Microsoft PowerPoint - Curs_3

An Universitar 2006-2007 1

Cercetarea calitativă


Etape ale cercetării


Cercetarea calitativă

Cercetare cantitativă versus calitativă

Ce este cercetarea calitativă?

Când se utilizează?

Cum? Exemplu

Avantaje & Dezavantaje


Cercetare cantitativă - definiţie

Metodă ştiinţifică de investigare în care cifrele sunt folosite pentru a măsura variabile (exemplu glicemie, glicozurie, etc.) şi metodele statisticii inferenţiale pentru a analiza variabilele

Se verifică existenţa unei conexiuni dintre un factor prognostic şi patologia de interes:

Germeni patogeni în culturile urinare în infecţiile urinare înalteTitrul de anticorpi împotriva virusului hepatic B în hepatita cronică B


Cercetare cantitativă - definiţie

Se cuantifică legătura dintre un factor prognostic şi patologia de interes:

Riscul de a dezvolta cancer de sân este de 7,9 ori mai mare la pacientele nulipare în comparaţie cu pacientele multipareMedia tensiunii arteriale este semnificativ mai mică la pacienţii care au primit tratamentul A în comparaţie cu media tensiunii arteriale a pacienţilor care au primit tratamentul B


Cercetarea Calitativă - Definiţie

Cercetare care derivă din observarea datelor, obţinerea acestora prin interviu sau interacţiunea directă cu persoanele de interes.

Scopul final este de a interpreta trăirile participanţilor cu privire la subiectul cercetat.

În statistică:

Metode statistice pentru variabile calitative


Cercetarea calitativă vs. cantitativă

Foloseşte metode de structurate de culegere a datelor

Foloseşte metode nestructuratede culegere a datelor

Foloseşte instrumente statisticeFoloseşte comunicarea şi observarea

Stabileşte relaţii de cauzalitateDescrie trăiri, experieneţe

Testează teoriiDezvoltă teorii

Cercetare cantitativăCercetare calitativă


Metode calitative

Trei motive

1. Scop

2. Context

3. Sens / Înţeles


Metode calitative

Scop:

Care este motivul pentru care oamenii fac lucrurile

pe care le fac?

Înţelegerea modalităţii în care comportamentele,

sistemele şi relaţiile se schimbă şi se menţin.

Înţelegerea modalităţii în care serviciile de

sănătate funcţionează.


Metode calitative

Context:

Interpretarea comportamentului şi a opiniilor

oamenilor în contextul normal de viaţă (acasă / la

locul de muncă / secţia clinică etc.)

Realizarea legăturii între ceea ce oamenii spun că

fac şi ceea ce fac.


Metode calitative

Sens (Înţeles):

Fenomenele au semnificaţie în context şi sensul lor

diferă în diferite contexte.

Ne ajută să identificăm modalitatea în care

oamenii interpretează evenimente, experienţe şi

relaţii (perspectiva acestora asupra evenimentelor,

experienţelor şi a relaţiilor).


De ce?

Motive pentru care metodele calitative sunt folosite în cercetarea fenomenelor de sănătate:

Modificări ale conceptelor de sănătate şi asistenţă socială:

Patologii cronice = prioritate

Unele patologii cum sunt infecţia HIV sau diabetul de tip II depind de comportamentul persoanelor implicate

Reducerea numărului de patologii care se pot preveni este în relaţie directă cu stilul de viaţă


Cercetarea calitativă - De ce?

Modificări demografice în tipul de patologii medicale:

Creşterea numărului de pacienţi cu patologii cronice

Expectanţa de viaţă mai crescută:Tratamentul pentru patologiile cronice şi strategiile de prevenire au devenit foarte scumpe şi consumatoare de timp


Domenii în care se poate utiliza cercetarea calitativă

A. Analiza trialurilor clinice randomizateB. Evidenţierea problemelor din domeniul îngrijirii

sănătăţii (la nivel de pacient, personal medical, personal administrativ)

C. Etapă preliminară a unei cercetări cantitativeD. Interpretarea unei cercetări cantitativeE. Studierea serviciile de sănătateF. Studierea ipotezelor care nu se pot studia prin trialuri

clinice randomizate G. Studierea fenomenelor rare de sănătateH. Triangulaţia


A. Analiza trialurilor clinice randomizate

Identificarea lucrurilor importante din punct de vedere al participantului:

Calitatea vieţii ...

“Care sunt motivele pentru care un pacient participă la un trial clinic”

Îmbunătăţirea modalităţii de recrutare a participanţilor

Îmbunătăţirea materialelor informative pentru pacienţi


B. Evidenţierea problemelor din domeniul îngrijirii sănătăţii

Calitatea vieţii pacientului după o intervenţie chirurgicală invalidantăAnaliza unui serviciu de sănătate

Exemplu: Folosirea unui focus grup pentru identificarea întrebărilor cu răspunsuri multiple şi a opţiunilor pentru un studiu de maternitate în mediul rural. De exemplu: preferinţele femeilor pentru:

Locaţia îngrijirii maternale;Furnizorul de îngrijiri maternale;Etc...


C. Etapă preliminară a unei cercetări cantitative

Identificarea celor mai bune şi mai corecte întrebări, a ordinii corecte a acestora şi a opţiunilor pentru întrebări cu răspunsuri multiple

Dezvoltarea unei metode mai riguroase de cauzalitate între factori de risc sau prognostici şi patologia de interes

Realizarea de sinteze a studiilor pentru a îmbunătăţi procesul de construire a teoriilor


Ne ajută să explicăm rezultatele statistice ale unui

studiu pe un eşantion mare

Exemplu:

Decizia întreruperii tratamentului insuficienţei

ventriculare stângi

Chestionar aplicat unor subgrupe de pacienţi

D. Interpretarea unei cercetări cantitative


E. Studierea serviciile de sănătate

Studierea eficienţei şi eficacităţii serviciilor de sănătate

Experimentele controlate sunt foarte greu de realizat în acest domeniu:

Imunizarea nou-născiţilor (Roberts et al, 2002)

Managementul tubeculozei (Noyes et al, 2002)


F. Studierea ipotezelor care nu se pot studia prin trialuri clinice randomizate

Studiul orb nu se poate realiza în abordările terapeutice care necesită implicarea activă a pacienţilor (cum sunt de exemplu tratamentele chirurgicale)

În multe intervenţii psiho-sociale nu se poate realiza o randomizare (criterii etice)


G. Studierea fenomenelor rare de sănătate

“Erori” în livrarea serviciilor de sănătate:Cazuri juridice

...

Studiile în care populaţia ţintă este foarte greu accesibilă


H. Triangulaţie

= metodă de a stabili acurateţea unei informaţii prin utilizarea a trei sau mai multe metode calitative independente de analiză a surselor de date (de exemplu: interviul, observaţia şi documentaţia realizate în momente diferite de timp) aplicate aceloraşi rezultate

Mason J. Qualitative Researching (2nd edn). London: Sage, 2002

Exemplu:Observarea ne-administrării medicaţiei injectabile de către asistente prin folosirea unui chestionar şi a interviului cu asistentele din Scoţia

(Matheson, Bond, Inkster et al. 2004)


Metode folosite în cercetarea calitativă

1. Observaţia

2. Interviul

3. Focus grup

4. Studiul de caz


1. Observaţia

metoda fundamentală în cunoaşterea realităţii înconjurătoareObservaţia nestructurată

Neorganizată sau Semiorganizată

Afară: observare, interviuÎnăuntru: observarea participanţilor

Observaţia structurată (există un plan al observaţiei)

Observarea unui eşantion la intervale regulate (de exemplu la cinci minute)


1. Observaţia

Exemplu:

Studierea ritualurilor asociate naşterii unui copil în

diferite societăţi. Rolul asistenţei medicale în

naştere, atât ajutorul fizic cât şi ajutorul acordat

mamei în îngrijirea nou-născutului după externare.


1. Observaţia - Caracteristici

Permite observarea efectivă a comportamentului participanţilor:

Ceea ce fac efectiv nu ceea ce spun că fac

Studiază comportamentul participanţilor în contextul natural, permiţând identificarea tuturor factorilor care determină şi condiţionează acţiunile şi interacţiunile umane


1. Observaţia - Caracteristici

Observaţia participativă (studierea din interior a eşantionului) impune utilizarea şi a altor metode:

InterviulAnaliza conţinutului

Nu se poate folosi în cercetările experimentale:De lungă duratăDedicată acţiunilor şi interacţiunilor fireşte, observării comportamentului obişnuit al participanţilor


1. Observaţia - Etape

1. Observaţia focalizată:aspecte şi dimensiuni ale practicilor şi interacţiunilor umane

2. Observarea şi consemnarea minuţioasă

3. Precizarea şi consolidarea ipotezelor

4. Crearea ipotezelorConcepte + teoriile → Ipoteze

Iluţ, 1997


1. Observaţia - Dezavantaje

1. Validitatea datelorSoluţie: folosirea de observatori multipli (preferabil de sexe şi vârste diferite) şi a observaţiilor repetate pe acelaşi eşantion.

2. Cost ridicat

3. Probleme etice:Confidenţialitatea datelor


2. Interviul - Clasificare

A. După modalitatea de realizare:Interviul faţă în faţăInterviul prin telefon

B. După gradul de libertate în formularea întrebărilor de către cercetător interviul poate fi:

Structurat (întrebările şi ordinea acestora sunt stabilite înaintea interviului)SemistructuratNestructurat

C. După numărul de participanţi:individual de grup


2. Interviul structurat

Cercetătorul poartă o discuţie structuratăUrmează un chestionar realizat în prealabil;

Subiecţii răspund strict la întrebările chestionarului


2. Interviul nestructurat

Cercetătorul poartă o discuţie liberă cu subiecţii de interes

Nu există răspunsuri adevărate sau false, răspunsurile fiind considerate expresii ale reprezentări şi practici culturale ale subiecţilor

Interviul individual

Interviul pe grup focus


3. Focus grup

Utilizat pentru a răspunde la întrebările:Ce fac pacienţii în situaţii similare de sănătate

De ce fac ceea ce fac?

Avantaje:Discuţii în grup

Nu trebuie să vorbească toată lumea

Schimb activ de idei

Se antrenează reciproc


3. Focus grup

Un grup mic de participanţi (8 - 15)Discuţie interactivă

Cercetătorul are rol de a ghida discuţia pe un subiect prestabilit

Exemplu:

Focus grup cu elevi de liceu pe tema educaţiei sexuale (cunoştinţe şi atitudini) în cadrul unui program de prevenţie intitulat “Respectă Sănătatea”

(Tucker, Penney, Shucksmith et al. 2005


4. Studiul de caz

abordarea unui subiect sau a unui eşantion de studiu (indivizi, comunităţi, etc.) cu scopul de a realiza o imagine cât mai completă posibil despre entitatea studiată

forma riguroasă de:Descriere

Explicare

Interpretare globală a situaţiei


Populaţia de studiuEşantionul de studiuEşantionare


Populaţia de studiu

Populaţia = mulţime de elemente care au anumite caractere comune

Oameni

Animale

Obiecte

Criterii de includere = condiţiile în care o entitate este un element al populaţiei

Criterii de excludere = condiţiile în care o entitate nu aparţine populaţiei


Motivele utilizării eşantionului

Talia foarte mare

Studiul este mai rapid

Distrugerea populaţiei

Situaţii aparte: putem obţine informaţii doar despre o parte a populaţiei

Rezultate adesea mai precise

Cost şi resurse


Necesitatea randomizării

Etapele definirii eşantionului:Alegerea tipului de eşantionare:

Simplu randomizatSistematicStratificatClusterAsignare aleatoare

Alegerea modului de eşantionare:Talia eşantionuluiDefinirea criteriilor de incluziune şi exclusiunePierduţi din studiu (pierduţi din vedere, non-răspunzători)


Tipuri de eşantionare

Eşantion simplu randomizat:Extragerea la întâmplare a elementelor din populaţia de studiu

Fiecare element are aceeaşi şansă de a fi inclus in eşantion

RAND

RANDBETWEEN



Eşantionare sistematicăSelectăm pentru a fi inclus în eşantion tot al k-leaelement

k = talia populaţiei/talia eşantionului

Nu o folosim în cazul în care în structura de eşantionare ar putea să apară o periodicitate.



Eşantionare stratificatăÎmpărţim populaţia în straturi

Extragem aleator din straturi elementele eşantionului

Straturile sunt reprezentate în eşantion în funcţie de importanţa lor în populaţie.



Eşantionare clusterÎmpărţim populaţia în clusteri

Selectăm aleator o submulţime de clusteri

Criterii geografice

Studii epidemiologice



Asignare aleatoare

Trialuri clinice randomizateSelecţia subiecţilor pentru a fi incluşi în studii

Atribuirea aleatoare a pacienţilor în grupul martor sau în cel care primesc tratamentul



Eşantioane independentePrelevarea unuia nu depinde de prelevarea celuilalt

Nu au acelaşi număr de unităţi

Eşantioane dependenteEşantioane perechi

Au aceeaşi talie iar unităţile unui eşantion sunt în corespondenţă bijectivă cu unităţile celuilalt


Alegerea unui eşantion

Întrebare: Fumatul este factor de risc pentru cancerul pulmonar?

Identificarea populaţie ţintă:Fişe medicale

Registrul populaţiei

Registrul casei de asigurări

Eşantionul de cercetat: ceea ce este adevărat pentru eşantion este adevărat şi pentru populaţia ţintă din care a fost extras eşantionul


Cum ne putem da seama dacă eşantionul este reprezentativ sau nu

Metode statisticeDiferă în funcţie de tipul de întrebare la care căutăm răspuns

Proporţia de pacienţi cu vârsta peste 16 ani care fumează

p = proporţia de pacienţi cu caracteristica de măsuratn = volumul eşantionuluik = precizieα = risc

2

2 )1(k

ppZn −×= α


Cum ne putem da seama dacă eşantionul este reprezentativ sau nu

p=40 – frecvenţa necunoscută estimată pe un eşantion mic

α=0,05 (Zα=1,96)k=4%

57604.0

6.04.096.12

2

=××

=n

Microsoft PowerPoint - Curs_3

Documents

Transcript of Microsoft PowerPoint - Curs_3