Publication Amenintari Paduri Ro

Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu,

Gheorghe Marian Tudoran, Nicolae ªofletea,

ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gheorghe Predoiu,

Nicolae Doniþã, Adrian Indreica,

Georgel Mazãre

Habitate forestiere de interes comunitar incluse în

proietul LIFE05 NAT/RO/000176:

„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi

forestiere din România“

AMENINÞÃRI POTENÞIALE

Editura Universitãþii „Transilvania“ din Braºov

2007

© Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere,Universitatea „Transilvania“ din Braºov, 2007

Autori: Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu, Gheorghe Marian Tudoran,Nicolae ªofletea, ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gheorghe Predoiu,Nicolae Doniþã, Adrian Indreica, Georgel Mazãre.

Coordonator: Petru Tudor Stãncioiu

Referent ºtiinþific: Ioan Vasile Abrudan

La baza acestui studiu au stat cercetãrile în teren desfãºurate în cadrul proiectuluiLIFE05 NAT/RO/000176 cât ºi informaþii din alte lucrãri de specialitate în domeniu.Pe parcursul elaborãrii au mai participat:

Lucrarea de faþã a fost realizatã cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prininstrumentul financiar LIFE. Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Facultãþii deSilviculturã ºi Exploatãri Forestiere din Universitatea „Transilvania“ Braºov. Oricereproducere parþialã sau totalã fãrã acordul acestei instituþii este interzisã.

Editura Universitãþii „Transilvania“ din Braºov, 2007ISBN 978-973-598-096-2

Fotografii copertã:

Copertã1: Tinov cu rariºte de pin silvestru (Pinus sylvestris) la Româneºti -

jud. Suceava (Foto: Bogdan Candrea)

Copertã 4: Stejar pufos (Quercus pubescens) la Sãcãlaia - jud. Cluj (Foto: Tudor Stãncioiu)

Fotografii: ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gabriel Lazãr, Georgel Mazãre, Ion

Sârbu, Petru Tudor Stãncioiu, Gheorghe Marian Tudoran, Ioan Dutcã

DTP / Tipar: sc green steps srl

Grafician: Raluca Hoisan

Ioan Vasile Abrudan, Gheorghe Spârchez, Dumitru Târziu, Iosif Leahu, DieterSimon, Marius Danciu, Victor Pãcurar, Dan Gurean, Ovidiu Ionescu ºi GabrielaIsaia din partea Facultãþii de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere - Braºov

George Predoiu din partea Proiectului LIFE05 NAT/RO/000176

Erika Stanciu din partea World Wide Fund for Nature - DanubeCarpathian Programme (WWF-DCP)

Iovu Adrian Biriº din partea Institutului de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice-Bucureºti

Descriere CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Habitatele forestiere de interes comunitar incluse în proiectul

LIFE05NAT/RO/000176: habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din

România: ameninþãri potenþiale / Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu,

Gheorghe Marian Tudoran, .... - Braºov: Editura Universitãþii „Transilvania“, 2007

& nbsp; Bibliogr.

ISBN 978-973-598-096-2

I. Lazãr, Gabriel

II. Stãncioiu, Petru Tudor

III. Tudoran, Gheorghe Marian

630*6

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului:LIFE05 NAT/RO/000176 - „Habitate prioritare alpine, subalpine ºiforestiere din România“

BENEFICIAR:

Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri ForestiereUniversitatea „Transilvania“ din Braºov

ªirul Beethoven, Nr. 1500123 - Braºov, RomâniaTel: + 40 268 418 600Fax: + 40 268 475 705http://www.unitbv.ro/silvic/

PARTENERI:

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

B-dul. Carol I, nr. 24,Sector 3, 020921 - Bucureºti, RomâniaTel: + 40 21 307 23 00E-mail: [email protected]://www.maap.ro/

Regia Naþionalã a Pãdurilor - ROMSILVA

B-dul. Magheru, Nr 31Sector 1, 010325 - Bucureºti, RomâniaTel: + 40 21 317 10 05Fax: + 40 21 316 84 28E-mail: [email protected]://www.rosilva.ro/

World Wide Fund for Nature - Danube Carpathian Programme

Mariahilferstrasse, 88a/3/91070 - Viena, AustriaTel: + 43 1 524 54 70Fax: + 43 1 524 54 70 70http://www.panda.org

Cuprins

Rezumat în limba englezã ...................................................................................... 8

1. Introducere .........................................................................................................13

2. Scopul ºi necesitatea studiului .......................................................................17

3. Habitate forestiere – ameninþãri potenþiale .................................................19

1.1. Ce este Natura 2000? ......................................................................................13

1.2. Reþeaua Ecologicã Natura 2000 - Cadrul legal ..................................................14

1.3. Habitate de interes comunitar. Habitate „prioritare“ deinteres comunitar ..............................................................................................15

1.4. Starea de conservare. Starea „favorabilã“ de conservare ...............................15

1.5. Situri de importanþã comunitarã. Situri Natura 2000 ...........................................16

1.6. Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 – „Habitate prioritarealpine, subalpine ºi forestiere din România“ .......................................................16

3.1. 91D0 *Turbãrii cu vegetaþie forestierã .......................................................... 23

3.2. 91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).............................. 37

3.3. 91F0 Pãduri de luncã mixte cu Quercus robur, Ulmusminor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) .............................. 51

3.4. 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu Quercuspubescens .................................................................................................... 63

3.1.1. Descriere ............................................................................................. 24

3.1.2. Ameninþãri potenþiale ............................................................................ 29

3.2.1. Descriere ............................................................................................. 38


3.3.1. Descriere ............................................................................................. 52


3.4.1. Descriere .............................................................................................. 64

3.4.2. Ameninþãri potenþiale ............................................................................. 66

4. Discuþii .......................................................................................................... 113

5. Concluzii ........................................................................................................ 121

6. Bibliografie ...................................................................................................... 124

7. Anexe ................................................................................................................ 125

3.5. 91I0 *Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã cu

Quercus spp. ............................................................................................ 75

3.6. 91Y0 Pãduri dacice de stejar ºi carpen ...................................................... 93

3.5.1. Descriere .......................................................................................... 76

3.5.2. Ameninþãri potenþiale .......................................................................... 84

3.6.1. Descriere ........................................................................................... 94

3.6.2. Ameninþãri potenþiale ........................................................................ 104

Clasificarea ameninþãrilor potenþiale identificate ........................... 127

Evidenþa ameninþãrilor potenþiale identificate în

studiu - tabel comparativ ................................................................ 131

Formular de evaluare în teren a situaþiei

ameninþãrilor existente ºi/sau potenþiale la

nivelul unui sit Natura 2000 .......................................................... 151

Imagini cu ameninþãri potenþiale pentru

habitatele forestiere luate în studiu ................................................. 153

Anexa 1.

Anexa 2.

Anexa 3.

Anexa 4.

Table of contents

English summary ................................................................................................... 8

1. Introduction ........................................................................................................13

2. The aim of the study .........................................................................................17

3. Forest habitats - potential threats ..................................................................19

1.1. What is Natura 2000? ...................................................................................... 13

1.2. Natura 2000 Ecological Network - Legal status. ................................................. 14

1.3. Habitats of community interest. “Priority” habitats of

community interest ...................................................................................... 15

1.4. Conservation status. “Favourable” conservation status ............................. 15

1.5. Sites of community importance. Natura 2000 sites .............................. 16

1.6. The LIFE Nature Project “Priority forest, sub-alpine

and alpine habitats in Romania” (LIFE05 NAT/RO/000176) .............................. 16

3.1. 91D0 *Bog woodland ..................................................................................... 24

3.2. 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) .............................. 37

3.3. 91F0 Riparian mixed forests ofQuercus robur Ulmus laevis,U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along thegrea rivers (Ulmenion minoris) ....................................................................... 51

3.4. 91H0 *Pannonian woods with Q. pubescens ................................... 63

3.1.1. Description .............................................................................................. 24

3.1.2. Potential threats ...................................................................................... 29

3.2.1. Description ........................................................................................... 38

3.2.2. Potential threats ..................................................................................... 41

3.3.1. Description ........................................................................................... 52

3.3.2. Potential threats ..................................................................................... 54

3.4.1. Description .......................................................................................... 64

3.4.2. Potential threats ...................................................................................... 66

4. Discussion .................................................................................................... 113

5. Conclusions ..................................................................................................... 121

6. Bibliography .................................................................................................... 124

7. Appendices ...................................................................................................... 125

3.5. 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp. .............................. 75

3.6. 91Y0 Dacian oak and hornbeam forests .................................................... 93

3.5.1. Description .......................................................................................... 76

3.5.2. Potential threats ................................................................................... 84

3.6.1. Description ......................................................................................... 94

3.6.2. Potential threats ................................................................................. 104

Classification of the potential threats identified

in the study................................................................................. 127

Potential threats identified in the study -

comparative table ......................................................................... 131

Field sheet for evaluation of potential threats

in a particular Natura 2000 site .................................................... 151

Pictures of potential threats for the studied forest

habitats ......................................................................................... 153

Appendix 1.

Appendix 2.

Appendix 3.

Appendix 4.

8

Summary

The aim of the study is to identify and describe the potential threats for the

following forest habitats of community interest: 91D0 *Bog woodland, 91E0

*Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Pandion,

Alnion incanae, Salicion albae), 91F0 Riparian mixed forests of Quercus

robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus

angustifolia, along the great rivers (Ulmenion minoris), 91H0 *Pannonian

woods with Quercus pubescens, 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with

Quercus spp. and 91Y0 Dacian oak and hornbeam forests. The knowledge

about such threats is important and needed to prevent and counteract their

negative effects. Therefore, this study could provide guidance for protection

and also a framework for developing management measures for such

habitats included in Natura 2000 sites.

The work, part of the LIFE Nature Project "Priority forest, sub-alpine and

alpine habitats in Romania" (LIFE05 NAT/RO/000176), has been funded by

the European Commission through the LIFE financial instrument. Data and

information for the study was collected by specialists both from the field

(during the summer of 2006) and from other sources (scientific literature and

the internet). The final form is the result of several meetings with

participation of specialists from the Romanian Academy of Agricultural and

Silvicultural Sciences, Forest Research and Management Planning Institute

(Bucharest and Brasov), Faculty of Silviculture and Forest Operations

(within Transilvania University of Brasov), the Silviculture Division from the

Faculty of Horticulture (within the University of Agricultural Sciences and

Veterinary Medicine - Cluj Napoca) and private forest management planning

companies (S.C. Forestamen S.R.L., S.C. Forest Design S.R.L.).

The study encompasses five chapters, a list of bibliography and appendices.

It starts with a short introduction which provides the reader with basic

information about the Natura 2000 ecological network: the concept and some

specific terms (e.g. Habitats and Birds directives, Natura 2000 sites,

habitats of community interest, conservation status, favourable conservation

status etc.). At the end, it gives a short presentation of the project

LIFE05 NAT/RO/000176.

The next chapter delineates the aim of the work emphasizing the importance

of identifying the potential threats for the subject habitats. This would provide

9

a very helpful tool in establishing comprehensive management guidelines for

a sustainable development of local communities living in areas with

Natura 2000 sites. The authors also propose some measures to counteract

the effects of such threats. Although these guidelines try to cover all

negative influences of the potential threats identified here, they are not

detailed and will be subject to a different study. However, the authors

recommend that such measures should be identified, decided and agreed

upon on a case-by-case basis and only after a thorough field check

performed by specialists.

Chapter 3 represents the main body of the study. For each of the 6 forest

habitats mentioned earlier it gives the description according to the European

and Romanian manuals followed by the potential threats grouped in three

main categories: human activities, natural biotic factors and natural abiotic

factors. As the first category (human impacts) includes numerous and

diverse factors, the following subcategories were delineated further: (1)

Legislation, ownership, insufficient public awareness; (2) Limits and

neighboring properties; (3) Inappropriate management, disobeying the

forestry rules and guidelines; (4) Constructions and other such activities

(maintenance, repairs, upgrades); (5) Exploitation of biotic and abiotic

resources; (6) Agriculture, animal breeding and (7) Pollution.

For each potential threat the following issues are presented: its frequency

(Nivelul de incidenþã); the area affected by the threat (Suprafaþa din habitat

afectatã); the intensity (Intensitatea influenþei negative); the way it affects

the habitat (Modul de acþiune al factorului destabilizator) and Possible

measures to counteract the effects of that threat (Mãsuri posibile de

contracarare). To ease the reading, the description of threats is presented in

a table format (Tables 2 to 7).

To give the reader a comprehensive insight, the descriptions for frequency,

area affected by the threat and intensity, are more detailed in tables 2 to 7.

However, to compare the effects of the same threat on different habitats,

these details are converted to a simple format (single word) according to the

scale presented in table 1 where: Potenþial-Potential, Redus-Low,

Mediu-Medium, Ridicat-High, Micã-Small, Medie-Medium and Mare-Large.

The comparison among different habitats for each threat is presented in Annex 2.

The Discussion (Chapter 4) contains an analysis of the threats identified and

described in the study. For this analysis, the Global Impact of each threat

was assessed as a function of frequency, affected area and intensity

according to a defined scale with 4 levels:

10

Using this scale, a synthesis table was built using different colors for

different levels of impact (Table 8). Further, all habitats were compared

according to the number of threats and their global impact.

The analysis of table 8 shows that some of the threats have the same effect

on all studied habitats. Those with a strong impact are of human origin and

refer to legislation - existence and observance. Therefore, they are

considered to have just a temporary effect (should disappear in the near

future). Although threats of biotic and abiotic origin, in general, don't have a

strong impact, they affect the studied habitats in a relatively similar way.

This situation remains stable as long as human disturbances don't exceed

the resilience capacity of the ecosystems. Anyway, these threats can

interact with each other and modify their impact on habitats.

For a better understanding of the situation, data was also presented on

charts showing the number of threats for each habitat type. Threats are

presented with different colours according to their global impact (in a form of

stacked columns: Potential - green; Low - yellow; Medium - orange; High -

red). Figure 1 shows the situation for all threats together while figures 2 to 4

Medium frequency regardless the affected area and threat

intensity (except when both are high or both are low);

High frequency but both affected area and threat intensity are low.

b.

c.

Strong (Impact ridicat).4.

Medium frequency and both affected area and threat intensity are high;

High frequency regardless affected area and threat intensity

(except when both are low).

a.b.

Moderate (Impact mediu)

Low frequency but both affected area and intensity are high;

3.

b.

a.

Medium frequency and both affected area and intensity are low.

1.

2.

Potential (Impact potenþial)

Low (Impact scãzut)

When the frequency is potential, regardless the affected area

and threat intensity.

Low frequency, regardless the affected area and threat intensity

(except when both are high);

a.

a.

present the situation separately for human activities (Ameninþãri antropice),

biotic factors (Ameninþãri biotice) and abiotic factors (Ameninþãri abiotice).

Looking at threats with moderate and strong global impact, the analysis

shows that riparian habitats (91F0 and 91E0*) and Dacian oak-hornbeam

forests (91Y0) are the most threatened. The steppic woods with Quercus

spp. (91I0*) are next, while bog woodlands (91D0*) and woods with

Q. pubescens (91H0*) encompass the lowest number of potential threats.

For 91E0* and 91F0 this is considered to be due to the fact that they are

usually fragmented (narrow strips along rivers) and located close to roads

and human settlements. Therefore, they are subject to most of the threats

considered by the study. For 91Y0 this is most probably an artifact of the

very large and scattered distribution of this habitat at national level (i.e. it

covers a very diverse set of conditions and therefore, includes most of the

potential threats). The situation for the steppic woods with Quercus spp.

(91I0*) is the result of the fact that the distribution of the habitat which is

rather large at national level, but in many cases the habitat is fragmented,

occupies small areas, is close to human settlements and is surrounded by

agricultural lands. Habitats 91D0* and 91H0* seem to be the less threatened

as they exist on sites hostile to most of the human activities considered as

potential threats by this study (i.e. many of such activities are not present in

these ecosystems) and they are very specialized/adapted to these sites

(i.e. the chance of other species to invade such ecosystems and of other

factors to disturb them is reduced).

In chapter 5 - Conclusions - the authors present the threats encountered

most often, with a focus on those with strong and moderate influence on the

studied habitats. They conclude that human activities cover most of

the threats considered to have an important influence on these habitats.

Although, after analysis, habitats 91D0* and 91H0* seem less threatened, it

is emphasized that they should be still considered vulnerable as they cover

small and fragmented areas and are very sensitive to the specific site

conditions (very moist and acidic environments - for 91D0*, southern

exposures and steep slopes - for 91H0*). It is also the case of 91I0* forests

when they are fragmented and surrounded by agricultural lands.

Finally, authors conclude that some of the identified threats (especially those

of human origin) are temporary and could disappear in the near future.

Meanwhile some other could arise. Therefore, the situation is rather complex

than simple. However, the study looks at general aspects regarding the

potential threats for these forest habitats and it does not cover all conditions

11

and combinations of factors which could arise in the field. Knowing the

reality for each particular case is a basic requirement for choosing and

applying the most efficient solutions needed for a sustainable management

of such ecosystems and thus for the conservation of the natural richness of

Romania.

Appendices

12

Appendix 1 presents all potential threats identified in the study

(regardless the habitat type) arranged on categories and subcategories.

Appendix 2 groups together all tables with threats from the 6 forest

habitats included in the study. For each potential threat it presents all

particular aspects from the different habitats affected, helping the

reader to compare among them.

Appendix 3 presents a field sheet for evaluation (presence and

evolution tendency) of potential threats in a particular Natura 2000 site.

Appendix 4 includes pictures taken in the field during 2006 and 2007

with potential threats for the studied forest habitats.

13

1. Introducere

1.1. CE ESTE REÞEAUA ECOLOGICÃ NATURA 2000?1

Odatã cu creºterea explozivã a populaþiei umane la nivel global ºi mai ales

ca urmare a dezvoltãrii economice intensive în anumite zone ale Terrei,

efectele negative asupra ecosistemelor naturale au devenit evidente. Astfel,

în special în ultimele decenii, în majoritatea þãrilor au apãrut numeroase acte

legislative pentru protejarea mediului ºi utilizarea raþionalã a resurselor naturale

(idei concretizate ulterior în conceptul de „dezvoltare durabilã“). Cel mai

important efort la nivel global a fost însã „Conferinþa asupra Mediului Înconjurãtor ºi a

Dezvoltãrii“ care a avut loc în anul 1992, la Rio de Janeiro – Brazilia. În

cadrul acestei conferinþe s-a semnat Convenþia privind diversitatea biologicã,

convenþie ratificatã în prezent de peste 170 de naþiuni, inclusiv România

(prin legea 59 din anul 1994). În urma acestei întâlniri s-a concluzionat cã

protejarea efectivã a naturii nu se poate face decât pe baza unei strategii

cuprinzãtoare fundamentatã pe principiile gospodãririi durabile (Schneider ºi

Drãgulescu 2005). În urma acestui eveniment statele membre ale Uniunii

Europene au decis sã ia mãsuri efective de oprire a declinului biodiversitãþii.

Pentru atingerea acestui deziderat s-a considerat necesarã conservarea

speciilor vulnerabile de plante ºi animale ºi a habitatelor2 acestora în zonele

cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naºtere

Reþeaua Ecologicã Natura 2000 (nume dat la momentul declanºãrii

procesului dupã orizontul de timp considerat suficient pentru implementare),

formatã din suprafeþe bine delimitate (denumite „situri Natura 2000“),

rãspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care gãzduiesc speciile ºi

habitatele care se doresc a fi conservate. Implementarea acestui proces se

bazeazã pe douã aspecte importante:

Desemnarea acestor situri pe criterii strict ºtiinþifice. Prezenþa ºi

caracterizarea speciilor ºi habitatelor din siturile Natura 2000 se

documenteazã pe baza cercetãrilor ºtiinþifice în teren, finalizate prin

completarea unui formular standard (cuprinzând date legate de

biocenozã, biotop ºi de alte aspecte importante: proprietate,

gospodãrire, vulnerabilitate, elemente geografice ºi legislative etc), iar

starea lor de conservare urmeazã a fi monitorizatã.

1 Datele care au stat la baza acestui capitol sunt culese din diverse documente ºi surse oficiale ale ComisieiEuropene (vezi Bibliografia).

2 Termenul de „habitat” este folosit aici în sensul Directivei Europene 92/43/CEE: „zone terestre sau acvatice, înstare naturalã sau seminaturalã, ce se diferenþiazã prin caracteristici geografice, abiotice ºi biotice”.

14

1.2. REÞEAUA ECOLOGICÃ NATURA 2000 - CADRUL LEGAL

La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reþelei Natura 2000 îl

reprezintã douã directive ale Comisiei Europene: Directiva 79/409/CEE

privind conservarea pãsãrilor sãlbatice, cunoscutã sub numele de

„Directiva Pãsãri“, adoptatã la 2 aprilie 1979 ºi Directiva 92/43/CEE

referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei ºi a faunei

sãlbatice, cunoscutã sub numele de „Directiva Habitate“, adoptatã la

21 mai 1992.

Aceste directive conþin în anexe listele speciilor ºi a tipurilor de habitate care

fac obiectul Reþelei Natura 2000. La nivel naþional, aceste douã directive au

fost transpuse iniþial în legislaþia româneascã prin Legea 462/2001 pentru

aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei

sãlbatice. Ulterior, în luna iunie a anului 2007, a fost promulgatã Ordonanþa

de Urgenþã nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice, care abrogã Legea 462/2001

ºi care conþine prevederi mai detaliate referitoare atât la constituirea reþelei

Natura 2000, cât ºi la administrarea siturilor ºi exercitarea controlului

aplicãrii reglementãrilor legale instituite pentru acestea.

Autoritatea responsabilã pentru implementarea Reþelei Natura 2000 în

România este Guvernul României prin Ministerul Mediului ºi Gospodãririi

Apelor (Direcþia Conservarea Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate), în

conformitate cu obligaþiile asumate în cadrul negocierilor de aderare la

Uniunea Europeanã pentru Capitolul 22 Mediu, sectorul Protecþia naturii.

Realitãþile economice, sociale ºi culturale specifice zonei. Scopul

Reþelei Natura 2000 nu este acela de a creea aºa-numite „sanctuare ale

naturii“ unde orice activitate umanã este opritã. Dimpotrivã, se

urmãreºte crearea unui cadru adecvat pentru convieþuirea armonioasã

om-naturã. Prezenþa sau chiar reluarea anumitor activitãþi umane poate

fi o condiþie esenþialã pentru menþinerea unor specii sau habitate de

interes comunitar. Existenþa unor specii ºi habitate într-o stare bunã de

conservare chiar în zone cu impact antropic puternic, atestã faptul cã

gestionarea durabilã a resurselor naturale nu este incompatibilã cu

activitãþile umane.

1.3. HABITATE DE INTERES COMUNITAR. HABITATE „PRIORITARE“

DE INTERES COMUNITAR

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul

Uniunii Europene care îndeplinesc cel puþin una din urmãtoarele condiþii:

Habitatele „prioritare“ de interes comunitar sunt habitatele naturale aflate

în pericol de dispariþie, pentru a cãror conservare Comunitatea Europeanã

îºi asumã o responsabilitate deosebitã. Acestea sunt indicate printr-un

asterix (*) în Anexa nr I a Directivei Habitate (92/43/CEE).

1.4. STAREA DE CONSERVARE. STAREA „FAVORABILÃ“ DE CONSERVARE

A.) Starea de conservare a unui habitat natural este datã de totalitatea factorilor

ce acþioneazã asupra sa ºi asupra speciilor caracteristice acestuia ºi care îi poate

afecta pe termen lung rãspândirea, structura ºi funcþiile, precum ºi supravieþuirea

speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se

considerã „favorabilã“ atunci când sunt îndeplinite condiþiile:

B.) Starea de conservare a unei specii este datã de totalitatea factorilor ce

acþioneazã asupra sa ºi care pot influenþa pe termen lung rãspândirea ºi abundenþa

populaþiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare a

acesteia se considerã „favorabilã“ atunci când sunt îndeplinite condiþiile:

15

sunt în pericol de dispariþie în arealul lor natural;

au un areal natural redus;

sunt eºantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau

mai multe regiuni biogeografice.

arealul sãu natural ºi suprafeþele pe care le acoperã în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creºtere;

are structura ºi funcþiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen

lung, iar probabilitatea menþinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

speciile care îi sunt caracteristice se aflã într-o stare de conservare

favorabilã, aºa cum aceasta este definitã mai jos (punctul B).

datele privind dinamica populaþiilor speciei indicã faptul cã aceasta se menþine ºi are

ºanse sã se menþinã pe termen lung ca o componentã viabilã a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce ºi nu existã riscul sã se reducã în

viitorul previzibil;

existã un habitat suficient de vast pentru ca populaþiile speciei sã se menþinã

pe termen lung.

16

1.5. SITURI DE IMPORTANÞÃ COMUNITARÃ. SITURI NATURA 2000

Siturile de importanþã comunitarã reprezintã zone bine delimitate geografic

în care se urmãreºte conservarea speciilor ºi habitatelor incluse în anexele

directivelor europene menþionate. Aceste zone trebuie sã contribuie

semnificativ la menþinerea sau refacerea stãrii de conservare favorabile a

speciilor ºi habitatelor de interes comunitar, la menþinerea biodiversitãþii

regiunii biogeografice respective ºi la coerenþa reþelei în sine (distribuþia

siturilor trebuie sã acopere în mod echilibrat arealul speciei/habitatului la

nivel naþional).

Siturile de importanþã comunitarã avizate de Comisia Europeanã ºi ulterior

promovate printr-un act normativ de cãtre statul membru în cauzã devin

„Situri Natura 2000“. Acestea se împart în douã categorii, în funcþie de

directiva europeanã care a stat la baza declarãrii lor:

1.6. PROIECTUL LIFE05 NAT/RO/000176 - „HABITATE PRIORITARE

ALPINE, SUBALPINE ºI FORESTIERE DIN ROMÂNIA“

În contextul descris mai sus, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri

Forestiere din cadrul Universitãþii „Transilvania“ - Braºov, împreunã cu

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, Regia Naþionalã a

Pãdurilor - ROMSILVA ºi World Wide Fund for Nature – Danube –

Carpathian Programme (WWF - DCP) deruleazã proiectul LIFE05

NAT/RO/000176 – „Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din

România“. Acest proiect este finanþat în proporþie de 75% de cãtre

Directoratul General de Mediu al Comisiei Europene (prin instrumentul finan-

ciar LIFE) ºi vine în sprijinul autoritãþilor române în vederea implementãrii

Directivelor CE menþionate mai sus.

Proiectul se concentreazã pe habitatele de interes comunitar (în special cele

prioritare) din zonele: alpinã, subalpinã ºi forestierã. Scopul principal constã

în declararea de situri Natura 2000 pentru habitatele incluse în proiect,

precum ºi în sprijinirea realizãrii unui cadru instituþional care sã asigure în

viitor monitorizarea, conservarea ºi managementul lor pe baze durabile.

Arii Speciale de Conservare (Special Areas of Conservation – SAC) –

siturile declarate conform prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE) ºi

Ariile de Protecþie Specialã Avifaunisticã (Special Protected Areas –

SPA) – constituite conform prevederilor Directivei Pãsãri (79/409/CEE).

2. Scopul ºi necesitatea studiului

Scopul acestui studiu îl reprezintã identificarea ºi analizarea

factorilor sau situaþiilor limitative care pot avea o influenþã negativã asupra

habitatelor de interes comunitar incluse în Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176

„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din România“, în particular

cele forestiere ºi anume:

Punctul de pornire îl reprezintã datele culese din teren, în cadrul proiectului,

cu ocazia descrierii unor astfel de habitate în siturile propuse pentru

includerea în Reþeaua Natura 2000. Ulterior, pe parcursul unor întâlniri la

care au participat specialiºti din diverse instituþii (Academia de ªtiinþe

Agricole ºi Silvice, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere –

Braºov; Facultatea de Horticulturã, Secþia de Silviculturã – Cluj Napoca;

Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice - Braºov ºi Bucureºti; S.C.

Forestamen S.R.L. – Braºov; S.C. Forest Design S.R.L. – Braºov), a fost

realizatã o analizã complexã (dar fãrã a avea pretenþia de a fi exhaustivã) a

ameninþãrilor existente ºi potenþiale care planeazã asupra conservãrii

durabile a habitatelor studiate. Rezultatul urmãrit este realizarea unei

imagini de ansamblu asupra acestora, pentru fiecare tip de habitat (în

context general, nu doar în cazurile particulare surprinse în proiect).

Aºa cum s-a menþionat în partea introductivã, Reþeaua Natura 2000 trebuie

sã contribuie semnificativ la menþinerea sau refacerea stãrii de

conservare favorabilã a speciilor ºi habitatelor de interes comunitar ºi la

menþinerea biodiversitãþii fiecãrei regiuni biogeografice. Acest obiectiv poate

17

91D0 *Turbãrii cu vegetaþie forestierã;

91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91F0 Pãduri de luncã mixte cu Quercus robur, Ulmus minor, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris);

91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu Quercus pubescens;

91I0 *Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã cu Quercus spp.;

91Y0 Pãduri dacice de stejar ºi carpen.

deveni o adevãratã provocare mai ales în cazul siturilor Natura 2000 din

zone aflate sub directa influenþã a unor activitãþi antropice dintre cele mai

diverse. Situaþia poate deveni ºi mai complexã atunci când unele activitãþi, care

în general au efecte neutre sau chiar benefice pentru obiectivele de conser-

vare, ajung sã aibe influenþe negative asupra habitatelor datoritã

modului în care se desfãºoarã. Având în vedere toate acestea, cunoaºterea

potenþialelor ameninþãri care planeazã asupra speciilor ºi habitatelor de

interes comunitar este deosebit de importantã în luarea de decizii prompte

privind fie prevenirea acþiunii lor vãtãmãtoare, fie contracararea efectelor lor.

În plus, rezultatele studiului pot constitui o bazã de pornire în elaborarea ºi

implementarea unor mãsuri de gospodãrire bazate pe dezvoltarea

armonioasã a comunitãþilor umane în interiorul sau în vecinãtatea siturilor

Natura 2000.

Întrucât prezentul studiu are ca scop principal identificarea ºi descrierea

ameninþãrilor potenþiale asupra habitatelor forestiere din proiectul mai sus

menþionat, informaþiile referitoare la prevenirea/combaterea acestora

(incluse în coloana – „Mãsuri posibile de contracarare“) au aici doar

caracter general. Fiecare caz în parte trebuie analizat separat, iar

identificarea acestor ameninþãri ºi evaluarea intensitãþii ºi a efectului lor

trebuie sã se facã doar în teren ºi de cãtre specialiºti care vor propune

ulterior metodele cele mai adecvate de prevenire/combatere.

18

3. Habitate forestiere – ameninþãri potenþiale

Pentru a avea o imagine clarã asupra habitatelor care fac obiectul

prezentului studiu, în rândurile ce urmeazã sunt prezentate definiþiile ºi

descrierile acestora conform surselor acreditate, urmate de informaþiile

legate de ameninþãrile potenþiale. Datele de descriere au fost preluate

integral din cele douã manuale de interpretare: cel european

(„Interpretation Manual of European Union Habitats“, EUR25, October

2003) ºi cel românesc (Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b). În cazul fiecãrui habi-

tat se prezintã întâi varianta europeanã urmatã de prezentarea habitatelor

echivalente pentru România.

Dupã descrierile fiecãrui habitat sunt prezentate sub formã tabelarã

ameninþãrile caracteristice acestuia. Pentru caracterizarea modului de

acþiune al acestora ºi a mãsurilor posibile de contracarare s-au folosit

urmãtoarele surse bibliografice: Bãrbulescu C. ºi Motcã Gh. (1983),

Botnariuc N. ºi Vãdineanu A. (1982), Ciortuz I. (1981), Doniþã N. ºi colab.

(2005 a ºi b), Enescu V. ºi colab. (1997), Giurgiu V. (1978), Primack R. ºi

colab. (2002), Raeymaekers G. ºi colab. (1999) ºi Simionescu A. (1990).

În Anexa nr.1 se prezintã o enumerare a tuturor ameninþãrilor potenþiale

identificate în acest studiu (indiferent de habitat), separate pe categorii ºi

sub-categorii (definite mai jos). O sintezã a acestor ameninþãri cu

particularitãþile pe tipuri de habitate este prezentatã în Anexa 2. Pentru a

completa aspectele descrise în text, lucrarea conþine o colecþie de

fotografii cu ameninþãri potenþiale în habitatele forestiere studiate

(fotografii preluate din teren, în anii 2006 - 2007, Anexa 4).

Pentru fiecare factor de stres/situaþie limitativã s-au urmãrit urmãtoarele

aspecte: nivelul de incidenþã, suprafaþa din habitat afectatã, intensitatea

influenþei negative, modul de acþiune al factorului destabilizator ºi mãsuri

posibile de contracarare. Primele trei dintre aceste caracteristici sunt

prezentate în tabelele 2 – 7 într-o formã explicitã, pentru a putea surprinde

particularitãþile de manifestare a ameninþãrilor potenþiale. În Anexa 2,

pentru a putea compara aceste ameninþãri, aceleaºi caracteristici au fost

convertite conform unei scãri de încadrare ºi corespondenþã prezentatã în

tabelul urmãtor:

19

Tabelul 1. Scara de încadrare a nivelului de incidenþã, suprafeþei din habitat afectate,

intensitãþii influenþei negative ºi corespondenþa cu descrierile din tabelele 2 – 7.

20

Nr. Denumirea caracteristicii Scara Corespondenþa cu tabelele 2-7

crt. de evaluare a ameninþãrii deîncadrare

Nivelul de incidenþã

Suprafaþa din habitat

afectatã

1

2

Potenþial

Redus

Mediu

Ridicat

Micã

Medie

Mare

Doar potenþialã

Puþine cazuri; În puþine cazuri; În

destul de puþine cazuri; În cazuri rare;

În cazuri destul de rare; În cazuri foarte

rare; În cazuri izolate; Doar în cazuri

izolate; Destul de rarã; Rareori.

În cazuri destul de dese; În destul de

multe cazuri; În cazuri destul de

frecvente; În cazuri destul de

numeroase; În cazuri relativ frecvente;

În destule cazuri; În unele cazuri.

În cazuri numeroase; În multe cazuri;

În aproape toate cazurile; La majori-

tatea siturilor; În toate cazurile;

La toate siturile; La toate terenurile cu

excepþia rezervaþiilor naturale.

Pe suprafeþe mici; Pe suprafeþe reduse;

Suprafeþe reduse; Redusã; De obicei

micã; De obicei pe suprafeþe reduse;

De obicei suprafeþe reduse; De obicei

suprafeþe mici; De obicei zona de contur;

De regulã pe suprafeþe reduse; Destul de

redusã; În general suprafeþe mici; În gene-

ral micã; În general redusã; În general

suprafeþe restrânse; În general pe o

suprafaþã restrânsã; În general pe

suprafeþe reduse.

Uneori pe suprafeþe însemnate; Uneori

pe suprafeþe semnificative; Poate avea

o pondere destul de importantã; Poate

afecta suprafeþe însemnate; Poate fi

pe suprafeþe importante.

De obicei pe suprafeþe importante;

În general pe suprafeþe importante;

Pe suprafeþe mari; Poate fi pe toatã

suprafaþa; De obicei întreaga supra-

faþã; Întreaga suprafaþã.

În funcþie de cauza principalã, clasificarea factorilor/situaþiilor s-a fãcut în trei

categorii distincte:

A.

B.

C.

Întrucât activitãþile antropice sunt diverse, factorii de stres/situaþiile limitative de la

categoria A s-au grupat în urmãtoarele subcategorii:

A.1. Legislaþie, regimul proprietãþii, informare insuficientã;

A.2. Limite, vecinãtãþi;

A.3. Management deficitar, nerespectarea reglementãrilor în vigoare;

A.4. Construcþii ºi alte amenajãri;

A.5. Exploatarea resurselor biotice (altele decât lemnul) ºi abiotice;

A.6. Agriculturã, creºterea animalelor;

A.7. Poluare.

21

Nr. Denumirea caracteristicii Scara Corespondenþa cu tabelele 2-7

crt. de evaluare a ameninþãrii deîncadrare

Intensitatea influenþei

negative3 Micã

Medie

Mare

De obicei micã; De obicei redusã;

De obicei slabã; În general micã;

În general redusã; Nulã sau destul de

redusã; Redusã; În majoritatea

cazurilor influenþa este redusã; În

majoritatea cazurilor influenþa este

redusã sau nulã; În general nu foarte

mare.

Destul de redusã; În unele cazurilor

influenþa poate fi semnificativã;

Potenþial mare; Uneori destul de mare;

Poate fi uneori destul de mare; Poate

fi destul de mare.

Mare; Poate fi mare; De obicei mare;

În general mare; Foarte mare; Poate fi

foarte mare; În general foarte mare.

Activitãþi antropice directe ºi indirecte care afecteazã starea de conser-

vare a habitatului;

Influenþe naturale biotice care afecteazã starea de conservare a habitatului;

Influenþe naturale abiotice care afecteazã starea de conservare a habitatului.

Foto sus: B. Candrea - Tinov cu pin silvestru (Pinus sylvestris) la Româneºti - jud. Suceava

Foto jos: B. Candrea - Tinov cu mesteacãn pufos (Betula pubescens) la Apa Linã - jud. Harghita

3.1. 91D0 *TURBÃRII CU VEGETAÞIE FORESTIERÃ

3.1.1. Descriere

91D0 *Bog woodland

PAL.CLASS.: 44.A1 to 44.A4

1) Coniferous and broad-leaved forests on a humid to wet peaty substrate,

with the water level permanently high and even higher than the surrounding

water table. The water is always very poor in nutrients (raised bogs and acid

fens). These communities are generally dominated by Betula pubescens,

Frangula alnus, Pinus sylvestris, Pinus rotundata and Picea abies, with

species specific to bogland or, more generally, to oligotrophic environments, such

as Vaccinium spp., Sphagnum spp., Carex spp. [Vaccinio-Piceetea:

Piceo-Vaccinienion uliginosi (Betulion pubescentis, Ledo-Pinion) i.a.]. In the

Boreal region, also spruce swamp woods, which are minerotrophic mire sites

along margins of different mire complexes, as well as in separate strips in

valleys and along brooks.

Sub-types :

44.A1 - Sphagnum birch woods

44.A2 - Scots pine mire woods

44.A3 - Mountain pine bog woods

44.A4 - Mire spruce woods

In most of the Irish sites, these forests represent sub types of raised bogs,

generally degraded and invaded by commercial forestry species; however,

those stands dominated by Betula pubescens or Pinus sylvestris may be of

interest. In Greece, formations with Pinus sylvestris are confined to the

northern mountains, where forests of Picea abies on a sphagnum rich ground

layer also occur.

2) Plants: Agrostis canina, Betula pubescens, B. carpatica, Carex

canescens, C. echinata, C. nigra, C.rostrata, Frangula alnus, Juncus acutiflorus,

Molinia caerulea,Trientalis europaea, Picea abies, Pinus rotundata, P. sylvestris,

Sphagnum spp., Vaccinium oxycoccus, V. uliginosum, Viola palustris; in spruce

swamp woods also: Carex disperma, C. tenuiflora, Diplazium sibiricum,

Hylocomiumumbratum and Rhytidiadelphus triquetrus.

24

A. Descriere conform „Interpretation Manual of European Union

Habitats“, EUR25, October 2003 (extras integral)

3) Corresponding categories

United Kingdom classification: “W4 Betula pubescens-Molinia caerulea

woodland”. German classification: “430101 Birken-Moorwald”, “440104

Latschen-Moorwald”, “440101 Fichten-Moorwald”, “440103 Spirken

Moorwald”, “440102 Waldkiefern-Moorwald”. Nordic classification: “311

Skogsmossevegetation”, “321 Skogs-och krattkärrvegetation”.

4) Forests on the edge of upland bogs or transition mires may form a transition

towards swamp forests (Alnetea glutinosa, Alno-Ulmion pp.).

5) Dierssen, B. & Dierssen, K. (1982). Kiefernreiche Phytocoenosen oligotropher

Moore im mittleren und nordwestlichen Europa. Überlegungen zur Problematik

ihrer Zuordnung zu höheren synsystematischen Einheiten. In:Dierschke, H. (ed.)

Struktur und Dynamic von Wäldern. Ber. Intern.Symp. IVV 1982, pp. 299-331.

B.1. R4412 - Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi/sau pin

silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91D0 *Bog woodland

EMERALD: !44.A Birch and conifer mire woods

CORINE: –

PAL.HAB: 44.A. Birch and conifer mire woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Sphagno-Piceetum Hartm. 1942.

Tipuri de ecosisteme: –

Tipuri de pãdure: 1172 Rariºte cu molid cu Sphagnum ºi Vaccinium

myrtillus, 1173 Molidiº cu Sphagnum ºi Vaccinium myrtillus, 1174 Molidiº pe

soluri cu fenomene de înmlãºtinare, 3141 Pinet de tinov.

Rãspândire: în tinoavele din Moldova de Nord (Poiana Stampei, Lucina etc.), din

Munþii Parâng, din Munþii Apuseni ºi alte masive.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Climã: T = 5,5–3,0 0C, P = 950–1200 mm.

Relief: depresiuni, platouri, mai rar versanþi slab înclinaþi. Substrat: turbã

acidã. Soluri: histosoluri.

25

B. Habitate echivalente în România (extras din Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b)

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, higrofite,

oligotrofe. Stratul arborilor, compus din rariºti de molid (Picea abies), pe alocuri ºi

cu pin silvestru (Pinus sylvestris), cu rare exemplare de mesteacãn (Betula

pendula) ºi mesteceni pitici (Betula pubescens, B. nana) având acoperire de

10–20%, uneori mai mult, ºi înãlþimi de pânã la 8–10 m la 100 de ani. Stratul

arbuºtilor, reprezentat prin puþine exemplare de Salix aurita. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, dominat de Vaccinium myrtillus, alãturi de care frecvent apare

V. vitis-idaea, Oxycoccus microcarpus, Doronicum austriacum, Myosotis

sylvatica, Calamagrostis arundinacea º.a. Stratul muºchilor, gros, bine dezvoltat,

dominat de specii de Sphagnum (S. wulfianum, S. squarrosum, S. russowii,

S. palustre, S. recurvum, S. quinquefolium, S. capillifolium).

Valoarea de conservare: foarte ridicatã.

Compoziþie floristicã:

Specii edificatoare:

- pentru rariºte: Picea abies, Pinus sylvestris;

- pentru tinov: S. wulfianum, S. squarrosum, S. rossowii.

Specii caracteristice: S. russowii, S. palustre.

Alte specii importante: Orthilia secunda, Lycopodium annotinum, Huperzia

sellago, Carex canescens, C. echinata, Crepis paludosa, Poa trivialis, Polytrichum

commune, P. strictum, Pleurozium schreberi, Calispogea sphagnicola º.a.

B.2. R4414 - Rariºti sud-est carpatice de mesteacãn pufos (Betula

pubescens) de mlaºtini

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: –

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Vaccinio-Betuletum pubescentis Libbert 1933.


Tipuri de pãdure: –

Rãspândire: Carpaþii Orientali, Munþii Harghitei (turbãria Mohoº, Luci), în marginea

turbãriilor (zonele de lagg), unde mesteacãnul pufos este dominant. Specia este

rãspânditã în toþi Carpaþii, dar de regulã însoþeºte alþi taxoni dominanþi.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 550–1200. Clima: T = 7,5–4,5 0C, P = 600–1050 mm.

Relief: zone montane depresionare. Roci: diverse, silicioase sau calcaroase.

26

Soluri: histosoluri cu exces de umiditate, compacte, dar ºi pe cele drenate,

unde turba este subþire, de 10–20 cm.

Structura: Fitocenoza este edificatã de specii boreale, mezo ºi higrofile,

oligoterme, cu multe relicte. Este o fitocenozã edificatã de specii lemnoase

în care Betula pubescens este cel mai bine reprezentat, dar apare permanent

Pinus sylvestris în numãr mai mare ºi Picea abies, numai sporadic. Stratul

arborilor este scund, variazã între 6–9 m iar coroanele arborilor au o

închidere micã, de 50–70%. Stratul subarbustiv ºi ierbos este dominat de

Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Eriophorum vaginatum. Mai sunt

prezente, în pâlcuri, specii de graminee, ciperacee ºi juncacee (Carex

canescens, Agrostis canina, Carex rostrata, Juncus effusus, Luzula sylvatica).

Are o înãlþime redusã, 30–40 cm ºi o acoperire de 30–65%. Stratul de

muºchi este dominat de Polytrichum commune, Polytrichum strictum,

Sphagnum centrale, Sphagnum capillifolium, Sphagnum magellanicum.

Se înalþã pânã la 10–15 cm ºi are o acoperire foarte diferitã, de la 10–75%.

Valoare conservativã: foarte mare, habitate rare, cu specii relictare.


Specii edificatoare: Betula pubescens.

Specii caracteristice: Betula pubescens (Betula alba ssp. glutinosa),

Vacinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea.

Alte specii importante: Pinus sylvestris, Picea abies, Eriophorum

vaginatum, Empetrum nigrum, Luzula sylvatica, Carex rostrata, Cystopteris

montana, Dryopteris carthusiana, Juncus effusus, Peucedanum palustre,

Oxalis acetosella, Carex canescens, Agrostis canina, Sphagnum

capillifolium, Pleurozium schreberi, Polytrichum commune, Polytrichum

strictum, Sphagnum centrale, Sphagnum mage-llanicum, Pohlia nutans,

Sphagnum russowii, Dicranum scoparium, Lepidozia reptans, Tetraphis pellucida.

B.3. R3106 - Tufãriºuri sud-est carpatice de jneapãn (Pinus mugo) în

mlaºtini oligotrofe de Sphagnum

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountain pine scrub

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Pino mugo-Sphagnetum Kästner et Flössner 1933

(Syn.: Vaccinio-Pinetum mugi sphagnetosum Pop et al. 1987 non Hadác 1956).

27



Rãspândire: Carpaþii Orientali (Munþii Gutâi), Carpaþii Occidentali (Munþii

Gilãu, Munþii Bihor), în mlaºtinile din etajul boreal, reprezentând limita esticã

în Europa, Tinovul Molhaºul Mare de la Izbuc.

Suprafeþe: 1400 ha în mlaºtinile oligo-mezooligotrofe.

Staþiuni: Altitudine: 1000–1050m. Clima: T = 5,0 0C, P = 1000–1050mm. Relief: zone

montane depresionare. Roci: magmatice, gresii ºi conglomerate, acide. Soluri: histo-

soluri (2-6 m grosime), oligotrofe-mezotrofe ºi aciditate ridicatã (pH = 3,8–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã de specii boreale, oligotrofe,

mezo-oligoterme, higrofite–mezo-higrofite, acidofile. Stratul arbuºtilor este edificat de

Pinus mugo monodominant, ºi prin aceasta se deosebeºte de jnepeniºurile

similare din Europa; este însoþit de specii subarbustive la 30-40 cm înãlþime, mai

abundent fiind Vaccinium myrtillus, urmat de Vaccinium vitis-idaea, alte ericacee

prezente fiind speciile relictare Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum,

Andromeda polyfolia, Oxycoccus palustris. Stratul ierburilor este reprezentat de

Eriophorumvaginatum,Carex pauciflora,Melampyrumsilvaticum. Stratulmuscinal este

dominat de Sphagnum russowii ºi Sphagnum capillifolium alãturi de care se dezvoltã

Polytrichum strictum. Compoziþia floristicã a fitocenozei este mai sãracã decât a

celor asemãnãtoare, din Europa centralã, cuprinzând însã câteva specii relictare.

Valoare conservativã: mare, habitate rare, cuprinzând specii relicte.


Specii edificatoare: Pinus mugo.

Specii caracteristice: Pinus mugo, Vaccinium vitis-idaea, Empetrum

nigrum, Melampyrum sylvaticum, Sphagnum magellanicum, Sphagnum

russowii, Polytrichum strictum, Vaccinium myrtillus.

Alte specii importante: Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum, Andromeda

polyfolia, Oxycoccus palustris, Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora,

Sphagnum capillifolium.

3.1.2. Ameninþãri potenþiale

Factorii de stres ºi situaþiile limitative care s-au identificat pe parcursul acestui

studiu ºi pot afecta habitatul 91DO *Turbãrii cu vegetaþie forestierã se

prezintã în tabelul nr. 2.

28

29

Tabelul 2. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91DO *Turbãrii cu vegetaþieforestierã.

Foto sus: T. Stãncioiu - Aniniº de anin alb (Alnus incana) pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto jos: B. Candrea - Aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) în zona Sasca - jud. Suceava

3.2. 91E0 *PÃDURI ALUVIALE CU Alnus glutinosa ºI Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

3.2.1. Descriere

91E0 *Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-

Pandion, Alnion incanae, Salicion albae)

PAL.CLASS.: 44.3, 44.2 and 44.13

1) Riparian forests of Fraxinus excelsior and Alnus glutinosa, of temperate and Boreal

Europe lowland and hill watercourses (44.3: Alno-Padion); riparian woods of Alnus

incanae of montane and sub-montane rivers of the Alps and the northern Apennines

(44.2: Alnion incanae); arborescent galleries of tall Salix alba, S. fragilis and Populus

nigra, alongmedio-European lowland, hill or sub-montane rivers (44.13:Salicion albae).

All types occur on heavy soils (generally rich in alluvial deposits) periodically inundated

by the annual rise of the river (or brook) level, but otherwise well-drained and aerated

during low-water. The herbaceous layer invariably includes many large species

(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex

spp.,Cirsium oleraceum) and various vernal geophytes can occur, such asRanunculus

ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

This habitat includes several sub-types: ash-alder woods of springs and their rivers

(44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); ash-alder woods of fast-flowing rivers (44.32 -

Stellario-Alnetum glutinosae); ash-alder woods of slow-flowing rivers (44.33-Pruno-

Fraxinetum, Ulmo - Fraxinetum); montane grey alder galleries (44.21-Calamagrosti

variae-Alnetum incanae Moor 58); sub-montane grey alder galleries (44.22-Equiseto

hyemalis - Alnetum incanae Moor 58); white willow gallery forests (44.13-Salicion

albae). The Spanish types belong to the alliance Osmundo-Alnion (Cantabric atlantic

and southeast Iberia peninsula).

2) Plants: Tree layer - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior;

Populus nigra, Salix alba, S.fragilis; Betula pubescens, Ulmus glabra;

Herb layer - Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex

acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,

Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium

sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex

sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

38

A. Descriere conform “Interpretation Manual of European Union

Habitats”, EUR25, October 2003 (extras integral)


United Kingdom classification: “W5 Alnus glutinosa-Carex paniculata

woodland”, “W6 Alnus glutinosa-Urtica dioica woodland)” and “W7 Alnus

glutinosa-Fraxinus excelsior-Lysimachia nemorum woodland”.

German classification: “43040401 Weichholzauenwald mit weitgehend

ungestörter Überflutungsdynamik”, “43040402 Weichholzauenwald ohne

Überflutung”, “430403 Schwarzerlenwald (an Fließgewässern)”, “430402

Eschenwald (an Fließgewässern)”, “430401 Grauerlenauenwald (montan,

Alpenvorland, Alpen).

Nordic classification: “2234 Fraxinus excelsior-typ” and “224 Alskog”.

4) Most of these forests are in contact with humid meadows or ravine forests (Tilio-

Acerion). A succession towards Carpinion (Primulo-Carpinetum) can be observed.

5)Brunet, J. (1991). Vegetation i Skånes almoch askskogar. Sven. Bot. Tidskr. 85:377-384.

B.1. R4401 - Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu

Telekia speciosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries

EUNIS: G1.1214 Eastern Carpathian grey alder galleries

Asociaþii vegetale: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991.

Tipuri de ecosisteme: 9117 Zãvoi de anin alb cu Petasites-Telekia.

Tipuri de pãdure: 1171 Molidiº cu anin alb, 9811 Aniniº cu Oxalis acetosella, 9821

Anin alb pe aluviuni nisipoase ºi prundiºuri, 9831 Aniniº de anin alb pe sol înmlãºtinat.

Rãspândire: în luncile montane din toþi Carpaþii României, în etajul boreal,

mai puþin frecvent în Carpaþii Occidentali.

Suprafeþe: circa 4000 ha, mai frecvent în Carpaþii Meridionali ºi Orientali.

Staþiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã: T = 7,5–2 0C, P = 800–1200 mm.

Relief: lunci montane înguste, versanþi umeziþi de izvoare. Roci: variate,

calcaroase ºi silicioase, sub formã de pietriºuri, nisipuri grosiere. Soluri: de

39


tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent

umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arbo-

rilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puþin amestec de

molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai

mici anin negru (Alnus glutinosa) º.a.; are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi

de 15–25 m la 50 de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat,

compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus

padus. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, obiºnuit puternic dezvoltat, dominat

de Petasites albus ºi Telekia speciosa.

Valoare conservativã: foarte mare.


Specii edificatoare: Alnus incana.

Specii caracteristice: Telekia speciosa.

Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria,

Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum

hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas,

Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens

noli - tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris,

Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens,

Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara º.a.

B.2. R4402 - Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus

glutinosa) cu Stellaria nemorum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 44.323 Pre-Carpathian stream ash – alder woods

EUNIS: G1.2123 Pre-Carpathian stream ash – alder woods

Asociaþii vegetale: Stellario nemori-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohm. 1957.

Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de anin de negru cu Rubus caesius-

Aegopodium podagraria.

Tipuri de pãdure: 9712 Aniniº pe soluri gleizate de productivitate mijlocie,

9714 Aniniº negru pe soluri aluviale în lunci înalte, 9721 Zãvoi de anin negru,

9722 Anin negru pur de productivitate superioarã din regiunea de dealuri,

40

9723 Zãvoi de anin negru, 9911 Amestec de anin negru ºi anin alb din

regiunea deluroasã.

Rãspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- ºi intracarpatice,

în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 4000 ha, din care 2500 ha în sudul ºi câte 750 ha în vestul

ºi estul României.

Staþiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,5 0C, P = 600–900 mm.

Relief: terase joase ºi maluri de râuri. Roci: aluviuni grosiere de pietriºuri-

nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent

scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi boreale.

Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu

amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), velniº (Ulmus laevis), plop

negru ºi alb (Populus nigra, P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru

(Acer campestre), are acoperire variabilã 70–80% ºi înãlþimi de 20–25 m la

100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus,

Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus,

Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius -Aegopodium

podagraria.



Specii edificatoare: Alnus glutinosa.

Specii caracteristice: Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.

Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium

sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatorium canabinum, Galium

aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere,

Lamium galeobdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis

palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus

ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara º.a.


Factorii de stres ºi situaþiile limitative care s-au identificat pe parcursul

acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), se prezintã în

tabelul nr. 3.

41

42 Tabelul 3. Factori de stres ºi situaþi limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91EO *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Foto: B. Candrea - Pãdurea Zãval - jud. Dolj

3.3. 91F0 PÃDURI DE LUNCÃ MIXTE CU Quercus robur, Ulmus

minor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior SAU Fraxinus

angustifolia, DIN LUNGUL MARILOR RÂURI (Ulmenion minoris)

3.3.1. Descriere

91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and

Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia, along

the great rivers (Ulmenion minoris)

PAL.CLASS.: 44.4

1) Forests of hardwood trees of the major part of the river bed, liable

to flooding during regular rising of water level or, of low areas liable to

flooding following the raising of the water table. These forests develop

on recent alluvial deposits. The soil may be well drained between

inondations or remain wet. Following the hydric regime, the woody dominated

species belong to Fraxinus, Ulmus or Quercus genus. The undergrowth is well

developed.

2) Plants: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.glabra, Fraxinus excelsior,

Fraxinus angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa,

Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera ssp. sylvestris, Tamus communis,

Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.


German classification: “43040501 Hartholzauenwald mit weitehend

ungestörter Überflutungsdynamik”, “43040502 Hartholzauenwald ohne

Überflutung”.

Nordic classification: “2223 Ulmus glabra-typ”, “2236 Quercus

robur-Ulmus glabra-Tilia cordata typ”.

4) These forests form mosaics with pioneer or stable forests of soft wood trees,

in low areas of the river bed; they may develop also from alluvial forests of hard

wood trees. This habitat type often occurs in conjunction with alder-ash

woodlands (44.3).

52

A. Descriere conform “Interpretation Manual of European Union Habitats”,

EUR25, October 2003 (extras integral)

B.1. R4404 - Pãduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus

robur), frasini (Fraxinus sp.) ºi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur Ulmus

laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along the great

rivers (Ulmenion minoris)

EMERALD: !44.43. South-east European ash-oak-alder forest

CORINE: –

PAL.HAB: 44.434. Getic oak-elm-ash forest

EUNIS: G1.2234. Getic oak-elm-ash forest

Asociaþii vegetale: Fraxino danubialis-Ulmetum Sanda et Popescu 1999.

Tipuri de ecosisteme: 6514 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu

Glechoma-Geum; 6517 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu Rubus

caesius-Galium aparine; 6617 Plopiº-stejãret de pedunculat cu Rubus caesius-Galium

aparine; 6617 Stejãret de pedunculat cu Rubus-Aegopodium.

Tipuri de pãdure: 6312 ªleao-plopiº de luncã din regiunea deluroasã, 6331

ªleau de luncã din silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6332 ªleao-plopiº de

luncã din silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6333 ªleau de luncã din

silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6334 ªleau de luncã din silvostepã ºi stepã

din sudul þãrii.

Rãspândire: în toatã România, în luncile râurilor mari, ce coboarã din

Carpaþi (Prut, Siret, Argeº, Olt, Jiu, Timiº, Mureº, Someº, Criºuri) în

zona pãdurilor de stejar, ambele subzone.

Suprafeþe: circa 40000 ha din care 24000 în sud, 8000 ha în est ºi 8000 ha

în vestul României.

Staþiuni: Altitudini 15–150 m. Climã: T = 11–9,5 0C, P = 500-700 mm.

Relief: terase înalte plane, mai rar inundabile din luncile marilor râuri.

Roci: aluviuni diverse, lutos-argiloase, pietriºuri. Soluri: de tip cambosol

tânãr de luncã, aluviosol, profunde, gleizate în adâncime, eubazice,

umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul

arborilor, compus, în etajul superior, din stejar pedunculat (Quercus

53


robur), frasini (în general Fraxinus angustifolia iar în sudul þãrii ºi

F. pallisiae), ulmi (Ulmus laevis, U. minor), pe locuri mai înalte tei (Tilia

tomentosa, T. cordata), carpen (Carpinus betulus), mai rar plopi

(Populus alba, Populus nigra), iar în etajul inferior Acer campestre,

Malus sylvestris, Pyrus pyraster, rar Acer tataricum; are acoperire de

80– 100% ºi înãlþimi de 25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, de

regulã bine dezvoltat compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra,

Frangula alnus, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Prunus

spinosa, Lygustrum vulgare º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu

dominarea speciilor Rubus caesius, Galium aparine, Aegopodium

podagraria.

Valoare conservativã: moderatã.


Specii edificatoare: Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmus laevis

(Populus alba).

Specii caracteristice: –

Alte specii: Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Circaea lutetiana, Dactylis

polygama, Eupatorium canabinum, Festuca gigantea, Geranium phaeum,

Glechoma hederacea, G. hirsuta, Geum urbanum, Impatiens noli-tangere,

Lysimachia nummularia, Physalis alkekengi, Polygonatum latifolium, Salvia

glutinosa, Solanum dulcamara, Viola odorata, V. reichenbachiana º.a.



acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91FO Pãduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus minor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), se prezintã în

tabelul nr. 4.

54

55

Tabelul 4. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91FO Pãduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmusminor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).

61

3 Uscarea anormalã reprezintã uscarea prematurã a arborilor pe picior în principal datoritã condiþiilor de stres climatic ºi poluare industrialã. Pe fondul debilitãrii arborilor, numeroºi alþifactori (insecte, ciuperci, bacterii etc.) intervin ºi intensificã efectele acestui fenomen complex ducând la uscarea parþialã sau integralã a unor trupuri de pãdure (Ministerul Silviculturii 1989).

Foto sus: T. Stãncioiu - Stejãret de stejar pufos (Quercus pubescens) la Petiº - jud. Sibiu

Foto mijloc T. Stãncioiu - Rariºte ºi pãdure de ºtejar pufos (Quercus pubescens) la Criº - jud. Mureº

Foto jos-stânga: T. Stãncioiu - Cupe de stejar pufos (Quercus pubescens) la Suncuiuº - jud. Bihor

Foto jos-dreapta: T. Stãncioiu - Carex humilis ºi stejar pufos (Quercus pubescens) la Dumbrãveni - jud. Sibiu

3.4. 91H0 *VEGETAÞIE FORESTIERÃ PANONICÃ CU Quercuspubescens

3.4.1. Descriere

91H0 *Pannonian woods with Quercus pubescens

PAL.CLASS.: 41.7374

1) Xerophyle oak woods of the periphery and hills of the Pannonic plain

dominated by Quercus pubescens on extremely dry, southern exposed

locations on shallow, calcareous soils. Because of these extreme site

conditions, the woods are often fragmentary and low-growing, sometimes

only shrubby. The herb layer is rich in species and often contains

xerothermic species from dry grasslands or forest fringes. Occasionally Tilia

platyphyllos and Fraxinus excelsior can become dominant.

2) Plants: Quercus pubescens, Q. cerris, Fraxinus ornus, Sorbus domestica,

S. torminalis, Colutea arborescens, Cornus mas, Pyrus pyraster, Arabis pau-

ciflora, A. turrita, Buglossoides purpurcaerulea, Campanula bononiensis,

Carex michelii, Euphorbia polychroma, Lactuca quercina, Limodorum

abortivum, Melittis melissophylum, Orchis purpurea, Potentilla alba, P.

micrantha, Pulmonaria mollis ssp. mollis, Tanacetum corymbosum, Viola

suavis, Euphorbia angulata.

4) White-oak woods often form mosaics with dry grasslands.

B.1. R4160 - Pãduri-rariºti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens)

cu Lithospermum purpureocaeruleum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91H0 Pannonian woods with Q. pubescens

EMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woods

CORINE: –

64




PAL.HAB: 41.7373 Intra-Carpathian insular Quercus virgiliana woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Lithospermo-Quercetum auct. rom.


Tipuri de pãdure: 8211 Stejar pufos pur din zona forestierã.

Rãspândire: insular în dealurile ºi munþii joºi din vestul ºi centrul României

(Munþii Apuseni, Podiºul Târnavelor, Podiºul Secaºelor), în etajul nemoral,

ambele subetaje.

Suprafeþe: circa 1000 ha în vestul ºi centrul României.

Staþiuni: Altitudini 400–1200 m. Clima: T = 8–4,5 0C, P = 650–900 mm.

Relief: versanþi repezi cu expoziþii sudice, adesea cu roca la suprafaþã.

Roci: calcaroase. Soluri: de tip rendzinã, superficiale pânã la mijlociu

profunde scheletice, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii submediteraneene. Stratul

arborilor, compus din stejari pufoºi (în special Quercus pubescens, dar

pe alocuri ºi Q. virgiliana), exclusiv sau cu puþin amestec de gorun

transilvãnean (Q. petraea ssp. polycarpa), stejar pedunculat (Q. robur),

arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster), uneori cer

(Q. cerris); are acoperire redusã (20–40% în rariºte, 40–60% în pãdure)

ºi înãlþimi de 6–12 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat în grupe

alternând cu porþiuni de pajiºte, compus din Cornus mas, C. sanguinea,

Corylus avellana, Ligustrum vulgare, Crataegus monogyna, Euonymus

verrucosus, Prunus spinosa, Rhamnus catharticus, Viburnum lantana,

local Sorbus cretica, S. dacica, Rosa canina. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, constituit din specii de pãdure dar ºi de pajiºte stepicã

(Stipa sp., Carex humilis).



Specii edificatoare: Quercus pubescens.

Specii caracteristice: Carex humilis.

Alte specii importante: Adonis vernalis, Allium montanum, Anthericum

ramosum, Astragalus glycyphyllos, Brachypodium pinnatum, Calamintha

acinos, Dactylis glomerata, Dictamnus albus, Doricnium herbaceum,

Festuca rupicola, Fragaria viridis, Galium verum, Galium mollugo,

Iris pumila, I. ruthenica, Inula ensifolia, Leucanthemum corymbosum,

65

Lathyrus niger, Linum flavum, Poa angustifolia, Pulmonaria molissima,

Pulsatil la montana, Polygonatum odoratum, Trifolium alpestre,

T. montanum, Sedum maximum, Seseli gracile, Stachys recta, Serratula

tinctoria, Verbascum phlomoides, Vincetoxicum hirundinaria º.a.

3.4.2. Ameninþãri potenþiale.


acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu

Quercus pubescens, se prezintã în tabelul nr. 5.

66

67

Tabelul 5. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cuQuercus pubescens

Foto: B. Candrea - Pãdure de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi stejar pufos

(Quercus pubescens) la Braniºtea Catârilor - jud. Dolj

3.5. 91I0 *VEGETAÞIE DE SILVOSTEPÃ EUROSIBERIANÃ CU

Quercus SPP.

3.5.1. Descriere

91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

PAL.CLASS.: 41.7A

1) Xero-thermophile oak woods of the plains of south-eastern Europe.

The climate is very continental, with a large temperature range.

The substrate consists of ‘Loess’ (Chernozem soils). Quercus robur,

Quercus cerris and Quercus pubescens dominate in the treelayer of this

habitat type, which is rich in continental stepic vegetation elements and

geophytes of the Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957.

2) Plants: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. petraea, Acer

campestre, Sorbus torminalis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna,

Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster,

Rhamnus catharticus, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex

michelii, Dactylis polygama, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum

latifolium, Pulmonaria mollis spp. mollis, Tanacetum corymbosum,

Vincetoxicum hirundinaria.

4) This habitat type, which formed the natural vegetation of south-eastern Europe, is

today very fragmented. In Austria they are often degraded by invasion of Robinia.

B.1. R4138 - Pãduri dacice de gorun (Quercus petraea) ºi stejar pedun-

culat (Q. robur) cu Acer tataricum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

76

4 în urma discuþiilor ºi a consultãrii autorilor lucrãrii Habitatele din România, habitatul R4142 „Pãduribalcanice mixte de gorun (Quercus petraea) ºi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica” nu a maifost inclus în corespondenþa cu 91I0*.



B. Habitate echivalente în România (extras din Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b) 4

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951)

em. Zolyomi 1957.

Tipuri de ecosisteme: 6716 Goruneto-stejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure: 5411 Goruneto-stejãret de productivitate mijlocie, 5412

Goruneto-stejãret de productivitate inferioarã.

Rãspândire: în Podiºul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podiºului

(Câmpia Transilvaniei) ºi teritoriile înconjurãtoare, în etajul nemoral, subetajul

pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 35000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 9–8 0C, P = 600–800 mm.

Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi cu expoziþii în general umbrite,

culmi. Roci: marne, gresii, nisipuri, tufuri. Soluri: de tip eutricambosol,

preluvosol, profunde, luto-argiloase, eubazice, hidric echilibrate,

eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi continentale.

Stratul arborilor compus, în etajul superior, din stejar pedunculat ºi

gorun (Quercus robur, Q. petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii), cu

puþine exemplare de cireº (Prunus avium), frasin (Fraxinus excelsior),

tei pucios (Tilia cordata), paltini (Acer pseudoplatanus, A. platanoides),

iar în etajul inferior arþar tãtãresc (Acer tataricum), cu exemplare de

jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), sorb de câmp

(Sorbus torminalis), mãr ºi pãr pãdureþ (Malus sylvestris ºi Pyrus

pyraster); are acoperire de 80–90% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani.

Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compus din Corylus avellana,

Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus

europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare,

Sambucus nigra. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor bine dezvoltat, de tip

Asperula odorata-Asarum europaeum-Stellaria holostea.

Valoare conservativã: mare.


Specii edificatoare: Quercus robur, Q. petraea.

77

Specii caracteristice: Helleborus purpurascens.

Alte specii importante: Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Carex

michelii, C. divulsa, Iris pseudocyperus, Melampyrum bihariense, Melica

uniflora, Potentilla alba, Pulmonaria mollis, Viola reichenbachiana.

B.2. R4146 - Pãduri-rariºti moldave de stejar pedunculat (Quercus

robur) ºi cireº (Prunus avium) cu Acer tataricum

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.7A224 Sarmatic Acer tataricum-Quercus robur steppe woods

EUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppe oak woods

Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum roboris Zolyomi 1957.

Tipuri de ecosisteme: 6111 Stejãret de pedunculat cu Lithospermum.

Tipuri de pãdure: 6161 Stejãret normal din silvostepã, 6162 Stejãret de

depresiune din silvostepã.

Rãspândire: în nord–estul României, în depresiunea Jijia – Bahlui, în

silvostepa cu stejari mezofili.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Climã: T = 9,5–8,5 0C, P = 450–570 mm.

Relief: versanþi slab–mediu înclinaþi cu expoziþii mai mult însorite, platouri,

vãi largi. Roci: depozite luto-argiloase ºi loessoide. Soluri: de tip faeoziom

(cernoziom cambic ºi argiloiluvial), profunde, grele, slab acide-bazice,

eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi continentale.

Stratul arborilor poate fi închis sau poienit având, în etajul superior, stejar

pedunculat (Quercus robur) exclusiv sau cu puþin amestec de gorun

(Quercus petraea), frasin (Fraxinus excelsior), cireº (Prunus avium), iar în

etajul inferior dominã arþarul tãtãresc (Acer tataricum), jugastrul (Acer

campestre), mãrul (Malus sylvestris), pãrul (Pyrus pyraster); are acoperire

de 40–70% ºi înãlþimi de 18–23 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, foarte

dezvoltat în poieni, dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna,

Euonymus verrucosus, E. europaeus, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare,

Viburnum lantana, Cornus sanguinea. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu

Lithospermum ºi Tanacetum corymbosum.

78



Specii edificatoare: Quercus robur.


Alte specii: Betonica officinalis, Bupleurum praealtum, Brachypodum

sylvaticum, Carex michelii, Convallaria majalis, Dactylis polygama, Geum

urbanum, Glecoma hirsuta, Festuca rupicola, Iris variegata, Melica altissima,

Nepeta cataria, Phlomis tuberosa, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum

hirundinaria, Viola hirta º.a.

B.3. R4148 - Pãduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus

robur) cu Convallaria majalis

Corespondenþe:


EMERALD: !41.5 Acidophilous oak forests

CORINE: –

PAL.HAB: 41.7A213 Pannonic sand steppe oak woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Convallario-Quercetum roboris Soó 1957


Tipuri de pãdure: 6114 Stejãret de terenuri nisipoase din zona forestierã,

6163 Stejãret de terenuri nisipoase din silvostepã.

Rãspândire: pe nisipurile din nord-vestul României (Carei, Valea lui Mihai,

Secuieni), în zona de silvostepã.


Staþiuni: Altitudini de 100–130 m. Clima: T = 11,0–10,5 0C, P = 550–650 mm.

Relief: interdune. Roci: nisipuri. Soluri: de tip psamosol, profund,

mezobazic, umed, mezotrofic.

Structura: Fitocenoze edificate de specii nemorale. Stratul arborilor, compus

în etajul superior din stejar pedunculat (Quercus robur), exclusiv sau cu rare

exemplare de mesteacãn (Betula pendula), cireº (Prunus avium), ulm de

câmp (Ulmus minor), iar în etajul inferior jugastru (Acer campestre), arþar

tãtãrãsc (Acer tataricum), mãr pãdureþ (Malus sylvestris); are acoperire de

70–100% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, bine

dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Viburnum

79

opulus, Prunus spinosa, Euonymus verrucosus º.a. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, dominat primãvara de Convallaria majalis, vara de Rubus caesius.



Specii edificatoare: Quercus robur.

Specii caracteristice: Convallaria majalis.

Alte specii importante: Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum,

Bupleurum falcatum, Carex pilosa, C. divulsa, Cruciata glabra, Dactylis

polygama, Ficaria verna, Geranium robertianum, Geum urbanum, Glechoma

hederacea, Lactuca quercina, Polygonatum latifolium, P. multiflorum, Poa

nemoralis, Pulmonaria mollis, Veronica chamaedris, Viola reichenbachiana º.a.

B.4. R4156 - Pãduri danubian-balcanice de stejar brumãriu (Quercus

pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniþã (Q. frainetto) (stejar pufos –

Q. pubescens) cu Acer tataricum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.


CORINE: –

PAL.HAB: 41.76223 Pontic Acer tataricum - Q. pedunculiflora - Q. cerris

steppe woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu 1944.

Tipuri de ecosisteme: 7614 Stejãret de brumãriu-cer-gârniþã cu arþar

tãtãrãsc ºi Lithospermum.

Tipuri de pãdure: 8221 Stejar pufos pur din silvostepã pe substrat de loess

sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat ºi brumãriu cu cer ºi gârniþã,

8432 Amestec de stejar brumãriu cu cer ºi gârniþã, 8433 Amestec de cer ºi

gârniþã cu stejar brumãriu, 8441 Amestec de stejar brumãriu ºi pufos cu cer

ºi gârniþã, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer ºi gârniþã.

Rãspândire: în centrul ºi vestul Câmpiei Dunãrii, în zona de silvostepã,

subzona silvostepei cu pãduri termofile.

Suprafeþe: circa 16000 ha, toate în sudul României.

Staþiuni: Altitudini: 20–100 m. Clima: T = 11,5–10 0C, P = 450–500 mm.

Relief: câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãi largi. Roci: depozite

loessoide. Soluri: de tip faeoziom, profunde, neutre, eubazice, hidric

80

deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, submediteraneene ºi

caucaziene. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din stejar brumãriu

(Quercus pedunculiflora), în amestec cu cer (Quercus cerris), stejar pufos

(Q. pubescens), uneori ºi gârniþa (Q. frainetto), iar în etajul inferior ulm de

câmp (Ulmus minor, U. procera), arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru

(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster), mojdrean (Fraxinus ornus);

are acoperire variabilã, de la rariºte (30–50%) pânã la pãdure încheiatã

(70–80%) ºi înãlþimi de 10–16 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, puternic

dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, C. pentagyna, Prunus spinosa,

Rosa canina, Cornus mas, Euonymus verrucosus, E. europaeus, Rhamnus

catharticus, Ligustrum vulgare, Viburnum lantana, Cotinus coggygria, uneori

desiºuri de Prunus fruticosa ºi P. tenella. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,

dominat de Lithospermum purpureocaeruleum, Geum urbanum, Glechoma

hirsuta, iar în poieni de Festuca valesiaca, Stipa capillata, Chrysopogon gryllus.



Specii edificatoare: Quercus pedunculiflora, Quercus cerris, Quercus pubescens.


Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, A. officinalis, A. verticillatus,

Betonica officinalis, Brachypodium sylvaticum, Carex michelii, Coronilla

varia, Dictamnus albus, Dactylis polygama, D. glomerata, Euphorbia

polychroma, Fragaria viridis, Filipendula vulgaris, Festuca rupicola, Galium

verum, Inula hirta, Tanacetum corymbosum, Melica altissima, Nepeta

panonica, Poa angustifolia, Potentilla argentea, Polygonatum latifolium,

Paeonia peregrina (numai în estul teritoriului), Sedum maximum, Thalictrum

minus, Teucrium chamaedris, Trifolium alpestre, Vicia tenuifolia,

Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.

B.5. R4157 - Pãduri-rariºti danubian-vestpontice de stejar brumãriu

(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

Corespondenþe:



CORINE: –

PAL.HAB: 41.76221 Pontic A. tataricum – Q. pedunculiflora steppe woods

EUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppe oak woods

81

Asociaþii vegetale: Quercetum pedunculiflorae Borza 1937

Tipuri de ecosisteme: 8114 Stejãret de brumãriu cu arþar tãtãrãsc cu

Glechoma-Geum.

Tipuri de pãdure: 8111 Stejar brumãriu pur pe cernoziom puternic degradat

cu substrat de loess, 8112 Stejar brumãriu pur pe cernoziom slab degradat

cu substrat de loess, 8114 Stejar brumãriu pur din silvostepã dobrogeanã,

8115 Stejar brumãriu din silvostepã de deal dobrogeanã de productivitate

mijlocie, 8116 Stejar brumãriu tardiflor de silvostepã dobrogeanã de

productivitate mijlocie

Rãspândire: în estul Câmpiei Dunãrii, în Dobrogea ºi sudul Moldovei, în

zona de silvostepã, subzona silvostepei cu pãduri de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 49000 ha din care 31000 ha în Câmpia Dunãrii, restul în

sudul Moldovei ºi în Dobrogea.

Staþiuni: Altitudini 15–200 m. Clima: T = 11–10 0C, P = 400–450 mm.

Relief: câmpii plane sau cu depresiuni puþin adânci, în Dobrogea, vãi late,

platouri, în Moldova de sud. Roci: depozite loessoide. Soluri: de tip faeoziom

(cernoziom cambic), profunde, bogate în humus, slab acide, eubazice, hidric

deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene submediteranene ºi

continentale dar ºi caucaziene. Stratul arborilor, de regulã, poienit, compus

în etajul superior din stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) exclusiv sau

cu puþin amestec de stejar pufos (Q. pubescens), iar în etajul inferior arþar

tãtãrãsc (Acer tataricum) dominant, jugastru (Acer campestre), ulmi (Ulmus

minor, U. procera), pãr (Pyrus pyraster), în Dobrogea ºi Pyrus elaeagrifolia;

are acoperire de 40–70% ºi înãlþimi de 15–22 m la 100 de ani. Stratul

arbuºtilor, de regulã, puternic dezvoltat, compus din Crataegus monogyna,

Prunus spinosa,Viburnum lantana, Rhamnus catharticus, Ligustrum vulgare,

Euonymus verrucosus, E. europaeus, Rosa canina, Sambucus nigra, local

Cotinus coggygria; în poieni pot apãrea pâlcuri de Prunus fruticosa, P. tenella.

Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, constituit atât din specii de pãdure (fiind

frecvente Geum urbanum, Glecoma hirsuta), cât ºi din specii de stepã în

poienile mai mari.



Specii edificatoare: Quercus pedunculiflora, Acer tataricum.

82

Specii caracteristice: Doronicum hungaricum.

Alte specii importante:

- de pãdure: Asparagus tenuifolius, A. verticillatus, Brachypodium

sylvaticum, Carex michelli, C. tomentosa, Dactylis polygama, Paeonia

peregrina (în Dobrogea ºi Moldova de sud): Polygonatum latifolium,

Pulmonaria mollis, Vincetoxicum hirundinaria, Veratrum nigrum, Viola hirta,

V. jordanii, V. suavis;

- de pajiºte stepicã: Ajuga laxmanni, Achillea neilreichii, Asperula

cynanchica, Centaurea stenolepis, Chrysopogon gryllus, Festuca rupicola,

F. valesiaca, Fragaria viridis, Filipendula vulgaris, Koeleria pyramidata,

Phlomis tuberosa, Poa angustifolia, Stipa joannis, S. capillata, S. pulcherrima,

Teucrium chamaedris, Vinca herbacea, Viola suavis, V. hirta º.a.

B.6. R4159 - Pãduri ºi rariºti danubiene de stejar brumãriu (Quercus

pedunculiflora) ºi stejar pedunculat (Q. robur) cu Tulipa bibersteiniana

Corespondenþe:



CORINE: –

PAL.HAB: 41.7A228. Danubian Q. pedunculiflora-Q. robur steppe woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: –

Tipuri de ecosisteme: 8314 Stejãret de pedunculat ºi brumãriu cu

Glechoma-Geum.

Tipuri de pãdure: 8411 Amestec normal de stejar pedunculat ºi stejar

brumãriu.

Rãspândire: în câmpiile ºi dealurile joase din sudul Moldovei ºi estul Munteniei,

în zona de silvostepã, subzona silvostepei cu pãduri de stejari termofili.

Suprafeþe: restrânse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 50–200 m. Climã: T = 11–10 0C, P = 450–475 mm.

Relief: câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãi largi. Roci: depozite

loessoide fine. Soluri: de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase, slab acide,

eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din specii europene nemorale, caucaziene ºi

continentale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din stejar brumãriu

ºi stejar pedunculat (Quercus robur, Q. pedunculiflora), iar în etajul inferior,

83

arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), ulm de câmp (Ulmus minor, U. procera), pãr

pãdureþ (Pyrus pyraster), jugastru (Acer campestre); are acoperire variabilã

(în rariºte 20–40%, în pãdure 60–80%) ºi înãlþimi de 10–18 m la 100 de ani.

Stratul arbuºtilor bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus

spinosa, Rhamnus catharticus, Euonymus europaeus, E. verrucosus,

Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, uneori Cornus mas. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, având sub masiv ca specii frecvente, Glechoma hirsuta, Geum

urbanum ºi Lithospermum purpurocaeruleum, iar în poieni petece de pajiºti

stepice cu Festuca valesiaca, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanula

sibirica.



Specii edificatoare: Quercus robur, Q. pedunculiflora.

Specii caracteristice: Tulipa bibersteiniana.

Alte specii importante: sub pãdure: Ajuga laxmani, Arum orientale,

Asparagus tenuifolius, Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, Carex

michelii, Dactylis polygama, D. glomerata, Doronicum hungaricum, Fragaria

viridis, Heracleum sphondylium, Poa angustifolia, Polygonatum latifolium,

Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.



acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91I0 *Vegetaþie de silvostepã

eurosiberianã cu Quercus spp. se prezintã în tabelul nr. 6.

84

85

Tabelul 6. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91I0 *Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã cu Quercus spp.

Foto: B. Candrea - Pãdure de gorun (Quercus petraea) cu carpen

(Carpinus betulus) în apropiere de Budila- jud. Braºov

3.6. 91Y0 PÃDURI DACICE DE STEJAR ºI CARPEN

3.6.1. Descriere

91Y0 Dacian oak & hornbeam forests

PAL.CLASS.: 41.2C

1) Forests of Carpinus betulus and various Quercus species, of the flanks

and piedmont of the eastern and southern Carpathians and of the plateaux

of western Ukraine; azonal, often isolated oak-hornbeam woods of the

Moesian Quercion frainetto zone, of the eastern Pannonic and western

Pontic steppe woods zone and of the pre-Pontic hills of southeastern

Europe. They are characterized by an admixture of sub-Mediterranean

Quercion frainetto species, and, in the east, of Euxinian species.

2) Plants: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q dalechampii,

Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagnifolia,

P. malus, Acer stevenii, Lonicera caprifolium, Cotinus coggygria, Stellaria

holostea, Carex pilosa, C. brevicolus, Dentaria bulbifera, Galium schultesii,

Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii,

Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus.

5) Doniþã N., Ivan D., Coldea G., Sanda V., Popescu A., Chifu T.,

Paucã-Comãnescu M., Mititelu D. and Boºcaiu N. (1992). Vegetaþia

României. Ed. Tech. Agr.Doniþã, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu,

M., Mihãilescu, S., Biriº, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnicã

Silvicã, Bucureºti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)

B.1. R4124 - Pãduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus

sylvatica) ºi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forests

EMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forests

94




CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C12 Dacian Lathyrus hallersteinii oak-hornbeam forests

EUNIS: G1.A1C1 Dacian oak-hornbeam forest

Asociaþii vegetale: Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975

Tipuri de ecosisteme: 5216 Gorunet cu carpen cu Asperula-Asarum-

Stellaria, 4616 Goruneto-fãget cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure: 5311 Goruneto-ºleau cu fag de productivitate superioarã,

5313 Goruneto-ºleau cu fag de productivitate mijlocie, 5316 Goruneto-ºleau

cu fag de productivitate inferioarã, 5321 Goruneto-ºleau de productivitate

superioarã, 5323 Goruneto-ºleau de productivitate mijlocie.

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºi intracarpatice din vestul ºi centrul þãrii,

în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 60000 ha (din care 47000 în Podiºul Transilvaniei).


Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi, cu expoziþii diferite, coame, platouri.

Roci: variate mai ales molase, marne, gresii, calcaroase. Soluri: de tip

eutricambosol, preluvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale,

eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul

arborilor, compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea, ssp.

petraea, dalechampii), exclusiv sau cu amestec de fag (Fagus sylvatica ssp.

sylvatica, ssp. moesiaca) cu exemplare de cireº (Prunus avium), tei (Tilia

cordata, T. platyphyllos, T. tomentosa), paltini (Acer pseudoplatanus,

A. platanoides), în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer

campestre), sorb de câmp (Sorbus torminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr

(Pyrus pyraster); are acoperire 80–100% ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de

ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat variabil, în funcþie de umbrã, compus din

Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaeus, E. verrucosus,

Cornus mas, C. sanguinea, Ligustrum vulgare, Staphylea pinnata,

Sambucus nigra. Liane: Hedera helix, Clematis vitalba. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, cu specii ale florei de mull (Asarum europaeum, Galium

odoratum, Stellaria holostea etc.).



Specii edificatoare: Quercus petraea (Fagus sylvatica).

Specii caracteristice: Lathyrus hallersteinii.

95

Alte specii importante: Ajuga reptans, A. genevensis, Brachypodium

sylvaticum, Bromus benekeni, Convallaria majalis, Dactylis polygama,

Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum,

Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, L. niger, Milium effusum, Mercurialis

perennis, Melica uniflora, Sanicula europaea, Viola mirabilis, V. odorata,

V. reichenbachiana º.a.

B.2. R4125 - Pãduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag

(Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pilosa

Corespondenþe:


EMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forests

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C4 Southern sarmatic oak-lime-hornbeam forest

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: –



Rãspândire: în dealurile din nordul þãrii (Podiºul Sucevei, Dealurile

Dorohoiului), în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu

gorun.



Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferite expoziþii, coame, platouri.

Roci: marne, gresii calcaroase, depozite luto-argiloase. Soluri: de tip eutricambosol,

faeoziom, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arbo-

rilor, compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea),

tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), paltini (Acer pseudoplatanus,

A. platanoides), cireº (Prunus avium), plop tremurãtor (Populus tremula), ulm

de munte (Ulmus glabra), la altitudini mai mari cu participare însemnatã a

fagului (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), iar în etajul inferior carpen (Carpinus

betulus), sorb (Sorbus torminalis), jugastru (Acer campestre), mãr (Malus

sylvestris), pãr (Pyrus pyraster). Stratul arborilor, discontinuu din cauza

umbrei, compus din Corylus avellana, Cornus sanguinea, Sambucus nigra,

Euonymus europaeus, Staphyllea pinnata, Rosa canina. Stratul ierburilor ºi

96

subarbuºtilor, bogat în specii ale florei de mull (Galium odoratum, Asarum

europaeum, Stellaria holostea).



Specii edificatoare: Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tilia cordata,

Fraxinus excelsior, Carpinus betulus.



- în flora vernalã: Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Adoxa moschatellina,

Allium ursinum, Corydalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera, Galanthus

nivalis, Ranunculus ficaria, Scilla bifolia;

- în flora estivalã: Ajuga reptans, Actaea spicata, Circaea lutetiana,

Convallaria majalis, Carex pilosa, C. sylvatica, Dactylis polygama, Euphorbia

amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Mercurialis perennis,

Melica uniflora, Polygonatum multiflorum, Ranunculus auricomus,

Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Stachys sylvatica, Salvia

glutinosa, Viola mirabilis, V. odorata, V. reichenbachiana º.a.

B.3. R4126 - Pãduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag

(Fagus sylvatica) ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

Corespondenþe:


EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forests

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C22 Moldo-Muntenian sessile oak-hornbeam forest

EUNIS: G1.A1C2 Moldo-Muntenian oak-lime- hornbeam forest

Asociaþii vegetale: Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973)

Täuber 1992

Tipuri de ecosisteme: 5416 ªleau de gorun (tei argintiu, carpen) cu

Asperula-Asarum-Stellaria, 6416 ªleau de pedunculat (+ gorun), tei argintiu,

carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure (toate doar în estul þãrii): 5322 ªleau de deal cu gorun de

productivitate superioarã, 5324 ªleau de deal cu gorun de productivitate

mijlocie, 5511 Stejãreto-goruneto-ºleau de productivitate superioarã, 5512

ªleau de deal cu gorun ºi stejar pedunculat de productivitate superioarã,

5513 Stejãreto-goruneto-ºleau de productivitate mijlocie, 5514 ªleau de deal

cu gorun ºi stejar pedunculat de productivitate mijlocie, 6212 ªleau de deal

cu stejar pedunculat de productivitate superioarã.

97

Rãspândire: Podiºurile din estul României ºi Subcarpaþii de Curburã, în

etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.


Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–7,5 0C, P = 500–650 mm.

Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferite expoziþii, vãi largi, platouri,

culmi late. Roci: marne, gresii calcaroase depozite luto-argiloase. Soluri: de

tip faeoziom (sol cenuºiu), luvosol, eutricambosol; profunde, slab acide,

eubazice, hidric echilibrate (cu posibile deficite vara), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale ºi

caucaziene. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun

(Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii) frecvent ºi stejar

pedunculat (Quercus robur), tei (Tilia tomentosa, T. platyphyllos, T. cordata),

frasini (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia), paltini (Acer platanoides,

A. pseudoplatanus), cireº (Prunus avium), ulmi (Ulmus glabra, U. minor),

la altitudini mai mare cu participarea fagului (Fagus sylvatica ssp. moesiaca),

iar în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre),

sorb de câmp (Sorbus torminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr

(Pyrus pyraster), arþar tãtãrãsc (Acer tataricum); are acoperire

80–90% ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, în general

dezvoltat variabil, este compus din Cornus mas, C. sanguinea, Corylus

avellana, Sambucus nigra, Staphylea pinnata, Crataegus monogyna º.a.

Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominat de flora de mull (Galium odoratum,

Asarum europaeaum, Stellaria holostea), cu unele specii de rãspândire

regionalã (Carex brevicollis, Dentaria quinquefolia).



Specii edificatoare: Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tilia tomentosa,

Fraxinus excelsior, Carpinus betulus.

Specii caracteristice: Carex brevicollis, Dentaria quinquefolia.

Alte specii importante: Allium ursinum, Arum orientale, Ajuga reptans,

A. genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex sylvatica, C. pilosa, Dactylis

polygama, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lathyrus venetus,

Mercurialis perennis, Melica uniflora, Polygonatum multiflorum, P. latifolium,

Ranunculus auricomus, Sanicula europaea, Scutellaria altissima, Stachys

sylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa, Viola mirabilis, V. hirta,

V. odorata, V. reichenbachiana, Bromus benekeni.

98

B.4. R4128 - Pãduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria

bulbifera

Corespondenþe:


EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forests

CORINE: –

PAL.HAB: –

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Dentario bulbiferae-Quercetum petrae Resmeriþã (1974) 1975

Tipuri de ecosisteme: 5116 Gorunet cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure: 5111 Gorunet normal cu florã de mull, 5112 Gorunet de

câmpie înaltã, 5113 Gorunet cu florã de mull, 5114 Gorunet de productivitate

superioarã pe soluri pseudogleizate.

Rãspândire: în toate dealurile României, în special în Subcarpaþii ºi

podiºurile Moldovei, în dealurile vestice, Podiºul Transilvaniei, în etajul

nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 196000 ha, din care 80000 în centrul, 50000 ha în estul,

36000 în vestul ºi 30000 în sudul României.

Staþiuni: Altitudini: 200–700 m. Clima: T = 10,5–7,5 0C, P = 650–800 mm.

Relief: versanþi slab-moderat înclinaþi, cu expoziþii diferite, mai mult umbrite,

funduri largi de vãi. Roci: molase, marne, gresii, depozite lutoase. Soluri: de

tip eutricambosol, profunde, lutoase, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arbo-

rilor, compus în etajul superior din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, ssp.

dalechampii), exclusiv sau cu puþine exemplare de fag (Fagus sylvatica ssp.

moesiaca, ssp. sylvatica), tei pucios (Tilia cordata) în nord, toate speciile de

tei în restul teritoriului, cireº (Prunus avium), stejar pedunculat (Quercus

robur), cer, gârniþã (Quercus cerris, Q. frainetto), plop tremurãtor (Populus

tremula), ulmi (Ulmus glabra, U. minor), paltini (Acer pseudoplatanus, Acer

platanoides), iar în etajul inferior jugastrul (Acer campestre), sorb de câmp

(Sorbus torminalis), pãr ºi mãr pãdureþ (Pyrus pyraster, Malus sylvestris);

are acoperire de 80–90% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratul

arbuºtilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna,

Euonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra,

Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus º.a. Stratul ierburilor ºi subar-

buºtilor, bine dezvoltat, cu bogatã florã de mull dominatã de Galium odora-

tum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.

99



Specii edificatoare: Quercus petraea.



- în flora vernalã, bogatã, Corydalis cava, C. solida, Anemone nemorosa,

A. ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides,

Ficaria verna, Dentaria bulbifera, º.a.,

- în flora estivalã, pe lângã speciile dominante, Ajuga reptans, A. genevensis,

Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, C. sylvatica, Convallaria majalis,

Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus

vernus, L. niger, Mercurialis perennis, Millium effusum, Paris quadrifolia,

Sanicula europaea, Bromus benekeni º.a.

B.5. R4135 - Pãduri vest–pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu

(Tilia tomentosa) ºi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C23 Western-Potic sessile oak-hornbeam-ash forest

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Tilio tomentosae-Carpinetum betuli Doniþã 1968


Tipuri de pãdure: 5331 ªleau de deal dobrogean de productivitate mijlocie.

Rãspândire: în sud-estul României, în special în Dobrogea de Nord, în

etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.



Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi, de regulã umbriþi, platouri, vãi adãpostite.

Roci: în general loess ºi material aluvionat pe vãi. Soluri: de tip eutricambosol

profunde, eubazice, hidric echilibrate (reavene), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene ºi balcanice. Stratul

arborilor, compus din gorun (Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp.

petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), frasin

(Fraxinus excelsior), cu rare exemplare de stejar pedunculat (Quercus

100

robur), Acer campestre, A. platanoides, Ulmus glabra, Sorbus torminalis,

Fraxinus ornus, Tilia cordata; are acoperire de 80–90% ºi înãlþimi de 18–22 m la

100 de ani. Stratul arbuºtilor este fragmentar, mai dezvoltat în luminiºuri,

compus din Cornus mas, Crataegus monogyna, C. pentagyna, Corylus avellana,

Ligustrum vulgare, Viburnum lantana º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,

dezvoltat variabil, are sinuzie vernalã sãracã (Scilla bifolia, Corydalis solida,

Dentaria bulbifera), iar în sinuzia de varã specii mezofile (Mercurialis perennis,

Pulmonaria obscura, Ajuga reptans, Galium odoratum), dar ºi specii sudice

xero-mezofile (Scutellaria altissima, Lithospermum purpureocaeruleum,

Mercurialis ovata, Viola suavis etc.).

Valoare conservativã: ridicatã.


Specii edificatoare: Quercus petraea (ssp. div.), Tilia tomentosa, Carpinus

betulus, Fraxinus excelsior.

Specii caracteristice: Carpesium cernuum, Crataegus pentagyna.

Alte specii importante: Arum orientale, Astragalus glycyphyllos,

Brachypodium sylvaticum, Bromus benekeni, Carex digitata, C. divulsa,

Dactylis polygama, Geum urbanum, Glecoma hirsuta, Hedera helix, Lapsana

communis, Melica uniflora, Poa nemoralis, Polygonatum latifolium, Potentilla

micrantha, Scrophularia nodosa, Viola hirta, V. reichenbachiana.

B.6. R4143 - Pãduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu

Melampyrum bihariense

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C11 Dacian Melampyrum bihariense oak-hornbeam forest

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Melampyro bihariense-Carpinetum (Borza 1941) Soó

1964 em. Coldea 1975.

Tipuri de ecosisteme: 6228 Stejãret cu carpen cu Melampyrum, 6225

Stejãret cu carpen cu Carex pilosa, 6216 Stejãret cu carpen cu Asperula-

Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure: 6111 Stejãret de câmpie înaltã.

Rãspândire: pe dealurile din vestul, nordul ºi centrul României, în zona

pãdurilor de stejar, subzona pãdurilor de stejari mezofili.

101

Suprafeþe: reduse, circa 10000 ha.


Relief: platouri, versanþi slab – mediu înclinaþi cu diferite expoziþii, câmpii

înalte. Roci: molase, luturi, argile. Soluri: eutricambosol, preluvosol, luvosol;

profunde, luto-argiloase, eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor,

compus, în etajul superior, din stejar pedunculat (Quercus robur), exclusiv

sau cu puþin amestec de gorun (Quercus petraea), cireº (Prunus avium),

frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), paltin de câmp (Acer

platanoides), rar fag (Fagus sylvatica), iar în etajul inferior, carpen (Carpinus

betulus) majoritar, jugastru (Acer campestre); are acoperire de 80–90% ºi

înãlþimi de 25–32 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat din cauza

umbririi de cãtre carpen, compus din Crataegus monogyna, Euonymus

verrucosus, E. europaeus, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Corylus

avellana, în nord Lonicera xylosteum. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, slab

dezvoltat, cu specii ale florei de mull (Asarum europaeum, Galium odoratum,

Stellaria holostea).



Specii edificatoare: Quercus robur, Carpinus betulus.

Specii caracteristice: Melampyrum bihariense.


- în flora vernalã: Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida,

Galanthus nivalis, Dentaria bulbifera, Scilla bifolia;

- în flora estivalã: Ajuga reptans, Aconitum moldavicum, Brachypodium

sylvaticum, Carex pilosa, C. sylvatica, Dactylis polygama, Euphorbia

amygdaloides, E. carniolica, Galium mollugo, Geum urbanum, Helleborus

purpurascens, Hepatica transsilvanica, Lathyrus transilvanicus, L. vernus,

Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis, Melica uniflora, Polygonatum

latifolum, P. multiflorum, Ranunculus auricomus, Sanicula europaea,

Stachys sylvatica, Stellaria media, Viola odorata, V. reichenbachiana º.a.

B.7. R4147 - Pãduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus

robur) ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima

Corespondenþe:


EMERALD: –

102

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C21 Moldo-Muntenian pedunculate oak-lime-hornbeam ash forest

EUNIS: G1.A162 Mixed lime-oakhornbeam forest

Asociaþii vegetale: Ornithogalo-Tilio-Quercetum A. Dihoru 1976.

Tipuri de ecosisteme: 6414 ªleau de pedunculat-tei argintiu-carpen cu

Arum-Brachypodium, 6814 Cereto-stejãret cu carpen cu Arum-Brachypodium.

Tipuri de pãdure: 6221 Stejãreto-ºleau normal de câmpie, 6222 ªleau

normal de câmpie, 6223 Stejãreto-ºleau de câmpie de productivitate

mijlocie, 6225 ªleau normal de câmpie, 6311 ªleau de luncã din regiunea

deluroasã, 6313 ªleau de luncã din regiunea deluroasã, 6321 Stejãreto-

ºleau de luncã, 6322 ªleau normal de luncã din regiunea de câmpie, 6324

Stejãreto-ºleau de luncã de productivitate mijlocie, 6325 ªleau de luncã din

regiunea de câmpie de productivitate mijlocie.

Rãspândire: Câmpia Dunãrii, Podiºul Central Moldovenesc.


Staþiuni: Altitudine 100–450 m. Climã: T = 9,5–8,5 0C, P = 550–700 mm.

Relief: câmpie planã, platouri, versanþi slab înclinaþi. Substraturi: loessuri,

marne, gresii calcaroase. Soluri: preluvosoluri, eutricambosoluri; profunde,

eubazice, slab acide, reavãn-umede, eutrofice.

Structura: fitocenoze edificate de specii europene ºi balcanice. Stratul arbo-

rilor, compus, în etajul superior, din stejar pedunculat (Quercus robur) sau/ºi

cer (Quercus cerris) ºi frasin de luncã (Fraxinus angustifolia) sau frasin

comun (F. excelsior), în etajul mijlociu din tei (Tilia tomentosa, T. cordata,

T. platyphyllos), ulm de câmp (Ulmus minor), paltin de câmp (Acer

platanoides), sorb de câmp (Sorbus torminalis), iar în etajul inferior din

carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arþar tãtãrãsc (Acer

tataricum), mãr (Malus sylvestris) ºi pãr pãdureþ (Pyrus pyraster); arboret cu

acoperire mare (80–100%) ºi arbori de stejar de 25–33 m la 100 de ani.

Stratul arbuºtilor, compus din Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus

monogyna, C. pentagyna, Euonymus europaeus, E. verrucosus, Corylus

avellana, Staphylea pinnata, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare. Stratul

ierburilor ºi subarbuºtilor este bogat în specii ale florei de mull cu elemente sudice.

Valoare conservativã: ridicatã.


Specii edificatoare: Quercus robur, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Tilia

tomentosa, Carpinus betulus.

103

Specii caracteristice: Carpesium cernuum, Ornithogalum flavescens,

Scutellaria altissima.

Alte specii importante: Brachypodium sylvaticum, Arum orientale, Dentaria

bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Geum urbanum,

Glechoma hirsuta, Lamium galeobdolon, Asperula odorata, A. taurina, Carex

sylvatica, C. pilosa, Pulmonaria officinalis, Mercurialis perennis; în locuri

umede Allium ursinum, Aegopodium podagraria, Stachys sylvatica, Salvia

glutinosa, Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Geranium phaeum,

Scrophularia nodosa, Rubus caesius º.a.

3.6.2. Ameninþãri potenþiale.

Factorii de stres ºi situaþiile limitative care s-au identificat pe parcursul acestui

studiu ºi pot afecta habitatul 91Y0 Pãduri dacice de stejari ºi carpen se

prezintã în tabelul nr. 7.

104

105

Tabelul 7. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91Y0 Pãduri dacice de stejari ºi carpen.

4. Discuþii

Analiza factorilor de stres/situaþiilor limitative s-a fãcut pe baza datelor din

Anexa 2, folosind o scarã cu 4 trepte de impact: potenþial, scãzut, mediu, ridi-

cat. Codificarea s-a fãcut astfel:

1. Impact potenþial

2. Impact redus

3. Impact mediu

4. Impact ridicat

(Când factorul nu influenþeazã habitatul respectiv: – )

Dupã transformarea datelor conform scãrii de mai sus, analiza de sintezã a

ameninþãrilor potenþiale se prezintã în tabelul urmãtor:

113

i. când nivelul de incidenþã este potenþial, indiferent de

suprafaþa din habitat ºi intensitatea influenþei;

i. = nivel incidenþã scãzut, indiferent de suprafaþa din habitat

ºi intensitatea influenþei, cu excepþia când ambele sunt

ridicate;

ii. = nivelul de incidenþã mijlociu + suprafaþa din habitat ºi

intensitatea influenþei, ambele scãzute.

i. = nivel incidenþã scãzut + suprafaþa din habitat ºi intensi-

tatea influenþei ambele ridicate;

ii. = nivel incidenþã mediu, indiferent de suprafaþa din habitat


scãzute sau ridicate;

iii. = nivelul de incidenþã ridicat + suprafaþa din habitat ºi

intensitatea influenþei, ambele scãzute.

i. = nivel incidenþã mijlocie + suprafaþa din habitat ºi intensi-

tatea influenþei ambele ridicate;

ii. = nivel incidenþã ridicat, indiferent de suprafaþa din habitat


scãzute.

114

Tabelul 8. Impactul de ansamblu al ameninþãrilor potenþiale pe tipuri de habitate.

116

Conform datelor prezentate în tabel, luând în considerare doar ameninþãrile cu

impact mediu ºi ridicat, situaþia (în ordine descrescãtoare) se prezintã astfel:

91E0 – total: 19 factori (15 de naturã antropicã, 1 biotic ºi 3 abiotici).

Dintre aceºtia, 8 au impact ridicat ºi 11 au impact mediu;

91Y0 – total: 18 factori (13 de naturã antropicã, 4 biotici ºi 1 abiotic).


91F0 – total: 18 factori (14 de naturã antropicã, 3 biotici ºi 1 abiotic).


În ceea ce priveºte factorii de stres cu impact potenþial, apar douã extreme:

1. habitatele 91I0* ºi 91Y0, în cazul cãrora existã 5 astfel de factori constând în:

2. habitatul 91D0*, în cazul cãruia singurul factor cu impact potenþial în

destabilizarea ecosistemului îl reprezintã incendiul natural.

Pentru o mai bunã vizualizare a rezultatelor, acestea au fost aranjate în

formã graficã în figurile 1-4. Graficul din figura 1, bazat pe datele de la finalul

tabelului 8, reprezintã situaþia generalã a ameninþãrilor pe fiecare tip de

habitat, indiferent de natura ameninþãrii. Pentru a putea observa dacã existã

diferenþe între habitatele studiate, în ceea ce priveºte natura ameninþãrilor,

în figurile 2, 3 ºi 4 se prezintã separat situaþia pe habitate, în funcþie de

numãrul ameninþãrilor antropice, biotice (altele decât cele antropice) ºi

abiotice. La fel ca în tabelul 8, pentru fiecare habitat s-au folosit culori diferite

pentru a exprima intensitatea impactului global (verde – impact potenþial;

galben – impact redus; cãrãmiziu – impact mediu; roºu – impact ridicat).

De asemenea, pentru a uºura compararea diferitelor habitate, numãrul de

ameninþãri este înscris pe fiecare nivel de impact în toate cele patru figuri.

117

Probabilitatea de a se produce uscãri anormale, îndeosebi pe fondul

manifestãrii stresului hidric;

Incidenþa relativ ridicatã a poluãrii habitatelor respective datoritã localizãrii

acestora în zone cu obiective industriale;

Fragmentarea habitatelor prin traversarea acestora de cãtre linii electrice

de înaltã tensiune;

Fragmentarea habitatelor ºi degradarea lor prin amplasarea de obiective

industriale;

Degradarea parþialã sau totalã a acestor habitate datoritã declanºãrii

de incendii naturale.

91I0 – total: 16 factori (10 de naturã antropicã, 5 biotici ºi 1 abiotic).


91D0 – total: 15 factori (12 de naturã antropicã, 2 biotici ºi 1 abiotic).


91H0 – total: 12 factori (9 de naturã antropicã, 2 biotici ºi 1 abiotic).

Dintre aceºtia, 5 au impact ridicat ºi 7 au impact mediu.

118

Fig.1 Ameninþãri potenþiale - impact global asupra habitatelor.

Fig.2 Ameninþãri antropice - impact global asupra habitatelor.

119

Fig.4 Ameninþãri abiotice - impact global asupra habitatelor.

Fig.3 Ameninþãri biotice - impact global asupra habitatelor.

Din tabelul 8 se constatã cã unele ameninþãri, în general, îºi menþin nivelul de

impact în toate tipurile de habitate. Este cazul, mai ales, al ameninþãrilor antropice.

Dintre acestea, ameninþãrile care au impact ridicat sunt în majoritate specifice

perioadei actuale. Ele se datoreazã unor dificultãþi de moment în aplicarea

prevederilor legislative – referitoare la implementarea Reþelei Natura 2000 – generate

pe fondul elaborãrii defectuoase a legilor proprietãþii (A1-3, A1-4) ºi presiunii

umane ca urmare a nerespectãrii legislaþiei în vigoare (A2-2). Ca atare, se considerã

cã efectul lor nu va fi de duratã. Ameninþãrile biotice ºi abiotice, chiar dacã

impactul lor nu este întotdeauna ridicat, se manifestã relativ în mod constant. Ele sunt

inerente ecosistemelor forestiere în cauzã, acestea funcþionând ca sisteme

deschise ºi cu capacitate de autoreglare. Nivelul de incidenþã al acestor

ameninþãri se menþine oarecum stabil atâta timp cât mãsurile de gospodãrire

neadecvate sau alte activitãþi antropice negative nu depãºesc capacitatea de

rezilienþã a ecosistemului (i.e. capacitatea de a se reface dupã o anumitã perturbare –

Larsen 1995). Altfel, dat fiind faptul cã ameninþãrile se influenþeazã/condiþioneazã

reciproc ºi acþioneazã în complex, unele dintre ele îºi pot modifica impactul în

sensul creºterii lui.

Conform tabelului 8 ºi figurii 1, asupra habitatelor de luncã (91E0*, 91F0) ºi pãdurilor

dacice de stejari cu carpen (91Y0) acþioneazã cei mai mulþi factori cu impact

mediu ºi ridicat. În timp ce în cazul pãdurilor de luncã, numãrul mare ºi impactul

ridicat al ameninþãrilor sunt cauzate de localizarea lor în general în imediata

apropiere a unor aºezãri umane, în cazul pãdurilor de stejari cu carpen aceastã

situaþie se datoreazã în special distribuþiei largi a habitatului la nivel naþional, pe

suprafeþe mari ºi în condiþii foarte diverse.

Dupã cum se observã, urmãtorul habitat ca numãr de ameninþãri potenþiale cu

impact mediu ºi ridicat este habitatul 91I0* (Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã

cu Quercus spp). În acest caz, întâlnim o combinaþie a situaþiilor prezentate în

paragraful anterior: aceste ecosisteme au o distribuþie relativ largã putând fi întâlnite în

mai toate zonele joase ale þãrii, însã deseori ocupã suprafeþe restrânse, sunt puternic

fragmentate, localizate în imediata apropiere a unor localitãþi ºi sunt înconjurate

de terenuri cu destinaþie agricolã.

O situaþie aparte a fost consemnatã pentru habitatele 91D0* ºi 91H0* în cazul cãrora

ameninþãrile identificate sunt mai puþine atât în ceea ce priveºte numãrul lor total, cât

ºi numãrul celor încadrate în categoriile de impact mediu ºi ridicat. Acest lucru se

datoreazã în primul rând faptului cã aceste staþiuni sunt nefavorabile desfãºurãrii

majoritãþii activitãþilor antropice considerate aici ca potenþiale ameninþãri. În plus,

condiþiile demediu limitative permit ocuparea acestor niºe ecologice de cãtre un numãr

foarte mic de specii bine adaptate ºi specializate acestor staþiuni. Astfel, ºi ameninþãrile

de naturã bioticã (altele decât cele de naturã antropicã) sunt reduse ca numãr.

120

5. Concluzii

Pe parcursul discuþiilor ºi a analizei datelor existente (din teren ºi/sau surse

bibliografice) s-au identificat ºi descris un numãr de 49 de factori de stres

sau situaþii limitative ce pot afecta habitatele forestiere incluse în Proiectul

LIFE05 NAT/RO/000176. Mulþi dintre aceºtia au un mod de acþiune general

ºi pot afecta ºi alte habitate decât cele incluse aici.

Factorii de stres/situaþiile limitative cu impact ridicat asupra tuturor habi-

tatelor studiate sunt:

Pe lângã aceºtia, au în general un impact ridicat ºi urmãtorii factori:

Factorii de stres/situaþiile limitative care au în general impact mediu asupra

habitatelor studiate sunt:

121

Lipsa unui plan de management specific Natura 2000;

Lipsa materializãrii limitelor siturilor în teren;

Lipsa unor prevederi speciale în instrucþiunile pentru gospodãrirea

pãdurilor referitoare la conservarea habitatelor din siturile Natura 2000.

Împãdurirea cu alte specii decât cele edificatoare pentru habitat sau

cu alte provenienþe decât cele locale;

Înþelenirea solului ºi/sau periodicitatea fructificaþiei speciilor edificatoare;

Competiþia interspecificã;

Vãtãmãri provocate de entomofaunã ºi agenþi fitopatogeni.

Situaþia neclarã a proprietãþii ºi/sau a administrãrii;

Fãrâmiþarea proprietãþii;

Informarea insuficientã a proprietarilor, a administratorilor ºi a publicului

larg cu privire la obiectivele ºi importanþa Reþelei Natura 2000;

Proximitatea faþã de aºezãrile umane;

Pãºunatul ºi trecerea animalelor domestice prin habitat;

Se observã cã cele mai multe ameninþãri ºi mai ales cele cu impact ridicat se

datoreazã în special influenþei factorului antropic. Chiar dacã, aºa cum s-a

menþionat ºi în capitolul precedent, habitatele 91D0* ºi 91H0* par a fi mai

puþin ameninþate decât celelalte luate în studiu, trebuie avutã în vedere

suprafaþa lor micã ºi puternic fragmentatã atât din cauze naturale (având în

vedere rãspândirea fragmentarã a staþiunilor limitative la care acestea sunt

strict specializate) cât ºi datoritã activitãþilor antropice. Luând în considerare

acest aspect particular, vulnerabilitatea lor este foarte mare în comparaþie cu

celelalte habitate. Într-o situaþie asemãnãtoare se aflã ºi habitatul 91I0* care,

în multe cazuri, apare insular în zone puternic antropizate (în special în sudul

ºi estul þãrii ºi mai rar în celelalte zone).

Cu toate cã impactul global al fiecarei ameninþãri potenþiale a fost estimat în

funcþie de nivelul de incidenþã, suprafaþa afectatã ºi intensitate (conform

scãrii prezentate la începutul capitolului 4), aceºti factori pot sã difere de la

caz la caz. Studiul de faþã încearcã sã surprindã cazurile generale ºi nu are

pretenþia de a epuiza toate situaþiile posibile a se produce în teren. În plus,

o parte dintre factorii de stres/situaþiile limitative prezentate aici se considerã

a avea un caracter temporar ºi ca atare situaþia se poate schimba în viitorul

apropiat. Exemple de astfel de factori sunt în special cei din categoria A1

(vezi Anexa 1):

Se poate concluziona cã, prin analiza ameninþãrilor potenþiale dar mai ales a

celor existente în teren, administratorii siturilor Natura 2000 pot obþine

informaþii utile ºi necesare în menþinerea statutului favorabil de conservare

pentru habitatele ºi speciile de interes comunitar. Printr-o estimare a

tendinþei de evoluþie pentru factorii de stres/situaþiile limitative se pot lua

122

Extrageri de masã lemnoasã efectuate necorespunzãtor;

Arderea vegetaþiei de pe terenurile din vecinãtatea habitatului.

Situaþia neclarã a proprietãþii ºi/sau a administrãrii,

Lipsa unor prevederi speciale în instrucþiunile pentru gospodãrirea

pãdurilor referitoare la conservarea habitatelor din situri Natura 2000,

Lipsa unui plan de management specific Natura 2000,

Insuficienta informare a proprietarilor, a administratorilor ºi a publicului larg

cu privire la obiectivele ºi importanþa Reþelei Natura 2000, precum ºi

Lipsa materializãrii limitelor siturilor în teren (din categoria A2).

mãsuri ferme de prevenire a efectului lor negativ. O astfel de evaluare însã

trebuie fãcutã numai în teren ºi cu consultarea tuturor surselor disponibile

(proprietari, administratori de terenuri ºi alþi utilizatori). Anexa 3 prezintã o

propunere de formular de teren pentru evaluarea situaþiei ameninþãrilor

într-un sit Natura 2000. Pe lângã informaþii legate de localizarea habitatului

care este evaluat (foarte utilã mai ales în cazurile în care acelaºi habitat

apare în mai multe locaþii în acelaºi sit), sunt necesare a se colecta ºi infor-

maþii despre suprafaþa din habitat dar ºi din sit care este afectatã de ameninþarea

respectivã. Astfel, evaluatorul poate estima efectul atât asupra habitatului dar

ºi a sitului în ansamblu (având în vedere cã anumite ameninþãri nu sunt strict

legate de un anume tip de habitat – de exemplu poluarea, eroziunea,

incertitudinea asupra proprietãþii etc.). Cel mai important aspect este însã

tendinþa de evoluþie a factorului de stres sau situaþiei limitative. Existenþa

unei tendinþe descendente reprezintã un semnal pozitiv pe când o

situaþie stabilã sau chiar o tendinþã ascendentã reclamã mãsuri urgente ºi ferme

de stopare a efectului negativ asupra habitatului în cauzã.

În încheiere, autorii îºi exprimã speranþa cã aceastã lucrare va fi utilã celor

interesaþi în implementarea reþelei ecologice Natura 2000, în special celor

implicaþi direct în gospodãrirea ºi conservarea acestor habitate forestiere.

Chiar dacã, în acest studiu, soluþiile de contracarare a factorilor de stres/situaþii

limitative au doar caracter general, acestea pot reprezenta un punct de

pornire în elaborarea unor mãsuri de management detaliate. Cunoaºterea

realitãþilor fiecãrui caz în parte ºi implicit a posibilelor ameninþãri este o

condiþie de bazã pentru alegerea ºi aplicarea celor mai adecvate soluþii

pentru gospodãrirea durabilã a acestor ecosisteme ºi pãstrarea bogãþiei

naturale a României.

123

6. Bibliografie

Bãrbulescu, C., Motcã, Gh. 1983. Pãºunile munþilor înalþi, Editura Ceres,

Bucureºti, 244 p.

Botnariuc, N., Vãdineanu, A. 1982. Ecologie, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,

Bucureºti, 440 p.

Ciortuz, I. 1981. Amelioraþii silvice, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 208 p.

Doniþã, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu, M., Mihãilescu, S., Biriº, I. A.. 2005(a).

Habitatele din România, Editura Tehnicã-Silvicã, Bucureºti, 496 p.

Doniþã, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu, M., Mihãilescu, S., Biriº, I. A.. 2005(b).

Habitatele din România – Modificãri conform amendamentelor propuse

de România ºi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura

Tehnicã-Silvicã, Bucureºti, 95 p.

Enescu, V., Cherecheº, D., Bândiu, C. 1997. Conservarea biodiversitãþii ºi a

resurselor genetice forestiere, Editura Agris, Bucureºti, 450 p.

Giurgiu, V. 1978. Conservarea pãdurilor, Editura Ceres, Bucureºti, 308 p.

Larsen, J. B. 1995. Ecological stability of forests and sustainable silviculture.

Forest Ecology and Management, Vol. 73, p. 85-96

Primack, R., Pãtroescu, M., Rozylowicz, L., Iojã, C. 2002. Conservarea diversitãþii

biologice, Editura Tehnicã, Bucureºti, 294 p.

Raeymaekers, G., Sundseth, K. and Gazenbeek, A. 1999. Conserving mires

in the European Union: actions co-financed by LIFE-Nature. Publicat

de: Office for Official Publications of the European Communities

Schneider, E., Drãgulescu, C. 2005. Habitate ºi situri de interes comunitar,

Editura Universitãþii „Lucian Blaga” Sibiu, 167 p.

Simionescu, A. 1990. Protecþia pãdurilor prin metode de combatere integratã,

Editura Ceres, Bucureºti, 284 p.

*Comisia Europeanã – Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor

naturale ºi a speciilor de florã ºi faunã sãlbatice

*Comisia Europeanã – Interpretation Manual of European Union Habitats,

EUR25, 2003, (ec.europa.eu/environment/nature/nature_conservation/eu_

enlargement/2004/pdf/habitats_im_en.pdf)

*Comisia Europeanã – website-ul oficial referitor la Reþeaua Ecologicã Natura 2000

(http://ec.europa.eu/environment/life/life/natura2000.htm)

*Ministerul Silviculturii 1988. Îndrumãri tehnice pentru prevenirea fenomenului de

uscare a arborilor pe picior ºi restabilirea echilibrului ecologic în pãdurile

României, Bucureºti, 80 p.

124

Anexa 1

Clasificarea ameninþãrilor potenþiale identificate

Anexa 2

Evidenþa ameninþãrilor potenþiale identificateîn studiu - tabel comparativ

150

Notã (5): Gruparea ameninþãrilor pe categorii (A, B, C) ºi subcategorii (A1, A2, …) s-a facut dupã clasificarea prezentatã la capitolul 2 (Scopul ºi

necesitatea studiului)

Anexa 3

Formular de evaluare în teren a situaþieiameninþãrilor existente ºi/sau potenþiale

la nivelul unui sit Natura 2000

152

6 Localizarea cuprinde informaþii referitoare la poziþionarea unei unitãþi de habitat în cuprinsul sitului (în cazurile când într-un sit, acelaºi habitat existã în mai multe locaþi

- ex. codul unitãþii amenajistice ºi al unitãþii de producþie/de bazã).7 La rubrica “Observaþii” se noteazã orice detalii necesare justificãrii modului de evaluare a tendinþei de evoluþie a factorului de stres/situaþiei limitative (sau orice alte

informaþii utile în estimarea situaþiei prezente sau viitoare în habitat/sit).

Anexa 4

Imagini cu ameninþãri potenþiale pentruhabitatele forestiere luate în studiu

154

Foto: T. Stãncioiu - Aºezãri sezoniere în munþii Gilãului, în vecinãtatea tinoavelor de la Bãlãmireasã-

Cãpãþâna

Foto: T. Stãncioiu - Aºezãri permanente în vecinãtatea tinovului de la Fântâna Brazilor - jud. Harghita

155

Foto: B. Candrea - Aºezãri umane în marginea unui aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) la

Mãneuþi - jud. Suceava

Foto: T. Stãncioiu - Versant cu pãdure de stejar pufos (Quercus pubescens) pe dealul din spatele

bisericii din Sãcãlaia - jud. Cluj

156

Foto: T. Stãncioiu - Rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens) în marginea satului

Sãcãlaia - jud. Cluj

Foto: T. Stãncioiu - Exploatare necorespunzãtoare în vecinãtatea tinovului de la Dealul Albinelor -

jud. Harghita

157

Foto: I. Dutcã - Arbori rãniþi în urma exploatãrilor într-un aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) de la

Vlãdeºti - jud. Argeº

Foto: I. Dutcã - Depozitarea materialului lemnos exploatat în albia Bratiei, în zona aniniºurilor de anin alb

(Alnus incana) - jud. Argeº

158

Foto: T. Stãncioiu - Salcâm (Robinia pseudaccacia) plantat în arboret de stejar pufos (Quercus

pubescens) la Sãcãlaia - jud. Cluj

Foto stânga: T. Stãncioiu - Arboret de pin negru (Pinus nigra) plantat în locul celui de stejar pufos

(Quercus pubescens) la Miraslãu - jud. Alba. Se poate observa tendinþa de revenire a stejarului pufos

sub formã de regenerare naturalã.

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Pin silvestru (Pinus sylvestris) plantat în arboret de stejar pufos (Quercus

pubescens) la Sãcãlaia - jud. Cluj

159

Foto: I. Sârbu - Zonã plantatã cu salcâm (Robinia pseudaccacia) în pãdurea de stejar brumãriu

(Quercus pedunculiflora) ºi stejar pufos (Quercus pubescens) de la Gârboavele - jud. Galaþi

Foto: T. Stãncioiu - Potenþial pentru conservare excesivã datoritã statutului de rezervaþie în Pãdurea

Torceºti - jud. Galaþi

160

Foto: T. Stãncioiu - Exemplu tipic de stejar pufos (Quercus pubescens) regenerat din lãstari, Sãcãlaia - jud. Cluj.

Aceasta situaþe este comunã pentru arboretele de stejari pufoºi din Transilvania.

Foto: I. Dutcã - Anini negri (Alnus glutinosa) regeneraþi din lãstari pe Râul Târgului - jud. Argeº

161

Foto: B. Candrea - Taieri ilegale în tinovul de la Româneºti - jud. Suceava

Foto stânga: B. Candrea - Tãieri ilegale în aniniºuri de anin alb (Alnus incana) de pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Tãieri ilegale în aniniºuri de anin negru (Alnus glutinosa) la Diosig - jud. Bihor

162

Foto: T. Stãncioiu - Tãieri ilegale în pãºunea împãduritã cu stejar pufos (Quercus pubescens) de la

Sãcãlaia - jud. Cluj

Foto: B. Candrea - Drumul judeþean 172 D prin tinovul de la Grãdiniþa - jud. Suceava

163

Foto: T. Stãncioiu - Drum forestier reamenajat pe Râul Târlung în zona cu aniniºuri de anin alb (Alnus

incana) - jud. Braºov

Foto: T. Stãncioiu - Drum forestier pe Râul Târlung printr-un aniniº de anin alb (Alnus incana) - jud. Braºov

164

Foto: G. Lazãr - Drum asfaltat la marginea pãdurii Zãval - jud. Dolj

Foto stânga: T. Stãncioiu - Drum auto în imediata vecinãtate a stejãretelor de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la Petiº - jud. Sibiu

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Drum auto pietruit printr-un arboret de stejar ºi gorun din zona

Voila - jud. Braºov

165

Foto: B. Candrea - Linie de curent prin aniniº de anin alb (Alnus incana) pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto: T. Stãncioiu - Linie de curent prin pãdure, în vecinãtatea arboretului de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la ªuncuiuº - jud. Bihor

166

Foto: I. Dutcã - Linie de înaltã tensiune ce traverseazã un aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) ºi pãdurea de fag

(Fagus sylvatica) de pe versant - Valea Bratia, jud. Argeº (se observã porþiunea defriºatã de sub linia de curent)

Foto: I. Dutcã - Regularizarea albiei Râului Târgului în zona aniniºurilor de anin negru (Alnus glutinosa),

Stâlpeni - jud. Argeº

167

Foto stânga: T. Stãncioiu - Dren activ în tinovul de la Dealul Albinelor - jud. Harghita

Foto dreapta: Fondul Naþional Geodezic (ortofotoplan) - Sistem de drenuri în tinovul de la Grãdiniþa - jud. Suceava

Foto: B. Candrea - Baraj pe Râul Târlung în zona cu aniniºuri de anin alb (Alnus incana) - jud. Braºov

168

Foto: B. Candrea - Conductã de apã pe Râul Târlung în zona cu aniniºuri de anin alb (Alnus

incana) - jud. Braºov

Foto: T. Stãncioiu - Drum de acces ºi exploatare de nisip/pietriº pe Valea Vaserului în zona unui aniniº de

anin alb (Alnus incana) - jud. Maramureº

169

Foto: T. Stãncioiu - Porþiune exploatatã pentru turbã ºi drumul de exploatare în tinovul de la Cãlãþele,

lângã Huedin - jud. Cluj

Foto: T. Stãncioiu - Turism neorganizat ("de weekend") într-un aniniº de anin alb (Alnus incana) de pe

Râul Târlung - jud. Braºov

170

Foto: I. Sârbu - Vatrã de foc într-o poianã din pãdurea de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi stejar

pufos (Quercus pubescens) de la Gârboavele - jud. Galaþi

Foto: I. Sârbu - Turism neorganizat în pãdurea de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi stejarpufos (Quercus pubescens) de la Gârboavele - jud. Galaþi. Zona este intens frecventatã pentru turismde weekend în special de cãtre locuitorii municipiului Galaþi.

171

Foto: T. Stãncioiu - Pãºunat în imediata vecinãtate a tinoavelor de la Bãlãmireasã-Cãpãþâna, Munþii

Gilãului - jud. Alba ºi Cluj

Foto: T. Stãncioiu - ªanþ special de blocare a accesului auto în pãdurea de stejar brumãriu (Quercus

pedunculiflora) ºi stejar pufos (Quercus pubescens) de la Gârboavele - jud. Galaþi

172

Foto: B. Candrea - Pãºunat în vecinãtatea unui aniniº de anin alb (Alnus incana) ºi anin negru (Alnus

glutinosa) pe Râul Moldova, Baia - jud. Suceava

Foto: Gh. Tudoran - Pãºunat într-un aniniº de anin alb (Alnus incana) pe Valea Brãtioarei - jud. Argeº

173

Foto: Gh. Tudoran - Pãºunat într-un aniniº de anin alb (Alnus incana) pe Valea Brãtioarei - jud. Argeº

Foto: T. Stãncioiu - Pãºunat în imediata vecinãtate a stejãretelor de stejar pufos (Quercus pubescens)

de la Petiº - jud. Sibiu

174

Foto: T. Stãncioiu - Pãºunat în imediata vecinãtate a unui arboret de gorun (Quercus petraea) cu carpen

(Carpinus betulus) de la Budila - jud. Braºov

Foto: T. Stãncioiu - Terenuri agricole în marginea unui aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) la

Diosig - jud. Bihor

175

Foto: T. Stãncioiu - Terenuri agricole ce înconjoarã trupurile de stejãrete din zona de câmpie, zona Râpa

Chifului - jud. Galaþi

Foto: T. Stãncioiu - Terenuri agricole în lunca Mureºului, la poalele dealului cu rariºti ºi pãdure de

stejar pufos (Quercus pubescens) de la Mirãslãu - jud. Alba

176

Foto: T. Stãncioiu - Terenuri agricole la poalele dealului cu rariºti de stejar pufos (Quercus pubescens)

la Criº - jud. Mureº

Foto: T. Stãncioiu - Porþiune afectatã de incendiu, în pãrþile mai înalte din jurul tinovului de la Apa

Linã - jud. Harghita

177

Foto: T. Stãncioiu - Urme de incendiu (extins din pãºune) în arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) la

Ormeniº - jud. Alba. Se poate observa diferenþa între porþiunea arsã (dr. liniei ) ºi cea neincendiatã (stg. liniei).

Foto: T. Stãncioiu - Urme de incendiu (extins din pãºune) în arboret de stejar pufos (Quercus

pubescens) la Petiº - jud. Sibiu

178

Foto: B. Candrea - Pod suspendat pentru acces ºi depuneri de rumeguº în tinovul de la Fântâna

Brazilor - jud. Harghita

Foto: I. Dutcã - Depuneri de deºeuri în aniniºurile de la Vlãdeºti - jud. Argeº, stânga - deºeuri din construcþii;

dreapta - deºeuri menajere

179

Foto: I. Dutcã - Depuneri de resturi vegetale în aniniºurile de la Vlãdeºti - jud. Argeº

Foto: T. Stãncioiu - Invazie a regenerãrii de molid (Picea abies) într-un aniniº de anin alb (Alnus

incana) de pe Valea Vaserului - jud. Maramureº

180

Foto: G. Lazãr - Phytolacca americana, specie exoticã, invazivã în pãdurea Zãval - jud. Dolj

Foto detaliu: B. Candrea - Phytolacca americana

Foto: A. Indreica - Mahonia aquifolium, specie exoticã în stejãret de stejar pufos (Quercus pubescens)

la Prod - jud. Sibiu

181

Foto: I. Dutcã - Aniniº de anin alb (Alnus incana) cu sol puternic înþelenit pe valea Brãtioara - jud. Argeº

Foto: T. Stãncioiu - Porþiune invadatã de regenerare de salcâm (Robinia pseudaccacia) în pãdurea de stejar

brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi stejar pufos (Quercus pubescens) de la Braniºtea Catârilor - jud. Olt

182

Foto: B. Candrea - Uscare într-un aniniº de anin alb (Alnus incana) de pe Râul Suceava,

Bilca - jud. Suceava

Foto: B. Candrea - Atac de Microsphaera abbreviata (fãinarea stejarilor) într-o regenerare naturalã din

pãdurea Zãval - jud. Dolj

183

Foto stânga: G. Mazãre - Atac de omidã procesionarã (Thaumetopoea processionea) în arboret de stejar

pufos (Quercus pubescens) de la Sic - jud. Cluj

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Cuib de omidã procesionarã (Thaumetopoea processionea) într-un arboret de

stejar (Quercus robur) ºi gorun (Quercus petraea) din zona Voila - jud. Braºov

Foto stânga: B. Candrea - Uscare la stejari în arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) de la

Dumbrãveni - jud. Sibiu

Foto dreapta: B. Candrea - Atac de Eriophyes laevis la aninul alb (Alnus incana), Frãtãuþi-Bilca - jud. Suceava

184

Foto: T. Stãncioiu - Atac de omidã tânãrã de Lymantria dispar în arboret de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la Mirãslãu - jud. Alba; Detaliu: pontã cu omizi

Foto stânga: T. Stãncioiu - Atac de þigãrar (Attelabus nitens) în arboret de stejar pufos (Quercus pubes-

cens) de la Sãcãlaia - jud. Cluj

Foto dreapta: B. Candrea - Atac de Orgyia antiqua în pãdurea de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi

stejar pufos (Quercus pubescens) de la Braniºtea Catârilor - jud. Olt

185

Foto: B. Candrea - Dealuri afectate de eroziune în zona unui aniniº de anin alb (Alnus incana) ºi anin

negru (Alnus glutinosa) de pe Râul Moldova, Baia - jud. Suceava

Foto stânga: B. Candrea - Atac de Cynips quercusfolii în pãdurea de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora)

ºi stejar pufos (Quercus pubescens) de la Braniºtea Catârilor - jud. Olt

Foto dreapta: T. Stancioiu - Râmãturã de mistreþ (Sus scrofa) în pãdure de stejar brumãriu (Quercus

pedunculiflora) de la Arcaciul Leului - jud. Galaþi

186

Foto: T. Stãncioiu - Alunecare de teren într-un arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) de la

Seleuº - jud. Mureº

Foto: G. Mazãre - Porþiune de teren puternic erodatã la marginea unui arboret de stejar pufos

(Quercus pubescens) de la Sãcãlaia - jud. Cluj

187

Foto: B. Candrea - Scãderea nivelului apei freatice în zona unui aniniº de anin alb (Alnus incana) de

pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto: T. Stãncioiu - Albii secundare frecvent inundate înainte de îndigurea râului Bârlad în pãduri de

stejari cu frasini ºi ulmi - jud. Galaþi) (stânga: pãdurea Balta-Munteni; dreapta: pãdurea Torceºti)

188

Foto: T. Stãncioiu - Depuneri de mâl (foto stânga) ºi aluviuni grosiere (foto dreapta) într-un aniniº de

anin alb (Alnus incana) de pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto: B. Candrea - Depuneri de mâl într-un aniniº de anin alb (Alnus incana) de pe Râul Suceava,

Frãtãuþi - jud. Suceava

189

Foto: B. Candrea - Aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) inundat la Mãneuþi - jud. Suceava

Foto: B. Candrea - Porþiune inundatã în pãdurea Zãval - jud. Dolj

190

Foto: T. Stãncioiu - Arbori dezrãdãcinaþi ºi maluri distruse de viiturã în zona unui aniniº de anin alb

(Alnus incana) pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto: Fondul Naþional Geodezic (ortofotoplan) - Structura tipicã a aniniºurilor din luncile joase. Se remarcã

forma disproporþionatã (alungitã ºi franjuratã), apropierea aºezãrilor umane ºi învecinarea cu culturi

agricole - lunca Râului Târgului, jud. Argeº

191

Foto: B. Candrea - Doborâturi de vânt ºi zãpadã în tinovul de la Apa Roºie - jud. Covasna

Foto: G. Lazãr - Arbori încovoiaþi ºi doborâþi de vânt într-un arboret de gorun (Quercus petraea) cu

carpen (Carpinus betulus) - jud. Mureº

192

Foto: I. Dutcã - Aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) distrus de vânt, Stâlpeni - jud. Argeº

Foto: Gh. Tudoran - Aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) distrus de vânt, Stâlpeni - jud. Argeº

193

Foto stânga: G. Lazãr - Dryopteris cristata în tinovul de la Apa Linã - jud. Harghita

Foto dreapta: G. Lazãr - Ligularia sibirica în zona tinovului de la Apa Roºie - jud. Covasna

Foto: B. Candrea - Menyanthes trifoliata în tinovul de la Apa Linã - jud. Harghita

Specii rare din zona de tinoave ce pot fi afectate de activitãþi umane

194

Foto stânga: B. Candrea - Pedicularis sylvatica în tinovul de la Apa Linã - jud. Harghita

Foto dreapta: B. Candrea - Empetrum nigrum în tinovul de la Fântâna Brazilor - jud. Harghita

Foto: B. Candrea - Drosera rotundifolia în tinovul de la Româneºti - jud. Suceava

195

Foto stânga: B. Candrea - Andromeda polifolia în tinovul de la Fântâna Brazilor - jud. Harghita

Foto dreapta: B. Candrea - Oxycoccus microcarpus în tinovul de la Fântâna Brazilor - jud. Harghita

Foto: B. Candrea - Vipera berrus în tinovul de la Apa Linã - jud. Harghita

196

Foto: B. Candrea - Calla palustris în tinovul de la Fântâna Brazilor - jud. Harghita

Foto stânga: G. Lazãr - Gentiana pneumonanthe în zona tinovului de la Apa Linã - jud. Harghita

Foto dreapta: B. Candrea - Taulã (Spirea Salicifolia) în zona tinovului de la Apa Linã - jud. Harghita

197

Foto stânga: T. Stãncioiu - Sorb de câmp (Sorbus domestica) în arboret de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la Criº - jud. Mureº

Foto dreapta: G. Lazãr - Frãsinel (Dictamnus albus) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens) de

la Dumbrãveni - jud. Sibiu

Specii importante din stejãrete ce pot fi afectate de activitãþi umane

Foto stânga: T. Stãncioiu - Cãlugãriþã (Mantis religiosa) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens)

de la Criº - jud. Mureº

Foto dreapta: G. Lazãr - Rãdaºcã (Lucanus cervus) în arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) de

la Dumbrãveni - jud. Sibiu

198

Foto: T. Stãncioiu - Ruscuþa de primavarã (Adonis vernalis) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubes-

cens) de la Râpa Roºie, Sebeº - jud. Alba

Foto: A. Indreica - Migdal pitic (Amygdalus nana) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens) de

la Prod - jud. Sibiu

199

Foto stânga: T. Stãncioiu - Lalea pestriþã (Fritillaria montana) în rariºte de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la Cheile Aiudului - jud. Alba

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Lalea pestriþã (Fritillaria montana) în rariºte de stejar pufos (Quercus

pubescens) de la ªuncuiuº - jud. Bihor

Foto stânga: T. Stãncioiu - Iris hungarica în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens) de la

Miraslãu - jud. Alba

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Iris ruthenica în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens) de la Cheile

Aiudului - jud. Alba

200

Foto stânga: T. Stãncioiu - Dediþel (Pulsatilla montana) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens)

de la Cheile Aiudului - jud. Alba

Foto dreapta: T. Stãncioiu - Dediþel (Pulsatilla montana) în rariºte de stejar pufos (Quercus pubescens)

de la Dumbrãveni

Publication Amenintari Paduri Ro

Documents

Transcript of Publication Amenintari Paduri Ro