www.cimec.ro

SUMAR- SOMMAIRE- CONTENTS

Studii şi materiale - Etudes et materiaux

~Jc.-a DIACONESCU ....................................................................................................... 7

PLASTICA ANTROPOMORFĂ CUCUTENIANĂ DIN COLECŢIILE MUZEELOR DIN JUDEŢUL BOTOŞANI

Plastique antropomorphe cucutenienne des col/ections des Musees du departement de Botoşani

:.:.-s::amin ICONOMU, Octavian Liviu ŞOVAN .............................................................. 37

New archeological discoveries of the Corlăteni-Chişinău cu/ture in Mihălăşeni-Botoşani

• .'?i ~1HĂILESCU-BÂRLIBA, Paul ŞADURSCHI ........................................................ 55

CÂTEVA MONEDE INEDITE DIN COLECŢIA MUZEULUI DE ISTORIE DIN BOTOŞANI

Some unpub/ished coins from the collection of the history museum of Botoşani

cr .-_~SENCO, Alexandru POPA (Chişinău) ................................................................ 81

NOI AŞEZĂRI DE TIP SÂNTANA DE MUREŞ-CERNJACHOV PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Nouveaux etablissements de type Sântana de Mureş - Cernajachov sur le territoire de Republica Moldova

::::- :;-.TE ODOR ........................................................................................................ 107

~ŞEZAREA ÎNTĂRITĂ MEDIEVALĂ TIMPURIE DE LA DERSCA - BOTOŞANI

L etablissement fortifie du Haut Moyen Âge de Dersca-Botoşani

Studii interdisciplinare - Recherches interdisciplinaires : ·

:~- ::.JTEZATU .......................................................................................................... 131

STUDIUL ANTROPOLOGIC, PALEODEMOGRAFIC ŞI PALEOPATOLOGIC AL SCHELETELOR DIN NECROPOLA DE LA •.~IHĂLĂŞENI (JUD. BOTOŞANI) DATÂND DIN SECOLELE IV-V d. Chr.

L ·etude anthropologique, paleodemographique et paleopathologique des squelettes je la necropole de Mihălăşeni (dep. de Botoşani) des IV-V siecles apres J.C.

5

www.cimec.ro

Sergiu HAIMOVICI, Aurelia UNGURIANU .................................................................... 485

STUDIUL MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC PROVENIT DIN AŞEZAREA DATATĂ ÎN SEC.III D.CHR. DE LA SUHARĂU, JUDEŢUL BOTOŞANI

L 'etude du materie/ archeozoo/ogique provenant de l'etablissement de Suharău (dep. de Botoşani) de llf siecle apres J.C.

- Recenzii- Comptes rendus

Aleksander BURSCHE, Later Roman barbarian contacts in central Europe: numismatic evidence. Studien zu Fundmunzen der Antike, Bd.11, Berlin: Gebr. Mann, 1996 (Alexandru POPA) ........................................................................ 495

Uta von FREEDEN, Alfred WICZOREK (Hrsg.), Perlen: Archaologie, Techniken, Analysen. Akten des lnternationalen Perlensymposiums in Mannheim vom 11. bis 14. November 1994, Kolloquien zur Vor- und Fruhgeschichte, Bd. 1, Bonn 1997 (Alexandru POPA) .......................................................................... 498

6

www.cimec.ro

Recenzii

spre Europa centrală, cercetătorul admite că în perioada discutată scade considerabil rolul

direcţiei sudice (Pannonia). În paralel se observă creşterea ponderii căii de vest (de-a

lungul coastei Mării Baltice), dar şi mai mult a celei de est (explicată de autor prin

permanentele procese migraţioniste atestate în regiunile dintre Carpaţi şi Marea Baltică).

În sfârşit, cartea este însoţită de o listă a descoperirilor (p.l44-220), în eate piesele

sunt grupate pentru fiecare cultură arheologică separat, cu excepţia "Cercului de culturi"

ale germanicilor de pe Elba, pentru care se face trimitere la Catalogul lui R. Laser din

1980.

Apărută în condiţii grafice deosebite, cu o ilustraţie bogată şi bine structurată,

cartea lui Aleksander Bursche reprezintă rezultatul unei cercetări moderne şi bine

documentate, care ne oferă un tablou de ansamblu asupra circulaţiei monedei romane­

târzii în Europa centrală.

Alexandru Popa

Uta von FREEDEN, Alfred WICZOREK (Hrsg.), Perlen: Archăologie, Techniken,

Analysen. Akten des Intemationalen Perlensymposiums in Mannheim vom 11. bis 14.

November 1994, Kolloquien zur Vor- und Friihgeschichte, Bd. 1, Bonn 1997, X+ 386 p. +

197 ilustraţii + 20 tabele + 26 ilustraţii-color,

Între J 1-14 noiembrie 1994 la Mannheirn s-a desfăşurat simpozionul internaţional

consacrat studiilor asupra mărgelelor. Forumul ştiinţific, organizat de Romisch­

Germanische Kommission (Frankfurt) şi Muzeul "Reiss" din Mannheirn a întrunit 54 de

cercetători din 14 ţări europene. Comunicările prezentate au fost reunite în primul volum

al seriei "Kolloquien zur Vor- und Friihgeschichte". E de menţionat, că această serie a fost

instituită în comun de Romisch-Germanische Kommission şi Eurasien-Abteilung. ambele

din cadrul Institutului German de Arheologie, pentru publicarea lucrărilor unor sesiuni

ştiinţifice dedicate pre- şi protoistoriei Europei şi Asiei.

Cartea, redactată în comun de Uta von Freeden şi Alfried Wieczorek, începe cu o

prefaţă în care sunt expuse principalele etape în pregătirea sirnpozionului şi a volumului

cu comunicări. În afară de aceasta, prefaţa include şi o scurtă prezentare a unui propram de

prelucrare computerizată a informaţiilor referitoare la mărgele. După cum ne anunţă

colegiul de redacţie al volumului, acest program, cunoscut sub denumirea de "ProPer" şi la

care se vor referi şi alte comunicări din culegere, poate fi obţinut la Romisch-Germanische

Kommission în Frankfurt.

Uta von Freeden este şi autoarea primei comunicări cu titlul "Perlen -

kulturbegleiter der Menschheit". Studiul reprezintă un scurt excurs în istoria mărgelelor ca

însoţitor cultural al omenirii. Pentru început autoarea scoate în evidenţă diferite aspecte în

defmirea mărgelelor ca obiect de studiu: ca termen, ca formă, ca provenienţă (naturale sau

executate special de om), ca material etc. Un loc deosebit acordă autoarea funcţionalităţii

498

www.cimec.ro

Recenzii

mărgelelor în viaţa omului: drept amulete cu funcţii magice şi/sau religioase, drept simbol

al statului social, al ocupaţiei profesionale, drept mijloc de plată (mai ales în cadrul

societăţilor ne-monetare) sau pur si simplu ca obiect de port (podoabe). Comunicarea

poate fi interpretată şi ca un studiu introductiv pentru volumul în cauză care oferă

cititorului posibilitatea de a se orienta în multitudinea de probleme legate de studierea

mărgelelor. În acelaş timp, studiul se impune prin spectrul cronologic şi geografic

multilateral de abordare a problemelor, autoarea discutând cu mult succes materiale

începând cu paleoliticul târziu (când apar primele mărgele produse de om) şi până epoca

contemporană, operând în acelaş timp cu materiale provenind din diferite colţuri ale lumii.

Encarnaci6n Ruano Ruiz din Madrid (Perles en verre provenant de la necropole

iberique d'El Cigarralejo, Mula (Murcia, Espagne), Ve-lle siecle av. 1.-C.) ne prezintă

ansamblul de descoperiri iberice de la El Cigarralejo ce include o aşezare rurală, un

complex de cult şi o necropolă. Cei 550 de incineraţi 70 (13, 7%) aveau ca inventar şi

mărgele de sticlă. Raritatea acestui gen de descoperiri în morminte se explică de autoare

prin faptul că mărgele de sticlă reprezentau, de fapt, piese de lux. Doar puţine dintre

exemplarele descoperite par a fi de producţie locală, restul fiind aduse din alte regiuni ale

spaţiului circummediteranean.

Kari Kunter (Frtihlatcnezeitliche Schichtaugenperlen m der Schweiz?

Uberlegungen zu einer Fundlticke im westlichen Mitteleuropa) efectuează o analiză a

descoperirilor de mărgele de culoare albastră, specifice pentru unele din grupurile

culturale ale perioadei La Tcne timpurii de pe teritoriul actual al Elveţiei . Una dintre

concluziile studiului lui K. Kunter priveşte culoarea pieselor de port (în cazul dat a

mărgelelor) considerată a fi avut în viaţa cotidiană a oamenilor din trecut nu numai

funcţionalitate simbolistică (spre exemplu magică, statut social, etc.), ci putând fi tratată şi

drept particularitate specifică unor grupuri etnoculturale separate.

Un interes deosebit îl prezintă comunicarea prezentată de Maria-Anna Zepezauer

(Chronologische und trachtgeschichtliche Aspekte spătkeltischer Glasperlen), care de fapt

reflectă concluziile principale ale tezei de doctorat (pe care autoarea a susţinut-o în 1989 la

Universitatea din Marburg). Studiul se bazează pe un set de circa 3000 de mărgele din

perioada La Tcne-ului mijlociu şi târziu din Europa centrală, pe care autoarea a reuşit să le

serieze cronologic şi tipologie. Una din concluziile acestui studiu rezidă în admiterea unei

influenţe mediteraneene în producţia de mărgele de sticlă la celţi, însă nu sub forma unui

"import direct" şi nici sub cea a unor imitaţii de forme, ci, la fel ca în cazul monetăriei

celtice, la producţia mărgelelor de sticlă, noile cunoştinţe din lumea helenistică erau

.utilizate adecvat tradiţiilor locale.

Un subiect deosebit este tratat în studiul prezentat de Barbara Deppert-Lippitz

(Spătrămische Goldperlen). Mărgelele romane din aur se prezintă sub forme şi tipuri

diferite: globulare, cilindice, biconice, bitronconice sau sub formă de măslin, cu orificiu

străpungător sau doar cu urechiuşe la ambele capete etc. Din punct de vedere tehnologic,

499 www.cimec.ro

Recenzii

majoritatea mărgelelor de aur din perioada antică erau confecţionate din două părţi (folii

s'!bţiri cărora li se dădea forma necesară) şi sudate între ele, astfel încât locul sudării, de

cele .. mai multe ori, este greu de observat. Pe parcursul întregii epoci romane, dar în special

al celei romane-târzii, podoabele din aur au fost ·semnul distinctiv al statutului social

deosebit al purtătoarei sau purtătorului lor. Autorea prezintă în ordine cronologică evoluţia

principalelor tipuri şi forme de mărgele romane, începând cu secolul I-lea p. Chr.

Rezultatele unui studiu interdisciplinar al descoperirilor de mărgele îl prezintă

lucrarea semnată în comun de Michael Endrich din Amsterdam şi Hans-Ulrich VoB din

Berlin (Die Perlen der Gennanen des 1.-5. Jahrhunderts in Meklenburg-Vorpommem,

Schleswig-Holstein und Niedersachsen), care se constituie de fapt din două studii de sine

stătătoare. Primul (Zu den Perlen und dem Perlenschmuck in Mecklenburg-Vorpommem),

prezentat d~ H.-U. VoB, ne oferă o încadrare tipologică şi cronologică a unui lot de circa

5000 de mărgele (şi fragmente) de provenienţă mai mult sau mai puţin sigur romană,

descoperite în landul Mecklenburg-Vorpommem din Germania. Cercetătorul german s-a

sprijinit în mare măsură pe materialul inventariat în cadrul proiectului dedicat importurilor

romane în barbaricum-ul european (vezi: H.-U. VoB, Bundeslănder Brandenburg und

Berlin, Corpus romischer Funde im europăischen Barbaricum, Deutschland Bd.l, Bonn,

1994). Lucrând în- stil "german", cu deosebită acurateţe şi cu material ilustrativ-cartografic

impunător, H.-U. VoB aduce noi şi importante observaţii, referitoare la răspândirea

mărgelelor de diferite tipuri în Europa centrală în perioada secolelor I-V p.Chr. Cel de-al

doilea studiu (Zu den Perlen und dem Perlenschmuck in Niedersachsen, Schleswig­

Holstein und den Niederlanden jenseits des Limes), semnat de M. Erdich, are în atenţie

deosebită, în afară de problemele încadrării cronologico-tipologice, şi problematica

atelierelor de producere a unor tipuri de mărgelelor specifice mediului germanie central

european din epoca romană.

Mărgelelor de chihlimbar şi interpretării istorice a rolului acestora în cadrul

relaţiilor Imperiului roman cu nordul Europei centrale îi este dedicat studiul lui Przemyl'av

Wielowiejski (Bemsteinperlen und romisch-barbarische Kulturkontakte in Mitteleuropa).

Autorul menţionează faptul că moda pentru podoabele din chihlimbar a fost caracteristică.

în primele secole ale erei creştine civilizaţiilor de pe ambele părţi ale limesului, adică atât

celei romane, cât şi celei din Barbaricum. Coraborând descoperite de piese de chihlimbar

cu cele de monede romane în Europa centrală, cercetătorul polonez schiţează câteva etape

în evoluţia intensităţii comerţului cu chihlimbar între Roma şi Barbaricum. Astfel, un

regres impresionant al acestor relaţii a fost, se pare, determinat atât de invaziile barbare

din a doua jumătate a secolului III p. Chr., cât şi de criza internă din Imperiu din acelaşi

secol.

Un subiect şi mai apropiat de istoria veche a spaţiului sud-est european îl tratează

în studiul ei Magdalena M<ţ_czyilska. Cunoscuta cercetătoare poloneză abordează problema

portului mărgelelor la populaţia culturii Sântana de Mureş-Cemjahov, încercând o

500 www.cimec.ro

Recenzii

comparaţie cu grupul cultural Maslomecz şi cu cultura Wielbark. Din start am dori să

facem câteva observaţii referitoare la metodologia cercetării: cercetătoarea a operat doar

cu materiale publicate (cu foarte puţine excepţii, în publicaţii mărgele sunt prezentate

grafic doar alb-negru, sau lipsesc total din ilustraţii); cultura Sântana de Mureş reprezintă

pentru autoare o variantă a culturii "Cemjahov" (!); în aspect cronologic începutul culturii

"Cemjahov" este plasat încă în faza C2, adică începând aproximativ cu anul 220 p.Chr.

(datare pe care am putea-o admite doar cu foarte multe şi mari rezerve). M. M~czynska

arată că pentru cultura "Cernjahov" este specifică o unitate în ceea ce priveşte portul

mărgelelor. Mai mult , din studiul prezentat reiese lipsa în aria culturii "Cemjahov" a

mărgelelor de provenienţă vestică (faţă de cultura Wielbark şi grupul Maslomecz). Pentru

perioada romană târzie, autoarea accentuează rolul influenţelor reciproce între Scandinavia

şi aria culturii "Cemjahov", aducând drept argumente în plus răspândirea pieptenilor de os,

a fibulelor, a pandantivelor din metale preţioase. Notăm că articolului îi sunt anexate hărţi

şi ilustraţii pentru complexele şi tipurile de mărgele în discuţie. În încheiere, M.

M~zynska pune problema implicării purtătorilor culturii "Cemjahov" în "asigurarea"

vecinilor din nord şi nord-vest (grupul Maslomecz, cultura Wielbark) cu mărgele specifice

regiunilor de est şi de sud-est ale Europei. Deşi exprimă unele neclarităţi, studiul M.

M~zynska, reprezintă stadiul cercetării acestui grup special de descoperiri, mai bine zis

nivelul publicaţiilor noastre, după care lumea are posibilitatea să ne cunoască.

Studiul cercetătoarelor Barbara SASSE şi Claudia THEUNE (Perlen der

Merowingerzeit. Eine Forschungsgeschichte) ne prezintă în evoluţie stadiul investigaţiilor

mărgelelor perioadei migraţiilor pe parcursul secolului 20, nu numai în Germania, ci în

întreg spaţiul ştiinţific european şi nord-american. Drept problemă primordială, ce stă azi

în faţa cercetării internaţionale, B. Sasse şi Cl. Theune numesc problema elaborării unei

terminologii unitare, precum şi a unor principii unice de clasificare. Cartografierea şi

respectiv analizele statistice asupra acestei categorii de inventar arheologic urmează a ne

permite concluzii mult mai clare şi mai explicite despre producerea şi răspândirea

mărgelelor în antichitate.

Birte Brugmann (Die Perlen des angelsiichsischen Griibeifeldes von Mill Hill, Deal, Kent)

îşi prezintă preocupările ei asupra descoperirilor de mărgele din necropola de la Mill Hill

din Kent, Marea Britanie. În rezultatul cercetărilor s-au putut determina unele tipuri de

mărgele (dar şi de alte categorii de inventar), care pot fi apreciate drept o influenţă

continentală, şi altele ce reprezintă un produs de tradiţie locală.

Maren Siegmann (Die Perlen des fruhmittelalterlichen Griibeifeldes von Liebenau,

Kr. Nieburg/Weser (Niedersachsen)) are la baza studiului circa 3677-4070 mărgele şi 17

pandative din diferite materiale, descoperite în mormintele necropolei de la Liebenau.

Serierea şi cartarea acestei imense mase de mărgele, provenind dintr-un singur sit

arheologic, i-au permis M. Siegmann să alcătuiască o cronologie relativă, dar şi una

501 www.cimec.ro

Recenzii

absolută (pe un segment cronologic întins- secolele IV- IX p.Chr.), a mărgelelor şi a altor

categorii de inventar din necropola amintită.

O categorie specială de mărgele din epoca merovingiană din sud-westul Germaniei

şi-a propus s-o analizeze Ursula Koch (Polycrome Perlen in Wiirtemberg/Nordbaden).

Preocupată de această categorie de descoperiri de mai mulţi ani, autoarea aduce în faţa

cititorului interesat rezultatele investigatiilor ei asupra celor circa 572 de mărgele

policrome de sticlă din colecţiile muzeelor din Stuttgart, Karlsruhe şi Heilbronn. Drept

material de reper au servit cercetările asupra necropolei de la Schretzheirn, unde U. Koch a

reuşit să evidenţieze 62 de grupuri de mărgele merovingiene.

Thomas Katzameyer (Verbreitungsbilder ausgewăhlter Perlentypen des

Friihmittelalters in Sud- und Westdeutschland) prezintă principalele concluzii ale tezei

sale de doctorat (coordonate de profesorul Max Martin din MUnchen). La baza

investigatiilor au stat materialele din circa 2500 de înmormântări din teritoriile populate de

alarnani şi bajuwari, ceea ce în sumă a însemnat circa 80 000 de mărgele. Autorul

aminteşte, printre cele mai răspândite categorii, mărgelele bitronconice de culoare

portocalie şi galbenă şi constată că cele portocalii reprezintă descoperiri specifice pentru

partea de est a regiunii populate de alamani şi bajuwari. În acelaşi timp piesele de culoare

galbenă sunt prezente doar în partea de vest a spaţiului în discuţie.

O implementare masivă (şi la fel de reuşită) a metodelor noi de analiză a

materialelor arheologice prezintă studiul cercetătorului Peter Stadler (Auswertung der

Perlen aus dem Reihengrăbeifeld von Altenerding in Bayem). Autorul menţionează

utilizarea în cadrul cercetării a trei pachete de programe de performanţă pentru computer

(SERION, AutoCad 12 şi BASP), cu ajutorul cărora a fost posibilă executarea

următoarelor procedee analitice: seriere simplă, cartare şi seriere topografică, analiză

cluster, "tipologie dinamică" etc. Din punct de vedere ştiinţific, după cum menţionează

însăşi autorul, studiul nu a fost încheiat, însă din punct de vedere metodologie şi al

procedeelor analizei statistice, studiul lui P. Stadler reprezintă prin sine un exemplu al

numeroaselor posibilităţi de utilizare a computerului în analiza materialelor arheologice de

diferite tipuri şi categorii.

Un program special pentru inventarierea şi clasificarea mărgelelor, provenite din

săpături arheologice, este prezentat de Barbara Sasse şi Claudia Theune (Das Program

ProPer. Klassifizierung und Anwendung). Programul reprezintă o bancă ierarhică de date

cu un set prestabilit (dar care poate fi extins de utilizator) de particularităţi tehnice ale

mărgelelor şi de denumiri precise ale tipurilor de piese. Programul prevede redactarea

automatizată a unui catalog sub formă de text şi, după afirmaţia autoarelor, pare a fi.

compatibil cu programele moderne de analiză statistică (spre exemplu, SPSS). Apariţia

acestui program este salutabilă din punctul nostru de vedere în primul rând pentru că

reprezintă o încercare de unificare a modalităţilor de descriere a mărgelelor, prezente atât

de masiv printre vestigiile arheologice ale mileniului I p. Chr.

502 www.cimec.ro

Recenzii

Perspectivelor utilizării aceluiaşi program "ProPer" şi a modalităţilor de aplicare a

lui în practică îi este dedicat următorul articol al culegerii semnat în comun de Barbara

Sasse şi Wemer Vach (Das Program ProPer. Oberlegungen zur Weiterverarbeitung der

Daten). Autorii propun atenţiei primele rezultate ale analizei unor descoperiri din evul

mediu timpuriu.

Descoperirile de mărgele medievale timpurii din Scandinavia sunt analizate sub

diferite aspecte de către Karen Hoilund Nielsen (Die fruhmittelalterlichen Perlen

Skandinaviens. Chronolohische Untersuchungen). Această categorie de descoperiri

prezintă dificultăţi considerabile pentru cercetători, mai ales, datorită faptului că

majoritatea provin din morminte de incineraţie. Cu toate acestea K. Hoilund Nilsen a

reuşit să evidenţieze prin metoda serierii patru categorii mari de piese, ce se distind între

ele din punct de vedere cronologic.

O privire de ansamblu asupra mărgelelor şi producţiei de mărgele în bazinul Mării

Baltice şi în Scandinavia din a doua jumătate a mileniului I p. Chr. ne propune Johan

Callmer (Beads and bead production in Scandinvia nd the Baltic Region c. AD 600-1100:

a general outline ). Este de notat, că primele ateliere pentru producere mărgelelor au fost

arheologic cert documentate începând cu secolul al VIII p.Chr. Acestea sunt apreciate de

autor ca fiind ateliere înalt specializate ale unor meşteri "sedentari". În unele cazuri, pentru

regiunile în discuţie, poate fi admisă existenţa unor meşteri ambulanţi, a căror producţie

era mult mai simplă.

O altă categorie specială de mărgele din nordul Europei ia în discuţie Peter

Steppuhn (Bleiglasperlen des friihen und Hohen Mittelalters in Nordeuropa) şi anume

piesele executate din sticlă cu o cantitate sporită de plumb în compoziţia chimică. Studiul

este axat pe analiza unui tezaur din secolele VIII-IX p. Chr., descoperit în aşezarea slavilor

timpurii de la Rostock-Dierkow (Germania). În baza analizelor interdisciplinare executate

asupra unora dintre cele 146 mărgele de sticlă, autorul presupune că piesele de sticlă cu

plumb (după tehnologia fabricării şi a materialelor utilizate) par ar fi fost importate din

regiunea siriano-egipteană.

Horst Geisler în studiul său (Perlen romerzeitlicher Tradition von slawischen

Fundplătzen) atrage atenţia asupra unor mărgele "romane-târzii", care au fost descoperite

în cadrul investigării unor monumente ale slavilor timpurii. Piesele însă nu aparţin epocii

romane, ci au fost executate doar în tradiţiile acelei epocii.

Rezultatele unei cercetări multilaterale şi pluridisciplinare propune cititorului

Adrien Păsztor din Budapesta (Typologische Untersuchung der fruh- und

mittelawarenzeitlichen Perlen aus Ungarn). Autorul a avut în atenţia cercetării sale

tipocronologice circa 2790 de mărgele provenind din 294 de morminte, datate

aproximativ în perioada anilor 567-720 p. Chr. Materialele provin din trei necropole

descoperite în trei regiuni diferite ale Ungariei de azi. Autorul a elaborat un model propriu

de inventariere computerizată a mărgelelor cu ajutorul programului "Lotus 1-2-3".

503 www.cimec.ro

Recenzii

Asupra perioadei migraţiei avarilor şi-a îndreptat atenţia şi Anton Distelberger de

la Viena (Perlenketten aus dem awarischen Grăberld von Monling: Zu ihrer

typologischen Homogenităt), care prezinta tipologia mărgelelor descoperite în cadrul

cercetărilor din necropola de la Monling cu circa 500 de morminte cunoscute.

Evidenţierii principalelor rute de comerţ cu mărgele în Bazinul Carpatic şi-a

consacrat studiile Katalin Szilagyi (Beitrăge zur Frage des Perlenhandels im 10.-12.

Jahrhundert im Karpatenbecken). Autorul presupune existenţa a două principale căi de

penetraţie a mărgelelor pe direcţia est-vest: prima, directă, de la Kiev spre Praga prin pasul

Verecke; cea de-a doua de la Kiev spre Praga prin Krakowia. În ambele cazuri direcţia

ulterioară pare s-o fi constituit oraşul Regensburg.

Oxana Zironkina din Char'kov (Seltene Perlenfonnen des chasarenzeitlichen

Grăberfeldes von "Netailovka" «Metallovka» am Nordlichen Donec «Severskij Donec») a

prezentat studiul privitor la tipurile rare de mărgele din necropola "Netailovka" (localitaea

Metallovka, regiunea Char'kov, Ukraina), aparţinând culturii Saltovo (secolele VIII-IX p.

Chr.). În 56 din cele 213 morminte investigate, au fost descoperite 904 mărgele -

majoritatea din sticlă, unele din piatră şi chihlimbar, mai puţine din metal şi doar una

singură din pastă de lut. Tipologia formelor şi decorului pieselor descoperite denotă o

puternică influenţă bizantină în regiune.

Descoperirile dintr-o perioadă puţin mai târzie (secolul XI p. Chr.) în regiunile de

sud ale Rusiei, le analizează în studiul său Zlata L'vova de la "Ermitajul de Stat" din

Sankt-Peterburg (Eine seltene Gruppe von Glasperlen des 11. Jahrhunderts aus dem

sădlichen Ruj3land). Autoarea discută descoperirile de mărgele şi pandative de sticlă din

Rusia Kieveană, executate din sticlă turnată într-o formă rotundă plată şi îndoită apoi la

mijloc. Deoarece suprafaţa plăcii iniţiale de sticlă era decorată cu cercuri concentrice din

sticlă de altă culoare, această categorie de mărgele şi pandative a fost de cele mai dese ori

confundate în literatura de specialitate cu piesele executate prin rotire. Observaţia Z.

L'vovei va trebui pe viitor luată în consideraţie de specialiştii, ce se ocupă de produsele de

sticlă din epoca medievală a Europei de sud-est.

Danica Stassikova-Stukovska şi Alfonz PISko semnează împreună studiul întitulat

"Typologische und technologische Aspekte der Perlen aus dem friihmittelalterlichen

Grăberfeld in Borovce", analizând necropola din secolele VIII-X p. Chr. de' la Borovce

(Bez. Trnava, Slovacia), din care au fost investigate 44 de înmormântări cu circa peste

4000 de mărgele descoperite printre inventar. Pe baza a 3567 din ele, autorii cercetării au

distins 12 grupuri, împărţite la rândul lor în mai multe subtipuri. Această situaţie a permis

evidenţierea a şapte faze cronologice în existenţa necropolei. Pe baza coraportării acestei

cronologii relative a necropolei cu datele analizelor chimice asupra mărgelelor, autorii

constată că în Europa centrală în perioada secolelor VIII-X ar fi existat mai multe "şcoli"

de producere a sticlei, decât s-a crezut până în prezent.

504 www.cimec.ro

Recenzii

Peter Hoffman (Analytische Bestimmung farbgebender Elemente und deren

Verbindungen in Glasperlen merowingerzeitlicher Griiberfelder) se ocupă de cercetarea

coloranţilor sticlei din care erau produse mărgelele de stielă din perioada merovingiană în

Europa de vest.

Doina Benea (Die Glasperlenwerkstatt van Tibiscum und die Handelbeziehungen

mit dem Barbaricum) ne prezintă atelierul de sticlărie de la Tibiscum, în care, în afară de

sticlă de geam sau recipiente, se fabricau şi podoabe de sticlă. Pe parcursul secolelor II-IV

p. Chr. atelierul local a produs (unele obiecte chiar "în serie") podoabe pentru cerinţele

atât a Provinciei romane, cât şi a Barbaricum-ului, inclusiv a neamurilor sarmatice.

Studiul colectiv (Early medieval glass bead making in Maastricht (Jodenstraat

30), The netherlands. An archaeological and scientific investigation) semnat de Yvette

Sablerolles, Julian Henderson şi Wim Dijkman, a avut în atenţie resturile de producţie de

la un atelier de sticlărie în care la sfârşitul secolului VI-începutul secolului VII se fabricau

mărgele de sticlă. Aceste resturi, depuse într-o groapă alături de alte produse de sticlă,

semnifică prelucrarea unei game largi de mărgele atât după formă, cât şi după culoarea

pastei de sticlă.

Bazat pe principiile arheologiei experimentale, studiul prezentat de Tine Gam

Aschenbrenner din Konstanz (Galsperlenherstellung - Wie konnte sie vor sich gegangen

sein?) ne fam.iliarizează cu încercările sale de reproducere a mărgelelor de sticlă, după

tehnologia medieval-timpurie. Drept sursă de "inspiraţie" pentru autor a servit atelierul de

sticlărie din secolul al VIII p. Chr. de lângă localitatea Ribe (Danemarca).

Torben Sode (Contemporary Anatolian glass beads. An ethno-technological study)

ne prezintă observaţiile sale privind producţia de mărgele de sticlă în două localităţi

actuale din Turcia.

Felix Teichner (Perlen des Glaubens: die Gebetschnur in Islam und Cristentum) se

ocupă de semnificaţia şi rolul mărgelelor în practicele regiligiei creştine şi a celei

mahomedane.

Uwe Schallhas studiază fenomenul mărgelelor utilizate drept pandative pentru

fibulele purtate de femeile din epoca merovingiană (Perlen als Fibelanhţnger -

merowingesche lnterpretation eines mediterranen Vorbi/des). Remarcăm faptul că, în

prima jumătate a secolului al VII-lea erau apreciate spre exemplu fibulele cu mărgele­

pandative combinate cu aplici din metal sau alt material. În aceiaşi perioadă era specifică

fixarea mărgelei de partea dorsală a fibulei.

Ultimul studiu, publicat în volum, semnat de cunoscutul profesor de la MUnchen,

Max Martin, (Die goldene Kette van Szilagysomly6 und das friihmerowingische

Amulettgehiinge der westgermanischen Frauentracht) ne propune una din posibilele

reconstituiri ale portului femimin la categoriile privilegiate merovingiene din Europa de

vest.

505 www.cimec.ro

Recenzii

Culegerea este încheiată de o notă semnată de Ursula Koch (Ergebnisse der

Perlensymposiums), care ne împărtăşeşte gândurile ei despre rezultatele Sirnpozionului.

Drept anexă, redacţia a inclus în volum şi un indice al denumirilor geografice nominalizate

în articole.

În încheiere, menţionăm încă o dată condiţiile poligrafice deosebite ale volumului,

inclusiv cele 26 de tabele color de format aproximativ DIN A4. Aceste circumstanţe fac ca

volumul prezentat să devină o lucrare de referinţă şi un instrument de lucru de nelipsit

pentru cercetătorii preocupaţi de acest deosebit fenomen, precum sunt mărgelele.

Alexandru Popa

www.cimec.ro