare, acest capitol urm�re�te s�

treac� în revist� principalele aspecte legate de publicitatea imobiliar� într-un

num�r de 16 state dintre care unele m

embre U

E: Austria, M

area Britanie,

Belgia, B

ulgaria, Cehia, Fran�a, G

ermania, Italia, O

landa, Suedia, Ungaria

iar altele nu: Australia, C

anada, Elve�ia, Norvegia, Serbia.

A

stfel, utilizând informa�ii specifice acestor 16 state, vor fi trecute în

revist� aspectele cele mai relevante cu privire la legisla�ia specific�, dreptul

de proprietate

�i dezm

embr�m

intele sale,

sistemul

de înregistrare

�i registrele specifice acestui sistem

, pentru fiecare stat în parte.

253

În realizarea prezentului capitol s-au avut în vedere urm�toarele m

ateriale: „The International Com

parative Legal Guide to Real Estate2010. A practical cross-border

insight into real estate law”; Study on Key Aspects of Land Registration and Cadastral Legislation,

printed and

published on

behalf of

UN

ECE

Working

Party on

Land A

dministration by H

er Majesty`s Land Registry London, M

ay 2000; A. Y

avuz, A Comparative

Analysis of Cadastral Systems in the EU

Countries According to Basic Selected Criteria, FIG

Working W

eek 2005 and GSD

I-8 in Cairo, Egypt, 16-21 A

pril 2005;Land registration and cadastre in selected European Countries, C

LC Series, V

olume 29; Review and

Analysis of (seven selected) Real Property Registration and Cadastre Systems in Europe

prepared for the World Bank, C

LC Series, N

ovember 2004; H

. Auer, The Austrian Land

Book („G

rundbuch“), presentation (2003); J. Ernst, Cadaster in Austria, U

N-EC

E/ WPLA

W

orkshop Vienna, 13 Septem

ber 2002; J. Zevenbergen, Systems of Land Registration

Aspects and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISB

N 90 6132 277 4), D

elft: NC

G,

Netherlands G

eodetic Com

mission.; H

ausmaninger, The Austrian Legal System

, 3rd ed. (2003); D

, Kopeva, Aspects of land consolidation in Bulgaria executive sum

mary.

Comparative Study on Land Fragm

entation in Four CEECs: Bulgaria, Czech Republic,

Hungary and Rom

ania, FAO

, Novem

ber 2000; D. K

opeva, Case Study – Land Markets in

Bulgaria, Sofia 2002; ww

w.iclg.co.uk ;

263

CA

PITOLU

L AL V-LE

AA

SPEC

TE D

E D

RE

PT CO

MPA

RA

T253 PR

IVIND

PUB

LICITA

TEA

IM

OB

ILIAR�

Pentru a finaliza lucrarea de fa��

�i pentru a surprinde o imagine de

ansamblu a institu�iei publicit��ii im

obiliare, acest capitol urm�re�te s�

treac� în revist� principalele aspecte legate de publicitatea imobiliar� într-un

num�r de 16 state dintre care unele m

embre U

E: Austria, M

area Britanie,

Belgia, B

ulgaria, Cehia, Fran�a, G

ermania, Italia, O

landa, Suedia, Ungaria

iar altele nu: Australia, C

anada, Elve�ia, Norvegia, Serbia.

A

stfel, utilizând informa�ii specifice acestor 16 state, vor fi trecute în

revist� aspectele cele mai relevante cu privire la legisla�ia specific�, dreptul

de proprietate

�i dezm

embr�m

intele sale,

sistemul

de înregistrare

�i registrele specifice acestui sistem

, pentru fiecare stat în parte.

253

În realizarea prezentului capitol s-au avut în vedere urm�toarele m

ateriale: „The International Com

parative Legal Guide to Real Estate2010. A practical cross-border

insight into real estate law”; Study on Key Aspects of Land Registration and Cadastral Legislation,

printed and

published on

behalf of

UN

ECE

Working

Party on

Land A

dministration by H

er Majesty`s Land Registry London, M

ay 2000; A. Y

avuz, A Comparative

Analysis of Cadastral Systems in the EU

Countries According to Basic Selected Criteria, FIG

Working W

eek 2005 and GSD

I-8 in Cairo, Egypt, 16-21 A

pril 2005;Land registration and cadastre in selected European Countries, C

LC Series, V

olume 29; Review and

Analysis of (seven selected) Real Property Registration and Cadastre Systems in Europe

prepared for the World Bank, C

LC Series, N

ovember 2004; H

. Auer, The Austrian Land

Book („G

rundbuch“), presentation (2003); J. Ernst, Cadaster in Austria, U

N-EC

E/ WPLA

W

orkshop Vienna, 13 Septem

ber 2002; J. Zevenbergen, Systems of Land Registration

Aspects and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISB

N 90 6132 277 4), D

elft: NC

G,

Netherlands G

eodetic Com

mission.; H

ausmaninger, The Austrian Legal System

, 3rd ed. (2003); D

, Kopeva, Aspects of land consolidation in Bulgaria executive sum

mary.

Comparative Study on Land Fragm

entation in Four CEECs: Bulgaria, Czech Republic,

Hungary and Rom

ania, FAO

, Novem

ber 2000; D. K

opeva, Case Study – Land Markets in

Bulgaria, Sofia 2002; ww

w.iclg.co.uk ;

264

1.A

UST

RIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

le

gi

care

re

glem

ente

az�

prop

rieta

tea

imob

iliar�

în

Aus

tria

sunt

: Cod

ul C

ivil

Gen

eral

254 d

in 1

811,

Leg

ea p

rivin

d în

regi

stra

rea

tere

nuril

or25

5 din

195

5, le

gile

cel

or n

ou�

stat

e fe

dera

le c

are

regl

emen

teaz�

achi

zi�ia

te

renu

rilor

de

c�

tre

str�

ini25

6 ,

Lege

a pr

ivin

d co

ntra

ctul

de

în

chiri

ere25

7 din

198

1, L

egea

con

dom

iniu

lui25

8 din

200

2, L

egea

con

tract

ului

pr

ivin

d de

zvol

tare

a co

nstru

c�iil

or25

9 di

n 19

97,

Lege

a dr

eptu

lui

de

a co

nstru

i260 d

in 1

912,

Leg

ea F

ondu

lui

de I

nves

ti�ii

priv

ind

Prop

riet��il

e Im

obili

are26

1 din

200

3, le

gile

cel

or 9

stat

e fe

dera

le p

rivin

d co

nstru

c�iil

e262 .

Avâ

nd î

n ve

dere

c�

Aus

tria

este

un

stat

de

drep

t ca

re u

rmea

z�si

stem

ul d

e dr

ept r

oman

, dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

regl

emen

tat e

xclu

siv

de

lege

. Cu

toat

e ac

este

a, ju

rispr

uden�a

Cur�ii

Sup

rem

e A

ustri

ece26

3 est

e lu

at�

în c

onsi

dera

re �

i est

e im

porta

nt�

pent

ru in

terp

reta

rea

legi

i sta

tutu

lui.

În c

eea

ce p

rive�

te re

leva

n�a

acte

lor n

orm

ativ

e in

tern

a�io

nale

în m

ater

ia p

ropr

iet��ii

im

obili

are,

în A

ustri

a p�

r�ile

sun

t lib

ere

s� a

leag�

lege

a ca

re r

egle

men

teaz�

cont

ract

ul �

i in

stan�a

de

jude

cat�

car

e ar

e ju

risdi

c�ie

asu

pra

oric�r

or l

itigi

i re

ferit

oare

la c

ontra

ct. Î

n ce

ea c

e pr

ive�

te d

rept

urile

in r

em p

rivin

d bu

nuri

imob

iliar

e si

tuat

e în

Aus

tria,

leg

ea a

ustri

ac�

este

îns�

oblig

ator

ie. Î

n pl

us,

oric

e lit

igii

cu p

rivire

la

astfe

l de

dre

ptur

i in

rem

int

r� o

blig

ator

iu î

n co

mpe

ten�

a in

stan�e

lor

aust

riece

. Prin

urm

are,

legi

le in

tern

a�io

nale

nu

sunt

25

4Al

lgem

eine

s Bür

gerli

ches

Ges

etzb

uch;

255

Gru

ndbu

chsg

eset

z;

256 G

rund

verk

ehrs

gese

tze;

25

7M

ietr

echt

sges

etz;

25

8W

ohnu

ngse

igen

tum

sges

etz;

259

Baut

räge

rver

trags

gese

tz;26

0Ba

urec

htsg

eset

z;26

1Im

mob

ilien

-Inv

estm

entfo

ndsg

eset

z;

262

Bauo

rdnu

ngen

;26

3O

bers

ter G

eric

htsh

of;

264

1.A

UST

RIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

le

gi

care

re

glem

ente

az�

prop

rieta

tea

imob

iliar�

în

Aus

tria

sunt

: Cod

ul C

ivil

Gen

eral

254 d

in 1

811,

Leg

ea p

rivin

d în

regi

stra

rea

tere

nuril

or25

5 din

195

5, le

gile

cel

or n

ou�

stat

e fe

dera

le c

are

regl

emen

teaz�

achi

zi�ia

te

renu

rilor

de

c�

tre

str�

ini25

6 ,

Lege

a pr

ivin

d co

ntra

ctul

de

în

chiri

ere25

7 din

198

1, L

egea

con

dom

iniu

lui25

8 din

200

2, L

egea

con

tract

ului

pr

ivin

d de

zvol

tare

a co

nstru

c�iil

or25

9 di

n 19

97,

Lege

a dr

eptu

lui

de

a co

nstru

i260 d

in 1

912,

Leg

ea F

ondu

lui

de I

nves

ti�ii

priv

ind

Prop

riet��il

e Im

obili

are26

1 din

200

3, le

gile

cel

or 9

stat

e fe

dera

le p

rivin

d co

nstru

c�iil

e262 .

Avâ

nd î

n ve

dere

c�

Aus

tria

este

un

stat

de

drep

t ca

re u

rmea

z�si

stem

ul d

e dr

ept r

oman

, dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

regl

emen

tat e

xclu

siv

de

lege

. Cu

toat

e ac

este

a, ju

rispr

uden�a

Cur�ii

Sup

rem

e A

ustri

ece26

3 est

e lu

at�

în c

onsi

dera

re �

i est

e im

porta

nt�

pent

ru in

terp

reta

rea

legi

i sta

tutu

lui.

În c

eea

ce p

rive�

te re

leva

n�a

acte

lor n

orm

ativ

e in

tern

a�io

nale

în m

ater

ia p

ropr

iet��ii

im

obili

are,

în A

ustri

a p�

r�ile

sun

t lib

ere

s� a

leag�

lege

a ca

re r

egle

men

teaz�

cont

ract

ul �

i in

stan�a

de

jude

cat�

car

e ar

e ju

risdi

c�ie

asu

pra

oric�r

or l

itigi

i re

ferit

oare

la c

ontra

ct. Î

n ce

ea c

e pr

ive�

te d

rept

urile

in r

em p

rivin

d bu

nuri

imob

iliar

e si

tuat

e în

Aus

tria,

leg

ea a

ustri

ac�

este

îns�

oblig

ator

ie. Î

n pl

us,

oric

e lit

igii

cu p

rivire

la

astfe

l de

dre

ptur

i in

rem

int

r� o

blig

ator

iu î

n co

mpe

ten�

a in

stan�e

lor

aust

riece

. Prin

urm

are,

legi

le in

tern

a�io

nale

nu

sunt

25

4Al

lgem

eine

s Bür

gerli

ches

Ges

etzb

uch;

255

Gru

ndbu

chsg

eset

z;

256 G

rund

verk

ehrs

gese

tze;

25

7M

ietr

echt

sges

etz;

25

8W

ohnu

ngse

igen

tum

sges

etz;

259

Baut

räge

rver

trags

gese

tz;26

0Ba

urec

htsg

eset

z;26

1Im

mob

ilien

-Inv

estm

entfo

ndsg

eset

z;

262

Bauo

rdnu

ngen

;26

3O

bers

ter G

eric

htsh

of;

265

relevante pentru domeniul im

obiliar în Austria. C

u toate acestea, tratatele �i conven�iile interna�ionale care se refer� la proprietatea im

obiliar� sunt aplicabile.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

În ceea ce prive�te dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obile în Austria, propriet��ile im

obiliare pot fi dobândite atât de persoanele fizice cât �i de persoanele juridice. Exist� restric�ii legale cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obile de c�tre str�ini (societ��i str�ine înregistrate, societ��i cu control str�in �i persoane fizice str�ine). În acest sens principale legi sunt legile celor nou�state federale, care reglem

enteaz� achizi�ionarea terenurilor de c�tre str�ini. D

e regul�,

cump�r�torul

str�in trebuie

s� ob�in�

o autoriza�ie

de la

Autoritatea privind transferul propriet��ii, înainte de cum

p�rarea imobilului.

Cet��enii �i com

paniile din Uniunea European� (U

E) �i Spa�iul Economic

European (SEE) sunt tratate în acela�i mod ca �i cet��enii �i com

paniile austriece. C

onform unor legi ale statelor federale, înainte ca im

obilul s�poat� fi înregistrat în R

egistrul Propriet��ilor trebuie ob�inut un certificat pentru

achizi�ionarea de

bunuri im

obiliare de

la A

utoritatea privind

transferul propriet��ii, care s� confirme statutul U

E sau SEE. Cu toate

acestea, C

urtea Suprem

� de

Justi�ie a

considerat c�

aceast� cerin��

contravine legisla�iei UE �i, prin urm

are, certificatul nu este necesar în cazul în care un cet��ean sau o com

panie apar�inând UE sau SEE cum

p�r�propriet��i im

obiliare. În conformitate cu unele legi ale statelor federale,

Autoritatea privind transferul terenurilor dintr-un stat federal trebuie s�

aprobe o achizi�ie de ac�iuni sau de majorare a participa�iei la o societate

austriac� cu r�spundere limitat� sau la un parteneriat, înainte de finalizarea

tranzac�iei, în cazul în care compania sau parteneriatul de�ine propriet��i

imobiliare în statul federal respectiv. C

u toate acestea, în unele state nu se 265

relevante pentru domeniul im

obiliar în Austria. C

u toate acestea, tratatele �i conven�iile interna�ionale care se refer� la proprietatea im

obiliar� sunt aplicabile.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

În ceea ce prive�te dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obile în Austria, propriet��ile im

obiliare pot fi dobândite atât de persoanele fizice cât �i de persoanele juridice. Exist� restric�ii legale cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obile de c�tre str�ini (societ��i str�ine înregistrate, societ��i cu control str�in �i persoane fizice str�ine). În acest sens principale legi sunt legile celor nou�state federale, care reglem

enteaz� achizi�ionarea terenurilor de c�tre str�ini. D

e regul�,

cump�r�torul

str�in trebuie

s� ob�in�

o autoriza�ie

de la

Autoritatea privind transferul propriet��ii, înainte de cum

p�rarea imobilului.

Cet��enii �i com

paniile din Uniunea European� (U

E) �i Spa�iul Economic

European (SEE) sunt tratate în acela�i mod ca �i cet��enii �i com

paniile austriece. C

onform unor legi ale statelor federale, înainte ca im

obilul s�poat� fi înregistrat în R

egistrul Propriet��ilor trebuie ob�inut un certificat pentru

achizi�ionarea de

bunuri im

obiliare de

la A

utoritatea privind

transferul propriet��ii, care s� confirme statutul U

E sau SEE. Cu toate

acestea, C

urtea Suprem

� de

Justi�ie a

considerat c�

aceast� cerin��

contravine legisla�iei UE �i, prin urm

are, certificatul nu este necesar în cazul în care un cet��ean sau o com

panie apar�inând UE sau SEE cum

p�r�propriet��i im

obiliare. În conformitate cu unele legi ale statelor federale,

Autoritatea privind transferul terenurilor dintr-un stat federal trebuie s�

aprobe o achizi�ie de ac�iuni sau de majorare a participa�iei la o societate

austriac� cu r�spundere limitat� sau la un parteneriat, înainte de finalizarea

tranzac�iei, în cazul în care compania sau parteneriatul de�ine propriet��i

imobiliare în statul federal respectiv. C

u toate acestea, în unele state nu se

266

aplic�

rest

ric�ii

pen

tru c

ompa

nii î

n ca

zul î

n ca

re a

c�io

naru

l maj

orita

r es

te o

so

ciet

ate

aust

riac�

cu

cont

rol s

tr�in

. În

Aus

tria,

prin

cipa

lele

tipu

ri de

dre

ptur

i car

e se

pot

exe

rcita

asu

pra

bunu

rilor

imob

ile s

unt:

drep

tul d

e pr

opri

etat

e –

recu

nosc

ut s

ub 3

form

e, c

a �i

în

Rom

ânia

: dr

ept

de p

ropr

ieta

te i

ndiv

idua

l�,

drep

t de

cop

ropr

ieta

te �

i dr

ept

de p

ropr

ieta

te c

omun�

pe c

ote-

p�r�i

–

drep

tul

de a

con

stru

i, re

stri

c�iil

e im

puse

în

pr

ivin�a

vâ

nz�r

ii �i

sarc

inile

in

stitu

ite

asup

ra

imob

ilelo

r, dr

eptu

l de

ipo

tec�

, dre

ptul

de

serv

itute

, dre

ptul

de

înch

irie

re,

drep

tul d

e pr

eem�iu

ne, d

rept

ul d

e r�

scum

p�ra

re �i

dre

ptul

de

revâ

nzar

e.

A

cest

e dr

eptu

ri po

t fi î

nscr

ise

în R

egis

trul d

e ca

rte f

unci

ar�

dar

nu

este

o c

erin��

obl

igat

orie

. Ast

fel,

în c

azul

în c

are

aces

te d

rept

uri n

u vo

r fi

însc

rise,

ele

vor

pro

duce

efe

cte

stric

t înt

re p�r�i

prin

nat

ura

lor c

ontra

ctua

l�,

nepu

tând

fi a�a

dar o

poza

bile

ter�i

lor.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Între

aga

supr

afa��

a A

ustri

ei e

ste

sist

emat

izat�

în R

egis

trul d

e ca

rte

func

iar�

car

e es

te î

ntoc

mit,

înt

re�in

ut �

i p�

stra

t de

c�t

re j

udec�t

oriil

e de

di

stric

t. To

ate

drep

turil

e in

rem

, �i

anu

me:

(i)

drep

tul

de p

ropr

ieta

te

(pro

prie

tate

a ex

clus

iv�,

cop

ropr

ieta

tea �i

pro

prie

tate

a c

omun�

pe c

ote-

p�r�i

), (ii

) dre

ptul

de

a co

nstru

i (dr

eptu

rile

trans

fera

bile

�i m

o�te

nite

de

una

sau

mai

mul

te p

erso

ane

de a

con

stru

i (p

erm

anen

t) cl�d

iri p

e sa

u su

b su

praf

a�a

tere

nulu

i), (i

ii) ip

otec

ile, (

iv) s

ervi

tu�il

e, �

i (v)

sar

cini

le im

obili

are,

tre

buie

înr

egis

trate

în

carte

a fu

ncia

r� p

entru

a a

vea

efec

te f

a��

de t

er�i.

D

rept

urile

ob

ligat

orii

de

asem

enea

, po

t fi

înre

gist

rate

, da

r nu

es

te

oblig

ator

iu, a�a

cum

am

ar�

tat �

i în

sec�

iune

a pr

eced

ent�

. În

Aus

tria,

nu

exis

t� n

icio

gar

an�ie

de

stat

form

al�

pent

ru ti

tluril

e de

pr

oprie

tate

. Cu

toat

e ac

este

a, c

onfo

rm p

rinci

piul

ui b

unei

-cre

din�

e, s

e po

ate

pune

baz�

pe în

regi

str�

rile

din

Reg

istru

l de

carte

fun

ciar�,

ca

fiind

exa

cte.

O

rice

pers

oan�

de

bun�

-cre

din��

care

se

baze

az�

pe i

nfor

ma�

iile

din

aces

t re

gist

ru e

ste

prot

ejat�

împo

triva

pre

ten�

iilor

ter�i

lor,

chia

r da

c� in

form

a�iil

e 26

6

aplic�

rest

ric�ii

pen

tru c

ompa

nii î

n ca

zul î

n ca

re a

c�io

naru

l maj

orita

r es

te o

so

ciet

ate

aust

riac�

cu

cont

rol s

tr�in

. În

Aus

tria,

prin

cipa

lele

tipu

ri de

dre

ptur

i car

e se

pot

exe

rcita

asu

pra

bunu

rilor

imob

ile s

unt:

drep

tul d

e pr

opri

etat

e –

recu

nosc

ut s

ub 3

form

e, c

a �i

în

Rom

ânia

: dr

ept

de p

ropr

ieta

te i

ndiv

idua

l�,

drep

t de

cop

ropr

ieta

te �

i dr

ept

de p

ropr

ieta

te c

omun�

pe c

ote-

p�r�i

–

drep

tul

de a

con

stru

i, re

stri

c�iil

e im

puse

în

pr

ivin�a

vâ

nz�r

ii �i

sarc

inile

in

stitu

ite

asup

ra

imob

ilelo

r, dr

eptu

l de

ipo

tec�

, dre

ptul

de

serv

itute

, dre

ptul

de

înch

irie

re,

drep

tul d

e pr

eem�iu

ne, d

rept

ul d

e r�

scum

p�ra

re �i

dre

ptul

de

revâ

nzar

e.

A

cest

e dr

eptu

ri po

t fi î

nscr

ise

în R

egis

trul d

e ca

rte f

unci

ar�

dar

nu

este

o c

erin��

obl

igat

orie

. Ast

fel,

în c

azul

în c

are

aces

te d

rept

uri n

u vo

r fi

însc

rise,

ele

vor

pro

duce

efe

cte

stric

t înt

re p�r�i

prin

nat

ura

lor c

ontra

ctua

l�,

nepu

tând

fi a�a

dar o

poza

bile

ter�i

lor.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Între

aga

supr

afa��

a A

ustri

ei e

ste

sist

emat

izat�

în R

egis

trul d

e ca

rte

func

iar�

car

e es

te î

ntoc

mit,

înt

re�in

ut �

i p�

stra

t de

c�t

re j

udec�t

oriil

e de

di

stric

t. To

ate

drep

turil

e in

rem

, �i

anu

me:

(i)

drep

tul

de p

ropr

ieta

te

(pro

prie

tate

a ex

clus

iv�,

cop

ropr

ieta

tea �i

pro

prie

tate

a c

omun�

pe c

ote-

p�r�i

), (ii

) dre

ptul

de

a co

nstru

i (dr

eptu

rile

trans

fera

bile

�i m

o�te

nite

de

una

sau

mai

mul

te p

erso

ane

de a

con

stru

i (p

erm

anen

t) cl�d

iri p

e sa

u su

b su

praf

a�a

tere

nulu

i), (i

ii) ip

otec

ile, (

iv) s

ervi

tu�il

e, �

i (v)

sar

cini

le im

obili

are,

tre

buie

înr

egis

trate

în

carte

a fu

ncia

r� p

entru

a a

vea

efec

te f

a��

de t

er�i.

D

rept

urile

ob

ligat

orii

de

asem

enea

, po

t fi

înre

gist

rate

, da

r nu

es

te

oblig

ator

iu, a�a

cum

am

ar�

tat �

i în

sec�

iune

a pr

eced

ent�

. În

Aus

tria,

nu

exis

t� n

icio

gar

an�ie

de

stat

form

al�

pent

ru ti

tluril

e de

pr

oprie

tate

. Cu

toat

e ac

este

a, c

onfo

rm p

rinci

piul

ui b

unei

-cre

din�

e, s

e po

ate

pune

baz�

pe în

regi

str�

rile

din

Reg

istru

l de

carte

fun

ciar�,

ca

fiind

exa

cte.

O

rice

pers

oan�

de

bun�

-cre

din��

care

se

baze

az�

pe i

nfor

ma�

iile

din

aces

t re

gist

ru e

ste

prot

ejat�

împo

triva

pre

ten�

iilor

ter�i

lor,

chia

r da

c� in

form

a�iil

e

267

înregistrate se dovedesc a fi inexacte sau incomplete. A

sigurarea titlului nu este frecvent folosit� pentru a proteja dreptul de proprietate. C

onform

principiului înregistr�rii, nu este nevoie de asigurare pentru titlu, deoarece toate drepturile de proprietate înregistrate sunt garantate. D

e asemenea,

sistemul juridic austriac nu distinge cu privire la categoria sau calitatea

titlului de proprietate raportat la faptul dac� acel titlu se afl� la prima

înregistrare sau nu. D

reptul de proprietate se consider� transformat la înregistrarea sa în

Registrul de carte funciar�. În cazul în care tranzac�ia nu este înregistrat�,

contractul întervenit între p�r�i are aloarea unei promisiuni de vânzare-

cump�rare. În conform

itate cu principiul priorit��ii, în condi�iile în care exist� m

ai multe cereri de înregistrare privind transferul dreptului de

proprietate asupra

aceluia�i im

obil, va

avea prioritate

prima

cerere înregistrat�. În condi�iile în care nu s-a respectat obliga�ia de a înregistra un drept obligatoriu de a fi înregistrat, acesta va dobândi un rang inferior.

În Austria exist� un singur registru de carte funciar� care include

toate imobilele �i care este întocm

it, între�inut �i p�strat de c�tre judec�toria districtual� în a c�rei jurisdic�ie se afl� im

obilul respectiv. Acest registru

este constituit din registrul general 264�i arhive265�i este stocat într-o baz� de

date electronic� la care publicul are acces limitat, având acces notarii,

avoca�ii, b�ncile,

etc. D

ocumentele

emise

de oficiile

de publicitate

imobiliar� austriece nu au valoare de titlu de proprietate. D

in anul 2005 se pot pune la dispozi�ia solicitan�ilor, în form

at electronic, prin intermediul

persoanelor sau institu�iilor care au acces public la o judec�torie districtual�, nu num

ai extrase de carte funciar� dar �i documentele care stau la baza

înregistr�rilor în cartea funciar� (de exemplu, contractul de cum

p�rare). Pentru finalizarea unei tranzac�ii, este necesar a se sem

na în fa�a unui notar contractul de vânzare-cum

p�rare. Dup� sem

nare, cererea de înregistrare în 264H

auptbuch;265U

rkundensamm

lung;267

înregistrate se dovedesc a fi inexacte sau incomplete. A

sigurarea titlului nu este frecvent folosit� pentru a proteja dreptul de proprietate. C

onform

principiului înregistr�rii, nu este nevoie de asigurare pentru titlu, deoarece toate drepturile de proprietate înregistrate sunt garantate. D

e asemenea,

sistemul juridic austriac nu distinge cu privire la categoria sau calitatea

titlului de proprietate raportat la faptul dac� acel titlu se afl� la prima

înregistrare sau nu. D

reptul de proprietate se consider� transformat la înregistrarea sa în

Registrul de carte funciar�. În cazul în care tranzac�ia nu este înregistrat�,

contractul întervenit între p�r�i are aloarea unei promisiuni de vânzare-

cump�rare. În conform

itate cu principiul priorit��ii, în condi�iile în care exist� m

ai multe cereri de înregistrare privind transferul dreptului de

proprietate asupra

aceluia�i im

obil, va

avea prioritate

prima

cerere înregistrat�. În condi�iile în care nu s-a respectat obliga�ia de a înregistra un drept obligatoriu de a fi înregistrat, acesta va dobândi un rang inferior.

În Austria exist� un singur registru de carte funciar� care include

toate imobilele �i care este întocm

it, între�inut �i p�strat de c�tre judec�toria districtual� în a c�rei jurisdic�ie se afl� im

obilul respectiv. Acest registru

este constituit din registrul general 264�i arhive265�i este stocat într-o baz� de

date electronic� la care publicul are acces limitat, având acces notarii,

avoca�ii, b�ncile,

etc. D

ocumentele

emise

de oficiile

de publicitate

imobiliar� austriece nu au valoare de titlu de proprietate. D

in anul 2005 se pot pune la dispozi�ia solicitan�ilor, în form

at electronic, prin intermediul

persoanelor sau institu�iilor care au acces public la o judec�torie districtual�, nu num

ai extrase de carte funciar� dar �i documentele care stau la baza

înregistr�rilor în cartea funciar� (de exemplu, contractul de cum

p�rare). Pentru finalizarea unei tranzac�ii, este necesar a se sem

na în fa�a unui notar contractul de vânzare-cum

p�rare. Dup� sem

nare, cererea de înregistrare în 264H

auptbuch;265U

rkundensamm

lung;

268

carte

a fu

ncia

r��i

doc

umen

tele

lega

te d

e ce

rere

pot

fi în

regi

stra

te e

lect

roni

c.

În c

onfo

rmita

te c

u Le

gea

priv

ind

R�s

pund

erea

Sta

tulu

i, au

torit

atea

car

e a

oper

at în

regi

stra

rea

poat

e fi

tras�

la r�s

pund

ere

pent

ru d

aune

le r

ezul

tate

ca

urm

are

a un

ei în

regi

str�

ri de

fect

uoas

e.

Un

aspe

ct f

oarte

im

porta

nt d

e re�in

ut e

ste

fapt

ul c�

în s

iste

mul

au

stria

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

acce

sul p

ublic

la în

regi

str�

rile

efec

tuat

e în

re

gist

rul

de c

arte

fun

ciar�

este

res

tric�

iona

t do

ar î

n ce

ea

ce p

rive�

te

info

rma�

iile

cu c

arac

ter

pers

onal

. A

stfe

l, un

pot

en�ia

l cu

mp�

r�to

r po

ate

ob�in

e în

aint

e de

a fi

naliz

a tra

nzac�ia

toat

e in

form

a�iil

e pr

ivin

d sa

rcin

ile s

au

alte

dre

ptur

i rea

le c

are

grev

eaz�

imob

ilul.

2.A

UST

RA

LIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Aus

tralia

(of

icia

l Com

mon

wea

lth o

f A

ustra

lia)

este

o f

eder

a�ie

�i o

m

onar

hie

cons

titu�

iona

l� p

arla

men

tar�

car

e cu

prin

de 6

sta

te, d

ou�

terit

orii

impo

rtant

e pe

con

tinen

t �i

alte

ter

itorii

min

ore.

Cel

e �a

se s

tate

sun

t: N

ew

Sout

h W

ales

(N

SW),

Vic

toria

(V

IC),

Que

ensl

and

(QLD

), A

ustra

lia d

e Su

d (S

A),

Wes

tern

Aus

tralia

(WA

) �i T

asm

ania

(TA

S), i

ar c

ele

2 te

ritor

ii m

ajor

e su

nt A

ustra

lian

Cap

ital T

errit

ory

(AC

T) �

i Nor

ther

n Te

rrito

ry (

NT)

. Sta

tele

�i

cel

e 2

terit

orii

maj

ore

fac

obie

ctul

pre

zent

ului

cap

itol.

Con

stitu�ia

au

stra

lian�

nu

co

nfer�

Com

mon

wea

lth-u

lui

auto

ritat

e as

upra

dr

eptu

lui

imob

iliar

�i î

n co

nsec

in��

dre

ptur

ile im

obili

are

sunt

regl

emen

tate

de

fieca

re

stat

sau

ter

itoriu

în

parte

. Pr

inci

pale

le c

ateg

orii

de l

egi

refe

ritoa

re l

a pr

oprie

t��il

e im

obili

are

sunt

: ce

le

refe

ritoa

re

la

prob

lem

e le

gate

de

pr

oprie

tate

în

gene

ral,

cum

ar

fi Le

gea

Tran

sfer

ului

266 (

Ces

iuni

i) 19

19

(NSW

) �i

Le

gea

Dre

ptul

ui

de

Prop

rieta

te26

7 19

58

(VIC

); ce

le

care

re

glem

ente

az�

sist

emul

tit

luril

or,

cum

ar

fi

Lege

a Pr

oprie

t��il

or

266

Conv

eyan

cing

Act

;26

7Pr

oper

ty L

aw A

ct;

268

carte

a fu

ncia

r��i

doc

umen

tele

lega

te d

e ce

rere

pot

fi în

regi

stra

te e

lect

roni

c.

În c

onfo

rmita

te c

u Le

gea

priv

ind

R�s

pund

erea

Sta

tulu

i, au

torit

atea

car

e a

oper

at în

regi

stra

rea

poat

e fi

tras�

la r�s

pund

ere

pent

ru d

aune

le r

ezul

tate

ca

urm

are

a un

ei în

regi

str�

ri de

fect

uoas

e.

Un

aspe

ct f

oarte

im

porta

nt d

e re�in

ut e

ste

fapt

ul c�

în s

iste

mul

au

stria

c de

pub

licita

te im

obili

ar�

acce

sul p

ublic

la în

regi

str�

rile

efec

tuat

e în

re

gist

rul

de c

arte

fun

ciar�

este

res

tric�

iona

t do

ar î

n ce

ea

ce p

rive�

te

info

rma�

iile

cu c

arac

ter

pers

onal

. A

stfe

l, un

pot

en�ia

l cu

mp�

r�to

r po

ate

ob�in

e în

aint

e de

a fi

naliz

a tra

nzac�ia

toat

e in

form

a�iil

e pr

ivin

d sa

rcin

ile s

au

alte

dre

ptur

i rea

le c

are

grev

eaz�

imob

ilul.

2.A

UST

RA

LIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Aus

tralia

(of

icia

l Com

mon

wea

lth o

f A

ustra

lia)

este

o f

eder

a�ie

�i o

m

onar

hie

cons

titu�

iona

l� p

arla

men

tar�

car

e cu

prin

de 6

sta

te, d

ou�

terit

orii

impo

rtant

e pe

con

tinen

t �i

alte

ter

itorii

min

ore.

Cel

e �a

se s

tate

sun

t: N

ew

Sout

h W

ales

(N

SW),

Vic

toria

(V

IC),

Que

ensl

and

(QLD

), A

ustra

lia d

e Su

d (S

A),

Wes

tern

Aus

tralia

(WA

) �i T

asm

ania

(TA

S), i

ar c

ele

2 te

ritor

ii m

ajor

e su

nt A

ustra

lian

Cap

ital T

errit

ory

(AC

T) �

i Nor

ther

n Te

rrito

ry (

NT)

. Sta

tele

�i

cel

e 2

terit

orii

maj

ore

fac

obie

ctul

pre

zent

ului

cap

itol.

Con

stitu�ia

au

stra

lian�

nu

co

nfer�

Com

mon

wea

lth-u

lui

auto

ritat

e as

upra

dr

eptu

lui

imob

iliar

�i î

n co

nsec

in��

dre

ptur

ile im

obili

are

sunt

regl

emen

tate

de

fieca

re

stat

sau

ter

itoriu

în

parte

. Pr

inci

pale

le c

ateg

orii

de l

egi

refe

ritoa

re l

a pr

oprie

t��il

e im

obili

are

sunt

: ce

le

refe

ritoa

re

la

prob

lem

e le

gate

de

pr

oprie

tate

în

gene

ral,

cum

ar

fi Le

gea

Tran

sfer

ului

266 (

Ces

iuni

i) 19

19

(NSW

) �i

Le

gea

Dre

ptul

ui

de

Prop

rieta

te26

7 19

58

(VIC

); ce

le

care

re

glem

ente

az�

sist

emul

tit

luril

or,

cum

ar

fi

Lege

a Pr

oprie

t��il

or

266

Conv

eyan

cing

Act

;26

7Pr

oper

ty L

aw A

ct;

269

Imobiliare

268 1900 (NSW

) �i Legea Transferului Terenurilor 269 1958 (VIC

); cele care reglem

enteaz� închirierea, cum ar fi Legea Închirierii 270 1994

(NSW

) �i 2003 (VIC

); cele care reglementeaz� planificarea teritoriului �i

problemele de m

ediu, cum ar fi Legea Planific�rii, M

ediului �i Evalu�rii 2711979 (N

SW) �i Legea Planific�rii �i M

ediului 272 1987(VIC

). A

ustralia are un sistem de drept com

un. În consecin��, dreptul im

obiliar în

Australia

nu se

bazeaz� num

ai pe

legisla�ie ci �i

pe jurispruden��. Jurispruden�a ofer� asisten�� în interpretarea legisla�iei �i o varietate de principii �i concepte. În aplicarea dreptului de proprietate, sistem

ul judiciar australian ia în considerare jurispruden�a interna�ional�relevant�.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale 273

Referitor la anum

ite restric�ii cu privire la dobândirea dreptului de proprietate se im

pune a face înc� de la început dou� preciz�ri: a. În

AC

T (A

ustralian C

apital Territory),

toate drepturile

de proprietate asupra terenurilor sunt de�inute de C

omm

onwealth astfel c� nicio

persoan� nu poate s� de�in� terenuri în acest teritoriu. În consecin��, C

omm

onwealth perm

ite încheierea de contracte de concesiune pe 99 de ani pentru utilizarea terenului.

b. În ceea ce prive�te dobândirea dreptului de proprietate asupra im

obilelor de c�tre persoane f�r� cet��enie australian�, Legea Achizi�iilor

efectuate de c�tre str�ini din 1975 confer� Trezorierului puterea de a bloca tranzac�iile im

obiliare în cazul în care acestea sunt considerate a fi împotriva

268Real Property Act 269Transfer of Land Act;270Retail Leases Act;271Environm

ental Planning and Assessment Act;

272Planning and Environment Act;

273 A se vedea pe larg http://en.w

ikipedia.org/wiki/Torrens_title;

269

Imobiliare

268 1900 (NSW

) �i Legea Transferului Terenurilor 269 1958 (VIC

); cele care reglem

enteaz� închirierea, cum ar fi Legea Închirierii 270 1994

(NSW

) �i 2003 (VIC

); cele care reglementeaz� planificarea teritoriului �i

problemele de m

ediu, cum ar fi Legea Planific�rii, M

ediului �i Evalu�rii 2711979 (N

SW) �i Legea Planific�rii �i M

ediului 272 1987(VIC

). A

ustralia are un sistem de drept com

un. În consecin��, dreptul im

obiliar în

Australia

nu se

bazeaz� num

ai pe

legisla�ie ci �i

pe jurispruden��. Jurispruden�a ofer� asisten�� în interpretarea legisla�iei �i o varietate de principii �i concepte. În aplicarea dreptului de proprietate, sistem

ul judiciar australian ia în considerare jurispruden�a interna�ional�relevant�.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale 273

Referitor la anum

ite restric�ii cu privire la dobândirea dreptului de proprietate se im

pune a face înc� de la început dou� preciz�ri: a. În

AC

T (A

ustralian C

apital Territory),

toate drepturile

de proprietate asupra terenurilor sunt de�inute de C

omm

onwealth astfel c� nicio

persoan� nu poate s� de�in� terenuri în acest teritoriu. În consecin��, C

omm

onwealth perm

ite încheierea de contracte de concesiune pe 99 de ani pentru utilizarea terenului.

b. În ceea ce prive�te dobândirea dreptului de proprietate asupra im

obilelor de c�tre persoane f�r� cet��enie australian�, Legea Achizi�iilor

efectuate de c�tre str�ini din 1975 confer� Trezorierului puterea de a bloca tranzac�iile im

obiliare în cazul în care acestea sunt considerate a fi împotriva

268Real Property Act 269Transfer of Land Act;270Retail Leases Act;271Environm

ental Planning and Assessment Act;

272Planning and Environment Act;

273 A se vedea pe larg http://en.w

ikipedia.org/wiki/Torrens_title;

270

inte

resu

lui

na�io

nal.

Anu

mite

ach

izi�i

i al

e en

tit��

ilor

str�

ine

trebu

ie s�

fie

notif

icat

e Tr

ezor

ieru

lui p

entru

apr

obar

e, in

clus

iv:

�un

ele

prop

riet��i

non

-rez

iden�ia

le, i

ndife

rent

de

valo

are,

cum

ar

fi te

renu

rile

vira

ne �i

hot

elur

ile;

�pr

oprie

t��il

e im

obili

are

com

erci

ale

dezv

olta

te, d

ac�

sunt

eva

luat

e la

mai

mul

t de

50 m

ilioa

ne d

olar

i sau

în c

onfo

rmita

te c

u o

list�

de p

atrim

oniu

la m

ai m

ult d

e 5

mili

oane

dol

ari;

�to

ate

prop

riet��il

e im

obili

are

rezi

den�

iale

. Pr

inci

pale

le

drep

turi

recu

nosc

ute

în

Aus

tralia

as

upra

bu

nuril

or

imob

ile su

nt: d

rept

ul d

e pr

opri

etat

e ab

solu

t� a

supr

a im

obile

lor c

are

conf

er�

drep

tul

de p

ropr

ieta

te n

elim

itat�

asu

pra

bunu

rilor

res

pect

ive,

dre

ptul

de

folo

sin��

abso

lut�

pe

term

en li

mita

t asu

pra

imob

ilelo

r ca

re c

onfe

r� p

oses

ia

excl

usiv�

asup

ra b

unul

ui p

entru

o p

erio

ad�

dete

rmin

at�

de t

imp,

f�r�

a fi

îns�

înst

r�in

at d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. Dat

a de

înce

put,

resp

ectiv

de

înce

tare

a

pose

siun

ii tre

buie

s�

fie p

reci

zat�

sau

, ce

l pu�in

, s�

poa

t� f

i de

dus�

din

cu

prin

sul

cont

ract

ului

in

terv

enit

între

p�

r�i.

Con

tract

ele

de

înch

irier

e/co

nces

iune

se

înch

eie

de o

bice

i pe

perio

ade

fixe

– ca

zul c

el m

ai

des

întâ

lnit

când

im

obile

le c

e fo

rmea

z� o

biec

tul

cont

ract

ului

fac

par

te d

in

fond

ul d

e co

mer�

al u

nei

soci

et��

i co

mer

cial

e –

sau,

pe

unit��i

de t

imp

dete

rmin

ate:

de

la l

un�

la l

un�

sau

de l

a an

la

an,

etc.

Alte

dre

ptur

i re

cuno

scut

e as

upra

bun

urilo

r im

obile

în A

ustra

lia s

unt:

drep

tul d

e se

rvitu

te,

ipot

eca,

titlu

l nat

iv –

dre

pt c

are

poat

e fi

de�in

ut d

oar d

e po

pula�ia

indi

gen�

a

Aus

tralie

i, dr

eptu

rile

izor

âte

din

rapo

rtur

i con

trac

tual

e: d

rept

ul d

e op�iu

ne,

de p

reem�iu

ne, e

tc.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Pe

terit

oriu

l au

stra

lian

nu

este

ne

cesa

r

ca

tere

nuril

e s�

fie

în

regi

stra

te,

dar,

ca r

egul�

gene

ral�

, to

ate

stat

ele �i

ter

itorii

le c

aut�

s�

înre

gist

reze

toa

te t

eren

urile

în

sist

emul

Tor

rens

de

înre

gist

rare

a t

itlur

ilor.

Cel

e m

ai m

ulte

ter

enur

i di

n A

ustra

lia s

unt

înre

gist

rate

în

aces

t si

stem

�i

270

inte

resu

lui

na�io

nal.

Anu

mite

ach

izi�i

i al

e en

tit��

ilor

str�

ine

trebu

ie s�

fie

notif

icat

e Tr

ezor

ieru

lui p

entru

apr

obar

e, in

clus

iv:

�un

ele

prop

riet��i

non

-rez

iden�ia

le, i

ndife

rent

de

valo

are,

cum

ar

fi te

renu

rile

vira

ne �i

hot

elur

ile;

�pr

oprie

t��il

e im

obili

are

com

erci

ale

dezv

olta

te, d

ac�

sunt

eva

luat

e la

mai

mul

t de

50 m

ilioa

ne d

olar

i sau

în c

onfo

rmita

te c

u o

list�

de p

atrim

oniu

la m

ai m

ult d

e 5

mili

oane

dol

ari;

�to

ate

prop

riet��il

e im

obili

are

rezi

den�

iale

. Pr

inci

pale

le

drep

turi

recu

nosc

ute

în

Aus

tralia

as

upra

bu

nuril

or

imob

ile su

nt: d

rept

ul d

e pr

opri

etat

e ab

solu

t� a

supr

a im

obile

lor c

are

conf

er�

drep

tul

de p

ropr

ieta

te n

elim

itat�

asu

pra

bunu

rilor

res

pect

ive,

dre

ptul

de

folo

sin��

abso

lut�

pe

term

en li

mita

t asu

pra

imob

ilelo

r ca

re c

onfe

r� p

oses

ia

excl

usiv�

asup

ra b

unul

ui p

entru

o p

erio

ad�

dete

rmin

at�

de t

imp,

f�r�

a fi

îns�

înst

r�in

at d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. Dat

a de

înce

put,

resp

ectiv

de

înce

tare

a

pose

siun

ii tre

buie

s�

fie p

reci

zat�

sau

, ce

l pu�in

, s�

poa

t� f

i de

dus�

din

cu

prin

sul

cont

ract

ului

in

terv

enit

între

p�

r�i.

Con

tract

ele

de

înch

irier

e/co

nces

iune

se

înch

eie

de o

bice

i pe

perio

ade

fixe

– ca

zul c

el m

ai

des

întâ

lnit

când

im

obile

le c

e fo

rmea

z� o

biec

tul

cont

ract

ului

fac

par

te d

in

fond

ul d

e co

mer�

al u

nei

soci

et��

i co

mer

cial

e –

sau,

pe

unit��i

de t

imp

dete

rmin

ate:

de

la l

un�

la l

un�

sau

de l

a an

la

an,

etc.

Alte

dre

ptur

i re

cuno

scut

e as

upra

bun

urilo

r im

obile

în A

ustra

lia s

unt:

drep

tul d

e se

rvitu

te,

ipot

eca,

titlu

l nat

iv –

dre

pt c

are

poat

e fi

de�in

ut d

oar d

e po

pula�ia

indi

gen�

a

Aus

tralie

i, dr

eptu

rile

izor

âte

din

rapo

rtur

i con

trac

tual

e: d

rept

ul d

e op�iu

ne,

de p

reem�iu

ne, e

tc.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Pe

terit

oriu

l au

stra

lian

nu

este

ne

cesa

r

ca

tere

nuril

e s�

fie

în

regi

stra

te,

dar,

ca r

egul�

gene

ral�

, to

ate

stat

ele �i

ter

itorii

le c

aut�

s�

înre

gist

reze

toa

te t

eren

urile

în

sist

emul

Tor

rens

de

înre

gist

rare

a t

itlur

ilor.

Cel

e m

ai m

ulte

ter

enur

i di

n A

ustra

lia s

unt

înre

gist

rate

în

aces

t si

stem

�i

271

orice teren care nu este înc� înregistrat în acest sistem este înregistrat în

vechiul sistem. Terenurile sunt de obicei înregistrate în sistem

ul Torrens de c�tre autoritatea de carte funciar� a statutului atunci când are loc un transfer de

proprietate, sau,

în cazul

în care

proprietarul face

o cerere

de preschim

bare/transferare a propriet��ii în noul sistem. Terenurile din cadrul

vechiului sistem nu intr� sub inciden�a registrului Torrens. Terenurile

coroanei regale (de�inute de un stat, teritoriu sau de Com

monw

ealth of A

ustralia) sunt, de asemenea, de m

ulte ori neînregistrate. În ceea ce prive�te garan�ia conferit� titlului de proprietate, aceasta

intervine efectiv prin înregistrarea titlului în Registrul de stat Torrens.

Înregistrarea asigur� caracterul irevocabil al titlului. În situa�ia în care are apare o fraud�, eroare, om

isiune sau descriere eronat� în Registrul im

obiliar, care d� na�tere la pierderea unui im

obil sau a unui drept imobiliar,

compensa�ia

se pl�te�te

din fondul

de asigurare

administrat

de c�tre

Registrul de stat. A

�adar, pentru a ob�ine protec�ia sistemului Torrens,

drepturile de

proprietate asupra

terenului trebuie

s� fie

înregistrate, drepturile

putându-�i pierde

prioritatea �i

putând fi

anulate de

c�tre drepturile înregistrate ulterior. A

�adar, regula în sistemul Torrens este c�,

pentru a putea opera transferul dreptului de proprietate, acest drept trebuie s� fie înscris în R

egistrul Torrens. Unele categorii de drepturi cum

ar fi cele ob�inute ca efect al închirierii nu trebuie înregistrate, de�i acest lucru depinde de la o jurisdic�ie la alta. D

e exemplu, în N

SW �i Q

LD, închirierea

pe un termen care nu dep��e�te trei ani (inclusiv orice op�iune de reînnoire)

nu trebuie s� fie înregistrat�, acest aspect

fiind de altfel similar

cu reglem

ent�rile din sistemul rom

ânesc de publicitate imobiliar�.

Un

alt aspect

interesant este

acela c�

în fiecare

jurisdic�ie, registratorul poate converti un titlu din vechiul sistem

în sistemul Torrens.

De exem

plu, în NSW

, un proprietar care de�ine un teren în temeiul vechiului

sistem poate face o cerere prin care solicit� registratorului conversia

terenului în sistemul Torrens. R

egistratorul cerceteaz� drepturile asupra 271

orice teren care nu este înc� înregistrat în acest sistem este înregistrat în

vechiul sistem. Terenurile sunt de obicei înregistrate în sistem

ul Torrens de c�tre autoritatea de carte funciar� a statutului atunci când are loc un transfer de

proprietate, sau,

în cazul

în care

proprietarul face

o cerere

de preschim

bare/transferare a propriet��ii în noul sistem. Terenurile din cadrul

vechiului sistem nu intr� sub inciden�a registrului Torrens. Terenurile

coroanei regale (de�inute de un stat, teritoriu sau de Com

monw

ealth of A

ustralia) sunt, de asemenea, de m

ulte ori neînregistrate. În ceea ce prive�te garan�ia conferit� titlului de proprietate, aceasta

intervine efectiv prin înregistrarea titlului în Registrul de stat Torrens.

Înregistrarea asigur� caracterul irevocabil al titlului. În situa�ia în care are apare o fraud�, eroare, om

isiune sau descriere eronat� în Registrul im

obiliar, care d� na�tere la pierderea unui im

obil sau a unui drept imobiliar,

compensa�ia

se pl�te�te

din fondul

de asigurare

administrat

de c�tre

Registrul de stat. A

�adar, pentru a ob�ine protec�ia sistemului Torrens,

drepturile de

proprietate asupra

terenului trebuie

s� fie

înregistrate, drepturile

putându-�i pierde

prioritatea �i

putând fi

anulate de

c�tre drepturile înregistrate ulterior. A

�adar, regula în sistemul Torrens este c�,

pentru a putea opera transferul dreptului de proprietate, acest drept trebuie s� fie înscris în R

egistrul Torrens. Unele categorii de drepturi cum

ar fi cele ob�inute ca efect al închirierii nu trebuie înregistrate, de�i acest lucru depinde de la o jurisdic�ie la alta. D

e exemplu, în N

SW �i Q

LD, închirierea

pe un termen care nu dep��e�te trei ani (inclusiv orice op�iune de reînnoire)

nu trebuie s� fie înregistrat�, acest aspect

fiind de altfel similar

cu reglem

ent�rile din sistemul rom

ânesc de publicitate imobiliar�.

Un

alt aspect

interesant este

acela c�

în fiecare

jurisdic�ie, registratorul poate converti un titlu din vechiul sistem

în sistemul Torrens.

De exem

plu, în NSW

, un proprietar care de�ine un teren în temeiul vechiului

sistem poate face o cerere prin care solicit� registratorului conversia

terenului în sistemul Torrens. R

egistratorul cerceteaz� drepturile asupra

272

tere

nulu

i în

aint

e de

înr

egis

trare

a pr

oprie

t��ii

în

cadr

ul s

iste

mul

ui T

orre

ns.

Dac�

nu e

ste

conv

ins

c� u

n tit

lu T

orre

ns p

oate

fi e

liber

at, r

egis

trato

rul a

re

pute

rea

de a

cre

a o

fi��

a im

obilu

lui

sub

reze

rv�,

în

care

va

înre

gist

ra u

n "a

verti

smen

t", î

n se

nsul

c�

tere

nul f

ace

obie

ctul

uno

r alto

r dre

ptur

i exi

sten

te,

fie c�

sunt

înre

gist

rate

sau

nu.

Ave

rtism

entu

l exp

ir� s

au e

ste

anul

at d

up�

un

anum

it nu

m�r

de

ani,

de o

bice

i 12

ani,

dup�

car

e pr

oces

ul d

e co

nver

sie

al

titlu

lui î

n si

stem

ul T

orre

ns e

ste

final

izat

�i e

ste

elib

erat

un

titlu

nor

mal

. C

oncl

uzio

nând

, în

lin

ii m

ari,

sist

emul

Tor

rens

est

e un

sis

tem

car

e of

er�

prio

ritat

e pr

in î

nreg

istra

re. A

stfe

l, un

pro

prie

tar

are

prio

ritat

e nu

mai

da

c��i

-a în

regi

stra

t prim

ul d

rept

ul. A�a

dar,

din

aces

t pun

ct d

e ve

dere

, dat

a de

înre

gist

rare

a u

nui d

ocum

ent e

ste

impo

rtant�.

În

cee

a ce

priv

e�te

Reg

istru

l de

publ

icita

te im

obili

ar�,

în A

ustra

lia,

fieca

re s

tat

sau

terit

oriu

adm

inis

treaz�

un r

egis

tru i

ndep

ende

nt p

rivin

d pr

oprie

t��il

e im

obili

are,

put

ând

exis

ta n

orm

e di

ferit

e de

la

stat

la

stat

în

ches

tiuni

pre

cum

tax

ele

sau

form

ele

ce t

rebu

ie î

ndep

linite

. Em

itere

a un

ui

docu

men

t se

real

izea

z� în

fun

c�ie

de

fieca

re

juris

dic�

ie. D

e ex

empl

u, V

IC

are

un s

iste

m o

n-lin

e pe

ntru

tran

zac�

iile

imob

iliar

e. E

xist�,

de

asem

enea

, o

ini�i

ativ�

guve

rnam

enta

l� d

e a

crea

un

sist

em n

a�io

nal d

e tra

nsfe

r ele

ctro

nic

al d

rept

urilo

r de

prop

rieta

te. U

nele

sta

te �

i ter

itorii

per

mit

acce

sul e

lect

roni

c la

inf

orm

a�ii.

Pot

fi

solic

itate

inc

lusi

v de

sp�g

ubiri

pen

tru d

aune

le c

are

rezu

lt� d

in e

roril

e de

înr

egis

trare

. N

u ex

ist�

res

tric�

ii pr

ivin

d ac

cesu

l la

în

regi

str�

ri. A

stfe

l, co

ntra

pla�ii

unu

i tar

if, u

n cu

mp�

r�to

r poa

te o

b�in

e to

ate

info

rma�

iile

de c

are

are

nevo

ie î

n ce

ea c

e pr

ive�

te t

itlul

, ser

vitu�il

e �i

alte

dr

eptu

ri ca

re a

fect

eaz�

pro

prie

tate

a.

3.B

EL

GIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

În c

eea

ce p

rive�

te l

egis

la�ia

bel

gian�

în m

ater

ia d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

, sed

iul m

ater

iei s

e re

g�se�t

e în

Cod

ul

272

tere

nulu

i în

aint

e de

înr

egis

trare

a pr

oprie

t��ii

în

cadr

ul s

iste

mul

ui T

orre

ns.

Dac�

nu e

ste

conv

ins

c� u

n tit

lu T

orre

ns p

oate

fi e

liber

at, r

egis

trato

rul a

re

pute

rea

de a

cre

a o

fi��

a im

obilu

lui

sub

reze

rv�,

în

care

va

înre

gist

ra u

n "a

verti

smen

t", î

n se

nsul

c�

tere

nul f

ace

obie

ctul

uno

r alto

r dre

ptur

i exi

sten

te,

fie c�

sunt

înre

gist

rate

sau

nu.

Ave

rtism

entu

l exp

ir� s

au e

ste

anul

at d

up�

un

anum

it nu

m�r

de

ani,

de o

bice

i 12

ani,

dup�

car

e pr

oces

ul d

e co

nver

sie

al

titlu

lui î

n si

stem

ul T

orre

ns e

ste

final

izat

�i e

ste

elib

erat

un

titlu

nor

mal

. C

oncl

uzio

nând

, în

lin

ii m

ari,

sist

emul

Tor

rens

est

e un

sis

tem

car

e of

er�

prio

ritat

e pr

in î

nreg

istra

re. A

stfe

l, un

pro

prie

tar

are

prio

ritat

e nu

mai

da

c��i

-a în

regi

stra

t prim

ul d

rept

ul. A�a

dar,

din

aces

t pun

ct d

e ve

dere

, dat

a de

înre

gist

rare

a u

nui d

ocum

ent e

ste

impo

rtant�.

În

cee

a ce

priv

e�te

Reg

istru

l de

publ

icita

te im

obili

ar�,

în A

ustra

lia,

fieca

re s

tat

sau

terit

oriu

adm

inis

treaz�

un r

egis

tru i

ndep

ende

nt p

rivin

d pr

oprie

t��il

e im

obili

are,

put

ând

exis

ta n

orm

e di

ferit

e de

la

stat

la

stat

în

ches

tiuni

pre

cum

tax

ele

sau

form

ele

ce t

rebu

ie î

ndep

linite

. Em

itere

a un

ui

docu

men

t se

real

izea

z� în

fun

c�ie

de

fieca

re

juris

dic�

ie. D

e ex

empl

u, V

IC

are

un s

iste

m o

n-lin

e pe

ntru

tran

zac�

iile

imob

iliar

e. E

xist�,

de

asem

enea

, o

ini�i

ativ�

guve

rnam

enta

l� d

e a

crea

un

sist

em n

a�io

nal d

e tra

nsfe

r ele

ctro

nic

al d

rept

urilo

r de

prop

rieta

te. U

nele

sta

te �

i ter

itorii

per

mit

acce

sul e

lect

roni

c la

inf

orm

a�ii.

Pot

fi

solic

itate

inc

lusi

v de

sp�g

ubiri

pen

tru d

aune

le c

are

rezu

lt� d

in e

roril

e de

înr

egis

trare

. N

u ex

ist�

res

tric�

ii pr

ivin

d ac

cesu

l la

în

regi

str�

ri. A

stfe

l, co

ntra

pla�ii

unu

i tar

if, u

n cu

mp�

r�to

r poa

te o

b�in

e to

ate

info

rma�

iile

de c

are

are

nevo

ie î

n ce

ea c

e pr

ive�

te t

itlul

, ser

vitu�il

e �i

alte

dr

eptu

ri ca

re a

fect

eaz�

pro

prie

tate

a.

3.B

EL

GIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

În c

eea

ce p

rive�

te l

egis

la�ia

bel

gian�

în m

ater

ia d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

, sed

iul m

ater

iei s

e re

g�se�t

e în

Cod

ul

273

Civil belgian. D

e asemenea, actul norm

ativ care reglementeaz� institu�ia

ipotecii stabile�te anumite cerin�e privind înregistrarea, legate de dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile. D

reptul comun are im

pact în principal asupra interpret�rii dreptului de a închiria, legile interna�ionale având o relevan�� m

arginal�.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

realeA

nalizând dreptul de proprietate în legisla�ia belgian� prin prisma

restric�iilor specifice în acest domeniu, se observ� c� persoanele fizice sunt

împiedicate

s� dobândeasc�

un drept

de proprietate

doar în

caz de

incapacitate. În ceea ce prive�te persoanele fizice, acestea pot de�ine bunuri im

obile doar în condi�iile în care acest lucru este în conformitate cu obiectul

lor de activitate. De asem

enea, un aspect important de relevat este �i faptul

c� în legisla�ia belgian� nu exist� restric�ii în ceea ce prive�te posibilitatea persoanelor

str�ine de

a dobândi

dreptul de

proprietate. M

ajoritatea drepturilor

în m

aterie im

obiliar� sunt

de natur�

contractual� de�i,

excep�ional anumite drepturi sunt im

puse prin lege �i, mai pu�in frecvent,

prin cutum�.

A.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În B

elgia, exist� mai m

ulte categorii de registre privind propriet��ile im

obiliare: a.

Registrul propriet��ilor – care stabile�te categoria c�reia îi

apar�ine fiecare parcel� de teren �i indic� venitul anual estimat

aferent (care se ia în calcul la stabilirea impozitului pe teren);

b.R

egistrul ipotecilor – care con�ine inter alia toate drepturile transferate �i ipotecile constituite;

c.A

lte tipuri de registre, de importan�� m

ai mic�, de exem

plu registrul propriet��ilor abandonate.

273

Civil belgian. D

e asemenea, actul norm

ativ care reglementeaz� institu�ia

ipotecii stabile�te anumite cerin�e privind înregistrarea, legate de dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile. D

reptul comun are im

pact în principal asupra interpret�rii dreptului de a închiria, legile interna�ionale având o relevan�� m

arginal�.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

realeA

nalizând dreptul de proprietate în legisla�ia belgian� prin prisma

restric�iilor specifice în acest domeniu, se observ� c� persoanele fizice sunt

împiedicate

s� dobândeasc�

un drept

de proprietate

doar în

caz de

incapacitate. În ceea ce prive�te persoanele fizice, acestea pot de�ine bunuri im

obile doar în condi�iile în care acest lucru este în conformitate cu obiectul

lor de activitate. De asem

enea, un aspect important de relevat este �i faptul

c� în legisla�ia belgian� nu exist� restric�ii în ceea ce prive�te posibilitatea persoanelor

str�ine de

a dobândi

dreptul de

proprietate. M

ajoritatea drepturilor

în m

aterie im

obiliar� sunt

de natur�

contractual� de�i,

excep�ional anumite drepturi sunt im

puse prin lege �i, mai pu�in frecvent,

prin cutum�.

A.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În B

elgia, exist� mai m

ulte categorii de registre privind propriet��ile im

obiliare: a.

Registrul propriet��ilor – care stabile�te categoria c�reia îi

apar�ine fiecare parcel� de teren �i indic� venitul anual estimat

aferent (care se ia în calcul la stabilirea impozitului pe teren);

b.R

egistrul ipotecilor – care con�ine inter alia toate drepturile transferate �i ipotecile constituite;

c.A

lte tipuri de registre, de importan�� m

ai mic�, de exem

plu registrul propriet��ilor abandonate.

274

Din

pun

ctul

de

vede

re a

l ob

ligat

ivit��ii

înr

egis

tr�rii

dre

ptur

ilor

inst

ituite

as

upra

te

renu

rilor

, co

nfor

m

norm

elor

de

dr

ept

belg

ian,

în

pr

inci

piu,

toat

e te

renu

rile

sunt

înre

gist

rate

în re

gist

rul p

ropr

iet��il

or, d

rept

ul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a te

renu

lui f

iind

evid

en�ia

t prin

reg

istru

l ipo

teci

lor.

Cu

toat

e ac

este

a, d

e�i

maj

orita

tea

drep

turil

or s

unt

înre

gist

rate

în

regi

stru

l ip

otec

ilor (

de e

xem

plu

cont

ract

ele

de în

chiri

ere

pe o

per

ioad�

mai

mar

e de

9

ani),

sau

la

biro

ul d

e în

regi

stra

re (

în c

azul

con

tract

elor

de

înch

irier

e pe

o

dura

t� m

ai m

ic�

de 9

ani

), ex

ist��i

dre

ptur

i ca

re n

u se

înr

egis

treaz�

– de

ex

empl

u se

rvitu�il

e le

gale

. A

naliz

ând

legi

sla�

ia b

elgi

an�

se m

ai c

onst

at�

c� s

ingu

rul

scop

în

ceea

ce

priv

e�te

înre

gist

rare

a dr

eptu

rilor

dob

ândi

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

nu

viz

eaz�

dec

ât la

tura

fisc

al�,

san

c�iu

nea

în c

az d

e ne

înre

gist

rare

fiin

d lip

sa

cara

cter

ului

exe

cuto

riu a

l unu

i ase

men

ea d

rept

. Ast

fel,

din

punc

t de

vede

re

fisca

l, ur

m�t

oare

le c

ateg

orii

de d

rept

uri t

rebu

ie s�

fie în

regi

stra

te: t

rans

feru

l dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

, dre

ptul

de

uzuf

ruct

, sub

înch

irier

ea s

au în

chiri

erea

, se

rvitu�il

e sa

u al

te

drep

turi

sim

ilare

co

nstit

uite

pr

in

acte

no

taria

le.

Sanc�iu

nea

neîn

regi

str�

rii a

cest

or d

rept

uri,

pe l

âng�

pie

rder

ea c

arac

teru

lui

exec

utor

iu c

onst��i

în p

lata

une

i am

enzi

. Ca

urm

are

a le

gisl

a�ie

i des

tul d

e pe

rmis

ive

în

ceea

ce

pr

ive�

te

oblig

ativ

itate

a în

regi

str�

rii

drep

turil

or

dobâ

ndite

în m

ater

ie im

obili

ar�,

nu

exis

t� n

icio

gar

an�ie

a st

atul

ui în

cee

a ce

pr

ive�

te t

itlur

ile d

e pr

oprie

tate

. C

a o

alte

rnat

iv�

la a

ceas

ta î

ns�,

not

arii

belg

ieni

pot

fi t

ra�i

la r�s

pund

ere

pent

ru v

alab

ilita

tea �i

for�a

obl

igat

orie

a

acte

lor

sau

docu

men

telo

r pe

baz

a c�

rora

s-a

em

is t

itlul

de

prop

rieta

te.

În

cazu

l tra

nsfe

rulu

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te p

rin a

ct d

e vâ

nzar

e-cu

mp�

rare

, dr

eptu

l est

e tra

nsm

is c

ump�

r�to

rulu

i prin

sim

plul

aco

rd d

e vo

in��

al p�r�il

or

(exp

rimat

ver

bal

sau

în s

cris

) as

upra

ele

men

telo

r es

en�ia

le c

are

priv

esc

vânz

area

, cu

exce

p�ia

caz

ului

în c

are

p�r�i

le p

rev�

d al

tfel.

Pent

ru a

pro

duce

ef

ecte

îns��i

a d

even

i ex

ecut

oriu

, un

ast

fel

de a

cord

tre

buie

s�

îmbr

ace

form

a sc

ris��i

s�

fie î

nreg

istra

t în

reg

istru

l ip

otec

ilor.

În c

azul

în

care

ac

ela�

i dr

ept

a fo

st t

rans

mis

c�t

re m

ai m

ulte

per

soan

e în

mom

ente

�i

prin

27

4

Din

pun

ctul

de

vede

re a

l ob

ligat

ivit��ii

înr

egis

tr�rii

dre

ptur

ilor

inst

ituite

as

upra

te

renu

rilor

, co

nfor

m

norm

elor

de

dr

ept

belg

ian,

în

pr

inci

piu,

toat

e te

renu

rile

sunt

înre

gist

rate

în re

gist

rul p

ropr

iet��il

or, d

rept

ul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a te

renu

lui f

iind

evid

en�ia

t prin

reg

istru

l ipo

teci

lor.

Cu

toat

e ac

este

a, d

e�i

maj

orita

tea

drep

turil

or s

unt

înre

gist

rate

în

regi

stru

l ip

otec

ilor (

de e

xem

plu

cont

ract

ele

de în

chiri

ere

pe o

per

ioad�

mai

mar

e de

9

ani),

sau

la

biro

ul d

e în

regi

stra

re (

în c

azul

con

tract

elor

de

înch

irier

e pe

o

dura

t� m

ai m

ic�

de 9

ani

), ex

ist��i

dre

ptur

i ca

re n

u se

înr

egis

treaz�

– de

ex

empl

u se

rvitu�il

e le

gale

. A

naliz

ând

legi

sla�

ia b

elgi

an�

se m

ai c

onst

at�

c� s

ingu

rul

scop

în

ceea

ce

priv

e�te

înre

gist

rare

a dr

eptu

rilor

dob

ândi

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

nu

viz

eaz�

dec

ât la

tura

fisc

al�,

san

c�iu

nea

în c

az d

e ne

înre

gist

rare

fiin

d lip

sa

cara

cter

ului

exe

cuto

riu a

l unu

i ase

men

ea d

rept

. Ast

fel,

din

punc

t de

vede

re

fisca

l, ur

m�t

oare

le c

ateg

orii

de d

rept

uri t

rebu

ie s�

fie în

regi

stra

te: t

rans

feru

l dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

, dre

ptul

de

uzuf

ruct

, sub

înch

irier

ea s

au în

chiri

erea

, se

rvitu�il

e sa

u al

te

drep

turi

sim

ilare

co

nstit

uite

pr

in

acte

no

taria

le.

Sanc�iu

nea

neîn

regi

str�

rii a

cest

or d

rept

uri,

pe l

âng�

pie

rder

ea c

arac

teru

lui

exec

utor

iu c

onst��i

în p

lata

une

i am

enzi

. Ca

urm

are

a le

gisl

a�ie

i des

tul d

e pe

rmis

ive

în

ceea

ce

pr

ive�

te

oblig

ativ

itate

a în

regi

str�

rii

drep

turil

or

dobâ

ndite

în m

ater

ie im

obili

ar�,

nu

exis

t� n

icio

gar

an�ie

a st

atul

ui în

cee

a ce

pr

ive�

te t

itlur

ile d

e pr

oprie

tate

. C

a o

alte

rnat

iv�

la a

ceas

ta î

ns�,

not

arii

belg

ieni

pot

fi t

ra�i

la r�s

pund

ere

pent

ru v

alab

ilita

tea �i

for�a

obl

igat

orie

a

acte

lor

sau

docu

men

telo

r pe

baz

a c�

rora

s-a

em

is t

itlul

de

prop

rieta

te.

În

cazu

l tra

nsfe

rulu

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te p

rin a

ct d

e vâ

nzar

e-cu

mp�

rare

, dr

eptu

l est

e tra

nsm

is c

ump�

r�to

rulu

i prin

sim

plul

aco

rd d

e vo

in��

al p�r�il

or

(exp

rimat

ver

bal

sau

în s

cris

) as

upra

ele

men

telo

r es

en�ia

le c

are

priv

esc

vânz

area

, cu

exce

p�ia

caz

ului

în c

are

p�r�i

le p

rev�

d al

tfel.

Pent

ru a

pro

duce

ef

ecte

îns��i

a d

even

i ex

ecut

oriu

, un

ast

fel

de a

cord

tre

buie

s�

îmbr

ace

form

a sc

ris��i

s�

fie î

nreg

istra

t în

reg

istru

l ip

otec

ilor.

În c

azul

în

care

ac

ela�

i dr

ept

a fo

st t

rans

mis

c�t

re m

ai m

ulte

per

soan

e în

mom

ente

�i

prin

275

acte diferite, existând astfel o suprapunere a acestui drept, drepturile anterioare dobândite cu bun�-credin��

�i înregistrate înaintea celor dobândite ulterior vor avea în m

od normal prioritate. În m

omentul în care transferul

dreptului transmis a fost procesat de c�tre notar, acesta va transm

ite titlul pentru a fi înregistrat în registrul propriet��ilor �i al ipotecilor. El va ob�ine astfel dovada înregistr�rii �i va furniza în tim

p util proprietarului o copie a actului care confirm

� înregistrarea. În condi�iile în care în activitatea autorit��ilor care opereaz� înregistr�rile se strecoar� erori, este antrenat�legea r�spunderii civile generale. Trebuie re�inut c� tranzac�iile im

obiliare nu se pot încheia electronic iar inform

a�iile privind dreptul de proprietate asupra im

obilelor înregistrate nu pot fi accesate electronic, dar, cu toate acestea, accesul persoanelor interesate la inform

a�ie nu este restric�ionat îns�este contra cost. D

e semnalat îns�, c� ob�inerea anum

itor informa�ii dureaz�

uneori foarte mult �i se poate întâm

pla ca informa�iile ob�inute s� nu fie

complete deoarece, uneori nu toate drepturile instituite asupra unui im

obil sunt �i înregistrate.

4.B

UL

GA

RIA

A.

Sediul materiei

În Bulgaria, principala lege care reglem

enteaz� proprietatea asupra bunurilor im

obile este Legea Propriet��ii. Separat, anumite aspecte ale

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, sunt reglem

entate prin alte legi

�i regulam

ente. Procedurile

privind înregistrarea

în R

egistrul Propriet��ilor

sunt reglem

entate de

Legea C

adastrului �i

Publicit��ii Im

obiliare �i

de R

egulamentul

privind Înregistrarea.

Proprietatea �i

administrarea im

obilelor aflate în proprietatea statului �i a municipalit��ilor

sunt reglementate de Legea privind Proprietatea Statului �i respectiv Legea

privind Proprietatea Municipalit��ilor. A

menajarea teritoriului, procesul de

planificare/proiectare �i

construc�ie sunt

reglementate

prin Legea

275

acte diferite, existând astfel o suprapunere a acestui drept, drepturile anterioare dobândite cu bun�-credin��

�i înregistrate înaintea celor dobândite ulterior vor avea în m

od normal prioritate. În m

omentul în care transferul

dreptului transmis a fost procesat de c�tre notar, acesta va transm

ite titlul pentru a fi înregistrat în registrul propriet��ilor �i al ipotecilor. El va ob�ine astfel dovada înregistr�rii �i va furniza în tim

p util proprietarului o copie a actului care confirm

� înregistrarea. În condi�iile în care în activitatea autorit��ilor care opereaz� înregistr�rile se strecoar� erori, este antrenat�legea r�spunderii civile generale. Trebuie re�inut c� tranzac�iile im

obiliare nu se pot încheia electronic iar inform

a�iile privind dreptul de proprietate asupra im

obilelor înregistrate nu pot fi accesate electronic, dar, cu toate acestea, accesul persoanelor interesate la inform

a�ie nu este restric�ionat îns�este contra cost. D

e semnalat îns�, c� ob�inerea anum

itor informa�ii dureaz�

uneori foarte mult �i se poate întâm

pla ca informa�iile ob�inute s� nu fie

complete deoarece, uneori nu toate drepturile instituite asupra unui im

obil sunt �i înregistrate.

4.B

UL

GA

RIA

A.

Sediul materiei

În Bulgaria, principala lege care reglem

enteaz� proprietatea asupra bunurilor im

obile este Legea Propriet��ii. Separat, anumite aspecte ale

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, sunt reglem

entate prin alte legi

�i regulam

ente. Procedurile

privind înregistrarea

în R

egistrul Propriet��ilor

sunt reglem

entate de

Legea C

adastrului �i

Publicit��ii Im

obiliare �i

de R

egulamentul

privind Înregistrarea.

Proprietatea �i

administrarea im

obilelor aflate în proprietatea statului �i a municipalit��ilor

sunt reglementate de Legea privind Proprietatea Statului �i respectiv Legea

privind Proprietatea Municipalit��ilor. A

menajarea teritoriului, procesul de

planificare/proiectare �i

construc�ie sunt

reglementate

prin Legea

276

Dez

volt�

rii S

pa�ia

le.

În B

ulga

ria o

pere

az�

lege

a ci

vil��i

nu

juris

dic�

ia d

e dr

ept

com

un,

legi

le i

nter

na�io

nale

nef

iind

rele

vant

e în

cee

a ce

priv

e�te

le

gisl

a�ia

pro

prie

t��ii

asu

pra

bunu

rilor

imob

ile.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Con

form

leg

isla�ie

i bu

lgar

e, p

ropr

iet��il

e im

obili

are

pot

fi de�in

ute

de p

erso

ane

fizic

e si

jur

idic

e, i

nclu

siv

de a

utor

it��il

e lo

cale

. Pe

rsoa

nele

fiz

ice �i

jurid

ice

str�

ine

pot c

ump�

ra p

ropr

iet��i

(cas

e, a

parta

men

te, c

l�di

ri,

etc.

) în

Bul

garia

dar

nu

tere

nuri.

Per

soan

ele

fizic

e �i

jurid

ice

str�

ine

pot î

ns�

dobâ

ndi

prop

riet��i,

inc

lusi

v te

renu

ri, p

rin s

ucce

siun

e. Î

n ac

east�

situ

a�ie

, pe

rsoa

nele

fizi

ce c

are

au d

obân

dit u

n te

ren

ca e

fect

al s

ucce

siun

ii tre

buie

s�

trans

fere

dre

ptul

s�u

asup

ra te

renu

lui î

n ca

uz�

unui

cet��

ean

bulg

ar în

dec

urs

de t

rei

ani.

În s

chim

b, s

ocie

t��il

e co

mer

cial

e în

regi

stra

te î

n B

ulga

ria p

ot

dobâ

ndi

o pr

oprie

tate

, in

clus

iv t

eren

, f�

r� n

icio

lim

itare

, in

dife

rent

dac�

ac�io

naru

l sa

u ac�io

narii

sun

t bu

lgar

i sa

u st

r�in

i. C

el m

ai i

mpo

rtant

dre

pt

recu

nosc

ut a

supr

a un

ui b

un i

mob

il es

te d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. C

elel

alte

dr

eptu

ri re

cuno

scut

e su

nt: u

zufr

uctu

l �i d

rept

ul li

mita

t de

a co

nstru

i. D

rept

ul

de u

zufr

uct r

epre

zint�

un d

rept

jurid

ic p

rev�

zut d

e le

ge, e

xecu

toriu

fa��

de

ter�i

, car

e d�

dre

ptul

titu

laru

lui s�u

s�

se b

ucur

e, s�

bene

ficie

ze d

e fo

losi

n�a

�i v

enitu

rile

unui

im

obil

asup

ra c�r

uia

nu e

xerc

it� î

ns��i

dre

ptul

de

prop

rieta

te.U

nul d

intre

prin

cipi

ile d

e ba

z� a

le le

gii p

ropr

iet��ii

în B

ulga

ria

este

ace

la c�

prop

rieta

rul t

eren

ului

est

e de

ase

men

ea p

ropr

ieta

rul a

tot c

eea

ce e

ste

cons

truit

pe a

cel

tere

n. Î

n ac

este

con

di�ii

, dr

eptu

l lim

itat

de

cons

truc�

ie r

epre

zint�

o ex

cep�

ie. A

tunc

i cân

d se

con

stitu

ie u

n dr

ept l

imita

t de

a c

onst

rui,

prop

rieta

rul t

eren

ului

de�

ine

tere

nul î

n ex

clus

ivita

te, î

n tim

p ce

to

t ce

se

cons

truie�t

e pe

el

apar�in

e ce

leila

lte p�r�i.

Dre

ptul

de

a co

nstru

i po

ate

fi pe

rpet

uu.

Dre

ptur

ile a

supr

a te

renu

rilor

izv

or�s

c în

prin

cipa

l fie

di

ntr-

un c

ontra

ct fi

e ca

efe

ct a

l une

i suc

cesi

uni.

Anu

mite

dre

ptur

i îns�

pot s�

decu

rg�

din

prev

eder

i obl

igat

orii

stip

ulat

e în

legi

. 27

6

Dez

volt�

rii S

pa�ia

le.

În B

ulga

ria o

pere

az�

lege

a ci

vil��i

nu

juris

dic�

ia d

e dr

ept

com

un,

legi

le i

nter

na�io

nale

nef

iind

rele

vant

e în

cee

a ce

priv

e�te

le

gisl

a�ia

pro

prie

t��ii

asu

pra

bunu

rilor

imob

ile.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Con

form

leg

isla�ie

i bu

lgar

e, p

ropr

iet��il

e im

obili

are

pot

fi de�in

ute

de p

erso

ane

fizic

e si

jur

idic

e, i

nclu

siv

de a

utor

it��il

e lo

cale

. Pe

rsoa

nele

fiz

ice �i

jurid

ice

str�

ine

pot c

ump�

ra p

ropr

iet��i

(cas

e, a

parta

men

te, c

l�di

ri,

etc.

) în

Bul

garia

dar

nu

tere

nuri.

Per

soan

ele

fizic

e �i

jurid

ice

str�

ine

pot î

ns�

dobâ

ndi

prop

riet��i,

inc

lusi

v te

renu

ri, p

rin s

ucce

siun

e. Î

n ac

east�

situ

a�ie

, pe

rsoa

nele

fizi

ce c

are

au d

obân

dit u

n te

ren

ca e

fect

al s

ucce

siun

ii tre

buie

s�

trans

fere

dre

ptul

s�u

asup

ra te

renu

lui î

n ca

uz�

unui

cet��

ean

bulg

ar în

dec

urs

de t

rei

ani.

În s

chim

b, s

ocie

t��il

e co

mer

cial

e în

regi

stra

te î

n B

ulga

ria p

ot

dobâ

ndi

o pr

oprie

tate

, in

clus

iv t

eren

, f�

r� n

icio

lim

itare

, in

dife

rent

dac�

ac�io

naru

l sa

u ac�io

narii

sun

t bu

lgar

i sa

u st

r�in

i. C

el m

ai i

mpo

rtant

dre

pt

recu

nosc

ut a

supr

a un

ui b

un i

mob

il es

te d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. C

elel

alte

dr

eptu

ri re

cuno

scut

e su

nt: u

zufr

uctu

l �i d

rept

ul li

mita

t de

a co

nstru

i. D

rept

ul

de u

zufr

uct r

epre

zint�

un d

rept

jurid

ic p

rev�

zut d

e le

ge, e

xecu

toriu

fa��

de

ter�i

, car

e d�

dre

ptul

titu

laru

lui s�u

s�

se b

ucur

e, s�

bene

ficie

ze d

e fo

losi

n�a

�i v

enitu

rile

unui

im

obil

asup

ra c�r

uia

nu e

xerc

it� î

ns��i

dre

ptul

de

prop

rieta

te.U

nul d

intre

prin

cipi

ile d

e ba

z� a

le le

gii p

ropr

iet��ii

în B

ulga

ria

este

ace

la c�

prop

rieta

rul t

eren

ului

est

e de

ase

men

ea p

ropr

ieta

rul a

tot c

eea

ce e

ste

cons

truit

pe a

cel

tere

n. Î

n ac

este

con

di�ii

, dr

eptu

l lim

itat

de

cons

truc�

ie r

epre

zint�

o ex

cep�

ie. A

tunc

i cân

d se

con

stitu

ie u

n dr

ept l

imita

t de

a c

onst

rui,

prop

rieta

rul t

eren

ului

de�

ine

tere

nul î

n ex

clus

ivita

te, î

n tim

p ce

to

t ce

se

cons

truie�t

e pe

el

apar�in

e ce

leila

lte p�r�i.

Dre

ptul

de

a co

nstru

i po

ate

fi pe

rpet

uu.

Dre

ptur

ile a

supr

a te

renu

rilor

izv

or�s

c în

prin

cipa

l fie

di

ntr-

un c

ontra

ct fi

e ca

efe

ct a

l une

i suc

cesi

uni.

Anu

mite

dre

ptur

i îns�

pot s�

decu

rg�

din

prev

eder

i obl

igat

orii

stip

ulat

e în

legi

.

277

C.Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

În prezent, pe teritoriul Bulgariei se desf��oar� un proces început în

anul 2001 prin care se urm�re�te realizarea h�r�ilor cadastrale �i a registrelor

cadastrale care s� acopere întreg teritoriul Bulgariei. Este un proces în curs

de desf��urare, care la nivelul anului 2010 înc� nu s-a finalizat. În

conformitate cu articolul 17 din C

onstitu�ia Bulgariei, dreptul de proprietate

este garantat �i ocrotit prin lege. În plus, se stipuleaz� c� proprietatea privat�este inviolabil�. Proprietatea privat� poate fi expropriat� num

ai pentru lucr�ri de utilitate public�, de interes na�ional sau local, cu condi�ia ca necesit��ile publice s� nu poate fi satisf�cute în alt fel �i num

ai dup� o just�com

pensare. La nivelul Bulgariei, exist� dou� registre publice principale:

registrul de cadastru �i registrul de publicitate imobiliar�. În registrul

cadastru sunt reunite informa�ii privind localizarea, lim

itele �i suprafa�a im

obilului, dreptul de proprietate precum �i alte drepturi reale constituite,

amplasam

entul construc�iilor �i al altor facilit��i, inclusiv utilit��i �i facilit��i supraterane �i subterane, planta�ii m

ultianuale, cursuri de ap�, resurse naturale, etc. În registrul de publicitate im

obiliar� se înscriu titlurile sau alte docum

ente prin care dreptul de proprietate este atestat sau transferat, drepturile reale care se constituie, se transm

it, se modific� sau se sting,

precum �i servitu�ile, ipotecile �i prescrierea acestora sau dreptul lim

itat de a construi pe terenul altuia. Înregistrarea este doar o condi�ie indispensabil�pentru eficacitatea ipotecilor �i a drepturilor conexe. Înregistrarea dreptului de proprietate, a drepturilor lim

itate �i a servitu�ilor în registrul propriet��ilor are doar un efect declarativ. În cazul în care un bun im

obil a fost vândut de dou� ori de c�tre proprietarul s�u, va prevala dreptul cum

p�r�torului care �i-a înregistrat prim

ul dreptul de proprietate ob�inut. Drepturile de proprietate

dobândite ca urmare a succesiunii sau a prescrierii, nu este necesar s� se

înregistreze. Închirierea pe termen m

ai mare de un an se poate înregistra, dar

acest fapt nu este îns� obligatoriu. Cererile de reziliere a contractelor de

277

C.Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

În prezent, pe teritoriul Bulgariei se desf��oar� un proces început în

anul 2001 prin care se urm�re�te realizarea h�r�ilor cadastrale �i a registrelor

cadastrale care s� acopere întreg teritoriul Bulgariei. Este un proces în curs

de desf��urare, care la nivelul anului 2010 înc� nu s-a finalizat. În

conformitate cu articolul 17 din C

onstitu�ia Bulgariei, dreptul de proprietate

este garantat �i ocrotit prin lege. În plus, se stipuleaz� c� proprietatea privat�este inviolabil�. Proprietatea privat� poate fi expropriat� num

ai pentru lucr�ri de utilitate public�, de interes na�ional sau local, cu condi�ia ca necesit��ile publice s� nu poate fi satisf�cute în alt fel �i num

ai dup� o just�com

pensare. La nivelul Bulgariei, exist� dou� registre publice principale:

registrul de cadastru �i registrul de publicitate imobiliar�. În registrul

cadastru sunt reunite informa�ii privind localizarea, lim

itele �i suprafa�a im

obilului, dreptul de proprietate precum �i alte drepturi reale constituite,

amplasam

entul construc�iilor �i al altor facilit��i, inclusiv utilit��i �i facilit��i supraterane �i subterane, planta�ii m

ultianuale, cursuri de ap�, resurse naturale, etc. În registrul de publicitate im

obiliar� se înscriu titlurile sau alte docum

ente prin care dreptul de proprietate este atestat sau transferat, drepturile reale care se constituie, se transm

it, se modific� sau se sting,

precum �i servitu�ile, ipotecile �i prescrierea acestora sau dreptul lim

itat de a construi pe terenul altuia. Înregistrarea este doar o condi�ie indispensabil�pentru eficacitatea ipotecilor �i a drepturilor conexe. Înregistrarea dreptului de proprietate, a drepturilor lim

itate �i a servitu�ilor în registrul propriet��ilor are doar un efect declarativ. În cazul în care un bun im

obil a fost vândut de dou� ori de c�tre proprietarul s�u, va prevala dreptul cum

p�r�torului care �i-a înregistrat prim

ul dreptul de proprietate ob�inut. Drepturile de proprietate

dobândite ca urmare a succesiunii sau a prescrierii, nu este necesar s� se

înregistreze. Închirierea pe termen m

ai mare de un an se poate înregistra, dar

acest fapt nu este îns� obligatoriu. Cererile de reziliere a contractelor de

278

vânz

are-

cum

p�ra

re s

au d

e co

nstit

uire

a d

rept

urilo

r lim

itate

, cer

erile

pen

tru

cons

tata

rea

unor

ast

fel d

e co

ntra

cte

ca fi

ind

lovi

te d

e nu

litat

e, e

tc p

ot fi

, de

asem

enea

, îns

cris

e în

car

tea

func

iara

, dar

pet

ition

arii

nu s

unt o

blig

a�i s�

fac�

aces

t lu

cru.

La

înre

gist

rare

a un

ui d

rept

în

carte

a fu

ncia

r�,

info

rma�

iile

priv

ind

înre

gist

rare

a (n

um�r

de

intra

re, v

olum

, lot

, etc

.) su

nt m

en�io

nate

în

docu

men

t îm

preu

n�

cu �t

ampi

la �i

se

mn�

tura

sp

ecia

listu

lui

care

fa

ce

înre

gist

rare

a. N

u se

elib

erea

z� n

iciu

n do

cum

ent

supl

imen

tar

ca d

ovad�

c�în

regi

stra

rea

a fo

st f

inal

izat�.

În

Bul

garia

tra

nzac�ii

le i

mob

iliar

e nu

se

pot

înch

eia

elec

troni

c. D

ocum

ente

le c

are

fac

obie

ctul

înre

gist

r�rii

treb

uie

s� fi

e co

mpl

etat

e pe

hâr

tie la

Ofic

iul d

e C

arte

Fun

ciar�,

în c

azul

vân

z�rii

, not

arul

fii

nd o

blig

at sa

dep

un�

actu

l la

Ofic

iul d

e C

arte

Fun

ciar�.

Atu

nci c

ând

exis

t�o

disc

repa

n��

între

înre

gist

r�ril

e pu

blic

e �i

ext

rase

le sa

u du

plic

atel

e em

ise

de

Car

tea

Func

iar�

, reg

istre

le p

ublic

e pr

eval

eaz�

, dar

Car

tea

Func

iar�

r�sp

unde

pe

ntru

inc

orec

titud

inea

sau

car

acte

rul

inco

mpl

et a

l ac

esto

ra.

Info

rma�

iile

priv

ind

drep

tul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

imob

ilelo

r în

regi

stra

te p

ot f

i acc

esat

e el

ectro

nic

prin

sis

tem

ul o

n-lin

e al

C�r

tii F

unci

are.

Car

tea

Func

iar�

p�s

treaz�

regi

stre

cu

înre

gist

r�ri

publ

ice.

Ast

fel,

un c

ump�

r�to

r po

ate

ob�in

e to

ate

info

rma�

iile

de c

are

ar a

vea

nevo

ie în

mod

rezo

nabi

l, cu

priv

ire la

sar

cini

le

sau

alte

dre

ptur

i car

e af

ecte

az�

prop

rieta

tea.

Deo

arec

e as

emen

ea in

form

a�ii

sunt

înc�

arhi

vate

con

form

sis

tem

ul s

ubie

ctiv

(du

p� t

itula

rul

drep

tulu

i de

pr

oprie

tate

asu

pra

tere

nulu

i) ac

est

lucr

u în

greu

neaz�

cere

rile

de r

eg�s

ire a

un

or d

ate

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�,

de

vrem

e ce

est

e ne

cesa

r s�

se

cuno

asc�

pro

prie

tarii

ant

erio

ri ai

une

i anu

me

prop

riet��i.

5.C

AN

AD

A

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

leg

i ca

re r

egle

men

teaz�

drep

tul

real

de

prop

rieta

te d

in

Can

ada

sunt

legi

le s

tatu

tare

ale

fiec�r

ui G

uver

n di

n pr

ovin

ciile

�i t

erito

riile

st

atul

ui.

Toat

e pr

ovin

ciile

sun

t ju

risdi

c�ii

de d

rept

com

un,

cu e

xcep�ia

278

vânz

are-

cum

p�ra

re s

au d

e co

nstit

uire

a d

rept

urilo

r lim

itate

, cer

erile

pen

tru

cons

tata

rea

unor

ast

fel d

e co

ntra

cte

ca fi

ind

lovi

te d

e nu

litat

e, e

tc p

ot fi

, de

asem

enea

, îns

cris

e în

car

tea

func

iara

, dar

pet

ition

arii

nu s

unt o

blig

a�i s�

fac�

aces

t lu

cru.

La

înre

gist

rare

a un

ui d

rept

în

carte

a fu

ncia

r�,

info

rma�

iile

priv

ind

înre

gist

rare

a (n

um�r

de

intra

re, v

olum

, lot

, etc

.) su

nt m

en�io

nate

în

docu

men

t îm

preu

n�

cu �t

ampi

la �i

se

mn�

tura

sp

ecia

listu

lui

care

fa

ce

înre

gist

rare

a. N

u se

elib

erea

z� n

iciu

n do

cum

ent

supl

imen

tar

ca d

ovad�

c�în

regi

stra

rea

a fo

st f

inal

izat�.

În

Bul

garia

tra

nzac�ii

le i

mob

iliar

e nu

se

pot

înch

eia

elec

troni

c. D

ocum

ente

le c

are

fac

obie

ctul

înre

gist

r�rii

treb

uie

s� fi

e co

mpl

etat

e pe

hâr

tie la

Ofic

iul d

e C

arte

Fun

ciar�,

în c

azul

vân

z�rii

, not

arul

fii

nd o

blig

at sa

dep

un�

actu

l la

Ofic

iul d

e C

arte

Fun

ciar�.

Atu

nci c

ând

exis

t�o

disc

repa

n��

între

înre

gist

r�ril

e pu

blic

e �i

ext

rase

le sa

u du

plic

atel

e em

ise

de

Car

tea

Func

iar�

, reg

istre

le p

ublic

e pr

eval

eaz�

, dar

Car

tea

Func

iar�

r�sp

unde

pe

ntru

inc

orec

titud

inea

sau

car

acte

rul

inco

mpl

et a

l ac

esto

ra.

Info

rma�

iile

priv

ind

drep

tul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

imob

ilelo

r în

regi

stra

te p

ot f

i acc

esat

e el

ectro

nic

prin

sis

tem

ul o

n-lin

e al

C�r

tii F

unci

are.

Car

tea

Func

iar�

p�s

treaz�

regi

stre

cu

înre

gist

r�ri

publ

ice.

Ast

fel,

un c

ump�

r�to

r po

ate

ob�in

e to

ate

info

rma�

iile

de c

are

ar a

vea

nevo

ie în

mod

rezo

nabi

l, cu

priv

ire la

sar

cini

le

sau

alte

dre

ptur

i car

e af

ecte

az�

prop

rieta

tea.

Deo

arec

e as

emen

ea in

form

a�ii

sunt

înc�

arhi

vate

con

form

sis

tem

ul s

ubie

ctiv

(du

p� t

itula

rul

drep

tulu

i de

pr

oprie

tate

asu

pra

tere

nulu

i) ac

est

lucr

u în

greu

neaz�

cere

rile

de r

eg�s

ire a

un

or d

ate

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�,

de

vrem

e ce

est

e ne

cesa

r s�

se

cuno

asc�

pro

prie

tarii

ant

erio

ri ai

une

i anu

me

prop

riet��i.

5.C

AN

AD

A

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

leg

i ca

re r

egle

men

teaz�

drep

tul

real

de

prop

rieta

te d

in

Can

ada

sunt

legi

le s

tatu

tare

ale

fiec�r

ui G

uver

n di

n pr

ovin

ciile

�i t

erito

riile

st

atul

ui.

Toat

e pr

ovin

ciile

sun

t ju

risdi

c�ii

de d

rept

com

un,

cu e

xcep�ia

279

Quebecului care se bazeaz� pe dreptul civil. Exist� anum

ite legi federale care

se aplic�

dreptului de

proprietate im

obiliar�, cum

ar

fi Legea

Concuren�ei 274, Legea D

repturilor 275, Codul Penal 276�i Legea Investi�iilor 277

în Canada. Sistem

ul de drept comun este principala surs� de drept, cu m

ulte principii de drept com

un care au fost încorporate în dreptul statutar. În Q

uebec principala surs� de drept este Codul C

ivil. Legile interna�ionale în sine nu au un im

pact important direct asupra dreptului im

obiliar în Canada.

Exist� îns� cazuri în care, deciziile unei instan�e str�ine pot fi executorii în C

anada, în anumite circum

stan�e.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

reale C

ump�rarea de bunuri im

obile în Canada poate im

plica controlul reunit al dispozi�iilor con�inute de Legea Investi�iilor

�i al prevederilor anti trust reglem

entate în Legea Concuren�ei. În provincia O

ntario, nu exist� în general restric�ii pentru investitorii str�ini, de�i anum

ite prevederi privind fiscalitatea,

raportarea �i

înregistrarea se

pot aplica.

De

exemplu,

Regulam

entul O

ntario �i

Legea C

orpora�iilor din

afara Provinciei 278

solicit� entit��ilor juridice str�ine înregistrate sau entit��ilor cu control str�in s� ob�ine licen�e pentru a-�i desf��ura activitatea în provincie, inclusiv pentru de�inerea unui drept în dom

eniul imobiliar. Provinciile Q

uebec si B

ritish Colum

bia au cerin�e similare privind înregistrarea. Provincia A

lberta im

pune restric�ii

si m

ai m

ari. În

temeiul

Legii privind

proprietatea terenurilor agricole �i a celor agrem

ent 279�i sub rezerva anumitor excep�ii,

nicio companie controlat� din str�in�tate nu poate dobândi niciun drept

274C

ompetition Act;

275Interest Act;276Crim

inal Code;277Investm

ent Canada Act278Extra-Provincial Corporations Act; 279Agricultural and Recreational Land O

wnership Act;

279

Quebecului care se bazeaz� pe dreptul civil. Exist� anum

ite legi federale care

se aplic�

dreptului de

proprietate im

obiliar�, cum

ar

fi Legea

Concuren�ei 274, Legea D

repturilor 275, Codul Penal 276�i Legea Investi�iilor 277

în Canada. Sistem

ul de drept comun este principala surs� de drept, cu m

ulte principii de drept com

un care au fost încorporate în dreptul statutar. În Q

uebec principala surs� de drept este Codul C

ivil. Legile interna�ionale în sine nu au un im

pact important direct asupra dreptului im

obiliar în Canada.

Exist� îns� cazuri în care, deciziile unei instan�e str�ine pot fi executorii în C

anada, în anumite circum

stan�e.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

reale C

ump�rarea de bunuri im

obile în Canada poate im

plica controlul reunit al dispozi�iilor con�inute de Legea Investi�iilor

�i al prevederilor anti trust reglem

entate în Legea Concuren�ei. În provincia O

ntario, nu exist� în general restric�ii pentru investitorii str�ini, de�i anum

ite prevederi privind fiscalitatea,

raportarea �i

înregistrarea se

pot aplica.

De

exemplu,

Regulam

entul O

ntario �i

Legea C

orpora�iilor din

afara Provinciei 278

solicit� entit��ilor juridice str�ine înregistrate sau entit��ilor cu control str�in s� ob�ine licen�e pentru a-�i desf��ura activitatea în provincie, inclusiv pentru de�inerea unui drept în dom

eniul imobiliar. Provinciile Q

uebec si B

ritish Colum

bia au cerin�e similare privind înregistrarea. Provincia A

lberta im

pune restric�ii

si m

ai m

ari. În

temeiul

Legii privind

proprietatea terenurilor agricole �i a celor agrem

ent 279�i sub rezerva anumitor excep�ii,

nicio companie controlat� din str�in�tate nu poate dobândi niciun drept

274C

ompetition Act;

275Interest Act;276Crim

inal Code;277Investm

ent Canada Act278Extra-Provincial Corporations Act; 279Agricultural and Recreational Land O

wnership Act;

280

asup

ra a

num

itor

tere

nuri

cum

ar

fi, d

e ex

empl

u, t

eren

urile

pro

prie

tate

pr

ivat�

situ

ate

în e

xtra

vila

n, la

o d

ista

n��

de p

este

20

de a

cri,

sau

tere

nuril

e ag

ricol

e or

i ce

le r

ural

e de

agr

emen

t, f�

r� a

prob

area

Guv

ernu

lui.

În p

lus,

prov

inci

a Pr

ince

Edw

ard

Isla

nd l

imite

az�

de�in

erea

de

prop

riet��i

func

iare

de

c�t

re n

erez

iden�i.

Prin

cipa

lele

dre

ptur

i rea

le e

xerc

itate

asu

pra

tere

nuril

or

în C

anad

a su

nt: d

rept

ul d

e pr

opri

etat

e ab

solu

t�28

0�i

dre

ptul

de

folo

sin��

281

(uz

sau

uzuf

ruct

) ul

timul

fiin

d un

dre

pt l

imita

t în

tim

p �i

rep

reze

ntân

d un

de

zmem

br�m

ânt a

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

. �i î

n C

anad

a su

nt r

ecun

oscu

te

copr

oprie

tate

a �i

pro

prie

tate

a co

mun�

pe c

ote-

p�r�i

ca

form

e al

e ex

erci

t�rii

dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te. D

rept

urile

de

serv

itute

�i

alte

cla

uze

cont

ract

uale

re

stric

tive

sunt

dre

ptur

i ca

re g

reve

az�

tere

nuril

e as

upra

c�r

ora

au f

ost

inst

ituite

.

C

. Sis

tem

ul d

e în

regi

stra

re �i

regi

stre

le d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

Pe

terit

oriu

l ca

nadi

an,

drep

tul

de

prop

rieta

te

asup

ra

bunu

rilor

im

obile

est

e în

regi

stra

t în

tr-un

sis

tem

pub

lic d

e ca

rte f

unci

ar�.

În

esen��

exis

t� d

ou�

sist

eme:

a.

Sist

emul

reg

istre

lor:

est

e fo

losi

t în

Qué

bec,

p�r�i

din

Ont

ario

, N

ewfo

undl

and �i

Pr

ince

Ed

war

d Is

land

�i

re

prez

int�

un

in

vent

ar

al

docu

men

telo

r ca

re

ates

t�

o se

rie

de

tranz

ac�ii

/ope

ra�iu

ni

în

care

cu

mp�

r�to

rul

sau

avoc

atul

ace

stui

a es

te r

espo

nsab

il pe

ntru

det

erm

inar

ea

„cal

it��ii

” tit

lulu

i, ba

zând

u-se

, în

prin

cipa

l, pe

prio

ritat

ea în

regi

str�

rii.

b. S

iste

mul

titl

urilo

r as

upra

ter

enur

ilor:

în

cadr

ul a

cest

ui s

iste

m,

auto

ritat

ea

guve

rnam

enta

l�

resp

onsa

bil�

cu

în

regi

stra

rea

dete

rmin�

„cal

itate

a” ti

tlulu

i. A

cest

sis

tem

se

baze

az�

pe s

iste

mul

aus

tralia

n To

rren

s. Si

stem

ul T

orre

ns o

fer�

cer

titud

inea

exi

sten

tei t

itlur

ilor p

entru

c�

aces

tea

nu

sunt

val

abile

(�i

cel

e m

ai m

ulte

sar

cini

nu

pot

fi im

puse

/apl

icat

e de

lege

), da

c� n

u s

unt

înre

gist

rate

în

carte

a fu

ncia

r�.

Oda

t� c

e un

dre

pt e

ste

280

free

hold

title

;28

1le

aseh

old

title

;28

0

asup

ra a

num

itor

tere

nuri

cum

ar

fi, d

e ex

empl

u, t

eren

urile

pro

prie

tate

pr

ivat�

situ

ate

în e

xtra

vila

n, la

o d

ista

n��

de p

este

20

de a

cri,

sau

tere

nuril

e ag

ricol

e or

i ce

le r

ural

e de

agr

emen

t, f�

r� a

prob

area

Guv

ernu

lui.

În p

lus,

prov

inci

a Pr

ince

Edw

ard

Isla

nd l

imite

az�

de�in

erea

de

prop

riet��i

func

iare

de

c�t

re n

erez

iden�i.

Prin

cipa

lele

dre

ptur

i rea

le e

xerc

itate

asu

pra

tere

nuril

or

în C

anad

a su

nt: d

rept

ul d

e pr

opri

etat

e ab

solu

t�28

0�i

dre

ptul

de

folo

sin��

281

(uz

sau

uzuf

ruct

) ul

timul

fiin

d un

dre

pt l

imita

t în

tim

p �i

rep

reze

ntân

d un

de

zmem

br�m

ânt a

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

. �i î

n C

anad

a su

nt r

ecun

oscu

te

copr

oprie

tate

a �i

pro

prie

tate

a co

mun�

pe c

ote-

p�r�i

ca

form

e al

e ex

erci

t�rii

dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te. D

rept

urile

de

serv

itute

�i

alte

cla

uze

cont

ract

uale

re

stric

tive

sunt

dre

ptur

i ca

re g

reve

az�

tere

nuril

e as

upra

c�r

ora

au f

ost

inst

ituite

.

C

. Sis

tem

ul d

e în

regi

stra

re �i

regi

stre

le d

e pu

blic

itate

imob

iliar�

Pe

terit

oriu

l ca

nadi

an,

drep

tul

de

prop

rieta

te

asup

ra

bunu

rilor

im

obile

est

e în

regi

stra

t în

tr-un

sis

tem

pub

lic d

e ca

rte f

unci

ar�.

În

esen��

exis

t� d

ou�

sist

eme:

a.

Sist

emul

reg

istre

lor:

est

e fo

losi

t în

Qué

bec,

p�r�i

din

Ont

ario

, N

ewfo

undl

and �i

Pr

ince

Ed

war

d Is

land

�i

re

prez

int�

un

in

vent

ar

al

docu

men

telo

r ca

re

ates

t�

o se

rie

de

tranz

ac�ii

/ope

ra�iu

ni

în

care

cu

mp�

r�to

rul

sau

avoc

atul

ace

stui

a es

te r

espo

nsab

il pe

ntru

det

erm

inar

ea

„cal

it��ii

” tit

lulu

i, ba

zând

u-se

, în

prin

cipa

l, pe

prio

ritat

ea în

regi

str�

rii.

b. S

iste

mul

titl

urilo

r as

upra

ter

enur

ilor:

în

cadr

ul a

cest

ui s

iste

m,

auto

ritat

ea

guve

rnam

enta

l�

resp

onsa

bil�

cu

în

regi

stra

rea

dete

rmin�

„cal

itate

a” ti

tlulu

i. A

cest

sis

tem

se

baze

az�

pe s

iste

mul

aus

tralia

n To

rren

s. Si

stem

ul T

orre

ns o

fer�

cer

titud

inea

exi

sten

tei t

itlur

ilor p

entru

c�

aces

tea

nu

sunt

val

abile

(�i

cel

e m

ai m

ulte

sar

cini

nu

pot

fi im

puse

/apl

icat

e de

lege

), da

c� n

u s

unt

înre

gist

rate

în

carte

a fu

ncia

r�.

Oda

t� c

e un

dre

pt e

ste

280

free

hold

title

;28

1le

aseh

old

title

;

281

înregistrat, titlul nu poate fi declarat nul pe baza unui viciu preexistent în lan�ul înregistr�rii titlului. Sistem

ul este utilizat în cea mai m

are parte din O

ntario, în British C

olumbia, A

lberta �i în alte câteva provincii �i teritorii. N

ew B

runswick, N

ova Scotia si Ontario sunt înc� în procesul de conversie a

anumitor propriet��i de la sistem

ul registrelor la sistemul titlurilor.

La nivelul întregului stat canadian exist� 13 registre funciare publice, fiecare registru fiind reglem

entat de legisla�ia specific� fiec�rei provincii sau teritoriu �i func�ionând prin interm

ediul birourilor de înregistrare din jurisdic�ia acestora.

În cadrul sistemului de titluri guvernul provinciei garanteaz� titlurile.

În cazul în care registratorul consider� c� un titlu trebuie s� fie încadrat într-o anum

it� categorie, o astfel de calificare va fi reflectat� în registru. G

aran�ia guvernamental� nu se aplic� în cazul sistem

ului de registre. În teorie, garan�ia guvernului este m

enit� s� ofere desp�gubiri în cazul în care o persoan� este pe nedrept privat� de un drept de proprietate, datorit� unei erori strecurate în sistem

ul de înregistrare. De�i înregistrarea nu este

obligatorie, foarte rar se întâmpl� ca drepturile asupra terenurilor s� nu fie

înregistrate, având în vedere c� înregistrarea poate s� ofere accesul la fondul de desp�gubire al guvernului �i s� asigure notificarea/inform

area ter�ilor în ceea ce prive�te drepturile constituite asupra acestor terenuri. D

in mom

ent ce un ter� care nu a fost inform

at sau nu a avut cum s� se inform

eze nu este �inut s� respecte drepturile care nu sunt înregistrate, posesorului dreptuluiîi revine datoria de a se asigura c� înregistrarea este realizat� corect. A

numite

autorit��i guvernamentale sau institu�ii publice pot avea drepturi stabilite

prin lege care nu trebuie s� fie în mod specific înregistrate pentru a putea

produce efecte juridice fa�� de proprietarii de terenuri sau fa�� de ter�i. De

asemenea, contractele de închiriere încheiate pe term

en scurt nu trebuie s�fie înregistrate. U

nele acte normative care cuprind reglem

ent�ri privitoare la dreptul de proprietate �i alte drepturi reale prev�d c� anum

ite servitu�i,

281

înregistrat, titlul nu poate fi declarat nul pe baza unui viciu preexistent în lan�ul înregistr�rii titlului. Sistem

ul este utilizat în cea mai m

are parte din O

ntario, în British C

olumbia, A

lberta �i în alte câteva provincii �i teritorii. N

ew B

runswick, N

ova Scotia si Ontario sunt înc� în procesul de conversie a

anumitor propriet��i de la sistem

ul registrelor la sistemul titlurilor.

La nivelul întregului stat canadian exist� 13 registre funciare publice, fiecare registru fiind reglem

entat de legisla�ia specific� fiec�rei provincii sau teritoriu �i func�ionând prin interm

ediul birourilor de înregistrare din jurisdic�ia acestora.

În cadrul sistemului de titluri guvernul provinciei garanteaz� titlurile.

În cazul în care registratorul consider� c� un titlu trebuie s� fie încadrat într-o anum

it� categorie, o astfel de calificare va fi reflectat� în registru. G

aran�ia guvernamental� nu se aplic� în cazul sistem

ului de registre. În teorie, garan�ia guvernului este m

enit� s� ofere desp�gubiri în cazul în care o persoan� este pe nedrept privat� de un drept de proprietate, datorit� unei erori strecurate în sistem

ul de înregistrare. De�i înregistrarea nu este

obligatorie, foarte rar se întâmpl� ca drepturile asupra terenurilor s� nu fie

înregistrate, având în vedere c� înregistrarea poate s� ofere accesul la fondul de desp�gubire al guvernului �i s� asigure notificarea/inform

area ter�ilor în ceea ce prive�te drepturile constituite asupra acestor terenuri. D

in mom

ent ce un ter� care nu a fost inform

at sau nu a avut cum s� se inform

eze nu este �inut s� respecte drepturile care nu sunt înregistrate, posesorului dreptuluiîi revine datoria de a se asigura c� înregistrarea este realizat� corect. A

numite

autorit��i guvernamentale sau institu�ii publice pot avea drepturi stabilite

prin lege care nu trebuie s� fie în mod specific înregistrate pentru a putea

produce efecte juridice fa�� de proprietarii de terenuri sau fa�� de ter�i. De

asemenea, contractele de închiriere încheiate pe term

en scurt nu trebuie s�fie înregistrate. U

nele acte normative care cuprind reglem

ent�ri privitoare la dreptul de proprietate �i alte drepturi reale prev�d c� anum

ite servitu�i,

282

uzuc

apiu

nea,

dre

ptul

de

rete

n�ie

, dre

ptur

ile d

e ga

ran�

ie s

au/�

i dre

ptur

ile c

e de

riv�

din

trafic

ul fe

rovi

ar n

u tre

buie

s� fi

e în

mod

spec

ific

înre

gist

rate

. D

iferit

ele

juris

dic�

ii di

n C

anad

a au

pro

cedu

ri de

înre

gist

rare

dife

rite,

di

ntre

car

e un

ele

prev�d

o p

erio

ad�

de p

rob�

în c

are

un d

ocum

ent p

reze

ntat

pe

ntru

înre

gist

rare

poa

te f

i res

pins

sau

mod

ifica

t la

cere

rea

unei

aut

orit��i.

A

cest

pro

ces

se a

plic�

în g

ener

al în

sis

tem

ele

de ti

tluri

(Tor

rens

Sys

tem

) �i

mai

pu�

in în

sist

emel

e de

regi

stre

. M

omen

tul

înre

gist

r�rii

rep

rezi

nt�

de r

egul�

mom

entu

l la

car

e se

tra

nsfe

r� d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. Cu

toat

e ac

este

a, d

rept

ul p

oate

fi tr

ansf

erat

f�

r� c

a în

regi

stra

rea

s� a

ib�

loc,

în p

ract

ic�

aces

ta f

iind

cazu

l foa

rte r

ar a

l tra

nzac�ii

lor

com

erci

ale

între

p�r�i.

De�

i re

gula

gen

eral�

este

c�

data

de

înre

gist

rare

va

da

pr

iorit

ate

drep

tulu

i ca

re

a fo

st

înre

gist

rat

prim

ul,

urm�t

oare

le si

tua�

ii co

nstit

uie

exce

p�ii

de la

ace

ast�

regu

l�:

a) în

caz

ul în

car

e o

parte

î�i î

nreg

istre

az�

drep

tul a

vând

cun

o�tin��

de e

xist

en�a

un

drep

t neî

nreg

istra

t al u

nui t

er�,

se p

oate

lua

act d

e un

ast

fel

de d

rept

neî

nreg

istra

t; b)

anu

mite

dre

ptur

i pot

ap�

rea

prin

pre

scrie

rea

unui

anu

mit

term

en

(de

exem

plu

uzuc

apiu

nea)

; c)

p�

r�ile

po

t st

abili

pr

in

cont

ract

„s

ubor

dona

rea”

un

ui

drep

t în

regi

stra

t prim

ul c

elor

înre

gist

rate

ulte

rior.

In

dife

rent

de

sist

emul

fol

osit,

reg

istre

le f

unci

are

din

Can

ada

nu

elib

erea

z� u

n do

cum

ent

fizic

orig

inal

nou

lui

prop

rieta

r de

bun

uri

imob

ile

înre

gist

rate

. Pe

ntru

a f

inal

iza

înre

gist

rare

a, a

ctul

prin

car

e s-

a ef

ectu

at

trans

feru

l dr

eptu

lui

este

fie

în

regi

stra

t el

ectro

nic �i

ce

rtific

at

de

un

regi

stra

tor,

fie în

regi

stra

t fiz

ic în

tr-un

biro

u de

înre

gist

rare

�i r

ecep�io

nat d

e un

reg

istra

tor.

Dup�

ce î

nreg

istra

rea

s-a

înch

eiat

, o

copi

e a

titlu

lui

este

fu

rniz

at�

noul

ui

prop

rieta

r. Tr

anza

c�iil

e im

obili

are

pot

fi co

mpl

etat

e el

ectro

nic

în a

num

ite j

uris

dic�

ii în

car

e fu

nc�io

neaz�

sist

emul

de

titlu

ri:

Ont

ario

, B

ritis

h C

olum

bia,

Sas

katc

hew

an, �i

Nov

a Sc

otia

. Q

uebe

c es

te

sing

ura

juris

dic�

ie

în

care

se

ut

ilize

az�

sist

emul

de

re

gist

re

în

care

28

2

uzuc

apiu

nea,

dre

ptul

de

rete

n�ie

, dre

ptur

ile d

e ga

ran�

ie s

au/�

i dre

ptur

ile c

e de

riv�

din

trafic

ul fe

rovi

ar n

u tre

buie

s� fi

e în

mod

spec

ific

înre

gist

rate

. D

iferit

ele

juris

dic�

ii di

n C

anad

a au

pro

cedu

ri de

înre

gist

rare

dife

rite,

di

ntre

car

e un

ele

prev�d

o p

erio

ad�

de p

rob�

în c

are

un d

ocum

ent p

reze

ntat

pe

ntru

înre

gist

rare

poa

te f

i res

pins

sau

mod

ifica

t la

cere

rea

unei

aut

orit��i.

A

cest

pro

ces

se a

plic�

în g

ener

al în

sis

tem

ele

de ti

tluri

(Tor

rens

Sys

tem

) �i

mai

pu�

in în

sist

emel

e de

regi

stre

. M

omen

tul

înre

gist

r�rii

rep

rezi

nt�

de r

egul�

mom

entu

l la

car

e se

tra

nsfe

r� d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

. Cu

toat

e ac

este

a, d

rept

ul p

oate

fi tr

ansf

erat

f�

r� c

a în

regi

stra

rea

s� a

ib�

loc,

în p

ract

ic�

aces

ta f

iind

cazu

l foa

rte r

ar a

l tra

nzac�ii

lor

com

erci

ale

între

p�r�i.

De�

i re

gula

gen

eral�

este

c�

data

de

înre

gist

rare

va

da

pr

iorit

ate

drep

tulu

i ca

re

a fo

st

înre

gist

rat

prim

ul,

urm�t

oare

le si

tua�

ii co

nstit

uie

exce

p�ii

de la

ace

ast�

regu

l�:

a) în

caz

ul în

car

e o

parte

î�i î

nreg

istre

az�

drep

tul a

vând

cun

o�tin��

de e

xist

en�a

un

drep

t neî

nreg

istra

t al u

nui t

er�,

se p

oate

lua

act d

e un

ast

fel

de d

rept

neî

nreg

istra

t; b)

anu

mite

dre

ptur

i pot

ap�

rea

prin

pre

scrie

rea

unui

anu

mit

term

en

(de

exem

plu

uzuc

apiu

nea)

; c)

p�

r�ile

po

t st

abili

pr

in

cont

ract

„s

ubor

dona

rea”

un

ui

drep

t în

regi

stra

t prim

ul c

elor

înre

gist

rate

ulte

rior.

In

dife

rent

de

sist

emul

fol

osit,

reg

istre

le f

unci

are

din

Can

ada

nu

elib

erea

z� u

n do

cum

ent

fizic

orig

inal

nou

lui

prop

rieta

r de

bun

uri

imob

ile

înre

gist

rate

. Pe

ntru

a f

inal

iza

înre

gist

rare

a, a

ctul

prin

car

e s-

a ef

ectu

at

trans

feru

l dr

eptu

lui

este

fie

în

regi

stra

t el

ectro

nic �i

ce

rtific

at

de

un

regi

stra

tor,

fie în

regi

stra

t fiz

ic în

tr-un

biro

u de

înre

gist

rare

�i r

ecep�io

nat d

e un

reg

istra

tor.

Dup�

ce î

nreg

istra

rea

s-a

înch

eiat

, o

copi

e a

titlu

lui

este

fu

rniz

at�

noul

ui

prop

rieta

r. Tr

anza

c�iil

e im

obili

are

pot

fi co

mpl

etat

e el

ectro

nic

în a

num

ite j

uris

dic�

ii în

car

e fu

nc�io

neaz�

sist

emul

de

titlu

ri:

Ont

ario

, B

ritis

h C

olum

bia,

Sas

katc

hew

an, �i

Nov

a Sc

otia

. Q

uebe

c es

te

sing

ura

juris

dic�

ie

în

care

se

ut

ilize

az�

sist

emul

de

re

gist

re

în

care

283

înregistrarea electronic� este posibil� (dar op�ional�), dar înregistrarea pe hârtie este înc� utilizat� preponderent în practic�. Inform

a�iile referitoare la propriet��i pot fi ob�inute pe cale electronic� în cele m

ai multe jurisdic�ii în

care se utilizeaz�sistem

ul de titluri. Cu toate acestea, în M

anitoba, cele 3 teritorii �i în toate jurisdic�iile cu sistem

de registre, informa�iile com

plete privind proprietatea pot fi ob�inute num

ai din înregistr�rile de la birourile de carte funciar�.

6.C

EH

IA

A.

Sediul materiei

C

ele mai im

portante legi care guverneaz� proprietatea imobiliar�

sunt: Codul C

ivil 282, Codul C

omercial 283, Legea Publicit�tii Im

obiliare284,

Legea privind asocia�iile de proprietari 285, Legea înregistr�rii dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra im

obilelor 286, Legea impozit�rii

imobilelor 287

�i Legea schimbului valutar 288. D

e vreme ce sistem

ul juridic ceh apar�ine culturii juridice continentale, rolul dreptului com

un este minor.

Proprietatea imobiliar� este reglem

entat� cu for�� obligatorie numai prin

statut. C

u toate

acestea, dreptul

comun

este luat

în considerare

în interpretarea

legii statutare.

Chestiunile

juridice care

au leg�tur�

cu elem

entele interna�ionale

sunt reglem

entate de

c�tre Legea

dreptului interna�ional privat �i procedural - nr 97/1963. P�r�ile sunt libere s� aleag�legea care va reglem

enta contractul lor, precum �i instan�a de judecat� care

va avea autoritatea s� decide cazul lor. Situa�ia este diferit� în ceea ce prive�te drepturile in rem

. Aceste drepturi sunt reglem

entate de legea locului

282O

bcanský zákoník;283O

bchodní zákoník;284Zákon o katastru nem

ovitostí CR;

285Zákon o vlastnictví bytu;286Zákon ozápisech vlastnických a jiných vecných práv k nem

ovitostem;

287Zákon o dani z nemovitosti;

288Devizový zákon;

283

înregistrarea electronic� este posibil� (dar op�ional�), dar înregistrarea pe hârtie este înc� utilizat� preponderent în practic�. Inform

a�iile referitoare la propriet��i pot fi ob�inute pe cale electronic� în cele m

ai multe jurisdic�ii în

care se utilizeaz�sistem

ul de titluri. Cu toate acestea, în M

anitoba, cele 3 teritorii �i în toate jurisdic�iile cu sistem

de registre, informa�iile com

plete privind proprietatea pot fi ob�inute num

ai din înregistr�rile de la birourile de carte funciar�.

6.C

EH

IA

A.

Sediul materiei

C

ele mai im

portante legi care guverneaz� proprietatea imobiliar�

sunt: Codul C

ivil 282, Codul C

omercial 283, Legea Publicit�tii Im

obiliare284,

Legea privind asocia�iile de proprietari 285, Legea înregistr�rii dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra im

obilelor 286, Legea impozit�rii

imobilelor 287

�i Legea schimbului valutar 288. D

e vreme ce sistem

ul juridic ceh apar�ine culturii juridice continentale, rolul dreptului com

un este minor.

Proprietatea imobiliar� este reglem

entat� cu for�� obligatorie numai prin

statut. C

u toate

acestea, dreptul

comun

este luat

în considerare

în interpretarea

legii statutare.

Chestiunile

juridice care

au leg�tur�

cu elem

entele interna�ionale

sunt reglem

entate de

c�tre Legea

dreptului interna�ional privat �i procedural - nr 97/1963. P�r�ile sunt libere s� aleag�legea care va reglem

enta contractul lor, precum �i instan�a de judecat� care

va avea autoritatea s� decide cazul lor. Situa�ia este diferit� în ceea ce prive�te drepturile in rem

. Aceste drepturi sunt reglem

entate de legea locului

282O

bcanský zákoník;283O

bchodní zákoník;284Zákon o katastru nem

ovitostí CR;

285Zákon o vlastnictví bytu;286Zákon ozápisech vlastnických a jiných vecných práv k nem

ovitostem;

287Zákon o dani z nemovitosti;

288Devizový zákon;

284

unde

est

e si

tuat�

prop

rieta

tea,

cee

a ce

îns

eam

n� î

n ac

est

caz,

leg

ea d

in

Rep

ublic

a C

eh�.

Prin

urm

are,

în

asem

enea

situ

a�ii,

tra

tate

le �

i co

nven�ii

le

inte

rna�

iona

le s

unt

sing

urel

e in

stru

men

te i

nter

na�io

nale

apl

icab

ile î

n m

od

dire

ct în

caz

ul a

p�r�

rii d

rept

ului

de

prop

rieta

te în

Rep

ublic

a C

eh�.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

A

chiz

i�ia

tere

nuril

or d

e c�

tre s

tr�in

i es

te r

egle

men

tat�

prin

Leg

ea

Schi

mbu

lui E

xter

n289 n

r. 21

9/19

95. Î

n co

nfor

mita

te c

u Tr

atat

ul d

e ad

erar

e a

Rep

ublic

ii C

ehia

la U

E, re

stric�ii

le p

entru

cet�t

enii

UE

cât �

i pen

tru c

et��

enii

stat

elor

ter�e

treb

uiau

elim

inat

e pâ

n� la

sfâ

r�itu

l per

ioad

ei d

e tra

nziti

e, a

dic�

pân�

la

1 m

ai 2

009.

De

vrem

e ce

Leg

ea S

chim

bulu

i Ex

tern

nu

a fo

st

mod

ifica

t�

în

aces

t se

ns,

acea

st�

lege

in

tr�

in

conf

lict

cu

legi

sla�

ia

com

unita

r� a

stfe

l în

cât,

rest

ric�ii

le n

u se

mai

apl

ic�.

Prin

urm

are,

de�

i în

m

od f

orm

al e

xist�,

nu

sunt

res

tric�

ii pe

ntru

str�

ini

priv

ind

drep

tul

de

prop

rieta

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

situ

ate

în R

epub

lica

Ceh�,

cu

exce

p�ia

te

renu

rilor

agr

icol

e �i

for

estie

re.

Min

iste

rul

Ceh

de

Fina

n�e

a em

is o

de

clar

a�ie

de

conf

irmar

e a

neap

lic�r

ii re

stric�ii

lor.

Cel

e m

ai s

emni

ficat

ive

drep

turi

asup

ra t

eren

urilo

r în

Ceh

ia s

unt:

drep

tul

de p

ropr

ieta

te (

prop

rieta

te e

xclu

siv�

, co

prop

rieta

te),

înch

irier

ea,

ipot

eca �i

sub

ipot

eca,

ser

vitu

tile,

con

cesi

unea

si s

ubco

nces

iune

a, d

rept

ul d

e pr

eem

ptiu

ne �

i dre

ptul

de

r�sc

ump�

rare

. Une

le d

intre

dre

ptur

ile m

entio

nate

nu

se

înre

gist

reaz�

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�

fiind

în to

talia

te d

e na

tur�

cont

ract

ual�

: în

chiri

erea

, co

nces

iune

a �i

su

bcon

cesi

unea

, dr

eptu

l de

pr

eem

p�iu

ne in

per

sona

m�i

dre

ptul

de

r�sc

ump�

rare

.

289

Záko

n o

mez

inár

odní

m p

rávu

souk

rom

ém a

pro

cesn

ím;

284

unde

est

e si

tuat�

prop

rieta

tea,

cee

a ce

îns

eam

n� î

n ac

est

caz,

leg

ea d

in

Rep

ublic

a C

eh�.

Prin

urm

are,

în

asem

enea

situ

a�ii,

tra

tate

le �

i co

nven�ii

le

inte

rna�

iona

le s

unt

sing

urel

e in

stru

men

te i

nter

na�io

nale

apl

icab

ile î

n m

od

dire

ct în

caz

ul a

p�r�

rii d

rept

ului

de

prop

rieta

te în

Rep

ublic

a C

eh�.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

A

chiz

i�ia

tere

nuril

or d

e c�

tre s

tr�in

i es

te r

egle

men

tat�

prin

Leg

ea

Schi

mbu

lui E

xter

n289 n

r. 21

9/19

95. Î

n co

nfor

mita

te c

u Tr

atat

ul d

e ad

erar

e a

Rep

ublic

ii C

ehia

la U

E, re

stric�ii

le p

entru

cet�t

enii

UE

cât �

i pen

tru c

et��

enii

stat

elor

ter�e

treb

uiau

elim

inat

e pâ

n� la

sfâ

r�itu

l per

ioad

ei d

e tra

nziti

e, a

dic�

pân�

la

1 m

ai 2

009.

De

vrem

e ce

Leg

ea S

chim

bulu

i Ex

tern

nu

a fo

st

mod

ifica

t�

în

aces

t se

ns,

acea

st�

lege

in

tr�

in

conf

lict

cu

legi

sla�

ia

com

unita

r� a

stfe

l în

cât,

rest

ric�ii

le n

u se

mai

apl

ic�.

Prin

urm

are,

de�

i în

m

od f

orm

al e

xist�,

nu

sunt

res

tric�

ii pe

ntru

str�

ini

priv

ind

drep

tul

de

prop

rieta

te a

supr

a bu

nuril

or im

obile

situ

ate

în R

epub

lica

Ceh�,

cu

exce

p�ia

te

renu

rilor

agr

icol

e �i

for

estie

re.

Min

iste

rul

Ceh

de

Fina

n�e

a em

is o

de

clar

a�ie

de

conf

irmar

e a

neap

lic�r

ii re

stric�ii

lor.

Cel

e m

ai s

emni

ficat

ive

drep

turi

asup

ra t

eren

urilo

r în

Ceh

ia s

unt:

drep

tul

de p

ropr

ieta

te (

prop

rieta

te e

xclu

siv�

, co

prop

rieta

te),

înch

irier

ea,

ipot

eca �i

sub

ipot

eca,

ser

vitu

tile,

con

cesi

unea

si s

ubco

nces

iune

a, d

rept

ul d

e pr

eem

ptiu

ne �

i dre

ptul

de

r�sc

ump�

rare

. Une

le d

intre

dre

ptur

ile m

entio

nate

nu

se

înre

gist

reaz�

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�

fiind

în to

talia

te d

e na

tur�

cont

ract

ual�

: în

chiri

erea

, co

nces

iune

a �i

su

bcon

cesi

unea

, dr

eptu

l de

pr

eem

p�iu

ne in

per

sona

m�i

dre

ptul

de

r�sc

ump�

rare

.

289

Záko

n o

mez

inár

odní

m p

rávu

souk

rom

ém a

pro

cesn

ím;

285

C.Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

Exist� un singur Oficiu de C

arte Funciar� în Rep C

ehia cu un num�r

de patru filiale la nivelul întregii ��ri. Ca regul� general�, dreptul transm

is între p�r�i începe s� produc� efecte din m

omentul înregistr�rii sale în

Registrul de carte funciar�, pân� la acel m

oment între p�r�i existând doar

obliga�ii de natur� contractual� care nu produc efecte fa�� de ter�i. Toate drepturile in rem

trebuie înregistrate, deoarece în general aceste drepturi încep s� produc� efecte dup� înregistrarea în cartea funciar�. În categoria acestor drepturi sunt incluse: dreptul de proprietate (coproprietate), ipoteca, servitu�ile �i dreptul de preem

p�iune in rem. D

ac� un drept ce trebuie înregistrat în cartea funciar� nu a fost supus înregistr�rii, cel drept nu va exista pân� la m

omentul îndeplinirii acestei obliga�ii. Exist� îns�

�i câteva drepturi care nu necesit� s� fie înregistrate �i anum

e: arendarea, concesiunea �i subconcesiunea, dreptul de preem

p�iune in personam�i dreptul de

r�scump�rare.

Spre deosebire

de aceste

drepturi, celelalte

anterior m

en�ionate trebuie înregistrate pentru a fi recunoscute �i a produce efecte juridice.

Principiul priorit�tii se aplic� numai drepturilor de proprietate.

Celelalte drepturi sunt guvernate doar de regula care prevede c� O

ficiul de C

arte Funciar� va înregistra în primul rând dreptul care are întâi prioritate,

dar va înregistra �i dreptul ulterior. În Cehia nu exist� garan�ie de stat în

ceea ce prive�te dreptul de proprietate. Cu toate acestea,principiul restrâns

de publicitate material�

se aplic� în conformitate cu legisla�ia ceh�.

Orice persoan� care se bazeaz� pe inform

a�iile înregistrate la Oficiul

de Carte Funciar� dup� data de 1 ianuarie 1993 porne�te de la convingerea

c� înregistr�rile corespund cu starea real� a lucrurilor, cu excep�ia cazului în care persoana �tia c� înregistr�rile nu sunt în conform

itate cu realitatea. În cazul în care exist� o dicrepan�� între înregistrarea de la O

ficiul de Carte

Funciar��i realitate, realitatea va prevala. O

persoan� care achizi�ioneaz� o proprietate im

obiliar�, care ac�ioneaz� cu bun�-credin�� la înscrierea în 285

C.Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

Exist� un singur Oficiu de C

arte Funciar� în Rep C

ehia cu un num�r

de patru filiale la nivelul întregii ��ri. Ca regul� general�, dreptul transm

is între p�r�i începe s� produc� efecte din m

omentul înregistr�rii sale în

Registrul de carte funciar�, pân� la acel m

oment între p�r�i existând doar

obliga�ii de natur� contractual� care nu produc efecte fa�� de ter�i. Toate drepturile in rem

trebuie înregistrate, deoarece în general aceste drepturi încep s� produc� efecte dup� înregistrarea în cartea funciar�. În categoria acestor drepturi sunt incluse: dreptul de proprietate (coproprietate), ipoteca, servitu�ile �i dreptul de preem

p�iune in rem. D

ac� un drept ce trebuie înregistrat în cartea funciar� nu a fost supus înregistr�rii, cel drept nu va exista pân� la m

omentul îndeplinirii acestei obliga�ii. Exist� îns�

�i câteva drepturi care nu necesit� s� fie înregistrate �i anum

e: arendarea, concesiunea �i subconcesiunea, dreptul de preem

p�iune in personam�i dreptul de

r�scump�rare.

Spre deosebire

de aceste

drepturi, celelalte

anterior m

en�ionate trebuie înregistrate pentru a fi recunoscute �i a produce efecte juridice.

Principiul priorit�tii se aplic� numai drepturilor de proprietate.

Celelalte drepturi sunt guvernate doar de regula care prevede c� O

ficiul de C

arte Funciar� va înregistra în primul rând dreptul care are întâi prioritate,

dar va înregistra �i dreptul ulterior. În Cehia nu exist� garan�ie de stat în

ceea ce prive�te dreptul de proprietate. Cu toate acestea,principiul restrâns

de publicitate material�

se aplic� în conformitate cu legisla�ia ceh�.

Orice persoan� care se bazeaz� pe inform

a�iile înregistrate la Oficiul

de Carte Funciar� dup� data de 1 ianuarie 1993 porne�te de la convingerea

c� înregistr�rile corespund cu starea real� a lucrurilor, cu excep�ia cazului în care persoana �tia c� înregistr�rile nu sunt în conform

itate cu realitatea. În cazul în care exist� o dicrepan�� între înregistrarea de la O

ficiul de Carte

Funciar��i realitate, realitatea va prevala. O

persoan� care achizi�ioneaz� o proprietate im

obiliar�, care ac�ioneaz� cu bun�-credin�� la înscrierea în

286

carte

a fu

ncia

r�,

nu p

oate

dob

ândi

pro

prie

tate

a im

obili

ar�

de l

a o

peso

an�

care

nu

este

pro

prie

taru

l bun

ului

. Cum

p�r�

toru

l poa

te f

i con

side

rat d

oar

un

dete

ntor

de

bun�

-cre

din���i

poa

te d

obân

di d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

bunu

lui

resp

ectiv

prin

uzu

capi

une

(cu

cond

i�ia

ca c

elel

alte

con

di�ii

leg

ale

nece

sare

pen

tru a

uzu

capa

s�

fie î

ndep

linite

). În

gen

eral

nu

este

pos

ibil�

dobâ

ndire

a dr

eptu

l de

pro

prie

tate

asu

pra

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e f�

r� u

n tit

lu (e

x. u

n co

ntra

ct d

e cu

mp�

rare

), do

ar p

rin s

impl

a în

regi

stra

re la

Ofic

iul

de C

arte

Fun

ciar�.

Dac�

drep

tul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

prop

riet��ii

imob

iliar

e a

fost

înre

gist

rat î

n ca

rtea

func

iar�

f�r�

un

titlu

, ace

sta

nu e

ste

vala

bil.

Ace

st

prin

cipi

u nu

se

aplic�

în c

azul

exc

ep�ie

i în

care

titlu

l, le

gal p

rin s

ine

însu�i

–

f�r�

a f

i în

regi

stra

t în

car

tea

func

iar�

, es

te s

ufic

ient

pen

tru t

rans

feru

l dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

. În

con

di�ii

le în

car

e la

mom

entu

l înr

egis

tr�rii

dre

ptul

ui d

obân

dit î

n ca

rtea

func

iar�

s-

au st

recu

rat e

rori,

se

pot s

olic

ita d

esp�

gubi

ri în

baz

a Le

gii

Res

pons

abili

t��ii

Sta

tulu

i290 n

r. 82

/199

8. C

onfo

rm a

cest

ei p

roce

duri

se p

ot

pret

inde

num

ai d

aune

. Ins

titu�

iile

de s

tat,

pers

oane

le fi

zice

sau

jurid

ice

care

ex

erci

t� s

ervi

ciul

pub

lic s

au i

nstit

u�iil

e m

unic

ipal

it��il

or î

n ca

zul

în c

are

daun

ele

au

surv

enit

în

timpu

l ex

erci

t�rii

de

se

rvic

iilor

pu

blic

e,

sunt

re

spon

sabi

le p

entru

rep

arar

ea p

reju

dici

ului

. Sta

tul e

ste

resp

onsa

bil î

n ca

zul

în

care

pr

ejud

iciu

l a

fost

cr

eat

prin

tr-o

deci

zie

sau

o pr

oced

ur�

adm

inis

trativ�

inco

rect�.

In

form

a�iil

e pr

inci

pale

ale

Ofic

iulu

i de

Car

te F

unci

ar�

care

con�in

nu

mel

e pr

oprie

taru

lui

(f�r�

alte

dat

e pe

rson

ale)

�i

sarc

inile

exi

sten

te c

u pr

ivire

la b

unur

i (f�

r� d

etal

ii) s

unt p

ublic

ate

pe I

nter

net �

i sun

t dis

poni

bile

pu

blic

ului

. Ex

ist�

de

asem

enea

, o

baz�

de

date

ele

ctro

nic�

a O

ficiu

lui

de

Car

te F

unci

ar�

disp

onib

il� o

ricui

con

tra c

ost.

Extra

se c

ertif

icat

e pr

ivin

d ca

rtea

func

iar�

se

pot

ob�in

e nu

mai

de

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�,

no

taria

te,

ofic

ii po�t

ale

sau

alte

ent

it��i

care

au

acce

s la

Ofic

iul

de C

arte

29

0Zá

kon

o od

pove

dnos

ti za

ško

du z

puso

beno

u pr

i vý

konu

ver

ejné

moc

i ro

zhod

nutím

neb

o ne

sprá

vným

úre

dním

postu

pem

; 28

6

carte

a fu

ncia

r�,

nu p

oate

dob

ândi

pro

prie

tate

a im

obili

ar�

de l

a o

peso

an�

care

nu

este

pro

prie

taru

l bun

ului

. Cum

p�r�

toru

l poa

te f

i con

side

rat d

oar

un

dete

ntor

de

bun�

-cre

din���i

poa

te d

obân

di d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

bunu

lui

resp

ectiv

prin

uzu

capi

une

(cu

cond

i�ia

ca c

elel

alte

con

di�ii

leg

ale

nece

sare

pen

tru a

uzu

capa

s�

fie î

ndep

linite

). În

gen

eral

nu

este

pos

ibil�

dobâ

ndire

a dr

eptu

l de

pro

prie

tate

asu

pra

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e f�

r� u

n tit

lu (e

x. u

n co

ntra

ct d

e cu

mp�

rare

), do

ar p

rin s

impl

a în

regi

stra

re la

Ofic

iul

de C

arte

Fun

ciar�.

Dac�

drep

tul d

e pr

oprie

tate

asu

pra

prop

riet��ii

imob

iliar

e a

fost

înre

gist

rat î

n ca

rtea

func

iar�

f�r�

un

titlu

, ace

sta

nu e

ste

vala

bil.

Ace

st

prin

cipi

u nu

se

aplic�

în c

azul

exc

ep�ie

i în

care

titlu

l, le

gal p

rin s

ine

însu�i

–

f�r�

a f

i în

regi

stra

t în

car

tea

func

iar�

, es

te s

ufic

ient

pen

tru t

rans

feru

l dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

. În

con

di�ii

le în

car

e la

mom

entu

l înr

egis

tr�rii

dre

ptul

ui d

obân

dit î

n ca

rtea

func

iar�

s-

au st

recu

rat e

rori,

se

pot s

olic

ita d

esp�

gubi

ri în

baz

a Le

gii

Res

pons

abili

t��ii

Sta

tulu

i290 n

r. 82

/199

8. C

onfo

rm a

cest

ei p

roce

duri

se p

ot

pret

inde

num

ai d

aune

. Ins

titu�

iile

de s

tat,

pers

oane

le fi

zice

sau

jurid

ice

care

ex

erci

t� s

ervi

ciul

pub

lic s

au i

nstit

u�iil

e m

unic

ipal

it��il

or î

n ca

zul

în c

are

daun

ele

au

surv

enit

în

timpu

l ex

erci

t�rii

de

se

rvic

iilor

pu

blic

e,

sunt

re

spon

sabi

le p

entru

rep

arar

ea p

reju

dici

ului

. Sta

tul e

ste

resp

onsa

bil î

n ca

zul

în

care

pr

ejud

iciu

l a

fost

cr

eat

prin

tr-o

deci

zie

sau

o pr

oced

ur�

adm

inis

trativ�

inco

rect�.

In

form

a�iil

e pr

inci

pale

ale

Ofic

iulu

i de

Car

te F

unci

ar�

care

con�in

nu

mel

e pr

oprie

taru

lui

(f�r�

alte

dat

e pe

rson

ale)

�i

sarc

inile

exi

sten

te c

u pr

ivire

la b

unur

i (f�

r� d

etal

ii) s

unt p

ublic

ate

pe I

nter

net �

i sun

t dis

poni

bile

pu

blic

ului

. Ex

ist�

de

asem

enea

, o

baz�

de

date

ele

ctro

nic�

a O

ficiu

lui

de

Car

te F

unci

ar�

disp

onib

il� o

ricui

con

tra c

ost.

Extra

se c

ertif

icat

e pr

ivin

d ca

rtea

func

iar�

se

pot

ob�in

e nu

mai

de

la O

ficiu

l de

Car

te F

unci

ar�,

no

taria

te,

ofic

ii po�t

ale

sau

alte

ent

it��i

care

au

acce

s la

Ofic

iul

de C

arte

29

0Zá

kon

o od

pove

dnos

ti za

ško

du z

puso

beno

u pr

i vý

konu

ver

ejné

moc

i ro

zhod

nutím

neb

o ne

sprá

vným

úre

dním

postu

pem

;

287

Funciar�. Procedura poate fi finalizat� par�ial electronic pentru c� toate form

ularele necesare sunt publicate pe Internet �i pot fi desc�rcate foarte sim

plu. Cu toate acestea, unele din ele nu pot fi transm

ise direct la Oficiul

de Carte Funciar�, deoarece legea cere anum

ite informa�ii care nu pot fi

incluse în versiunea electronic�. Prin urmare, cererile de înregistrare în

cartea funciar� nu se pot utiliza în format electronic �i trebuie aduse �i luate

în mod fizic de la O

ficiul de Carte Funciar� în urm

�toarele cazuri: înregistr�ri în cartea funciar�, înregistr�ri sau note care au planuri atasate, contracte cu o clauz� de certificare a înregistr�rii, returnarea docum

entelor care au fost aduse fizic la oficiu, anum

ite documente care sunt certificate

oficial. Ca urm

are a reformei justi�iei �i adm

inistra�iei, orice altceva poate fi încheiat electronic.

Oric�rei persoane îi este perm

is s� consulte documentele sau s� fac�

copii ale acestora, dac� face dovada identit��ii sale �i a scopului pentru care are nevoie de aceste inform

a�ii. Prin urmare, singura lim

itare privind accesul este declararea scopului, de�i nu este obligatoriu s� declari acest scop pentru ob�inerea inform

a�iilor care sunt disponibile gratuit pe Internet. Informa�iile

online sunt limitate îns�, deoarece num

ai o parte a acestora este publicat� pe Internet. 7.

EL

VE�

IA

A.

Sediul materiei

În sistemul juridic elven�ian, C

onstitu�ia Federal� garanteaz� dreptul de proprietate. Institu�ia publicit��ii im

obiliare în Elve�ia este reglementat�

pe de o parte de Codul C

ivil Elve�ian (CC

) care prevede condi�iile generale pentru: dreptul de proprietate, bunurile im

obile, dobândirea �i pierderea bunurilor im

obile, dreptul de preemp�iune, servitu�ile, ipoteca, inclusiv alte

privilegii/gajuri/drepturi de reten�ie �i publicitatea imobiliar�, iar pe de alt�

parte de Codul O

bliga�iilor Elve�ian (CO

) care reglementeaz� opera�iunile

287

Funciar�. Procedura poate fi finalizat� par�ial electronic pentru c� toate form

ularele necesare sunt publicate pe Internet �i pot fi desc�rcate foarte sim

plu. Cu toate acestea, unele din ele nu pot fi transm

ise direct la Oficiul

de Carte Funciar�, deoarece legea cere anum

ite informa�ii care nu pot fi

incluse în versiunea electronic�. Prin urmare, cererile de înregistrare în

cartea funciar� nu se pot utiliza în format electronic �i trebuie aduse �i luate

în mod fizic de la O

ficiul de Carte Funciar� în urm

�toarele cazuri: înregistr�ri în cartea funciar�, înregistr�ri sau note care au planuri atasate, contracte cu o clauz� de certificare a înregistr�rii, returnarea docum

entelor care au fost aduse fizic la oficiu, anum

ite documente care sunt certificate

oficial. Ca urm

are a reformei justi�iei �i adm

inistra�iei, orice altceva poate fi încheiat electronic.

Oric�rei persoane îi este perm

is s� consulte documentele sau s� fac�

copii ale acestora, dac� face dovada identit��ii sale �i a scopului pentru care are nevoie de aceste inform

a�ii. Prin urmare, singura lim

itare privind accesul este declararea scopului, de�i nu este obligatoriu s� declari acest scop pentru ob�inerea inform

a�iilor care sunt disponibile gratuit pe Internet. Informa�iile

online sunt limitate îns�, deoarece num

ai o parte a acestora este publicat� pe Internet. 7.

EL

VE�

IA

A.

Sediul materiei

În sistemul juridic elven�ian, C

onstitu�ia Federal� garanteaz� dreptul de proprietate. Institu�ia publicit��ii im

obiliare în Elve�ia este reglementat�

pe de o parte de Codul C

ivil Elve�ian (CC

) care prevede condi�iile generale pentru: dreptul de proprietate, bunurile im

obile, dobândirea �i pierderea bunurilor im

obile, dreptul de preemp�iune, servitu�ile, ipoteca, inclusiv alte

privilegii/gajuri/drepturi de reten�ie �i publicitatea imobiliar�, iar pe de alt�

parte de Codul O

bliga�iilor Elve�ian (CO

) care reglementeaz� opera�iunile

288

care

im

plic�

prop

riet��i

imob

iliar

e, �

i an

ume:

r�s

pund

erea

pro

prie

taru

lui

pent

ru d

efec

tele

de

cons

truc�

ie, o

p�iu

nile

�i d

rept

urile

de

pree

m�iu

ne. C

C �

i C

O

sunt

pr

inci

pale

le

legi

fe

dera

le

priv

ind

prop

riet��il

e im

obili

are.

C

anto

anel

e au

aut

orita

te l

egis

lativ�

foar

te l

imita

t� î

n ac

est

dom

eniu

. Le

gi

fede

rale

spe

cific

e re

glem

ente

az�

aspe

cte

parti

cula

re a

le d

rept

ului

imob

iliar

, cu

m a

r fi

achi

zi�io

nare

a de

bun

uri

imob

ile î

n El

ve�ia

de

c�tre

ner

ezid

en�i

(a�a

nu

mita

le

ge

"Lex

K

olle

r"),

achi

zi�io

nare

a te

renu

rilor

ag

ricol

e �i

pu

blic

itate

a im

obili

ar�.

În

Elv

e�ia

nu

exis

t� d

rept

com

un. L

egile

fede

rale

mai

sus

men�io

nate

se

apl

ic�

în t

oate

Can

toan

ele.

De�

i to

ate

inst

an�e

le d

e ju

deca

t� (

inst

an�e

le

dist

rictu

ale,

can

tona

le �

i fe

dera

le)

aplic�

legi

le s

tatu

tare

num

ai d

eciz

iile

Cur�ii

Sup

rem

e El

ve�ie

ne s

unt

oblig

ator

ii pe

ntru

jud

ec�t

oriil

e di

n to

ate

dist

ricte

le �

i can

toan

ele.

Leg

ea lo

cal�

cut

umia

r� e

ste

rele

vant�

num

ai p

entru

im

pozi

tare

a tra

nzac�ii

lor i

mob

iliar

e pr

ecum

�i p

entru

dre

ptul

pub

lic.

Un

alt a

spec

t rel

evan

t est

e fa

ptul

c�

în E

lve�

ia le

gile

inte

rna�

iona

le

nu su

nt re

leva

nte

pent

ru d

omen

iul i

mob

iliar

. Exc

ep�ie

fac

trata

tele

de

evita

re

a du

blei

impu

neri �i

Con

ven�

ia d

e la

Hag

a pr

ivin

d Tr

ustu

l din

1 iu

lie 1

985.

B. D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e, d

ezm

embr�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Lege

a „K

olle

r Lex

” an

terio

r men�io

nat�

pre

vede

cel

e m

ai im

porta

nte

rest

ric�ii

priv

ind

drep

tul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a bu

nuril

or i

mob

ile.

„Kol

ler

Lex”

rest

ric�io

neaz�

achi

zi�io

nare

a de

bun

uri i

mob

iliar

e de

c�t

re n

erez

iden�i.

Pr

in te

rmen

ul d

e ne

rezi

den�

i sun

t viz

ate

atât

per

soan

ele

str�

ine

dom

icili

ate

în s

tr�in�t

ate

cât �

i per

soan

ele

str�

ine

cu d

omic

iliul

în E

lve�

ia d

ar c

are

nu

sunt

cet��

eni

UE

/ EF

TA �

i ca

re n

u au

un

perm

is v

alab

il de

sta

bilir

e (a�a

nu

mite

le "

Perm

ise

C")

. Pe

rsoa

nele

jur

idic

e su

nt c

onsi

dera

te n

erez

iden

te

dac�

au

sedi

ul în

str�

in�t

ate

sau

dac�

per

soan

e di

n st

r�in�t

ate

de�in

o p

ozi�i

e do

min

ant�

în

acea

ent

itate

jur

idic�

(de

exem

plu,

în

cazu

l în

car

e as

tfel

de

pers

oane

de�

in m

ai m

ult d

e o

treim

e di

n ca

pita

l sau

din

dre

ptur

ile d

e vo

t).

288

care

im

plic�

prop

riet��i

imob

iliar

e, �

i an

ume:

r�s

pund

erea

pro

prie

taru

lui

pent

ru d

efec

tele

de

cons

truc�

ie, o

p�iu

nile

�i d

rept

urile

de

pree

m�iu

ne. C

C �

i C

O

sunt

pr

inci

pale

le

legi

fe

dera

le

priv

ind

prop

riet��il

e im

obili

are.

C

anto

anel

e au

aut

orita

te l

egis

lativ�

foar

te l

imita

t� î

n ac

est

dom

eniu

. Le

gi

fede

rale

spe

cific

e re

glem

ente

az�

aspe

cte

parti

cula

re a

le d

rept

ului

imob

iliar

, cu

m a

r fi

achi

zi�io

nare

a de

bun

uri

imob

ile î

n El

ve�ia

de

c�tre

ner

ezid

en�i

(a�a

nu

mita

le

ge

"Lex

K

olle

r"),

achi

zi�io

nare

a te

renu

rilor

ag

ricol

e �i

pu

blic

itate

a im

obili

ar�.

În

Elv

e�ia

nu

exis

t� d

rept

com

un. L

egile

fede

rale

mai

sus

men�io

nate

se

apl

ic�

în t

oate

Can

toan

ele.

De�

i to

ate

inst

an�e

le d

e ju

deca

t� (

inst

an�e

le

dist

rictu

ale,

can

tona

le �

i fe

dera

le)

aplic�

legi

le s

tatu

tare

num

ai d

eciz

iile

Cur�ii

Sup

rem

e El

ve�ie

ne s

unt

oblig

ator

ii pe

ntru

jud

ec�t

oriil

e di

n to

ate

dist

ricte

le �

i can

toan

ele.

Leg

ea lo

cal�

cut

umia

r� e

ste

rele

vant�

num

ai p

entru

im

pozi

tare

a tra

nzac�ii

lor i

mob

iliar

e pr

ecum

�i p

entru

dre

ptul

pub

lic.

Un

alt a

spec

t rel

evan

t est

e fa

ptul

c�

în E

lve�

ia le

gile

inte

rna�

iona

le

nu su

nt re

leva

nte

pent

ru d

omen

iul i

mob

iliar

. Exc

ep�ie

fac

trata

tele

de

evita

re

a du

blei

impu

neri �i

Con

ven�

ia d

e la

Hag

a pr

ivin

d Tr

ustu

l din

1 iu

lie 1

985.

B. D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e, d

ezm

embr�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Lege

a „K

olle

r Lex

” an

terio

r men�io

nat�

pre

vede

cel

e m

ai im

porta

nte

rest

ric�ii

priv

ind

drep

tul

de p

ropr

ieta

te a

supr

a bu

nuril

or i

mob

ile.

„Kol

ler

Lex”

rest

ric�io

neaz�

achi

zi�io

nare

a de

bun

uri i

mob

iliar

e de

c�t

re n

erez

iden�i.

Pr

in te

rmen

ul d

e ne

rezi

den�

i sun

t viz

ate

atât

per

soan

ele

str�

ine

dom

icili

ate

în s

tr�in�t

ate

cât �

i per

soan

ele

str�

ine

cu d

omic

iliul

în E

lve�

ia d

ar c

are

nu

sunt

cet��

eni

UE

/ EF

TA �

i ca

re n

u au

un

perm

is v

alab

il de

sta

bilir

e (a�a

nu

mite

le "

Perm

ise

C")

. Pe

rsoa

nele

jur

idic

e su

nt c

onsi

dera

te n

erez

iden

te

dac�

au

sedi

ul în

str�

in�t

ate

sau

dac�

per

soan

e di

n st

r�in�t

ate

de�in

o p

ozi�i

e do

min

ant�

în

acea

ent

itate

jur

idic�

(de

exem

plu,

în

cazu

l în

car

e as

tfel

de

pers

oane

de�

in m

ai m

ult d

e o

treim

e di

n ca

pita

l sau

din

dre

ptur

ile d

e vo

t).

289

Restric�iile legii „K

oller Lex” nu se aplic� cet��enilor din Statele Mem

bre U

E / EFTA care au dom

iciliul prezent �i legal în Elve�ia �i nici cet��enilor non-U

E/EFTA care de�in un Perm

is C valabil �i au dom

iciliul prezent în Elve�ia. Legea „K

oller Lex” cere nereziden�ilor s� ob�in� o autoriza�ie din partea autorit��ilor cantonale �i federale responsabile, în caz de achizi�ionare de bunuri im

obile în Elve�ia. Permisul nu este necesar dac� im

obilul serve�te ca sediu perm

anent al afacerilor. Legea „Koller Lex” reglem

enteaz�nu num

ai achizi�ionarea direct� a propriet��ilor imobiliare ci �i orice

tranzac�ie care d� nereziden�ilor control real asupra imobilului �i pentru care

este necesar un permis (de exem

plu transferul dreptului de uzufruct). În

legisla�ia elve�ian�,

cele m

ai sem

nificative drepturi

reale recunoscute

�i reglem

entate prin

lege sunt:

dreptul de

proprietate, proprietatea

fiind recunoscut�

sub toate

formele

sale (proprietate

individual�, coproprietate, proprietate comun� dev�lm

a�� sau pe cote-p�r�i) 291, dreptul de uzufruct 292recunoscut ca fiind dreptul unei persoane de posesie �i folosin�� a unui bun care apar�ine altei persoane, cu obliga�ia de a conserva bunul �i de a-l restitui de�in�torului la încetarea uzufructului, dreptul de abita�ie

293 recunoscut ca fiind dreptul unui individ de a locui într-o cl�dire sau un apartam

ent, dreptul de servitute294, dreptul de a construi pe

o suprafa�� de teren295, ipoteca

296, dreptul de preem�iune 297

�i drepturile privind op�iunea de a cum

p�ra sau de a r�scump�ra bunurile im

obile 298.A

cestea din urm� sunt sim

ilare drepturilor in rem dac� sunt înregistrate în

registrul de carte funciar� (termen m

axim de înregistrare: 25 de ani pentru

291Alleineigentum

, Gesam

teigentum, M

iteigentum, Stockwerkeigentum

;292Nutzniessung;293W

ohnrecht;294D

ienstbarkeiten;295Baurecht;296H

ypothek;297Vorkaufsrechte;298Kaufsrecht, Rückkaufsrecht

289

Restric�iile legii „K

oller Lex” nu se aplic� cet��enilor din Statele Mem

bre U

E / EFTA care au dom

iciliul prezent �i legal în Elve�ia �i nici cet��enilor non-U

E/EFTA care de�in un Perm

is C valabil �i au dom

iciliul prezent în Elve�ia. Legea „K

oller Lex” cere nereziden�ilor s� ob�in� o autoriza�ie din partea autorit��ilor cantonale �i federale responsabile, în caz de achizi�ionare de bunuri im

obile în Elve�ia. Permisul nu este necesar dac� im

obilul serve�te ca sediu perm

anent al afacerilor. Legea „Koller Lex” reglem

enteaz�nu num

ai achizi�ionarea direct� a propriet��ilor imobiliare ci �i orice

tranzac�ie care d� nereziden�ilor control real asupra imobilului �i pentru care

este necesar un permis (de exem

plu transferul dreptului de uzufruct). În

legisla�ia elve�ian�,

cele m

ai sem

nificative drepturi

reale recunoscute

�i reglem

entate prin

lege sunt:

dreptul de

proprietate, proprietatea

fiind recunoscut�

sub toate

formele

sale (proprietate

individual�, coproprietate, proprietate comun� dev�lm

a�� sau pe cote-p�r�i) 291, dreptul de uzufruct 292recunoscut ca fiind dreptul unei persoane de posesie �i folosin�� a unui bun care apar�ine altei persoane, cu obliga�ia de a conserva bunul �i de a-l restitui de�in�torului la încetarea uzufructului, dreptul de abita�ie

293 recunoscut ca fiind dreptul unui individ de a locui într-o cl�dire sau un apartam

ent, dreptul de servitute294, dreptul de a construi pe

o suprafa�� de teren295, ipoteca

296, dreptul de preem�iune 297

�i drepturile privind op�iunea de a cum

p�ra sau de a r�scump�ra bunurile im

obile 298.A

cestea din urm� sunt sim

ilare drepturilor in rem dac� sunt înregistrate în

registrul de carte funciar� (termen m

axim de înregistrare: 25 de ani pentru

291Alleineigentum

, Gesam

teigentum, M

iteigentum, Stockwerkeigentum

;292Nutzniessung;293W

ohnrecht;294D

ienstbarkeiten;295Baurecht;296H

ypothek;297Vorkaufsrechte;298Kaufsrecht, Rückkaufsrecht

290

drep

turil

e de

pre

emp�

iune

�i d

rept

urile

priv

ind

op�iu

nea

de r�

scum

p�ra

re; 1

0 an

i pe

ntru

dr

eptu

rile

priv

ind

op�iu

nea

de

cum

p�ra

re).

Înch

irie

rea �i

aren

da29

9su

nt d

e as

emen

ea si

mila

re d

rept

urilo

r in

rem

dac�

sunt

înre

gist

rate

în

regi

stru

l fun

ciar

.

C. S

iste

mul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Spre

deo

sebi

re d

e st

atel

e an

aliz

ate

pân�

în p

reze

nt, E

lve�

ia n

u de�in

e un

regi

stru

uni

c de

car

te fu

ncia

r�. A

stfe

l, fie

care

din

cel

e 26

de

cant

oane

ale

sa

le a

re r

egis

tre d

e ca

rte f

unci

are

prop

rii,

de r

egul�

câte

unu

l în

fie

care

di

stric

t. C

anto

anel

e su

nt re

spon

sabi

le p

entru

men�in

erea

regi

stre

lor f

unci

are;

el

e su

nt s

upra

vegh

eate

de

Reg

istru

l Fu

ncia

r Fe

dera

l �i

Ofic

iul

Lega

l al

Pr

oprie

t��il

or I

mob

iliar

e. Î

n ge

nera

l, fie

care

pro

prie

tate

im

obili

ar�

priv

at�

este

înre

gist

rat�

în re

gist

rul d

e ca

rte fu

ncia

r�. D

e as

emen

ea, t

oate

dre

ptur

ile

in r

em a

nter

ior

men�io

nate

sun

t în

regi

stra

te î

n ca

rtea

func

iar�

. Dre

ptul

de

prop

rieta

te,

serv

itu�il

e �i

ipo

teci

le c

a re

gul�

gen

eral�

trebu

ie î

nreg

istra

te

pent

ru a

fi v

alab

ile. Î

n ca

zul î

n ca

re a

cest

e dr

eptu

ri nu

sun

t înr

egis

trate

, ele

su

nt c

onsi

dera

te c�

nu e

xist��i

, în

cons

ecin��

, nu

sunt

opo

zabi

le te

r�ulu

i car

e a

ac�io

nat c

a un

cum

p�r�

tor

de b

un�-

cred

in��

. Pe

de a

lt� p

arte

, con

tract

ele

priv

ind

înch

irier

ea �

i dr

eptu

l de

fol

osin��

abs

olut�

pe t

erm

en l

imita

tnu

tre

buie

în

regi

stra

te,

cu

exce

p�ia

ca

zuril

or

expr

es

prev�z

ute

prin

tr-o

disp

ozi�i

e le

gal�

spe

cial�.

De

asem

enea

, ni

ci d

rept

urile

de

pree

mp�

iune

�i

nici

dre

ptur

ile p

rivin

d op�iu

nea

nu s

e în

regi

stre

az�.

Ele

pot

fi în

regi

stra

te în

re

gist

ru, d

ar s

unt

vala

bile

�i

f�r�

ace

ast�

înre

gist

rare

. Cu

anum

ite e

xcep�ii

ex

pres

men�io

nate

în C

C, d

rept

urile

in r

em s

e tra

nsfe

r� c

ump�

r�to

rulu

i din

m

omen

tul

înre

gist

r�rii

lor

în

regi

stru

l fu

ncia

r al

Can

tonu

lui.

Înre

gist

rare

a ne

cesi

t� u

n co

ntra

ct v

alab

il în

chei

at.

299

Mie

te, P

acht

290

drep

turil

e de

pre

emp�

iune

�i d

rept

urile

priv

ind

op�iu

nea

de r�

scum

p�ra

re; 1

0 an

i pe

ntru

dr

eptu

rile

priv

ind

op�iu

nea

de

cum

p�ra

re).

Înch

irie

rea �i

aren

da29

9su

nt d

e as

emen

ea si

mila

re d

rept

urilo

r in

rem

dac�

sunt

înre

gist

rate

în

regi

stru

l fun

ciar

.

C. S

iste

mul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Spre

deo

sebi

re d

e st

atel

e an

aliz

ate

pân�

în p

reze

nt, E

lve�

ia n

u de�in

e un

regi

stru

uni

c de

car

te fu

ncia

r�. A

stfe

l, fie

care

din

cel

e 26

de

cant

oane

ale

sa

le a

re r

egis

tre d

e ca

rte f

unci

are

prop

rii,

de r

egul�

câte

unu

l în

fie

care

di

stric

t. C

anto

anel

e su

nt re

spon

sabi

le p

entru

men�in

erea

regi

stre

lor f

unci

are;

el

e su

nt s

upra

vegh

eate

de

Reg

istru

l Fu

ncia

r Fe

dera

l �i

Ofic

iul

Lega

l al

Pr

oprie

t��il

or I

mob

iliar

e. Î

n ge

nera

l, fie

care

pro

prie

tate

im

obili

ar�

priv

at�

este

înre

gist

rat�

în re

gist

rul d

e ca

rte fu

ncia

r�. D

e as

emen

ea, t

oate

dre

ptur

ile

in r

em a

nter

ior

men�io

nate

sun

t în

regi

stra

te î

n ca

rtea

func

iar�

. Dre

ptul

de

prop

rieta

te,

serv

itu�il

e �i

ipo

teci

le c

a re

gul�

gen

eral�

trebu

ie î

nreg

istra

te

pent

ru a

fi v

alab

ile. Î

n ca

zul î

n ca

re a

cest

e dr

eptu

ri nu

sun

t înr

egis

trate

, ele

su

nt c

onsi

dera

te c�

nu e

xist��i

, în

cons

ecin��

, nu

sunt

opo

zabi

le te

r�ulu

i car

e a

ac�io

nat c

a un

cum

p�r�

tor

de b

un�-

cred

in��

. Pe

de a

lt� p

arte

, con

tract

ele

priv

ind

înch

irier

ea �

i dr

eptu

l de

fol

osin��

abs

olut�

pe t

erm

en l

imita

tnu

tre

buie

în

regi

stra

te,

cu

exce

p�ia

ca

zuril

or

expr

es

prev�z

ute

prin

tr-o

disp

ozi�i

e le

gal�

spe

cial�.

De

asem

enea

, ni

ci d

rept

urile

de

pree

mp�

iune

�i

nici

dre

ptur

ile p

rivin

d op�iu

nea

nu s

e în

regi

stre

az�.

Ele

pot

fi în

regi

stra

te în

re

gist

ru, d

ar s

unt

vala

bile

�i

f�r�

ace

ast�

înre

gist

rare

. Cu

anum

ite e

xcep�ii

ex

pres

men�io

nate

în C

C, d

rept

urile

in r

em s

e tra

nsfe

r� c

ump�

r�to

rulu

i din

m

omen

tul

înre

gist

r�rii

lor

în

regi

stru

l fu

ncia

r al

Can

tonu

lui.

Înre

gist

rare

a ne

cesi

t� u

n co

ntra

ct v

alab

il în

chei

at.

299

Mie

te, P

acht

291

�i în legisla�ia elve�ian� în materia publicit��ii im

obiliare opereaz�tot principiul priorit��ii înregistr�rilor conform

c�ruia drepturile anterior înregistrate au prioritate fa�� de cele înregistrate ulterior. Tranzac�iile privind propriet��ile înregistrate nu pot fi încheiate electronic. C

hiar dac�cele m

ai multe registre funciare sunt p�strate în form

at electronic, doar inform

a�ii par�iale privind dreptul de proprietate pot fi accesate on-line �i num

ai în

câteva C

antoane. A

ccesul la

urm�toarele

informa�ii

este nerestric�ionat:

descrierea propriet��ii,

numele

proprietarului, tipul

de proprietate, data de achizi�ie �i servitu�ile. Pentru a ob�ine inform

a�ii suplim

entare trebuie demonstrat un anum

it interes legal. Astfel, la cerere,

registratorul poate emite un extras de carte funciar� care con�ine inform

a�ii cu privire la drepturile de proprietate referitoare la im

obilele înregistrate, cu privire la care a fost form

ulat� solicitarea. Cantoanele sunt r�spunz�toare

pentru erorile de înregistrate. O parte afectat� poate pretinde desp�gubiri de

la autoritatea public� responsabil� pentru registrul funciar respectiv. Nu

exist� nicio r�spundere pentru erorile bazate pe informa�iile incorecte din

documentele depuse la registrul funciar. R

egistratorii nu au obliga�ia de a verifica con�inutul docum

entelor depuse, dar, cu toate acestea, ei trebuie s�refuze înregistrarea în cazul în care nu sunt respectate form

alit��ile.

8.FR

AN�

A

A.

Sediul materiei

În ceea ce prive�te legisla�ia francez� în materia dreptului de

proprietate �i a bunurilor imobile, principalele acte norm

ative de larg�aplicabilitate

sunt: C

odul C

ivil care

cuprinde dispozi�ii

privitoare la

transferul dreptului de proprietate �i la închirierea bunurilor imobile de c�tre

persoane fizice, Codul C

omercial care cuprinde dispozi�ii referitoare la

pentru închirierea

de natur�

comercial�

�i autorizarea

activit��ilor com

erciale de a deschide magazine de desfacere cu am

�nuntul, hoteluri sau

291

�i în legisla�ia elve�ian� în materia publicit��ii im

obiliare opereaz�tot principiul priorit��ii înregistr�rilor conform

c�ruia drepturile anterior înregistrate au prioritate fa�� de cele înregistrate ulterior. Tranzac�iile privind propriet��ile înregistrate nu pot fi încheiate electronic. C

hiar dac�cele m

ai multe registre funciare sunt p�strate în form

at electronic, doar inform

a�ii par�iale privind dreptul de proprietate pot fi accesate on-line �i num

ai în

câteva C

antoane. A

ccesul la

urm�toarele

informa�ii

este nerestric�ionat:

descrierea propriet��ii,

numele

proprietarului, tipul

de proprietate, data de achizi�ie �i servitu�ile. Pentru a ob�ine inform

a�ii suplim

entare trebuie demonstrat un anum

it interes legal. Astfel, la cerere,

registratorul poate emite un extras de carte funciar� care con�ine inform

a�ii cu privire la drepturile de proprietate referitoare la im

obilele înregistrate, cu privire la care a fost form

ulat� solicitarea. Cantoanele sunt r�spunz�toare

pentru erorile de înregistrate. O parte afectat� poate pretinde desp�gubiri de

la autoritatea public� responsabil� pentru registrul funciar respectiv. Nu

exist� nicio r�spundere pentru erorile bazate pe informa�iile incorecte din

documentele depuse la registrul funciar. R

egistratorii nu au obliga�ia de a verifica con�inutul docum

entelor depuse, dar, cu toate acestea, ei trebuie s�refuze înregistrarea în cazul în care nu sunt respectate form

alit��ile.

8.FR

AN�

A

A.

Sediul materiei

În ceea ce prive�te legisla�ia francez� în materia dreptului de

proprietate �i a bunurilor imobile, principalele acte norm

ative de larg�aplicabilitate

sunt: C

odul C

ivil care

cuprinde dispozi�ii

privitoare la

transferul dreptului de proprietate �i la închirierea bunurilor imobile de c�tre

persoane fizice, Codul C

omercial care cuprinde dispozi�ii referitoare la

pentru închirierea

de natur�

comercial�

�i autorizarea

activit��ilor com

erciale de a deschide magazine de desfacere cu am

�nuntul, hoteluri sau

292

cine

mat

ogra

fe,

Cod

ulC

onst

ruc�

iilor

�i

Lo

cuin�e

lor30

0 ca

re

cupr

inde

re

glem

ent�

ri re

ferit

oare

la

cons

truc�

ia �

i/sau

sch

imba

rea

dest

ina�

iei

une

i cl�d

iri,

cum

ar

fi, d

e ex

empl

u, s

chim

bare

a de

stin

a�ie

i un

ui s

pa�iu

din

lo

cuin��

în

spa�

iu p

entru

biro

uri.

Legi

sla�

ia i

nter

na�io

nal�

în

dom

eniu

nu

prez

int�

nic

io re

leva

n��

pe te

ritor

iul F

ran�

ei.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Prin

cipa

lele

dre

ptur

i rea

le r

ecun

oscu

te �

i re

glem

enta

te d

e le

gisl

a�ia

fr

ance

z� s

unt

drep

tul

de p

ropr

ieta

te, d

rept

ul d

e uz

�i

uzuf

ruct

, ser

vitu�il

e,

ipot

ecile

.

În c

eea

ce p

rive�

te p

osib

ilita

tea

de a

dob

ând

drep

tul d

e pr

oprie

tate

as

upra

unu

i bu

n im

obil,

în

Fran�a

nu

exis

t� r

estri

c�ii

priv

ind

anum

ite

cate

gorii

de

pers

oane

. Cu

toat

e ac

este

a, p

entru

anu

mite

tran

zac�

ii/op

erat

iuni

pr

ivin

d in

vest

i�iile

imob

iliar

e su

nt n

eces

are

decl

ara�

ii la

Ban

ca F

ran�

ei �i

/sau

la

Dire

c�ia

de

Trez

orer

ie.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

În F

ran�

a, c

u ex

cep�

ia A

lsac

iei �

i Lor

enei

und

e î�

i are

apl

icab

ilita

tea

sist

emul

real

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

pe

între

gul t

erito

riu se

apl

ic�

sist

emul

pe

rson

al

de

publ

icita

te

imob

iliar��i

an

ume

sist

emul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni.

Exis

t� p

este

100

de

Reg

istre

de

trans

crip�iu

ni-

insc

rip�iu

ni î

n Fr

an�a

la

care

se

pot

înre

gist

ra d

rept

urile

n�s

cute

sau

tra

nsm

ise

în f

unc�

ie d

e am

plas

amen

tul

pro

prie

t��ii

. R

egul

amen

tele

�i

ce

rin�e

le l

or s

unt

iden

tice.

Dre

ptul

de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui i

mob

il es

te

trans

fera

t cum

p�r�

toru

lui d

e în

dat�

ce

acor

dul c

u pr

ivire

la o

biec

tul �

i pre�u

l vâ

nz�r

ii es

te î

nche

iat

între

p�r�i,

chi

ar d

ac�

pre�

ul n

u a

fost

înc�

pl�t

it.

300

Code

de

la c

onst

ruct

ion

et d

e l’h

abita

tion

292

cine

mat

ogra

fe,

Cod

ulC

onst

ruc�

iilor

�i

Lo

cuin�e

lor30

0 ca

re

cupr

inde

re

glem

ent�

ri re

ferit

oare

la

cons

truc�

ia �

i/sau

sch

imba

rea

dest

ina�

iei

une

i cl�d

iri,

cum

ar

fi, d

e ex

empl

u, s

chim

bare

a de

stin

a�ie

i un

ui s

pa�iu

din

lo

cuin��

în

spa�

iu p

entru

biro

uri.

Legi

sla�

ia i

nter

na�io

nal�

în

dom

eniu

nu

prez

int�

nic

io re

leva

n��

pe te

ritor

iul F

ran�

ei.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

Prin

cipa

lele

dre

ptur

i rea

le r

ecun

oscu

te �

i re

glem

enta

te d

e le

gisl

a�ia

fr

ance

z� s

unt

drep

tul

de p

ropr

ieta

te, d

rept

ul d

e uz

�i

uzuf

ruct

, ser

vitu�il

e,

ipot

ecile

.

În c

eea

ce p

rive�

te p

osib

ilita

tea

de a

dob

ând

drep

tul d

e pr

oprie

tate

as

upra

unu

i bu

n im

obil,

în

Fran�a

nu

exis

t� r

estri

c�ii

priv

ind

anum

ite

cate

gorii

de

pers

oane

. Cu

toat

e ac

este

a, p

entru

anu

mite

tran

zac�

ii/op

erat

iuni

pr

ivin

d in

vest

i�iile

imob

iliar

e su

nt n

eces

are

decl

ara�

ii la

Ban

ca F

ran�

ei �i

/sau

la

Dire

c�ia

de

Trez

orer

ie.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

În F

ran�

a, c

u ex

cep�

ia A

lsac

iei �

i Lor

enei

und

e î�

i are

apl

icab

ilita

tea

sist

emul

real

de

publ

icita

te im

obili

ar�,

pe

între

gul t

erito

riu se

apl

ic�

sist

emul

pe

rson

al

de

publ

icita

te

imob

iliar��i

an

ume

sist

emul

re

gist

relo

r de

tra

nscr

ip�iu

ni-in

scrip�iu

ni.

Exis

t� p

este

100

de

Reg

istre

de

trans

crip�iu

ni-

insc

rip�iu

ni î

n Fr

an�a

la

care

se

pot

înre

gist

ra d

rept

urile

n�s

cute

sau

tra

nsm

ise

în f

unc�

ie d

e am

plas

amen

tul

pro

prie

t��ii

. R

egul

amen

tele

�i

ce

rin�e

le l

or s

unt

iden

tice.

Dre

ptul

de

prop

rieta

te a

supr

a un

ui i

mob

il es

te

trans

fera

t cum

p�r�

toru

lui d

e în

dat�

ce

acor

dul c

u pr

ivire

la o

biec

tul �

i pre�u

l vâ

nz�r

ii es

te î

nche

iat

între

p�r�i,

chi

ar d

ac�

pre�

ul n

u a

fost

înc�

pl�t

it.

300

Code

de

la c

onst

ruct

ion

et d

e l’h

abita

tion

293

Înregistrarea în Registrul de transcrip�iuni-inscrip�iuni este necesar� pentru

ca dreptul transferat s� devin� opozabil ter�ilor. Orice ipotec�, servitute, sau

alte sarcini constituite prin contract, închirierea/concesiunea acordat� pe term

en de peste 12 ani �i orice procedur� de vânzare silit� a unei propriet��i sau litigiu privind un drept real asupra im

obilului sunt, de asemenea,

înregistrate în Registrul de transcrip�iuni-inscrip�iuni. A

numite servitu�i,

care s-ar putea s� fi fost create prin contract în perioada când nu exista condi�ia ca acestea s� fie înregistrate (adic� înainte de 1956), pot exista înc�. Toate drepturile asupra terenurilor create sau transm

ise prin efectul legii este obligatoriu s� fie înregistrate. D

repturile personale asupra terenului, cum ar

fi drepturile rezultate din închiriere (pentru un termen de sub 12 ani) nu

trebuie s� fie înregistrate. D

repturile pentru care exist� obligativitatea înregistr�rii, au prioritate în

func�ie de

data lor

de înregistrare

în R

egistrul de

transcrip�iuni-inscrip�iuni. C

u toate acestea, privilegiul creditorului are prioritate de la data încheierii contractul de vînzare-cum

p�rare, dac� este înregistrat în termen de

dou� luni. Servitu�ile constituite prin contract înainte de 1956, în perioada în care nu a existat condi�ia înregsitr�rii lor, pot avea prioritate fat� de alte servitu�i create �i înregistrate ulterior. Încheiarea tranzac�iilor im

obiliare pe cale electronic� de c�tre notari este o procedur� nou� care a fost lansat�recent �i este înc� în stadiu incipient (doar câteva tranzac�ii experim

entale au fost încheiate pân� în prezent). U

tilizarea pe scar� larg� a transferurilor electronice de c�tre notari este planificat� pentru 2010/2011. D

e�i Registrele

sunt informatizate, accesul pe cale electronic� la inform

a�ii nu este posibil înc�. C

u toate acestea, notarii au acces la anumite inform

a�ii on-line (de exem

plu, detaliile privind un imobil).

Dup�

operarea înscrierii/transcrierii

dreptului în

Registru,

proprietarului i se elibereaz� o copie de pe titlul s�u de proprietate care con�ine �tam

pila oficial� precum �i un certificat care atest� inform

a�ii referitoare la bun �i la data de finalizare a înregistr�rii. În condi�iile în care

293

Înregistrarea în Registrul de transcrip�iuni-inscrip�iuni este necesar� pentru

ca dreptul transferat s� devin� opozabil ter�ilor. Orice ipotec�, servitute, sau

alte sarcini constituite prin contract, închirierea/concesiunea acordat� pe term

en de peste 12 ani �i orice procedur� de vânzare silit� a unei propriet��i sau litigiu privind un drept real asupra im

obilului sunt, de asemenea,

înregistrate în Registrul de transcrip�iuni-inscrip�iuni. A

numite servitu�i,

care s-ar putea s� fi fost create prin contract în perioada când nu exista condi�ia ca acestea s� fie înregistrate (adic� înainte de 1956), pot exista înc�. Toate drepturile asupra terenurilor create sau transm

ise prin efectul legii este obligatoriu s� fie înregistrate. D

repturile personale asupra terenului, cum ar

fi drepturile rezultate din închiriere (pentru un termen de sub 12 ani) nu

trebuie s� fie înregistrate. D

repturile pentru care exist� obligativitatea înregistr�rii, au prioritate în

func�ie de

data lor

de înregistrare

în R

egistrul de

transcrip�iuni-inscrip�iuni. C

u toate acestea, privilegiul creditorului are prioritate de la data încheierii contractul de vînzare-cum

p�rare, dac� este înregistrat în termen de

dou� luni. Servitu�ile constituite prin contract înainte de 1956, în perioada în care nu a existat condi�ia înregsitr�rii lor, pot avea prioritate fat� de alte servitu�i create �i înregistrate ulterior. Încheiarea tranzac�iilor im

obiliare pe cale electronic� de c�tre notari este o procedur� nou� care a fost lansat�recent �i este înc� în stadiu incipient (doar câteva tranzac�ii experim

entale au fost încheiate pân� în prezent). U

tilizarea pe scar� larg� a transferurilor electronice de c�tre notari este planificat� pentru 2010/2011. D

e�i Registrele

sunt informatizate, accesul pe cale electronic� la inform

a�ii nu este posibil înc�. C

u toate acestea, notarii au acces la anumite inform

a�ii on-line (de exem

plu, detaliile privind un imobil).

Dup�

operarea înscrierii/transcrierii

dreptului în

Registru,

proprietarului i se elibereaz� o copie de pe titlul s�u de proprietate care con�ine �tam

pila oficial� precum �i un certificat care atest� inform

a�ii referitoare la bun �i la data de finalizare a înregistr�rii. În condi�iile în care

294

la m

omen

tul î

nscr

ierii

/tran

scrie

rii d

rept

ului

în R

egis

tru s

-a s

trecu

rat o

ero

are

care

a p

rovo

cat p

reju

dici

i, ce

i înd

rept��

i�i p

ot s

olic

ita d

ep�g

ubiri

dire

ct d

e la

re

gist

rato

rul c

are

a ef

ectu

at o

pera�iu

nea

vici

at�.

Pu

blic

ul a

re a

cces

la în

regi

str�

ri, c

opii

ale

info

rma�

iilor

din

Reg

istru

l Fu

ncia

r pu

tând

fi o

b�in

ute

în te

rmen

de

trei s�p

t�m

âni.

Info

rma�

iile

incl

ud

toat

e în

regi

st�r

ile p

rivin

d tra

nsfe

rul

drep

turil

or d

e pr

oprie

tate

, id

entit

atea

ac

tual

ului

sau

a f

o�til

or p

ropr

ieta

ri, d

ata

de a

chiz

i�ie �i

pre�u

l pl�t

it,

serv

itu�il

e, sa

rcin

ile �i

oric

e în

chiri

ere

pe te

rmen

lung

.

9.G

ER

MA

NIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Cea

m

ai

mar

e pa

rte

a no

rmel

or

priv

ind

bunu

rile

imob

ile �i

tra

nzac�ii

le r

efer

itoar

e la

ace

stea

sun

t pre

v�zu

te d

e C

odul

Civ

il G

erm

an30

1

iar

anum

ite

aspe

cte

spec

ifice

su

nt

regl

emen

tate

de

le

gi

spec

iale

: R

egul

amen

tul

Reg

istru

lui

Func

iar30

2 , Le

gea

priv

ind

Exec

utar

ea S

ilit�

303 ,

Lege

a G

erm

an�

priv

ind

Dre

ptur

ile E

redi

tare

asu

pra

Con

stru

c�iil

or30

4 sau

Le

gea

Con

dom

iniu

lui30

5 . G

erm

ania

est

e un

sta

t de

dre

pt c

ivil �i

nu

o ju

risdi

c�ie

de

drep

t co

mun

. Le

gile

men�io

nate

ant

erio

r su

nt o

blig

ator

ii pe

ntru

toat

e st

atel

e G

erm

anie

i. C

u to

ate

aces

tea,

sub

con

cept

ul d

e ju

risdi

c�ie

de

dre

pt c

ivil,

leg

ea e

ste

inte

rpre

tat�

de

c�tre

ins

tan�

e ca

re s

tabi

lesc

pr

eced

ente

da

r ca

re

nu

sunt

ob

ligat

orii,

cu

ex

cep�

ia

celo

r al

e C

ur�ii

C

onst

itu�io

nale

Fed

eral

e. D

eciz

iile

inst

an�e

lor

loca

le s

au r

egio

nale

se

pot

abat

e de

la

aces

tea

dar

hot�

râril

e lu

ate

de C

urte

a Fe

dera

l� S

upre

m�

de

Just

i�ie30

6 vor

fi în

mod

nor

mal

resp

ecta

te d

e c�

tre in

stan�e

le in

ferio

are,

de�

i te

hnic

ace

st l

ucru

nu

este

obl

igat

oriu

pen

tru t

oate

ins

tan�

ele

germ

ane

de

301

Buer

gerli

ches

Ges

etzb

uch;

302

Gru

ndbu

chor

dnun

g;30

3 Ges

etz ü

ber d

ie Z

wang

sver

steig

erun

g un

d Zw

angs

verw

altu

ng;

304

Erbb

aure

chtsg

eset

z;30

5W

ohnu

ngse

igen

tum

sges

etz;

306

Bund

esge

richt

shof

;29

4

la m

omen

tul î

nscr

ierii

/tran

scrie

rii d

rept

ului

în R

egis

tru s

-a s

trecu

rat o

ero

are

care

a p

rovo

cat p

reju

dici

i, ce

i înd

rept��

i�i p

ot s

olic

ita d

ep�g

ubiri

dire

ct d

e la

re

gist

rato

rul c

are

a ef

ectu

at o

pera�iu

nea

vici

at�.

Pu

blic

ul a

re a

cces

la în

regi

str�

ri, c

opii

ale

info

rma�

iilor

din

Reg

istru

l Fu

ncia

r pu

tând

fi o

b�in

ute

în te

rmen

de

trei s�p

t�m

âni.

Info

rma�

iile

incl

ud

toat

e în

regi

st�r

ile p

rivin

d tra

nsfe

rul

drep

turil

or d

e pr

oprie

tate

, id

entit

atea

ac

tual

ului

sau

a f

o�til

or p

ropr

ieta

ri, d

ata

de a

chiz

i�ie �i

pre�u

l pl�t

it,

serv

itu�il

e, sa

rcin

ile �i

oric

e în

chiri

ere

pe te

rmen

lung

.

9.G

ER

MA

NIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Cea

m

ai

mar

e pa

rte

a no

rmel

or

priv

ind

bunu

rile

imob

ile �i

tra

nzac�ii

le r

efer

itoar

e la

ace

stea

sun

t pre

v�zu

te d

e C

odul

Civ

il G

erm

an30

1

iar

anum

ite

aspe

cte

spec

ifice

su

nt

regl

emen

tate

de

le

gi

spec

iale

: R

egul

amen

tul

Reg

istru

lui

Func

iar30

2 , Le

gea

priv

ind

Exec

utar

ea S

ilit�

303 ,

Lege

a G

erm

an�

priv

ind

Dre

ptur

ile E

redi

tare

asu

pra

Con

stru

c�iil

or30

4 sau

Le

gea

Con

dom

iniu

lui30

5 . G

erm

ania

est

e un

sta

t de

dre

pt c

ivil �i

nu

o ju

risdi

c�ie

de

drep

t co

mun

. Le

gile

men�io

nate

ant

erio

r su

nt o

blig

ator

ii pe

ntru

toat

e st

atel

e G

erm

anie

i. C

u to

ate

aces

tea,

sub

con

cept

ul d

e ju

risdi

c�ie

de

dre

pt c

ivil,

leg

ea e

ste

inte

rpre

tat�

de

c�tre

ins

tan�

e ca

re s

tabi

lesc

pr

eced

ente

da

r ca

re

nu

sunt

ob

ligat

orii,

cu

ex

cep�

ia

celo

r al

e C

ur�ii

C

onst

itu�io

nale

Fed

eral

e. D

eciz

iile

inst

an�e

lor

loca

le s

au r

egio

nale

se

pot

abat

e de

la

aces

tea

dar

hot�

râril

e lu

ate

de C

urte

a Fe

dera

l� S

upre

m�

de

Just

i�ie30

6 vor

fi în

mod

nor

mal

resp

ecta

te d

e c�

tre in

stan�e

le in

ferio

are,

de�

i te

hnic

ace

st l

ucru

nu

este

obl

igat

oriu

pen

tru t

oate

ins

tan�

ele

germ

ane

de

301

Buer

gerli

ches

Ges

etzb

uch;

302

Gru

ndbu

chor

dnun

g;30

3 Ges

etz ü

ber d

ie Z

wang

sver

steig

erun

g un

d Zw

angs

verw

altu

ng;

304

Erbb

aure

chtsg

eset

z;30

5W

ohnu

ngse

igen

tum

sges

etz;

306

Bund

esge

richt

shof

;

295

drept civil. Legile interna�ionale nu sunt relevante pentru legisla�ia din dom

eniul imobiliar din G

ermania.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

realePe teritoriul germ

an, propriet��ile imobiliare pot fi de�inute atât de

persoane fizice cât �i de persoane juridice, inclusiv de autorit��i locale �i com

panii str�ine. Nu exist� nicio restric�ie pentru persoanele fizice str�ine

sau pentru companiile str�ine în ceea ce prive�te posibilitatea dobândii �i

de�inerii de propriet��i imobiliare în G

ermania.

Principalele drepturi reale recunoscute în Germ

ania asupra bunurilor im

obile sunt: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de

superficie, servitu�ile,

dreptul de

preem�iune,

ipoteca. Totodat�

sunt recunoscute �i drepturile de natur� contractual�, cum

ar fi drepturile izorâte de exem

plu dintr-un contract de închiriere.

C. Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

În Germ

ania se aplic� sistemul real al publicit��ii im

obiliare existând la nivelul întregii ��ri m

ai multe registre de im

portan�� diferit�, niciunul dintre aceste registre nefiind îns� organizat la nivel central.

Principalele registre sunt: a)

Registrul carte funciar� – este cel m

ai important registru

public care

înscrie proprietatea

în Lista

Inventar, nom

inalizeaz� proprietarul bunurilor respectie în Sec�iunea I, precizeaz� sanc�iunile care greveaz� bunurile, altele decât ipotecile,

în Sec�iunea

II �i

men�ioneaz�

ipotecile în

Sec�iunea III. Acest registru este adm

inistrat de instan�ele locale sau de birourile notariale.

b)R

egistrul cadastral – con�ine mai m

ult informa�ii tehnice

privind propriet��ile dar prezint��i inform

a�ii succinte despre 295

drept civil. Legile interna�ionale nu sunt relevante pentru legisla�ia din dom

eniul imobiliar din G

ermania.

B. D

reptul de proprietate, dezmem

br�mintele sale �i alte drepturi

realePe teritoriul germ

an, propriet��ile imobiliare pot fi de�inute atât de

persoane fizice cât �i de persoane juridice, inclusiv de autorit��i locale �i com

panii str�ine. Nu exist� nicio restric�ie pentru persoanele fizice str�ine

sau pentru companiile str�ine în ceea ce prive�te posibilitatea dobândii �i

de�inerii de propriet��i imobiliare în G

ermania.

Principalele drepturi reale recunoscute în Germ

ania asupra bunurilor im

obile sunt: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de

superficie, servitu�ile,

dreptul de

preem�iune,

ipoteca. Totodat�

sunt recunoscute �i drepturile de natur� contractual�, cum

ar fi drepturile izorâte de exem

plu dintr-un contract de închiriere.

C. Sistem

ul de înregistrare �i registrele de publicitate imobiliar�

În Germ

ania se aplic� sistemul real al publicit��ii im

obiliare existând la nivelul întregii ��ri m

ai multe registre de im

portan�� diferit�, niciunul dintre aceste registre nefiind îns� organizat la nivel central.

Principalele registre sunt: a)

Registrul carte funciar� – este cel m

ai important registru

public care

înscrie proprietatea

în Lista

Inventar, nom

inalizeaz� proprietarul bunurilor respectie în Sec�iunea I, precizeaz� sanc�iunile care greveaz� bunurile, altele decât ipotecile,

în Sec�iunea

II �i

men�ioneaz�

ipotecile în

Sec�iunea III. Acest registru este adm

inistrat de instan�ele locale sau de birourile notariale.

b)R

egistrul cadastral – con�ine mai m

ult informa�ii tehnice

privind propriet��ile dar prezint��i inform

a�ii succinte despre

296

prop

rieta

r, pr

ecum

�i

de

spre

pr

oprie

tarii

pr

oprie

t��il

or

înve

cina

te.

Ace

st r

egis

tru e

ste

de o

bice

i ac

tual

izat

atu

nci

când

se fa

c no

i înr

egis

tr�ri

în c

arte

a fu

ncia

r�.

c)R

egis

trul

ter

enur

ilor

cont

amin

ate

– pr

ezin

t� p

ropr

iet��il

e co

ntam

inat

e sa

u cu

pot

en�ia

l de

con

tam

inar

e ca

urm

are

a ut

iliz�

rii i

ndus

trial

e în

delu

ngat

e. A

cest

reg

istru

est

e p�

stra

t do

ar d

e c�

tre u

nele

aut

orit��i

publ

ice

loca

le, n

u to

ate

stat

ele

fede

rale

stab

ilind

o li

st�

a pr

oprie

t��il

or c

onta

min

ate.

În

gen

eral

, to

ate

tere

nuril

e su

nt î

nreg

istra

te î

n ca

rtea

func

iar�

, cu

ex

cep�

ia r

âuril

or �

i a

pâra

ielo

r. În

con

di�ii

le î

n ca

re a

cest

ea s

eac�

, ter

enul

re

zulta

t es

te

de

obic

ei

ad�u

gat

la

tere

nuril

e ad

iace

nte �i

în

regi

stra

t. D

rept

urile

in

rem

sun

t, de

ase

men

ea,

înre

gist

rate

în

carte

a fu

ncia

r� i

ar

înre

gist

rare

a lo

r est

e ne

cesa

r� p

entru

ca

aces

tea

s� p

rodu

c� e

fect

e. C

ontra

cte

de î

nchi

riere

�i

drep

turil

e de

pre

emp�

iune

de

natu

r� c

ontra

ctua

l� n

u se

în

regi

stre

az�.

În c

azul

în c

are

un c

ontra

ct d

e în

chiri

ere

este

pro

teja

t prin

tr-o

serv

itute

sau

un

drep

t de

pre

emp�

iune

de

natu

r� c

ontra

ctua

l�, v

alab

ilita

tea

oblig

a�iil

or c

ontra

ctua

le n

u es

te p

reju

dici

at�

în c

azul

în

care

dre

ptur

ile

resp

ectiv

e in

rem

nu

sunt

înr

egis

trate

sau

au

fost

inc

orec

t, ne

just

ifica

t sa

u gr

e�it �t

erse

. În

situ

a�ii

exce

p�io

nale

neî

nreg

istra

rea

nu e

ste

sanc�io

nat�

nic

i în

caz

ul d

rept

urilo

r in

rem

car

e au

luat

na�

tere

înai

nte

de in

trare

a în

vig

oare

a

Cod

ul C

ivil

Ger

man

în

1900

. A

stfe

l, în

caz

ul c

ontra

ctul

ui d

e vâ

nzar

e-cu

mp�

rare

, dre

ptul

est

e tra

nsfe

rat n

oulu

i pro

prie

tar

la în

regi

stra

rea

aces

tuia

în

car

tea

func

iar�

. O a

stfe

l de

înr

egis

trare

a d

rept

ului

de

prop

rieta

te p

oate

du

ra p

ân�

la �

ase

luni

de

la d

ata

depu

nerii

cer

erii

sau

chia

r m

ai m

ult,

în

func�ie

de

vite

za d

e lu

cru

a fie

c�ru

i biro

u de

car

te fu

ncia

r�.

Prin

cipi

ul p

riorit��

ii se

apl

ic��i

sis

tem

ului

ger

man

de

publ

icita

te

imob

iliar�.

Ast

fel,

prio

ritat

ea a

num

itor

drep

turi

este

dat�

de o

rdin

ea d

e în

regi

stra

re în

car

tea

func

iar�

. Dre

ptul

car

e a

fost

înre

gist

rat p

rimul

în c

arte

a fu

ncia

r� a

re p

riorit

ate

fa��

de

cel î

nreg

istra

t la

o da

t� u

lterio

ar�,

cu

exce

p�ia

ca

zulu

i în

care

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e pr

eciz

eaz�

exp

licit

altfe

l. D

e ex

empl

u,

296

prop

rieta

r, pr

ecum

�i

de

spre

pr

oprie

tarii

pr

oprie

t��il

or

înve

cina

te.

Ace

st r

egis

tru e

ste

de o

bice

i ac

tual

izat

atu

nci

când

se fa

c no

i înr

egis

tr�ri

în c

arte

a fu

ncia

r�.

c)R

egis

trul

ter

enur

ilor

cont

amin

ate

– pr

ezin

t� p

ropr

iet��il

e co

ntam

inat

e sa

u cu

pot

en�ia

l de

con

tam

inar

e ca

urm

are

a ut

iliz�

rii i

ndus

trial

e în

delu

ngat

e. A

cest

reg

istru

est

e p�

stra

t do

ar d

e c�

tre u

nele

aut

orit��i

publ

ice

loca

le, n

u to

ate

stat

ele

fede

rale

stab

ilind

o li

st�

a pr

oprie

t��il

or c

onta

min

ate.

În

gen

eral

, to

ate

tere

nuril

e su

nt î

nreg

istra

te î

n ca

rtea

func

iar�

, cu

ex

cep�

ia r

âuril

or �

i a

pâra

ielo

r. În

con

di�ii

le î

n ca

re a

cest

ea s

eac�

, ter

enul

re

zulta

t es

te

de

obic

ei

ad�u

gat

la

tere

nuril

e ad

iace

nte �i

în

regi

stra

t. D

rept

urile

in

rem

sun

t, de

ase

men

ea,

înre

gist

rate

în

carte

a fu

ncia

r� i

ar

înre

gist

rare

a lo

r est

e ne

cesa

r� p

entru

ca

aces

tea

s� p

rodu

c� e

fect

e. C

ontra

cte

de î

nchi

riere

�i

drep

turil

e de

pre

emp�

iune

de

natu

r� c

ontra

ctua

l� n

u se

în

regi

stre

az�.

În c

azul

în c

are

un c

ontra

ct d

e în

chiri

ere

este

pro

teja

t prin

tr-o

serv

itute

sau

un

drep

t de

pre

emp�

iune

de

natu

r� c

ontra

ctua

l�, v

alab

ilita

tea

oblig

a�iil

or c

ontra

ctua

le n

u es

te p

reju

dici

at�

în c

azul

în

care

dre

ptur

ile

resp

ectiv

e in

rem

nu

sunt

înr

egis

trate

sau

au

fost

inc

orec

t, ne

just

ifica

t sa

u gr

e�it �t

erse

. În

situ

a�ii

exce

p�io

nale

neî

nreg

istra

rea

nu e

ste

sanc�io

nat�

nic

i în

caz

ul d

rept

urilo

r in

rem

car

e au

luat

na�

tere

înai

nte

de in

trare

a în

vig

oare

a

Cod

ul C

ivil

Ger

man

în

1900

. A

stfe

l, în

caz

ul c

ontra

ctul

ui d

e vâ

nzar

e-cu

mp�

rare

, dre

ptul

est

e tra

nsfe

rat n

oulu

i pro

prie

tar

la în

regi

stra

rea

aces

tuia

în

car

tea

func

iar�

. O a

stfe

l de

înr

egis

trare

a d

rept

ului

de

prop

rieta

te p

oate

du

ra p

ân�

la �

ase

luni

de

la d

ata

depu

nerii

cer

erii

sau

chia

r m

ai m

ult,

în

func�ie

de

vite

za d

e lu

cru

a fie

c�ru

i biro

u de

car

te fu

ncia

r�.

Prin

cipi

ul p

riorit��

ii se

apl

ic��i

sis

tem

ului

ger

man

de

publ

icita

te

imob

iliar�.

Ast

fel,

prio

ritat

ea a

num

itor

drep

turi

este

dat�

de o

rdin

ea d

e în

regi

stra

re în

car

tea

func

iar�

. Dre

ptul

car

e a

fost

înre

gist

rat p

rimul

în c

arte

a fu

ncia

r� a

re p

riorit

ate

fa��

de

cel î

nreg

istra

t la

o da

t� u

lterio

ar�,

cu

exce

p�ia

ca

zulu

i în

care

în c

arte

a fu

ncia

r� s

e pr

eciz

eaz�

exp

licit

altfe

l. D

e ex

empl

u,

297

prioritatea poate fi acordat� de c�tre beneficiar în favoarea unui alt drept care urm

eaz� s� fie înregistrat în cartea funciar�. Aceasta înseam

n� c�oricine are un drept înregistrat, poate acorda altui drept prioritate fa�� de al s�u. C

a o excep�ie, dreptul de superficie poate fi înregistrat doar având prim

ul grad de prioritate. Dup� ce dreptul a fost transferat prin înregistrare

noului proprietar, Registrul funciar em

ite un extras pe care îl transmite

acestuia. Tranzac�ia în sine, adic� semnarea contractului de cum

p�rare în fa�a unui notar public nu poate fi înlocuit� cu varianta electronic�. C

u toate acestea, având în vedere m

odificare adus� procedurii de înregistrare care a intrat

în vigoare

cu 1

octombrie

2009, toate

landurile germ

ane au

posibilitatea de a stabili procedura oficial� de solicitare dup� semnarea

electronic� dar, nu exist� o obliga�ie a landurilor în acest sens. Cele m

ai m

ulte landuri,

cu excep�ia

Baden-W

urttemberg,

au transform

at deja

registrele funciare în registre în format electronic. A

stfel, notarii pot opta pentru o conexiune la toate registrele electronice, dar, urm

�rind reducerea costurilor, m

ajoritatea notarilor aplic� numai pentru R

egistrul funciar. Inform

a�iile din registrul funciar se bucur� de încrederea public� în ceea ce prive�te corectitudinea lor. N

u exist� nicio garan�ie sau asigurare de stat pentru titlurile de proprietate. C

odul Civil G

erman asigur� aplicarea principiului încrederii publice în

con�inutul registrului funciar în favoarea unei persoane care dobânde�te un drept cu privire la o proprietate printr-o tranzac�ie legal�. Exist� dou�condi�ii prelim

inare: s� nu existe niciun avertisment/protest înregistrat iar

persoana care dobânde�te dreptul s� nu cunoasc� (în sensul c� nu are de unde s� se inform

eze), faptul c� informa�iile din registrul funciar sunt

incorecte. Principiul încrederii publice cuprinde o prezum

�ie pozitiv� (un drept înregistrat exist�) �i o prezum

�ie negativ� (un drept stins nu mai exist�). C

u toate acestea, trebuie rem

arcat faptul c� exist� anumite lim

it�ri ale acestui 297

prioritatea poate fi acordat� de c�tre beneficiar în favoarea unui alt drept care urm

eaz� s� fie înregistrat în cartea funciar�. Aceasta înseam

n� c�oricine are un drept înregistrat, poate acorda altui drept prioritate fa�� de al s�u. C

a o excep�ie, dreptul de superficie poate fi înregistrat doar având prim

ul grad de prioritate. Dup� ce dreptul a fost transferat prin înregistrare

noului proprietar, Registrul funciar em

ite un extras pe care îl transmite

acestuia. Tranzac�ia în sine, adic� semnarea contractului de cum

p�rare în fa�a unui notar public nu poate fi înlocuit� cu varianta electronic�. C

u toate acestea, având în vedere m

odificare adus� procedurii de înregistrare care a intrat

în vigoare

cu 1

octombrie

2009, toate

landurile germ

ane au

posibilitatea de a stabili procedura oficial� de solicitare dup� semnarea

electronic� dar, nu exist� o obliga�ie a landurilor în acest sens. Cele m

ai m

ulte landuri,

cu excep�ia

Baden-W

urttemberg,

au transform

at deja

registrele funciare în registre în format electronic. A

stfel, notarii pot opta pentru o conexiune la toate registrele electronice, dar, urm

�rind reducerea costurilor, m

ajoritatea notarilor aplic� numai pentru R

egistrul funciar. Inform

a�iile din registrul funciar se bucur� de încrederea public� în ceea ce prive�te corectitudinea lor. N

u exist� nicio garan�ie sau asigurare de stat pentru titlurile de proprietate. C

odul Civil G

erman asigur� aplicarea principiului încrederii publice în

con�inutul registrului funciar în favoarea unei persoane care dobânde�te un drept cu privire la o proprietate printr-o tranzac�ie legal�. Exist� dou�condi�ii prelim

inare: s� nu existe niciun avertisment/protest înregistrat iar

persoana care dobânde�te dreptul s� nu cunoasc� (în sensul c� nu are de unde s� se inform

eze), faptul c� informa�iile din registrul funciar sunt

incorecte. Principiul încrederii publice cuprinde o prezum

�ie pozitiv� (un drept înregistrat exist�) �i o prezum

�ie negativ� (un drept stins nu mai exist�). C

u toate acestea, trebuie rem

arcat faptul c� exist� anumite lim

it�ri ale acestui

298

prin

cipi

u, c

are

ar tr

ebui

s�

fie re

vizu

ite în

fiec

are

caz

spec

ific.

Prin

urm

are,

în

gen

eral

, se

pres

upun

e c�

per

soan

a în

regi

stra

t� în

regi

stru

est

e pr

oprie

taru

l de

dre

pt,

resp

ectiv

ben

efic

iaru

l un

ui a

stfe

l de

dre

pt î

nreg

istra

t �i

poa

te

trans

mite

titlu

. În

prin

cipi

u, în

con

di�ii

le în

car

e în

pro

cesu

l de

înre

gist

rare

s-au

st

recu

rat

eror

i, pa

rtea

v�t�

mat�

poat

e pr

etin

de

desp�g

ubiri

de

la

or

gani

smul

pub

lic re

spon

sabi

l. C

erin�e

le p

entru

a fa

ce o

ast

fel d

e ce

rere

sunt

fo

arte

stric

te.

Pers

oana

car

e so

licit�

ob�

iner

ea d

e in

form

a�ii

din

regi

stru

l fu

ncia

r tre

buie

s�

dem

onst

reze

un

inte

res

lega

l. Pe

rsoa

n� în

fav

oare

a c�

reia

exi

st�

un d

rept

înre

gist

rat (

de e

xem

plu,

de�

in�t

orul

titlu

lui)

poat

e fa

ce c

u u�

urin��

dova

da u

nui i

nter

es le

gal.

În s

itua�

ia u

nui

inve

stito

r int

eres

at, a

cest

a tre

buie

s�

ob�

in�

apro

bare

a vâ

nz�t

orul

ui p

entru

a so

licita

un

extra

s de

carte

func

iar�

. Pe

ntru

c�

se p

resu

pune

c�

au u

n in

tere

s le

gal,

nota

rii p

ublic

i pot

ob�

ine

cu

u�ur

in��

ext

rase

de

carte

func

iar�

.

10.I

TA

LIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

C

hest

iuni

le

priv

ind

drep

tul

de

prop

rieta

te

su

nt

fund

amen

tal

regl

emen

tate

prin

Cod

ul C

ivil

Italia

n, It

alia

fiin

d o

juris

dic�

ie d

e dr

ept c

ivil.

În

gen

eral

, le

gile

int

erna�io

nale

nu

prez

int�

o m

are

rele

van��

în a

cest

do

men

iu p

e te

ritor

iul I

talie

i.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

În I

talia

nu

exis

t� r

estri

c�ii

spec

ifice

im

puse

anu

mito

r ca

tego

rii d

e pe

rsoa

ne în

cee

a ce

priv

e�te

dob

ândi

rea

drep

tulu

i de

prop

rieta

te a

supr

a un

or

bunu

ri im

obile

. În

baza

prin

cipi

ului

rec

ipro

cit��ii

, cet��

eanu

l unu

i sta

t car

e nu

est

e m

embr

u U

E po

ate

achi

zi�io

na b

unur

i im

obile

în

Ita

lia, c

ât�

vrem

e

298

prin

cipi

u, c

are

ar tr

ebui

s�

fie re

vizu

ite în

fiec

are

caz

spec

ific.

Prin

urm

are,

în

gen

eral

, se

pres

upun

e c�

per

soan

a în

regi

stra

t� în

regi

stru

est

e pr

oprie

taru

l de

dre

pt,

resp

ectiv

ben

efic

iaru

l un

ui a

stfe

l de

dre

pt î

nreg

istra

t �i

poa

te

trans

mite

titlu

. În

prin

cipi

u, în

con

di�ii

le în

car

e în

pro

cesu

l de

înre

gist

rare

s-au

st

recu

rat

eror

i, pa

rtea

v�t�

mat�

poat

e pr

etin

de

desp�g

ubiri

de

la

or

gani

smul

pub

lic re

spon

sabi

l. C

erin�e

le p

entru

a fa

ce o

ast

fel d

e ce

rere

sunt

fo

arte

stric

te.

Pers

oana

car

e so

licit�

ob�

iner

ea d

e in

form

a�ii

din

regi

stru

l fu

ncia

r tre

buie

s�

dem

onst

reze

un

inte

res

lega

l. Pe

rsoa

n� în

fav

oare

a c�

reia

exi

st�

un d

rept

înre

gist

rat (

de e

xem

plu,

de�

in�t

orul

titlu

lui)

poat

e fa

ce c

u u�

urin��

dova

da u

nui i

nter

es le

gal.

În s

itua�

ia u

nui

inve

stito

r int

eres

at, a

cest

a tre

buie

s�

ob�

in�

apro

bare

a vâ

nz�t

orul

ui p

entru

a so

licita

un

extra

s de

carte

func

iar�

. Pe

ntru

c�

se p

resu

pune

c�

au u

n in

tere

s le

gal,

nota

rii p

ublic

i pot

ob�

ine

cu

u�ur

in��

ext

rase

de

carte

func

iar�

.

10.I

TA

LIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

C

hest

iuni

le

priv

ind

drep

tul

de

prop

rieta

te

su

nt

fund

amen

tal

regl

emen

tate

prin

Cod

ul C

ivil

Italia

n, It

alia

fiin

d o

juris

dic�

ie d

e dr

ept c

ivil.

În

gen

eral

, le

gile

int

erna�io

nale

nu

prez

int�

o m

are

rele

van��

în a

cest

do

men

iu p

e te

ritor

iul I

talie

i.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

În I

talia

nu

exis

t� r

estri

c�ii

spec

ifice

im

puse

anu

mito

r ca

tego

rii d

e pe

rsoa

ne în

cee

a ce

priv

e�te

dob

ândi

rea

drep

tulu

i de

prop

rieta

te a

supr

a un

or

bunu

ri im

obile

. În

baza

prin

cipi

ului

rec

ipro

cit��ii

, cet��

eanu

l unu

i sta

t car

e nu

est

e m

embr

u U

E po

ate

achi

zi�io

na b

unur

i im

obile

în

Ita

lia, c

ât�

vrem

e

299

cet��enilor italieni li se recunoa�te acela�i drept în statul din care acesta face parte.

Drepturile reale recunoscute în legisla�ia italian� sunt cele strict

prev�zute de lege, �i anume: dreptul de proprietate �i dezm

embr�m

intele acestuia:

dreptul de

uz, uzufruct,

abita�ie, superficie

�i servitu�ile,

emfiteoza

307.Toate acestea sunt drepturi in rem, fiind opozabile ter�ilor. În

plus, p�r�ile pot crea drepturi pur contractuale cu privire la bunurile imobile,

drepturi care, în baza principiului relativit��ii efectelor , produc efecte între p�r�i dar nu sunt opozabile ter�ilor. C

ontractele de închiriere sunt ca regul�general� principalele instrum

ente utilizate pentru a permite ter�ilor s�

foloseasc� proprietatea altcuiva contra pl��ii unei chirii.

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În Italia a fost preluat integral sistem

ul francez, cu o singur�excep�ie, �i anum

e, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c�r�ile funciare întocm

ite de austrieci, pe baza m�sur�torilor cadastrale. În fiecare provincie

a Italiei exist� câte un Oficiu de cadastru �i câte un R

egistru al propriet��ilor. În

principiu, toate

terenurile trebuie

înregistrate la

Oficiul

de C

adastru �i în conformitate cu prevederilor art. 2643 �i urm

�toarele din C

odul Civil Italian, toate drepturile n�scute sau dobândite trebuie s� fie

înregistrate înscrise în Registrul propriet��ilor. Înregistrarea la O

ficiul de

307Em

fiteoza este un drept real de folosin�� asupra terenului agricol al altuia, drept perpetuu �i transm

isibil atat prin acte inter vivos cât �i mortis causa, cu obliga�ia corelativ� a

emfiteotului de plat� a pre�ului periodic de folosin��. Este un drept real, de foarte lung�

durat�, intermediar între dreptul de proprietate �i uzufruct. A

cest drept este ocrotit printr-o ac�iune real�, petitorie, asem

�n�toare revendic�rii. Pentru folosin�a terenului, emfiteotul

trebuia s� pl�teasc� un pre� periodic precum �i im

pozitul aferent propriet��ii imobiliare.

Daca nu f�cea aceste pl��i pe o perioad� m

ai mare de trei ani, em

fiteotul era dec�zut din drepturile sale. În prezent acest drept este aproape com

plet c�zut în desuetudine. El a fost utilizat pe teritoriul italian m

ai ales în anii 1800 având drept scop posibilitatea de a acorda agricultorilor puteri depline asupra terenurilor pe care le cultivau, putând deveni în tim

p chiar proprietari.

299

cet��enilor italieni li se recunoa�te acela�i drept în statul din care acesta face parte.

Drepturile reale recunoscute în legisla�ia italian� sunt cele strict

prev�zute de lege, �i anume: dreptul de proprietate �i dezm

embr�m

intele acestuia:

dreptul de

uz, uzufruct,

abita�ie, superficie

�i servitu�ile,

emfiteoza

307.Toate acestea sunt drepturi in rem, fiind opozabile ter�ilor. În

plus, p�r�ile pot crea drepturi pur contractuale cu privire la bunurile imobile,

drepturi care, în baza principiului relativit��ii efectelor , produc efecte între p�r�i dar nu sunt opozabile ter�ilor. C

ontractele de închiriere sunt ca regul�general� principalele instrum

ente utilizate pentru a permite ter�ilor s�

foloseasc� proprietatea altcuiva contra pl��ii unei chirii.

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În Italia a fost preluat integral sistem

ul francez, cu o singur�excep�ie, �i anum

e, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c�r�ile funciare întocm

ite de austrieci, pe baza m�sur�torilor cadastrale. În fiecare provincie

a Italiei exist� câte un Oficiu de cadastru �i câte un R

egistru al propriet��ilor. În

principiu, toate

terenurile trebuie

înregistrate la

Oficiul

de C

adastru �i în conformitate cu prevederilor art. 2643 �i urm

�toarele din C

odul Civil Italian, toate drepturile n�scute sau dobândite trebuie s� fie

înregistrate înscrise în Registrul propriet��ilor. Înregistrarea la O

ficiul de

307Em

fiteoza este un drept real de folosin�� asupra terenului agricol al altuia, drept perpetuu �i transm

isibil atat prin acte inter vivos cât �i mortis causa, cu obliga�ia corelativ� a

emfiteotului de plat� a pre�ului periodic de folosin��. Este un drept real, de foarte lung�

durat�, intermediar între dreptul de proprietate �i uzufruct. A

cest drept este ocrotit printr-o ac�iune real�, petitorie, asem

�n�toare revendic�rii. Pentru folosin�a terenului, emfiteotul

trebuia s� pl�teasc� un pre� periodic precum �i im

pozitul aferent propriet��ii imobiliare.

Daca nu f�cea aceste pl��i pe o perioad� m

ai mare de trei ani, em

fiteotul era dec�zut din drepturile sale. În prezent acest drept este aproape com

plet c�zut în desuetudine. El a fost utilizat pe teritoriul italian m

ai ales în anii 1800 având drept scop posibilitatea de a acorda agricultorilor puteri depline asupra terenurilor pe care le cultivau, putând deveni în tim

p chiar proprietari.

300

Cad

astru

est

e în

prim

ul r

ând

nece

sar�

în

scop

fis

cal,

în t

imp

ce s

copu

l în

scrie

rii î

n R

egis

trul

prop

riet��il

or e

ste

acel

a de

a a

sigu

ra o

poza

bilit

atea

tit

lulu

i

fa��

de

te

r�i.

Mai

tre

buie

în

scris

e în

R

egis

trul

prop

riet��il

or

cont

ract

ele

de î

nchi

riere

înc

heia

te p

e o

dura

t� m

ai m

are

de 9

ani

sau

re

nun�

area

la u

nul d

in d

rept

urile

ant

erio

r m

en�io

nate

. Ca

regu

l�, d

rept

urile

ca

re s

unt

pur

cont

ract

uale

nu

pot

fi în

scris

e în

Reg

istru

l pr

oprie

t��il

or, c

u câ

teva

exc

ep�ii

. De

asem

enea

, oric

e dr

ept c

are

nu e

ste

men�io

nat î

n ar

t. 26

43

�i u

rm�t

oare

le d

in C

odul

Civ

il Ita

lian

nu t

rebu

ie s�

fie în

regi

stra

t. Ef

ectu

l ne

înre

gist

r�rii

con

st�

în f

aptu

l c�

de�

i ac

este

dre

ptur

i su

nt o

blig

ator

ii �i

pr

oduc

efe

cte

între

p�r�i,

ele

nu

sunt

îns�

opo

zabi

le te

r�ilo

r.

În s

iste

mul

de

drep

t ita

lian,

dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

trans

fera

t în

mom

entu

l în

car

e ar

e lo

c ex

ecut

area

con

tract

ului

de

vânz

are-

cum

p�ra

re.

Con

tract

ul e

ste

oblig

ator

iu s�

îmbr

ace

form

a sc

ris�,

sub

san

c�iu

nea

nulit��

ii.

Con

tract

ul p

reze

ntat

în

fata

not

arul

ui,

va f

i în

regi

stra

t de

c�t

re n

otar

în

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or p

entru

ca

aces

ta s�

devi

n� e

xecu

toriu

fa��

de te

r�i.

De

asem

enea

, �i î

n si

stem

ul it

alia

n se

fac

e ap

licar

ea p

rinci

piul

ui p

riorit��

ii,

în s

ensu

l c�

dre

ptul

ant

erio

r în

regi

stra

t ar

e pr

iorit

ate

fa��

de

un a

lt dr

ept

înre

gist

rat

ulte

rior.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re p

roce

dura

de

înre

gist

rare

est

e ef

ectu

at�

neco

resp

unz�

tor

fiind

cau

zate

pre

judi

cii,

parte

a v�

t�m

at�

într-

un

drep

t al s�u

poa

te s

olic

ita d

esp�

gubi

ri au

torit��

ilor d

irect

r�sp

unz�

toar

e. D

in

punc

t de

ved

ere

al l

iber

ului

acc

es l

a in

form

a�iil

e cu

prin

se î

n R

egis

trul

prop

riet��il

or,

pers

oane

le i

nter

esat

e po

t ob�in

e in

form

a�iil

e do

rite,

acc

esul

fii

nd li

ber.

11

.NO

RV

EG

IA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

legi

car

e gu

vern

eaz�

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

, al

bu

nuril

or

imob

ile �i

al

pu

blic

it��ii

im

obili

are

sunt

: Le

gea

priv

ind

300

Cad

astru

est

e în

prim

ul r

ând

nece

sar�

în

scop

fis

cal,

în t

imp

ce s

copu

l în

scrie

rii î

n R

egis

trul

prop

riet��il

or e

ste

acel

a de

a a

sigu

ra o

poza

bilit

atea

tit

lulu

i

fa��

de

te

r�i.

Mai

tre

buie

în

scris

e în

R

egis

trul

prop

riet��il

or

cont

ract

ele

de î

nchi

riere

înc

heia

te p

e o

dura

t� m

ai m

are

de 9

ani

sau

re

nun�

area

la u

nul d

in d

rept

urile

ant

erio

r m

en�io

nate

. Ca

regu

l�, d

rept

urile

ca

re s

unt

pur

cont

ract

uale

nu

pot

fi în

scris

e în

Reg

istru

l pr

oprie

t��il

or, c

u câ

teva

exc

ep�ii

. De

asem

enea

, oric

e dr

ept c

are

nu e

ste

men�io

nat î

n ar

t. 26

43

�i u

rm�t

oare

le d

in C

odul

Civ

il Ita

lian

nu t

rebu

ie s�

fie în

regi

stra

t. Ef

ectu

l ne

înre

gist

r�rii

con

st�

în f

aptu

l c�

de�

i ac

este

dre

ptur

i su

nt o

blig

ator

ii �i

pr

oduc

efe

cte

între

p�r�i,

ele

nu

sunt

îns�

opo

zabi

le te

r�ilo

r.

În s

iste

mul

de

drep

t ita

lian,

dre

ptul

de

prop

rieta

te e

ste

trans

fera

t în

mom

entu

l în

car

e ar

e lo

c ex

ecut

area

con

tract

ului

de

vânz

are-

cum

p�ra

re.

Con

tract

ul e

ste

oblig

ator

iu s�

îmbr

ace

form

a sc

ris�,

sub

san

c�iu

nea

nulit��

ii.

Con

tract

ul p

reze

ntat

în

fata

not

arul

ui,

va f

i în

regi

stra

t de

c�t

re n

otar

în

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or p

entru

ca

aces

ta s�

devi

n� e

xecu

toriu

fa��

de te

r�i.

De

asem

enea

, �i î

n si

stem

ul it

alia

n se

fac

e ap

licar

ea p

rinci

piul

ui p

riorit��

ii,

în s

ensu

l c�

dre

ptul

ant

erio

r în

regi

stra

t ar

e pr

iorit

ate

fa��

de

un a

lt dr

ept

înre

gist

rat

ulte

rior.

În c

ondi�ii

le î

n ca

re p

roce

dura

de

înre

gist

rare

est

e ef

ectu

at�

neco

resp

unz�

tor

fiind

cau

zate

pre

judi

cii,

parte

a v�

t�m

at�

într-

un

drep

t al s�u

poa

te s

olic

ita d

esp�

gubi

ri au

torit��

ilor d

irect

r�sp

unz�

toar

e. D

in

punc

t de

ved

ere

al l

iber

ului

acc

es l

a in

form

a�iil

e cu

prin

se î

n R

egis

trul

prop

riet��il

or,

pers

oane

le i

nter

esat

e po

t ob�in

e in

form

a�iil

e do

rite,

acc

esul

fii

nd li

ber.

11

.NO

RV

EG

IA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Prin

cipa

lele

legi

car

e gu

vern

eaz�

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

, al

bu

nuril

or

imob

ile �i

al

pu

blic

it��ii

im

obili

are

sunt

: Le

gea

priv

ind

301

înstr�inarea propriet��ii 308 – cea mai im

portant� din punct de vedere practic, Legea privind Ipoteca si G

ajul 309, Legea Publicit��ii Imobiliare

310, Legea C

oncesiunii Terenurilor 311,

Legea Propriet��ii

Com

une312,

Legea C

ondominiului 313, Legea privind dreptul de servitute 314, Legea privind

dreptul de preemp�iune

315, Legea Concesiunii 316, Legea privind U

rbanismul

�i Construc�iile 317, Legea C

ontractelor 318�i Legea Cadastrului 319 care a intrat

în vigoare la 1 ianuarie 2010, înlocuind vechiul act normativ existent 320.

Deoarece m

ulte tranzac�ii cu propriet��i imobiliare au loc prin interm

ediul unor

firme/com

panii, legisla�ia

privind societ��ile

comerciale

este, de

asemenea, relevant�.

În ceea ce prive�te modul în care instan�ele din N

orvegia aplic�legisla�ia referitoare la propriet��ile im

obiliare, nu exist� varia�ii locale sau geografice. D

reptul comun are o im

portan�� legal� relevant� iar în unele dom

enii juridice chiar predominant�. Pentru a fi acceptat pe scar� larg�,

dreptul comun trebuie s� decurg� din decizii ale C

ur�ii Supreme sau cel

pu�in s� reprezinte o practic� durabil��i f�r� echivoc a C

ur�ilor de Apel. În

plus, trebuie cunoscut faptul c� instan�ele norvegiene interpreteaz��i aplic�

legile, având în vedere documentele preg�titoare trecute de Parlam

ent. În dom

eniul legisla�iei

în construc�ii

exist�, de

asemenea,

un im

pact al

dreptului comun asupra propriet��ilor im

obiliare care deriv� din sistemul

Norvegian de Standarde.

308Avhendingsloven;309Panteloven;310Tinglysingsloven;311Tom

tefesteloven;312Sam

eieloven;313Eierseksjonsloven;314Servituttloven;315Løsningsrettsloven;316Konsesjonsloven;317Plan-og bygningsloven;318Avtaleloven;319M

atrikkelloven;320D

elingsloven;301

înstr�inarea propriet��ii 308 – cea mai im

portant� din punct de vedere practic, Legea privind Ipoteca si G

ajul 309, Legea Publicit��ii Imobiliare

310, Legea C

oncesiunii Terenurilor 311,

Legea Propriet��ii

Com

une312,

Legea C

ondominiului 313, Legea privind dreptul de servitute 314, Legea privind

dreptul de preemp�iune

315, Legea Concesiunii 316, Legea privind U

rbanismul

�i Construc�iile 317, Legea C

ontractelor 318�i Legea Cadastrului 319 care a intrat

în vigoare la 1 ianuarie 2010, înlocuind vechiul act normativ existent 320.

Deoarece m

ulte tranzac�ii cu propriet��i imobiliare au loc prin interm

ediul unor

firme/com

panii, legisla�ia

privind societ��ile

comerciale

este, de

asemenea, relevant�.

În ceea ce prive�te modul în care instan�ele din N

orvegia aplic�legisla�ia referitoare la propriet��ile im

obiliare, nu exist� varia�ii locale sau geografice. D

reptul comun are o im

portan�� legal� relevant� iar în unele dom

enii juridice chiar predominant�. Pentru a fi acceptat pe scar� larg�,

dreptul comun trebuie s� decurg� din decizii ale C

ur�ii Supreme sau cel

pu�in s� reprezinte o practic� durabil��i f�r� echivoc a C

ur�ilor de Apel. În

plus, trebuie cunoscut faptul c� instan�ele norvegiene interpreteaz��i aplic�

legile, având în vedere documentele preg�titoare trecute de Parlam

ent. În dom

eniul legisla�iei

în construc�ii

exist�, de

asemenea,

un im

pact al

dreptului comun asupra propriet��ilor im

obiliare care deriv� din sistemul

Norvegian de Standarde.

308Avhendingsloven;309Panteloven;310Tinglysingsloven;311Tom

tefesteloven;312Sam

eieloven;313Eierseksjonsloven;314Servituttloven;315Løsningsrettsloven;316Konsesjonsloven;317Plan-og bygningsloven;318Avtaleloven;319M

atrikkelloven;320D

elingsloven;

302

În g

ener

al l

egile

int

erna�io

nale

nu

sunt

dire

ct r

elev

ante

pen

tru

legi

sla�

ia

spec

ific�

în

ac

est

dom

eniu

în

N

orve

gia.

To

ate

dom

eniil

e im

porta

nte

în m

ater

ie i

mob

iliar�

sunt

reg

lem

enta

te d

e le

gisl

a�ia

na�

iona

l�,

fie p

rin l

egi,

fie p

rin r

egul

amen

te a

dopt

ate

în c

onfo

rmita

te c

u di

spoz

i�iile

le

gale

. N

orve

gia

nu e

ste

un S

tat

Mem

bru

al U

E. C

u to

ate

aces

tea,

prin

A

cord

ul

SEE

(Spa�iu

l Ec

onom

ic

Euro

pean

) ca

re

a fo

st

ratif

icat

de

Pa

rlam

entu

l N

orve

gian

în

1992

, N

orve

gia

este

obl

igat�

s� a

dopt

e �i

s�

aplic

e le

gisl

a�ia

UE

în m�s

ura

impu

s� d

e A

cord

ul S

EE.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

În c

eea

ce p

rive�

te p

osib

ilita

tea

dobâ

ndiri

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te

asup

ra i

mob

ilelo

r în

Nor

vegi

a, n

u ex

ist�

res

tric�

ii. A

stfe

l, or

ice

pers

oan�

fizic�

(cet��

ean

norv

egia

n sa

u ce

t��e

an s

tr�in

) sa

u or

ice

pers

oan�

jur

idic�

(nor

vegi

an�

sau

str�

in�)

rec

unos

cut�

de

legi

sla�

ia n

orve

gian�

poa

te s�

de�in�

bunu

ri im

obile

în

Nor

vegi

a �i

î�i

poa

te î

nreg

istra

dre

ptur

ile î

n R

egis

trul P

ropr

iet��il

or Im

obili

are.

Pe

ntru

a î

nreg

istra

titl

urile

sau

ipo

teci

le î

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or

Imob

iliar

e, o

per

soan�

jurid

ic�

str�

in�

care

des

f��o

ar�

activ

itate

în N

orve

gia

trebu

ie s�

fie în

regi

stra

t� la

Reg

istru

l Nor

vegi

an a

l Soc

iet��il

or C

omer

cial

e (in

stitu�ia

sim

ilar�

Reg

istru

lui C

omer�u

lui d

in R

omân

ia)

pent

ru a

ob�

ine

un

num�r

de

înre

gist

rare

ca

soci

etat

e co

mer

cial�.

În m

od si

mila

r, pe

ntru

a p

utea

de�in

e as

tfel

de d

rept

uri,

o pe

rsoa

n� f

izic�

trebu

ie s�

ob�in�

un n

um�r

de

iden

tific

are.

Pr

inci

pale

le

drep

turi

real

e re

cuno

scut

e în

N

orve

gia

asup

ra

tere

nuril

or

sunt

: dr

eptu

l de

pr

opri

etat

e �i

dezm

embr�m

inte

le

sale

, se

rvitu

tea,

ipot

eca,

dre

ptul

de

pree

m�iu

ne, î

nchi

rier

ea, c

once

siun

ea.

302

În g

ener

al l

egile

int

erna�io

nale

nu

sunt

dire

ct r

elev

ante

pen

tru

legi

sla�

ia

spec

ific�

în

ac

est

dom

eniu

în

N

orve

gia.

To

ate

dom

eniil

e im

porta

nte

în m

ater

ie i

mob

iliar�

sunt

reg

lem

enta

te d

e le

gisl

a�ia

na�

iona

l�,

fie p

rin l

egi,

fie p

rin r

egul

amen

te a

dopt

ate

în c

onfo

rmita

te c

u di

spoz

i�iile

le

gale

. N

orve

gia

nu e

ste

un S

tat

Mem

bru

al U

E. C

u to

ate

aces

tea,

prin

A

cord

ul

SEE

(Spa�iu

l Ec

onom

ic

Euro

pean

) ca

re

a fo

st

ratif

icat

de

Pa

rlam

entu

l N

orve

gian

în

1992

, N

orve

gia

este

obl

igat�

s� a

dopt

e �i

s�

aplic

e le

gisl

a�ia

UE

în m�s

ura

impu

s� d

e A

cord

ul S

EE.

B.

Dre

ptul

de

prop

riet

ate,

dez

mem

br�m

inte

le s

ale �i

alte

dre

ptur

i re

ale

În c

eea

ce p

rive�

te p

osib

ilita

tea

dobâ

ndiri

i dr

eptu

lui

de p

ropr

ieta

te

asup

ra i

mob

ilelo

r în

Nor

vegi

a, n

u ex

ist�

res

tric�

ii. A

stfe

l, or

ice

pers

oan�

fizic�

(cet��

ean

norv

egia

n sa

u ce

t��e

an s

tr�in

) sa

u or

ice

pers

oan�

jur

idic�

(nor

vegi

an�

sau

str�

in�)

rec

unos

cut�

de

legi

sla�

ia n

orve

gian�

poa

te s�

de�in�

bunu

ri im

obile

în

Nor

vegi

a �i

î�i

poa

te î

nreg

istra

dre

ptur

ile î

n R

egis

trul P

ropr

iet��il

or Im

obili

are.

Pe

ntru

a î

nreg

istra

titl

urile

sau

ipo

teci

le î

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or

Imob

iliar

e, o

per

soan�

jurid

ic�

str�

in�

care

des

f��o

ar�

activ

itate

în N

orve

gia

trebu

ie s�

fie în

regi

stra

t� la

Reg

istru

l Nor

vegi

an a

l Soc

iet��il

or C

omer

cial

e (in

stitu�ia

sim

ilar�

Reg

istru

lui C

omer�u

lui d

in R

omân

ia)

pent

ru a

ob�

ine

un

num�r

de

înre

gist

rare

ca

soci

etat

e co

mer

cial�.

În m

od si

mila

r, pe

ntru

a p

utea

de�in

e as

tfel

de d

rept

uri,

o pe

rsoa

n� f

izic�

trebu

ie s�

ob�in�

un n

um�r

de

iden

tific

are.

Pr

inci

pale

le

drep

turi

real

e re

cuno

scut

e în

N

orve

gia

asup

ra

tere

nuril

or

sunt

: dr

eptu

l de

pr

opri

etat

e �i

dezm

embr�m

inte

le

sale

, se

rvitu

tea,

ipot

eca,

dre

ptul

de

pree

m�iu

ne, î

nchi

rier

ea, c

once

siun

ea.

303

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În

mod

tradi�ional în

Norvegia

exista câte

un R

egistru al

Propriet��ilor în fiecare district. Dup� reorganizarea din 2008 exist� o

singur� institu�ie

la nivel

na�ional: R

egistrul Propriet��ilor

Imobiliare.

Obligatoriu, toate terenurile din N

orvegia sunt divizate în unit��i teritoriale care au num

ere unice acordate în scopuri de identificare �i înregistrare. Cu

toate acestea, înregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nu este necesar�, aceasta fiind în principiu voluntar�. D

e�i niciun drept asupra terenurilor nu este obligatoriu s� fie înregistrat, totu�i, se recom

and�înregistrarea acestora, deoarece, drepturile neînregistrate sunt în pericol de a fi pierdute, fie din cauza unei noi achizi�ii f�cute cu bun�-credin��, fie prin solicitarea anul�rii de c�tre creditori.

Referitor

la m

omentul

transferului dreptului

de proprietate,

cu excep�ia cazului în care în contractul de vânzare-cum

p�rare este prev�zut altfel, dreptul de proprietate este transferat cum

p�r�torului dup� livrarea bunului, de obicei, atunci când pre�ul de vânzare este pl�tit �i cum

p�r�torul intr�

în posesia

bunului. Titlul

este transferat

cump�r�torului

dup�înregistrarea actului, iar data de intrare la R

egistrul Propriet��ilor Imobiliare

este relevant� prin raport cu orice alt drept concurent. Ca regul� principal�,

prioritate au drepturile ob�inute primele fa�� de cele ob�inute ulterior. Totu�i

un drept ob�inut ulterior va putea avea prioritate fa�� de un drept ob�inut anterior

dac� dreptul

ulterior va

fi înregistrat

înaintea celuilalt

iar

de�in�torul acestuia este de bun�-credin�� cu privire la existen�a a dreptului anterior �i a datei la care a fost înregistrat. În cazul în care dou� sau m

ai m

ulte drepturi concurente sunt înregistrate în aceea�i zi, prioritatea este divizat� între acestea.

În ceea ce prive�te falimentul sau procedurile de recuperare a

datoriilor, pentru a avea prioritate, un drept trebuie s� fie înregistrat cel pu�in cu o zi înainte de începerea procedurii de falim

ent sau de instituirea a sechestrului.Trebuie m

en�ionat c� buna-credin�� nu reprezint� un criteriu în 303

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În

mod

tradi�ional în

Norvegia

exista câte

un R

egistru al

Propriet��ilor în fiecare district. Dup� reorganizarea din 2008 exist� o

singur� institu�ie

la nivel

na�ional: R

egistrul Propriet��ilor

Imobiliare.

Obligatoriu, toate terenurile din N

orvegia sunt divizate în unit��i teritoriale care au num

ere unice acordate în scopuri de identificare �i înregistrare. Cu

toate acestea, înregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nu este necesar�, aceasta fiind în principiu voluntar�. D

e�i niciun drept asupra terenurilor nu este obligatoriu s� fie înregistrat, totu�i, se recom

and�înregistrarea acestora, deoarece, drepturile neînregistrate sunt în pericol de a fi pierdute, fie din cauza unei noi achizi�ii f�cute cu bun�-credin��, fie prin solicitarea anul�rii de c�tre creditori.

Referitor

la m

omentul

transferului dreptului

de proprietate,

cu excep�ia cazului în care în contractul de vânzare-cum

p�rare este prev�zut altfel, dreptul de proprietate este transferat cum

p�r�torului dup� livrarea bunului, de obicei, atunci când pre�ul de vânzare este pl�tit �i cum

p�r�torul intr�

în posesia

bunului. Titlul

este transferat

cump�r�torului

dup�înregistrarea actului, iar data de intrare la R

egistrul Propriet��ilor Imobiliare

este relevant� prin raport cu orice alt drept concurent. Ca regul� principal�,

prioritate au drepturile ob�inute primele fa�� de cele ob�inute ulterior. Totu�i

un drept ob�inut ulterior va putea avea prioritate fa�� de un drept ob�inut anterior

dac� dreptul

ulterior va

fi înregistrat

înaintea celuilalt

iar

de�in�torul acestuia este de bun�-credin�� cu privire la existen�a a dreptului anterior �i a datei la care a fost înregistrat. În cazul în care dou� sau m

ai m

ulte drepturi concurente sunt înregistrate în aceea�i zi, prioritatea este divizat� între acestea.

În ceea ce prive�te falimentul sau procedurile de recuperare a

datoriilor, pentru a avea prioritate, un drept trebuie s� fie înregistrat cel pu�in cu o zi înainte de începerea procedurii de falim

ent sau de instituirea a sechestrului.Trebuie m

en�ionat c� buna-credin�� nu reprezint� un criteriu în

304

ceea

ce

priv

e�te

fal

imen

tul

sau

proc

edur

ile d

e re

cupe

rare

a d

ator

iilor

. În

co

nsec

in��

chi

ar d

ac�

de�in�t

orul

unu

i dr

ept

este

de

bun�

-cre

din��

priv

ind

exis

ten�

a un

ui d

rept

ant

erio

r, pr

otec�ia

leg

al�

este

aco

rdat�

de l

a da

ta

înre

gist

r�rii

în R

egis

trul P

ropr

iet��il

or Im

obili

are.

D

ator

it� f

aptu

lui

c� u

nele

dre

ptur

i nu

sun

t în

regi

stra

te,

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or I

mob

iliar

e nu

de�

ine

neap�r

at i

nfor

ma�

ii pr

ejud

iciil

e ca

uzat

e de

ero

rile

de în

regi

stra

re în

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or I

mob

iliar

e, c

u co

ndi�i

a ca

pre

judi

ciul

rec

lam

antu

lui

s� f

ie c

auza

t de

fap

tul

c�:

recl

aman

tul

a av

ut

încr

eder

e în

tr-un

cer

tific

at p

rivin

d te

renu

l sa

u ta

xele

; do

cum

entu

l ca

re

dem

onst

reaz�

drep

tul r

ecla

man

tulu

i nu

a fo

st în

regi

stra

t sau

a fo

st în

regi

stra

t pr

ea tâ

rziu

; dre

ptul

rec

lam

antu

lui a

fos

t anu

lat,

sau

drep

tul r

ecla

man

tulu

i a

prov

enit

dint

r-un

doc

umen

t înr

egis

trat d

ar n

ul.

În c

eea

ce p

rive�

te a

cces

ul p

ublic

la

înre

gist

r�ril

e ef

ectu

ate

în

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or Im

obili

are,

nu

exis

t� re

stric�ii

. Oric

e pe

rsoa

n� p

oate

ob�in

e in

form

a�ii

priv

ind

drep

tul d

e pr

oprie

tate

, ipo

teci

le, a

lte s

arci

ni �

i alte

dr

eptu

ri ca

re a

fect

eaz�

pro

prie

tate

a. O

cop

ie a

înr

egis

tr�ril

or f�c

ute

la

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or

Imob

iliar

e �i

/sau

co

pii

ale

docu

men

telo

r ca

re

dem

onst

reaz�

drep

turil

e în

regi

stra

te,

sunt

dis

poni

bile

cu

plat

a un

ui t

arif

mod

est. 12

.OL

AN

DA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Pr

inci

pale

le r

egle

men

t�ri

în m

ater

ie d

e dr

ept p

rivat

sun

t cup

rinse

în

Cod

ul C

ivil,

�i î

n sp

ecia

l în

Car

tea

3 �i

Car

tea

5. P

rintre

alte

le, C

odul

Civ

il co

n�in

e re

glem

ent�

ri pr

ivin

d dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

�i

de

fo

losi

n��

a pr

oprie

t��il

or i

mob

iliar

e, p

osib

ilit��il

e de

a t

rans

fera

bun

urile

im

obile

, gr

evar

ea p

ropr

iet��il

or i

mob

iliar

e cu

dre

ptur

i re

ale,

cum

ar

fi dr

eptu

l de

su

perf

icie

, se

rvitu

te �

i în

chiri

ere

pe t

erm

en l

ung �i

con�in

e de

ase

men

ea

regl

emen

t�ri

cu p

rivire

la d

rept

urile

asi

gura

torii

cum

ar

fi ga

jul �

i ipo

teca

.

304

ceea

ce

priv

e�te

fal

imen

tul

sau

proc

edur

ile d

e re

cupe

rare

a d

ator

iilor

. În

co

nsec

in��

chi

ar d

ac�

de�in�t

orul

unu

i dr

ept

este

de

bun�

-cre

din��

priv

ind

exis

ten�

a un

ui d

rept

ant

erio

r, pr

otec�ia

leg

al�

este

aco

rdat�

de l

a da

ta

înre

gist

r�rii

în R

egis

trul P

ropr

iet��il

or Im

obili

are.

D

ator

it� f

aptu

lui

c� u

nele

dre

ptur

i nu

sun

t în

regi

stra

te,

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or I

mob

iliar

e nu

de�

ine

neap�r

at i

nfor

ma�

ii pr

ejud

iciil

e ca

uzat

e de

ero

rile

de în

regi

stra

re în

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or I

mob

iliar

e, c

u co

ndi�i

a ca

pre

judi

ciul

rec

lam

antu

lui

s� f

ie c

auza

t de

fap

tul

c�:

recl

aman

tul

a av

ut

încr

eder

e în

tr-un

cer

tific

at p

rivin

d te

renu

l sa

u ta

xele

; do

cum

entu

l ca

re

dem

onst

reaz�

drep

tul r

ecla

man

tulu

i nu

a fo

st în

regi

stra

t sau

a fo

st în

regi

stra

t pr

ea tâ

rziu

; dre

ptul

rec

lam

antu

lui a

fos

t anu

lat,

sau

drep

tul r

ecla

man

tulu

i a

prov

enit

dint

r-un

doc

umen

t înr

egis

trat d

ar n

ul.

În c

eea

ce p

rive�

te a

cces

ul p

ublic

la

înre

gist

r�ril

e ef

ectu

ate

în

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or Im

obili

are,

nu

exis

t� re

stric�ii

. Oric

e pe

rsoa

n� p

oate

ob�in

e in

form

a�ii

priv

ind

drep

tul d

e pr

oprie

tate

, ipo

teci

le, a

lte s

arci

ni �

i alte

dr

eptu

ri ca

re a

fect

eaz�

pro

prie

tate

a. O

cop

ie a

înr

egis

tr�ril

or f�c

ute

la

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or

Imob

iliar

e �i

/sau

co

pii

ale

docu

men

telo

r ca

re

dem

onst

reaz�

drep

turil

e în

regi

stra

te,

sunt

dis

poni

bile

cu

plat

a un

ui t

arif

mod

est. 12

.OL

AN

DA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Pr

inci

pale

le r

egle

men

t�ri

în m

ater

ie d

e dr

ept p

rivat

sun

t cup

rinse

în

Cod

ul C

ivil,

�i î

n sp

ecia

l în

Car

tea

3 �i

Car

tea

5. P

rintre

alte

le, C

odul

Civ

il co

n�in

e re

glem

ent�

ri pr

ivin

d dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

�i

de

fo

losi

n��

a pr

oprie

t��il

or i

mob

iliar

e, p

osib

ilit��il

e de

a t

rans

fera

bun

urile

im

obile

, gr

evar

ea p

ropr

iet��il

or i

mob

iliar

e cu

dre

ptur

i re

ale,

cum

ar

fi dr

eptu

l de

su

perf

icie

, se

rvitu

te �

i în

chiri

ere

pe t

erm

en l

ung �i

con�in

e de

ase

men

ea

regl

emen

t�ri

cu p

rivire

la d

rept

urile

asi

gura

torii

cum

ar

fi ga

jul �

i ipo

teca

.

305

Reglem

ent�rile privind dreptul public sunt prev�zute atât în legisla�ia na�ional� cât �i în cea local�. În ce prive�te dreptul de proprietate asupra terenurilor,

inter alia,

sunt im

portante Legea

Prim�riilor

�i Legea

Exproprierii, care restric�ioneaz� posibilitatea de transfer a dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obiliare în raport de noile modific�ri. Legea

privind Exploatarea Terenului este, de asemenea, im

portant�. Aceast� nou�

lege, prevede, printre altele, condi�iile pe care o autoritate local� le poate im

pune în ceea ce prive�te dezvoltarea anumitor terenurilor sau a unei zone.

Dreptul com

un nu joac� niciun rol în Olanda, cum

de altfel, nici reglem

ent�rile interna�ionale.

Doar

în cazuri

excep�ionale conven�iile

interna�ionale pot juca un rol, de exemplu, în dreptul interna�ional privat, în

cazul conflictului

dintre sistem

ele legislative.

Actele

normative

sunt clasificate în acte norm

ative la nivel na�ional �i acte normative la nivel local.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

În O

landa nu exist� restric�ii în ceea ce prive�te posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra bunurilor im

obile pentru anumite

categorii de

persoane cum

ar

fi cele

nerezidente. D

repturile reale

recunoscute în

legisla�ia olandez�

sunt dreptul

de proprietate

�i dezm

embr�m

intele sale: dreptul de uzufruct, superficie, servitute. Pe de alt�parte sunt recunoscute �i drepturile de natur� contractual� care au for��obligatorie doar între p�r�i, nefiind opozabile ter�ilor.

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În O

landa, institu�ia abilitat� în materie de cadastru �i publicitate

imobiliar� este Serviciul de Publicitate Im

obiliar��i R

egistre Publice cu sediul în A

pledoorn care are 15 oficii regionale ce func�ioneaz� dup� acela�i regulam

ent. Fiecare parcel� de teren din Olanda este inclus� în registrele

publice ale

Serviciului de

Publicitate Im

obiliar��i

Registre Publice.

305

Reglem

ent�rile privind dreptul public sunt prev�zute atât în legisla�ia na�ional� cât �i în cea local�. În ce prive�te dreptul de proprietate asupra terenurilor,

inter alia,

sunt im

portante Legea

Prim�riilor

�i Legea

Exproprierii, care restric�ioneaz� posibilitatea de transfer a dreptului de proprietate asupra bunurilor im

obiliare în raport de noile modific�ri. Legea

privind Exploatarea Terenului este, de asemenea, im

portant�. Aceast� nou�

lege, prevede, printre altele, condi�iile pe care o autoritate local� le poate im

pune în ceea ce prive�te dezvoltarea anumitor terenurilor sau a unei zone.

Dreptul com

un nu joac� niciun rol în Olanda, cum

de altfel, nici reglem

ent�rile interna�ionale.

Doar

în cazuri

excep�ionale conven�iile

interna�ionale pot juca un rol, de exemplu, în dreptul interna�ional privat, în

cazul conflictului

dintre sistem

ele legislative.

Actele

normative

sunt clasificate în acte norm

ative la nivel na�ional �i acte normative la nivel local.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

În O

landa nu exist� restric�ii în ceea ce prive�te posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra bunurilor im

obile pentru anumite

categorii de

persoane cum

ar

fi cele

nerezidente. D

repturile reale

recunoscute în

legisla�ia olandez�

sunt dreptul

de proprietate

�i dezm

embr�m

intele sale: dreptul de uzufruct, superficie, servitute. Pe de alt�parte sunt recunoscute �i drepturile de natur� contractual� care au for��obligatorie doar între p�r�i, nefiind opozabile ter�ilor.

C.

Sistemul de înregistrare �i registrele de publicitate im

obiliar�În O

landa, institu�ia abilitat� în materie de cadastru �i publicitate

imobiliar� este Serviciul de Publicitate Im

obiliar��i R

egistre Publice cu sediul în A

pledoorn care are 15 oficii regionale ce func�ioneaz� dup� acela�i regulam

ent. Fiecare parcel� de teren din Olanda este inclus� în registrele

publice ale

Serviciului de

Publicitate Im

obiliar��i

Registre Publice.

306

Dre

ptur

ile c

are

priv

esc

bunu

rile

imob

ile, c

um a

r fi

drep

tul

de p

ropr

ieta

te,

înch

irier

ea p

e te

rmen

lun

g, d

rept

ul d

e su

perf

icie

, se

rvitu�il

e, i

pote

cile

, se

ches

trul,

sunt

înre

gist

rate

în a

cest

e re

gist

re. D

e as

emen

ea, u

nele

res

tric�

ii de

ord

ine

publ

ic�

sunt

men�io

nate

, cu

m a

r fi

dese

mna

rea

ca m

onum

ent

prot

ejat

, dre

ptul

de

pref

erin��

, etc

. În

prin

cipi

u, d

rept

urile

per

sona

le c

um a

r fi

drep

tul d

e în

chiri

ere

sau

drep

turil

e pr

efer

en�ia

le n

u se

înr

egis

treaz�.

Con

tract

ul d

e vâ

nzar

e po

ate

fi în

regi

stra

t dar

ace

st lu

cru

nu e

ste

oblig

ator

iu. C

a re

gul�

gen

eral�,

pen

tru a

op

era

trans

feru

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

est

e ne

cesa

r� în

regi

stra

rea

drep

tulu

i tra

nsfe

rat

la O

ficiu

l de

Pub

licita

te I

mob

iliar�.

Cu

toat

e ac

este

a, e

xist��i

ex

cep�

ii �i

anu

me

drep

turi

care

nu

trebu

ie î

n m

od o

blig

ator

iu î

nreg

istra

te

pent

ru a

fi

recu

nosc

ute:

dre

ptul

de

prop

rieta

te d

obân

dit

ca u

rmar

e a

uzuc

apiu

nii s

au p

rin s

ucce

siun

e. T

rans

feru

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

în c

azul

co

ntra

ctul

ui

de

vânz

are-

cum

p�ra

re

oper

eaz�

la

m

omen

tul

înre

gist

r�rii

tit

lulu

i de

c�tre

not

ar la

Ofic

iul d

e Pu

blic

itate

Imob

iliar�.

�i

în s

iste

mul

ola

ndez

de

publ

icita

te im

obili

ar�

se a

plic�

prin

cipi

ul

prio

rit��

ii pr

imul

ui

drep

t în

regi

stra

t. C

u to

ate

aces

tea,

le

gea

prev

ede

num

eroa

se e

xcep�ii

. In

form

a�iil

e de�in

ute

de

Ofic

iul

de

Publ

icita

te

Imob

iliar�

sunt

di

spon

ibile

în fo

rmat

dig

ital.

Ace

st lu

cru

este

val

abil

atât

pen

tru in

form

a�iil

e pr

ivin

d pr

oprie

tate

a câ

t �i p

entru

alte

fap

te ju

ridic

e ca

re s

unt î

nreg

istra

te la

O

ficiu

l de

Publ

icita

te Im

obili

ar�.

Cor

ectit

udin

ea in

form

a�iil

or d

in re

gist

rele

O

ficiu

lui

de P

ublic

itate

Im

obili

ar�

nu e

ste

gara

ntat�.

În

prin

cipi

u, e

ste

posi

bil c

a in

form

a�iil

e di

n re

gist

rele

Ofic

iulu

i de

Publ

icita

te Im

obili

ar�

s� n

u fie

în

tota

litat

e co

rect

e sa

u ac

tual

izat

e. T

otu�

i, re

gula

gen

eral�

este

ace

ea

conf

orm

c�r

eia

cum

p�r�

toru

l se

poat

e ba

za p

e co

rect

itudi

nea

regi

stre

lor,

cu

exce

p�ia

ca

zulu

i în

ca

re

cuno�t

ea

sau

ar

fi tre

buit

s�

cuno

asc�

o

inco

rect

itudi

ne c

a ur

mar

e a

cons

ult�

rii re

gist

relo

r.

306

Dre

ptur

ile c

are

priv

esc

bunu

rile

imob

ile, c

um a

r fi

drep

tul

de p

ropr

ieta

te,

înch

irier

ea p

e te

rmen

lun

g, d

rept

ul d

e su

perf

icie

, se

rvitu�il

e, i

pote

cile

, se

ches

trul,

sunt

înre

gist

rate

în a

cest

e re

gist

re. D

e as

emen

ea, u

nele

res

tric�

ii de

ord

ine

publ

ic�

sunt

men�io

nate

, cu

m a

r fi

dese

mna

rea

ca m

onum

ent

prot

ejat

, dre

ptul

de

pref

erin��

, etc

. În

prin

cipi

u, d

rept

urile

per

sona

le c

um a

r fi

drep

tul d

e în

chiri

ere

sau

drep

turil

e pr

efer

en�ia

le n

u se

înr

egis

treaz�.

Con

tract

ul d

e vâ

nzar

e po

ate

fi în

regi

stra

t dar

ace

st lu

cru

nu e

ste

oblig

ator

iu. C

a re

gul�

gen

eral�,

pen

tru a

op

era

trans

feru

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

est

e ne

cesa

r� în

regi

stra

rea

drep

tulu

i tra

nsfe

rat

la O

ficiu

l de

Pub

licita

te I

mob

iliar�.

Cu

toat

e ac

este

a, e

xist��i

ex

cep�

ii �i

anu

me

drep

turi

care

nu

trebu

ie î

n m

od o

blig

ator

iu î

nreg

istra

te

pent

ru a

fi

recu

nosc

ute:

dre

ptul

de

prop

rieta

te d

obân

dit

ca u

rmar

e a

uzuc

apiu

nii s

au p

rin s

ucce

siun

e. T

rans

feru

l dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

în c

azul

co

ntra

ctul

ui

de

vânz

are-

cum

p�ra

re

oper

eaz�

la

m

omen

tul

înre

gist

r�rii

tit

lulu

i de

c�tre

not

ar la

Ofic

iul d

e Pu

blic

itate

Imob

iliar�.

�i

în s

iste

mul

ola

ndez

de

publ

icita

te im

obili

ar�

se a

plic�

prin

cipi

ul

prio

rit��

ii pr

imul

ui

drep

t în

regi

stra

t. C

u to

ate

aces

tea,

le

gea

prev

ede

num

eroa

se e

xcep�ii

. In

form

a�iil

e de�in

ute

de

Ofic

iul

de

Publ

icita

te

Imob

iliar�

sunt

di

spon

ibile

în fo

rmat

dig

ital.

Ace

st lu

cru

este

val

abil

atât

pen

tru in

form

a�iil

e pr

ivin

d pr

oprie

tate

a câ

t �i p

entru

alte

fap

te ju

ridic

e ca

re s

unt î

nreg

istra

te la

O

ficiu

l de

Publ

icita

te Im

obili

ar�.

Cor

ectit

udin

ea in

form

a�iil

or d

in re

gist

rele

O

ficiu

lui

de P

ublic

itate

Im

obili

ar�

nu e

ste

gara

ntat�.

În

prin

cipi

u, e

ste

posi

bil c

a in

form

a�iil

e di

n re

gist

rele

Ofic

iulu

i de

Publ

icita

te Im

obili

ar�

s� n

u fie

în

tota

litat

e co

rect

e sa

u ac

tual

izat

e. T

otu�

i, re

gula

gen

eral�

este

ace

ea

conf

orm

c�r

eia

cum

p�r�

toru

l se

poat

e ba

za p

e co

rect

itudi

nea

regi

stre

lor,

cu

exce

p�ia

ca

zulu

i în

ca

re

cuno�t

ea

sau

ar

fi tre

buit

s�

cuno

asc�

o

inco

rect

itudi

ne c

a ur

mar

e a

cons

ult�

rii re

gist

relo

r.

307

13.SER

BIA

A.

Sediul materiei

Principalele legi care reglem

enteaz� proprietatea imobiliar� în Serbia

sunt: Legea privind Obliga�iile, care stabile�te regulile generale cu privire la

forma �i con�inutul contractelor, Legea cu privire la Elem

entele de Baz� ale

Propriet��ii care define�te dreptul de proprietate, servitu�ile �i alte sarcini, Legea cu privire la Transferul Propriet��ilor Im

obiliare care define�te transferul dreptului de proprietate asupra im

obilelor, Legea de Stat privind M�sur�torile

Terestre �i

Cadastrul

care reglem

enteaz� organizarea

�i înregistrarea inform

a�iilor cu privire la imobile �i organizarea cadastrului �i

Legea Ipotecii, care reglementeaz� constituirea ipotecilor.

Având în vedere c� legea din Serbia î�i are originile în sistem

ul de drept rom

an, precedentul nu are un impact sem

nificativ asupra dreptului im

obiliar. Cu toate acestea, jurispruden�a instan�elor superioare sârbe�ti va fi

luat� în considera�ie de c�tre judec�tori în procesul de decizie a unor cazuri noi. Legile interna�ionale, cum

ar fi tratatele �i conven�iile interna�ionale privind dom

eniul imobiliar, sunt aplicabile doar dac� au fost ratificate de

Parlamentul Serbiei. Tratatele interna�ionale adoptate au suprem

a�ie fa�� de legisla�ia na�ional�.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

Pe teritoriul Serbiei nu exist� restric�ii legale privind dobândirea dreptului de proprietate pentru anum

ite categorii de persoane. Cu toate

acestea, persoanele

fizice str�ine

�i persoanele

juridice str�ine

care desf��oar� activit��i com

erciale în Serbia pot s� dobândeasc�, în temeiul

principiului reciprocit��ii,

dreptul de

proprietate asupra

propriet��ilor im

obiliare din Serbia. Principiul reciprocit��ii se presupune c� exist�, dar prezum

�ia poate fi comb�tut�. D

ac� este necesar, partea interesat� sau

307

13.SER

BIA

A.

Sediul materiei

Principalele legi care reglem

enteaz� proprietatea imobiliar� în Serbia

sunt: Legea privind Obliga�iile, care stabile�te regulile generale cu privire la

forma �i con�inutul contractelor, Legea cu privire la Elem

entele de Baz� ale

Propriet��ii care define�te dreptul de proprietate, servitu�ile �i alte sarcini, Legea cu privire la Transferul Propriet��ilor Im

obiliare care define�te transferul dreptului de proprietate asupra im

obilelor, Legea de Stat privind M�sur�torile

Terestre �i

Cadastrul

care reglem

enteaz� organizarea

�i înregistrarea inform

a�iilor cu privire la imobile �i organizarea cadastrului �i

Legea Ipotecii, care reglementeaz� constituirea ipotecilor.

Având în vedere c� legea din Serbia î�i are originile în sistem

ul de drept rom

an, precedentul nu are un impact sem

nificativ asupra dreptului im

obiliar. Cu toate acestea, jurispruden�a instan�elor superioare sârbe�ti va fi

luat� în considera�ie de c�tre judec�tori în procesul de decizie a unor cazuri noi. Legile interna�ionale, cum

ar fi tratatele �i conven�iile interna�ionale privind dom

eniul imobiliar, sunt aplicabile doar dac� au fost ratificate de

Parlamentul Serbiei. Tratatele interna�ionale adoptate au suprem

a�ie fa�� de legisla�ia na�ional�.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

Pe teritoriul Serbiei nu exist� restric�ii legale privind dobândirea dreptului de proprietate pentru anum

ite categorii de persoane. Cu toate

acestea, persoanele

fizice str�ine

�i persoanele

juridice str�ine

care desf��oar� activit��i com

erciale în Serbia pot s� dobândeasc�, în temeiul

principiului reciprocit��ii,

dreptul de

proprietate asupra

propriet��ilor im

obiliare din Serbia. Principiul reciprocit��ii se presupune c� exist�, dar prezum

�ia poate fi comb�tut�. D

ac� este necesar, partea interesat� sau

308

auto

ritat

ea c

ompe

tent�

poat

e so

licita

Min

iste

rulu

i de

Just

i�ie

s� s

e pr

onun�e

da

c� e

xist�

reci

proc

itate

în c

azul

resp

ectiv

. Le

gisl

a�ia

Ser

biei

rec

unoa�t

e ur

m�t

oare

le d

rept

uri

asup

ra t

eren

ului

: dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

(p

ropr

ieta

tea

indi

vidu

al�,

co

prop

rieta

tea �i

pr

oprie

tate

a în

com

un),

serv

itu�il

e, ip

otec

a, d

rept

ul d

e pr

eem

p�iu

ne, u

zul �

i în

chiri

erea

. M

erit�

men�io

nat f

aptu

l c�

noua

Leg

e a

plan

ific�

rilor

în c

onst

ruc�

ii in

trodu

ce p

osib

ilita

tea

de c

onve

rsie

a d

rept

ului

de

folo

sin��

în d

rept

de

prop

rieta

te �

i nu

prev

ede

elim

inar

ea/în

l�tu

rare

a dr

eptu

l de

folo

sin��.

Pen

tru

a av

ea e

fect

fat�

de t

er�i,

un

drep

t sa

u o

oblig

a�ie

priv

ind

prop

rieta

tea

imob

iliar�

trebu

ie s�

fie c

orec

t în

regi

stra

te î

n ca

rtea

func

iar�

. D

rept

urile

ne

înre

gist

rate

vo

r av

ea

efec

t do

ar

între

p�

r�ile

co

ntra

ctan

te,

nefii

nd

opoz

abile

erg

a om

nes.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

De�

i si

stem

ul

de

înre

gist

rare

al

C�r�il

or

Func

iare

nu

pr

eved

e ob

ligat

ivita

tea

înre

gist

r�rii

dre

ptur

ilor

ob�in

ute,

cu

toat

e ac

este

a o

regu

l�ge

nera

l� sp

ecifi

c� le

gisl

a�ie

i Ser

biei

est

e c�

toat

e dr

eptu

rile

in re

m tr

ebui

e s�

fie î

nreg

istra

te p

entru

a a

vea

efec

te f

a��

de t

er�i

(de

exem

plu:

dre

ptul

de

prop

rieta

te (p

ropr

ieta

tea

excl

usiv�,

cop

ropr

ieta

tea,

cop

ropr

ieta

tea

com

un��i

ne

divi

zat��i

pro

prie

tate

a în

com

un),

ipot

eca,

dre

ptul

de

înch

irier

e, u

zul,

serv

itu�il

e,

etc.

) În

pl

us,

în

conf

orm

itate

cu

Le

gea

de

Stat

pr

ivin

d M�s

ur�t

orile

Ter

estre

�i

Cad

astru

l, o

pers

oan�

car

e do

bând

e�te

un

drep

t as

upra

une

i pro

prie

t��i

imob

iliar

e es

te o

blig

at�

s� în

regi

stre

ze o

rice

cesi

une,

tra

nsfe

r sau

lim

itare

a d

rept

urilo

r ref

erito

are

la a

cel i

mob

il, p

entru

ca

drep

tul

dobâ

ndit

s�

prod

uc�

efec

te

erga

om

ens.

Înre

gist

rare

a la

au

torit��

ile

com

pete

nte

trebu

ie

f�cu

t�

în

term

en

de

30

de

zile

de

la

m

omen

tul

trans

feru

lui.

Pers

oana

car

e nu

res

pect�

oblig

a�ia

de

înre

gist

rare

poa

te p

rimi

sanc�iu

ni p

ecun

iare

.

308

auto

ritat

ea c

ompe

tent�

poat

e so

licita

Min

iste

rulu

i de

Just

i�ie

s� s

e pr

onun�e

da

c� e

xist�

reci

proc

itate

în c

azul

resp

ectiv

. Le

gisl

a�ia

Ser

biei

rec

unoa�t

e ur

m�t

oare

le d

rept

uri

asup

ra t

eren

ului

: dr

eptu

l de

pr

oprie

tate

(p

ropr

ieta

tea

indi

vidu

al�,

co

prop

rieta

tea �i

pr

oprie

tate

a în

com

un),

serv

itu�il

e, ip

otec

a, d

rept

ul d

e pr

eem

p�iu

ne, u

zul �

i în

chiri

erea

. M

erit�

men�io

nat f

aptu

l c�

noua

Leg

e a

plan

ific�

rilor

în c

onst

ruc�

ii in

trodu

ce p

osib

ilita

tea

de c

onve

rsie

a d

rept

ului

de

folo

sin��

în d

rept

de

prop

rieta

te �

i nu

prev

ede

elim

inar

ea/în

l�tu

rare

a dr

eptu

l de

folo

sin��.

Pen

tru

a av

ea e

fect

fat�

de t

er�i,

un

drep

t sa

u o

oblig

a�ie

priv

ind

prop

rieta

tea

imob

iliar�

trebu

ie s�

fie c

orec

t în

regi

stra

te î

n ca

rtea

func

iar�

. D

rept

urile

ne

înre

gist

rate

vo

r av

ea

efec

t do

ar

între

p�

r�ile

co

ntra

ctan

te,

nefii

nd

opoz

abile

erg

a om

nes.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

De�

i si

stem

ul

de

înre

gist

rare

al

C�r�il

or

Func

iare

nu

pr

eved

e ob

ligat

ivita

tea

înre

gist

r�rii

dre

ptur

ilor

ob�in

ute,

cu

toat

e ac

este

a o

regu

l�ge

nera

l� sp

ecifi

c� le

gisl

a�ie

i Ser

biei

est

e c�

toat

e dr

eptu

rile

in re

m tr

ebui

e s�

fie î

nreg

istra

te p

entru

a a

vea

efec

te f

a��

de t

er�i

(de

exem

plu:

dre

ptul

de

prop

rieta

te (p

ropr

ieta

tea

excl

usiv�,

cop

ropr

ieta

tea,

cop

ropr

ieta

tea

com

un��i

ne

divi

zat��i

pro

prie

tate

a în

com

un),

ipot

eca,

dre

ptul

de

înch

irier

e, u

zul,

serv

itu�il

e,

etc.

) În

pl

us,

în

conf

orm

itate

cu

Le

gea

de

Stat

pr

ivin

d M�s

ur�t

orile

Ter

estre

�i

Cad

astru

l, o

pers

oan�

car

e do

bând

e�te

un

drep

t as

upra

une

i pro

prie

t��i

imob

iliar

e es

te o

blig

at�

s� în

regi

stre

ze o

rice

cesi

une,

tra

nsfe

r sau

lim

itare

a d

rept

urilo

r ref

erito

are

la a

cel i

mob

il, p

entru

ca

drep

tul

dobâ

ndit

s�

prod

uc�

efec

te

erga

om

ens.

Înre

gist

rare

a la

au

torit��

ile

com

pete

nte

trebu

ie

f�cu

t�

în

term

en

de

30

de

zile

de

la

m

omen

tul

trans

feru

lui.

Pers

oana

car

e nu

res

pect�

oblig

a�ia

de

înre

gist

rare

poa

te p

rimi

sanc�iu

ni p

ecun

iare

.

309

În conformitate cu legisla�ia Serbiei, titlul de proprietate al unui

imobil poate fi dobândit de la un proprietar care de�ine un drept de

proprietate înregistrat,

prin interm

ediul unui

contract de

vânzare -

cump�rare, contract care reprezint� un just titlu, în tim

p ce înregistrarea în registrul funciar reprezint� o condi�ie de stabilire a propriet��ii (m

odus acquirendi). Proprietatea este considerat� a fi transferat� la înregistrarea titlului în registrul funciar. La înregistrarea drepturilor asupra bunurilor im

obile se aplic� principiul general prior in tempore potior in iure. A

ceasta înseam

n� c� mom

entul depunerii cererii de înregistrare la

autoritatea com

petent� este decisiv, cu condi�ia ca toate cerin�ele privind înregistrarea s� fi fost îndeplinite. În ceea ce prive�te drepturile înregistrate, dobânditorul unui drept care efectueaz� prim

ul înregistrarea va avea prioritate fa�� de persoanele care înregistreaz� ulterior acelea�i drepturi.

În prezent, în Serbia, sistemul de înregistrare a terenurilor recunoa�te

4 tipuri de registre: Cadastrul Terenurilor 321 (C

adastrul funciar), Cadastrul

Propriet��ilor 322, Cartea Funciar�

323�i Registrul titlurilor de proprietate

324. În

timp

ce C

adastrul Terenurilor

con�ine date

cartografice/topografice privind terenurile, C�r�ile Funciare �i C

adastrul Propriet��ilor sunt considerate a fi înregistr�ri legale (de exem

plu, numai

înregistr�rile în C�r�ile Funciare sau în C

adastrul Propriet��ilor, dup� caz, vor avea efect fa�� de ter�i). În plus, unele regiuni sunt sub inciden�a R

egistrului titlurilor de proprietate care este mai pu�in sigur com

parativ cu C

adastrul Propriet��ilor �i C�r�ile Funciare, deoarece titularul unui act

referindu-se la titlul s�u de proprietate se bucur� doar de ipoteza c� el este proprietarul real al im

obilului respectiv. De asem

enea, trebuie remarcat

faptul c� niciun registru nu acoper� întregul teritoriu al Serbiei �i c� exist�

321Cadastre of Land;322Cadastre of Real Estate;323Land Books;324D

eed System309

În conformitate cu legisla�ia Serbiei, titlul de proprietate al unui

imobil poate fi dobândit de la un proprietar care de�ine un drept de

proprietate înregistrat,

prin interm

ediul unui

contract de

vânzare -

cump�rare, contract care reprezint� un just titlu, în tim

p ce înregistrarea în registrul funciar reprezint� o condi�ie de stabilire a propriet��ii (m

odus acquirendi). Proprietatea este considerat� a fi transferat� la înregistrarea titlului în registrul funciar. La înregistrarea drepturilor asupra bunurilor im

obile se aplic� principiul general prior in tempore potior in iure. A

ceasta înseam

n� c� mom

entul depunerii cererii de înregistrare la

autoritatea com

petent� este decisiv, cu condi�ia ca toate cerin�ele privind înregistrarea s� fi fost îndeplinite. În ceea ce prive�te drepturile înregistrate, dobânditorul unui drept care efectueaz� prim

ul înregistrarea va avea prioritate fa�� de persoanele care înregistreaz� ulterior acelea�i drepturi.

În prezent, în Serbia, sistemul de înregistrare a terenurilor recunoa�te

4 tipuri de registre: Cadastrul Terenurilor 321 (C

adastrul funciar), Cadastrul

Propriet��ilor 322, Cartea Funciar�

323�i Registrul titlurilor de proprietate

324. În

timp

ce C

adastrul Terenurilor

con�ine date

cartografice/topografice privind terenurile, C�r�ile Funciare �i C

adastrul Propriet��ilor sunt considerate a fi înregistr�ri legale (de exem

plu, numai

înregistr�rile în C�r�ile Funciare sau în C

adastrul Propriet��ilor, dup� caz, vor avea efect fa�� de ter�i). În plus, unele regiuni sunt sub inciden�a R

egistrului titlurilor de proprietate care este mai pu�in sigur com

parativ cu C

adastrul Propriet��ilor �i C�r�ile Funciare, deoarece titularul unui act

referindu-se la titlul s�u de proprietate se bucur� doar de ipoteza c� el este proprietarul real al im

obilului respectiv. De asem

enea, trebuie remarcat

faptul c� niciun registru nu acoper� întregul teritoriu al Serbiei �i c� exist�

321Cadastre of Land;322Cadastre of Real Estate;323Land Books;324D

eed System

310

unel

e re

giun

i în

care

tere

nuril

e �i

con

stru

c�iil

e de

pe

ele

nu a

u f�

cut o

biec

tul

înre

gist

r�rii

. Le

gisl

a�ia

Ser

biei

nu

prev

ede

posi

bilit

atea

înc

heie

rii t

ranz

ac�ii

lor

imob

iliar

e pe

cal

e el

ectro

nic�

. Leg

ea d

e St

at p

rivin

d M�s

ur�t

orile

Ter

estre

�i

Cad

astru

l pr

eved

e un

nou

sis

tem

inf

orm

atic

geo

dezi

c-ca

dast

ral

unifo

rm �

i po

sibi

litat

ea d

e a

acce

sa e

lect

roni

c in

form

a�iil

e cu

priv

ire l

a pr

oprie

t��il

e în

regi

stra

te, î

ncep

ând

cu ia

nuar

ie 2

010.

În

con

form

itate

cu

prin

cipi

ul b

unei

-cre

din�

e, în

regi

str�

rile

efec

tuat

e su

nt c

onsi

dera

te a

fi

core

cte �i

pre

cise

. Po

trivi

t ac

estu

i pr

inci

piu,

oric

e pe

rsoa

n� d

e bu

n�-c

redi

n��

care

se

baze

az�

pe i

nfor

ma�

iile

ob�in

ute

de l

a O

ficiu

l de

C

adas

tru �i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�

este

pr

otej

at�

împo

triva

re

clam

a�iil

or t

er�il

or,

chia

r da

c� i

nfor

ma�

iile

înre

gist

rate

se

dove

desc

a f

i in

exac

te s

au in

com

plet

e. D

e as

emen

ea, a

rtico

lul 5

8 di

n C

onst

itu�ia

Ser

biei

ga

rant

eaz�

dre

ptul

de

prop

rieta

te.

În c

az d

e pr

ejud

iciu

cau

zat

prin

tr-o

înre

gist

rare

nec

onfo

rm�

cu re

alita

tea,

lege

a ca

re re

glem

ente

az�

înre

gist

rare

a dr

eptu

rilor

imob

iliar

e nu

pre

vede

exp

res

drep

tul p�r�ii

v�t�m

ate

de a

sol

icita

as

tfel

de d

esp�

gubi

ri. C

u to

ate

aces

tea,

în

conf

orm

itate

cu

prin

cipi

ile

gene

rale

ale

dre

ptul

ui s

ârbe

sc, p

ot fi

sol

icita

te d

esp�

gubi

ri de

la o

rice

parte

ca

re e

ste

g�si

t� v

inov

at�

pent

ru d

aune

le su

ferit

e.

Reg

istre

le s

unt

acce

sibi

le p

ublic

ului

. A

stfe

l, or

ice

parte

int

eres

at�

poat

e ob�in

e to

ate

info

rma�

iile

rele

vant

e pr

ivin

d pr

oprie

t��il

e im

obili

are

(ex.

dr

eptu

l de

prop

rieta

te, s

arci

nile

, etc

.).

14.S

UE

DIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Pr

inci

pale

le a

cte

norm

ativ

e ca

re r

egle

men

teaz�

aspe

ctel

e es

en�ia

le

ale

legi

sla�

iei

priv

ind

prop

rieta

tea

priv

at�

a im

obile

lor

sunt

: C

odul

Te

renu

rilor

di

n Su

edia

325

care

re

glem

ente

az�

drep

tul

de

prop

rieta

te,

325

Jord

abal

ken;

310

unel

e re

giun

i în

care

tere

nuril

e �i

con

stru

c�iil

e de

pe

ele

nu a

u f�

cut o

biec

tul

înre

gist

r�rii

. Le

gisl

a�ia

Ser

biei

nu

prev

ede

posi

bilit

atea

înc

heie

rii t

ranz

ac�ii

lor

imob

iliar

e pe

cal

e el

ectro

nic�

. Leg

ea d

e St

at p

rivin

d M�s

ur�t

orile

Ter

estre

�i

Cad

astru

l pr

eved

e un

nou

sis

tem

inf

orm

atic

geo

dezi

c-ca

dast

ral

unifo

rm �

i po

sibi

litat

ea d

e a

acce

sa e

lect

roni

c in

form

a�iil

e cu

priv

ire l

a pr

oprie

t��il

e în

regi

stra

te, î

ncep

ând

cu ia

nuar

ie 2

010.

În

con

form

itate

cu

prin

cipi

ul b

unei

-cre

din�

e, în

regi

str�

rile

efec

tuat

e su

nt c

onsi

dera

te a

fi

core

cte �i

pre

cise

. Po

trivi

t ac

estu

i pr

inci

piu,

oric

e pe

rsoa

n� d

e bu

n�-c

redi

n��

care

se

baze

az�

pe i

nfor

ma�

iile

ob�in

ute

de l

a O

ficiu

l de

C

adas

tru �i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�

este

pr

otej

at�

împo

triva

re

clam

a�iil

or t

er�il

or,

chia

r da

c� i

nfor

ma�

iile

înre

gist

rate

se

dove

desc

a f

i in

exac

te s

au in

com

plet

e. D

e as

emen

ea, a

rtico

lul 5

8 di

n C

onst

itu�ia

Ser

biei

ga

rant

eaz�

dre

ptul

de

prop

rieta

te.

În c

az d

e pr

ejud

iciu

cau

zat

prin

tr-o

înre

gist

rare

nec

onfo

rm�

cu re

alita

tea,

lege

a ca

re re

glem

ente

az�

înre

gist

rare

a dr

eptu

rilor

imob

iliar

e nu

pre

vede

exp

res

drep

tul p�r�ii

v�t�m

ate

de a

sol

icita

as

tfel

de d

esp�

gubi

ri. C

u to

ate

aces

tea,

în

conf

orm

itate

cu

prin

cipi

ile

gene

rale

ale

dre

ptul

ui s

ârbe

sc, p

ot fi

sol

icita

te d

esp�

gubi

ri de

la o

rice

parte

ca

re e

ste

g�si

t� v

inov

at�

pent

ru d

aune

le su

ferit

e.

Reg

istre

le s

unt

acce

sibi

le p

ublic

ului

. A

stfe

l, or

ice

parte

int

eres

at�

poat

e ob�in

e to

ate

info

rma�

iile

rele

vant

e pr

ivin

d pr

oprie

t��il

e im

obili

are

(ex.

dr

eptu

l de

prop

rieta

te, s

arci

nile

, etc

.).

14.S

UE

DIA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

Pr

inci

pale

le a

cte

norm

ativ

e ca

re r

egle

men

teaz�

aspe

ctel

e es

en�ia

le

ale

legi

sla�

iei

priv

ind

prop

rieta

tea

priv

at�

a im

obile

lor

sunt

: C

odul

Te

renu

rilor

di

n Su

edia

325

care

re

glem

ente

az�

drep

tul

de

prop

rieta

te,

325

Jord

abal

ken;

311

uzufructul, servitu�ile, ipotecile, concesiunea �i înregistrarea drepturilor asupra propriet��ilor im

obiliare, Legea dreptului de preemp�iune

326 care acord� m

unicipalit��ilor din Suedia dreptul de preemp�iune atunci când o

proprietate im

obiliar� situat�

în cadrul

municipalit��ii

respective face

obiectul unei cump�r�ri, Legea privind A

chizi�ia Propriet��ilor Închiriate327

care prevede c� transferul unei propriet��i imobiliare trebuie notificat

municipalit��ii

în cazul

în care

o persoan�

dobânde�te o

proprietate închiriat� sau ac�iuni la o com

panie care de�ine o proprietate închiriat�. Suedia are un sistem

de drept civil �i singurele precedente care pot fi într-adev�r invocate sunt deciziile luate de c�tre C

urtea Suprem� de Justi�ie

pentru interpretarea legilor scrise. De asem

enea, îndrum�ri cu privire la

modul de a interpreta o lege se pot g�si în lucr�rile preg�titoare em

ise de c�tre

Parlamentul

suedez înainte

de adoptarea

unei legi.

Legile interna�ionale nu sunt relevante pentru legisla�ia propriet��ii im

obiliare.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

N

u exist� restric�ii privind dobândirea dreptului de proprietate de c�tre cet��enii str�ini. Totu�i exist� unele restric�ii legate de transferul propriet��ii. D

e exemplu, Legea privind A

chizi�ia Propriet��ilor Închiriate prevede

c� transferul

unei astfel

de propriet��i

trebuie notificat

municipalit��ii în decurs de trei luni �i m

unicipalitatea decide dac� transferul trebuie sau nu aprobat de tribunalul regional privind închirierile. Tribunalul regional privind închirierile va aprecia pe de o parte dac� cum

p�r�torul are inten�ia de a face o investi�ie pe term

en lung iar pe de alt� parte se va pronun�a asupra capacit��ii sale de a adm

inistra proprietatea într-o manier�

acceptabil�.

326Förköpslagen;327Lagen om

förvärv av hyresfastighet m.m

.; 311

uzufructul, servitu�ile, ipotecile, concesiunea �i înregistrarea drepturilor asupra propriet��ilor im

obiliare, Legea dreptului de preemp�iune

326 care acord� m

unicipalit��ilor din Suedia dreptul de preemp�iune atunci când o

proprietate im

obiliar� situat�

în cadrul

municipalit��ii

respective face

obiectul unei cump�r�ri, Legea privind A

chizi�ia Propriet��ilor Închiriate327

care prevede c� transferul unei propriet��i imobiliare trebuie notificat

municipalit��ii

în cazul

în care

o persoan�

dobânde�te o

proprietate închiriat� sau ac�iuni la o com

panie care de�ine o proprietate închiriat�. Suedia are un sistem

de drept civil �i singurele precedente care pot fi într-adev�r invocate sunt deciziile luate de c�tre C

urtea Suprem� de Justi�ie

pentru interpretarea legilor scrise. De asem

enea, îndrum�ri cu privire la

modul de a interpreta o lege se pot g�si în lucr�rile preg�titoare em

ise de c�tre

Parlamentul

suedez înainte

de adoptarea

unei legi.

Legile interna�ionale nu sunt relevante pentru legisla�ia propriet��ii im

obiliare.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

N

u exist� restric�ii privind dobândirea dreptului de proprietate de c�tre cet��enii str�ini. Totu�i exist� unele restric�ii legate de transferul propriet��ii. D

e exemplu, Legea privind A

chizi�ia Propriet��ilor Închiriate prevede

c� transferul

unei astfel

de propriet��i

trebuie notificat

municipalit��ii în decurs de trei luni �i m

unicipalitatea decide dac� transferul trebuie sau nu aprobat de tribunalul regional privind închirierile. Tribunalul regional privind închirierile va aprecia pe de o parte dac� cum

p�r�torul are inten�ia de a face o investi�ie pe term

en lung iar pe de alt� parte se va pronun�a asupra capacit��ii sale de a adm

inistra proprietatea într-o manier�

acceptabil�.

326Förköpslagen;327Lagen om

förvärv av hyresfastighet m.m

.;

312

Pr

inci

pale

le d

rept

uri

recu

nosc

ute

în l

egis

la�ia

sue

dez�

cu

priv

ire l

a bu

nuril

e im

obile

sun

t: dr

eptu

l de

prop

rieta

te a

bsol

ut�32

8 (fre

ehol

d) –

car

e se

re

fer�

la d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

abs

olut�

asup

ra te

renu

lui a

l oric�r

ei p

erso

ane

fizic

e sa

u ju

ridic

e, d

rept

ul d

e fo

losi

n��

abso

lut�

pe

term

en n

edef

init

a te

renu

lui32

9 (site

-leas

ehol

d) –

est

e în

gen

eral

aco

rdat

de

c�tre

mun

icip

alit��i

sau

de c�t

re s

tat p

entru

o p

erio

ad�

nede

finit�

în s

chim

bul u

nei t

axe

anua

le �i

es

te î

nreg

istra

t în

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r� d

in

Sued

ia);

înch

irier

ea33

0 (le

ase)

– e

ste

un d

rept

pur

con

tract

ual d

e fo

losi

n��

a un

ei c

l�di

ri sa

u a

unor

p�r�i

ale

aces

teia

în s

chim

bul u

nei c

hirii

; are

nda33

1

(leas

ehol

d) –

est

e un

dre

pt p

ur c

ontra

ctua

l de

folo

sin��

a te

renu

lui p

e te

rmen

lim

itat

în

schi

mbu

l un

ei

pl��

i/com

pens

a�ii;

dr

eptu

l de

se

rvitu

te33

2

(eas

emen

t); u

zufr

uctu

l333 –

dre

ptul

de

a fo

losi

�i

de a

cul

ege

road

ele

prov

enin

d di

ntr-

o pr

oprie

tate

apa

r�inâ

nd a

ltei

pers

oane

, cu

con

di�ia

ca

prop

riet��ii

resp

ectiv

e s�

nu

i se

aduc�

în n

iciu

n fe

l pre

judi

cii.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Toat

e te

renu

rile

din

Sued

ia su

nt d

iviz

ate

în u

nit��i

de p

ropr

ieta

te c

are

se id

entif

ic�

indi

vidu

al p

rintr-

un n

um�r

�i u

n co

d. O

uni

tate

de

prop

rieta

te

poat

e fi

delim

itat�

atâ

t or

izon

tal

cât �i

ver

tical

cre

ând

astfe

l o

unita

te d

e pr

oprie

tate

trid

imen

sion

al�.

Toa

te u

nit��il

e de

ter

en t

rebu

ie î

nreg

istra

te î

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r�).

Cu

toat

e ac

este

a, n

u

32

8Äg

ande

rätt;

329

tom

trät

t :a

cest

dre

pt e

ste

foar

te a

sem�n�t

or d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a te

renu

lui.

Aco

rdul

din

tre p�r�i

trebu

ie s�

fie e

xprim

at î

n sc

ris �

i po

ate

fi re

zilia

t nu

mai

de

c�tre

pr

oprie

tar l

a ex

pira

rea

anum

itor p

erio

ade

de ti

mp;

dac�

acor

dul e

ste

rezi

liat,

cel c

are

de�in

e ac

est d

rept

est

e în

gen

eral

îndr

ept��it

la c

ompe

nsa�

ii pe

ntru

val

oare

a cl�d

irilo

r �i a

cel

orla

lte

bunu

ri ca

re c

onst

ituie

im

obile

prin

des

tina�

ie;

dac�

p�r�il

e nu

au

conv

enit

asup

ra u

nei

perio

ade

mai

mar

i, pr

ima

perio

ad�

pe c

are

se a

cord�

drep

tul

este

de

60 d

e an

i �i

fie

care

pe

rioad�

ulte

rioar�

este

de

40 a

ni.

Ace

st d

rept

poa

te f

i tra

nsm

is s

au i

pote

cat

de c�t

re

titul

arul

s�u

f�r�

con

sim��

mân

tul p

ropr

ieta

rulu

i. 33

0H

yra;

331

Arre

nde;

332

Serv

itut;

333

Nyttj

ande

rätt;

312

Pr

inci

pale

le d

rept

uri

recu

nosc

ute

în l

egis

la�ia

sue

dez�

cu

priv

ire l

a bu

nuril

e im

obile

sun

t: dr

eptu

l de

prop

rieta

te a

bsol

ut�32

8 (fre

ehol

d) –

car

e se

re

fer�

la d

rept

ul d

e pr

oprie

tate

abs

olut�

asup

ra te

renu

lui a

l oric�r

ei p

erso

ane

fizic

e sa

u ju

ridic

e, d

rept

ul d

e fo

losi

n��

abso

lut�

pe

term

en n

edef

init

a te

renu

lui32

9 (site

-leas

ehol

d) –

est

e în

gen

eral

aco

rdat

de

c�tre

mun

icip

alit��i

sau

de c�t

re s

tat p

entru

o p

erio

ad�

nede

finit�

în s

chim

bul u

nei t

axe

anua

le �i

es

te î

nreg

istra

t în

Reg

istru

l Pr

oprie

t��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r� d

in

Sued

ia);

înch

irier

ea33

0 (le

ase)

– e

ste

un d

rept

pur

con

tract

ual d

e fo

losi

n��

a un

ei c

l�di

ri sa

u a

unor

p�r�i

ale

aces

teia

în s

chim

bul u

nei c

hirii

; are

nda33

1

(leas

ehol

d) –

est

e un

dre

pt p

ur c

ontra

ctua

l de

folo

sin��

a te

renu

lui p

e te

rmen

lim

itat

în

schi

mbu

l un

ei

pl��

i/com

pens

a�ii;

dr

eptu

l de

se

rvitu

te33

2

(eas

emen

t); u

zufr

uctu

l333 –

dre

ptul

de

a fo

losi

�i

de a

cul

ege

road

ele

prov

enin

d di

ntr-

o pr

oprie

tate

apa

r�inâ

nd a

ltei

pers

oane

, cu

con

di�ia

ca

prop

riet��ii

resp

ectiv

e s�

nu

i se

aduc�

în n

iciu

n fe

l pre

judi

cii.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Toat

e te

renu

rile

din

Sued

ia su

nt d

iviz

ate

în u

nit��i

de p

ropr

ieta

te c

are

se id

entif

ic�

indi

vidu

al p

rintr-

un n

um�r

�i u

n co

d. O

uni

tate

de

prop

rieta

te

poat

e fi

delim

itat�

atâ

t or

izon

tal

cât �i

ver

tical

cre

ând

astfe

l o

unita

te d

e pr

oprie

tate

trid

imen

sion

al�.

Toa

te u

nit��il

e de

ter

en t

rebu

ie î

nreg

istra

te î

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r�).

Cu

toat

e ac

este

a, n

u

32

8Äg

ande

rätt;

329

tom

trät

t :a

cest

dre

pt e

ste

foar

te a

sem�n�t

or d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a te

renu

lui.

Aco

rdul

din

tre p�r�i

trebu

ie s�

fie e

xprim

at î

n sc

ris �

i po

ate

fi re

zilia

t nu

mai

de

c�tre

pr

oprie

tar l

a ex

pira

rea

anum

itor p

erio

ade

de ti

mp;

dac�

acor

dul e

ste

rezi

liat,

cel c

are

de�in

e ac

est d

rept

est

e în

gen

eral

îndr

ept��it

la c

ompe

nsa�

ii pe

ntru

val

oare

a cl�d

irilo

r �i a

cel

orla

lte

bunu

ri ca

re c

onst

ituie

im

obile

prin

des

tina�

ie;

dac�

p�r�il

e nu

au

conv

enit

asup

ra u

nei

perio

ade

mai

mar

i, pr

ima

perio

ad�

pe c

are

se a

cord�

drep

tul

este

de

60 d

e an

i �i

fie

care

pe

rioad�

ulte

rioar�

este

de

40 a

ni.

Ace

st d

rept

poa

te f

i tra

nsm

is s

au i

pote

cat

de c�t

re

titul

arul

s�u

f�r�

con

sim��

mân

tul p

ropr

ieta

rulu

i. 33

0H

yra;

331

Arre

nde;

332

Serv

itut;

333

Nyttj

ande

rätt;

313

toate drepturile auxiliare privind terenurile trebuie s� fie înregistrate, ca de exem

plu, drepturile contractuale. Toate transferurile de terenuri (indiferent dac� dreptul care se

transmite este dreptul de proprietate sau dreptul de folosin�� absolut� pe

termen nedefinit a terenului) trebuie înregistrate în term

en de trei luni de la întocm

irea docum

entului în

baza c�ruia

s-a f�cut

achizi�ia sau

dup�finalizarea achizi�iei în cazul în care achizi�ia este supus� unor condi�ii, aprob�ri oficiale sau altor asem

enea circumstan�e, pentru a evita penalit��ile.

De asem

enea, ipotecile, servitu�ile oficiale (cele necontractuale) �i drepturile de

preemp�iune

ale societ��ilor

cooperatiste de

construc�ie trebuie

înregistrate pentru ca s� fie valabile. C

u toate aceste, exist� o serie de drepturi asupra terenurilor care nu trebuie s� fie înregistrate. D

e exemplu, drepturile acordate prin contract cum

ar

fi: închirierea,

dreptul de

folosin�� absolut�

pe term

en lim

itat �i

uzufructul. D

repturile înregistrate

au prioritate

asupra drepturilor

neînregistrate iar între ele, drepturile înregistrate, au prioritate în ordinea datelor în care au fost înscrise. C

u toate acestea, în cazul în care beneficiarul unui drept înregistrat a ac�ionat cu rea-credin��, dreptul s�u nu va avea prioritate fa�� de niciun drept neînregistrat cu care ar veni în concurs.

Autoritatea

Na�ional�

de C

artografie, C

adastru �i

Publicitate Im

obiliar� este

unica autoritate

din Suedia

în dom

eniul înregistr�rii

propriet��ilor imobiliare. D

ivizia pentru Înregistrarea Terenurilor din cadrul institu�iei este organizat� din punct de vedere geografic în 7 oficii locale. La înregistrarea

unei propriet��i

imobiliare

în R

egistrul Propriet��ilor

din Suedia, proprietarul prim

e�te un certificat de înregistrare a titlului. Astfel,

de�i dreptul de proprietate este în general transferat la data încheierii contractului de vânzare-cum

p�rare, totu�i, titlul de proprietate va intra în posesia noului proprietar dup� ce va fi înregistrat în R

egistrul Propriet��ilor din Suedia (C

artea Funciar�) de c�tre Autoritatea N

a�ional� de Cartografie,

Cadastru

�i Publicitate

Imobiliar�.

Tranzac�iile legate

de înregistrarea

313

toate drepturile auxiliare privind terenurile trebuie s� fie înregistrate, ca de exem

plu, drepturile contractuale. Toate transferurile de terenuri (indiferent dac� dreptul care se

transmite este dreptul de proprietate sau dreptul de folosin�� absolut� pe

termen nedefinit a terenului) trebuie înregistrate în term

en de trei luni de la întocm

irea docum

entului în

baza c�ruia

s-a f�cut

achizi�ia sau

dup�finalizarea achizi�iei în cazul în care achizi�ia este supus� unor condi�ii, aprob�ri oficiale sau altor asem

enea circumstan�e, pentru a evita penalit��ile.

De asem

enea, ipotecile, servitu�ile oficiale (cele necontractuale) �i drepturile de

preemp�iune

ale societ��ilor

cooperatiste de

construc�ie trebuie

înregistrate pentru ca s� fie valabile. C

u toate aceste, exist� o serie de drepturi asupra terenurilor care nu trebuie s� fie înregistrate. D

e exemplu, drepturile acordate prin contract cum

ar

fi: închirierea,

dreptul de

folosin�� absolut�

pe term

en lim

itat �i

uzufructul. D

repturile înregistrate

au prioritate

asupra drepturilor

neînregistrate iar între ele, drepturile înregistrate, au prioritate în ordinea datelor în care au fost înscrise. C

u toate acestea, în cazul în care beneficiarul unui drept înregistrat a ac�ionat cu rea-credin��, dreptul s�u nu va avea prioritate fa�� de niciun drept neînregistrat cu care ar veni în concurs.

Autoritatea

Na�ional�

de C

artografie, C

adastru �i

Publicitate Im

obiliar� este

unica autoritate

din Suedia

în dom

eniul înregistr�rii

propriet��ilor imobiliare. D

ivizia pentru Înregistrarea Terenurilor din cadrul institu�iei este organizat� din punct de vedere geografic în 7 oficii locale. La înregistrarea

unei propriet��i

imobiliare

în R

egistrul Propriet��ilor

din Suedia, proprietarul prim

e�te un certificat de înregistrare a titlului. Astfel,

de�i dreptul de proprietate este în general transferat la data încheierii contractului de vânzare-cum

p�rare, totu�i, titlul de proprietate va intra în posesia noului proprietar dup� ce va fi înregistrat în R

egistrul Propriet��ilor din Suedia (C

artea Funciar�) de c�tre Autoritatea N

a�ional� de Cartografie,

Cadastru

�i Publicitate

Imobiliar�.

Tranzac�iile legate

de înregistrarea

314

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e nu

pot

fi

înch

eiat

e el

ectro

nic.

Inf

orm

a�iil

e di

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a po

t fi

acce

sate

on-

line

cu c

ondi�ia

de�in

erii

unui

con

t de

util

izat

or l

a A

utor

itate

a N

a�io

nal�

de

Car

togr

afie

, C

adas

tru �

i Pub

licita

te Im

obili

ar�

sau

la a

l�i fu

rniz

ori p

riva�

i de

baze

de

date

ca

re a

u ac

ces

la R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a. G

uver

nul

Sued

iei

gara

ntea

z� o

rice

inad

verte

n�e

sau

eror

i f�

cute

de

Aut

orita

tea

Na�

iona

l� d

e C

arto

graf

ie,

Cad

astru

�i

Publ

icita

te I

mob

iliar�,

din

cau

za u

nei

defe

c�iu

ni

tehn

ice

sau

gre�

eli d

e tip

ar, d

ac�

aces

tea

se re

fer�

la in

form

a�iil

e în

regi

stra

te

în R

egis

trul P

ropr

iet��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r�).

În c

eea

ce p

rive�

te

acce

sul l

a in

form

a�iil

e în

regi

stra

te, n

u ex

ist�

res

tric�

ii �i

toat

e în

regi

str�

rile

publ

ice

sunt

acc

esib

ile în

Sue

dia.

Cel

e m

ai m

ulte

info

rma�

ii po

t fi o

b�in

ute

de l

a R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a, u

n ce

rtific

at d

e in

form

are

ofic

ial

avân

d o

vala

bilit

ate

de tr

ei lu

ni. M

en�io

n�m

c�

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or d

in

Sued

ia a

r put

ea s�

nu in

clud�

info

rma�

ii pr

ivin

d to

ate

drep

turil

e �i

sar

cini

le

lega

te d

e o

prop

rieta

te i

mob

iliar�

deoa

rece

ace

stea

ar

pute

a s�

nu

intre

în

cate

goria

cel

or o

blig

ator

iu d

e în

regi

stra

t.

15.U

NG

AR

IA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

C

ele

mai

impo

rtant

e le

gi c

are

guve

rnea

z� p

ropr

ieta

tea

imob

iliar�

în

Ung

aria

sun

t: C

odul

Civ

il (L

egea

IV

/ 1

954)

, Le

gea

Tere

nuril

or A

gric

ole

(Leg

ea L

V /

1994

), Le

gea

Con

dom

iniu

lui (

Lege

a C

XX

XII

I / 2

003)

, Leg

ea

Con

stru

c�iil

or (

Lege

a LX

XV

III

/ 19

97) �i

Leg

ea P

ublic

it��ii

Im

obili

are

(Leg

ea C

XLI

/ 19

97).

C

a pa

rte a

sist

emul

ui ju

ridic

con

tinen

tal,

sist

emul

jurid

ic d

in U

ngar

ia

nu r

ecun

oa�t

e pr

eced

ente

le c

a fii

nd o

blig

ator

ii. C

u to

ate

aces

tea,

inst

an�e

le

infe

rioar

e su

nt în

gen

eral

�inu

te s�

resp

ecte

dec

iziil

e ar

mon

izat

e al

e C

ur�ii

Su

prem

e.

314

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e nu

pot

fi

înch

eiat

e el

ectro

nic.

Inf

orm

a�iil

e di

n R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a po

t fi

acce

sate

on-

line

cu c

ondi�ia

de�in

erii

unui

con

t de

util

izat

or l

a A

utor

itate

a N

a�io

nal�

de

Car

togr

afie

, C

adas

tru �

i Pub

licita

te Im

obili

ar�

sau

la a

l�i fu

rniz

ori p

riva�

i de

baze

de

date

ca

re a

u ac

ces

la R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a. G

uver

nul

Sued

iei

gara

ntea

z� o

rice

inad

verte

n�e

sau

eror

i f�

cute

de

Aut

orita

tea

Na�

iona

l� d

e C

arto

graf

ie,

Cad

astru

�i

Publ

icita

te I

mob

iliar�,

din

cau

za u

nei

defe

c�iu

ni

tehn

ice

sau

gre�

eli d

e tip

ar, d

ac�

aces

tea

se re

fer�

la in

form

a�iil

e în

regi

stra

te

în R

egis

trul P

ropr

iet��il

or d

in S

uedi

a (C

arte

a Fu

ncia

r�).

În c

eea

ce p

rive�

te

acce

sul l

a in

form

a�iil

e în

regi

stra

te, n

u ex

ist�

res

tric�

ii �i

toat

e în

regi

str�

rile

publ

ice

sunt

acc

esib

ile în

Sue

dia.

Cel

e m

ai m

ulte

info

rma�

ii po

t fi o

b�in

ute

de l

a R

egis

trul

Prop

riet��il

or d

in S

uedi

a, u

n ce

rtific

at d

e in

form

are

ofic

ial

avân

d o

vala

bilit

ate

de tr

ei lu

ni. M

en�io

n�m

c�

Reg

istru

l Pro

prie

t��il

or d

in

Sued

ia a

r put

ea s�

nu in

clud�

info

rma�

ii pr

ivin

d to

ate

drep

turil

e �i

sar

cini

le

lega

te d

e o

prop

rieta

te i

mob

iliar�

deoa

rece

ace

stea

ar

pute

a s�

nu

intre

în

cate

goria

cel

or o

blig

ator

iu d

e în

regi

stra

t.

15.U

NG

AR

IA

A.

Sedi

ul m

ater

iei

C

ele

mai

impo

rtant

e le

gi c

are

guve

rnea

z� p

ropr

ieta

tea

imob

iliar�

în

Ung

aria

sun

t: C

odul

Civ

il (L

egea

IV

/ 1

954)

, Le

gea

Tere

nuril

or A

gric

ole

(Leg

ea L

V /

1994

), Le

gea

Con

dom

iniu

lui (

Lege

a C

XX

XII

I / 2

003)

, Leg

ea

Con

stru

c�iil

or (

Lege

a LX

XV

III

/ 19

97) �i

Leg

ea P

ublic

it��ii

Im

obili

are

(Leg

ea C

XLI

/ 19

97).

C

a pa

rte a

sist

emul

ui ju

ridic

con

tinen

tal,

sist

emul

jurid

ic d

in U

ngar

ia

nu r

ecun

oa�t

e pr

eced

ente

le c

a fii

nd o

blig

ator

ii. C

u to

ate

aces

tea,

inst

an�e

le

infe

rioar

e su

nt în

gen

eral

�inu

te s�

resp

ecte

dec

iziil

e ar

mon

izat

e al

e C

ur�ii

Su

prem

e.

315

Legile

interna�ionale nu

au un

efect sem

nificativ asupra

legii propriet��ii im

obiliare în Ungaria. C

u toate acestea, în cazul persoanelor fizice �i juridice str�ine (altele decât reziden�ii sau entit��ile din statele m

embre

UE

sau din

Spa�iul Econom

ic European

- SEE),

acordarea perm

isiunii de a dobândi dreptul de proprietate asupra unui imobil poate fi

refuzat� dac��ara de origine a unei asem

enea persoane sau entit��i nu prevede un tratam

ent egal pentru cet��enii maghiari sau persoanele juridice

maghiare în tem

eiul unui tratat interna�ional de reciprocitate.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

C

u excep�ia terenului arabil, persoanele fizice �i juridice maghiare

pot dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor f�r� nicio restric�ie.

Cet��enii �i persoanele juridice din U

E �i SEE au acela�i tratament ca �i

persoanele fizice �i juridice din Ungaria în cazul dobândirii dreptului de

proprietate asupra imobilelor cu scopul de re�edin�� prim

ar�. Pe de alt�parte, persoanele fizice str�ine ca �i persoanele juridice str�ine �i m

aghiare nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole �i a zonelor de conservare a naturii. R

estric�iile privind achizi�ia de terenuri arabile se aplic� pân� la 1 m

ai 2011.

Persoanele fizice �i juridice str�ine (altele decât cet��enii UE �i SEE)

pot s� dobândeasc� propriet��i imobiliare – altele decât terenuri agricole �i

terenuri în

zone de

conservare a

naturii –

doar cu

permisiunea

biroului/oficiului administrativ com

petent. Aceast� regul� nu se aplic�

propriet��ilor mo�tenite de persoanele fizice str�ine sau dobândite prin

uzucapiune, expropriere, etc. D

reptul de proprietate asupra terenului în sistemul juridic m

aghiar este clasificat ca fiind absolut. D

reptul de proprietate poate fi grevat de alte drepturi (jura in re aliena), cum

ar fi uzul, uzufructul, dreptul de servitute, superficie,

ipoteca, etc.

Unele

dintre aceste

drepturi sunt

legate de

315

Legile

interna�ionale nu

au un

efect sem

nificativ asupra

legii propriet��ii im

obiliare în Ungaria. C

u toate acestea, în cazul persoanelor fizice �i juridice str�ine (altele decât reziden�ii sau entit��ile din statele m

embre

UE

sau din

Spa�iul Econom

ic European

- SEE),

acordarea perm

isiunii de a dobândi dreptul de proprietate asupra unui imobil poate fi

refuzat� dac��ara de origine a unei asem

enea persoane sau entit��i nu prevede un tratam

ent egal pentru cet��enii maghiari sau persoanele juridice

maghiare în tem

eiul unui tratat interna�ional de reciprocitate.

B.

Dreptul de proprietate, dezm

embr�m

intele sale �i alte drepturi reale

C

u excep�ia terenului arabil, persoanele fizice �i juridice maghiare

pot dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor f�r� nicio restric�ie.

Cet��enii �i persoanele juridice din U

E �i SEE au acela�i tratament ca �i

persoanele fizice �i juridice din Ungaria în cazul dobândirii dreptului de

proprietate asupra imobilelor cu scopul de re�edin�� prim

ar�. Pe de alt�parte, persoanele fizice str�ine ca �i persoanele juridice str�ine �i m

aghiare nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole �i a zonelor de conservare a naturii. R

estric�iile privind achizi�ia de terenuri arabile se aplic� pân� la 1 m

ai 2011.

Persoanele fizice �i juridice str�ine (altele decât cet��enii UE �i SEE)

pot s� dobândeasc� propriet��i imobiliare – altele decât terenuri agricole �i

terenuri în

zone de

conservare a

naturii –

doar cu

permisiunea

biroului/oficiului administrativ com

petent. Aceast� regul� nu se aplic�

propriet��ilor mo�tenite de persoanele fizice str�ine sau dobândite prin

uzucapiune, expropriere, etc. D

reptul de proprietate asupra terenului în sistemul juridic m

aghiar este clasificat ca fiind absolut. D

reptul de proprietate poate fi grevat de alte drepturi (jura in re aliena), cum

ar fi uzul, uzufructul, dreptul de servitute, superficie,

ipoteca, etc.

Unele

dintre aceste

drepturi sunt

legate de

316

prop

rieta

tea

imob

iliar�

(ex.

ser

vitu

tea)

�i

unel

e su

nt c

onsi

dera

te d

rept

uri

pers

onal

e (d

rept

ul d

e op�iu

ne �

i pre

emp�

iune

, uzu

l, uz

ufru

ctul

). D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

, dr

eptu

l de

m

anag

emen

t/ges

tiune

a

bunu

rilor

, dr

eptu

l de

fo

losi

n��

a te

renu

rilor

, uz

ul,

serv

itu�il

e �i

ipo

teca

sun

t st

abili

te î

n ba

za

înre

gist

r�rii

lor

în c

arte

a fu

ncia

r�. A

num

ite f

orm

e sp

ecia

le a

le d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a im

obile

lor

sunt

rec

unos

cute

de

lege

a di

n U

ngar

ia,

ex.

copo

sesi

unea

�i d

rept

ul d

e su

perf

icie

. Cop

oses

iune

a se

ref

er�

la im

obile

în

care

anu

mite

sup

rafe�e

sun

t de�

inut

e în

com

un d

e c�

tre to�i

copr

oprie

tarii

, în

timp

ce

alte

su

praf

e�e

sunt

în

pr

oprie

tate

a ex

clus

iv�

a pr

oprie

taril

or

indi

vidu

ali.

Sub

reze

rva

acor

dulu

i p�

r�ilo

r, co

nstru

ctor

ul p

oate

dob

ândi

dr

eptu

l de

pro

prie

tate

asu

pra

cl�d

irii

(dre

ptul

de

supe

rfic

ie).

În a

cest

caz

, cl�d

irea

este

înre

gist

rat�

ca

un im

obil

inde

pend

ent, �i

pro

prie

taru

l cl�

dirii

va

avea

dre

pt d

e ut

iliza

re a

supr

a te

renu

lui a

tâta

tim

p câ

t cl�

dire

a va

exi

sta.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Car

tea

func

iar�

mag

hiar��in

e ev

iden�a

tutu

ror

tere

nuril

or s

ituat

e în

U

ngar

ia.

Exis

t� u

n si

ngur

reg

istru

al

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e în

Ung

aria

, or

gani

zat

în 1

41 d

e of

icii

de c

arte

fun

ciar�.

În

conf

orm

itate

cu

Lege

a Pu

blic

it��ii

Im

obili

are

din

Ung

aria

urm�t

oare

le d

rept

uri

pot

fi în

regi

stra

te:

drep

tul

de

prop

rieta

te,

drep

tul

de

man

agem

ent/g

estiu

ne

a bu

nuril

or,

uzuf

ruct

ul, d

rept

ul d

e su

perf

icie

, ser

vitu�il

e, p

otec

a, d

rept

ul d

e pr

eem

p�iu

ne,

de a

r�sc

ump�

ra �i

a re

vind

e, d

rept

ul d

e re

nt�

viag

er�.

Pen

tru c

ele

mai

mul

te

dint

re e

le îr

egis

trare

a es

te e

fect

uat�

ad v

alid

itate

m. Î

n ca

zul a

ltor

drep

turi,

în

regi

stra

rea

are

doar

efe

ct a

d pr

obat

ione

m fa��

de

ter�i

. În

plus

, exi

st�

fapt

e ju

ridic

e ca

re p

ot f

i în

regi

stra

te,

cum

ar

fi: p

roce

sul

de l

ichd

are

sau

de

falim

ent,

expr

oprie

rea,

co

nstru

c�ia

�i

de

mol

area

un

ei

cl�d

iri,

etc.

B

enef

icia

rul u

nui d

rept

neî

nreg

istra

t nu

poat

e op

une

drep

tul s�u

p�r�ii

car

e es

te b

enef

icia

rul d

e bu

n�-c

redi

n��

al u

nui d

rept

înre

gist

rat.

În

conf

orm

itate

cu

le

gisl

a�ia

m

aghi

ar�

trans

feru

l dr

eptu

lui

de

prop

rieta

te

asup

ra

tere

nuril

or

nece

sit�

în

depl

inire

a a

dou�

co

ndi�i

i 31

6

prop

rieta

tea

imob

iliar�

(ex.

ser

vitu

tea)

�i

unel

e su

nt c

onsi

dera

te d

rept

uri

pers

onal

e (d

rept

ul d

e op�iu

ne �

i pre

emp�

iune

, uzu

l, uz

ufru

ctul

). D

rept

ul d

e pr

oprie

tate

, dr

eptu

l de

m

anag

emen

t/ges

tiune

a

bunu

rilor

, dr

eptu

l de

fo

losi

n��

a te

renu

rilor

, uz

ul,

serv

itu�il

e �i

ipo

teca

sun

t st

abili

te î

n ba

za

înre

gist

r�rii

lor

în c

arte

a fu

ncia

r�. A

num

ite f

orm

e sp

ecia

le a

le d

rept

ului

de

prop

rieta

te a

supr

a im

obile

lor

sunt

rec

unos

cute

de

lege

a di

n U

ngar

ia,

ex.

copo

sesi

unea

�i d

rept

ul d

e su

perf

icie

. Cop

oses

iune

a se

ref

er�

la im

obile

în

care

anu

mite

sup

rafe�e

sun

t de�

inut

e în

com

un d

e c�

tre to�i

copr

oprie

tarii

, în

timp

ce

alte

su

praf

e�e

sunt

în

pr

oprie

tate

a ex

clus

iv�

a pr

oprie

taril

or

indi

vidu

ali.

Sub

reze

rva

acor

dulu

i p�

r�ilo

r, co

nstru

ctor

ul p

oate

dob

ândi

dr

eptu

l de

pro

prie

tate

asu

pra

cl�d

irii

(dre

ptul

de

supe

rfic

ie).

În a

cest

caz

, cl�d

irea

este

înre

gist

rat�

ca

un im

obil

inde

pend

ent, �i

pro

prie

taru

l cl�

dirii

va

avea

dre

pt d

e ut

iliza

re a

supr

a te

renu

lui a

tâta

tim

p câ

t cl�

dire

a va

exi

sta.

C.

Sist

emul

de

înre

gist

rare

�i re

gist

rele

de

publ

icita

te im

obili

ar�

Car

tea

func

iar�

mag

hiar��in

e ev

iden�a

tutu

ror

tere

nuril

or s

ituat

e în

U

ngar

ia.

Exis

t� u

n si

ngur

reg

istru

al

prop

riet��il

or i

mob

iliar

e în

Ung

aria

, or

gani

zat

în 1

41 d

e of

icii

de c

arte

fun

ciar�.

În

conf

orm

itate

cu

Lege

a Pu

blic

it��ii

Im

obili

are

din

Ung

aria

urm�t

oare

le d

rept

uri

pot

fi în

regi

stra

te:

drep

tul

de

prop

rieta

te,

drep

tul

de

man

agem

ent/g

estiu

ne

a bu

nuril

or,

uzuf

ruct

ul, d

rept

ul d

e su

perf

icie

, ser

vitu�il

e, p

otec

a, d

rept

ul d

e pr

eem

p�iu

ne,

de a

r�sc

ump�

ra �i

a re

vind

e, d

rept

ul d

e re

nt�

viag

er�.

Pen

tru c

ele

mai

mul

te

dint

re e

le îr

egis

trare

a es

te e

fect

uat�

ad v

alid

itate

m. Î

n ca

zul a

ltor

drep

turi,

în

regi

stra

rea

are

doar

efe

ct a

d pr

obat

ione

m fa��

de

ter�i

. În

plus

, exi

st�

fapt

e ju

ridic

e ca

re p

ot f

i în

regi

stra

te,

cum

ar

fi: p

roce

sul

de l

ichd

are

sau

de

falim

ent,

expr

oprie

rea,

co

nstru

c�ia

�i

de

mol

area

un

ei

cl�d

iri,

etc.

B

enef

icia

rul u

nui d

rept

neî

nreg

istra

t nu

poat

e op

une

drep

tul s�u

p�r�ii

car

e es

te b

enef

icia

rul d

e bu

n�-c

redi

n��

al u

nui d

rept

înre

gist

rat.

În

conf

orm

itate

cu

le

gisl

a�ia

m

aghi

ar�

trans

feru

l dr

eptu

lui

de

prop

rieta

te

asup

ra

tere

nuril

or

nece

sit�

în

depl

inire

a a

dou�

co

ndi�i

i

317

cumulative: existen�a unui titlu valabil (de exem

plu, contractul de vânzare-cum

p�rare) �i înregistrarea dreptului de proprietate în cartea funciar�. D

reptul de proprietate este transferat la mom

entul înregistr�rii acestuia în cartea funciar�.

Unul

dintre principiile

c�r�ii funciar�

maghiare

este principiul

clasamentului

�i priorit��ii.

În consecin��,

pozi�ia de

intrare a

unei înregistr�ri în registrul im

obiliar este determinat� de data depunerii cererilor

de înregistrare,

cu excep�ia

cazurilor prev�zute

de Legea

Publicit��ii Im

obiliare. Oficiul de carte funciar� elibereaz� doar o rezolu�ie cu privire la

înregistrarea dreptului de proprietate pe care o transmite noului proprietar.

Titlul de proprietate poate fi certificat de un extras de carte funciar�. R

ezolu�ia cu privire la înregistrare nu constituie un titlu de proprietate. Tranzac�iile nu se pot încheia electronic. C

artea funciar� maghiar� este

p�strat� ca o baz� de date electronic�. Num

ai anumi�i speciali�ti �i anum

ite entit��i (avoca�i, notari, b�nci, institu�ii publice etc.) au acces la baza de date. Extrasele de carte funciar� pot fi solicitate de orice persoan�. În condi�iile în care se constat� existen�a unei erori sau inadverten�e strecurate la înregistrare, iar oficiul de carte funciar� nu reu�e�te sau refuz� s�corecteze gre�eala la cererea unei persoane interesate, acea de persoan�poate apela la instan�a com

petent�. Instan�a va remedia gre�eala �i va decide

cu privire la plata daunelor dac� este cazul.

317

cumulative: existen�a unui titlu valabil (de exem

plu, contractul de vânzare-cum

p�rare) �i înregistrarea dreptului de proprietate în cartea funciar�. D

reptul de proprietate este transferat la mom

entul înregistr�rii acestuia în cartea funciar�.

Unul

dintre principiile

c�r�ii funciar�

maghiare

este principiul

clasamentului

�i priorit��ii.

În consecin��,

pozi�ia de

intrare a

unei înregistr�ri în registrul im

obiliar este determinat� de data depunerii cererilor

de înregistrare,

cu excep�ia

cazurilor prev�zute

de Legea

Publicit��ii Im

obiliare. Oficiul de carte funciar� elibereaz� doar o rezolu�ie cu privire la

înregistrarea dreptului de proprietate pe care o transmite noului proprietar.

Titlul de proprietate poate fi certificat de un extras de carte funciar�. R

ezolu�ia cu privire la înregistrare nu constituie un titlu de proprietate. Tranzac�iile nu se pot încheia electronic. C

artea funciar� maghiar� este

p�strat� ca o baz� de date electronic�. Num

ai anumi�i speciali�ti �i anum

ite entit��i (avoca�i, notari, b�nci, institu�ii publice etc.) au acces la baza de date. Extrasele de carte funciar� pot fi solicitate de orice persoan�. În condi�iile în care se constat� existen�a unei erori sau inadverten�e strecurate la înregistrare, iar oficiul de carte funciar� nu reu�e�te sau refuz� s�corecteze gre�eala la cererea unei persoane interesate, acea de persoan�poate apela la instan�a com

petent�. Instan�a va remedia gre�eala �i va decide

cu privire la plata daunelor dac� este cazul.

318

CO

NC

LUZI

I �I P

RO

PUN

ER

I DE

LE

GE

FE

RE

ND

A

În c

onte

xtul

real

it��il

or p

oliti

co-s

ocia

le în

car

e dr

eptu

l de

prop

rieta

te

repr

ezin

t�

un

drep

t fu

ndam

enta

l co

nsac

rat,

ap�r

at �i

ga

rant

at

prin

C

onst

itu�ie

, pr

ezen

tul

stud

iu î

ncea

rc�

s� r

ealiz

eze

pe d

e o

parte

o a

naliz�

am�n

un�it�

a si

stem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�

la n

ivel

na�

iona

l, tre

când

în

revi

st�

toat

e in

stitu�ii

le f

unda

men

tale

în

aces

t se

ns,

iar

pe d

e al

t� p

arte

o

anal

iz�

com

para

tiv�

a m

ai

mul

tor

sist

eme

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

co

resp

unz�

toar

e m

ai m

ulto

r si

stem

e de

dre

pt,

urm�r

indu

-se

nive

lul

de

arm

oniz

are

a le

gisl

a�ie

i la

nive

l eur

opea

n.

D

in a

naliz

a si

stem

atic�

a le

gisl

a�ie

i în

vigo

are,

din

stu

diul

lite

ratu

rii

de s

peci

alita

te n

a�io

nal��i

str�

in�,

din

urm�r

irea

dife

ritel

or a

spec

te te

oret

ice

�i p

ract

ice,

în

elab

orar

ea p

reze

ntei

tem

e s-

au a

vut

în v

eder

e ca

prin

cipa

le

obie

ctiv

e ur

m�r

ite:

efec

tuar

ea u

nei

anal

ize �t

iin�if

ice

a co

ncep

tulu

i de

bun

im

obil

în c

onte

xtul

cre�r

ii ca

dast

rulu

i ge

nera

l, re

aliz

area

une

i an

aliz

e co

mpa

rativ

e �i

de

mon

stra

rea

prio

rit��

ilor

sist

emel

or

de

publ

icita

te,

anal

izar

ea e

sen�

ei,

prin

cipi

ilor �i

fun

c�iil

or c

adas

trulu

i ge

nera

l, an

aliz

area

es

en�e

i, pr

inci

piilo

r �i

fu

nc�ii

lor

publ

icit��ii

im

obili

are,

ce

rcet

area

im

porta

n�ei

, cu

prin

sulu

i �i

prin

cipi

ilor

noilo

r c�

r�i f

unci

are,

ana

lizar

ea

obie

ctul

ui n

oilo

r c�r�i

func

iare

, îns

crie

rile

în c�r�il

e fu

ncia

re, m

odal

it��il

e �i

pr

oced

ura

de

însc

riere

, de

term

inar

ea �i

an

aliz

a ef

ecte

lor

jurid

ice

ale

însc

rieril

or,

anal

iza

ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�,

uzu

capi

unea

în

sist

em d

e ca

rte f

unci

ar�,

exe

cuta

rea

silit�

în s

iste

m d

e ca

rte f

unci

ar�,

ela

bora

rea �i

în

aint

area

, în

baza

stud

iulu

i efe

ctua

t, a

prop

uner

ilor d

e le

ge-f

eren

da.

St

udiu

l s-

a ba

zat

pe

regl

emen

t�ril

e ca

dast

rulu

i �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are

din

Rom

ânia

, A

ustri

a, A

ustra

lia,

Bel

gia,

B

ulga

ria,

Can

ada,

C

ehia

, Fra

n�a,

Elv

e�ia

, Ger

man

ia, I

talia

, Nor

vegi

a, O

land

a, S

erbi

a, S

uedi

a �i

U

ngar

ia �

i a u

rm�r

it ca

pr

intr-

o am

pl�

anal

iz�

a re

glem

ent�

rilor

reg

imul

ui

318

CO

NC

LUZI

I �I P

RO

PUN

ER

I DE

LE

GE

FE

RE

ND

A

În c

onte

xtul

real

it��il

or p

oliti

co-s

ocia

le în

car

e dr

eptu

l de

prop

rieta

te

repr

ezin

t�

un

drep

t fu

ndam

enta

l co

nsac

rat,

ap�r

at �i

ga

rant

at

prin

C

onst

itu�ie

, pr

ezen

tul

stud

iu î

ncea

rc�

s� r

ealiz

eze

pe d

e o

parte

o a

naliz�

am�n

un�it�

a si

stem

ului

de

publ

icita

te im

obili

ar�

la n

ivel

na�

iona

l, tre

când

în

revi

st�

toat

e in

stitu�ii

le f

unda

men

tale

în

aces

t se

ns,

iar

pe d

e al

t� p

arte

o

anal

iz�

com

para

tiv�

a m

ai

mul

tor

sist

eme

de

publ

icita

te

imob

iliar�,

co

resp

unz�

toar

e m

ai m

ulto

r si

stem

e de

dre

pt,

urm�r

indu

-se

nive

lul

de

arm

oniz

are

a le

gisl

a�ie

i la

nive

l eur

opea

n.

D

in a

naliz

a si

stem

atic�

a le

gisl

a�ie

i în

vigo

are,

din

stu

diul

lite

ratu

rii

de s

peci

alita

te n

a�io

nal��i

str�

in�,

din

urm�r

irea

dife

ritel

or a

spec

te te

oret

ice

�i p

ract

ice,

în

elab

orar

ea p

reze

ntei

tem

e s-

au a

vut

în v

eder

e ca

prin

cipa

le

obie

ctiv

e ur

m�r

ite:

efec

tuar

ea u

nei

anal

ize �t

iin�if

ice

a co

ncep

tulu

i de

bun

im

obil

în c

onte

xtul

cre�r

ii ca

dast

rulu

i ge

nera

l, re

aliz

area

une

i an

aliz

e co

mpa

rativ

e �i

de

mon

stra

rea

prio

rit��

ilor

sist

emel

or

de

publ

icita

te,

anal

izar

ea e

sen�

ei,

prin

cipi

ilor �i

fun

c�iil

or c

adas

trulu

i ge

nera

l, an

aliz

area

es

en�e

i, pr

inci

piilo

r �i

fu

nc�ii

lor

publ

icit��ii

im

obili

are,

ce

rcet

area

im

porta

n�ei

, cu

prin

sulu

i �i

prin

cipi

ilor

noilo

r c�

r�i f

unci

are,

ana

lizar

ea

obie

ctul

ui n

oilo

r c�r�i

func

iare

, îns

crie

rile

în c�r�il

e fu

ncia

re, m

odal

it��il

e �i

pr

oced

ura

de

însc

riere

, de

term

inar

ea �i

an

aliz

a ef

ecte

lor

jurid

ice

ale

însc

rieril

or,

anal

iza

ac�iu

nilo

r de

car

te f

unci

ar�,

uzu

capi

unea

în

sist

em d

e ca

rte f

unci

ar�,

exe

cuta

rea

silit�

în s

iste

m d

e ca

rte f

unci

ar�,

ela

bora

rea �i

în

aint

area

, în

baza

stud

iulu

i efe

ctua

t, a

prop

uner

ilor d

e le

ge-f

eren

da.

St

udiu

l s-

a ba

zat

pe

regl

emen

t�ril

e ca

dast

rulu

i �i

pu

blic

it��ii

im

obili

are

din

Rom

ânia

, A

ustri

a, A

ustra

lia,

Bel

gia,

B

ulga

ria,

Can

ada,

C

ehia

, Fra

n�a,

Elv

e�ia

, Ger

man

ia, I

talia

, Nor

vegi

a, O

land

a, S

erbi

a, S

uedi

a �i

U

ngar

ia �

i a u

rm�r

it ca

pr

intr-

o am

pl�

anal

iz�

a re

glem

ent�

rilor

reg

imul

ui

319

juridic al imobilelor în sistem

e de drept diferite s� eviden�ieze minusurie �i

plusurile din

propria legisla�ie,

comparative

cu legisla�ia

altor state,

propunându-se chiar �i solu�ii în vederea elimin�rii m

inusurilor, pe m�sura

cre�rii unui cadastru al imobilelor la nivel na�ional. În lipsa unor cercet�ri

aprofundate în domeniul cadastrului �i al publicit��ii im

obiliare în literatura na�ional� de specialitate, se dore�te ca prin studiul efectuat s� se faciliteze atât în�elegerea esen�ei cadastrului cât �i în�elegerea esen�ei publicit��ii im

obiliare, institu�ii ce îndeplinesc func�ii diferite. De asem

enea, s-a urm�rit

�i clarificarea

anumitor

no�iuni m

ai pu�in

în�elese sau

interpretate controversat, precum

criteriile de includere a bunurilor în clasa celor im

obile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii drepturilor asupra im

obilelor.

Scopul �i obiectivul lucr�rii a constat în cercetarea aprofundat� a esen�ei �i con�inutului reglem

ent�rilor legislative ale cre�rii cadastrului general �i publicit��ii im

obiliare, a regimului juridic al bunurilor im

obile, cercetarea �i analiza efectelor juridice ale înregistr�rii drepturilor im

obiliare, determ

inarea rolului �i importan�ei cadastrului �i publicit��ii im

obiliare, stabilirea m

odalit��ilor �i procedurii de înscriere în c�r�ile funciare, analiza problem

elor teoretice �i practice întâlnite în procesul de înregistrare a im

obilelor �i a drepturilor asupra lor. În vederea îm

bun�t��irii legisla�iei deja în vigoare, prezentul studiu a contribuit �i prin aducerea câtorva propuneri de lege ferenda:

1.Deoarece, în com

para�ie cu vechea reglementare, în prezent s-a

înstaurat necesitatea înscrierii în cartea funciar� a informa�iilor cu privire la

valoarea impozabil� a im

obilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia �i

a lipsei de utilitate a acesteia, în mod corect apreciem

ca propunere delege

ferenda inserarea unor men�iuni referitoare la valoarea de circula�ie a

imobilului în cauz�, venind astfel �i în întâm

pinarea realiz�rii func�iei econom

ice a cadastrului.

319

juridic al imobilelor în sistem

e de drept diferite s� eviden�ieze minusurie �i

plusurile din

propria legisla�ie,

comparative

cu legisla�ia

altor state,

propunându-se chiar �i solu�ii în vederea elimin�rii m

inusurilor, pe m�sura

cre�rii unui cadastru al imobilelor la nivel na�ional. În lipsa unor cercet�ri

aprofundate în domeniul cadastrului �i al publicit��ii im

obiliare în literatura na�ional� de specialitate, se dore�te ca prin studiul efectuat s� se faciliteze atât în�elegerea esen�ei cadastrului cât �i în�elegerea esen�ei publicit��ii im

obiliare, institu�ii ce îndeplinesc func�ii diferite. De asem

enea, s-a urm�rit

�i clarificarea

anumitor

no�iuni m

ai pu�in

în�elese sau

interpretate controversat, precum

criteriile de includere a bunurilor în clasa celor im

obile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii drepturilor asupra im

obilelor.

Scopul �i obiectivul lucr�rii a constat în cercetarea aprofundat� a esen�ei �i con�inutului reglem

ent�rilor legislative ale cre�rii cadastrului general �i publicit��ii im

obiliare, a regimului juridic al bunurilor im

obile, cercetarea �i analiza efectelor juridice ale înregistr�rii drepturilor im

obiliare, determ

inarea rolului �i importan�ei cadastrului �i publicit��ii im

obiliare, stabilirea m

odalit��ilor �i procedurii de înscriere în c�r�ile funciare, analiza problem

elor teoretice �i practice întâlnite în procesul de înregistrare a im

obilelor �i a drepturilor asupra lor. În vederea îm

bun�t��irii legisla�iei deja în vigoare, prezentul studiu a contribuit �i prin aducerea câtorva propuneri de lege ferenda:

1.Deoarece, în com

para�ie cu vechea reglementare, în prezent s-a

înstaurat necesitatea înscrierii în cartea funciar� a informa�iilor cu privire la

valoarea impozabil� a im

obilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia �i

a lipsei de utilitate a acesteia, în mod corect apreciem

ca propunere delege

ferenda inserarea unor men�iuni referitoare la valoarea de circula�ie a

imobilului în cauz�, venind astfel �i în întâm

pinarea realiz�rii func�iei econom

ice a cadastrului.

320

2.C

ompa

rativ

cu

D-L

nr.

115/

1938

car

e pr

eved

ea în

art.

2 a

lin. (

3)

c� î

n si

tua�

ia î

n ca

re o

com

un�

era

alc�

tuit�

din

dou�

sau

mai

mul

te s

ate,

c�

r�ile

fun

ciar

e se

num

erot

au p

e sa

te,

alc�

tuin

d re

gist

rele

fun

ciar

e al

e ac

esto

ra, î

n si

stem

ul L

egii

nr. 7

/199

6 în

ace

ast�

situ

a�ie

nu

se m

ai în

tocm

esc

�i n

ici n

u se

mai

num

erot

eaz�

dis

tinct

pen

tru f

ieca

re s

at în

par

te, f

apt c

are

face

difi

cil�

org

aniz

area

ace

lor

c�r�i

fun

ciar

e. D

rept

con

seci

n��,

pro

pune

m

de le

ge fe

rend

a in

trodu

cere

a sa

tulu

i ca

divi

ziun

e al�t

uri d

e co

mun�,

ora��i

m

unic

ipiu

pen

tru a

u�u

ra s

iste

mul

de

înto

cmire

�i

de e

vide

n��

al c�r�il

or

func

iare

incl

usiv

la n

ivel

ul sa

telo

r. 3.

În c

eea

ce p

rive�

te d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

2 al

in.

(1)

din

Lege

a nr

. 7/

1996

re

publ

icat�,

cu

to

ate

mod

ific�

rile �i

co

mpl

et�r

ile

ulte

rioar

e,

cons

ider�m

ca

prop

uner

e de

lege

fere

nda,

mod

ifica

rea

text

ului

lega

l ini�ia

l pr

in î

nloc

uire

a ex

pres

iei

„la

înre

gist

rare

a ce

rerii

sal

e” c

u ex

pres

ia „

la

înre

gist

rare

a ce

rerii

fo

rmul

at�

de

succ

esor

ul

tabu

lar”

, de

oare

ce,

dup�

înre

gist

rare

a or

ic�r

ei c

erer

i de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ul d

intre

pr

imel

e as

pect

e ca

re tr

ebui

e ve

rific

ate

pent

ru a

put

ea fi

adm

is�

cere

rea

este

ce

rcet

area

ide

ntit��ii

din

tre p

oses

orul

tab

ular

�i

cel

ce f

igur

eaz�

în

actu

l ju

ridic

pre

zent

at c

a fii

nd p

erso

ana

care

a t

rans

mis

, a

cons

titui

t sa

u a

mod

ifica

t dr

eptu

l in

tabu

lat

în c

arte

a fu

ncia

r� r

espe

ctiv�.

În

mod

cor

ect

apre

ciem

fel

ul în

car

e în

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e s-

a su

rprin

s in

adve

rten�

a de

reda

ctar

e le

gisl

ativ�

cu p

rivire

la m

omen

tul l

a ca

re s

e ap

reci

eaz�

cal

itate

a de

ant

eces

or t

abul

ar �

i ac

hies�m

pe

depl

in l

a ac

east�

opin

ie.

Ast

fel,

din

reda

ctar

ea t

extu

lui

de l

ege

ar r

ezul

ta c�

se a

re î

n ve

dere

mom

entu

l „î

nreg

istr�

rii c

erer

ii sa

le”,

adi

c� c

hiar

a c

erer

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar.

În

esen��

, es

te e

vide

nt c�

nu p

oate

fi

vorb

a de

spre

un

asem

enea

mom

ent

deoa

rece

în

mod

nor

mal

ant

eces

orul

tab

ular

pen

tru a

put

ea î

nstr�

ina

se

pres

upun

e c��i

-a i

ntab

ulat

dej

a dr

eptu

l s�

u de

pro

prie

tate

, as

tfel

încâ

t la

ac

est

mom

ent

men�io

nat

de t

extu

l le

gal

ne a

fl�m

în

situ

a�ia

în

care

se

form

ulea

z� o

cer

ere

de c�t

re o

nou�

pers

oan��i

nu

de a

ntec

esor

ul n

ostru

ta

bula

r, ac

east�

nou�

per

soan�

fiind

de

fapt

per

soan

a ca

re,

ca r

egul�

320

2.C

ompa

rativ

cu

D-L

nr.

115/

1938

car

e pr

eved

ea în

art.

2 a

lin. (

3)

c� î

n si

tua�

ia î

n ca

re o

com

un�

era

alc�

tuit�

din

dou�

sau

mai

mul

te s

ate,

c�

r�ile

fun

ciar

e se

num

erot

au p

e sa

te,

alc�

tuin

d re

gist

rele

fun

ciar

e al

e ac

esto

ra, î

n si

stem

ul L

egii

nr. 7

/199

6 în

ace

ast�

situ

a�ie

nu

se m

ai în

tocm

esc

�i n

ici n

u se

mai

num

erot

eaz�

dis

tinct

pen

tru f

ieca

re s

at în

par

te, f

apt c

are

face

difi

cil�

org

aniz

area

ace

lor

c�r�i

fun

ciar

e. D

rept

con

seci

n��,

pro

pune

m

de le

ge fe

rend

a in

trodu

cere

a sa

tulu

i ca

divi

ziun

e al�t

uri d

e co

mun�,

ora��i

m

unic

ipiu

pen

tru a

u�u

ra s

iste

mul

de

înto

cmire

�i

de e

vide

n��

al c�r�il

or

func

iare

incl

usiv

la n

ivel

ul sa

telo

r. 3.

În c

eea

ce p

rive�

te d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

2 al

in.

(1)

din

Lege

a nr

. 7/

1996

re

publ

icat�,

cu

to

ate

mod

ific�

rile �i

co

mpl

et�r

ile

ulte

rioar

e,

cons

ider�m

ca

prop

uner

e de

lege

fere

nda,

mod

ifica

rea

text

ului

lega

l ini�ia

l pr

in î

nloc

uire

a ex

pres

iei

„la

înre

gist

rare

a ce

rerii

sal

e” c

u ex

pres

ia „

la

înre

gist

rare

a ce

rerii

fo

rmul

at�

de

succ

esor

ul

tabu

lar”

, de

oare

ce,

dup�

înre

gist

rare

a or

ic�r

ei c

erer

i de

îns

crie

re î

n ca

rtea

func

iar�

, un

ul d

intre

pr

imel

e as

pect

e ca

re tr

ebui

e ve

rific

ate

pent

ru a

put

ea fi

adm

is�

cere

rea

este

ce

rcet

area

ide

ntit��ii

din

tre p

oses

orul

tab

ular

�i

cel

ce f

igur

eaz�

în

actu

l ju

ridic

pre

zent

at c

a fii

nd p

erso

ana

care

a t

rans

mis

, a

cons

titui

t sa

u a

mod

ifica

t dr

eptu

l in

tabu

lat

în c

arte

a fu

ncia

r� r

espe

ctiv�.

În

mod

cor

ect

apre

ciem

fel

ul în

car

e în

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e s-

a su

rprin

s in

adve

rten�

a de

reda

ctar

e le

gisl

ativ�

cu p

rivire

la m

omen

tul l

a ca

re s

e ap

reci

eaz�

cal

itate

a de

ant

eces

or t

abul

ar �

i ac

hies�m

pe

depl

in l

a ac

east�

opin

ie.

Ast

fel,

din

reda

ctar

ea t

extu

lui

de l

ege

ar r

ezul

ta c�

se a

re î

n ve

dere

mom

entu

l „î

nreg

istr�

rii c

erer

ii sa

le”,

adi

c� c

hiar

a c

erer

ii an

tece

soru

lui

tabu

lar.

În

esen��

, es

te e

vide

nt c�

nu p

oate

fi

vorb

a de

spre

un

asem

enea

mom

ent

deoa

rece

în

mod

nor

mal

ant

eces

orul

tab

ular

pen

tru a

put

ea î

nstr�

ina

se

pres

upun

e c��i

-a i

ntab

ulat

dej

a dr

eptu

l s�

u de

pro

prie

tate

, as

tfel

încâ

t la

ac

est

mom

ent

men�io

nat

de t

extu

l le

gal

ne a

fl�m

în

situ

a�ia

în

care

se

form

ulea

z� o

cer

ere

de c�t

re o

nou�

pers

oan��i

nu

de a

ntec

esor

ul n

ostru

ta

bula

r, ac

east�

nou�

per

soan�

fiind

de

fapt

per

soan

a ca

re,

ca r

egul�

321

general�, a dobândit dreptul a c�rui intabulare o solicit� chiar de la antecesorul tabular.

4.O

alt� propunere

de lege

ferendavizeaz�

a doua

situa�ie prev�zut� de art. 22 din Lege �i anum

e situa�ia grev�rii dreptului de proprietate, problem

a apare în condi�iile în care un proprietar î�i greveaz�im

obilul f�r� ca anterior s� î�i fi înscris dreptul de proprietate asupra acelui im

obil în cartea funciar�. În aceast� situa�ie problema care apare este de a se

stabili cum se va putea înscrie ipoteca în cartea funciar�. Legea solicit� într-

o atare situa�ie, în vederea asigur�rii circuitului juridic �i pentru protejarea intereselor creditorilor, form

ularea simultan� a dou� cereri de înscriere,

respectiv cererea

proprietarului privind

înscrierea dreptului

s�u de

proprietate asupra imobilului în cartea funciar�

�i cererea creditorului privind înscrierea dreptului s�u de ipotec�, am

bele cereri urmând a fi

prezentate simultan biroului de carte funciar�. În prezent, aceea�i m

odificare a vechiului art. 56 din Lege despre care am

inteam pu�in m

ai sus, face inaplicabil�

dispozi�ia legii

deoarece, introducându-se

obligativitatea solicit�rii extrasului de carte funciar� sau a certificatului de sarcini, practic, în condi�iile încheierii unui contract de ipotec� despre care se �tie c� trebuie s� îm

brace forma autentic�, proprietarul im

obilului ce va fi grevat se va vedea în situa�ia de a fi obligat ca, anterior încheierii contractului de ipotec�s� solicite înscrierea dreptului s�u de proprietate în cartea funciar�, în caz contrar neputându-se elibera niciun extras de carte funciar� care s�-i ateste acest drept, �i, pe cale de consecin��, neputându-se încheia contractul de ipotec�. C

a atare, cerin�a legii ca cele dou� cereri s� fie formulate �i depuse

simultan la biroul de carte funciar� este desuet�, încheierea contractului de

ipotec� fiind �inut� de efectuarea în prealabil, de c�tre proprietar, a înscrierii dreptului de proprietate asupra im

obilului ce se urm�re�te a se ipoteca.

A�adar, întelegem

s� facem aceast�

propunere de lege ferenda în sensul m

odific�rii textului de lege care cere ca amândou� înscrierile s� se fac�

deodat�. 321

general�, a dobândit dreptul a c�rui intabulare o solicit� chiar de la antecesorul tabular.

4.O

alt� propunere

de lege

ferendavizeaz�

a doua

situa�ie prev�zut� de art. 22 din Lege �i anum

e situa�ia grev�rii dreptului de proprietate, problem

a apare în condi�iile în care un proprietar î�i greveaz�im

obilul f�r� ca anterior s� î�i fi înscris dreptul de proprietate asupra acelui im

obil în cartea funciar�. În aceast� situa�ie problema care apare este de a se

stabili cum se va putea înscrie ipoteca în cartea funciar�. Legea solicit� într-

o atare situa�ie, în vederea asigur�rii circuitului juridic �i pentru protejarea intereselor creditorilor, form

ularea simultan� a dou� cereri de înscriere,

respectiv cererea

proprietarului privind

înscrierea dreptului

s�u de

proprietate asupra imobilului în cartea funciar�

�i cererea creditorului privind înscrierea dreptului s�u de ipotec�, am

bele cereri urmând a fi

prezentate simultan biroului de carte funciar�. În prezent, aceea�i m

odificare a vechiului art. 56 din Lege despre care am

inteam pu�in m

ai sus, face inaplicabil�

dispozi�ia legii

deoarece, introducându-se

obligativitatea solicit�rii extrasului de carte funciar� sau a certificatului de sarcini, practic, în condi�iile încheierii unui contract de ipotec� despre care se �tie c� trebuie s� îm

brace forma autentic�, proprietarul im

obilului ce va fi grevat se va vedea în situa�ia de a fi obligat ca, anterior încheierii contractului de ipotec�s� solicite înscrierea dreptului s�u de proprietate în cartea funciar�, în caz contrar neputându-se elibera niciun extras de carte funciar� care s�-i ateste acest drept, �i, pe cale de consecin��, neputându-se încheia contractul de ipotec�. C

a atare, cerin�a legii ca cele dou� cereri s� fie formulate �i depuse

simultan la biroul de carte funciar� este desuet�, încheierea contractului de

ipotec� fiind �inut� de efectuarea în prealabil, de c�tre proprietar, a înscrierii dreptului de proprietate asupra im

obilului ce se urm�re�te a se ipoteca.

A�adar, întelegem

s� facem aceast�

propunere de lege ferenda în sensul m

odific�rii textului de lege care cere ca amândou� înscrierile s� se fac�

deodat�.

322

5.C

u pr

ivire

la d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

9 al

in. (

2) li

t. a

din

Lege

a nr

. 7/1

996

care

pre

vede

c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

se

just

ific�

atu

nci c

ând

drep

tul r

eal c

e se

cer

e a

fi în

scris

est

e af

ecta

t de

o c

ondi�ie

sus

pens

iv�,

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e co

nsid

er�

folo

sire

a no�iu

nii

de î

nscr

iere

pro

vizo

rie c

a fii

nd

eron

at�

deoa

rece

ave

m d

e a

face

cu

o în

scrie

re s

ub c

ondi�ie

sus

pens

iv�

iar

drep

tul a

fect

at d

e o

cond

i�ie

susp

ensi

v� c

are

nu s

e re

aliz

eaz�

înce

teaz�

cu

efec

t ret

roac

tiv. P

ract

ic, î

n ca

rtea

func

iar�

dre

ptul

real

imob

iliar

va

fi în

scris

pr

oviz

oriu

, su

b co

ndi�i

a su

spen

siv�

a r

ealiz�r

ii un

ui e

veni

men

t vi

itor,

indi

când

u-se

îns�,

în

mod

exp

res,

în f

ieca

re c

az î

n pa

rte,

care

va

fi ac

est

even

imen

t. C

ondi�ia

sus

pens

iv�

este

ace

ea d

e a

c�re

i în

depl

inire

dep

inde

na�t

erea

dre

ptur

ilor s

ubie

ctiv

e ci

vile

�i a

obl

iga�

iilor

cor

elat

ive

(art.

101

7 C

. C

iv.).

Cu

titlu

de

exem

plu,

în

cazu

l tra

nsm

iterii

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

pr

intr-

un a

ct j

urid

ic s

ub c

ondi�ie

sus

pens

iv�,

pro

prie

tate

a se

va

cons

ider

a tra

nsm

is�

doar

dac�

se v

a re

aliz

a ev

enim

entu

l m

en�io

nat

expr

es:

„î�i

voi

vind

e ap

arta

men

tul,

dac�

m�

voi

mut

a di

n lo

calit

ate”

. În

con

seci

n��,

pe

nden

te

cond

ition

e,

însc

riere

a dr

eptu

lui

real

es

te

ince

rt�,

prov

izor

ie,

urm

ând

ca

even

ient

e co

nditi

one,

dr

eptu

l tra

nsm

is

sub

cond

i�ie

s�

se

cons

olid

eze

retro

activ

. U

rmar

ea c

onso

lid�r

ii re

troac

tive

a dr

eptu

lui

real

im

obili

ar e

ste

trans

form

area

însc

rierii

pro

vizo

rii a

ace

stui

a în

tr-o

verit

abil�

inta

bula

re.

În

cond

i�iile

în

ca

re

drep

tul

ar

fi tra

nsm

is

sub

cond

i�ie

rezo

luto

rie, L

egea

nu

prev

ede

posi

bilit

atea

une

i îns

crie

ri pr

oviz

orii,

por

nind

de

la

idee

a c�

îns��

i în

depl

inire

a co

ndi�i

ei r

ezol

utor

ii es

te a

ceea

car

e de

term

in�

desf

iin�a

rea

drep

turil

or

subi

ectiv

e ci

vile

�i

a

oblig

a�iil

or

core

lativ

e, a

dic�

în

esen��

a a

ctul

ui j

urid

ic î

nche

iat

sub

acea

con

di�ie

: „î�i

vînd

apa

rtam

entu

l, da

r, da

c� m�

voi m

uta

din

loca

litat

e pâ

n� la

sfâ

r�itu

l an

ului

, vân

zare

a se

des

fiin�

eaz�

”. P

ract

ic, î

n ac

east�

situ

a�ie

, dre

ptul

afe

ctat

de

con

di�ie

se

desf

iin�e

az�

retro

activ

, ca �i

cân

d nu

ar

fi ex

ista

t nic

ioda

t�,

astfe

l în

cât

nu s

e ju

stifi

c� î

nscr

iere

a. L

a ac

east�

opin

ie a

chie

seaz�

f�r�

com

enta

rii a

num

i�i a

utor

i. C

onsi

der�

m a

tât t

extu

l de

lege

, cât

�i a

chie

sare

a su

s-m

en�io

nat�

ca

fii

nd

neju

stifi

cate

�i

pr

opun

em

de

lege

fere

nda

322

5.C

u pr

ivire

la d

ispo

zi�ii

le a

rt. 2

9 al

in. (

2) li

t. a

din

Lege

a nr

. 7/1

996

care

pre

vede

c�

însc

riere

a pr

oviz

orie

se

just

ific�

atu

nci c

ând

drep

tul r

eal c

e se

cer

e a

fi în

scris

est

e af

ecta

t de

o c

ondi�ie

sus

pens

iv�,

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e co

nsid

er�

folo

sire

a no�iu

nii

de î

nscr

iere

pro

vizo

rie c

a fii

nd

eron

at�

deoa

rece

ave

m d

e a

face

cu

o în

scrie

re s

ub c

ondi�ie

sus

pens

iv�

iar

drep

tul a

fect

at d

e o

cond

i�ie

susp

ensi

v� c

are

nu s

e re

aliz

eaz�

înce

teaz�

cu

efec

t ret

roac

tiv. P

ract

ic, î

n ca

rtea

func

iar�

dre

ptul

real

imob

iliar

va

fi în

scris

pr

oviz

oriu

, su

b co

ndi�i

a su

spen

siv�

a r

ealiz�r

ii un

ui e

veni

men

t vi

itor,

indi

când

u-se

îns�,

în

mod

exp

res,

în f

ieca

re c

az î

n pa

rte,

care

va

fi ac

est

even

imen

t. C

ondi�ia

sus

pens

iv�

este

ace

ea d

e a

c�re

i în

depl

inire

dep

inde

na�t

erea

dre

ptur

ilor s

ubie

ctiv

e ci

vile

�i a

obl

iga�

iilor

cor

elat

ive

(art.

101

7 C

. C

iv.).

Cu

titlu

de

exem

plu,

în

cazu

l tra

nsm

iterii

dre

ptul

ui d

e pr

oprie

tate

pr

intr-

un a

ct j

urid

ic s

ub c

ondi�ie

sus

pens

iv�,

pro

prie

tate

a se

va

cons

ider

a tra

nsm

is�

doar

dac�

se v

a re

aliz

a ev

enim

entu

l m

en�io

nat

expr

es:

„î�i

voi

vind

e ap

arta

men

tul,

dac�

m�

voi

mut

a di

n lo

calit

ate”

. În

con

seci

n��,

pe

nden

te

cond

ition

e,

însc

riere

a dr

eptu

lui

real

es

te

ince

rt�,

prov

izor

ie,

urm

ând

ca

even

ient

e co

nditi

one,

dr

eptu

l tra

nsm

is

sub

cond

i�ie

s�

se

cons

olid

eze

retro

activ

. U

rmar

ea c

onso

lid�r

ii re

troac

tive

a dr

eptu

lui

real

im

obili

ar e

ste

trans

form

area

însc

rierii

pro

vizo

rii a

ace

stui

a în

tr-o

verit

abil�

inta

bula

re.

În

cond

i�iile

în

ca

re

drep

tul

ar

fi tra

nsm

is

sub

cond

i�ie

rezo

luto

rie, L

egea

nu

prev

ede

posi

bilit

atea

une

i îns

crie

ri pr

oviz

orii,

por

nind

de

la

idee

a c�

îns��

i în

depl

inire

a co

ndi�i

ei r

ezol

utor

ii es

te a

ceea

car

e de

term

in�

desf

iin�a

rea

drep

turil

or

subi

ectiv

e ci

vile

�i

a

oblig

a�iil

or

core

lativ

e, a

dic�

în

esen��

a a

ctul

ui j

urid

ic î

nche

iat

sub

acea

con

di�ie

: „î�i

vînd

apa

rtam

entu

l, da

r, da

c� m�

voi m

uta

din

loca

litat

e pâ

n� la

sfâ

r�itu

l an

ului

, vân

zare

a se

des

fiin�

eaz�

”. P

ract

ic, î

n ac

east�

situ

a�ie

, dre

ptul

afe

ctat

de

con

di�ie

se

desf

iin�e

az�

retro

activ

, ca �i

cân

d nu

ar

fi ex

ista

t nic

ioda

t�,

astfe

l în

cât

nu s

e ju

stifi

c� î

nscr

iere

a. L

a ac

east�

opin

ie a

chie

seaz�

f�r�

com

enta

rii a

num

i�i a

utor

i. C

onsi

der�

m a

tât t

extu

l de

lege

, cât

�i a

chie

sare

a su

s-m

en�io

nat�

ca

fii

nd

neju

stifi

cate

�i

pr

opun

em

de

lege

fere

nda

323

modificarea textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale

imobiliare afectate atât de o condi�ie suspensiv� cât �i de una rezolutorie,

din urm�toarele considerente: A

. încheierea

unui act

juridic sub

condi�ie rezolutorie

trebuie analizat� din punct de vedere al efectelor produse sub dou� aspecte: a. pendente conditione, actul juridic se com

port� ca pur �i simplu:

debitorul este �inut s� î�i execute obliga�ia asumat�, iar creditorul

poate solicita executarea acesteia; b. eveniente conditione, situa�ia se m

odific� dup� cum condi�ia

rezolutorie s-a realizat sau nu: �

condi�ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin�eaz� cu efect retroactiv, astfel încât p�r�ile sunt în situa�ia de a-�i restituit presta�iile

efectuate. C

onsider�m

c� în

aceast� situa�ie,

va interveni institu�ia radierii acelei înscrieri provizorii;

�condi�ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz�retroactiv, ca în cazul actului afectat de o condi�ie suspensiv� ce s-a realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transform

ându-se ca �i în cazul am

intit într-o adev�rat� intabulare. i.

în continuare, Ordinul M

inistrului Justi�ei nr. 2371/C/ 22.12.1997

în vigoare înc�, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c� „pot constitui temeiuri

ale unor cereri de înscriere provizorie (...) actele juridice referitoare la drepturi reale im

obiliare, a c�ror transmitere, constituire sau grevare este

afectat� de o modalitate: condi�ie rezolutorie, term

en extinctiv, sarcina liberalit��ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.

C. în realitate, activitatea desf��urat� de birourile de carte funciar� se

confrunt� frecvent cu situa�ii generate de neconcordan�a survenit� între aceste dou� texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a �i art. 95 alin. (2)), astfel încât se im

pune aducerea legisla�iei la un numitor com

un, în vederea surm

ont�rii cu efecte pozitive a unor situa�ii de acest gen, pentru a se putea

323

modificarea textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale

imobiliare afectate atât de o condi�ie suspensiv� cât �i de una rezolutorie,

din urm�toarele considerente: A

. încheierea

unui act

juridic sub

condi�ie rezolutorie

trebuie analizat� din punct de vedere al efectelor produse sub dou� aspecte: a. pendente conditione, actul juridic se com

port� ca pur �i simplu:

debitorul este �inut s� î�i execute obliga�ia asumat�, iar creditorul

poate solicita executarea acesteia; b. eveniente conditione, situa�ia se m

odific� dup� cum condi�ia

rezolutorie s-a realizat sau nu: �

condi�ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin�eaz� cu efect retroactiv, astfel încât p�r�ile sunt în situa�ia de a-�i restituit presta�iile

efectuate. C

onsider�m

c� în

aceast� situa�ie,

va interveni institu�ia radierii acelei înscrieri provizorii;

�condi�ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz�retroactiv, ca în cazul actului afectat de o condi�ie suspensiv� ce s-a realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transform

ându-se ca �i în cazul am

intit într-o adev�rat� intabulare. i.

în continuare, Ordinul M

inistrului Justi�ei nr. 2371/C/ 22.12.1997

în vigoare înc�, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c� „pot constitui temeiuri

ale unor cereri de înscriere provizorie (...) actele juridice referitoare la drepturi reale im

obiliare, a c�ror transmitere, constituire sau grevare este

afectat� de o modalitate: condi�ie rezolutorie, term

en extinctiv, sarcina liberalit��ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.

C. în realitate, activitatea desf��urat� de birourile de carte funciar� se

confrunt� frecvent cu situa�ii generate de neconcordan�a survenit� între aceste dou� texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a �i art. 95 alin. (2)), astfel încât se im

pune aducerea legisla�iei la un numitor com

un, în vederea surm

ont�rii cu efecte pozitive a unor situa�ii de acest gen, pentru a se putea

324

lucr

a în

tr-un

sis

tem

de

prac

tic�

unita

r�, t

oat�

act

ivita

tea

avân

d la

baz�

un

sist

em le

gisl

ativ

uni

tar �

i coe

rent

. 6.

În

ceea

ce

priv

e�te

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

îndr

epta

t�îm

potri

va u

nui

ter�

achi

zito

r, se

im

pune

înd

eplin

irea

mai

mul

tor

cond

i�ii,

prin

tre c

are:

a.

act

ul p

rin c

are

a fo

st d

obân

dit

drep

tul

de c�t

re r

ecla

man

t s�

fie

an

terio

r ce

lui

prin

car

e a

dobâ

ndit

ter�u

l ac

hizi

tor

acel

a�i

drep

t, co

ndi�i

e ba

zat�

pe

regu

la n

emo

dat q

uod

non

habe

t.

b. t

er�u

l do

bând

itor

s� f

i do

bând

it dr

eptu

l cu

titl

u gr

atui

t sa

u, l

a m

omen

tul î

nche

ierii

act

ului

jurid

ic p

rin c

are

a do

bând

it dr

eptu

l s�

fi fo

st d

e re

a-cr

edin��

; C

u pr

ivire

la

acea

st�

ultim�

cond

i�ie

este

nec

esar�

o di

scu�

ie s

ub

dou�

asp

ecte

, du

p� c

um l

egiu

itoru

l a

în�e

les

s� f

ac�

dist

inc�

ia î

ntre

dou�

situ

a�ii:

si

tua�

ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r cu

tit

lu

grat

uit �i

si

tua�

ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cre

din��.

În

situ

a�ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cre

din��

acea

st�

„cal

itate

” a

lui r

epre

zint�

prem

isa

adm

isib

ilit��ii

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

ta

bula

r�. I

mpo

rtan�

a ac

este

i a�a

-zis

e ca

lit��

i a te

r�ulu

i dob

ândi

tor r

ezul

t� d

in

atitu

dine

a le

giui

toru

lui

care

nu

a m

ai î

n�el

es s�

dist

ing�

înt

re u

n te

r�do

bând

itor

de r

ea-c

redi

n��

cu t

itlu

oner

os �

i un

ul c

u tit

lu g

ratu

it. P

ract

ic,

mod

alita

tea

de d

obân

dire

a i

mob

ilulu

i sa

u a

drep

tulu

i ta

bula

r nu

mai

co

ntea

z� c

ât�

vrem

e re

aua-

cred

in��

exi

st�,

un

asem

enea

ter�

dobâ

ndito

r ne

putâ

nd f

i pr

otej

at p

rin e

fect

ul l

egii,

nic

i m�c

ar î

n co

ndi�i

ile î

n ca

re

dobâ

ndito

rul a

nter

ior

este

unu

l cu

titlu

gra

tuit.

În

cazu

l ter�u

lui d

obân

dito

r cu

titl

u gr

atui

t bu

na-c

redi

n��

nu v

a av

ea n

icio

val

oare

, op

inia

anu

mito

r au

tori

fiind

ace

ea c

onfo

rm c�r

eia

prim

ul d

obân

dito

r, cu

titlu

ono

eros

cau

t�s�

evi

te o

pie

rder

e ia

r ter�u

l ach

izito

r cau

t� s�

-�i p�s

treze

un

câ�t

ig în

car

e nu

a

inve

stit,

ach

izi�i

a re

spec

tiv�

repr

ezen

tând

un

bene

ficiu

net

. Est

e un

alt

fel

de te

z� a

îmbo

g��ir

ii ne

drep

te în

dau

na a

ltuia

. Situ

a�ia

se

com

plic�

în c

azul

în

car

e �i

prim

ul �

i al d

oile

a do

bând

itor

sunt

dob

ândi

tori

cu ti

tlu g

ratu

it. Î

n ac

est c

az a

chie

s�m

la o

pini

a fo

rmul

at�

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate

deoa

rece

32

4

lucr

a în

tr-un

sis

tem

de

prac

tic�

unita

r�, t

oat�

act

ivita

tea

avân

d la

baz�

un

sist

em le

gisl

ativ

uni

tar �

i coe

rent

. 6.

În

ceea

ce

priv

e�te

ac�

iune

a în

pre

sta�

ie t

abul

ar�

îndr

epta

t�îm

potri

va u

nui

ter�

achi

zito

r, se

im

pune

înd

eplin

irea

mai

mul

tor

cond

i�ii,

prin

tre c

are:

a.

act

ul p

rin c

are

a fo

st d

obân

dit

drep

tul

de c�t

re r

ecla

man

t s�

fie

an

terio

r ce

lui

prin

car

e a

dobâ

ndit

ter�u

l ac

hizi

tor

acel

a�i

drep

t, co

ndi�i

e ba

zat�

pe

regu

la n

emo

dat q

uod

non

habe

t.

b. t

er�u

l do

bând

itor

s� f

i do

bând

it dr

eptu

l cu

titl

u gr

atui

t sa

u, l

a m

omen

tul î

nche

ierii

act

ului

jurid

ic p

rin c

are

a do

bând

it dr

eptu

l s�

fi fo

st d

e re

a-cr

edin��

; C

u pr

ivire

la

acea

st�

ultim�

cond

i�ie

este

nec

esar�

o di

scu�

ie s

ub

dou�

asp

ecte

, du

p� c

um l

egiu

itoru

l a

în�e

les

s� f

ac�

dist

inc�

ia î

ntre

dou�

situ

a�ii:

si

tua�

ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r cu

tit

lu

grat

uit �i

si

tua�

ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cre

din��.

În

situ

a�ia

ter�u

lui

dobâ

ndito

r de

rea

-cre

din��

acea

st�

„cal

itate

” a

lui r

epre

zint�

prem

isa

adm

isib

ilit��ii

ac�

iuni

i în

pres

ta�ie

ta

bula

r�. I

mpo

rtan�

a ac

este

i a�a

-zis

e ca

lit��

i a te

r�ulu

i dob

ândi

tor r

ezul

t� d

in

atitu

dine

a le

giui

toru

lui

care

nu

a m

ai î

n�el

es s�

dist

ing�

înt

re u

n te

r�do

bând

itor

de r

ea-c

redi

n��

cu t

itlu

oner

os �

i un

ul c

u tit

lu g

ratu

it. P

ract

ic,

mod

alita

tea

de d

obân

dire

a i

mob

ilulu

i sa

u a

drep

tulu

i ta

bula

r nu

mai

co

ntea

z� c

ât�

vrem

e re

aua-

cred

in��

exi

st�,

un

asem

enea

ter�

dobâ

ndito

r ne

putâ

nd f

i pr

otej

at p

rin e

fect

ul l

egii,

nic

i m�c

ar î

n co

ndi�i

ile î

n ca

re

dobâ

ndito

rul a

nter

ior

este

unu

l cu

titlu

gra

tuit.

În

cazu

l ter�u

lui d

obân

dito

r cu

titl

u gr

atui

t bu

na-c

redi

n��

nu v

a av

ea n

icio

val

oare

, op

inia

anu

mito

r au

tori

fiind

ace

ea c

onfo

rm c�r

eia

prim

ul d

obân

dito

r, cu

titlu

ono

eros

cau

t�s�

evi

te o

pie

rder

e ia

r ter�u

l ach

izito

r cau

t� s�

-�i p�s

treze

un

câ�t

ig în

car

e nu

a

inve

stit,

ach

izi�i

a re

spec

tiv�

repr

ezen

tând

un

bene

ficiu

net

. Est

e un

alt

fel

de te

z� a

îmbo

g��ir

ii ne

drep

te în

dau

na a

ltuia

. Situ

a�ia

se

com

plic�

în c

azul

în

car

e �i

prim

ul �

i al d

oile

a do

bând

itor

sunt

dob

ândi

tori

cu ti

tlu g

ratu

it. Î

n ac

est c

az a

chie

s�m

la o

pini

a fo

rmul

at�

în li

tera

tura

de

spec

ialit

ate

deoa

rece

325

ambii

dobânditori trebuie

s� se

bucure de

acela�i tratam

ent juridic

nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc� s� evite

o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratam

ent juridic unei egalit��i a unei st�ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen�e �i �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, nim

ic neputând justifica tratamentul

preferen�ial acordat de Lege primului dobânditor prin aplicarea principiului

prior tempore, prior iure. C

a atare, suntem în asentim

entul celor care propun de lege ferenda m

odificarea textului de lege în vederea protej�rii ter�ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin�� care �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, în condi�iile în care prim

ul dobânditor este tot un dobânditor cu titlu gratuit.

325

ambii

dobânditori trebuie

s� se

bucure de

acela�i tratam

ent juridic

nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc� s� evite

o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratam

ent juridic unei egalit��i a unei st�ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen�e �i �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, nim

ic neputând justifica tratamentul

preferen�ial acordat de Lege primului dobânditor prin aplicarea principiului

prior tempore, prior iure. C

a atare, suntem în asentim

entul celor care propun de lege ferenda m

odificarea textului de lege în vederea protej�rii ter�ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin�� care �i-a înscris dreptul în cartea funciar�, în condi�iile în care prim

ul dobânditor este tot un dobânditor cu titlu gratuit.

326

�

BIB

LIO

GR

AFI

E

I.TR

ATA

TE, C

URS

UR

I, M

ON

OG

RA

FII

1.A

DA

M I

oan,

Reg

imul

jur

idic

al

dobâ

ndir

ii �i

îns

tr�i

n�ri

lor

imob

ilelo

r – te

renu

ri �i

con

stru

c�ii,

Ed.

Eur

opa

Nov

a, B

ucur

e�ti,

199

6;2.

AD

AM

Ioa

n, P

ropr

ieta

tea

publ

ic��i

pri

vat�

asu

pra

imob

ilelo

r în

Rom

ânia

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

0;

3.

AL

BU

Ioa

n,

Noi

le c�r�i

func

iare

, Ed

. Lum

ina

Lex,

Buc

ure�

ti,

1997

;4.

AY

NE

S L

., C

RO

CQ

P.,

Les

sûre

tés;

La

publ

icité

fon

cièr

e,

Editi

ons j

urid

ique

s ass

ocié

es –

Def

réno

is, P

aris

, 200

3;5.

AU

BE

RT

J.-L

., In

trod

uctio

n au

dro

it, Q

ue s

ais-

je?,

P.U

.F.,

Paris

19

81;

6.A

UB

RY

C.,

RA

U C

.,C

ours

de

droi

t ci

vil

franç

ais,

vol.

I, L'

Impr

imer

ie e

t Li

brai

rie G

énér

ale

de J

uris

prud

ence

Mar

chal

et

Bill

ard,

Pa

ris, 1

875;

7.B

EL

EIU

Ghe

orgh

e, D

rept

civ

il ro

mân

, ed

. a

8-a,

rev

izui

t��i

ad�u

git�

de

M. N

icol

ae �i

P. T

ru�c�,

Ed.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti, 2

003

8.B

EN

GE

L M

., SI

MM

ER

DIN

G

F.,

Gru

ndbu

ch,

Gru

ndst

ück,

G

renz

e, 5

. Auf

lage

, 200

0;9.

BE

RG

EL

Jea

n L

ouis

, M

étho

de d

u dr

oit.

Théo

rie

géné

rale

du

droi

t, Ed

. Dal

loz,

Par

is, 1

985;

10

.BIR

SAN

Cor

neliu

, Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pri

ncip

ale,

Ed.

H

aman

giu,

Buc

ure�

ti 20

07;

11.B

IRSA

N

Cor

neliu

, G

AIT

A

Mar

ia,

PIV

NIC

ER

U

Mon

a M

aria

, D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. A

ll B

eck,

Buc

ure�

ti 20

01;

326

�

BIB

LIO

GR

AFI

E

I.TR

ATA

TE, C

URS

UR

I, M

ON

OG

RA

FII

1.A

DA

M I

oan,

Reg

imul

jur

idic

al

dobâ

ndir

ii �i

îns

tr�i

n�ri

lor

imob

ilelo

r – te

renu

ri �i

con

stru

c�ii,

Ed.

Eur

opa

Nov

a, B

ucur

e�ti,

199

6;2.

AD

AM

Ioa

n, P

ropr

ieta

tea

publ

ic��i

pri

vat�

asu

pra

imob

ilelo

r în

Rom

ânia

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

0;

3.

AL

BU

Ioa

n,

Noi

le c�r�i

func

iare

, Ed

. Lum

ina

Lex,

Buc

ure�

ti,

1997

;4.

AY

NE

S L

., C

RO

CQ

P.,

Les

sûre

tés;

La

publ

icité

fon

cièr

e,

Editi

ons j

urid

ique

s ass

ocié

es –

Def

réno

is, P

aris

, 200

3;5.

AU

BE

RT

J.-L

., In

trod

uctio

n au

dro

it, Q

ue s

ais-

je?,

P.U

.F.,

Paris

19

81;

6.A

UB

RY

C.,

RA

U C

.,C

ours

de

droi

t ci

vil

franç

ais,

vol.

I, L'

Impr

imer

ie e

t Li

brai

rie G

énér

ale

de J

uris

prud

ence

Mar

chal

et

Bill

ard,

Pa

ris, 1

875;

7.B

EL

EIU

Ghe

orgh

e, D

rept

civ

il ro

mân

, ed

. a

8-a,

rev

izui

t��i

ad�u

git�

de

M. N

icol

ae �i

P. T

ru�c�,

Ed.

Uni

vers

ul Ju

ridic

, Buc

ure�

ti, 2

003

8.B

EN

GE

L M

., SI

MM

ER

DIN

G

F.,

Gru

ndbu

ch,

Gru

ndst

ück,

G

renz

e, 5

. Auf

lage

, 200

0;9.

BE

RG

EL

Jea

n L

ouis

, M

étho

de d

u dr

oit.

Théo

rie

géné

rale

du

droi

t, Ed

. Dal

loz,

Par

is, 1

985;

10

.BIR

SAN

Cor

neliu

, Dre

pt c

ivil.

Dre

ptur

ile r

eale

pri

ncip

ale,

Ed.

H

aman

giu,

Buc

ure�

ti 20

07;

11.B

IRSA

N

Cor

neliu

, G

AIT

A

Mar

ia,

PIV

NIC

ER

U

Mon

a M

aria

, D

rept

civ

il. D

rept

urile

rea

le p

rinc

ipal

e, E

d. A

ll B

eck,

Buc

ure�

ti 20

01;

327

12.BO

RO

I Gabriel, D

rept civil. Parte general�. Persoanele – Editia a III-a revizuit� si ad�ugit�, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti 2008;13.B

OR

OI

Gabriel,

PIVN

ICE

RU

M

ona M

aria, V

LA

D-

RA

DU

LE

SCU

Tudor, A

NG

HE

LE

SCU

Carla – A

lexandra, Drept civil.

Drepturile reale principale. N

ote de curs. Jurisprudenta relevant. Spete. Teste grila, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti 2010;14.B

OR

OI G

abriel, SPINE

AN

U – M

AT

EI O

ctavia, Codul de

procedura civila. Editie ingrijita si adnotata. Ed. All B

eck, Bucuresti 2005;

15. BO�

Nicolae,

IAC

OB

ESC

U

Ovidiu,

Cadastru

si C

artea funciara, Ed. C

. H. B

eck, Bucure�ti 2009;

16. CA

RB

ON

NIE

R J.,

Droit civil.

Introduction, ed. a 22-a, Presses U

niversitaires de France, 2002;17.C

ET

ER

CH

I Ioan, CR

AIO

VE

AN

Ion, Introducere în teoria general� a dreptului, Ed. A

ll, Bucure�ti, 1993;

18.CE

TE

RC

HI Ioan, L

UB

UR

ICI M

omcilo, Teoria general� a

statului �i dreptului, Bucure�ti, 1983;

19.CH

AM

AC

HO

A., M

anual de derecho procesual civil. Teoria del proceso, vol. I, ed. a 5-a, Santa Fe de B

ogota, 1995;20.C

HE

LA

RU

Eugen,

Drept civil. Partea general�,

Ed. C.H

. B

eck, Bucure�ti, 2007;

21.CIO

BA

NU

V

iorel M

ihai, Tratat

teoretic �i

practic de

procedur� civil�, Ed. Na�ional, B

ucure�ti, 1996;22.C

OL

IN A

., CA

PITA

NT

H.,C

ours élémentaires de droit civil

français, t. II, Ed. Dalloz, Paris, 1928;

23.CO

NST

AN

TIN

ESC

O

Leontin

–Jean, Tratat

de drept

comparat. Introducere in dreptul com

parat, vol. I, Restitutio, Ed. A

ll, B

ucure�ti, 199724.C

OR

RA

DO

Renato, La pubblicita nell diritto private. Parte

generale Libreria Scientifica G. G

iappichelli, Torino 1947;

327

12.BO

RO

I Gabriel, D

rept civil. Parte general�. Persoanele – Editia a III-a revizuit� si ad�ugit�, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti 2008;13.B

OR

OI

Gabriel,

PIVN

ICE

RU

M

ona M

aria, V

LA

D-

RA

DU

LE

SCU

Tudor, A

NG

HE

LE

SCU

Carla – A

lexandra, Drept civil.

Drepturile reale principale. N

ote de curs. Jurisprudenta relevant. Spete. Teste grila, Ed. H

amangiu, B

ucure�ti 2010;14.B

OR

OI G

abriel, SPINE

AN

U – M

AT

EI O

ctavia, Codul de

procedura civila. Editie ingrijita si adnotata. Ed. All B

eck, Bucuresti 2005;

15. BO�

Nicolae,

IAC

OB

ESC

U

Ovidiu,

Cadastru

si C

artea funciara, Ed. C

. H. B

eck, Bucure�ti 2009;

16. CA

RB

ON

NIE

R J.,

Droit civil.

Introduction, ed. a 22-a, Presses U

niversitaires de France, 2002;17.C

ET

ER

CH

I Ioan, CR

AIO

VE

AN

Ion, Introducere în teoria general� a dreptului, Ed. A

ll, Bucure�ti, 1993;

18.CE

TE

RC

HI Ioan, L

UB

UR

ICI M

omcilo, Teoria general� a

statului �i dreptului, Bucure�ti, 1983;

19.CH

AM

AC

HO

A., M

anual de derecho procesual civil. Teoria del proceso, vol. I, ed. a 5-a, Santa Fe de B

ogota, 1995;20.C

HE

LA

RU

Eugen,

Drept civil. Partea general�,

Ed. C.H

. B

eck, Bucure�ti, 2007;

21.CIO

BA

NU

V

iorel M

ihai, Tratat

teoretic �i

practic de

procedur� civil�, Ed. Na�ional, B

ucure�ti, 1996;22.C

OL

IN A

., CA

PITA

NT

H.,C

ours élémentaires de droit civil

français, t. II, Ed. Dalloz, Paris, 1928;

23.CO

NST

AN

TIN

ESC

O

Leontin

–Jean, Tratat

de drept

comparat. Introducere in dreptul com

parat, vol. I, Restitutio, Ed. A

ll, B

ucure�ti, 199724.C

OR

RA

DO

Renato, La pubblicita nell diritto private. Parte

generale Libreria Scientifica G. G

iappichelli, Torino 1947;

328

25.C

OSM

A D

anie

l –

Mar

ius,

Car

tea

funi

ara,

Ed.

Ham

angi

u,

Buc

ures

ti 20

07;

26.C

RA

IG

Paul

, D

E

BU

RC

A

Grá

inne

, D

rept

ul

Uni

unii

Euro

pene

. Com

enta

rii,

juri

spru

den���i

doc

trin�,

Ed.

Ham

angi

u, B

ucur

e�ti,

20

0927

.CU

CU

C

rist

ina,

Le

gisl

atia

ca

dast

rulu

i si

a pu

blic

itatii

im

obili

are.

Com

enta

rii s

i exp

licat

ii. E

d. A

ll B

eck,

Buc

ures

ti 20

05;

28.D

AIC

OV

ICIU

Had

rian

, D

acia

de

la B

ureb

ista

la c

ucer

irea

ro

man

a, E

d. D

acia

, Clu

j-Nap

oca

1972

;29

.DA

VID

Rén

e, L

es g

rand

s sy

stèm

es d

e dr

oit c

onte

mpo

rain

s, Ed

. D

allo

z, P

aris

, 199

2;30

.DE

LE

AN

U I

on,P�r�il

e �i

ter�

ii. R

elat

ivita

tea �i

opoz

abili

tate

a ef

ecte

lor j

urid

ice,

Ed.

Ros

etti,

Buc

ure�

ti, 2

001;

31.D

EM

EN

Y

Paul

, Le

gea

cart

ilor

func

iare

nr

. 11

5/19

38

com

enta

ta si

adn

otat

a, E

d. C

ordi

al L

ex, C

luj –

Nap

oca

1995

;32

.DE

RO

Y L

., G

ER

AR

D M

, Le

cada

stre

myc

enie

n de

Pyl

os, E

d.

Del

l Ate

neo,

Rom

a 19

65;

33.E

RE

MIA

Mih

ai C

onst

antin

, In

terp

reta

rea

juri

dic�

, Ed

. A

ll B

eck,

Buc

ure�

ti, 1

998;

34.F

ILIP

ESC

U I

on P

., D

rept

civ

il. D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e si

alte

dr

eptu

ri re

ale,

Ed.

Act

ami,

Buc

ures

ti 19

98;

35.G

ÉN

Y F

ranç

ois,

Mét

hode

d’in

terp

réta

tion

et s

ourc

es e

n dr

oit

priv

épo

sitif

, T. I

, Lib

raire

Gén

éral

e de

Dro

it et

Juris

prud

ence

., Pa

ris, 1

919

;36

.GE

OR

GE

SCU

V.,

MA

RC

U L

., Is

tori

a dr

eptu

lui

rom

ânes

c,

vol.

II, p

arte

a a

II-a,

Ed.

Aca

dem

iei R

omân

e, B

ucur

e�ti,

198

7;37

.GH

EST

IN

J.,

GO

UR

BE

AU

X

G.,

Trai

té

de

droi

t ci

vil.

Intr

oduc

tion

géné

rale

, ed

. a

3-a,

Li

brai

re

Gén

éral

e de

D

roit

et

Juris

prud

ence

, Par

is,1

990;

38.G

ICQ

UE

L J

ean,

Dro

it co

nstit

utio

nnel

et i

nstit

uion

s po

litiq

ues,

Edi�i

a a

19-a

, Mon

tchr

estie

n, P

aris

, 200

3;32

8

25.C

OSM

A D

anie

l –

Mar

ius,

Car

tea

funi

ara,

Ed.

Ham

angi

u,

Buc

ures

ti 20

07;

26.C

RA

IG

Paul

, D

E

BU

RC

A

Grá

inne

, D

rept

ul

Uni

unii

Euro

pene

. Com

enta

rii,

juri

spru

den���i

doc

trin�,

Ed.

Ham

angi

u, B

ucur

e�ti,

20

0927

.CU

CU

C

rist

ina,

Le

gisl

atia

ca

dast

rulu

i si

a pu

blic

itatii

im

obili

are.

Com

enta

rii s

i exp

licat

ii. E

d. A

ll B

eck,

Buc

ures

ti 20

05;

28.D

AIC

OV

ICIU

Had

rian

, D

acia

de

la B

ureb

ista

la c

ucer

irea

ro

man

a, E

d. D

acia

, Clu

j-Nap

oca

1972

;29

.DA

VID

Rén

e, L

es g

rand

s sy

stèm

es d

e dr

oit c

onte

mpo

rain

s, Ed

. D

allo

z, P

aris

, 199

2;30

.DE

LE

AN

U I

on,P�r�il

e �i

ter�

ii. R

elat

ivita

tea �i

opoz

abili

tate

a ef

ecte

lor j

urid

ice,

Ed.

Ros

etti,

Buc

ure�

ti, 2

001;

31.D

EM

EN

Y

Paul

, Le

gea

cart

ilor

func

iare

nr

. 11

5/19

38

com

enta

ta si

adn

otat

a, E

d. C

ordi

al L

ex, C

luj –

Nap

oca

1995

;32

.DE

RO

Y L

., G

ER

AR

D M

, Le

cada

stre

myc

enie

n de

Pyl

os, E

d.

Del

l Ate

neo,

Rom

a 19

65;

33.E

RE

MIA

Mih

ai C

onst

antin

, In

terp

reta

rea

juri

dic�

, Ed

. A

ll B

eck,

Buc

ure�

ti, 1

998;

34.F

ILIP

ESC

U I

on P

., D

rept

civ

il. D

rept

ul d

e pr

opri

etat

e si

alte

dr

eptu

ri re

ale,

Ed.

Act

ami,

Buc

ures

ti 19

98;

35.G

ÉN

Y F

ranç

ois,

Mét

hode

d’in

terp

réta

tion

et s

ourc

es e

n dr

oit

priv

épo

sitif

, T. I

, Lib

raire

Gén

éral

e de

Dro

it et

Juris

prud

ence

., Pa

ris, 1

919

;36

.GE

OR

GE

SCU

V.,

MA

RC

U L

., Is

tori

a dr

eptu

lui

rom

ânes

c,

vol.

II, p

arte

a a

II-a,

Ed.

Aca

dem

iei R

omân

e, B

ucur

e�ti,

198

7;37

.GH

EST

IN

J.,

GO

UR

BE

AU

X

G.,

Trai

té

de

droi

t ci

vil.

Intr

oduc

tion

géné

rale

, ed

. a

3-a,

Li

brai

re

Gén

éral

e de

D

roit

et

Juris

prud

ence

, Par

is,1

990;

38.G

ICQ

UE

L J

ean,

Dro

it co

nstit

utio

nnel

et i

nstit

uion

s po

litiq

ues,

Edi�i

a a

19-a

, Mon

tchr

estie

n, P

aris

, 200

3;

329

39.GIR

AR

D Paul Frédéric, M

anuel élémentaire de droit rom

ain, Paris, R

ousseau, 1924;40.H

AM

AN

GIU

C, R

OSE

TT

I – BA

LA

NE

SCU

I, BA

ICO

IAN

U

Al., D

rept civil român, Ed. A

ll Beck, B

ucuresti, 2002;41.H

AR

T H

.L.A

.,Conceptul de drept, Ed. Sigm

a, Chi�in�u, 1999;

42.HA

USM

AN

ING

ER

H., The Austrian Legal System

, 3rd edition W

ien, 2003;43.H

ÉR

ON

J.,

Droit

judiciaire privé,

Dom

at doit

privé, M

ontchrestien, 1991;44.IO

NA

SCU

Traian, B

RA

DE

AN

U Salvator, D

repturile reale principale, Ed. A

cademiei, B

ucuresti 1979;45.IO

NE

SCU

Stelu�a, Justi�ie �i jurispruden�� în statul de drept, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2009;

46.JOB

AR

D – B

AC

HE

LL

IER

Marie – N

oelle, BR

EM

ON

D

Vincent, D

roit civil. Suretes, publicite fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;

47.KR

AM

ER

Sam

uel N

oah, Istoria

incepe la

Sumer,

Ed. �tiintific�, B

ucure�ti 1962;48.L

AM

BE

RT

Edouard, La fonction du droit civil com

paré, Paris, 1903;

49. LE� Ioan,O

rganizarea sistemului judiciar în dreptul com

parat, Ed. A

ll Beck, B

ucure�ti, 2005;50.L

OSA

NO

M

ario,M

arile sistem

e juridice.

Introducere în

dreptul european �i extraeuropean, Ed. All B

eck, Bucure�ti, 2005;

51. MA

LA

UR

IE

Ph., A

YN

ES

L.,

Les suretes.

La Publicite

Fonciere, Ed. Defrenois, Paris 2009;

52.MA

RT

Y G

abriel, RA

YN

AU

D Pierre, D

roit civil: introduction générale à l’étude du droit, ed. a 2-a, Ed. Sirey, Paris, 1972;

53.MA

ZE

AU

D H

enri, CH

AB

AS François, Leçons de droit civil,

Ed. Montchrestien, 2000;

329

39.GIR

AR

D Paul Frédéric, M

anuel élémentaire de droit rom

ain, Paris, R

ousseau, 1924;40.H

AM

AN

GIU

C, R

OSE

TT

I – BA

LA

NE

SCU

I, BA

ICO

IAN

U

Al., D

rept civil român, Ed. A

ll Beck, B

ucuresti, 2002;41.H

AR

T H

.L.A

.,Conceptul de drept, Ed. Sigm

a, Chi�in�u, 1999;

42.HA

USM

AN

ING

ER

H., The Austrian Legal System

, 3rd edition W

ien, 2003;43.H

ÉR

ON

J.,

Droit

judiciaire privé,

Dom

at doit

privé, M

ontchrestien, 1991;44.IO

NA

SCU

Traian, B

RA

DE

AN

U Salvator, D

repturile reale principale, Ed. A

cademiei, B

ucuresti 1979;45.IO

NE

SCU

Stelu�a, Justi�ie �i jurispruden�� în statul de drept, Ed. U

niversul Juridic, Bucure�ti, 2009;

46.JOB

AR

D – B

AC

HE

LL

IER

Marie – N

oelle, BR

EM

ON

D

Vincent, D

roit civil. Suretes, publicite fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;

47.KR

AM

ER

Sam

uel N

oah, Istoria

incepe la

Sumer,

Ed. �tiintific�, B

ucure�ti 1962;48.L

AM

BE

RT

Edouard, La fonction du droit civil com

paré, Paris, 1903;

49. LE� Ioan,O

rganizarea sistemului judiciar în dreptul com

parat, Ed. A

ll Beck, B

ucure�ti, 2005;50.L

OSA

NO

M

ario,M

arile sistem

e juridice.

Introducere în

dreptul european �i extraeuropean, Ed. All B

eck, Bucure�ti, 2005;

51. MA

LA

UR

IE

Ph., A

YN

ES

L.,

Les suretes.

La Publicite

Fonciere, Ed. Defrenois, Paris 2009;

52.MA

RT

Y G

abriel, RA

YN

AU

D Pierre, D

roit civil: introduction générale à l’étude du droit, ed. a 2-a, Ed. Sirey, Paris, 1972;

53.MA

ZE

AU

D H

enri, CH

AB

AS François, Leçons de droit civil,

Ed. Montchrestien, 2000;

330

54.M

AZI

LU

Dum

itru,

Teo

ria

gene

ral�

a d

rept

ului

, Ed.

All

Bec

k,

Buc

ure�

ti, 2

000;

55.M

ICL

EA

Mir

cea,

Cad

astr

ul s

i car

tea

func

iara

, Ed.

All

Bec

k,

Buc

ures

ti 19

95;

56.M

IHA

I G

heor

ghe

C.,

MO

TIC

A

Rad

u I.,

Fu

ndam

ente

le

drep

tulu

i. Te

oria

�i fi

lozo

fia d

rept

ului

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

199

7;57

.MO

LC

UT

Em

il, C

IUT

AC

U I

onu�

, Nat

ura

juri

dic�

a d

rept

ului

de

supe

rfic

ie, E

d. A

ll B

eck,

Buc

ures

ti 20

05;

58.M

OT

ICA

R.

I., T

RA

ILE

SCU

A.,

IUSA

N L

., Pu

blic

itate

a im

obili

ara

prin

car

tile

func

iare

– S

upor

t de

curs

pen

tru

jude

cato

rii d

e ca

rte

func

iara

, Ed.

Uni

vers

itate

a de

Ves

t, Ti

mis

oara

200

1;59

.MO

TIC

A R

. I.,

TR

AIL

ESC

U A

., D

rept

func

iar �i

publ

icita

te

imob

iliar�.

Noi

le c

arti

func

iare

, Edi

tura

ALL

Bec

k, B

ucur

e�ti

2001

;60

.MO

TIC

A R

adu,

MIH

AI

Ghe

orgh

e, I

ntro

duce

re î

n st

udiu

l dr

eptu

lui,

vol.

II, E

d. A

lma

Mat

er, T

imi�

oara

, 199

5;61

.N�

S�U

DE

AN

P.,

Pub

licita

tea

imob

iliar�.

Car

tea

func

iar�

. An

aliz�

com

para

tiv�

a Le

gii n

r. 7/

1996

�i a

Dec

retu

lui-l

ege

nr. 1

15/1

938,

Ed

. Ham

angi

u, B

ucur

e�ti,

200

9;62

.NIC

OL

AE

Mar

ian,

Tra

tat d

e pu

blic

itate

imob

iliar�,

vol

I si

II,

Ed. U

nive

rsul

jurid

ic, B

ucur

esti

2006

;63

.OPR

EA

Luc

iana

, O

ptim

izar

ea e

vide

n�ei

jur

idic

o-ca

dast

rale

a

Car

tii f

unci

are �i

crea

rea

baze

i de

dat

e sp

ecifi

ce,

teza

de

doct

orat

sub

co

ordo

nare

a pr

of. u

niv.

ing.

Nic

olae

Dim

a, A

lba

Iulia

200

9;64

.OSM

ON

CH

ESC

U

Eug

eniu

, Ef

ectu

l ju

ridi

c �i

su

prem

a�ia

dr

eptu

lui U

niun

ii Eu

rope

ne, t

ez�

de d

octo

rat,

Chi�i

n�u,

200

4;65

.PA

SQU

IER

Cl.,

Intr

oduc

tion

à la

thé

orie

gén

éral

e et

à l

a ph

iloso

phie

du

droi

t, Pa

ris, S

irey,

193

7 ;

66.P

EL

LE

T A

.,Le

s fo

ndem

ents

juri

diqu

es in

tern

atio

naux

du

droi

t co

mm

unau

tair

es, C

olle

cted

Cou

rses

of t

he A

cade

my

of E

urop

ean

law

, 199

4;

330

54.M

AZI

LU

Dum

itru,

Teo

ria

gene

ral�

a d

rept

ului

, Ed.

All

Bec

k,

Buc

ure�

ti, 2

000;

55.M

ICL

EA

Mir

cea,

Cad

astr

ul s

i car

tea

func

iara

, Ed.

All

Bec

k,

Buc

ures

ti 19

95;

56.M

IHA

I G

heor

ghe

C.,

MO

TIC

A

Rad

u I.,

Fu

ndam

ente

le

drep

tulu

i. Te

oria

�i fi

lozo

fia d

rept

ului

, Ed.

All

Bec

k, B

ucur

e�ti,

199

7;57

.MO

LC

UT

Em

il, C

IUT

AC

U I

onu�

, Nat

ura

juri

dic�

a d

rept

ului

de

supe

rfic

ie, E

d. A

ll B

eck,

Buc

ures

ti 20

05;

58.M

OT

ICA

R.

I., T

RA

ILE

SCU

A.,

IUSA

N L

., Pu

blic

itate

a im

obili

ara

prin

car

tile

func

iare

– S

upor

t de

curs

pen

tru

jude

cato

rii d

e ca

rte

func

iara

, Ed.

Uni

vers

itate

a de

Ves

t, Ti

mis

oara

200

1;59

.MO

TIC

A R

. I.,

TR

AIL

ESC

U A

., D

rept

func

iar �i

publ

icita

te

imob

iliar�.

Noi

le c

arti

func

iare

, Edi

tura

ALL

Bec

k, B

ucur

e�ti

2001

;60

.MO

TIC

A R

adu,

MIH

AI

Ghe

orgh

e, I

ntro

duce

re î

n st

udiu

l dr

eptu

lui,

vol.

II, E

d. A

lma

Mat

er, T

imi�

oara

, 199

5;61

.N�

S�U

DE

AN

P.,

Pub

licita

tea

imob

iliar�.

Car

tea

func

iar�

. An

aliz�

com

para

tiv�

a Le

gii n

r. 7/

1996

�i a

Dec

retu

lui-l

ege

nr. 1

15/1

938,

Ed

. Ham

angi

u, B

ucur

e�ti,

200

9;62

.NIC

OL

AE

Mar

ian,

Tra

tat d

e pu

blic

itate

imob

iliar�,

vol

I si

II,

Ed. U

nive

rsul

jurid

ic, B

ucur

esti

2006

;63

.OPR

EA

Luc

iana

, O

ptim

izar

ea e

vide

n�ei

jur

idic

o-ca

dast

rale

a

Car

tii f

unci

are �i

crea

rea

baze

i de

dat

e sp

ecifi

ce,

teza

de

doct

orat

sub

co

ordo

nare

a pr

of. u

niv.

ing.

Nic

olae

Dim

a, A

lba

Iulia

200

9;64

.OSM

ON

CH

ESC

U

Eug

eniu

, Ef

ectu

l ju

ridi

c �i

su

prem

a�ia

dr

eptu

lui U

niun

ii Eu

rope

ne, t

ez�

de d

octo

rat,

Chi�i

n�u,

200

4;65

.PA

SQU

IER

Cl.,

Intr

oduc

tion

à la

thé

orie

gén

éral

e et

à l

a ph

iloso

phie

du

droi

t, Pa

ris, S

irey,

193

7 ;

66.P

EL

LE

T A

.,Le

s fo

ndem

ents

juri

diqu

es in

tern

atio

naux

du

droi

t co

mm

unau

tair

es, C

olle

cted

Cou

rses

of t

he A

cade

my

of E

urop

ean

law

, 199

4;

331

67.PLA

NIO

L M

arcel, Traité élémentaire de droit civil, ed. a 11-a,

Libraire Générale de D

roit et Jurisprudence, Paris, 1899;68.PO

P Liviu, D

reptul de proprietate �i dezmem

bramintele sale,

Ed. Lumina Lex, B

ucuresti 1996;69.PO

P Liviu, H

AR

OSA

Liviu – M

arius, Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucuresti 2006;

70.POPA

Nicolae, Teoria general� a dreptului, Ed. C

.H. B

eck, B

ucure�ti, 2008;71.PO

PESC

U C

orneliu Liviu, Jurispruden�a C

ur�ii Europene a D

repturilor Om

ului - ca surs� a dreptului pozitiv român, Editura A

ll Beck,

Bucure�ti, 2003;

72.POST

UL

AC

HE

I., Notiuni de carte funduara, B

ucuresti 1938;73.D

i RA

GO

D., La pubblicita nell diritto publico. I Profili

generali, Edizione Scientifiche Italiene, Napoli 1983;

74.RU

SU A

urelia, Actiunile de carte funciara. Studiu de doctrina si jurisprudenta, Ed. H

amangiu, B

ucuresti 2008;75.SC

RIE

CIU

Florin, Drept agrar si funciar, Ed. Lum

ina Lex, B

ucuresti 2001;76.SIM

LE

R Ph., D

EL

EBE

CQ

UE

Ph., Droit civil. Les suretes. La

Publicite Fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;

77. STA

RC

K B

., H. R

OL

AN

D, L

. BO

YE

R, Introduction au droit,

Ed. Litec, Paris, 1996;78. �ST

OIC

A V

., Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. C.H

. B

eck, Bucure�ti, 2009;79.T

AB

BA

H B

., Propriete privee et register foncier, Paris 1950;80.T

AO

RM

INA

Giles, Introduction au droit, Ed. H

achette, Paris, 2006;

81.T�

N�

SESC

U

Elena

Simina,

Constitu�ia

european��i

drepturile omului (note de curs), U

niversitatea Bucure�ti, 2005;

331

67.PLA

NIO

L M

arcel, Traité élémentaire de droit civil, ed. a 11-a,

Libraire Générale de D

roit et Jurisprudence, Paris, 1899;68.PO

P Liviu, D

reptul de proprietate �i dezmem

bramintele sale,

Ed. Lumina Lex, B

ucuresti 1996;69.PO

P Liviu, H

AR

OSA

Liviu – M

arius, Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. U

niversul Juridic, Bucuresti 2006;

70.POPA

Nicolae, Teoria general� a dreptului, Ed. C

.H. B

eck, B

ucure�ti, 2008;71.PO

PESC

U C

orneliu Liviu, Jurispruden�a C

ur�ii Europene a D

repturilor Om

ului - ca surs� a dreptului pozitiv român, Editura A

ll Beck,

Bucure�ti, 2003;

72.POST

UL

AC

HE

I., Notiuni de carte funduara, B

ucuresti 1938;73.D

i RA

GO

D., La pubblicita nell diritto publico. I Profili

generali, Edizione Scientifiche Italiene, Napoli 1983;

74.RU

SU A

urelia, Actiunile de carte funciara. Studiu de doctrina si jurisprudenta, Ed. H

amangiu, B

ucuresti 2008;75.SC

RIE

CIU

Florin, Drept agrar si funciar, Ed. Lum

ina Lex, B

ucuresti 2001;76.SIM

LE

R Ph., D

EL

EBE

CQ

UE

Ph., Droit civil. Les suretes. La

Publicite Fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;

77. STA

RC

K B

., H. R

OL

AN

D, L

. BO

YE

R, Introduction au droit,

Ed. Litec, Paris, 1996;78. �ST

OIC

A V

., Drept civil. D

repturile reale principale, Ed. C.H

. B

eck, Bucure�ti, 2009;79.T

AB

BA

H B

., Propriete privee et register foncier, Paris 1950;80.T

AO

RM

INA

Giles, Introduction au droit, Ed. H

achette, Paris, 2006;

81.T�

N�

SESC

U

Elena

Simina,

Constitu�ia

european��i

drepturile omului (note de curs), U

niversitatea Bucure�ti, 2005;

332

82.T

ER

RÈ

Fra

nçoi

s, In

trod

uctio

n gé

néra

le a

u dr

oit,

Ed. D

allo

z,

Paris

, 199

3;83

. T

ER

RÈ

Fr

anço

is,

LE

QU

ET

TE

Y

., G

rand

s ar

rêts

de

la

ju

risp

rude

nce

civi

le, e

d. a

11-

a, 2

000;

84.

The

Int

erna

tiona

l Com

para

tive

Leg

al G

uide

to R

eal E

stat

e,A

prac

tical

cro

ss-b

orde

r ins

ight

into

real

est

ate

law

, 201

0;85

. U

NG

UR

EA

NU

Ovi

diu,

Dre

pt c

ivil.

Intr

oduc

ere,

ed.

a 8

-a, E

d.

C.H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

5;

II. S

TUD

II �

I AR

TIC

OLE

DE

SPE

CIA

LIA

TE85

. AL

UN

AR

U C

r., N

oi a

spec

t teo

retic

e si

pra

ctic

e al

e dr

eptu

lui d

e su

perf

icie

, Rev

ista

Dre

ptul

nr.

5-6/

1993

;86

. B

AR

NE

S G

renv

ille,

ST

AN

FIE

LD

Dav

id, B

AR

TH

EL

Kev

in,

Land

Reg

istr

atio

n m

oder

niza

tion

in d

evel

opin

g ec

onom

ies:

A D

iscu

ssio

n of

th

e m

ain

prob

lem

s in

ce

ntra

l/eas

tern

Eu

rope

, La

tin

Amer

ica

and

Car

ibbe

an, U

RIS

A A

nnua

l Con

fere

nce,

Chi

cago

Illin

ois 1

999;

87.B

AC

H L

., J

uris

prud

ence

, în

Rep

erto

ire d

e dr

oit

civi

l, D

allo

z,

Paris

, 200

0;88

.BÂ

RSA

N

Cor

neliu

,U

niun

ea

Euro

pean�

�i

Con

ven�

ia

Euro

pean�

a D

rept

urilo

r O

mul

ui:

unita

te

sau

dual

itate

în

pr

otec�ia

eu

rope

an�

a dr

eptu

rilo

r O

mul

ui?,

Rev

ista

Rom

ân�

de D

rept

Com

unita

r, nr

. 1/

2003

89.B

OA

R

Ana

, Ef

ectu

l cr

eato

r al

po

sesi

unii

in

sist

emul

de

pu

blic

itate

imob

iliar

a pr

in c

artil

e fu

ncia

re, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 1/

1996

;90

.BR

AD

EA

NU

Sal

vato

r, P

robl

eme

de d

rept

cu

priv

ire

spec

iala

as

upra

dre

ptul

ui d

e su

perf

icie

, J. N

., nr

. 1/1

957;

91.B

RA

DE

AN

U

Salv

ator

, In

scri

erea

la

ca

rtea

fu

ncia

ra

a dr

eptu

lui

doba

ndit

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, R

evis

ta R

oman

a de

Dre

pt n

r. 3/

1968

;

332

82.T

ER

RÈ

Fra

nçoi

s, In

trod

uctio

n gé

néra

le a

u dr

oit,

Ed. D

allo

z,

Paris

, 199

3;83

. T

ER

RÈ

Fr

anço

is,

LE

QU

ET

TE

Y

., G

rand

s ar

rêts

de

la

ju

risp

rude

nce

civi

le, e

d. a

11-

a, 2

000;

84.

The

Int

erna

tiona

l Com

para

tive

Leg

al G

uide

to R

eal E

stat

e,A

prac

tical

cro

ss-b

orde

r ins

ight

into

real

est

ate

law

, 201

0;85

. U

NG

UR

EA

NU

Ovi

diu,

Dre

pt c

ivil.

Intr

oduc

ere,

ed.

a 8

-a, E

d.

C.H

. Bec

k, B

ucur

e�ti,

200

5;

II. S

TUD

II �

I AR

TIC

OLE

DE

SPE

CIA

LIA

TE85

. AL

UN

AR

U C

r., N

oi a

spec

t teo

retic

e si

pra

ctic

e al

e dr

eptu

lui d

e su

perf

icie

, Rev

ista

Dre

ptul

nr.

5-6/

1993

;86

. B

AR

NE

S G

renv

ille,

ST

AN

FIE

LD

Dav

id, B

AR

TH

EL

Kev

in,

Land

Reg

istr

atio

n m

oder

niza

tion

in d

evel

opin

g ec

onom

ies:

A D

iscu

ssio

n of

th

e m

ain

prob

lem

s in

ce

ntra

l/eas

tern

Eu

rope

, La

tin

Amer

ica

and

Car

ibbe

an, U

RIS

A A

nnua

l Con

fere

nce,

Chi

cago

Illin

ois 1

999;

87.B

AC

H L

., J

uris

prud

ence

, în

Rep

erto

ire d

e dr

oit

civi

l, D

allo

z,

Paris

, 200

0;88

.BÂ

RSA

N

Cor

neliu

,U

niun

ea

Euro

pean�

�i

Con

ven�

ia

Euro

pean�

a D

rept

urilo

r O

mul

ui:

unita

te

sau

dual

itate

în

pr

otec�ia

eu

rope

an�

a dr

eptu

rilo

r O

mul

ui?,

Rev

ista

Rom

ân�

de D

rept

Com

unita

r, nr

. 1/

2003

89.B

OA

R

Ana

, Ef

ectu

l cr

eato

r al

po

sesi

unii

in

sist

emul

de

pu

blic

itate

imob

iliar

a pr

in c

artil

e fu

ncia

re, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 1/

1996

;90

.BR

AD

EA

NU

Sal

vato

r, P

robl

eme

de d

rept

cu

priv

ire

spec

iala

as

upra

dre

ptul

ui d

e su

perf

icie

, J. N

., nr

. 1/1

957;

91.B

RA

DE

AN

U

Salv

ator

, In

scri

erea

la

ca

rtea

fu

ncia

ra

a dr

eptu

lui

doba

ndit

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, R

evis

ta R

oman

a de

Dre

pt n

r. 3/

1968

;

333

92.BR

AD

EA

NU

Salvator,

Problema

dobandirii dreptului

de proprietate si a altor drepturi reale prin uzucapiune in lum

ina dreptului socialist, în Legalitatea Popular� nr. 12/1956;

93.BR

AD

EA

NU

Salvator, În legatur� cu dobandirea drepturilor reale im

obiliare prin uzucapiune in regim de carte funciara, R

evista R

omana de D

rept nr. 3/1968;94.B

RA

DE

AN

U Salvator, În legatur� cu dobandirea, ap�rarea �i

stingerea dreptului de proprietate cu privire la construc�ii, J. N. nr. 1/1996;

95.CH

IRIC

A D

., Uzucapiunea în practica instan�elor de drept,

Studii �i cercet�ri juridice nr. 1/1986;96.C

HIR

ICA

D

., Publicitatea

transferurilor dreptului

de proprietate im

obiliara, Revista D

reptul nr. 4/1992;97. C

LC

Series,

Land registration

and cadastre

in selected

European Countries, V

olume 29;

98. CL

C Series, Review

and Analysis of (seven selected) Real Property Registration and C

adastre Systems in Europe prepared for the

World Bank, N

ovember 2004;

99.CO

MA

N-K

UN

D Florin, Suprem

a�ia Constitu�iei �i prioritatea

dreptului comunitar, în C

aietul �tiin�ific nr. 8/2006;100.C

SIHO

T

., In

legatura cu

dobandirea drepturilor

reale im

obiliare prin uzucapiune in regimul de carte funciara (II), R

evista R

omana de D

rept nr. 3/1968;101.D

OB

RIC

AN

Gheorghe, Intabularea dreptului de proprietate

dobândit printr-un

act notarial

întocmit

în baza

unui certificat

de m

o�tenitor, Revista D

reptul nr. 2/2001;102.D

OB

RIC

AN

Gheorghe, Problem

e teoretice �i practice privind publicitatea im

obiliar�, Revista D

reptul nr. 10/2000;103.E

ND

RE

Szabó

Pál, C

aracterul juridic

al D

eciziilor de

Îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem

, în Studia Universitatis

„Babe� - B

olyai”, Tomus III, nr. 2, C

luj, 1958; 333

92.BR

AD

EA

NU

Salvator,

Problema

dobandirii dreptului

de proprietate si a altor drepturi reale prin uzucapiune in lum

ina dreptului socialist, în Legalitatea Popular� nr. 12/1956;

93.BR

AD

EA

NU

Salvator, În legatur� cu dobandirea drepturilor reale im

obiliare prin uzucapiune in regim de carte funciara, R

evista R

omana de D

rept nr. 3/1968;94.B

RA

DE

AN

U Salvator, În legatur� cu dobandirea, ap�rarea �i

stingerea dreptului de proprietate cu privire la construc�ii, J. N. nr. 1/1996;

95.CH

IRIC

A D

., Uzucapiunea în practica instan�elor de drept,

Studii �i cercet�ri juridice nr. 1/1986;96.C

HIR

ICA

D

., Publicitatea

transferurilor dreptului

de proprietate im

obiliara, Revista D

reptul nr. 4/1992;97. C

LC

Series,

Land registration

and cadastre

in selected

European Countries, V

olume 29;

98. CL

C Series, Review

and Analysis of (seven selected) Real Property Registration and C

adastre Systems in Europe prepared for the

World Bank, N

ovember 2004;

99.CO

MA

N-K

UN

D Florin, Suprem

a�ia Constitu�iei �i prioritatea

dreptului comunitar, în C

aietul �tiin�ific nr. 8/2006;100.C

SIHO

T

., In

legatura cu

dobandirea drepturilor

reale im

obiliare prin uzucapiune in regimul de carte funciara (II), R

evista R

omana de D

rept nr. 3/1968;101.D

OB

RIC

AN

Gheorghe, Intabularea dreptului de proprietate

dobândit printr-un

act notarial

întocmit

în baza

unui certificat

de m

o�tenitor, Revista D

reptul nr. 2/2001;102.D

OB

RIC

AN

Gheorghe, Problem

e teoretice �i practice privind publicitatea im

obiliar�, Revista D

reptul nr. 10/2000;103.E

ND

RE

Szabó

Pál, C

aracterul juridic

al D

eciziilor de

Îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem

, în Studia Universitatis

„Babe� - B

olyai”, Tomus III, nr. 2, C

luj, 1958;

334

104.

ER

NST

J.,

Cad

aste

r in

Aus

tria

, U

N-E

CE/

WPL

A W

orks

hop

Vie

nna,

13

Sept

embe

r 200

2;10

5.FI

LIP

ESC

U I

. P.,

Dom

eniu

l pu

blic

�i

priv

at a

l st

atul

ui �

i al

un

itatil

or a

dmin

istra

tive-

teri

tori

ale,

Rev

ista

Dre

ptul

nr.

5-6/

1994

;10

6.IO

NE

SCU

M.,

Prob

lem

e de

dre

pt r

ezul

tate

din

apl

icar

ea

prin

cipi

ului

lega

lit��

ii în

scri

erilo

r în

car

tea

func

iar�

în te

mei

ul a

rt. 5

0 di

n Le

gea

cada

stru

lui �

i a p

ublic

it��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

Rev

ista

Dre

ptul

nr.

12/2

000; 10

7. K

OPE

VA

D.,

Aspe

cts

of

land

con

solid

atio

n in

Bul

garia

ex

ecut

ive

sum

mar

y. C

ompa

rativ

e St

udy

on L

and

Frag

men

tatio

n in

Fou

r C

EEC

s:

Bulg

aria

, C

zech

Re

publ

ic,

Hun

gary

an

d Ro

man

ia,

FAO

, N

ovem

ber 2

000;

108.

KO

PEV

A D

., C

ase

Stud

y –

Land

Mar

kets

in

Bulg

aria

, Sof

ia

2002

;10

9.M

IGA

– B

E�T

EL

IU R

aluc

a, C

IOB

AN

U

DO

RD

EA

A.,

Tend

in�e

noi

în

ceea

ce

priv

e�te

rap

ortu

rile

dre

ptul

ui i

nter

na�io

nal �i

dr

eptu

l int

ern,

în R

evis

ta d

e dr

ept p

ublic

1995

;11

0.M

ITR

AC

HE

A

ncut

a,

NIC

OL

AE

M

aria

n,

Dis

cu�ii

în

le

g�tu

r� c

u în�e

lesu

l �i s

fera

de

aplic

are

a ar

t. 28

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

a

cada

stru

lui �

i pub

licit��ii

imob

iliar

e, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 10

/200

0;11

1.N

ICO

LA

E M

aria

n, N

ota

la d

eciz

ia n

r. 18

99/2

000

a C

SJ

Sec�

ia c

onte

ncio

s adm

inis

trat

iv, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 6/

2001

;11

2.SE

IFE

RT

M.,

On

the

Use

of

ISO

Sta

ndar

ds i

n C

adas

tral

In

form

atio

n Sy

stem

s in

G

erm

any,

FI

G

XX

II

Inte

rnat

iona

l C

ongr

ess,

Was

hing

ton,

D.C

. USA

, Apr

il 19

-26

2002

;11

3.ST

AN

GU

A.,

Însc

rier

ea î

n ca

rtea

fun

ciar�

a dr

eptu

lui

de

prop

riet

ate

dobâ

ndit

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, R

evis

ta R

oman

a de

Dre

pt n

r. 3/

1968

;

334

104.

ER

NST

J.,

Cad

aste

r in

Aus

tria

, U

N-E

CE/

WPL

A W

orks

hop

Vie

nna,

13

Sept

embe

r 200

2;10

5.FI

LIP

ESC

U I

. P.,

Dom

eniu

l pu

blic

�i

priv

at a

l st

atul

ui �

i al

un

itatil

or a

dmin

istra

tive-

teri

tori

ale,

Rev

ista

Dre

ptul

nr.

5-6/

1994

;10

6.IO

NE

SCU

M.,

Prob

lem

e de

dre

pt r

ezul

tate

din

apl

icar

ea

prin

cipi

ului

lega

lit��

ii în

scri

erilo

r în

car

tea

func

iar�

în te

mei

ul a

rt. 5

0 di

n Le

gea

cada

stru

lui �

i a p

ublic

it��ii

imob

iliar

e nr

. 7/1

996,

Rev

ista

Dre

ptul

nr.

12/2

000; 10

7. K

OPE

VA

D.,

Aspe

cts

of

land

con

solid

atio

n in

Bul

garia

ex

ecut

ive

sum

mar

y. C

ompa

rativ

e St

udy

on L

and

Frag

men

tatio

n in

Fou

r C

EEC

s:

Bulg

aria

, C

zech

Re

publ

ic,

Hun

gary

an

d Ro

man

ia,

FAO

, N

ovem

ber 2

000;

108.

KO

PEV

A D

., C

ase

Stud

y –

Land

Mar

kets

in

Bulg

aria

, Sof

ia

2002

;10

9.M

IGA

– B

E�T

EL

IU R

aluc

a, C

IOB

AN

U

DO

RD

EA

A.,

Tend

in�e

noi

în

ceea

ce

priv

e�te

rap

ortu

rile

dre

ptul

ui i

nter

na�io

nal �i

dr

eptu

l int

ern,

în R

evis

ta d

e dr

ept p

ublic

1995

;11

0.M

ITR

AC

HE

A

ncut

a,

NIC

OL

AE

M

aria

n,

Dis

cu�ii

în

le

g�tu

r� c

u în�e

lesu

l �i s

fera

de

aplic

are

a ar

t. 28

din

Leg

ea n

r. 7/

1996

a

cada

stru

lui �

i pub

licit��ii

imob

iliar

e, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 10

/200

0;11

1.N

ICO

LA

E M

aria

n, N

ota

la d

eciz

ia n

r. 18

99/2

000

a C

SJ

Sec�

ia c

onte

ncio

s adm

inis

trat

iv, R

evis

ta D

rept

ul n

r. 6/

2001

;11

2.SE

IFE

RT

M.,

On

the

Use

of

ISO

Sta

ndar

ds i

n C

adas

tral

In

form

atio

n Sy

stem

s in

G

erm

any,

FI

G

XX

II

Inte

rnat

iona

l C

ongr

ess,

Was

hing

ton,

D.C

. USA

, Apr

il 19

-26

2002

;11

3.ST

AN

GU

A.,

Însc

rier

ea î

n ca

rtea

fun

ciar�

a dr

eptu

lui

de

prop

riet

ate

dobâ

ndit

pe c

ale

de u

zuca

piun

e, R

evis

ta R

oman

a de

Dre

pt n

r. 3/

1968

;

335

114. T�

B�

RA� M

., CO

NST

AN

TIN

M., C

onsidera�ii generale asupra înscrierilor în cartea funciar� din perspectiva N

oului Cod C

ivil, în A

nalele Universit��ii Titu M

aiorescu, Seria Drept, 2007;

115.TU

LA

DH

AR

Arbind M

an, Reengineering Cadastre and Land

Registration Systems and Business O

pportunities;116.T

UL

U� A

. A., Ac�iunile de carte funciar� în lum

ina actualei reglem

ent�ri, Revista D

reptul nr. 11/1999;117. T

UL

U� A

. A., În leg�tur� cu uzucapiunea extratabular�,

Revista D

reptul nr. 7/1995;118.

UN

EC

E W

orking Party on Land A

dministration by H

er M

ajesty`s L

and R

egistry L

ondon, Study

on K

ey Aspects

of Land

Registration and Cadastral Legislation, M

ay 2000;119.Y

AV

UZ A

., A Com

parative Analysis of Cadastral System

s in the EU

Countries According to Basic Selected C

riteria, FIG W

orking Week

2005 and GSD

I-8 in Cairo, Egypt, 16-21 A

pril 2005;120.ZV

EN

BE

RG

EN

Jaap,

A System

Approach

to Land

Registration and Cadastre, N

ordic Journal of Surveying and Real Estate

Research, V

ol. I, 2004;121.ZV

EN

BE

RG

EN

Jaap��System

s of Land Registration Aspects and Effects, Publications on G

eodesy 51 (ISBN

90 6132 277 4), Delft:

NC

G, N

etherlands Geodetic C

omm

ission.;122.ZE

NA

TT

I Frédéric, La jurisprudence.N

ature et rôle de la jurisprudence dans le systèm

e juridique, R.R

.J., 1993

III. LEG

ISLA�IE

�I WE

BSITE-U

RI

123.Constitu�ia R

omaniei;

124.Codul civil rom

an; 125.N

oul Cod civil rom

ân; 126.C

odul civil austriac; 127.C

odul civil belgian; 335

114. T�

B�

RA� M

., CO

NST

AN

TIN

M., C

onsidera�ii generale asupra înscrierilor în cartea funciar� din perspectiva N

oului Cod C

ivil, în A

nalele Universit��ii Titu M

aiorescu, Seria Drept, 2007;

115.TU

LA

DH

AR

Arbind M

an, Reengineering Cadastre and Land

Registration Systems and Business O

pportunities;116.T

UL

U� A

. A., Ac�iunile de carte funciar� în lum

ina actualei reglem

ent�ri, Revista D

reptul nr. 11/1999;117. T

UL

U� A

. A., În leg�tur� cu uzucapiunea extratabular�,

Revista D

reptul nr. 7/1995;118.

UN

EC

E W

orking Party on Land A

dministration by H

er M

ajesty`s L

and R

egistry L

ondon, Study

on K

ey Aspects

of Land

Registration and Cadastral Legislation, M

ay 2000;119.Y

AV

UZ A

., A Com

parative Analysis of Cadastral System

s in the EU

Countries According to Basic Selected C

riteria, FIG W

orking Week

2005 and GSD

I-8 in Cairo, Egypt, 16-21 A

pril 2005;120.ZV

EN

BE

RG

EN

Jaap,

A System

Approach

to Land

Registration and Cadastre, N

ordic Journal of Surveying and Real Estate

Research, V

ol. I, 2004;121.ZV

EN

BE

RG

EN

Jaap��System

s of Land Registration Aspects and Effects, Publications on G

eodesy 51 (ISBN

90 6132 277 4), Delft:

NC

G, N

etherlands Geodetic C

omm

ission.;122.ZE

NA

TT

I Frédéric, La jurisprudence.N

ature et rôle de la jurisprudence dans le systèm

e juridique, R.R

.J., 1993

III. LEG

ISLA�IE

�I WE

BSITE-U

RI

123.Constitu�ia R

omaniei;

124.Codul civil rom

an; 125.N

oul Cod civil rom

ân; 126.C

odul civil austriac; 127.C

odul civil belgian;

336

128.

Cod

ul c

ivil

ceh;

12

9.C

odul

civ

il el

ve�ia

n;

130.

Cod

ul o

blig

a�iil

or e

lve�

ian;

13

1.C

odul

civ

il fr

ance

z;

132.

Cod

ul c

omer

cial

fran

cez;

13

3.C

odul

civ

il ge

rman

; 13

4.C

odul

civ

il Ita

lian;

13

5.C

odul

civ

il ol

ande

z;

136.

Cod

ul fu

ncia

r sue

dez;

13

7.C

odul

civ

il un

gar;

138.

Dec

lara

tia U

nive

rsal�

a D

rept

urilo

r Om

ului

; 13

9.D

ecre

tul-L

ege

nr.

115/

1938

pe

ntru

un

ifica

rea

disp

ozi�i

ilor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re, p

ublic

at în

M. O

f. N

r. 95

din

27.

04.1

938;

14

0.Le

gea

163/

1946

pe

ntru

în

locu

irea

prov

izor

ie

cu

c�r�i

de

ev

iden��

fun

ciar�,

a c�r�il

or f

unci

are

dist

ruse

, sus

trase

sau

pie

rdut

e (s

coas�

din

evid

en��

); 14

1.Le

gea

nr.

242/

1947

pen

tru t

rans

form

area

c�r�il

or f

unci

are

în

c�r�i

de

pu

blic

itate

fu

ncia

r�,

abro

gat�

pr

in

Lege

a nr

. 7/

1996

pr

ivin

d ca

dast

rul �

i pub

licita

tea

imob

iliar�;

14

2.Le

gea

nr. 1

8/19

91 p

rivin

d fo

ndul

func

iar,

repu

blic

at�

în M

. Of.

nr. 1

din

05.

01.1

998,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

14

3.Le

gea

nr.

7/19

96 p

rivin

d ca

dast

rul �i

pub

licita

tea

imob

illia

r�,

repu

blic

at�

in M

. O

f. N

r. 20

1 di

n 03

.03.

2006

, cu

toa

te m

odifi

c�ril

e �i

co

mpl

et�r

ile u

lterio

are;

14

4.Le

gea

247/

2005

priv

ind

refo

rma

în d

omen

iile

prop

riet��ii

�i

just

i�iei

, pr

ecum

�i

un

ele

m�s

uri

adia

cent

e,

publ

icat�

în

M.

Of.

nr.

653/

22.0

7.20

05, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

14

5.H

.G. n

r. 12

10/2

004

priv

ind

orga

niza

rea �i

func�io

nare

a A

gen�

iei

Na�

iona

le d

e C

adas

tru �

i Pu

blic

itate

Im

obili

ar�,

rep

ublic

at�

în M

. O

f. nr

. 36

8/20

06, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

33

6

128.

Cod

ul c

ivil

ceh;

12

9.C

odul

civ

il el

ve�ia

n;

130.

Cod

ul o

blig

a�iil

or e

lve�

ian;

13

1.C

odul

civ

il fr

ance

z;

132.

Cod

ul c

omer

cial

fran

cez;

13

3.C

odul

civ

il ge

rman

; 13

4.C

odul

civ

il Ita

lian;

13

5.C

odul

civ

il ol

ande

z;

136.

Cod

ul fu

ncia

r sue

dez;

13

7.C

odul

civ

il un

gar;

138.

Dec

lara

tia U

nive

rsal�

a D

rept

urilo

r Om

ului

; 13

9.D

ecre

tul-L

ege

nr.

115/

1938

pe

ntru

un

ifica

rea

disp

ozi�i

ilor

priv

itoar

e la

c�r�il

e fu

ncia

re, p

ublic

at în

M. O

f. N

r. 95

din

27.

04.1

938;

14

0.Le

gea

163/

1946

pe

ntru

în

locu

irea

prov

izor

ie

cu

c�r�i

de

ev

iden��

fun

ciar�,

a c�r�il

or f

unci

are

dist

ruse

, sus

trase

sau

pie

rdut

e (s

coas�

din

evid

en��

); 14

1.Le

gea

nr.

242/

1947

pen

tru t

rans

form

area

c�r�il

or f

unci

are

în

c�r�i

de

pu

blic

itate

fu

ncia

r�,

abro

gat�

pr

in

Lege

a nr

. 7/

1996

pr

ivin

d ca

dast

rul �

i pub

licita

tea

imob

iliar�;

14

2.Le

gea

nr. 1

8/19

91 p

rivin

d fo

ndul

func

iar,

repu

blic

at�

în M

. Of.

nr. 1

din

05.

01.1

998,

cu

toat

e m

odifi

c�ril

e �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

14

3.Le

gea

nr.

7/19

96 p

rivin

d ca

dast

rul �i

pub

licita

tea

imob

illia

r�,

repu

blic

at�

in M

. O

f. N

r. 20

1 di

n 03

.03.

2006

, cu

toa

te m

odifi

c�ril

e �i

co

mpl

et�r

ile u

lterio

are;

14

4.Le

gea

247/

2005

priv

ind

refo

rma

în d

omen

iile

prop

riet��ii

�i

just

i�iei

, pr

ecum

�i

un

ele

m�s

uri

adia

cent

e,

publ

icat�

în

M.

Of.

nr.

653/

22.0

7.20

05, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

14

5.H

.G. n

r. 12

10/2

004

priv

ind

orga

niza

rea �i

func�io

nare

a A

gen�

iei

Na�

iona

le d

e C

adas

tru �

i Pu

blic

itate

Im

obili

ar�,

rep

ublic

at�

în M

. O

f. nr

. 36

8/20

06, c

u to

ate

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are;

337

146.Ordinul

946/2000 al

Pre�edintelui O

ficiului N

a�ional de

Cadastru, G

eodezie �i Cartografie pentru aprobarea Instruc�iunilor privind

întocmirea

documenta�iei

cadastrale tehnice

necesare la

înscrierea cu

caracter nedefinitiv

în C

artea funciar�

a actelor

�i faptelor

juridice referitoare la terenuri �i construc�ii, publicat în M

. Of. nr. 90/2001 �i abrogat

prin Ordinul nr. 634/2006 147.O

rdinul 534/2001 al ministrului adm

inistra�iei publice privind aprobarea

Norm

elor tehnice

pentru introducerea

cadastrului general,

publicat în M. O

f. nr. 744/2001, cu toate modific�rile ulterioare;

148.Ordinul

nr. 1019/2005

al D

irectorului G

eneral al

AN

CPI

privind R

egulamentul

de O

rdine Interioar�

al A

gen�iei N

a�ionale de

Cadastru �i Publicitate Im

obiliar�, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare;

149.Ordin

nr. 634/2006

din 13/10/2006

pentru aprobarea

Regulam

entului privind con�inutul �i modul de întocm

ire a documenta�iilor

cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar�Publicat in M

onitorul O

ficial, Partea I nr. 1048 din 29/12/2006;150.O

rdinul 633/2006

pentru aprobarea

Regulam

entului de

organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara,

publicat in M. O

f. Partea I, nr. 1049/2006, cu toate modific�rile ulterioare;

151.Ordinul 634/2006 al directorului general al A

gen�iei Na�ionale

de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� pentru aprobarea Regulam

entului privind con�inutul �i m

odul de întocmire a docum

enta�iilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar�, publicat în M

. Of. 1048/2006, cu toate

modific�rile ulterioare;

152.Ordinul 174/2010 al m

inistrului administra�iei �i internelor

pentru aprobarea

organigramei �i

a R

egulamentului

de organizare

�i func�ionare ale A

gen�iei Na�ionale de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�,

publicat în M. O

f. nr. 574/2010; 153.O

rdinul nr.

309/2010 al

directorului general

al A

gen�iei 337

146.Ordinul

946/2000 al

Pre�edintelui O

ficiului N

a�ional de

Cadastru, G

eodezie �i Cartografie pentru aprobarea Instruc�iunilor privind

întocmirea

documenta�iei

cadastrale tehnice

necesare la

înscrierea cu

caracter nedefinitiv

în C

artea funciar�

a actelor

�i faptelor

juridice referitoare la terenuri �i construc�ii, publicat în M

. Of. nr. 90/2001 �i abrogat

prin Ordinul nr. 634/2006 147.O

rdinul 534/2001 al ministrului adm

inistra�iei publice privind aprobarea

Norm

elor tehnice

pentru introducerea

cadastrului general,

publicat în M. O

f. nr. 744/2001, cu toate modific�rile ulterioare;

148.Ordinul

nr. 1019/2005

al D

irectorului G

eneral al

AN

CPI

privind R

egulamentul

de O

rdine Interioar�

al A

gen�iei N

a�ionale de

Cadastru �i Publicitate Im

obiliar�, cu toate modific�rile �i com

plet�rile ulterioare;

149.Ordin

nr. 634/2006

din 13/10/2006

pentru aprobarea

Regulam

entului privind con�inutul �i modul de întocm

ire a documenta�iilor

cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar�Publicat in M

onitorul O

ficial, Partea I nr. 1048 din 29/12/2006;150.O

rdinul 633/2006

pentru aprobarea

Regulam

entului de

organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara,

publicat in M. O

f. Partea I, nr. 1049/2006, cu toate modific�rile ulterioare;

151.Ordinul 634/2006 al directorului general al A

gen�iei Na�ionale

de Cadastru �i Publicitate Im

obiliar� pentru aprobarea Regulam

entului privind con�inutul �i m

odul de întocmire a docum

enta�iilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar�, publicat în M

. Of. 1048/2006, cu toate

modific�rile ulterioare;

152.Ordinul 174/2010 al m

inistrului administra�iei �i internelor

pentru aprobarea

organigramei �i

a R

egulamentului

de organizare

�i func�ionare ale A

gen�iei Na�ionale de C

adastru �i Publicitate Imobiliar�,

publicat în M. O

f. nr. 574/2010; 153.O

rdinul nr.

309/2010 al

directorului general

al A

gen�iei

338

Na�

iona

le

de

Cad

astru

�i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�

pent

ru

apro

bare

a Pr

otoc

olul

ui d

e co

labo

rare

înch

eiat

între

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pu

blic

itate

Imob

iliar��i

Uni

unea

Na�

iona

l� a

Not

arilo

r Pub

lici d

in R

omân

ia

priv

ind

mod

ul d

e ef

ectu

are

a op

era�

iuni

lor

de p

ublic

itate

im

obili

ar�,

în

aplic

area

Le

gii

cada

stru

lui �i

a

publ

icit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

repu

blic

at�,

cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

pub

licat

în M

. Of.

nr.

475/

2010

; 15

4. P

roto

colu

l de

col

abor

are

înch

eiat

înt

re A

gen�

ia N

a�io

nal�

de

Cad

astru

�i

Publ

icita

te I

mob

iliar��i

Com

pani

a N

a�io

nal�

de

C�i

Fer

ate

C.F

.R S

.A. p

rivin

d m

odul

de

însc

riere

în c�r�il

e fu

ncia

re c

entra

le;

155.

ww

w.a

ncpi

.ro;

156.

ww

w.b

ev.g

v.at

; 15

7.ht

tp://

ww

w.c

lc.o

r.at;

158.

ww

w.d

exon

line.

ro;

159.

http

://w

ww

.eur

ocad

astre

.org

16

0.ht

tp://

ww

w.e

ulis

.eu

161.

http

://w

ww

.fao.

org/

publ

icat

ions

/en/

; 16

2.w

ww

.fig.

net;

163.

ww

w.ic

lg.c

o.uk

; 16

4.ht

tp://

ww

w.la

ntm

ater

iet.s

e/

165.

http

://en

.wik

iped

ia.o

rg/w

iki/T

orre

ns_t

itle;

338

Na�

iona

le

de

Cad

astru

�i

Pu

blic

itate

Im

obili

ar�

pent

ru

apro

bare

a Pr

otoc

olul

ui d

e co

labo

rare

înch

eiat

între

Age

n�ia

Na�

iona

l� d

e C

adas

tru �

i Pu

blic

itate

Imob

iliar��i

Uni

unea

Na�

iona

l� a

Not

arilo

r Pub

lici d

in R

omân

ia

priv

ind

mod

ul d

e ef

ectu

are

a op

era�

iuni

lor

de p

ublic

itate

im

obili

ar�,

în

aplic

area

Le

gii

cada

stru

lui �i

a

publ

icit��ii

im

obili

are

nr.

7/19

96,

repu

blic

at�,

cu

mod

ific�

rile �i

com

plet�r

ile u

lterio

are,

pub

licat

în M

. Of.

nr.

475/

2010

; 15

4. P

roto

colu

l de

col

abor

are

înch

eiat

înt

re A

gen�

ia N

a�io

nal�

de

Cad

astru

�i

Publ

icita

te I

mob

iliar��i

Com

pani

a N

a�io

nal�

de

C�i

Fer

ate

C.F

.R S

.A. p

rivin

d m

odul

de

însc

riere

în c�r�il

e fu

ncia

re c

entra

le;

155.

ww

w.a

ncpi

.ro;

156.

ww

w.b

ev.g

v.at

; 15

7.ht

tp://

ww

w.c

lc.o

r.at;

158.

ww

w.d

exon

line.

ro;

159.

http

://w

ww

.eur

ocad

astre

.org

16

0.ht

tp://

ww

w.e

ulis

.eu

161.

http

://w

ww

.fao.

org/

publ

icat

ions

/en/

; 16

2.w

ww

.fig.

net;

163.

ww

w.ic

lg.c

o.uk

; 16

4.ht

tp://

ww

w.la

ntm

ater

iet.s

e/

165.

http

://en

.wik

iped

ia.o

rg/w

iki/T

orre

ns_t

itle;