NOTFUNIDE

HO RTICULTURAstu

GRA_DINARIA. PRACTICA

DE

P. ALEXANDRESCUProfeeore de Seiintele naturale ti Agri=U.N. is SeminarinHi central. din Bummed

A TREIA EDITIUNE AMELIORATA........-....*--.°pit ilustratri Cu 86 figuil.

BUCIIRESCI

TIPOGRAFIA, DOROTHEIA A. liTANESCIT, STRADA LIPSCANI, No B.

1876.

www.dacoromanica.ro

Esemplarele ne subsemnate de autorti se contestä' con-form legit

www.dacoromanica.ro

PREFAÇA

Finindu-se a doua editiune a acestel carttadresAndu-mise nuoi cereri, am simtitil necesitatede a o retipari. Serviciele ce aduce o asemeneacarte sunt destula de simtite, and scimtt ca legu-mele §i fructele sub deosebite stari ocupa unilloon Insemnatg pe masa n6stra ; pe lônga acésta,gradinainfluentéza §i moralmente asupra omuluicare se simte InchntatA cand vede in giuruhlftori, arbori infloriti §i legume nuoi, ce sunt createnu numai spre intêmpinarea necesitatilor séle

fisice ci i spre satisfactiunea sinatului sétl esteticA.Dot* de natura cu unii pamêntil. fertilA §i cu

ua clima temperata, trebue si beneficiamtt deaceste bunuri naturale §i srt ne ocup&mtt de cul-tura deosebitelor plante cultivabile in gradina,cari sunt menite a nutri corpult1 nostru §i a neraultami mirosula prin parfumultt lor placuta.

www.dacoromanica.ro

Ast-felt, In acésta carte am descrisa partea fi-siologica a plantelor Intr'una moda practica, ara-tanda organele principale qi functiunile kr inparte ; asemenea am aratata chile prin cari seImultesca arborif, felurile de altelie, dresarea ar-borilor §i cultura lor. In ceea ce se atinge degradinile de legume, am aratata cum trek. aprocede cine-va la formarea une l gradini de-scriinda In parte fia-care din lucrarile ce se suc-ceda. Pe lònga cunoscintele de sus, am adaogatala finele acestel carp ua materia importanta re-lativa la bólele ce bântue plantele,precum qi in-sectele cari vatema plantele ierbeise 0 lemn6se.

Spelti ca acésta mica carte va aduce ca qi Intrecuta servicie sciintel; asem nea va aduce fo-losa elevilor de prin Seminarie, precum §i per-sónelor cari doresca a avé primele cunoscintede gradinaria, cu scopt de a ajunge la resultatepractice In a obtine producte utile 0 frum6se.

AIITORULII

1876, Apriliii, 30.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNT GENERALE

ASUPRA.

HORTICULTUREIHolticultura este ua ramura din sciinta Agri-

culturel; ea se ocupa cu cultura plantelor pe uaIntindere de pamênta mica. Acésta ramura deciinta. se ocupa cu trel serit de plante : cu culturaplantelor potagere, dise gi legume; Cu cultura po-milor roditorl séa pomologia, gi cu cultura florilorséa floricultura.

Horticultura coprinde tdte cunoscintele ce se ra-porta la cultura deosebitelor plante, la immultireagi la ameliorarea lor; ea este ua arta gi tot-d'ua-data 115. sciinta. Vica arta., flind-ca prin cunoscintahorticulture se esecuta t6te lucrara ce se suocedala cultura une plante pe ua, Intindere mica depanAnta; iar sciinta, fiind-ca esplica modula dedesvoltare ala deosebitelor plante pe care se baséza,arta horticultorulul.

Spre a cun6sce cine-va cum trebue sa se cultiveua planta, e de trebuinta a-gl intinde esperienteleséle mal Antkia pe una loca mica numita gradilla

www.dacoromanica.ro

2

Gradina, In respectult cunoscintelor horticultu-re, este considerata ca uá sc615,, cöcl prin ea plan-tele Iï fact educatiunea lor, acolo se observa mo-dult de desvoltare §i de rodire, mal ales t alt. plan-telor straine. Dupa ce O. planta se aclimatisézal)

foldsele e se fact evidente intra In domeniul cul-ture cele marl, unde °cup& loct dupa Insemnata-teater, Intocmal ca unt elevt care-1 face ednatiu-nea §i instructiunea §1 In urma intra In §c6la ceamare, care este societatea, uncle sunt cerute servi-ciele lul In bine.

Departe de a cerceta cum s'a facutt In vechimecultura plantelor folosit6re omulur, sa venimt latimpult modernt §i sá facemt ua dare de sérna arator-va plante cari facutt educatiunea Ingradina, §i In urma ail fostt admise a se cultiva laampt, unde ocupa unti loct destult de 1nsemnatt.Sunt mal bine de douè secole de cand cAnepa, inult§i garanta 2) se cultivat In grAdina; asta-(ill se cul-tiva la campti. Asemenea, este unt secolt de candcartofil §i varila se cultiva. In gradina; asta-41 cul-tura cea mare §I-a Insu§itt dreptult asupra lor.

Horticultura ocupa unt loca Insemnatt In do-meniulti sunoscintelor agricole, §i credt cá §i pentrunol a ajunsti timpult de a observa mal de apr6pe

Se obicinuesce cu clima §i ea locull

2) Planta din a c4re1 rrikrécinl se estrage vLpsdua rogi4.

www.dacoromanica.ro

s

modult culturel deosebitelor plante din cari curgtisv6re monk §i materiall pentru ma.

Casa cultivamt §i sa Inobilimt plantele trebueshIncepemt observatiunile nóstre relative la semênta§i sa al-Mint fasele prin cari ea trece, pana ajungeIn stare de planta perfecta, cand 41 da rodult cu-venit.ii

GERMINATIUNEA SEMINTELOR.

Germinatiunea este efectult desvoltard germu-1111 séfi coltuluf ce coprinde or1-care sêmênta fecun-data §i ajunsit In maturitate. Ca ul s6mènta salttermine fasele desvoltarit, are nevoia a fi pima Incoaditiunl favorabile de crescere, c6c1 numal ast-felA va puté produce IA plant& asemenea cu aceeacare a datA nascere s6mAntel.

Pentru ca germinatiunea sa se p6ta face, trebueca grauntele sa. fia bine coptt §i pastratt Intr'undloct ferittil de umiditate, de multa caldurb. §i deinsecte, §i sa nu fia proa vechifi, fiind-ca atundperde facultatea de a germina ski Incolti.

Pe king& conditiunile ce se cert de la ua se-mênta ca sa fia bun& pentru sem6natt, mal trebuea tine contti §i de agentir esteriorl, fiíracari germi-natiunea nu s'ar puté face. Ace§tf agentI sunt:umiditatea, caldura, aerulA §i pamêntulti.

www.dacoromanica.ro

4

Urmarinda efectula acestor agentl, voma vedéca, umiditatea este cea d'antal care lucréz& cusuccesa asupra germinatiunef. Ast-felt, cand uasèniênta este pus a Intr'unt loct favorabilt, caresa contina umeyla, celt d'antêia fenomena ce semanifesta este umflarea embrionulul 1) s6mênteI;pe urm& c6ja ce o acopere crap& 0, radicula aparesub form& de ua mica tit& ; atuncl germinatiuneaeste terminat& 0 gm'enta se transform& In plan-tuta, and 0 Incepe a absorbi din sucurile pamOn-tulul cari contribu3set la crescerea el. In fineapa séa umiditatea m6i& c6ja cea subtire a grauntel,ll Inlesnesce ruptura, pètrunde In antrult sémèn-tel 0 pregatesce partea fäin6sa pentru nutrireagerm uluI.

Aerula influentéza §i dênsula asupra germina-tiunel prin oxigenula (gaza) ce contine, care mo -difia materia fain6sa a sem8nteI, f&cênd'o propria,pentru nutritiune.

Cdldura lucréza Inteunt moda Insemnata la des-voltarea germulul dintiva s6mên1a, ci5cl ea stimu-léz& 0. activéza energia vital& a plantelor. Calduranu trebue a se urca mal sus de cate-va grade, earlpota varia de la 5°-25°; mal sus sét1 mal jos deacésta limita, face ca germinatiunea sa devina ne-

1) Prin embriona se Intelege primele urme ale unel plante ease a.% Inteuil, s4m6ntit.

www.dacoromanica.ro

5

putinci6sa, fiind-ca temperatura se afla ori prearece orl prea calda.

Solula (panAntult), de §i se considera cá lucréza§i ansuld asupra germinatiunel, cu t6te acesteanu ja parte la acesta actt, fiind-ca s'a végatt se-minte cari germina in aert, pe bumbact, pe bureteudatt, postavt etc; ba ce-va /alai multt, unele ger-mina In propriult lor fructt, esem: cartofil, cépaetc ; dar din momentult and germinatiunea s'aefectuatt, pamêntula devine indispensabilt pen-tru desvoltarea pläntutel.

In privinta cualitatil pauAntulul s'a observattcá sénAntel i merge mal bine Intr'unt pamèntau§ure, de cat in unult rece §i compactt, c6c1 acestadin urma se Intäresce §i face a se priva sénAnta deinfluenta aerulul §i a se aduce Intargiere In des-voltarea plantutel. Cat pentru profundimea lacare trebue pusa sémênta s'a stabilitt principieleurmat6re: s6mèntele cele mar!: bobt, mazäre, fa-sole etc, se Ingrópa de ordinart mal adanct decat cele mid, fiind-ca at trebuinta de DIM multäumiditate.

Samburif de persicl, cai§l, prune, nucl, cire§e etc,se séména la ua profundime ce-va mal mare, fiind-ca germina multt mal inceta de cat senAnteleplantelor potagere ; c6cI samburif sunt acoperittcu uá materia tare §i pu9int permeabilä, pentru

www.dacoromanica.ro

6

care cuvèntt umiditatea lucréza ea Incetultpu tre4irea c6jeX.

Admitemt ch s6mêntele se punt In conditionlfavorabile de desvoltare ; atuncl germinatiunea seefectuéza mal 1ncett sét mal iute, potrivitt Cuspeciile de sèmènte. 'nora le trebue cate-va ore,altora ua singura 4i, altora mal multe 4i1e etc.Jata un(' esemplu de timpult necesarit pentrugerminatiunea s6nAntelor :

DES VOLTAREA PLANTELOR

Nutritinnea. Pe dat5, ce germinatiunea s'aefectuatt Intriva s6ménta, se observa desvoltareaa doué 0,41 decsebite: ua parte se afunda in pa-mèntft din care este a se forma rad6cina, ub., altaese d'ara In aert, din care se forméza tigela; cead'antkit este neIncetatt alba, pe dad cea de adoua, destinata a vietui In aert, afecta colóreaverde.

S6m6uta de grâù, secara, or4i1 etoGermina'1 4.i

» * bobù', fasole, magxe, unte 3 4i1e» » mu§tarti, brojbe, ridichl 3-4 P

D D laptucI, mararti, hasmatudi 4 »

P P pepenI, morcovl 5 P

) D castraveti, dovl ecl, sfecle . , . 6 »

D D cartel, telina, var4it 10 »

»

)»

D

acrtze, smeura,samburl de la 3 lunI pana, la una anil.

30 P

www.dacoromanica.ro

T

Cand plantele cresct in mijlocult apelor stata-tóre(lacurl, smarcurl), rad6cinile lor, fiindt privatede aert, sufert §i ajungt in cele din urma sa Imo-teze de a mal vietui. Ast-felt se p6te esplica m6r-tea arborilor, ale caror radécint stall cufundate Inaria statat6re §i pu9int aerate.

Umiditatea §i gazele ce contine pamAntult,dap& ce s'at Incarcatt de principie minerale, suntabsorbite prin spongialele plantelor (mustatile ra-d6cinel), dup6 aceea se sue iu té'nèra planta panaajungt la fol, uncle Incérca modificatiunl Insem-nate; acésta umeyla forméza sucult sét sevaplantelor.

&area seveT. Suirea sevel in plante se efec-tua ast-fett : daca cine-va na6ia ua fe§tila de bum-bact In apa, in uleit sét alcoolt (spirtt), acéstafe§tila se imbiba (umple) pe data de licuidt, careajunge a se sui repede ceítre partea superior& afe§tilet. In fisica, acésta suire de licuide In corpurleste cunoscuta sub numele de fenom ene capilare.

Capilaritatea dar este causa ,suird sevel In ve-getale. Ast-felt, soya, ajung'endt la fol, perdecontinua din apa prin mijlocult evaporatiunel cese face asupra partilor esteri6re ale vegetaluluf.Déca s'ar face ca ua planta sa vegeteze sub untclopott de stied, (es. fig. 1), se vort vedé paretilinteriorl al sticlei plini de u& innadu§éla ; azésta

www.dacoromanica.ro

8

nu este de cat apa e§ita din planta, caredensatt pe sticla.

Tesaturile vegetalelor fiindapline de sucurf, dup6 cum am'list, se urméza ua perdere con-tinua din apa ce ele contina §ivegetalult prin urmare jóc&rolula de tint aparatt aspira-tort, Oct absórbe apa din pa-mêntü§i o sc6te In atmosferaIn stare de vaport f6rte subtiri.

Coborftrea soya Pe data ce seva

Fig. 1.

s'a con-

ajungepan& la fat, unde se concentra, se modifica prinabsorbtiunea gazulut acida carbonica din aert ;dup& acésta pare ca se cob6ra in arborit otile-don' printre c6j& §i lemnula colt alba, ce se nu-mesce obier4. Din acesta momenta seva a luattconsistenta (Ingro§are ca goma) mal mare §i con-cura la formatiunea de noué straturt de lemnaalba ce se numesce obiera. Oare-cari vegetale pro-duca prin modificarea sevel coborat6re nisce su-curt deosebite, din cari cele mal multe sunt pro-prie pentru trebuintele omulut.

In America se afla un arbore, numita arborelevacet, alt earnl suet are u& dulcéta placuta, pre-cum §1 u& mare analogi& cu laptele vitelor cor-nute. Asemenea se aft& arborele siphonia elastica,

www.dacoromanica.ro

9

all.% cam! sued, Inchegandu-se, dobandesce elasti-citate gi impertueabilitate, care productd este cu-noscutt In comercit sub numele de cautciuc `24. Dinacestd productd se fact galo§iY, haine pentrupl6e,tevT pentru conducerea ape etc. Tad In moduldacesta se produce reina §1 tamaia, ce nu sunt altd-ceva de cat sucurf date afará de vegetale In tim-puld coborarel sevel.

FIINCTILTINTEI FOILOR 1 I FLORILOR.

Foile. Foile sunt considerate ca organe derespiratiune ale plantelor ; ele fact aceea§I lucrareca plamônif omulul §i animalelor, Insa In moddinverst. Respiratiunea foilor se face prin influent&imediata a luminel; ea are de scopt a fixa carbo-nuld In plante. Ast-feld dar, foile plantelor ab-sorbt gazuld acidd carbonicd din atmosfera sédaerd, care se supune la ud, lucrare intima, avênddde resultatt separarea celor doud elemente conti-flute de acestd gazt : carbond §i oxigenü ; celd d'au-tea se fixéza In organele plantelor §i forméza ma-teria lemn6sa, pe cand gazuld oxigent se restitue-(da) aeruluf, spre a servi la respiratiunea 6menilor§i animalelor, precum §i la combustiunea lemne-lor, lampilor etc.

Dupa cum se observa, foile plantelor ad ua in-

www.dacoromanica.ro

10

fluent5. direca asupra esistentel regnulut animalti,fiind-a gazula oxigena data afar& este absorbitilde oma i animale, servinda la Intretinerea vietet.

Animalele la rêndult lor, dat afarA gazula acidacarbonica, ce arfi prea v&t6mAtort pentru oma (Ideanu s'ar absorbi de plante. Ast-fela Provedinta 5, fa-cuta ca aceste dou6 regnurt s esiste unul prin altul.

In obscuritate séa in timpulfi noptil foile plan-telor nu mal absorba gazult acida carbonica, cidin contra gazula oxigent din aera. Absorbireagazelor se face prin mijlocula porilor, numiti sto-mate ; ace§ti port se g&sesca in mare abondent& pesuprafna foilor, mal alma and plantele aft fol la-te, In care casa absorbtihnea este mal mare.

Fl6rea. Fl6rea este organult care prega-tesce sèmênta pentri,i tmultirea plantelor. Mugu-rif represina germula séü inceputuld rAmurelilor,foilor §i florilor.

II& fl6re (PA complecta se compune din patruparti deosebite : calicii2, mold, stamine §i

a) Caliciulti (Fig. 2A) este partea verdein care stall foitelecolorate §i cele-alte

stamine §i pi-stilT; elli este formatti Fig. 2.de ta singur4 butatá, ea la garde, §i atunei se nnmesce

pistilf.

D

OrtY,

www.dacoromanica.ro

11

monosepahl; &And este formatd din mal multe bucliti se nu-mesce pèlisepata, esem mic§unelele.

Dupg calicid urméig foitele colorate (B), de formg camrotundg §i multd plgcute prin odelrea §1 frumusetea colori-lor lor ; foitele acestea se nunaescd petale, i t6te impreungpiírtit numele de corolg.

b) Corola (B) se compile §i ea sétt de urt singurg bucatänumitg petalg, ea in flórea tabaculif, set din mal multe pe-tale ca la florile de persid, prunT, etc.

Staminele (C) Bunt organele masculine ale plantel. Untistamind represintg treT pgrtl: filetulfi b, suportd ce continela vèrfd antera ; antera c, unit feld de pungulitä mid, carecontine polenuld ; polenulg d, pulbere fecundantg a vegeta-lelor, ce cade din auterg asupra pistililor, chnd a sositd tim-puld fecundatiuneY.

d) Pistiliul1 (D) este organuld femeuind ald planteT ; eldse compile din trel pärtï : ovariuM e, organd ce coprinde ger-mulb sgnAntelor ; stitulAi f, numitd flletil, este flxatd inovarifi §i terminatd prin stigmatd ; stigmatula g, mad micdcorpd de ordinarid aplatd in Orfuld stilulul, §i in-dispensablid pentru efectuarea fecundatiunil. Inte.uit flórestigmatuld este partea esentialga organuld femenind,precum antera este pentru organuld masculind ; n =alstigmatuld §i antera ooncurä la reproductiunea plantelor.

Când tiä ficire este necomplectä, atunci sexurilese gäsescil separate pe plante deosebite, precumeste la fl6rea anepel; florile tigelor Inalte contintorgane masculine (stamine), iar florile tigelororgane femenine

Insectele aduct §i ele servicit in privinta fecun-

www.dacoromanica.ro

12

datiunill mal alest albinele; aasta s'a observatt laarborif fructiferl, earl sunt in apropiere de stu-pint 1); el sunt mal productivl de at arboril ne-fructiferl, cari priimesct mal rara visita albinelor.Inst. modula acesta de fecundare face a se schimbavarietatea de fructe, fiind-a insectele iat polenultflorilor pe pici6rele lor dup6 arbor' deosbitf, litdepunt pe florile cu pistili ale altor specif de ar-borl, cari at analogit, Intro d'On§il, §i ajunge In finein pugint timpt a nu se mat cun6sce varietatea defructe. Acestt modt de rodire se numesce lncru-ci§are (ibridatiune).

Sunt gradinarl cari fact artificialmente fecundarea, mat alest ceI earl se ocupt, Cu cultura flo-rilor.

In Arabia se particéza din vechime fecundareaasupra curmalilor 2), ast-felil : In epoca and cur-malil sunt Infloritl, gradinarult ea ut, ramuria cuflor!, care are stamine (sext masculint), §i scuturt,polenult pe florile cu pistill (sext femenint) alealtui curmalt.

Net, In timpult inflorirel se intamplA ca at-mosfera (aerult) st, a cu vAntt §i Mgt, plof re-pe4l §i reel, fecundarea florilor nu se face bine In-

Lobulti unde se alb, mal multi stupl, cari roescti §i dad c6rltfli miere.

CurmalulU este unil arbore ce face fructe numite curmale, devb. forib6, cilindria 0 de A col6re cafenih, ce se vénd6 pe la b6,can1.

www.dacoromanica.ro

tre stamine gi pistil; fiind-cä polenult este spul-berattl de ve'ntil gi ploi gi multi din arbor! remantsterpi, ne mal putêndA da rodulti cuvenita ; acéstase intampl& In unii ani la persici, caigi, zarzari,vite etc.

MATURITATEA FRUCTELOR

Pe dat& ce fecundatiunea s'a facutt, ovulele (ou-górele) Incept a cresce, esteriorulb ovariului se mo-difick agtig&ndn nuof cualitgi sub raportult. co-16rei, ¡es&turei, mirosului, gi ajunge In fine a seforma gr&untele sétl fructult. and fructula a a-junst In maturitate avant a observa Intiènsultdou6 pArti deosebite : una este care protege gr&-untele pe din afar& gi se numesce pericarpg, altaeste partea cartilagin6s& din mijlocult fructuluiIn care stati gr&untele.

Pericarpubl coprinde treipArtr deosebite (fig. 3). epicar-pulù' , tnesocarpuN ii endocar-pulù. Partea de d'asupra de lamere, pere, prune etc, ce se a-

Fig. 3. shift& cu u& pelita gi. pe careadesea noi o curAtamil cu bricégulA and m&ncamilfructe, este epicarpuit; mesocarpula este parteacArn6A, iar endocarpult este partea cartilagin6s&

13

www.dacoromanica.ro

14.....,...._din mijlocult fructulul ce acopere grauntele. Fruc-tele cu samburl, de esem: zarzgxe, prune, persicl,eire§e etc, ad endocarpult tare, In cat se sparge Cuanevointd..

Grauntele sét sémènta represinta oult vegetalu-1111 , partea esentialg a grauntelul este germultski embrionult, ce coprinde planta sé d arborele,Intocmal ca Inteunt galbenu§t de ot din care seproduce puiuld. Embrionult until graunte nu du-réz1 timpt Indelungatd ; cu cat ua s6mentg., se In-vechesce cu atat ea perde facultatea de a malgermina.

Durata germulul nu este aceea§1 pentru tétesémêntele, ea depinde de specia sèménter, de Ingri-jirile ce i s'at datt §i de starea el de maturitate.Celt mal bunt mijloct pentru reu§ita unel sèmé-naturl este de a se servi de sèm'ente din anuldtrecutt.

www.dacoromanica.ro

DESP RE POMOLOGIA

Poniologia Al arboricultura fructifera este u&ramura de sciinta, ce se ocupa cu cultura arbori-lor carf facA fructe, precum : merf, perf, zarzarl,gutuf, persicf, cire§f, prunf etc.

UnA gradinarti séA una horticultorA maf naintede a se decide la formarea une! grb,dinf de pome-turf, trebue sa cundsca conditiunile de vietuire alespecielor de arborf ce voesce a cultiva, precum: in-fluenta climef, situatiunea pamêntuluf §i cualita-tea luf, cAcX nu reesft totf arborif sub aceea§fclima,esemplu : unA portocald séd smochina, adusil dinpartile meridionalf ale Europel §i plantatA la flor,n'ar ree§i; ba chiar arborif indigenf (al ¡Arel n6-stre) nu reesa totl In acela§1 felA de piimentA ;

www.dacoromanica.ro

16

unora le convine unt pilm'entt u§ure §1 ut, esposi-tiune spre mé4a-i, lar altora unt parantt malforte i cu ult espositiune spre Nordt.

Gradinarult dar, trebue O. cunósca pamêntultcare convine speciilor de arborf, deosebitele mo-duli de Imultire §i chipult de a-I dresa sét a dadispositiunea cuvenita ramurilor, spre a producefracte bune §i frum6se.

Ast-felt dar, and I§I propune cine-va a forma IA,gradina pentru pometurI, e de neap6ratA, trebu-inta a avé In vedere situatiunea §i espositiunea lo-culuf, adica de cade sét este deschist spre 3,164a-çli,Resaritt, Nordt sét Apust; c6cI nu tóte espositiu-nile sunt bune pentru pometurl. Espositiunea de-spre M644-sli§i Resaritt este maI favorabila pentruarboril cari at trebuinta de mal multa caldura,precum : pentru persicl, pert, cai4.1 §i vite ; ceadespre Nordt, pentru moil §i prunI; iar espositi-unea, despre Apust nu se recomanda, fiind-ca fruc-tele Be coct mal tArçjit §i nu se fact atat de gu-st6se. Pe lôngt, acésta se observa cagradina sa nufit, apr6pa de veua padure sét de locurl ca apestatatórej fiind-ca acésta influent6za multt asuprafructelor, comunicandu-le gusturl neplacute. Catdespre cualitatea pamêntului, ac4sta se constataast-felt : se fact In mat multe locurl gropt cu cat-smauA pant,. la ua profundime de 4-5 palmer

www.dacoromanica.ro

17

spre a se cun6sce partea de pamènta de desupt pecare zace stratult superficial, §i déca, stratulti dedesupt va fi petrost séft argilosü acésta aducepedica In crescerea radècinilor §i priu urmare tre-buie a renunta la unt ast-felü de loct §i. a cautaunfi altu16.

Déca loculA insupsce conditiunile cerute, se vainchide (lupa regula cu gardü §i se vort Incepepreparatiunile , pofrivitti ca modula de Imultirealt arborilor. Se procede la imultire prin sem6-nare de seminte de fructe, sé ü pria plantatiunf depul de arborI formatl aiurea ; in casultiteit, loculft ja numirea de pepinierti.

PEPINIER A.

Prin pepiniera, numita §i §c61a, se Intelege unfiloct destinattt la crescerea §i dresarea pomilorfructiferl, Incepêndn cu Ingrijirea de la sfimèntapana la cea din urma desvoltare a arborelul.

Mal Inainte de a semfina séft planta se imparteIntinderea de pamOntfi in tarlale regulate, ast-felt : a) se va destina ua mica tara spre a se se-mfina cu serninte de fructe; b) idem na alta taramal mare pentru saditü de miel arborel provenitldin seminte ; c) idem una §i mal mare pentruplantarea definitiva; idem ua alta tara peutru

2

www.dacoromanica.ro

ts

pulí de arborI cump6ratl d'ainrea gi destina ti a sealtoi cu varietatt de arbori placuti.

pupa, ce s'a Impartita locula In tarlale se in-cope slabirea pamèntuluf din prima tara, In carese vort seména semintele de fructe; elt se va slabipana la uä adancime de 2-21/2 palme, Intorcèndapartea de panAnta de d'asupra in-antru gi pe ceadin antru In afara, cu instrumentulti numita ca-srna (fig. 5); pe tima se lasa. ast-fela pana In pri-mav4ra viitóre, spre a se bate de ploi, ninsori etc.Se va pregati Rifa intariliere gi tarlaua de sub lit.d, facOndil gropi departate pana, la 3 stanjeni In t6tepartile, largi gi profundo pana la 3 palme, ca sa seImbunatatésca In antru de influentele atmosferice.

Aceste gropi se faca Cu scopti de a plauta in pri-mavéra viitóre puii de arbori roditorf gi chiar dece! sélbatici: meri, peri, ciregr, etc, destina ti pen-tru altoire. Spre a obtine cine-va seminte de fructecarnóse esem: de mere, pere, gutui, este bine a a-lego din vreme specia de seminte din fructele celeplante, cari, dupe ce se scota, se conserva In mielpungulite de hartiä, Insemnanda numele gi speciade &neto pe fia-care in parte. Aceste pungulite sepuna spre pastrare la una loca feritti de racéla gi defrigb. Cat pentru fructele samburóse, precum suntcele de persici, zarzarr, etc, acestea se pott OstraIn stare de samburr pana la timpult de sem6nare.

www.dacoromanica.ro

19

Dupe felult semintelor de fructe urm4z5, ca §isemèn trea sti se faca In deosebite timpurr, ast-felasemintele raid Imbräcate cu c6jä subtire, precumsunt cele de merl, peri §i gutut se pott sem6naprimavéra, ca s pan, pana In tónana viitóre s crésca§i formeze tige lemnóse, spre a put6 resistamai bino lmpotriva iernei ; iar cele samburóse, cacele de persicl, zarzarI, caise, etc, se pota sem6natómna, caci acestea a trebuinta de unti timpn malIndelungatü, spre a puté putre4i coja lor cea tare,§i In prima-véra viit6re, cand résara din pamAnta,cresca §i pana In tómna tigea devine leninósa §ipóte resista Impotriva ernel.

SEMIINAREA. SEMINTELOR DE FRUCTE

in luna lul Aprilia, cand timpula se aran, fru-mosti, se imparte tarlaua In räzóre lungl (lupa, voil§i largl de 4-5 palme, se mèruntesce parn8ntulacu sapa §i grebla, ha chiar se §i gunoiéza cu gunoiade grajd.a bine putre4ita, cand panAntults ar fi pr6grauntosd. Dup6 ce razórele s'aft m6runtittl, se a-§64a päm'èntula bine cu grebla §i se procede la se-m6nare, aruncanda semintele cele miel cu mana,

semènandu-le dupe care se invälesca cu unastratti subtire de paménta (pana la i /2 degett),~buril de caise, zarzäri prunl, etc , se puna

www.dacoromanica.ro

20

cu mana la distante ce-va mal marl §i la uk pro-fundime de 2-3 degete. Dup6 sem6nare se reco-manda a se uda §i a se Invali raz6reie cu ce-vafrunle uscate, spre a fi ferite de caldura cea multade afara.

Una alta moda de sem6nare este prin stratuire,Cu scopt de a grabi Incoltirea 6re-caror seminte denatura samburilor. .Acésta se face In luna lui De-cembre, ast-fela : se a§ép, In cuti6re de lemna &-cuto lnadins, una strata de pamOnta nisipost panala 3 degete de grosime ; dup6 aceea se puna ~-buril In acesta strata la 6re care departare unil dealtil §i se lnvalesca cu paménta; pe urma se sém6nadin nuoa, se pune una strata de pamOnta §i unarêndti de samburl, pana vine In nivela cu Inaltimeacutiórelor. Dupé acésta se a§é4a, cutiórele In pivnitesét se Ingrópa afara In nivela cu pamOntult lôngaunt zidt din partea despre Mé4ä- çli§i se adapostesctspre a fi apérate de frigula iernel. Primavéra, Inluna luI Marte, cand samb urii aa incoltita, se Notabini§ora din cutióre §i se plantéza, pe loculti cuve-nitt. Dupa plantare se ingrijesca a se uda séradiminéta In timpa de seceta §i a se curata de bu-rienl la timptl; ba chiar se §i pra§esct pu9ina cötreM'una, mal alesa cand semènatura s'a fácutti perêndurl. Ast-fela se Ingrijesca pana In anula altiiduoilea, cand se §i secta puil de arborl §i se plantéza.

www.dacoromanica.ro

21

PLANTARE A. PROVISORIA

Din anult de cand se Incepe prepararea tarialerdestinata pentru sadirea micilor arborer provenirdin sèmènta, se ingrijesce tarlaua pentru planta-rea provisoria ast-fela : se slabesce pamêntult decu t6mna cu casmaua pana la ua profundime de 2palme §i mar bine, luanda cu tai§ult casmalel dedouè ori in jos ; se a§élja In fundt stratulti de pa-mêntt de d'asupra, ce se taja, cu casmaua,iar celüdin fundil d'asupra §i se las& ast-felt1 espusti infla-entelor atmosferice. Ctitre primavéraduoilea se fact. §entulete paralele la distante de 1palme §i allana pana la 2 palme; dupé aceea, peunii timpti 1inititú§i mal nainte ca seva arbori-lor se Incépa a mica, se scottt micir arborer, sla-bindu-se mal ant'èitl pamAntulA pe lônga rad6ci6re.

Dup6 ce s'el scosft arboreir trebue sa li se rupadin radèci6rele subtirl §1 chiar estremitatea rad6-ciner principale ca la a 3-a parte din lungimea el ;pe urma se procede la plantarea In §entuletelecute, punêndu-se arb reir in depArtare de 2--3 palmennult de altulti ; ingroparea, se va face numar pana,la coletti, unja care desparte rädécina de trunchiu-lett.

Dup6 plantarea arboreilor treb u e a-r sapa la vreme§i ah se taia ramurele cari dat apr6pe de pamèntt,

www.dacoromanica.ro

22

ca trinchiuletif sa Incépa a se forma si a obtinecrescerea euvenita. Peste duoi anI arboreil se potasc6te §i planta In tarlaua definitiva.

PLANTAREA DEFINITIVA

Din t6tnna anulut aHi duoilea de la plantarea pro-visoria se Incepe a se face gropl In tarlaua desti-nata pentru plantarea definitiva a arboreilor; acéstalucrare se face cu scopa de a se a§e4a radécinile cuIniesnire §i tot-d'ua-data a se Imbunatati pamén-tula In-antru de ploile §i ninsorile cari se petrectiérna.

Gropile ti ebuesca facute pe rêndurf drepte §ila distante potrivite cu spatiult ce trebue a ocupaarborif cand ajungt la desvoltarea lor complscta.Pentru persid §i gutui gropile se vora face la depar-tare de 1 1/2 stanjenf In t6te partile; pentru prunI,pana la 2 1/2 stanjenl ; pentru merl §i perl, pana la3 stanjenl §i pentru trua de la 3 1/2-4 stanjeniLargimea §i profundimea gropilor va fi pana la 3palme. Cand se sc6te panAntuit din gropf, se vaingriji a pune la ua parte stratult de paménta ve-getala de d'asupra, ca la plantarea arborilor sa sepuna mal antêia acestti stratt In fundula gropilor,§i pe urma

Epoca cuvenita pentru plantarea arboreilor este

www.dacoromanica.ro

23

ténana, In luna lul Octombrie, §i primOvéra, inluna lui Martie. In genere, plantarea de t6mnaeste de preferatt, cticl panaôntula mal pastrandadin caldura verel face ca rad6cinele arboreilorse prinp lesne §i trunchiula sa péta resista In con-tra asprimer frigulur ierner. S'a observata ca, plan-tarea fácuta t6inna este mal avantagi6sa pentrudesvoltarea arboreilor in comparatiune cu planta-rea de primavéra.

Cand momentult de plantare a sositt, se scotttarboreir din tarlaua provisoria, dupa ce mal antéltse slabesite pam'éntult pe lônga radecini ; se taiapu9inti vOrfula radeci6relor §i se plantéza unultcate unula in gropile fäcute, ast-fela se a§ternepe fundula gropilor pamêntti vegetala §i chiar §igunoit bine putre4itti; se pune arborelulti In mi4r-1ocubl groper, tiindu-se dreptil in sus, iar unaanula va pune pamOntil §i-la va batatori binepana se face de unt nivela cu suprafna paméntu-lur; In una& se pune cate-una araca pe Muga fia-care arborelt, se lega bine jos §1 sus cu teja séarichita, arpndu-se mal antela Intre aract §i ar-borela cate-una mica manuchia de paie. Punereaaraculul are de scopt ca arborelula sa créscadreptil In sus si sa nu la espusa a se stramba devênturl; In urma se Ingrijesce a se Opa la rad6-cina cela pinint de done orl pe véra, precum §i

www.dacoromanica.ro

24

se pune burienr §i alte resturr vegetale jos pe 16-ngatrunchit, spre a pastra §1 mar bine umeçléla la ra-d6cina. Dupa unt ant de la plantarea arboreilor,se Incepe taerea ramurilor de prisosa.

and cine-va voesce a planta O. varietate dearborel luatt din vre-ua pepiniera straina, va ob-serva ca sa nu aiba pete pe c6ja lor ; asemenea,()chit sét mugura§il din cari clat muguril BA, nu fiaastupatt de materii cleióse, c6c1 Vote acestea dove-desct cä arboreil nu sunt sanètog ; el dar trebuesa fia, ajun§r la ua bun& desvoltare, sa alba uá cojaneteda, lucia, radécini bune §i sa a adu§r cu In-grijire la locult de plantare.

Spre na mai buna reu§ire a arboreilor adu§l dinalta parte este bine a-1 tine 2-3 iIe cu rad6ci-nele in apa Intr'unt ele§tet, mar alesa cand se a-duct prea de departe, §i dupe acésta sa se "procédala plantare ca mal sus.

MIIILTIREA ARTIFICIALÀ A ARBORILOR

Arboril se Imultesct dupa cum am lisa prin s-mênta, care este cala naturala, precum §i prinmetóda artificiala, ce este mar multa ua inventiunea omulur ajutatt de sciinta fisiologier vegetale,parte a sciintel botanice. Felu1t1 acesta de Imultireconsta In desuuirea unor part1 de vegetale : rad6-

www.dacoromanica.ro

25-cini , ilmurele si coji Cu muguri, cari puindu-seIn pamentt ski in contactd cu alto specif de ar-bori, ajungd prin Ingrijiri particulare de culturà,In stare de arbori.

Ne este cunoscutt cA, arborif fructiferi se deosi-bescd fare densii , de aceea se aflà si deosebitemoduri de Imultire, precum : prin altoire, care arede scopt a face ca und arbor° sà, dea fructe pl5.--cute, si prin marcott si butasid.

De-uà-cam-datà me volü mArgini a areta instru-mentele trebuinci6se la altoire si la tAerea de ra-m urele.

Altoitoruld este und felt de bricégt mkt careservd, la altoirea In ecnisond (fig. 4); nAneruld lilt

Fig. 4. Fig. 5. Fig. 6. Fig. T.

www.dacoromanica.ro

26

este terminatt la partea inferi6ra Cu u limb& deost de filde§t care serva la deslipirea c6jeT §i. pu-nerea

Cosoraphi este unt felt de bricégt mare (fig. 5);ce serva pentru taierea ramurelelor mal gr6se, earlnu sunt de folost unul arbore ; limba acestui in-strumentt trebue sa fia adusa, ca sa póta de-ua-datA reteza ramura prin forta ce i se va aplica lamanert. Manerult trebue se fi a de os t cu creturipe dOnsult, ca sa nu scape din mama cand se retézaramurica.

Herastraia§ult (fig. 6) este destinatt a tala ra-murile mal gróse precum §i ramurile netrebuin-cióse pentru altoirea in calen i in coróna.

Fórfecile (fig. 7) servesct la taiatult ramurele-lor subtirl, pe uncle nu se p6te ajunge cu bricéguladesea pentru inlesnire se alungesct brnele prinbast6ne scurte de lemnt §i bine fixate, ca sa nu semisce.

ALTOIREA ARBORILOR.

Altoirea are de scopt de a face ca arboril saproduca fructe bune, gustóse §i frum6se; ea constâ.In a uni ua ramurica de arbore, numita altoi, asu-pra altel ramure din altt arbore, ce se numescesujetil §i care este consideratt intocrnal ca uä muma

www.dacoromanica.ro

27

care adopta una copila , nutrindu-la ca lapteleel; ast-fela este sujetult cötre altoiü, fiind-ca °laprin sucurile luI Intretine

Altoirea se p6te aplica la ua, mare parte depoml roditorl, dar mal alesa ea se face Intre pomlde aceea§1 familia, adica : §i sujetulti §i altoiulacata sa fi a pe cat se pdte din rudenil mal apropia-te. Ast-fela, se pota altoi: tneri in merl, perl Inper', cirel In cireg, fia sujetula chiar salbatect,precum : merf bunl In merl paduretl, cire§1 bunTIn cire§f paduretf, etc. A§a dar speciile §i varieth.tile de ponal cari se reasémana se pota prea binealtoi unit asupra altora; dar cef de rudenif proadepartate, precum : castanula §i nucult, prunula

mérula etc, nu pall re0, còcl cu cat este de maredeosebirea intre inflorire §i fructificatiune, ca atat§i altoirea nu va puté ree§i.

Cand se decide cine-va pentru altoire trebue aavé In vedere miFarea sevef, dupa care se aplicafelurile de altoirl. Se cunosca pana acum peste 150feluri de altoirf, cari diferd mal multa séù mal pu-Om) In formele lor ; cele mal principale felurl dealtoirl §i maI multa intrebuintate de cötre horticul-torl sunt: altoirea in, inoculqiune sa" ecuisonii, al-toirea in aplicaliune, in despicare iin cor6net.

www.dacoromanica.ro

28

A). ALTOIREA IN INOCITLATI17NE.

Altoirea in inoculatiune sét ecuisont, numitaaltoire in frunp, In limba poporana, este un, ope-ratiune delicata §i mure. Acestt felt de altoire segi practicéza la nof de unt mica num6ra de 6menf,ba chiar §i de Otro &me!.

Timpula cuvenita ala altoireT in ecuisonts sdafrunsla este in luna luf Maja, pe cand seva arbori-lor se urca sal pe cand sunt InfrumlitY. Altoiulasa ecuisonula consta Intr'unt mica peteca de c6jaCu una mugura0 pe ansuhl ; ela se obtine ast-fela :se ja uä, ramu-rica dinteuna ar-bore care da fruc-te placute, se talafrun4e1e de pe dèn-sa pe la jum6tateac6del, pe urma setala unt mugu-ragú Cu una petectmicti de c6ja, ast-felt ca mugura-§ult sâfiâdreptuin t,,,F.c.miçlloca, (fig. 8,11). Fig. 8.

www.dacoromanica.ro

29

in acela§a timpa se _pregatesce gi sujetula ; secrestézil c6jaramureleI Incare este a sealtoi In cur-rnezi§a §i Inlunga in chi-pult unul Tmare intorst ;acésta Amu- Fig. 9.rica trebue sa alba vérsta pana la 2 anl ; pe urma,ca limba de osa ce se afla la manerula altoitorulur,se resbina Inceta c6ja taiata de ua parte §i de alta(fig. 9) nu mal multa de cat trebue pentru a intraecuisonula (H fig. 10), observanda ca mugu-rapid se fla libera afar& ; dup6 aceea se da 1:7

ito I

c6ja la loct peste altoia §i se lipesce cu nutfela de alifia. facuta Inadins in loca deart, ; se léga bine, dar nu pré strInst, CUunt fira de lana séa teit topita, ca. aerula 44:IL .

sit nu pètrun4a In-antru (fig. 10). In urma,se tala ramurica altoita d'asupra ecuisonu-1111 la ua lungime de 10-12 degete. Peste Fig. lo.7, 8 4ile, and altoiula s'a prinst, se 'Ate a mat

1) Alifia se face din 25 dr. raging, 25 sm611, 12 cérli, de laminare,10 su 12 dr. chinovarfi roqu. T6te acestea se topescil iraprennlgi se face unii felA de noel gr6811, care se aplia pe rana fli,cutl.

1)

www.dacoromanica.ro

30

scurta ramura In care s'a altoitt, pana apr6pe dealtoit, §i mal tar4it se desléga spre a cresce libertal toiult

Dupe timpult In caro se face altoirealn ecuisont,se numesce altoit cu mugura§t crescatort i altoitCu mugura§t care &irme Celt d'antait se face Intimpult urcaril sever, adica In luna luf Mait, fiindtdestinatt a se desvolta In acestt anotimpt, iar celtde alt duoilea se face Otre tómnit, pu9int mal na-inte de caderea frun4elor de pe arbori §i este de-stinatt a se desvolta In primavéra viitóre.

Altoirea In ecuisont se aplica cu folost la merr,prunf, gutul trandafirl. Cand altoiult nu seprinde, din causa ea operatiunea nu s'a facutt bine,póte a se altoi din nuot chiar pe aceeag ramurA,lusa ce-va mal jos de loculti unde a fostt altoittmal nainte. Nicl-ua-data nu este bine a pune malmulte altóie pe u& ramura, atuncl slabescenu p6te nutri bine alt6iele. Se recomanda ca altoi-reo, sa se faca pe cat se va puté care acole partlunde alt6iele potti fi adapostite de vênturl i chiarde caldura solará.

13). ALTOIREA. IN APLICA.T1IINE

Altoirea acésta consta In a deslipi de pe uaramura uá particica de cója Cu unt mugura§4pe dênsa §i a o pune pe alta ramura tott a§a de

www.dacoromanica.ro

si

grósa numita sujetts. Se procede la a-césta ast-fela : se alego una mugura§ala subtióra uner for, se crest4za d'asu-,pra §i de-desupt In lungime pana la'una degetd §i In lime ca la a trolaparte din grosimea ramurei (fig. 11); sedeslipesce bini§ord cu limba de osa aaltoitorulul, ca sa nu se vatéme muga-ra§uld. In acelall timpa se pregatesce§i sujetuld , procedOnda ca i pentru al-toid,adica:se va deslipi Intocmal uaaseme-nea coja ce se va tnlocui prin altoiula A,dupa aceea se va lega bine §i se va procedeIntocmal ca pentru altoiula In ecuisont.

Adesea se potd lua alt6ie §i cu duolmugura§I pe cója, taindu-le In forma cir-culara A (fig. 12) de pe ramura C B.Cand altoiuld ar fi ce-va mal mare de cal Fig. 12.

c6ja sujetular, atuncl se tala puçinif din °Aja alto-iulul in lungt, pentru ca marginile sa coincida bine§i In urma se léga ca mal sus. Altoirea in aplica-tiune pote sa se faca ea folosd In luna lul Maid, malalosa asupra zarzArilor §1 cóelzilor.

C). ALTOIREA IN DESPICARE.

Altoirea in despicare, numita §i In calent, con-sta in retezarea uner ratnurele §i craparea el pareina la tia parte, pentru a pune

Fig. 11.

altoiult. Altoiuld

www.dacoromanica.ro

82

In casultt de fa95, se tal& in forma une l pene, chip-suinda a avé pe d'énsula 'Axil la 2 mugura§r. Serecomandl a tlia, din vreme rlmurelele pentru al-t6ie §i a le Ostra 2-3 'lile la umbra Intr'untl zocaumeda, ca sa, se opréscl puOna mi4carea soya

Cand se decide cine-va pentru ul atare altoiretail pe4i§a sujetula séa ramura carevoesce a o aitoi (A B, fig. 13), duplaceea o despia pnintt la 1.15, parte(0 D), cat trebue spre a intra alto-iult (E F), pregatita in forma une!pene triangularl, i apol se bagl insujeta (G). Se observl a crapa nu- 01

A

mal stratula de lemna cela alba ala Fig. n.sujetului N.A, a atinge mbduva, cu acéstas'ar aduce vAthmare sujetulul i altoirea n'ar ree§i.Dupe ce s'a a§eçlata altoiult bine, se astupl penudo a rémasil loca gola cu cérl séa alifil, spre aferi altoiula de parunderea aerulul de din dar&§i In urm/ se légl dupé regulA, ca mal sus.

Altoirea In despicare se póteIntrubuinta i asupra ramurilorrupte de vènta sé a de 6menl,dup6 ce mal /raja se va retezabine sujetult de la ulOre-care ba chiar se pa° face §iasupra tulpinelor de arborl tinerlce vosece cine-va a ameliora (fig. 14). Fig. 12.

fiind-ca,

B

inaltime

www.dacoromanica.ro

83

Altoirea numitl anglez& nu este de cat u& mo-dificatiune a altoiril In despicare ; acésta se faceIn ramurl de grosiml ecuale cu altoiub, ast-feltse Insemn4z& ramura numitt, sujett,precum i altoiult de unde §1 pan&unde trebue a se tia, observandta lAsa 2 mugura§l pe dènsult ; dup6aceea se tai& atat altoiult cat §isujetult d'a lungult In form& dedoue pene (fig. 15, A D), In catse p6t& trabuca esaett unulA cu al-tult §i 3:t nu rémant, nicf-unt iongolt la estremitittile acestor pene ;In urma se 146, ea §i cele-l-alte Al N

1:U4:He.Fig. 15.

Folosulfi acestul procedet este ch se pa° facealtoirea asupra ramurelor tinere de unt ant §étduo f gi 430, sigurantt, In contra vênturilor de anu se deslipi.

D). ALTOIREA IN cort6N11.

Altoirea In corón& se deosibesce de cea prece-dent& prin punerea de mal multe alt6ie §1 prin ne-er&parea lemnulul sujetulul. Spre a altoi In torón&se tai& sujetult cu herástaulA de la. u& Ináltimeóre-care dup& aceea se crap& pueint cója de la

a

:

www.dacoromanica.ro

Sir

tAeturA In jos, spre a face s5. intro altdiele. tn ace-lagl timpt se preg&tesct gialtóiele In forma unef penesubtirl, observandt a avépe dAnsele 2 sal 3 muguragl.Ast-felt pregAtite altóiele,se ag64it asupra sujetululIntro c6j5, gi lemnt C C" c-)fig. 16), gi In urnA se Mg&ca mal sus.

Altoirea In cor6n5, de gipermite a pune mal mulie Fig. 16.alt6ie, mar ales& and sujetult este d'u6, grosime6re-care, Ins& trebue a observa cu Ingrijire ca flier-u&-datâ s5, nu se deslipéscA de tott c6ja sujetululImprejurt, acl altóiele nu reugesct atuncl.

Altoirea acésta se face In genere pentru sujetlgrog!, carl sunt slabitl, f6.cndt a li se reteza ra-murile de prin luna 1111 Marte, mal Inainte de aIncepe seva A migce ; dup6 aceea se procede laaltoire In moduld arktatt mal sus.

REGULELE DE OBSERVATt ASIJPRA DEOSEBI.TELOR ALTOIRL

Altoirea arborilor In deosebite modurl se facepotrivitt cu timpult gi specia de arborl. Dintre

www.dacoromanica.ro

35

t6te felurile de altoirl pân. aci espuse, altoirea inecuisont §i aplicatiune se intrebuintéza adesea, §imaf ales6 In ecui3onü Cu mugura§ult crescatort ,

fiind-ca horticultoruld are ma multtl timpt Ina-into perrtru desvoltarea altoiulul, care nu este atiltde espust a se vat6ma de frigulA iernel.

Altoirea In despicare nu trebue nici-ua-data ase face asupra sujetilor grog, cacl dérA, sujetultcare se altoesce ar fi grost §i altoiult subtire, a-tuna n'ar avé frumusetea placuta §i nicf n'ar ree§ibine, din causa c sujetult avêndt prea multa seva,trece mal lesne In alto ramurele de cat in altoit ;ba ce-va mal multt , and sujetil sunt prom grog,seva se gramadesce sub taiatura, forméza u gale&§i face a remane altoirea cu defectil. Ast-felt sep6te urma Cu orl-care altoire, and cine-va nu ju-deca bine de vé'rsta sujetilor §i a altóielor.

Intre altele, mal este de observata, cand se facealtoirea, a se lua In consideraie timpult, ca sa nufia, vèntti séü Mgt, cad aceste aduct vatémare, u-scand4adese-orf altóiele; trebue apandi ca timpul safin, frumost and pe procede la ua asemenea lucrare;Cu deosebire se recomanda a se face altoirea dimi-néta §i clítre séra.

www.dacoromanica.ro

86

IMULTIREA PRIN MARCOTt

Acestt felt de Imultire constA, In a face ca u&ramur& a unlit vegetalt s dea rad6cinf Mr& a odeslipi sh a o tt.ia din trunchiult principalt Inurm&, dup6 ce a fAcutt flout rAd6cinf, se despartede tulpina mum&. Teoria acestel precumgi a butagulur se bask& pe principiele flsiologielvegetale dupé care urméz& : a) a muguragil uneframure pott A. se prefac& In radècinf, and stintpug In p&nAntt umedt i privati de lumink b)asemenea must&tile rAd6cinelor puse sub influentaIuminel gi a aerulul pott da nascere la tige nuo6.

imultirea prin marcott se p6te face prim&vérachiar tómna. Potrivitü cu seria de arbore se

procede sét prin marcott simplu sét In marcottprin cept.

Marcotulli simplu se practicézá atuncl and cine-va dispune de tulpinl de vite b6tr&ne cari datcórde tinere; la acésta se procede ast-felt : se fact

gropf lung! ca la 3 palme gi ma! bine indirectiunea c6rdelor gi se pune puçint gu-noit vegetalt pe fundt ; dup6 aceea, se cul-

2 c& c6rdele bi-g

nigor &ntru,dast-felt ca v6r-furile lor D Dskids& afar& dinFig. 17.

;

Imultirf

§i

www.dacoromanica.ro

37

plmentt Cu 2-3 ami (mugura§1) pe densele(fig. 17), din earl urméz1s. dea vlAstarid apol sevord lega de cNte-untt micd aract i In fine se vordastupa Cu pdanenttl ; ast-feld IA parte din apu§ilede pe arda fiindd Ingropate vord da radecini. Po-ste una and, and mugura§ii s'ad transformatt Inradecint, se taid, cu cosormuld ardele (gg) de latulpina betrand,, spre a se forma c6rde none DD.

Marcotula prin cepa. imultirea acé,sta se faceast-feld : s snpos&md c avem u tulpind, be-tranit de gutuit, mert, etc, din care dad mal multivldstari; spre a se !multi toti acegti vldstari, se ri-die& pAmentd pe leIngri,tulpinl pan& la jumeta-tea vld,starilor (fig. 18);pttrtile de vlitstari astu-pate cu pAmentd, avenddmuguragi pe densele, sevord transforma In rAde-

1

ci6re. In anuld viitord,citnd radeci6rele s'at for- fiT1 18.

matd, se desvAlescit din pAmentt §i se fair), dejoscu cosormult; ast-feld procedenda cine-va piteobtine mai multi pul de arbori, cari se vort plantala loculd cuvenitd.

Tab prin me4ilocu1d marcotului se 'Ate lna uärdmuria dinteund arbore, care da fructe pld.cute, in

www.dacoromanica.ro

38

Fig. 19.

modulti urmatortt: se g /Aauresce u ghiveciti In fund,se urca In arbore, se lég& bine de ramurile cele gr6seca se nu ca4a; dup6 aceea se Introduce ramura pegaura ghiveciulul pan& iese afar& din ghiveciti §i Inurna& se umple cu p&mêntti vegetaltt. Urméz& §idin acésta c& mugura§iT dup6 ramurk fiindt astupaticu pamèntt, se volt transforma In rAdèci6re, iarce l de afar& vorti Imuguri §i Infruns¡li. Peste cat-vatimpti , dup13-ce rad6cióreles'aA formatti, se tai& ramu-rica §i se plantéz& sh selas In ghivecit pan& valua u desvoltare de ajunstt.In loctt de ghivecit se póteservi cine-va§i Cu u& c6j& dearbore In form& de pi-ni, In care introduce ramu-rica §i apot 1111 umple cupam6nt1 (fig. 19): ast-feldajungemtt tott la acelag re-sultatti ca §i cu ghiveciult. and tulpinele arbori-lor ar fi de u& varietate rara, se face Imultirea §.1prin ghivecitt Ingro-patti In pamAnttl (fig.20, y) ; dupe ce se .

brméza rad6cióre1e, ,

se tala dela tulpin& \ca mal sus. Ast-felft Fig. 20.

www.dacoromanica.ro

39

p6te cine-va atine una arborela In ghivecit pana laurt vèrsta Ore-care, putAnda a-la pune la adapostt Intimpula iernel, ma târiü, dupe ce a luatt uá,desvoltare de ajunst, se va planta ca orl-care ar-bore la locula cuvenitt.

IMULTIREA PRIN BIJTA§I.

Acestt folia de Imultire consta In a tala ramu-rele de arborl primavéra si (liar t6mna §i. a leplanta aiurea. imultirea se face In trel modurTprin ramurele, prin rad6cinl i prin mugurl.

Imulirea prin rlimurele se face ast-felt : se talan luna lul Februarid ramure?e de una ant panala duol , de gutul , du41, agri§l , vite, etc, Inteualungime de 2 palme ; se observa a avé 3-4 mu-gura§l pe dênsele, din cari unult safl apr6pe detaiatura facuta ; dupe acésta se volt Ingroga panape la j umètate Intr'untloct adapostita pentrupuçint timpt. (fig. 21).Föra, Intar4iere se pre- Ì \ \&'5para tarlaua destinata,pentru plan tata Intr'u y ,\ \'adancime de 11/2 2 Fig. 21.

palme; pe urmk pe la finele lul Marte, pe cand sevase pregatesce lua cursult mi§carii, se scotti ra-

:

a-§I

www.dacoromanica.ro

40

murelele §i se plantéza la distante de uá, palma,se las& aci pana la una ant, Ingrijinda a le curatide burienT §i a le sapa la vreme. Dupò ce buta§il aaluatü desvoltarea cuvenita §i radkinele s'aft for-mata., se plantéza la locula cavenito.

Imultirea prin radécini. A césta se face prima-véra, In luna lui Februaria, ast-felt: cand vla-staril iesadin tulpivaunu! arboreroditor n'a- kkv f.t., \\re cine-ve, , s

de catIngr6pe la Fig. 22.

una loca cuvenitt, unde se ingrije§ca ca orl-carepuin de arbore.

Imulirea prin muguri. Modula acesta deImultire se aplica pentru specif rail de vite, pro-cedènda ast-fela_: se taia vita In miel bucatr, la-sanda pe fia-care cate-una noda In inipoca ; dup6aceea se In gr6pa In ghivecia fia-caro 15ucata In lungt,ma In cat undula din care trebue sa dea Opina saa In contacta cu aerula; In urma, divo ce s'aformata radkina, se plantéza la locula destinattacestt moda de Imultin se lace cu ua deosebitaIngrijire de &are horticultor!.

www.dacoromanica.ro

41

DRESA.RES A RBORILOR

Dresarea are de scopti a da arborilor formele§idirectiunea cuvenita ramurilor, cart nu le ard putdlua naturalmente de sine, spre a produce fructemal bune. Taierea se face printeund mict co-sora§u (fig. 23); mai nainte de a procede la a-césta trebue sa cunóscernd deosebitele felurl demugurl earl ad s formeze viitórele ramurl.

Muguril se nand pe la finele verel, and se nu-mescd ocht séd mal bine isü mugura§I. Côtre t6mnA,ace§t1 muguragl treed Inteua stare de miel nhstu-ref rotun4I (butont) bine Imbracatl, spre a fi ferittde frigti In timpuld iernel. Primavira, ace§tisturel treed Inte IA stare de adev6ratt mugurl.

Se deosebesa dou6 felurl de mugar!: mugurladevèratt §i mugar! fal§l. Cel crescil regu-latd pe la subtióra foilor §i pe la estremit6,tile ra-murilor §.1 sunt destinatl a face roda; eel de aidduoilea, numitt fal§l, crescd aiurea pe ramurl §ichiar pe c6ja trunchiulul §i trebuesca suprima!,fiind-a se nutrescd din arbore föra a aduce vre-und folost.

Mugura§il, dupe esterioruld lor, se deosebescdmugurl foioe, ce sunt mal lungl §i ascutitl, fiindd de-stinatl a produce numal for, §i In muguri &roe,cari sunt mal gro§I, rotunll i destinatl a pro-duce flor!.

www.dacoromanica.ro

42.............

TAERE DE RAMURI

Them de ramurf se face tott-d'a-una peqiga, caA nu se OM opri apa de pl6e In taetura facuta,cAcf ar puté vat6ma ramura. Acésta operatiuue seface cu scopa ca muguragult sta. se Ott, nutri gidesvolta mal bine; urméza dar ca ramurica Ase tit. d'asupra muguraguluf, In departare de 0,muchia de cutitt, ca soya sa nu se OM urca malsus, gi atuncl se numesce tdere de d'asupra mugura-iului. Candmuguragula asupra caruia se face taereaeste In partea din antra a arboreluf, se taia ramu-rica afarei; iar And muguragula este afark ramuricase tait, in dnfru. Ca taerea ramurelelor sa se fact,ca folost, trebue a lua In considerare starea devegetatiune a arboreluf Intregt, dispositiunea ra-murilor gi situatiunea parn6ntulut Nu se pota taiaIn acelagf shipa totf arborif ; la unif trebue a taiadin ramurf, spre a tempera seva gi a nu se nascemugarf In abundantk cart dat ramurele mal multalemmise gi mal pu9ina fruct6se.

Ast-felt, gradinarula studianda arborele, va ob-serva, cad sunt ramurile mum ce trebuesca pA-strate ca ala duoilea dupt trunchit; asemenea vaobserva si cele de a doua mana g'i agia mat departe.Pe leIngt, acésta, trebue a taia de pe arborf via-starif crescutf föra regula, precum gi ramurirem6rte uscate gi rupte de v8nta.

www.dacoromanica.ro

43

In urma acestel lucrad, gradinarult se va ocupade punerea arborelul pe rodd, daca are vèrsta dela 3 ani In sus. Este multt mal bine a nusili arborilprea tinerl sa rodésca de timpurit , ci a a§teptamal Inainte de tóte formarea ramurilor lemn6se,carl sunt adev6rata temelia pentru sustinerea lul§i a fructelor.

FORMAREA RAMIIRELELOR FRUCTOASE

Candvoimil a transforma ramurelele fructu6se Inramurele nefructu6se, n'avemt de cat a ciunti séta le taia vOrfurile (lit se 'Ate de multil; acésta lu-crare face ca seva sa se daca cii abundant& cötremugura§il de la vOrfult ramurelel taiate §i sa -I si-Maca a se st6rpi §i a se transformaIn mugurag carl product ramurlnefructu6se. Din contra, cand voima transforma uh, ran3urica nefruc-tu6sa Intealta fructu6sk In loca dea o tia scurtt se va taia mal Inflo%cam de pe la jumètatealungimel el,ca mugura§il O, se nutrésca in voialor.

Este de notatt ca ramurelele carliat ua crescere drépta este bine aleIncovoia In jos, fiind-ca seva din ra- '="'..113).murelele drepte lucréza cu putere spre tèrft §i le

www.dacoromanica.ro

44

face a produce mugurt nefructifert, pe cand prinIncovoerea ce li s'ar aplica, vorti produce mugar!florog, cart dati fructe. In fine, dupé principielefisiologiet vegetale se observa a Cu cat soya va fi.Impedecata In mersuld el, cu atat ramurelele pro-ducti mugura§1 florog.

Se recomanda In genere ea primtivéra sa sefaca taierea mal antèit la per! §i merl, fiind-ca a-ce§tia sunt mal puçinA espu§1 la frigti ; mal tar4itse va face taerea la persid, cireg §i zarzart, candmugura§it lor s'ati maritti pueint, spre a nu grabiInflorirea; asemenea este bine sa se Incépa Me-ma de la arborif ce! mat slabi, spre a avé timpada a se Imputernici, hi sa se findsca prin ce! matputernia.

FORMAREA ARBORILOR.

Horticultoruhl dotatt cu cunoseintele necesariopentru cultura arborilor este capaba a le da for-mole cele mat frumdse §i placute veden!. Ast-feltl,potrivita cu soialt de arborl 1 li se pite aplica §iforme deosebite. De-ua-cam-data voit arata Inscurttl formele cele mal obicfnuite.

Forma piramIdali

Prin forma piramidala Intelegemil dresarea unult

www.dacoromanica.ro

45

arbore ast-fela 111 cat prin Marea aplicata ramuri-lor sä i se dea u forma ce merge subtiandu-se dejos In sus.

Pentru obtinerea formel piramidale trebue aingriji de apr6pe ca crescerea trunchiulul sa ja u&directiune drepta In sus, lasandu-1 ramurl la di-stante de doua palme, cae se vora mic§ora cuse apropia spre Oda, ast-fela In cal pomult ore-sc6ida sá alba ua forma piramidala.

Ca sa ajung6, cine-va a obtine uá ast-felft deforma, trebue a lncepe Mema dif la v6rsta cea malCenara a arborelur, cacl mimar a§a se póte da po-mulul forma deplint piramidalk ce se p6te aplica lallamare parte din arborilfructiferi din t6ra nóstra.

Forma éspalierli

Cand se decide cine-va pentru acésta forma,trebue mal Ant8it a alege uä espositiune spre 316-

Résarito In fao unur zida ; dupa aceeava fixa 4 parl de lemna §i va lega ramurile arbo-reluI de el, ca sa crésea resfirate (rastignite pe

DulA ca s'a Osad unt asemenea loca, seplantéza de cu tómna unt puia de arbore, Orasét persica, in depOrtare de 2 palme de zida, ob-servanda ca partile cele gróse ale radacinel sa se

www.dacoromanica.ro

46

pifia In directiunea zidulul. In primavéra viit6resa lnclinä arborelult Otro zidt i se Incepe lega-rea ramurilor celor de jos; In acela§1 timpt sesuprima (tae) muguril precum i ramurelele caeat a crescere In faç i Impotriva ziduluT, la.-salida numal pe cele cari ail luatt crescere In di-rectiunea zidulul.

In alt duoilea aut se Incepe a se da directiunenounor ramurl §i a se lega ca mal sus; In ace-la0 timpti se scurt4za din ramurile Intinse, lásand4-5 mugurag pa fia-care din ele.

In alt treilea ant se lngrijesce a da directiuneacuvenita ramurilor de pe aripa stanga drépta,se scurtéza din ramurelele de a doua mana §i sesuprima din mugurl ca i In anult alti duoilea,(fig. 24).

Alt patrulea ant i a§a mal departe, se urmézacu Mena Intr'unt modt ast-felt ca seva a, p6t5,

nutri de ua potriva ramurile dup6 aripa dréptastanga; ast-felt, cand miele ramurl iat u& gro-sime malmare de cat trebue, se scurtéza mal multt

la din contra, mal pu9int , ca seva, In casultd'antat, sa se respandésea prin alte raflaurl malsubtirf i sa. le nutrésca mal bine, iar In alt duo-ilea cast O, stea mal multt pe loctl. De 'la unt

www.dacoromanica.ro

47

Fig. 24.

arbore dresatfi ast-feld, horticultorulü p6te a§teptafructe bune 0 gust6se 0 tot-d'ua-dat& a obtineforma cuvenitk

CLAKFICA.TIUNEI I CULTURA ARBORILOR

FRUCTIFERI.

Arboril fructiferi, dup6 deosebirile ce presintäfructele Intro ansele, se putt Imp&rti in patruserif :

a). Arbor' call fact fructe sambur6se §i ca in-

www.dacoromanica.ro

4g......

veli§6 carnost, esem ; prunir, persicit, corcodu0,zarzariY, etc.

b) . Arborl carr facfi fructe Cu seminte miel §1cu tnveliú grost, esem: morir, periT, gutuil, etc.

e). Arborl cari fact fructe cu c6ja tare, esem:nucir, alunif, etc.

d) . Arborl ale c&rora fructe i trunchiurl sedeosebescfi multft de cel de sus, esem: vita, c6c§,-zulfi, agrigult, etc.

Spre a dobindi cine-va foldsele cerute de la a-ce§t1 arborl, arhtama aci pe scurta modult lor deculturh.

A). CULTURA ARBORILOR CU ERUCTE CE FACU SIMBURI

Pr111101.Fructele acestuT arbore at u& mareInsemnktate In comercit, pentru estragerea rachi-ulul precum i pentru consumarea lor sub deose-bite stArl : opArite afumateDi us cate.

Lemnulft de prunt este Intrebuintatil pentrua face obiecte de mas§, , linguri, furculite, solnite,etc; elt este tare §1 priimitoril de unfi lustru fru-most.Prunil se impartt in mal multe soiurl. Celemal principale, sunt :

e). Prunf cari fact prune mart lunguete, rqie§i gfilbi6re, numite prune cu

b) . Pruni cu ramurl ghimp6se, carl facti prune

www.dacoromanica.ro

49

rotunde, numite §i grase séü balig6se, de ua co-l6re ro§ia §i gb,lbi6ra vi cu carnea lipita de sam-burl , acebtea sunt multt cautate pentra rachit §i.oparita.

c). Pruni cari fact prune cam turtite §i lun-.guee, numite §i vinete sét brumarii, ale cavortsamburi se deslipebct lesne §i sunt multa cautatepentru compoturi, dulcéta, etc.

Prunii prosper& bine lute-ant pamêntt ce con-tine mai multt nisipt §i argila ; imultirea lor seface prin buta§i séa puf de pruni luatt d'aiureadin soiuri bine cunoscute, sét prin samburi. Candse procede la formarea unel liveli de pruni prinpuiandri, se fact gropf din vreme §i se plantézade cu tónina sét primavéra (veçli pag. 22, plantareadefinitiva). Dup6 plantare se unnéza cu sapareade 2 3 ori pe véra, precum §i cu taerea ramurilordupé regulele mat sus espuse.

Spre a schimba pruni mal ordinari In soiurimal bune, trebue a se servi de altoirea In frump,sét calena. Dintre t6te soiurile de prune, se reco-wand& cele grabe séa baligóse ca cele mat bunepentru rachit §.1 trebuinta easel.

Corcodukaill Corcodu§ult face fructe miel,rotunde, ro§ie §i galbióre. Pan& acum fructele decorcodu§a nu at una rolo insemnatt, dar, pan& la

www.dacoromanica.ro

50

und punta dre-care, sunt Intrebuintate ea prunele,consumandu-se In stare verde precum §i pentrufacere de rachia. Cultura acestul arbore precum§i Imultirea lul se apropia multa de a prunulul.

CalSari. Arborele numita caisa face fructegalbene, cam rotunde, lungarete §i acoperite cuunt epiderma pufosti. Caisula se Imparte §i elti Inmal multe soiurI; cele mal marl se numesca ca-ise §i sunt multa cautate pentru dulata §i ca pro-visiunl de iérna; altele nial miel, numite §i zarzare,se consuma mal multa In stare verde, cand suntcepte.

Cultura acestul arbore se face Intr'una pamèntticare contine mal multa calcarit §i nisipa. Candvoima a obtine unt soiti deosebita, trebue a altoiin zarzarl §i chiar In prunl dar niel-U-data In cai§l,cacl altoiult In acestea reu§esee prea rara.

Pergienlit Persieula este unt arbore malmica de cat caisulti, dar face fructe mal mari§.1 samburi cretl. Persicula se Imparte In mal multesoiurl §i varietatl, din cari cele mal pricipale sunt :

.Persia cu fructa de col6re galbuia cu car-nea frageta, §i lesne de deslipitti de pe samburl.

. PersicI cu fructa ro§u, Cu carnea tare, li-

www.dacoromanica.ro

51

pit5. de samburl §i cu pelita de d'asupra(epidermti)mohorata.

c). Persiel ale aror fructe se deosibeseti decele de sus prin pelia neteda §i violeta, avêndtcarnea frageta, albul In &atril §1 lesna de deslipitde samburl.

Cultura persiculul se face Inteunti p5anntt caacela alit caisulul, In96, 'cenit trebue s alba uaespositiune deschisa spre §i Rèsarittl. Im-multirea se face obicinuitt prin. samburl §i. puian-dri, iar cand voimt a obtine varietatl deosibite,se altoesce In persicl provenitl din samburi; se In-grijekeIn timpultt vegetatiunel ca orl-care arbore,Insase taia In totl anil din ramurelele carl ati dattfructe, spre a cresee altele pentru acestt sfêrgit.

Fructele acestul arbore se consuma mal multacand sunt cópte.

Chepa Oireu1ü, dup6 felult fructelor §igustulti lor, se Imparte In dou6 marl soiurl : Incircei viin,§i fia-care la rèndult s6til se ImparteIn mal multe varietatl.

Ciregile, pana la una puntt óre-care, ati §1 eleInsemn&tate In economia casel, d'el se consumacand sunt cópte. In alte pArt1 ale Europel se es-trago din cirege unt felt de rachit, cunoscuttisubnurae le de chrischwasser.

www.dacoromanica.ro

52

Vi§inile at asemenea 1ntrebuintarea lor propria,cact dintr'ènsele se face dulata precum §i untfeltt de rachit pentru masa compoturl etc.

Lemnult de cire§t, §i mal cu gima de vi§int, seIntrebuintéza de cötre tOmplarl pentru mobile, fi.-ind-ca. este dest §i tare §i are u& colóre ro§aticktinndu-lö. 6re-care timpti In upa amestecata cavarti, obtine ua colóre mal Inchisa, semömandt culemnult de acaju 1).

Cultura cireplul se face mal In orl-ce pamèntt,cu deosibire ca elt trebue O, aiba u& situatiunemal Inalta. Vi§inuld din contra se !rapad, In situ-atiunl mal Osé, fia chiar §i umbróse.

and este a obtine varietatt deosebite, se alto-esce ca §i prunult; cire§ult se imultesce §i se In-grijesce In timpult vegetatiunil ca- prunult, cor-codu§ulti, etc.

(Jorlialii. Cornult de §i este unt arboreputemt dice sölbatict, lusa, pana la unt puntilóre-care, aduce §i elt servicie ca §i cel-l-altl arbodfructiferl.

Fructele acestul arbore, sunt lunguete §ide un ro§iu purpurit, calad sunt cópte elese Intrebuintéza ca deosebire pentru dulcéta.Lemnult de cornil este §i elt Intrebuintatt de

1) Lema etrItintl din eare Be faca mobilele cele mal acampe.

www.dacoromanica.ro

53

65tre Omplarl §i xilograff (I), putAndt face dintr' 6n-sult obiecte de arta f6rte tari.

Cultura cornulul se face Inteunt pam8ntt argi-lonisipost, cu u5., espositiune deschiAspre 151645.-4i§i Res&ritt , iar Imultirea luf se face cu deosebireprin puiandri.

Mitslinulii Afislinult este unt arborelti cenu se Oto cultiva la nol, ci numal In pArtile me-ridionale ale Europel, fiind-cA numal acolo i pri-esce clima; °Hl are Tia crescere stuf6s& §i face fofde unt verde palidt. Fructele hl product untulti-de-lemnt, care e consideratti ea celt mal buntdiutre t6te unturile licuide.

MAslinult, de pe fructele lul, se Impar( e In malmulte soiurl ; másline dula, verp, miel, etc. Eltinflor esce In luna lul Aprilit §i. trece In maturitateIn luna hit Octombre.

B) CULTURA. ARBORILOR CIJ FRUCTE CARNOASE

§.1 SEMINTR m'u.

116rulft Foldsele ce dat omulul fructele nu-mite mere no sunt bine cunoscute. in alte pArtlale Europef se face din mere unt felt de vint (ci-dru), care se pite pastra In timpul a iernel §i a seIntrebuinta cötre prim5,vér.

(1) S45,torl de figurI In lemnil.

www.dacoromanica.ro

54

Meril se Impartt In soiurI v6ratice §i tomnatice.Intro soiurile vk-atice, dup6 felulti fructelor, sedeosibesct :

a) . Mere dulcI, mic§6re, cam lunguete §i ver-4ute, cari se coca cele d'antet.

b).Mere duld acri§6re, galbule, p§url la man&§i cari at unt mirost §i unt gustt placutt.

Mere paradie, de unti gustt placutt, ro-tunde §i frum6se.

Intre soiurile tomnatice se coprindt :Mere numite calugaresci, lunguete, ro§i-

6re §i nu atat de gust6se.e) . Mere numite budescY, galbi6re §i de unt

gustt dulceagtMere cvetescl, acri§áre §i de unt gustt

placatt.. Mere salcil, de unt gustt inferiort.

Cultura mèrulut se face In ori-ce pamêntil §i es-positiune. Mk-ult se imultesce prin sèmènta §i pu-iandri de n3err , ca corcodusult §i zarzarult, candins& voesce cine-va a obtine unt soit deosebit, pro-ced e la altoire In frunçla §i cal ent. Ca soit recoman-dabilt pentru cultura este nArul cretesc tomnatict,ale cam' fructe at unt gustt placutt ; iar merelebudescI, domnesci §i salcil, fiindil cam duld, pottservi Cu deosebire pentru facerea vinuluf de mere.

www.dacoromanica.ro

P6rult- P6rultL aduce §i elt folóse omulutprin fructele lul, ea §i merele Peril, dup6fructelor, se impartt ca §i merit In soiurt vèratice§i tomnatiee.

intre soiurile Oratiee, cele mal principale Bunta). Pere f6rte mid, numite orzatice, cari

se coet cele d'antet §isunt dulel la mancare.h). Pero miel, numite burdurle, de uk Induo-

it& marime de cat cele de sus.. P er e lunguete, galbi6re §i Inecaci6se la

mancare.P er e numite tamaióse, Mr& gttt.Pere numite boereset, maricele §i de unt

gustt placutt.intre cele tomnatiee se coprindt:

Pere numite pergamute, Ewa gat §i de

P er e verill, ce se cocA tarp, numite §iiernatice.

Pere marl de munte §i ea watt, numiteasemenea iernatice, a'srndt uä col6re ga1buia-ro-§i6ra, ce se patéza bine In timprilt iernel

P6rult se cultiva intr'unt panitintil mat multtargilost, slabitt multt In profundirne, ea rad6ci-nele sa se OM alungi cu Inlesnire ; aeestt pa-mOntt trebuesa aib6it ua espositinne deschisa spre

§iResAritt. P6rult se Imultesce §i se alto-

www.dacoromanica.ro

56.............w...*..

esce ca s'i merula si se p6te altoi In gutuit, In carereusesce bine daca sujetult este sanetost.

Gutniuhl Fructele acestuf arbore at Insem-natatea lor In economia casel pentru dulata sibucate. Ele mal serva la facerea unut siropt multtIntrebuintata In spitaria ca medicamenta ; semin-tele se Intrebuitéza asemenea la medicamente.

Cultura gutuiulul se face ca si a perului; eltse Imultesee prin seminte si puiandri de gutut sise altoesce gutuit bunt In gutuit ordinart.

C). CULTURA ARBORILOR CU ERUCTE§I COAJA TARE

NileUlti. Acestt arbore aduce folóse °mu-lti!, cacf din hue! se estrago uleiult bunt demancare, consumandu-se asemenea si. In stareverde si uscata. Lemnult, la rendult set, este In-trebuintatt de templarT pentru mobile de luxa.

Nucult, dupe felult fructelor, se Imparte In matmulte varietatI, din cari cele mar principale sunt:

a). Nile! micsóre, rotundo si multa bogate Insucurt uleióse.

b). Nuci lungarete, eu c6ja frageta, pline demeqa si me gustóse de cat cele de sus.

e). Nile! ten c6ja tare, numite costelive, carisunt multt bogate In uleit , Ins& melult se sc6te

www.dacoromanica.ro

57

cu anevointa din cója, pentru care cuvênttsunt cautate; cu tóte acestea, lemnult acestuf feltde nuct este celt mal bunt pentru mobile, fiindtmultt mal dest i mal tare.

d). Nucl marl lunguete, soit bunt de culti-vatt pentru securile ulei6se.

Nucult prospera mal In tótefelurile de panAntkelti se ituultesce prin fructult lul, semAnandu-sede cu Um* precum i prin puiandri. Spre a ob-tine unt soitt deosebitt de nucf, se altoesce Infrun4a gi In a plicatiune. Lemnult de nuctnu este atat de intrebuintatt de têmplarl fiindtmal pu9int tare.

Alunult este unti arboreld ce cresceIn stare sèlbatica prin crangurf gi padurI. Cu t6teacestea, a sositt timpult &And i acestt arborelttrebue sh ocupe locult s6ti In cultura arborilorfructiferl, fiind-ca frut tele lul se Intrebuint6za cagi nucile; pe 1ôngacéta, din alune se mal estrage

unt felt de licuidt fórte bunt pentru masa, par-fumri i pict ira. Alunult se cultivaln orl-ce feltde pamêntd, insa, nu atat de multd In celt pré ar-gilost ; ell se Imultesce ea gi flue ult, ba chiar se

altoesce In alunl sèlbaticl, obtinênda cu a-césta alune marl numite turcescl, cu cója frageta

plina de melt.

www.dacoromanica.ro

58

Castanulii. Castanula este unt arbore ce areasem6nare cu macula mai alest celt care cresceIn partile de 31645,-4i. ale Europe. Fructele luf seconsuma dup6 ce s'aa copta In foot ; In alto partY,unde acegtf arbor! creset In multime, castaneleaunt considerate ca u leguma de masa, Intrebu-intandu-se ca cartofif la no!. Castanif reugesca lano!, daca sunt pugr Intr'unt loct cuvenitt ; In Ro-mania mica cresct In stare s6lbatica.

Cultura acestuf arbore se face Intr'unt pamAntamultii slabita In profundime, cad elt face radkinaprea lunga. Castanif se tmultesct ca i nucif prinfructe i prin puiandri gi se altoesca In inoculati-une gi In despicare, cand este a obtine untl soiadeosebita. Acestti arbore este espusti In unif anf anu- face fructe, din causa frigulul, a Ontuluf, apl6eY, etc.

Lenmult de castant este Intrebuintatt de Om-plar! ca gi lemnult de lilac&

D). CULTURA ARBORILOR CIT TRUNCHMRI §IFRUCTE DEOSEBITE DE ALE CELOR DE SUS.

Vita face tige lunga, numita gi c6rda;ea produce struguril din cari se fa e vinult, cei6ca una rola naultt ma! Insemnatti In comercia decat fructele arborilor pana aci eopugf. Vita,

www.dacoromanica.ro

59.11...m.a.............o.............,

dup6 felult strugurilor, se Imparte In IA multimede soiuri gi varietati; cele mal principal' sunt :

a). Struguril albl-verolul, cu bóbe rotunde :b) Struguril numitl córna,cu bóbe albe ver-

4uie gi lunguete.c). S.rugurif negri, Cu b6be rotundo, din cart

ise face cu deosebire vinult rogiu.cl). Struguril numitf c6rna, cu b6be lunguete

rogie gi negre.Cultura. Vita se cultiva Intr'unt pamtmtil

ugure gi cam secativt, gi cu deosebire pe acole co-,ine gi délurl cari at uft espositiune c6tre 11164114gi Résaritt, fiind-ca numal acestea pott influentaasupra cócerif strugurilor si cualitatil vinulul.

Soiurile de vio negre se plantéza cu deosebirentr'unt pam'èntt secativt, pe colino gi délurl; iarvitele, cari fact strugurf cu b6be albe-vequie gicu pelita, (epidermult) de d'asupra subtire gi tare,se plantéza in locuri j6se gi In panAntt asemeneaugure, cad acegtia rabda la umiditate gi nu muce-4esc1 lesne ca coi negri. Se procede la formareaunel vil primavéra prin milplocult marcotululprecum gi prin butait (fig. 21) sé t córde tinere, ta-late din tulpinele cele bètrane.

imultirea prin butagf se face in dou6 modurf :se taja din vreme vite tinere de unit ant cu ut,mica particica de lemnd din vita bOtrana, spre a

www.dacoromanica.ro

60

se Ostra pan ä la Ingropare, cAnd se taiä gi se 14-pädä acéstä, pärticicä de lemnt.Unt altü mod deImultire prin butagl consta In alegere de c6rdebune i tinere, cari se vorti tia In miel bucAtI,observandt a avd pe dêniele dou6 nodurY, dincari unult se va Ingropa In pArnèntt, Cu scopt dea se transforma In rAacina, i altult va remändafarä, pentru a face cäpugä, i vlästarI. Acegt1 bu-tagl, pregAtitf ast-felt, se sädescii pe r8nduri In de-pärtare de uä palrnä, unult de altu16, Inteuntpeticil de loct 'preparatt de mal Inainte gi la uä,adAncime pämä la douè palme. Dupé sädire, se re-comanda a se uda i curäti de burienl, tinèndt lo-culi tott-d'a-una Inteuh stare de curAteniäde rever-141A (udare). Cötre iérnä se sconse Ingrópá, In nisipt la unti loct apératti de frigtigi In primä,véra viit6re se sädesct la locult desti-natt pentru vie, Ingrijindt a se prägi i säpa lavreme. Pe la finele t6mnel, se recomandä, a culcatinerele vite gi a le Invèli cu pAnAntti, spre a fi a-Orate de friguM ierniI.

in anult alü duoilea, pe la Inceputulil primäve-ref, se desgro5p6, gi se taia scurtn c6rdele destinatea da vlIstari nuoI, Ingrijindt a opri pänä la donécórde pentru rodt. in ace14 timpti se puntlarad pe lôngä fiä-care turpinä gi se lega, ea c6r-

www.dacoromanica.ro

61

dele A fi5, sustinute In crescerea lor, §i in fine seIngrijesct ca §.1 In anult ftntèit.

In anult alt treilea, via este deplint format& §inu core de at a i se aplica lucrarile cuvenite latimpt, precum aierea, Aparea, plevila, adicA cu-rgirea córdelor de vlastaril netrebuincio§l, §i cer-cuitult sda lantuirea cárdelor de arad.

CInd unele tulpine se usuc5, 866 Imbarnmesct,se plantézk dup& regula de mal sus, alte c6rde.Acést& lucrare numit5, §i batu§ire trebue fácut5.,celt puçint din trel in trel an!, treptatt pentrufia-care r6zort, ca via A se prelnoésc& printulpine tinere §i s5, se tin A tott-d'a-una Inteu5,stare de rodire.

Intinerirea vie se mal face §i prin mepocultmarcotuluf, ast-felt : se vort face pe la finele ier-nel gropi In profundime ca de ua palm& §1 se vapune Intr'ènsele cate puçint gunoit bine plitre4it;peste 15-18 @no se culcil In gropl dintre cárdeletulpinelor b6tr&ne, scotènda afar& vgrfult lor cudou6 ski trel nodurl pe ansele ; In urmA se In-Wesct cu pamèntt aceste córde §i li se tai& v'èr-furile, 15sandt numal ate unt nodt din care tre-bue s5, dea capu§5, §i vlIstarl. Procedèndt ast-felt,vitele fact radkini din nodurile Ingropate §i pesteunt ant, se vort tia cárdele de la tulpinele lor §i

www.dacoromanica.ro

62

se vor Ingriji ca ma! sus. Cu chipult acesta a-junge cine-va a forma nou6 tulpine.

C6cAzuhl §i. agriFlil. C6cazult este untarborescentt stufost, ale cAruf tige cresct dincoletult rAdkinel. Fructele acestul arborescenttsunt multt cautate pentru dulcétt, 0 pentra con-sumarea lor cand sunt cópte.

Dap& felult fructelor, c6caze1e se Impartt Indou6 soiurl bine deosebite : Itt c6cAze cu fructemid galbuie 0 ro§ie, §i In agrie, carl sunt fructeDial marl, avêndt. epidermult (pelita de d'asupra)grost 0 pufost §1 care se Imparte In d.oué varie-ati, cu fructe galbuie §i ro§ie.

05cazult cresce mal In orl-ce p&mèntil, numal0, nu fi5, pré argilost, 0 nu cere multe Ingrijirl Intimpult vegetatiunel.

Propagarea sét Imultirea cédailor se face prinbuta§l ea 0 vita, sét prin buta§1 cu rd6cinA,, des-lipindt din tulpint, ramuri cu IA parte din rld6-cina, cari se plantézt, rogulatt pe r6ndurl. Estebine a i se da 6re-carl Ingrijirf,, precum a taia dela tulpin4 ramurile 'Aran°, spre a Inlesni desvol-tarea color tinere.

Smeura. Smeuya este unt arborescentt prémict, care face fructe de- forma dudelor; acestefructe sunt multt autate pentru dulcétt, 0 pen-

www.dacoromanica.ro

63

tru preparare de siropurl r6corit6re, servindt §i camedicamentt.

Acestt arborescentt prosper& Inteunt pAmAnttcam u§ure , cu uá espositiune deschisa spre Mé4A,-

§i nu cere multa Ingrijire, ci numal a tAialuna lul Marte ramurile cari at datt fructe, inle-snindt ast-felt crescerea altor ramuri, spre a facefructe multe, bune §i frum6se.

imultirea se face primavéra prin butagi, capentru c6cazt.

Fragit Fragil sunt plante ierb6se §i vivace,ffic8ndt tige scurte §i fructe ce sémèn5, multt cucele de smeur i cari se Intr ebuintéza pentru mas.

Acésta plantä, dup6 felulti fructelor, se Imparte§.1 (Musa In mal multe soi un, ce se deosebesct dui:06cul6re §i marime. Unele din acestea, numite¡unI, cresct In stare sèlbateca, fact fructul micü§ilunguett §i nu sunt atAl de plAcute ; unt altt soitsunt fragiI, cari fact fructe marl ca ap§unele, deunt ro§iu frumost §i de tint gustt plAcutt.

Oultura. Fragil se cultiv5, lntriunt1 pAmènttbogatt lu gunoit vegetalt; se procede la Imultireprin sèmènt& §i buta§I cu rAdècina.

imultirea prin s6m8ntA se face ast-felt: se alegtfructele cele mal frum6se §.1 bine c6pte, se gram&In ap& §1 se spal& de mal multe orT, pan& se alegt

www.dacoromanica.ro

64

semintele, dupe aceea se scotd §i se punt a se svèntapu9ind. Dup6 ue s'a preg&titd sem'ènta, se alegeund peticd de locd In gr&clina, se mèruntesce pa-m6ntu1d §i se sémèna pe r8ndulete; In urnal seIndl ésa pamèntuld pu9ind §i se sapaa timpuldcuvenitd.

imultirea prin buta§I se face desp&rtindd tigelecu parte din rad6cinI §i plantandu-le Inteundlocd preparatd; ast-feld obtine cine-va fragl totda§a de bine ca §i prin s6m8ntA.

Fragii Ingrijiti bine, sApati, udati si plivitl deburienI, pott da pan& la dou6 recolte pe vérk. Sprea obtine fragI continu, se recornand, ca la fiA.-care4 sétt. 5 anI sá, se schimbe 1ocul, procedèncld prinplantare de tige tinere , §i póte cine-va fi sigurdtotd-d'a-una cd, va obtine recolte frum6se.

Duduhl. Dudult putemd g.ice este un d ar-bore luxosd, fiindt-ct, cu frun4ele séle se nutrescdvermil de !Atase, cari producü materia de acela§Inutne, ce serv& la facerea hainelor de luxd. Ase-menea, dudele ce face acecta arbore se Intebuin-tézk In alte ph.xtt ale Europel la prepararea unuflicuidt, de uncle se aduce In sacie, spre a servi carachid de luxd pentru masl.

Duduld, dup6 feluld frunçlelor §i ald fructululse Imparte In dou6 mar! soiurf : In du1 cu fructe

www.dacoromanica.ro

65

negre §i In (hull cu frficte albe, ce AA-care se sub-Imparte in mal multe varietatl.

Cultura dudulul se face in orl-ce pamntill nu-mal A nu fi a pré argilostt §i sit nu ail& a situa-tiune j6sa; se procede la imultire prin s6nfènta, ra-murele §i puiandri.

imultirea prin s6m8nta se face ast-felti : se jamure bine cópte, se alegt ca fragil prin spélare §ise s6m6na, pe rènduri Inteunt petict de pamOnt6bine muncitO in profundime.

Imultirea prin ramurele se face ast-felt : se taiape la finele iernel ramurele de du.dt drepte, de v'èr-sta de und ant, §i se Ingr6p5, de-IA-cam-data inpachete (manunchl) la unt loca bine adapostitd, la-sandO v'èrfurile afara. Mal tallift, In luna lul Mar-tie, se plantéza pe rêndurl In §entulete.

Imultirea prin puiandri se face primavéra, plan-tandt di,* micl luatl d'aiurea In gropl facute dinvreme. Sc6terea puiandrilor se 'Ate face chiartórnna, ins& atuncl trebuescA pastrati 'Ana In pri-mavéra la unt locCadapostitt, unde se ingrópape4i§ft §1 pr6 apropiatl unult de altult. Se reco-manda a face plantarea mal nainte de a se paneseva in mi§care, adica campe la Inceputula lunellul Martie; in urma se ingrijesce ca orl-ce arbore.

Cand unil din du41 nu dal frung.e burle pentrugandacl, se pott altoi In inoculatiune §i despicare,

5

www.dacoromanica.ro

68

fackidu-I cu ac6sta A dea fruntje mat bune. lintdudt altoitt ja IA erescere ma resfirat5, gi. frun4ase p6te culege mal lesne.

La culegerea frun4el este de observatt A nu sefac5, In resOrt, adia s5, nu se ja ramura de vêrftgi s5, se trécl prin mftna ditre baza, cad acésta va-t6m4 muguragil de la subti6ra foilor; este mal bineea frump' E45, se culégb. In lungult ramurel. Ase-menea, cand se culege frun4a nu trebue a se rupedin ramurl, cad cu acésta se aduce mult& v5i6maredudulul. intro altele, se mal recomand& a nu cu-lege frump, de pe dudt continut In totl aniY, ciInteunt ant s5, se cu1ég5. gi In altult nu; ba chiarse recomand& a nu lua t6ta frumja, In cb,t ramuriledesbrOcate A fi.d. In suferintl. Acestea sunt lngri-jirile cele mal principale pentru a tine dullil InbunA stare.

RECOLTAREA *I CONSERVAREA FRUCTELOR

Recoltarea séd curegerea fructelor se face candaunt bine c6pte gi cand epidermult doblndesce co-lorile ce i sunt proprie, adic& : rogie, mohorite ,gOlbi6re, versluie , etc. Se procede la recoltareafructelor potrivitt. cu Intrebuintarea lor; candvoimt ea fructele sh serve ca provisiunl pentruiérn, culegerea lor trebue s5. se fad, cu mana,In&ltandu-se la ramurl prin ajutorult une! sari ;

www.dacoromanica.ro

61

iar cand este a se estrage rachia din prune, villadin mere etc, atunci se bate pomulft cu prajina,ca fruetele A calla g'i sa se culdga mal lesne. Cu-legerea fructelor cu mane, are de scopti de a le feride vat6mare, acesta fiinda mi4ilocu1a cola mal si-gura spre a se conserva bine. La din contra, ba-tênda pomula cu prajina ga scuturandu-la, fruc-telo ajungt sa fik lovite, Intepate gi sdrobite, dincare causa se strid Indata.

Pentru fructele Cu c6ja tare, cum sunt nucile,nu se cere multa ingrijire la recoltarea lor, ci nu-mat a le bate cu prajina cand se desghióck de cójaverde; se cur* gi se alega nucile din cojl, se punüpu9int la s6re 3a sk se usuce gi dupi aceea se puntspre pastraro la una loca bine aerata gi uscatt.

Multe din fructele arborilor se consuma tott Inacelaga anotimpa, neputêndu-se pkstra mal multa,esem : ciregele, merele, perele v6ratice gi chiar dincele tomnatice; altele din contra, ca sa se pkstreze,trebue mal ant6b1 aduse Intr'ua alta stare, ca opkritesét afumate, esem : prunele, caisele etc, sét numaiuseate, tkiandu-le felif gi uscandu-le la s6re, esem :merele, etc.

Frun4ele carnóse, cum sunt merele g'i perele, nue Indestula a le recolta cu mana, pentru a se pa-stra gi a servi ca provisiuniKle iérna; ele mal ceraInd uk ingrijire, aceea de a fi puse la una lac*

www.dacoromanica.ro

bine aeratt i uscatt, feritt de caldura i Mgt.Ca sa, se p6ta face acésta cu t6ta ingrijirea ceruta,se procede ast-fel: se agép, fructele unul cate unulcu c6da In sus gi puvint departate Intro ele pe pa-turi de scandurl, observandt ca sa nu fia, vre-unastricata atu-gl-de-pu9int, ciici una causéza vath-mare la mal multe; dupe ce s'a pust unt rênda defructe se Invelesct cu paie bine uscate gi curate;pe urma se procede din nuot ca mal nainte.

Pentru acestd sfèrgitt se fact adesea polite descandurl pe cari se agé45, fructele; asemenea seagélai In cuti6re marl &cute lnadins, de ua palmade Inalte gi lung dupe voia, In cari se agNa fruc-tele tott in chipult de mal sus. Age4area se faceprea lesne, mai alest cand provisiunile de fructesunt In mica cuantitate.

Dup6 cè cind-va a, regulatt fructele In modulepan& ad espust, sa mal recomanda ca din and Inca.nd sa se caute fructele gi 81 se yap, daca at In-ceputt a se strica din ele, in care cast trebue a In-latura pe cele stricate, cOd, lasandu-le, vatéma, vi pecele-l-alte.

www.dacoromanica.ro

69

DESPRE FORMAREA IINEI GRADINIDE LEGUME

Plantele cresct §i. se desvata din sucurile cecontine pa,mtntult ; grä.dinarult dar trebuearunce privirile asupra pkro'èntuluI §i, prin cuno-scintele see, sä. aprecieze starea lu1 de fertilitate ,

celt pu9int din punctult de vedere flsict, inläturandanalisele chimice , cari nu se pott efectua de catprin ajutorult sciinteI numitä, chimief. Ca sä, tindàcine-va la resultate bune In formarea unel grädinide legume 866 de plante potagere, urméz5, casa, Insu§éscä, conditiunile urmAt6re :

a). Locullì trebue sä, fià cat se va puté in apropierede cask flindt trebuintäimaI In ate çlilele a intra Ingradinä, i a pe ocupa cu cultura plantelor ; apoitrebue sà aibä, uesposiiune cam spre sä, flä,

deschist In Wee partile §i. s5, nu fia In apropiere delocult unde se strInge gunoit séü de alte locuricari product mirosurl grele, cacI acestea influen-

www.dacoromanica.ro

70

t6z5, asupra plantelor, dándt legumelor gusturf ne-placute.

b). PánAntult trebue sà fib, curatt §i O, nu fi fosttpe dênsult gunoit de grajdft, cocina de porcf, sétvre-unt la& státátort; elt se mal p6te cun6scedup5. col6re, mirost §i pipaitt; In casult cand ar fiservitt la vre-ua destinatiune din cele dise mal sus,atuncl trebue a alego unt altt loct.

Mara de acestea, panAntult trebue sá, continauá, dosa ceva mal mare de mina (nisipt) §i proapuçinä argilá §i calcarit; calad lusa va lipsi vre-unadin aceste partf, i se va adAoga, transportándt dinaltá parte pamèntt care contine arina sét cal-carit ; pe urma se amesteca sét se Impra§tie, sesapa cu casmaua Ose las& espust ploilor §i vêntu-rilor, cari fact a se Imbunatati f6rte multti. Ast-felt de luerárl se facfi de ordinart de cu tánanapentru primávéra.

Cand pámêntult Insu§esce conditiunile cerutepentru gradink se procede lá, Inchiderea el.

Inchiderea grfidinel se face In mal multe mo-durl : prin ,gardurf obicfnuite de nuele, de scan-durf sét de márácinf ; Insà din puntult de vedereeconomict ç tott-d'ua-datá plACutt vederelse recomanda ca ua grádina sa se Inchidá cugardt vit.

www.dacoromanica.ro

71

GARD1J VIII

Garda vit se numesce acela ce se face cu mielarborel plantatI fórte dest de giurti Impregiurulftuntil loct, unde, prin4endt radecinf, traesct i ve-get6za multt timpt. Arborault colt mal bungtspre a forma unt gardt vit bung' de aperare estemaracinele numitt paducelt, cu foile spintecate Intrel sée cincl lobe (Impartirile unel foi), de untverde Inchist 0 care face florl albe. Spre a formaunt gardt cu asemenea maracini, se scott de prinpadurf, pe la Inceputulti primaverel, maracinT tineride cate ant ant; In ace1a0 timpt se fact §entuleteImpregiarult loculuf destinatt pentru gradina, In-teua largime de 2 palme adancime de 11/2 palma.Se procede la plantare de maracini In §entulete pedou0 rendurI 0 In departare de ua palm& unultde altult; In urma se astupt, cu pamentil 0 se In-grijesce a se sap, In afara 0 In antrult gradind de2-3 orl pe véra. Mud se va IntOmpla ca unit dinmaracinf sa se usuce, se pott Inlocui cu altil.

Unt gardti vit se face 0 prin mi4I1ocu1t buta-ast-felt : se tale, ramurf drepte de mrtracinf

tinerl, de grosimea until condeit, 0 se plant6zpedone rendurl. Peste unt ant, and maracinil atluatt 6re-care desvoltare, se Incepe In primavért.

www.dacoromanica.ro

72

tunderea gardulul cu fdrfecile (Fig.25) de am '6ndou6partile ramurelelor multt crescute In afark precum

culmealor. Acésta lucrare are de scopa a opri cre-scerea resfirata a maracinilor §i a face ca faraurelelesá crésca In antru, spre a deveni pi/TWA des6.

Fig. 26.Fig. 25.

Ast-felt se va urma regulatti cu tun.derea gar-dulul vit de dou6 or pe antI, t6mna ç1 primavéra.

Tunderea se va face In, linia drépta §i regulatOpan& la 4 Ea 5 anI, and gardula ajunge la Ina-timea de 5-;--7 palme; dup6 acestA timpd este de-stult a se tunde numal primavéra, ca gardult1 sapastreze tot-d'a-una ná suprafaça verticalk pro-cum §i ná culme orizontalk (esem : fig. 26).

www.dacoromanica.ro

73

Tint gardt vit bine Ingrijitil cresce f6rte desilIn antru gi nu pott p6trunde printr'ênsult pasertEA.& alte anituale. Tott In timpult pe cand se plan-téz& maracinii, este bine a planta din distan. Indistan, gi poznI neroditorl, precum salcaml, plop!,etc, mal alest In partea despre Nordt gi Rösaritt,apörandt cu acésta plantele legumin6se de vêntu-rile red, cari batt de cötre aceste 041. intre al-tele, este bine a se face unt gantti de giurti Impre-giurult gradinel pe din afara, ca paserile çi altenimale sa fi a Impedicate de a se apropia gi a pe-trunde prin gardt.

Dup& ce s'a terminatt cu Inchiderea gradinel seprocede la lucrarea pb.möntulul, care se face prin

deosebitelor instrumente.

INSTRUMENTE DE GRA.DINIRII

Ca sa cultive cine-va plante de gradini, are ne-voiä de instrumente. Cele mal principale gi absolutttrebuinciöse unul gradinarft sunt cele urmatöre :

Sapa, care este instrumentult1 celt mal comuntci utilt ; cu (Musa se serva la sapatea pamOntulul,precum gi la mogoroitult sétl cuibaritult plantelor(ridicare de pamêntt pe lông& radécinl).

Casmaua. (fig. 28), intrumentti proa utilt pen-tru Intörcerea paniêntulul de la ua adancime malmare, lucrare ce nu se pdte efectua cu sapa.

www.dacoromanica.ro

21)-iila, sal:4 Ingust& (fig:27), este instrumentiiuta pentru pr4itu1t plantelor puse pe r6ndurl

74

./ ,v,/

(Fig. 27). (Fig.-29).

prea apropiate, esem: cdpa, morcovii, p&trunje-lula etc.

Grebla delemnil. (fig. 29), instrumenta destinatta potrivip5.mêntu1tI In tarlale i a Inveli sgmêntele.

Tdvdlugulii (fig. 30), instrumentti cilindrict, ce seface de lemnt séiA de pétra ; elti este utilti pentrupotrivirea i Indesarea ptraêntulul In tarlale; acé-

www.dacoromanica.ro

AA lucrare are de scoptde a pAstra ume4éla O.-mAntulut. l'Av&lugult seconduce de unt omt §ichip de duct &mil andestel grog&

75........................../........

(Fig. 31).

Fig. 30.136ba (fig. 31), instrumental ce servA pentru trans-

portt de gunoit §i pAmèntt vegetalt , spre a sepune:pe tarlale.

Stropit6rea (fig. 32),instrument util pen-tru udarea tarlalelorCu sem6nt,turf.

Saditorul 4 (fig. 33),waft felt de 1êru§11destinatt a face gA-urlIn tarlale, In callse skim plAittutele.

Pe lông5, aceste instrumente mat stint de tre-

Fig. 32. Fig. 33

www.dacoromanica.ro

76',-------

buiì454 lopata de fer it, pentru ridicaxea panAntulutdintre tarlale; furea de fIrii, pentru punerea degunoift In straturt, §ì fanghióra, pentru facereade rèndurt drepte.

LI7CRARILE CE SE SUCCEDt IN GRADINA

Prima lucrare ce se cere pentru u5, grädin5, estede a Imparti intinderea de pAanAntti. In tarlale mar!,printre cari se va lasa loct de petect ca la 1 palmede lArgime; aceste tarlale se vortl desparti fiA-careIn razóre mat miel, potrivitt cu cuantitatea des6mèntl ce voesce cine-va a sem6na. LAtimeartaórelor va fi pft,n4 la 6 palme, spre a se putéintinde ea mama de IA parte §i. de alta, pentru asmulge burienile ce creset, printre sem6natura.

RAzórele trebuescil a fi terminate prin linit drepte§i a avé printre ele mid potecute de 2-2 1/2 palme,lucru ce se p6te face lesne cu fr&nghiára. Spre atine potecile curate ci a cresce burient pe dènsele,este bine a pune pe ele nisipti mare séll petri§A.

Dupa ce local s'a ImpArtita asi-felil, se pro-cede la Int6rcerea panAntulut prin casma §i lam6runtirea lid, apot se Inl&turA radkinele ci pe-trele ce se gasescd In razóre, spre a nu aduce pe-dic& la desvoltarea plantelor.

Cana pan.i'e'ntulti ar fi nuot §i d6 IA cpalitate

www.dacoromanica.ro

77

inferi6ra, este de trebuinta a-1 adaoga pam'énttvegetalt, numitt §i pam'entt dulce, ce este com-pust din resturl de plante putrelite. Unt ast-feltide pamèntti se cauta aiurea §i dupa ce se gasescese transp6rta §i se pune pe raz6re, Cu scopt de a leImbunatati. Adesea gradinarii prepara el Insi§luna felt de gunoit In modula urmatort : strIngtInteua grdpa frunçle de arborl §i de alte resturlvegetale, punt intr''ensa unt stratt de frun4e§i altult de pamêntt §i a§a mal departe, pana vineIn nivelt cu pamèntult gradinel; In urma Ingri-jesct a-lt uda adesea, ca sa grabé.sca putreçlirea,contribuindt la acésta §i caldura ce se degage dinfrunile. Peste unt anti, dupa ce putreçlirea s'a fa-cutt, se sc6te §.1 se amesteca bine cu grebla; dupaaceea se Intrebuintéza la gunderea raz6relor, amise apropia timpult de sem6natt.

SEMÉNAREA

Cand primavéra a sositt §i raz6rele sunt binepreparate, se procede la sem6nare. Inainte de a e-secuta acésta trebue a Ingriji ca s6mônta A fiabuna,p1M6,, sanèt6sa §i bine c6pta.; pe lônga acéstase va observa sa nu ab& sbarciturl pe Misa, nielvre-unt semnt de stricare. Numai In conditiunileacestea u& sèm'enta este bulla, daca lusa nu esteprea vechia.

www.dacoromanica.ro

78

Cea mal mare parte din seminte se s6m6n5, dupáce mal Ontélt se scott din tecutele lor, esem : fa-solea, mazArea etc.

Ca na s6nintO sO IncoltáscA cur8nd , se p6tegrObi germinatiunea, tinêndu-o In ap5, statutá dela 10-24 ore; In urma se sc6te, se usuch, pu9int§i se sém6nO.

Se admite ea regul5, general In privinta se-mêntelor a ele facT mal multe radieele (mustatl)la rAd6cin5, §1 le merge mal bine cand se sém6n5,Intfunt pOrnéntt dulce, ea celt de grldinO, carecontine multe resturl vegetale ; §.1 cA, din contrafaca mal pu9ine radicele intiunt pArnêntt malforte.

Cii,nd gradinarula are intentiunea de a sadi plan-tutele, trebue a semèna Intiunt petict de p5,-mntt bine preparatt §i udatt la vreme, ekel euchipulti acesta s6m8nta la u5, desvoltare mal re-pede §i plantutele fact radicele mal multe, princari pott sl absórbá sncurl din pOnAntt.. 17nt a-semenea loct ja numire de asaclniid.

Modula de sem6nare variéza dup6 felult plan-telor, mbzimea semintelor §i dup0 delieatetea lor.

Sembiarea pe renduiri. Plantele ele trebuescOprO§ite de burlen!, precum : mazarea, morcoviI,etc, se sém6n5, pe r8ndurl.

Semgharea in eui6ii. Felult acesta de sem6-

www.dacoromanica.ro

79

nare se face pentru cartofl, castravetl, etc; acesteplante se sémdn& §.1 se Invelesct, iar mal tarp sesap& §i se cuib&rescil.

Seranarea prin imprktiere. Acésta se face a-desea pentru semintele micl, esem: patrunjelult,l&ptucile §i In genere tott ce se sém6n& In a-sadnita.

SEMÉNAREA DE TIMPITRITJ.

Gradinaril cu cunoscinte de cultura plantelor,caut& a alerga la migil6ce de a obtine legume detimpurid. Spre a ajunge la una atare scopt, tre-bue a economisi caldura natural& care se degagi&din p&mêntt, 861 a o transmite artificial s6méntelorpuse Intensult.

Ca s& obtin& cine-va legume de timpurit, n'arede cat a m&rgini unt petect de locti la u& parte,leng& unt zidil ap6rata de vênturile reel §i bineespust la lumina §1 aldura solark

Admitemt a locula are u& lungime de 2 1/2stanjenl §i largime de 1 1/2; se va s&pa Osc6tep&mèntA pan la profundime de 4 palme, dup&aceea se va Inchide de tete partile, lasandt parteadespre Nord mal ridicat& §i cea despre 1164.&-ç1i nIaljos, iar pe d'asupra se va Inveli cu giamurl fixateIn ciurciuvele (esem : fig. 34).

www.dacoromanica.ro

80. ..

Fig. 34.

Mica cladire In cestiune , numit& gi sera, seface ast-felt ca Invelitörea s6, fi5, inclinatA, cötreMé46.-4i gi Resaritt, Cu scopt ca semönnurile carise fact aci sA, profite de lumina gi caldura solará.Ciurciuvelele trebue 85, se OM deschide cötre mitp-locult 4ilei,, and este timpult frumost gi a se In-chide séra, and se face frigt.

In antrult acestei clädiri se agé45. scanduri Inlungime, spre a forma polite late pe cari trebue ase pune Mite cu pamöntil ; In aceste Mite sesémöna cAt de timpurit seminte de legume g'i floe,gi In urmbi, dup5, ce s'al' formatt In plantute, sesAdescti.

In timpt de gert mare se bag4 gunoit de caltIn antru pe sub polite, fiind-ca acesta ajut5, ladesvoltarea alduref, atat de trebuinciósa Incoltirei -semintelor gi cresceref plantelor. Asemenea estebine a se pune gunoit de cat de giurti Impre-

www.dacoromanica.ro

_giurtt afar6, pe 16ng5, p4retl, spre a pAstra §i malbine aldura din Matra.

Unt peticti de loct, Inchist ast-felft, servescepentru mal multl anl §i se póte obtine dintr'Ansultlegume cat de timpurit, pana and timpula sedeschide afara pentru sem6natura.

SEMÉNAREA PE STRATURT

Sem6narea pe straturl se face cu scopt de agrabi germinatiunea semintelor. Este cunoscutta orl-cine are vite dispune c6tre finele prima-verel de a gramada óre-care de gunoit §i cachiar In lipsa Ila póte transporta d'aiurea ; se sé-m6na pe gunoitl dup6 ce se va prepara In modulAurmatorá : se va punegunoiulA la un i) locti espusala lumin5., se va potrivi §i se va batatori bine ;dupa acésta se va pune d'asupra lul wat strattsubtire de pam6ntt u§ure, pe urm§, unii altì . strattde panAnta de gradina In grosime de 8-12 de-gete, In care urméza a sem6na. Déca gunoiulti arfi nuot, ceea-ce face ca §1 cald ara sa fia mal mare,atuncl stratult depamOntt de d'asupra se va punemal grosil §i la din contra mal subtire. Pe stratultde pam6nti1 preparata ast-fela se va sem6na detimpurit §i, (lupa ce semintele at devenitt plan-tute, se vorti sadi la locult cuvenitt.

81

6

www.dacoromanica.ro

82*.Se mal ajuta Incoltirea s6mèntelor de timpuriA

gi Intealttl modt : se face u& gr6pa In gradilla, a-dalle& de 4 palme g'i larga dupa voia, pe unt loctespusti la s6re; se pune gunoit nuot intr'ènsa, peurm& unt strafil de fol uscate de arborl, se po-trivesce bine gi se Ind4sA cu picidrele cat de tare,pan& cand nu se mal simte ca este afInatt. Acestestrate, ageslate ast-felt, trebue sa fi& mal jos desuprafa9a pamêntulul pana la 10 degete, ca sa sepita pune d'asupra uni1 stratt de panAntti ugorkbine m6runtitt, In care urméza a sem6na gi caruiai se da u& forma rotunda, egit& In sus ciitre su-prafa9a. Daca gunoiulti pust in gr6pa este vecbiti,se va procede la sem6nare numal de cat; iar d6c1va fi nuok mal cu gma de cal, se va sem6na ce-vamal tarolit, pentru a se micgora puterea caldurel.

ADXPOSTIREA 1 TJDARE1 SEMINTELOR

Dupe ce s'a facutt sem6narea, fi& In gradinitesét sere, fi& pe straturl séd alti-felt, este de tre-buinta a lngriji ca semintele se fi& ap6rate defrigt. Adapostirea se Oto face lesne, punèndt dindistant& in distanta pe sem6naturi junikatl de cer-curl sét de nuele, asupra carora se volt pune ro-gojinl subtiri, ca sem6naturile O, fi & ap6rate deracéla noptil; aceste rogoji6re se vorft da la u&parte In timpult g.ile1, cand este frumost. Rogo-

www.dacoromanica.ro

ss

ji6rele se fact, urgindt sfért, su teit In care se vabate paie de secara sét de grafi. Ele sunt de maretrebuinta until gradinart, cad serv& pentru od&-postirea semintelor Impotriva frigulul.

'Harm semfinkturilor este de mare important&inteu& gradint., mat alest In timpt de seceta ; u-darea nu trebae s& se fact. nici prea multt niciprea puçirkt. In timpult verei se va uda mal dest,§i cu deosebire cötre séra, fiind-c, de s'ar uda di-minéta, caldura solar & svfint& curönd umespla §iint&resce p&mèntult. In prim&vér& udarea se vaface cfitre mitlocult 4ilef, iar tömna, diminéta ;urn:Ana in contra, noptile récorése aduct bruma§i causéz& v&tömare micilor pl&atute.

SIDIREA

Semintele puse de timpurit in rtsadnitA, dupéce at ajunst In stare de pltatute trebuect smulse§i stdite. A césta se face c&nd timpult este frumost§i and pliintutele at luatt u& desvoltare de a-junst. Se procede la sadire du/A ce se preparl malAntgt tarlalele bine; dupl aceea se Incepe Mr& In--tirçliere smulgerea cu incetult a tinerelor plante,cari se transpört& la locult de plantare, unde li serupe puçint din vêrfult r&déciérelot ; pe urm& sefact Ourf In pam'entt, la distante ecuale, prin

www.dacoromanica.ro

84

mi41locu1a saditorulul (fig. 33); dup6 aceea se punecate-ua, plantuta In fia-care gaura, pana, In coleta%se apasa pamêntult cu saditorula In giurula plan-tutel Intr'una moda circulara si se urméza cu u-darea pe data.

Plantutele sadite se desv6lta mal bine de caldéca lasa pe loca, fiind-ca se a§645, departeunele de altele. Cand voima de esemplu ca pa-trunjelula sa a creta, laptucile invelite etc, n'a-Tema de cal sa le sadima. Sadirea este de neapé-rata trebuinta a se face tot-ea-una §i Cu ata malmulta pentru plantele destinate a da s6mênta,,precum §i cand cultivama seminte aduse d'aiurea,cacI cu modula aceda se reproduce tipult plantel;la din contra degeneréza, §i se apropia din ce In cede starea sebatica.

CULTURA. PLANTELOR POTAGERE

Plantele cultivabile In gradina se pota Imparti,dup6 deosebitele partf cari se consuma de d'Ira.orna, In patru sectiunl :

Plante ce se cultiva, cu scopt de a obtine ra-ddcinl, esem : morcovil, guliele, sfeclele, br6jbele,pastarnacil etc.

Plante ce se cultiva, pentru tige, fol §i florr,

I) CkdeU este portea tare desparte Andas de tige:

www.dacoromanica.ro

85

esem sparanghelult, ldptucile, spanacult, cono-pida, anghinara etc.

e) Plante ce se cultiva pentru pastaje §1 granateesem : mazarea, fasolea, bobult etc.

d) Plante ce se cultiva pentru fructe, esem : ar-deiult, castravetil, patlagelele, bamele etc.

EspunMdil pe scurta cultura gcestor plante,vonift incepe prin cele cari se cultiva pentru ra-dtcinl.

A. PLANTE CE SE ouvrrat. PENTRURIDÉOINELE LOR

liorCOVulii. Morcovull este planta bisanu-ala 1); radtcina lul are ua mare Insemnatate In e-conomia casei, IntrebuintIndu-se ca aliMenta pen-tru omt. Se afla mal multe soiurI : morcovft co-munit §i morcovt scurtt, grosciort §i ro§iu, nu-mitt §i morcovt de Holanda ; cultura acestul dinurma soit este recomandabila, flind-ca cresce malcur&id,este de buna cualitate §i de unt gustt pla-cutt.

Morcovult se cultiva Inteunt pamèntt bunt,u§ure §i bine slabitt. in profundime. Primavdra seupa panantult cu casmaua §i se m6runtesce bine,

1) Anul admita vorba, de bisanua ld pentru plantele ce vegetallu pdanêntìt prtnl la 2 ami i in urnart I§I dad recluid, precumAi vorbavivace pentru cele cari vegetad, pita. la 3 axil.

www.dacoromanica.ro

86

ca morcovult sa póta lua IA crescere dreptt In jos,iar nu furcatt, ceea ce se Intampld and plimn-tult este bulgarost. Se sém6na In luna lul MaiApe rAndurl drepte, depArtate unele de altele pan&la 1 1/2 palm& gi adancI pana la 2 degete; pe urmase Invelesce ugure gi, se uda. °and plantutele demorcovl at crescutt de unt latt de mana, se In-.cepe smulgerea burienelor ; mal tarp, and atluatt u5, desvoltare mal mare, se procede la smul-gerea morcovilor mid, lOsandt pe eel mal bine des-voltatl, g'i In fine se Ingrijesce la timpt a se cu-rats, de burienl. Cötre tómna, se tundt foile g'i sedat la vite, iar pe la finele acestuf anotimpt se In-vAlesca cu govart ski paie, ca 0, nu se vateme defrigult iernel.

In alt duoilea ant, cötre primavera, se desva--lesct de paie, se sap& la vreme gi se Ingrijesct cagi In anult d'anteU. Care tómna, cand morcovilat dobanditt colóre rogiatia, se Incepe smulgereaséü sc6terea lor din pamêntt gi se punt In nisiptla unt loct adapostitt, spre pastrard ca provisiunepentru iérna. in genere se recomanda a nu se In-tailia sc6terea morcovilor din panAntt, cacl la dincontra devint lemnogl, crap& gi nu mal at nicl-umlgustt.

PliStiirnitetarl. Pastarnacult are asem6nare

www.dacoromanica.ro

87

eu morcovulti, cu deosebire eá rad6cina este de co-l:5re alba ; 1316 se Intrebuintéza In cuhnia pentru ada gustai bucatelor.

Cultura pOstarnaculul se face tota In aceleagconditiunI ca §1 pentru morcovt, Insa elt are fa-cultatea de a cresce mal curènd, in cat póte de-veni planta anual& cand se sém6n61 de timputit.

Pentru a obtine s6mènta de triorcovl séa de pa-stArnacl se recomanda a se- opri cate-va rad6cinidin cele mal bine desvoltate, a li se rape foile §i ase Inveli cu paie, ca O, nu degere; séti se plantézaprimavéra din morcovil pug ca provisiuni, caridup6 ce Infloresct §i li se c6ce s6mènta, se ja acé-sta §i se pune spre pastrare pana la ua alta sem6-natura.

(luna. Gulia se Intrebuintha In economiaeasel ca §i morcovuM. Galia se deosibesce de brojba§i sfecla prin gustult el dulceagd, prin capatiórarotunda din care cresct foile §.1 prin colórea vio-leta. Sunt mal multe soiurl de gulil : violete marl,dise §i tomnatice, §i gulii miel timpurii.

Guliele rie cultiva Intr'unt pamêntt mal multanisipost gi muncitt bine, In profundime pana la ua

Semènarea se face mal ant8it In rasadnita,dupe aceea se sadescil §i se lngrijescA in timpublvegetatiuner cu udarea curatirea de burlen! §1

www.dacoromanica.ro

48

Apana la vreme. Guliele se scotd din panAntdt6mna, cand ad ajunsd In maturitate; Intarilianddcu recoltarea, capati6rele perdt din gustuld lorplacutt gi In acelagl timpt fecula (materia albadin antru) se preface intr'ua materia tare.

Foile de gulil sunt considerate ca und bund nu-tre-Vi pentru vacT.

Brojba. Brojba are asem6nare cu sfecla al-ba, gi se Intrebuintéza ca gi gulia, bis& nu atat demultd, neinsugindd cualitatile cerute pentru pian--care. Acésta planta se eultiv& gi la campd, mal a..lesd pentru hrana rImatorilor.

Sfecla. Sfecla lace rad6cina carn6sa gi deud, col6re rogiatica; ea se Intrebuintéza ca alimentiiIn economia casel, In stare c6pta séd férta, prepa-raba cu o9etd gi unt-de-lemnd.

Cultura sfeclelor se Lee Intr'und pd,m8ntt bo-gatt, muncitd In profundime gi bine méruntitd.Se sém6na In rd,sadnita, de linde se sc6te mal far-4iü gi se sadesce la distante de cate 2 palme, gi Infine se Ingrijesce In timpuld vegetatiunil ca gi gu-liile. La sc6terea sfeclelor, pastrarea lor gi obtine-rea semèntel se procede ca §i pentru morcovl.

Ridichia.Ridichia se consuma de ctitre mil

www.dacoromanica.ro

89

In stare cruda cu. sare. Dupe voluma çi colóre sedeosibesce In done marl sectiunf ridichi mid deprimavéra, numite gi de lund , fiind-ca cresca Intimpa luna gi cate-va 4i1e) gi In ridichl maride tómna.

Ridichile de luna. se Impartt In dou6 varietatfprincipale : In ridiehl miel, roiï, cari sunt rotundegi lungarete, gi In ridichl albe. Ridichile de tam&se Imparta In mal multe varietatl : In ridichl grif,(numite i negre), violete i albe.

Ridichile de luna se graft& In rasadnita, Inluna luf Februarit, la unit loct ap6rata de frig!,procedénda la semènare din 10 In 10 4ile, panaclítre finele primaverel; ele trebuesca udate latimpt gi, dupa ce at luatt uä desvoitare 6re-carese sadesca gi se Ingrijesct a se uda gi curati de bu-rienf. ProcedAnda ast-felt, cultivatorula va obtineridichl continua tóta primavéra gi véra obser-6

valid& numal a nu Intarçlia sc6terea lor din pa.-mênta, cad la din contra partea carnósa se Intl.-resce gi se stria.

Ridichile tar4if marl se pota sem6na In luna lufIunia gi niel-de-cum mal de tinapuria, cad almin-terl cresct iute gi Infloresca, iar rad6cinele iaa uhdesvoltare uritá, deveninda In antra poróse ca bu-retele.

Spre a obtine semènta de ridichf de luna, se

www.dacoromanica.ro

90

scott din tigele cele mal frum6se §i se plantéza laua parte In gradina, apol, dupa ce Infloresct §ifactsem8nta, se iat §i se punt spre pastrare; cAst pen-tru varietatile de ridichl de t6mna, se procede ca§i pentru morcovl, gula etc.

Telina, Telina este ua plantabisanuala, earese cultiva mal multt pentru radkinl, ce se In-trebuintéza la bucate, precum §i la muraturl.

Telina se cultiva Intr'unt pamöntt bunt si m6-runtitt In deajunst. Semönarea se face In rasad.-ni. In luna lul Aprilit §i, dup6 ce plantutele s'atdesvoltatt, se sadesct In departare de 11/2 palmauna de alta §i In urma se Ingrijesct cu udarea lavreme, precum §i cu saparea.

Cand telina este apröpe de a ajunge la cea dinurma desvoltare, trebue a face ca rad6cina s fiá,

mal alba, rotunda, frageta §i,placuta la mancare;pentru atare scopá, se recomanda a i se lega foile cuteit, nu a§a de strInst, de pe la jum6tatea tigelor,precum §i cötre vörft ; dup6 aceea .se lidie pa-mAntt pe lönga fia-care radöcina, pana la antgalegatura. Pe la finele t6mnel se ingrijesce a seInveli cu paie, spre a nu fi espusa la degeratt, sétse sc6te §i se a§ép mal strinst In §entulete, cupartea verde ajara, la unt loca adapostitt, §i apolse invelesce cu pam6ntt de gradina. Ast-felt In-

www.dacoromanica.ro

91

grijita 'Ate cine-va obtine rad6cini de telina pan&astre primavéra.

Sem6narea telinel se péte face cat de timpuritprin Ingrijie deosebite de cultura, se péte aduce

In stare complecta de maturitate pant, In t6mna.

Hrénult Hrénult este IA planta vivace, acare radecina servO la masa omulut mat multAstimulentt (atItatorit), precum §i ca medicamentt(cataplasme). Hrénult reqesce Intr'unt loct camumbrost §1 In ort-ce pamêntt, BAIA de celt preau§ure. imultirea se face primavéra prin s6mênta.§i prin buturf (tige scurte cu radécini), cari datdin tulpina, §i föra a avé trebuinta de multejirl In timpult vegetatiuniI, numal sa nu fi a na-paditt de burieni.

Mu§tarull Mu§tarulti se cultiva In gradina.precum§i la campt pentru grauntele sae, din car!,pisandu-le, se fabrica mu§tarult ce se vinde InAide !Mena stare mile §i d'ua col6re galbena.Tott din grauntele de mu§tart se face §i unt feltide fain& bun& pentru cataplasme, ce se vinde pela spit6ril, precum §i unt felt de uleit.

Cartofil Cartofil se Imultesct prin tubercule(piciod puse In pam'entt) ajunse In maturitate.

www.dacoromanica.ro

0'4

Cultura cartofflor se face intr'unti pámOnttbinemuncitt i nisipost; se sém6na In cuiburI,ca fosolea,gi se Ingrijesce a ridica pamêntri pe Muga cuiburlde 2-3 orl In timpult vegetatiunel lor. T6mna,dup6 trecerea cartofilor In maturitate, se scotti dinpnaAnta gi se Intrebuintéz& In economia casel.

Cépa. Upa este u5, plantá, bisanuala gi de u5,mare Insemnatate In economia casei; In lipsa el a-lim entele ce se prepara In cuhnia n'arA av6 gustultieuvenitt.

Acéstfi, planta se Imparte In mal multe varietAtl,din cari cele mal principale sunt: a) cépa rogi&turtitk 4is5, gi de DAr&scI, care este multt cAutatlIn cuhniA; b) cépa alba turtita; c) c4pa rogia lun-guétä, ; d) cépa alba lunguéta, care se manána gicruda cu sare fiindt mal puçint. picanta (u-stur6sA).

Cultura cepa. Upa se cultiva inteunt pfi-mOnta bunt gi bine méruntittl. Se procede la Imul-tire prin s6mênta din anubl trecuta gi pe urmaprin arpagict (cope mititele).

imultirea prin semênt6. se face primáséra Inluna lul Martie; se s4m6na prin Imprágtiere peraz6re bine pregAtite, se inv6lesce ca untt stratilsubtire de panAntft, se ucla la vreme gi se curta

www.dacoromanica.ro

93

de burienl. Cand arpagicult a crescutt de 8 gil10 degete, se mica foile cu grebla, §i, dupa ces'a uscatt, se sc6te, se curta de pamanta §1 sepune spre 'pastrare la unt loca ferita de frigulaiernel.

imultirea prin arpagica se face In luna 1111 Mar-tie dupe cum urm6za: se plantéza pe randurl, ladepartare de 8 degete, in raz6re bine preparate ;dupa doua saptamanf se incepe smulgerea burle-nilor precum §i. Apana la vreme. Catre t6mna,catad cépa a luatt ua, desvoltare mal mare, se oda,foile , cu scoptt de a cresce capatana mal mareIn pamanta, §i se laso ast-felti espusa 10-15 'pie.

Peste doua septamanl se inaepe sc6terea cepel,regularea el in funil, uscarea la s6re §1 a§e4areala una loca aeratt §i intunecost.

Se p6te obtine samanta, §i din d'A, Incoltita;modula aeesta este cela mal lesniciost pentru aalego u& varietate bina, de cépa. La acésta se pro-cede ast-fela : se iat cate-va din cepele incoltite,se plantéza In gradina, §i, mal tarilit, dupa desvol-tarea lor complecta, se ja samanta §i se pune sprepastrare pentru anula viitort.

Usturolulti.Usturoiult se cultiva ca §1 cépa;ela este de mal puçina Insemnatate in economiacasel, Cu t6te acestea se consuma. multa de catre

www.dacoromanica.ro

94

Jidovi. Usturoiulü se lmultesce prin s6m6nt51 §ibulbl (numitl cAtel) de usturoiti, ce se deslipesctcu Inlesnire unil de altil.

l'irme& Prazulft LA Intrebuintda, §1 ebl Ineconomia case!, servindil In cuhnill la preparareaalimentelor, precum §1 In stare cruda cu sare.

Cultura prazulul se apropifi, de a cepet eld seImultesce prin s6mênt5,, care, dupe ce a crescutdde grosimea unuf condeit, se Adesce pe rAz6re §i.se Ingrijesce ca §i cépa ; pe urmk dup5, complectadesvoltare, se sc6te §1 se pune spre pAstrare Innisipt, ca provisiune pentru iérna.

B).PLANTE CE SE CULTIVA PEITTRU POI §I TIGE

Tarza. Varza are u5, mare InsemnAtate Ineconomia case!, mal alesti ca aCrita. Se a£15, malmulte varietAtl : varta, nemtésa crfit5,, varza raid,ca nucile (numit& choux de Bruxelles), ce cresce petige in sus.

Varza prosper& inteunti pamOntt gunoiatft bine,muncita din vreme §i In apropiere de ap&. Se pro-cede la sem6nare de-u&-cara-dat& in rásadnit& §i,dup6 ce a crescutt de 4-6 degete, se sAdesce perêndurl la u& distan0 de 2 palme §i mal bine,dup6 acésta se urméz& regulatt cu udarea §i sapa-

www.dacoromanica.ro

95

rea la vreme. C6tre finele tómnel, cancl varza s'acoptt, se sc6te din pAm'entA i se regul6z& spreconsumare pentru iérnk Ast-felti se cultiva maltóte soiurile de varad.

Spre a obtine semAntA, se recomanda a alegocate-va verze cari sunt mal bine desvoltate gi a leIngropa la unt loct ferita de Inghe91; In prima-véra vas:5re se plantéz& In gradink gi, dup& cotigea Infloresce gi trece In maturitate, se ja se-menta gi se pune spre p&strare pentru u& alta se-m6n&turk

Varza mica de Bruxelles, ce cresce In sus pe tige,se cultiv& ca i csa precedentk se ingriiesce a seuda adesea gi a se ad&posti de vAnturile red.

Cana tigea ia u& crescere drépt& se_ recomand&a-I ciupi v&fuld, ca seva s& lucreze In jos i sà deanascere la micl verzig6re, cari, dup& ce se Inve-lesck se ruptt gi se Intrebui46z& la prepararea htcuhnia (1).

Conopida. Cbnopida este untt feltt de vart&ce cresce In form& de ramurl strInseIn sus Intr'unilbuchett, facènda florl albe i tarl. Conopida se In-trebuintéz& la preparare In cuhni& gi este consi-derat& ca u& legum& de luxt.

(1) Ast-felri de vara% se viudo in piatii en I 1e5. 50 bani °cana,fiind-cli, se cultivá, de unrimicì nunidn1 de grAdinari, Insit, culti-vLndu-se de inaI mulÇf, p6te ajnnge c91 de eftina.

www.dacoromanica.ro

96

Conopida set cultiva ca gi varza, cu deosebire catrebue Ingrijita ca varza de Bruxelles. Spre a ob-tine semAnta de conopida se procede intocmal cagi pentru varza obielnuitb,.

Anghblarea.Anghinarea este plant& vivace,face tige puginü ram6sa, gi cötre v6rft und fructtimbracatt cu sole marl: acestt fructt se intrebu-intéza la prepararea In cuhnia pana a nu se deschideAt a !Mimi.

Cultura acestel plante se face intr'unt paliAnttbunt, espust la s6re gi lucratt In profundime pan&la 2 palme. Se séména In luna lul Aprilit pe rèn-durf gi, dupa ce a crescutii de 10-12 degete, sesmulgt plantutele slabe gi apol se ingrijesce ca °ri-ce planta pus& pe rêndurl. Pe la finele t6mnel seculegt fructele, séü se taja tigele cu totult, pu-iandu-se spre pastrare la adapostt cu fructele a-fara, de unde se iat spre consumare.

Partea rèmasain panAntt se lnvelesce cu frun4em6rte sét pale, ca sá nu degere in timpult iernel,spre a puté da din nuot fructe in anult viitort.Imultirea prin buturi se face ast-felt : se factgropite, se pune In fia-care cate ua man& de gu-noid putreçlitt gi se plantéza in luna lul Mait tigetinere, cari se rupt de pe lemga tulpinele mume, giapol se ingrijesce ca mal sus.

www.dacoromanica.ro

97

Sparanghelatil. Sparanghelula este plantavivace, face tige scurte gi groscióri gi catre vArfilimbracate eu muguragl: aceste tige se intrebuintdz.la prepararea in cuhnia ea gi anghinarea.

Cultura acestel plante se face inteunt pamêntapuOna révana; se procede la Imultire primav6ra,gi t6mna, prin semênta, sadire gi buturl.

in primula ami se curata de burienl, se sapa lavreme gi catre tónana se ciupesee pu9int v&fultitigelor; dupa, acésta se ridica pamOnta pe lòngatige gi se Invelesca cu paie ca O, nu degere In tim-pula iernel; In primavéra anulul ala duoilea se des-v6lesca de paie gi totii-d'ua-data se pune pe lôngatige gunoia bine putrelitt, iar pe d'asupra unastratt subtire de pamènta. Ast-fela se procede gisIn anula ala treilea, cand se p6te a gi Incepe rupereadin tigele cele mal marl, pentru a se prepara caalimenta. Una loca cu sparanghela bine ingrijitapóte da roda de la 6-8 ani. Spre a obtine s6-mênta se °presea din tigele cele mal frum6se, dineari se póte lua stImènta dupe 4 ani gi a se con-serva pentru alta semènatura.

Spallaelilti. Spanacult se Intrebuintéza laprepararea cu carne. Ela se cultiva Inteuna pa-m&ta ugure , sem6nançlu-se primavéra din 15 In15 ile; se recomanda a se sem6na pe rtndurl, ca

7

www.dacoromanica.ro

98

sa se OM curata de burienl, precum gi a se uda a-desea, cad numal aga va puté fi sigurt cine-va aculege fol max de multe ori. Dup. ce tigele aftluatt u desvoltare In-de-ajunsfi, se Incepe culege-rea foilor, mal antêit cele de jos, observandt eatigele sa nu se desbrace d'ua-data de fol. V6ra sesém6na mg la umbra, fiind-ca multa caldura a-duce vatkmare spanaculal.

Sunt dou6 varietatl de spanacti, ce se deosebesctde pe fell i chiar de pe sOznêntai celt care face folmarl este mal bunt gi mal recomandabilti pentrucultura. Pentru a obtine semênta se opresct dintige, cari, dupa ce Infloresct gi fact semènta, se iaacésta gi se pune spre pastrare, pana la IA alta se-m6natura.

- Macrigult este plant& vivace gise intrebuintéza ca gi spanacult ; elt se deosibescede spanact de pe esteriort, Act face tige scurta,fol Inguste i de unt gustit acrigort.

Macrigult se cultiva pe unt pamêntt de aceeaglcualitate ca i pentru spapact ; eld se lmultesceprin graunte buturl; prin modult din urma ,macrigult devine mal bogatt In sucurl acrigdre.Macrigult SA culege rup6ndt foile preadejos, eadea din nuot alto tige i fol mar frum6se. .A.st-felt

www.dacoromanica.ro

99

procedOndt, póte cine-va profita de unti ramorti se-inènata cu macriga 3-5 anY.

Tarhonulti. Tarhonultt este planta vivace,face tige scurte, fol Inguste gi ascutite gi se Intre-buintéza ea gi mhcrigult. Imultirea lui se face cudeosebire prin buturl luatl de pe lônga tigele be-trata°, cari se sadesca; dupa ce se desvólta ace-atea, se ruptt nouele tige cu fof, din 15 In 15 ile,pentru a se prepara cu carne. La finele t6innei serupt t6te tigele de jos i In tirilla se invelesce par-tea r6masa, in pam'enta cu gunoit de gradina, fa-anda cu acésta a cresce tarhonult din nuot In a-nula viitort. Ast-fela se unnéza pana la 3-4 ami,dupa care epoca se repauáza.

Atrunjelult Patrunjelubl este planta bis-anuala ; foile lui o intrebuintéza spre a da gustaAlimentelor. Patrunjelult se cultiva intiuna pb,-mênta buna gi bine preparatt; In timpula vegeta-tiunii se curata de burieni, iar in timpula ierneise invelesce cu paie spre a obtine f.ol ver41 pe catse pdte. Sem6narea se face primavéra In luna "hit

LeInténultl i Mirarult LeugténultMararult se cultiva tota pentru aceeagi intrebuin-tare ca gi patrunjelult.

www.dacoromanica.ro

100........~..sews*

Se atine ,s6mAntá. din aceste plante, lasandil u-nele tige sa inflorésca, §1 dup. ce fact s6mMta, seja acéota §.1 se pune spre pastrare.

Laptucile. Laptucile serva numal pentruBalata; ele se Impartti In mal multe varietatl,din cari cele mal principale sunt : a) laptucl alecaror foi sunt de untl verde deschisA §i se Invelescilpnint ca varza; b) laptud cu marginile galbuie licrete; c) laptud cu marginile netede §i cu foilesbarcite In antru; d) laptucl numite marule, cu folmal lungl, cari se Inveleset una pe alta In sus; e)lOptucl numite nemtescl, cu foi frezate. Cea malbunit varietate sunt laptucile cari se InvalescOpu9int.

Laptucile se sémèna pe rOz6re s61t In rlisadnit4dupe aceea se sadescA §.3. In fine, prin Ingrijirl deapr6pe, se potO obtine laptucl de timpurit.

Sem6narea se face tot-d'a-una treptatd, apol seingrijescit a se uda la vreme §i a se curata de bu-rienl. Cand foile laptucilor ati luatO u& desvoltarede ajunst, nu trebue a Intarlia sc6terea lor, cb,c1,la din contra, tigea Infloresce §i face sem8nta; iarcand voesce cineva a obtine sOnAnta, trebue a lasacate-va tige pentru acesta sf6r§itfi, §i, dup6 ce ti.-floresct -§i sem'énta ajunge In maturitate, se ja a-césta §i se pune spre pastrare.

www.dacoromanica.ro

101_

C. PLANTE CE SE CULTIVA PENTRIT TECI

GRIUNTE

Fasolea. Fasolea este 0, plant& legumin6skce se Intrebuintéza multti de cötre populatianearural& ca alimentn.

Se deosibesct mat multe varietatf : fasole Cu ti-gele suit6re gi fasole 4is& ológd, ce cresce jos.

Fasolea suitóre, dup6 grail* gi ted, se deosi-besce in : a) fasole cu graunte albe gi pu9inü tur-tite, ce face tea lungT gi late; acestti soia e col i.mg band pentru prepararea In cuhnik mal alestiIn stare de tea ver41; b) fasole cu graunte rogi6regi pestrite, ce trece tarp In maturitate ; andgrauntele e useatt, are epidermult (pelita de d'a-supra) tare gi inferiort In partt nutrit6re; c) fasolepestrita, multil mal mare de at cea de sub lit. bgi buna de consumatt In stare de tee! ver4T; d) fa-sole cu graunte albt, mia gi pugina lunguett, cuted subtie gi lungl; acésta se cultiva de ordinartipentrir a se consuma in stare verde.

Fasolea ol6ga se deosebesce in sub-varietatr: a)fasole Cu gran* albe, ce cresce de timpuria ; b)fasole, ce face tige gi tecT groscidre, care se apro-pia multil de cea obadata..

Cultura fasoleT se face inteunti pam6ntil carecontinecalcarit fiindd ganoiatb gi preparatt din

www.dacoromanica.ro

102

vreme. Se procede la senAnare In euiburi, In lunalui Aprilit §1 Martie, spre a obtine ted pana lathinnik. Dupt semdnare se pra§esce, se sapa §1 sepunt arad la fasolea suit6re.

Lintea Lintea este plant& leguminósa, ea seeultiva mat multt la campt proa pu9int pringradini; se séména prin Impr4tiere sét pe rêndurf

se Ingrijesee ca orl-care p1ant legutninósa.

Mazarea. Mazarea este considerata ca plant&1egumin6sa; dup6 tige se Imparte ca i fasolea Indou6 marl varietatf: mazare eu tige suitóre §1mazare care cresce jos; iar du/A téct, i graunte sedeosebesce ast-felt : a) mazare Cu téca mare, lata§i cam Incovrigata, soit bunt de cultivatt pentruted; b) mazare cu tecile mat puOnt late §i curbe,bun& pentru consumarea grauttelor In stare ver-de, etc.

Cultura mazard se face In acelea0 conditiunt eafasolea.

Nautili& Nautult se cultiva ea §1 mazarea,Ins& nu are ala mare Insemnatate In economia case;pan& la unti puntt óre-oare se Intrebuint6z1 la pre-pararea In culania.

Robe& Bobult face tige drepte, cari cresciipan& la ua Inaltime de 3-5 palme; se intrebuin-ilk&in economia case! ea mazarea i fasolea.

www.dacoromanica.ro

103

Cele mal principale varietatl de bobt sunt : bo-bult en graunte mar!, de u5, colóre Inehisa (eacafeaua pisata) §i bobult ea gritunte albe.

Cultura bobulul se face In aceleagl conditiunl camazarea ce cresce j'os.

Spre a obtine sènAnta de plante leguminóse, serecomanda a alego din tigele cele mal frum6se, ale lua teeile dup6 ce s'II coptt i a le pastra panaIn primavéra, cand se seott grauntele pentru a sesem6na.

D). PLANTE CE SE CULTIVA PENTRU FRUCTE

CastraVetilf I doviedi. Fructele acestorplante sunt §i ele lntrebuintate In economia case!.Se cultiva Inteunt panAntt bunt, la distanteIndoite de cat fasolea §i se urmdza cu pragireasaparea pana la momentult de Inflorire. Spre aobtine *neto frum6se§i de timpurit, se recomandaa ciupi din vèrfult. vrejurilor 5 séa 6 nodurl, caseva sa 00, lucra cu mal mare putere la formareafructelor. Pentru semMtä se las & catl-va castra-vetl pe vrejurl, ca s tréca bine in coptt, pana amicol6rea verde se sehimba In galbent ; dupa aceease rupt, se mal lask cate-va 4ile la s6re §1 In urmali se sc6te stnAnta, se usuca i se pune la pastrarepana la u& alta seménatura.

www.dacoromanica.ro

104

Plitlitgelele. Patlagelele, dupt felult frito.-telor, se deosibescti: In patagele role §i patlegelevinete. Cele d'antAit sunt Intrebaintate la prepa-rarea bulionulul pentrubucate, pum= §i la sosa qimuraturf ; ia,r cele de altiduoilea, ce sunt vinete §1lunguete, sunt Intrebuintate ca alimentt, mal cudeosebire In 4i1e de postii.

Cultura patlagelelor se face Inteunt panAnttde u& rodire mitIllocia §i Cu ua espositiune deschisaspre 3164a-Ili. Se sémána primavdra In rasadnita §idup6 ce at devenitt plantute se sadescti la distantede unit past bunt unele de altele, pe urma se udá,§i se Ingrijesct ca orl-care planta pusá, pe r8ndurl.ami fructult patlagelelor role este de marimeaune! nucl, se ciupesce v6rfult tigelor purtatóre defructe, ca seva d. lucreze mal multt In jos §i. fruc-tele O, ja uá, desvoltare mal regulata.

Pentru a obtine semènta, se opresct din fructelecele mal frum6se, din carl, dup6 ce s'at ro§itt bine,se sc6te sem8nta prin farA,mare §i spelare In apamal de multe orl, se usuca §.1 se conserva ca §i ceade castravetl.

Ardeiult Ardeiuld se cultiva ca §i patlage-lele pentru economia case!. Cele mal principalevarietatl sunt: ardeiult grast, ce se cultiva pentruumplutit cu carne §i pentru preparatt ca alimentt;

www.dacoromanica.ro

105

ardeiula mica de tota, ce se cultiva pentru pro-prietatile lul picante, §i In fine ardeiula lunga, nu-mita §i. romanesca , ce serva ca alimenta pentrumasa omulul sub mal multe starl : copta, murata§i pisata.

Bamele. Bamele B.O §i ele IntrebuintarealorIn economia case.

Cultura bamelor se face Intocmal ca §i a pala-gelelor; cand fructele s'at f ormata, se recomandaa le culege treptatt, IncepAnda mal antéla princele de jos : iar pentru sOm'ént5. se °presea cate-vatige §i, dup6 ce fructele ati trecuta bine In matu-ritate, se culegt, se in§ira pe sf6ra §i se pastrézapana In primavéra, dad se sc6te sem6nta §"i se g-inOna.

eMperChe Ciupercile sunt vegetale cari nuse asémOna cu plantele, atat de pe esteriorula lor cat§i prin gustula placuta ala color bune de mancare.

Cultura ciupercilor se face In orl-ce timpt pelocurl preparate Inadins. Se procede la Imultirealor In mal multe modurl: se alege mal antêia unaloca cam umbrita la a parte In gradina, se ja gu-noit de cala bine mOruntita §i putre4itt, provenitadin furagiurl uscate ; cu acesta gunoia se formézauna strata grosa de 10-15 degete, lunga §i lata depe voia: dupa aceea se pune asupra lul una strata

www.dacoromanica.ro

106

de ~ata ugure gi ast-felti se va obtine ciupercf.Se mal procede gi intealta moda: se amesteca Tinastrata de pamènta cu 2 partl de gunoiti de vaca, ua.parte baliga curata gi alta de cala, cae trebue sa,fi& bine m6runtite gi curatate de paie : dup6 aceea,se face u& gramquia rotunda, se potrivesce binegi peste cate-va sèpt6manl se va obtine ciupercl.Acésta se póte face In luna lul Martie, mal nainteca animalele sa mb.nance iérba.

Imultirea ciupercilor se face gi prin sém6nare ;se pune In pivnita la u& parte unt strata de gu-noia de cala bine m6runtita, In grosime ca de 2palme, lungt gi lata dup6 voia; se batatoresce bineeu lopata, séa se calca, cu pici6rele; dupa aceea sepune una strata subtire de tarlte de gral In a-mestect cu panAnta de gradina, gi In urma se s6-ména alba de ciupercl (partea de d'asupra ciuper-cilor), ce se obtine din vreme gi. se pastréza la unaloca uscata; a,desea unil se servesca gi Cu. paméntade pe 18nga radacinile varietitilor de ciupercl bune.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BOLELE PLANTELOR

Plantele sunt §i ele espuse ca i animalele la felurite bélemiele provind din sehimbarile intime ce incérea vegetalnld ininteriord pe timpuld creseereilui ; al tele provind de din afara,din partes insectelor vatamátére etc. &dele cari se declarain interioruld una* vegetald provind din deosebite canse,precum din negasirea sucurilor in pamantd in atare

normalencari sa se pía desvolta und vegetald i din influentaunta escala de nmiditate, insotita de sil temperatura sea-

Arboril carT suterd in interiorald lor se potd enn6scede noi, caci eI IBA a se 8g:surge nisce licnide din cari unele setransforma in cleinri ; se mal' potd eunelsce yi de pe frun,,cand cade fór vreme, prectim qi de pe mu§chil séd ierbn-rile parasite ce cresci pe arboil etc.

Dintre toti arbora frnotiferi, persicii suferd mal* =Ud,mai ales fl de b6la numitii lepra i cdoed.

B6la numita lepra ataca rámurelele de persici °ami inflo-resed ; ea este una feld de pnlhere muceda e albnia §i araaspectuld unor bube. Cand und persicd este atacad de tiaast-feld de b611, puçina speranta este de a-ld vindeca, fiind'-er, ea se reproduce in toti anfl; en bite acestea se recomanda.a se tala ramurelele atacate mai multd pentrn eurateniii.

Cloea, este asemenea u b611 de care snferri persici4 ease enniSsee de pe foT, cari se tncovriga, se sueescd, se umfla,se veftejescd, ingillbenescd, mord ei eadd jos. Arista b615,

www.dacoromanica.ro

108/.1,provine dintea sadere repede de temperatura; daca se de-clara pe la inceputulg primavera, atund se taré ség sescurtéza ramurelele bolnave, Cu scopd ea seva s lncrezemal: in jos pentru formarea altor mugar!; and lusa ano-timpuld este prea inaintatg, se mana acésta lucrare pentrnprimavéra viitóre.

Cleiula (goma) este a b611 ce atada' arbora ala faafrute cu samburl, esem: cire§ii, pruniT, etc; ea provine(lintriung sucg morbied (stricatg) ce-111 d d'ara seva arbo-relif; de ordinarg acestd sud se strtnge la anbtióra ramuri-lor, intre cója §i lemng, §i forméza und depositg care se in-thiaga ; In urma, deveniudd grosd, opresce circulatiuneaseva, ceea ce aduce vatémare tesaturilor vegetaluld ; canalusa se so urge in forma de lacrämY, atuncY rgulti se impu9i-néza. Spre a preveni rgulg, se taré pu9ing ceda ramura inlungg spre a-i se da scurgere.Lichenit i murhdr. Ace§tia forméza nisce umflaturi de a

materia Usa, cari astupa poni de la cója arborela tinéndgumiditatea pe locd, In cát arborele se &eme In snferinta.Spre a vindeca arboriï de nisce asemenea umflatud, se reco-manda a-i cura mu§chil §i lichenil §i in urma a nda ranacu apa, care sa contiá calcarid (vart), servindu-se Cu a pe-tia ség cn und pamatufti de pene.

INSECTELE VITÈMATOARE PLANTELOR DE GRID1NX.

Plantele cultivabile In grdin Ï ag e ele inimicii lor,carisnnt nisce insecte vatgmatóre. Dintre acestea voig aratape cele cari sunt maY vatématóre §i maí comnne prin gra-dinile nóstre.

Gliirgarita (brucbus) este tia' insecta care vatgrag, en deo-sebire grauntele plantelor leguminóse, esem : mazarea, lin-tea etc; ea este mica', cam ovará; négra §i cn pete albe .Partea femenina m'A 1)6 marginea -pastailor de cari suntlipite grauntele, clocesce óre-care timpg §i, d'upé ce devine

www.dacoromanica.ro

109

nnt verme fftte micd,intrg in pgstae gi in granntele crudt,cresanddimpreung cu &Insult, consumg partes, Pa'inelsg

fgra a vitedma epidermuld (pelita de d'asupra a gratintelul).CtAre primgvéra rupe epidermuld i iese afarg cu aripl, in-cepéndt éragY lucrarea ei ca mat sus. Dupg cum se vede dinacésta, multe din grguntele de mazare, Elite, etc, at insecteIntel:rasele clnd le tnmagazingrat ; ba adesea cand acestegrdunte sunt puse la und locd maï caldt, gárgarita invidzii,frA. vreme i iese afarg in forma de insecta ca aript

CaritbRuld(Melolontha vulgaris, ord. coleopt.) este uginsectg mare numitä' çi gL .gg, care, in stare de larva sétiverme, r6de radgcinile plantelor de grading, lar in stare per-foetid (cu arig, foil e. and saya vedé ca legumele sunt vegtede

palide pe raz6re, i mai eu grab,' lgptucele, putemd fi si-guei a le r6de la radgcing cargbuguld In stare de verme ;atund trebue a semdna din nod altele, sét a smulge tigelegi a strivi larvele (vermil) sub pickire.

La nol acésta insectg se ivesce care finele lui AprilidMaid in stare perfectg, care, in timpuld qileT, stg agatatafixii pe foile arborilor, ea cum caldura i-ar fi srp'grkfire ;còtre sérá slArg iute, dirigigndu-se rdt, In cat se lovesce dearboriI ce intâmpin i cade pe paméntd ; dupe 5-6 sep-tgmad se faca nevèlutY., intrg in pg ménta spre a se trans-forma in sLare de crisalidg (ea mfted), gi pe urma in insectaperfectg.

numite i pured de pamêntb, ce tint de ordi-nulil aunt nisce insecte mid rotunde gi de -andnegru lucitord, avêncld doug bentite galbene pe spinare; ele adfaeultatea de a merge prin s11rituri. Pe la inceputult prima-verel alticele se ivesed in gradinY ; partea femening oug peplantele tinere, pe vérza, ridichY., etc ; dupes ce se clocescd,micele larve pgtrundd fôia i rodil partea cea verde, ceea-cese observg deatuld de bine. and larvele at ajun`st la ceadin urna desvoltare cult gi se afunda in pamêntil de ate-va degete, petrecd iérna acolo gi ettre primgvéed iesd instare perfectg, reincepAndd din nuod lucrarea lor ea mg' sus.

Alticele se impartd In mil multe soiuit

www.dacoromanica.ro

110

Altice negre, de marimea unta bol:A de Ente, de nricol6re négra lueiteme gi en aripe rtiginff.

Aitice de una verde lueitord, specie e,are vatgmá faso-lea, inuld i furagiurile.

o) Altice ce vatéma arboril de padure. Mijloculti de aimpedica imultirea acestor insecte consista in a pune fl6rede puci6sa In semintele de vérçla, ridichi, gula gi sfecler cucate-va 4ile mal Insinúe de a le semIna; a le amesteca bineen acésta palbere i in arma a le senagna en totnid.

Cric:osera Sunt insecte cari vatijmä sparangheluldatat in stare de larva cat gi ea insecta perfecta ; ele sunt dena forma lungaréta, lueithre, albstrui i insemnate.punete negre. Singuruld mijioed de a nimionici larvele sédinsecteie perfecte consta in a le lea ca mana de pe aparan-gheld gi a le strivi sub pici6re.

Pareeil de grAdinA. Aceste insecte din ordinuldhemipterelor vatámk dupá specia lor, mal multe felurl deplante.

Purecif ce se pund pe vértIä stad in famila printrecreturile foilor ; ei sunt ver41, liniatT gi en pici6re negre.

Purecif de ridieht, cari stati ca i coi de sus d'asuprafoilor de ridicla gi de gula.

e) Puma de boba sunt negri i ce-va mal marl de eatea* de sus ; cate-na-data sunt atat de multl in cat vatämaen desavérgire acéstä planta.

Spre a starpi aceste raid insecte se recomenda a le cara-te, de pe foi de-a-dreptului eu mana gi a le strivi.

Fluturii de grAding. Flutara facd parte din ordi-nuld lepidopterelor ; e se impartd in mai multe tetadfluturi de vérzO, en eorpuld negra gi aripele albs; aripelesuperidre ad estremitätile negre ; tn stare de verme este dennd verde galbuid i ea puncturi negre pe corpd. Fluturilde ridiela se deosibesdi de Gel de sus, fiind-csá In stare deTerna sunt ver4I i Cu trel pete gOlbuie pe capd.

Fintara de morcovI ad corpulti i aripile galbene, iarcele de dinainte sunt insemnate en patru pete albastruie;In stare de verme se nutres ce din fol de morcovl.

www.dacoromanica.ro

111

Spre a le nimicnici se recomanda de a se presara pe foileplantelor pulbere de vard nestinsd, ce le opresce de a maYdepune ougle lor pe foY. Mol este bine, pentru acestd sfar-gitd, de a semäna cfinepa pré rard intre plantele de gradi-na, cacY. s'a observatd c acésta planta, prin rairosuld °Y, de-partéza flutura de a maY depune oug pe fa.

trrechelnita. Limeta din ordinuld ortopterelor, care,profitIndl de ocasiune, parunde in urechile omula §i-i ca-usal mare vatämare. Urechelnita se nutresce in genere dedeosebite plante tragete; adesea ea se imultesce in marenum6rd, in cát este silitti cine-va a alerga la mij16ce de ni-micnicire. Spre acestd scopd se procede ast-feld : se fixézape lôngá plante cáte-und aracd scurtd, in vérfuld caruia,se pune cate-und ghivecid de florY. rästurnatt in vérfultí. a-raculul ; pe urma se observa aceste ghiveciuri in thte

gi se gasescd sub muschid aceste insecte, din causa caele se urca n6pteape aracd in sus gi se pitescd sub muschid;ast-feld le pene stringe cine-va la und loc4 e a le omoride a dreptuld.

INSECTE V.X.TtNITOARE ARBORLLOR FRIJC-TIFERI.

Antonomus pomorum. Acésta este ua insectá dinordinuld coleopterelor, care vatämä arboriY fructiferY in e-poca cand sunt inftoritt De vomd observa printre buchete-le inflorite de merY, perY, caigY etc., vomd vedé unele ne-deschise, cu a faca rugiuós i ve.gtedä, in cari deschiOndu-le,vomd gasi in mijloculd lor und micd verme albd, ce esteproductultt insecteY femeniue. Irá singura insecta vatgma

multime de mugarY, depuindd cate-und od in fla-caremugurd, care dupa ce devine verme, renle staminuld i pisti-luid ce coprindd mugariY, maY tár4iti se transforma in in-secta perfecta gi iese (d'ara din mugurd.

Omidele. Iusecte din ordinuld lepidopterelor, cari instare de verme se ivescd véra in multime pe deosebitY arborlgi le manânca frun4ele, förä cari tructele nu se potil des-

www.dacoromanica.ro

112

volta. In luna In lid, and omida, ajunge la cm, din urm4crescere, se inchide in gogela ce-§T face intre 2 3 frill*.

specie din acestea depune seménta in giuruld ramnrilorsubtirI in forma cilindrica, care se incleesee atza de bine, incat nscandu-se dobindesce ua mare Cilia, 1). In acgsta, starepetrece iärna pan in primiivéra, dud

Gaud omi(jile se inchidd in gogo§Y,atunci este on pntintä, Si le starpi cuinstrumentuld (fig. 35) ce se compnnede doug täi§ursi, dintre cari tumid eadnsd la varfd, en scopd de a tine ra-murica ce contine gogó§a;in nrma sestringd la mad locd §i li se dil food.

Carpocapsa pomanana. - Insectádin ordinuld lepidopterelor, care instare de verme vatama merele §i pe-rele. Partea femenina, ce este nnd micdflutnre de n6pte, de na col6re cenu§iä,Cu burta §i aripele galbene, depnneund oil in crésta fructulta cand estemicd; pe urmä,devenindd verme mica,patrunde in fructd §i se nutresce dinmediuld luI, pang in momentuld de ase transforma in insects-a perfecta. Pela in3eputuld lung Augustd iese dinfructd in stare perfecta §i se adlipo-stesce sub cede arboreld, nnde I§T faceusi mica gogó§ii de nil, tesäturapetrece aci Arm' pang la finele tunes)!lei Maid, clnd se transforma, in inseotaperfecta, gata a incept:: lucrarea ca maïsus.

Fig. 35.1) Se dice elleste somnigord gi c. provine din souipatnla anon-

lnl (er6re).

inviéeg.

albg;

www.dacoromanica.ro

113

Musca cerasi. Insectá din ord. lepidopterelor, care-vatémg ciregile. In stare de insectg perfectg are capulti ce-nugit deschisd, marginile ochilor albe gi aripele insemnatecu palma dungy negre; pe la inceputulù'primgverd partea fe-mening depune ouele pe cirege pgng sunt tuicï, clocesce gise preface in verme, intrg in cirege gi cresce intr'énsele; deaceea ggsimd adesea ciregele vermgm5se.

Dintre mg multe insecte cari vatè'mg vita de vie, s'a ob-servatd de còtre entomologi g insecta cea mg comungeste :

Cryptocephales vitis. Acésta este und micd coleop-tend de ug col6re négrg., iar partea inferi6rg a abdomenu-lui e de und rogu inchisd gi are un-ii umbletd iute ; la ceamg micg atin gere sal migcare a vitei se stringe, se a-scunde pe sub bulgár'l gi pare a fi ra6rtg. Acéstg insectg seivesce primgvéra; partea femeningIi alege ug f6ig de vitg,depune 4- 6 ouè' pe suprafa9a f6eI care baza petiolului sédpe foile &lute gi in urmg le face suld; dupg cite-va 4i1eiese vermele séd larva, mgnânclá fiiia, care se usucg, se ve-stejesce gicade jos. Când larva devine mare se afundg in pg-méntd, unde petrece iérna; cutre primgvérg larva devinenimfg i in pugind timpil iese in stare de insectg perfectg.Acéstti iusectg r6de mugurff ce dad strugurY, precum ì pe-tioluld fedesí gi aid ciorchineluY i ast-feld aduc ug marestricgciune in recolta strugurilor. Spre a o nimicnici sédstérpi se recomandg a se strInge gi arde foile cari sunt fg-cute suM, gel de ordinard acestèa ad larve mid la basa Ion

(1) Aea autai cari se oeupA en studiulti inseetelor.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIA

pagina

Considera-01M generaie a-supra horticulturei. . 1

Germinatiunea semintelor 3Desvoltarea plantelor . 6Functiunea foilot §i a flori-

lor 9Maturitatea fruetelor. 13Despre pomologiá, . 15SenAnarea semintelor de

fructe 19Plantares provisori 21Idem definitiv5,. . . 22Imultirea artificia15, a ar-

borilor 24Altoirea arborilor. . 26Altoirea In inoculatiune 28Idem in aplicatiune 30Idem in despicare . 31idem In cor6n5, . . . 33Regulele de observatil san-

pra altoirilor. . . . 34Imultirea prin mareot5 . 36Idem prin butasI . . 39Dresarea arborilor . . 41Formarea rámurelelor frue-

twise 43Formele arborilor. . 44Clasificarea si cultura ar-

borilor tructiferl . . 47Cultura, arborilor eu frue-

te qe faca 135,mburl . 48

pagina

'dora eu fruete elizn6se §iseminte mict . . . 53

Idem eu fructe ce MI ajatare . . . . 56

Mera eu fructe si trim-chimi deosebite . . 58

Recoltarea §i conservaresfructelor 66

Despre formares una.grAdinT . . . 69

Instrumente de griidinfiri5, 73Lueraxile ce se succedii in

gadin5, 76Semgnarea 77.Sem5narea de timpuriii 79Sem5narea pe straturi 81Ad5,postirea §i udarea se-

mintelor 82Sitdirea 83Cultura plantelor potagere 84Plante ce se cultivg, pentra

rad5cinI . . . . 85Idem pentru foI §i tige. 94Plante ce se eultivl pentru

teel si grAunte. . . 101Despre Mete plantelor . 107InsectevItgniät6re plante-

lor de gr5.diná, . . 108Insecte vaginá,t6re arbo-

rilor fruetiferI . . 111

www.dacoromanica.ro

ERATUM

Pagina Rilndulil /n lociY de SA se citésd,

1 4 di*. sciint6.18 9 fig. 5 fig. 2829 15 fig. 10 fig. 832 14 fig. 11 fig. 13

idem 28 fig, 12 fig. 1433 ultim i §i39 7 ramurele rfimureIe

idem 12 n Inidem 16 Ingroga Ingropa4: 17 shipil chipü45 21 ca ce46 11 Pa pe55 22 prttéz/I, pg,strézA57 6 securile sucurile59 7 ise se64 5 Indlds§. Inc144

idem idem sap64 sap& laidem 13 Continn continun

76 18 a cresce a nu cresce.

www.dacoromanica.ro