Jocuri de cuvinte - cânepăGeografie lingvistică

(postarea precedentă)

Cânepă

Moto: „O plantă care, permanent,/ E discutabilă ca rod:/Ea poate fi medicament/ Sau ştreangul de pe eşafod.” (Cânepa– definiţie, de Stelică Romaniuc)

Fiu de țărani musceleni (vezi „Jocuri de cuvinte – Muscel”)am apucat civilizația cânepii, adică a acelei plante erbaceeanuale cu tulpina înaltă și dreaptă, cu frunze dințate pemargini, cu flori mici, verzui, cultivată ca plantă textilă pentrufibrele care se scot din tulpină și pentru uleiul care se extragedin semințe (Cannabis sativa). Eu nu știam nimic despre ulei.Mama păstra sămânța pentru cultura din anul viitor.

Plantație de cânepă

DEX '09 (2009) ne prezintă etimologia: „Lat. *canapa (=cannabis)”. Așadar, cuvântul este moștenit din latinul târziucanapa, acesta din latinul vulgar canapa, *canapis (vezicuvântul aromân cãnipã, cel italian canapa și dalmațianul

canapial, „cordon”), din latinul cannabis, din grecescul antickánnabis - κάνναβις. Așa că acest cuvânt, cânepă, este undublet al lui canabis, neștiut de mine, purtător de straie decânepă, în copilărie.

Abia târziu am aflat de cânepa indiană, varietate decânepă cultivată îndeosebi în anumite regiuni din India, Iran,Africa de Nord și cele două Americi, din care se extragstupefiante (Cannabis indica). Știam doar că li se zice cânepăși fibrelor textile extrase din tulpina de cânepă, participând euca spectator și ajutor la tot procesul tehnologic de obținere aacestor minunate fibre!

Tulpinile de cânepă uscate

În alte limbi cânepii i se spune:

► ānəc° - аныцә în abhază;► asa - 麻 (あさ) în japoneză;► bang - بنگ în persană, bang - банг în tadjică, bhaang –

भभभग în hindi, bhā ga - ṅ भभङग în sanscrită;► bpàan - ปป าน în thai;► càgnu, cànniu în sardă, cambe în occitană, cambe, carbe

în provensală, cánabo în galiciană, cáñamo în spaniolă, cáñamuîn asturiană, canapa în italiană, ca appu - ṇ சணபப, ca ampu -ṇசணமப, ca appai - ṇ சணபபப în tamilă, canapu, cànapu încorsicană, cànem în catalană, caneva în valenciană, cãnipã înaromână, cànnavu, cànavu, cànnamu în sicíliană, cânepă înromână, cânhamo în portugheză, chanvre în franceză, chonv,

coniv, tgonev, tgoven, chanv în romanșă, cjanaipe, čhanaipe înfriuliană;

Cuvântul cânepă în diferite limbi

► cây gai dầu în vietnameză;► cnáib în irlandeză (tot din latinul cannabis);► cywarch în galeză;► daema - 대마 în coreană, dàmá - 大麻 în chineză;► gæn - г н în osetă;ӕ► hamp în daneză și în norvegiană, hampa în suedeză,

hampi în islandeză, hamppu în finlandeză, hampur în feroeză,Hanf în germană, hemp în engleză (din medievalele englezehemp, hempe, henpe, henoppe, henepe, henep, hanep, dinvechiul englez henep, din protogermanicul *hanapiz; dublet allui cannabis și canvas), hemp - în העמפ idiș, hennep înneerlandeză și în afrikaans (în final toate din protogermanicul

*hanapiz); insangu în zulu;►

► kalamu în bască;► kanab - канаб în tadjică, kanabo în esperanto și în ido,

kanaf – کن�ف, kanab – کن�ب în persană, kánnabis - κάνναβις îngreacă antică, kánnavi - κάνναβη în greacă, kànnavi în griko,

► kanãpė în lituaniană, anapi - în gruzină, kanepḳ კანაფიîn estonă, kaņepe în letonă, kanep - կանեփ în armeană,ʿkanop în uzbecă, kanópli - каноплі în bielorusă, kenep înturcmenă, kennip în manx, konop - коноп în bulgară și înmacedoneană, konope în slovacă, konopí în cehă, konopie înpoloneză, konopli - коноплі în ucraineană, konoplja -конопля în rusă, konoplja - конопља în sârbocroată, konopljaîn bosniacă, croată și slovenă (toate, pe diferite căi, din latinelecanabis sau canapa etc.);

► kanst - кансть în erza;ʹ► kantăr - кантăр în ciuvașă, kender - кендир în sór,

kender în maghiară, kendi în turcmenă, kendir - кендир închirghiză, kendir - кендір în cazahă, kendir - кендир, kendiraș- кендираш în kumükă, kendir, kenevir în turcă (din turceștileotomane kendir - ,كن���دیر kendir - ,كن���در „cânepă”, dinprototurcicele *kentir, *kendir, „cânepă”), kendir în tătarăcrimeană, kinder - киндер în bașchiră și în tătară, kindír -киндір în hakasă (toate în funal din prototurcicele *kentir,*kendir, „cânepă”, posibil cognate cu grecescul antic kánnabis -κάνναβις);

► kara kuuray - кара куурай în chirghiză, qaraqwray -қарақурай în cazahă;

► kërp în albaneză (din an precedentul *kanëp, veziromânescul cânepă, din latinul vulgar canapa, din latinulcannabis, derivat din grecescul antic kánnabis - κάνναβις);

► kənaf în azeră;► kilca, kilcá în țigănească;► kölöppüne - көлөппүнэ în iacută;► omal - кӏомал în cecenă;ḳ► nasha în uzbecă;► ols - олс în mongolă, olsn - олсн în kalmükă;► pyš - пыш în udmurtă și - пыш în komi;► qimpə în neoaramaică asiriană;

► qinnab - قننبب în arabă;► śa a - ṇ शण în sanscrită;► tarma - тарма în bașchiră (sinonim kinder - киндер);► taru rauhea în maori;► ulhan - улһан în buriată;.în ebraică קנבוס ►

Cânepa în viață și în (c)arte

Moto: „Handuri, cânepă şi lapte,/ Fire toarse, lungi,subţiri.../ Depănăm întreaga noapte/ Amintiri.” (O, vremuri, dePetru Ioan Gârda)

Cânepa a jucat un mare rol la românii normali. Îmiamintesc că fiecare familie a comunei mele Livezeni (acum satal comunei Stâlpeni), din județul Muscel, cultiva cânepă.Cânepa se planta, creștea, toamna se usca. Era tăiată șiadunată în snopi și se continua uscarea. Fiecare familie avea otopitorie, de fapt o băltoacă unde pe fund se punea stratul deplante, iar peste strat lemne și pietre. Plantele stăteau acolominim trei săptămâni.

Operația se numea topire. Marile fabrici, îndeosebi dinBanat, aveau topitorii care funcționau industrial. Plantelescoase se puneau la uscat. După uscare cânepa era melițată cuinstrumentul numit meliță. Tija plantei era ușor casantă.Mănunchiul de plante se așeza pe meliță, o unealtă casnicăprimitivă de lemn, folosită pentru melițare.

Cea mai bună descriere a meliței o dă Șăineanu în 1928,respectiv un „aparat casnic compus dintr’un drug gros cu oscobitură longitudinală și dintr’o limbă de sfărâmat cotoarelede cânepă ca să cază toată coaja de pe fire” [Șăineanu, ed. VI(1929)], DEX '09 (2009) scrie că l-am moștenit din cuvântulbulgar melica, pe când Șăineanu, ed. VI (1929) că l-am fimoștenit din ruteanul mialița.

Las la o parte că melița a devenit metaforă pentru guraunei femei limbute, adică guralivă excedentar („gura babeiumbla cum umblă melița”). Așa s-a născut expresia „a da cu

melița” sau „a da din meliță”, adică a trăncăni, a flecări, camcum trăncănește Țurcanu zisă Raluca, cea care „fuge depensionari ca năluca” sau „fuge de ei ca dracul de tămâie”!

Melițe (poate două, poate trei)

Martori ai folosirii cânepii de către români sunt și scriitorii.Vă amintiți de Ion Creangă, cel care a fost prins la furat decireșe, că cele mai bune fructe sunt cele ale vecinului, lacoborâre din pom punând la pământ oarece cânepă (Mă dauiute pe-o creangă mai spre poale, și o dată fac zup! în niștecînepă.). Vă puteți convinge urmărind filmul Amintiri dincopilărie (https://www.youtube.com/watch?v=Emv22XvtLWA).Tot Creangă depune o mărturie a timpului (avea o biciușcă decele de cînepă, împletită de mîna lui). Ați uitat biciul deplugușor?

Tot despre cânepă au scris și Negruzzi ([Sticletele] zboară,la cînepă se lasă,/ Ciupește două fire), grupul ceho-românJarnik-Bîrseanu („Avem cînepă de vară,/ Ș-o mîncă focul pe-afară,/ Iară cînepă de toamnă/ în șopron stă ca o doamnă.” sau„Fetele de la Vezá/ Nu știu toarce cînepá”) sau Geo Bogza([Oamenii] sînt îmbrăcați în pantaloni largi de cînepă).

Există și expresia glumeață „cînepa-dracului” pentru unpăr încâlcit, oarece plete, care i s-ar potrivi de minuneprimarului Nicușor Dan, cel gospodar, atât de gospodar, că spre50 de ani, când tot omul are familia la casa lui, locuia cu chirie!Sunt curios unde locuiește acum!

„Cânepa-dracului”, „bun” gospodar

Folclorul a sancționat „cânepa-dracului” (Cînd se ducebăiatul acasă fără nici un purcel, îl înhață moșneagul decînepa-dracului, și-i trage o sfîntă de bătaie). Nu știți careNicușor? E ăla care de „ziua bicicletei” „a făcut în parc naveta/și-a căzut cu bicicleta”! Fals! De fapt, speriat de șobolanii luiNicușor din parc, șeful Raiffeisen cade peste Nicușor și Tanczos Barna(https://www.youtube.com/watch?v=jkcz7v8jAd8).

Ce-a fost a fost. Mortul de la groapă nu se maiîntoarce. Dispăru și industria cânepii. În prezent, cânepa(Cannabis Sativa) are cea mai mare capacitate deindustrializare dintre toate plantele tehnice. Nimic nu searuncă, totul este valorificat, iar produsele obţinute au o largăutilizare.

De la fabricarea textilelor, până în industria cosmetică, însănătate sau la automobile. Cu referire la tradiţiile şimoştenirea etnologică, în cultura rurală autohtonă, cultivarea şiprocesarea cânepei a constituit un set de meşteşuguri careaveau ca efect coagularea comunităţii, dezvoltarea arteiţărăneşti autentice, furnizarea de venituri pentru cetăţenii dinmediul rural prin comercializarea produselor în mediul urban.Costumele populare care rezistă de peste un secol au în ele șicânepă.

Nuntă în București în 1944 a mătușii Elisabeta, sora tatălui:bunica Nițu Maria și surorile miresei, Eugenia și Nica în

costume naționale muscelene făcute de ele (tata era pe front)

Odată cu dezvoltarea industriei, aceste meşteşuguri aufost abandonate, dar obiceiurile ancestrale legate deprocesarea cânepii au rămas în folclorul românesc. Şezătorile,la noi numite hopșii, adunări ale sătenilor, aveau ca ocupaţie șitoarcerea cânepii, coaserea și brodarea iilor, folosirea războiuluide țesut, prezente și în gospodăria părinților și bunicilor mei.Materiile de bază erau cânepa, inul și lâna.

Socializarea, despre care noi am scris, se făcea la propriu,că nu existau facebook, tweeter sau alte chestii. Erauadevărate surse de creaţie folclorică, de dezvoltare a culturii şiartei ţărăneşti. Procesarea cânepii a avut ca efect şiîmbogăţirea vocabularului cu termeni tehnici specifici care aurămas în vocabularul limbii române.

Fetelor, ce-ați zice dacă ați socializa cosând căte o ie?

Unele mame ale țâncilor de azi protestează pentru a fiscos Creangă din manuale (eu cunosc două), deoarece areprea multe arhaisme pe care ele nu le pot explica micuților înpandemie, în școala de acasă. Noi am mai scris despre straieleastea (vezi „Uriașa minciună din DEX”), unde este prezentatăetimologia câtorva (http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/uria-a-minciun-din-dex ) elemente ale costumului național.

Cu voia savanților, cu voia noastră, a oamenilor de rând,acum, cuvinte ca cioareci, fotă, broboadă, hopșe, ițari, meliță,spâldări, vâlnic, bumb, straiță, opincă, nojiță, catrință, urzeală,altiță, cușmă, suman și multe altele dispar, deoarece nu segăsesc la Cora, Kaufland, Auchan sau Liedl!

Noroc cu maramureșenii ăștia șturlubatici, care deșilucrează prin Europa pe unde nu te gândești, fac nunțile șibotezurile numai acasă, în Maramureș și nu renunță nici de-aidracului la gacii lor, moșteniți de la daci, și la alte cele (vezi„Viața în Maramureș: imagini cu tradiția, portul popular și obiceiurile dinMaramures”).

Unii din noile generaţii, mai ales „miticiste” nu mai cunoscetimologia cuvintelor respective. Noroc cu Iuliana Tudor șiemisiunea Vedeta populară de duminică seara de la TVR, că

mai vedem niște vechi costume populare și ascultăm o muzicăpopulară românească. Când am văzut o doctoriță cântând i-amzis în gând „sărut mâna!”

Că mie mi-au plăcut Iulia Mihai şi Taraf de Caliu cu Alelelesălcioară (https://www.youtube.com/watch?v=jaXD0aBKbHU),Mihai Teacă cu Au plecat țiganii mei, cu vocea și cu clarinetul(https://www.youtube.com/watch?v=uQcfnEXHeVk) și mulțialții (vezi „Vedeta populară - a patra ediţie din sezonul 4 (primaparte”, https://www.youtube.com/watch?v=3e16USewlIg).

Salut jurații de la emisiunea Vedeta populară, cincipersonalităţi care iubesc folclorul, adică Grigore Leşe, vocerespectată a culturii noastre tradiţionale, dezinvolteleinterprete de muzică populară Niculina Stoican şi CorneliaRednic, unul dintre cei mai tineri și, probabil unul dintre ultimiicobzari din țară, Bogdan Mihai Simion, doctor în litere și cobzar(că Dinescu nu avea ce să caute pe acolo), şi realizatoarea TVRElise Stan.

Care Grigore Leșe? Cel căruia nu îi e rușine să zică în fațăchiar ălora de la Bruxelles: „Când horesc, mă împac cuLumea!”, într-un reportaj Universul Credinței, chiar la țața TVR(https://www.youtube.com/watch?v=M7dB6rpWYhA), aia careîn rest face propagandă antiromînească și e închinată „casei(cât pe ce) regale” (cu ora regelui).

Dar ne luarăm cu vorba... Să revenim la onorata cânepă,pentru care militează chiar și Ivan Pațaichin, iubitor de Deltă.România a fost cel mai mare exportator de cânepă din Europaşi al treilea pe plan mondial după China şi URSS înainte deîngrămădeala și lovitura de stat din 1989, botezate revoluţie.

Suprafaţa cultivată cu cânepă în acea hulită vreme era depeste 50.000 de hectare şi se prelucra în peste 50 de unităţiindustriale. În oraşul Sânnicolau Mare din judeţul Timişfuncţiona cea mai mare întreprindere de prelucrare din Europa.

Tot în judeţul Timiş, la Staţiunea de cercetare de la Lovrina fost dezvoltat unul dintre cele mai competitive soiuri decânepă din lume - Lovrin 110. În timpul recesiunii economicedin anii 90, suprafeţele cultivate au scăzut dramatic, fabricile s-

au închis şi au fost dezafectate, dezmembrate şi vândute la fiervechi.

În prezent, din cauza unei erori de legislaţie, carestabileşte că plantele din genul Canabis sunt producătoare desubstanţe psihotrope, există o confuzie şi legislaţia eronatăîngreunează cultivarea cânepii industriale (Canabis sativa), fărăsă se facă distincţie între cele două specii: Canabis sativa şiCanabis indica (specia care acumulează substanţe psihotrope).

Importanţa atribuită cânepii în cultura arhaică româneascărezidă din calităţile şi utilităţile multiple pe care această plantăle are şi le oferă omului. Utilitatea primară a acestei planteeste în mod sigur cea textilă, materie primă pentru confecţii şiîmpletituri.

Dar cânepa are o multitudine de alte calităţi. În modtradiţional, este o plantă premergătoare deosebit deimportantă pentru orice cultură agricolă. După cultivareacânepii, în anul următor, terenul devine propice cultivăriicerealelor, deoarece cânepa omoară buruienile prin sufocare,terenul este mai liber de buruieni, astfel devine posibilăagricultura tradiţională (organică) unde nu se aplică erbicide.

Cantitatea de îngrăşământ necesară unei producţii buneeste mult mai mică sau chiar nulă dacă frunzele de cânepă selasă pe terenul agricol ca îngrăşământ organic.

Din seminţele de cânepă se extrage un ulei extrem devaloros pentru industria vopselelor, dar mai ales bogat în acizigraşi Omega 3 şi Omega 6, un aliment funcţional utilizat casupliment alimentar cu valoare adăugată considerabilă.

Se poate utiliza şi la fabricarea margarinei cu conţinutridicat de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6. Partea lemnoasăcare rămâne după prelucrarea primară (spâldările saupuzderia), poate fi folosită la fabricarea hârtiei, a plăcilorprefabricate sau ca biocombustibil solid cu mare puterecalorică. O altă abordare poate fi hidroliza enzimatică a acesteifracţii lignocelulozice pentru obţinerea de etanol de generaţia adoua (biocombustibil lichid).

Frunzele de cânepă sunt utilizate în medicina naturistă subformă de ceaiuri medicinale sau sunt folosite ca materie primăpentru medicamente. Fibrele din cânepă sunt utilizate nu

numai în industria confecţiilor (hainele din fibră de cânepă suntapreciate în prezent pentru că sunt din fibre naturale) saupentru obţinerea sforilor, parâmelor, a diferitelor împletituri, cişi ca înlocuitor al fibrei de sticlă în unele componente dinindustria auto (acest aspect făcând parte din premizele bio-economiei, revenirea la produse naturale şi reducereaconsumului de produse din industria petro-chimică).

Iată că USAMVB din Timişoara a iniţiat un proiectinternaţional pentru procesarea acestei bioresurse care înistoria rurală a României a avut un rol central în păstrareatradiţiilor şi coagularea comunităţilor locale.

Universităţii i s-au alăturat institute de cercetare şiuniversităţi din Italia, Elveţia şi Spania, iar propunerea deproiect a fost depusă în cadrul programului Horizon 2020 alUniunii Europene.

Obiectivul principal al proiectului lansat de USAMVBT estesă contribuie la revigorarea activităţilor legate de cultivarea şiprocesarea cânepii în regiunea tradiţională din câmpia joasă aBanatului, prin aplicarea biotehnologiilor industriale şielaborarea unei tehnologii de biorafinare cu ajutorul enzimelorşi a microorganismelor.

Echipa îşi propune să efectueze cercetări în domeniulbiorafinării complete a cânepii, inclusiv bioconversia biomaseilignocelulozice la biocombustibili şi alţi biocompuşi.

Ultima etapă în această biorafinare este transformareaanaerobă a reziduurilor din cadrul biorafinării cu producerea debiogaz şi îngrăşământ organic. Prin administrarea acestuiîngrăşământ pe terenul agricol folosit pentru producereabiomasei folosite ca materie primă, circuitul materiei seînchide, iar biotehnologia aplicată devine circulară şi cu gradridicat de sustenabilitate prin menţinerea fertilităţii solului.

Cu toate că există posibilitatea obţinerii de derogărispeciale de la agenţiile guvernamentale, care avizează culturilede cânepă industrială, în condiţiile procedurilor legislativeextrem de nefavorabile şi dificile şi din cauza dificultăţiiobţinerii avizelor speciale, suprafeţele cultivate cu cânepă în

România în ultimii ani au fost de câteva zeci pe an (scădereafaţă de 50.000 de hectare este de aproximativ o mie de ori). Șinu vă aștepați la revigorarea culturii cânepii în planul ălaeuropean zis de reziliență, că scriem separat despre el....

Iubitori sau neiubitori de cânepă tradițională, să fiți iubiți!

(continuare)

NC, un țăran devenit domn, dar tot cu inimă de țăran,vorba lui Dinu Săraru - „Niște țărani!”

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro