Gerard Kleinwww.cartipdf.wordpress.com

Sceptrul hazarduluiLE SCEPTRE DU HASARD, 1992

1

BILELE se rostogoleau într-o mi care viu colorat , ce atr gea privirea, o hipnotiza.ş ă ă Ap reau simultan pe o sut cincizeci de milioane de ecrane r spândite de-a lună ă ă gul i de-aş latul planetei i puteau fi v zute, cu o oareş ă care întârziere, pe miliarde de ecrane, într-o sută de lumi noi. S reau în colivia aurit ca ni te insecte înă ă ş nebunite. Când î i încetinir mi carea,ş ă ş observatorii putur s disting literele i cifrele gravate pe suprafa a lor. Coborau încet spreă ă ă ş ţ baza coliviei sferice i c deau printr-un orificiu circular într-un scurt cilindru transparent. Seş ă în iruiau într-o anumit Ordine. Spectatorii încercau s citeasc suita de cifre i litere.ş ă ă ă ş

— Dumnezeule! spuse b rbatul tol nit în iarba gră ă ădinii din Aroigne, în fa aţ televizorului s u portabil.ă

Folosea frecvent expresii i înjur turi împrumutate din limba veche. Numele s u eraş ă ă Ingmar Langdon, avea treizeci de ani, dar ar ta cam cu zece ani mai mult. Purta haine u oră ş demodate, dar nu se sinchisea de asta. Cu pantalonii s i simpli, roz, c ma a verde iă ă ş ş ochelarii purta i ca un moft într-o lume în care bolile de ochi disp ruser , avea un aer desuetţ ă ă i original.ş

— Dumnezeule! repet .ăPrivea fix suita de litere i cifre care se l f ia pe ecran i dac tr snetul ar fi izbitş ă ă ş ă ă

p mântul la picioarele sale, n-ar fi fost mai uimit.ă— Chiar eu s p esc a a ceva. Aveam o ans la o sut dou zeci de milioane i,ă ăţ ş ş ă ă ă ş

inând cont de num rul Nedemnilor, tot îmi r mânea o ans la o sut zece miţ ă ă ş ă ă lioane. Tocmai pe mine a trebuit s cad m g rea a!ă ă ă ă ţ

Vocea impersonal din aparat tocmai citea suita de litere i cifre, ca nimeni s nuă ş ă poat sus ine c n-a auzit-o, i, ceva mai târziu, litania monocord fu recep ionat pe fiecareă ţ ă ş ă ţ ă din cele aproape dou sute de lumi locuite ale galaxiei. Locuite de oameni, bineîn eles.ă ţ Vocea c p t un timbru mai cald i rosti cuvintele rituale:ă ăă ş

— Popoare ale P mântului, suntem bucuro i s v anun m numele celui ales prină ş ă ă ţă marele joc al puterii. Via lung i noroc noului stocastocrat, Ingmar Langţă ăş don. Vi-l vom prezenta de cum î i va face apari ia.ş ţ

Bilele disp rur de pe ecran, fiind înlocuite de o dat înscris cu litere ro ii: 19 iunieă ă ă ă ş 2387.

Cu o simpl mi care din vârful degetelor, Langdon stinse aparatul i arunc o privireă ş ş ă z p cit c r ii pe care înc o mai inea în mân . O carte din vremurile de mult apuse, cuă ă ă ă ţ ă ţ ă paginile din hârtie i coper ile din piele. O carte mai b trân decât stocastocra ia, din timş ţ ă ă ţ -purile în care puterea i politica erau apanajul specialiş ştilor. Binecuvântate vremuri.

Lucrurile nu mai puteau fi schimbate. Era stocastocrat. inea în mâinile lui sceptrulŢ hazardului. i nu avea nici cel mai mic chef s o fac . Milioane de indiŞ ă ă vizi i-ar fi dat zeceş ani din via ca s fie în locul lui, dar el ar fi dat jum tate din c r ile sale ca s evite noul s uţă ă ă ă ţ ă ă destin.

Bineîn eles, cei din Palat a teptau s se prezinte el înţ ş ă su i. Dac nu, vor trimite robo iiş ă ţ s -l conving . Se înă ă treb cât timp le va lua fier taniilor s -l descopere. Nu sim ea nici oă ă ă ţ pl cere s - i pun singur la ul de gât. Pe de alt parte, realiza c nu poate s le scapeă ă ş ă ţ ă ă ă trimi ilor oficiali. Înc nu- i pusese astfel de probleme, dar aero-glisorul s u, oriş ă ş ă distribuitorul s u de credite trebuiau s fie conectate la un soi de central capabil s indiceă ă ă ă ă în orice clip locul în care se afla. Evident, ar fi putut să ă câ tige timp deplasându-se foarteş repede, l sându-i s alerge pe urmele lui, dar...ă ă

Ideea începea s -i încol easc în minte. Ar fi putut s fug . Nu îndr znise s i-oă ţ ă ă ă ă ăş m rturiseasc , dar la asta se gândise înc de când î i v zuse num rul matricol pe ecran. Nuă ă ă ş ă ă cutezase s - i formuleze ideea cât timp fusese n ucit de uimire, dar exact asta era. St tea înă ş ă ă puterea lui s aleag . Romanele i pove tile scrise cu secole în urm , i la care inea atâta,ă ă ş ş ă ş ţ erau pline de eroi care aleseser fuga din cele mai diverse motive. În general, ei tiau exactă ş

de ce anume fug i încotro se îndreapt . El ignora în bun parte situa ia ce-l punea peş ă ă ţ drumuri i nu avea nici cea mai vag idee despre locul spre care se va îndrepta. Singuraş ă certitudine era aceea c nu doă rea s devin stocastocrat. Îl pasionau numai c r ile, cuă ă ă ţ condi ia s poarte patina timpului. Pân atunci nimeni nu i-o repro ase, c ci prima lege aţ ă ă ş ă P mântului era aceea a libert ii, dar se îndoia c pasiunea aproape exclusiv pentru c r ileă ăţ ă ă ă ţ vechi era compatibil cu munca i îndaă ş toririle stocastocra iei.ţ

F cu un semn televizorului portabil, iar acesta se în l în aer i-l urm supus. Seă ă ţă ş ă aplec s ia cartea i str b tu cu pa i mari iarba gr dinii din Aroigne. Susă ă ş ă ă ş ă pin adânc, privindă peisajul ce-l înconjura. Era sigur c pierde paradisul din fa a sa. Acest parc, un parc iă ţ mens iş minunat. De altfel tot P mântul nu era decât un parc, sau, mai bine spus, un ansamblu deă gr dini. Existau de tot soiul, pentru toate gusturile, locuri vesele, luminoase i locuriă ş s lbatice, câmpii i mun i, iar între ele nu se ridica nici o îngr dire. Erau zone calde, acopeă ş ţ ă -rite cu jungle de nep truns, i zone st pânite de înghe ul ve nic. Existau chiar i parcuriă ş ă ţ ş ş submarine. Cu excep ia Nedemnilor, oamenii tr iau acolo unde le f cea mai mulţ ă ă t pl cere.ă ă Cei mai mul i dintre ei se mul umeau s r tţ ţ ă ă ăceasc de la un cap t la altul al planetei laă ă bordul aero-glisoarelor, s - i întâlneasc prietenii doar de s rb tori, sau la intervale de timpă ş ă ă ă bine stabilite în Ora ul Palatuş lui. Erau i dintre cei care alegeau s - i petreac via a într-unaş ă ş ă ţ sau alta din rezerva iile istorice pe care munca de secole a gr dinarilor o l sase sţ ă ă ă supravie uiasc . Versailles, Taj Mahal, Lonu de Nouillor i alte câteva ce rţ ă ş ăs reau dintreă copaci cu structurile lor din piatr , sau din beton i sticl . Între inute de robo i invizibili, celeă ş ă ţ ţ mai multe dintre aceste edificii a teptau un oaspete ce nu va veni niciodat , sau care vaş ă petrece acolo o lun -dou , ca s porneasc imediat spre alte orizonturi. i, mai ales, nuă ă ă ă Ş izbucnea nici un conflict. P mântul, aceast imens gr din , putea s ofere izolarea sauă ă ă ă ă ă comunitatea fiecăruia dintre cei dou sute de milioane de locuitori. Se spunea c , pe alteă ă lumi, locuitorii erau i mai pu in nuş ţ mero i, dar traiul lor era mai aspru i doar cei care preş ş -ferau aventura pl cerilor culturii luau drumul cosmosuă lui.

Langdon iubea gr dina din Aroigne pentru c era una dintre cele mai s lbatice i pu ină ă ă ş ţ frecventate. Plutea aici un aer de neglijen , de i robo ii gr dinari vegheau i, ca peste tot, oţă ş ţ ă ş între ineau cu mare grij . Dar ei lţ ă ăsaser , condu i de gustul oamenilor, ca ierburile s creasă ş ă -c în voie pe peluze, iar lianele s invadeze p durea. Chiar i florile erau s dite laă ă ă ş ă întâmplare. Langdon regăsise acolo parfumul trecutului, al trecutului, la care iţ nea atât de mult i pe care îl gusta cu i mai mult desf tare din paginile c r ilor. I-ar fi pl cut,ş ş ă ă ă ţ ă m rturisea el, s tr iasc într-un secol calm, a a cum fusese secolul al XX-lea, în careă ă ă ă ş oamenii înc nu erau m cina i de grija cuceririi de noi planete i în care, a a cum spuneauă ă ţ ş ş cei mai mul i dintre cronicari, umanitatea nu avea alt o-cupa ie decât s creeze, sţ ă ţ ă ă cl deasc i s scrie poezii. i în care, întâmpl tor, gândi el acum, stocastocra ia înc nuă ăş ă Ş ă ţ ă exista.

În acel loc al gr dinii din Aroigne se întâlneau dou v iugi, iar crestele colinelor erauă ă ă încununate de pâlcuri de copaci. Izvorât din ma in riile ascunse, un puternic jet de aerş ă împingea norii i împiedica ploaia ce sta gata s cad . Aversa se deplasa sub control,ş ă ă ocolind încet, cu grij , locurile ocupate de oameni. Era ghidat de perdele de aer în continuă ă ă mi care, coordonate de un calculator.ş

Întreaga natur era trucat , într-un fel, sau, cel pu in, amenajat . În gr dina dină ă ţ ă ă Aroigne domnea, ca i în cele mai multe dintre celelalte gr dini ale planetei, o prim varş ă ă ă etern . În alte locuri puteai s întâlne ti iarna sau vara, iar dac anotimpurile se scurgeauă ă ş ă încet, unul dup altul, asta se întâmpla din cauza nevoilor vegeta iei.ă ţ

Langdon se îndrept c tre aeroglisorul s u ad postit în spatele unui pâlc de copaci. Nuă ă ă ă suporta, atunci când citea, vederea unui obiect mecanic care s -i aduc amină ă te cu brutalitate de secolul s u, iar dac târa mereu dup el televizorul portabil, sau, mai bine spus,ă ă ă autopurtat, asta era o ultim concesie f cut moravurilor vremii sale, pe care le g seaă ă ă ă dezgust toare. Accepta cu pl cere unele facilit i, dar nu le utiliza decât în public, ca s -iă ă ăţ ă amu easc pe criticii s i. Chiar i aeroglisorul lui era de dimensiuni considerabile, u orţ ă ă ş ş demodat. Bineîn eles c ar fi putut ob ine un model nou de la distribuitor, dar n-avea nici unţ ă ţ chef s - i mute el însu i întreaga biblioă ş ş tec dintr-un aparat în altul, i nu suporta s vadă ş ă ă c r ile mânuite de robo i, în plus, modelele de fabrica ie recent erau din ce în ce mai mici iă ţ ţ ţ ă ş n-ar fi putut ad posti cele aproape treizeci de mii de volume ce alc tuiau biblioteca sa i peă ă ş care nu vroia s le microfilmeză e.

U a aeroglisorului se deschise singur la apropierea lui. Intr în uria ul aparat ovoidalş ă ă ş i se îndrept imediat spre bibliotec . Trebuia s se gândeasc pe îndelete. Se instal într-unş ă ă ă ă ă

fotoliu adânc i porni vibromasorul. La urma urmei era foarte nehot rât asupra mut rilor peş ă ă care trebuia s le fac . Hot râse s fug , dar locul spre care urma s se îndrepte era încă ă ă ă ă ă ă nebulos în mintea lui. În trecut, dac era s dai crezare c r ilor citite de el, c rora le mângâiaă ă ă ţ ă acum cu privirea leg turile i coă ş per ile viu colorate, recunoscând ici i colo un mic deţ ş taliu doar de el tiut, de i nu putea citi de la acea disş ş tan autorii i titlurile, eroii fugeau, înţă ş general, din o-ra ele în care erau persecuta i i se refugiau în natura mai mult sau mai pu inş ţ ş ţ primitoare. Pe P mântul secoă lului al XXIV-lea ora ele nu mai existau, cu excep ia Ora uluiş ţ ş Palatului. Trebuia deci s procedeze exact pe dos, adic s fug într-un ora , i chiar în cel ală ă ă ă ş ş Palatului. Poate c i s-ar fi pierdut urma în anonimatul nenuă m ra ilor locuitori, dar astaă ţ însemna s - i abandoneze cel pu in pentru un timp aeroglisorul i c r ile, iar ideea îiă ş ţ ş ă ţ displ cea. i intra, într-un fel, chiar în gura lupului. Instinctiv sim ea c cel mai bine ar fi să Ş ţ ă ă pun o distan cât mai mare între el i Palatul stocastocratului dac vroia s - i înfrunteă ţă ş ă ă ş destinui. Dar ra iunea îi d dea sfatul conţ ă trar. Nimeni nu s-ar fi gândit s -l caute într-un oraă ş pe care avea toate motivele s -l urasc . Nimeni, cu excep ia unui robot. Mai era o solu ie,ă ă ţ ţ dar i ea presupunea a-bandonarea c r ilor i era chiar mai nepl cut decât prima: s seş ă ţ ş ă ă ă refugieze printre Nedemni, s tr iasc sub p mânt.ă ă ă ă

Într-adev r, acolo era cel mai bun ad post i era, printre altele, solu ia cea maiă ă ş ţ amuzant . Ar fi, f r înă ă ă doial , pentru prima dat în istorie când un stocastocrat coboară ă ă printre Nedemni. „La urma urmei, î i zise el, este tot prima dat când un om refuz s fieş ă ă ă stocastocrat dup ce a fost ales de Ma inile Hazardului."ă ş

Televizorul f cu un salt i se apropie de el. Ecranul se aprinse. Ap ru imediat chipulă ş ă marnei sale. În elese iţ mediat din expresia ei fericit c era la curent i c dorea s -l felicite.ă ă ş ă ă Î i vedea rareori mama, nu pentru c ar fi fost vreo neîn elegere între ei, ci pentru c ea nuş ă ţ ă putea s tr iasc decât în efervescen a petrecerilor i a activiă ă ă ţ ş t ilor sociale. Chiar punea peăţ seama copil riei sale foară te agitate gustul s u de acum pentru c r i i singur tate.ă ă ţ ş ă

— Bravo Ingmar! spuse ea imediat. Eram sigur c într-o bun zi o s i se întâmpleă ă ă ăţ una ca asta. Prietenele mele sunt nebune de invidie. i cred c asta î i va face bine. TrebuiaŞ ă ţ s te rupi de c r ile tale i, a a cum mi-a spus Nilan, care este o personalitate de prim rang,ă ă ţ ş ş s c l tore ti, s mergi s vezi ce se întâmpl la hotaă ăă ş ă ă ă rele confedera iei. Sper c toate astea n-ţ ăor s te împiedice s vii s m mai vezi din când în când...ă ă ă ă

Încerc s st vileasc uvoiul de cuvinte.ă ă ă ăş— Mam , începu el.ă— Ei, nu-mi spune a a, tii c nu pot s suf r asta. M îmb trâne te. Am un nume laş ş ă ă ă ă ă ş

fel ca toat lumea.ă— Da, Clara, spuse el, încercând s nu- i arate plică ş tiseala. Dar n-am nici un chef să

devin stocastocrat. M bate gândul s refuz.ă ă— Imposibil! se auzi vocea ei triumf toare. Conă stitu ia i-o interzice. Prea ar fi u or sţ ţ ş ă

scapi de responsabilit i. De altfel, î i va face foarte bine. M-am gândit, de asemenea, c deăţ ţ ă acum încolo o s ai nevoie de o soă ie. Am trecut în revist toate...ţ ă

— Toate fetele prietenelor tale, suspin el.ă— Oh! i ele îmi sunt prietene.ŞÎncepu un lung pomelnic de nume i de calit i. Langş ăţ don încet s o mai asculte, de iă ă ş

p str pe fa un aer interesat. Era clar c pentru ea sarcina stocastocratului se limita laă ă ţă ă prezidarea unor s rb tori i banchete, la care spera s - i aib partea ei. Oricum, el detestaă ă ş ă ş ă genul sta de activit i, dar ceea ce întrez rea din stocastocra- ie era chiar mai r u. Să ăţ ă ţ ă ă guverneze, trebuia s guveră neze. Iar cele ce se petreceau în zonele locuite ale galaxiei nu u urau nici pe departe lucrurile. Era clar chiar i pentru el, care se inea departe de politic ,ş ş ţ ă c domnia noului stocastocrat va fi extrem de agitat . C o dorea sau nu, numele s u urmaă ă ă ă cu siguran s intre în istorie.ţă ă

— i cred c micu a Sandra, Sandra Devon, continua imperturbabil mama sa, va fiŞ ă ţ ă pentru tine o companie minunat . Este foarte cultivat i tat l ei era...ă ăş ă

— Ascult , Clara, spuse el, n-am nici un chef s m însor, chiar i cu titlu provizoriu.ă ă ă ş Experien a anterioar mi-a ajuns pentru vecie. i nu am nici un chef s trec i prin aceea aţ ă Ş ă ş stocastocra iei. Iart -m , dar am multe de f cut, o s te chem mai târziu.ţ ă ă ă ă

Stinse aparatul cu o imperceptibil mi care din vâră ş ful degetelor. Spera ca ea s inăţ ă

cont de cele spuse. Spera, de asemenea, s stea cât mai departe de combiă na iileţ matrimoniale ale mamei sale. Dar ecranul se aprinse imediat. Un sceptru str lucitor nu l saă ă nici o îndoial asupra calit ii mesagerului. De data asta era reă ăţ prezentantul Palatului.

— În l imea Voastr , spuse vocea perfect a unui roă ţ ă ă bot, suntem ferici i c , în sfâr it,ţ ă ş am reu it s stabilim leg tura. Am fost pu in surprin i s nu primim nici un apel din parteaş ă ă ţ ş ă dumneavoastr . Ne-am gândit, deci, c înc nu sunte i la curent cu faptul c tocmai a i fostă ă ă ţ ă ţ numit Stocastocratul planetei P mânt i Înalt Protectoră ş al celor o sut de lumi.ă Apartamentele de la Palat v a teapt , iar reprezentan ii celor o sut de lumi vor fi bucuro iă ş ă ţ ă ş s le fi i prezentat în cel mai scurt timp. Este absolut necesar s participa i la conferin a deă ţ ă ţ ţ mâine, menit s studieze rela iile noastre cu extratere trii. Dori i s trimitem o escortă ă ţ ş ţ ă ă aerian ?ă

— Nu, nu, spuse el în grab . Eu... mai am câteva preg tiri de f cut înainte de a mă ă ă ă putea prezenta la Palat. A dori s fiu l sat în pace.ş ă ă

— Consulta ia este cât se poate de clar , sublinie roţ ă botul. Trebuie s ajunge i la Palată ţ chiar în aceast sear . Nu suntem în m sur s v asigur m securitatea în a-fara Palatului.ă ă ă ă ă ă ă Cred c ar fi mai bine s trimitem o escoră ă t .ă

Era imposibil s convingi un robot s revin asupra unei decizii pe care o luase deja.ă ă ă Langdon hot rî s - i acorde m car câteva ore de r gaz.ă ă ş ă ă

— O s fiu la Palat în aceast sear , declar el. Dar nu-mi trimite i pe cap nici oă ă ă ă ţ escort .ă

— Am fi dezola i dac ar trebui s venim s v lu m pe sus, sublinie robotul, de iţ ă ă ă ă ă ş Constitu ia prevede i siţ ş tua ia special în care stocastocratul nu coopereaz . V urez o dup -ţ ă ă ă ăamiaz pl cut .ă ă ă

— Mul umesc, mul umesc, bodog ni Langdon, în timp ce ecranul se stingea.ţ ţ ăEra atât de sigur c robotul î i va face în continuare datoria, încât înconjură ş ă

aeroglisorul cu un câmp inhibitor. În felul acesta, nimeni nu putea s comunice cu el, decâtă dac ar fi fost victima unui accident grav. Drepă tul la lini te i izolare era prev zut în modş ş ă expres de Constitu ie, iar cele mai multe dintre aeroglisoare erau înzestrate cu un ţ astfel.de circuit.

Î i studie h r ile. Putea s spere c , r t cind la înş ă ţ ă ă ăă tâmplare i profitând de câmpulş inhibitor, î i va face pierdut urma, câ tigând astfel câteva zile. Probabil c robo ii Palatuluiş ă ş ă ţ nu aveau nici ei mai mult experien în astfel de situa ii. Asta îi va oferi r gazul necesară ţă ţ ă pentru a se gândi la o ascunz toare mai eficient . Un aero-glisor trece mai greu neobservată ă dar, printre cele câteva sute de milioane de aparate ce str bat oceanul aerian al planetei,ă serviciile Palatului vor dpune eforturi considerabile s -l reg seasc . Cu cât se gândea maiă ă ă mult, cu atât mai pu in era dispus s preia puterea. În alte circumstan e ar fi putut profita deţ ă ţ noua lui func ie penţ tru a încerca o misiune cultural , dar vremurile erau prea agitate, multă prea agitate pentru un om ca el. Se îndrept spre postul de pilotaj i începu s calculezeă ş ă itinerariul.

2

AEROGLISORUL trecea la cinci mii de metri altitudine, chiar deasupra plafonului pân la care se în l au jeturile de aer ce limitau gr dinile din Aroigne. Mun ii Frigiei, peă ă ţ ă ţ care Langdon dorea s -i pun între el i ură ă ş m ritorii s i, se desenau la orizont. Steleleă ă str luceau pe un cer aproape negru, de pe care soarele disp ruse. Langdon stinsese luminileă ă de pozi ie. La viteza de trei sute de kilometri pe or cu care se deplasa, riscul unei ciocniriţ ă cu un alt aeroglisor, înconjurat i el de un câmp inhibitor, era aproape nul.ş

F cea socoteala prietenilor pe care se putea baza pentru a ie i din aceast situa ieă ş ă ţ imposibil . Erau ridicol de pu ini: Froissart, arheologul ce- i petrecea timpul deaă ţ ş supra junglei africane; Cora Dorval, care tr ia într-o fost lamaserie tibetan în compania so uluiă ă ă ţ ei din acel moment; Silven, seismologul, care r t cea, f r nici o îndoial , deasupra parculuiă ă ă ă ă chilian; i, cu pu in ans , Durban, care nu st tea niciodat mai mult de o s pt mân înş ţ ăş ă ă ă ă ă ă acela i loc i î i continua cu asiduitate cercet rile a-supra rolului drogului i al alcoolului de-ş ş ş ă şa lungul istoriei, asta când trecea printr-unul din rarele sale momente de luciditate. Puteai s -ăi numeri pe degete, iar cei mai mul i erau incapabili de o ac iune rapid i concret , aţ ţ ăş ă semeni

lui. Singurul care ar fi putut s -l ajute cu adeă v rat era Alexis Zoltan, exploratorul, dar puteaiă pune pariu c nu se afl pe P mânt. i nici el n-ar fi f cut mai mult decât s -i propun să ă ă Ş ă ă ă ă p r seasc ilegal Terra la bordul unui cruci tor intergalactic.ă ă ă şă

Dac ar fi avut m car o zecime din num rul prieteniă ă ă lor mamei sale, lucrurile nu i s-ar mai fi p rut atât de negre. Dar nu-i avea i, oricum, se îndoia c to i aceia ar fi mi cat m cară ş ă ţ ş ă un deget pentru el.

Stocastocra ia p ru brusc o absurditate f r margini. Nimeni nu era mai pu in preg titţ ă ă ă ţ ă decât el s negocieze cu reprezentan ii celor o sut de planete pe care autoriă ţ ă tatea P mântuluiă începea s se clatine, sau s înfrunte popoarele nonumanoide ce începeau s - i fac apari iaă ă ă ş ă ţ la grani ele Federa iei. N-avea nici cea mai vag idee despre via a tr it în afara Terrei, iarţ ţ ă ţ ă ă posibilitatea întâlnirii civiliza iilor nonumanoide, descrise peste tot în cei mai îngrozitoriţ termeni, îi era insuportabil . Exploraă torii n-aveau decât s se descurce cu ei i, în m suraă ş ă posibilit ilor, s -i in la distan . Pacea P mântului i confortul personal al stocastocratuluiăţ ă ţ ă ţă ă ş nu puteau decât s fie tulburate în urma unui astfel de contact.ă

Schimb brusc traiectoria aeroglisorului spre mun ii Frigiei. Peste zece minute urmaă ţ s intre în ilegalitate. Robo ii Palatului vor realiza c nu a ajuns la timp în Ora i vor porniă ţ ă şş s -l caute. Ce se va întâmpla dac nu-l . vor g si? Fostul stocastocrat va continua să ă ă ă domneasc ? Era imposibil, c ci, dac ma inile recurseser la o nou tragere la sor i, astaă ă ă ş ă ă ţ însemna c precedentul stocastocrat era mort sau capacit ile lui intelectuale coborâser subă ăţ ă limita admisibilului. Ceea ce-i aminti un alt lucru. Tragerile la sor i se îndesiser în ultimaţ ă vreme. Nu trecuser mai mult de doi ani de la ultima. S în eleag din asta c meseria deă ă ţ ă ă stocastocrat este întratât de istovitoare?

Reper sub el, foarte jos, câteva lumini. F r îndoial , o petrecere pe versan iiă ă ă ă ţ mun ilor Frigiei. Sper s fi trecut neobservat, în ciuda cerului senin. Silueta aeroţ ă ă glisorului eclipsa stelele, dar nu erau multe anse ca, de la sol, s fie remarcat aceast umbr .ş ă ă ă ă

N-a în eles imediat ce se întâmpl cu el atunci când aeroglisorul s-a cutremurat subţ ă prima salv . A crezută c -i vorba de o furtun pe care controlorii automa i nu o prev zuser ,ă ă ţ ă ă blestem robo ii meteo i încerc s ia în l ime. V zu apoi acele câteva aparate de la bord,ă ţ ş ă ă ă ţ ă care de obicei aveau un rol pur decorativ, cum trec pe ro u i sim i un miros ciudat.ş ş ţ

Aeroglisorul ardea. Fusese lovit chiar sub bibliotec , în dreptul centralei energetice, iă ş cel pu in unul dintre generatoare fusese avariat. Celelalte f ceau eforturi mari pentru a ineţ ă ţ aparatul în zbor.

A doua oar v zu clar cum proiectilele traverseaz ceă ă ă rul ca o jerb de foc. Trecură ă chiar pe sub nasul lui, ra-tându- i cu pu in inta. A treia salv va fi chiar în plin, exact ca-nş ţ ţ ă romanele de ac iune din secolul al XX-lea. O lovitur scurt , una lung , una drept în int .ţ ă ă ă ţ ă Nu a tept s i se verifice ipoteza, ci porni în picaj.ş ă ă

A treia salv lovi ca un pumn coada aparatului. Luă minile clipir i se stinser . Maiăş ă r m sese aprins doar o lamp de salvare, i, prin u a deschis , p trundea în cabin luminaă ă ă ă ş ş ă ă ă tot mai intens a incendiului. Un val de aer rece p trunse în cabin . Geamurile erau nd ri.ă ă ă ţă ă Curentul de aer îl izbi în plin pe Langdon. Aeroglisorul încerca disperat s - i frânezeă ş pr bu irea spre crestele Fri-giei. În zadar. Langdon avu un reflex salvator. Apucă ş ă dispozitivul antigravita ional i-l strânse la piept în timp ce curelele îi cuprindeau supuseţ ş corpul. Se îndrept a-poi spre u a cabinei i se arunc în gol, cât mai departe. Cobora lin, înă ş ş ă timp ce aeroglisorul se pr bu ea ca o toră ş prin bezn . A patra salv îl atinse în mai multeţă ă ă locuri simultan i explod . Fragmente de metal incanş ă descent îl înconjurar pe Langdon. Peă urm c zur în noapte, iar el î i continu zborul de unul singur, ca o ină ă ă ş ă sect himeric , laă ă peste dou mii de metri altitudine, între dou faleze imense din care distingea doar cresă ă tele profilate pe cer. i era frig. Respira greu. Era cuŞ prins de team . C dea, f r nici o îndoial ,ă ă ă ă ă drept în bra ele celor care încercaser s -l ucid .ţ ă ă ă

3

STOCASTOCRA IA era încununarea logic a metoŢ ă delor de guvernare ce fuseseră experimentate timid către sfâr itul secolului al XX-lea, puse la punct în cursul secolului alş XXI-lea i care înlocuiser definitiv orice alt metod în secolul al XXII-lea. Spre mijloculş ă ă ă secolului al XX-lea, atunci când mai supravie uiau regimuri democrate, în care fiecareţ

trebuia s - i exprime p rerea asupra politicii de urmat, începuser s fie puse la punctă ş ă ă ă metode de sondaj ce permiteau în principiu s fie preă v zut atitudinea unor mari mase deă ă oameni în fa a unui caz particular sau, i mai mult, în cazul alegerii unui conţ ş duc tor. Acesteă metode au atins rapid un asemenea grad de perfec iune c putea i s anticipeze cu siguranţ ă ţ ă ţă rezultatele consult rii maselor, astfel încât votul devenise o formalitate. Când s-a generalizată utilizarea robo ilor i ora ele au început s decad , pentru c tot mai mul i preferau sţ ş ş ă ă ă ţ ă tr iasc la ar sau s duc o existen noă ă ţ ă ă ă ţă mad , organizarea scrutinului devenise tot maiă dificil . Procentajul absenteismului crescuse amenin tor. La înă ţă ceput au ap rut îngrijor rile,ă ă apoi s-a recunoscut c asta era evolu ia fireasc . Este mult mai u or s consul i un e ană ţ ă ş ă ţ ş tion bine ales decât s constrângi s vin la vot sute de milioane de adul i. Ca urmare aă ă ă ţ emigra iei spre lumile exterioare, popula ia Terrei se redusese considerabil, iar o mare parteţ ţ din problemele clasice, care necesitau ocentralizare puternic , disp ruser . În acela i timp, pară ă ă ş tea cea mai important a func iilor deă ţ coordonare i conş trol fusese încredin at robo ilor, care se porniser s transţ ă ţ ă ă forme planeta într-o gr din , ceea ce accentuase decliă ă nul ora elor. Consult rile populare au disp rut pur iş ă ă ş simplu, fiind înlocuite pe nesim ite cu sondaje.ţ

Epoca a intrat în istorie sub numele de epoca Sondorilor. Periodicitatea opera iuniiţ implica din ce în ce mai mult ca munca de sondaj i stabilirea e antioanelor s fieş ş ă încredin ate unor oameni afla i deasupra oric rei bţ ţ ă ănuieli. Era foarte u or, într-adev r, sş ă ă cucere ti puterea manipulând imperceptibil un e antion. Realizatorii sonş ş dajelor n-au fost pu i la ad post de aceast tenta ie, dar, pe ansamblu, i-au îndeplinit sarcina cu cinste. Auş ă ă ţ ş sfâr it prin a deveni o cast înzestrat cu un sistem riguros de principii i având aerul uneiş ă ă ş secte religioase.

Ei au dus metodele de anchetare la un asemenea grad de perfec iune, c a devenitţ ă posibil încredin area acestei activit i robo ilor. Dup cei apte ani ai crizei din Thuă ţ ăţ ţ ă ş le, marca i de lupte extrem de violente, oamenii au acţ ceptat s se încredin eze cu totul ma iniiă ţ ş hazardului pentru stabilirea e antioanelor. Rezultatul a fost un dezinteş res crescând pentru politic , dezinteres ce a adus cu el, sau cel pu in a coincis cu o er a prosperit ii pe Tterra,ă ţ ă ăţ astfel încât nimeni nu s-a mai gândit s revin la metoă ă dele anterioare. A devenit imediat clar c era inutil s recurgi la e antioane reprezentative pentru a-i alege pe cei meni i s in înă ă ş ţ ăţ ă mâini destinul planetei. Mult timp candida ii pentru posturile de conducere se înfruntaser înţ ă uria e jocuri televizate, ar tându- i posibilit ile, iar ultimul cuvânt îl aveau cei dinş ă ş ăţ e antionul reprezentativ, ale i de sondori. Cu timpul, num rul candida ilor s-a împu inat i aş ş ă ţ ţ ş devenit vizibil c to i cei care se prezentau nu erau atât de interesa i de problemele celorlal i,ă ţ ţ ţ cât de gustul puterii. Ultimul e antion consultat a hot rât c era preferabil s se încredin ezeş ă ă ă ţ cu totul în mâinile hazardului i c întâmplarea avea mai multe anse, decât jocul concurs,ş ă ş s aleag un om cinstit i drept. Era suă ă ş ficient s -i elimini de la tragerea la sor i pe ceiă ţ incapabili intelectual sau cu caractere periculoase. Ma inile se a-chitau perfect de aceastş ă sarcin de triere. Cum nivelul intelectual al umanit ii se ridicase considerabil datorită ăţ ă perfec ion rii mijloacelor de educa ie i cultur , proţ ă ţ ş ă centul de indivizi inap i s guverneze,ţ ă f r a deveni neă ă glijabil, a r mas destul de mic. Stocastocra ia a intrat în istorie.ă ţ

Constitu ia stocastocratic prevedea în mod expres, în anumite cazuri, recurgerea laţ ă anchetarea unui e anş tion reprezentativ al electoratului la cererea stocastocratului sau a adjunc ilor s i, sau chiar un referendum plaţ ă netar, devenit posibil în urma dezvolt riiă mijloacelor de comunica ie. Dar aceast clauz a Constitu iei c zuse repede în desuetudine,ţ ă ă ţ ă spre satisfac ia general .ţ ă

Celelalte lumi locuite adoptaser sisteme apropiate de cel p mântesc, cu excep iaă ă ţ unora, foarte pu in populate, ce au r mas credincioase formelor arhaice de conducere, caţ ă monarhia, dictatura, aristocra ia, democra ia sau parţ ţ tidul unic. Dar to i recuno teau, implicitţ ş din motive istorice, prioritatea stocastocratului de pe Terra, care domnea astfel, mai ales cu numele, asupra întregii confedera ii. El servea drept leg tur simbolic între diverseleţ ă ă ă planete locuite i avea un cuvânt de spus în caz de conş flict. Lui îi revenea dificila sarcin deă a defini politica umanit ii fa de extratere trii întâlni i la grani ele Universului explorat. iăţ ţă ş ţ ţ Ş doar el trebuia s aleag între prietenie i ur , între pace i r zboi.ă ă ş ă ş ă

4

JETURILE DE AER l-au salvat. F r ele ar fi c zut împreun cu resturileă ă ă ă aeroglisorului chiar deasupra bateriei care îl doborâse. Dar falezele ascundeau enormele ajutaje prin care aerul cald era suflat spre fundul v ii, împiedicând astfel z pada s seă ă ă a tearn . Pe acest invizibil culcu de aer, ca un clopot de sticl , alunecau intempeş ă ş ă riile pe tot parcursul anului, exceptându-le poate pe cele foarte puternice din timpul iernii, numeroase iş violente.

Langdon avusese impresia c atinge o suprafa elasă ţă tic atunci când traversaseă plafonul de aer. Î i contiş nuase apoi coborârea dus tot mai departe de resturile, acum invizibile, ale aeroglisorului. Tremura de team i de frig. Sub el, fundul v ii nici nu putea fiăş ă z rit. Undeva departe, în stânga lui, se auzea zgomotul cascadelor.ă

Încercaser s -l ucid . Se tr sese asupra aeroglisorului în a a fel încât s nu aib nici oă ă ă ă ş ă ă ans de sc pare. Fuş ă ă sese o tentativ de asasinat pl nuit cu sânge rece. Iar mijloaceleă ă ă

folosite fuseser pe cât de puternice, pe atât de nea teptate. Î i amintea perfect salvele deă ş ş proiectile. Cine mai utiliza pe Terra arme atât de învechite? În mod sigur, cineva care tia cş ă proiectoarele de raze erau inofensive în fa a unui aeroglisor protejat de un câmp inhiţ bitor de energie. i cineva capabil s repereze în noapte un aeroglisor pe care nu-l anun ase nimeni.Ş ă ţ

Fu atins de un suflu de aer rece, i tiu c se apropie de sol. Pe urm se zgârie deş ş ă ă crengi. Î i ap r fa a ou mâinile i declan para uta. Impactul fu mai brutal decât se a tepta.ş ă ă ţ ş şă ş ş T lpile i se afundar în p mântul moale, se cl tin o clip sub greutatea dispozitivuluiă ă ă ă ă ă antigravi-ta ional, apoi c zu i se rostogoli de câteva ori. Panta era atât de abrupt încâtţ ă ş ă crezu c nu se va mai opri niciodat . Un trunchi îi opri, în sfâr it, rostogolirea. Para utaă ă ş ş atârna din ce în ce mai grea de la terminarea zborului, c ci sistemul complex ce ac ionaă ţ asupra greută ii era pe cale de a restitui energia acumulat în timpul c derii. Langdon î iţ ă ă ş aminti fulger tor de pove tile oribile cu pilo i strivi i dup salt de para uta de care nu reu iă ş ţ ţ ă ş ş -ser s se desprind la timp. Desf cu leg turile în cea mai mare grab i ma in ria c zuă ă ă ă ă ăş ş ă ă inert la p mânt. Se adânci pu in în sol i încremeni acolo.ă ă ţ ş

Langdon respir adânc, apoi se întinse. Nimic rupt. C zuse într-o bezn aproape totală ă ă ă i z rea doar, printre crengile copacilor, dincolo de plafonul de aer cald, luş ă mina

tremur toare a stelelor. A ezat în patru labe, î i c ut pe pip ite ochelarii. În zadar. i-iă ş ş ă ă ă Ş pierduse probabil când s rise în gol i c zuser undeva pe fundul v ii, deaă ş ă ă ă supra agresorilor s i, împreun cu resturile navei.ă ă

I se puse un nod în gât. Î i pierduse aeroglisorul i, împreun cu el, biblioteca deş ş ă treizeci de mii de volume. Distribuitoarele de bunuri îi vor da un aeroglisor dac va ie i cuă ş bine din aceast aventur , dar nimeni nu va putea s -i înapoieze c r ile.ă ă ă ă ţ

Nu putea s r mân pe loc, dar tia i mai pu in încotro s - i îndrepte pa ii. În bună ă ă ş ş ţ ă ş ş ă parte i pentru c habar n-avea unde se afl . i chiar dac ar fi tiut, n-ar fi f cut mare lucru.ş ă ă Ş ă ş ă Nu avea obi nuin a plimb rilor lungi i, cu atât mai pu in, pe aceea a excursiilor la munte.ş ţ ă ş ţ Un om ca Zoltan ar fi ie it cu zâmbetul pe buzeş din încercarea asta, dar Langdon n-avea nimic în comun cu exploratorul.

Se gândea mai mult la riscurile imediate decât la semnifica ia atentatului. Situa ia luiţ ţ nu era în întregime disperat , o dat cu ivirea zorilor va g si, desigur, un robot care să ă ă ă alerteze Palatul. Asta dac nu cumva cei care tr seser asupra lui nu descoperiser c seă ă ă ă ă salvase i seşpuneau pe urmele lui ca s -l termine. Sau dac frigul nu-i va frânge ultimele puteri. Frigulă ă era mai pu in aspru decât la mare în l ime, dar îl p trundea pân în m duva oaselor i-iţ ă ţ ă ă ă ş d dea ghes s fac un foc. Gândul c focul va fi i un semnal pentru cei care scrutauă ă ă ă ş v zduhul i r scoleau resturile calcinate ale aeroglisorului îl opri s - i pun dorin a înă ş ă ă ş ă ţ practic . Mai bine s tremure, dar s r mân viuă ă ă ă ă .

Nu putea s fie un trimis al Palatului cel care tr sese asupra lui. Mai avea dreptul laă ă câteva clipe de libertate în momentul în care prima salv se ab tuse asupra lui, iar robo ii n-ă ă ţar fi îndr znit s pun în pericol via a stocasto-cratului. Ar fi încercat s -l conving într-ună ă ă ţ ă ă mod cât mai energic, dar n-ar fi dep it o anumit limit . Nu î i cuăş ă ă ş no tea nici un du manş ş personal. În orice caz, nu duşmanii care ar fi putut dispune de o antic baterie antiă aerian .ă Deci stocastocratul fusese vizat i nu Ingmş ar Langdon.

Întrebarea, era dac atentatele vor continua. Robotul îl avertizase c securitatea luiă ă putea fi asigurat doar în interiorul Palatului. Luase asta ca pe o figur de stil, dar vedeaă ă

acum c totul corespunde crudului adev r. Se întreb câ i stocastocra i muriser de moarteă ă ă ţ ţ ă bun în ulă timii ani. Cele întâmplate îi schimbau în întregime planurile. Ori unde ar fi mers, r mânea, de-acum încolo, stocastocratul. Deci un om amenin at. Doar Palatul putea s -iă ţ ă asigure o oarecare securitate. i nici n-ar mai fi avut motive s plâng pierderea c r ilor.Ş ă ă ă ţ

Era singur. Nu mai avea nimic. Poten ial, era omul cel mai puternic de pe P mânt, darţ ă niciodat nu se sim ise atât de dezarmat. Furia înlocuia treptat teama i parc nu mâi sim eaă ţ ş ă ţ nici frigul. Se va folosi din plin de noile sale puteri pentru a- i înfrânge agresorii. Î i spuseş ş c nu mai era chiar atât de sigur de protec ia ce i-o putea asigura Palatul. Inamicii s i g seauă ţ ă ă acolo sute de ocazii de a-l ucide. Avea acum mai mult decât un motiv ca s fug . Mai bineă ă s se ascund , am rât, la nevoie chiar i în lumea subteran a Nedemnilor, sau chiar, ceă ă ă ş ă dezastru! s p r seasc P mântul, decât s piar somptuos în pură ă ă ă ă ă ă pura stocastocra iei.ţ

Se ridic , ag ându-se de trunchiul copacului. Panta era atât de abrupt , încât se ineaă ăţ ă ţ cu greu pe picioare. Hot rî c trebuie s - i caute un ad post, o scobitur în stânc , în care să ă ă ş ă ă ă ă se piteasc pân la ziu . Diminea a va încerca s treac mun ii i s g seasc o intrare înă ă ă ţ ă ă ţ ş ă ă ă lumea Nedemnilor. Întreg P mântul îl credea mort, vor trage la sor i un alt stocastocrat, iară ţ el î i va reg si pacea pierdut i va putea, cu pu in noroc, s înceap s - i adune la locş ă ăş ţ ă ă ă ş biblioteca.

Probabil c adormise de mai multe ori, f r s - i dea seama, înghesuit între un pereteă ă ă ă ş stâncos i un brad, al c rui vârf se pierdea printre stele. Din când în când se trezea i scrutaş ă ş întunericul. Trosnete, scâr âituri, ip tul îndep rtat al animalelor, susurul unui izvor, lucruriţ ţ ă ă binecunoscute pentru el. Zgomotele obi nuite ale gr dinii plaş ă netare. Dar ultima dat când seă trezi, distinse un fel de hârâit surd ce deveni mai clar, trecu în registrul înalt, ca bâzâitul unei insecte furioase i nehot râte. V zu pe cerul ce începuse s se lumineze o luminiş ă ă ă ţă mi c toare. Era c utat. Se piti. Nu ş ă ă putea fi v zut.ă

Lumina coborî oblic, apoi disp ru în spatele perdelei de copaci. Crezu c este salvat.ă ă Dar bâzâitul încet , i v zu cum cre te în h i lumina unui far- puternic. Se lipi cu totul deă ş ă ş ăţş perete i începu s se ca ere. N-aveau nici cea mai mic ans s -l g seasc . Noaptea peş ă ţ ăş ă ă ă ă sfâr ite îl proteja, iar, la venirea zorilor, va profita de fiecare ne-regularitate a terenului i deş ş fiecare tufi .ş

— Langdon! Langdon!Era strigat. O voce de femeie, deformat de ecou, de distan , de megafon. Spotulă ţă

farului m tur peretele stână ă cos i îl intui brutal. Încerc s se îngroape în p mânt, s seş ţ ă ă ă ă acopere cu frunze, dar pata crud de lumin r mâă ă ă nea fixat pe el.ă

— Langdon, ie i de acolo. Nu- i fie team de nimic. Vin s te caut.ş ţ ă ă„O capcan ", î i spuse. Se gândeau probabil c este înarmat. Sperau s se înal e înă ş ă ă ţ

lumin pentru ca ei s -l poat doborî cu raza unui laser sau cu rafala unui autoă ă ă mat preistoric.Vocea deveni ner bd toare.ă ă— Langdon. Nu fi prost. Ie i de acolo.ş„Nu m las prins", gândi el. Î i amintea de eroii b trânelor romane poli iste, vâna i înă ş ă ţ ţ

noapte, cu elicopterele rotindu-se deasupra lor ca ni te ulii, cu ma inile strş ş ăb tând oseleleă ş ce mai existau înc în acele vremuri, cu vocile ce schimbau în eter indicative ciudate iă ş informa ii ucig toare. Pe vremuri mai erau i câini special dreţ ă ş sa i pentru a a ceva. tia, celţ ş Ăş pu in, nu mai existau. Fusese o epoc s lbatic i excitant i, într-un, fel, era gata s oţ ă ă ăş ăş ă retr iasc . Ideea asta îi d du curaj, se ridic i începu s alerge. Dac ajungea la cascad i oă ă ă ăş ă ă ăş traversa, avea o ans de sc pare. Putea chiar s urce deasupra plafonului de aer cald i s seş ă ă ă ş ă ascund în z pad , sfidând în l imile i frigul.ă ă ă ă ţ ş

Î i prinse piciorul într-o r d cin . „Doamne, cât de prost este între inut parcul sta", seş ă ă ă ţ ă gândi, întinzându-se pe jos cât era de lung. Raza de lumin nu-l sc pa. Ridi-cându- iă ă ş privirea, v zu, strânse pân la genunchi în cizme din piele fin , picioarele celei care îlă ă ă urm rea. Glezna îi zvâncnea dureros, dar nu se gândea la ea, ră ăm sese acolo, sprijinit înă coate, orbit de lumin , incapabil s disting chipul celei care îl chinuia. Se încord în aă ă ă ă ş-teptarea pocnetului sec al armei sau al luminii verzi, orbitoare, a gaserului, cea mai redutabil arm personal , emi torul unui fascicol de raze gama, îngust cât vârful acului.ă ă ă ţă

— Langdon, bietul meu b iat, spuse femeia. Ai petreă cut o noapte îngrozitoare.Redusese intensitatea luminii farului i înainta c tre el. Nu p rea s aib inten ii rele laş ă ă ă ă ţ

adresa lui.— M predau, spuse el. M predau. Nu trage i. O s fac ceea ce vre i. O s p r sescă ă ţ ă ţ ă ă ă

P mântul. E inutil s m ucide i.ă ă ă ţFemeia p ru uimit .ă ă— Dar nu vreau s te omor. Am venit s te caut. Nu mai este nici un pericol. Auă ă

plecat. N-am putut s vin mai devreme pentru c -mi era team c -i aduc pe urmele tale. Nuă ă ă ă sunt foarte inteligen i. Au crezut c ai r mas în aparat.ţ ă ă

Încerc s se ridice, dar glezna nu-l asculta. Reu i s se sprijine de un copac, dar evită ă ş ă ă s pun piciorul drept pe p mânt.ă ă ă

— Nu vrei s m ucizi? întreb .ă ă ă— Nu, spuse ea. Am venit s te salvez.ăSuspin adânc.ă— C r ile mele, spuse el. S rmanele mele c r i.ă ţ ă ă ţEa izbucni în râs, f cându-l con tient de ridicolul reă ş marcii sale. Acum era chiar lângă

el. Foarte tân r i, dup câte î i putea da seama, mijindu- i ochii, c ci o distingea greu dină ăş ă ş ş ă cea a miopiei sale, foarte frumoas .ţ ă

— Aparatul meu este ceva mai jos, spuse ea. Nu pot s -l aduc pân aici din cauzaă ă copacilor. Mi-e team . S plec m cât mai repede, poate au l sat o santinel .ă ă ă ă ă

Ideea asta îi d du for e noi. Era gata s mearg oriă ţ ă ă unde, numai s scape de valea astaă pe care zorii o f ceau i mai sinistr .ă ş ă

— Cum m-ai g sit? întreb el.ă ăEa î i trecu bra ul drept al lui Langdon pe dup gât i-l sprijini, în felul sta putea sş ţ ă ş ă ă

mearg sprijinindu-se cât mai pu in pe piciorul bolnav. În ciuda aspectului pl pând, ea eraă ţ ă destul de puternic .ă

— Para uta. Timp de o or dup aterizare, masa ei era suficient de mare pentru a fiş ă ă detectat . M uime te c nu s-au gândit la asta. Au preferat s se retrag imeă ă ş ă ă ă diat după atentat. i pe urm , c ldura corpului dumitale.Ş ă ă

Îi ar t , cu mâna r mas liber , un detector de infraro ii ce-i atârna la centur .ăă ă ă ă ş ă— Cine e ti?ş— Sandra... Sandra Devon.Î i r scoli memoria. Numele nu-i era str in. Izbucni.ş ă ă— Mama te-a trimis, nu-i a a? Ca s te m ri i cu mine. Ea a pus totul la cale. Car -teş ă ă ţ ă

de aici. Las -m , prefer s cr p de unul singur în v g una asta...ă ă ă ă ă ă— E ti nebun, spuse ea. Nu are nici un amestec. Chiar vrei s te las aici, în frig, cuş ă

entorsa asta ca s - i in de urât?ă ţ ţ ă— Nu.— Te-am urm rit pentru c ... (Î i mu c buzele, ezit , apoi se porni.) Tat l meu era...ă ă ş ş ă ă ă— Nu vreau s tiu nimic, mârâi el. Scoate-m de aici i taci.ăş ă şEa nu protest . Merser în t cere pân la aparat. Din cand înă ă ă ă când, Langdon î iş

în bu ea gemetele provocate de piciorul r nit. I se p rea c ea nu face nici cel mai mic efortă ş ă ă ă ca s -i aline durerile. Le in ca din senin i se l s s alunece în minuscula cabin aă ş ă ş ă ă ă ă aparatului cu aspect de jucarie.

— A teapt , spuse ea. Încerc sa operez para uta. E mai bine s nu l s m nici o urmş ă ş ă ă ă ăO a tept zece minute, revenindu- i cu încetul în c ldura blând a cabine. De cum s-aş ă ş ă ă

întors a aruncat parasuta în spatele scaunelor i a decolat la vertical . Au â nit din vale caş ă ţ ş din gura tunului.

— Unde mergem?— Unde ai vrea s mergem? spuese ea sec. La palat, bineîn eles.ă ţDe data asta nu mai avea nici o sc pare. Capcana se închisese asupra lui Ingmară

Langdon. Nu tiu dac treş ă buie s se lamenteze sau s se bucure la vederea cruci toareloră ă şă u oare ale Palatului, marcate cu sceptrul hazardului, ap rute din direc ie Ora ului ca s -iş ă ţ ş ă escorteze.

Cât mai dur drumul, st tu cu din ii încle ta i i se ă ă ţ ş ţ ş gândi. Devon, numele acesta îi spunea ceva. Mama lui începuse s -i în iruie ceva despre tat l Sandrei. Când v zu turnurileă ş ă ă Ora ului decupându-se pe cer asemeni crestelor unui munte, el în elese c era, probabil,ş ţ ă singurul om de pe planet .ă

Fostul stocastocrat se numea Devon. i acum ,Langdon nu mai avea nici o îndoial ,Ş ă fusese asasinat.

5

ÎNTREBAREA era de-a dreptul copil reasc i prin asta ă ăş TU atât mai îngrozitoare. Cine putea s doreasc moartea unui stocastocrat? Cel care îi succeda? în mod sigur nu era vorbaă ă ca el, Ingmar Langdon, s fi avut inten ia s -l asasineze pe Abram Devon. Dac ar fi fostă ţ ă ă dup el, Devon ar mai fi tr it înc un secol. Era vorba, deci, de cel ce i-ar fi urmat luiă ă ă Langdon dup atentat? Dar nimeni n-avea de unde s tie cine va fi ales, întreg, sistemulă ăş stocastocratic se baza pe faptul c era imposiă bil s prevezi alegerea hazardului. Ambi iaă ţ politic înă nebunise în asemenea hal un om incât pretindea s -i uciă d pe to i stocastocra iiă ţ ţ pân în clipa în care va fi ales? Era de neconceput. Dac un om ar fi f cut dovada unei astfelă ă ă de abera ii psihologice, ar fi fost trimis imediat printre Nedemni.ţ

Asta în cazul în care ma inile nu puteau fi corupte! Moartea lui Devon i recentulş ş atentat nu puteau s aib alt semnifica ie. Pentru ca un om sau o organiza ie s spere să ă ă ţ ţ ă ă cî tige acest joc uciga , trebuia ca acel om sau acea organiza ie s fie capabile s prevadş ş ţ ă ă ă viitorul sau, i mai bine, s influen eze Ma ina Hazardului. Iar dac viş ă ţ ş ă itorul înceta s mai fieă de nep truns i ma inile nu mai erau incoruptibile, lumea se pr bu ea. Stocastocra ia deă ş ş ă ş ţ -venea o aren în care se înfruntau toate ambi iile i pu-terile oculte. Stocastocratul,ă ţ ş bineîn eles, fiind ultimul care o afl . i în elegea totul de abia în momentul mor ii.ţ ă Ş ţ ţ

Întrez ri i o alt posibilitate. C ut cu febrilitate s - i reaminteasc scrierileă ş ă ă ă ă ş ă istoricilor trecutului care avuseser experien a unor astfel de crize politice. În trecut existaă ţ -ser mereu indivizi sau clase sociale care avuseser inteă ă resul sau crezuser c i-l g sescă ăş ă prin distrugerea structurilor politice existente. În general, erau oameni sau clase sociale îndep rtate de la exerci iul puă ţ terii. În prezent, era exact situa ia Nedemnilor. Doar ei puteauţ s urasc în a a hal stocastocra ia, ce-i inea prizonieri sub p mânt, pentru a ucide f r disă ă ş ţ ţ ă ă ă -cern mânt i f r urm de mil orice stocastocrat. Doar ei puteau n d jdui s -i terorizeze înă ş ă ă ă ă ă ă ă asemenea măsur pe virtualii stocastocra i, încât nimeni s nu mai îndr zneasc s in înă ţ ă ă ă ăţ ă mâini Sceptrul Hazardului, iar cei ale i s prefere fuga unei mor i sigure. Poate c sta era iş ă ţ ăă ş motivul pentru care Palatul înv luia în t cere moă ă dul în care î i g siser sfâr itul ceilal iş ă ă ş ţ stocastocra i.ţ

Un zgomot u or îl smulse din gândurile-i întunecate. Î i ridic privirea spre robotul ce-ş ş ăi masa glezna. O alt ma in , un android de data asta, intrase i luase o poă ş ă ş zi ie respectuoasţ ă în fa a lui. O raz de lumin se juca pe formele metalice ale robotului.ţ ă ă

— Distribuitorul Nilan solicit o întrevedere cu În lă ă imea Voastr .ţ ă— Pofte te-l în untru, spuse Langdon — apoi pled pedant: N-a putea s am odatş ă ă ş ă ă

ochelarii ia? I-am cerut de atâta timp i...ă ş— Am sf tuit-o pe În l imea Voastr s recurg la o mic opera ie, îi amintiă ă ţ ă ă ă ă ţ

respectuos robotul. În cel mai râu caz, am putea procura lentile de contact. Dar purtarea ochelarilor nu corespunde cu demnitatea îns rcin rii actuale. Reprezentan ii celor o sut deă ă ţ ă planete ar putea s considere ciudat ca o asemenea vechitur s urâ easc fa a În l imiiă ă ă ţ ă ţ ă ţ Voastre.

Langdon tu i. Drama, cu robo ii, era c nu puteai avea niciodat ultimul cuvânt. Erauş ţ ă ă extrem de respectuo i cu drepturile tale, dar la fel de exigen i i cu îndatoririle. i aveau unş ţ ş Ş foarte dezvoltat sim al protocolului.ţ

Distribuitorul Nilan intr cu pa i maiestuo i. Noble ea îi respira prin to i porii, de laă ş ş ţ ţ p rul lung i alb ce-i încadra chipul sever, cu barba bine îngrijit , pân la toga verde ceă ş ă ă acoperea ve mântul din piele ro cat . Era încins cu un lan de aur i purta inele enorme peş ş ă ţ ş fiecare deget. Langdon remarc faptul c - i ine în permanen pumnii strân i. Îl cuno teaă ă ş ţ ţă ş ş deja pe Nilan, care era un prieten al mamei sale. tia cât de mult ine la titlul s u de distriŞ ţ ă -buitor. Reparti ia bunurilor era, de altfel, una dintre puţ inele func ii publice care nu erauţ ţ l sate la alegerea hazardului. Era suficient s o ceri ca s o ob ii, asta în cazul în care era ună ă ă ţ post vacant i îndeplineai anumite condi ii. Munca în sine nu era epuizant , c ci în mareş ţ ă ă parte era asigurat de robo i, dar avea în lumea stocasto-cra iei o aur de prestigiu. Pe dreptă ţ ţ ă sau pe nedrept, distribuitorii se considerau a fi urma ii sondorilor. Erau, în principiu, supu iş ş autorit ii absolute a stocastocratului, c ruia îi serveau drept consilieri, influen ându-i astfelăţ ă ţ politica.

Nilan f cu un gest i robotul îi oferi un scaun pe care el se a ez chiar în fa a luiă ş ş ă ţ

Langdon. Nu g sise de cuă viin s se încline protocolar, i Langdon îi fu recuţă ă ş nosc toră pentru asta, c ci, spre deosebire de robo i, deă ţ testa protocolul.

— Sunt bucuros c În l imea Voastr a sc pat din atentatul pus la cale s v curmeă ă ţ ă ă ă ă via a, spuse Nilan cu un glas suav. În cel mai evident mod Hazardul v ocroţ ă te te i v vaş ş ă purta pe culmile gloriei.

— V mul umesc, spuse Langdon cu o voce r gu it .ă ţ ă ş ăArdea de ner bdare s -i pun câteva întreb ri distriă ă ă ă buitorului care cuno tea mult maiş

bine decât el situa ia politic , dar înc nu îndr znea s angajeze conversa ia pe un teren atâtţ ă ă ă ă ţ de fierbinte. Dar Nilan nu-i l s timp s respire.ă ă ă

— Sper c În l imea Voastr este gata s ordone ură ă ţ ă ă m rirea i pedepsirea agresorilor.ă şLangdon se foia pe locul lui.— Oh! Mda, m gândesc c cei din garda Palatului se vor ocupa i de asta. F ră ă ş ă ă

aceast micu Sandra De-von, nu cred s a fi scos-o la cap t. L-a i cunoscut foarte bine peă ţă ă ş ă ţ tat l ei, nu-i a a?ă ş

— Devon. Bineîn eles. Un om remarcabil care, în floaţ rea vârstei, a fost smuls admira iei noastre, ba chiar, a îndr zni s spun, afec iunii noastre.ţ ş ă ă ţ

— Cum a murit?Nilan p ru surprins.ă— Un accident de vân toare, spuse el, dup o clip . A fost g sit mort în parculă ă ă ă

Hespar, cu arma lâng el. S-a spus, dar ce nu se spune într-un Palat ca acesta, c greutateaă ă îns rcin rii primite i-a zdruncinat min ile. N-am fost, bineîn eles, niciodat de acord cuă ă ţ ţ ă r ut i de genul sta.ă ăţ ă

Distribuitorul se ridic i se îndrept spre fereastra ce se deschidea deasupra h ului. Laăş ă ă picioarele lui se întindea Ora ul Palatului, o suit de turnuri descresc toare în în l ime, pânş ă ă ă ţ ă la a li se pierde urma printre copacii pădurii din jur, i care erau pictate în toate culorileş curcubeului. Ora ul Palatului putea s ad posteasc mai multe milioane de locuitori, darş ă ă ă rareori num ra mai mult de câteva sute de mii. Aici erau adunate arhivele Terrei i o bună ş ă parte din cele ale altor lumi. El p stra ascunse în cl dirile i în subsolurile sale cea mai mareă ă ş parte a, marilor ma ini ce asigurau coordonarea func iilor vitale. Putea fi considerat unş ţ creier al planetei, dac nu unul al întregului univers uman.ă

— Totu i, continu Nilan, cred c este în interesul lini tii stocastocratului, în interesulş ă ă ş pre ioasei sale s nţ ă ăt i, s se bazeze pe consilierii s i, s nu aib nici o reăţ ă ă ă ă inere în a împ r iţ ă ţ cu ei responsabilitatea ce-i apas pe umeri. Vede i, stocastocratul Devon era un om dotat cuă ţ o puternic personalitate, înclinat spre mister, întunecat chiar, pu in încrez tor în consilieriiă ţ ă s i. Pe scurt, lua hot râri de unul singur i, chiar dac nu mi-am aplecat urechea la toateă ă ş ă zvonurile, m întreb dac nu cumva dificult ile sarcinii sale nu-i tulburaser min ile.ă ă ăţ ă ţ

Langdon se smulse din bra ele robotului care îi masa glezna i se strâmb de durere.ţ ş ă Avertismentul lui Nilan era foarte clar. Cât se poate de clar.

— i dac a fost ucis? spuse el, pe un ton neutru.Ş ăNilan îsi schimb brusc atitudinea.ă— Oh! s nu crede i una ca asia. Asasinatul este un lucru de neconceput în zileleă ţ

noastre. Iar cel al unui stocastocrat nu v d cum ar putea reu i. Sunt luate toate m surile. Vă ş ă ă gândi i la a a ceva în urma atentatului prin care a i trecut. Bineîn eles, un stocastocrat areţ ş ţ ţ numero i du mani, dar nu ş ş i se poate întâmpla nimic.

— Ce du mani?şFigura sobr a lui Nilan c p t un aer stupefiat.ă ă ăă— Democra ii, de exemplu. ti i c doresc r sturnarea stocastocra iei.ţ Ş ţ ă ă ţ— Credeam c aceast mi care a disp rut de secole.ă ă ş ă— Gre eal , dragul meu Langdon, gre eal . Mai sunt i în zilele noastre oameni careş ă ş ă ş

sper s ne întoarcem la asemenea arhaisme precum votul i alegerile libere. V imagina iă ă ş ă ţ a a ceva? O s -i întâlni i, de altfel, i pe culoaş ă ţ ş rele Palatului. Nu sunt chiar to i ni te fanatici,ţ ş dar...

— S fie arunca i printre Nedemni, r cni Langdon. N-a vrea s fiu asasinat înă ţ ă ş ă propriul meu palat.

— Nici s nu v gândi i la una ca asta, Langdon. Ar provoca un scandal enorm. iă ă ţ Ş nim nui, aici, nu-i trece prin cap s atenteze la via a dumneavoastr . În afara Ora ului, astaă ă ţ ă ş da, unii dintre democra i ar putea recurge la acte extreme. i chiar aici, v m rturisesc, esteţ Ş ă ă

bine s fie supraveghea i. A fi vrut s v previn de ceva chiar în sensul discu iei noastre,ă ţ ş ă ă ţ dar îmi este greu s o fac.ă

— Spune i!ţ— Sincer s fiu, mi-e team c n-o s v las cea mai bun impresie.ă ă ă ă ă ăRobotul se agita, str duindu-se s prind din nou piciorul lui Langdon.ă ă ă— V ordon s vorbi i!ă ă ţLangdon sim ea c venise timpul s - i manifeste auţ ă ă ş toritatea.— Este în leg tur cu micu a Sandra Devon. tiu c -i sunte i îndatorat, dar este multă ă ţ Ş ă ţ

prea tân r i nu- i asă ăş ş cunde simpatiile pentru mi carea democrat . Mi-e team s nu fi avutş ă ă ă o influen nefast i asupra tat lui ei. Ar fi mai bine s o îndep rta i.ţă ăş ă ă ă ţ

— O s v d, spuse Langdon.ă ăSe gândi la mutra pe care ar fi f cut-o mama lui auzindu-l pe Nilan.ă— Nu-i nici o grab . Venisem s ' v supun aten iei lucruri mai serioase, dar nu vreauă ă ă ţ

s abuzez de timpul dumneavoastr . Da, da, tiu cât este de pre ios. Am preg tit un materială ă ş ţ ă în leg tur cu conferin a interplaă ă ţ netar din aceast sear , ti i, politica pe care o vom duceă ă ă ş ţ fa de extratere tri. L-am scris de mân , tiind c nu pute i s suferi i înregistr rile. Vede i,ţă ş ă ş ă ţ ă ţ ă ţ cultura înc nu s-a pierdut de tot.ă

Distribuitorul scoase de sub tog un sul de hârtie.ă— Citi i toate astea când o s fi i cu mintea limpede. M-am gândit c ar fi bine s ti iţ ă ţ ă ăş ţ

despre ce este vorba înainte de a auzi opiniile celorlal i. Nu-mi mul umi i, era de datoriaţ ţ ţ mea. Prietenia pe care o port mamei dumneavoastr ...ă

— V sunt recunosc tor, morm i Langdon.ă ă ă— Pe curând, spuse distribuitorul. Nu ezita i s m chema i dac ave i nel muriri. Facţ ă ă ţ ă ţ ă

parte din acea categorie de oameni care nu se simt deranja i niciodat .ţ ăU a îl înghi i f r zgomot. Langdon r sfoi hârtiile, dar literele îi jucau în fa a oş ţ ă ă ă ţ chilor.— Fie- i mil , d -mi m car lentilele de contact, gemu el, adresându-se robotului.ţ ă ă ă

6

I ASTFEL, fie c o dorea sau nu, era prins, înc din primele zile ale domniei sale, înŞ ă ă plasa intrigilor de palat. Avea de ales între fermitatea cu care încerca s -l conving Nilan iă ă ş f i a du m nie a democra ilor. Iar greut ile nu se opreau aici: alian a celor o sut de lumiăţş ş ă ţ ăţ ţ ă locuite se dovedea la fel de superficial ca i securitatea stocasto-cratului. Nu vedea nici oă ş ie ire din labirint, cel pu in nici una sigur . Blestema Ma ina Hazardului ce-i hot râse oş ţ ă ş ă astfel de soart .ă

Se sim ea i mai pu in atras de via a politic . Aten ia celor din jur nu-l l sa, totu i,ţ ş ţ ţ ă ţ ă ş indiferent. Începea s înă eleag , sau credea c în elege, de ce unii fugeau de pozi ia deţ ă ă ţ ţ stocastocrat. Ei bine, dac lucrurile deveneau insuportabile, îi r mânea înc solu iaă ă ă ţ dispari iei de pe scena vie ii. Întoarse acest gând pe toate fe ele. Nu-i conţ ţ ţ venea. Se iveau îns consecin e interesante. Dac nu puă ţ ă teai ucide un stocastocrat, îl puteai oare împinge la sinucidere? O fraz a lui Nilan îi reveni în minte. Descoperiseă

oare misterul mor ii lui Devon? Se aplec încet spre robotul ce-i masa glezna. L-ar fiţ ă putut întreba foarte bine chiar i pe el, c ci toate memoriile robo ilor erau interş ă ţ conectate, formând o uria entitate mecanic .şă ă

— Dac a avea chef s m sinucid, spuse el f r grab , m-ai l sa s o fac?ă ş ă ă ă ă ă ă ă— Constitu ia interzice sinuciderea stocastocratului, spuse robotul, f r s se întrerupţ ă ă ă ă

din munc . Avem totu i misiunea s veghem ca nimic r u s nu i se întâmple în l imiiă ş ă ă ă ă ţ voastre, la nevoie chiar i împotriva voin ei dumş ţ neavoastr .ă

Iat r spunsul la întreb rile sale. Robo ii erau preă ă ă ţ zen i peste tot i erau infailibili. Iar oţ ş gard special , chiar dac invizibil , o tia acum, veghea asupra stocastoă ă ă ă ş cratului înc dină clipa în care intra în Palat. Devon nu putuse deci s fie victima unui asasinat i nu putuseă ş nici s se sinucid , doar dac ma inile nu puteau fi i ele corupte.ă ă ă ş ş

Una peste alta, î i spuse el, f cându-se comod în foş ă toliu i l sând robotul s -i punş ă ă ă lentilele de contact, totul promitea s fie la fel de palpitant ca în vechile romane. i la fel deă Ş periculos.

Începu s citeasc hârtiile acoperite cu scrisul volună ă tar al lui Nilan.

7

PE DURATA ultimelor patru secole, oamenii se lansaser , ca un val furios, înă cucerirea spa iului. Progresând, apoi oprindu-se, ca pentru a- i trage sufletul, pornind peţ ş urm din nou, în ritmul expansiunii demografice i a evolu iei tiin ei. La început planetele,ă ş ţ ş ţ pe urm stelele. Mai întâi stelele apropiate, atinse de nave ce se târau prin spa iu cu vitezeă ţ infraluminice, apoi stelele îndep ră tate, relativ îndep rtate, c ci transpa iul învinsese distană ă ţ -ele. i asta f r nici o limit , c ci nu erau distan e prea mari pentru un transpa iu, odinioarţ Ş ă ă ă ă ţ ţ ă

numit i transportor de materie. Dar cum energia consumat cre tea proporş ă ş ional cu distan aţ ţ str b tut , exista, practic, o limit imă ă ă ă penetrabil a abisurilor pe care oamenii voiau s le exă ă -ploreze. Iar p trunderea oamenilor în adâncuri, asemeă nea unei uria e caracati e cu numeroseş ţ tentacule, înainta spre centrul galaxiei.

La fiecare dintre etape, la fiecare nou salt spre necunoscut, omul fusese înso it de oţ team din ce în ce mai mare i de o speran tot mai firav : teama i speran a de a întâlni oă ş ţă ă ş ţ alt specie dotat cu inteligen , speran a de a-i cunoa te modul în care a reu it să ă ţă ţ ş ş ă st pâneasc materia i teama de a- i vedea amenin ate libertatea i securitatea. Înc de laă ă ş ş ţ ş ă primii pa i f cu i în cucerirea spaş ă ţ iului, fuseser dezgropate, chiar i în sistemul solar, urmeţ ă ş foarte vechi ale trecerii unor fiin e inteligente. Legende mai vechi de patru secole, ce- iţ ş aveau obâr ia înainte de conflictul din Thule, povesteau c o fiin mitic , numit fie Jorş ă ţă ă ă Arian, fie Jorge Beyle, nici în întregime om, nici în întregime ma in , luase contact cuş ă civiliza iile îndeţ p rtate. Dar pu ini erau cei care î i mai aminteau de asta, c ci, după ţ ş ă ă integrarea culturilor i dispari ia conflictelor politice, oamenii pierduser gustul istoriei, celş ţ ă pu in pe P mânt. Langdon auzise legendele, dar asta riu însemna mare lucru. Toate seţ ă încheiau la fel de simplu, m rturi-sindu- i ignoran a, spunând doar c Jor Arian disp ruse,ă ş ţ ă ă c pornise într-o c l torie fantastic ce urma s -l poarte în jurul galaxiei i, conformă ă ă ă ă ş planului ini ial, mult mai departe, pân la îndep rtatele nebuloase. i acest sfâr it ambiguuţ ă ă Ş ş coincidea atât de bine cu mituri i mai vechi, care vorbeau de domnia i plecarea zeilor "ceş ş urmau s se întoarc la sfâr itul timpului, mituri al c ror miez fană ă ş ă tezist fusese bine stabilit, a a încât Langdon era sigur c legenda lui Jor Arian nu era decât ultima resurgen aş ă ţă supersti iilor ancestrale.ţ

În ciuda acestor legende, teama i speran a omului de a pune cap t singur t ii lui înş ţ ă ă ăţ univers avea o justificare. C ci navele, r t cind prin lumea cunoscut , stabiă ă ă ă liser cu infiniteă precau ii contactul cu un imperiu str in. Cum fusese vorba de navele unor exploratoriţ ă r t citori sau de cele ale unor negustori, cu to ii dornici s p săă ţ ă ă treze secretul i neechipa iş ţ pentru o adev rat cercetare tiin ific , rapoartele r m seser vreme îndelungat conă ă ş ţ ă ă ă ă ă -tradictorii i vagi. P mîntul b nuia chiar c unele planete vasale p streaz doar pentru eleş ă ă ă ă ă anumite informa ii. Dar, dintr-o dat , în fa a amenin rii ce plana asupra lumilor aflate laţ ă ţ ţă grani a cu o cultur i cu o tehnologie incredibil de puternice, ele hot râser s recurg laţ ăş ă ă ă ă sprijinul sto-castocratului. Realizaser c , bazându-se doar pe propriile lor puteri, fie peă ă timp de pace, fie pe timp de r zboi, n-ar fi reu it s poarte singure enorma sarcin aă ş ă ă contactului cu str inii. Cel pu in trebuiau puse în comun toate resursele umanit ii.ă ţ ăţ

Textul lui Nilan descria sumar pa ii deja f cu i, conş ă ţ tactele prudente i pân atunciş ă perfect neutre ce fuseser stabilite. Dou specii st teau la pând printre stele. Oameniiă ă ă ă puteau s descrie doar prin cuvinte nepotrivite noile conceptele ce le erau dezv luite, naveleă ă str inilor. Ignorau, îns , aproape totul despre organizarea lor soă ă cial , despre chipul lor, dacă ă aveau vreunul, despre vorbirea lor, dac aveau vreuna. Ignorau chiar — i asta era mult maiă ş grav — dac extratere trii reu iser s elaboreze studii am nun ite asupra societ ii umane.ă ş ş ă ă ă ţ ăţ În fond, informa iile ajungeau prin intermediul atâtor limbi, societ i, prin spa iu i timp,ţ ăţ ţ ş obstacole ce le denaturau i le cerneau, încât valoarea lor era nesigur .ş ă

Raportul lui Nilan se dorea obiectiv. Era plin de referin e i nu încerca s tragţ ş ă ă concluzii nici într-o direc ie, nici în alta. Totu i, citindu-l i recitindu-l, Langdon sim ea înţ ş ş ţ spatele cuvintelor o inten ie ascuns . Ea ar fi sc pat unui cititor superficial i i-ar fi sugeratţ ă ă ş în mod incon tient modul de comportare, politica de urmat. Dar gusturile i educa ia luiş ş ţ Langdon îl împinseser la o analiz ' am nun it i suspicioas . Era un detaliu pe care Nilană ă ă ţ ăş ă îl ignorase. i grija cu care î i alesese cuvintele îl f cea pe Langdon s cread c încerca s -lŞ ş ă ă ă ă ă

influen eze. Grija pe care i-o ar tase Nilan oferindu-i un, text scris i nu o înregistrare seţ ă ş întorcea împotriva autorului. Pân i în felul în care scria era poruncitor, autoritar, u orăş ş megaloman, ceea ce nu putea decât s -l tr deze pe Nilan în ochii lui Langdon.ă ă

Punctul de vedere al lui Nilan era clar. Spera într-un conflict între oameni iş extratere tri. Nu- i imagina c te-ai putea în elege cu o form de inteligen atât deş ş ă ţ ă ţă îndep rtat de cea uman . De i nu o spunea deschis, pl nuia cu sânge rece un r zboi. Pentruă ă ă ş ă ă el era evident c trebuie s învingi sau s dispari. Era o concep ie despre lumea pe careă ă ă ţ Langdon ar fi împ rtă ă it-o cu mare u urin : str inii nu-i spuneau nimic bun. Oricare ar fiş ş ţă ă fost inten iile lor, ar fi adus dezordinea în echilibrul galaxiei umane i un val de descopeririţ ş s-ar fi rev rsat inexorabil de la marginile universului cunoscut, pân la Terra. Ideea îiă ă displ cea profund lui Langdon i ar fi vrut s cread c era astfel în asentimentul maă ş ă ă ă jorit iiăţ p mântenilor. Dar faptul c încercaser s se foloseasc de prejudec ile sale îl irita. Nu eraă ă ă ă ă ăţ omul care s se lase am git de cuvinte, i chiar dac nu dorea s fie ini iatorul unei noiă ă ş ă ă ţ politici, le va da de în eles c nu-l pot manevra atât de u or. Era, înainte de orice, oţ ă ş problem de orgoliu profesional.ă

Dac punctul de vedere al lui Nilan era foarte clar, inten iile lui ascunse erau ceva maiă ţ pu in. Ce avea el de câ tigat dintr-un conflict între oameni i extratere tri? Era clar cţ ş ş ş ă raportul îi tr da convingerile, dar care era scopul? Era singurul b gat în afacerea asta? Sauă ă era reprezentantul unui grup ce încerca s cad la pace cu stocastocratul prin intermediulă ă lui? Cea de-a doua variant era mai u or de crezut.ă ş

Langdon ezita. Iat c în momentul în care piciorul încetase s -l mai supere, excita iaă ă ă ţ i tensiunea intelecş tual , cu care nu era obi nuit, îi d deau ame eli. i treă ş ă ţ Ş buia s asiste laă

conferin chiar în acea sear , trebuia s încerce s descurce i ele acelor interese i opinii.ţă ă ă ă ţ ş Întreg universul se complicase grozav în ultimele dou zeci i patru de ore.ă ş

Vocea îl f cu s - i întoarc privirea. Era chemat pe nume.ă ă ş ă— Ingmar. Ingmar.Caut cu privirea prin înc pere silueta feminin , pe urm ochii i se îndreptar spreă ă ă ă ă

fereastr i o v zu pe Sandra Devon, care p rea c plute te în gol, în afara cl dirii, stândăş ă ă ă ş ă într-un echilibru instabil. Se sprijinea cu o mân de pervazul ferestrei i nu p rea delocă ş ă îngrijorat , în ciuda pozi iei periculoase. Erau cel pu in ase sute de metri pân la bazaă ţ ţ ş ă cl dirii.ă

— Ingmar, vreau s - i vorbesc.ă ţchiop tând, Langdon se apropie de fereastr . Nici un geam nu-l separa de gol, spreŞ ă ă

deosebire de aeroglisoare. O simpl perdea de aer realiza o separare aproape etan întreă şă mediul înc perii i cel exterior. Un câmp de for invizibil juca rolul unei corni e careă ş ţă ş r sfrângea spre înal-turi aerul suflat. Sandra Devon se men inea în echilibru pe această ţ ă corni ..şă

Îi întinse mâna. Ea intr cu o mi care supl . Langdon suspin adânc. Rareori fuseseă ş ă ă pus în situa ia de a vedea mai mult de o persoan pe s pt mân , iar aceste înţ ă ă ă ă tâlniri repetate începeau s -l oboseasc .ă ă

— E ti nebun . De ce n-ai intrat pe u ?ş ă şă— Mi-ai fi spus c nu vrei s m mai vezi. i, pe urm , n-am încredere. Pere iiă ă ă Ş ă ţ

Palatului au uneori ochi i urechi.şSe întoarse de jur-împrejur. Doar robotul aducea cu ceva viu.— i am o para ut . Chiar dac a fi c zut, cred c a fi ajuns jos f r nici oŞ ş ă ă ş ă ă ş ă ă

zgârietur .ă— Nu e ti sigur ?ş ăEa cl tin din cap.ă ă— Trebuie s tii s - i asumi riscuri.ăş ă ţO trase spre un fotoliu, dar ea refuz s se a eze. Cu ajutorul lentilelor de contact, oă ă ş

vedea pentru prima dat clar, i hot rî în sinea lui c era extrem de atr g toare cu bretonulă ş ă ă ă ă negru ce-i desena pe frunte o inimoar . Îi vorbea foarte încet, optind ca un copil.ă ş

— Am vrut s te previn înc de cum am aflat c e ti ales. Eram sigur c vor încercaă ă ă ş ă ă s te ucid . Dar am ajuns mult prea târziu. A fost o întreag aventur s m in pe urmelă ă ă ă ă ăţ e tale.

— M-ai urm rit?ă— Tot timpul. M-a îngrijorat la culme momentul în care ai luat în l ime ca s treciă ţ ă

mun ii. Aparatul meu nu este atât de puternic ca s te fi putut urm ri dac ai fi hot rât sţ ă ă ă ă ă atingi stratosfera.

— Ac ionezi de una singur ?ţ ăEa ezit .ă— La început am crezut c le e ti complice i au reu it s influen eze ma inile.ă ş ş ş ă ţ ş

Numele t u nou nu ne spunea nimic.ă ă— Nou ?!... insist el.ă ăEa nu-i b g în seam întreruperea.ă ă ă— Dar ne-am interesat i am în eles c nu e ti omul care s aib ambi ii politice. Poateş ţ ă ş ă ă ţ

c sta este i motivul pentru care te-au ales, dar este mult mai probabil c te aflai în pericolăă ş ă de moarte. Asta gândeam. i nu pe nedrept. Ceilal i erau de p rere s te l s m s - i jociŞ ţ ă ă ă ă ă ţ ansa. Dar eu m gândeam la tat l meu.ş ă ă

— A fost ucis, nu-i a a?şEa îl aprob , cu ochii înl crima i.ă ă ţ— Si tu? Ce s-ar fi întâmplat dac te-ar fi reperat?ă— M-ar fi doborât. Dar aparatul meu era mult prea mic.Langdon se gândi o clip . C po i s - i ri ti via a s -l salvezi pe un necunoscut,ă ă ţ ă ţ ş ţ ă

dep ea puterea lui de în elegere. Era clar c via a lui avea o oarecare valoare pentru ace tiăş ţ ă ţ ş „noi" misterio i pe care ea îi reprezenta. Era lini titor, într-un sens.ş ş

— Cine sunt ei? o întreb .ă— Cei care au încercat s ... Nu tim înc cu adev rat. Nu tiam înc totul. Suntemă ş ă ă ş ă

înc slab organiza i.ă ţÎ i acoperi brusc gura cu mâna.ş— N-ar fi trebuit s v vorbesc. Nici nu tiu ce gânde ti.ă ă ş ş— Avem aceia i du mani, spuse el. E ti de partea deş ş ş mocra ilor, nu?ţEa se înro i.ş— Democra ii. Da. i tat l meu era unul dintre ei. Se povestesc lucruri îngrozitoareţ Ş ă

despre noi, dar nimic nu este adev rat.ăCrezu c o s se pun pe bocit. O cuprinse pe dup umeri. Sandra nu-i amintea prină ă ă ă

nimic agresivitatea primei sale so ii. Cu toate c , se corect el, f cea dovad de multţ ă ă ă ă ă hot râre i spirit de ac iune. tia din experien c -i mai bine s te p ze ti de femeile cuă ş ţ Ş ţă ă ă ă ş aparen fraţă gil .ă

Ea z ri hârtiile împr tiate pe fotoliu i, eliberându-se din îmbr i area lui, seă ăş ş ăţş îmb o .ăţ şă

— Nilan a fost pe aici, spuse ea. Îi recunosc parfumul. Iar hârtiile astea au ie it dinş mâna lui. Sper c m car nu e ti de partea lui.ă ă ş

— Habar n-am de partea cui sunt. Ceilal i au aerul c o tiu mai bine decât mine.ţ ă şTonul sarcastic al vocii lui Langdon nu f cu nici o impresie asupra Sandrei Devon.ă

Parcurgea hârtiile în cea mai mare grab .ă— tii s cite ti? se mir Langdon.Ş ă ş ă— Mda... Aproape to i Democra ii tiu s citeasc .ţ ţ ş ă ăLangdon re inu informa ia. Nu prea coincidea cu cele auzite despre Democra i. Apoiţ ţ ţ

î i continu gândul. Ei sperau în revenirea la o formul politic arhaic . Era normal s aibş ă ă ă ă ă ă gustul c r ilor i al trecutului. Cel pu in aveau ceva în comun. Cam pu in, totu i, ca s -iă ţ ş ţ ţ ş ă aleag drept alia i, chiar i pentru o scurt perioad .ă ţ ş ă ă

— Nu-i greu de ghicit c Nilan te-a pus în gard în ceea ce m prive te. N-ar fi vrut să ă ă ş ă te întâlnesc. Dac i-ar fi stat în putere, m-ar fi îndep rtat din Palat. Dar nu îndr zne te i, deă ă ă ş ş altfel, nici nu are dreptul. Sunt fiica lui Devon, a stocastocratului Devon.

— Doar eu pot s te izgonesc din Palat, a a-i?ă ş— Mda, recunoscu ea, absorbit de lectur .ă ă— Crezi c o s fiu de acord cu ei?ă ă— Nu tiu înc . O cred. Nu sunt sigur .ş ă ăLucrurile p reau s se limpezeasc , în ciuda ezit rilor Sandrei Devon. Dou tabereă ă ă ă ă

erau fa în fa . Un punct câ tigat.ţă ţă şFlutur violent hârtiile în aer, cuprins de furie.ă ă— Dar este îngrozitor ce sus ine aici, gemu ea. În întregime fals. Sper c nu crezi niciţ ă

un cuvânt.

— Nu sunt foarte inteligent, spuse el. La urma urmei, ce vrea?Ea îl fix cu ochii mari, îngrozi i.ă ţ— Spune c extraterestrii sunt brute sângeroase. Spune c trebuie distru i pân laă ă ş ă

ultimul. Spune c trebuie deă clan at un r zboi cum nu s-a mai v zut altul în istoria omenirii.ş ă ă Mai c -i gata s sus in c str inii ar fi mai r i decât democra ii. i chiar ar spune-o, dac ară ă ţ ă ă ă ă ţ Ş ă fi capabil s urasc pe cineva sau ceva mai r u decât pe Democra i.ă ă ă ţ

— N-am v zut nimic de genul sta, spuse Langdon, stânjenit.ă ăEa arunc scârbit hârtiile, care se împr tiar pe jos.ă ă ăş ă— Nu tii s cite ti cu adev rat. Trebuie pus punctul pe i. E ti chiar tâmpit!ş ă ş ă ş— Nu chiar în halul sta, dar cum po i s fii sigur de ceea ce sunt sau nuă ţ ă ă

extratere trii? I-ai v zut?ş ă— Nu, recunoscu ea c zut pe gânduri. Dar... din ceea ce tim, nu vor r zboi.ă ă ş ă— Mi-e team c nu cânt resc prea mult p rerile Deă ă ă ă mocra ilor.ţEa îl fix de-a dreptul îngrozit .ă ă— E ti mai r u decât în orice închipuire. Ar fi trebuit s te las în mun i. Dac nu mi-arş ă ă ţ ă

fi fost team c ...ă ăSe opri brusc.— Team c ?...ă ă— În fond, ce mai conteaz , izbucni ea. O s i-o spun. Dac nu mi-ar fi fost team c ,ă ăţ ă ă ă

data urm toare, vor reu i, c vor strecura un om de-al lor în tragerea la sor i.ă ş ă ţ— Înc nu le-a reu it. Ma inile Hazardului s-au ap rat cu succes.ă ş ş ă— Nu prea grozav. Oricum, nu le-a reu it pe deplin. Dac le-ar fi mers, ar fi fost multş ă

mai siguri pe ei. Nu s-ar fi purtat cu m nu i...ă ş— În eleg...ţPuria n-o p r sise pe Sandra Devon.ă ă— Dar tu, tu e ti prost i plin de prejudec i. În plus, habar n-ai de nimic. Te apucş ş ăţ ă

disperarea. Sunt sigur c nici m car n-ai fost în spa iu.ă ă ă ţEra rândul lui s bat în retragere.ă ă— Nu, m rturisi el.ă— Eu, eu am fost. Nici nu po i s - i închipui ce înţ ă ţ seamn asta. Nu po i s în elegi oă ţ ă ţ

specie care cutreier printre stele, exploreaz , cucere te lumi noi. Mintea ta nu poateă ă ş cuprinde vastitatea spa iului i c este loc penţ ş ă tru toat lumea, c este absurd s te ba iă ă ă ţ pentru...

Vocea i se stinse. Nu-l putea face s în eleag spaă ţ ă iul. Era prea nou, prea mult, preaţ str in experien ei lui. Tot ceea ce tia provenea din c r i sau din înregistr ri. Dar putea s - iă ţ ş ă ţ ă ă ş imagineze. Putea s - i imagineze o tâă ş n ra singur , pierdut în spa iu, nu, nu singur , deă ă ă ţ ă altfel, nici pierdut , ci confruntat cu nenum rate situa ii ineă ă ă ţ dite, contemplând stelele dintr-un unghi necunoscut pe P mânt, respirând în atmosfere virgine pân atunci r suă ă ă fl rii umane,ă înfruntând alt atrac ie gravita ional , leg nat de alte vânturi, pârjolit de razele unui altă ţ ţ ă ă ă ă soare. Putea s - i imagineze pericolul, descoperirile, curiozitatea, pasiunea, tot soiul deă ş lucruri pe care el nu le încercase decât prin intermediul c r ilor, prin intermediul impreă ţ siilor, sentimentelor, opiniilor altcuiva. Î i putea imagina, de i era aproape de neconceput, aceastş ş ă fragilitate aruncat în neant. tia de unde î i trage ea hot rârea, cuă Ş ş ă rajul, for a.ţ

— Pot s în eleg, se hot rî el.ă ţ ă— Nu trebuie s -l urmezi, s i te supui. E ti atotpuă ă ş ternic. E ti stocastocratul. Nuş

trebuie s te la i manipulat în seara asta. O s fiu acolo. O s te ascult. O s te ajut, chiară ş ă ă ă dac nu pot s iau cuvântul. Nu va trebui decât s m prive ti.ă ă ă ă ş

Îl implora acum. El se întoarse, jenat.— Nu se poate ca tat l meu s fi murit degeaba.ă ă— În l imea Voastr , începu robotul.ă ţ ă— Vine cineva, spuse Langdon.Se întreb , plictisit, dac Nilan fusese avertizat de prezen a Sandrei Devon i seă ă ţ ş

întorcea. Vru s o roage s se ascund , dar ea i-o lu înainte.ă ă ă ă— Am plecat. Prea pu in timp am avut la îndemân .ţ ă— Pe fereastr ?ă— Da, pe fereastr . Pe acolo am cele mai multe anse ca s nu fiu observat .ă ş ă ă— Nu face asta, vru el s -i spun . Nu- i asuma acest risc.ă ă ţ

Dar ea i-o lu iar înainte, se afla deja deasupra h uă ă lui i, de la fereastr , o v zu cumş ă ă alunec pe o corni invizibil , purtat de curentul de aer. Se aplec i, cu inima strâns , oă şă ă ă ăş ă v zu cum coboar din ce în ce mai reă ă pede, o furnic sau, mai bine, un p ianjen suspendat laă ă cap tul unui fir invizibil. Antigravul ei reac iona ca o ventuz asupra câmpului de for ceă ţ ă ţă înconjura cl direa. O mai auzi strigând:ă

— Pe curând, Ingmar, o s ne mai întâlnim.ăÎ i spuse c întreg ora ul o putea vedea astfel, aluneş ă ş când prin aer, apoi descoperi c nuă

era nimeni jos, doar o peluz verde, ca un golf printre cl diri, i str lucirea metalic aă ă ş ă ă robo ilor. Nimeni nu o privea. i chiar dac i-ar fi venit cuiva ideea s priveasc imensaţ Ş ă ă ă fa ad curbat , ar fi confundat-o cu nenum ra ii robo i afla i la lucru i care pluteau, asemeniţ ă ă ă ţ ţ ţ ş ei, deasupra h ului. Uitase s o întrebe ceva. Oare m rturisea oricui convingerile ei deă ă ă -mocratice? Ar fi fost suficient ca s o împing printre Nedemni. Sim ea o strângere de inimă ă ţ ă imaginându- i-o exilat sub p mânt, departe de nem rginirea spa iului, deş ă ă ă ţ parte de verdea aţ gr dinilor terestre, departe de libertatea pe care i-o d doar vederea cerului i a orizontuluiă ţ ă ş deschis.

Cl tin din cap. Nu putea s se lase influen at de simă ă ă ţ patia pe care o încerca pentru Sandra Devon, cum nu putea s aib încredere în hârtiile lui Nilan. tia totu i c a marcat ună ă Ş ş ă punct. Ignora înc în întregime ce repreă zentau extratere trii, dar tia c sunt dou tabereş ş ă ă opuse care se înfrunt în umbr i c ar putea fi folosit de unii contra celorlal i.ă ăş ă ţ

Asta cel pu in dac nu se hot ra s lupte pe cont propriu, sau dac nu fusese dejaţ ă ă ă ă manipulat f r s - i dea seama.ă ă ă ş

Totul p rea la fel de pasionat ca-n c r ile vechi. Simă ă ţ ea c poate s domine situa ia.ţ ă ă ţ Avea chiar impresia c este unul dintre pu inii p mânteni capabili s o fac .ă ţ ă ă ă

Apoi descurajarea i oboseala puser st pânire pe el.ş ă ă— În l imea Voastr , repet robotul.ă ţ ă ă— Da.— Este timpul ca În l imea Voastr s se îmbrace pentru conferin .ă ţ ă ă ţăLangdon suspin adânc v zându-l pe robot apropiindu-se, i disp ru aproape cu totulă ă ş ă

în stofele ve mântului adus de ma in rie.ş ş ă

8

REPREZENTAN II defilau prin fa a sa. Erau mai bine de o sut i î i spunea, plin deŢ ţ ăş ş furie, c toate astea vor dura la nesfâr it, iar b rba i i femei purtând cele mai ciudate haineă ş ă ţ ş vor veni în fa a lui f r s scoat un cuvânt. Înc de la începutul ceremoniei fusese fascinatţ ă ă ă ă ă de diferen ele pe care le descoperea între rasele umane, de pigmentul pielii lor, de fe eleţ ţ palide sau col uroase, de ochii p trunz tori sau blajin-verzui, de staturile m -t h loase sauţ ă ă ă ă ă de siluetele silfide. Prin semne aproape imperceptibile sau s rind în ochi, sfidând oriceă perspicacitate, se f ceau remarcate diferen ele dintre culturi. Un reprezentant era îmbr cat înă ţ ă negru din cap pân -n pi-ciare i avea o siluet auster ce sublinia surâsul crud, înveselit doară ş ă ă de str lucirea unei pietre ce-i atârna pe piept, la cap tul unui lan de aur. Un altul era plin deă ă ţ zorzoane. Al treilea purta arme fanteziste. O femeie, aproape goal sub o pelerin de pene,ă ă puse în fa a lui genunţ chiul în p mânt. O alta îi înfrunt insolent privirea i nu schi decât oă ă ă ş ţă scurt mi care din cap, în semn de reă ş cunoa tere a superiorit ii stocastocratului.ş ăţ

Încerc s cânt reasc sentimentele afi ate pe furi de fe ele lor i s fac o primă ă ă ă ş ş ţ ş ă ă ă selec ie între cei care p reau sinceri i ceilal i. Dar b rba ii i femeile din fa a lui aveau oţ ă ş ţ ă ţ ş ţ experien mult mai serioas în jocul puterii, i se îndoia c ar l sa s se vad mai mult decâtţă ă ş ă ă ă ă consider ei necesar.ă

Ascult distrat introducerea. St tea în fa a amfiteaă ă ţ trului, coco at pe un soi de tronţ inconfortabil i flancat de o gard de robo i androizi. Câ iva delega i c scau ostenş ă ţ ţ ţ ă tativ. Al iiţ u oteau. Asta implica din partea lor o consiş ş derabil obi nuin cu astfel de ceremonii.ă ş ţă

O bun bucat de timp fu consacrat rezolv rii unor întreb ri minore, problemelor deă ă ă ă ă circula ie interstelar , construc iei i instal rii de noi transpa ii, în leg tur cu care Langdonţ ă ţ ş ă ţ ă ă interveni doar formal. Problemele adev rate erau rezolvate chiar între delega i i era evidentă ţ ş c disă cutaser în culise, iar facerea lor public n-avea alt scop decât s oficializeze solu iileă ă ă ţ adoptate.

Un murmur de excitare str b tu sala când robo ii aduă ă ţ ser o machet ce reproducea, peă ă cât de fidel posibil, respectând depozi iile martorilor, o nav extraterestr .ţ ă ă

Langdon se aplec s o examineze mai bine. Nu g sea nici un sens în aglomerarea deă ă ă forme geometrice, de bande sub iri, de piramide, de tije i curbe variabile. Nimic nu aminteaţ ş liniile pure i avântate ale navelor umane. Dar tr s turile ei p reau dominate de o percep ieş ă ă ă ţ cu totul aparte a esteticii. Era normal ca o alt specie s produc structuri diferite.ă ă ă

Totu i, cât de ciudat ar fi fost, originalul acestei maş chete func iona. Asta semnificaţ faptul c se baza pe aceă lea i legi fundamentale, identice pentru oameni i pentruş ş extratere tri. Asta însemna c exist cel pu in un teren comun ce-ar face posibil întâlnirea.ş ă ă ţ ă

Langdon o z ri intrând pe Sandra Devon. Încerca s se fac remarcat cât mai pu ină ă ă ă ţ posibil, dar îi f cu un semn rapid. Se a ez în ultimul rând al amfiteatrului.ă ş ă

Începur s vorbeasc reprezentan ii planetelor care luă ă ă ţ aser contact cu extratere trii.ă ş Primul era un b rbat înalt i usc iv, care explica totul pe un ton rece, precis i nu ezita să ş ăţ ş ă foloseasc termeni tehnici. Din timp în timp, un alt delegat se apleca spre robotul secretară aflat lâng el, cerându-i, f r îndoial , l muriri. Dorian povestea cum o nav de explorare aă ă ă ă ă ă planetei sale, patrulând la peste treizeci de ani lumin de planeta mam , înregistrase cu sură ă -prindere prezen a str inilor. Extratere trii trecuser i ei prin aceea i surpriz . Cele douţ ă ş ăş ş ă ă nave au stat în expectativ la câteva secunde lumin una de alta. C pitanul navei umaneă ă ă refuzase s se apropie mai mult, dar trimisese o vedet automat în recunoa tere, iară ă ă ş ma in ria, ajuns în preajma navei str ine, disp ruse. Poate c fusese disş ă ă ă ă ă trus , poateă capturat dintr-un motiv necunoscut. Era imă posibil s spui dac era vorba de un act ostil sauă ă dac str inii acceptaser pur i simplu vedeta ca un cadou, conservând-o pentru studiu. Nuă ă ă ş dup mult timp, vasul extraterestru se volatilizase. Poate c accelerase atât de brusc încâtă ă detectoarele navei umane fuseser incapabile s -l urm reasc în curs . Dorian insist asupraă ă ă ă ă ă faptului c toate procedeele de comunicare întrebuin ate r m seser f r r spuns. Fie str iniiă ţ ă ă ă ă ă ă ă foloseau mijloace inedite, fie n-aveau chef s intre în dialog cu oamenii. Cel pu in peă ţ moment, Dorian înclina c tre a doua ipotez .ă ă

Ceilal i reprezentan i istorisir întâmpl ri aproape idenţ ţ ă ă tice. Timide încerc ri deă comunicare fuseser totu i înă ş registrate. Pe canalele lor de transmitere a imaginilor iş sunetelor, oamenii emiseser simboluri simple i imagini ale planetei lor. Evitaser îns să ş ă ă ă indice pozi ia lor exact în spa iu i, ori de câte ori avusese loc o întâlnire, se înţ ă ţ ş torseser laă baz pe drumuri cât mai ocolite ca s - i fac pierdute urmele. Navele str ine nu le d duseră ă ş ă ă ă ă niciodat impresia c îi urm resc.ă ă ă

În schimb fuseser captate modula ii neregulate, a c ror structur p rea s fieă ţ ă ă ă ă aleatorie. Era imposibil s spui dac sunt purt toarele unor mesaje sau este vorba doar deă ă ă parazi ii ce înso eau adev ratele mesaje ce n-au putut fi reţ ţ ă cep ionate. Cei mai buni anali ti aiţ ş speciei umane î i deş dicau în întregime timpul i energia descifr rii acestei proş ă bleme, dar rezultatele erau descurajatoare.

Singura concluzie care putea fi tras din aceste înă tâlniri era c tehnologia str inilor eraă ă cel pu in echiva-lent , sau poate chiar superioar , celei umane. Lumile lor de origine erauţ ă ă necunoscute. Cum navele de explorare nu g siser nici o urm a prezen ei lor pe cele maiă ă ă ţ indep rtate lumi cunoscute i cum întâlnirile avuseser loc într-o zon bine determinat aă ş ă ă ă spa iului, teoria preţ dominant estima c vin de foarte departe, probabil dină ă tr-o alt galaxie.ă

S-au încins discu ii pasionate. Unii erau de p rere c trebuie capturat cu orice pre oţ ă ă ă ţ nav str in i, în orice caz, înarmat sistematic omenirea în a teptarea unui r zboi iminent.ă ă ăş ă ş ă Ceilal i, din contr , se gândeau c trebuie studiate i mai activ noi c i de comunicare.ţ ă ă ş ă

Ce r zb tea net din propunerile primilor era faptul c nu acord prea mult încredereă ă ă ă ă stocastocra iei pentru a înfrunta criza ce se preg tea. Propuneau explicit necesiţ ă tatea unui guvern mult mai autoritar.

Lucrurile se precipitau.— Din câte tiu eu, declar un reprezentant, contacş ă tele între oameni i extratere trii auş ş

mers mai departe decât s-a spus aici. Îi suspectez c au agen i infiltra i în sânul societ iiă ţ ţ ăţ umane, probabil chiar i în aceast adunare.ş ă

Declara ia avu efectul unei bombe. Cel pu in jum tate dintre delega i se scular înţ ţ ă ţ ă picioare, vociferând. Robo ii din garda lui Langdon emiser un sunet strident. Calmul fuţ ă restabilit. Langdon suspin . Putea s 'citeasc pe chiă ă ă purile celor din fa a sa ambi ia, ura,ţ ţ teama i, mult mai rar, calmul pe care îl impunea situa ia dat . Despre orice ar fi fost vorba,ş ţ ă

lucrurile trebuiau înfruntate cu mult luciditate i sim al realului. Avea impresia c este sină ş ţ ă -gurul capabil s o analizeze la rece. Poate i pentru c nu se sim ea direct implicat. Poate iă ş ă ţ ş pentru c nu f cea parte din nici una dintre taberele adverse.ă ă

— B nuiesc, relu delegatul, c extratere trii au ină ă ă ş tervenit în func ionarea Ma iniiţ ş Hazardului. Acuz stocastocra ia c nu mai este decât un mod de guvernare trucat, care neţ ă împinge pas cu pas spre pierzanie. Ce ar putea fi mai potrivit pentru invadatori i ce ar fiş mai u or decât s -l fac ales, în numele hazardului, de ni te ma ini, pe un agent de-al lor?ş ă ă ş ş

Privea fix în direc ia lui Langdon. Acesta încerca s pun ordine în uvoiul de' gânduriţ ă ă ş ce-l cutreierau. Presupunerile denun ate de vorbitor erau însp imânt toare.ţ ă ă

Aruncau o lumin nou asupra neprev zutelor întâmpl ri ale sale. În afara celor două ă ă ă ă grupuri pe care le cuno tea, cel pu in un al treilea manevra din umbr , dac spuseleş ţ ă ă delegatului erau bine fundamentate. Pân atunci crezuse c atentatul c ruia îi c zuse victimă ă ă ă ă putuse fi organizat de Democra i sau de grupul de care îi vorbise Sandra De-von i c ruia îiţ ş ă apar inea probabil Nilan, un grup ce doţ rea instalarea unui soi de dictatur . Dar la fel de bineă puteau s fie responsabili agen ii str inilor. Poate c erau deja legate alian e între diverseleă ţ ă ă ţ grupuri. De exemplu, între str ini i Democra i. De ce avea Sandra o p rere atât de bună ş ţ ă ă despre extratere tri? Îndep rt ideea unei complicit i. P rea sincer . Dar putea fiş ă ă ăţ ă ă manipulat .ă

În acest caz, de ce încercase s -l salveze? i de cine anume fusese asasinată Ş stocastocratul Devon? Mai exista o ultim variant : exista o mi care împotriva extratereă ă ş ş-trilor, o mi care de rezisten ce-i considera pe stocasto-cra i ca agen i ai acestora i încercaş ţă ţ ţ ş s -i nimiceasc . Deă ă von fusese eliminat. El însu i sc pase ca prin urechile acului.ş ă

Cu ei num rul grupurilor care se înfruntau în umbra puterii ajungea la patru, f r a-iă ă ă mai pune la socoteal pe intrigan ii ce- i urm reau ambi iile personale. Destui.ă ţ ş ă ţ Stocastocra ia nu era simpl decât în aparen .ţ ă ţă

Dac membrii unei mi c ri de rezisten împotriva str inilor gândeau c este un agent,ă ş ă ţă ă ă era o singur cale s -i descurajeze. O cale periculoas , c ci nimeni nu putea s anticipezeă ă ă ă ă toate consecin ele. Trebuia s se fac lumin .ţ ă ă ă

— Sunt de acord s se fac o anchet , spuse Langdon calm. De fapt, cer în mod expresă ă ă ca o anchet s fie demarat . Propun ca delegatul ce tocmai ne-a împ rt it b nuielile sale să ă ă ă ăş ă ă fie pre edintele comisiei de anchet , iar comisia s fie alc tuit din dou zeci de membriş ă ă ă ă ă ale i din rândurile dumneavoastr .ş ă

Un murmur se f cu auzit. Propusese o grav eludare a uzan elor terestre recomandândă ă ţ ca membrii comisiei s fie ale i în loc s fie tra i la sor i. Dar cum tocmai onestitateaă ş ă ş ţ Ma inii Hazardului era în cauz , nu se putea altfel. Ar fi fost posibil, evident, s recurg la oş ă ă ă metod primitiv de tragere la sor i. „Dar, se gândi el, există ă ţ ă vreun joc la care nu se poate tri a?" Î i r spunse neş ş ă gativ. Dac str inii, sau un grup oarecare, erau capabili s influen ezeă ă ă ţ decizia Ma inii Hazardului, trebuia s fie în stare s controleze de la distan mi careaş ă ă ţă ş zarurilor sau traiectoria unei bile.

— Protestez, spuse Nilan.Stupefac ia f r margini i se citea pe fa . Ar fi treţ ă ă ţă buit, totu i, s fie mul umit, î iş ă ţ ş

spuse Langdon, dac se temea de str ini în m sura în care o declarase. Asta dac nu cumvaă ă ă ă era îngrijorat c anchetă a ar putea descoperi lucrurile despre care-i vorbise Sandra Devon.

Langdon î i trecu mâna peste frunte. I ele se încurcau. Sperase s -i domine, m carş ţ ă ă atâta cât s - i p streze echi-librul, dar speran a lui era pe cale de a se spulbera.ă ş ă ţ

Ea disp ru cu totul când luminile se stinser i o lovitur brutal îl culc la p mânt.ă ăş ă ă ă ă Sim ise peste el corpul metalic, rece, al robotului. Garda se revoltase? Pricepu imediat cţ ă androidul îi salvase via a. Pe deasupra lor se încruci au fasciculele cenu ii, uciga e, aleţ ş ş ş gaserelor. H ră m laia se înte ea în întuneric. Se rostogoli la baza trepă ţ telor i încerca s seş ă descotoroseasc de mantia ce-l paă raliza. Mâini str ine îl ajutar . Sandra Devon îi opti laă ă ş ureche:

— Ai f cut ce-ai putut. Nu trebuia s -i iei atât de repede, dar n-pm avut cum s teă ă ă previn. Vor capul t u acum. În cinci minute vor fi aici, înarma i cu automate, i va urma ună ţ ş m cel. Ai lor s-au pus deja la ad post.ă ă

— Dar... robo ii, începu el.ţ— Nu tiu. N-a avea încredere în ei. Ascult , o s te conduc. Las -te r pit de aiş ş ă ă ă ă

no tri. Putem s -i mobiliz m pe mul i în jurul numelui t u.ş ă ă ţ ă

— i s -i aduce i pe Democra i la putere. Nu-s de acord, scrâ ni el.Ş ă ţ ţ şEra o ciud enie continuarea conversa iei sub focul gaăţ ţ serelor, i în a teptarea uneiş ş

mor i iminente, dar niciodat nu fusese mai calm. N-avea nici un chef s-o urmeze. Nu se vaţ ă mai l sa c l uzit de nimeni. Îl nemul umea ceea ce urma s fac , dar avea nevoie de pu ină ăă ţ ă ă ţ ă lini te. Era s tulş ă de atâtea atentate i r piri. Pricepea cam ce-l împinsese pe stocastocratulş ă Devon la sinucidere.

Cu pumnul strâns o lovi pe Sandra Devon dup ceaf . N-o nimeri bine prin întunerică ă i mâna îi alunec în p rul ei. Sandra gemu: O lovi din nou. Ea se pr bu i. Ar fi fost multş ă ă ă ş

mai fericit dac ar fi avut-o în fa pe Herbie, prima lui so ie.ă ţă ţPip i prin întuneric. Scandalul nu se potolise. Sfâr i prin a pune mâna pe carcasa unuiă ş

robot. „De ce nu intervenise înc garda?" Pe optite, puse robotului întrebarea. Robotul îiă ş r spunse cu o voce sugrumat , neobi nuit , ireal .ă ă ş ă ă

— Câmp inhibitor. Nu mai suntem în leg tur cu cenă ă trul de comand . Nu pot luaă singur o hot râre.ă

— Po i s mi te supui? întreb Langdon.ţ ă ă— Da, dac ordinul este u or de în eles.ă ş ţ— Bine, spuse Langdon. Condu-m la o ie ire. A teapt , trage-o i pe ea.ă ş ş ă şNu putea s o lase acolo. Urmau s apar asasinii. O împinse, f când-o s alunece peă ă ă ă ă

podea, i o încredin roş ţă botului.— Întunericul nu te jeneaz ?ă— Nu, îl asigur robotul.ăLangdon se ridic pe jum tate. Tirul armelor era înă ă dreptat în sus i n-avea alt scopş

decât s sporeasc panica. U ile erau probabil încuiate, dar robotul tia desigur o ie ire deă ă ş ş ş siguran . O ie ire pentru robo i. Nici nu putea s caute alta, c ci pe moment nu avea accesţă ş ţ ă ă decât la memoria lui curent .ă

— Aprinde- i reflectorul, ordon robotului, sprijininţ ă du-se cu o mân pe um rul luiă ă metalic.

— Reflectorul aprins.Langdon î i lipi capul de cel al robotului. Nu vedea decât un minuscul con opalescentş

ce nu arunca nici un fel de lumin . Aerul era plin cu un gaz, sau un câmp eneră getic împiedica lumina s se transmit . Chiar i razele extrem de penetrante ale gaserelor erauă ă ş frânte. Se întreb dac erau deja victime.ă ă

Aluneca pe corpuri moi. Trupuri de oameni. Asta era probabil r spunsul la întrebare.ă Spera ca jum tatea de ton a robotului s le ocoleasc în loc s le striveasc . Dar nu eraă ă ă ă ă ă singur. Prefera s nu afle r spunsul la asemenea întrebare.ă ă

Robotul se opri. F cuser o bucat de drum. Un panou din perete se roti i se treziră ă ă ş ă sc lda i în lumin . Langdon întoarse capul. În spatele lor, întunericul p rea un zid neă ţ ă ă gru, impenetrabil, ce înv luia tumultul în mister. Auzi pocnetul primelor rafale. Toat afacereaă ă fusese prost organizat . Îi luase pe nea teptate. În acela i timp era clar c unul dintre grupuriă ş ş ă avea o putere considerabil în Palat.ă

— Ce pot s fac pentru În l imea Voastr ? întreb robotul.ă ă ţ ă ăÎ i rec p tase vocea i contactul cu centrul de control. Langdon se sim i st pân peş ă ă ş ţ ă

situa ie. Rebeliunea urma s fie în bu it în urm toarele minute, iar organizatorii eiţ ă ă ş ă ă demasca i. Greu de crezut c nu- i preg tiser o porti de sc pare, dar poate c s riserţ ă ş ă ă ţă ă ă ă ă peste cal într-un moment de furie.

— Du-o în apartamentele ei, spuse. i arat -mi o cale de a ie i din Palat.Ş ă şRobotul se supuse.— În l imea Voastr trebuie s fie înso it de o escort .ă ţ ă ă ţ ă— Nu, i-o t ie Langdon.ăPrev zuse acest obstacol. Î i spusese îns c , pe moă ş ă ă ment, centrul de control era

dep it de evenimente, poate chiar atacat. Putea deci s fug .ăş ă ăRobotul nu protest . În aparen , totul se petrecea a a cum prev zuse.ă ţă ş ă— Ave i grij de ea, mai spuse.ţ ă

i începu s alerge în lungul culoarelor ce traversau zidurile Palatului i serveauŞ ă ş exclusiv circula iei robo ilor. Era, cu siguran , primul om care se aventura pe acolo de multţ ţ ţă timp încoace. Fugind, scornea un plan. Stocastocra ia se va demasca singur . Democra ii iţ ă ţ ş ceilal i î i vor încheia socotelile între ei. Extratere trii n-aveau decât s vin . El, Langdon,ţ ş ş ă ă

inea la propria sa lini te. Îi r m seser câ iva prieteni i sper s -i conving s pun umţ ş ă ă ă ţ ş ă ă ă ă ă ărul.Ajunse în fa a unui plan înclinat ce se afunda în adânţ curile Palatului urmând o pantă

înfrico tor de abrupt i, o frac iune de secund , ezit . Apoi î i d du drumul. Aluşă ăş ţ ă ă ş ă nec , oă clip , pe acest neobi nuit tobogan rezervat roboă ş ilor, clip ce i se p ru un secol. Crezu c oţ ă ă ă s se zdroă beasc de un zid, dar zidul pivot , l sându-l s treac . Ateriz pe un gazon des.ă ă ă ă ă ă Soarele asfin ise. Turnul înalt al Palatului se umplu de lumini.ţ

Era liber. Ie ise din Palat. Deasupra lui v zduhul freş ă m ta de vacarmul unei încle t riă ş ă furibunde.

9

N-AVEA TIMP DE PIERDUT. Alerg peste peluz . Planul lui se sprijinea peă ă speran a c va ajunge la hanţ ă garele în care erau parcate aeroglisoarele folosite de robo iiţ Palatului înainte ca lucrurile s intre în matca lor iireasc . Trebuia s alerge mai mult de ună ă ă kilometru i îi lipsea obi nuin a unui astfel de efort. Se str duia, îns , i inea ritmul. Steleleş ş ţ ă ă ş ţ se aprindeau una câte una pe cer. Respira tot mai greu. Dac ajungea la hangare dup ceă ă echipa de control a Palatului ar fi fost iar st pân pe situa ie, n-ar mai fi sc pat de obliga iaă ă ţ ă ţ de a accepta o escort . Fuga ar fi fost ratat . Strânse din din i i gr bi pasul. În fa a lui seă ă ţ ş ă ţ în l au siluetele bondoace ale aero-glisoarelor.ă ţ

Terenul nu era luminat. Robo ii n-aveau nevoie de lumin ca s se descurce. Dinţ ă ă fericire, locul nu era împrejmuit, ci doar camuflat într-o v iug .ă ă

Puse ochii pe primul aparat. Un monoloc ce servea robo ilor pentru îndeplinirea unorţ misiuni de leg tur sau supraveghere când nici un alt mijloc de locomo ie nu era utilizabil.ă ă ţ Deschise portiera. Cabina nu fusese conceput pentru un om, dar putea s se descurce. Ceră ă -cet în grab manetele de comand . Îi va fi, cu siguran , greu s piloteze acest aparată ă ă ţă ă proiectat în alt scop, dar va reu i. Oricum, se baza i pe pilotul automat al aero-glisorului.ş ş

Trase aer în piept. Nimeni nu-i va sta în cale. Porni spre apus, c utând gr bit circuiteleă ă electronice care ar fi putut lega aparatul de turnul de control. Ca orice om al secolului al XXIV-lea, avea câteva cuno tin e elemenş ţ tare în domeniu i le folosi din plin. Sfâr i prin aş ş g si circuitele periculoase i le scoase din func iune. Aparatul, pe care-l pilota atât de repedeă ş ţ cât îl ineau puterile, cel pu in nu mai putea fi rechemat la baz .ţ ţ ă

Asta însemna s se orienteze dup stele, c ci nu mai dispunea de nici un sistem deă ă ă radio-goniometrie. tia, din fericire s piloteze i o astfel de metod arhaic , descifrat înŞ ă ş ă ă ă vechile manuale de naviga ie, i se amuzase uneori i în trecut folosind-o. Acum îi era deţ ş ş folos. Ciudat cum vechile tehnici ale umanit ii, devenite în timp o simpl curiozitate,ăţ ă puteau s - i recapete locul de cinste în conă ş di iile unei crize!ţ

Se sim ea sigur pe el, cu inima împ cat , mai mult decât fusese vreodat . Senza ia deţ ă ă ă ţ team nedefinit , de neadaptare, pe care o sim ise ani în ir, disp ruse pe nesim ite. Tr iaă ă ţ ş ă ţ ă sentimentul bine definit c este singurul om de pe P mânt care tie cu exactitate ce vrea iă ă ş ş care este gata s foloseasc orice mijloc pentru a- i atinge elul. Chiar i ambi io ii de genulă ă ş ţ ş ţ ş lui Nilan nu tiau cu adev rat ce vor. Ignorau ce ar fi descoperit de inând puş ă ţ terea. Tr iauă vaga speran c vor g si astfel ceva ce le lipse te. Dar el, Langdon, tia c este o speranţă ă ă ş ş ă ţă de art . B rba ii asemeni lui Nilan c utau puterea cu gândul c astfel î i vor pune ordine înş ă ă ţ ă ă ş via a lor, sfâr ind cu nesiguţ ş ran a i chinul ce-i st pânea, dar nu aveau nici cea mai micţ ş ă ă ans . El, Ingmar Langdon, î i dorea doar pacea i singur tatea.ş ă ş ş ă

C l toria dur peste zece ore. Adormi de câteva ori, dar f r s se odihneasc , fiindăă ă ă ă ă ă mult prea agitat, iar pozi ia în care st tea — de-a dreptul inconfortabil . Visa lucruri f rţ ă ă ă ă cap i coad , ce-i fugeau imediat din minte. Extratere trii, Nilan, Sandra Devon iş ă ş ş Democra ii într-o hor ame itoare. Herbie era aruncat printre Nedemni i-l implora s oţ ă ţ ă ş ă scoat de acolo, iar el se mul umea să ţ ă rânjeasc sinistru, strigându-i c -i mult prea târziu caă ă s -i pese de ea. Se trezi de data asta lac de sudoar, dar curaă jul nu-i sl bise. Aeroglisorul seă învârtea în cerc într-un amfiteatru glaciar din mun i. Ajunsese.ţ

Coborî. Aeroglisorul urmase cu con tiinciozitate indiş ca iile date de el, orientându-seţ dup stele. Lamaseria Corei Durban se afla la picioarele lui, coco at pe unul dintre versan i.ă ţ ă ţ

Travers p tura de nori. Luminile lamaseriei stră ă ăpungeau cea a, pe care jetul de aerţ cald izvorât din ajutajele ascunse în peretele stâncos nu reu ea s o îmş ă pr tie. Plonj dreptăş ă

spre terasa lamaseriei, încrez tor în cuno tin ele sale despre acele locuri, manevrând cu miiă ş ţ de precau ii tijele minuscule, proiectate pentru un robot. Dispozitivele electromagneticeţ asigurau mi c rilor robo ilor o precizie mult mai mare decât aceea a muş ă ţ şchilor corpului omenesc. Dar, cu pre ul unei încord ri deosebite, Langdon spera s evite catastrofa.ţ ă ă

Veni la aterizare pu in cam în vitez , dar sistemele de siguran ale aeroglisoruluiţ ă ţă func ionar din plin. Fu scuturat puternic în clipa în care aparatul atinse pţ ă ământul. R suflă ă u urat. Portiera se deschise i se strecur afar , iînc mai chiop ta, dar piciorul nu-l maiş ş ă ă ă ş ă durea atât de r u. Drogurile pe care i le administraser robo ii spulberaser oboseala. Unaă ă ţ ă peste alta, în ultimele douăzeci i patru de ore, situa ia lui se îmbun t ise vizibil. Nu- iş ţ ă ăţ ş f cea mari iluzii asupra anselor ascunse, dar cel pu in era liber i spera s in iar în mâiniă ş ţ ş ăţ ă frâiele propriului s u destin. Aproape uitase c r ile i aeroglisorul distrus. Î i amintea doară ă ţ ş ş c este în pericol. i c acum avea o ans de a sc pa viu.ă Ş ă ş ă ă

10

TREBUIA s traverseze platoul înghe at ca s ajung în lamaserie. De câte ori v zuseă ţ ă ă ă aici, zburând la câ iva meţ tri în l ime, nava lui Alexis Zoltan, proasp t sosit din-tr-oă ţ ă ă îndep rtat c l torie interstelar ? Acum platoul era pustiu. Luminile str luceau împ cate.ă ă ăă ă ă ă Unele chiar pâl-pâiau, ceea ce însemna c grija reconstituirii mersese pân la a lumina uneleă ă înc peri cu tor e sau cu l mpi cu gaz. Se strâmb . Aceste preocup ri estetice, pe care leă ţ ă ă ă împ ră t ise i el cândva, i se p reau îngrozitor de îndep rtate, str ine.ăş ş ă ă ă

Reflectoarele, ce m turau de obicei esplanada, erau stinse. Cora nu a tepta nici ună ş vizitator. Într-un fel, era chiar mai bine. Langdon prefera s nu fie deranjat. Ceea ce avea deă gând s -i cear era cu totul special.ă ă

S ri peste o împrejmuire din piatr . Cu secole în ură ă m , acest zid, ca i toate celelalteă ş care împiedicau platoul s o ia la vale, cu lamaserie cu tot, în timpul ploilor de toamn ,ă ă fusese construit de c lug ri. Lamaseria avea oare peste o mie de ani? Biblioteca eiă ă traversase aproape intact secolele, r zboaiele i momentele de criz . Venise aici de maiă ă ş ă multe ori ca s - i potoleasc setea de cunoaă ş ă ştere. Biblioteca era principalul motiv pentru care Cora Durban preferase traiul într-o lamaserie oric rui alt loc de pe planet , sau vie iiă ă ţ într-un aeroglisor.

Un robot se urni din loc la apropierea lui Langdon. Î i spuse numele. Robotul îl înso i,ş ţ b nuitor asemeni unui cîine de paz , pân la u a care se deschise automat. Lană ă ă ş gdon tia cş ă nici un alt mecanism în afara unei sfori i a unei contragreut i n-o urniser din loc. Puseseş ăţ ă piciorul pe o dal ce comanda mi carea. De i habar n-aveau de electricitate, c lug riiă ş ş ă ă Tibetului antic aveau câteva no iuni în materie de automatizare.ţ

Dincolo de u , un hol uria , luminat str lucitor. O fântân susura invizibil . Covoareşă ş ă ă ă acopereau podeaua. Decora iile erau baroce i confortabile.ţ ş

Dintr-o înc pere se ivi un bă ărbat.— Intra i, spuse cu un gest primitor.ţDar când Langdon p i în lumin , fizionomia lui se schimb . Langdon z ri televizorulăş ă ă ă

ce-l înso ea asemeni unui cîine. Nu-l cuno tea pe omul acesta.ţ ş— Sunte i Langdon, Ingmar Langdon, îl acuz omul.ţ ăLangdon aprobă.— Vreau s-o v d pe Cora. Presupun c este aici.ă ăB rbatul ezit imperceptibil. Fa a îi era alb i flasc . Se temea. ă ă ţ ăş ă I se putea citi asta în

privire.— Nu tiu, spuse. O s o caut.ş ă— I-am v zut aeroglisorul, min i Langdon. Vreau s-o v d imediat.ă ţ ăÎnaint amenin tor. Realizând ce urma s fac , se st pâni.ă ţă ă ă ăMîinile îi tremurau. F cu un gest imperceptibil, i teă ş levizorul ce plutea în spatele s uă

f cu un salt, în timp ce sunetul deveni asurzitor. Langdon crezu c folose te apaă ă ş ratul ca pe o arm , dar televizorul se opri brusc. Omul vroia doar s -i arate anun ul difuzat. Ap ruse peă ă ţ ă ecran Sceptrul Hazardului.

— Ingmar Langdon, stocastocratul, a p r sit Palatul, rosti vocea impersonal ,ă ă ă r sunând în hol cum r sunaser pe vremuri goarnele ce str pungeau bruma cu sunetul loră ă ă ă

monocord i strident. În acest moment este de neg sit. To i locuitorii planetei sunt ruga i sş ă ţ ţ ă ofere Palatului orice informa ie pe care o au în leg tur cu stocastocratul Ingţ ă ă mar Langdon. Dac îl v d, dac acesta încearc s ia contactul cu ei, oricare ar fi ordinele pe care le d ,ă ă ă ă ă ă trebuie mai întâi s anun e Palatul. A a st scris în Constitu ie. Vocea f cu o pauz , apoiă ţ ş ă ţ ă ă relu apelul. De data asta mai ad ug ceva. Langdon înfrunta aparatul ce-l fixa ca un ochiă ă ă amorf, verzui, enorm.

— ...Stocastocratul nu dispune de putere decât atâta timp cât este înconjurat de garda personal , continua voă cea. Ne temem c Ingmar Langdon a fost r pit, sau c dispune de oă ă ă deplin libertate de mi care, aflându-se sub influen a unui grup ale c rui intrigi au provocată ş ţ ă agita ii chiar în interiorul Palatului. Ordinea a fost restabilit . Stocastocra ia este salvat .ţ ă ţ ă

Sceptrul scânteia pe un fond cafeniu-auriu.Langdon î i ridic ochii spre b rbat, care f cu un gest de neputin .ş ă ă ă ţă— Trebuie s pleca i. Nu pute i r mâne aici.ă ţ ţ ă— i unde s m duc? întreb Langdon cu r ceal . Mai degrab r mân aici.Ş ă ă ă ă ă ă ăVocea izvorât din televizor continu :ă ă— Absen a din Palat a stocastocratului este interzis prin Constitu ie, în afaraţ ă ţ

deplas rilor oficiale. Dac actuă ă alul stocastocrat nu este reg sit în trei zile, un alt stocas-ătocrat va fi tras la sor i. Pute i fi ales, nu uita i asta. Puţ ţ ţ te i fi ales!ţ

Langdon sim i cum fruntea i se acoper de sudoare. Criza era probabil de maximţ ă ă importan dac Palatul recurgea la metode atât de directe. Poate c o mai fţă ă ă ăcuser i înăş trecut, dar Langdon nu auzise de a a ceva. În elese spaima celui din fa a sa, precum i cş ţ ţ ş ă nici unul dintre prieteni nu-l va ajuta. Nici m car Cora. Cel mult îl supraveghea cu ajutorulă unei camere de luat vederi, sau printr-o cr p tur în zid. Lamaseria era împânzit cu disă ă ă ă -pozitive ce permiteau supravegherea noilor sosi i f r ca ei s - i dea seama.ţ ă ă ă ş

Nici unul dintre prieteni nu-l va ajuta pentru c se temeau, asemeni lui cu dou zile înă ă urm , c vor fi tra i la sor i. Era vorba doar de o ans la o sut zece milioaă ă ş ţ ş ă ă ne, dar nu erau preg ti i s-o înfrunte. Mai ales acum când tiau, sau b nuiau, c rolul stocastocratului poateă ţ ş ă ă fi i aceia de a muri. Marea majoritate a popula iei planeteiş ţ trebuie c gîndea la fel. Eraă singur. Nu se întindea c tre el nici o mân salvatoare. Capcana ce-i fusese întins avea diă ă ă -mensiuni planetare. Într-un anumit sens, abilitatea Palatului era de-a dreptul diabolic .ă

De ce inea oare mor i Palatul s -l reg seasc ? Ce puţ ţ ş ă ă ă tere ascuns , capabil s dezlegeă ă ă criza, de inea el? R sţ ă punsul îi veni pe loc: nici una. Era stocastocratul, atât, i-ar fi trebuit sş ă fie acolo, sau un altul s fie ales. Se întreb dac Ma inile Palatului evaluaser corectă ă ă ş ă motivele dispari iei sale, dac aveau suficient fler. Hot rî c da.ţ ă ă ă

Televizorul i se adresa lui, direct. Cele o sut i cinciăş zeci de milioane de aparate r spândite pe întreaga plaă net i se adresau numai lui. Asta era suprema subtilitate. Eraă imposibil ca mesajul s nu-i .parvin , aici sau în alt parte, mai devreme sau mai târziu. Seă ă ă privi pe ecran, în efigie, în inuta de gal a stocastocratului. Fotografia fuţ ă sese luat probabilă cu cinsprezece ore mai devreme, chiar înainte de intrarea în sala de conferin e.ţ

— Ingmar Langdon, spunea vocea, stocastocrat, protector a o sut de lumi, oriunde aiă fi, ori care i-ar fi inţ ten iile, ia imediat leg tura cu Palatul. Se prea poate s fugi deţ ă ă r spunderea func iei, dar Constitu ia nu o peră ţ ţ mite. Dac e ti prizonier, s tii c garda te vaă ş ăş ă elibera. Dac e ti liber, fii cu b gare de seam , via a î i este în pericol. Doar Palatul î i poateă ş ă ă ţ ţ ţ oferi un ad post sigur. Avem nevoie de colaborarea ta. Dac de azi în trei zile nu te veiă ă întoarce de bun voie la Palat, vei fi aruncat printre Nedemni, iar succesorul t u va fi tras laă ă sor i.ţ

Portretul s u disp ru de pe ecran. Trase aer în piept. Într-un fel, Palatul r spundea uneiă ă ă întreb ri arz toare. Dac r mânea în via timp de trei zile, bazându-se doar pe propriile saleă ă ă ă ţă puteri, va fi eliberat de orice responsabilitate. Întrebarea era acum dac va accepta să ă tr iasc printre Nedemni, în ciuda legendelor îngrozitoare despre via a subteran . Una pesteă ă ţ ă alta, era mai bine decât certitudinea c va fi ucis printre bog iile Palatului.ă ăţ

Trei zile era mult. Mai ales dac nu putea r mâne acolo. i nu putea. Probabil că ă Ş ă cineva tocmai în tiin a Palatul.ş ţ

— Orice persoan ce va ascunde informa ii referitoaă ţ re la stocastocratul disp rut,ă amenin a vocea, se expune pericolului de a fi aruncat printre Nedemni.ţ

Sfâr itul. Partida fusese jucat . Putea s se întoarc în noapte. Dar tiu, privind fa aş ă ă ă ş ţ palid a b rbatului i ascultându-i pa ii pe dale în urma sa, c nu va avea timp.ă ă ş ş ă

11

— IA-L NAIBII DE AICI, rosti o voce aspr . Nu mi c nimeni!ă ş ăB rbatul ce-l întâmpinase pe Langdon f cu un semn cu mâna, tremurând. Televizorulă ă

disp ru în spatele unei draperii. Vocea Palatului se stinse.ă— A a-i mai bine, confirm omul cu vocea aspr .ş ă ăSe afla chiar în spatele lui Langdon. Acesta prefer s nu verifice dac noul venit eraă ă ă

înarmat sau nu.— A adar, iat -l pe Ingmar Langdon, marele stocasto-crat. Cu oalele festive pe el,ş ă ţ

mai pu in capa, pe care i-a pierdut-o fugind. Sper c va accepta s ne înso easc , de i nuţ ş ă ă ţ ă ş putem s -i oferim o gard de robo i. Doar o stra nic gard uman , to i unul i unul, cuă ă ţ ş ă ă ă ţ ş reflexe sigure i reacş ii mai pu in idioate decât ale fier taniilor.ţ ţ ă

Totul spus în b taie de joc.ă— Cine sunte i? întreb Langdon.ţ ă— Nu-i treaba ta. De altfel, nici nu- i pas de poliţ ă tic .ă— V risca i statutul social, spuse Langdon ap sat. Constrângerea stocastocratului vă ţ ă ă

poate arunca printre Nedemni.Auzi râsete în spatele lui. i dac sunt chiar Nedemnii, îi trecu prin cap. Dar eraŞ ă

imposibil. Nedemnii nu pot ie i din lumea lor subteran ca s se strecoare printre oameş ă ă nii obi nui i.ş ţ

— Înc te mai crezi la Palat. Întoarce-te i ia-o înaă ş inte. Mâinile sus, dac ii la pieleaăţ ta.

— Nu sunt înarmat, spuse Langdon.Î i p strase sângele rece. tia c luciditatea i hotş ă Ş ă ş ărârea sa de acum nu vor dura la

nesfâr it. Chiar i el era uimit. Zâmbind amar, îi arunc gazdei un „la reveş ş ă dere", apoi se întoarse. Agresorii erau masca i. O dat în plus, totul p rea desprins dintr-un vechi roman deţ ă ă aventuri. Gata-gata s pufneasc în râs. Se gândi s le-o spuă ă ă n cu glas tare, dar individulă înalt i slab, ce inea un gaser în stânga i un automat în dreapta, n-ar fi în eles.ş ţ ş ţ

Înaint pe esplanad . Ar fi fost o tentativ zadarnic s fug . Mai bine s mearg până ă ă ă ă ă ă ă ă la cap t. Aeroglisorul s u era pe jum tate distrus. Razele gaserelor sfâ iaser caroseriaă ă ă ş ă metalic . Un aeroglisor întunecat, de mari diă mensiuni, cu toate luminile stinse, model vechi, plutea deasupra terasei, chiar la marginea pr pastiei. Din inteă rior i se întinse o mân ce-lă ajut s urce la bord. Îi auzi i pe ceilal i urcând în urma lui, apoi u a se închise cu ună ă ş ţ ş zgomot sec, iar aeroglisorul se în l . Langdon se l s condus într-o cabin , cufundat -nă ţă ă ă ă ă întuneric, i l sat s a tepte.ş ă ă ş

Treptat, era cucerit de oboseal i dezn dejde. Explor pe pip ite cabina goal , apoi seăş ă ă ă ă trânti într-un col , sprijinindu-se de perete. Se întreba ce s-o fi petrecut la Palat. Cine va fiţ ales dac Palatul nu-l va reg si în termen de trei zile? Cui îi servea dispari ia lui?ă ă ţ

L-au scos din cabina întunecat dup un timp greu de apreciat. Clipi, adaptându-se cuă ă greu luminii prea puternice. Hublourile cabinei fuseser camuflate. Probabil c înc eraă ă ă noapte, asta dac nu cumva urmau s ajună ă g din urm soarele în cursa lor nebun în jurulă ă ă P mână tului.

Se a ez în fotoliul indicat. Nimeni nu p rea s -i acorş ă ă ă de aten ie. Câ iva b rba i jucauţ ţ ă ţ c r i, a eza i la o mas .ă ţ ş ţ ă

Într-un colt, aproape de Langdon, un altul citea. La un moment dat, Langdon încercă s intre în vorb pe tema c r ii, dar omul nu-i r spunse. Ridic doar capul i, priă ă ă ţ ă ă ş vindu-l cl tin din cap. ă ă I se citea dispre ui pe fa a. Spre deosebire de ceilal i, nu era mascat. Prinţ ţ ţ cabin era un continuu du-te vino i Langdon estim echipajul la cel pu in doisprezeceă ş ă ţ oameni. To i înarma i. Înarma i pân -n din i, nici vorb s pun mâna pe aeroglisor prinţ ţ ţ ă ţ ă ă ă violen . Situa ia p rea f r ie ire.ţă ţ ă ă ă ş

Îi studie pe rând. Nu sem nau cu p mântenii pe care îi cunoscuse pân atunci.ă ă ă Aminteau de membrii echipajelor lui Alexis Zoltan. Gândindu-se mai bine, hot rî c -i vorbaă ă de oameni obi nui i cu cosmosul. Posibilitatea de a fi Nedemni evada i din lumea subteranş ţ ţ ă i se p rea cu totul fantastic . Nu se ajungea atât de u or la supraă ă ş fa . De fapt, nu aveau niciţă cea mai mic ans de a evada. Nedemnii ce fuseser condamna i pentru lucruri m runteăş ă ă ţ ă

aveau doar speran a de a fi trimi i pe o lume nou i de a reg si un alt cer i lumina unui altţ ş ăş ă ş soare.

Într-un târziu ap ru i b rbatul înalt i slab care-l capturase i se îndrept spre el.ă ş ă ş ş ă— Vre i s mânca i ceva? îl întreb .ţ ă ţ ăVocea îi era lipsit de du m nie. Langdon vru s reă ş ă ă fuze, apoi se r zgândi. Era obosită

i mâncarea i-ar fi reş dat for ele. Iar propunerea în sine era un semn bun. Nu hr ne ti unţ ă ş individ pe care vrei s -l ucizi. i, oricum, nu str ba i cu el jum tate din planet , c ci, deă Ş ă ţ ă ă ă când zburau, aeroglisorul ar fi putut ajunge la antipodul lamaseriei. Asta dac nu f cuseă ă diverse ocoluri pentru a-i deruta pe eventualii urm ritori.ă

Îi aduser un soi de sup -crem insipid , pe care o înghi i f r s scoat un cuvânt.ă ă ă ă ţ ă ă ă ă B nui c fusese prepaă ă rat din algele cultivate la bordul navelor cosmice, aliă ment folosit iş de Nedemni. N-avea nici un gust, nici bun, nici r u, i oferea consumatorului exact num rulă ş ă de calorii necesar existen ei.ţ

Sim i c pierd în l ime. Soseau. Va afla, probabil, cine-l r pise. Auzise, printr-o uţ ă ă ţ ă şă deschis , o proclama ie difuzaă ţ t la televizor, în care Democra ii erau acuza i de r pire.ă ţ ţ ă Nimeni nu-i acordase aten ie. Recunoscuse parc voţ ă cea lui Nilan, dar nu era sigur. Oricum, putea s fie o provocare. Mai multe grup ri aveau tot interesul ca Deă ă mocra ii s fie b nui iţ ă ă ţ de r pirea stocastocratului. Mai ales cei care încercaser s -l ucid . N-avea nici un motiv să ă ă ă ă cread c ajunsese în mâinile lor. La prima întâlnire nu se purtaser cu m nu i. N-ar fi fostă ă ă ă ş înc în via dac r pitorii ar fi cei care îi distruseser aeroglisorul si c ră ţă ă ă ă ă ile.ţ

Nava se opri cu un oc. Nu-l legar la ochi. Se deschise o u i-i f cur semn sş ă şăş ă ă ă coboare. Soarele era sus pe cer i razele lui sc ldau peisajul de ertic. Pu in mai departe, laş ă ş ţ poalele unui deal, se deschidea un tunel uria ce p rea a fi poarta Iadului.ş ă

12

F R UN CUVÂNT, se îndreptar spre intrarea în tuĂ Ă ă nel. Tufi urile din fundul râpeiş marcau un pârâu ce disp rea în adâncuri.ă

Versantul abrupt îi domina, iar capetele de strat, dezgolite de vânturi i de ploi, seş desenau sinuoase. Fiecare strat însemna un milion de ani. Cu pu in noroc, undeva mai sus,ţ r scolind p mântul moale pe care cre teau doar smocuri de iarb , ai fi putut g si vestigiileă ă ş ă ă celor mai vechi civiliza ii umane, câteva pietre, câteva fragmente de os.ţ

Peisajul r m sese neschimbat de cel pu in un milion de ani. Ce apucase s se schimbeă ă ţ ă între timp fusese civiliza ia uman . Din noaptea primordial , marcat de danţ ă ă ă sul focurilor iş de spaima provocat de mon tri, f cuse câteva progrese, reu ise chiar, în ultima vreme, să ş ă ş ă abandoneze p mânturile ce-i d duser na tere. Emigrase. Dar violen a i instinctele, ba chiară ă ă ş ţ ş i gustul puterii nu se schimbaser . Oamenii, se gândea Langdon, risipiser atâş ă ă tea eforturi

pentru a încerca s ascund lucruri atât de evidente. Se ascunseser în spatele unei aparenteă ă ă securit i, a barierelor, a robo ilor, fuseser atât de neîncreăţ ţ ă z tori în ei în i i încâtă ş ş transmiseser o parte din puterile lor propriilor crea ii. Se sfor aser chiar s - i controlezeă ţ ţ ă ă ş trupurile i sistemul nervos pân la r scrucea în care soş ă ă cietatea le dep ise inten iile,ăş ţ dimensiunile, puterile. Dar nu reu iser s - i schimbe n ravul. Puteau s se lase înş ă ă ş ă ă chi iş pentru a se proteja pe ei în i i, dar nu- i puteau alş ş ş tera instinctele, violen a, pasiunile.ţ Ac ionau cu premditare dar nu puteau s se autodetermine. Instinctele, violen a, pasiunileţ ă ţ ie eau mereu la suprafa într-un fel sau în alş ţă tul, uneori atât de bine mascate încât era nevoie de privirea unui ochi exersat i de o îndelungat experien pentru a le recunoa te, dar erauş ă ţă ş mereu acelea i, oricât ş de bine ar fi fost ascunse sub coaja lucrurilor.

Chiar intrarea în tunel era fabulos de veche. Nu era exclus s fi fost intrarea unei mineă de pe timpurile în care omul însu i î i c uta minereurile trebuincioase sub p mânt. Ducea peş ş ă ă umerii ei trei sau patru secole de istorie. Gât se schimbase planeta între timp! Cât de ase-m n toare r m seser problemele vie ii!ă ă ă ă ă ţ

— Ave i o adev rat baz aici, întreb Langdon, degajat.ţ ă ă ă ă— Nu, îi r spunse b rbatul înalt i slab.ă ă şÎntrebarea lui Langdon era pur formal , o baz asă ă cuns într-o gur de min veche n-ară ă ă

fi r mas mult timp ferit de iscoadele Palatului. Robo ii cuno teau prea bine suprafa aă ă ţ ş ţ b trânei planete, c reia îi modificau f r nici un r gaz înf i area.ă ă ă ă ă ăţş

Intrar în tunel. Pavajul rezistase timpului i, pe mă ş ăsur ce înaintau, devenea chiar maiă bun. Coborâr o scar . Pere ii tunelului erau acum acoperi i cu o ceramic slabă ă ţ ţ ă fosforescen , a c rei lumin îi înv luia cu o ciudat auţă ă ă ă ă reol .ă

Deodat , Langdon se gândi la Sandra Devon. Spera s n-o fi r nit prea r u. Oricare ară ă ă ă fi fost inten iile ei, îi ar tase mai mult interes decât orice alt fiin de pe P mânt. Doarţ ă ă ţă ă întâmplarea f cuse ca ei doi s se întâlă ă neasc , iar ea se interesase mai mult de func ia luiă ţ decât de persoana lui, dar toate acestea erau f r importan . În istorie, cele mai multe dintreă ă ţă marile întâlniri fuseser datorate întâmpl rii. i fusese tratat de ea ca un om. Îndr znea cuă ă Ş ă greu s spun acela i lucru despre prietenii s i. Apreciaser în el cultura, estetismul, gustulă ă ş ă ă trecutului, dar arareori se întrebaser ce simte. Sandra Devon dovedise c era capabil să ă ă ă in cont de via a i de sentimentele lui. Pân la un punct. Dar îi ar tase acea liţ ă ţ ş ă ă mit plin deă ă

sinceritate.Ajunser pe un peron. Un vehicul ovoidal era susă pendat de o unic in fixat peăş ă ă

tavanul galeriei ce pătrundea în linie dreapt spre m runtaiele P mântului. U a se deschiseă ă ă ş scâr âind. Omul înalt i slab îl împinse f r brutalitate pe Langdon în interior.ţ ş ă ă

— Unde mergem? întreb el, f r s ob in un r să ă ă ă ţ ă ă puns.Se a ezar pe o banchet lipit de peretele ma inii. O alta se afla în fa a lor. Mai eraş ă ă ă ş ţ

înso it doar de cinci oaţ meni, ceilal i r m seser pe peronul sta iei subterane. Langdonţ ă ă ă ţ b nuia unde se afl , de i nu tia prea bine înă ă ş ş cotro îl duc. În trecut, înaintea erei aeroglisoarelor, robo ii s paser o gigantic re ea subteran de comunica ii ce lega toateţ ă ă ă ţ ă ţ localit ile de pe un continent. Re eaua serăţ ţ vise mai ales pentru aprovizionarea cu m rfuri,ă dar fusese folosit i de c l tori. În linie dreapt , vehiculele atingeau peste ase sute deăş ăă ă ş kilometri la or . Crezuse c doar robo ii mai cunosc re eaua subteran , dar î i descoă ă ţ ţ ă ş perea acum gre eala. Exceptându-i pe robo i, doar Neş ţ demnii ar mai fi avut interes s cunoască ă lumea subteran . Dar ei nu tiau nimic de existen a ei, altfel nimic nu i-ar mai fi împiedicată ş ţ s evadeze. Începea s fie aproaă ă pe sigur de destina ie. Lumea subteran . Zâmbi strâmb. Eraţ ă uimitor s vezi câ i oameni doreau s -l arunce printre Nedemni. Cei din Palat îlă ţ ă amenin aser . Se gândise chiar i el la un astfel de refugiu, i iat c era dus împotrivaţ ă ş ş ă ă voin ei sale chiar acolo unde ar fi vrut i el s ajung . Într-o manier ciudat i amuzant ,ţ ş ă ă ă ăş ă întâmplarea potrivea bine lucrurile.

Vehiculul frân i se opri. Se aflau într-o sta ie foarte asem n toare celei l sate înăş ţ ă ă ă urm . Doar c nu era la fel de bine conservat . Un cutremur, sau poate chiar o bomă ă ă bă atomic a unuia dintre ultimele conflicte o zdruncinase bini or, a a încât pere ii erauă ş ş ţ br zda i de fisuri adânci. Fotografie în minte locurile. Cândva putea s se dovedeasc utilă ţ ă ă ă cunoa terea locurilor. La câ iva zeci de metri mai departe, în tunel, ina atârna din tavan,ş ţ ş smuls .ă

Pornir pe un culoar. Departe, în fa a lor, o u se rotea în balamale. O u de o el,ă ţ şă şă ţ judecând dup zgomotul cavernos, prelung pe care-l scotea. B rbatul înalt i slab ce-lă ă ş conducea se opri. Nehot rât, Langdon mai f cu un pas.ă ă

— Vezi u a de acolo, din fund, îi spuse. Du-te!şLangdon r mase neclintit.ăB rbatul î i scoase arma.ă ş— O s vin cu tine, dar o s intri singur dincolo. În spatele acestei u i se afl o alta, ceă ă ş ă

se deschide doar în clipa în care prima este închis . Un fel de sas. Sunt u i turnate într-ună ş o el special. M îndoiesc c o arm atoţ ă ă ă mic ar putea s le str pung . În orice caz, nu ai a aă ă ă ă ş ceva la tine. Vei intra în sas, iar u a se va închide în urma ta. Po i s alegi între a r mâneş ţ ă ă acolo i a cr pa de foaş ă me, sau a trece mai departe. Tu trebuie s o deschizi pe urm toarea.ă ă Î i urez noroc.ţ

Perfect logic. Matematic. Implacabil asemeni unei ecua ii. Langdon înaint prin tunel,ţ ă ascultând zgomotul pa ilor s i. B rbatul îl urma la mic distan . Ar fi putut s se întoarcş ă ă ă ţă ă ă brusc i s încerce s -l dezarmeze, dar nu avea suficient încredere nici în mu chii i nici înş ă ă ă ş ş nervii s i. Cel lalt era un adversar prea puternic pentru el. i chiar dac l-ar fi ucis, luându-lă ă Ş ă prin surprindere, ceilal i patru, îi supravegheau cu armele în mâini. Se resemn , l sându-seţ ă ă în voia soartei.

— Nu mai trage de timp, îl avertiz r pitorul. P rea nervos.ă ă ăU a din fa a lor avea mai mult de-un metru grosime. Pe fa a interioar , culoarea ei eraş ţ ţ ă

ciudat , ca i cum ar fi fost supus la o temperatur uria , cea a unei explozii atomice, deă ş ă ă şă

exemplu. Cândva, în trecut, ni te oameni înş cercaser s ias pe acolo cu orice pre , dar, iă ă ă ţ ş mai sigur, u a fusese a unui bunc r atacat cu arme atomice în cursul unui r zboi. i, în ciudaş ă ă Ş dozei enorme de energie pe care o suportase, înc func iona. Suferise doar câteva modiă ţ fic riă superficiale.

Înaint , gata s o ating cu mâna.ă ă ă— Du-te, spuse b rbatul. Eu nu merg mai departe. N-am nici un chef s r mân al turiă ă ă ă

de tine. N-a maiş putea s m întorc dac a merge mai departe. Niciodat , în elegi ce vreauă ă ă ş ă ţ s - i spun.ă ţ

Langdon intr în sas. Ceramica fosforescent fusese smuls aproape în întregime de peă ă ă ziduri de explozie, i se trezi în întuneric. U a începu s se roteasc în jurul axei sale. Prinş ş ă ă cr p tura dintre u i zid, îl mai v zu pe b rbatul ce-l privea plin de r ceal . Ar fi vrut s -iă ă şăş ă ă ă ă ă sar în gât, dar cr p tura era deja mult prea mic .ă ă ă ă

Omul scoase ceva din buzunar.— Ascult , îi spuseă . Ai idee ce sunt banii?Landgon cl tin afirmativ din cap. tia c banii seră ă Ş ă viser ca mijloc de schimb peă

P mântul de alt dat , înainte de era robo ilor i a gr dinilor.ă ă ă ţ ş ă— Nu mai au nici o valoare sus, dar acolo, jos, o s le înve i valoarea. Poate c o s aiă ţ ă ă

nevoie.Îi arunc o ta c la picioare.ă ş ă— Dac ar fi fost dup mine, te-a fi l sat s pleci cu buzunarele goale, dar ea a inută ă ş ă ă ţ

mor i . Ai cu ce s tr ie ti lini tit o bucat de vreme. Ai putea s -i mul uţ ş ă ă ş ş ă ă ţ me ti dup toateş ă tr d rile tale...ă ă

Omul se opri brusc. Cr p tura are atât de îngust , înă ă ă cât Landgon mai putea s vadă ă doar un ochi negru i dur ce-l intuia. Î i duse mâinile la spate, ca s nu se obş ţ ş ă serve că tremur .ă

— Iar dac te întreab ceva, acolo, jos, strig omul, spune-le c e ti un cadou ală ă ă ă ş Democra ilor. Al Democraţ ilor, ai auzit bine!ţ

U a se închisese. Bezna din jurul lui era de nep truns. Încremenit . A tepta ca ochiiş ă ă ş s i s se obi nuiasc , la slaă ă ş ă ba lumin aruncat de resturile de ceramic r mase pe ziduri,ă ă ă ă încât, s poat vedea unde se afl .ă ă ă

13

SE APLEC i, în patru labe, în întuneric, pe pip ite, c ut banii. Î i aminteaĂ ş ă ă ă ş dezgustat scârba i ura cu care-î vorbise r pitorul s u. Nu în elegea cum de putuse provoş ă ă ţ ca atâta violen . Încercase i el o ur aproape la fel de intens fa de Herbie în ultimele zileţă ş ă ă ţă ale c sniciei lor, dar nu îndr znise niciodat s i-o manifeste. Î i amină ă ă ăş ş tea de felul în care mintea lui era scuturat de accese de furie pe care nu le d dea la iveal . Nu- i reg sise cală ă ă ş ă -mul decât dup ce Herbie acceptase, în sfâr it, s -l pă ş ă ăr seasc . Mai tr ia înc bru teă ă ă ă ş r bufniri de dorin i de ur atunci când se gândea la ea, la p rul ei blond i la ochii eiă ţăş ă ă ş cafenii. tia c nu r m sese atâta amar de timp lâng el, chiar dup ce descoperise c nu-lŞ ă ă ă ă ă ă iubea, decât ca s -l fac s sufere, ca s se r zbune pentru anii care, a a credea ea, îiă ă ă ă ă ş pierduse în preajma lui.

Cui îi f cea ea azi dovada nelini titoarei sale afec iă ş ţ uni? se întreb el. În jurul cui eseaă ţ plasa subtilelor ezit ri? Tr ise doi ani sub jugul farmecului ei i pe urm ...ă ă ş ă

Pe urm , infernul. Un infern surâz tor. Un infern tană ă dru i dulce. Uneori. Î i aminteaş ş de primii doi ani. Fusese un om mai sigur pe el, încrez tor în destin, un omă mai bun pentru acele vremuri. tia cât este ea de stresat . O ajutase chiar s se ascund , c ci nu dorea ca deŞ ă ă ă ă -licata ei personalitate s fie alterat prin tratament. Era chiar deasupra limitei ce-ar fi putută ă s fac din ea o Neă ă demn . Sperase s o vindece, sau m car s o obi nuiasc s tr iască ă ă ă ş ă ă ă ă lâng el suportându-se pe ea îns i. În zadar. Din clipa în care o luase de nevast i cândă ăş ăş amenin area exilului printre Nedemni nu-i mai atârna deasupra capului, doar cel multţ problema unui tratament, ea se dovedise o fiic a civiliza iei sale. Iar el o luase razna. Suntă ţ atâtea feluri în care po i deveni o zdrean . Unora le este suţ ţă ficient scurgerea timpului.ă Devin impermeabili la tot ceea ce-i înconjoar , f r suflet. Dar el alesese o alt caă ă ă ă le. Se cufundase în trecut, în c r i, într-o munc absurd i inutil , sau nu în întregime absurd iă ţ ă ăş ă ăş

inutil , dar meă nit s -i consume într-un mod ira ional timpul. Dac n-ar fi cunoscut-o peă ă ţ ă Herbie, ar fi fost poate un bun stocasto-crat. N-ar fi încercat s fug înc din prima clip .ă ă ă ă

i ar fi fost ucis. Gândul c via a lui atârnase de-un fir de p r în ultimele ore i c -iŞ ă ţ ă ş ă datora salvarea chiar i lui Herbie, îl lovi în plin i începu s râd . R mase în întuneric, înş ş ă ă ă patru labe, strângând teancul de bancnote în mân i râzând cu lacrimi. Se înec i tu iăş ăş ş îndelung, violent, scuipându- i pl mîniî.ş ă

Se ridic încet, calm. De ce se gândise tocmai la Herbie în acele clipe, singura femeieă pe care o iubise i o deş testase cu adev rat?ă

C ut o clip i g si. Ta ca. B rbatul, aruncându-i baă ă ăş ă ş ă nii, amintise de o femeie. „Ea a inut mor i ", spusese el. Nu de Herbie era vorba. Ci de Sandra Devon. Din cauza ei se g seaţ ţ ş ă

în aceast v g un întunecat , f r speran de întoarcere. Banii veneau de la Sandra Devon.ă ă ă ă ă ă ă ţă Dar nu putea s - i concentreze ura asupra ei. Ura lui urmase liă ş nia de minim rezisten iă ţăş for ase fantoma' lui Herbie s -i vin în amintire. Mintea î i mai joac i feste din când înţ ă ă ţ ăş când. Dar este întotdeauna posibil s dezlegi i ele sentimentelor i s tii cu adev rat de ceă ţ ş ăş ă gânde ti sauş te compor i într-un anumit fel. Langdon citi in el însu i mai limpede decât oţ ş f cuse vreodat . Poate c Democra ii aveau dreptate s cread c fiecare om trebuie s fieă ă ă ţ ă ă ă ă deplin st pân pe propria-i soart i s aib dreptul s - i spun p rerea despre via a celorlal i.ă ăş ă ă ă ş ă ă ţ ţ Poate. Dar era pu in cam târziu ca s se al ture cauzei lor.ţ ă ă

Înaint prin întuneric pân la un perete i începu s caute pe pip ite cealalt u , ceaă ă ş ă ă ă şă care urma s se deschid .ă ă

14

FU GATA S CAD , când u a ced sub greutatea ap s rii sale. Totul era sc ldatĂ Ă ş ă ă ă ă într-o lumin crud de ceaă ă lalt parte, i b tu în retragere, la ad postul întunericuă ş ă ă lui. Rapida schimbare a zilei cu noaptea începuse s -l oboă seasc . Podeaua cobora întâi abrupt, apoi totă mai lin, pân în centrul unei grote aproape sferice. Fusese s pat în p mânt de explozia uneiă ă ă ă torpile nucleare, cu vreo trei sute de ani în urm , când ap ruse din spa iu, traversase,ă ă ţ mugind, atmosfera, p trunsese adânc în sol i explodase în punctul sensibil al fort re ei.ă ş ă ţ Nimeni nu sc pase. Sau aproape nimeni. Rezisten a oamenilor în fa a celor mai amarniceă ţ ţ catastrofe era de necrezut. Langdon o tia. Era suficient un ad post derizoriu, câ iva metri deş ă ţ p mânt, o bolt alc tuit din trupurile lor, pentru ca, imediat dup alarm , supravie uitorii să ă ă ă ă ă ţ ă apar dintre d râm turi i s se organizeze. Num rul celor uci i nu f cea decât s spoă ă ă ş ă ă ş ă ă rească hot rârea supravie uitorilor. Cel pu in a a spuneau c r ile vechi. Se întreb dac P mântulă ţ ţ ş ă ţ ă ă ă va vedea din nou astfel de cataclisme. Din câte tia el, se apropia o criz de o amploare f rş ă ă ă precedent.

Lumina care-l orbea provenea dintr-un reflector îndreptat chiar spre u a blindat prinş ă care intrase. Ea se închisese de altfel, f r nici un zgomot în spatele lui. De iă ă ş nu era la fel de masiv ca prima, se îndoia c -i puteai veni de hac prin metode aflate la îndemâna oricui.ă ă

Începuse s coboare, când vocea lipsit de nuan e a unui robot îl som .ă ă ţ ă— Veni i pe aici. Locul este înc puternic radioactiv. Nu trebuie s r mâne i prea multţ ă ă ă ţ

în aceast cavern .ă ăFascicolul luminos proiectat de reflector sc zu în ină tensitate. V zu în fa a sa o schelă ţ ă

din grinzi contorsionate i o scar în spiral ce urca spre o alt u . Se supuse f rş ă ă ă şă ă ă comentarii. Lumina verzuie pe care o împr tiau peăş re ii îl convinse c avertismentulţ ă robotului era perfect justificat. F r a abandona teancul de bancnote, travers fundulă ă ă vitrificat al cavernei. Dimensiunile ei te striveau, avea, f r nici o îndoial , peste cinci suteă ă ă de metri în diametru. Fascicolul luminos îl în elase asupra adev ratelor dimensiuni aleş ă grotei.

În partea opus , de la în l imea sc rilor, din spatele u ii, acum nu mai avea nici oă ă ţ ă ş îndoial , începea imperiul Nedemnilor.ă

Trecu prin fa a robotului, remarcând c era vorba de un model învechit, scos din uz laţ ă suprafa , i care dţă ş ădea semne de oboseal . Uzura unui robot era pentru el o no iune cu totulă ţ i cu totul nou . Pân atunci cunoscuş ă ă se robo ii doar sub forma unor ma ini str lucitoare,ţ ş ă

mereu noi, incoruptibile. La suprafa erau înlocui i, f r tiţă ţ ă ăş rea oamenilor, imediat ce o zgârietur ap rea pe caroseă ă ria lustruit . F r nici o îndoial , erau trimi i aici. Într-un sens,ă ă ă ă ş

lumea subteran era un infern pentru robo i la fel ca i pentru oameni, o lume de rangul doi,ă ţ ş o lume a zgârceniei, a de eurilor, a neîmplinirilor i a abera iilor. Ceaş ş ţ lalt fa a medaliei,ă ţă fa a desfigurat de trecerea timpuţ ă lui. i care d dea în acela i timp o mai bun idee despreŞ ă ş ă trecut decât gr dinile de sus. Lumea subteran evolua încet.ă ă

— Ave i bani? întreb robotul.ţ ăLangdon se întoarse uimit.— Da, spuse el, ar tându-i ta ca.ă ş— Bine. Ave i de ales între a-i p stra la purt tor sau a-i depune într-o banc . Banca vaţ ă ă ă

asigura regulat depunerea dobânzii în contul dumneavoastr i va efectua pl ileăş ăţ corespunz tore cheltuielilor în limita capitalului depus. V sf tuiesc în mod oficial s vă ă ă ă ă depune i banii. Risca i s întâmpina i mari greut i în p strarea lor dac îi ave i asupraţ ţ ă ţ ăţ ă ă ţ dumneavoastr .ă

Langdon c zu pe gânduri. Un aspect al problemei la care nu se gândise. N-avea niciă cea mai vag idee despre ce se puutea face cu banii. P rea s fie riscant s -i ii asupra ta.ă ă ă ă ţ

— Ce se poate cump ra cu ace ti bani? întreb el.ă ş ă— Strictul necesar pentru via a de zi cu zi este graţ tuit, r spunse robotul. Cu toateă

astea, cei mai mul i dinţ tre oamenii care tr iesc aici prefer s - i îmbun t easc traiulă ă ă ş ă ăţ ă cump rând mâncare i alte bunuri peste ra ie. Am fi putut suprima utilizarea banilor aici,ă ş ţ dar. inând cont de popula ia cu totul deosebit ce locuie te în subteran, am considerat c arţ ţ ă ş ă fi un factor de echilibru. Cât ave i la dispozi ie?ţ ţ

— Habar n-am, recunoscu el cu naivitate. Cred c prefer s p strez ta ca asta cu mine.ă ă ă ş— Cum dori i, dar nu uita i de avertismentul meu.ţ ţStr b tu câteva sute de metri pe culoar înainte de a se opri, de-a deschide ta ca i aă ă ş ş

examina fisele de metal alb pe care le con inea. Socoti c sunt în untru cam cinci mii deţ ă ă terrani în monezi de cincizeci, o sut i cinci sute. Terranul era vechea unitate monetar aăş ă planetei, dar n-avea nici cea mai mic idee despre valoarea ei în luă mea subteran . După ă spusele r pitorului, trebuia s fie o sum destul de mare. Regreta c nu ceruse am nuă ă ă ă ă nte robotului.

Culoarul coti de mai multe ori i sfâr i prin a ajunge în fa a unei r spântii. Descoperi oş ş ţ ă plac de o el lustruit, pe care literele str luceau: CLIGNANCOURT. În cealalt direc ie, oă ţ ă ă ţ plac identic indica: ORLEANS.ă ă

Gele dou nume erau complet lipsite de semnifica ie pentru el. li trecu prin minte că ţ ă una dintre planetele locuite ar purta al doilea nume. Dar i se p ru extrem de pu in probabilă ţ ca un transpa iu, aflat la cap tul acestui culoar, s -l expedieze spre planeta în discu ie.ţ ă ă ţ

Percepea în dep rtare vuiet de ma ini. La cap tul unuă ş ă ia sau altuia dintre culoare p reaă prezent via a i, deă ţ ş ce nu, pericolul. Trecu în revist toate cele pe care le tia despre lumeaă ş subteran . Pu ine lucruri, la urma ură ţ mei. Ora ele din trecut fuseser în bun parte subterane.ş ă ă Tendin a de a îngropa instala iile vitale, ba chiar i locuţ ţ ş in ele, se accentuase cu trei sute deţ ani înaintea marilor r zboaie nucleare planetare i pe urm interplanetare. Re ele extrem deă ş ă ţ complexe de tunele fuseser s pate atunci i ele supravie uiser dispari iei ora elor. Pe duă ă ş ţ ă ţ ş -rata interregnului ce dusese la suprema ia sondorilor, subţ teranele fuseser abandonate iă ş aproape uitate. Dar sondorii avur ideea de a recupera gigantica lume subteran i de a-iă ăş plasa acolo pe anormali i pe devian ii sociali, to i cei a c ror existen amenin a echilibrulş ţ ţ ă ţă ţ unei societ i normale. Era stocastocra ilor nu f cuse altceva deăţ ţ ă cât s sistematizezeă interregnul încheiat cu suprema ia sondorilor. To i cei care pentru un motiv sau altul nu erauţ ţ potrivi i s fie tra i la sor i pentru a de ine o funcţ ă ş ţ ţ ie plin de responsabilit i erau declara iţ ă ăţ ţ Nedemni i conş damna i s tr iasc în lumea subteran . De asemenea i to i cei care, într-unţ ă ă ă ă ş ţ fel sau altul, erau anormali sau puteau jena privirile celor care tr iau în gr dini, la supraă ă fa .ţă Ca i to i cei care, din cauza unei evidente nebuş ţ nii, se ridicau împotriva regimului stocastocratic. Se vorbea pu in acolo sus despre lumea Nedemnilor. P rea stânţ ă jenitor. Se întâmpla ca, într-o familie sau alta, un copil s fie declarat înc de la na tere Nedemn, sauă ă ş cândva, în cursul adolescen ei sale, i disp rea. Înceta imediat orice discu ie despre el. Seţ ş ă ţ optea pe la col uri c unele dintre mame refuzaser s se separe de asemenea mon tri i-iş ţ ă ă ă ş ş

urmaser în lumea subteran , dar, în mintea lui Langdon, o astfel de enormitate f cea parteă ă ă din miturile însp imână t toare care circul în orice societate apropo de secretele ei.ă ă

Nedemnii nu erau maltrata i. Aveau dreptul la prinţ cipiile de baz ale Constitu iei. Dar,ă ţ pentru locuitorii grădinilor, lumea subteran echivala cu infernul. Era, în fond, tributul peă

care umanitatea îl pl tea zeului crud i s lă ş ă batic al fericirii. Langdon b nuia c r zboaieleă ă ă nucleare din timpurile îndep rtate alteraser considerabil bagajul genetic al umanit ii i că ă ăţ ş ă institu ia Nedemnilor era oţ tentativ de a-l restabili în forma lui ini ial , pentru a-i eliminaă ţ ă din societate pe cei anormali fizic, pe cei labili i pe debilii mintali. Pân aici admiseseş ă principiul f r discu ii. Considera regretabil, dar admisibil ca un procent foarte mic dină ă ţ omenire s fie sacrificat spre fericirea i lini tea majorit ii.ă ş ş ăţ

Popula ia lumii subterane nu trecea de zece milioane. La o popula ie planetar de douţ ţ ă ă sute de milioane era destul de pu in.ţ

Robo ii vegheau ca s nu existe posibilitatea evad rii din lumea subteran . Ei purtau,ţ ă ă ă de fapt, responsabilitatea întregii afaceri. De decenii în ir, nici un om nu hot râseş ă condamnarea unui semen de-al s u. Iar sta era unul din motivele pentru care, î i spuse el,ă ă ş Nedemnii ridicau atât de pu ine probleme de con tiin . Problema lor scanţ ş ţă daliza popula iaţ unor planete îndep rtate, sfid tor de bară ă bare, dar permisese, aproape to i o recuno teau, de aţ ş face din Terra un model de civiliza ie.ţ

Nedemnii aveau totu i o ans de a sc pa. Periodic, se puteau supune unui examenş ş ă ă psihiatric i fizic, Dac erau înving tori, sufereau un tratament de condi ionare psihic iş ă ă ţ ăş erau trimi i la suprafa . Nu p strau nici o amintire a vie ii lor anterioare. Copiii n scu i înş ţă ă ţ ă ţ lumea subteran erau selecta i dup acelea i principii. Propor ia celor care reu eau s treacă ţ ă ş ţ ş ă ă bariera era necunoscut .ă

B rbatul ivit dintr-o îngust galerie lateral îl prinse pe Langdon de bra , înainte caă ă ă ţ acesta s aib timp de-a face un gest.ă ă

— Ave i bani? îl întreb .ţ ăLangdon b nuia c poate fi jefuit, dar omul ar ta plă ă ă ăpând i sfrijit. Îl surprinse i maiş ş

tare faptul c p rea în întregime normal. Asta f r a-i lua în considera ie hainele. Purta oă ă ă ă ţ c ma ro ie i un pantalon verde, sus inut de ni te oribile bretele negre trecute peste umeri.ă şă ş ş ţ ş Picioarele îi erau goale. Mâinile i le inea înfipte adânc în buzuş ţ nare. Figura lui ascu it oţ ă amintea pe aceea a unui roz tor, dar, în ansamblu, nu era nici o diferen sesizabil între ună ţă ă uman i el. Nedemnii sunt i ei oameni, î i repet Langdon. Una era, s o tii i alta s o veziş ş ş ă ă ş ş ă cu ochii t i, dup toate cele pe care le auzise.ă ă

Omul s-ar fi putut s nu fie singur. Langdon s-ar fi descotorosit u or de el dac nu eraă ş ă înarmat, dar o întreaga band putea s -l a tepte la cap tul culoarului. Caz în care n-ar mai fiă ă ş ă reu it s scape jafului, dac asta îi era soarta.ş ă ă

— Pu ini, spuse.ţ— Cât? insist omul, dar citi pe fa a lui Langdon c f cuse o gre eal . Asta nu mă ţ ă ă ş ă ă

prive te, în fond, recuş noscu el.Langdon se destinse. Atitudinea omului p rea s indice mai degrab c vroia să ă ă ă ă

propun o afacere decât s înă ă cerce o ho ie.ţ— Vre i o arm ? se oferi el. M numesc Sarn, Richard Sarn. Sunt cel mai bunţ ă ă

negustor de arme din partea asta a Castelului.A cui? ar fi vrut s întrebe Langdon, dar nu era nici o grab . Putea oricând s întrebeă ă ă

un robot.— De ce a cump ra o arm ? întreb el.ş ă ă ă— Nou venit? întreb omul. Democrat?ăLangdon ocoli întrebarea.— Ce se poate face cu o arm ?ăMutra lui Sarn se schimonosi, pân când din ochi îi r maser doar dou cr p turiă ă ă ă ă ă

înguste.— Imagineaz - i c e ti atacat. Po i s te aperi. Sau c ai o femeie i vor s i-o fure.ă ţ ă ş ţ ă ă ş ăţ

Te serve ti atunci de arma ta.ş— N-am nici o femeie. i de ce m-ar ataca?Ş— Ai bani? Vrei s r mân ai t i?ă ă ă ă— Robo ii se ocup de ap rarea legii.ţ ă ăEra profund ocat de cele pe care le întrez rea. Luş ă mea subteran p rea mult prea deă ă

mod veche.ă— Ei ajung mereu prea târziu, îl l muri Sarn. Dup ce r mâi f r bani sau e ti mort,ă ă ă ă ă ş

în elegi?ţ— Vinzi i gasere? se interes Langdon.ş ă

— Imposibil. A a ceva nu fac. Asta-i artilerie grea. Robo ii mi-ar face o gr mad deş ţ ă ă nepl ceri. i, pe urm , a a ceva este prea scump pentru mine. Ar costa cel pu in o mie deă Ş ă ş ţ terrani.

— i ce vinzi atunci?Ş— A a ceva, spuse, sco ând din buzunarul stâng un revolver cu aer comprimat.ş ţLangdon puse mâna pe arm i o studie. Era o arm antic , dar într-o stare excelent .ăş ă ă ă

Putea s trag foc cu foc cele dou zeci de proiectile. Era inutilizabil împotriva unuiă ă ă ă obstacol solid, dar bine mânuit , omora la sigur.ă

— Nu-i înc rcat , sublinie Sarn. i nu încerca vreo mecherie cu ea, am o alta înă ă Ş ş buzunar, gata de tras.

— Cât face?O arm se putea dovedi indispensabil în lumea subă ă teran . Nu- i f cea mari iluziiă ş ă

asupra talentelor sale, dar citise destule c r i despre armele vechi pentru a se servi corect deă ţ ea.

— O sut de terrani, spuse Sarn, cu o lucire în ochi.ă— Cu un înc rc tor?ă ă— Cu un înc rc tor i o mie de ace.ă ă ş— Cump r, spuse Langdon.ăEzita, n-ar fi vrut s -i arate str inului con inutul t tii sale. Sarn pricepu imediat.ă ă ţ ăş— Nu- i face griji. Pu in îmi pas de ce ai acolo, n-o s vând pontul mai departe. Amţ ţ ă ă

principiile mele în afaceri.— Bine, spuse Langdon.Deschise ta ca i scoase dou monede de cincizeci de terrani. Le puse la p mânt i leş ş ă ă ş

acoperi cu talpa.— D -mi înc rc torul i muni ia.ă ă ă ş ţS-arn îi privea amuzant.— Înve i repede. i-am spus c sunt cinstit în afaceri.ţ Ţ ăPeste um rul lui Langdon zburar dou obiecte metaă ă ă lice. Mi carea fusese atât deş

rapid , c Langdon abia avuă ă sese timp s vad mâna omului.ă ă— Caut -le, zise Sarn. Eu ridic banii.ăNeîncrez tor, Langdon se cl du înapoi câ iva pa i i se aplec . Adun de pe josă ă ţ ş ş ă ă

înc rc torul i muni ia, f r s -i scape pe cel lalt din ochi. Verific dac înc rc torul eraă ă ş ţ ă ă ă ă ă ă ă ă plin i-l introduse în crosa armei. O clip îl sc pase din ochi i Sarn disp ruse. Langdon ochiş ă ă ş ă un perete i ap s de dou ori pe tr gaci. Arma f cu de dou ori „flop". Dou aureole cât oş ă ă ă ă ă ă ă palm ap ruser pe ceramic . Mul umit, Langdon î i puse arma la centur . V zu muă ă ă ă ţ ş ă ă tra lui Sarn ap rând cincizeci de metri mai încolo.ă

— Hei! strig omul.ăCu mâna pe arm , Langdon alerg cei cincizeci de metri.ă ă— Chiar c e ti nou pe aici, cl tin Sam din cap. De abia ai venit. E rar s se întâmpleă ş ă ă ă

la vârsta ta. Ascult , v d c te duce mintea, dar dac nu e ti atent, or s te jumuleasc . Ai fiă ă ă ă ş ă ă putut avea o arm ca asta pentru cinciă zeci de terrani. Ba chiar pentru patruzeci i cinci.ş

Langdon r mase cu gura c scat . Mai avea multe de înv at. Începu s cl deasc oă ă ă ăţ ă ă ă adev rat teorie asupra oriă ă ginii armelor vetuste ce tr seser asupra lui începând cu primulă ă atentat. Proveneau din lumea subteran . Probaă bil c supravie uiser stocuri uria i înă ţ ă ş depozitele fort -re elor. Iar oameni ca Sarn le ajutau s se scurg încetul cu încetul înă ţ ă ă beneficul bandelor organizate. În mod cert existau schimburi între lumea subteran iăş suprafa .ţă

— Cum sunt un netot, continu Sarn, o s - i mai dau un înc rc tor. Asta poate pentruă ă ţ ă ă c te duce mintea. Sau pentru c e ti primul individ c ruia i-am vândut un plici cu o sut deă ă ş ă ă terrani.

Langdon lu înc rc torul i-l puse în buzunar, lâng muni ie. Dar r mase înă ă ă ş ă ţ ă expectativ . Nu se încredea prea tare în altruismul lui Sarn. Celuilalt îi venise vreo ideeă despre cum s -l lase f r averea sa.ă ă ă

— N-ar trebui s r mâi cu oalele astea pe tine. O s atragi aten ia asupra ta. Am ună ă ţ ă ţ prieten dispus s - i vând un costum acceptabil.ă ţ ă

— Nu acum, mul umesc, spuse Langdon pe un ton glacial. Pe buze îi st tea oţ ă întrebare.

— Cum se pot câ tiga bani, aici?şSarn î i scoase amândou mâinile de prin buzunare i începu s - i scarpine nasul.ş ă ş ă ş— Nu-i tocmai u or. Habar n-am la ce te pricepi. Vino cu mine s d m o rait prinş ă ă ă

jurul Castelului.

15

ERA CLAR c jocul nu însemna calea cea mai bun de a câ tiga bani pentru un om caă ă ş el. În dou ore i jumă ş ătate de joc, Langdon pierduse dou mii de terrani. Înceă puse prin a câ tiga câ iva poli, apoi îi pierduse, mizele crescuser , iar câ tigurile i pierderile sale deş ţ ă ş ş câteva sute de terrani se echilibraser . Apoi brusc, în dou mâini, pierduse dou mii deă ă ă terrani.

Jocul era o combina ie complex de zaruri i de c r i rotunde. C r ile erau trase laţ ă ş ă ţ ă ţ zaruri, iar hazardul servea i de arbitru în unele situa ii. Un amestec acceptabil deş ţ ingeniozitate i ans . Când mânuia c r ile, Langdon se sim ea la în l imea adversarilor. Darş ş ă ă ţ ţ ă ţ când zarurile se rostogoleau pe mas , se sim ea în moă ţ d imperceptibil dezavantajat.

Juc torul profesionist pe care îl avea în fa a lui n-avea decât dou degete la fiecareă ţ ă mân i urm rea piesele care se rostogoleau pe mas cu abilitatea unei nev stuici. Muăş ă ă ă tilarea putea s fi fost efectul unui accident, dar era mai u or de crezut c era o malforma ie.ă ş ă ţ Fruntea ple uv a juc torului era te it spre înapoi, dar pielea, ba chiar i osul pome ilorş ă ă ş ă ş ţ ar tau de parc ochii ar fi vrut s -i sar din orbit . Ceilal i juc tori din jurul mesei nuă ă ă ă ă ţ ă contau. Puteau s fie complici sau fraieri, asemeni lui Langdon. Câ tigau sau pierdeau,ă ş niciodat prea mult. Singurul careăprezenta un interes pentru juc torul profesionist, pentru c miza din bel ug, era Langdon.ă ă ş

Langdon era hot rât s înve e, de asta i sacrificase dou mii de terrani. Un robot seă ă ţ ş ă proptise lâng mas , i dac ar fi b nuit c profesionistul tri eaz , Langdon era gata s -iă ă ş ă ă ă ş ă ă cear ajutorul. Robo ii reprezentau în ultim instan legea, chiar i în lumea subteran .ă ţ ă ţă ş ă

De câtva timp, Sarn îl tr gea de mânec i-i sufla la ă ăş ureche:— Ce vre i s demonstra i? O s v cure e de tot, stimate domn. Opri i-v !ţ ă ţ ă ă ţ ţ ăÎncetase s -l mai tutuie pe Langdon din clipa în care acesta scosese din ta c o piesă ş ă ă

de cinci sute de terrani. Mutra lui exprima cea mai sincer disperare. Suferea ca i cumă ş proprii s i bani ar fi trecut în buzunarul profeă sionistului.

De câteva mâini, Langdon nota meticulos c r ile. Niă ţ meni nu se mirase când ceruse hârtie i creion. Nimeni nu-l întrebase nimic când începuse s scrie.ş ă

Ie i din joc, dar nu se dep rt de mas . Îi privea pe ceilal i i continua s noteze.ş ă ă ă ţ ş ă Începu s calculeze i s compare propriile sale runde cu cele ale celorlal i. Statisă ş ă ţ tic vorbind, cifrele ob inute la zaruri puteau fi considerate ca aleatorii. Cele ale celorlal i juc tori, deţ ţ ă asemenea, cu o oarecare marj de incertitudine pentru doi dintre cei care câ tigaser câteă ş ă ceva. Dar cele ale juc torului profeă sionist nu erau.

Îi spunea i el tot juc tor profesionist, pentru c a a i-l prezentase Sarn. Sarn îl sf tuiseş ă ă ş ă s joace pe mize mici i s se aleag cu câ iva terrani, cel lalt i-ar fi cedat, speă ş ă ă ţ ă rând s -iă recâ tige mai târziu, dar îl l sase s în eleag c , pe termen lung, nu pierde niciodat .ş ă ă ţ ă ă ă

Iar motivul pentru care nu pierdea ap rea acum foarte clar sub creionul lui Langdon.ă Zarurile îi erau favorabile. Într-o serie mai lung , zarurile îi asigurau mereu avantaă jul. Avea, bineîn eles, i o mare experien în mânuirea c r ilor, dar nu abuza de ea. Ele nu-i erauţ ş ţă ă ţ necesare ca s câ tige.ă ş

Langdon examina atent apartul care lansa zarurile. Se rostogoleau într-o colivie metalic , apoi erau aruncate pe mas . Prin intermediul unei corzi ce atârna dină ă tavan.deasupra mesei, fiecare juc tor ac iona la rândul s u coliă ţ ă via. Dispozitivul era irepro abil.ş

Langdon rev zu dintr-o privire coloanele de cifre. Mâna dreapt i se îndrept spreă ă ă centur .ă

— V acuz c tri a i, spuse el pe un ton glacial. Înapoia i-mi cei dou mii de terrani iă ă ş ţ ţ ă ş lucrurile vor r mâne aici.ă

Juc torul profesionist ridic privirea, se încrunt , dar nu spuse nimic. Cu mi c ri lenteă ă ă ş ă i precaute ridic un ciş ă lindru de hârtie alb , îl duse la buza i inspir adânc. Sulul de hârtieă ş ă

se aprinse. Era un truc pe care Langdon nu-l mai v zuse. Se întreb dac -i vorba de-oă ă ă capcan . Prezen a robotului îi d dea mai mult siguran . Sarn îl tr gea disperat de mânec .ă ţ ă ţă ă ă Enervat, Langdon îl împinse.

— ine, îl îmbie juc torul. Trage un fum.Ţ ăÎi întindea lui Langdon un sul de hârtie. Langdon îl lu cu mii de precau ii i-lă ţ ş

examin . Era plin cu a chii cenu ii. Îl duse la buze i trase aer în piept. Fumul umpluă ş ş ş pl mânii i începu s tu easc . Când reu i s - i recapete suflul, l s s -i scape:ă ş ă ş ă ş ă ş ă ă ă

— Otrav !ăSarn izbucni în râs, acompaniat de juc tor. Apoi de to i ceilal i afla i în jurul mesei.ă ţ ţ ţ

Langdon tu ea de mama focului, iar ei râdeau.ş— Nou venit? întreb juc torul. Ochii încetaser s -i mai râd . Trebuie s fii nou venită ă ă ă ă ă

dac n-ai aflat c eu nu tri ez.ă ă şLangdon se întoarse spre robot.— Tri eaz . Zarurile sunt probabil m sluite. Le conş ă ă troleaz de la distan cu ună ţă

magnet. Pot s dovedesc. Iat cifrele. Pute i descoperi mecheria?ă ă ţ ş— Da, spuse robotul. Fa a lui inexpresiv se întoarse spre juc tor. Sunt obligat s vţ ă ă ă ă

chestionez, domnule. Da i-mi mâna dumneavoastr .ţ ă— M rog, spuse judec torul, întinzându-i cele dou deă ă ă gete ale sale de la mâna

dreapt . Jur c zarurile i apaă ă ş ratura folosit la aceast mas sunt corecte i cinstite i c nuă ă ă ş ş ă m avantajeaz prin nimic.ă ă

— Este perfect sincer, confirm robotul.ă— Cifrele dovedesc contrariul, insist Langdon.ăDar era descump nit de siguran a robotului. Nu putea fi p c lit un robot chiar în halulă ţ ă ă

sta i cu atât mai pu in putea fi corupt. Sau m car a a crezuse pân atunci. Se zvonea că ş ţ ă ş ă ă acolo sus unii ar fi reu it. Dar îndep rt un asemenea gând. S în eli un robot, asta înseamnş ă ă ă ş ă tehnologie de vârf i mijloace de care juc torul nu dispunea.ş ă

— Cifrele nu dovedesc nimic prin ele însele, spuse robotul. Pot s sesizez o diferenă ţă la marginea posibilului între seriile pe care le-a i notat, dar în absen a oric rei doveziţ ţ ă concrete, diferen a asta nu înseamn nimic. Abţ ă solut nimic.

— Mul umesc, gl sui juc torul, aplecându-se spre Lan-gdon. Las arma. Se vede de laţ ă ă ă o po t c e ti nou aici din moment ce nu tii c eu câ tig mereu. Asta se cheam ans . O aiş ă ă ş ş ă ş ăş ă sau nu o ai. Prive te.ş

Juc torul împinse scaunul, se scul i se lipi cu spaă ăş tele la perete, la trei metri de mas .ă Ceilal i îl priveau fascina i.ţ ţ

— D tu zarurile pentru mine, dac vrei, propuse el.ă ăLangdon se supuse. Arunc cele dou zaruri în colivie i trase de coard . Cele două ă ş ă ă

cuburi albe î i luar zborul, se rostogolir pe mas i se oprir locului. Doi de ase.ş ă ă ăş ă ş— Înc o dat , ordon juc torul.ă ă ă ăDe optsprezece ori, Langdon arunc zarurile. De aiă ş sprezece ori ie i ase- ase. O datş ş ş ă

un cinci i un patru i o dat doi de unu. Ultima mân .ş ş ă ăTrase o serie i pentru el. Ob inu unele rezultate, dar orice ar fi spus, zarurile îi erauş ţ

defavorabile. Se ridic i ridic grijuliu covora ul de pe mas . Ap ru o t blie de plastic. Seăş ă ş ă ă ă aplec i examin dosul ei. La cererea sa, ro-batul aprinse un reflector. Nu remarc nimicăş ă ă anormal.

— Acum m crezi? spuse juc torul. O s câ tig chiar dac stau cu spatele la mas i oă ă ă ş ă ăş s joci tu pentru mine. O s câ tig chiar dac trec în camera de al turi.ă ă ş ă ă

— Chiar dac te-ai afla la cel lalt cap t al Castelului?ă ă ăJuc torul ezita.ă— Da, brav el.ăDar Langdon tia c nu este convins. Aptitudinile lui, care ar fi fost ele, aveau oş ă

leg tur cu distan a. În niciă ă ţ un caz nu era vorba de ceva simplu. Robo ii nu s-ar fi l sat du iţ ă ş de nas atât de u or.ş

— Atunci de ce mai joac oamenii împotriva ta dac câ tigi mereu? întreb Langdon.ă ă ş ă— Ca s se distreze. Le place s m vad câ tigând. i nu câ tig decât atunci când ină ă ă ă ş Ş ş ţ

foarte mult la asta. Uneori le las o ans . Joac pentru aceast ans .ş ă ă ăş ă— Spune adev rul, opti Sarn la urechea lui Lană ş gdon.Explica ia p rea s se in în picioare, chiar dac naţ ă ă ţ ă ă tura norocului r mâneaă

necunoscut . Era i o explica ie a mizelor minore ale celorlal i juc tori. Veneau acolo s seă ş ţ ţ ă ă destind . Veneau s joace nu împotriva hazardului, ci împotriva norocului în carne i oase.ă ă ş Nu jucau ca s câă ştige, ci ca s piard . Doar un nou venit ca el putea s se arunce i să ă ă ş ă piard dou mii de terrani. Dar lec ia meă ă ţ rita pre ul pip rat. Implica iile ei dep eau mizaţ ă ţ ăş partidei, ba chiar i dimensiunile lumii subterane. Cele ce se petreş ceau în jurul mesei de joc sem nau prea mult cu cele peă trecute acolo sus, în palatul stocastocratului, unde Sceptrul Hazardului era pe cale s devin o încununare a ansei.ă ă ş

— Îmi pare r u c m-am enervat, spuse Langdon, rece. Nu tiam.ă ă ş— Nu-i nimic, r spunse jucă ătorul.Î i reluase locul cu un zâmbet pe buzele sale sub iri.ş ţ— Am impresia c o s ai mult noroc pe viitor, nou venitule, mai spuse. Am impresiaă ă

c ai tras lozul cel mare m car o dat în via , a a-i?ă ă ă ţă ş— Se prea poate, mârîi Langdon.Se ridic i-l trase pe Sarn dup el. Nu se îngrijora prea tare la gândul de-a-i explicaăş ă

cine este el. Avea impresia c juc torul o tia deja i c un stocastocrat, chiar i aflat înă ă ş ş ă ş dizgra ia Palatului, urma s fie pu in iubit prinţ ă ţ tre Nedemni.

16

— V ST MULT MAI BINE în olit a a, remarc Sarn.Ă Ă ţ ş ăÎn cotloanele din spatele magazinului de haine vechi, Langdon tocmai terminase s seă

îmbrace. Alesese inuta unui om al spa iului, deoarece aceasta suportase cât de cât cu bineţ ţ vicisitudinile trecerii timpului. Telalul îi oferise chiar i hainele de pe el contra unei sumeş corespunzătoare.

Tr gea lini tit din neobi nuita igar . P trunzând în pl mâni, fumul îl calma. În trecut,ă ş ş ţ ă ă ă droguri similare fuseser folosite din plin de popula ia nervoas a ora eă ţ ă ş lor. Aveau menirea de a reduce într-un anumit grad impresia nepl cut de încarcerare încercat pe termen lungă ă ă între pere ii ad posturilor, aducând con tiin a la un niţ ă ş ţ vel inferior al dezvolt rii sale, acoloă unde era capabil s înving claustrofobia. Pe termen lung, asemenea droguri erau probabilă ă ă nocive pentru organism i f r îndoial sta era motivul pentru care utilizarea lor disp ruseş ă ă ăă ă la suprafa . Spera s nu fac abuz de ele. Robo ii le distribuiau periodic în cantit i mici.ţă ă ă ţ ăţ Cât timp nu dep eai aceast doz , f r îndoial c nu riscai nimic. Prin construc ie, robo iiăş ă ă ă ă ă ă ţ ţ erau incapabili s fac r u unei fiin e omene ti.ă ă ă ţ ş

El i cu Sarn cutreieraser prin Castel, un labirint de tuneluri, sc ri i s li vaste iş ă ă ş ă ş începea s - i dea seama c aschimodia încerca o adev rat simpatie pentru elă ş ă ă ă .

— Unde a putea s locuiesc? îl întreb .ş ă ăSarn se sc rpin în cap.ă ă— Ave i dreptul la o camer , spuse el. Gratuit. Puţ ă te i s -i cere i una primului robotţ ă ţ

ie it în cale. Dar nu va fi tocmai luxoas . i ve i fi obligat s v sp la i, s mânş ă Ş ţ ă ă ă ţ ă ca i, s tr i iţ ă ă ţ folosind dependin e comune. Când putem, evit m a a ceva.ţ ă ş

— În eleg, oft Langdon.ţ ăAvea nevoie de pu in lini te. Sim ea, de asemenea, c are nevoie de un loc în care sţ ă ş ţ ă ă

poat primi oameni. Spera din ce în ce mai mult s nu-i putrezeasc oaseă ă ă le prin subterane. Dac exista o cale de comunicare cu suprafa , o va descoperi. Dac nu exista, va crea elă ţă ă una. Dar nu putea s reu easc singur, iar omule ul era un aliat pre ios, chiar dac nu iă ş ă ţ ţ ă ş suficient pentru un asemenea proiect.

— Pute i s închiria i un apartament, mai multe camere, ba chiar i o întreag arip aţ ă ţ ş ă ă Castelului, dac vre i. Pute i avea i o femeie. Bineîn eles, dac vre i s fie i frumoas , astaă ţ ţ ş ţ ă ţ ă ş ă va costa ceva parale.

Langdon î i rezerv pentru mai târziu analiza no iuş ă ţ nii de a închiria o femeie. Întâlnise prin c r i câte ceva despre asta.ă ţ

— Cât?Sarn f cu rapid un calcul pe degete.ă— O mie, o mie cinci sute do terrani pe an.— Este scump, remarc Langdon.ă— Putea locui la mine câteva zile, dac vre i.ă ţ

Oferta p rea sincer . Langdon se hot rî s o accepte, chiar dac ascundea o curs . Dară ă ă ă ă ă începuse s -l cunoasc pe Sarn i b nuia singur tatea ce-I cople ea pe traficană ă ş ă ă ş tul de arme o dat cu trecerea timpului. Respectul aces-tuia îl câtigase prin calmul cu care primise vesteaă c fusese tras pe sfoar chiar de Sarn însu i, sau pierdeă ă ş rile de la joc. În condi ii similare, ceiţ mai mul i dintre indivizi ar fi f cut o criz . El nu. i Sarn începuse s realizeze cţ ă ă Ş ă ă impasibilitatea lui nu se datora prostiei. Felul în care Langdon îl înfruntase pe juc tor îlă impresionase: noilor veni i le trebuia mult timp ca s recunoasc invincibilitatea juc torului.ţ ă ă ă Iar pierderile le acceptau i mai greu. Se adaptau anevoie realit ii. Realismul era pentruş ăţ Sarn prima calitate a unui individ.

Sarn tr ia într-un talme -balme îngrozitor, protejat de o u solid . Adunase acolo de-ă ş ş şă ăa lungul anilor cele mai neobi nuite m rfuri de contraband . Într-o înc pere special , un felş ă ă ă ă de seif, î i inea colec ia de arme, pe care i-o ar tase plin de mândrie lui Langdon.ş ţ ţ ă

— Este legal a a ceva? ş întrebase Langdon.— Nu chiar, dar robo ii nu- i caut nod în papur cât timp stai în banca ta. În eles?ţ ţ ă ă ţ— În eles, suspin Langdon.ţ ăAtitudinea robo ilor p rea mult mai pu in rigid deţ ă ţ ă cât la suprafa . Se mul umeau sţă ţ ă

men in un echilibru subtil i, la prima vedere, de neîn eles. F ceau în a a fel ca toat lumeaţ ă ş ţ ă ş ă s supravie uiasc , asigurau înv tura, igiena, s n tatea. Era mult i totu i pu in fa deă ţ ă ăţă ă ă ş ş ţ ţă mul imea serviciilor cu care Langdon era obi nuit. O difeţ ş ren era i în faptul c acolo josţă ş ă robo ii erau vizibili peste tot, în timpul ce la suprafa nu-i întâlneai deţ ţă cât arareori.

Se a ezar în fotolii din piele, adânci, din care ie eau smocuri de zegras. Sarn îi puseş ă ş în mân un pahar. Langă don gust precaut licoarea. Alcool sintetic. Dar de bun calitate.ă ă Lumea subteran oferea unele compensa ii.ă ţ

— Sunt mul i Democra i pe aici? întreb Langdon.ţ ţ ă— Habar n-am. Depinde. Fanatici, nu. Simpatizan i, da. Democra ii sus in c ne vomţ ţ ţ ă

putea întoarce la suprafa când vor câ tiga.ţă ş— i crezi asta?ŞSarn bomb ni:ă— Bineîn eles c nu. Sunt realist. De altfel, nici nu cred c mi-ar place acolo sus.ţ ă ă

Toat via a am tr it aici, nu?ă ţ ă— Ce i-ar displace la suprafa ?ţ ţă— Cerul, spa iul. Nu te sim i niciodat în siguranţ ţ ă . Po i fi atacat în permanen i dinţă ţ ţăş

orice direc ie.ţ— Ascult , spuse Langdon. N-a mai fost o crim de când...ă ă

i se opri brusc. Cele pe care vroia s le spun erau o minciun . Fuseser înf ptuiteŞ ă ă ă ă ă crime acolo sus. Doar c nimeni nu o tia. Intui brusc c doar cei din lumea subteran vor fiă ş ă ă capabili s dezlege încurc tura în care intrase. Dac ar fi avut lâng el un grup de oameniă ă ă ă asemeni lui Sarn în timpul evenimentelor din Palat...

— Nu mi-ai r spuns când te-am întrebat dac e ti Democrat.ă ă şLangdon remarc faptul c este tutuit iar. Putea s fie un semn de încredere.ă ă ă— Am fost trimis aici ca o consecin a rela iilor mele cu Democra ii, spuse elţă ţ ţ

prudent. Exprimarea era ambigu . Dar Sarn nu insist .ă ă— Îmi plac Democra ii, afirm el. M-am gândit imeţ ă diat c ai fi unul dintre ei, ba chiară

unul important. Pro-babil c ai fost trimis aici pentru c ai încercat s oră ă ă ganizezi ceva. Poate c ziua mult a teptat se apropie?ă ş ă

— Ce zi?— Ziua în care cei de sus vor regreta c s-au n să ă cut. i stocastocratul în primul rând.Ş— Exist o organiza ie democratic aici, jos?ă ţ ă— A a se spune. Se ascund. Robo ii supravegheaz .ş ţ ăEra o informa ie de prima mîn . Neglijen a robo iţ ă ţ ţ lor putea fi pref cut . La urma urmeiă ă

erau în slujba Palatului, ca i cei de sus. i asta însemna c dac inaş Ş ă ă micii Democra ilor i-arţ fi exilat pe ace tia în subterane, organiza ia lor ar fi fost distrus din prima clip . Dar undeş ţ ă ă ar fi putut fi trimi i atunci? Exista oare un inş fern de rang inferior?

În trecut, solu ia ar fi fost simpl . O criz politic de asemenea dimensiuni s-ar fiţ ă ă ă terminat, desigur, cu un num r considerabil de mor i. Dar Langdon nu- i putea închipui că ţ ş ă robo ii se transform în ma ini de ucis.ţ ă ş

Propriile sale inten ii erau tot mai greu de definit. Ini ial î i propusese s tr iasc câtţ ţ ş ă ă ă

mai bine cu putin în lumea Nedemnilor, a teptând ca lucrurile s se claţă ş ă rifice acolo sus. Dar solu ia asta îl mul umea din ce în ce mai pu in. Dorea s ac ioneze într-un fel. Sim ea cţ ţ ţ ă ţ ţ ă stocastocra ia nu va rezista mult timp loviturilor pe care le primea din toate direc iile. Maiţ ţ era la mijloc i proş blema extratere trilor. Pentru prima dat în via a sa se sim ea solidar cu oş ă ţ ţ institu ie. i, ca niciodat , sim ea o deosebit simpatie pentru Sarn, pentru juc tor, penţ Ş ă ţ ă ă tru toate siluetele mizerabile i dezmembrate ale Nedemş nilor pe care îi întâlnise. „Sunt pe cale s m transform", se gândi.ă ă

Se ridic i începu s se plimbe de colo-colo. Sarn îi respecta t cerea. Nu dup multăş ă ă ă timp, Langdon z ri un vechi instrument cu corzile sl bite. Îl scoase din gră ă ămad i încercăş ă s -l acordeze. În timpul adolescen ei, coă ţ lec ionase astfel de curiozit i. Î i atârnţ ăţ ş ă instrumentul pe dup gât i ciupi corzile, curios s -i aud timbrul. Începu s fredoneze oă ş ă ă ă balad de demult:ă

De soarele ce alearg pe cerăSunt sigur cum sunt de tineSoarele aduce p mântul pe lumeă

Un surâs pe deasupra nop iiţAlunecat în pripa zorilorPe fa a dezgolit a iubiteiţ ă

Sublimul mister al pl ceriiăAcest vârtej de ceaţăCe ne ascunde cer i p mântş ă

Dar ne las unul altuiaăUnul pentru altul f uri i pe veciă ţO tu pe care te smulg uit riiă

O tu pe care fericit te-am vrut...ă

Vocea i se stinse i l s chitara.ş ă ă— Eluard, spuse. Secolul al XX-lea.Un zâmbet straniu plutea pe fa a stâlcit a lui Sarn.ţ ă— Soarele, spuse el, noaptea, p mântul. Atâtea vise. tii, e un lucru care te va tr daă Ş ă

mult timp de acum înainte. Pielea ta. E ti bronzat. Am crezut la început c era ceva dinş ă na tere, dar nu, vântul i soarele sunt de vin . De azi în trei luni o s fii la fel de palid ca noi.ş ş ă ă

Se scufund iar în t cere.ă ă— Este abject, nu, s fim l sa i s murim aici ca ni te obolani în gaura lor.ă ă ţ ă ş ş— Spuneai exact contrariul acum câteva clipe.Sarn cl tin din cap. Î i împreun mâinile.ă ă ş ă— Nu, pentru mine s-a terminat. Aici tr iesc. Luă crurile de sus nu-mi spun nimic. Dar

dac a fi cresă ş cut acolo, dac a fi tr it acolo...ă ş ă— Te-ai n scut aici?ă— Da. M-au re inut aici pentru c eram slut, penţ ă tru c aveam picioarele strâmbe dină

n scare, pentru c nu eram suficient de inteligent. Pentru c ochii mei sunt foarte urâ i, iă ă ă ţ ş asta este o tr s tur ereditar . Pentru c acolo sus au nevoie doar de semizei. S le stea-nă ă ă ă ă ă gât!

Se îmblânzi.— Nu pentru tine spun astea.— i ceilal i s-au resemnat, sau ce?Ş ţSarn ridic din umeri. În lumina crud p rea un gnom.ă ă ă— Fierb de furie sau îi ascult pe profe ii ce le voră ţ besc de o zi a drept ii, sau le spunăţ

c vor rena te acoă ş lo sus.Langdon cl tin din cap. Acela i vechi amestec de supersti ii i de speran , deă ă ş ţ ş ţă

resemnare i de dorin , pe care umanitatea l-a târât dup ea pe toat durata evolu iei sale, iş ţă ă ă ţ ş care se pierduse acolo sus, în libertate, dar pe care arcanul robo ilor îl perpetuase, intact,ţ

aici. Era o for . O for oarb , f r discern mânt, incon tiţă ţă ă ă ă ă ş ent de ea îns i, dar de care seă ăş putea folosi. Era aceea i for care-i împinsese în trecut pe oameni c tre stele, în salturiş ţă ă sucesive, i care, într-o bun zi, interludiul luând sfâr it, îi va împinge la cucerirea altorş ă ş universuri.

— Ascult , spuse Sarn. Am g sit. Cân i bine. Nicioă ă ţ dat n-am mai auzit pe cinevaă rostind cuvintele asemeni ie. Uite, asta trebuie s faci.ţ ă

17

ERA O METOD BUN de a câ tiga un ban i, de asemenea, cel mai potrivit mijlocĂ Ă ş ş de a explora lumea subteran i de a-i întâlni locuitorii. Au str b tut gaăş ă ă leriile, trecând de la un nivel la altul, ba chiar au păr sit zona Castelului pentru a ajunge i în alte aglomeă ş r riă subterane. Uneori mergeau pe jos, alteori monoraiurile îi ajutau s str bat sute de kilometriă ă ă într-o singur zi. Li se dusese vestea i erau bine primi i peste tot. În lumea subteran nuă ş ţ ă exista un sistem de comunica ii bine pus la punct, dar nout ile se r spândeau cu o vitezţ ăţ ă ă incredibil . În general nici nu aveau nevoie s se anun e.ă ă ţ

Sarn se ocupa de toate problemele materiale. În primele zile mai plasase câteva arme în timp ce Langdon cânta, dar renun ase repede la asta. Langdon câ tiga mai mul i baniţ ş ţ decât i-ar fi" trecut prin minte. O parte din ei îi d dea lui Sarn, ceea ce p rea s -lă ă ă mul umeasţ c din plin pe traficantul c ruia nu-i trecuse vreodat prin cap c va ajunge într-oă ă ă ă bun zi impresar. Nici Langă don nu prev zuse c va reu i s fac s r sune în caveră ă ş ă ă ă ă ne repertoriul aproape inepuizabil de cântece vechi pe care îl tia pe de rost. A avut i imitatori,ş ş care încercau s -i fure cântecele sau s compun altele noi. Nu-i ajungeau nici la degetulă ă ă mic, dar era un semn de schimbare în lumea subteran . Lucrurile se urneau din ă loc.

Langdon dorea s întâlneasc un num r cât mai mare de oameni. Mai întâi, ca s - iă ă ă ă ş fac o idee despre condiă iile de via ale Nedemnilor, i pe urm , sperând c va înv a destulţ ţă ş ă ă ăţ ca s g seasc o ie ire. Înc nu descoă ă ă ş ă perise nimic în cursul peregrin rilor sale, dar se gână dea c stabile te astfel un contact pe termen lung. Nu cl dise înc nici un plan precis, dar sim eaă ş ă ă ţ c i în el se schimb ceva. Sfâr i prin a se întreba dac r pitorii s i nu avuseser o inten ieăş ă ş ă ă ă ă ţ ascuns atunci când îl conă damnaser s treac prin lumea subteran : dac erau Democra ii,ă ă ă ă ă ţ era poate în inten ia lor ca un stocastocrat, chiar neputincios, chiar dec zut, s cunoasc înţ ă ă ă direct lumea subteran . Dac analiza lui era just , era un pion de rezerv , nu- i va sfâr iă ă ă ă ş ş zilele printre Nedemni. Trebuia doar s a tepte.ă ş

Cânta în imense caverne, sub lumina orbitoare a proiectoarelor, în v g uni mizere, înă ă s lile severe ale fosă telor fort re e, în locuri în care tavanul greu p rea s - i cad în cap, sauă ţ ă ă ţ ă în care se afla atât de sus încât, pân la el, sunetul se pierdea. Uneori, urmele trecerii oameă -nilor sau ale robo ilor erau greu vizibile pe pere i. Alţ ţ teori, totul era încins în fier i beton.ş

Era un popor ciudat cel al subteranelor, ciudat pentru el, dar care î i tr ia via a lui. Cuş ă ţ miturile sale, cu spaimele sale, cu simbolurile, celebrit ile, pasiunile i cruzimile sale. Atâtăţ ş de închis în sine încât unele particularit i se manifestau pân i în sânul celor mai imăţ ăş -portante aglomer ri umane. Langdon tia c ele coresă ş ă pund vechilor ora e de pe p mânt,ş ă giganticelor ad posă turi antiatomice s pate la mare adâncime în timpul r ză ă boaielor atomice pentru a ad posti milioane de b rba i femei i copii.ă ă ţ ş

S-a convins treptat de umanitatea Nedemnilor. Numărul celor anormali i s-a p rut, deă altfel, foarte redus, iar cu excep ia unei minorit i ce- i exhiba ororile, cei mai mul i excelauţ ăţ ş ţ în - i ascunde tarele. i asta era profund uman. La început încerca un dezgust atât deăş Ş violent încât îl apuca grea a i de abia mai putea s cânte. Pe urm i-a trecut i nu mai sim eaţ ş ă ă ş ţ decât mil fa de ei.ă ţă

Era o lume dur , dar în care via a avea pre ul ei. Înainte se întrebase cum de Nedemniiă ţ ţ nu se refugiază automat într-o uitare etern . Acum îns întrebarea pă ă ărea lipsit de sens.ă Chiar dac s-ar fi tiut condamnat s - i petreac toat via a în lumea subteran , ar fi îmă ş ă ş ă ă ţ ă pins cât mai departe posibil clipa mor ii sale.ţ

O bun parte din cuvintele -pe care le folosea scă ăpau în elegerii ascult torilor s i, darţ ă ă asta nu tirbea cu nimic admira ia ce-o aveau pentru el. El le punea la înş ţ demân vise, iar ei îlă pl teau cu larghe e. Nu-i în eleă ţ ţ geau nici toate gesturile. Refuzase odat banii pe care i-iă oferea un trunchi f r membre. Cum femeia insistaă ă se, f cuse un gest de refuz i seă ş

îndep rtase. Ea l sase s -i cad banii din gur i scuipase pe urmele lui înă ă ă ă ăş jurând. De atunci nu mai refuzase nimic.

O remarcase pe Ora datorit insisten ei cu care venea s -l asculte. N-avea stare până ţ ă ă când nu reu ea s se înghesuie în primele rânduri i, odat ajuns acolo, riş ă ş ă ă dica spre el capul, cu un soi de adora ie în privire", i nu se clintea pân când el nu termina de cântat. Rţ ş ă ămânea nemi cat mult timp dup ce el termina spectaş ă ă colul i pleca. Se întâmpla s o remarce laş ă dou conă certe succesive desf urate în s li aflate la mai multe zeci de kilometri una de alta,ăş ă dar niciodat nu se suise în acela i vehicul cu el.ă ş

Nedemnii c l toreau pu in, de i culoarele se întindeau sub p mânt ca o imens pânzăă ţ ş ă ă ă de p ianjen. Langdon se întrebase dac lumea subteran se întindea pân la ocean sau nu.ă ă ă ă Ob inuse i r spunsul. Fuseser s pate i acolo enorme tuneluri, iar unde fundul oceanuluiţ ş ă ă ă ş nu o permisese, fuseser construite drumuri acoperite ce seră veau înc la echilibrareaă diferen elor climatice. Era în fond imaginea pe dos a gr dinilor pe care le admirase laţ ă suprafa . Constatase i c robo ii se foloseau uneori de oameni, pe care-i pl teau pentruţă ş ă ţ ă munca depus . Asta i s-ar fi p rut de neconceput la suprafa , unde se spuă ă ţă nea c o ma ină ş ă este întotdeauna mai bine adaptat unei anumite opera ii decât omul, dar Langdon se întrebaă ţ dac nu cumva folosirea unui procent infim al popula iei la diverse munci nu era cumvaă ţ absolut necesar p stră ă ării echilibrului planetei. Se gândi cu i mai mult oroare la cei r ma iş ă ă ş la suprafa . Nu numai c se debarasau de cei care tulburau aspectul sau echilibrul lumii lor,ţă ă dar îi mai i for au s trudeasc pentru ei. Incon tient. Incon tient era lucrul cel mai pu inş ţ ă ă ş ş ţ r u ce putea fi spus. La suprafa se vorbea cu satisfac ie de mila fa de Nedemni, l sându-ă ţă ţ ţă ăli-se via a. Dar se p rea c acest drept îl pl teau scump.ţ ă ă ă

Mâinile i picioarele Orei, mai mereu goale, erau palmate. O pieli diafan seş ţă ă întindea între degete pân la nivelul celei de-a doua falange. Un semn de degenerare.ă Dincolo de asta, avea ochii mov i adânci, imen i, care suportau cu greu lumina i, cu atâtş ş ş mai pu in, privirile directe. Era cât o p pu , dar frumoas . P rul îi era blond-deschis,ţ ă şă ă ă aproape gri. O pândise într-o sear i, dup ce toat lumea plecase, pornise spre ea. Îl auziseăş ă ă i încercase s fug , dar fusese mai iute decât ea i reu ise s o prind . S-a zb tut, apoi a rş ă ă ş ş ă ă ă ă-

mas încremenit , fixându-l cu ochii ei imen i. i-a spus c probabil ea nici nu dorise s -iă ş Ş ă ă scape cu adev rat. Când o adusese, inând-o de mân , Sarn strâmbase din nas, dar Langdonă ţ ă avusese grij de ea, îi d duse haine, iar Sarn sfâr ise prin a se obi nui cu prezen a ei. Câtevaă ă ş ş ţ nop i mai târziu se strecurase în camera lui Langdon f r s scoat un cuvânt. Corpul îi eraţ ă ă ă ă delicat, pielea fin i catifelat , extraordinar de alb . Se întrez rea eăş ă ă ă ţ s tura fin a venelor.ă ă Era prima femeie pe care Langdon o atingea de când îl p r sise Herbie.ă ă

Vorbea arareori i pu in. Se ghemuia la picioarele lui când cânta, i el s-a convinsş ţ ş imediat c parte din succesul spectacolelor îi apar ine. Un b rbat, un bogat traficant deă ţ ă droguri, i-a propus lui Langdon s i-o cumpere. Suma oferit era enorm . Langdonă ă ă izbucnise în râs i refuş zase net, apoi, când b rbatul îl cople ise cu insisten ele sale, seă ş ţ înfuriase. Sarn, pus la curent cu faptele petrecute dup plecarea traficantului, luase un aeră îngrijorat i hot râse c trebuie s ridice imediat ancora. Langdon ar fi vrut s mai stea, darş ă ă ă ă o privise lung pe Ora, îi citise spaima i acceptase. Nu s-au mai întors în acea zon a lumiiş ă subterane.

Încerc s o fac s vorbeasc i, încetul cu încetul, reu i. Ea tr ia într-un universă ă ă ă ăş ş ă fantastic, în care el ocupa un loc deosebit. I-a spus de vocile pe care le auzea i nu a luat-o înş serios pân în ziua în care i-a povestit întâmplarea cu juc torul. A p rut sinceră ă ă însp imântat .ă ă

— Face asta cu ajutorul spiritului s u, spuse ea. Se gânde te cum vrea s cad zarurile,ă ş ă ă iar ele i se supun. A putea s o fac i eu, dac a fi mai puternic .ş ă ş ă ş ă

— E ti puternic , i-a r spuns el.ş ă ăA cl tinat din cap. P rul ei cenu iu, pe care Langdon îl îndr gea, i-a alunecat peă ă ş ă

um rul drept.ă— Nu destul, a a ceva ar putea s m ucid . Stai. Fii atent.ş ă ă ăTrase o agraf din p r, lu o igar , desf cu cilindrul de hârtie i-l puse în echilibru înă ă ă ţ ă ă ş

vârful agrafei. Înfipse u or cel lalt cap t al agrafei în p mânt. Nu se sim ea nici cel mai slabş ă ă ă ţ curent de aer. Bucata de hârtie tremura u or. Închise ochii. Hârtia începu s se roteascş ă ă încet, apoi mi carea deveni tot mai rapid , pân când nu se mai putea z ri decât un vârtej albş ă ă ă deasupra p mântuă lui, la doi metri de ea. Apoi hârtia î i lu zborul. Î i riş ă ş dic privirea spre el.ă

Avea cearc ne mari sub ochi.ă„Curen i de convexie deasupra solului", se gândi el. Dar era uimit, în ciuda voin eiţ ţ

sale, de for a pe care ea o dezv luise. Nu stabili imediat leg tura între lucrurile v zute iţ ă ă ă ş criza ce amenin a stocastocra ia, dar o idee prindea contur în mintea lui.ţ ţ

— Zarurile sunt prea grele pentru mine, ad ug ea.ă ăÎi zâmbi i o îmbr i .ş ăţşă

18

SPECTATORUL care era a ezat în al treilea rând din stânga, într-un fotoliu pe care i-lş adusese un robot, i-a atras aten ia lui Langdon. Era un b rbat spre patruzeci de ani, cuţ ă tr s turi puternice, dar a c rui expresie era pe deplin binevoitoare. Hainele îi erau mai bineă ă ă croite decât ale majorit ii Nedemnilor, dar f r ca prin asta s arate, ostentativ, un semn deăţ ă ă ă superioritate. Ochii lui str lucind de inteligen nu-l sl beau pe Langdon i su-râdeau. Dină ţă ă ş timp în timp cl tina din cap cu un aer aproă bator. P rea mult mai uman decât cei care-lă înconjurau. În întregime normal. Frica, nelini tea, sentimentul de inferioritate, frustrarea nuş p reau s -l fi marcat. Pentru prima oar , dup mult timp, cânt rindu-l, Langdon reaă ă ă ă ă liz dină nou bizareria situa iei sale. Implacabil, omul îi amintea problemele stocastocra iei, luptaţ ţ surd sau desă chis ce se derula la suprafa , ca i prezen a, undeva printre stele, aă ţă ş ţ extratere trilor.ş

Când Langdon termin de cântat, b rbatul se ridic i aplaud . Ceilal i îl imitar , cu oă ă ăş ă ţ ă clip de întârziere. Langdon b g de seam c Nedemnii p reau s -l înconă ă ă ă ă ă ă joare pe spectatorul necunoscut cu un oarecare respect. Când omul porni spre ie ire, dup ce-i f cuş ă ă lui Langdon un semn aproape imperceptibil din cap, rândurile lor se deschiser firesc în fa aă ţ lui. Un robot sosi s iaă fotoliul i nimeni nu avu aerul c g se te extravagant aceastş ă ă ş ă ă favoare neobi nuit .ş ă

— Cine-i? îl întreb Langdon pe Sarn.ăOra îl strânse de mân cu o insisten deosebit . Creă ţă ă zu c cite te o und de triste e înă ş ă ţ

privirea ei.Sarn f cu un gest larg cu amândou mâinile.ă ă— El, spuse ar tând locul gol acum. Un individ care se ocup de sona i. Un psihiatru.ă ă ţ

Probabil c este nebun la rândul lui. Este un individ venit special pentru asta de acolo deă sus. Î i dai seama, special. ( i o lic rire de admira ie i se putea citi în privire.) Totu i este unţ Ş ă ţ ş om de bine.

— Cum îl cheam ?ăLangdon nu îndr znea s - i retrag mâna prins de Ora, de team s n-o r neasc , dară ă ş ă ă ă ă ă ă

nelini tea femeii avea în mod vizibil o strâns leg tur cu acel om.ş ă ă ă— Franz d'Argyre, spuse Sarn. Toat lumea din subă terane îl cunoa te.ş— i a venit aici de bun voie?Ş ă— Da, a venit pentru c a a a vrut. Poate s urce i mâine dac dore te.ă ş ă ş ă şInforma ia îl izbi pe Langdon ca un pumn în cre tet. Exista acolo un om care putea sţ ş ă

treac oricând avea chef dintr-o lume în alta, care putea s se duc în fa a por ilor lumiiă ă ă ţ ţ subterane i s -i spun robotului de paz : „Las -m s trec, nu sunt un Nedemn, doar mş ă ă ă ă ă ă ă cuno ti".ş

Asta însemna c lumea subteran nu era un fund de sac, o fund tur , o carcer . Astaă ă ă ă ă însemna c nu era în întregime separat de cea de la suprafa . Ideile îi aleră ă ţă gau nest pâniteă prin cap cu asemenea violen , încât Langdon se l s târât de Ora pân la o canapea, pe careţă ă ă ă se întinse. Ea îi mângâia p rul cu blânde e.ă ţ

Lumea subteran putea fi p r sit . Langdon tia c Nedemnii aveau dreptul s ceară ă ă ă ş ă ă ă un examen menit s le stabileasc normalitatea i care s -i transforme eventual în oameniă ă ş ă liberi, dar .nu o credea. Nici nu-i trecuse prin cap c asta ar fi valabil i pentru el. Nuă ş b nuise c ar mai fi i alt cale în afar de viclenie i violen .ă ă ş ă ă ş ţă

Putea, pur i simplu, s i se înf i eze robotului i s -i spun : „Uite care-i treaba, suntş ă ăţş ş ă ă stocastocratul Langdon. Po i s m testezi. Sunt în întregime normal. Am ajuns în lumeaţ ă ă subteran în urma unei tr d ri. Am fostă ă ă r pit. Î i ordon s m duci la suprafa cu toateă ţ ă ă ţă onorurile ce mi se cuvin."

i asta ar fi trebuit s -i fie limpede înc din prima clip . În elese imediat de ce nu-iŞ ă ă ă ţ trecuse prin cap. Primul motiv inea de educa ia pe care o primise: i se spuţ ţ sese mereu c nuă exist cale de întoarcere din lumea subă teran . i a a crezuse. Gr dinile i lumea subterană Ş ş ă ş ă constituiau pentru el dou universuri complet distincte, f r nici un punct comun. Înă ă ă subcon tient, de i tia sigur contrariul, era de acord chiar i cu faptul c robo ii luş ş ş ş ă ţ mii subterane se supuneau unei alte autorit i decât a-ceea a gr dinilor. Al doilea motiv inea deăţ ă ţ el însu i. Înc de la începutul ederii sale în lumea subteran , evitase s se gândeasc la oş ă ş ă ă ă posibil reîntoarcere la Palat. Înă tr-un sens, r pitorii s i îi u uraser alegerea. Îl c l uă ă ş ă ăă ziseră acolo unde chiar el însu i ar fi încercat s gş ă ăseasc un ad post. i pe urm , de i gândurile iă ă Ş ă ş se mai schimbaser , ceva în subcon tientul lui refuza înc s se confrunte cu pericolele de laă ş ă ă suprafa . Cam tot una cu faptul c nu credea c exist o solu ie simpl pentru proţă ă ă ă ţ ă blema lui. Preferase- s - i spun c era imposibil s p ră ş ă ă ă ă ăse ti lumea subteran , decât s recunoasc de-ş ă ă ăa dreptul c nu Vroia s o p r seasc .ă ă ă ă ă

Acum vedea totul mult mai clar. O datora acestui Franz d'Argyre. Hot rî s -lă ă întâlneasc . Mai târziu. Alte i e trebuiau descurcate mai întâi. De exemplu, dac roă ţ ă bo ii tiauţ ş de prezen a lui, de ce nu se preocupaser de soarta lui, de ce nu-l c utase Palatul? Asta puteaţ ă ă s însemne c lucrurile o luaser pe un drum r u pentru Palat, c acolo, la suprafa ,ă ă ă ă ă ţă du manii stocastocra iei, sau chiar extratere trii, luaser puterea. Sandra Devon se afla poateş ţ ş ă în pericol, se putuser petrece cu ea lucruri mai rele decât exilarea în lumea Nedemnilor.ă Sângele începu s -i clocoteasc în vine. Se scul , o îndep rt pe Ora i- i prinse capul înă ă ă ă ă ş ş mâini. Sarn îl privea îngrijorat, f r s scoat un sunet.ă ă ă ă

Încetul cu încetul, Langdon se calm . Dormise în tot acest timp, î i spuse. Sau, maiă ş bine zis, se trezise lent i g sise cu greu, de unul singur, calea spre adev r. Soş ă ă sise timpul să izbucneasc . Dar nimic nu-l gonea de la spate. Trebuia s se gândeasc , s eas un plan, să ă ă ăţ ă ă ob in i alte informa ii. În necuno tin de cauz cu cele ce se petreceau afar , risca s facţ ăş ţ ş ţă ă ă ă ă prea multe gre eli. Dac Franz d'Argyre f cea naveta între cele dou lumi, întreş ă ă ă pseudoparadis i caricatura infernului, tia deş ş sigur mult mai multe. Dar de partea cui se afla?

— Sunt bucuros s facem cuno tin , stocastocrat Langdon, spuse Franz d'Argyre,ă ş ţă singurul psiholog uman în lumea Nedemnilor. Am apreciat din plin talentul dumneavoastr .ă M întrebam când v ve i. hot rî s veni i s m vede i.ă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ

— M a tepta i?ă ş ţD'Argyre zâmbi m rinimos. inea în mâini o carte, pe care tocmai o închisese. Biroulă Ţ

îi era sobru mobilat, dar avea un aer intim, lini titor. Îl invit pe Langdon s ia loc i-iş ă ă ş întinse o cutie cu ig ri. Langdon refuz .ţ ă ă

— V surprinde? Be i ceva?ă ţLangdon accept .ă— Vede i dumneavoastr , suntem amândoi oameni de o oarecare cultur . Interesulţ ă ă

pentru scrierile vechi este o raritate pe aici. Ca i acolo sus, de altfel.ş— ti i s citi i? întreb Langdon interesat.Ş ţ ă ţ ăPsihologul ridic din umeri.ă— Bineîn eles. tiu chiar i s scriu. Am apreciat la adev rata valoare ce a i f cutţ Ş ş ă ă ţ ă

pentru prietenii no tri din subteran. Le-a i dat exact ceea ce le lipsea. Eu unul lupt cu armeleş ţ ra ionalului împotriva ira ionalului, iar dumţ ţ neavoastr cu emo iile, cu sentimentele, i înă ţ ş unele cazuri armele dumneavoastr sunt preferabile.ă

— Asta nu-i o solu ie, spuse Langdon.ţ— La problema Nedemnilor? Nu, o tiu, dar în aş şteptarea unei solu ii, ajut . Ajut caţ ă ă

lucrurile s se coaă c . A i v zut prin propriii ochi cine sunt Nedemnii.ă ţ ă— Ni te suflete s rmane, spuse Langdon.ş ă— Nu. Ni te oameni. Oameni cu probleme. Propor ia celor cu adev rat anormaliş ţ ă

printre ei este foarte mic , o ti i. Vreau s spun c cei mai mul i dintre ei pot fi trata i,ă ş ţ ă ă ţ ţ vindeca i, ajuta i, dac Palatul ar fi dorit asta cu adev rat.ţ ţ ă ă

— De aceea sunte i atât de fericit c ave i un stocasţ ă ţ tocrat în fa a dumneavoastr ?ţ ă— Poate. Dar nu p re i s fi i într-o situa ie ce v-ar permite s remedia i o serie deă ţ ă ţ ţ ă ţ

lucruri.„ i dumneavoastr ?" ar fi vrut s spun Langdon, dar se r zgândi. Omul din fa a saŞ ă ă ă ă ţ

era imaginea îns i a perfectei st pâniri de sine. S -l ataci cu insolen , n-ar fi folosit laăş ă ă ţă nimic. Personalitatea lui era mult prea puternic pentru ca s -l po i descump ni.ă ă ţ ă

— De ce sunte i aici? întreb cu blânde e. Mi s-a spus c a i venit de bun voie.ţ ă ţ ă ţ ă— Într-un sens, este adev rat, spuse psihologul. Doar într-un sens. Am venit dină

curiozitate, nu din- mil . Din curiozitate i din . simpatie. Aici sunt multe de înv at despreă ş ăţ sufletul omenesc i totodat multe de f cut. Dar mai este i un alt motiv. M-am refugiat aici.ş ă ă ş Via a îmi era în pericol acolo sus, iar moartea mea n-ar fi servit nim nui. De i mor ileţ ă ş ţ violente sunt mai dese aici decât acolo sus, sau poate tocmai din cauza asta, este mai u- orş s te aperi aici. i am descoperit ceva aici, c acest infern nu are nici cel mai mic motiv să Ş ă ă existe. Poate o fi avut unul de-a lungul timpului, ceea ce m îndoiesc, dar chiar dac el aă ă existat, azi nu mai este valabil. Vede i dumneavoastr , societ ile, ca i spiritul omului, înţ ă ăţ ş -g duie s se dezvolte în exteriorul lor pl gi bizare, s se altereze zone întregi, i ele evit cuă ă ă ă ş ă grij s le bage în seam . Dup un timp, se mul umesc s accepte ordinea deja stabilit , nuă ă ă ă ţ ă ă pentru c ar fi de acord cu ea, ci pentru c refuz s o atace, fie pentru a o distruge, fieă ă ă ă pentru a o îmbun t i. Iar pe termen lung, societ ile, ca i oamenii, mor.ăăţ ăţ ş

— tiu asta, spus? Langdon cu glas r gu it.Ş ă ş— Aici, în subteran, se petrec de altfel cele mai interesante evolu ii pe plan uman. Sus,ţ

cu excep ia, poate, a celor ce se întâmpl în spa iu o lume întreag vegeţ ă ţ ă teaz . Aici indiviziiă sunt obliga i s se adapteze, s gţ ă ă ăseasc drumuri noi. i le g sesc. Îmi spun uneori c uă Ş ă ă -manitatea va considera într-o bun zi crearea lumii subă terane ca o binefacere.

— Deci nu spera i în dispari ia ei? O considera i ca o experien uria , poate ca oţ ţ ţ ţă şă rezerv , în orice caz ca o greutate util pe talerul balan ei ce cânt re te nenorociă ă ţ ă ş rile timpurilor?

— Nu v enerva i. Destinde i-v . Da, a putea s priă ţ ţ ă ş ă vesc i astfel lumea subteran .ş ă Dar nu o fac. Nu m-a i întrebat de ce eram amenin at acolo sus.ţ ţ

— A teptam s mi-o spune i singur, r spunse Lang-don cu fruntea plecat .ş ă ţ ă ă— Din cauza unei c r i. O carte pe care am scris-o. (Zâmbi iar. Vorbea f r cel maiă ţ ă ă

mic efort, dar f r ca în vocea lui s deranjeze vreo urm de vanitate.) Vede iă ă ă ă ţ dumneavoastr , dup câteva decenii, câ iva oameni au descoperit c o carte, la urma urmei,ă ă ţ ă poate fi un pericol, o arm . S-au gândit c ar fi mai bine s -l fac s disă ă ă ă ă par i pe autor,ăş împreun cu cartea sa, bineîn eles. Mi-ar face pl cere s o citi i. Nu pentru c poartă ţ ă ă ţ ă ă semn tura mea, ci pentru ideile pe care le con ine i care nu-mi apar in în exclusivitate.ă ţ ş ţ

Se ridic , înconjur biroul i deschise un dulap. Pe rafturile metalice, Langdon v zuă ă ş ă c r i, sute de c r i, poaă ţ ă ţ te mii, îndesate una în alta. C sc ochii, uimit. Tocmai de pe raftul deă ă sus, psihologul apuc o copert cenu ie. O oferi lui Langdon.ă ă ş

— Un obiect cu înf i are primejdioas , nu-i a a? Unora li s-a p rut c pune în pericolăţş ă ş ă ă stocastocra ia. A i fi b nuit a a ceva?ţ ţ ă ş

— tiu cât pre uie te o carte, spuse Langdon. tiu ce poate face con inutulŞ ţ ş Ş ţ revolu ionar, exploziv, chiar i al unui simplu cântec. Cuvintele sau c r ile nu sunt unţ ş ă ţ pericol în sine, dar ele canalizeaz for ele, le dau un punct de sprijin.ă ţ

— Ei vede i? sublinie psihologul. Iar dac v-a întreţ ă ş ba acum care este motivul exact al vizitei dumneavoastr ?ă

Tr s turile lui Langdon se asprir .ă ă ă— Am o problem , m rturisi el. V ocupa i de suă ă ă ţ fletul oamenilor. A vrea s vş ă ă

ocupa i i de al meu.ţ ş— Îmi p re i perfect s n tos. Sunte i aici doar dintr-o... s -i spunem, eroare, nu-i a a?ă ţ ă ă ţ ă ş— ti i exact de ce sunt aici?Ş ţ— Am câteva informa ii. Sunt singurul din lumea subteran ce poate ob ine f rţ ă ţ ă ă

probleme informa ii desţ pre cele ce se întâmpl acolo sus.ă— i?...Ş— S vedem ce-i cu problema dumneavoastr . Cred c este legat de evenimentele deă ă ă ă

la Palat.Langdon r mase cu gura c scat .ă ă ă— V ascult, îl îndemn psihologul. Trebuie s reu i i s vi le formula i singur.ă ă ă ş ţ ă ţLangdon inspir adânc.ă— Mi-e fric , începu el. Mi-e fric s m întorc acolo sus. i, pe de alt parte, mă ă ă ă Ş ă ă

îngroze te ideea de a sta cu mâinile în sân. Echilibrul planetei este în periş col, iar eu nu fac nimic... Nu pot s ies de unul singur de aici.ă

— i sunte i sigur c pute i s face i ceva pentru echilibrul planetei? întrebŞ ţ ă ţ ă ţ ă, aspru,

psihologul.Langdon îl privi surprins.— Cred c da. De ce nu? Oricine poate...ă— Oricine poate. Interesant. i vi se pare important s face i ceva?Ş ă ţ— Cred c da, spuse Langdon pe un ton hot rât.ă ăChiar dac Franz d'Argyre refuza s -l ajute, nu se va l sa tratat ca un copil. La urmaă ă ă

urmei domnise asupra P mântului, chiar dac asta nu durase decât câteva ore.ă ă— Nu asta conteaz , spunea psihologul, vreau s spun, c sunte i stocastocrat. Ceea ceă ă ă ţ

conteaz , este persoana lui Ingmar Langdon, dumneavoastr în iv . Ceea ce doă ă ş ă ri iţ dumneavoastr .ă

— Sunt sincer convins c pot s fac ceva pentru Terra, spuse Langdon încet.ă ă— Atunci, de ce v este fric ?ă ă— Mi-e fric de faptul c voi fi ucis dac urc la suă ă ă prafa , i, pe de alt parte, nuţă ş ă

suport ideea ca lucrurile s se petreac f r ca eu s intervin.ă ă ă ă ă— Conflict clasic, remarc psihologul. Pe de o parte, v este fric de realitate, pe deă ă ă

alta, angoasa ce v cuă prinde la gândul c încerca i s v eschiva i, s evada i dină ţ ă ă ţ ă ţ colectivitate. În afara ei, nu mai sunte i nimic. În cadrul ei, sunte i amenin at, dar pute i fiţ ţ ţ ţ dumneavoastr în iv . Alege i!ă ş ă ţ

— Ce trebuie s fac? întreb Langdon.ă ă— Asculta i. Sunte i normal i întreg la minte. Ave i probleme. Nu sunte i unţ ţ ş ţ ţ

supraom. ti i acum în ce const problema. Nu pute i s v mai eschiva i. R mâne s vŞ ţ ă ţ ă ă ţ ă ă ă hot râ i ce dori i s fi i i s face i. Nu pot s v mai spun altceva.ă ţ ţ ă ţ ş ă ţ ă ă

— Ba da, spuse Langdon, glacial. Cine sunt cei care au încercat s v ucid ? i de ceă ă ă Ş a i ales s abandona i colectivitatea, s nu mai însemna i niţ ă ţ ă ţ mic?

Franz d'Argyre în l din umeri. Lu o igar din cuă ţă ă ţ ă tie i scoase un nori or de fumş ş albastru.

— Ve i descoperi destul de repede ce m amenin dac v ve i hot rî s ac iona i. Câtţ ă ţă ă ă ţ ă ă ţ ţ despre colectivitatea mea, nu am abandonat-o. Ea se afl i aici, sub p mânt, în aceea iăş ă ş m sur ca i acolo sus. Asta-i tot.ă ă ş

— În eleg, spuse Langdon.ţ— Veni i aici ori de câte ori vre i s m vede i. Ciţ ţ ă ă ţ ti i cartea asta i p stra i-o. Sţ ş ă ţ ă

spunem c asta ar fi re eta.ă ţLangdon mergea gânditor pe culoare, strângând între degete cartea sub iric . Seţ ă

a teptase ca psihologul s -l supun unui control, s -i prescrie medicamente, sau chiar sş ă ă ă ă opereze direct asupra sistemului s u nervos cu ajuă torul unor instrumente delicate. Iar el nu-i oferise în schimb, decât cuvinte. Langdon se gândea la puterea cuvintelor. Cele ale lui Franz d'Argyre aruncaser incontesă tabil lumin în sufletul lui. Psihologul nu-i spusese nimic ce. n-ăar fi putut s descopere i singur în sufletul s u, dar...ă ş ă

Dar îl tratase ca pe un adult, ca pe un om normal. Nici o ma in rie, nici o inven ieş ă ţ tehnic nu se interpusese între ei. Era un tip ciudat de leg tur uman . Rumeg îndelungă ă ă ă ă ideea. Începu s se întrebe ce însemna exact, pentru ea i în raport cu el, t cerea Orei.ă ş ă

19

O BUNA PARTE din ideile c r i erau v dit demoă ţ ă crate, de i cuvântul nu ap rea scrisş ă în nici un loc. Dar, ciudat, ele nu-l socau pe Langdon. Se mira chiar i el. Teoria lui Franzş d'Argyre era aceea c îns i conceptul de normalitate era lipsit de realitate, c nu exista, deă ăş ă exemplu, un model uman ideal. Pentru el fiecare fenomen i, în special, fiecare fiin eraş ţă rezultatul reînnoit al jocului for elor contradictorii i, într-o oarecare mţ ş ăsur , independente.ă Fiec rui sector din spa iu îi coresă ţ pundea un anume mod al existen ei. Fiecare fiin u-manţ ţă ă era o entitate, absolut unic , ce între inea cu celeă ţ lalte entit i rela ii complexe. Anormalii nuăţ ţ erau subumani, ci fiin e diferite. Rasele, speciile i, în mod geţ ş neral, toate sistemele de clasificare nu sunt decât construc ii abstracte permi ând sistemului nervos uman s sesizezeţ ţ ă realitatea, deformând-o. Deformarea era inevitabil , dar ea trebuia acceptat tacit, iară ă consecin ele treţ buiau scoase la lumin .ă

Erau idei atât de noi i str ine pentru Langdon, înş ă cât avea mari dificult i înăţ

în elegerea sensului exact al cuvintelor psihologului. Dar percepea intuitiv ceea ce Franzţ d'Argyre dorise s spun . Într-un sens, toate astea sem nau cu gravita ia: toate obiectele cadă ă ă ţ în jos nu pentru c au o anumit tr s tur comun ce le-ar meni s cad , ci pentru c for eă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ identice ac ioneazţ ă asupra lor. Ansamblurile de particule ce se grupeaz i se organizeazăş ă pentru a deveni fiin e umane nu o fac pentru a corespunde unui model ideal i teoretic, ciţ ş pentru c for e similare, relevând structura general a uniă ţ ă versului, ac ioneaz asupra lor.ţ ă

Asta însemna c nu era nici o diferen de valoare între un om normal i un Nedemn.ă ţă ş Asta însemna c boala nu era o abera ie, ci o form a cauzalit ii. Asta însemă ţ ă ăţ na c nu putemă a tepta din partea naturii sau a hazarduş lui rezolvarea problemelor noastre. În m sura în careă normele i idealurile erau stabilite de c tre om însu i, asta însemna c nu poate s se bazezeş ă ş ă ă decât pe el însu i pentru a le atinge sau a le realiza. Totul echivala cu o condamnareş implicit a stocastocra iei. Stocastocra ia era o fug a omului ce- i abandona în întregimeă ţ ţ ă ş destinul în mâinile ma inilor. La scar mare, asta nu putea s duc decât la transformarea luiş ă ă ă însu i în ma in , la un soi de pietrificare ce va aduce cu ea extinc ia speciei.ş ş ă ţ

Langdon se gândi. Tot felul de probleme ap reau înă tr-o lumin nou . De ce, de pild ,ă ă ă Terra nu mai num ra decât dou sute de milioane de locuitori, din moment ce reu ise să ă ş ă hr neasc cinci miliarde cu trei sute de ani în urm ? Avuseser loc r zboaie, ap ruseă ă ă ă ă ă emigra ia, dar nu era suficient. În ritmul sta, în mai pu in de un secol nu va mai fi picior deţ ă ţ om pe Terra. Robo ii vor contiţ nua s îngrijeasc gr dinile. F r motiv. În spa iu siă ă ă ă ă ţ tua ia vaţ fi probabil mai pu in catastrofal , dar expanţ ă siunea, fusese încetinit , poate chiar oprit .ă ă Omul credea c atinsese apogeul civiliza iei sale, dar, în realitate, era în declin. Deocamdat .ă ţ ă

Iar ideile psihologului puteau fi aplicate i extrateş re trilor. Din aceast perspectiv nuş ă ă puteau s apar nici ca fiind absolut ostili, nici ca fiind absolut pa nici. Proă ă ş priul lor imperiu se dezvolta, ascultând de legile ce guverneaz materia. Dac împ rt eam aceea i concep ieă ă ă ăş ş ţ despre lume, i trebuiau s o fac dac erau reali ti, iar puş ă ă ă ş terea tehnologiei lor le d dea deă gândit, era posibil o în elegere cu ei, evitarea unei lungi serii de conflicte i dezastre ce voră ţ ş sfâr i prin inevitabila recunoa tere a existen ei celuilalt. Istoria umanit ii era plin de astfelş ş ţ ăţ ă de exemple, de anecdote despre imperii belicoase ce sfâr iser prin a fi obligate s inş ă ăţ ă seama de existen a altor societ i, sau s dispar .ţ ăţ ă ă

B tea cineva la u . Cel care b tea era probabil foară şă ă te nervos, c ci b tea cu amândoiă ă pumnii.

— Ingmar, Ingmar Langdon, striga o voce de femeie, atenuat de grosimea u ii.ă ş— Intr , Ora, spuse Langdon.ăRealiz apoi c încuiase u a ca s nu fie deranjat. Se ridic i trase z vorul. U a seă ă ş ă ăş ă ş

deschise.— Ingmar, spuse femeia, în sfâr it.şNu era Ora. Era Sandra Devon cea care-i c zuse în bra e.ă ţ

20

O PRINSE, îi strânse încheietura mânii mai-mai s i-o sfarme. Ea gâfâia speriat .ă ă Fusese oare condamnat , la r ndul ei, la exil? Sau aruncat în lumea subteran de fo tii eiă ă ă ă ş alia i?ţ

— A eaz -te, îi spuse. Odihne te-te. Ai nevoie de a a ceva.ş ă ş şEa îl studia surprins de fermitatea vocii lui. Privind-o, Langdon realiz cât de mult seă ă

schimbase. O v zu pe Ora aruncând o privire îngrijorat prin înc pere.ă ă ă— Du-te în camera ta, îi spuse. Nu- i fie team . A -teapt -m ...ţ ă ş ă ăPe urm se întoarse spre Sandra Devon. P rea epuiă ă zat i plânsese. Lacrimile l saserăş ă ă

dâre cenu ii în praful ce-i acoperea obrajii.ş— Sper c nu m-ai urât prea tare, continu el, cu un surâs trist. Am încercat s - i facă ă ă ţ

cât mai pu in r u poţ ă sibil.— Oh! suspin ea. Am uitat. i tu, tu aveai motive s m ur ti. Noi... noi nu vroiamă Ş ă ă ăş

s - i facem r u. Vroiam doar s - i petreci aici câtva timp.ă ţ ă ă ţLangdon surâse. Presupunerile sale se adevereau. Gândiser c un stocastocrat, după ă ă

ce ar fi împ r it via a celor din subteran, s-ar fi al turat poate ideilor lor. Îl consideraser ună ţ ţ ă ă pion bun de p strat în rezerv . Se gândiser în permanen s -l scoat din lumea subteran laă ă ă ţă ă ă ă

momentul oportun. În aparen , momentul sosise.ţă— Nu te ur sc. ederea mea aici a fost interesant . Foarte instructiv .ă Ş ă ă— Dar am f cut o gre eal , spuse ea. Oh, o gre eal îngrozitoare. Au profitat deă ş ă ş ă

absen a ta pentru ca s ... Trebuie s te întorci imediat... E ti singurul care mai poate faceţ ă ă ş ceva.

— Cui?— Grupului Nilan, celorlal i care vor s pun mâna pe putere. Sunt pe punctul de aţ ă ă

declan a r zboiul contra extraterestrilor. Sper s pun mâna pe putere profiş ă ă ă ă tând de r zboi.ă Declar c sunt singurii capabili s conă ă ă duc lupta. Dar nu realizeaz un lucru: P mântul iă ă ă ş jum tate din planetele locuite vor fi distruse înainte ca ei s aib timp s ...ă ă ă ă

Vorbise dintr-o r suflare, iar acum vocea i se frânsese brusc. Langdon realiz că ă ă pericolul este într-adev r o reaă litate.

Ea continu cu sufletul la gur :ă ă— Au preluat controlul asupra Palatului.— Cu for a? În momentul luptelor? Au câ tigat.ţ ş— Nu, spuse ea. Dup ... Credeam c facem bine, dar am fost manipula i.ă ă ţ— A fost ales un nou stocastocrat? Un om de-al lor? Ei controleaz Ma inaă ş

Hazardului.Ea scutur din cap, lacrimile îi str luceau în ochi ca ni te perle.ă ă ş— Deci nu tii nimic. Ma ina Hazardului n-a mai treş ş buit s trag la sor i un altă ă ţ

stocastocrat. La cap tul a dou zile, ai reap rut, acolo sus.ă ă ă— Cum!? exclam el.ă— Ai reap rut. Dac n-a fi tiut unde te g se ti cu adev rat, a fi crezut c e ti chiară ă ş ş ă ş ă ş ă ş

tu. i te-a fi urât. Tu..., dublura ta, sosia ta a început imediat s ia m suri, s ...Ş ş ă ă ă— O dublur ? se ar t el uimit.ă ăă— O copie exact , pân în cel mai mic am nunt. i trebuia s ne purt m ca i cum aiă ă ă Ş ă ă ş

fi fost chiar tu. Nu puteam spune nimic. În elegi... Nu puteam m rturisi cţ ă ă t-am r pit iă ş sechestrat i aruncat în lumea subteran i... Of, am reac ionat ca ni te copii. Am a teptat.ş ăş ţ ş ş Am sperat c robo ii îl vor demasca pe impostor. Dar nu s-a întâmplat nimic. Iar acumă ţ situa ia este dramatic ... doar tu mai po i face ceva... tu singuţ ă ţ r.

— Chiar crezi c am chef s fac asta?ă ă— Ingmar, oh, Ingmar!Citi groaza din privirile ei. Se gândea. Fuseser maă nipula i cu mult îndemânare.ţ ă

F cuser exact ceea ce se a tepta din partea lor. F cându-l s dispar , l saser loc liber...ă ă ş ă ă ă ă ă Cui, de fapt? Iar el, Ingmar Langdon, nu fusese mai pu in imbecil. Totul fusese prea u or.ţ ş Ie ise din Paş lat f r ca vreo ma in s -l împiedice. Robo ii Palatului nu f cuser cu adev rată ă ş ă ă ţ ă ă ă efortul de a-l reg si. Tr ise — cât oare, ase luni cel pu in — în lumea subteran , f r ca ună ă ş ţ ă ă ă robot s se intereseze de prezen a sa, de soarta sa, de felul în care ajunsese acolo. Avuseseă ţ nevoie de ase luni ca s înceap s în eleag . Iar acum era oare prea târziu? Grupulş ă ă ă ţ ă candida ilor la dictatur probabil controla deja o mare parte dintre ma inile Palatului dacţ ă ş ă reu iser a a ceva. Cum fusese posibil? P rea de neconş ă ş ă ceput atâta timp cât Constitu iaţ prevedea clauze protec-tive iar Ma inile Hazardului erau, în principiu, autonome iş ş infailibile. Dar se întâmplase. Fusese un vis absurd s se lase în voia unei solu ii g site oă ţ ă dat pentru totdeaă una. În istoria umanit ii nu mai existaser situa ii aseăţ ă ţ m n toare care să ă ă supravie uiasc prea mult timp. Întotţ ă deauna, oamenii încercaser s pun la punct o formulă ă ă ă a puterii stabil , echitabil i etern , i mereu e uaser în încercarea lor. Mereu, pe termenă ăş ă ş ş ă lung, e uaser , penş ă tru c regulile r mâneau închistate, în timp ce îndemâă ă narea oamenilor evolua, se perfec iona, se complica. Fieţ c rei solu ii, un om, înzestrat cu mijloacele necesareă ţ i dornic de a a ceva, îi opunea o arm nou .ş ş ă ă

S fie oare chiar Nilan cel care conducea acest grup? Cânt ri rapid ipoteza, i oă ă ş înl tur . Nilan era un om prea maleabil, prea mieros, prea ocupat de aparen ele puterii. Eraă ă ţ un om de fa ad , nu un om de decizie. Acoperea pe cineva mai puternic decât el. Pe cine?ţ ă

Planurile grupului erau, în orice caz, foarte clare. Sperau c în fa a amenin riiă ţ ţă extraterestrilor, oamenii vor accepta o alt form de putere în locul stocastocra iei. Erauă ă ţ mult prea bine plasa i pentru a nu li se încredin a frâiele opera iunii. Tactic veche: creezi unţ ţ ţ ă pericol, prin toate mijloacele, pentru a juca, pe urm , rolul ap r torului, iar oamenii i seă ă ă ş arunc în bra ele tale salvatoare, i se încredin eaz cu totul.ă ţ ţ ţ ă

Erau gata, i evaluaser cu mult cinism costul operaş ă iunii, de declan area r zboiului iţ ş ă ş sacrificarea planetelor celor mai expuse atacului extratere trilor. Dup ei, r zboiul propriu-ş ă ăzis nu urma s ating Terra. Ar fi fost timp penă ă tru oprirea lui în cazul în care extinderea sa ar fi devenit primejdioas , dar, în cel mai bun caz, for ele p mână ţ ă tenilor i ale alia ilorş ţ interstelari ar fi izbutit s menă in linia frontului la zeci de ani lumin de P mânt. Iar dacţ ă ă ă ă frontul se stabiliza încetul cu încetul, atâta timp cât r zboiul continua, cei de la putere erauă siguri c se vor men ine. Bineîn eles, Democra ii, din cauza simă ţ ţ ţ patiei lor fa de str ini, vorţă ă fi privi i ca ni te tr d tori i va fi u or s -i urm re ti i s -i împr tii.ţ ş ă ă ş ş ă ă ş ş ă ăş

Era foarte simplu i foarte subtil totodat . Langdon se îndoia c ar putea da peste capş ă ă un plan atât de machiavelic.

— Ce-ar trebui s fac? întreb el pur i simplu.ă ă şFa a Sandrei Devon se lumin . ţ ă I se arunc de gât i buzele i se întredeschiser . El seă ş ă

alpec i o s rut . Buăş ă ă zele îi erau fierbin i.ţ— S te întorci la Palat, spuse ea. Po i s te supui unui examen, i s sper m c robo iiă ţ ă ş ă ă ă ţ

te vor l sa s treci, de i m îndoiesc. Exist mai multe puncte de trecere înă ă ş ă ă tre suprafa iţăş lumea subteran . Am reu it s controă ş ă l m unul dintre ele. Adversarii no tri între in i ei leă ş ţ ş -g turi cu Nedemnii, dar nu tim de ce. Trebuie s ne gr bim.ă ş ă ă

— A teapt , spuse el. Am putea s ridic m o armat aici i s pornim cu ea asupraş ă ă ă ă ş ă Palatului. Asta ar fi măcar o diversiune.

— E ti nebun, sublinie ea. Vrei s -i la i liberi, s -i sco i de aici...ş ă ş ă ţ— Nu asta vor Democra ii?ţ— Da, dar...Motivul ezit rii sale era clar. Aderase la ideile demoă crate, dar nu con tientizase peş

deplin problemele. Nu-i cuno tea pe Nedemni. Îi era fric . Continua s împ rtş ă ă ă ă eascş ă prejudec ile gr dinilor.ăţ ă

— Bine, spuse el. Pe moment, ai probabil dreptate. Dar nu m voi întoarce singur.ă Trebuie s -i scoate i de aici i pe adjunctul meu Sarn, i pe Ora. O s am neă ţ ş ş ă voie de ei.

— Aceast femeie...ă— E ti de acord, sau o l s m balt , roş ă ă ă sti Langdon e-nervat. Am nevoie de ea.— O s ne stânjeneasc . Nu tie nimic despre lumea de sus. i... ea nu este... normal .ă ă ş Ş ă— Te-ai interesat de ea pân în cele mai mici amă ănunte, o ironiz el.ă— Crede-m c nu m-am gândit niciodat la tine, Ingmar Langdon, c n-am încercată ă ă ă

s aflu cum tr ie ti, ce s-a întâmplat cu tine.ă ă ş— O iau cu mine, spuse Langdon. Dac Nedemnii trebuie s ajung într-o bun zi laă ă ă ă

suprafa , trebuie s începem imediat.ţă ă— Fie, ced Sandra. Bra ele îi alunecar de pe umerii lui Langdon. Pe fa a ei se citeaă ţ ă ţ

un dezgust trec tor.ă— O iube ti?ş— O s vorbim mai târziu. Deocamdat am nevoie de ea. Am o idee.ă ăEra purul adev r. O idee încol ea în mintea lui. O idee în aparen fantastic , dar careă ţ ţă ă

se putea dovedi bine întemeiat . i dac era a a, Ora ar fi fost un element hoă Ş ă ş t râtor ală succesului.

Se întreb cum ar putea s -l conving pe Sarn s -l urmeze. Micu ul nu va primi cuă ă ă ă ţ pl cere ideea riscului. Dar Ora, cel pu in, de ea era sigur.ă ţ

Intr în camera Orei, i-i citi suferin a în ochi. Ce tia ea? Ce- i imagina ea?ă ş ţ ş ş— Ia- i lucrurile, îi spuse. Vino, plec m la drum.ţ ăEa se arunc în bra ele lui i-l strânse ca i cum ar fi urmat s -l piard . Încerc s-oă ţ ş ş ă ă ă

îndep rteze, jenat. Ea îi rezist , apoi ced .ă ă ă— Te iau, opti el. Mergem acolo, sus, în gr dini. O s vezi soarele i...ş ă ă şT cu. Ezita s -i promit un viitor fericit. Undeva, în nem rginirea spa iului, ciudateleă ă ă ă ţ

cruci toare ale extraşă tere trilor studiau navele oamenilor.ş

21

PU UL SINGURATIC, cu pere ii lui perfect netezi, un univers circular ce se pierdeaŢ ţ deasupra lor într-un cerc de azur de-a dreptul ireal. Cu mult timp în urm , seme e caă ţ

trunchiurile copacilor, rachete se ridicaser din pu uri pentru a atinge atmosfera înalt i a seă ţ ăş pr bu i de-acolo peste ora e. Acum el l sa s treac un torent vertical de aer c ldu . Ajunsă ş ş ă ă ă ă ţ ă la suprafa , coloana de aer continua s urce asemeni unui pilier invizibil menit s sus inţă ă ă ţ ă cerul. Urma vechiul drum al rachetelor dar, ajuns la peste o mie cinci sute de metri, eraă spulberat de un vânt continuu. Crea astfel o turbulen în p tura de aer rece aflat în plină ţă ă ă ă deplasare. Cobora apoi spre p mânt, acoperindu-l ca o gigantic umbrel . Era o ină ă ă fim parteă din formidabila ma in rie creat de robo i pentru a asigura controlul climateric i a faceş ă ă ţ ş posibil eterna prim var din gr dini.ă ă ă ă

— V-a i legat bine crampoanele? întreb , cu o voce aspr , unul dintre cei doi oameniţ ă ă din escort .ă

i le-au verificat în t cere. Nu erau chiar ni te crampoane, ci un fel de magne i ce leŞ ă ş ţ permiteau s se deplaă seze, asemeni mu telor, pe pere ii netezi ai pu ului. Paş ţ ţ ra uteş antigravitationale montate la centura fiec ruia îi f ceau mai u ori i evitau ca o eventuală ă ş ş ă c dere s fie fatal .ă ă ă

Începur s urce. Aveau de parcurs aproape o mie de metri pe vertical . Oamenii dină ă ă escort insistaser s fie lega i cu o coard . Unul dintre ei urca în frunte, urmau Sandra,ă ă ă ţ ă Langdon, Ora, apoi Sarn i, la cel lalt cap t al corzii, al doilea om din escort . Langdon nuş ă ă ă reu ea s - i dea seama dac f cuser parte i din coş ă ş ă ă ă ş mandoul ce-l r pise. Nici nu consideraă c este cel mai bun moment ca s -i întrebe. În buzunare îi atârnau armele cu care îlă ă înzestrase Sarn. Încrederea nu era prima calitate a lui Richard Sarn, el o înzestrase chiar iş pe Ora cu arm , dar f cuse mutre când i se ceruse s-o înarmeze i pe Sandra Devon. Sfâr iseă ă ş ş prin a se supune, dar f r mult entuziasm.ă ă

Sus, afirmase Sandra, îi a tepta un aeroglisor cu toaş te luminile stinse. Îi va duce, după c derea nop ii, spre Palat, undo ea îi va ascunde în apartamentele sale. A doua zi deă ţ diminea , Langdon va încerca s fie recuţă ă noscut de ma ini i astfel s -l dema te peş ş ă ş impostor. Nu avea prea mult încredere în acest plan, ce i, se p rea pueril. Îi transmisese luiă ă Franz d'Argyre instruc iuni deţ taliate, sperând c psihologul va în elege precipitareaă ţ evenimentelor i va reac iona în consecin , cu maximum de folos.ş ţ ţă

Zgomotul monoton al crampoanelor alunecând pe metal cu un fâsâit asem n tor uneiă ă hârtii rupte, acelea i mi c ri repetate de mii de ori. Un fel de fascina ie a h ului de sub ei.ş ş ă ţ ă Discul de azur de deasupra lor, crescând îngrozitor de greu. Curentul de aer cald, ca r suflarea u-nei fiare. Din timp în timp privea în jos, spre Ora, ca-re- i în l a privirea spre elă ş ă ţ i surâdea.ş

22

VOCEA LUI NILAN era la fel de clar ca i cum s-ar fi aflat în aceea i înc pere.ă ş ş ă Vorbea cu cineva care folosea un aparat de bruiere a vocii, c ci vocea interloă cutorului se auzea neutr i impersonal . Aparatul transăş ă forma registrul sonor suprimând unele iş amplificând altele dintre frecven ele vocii, f când astfel imposibil identificarea. Putea sţ ă ă ă însemne c nici m car Nilan nu tia cine îi d ordinele.ă ă ş ă

— Bine lucrat, opti Langdon, atent la schimbul de cuvinte.ş— Da, am reu it s instal m microfoane aproape pesş ă ă te tot în Palat. Am aflat astfel o

serie întreag de luă cruri, dar se tem îngrozitor.Langdon îi f cu semn Sandrei Devon s tac .ă ă ă— ...Trebuie s g sim urgent o solu ie, spunea vocea bruiat , c ci metoda de controlă ă ţ ă ă

pe care o folosim acum este nesigur i periculoas . Imagina i-v c omul î i d seama deăş ă ţ ă ă ş ă adev rata putere pe care o de ine. S-ar putea hot rî s-o foloseasc în propriul s u folos i...ă ţ ă ă ă ş

— Am avut grij s continue cercet rile, spunea Nilan cu un fel de intona ieă ă ă ţ respectuoas în glas, dar nu ne putem a tepta la rezultate concrete mai devreme de câteă ş va luni. Am avut atâtea e ecuri...ş

— Pân la urm o s cred c e ti un incapabil, Nilan. i-am dat cei mai buni oameniă ă ă ă ş Ţ care se pot g si i...ă ş

— Nu sunt biolog. Nu pot decât s m bazez pe ei, s cred ceea ce-mi spun. ti i că ă ă Ş ţ ă nu-mi place s intervin în munca lor. Eu..., eu nu suport s v d încerc rile e uă ă ă ă ş ate.

— Ce suflet sensibil, Nilan! îl lu vocea în zefleă mea. Dai dovad de mult mai pu ină ţ ă

delicate e în ceea ce prive te r zboiul, de i tii c milioane de oameni, poate chiar miliarde,ţ ş ă ş ş ă pier înainte de încheierea cercet rilor.ă

— Pe aceia nu-i v d cu proprii mei ochi, continua Nilan. A a sper, cel pu in. i peă ş ţ Ş urm , r zboiul este neă ă cesar. Se aproprie implacabil. Dou sute dintre navele noasă tre s-au îndreptat spre locul în care a fost v zut ultiă ă ma dat o nav extraterestr . ase dintre ele,ă ă ă Ş care sunt conduse de oameni de-ai no tri, au deschis deja focul asuş pra a ceea ce credem a fi instala ii extraterestre. Ei cred c le-au distrus. În orice caz, au disp rut f r urm . Trebuieţ ă ă ă ă ă s m rturisesc c patru din aceste nave nu mai r spund. Se poate s fi fost avariate, sau chiară ă ă ă ă distruse.

Noutatea avu efectul unui oc electric asupra lui Lang-don. Se întorcea prea târziu.ş R zboiul, marele r zboi spa ial, ultimul poate din istoria umanit ii, începuse deja. Cele aseă ă ţ ăţ ş nave de care pomenise Nilan îi provocaser cu sânge rece pe extratere trii. În schimb, oă ş mare parte din flota trimis de planetele umane fusese, probabil, anihiă lat . Cum nu se f cuseă ă nici cea mai mic publicitate agreă siunii navelor de sub comanda lui Nilan, umanitatea, în ansamblul ei, se va ridica împotriva barbariei extraterestrilor. i un r zboi ira ional, unŞ ă ţ r zboi de cârti e asă ţ cunse în adâncurile spa iului, un r zboi orb, necru tor va începe.ţ ă ţă

— Este posibil ca evenimentele s se precipite, iar noi s nici nu mai avem nevoie deă ă serviciile biologilor, spuse Nilan.

— Î i interzic s te gânde ti la a a ceva, i-o întoarse vocea. Este esen ial s ob inem unţ ă ş ş ţ ă ţ control sigur i pe termen lung al Ma inii Hazardului. Doar atunci vom sc pa definitiv deş ş ă du manii no tri i vom putea porni la reorganizarea lumii. Haosul ce va urma r zboiului neş ş ş ă va permite s extindem imperiul P mântului asupra a nuă ă meroase planete, i asta de oş manier definitiv , f r cale de întoarcere. Vom fi obliga i s l s m lumile îndep rtateă ă ă ă ţ ă ă ă ă

În mâinile extratere trilor, dar sper s putem negocia cu ei o pace care s ne fieş ă ă favorabil . Dac sunt cu adevă ă ărat ceea ce cred eu despre ei, adic fiin e ra ionale, voră ţ ţ în elege c este i în interesul lor s cad la în elegere cu noi.ţ ă ş ă ă ţ

Langdon nu mai asculta. Presupunerile lui se verificau.— Unde-i acum? întreb el scurt. Nilan?ă— Cu dou etaje mai jos, r spunse Sandra. Chiar lână ă g apartamentele stocastocratului.ă

În anticamer .ă— În eleg. Veni i cu mine, le spuse Orei i lui Sarn.ţ ţ şSe întoarse spre Sandra Devon.— Iar voi r mâne i aici. Încerca i s -i alerta i pe oaă ţ ţ ă ţ menii de care sunte i siguri. N-ţ

avem nici o clip de pieră dut.

23

AUZEA prin u vocea lui Nilan, dar nu s-a mai oprit s aud ce spunea distribuitorul.şă ă ă Venise momentul s acă ioneze. Le f cu semn lui Sarn i Orei s r mân în urm , i intr .ţ ă ş ă ă ă ă ş ă

Distribuitorul se întoarse i expresia unei uimiri deş pline trecu în fug pe fa a lui.ă ţ Îmb trânise în lunile scură se. Langdon putea s vad c este st pânit de team . Niă ă ă ă ă lan, se gândi el, începuse s tie ce înseamn puterea. Nu se mai afla nimeni în camer . Voceaăş ă ă bruiat dispă ăruse. A a cum b nuise Langdon, cel care conducea jocul din umbr se foloseaş ă ă de un interfon ca s - i p streze anoă ş ă nimatul. Nu inea s fie identificat atâta timp cât parţ ă tida nu era câ tigat . Aceste precau ii îi aminteau de cele ale eroilor vechilor romane poli iste.ş ă ţ ţ Dar, de data asta, nu via a unui singur om era pus în joc, ci soarta sto-castocra iei, ba chiarţ ă ţ i aceea a întregii umanit i. Perş ăţ sonalitatea juc torului necunoscut friza nebunia. Faptul că ă

nu fusese aruncat printre Nedemni sau constrâns s suporte un tratament nu era explicabilă decât prin capacitatea lui de a controla Ma ina Hazardului. Ba chiar era probabil, î i spuseş ş Langdon privindu-l pe distribuitor, în timp ce mecanismele min ii sale lucrau cu o vitezţ ă incredibil , era probabil ca nebunia st pânului din umbr s nu- i fi f cut cunoscută ă ă ă ş ă ă prezen a, s nu fi devenit critic , decâtţ ă ă dup ce ob inuse, sau descoperise puterea sa asupraă ţ Ma inii Hazardului. Perspective atât de mari ap ruser în fa a lui, încât echilibrul s uş ă ă ţ ă interior nu rezistase. Puterea corupe, scrisese un filosof al Antichit ii. Perspectiva puăţ terii, ea era suficient pentru pierderea min ilor.ă ţ

— A vrea s tiu, spuse Langdon pe un ton neuş ăş tru, cum merg experien ele.ţ

Expresia de surpriz trecu din nou pe chipul lui Nilan.ă— Sunt bucuros s v rev d, spuse el. Dar de ce pur-. ta i aceast inut ?ă ă ă ţ ăţ ăM ia drept cel lalt Langdon, î i spuse Langdon. Neă ă ş glijase s considere i această ş ă

posibilitate, judecând-o ca mult prea riscant , dar acum putea exploata situa ia, ră ţ ămânând con tient de fragilitatea ei.ş

— M-am s turat de inuta oficial , r spunse el simă ţ ă ă plu.— Nu ave i dreptul la astfel de ini iative. Nici la astfel de curiozit i. Totu i, pentru cţ ţ ăţ ş ă

sunte i aici, o s v ar t unde am ajuns. Ave i dreptul s o ti i, la urma urmei.ţ ă ă ă ţ ă ş ţNilan îl studie mai atent.— M întreb..., începu el. Nu în eleg foarte bine ce vi s-a putut întâmpla. B nuiesc că ţ ă ă

st pânul însu i va trimis s vede i în ce stadiu se afl cercet rile. tie, toă ş ă ţ ă ă Ş tu i, c poate veniş ă oricând s ne viziteze laboratoarele dac dore te.ă ă ş

Referirea la un st pân era interesant . Putea semniă ă fica faptul c Nilan ignora într-ăadev r pentru cine luă creaz . Asta nu p rea s -l deranjeze peste m sur . Era un om careă ă ă ă ă aprecia complotul în sine i mai pu in amş ţ bi iile sale indirecte.ţ

Pe de alt parte, p rea s g seasc o semnifica ie preă ă ă ă ă ţ zen ei lui Langdon.ţ— Veni i, spuse Nilan.ţLangdon îl urm în lungul culoarelor. Începea s fie îngrijorat pentru Ora i Sarn,ă ă ş

întrebându-se dac vor reă u i s -l urmeze. Detectorii ascun i în pere i ar fi putut s -iş ă ş ţ ă avertizeze pe Nilan i pe complicii s i de prezen a a doi intru i. Situa ie în care s-ar fi aflatş ă ţ ş ţ în gura lupului.

i, de data asta, f r nici o sc pare. Spera totu i ca Ora s fie pe aproape. Sim ea cŞ ă ă ă ş ă ţ ă urmeaz s aib nevoie de ea.ă ă ă

Au intrat într-o sal imens , f r ferestre, slab lumiă ă ă ă nat . Un miros ciudat, u or gre os,ă ş ţ plutea în aer. Sunete ciudate, înfundate, lichide, mârâieli în bu ite, bomb neli, respira iiă ş ă ţ grele, uier toare, l sau impresia c o înş ă ă ă treag menajerie se afla strâns în penumbr . Cândă ă ă ochii i s-au obi nuit cu întunericul, a v zut printre stâlpi un fel de cu ti, de acvarii din sticlş ă ş ă de în l imă ţ ea unui om.

S-a apropiat de una dintre cu ti i a sim it c -i vine s vomite.ş ş ţ ă ăFiin a care se afla în untru nu avea nimic din înf iţ ă ăţ area unui om. Nici din înf i areaş ăţ ş

unui animal, de altfel. Era ghemuit în partea din fa a cu tii, cu cele dou piă ţă ş ă cioare diforme strânse sub ea, iar cele dou bra e, extraă ţ ordinar de lungi i anormal de mu chiuloase, seş ş terminau cu gheare ce zgâriau furioase z brelele. Îi curgeau baleă le. Fa a, doar ea singur ,ţ ă considerând c ar fi avut una, i era un co mar.ă ş ş

Langdon trecu de la o cu c la alta, arunc o privire cât mai rapid în acvarii i v zuş ă ă ă ş ă înc destule asemenea fiin e. Nilan îl urma indiferent.ă ţ

— Ca materie prim folosim Nedemni, evident, spuse Nilan. Alegem exemplareleă orientate deja în direc ia doţ rit , ca s evit m taton rile. Sper m s înt rim caracteă ă ă ă ă ă ă rele pozitive. Necazul este c o mul ime de factori interă ţ vin în alc tuirea capitalului genetic ală unei fiin e, iar ei sunt mai mult sau mai pu in corela i, astfel încât ceea ce încerc m noi sţ ţ ţ ă ă dezvolt m se poate dovedi incompaă tibil cu o oarecare doz de normalitate. Dar, la urma ură -mei, aspectul final ne intereseaz prea pu in. Ceea ce conă ţ teaz pentru noi este durata iă ş distan a!a care pot ac ioţ ţ na. Mutan ii naturali de care ne servim pe moment sunt cu totulţ nesatisf c tori sub acest raport.ă ă

Era cea mai halucinant colec ie de mon tri pe care Langdon ar fi putut s-o viseze înă ţ ş cele mai negre co mare ale sale, sau de care ar fi putut auzi. Omul care hot râse s -i strângş ă ă ă la un loc trebuia s fie el însu i lui un monă ş stru, cel pu in psihic. De fapt era chiar mai r u.ţ ă Mon trii nu fuseser strân i. Ei fuseser cultiva i i crescu i tiin ific. În acvarii, Langdonş ă ş ă ţ ş ţ ş ţ putea s vad scârbo enii agiă ă ş tate de slabe tres rire, care se sc ldau într-o solu ie am-niotic .ă ă ţ ă Câ iva oameni în halate albe vegheau cu o grij demn de invidiat asupra vie ii lor.ţ ă ă ţ

— Proiectul in ansamblu comport câteva risctiri, conă tinu Nilan. Risc m s d mă ă ă ă peste unul care dispune de puteri considerabile asupra materiei sau ma inilor i care leş ş utilizeaz pentru a ne distruge înainte ca noi s apuă ă c m s -l educ m. Ca regul general ,ă ă ă ă ă tocmai aceste fiin e sunt de o extraordinar agresivitate. Dar ne-am luat toate precau iileţ ă ţ posibile.

Lan uri. Z brele. Pere i dubla i. Arme, probabil, apoi, f r nici o îndoial , rezerve deţ ă ţ ţ ă ă ă gaze ucig toare, gata s se reverse în sal atât de rapid încât s nu li se mai aud decâtă ă ă ă ă

ultimul uierat. Langdon putea s - i imagineze preş ă ş cau iile ce fuseser luate.ţ ăEra chiar în existen a s lii ceva de un umor tragic i disperat. Ocupa chiar inimaţ ă ş

Palatului stocastocratului i aduna, aproape sub ochii ma inilor menite tocmai s -i eliş ş ă mine din lumea gr dinilor, o serie incredibil de mon tri. Amenajarea s lii i continuareaă ă ş ă ş cercet rilor necesitaser mii de precau ii i un deplin secret. F r îndoial c treă ă ţ ş ă ă ă ă buise tearsş ă din memoria Ma inii Hazardului chiar i amintirea s lii. Asta p rea de neconceput, dar nu înş ş ă ă întregime imposibil, dovad c fusese realizat .ă ă ă

Langdon ar fi vrut s -l întrebe pe Nilan care era scoă pul cercet rilor întreprinse în aceaă sal , dar se temea s nu se tr deze. Avea, de altfel, o idee din ce în ce mai claă ă ă r asupraă acestui subiect. Regreta c nu era Ora lâng el: ca ar fi putut s -i dea informa iile ce-iă ă ă ţ lipseau. Dar, pe de alt parte, prefera ca ea s nu vad niciodat asemenea orori. Se întrebaă ă ă ă ce-ar fi gândit Franz d'Argyre despre astfel de mon tri, cum ar fi împ cat existen a lor cuş ă ţ teoria lui, dar era con tient c teoria psihologului era singura metod logic ce permiteaş ă ă ă evitarea nebuniei într-o astfel de situa ie.ţ

Cealalt metod , care nu era logic , era cea a lui Niă ă ă lan. P rea s nu vad nimic.ă ă ă Cuvintele lui erau în întregime abstracte. Vorbea de mon tri ca i cum ar fi tr it pe altş ş ă ă planet .ă

Ajunseser în cap tul s lii.ă ă ă— Vre i s intra i în biroul meu? spuse Nilan. Am ceva i mai interesant s v ar t.ţ ă ţ ş ă ă ăMai multe u i blindate li se deschiser f r zgomot în fa , alunecând în tecile lor deş ă ă ă ţă

beton. P trunser într-o camer bogat decorat i Langdon v zu, lipi i cu spatele de unulă ă ă ăş ă ţ dintre pere i, pe Sarn i Ora, ab tu i, supraveţ ş ă ţ ghea i îndeaproape de doi robo i ai Ma iniiţ ţ ş Hazardului, cu sceptrul auriu gravat pe piepturile lor str lucitoare.ă

24

— S -L TERMIN, efule? url Sarn de cum îl z ri pe Langdon. În situa ia mea, mi-eĂ ş ă ă ţ egal dac -l urmez i eu imediat.ă ş

Nilan î i scoase mâna din buzunar. Un gaser minuscul str lucea în mâinile sale.ş ă— Nu te-a sf tui, robo ii sunt mult mai iu i decât tine.ş ă ţ ţ— De altfel, ne protejeaz i pe noi, spuse Langdon.ăş— Crezi? Pentru ei, pur i simplu nu exista i. Regret sincer c m-a i subestimat înş ţ ă ţ

asemenea hal. Nu v vroiam r ul. Cum a i putut crede, chiar i o clip , c o s fiu ină ă ţ ş ă ă ă dus în eroare de prezen a voastr ? Trebuie s recunosc c am fost surprins un moment, dar v-a iţ ă ă ă ţ comportat extrem de naiv.

Langdon o interog din priviri pe Ora. P rea dispeă ă rat . Nu putea s-o întrebe direct ceă p rere are i cât de temut ar fi arma pe care vroiau s-o utilizeze Nilan i st pânul misterios.ă ş ş ă Fa a Orei se schimonosi, ca i cum ar fi primit o lovitur . Era, într-un fel, r spunsul a tepţ ş ă ă ş tat de Langdon. Fiin a sau obiectul care controla Ma ina Hazardului era prin apropiere.ţ ş

— De data asta, înfrângerea este deplin , cred c reaă ă lizezi asta, Langdon, continuă Nilan. O s regre i în scurt timp c n-ai r mas al turi de prietenii t i în lumea subteran . I iă ţ ă ă ă ă ă ţ sunt totu i recunosc tor c mi-ai adus-o pe aceast femeie. Se pare c de ine puteriş ă ă ă ă ţ interesante. O vom oferi cercet torilor.ă

Gura Orei se deschise într-un urlet t cut. Sarn o spriă jini, împiedicând-o s seă pr bu easc .ă ş ă

— Pun pariu, rânji Nilan, c poate s aud ce se înă ă ă tâmpl în sala de experien e. Amă ţ blindat-o cât am putut de bine, dar o parte din transmisie str bate zidul. Nu sunt telepat, dară îmi pot da seama ce simte.

— Doar n-ave i de gând s-o transforma i i pe ea?ţ ţ şLangdon pur i simplu uş rlase.— Deci n-ai în eles nimic, i-o t ie Nilan. Nu ea ne intereseaz , ci genele ei. Areţ ă ă

anumite puteri. Combinân-du-le cu cele ale... produselor noastre, putem spera s ob inem ună ţ capital ereditar realmente valoros.

— O s o...ă— Cât e ti de emotiv, Langdon. tiam bine c nu e ti f cut pentru politic . Nu, n-oş Ş ă ş ă ă

vom da pe mâinile unui monstru. M îndoiesc, de altfel, c , dac am face-o, mon trii no triă ă ă ş ş

ar ti ce s fac cu ea. Mai repede ar devora-o. Metodele noastre sunt absolut civilizate,ş ă ă tehnic perfecte, chiar lipsite de durere, dac ii mor i s o tii.ăţ ţ ş ă ş

Ura în stare pur str lucea în ochii lui Langdon. Înaint spre robo ii ce-i p zeau peă ă ă ţ ă Sarn i pe Ora.ş

— Sunt Ingmar Langdon, stocastocratul Langdon. M recunoa te i. Trebuie s vă ş ţ ă ă supune i ordinelor mele. Puţ te i s folosi i i detectorul de minciuni. Aresta i-l pe Nilan. Esteţ ă ţ ş ţ nebun, în întregime nebun.

Întinse mâna unui robot. Ma ina îl prinse în strânş soarea metalic , ciudat de cald .ă ă— Sunte i, f r nici o îndoial , sincer, spuse acesta. Sunte i Ingmar Langdon,ţ ă ă ă ţ

stocastocrat i protector al celor o sut de planete, dar...ş ăSe împotmoli.— E ti de-o rarisim înc p ânare, Langdon, se lans Nilan. Cred c trebuie s - iş ă ă ăţ ă ă ă ţ

dovedesc pân la cap t e ecul.ă ă şUn perete disp ru. În fa a lui Ingmar Langdon st tea, în marea inut de gal aă ţ ă ţ ă ă

stocastocratului Terrei, Ingmar Langdon.Langdon fu scuturat de un oc. Se a teptase s - i înş ş ă ş tâlneasc dublura, dar una era s - iă ă ţ

imaginezi asta i alta era s o tr ie ti. Dup cât putea s - i dea seama, era o sosie perfect ,ş ă ă ş ă ă ş ă un geam n, într-atât de identic cu el, încât pentru o secund se îndoi de propria sa identitate.ă ă Un geam n, dar nu o simpl oglindire. Ceva mult mai imă ă presionant decât propria sa imagine în oglind . Omul era diferit de imaginea pe care Langdon o avea despre sine însu i, iar asta iă ş se p rea absolut normal. Ce era i mai îngrozitor, era faptul c tr ia, mi ca. Imaginea dină ş ă ă ş oglind te copiaz întru totul, dublura îl înlocuia pe Langdon. În ochii ma inii, ba chiar i înă ă ş ş cei ai oamenilor, nega existen a adev ratuluiţ ă Langdon.

— Cine-i stocastocratul? îi întreb Nilan pe robo i.ă ţCele dou mutre de fier f cur aceea i mi care circuă ă ă ş ş lar i ezitar ...ăş ă— Care-i stocastocratul? insist Nilan triumf tor.ă ăRobo ii se întoarser spre dublur , iar cel din stânga rosti:ţ ă ă— În l imea Voastr ...ă ţ ă— Este o dublur , o p pu , o copie, un impostor, strig Langdon.ă ă şă ă— Dumneavoastr sunte i un impostor, spuse robotul cu vocea sa perfect clar .ă ţ ă— Asta- i ajunge? îl întreb Nilan.ţ ăDar Langdon nu-l mai asculta. Se întorsese spre Ora.— Unde-i? o întreb . Omul care controleaz ma inile cu mintea sa.ă ă ş— Foarte aproape, opti ea. În spatele acestui zid... Nici nu este cu adev rat un zid...ş ă

i cu un gest timid îi ar t peretele din stânga lor. Închise ochii. Porni spre perete.Ş ăă Langdon descifra în trăs turile ei lupta t cut ce se ducea în ea. O agonie.ă ă ă

— Nu mi ca, impostorule, porunci robotul. Ai o arm i vrei s o folose ti, dar tiiş ăş ă ş ş bine c pot s te împiedic i s-ar putea s fii r nit. Stai nemi cat.ă ă ş ă ă ş

Langdon st tu neclintit. tia c reflexele robotului erau de o mie de ori mai rapideă Ş ă decât ale sale. Robotul ar încerca s evite uciderea sa, dar dac se arunca asupra lui ca s -lă ă ă împiedice s trag , putea s -l striveasc . i nu ar fi ezitat s fac asta pentru a-l proteja peă ă ă ă Ş ă ă stocastocrat sau pe oricare alt om.

Langdon înghe . Înfrângerea sa era deplin . i, în acela i timp, dovedea c avuseseţă ă Ş ş ă dreptate în toate privin ele. Franz d'Argyre urma s culeag laurii pentru e ecul s u. Sarn,ţ ă ă ş ă Ora i el erau condamna i. Pre ul cu care Pş ţ ţ ământul pl teă a libertatea sa nici nu era foarte mare, la urma urmei.

Dar el nu vroia s moar . Refuza s se sacrifice.ă ă ă— Ingmar, gemu Ora. Eu... eu nu sunt chiar atât de puternic ... dar o s încerc.ă ăUn val de speran îl p trunse pe Langdon. Era sufiţă ă cient ca ea s poat domina cuă ă

spiritul ei m car o infim parte din ma in . Poate doar pe unul dintre robo ii din înc pere, iă ă ş ă ţ ă ş asta pentru foarte scurt timp, atât cât s reacă ioneze. tia încotro s trag . În spatele pereteluiţ Ş ă ă fals se afla un om sau un obiect care avea acelea i puteri ca juc torul profesionist din Castel.ş ă Un om sau un obiect capabil de telepatie nu fa de oameni, ci fa de robo i, care foloseaţă ţă ţ telekinezia nu pentru a mânui zarurile, ci pentru a ac iona asupra unor relee intime.ţ

Z ri chipul Orei descompunându-se. Se str duia s nu- i clinteasc un mu chi. Riscaă ă ă ş ă ş s -i fac sarcina i mai dificil dac -i d dea de b nuit robotului.ă ă ş ă ă ă ă

— Cred c pot s -i st pânesc, Ingmar.ă ă ă

Vocea Orei era atât de ferm , încât crezu c viseaz . Se arunc asupra lui Nilan,ă ă ă ă b nuind gestul care ar fi urmat, îi smulse arma i deschise focul cu s lb ticie asuă ş ă ă pra peretelui.

Robo ii nici nu se clintir . Panoul fu cuprins de flţ ă ăc ri. Auzi un urlet ce n-avea nimică uman în el, apoi zgomotul unui corp care se pr bu ea. Arma lui Sarn scuip i eaă ş ăş minusculele ace de o el care se înfipser în corpul dublurii lui Langdon. Falsul stocastocratţ ă fu uimit pre de o secund , apoi deschise gura i se pr bu i f r s scoat un sunet.ţ ă ş ă ş ă ă ă ă

Langdon inu ap sat tr gaciul armei pân când fasţ ă ă ă ciculul str lucitor al gaserului seă întrerupse, lipsit de energie. Se repezi spre panoul fumegând. Prin sp rtura enoră m v zu ună ă corp chircit, pe jum tate carbonizat. Fa a era aproape neatins . Pe fruntea înalt , oaseleă ţ ă ă proeminente întindeau pielea. Omul îi sem na juc torului. Poate c era chiar juc torul.ă ă ă ă

— Ingmar, strig Ora.ăÎl striga din fundul unui co mar i Langdon se repezi la ea, f r s se mai gândeasc laş ş ă ă ă ă

altceva. O prinse în bra e i o strânse la piept. Ea se str duia s - i deschid ochii încerc na iţ ş ă ă ş ă ă ţ acum de dou liă nii negre, adânci, pe care le-ai fi crezut trase cu creionul. Buzele-i erau livide.

— Înc n-ai câ tigat, Langdon, spuse Nilan. Trebuie s recunosc c am gre ită ş ă ă ş aducându-te aici, dar...

Sarn se repezi la distribuitor. Fascicolul argintiu al unui gaser îi frânse mi carea.ş Robo ii nu se clintiser .ţ ă

— I-am..., i-am blocat, Ingmar, opti Ora cu buzele lipite de urechea stocastocratului.ş Acum o s le dau druă mul. Eu... eu nu mai... pot. NU... NU...

Urla i-l strângea la piept. Dusese de una singur o lupt la care el nu luase parte.ş ă ă Acum se lupta cu ea îns i, într-o lume în care el nu putea p trunde. Dar el b nuia ce seăş ă ă întâmplase. Slabele ei for e arseser ca o tor , o singur data, pentru c el se afla în pericol.ţ ă ţă ă ă Sfidase i învinsese un om antrenat în lupta telepatic , penş ă tru a-i da lui ansa supravie uirii.ş ţ Realiz c era chiar ceea ce sperase, în mod confuz, i c el o adusese la înă ă ş ă fruntarea cu destinul, se servise de ea, iar acum b nuia c -i vegheaz ultimele clipe. Nu-l mai interesaă ă ă Nilan, i nici m car Sarn, care se t v lea pe jos, gemând. O lu în bra e i se propti în fa aş ă ă ă ă ţ ş ţ robo ilor.ţ

— Cine sunt eu? tun .ăÎntrebarea era inutil . Îl eliberaser i, cu acela i gest, îl prinseser pe Nilan. Al iă ăş ş ă ţ

robo i intrar i, cu mii de precau ii, îl ridicar pe Riţ 㪠ţ ă chard Sarn.— În l imea Voastr , Ingmar Langdon, stocastocratul Terrei i protector a o sut deă ţ ă ş ă

planete, începu unul dintre ei, adresându-i-se lui Langdon.Apoi se opri brusc, redus deodat la starea de mas inert de metal. Toate celelalteă ă ă

ma ini, monolitice, semş ănau cu ni te statui absurde.şNilan se puse pe râs.— Bine jucat, se adres el unui spectator invizibil. i, sub privirile unui Langdonă Ş

uimit, se aplec i- i lu arma de jos. O singur explica ie era posibil . Cineva reăş ş ă ă ţ ă u ise sş ă defecteze, în parte sau în întregime, Ma ina Haş zardului. Nic ieri în Palat robo ii nu maiă ţ r spundeau la comenzi.ă

25

VOCEA bruiat pogorî din tavan, la fel de neutr i impersonal , de i în graba cu careă ăş ă ş vorbea se sim ea furia.ţ

— Dac te atingi de un fir de p r de-al lui, Nilan, preciza vocea, nu ie i viu dină ă ş înc perea asta. M-ai pus într-o situa ie aproape f r sc pare. Sosia este distrus . Mutantulă ţ ă ă ă ă care controla ma ina, ucis. Toate astea din cauza exageratei încrederi în propria ta persoan .ş ă Ai omis c ai de-a face cu un Langdon. Din fericire, prev zusem o criz atât de grav iă ă ă ăş profitasem de momentele în care controlam Ma ina Hazardului pentru a instala un dispoş zitiv ce permite scurtcircuitarea ei. Nu tiu de cât timp are nevoie ca s - i repare circuitele. Esteş ă ş posibil ca doar câteva ore s -i fie de ajuns. Din fericire pot lansa asupra Palatului robo iiă ţ care mi se supun doar mie.

— N-avem alt solu ie decât s -l ucidem, se r sti Niă ţ ă ă lan.

Dar îi era fric . Asta i se citea în ochi.ă— tie prea multe i este periculos. Va încerca s ne distrug prin orice mijloace.Ş ş ă ăÎ i f cur apari ia doi robo i negri. Pe pieptul lor, un soare verde înlocuia Sceptrulş ă ă ţ ţ

Hazardului. Formele i cuş lorile lor erau sinistre, austere, solemne. Se oprir în fa a luiă ţ Langdon, masivi, imobili ca dou statui. Langdon strângea trupul Orei la piept. De i nu maiă ş avea nici un sens. Nimic nu mai avea sens. De ce refuza st pânul din umbr s -l ucid ? înă ă ă ă speran a de a se salva pe el însu i?ţ ş

— Încredin eaz -le femeia, spuse vocea bruiat . Nu po i s mai faci nimic pentru ea.ţ ă ă ţ ă Nimeni nu mai poate s fac . A încercat s pun cap t puterii mele, dar a e uat. M-a înv ată ă ă ă ă ş ăţ ceva cu ocazia asta. Nu o ur sc.ă

Robo ii negri înaintau.ţ— Nu, url Langdon.ăF cu un salt înapoi, f r s scape din ochi fa a sl biă ă ă ă ţ ă t a Oă rei.— La ce bun s refuzi realitatea, Ingmar, continua vocea bruiat . Î i r mâne via a iă ă ţ ă ţ ş

puterea. N-am inten ia s - i fac vreun r u. A vrea s - i înapoiez puterea, dar o putereţ ă ţ ă ş ă ţ absolut , a a cum timpurile o cer.ă ş

Asculta neliniştit ceea ce spunea vocea. Nu o credea.— Las-o, poruncea vocea. Nu po i s o urmezi acolo unde a ajuns. Nu mai este decât oţ ă

ma in rie stricat . Te-ai servit de ea, iar ea a acceptat s mearg pân la cap t.ş ă ă ă ă ă ăSubjugat, Langdon o întinse u or pe Ora jos. Îi mânş gâie fa a delicat i-i închise ochii.ţ ăş— Ingmar Langdon, n-ai timp de pierdut, insista vocea. Puterea î i apar ine. Tot ceeaţ ţ

ce se petrece aici nu este decât o aventur absurd . Se petrec lucruri mult mai grave. Tocmaiă ă mi s-a comunicat prin transpa iu c nave extraterestre au ap rut brusc în spatele liniilor deţ ă ă ap rare ale umanit ii. Flota noastr este departe. O treime dintre planetele noastre se află ăţ ă ă sub b taia direct a armelor invadatorilor. Poate în scurt timp r zboiul se va termina i to iă ă ă ş ţ vom fi mor i.ţ

Furia i ura clocoteau în el. Î i imagin Palatul ca o imens cl dire c zut pradş ş ă ă ă ă ă ă somnului, în care robo ii încremeni i erau asemeni armurilor de pe vremuri. Î i imaginţ ţ ş ă ma inile negre, echipate pentru a ucide, infii-trându-se pe culoare, p trunzând în camere,ş ă arestându-i sau masacrându-i pe Democra i, punând mâna pe Sandra Devon. Iar vocea îiţ solicita o alian . Vocea pretindea c nu încercase niciodat s -l ucid , c proiectase dintruţă ă ă ă ă ă început s -i redea puterea. Dar ce putere? Aceea a unui tiran? Vocea spera s se salveze înă ă felul sta?ă

Trebuia s -l g seasc . Trebuia s -l ucid cu mâinile lui pe st pânul din umbr .ă ă ă ă ă ă ăÎl c ut pe Nilan cu privirea tulbure. Distribuitorul disp ruse.ă ă ăAvea nevoie de o arm . Se repezi la corpul dublurii, i-l întoarse. Nenum rate ace îiă ş ă

sfâ iaser hainele i truş ă ş pul. V zu i sânge, dar sub piele str lucea metalul. Falsul Langdonă ş ă nici m car nu era un om. Era un amestec monstruos de ma in i carne, de celule vii i deă ş ăş ş relee, un android, o marionet de carne, un fals n scută ă în eprubetele lui Nilan.

Nici o arm . Abandon trupul i se repezi în apară ă ş tamentul pe care îl dezv luiseă mi carea peretelui fals. Str b tu mai multe camere. Vocea bruiat îl urma, dar nu o maiş ă ă ă asculta, c zut prad furiei. Împinse o u i z ri iar acvarii. Crezu s s-a întors în salaă ă şăş ă ă mon trilor. Dar i înc perea i acvariile erau diferite. B rba ii p reau s doarm cufunda iş ş ă ş ă ţ ă ă ă ţ într-un lichid, în diverse stadii de evolu ie. Langdon putu s - i recunoasc chipul în cel maiţ ă ş ă de-aproape. Ultimul din serie nu era decât un schelet metalic, pe care esuturile vii îlţ acopereau cu încetul, crescând. Erau dou sprezece acvarii. Dou sprezece replici ale luiă ă Langdon care se dezvoltau lini tite în întuneric i la c ldur .ş ş ă ă

— Pentru tine i-am preg tit, Ingmar, spunea vocea bruiat . Via a unui om care de ineă ă ţ ţ puterea absolut este în permanen amenin at . Mai tim i noi câte ceva. Dar este bine caă ţă ţ ă ş ş el s nu ezite s se înf i eze poporului i s par invulnerabil. O s ai nevoie de trupurileă ă ăţş ş ă ă ă astea în r zboiul pe care-l vom purta împotriva extratere trilor.ă ş

Amintirea r zboiului iminent, f r îndoial deja înă ă ă ă ceput, îi potoli furia lui Langdon. Nu era în folosul nim nui s devin ă ă ăamok. Trebuia, de asemenea, g sit i o rezolvareă ăş problemei r zboiului. Trebuia ucis st pânul din umbr i pus cap t r zboiului. Cele două ă ăş ă ă ă obiective erau strâns legate.

— Ai precipitat totul, Ingmar, spunea vocea bruiat . M for ezi acum s pierd un timpă ă ţ ă pre ios. Î i cer s porne ti c tre lina din s lile Palatului de unde po i examina situa ia dinţ ţ ă ş ă ă ţ ţ

spa iu în ansamblul ei. Sper sţ ă rezolv singur problema r zboiului i s - i ofer o situa ie clar .ă ş ă ţ ţ ă Po i s a tep i desf urarea evenimentelor, acolo jos, în deplin securitate.ţ ă ş ţ ăş ă

Vocea spera s -l conving cu adev rat, s -l seduc , s -l atrag într-o alt curs ? Pe de-ă ă ă ă ă ă ă ă ăo parte asta putea fi o sc pare. Un supus va avea oare ansa de a ajunge pân la st pânulă ş ă ă necunoscut i de a-l ucide? Sau va muri la rândul s u? Dac umanitatea va supravie uiş ă ă ţ r zboiului, ea se va elibera de stocastocra ie i de tiran, acum era sigur de asta. Î i jucaseă ţ ş ş rolul. Franz d'Argyre putea acum s declan eze planul s u. Î i vor aduce aminte de el.ă ş ă ş

— Fie, spuse. M dau b tut.ă ă— tiam c e ti un om cu capul pe umeri, Ingmar, triumf vocea.Ş ă ş ăLangdon se l s condus de voce prin labirintul de culoare, sc ri, tuneluri, ascensoare.ă ă ă

Robo ii negri puţ neau încetul cu încetul mâna pe Palat i repuneau în func iune instala iileş ţ ţ automatice, controlându-le direct. În bunkerul ei subteran, inexpugnabil i practic indesş -tructibil, Ma ina Hazardului î i preg tea, f r nici o îndoial , revan a. Dar ea î i pierduseş ş ă ă ă ă ş ş ochii i urechile împr tiate prin Palat. Tatona oarb , invincibil , dar paralizat .ş ăş ă ă ă

— Tu e ti, rostea vocea bruiat , Ingmar Langdon, dictator absolut al Terrei, împ rat alş ă ă celor o sut de lumi, viitor protector al extratere trilor.ă ş

Centrul s lii era ocupat de un birou gigantic, n scut de imagina ia unui sculptoră ă ţ megaloman. În fa a lui, pe mai multe monitoare puteau fi urm rite etape ale inimagiţ ă nabilei lupte ce se desf ura în spa iu. Adev rate hublouri deschise spre neant, legate direct deăş ţ ă transpa iile din reţ giunea spa iului pe care o înf i au. Imaginile se sucţ ăţş cedau necontenit, ar tând sumedenia de cruci toare interstelare ale oamenilor, flotilele de navete rapide gruă şă -pate asemeni unor roiuri. Din când în când, câte un aparat disp rea brusc, f r urm .ă ă ă ă

— Au disp rut deja peste trei sute dintre navele noastre, continua vocea. Pe patruzeciă i dou dintre plaş ă netele noastre, o a doua flot , de aisprezece ori maiă ş puternic decât prima,ă

este gata s porneasc în spa iu. Trebuie s lansezi imediat o proclama ie prin care s anun iă ă ţ ă ţ ă ţ c , din nefericire, trebuie s iei conducerea operaă ă iunilor. Asta va înt ri curajul echipajelor.ţ ă Or s aib nevoie de a a ceva.ă ă ş

Era o nebunie curat , rece i calculat . Langdon ceră ş ă cet cu privirea toate unghereleă s lii. Pustiu. Începea deja s se întrebe dac vocea avea i un corp, dac exista cu adev rat,ă ă ă ş ă ă dac nebunia nu era a lui. V zu, în spatele unui birou, macheta navei extraterestre. Nu eraă ă sigur c se afla acolo atunci când intrase. O studie. Îmă potriva a a a ceva, împotriva acesteiş îngr m diri inexpliă ă cabile de linii i suprafe e urma s lupte. Era imposibil. Nu po i s lup iş ţ ă ţ ă ţ împotriva a ceva ce nu în elegi.ţ

V zuse deja macheta o dat , în timpul primei i sină ă ş gurei întruniri a consiliului planetelor oamenilor la care participase. Era exact aceea i, dar, prima dat , i se p ruseş ă ă inert , în timp ce acum p rea parcurs de un curent electric. Un joc al luminii, f r îndoial .ă ă ă ă ă ă Se apropie.

Nu era deloc o lucire întâmpl toare. O form de eneră ă gie s l luia în machet . Liniileă ăş ă i suprafe ele vibrau imş ţ perceptibil. Mi carea deveni mai sigur , crescu în ampliş ă tudine.

Macheta începu s creasc .ă ăNu era o machet . Era o nav . Era poate chiar o arm . Un fel de Cal Troian adus înă ă ă

inima fort re ei umane de un agent neb nuit. Marea mecherie fusese aceea de a face să ţ ă ş ă treac obiectul drept o machet pân în momentul în care se manifestase criza.ă ă ă

Acum era mare deja. Umplea aproape jum tate din sal . Lucru curios, p rea s seă ă ă ă întrep trund cu materia biroului, ca i cum ar fi fost ireal, f r consisten , imaterial.ă ă ş ă ă ţă

Fascinat, Langdon uit s se ascund . Nava labirină ă ă tic se afla la mai pu in de-un metruă ţ de el. Suprafe ele se contorsionau frenetic, într-o str lucire de culori magţ ă netice. O deschiz tur , la început minuscul , crescu uria , asemeni unui iris.ă ă ă şă

În untru, bezn . Nimic ostil. Un întuneric greu, abă ă solut, anterior oric rei lumini.ă Langdon sim i cum priţ virea i se pierde în adâncimea însp imânt toare. Putea s fie oă ă ă capcan . Putea s fie o cale de a-i întâlni peă ă extraterestrii i de a pune cap t r zboiului.ş ă ă Putea s fie o încercare. Era singurul drum cunoscut lui ce l-ar fi putut duce în fa aă ţ str inilor. Putea s întâlneasc moară ă ă tea la cap tul lui, dar gândul nu-l întârzie. F cu un pasă ă spre nava acestora.

— Nu te apropia de chestia asta, spuse vocea bruiat , i pentru prima dat exprimaă ş ă frica. Întoarce-te, este o capcan . Am s o distrug.ă ă

Langdon n-avea inten ia s se supun vocii. Singura ie ire posibil era u a care seţ ă ă ş ă ş

deschisese în masa obiectului, ducând, poate, spre neant. Înaint cu hot râre. U a cre tea înă ă ş ş continuare.

— NU, NU, urla vocea.Dar deja n-o mai auzea, intrase în întuneric.

26

FORME in noaptea deplin . Impresia unei mi c ri brutale, intensificat brusc, i aceeaă ş ă ă ş a imobilit ii. Un spa iu aproape infinit i populat de raze luminoase care, realiz el, erauăţ ţ ş ă stele, sau chiar nebuloase reduse de vitez la simple pâlpâiri obscure. Apoi voci r sunândă ă asemeni unui cor într-o uria catedral . Nu se întreb cu ce seaşă ă ă m n extratere trii. Timpulă ă ş cunoa terii va veni mai târziu. Nu se putea mi ca, nu pentru c ar fi fost legat, sau scuş ş ă fundat într-o materie rezistent , ci pentru c mu chii nu i se mai supuneau, nici m car cei aiă ă ş ă pieptului. Murea.

Apoi în elese. Mu chii p reau paraliza i pentru c mi carea lor era de oţ ş ă ţ ă ş însp imânt toare lentoare în comă ă para ie cu viteza cu care gândurile se n teau, se dezţ ăş voltau, se conturau în propriul s u sistem nervos. Era de neîn eles. Gândul, în mod normal, aveaă ţ leg tur cu ciră ă cula ia influxului nervos prin neuroni, conform unor mecanisme fiziologice, iţ ş asta înseamn c nu putea exista un decalaj prea mare între momentul gândirii i cel ală ă ş ac iunii. Putem gândi de dou trei ori mai repede decât ne mi c m, pentru c iner iaţ ă ş ă ă ţ reac iilor chimice ce s l luiesc în creier este sensibil inferioar celei a reacţ ă ăş ă iilor careţ alimenteaz mu chii cu energie. Dar acum gână ş dea de o mie de ori mai repede decât reac iona. Astaţ putea s însemne c întreaga sa con tiin se refugiase într-o minuscul parteă ă ş ţă ă din sine, unde impulsurile se deplasau cu viteza luminii, sau, i mai mult, c se afla acum înş ă fara propriului s u corp, c exista în afara lui însu i.ă ă ş

i încet s mai lupte. Asta era. Con tiin a îi era acum exterioar propriului trup. ÎnŞ ă ă ş ţ ă continuare material , dar transferat pe un suport neobi nuit, a c rui iner ie era practic nul .ă ă ş ă ţ ă Atinsese probabil starea pe care unii gânditori ai Antichit ii o descriau sub numele vag deăţ extaz, de nirvana, de supracon tiin . Al ii care înaintea lui cunoscuser , poate, aceea iş ţă ţ ă ş experien . Îns i aceast idee era plin de semnifica ii i posibilit i.ţă ăş ă ă ţ ş ăţ

Con tiin a îi fusese transferat pe un suport str in. Îl examinau, îl studiau, îl analizau,ş ţ ă ă i asta atât de subtil încât nu- i d dea seama decât indirect. Se abandon . Îl aduseser înş ş ă ă ă

regiunea lor din spa iu i în timpul lor penţ ş tru a-i în elege inten iile. Era acum de acord c -lţ ţ ă po i citi ca pe o carte. Jocul sincerit ii sale era mult prea greu. i nu avea o alt alternativ .ţ ăţ Ş ă ă

Î i spuse c nu fusese ales din întâmplare. „Macheta" ap ruse în sala de control aş ă ă Palatului dup ce intrase el acolo. Din motive pe care le ignora, fusese introdus în cl direă ă ă cu mult înainte, poate doar pentru a spiona activitatea oamenilor. Ar fi putut lua în această c l torie f r precedent pe oricare alt om. Nilan, Sandra Devon, un conduc tor alăă ă ă ă Democra ilor, sau chiar pe st pânul din umbr , dar fusese ales i re inut pentru c eraţ ă ă ş ţ ă stocasto-cratul Terrei i pentru c , fie c o vroia sau nu, conş ă ă ducea, pentru un timp, destinul umanit ii. Nu era decât un om printre oameni, dar Ma ina Hazardului îl alesese, iarăţ ş alegerea avea o greutate chiar i în ochii extrateş re trilor, dac aveau a a ceva.ş ă ş

Nu sim ea nici o urm de ur la adresa lor. tia c spa iul era suficient de cuprinz torţ ă ă Ş ă ţ ă atât pentru oameni cât i pentru ei. Se gândea chiar c aceste dou rase ar putea câ tiga cevaş ă ă ş dintr-o întâlnire pa nic , de i se înş ă ş doia acum c fragilul sistem nervos uman ar putea oferiă ceva unui popor care gândea de un milion de ori mai repede decât el. Ar fi vrut ca ei s nuă ignore nimic din gândurile lui.

„Suntem unul dintre popoarele Universului", spuse vocea.Umplea f r reverbera ie imensul spa iu sferic în centrul c ruia se afla i pe marginileă ă ţ ţ ă ş

c ruia str luceau stelele.ă ă„Puterile noastre i tiin a noastr sunt limitate. Vrem s ti i asta. Explor m spa iul deş ş ţ ă ăş ţ ă ţ

atâta timp c aceast durat vi s-ar p rea incomensurabil , dar ea nu este ină ă ă ă ă finit , iar pentruă noi nu reprezint decât un scurt r gaz. Navele noastre au constatat existen a voastr i aiciă ă ţ ăş ne-am oprit. Niciodat nu am înc lcat domeniul vostru, cu o singur excep ie, iar inten iileă ă ă ţ ţ noastre nu erau ostile în sensul pe care îl în elege i. Ac iunile noastre n-au pus niciodat înţ ţ ţ ă pericol via a unuia dintre semenii vo tri. Nu avem un respect deosebit pentru vreo specie,ţ ş

sau pentru vreo form a materiei, dar nu distrugem nimici dac nu suntem constrân i.ă ă şV-am studiat civiliza ia, a a cum am f cut-o cu alte câteva mii. Prin unele p r i amţ ş ă ă ţ

g sit-o defectuoas , asta în m sura în care nu v mai satisface nici m car pe voi. Dar n-amă ă ă ă ă considerat-o pervers , pentru c gre elile voastre veneau din ignoran i sl biciune. Leă ă ş ţăş ă avem i noi pe ale noastre care, dup criteriile voastre, ar fi neş ă glijabile, dar care pentru al iiţ sunt de-a dreaptul intolerabile. Teoretic, suntem gata s intr m în dialog cu voi, dară ă societatea voastr nu ne permite s sper m într-un dialog fructuos. Noi credem c fiecareă ă ă ă fiin are dreptul, în m sura capacit ilor sale, la determinarea propriului destin. Sistemulţă ă ăţ vostru politic, concep iile sociale, ideile despre univers nu ne convin. V-am fi putut distruge,ţ dar asta ar fi contravenit cu filozofia noastr . Am fi putut interveni în treburile voastre,ă f când ca civiliza ia voastr s evolueze în sensul de a ie i în întâmpinarea noastr . Dar oă ţ ă ă ş ă lung experien a contactului cu alte popoare ne-a înv at c prietenia se accept , nu seă ţă ăţ ă ă impune. Pe scurt, nu suntem dispu i s intervenim în regiuni ale spa iului care nu suntş ă ţ necesare vie ii noastre. tiam dintru început c o criz o s apar în rela iile noastre i amţ Ş ă ă ă ă ţ ş preg tit mijloacele pentru a o rezolva. Într-un fel, am intervenit în destinul vostru, dar într-ăun mod în care l-am schimbat cât mai pu in. Din partea noastr am fi putut s ne vedem deţ ă ă drum i s v l s mş ă ă ă ă în pace, pentru a relua contactul cu voi mult mai târziu.

Navele voastre ne-au atacat de-o manier pe care n-o prev zusem în întregime. Maiă ă mul i ai no tri au fost uci i, chiar dac nici una dintre navele noastre nu a fost grav avariat .ţ ş ş ă ă Am luat m surile ce se impuă neau i am deplasat în spa iu navele agresoare pentru a leş ţ studia. Ai vo tri le-au crezut distruse, c ci au pornit la atac. Le-am admirat curajul iş ă ş nebunia. La fel de zadarnice amândou , c ci, în clipa de fa , cu excep ia unor vedete peă ă ţă ţ care le-am f cut sc pate cu bun tiin , ca s raporteze aparentul dezastru, for ele spa ialeă ă ăş ţă ă ţ ţ ale umanit ii sunt scoase din lupt . Am putea profita de asta pentru a v terge de pe fa aăţ ă ăş ţ universului, dar nu asta este dorin a noastr . V oferim deci pacea f r nici o condi ie. V-amţ ă ă ă ă ţ fi obligat s trece i la un sistem politic care s exclud hazardul i iresponsabilitatea dac n-ă ţ ă ă ş ăam fi fost con tien i de cutremurul pe care r zboiul l-a proş ţ ă vocat civiliza iei voastre,ţ cutremur ce f cea inevitabil aceast evolu ie.ă ă ă ţ

Am citit în con tiin ele voastre c nu sunte i în înş ţ ă ţ tregime ostili altor rase ce-ar popula universul, ceea ce-i o binefacere, c ci, în ipoteza contrar , am fi fost constrân i s vă ă ş ă ă distrugem, a a cum am f cut cu alte civiliza ii, al c ror soare este stins acum. C ci nu putemş ă ţ ă ă accepta ca un popor s considere suprema ia sau cucerirea ca un scop în sine. Dac astea ară ţ ă fi fost inten iile noastre, v-am fi strivit sau v-am fi adus la sclavie, aproape f r nici oţ ă ă problem . Dac astea ar fi fost inten iile voastre, a i fi putut g si în spa iu un popor maiă ă ţ ţ ă ţ pu in înzestrat decât voi, care n-ar fi dat decât o replic slab loviturilor voasţ ă ă tre. Riscul c v-ăa i lansa într-o astfel de ac iune este conţ ţ siderabil redus dac demen a unuia dintre ai vo triă ţ ş nu va mai putea angaja specia în totalitate. Din aceast cauz , i în propriul vostru interes,ă ă ş v suger m s abandona i sistemul Ma inilor Hazardului.ă ă ă ţ ş

tiam c , în ceea ce v prive te, l-a i respins. Vor fi multe de f cut pân când o vorŞ ă ă ş ţ ă ă face cu to ii. Dar ne bizuim pe inten iile dumneavoastr ferme."ţ ţ ă

„Pot s sper în ajutorul vostru?" gândi Langdon.ă„Nu, spuse vocea, care, în ciuda dimensiunilor, n-avea nimic strivitor. Felul în care vă

organiza i via a i soţ ţ ş cietatea, v apar ine. Nu vom interveni decât dac , în timp, ne ve iă ţ ă ţ amenin a pe noi sau pe unul dintre alia ii no tri. Dar asta este pu in probabil."ţ ţ ş ţ

„Dar este o lege îngrozitoare — protest Langdon. ti i mai bine decât noi ce neă Ş ţ convine. ti i în ce direcŞ ţ ie ar trebui s ne îndrept m pentru a evolua, a i putea, deci,ţ ă ă ţ îndrepta gre elile noastre, i totu i refuza i s o face i."ş ş ş ţ ă ţ

„Este o lege necesar , replic vocea. Regulile voastre nu sunt i ale noastre. Destinulă ă ş vostru nu este i al nostru. Dac v constrângem s ajunge i la felul nostru de a fi, v-am l saş ă ă ă ţ ă impresia c peticul de adev r pe care îl de inem este etern i omnipotent, ceea ce nu esteă ă ţ ş adev rat, ba chiar vom sfâr i i noi prin a crede a a ceva, ceea ce-ar fi chiar mai r u."ă ş ş ş ă

„Nu va urma un alt atac, spuse Langdan. Nu sunt singurul în m sur s o decid, dară ă ă cred c situa ia pe Terra se va schimba. i pornind de acolo, în tot universul uman."ă ţ Ş

„Sper m, spuse vocea. Într-un timp scurt v vom înapoia navele i echipajele lor.ă ă ş Oamenilor din echipaje le-am spus în esen , ceea ce v-am f cut cunoscut i dumţă ă ş neavoastr ,ă insistând asupra necesit ii ca acolo unde tr iesc s - i pun în valoare drepturile. Pentru aăţ ă ă ş ă tr i. Navele voastre au suferit o opera ie care le-a redus viteza i raza de ac iune. Nu leă ţ ş ţ

pute i repara. Dar ve i construi altele, iar acest r gaz, ce va fi foarte scurt la scara istoţ ţ ă riei, vă va împiedica s v lansa i într-o nou aventur înainte de a v reorganiza civiliza ia. Este totă ă ţ ă ă ă ţ ceea ce putem face, i este mai mult decât facem de obicei. Nu trebuie s v însp imânta iş ă ă ă ţ de superioritatea noastr , nici s v plânge i inferioritatea. Suntem fundamental aproape uniiă ă ă ţ de al ii pentru e apar inem aceluia i univers. Dar r mâne s afla i în ce suntem fundamentalţ ă ţ ş ă ă ţ asem n tori.ă ă

Asta-i tot, continu vocea. Judecata este f r apel. Vom lua mai târziu contactul cuă ă ă voi, în cazul în care navele voastre nu vor descoperi ele însele drumurile civiliza iei noastre.ţ V sf tuim ca, o dat întors în lumeaă ă ă voastr , s v folosi i puterea pentru a distruge rânduă ă ă ţ -elele actuale. Va cere mult curaj din partea voastr , dar credem c sunte i capabil s o face i.ă ă ţ ă ţ

Mult noroc!"Langdon se trezi în t cere, din nou printre stele, prină tre rourile nebuloaselor. Inima se

f cu auzit din nou. Langdon tia acum c în orchestra infinit era loc i penă ă ş ă ă ş tru vocea omului. Era pe drumul de întoarcere. R zboiul se terminase. Într-un fel, îl câ tigase. O tia.ă ş ş Nu-l câ tiş gase în spa iu, cu atât mai mult cu cât nu o putuser face puternicele flote deţ ă r zboi. Îl câ tigase în Palat, reă ş fuzând s se supun vocii bruiate, intrând în nava extraă ă -terestr , ar tând c este capabil de încredere. Toate astea punând, probabil, în derut putereaă ă ă ă absolut ce amenin a s subjuge Terra. Se cutremur gândindu-se la ceea ce sar fi întâmplată ţ ă ă dac ar fi ezitat, dac ar fi refuzat s - i asume riscurile. R zboiul s-ar fi terminat în sină ă ă ş ă gurul mod posibil r mas.ă

Sim ea în mod confuz c exist o leg tur între aceste evenimente succesive, întreţ ă ă ă ă declinul stocastocra iei, periţ colul dictaturii, apari ia pe firmament a extraterestrilor iţ ş r sturnarea de acum. Str inii f cuser posibil , prin simpla lor prezen , tentativa deă ă ă ă ă ţă subminare a st pânului din umbr i gr biser pr bu irea Ma inii Hazardului. Nu eraă ăş ă ă ă ş ş adev rat c nu interveneau. Doar c o f ceau cât mai pu in posibil. Dar din momentul înă ă ă ă ţ care oamenii i ei vor împ r i acela i univers, vor exista interac iuni între cele douş ă ţ ş ţ ă civiliza ii.ţ

Nu erau chiar toate problemele rezolvate. Dar cel mai scurt r zboi care amenin aseă ţ vreodat specia uman în întregul ei luase sfâr it. Iar consecin ele p cii erau aproapeă ă ş ţ ă inimaginabile.

27

I SIM I inima b tându-i în piept, coastele în l ându-se i coborând, aerulŞ Ţ ă ă ţ ş p trunzându-i în pl mâni. Teă ă nebrele din jurul lui se risipir . Se trezi iar în sala de control aă Palatului, cu toate sim urile treze, gata de acţ iune. Nava extraterestr din spatele s u î iţ ă ă ş rec p tase dimensiunea i forma obi nuit : p rea o sculptur abă ă ş ş ă ă ă stract n scut dină ă ă imagina ia unui artist nebun.ţ

Franz d'Argyre îi strânse mâinile cu entuziasm.— Planul era bun, îi spuse el zâmbind. Mai mult decât bun, genial. Ideea de a

coordona eforturile mai multor duzini de mutan i pentru a controla Ma ina Haţ ş zardului s-a dovedit extrem de eficace. Teoretic, credeam lucrurile posibile, dar...

— V gândi i c a i ac ionat la timp, spuse Langdon. Asta nu-i chiar purul adev r.ă ţ ă ţ ţ ăDar nu mai d du i alte explica ii. Îi va povesti mai târziu psihologului cum seă ş ţ

terminase r zboiul. j de ce. Trebuia s afle lucruri mai urgente.ă Ş ă— Ora? întreb .ăChipul psihologului se aspri.— Ave i idee ce i se întâmpl cuiva c ruia temperaţ ă ă tura corpului îi cre te pesteş

patruzeci i dou de grade. Creierul i-a fost ars, realmente ars, asemeni unui conş ă ductor electric traversat de un curent prea puternic. Regret.

— Vede i, spuse Langdon cu o grimas , v-am aplicat teoriile. Am ar tat c iţ ă ă ăş Nedemnii, anormalii, pot contribui la salvarea planetei, ba mai mult, c n-am fi putut realizaă nimic f r ei.ă ă

— A i f cut chiar mai mult. A i demonstrat c acolo unde e o singur voin ar fiţ ă ţ ă ă ţă putut e ua, un grup de oaş meni ale c ror eforturi sunt coordonate nu pot decât s reu easc .ă ă ş ă N-am încercat s ac ion m direct asupra Maă ţ ă inii Hazardului, ci am supus unul dintre robo iiş ţ

negri. A fost cu mult mai pu in dificil decât credeam.ţ— A durat mult pân când a i intervenit.ă ţ— A trebuit s -i conving. Asta a luat ceva timp. Dar am câ tigat mult când am reu ită ş ş

s convingem robo ii de jos s ne ajute.ă ţ ă— Convins?— Putem s spunem i a a, r spunse psihologul, aproape vesel.ă ş ş ăPe urm chipul i se înnegur .ă ă— Sarn? întreb Langdon.ă— Va tr i. Chirurgii vor încerca s -ă ă i salveze picioarele.— Sandra Devon?— Democra ii din Palat i-au asigurat protec ia când au n v lit robo ii negri. Au c zutţ ţ ă ă ţ ă

aproape trei sute dintre ei, dar ea este întreag .ă— Trei sute de mor i!ţ— Robo ii negri erau echipa i pentru a ucide. Era inevitabil s intervin , mai devremeţ ţ ă ă

sau mai târziu. Mutantul care lucra pentru clica dictaturii nu putea s conă troleze în totalitate Ma ina Hazardului. Era mult prea mare. Putea cel mult s „conving " robo ii ma inii, înş ă ă ţ ş -cercând s le „sugereze" unele lucruri. Putea s falsifice o tragere la sor i, dar nu puteaă ă ţ constrânge ma ina s renun e la Constitu ie. Ar fi fost i inutil, de altfel.ş ă ţ ţ ş

— O s o v d pe Sandra mai târziu, hot rî Langdon. Se gândea la Ora, dară ă ă sentimentele trebuiau l sate de-o parte pe moment.ă

— A i descoperit sala de experien e? întreb .ţ ţ ăPsihologul îi confirm cl tinând din cap.ă ă— N-am v zut în via a mea ceva mai r u. Dar muă ţ ă tan ii no tri naturali se ocup deţ ş ă

aceste... fiin e. Încearcţ ă s le explice unele lucruri. Au reu it s -i aduc într-o stare uimitoră ş ă ă de calm .ă

Psihologul îl privi drept în ochi.— Trebuie s - i spun c am luat asupra mea r spună ţ ă ă derea întreruperii acvariilor de

cultur . Fiin ele în gestaă ţ ie au murit pe loc.ţ— Franz, întreb Langdon, cât timp am lipsit?ă— Cred c dou sprezece ă ă ore.— Am rezolvat problema r zboiului.ă— M-am gândit c de asta te ocupi. Î i era la îndeă ţ mân , a a-i? Eu n-a fi putut faceă ş ş

nimic. Am primit catastrofele una câte una.— Nu sunt catastrofe.R maser o clip t cu i, apoi Langdon rupse t cerea.ă ă ă ă ţ ă— Cine-i responsabil? Vreau s spun, cine a condus partida?ăChipul psihologului exprima stânjeneala.— N-o s - i plac adev rul, Ingmar, îl avertiz el. N-o s - i plac chiar deloc, dar n-aiă ţ ă ă ă ă ţ ă

cum s scapi de asta.ăO ghear strânse inima lui Langdon. Î i aminti de trupurile sintetice pe care le v zuseă ş ă

scufundate în acvariile de cultur , i care erau, mai mult sau mai pu in, replica exact aă ş ţ ă fiin ei sale. i dac chiar el nu era un om?! Dac nu era decât o replic , dotat dinţ Ş ă ă ă ă întâmplare sau într-un scop neb nuit cu o aparen de con tiin i doă ţă ş ţăş rin de libertate? Dacţă ă st pânul din umbr era adevă ă ăratul Ingmar Langdon! Amintirile lui nu însemnau nimic! Puteau fi create din buc ele.ăţ

— Franz, spune-mi adev rul, sunt om?ăPsihologul c sc ochii.ă ă— E ti omul cel mai uman pe care l-am cunoscut. Uneori chiar prea mult. Ah, în elegş ţ

ce- i trece prin minte. Nu, nu despre asta este vorba. Vino.ţÎl trase dup el pe culoare spre subsolurile palatului. Robo ii Ma inii Hazarduluiă ţ ş

începeau s - i vad de treburi, cur au locul, tergeau urmele luptelor violente, sau seă ş ă ăţ ş consacrau unor opera ii mig loase asupra robo ilor negri, acum imobili, neputincio i.ţ ă ţ ş Langdon i psihologul întâlş nir i oameni care circulau t cu i, înarma i, unii marca i în modăş ă ţ ţ ţ evident de anomalii genetice.

— Nu suntem înc pe deplin st pâni pe situa ie, m ră ă ţ ă turisi psihologul. Pe moment nici n-am încercat s suprim m Ma ina Hazardului, iar o parte din Palat înc ne este interzis , oă ă ş ă ă mic parte, dar una practic inexpugnaă bil . Aceea în care s-au refugit... cum s spun...ă ă

responsabilul pentru toate astea i Nilan. Am nevoie de tine ca s -i... anihilez.ş ă— Nevoie de mine? Despre cine-i vorba?— O s vezi. Trebuie s ne gr bim. Criza nu s-a teră ă ă minat.Î i croir drum printre oamenii înarma i pîn -n din i. Fusese încercat, f r succes, unş ă ţ ă ţ ă ă

gaser de calibru greu asupra por ii blindate. Suprafa a metalic începuse prin a se topi, apoiţ ţ ă energia se repartizase uniform în toat masa por ii. Doar o explozie nuclear ar fi putut-oă ţ ă înfrânge.

Langdon recunoscu locul, chiar dac nu mai trecuse niciodat pe-acolo. Era intrareaă ă ad postului antiatomic deasupra c ruia fusese ridicat Palatul. Perfect normal ca st pânulă ă ă necunoscut s se fi refugiat acolo. Lui Langă don îi trecu o idee prin minte. Poate c fort rea aă ă ţ comunic undeva cu re eaua subteranelor planetare. F r înă ţ ă ă doial , pe acolo î i procuraseă ş Nilan armele i mutan ii.ş ţ

Oamenii se agitau în jurul unui ecran.— Încerc s comunice cu noi, spuse, scurt, psihologul. De fapt, ne adreseaz ună ă ă

ultimatum. Încerc m s mont m un dispozitiv care va elimina bruiajul vocii i al imaginii.ă ă ă ş De fapt, tim cine se afl în untru, dar am nevoie ca imaginea i sunetul s se transmit înş ă ă ş ă ă clar în cele dou direc ii pentru încercarea pe care vrea s-o fac.ă ţ

Vocea îi er dur , tran ant i t ioas ca o lam de o el.ă ă ş ăş ă ă ă ţDifuzorul începu s pârâie. Dungi neregulate ap rur pe ecran. Se f cu auzit voceaă ă ă ă ă

bruiat .ă— ...V acuz c l-a i f cut s dispar pe stocastocratul Ingmar Langdon, spunea ea. Înă ă ţ ă ă ă

absen a oric rei puteri legal constituite i în fa a invaziei ce amenin a planetele oamenilor iţ ă ş ţ ţ ş chiar P mântul însu i, am hot rât s -mi asum responsabilit ile care se impuneau. V dauă ş ă ă ăţ ă dou ore ca s p r si i Palatul, altfel arsenalul nuclear stocat aici va exploda. Palatul iă ă ă ă ţ ş Ma ina Hazardului vor fi distruse, iar orice urm de via uman sau animal tears de peş ă ţă ă ăş ă fa a p mântului pe o raz de trei sute de kilometri. Conduc torii planetei, stâlpi ai istorieiţ ă ă ă umanit ii, prefer moartea în demnitate abandon rii prerogativelor avute i sclaviei subăţ ă ă ş jugul extraterestrilor. M re ia planetei va disp rea o dat cu noi. Acest apel va fi repetat dină ţ ă ă sfert în sfert de or , pân la plecarea sau pân la moartea voastr .ă ă ă ă

Se aflau într-un impas. Langdon nu se îndoia c stă ăpânul din umbr î i va pune înă ş aplicare amenin area. Ajunsese în ultima faz a nebuniei, faz distructiv , inţ ă ă ă cluzând iş sinuciderea, iar istoria era bogat în astfel de exemple. St pânul din umbr nu suporta caă ă ă lumea s i supravie uiasc e ecului s u. Vroia s pedepseasc întreg universul pentru c nu-lă ţ ă ş ă ă ă ă acceptase i, totodat , s se autopedepseasc pentru c nu reu ise.ş ă ă ă ă ş

— Leg tura este gata, anun unul dintre oameni. Cred c bruiajul va disp rea. Înă ţă ă ă acela i timp, vor fi obliş ga i s ne vad i s ne aud . Asta în cazul în care nu vor sta cu ochiiţ ă ăş ă ă închi i.ş

— A eaz -te în fa a ecranului, Ingmar, ordon Franz d'Argyre. Regret sincer cş ă ţ ă ă trebuie s te oblig la a a ceva, dar n-am alt solu ie.ă ş ă ţ

Langdon se supuse. Imaginea juca în valuri. Circuite complexe analizau imaginea iş frecven ele de bruiaj, înţ cercând s ob in polaritatea invers , menit s o neutraă ţ ă ă ă ă lizeze pe prima. O imagine ap ru pentru o sutime de seă cund , tremur i disp ru. Langdon nu v zuseă ăş ă ă bine.

Imaginea reveni, stabil de aceast dat , un crud adev r.ă ă ă ă— Clara, spuse Langdon.Nu mai putea s dea înapoi din fa a adev rului.ă ţ ă

28

— INGMAR, r spunse ea, cu o voce schimbat , pe care nu i-o recuno tea. Era mamaă ă ş lui. Nilan st tea în spatele ei, supus. Frica îi schimonosea tr s turile, dar chipul Clarei eraă ă ă îngrozitor de calm.

Langdon înghi i greu.ţ— M-am întors, începu el. R zboiul... r zboiul s-a terminat.ă ă

i nu mai putut s continue.Ş ă— Ingmar, îi spuse ea, cum ai putut s faci una ca asta? Toate pentru tine le-am f cut,ă ă

ca s te bucuri de puterea absolut . Aproape c nu pot s - i vorbesc. N-ai în eles nimic. Dară ă ă ă ţ ţ vroiam s - i dau pe mân imperiul umanit ii. I-am fi înfrânt pe extraterestri. Se gândeau că ţ ă ăţ ă ne vor învinge, dar nu tiau nimic de armele noastre secrete. Cu mutan ii în scu i dinş ţ ă ţ experien ele noastre, telepa i, st pâni ai telekineziei, capabili s arunce în aer navele lor laţ ţ ă ă milioane de kilometri distan , nu ne-ar fi f cut fa .ţă ă ţă

Langdon începu s tremure. Încerca s - i controleze trupul, dar nu se putea st pâni.ă ă ş ăSe explica totul, sau aproape totul. Faptul c tocmai el fusese ales stocastocrat. iă Ş

dublurile sale. Se gândi la ambi ia de neînchipuit pe care mama sa o ascunsese de-a lungulţ timpului, la abilitatea i strategia pe care o întrebuin ase, calit ile de care f cuse i elş ţ ăţ ă ş dovad înfrună tând-o. Era oare un caracter ereditar aceast capacitate cu care nu se crezuseă înzestrat, dar care se trezise în el în fa a pericolului? Era bucuros c nu mo tenise i gustulţ ă ş ş patologic al puterii.

B nuia c nici nu-i fusese greu s -i ascund planuă ă ă ă rile sale. În zece ani o v zuse poateă de dou sprezece ori, nu mai mult. C zut pe gânduri împotriva dorin ei sale, î i aminteaă ă ţ ş unele semne imperceptibile care acum căp tau sens: dorin a marcat pe care o manifesta înă ţ ă dominarea propriului anturaj, felul în care îi trata pe robo i ca pe sclavi i nu ca pe ni teţ ş ş ma ini, neîndurarea rece i lucid cu care îi organiza cele mai mici detalij ale vie ii i prinş ş ă ţ ş care încercase s -l domine. Asta explica i abilitatea cu care îl împinsese la însur toarea cuă ş ă San-dra Devon: era cea mai bun metod de a-i dezarma pe Democra i, de-a uni renumeleă ă ţ uneia dintre cele mai vechi familii de pe P mânt cu puterea de fapt.ă

— Niciodat nu i-am vrut r ul, continua ea. Trebuie s m crezi. Nu erai abandonată ţ ă ă ă nici m car în lumea subă teran . Erai la ad post. Aveam nevoie de timp.ă ă

Era sincer , î i spuse Langdon, dar se în ela asupra sensului ac iunii sale. Pentru eaă ş ş ţ dorise puterea, dar spera s o exercite prin procur . Se servise de el ca de un pion, ca de oă ă ma in , chiar dac era convins de conş ă ă ă trariul.

— Deschide por ile, îi spuse el. Nu i se va întâmpla nimic. E ti bolnav , o s fiiţ ţ ş ă ă tratat . R spund chiar i de via a lui Nilan. Ce faci nu mai are nici un sens. R z-boiul s-aă ă ş ţ ă terminat. Ma ina Hazardului va fi distrus . Oamenii î i vor lua iar în propriile lor mâiniş ă ş destinul, chiar dac o vreme asta o s le displac .ă ă ă

V zu imediat c gre ise. Ea s ri ca împins de un arc i r cni:ă ă ş ă ă ş ă— E ti lipsit de demnitate. Lucrurile c rora te meş ă nisem te dep esc. Mai bine te l samăş ă

cu c r ile tale. Ai dat P mântul pe mâna extratere trilor. E ti cel mai înă ţ ă ş ş grozitor tr d tor peă ă care mi l-a fi putut imagina. Ceea ce am f cut, am f cut pentru întreaga omenire, pentru caş ă ă ea s domneasc asupra stelelor, pentru ca nimic s nu stea în fa a puterii ei. Crezi că ă ă ţ ă vis tori ca tine pot conduce omenirea înainte? Se va pr bu i din cauza sl biă ă ş ă ciunii voastre. Întregul univers ne va ignora.

Se calm , redevenind omul pe care-l tia.ă ş— Am e uat, spuse ea. O recunosc. Din cauza ta. Nu meritai viitorul pe care i-lş ţ

h r zisem. Deci nimeni nu-l merit . Prefer s te v d mort. O s aă ă ă ă ă ă runc Palatul în aer.Langdon auzi r suflarea grea a psihologului. Împ rtă ă ă ea spaima f r margini a omuluiş ă ă

de lâng el. Nici nu mai aveau timp s evacueze Palatul. Umanitatea va suă ă pravie ui, f r niciţ ă ă o îndoial , dar f r ei. Iar dac celeă ă ă ă lalte planete hot rau s continuie r zboiul, existau toateă ă ă ansele ca extratere trii s revin asupra hot rârii lor.ş ş ă ă ă

Avu o lic rire de speran când îl v zu pe Nilan schiă ţă ă ând o mi care, dar i Glara îlţ ş ş z rise. Se întoarse spre el.ă

— Nu mi ca, Nilan. tiu cât e ti de la . B nuiam c vei refuza s mori cu fruntea sus.ş Ş ş ş ă ă ăNilan î i ridic încet mâinile deasupra capului. Spaima absolut i se citea în priviri.ş ă ă

Era la rândul lui prins în capcan . Langdon î i r scolea memoria. Ceva nu mergea. Ceva, eraă ş ă sigur, i-ar fi dat controlul asupra acelei nebunii. tia c era inutil s o roage, asta n-ar fiŞ ă ă f cut decât s -i înt reasc hot rârea luat . Era intoxicat . Franz d'Argyre ar fi putut s -iă ă ă ă ă ă ă ă spun cu ce, dar asta nu le mai era acum de nici un ajutor.ă

— A teapt , spuse Langdon c tre ecrş ă ă an.Vocea îi era sigur acum. li spusese c nu-i dorise r ul. Dar sc pase ca prin urechileă ă ă ă

acului din dou atentate. A doua oar , în Palat, lucrurile ar fi putut fi trucate. Acum, când seă ă gândea, era aproape sigur. Dar prima dat , când fusese distrus aeroglisorul, via a lui atârnaseă ţ de un fir de p r. i pe urm Sandra Devon. Asta nu fusese trucat. Dac ar fi putut s afle ceă Ş ă ă ă se ascundea...

— Am fost victima unui atentat, spuse, imediat dup alegerea f cut de Ma inaă ă ă ş Hazardului. Era gata s fiu ucis. Tu l-ai organizat ca s scapi de mine, ca s instaă ă ă lezi o dublur de-a mea la putere.ă

Citi nesiguran a din ochii Clarei. Provocase o fisur . Dac ar fi putut s-o l rgeasc ...ţ ă ă ă ă— Nu, nu, url ea. Nu-i posibil. Min i. Niciodat ...ă ţ ă— Ba da, spuse el.

i începu s -i povesteasc cu lux de am nunte cum încercase s fug i cumŞ ă ă ă ă ăş aeroglisorul îi fusese lovit i doborât, cum î i petrecuse noaptea în mun i.ş ş ţ

— Resturile aeroglisorului cred c mai pot fi g site înc . Vrei s mergem s - iă ă ă ă ă ţ dovedesc?

Ea continua s nege. Se temea c va ap sa imediat pe declan atorul care comandaă ă ă ş Palatul i ocupan ii s i. Înş ţ ă cepea s o cread . Nu era responsabil de acel atentat. Atunciă ă ă cine? Democra ii? Era imposibil. Un alt grup? S-ar fi manifestat deja în confuzia general .ţ ă Cine putea s ob in arme, robo i, poate chiar i oameni sco i din subterane? Cine ar fi putută ţ ă ţ ş ş s dispun instalarea unor adev rate fort re e dup cum îl t ia capul?ă ă ă ă ţ ă ă

Altceva decât teama se putea citi acum pe chipul lui Niian. Langdon nu-l mai b gaseă în seam pe distribuitor, pentru c se concentrase asupra mamei sale. Dar acum îl privi înă ă ochi.

Cine? Un distribuitor. Nilan.Ultimul mister se lumina. Mai multe indicii se a eş zau acum la locul lor. Nilan nu

lucrase din ambi ie, era lipsit de a a ceva. Fusese împins de teama i ura fa deţ ş ş ţă extratere trii. Era sincer atunci când proclama neceş sitatea de a-i distruge pe str ini. Seă îndoia c Langdon îi va împ rt i opiniile. Încercase s -l ucid a a cum ar fi încercat să ă ăş ă ă ş ă ucid orice stocastocrat ales de Ma ina Haă ş zardului. Participa la planul Clarei, dar mânat de propriul s u interes — r zboiul. Pentru Clara r zboiul nu era decât o cale de a concentra iă ă ă ş câ tiga puterea, dar pentru Nilan era scopul în sine. Langdon disp rut, ar fi putut s-oş ă conving pe Clara s duc r zboiul pân la cap t.ă ă ă ă ă ă

Adic pân la dispari ia rasei umane.ă ă ţ— Nilan, arunc el pur i simplu spre ecran.ă şApoi închise ochii. Auzi ipetele i explica iile i ruţ ş ţ ş g min ile lui Nilan, urmate deă ţ

uieratul gaserului, apoi înc un strig t, sfâr itul, i un zgomot necunoscut, ce seş ă ă ş ş m na cuă urletul unui animal.

Dup care por ile se deschiser singure i nu mai trebui decât s intre i s o caute.ă ţ ă ş ă ş ă

29

— AM S FAC pentru ea tot ceea ce st în puterile mele, spuse psihologul. Cred c oĂ ă ă s-o vindec m.ă

— Sper, r spunse Langdon simplu. Reîmbr case straiele de purpur aleă ă ă stocastocratului. Încerca s se gândeasc tot mai pu in la trecut. Într-un fel, era u or. Peă ă ţ ş umerii lui atârnau acum atâtea responsabilit i.ăţ

— Trebuie s -i aducem la suprafa pe Nedemni, spuse, s -i obi nuim cu cerulă ţă ă ş deschis, cu gr dinile.ă

Psihologul cl tin din cap.ă ă— Asta o s o facem progresiv. Va fi necesar o geă ă nera ie, poate chiar dou . Cei maiţ ă

mul i dintre ei ar fi mai neferici i aici decât sunt acolo jos. Va fi, de asemenea, nevoie deţ ţ timp ca lucrurile s se schimbe i aici, sus. Nu schimbi într-o zi o civiliza ie care aă ş ţ supravie uit trei seţ cole.

— ... i s fie consultat popula ia, continu Langdon, s fie organizate alegeri, s leŞ ă ă ţ ă ă ă red m obi nuin a de a alege. M-am gândit c Ma ina Hazardului ar putea s ne ajute. Esteă ş ţ ă ş ă singura capabil s adune i s analizeze siă ă ş ă multan o sut dou zeci de milioane deă ă r spunsuri. Cred c a-i l sa aceast sarcin nu constituie o la itate a omului.ă ă ă ă ă ş

— Nu, spuse Franz d'Argyre. Omul pune astfel ma ina la locul ei, îi cere din nou s -lş ă serveasc . Nu o subestima,ă nu o urî. Ea i-a îndeplinit cu brio misiunea sa. Doar c aceastaş ă nu era etern , asta-i tot. Vezi tu, utilizarea Maă inii Hazardului a coincis cu momentul în careş omul a luat hot rârea s tr iasc singur, s abandoneze marile aglomer ri urbane din trecut,ă ă ă ă ă ă

în parte i pentru c r zş ă ă boaiele le f cuser de nelocuit, i ei le urau, iar robo ii iă ă ş ţ ş aeroglisoarele d deau posibilitatea unei vie i nomade. Rolul ma inii a crescut o dat cuă ţ ş ă scurgerea timpului pentru c mijloacele de comunica ie nici nu se dezvoltaser suficient, iă ţ ă ş nici nu erau atât de sigure pentru a permite consultarea oamenilor acolo unde se aflau. Dar azi, i asta chiar de o bun bucat de vreme, progresul a f cut totul posibil. Distan ele nuş ă ă ă ţ mai exist , nici m car în spaă ă iu, iar oamenii nu numai c pot s afle ce se întâmpl înţ ă ă ă sectorul de unjvers în care locuiesc, dar pot s - i spun opinia, liber i într-un modă ş ă ş incontestabil.

— Chiar asta vreau s le cer s fac . În calitate de stocastocrat am acest drept. De maiă ă ă bine de un secol nimeni n-a f cut apel la metoda asta. Majoritatea nu va în elege motivele iă ţ ş chiar va fi ostil f i , dar, cu timpul, se va obi nui.ă ăţş ş

— Nu-i subestima pe oameni, spuse psihologul. Aproape to i locuitorii planetei, chiarţ dac n-au participat diă rect la lupte, au con tiin a pericolului prin care au trecut, i prin careş ţ ş înc mai cred c trec. Vor afla cu u urare sfâr itul crizei i vor fi bucuro i c li se cereă ă ş ş ş ş ă p rerea.ă

Langdon surâse strâmb.— Cred c n-o s le spun chiar tot adev rul. Cred c o s -i rog s - i spun p rerea iă ă ă ă ă ă ş ă ă ş

asupra extraterestrilor. Poate c o s -i influen ez în felul sta, dar de data asta în sensul bun,ă ă ţ ă acela care scade puterea stocastocratului, puterea mea. O s le cer s aleag întreă ă ă stocastocra ie, adic r zboi, i democra ie, adic pace.ţ ă ă ş ţ ă

— Vor rena te vechile titluri, spuse Franz d'Argyre, chiar dac realitatea este pu inş ă ţ diferit . De exemplu, acela de pre edinte. S nu crezi c puterea i se scurge printre degete,ă ş ă ă ţ Langdon. Po i foarte bine s devii primul preţ ă şedinte ales pe care l-a cunoscut Terra în ultimii trei sute de ani.

— M înoiesc.ăi porni spre studioul de televiziune al Palatului. Peste o clip , va ap rea pe o sutŞ ă ă ă

cincizeci de milioane de ecrane r spândite pe suprafa a planetei i, peste înc o clip , peă ţ ş ă ă miliardele de ecrane aflate pe suta de planete locuite. inea în mâini bilele Ma iniiŢ ş Hazardului, iar în spatele lui, cu ca aurit în care ele dansau compunând numeleş ă stocastocratului era sf râmat . Dar, înainte chiar de a ap rea, spectatorii remarcaser oă ă ă ă schimbare: pe ecrane, Sceptrul Hazardului fusese înlocuit cu o constela ie. i acesta era totţ Ş un simbol.

30

R T CIND prin gr dinile din Aroigne, se gândea la evenimentele tr ite, la existen aĂ Ă ă ă ţ lui amorf care se desă prinsese de el asemenea înveli ului unei crisalide, la spaiş mele care-l p r siser . Se gândea la sarcina ce trebuia dus la cap t i a c rei greutate era enorm , laă ă ă ă ă ş ă ă responsabilit ile pe care trebuia s i le asume i care, într-un sens, erau mai largi decât celeăţ ăş ş pe care Clara le visase pentru el. Î i spuse c trebuie înv a i din nou s scrie i s citeascş ă ăţ ţ ă ş ă ă to i locuitorii Terrei. Gândirea va veni i ea, dac pierduser cu adev rat acest obicei, ceeaţ ş ă ă ă ce se îndoia. Se gândea la vederea sa, ce redevenise perfect în urma opera iei la careă ţ se supusese.

Se gândea la spa iul pe care îl str b tuse i în care se scufundase mai adânc decâtţ ă ă ş oricare alt om, viu sau mort, i c ruia îi r scolise secretele i unde se va reînş ă ă ş toarce, de data asta la bordul unei nave umane, c ci va fi nevoie s mearg de la o planet la alta i să ă ă ă ş ă predice peste tot întoarcerea la o via responsabil . La nevoie, chiar s-o impun .ţă ă ă

Navele flotei spa iale începuser s se întoarc . În fieţ ă ă ă care zi erau semnalate noi sosiri. Era un lucru bun. În echipajele lor va g si, f r nici o îndoial , alia i.ă ă ă ă ţ

Dar se sim ea obosit i singur. Aici Franz d'Argyre nu putea s fac nimic, i, de altfel,ţ ş ă ă ş nici un psiholog i nici un robot.ş

Se gândea la Ora. Regreta moartea ei, dar tia c oricum ar fi trebuit s se despart deş ă ă ă ea. Nu era f cut pentru via a pe care trebuia s-o duc el i b nuia durerea pe care i-ar fiă ă ţ ă ş ă provocat-o dac ar fi suă pravie uit. Dar nu putea s r mân singur.ţ ă ă ă

De asta î i d duse întâlnire în gr dinile din Aroigne cu Sandra Devon. Auzi pa i u oriş ă ă ş ş în spatele s u i se întoarse. St tea surâz toare în fa a lui. Înc mai avea acel aer de feti peă ş ă ă ţ ă ţă

care-l remarcase prima dat , atunci când îi venise în ajutor în mun i, dar nu mai p rea atât deă ţ ă sigur pe ea. Se bucura de via .ă ţă — Ai fost minunat, spuse ea.E ti omul cel mai exş traordinar pe care l-am cunoscut. Nimeni nu s-ar fi descurcat a a cum ai f cut-o tu.ş ă

El îi lu capul în mâini, atingându-i p rul negru i-i c ut r spunsul în ochi. Ea surâseă ă ş ă ă ă i se eliber .ş ă

— Vino, vreau s i-l prezint pe logodnicul meu.ăţF cu un pas înapoi, dar expresia fe ei nu i se schimb . Îl v zu pe b rbatul care st tea laă ţ ă ă ă ă

câ iva pa i în urma ei i spre care pornise, iar când ea îl lu de mân , îl reţ ş ş ă ă cunoscu. Era b rbatul înalt i slab, cu tr s turi ferme, care îl r pise din lamaserie i îl dusese în lumeaă ş ă ă ă ş subteran . Omul surâdea timid.ă

Langdon porni spre el i-i întinse mâna.ş— Numele lui este Filippe Santi, îl prezent Sandra. A fost una dintre c peteniileă ă

Democra ilor. Are o fruţ moas carier politic în fa a lui.ă ă ă ţ— Cred c m-am în elat cândva asupra dumneavoastr , spuse b rbatul, stânjenit, înă ş ă ă

ciuda surâsului afi at. Sper c nu m urâ i pentru asta.ş ă ă ţChipul lui Langdon se destinse.— Pentru c m-ai r pit pe mine, nu, pentru c mi-ai r pit-o pe ea, da, chiar foarteă ă ă ă

mult.Au râs to i trei, apoi, dup ce-au schimbat între ei câteva banalit i, Langdon s-aţ ă ăţ

desp r it de ei.ă ţ— Sper s v v d pe amândoi la Palat. O carier politic , asta se cl de te cu încetul.ă ă ă ă ă ă ş

Iar eu înc mai sunt la putere.ăApoi se îndrept spre aeroglisorul s u. Dorea s fac un ocol ca s admire iar oă ă ă ă ă

fântân , pe care o cuno tea foarte bine. Nervii s i aveau nevoie de zgomotul lini -titor ală ş ă ş curgerii apei. O mân i se a ez pe bra ul drept.ă ş ă ţ

— N-a vrea s fii nefericit, spuse Sandra repede.ş ă— Nu te îngrijora. Nici n-o s am timp pentă ru asta.O privi cum alerga prin iarba pu in s lbatic a grţ ă ă ădinii din Aroigne. Pe urm , brusc iă ş

pentru prima oar dup mult timp, se gândi la Herbie, la femeia pe care o iubise i o urâseă ă ş cel mai mult. Trebuia s se afle i ea undeva pe P mânt, printre cele o sut dou zeci de miă ş ă ă ă -lioane de adul i. Probabil c era nefericit . O va reg si cu ajutorul lui Franz d'Argyre, elţ ă ă ă putea s-o vindece, f r nici o îndoial . Herbie, cu p rul ei blond i ochii cenu ii. Un infernă ă ă ă ş ş de blânde e.ţ

Surâse i începu s croiasc ş ă ăplanuri.*********************************************************************

***