f iz. f r .7. - Biblioteca-digitala.ro

ACADEMIADE STIINTESOCIALESI POLITICEA REPUBLICIISOCIALISTEROMANIA REVISTA

IGAREA ISTO

PERA SCRISA I NICOLAE TITULESCU $1 LOCUL ACESTUIAISTORIOGRAF ONTEMPORANA

rSTANT DT soUSE,

ADITII DE LUPTA ERMA ALE TINERETULUI CONDUCEREAARTIDUL

EZBATERI 11111111 'IdONDITHLE SOCIAL POLITICE $I1MPORTANTA FUT DE CATREARTID A UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

ARTEA ROMANEASCA $1 STR IMEVISTELORRONICA VIETII $TIINTIFICE

E TOR E ISTO IE

APRILIE

EDITURA ACADEMIE!REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

- -- T.= 1.r4.1.

ALN

RIMANE01,

COMUNIST g-j13111.4.1N

I Itcof.,1/4E D LV

TO M U L 3 5 f iz. f r .7. ° 7 ,

OREsamA

1111111111

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE FTIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

COMITETUL DE REDACTID

lox APOSTOL (redactor responsabil adjunct); NICHITA ADINILO AIR ;LUDOVIC DEMENY ; QIIEORGHE I. IONITX ; VASILE LIVEANU ; AURELLOGHIN ; DAMASCHIN MIOC ; $TEFAN OLTEANU ; *TEFAN TEFINESCU ;POMPILIU TEODOR (membri).

Pretul unui abonament este de 180 leiIn tara revistele se pot procura, pe bazA de abonament, de

la oficiile postale.

Cititoril din strAinAtate se pot abona adresindu-se la ILEXIMDepartamentul Export-Import presii, P.O. BOX 136-137. Telex11226 Bucuresti, Str. 13 Decembrie nr. 3.

Manuscrisele, cArtile si revlstele pentruschimb precum si oHce corespondentbse vor trimite pe adresa Comitetului deredactie al revistel REVISTA DEISTORIE". Apare de 12 ori pe an .

Adresa Redactlei 1B-dul Avlatorllor, nr. 1Bucuresti, tel. 50.72.41

www.dacoromanica.ro

TOM 35, Nr. 4aprilie 1982

SUMAR

1NVESTIGAREA ISTORIEI ROMANESTI

NICOL AE DASCALU, CONSTANTIN BUSE, Opera scrisa a lui Nicolae Tituleseulocul acestuia In istoriografia contemporana

EL ISABETA IONITA. Traditii de lupt5 eroicd ale tineretului sub conducerea Partidu-lui Comunist llornân. Documente

DEZBATERI

483

511.

Conditiile social politice i huportanta fauririi de ciltre partid a Uniunii TineretuluiComunist 533

CRONICA VIETII STIINTIFICE

Sesiunea stiintifica organizatá de Academia 8tefan Gheorghiu", C.C. al U.T.C. i Scoala

central:1 de pregiltire a cadrelor Uniunii Tineretului Comunist cu prilejul celci de

a 60-a aniversari a Uniunii Tineretului Cotnunist (C. Mocanu); Sesiunea tilni-ficA a Facultatii de istorie-filozofie a Universitatii Bucuresti i Institutului deistorie N. lorga" consacratit implinirii a 75 de ani de la räscoala din 1907 si a20 de ani de la Incheierea cooperativizilrii agriculturii (M. Stroia); Cea de-a treiareuniune a Comisiei mixte romano-iugoslose de istoric (Damaschin Mioc); Cronica 558

CARTEA ROMANEASCA SI STRAINA DE ISTORIE

GEL BUZATU, Romdnia i truslurile petrolierc inlernalionale, pind la 1929, Edit. Juni-mca, Iasi, 1981, 274 p. (Radu Vasile)

* Marlurii ale lreculului .Album de documenlc, Bueure,ti, 1981, 238 p. (Damaschin

Mioc)

,,REVISTA DE ISTORIE", Tom 35, nr:. 4, p,479-580, 1982

564

560

11.

BUuRIE

STA

www.dacoromanica.ro

480

V. I. LUKIANENKO, kdania kirilliceskoi peceall XV XVII o v. (1494- 1688 g g.)dlea iujnih slovian i rurnin. Rata log knig iz sobrania Gosudarstvennoi publicinoibiblioteki ini M.E. Sallikova-$cedrina, Leningrad, 1979, 188 p. (Lidia Derneng) 567

ANDRE CORVISIER, La France de Louis XIV ( 1643 1715 ). Ordre interieur el place enEurope, in col. Regards sur l'histoire. Ilistoire moderne et contemporaine" sousla direction de Michel Deveze, S.E.D.E.S., Paris, 1979, 374 p. (Mihai Manea) 569

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

, a , Revista arhivelor", an LXI, vol. XL I (1979), nr. 1 4, 196 p. (Radu-Dan Vlad). 575

www.dacoromanica.ro

TOME 35, No 4av ri I 1982

SOM M AIRE

L'I NVESTIGATION DE L'HISTOIRE ROUMA NE

NICOLAE D ASCALU, CONST XNTIN BUSE, L'ceuNre &rite de Nicolae Tituleseuet la place de celui-ci dans l'historiographie contemporaine.

ELISABETA IONI'l A, Traditions de lutte héroique de la jtunesse sous la directiondu Parti Comrnuniste Boumain. Documents

DEBATS

483

511

Les conditions socio politiques et l'importance dc la creation par le parti de l'Union de laJeunesse Communiste 533

CHRONIQUE DE LA VIE SCIENTIFIQUE

La session scientifique orpnisée par l'Académie Stefan Gheorghiu", le C.C. de l'U.J.C.et PEcole centrale de formation des cadres de l'Union de la Jeunesse Commu-niste lors du 60e anniNersaire de l'U.J.C. (C. Mocanu) ; La session scientifique dela Faculté d'hisloire-philosophie de l'UniN ersité de Bucarest et de l'Institutd'histoire N. lorga" consacrée au 75 anniversaire de la re\ olte de 1907 et du 20anniN crsaire de Paches ement de la coopératis isation de l'agriculture (M. Slroia) ; La3e session de la Commission miN.te roumano-yougoslase d'histoire (DarnaschinMioc); Chronique

LE LIVRE ROUMAIN ET ETRANGER D'HISTOIRE

GIL BUZATU, Romdnia ,i Iruslurile pelroliere inlernalionale puid la 1929 (La Rou-manic et les trusts pétrolicrs internationaux jusqu'en 1929), Editions Junimea,Iasi, 1981, 271 p. (Radu Vasile)

* ' * Marlurii ale lreculului. Album de documerde (Temoignages du passe. Album dedocuments), Bucuresti, 1981, 238 p. (Damaschin Mioc)

REVISTA DE IS1ORIE", Tom 35, nr. 4, p, 479-580 1982

63

558

564

566

www.dacoromanica.ro

482

V. I. LUKIANENKO, h.( Ionia kirilliceskoi peceati XV XVII v.v. (1494 1688 g.g.)dlea iujnih slovian i remin. Katolog knig ir sobrania Gosudarstvennoi publicinoibiblioteki int M.E. Salltkova-$cedrina, Leningrad, 1979, 188 p. (Lidia Deming) 567

ANDRE CORVISIER, La France de Louis XIV (1643-1715). Ordre interieur et placeen Europe, dans la collection Regards sur l'histoirc Histoire moderne et con-temporaine" sous la direction de Michel Devize, S.E.D.E.S., Paris, 1979, 374 p(Mihat Manea) 569

LA REVUE DES REVUES D'HISTOIRE

,, ,,, Revista arhivelor" (Revue des archives), arm& LXI, vol. XL I (1979), nos. 1-4,496 p. (Radu-Dan Vlad) 575

www.dacoromanica.ro

INVESTIGAREA ISTORIEI ROMANESTI

OPERA SCRISA A LUI NICOLAE T1TULESCU SI LOCULACESTUIA iN ISTORIOGRAFIA CONTEMPORANA

DE

NICOLAE DASCALU, CONSTANTIN BUSE

Para indoiala c Nicolae Titulescu face parte din marile personali-tati pe care poporul roman le-a dat civilizatiei universale. Om cu multiple*i complexe aptitudini personale, mare orator, inzestrat jurist, diplomatabil, cu o uluitoare intuitie a viitorului, Titulescu s-a impus inca de tim-puriu in viata politica, a tarii. Iar dupg, terminarea primului razboi mondiala ocupat o serie de functii politice de prim rang, fiind ministru de finantc,ministru plenipotentiar la Londra, reprezentant permanent al tarii laSocietatea Natiunilor *i, de doua ori ministru de externe. Toate acesteai-au permis evidentierea capacitatilor personale deosebite i afirmareape plan international in acelmi timp cu consolidarea reputatiei interne.Prin intreaga sa activitate, multila Lerala, fundamentata pe o conceptiepolitico-juridica progresista, Titulescu s-a situat intre cei mai reprezen-tativi oameni de stat ai epocii interbelice.

Recunoa,*terea capacitatilor personale *i a contributiei lui TitulescuIa solutionarea unor probleme politico-diplomatice a lost aproape unanimaInca din timpul vietii lui. Chiar unii din adversarii sai politici s-au situatpe aceasta pozitie. Cit despre partizanii sài, numero*i, prin conferinte,bro*uri, articole in presa etc., ei au contribuit simtitor la cunomterea larga,a meritelor exceptionale ale lui Titulescu. Iat citeva exemple din cate-goria adeptilor politicii marelui nostru om de stat.

Unul din suportcrii liniei promovate de Titulescu declara intr-obro*ura din anul 1933 : . eu ofer domnului Nicolae Titulescu, care poartafairna numelui de roman peste hotare de un deceniu *i jumatate ca amba-sador permanent al tarii noastre la toate conferintele internationale...,drept omagiu, aceasta carticica. Dl. Titulescu este al nostru, fala lui estefala neamului *i a tarii noastre *i noi fill ei suntem datori s ne inchinam

slavirn numele lui" 1 Alti doi autori au alcatuit o scurta culegere dediscursuri ale lui Titulescu, completate cu declaratii ale unor oameni poli-tici Ban afirmatii din presa privind activitatea depusa. In introducereala bro*ura mentionata autorii apreciau c Titulescu, gigant al politiciiexterne, aparator inver*unat al pacii, este eea mai populara, figura *i celmai iubit om din Europa 2.

1 D. Urzic5, Omagiu doznnului Nicolae Tituleseu. Mica Infelegere sub noua ei forma,Tipografia Victoria, Craiova, 1933, p. 3-4.

2 P. Radulescu, I. Adamescu, Modest omagiu znarelui romdn, omul pâcii, Nicolae Titu-leseu, Tiparul, Romiinesc, Bucuresti, 1934, p. 5.

,,EEV1STA DE 1E10E1E", Tom. 36 , nr. . 4, p. 463 510, 1982

si s

www.dacoromanica.ro

484 CONSTANTIN BUSE, NICOLAE PASCALIT 2

Intr-o conferinta din martie 1935 despre proiectul Uniunii europenerolul lui Titulescu, D. V. Barnoschi sublinia cil ministrul de externe

roman ... este al nostru, o glorie a noastra". Vorbitorul a mentionat ciiilumea intreaga a identificat politica externa a Romaniei cu numele luiTitulescu 3. Chiar si duprt demiterea din guvern s-a vorbit despre Titulescuelogios. Astfel, intr-o conferinta din iunie 1937, N. N. Petrascu apreciacii Titulescu era cel mai mare ministru de externe pe carel-a avut Romania.in opinia vorbitorului Titulescu s-a impus prin exceptionala sa formatieintelectuali si prin calitittile de diplomat desilvirsit 4.

Inca din timpul vietii unii autori 1-au asezat pe Titulescu alaturide marile personalitati ale poporului roman. Paragrafele care-1 privescdin lucrarile semnate de Laur Preda sau Stefan Mircescu sint sugestiveIn acest sens 5. Evaluari de acest gen se intilnesc si in publicatii externe.De exemplu in Calendarul Credinta", at Episcopiei misionare ortodoxeromine din America, A. Botez preciza ea opera capitali a lui Titulescu,definita ca un sistem cuprinzator de metode i mijloace diplomatice, cu ostructuri logica si un fundament realist, menita a contribui la dezvoltareapasnicii a popoarelor, a lisat o urma luminoasa, in istoria politica a lumii 6.Numele lui Titulescu este legat in mod special de activitatea SocietatiiNatiunilor, fiind unul din pilonii de Wart at acesteia. Nu este deci surprin-zator faptul ca activitatea sa la acest nivel nu lipseste din lucririle de re-ferinta privind organizatia de la Geneva 7.

Pe de alta parte, in chip cu totul firesc, faptele lui Titulescu au fostprezente in paginile ziarelor mai importante din epoca, din intreaga lume.Incercarea de a consemna aprecierile presei in ce-1 priveste ar implica omunca, uriasa. Iata doar un fapt sugestiv pentru proportiile acestui pro-iect : conform investigatiilor noastre numai demiterea sa din guvern, la29 august 1936, a fost mentionata sau comentatrt pe hug intr-un minimumde 196 periodice din 20 de taxi. Comentariile ficute cu acest prilej au ana-lizat in fapt intreaga activitate diplomatica a lui Titulescu si au evaluat-o.SA dam doua exemple.

Ziarul londonez Evening Standard", din 1 septembrie 1936, ineditorialul cu titlul Titulesc2t aprecia ca cel demis ...nu este numai opersonalitate. El este simbolul unei politici. El este omul mentinerii tra-tatelor de pace... a statusqoului european. La Geneva a avut o situatieunica. Pozitia sa, ca reprezentant al Micii Intelegeri, ii dadea autoritateaunui reprezentant de mare putere" 8, Iar ziarul romilnilor americani,America", in numarul din 8 septembrie 1936 sublinia : Milioane de ame-

3 D. V. Barnoschi, Natiunea europeand, U.S.E. si opera domnului Tilulescu pentrurealizarea acestui ideal, Adevfirul, Bucuresti, 1935, p. 27; 34.

4 N. N. Petrascu, Opera d-lui N. Titulescu. ConferintS tinuti la Fundatia Dalles, f.ed., Bucuresti, 1937, p. 4; 32.

5 Laur Preda, Figuri In relief, Tipografia Presa Bun5, Iasi, 1936, p. 83 89; StefanMircescu, Portrele si evocdri, Tipografia 1oniS Christescu, C515rasi, f.a., p. 57 70 (aceastadin urmS este totusi o conferintd din martie 1946).

6 Cf. Nicolae Titulescu. Discursuri, Studiu introductiv de Ro.liert Deutsch, Edit. stiin-tificS, Bucuresti, 1967, p. 7.

7 Vezi de pildS Petit manuel de la Societe des Nations, 2-erne edition, SCction d'infor-mation, GeneNe, 1934, p. 29; 121.

8 Arhivele Statului, fond mlnisterul Propagandei Nationale, presa externil, dosar 822,f. 79, Legatia RomAniei, Londra, 1 septembrie 1936, telegramit de presS semnatS Ciotorl.

si

www.dacoromanica.ro

3 OPERA SCRISA A LUI NICOLAE TITULESCU 485

ricani au vgzut Romania prin dl. Titulescu, strglucitul diplomat europeanal cgrui cuvint a fost respectat §i temut... DI. Titulescu este singurulmare diplomat al Romaniei i unul din cei mai strgluciti hArbati ai lumii,un orn al paccii §i un mare democrat" 9.

Valoarea deosebitg a meritelor lui Nicolae Titulescu este confirmatg§i de mentinerea aceluia,$i ton elogios in multe din comentariile de dupgeel de-al doilearilzboi mondial. intre primele aprecieri in acest Bens se afllcele ale colaboratorului sgu apropiat, Savel Rldulescu, inserate in ziarulUniversul", in septembrie 194410. Elogii au fost exprimate §i in afaraOrli. De pildg, la 17 martie 1966 Televiziimea francezti (0.R.T.F.) Ii con-sacra o emisiune specialg la care participti citeva personalitgti care 1-aucunoscut indeaproape : Genevieve Tabouis, Paul Boncour, W. d'Ormesson

René Massigli n. Iar in ziarul Le Monde" din 19 martie 1966, BernardMargueritte senma articolul omagial : La Roumanie et la France célèbrentla memoire de Nicolas Titulesco prophete de l'Europe et de la coexistencepacifique 12

Am prezentat doar citeva mgrturii, dacg mai era nevoie de ele de afi reamintite, pentru a ilustra recunoaterea quasi-unanimg, atit in epocg

cit §i in zilele noastre, a meritelor exceptionale ale lui Nicolae Titulescu.Totodatg am trecut in revista principalele scrieri despre el dinainte demarea conflagratie, scrieri care reprezintg principalele piese ale istorio-grafiei burgheze din Romania in ce-1 privete. Meritele istorice deosebite,intreaga viat i activitate multilateralit meritorie, au generat un numgrmare de luergri despre Titulescu. Este vorba de monografii, studii, articoleetc. de o intindere i valoare diferite.

In ce ne privete dorim a analiza critic istoriografia Titulescu, atrece in revista opera scrisa a marelui nostru om de stat. Inventarierealucritrilor lui Titulescu, ea prima' parte a studiului nostru, permite o maibung intelegere a multora din lucrgrile ce i-au fost consacrate. Totodatgse completeazg in chip util schita personalitgtii celui in cauzg. in ambeledirectii, prin perspectiva de ansamblu pe care o contureazg, studiul nos-tru este o premierg.

Aadar, in prima parte a studiului dorim a argta ce a scris NicolaeTitulescu. Iar in partea a doua vom analiza ce scris despre viata, operascris i activitatea practic a diplomatului roman. Vom evidentia ceaspecte au fost cercetate i vom sublinia modul in care s-a scris, indicindgre,elile existente s,d inregistrate de noi. Pe de alta parte, vom conturauncle directii viitoare de cercetare pornind tocmai de la situatia concretaconsenmatti. 0 analiza eriticg a istoriografiei Titulescu a fost necesarg.La marele numgr de lucrgri de tot felul dedicate acestuia erorile, mai alescronologice, sint nurneroase. De aici §i utilitatea practia a bio-bibliografieiselective anexate la studiul nostru.

Pe mitsura valorii personale, a remarcabilei contributii la solutio-narea unor probleme publice i de stat, despre Titulescu in diversele ipos-

9' Idem, presa internii, dosar 342, f. 78 (thietur5 din ziar).Savel Rai:Wiesen, Politica lui Nicolae Titulescu, in Universur, 1944, 13 septernbrie,

p. 1; Nezi sL Universul, 1945, 7 decembrie, p. I.n Cf. Le Monde", Paris, 19 Mars 1966, nr. 6 588, p. 4.12 Ibidem (autorul mentioneani cronat ea Titulescu a murit la virsta de 53 de ani,

la Saint Moritz).

s-a

si

a

www.dacoromanica.ro

486 CONSTANTIN BUSE, NICOLAE DASCALU 4

taze s-a scris mult. Ca urmare autorii studiului de fata se vad nevoiti alimita investigatia lor la volumele, articolele si studiile din reviste publicatedupg 1945. Referirile la ziare vor fi doar accidentale. De asemenea, ex-cludem ea totul inregistrarea lucritrilor generale consacrate perioadei inter-belice, unor etape sau probleme speciale din aceiasi ani. Am adoptataceasta linie deoarece aproape ca nu exista asemenea lucrare generala care,chiar i numai in treacat, sa nu mentioneze date si fapte legate do NicolaeTitulescu. Cu toate eforturile depuse, lista finala de lucrari speciale nuva fi exhaustivii. Am scapat" mai ales studii aparute in afara Orli.Cele aparute in Romania vor fi aproape in totalitate mentionate, oriacestea formeaza categoria cea mai cuprinzatoare. Ca urmare, consideramcar in ansamblu studiul de fata inregistreazil, intr-o forma sau altar, tot ces-a scris semnificativ despre Nicolae Titulescu in istoriografia contem-poranit.

Opera scrith a lui Nicolae Titulescu poate fi considerata vasta darnu complexa. Ea inglobeaza lucra'ri din doug domenii majore ale activitatiiautorului : clreptul, civil sau international, si diplomatia. Scrierile cucaracter economic sint acciclentale. S precizam faptul c inregistramca scrieri tot ceea ce a fost tiparit avind semnatura lui Titulescu si fiindelaborat de acesta, inclusiv conferintele, discursurile, documentele s.a.Unul din biografii lui Titulescu, singurul din afara Orli pina in prezent,anmne Jacques de Launay, a evaluat volumul operei scrise a acestuia :2 000 p. de lucrari (volume + studii) originale ; 500 p. conferinte si 1 000p. de discursuri i documente. Totalul do medie de 5 pagini scrise coti-dian de Titulescu pe tot timpul vietii sale publice 13.

In pofida unor greutati inerente, am clasificat opera scrisa a luiTitulescu in mai multe categorii : a) lucrari de drept civil ; b) discursuri

conferinte publicate ; c) documente financiare sau diplomatice ; d)lucrari originale cu caracter politic sau de drept international, respectivo brosura, studii si prefete la diverse lucrilri si e) cu o valoare aparte, oseama de materiale scrise inedite (scrisori, Jurnalul, Menioriile).

Din punct de vedere cronologic toate lucrarile sale de drept civil aufost &Mate inainte de 1914. Celelalte categorii dateaza de dupl declan-sarea primului razboi mondial, cu exceptia debutului sau oratoric parla-mentar, in decembrie 1913 si care a fost tipa'rit. In cele ce urrneaza vomtrece in revista categoriile mentionate, prezentind doar intentiile autorului.

Primele luereiri de drept civil ale lui Titulescu dateaza din anul1903 14. Unul din biografii marelui nostru diplomat, anume Vasile Netea lementioneaza pe cele 3 lucrari in cauzil ea fiind de licenta Ls. ITn alt autor,E. Cernea, le indica ca fiind prezentate la concursurile de drept civil si

13 Jacques de Launay. Tilulescu et l'Europe, Editions Byblos, Nyon, 1976, p.Effels des acles a litre graluil consentis sous le regime de communaulé soil par la femme

Rule, soil par les deux époux conjoints au profit d'un enfant du premier lit, d'un enfan communou d'un tiers; Effeles, par rapport au mari, des actes consentis par la femme conunerranle sousles divers regimes matrimoniaux; Pouvoir des assemblees generates guant a la modification dupacte social.

15 Vasile Netea, Nicolae Titulescu, Meridiane Publishing House, Bucharest, 1969, p. 13.

§i

it.14

www.dacoromanica.ro


comercial ale studentilor juristi din Franta, in 1903. Titulescu a cistigatpremiul I, devenind laureat al Facultg,tii de drept din Paris 16. Se ridicgintrebarea dacg cele trei studii au fost publicate. rn acest sens doarJaques de Launay dii unrgspuns afirmativ in ce priveste cea dintii eitath,anume Effets des actes a titre gratuit. . ce ar fi fost editatg la Paris in1903. Nu se dau insg, nici un fel de detalii privind mgrimea lucrgrii, edi-tura etc. 17.

Datele privind debuturile ,stiintifice ale lui Titulescu sint asadar,confuze. In schimb activitatea sa ulterioarg de civilist este bine cunoscutg.Titulescu a publieat doug volume, sapte studii, programa i doug dincnrsurile sale de drept civil. De asemenea, a tipgrit opt concluzii" privindprincipalele procese pe care le-a pledat, singur sau ea asociat.

Cea dintii lucrare de proportii pe care a editat-o a fost chiar tezade doctorat sustinutg, in 1904. Este vorba de Essai sur une theorie generaledes droits eventuels, editatg la Paris in 1907 si la Bucuresti in anul urmg-tor 18. A fost prima lucrare de proportii care studia eventualitatea in Ca-drul unei teorii inchegate, ca si concept si ca o modalitate specificg, subraportul ipotezelor si efectelor juridice. In prefatà autorul preciza clanaliza se vrea un studiu de tehnicg, juridicg, asadar o incercare de schi-tare a unei constructii teoretice in baza cgreia se poate acorda protectialegalg unui mare numgr de interese. Ca punct de plecare Titulescu expu-iiea despre interpretarea legii care ...nu insearnng numai aciinta vointa legiuitorului. Aceastg vointg poate foarte bine sg nu existedin moment ce se constatg, cg, legislatorul nu axe posibilitatea materialg,de a plevedea toate dificultAtile aplicrii pe care o lege le poate ridica cutimpul. A interpreta legea trebuie sg, insemne cgutarea solutiei cea maiconvenabilit" 19. Lucrarea privind teoria drepturilor eventuale a devenitclasicit aci ping in 1955 nu s-a rnai scris nimic in aceastg chestiune.

Cealaltg analizg civilistg, de amploare este Imparteala mogenirilor,apgrutg in 1907 20 Autorul subliniazg intentia de a oferi un studiu de dreptcivil i nu de cod civil. De aici si metoda ... ce am urmgrit in studiultextelor i cercetgrile critice de ordin economic si social cu cari am crezutnecesar sg althrnAm discutiunea pur juridicg, controversa pe articole" 21.In ultimg instantg lucrarea, prin metodg si spirit, pledeazg pentru reinnoi-rea cercetgrii juridice. Iatg i aprecierea Comisiei de examen pentru postulde profesor suplinitor la Universitatea din Bucuresti in 1907, care a ana-lizat activitatea c.andidatului : Lucrarea este meritorie, excelentg inclaritate si preciziune. Chestiunea fiind foarte studiatg in stiintg nu putemcguta originalitatea in fondul ideilor. Glsim ce e drept uncle preocupgripersonale din punctul de vedere special al dreptului romgnesc" 22 In

16 E. Cernea, Les debuts de Pactiviti scientifigue de N. Titulescu, in Revue Rounialned'Histoire", V. 1966, nr. 3, p. 411-412.

17 Jacques de Launay, op. cit., p. 185-186.18 Nicolae Titulescu, Essai sur une theorie generale des droits eoentuels, Jouve, Paris,

1907, 375 p. (editia rom5n5, Edit. Gutenberg, Bucurqti, 1908, 327 p.).19 Ibidem, 13. I.70 Idem, Imparleala znostenirilor, Librária Alcalay, Bucumti, 1907, 324 p.2-1 Ibidem, p. III.26 Cf. Valentin Al. Georgescu, Un text inedit al lui Nicolae Titulescu despre cariera sa

universitarei, In Studii §i Cercetarl Juridice", XVII, 1972, nr. 1, p. 163.

conceptia sa

www.dacoromanica.ro


Memoriul de activitate preggtit pentru acelasi examen din 1907 Titulescu,sublinia ca' in lucrare a studiat institutia impArtelii ea o realitate socialitdeci ca o notiune care exisM prin lege dar si in afara acesteia 23.

Alitturi de cele dou5, volume de mai sus, Titulescu a publicat intreanii 1904-1908 un numk de sapte studii de drept civil. Mai toate acesteaau apArut in paginile revistei Curierul Judiciar". Lista este deschisA cuObservafii asupra reorganizdrii facultafii de drept. Este o pledoarie pentrumodernizarea invAtAimintului juridic, pentru perfectionarea dreptului caretrebuia s corespund5, exigentelor social-politice ale Oxii 24. Dup:I primele30 de pagini ale studiului, consacrate cestiunilor administrative ale orga-nizrii unei facultgti de drept, subliniazit autorul ...am cAutat a arátacum ar trebui organizat un program de licentit conform cu noile tendintejuridice" 25.

In Problema cesiunii usufructuare in dreptul roman 26 autorul a corn-bltut opinia potrivit citreia in dreptul nostru usufructuarul nu poateceda decit exercitiul dreptului silu. El a arltat c interesul practic si logica...ordonA si la noi solutia din Codul Napoleon" 27. 0 analizil critid, aunei sentinte a tribunalului Ilfov privind principiul c autorizarea mari-tal:A trebuie 0, fie expres i specialit 28, este intreprinsrl in studiul Prin-cipiile autorizetrii maritale intr-una din aplicdrile lor practice 29. In legittura.cu legea din 7 aprilie 1889 privind vinzarea bunurilor statului, Titulescua analizat o chestiune practid, : a demonstrat cit expresiile revinzare incompt" i reziliere" trebuie sit aibit dup5, aceastA lege o semnificatietehnid, deosebita, cu consecinte juridice variate

De mare importantA pentru cunoasterea conceptiei juridice a luiTitulescu este studiul Cum trebuie infeleasd educalia juridicd. AutorulsubliniazA cit dreptul este o stiintg, social5, si ca urmare juristul trebuiesit cunoascA conjunctura social5, a epocii. Mobilitatea dreptului derivadin aceea ca este o stiint5, a vietii fapt adesea uitat de juristi, consideritTitulescu. Finalitatea educatiei juridice, sublinia autorul, const5, in inter-pretarea tiintificit i deci urnanitarA a dreptului 31. Dupit ritscoala din1907 Titulescu a publicat studiul Problema responsabilitalii juridice astatului ?i a comunebor In legaturci cu ultimele fdreinesti. Treeindin revistil diversele aspecte ale chestiunii autorul ajunge la concluzia citguvernul, fiMd suveran, nu este responsabil pentru cele petrecute 32

In sfirsit, un ultim studiu identificat de noi, dealtfel foarte putincitat de diversi autori, constA, din mai multe parti publicate in diverse

23 Ibidem.24 Nicolae Titulescu, Observafii asupra reorganizarit facultafii de drept, Bucurestl, 1904,

59 p." Cf. Valentin

Titulescu,Al. Georgescu, op. cit., loc. cit., p. 162.

25 N. Problema cesiunii usufructuare In dreptut roman, Curierul Judlclar" ,Bucuresti, 1905, 14 p.

27 Cf. Valentin Al. Georgescu, op. cit., loc. cit., p. 162.28 Ibidem, p. 163.22 N. Titulescu, Principiile autorizarii maritale Intr-una din aplicarile lor practice, Cu-

rierul Judiciar", Bucurestl, 1905, 15 p.Idem, Asupra legii dirt 7 aprilie 1889 priuind vinzarea bunuritor statului, Curlerul

Judiciar", Bucurestl, 1905, 16 p.31 Idem, Cum trebuie Infeleasd educalia juridic& Curlerul Judiciar", Bucuresti, 1905. 19 p.32 Idem, Problema responsabilitafii juridice a statului fi a comunelor In legaturd cu uhf-

mdc migart faranefti, Gutenberg. Bucuresti. 1907, 57 p.

".

mipcdri

www.dacoromanica.ro


numere ale Curierului Judiciar" din 1908 0 privind teoria contractuluide munca 3 3.

Direct legat de activitatea de profesor universitar Nicolae Titulescua tiparit inca din 1905 Programul analitic al cursului de drept civil. De uninteres general este doar prefata la brosura, prefata in care autorul pre-zinta metoda ce urma a fi abordata in studierea partii respective din drep-tul civil, anume teoria patrimoniului. Titulescu incerca a evidentia defec-tele metodei comentariului de text in maniera utilizata pina atunci. Elsublinia c interpretarea legilor ...este o opera de adaptare a legii lanecesitatea sociala". Ca urmare, pentru textul dubios" solutia urma afi data nu de intentia legiuitorului ei de nevoia sociala 34. In anul 1920este litografiat cursul sau de drept civil, Persoanele iar in 1921 parteapriN ind Privilegiile i ipotecile 35.

Ca avocat pledant Nicolae Titulescu si-a cistigat o faima deosebita.Argumentarile din unele din procesele mai dificile, cu posibile invatamintepentru jurisprudenta, le-a publicat sub forma unor concluzii. Am identi-heat opt asemenea materiale publicate. De remarcat c unul a fost semnatin colaborare cu Take Ionescu, altul cu M. Antonescu iar un altul cu C.Xeni 36.

Acesta este inventarul operei de drept civil a lui Nicolae Titulescu.Desigur cil in istoriografie se fac referiri la mai toate din lucrarile mai suscitate. In ce ne priveste ne-am limitat la identificarea si clasificarea lor.Am fost preocupati doar de prezentarea opiniei i intentiilor autorului.Analiza stiintifica a conceptiei civiliste a lui Titulescu este pe larg intre-prinsa de diversi autori.

0 a doua mare categorie din opera scrisa a lui Nicolae Titulescuinclude discursurile i conferintele. Foarte numeroase in lunga cariera pu-blica a marelui nostru mu de stat, multe din acestea au fost tiparite Incain epoca sub forma de brosuri. Marea lor majoritate au fost reunite intr-un

Idem, Din tcoria contractului de mulled, in Curierul Judiciar", 1908, nr. 34, 35, 46,48 si 51

" Idem, Programul analitic al cursului de drept civil (Anul I, 1905, Teoria patrimoniului),Tipografia Lurierul Judiciar, Bucuresti, 1905, 56 p.

" N. Titulescu, Drept civil. Persoane, curs predat si revazut de dl. prof. N. Titulescupentru anul I de licent5, editat de I. Em. Sidor, Bucuresti, 1920, 1 064 p.; Idem, Dreptcivil. Privilegii si ipoteci, curs predat de dl. prof. N. Titulescu, editat de I. Em. Sidor,Bucuresti, 1921, 500 p.

36 N. Titulescu, Procesul Dimitrie Polichronie cu Constantin Pavlovici. Rezolufiuneapentru neerecularea de obligatiuni a unui contract de vinzare cu pact de rdscumpdrare relativía mosia Micovu din Judeful Olt, Rimnicu Vilcea, 1905, 40 p.; N. Titulescu, D. N. Comsa,M. Antonescu, Concluziuni in procesul descenden(ilor per feminas din fondatorii Bisericii Kre-trizl din Bucuresti contra Eforiei Bisericii Kretzulescu, Bucuresti, 1908, 43 p.; Take Ionescu,N. Titulescu, Concluziuni in procesul dintre I. Dacian, Primdria Slatina, Cassa $coalelor siMinisterul de Domenii, Curtea Craiova, S.I. 13, 14, 15 noiembrie 1908, 13ucuresti, 1908, 25 p.;Nicolae Titulescu, Concluziuni din partea d-lut Dimitrie A. Polichroni in kgriturd cu vinzareanioiei Micovu (amid d-lui Pavlovici, Craiova, 1909, 35 p.; Idem, Concluziuni in procesul dintreN. Titutescu en P. Nitzeanu si sofia, Tribunalul Olt, 7 mai 1910, Craiova, 30 p.; Idem, Con-cluziuni din partea d-nei Florica Mariotzeanu, a d-lor lancu Masu si C. Masu in proces cuso(ii GuIrgea. Bucuresti, 1911, 23 p.; Idem, Concluziuni in proces cu sofii Nitzeanu, Craiova,1913, 17 p.; Nicolae Titulescu, C. Xeni, Concluziuni din partea firmei Missalian Freres in pro-ces cu Banca de Credit Romdn, Bucuresti, 1915, 14 p.www.dacoromanica.ro

490 CONSTANTIN BU$E, NICOLAE DASCALIT 8

volum postum deja eitat de noi. Fara indoialg, discursurile nu pot fiseparate de conferinte. Fata de controversa legata de continutul celorclou6 concepte, n ce prive§te am optat pentru a considera discursulcal o exprimare a unei pozitii oficiale §i pentru conferinta ea o expunere

earaeter per§onal a unei tenie date.Nicolae Titulescu a rostit primul discurs la 20 decembrie 1913 in

Parlamentul Romanieh Prima conferinta este foarte probabil faimoasapledoarie pentru unitate nationala', Ardealul, din 3 mai 1915. Pe de altaparte, ultimul discurs a lost rostit in iunie 1936 la Conferinta de la Montreuxiar ultima mare conferintg la 27 iunie 1937 la Bordeaux, pe tema : Situaliagenerale, din Europa 0. viitorul democrafiei occidentale. Cea din urma decla-ratio publiea a lost neindoielnie interviul acordat ziarului L'Epoque",din 6 iunie 1939. In limitele cronologice precizate, cite discursuri §i con-ferinte rostit Titulescu I Intentia noastth de a inventaria cit mai exactopera scrisa a marelui nostru diplomat se love§te in acest domeniu de obsta-cole insur,montabile. Se poate formula doar o evaluare aproximativa :ote vorba de 4-500 eonferinte §i discursuri. Desigur cii dintre acesteadoar relativ putine sint piese de referinta prin mesajul bor. Toate insa sinto reflectare clara a uimitoarelor calitati oratorice ale lui Titulescu.

0 buna parte din discursurile §i conferintele sale au fost editate subforma de bro§uri imediat dupg. rostire. Altele au fost incluse in diverseculegeri. Pe de alth parte, volumele cu luerarile Societatii Natiunilor saudiverse conferinte oficiale la care Titulescu a reprezentat taxa, consemneaza

luarile sale de cuvint. Noi jie vom limita la a trece in revista broprile§i culegerile de discursuri sau conferinte editate special.

Fiind foarte bine primit de catre deputati, primul discurs parla-mentar al lui Titulescu a fost tiparit sub forma de bropril, ca extrasdin stenograma dezbaterilor parlamentare. Cu talent §i inteligenth vorbi-torul a sustinut o idee de viitor a activitatii sale : perspectivele unei na-tiuni nu depindeau numai de marimea teritoriului §i a populatiei ci §i decontributia sa directa la progresul civilizatiei umane 37. A fost multiplicatsub forma de bro§ura §i urmatorul discurs parlamentar, din 20 aprilie1914 care, in contextul discutiilor pentru reforma constitutionala, a sus-tinut necesitatea unor reforme politico-economice 38

La intrunirea din 3 mai 1915 a Actiunii Nationale din Ploiep:ti,Titulescu a sustinut cu multh pasiune realizarea idealului national in fai-moasa conferinta, Ardealub care, cu justificat temei, este foarte citata debiografii sii. Intuind cursul evenimentelor, vorbitorul a sustinutvoiul va oferi Romaniei posibilitatea pentru realizarea unitatii nationaledaeg va fi decisa de actiune. Optind pentru aceasta cale ... viitorul eiva fi o razbunare prelungita §i mareata a umilintelor ei seculare... Dinimprejurarile de azi Romania trebuie s iasg intreaga §i mare. Romaniaian poate fi intreaga !gra Ardeal... Ardealul e leaganul care i-a ocrotitcopilaria, e §coala care i-a Stint neamul, e farmecul care i-a sustinut viata.

37 N. Titulescu, Discursul rosfit fn ziva de 20 decembrie 1913, In Adunarea DepulafilorBucuresti, 1914, 26 p.

" Idem, Discursul rostil In ziva de 20 aprilie 1914 In Adunarea Depulafilor, Bucurestl,914, 32 p.

n

cu

a

cii

si

cii raz-

www.dacoromanica.ro

9 OPERA SCRISA A LIN NICOLAE TITULESCU 491

Ardealul e scinteia care aprinde energia... Ne trebuie Ardealul. Nu putemfall el. Vom sti sl-1 luum si mai ales sai-1 mentinem... " 39.

Asa cum este bine stiut, principala realizare a lui Titulescu ea ministrude finante a fost elaborarea si obtinerea votarii legii contributiilor directe.In discutia general/ a proiectului de lege, la 10 iunie 1921, Titulescu arostit un discurs in Adunarea Deputatilor in care a argumentat necesitateareformei preconizate. Vorbitorul a subliniat el prin solutia oferitl legeaurmarea a institui dreptatea fiscalit, preconizind a da contribuabilului,sub form/ de cheltuieli publice, ceea ce a plltit statului sub formil de im-pozite. Nu au lipsit momentele de destindere din timpul dezbaterii. Astfel,la un moment dat un deputat il intrerupe pe Titulescu apreciind ca prinlegea propus5 a fost inchisa gura la toti". La care, spiritual, ministrulde final* raspunde : Si le-arn desehis punga la toti" 40

Ca delegat al Romaniei la Conferinta interaliaa de la Londra,din iulie-august 1924, Titulescu a exprimat pozitia Orli in problemareparatiilor, intr-un discurs rostit la 28 iulie 41. Tot el a condus delegatiaromana pentru negocierea plAtii datoriilor de ra'zboi in S.U.A. Din dis-cursurile rostite in aceast5 ealitate, am identificat in biblioteci pe celdin sedinta de deschidere ca si declaratia general/ privind situatia ta'rii 42

Un binemeritat ecou international a avut conferinta Dinamica pekiirostita la 6 mai 1929 in sala Reichstagului, in fata elitei politico 0 intelec-tuale a Berlinului. Printr-o constructie oratoricit extrern de abilg, vorbi-torul a blamat revizuirea tratatelor, politica' care era promovatl si de catreGermania 4 3 .

RIspunzind unei interpellri parlamentare, de care a avut stiintasi avind deci posibilitatea de a pregati replica, Titulescu va prezenta la4 aprilie 1934 in Adunarea Deputatilor o ampla expunere privind politicaexterna a Orli. Cu autoritatea cunoscutl in probleme internationale,ministrul de externe roman a subliniat el baza actiunii internationale aRomaniei constl in respectarea tratatelor pe pace care au confirmatunirea. Ori tratatele erau amenintate de revizionismul italian si de celmaghiar . . . ambele innacceptabile si daunitoare". La cererea de revi-zuire a frontierelor, Romania, ca si aliatele ei din Mica Intelegere, raspund :Nu, Nu, Niciodata. Revizuirea nu este pentru Romania numai amputareamosiei strlmosesti. Revizuirea este amputarea atributiunilor istorice aleneamului nostru tocmai in clipa in care el si-a deslvirsit unitatea... Si

22 Idem, Ardealul. Discurs rostit de dl. Nicolae Titulescu la Intrunirea Actiunel Natio-nale din Ploesti tinuta In zhia de 3 maiu 1915, Tipografia Prahova, Ploesti, 1915, 10 p.(a aparut si sub forma: Discursul rostit la metingul national din Ploesti, Bucuresti, 1915, 8 p.);vezi si conferinta Inima Romliniei, In Vasile V. Hanes, Antologia oratorilor romani, Edit.Socec, Bucuresti, f.a., p. 172-176.

42 Adunarea Deputatilor. Reforma financiara. Discursul d-lui Nicolae Titulescu, minis-trul finantelor rostit In sedinta de la 10 iunie 1921 in discutiunea general:1 a legii contributiu-nilor directe, Imprimeria Statului, Bucuresti, 1921, 131 p.

n Conference Interalliée de Londres, Juillet-Aett 1924. Les revendications de la Rou-manic. Declaration faite au nom de la Roumanie, a la troisieme seance pléniere de la Conferencede Londres le 28 Juillet 1924 par M. N. Titulesco, delegue de la Roumanie, Polyglot PrintingCo., Londres, 1924, 16 p.

42 Nicolae Titulescu, Opening Speech al the Meeting of the World War Foreign DebtCommission, Washington, 1925, 2 p.; Idem, General Statement of Romania's Situation, Washing-ton, 1925, 9 p.

" Idem, Die Dgnamik des Friedens, W. Leo and Co., London, 1929, 20 p.www.dacoromanica.ro


celor care ne vorbese azi de intoarcerea la trecut pe calea revizuirii le ras-pundern : trecutul a lost al vostru, prezentul nu este al nirnanui iar vii-torul nu vi-1 dam caci este cel mai scump din cite avem" ".

Opinia publica internationala a prirnit cu interes i argurnentarileministrului de externe roman din discursul privind atentatul de la Marsilliarostit la 10 decembrie 1934 in Consiliul Societatii Natiunilor. Vorbitorula blamat terorismul si revizionismul ea elemente ee afectau pacea si acerut satisfactie in numele Iugoslaviei cit si in al României 45. Cinci dindiseursurile mai importante rostite de Titulescu in iunie 1936 sint reuniteintr-o brosura speciala editata in limbile roniân i franceza. Este tiparitdiscursul din edinta de deschidere a Conferintei de la Montreux, de lainceperea lucrarilor Intelegerii Balcanice a Presei, s.a. 46.

Dar cele mai importante i semnificative discursuri din intreagacariera politic'a a lui Titulescu au fost reunite intr-un volum special editatin anul 1967 47.

In studiul introductiv autorul evidentiaza personalitatea complexamultilaterala a lui Nicolae Titulescu ale carui idei si conceptii erau

...patrunse de suflul dernoeratismului, strithatute de un realism autenticsi de un cald patriotism" 45 Urmeaza o succinta trecere in revista a pro-blematicii abordate de biografii burghezi ai lui Titulescu. Se constatainexistenta unui tablou de ansamblu in istoriografia burgheza a uneibiografii de ansamblu. Cit despre istoriografia marxista, cu putine exceptii,activitatea lui Titulescu a fost analizata doar fragmentar. In acest felau fost elucidate disparat doar aspecte singulare ". Despre continutulpropriu-zis al volumului, editorul afirma' : Ceea ce a facut ea diseursurilelui Nicolae Titulescu sa fie unanim apreciate era atit splendida lor formaliterara cit i bogatia ideilor pe care le contineau. Discursurile cuprinsein volumul de fata reflecta in cel mai inalt grad conceptia dernocrat-bur-gheza inaintata a lui Nicolae Titulescu asupra unei lungi succesiuni deevenimente politice, diplomatice, economice i eulturale din viata statuluiroman" N.

Volumul grupeaza 76 de piese clasificate tematic in cadrul criteriu-lui cronologic. Limitele sint anii 1904-1939. In pofida tematicii propuseprin chiar titlu, culegerea nu cuprinde numai discursuri ci si o serie destudii originale de drept civil semnate de Titulescu i deja citate de noi..Astfel, sint retiparite Observaliuni asupra reorganizeirii facultafilor de drept,

" Romania si revizuirea tratatelor. Discursurile d-lor lultu Maniu t C.I.C. BrAtianu,in sedinta Adundrei Deputatilor din 4 aprilie 1934. Riispunsul d-lui Nicolae Titulescu, ministruafacerilor strAine, Imprimerille Statului, Bucuresti, 1934, p. 37 78 (a fost editat si in LaPetite Entente. N. Titulesco, La politique étrangere de la Roumanie, B. Jeftié, La politiquedrangere de la Jougoslavie, L'Europe de l'Est et du Sud-Est, Paris, 1934, p. 67 91).

" N. Titulesco, Le differend yougoslavo-hongrois devant le Conseil de la Societe des Nations.Le discours de M. N. Titulesco. Séance du 10 decembre 1931, Bucarest, 1935, 16 p. (a ap5rutsi sub titlul: L'Attentat de Marseille. Les contradictions hongroises. Proces du terrorism interna-tional et du révisionisme, Discours, L'Europe Orientale, Paris, 1935, 16 p.

46 N. Titulesco, Discours. Juin 1936, Imprimeries de l'Etat, Bucarest, 1936, 63 p. (edi-tia rorn5n5, 63 p.).

Nicolae Titulescu. Discursuri, studiu introductiv, texte alese si adnotari, RobertDeutsch, 621 p.

48 Ibidem, p. 6." lbidem, p. 7-9.

Ibidem, p. 16.

47

si

www.dacoromanica.ro


Cum trebuie sd infelegem educapia juridicd, s.a. Pe de altit parte, flrg, aface precizarea de rigoare, editorul a stabilit in functie de continut tithirileunor piese. Astfel, diseursul din Adunarea Deputatilor de la 10 iunie 1921apare sub titlul de Consideratii economice, sociale i politice privind reformacontribuliilor directe ; sau prefata la lucrarea Quatre conferences sur laRoumanie, prefat5 la care ne vom referi intr-un alt paragraf, este intitu-latA de editor Comunitatea culturald romdno-francezif. i se mai pot daalte asemenea exemple care pot duce la confuzii.

Tn fapt volumul Nicolae Titulescu Discursuri reuneste o serie destudii de drept civil, discursuri, conferinte, interviuri, articole din ziare,prefete la volume, o comunicare la Academia Diplomatia, InternationalIetc. Asadar, prin continut, titlul volumului este cu mult depAsit prezen-tindu-se in final ca o culegere selectiva, a operei scrise a Iui Nicolae TitulescuEste insit drept ciL discursurile i conferintele predominA. Cele maireprezentative piese din acest domeniu sint prezente in culegere : primulsi al doilea discurs parlamentar, Dinamica pdcii, Progresul ideii de pace(Cambridge, 19 noiembrie 1930) etc. Prin pArtile sale componente, volumuleste un bun instrument de lucru pentru cunoasterea activiatii teoretice

practice a lui Nicolae Titulescu.Documentele, de natur5, financiarit sau politico-diplomatic6, consti-

tuie o altA, laturá irnportantil a operei scrise a lui Titulescu. IatA cele citevalucrAri de aceasta facturiti. Un pretios document de naturA financiarg esteProiectul de lege pentru reforma contribuliunilor directe 51. Asa cum afirmIautorul, proiectul a fost integral elaborat de el, cu singura exceptie atabelelor statistice anexate 52 . Documentul argumenteaza, amplu necesi-tatea reformei financiare prin comparatia cu situatia fiscalA a statelordin Occident si din S.U.A. Initiatorul proiectului de lege afirma :pozitul pe venit e doar forma sub care se cristalizeazA azi idealul de justi-tie in ordinea fiscara;" 5 3.

Tn aceeasi sedinta. din 22 martie 1921 a AdunArii Deputatilor Titulescua prezentat i proiectul de lege pentru infiintarea unui impozit pro-gresiv exceptional asupra averii si a imbogAtirii din timpul rAzboiului ".

Cu ocazia procesului optantilor unguri Titulescu s-a afirmat in fatacercurilor politice si a opiniei publice internationale ca un talentat oratorsi jurist. In calitate de reprezentant al României pentru intreaga etap5a dezbaterii chestiunii (1923 1930) 55 Titulescu a avut numeroase inter-

Dintre acestea douA, mai ample, sint mai importante, fiind solideargument5ri politico-juridice ale intereselor tArii : expunerea din sedinta

51 N. Titulescu, Proiectul de lege pcntru reforma contribuliunilor directe prezental Adu-nkrii Deputafilor la 22 marlie 1921, Imprimerine Statului, Bucuresti, 1921, 275 p.

52 Ibidem, p. 205.53 Ibidem." Idem, Proiect dc lege pentru infiinfarea unui impozit progresiv excepfional asupra averii

si a Imbogdfirii din limpul ritzboiului prezentat Adundrii Deputafilor la 22 martie 1921, Impri-meria Statului, Bucuresti, 1921, 69 p.

55 Din bogata bibliografie a problernel optantilor, In care mentfunile privind rolul luiTitulescu sint numeroase, vezi: La reforme agraire en Roumanie et les oplants hongrois de Tran-sylvanie devant la Societe de Nations, vol. I II, Paris, 1924, 1928, 189, 399 p.; Agrarian Re-form in Roumania and the Case of the Hungarian Optants in Transylvania before the Leagueof Nations, Imprimerie du Palais, Paris, 1927, 320 p.; La Reforme agraire en Roumanie et lesoptants hOngrois de Transylvanie devant la Societe des Nations, Paris, 1927-1928, 588 p. ;Mihai A. Antonescu, Regimul agrar i chestiunea oplanfilor unguri, Bucuresti, 1928, 282 p

si

ventii.

Im-

www.dacoromanica.ro


Consiliului Societatii Natiunilor din 7 martie 1927 si Mernoriul guvernuluiroman privind propunerile din 9 martie 1928 56.

Interesele Romaniei au fost aparate de Titulescu si intr-o alta ches-tiune mai putin cnnoscuta legata tot de aplicarea reforrnei agrare : ceaa colonistilor maghiari din Banat si Transilvania stabil* dupa 1885 57.Respectivii colonisti au formulat o reelamatie la Societatea Natiunilorin februarie 1925 in legatura cu exproprierea loturilor lor primite in bazacontractului de colonizare. Problema nu a mai fost trecuta pe ordinea dezi a Consiliului. Guvernul roman, dind dovada de generozitate intr-ochestiune discutabila, a decis imediat a plati despagubiri pentru terenurileexpropiate. Pozitia Romaniei a fost prezentata de Titulescu intr-un me-moriu. El a subliniat c, i contractul de colonizare a fost incalcat de colo-nisti care au acumulat loturi mai marl decit cele prevazute. Cu toateacestea guvernul de la Bucuresti s-a decis a plati despagubiri (800 000franci-aur) 58.

Cele mai importante documente diplomatice elaborate de Titulescu,la fel ca i discursurile sale, au fost reunite intr-un volum special editatin 1967 de catre Editura politica' 6°. Documentele au fost selectate demaniera ilustrarii aspectelor esentiale si a liniilor directoare ale activitatiidiplomatice a lui Titulescu. Piesele propriu-zise sint precedate de un amplustudiu introductiv semnat de prof. univ. George Macovescu. Studiul,intitulat Opera diplomatieet a lui Nicolae Tituleseu (p. 7-67) pornestechiar de la informatiile noi furnizate de documentele care-i urmau. Auto-nil evidentiaza conceptia diplomatica a marelui om de stat, pune Inrelief principiile care au ghidat actiunile aeestuia : suveranitatea statelor,necesitatea respectarii hotarelor si a integritatii teritoriale, pacea, rolulSocietatii Natiunilor, egalitatea in drepturi a statelor etc. etc. In vastul

complexul domeniu al relatiilor internationale, afirma George Macovescu,Nicolae Titulescu s-a afirmat ea un diplomat de mare prestigiu.Coordonatele operei diplomatice a lui Nicolae Titulescu sint constituitede patriotism, colaborare i egalitate internationala" 6°

Trecind In revista principalele actiuni diplomatice ale lui Titulescu,autorul studiului introductiv ajunge la concluzia c eminentul om de statroman a contribuit cu competenta si stralueire la definirea principiilorde baza ale raporturilor dintre state, la elaborarea unor idei noi"... careau imbogatit dreptul international, practica diplomatica si au constituitpunti indraznete spre viitor" 81.

55 Nicolae Titulescu, La riforme agraire en Roumanie et les optants hongroises de Tran-sylvanie devant la Societe des Nations. Séance du Conseil du 7 Mars 1927, Imprimerie del'Etat, Bucarest, 1927, 89 p.; Idem, Mémoire du gouvernement Royal de Roumanie concernantla proposition du 9 Mars 1928 dans l'affaire des optants de Transylvanie, Jouve, Paris, 1928,108 p.

Vezi: G. Sofronie, La position internationale de la Roumanie. Etude juridique et diplo-makue de ses engagements internationaux, Institutul Social Roman, Bucarest, 1938, p. 71-72.

55 Expose de M. N. Titulesco sur la point de vue de l'Etat roilmain dans la problem descolons hongrois de Trans ylvanie devant la Conseil de la Societe des Nations, f. 1., f.a., 49 p

Nicolae Titulescu. Documents diplomatice (colectivul de redactie: prof. univ. GeorgeMacovescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploe5teanu, George G. Potra, Constantin I. Turcu),Edit. politica, Bucurcsti, 1967, 893 p.

" lbidem, p. 7.61 Ibidem, p. 67.

59

si

tl

www.dacoromanica.ro

13 OPERA SCRISA A LUI NICOLAS TITULESCU 495

Volumul reuneste 491 piese : rapoarte, telegrame, circulare, note,cuvintaxi, interviuri, articole, scrisori, inedite sau edite. Anii 1920-1939constituie limitele cronologice ale culegerii. Asa cum reiese din precizareade mai sus in volum nu se gasese numai documente diplomatice ci si inter-viuri, discursuri, conferinte, scrisori sau articole. Prin aceasta volumul...inmilnuncheaza" tot ce a dat mai bun Nicolae Titulescu 62". Ultimelepiese incluse sint trei din articolele publicate de Titulescu in Dietionnairediploniatigue, la care vom mai face referiri.

Prin continut i modalitate de prezentare, volumul Nicolae Titulescu.Doeurnente diplomatice se prezinta, ca un pretios instrument de lucru pen-tru cei interesati in cunoa5terea activiatii lui Titulescu si prin aceasta,

problemelor politico-economice externe ale Romaniei in perioada dintrecele douil, razboaie mondiale.

Nicolae Titulescu a lasat posteritatii si o serie de luerdri originaleserise dupd primul rdzboi mondial. Acestea au un caracter politico-diplo-matic sau juridic (drept international) si pot fi grupate in trei categorii :o browra citeva studii si trei prefete.

In anul 1937 aparea brosura Eu i Garda de .Fier in care Titulescuincerca a ritspunde la acuzatia adusg de legionari c, ar fi iniiat dizolvareaacestei organizatii 63 Autorul afirma, intre altele : Sunt un om ca toticeilalti, deci am defecte si calitti. TJna din caracteristicile mele este min-dria. Recunosc cit ranile faeute mindriei sint cele care se inchid mai greula mine" 64. Dupit aceasta, confesiune menita a convinge de sinceritateaafirmatiilor sale, el argumenteaza, cu fapte si documente anexate cit dizol-varea Gai.zii a fost rezultatul actiunii unui partid si a unei persoane, asa in speta,. Titulescu accentua c, intreaga sa activitate a fost inchinata;numai Romaniei ...dar nu inituntru, unde certurile sunt zgomotoasedar in afarii, unde luptele sunt grele. M-am identificat atit de mult cuinteresul românesc incit continuu si astazi s, fiu preocupat numai de cies-tiuni cari privese tara, fr sit-mi fi trecut prin minte o idee in legAturIcu interesele mele personale" 66.

.Articolele stiintifice cu caracter politico-juridic identificate de noisint in nun-111r de cinci. Dintre acestea, mai putin cunoscut este doar acelaprivind raporturile romano-sovietice publicat In revista engleza," TheXIXth Century and After" din iunie 1924 66. Titulescu aprecia : ...po-porul roman dore5te prietenia cu poporul rus ; vecinatatea Rusiei cuRomania, bunele relatii dintre romani si rusi, care nu au incetat chiarcind interesele Rusiei au fost opuse intereselor romanesti este poateutil a se aminti mai ales azi cg, istoria nu a inregistrat niciodata, un razboiintre Rusia si Romania, identitatea intereselor ecenomice romane si ruse,sint factori care explicit suficient dorinta romanilor de a tral in pace §iprietenie cu rusii" 67

62 Ibidem, p. 66.62 N. Titulescu, Eu si Garda de Fier, Universul, Bucuresti, 1937, 24 p.64 Ibidem, p. 5.65 Ibidem, p. 14.66 Idem, Two Neighbours of Russia and their Politics, I, Roumania, in The Nineteenth

Century and After", London, vol. XCV, n. 568, p. 791-803.Ibidern, p. 791 (sfi menlionam din aceeasi categorie I brosura Visite de S. E. M. N. Ti-

tulesco, Sofia, le 5---6 Nooembre 1934. Album de photos, Sofia, 1934, 15 f.).

2 c. 2122

"

a

www.dacoromanica.ro


Celelalte patru articole sint foarte cunoscute si foarte adesea citatede biografii lui Titulescu. Ele au fost publicate in Dictionnaire Diplom atique,vol. II si III. Acest dictionar era editat de Academia diplomatica interna-tionalit care a avut intre membrii fondatori i pe Titulescu. El a participatadesea la lucrarile forumului diplomatic international : la 15 martie 1929a sustinut comunicarea Problerna minoriteitilor i Societatea Nagunilor 68in octombrie 1930 a luat parte la sesiunea de la Roma a Academiei, cucare prilej a avut i o intrevedere cu Mussolini, precum si cu Papa Pius XIsi cu cardinalul Pacelli. Pe de a1t5, parte, Titulescu a redactat patru articolein .Dictionnaire Diplomatique Minorités. I. La Société des Nations etles minorités ; Le Facie de la Sociéte des Nations dans sa liaison avecle Pacte Briand Kellogg 70 ; Souveraiveté des Etats. I. L'organisation de lapaix 71 precum i Facie d'Entente Balkanique 72. De precizat si faptul eain 1934 (si nu din 1934 cum sustin nnii biografi) a fost presedinte al Acade-miei Diplomatice Intel nationale.

In articolele mai sus citate Titulescu dezvolta unele opinii desprerelatiile internationale, despre pacea si securitatea lumii. De pilda inmaterialul privind Pactul Antantei Balcanice autorul sustine : Paceanu este sinonima cu absenta razhoiului. Ea este inainte de toate o starede spirit nascuta din incredere, de intelegere reciproca si incredere inviitor. Pacea nu se proclama. Pacea se cucereste si eforturile pentru a oface s triumfe sint mai grele si mai lungi ca acelea care implica oricarealta realizare. " 73.

A. F. Frangulis, in articolul consacrat lui Titulescu din vol. V alaceluiasi dictionar afirmd c Titulescu a scris si articolul despre codificareadreptului international 74. Este insa o confuzie. Titulescu a participat doarla discutarea chestiunii codificarii dreptului international chiar la sesiuneade la Roma din octombrie 1930 75. Nu apare insa si ea autor al paragrafuluirespectiv din vol. I al lui Dictionnaire .Diplomatique.

Toate cele trei prefete sernnate de Titulescu sint cunoscute. Prima,deja mentionata de noi, a fost scris5, pentru volumul Quatre conferencessur la Roumanie. A fost elaborata in decembrie 1929 i, in cele trei paginiale ei, autorul face o scurta incursiune in trecutul Asociatiei generale astudentilor romani din Franta, care a patronat tiparirea respectivului

Idem, La Societe des Nations et les minorites. Communication fade a l'Academie Diplo-matique de Paris le 15 Mars 1929, Hatchards, London, 1929, 24 p.

" Idem. La Societe des Nations et les minorites (Minorités. I), in Dictionaire Diploma-tique, vol. II, Paris, f.a., p. 95-100.

70 Idem, Société des Nations. XIII. Le Pacte de la Societe des Nations dans sa liaisonavec le Pacte Briand-Kellogg, in Dictionnaire Diplornatique, vol. II, p. 826-831.

71 Idem, Souverainete des Etats. I. L'organisation de la paix, In Dictionnaire Diplomatique,vol. II, p. 833-834.

72 Idem, Pacte d'Entente Balkanique, In Dictionnaire Diplomatique, vol. III, Paris, f.a,I. p.

73 Ibidem,74 F. F. Frangulis, Nicolas Titulesco, In Dictionnaire Diplomatique, vol. V, Paris,

f. a., p. 1122.75 Vezi Academie Diplomatique Internationale. Codification du droit international, par

M. Amedeo GiannIni, N. Titulesco, le prof. E. Barel In Seances et travaux, 1931, JanvierMars, tome I.

:

69

"

www.dacoromanica.ro


volum 76 A doua prefat:1, in ordinea cronologica, priveste lucrarea luiC. D. Cutcutache despre problema optantilor. Titulescu consideed; cii i s-acerut aceasta prefata, deoarece a trait chestiunea optantilor in toate fazeleei un lung sir de ani. Cind scria prefata, preciza tot el, in decembrie 1930la Londra, problema optantilor era inchisa. Ea nu mai era decit o paginade istorie. Subliniind largile implicatii internationale ale chestiunii, Titu-lescu preciza : Cind un stat in lupta, pacific de toate zilele sustine oteza dreaptil cu fermitate si curtenie si pune in slujba ei nu simple recrimi-natiuni de ordin national ci rezistenta pe principiile marl internationalecari stau la baza raporturilor actuale dintre state, punctul lui de -vederesfirseste prin a se impune" 77.

Ultima, si cea mai intinsa, din prefetele care le-a scris este cea dela lucrarea cpt. comandorului Preda C. Fundateanu privind Libertateamdrilor # prizele maritime 78. Titulescu prezenta continutul volumuluisi importanta problemei abordate. El tragea concluzia ...necesitatiiabsolute a unei organizatiuni internationale menita sa, asigure in miceimprejurari eficacitatea regulilor de drept liber consimtite de state" ".

Cel din urma, paragraf al pa,rtii privind inventarierea operei scrisea lui Titulescu o consacram lucreirilor sale inedite. SA; mentionam mai intiiNotitele sale zilnice, in fapt un fel de jurnal politic, in care consemnaesenta discutiilor din intrevederile politice pe care le avea. Textul estescris cu creionul, in limbile româna, franceza sau englez. Manuscrisulse afla la Hoover Institution for War and Peace impreuna cu alte documentedin arhiva personala (in esenta, copii de pe documentele pe care le semnam perioada in care a fost ministru la Londra)80. De mentionat ca, existentaacestui jurnal politic este negard de Robert Deutsch Si. Acelasi autorconsidera, 0," o alta, lucrare in manuscris a lui Titulescu, cu titlul Politicaexternd a Rontdrtiei (citata de Deutsch ca Politica generard, a Romaniei"),fiind o sinteza, nu a putut fi publican', din cauza unei legi elaborate deOctavian Goga 82. OH Jacques de Launay, care afiirna ca a cercetat manu-scrisul in cauzA, arata ca, este vorba de memoriile lui Titulescu, eu titlulindicat mai sus, si pentru care a incheiat in 1937 (noiembrie) un contractcu Editura Flamarion. in aceasta, baza,, Titulescu a scris si predat la edi-tura, un manuscris de 363 p. Ulterior, fiind bolnav si neputind finisa totmaterialul, 1-a inforniat pe editor di nu doreste tiparirea manuscrisuluisub nici o forma,. Lucrarea memorialistica are douit feluri de texte : unelefinisate, gata pentru tipar si altele in forma originali, neprelucrate Inca,de autor 83.

76 QUalre Conferences sur la Rournanie, faites par MM les professeurs G. Jeze, E. Ser-gent et I-I. Capitant, Avec une preface de M. N. Titulesco, Editions de la Revue Mondiale,Paris, 1930, p. 5-7 (prefata).

" Const. D. Cutcutache, Un mare conflict international: Optantii unguri ai Transilvanieif i reforma agrard din Romania. Prelate de domnul Nicolae Titulescu, Tipografia ReN istel Ge-niulul, Bucuresti, 1931, p. 5-16 (prefata).

79 Cpt. comandor Preda C. Fundilteanu, Libertalea mezrilor si prizele maritime. Cu roprelate de Nicolae Titulescu, Fundatia Carol II, Bucuresti, 1935, 437 p.

79 Ibidem, p. IX XXXII." Cf. Jacques de Launay, op. cit., p. 196.81 Nicolae Titulescu. Discursuri, Studiu introductiv, p. 14.82 Ibidem.99 Jacques de Launay, op. cit., p. 196.www.dacoromanica.ro

498 CONSTANTIN BUSE, NICOLAS DASCALU 16

in sfirsit, sa mai amintim faptul ca la Serviciul colectii speciale alBibliotecii Centrale de Stat, in fondul St. Georges, arhiva Take Ionescu,se MI6 o serie de scrisori Titulescu-Take Ionescu, datind din perioada1918 1921 81. Pe de alta, parte, la Arhivele Statului cit *i la Arhiva Ministe-rului Afacerilor Externe se afla conservate numeroase documente privindviata *i activitatea lui Titulescu. 0 parte din aceste documente sin t inedite.

Opera scrisa a marelui nostru om de stat reflecta pe deplin capacita-tile personale deosebite, aptitudinile sale remarcabile de teoreticianpractician al dreptului *i diplomaiei, puse in serviciul

in chip cu totul justificat, viata i activitatea lui Titulescu, teoreticapractica, constituie obiectul unui mare numar de lucrari de intindere

*i valoare diferitit. Istoriografia Titulescu a fost impartita de noi in urrnit-toarele categorii, ce vor fi succesiv trecute in revista : 1) monografii ;2) articole din enciclopedii *i dietionare ; 3) studii *tiintifice speciale ;4) articole comemorative din reviste politice *i de cultura ; 5) amintiripersonale *i 6) teze de doctorat. La o activitate complexit .si multilateralit,o istoriografie vasta, pe aceemi masura. Cit s-a scris despre Titulescupina la ora actualit Daca Jacques de Launay a evaluat cit a scris Titu-lescu, noi vom incerca a estima volumul luerarilor speciale, de diversegenuri, scrise despre el dupa 1945. Avind in vedere ansamblul materialelorindicate in cele *ase categorii mai sus mentionate *i excluzind aprecieriledin ziare, estimam la circa 5.000 pagini volumul actual al istoriografieiTitulescu. Din acestea 2.000 p. reprezinta monografiile iar 500 p. teze dedoctorat.

Cea dintii, care a ramas i cea rnai completa pina astazi monografieTitulescu, este cea elaborata de Ion M. Oprea in 1966 85. Tineretea, studiileuniversitare, inceputurile activitatii de profesor *i jurist, carieraactivitatea diplomatica *i ultimii ani ai vieii sint reconstituiti de catreautor. Acesta a utilizat mai toate sursele interne accesibile. Iata de pilda,a cercetat chiar i certificatul de nastere al marelui om de stat roman,document conservat la Arhivele Statului din Craiova. Chestiunea nu esteminorl deoarece mai ales in lucrari de referinta, ca enciclopedii sau dictionareuniversale, dar *i in unele lucrari, anul nasterii lui Titulescu este eronatindicat ca fiind 1883. Aceasta eroare este foarte frecventa, predominachiar in genul de lucritri de referinta indicat, incit ssor poate duce la con-fuzie. Ion M. Oprea folose*te masiv documente din Arhiva Ministeruluide Externe al României, lucrari edite sau presa vremii. Se fac dese referirila opera scrisa a lui Titulescu. Lipsesc meatiunile de orice fel privindjurnalul politic *i memoriile pregatite pentru publicare.

Trasaturile morale *i psihice ale lui Titulescu sint creionate de IonM. Oprea in primul capitol al biografiei (surprinzator, nu la sfirsit, ca untablou sintetic). Se subliniaza c Titulescu a servit in intreaga sa viataidealul pacii, al independentei i suveranitatii popoarelor ". Biograful

84 Biblioteca GentralA de Stat, Serviclul colectlI speciale, fond St. Georges, cota CXXV,

u Ion M. Oprea, Nicolae Titulescu, Edit. stlintificA, Bucuresti, 1966, 405 p. (sintezaIn &Elba englezA, Bucuresti, 1968, 188 p.; edltia rusA. BucurestI. 1970, 186 p.).

Ibidem, p. 5-6 (ed. romAnA).

D-4.

tart.gi

si

politica,

" www.dacoromanica.ro


subliniazI e multe din trilsaturile fizionomiei intelectuale i politice alelui Titulescu au purtat pecetea culturii i gindirii franceze. A fost totu*idoar o completare a orizontului cultural al lui Titulescu format pe bazaunui fond sufletesc intelectual generat de *coala româneascA 97.

Schitind portretul psihic-ideologic *i moral al lui Titulescu biografulaccentueazil c acesta s-a situat pe poz4iile clasei burgheze in sinul cAreias-a format *i ale cArei interese le-a exprimat. Mai mult chiar, Ion M. OpreaafirmA c Titulescu ...n-a manifestat vre-o tendinta, de a evada dincercul acestor conceptii" burgheze 88 Dar de ce ar fi fAcut-o ? intreagaconstructie sunrt ca un repro*, oricum nejustificat.

Sint *i uncle erori, chiar unele carente, legate de pildi de perioadastudiilor universitare. Cu toate acestea principalele momente din viata*i act ivitatea lui Titulescu sint complet *i obiectiv reconstituite. Ca urmarebiografia semnat5, de Ion M. Oprea ritmine lucrarea fundamentalA de acestgen.

De*i de proportii mai reduse, monografia semnatA de Vasile Neteaeste o foarte reu*ita,' sintezil a biografiei lui Titulescu. Prefata, semnatade Mircea Ma1ia, pune in relief calitittile personale si rolul istoric al luiTitulescu. Detaliile necesare sint prezentate de Vasile Netea In paginilecare urmeazg,. Este reconstituitl tineretea, perioada de studii, activitateajuridica' *i *tiintificA. Este evidentiat rolul marelui om de stat in politicaintern i realizarea unit4ii nationale a romanilor. Se insistg asupra activi-tatii sale diplomatice i sint schitati ultimii ani ai vietii 89.

De mare interes este capitolul final al monografiei in care autorulinsumeaz a. opiniile unor contemporani, evidentiaz5, ideile de baza alegindirii titulesciene *i apreciaa, rolul marelui diplomat in istoria poporuluiroman. Vasile Netea considera, c alturi de Nicolae Iorga In istorie, demedicul Victor Babe*, de muzicianul George Enescu i de sculptorulConstantin Brancu*i, Titulescu a fost in diplomatie una din mindriilepoporului roman, ...un neobosit pioner i campion al cauzeicoexistentei pacifice *i progresului" 9°.

Cunoscutul publicist francez Jacques de Launay a consacrat mareluidiplomat roman monografia cu titlul sugestiv Titulescu et l'Europe 91De dimensiuni mijlocii, lucrarea incearca in cele trei capitole a aduce inactualitate aspecte noi sau mai putin cunoscute din viata i activitateaprodigioasA, a lui Titulescu. Cu rol de introducere, primul capitol schiteazIportretul psiho-politic al subiectului. Este creionat portretul fizic (premiera"in biografiile lui Titulescu) i sint mentionate trasAturile morale ale aces-tuia. De retinut c5, de Launay este *i singurul biograf care pune deschis*i combate problema unor vicii" ale lui Titulescu, ca de pila, luxulfoarte mare, cheltuieli excesive din bugetul statului etc. 92

Esenta monografiei lui de Launay prive*te vasta activitate politicadiplomaticl a lui Titulescu. Actiunile pelerinului pacii" sint realist

Ibidem, p. 8-9.98 Didem, p. 14.99 Vaslle Netea, op. cit. 83 p. (la aceeasi editurb, In acelqi an, a aparut edlia francez4

81 p.; cea germaná, 86 p. I cea rusk 80 p.).98 Ibidem, p. 83 (ed. englezit).91 Jacques de Launay, op. cit., 196 p." Ibidem, p. 14-15.

*i

pacii,

"

www.dacoromanica.ro


incadrate in conjunctura politico-sociala romaneasca *i europeaniL Sintreconstituite *i principalele momente din ultimii ani ai vigil lui Titulescuin ultimul capitol al rnonografiei. Prin moartea lui Titulescu, la 17 martie1941, subliniaza biograful francez, a disparut mitil din cei mai mari diplo-mati din istoria Europei, un promotor asiduu al securitittii paneuropene 93

La baza lucrarii au stat surse edite *i inedite. Un stagiu de documen-tare in Romania a permis autorului a cerceta tot fondul edit din tara.La acesta a adaugat mai ales documente inedite din exterior, in specialnotitele zilnice *i manuscrisul de la Flamarion, ment,ionate, pe care le-acercetat. Un alt element nou al biografiei lui Jacques de Launay este listabio-bibliografica din finalul volumului, de*i ea cuprinde gre*eli cronologicedestul de numeroase. Stilul este foarte accesibil, aprecierile autoruluifiind intarite cu relatari ale unor contemporani sau cu lungi citate dinlucrarile inedite mai ales ale lui Titulescu. Prin prestigiul autorului, biogra-fia in cauza este o modalitate irnportanta de extindere a cunomterii perso-nalitatii marelui diplomat roman in lumea larga.

0 monografie de o factura speciala este cea senmata de Ion Gre-cescu 94. Bazata pe teza de doctorat sustinuta in 1976 (la care vom maiface referiri) lucrarea investigheaza gindirea juridico-diplomatica a luiTitulescu. In baza lucritirilor acestuia edite, a documentelor de arhiva,Ion Grecescu analizeaza en multa precizie, cu o inclinatie spre detaliicoordonatele conceptiei politico-juridice titulesciene. Nu lipsesc nici detaliibiograf ice *i o incereare de schitare a trasaturilor dominante ale personali-tatii celui in cauzit95.

Lucrarea semnata de Ion Grecescu se prezintit ca cea mai minu-tioasa analiza a gindirii lui Titulescu, solid documentata *i argumen-tata, o lucrare de referinta pentru cunomterea universului intelectual*.i. ideologic al marelui nostru diplomat.

0 imagine realit a recunoa*terii internationale a prestigiului luiTitulescu este conferita de prezenta acestuia in mai toate enciclopediilepi diclionarele internationale. Chiar *i lucrarile de acest gen din timpulvietii 1-au mentionat pe Titulescu. Astfel Minerva. Enciclopedie ronuind,editia 1930, dadea citeva detalii biografice (gre*it anul naterii, indicata fi 1883) *i aprecia ca Titulescu . .. este cea mai eminenta personalitatein diplomatic care atit ea diplomat cit *i ea orator ne-a facut cinste..." 9°.In capitolul privind viata politica' a statului roman Enciclopedia Romdniei(1938) are nu mai putin de 12 mentiuni privind activitatea diplomatica,a lui Titulescu 97. Der Grosse Brockhaus (editia 1934) are un scurt articoldespre Titulescu, om de stat roman, cu date biografice (eroare anul na*te-rii, 1883) 99.

Dintre numeroase alte exemple din epoca sa mai citam biografiadin Politics and Political Parties in Romania in care, cu exccptia anului

93 Ibidem, p. 184." Ion Grecescu, Nicolae Tilulescu. Gindire ,i acfiune, Edit. politick Bucuresti, 1980,

262 p.95 Ibidem, p. 17 39 (afirma CS Titulescu a fost numit profesor suplinitor de drept

civil la Iasi in toamna lui 1905 p. 18 ; Ion M. Oprea, op. cil. p. 20, indica 1904 lar VasileNetea, op. cit., p. 15, tot anul 1905).

" Minerva. Enciclopedie Romani's, Cluj, 1930, p. 922.97 Enciclopedia Romdniei, vol. I, Statul, Imprimeriile Statului, Bucuresti, 1938, varia.98 Der Grosse Brockhaus, Band XVII, Leipzig, 1934, p. 718.www.dacoromanica.ro


nasterii (din nou 1883) celelalte date sint exacte. Se formula si apreciereaca ...astazi este recunoscut de toate partidele politice ca fiind singurulom de stat menit a conduce politica externa a thrii " 99.

Dupit cel de-al doilea razboi mondial o mare parte din enciclopediileman . ale lumii cuprind articole despre Titulescu. Astfel, EncyclopaediaBritannica indica datele biografice de referinta (eronat anul nasterii, 1883 ;data intrarii in Parlament, 1913 si al celui de-al doilea termen ca ministrude finante, 1920-1922). In ce priveste linia externit pe care a promovat-ose indica doar eforturile de consolidare a legaturilor cu U.R.S.S.

in articolul din Grande Earousse Encyclopedique se dau date biogra-fice (erori : anul nasterii, 1883 ; ministru de finante, 1920-1926 ; nu seindica activitatea ca ministru la Londra) si se mentioneaza aspecte de bazaale activitatii sale publice : reforma sistemului fiscal, actiunea ferma pen-tru mentinerea tratatelor, eforturile de consolidare a pacii si rolul jucatin fondarea Antantei Balcanice 101. Toate aceste elemente sint prezentechiar si in foarte sinteticul Earousse in trei volume 102. Editia a 4-a dinEveryman's Encyclopaedia oferit multe detalii. Nu lipsesc desigur datelebiograf ice cu erorile asteptate (data nasterii, 1883 ; deputat, 1913 ; dupitdemitere traieste la Londra si in Monaco). De asernenea se apreciaza ca asprijinit reforma agrarii, si se considerit, in mod exagerat ca a avut un rolimportant in negocierea Micii intelegeri. Se aminteste insa foarte binecontributia Ia fondarea Intelegerii Balcanice si politica externa bazatape prietenia cu Franta, reglementarea raporturilor cu Uniunea Sovietica,'ca si crearea de pacte regionale. Obiectivul final al acestor eforturi esteindicat a fi mentinerea integritatii teritoriale a Romitniei Mari 1°3.

Si editia din 1957 a lui .Der Grosse Brockhaus cuprinde un articol,mai hug ca In cea deja citata, despre Titulescu. Data nasterii este gresitmentionata a fi 4 octombrie 1883 dar liniile fundamentale ale politiciisale externe sint corect surprinse 104. Meyers Neues Lexikon enumera datelebiografice (eroare, nascut la 14 octombrie 1883) si indica eforturile pentruapropierea de Uniunea Sovietici i consolidarea securitatii colective.Se apreciaza cit in 1936 a fost indepartat din guvern de fortele fascistesi antisovietice 105.

Balsaja AS'avetskaja ENiklopedia 1°6, editia a 3-a, nu face decit sitreproduca sinteza articolului privind Titulescu din Istoriceskaja Enciklope-pedja. Aceasta din urma, cuprinde un material relativ scurt dar exact dinpunct de vedere cronologic 107.

Din seria marilor enciclopedii ale lumii contemporane doar TheEncyclopaedia Americana, Chamber's Encyclopaedia (Londra) i Enciclo-

99 Politics and Political Parties in Romania, International Reference Library, Lon-don, 1936, p. 543 544.

100 Encyclopaedia Britannica, vol. 22, London, f. a., p. 258.NI Grand Larousse Encyclopedique, tome X, Librairie Larousse, Paris, 1964, p. 358.102 Larousse en trois volumes, vol. III, Paris, 1966, P. 862.103 Everyman's Encyclopaedia, fourth edition, vol. XII, Dent and Sons, London, 1958,

p. 143.los Der Grosse Brockhaus, Band XI, Wiesbaden, 1957, p. 546.los Meyers Neues Lexikon, Band VIII, Leipzig, 1964, p. 80.los Balsaja Sovelskaja Enliklopedia, ed. 3, vol. 25, Moskva, 1976, p. 584.101 Sovetskaja Istoriceskaja Enjiklopedia, vol. 14, Moskva, 1973, p. 240.

+n.

www.dacoromanica.ro

502 CONSTANTIN BUSE, NICOLAE DAscALLT 20

dia Cattolica (Vatican) nu cuprind referiri la Nicolae Titulescu. In schimbacesta este prezent in foarte multe dictionare istorice, enciclopedice etc.

Diplomaticeskji Slovar (Moscova, 1950) cuprinde un lung articoldespre Titulescu. Se trece in revista biografia acestuia (erori, anul na$terii,1883 ; ministru de finante, 1920-1922) $i se fac unele aprecieri de valoare.Se mentioneaza ca a fost un diplomat de vaza ... care a orientat politica,externa a Romaniei spre Franta in cea mai mare parte". A consolidatMica Intelegere $i Antanta Balcanica, indreptate in principal impotrivarevizionismului maghiar $i bulgar. Dupa 1933 a sprijinit apropierea deUniunea Sovietica,108. Un foarte lung articol (pe 11 coloane) i se consacritlui Titulescu in Dictionnaire Diplomatique. A. F. Frangulis $i N. Diannsemnau cele douil materiale ce formau rez.pectivul articol. Primul abordeazaviata $i activitatea in ansamblu iar cel de-al doilea doar actiunile diploma-matice. Desi ambii autori I-au cunoscut indeaproape, erorile cronologicesint prezente : nascut in 1883 ; ministru de finante 1920-1923 ; delegatpermanent la Societatea Natiunilor, 1920-1935 109.

Diccionario Enciclopedico Salvat urmeaza tiparul celorlalte lucraride acela$i gen in prezentarea unor personalitati : bibliografia lui Titulescu(cu erori : nascut in 1833, ministru de finante in 1919 ; insarcinat cu ne-gocierea Tratatelor de pace de la Trianon $i St. Germain ; abandoneaza,$i nu demis, in 1936) ; urmeaza, o prezentare a activitatii depuse : diplomatde renume international, prezent in toate ziarele vremii, sustinator alMicii Intelegeri, adversar al Germaniei naziste no. D izz io n a r io E nciclo-pedico Italiano are un articol obiectiv ce scoate in relief linia ferma, pro-movata de Titulescu pentru consolidarea aliantelor regionale in cadrulPactului Societatii Natiunilor. Doar doua erori : nascut in 1883 $i afir-matia ca .,a coborit de pe scena politica", cind in fapt a fost demis al.

Evident ca, $i Dictionarul Enciclopedic Roman contine un articol,in doua, coloane, despre Nicolae Titulescu, om politic $i eminent diplo-mat roman". Tonul este elogios iar erorile absente 112. Ern ultim exemplu :Dizzionario Enciclopedico Universale ce cuprinde un scurt material despreTitulescu, om politic roman (nascut in 1883, eroare), ministru de externeintre 1927-1928 $i 1928-1932 (eroare), sustinator al politicii Micii In-telegeri $i al Societatii Natiunilor

Am insistat asupra prezentei lui Titulescu in enciclopedii si dictio-nare internationale pentru a reliefa recunoa$terea $i pe aceasta cale avalorii sale europene $i pentru a semnala erorile cronologice numeroase,legate in special de na$tere $i de diversele functii.

Categoria cea mai numeroasa, din istoriografia Titulescu o reprezintastudiile apdrute in diverse reviste ;?tiinlifice. Distingem dourt mari categoriide studii : 1) cele care abordeaza viata $i activitatea lui Titulescu in an-samblu si 2) cele care reconstituie doar aspecte din cariera politico-juri-dica, a acestuia. Cele din urma sint la rindul lor de trei genuri : a) care

108 Diplomcdiceskji Slovar, vol. 2, Moskva, 1950, p. 814.109 Dictionnaire Diplomatique, vol. V. p. 1120-1125.no Diccionario Enciclopedico Salved, novena ediclon, tomo XI, Barcelona, 1960, p. 775.ni Dizionario Enciclopedico Italiana, vol. XII, Roma, 1961, p. 214.no Dictionar Enciclopedic Roman, vol. IV, Edit. politick Bucuresti, 1966, p. 672-673.113 Dizionario Enciclopedico Universale, Sansoni, Firenze, 1966, p. 2212.

www.dacoromanica.ro


privesc activitatea ; b) referitor la cariera i actiunile politico-diplomatice si c) abordind activitatea economico-financiara. In cadrulfiecArei grupe anul ediUtrii va determina ordinea prezentarii.

Primul artieol din istoriografia marxistil privind viata lui Titulescueste si singurul studiu de ansamblu. A apArut in anul 1961 sub semnAturaacad. Petre Constantinescu-Iasi si Ion M. Oprea 114 Prilejuit de impli-nirea a 80 de ani de la nasterea lui Titulescu, studiul trecea in revistitviata i activitatea lui Titulescu. Accentul era totusi pus pe etapa 19321934 si eforturile de ameliorare a legaturilor cu 17.R.S.S. Sint si citevaerori cronologice : ministru de finante intre anii 1917-1922, sau rostireaconferintei Dinamica pàeii la inceputul anului 1932. Si totusi s-a mai scrisun al doilea studiu de ansamblu : cel semnat de George Macovescu, la25 de ani de la moartea lui Titulescu. Sint trecute in revisth principaleleetape ale vietii, sint reliefate calitatile personale si analizatA optica titu-lescianA despre pace si securitaten5,

Studiile care abordeazit doar laturi ale activitatii lui Titulescu sintnumeroase. Chiar daca uncle cuprind si scurte note biografice ele sintreprezentative, prin titlu si desigur prin continut, pentru categoria anali-zelor speciale.

Numerosi autori s-au oprit asupra practicii si gindirii juridice a luiTitulescu, fie ca civilist fie ea teoretician al dreptului international. In-tr-un foarte clocumentat studiu, E. Cernea abordeaza debuturile

stiintifiee ale lui Titulescu (pita in 1909) 116. Autorul citat vede,inlucrArile de ineeput ale lui Titulescu expresia unei noi conceptdi desprelege, despre stiinta juridica si metocla ei, despre misiunea juristului si ainv50mintului juridic 117 in doua studii publicate in anul 1966, dintrecare unul in colaborare cu G. Moca, Gr. Geamilnu analizeazA conceptialui Titulescu despre dreptul international, aportul acestuia la dezvoltareadisciplinei respective "°. In cadrul climatului international din epocA,opera de drept civil a lui Titulescu este cercetatil de Traian. Ionascu 119.V. Al. Georgc,cu a prezentat in 1968 o comunicare, ulterior multiplicatl,privind Mernoriul de titluri si lucrAri al lui Titulescu din anul 190712°.Mai apoi niaterialul va fi publicat si in Studii i CercetAri Juridice",nr. 1/1966, deja citat de noi.

Pe linia preocuparilor pentru cunoasterea glndirii juridice a luiTitulescu, Ion C. Grecescu a publicat un studin privind conceptia despre

114 Acad. Petre Constantinescu-Iasi, Ion M. Oprea, 0 importankl figurd a diplomajleieuropene, Nicolae Titulescu, in Studii", 1961, nr. 6, p. 1409-1437; a lost publicat si in RevueRoumalne d'Histoire", I, 1962, nr. 2, p. 375-409.

Its George Macovescu, Nicolae Tdules^u, a Progressive Romanian Diplomat, In RevueRoumaine d'Histoire", V. 1966, nr. 3, p. 391-400.

1 1° E. Cernea, op. cit., loc. cit., p. 411-424.1 17 midem, p. 413.118 Gr. Geamanu, Contribufia tui N. Titutescu la dewoltarea dreptului international,

In Studii si Cercetari Juridice", XI, 1966, nr. 2, p. 197-208; Gr. GeamAnu, G. Moca, Ni-colae Titulescu, suslinator al dreptului international ca drept al path si colabordrii internationale,in Justitia Notta", 1966, nr. 3, p. 3-12.

118 Traian Ionascu, Opera de drept civil a lui Nicolae Titulescu, In Studii I CereetariJuridice", l, 1966, nr. 2, p. 209-221.

120 Valentin Al. Georgescu, Memoriul de tilluri si lucröri al lui Nicolae Titulescu (1907),Craiova, 1968, 30 p.

activi-tittii

www.dacoromanica.ro


securitatea european5," a marelui diplomat roman 121. La 23 martie 1975Traian Iongeu rostea la Academia R.S.R. discursul de receptie pe tema :Opera de drept civil ?i de drept international a lui Nicolae Titulescu'22.0 interesana analia a conceptiei titulesciene despre apgrarea unittii§i independentei nationale apartine lui Dumitru Mazilu 123.

Numeroase studii speciale privesc cariera politico-diplomatia alui Titulescu, uncle aspecte ale acesteia. S. Mikulicz evidentiazá rolul di-plomatiei polone in destituirea lui Titulescu din cabinet in august 1936 124Robert Deutsch trece in revistg principalele directii ale politicii externea tàrii in anii cei mai fecunzi ai lui Titulescu ea ministru, 1932-1936 125.Activitatea marelui diplomat in timpul in care a fost ministru la Londra(1922-1932, cu intreruperea cunoscutA) este analizatii de Ion M. Oprea ".Preocuparea major5, a lui Titulescu pentru mentinerea integritii teri-toriale a Romaniei este amplu evidentiat i argumentat5, de catre ElizaCampus 127. Pozitia guvernului iugoslav faVa, de negocierea tratatuluisovieto-romitn de asistentil mutual i cAderea lui Titulescu constituietema studiului semnat de Zivko Avramovski128.

Miroslav Teichman a investigat rolul lui Titulescu in elaborarea ;ipromovarea politicii externe româneti din anii 1933-1936 acteleprimului Congres de studii balcanice i sud-est europene a aparut i co-municarea lui Ion Oprea privind principiile securiatii colective i actiuneapolitica a lui Titulescu 13°. Ace1ai autor a publicat in Magazin Istoric"un material despre intrevederea Titulescu-Litvinov din iulie 1936 131.

121 Ion C. Grecescu, Nicolae Titulescu conceptia sa despre securitalea europeand, inRevista Románd de Drept", XXVII, 1971, nr. 3, p. 70 83.

122 Opera de drept civil si de drept inlernalional a lui Nicolae Titulescu. Discurs rostitla 13 martie 1975 In sedinta solemnh de acad. Traian lonascu, cu r5spunsul acad. C. lonescu-Gulian, Academia R.S.R., Discursurile de receptie, serie nouh, 10, Edit. Academiei, Bucuresti,1975, 23 p.

123 Dumitru Mazilu, lin militant progresisl pentru apdrarea unildfii independenkinalionale Nicolae Titulescu, in Studii 1 CercetAri Juridice", XXIV, 1979, nr. 2, p. 107 120.

124 Sergiusz Nlikulicz, Wplyw dyplomacji Sanacyjncj na obalcnie Titulescu, in Spram,yMiedz3narodowe", XII, 1959, nr. 7-8, p. 104 123; a apirut si in Questions Internatio-nales", Varsmie, 1959, p. 5-24.

125 Robert Deutsch, The Foreign Policy or Romania and the Dynamics or Pcuce, 19321930, In Revue Roumaine d'Histoire", V. 1966, nr. 1, p. 121 132.

128 Ion M. Oprea, L'activité de Nicolae Titulescu durant sa mission diplornaligue a Lon-dres, 1922 1932, in ReNue Roumaine d'I listoire", V. 1966, nr, 3, p. 425 439.

127 Eliza Campus, Nicolae Titulescu si politica pentru menlinerea terilorialea Romdniei, in Studli", XIX, 1966, nr. 2, p. 225 250; a apdrut si in Revue Roumaii ed'Histoire", V. 1966, nr. 3, p. 411 469.

128 ZiN ko Avramoski, Le gouvernement yougoslave, les negocialions du traité sovielo-roumain d'aide mutuelle el la chute de Titulescu, in ReN ue des Etudes Sud-Est Europeen-nes", Iv, 1966, nrs. 3 4, p. 491 512; a apArut si in Nolumul Islorya X X veky, Beograd,1965).

1-9 Miroslav Teichman, Titulescu a rumunsko :ahranicni politila, 1933 1936, (Titulescusi politica externa a RomAniei), in CeskosloNensko easopis I listoricky", XIV, 1966, nr. 5,p. 667 684.

130 Ion Oprea, Les principes de securité collective el raction poliligue de Nieolae Titu-lescu, In Actes du premier Congres international des Etudes Balkaniques et Sud-Est Euro-peennes, Sofia, 1966, tome V, Editions de l'Academie Bulgare, Sofia, 1970, p. 197-201.

131 Idem, lulie 1936. TitulescuLitvirwv. 0 pagind a relafillor remdno-sovielice, In Ma-gazin Istoric", I, 1967, nr. 1, p. 35 38.

i

;i

1.. In

integrildlii

www.dacoromanica.ro

23 OPERA SCRISA A LUI NICOLAE TPTULESCU 505

De mare interes este studiul semnat de Savel Radulescu privindgindirea si activitatea diplomatica a lui Tituleseu 132 Completata, cu amin-tiri personale, analiza releva complexitatea conceptiei politieo-diploma-tice a lui Titulescu, eforturile deosebite depuse de acesta pentru consoli-darea liniei externe de pace si statu-quoul teritorial a RornAniei. Autorulschiteazii si portretul psihic-moral al lui Titulescu care a fost ... o bo-gatie de daruri ce arareori se intrunesc asupra until om..." 133.

Ioan Chiper si Florin Constantiniu au intoemit dosarul completal demiterii lui Titulescu intr-un studiu special. Ei releva actiunea conju-gata a unui sir de factori si personalitati, interne si externe134. MironConstantinescu si V. Liveanu investigheaza pe larg problema actiunii deapropiere de Uniunea Sovietieri provocatii de Tituleseu '35. In sfirsit,Vasile Gionea examineaza coneeptia politica-juridicil a lui Titulescu pri-vind apararea eii 136.

Referitor Ia gindirea i activitatea economico-financiarA a lui Titu-lescu au fost publicate trei studii, semnate de I. Burduja, C. Murgescu siVasile Voloseniuc in colaborare cu Ion Grecescu 137. In esenta, eele treistudii aeopera principalele coordonate ale nivelului economic al activitatiimarelui nostru om de stat.

Mai ales la cea de-a 25-a aniversare a mortii lui Titulescu in diversereviste politico-culturale din Ora, dar si in ziare, an aparut numeroasearticole comemorative. ConsiderAm acest gen de materiale ca o categoriedistincta a istoriografiei Titulescu. Ele se adresau publicului larg avindstilul ii prezentarea graficA corespunzatoare, deci au lost cai majore depopularizare a activitatii lui Titulescu. In spiritul declaratdei noastre deintentii, vom menliona Prticolele din reviste doar. Articolele cu amintiridin aeelea-;i reviste le vom cita Ia paragraful memorialistic special. Inrevista Luniea" nr. II 1966 a 11 apArut doua articole semnate de GeorgeMacovescu si Horiq Liman 138. In Tribuna" din Cluj, nr. 12/1966, au fostpublicate materiale semnate de Dinu C. Giurescu, prof. dr. E. Glaser si

132 SaNel Rrululescu, Nicolae Tilulescu, in Diplome* iluslri, Nol. I, Edit. politica, 1969,p. 371 135.

133 tbidem. p. 383 381.'3 I. Chiper, Fl. Constantiniu, Din nou despre cauzele inlaturarii din guvern a lui Ni-

colae Titulescu (29 august 1936), in ReN ista Romana de Studii Internationale", 1969, nr. 2,p. 37 -51.

132 Miron Constantinescu, Vasile Liseanu, Remarks on Nicolae Titulescu's Actions fora Rapprochement beta, en Romania and the U.S.S.R., In Problems or History and Social Theory,Publishing House of the Academy, Bucharest, 1970, p. 129 170.

136 Vasile Gionea, L'eloguencc el la conception politico-juridigue dc Titulescu dans la tullepour la consolidation de la pmx apres la premiere guerre mondiale, in Recherches sur l'his-:toire des institutions et de droit", vol. III, 1979, p. 155 168.

137 I. Burduja, Nicolae Titulescu militant pentru o reforma fiscala progresistd,in ViataEconomia", III, 1965, nr. 3, p. 9; C. Murgescu, Nicolae Titulescu and the Question of Eco-nomic Relations between Stales, in Revue Roumaine d'Histoire", V. 1966, nr. 3, p. 401-410;Vasile Voloseniuc, Ion Grecescu, Nicolae Titulescu exponent al intereselor economico-financiareale Romaniei si militant pentru promovarea ideii de cooperare economica international& in Fi-nante si Credit", XVIII, 1972, nr. 5, p. 45 52.

Ds G. Macovescu, Nicolae Titulescu, diplomat roman de prestigiu international, in Lu-men", IV, 1966, 17 martie, nr. 12, p. 17-20; Horia Liman, Prin locurile unde a reisunal gla-sul lui Tilulcscu, In Lumea", nr. 12/1966, p. 23; veil si Mircea Malita, 0 personalitate mar-canta a diploma/id romanesti, in Scinteia", 1966, 17 martie, p. 1.www.dacoromanica.ro


C. I. Turcu 1". A. Ionascu a semnat articolul din Steaua" referitor la,activitatea de profesor i cercetItor de drept civil a lui Titulescu 14°. Innunaml 3, din 15 martie 1966, revista Ramuri" publica o serie de articoleelaborate de N. Ghelmegean, Dan Berindei, Vasile Netea si Gh. Giurc5, 141.In sfirsit, en ocazia semicentenarului Societkii Natiunilor, P. I. Davidpublica in Glasul Bisericii" un scurt articol despre rolul lui TitulescuGeneva 142.

Incluse in volume, brosuri sau articole speciale, amintirile formeaz5,o sure", necesarl pentru cunoasterea mai ales a omului Titulescu. Asacum afirma unul din cei care 1-au cunoscut, B. Brilnisteanu, Titulescu erafoarte familiar si prietenos ins5, nita destul de repede prietenii. In schimb,cei care 1-au cunoscut nu-1 puteau uita usor datorit5, persona1it4ii salefascinante. Dealtfel lucrarea liii BrAnisteanu mentionatil, este prima dingenul memorialistic, i unica care-1 prive,a direct pe marele diplomat.Cu intentia declarat5, de a nu face nici istorie dar nici 1iteraturii, autorulexpune o serie de momente in care 1-a v5zut pe Titulescu in aetiune 143.

In mai toate lucrarile memorialistice ale celor care 1-au cunoscutTitulescn este prezent. E. Bene6, J. Paul-Boncour, AL Stojadinovid,Genevieve Tabouis sau L. Loucher il mentioneazit in lucritrile lor. Desigurel el este prezent si in paginile de memorii ale unor rornâni, ea de pildiiale oamenilor de culturil Ion Pas, acad. prof. G. Oprescu sau Tudor Teo--dorescu-Braniste 144.

De o facturg specialg sint amintirile lui Valter Roman, care a urin5,-nit uncle actiuni ale lui Titulescu si le prezinta,' de pe pozitiile co-muniste. Alte consemnAri oferA despre Titulescu si S. C. Birs5nescu 145.

In sfirsit, s-au publicat numeroase articole memorialistice in revistepolitico-culturale : Genevieve Tabouis, A. F. Frangulis si Charles Henry

129 Dinu C. Giurescu, N. Titulescu, in Tribuna", Cluj, X, 1966, nr. 12, p. 1, 5; E. Gla-ser, Titukscu in lumina dreptului international, in Tribuna", nr. 12 1966, p. 1; 6 ; C.I. Turcu,Nicolae Tilulescu ;i statele latino-americane, In Tribuna", nr. 12 1966, p. 2; ezt si GeorgeG. Potra, Un mare dialectician al pdcii, in Secolul XX", 1966, nr. 3, p. 124 133.

140 Aurelian Ionascu, Nicolae Titulescu, profesor i cerceldtor in dreptul civil, in Steaua",Cluj, XVII, 1966, nr. 3, p. 99-103.

141 N. Ghelmegean, Un eminent diplomat ,Fi patriot romdn, In Rarnuri", Craiova, III,1966, nr. 3, p. 3 (Idem, Un diplomat patriot, promolor al ideii de pace ;i sccuritate colectivd,Nicolae Titulescu, In Contemporanul", 1962, 14 septembrie, nr. 37, p. 1 2); Dan BerIndel,Un tribun al pdcii pc meridiancle Europei, In Ramuri", nr. 3 1966, p. 6; V. Neten, Animalde marele vis al unildfii nationale, In Ramuri", nr. 3/1966, p. 4; G. Giurc5, Juristul, InRamuri", nr. 311966, p. 6.

141 P. I. David, Un vrednic repmentant al diplomatiei romdnesti: Nicolae Titulescu,La semicentenarul Ligii Natiunilor, in Glnsul Bisericii", XVIII, 1969, nr. 9 10, p. 1070-1078.

"3 B. BrAnisteanu, N. Titulescu. Arnintiri. Note. Reflexii, Socec, Bucuresti, 1945, p. 25(106 P.).

144 Ion Pas, Oameni ci momente, Veritas, Bucuresti, 1946, 164 p.; Acad. prof. G.Oprescu, Aminliri. Evocdri, Edit. pentru literaturzl, Bucuresti, 1968, 344 p.; T. Teodorescu-Braniste, Scara viefii, Edit. Eminescu, Bucuresti, 1976, 240 p.

144 Valter Roman, Quelques notes sur N. Titulescu. Souvenirs personnds, in RevueRoumaine d'Histoire", VII, 1968, nr. 5, p. 779-786; S. C. Birsãnescu, N. Titulescu, si dina-mica pdeii, importanta pagind din viola fi gindirea lid, in Omagiu Liceului Nicolae BAlcescodin Craiova la cea de-a 50-a aniversare, Craiova, 1977, p. 217-220.

la

www.dacoromanica.ro

25 01rE.RA SCRISA A LUI NICOLAE TITULESCTJ 507

In Lumea" 146 D. D. Rosca in Steaua" 147 ; Tudor Teodoreseu-Bra-niste si acad. prof. G. Oprescu in Contemporanul" 148 ; Tudor Teodores-cu-Braniste si Elena Vacarescu in Ramuri" 149

0 pozitie semnificativa in istoriografia Titulescu ocupg; tezele dedoctorat care i-au fost consacrate. Dupa informatiile noastre au fost sus-tinute pina in prezent doar doua, teze : cea a lui Ion Grecescu, care astat la baza monografiei deja citate. Aceasta teza româneasca a fost sus-tinutg, la Universitatea din Bucuresti, in 1976 15°.

Cealalta teza, care de fapt cronologic este prima, a fost sustinutain 1975 la Faculty of the Graduate School of International Studies aUniversitatii din Denver, S.U.A., de catre Walter Meredith Bacon Jr. 151.Disertatia analizeaza rolul lui Titulescu in politica externa a Romanieiin anii 1933-1934. in intentia autorului ei era prima parte dintr-o vii-toare lucrare privind intreaga etapa 1932-1936. Un stagiu de documen-tare in Romania ea si investigarea unor arhive din strginatate, inclusivArhiva Titulescu de la Hoover Institution, au permis autorului a realizao ampla si solida lucrare stiintificä. Cazul lui Titulescu, afirm autorul,permite o generalizare, o analiza a altor cazuri similare de diplomati.Bacon consider5, ea Titulescu a fost un tehnician desavirsit, in care posturaa fost mereu victorios, dar a lost nevoit a fi si politician, ori in aceastaipostazg, a fost in final infrint 152. Teza lui Bacon este o analiza interesanta,reprezentind o optica speciala asupra rolului i activitgtii lui Titulescu.Retinem mai ales posibilitatea generata de analiza ca subiectul dat sg,poata fi un model pentru cunomterea cauzelor succeselor sau esecurilorunor diplomati.

Am trecut in revista opera scrisa si istoriografia Titulescu. Ambeledomenii pot fi considerate ea vaste, pe masura personalitatii complexesi tulburMoare... de titan al cugetarii politice internationale cu marefading, diplomat notoriu, orator Weptat cu emotie si incredere"153.Titulescu a scris in domeniul dreptului civil si international o serie destudii ii luerari originale. In parte si rezultatele actiunilor sale economico-

144 G. Tabouis, Un om si un diplomat exceptional, tn Lumea", 12 1966, p. 20; A. F. Fran-gulls, A fost poale cel mai mare diplomat al tinipului sdu, in Lumea", 11/1966, p. 22; CharlesHenry, om politic clarodzator, in Lumea", 11/1966, p. 22-23.

147 D. D. Flosca, Nicolae Titulescu. 0 scurld evocare, In Steaua", nr. 3/1966, p. 97-99.144 T. Teodorescu-Braniste, Amintiri, in Contemporanul", nr. 11/1966, p. 10; G. 0-

prescu, Evocdri, In Contemporanul", nr. 11/1966, p. 10; vezi G. Oprescu, Prestigiu euro-pean: Titulescu la Paris, Londra i Geneva, in Secolul XX", nr. 3/1966, p. 107-113; SavelRAdulescu, Portret, In Secolul XX", nr. 3/1966, p. 115-118; I. Igiroseanu, Secvenre retrospec-tive, In Secolul XX", nr. 3/1966, p. 120-123.

I" T. Teodorescu-Braniste, Amintiri, in Ramuri", nr. 3/1966, p. 5; Elena Vác5rescu,Proiectal peste orizonturi politice, in Ramuri", nr. 3/1966, p. 5; vezi si C. Visoianu, NicolaeTitulescu. Elemente pentru un portrel, in Fiinta Româneasca", V, 1966, p. 7-15; A. Duiliu-Zamfirescu, L-am cunoscut pe Titulescu, in Scintela", 1966, 15 martie, p. 2; E. Filotti,Nico-lae Titulescu, campion infldcdrat al cauzei pdcii, in Informatia Bucurestiului", 1966 ,16 martie,p. 2.

1" Ion C. Grecescu, Contributii la studiul gindirii juridice a lui Nicolae Titulescu In do-meniul dreptului international, Universitatea din Bucuresti, 1976, 199 p.

lu Walter M. Bacon Jr., Nicolae Titulescu and .Romanian Foreign Policy, 1933-2934,University of Denver, 1975, 305 p.

142 lbidem, p. II III.143 tefan Mircescu, op. cit., p. 57; 63.

Un

05

www.dacoromanica.ro

508 CONSTANTIN BU$E, NICOLAE DASCALU 26

financiare si politico-diplomatice au fost consemnate in scris. Prin aceasta,mai mult ca la oricare alt om de stat roman din perioada interbelicd, aveminregistratd dimensiunea valorii lui Titulescu ca teoretician si practicianal dreptului i politicii.

Istoriografia care i-a fost consacratd poate fi consideratd ca volu-minoasd. Cele douid monografii de baziti, semnate de Ion M. Oprea i VasileNetea, chiar asa solide cum sint, au fost editate cu destui ani in urnid.Cea a lui Grecescu priveste doar gindirea marelui diplomat. OH intre timpo multime de studii speciale au adus in atentie o serie de detalii. Necesi-tatea unei sinteze care siti consemneze toate aceste rezultate este evidentd.

Pe de alta parte, se constatiti destule neclaritti de ordin cronologic.0 biografie exacta, cit mai detaliata, care st clarifice si s indeprtezetoate dubiile este de asemenea necesard. Sint si laturi ale activitititii luiTitulescu mai putin investigate : ca ministru de finante ; ca deputat ; incadrul Micii intelegeri si chiar Ia Societatea Natiunilor ; nu ar fi lipsitde interes i un studiu despre relatiile lui Titulescu cu marile personalitatipolitice si culturale ale vremii.

Opera scrisiti si activitatea lui Titulescu, consemnate in istoriografieii situeaziti pe merit pe acesta intre marile personalitati ale poporului romam,ale mnanitatii chiar.

1310-B IBL IO GRAF IE N ICOLAE T ITULESCU *

1882, 4 martie la Craiova se naste NICOLAE TITULESCLT; mama Maria iar tatal Ion,avocat, care va muri in anul urmdtor (octombrie 1883)

1888-1892 studii primare in orasul natal1893-1900 studii secundare la Liceul Carol I" din Craim a1900, octombrie cu o bursa' oferita de orasul sail natal, Titulescu pleaca la Paris unde

se Inscrie la Facultatea de drept l la Scoala de stiinte politice1900-1903 urmeaza cursurile Facultatil de drept din Paris1903 - este laureat al unui concurs de drept civil si drept comercial; termina studiile, a ind

ca teza de licentd: Effels des actes a litre graluit, consentts sous le regime de communaute,sois par les deux epoux conjoints, soil par la femme seule, au profit d'un enfant du pre-mier lit, d'un enfant commun ou d'un tiers; In acelasi an elaboreaza alte doua lucrari:Effels, par rapport au mart, des arks consentis par la femme commerfante sous les diversregimes matrimoniaux (Paris); Pouvoir des assemblées generates quant a la modificationdu parte social (Paris)

1904 obtine titlul de doctor in drept cu teza: Essai sur une theorie generale des droils even-fuels; aceasta va fi editata la Paris, in 1907 si la Bucuresti, in 1908; reNenit in tardin acelasi an va fi profesor suplinitor de drept civil la Iasi

1905-1920 va activa ca avocat la Baroul din Bucuresti; va publica concluziile" celormai importante procese pe care le va sustine

1907 se casatoreste (cu Caterina Burca); publica impdrfeala mostenirilor (Bucurestl, 324p.)1908 aderd la Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu1909 obtine prin concurs postul de profesor suplinitor la Facultatea de drept din 8ucurWi1912, 8 noiembrie este ales deputat de Romanati1913, 20 'decembrie rosteste primul säu discurs in Camera1911 este reales deputat de Romanati; In aceasta calitate rosteste la 20 aprilie tin discurs

in Camera sustinind necesitatea reforrnei agrare; la declansarea razboiului mondial sus-tine intrarea in razboi alaturi de Aliati pentru realizarea idealului national

* Datele biografice sint dupa Jacques de Launay, op. cit., p. 185-192; au fost hisacorectate o serle de erori, ca de pada: data nasterii, 4 si nu 17 martie; data numiril caministru la Londra, la 16 decembrie si nu la 16 octombrie 1921; demiterea la 29 si nu la30 august 1936, s.a.; mentiunile bibliografice, mai ales a celor recente, apartin autorilor stu-diulul de fata.

.

www.dacoromanica.ro

27 OPERA SCRISA A LUff NICOLAE TITULESCU 509

1915 In luna mai, la Plolesti, rosteste faimosul discurs Ardealul1916, decenthrie, la Iasi, se formeazd cabinetul de coalitie BrAtianuTake lonescu; Nlcolae

Titulescu primeste portofoliul la Finante1918, 8 februarie Take Ionescu i Titulescu se opun armistitiului cu Puterile Centrale; la

optiunea contrail a regelui cei doi demisioneaza din guvern, care cade; in luna mai,dupd pacea de la Bucuresti, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, s.a. sus-tindtori emigreazd la Paris unde fondeaza Consiliul national al unitatii rominesti

1919 Titulescu (si ceilalti) revine la Bucuresti; in toamnd este numit titular al catedreide drept civil de la Universitatea din Bucuresti (va functiona cu intreruperi pindIn 1922)

1920 Nicolae Titulescu este numit delegat al Romania pentru conferinta de pace; esteunul din semnatarii Tratatului de la Trianon; la 7 iunie este rechemat in tars fiindnumit ministru de finante; apare cursul sau de Drept civil. Persoane (Bucuresti,1064 p.)

1921 se dS publiclt5iI Proiectul de lege pentru reforma contribufiilor directe prezentat Adu-Tiara Deputatilor la 22 martie 1921 de dl. Nicolae Titulescu, ministrul finantelor (Bu-curesti, 275 p.); se multiplied cursul de Drept civil. Privilegii si ipoleci (Bucuresti,487 p.); la Inceputul lunii decembrie cabinetul Averescu cade i astfel inceteazd acti-\ itatea lui Titulescu ca ministru de finante; la 16 decembrie este numit ministru pleni-potentiar la Londra (pind In iulie 1927 si din august 1928 pind In octombrie 1932);la sfirsitul anului 1921 este numit I delegat permanent al Romaniei la Societatea Natiu-nilor (va avea aceasta atributie pind In 1936)

1923 1930 va apara interesele Romaniei in problema optantilor care va permite consa-crarea pe plan international al lui Titulescu ca orator si jurist; in aceasta chestiunecloud sint argumentdrile importante pe care le va prezenta Societatil Natiunilor: Lareforme agraire en Roumanie et les optants hongrois de Transylvanie devant la Socidédes Nations. Seance du Conseil du 7 Mars 1927. Exposé de MM N. Titulescu et Gaj-sagal, Imprimerie de l'Etat, Bucarest, 1927, 89 p.; Memoire du gouvernement de Rou-manic concernant la proposition du 9 Mars 1928 dans l'affaire des optants hongrois de laTransylvanie, Jouve, Paris, 1928, 108 p.

1925, decembrie-ianuarle 1926 Titulescu face o izitS oficiald In S.U.A. pentru negociereaacordului privind datoriile de rdzboi

1926 1929 \ a reprezenta Romania in Consiliul Societatii Natiunilor ca membru neper-manent

1927, iulie Titulescu este numit ministru de externe; va aN ea aceastd pozitie pind in august1928

1928, august \ a reveni la Londra ca ministru plenipotentiar1929, 6 mai sustine in fata elitei politice i intelectuale a Berlinului, reunitd in sala Reichsta-

gului, conferinta Dinamica path1930, septeinbrie ales presedinte a celei de-a XI-a Adundri generale a Societatilor Natiu-

nilor1931, aprilie solicitat de Carol II a forma cabinetul, dar esueazd; in septembrie a fost reales

presedinte, al celei de-a XII-a Adundri generale a SocietAtii Natiunilor1932, 2 octombrie numit ministru de externe1936, 29 august fail a fi consultat este demis din gusern pe cind se afla In Franta, unde

No a ramine Hind bolnav1937, martie in numele grupului de artilerie roman din Armata republicand spaniold, Valter

Roman trimite lui Titulescu o telegramd ce exprima admiratia fatd de politica de pacepe care a promoNat-o; tunic, la Oxford, sustine conferinta Situafia internafionala actualei;urmeazd conferinta de la Londra, in Camera Comunelor, Orientarea democrafiilor In poli-tica externd: in aceeasi Irina nurnit doctor honoris causa al Universitatii din Bratislava

1940 i se refuid intrarea in Elvetia si Spania; se stabileste la Cannes unde-si va petrecerestul vietil

1941, 17 martie moartea lui Nicolae Titulescu1945 apare volumul semnat de B. Brdnisteanu, Nicolae Titulescu. Amintiri. Note. Reflexii

(Bucuresti, 107 p.)1966 este publicatii cea mai completS monografie Nicolac Titulescu sub semnatura lui Ion

Oprea (Bucuresti, 405 p.); in 1968 va fi editata sintetic in englezd iar in 1970 inlimba rusd; Reue Roumaine d'Histoire" ii va consacra integral nr. 3

1967 se vor edita cloud importante volume: Nicolae Titulescu. Documente diplomatice (Bucu-resti 893 p.); Nicolae Titulescu. Discursuri (Bucuresti, 620 p.)

1969 Savel Radulescu consacrd lui Nicolae Titulescu un paragraf special In 01. I din lu-crarea Diplomafi ilutri (p. 371-434); Vaslle Netca publica scurta dar foarte cuprinzd-

NI.

www.dacoromanica.ro


toarea monografie Nicolae Titulcscu, cu o prefatA de Mircea Manta, in limbile englezA,francezA, germanal i rusA

1975 la Academia R.S.R. Traian Ionascu rosteste discursul de receptie cu tema: Opera dedrept civil si de drept international a lui Nicolae Titulescu; la University of Denver,S.U.A., Walter Meredith Bacon obtine ttlul de doctor in filozofie cu teza: NicolaeTitulescu and Romanian Foreign Policy, 1933-19.34 (305 p.)

1976 spare lucrarea lui Jacques de Launay, TitUlescu et l'Europe (196 p.)1980 se editeazA volumul Nicolae Titulescu. Gindire i actiune, de Ion Grecescu (262 p.,

in baza tezel de doctorat Contribu(ii la studiul gindirii juridice a lui Nicolae Titulescuin domenizil drcplului international, Universitatea din Bucuresti, 1976).

L'CEUVRE ECRIT DE NICOLAE TITULESCU ET LAPLACE DE CELUI-CI DANS L'HISTORIOGRAPHIE

CONTEMPORAINE

SUME

Les auteurs de la présente etude se sont proposes d'inventarierPceuvre écrit de Nicolae Titulescu ainsi que l'historiographie contempo-raine consacrée a l'illustre homme d'Etat apres 1945. Qu'est-ce qu'a ecritTitulescu ? Et surtout qu'est ce qu'il a emit apres la deuxième guerremondiale ? Voici deux questions fondamentales auxquelles les auteursont répondu de façon detainee.

L'ceuvre écrite de Titulescu peut etre conidérée vaste sans qu'ellesoit cependant complexe. Les auteurs se sont penchés sur l'omvre écritedans le large sena du mot : tout ce que Pon a publié sous la signaturede Titukscu. Le biographe Jacques de Launay a estimé que l'ensembledes ouvrages de Titulescu donne tine moyenne de 5 pages &rites parjour pendant sa carrière de publiciste (1917-1936). On a examine lesgenres d'écrits suivants : etudes et ouvrages de droit civil, diseours etconferences ; documents ; ouvrages originaux a caractere politico-juridi'que(une brochure, cinq etudes, trois prefaces) ; manoscrits inédits (noticesquotidiennes, mémoires, lettres).

L'historiographie con6acrée a Titulescu est, certes, particulierementriche. Les ouvrages publiés apres 1945 peuvent etre groupes comma suit :monographies, articles d'encyclopédies et dictionnaires ; etudes scien-tifiques spéciaux, articles commemoratifs parus dans des revues cultu-relles-politiques, souvenirs et theses de doctorat. Suivant les calculsdes auteurs, cet ensemble totalise environ 5000 pages.

L'analyse critique de l'historiographie de Titulescu revèle plusieursfaits : 1) les monographies existantes, bien que solides dans leurs ensemblesont assez anciennes ; 2) les etudes spéciales, fort nombreuses, ont fournide nombreuses données sur la -vie et Pactivité de Titulescu ; par cons&quant, une bibliographic au jour est fort possible 3) certains aspects deson activité publique sont cependant peu connus 4) on constate de nom-breuses erreurs chronologiques ; c'est pourquoi les auteurs ont Claboreen annexe uue bio-bibliographie selective.

Les ouvrages de tout genre consacrés a Titulescu mettent en evi-dence la dimension réelle de son ceuvre écrit et surtout de son apportméritoire a la promotion des intérêts du pays. Titulescu s'inscrit de lasorte parmi les grandes personnalités du peuple roumain.www.dacoromanica.ro

TRAMTII DE LUPTA EROICA ALE TINERETULUISUB CONDUCEREA PARTIDLLUI COMUNIST

ROMAN. DOCUMENTEDE

ELISABETA IONITA

Istoria Uniunii Tineretului Cornunist, a miscaxii revolutionaredemocratiee din tara noastra, ale carer rdcini Ii trag seva i vitalitateadin glorioasa istorie de milenii a poporului nostru, este pentru fiecarenoui generatie un valoros tezaur al vietii i muncii, al aspiratiilor i impli-nirilor, al luptei i biruintei in lupta al gindirii i faptelor cutezatoare,entuziaste al atitor tineri ; un tezaur care se constituie. intr-una din celemai frumoase si pilduitoare leetii de istorie, de devotament nenfarginitfata, de cauza poporului, pentru faurirea unei societ'Ati noi, mai bune simai drepte, pentru ridicarea patriei spre noi culmi ale progresului si civi-1 izatiei. Tineretul, prin dinamismul si reeeptivitatea sa la idealurile delibertate i dreptate socialsa, la schimbarile innoitoare a reprezentat in-totdeauna, de-a lungul istoriei, un insemnat factor al progresului

aratil tovarkul Nicolae Ceausescu, Secretarul general al Partidului,Presedintele Republicii . Din veac in veac, el a preluat i dezvoltatvirtutile i traditiile inaintate ale poporului ; infruntind greutitti, dind ne-numkate jertfe, el a jucat un rol de seama, in lupta irnpotriva asupritorilor,pentru dezrobire sociala, pentru cucerirea i air:Al-area independenteisuveranitiltii nationale" 1

Privita, in evolutie istorica,, activitatea desfAsuratA de miscarea re-volutionara, i democratica de tineret din Romania evidentiaza, o serie detrasAturi, care insumate au constituit fundamentul rolului de frunte pecare Uniunea Tineretului Cornunist 1-a avut si-1 are de organizatiepoliticil revolutionarA a tineretului, principala rezerva, a PartiduluiComunist Roman, ajutorul sau in educarea comunistA a tineretului.

Misearea revolutionarl si democraticg de tineret s-a n'Ascut, dezvoltatsi afirmat ca parte integrantA a miscIrii muncitoresti din Vara noastea,preluind, din generatie in generatie, cele mai inalte traditii de lupta,pentru eliberare socialA i nationalit, dreptate i o viata, demna,, pentruunitate i independenta, progres i civilizatie ridicindu-le pe noua treap-VA, a luptei pentru transformari revolutionare hotaxitoare i a construirii

1 Nicolae Ceawscu: Cuanlare la Congresul al al U.T.C. 23 marlie 1966,In Romania pe drumul destioirOrii construcfiei socialisle, vol. I, Edit. politica, Bucureti, 1968,pp. 308-309.

REVISTA DE 1810E1E", Tom. 35, or. 4, p. 511-532, 1982

3-0. 2111 81

§i

societatii

V 111-lea

si

www.dacoromanica.ro

512 ELISABETA =RITA 2

societatii socialiste. Legaturile permanente cu mirarea muncitoreascAcunoasterea socialismului stiintific au contribuit la accelerarea proce-

sului de maturizare politica E;i ideologica a tineretului revolutionar, ladezvoltarea sa In cadru organizat, la constientizarea pozitiei sale de clasa0 la manifestarea din ce in ce mai hotarit a combativitatii revolutionare.

Caracterizata printr-un eontinuu proces evolutiv, miscarea revo-lutionara de tineret din Romania a cunoscut in activitatea sa, in timp,etape noi determinate de importante momente din istoria PartiduluiComunist, a miscarii revolutionare i democratice din tara noastra. Subindrumarea partidului politic al clasei muncitoare, P.S.D.M.R., fauritin 1893, s-a creat, la inceputul anului 1908, organizatia de clasa a tinere-tului muncitor Cercul ucenicilor", in Bucuresti care se inscrie ca unmoment de referinta in istoria miscarii revolutionare de tineret din Ro-mania" 2.

Mai 1921, transformarea Partidului Socialist in Partidul ComunistRoman a reprezentat o data de profunda semnificatie pentru miscarearevolutionara de tineret din patria noastra, pe ordinea de zi a primuluicongres al P.C.R. fiind prevazut5, problema Misearea tineretului".Se deschidea, astfel, o epoca noug, marcata prin intrarea luptei tineretuluiintr-o etapa superioara, rezultat al desfasurarii ei sub directa organizare

conducere de catre partidul comunist, care, de la bun inceput, a considerattineretul ea o importanta forta sociala care cu tot elanul i receptivitateade care era in stare, putea sa-si aduca intr-o mai mare masura contributiain lupta i munca pentru faurirea unei Romanii libere, independente,prospere.

In zilele de 19-20 martie 1922, in Bucuresti a avut loc ConferintaGenera la a Tineretului Socialist la care au participat, pentru primadata, reprezentanti ai organizatiilor revolutionare de tineret din intreagatara, de pe toate meleagurile pamintului românesc, punindu-se bazeleorganizatiei comuniste de tineret din Romania. Constituirea UniuniiTineretului Comunist, in primavara anului 1922 la nuinai un an de la fau-rirea Partidului Comunist Roman a reprezentat un moment de insemna-tate deosebit5, in miscarea revolutionara de tineret din Romania" aratatovarasul Nicolae Ceausescu, secretarul general al partidului in cuvintareala adunarea solemna consacrata aniversarii a 60 de ani de la creareaU.T.C. si a 25 de ani de la infiintarea U.A.S.C.R.

In cele doua decenii de activitate in conditiile aspre ale ilegalitatii,dind dovada de dirzenie, combativitate revolutionara si eroism, infrun-tind teroarea, inchisorile si chiar moartea, tinerii comunisti au tinut sus,cu consecventa, steagul convingerii ca mareata cauz5, careia i s-a consacratavea sa fie incununata de izbinda. Nu ne vom da inapoi se arataintr-unul din primele manifeste sapirografiate in ilegalitate de C.C. al TJ.T.C.,in 1924 Vom duce mai departe lupta ce am inceput si nu vom sfirsipina ce nu va fi cladit statul muncitorese-t5ranesc". Consecventa, in gind

fapta, pe care organizatia tinerilor comunisti a dovedit-o cu priso-sinta intotdeauna.

Sub conducerea partidului, tinerii comunisti si-au adus contributiala bataliile revolutionare ale clasei muncitoare, ale fortelor democratice

a File din isloria U.T.C., editia a Il-a, revfizuta 51 completatk Edit. politick Bucure5ti,1980, pp. 38.

si

61

si

www.dacoromanica.ro

3 TRADITII DE LUPTA ALE TINERETULUI 513

si progresiste, pentru drepturi si libertati democratice, impotriva perico-lului fascist si at rzboiuIui, pentru apararea independentei, suveranitatiisi integritittii teritoriale nationale.

In deceniul patru, deceniu care a purtat puternic amprenta acestormari comandamente, s-a afirmat cu fermitate revolutionara, patrioticitpersonalitatea proeminenta, a tinarului comunist Nicolae Ceausescu.Energia, hotarirea si vointa sa neinfricata de luptit s-au reliefat in toateimprejuritrile, in pofida arestarilor si altor msuri represive pe care le-aindurat incepind cu anul 1933, inaltul situ spirit revolutionar de clasamanifestindu-se plenar in organizarea luptei tineretului in anii 1934-1936,cind a indeplinit sarcini de raspundere in Oltenia si in judetul Prahova,in timpul procesului ce i s-a inscenat la Brasov in anul 1936, in anii degrele privatiuni din inchisoarea Doftana, In rolul insemnat pe care 1-aavut in fruntea organizatiei de tineret incepind din toamna anului 1939.Profundul sail patriotism, dragostea puternica, pentru tara sa, pentruapararea independentei si a fruntariilor sale, s-a dovedit cu tarie si cuprilejul zilei de 1 Mai 1939, cind, rezultat al unei bogate experiente revolu-tionare acumulatil timp de mai multi ani, al calirii sale ca militant defrunte al partidului nostru, a participat in mod nemijlocit primindinsarcinarea din partea P.C.B. la organizarea acestei mari demon-stratii muncitoresti impotriya fascismului si razboiului. Tineretul a par-ticipat activ la marea demonstratie antifascista din 1939, la intreaga acti-vitate impotriva dictaturii regale si apoi a dictaturii fasciste, s-a pronuntatcu hothrire impotriya Dictatului de la Viena, pentru apararea independen-tei, suveranitiitii si integritatii Romaniei" 3 subliniazit Secretarul generalal partidului nostru, tovarkul Nicolae Ceausescu.

In anii grei ai dictaturii militare-fasciste cind fiinta nationald apoporului nostru a fost gray periclitata Uniunea Tineretului Comunista militat cu perseverentit pentru tradueerea in viata a sarcinilor trasatede partid prin Platforma-prograrn din 6 septembrie 1941, cu privire laantrenarea maselor de tineret la lupta pentru zdrobirea fascismului sihorthysmului, pentru scoaterea tarii din razboiul hitlerist, pentru fiturireaunei vieti noi pe pamintul romanesc. Multi tineri patrioti, in frunte cuutecistii, s-au jetf it pentru libertatea poporului. Numele multora sintinscrise in marea carte a istoriei, in paginile despre revolutia de eliberaresocial si nationalà, antifascista si antiirnperialista, inceputa' in August1944.

In noul Ev al istoriei Romaniei, deschis de luminosul August 23in punerea temeliei, si a edificarii constructiei socialiste intregul tineret,cu puternic elan, a raspuns chemarilor manifeste ale partidului.

Ultimul deceniu jumittate, de la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R.,anii celor mai insemnate realizari din istoria tarii, reprezinta si perioadaafirmarii plenare a Uniunii Tineretului Comunist, a contributiei insemnatepe care o aduce in procesul educarii comuniste a tineretului, a antrenariilui depline la infitptuirea programului general al partidului de faurire asocietatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Romaniei sprecomunism. La toate aceste mitrete realizari, cu elanul revolutionar ce o

Nicolae Ceawscu, Romania pe drumul construirii societafii socialiste multilateral des-oollate, vol. 7, Edit. politicA, Bucure§ti, 1973, p. 220.

63

i

www.dacoromanica.ro

514 ELISABETA IONITA 4

caracterizeaza, tinara, noastr5, generatie aduce o contributie inestimabila,fiind prezenta, in toate sectoarele de activitate, indeplinindu-si cu cinstemisiunile incredintate.

In viata tineretului nostru, un moment insemnat 1-a reprezentatcel de al XI-lea Congres al U.T.C., cea de a XII-a Conferinta, a U.A.S.C.R.si cea de a IV-a Conferinta a Organizatiei Pionierilor si oimi1or Patriei

mai 1980 cind in lumina indicatiilor Programului partidului, a hota-ririlor istorice ale Congresului al XTT-lea al P.C.R., a orientarilor Secre-tarului general al partidului nostru, cuprinse in magistrala cuvintarerostita la deschiderea Forumului tinerei generatii a fost adoptat Pro-gramul unitar privind educarea comunista, revolutionara, prin munca,si pentru munca, a tinerei generatii din patria noastra, participarea totmai activa a intregului tineret la infaptuirea maretelor objective aleProgramului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialistemultilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism".

Munca rodnic i entuziasta a intregului tineret al patriei noastreromani, maghiari, germani si de alte nationalitati pentru inaltarea

Orli pe culmi de progres i civilizatie se impleteste cu pozitia militanta, pen-tru instaurarea pe planeta noastra a imui climat durabil de pace si securi-tate, de incredere i colaborare fructuoasa intre natiuni, de participareactiva la infaptuirea politicii externe a partidului si statului nostru, desti-nata, solutionarii marilor probleme ale lumii contemporane.

In aceasta directie, o importanta, deosebita, de larg rasunet inter-national, o are propunerea Romaniei la O.N.TJ. cu privire Ia organizareaAnului International al Tineretului in 1985. Proiectul de rezolutie subdeviza Participare, Dezvoltare, Pace", initiat de tara noastra a fostadoptat In unanimitate de statele membre ale O.N.U., preedinte al Co-mitetului consultativ O.N.U. pentru Anul International al Tineretuluifiind aleasa Romania. in acelasi timp, o expresie elocventa a acesteiatitudini si contributii o constituie deplina adeziune a tineretului la valo-roasa initiativa a tovarasului Nicolae Ceausescu consacrata, cauzeidezarmarii si cooperarii intre popoare, cuprinsa in Apelul Frontului De-mocratiei si Unit54ii Socialiste, exprimata si prin participarea tineretuluila Mama, manifestatie Tineretul Romaniei doreste pacea".

La a 60-a aniversare, Uniunea Tineretului Comunist, intregul tine-ret al Romaniei Socialiste se dovedeste a fi strins unit sub steagul parti-dului comunist, raspunzind cu toata ardoarea i puterea virstei la chemarilepe care partidul, patria si poporul le adreseaza.

Inseriindu-se ea un inalt omagiu adus organizatiei revolutionaretineretului din Romania cu ocazia sarbatoririi a 60 de ani de la faurireaUniunii Tineretului Comunist, grupajul de documente pe care-1 publicamin continuare isi propune siS reliefeze, pe firul timpului, citeva din episoa-dele caracteristice ale miscarii revolutionare si democratice a tineretuluidin tara noastra *.

* Din cauza spatiuhii limitat destinat acestui grupaj de documente nu prezentAm intoate cazurile texte integrale ci Intrerupem documentele cu semnul cunoscut [ liisind inafara atentiei probleme i aspecte mai putin Importante sau a chor redare ar obliga la mutipleexplicatii suplimentare, care sA usureze cititorilor deplina Intelegere a celor tratate.

pacii,

...1,

www.dacoromanica.ro


PRO GRAMUL REVENDICATIV AL UCENICILOR DIN CLUJ1848

ExcelentI, donanule preedinte al Dietei deputatilor,Onorate corpuri i ordine legiuitoare,

A sunat ceasul chid i industria trebuie sa se desfaca din lanturile sclaviei. Regimulbreslelor, care cindva a fost leaganul meseriilor, astazi el s-a transformat in sicriul lor. Regimulbreslelor, care a fost un puternic stimulent pentru industria pe cale de formare, amenintaacum cu distrugerea aceleiasi industrii in plina dezvoltare.

Vazind lucrul acesta i dindu-ne seama ca suvoiul vijelios al timpului ne-a adus, in sfir-sit, ziva in care sa ne gindim 5i la noi cu toata seriozitatea la problemele cc ne frAminta, neWarn indrazneala ca, in numele intereselor industriei nationale, sA inaintAm onoratelor corpuri51 ordine legiuitoare urmatoarea petitle:

Punctele cererii noastre sint urmatoarele:1. SA fie radiat monopolul breslelor. La nici una din bresle sa nu fie dinainte stabilit

num5rul melterilor.2. SA fie 5terse taraganelile privind salariiie celor ce ocupa functii in cadrul breslelor.

De asemenea sa fie sters i a5a-zisul an al mesterului". La luarea de hotariri importantesA-5i spund cuvintul i tineretul.

3. SA ni se acorde dreptul de a ne stabili In orice parte a tarii noastre.4. Cercm ca locul de munca, atelicrul, singur sa ni-1 alegem i sA ne putem intelege

liber asupra stabilirli salariului.5. In privinta timpului de lucru, dorim ca singuri sa botarim asupra duratei sale, pen-

tru a ne rArnine destule ore pentru educarea i culturalizarea noastra.6. Perigrinarea sau migratiunea sa fie lasata la libera noastra latitudine.7. Problema ucenicilor sa fie rezolvata in a5a fd, ca ei sa poata invata meseria in

and de ucenicie, iar nu sa si-i piarda pe cuhinile patronilor.8. Cerem ca adunarea lard sa ia masuri in vederea infiintarii de scoli duminicale cu studii

de predate din stiintele reale si a organizarii de expozitii de produse industriale, pentru a neputea forma, cultiN a 0 evidentia.

9. Cerem de asemenea ea cel care nu se poate distinge in cadrul breslelor sA poatalucra liber oriunde ar vrea respectivul.

Nu \ rem sa obosim prea mult atentia onoratei dietc, deoarece cazul nostru este cunos-cut de (nice suflet de om mai sensibil. Nu vrem sa ne folosim nici de cuvinte pompoase ea85 comingem lumen ca industria nu mai poate raminea in lanturile unei astfel de robii, pentruca irosirea zadarnica a atitor forte de munca este In detrimentul economiei tarii, fapt recu-noscut de toata suflarea omeneascd.

Tocmai de aceea rugam pe excelenta-voastra, domnule presedinte al Camerei deputa-tilor, i onoratele corpuri i ordine legiuitoare sa binevoiasca a supune petitia noastra, cucu. enita recomandare, onoratului minister ca problemele cuprinse in ea si legate atit de strinsde starea industriei sa fie solutionate in nota si spiritul veacului al XIX-lea.

Cu cea mai distins5 stima,TINERETUL DIN INDUSTRIA ORA5ULUI CLUJ31 mai 1848

(Doeumerde privind Inceputurile milciirii muneiloresti i socialisle din Romania, 1821-1878Edit. politica, Bucure5ti, 1971, pp. 201-205)

MEMORIUL UCENIC1LOR DE TOATE BRANSELE DIN CAPITALA1848

ADRESATGUVERNULUI PROVIZORIU.

PUBLICATIUNEA NR. 285 A GUVERNULUI PROVIZORIU AL TARII ROMANESTI

Ieri, duminica, la 18 ale curgatorului iulie, o deputiltie din partea ucenicilor, de pe latoa te meseriile, a infatisat guvernului urmatoarele cercri:

1. SA se desfiinteze cu totul bataia si reaua tratare a ucenicilor, indeplinindu-se cu altapedeapsa mai potrivita cu timpii de acum.

l

www.dacoromanica.ro


2. Ucenicul sil fie intrebuintat declt numai la mestesug, iar nu la slujbe strAine mes-tesugului. lar stapinii sa pdzeascd cu scumpatate Invoirile [Acute cu ucenicii [...I

(Monitorul roman" nr. 7, din 23 iulie 1818)

RASPUNSUL DAT DE GUN ERNUL PROVIZORIU MEMORIULUI UCENICILORDIN BUCURESTI

COP II

Guvernul se vede foarte fericit cd se vede binecuvIntat de gurile pruncilor.Toatd junimea este nAdejdea patrici si domnia-voastril sinteti dintre accia cc si-au ales

prin mestesug si sudoare a se hriini pc sine si pc pdrinti.Pind a nu veni sil vd facep si d-voastrd cererile, guvernul s-a glndit la toatil junimea.

Cererile vd stilt bune si cinstesc pe maestrii sub care In\ iltati mestesuguri.Dupil dumnezeu si pdrinti, sd cinstiti si sd ascultati pe maestrii vostri, lard a fi in

sarcina societAtii.TrAiascd Romania! Trdiascd junimea artizandl

Membrii guvernului: 1. Eliade, §t. Golescu, N. Minco, Chr. Tell, C. A. Rosetti.

(Monitorul roman", nr. 7 din 23 iulie 1818)

MEMORIUL UCENICILOR DE LA TIPOGRAFIA NIFON" ADRESAT MINISTERULUICULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE prin care eer respeelarea elauzelor contractuale,

ei aillndu-se In grevii. 18

Domnule ministru,

Subsemnatii In numilr de sante ca elm i ai Imprimeriei statului Nifon", InsemnatiIn aceastd tipografie si cu contract fiecare In parte, pe care existd chiar legalizat si de onor.Comisia locald, In care cuprinde toatd existenta noastrd, atit brand, cit si cele trebuincioascale imbricdmintei etc., precum si inNiitAtura.

Acum dar, d. ministru, ne Nedem cu totul ruinati ffird nici macar sil mem cdmesi pe noi;pe clnd toata lumea se bucurd de sf. Pasti, Insd din noi nici unul nu ne-am putut bucura deaceastA ocazie mdcar o cdmald cel putin de un an mai mult; si, Wind de mai multe oricunoscut d. director a ne face haine, d-lui no riispunde cil n-a primit bani din minister pentrua ne face noud ccle trebuineioase.

De aceca, cu respect venim, domnule ministru, de a Nii ruga si de a vil milostivi sprea ordona d. director spre a ne face cele de euviintd.

(Arhivele statului Bucuresti, Ministcrul de Interne,Dir, statisticii, dosar 332 bis/1860-1862, f. 387)

STATUTUL ASOCIATIEI CULTURALE $1 DE AJUTOR DE BOALik A TINERIMIIMIXTE MESTESUGARESTI DIN GUEORGHENI $1 IMPREJURIMI. 1876

SCOPUL ASOCIATIEI

1. Educarca intelectuald a membrilor.2. Ingrijirea membrilor bolnavi. [...]4. Acordarea de ajutor bAnesc membrilor bolnavi ai asociatiei care doresc sd se Ingri-

jeascd in afara spitalului public.5. Contributii de ajutor bilnesc pentru Intnormintarea membrilor decedati.

www.dacoromanica.ro


PRIVITOR LA EDUCATIA SPIRITUAL&

Discutiile intrc membrii asociatiei, prelegeri i critici pentru rAspIndirea cunotintelor,reviste, pubhcatit de specialitate, bibliotecS sau conferinte periodice despre teme ce intereseazAtincrimea mestesugAreascA, din chid In clnd concursuri cu premii organizate de cornitet inlegAturA cu opere mestesugaresti.

PR IMIREA MEMBRILOR

1,] 3. In calitate de membri ordinari pot fi lnscrisi de cAtre Comitetul de conducereal asociatiei numai calfele de mestesugari cu comportare ireprosabilA care domiciliazA In Gheor-gheni sau Imprejurimi, se Indeletnicesc cu mestesugurile In calitate de calla si 1i pot dovedisAnAtatea, prezentind certificate medicalc, se conformeazA Intocmai acestui statut, au o compor-tare demnA si nu au suferit pedepse.

(Arhiva I.S.I.S.P., microfilmc, cutia 211, filrnul 4)

SCRISOAREA ADRESATA DE SOCIALISTUL V. G. MANICEA ASOCIATIEI GENERALEA STUDENTILOR DIN ROMANIA. 1080

StudergilatA-va, In fine, milli cu inima Intr-un singur gInd. Dar eine sInteti voi? Ce vreti

sA faceti i ce voiti sA fiti?Unii dintre voi sinteti fiii boierimii, ai acelei boierimi, poate, ai cáror stramosi, prin

virtutile san pasiunile lor, su 'lent mult bine si mai mult ran accstei mAnoase tAri;stnteti copiii- muncitorului, pc fruntea cAruia se deseneazA din ce in ce conturile triste alepecetei proletariatului.

Orieum ar fi, toti sinteti romani, toti fiii acestei tári, toti frati din aceeasi mama,ROMANIA, pe care o top aveti inimi tinerc, toi lintiti neapArat la scopul de a fifolositori patriei voastre.

Unii din voi, sau mai bine toti, favorizati de acecasi soarta, faceti studii stiitificeNeti deveni sau medici, sau avocati, sau oanwni de litere si de stiintA. Un mare cImp deactiune sc deschidc pe viitor Inaintea voastrd i veti intra In viala sociald cu intinse cunostinte

eu destoinicii indeplinite. [...]Cc este de f Acut, intrebati voi?... Totul 1... Voi toti care posedati cunostintele, care

aveti talentele, aseti totul de facut. DacA in pieptul vostru bate o inima onestfi, intrati inacest popor ca amicii lui, ea protectorii lui, ca povalmitorii lui, ea tovArAsii lui de luptA.

SA stiti cA dacA veti intra Intr-Insul astfel, nu ca membri ai puterii exploatatoare, darca oameni care vor en i sA se inspire In mijlocul lui, ca sA cucereascA viitorul, numai peaccastA cale spatioasA si larga yeti gàsi viata completa, plina de actiune si de multumire.Pentru cA veli vedea cA toate sfortarile voastre pe accastA cale aduc fructe abundente. Atunciveti simli acest acord intre sentimentele cootiintei voastre i actele voastre.

La lupta dar pentru veritate, pentru justitie, pentru egalitate In sinul poporului, prinpopor si pentru popor.

Ce altA tintA mai frumoasA poate avea junimea romana in viata sa?

(V. G. Manicea, Scrisoarea unui Minn pandur cdtre studenfii reunifi In Asocialiuneageneralit a studen(ilor universilari din Romdnia, Bucuresti, Tipografia ziarului FemeiaromariA", 1880)

REVENDICARI REFERITOARE LA SITUATIA TINERETULUI CtPRIXSE IN PROGRAMULPAIITIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT AL 'IIUNCITORILOR DIN ROMANIA VOTAT

LA CONGRESUL DE CONSTITUIRE DIN 31 MARTIE 3 APRILIE. 1893

Partidul social-democrat roman va lupta acuma pentru aducerea la Indeplinire a urma-toarelor puncte: i...]

7. Laicizarea tuturor scolilor.Organizarea InvalAmIntului gratuit, obligatoriu si integral pentru toti copiii muncito-

rilor, fairA deosebire de nationalitate i religie.

ceilalti

iubiti;

si

si

www.dacoromanica.ro

518 ELISABETA IoNYFA 8

Dezvoltarea scolilor profesionale si agricole.Cantine scolare. Copia sdraci vor primi la Koala' haine, cArti si hrand.Obligativitatea instructiei phial la etatea de 14 ani. [...IPentru protejarea clasei muncitoare industriale, social-democratia romând cere: [I2. Copia mai mici de 14 ani sd nu fie primiti la muncA.

(Munca" din 11 aprilie 1893)

DE LA ELEVII TIPOGRAPI. 1891

Domnule ledactor,

Rog foarte mult a da publicatiei urmiltoarele rInduri in ziarul pe cAre II redactati:Intr-unul din numerele trecute ale Muncii" s-a scris un articol in privinta elevilor tipo-

grafi. Noi, comitetul cercului, In intrunire am dat citire acelui articol si ca adaugare la acelarticol sint ce urmeazA:

DacA noi elevii tipografi am Mut acest cerc, apoi sA se *tie cd numai rAul ce-1 intim-pinArn prin ateliere, suferintele ce zilnic IndurAni, &Wale, 14-15 ore de mince:, aceste citevapuncte, dar cele mai principale ne-au fAcut sil ne unim.

Elevii sint hotfiriti ca orisice rAu vor Intimpina din partea patronilor tot sA vie incercul lor. stiind cd. urtirea face pulerea.

Orisice fac patronii treaba nu le Na merge, cAci ei N or sA Infricoseze pe elevi cu citesi mai multe, iar dacA vdd ed. nici asa nu merge li iau la Inclnlat §i descIntat cd nu mergetila cercul Ala cd vA vor minca socialistii banii, cd nu folositi nimica, cd Na luati rdu cu ceimai marl.

Noi rAspundem:D-le patron sau, dacA e sef, d-le sef, ascultA Mtn statutul sau o parte din statut

si pe urmA sil spui cA facem rAu de mergem la cercul nostru; Intr-un articol din statut scrieurmAtoarele:

1. Desteptarea elevilor tipografi prin conferinte. Comitetul e insarcinat a face apel lacei din pAtura cultA care se luptii pentru denobirea muncitorilor.

2. Infiintarea unei biblioteci, abonarea la toate gazetele lucriltorilor tipografi din Ordsi strAinAtate, se intelege dacd von fi elevi care sd *tie a citi limbi straine.

3. A ajuta toate grevele lucrAtorilor si elevilor tipografi, precum si altor bresle din lardsi strAinatate dacA fondul va fi indestulAtor.

4. A da tot concursul moral *i material lucrAtorilor tipografi pentru dezlegarea ches-tiei elevilor.

i pentru cd vorbim de ekvi *i de cercul lor, tinem si mai spunem cite\ a cuvinte inprivinta cum sint elevii tratati din cauzA cd si-au format un cerc al lor, mai cu seamA aceice slut stiuti cA se luptA pentru propiisirea lui [.. 1

COMITETUL CERCULUI ELEVILOR TIPOGRAFI DIN BUCURE*TI(Munca" din 31 iulie 1891)

CERCUL DE PROPAGANDA AL STUDENTILOR SOCIAL-DEllOCR IP. 1896

In urma consfAtuirii de la 17 noiembrie, studentii socialisti de la Unk ersitatea din Bucu-resti au hotArit sA se constituiascA Intr-un cerc de propagandA spre a putea Intinde cu maimult folos actiunea studenteascA socialistA intre muncitori si Intre studenlime.

In aceastA sedintA intimd, studentii Intruniti au si ales din sinul lor o comisiune pentruredactarea statutelor cercului.

Comisiunea, compusa din studentii Ionescu, Fagure, Buzdugan, Ficsinescu si Frumu-seanu, si-a sfirsit lucrdrile si In Intrunirea studenteascd de duminicA 24 noiembrie, care aavut loc la Clubul muncitorilor, Cercul de propaganda al studentilor social-democrati' s-adeclarat constituit.

latA statutele acestui cerc, a ciirui InsemnAtate e foarte mare pentru dezvoltarea inis-cArli socialiste.

Art. I Cu Incepere de la 17 noiembrie 1896 se InfiinteazA In Bucuresti Cercul de pro-paganda al studentilor social-democrati".www.dacoromanica.ro

9 TRADITII DE LUPTA SALE TINERETULUI 519

Art. II Pot face parte din cerc studentii de la universitate sau de la orice altA scoalfisuperioarA care admit programul Partidului social-democrat al muncitorilor din Romania.

Art. 111 Scopul cercului e de a largi cimpul de activitate al propagandei socialisteintre muncitori i intre studenti si de a stabili o strinsa solidaritate intre toti studentii so-

pe de o parte, si intre socialisti si Partidul muncitorilor, pe de alta parte.Art. IV Mijloacele de activitate ale cercului sint: 1) finerea de conferinte populare,

propaganda si agitatia pentru luminarca i organizarea muncitorilor, 2) propaganda si agitatiasocialista Intre studentime, si 3) orice alte rnijloace se vor gAsi potrivite pentru atingerea sco-pului [...]

Art. VIII E de dorit ca fiecare membru al cercului sa fie inscris in una din organiza-tulle muncitoare afiliate la partid [...]

(Lumea noua" din 27 noiembrie 1896)

CONVOCARE. 1908

To Narrisi ucenici, voi care suferiti mizeria uceniciei, N oi care sinteti batuti de patronlios tri , de lucrAtori, de jupineasa si stapina voastra, voi care sinteti batjocoriti de scuipatul

copiilor mesterului, voi care nu mai stiti ce este joaca, nici vorba blinda nu cunoasteti, niciinbirea parinteasca, nici soarta ce vä asteapta dupA robia de 3-4 sau chiar si 5 ani de uce-nicie, nici cd va asteapta o altä robie a vietii de toate zilele.

rati ucenici, dacii N reji sA nu mai fiti bAtuti de lucratori, de patroni si de jupineasasau cucoana mestcrului, eni i cu totii duminica 18 februarie la sala Sindicatelor RomaniaMuncitoare", Galen Victoriei, ora 3 p.m., la o consfatuire a noastra a ucenicilor". Aici nevom organiza si noi intr-un cerc al ucenicilor, spre a ne apAra interesele noastre de ucenici,aci sa luam hotArirea sa ne opunem bataii, adica sa nu mai fim bAtuti".

Ucenicule care ai citit aceastA convocare, nu o rupe, da-o altui ucenic i cheamA-1pc el la aceastA mare intrunire a noastrA a ucenicilor. Nu naafi, duminicd 18 februarie,ora 3 p.m., cu citi N or fi mai multi cu atit vom folosi mai mult.

(Document existent in Expozitia permanentA Momente din istoria miscarii revolutio-nare de tineret din Romania").

STATUTUL CERCCLUI TINERETILUCI MUNCITOR. 1910

I. ALCATUIRE. SCOP

Art. 1 Se constituic in cercul Tincretului muncitor, cu un numar de cel putin 25membri si pus sub directia i suprmegherea Partidului social-democrat din Romania prin mij-locirea Clubului social-democrat din localitate.

Art. 2 Un delegat al Comitetului clubului, in mod permanent, are drept, cu vot inte-gral, a lua parte la toatc sedintele i adunarile cercului si de a carei acth Hate va raportac ubului sau partidului la cerere.

Un delegat al Comisici locale a sindicatelor va avea aceleasi drepturi.Art. 3 Scopul cercului Tineretului rnuncitor este:I. Gruparea tinerctului salariat in vederea ridicArii stArii sale materiale si morale prin

apararea intereselor sale si educarea sa socialA.2. Infiintarea de cursuri elementare, tinerea de conferinte i convorhiri cu subiect de me-

serie, cit si de stiinta, artA, sociologie, economic etc.3. Studierca cit mai amAnuntitii si mai exacta a stArii tineretului muncitoresc din lard

prin culegere de date statistice, aleatuiri de rapoarte, anchete etc.4. Convocarea de intruniri cu scop de propagare sau de revendicare, precum i aranjAri

de serbari, serate distractk e, conferinte cu plata*, etc.5. Alcatuirea de biblioteci i sail de lecturA in centrele mai populate.6. Editarca de foi volante asupra evenimentelor i chestiunilor mai importante; apari-

tin, in marginile posibilitatii, a unor organc periodice.7. Infiintarea prin suburbii sau pc unde s-ar simti nevoia de grupari de tineret, tot in

vederea culturii. [...]

...

cialisti,

www.dacoromanica.ro


III. MEMBRI

Art. 9 Poate deveni membru al cercului orice Unfir fArA vreo deosebire si care are virstade la 12 la 20 ani.

Art. 10 Orice membru trebuie sA-si depunA toatil vointa si toatA puterea sa de muncApentru atingerea scopului cercului. SA ia parte la sedinte In mod regulat si sA dea tot con-cursul acolo unde i se cere. Relatiunile dintre membri trebuiese sA fie dintre cele mai priete-nesti si mai morale, cAutindu-se a se Inliitura cuvintele aspre si Injurioase.

Purtarea membrilor, chlar In afarA, sA nu dea loc la plingcri si deviza purtArilor sA fieculturA, dragoste, moralitate, singurele calitAti care due la demnitate omeneascri. [I

(Cercul Tincretul muncitor", Statut si Regulament", Tipografia Cooperath a Po-porul", Bucuresti, 1910).

BULET1NUL C.C. AL TINERETULUI. 1919

IncepInd cu acest numAr Foaia TinArului" apare sub titlul Tineretul Socialist".Am crezut de cuviinta ca sA-i punem acest titlu deoarecc credem a acest titlu este sin-

gurul titlu care In douil cuvinte aratA ce vrem sil fim.acum la datorie.

Comitetul Central.(Tineretul socialist" din 1 iulie 1919)

ORDINEA DE Z1 A CONGRESULUI. MAI 1921

In consiliul comun, Intrunit marti searA 17 martie, s-a fixat ordinca de zi a congresuluidin mai.

ORDINEA DE ZI A CONGRESULUI PARTIDULUI

I. Darea de seamA moralA si materialA, rap. Gh. Cristescu.2. Raportul delegatiei In Rusia, rap. Gh. Cristescu.3. Afilierea si programul, rap. Gh. Cristescu si D. Fabian.4. Problema agrara, rap. Al. Dobrogeanu.5. Cooperative le, rap. L. Neagu si D. Stoiculescu.6. Presa si propaganda, rap. P. Constantinescu.7. Modificarea statutclor, rap. Margulius.8. Chestiunea nationalitAtilor, rap. dr. Rozvani si Tiron Albani.9. a) Miscarea tineretului, rap. 1. Rosianu

b) Miscarea femininA, rap. Nina Neuvirt.10. Alegerea comitetelor.11. Diverse. [...]

SISTEMUL DE REPREZENTARE PENTRU PARTID:

a) 1 delegat la 25 membri;b) 2 delegati la 100 membri; iar peste acest numAr pentru fiecare sutA de mcmbri

1 delegat;c) Comitetul executiv complet;d) 1 delegat al Federatiei socialiste a Prahovei;e) 2 delegati ai Comitetului Central al tineretultd;f) 1 delegat al grupului parlamentar;g) 1 delegat al Comitetului Central feminin;h) 1 delegat al Casei poporului;i) 1 delegat al ziarului Socialismul";j) 1 delegat al Cercului de editurA;k) Comisia centrali de control completti;1) Comisiunea generalA completi; []

(Socialismul" din 7 mai 1921)

Si

www.dacoromanica.ro

11 TRADITTI DE LUPTA ALE l'INERETULUI 521

PROJECT DE STATUT AL PARTIDULUI SOCIALIST-COMUMST 1921

[...] CERCURILE TINERETULUI

Art. 38 Sectiunile sint obligate sA formeze cercuri ale tineretului comunist. In acestecercuri vor lucra tincri Intre 13 si 20 de ani i vor r5mIne pinA la 25 de ani, Hind obligapInsA ca, de la v1rsta de 20 de anif sA sc Inscrie In partid.

Art. 39 In cercurile tineretului se pot inscrie i membrii partidului pin5 la virsta de 25de ani.

Art. 40 Cercurile tinerctului sint autonome, ele trebuie s5 se condue5 insA dupA prin.cipiile. programul i Statutul partidului, sub controlul Comitetului executiv, tap de care raminsubordonate.

Art. 11 Cercurile se vor intruni In congres cel putin o data pe an si-si vor alege unComitet Central, care va fi comunicat Comitetului executiv.

Art. 42 Comitetele sectiunilor vor avea un delegat permanent la tineret, iar Comitetulcxecutiv unul la Comitetul Central.

Art. 43 Sectiunile sint obligate s5 ajute prin toate mijloacele morale si materiale dez-voltarea cercurilor de tineret.

Art. 44 Cercurile tineretului vor forma si vor avea sub a lor supraveghere organizatiiale tin eretului intre 12 si 15 ani.

( Socialismul" din 9 mai 1921)

APELUL CONFERINTEI CATRE IJUNCITORIMEA MARA DIN ROMANIA. 1922

Tovara.0 i tovara§e,

Tineretul socialist din Rorrania, adunat In Conferinta generalA In ziva de 19-20 martie1922, se adresea/.5 cAtre voi spre a vS aminti sS nu uitati datoriile ce le aveti cdtre voilnsi\S i cdtre idealul clasei muncitoare, clasa din care faceti parte.

Voi, muncitori tineri i muncitoarc tinere, care alAturi de tovardsii virstnici sinteti spe-culati de clasa capitalist5, voi care pink' acum, in luptele cu burghezia st5pinitoare ati data titea jerfe pentru cauza proletar5, voi pinA acum n-ati dus lupta voastrd proprie, pe careaveli datoria s-o incepeti si s5 o duceti fArA intirziere.

Voi inc5 nu v-ati organizat cu totii in cercurile voastre muncitoresti, in cercurile Tinere-tului socialist" [...1

Tovara0 ii tovar*,Intrati cu totii In organizatiile tineretului socialist, acolo unde Inca ele nu existA, lucrati

ci faceti ca dc sit-si idle fiintS, aci veti cApAta cultura si IndrumArile care nu trebuie sA lip-seascA nici unui muncitor constient.

Organizati-vA si vS pregAtiti la lupta ce miine ca virstnici o veti avea de dus contradusmanului vostru de clasa.

La luptA si la muna vA chem5m, ca in rinduri strinse 55 pornim la preg5tirea inf5p-tuirii idealului nostru dezrobirea clasei muncitoare.

TrAiascA tineretul muncitor ITrAiascA tineretul socialist!

(Tineretul socialist" din 25 martie 1922)

PENTRU CONFERINTA TINERETULUI 1922

Pentru prima orarA delegatii muncitorimii tinere din toate proinciile romanesti se voraduna Intr-p conferint5 genera15, menitA a lndruma activitatea tineretului rnuncitor. Confe-rinta, care se deschide dumhdc5, trebuie sA fie primul pas spre noua i temeinica luptA la careproletariatul tln5r, ca fractiune a clasei muncitoare de la noi, e chemat sfi ia parte activ4I *1 www.dacoromanica.ro


Conferinta de duminicA, condusA numai de interesele tincretului, are de rezolvat ches-thmi a cAror importantA nu trebuie sà scape nimAnui. Unitatea, care a lipsit tineretului pitaastAzi i datoritA careia tineretul muncitor de la noi n-a putut sA se manifesteze ca o forA

n-a putut sfi-si apere drepturile lui lnalcate de atitea ori. AceastA unitate a tuturor orga-nizatiilor tincretului din tara trebuie stt fie InceputA la conferinta de duminicA.

Coordonarea activitAtii viitoare a tineretului nu mai poate sA intlrzie, ar insemna men-tinerea unei stall care pune in imposibilitate miscarea noastrA de a realiza foloasele reale.

Inceputul unificarii este unul din punclele pe care con ferinfa este chematd sd-1 rezolve.Trecutul sA ne dea invAtAminte: din experientcle vcchii miscAri a tineretului sA scoatem

IndrumAri sAnAtoase pentru viitor. Prezenta delegatiilor din intreaga tarA ne va da putintasA cunoastem bine situatia generalA din tar& Stind pe terenul realitatii, conferinta va trebuisa puie bazele organizatoare ale miscArii noastre, bazele unei organizatii sistematice, fArA exage-rare de forte inexistente, dar cu o Inteleapta utilizare a cclor ce existA.

.Refacerea i reorganizarea miwdrii noastre, pe cele mai bune baze, i care sit asiguremaximul de fobs's pentru muncitorimea titian), e al doilea punct ce va avea de rezolvat con ferinfatineretului.

UrAm conferintei spor la muncA [...]

(Tineretul socialist" din 18 martie 1922)Comitetul Central Provizoriu

CATRE TOTI TINERII MLNCIT0111!CATRE TOTI COMUNISTI DIN ROMANIA! 1924

Tovar4i !

In sfirsit, oligarhia romanA aruncat masca si nc-a pus afarA din lege. Am stiutel asta va veni, Intrucit burghezia se 'IRA cu fricA la dervoltarea miscArii comuniste i tre-murA clnd se gindeste cA muncitorimea i tardnimea vor lua puterea in mina.

Tinerii comunisti nu iau InsA In seamA ordonantele de dizolvare a Uniunii noastre.Noi aruncdm aceste zdrente care ne aduc la cunostintA dizolvarea i declarAm:Nu ne ddm Znapoi !Vom duce mai departe lupla ce am lnceput si nu corn sf1ri pind ce nu va fi Midi( stain!

muncitoresc si fdrdnesc!Comitetul Executiv dizolvA toate comitetele i organele, incepind cu Comitetul Central

incepe reorganizarea Uniunii conform cu noua situatie.VA chemAm sa asteptati cu linite directivele noastre ce vor urma.TrAinscA Uniunca Tineretului Comunist din Romania!

Comitetul Executiv.

(Manifest expus in Muzeul de istoric a Partidului Comunist, a miscArii revolutionaredemocratice din Romania).

BRIGADA III 29 iulic 1924

REFERAT

Urmare referatelor anterioare, am onoarea a raporta cA am asistat pe domnul maiorConstantinescu Virgil si domnul cApitan Cerchez Stefan, ambii Comisari regall pe lingd Consi-liul de RAzboi al Corpului II ArmatA, care, In virtutea Ordonantelor Nr. 2 si 3, date de Co-mandamentul Corpului II ArmatA, In virtutea Legit stArii de asediu, au dispus desfiintareaPartidului Comunist Roman, precum si a tuturor organizatiunilor cu caracter comunist ca:Tineretul Comunist, Prietenii Naturii i Comitetul Feminin Comunist.

Prin Indeplinirea formelor legate s-a afisat la toate sAlile cunoscute In CapitalA undese tin intruniri, cite un proces verbal care s-a dat spre pAstrare intendentilor respectivi. Me-menea s-a afisat un proces verbal la locuintele cunoscutilo r comunisti: Alexandru Dobro-

MERU

al-a

0

;I

www.dacoromanica.ro

13 TRADITIT DE LUPTA ALE TINERETULUI 523

geanu-Gherea din str. Spdtar Nr. 28; Heinrich Sternberg, fund. Dreptului I Nr. 15 si MihailCruceanu, str. Cimpineanu Nr. 48, membri in Comitetul de conducere al Partidului ComunistRoman, care procese s-au inminat servitoarelor, In lipsa lor.

Comisar special (SS)

(Document expus in Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a miscarii revolutionaredemocratice din Romania).

REZOLUTIILE C.C. AL P.C.R. ASUPRA MUNCH $1 SARCINILOR UNIUNII TINERETULUICOMUNIST DIN ROMANIA 1933

1. Marne lupte din februarie ale muncitorior ceferisti i petrolisti la care tineretulmuncitor a luat parte activA, dovedind un eroisrn i curaj demn de tinAra garda a proletaria-tulu i revolutionar au scos In evidentA rolul crescut al U.T.C., influenta sa crescutd asupraunci parti insemnate a detasamentelor celor mai de frunte ale tineretului proletar roman, auarAtat cA U.T.C. a devenit un ajutor al partidului in lupta sa pentru cucerirea majoritAtii cla-sei inuncitoare.

Plcnara C.C. al P.C.R. constata cA, sub conducerea partidului, Uniunea Tineretului Co-munist a inregistrat o serie de succese importante In perioada scursA de la Congresul a V-lea

partidului, atit In domeniul participArii active la luptele econonlice i politice ale proletaria-tului si indeosebi la luptele din februarie, precum i In domeniul unei sera de actiuni proprii,precum si pe tarimul lArgirii influentei i muncii Uniunii si al intAririi sale organizatorice.

Accasta s-a manifestat prin:a. Aplicarca justd a politicil de tineret, elaborind programe de revendicari specifice pen-

tru tinerii muncitori h ucenici ceferisti la consfAtuirile i intrunirile tinerilor ceferisti.b. Realizarea frontului unic de jos, atragind In greva masa tinerilor muncitori din dife-

rite organizatii i trimitind reprezentanti alesi ai tineretului in organele de front unic: comi-tete de actiune i comitete de fabricA (40 de reprezentanti ai tinerilor muncitori in comitetulde fabricA de la Grivita" din Bucuresti).

c. Inglobarea masclor de tineri in celelalte greve din toamna anului 1932 prin elaborareade reN endicAri speciale ale tinerilor muncitori i prin alegerea de reprezentanti ai tineretuluimuncitor in organele de conducere a luptelor (greva de la Industria Liner Timisoara etc).

d. In afara de participarea activA la luptele cconomice ale proletariatului, organizatede partid, U.T.C. a organizat o scrie de actiuni proprii, dintre care unele cu succesdemonstrative in fata directiei, ale ucenicilor din Sectorul Albastru Bucuresti, contra mincariiproaste si a regimului cazon, protest in masa contra mincarii proaste la cAminul de ucenici

impotriva corvezilor la Energia" Cluj, impotriva scAderilor de salarii la fabrica deaioane Unio" Arad etc).

e. A crescut participarca organizatiilor U.T.C. in luptele politice generale organizatede partid, i, in special, in luptele din februarie, prin munca activa de mobilizare a tineretuluila lupta contra stArii de asediu la Bucuresti, Cluj, Iasi si Ploieti, prin organizarea demon-stratiilor de protest contra stArii de asediu, pentru eliberarea celor arestati chiar acolo undeorganizatiile de partid erau descompuse, atragind in aceste actiuni si pe muncitorii virstnici(Marghita, greva demonstrativa de 10 minute la fabrica Phonix" din Baia Mare in cam-pania L.L.L.*) i prin organizarea grevei in ziva de 1 Mai a tinerilor de la scoala de ucenicidin Sectorul Albastru si la scoala de meserii Ciocanul" Bucuresti. [...]

(Arhiva I.S.I.S.P., cota B.b.XVII-3, inv. 660)

CXTRE COMITETUL CENTRAL 51 ORGANIZATIILE U.T.M.S.R. 1936

[...] TovarAsi I Care este calea aparArii tarii amenintate? Care este mijlocul de respin-gene atit al atacului patronal, cit si al ofensivei fasciste lmpotriva tineretului? Noi credem caalianta mutuala cu U.R.S.S. este garantia pentru apararea independentei tArii, este garantiasuccesului Intr-un razboi de apArare impus tarii prin atacul fascismului imperialist hitlerist-horthyst.

* In anii hlegalitAil P.C.R. organiza In fiecare an o campanie propagandistica in me-moria lui V. I. Lenin, R. Luxemburg si K. Liebnecht.

al

Si

(lesirile

www.dacoromanica.ro

524 EL1SABETA IONITA 14

Noi credem ca mobilizarea intregului tineret in lupta pentru revendicarile sale si Impo-triva fascismului i razboiului este singura cale posibila.

Dar pentru aceasta este imperios necesara In primul rind unitatea de clasa a tineretuluiproletar, conducatorul intregului tincret, este nevoie, deci, de unitatea organica a tuturor orga-nizatiilor muncitorcsti de clasa ale tincretului. Noi, Comitetul Central al U.T.C.R., vremva propunem i vouS, ca frati de clasa, lupta pentru realizarea acestei unitati. Pentru indepli-nirea acestei necesitati se impune In primul rind unitatea de actiune a organizatiilor noastre.

Cu toata sinceritatea i increderea Ca i voi Nedeti cil separarea noastra nu este justifi-cata prin nimic, va propunem realizarea unitatii de actiune. [...]

(Fragment din scrisoarca trimisa de C.C. al Uniunii Tineretului Comunist calm C.C. alUniunii Tineretului Socialist, in ianuarie 1936. Arhiva I.S.I.S.P., dosar 12.300, f. 133)

PROIECT DE (MIME DE ZI PROPUS DE FRONTUL STLDENTESC DEMOCRATPENTRU CONGRESUL STUDENTESC DE LA TG. MURES 1936

1. Situatia economica a studentimii (taxe, burse, amine, cantinc);2. Lupta studentimii pentru libertatea culturii (chestiunea limitarii numarului studen-

tilor, legea avocatilor, autonomia societatilor studentesti, caminelor i cantinelor);3. Studentimea i masurile de impiedicare a intrarii tineretului in productie (riipirca

dreptului la existentil);4. Studentimea si starea culturala, economica si sanitara a masclor producatoare;5. Organizarea luptelor studentesti;6. Studentimea fall de lupta pentru apararea path si a integritatii statului roman (sta-

tele revizioniste factor de razboi);7. Doctrine politice i experimentarea lor;8. Situatia studentimii;9. Diverse.

(Arhiva C.C. al P.C.R., Colectia 50, dosar 4614, f. 25; Studentul roman ' din 17 martie1936).

ACTIV1TATEA CERCULUI CULTURAL AL LUCRATORILOR TEXTIL1$TI $1 CISMARL 1938

Cercul cultural al lucratorilor textilisti i cismari a tinut aseara sedinta saptilmlnala,la sediul din str. Uranus nr. 138.

Au luat parte peste 40 de tineri muncitori, In majoritate cunoscuti militanti i simpati-zanti comunisti. [

CEAUSESCU NICOLAE, cunoscut comunist, arata importanta instructiunii pe carelucratorii o capata prin intermediul cercurilor culturale, cerind conducerii breslei sa le acordemai 'mina libertate de actiune pentru a tine sedinte educative cit mai des, pentru a face pcmuncitori constienti de rolul pe care-1 au in bresle. Face apel la tineri sa nu se margineascanumai la o activitate culturala i sportiva, ci si intensifice actiunea de propaganda printremuncitori pentru organizarea lor in bresle.

(Document expus in Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a miscarii revolutionaresi democratice din Romania)

SARCIMLE MEDIATE ALE TINERILOR COMUNISTI. 1939

Dictatura regala din Romania continua sa inrautateasca situatia si asa destul de grea atineretului muncitoresc i aranesc, precum si a Intregii generalii tinere [...]

Agentura fascista din tars, Garda de fier", pregateste tincretului conditii si mai rele:rapirea drepturilor lui la o viata libera i introducerea until regim de dictatura fascista dcschisit.

Garda de fier" se straduieste sa cucereasca in primul rind tineretul, pentru a-I folosiin scopul unei aliante intre Germania si Romania si pentru razboiul contra tarilor burghezo-democratice si contra U.R.S.S. Aceasta ar inlesni ocuparea Romaniet de catre Hitler si trans-

si

1

www.dacoromanica.ro

15 TRADITU DE LUPTA ALE TINERETULUI 525

formarea Romaniei intr-o colonie i o bath pentru rdzboiul mondial pe care-1 pregateste Hitler.Libertatea i independenta tarii precum i resturile de libertati democratice ramase poporuluiroman sint serios amenintate de fascismul german si agentura sa romäneasca Garda de fier".

In aceste conditii serioase, atunci cind unirea i mobilizarea activa a U.T.C. si a tu-turor fortelor democratice ale tineretului roman a fost necesath pentru lupta contra Garziide fier", pentru apararea pacii si independentei taril precum pentru drepturile culturale,economiee l politice ale tineretului, Partidul comunist a dizolvat Dizolvarea U.T.C.a fost o gravii greseala politica. In loc de a recladi U.T.C. intr-o organizatie de masa, anti-fascista si consecvent democratica, in asa fel ea in mod organizat sa mobilizeze tineretul pentruapararea democratiei i pácii, tinerii comunisti au lucrat in masele tineretului fara o tinta revo-lutionath, färA intelegerea clara a sarcinilor politice. Lipsiti de forme organizate si coeziune,cei mai consecventi aparatori ai tineretului tinerii comunisti In loc sa ridice la propriulor nivel pe tinerii cei mai inaintati din organizatiile democratice burgheze, s-au dizolvat eiin5i5i In masa acestora.

Cu toate cA tinerii comunisti, prin munca lor, au reusit sä mobilizeze, in timpul alege-rilor mai ales, o parte din tineretul democratic pentru apararea democratiei, n-au unit in ma-sura suficienta tineretul progresist in jurul lor, n-au dat celor mai inaintati tineri o educatieIn spiritul marxism-leninismului, n-au dat o atentie cuvenitä formarii de noi cadre capabilesä educe tinerctul democrat in spiritul luptei consecvente contra fascismului, pentru democratie

pentru revendicarile tinerei generatii a celor ce muncesc.Astfel, dizolvarea U.T.C. a dus la lichidarea lui politica si a impiedicat desfasurarea unei

1 upte active, unitarc a tineretului democratic contra Garzii de fier", acest dusman al po-poarelor si al tineretului din Romania.

Pornind de la situatia prezenta din Romania, actuala sarcina principala a tinerilor co-munisti care lucreath in organizatii de math, precum si a Intregului tineret din Romania,consta in urmatoarele:

A se munci la unirea tuturor fortelor tineretului muncitoresc, taranesc si mic-burghezde la orase pentru lupta contra agenturii lui Hitler, Garda de fier", scotind astfel tineretulde sub influenta acesteia, unind tineretul contra Garzii de fier". Ducerea luptei pentru in-pendenta nationala a Romaniei, pentru pace, pentru o Romanic democratica, precum i pentrurevendicarile democratice, culturale si politice ale tineretului este necesara.

(Scinteia" din 21. ianuaric 1939)

MANIFESTATIE COMUMSTA LA SERRAREA CIMPENEASCA A BRESLEI LUCRATORILORDIN INDUSTRIILE PIELARIEI SI INCALTAMINTEL 1939

In ziva de 13 august c., dupd amiaza, a avut loc la stadionul Ministerului Muncii dinParcul Veseliei serbarea cimpeneasca organizata de bresla lucratorilor din industriile pielariei5i IncaltAmintei, la care au participat peste 2000 muncitori.

Regina Muncii a fost aleasa comunista LENUTA PETRESCU lucratoare la fabricaJAQUARD", identificata conducatoarea sectiei de tineret din Sectorul II Negri', care, dupaalegerea ei, s-a adresat muncitorilor cu cuvintele Multumesc proletariatului constient de efor-turile facute pentru apararea libertatii si a martirilor clasei muncitoare. Cerem piine si dreptate,intrarea in legalitate, eliberarea lui Gheorghe Velcescu I *".

In acelasi sens a vorbit apoi NICOLAE CEAUSESCU.De remarcat faptul cA majoritatea celor care au condus aceasta manifestatie erau membrii

Cercului cultural de pe linga breslele din industriile textile, pielarie i incaltaminte.Desi sesizat de organele Prefecturii Politiei Capitalei, Marin Raclutu, presedintele breslei

muncitorilor din industriile pielariei si incaltamintei, care a organizat aceasta serbare, a refuzatsa intervina pentru a pune capat acestei manifestatii, declarind ca muncitorii sint liberi sa-sispuna opiniile lor.

(Document expus in Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a miscarii revolutionaresi democratice din Romania).

* Militant al miscarii comuniste din tara noastra, arestat In acel timp.

iU.T.C.

si

f. ..]

[ ...]

www.dacoromanica.ro


Platforma-program din 6 septembrie 1941 intitu1at6 :

LUPTA POPORULUI ROMAN PENTRU LIBERTATE .$1 INDEPENDENTA NATIONALA

elaboratI de C.C. al P.C.R.

[...] In intercsul acestei lupte a lansat Comitetul Central lozinca crearii FRONTULUIUNIC NATIONAL al poporului roman impotriva ocupantilor fascist si a clicii militaro-fas-ciste in frunte cu trkidtorul Antonescu". In interesul creArii Frontului Unic National, Comi-tetul Central al Partidului Comunist din Romania propune urmAtoarea PLATFORMA:

Comitetul Central al Partidului Comunist din Romania considerd ca una din sar-cinile sale principale organizarea luptei tineretului care a fost prefacut in carne de tun pentrufascismul singeros pe cimpurile de razboi i in robi exploatati i asupriti, in dosul frontului.Partidul nostru trebuie sa dea tot ajutorul Uniunii Tineretului Comunist pentru organizarearnaselor tineresti la lupta pentru zdrobirea cdldilor fascisti ai tineretului, pentru cucerirea drep-t ului la mimed, culturd, libertate nationalA i o viatd fericitA a poporului roman 0 a tineretului.

I ..]

(Arhiva I. S.I.S.P., cota Ab XXV-2).

SOARTA TINERETULUI ROMAN. 1944

Razboiul blestemat al lui Hitler a prefAcut tinerimea rornand in carne de tun 0 robipentru nemernicii

Tinerii de la 18 ani Vint incorporati. Tinerii din cea mai frageda virstd, copii Inca, sintsd robeascd pentru rdzboiul blestemat hitlerist.TINERII MUNCITORI slat siliti sA munceascd ore suplimentare, multi au fost trimisi

la munca de robi in fabricile din Germania hitleristd, necontenit lovite de bombardamentelenimicitoare. Sint plAtiti cu salarii de mizerie, infometati i extenuati.

TINERII TARANI din virsta copilariei sint siiti sa munceascA pe boierilorla sosele i terasamente pentru rAzboiul nemtesc.

TINERII ELEVI fried de pe bAncile scolii au fost siliti sd presteze rouncA obligatorie,iar acum in vacantd sint mereu chemati la muncd pentru rdzboiul nemtilor, sub amenintareacd nu vor fi reprimiti in scoli dacA nu se prezinta.

TINERII SOLDATI i elevi la scolile de ofiteri sint amenintnti sA fie ucisi Ord la unul,cAci hitleritii bag pe romani in focul cel mai ucigtor tragind in ei dacA nu vor sd se jert-feascA pentru nemti.

TINERII ROMANI cu miile au fost aruncati de hitleristi in lagare i inchisori, fiincicaau luptat pentru libertatea i viata tineretului roman.

TINERELE FETE sint deasemenea silite sfi munceascd pentru blestematiicare-si bat joc de ele.

TINERI ROMANI! Germania hitleristA a pierdut rAzboiul I Pentru ea nu mai existAsalvare. Mirsavii cirrnuitori ai Tdrii noastre ne-au adus in impas. A SOS1T MOMENTUL SANE SALVAM DE LA PIEIREA care ne asteaptA aldturi de Germania!

ImpreunA cu fratii i surorile noastre mai virstnice, cu intreg poporul roman, luati inmiinile voastre cauza propriei voastre eliberaril

ImpreunA cu toti acei cArora le e dragA libertatea, sd luptdm pentru zdrobirea dusma-nului comun. Ridicati-vA din toate puterile contra neintilor si a slugilor lor de la cirma Orli!Atitati flacAra razboiului national!

Urmati pilda eroicului tineret iugoslav INu vA supuneti ordinelor de chemare ISabotati munca pentru rAzboiul nemtesc!Organizati-va in grupe de partizani!Nimiciti-i pe mirsavii cotropitori ai PatrieiNumai izgonind i nimicind pe cotropitori i pe slugile lor mirsave, impunind pacea cu

natiunile iubitoare de libertate, tineretul roman 10 poate cistiga dreptul la mimed, piinc, liber-tate si culturA.

TINERI! Formati gripe patrioticelAderati la lupta de eliberare a poporului roman!

(Romania Liberd" din 28 iunie 1944)

E.

silly

moii1c si

hitleristi.

www.dacoromanica.ro

17 TRADITII DE LUPTA ALE TINERETULUI

NICOLAE CEAUSESCU: TINEBETUL VIITOREL POPORLLL1. 1944

527

1...1 Tineretul este viitorul unui popor, spre el 10 indreapta privirea i speranta totioarnenii de stiintA i politici. Cu energia Si entuziasmul sari tineretul este o fortd creatoare,care, pusd in serviciul stiintei i progresului, poate da un ajutor pretios pentru dezvoltareaeconomicd, social, politica 0 stiintificd a unui popor.

Dar pentru ca tineretul sA poatA contribui la dezvoltarea patriei sale, are el insusinevoie la inceput dc o indrumare justd, progresistd. El trebuie sd fie educat si invdtat sd-siiubeascA poporul, sd Invete din trecutul glorios al strAmosilor sal. Tineretul trebuie educat Inspiritul prieteniei si infratirii cu tineretul de alte nationalitati, numai asa tineretul poate fiun factor de progres i civilizatie. [...]

Uniunca Tincretului Comunist va depune toatd energia pen tru a contribui la educareatineretului In spiritul luptei patriotice antifasciste. Noi nu putern uita pe tinarul comunistSirbu Filimon i pe toti tincrii patrioti asasinati rniseleste... Noi vrem ca alaturi de clasamuncitoare 0 de poporul roman tineretul sa contribuie la cladirea unei Romanii adevdrat li-bere, democratice si independente. Uniunca Tineretului Comunist, prin munca sa de mobili-zare i organizare a luptei tineretului roman, prin munca sa de educare a tineretului In spiritdemocratic, antifascist, va contribui In mod efectiv de a face din tineret un factor activIn productic, In tiin i cultura. Educat in spiritul luptei antifasciste consecventc, tineretulva contribui la largirea si apararea libertAtii democratice. Numai asa poporul roman va puteapriN i cu incredere in viitor, hind sigur cd fiii sAi vor sti sA apere cu viata lor libertAtiledrepturile cistigatc. [...]

(Scinteia" din 21 scptembrie 1914)

NICOLAE CEAUSESCU: LEPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII. 1944

In lupta pentru democratizarea tarii tineretul, cu energia sa, ia parte activd.La Malaxg" 0 la S.T.B.", tineretul a dat un sprijin pretios, In actiunea pentru izgo-

nirea i arestarea criminalilor de razboi fascisti. Acurn tinerii muncesc constiincios i cu elanpentru mdrirea productiei, ei dau sprijin activ noilor conducdtori democrati ai intreprinderilor.Tinerii stiu ca acum se va imbunatati si situatia lor.

Tineretul a luat deasemenea parte activa la alegerea prefectilor i primarilor democratiIn unele orase si sate ale Orli, aparatori cinstiti ai intereselor lor.

Tineretul li d azi seama cA, numai alaturindu-se luptel dusd de Frontul National De-mocrat, Ii va asigura viitorul si fericirea. Luptind pentru aplicarea platformei de Front De-mocratic al tineretului, tincretul pdseste la democratizarca tieii sale.

La S.E.T." si Gralex", tincrii premilitari au obtinut ca premilitaria sd se fried sim-bata dupd amiazd. Deasemeni, ei au reusit Ca, In locul injuraturilor si bAtailor pe care le pri-meau pina acum, sA le tinA conferinte de educatie democraticd i nationalA. In comuna Sol-dana, tinerii premilitari, izgonind pe instructorul fascist 0-au ales un instructor din rindurilebor.

Acestea sint numai citeva fapte care aratA cã tineretul pdseste pc drumul luptei hotA-rite pentru drepturile sale. Ele trebuiesc urinate de tineretul din Intreaga tard.

DacA rern sd ne bucurAm de toate drepturile democratice, atunci trebuie sa luptdmpentru cistigarea i mentinerea lor.

SA nu uitam cA fascistii romani, sustinuti de reactiunea camuflatA sub firme democra-tice, introdusi in Partidul National-Taranesc, in Partidul National-Liberal, cautà prin toatemijloacele sd impiedice realizarea unei adevarate democratii.

Tineretul trebuie sa lupte si sa ajute la arestarea tuturor tradatorilor de tara. Tineretultrebuie sd lupte pentru arestarea tuturor fascistilor de calitatea d-lui Sareseanu care indrAznescsa vorbeasca In numele tineretului roman, atacind pe cei mai cinstiti l hotariti luptatoripentru interesele poporului i tineretului roman.

Tineretul sa urmeze exemplul tinerilor de la S.E.T.", Gralex", com. Soldana 0 pre-tutindeni unde poporul spus singur, raspicat, cmintul.

Trebuie sa pasim alaturi de Frontul National Democratic, la aplicarea loiald i sincerda armistitiuliji generos, incheiat cu Uniunea Sovieticd, Anglia 0 America.

Am fast invitati" de ton te guvernele trecutului sd asteptam i iardsi sa asteptam. Aceicare 0-au plecat capul, vAd astazi rezultatul supuseniei lor rusinoase. Spectacolul dezastrului

4 - C. 2122

51

www.dacoromanica.ro


tArii li Intimpind de pretutindeni. Si astAzi vine Ina. sd ne vorbeased de la tribund, lasitatealor aristocraticA si ipocrizia conservatorismului lor de in terese restrinse.

Agentii bancherilor si ai mosierilor sd afle cil vremea lor si a patronilor lor a apus pentrutotdcauna. Ei pot afla cu fiecare victorie a poporului care-si croieste prin luptd o soartA noud.

Tincretul nu trebuie sA astepte ca mAsurile sti vind numai de sus"; el sil treacd cupropriile forte la democratizarea vietii sale. Si sft incepcm izgonirea dintre noi a tuturor dus-manilor intereselor nationale.

In cAminele de ucenici, in cAminele studentesti, la premilitArie, in asociatille sportive siIn institutiile culturale de tineret, sA ne alegem singuri conducAtorii. Nu trebuie sA se ia niciomAsurd care priveste tineretul, fArd ca mai Inainte sd fie consultate si organizatiile sale de-mocratice.

De asemenea, asociatiile reactionare de tineret trebuiesc imediat desflintate. Toate bu-nurile lor, care pot fi folosite pentru organizarea sportivd si culturald sA fie predate organize-tiilor democratice ale tineretului.

AlAturi de Frontal National Democratic, cu elanul si energia sa, tineretul trebuic sA-siclAdeascA o viatA liberd si fericitA.

( Scinteia Tineretului" din 26 noiembrie 1914)

Tovarki,[...] Organizatia revolulionard a tincretului din patria noastrA Uniunea Tinere tului

Comunist cuprinzind In rindurile sale aproape 2.200.000 de membri, desfAsoard o bogatAactivitate de educare a tineretului, indeplinindu-si rolul de ajutor credincios al partidului.

Formarea tinerei generatii de constructori ai socialismului si comunismului constituieuna din preocupdrile centrale, o indatorire de onoare a Intregului partid. (Aplauze). De aceea,In proiectul de Statut al partidului se subliniazA obligatia organizatiilor de partid de a asiguraconducerea si Indrumarea permanentA, precum si controlul sistematic al organizatiilor UniuniiTineretului Comunist.

Uniunea Tineretului Comunist va trebui sA pund In con tinuarc In central activitAtii saleeducarea tineretului In spiritul dragostei de maned, al inaltei rAspunderi fatd de Indatoririlesociale, al devotamentului nemArginit fatA de patria socialistA si partidul comunist, al inter-nationalismului proletar, sA militeze pentru promovarea In rIndurile tineretului a trfisAturilormoralei Inain tate.

Socialismul a deschis tineretului nostru perspectivele afirmArii elanului si entuziasmuluisAu, i-a creat conditii optime de dezvoltare multilaterald. FAH( Indoiald cd tineretul va raspundesi in viitor acestor conditii printr-o mimed perseverentA de pregAtire si lArgire a orizontului decunostintc, prin participarea activA, alAturi de Intregul popor, la opera de desAvirsire a con-structiei socialiste. [ ...]

(Nicolae Ceausescu, Raport la cel de al I X-lea Congres al Partidului Comunist Roman,19 iulie 1965, Edit. politicA, Bucuresti, 1965, p. 76 77)

0 SARCINA ESENTIALA A PARTIDULUI, A INTREGII SOCIETATI : CRESTEREASI ETIUCAREA TINEREI GENERATII VIITORUL TARII.

Partidul porneste de la faptul cd tineretul reprezintA o puternicA fortA socialA, cti tindrageneratie este viitorul Insusi al natiunii noastre socialiste. De aceea el pane si In viitor In cen-tral preocupArilor cresterea si educarea tineretului In spiritul conceptiilor Inaintate despre lumesi viatA, pregAtirea maselor de tineri din punct de vedere profesional si politic, participareaactivd a acestora la InfAptuirea programului general al partidului. Uniunea Tineretului Coma-nist, organizatie revolutionard a tinerei generatii din RomAnia, trebuie MI desfAsoare o intensdactivitate pentru mobilizarea maselor de tineri In opera de constructie socialistd, pentru educa-rea tineretului In spiritul patriotismului si internationalismului. Uniunea Tineretului Comunisttrebuie sd cultive in constiinta tinerelor generatii Inaltele trdsfituri morale ale omului Inaintatal societAtii noastre, sentimental rAspunderii In maned si al datorici fatd de patrie, popor sipartid, fatd de viitorul socialist si comunist al RomAnici.

(Programul Partidului Comunist Roman de faurire a socielatii socialiste multilateral dez-voltate si Inaintare a Romaniei spre comunism. Edit. politicA, Bucuresti, 1975, p. 138)

www.dacoromanica.ro

19 TRADITII DE LUPTA ALE TINERETULU1 529

Dragi tovarki,

...] Partidul nostru acorda, de ascmenea, o Ina lta pretuire tineretului viitorulnatiunii noastre socialiste , care aduce o importanta contributie la opera de edificarc a socia-lismului. Urmind cu entuziasm i daruire politica partidului, tineretul, organizatia sa revolu-tionara Uniunea Tincretului Comunist au fost i sint prezente pe intregul front al con-structiei socialiste, participind In fabrici i uzine, pc ogoare, pe marile santiere, la Infapuireaobiectivelor cincinalului. Sint convins ca si In viitor Uniunea Tineretului Comunist, organi-zaliile si de pionieri vor desfasura o si mai intensa activitate pentru mobilizareatinerilor la infaptuirea operei de constructie socialista, pentru educarea lor in spiritul dragosteide patric si partid, al traditiilor glorioase i cuceririlor revolutionare ale poporului roman. Adre-sez gencratiei tinerc Indeninul de a Invata si a se pregati tot mai temeinic pentru muncaviata, de a-si Insusi cele mai Inalte cuceriri ale stiintei si tehnicii, conccptia revolutionara despre1 ume, pentru a putea duce mai departe Melia progresului, socialismului i comunismului InRomania.

(Nicolae Ceausescu, Raport la eel de-al X11-lea Congres al Partidului Comunist Romdn,19 noiembrie 1979, Edit. politica, Bucuresti, 1979, p. 77-78).

Dragi tovarg$i i prieteni,

[...] Maretele 1nfaptuiri ale Romaniei reliefeaza, totodata, spiritul revolutionar si capa-citatea creatoare a minunatci noastre clase muncitoare, faptul ca, devenind forta sociala condu-catoare a societatii, ea III indeplineste cu cinste rolul istoric de a conduce Intreaga natiunepe drumul luminos al socialismului si comunismului (Vii aplauzc; se scandeaza CeausescuP.C.R.", Ceausescu tinerii") [...]

La toate aceste marete realizari, cu elanul revolutionar ce o caracterizeaza, tinara noastrageneratie a adus si aduce o contributie inestimabila, fiind tot timpul prezenta pe manila santiere,In =rile cetati industriale, in munca pentru transformarea oraselor i satelor patriei noastre,invatInd i Insu}indu-si cele mai noi cuceriri ale stiintei i culturii In coli $i universitati,In toate sectoarele de activitate, dind dovada de spirit revolutionar si abnegatie, indeplinindu-sicu cinste misiunile Incredintate de partid i popor. (Aplauze puternice, prelungite; se scandeazaCeausescu tinerii1"). [...]

Doresc, deasemenea, sa adresez, de la aceasta inalta tribuna, tincrilor comunisti, pio-nicrilor si soimilor patriei, Intregului tineret cele mai calde felicitari pentru contributia adusala marile infaptuiri ale patrici noastre i urarea fierbinte de noi i noi realizari in toate dome-niile de activitate. (Aplauze i urale puternice, prelungite; se scandeazd indelung Ceausescutinerii!").

(Din Cuvintarea lovardsului Nicolae Ceausescu, secretarul general al Parlidului CornunistRoman, la deschiderea Forumului tinerei genera(ii, In volumul Congresul al Xl-lea alUniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistd Romania, 5-7 mai 1980, Ed.politica, Bucuresti, 1981, p. 8 9)

Dragi tovarki i prieteni,

Programul de ridicare a patriel noastre pc noi culmi de progres i civilizatie, de trecerela o noua calitate a vielii i muncii poporului nostru este un program de lupta revolutionara.Trebuic sa fim pe deplin constienti ca In ascensiunea spre inaltele piscuri ale comunismuluiavem de strabatut un drum greu, nebatatorit si cã vom mai intimpina multe greutati si pie-dici. Va trebui sa stim sa le infringem, sa le del:16'0m si sa mergem neabatut spre acestelnalte idealuri care asigura omului adevarata libertate, fericire i independenta. [...]

lag de ce organizatiile voastre trebuie sa sadeasca In rindul fiilor patriei, Vara deose-bire de nationalitate, sentimentele nobile de egalitate i dreptate, sentimentele dragostei fatade patrie, de partid, sentimentele fratiei, muncii i luptei comune pentru socialism sicomunism In patria comuna Romania 1 (Aplauze puternice ; se scandeaza Ceausescu--P.C.R. 1", Ceausescu pace 1", Ceausescu si poporul 1", PCR 1")

s

studentesti

Si

-

www.dacoromanica.ro

530 ELISABETA IoNTTA 20

Cea mai mare cinstire pe care o putem educe trecutului de munca si lupta al poporuluinostru, al oamenilor munch este aceea de a face totul pentru dezvoltarea continua a patriei,pentru Intarirea necontenitil a unitatii tuturor cetatenilor patriei, fara deosebire de nationali-tate, in cadrul Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste, sub conducerea politica a Parti-dului Comunist Roman, pentru Inaintarea neabatuta pc calea socialismului si comunismului,Intarirea independentci, suveranitatii si bunastarea poporului. [...]

(Din Cuolnlarea tovariisului Nicolae Ceausescu, secretarul general al Partidului ComunistRoman, la deschiderea Forumului tinerei genera(ii, in volumul Congresul al XI-lea alUniunii Tineretului Comunist din Republica Socialista Romania, 5-7 mai 1980, Edit.politica, Bucuresti, 1981, P. 17-19)

Stimati tovaiiisi,

1...1 Urmind cu Incredere si devotament partidul, Uniunea Tincretului Comunist,puternicul detasament al tinerilor muncitori, tarani, intelectuali, elevi si studenti, se afirmaca o prezenta activa In dezvoltarea economica si sociala a patriei, actioneaza cu daruire patrio-tica si spirit revolutionar pentru faurirea societatii noi, socialiste. Asa cum a subliniat, In rein-tate rinduri, secretarul general al partidului, inclusiv In cuvintarca de astazi, In toate reali-zarile dobindite de poporul nostru, In industrie si agricultura In sfera serviciilor, invatamintsi cercetare, In toate domeniile de activitate se regasesc munca plina de abnegatie a tinereigeneratii, contributia activii a organizatici noastre revolutionare. Generatia thrall, crescutasi educata In anii socialismului, caracterizata printr-un Malt nivel de constiinta, un comporta-ment inaintat, care Incorporeaza idealurile si valorile noii societati, este puternic si responsabilangajata In Intreaga activitate economica, politica si sociala a Orli. [...]

In aduniirile si conferintele de dare de seama si alegeri premergatoare congresului nostru,milioanele de utecisti, tot" tinerii patriei, si-au exprimat acordul lor deplin cu obiectivele dedezvoltare a patriei stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R. si s-au angajat sii contribuieactiv la transpunerea lor In viata. [...]

Cel de-al XI-lea Congres al U.T.C., chemat sa dczbata tcmeinic intreaga activitate desfa-surata de organizatia noastra revolutionara, trebuie sit stabileasca masuri de perfectionare con-tinua a muncii organelor si organizatiilor sale, de ridicare a spiritului lor revolutionar, in deplinaconcordanta cu cerintele care decurg din hotaririle adoptate de forumul comunistilor, din obser-vatiile, orientarile si indemnurile cuprinse In cuvintarea programatica rostita astazi de multstimatul si iubitul conducator al partidului si statului nostru, tovarasul Nicolae Ceausescu.[ - -]

(Din Raportul C.C. al U.T.C. prioind activilatea desfasurata tn perioada dintre Congreseleal X-lea si al XI-lea ale U.T.C. si sarcinile ce revin organiza(iei reoolufionare de tineretin vederea participecrii tinerei generafii la realizarea holartrilor Congresului al XI I-leaal Partidului Comunist Roman, in volumul Congresul al XI-lea al Uniunii TineretuluiComunist din Republica Socialistd Romania, 5-7 mai 1980, Edit. politica, Bucuresti,1981, p. 53-54)

LUCRARILE REUNIUNII DE CONSTITUIRE A COMITETULUI NATIONAL ROMANPENTRU ANUL INTERNATION.1L AL TINERETULUI. 1981

Strnbata, 19 septembrie, s-au desfasurat la Bucuresti lucrarile reuniunii de constituirea Cornitetului National Roman pentru Anul International al Tineretului organism larg repre-zentativ, care urmeaza a se preocupa nemijlocit de planificarca, organizarea si stimularca acti-vitatilor initiate pe plan national din perspectiva pregatirii si marcarii, In 1985, a Anului In-ternational al Tineretului.

Organizarea Anului International al Tineretului sub deviza Participare, Dezvoltare,Pace" are la bazti o initiativa romaneasca, ce se inscrie intr-o scrie larga de propuneri siactiuni promovate la O.N.U. si in alte foruri internationale cu privire la thiara generatie, lalocul si rolul ei in lumea contemporana. [...]

(, Scinteia tineretului" din 21 septembrie 1981)www.dacoromanica.ro


ME SAJUL

ADRESAT TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU, SECRETAR GENERALAL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,

PRESEDINTELE REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA, CU PRILEJUL MANIFESTARIITLNERETUL ROMANIEI DORESTE PACEA"

Mu lt iubite i stimate tovarilo Nicolae Ceauvscu,

Noi, participantii la marea manifestare a tinerilor, studentilor i copiilor din patrianoastra, desfasurata sub deviza Tineretul Romaniei doreste pacea", exprimam in numelegeneratiilor de tineri ai tarii deplina adeziune fata de stralucitele dumneavoastra initiative siactiuni consacrate cauzei pacii, infaptuirli dezarmarii, dezvoltarii cooperarii intre popoare,la Apelul pentru dezarmare g pace al Frontului Democrat lei si Unitätii Socialiste, adoptat lainitiativa dumneavoastra, document ce constituie o cbintesenta a vointei de pace a Intreguluinostru popor, fag de activitatea neobosita ce o desfasurati pentru triumful pacii si ratiunii,pentru apararea celui mai de pret drept al oamenilor de pe intreaga planeta dreptul laviat.a.

Sintem o generatie crescuta In anii luminosi ai socialismului, intr-o ará libera i Mde-pendentä, o generatie pc care partidul ne-a format si educat intr-un climat nou, de respectpentru valorile civilizatiei umane, in spiritul pacii i prieteniei cu toate popoarele lumii. Nu amcunoscut ororile razboiului i nici nu dorim sa le cunoastem. Ne-am nascut odata cu zoriiluminosi ai tarii, am crescut odatii cu patria, ne-am implinit cu Inski maretia ei i tim catot ceea ce am infaptuit si ce ne propunem sa realizam se leaga de uriasa dumneavoastraactivitate, mult iubite i stimate tovarase Nicolae Ceausescu, care intruchipati nazuintele depace si progres ale poporului nostru, vointa de neclintit pentru salvgardarea pacii, pentru inla-turarca norilor grei ai razboiului care apasa omenirea.

Tincretul patrici noastre spune un NU hotarit rachetelor nucleare, un NU hotaritbombci cu neutroni, se pronunta impotriva amplasárii de noi rachete in Europa si pentruretragerea celor existente, pentru scoaterca in afara legii a tuturor armelor de distrugere inmasa, pentru reducerea cheltuielilor militare folosirea sumelor rezultate in folosul dez-voltarii popoarelor. [...]

Crescuti i educati In spiritul dragostei de patrie, al glorioaselor traditii de muncalupta pentru libertate si independenta ale poporului nostru, depunem legamintul nostru solemnn fata partidului, a dumneavoastra personal, sa aparam cu orice pret viata pasnica i crea-

toare a natiunii noastre, independenta i uteranitatea Republicii Socialiste Romania.Animati de minunatul dumneavoastra exemplu de luptator neinfricat pentru pace,

libertate I progres, va Incredintam, mult stimate tovarase secretar general, ca Uniunea Tine-retului Comunist, Uniunca Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania, Organizatia Pio-nicrilor, toti copiii, tincrii i studentii Republicii Socialiste Romania vor milita neobosit pentruunirea eforturilor tinerci generatilde pretutindeni in lupta pentru solutionarea in interesul po-poarelor, a problemelor majore ale contemporancitatii, pentru faurirea unei lumi mai bunemai drepte pe plancta noastra.

Increzatori i optimisti in triumful ratiunii pe planeta noastra, noi, toti copiiitincrii Romaniei socialiste ne indreptam gindurile noastre catre dumneavoastra mult iubitestimate tovarase Nicolae Ceausescu, parintele drag si prietenul apropiat al tineretului, ne

angajam solemn at vom face totul pentru a deveni demni continuatori ai constructiei Romanieisocialiste, tara a pacii l prieteniei.

PARTICIPANTII LA MANIFESTAREATINERETUL ROMANIEI DORESTE PACEA"

(Scinteia tineretului", 16 noiembrie 1981)

pAcii

1. .1

pi

pi

pi

pipiph

www.dacoromanica.ro

532 ELISABETA IOISTITA 92

TRADITIONS DE LUTTE HEROIQUE DE LA JEUNESSESOUS LA DIRECTION DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN.

DOCUMENTS

u2sumE

En l'honneur de 60-e anniversaire de la constitution de l'Union de la,Jeunesse Communiste nous publions un recueil de documents qui refletentau fil des amides des preoccupations et realisations particulières du mou-vement révolutionnaire de la jeunesse de Roumanie.

En selectionnant du volumineux materiel fourni par les archives,les bibliothèques et la presse de l'époque quelques uns des documentsles plus significatifs, nous nous sommes efforces de satisfaire au pointde vue chronologique et problématique differentes nécessités de l'illus-tration véridique de l'historique du mouvement révolutionnaire de la,jeunesse de Roumanie depuis ses debuts jusqu'a nos jours.

Certes, chacun des documents present& contiennent de precieusesinformations qui, compares a d'autres documents recueillis dans d'autressources, permettent de reconstituer la longue route de luttes, sacrificeset victoires parcourue par l'Union de la Jeunesse Communiste sous ladirection éprouvée du Parti Communiste Roumain.

De nombreux documents portent sur l'activité deployée de tresbonne heure par le camarade Nicolae Ceausescu dans le mouvement révo-lutionnaire de la jeunesse. Durant la periode qui a suivi le 23 Aoilt 1944,d'abord en qualité de dirigeant de la C.C. de l'IJ.J.C. et puis, en meme tempsavec le IX-e Congres du P.C.R. en qualite de dirigeant du part i, le camaradeNicolae Ceausescu s'est avéré et continue de s'averer un grand amides jeunes et un défenseur devoué des interets de ceux-ci, comme iirésulte clairement des documents que nous presentons ici.

Ainsi s'explique le fait que lors du 60-e anniversaire de la constitu-tion de l'Union de la Jeunesse Communiste comme il resulte d'unesérie de documents present& par nous toute la jeunesse de la RoumanieSocialiste se trouve étroitement unie autour du camarade Nicolae Ceau*escu,sous l'étendard rouge du parti communiste, répondant avec ardeur auxappels du parti, du pays et du peuple.

www.dacoromanica.ro

D E Z B A T ER I

CONDITIILE SOCIAL-POLITICE k5I IMPORTANTA FAURIRIIDE CATRE PARTID A UNIUNII TINERETTJLUI COMUNIST

In ziva de 19 noiembrie 1981, in cadrul actiunilor stiintifice, educative care au Inceputa fi preconizate In vederea aniversarii Uniunii Tineretului Comunist organizatle revolutionara,cu o mare traditie istorica, ce, sub conducerea nemijlocita a partidului nostru comunist, aadus o remarcabilfi contributie la prefacerile Innoitoare din viala tarn Catedra de istoriapatrici $i a P.C. R. impreuna cu .5roala Centralci de pregtili re a cad relor Uniunii Tineretului Comunist,din cadrul Academiei Stefan Gheorghiu", au organizat o dezbatere, pe tema enuntata maisus. Au mai participat invitati de la Institutul de studii istorice si social-politice de pe HaigC.C. al P.C.R., Facultatea de istorle-filosofie a Universitatii din Bucuresti, Institutui de istorieNicolae Iorga" si ReN ista de istorie", Academia militara, Cabinetul pentru activitatea ideologicasi pont ico-educat iva a Com itetului Municipal Bucuresti al P. C. R., precum si Cabinetul de acelasi pro-fit din judetul Timis.

Au luat cuvintul: Ion Apostol, Joan Balgradean, Leon Buburuzan, Iulian Cartina,Veronica Cornea, Elena Cristescu, Maria Ionia Gheorghe I. IonitI, Ioan Luncan, GeorgeMarin, Constantin Mocanu, Constantin Petculescu, Victor Mita, Vasile Pasaila, Nicolae Pe-treanu, Stelian Popescu-Boteni, Mihail Rusenescu, Gheorghe Sbarna, loan Scurtu, Ioan So-rescu, Doina Smarcea, Marian Stroia, Ioan Todea, Maria Totu.

In cele ce urmeaza, publicam, In forma prescurtata, textele interventiilor; mentionamcii anterior a fost organizata o dezbatere privind problemele fundamentale ale fauririt Parti-dului Comunist Roman, al carui text este tipfirit In Revista de istorie", nr. 11, din noiembrie1981, si, cu adausul contributiiior despre teoria si practica muncii de partid actuala, In AnaleleAcademiei Stefan Gheorghiu", XIV, 1981.

*

N. Petreanu: Inscriindu-se In ansamblul actiunilor care se vor Intreprinde pentru Intim-pinarea celei de a 60-a aniversari a organizatici revolutionare, comuniste de tineret din Taranoastra, dezbaterea aceasta are menirea de a cxamina si reliefa momentele mai de searnadin istoria U.T.C.-ului, a miscarii revolutionare si democratice generale de tineret, modulIn care traditiile ei Indelungate sint continuate In zilele noastre, cum sint ele prezente Inprocesul educatiei si formarii constiintei socialiste, patriotice a tinerii generani.

Miscarea revolutionara si democratica a tineretului din Ora noastra are o istorie bogatilIn fapte si semnificatii. Sub conducerea si Indrumarea partidului, tineretul muncitor a parti-cipat efectiv la lupta clasei muncitoare, a tuturor fortelor progresiste, Impotriva exploatariisi asupririi, pentru eliberarea nationala si sociala, progres si civilizatie. Inceputurile acesteimiscari se afla odata cu primele manifestari ale clasei muncitoare, exprimIndu-se sub forma unorcercuri si asocialii socialiste studentesti, apoi in cadrul cercurilor Tineretului muncitor."

In ambianta social-politica a anilor imediat urmatori realizarii statului national unitarroman, miscarca revolutionara de tineret a cunoscut un proces mai intens de organizare, deurcare pe o treaptii superioara, Imprejurare care a condus la constituirea organizatiei comunistede tineret. Flurita, condusa si Indrumata de partidul comunist, Uniunea Tineretului Comunists-a afirmat ea o continuatoare a traditiilor revolutionare ale Inaintasilor, utecistii s-au situatIn primele rinduri, alaturi de comunisti, In lupta lmpotriva exploatarii si asupririi, pentrucucerirca drepturilor economice si politice, pentru apararea libertatilor democratice, lmpotrivafascismului si a razboiului.

Revolutia de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista, care s-a de-clansat In august 1944, a inaugurat un amplu proces revoIutionar, care, In etape succesive,

,,REVISTA DE ISTORIE", Tom. 35, or. 4, p. 533-557, 1982www.dacoromanica.ro

534 DEZBATERI 2

a dus la transformarea radicald a societAtii romanesti, a structurilor sale economice si social-politice, la cucerirea deplinei independente i suveranitdti nationale a Romantei. Tineretulrevolutionar, progresist si-a adus o contributic de seama. la Infilptuirea actului istoric de la23 August 1944, a participat i participd cu entuziasm la activita tea intregului popor pentruMurirea i edificarea noii orinduiri sociale. Asa cum aprecia tovardsul Nicolae Ceausescu,tineretul patriei noastre, impreund cu intregul popor, a luat parte la toate mAretele InfAptuiri,muneind cu energie si entuziasm pentru rcalizarca programului partidului, pentru ridicareaRomaniei pe trepte tot mai inalte de bundstare 5i progres.

Cu toatd convingerea cd dezbaterea consacratA aniversArii organizatiei revolutionarede tineret va prilejni un amplu schimb de pareri privind istoria, precum i rolul tineretuluiin opera de f Aurire a societätii socialiste multilateral den oltate, permiteti-mi sd declar deschiselucthrile intilnirii noastre.

C. Mocann: 0 prima problemd, nu dintre cele secundare, care se poate ridica, si caretrcbuie ridicath, este: ce se intelege prin inceputurile miscdrii social-politice a tineretului, Iiicare etapd a istoriei generale sint ele descoperite, adicd in ce constau prernisele, antecedentele,rddricinile istorice ale Uniunii Tineretului Comunist. Problema are o Insemndtate principiahl

principald deoarece a considera valoarea a ceea cc i-a fost, in chip necesar, precedenfaeste o posibilitate in plus de a remarca rolul factorilor interni, endogeni ai devenirii organiza-tiei, desigur, aceasta neinsemnind diminuarea rostului etapei in care s-a produs Murirea pro-priu-zisd, ffiurirea in concreto,a organizatici comuniste de tineret, i nici diminuarea inriuririlorrezultate din conexiunile externe, internationale. Dupd cum am enuntat Insd, ceN a mai ampludecit acum, la un simpozion, din anul trecut, la cercul de istoria U.T.C., format in urmA cutrei ani in Academie, de regula mai inainte se mergea nu departe de limitele, i chiar nuse iesea din limitele perioadei restrinse numite de creare" a U.T.C.-ului; mai Incoace, laraport de extinderea de orizonturi noi in literatura istoricii generalA, dcaltminteri acesteainsele in raport de interpretdri mai noi de partid , s-a inaintat care a se consolida ideiacd, de fapt, inceputurile Uniunii Tineretului Comunist se intilnesc, peste timp, cu inceputurilemiscdrii tineretului muncitoresc, ale tincrctului socialist, in cimpul miscdrii muncitorestisocialiste generale. De altfel, este aici o extindere a unui principiu mai nou afirmat cu pri-\ ire la originarea partidului comunist in primelc inceputuri ale miscdrii muncitoresti organizate,mai concret, si la niel ccva mai elaborat, In actul de fdurirc a partidului social-democratdin 1893.

Desigur, a vorbi de inceputurile organizatiei romuniste de tineret ca puncte de pornireelate in inceputurile miscArii tineretului munCitor inseamnd a constata o imprejurare naturalddeoarece organizatia comunistd este de naturd si de esenth muncitoreascA. Consider Insd cdeste posibil i necesar de a se extinde si mai departe cadrul punerii problemei, desigur pre-cizind in sens adecvat termenii, mai cu seamd In directia de a indica, pentru faza pre-munci-toreascd, fie si doar intelesul cel mai general: continuare a traditiei de ansamblu, de absor-bire, pe mari spatii de istorie, a sevei acestci indelungate istorii. De bundseamd, nu neglijindspecificul interpretarii privind partidul si, respectiv, al interpretArii prhind organizatia sa detincret, am dorit aici sa extind modul de a pune problema asa cum rezulth din privirea asade ampld pe care o constatAm in cuvintarea din mai 1981 dedicatd aniversdrii partidului,privire rezumatd indeosebi In asemenea idei: Partidul Comunist Roman este mostenitorul

continuatorul celor mai bune traditii de lupta ale maselor populare pcntru formarea po-porului roman, pentru dezvoltarea limbii 5i culturii proprii, pentru afirmarea natiunii romanesi a statului national unitar Romania". Partidul Comunist Roman Ii trage ses a si vita-litatea din glorioasa istorie de milenii a poporului nostru, din toate evenimentele i lupteledesfAsurate de-a lungul re murilor (...)". Aceasta inseamnd cã Mil a estompa faptul cdmiscarea social-politica particularizata a tineretului este numai din anumita etapd istoricA,mai precis, din etapa modernd, si In cadrul acesteia, mai ales odatd cu Inceputul i afirmarcamiscdrii tincretului muncitor cercetarea este invitatd a se Indrepta spre istoria generald,dacA tindra generatie si-a dat contributia, fie si non-distinctd, in toate cpocile istoriei. Ir planideologico-politic am drept punct de sprijin tot o cunoscutd aprecicre din documente de partid:Tineretul, prin dinamismul i recepthitatea lui la idealurile de libertate i dreptate sociald1 a schimbArile inoitoare a reprezentat intotdeauna de-a lungul istorici un insemnat factor alprogresului societatii. Din veac In veac, el a preluat i dezvollat virtutile i traditiile Main-tate ale poporului, infruntind greutati, dind nenumdrate jertfe, el a jucat un rol de seamdIn lupta impotriva asupritorilor, pentru dezrobire sociala, pentru cuccrirea i apdrarca inde-pendentei si suveranitatii nationale". In plan documentar am drept punct de sprijin cerce-tarea care descoperd fapte, inclusiv constatdri, asertluni, maxime ale scriitorilor, filozofilor,oamenilor politici Inca se pot ridica etajele unui studiu reflectind situatiile premoderne, dar

ti

ni

www.dacoromanica.ro

3 DEZBATIKRI 535

revin, epoca moderna este aceea in care fenomenul s-a exprimat, mai xnaturizat, In si cu pro-priile-i determinatii.

St. Popescu: Epoca modernA a favorizat o angajare mai ampla, si din ce In'ce maispecifica, a tinerei generatii, autoare sau coautoare a marilor evenimentc cum au fost 1821,1848, 1859, 1877, 1918. Putem spune, far% sa exageram, ca nu existA eveniment sau actiunerevolutionarA, progresista mai de seama la care partea inaintatA a tineretului sa nu se fi aflatin miezul transformarilor social-politice. Dealtfel, premisele aparitiei cclor dintii forme de or-ganizare, In directie moderna, a tineretului sint determinate de noile realitSti economice, so-dab I politice, de schimbetrile structurale care au inceput In societhtea romancasca la stir-situl secolului al XVIII-lea si in prima jumatate a secoluhri al XIX-lea, i s-au dezvoltat ulterior.

0 prezentare ampla sub toate aspectele a participarii tinerei generatii la marile eveni-mente amintite necesita o cercetare deosebita, o examinare atenta a tuturor izvoarelor; Inaccost& interventie nu ma voi opri decit la clteva aspecte mai semnificative, cu deosebire laactiunea conjugata a tuturor romanilor de realizare a celor douS deziderate fundamentale caredau trainicie si durata fiecarei natiuni: independenta t unitatea.

Inca din deceniul patru al veacului trecut, In tarile romane, sau peste hotare, au luatflint& o serie de societati sau cu alt cuvint asociatii ale tineretului cu scopuri culturale,declarate, dar in fond de acopereau o reala activitate politica, si care au avut un rol impor-tant in cristalizarea idcologiei revolutionare moderne, In cultivarea spiritului de lupta al roma-nilor de pretutindeni pentru libertate nationala i dreptate socialA. Ele au reunit indeosebistudenti, tineri intelectuali, care atunci, la inceput de epoca moderna, aveau, in ansamblul ti-nerd generalii, un rol proeminent.

Activitatea acestor organizatii a contribuit la crearea acelei atmosfere social-politice,ideologice, care a culminat cu revolutia de la 1848-1849. Revolutia româna din acesti ani,desfasuratA in cadrul revolutiei generale curopene, reprezinta un moment remarcabil din is-toria patriel. Mari le probleme ale societiitii romanesti se intilnesc In programele anului 1848,reflectind necesitatea inlaturarii feudalismului, a eliberarii sociale i nationale, a realizarii uni-tatii independentei poporului roman. Participarea tineretului progresist s-a inscris sub sem-nul a doua marl directii: pc de o parte, el s-a subsumat obiectivelor generale, telurilor sociale

nationale, pe d alta parte, s-a manifestat ca forts sociala avind nemijlocit deziderate spe-cifice. Se poate spune ca, In mare masura, revolutia romanA de la 1848 a fost, Intr-un fel,opera tineretului care a adus cu sine suflul militant purtator al efectului trasaturilor tinereigeneratii entuziaste. La 1848, principalii conducatori ai revolutiei aveau urmAtoarea virsta ;Nicolae Biliceseu 29 ani ; AN ram Iancu, 24 ; Mihai Kogalniceanu, 31 ; Alexandru Ioan Cuza,28 ; Ion Bratianu, 27 ; Dirnitrie Bratianu, 30 ; Alecu Russo, 29 ; Dimitrie Bolintineanu, 29 ;C. A. Rosseti, 32 ; Andrei Muresanu, 32 ; Ion Ghica, 31 ; Alexandra Papiu Barian, 20 de anisi ... lista poate continua !

In perioada urmatoare reNolutici, problema unirii Principatelor a devenit problema debara, la a card solutionare tinara generatie a avut o participare care trebuie studiata in modmai aparte. Faptele arata ca tinara generatie a participat, cu tot entuziasmul, la evenimentelecare au pregatit momentele de la 5 si 24 ianuarie 1839.

Pentru cl In spatial acestei dezbateri, care in mod special se concentreaza pe temaI Auririi Uniunii Tincretului Comunist, nu am posibilitatea sa infatisez aid fapte mai multe,arn dorit i ea sa remarc premisele mai indelungate ale U.T.C.-ului, radacinile lui In istorie,si de aceea doar adaug, inainte de a incheia, ideea ca din rindurile tineretului s-au ridicatde-a lungul deceniilor numerosi exponenti ai ideilor inaintate, ai inovatiei pe tarimul culturii;artei I tiintei, care si-au dedicat intreaga viata idealului eliberarii i fericirii poporului, dez-voltarii culturii nationale, propasirii Romaniei. Facind din nazuintele legitime de libertateindependenta ale poporului propria lor cauzA, ei au militat pentru transformarea Romanieintr-un stat modern care sA asigure dreptatea sociala pentru cei multi si oprimati, apararea

fiintei nationale a patriei, reali7area aspiratillor de progres i civilizatie ale natiunii romane.

C. Moeanu: Intr-adevar, ne intereseaza acum sa aflam antecedentele in istoria generalacomportate de f Aurirea Uniunii Tineretului Comunist; pentru o informatie mai extinsa, simai concreta, 11§ trimite la articolul dinsului, publicat in numarul din acest an, 1981, al Ana-lelor Academiei $tefan Gheorglau", primal pc o asemenea tema.

V. Asa cum s-a afirmat aici mai lnainte, de catre Stelian Popescu, pe fondulmutat iilor petrecute In societatea romaneasca, pe parcursul veacului al XIX-lea, s-au conturatstructurile ecolicanice, sociale i politice proprii epocii modernc, ceea ce a Insemnat patrun-derea relatiilor i fortelor de productie capitaliste in economia romaneasca, iar in plan socialaparitia j dezvoltarea claselor specifice acestei perioade clasa muncitoare i burghezia. Ne-

MARA:

si

II

www.dacoromanica.ro

536 DEZBATERI 4

cesitatea organiziirii profesionale i politice a proletariatului a condus la constituirea primelornuclee ale organizdrii, care vor evolua spre forme mai ample, cu tcndinte de centralizarela ward nationald; de asemenea, au apdrut i primele cercuri socialiste.

Potentialul relativ numeros al tinerilor angajati In ateliere i fabrici va constitui nucleultineretului organizat, ce va evolua spre forme proprii de organizare. Acest proces se va des-fasura pe fondul conditiilor grele de muncd, atit in industrie cit si In agriculturd, situatie cc seconstatá i In rindul tineretului cuprins In diferite forme de invdtdmint. Piltrunderea ideilorsocialiste va contribui la maturizarea politico-organizatoricd a clasei muncitoare, In cadrul cdreiatineretul va recepta noile idei, si astfcl apar conditiile ca, In continuarca miscdrii de tineretmoderne, dar i ca treaptä superioard a ei, sd se cristalizeze miscarea revolutionard a tincretuluimuncitoresc.

Constituirea, in 1893, a partidului clasei muncitoare a avut un rol important In evolutiamisedrii de tineret; un prim argument In acest sens ar fi formarea In iunie 1894 a Cerculuielevilor tipografi, organizatia care, desi nu a fiintat multd vreme, a al.:Mat ed tineretul mun-citor putea sd-si creeze propriile organizatii, bazate pe principiile luptei de clasd. Dupd maimulte momente incipiente ale procesualitAtii istorice, care au fost tratate, mai de mult, orimai recent In literatum istoricd, o treaptã noun se realizeazd la inceputul veacului al XX-leacind tineretul muncitor a fost cuprins In mare parte In cercurile socialiste, Romania munci-toare" si In sindicatele profesionale; mai concret, in urma initiativei din ianuarie 1908, a unuigrup de ucenici din Bucuresti, In ziva de 3 februarie, In sala din Ca lea Victorici nr. 39, inprezenta a peste 120 ucenici i tineri lucrdtori din Capita lä, s-a format cercul ucenicilor, saucercul cultural al ucenicitor, care, nu peste molt timp, in septembrie 1909, se va numi cerealtineretului muncitor. Acest cerc a constituit nucleul In jurul ciiruia s-a polarizat actiunea deformare a altor cercuri asemAndtoare si de dezvoltare a legaturilor Intre ele.

In direetia acestei procesualitilti, mentionez numai citeva fapte. In aprilic 1910 aaparut gazeta Foaia Undrului", auxiliar prctios al miscdrii de tincret in propagarea ideilorrevolutionare, a socialismului stiintific, a culturii.Datoritd diNersificarii acthitatilor cercurilor

cresterii numarului lor s-a simtit nevoia unui organ central de coordonare, rol pe care Oldla un timp 1-a indeplinit cercul din Bucuresti; prin urmare, in august 1912 s-a constituirtComitetul Central al cercurilor Tineretul muncitor", idee subliniatfi de rezolutia Congresuluial II-lea al P.S.D., refiicut in 1910; din acest comitet au !limit parte Teodor lorddchescu,Marcel Blumenfeld, Constantin Angelescu, Paul Frimu, loan G. Ilarin, Nicu B. Iiihdilescu,

altii.Ideca centralizärii cercurilor Tineretul muncitor" a cdpatat contur tot mai precis, si

ca urmare, s-a cristalizat, nu insa deplin, organizatia cercurilor de tineret numitd, mai multsau mai putin consecvent, Miscarea tinerctului muncitorese din Romania. Miscarea de tinerets-a implicat tot mai mult In miscarca muncitoreascd si socialistd generald, care s-a intensificatIn anii premergatori primului rdzboi mondial si In timpul riizboiului.

In literatura istoricd In care, intr-adevar, au fost preocupari privind istoria tineretului,In ceea ce priveste etapele de Old in 1918 s-a studiat mai putin miscarea tineretului din teri-toriile aflatc sub stdpinirea imperiilor vecine; In ceea ce priveste teritoriile stapinite de Austro-Ungaria problema nu se epui7eard prin afirmatia cd orgaffi7area tineretului n-a putut fi desine statfitoare pentru cd ar fi fost inclusd in miscarea sindicald; in Bucoina exemplificnumai dintr-o singurd provincie in 1908 s-au constituit cercuri ale tincretului muncitor,pornindu-se de la unele grupuri existente incd din 1905, mai ales la Cernduti i Rddauti.Pe ba7a acestei structuri organizatorice se \ a constitui Uniunea Tineretului Socialist, care,dupd Unirea din 1918, se va Incadra In actiunea de unificare a tineretului la scara Intregiitdri.

M. Toni: Sint i eu de acord ed miscarea de tineret are la noi o e che traditie. Ea s-ai nitiat, Ca miseare modernd, mai intli in rindurile tineretului studios, in aceasla privintd unrol avindu-1 contactul cu ideile Apusului, cu ideologia socialismului utopic, apoi a eclui sliin-Oft.

Au aparut organizatii cu scop patriotic, national, puse In slujba luptei pentru progres,pentru unitate si independentd nationald: s-a initiat si publicistica studenteascii, de orientaredemocrat-burghezd. Doi studenti, de altfel, au meritul de a fi seas, in 1827, la Leipzig, primagazetd In limba romand, Fama Lipsedi, pentru Datia". La Paris s-a constituit, in 1839, primaorganizatie studenteascd, Societatea pentru Inviltatura poporului roman, care prin chiar titlulski indica un program de emancipare nationald, dacd tinem seama ea isi propunea sti acti-veze pentru toti romanii din vatra vechii Dacii.

S-au creat apoi, In ara sau In straindtate, zeci de asemenea societati studentesti, intrecare s-a remarcat cu deosebire, pind In 1848, Socictatea studentilor romani de la Paris, care

si

5i

www.dacoromanica.ro

5 DEZBATERI 537

activa ca filialA a Fratiei. A. D. Xenopol aprecia rolul studentimii in pregatirea revolutiei,reliefind cS ridicarea de la 1848 fusese precedatd de-o miscare studenteascd. Se pare cd laParis, in preajma anului 1818, activa i o societate secretti, Daco-Romania, organizatA pe bazaprincipiilor democrat-republicane ale lui G. Mazzini.

Dupd rmolutic, o noud organizatie slujea acelea5i idealuri; este vorba de Junimea ro-mand, constituitd tot la Paris, in 1851, 5i care avea drept devizA rdzboi celor apAsAtori,solidaritate cii cei apdsati, independenta si unirea tuturor romanilor, organizarea adevarateidemocratii".

La sfIrsitul secolului al XIX-Iea mi5carea studenteascd progresistd se caracterizeazdprintr-o lima activitate cu caracter organizat exprimatd In consolidarea unora dintre organi-zatiile patriotice cu existentd Indelungatti si aparitia altora noi, cum au fost Romania jun&Arboroasa, lia, si altele; in constituirea unei asociatii generale studentesti; in realizareaunui sistem de legaturd permanentd Intre studentii romani de pretutindeni, prin intermediulpresei I pe calea congreselor mai ales, initiate din 1871, cind avusese loc primul congres, laPutna; in participarea, incepind din 1888, de delegati ai studentilor romani la congresele stu-den1,e5ti in ternationale.

Dintre societAtile studente5ti de la sfirsitul secolului s-au remarcat cele elate sub indru-marea socialistilor, Societatea studentilor medicinisti de la Bucuresti (1875), Clubul studentilorde la Iasi (1876); Societatea universitard Unirea" (1879), Asociatia generald a studentiloruniversitari romani (1880), grupul studentilor din jurul publicatiei Dacia viitoare".

Constituirca Asociatiei generale, care se referea la studentimea romand din lard' precumsi din strilindtate, a dus, cu timpul, la formarea unui comitet national de solidaritate cu ro-manii din Transilvania, Bucovina, Basarabia sau din Balcani. De altfel, organizatiile studen-tilor au luat parte permanent la miscarea nationald pentru unitate i libertate si mai toates-au pronuntat pentru democratic. De pc aceste pozitii studentii romani s-au integratmiscarea studenteasca international&

Este semnificativ faptul cd daed aparitia organizatiilor studentesti in afara granitelortdrii se Meuse din initiativa studentilor patrioti, prmeniti, insd, de cele mai multe ori, dinfamilii Instdrite, chiar boiere5ti, organizatiile din tard au lost initiate de cei mai sAraci dintrestudenti, fii ai satelor in special, care au socotit cS En eau o responsabilitate, o insemnatddatorie rata de popor.

I. CarlInd: 11i5carea muneitoreascd, socialistd din Romania si, aldturi de ea, in cadrulei, miscarea proprie a tincretului, apdrute pc terenul fertil al unor bogate traditii de luptdpentru independentd nationald si progres social-economic, intr-adevAr au cultivat cu veneratiesi responsabilitate, ridicind pc o nowt treaptd, tot ccea cc trecutul de lupta i creatie al po-porului oferca eu atributul consislentei, durabilitdtii, al exemplului viu, tot ceea ce lnaintasiilegati de interesele poporului mean mai xaloros, clementele demne de cauza propdsirii nationale

sociale, filonul de aur democrat, reNolutionar, traditiile umaniste.De asemenea. este adm drat ca In toate epocile tindra gencratie mai concret, am in

vedere partea ci mai mansata din punct de vedere social-politic s-a aflat intotdeauna inprimele rinduri ale luptelor maselor muncitoare pentru drepturi i libertdti democratice, pen-tru apfirarea intereselor vitale ale poporului roman; conditii noi i contributii mai deosebiteau implicat in epoca modernd tineretul muncitoresc, din fabrici, altfel spus, din industrie,care, ca parte a clasei muncitoare cu misiunea ei remarcabild in istorie a fost nucleulmiscdrii rm,olutionare, democratice a tineretului. Istoria organizatiei revolutionare a tineretului,pc care o ani% ersdm, este astfel parte componentd, inseparabild a istoriei partidului, a lupteiclasei muncitoare, 5i, totodatd, a istoriei intregului popor pentru libertate si socialism.

G. Marin: Ar fi util 5 relevdm in dezbaterea noastra cd la formarea sa Uniunea Tine-retului Comunist a preluat si a continuat, pe o treapta superioard, bogatc tradifii dupacum se exprima, prin insusi acest termen, in prima sa interventie, Constantin Mocanu; bogatetraditii au fost si in ceea cc priveste pregAtirea tinerctului pentru apdrarea patriei. Dupd cumse stie, In perioada premergatoare i pe timpul revolutiei de la 1848 conducAtorii revolutio-nari, ei lnii tineri, au acordat o atentie deosebitd marnidrii i pregAtirii poporului pentruizbinda i apdrarea revolutiei.

La vIrsta de 19 ani, Bidcescu, ca i alti tincri progresisti,a intrat in rindurile otiniLromAne viizInd in aceasta institutia pe care se putea sprijini natiunea romand In lupta pentrulibertate, unitate i independent& De altfcl, obiectul primului studiu al tIndrului patriot alost tocmai istoria putcrii militare la romani despre care el scria In 1844: Am preferit a1 ucra institutiile ostAsesti inaintea oricdror altora cdci aceste institutii sint cele mai minunatecc au avut parintii nostri". Vrind, totodatd, sti convinga tineretul roman, si intreaga natiune,de a se pregiti in scop eliberator, Balcescu venea cu argumente istorice ardtind ca la noi

i In

www.dacoromanica.ro

538 DEZBATERI 6

tot rornanul se nAstea cu datoria de a fi soldat si de a aptra statul la vreme de nevoie,$i cind vrAjmasul cAlca pAmintul romanese toatti tara trebuia st fie la arme",

Dupt cum rezultA din cercetarea perioadei revolutiei, tineretul roman, animat de un fier-binte patriotism, a jucat un rol de seamt In timpul luptelor revolutionare din cele trei tArironnane. GArzile nationale, oastea populart condust de Avram Iancu aveau In componentalor un mare numAr de tineri gata sa se jertfeasca pentru interesele natiunii. Prezenta eroicta tineretului in timpul revolutiei romane de la 1848-1849, pilda lor privind iubirea de patrieau fost duse mai departe de miscarea socialistA a tineretului.

In marele efort popular si national roinanesc, In razboiul din 1877 1878 pentru inde-pendentt tineretul a inscris pagini sublime de croism. Membrii ai cercurilor revolutionare so-cialiste, C.I. Istrati, Gh. Sabin, V. G. Manicea, C. Stauccanu s.a., s-au inrolat voluntar Inarmata romant $i au luat parte la crincenele bittitlii. Cind patria mumd face apel la fii eispre a-i numara si a opune si ea forta contra fortei si tunul contra tunului ardta tinfirulC. I. Istrati studentii nostri n-ar putea ramine indiferenti". Demne de relicfat sint actiuniletineretului muncitor care a sprijinit pc multe planuri lupta pentru cucerirea neattrnarii. Depilda, tintrul tipograf voluntar Stefan Georgescu (16 ani) inrolat in Regimentul de artilerieCraiova, marturisea: Atit cram de voiosi Melt credeam et nimic nu a putea rezista con-tra noastra".

Dupt cucerirea independenti de stat, sub indrumarea socialistilor irstniei, miscareasocialista si democratiet de tincret acordt o atentie sporita ideii de pregatire militant a intre-gului popor pentru aparare. Inarmati dar poporul cerea expres gazeta Basarabia" ,inarmati-1 cu baioneta, cu ideea clard in cap si cu iubirea infocatt nitre tart in inimt si nuveti avca frica de nici un Nriljnias (...) Poporul e puterea". Tineretul s-a do. edit deosebitde receptiv fait de rnasurile initiate de unele personalitati cu vederi progresiste (C. Davila,C. Istrati, P. Poni, S. Haret, A. D. Xenopol, N. lorga s.a.) in scopul eductrii patriotice$i pregatirii tineretului pentru apararea tarii. Marturii concludente slut asociatiile: Micii doro-banti, Societatea centralt romand de arme, gimnastica, dare la semn i natatiune, Soimul,precum si introducerca pregatirii militare ca disciplint de studiu in Foil Un rol deosebita jucat, in scopul amintit, si tineretql participant la Asociatia cercetasii RomAniei ale careibaze au fost puse in anul 1913 si ai cdrei membri au sprijinit manic batdlii ale armatei noastreimpotriva imadatorilor in anii 1916 1918. As da tin singur exemplu i anume eroismul dol, e-dit de tinerii cercetasi din detasamentul de 150 patrioti care in Aunt de 14 octombrie 1916au dus lupte grele pentru apiirarea orasului Tirgu Jiu sr dcspre care seful de stat majoral Armatei I romane scria: Si era cel mai frumos tablou al neamului: copiii intre mosnegiluptind alaturi pentru tart (...)". De altfel dragostea pentru glia strdbunt, idealul unitatiinationale i-a determinat pe mii de tineri transilvaneni refugiati dincoace de Carpati st selnroleze in unitatile romanesti. Numai din sapte comune din plasa Steele (jud. BrasoN) aucazut eroic in luptele din Dobrogea, de la Mardsti i Marasesli pcste 250 de tineri inrolati olun-tari in armata

Nu putem sa nu amintim ea in manic battlii pentru saharea patriei multi tineri munci-tori, membri ai organizatiilor socialiste, si-au jertfit iata, cum au fost: Nicu Mihailescu, mem-bru al C.C. al Miscarii Tineretului Muncitoresc, losif Liszt, Ulise Vasilescu.

St. Popescu: Tineretul roman, mobilizat pc front, pe acel front in care Romania seangajase pentru eliberarea tuturor romanilor ce se aflau sub dominatie straind, animat de uninflActrat patriotism, intelegind momentele de grea cumpana prin care trecea tam a luptatcu eroism In rindurile armatei romane, pentru alungarea inamicului din teritoriul cotropit.

La MArAsesti, Mardsti i Oituz annata romant, compust, In cea mai mare parte,dintineri, a aparat cu eroism legendar si spirit de sacrificiu pAmintul stramosesc, acoperindu-sede glorie nepieritoare.

FAurirea statului national unitar roman In 1918, ca unnare a necesitatii istorice internecare $i-a gdsit ocazie favorabila de realizare in conditiile rIzboiului i, totodatd, ale impre-jurarti ea insesi cele dont imperii au cazut sub ION iturile revolutiilor, ale miscarii de eliberaresociald i nalionalt puternic intensificatt, a fost rezultatul unor eforturi conjugate ale Intre-gului popor, al unor largi categorii sociale.

Tineretul muncitor i intelectual de pe cuprinsul teritoriului locuit de romani cu entu-ziasmul sail specific s-a integrat prompt in aceste eforturi pentru desdNirsirea unittlii national-statale.

Anii 1917-1918 au prilejuit noi manifestari ale tineretului in general, ale studentilorIn special, pentru cauza nationalt. Astfel, din Com itetul de actiune al romanilor din Transil-vania, Banat si Bucovina vor face parte si studentii, iar la consfatuirile politice studentestidin Cluj, din toamna anului 1918, cu toate greutAtile pricinuite de faptul ea cei mai multitineri erau sub anne si de faptul ea era o anumitt lipst de indrumare a miscdrii studentilor

N

romAnd.

www.dacoromanica.ro

7 DEZBATERI 539

de ciltre Partidul National Roman, ei au luat parte la hotAriri importante pentru integrarealor in lupta nationalA. La formarea Consiliului National Roman Central, reprezentantii tinere-tului si-au exprimat adeziunea, si 1-a recunoscut ca forum politic suprem. In toatA luna noiem-brie 1918, chid Transilvania era condusA de consilii nationale si gArzi romanesti locale, tineriiau participat activ la aceste forme de administratie, la pregAtirea si desfAsurarea Marii AdunariNationale de la Alba Iulia.

Rod al vointei si actiunii intregului popor, realizarea statului national unitar in memo-rabilul an 1918 a dcschis o etapA noud in dezvoltarea Romaniei moderne, a creat conditiilepropice evolutiei pe un plan superior a miscArii revolutionare si democratice, respectiv a mis-aril de tineret, la scara intregii OH.

I. Scurtu: Marea Unire din 1918 a deschis o etapA nouA in evolutia istorica a poporuluiroman, a natiunii si statului nostru. Act profund progresist, Unirea a ridicat pe o treaptA supe-rioarA comunitatea statornicitA de-a lungul secolelor intre provinciile romanesti, a realizat ca-drul national si economico-social pentru dczvoltarea mai rapida a fortelor de productie, a in-semnat inmAnuncherea energiilor si capacitAttlor creatoare ale intregului popor, unirea la scarAnationala a tuturor fortelor inaintate ale societatii, a miscarii muncitAresti.

DupA 1918, Romania a cunoscut o putenlicA dczvoltare economicA, ajungind in 1938la cel mai Malt nk el din intreaga perioadA a orinduirii capitaliste. FArA indoiald cA tineretula adus o contributic insemnatA la acest progres, afirmindu-se in fabrici si uzine, pe ogoare sipe santiere de constructie ca o fond dinamicA, ferm hotAritA sa sporeascA avutia nationala apatriei unite. Datele statistice aratA at in perioada interbelicA a crescut rolul industriei inansamblul economiei nationale, fapt ce a contribuit la sporirea numericA si calitativd a claseimuncitoare clasA istoriceste chematA sA edifice o nouA societate, lipsitA de exploatare si asu-prirc. In acest context s-a dezvoltat un puternic deta5ament al tineretului rnuncitoresc, ce seNa afla in fruntea luptei tineretului pentru o N iatA mai !minas, pentru democratic si progressocial. Necesitatile cerute de dezvoltarea economica, accentuarea procesului de modernizarea societAtii romane5ti, cresterea rolului stiintei in cadrul statului national unitar au impus dez-voltarea retelei scolare, a invAtamintului tehnico-aplicativ, a celui universitar, si, in consecintA,in perioada interbelicA numArul eleNilor si studentilor a crescut de 4-5 ori.

Legiferarea votului unkersal, reformele infaptuite dupA Unire au contribuit la adin-circa democratiei burgheze, la cre5terea gradului de participare a maselor la Niata politicA.0 parte a tincretului cel de peste 21 de ani a primit drept de vot, un numar mare deziare, gazete si reviste erau scrise de tineri, s-au intemeiat numeroase asociatii si societati incadrul carom tineretul dezbAtea propriile probleme, i5i exprima pozitia fatA de evolutiaN. ietii interne si internationale.

DacA inainte de 1918 tinerctul ocupa un loc minor in cadrul preocupArilor partidelorburgheze, dui:id Unire s-a produs o adevAratA ofensk A a acestor partide asupra tineretului,fiecare urrnarind sA-1 atraga si sA-1 influenteze. Simultan, partidul politic al clasei muncitoarecare avea o experientA pozitk A, pe care nu o detinea nici un alt partid in aceastd privintasi-a intensificat preocuparile privind tineretul, organizarea si conducerea lui.

In fond, fiecare tinAr purta pecetea clasei sau categoriei sociale din care provenea, faptcc oferea baza obiecth A pentru o diversitate de optiuni politice. Evident, provenienta socialAnu determina automat o anumitA orientare politica. De aici si preocuparea pentru o muncAdiferentiatA, de influentare, desiiisuratA de toate partidele politice, in rindul tuturor categoriilorde tineri. In programele partidelor politice au fost incluse prevederi speciale privind tinerctul,rezoh area, in conformitatc cu conceptia fiecArui partid, a problemelor cu care tinerii din indus-trie, din agriculturd, din celelalte ramuri ale economiei nationale, de pe handle scolilor si fa-cultatilor se confruntau. Un alt element earacteristic il constituie infiintarea de sectii side organizatii speciale de tineret in cadrul partidelor politice. Desi pind acum rn-am ref eritcu precAdere la situatia mai apropiatA de anul 1918, concretizArile privind mornentele de con-stituire a organizatiilor de tineret ale partidelor burgheze sint mai tirzii, si, in consecintA,mentionez cA in 1928 a apArut Tinerimea LiberalA, care activa in cadrul Partidului National-Liberal, in 1930 s-a. constituit Tineretul National-Taranist (finalizindu-se actiunile inceputeincA din 1925 in cadrul Partidului TAranesc), in 1933 s-a creat organizatia Tineretului Radical-TarAnesc. In ceea cc priveste organizatiile de dreapta si de extrema dreaptA, Garda de FierbunAoarA, ele se adresau in mare mAsurA tineretului, chiar pretinzind cA vorbesc in nurnele lui.

Avhad in vedere acest ansamblu complex, putem intelege si aprecia mai bine munca des-fAsuratA de partidul socialist, apoi, din mai 1921, de partidul comunist, linia strategicA si tac-ticA privind miscarea de tineret, capacitatea de a discerne din multimea problemelor pe celeesentiale, de a oferi o platformA coneretA de actiune, si, in ultimA instanca, de a aprecia

www.dacoromanica.ro

540 DEZBATERI 8

rezultatele obtinute, contributia tineretului la lupta generala a clasei muncitoare, a poporuluiroman pentru democratic si progres social.

C. Petenleseu: In noua etapa istorica de dupa formarea statului national unitar, in fatamiscarii revolutionare de tineret, ca de altfel a Intregii miscari muncitore5ti, s-au ridicat sar-cini noi, deosebit de complexe, in consens fundamental cu dezideratele maselor largi populareincluse in proclamatiile adunarilor plebiscitare de unire, cu necesitatca inmanuncherii intr-unsingur suvoi a tuturor fortelor revolutionare, progresiste, nationale de pe intreaga cuprinderea meleagurilor romanesti. Este profund seninificativ pentru cursul miscarii de tineret dinperioada aNintului revolutionar 1918 1921 faptul ca obiectivele sale principale an fost iden-tice cu cele pc care le avea de realizat miscarea muncitoreasca in ansamblul sAu: reorganiza-rea, apoi unificarea la scara Romaniei intregite a tuturor organizatiilor regionale de tineret in-tr-o organizatie revolutionara unica, cu un program de actiune potriN it noilor realitati romanestipostbelice. Ca atare, procesul neeesar de centralizare pc plan national a miscarii de tineret,Intocmai ca si cel al organizatiilor nmncitoresti, nu a avut un caracter exclusiv organizatoric,ci i un caracter de natura ideologica, politica, vizind adincirea continutului revolutionar alorganizatiei de tineret, situarea ei pe temeiuri comuniste.

Acest proces de centralizare desfasurat pc fondul marilor batalii de clasil ale prole-tariatului roman din anii 1918 1921 a lost insotit de NU derbateri teoretice, care si-augasit expresia publicistica in special in coloanele gazetel Foaia tinarului", denumita din Naraanului 1919 Tineretul socialist", dezbateri duse pentru intelegerea, de catre tineretul reNolu-tionar, In lumina socialisrnului stiintific, a realitatilor social-economice 5i politico, a sarcinilormajore care se ridicau in fata intregului popor In noua etapA istorica 5i pentru elaborarea, peaceasta WW1 a unui nou program reN olutionar de actiune.

Dupa cum se slie, I sfIrsitul anului 1920, miscarea res olutionara de tineret dinRomania intregita era alcatuita, din punct de e d ere al structurii organizatorice, din MiscarraTineretului Socialist, care activa pe teritoriul statului roman din tre frontierele de pinil in 1918,Uniunea Tineretului Muncitor din Ardeal 5i Banat, 5i Uniunea Tineretului Socialist din Bucovina.Aceste organizatii regionale, desi purtau Inca uncle particularitati, determinate de conditiileIn care s au format 5i si-au desfasurat activitatea, crau cahluzite dc acela5i spirit revolutionarde gindire si actiune, erau animate de aceea5i nazuinta spre centralizarea exprimlnd unitateanational-statala. Elementul dinamizator al amplei actiuni de centralizare I a constituit MiscareaTineretului Socialist de dincoace de Carpati, la acea data cea mai puternica organizatie. Inatari imprejurari, Comitetul Central din Bucure5ti asumat si indeplinit rolul de coordonatoral activitatii de unificare, initiativele sale intrunind adeziunea i sprijinul mi5cArii revolutionarede tineret din proNinciile revenitc la patria mama In 1918.

0 caracteristica a amplului proces de cuprinderc, sub o conducere Unica pe plan natio-nal, a intregii miscari de tineret o constituie faptul cA el a polarizat i antrenat intreg tine-retul revolutionar, totalitatea organizatiilor sale, conferind actiunii de unificare un pronuntatcaracter de masa. Aceasta i5i afla explicatia in identitatea aspiratiilor spre unitate a tineretuluirevolutionar, In existenta, chiar din perioada anterioara anului 1918, a unor statornice lega-turi Intro tinerii de pc intreg cuprinsul teritoriului national In pofida granitelor Nremelnice5i artificiale impuse de vitregia imprejurarilor istorice.

C. Ilocanu: Dupil cum se stie, actiunea politico-organiiatorica de unificare la scaraRomaniei intregite a mi5carii reNolutionare de tineret Inceputa imediat dripa desasirsirea sta-tului national unitar, a cunoscut, de la un an la altul, o dinamica, o intensitate crescinde,5i a intrat in etapa sa finalii, decisiNA, odatii cu faurirea in conerelo in sensul in care ammai discutat ,in mai 1921, a partidului nostru comunist, eveniment care a a% ut consecintedintre cele mai importante asupra eNolutiei ulterioare a miscArii resolutionare de tineret.

C. Peteulestu: Intr-adevar, partidul comunist a reprezentat acea forta politica In mA-surS sa exercite in permanentA o puternica influentA asupra eNolutiei ulterioare a miscAriirevolutionare de tineret din Romania, care a determinat prof undo rnutatii in structura sa orga-nizatorica, dar, mai ales, in continutul practicii politico, in situarea ei tot mai evidenta pc te-meiul programului i actiunii comuniste. De la Inceput, preocuparile partidului comunists-au indreptat, deopotrivii, atit spre statuarea 5i organizarea propriei sale activitati, cit 5i spresprijinirea actiunii tineretului socialist de unificare organizatorica i politico-ideologicA intr-oorganizatie unica desigur revolutionara, comunista pe plan national. Expresia elocventa aatentiei deosebitb pe care partidul comunist a acordat-o acestei probleme a fost i trimiterea, lascurt timp dupA Congresul din mai 1921, a lui Lucretiu Patrascanu, Elena Filipovici, N. Po-pescu-Doreanu, Orosz Miklos, Stefan Teodorescu si a altor cadre tinere ale sale sA activeze inorganizatiile tineretului socialist, sA le sprijine i coordoneze Indeaproape activitatea. Se de-

si-a

www.dacoromanica.ro

9 DEZBATERI 541

semneaza astfel rolul hotaritor al Partidului Comunist Roman, al militantilor sai tineri In actin-nea de fAurire a organizatiei unice revolutionare de tinerct la scara Romania Intregite, de orien-tare a ei pe un real Was comunist de activitate.

Este meritul incontestabil al Partidului Comunist Roman cA, pornind de la propriaexperienta, a dat miscArii de tineret o orientare tacticA si strategicA realista, corespunzAtoaremomentului politic intern, scopului sAti fundamental la acea datA in privinta organizarii. Por-nind de la necesitatea protejArii organizatiilor de tineret In fata mAsurilor represive ale auto-ritAtilor care mAsuri, dupA cum se stie, au cunoscut o intensificare considerabilA dupA Con-gresul din mai 1921 i urmArind perseverent unitatca rindurilor lor data fiind sciziuneaprodusA a nivelul organizArii politice a clasei muncitoare prin crearea, in iunie 1921, a Fede-ratiei Partidelor Socialiste din Romania Comitetul Central provizoriu al tineretului a hotA-nit, la indicatia partidului comunist, sA proclame Miscarea Tineretului Socialist, cit i organulsAu central de presA Tineretul socialist", autonorne fatA de toatc organizatiile politice si pro-fesionale ale clasei rnuncitoare. Era vorba, bineinteles, de o autonomie aparentA, pentru cA,in realitate, atit Comitetul Central provizoriu alcAtuit din membri ai partidului comunistcit i organizatia in ansamblul sAu au activat pe baza principiilor revolutionare, sub condu-cerea l indrumarea permanent& a partidului comunist. Autonomia constituic, in conditiiledate, o conditie eseMialA a unificArii pe baze legate a uniunilor regionale intr-o organizatierevolutionara unicA si a afirmdrii sale, pc acest temei legal, in viata politica a Orli, In luptarevolutionarA desfAsuratA de partidul comunist. Acceptarea i insusirea de cdtre toate orga-nizatiile regionale a acestei linii tactice a constituit unul din factorit principali de care a depins,In mare mAsura, Accelerarca finalizArii procesului de centralizare a miscArii de tineret pe plannational.

I. Apostol: As don sA subliniez de la inceput cA semnificatia istoric& a Conferinteigenerale a tineretului socialist din martie 1922, care a Incununat eforturile de unificare, odatAeu scurgerea timpului a crescut in amploare. S-au multiplicat sensul transformArilor politico-sociale, consecintele acestui eveniment in istoria miscArii revolutionare de tineret, impor-tanta momentului de cotiturA al fAuririi organizatiei de tineret pc intreaga tat% sub condo-cerea partidului comunist a capAtat in istoriografia actualA noi dimensiuni.

DupA cum stim, cercetarea specialistilor a adus In ultimii ani clarificAri i interpretArinoi In legAturA cu evenimentul care a avut loc acum 60 de ani. Un rol deosebit in pregAtireaConferintei pe tars 1-a avut intelegerea de cAtre pAturi mai largi ale tineretului revolutionar ainsemnAtAtii unificArii miscArii de tineret in contextul constituirii statului national unitar roman,cadru favorabil lArgit al denoltArii mai puternice a fortelor de productie, a Intregii economiiromanesti. Au eNistat i s-au dezvoltat legAturile Mire organizatiile regionale de tineret, auinceput schimburi mai frecvente de delegati la adunari i intruniri, s-a amplificat schimbulde publicatii i corespondentA in scopul informArilor i consultArilor reciproce privind cailemijloacele de realizare a unificarii miscArii de tineret. Nu era intimplAtor faptul cA la congreselesi conferintele de constituirc ale organizatiilor de tineret din Transilvania, Banat si Bucovinaau participat i membri ai Comitetului Central al AliscArii Tineretului Socialist din Bucuresti.

0 altA etapA in procesul pregAtirii Conferintei generale a tineretului socialist 1-a con-stituit analizarea situatiei politice si organizatorice a miscArii de tineret cu prilejul Congresuluisindical de la Brasov din octombrie 1921 la care au participat si delegati ai U.T.S. din vecheaRomanic. Constatind acecasi unitate de vederi, dezbaterile au evidentiat necesitatea impul-sionArii muncii de pregatire i convocare a Congresului miscArii de tineret pe baze comunisteI a Inceputul lui martie 1922. Perioada de pregAtire efectivd a Confcrintei a lost marcatd de ointensificare a muncii organizatorice $i de propaganda, zianil Tineretul socialist" si alte or-gane de presA muncitoresti au publicat ordinea de zi a intrunirii, articole, materiale i repor-taje care se refereau la aspecte teoretiee si practice ale miscArii, la perspectivele dezvoltAriicercurilor de tineret.

ConvocatA la Bucuresti la 19 20 martie 1922, Conferinta generalA a tineretului socialista reunit, pentru prima data In istoria miscArii revolutionarc de tineret, reprezcntanti ai organi-zatiilor din toate provinciile istorice ale Romaniei. Ultimele lucrAri apArute pe aceastil teniAau adus clarificAri si nuantAri importante. Vom mentiona totusi succint, In cadrul dezbateriinoastre, cA Raportul de activitate al Comitetului Central provizoriu, prezentat de Nicolae Po-pescu-Doreanu, a fAcut o analizA a muncii desfAsuratA de acesta de la constituirea sa In mai1921 pinA la zi, arAtind cA desi au existat numeroase greutAti in editarea organului salt depresA, in organizarea tinerilor In sindicate, in lipsa de fonduri activitatea a continuat,s-a tinut legAtura cu uncle cercuri, s-a lucrat In permanentA pentru crearea unor noi cercuride tineret in capitalA si provincie. La dezbateri delegatii au arAtat cA tincretul trcbuie sA des-Asoare lupta pe plan economic si cultural, cA se impuneau eforturi pentru activizarea tuturorcercurilor de tineret din lard. Arnintesc de asemenea cA In alte rapoarte prezentate de Lucretiu

1

.

si

sa.

www.dacoromanica.ro

542 DEZBATERI 10

Pdtrdscanu referitoare la reorganizarea misedrii de tineret si la problema unificArii si In cadruldiscutiilor s-a relevat stadiul in care se afla in acca etapa miscarea revolutionard de tineretdin Romania, sub aspect politic, si organzatoric considerentele care au determinat C.C. provi-zoriu sd proclame Miscarea Tineretului Socialist autonomd fald de toate organizatiile politice

profesionale ale clasei muncitoare. Cu toate greutAtile intimpinate delegatii la Conferintaau sustinut In unanimitate unificarea rnicàrii revolutionare de tineret intr-o organizatie cen-tralizatd la nivel national.

Conferinta a adoptat o serie de apeluri, motiuni si scrisori de saint care reflectau po-zitia revolutionard, profund patrioticd si de solidaritate intcrnationald cu lupta tineretuluidin alte ri pentru apdrarea path, impotrk a rdzboiului. In incheierea lucrdrilor ea a adoptatRegulamentul de reorganizare a Miscdrii Tineretului Socialist din Romania care punea bazeleorganizatorice ale miscArii revolutionare de tineret din intreaga tard.

Putem conchide astfcl, cd prin hotdririle adoptate privind orientarca comunistA a acti-vitAtii organizatiilor de tineret din Romania, prin larga sa reprezentare i democratismulcare a caracterizat dezbaterile Conferinta generald a tineretului socialist din 19 20 mak1922 a avut o insemndtate istoricA, indeplinind, de fapt, rolul unui adevdrat congres.

C. Petculescu: A vrea sd precizez faptul ca, dupd Conferinta din martie 1922, orga-nizatia revolutionard de tineret din Romania si-a pastrat dinumirea de socialist& Mentinerea,in continuare, !And in mai 1924, a titulaturii de tineret socialist a.% ea la bazA aceleasi consi-derente de ordin tactic la care nc-am referit. Situatia existentd In acel moment, determinatade intensificarea mdsurilor represive ale regimului burghez, nu permitea organizatiei de tineretsA apard ca o organizatie comunistd, asa cum era In realitate. Aceasta tacticil supld a asi-gurat unitatea rindurilor organizatici, i-a oferit posibilitatea de a actiona, doi-trei ani, in modlegal, de a mentine i dezvolta legaturile cu masele laq,i ale tineretului. In acest context,organizatia revolutionard unicA de tineret din Romania a exprimat ideea de unitate i ascen-dentd revolutionard caracteristicA esentiald care, dealtminteri, a definit miscarea rex olu-tionard de tineret, Inca de la aparitia i afirmarea sa pc arena \ ieiii politice rominesti.

I. Cartind: Uniunea Tineretului Socialist am folosit denumirea oficiald adoptatd Inmartie 1923 a fost o organizatie revolutionard, marxist-leninistd, a tineretului din Romania,cu toate cd, dupd cum s-a spus i aici, din motive de tacticd, nu a luat denumirea de orga-nizatie comunistd i nici nu s-a afiliat atunci Internationalei Comuniste a Tineretului. Intr-ade-vdr, se dovedea hied odatA, i prin aceste mdsuri, caracterul realist al politicii P.C.R., orientareasa la conditiile concrete din Romania.

In legaturd cu prevederea prix ind autonomia organizatiei, intr-un document din aceltimp se explicau exact lucrurile: Pentru a putea sA ne mentinem pc terenul legalitAtii si, InaceastA situatie, de a servi Partidul Comunist (...) C.C. al P.C.R. a hotArit sd sustind auto-nomia miscdrii si sA respingd afilierea noastrd la %nun alt organism. Desi legal autonomd,organizatie separatA, legal tine de Partidul Comunist, lucrind in concordanta cu directivele sale".Prin urmare, desi nu avea denumirca de comunistd si, formal, se declarasc autonomd, organi-zatia de tineret din Romania era in realitate o organizatie comunistd.

C. lIocanu: In inter. cntia mea de acum nu am intentia de a 7Abo\i asupra f Auririica atare a organizatiei, temd asupra cAreia am scris, dacd-mi voie sA precizez, Inca decind eram student si f Aceam primii pail in cercetare, si in publicare, la Institutul de istoriea partidului, dar asupra cAreia in ultimul Culp au fost aduse insemnate contributii de altiautori, mai deosebite fiind ale lui Constantin Petculescu, prin densa carte speciald pe care atipArit-o in 1972, Crearea Uniunii Tineretutui Comunist, sau prin capitolele, destinate directacestei teme, din File de istoria U, T.C. (editia a doua, revAzutd si completatd, a aparut In1980), si prin competenta tezA pentru titlul de doctor in istorie; tema rdmine insA deschisd,sau, mai bine zis, ar putea fi deschisd chiar i cu prilejul acestei dezbateri.

Am Meat adineaori referire la propria-mi participare incipientd la realizarea literaturiidespre fAurirea U.T.C.-ului, si am f Acut accasta cu gindul de a crea si astfel posibilitatea pen.tru a spune cd, mai inaintc, clnd s-a scris cu prk ire la aceastd temA dealtminteri i desprealte subiecte nu Intotdeauna a fost citatd folosita in scris) intreaga documentatie stiutdpe pildA, un timp erau lasate la o parte textele lui Lucretiu PfitrAscanu prin urmarenu numai integritatea tabloului suferea, ci i formularea caracteristicilor; dacd am in vedereaparatul terminologico-notional, si in aceastd pris intA au fost cel putin incompletitudini;i atd termenul autonomie, despre care s-a vorbit aici, i pe care, de bundseamil, 1-am folosit

eu, i chiar 1-am propus, dealtminteri potrivit limbajului documentelor din 1921-1924, atrebuit sd fie si mai este necesar sd fie precizat, chiar si numai in directia de a se descriemai deslusit Imprejurdrile care 1-au determinat, i Intelesul lui, Inca sd se reliefeze, de fapt

dati

si

(si

ci

www.dacoromanica.ro

11 DEZBATERI 543

potrivit adevarului istoric, infaptuirea realmente a rolului conducator al partidului, al parti-dului comunist.

Dificultatile infilnite de rezolvarea problemei momentului concrct in care s-a MiraIn Romania Uniunea Tincretului Comunist cer imperios ca noi Inine, istoricii, sa ne dezvoltamteoria despre felul cum intelegem crearea unei organizatii politice, Mind in acest scop

studii comparativiste pc vcrticala i pe orizontala istoriei nationale i universale, cer imperios,In acelasi ansamblu, de a se depasi modalitatea istoriei evenimentiale, desigur fara a se inla-tura ceea ce poate, dar numai cit poate sa aduca ea in descriere i argurnentare; am vrutsa spun ea de ine utild Indreptarea spre istoria procesuala, ale carei noi virtuti departe dea soliniona tau] intinde valente fecunde.

Prin urmare, dacgt sint momente determinate natural in progresul istoric, faptelc, asspunc, se creeaza de trei ori: Intii, prin ceea ce sint ele in stare nascendi; a doua ()ark princeea ce shit ele in oda; a treia oara, prin ceea ce sint ele in consecutione. In asemenea pri-%ire de orizont cit mai extins, faurirea Uniunii Tineretului Comunist din Romania apare earezultat al unei deveniri istorice mai lndelungate de cristalizare, In cuprinsul miscarii socialerevolutionare generale, a miscarii corespunzatoare specifice de tineret; apare, totodata, dacanu intr-un moment cit mai concret, oricum apare ca rezultat al construirii Intr-un anumittimp, mai delimitat, dar in decursul tot al unui proces istoric, Insa al unui proces istoricmai condensat, mai scurt, de citiva ani, in care trebuie sa gasim, sA consideram momentul celmai reprezentativ, mai intruchipator al Insusi acestui proces istoric mai delimitat.

Insemnatatea fauririi Uniunii Tincretului Comunist rezulta Inca din perseverenta ac-tiunii de a fi constituita, si, respectiv, In termeni mai concreti, direct exprimabili, din enunturiale documentelor din acel timp, cele mai multe de gen publicistic, prin care militantii de atunciargumentau, schilau, sugerau rostul unirii organizatiilor socialiste de tincret din toate partiteRomardei si al transformarii organizatiei unice in directia comunista. Enuntarea idealului fun-damental pentru care actiona, i, mai deliberat, pentru care trebuia sa actioneze, i pentrucare crau chemate in jurul ei masele de tineri rasfringea In ea ratasarea organizatiei la marilelinii de forta ale progresului istoric, progres purtat, in modul cel mai esentializat si mai rea-lizabil, de programul partidului comunist. Caracteristica miscarii socialiste de tineret, aUniunii Tineretului Socialist din anii in care tocmai prin cresterea lor se realiza UniuneaTineretului Comunist a fost asa de clar relevata, In numele organizatiei, in numarul de1 mai 1921 al ziarului Tineretul socialist", de data aceasta fara nici un fel de fereala

is- A-. is de inotiN ele de tactica invocate mai inainte: Comunismul ca cl i ea principii ci-tim In acest articol a calauzit atlt pe conducatorii clt i pe membrii Uniunii TineretuluiSocialist. Manifestarile, atit in intruniri, clt si in gazete au fost insufletite totdcauna de spiri-tul comunist".

Gh. I. [(mita: Socotesc potrivit, pornind de la ce s-a subliniat pina acum In discutianoastra, sa aduc in atentie faptul ca in rindurile tinerctului comunist Inca din memorabileleevenimente care au condus, in Mai 1921, la ffiurirea Partidului Comunist Roman s-au afir-mat si o serie de studenti comunisti. Unii dintre ei au participat la Congresul comunist dinmai 1921. Figura cea mai luminoasa a Minas peste timp, in acest cadru, cea a studentuluiiesan Timotei Marin. Arestat In timpul congresului, odata cu toti ceilafli participanti la acelestrillucite Imprejurari legate de faurirea Partidului Comunist Roman, Timotei Marin avea sacompara In instanta din Dealul Spirii, in fata completului de judecatfi i avea 55 retinaatenlia cu ampla pledoarie In favoarea recunoasterii legalitSii miscarii comuniste careia i sededicase cu toata hotarirea. Se stie ca In apararea lui an depus in instantfi nenumaratepersonalitati ale vietii cultural-stiintifice a timpului, ale InvatamIntului romanesc.

In acelasi timp, doresc sa mai spun ca, Inca de pe bancile studentiei, i Inca Inainte de ase fi pasit pc portile universitatii, s-au facut remarcate prezentele nenumarati luptAtori revolutio-nazi, comunisti prin intreaga structura i pozitie miltanta. Am In vedere, de pildd, pe LucretiuPatrascanu, de asemenea pc Petre Constantinescu-lasi t pe multi aliI, care, in anii ce auurmat, In intregul interval interbelic, au fost mtIitani pentru cauza partidului comunist. Nuas dori sa amintesc decit faptul ca, in anii marilor IncercAri de dinaintea rasturnaril dictaturiimilitare-fasciste, printre semnatarii unor repetate memorii adresate lui Ion Antonescu s-auaflat intelectuali de prestigiu care sc formasera la scoala luptei revolutionare cu 5, 10 sau20 de ani mai inainte, pe clad se aflau pe bancile universitatii. In anii 1943-1944, unii ajun-seserA profesori, allii, mai tineri, erau asistenti, fiecare semnatura insa asezata pe memoriiexprima trainicia unor sentimente, a unor simtdminte rezultate i statornicite in timp printr-olegatura organica a lor cu miscarea comunista, democratica, antifascista, cu viata organiza-tiilor de masa, legate, initiate, influentate sau conduse de P.C.R.

Digcutind astAzi despre U.T.C., despre istoria lui croica, nu trebuie sa facem abstractiede problcmatica foarte complex4 a ambiantei In care si-au desivir§it pozitia militantS

c. 2122

si

s

www.dacoromanica.ro

544 DEZHATER1 12

oameni ce se subsumeath categoriilor evocate de noi mai sus. Viata i activitatea lorrevolutionarA s-au Incordat multiplu In anii marilor IncercAri, s-au alimentat continuu din sur-sele organizatorice i politico-ideologice ale partidului comunist, ale U.T.C.-Wui, ale altor orga-nizatii democratice, de masA.

I. Cartfuti: Asa cum se cunoaste, prin ordonantcle militare din aprilie si tulle 1924,guvernul liberal a interzis activitatea Partidului Comunist, a Uniunii Tineretului Comunist,si a altor organizatii revolutionare. La 19 decembrie 1924 s-a promulgat Legea pentru repri-marea unor infracliuni contra lini,tii publiee care prevedea pedepse aspre impotriva acestororganizatii. DupA aceste mAsuri, timp de doml decenii, Uniunea Tineretului Comunist a trebuitsA activeze in ilegalitate, in conditii deosebit de grele. Anti activitAtii ilegale salt deosebit debogati in fapte, legate de numele multor tineri comunisti, care si-au Mut din cauza slujiriipartidului, a intereselor oamenilor muncii, crezul lor de viatA.

Referindu-se la aceste conditii grele de activitate, la eroismul i contributia revolutionarAorganizatiei de tineret, tovarAsul Nicolae Ceausescu spunea: marile bAtAlii revolutionare

duse de clasa muncitoare forta socialA cea mai InaintatA a societAtii contemporane tine-retul s-a aflat In primele rinduri, a inscris multe pagini de bArbAtie i eroism (...). Va trecetimpul, dar figurile luminoase ale tinerilor comunisti si ale altor militanti progresisti, pildele lorde eroism si spirit de sacrificiu, de fierbinte patriotism vor continua si insufleteascA, In luptA

muncA, generatiile viitoare".

C. Peteuleseu: In pofida condipilor grele dc ilegalitate, a unor erori cuprinse in docu-mentele sale programatice care de fapt nu Ii apartincau, ci 15i aveau originea In directiveleInternationalei Comuniste a Tineretului, U.T.C. a desfasurat o sustinutfi activitate politico-ideo-logicA l cultural-educativA (prin intermediul presci, scolilor de educa(ie, manifestArilor cultu-ral-sportive i turistice) fapt ce i-a permis sA realizeze acea osmoth dintre lupta sa si ccaa Partidului Comunist impotriva exploatarii i nedreptAtii socialc, pentru drepturi i libertAtidemocratice.

0 prima' i concludentA ilustrare a acestel realitili istorice o constitute marile coliziunisociale din anii crizei economice, clnd, mobilizati de U.T.C., tinerii muncitori, t Arani i studenti

comunisti, socialiti, social-democrati sau neorganizati Intr-o deplinA unitate de actiunes-au integrat valului revolutionar Si au fost pretutindeni prezenti la =rile manifestatii sidemonstratii de stradA, In comitetele de actiune, In comitetele i pichetele de grevA, in gArzilede autoaparare, sustinIndu-si cu fermitate revendicArile legitime. Iar eroicelc MAIM de clasiiale petrolistilor i ceferistilor din ianuarie-februarie 1933 aveau sA antreneze pc baza acelo-rasi deziderate economice, sociale i politice majore marea nuts& a tinerctului muncitorde la orase si sate, a elevilor si studentilor care si In acele ImprejurAri au Mut dovada unuiInalt spirit de solidaritate muncitoreascA. 0 prezentA si o contributie activA a tineretului re-volutionar cAreia plenara C.C. al P.C.R. din iulic 1933 avea sA-1 dea o Walla apreciere. Ma-rne lupte din februarie ale muncitorilor ceferisti i petrolisti, la care tineretul muncitor a luatparte activA, dovedind un eroism i curaj demn de Mara gardA a proletariatului revolutionarau scos In evidenta rolul crescut al U.T.C. si influenta sa crescutA asupra unci pArti Insemnatea detasamentului proletar roman, au arAtat cA U.T.C. a devenit un ajutor al partidului Inlupta sa pentru cucerirea majoritAtii clasei muncitoare".

1. Ciirtinfi: Asa cum se cunoaste, venirea la putere a lui Hitler in Germania, In 1933,a Insemnat crearea unui periculos factor de rAzboi In inima Europei, dcoarece fascismul ger-man cel mai monstruos rezultat al politica imperialiste urmArea cucerirea spatiului vi-tal", stabilirea hegemoniei mondiale a celui de-al treilea Reich. Pentru realizarea acestui telnimic si nimeni n-a lost crutat, totul a fost considerat en posibil 51 justificat. Un vint de sal-batec revizionism a turburat atmosfera Europei. Norii negri ai rfizboiului au intunecat, trep-tat, cerul senin al britrInului continent. Filele tratatelor de pace erau rupte, una cite una,cu dispret. suveran.

Aflate In nenorocire, amenintate direct de flagelul ciumei brune", popoarele si-aumanifestat dorinta de viatA, de salvgardare; stejarul multisecular al fiintei nationale a flecAruipopor nu s-a lAsat usor desrAdAcinat.

Solidaritatea umanA, nAscutA din aspiratia fireascA, vesnicA vie si mereu prezentA aomului care libertate, cAtre adevAr i dreptate si-a Sims cu atilt mai mult cuvintul In acestevremuri de restriste. Tineretul progresist al lumii s-a simtit si el solidar, participant la luptaantifascistA, democraticA, pentru apArarea civilizatiei umanitatii.

C. Moeanu: Etapa care a argumentat, multiplu si consistent, InsemnAtateaanii urrnAtori

purtatAIn decursul timpului de fAurirea Uniwai Tineretului Comunist au fost lui 1933,

Ina

ei

www.dacoromanica.ro

13 DEZBATERI 545

cind i organizatia comunista de tineret, ca, dcaltminteri, In primul rind, partidul comunist,a In Murat mai departe i In mod mai hotarit, mai deplin, teze sectare, dogmatice, eronate,cum au fost, de exemplu, acclea dintre 1924-1931 privind problema national-stataia in Romaniasi a obtinut astfel noi posibilitati, as zice, largi posibilitati de intarire a propriilor rinduri, aconducerii sale, de intensificare a legaturilor cu masele de tineri, de toate categoriile, de lamuncitori din fabrici la studenti universitari, de apropiere, In actiune, de uniunile social-democrate pentru a Infaptui frontul unic, de apropiere inclusiv de uncle organizatii burghezeIn vederea coalizarii antifasciste, pentru independenta si integritatea patriei. Mai departe arfi mai bine sit relateze Gheorghe Sbarna, care, dcaltfel ca i alli participanti la discutla deaici as mentiona pc Doina Smarcea, pe Constantin Petculescu inca la Cercul de istorieU.T.C. de la Universitatea din Bucuroti a Inceput sa se ocupc de asemenea tema si carea realizat o teza de doctorat perseverent documentata, desfasurata pe directii privindmai multe etape istoriee succesive, in legatura tocmai de permanents, activitatii pentru unitate,muncitoreasca i antifascista, in organizatia revolutionara de tineret.

GIL Sbarnii: Sub dirccta lndrumare a partidului, U.T.C. si-a stabilit conceptia tacticade lupta Impotriva fascismului pe coordonatele inchegarii Frontului unic muncitorese, mailarg, mai cuprinzator, pe cele ale frontului popular antifascist. Frontul unic subliniaun document al C.C. al U.T.C. din anul 1936 este principala arma pentru respingerea ofen-sivei fasciste". De aceca, una din sarcinile primordialc ale activitatii tinerilor comunisti Inperioada de dupli 1933 a fost patrunderea In masele largi populare, ceea ce avea sa le confereo mai solida baza organizatoricii, i, desigur, o mai ampla arie social-politica de influenta.

Presa de tineret a publicat in acesti ani de crotere a pericolului fascist o multime dearticole, apeluri, manifesto demascind caracterul politic antiuman al organizatiilor fasciste,programele lor demagogice, prin care cautau sa insele masele de oameni ai muncii, sa-i abatade la adevaratele lor interese social-economice i nationale. In mod unanim si consecventfortele democratice, si, In primul rind, comunistii, cvidentiau ea fascismul Inscamnd dictaturasingeroasa a celor mai reactionare virfuri ale burgheziei

sa spun si cu c'd In luerarea care mi-a lost mentionata, am exemplificat,mai amplu, ca in aceasta directie un rol important in mobilizarea tineretului In lupta anti-fascista 1-a avut Comitetul National Antifascist, organizatie legala, creata i condusa deP.C.R. In rindurile mcmbrilor Comitetului National Antifascist s-a aflat tinarul comunistNicolae Ceausescu, propus de conducerea P.C.R., pentru a reprezenta tineretul democrat dinBucuresti. In strinsa legatura cu activitatea Comitetului National Antifascist, la putin timpde la crearea lui, a fost constituit i Comitetul antifascist al tincretului care a reusit ca Inanul 1934 sa organizeze numeroase comitete locale intr-o serie de orase ale tarii, cu Insemnateactivitati printre muncitori i studenti, dar i printre tinerii satelor.

Pe aceasta linie, este de mentionat ca, mai ales Incepind din anul 1935, apelurilemanifestele U.T.C.-ului pentru realizarca frontului popular pe baza unui program comun deacIiunc se adreseaza nu numai tineretului social-democrat si socialist-unitar, ci i tineretuluinational-taranesc i radical-taranesc. Intr-o serie de articole publicate in gazetele editate deorganizaliile legale aflate sub influenta sau Indrumarea P.C.R. se exprima cu limpezime ideeaca frontul popular e tocmai instrumentul care are rostul sa Impiedice teroarca fascista i cael ar trcbui sit grupeze Intr-un bloc compact tot tincretul din Romania, pe tineri intelectuali

muncitori cu bratele, indiferent de partid, avind drept adversar fascismul, cum aerie CuvIntulfiber" la 21 septembrie 1935.

Eforturile intense ale tineretului comunist pe linie ideologica i organizatorica Indreptatesprc unirea i sporirea fortelor tineretului antifascist au avut un larg ecou In rindurile tinereigeneratii. Amp loam manifestarilor antifasciste ale tineretului din anul 1936 constituie o do-vada a fermitatii cu care tincretul revolutionar, promovind idcea unitatii de actiune, se opuneaorganizatiilor fasciste, tendintelor expansioniste ale imperialismului fascist. Pentru a exempli-fica Insemnatatea deosebita pe care o capata frontul unit al tinerei generatii ma refer laaciunile tineretului comunist si ale altor organizatii muncitoresti i demoeratice cu prilejulpregatirii si aniversarii zilei de 1 mai 1936. Reprezentanti ai U,T.C.-ului, tineretului studentesc,Tineretului social-democrat, Blocului pentru apararea libertatilor democratice i MADOSZ-ului,s-au Intrunit in Bucuresti, In seara zilei de 28 aprilie 1936, la sediul Partidului Socialist siau adoptat o serie de maisuri pentru reusita manifestatiilor muncitoresti preconizate In Capita la.Unul din rezultatele insemnate ale acestei reuniuni I-a constituit formarea unor grupe de pro-paganda ale tineretului, care avea ca sarcina sa popularizeze lozincile antifasciste democra-tice In fabrici i 1ntreprinderi, In eartiere muncitoresti din raza Bucurestiului. Organele depolitic Teferindu-se la munea de agitatie si propaganda a comunistilor remarcau ca In totcursul lunii aprilie s-a observat propaganda comunistilor In Intreprinderi i ateliere pentra

si mosierimii.

51

i

Inglidani-mi

$1

www.dacoromanica.ro

546 DEZBATERI 14

agitarea lozincilor i mentinerea spiritului revolutionar cu privire la stirbAtorirea zilei de 1 Mai,consacratA drept zi de lupth proletarA contra fascismului i rAzboiului, pentru cucerirea reven-dicArilor i realizarea frontului unic si a frontuhn popular.

D. Smircea: Uncle aspecte deosebit de interesante privind realizarea unitAtii de actiunea tineretului impotriva pericolului fascist au apArut in cadrul dezbateritor primului Congresal Uniunii Tineretului Muncitor Socialist din Romania din septembrie 1933. In discutiilepurtate pe marginea raportului Lupla tincretutui contra fascisniului 0 a rdzboiului desi s-aumanifestat pAreri ostile colaborArii cu tincretul comunist, o scamA de delegati s-au pronuntatin favoarea frontului unic propus de U.T.C. Delegatia din Constanta, de exemplu, a propussA se voteze motiunea In care, dupet ce se sublinia pericolul major ce-1 repreienta fascismul,se cerea viitorului comitet central si cornitetelor regionale si locale sA porneascA neintirziatla realizarea frontului unic participind in mod activ la crearca organelor de front unic la toatelntreprinderile, birourile i localitatile wide existA sectiuni sau membri organizati ai U.T.S.Puncte de vedere similare au prezentat i delegatii din Ploiesti care cercau realizarea unitatiide actiune a tineretului, aducind In sprijinul propuncrii lor atitudinca Congresului de la Parisal Internationalei Socialiste, care decisese asupra necesitAtii de a se colabora pentru reali-zarea frontului unic. Acestui punct de vedere i s-au raliat i dclegatii din Cern Anti. ConsidercA desi nu au avut eistig de cauzA In cadrul hotAririlor Congresului, aceste puncte de vedereau exprimat limpede el in uncle sectiuni ale tineretului socialist li Lima loc o apreciere rea-listA asupra situatiei, asupra formelor tactice, mai cficiente, de actiune. As avea multe fapteextrase din cercetarea pc care am intreprins-o, pentru a arAta cA o pozitie inaintatA fata dealianta cu tineretul comunist a manifestat In aceastii perioadà de crestere a pericolului fascist

Tineretul National Taranist. Amintesc aid numai convorbirca din noiembrie 1934 intre odelegatie a studentilor utecisti i secretarul P.N.T., Anton Alexandrescu, In cadrul cAreiastudentul Gheorghe RAdulescu a fAcut propunerea de a se organiza un front comun al tutu-ror studentilor, propunere motivatil de necesitatea combaterii eu mai mare eficacitate a legio-narilor deveniti tot mai agresivi. Tineretul National Taranist dat imediat asentimentulla realizarea acestei unitati de actiunc si 1-a desemnat in comisia dc organizare si pc studentulGh. RAdulescu.

C. Peteuleseu: In continuarea celor spuse, permiteti-mi sA relev rolul i contributiastudentimii democrate, a organizatiei sale de tipul coalitiilor antifasciste, krontul Studentesc-Democrat, format in vara anului 1935.

Dupà cum se stie, inffiptuirea Frontului Studentesc Democrat a fost riispunsul vigurosal stuclentimii revolutionare i democrate Rita de másurile reactionare de barare a accesuluihi facultAti a tineretului provenit din pAturile nevoiase ale populatiei, a fost riposta sa hotA-rita fata de cresterca pericolului fascist pe plan international si de recrudeseenta activitatiiGarzii de fier, fata de insistentele violente ale legionarilor de captare a studentimii. F.S.D. aapArut i s-a dezvoltat ca o larga coalitie democraticA, antifascistA a tincretului unhersitarcreatA i condusA de partidul comunist care reunea, in jurul unui program de revendicArigeneral-democratice, studenti comunisti, socialiti, national-taranisti, radical-tArAnisti sau f ArAapartenentà politicA. Din acest punct de vedere se poate aprecia cA F.S.D. a fost expresiapracticA a reconcilierii fortelor studentimii democrate, un organism de front popular antifas-cist In actiune al tineretului universitar.

Conlucrind indeaproape cu U.T.C., Frontul Studentese Democrat in conducerca cS-ruia se aflau studenti ca Gheorghe (Gogu) RAdukscu presedinte, Mihail Dragomirescusecretar, Miron Constantinescu, Alexandru Voitinovici, Traian Dinculescu, Stefan Clcja, Ale-xandru BirlAdeanu, Ilie Konstantinovschi a initiat i organizat numeroase actiuni pentruImbunatAtirea conditiilor de invatatura si de viata ale tincretului universitar, impotriva pri-mejdiei fascistc, a antisemitismului i terorismului legionar, a mihtat activ pentru statornicireaunui climat democratic in universitAti, pentru apArarea independentei i suveranitAtii Roma:niei, a integritAtii sale teritorialc. A aminti, In acest sens, adunarca din 23 ianuaric 1936,intensa activitate politicA legata de demascarea caractcrului diversionist, antidemocratic aCongresului studentesc de la Tirgu Mures din aprilie 1936 si a grevei studentesti legionare din7-9 mai acelasi an, tabára F.S.D. de la Moeciul de Jos din august 1936, actiuni toate cu pa-ternic ecou in epocd, si care au intrunit larga participare a studentimii democrate, sprijinulunui mare numar de remarcabili profesori universitari, animati de sinitAminte patriotice,antifasciste.

Gb. 1. IonitA: In anii grci al luptelor purtate in ilegalitate, P.C.R. a fAcut marl efor-turi dc a crea o seamA de organizatii de masa, democratice, cu caracter legal, circa 60 lanumar, potrivit rezultatclor cercetarilor intreprinse pInA acum. Istoriografia noastrA a inre-gistrat pina in prezent rezultate deosebite in aprofundarea cunoasterii activitAtii acestor orga-

www.dacoromanica.ro

15 AEZBATERI 547

nizatii, exista citeva aro 0 nenumarate studii privitoare la accasta problematica. In discutianoastra nu ramlne, desigur, prea mult loc pentru concretizari, mai importante fiind sublinierileunor linii dc conduita ce au existat In viata acestor organizatii.

In primul rind, s-ar cuveni sa spunem ca prin intermediul multora dintre asemenea orga-nizatii partidul comunist, cit i U.T.C.-ul au reusit sa inifieze la lumina zilci numeroase actiunipentru tincret, actiuni purtind mcsajul unui spirit revolutionar, nu de putine oH sesizat deautoritatile represivc i lncriminat de ele prin mijloacele curent uzitate. In al doilea rind,uncle dintre accste organizatii au resinitit ele insele nevoia de a-si constitui sectiuni specialepcntru tineret 0 a le indemna sa abordeze problematica situatici economice, sociale, politiceculturalc a tinerei generatii. A da doar exemplul Blocului democratic care si-a constituit ofoarte puternicA sectiune pentru tineret. In fine, as aminti ca, In general, organizatiile de masas-au preocupat de atragerea tineretului In miscarea revolutionara i democratica i cA multedintre dc au cunoscut succese deosebite in acest plan.

Pentru remarcarea profilului i preocuparilor lor prioritare ar fi sufieient, credem saamintini, de pilda, cA una dintre cele mai puternice sectiuni de tineret cea a Blocului de-mocratic 10 propunca sA actioneze pentru asigurarea drepturilor politice ale tinerilor, mid-turarea oprclistilor puse in calea lor la intrarea In productie, respectarea dreptului de orga-nizare profesionald, ocrotirea tineretului prin determinarea unor conditii omenesti de muncaO de trai, prim acordarea asistentei sociale, asigurarea accesului la cultura tuturor catego-riilor de tincri nevoiasi, ocrotirea tincrilor de la sate (argati, 7ilieri, lucrAtori agricoli). Inplanul luptelor nemipocit politice, sectiunea de tineret a Blocului democratic ii propunca salupte 1mpotriva primejdiei fasciste, pentru apararea integritAtii teritoriale, a independentei

suveranitatii Roma.nici. Pornind de la asemenea objective, aceastA sectiune de tineret s-aremarcat prin organizarea unor numeroase actiuni democratice, antifasciste, sistematic si-aindemnat aderentii sa participe la actiunile intreprinse de alte organizatii democratice. Nu-mai tinind seama de asemenea realitati putem foarte bine intelege amplitudinea miscarii demo-cratice, antifasciste din Romania interbelicii. A fost o luptA care nu a angajat, in mod strict,rcstrins, doar fortele partidului comunist, ale U.T.C.-ului, ale sindicatelor i altor organizatiicc actionau In prim-planul luptei revolutionare, ci o sumedenie de forte, organizatii, asociatii,ligi care au format cadrul unei ample presiuni asupra factorilor ce amenintau asezamintele de-mocratice ale lath, independenta i suveranitatea ei nationala. i vreau sa spun, incheind inter-ventia mea, ca in rindul acestor militante forte democratice, antifasciste, organizafide demasa, In general, 0 sectinnile de tineret, in special, si-au facut datoria in mobilizarea tineretuluila lupta pentru apararea intereselor supreme ale poporului nostru.

Gh. Shama: 0 coordonata majora a miscarii revolutionare i democratice din taranoastra, cultivatA In mod consecvent i cu responsabilitate in rindurile tinerei generatii a lostpromovarea pdcii i prieteniei intre popoare. Sub conducerea P.C.R., organizatia revolutionardde tincret, prin propaganda orala, prin organele sale de presa, prin rAspindirea de manifeste,prin participarea la intruniri i demonstratii, a adus o contributie insemnata la dezvoltarealuptei antirazboinice si antimilitariste.

Dupa cum este cunoscut, In conditiile cresterii pericolului fascist care insemna evidentpentru oHce minte lucida sporirea pericolului unui nou razboi mondial, Partidul ComunistRoman s-a afirmat in tam noastra ca cel mai hotarit 0 mai consecvent luptator pentru apa-rarea path. Situindu-se In fruntea fortelor democratice si progresiste din Romania, care ausalutat convocarea Congresului mondial pentru pace din anul 1936, comunistii au declaratcd vor fi in primele rinduri ale luptatorilor pentru apararea path, vor sustine cu toatefortele lor ofice actiune pentru apararea acestui bun suprem al omenirii pacea, vor ajutala mobilizarea maselor largi mi sub conducerea comitetelor pentru apararea pacii, alese de catremase in lupta, vor lndeplini loial orice InsArcinare care li se va da in aceastA directie.

Rdspunzind chemarii partidului comunist, Uniunea Tineretului Comunist a dezvoltatO mai mult in activitatea sa ideologica i practicA lupta pentru realizarea frontului antifascistal tinerei gencratii contra fascismului i razboiului, pentru pace, pentru apararea indepen-dentei i integritatii teritoriale a tarii. Vocatia tineretului roman pentru pace este evidentiatlnu numai de numeroasele actiuni desfasurate In cadrul mitingurilor i demonstratillor dintr-oserie de orase ale tArii, ci si de participarca delegattilor miscarii noastre democratice i revo-lutionare de tinerct la congrese antifasciste, la congrese internationale pentru pace ale tinere-tului. Este semnificativA, din acest punct de vedere, actiunea Intreprinsa In Intimpinarea Con-gresului pcntru pace al tineretului, convocat la Geneva, pentru septembrie 1936, cind UniuneaTineretului Comunist, Frontul Studentesc Democrat, Tineretul Socialist, Tineretul BloculuiDemocratic, Tineretul Radical-TarAnesc si alte organizatii de tineret au creat Frontul tinere-tului pentru pace. Prin accasta actiune, tincretul revolutionar si democrat din Romania si-a

ri

www.dacoromanica.ro

548 DEZBATERI 16

exprimat patriotismul sàu fierbinte, militind pentru apArarca integritatii Orli si In acelasitimp, pozitia sa internationalista de aparare a pacii in lume, de cooperare cu toate forteleantirazboinice mondiale.

Contributii notabile a adus miscarea revolutionara i democratica de tineret din Romaniasi la alte manifestari internationale pentru pace, de exemplu la Congresul de la Praga al tine-retului din tante Europei centrale Intrunit In februarie 1938 si la Congresul antifascist altineretului de la Vassar College Ponghkespsie, S.U.A., In august 1938. Am dat numai cltevaexemple, din perioada de dinainte de izbucnirea celui dc al doilea razboi mondial, si in urmaacestora as sugera sa cercetam in mod mai special, pe baza diferitelor categorii de izvoare,cum in perioada de dupa dezlantuirea agresivitatii Germania naziste, utecistii, ceilalti tincripatrioti romani au actionat in tara Si cum s-au solidarizat cu tineretul, cu popoarele din I a-rile cotropite de hitleristi si de fascistii italieni, contributia lor Ia intensificarea Ini5carii anti-fasciste, antiexpansioniste, contributia lor la Infringe= razboiului si la restabilirea path.

D. Smireea: Este natural ca la dezbatcri de acest fel dedicate unui eveniment care esteaniversat sa evidentiem marile realizari, liniile fundamentale pozitive ale activitatii, desigur,fara a simplifica realitatea, adesea mai complexa dccit rezultA din relatarile despre ea, sitocmai de accea totusi pentru a fi tabloul cit mai complet consider necesar sa reamintescnumai ca un moment dificil in activitatea organizatici tineretului cornunist 1-a reprezentat anul1936 cind In urma unei directive a Internationalei Comuniste a Tincretului dupa cum s-aaratat mai de mult in literatura noastra istorica s-a ajuns la dizolvarea U.T.C.-ului. Adaugca fiind semnificativa atitudinea sectici tineretului socialist din Arad care, la solicitareatinerilor comunisti de a se infiinM In acest oras o sectie de tineret a P. S.D., au acceptat propuncreaIn septembric accasta a luat fiinta, din conduce= ei Maud parte si comunisti.

C. Mocanu: Am scris, mai demult, In articole publicate In Tineretul Leninist" si in rcvistade istoric Studii" (in 1962); alti autori insa au ccrcetat mai complet aceasta problema siau adus interesante nuante de interpretare. Am enuntat Ursa, la sesiunea festiva,de la Moscova, din noiembric 1969, dedicata formarii Internationalei Comuniste a Tinerctului,ca In tarile In care existA o literatura specializata privind istoria organizatiilor de tineret nus-au explicat suficient de concret Imprejurarile, mai ales internationale, care au dus Ln anii1936-1939 la desfiintarea, in mai multe tari, a uniunii comuniste a tineretului. Este impor-tant de a fi notat ca in Romania in timpul acestei lacune militant! al partidului, ai organiza-tiei de tinerct pastrau idcia importantei deosebite a fiintarii organizatiei comuniste de tincret,Si cA la sfIrsitul anului 1939, din Insarcinarea partidului, un grup de militanti, In fruntecu tinarul revolutionar, de o particulara cutezanta 5i dirzenie militanta, Nicolae Ceausescu,atunci In virsta dc 21 de ani, a reconstituit Uniunea Tineretului Comunist.

Refacerea istorico-literara mai exacta a imprejurarilor in care s-a initiat i s-a rcalizatreconstituirea U.T.C.-ului, explicarea mai temeinica, mai cuprinzatoare a problemelor politico-ideologice organizatorice ale acelei etape, a activitatii imediate 5i de pespecth a a organi-zatiei au fost realizate, dupa cum ne amintim cu totii, la o valoroasa sesiune stiintifica spe-ciala, In urma cu aproximativ doi ani In octombrie 1979 , privind Contributia eseniLalaa tovardsului Nicolae Ceausescu la reorganizarea U.T.C., la unirea miscdrii lineretului in luplaImpotriva fascismului, la asigurarea unei dezvollari noi, socialiste a patrici, sesiune ale care!lucrari au fost tiparite ulterior intr-un volum la Editura politica.

I. Carlinii: In conditiilc In care agresivitatea statelor fasciste crestea, and pe scamspre razboi se puneau mereu noi trepte prin ocuparea Austrici si a Cehoslovaciei, tineretulrevolutionar, patriotic, Uniunca Tineretului Gomunist dupa refacerea ei, au raspuns cu devo-tament apelului Partidului Comunist de a apara cu arma In mina independcnta ai integri-tatea teritorialii a patrici. Intr-un document al P.C.R. se spunea in acele grave Imprejurari:Trupele de asalt ale lui Hitler au invadat Gehoslovacia si se gasesc la graniM tarii noastre.SA fie pregatit de lupta Intregul popor roman (...) pcntru apararea t Aril Impotriva cotro-pitorilor fascisti. Partidul Comunist Roman declara: comunistii vor lupta cu arma In minaIn primcle rinduri".

In adevar, clad guvernul roman a decretat mobilizarea partiala pentru a face fataunui atac din afara, ce devenea iminent, la unitati s-au prezentat de trci ori mai multi rezer-visti, In majoritate tineri. In acele zile Nicolae lorga nota: De ce au alergat Intr-un astfelde avint, si din ultima coliba, aceste clteva sute de mii de oameni? De ce dorinta lor ceamai calduroasa este sa dea picpt cu dusmanul care le-ar sM inainte? De ce la un popor asade pasnic furia accasta de care te cutremuri?

oi

oi

www.dacoromanica.ro

17 DEZBATER/ 549

Ai notri nu stnt chinuiti de patima ingenunchierii altora. Un puternic instinct de drep-tate ti stapineste. Teorii ca aceea a spatiului vitals, care dau dreptul oricui a face orice,judecInd dupA un interes pc care-1 poate inventd, nu se predau la Koala primarA obligatorie.Ambit le, glorie, nu sint in vechiul lor vocabular. Ramble atunci pAmintal, iubitul, sacrul lorpAmint, moia lor cu care li sc confundA sufletul fnsusi. In timp de pace iau parul pentrudinsul, In timp de rAzboi trag cu pusca pcntrir dInsul".

Ina Itul patriotism al comunistilor romani, al tinerilor utecisti s-a manifestat cu toatAmAretia sa, la putin timp, cu prilejul marii demonstratii antifasciste i antirAzboinice din ca-pitalA, de la 1 mai 1939, in pregAtirea cAreia incit sä fie o ripostA de mare ecou Impotrivafascismului, pentru pace i libertatea popoarelor, s-au afirmat neinfricatul luptAtor comunistNicolae Ceausescu si Mara revolutionarA comunistA Elena Petrescu.

Manifestindu-si patriotismul fierbinte, In primele rinduri ale amplelor manifestatii alemaselor largi, ale poporului Impotriva Dictatului fascist de la Viena din 30 august 1940 s-auaflat de asemenea multi tineri comunisti, afirmlnd in mod deschis, atitudinea, conceptiile lorpentru independentA i integritate teritoriall

M. Ionia: A dori sA relev faptul cA de-a lungul Intregii sale existente Partidul ComunistRoman, respectiv Uniunca Tineretului Comunist, au promovat cu toatA ardoarea ideea prie-teniei si frAtlei dintrc toti tinerii, indiferent de nationalitate. Tinerii comunisti au combiltutnecontenit propaganda cercurilor $ovine, invriljbirea nationala promovatA de clasele dominante,au militat pentru ca drepturile i libertatile democratice sA fie respectate deopotrivA pentrutoti cetAtenii romini sau maghiari, germani si de alte nationalitAti, pentru ea tineretul sAcontribuic cu toate fortele la lupta revolutionarA, la progresul patriei comune.

IncA In 1921, ziarul bucurotean de limbA maghiarA Bukarest Hirlap" scria cA popu-latia maghiarA trebuie sA se integreze pc toatc liniile In cadrul noului stat. Cu clt mai multevalori spirituale si morale va crea In noul cadru de stat, cu ant mai multA eficacitate va pu-tea reclarna drepturile i libertAtile cc i se cuvin".

In marile bAtAlii de clasA organizate i conduse de Partidul Comunist Roman In perioadainterbelica s-au afirmat multi oameni ai muncii din rindul nationalitAtilor conlocuitoare. CindPartidul Comunist actiona cu tot& puterea sa pentru realizarea frontului popular antifascist,Uniunea Tincretului Comunist a chemat tineretul din rtndul nationalitAtilor conlocuitoare sAlupte unit cu toti tinerii romani Impotriva fascismului de orice fel, pentru apArarea indepen-dentei $i integritatii teritoriale a României. lin rol important a jucat In aceastA luptAMADOSZ-ul i tincretul din sfera activitatii lui.

In acest scns, In octombrie 1937 a avut lac la Tirgu Mures o intilnire a reprezentan-tilor tineretului rnaghiar care s-a pronuntat pentru necesitatea istoricA a convietuirii liberefrAtesti cu poporul roman", pentru actiuni comune impotriva fascismului, apArarea suveranitAtiinationale si a integritatii teritoriale a lath. Cu acel prilej scriitorul Kacsó Sandor spunea:Noi maghiarii considerAm ca fiind definitivA apartenenta noastrA la statul roman, aici dorimsa nc dezvoltarn fiinta i cultura noastrA (...). Noi ne pronuntAm pentru convietuirea creatoaredintre maghiarimea transilvancanA i poporul roman".

Aceste idei au dus la cimentarea frAtiei dintre tinerii romani i cei ai nalionalitAtilorconlocuitoare, la strIngerea tuturor fortelor democratice, care vor milita In anii urmAtori pen-tru apArarea intereselor vitale ale poporului, impotriva Dictatului de la Viena, a terorii hor-thyste In teritoriul romancsc vremelnic ocupat de trupele lui Horthy, a dictaturii antonesciene,pentru inlAturarea dorninatiei hitleriste.

I. Soreseu: Inca de la intemeierca sa, Uniunca Tineretului Comunist s-a dovedit afi un ajutor de nAdejdc al Partidului Comunist Roman in activitatea desfasuratil pentru in-fluentarea masei dc ostasi, In spiritul ideilor democrate i socialiste, pentru antrenarea tinerilormilitari la actiuni de solidaritate cu masele muncitoare lrnpotriva exploattirii, pentru aparareaindependentei i integritAtii teritoriale a patriei. Tema aceasta a fost tratatA in mai multearticole, dar o sinteza, bogatA totodatA in fapte inedite si in interpretdri fundamentale noise aflA In lucrarea IntocmitA de generalul maior dr. Ilie Ceausescu, U.T.C. si tineretul dinarmatd. 2922 1944.

In aceastA activitate foarte complexA, U.T.C. a folosit forme de organizare i metodeadecvate conditiilor specifice din armatA. In unitAtile militare au fost create celule U.T.C.,iar pentru munca cu tineretul inainte de Incorporare au fost formate Cercuri revolutionare derecruti. Pentru educarea tineretului din armatA in spiritul ideilor revolutionare, U.T.C. a folo-sit ziare, manifeste, apcluri. Putem menjiona in acest scns: TinArul leninist", Cazarma",Soldatul revolutionar", TinArul luptAtor", sau brosuri care se adresau nemijlocit

Epislola soidatului", Ce trebuie sd ;tie fiecare solda1", altele,milita-

51Moe: www.dacoromanica.ro

550 DEZBATERI 18

In activitatea pentru atragerea militarilor la actiuni de solidarizare cu luptele revolu-tionare ale masclor muncitoare U.T.C. a folosit numeroase manifeste si apeluri. Intr-un ase-rnenea Apel cAtre recruti, din septembrie 1927, se atragea atentia: Ducindu-vi militari, voinu trebuic sà uitati nici un moment cá sIntcti fiii clasei muncitoare".

Activitatea intensh desfkuratA de Partidul Comunist Roman si de Uniunea TineretuluiComunist in armata a determinat solidarizarea unor militari cu muncitorii, in luptele revolu-tionare din anii 1929-1933, iar in perioada ce a urmat, cind a crescut pericolul fascismuluifiind amenintata independenta i integritatea teritorialA a tArii din partea Germaniei hitleriste

a Ungariei horthyste, tineretul din armatii, armata au fost alAturi de lupta antifascistil a in-tregului popor. Un exemplu edificator evocat deja aid de Iulian Cartina, II reprezintA anul1939 cind tineretul a rAspuns ordinelor de chemare la concentrArile cc s-au fAcut pentru apa-rarea frontierelor tarii impotriva expansiunii Germaniei hitleriste i Ungariei horthyste. Evi-dentlind participarea comunistilor si utecistilor la aceste mobilizari, un raport al Comitetuluiteritorial din Banat si Ardeal al P.C.R., din aprilie 1939, sublinia cil membrii de partid i deU.T.C. imediat i cu cea mai mare disciplina, au lndeplinit ordinul de mobilizare. Intro sol-dati s-a dus cu succes Hula partidului In ce priveste rezistenta pentru apArarea independenteiRomania".

In perioada anilor 1911-1914, a dictaturii militaro-fasciste si a razboiului hitlerist,sub indrumarea P.C.R., Uniunea Tinerctului Comunist a desfasurat o intensA activitate th ar-math, pentru atragerea ostasilor la lupta impotriva rAzbolului, la. miscarea de rezistentA anti-fascist& Un document al U.T.C. din acea perioadA evidentia faptul cli Numai atitudineahotarita de luptA a tinerilor soldati, contra cAlailor hitleristi a salva tineretul nostru de pcfront de la pieire".

Folosind o gamA larga de forme sl mijloacc, printre care i gazeta TInarul patriot",U.T.C. a participat la formarea unor grupuri patriotice In unitAtile militare, Ia procurarca dearmament si munitie pentru inarmarea grupurilor de partizani si a formatiunilor de luptapatriotice, la cresterea starii de spirt antifasciste in rindurile militarilor, ceca ce a contribuitca la 23 August 1944 intreaga armatA romana sá intoarca armele Impotriva Germaniei hitleriste.

N. Petreanu: In istoria organizatiei comuniste de tineret din tara noastra se relicfeazabiografia anilor de inceput a activitatii revolutionare a secretarului general al partidului nostru,tovarAsul Nicolae Ceausescu, care, intrInd din cea mai fragedA tinerete In rindurile miscirlimuncitoresti, s-a facut cunoscut prin activitatea sa neobosita, prin dirzcnie, abnegatiecuraj, in lupta impotriva nedreptatilor si a prigoanei regimului burghez.

1933 este anul intrarii in miscarea comunista, careia avea sA-i dedice, cu pasiune, devo-tament i energie clocotitoare intreaga sa viata, toate fortele i capacitatea de muncil. In acestan intrA in Uniunea Tineretului Comunist, devenind un actidst de bara al organizatiei dinBucuresti si, din acelasi an, este membru al Partidului Comunist Roman. In iunie, la conic-rinta luptatorilor antifascisti, ca reprenntant al tineretului democratic din capitall, este alesin Comitetul National Antifascist.

Pentru activitatea sa ravolutionara 5i antifascista a lost arestat l anchetat in dese rin-duri; organele de rcpresiune Ii caracterizau ca un membru activ 5i bun propagandist comu-nist i antifascist, cunoscut de mult timp, ea atare". In 1936, Tribunalul ComandamentuluiCorpului V Armata din Brasov I-a condamnat la 2 ani 5i 6 luni inchisoare; tinarul revolu-tionar intcmnitat la 18 ani va fi transferat intr-una din cele mai temute Inchisori, la Do ftana,unde a fost pus sub supraveghere speciala.

Lupta revolutionara, viata in colectivele din inchisoare 5i lagare a evoca tovarkulNicolae Ceausescu acei ani au constituit o Malta scoala de pregatire politica Ideologica,de educare i formare In spiritul eticii i echitAtii socialistc si comuniste. Activistii revolutio-nari, comunistii puneau mai presus de mice interesele maselor populare, lupta impotriva asu-pritorilor; ei renuntau la tot, impartind de multe ori intre ci ultima bucati de piine, dartinind sus steagul luptei revolutionare".

In decembrie 1938, la iesirea din Inchisoare, tovarkul Nicolae Ceausescu reinoada repedefirul activitAtii revolutionare, muncind In conducerea Comisiel Centrale de reorganizare aUniunii Tineretului Comunist. Ilustrativa pentru activitatea desfkurata in aceastil perioadaeste marea demonstratie muncitoreascA din Bucuresti de la 1 Mai 1939 care a pus tn eNi-dentA semnificatia pretuirii pe care partidul o acorda meriteloc personale, discernamIntuluiski partinic, dirzeniei 5i intransigentel revolutionare.

In timpul dictaturii militaro-fasciste pentru tovarasul Nicolae Ceausescu a inceput olung! perioada de detentie la Jilava, Caransebe5, In lagarul de la Tg. Jiu, unde a doveditaceeasi tarie tie caracter, aceeasi capacitate extraordinara de organizare i irnbarbatare a to-varkilor sal. Impreuna cu ceilalti militanti ai partidului, actioncazA pentru rasturnarea regi-

si

si

www.dacoromanica.ro

19 DEZBATERI 551

mului antonescian, pentru scoaterea Ora din rAzboiul hitlerist si alaturarea RomanieiNatiunilor Unite. In preajma evenimentelor de la 23 August 1944, prin grija partidului, apa:rasa lagarul de la Tg. Jiu; cant la scoala aspra a luptei revolutionare si-a pus In slujbarevolutiei intreaga sa experienta organizatorica, capacitatea de muna i competcnta politic&

Dup5 eliberarea tart, in calitate de secretar al Uniunii Tineretului Comunist desfAsoarto activitate neobosita pentru antrenarea larga a tinerei generatii la =rile bAttlii care au ja-lonat procesul revolutionar din Romania. Con ducind direct activitatea tinerctului comunist,organizindu-1 In conformitate cu principiile revolutionarc si patriotice care i-au calAuzit Intreagaconceptie i practica politica, tovartsul Nicolae Ceausescu a adus o contributie hotarltoarela angajarea tinerei generatii In fluxul marilor eforturi creatoarc ale poporului roman, desfA-surate sub conducerca partidului comunist.

Tineretea revolutionart a conducatorului partidului i statului nostru reprezintA un in-strument de mare forla educath a, insullind tinerei generatii, ficcarui om al muncii Ina lte sen-timente patriotice, profunda recunostintA i pretuire fatA de viata i activitatca sa eroicApusa in slujba intercselor tart, ale poporului muncitor.

E. Cristescu: Un aspect deosebit de important, cu majore semnificatii pentru activitateaorganitatid comuniste a tineretului in perioada dupa 23 August 1944 il constituie reorganizareaLniunii Tineretului Comunist In noile conditii, de legalitate. Reprezentlnd un proccs amplusi complex, descifrarea i evidentierea laturilor sale ne dau posibilitatea sA intelegem modalIn care U T.C. a reusit sd devinà in noua ctapt istoricA deschisfi de revolutia de eliberaresocialt i national& antifascist i antiimperialist5 o puternica organizatie revolutionara,catalizator al energiilor tinere. Pe fondul unci situatii politice complexe, In rindurile tincretuluiactionau organizatii ale principalelor partide politice. In cadrul miscarii de tineret U.T.C,a aNut rolul principal In organizarca i antrenarea tinerilor la Infaptuirea sarcinilor revolutieipopular-democratice, situindu-se, alaturi de celelalte forte revolutionare, In fruntea mariloradiuni pentru lndeplinirea obiectivelor pe care P.C.R. le punca in fata poporului.

Trecerea organizatici comuniste a tincretului la acthitatea legal5 sub indrumarea si con-ducerea PCR a solicitat o amplA i complexa myna politica si organizatorica, a insemnat birui-rea unor grentati pentru ca U.T.C. sa devina o puternica organizatie revolutionart. Este adevaratca munca avintata a utecistilor se desfAsura acum intr-un nou climat, din care disparusera teroa-rca reactiunii, ca si uncle suspiciuni incrente conditiilor de ilegalitate. Dar acest cadru nou nu aInlaturat imediat, In mod automat, toate greutAtile carora, in mod evident, tinerii comunisti tre-buiau sa lc fac5 fatt, fapt ce a determinat intensificarca activitáii politice, ideologice, organiza-torice. Chiar trecerea, sub raport strict organizatoric, cu tot ceca ce ea a implicat, la noile condi-0i, de legalitate, respectiv reorganizarea sau crearea de noi celule U.T.C. i, mergind mai departe,constituirea comitetclor la nivel regional, judetean etc., adaptarea la specificul nou al muncii,de lcgalitate au insemnat, din partea utecistilor, eforturi dintrc cele mai mari. Tinerii comu-nisti uteci5tii aveau ins5 constiinta dart a misiunii, a rolului lor, erau ctliti In focul atitorlupte revolutionare i erau fermi in hothirirca lor de a schimba din temelii Romania, pe careo vedeau ca o tart a progresului, a civilizatiei. i, dact mai adaugam la toate acesteacare tineau de specificul muncii U.T.C. conditiile generale ale t.trii imediat dupa 23 August1944, clnd sarcinile reclamate de intreguI proces revolutionar crau dintre cele mai complexe,vom avea tabloul a coca cc au insemnat primele momente ale activitAtii U.T.C. in legalitate.

I. Soreu: Trebuie rctinut faptul c5 incepind cu 23 August 1944, pe Intreaga durataa razboiului antihitlerist zed de mii de tineri s-au aflat In cadrul unitatilor militare. Numaiscolile militare aveau la inceputul insurectiei un efectiv de peste 11 000 de tineri devi, care,lmpreuna cu celelalte unitati militarc i formatiuni de lupt5 patriotice, au participat la rAzboiulantihitlerist, inscriind pagini de eroism legendar. Refcrindu-se la eroismul elevilor din scolilemilitare, ai 5colii de subofiteri Radna, care au facut parte din Detasamentul nubs in lupteleImpotriva trupclor horthyste in zilele de 13-17 septembrie 1944, Schiteia" din 28 septembrie1911 arAta; Este vrednic de subliniat In noianul recentelor fapte de arme ale bravei noastreostiri avintul i spiritul de sacrificiu al tinerelor noastre vlAstare devi ai scolilor de ofiteri

subofiteri".Mu i mii de tincri, In primul rind utecisti, au actionat in rindul formatiunilor de luptã

patriotice, au plecat voluntar In armata, luptind pint la victoria finala asupra fascismului. Indecembrie 1944 si ianuarie 1945 au plecat spre frontal antihitlerist clout maxi e5aloane devoluntari recrutati de partidul comunist, cu sprijinul U.T.C. Primul esalon a avut citeva sutede tineri, jar al doilea peste 1 000. In detasamentele de voluntari s-au inrolat tineri dinBucurcsti, Cluj, Craiova, Turnu Severin, Turda, Brasov, Medias si din alte colturi ale tarii.

coalitiei

C

II

www.dacoromanica.ro

552 DEZBATEIRI 20

Dupe o perioade scurte de instructie, pe care au fecut-o In Ungaria, la VerpeletEndrefalva, voluntarii au intrat In lupte In prima linie Incadrati In unitetile armatei romanece luptau pe frontul antihitlerist In Cehoslovacia. In lupta cu dusmanul, voluntarii au doveditIndrezneale i dirzenie, au dat nenumerate pilde de eroism, ca tinerul comunist sublocotenentConstantin Godeanu, soldatul utecist Constantin Ploschi In virste de 17 ani, soldatul IosifPetra si multi altii.

In acea perioade efervescente, tovaresul Nicolae Ceausescu adresindu-se tineretului, inarticolul Lupta tineretului In trecul i datoriile lui In viitor, aperut In Scinteia Tineretului"din 1 ianuarie 1945, sublinia: Astezi avem creat frontul unic al tineretului muncitorescacest fapt este chezesia mobilizArii Intregului tincret la lupte contra fascismului. (...) Primasarcine a tineretului este unirea Intregului tineret Intr-o large miscare pcntru merirea efor-tului de rezboi, pentru refacerea terii, pentru progres".

Lupta tinerctului pentru sprijinirca lozincii partidului comunist Totul pentru front,totul pentru victoriel" s-a manifestat pe cele mai diferite planuri: sprijinirea cforturilor pentrucresterea productiei, refacerea Intreprinderilor, a oraselor si satelor distruse de rezboi, trimi-terea de colete i scrisori ostasilor de pe front, ajutorarea betrinilor, veduvelor i orfanilor derezboi, participarea la infeptuirea pe eale revolutionare a reformei agrare asigurarea lu-crerii pamintului.

M. Ionia: Dupe victoria revolutlei de eliberare socialA i nationale, antifasciste siantiimperialiste din august 1944, unitatea i fretia tineretului roman cu tincrii apartinind

conlocuitoare a primit o noire dimensiune istorice. Pe terneiul orienterilorcare rezultau din politica Partidului Comunist Roman, guvernul democratic, popular, condusde eminentul om politic dr. Petru Groza, a adoptat statutul nationalitetilor, dezvoltind opolitica democratice, care se va afirma si mai mult In anii revolutiei i constructiei socialiste.Este meritul istoric al Partidului Comunist Roman de a fi fundamentat un program corespun-zetor de rezolvare a problemei nationale In Romania, program care asigure in mod real egali-tatea tuturor fiilor Orli, indiferent de nationalitate. Unitatea i fretia dintrc natiunea romanesi nationalitetile conlocuitoare, In care tineretului Ii revine un rol deoscbit, sc exprime cudeosebite vigoare In toate domeniile economice, social-politice, cultural-artistice

Uniunii Tincretului Comunist revenindu-i lnalta sarcini de a contribui la orientareaacestei realiteti a Romaniei socialiste.

I. Liman: In cunoasterea mai exacta a istorici Uniunii Tincretului Comunist, in stu-dierea mai adincite a activitetii ci, este necesare evidentierea contributiei organizatiilor salelocale. Citeva cuvinte voi spune cu privire la lupta pentru Infiiptuirea transformarilor demo-cratice, revolutionare ince din primele zile dupe 23 August In Banat. La scurte vreme dupe23 August 1944 organizatiile U.T.C. din aceaste parte a terii si-au sporit considerabil influentaIn rindurile tineretului muncitoresc-tarenesc, ale intelectualilor i celorlalte categorii sociale.Acest fenomen s-a intensificat mai ales In urma indicatillor tovarisului Nicolae Ceausescudate cu ocazia participerii sale la Conferinta regionale U.T.C. Banat din decembrie 1944.

Mobilizat de organizatiile U.T.C., tineretul a fost prezent allituri de ceilalti oamcni aimuncii la toate actiunile organizate de P.C.R. pentru cucerirea libertatilor democratice. Larnarile adunari popularc organizate la Timisoara, Arad, Lugoj, Resita, tinerii, Impreune cu ma-sele largi de oameni ai munch, au cerut cu hoterire guvern F.N.D. Inceputul anului 1945,hoteritor In lupta pentru instaurarea unui guvern democratic, se caracterizeaze printr-unproms puternic de radicalizare a maselor, printr-o intense activitate revolutionare, se afirmecu tot mai multe terie rolul clasei muncitoare, al partidului comunist. In ianuarie i februarie1945 luptele de clase au cunoscut o amploare sporite, au avut loc adunAri, mitinguri, demon-stratii cu o participare de mase. Luptele purtate de masele populare pentru o reale democra-tizare a t Aril, In care forta politice conducAtoare a fost partidul comunistilor si la care tine-retul mobilizat permanent de U.T.C. a participat din primele momente, atins telul prininstaurarea la 6 martie 1945 a guvernului revolutionar democrat prezidat de dr. Petru Groza.

M. Ruseneseu : Uniunea Tineretului Comunist, desi a activat destul de intens, de frumos,dupe cum s-a afirmat i In discutiilc care rn-au precedat, a fost Inse din nou desfiintate, i credce istoricii, mai tineri, care au scris despre accasta etape nu au explicat Indeajuns ces-a Intim-plat. Eu Imi aduc aminte ce demonstratii organiza, ce activiteti desfesura In acele vremuri.

S-a spus Inse de catre acei care au publicat articole ce, In principal, intentia a fost de ase forma o organizare clt mai cuprinzetoare, de mask progresiste acest sens miscArea s-a

numit a Tineretului Progresist), oricum l eu afirm cA U.T.C.-ul nu trebuia desflintat, el putea

nationalitatilor

si-a

(in

si

ri

ci

vietil si

siwww.dacoromanica.ro

21 DEZBATERI 553

sA ramina ca nucleu organizat al insasi acestei Miscari progresiste a tineretului. Nu dupa multtimp s-au luat insa de catre partid mAsuri de a se reconstitui Un asemenea nucleu muncitorescal misciirii general-progresiste a tineretului.

E. Crisleseu : Crearca Uniunii Tineretului Muncitoresc (In mantic 1947) constituie unmoment cu adinci semnificatii in dezvoltarea miscarii revolutionare a tineretului, deoarece arealizat unitatca politica si organizatorica a tineretului muncitoresc, creind premisele pentru(Andrea unei singure organizatii revolutionare a intregului tineret.

La 30 decembrie 1947 a avut loc abolirea monarhici si proclamarea Republicii PopulareRomane ; odatd cu proclamarea Republicii eveniment care a marcat o schimbarc calitativa incontinutul puterii In fata poporului, a tineretului s-a deschis in mod nemijlocit perioada cons-truirii unei orinduiri lipsite de exploatare, a orinduirit socialiste, In care masele muncitoaresa-si poata realiza pc deplin aspiraiiIc, sa devina stapine pe propriul destin.

Fdurirea partidului revolutionar unic al clasei muncitoarc, in februarie 1948, alegeriIe dinmagic 1948 pentru Marea A dunare Nationala, nationalizarea de la 11 iunie 1948, sint tot atitearnomente en deosebite consecinte, In care A fost implicatd efectiv miscarea de tineret. In aceaetapA o trasAturd caracteristica a fost consolidarea unitatii i realizarea de noi pasi pc drumul in-chegarii organizatiei unice. Pe aceastii linte, un moment important 1-a constituit holdrIrea Comi-tetelor Centrale ale Uniunii Tineretului Muncitoresc j Uniunii Tineretului Socialist In vedereadesAvirsirii unitatii deplire a tincretului muncitoresc, data publicitatti la 12 ianuarie 1918.

ezolutia sedintei plenare a C.C. al P.C.R. din 22-24 decembrie 1948 asupra activitAtiiparlidului in rindurile tineretidui a fAcut o necesara analizA asupra activitatii desfasurate deorganizatiile de tinerct In perioada de la Eliberare, subliniind realizArile dar si scaderile inregis-trate, venind cu solutii pentru viitoarea activitate. Plenara a stabilit Ca principala sarcina a par-tidului in coca ce priveste rniKarea tineretului era trecerea neintirziatA la unificarea organiza-tutor de tincret intr-o singura organizatie revolutionarA. Actiunea de unificare a organizatieide tineret s-a finalizat /a Congresul organizatiei revolutionare unice a tineretului muncitor, caresi a desfasurat luerarile in zilcle de 19 21 martie 1949 in sala Ateneului Roman. Congresul aconsfintit crearea organizatiei revolutionare unice de tineret din Romania, numita atunc iUrnunea Tinerctului Muncitor.

Crearea Uniunii Tineretului Muncitor a reprezentat un insemnat eveniment In istoriamiscarii de tineret, cu implicatii pozitive pentru activitatea tinerei generatii in anii constructieisocialisnmlui. La 4 august 1965 Plenara largita a. C.C. al U.T.C., exprimindu-si acordul deplincu prevederile noului Statut al P.C.R. referitoare la denumirea, rolul si sarcinile organizatieirevolutionare a tineretului. a hotarit schimbarea denumirii Uniunii Tineretului MuncitorIn Uniunea Tineretului Comunist, de altfel U.T.M.-ul dintre 1949 si 1965 fiind mereuconsiderat drept continua torul croicei Uniuni a Tineretului Comunist, care a activat Inainte de23 August 1914, i, un timp, i dupd acest eveniment de rascruce in istoria noastra.

C. Mocanu : Istoria Uniunii Tineretului Comunist in anii socialismului, istoria activitiltiitinerd generatii sau, alUel spus, a tinerelor general ii care se succed (deja succesiunea do generatiiIn epoca socialista, care se apropie de patru decenii, este o realitate i pentru Romania) cons-Mule o componentA a teoriei i metodologiei scrierii istoriei contemporane, a istoriei socialis-mului. Ne aflAm in fata unui cimp inca foarte um, neexperimentat al explicitarii istorice. Ar trebuio dezbatere specialA a acestci probleme pe care, desigur, nu o putem rezolva astazi dez-batere care insa sa fie ca un punct al dezbaterii despre istoria intregii realitdti actuate, in dina-mica ci istorica, in primul rind despre istoria partidului, ea rarnurd organicd a istoriei generale.Istoria tinerctului, lie si tratata succint, uneori scapa atentiei unor autori, cum mi-a scapat miein Cursul privind epoca socialismului. Toth% sint deja citeva articole i comunicari stiintificepc accastA tema.

Marian Stroia : In cadrul dezbaterii noastre de astazi as Nrea sd spun citeva cuvintedespre istoriografia miscarii revolutionare de tineret din tara noastra, sursd de prima mindin cunoasterea acestei laturi a vietii social-politice din Romania. 0 mai detaliata trecere InrevistA a acestei problematici am efectuat-o in nr. 8/1974 din ReNista de istoric" (p. 1239-1245)untie am supus analizei lucrarile aparute Inca Ia acea data. in Cele ce urineaza, voi Incerca asa-dar o reluare sintetica a clementelor fundamentale ale luerArilor mentionate atunci, adaugindciteva aprecieri asupra contributiilor apdrute intre timp, in ultimii 7 ani.

Menlionam mai intii luerarea cu caracter biografic Tinerefea revolufionard a tovarequluiNicolae Ceauqescu, claborata de dr. Olirnpiu Matichescu i apAruta In 1981 sub egida ziaruluiScinteia tineretului". Desi redusa ca intindere (numai 96 p.), volumul amintit se constituteintr-o densa i emotionanta reconstituire a activitatii tovardsului Nicolae Ceausescu, intre eau

,

www.dacoromanica.ro

554 DEZBATERI 22

1933-1945. Bazate pe o riguroasi si solidi documentdie, paginile cirtii prezinti, Intr-o retro-spedie cronologici inspirat compartimentati in capitole, cele mai importante momente dinactivitatea neobosita, eroici, a tovarisului Nicolae Ceausescu In anil grel ai ilegalititii P.C.R.,pentra conducerea luptei maselor largi populare Impotriva impilatorului reglin burghezo-mosie-rese, pentru risturnarea orinduirii capitaliste si victoria socialismului pe pAmIntul patriei noastre.Lucrarea este foarte utili pentru cunoa4era istoriei U.T.C. Intro anii mentiondi.

Seria luerArilor consacrate glorioasei istorii a U.T.C. a fost de facto deschisi In 1959 demonografia Contribufii la istoria organizaliei marxist-leniniste de tineret din Romania elaboratide un colectiv compus din Gr. Mot, V. $tefinescu si C. Mocanu si apiruti In Editura tincretului.Marcati evident de caredele inceputului de drum, de insuficientele documentArii existente laacea data, aceasti aparitie a avut Iasi merital de a pune in discutie criteriile de periodizare aleistoriei U.T.C., si de a ()led o bazi de plecare cercetArilor urmitoare.

1972, anul semicentenarului organizdiei, a reprezentat mamentul cind literatura despecialitate consacrati acestui subiect a Inregistrat un substantial salt, atit cantitativ, cit sivaloric. La loc de frunte trebuie si asezim aici sinteza File dirt istoria U.T.C. realizati de oechipi de specialisti (Fl. Dragne, C. Mocanu, C. Petculescu, Al. 5irperco, N. Tue), sub egidaInstitutului de studii istorice si social-politice si sub auspiciile Editurii politice. Lucrarea s-abucurat de o buni primire atit din partea publicului larg, cit si a specialistilor.

Cu o baza de investigatie mult lArgiti, utilizind si cele mai recente realizAri ale istorlo-grafiei de specialitate, caracterizati prin tinuti ideologici, File din istoria U.T. C.a constituit una din lucririle funclarnentale pentru studiul unui episod major al epocii contem-porane a Rominiei. AdAugArn ell in 1980 lucrarea in cauzi a cunoscut si o a doua editie, revi-zuti si completatii InregistrInd acurnulAri cantitative mai masive ln ceea ce priveste istoriaU.T.C. In anti socialismului. La colectivul de autori deja amintit, la editia II-a s-au adltugat,cu contribdii notabile Elena Cristescu, Fred Mahler si Gh. Sbirni.

Grupul de lucrAri editate In 1972 a mai cuprins volumele : Crearea Uniunit TineretuluiComunist de Constantin Petculescu, unul din pasiondii cercetatori ai acestei tome, 0 tribunade luptd. Presa tineretului recolutionar dirt Romania de Olimpiu Matichescu, culegerea de studiiTineretul comunist in actiune, *I Ma a fost iert de Gh. SbArni.

$iragul monografiilor consacrate istoriei organizatiel revolutionare a tineretului romans-a imbogatit in 1974 cu volumul U.T.C. 0 tineretul din armald 1922-1924 elaborat de coloneldr. Ilie Ceausescu d apArut sub auspiciile Editurii militare.

Pe baza uaei bogate documentiri, atlt edite, eit si a aim( material de arhivi inedit, lucrareaInfitiseazi intr-o forma sintetici, activitatca revolutionari a U.T.C. la rindurile militarilorIntr-o perioadi cuprinsi Intro martie 1922 si august 1944.

Putem aprecia, in concluzie ci istoriografia miscirii revolutionare de tineret din Oranoastri dispune, la ora actuali, de un serios tezaur documentar, dar ci In continuare rimindeschise serioase perspective de Imbogitire a potentialului existent.

Meationim totodati ci o prdioasi caliuzi ideologic& si orientare politici o constitutela aced domeniu aprecierile si forrnulArile cuprinse In cuvintArile secretarului general al P.C.R.ln diverse manifestAri sau adiuni cu caracter aniversar, atunci clad acestea au vizat aspectedin lupta si efortul eroic al tinerei generdii din Rominia, pentru progres social si libertAtidemocratice, pentru fAurirea noli orInduirl comuniste pe pimintul patriel.

Gh. Shirai : As vrea si Infalisez aici, la aceasti interesanti, utili, dezbatere, cli odaticu trecerea la socialism, cind au Inceput si se produci transformAri structurale In economic,In vida social-politica si culturali a societAtii, tineretul, organizdia sa revolutionari s-au anga-jat intr-o mund avintati pentru infiptuirea miretelor obiective ale planurilor cincinale, s-aInregimentat (folosesc un termen des intilnit in documentele de partid si ale U.T.C.-ului dinperioada interbelicA) In marele front al industrializArii si transformArii socialiste a agriculturii,In eforturile pentru realizarea, In orientare noul, a invitimintului, stiintel, artei d culturii.

0 retrospectivi a acestor tret decenii si jumitate permite nelndoielnic concluzia catineretul Rominiei, tinerii muncitori, tArani, elevi, studenti, intelectuali au stiut sit se do-vedeasci demni de traditiile inaintasilor. Ma cum sublinia tovarisul Nicolae Ceausescu, Intot ce s-a infiptuit In acestl ani slat Incorporate si energia, priceperea si hArnicia tineril ge-nerdii, care Impreuni cu Intregul popor n-a precupetit si nu precupeteste nimic pentru tradu-coma in viati a mAretului program elaborat de Partidul Comunist Romin".

Rolul activ pe care-1 Indeplineste tlnAra generatie In dezvoltarea Rominiel socialiste alost favorizat de ansamblul preocuparilor sociale ce au avut loc Indeosebi In perioada de dap&Congresul al IX-lea al partidului, din 1965. Perfedionarea continua a sistemului relatiilor so-cialiste, procesul de adincire a democratlei socialiste, eforturile de a aseza pe baze stlintificeconducerea societatii an lArgit cadrul de participare con§tientA a maselor la viata social-politicawww.dacoromanica.ro

23 DEZBATERI 555

a tarii, sporind in acelasi timp, rolul o functiile organizatiilor de masa si obstesti. Intre care ocele ale organizatiilor de tinerct.

Anii care au trecut de la adoptarea Programului, la Congresul al XI-lea, din 1974, auconstituit pentru tineretul României socialistc, pentru organizatia sa revolutionara anii uneicomplexe si profunde experiente politice, organizatorice g educative. Exista In momentul defatft tin cadru organizatoric statutar In care exercitiul responsabilitatii civice i sociale a tinerilorrealizat sub permanenta conducere i lndrumare a partidului, a secretarului sau general,tovarasul Nicolae Ceausescu, reuseste sá contureze pregnant un profit etic superior care, incor-porind organic datele esentiale ale virstei tinere, le consacra la puterea pasiunii i abnegatieirevolutionare.

I. Balorfidean : In legatura cu interesantele sugestii Insa doar schitate privind ne-cesitatea i feint de a scrie istoria tineretului in anii socialismului, cu ideile despre contributia, Ingeneral, a tineretului In anii socialismului, as vrea sa spun citeva lucruri despre contributiaU.T.C.-ului, a studentilor romani, cu exemplificari pe plan international.

Mai intii sa amintesc cd de la crearea organizatiei unicc revolutionare de tineret, Inmantic 1949, si pina in primavara anului 1957, tntreaga activitate In rindul studentilor a fostdesfasurata de organizatia unia prin sectia de studenti. In primavara anului 1957, la Conferintape tará a studentilor, s-au pus bazele Uniunii Asociatiilor Studentesti din Romania, avind casarcina coordonarea activitatllor profesionale si de cercetare stiintifica, cultural-artistice,sportive, turistice i sociale ; in acest fel, In rindurile studentilor In perioada urrnatoare au acti-vat douil organizatii : U.T.M. si U.A.S.R., ceea cc a dus la unele paralelisme. In luna aprilie1968 s a organizat o Consfatuire pe tart a tineretului care a hotarit crearea unei organizatii unicea studentilor. La Conferinta a VII-a a U.A.S.R., din 1969, s-au pus bazele organizatlei unicerevolutionary a studentilor, ca parte integratil a Uniunii Tineretului Comunist i ca organiza-tie specifica a ei. Din anul 1973, de la Conferinta a IX-a, organizatia schimbat denumireaIn Uniunea Asociatlilor Studentilor Comunisti din Romania.

Dupa cum am spus, mentionez numai In doua-trei frazc ca de la crearea sa i pita Inprezent, U.A.S.C.R. a desfasurat o sustinutil activitate pe plan international, avind relatii decolaborarc cu peste 200 de organizatii nationale, regionale i internationale studentesti, de dife-rite orientari politice i religioase, concretizate prin schimburi de delegatii, participari la con-grese i conferinte, organizarea de seminarii bi- sau multilaterale. Urmarind dinamica rela-tiilor stabilitc de U.A.S.C.R. cu organizatii studentesti nationale, regionale si internationale,politice sau specializate, sint suficiente citeva repere : In 1963-63, In 1965-80, In 1973-120,iar in 1980-204. Intreaga sa activitate internationala s-a desfasurat pe baza principillor poli-ticii externe ale partidului i statului nostru. La baza relat.iilor sale externe au stat urmatoareleprincipii : deplina egalitate tn drepturi, respectarea dreptului fiecarei organizatii de a-si stabilide sine statator platforma, orientarea i metodele de actiune, promovarea dialogului, acordindprioritate, in orice lmprejurare, activitatilor care contribuie la unitate.

M. : In tara noastra, In care s-a creat o literatura relativ bogata despre istoriatincretului, despre istoria Uniunii Tineretului Comunist, literatura in care se Intruchipeazaconceptia partidului nostru potrivit careia istoria este un tezaur de invataminte, un importantmijloc de educare patriotica, revolutionara, comunista a tineretului, a Intregului popor, se dao atentie corespunzatoare istoriei U.T.C.-ului In ansarnblul activitatii de propaganda, In publi-eistica, In InvatamInt.

Cabinetul pentru activitatea ideologica i politico-educativa al Comitetului MunicipalBucuresti al P.C.R. acorda o deosebita importanta studierii si Intelegerii istoriei patriei si aPartidului Comunist Roman i, In acest cadru, momentelor mai irnportante din istoria organi-zatiei revolutionare a tineretului. Temele istoriei Uniunii Tincretului Comunist Ii gasesc re-flectarea si In tematica Invatamintului politico ideologic de partid, i, In acest cadru, mai cuseama la studiul politico ideologic al tineretutui. De asemenea, la Universitatea politica si deconducere, unde studiaza un mare nurndr de tineri, In dezbateri se acorda o importanta deosebi-ta cunoasterii momentelor din istoria U.T.C.

Relevilm di In numeroase unitati industrialc, social-culturale functioneaza de mai multiani cercurt de cercetare o studicre a istoriei Uniunii Tineretului Comunist, extinse In acest ananiversar. Prin catedra de istorie a Cabinetului, noi asiguram lectorii care Indruma aceste acti-uni. In acest sons, as mai sublinia amplele actiuni politico-educative care se organizeaza In intre-prinderi I institutli, In coll l facultati, pentru cunoasterea istoriei organizatiei revolutionarea tincretului.

0 seaml de interventii la discutle au fost facute cu privire la probleme ale teoriei i prac-ticii activitatii U.T.C., la rolul actual al U.T.C.-ului In activitatea educativii, morald, de formare a

si-a

Ionied

www.dacoromanica.ro

556 DEZBATERI 24

omului nou, la participarea tineretului In productia materiala, din industric si de la sate, la con-tributia actuala a U.T.C. din Romania pe plan international, In lupta pentru pace. Potrivitprofilului Revistei de istoric" am publicat numai interventiile care s-au aflat mai direct Insfera lui. In cele ce urmeaza publicam interventia, prin care s-a Incheiat dezbaterea, facutade Veronica Cornea, director al Scorn Centrale de pregatire a cadrelor a U.T.C. din cadrul Aca-demici Stefan Gheorghiu".

V. Cornea : Caracterizat prin dinamism i receptivitate la nou, vital interesat de progre-sul Orli, tineretul s-a manifestat ea un factor activ, ca o componenta importanta a fortelor so-ciale care s-au angajat, sub conducerea partidului, in transformarea revolutionara a societatiiromanesti. Partidul nostru de la inceputurile activitatii sale a vazut In UnAra generatie, In or-ganizatia sa un valoros potential revolutionar, i-a acordat incredere i grija pentru formarearevolutionara In spiritul traditiilor de lupta ale poporului, ale clasei muncitoare.

Tineretul este viitorul unui popor, spre el Ii Indreapta privirea i speranta toti oameniide stiinta i politici. Cu energia i entuziasmul sau, tineretul este o forta creatoare care, pusa inserviciul stiintei i progresului, poate da un ajutor pretios pentru dezvoltarea economica, so-dala, politica si stiintifica a unui popor", afirma tovarasul Nicolae Ceausescu in cunoscutularticol din Scinteia", apitrut In 1944 la putin timp dupa actul istoric de la 23 August.

Continuind i dezvoltind traditiile bogate de lupttl sub conducerea partidului, Marageneratie a Orli a inteles marile comandamente ale epocii. Astfel, la chemarea partidului, carea pus In fata poporului obiective de importanta majora : eliberarea teritoriului Orli si partici-parea cu intregul potential economic si uman la razboiul antihitlerist, Infilptuirea reformei agra-re, defascizarea i democratizarea vietii publice, redobindirea i consolidarea independenteinationale, reconstructia si dezvoltarea t Aril, thara generatie a raspuns cu entuziasm.

Uniunea Tineretului Comunist, care, indata dupa 23 August, s-a reorganizat adaptin-du-se noilor conditii, de activitate legala, s-a preocupat de antrenarea tineretului la Indeplinireasarcinilor de maxima importanta ale prefacerilor social-politice, tot mai profunde, care Incepeausi se desfasurau In viata Srii. Odatii cu lupta de realizare a Frontului unic al tineretului s-adesfasurat o puternica activitate pentru obtinerea unor revendicari economice, pentru asigu-rarea conditiilor necesare cresterii productici. Un loc deosebit In activitatea tineretului 1-a ocu-pat Inrolarea a mu i mii de tineri muncitori, tarani, elevi, studenti, pe frontul reconstructiei,organizindu-se numeroase brigazi i echipe.

Trecerca la constructia socialismului a deschis mari perspective de actiune 5i de afirmarea tineretului. Industrializarea socialista a presupus un mare efort de constructie, precum i ointensa activitate de pregatire a cadrelor necesare unei industrii moderne. Sute de mii de tineris-au incadrat In unitatile economice participind alaturi de ceilalti oameni ai muncii la realizareasarcinilor de plan, la depasirea acestora In cadrul marii intreceri socialiste.

Increderea nestramutata a partidului in forta i devotamentul tinerei generatii, In en-tuziasmul i daruirea fata de cauza socialismului i comunismului este exprimata cu claritate deponderea tot mai Insemnata pe care o are tineretul In cadrul personalului muncitor. Astfel,In prezent, In industria tarii peste 4000 din totalul oamenilor muncii 11 constituie tinerii, Inunele ramuri, tvai cu seama in ramurile de virf ale economiei nationale, ajungind pinA la 80 00.In agriculturd un numar important de tineri (peste 360 000) actioneazA prin forme si metodespecifice pentru aplicarea vastului program elaborat de partid In directia InfAptuirii unei pro-funde revolutii care va asigura dezvoltarea fArA precedent a satului romAnesc, adincirea omoge-nizarii sociale prin diminuarea contradictiilor de baza dintre sat si oras, dintre munca in in-dustrie i munca In agricultura, asigurarea unei noi calitati a vietii in asezarile rurale.

Tineretul muncitoresc, care reprezinta peste 50 00 din totalul utecistilor,continuind valoroasele traditii de unitate cu celelalte categorii de tineri tarani, intelectuali,tineretul studios , actioneaza pe baza Programului unitar privind educarea comunista, re-volutionara a tinerei generatil si a Programului privind participarea tinerei generatii la reali-zarea obiectivelor de dezvoltare economico-sociald a tarii, de cercetare stiintificii, de dezvoltaretehnologica si de introducere a progresului tehnic.

Profund angajatil In opera de transformare revolutionara a societatii, tinara generatieduce mai departe flacara vie a muncii patriotice participind cu abnegatie la =rile edificii alesocialismului. Din indicatia secretarului general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu,Uniunea Tineretului Comunist a reluat traditia organizarii unor marl santicre nationale ale ti-neretului. Numai in perioada 1976-1980 pe santierele tineretului au lucrat peste 1,8 milioanetineri. Experienta dobindita In organizarea santierelor nationale a fost extinsa prin organizareaa numeroase santiere judetene si locale, a unor tabere de munca patriotica.

Uniunea Tineretului Comunist s-a preocupat si face eforturi tot mai marl pentru antre-narea masei mari de tineri la introducerea progresului stiintific i tehnic, la creatia stiintifica

tehnica avind In vedere calitatile specifice, receptivitatea fata de nou, gradul mai Inalt dewww.dacoromanica.ro

25 DEZBATERI 557

instruirc. Noua calitate in toate domeniile vietii economice sociale si politice este legata si Inmare masura conditionattl de calitatea munch tineretului, de responsabilitatea si pasiunea inmunca a acestuia. Iattl de ce partidul nostru, pe baza unei conceptii revolutionare, originale,apreciaza ca tineretul reprezintil o puternica forta sociala, ca tinara generatie este viitorulinsui al natiunii noastre socialiste".

In interventia mea am urmarit sa tratez succint o seama de caracteristici ale partici-parii tinerei generatii la progresul istoric, la construirea socialismului, prin principalele contri-butii In productia materialii. Desigur, activitatea Uniunii Tineretului Comunist, in epoca noas-tra socialista, in etapa in care ne aflarn, este mult mai mare, ea se afla de fapt In toate corn-partimentele vietii economice, social-politice, stiintifice, In aceste clteva minute pe care le-amfolosit la inchiderea foarte interesantei, reusitei dezbateri, c suficient sa amintesc,sa relev prestigiul de care se bucura organizatia noastra de tineret pe plan internatio-nal, aportul ei In solutionarea marilor probleme ale contemporaneitiltii, fapt pentru care, Incontextul aprecierilor de care se bucura politica Romaniei. a partidului nostru comunist, UniuneaTineretului Comunist are un rol asa de lnsemnat in ansamblul actiunilor care deja au ineeputIn legatura cu pregatirea Anului International al Tineretului.

Pentru toate acestea, dupa cum rezultä si din dezbaterea de fata, avem siguranta ca is-toria, cu atita experienta si traditic, a U.T.C.-ului, si activitatea lui actuala, sub conducercaIncercata a partidului, formeaza temeiuri puternice pentru realizarea istoriei viitorului ei, pentruinfaptuirea, mai departe, a sarcinilor care-i revin in opera de construire a socialismului si comu-nismului In Romania.

www.dacoromanica.ro

CRONICA VIETH STIINTIFICE

SESIUNEA STIINTIFICA OR GANIZATA DE ACADEMIASTEFAN GHEORGHIU", C.C. AL U.T.C. I COALA CENTRALA.

DE PREGATIRE A CADRELOR UNIUNII TINERETULUICOMUNIST CU PRILEJUL CELEI DE A 60-a ANIVERSARI

A UNIITNII TINERETULUI COMUNIST

Sub tcma Romantism revolujionar si angajare in activitalea U.T.C., Academia StefanGhcorghiu", Comitctul Central al Uniunii Tincretului Comunist, Scoala centrala dc pregatirea cadrelor Uniunii Tincretului Comunist au organizat, in zilele dc 11-12 mantic 1982, laAcademia Stefan Gheorghiu", o sesiune de referate si comunicari tiinifice, dedicata celci de-a60-a aniversari a Uniunii Tineretului Comunist.

Lucrarile sesiunii s-au desfasurat in doua scdinte plenare si In sase sectiuni.Asumindu-si In cimpul atentiei sale domeniile principale ale activitatii organizatici comu-

niste de tineret, sesiunea a cuprins atit In prima sedinta plenara, cit si in prima sectiunemomentele mai de seama ale istoriei Uniunii Tineretului Comunist.

Dupii cuvintul de deschidere rostit de tovara5a Ioana Lungean, secretar al ComitetuluiCentral al Uniunii Tineretului Comunist, in sedinta plenará seria comunictrilor a inceput prinexpunerea Faurirea Uniunii Tineretului Comunist, sustinuta de Constantin Mocanu, conferen-tiar la Academia Stefan Gheorghiu". In comunicare s-a argumentat ca tocmai prilejul anis er-sativ, festiv, presupune ca, odata cu refacerea (istorico-literara) a evenimentului, i cu re-popularizarea trasaturilor si semnificatiilor cunoscute, sa se punt( si contribulii noi, fie si numaisub forma de ipoteza teoretico-metodologica. In aceasta optica, au fost examinate antecedentelegenerale ale miscarii revolutionare moderne, muncitoresti de tineret, pentru Ca, potrivit dealt-minteri adevarului istoric, Minima Uniunii Tineretului Comunist sa apart ca rezumind In eatraditia cit mai Indelungata (desigur definita In sensul ei propriu, si nu extins dincolo de reali-tatea ei), de asemenea, incluzind In ea seva Intregului trecut pozitiv. Ideia este inspirata decuvintarea despre faurirea Partidului Comunist Roman rostita de tovarasul Nicolae Ceausescuanul trecut cu prilejul aniversarii partidului. In comunicare s-au Infatisat mal departe, caracte-risticile infiintarii Uniunii Tinenetului Comunist i importanta, semnificatia ei. Dr. ConstantinPetculescu, cercetator stiintific la Institutul de studii istorice i social-politice de pe linga C.C.al P.C.R., a relevat Contribufia hotariloare a tovarasului Nicolae Ceausescu la dezvollarea miscartirevolufionare de tineret dirt Romania, secretarul general al partidului nostru comunist, prcsedin-tele republicii, din fragedt tinerete intrind In aspra lupta de clast, revolutionara, democratict.Au fost evocate faptele din tineretea revolutionara a tovarasului Nicolae Ceausescu, exprimlndafirmarea sa politica eminenta, forrnarea trasaturilor remarcabile care stilt dczvoltate astaziIn personalitatea sa de exceptie In istoria contemporant a Romaniei si pc plan international.Prof. univ. dr. Gheorghe I. Ionitt, de la Universitatea din Bucuresti, a prezentat Contribufiiale U.T.C. la angajarca studenlimii in spiritul Inaltelor tradifii patriotice si revolufionare, Inlupla democratica, antifascista, pentru progres social, a poporului roman. Ideia principalii a fostca studentimea, prin ceea ce a avut ea mai bun, revolutionar si democratic, a participat meritorinla marile evenimente, la miscarea sociala progresista a poporului roman, la nelmpacata ripostäantifascista. Studentii membri ai Partidului Comunist, ai Uniunii Tineretului Comunist dupetcum rezulta din datele perioadei 1922-1944 au intruchipat In mod lnalt abnegatia Si spiri-tul de jertfa pentru cauza luptei lor politice, a poporului roman. Eroismul tineretului In rdzboiutantihitlerist a constituit subiectul comunicarii elaborate de capitan Mihail Ionescu, cercetatorstiintific principal la Centrul de studii si cercetari de istorie si teorie militant. Nu numai prinnumar, ci, totodata, prin particularitatile de virsta, tinerctul s-a eVidentiat prin daruirea nepre-cupctitil pentru interesele fundamentale ale patrici care trebuiau aparate i reafirmate In Inclo-tarile dune de pe frontul antihitlerist.

REVISTA DE ISTOR1E", Torn 35, nr. 4, p. 558-563, 1982www.dacoromanica.ro

2 ORONICA Virrrr. $TIIN'j'JRICE 559

Ocupindu-se de Conducerea de calre parlid a Uniunii Tinerctului Comunist, Bratu Pi Urn,prorector al Academiei Stefan Gheorghiu" si dr. Mihai Chiorean, profesor la Academia StefanGheorghlu", au fdeut insemnate definiri privind feint cum a fost realizatd conducerea de cdtrepartid in tnsAl etapa fauririi Uniunii Tineretului Comunist, apoi In etapele care au urmat. Prinurmare s-a subliniat in expunere conducerea de care partid a U.T.C.-ului reprezintä omare realizare si o rezultantd a unui proces istoric de gindire actiune, in timpul luptel pentrulichidarea asupririi sociale $i nationale, rezultantd care s-a Intarit I afirmat mai puternic Inmarea epopee a constructiei soeialiste.

1n continuare, au lost sustimite mai multe comunicdri elaborate de profesori, cercetAtoristiintifici, studenti, activisti ai U.T.C., consacrate unor interesante terne prh ind activitatea ac-tuald a organizatiei In plan economic sau cultural, industrial sau agricol, al propagandei sauInvatarnIntului. Comunicdri referitoare mai direct la istoria Uniunii Tineretului Comunist, lafdurirea ei ea organizatie politicd, au fost prezentate si in sectiunea, dealtminteri ea Insdsi deprofil istoric, Tradifii glorioase de lupta i muncd ale U.T.C.

Luerdrile sectiunii, care s-au desfilsurat in clecursul a doud zile, au inceput prin comunica-rea Din miscarea revolulionar-democratica a tinerei generalli din Romania in epoca modernd,expusfi de dr. Stelian Popescu, lector unh ersitar la Academia Stefan Ghcorghiu". Epoca mo-dernd, demonstreazd autorul, a favorizat o angajarc ampld, specified, a tinerei generatii, autoaresi coautoare a marilor evenimente ale epocii ; prezentindu-se aspecte mai semnificative ale con-tributiei tincretului la formarea Romanici moderne, In comunicare s-au fdeut aprecieri mai con-crete prh ind asemenea momente, de mare InsemnAtate istoricd, nationald : 1848, 1859, 1877 si1918. N asile Pdsdild, asistent universitar la Academia Stefan Gheorghiu", a intreprins Con-siderajii fneeputurilor miscdrii socialiste a tineretului din Romania, Inca tocrnai reliefareamomentelor mai de seamd, si a etapelor, care au urrnat de la sfirsitul seeolului trecut i pia In1918, a sustinut, stiintific, interpretarea potrh it cdreia formarea Uniunii Tincretului Comunisteste, csentialmente, o expresie a progresualitatii istorice necesare, interne. Dupd aceste cloudcomuniedri, au fost abordate importante teme referitoare la perioadele de dupd infiintareaU.T.C.-ului, si anume Liipta revolulionara a utccistilor prahoveni in perioada grea a anilor1940-1944, de Carmen loan, eleva la Liceul I.L. Caragiale" din Ploiesti, Tineretul praho-Dean activii in anii grei ai ilegalitiijii, in lupta pentru eliberarea najionald qi socialda patriel, de Georgeta Diculescu, elevd la Liceul C. Dabrogeanu-Gherea" din Ploiesti, si CameliaCurtu, cicã la Liccul Industrial nr. 4 din acceasi localitate ; Rolul hotaritor al tovardsuluiA'icolac Ceausescu in hipla Partidului Comunist Roman si a Uniunii Tineretului Cornunist,impotriva pericolului fascist, pentru apararea independenfei si suveranitalii nalionale a patriei, dedr. Olimpin Matichescu, cercetAtor stiintific la Institutul de studii istorice i social-politice de pcling C.C. al P.C.R. ; Tineretul in [runic cu utecistii participant activ la lupta organizatd

condusa de Parlidul Comunist Roman pentru transformari democratice (23 august 1944 6martie 1945), de Elena Cristescu, cercetfitor stiintific la Institutul de studii istorice si social-politice de pe lingiI C.C. al P.C.R. ; Crcarea si activitatea Uniunii Asociajillor Studenfcsti dinRomania, de Ion BAlgradean, asistent universitar la Unh ersitatea din Bucuresti ; Pagini dinlupta tinerctului bucurcslean impotriva fascismului, nalionalismului si ferorii in perioada interbelica,de prof. Constantin Sorescu, directorul Casei de culturd a tineretului Modern Club" din Bucu-resti ; Pagini din istoria studenfimii democrate in perioada interbelicd, de dr. Ioan Scurtu, con-ferentiar la Unhersitatea din Bucuresti ; Activitatea Uninnii Tineretului Comunist In armattiin perioada 1922-1944, de Mihai Retegan, cercetStor stiintific la Centrul de studii si cercetaride istorie i teorie militard ; Contribujia esenfiala a tovarasului Nicolae Ceausescu la reorganizareaUniunii Tineretului Comunist, de dr. Florea Dragne, cercetStor stiintific la Institutul de studiiistorice i social-politice de pe lingo. C.C. al P.C.R. ; Tradifii ale prcgatirii militare a tineretuluidirt fara noastrd la sfirsitul secolului al XI X-lea si inceputul sccolului al X X-lea, de It. major

iorel Ciobanu, cursant la cursul de 3 luni U.T.C., sef de sector Ia. Comitetul judetean Teleor-man al U.T.C. ; Momente din lupta revolulionar-democraticd a tinerelor militante (1922 1944),de dr. Elisabeta IoniS, cercetAtor stiintific la Muzeul de istoric a Partidului Comunist, a mis-aril revolutionare si democratice din Rominia ; Activitalea studenfimii romane in perioada 23august 1944 1957, de Doina Smircea asistent universitar la Universitatea din Bucuresti ; Acti-vilatea Uniunii Tineretului Comunist in armatd fn anii revolufiei si construclici socialiste, de StefanPaslaru, cercetStor stiintific la Centrul de studii $i cercetari de istorie si teorie militard ; Activi-idea desfasurata de U.T.C. la sate fn vederea transformdrii socialiste a agriculfurii, de prof.Matea Lind si prof. Ioan Horga, cursanti la Scoala centrald de pregAtire a cadrelor U.T.C. ; 35de ani de la infiinf area centrale U.T. C., de prof. loan Todea, doctorand la Academia StefanGheorghiu".

6 c. 2122

$i

:

prezenfd

asupra

N

5eolhi

www.dacoromanica.ro

560 ORONZCA VIETME $TEINTIRCE1 3

Celelalte sectiuni au fost urmAtoarele : Responsabilitate $1 angajare In realizarea sarcini-lor economice actuate; Tineretul studios participant activ la transformarea revolutionard a?cola; Valori $i forme ale formárii $i dezvoltdrii constiinjei socialiste a tineretului; Timp liberculturd, sport, turism; Activitatea organizatoricd qi problcmele vietii de organizalie.

DupA epuizarea luerArilor pe sectiuni, sesiunea s-a reintrunit in plen, unde au mai fostprezentate trei comunicari pe teme ale activitAtii actuate. Cuvintul de inchidere a fost rostitde Viorica Cornea, director al Scolii centrale de pregAtire a cadrelor U.T.G.

C. Mocanu

SESIUNEA STIINTIFICA A FACULTATII DE ISTORIE-FILOZOFIEUNIVERSIT BUCURESTI I INSTITUTULUI DE ISTORIE

N. IORGA" CONSACRATA IMPLINIBII A 75 DE ANI DE LAASCOALA DIN 1907 I A 20 DE ANI DE LA INCHEIEREA

COOPERATIVIZ ARII AGRICULTURII

In zitia de 16 martic a.c. la Facultatea de istoric-filozofic a UniversitAtii Bucuresti s-audesfAsurat lucrArile unei sesiuni de comunicAri stiintifice, prilejuitA de implinirea a 75 de anide la marea ridicare tadineascA din primavara anului 1907 si a douA decenii de la incheiereacu succes a cooperativizbrii agriculturii romanesti.

ComunicArile, avind ca autori cadre didactice universitare, cercetAtori tiintifici, studentlau evidentiat momente de seamA din trecutul de viatA i luptii al tArAnimii din patria noastrA,punInd, in chip firesc, un deosebit accent pe relevarca semnificatiei istorice a momentelor ani-versate.

Sesiunea a fost deschisA de prof. univ. dr. Stefan Stefdliescu, decanul FacultAtii de isto-rie-filozofie, director al lnstitutului de istorie N. lorga", care In cuvintul sAu a subliniat caracte-rul de eveniment social cu totul particular al marii rAscoale de acum trei sferturi de veae, rolultärAnimii ca principalA forth' a progresului social si de apArAtoare a gliei strAmosesti In evulmediu, conchizind apoi asupra faptului cA momentul 1907 constituic un capitol tulbuditor Inpatrimoniul marilor traditii revolutionare ale poporului nostril.

In continuare asistenta a urmArit cu deosebit interes comunicarea dr. Florin Constantiniude la Institutul de istoric N. Iorga" consacratA Rolului lordnimii In lupta de apdrare a romdni-lor in evul mediu. Intr-o manierá foartc succintA autorul a evocat ponderea i pozitia taranimilin structurile militare ale societatii feudale romilnesti. Ea a constituit componenta fundamentalAa sistemului de aparare al tbrilor romAne lmpotriva agresiunilor externe si a asigurat prin luptasa conservarea existentei statelor feudale romAnesti, angajate In conflicte asimetrice (gravadisproportie de forte) cu marile puteri vecine, In primul rind cu Imperiul Otoman. Participareamasivá si decisivA a tarAnimii la rezistenta WA de invadatori i-a Impiedecat pe acestia din unnAsd valorifice politic superioritatea lor milliard si a asigurat succesul strategiei romAnesti de des-curajare a adversarului din eforturile sale de a lichida structurile politice autohtone.

Problema Rdscoalelor larangli-componenta specified a istoriei moderne a Romdniel a lostprezentata de dr. Damian IIurczeanu, cercetAtor stiintific princl2a1 la Institutul de istorieN.Iorga".

DupA ce a evidentiat conexiunea strinsA a rilscoalelor tArAnesti din epoca modernA (18881907) cu manic ridicAri antifeudale ale aceleiasi clase sociale, vorbitorul a accentuat asupra rolu-lui taranimii de fortA propulsivA a dezvoltArii istorice.

In mAsura In care se Inscriu in logica procesualitAtii istorice a subliniat D. HurezeanurAscoalele au constituit totodata, prin desfAsurare, forte angajate l urmAri, un element specifical istoriei moderne romAnesti.

Conf. univ. dr. Ion Gheorghiu a tratat despre Principalele momente ale desf4urdrii rOs-coalei din 1907. Vorbitorul a subliniat cA in genere in istoriografie este acceptat unanim ea mo-ment incipient al rAscoalei episodul de la FlAminzi din 8 februarie 1907. Incepind de la 22-23februarie In asa numita fazA petitionara a rAscoalei agitatiile tArAnesti se extind In jud.Dorohoi i Iasi, cuprinzlnd apoi trine 6-9 martie intreaga provincie (Moldova). In prima jumfi-tate a lui martie miscarea se declanseadi aproape simultan in cca. 5 judete din sudul tad!, atin-glad, pentru Muntenia si Oltenia punctul culminant Intre 13-15 martie. S-au lnregistrat feno-mene de atacare a localitatilor urbane, tar in sudul tarn chiar clocniri mai Indirjite cu trupelede represiune.

A

www.dacoromanica.ro

4 CRON/CA VIETII MINTIFICE 561

Comunicarea studentului Iulian-Liviu Pirnac (an IV) a avut ea obiect misedritsocialiste din Romania Ma de marea rdscoald jaraneasca din 1907 (conducator stiintific conf. dr.L Gheorghiu). Pc baza unor sursc edite In marea lor majoritate tinarul autor a reusit sa In-fiitiseze un reusit tablou de ansamblu al principalelor documente programatice si Intruniri alemiscarii socialiste din tara noastra unde s-a exprimat adeziunea socialistilor la cauza taranimiirasculate. Un loc apartc In comunicare a fost acordat conferintei de la Galati din iulie 1907 acercurilor socialiste, la care solidaritatea cu taranii ridicati la lupta a lost sustinutä cu deosebitätarie.

Lectorul universitar Ion Sendrulescu s-a ref erit la Ecoul internafional al rdscoalei din1907. Mfirturiile Infatisate in comunicare au reliefat faptul Ca opinia publica si presa progresistildin numeroase europene au luat pozitie feta de evenimentele drarnatice din Romania.Numeroase ziare si gazete ale vremii, In special cele apartinind organizatiilor social-democrateau reflectat pe de o parte intelegere si compasiune pentru soarta taranilor romani, iar pe dealta au gdsit in momentul räscoalei taranimii romane un binevenit prilej pentru a atragc atentiaasupra situaliei similarc in care se gasea clasa taraneasca din tarile mentionate.

0 scrie de Repere ale atitudinii si activilaiii P.C.R. in rindurile faranimii (1921 1982)au lost urmarite in comunicarea sa de prof. univ. dr. Gheorghe I. Ionitd. Pornind de la modulcum era expusd rezolvarea problemei agrare Inca in primul program al P.C.R. (din 1921), casi in documente ulterioare emise de partid in perioada interbelicä, istoricul amintit a subliniatcaracterul nuantat al masurilor preconizate de partid, tendinta de a nu forta sau grabi procesulistoric in cauza. In anii puterii populare, se releva identitatea organica dintre documentele pro-gramatice i mdsurile concrete ale Partidului Comunist Roman In solutionarea acestei chestiuni,in imbunatatirea conditiilor de munca si iatii ale tdranimii romane.

Comunicarea Rolul alianfci muncitoresti-jaranesli in cucerirea puterii poultice in Romaniaa fost prezentatd de dr. Traian Udrea, cercetator stiintific principal la Institutul de istorie N.lorga". A fost relnata insemnatatea deosebita pe care a jucat-o faurirea i consolidarca alianteiclasci muncitoare cu masele de baza ale taranimii in lntreg procesul revolutionar din anii 19441947. Cu acelasi prilej s-au scos in evideMa formele particularc, caracterul original al unor solutiiorganizatorico politicc de mobilizare a Oranimii la lupta pentru dernocratizarea aparatului destat, pentru guvern 5i regim revolutionar democrat in Romania inainte i dupa. 6 martie 1945.

Ultima comunicare, apartinind prof. univ. dr. Gheorghe Cretoiu a tratat despre Agri-cultura socialistd contemporand in fcda unor exigenfe calitatioe de dezvoltare. Pornind de la impera-th ele puse de cele mai recente documente de partid, de indicatiile secretarului general al P.C.R.,tovarasul Nicolae Ceausescu, pentru infaptuirea obiectivelor unei vcritabile revolutii in agricul-tura romancasca, orb it or ul a exemplificat cu cifre concrete, indicii ridicati de eficienta, cali-tate si volum care trebuic sd caracterizeze aceasta ramura a economici noastre nationale In pe-rioada care urmeazd.

Prin nivelul ridicat al comunicarilor, en si actualitatea subiectelor abordate sesiunea amin-Ma se inscrie cu cinste In rindul manifestarilor ornagiale care au marcat implinirea celor cloud'importante jubilee In primaxara acestui an.

M. Stroia

CEA DE-A TREIA REUNIUNE A COMISIEI MIXTEROMANO-IIIGOSLAVE DE ISTORIE

In zilele de 16 si 17 februarie 1982 s-au desfasurat la Timisoara, sub auspiciile Academicide Stiinte Sociale si Politice a R.S. Romania si Academiei sirbe de stiinte si arte, cea de-a treiareuniune a comisiei mixte romano-iugoslave de istorie.

Din partea romana au participat : acad. Emil Condurachi, presedintele partii romane acomisiei, prof. univ. dr. Stefan Stet anescu, membru corespondent al Academiei R.S.R., prese-dintele Sectiei de istorie i arheologie a Academiei de Stiinte Sociale si Politice, directorul Insti-tutului de istorie Nicolae Iorga", dr. Augustin Deac, membru corespondent al Academiei deStiinte Sociale si Politice, conf. univ. dr. Aurel Tinta de la Universitatea din Timisoara, dr.Eugen Comsa, cercetator stiintific principal la Institutul de arheologic, dr. Ion Iacos, cereetatorstiintific principal la Institutul de studii istorice si social politice de pe ling C.C. al P.C.R., dr.Damaschin Mioc, cercetator stiintific principal la Institutul de istorie Nicolae Iorga", secretarulpartii romane a comisiei si Anca Iancu-Tanasoca, cercetator stiintific la Institutul de studiisud-est europene.

tari

Porifia

www.dacoromanica.ro

562 CRONICA VIETII 5

Din partea iugoslava au participat : acad. Milutin Garaanin, profesor la Universitateadin Belgrad, presedintele partii iugoslme a comisiei, acad. Sima Cirkovid, seeretar al Academie isirbe de stiinte i arte, profesor la Unhersitatea din Belgrad, dr. Niko la Petrovid, co:Outlier laInstitutul de istorie din Belgrad, prof. univ. dr. SlaNko Gavrilovid, membru corespondent alAcademiei sirbe de stiinte i arte, profesor la Universitatca din Novi Sad, prof. univ. dr. edo-mir Popov, membru corespondent al Academiei din Vojvodina, profesor la Universitatea dinNovi Sad, cont. univ. dr. Milo§ BlagojeN id de la Universitatea din Belgrad si dr. Olga Zirojel. id,consilier stiintific la Institutul de istorie din Belgrad.

Lucrarile au avut loc In cadrul unei sesiuni stiintifice, in care s-au prezentat si dezbatutaspecte importante din trecutul celor doua popoare, roman st sirb, si in cadrul unci sedinte delucru, in care s-au examinat stadiul temelor de colaborare inscrise in acordul cultural si in planulcomisiei, precum si activitatea ei de viitor.

Mimic rezultate pe plan stiintific ale intilnirii au fost adeseori subliniate in cursul discutii-tor ; comunicarile au lost apreciate de catre vorbitori drept contributii originale de reala valoare.

In domeniul istoriei vechi a f ost expusa comunicarca Incepulurile neoliticului In Romdnialugoslavia, de catre Eugen Comsa si acad. Milutin Garatanin. S-a scos In evidenta vechi-

Inca civilizatiei materiale pe teritoriul celor doua tari si crearea in neolitic a primei unificari cultu-rale si etnice. Dezbaterile au subliniat insemnatatea noilor descoperiri arhcologice de pc terito-riul Romaniei din aceasta epocã, problema interferentelor dintre culturi, a activitatii economicea comunitillilor neolitice.

In domeniul istoriei medii s-a prezentat comunicarea Exploalare fiscald si exploalare do-meniald in Wile iugostave si in romdne, raportori fiind Milot Blagojevid, Olga Zirojevid siSlavko Gavrilovid, iar coraportori 5tefan 5tefanescu i Damaschin Mioc. Istoricii iugoslavi auprezentat situatia taranimii sirbe in epoca statului independent, apoi sub turci si sub austrieci ;istoricii romani au relcvat rolul progresist al tarilnimii In orinduirea feudala, existenta uneiputernice taranimi libere in Tarile Romanc, factor care a determinat i caracterul aparte al ex-ploatarii ei. In dezbateri ambele parti s-au oprit asupra asemanarilor i deosebirilor in modul deviata a taranimii celor doua popoarc, a institutiilor pe care le aveau, a terminologiei etc. In co-municari si in discutii s-a abordat de asemenea problema vlahilor balcanici, categoric etnica, cares-a ocupat atit cu agricultura, cit si cu crestcrea vitelor, fiind si buni ostasi.

In domeniul istorici moderne s-a prezentat si discutat comunicarea Inceputurile miscdriimuncitoresti ;i socialiste din Romdnia si lugoslavia, raportori Augustin Deac si Ion Iaccks, cora-portori ecdomir Popov, Nikola Petrovid si Slavko Gavrilovid. Comunicarile au scos In evidenta

e chim ea miscarii muncitoresti din cele cloud tari, ca i rapida ei maturizare, reflectata in procc-sul de organizare profesionala si politica, prin Insusirea socialismului 5tiinific. Istoricii romaniau subliniat etapele principale de dezvoltare a miscarii muncitoresti si socialiste din Romania,precum si semnificatia crearii, in 1893, a P.S.D.M.R. Discutiile au reliefat indeosebi trasaturilecomune i contributiile unor personalitati, ca C. Dobrogeanu-Ghcrea i Svetozar Markovid, lardspindirea socialismului stiintific, la analiza realitatilor social-economice, politice si culturaledin cele cloud taxi si la realizarea unui program socialist corespunzator etapel de dezvoltare amiscarii muncitoresti.

A fost prezentata i Bibliografia relafiilor romdno-iugoslave de catre Anca Iancu-Tana-soca si Sima Cirkovid.

La reuniunea de lucru s-au trecut In revista realizarile comisiei de la ultima intilnire,constatindu-se ca s-au obtinut unele succese, ca de pilda : alcatuirea bibliografici sus-amintite,inserarea in planul de cercetare a Institutului de istorie N. Iorga" a cronicii romanesti a luiGeorge Brancovici, de interes pentru trecutul ambelor popoare (inscrisa si in acordul cultural),publicarea reciproca In revistele de specialitatc a unor studii i articole, ca i a unor recenziiprezentari de carti.

La aceeasi reuniune de lucru s-a convenit asupra programului de colaborare viitoarc,alegindu-se pentru urmatoarea intilnire, care va avea loc In Iugoslavia in primavara anului 1984,teme importante din toate orinduirile, ce urmeaza a fi prezentate si dezbatute. Acestea slut :

1 Sfirsitul epocii bronzului si inceputul epocii fierului pe teritoriul lugostaviei si al Romd-niei, tema inscrisa cu scopul de a reliefa continuitatea de viata a populatiei pc teritoriul Roma-niei si al Iugoslaviei, dezvoltarea fortelor si relatiilor de productie In agricultura, mestesuguri,exploatarea subsolului, apoi rolul istoric al tracilor si indeosebi al geto-dacilor in aceasta epoca.

2 Puterea, organizarea milliard si lupta popoarelor romdn i sirb pentru independenfd,impotriva dominaliet strdine fn secolele XIV XVII. Se va evidentia lupta seculara, adesea co-mund, a celor douft popoare si a statelor lor pentru independenta, impotriva cotropirilor din afarfi,ajutorul dat de poporul roman poporului slrb clnd statul acestuia din urmii disparuse, rolul pecare 1-au avut Tarile Romane in Balcani 1n aceasta epoca, lupta poporului sirb pentru scutura-rea dominatillor strAlne.

FIIINTIFICE

Wile

It

si

www.dacoromanica.ro

6 CRONICA VIE'ra *TrusITMCV 563

3 Lupta de eliberare a poporului sIrb si a poporului roman la Inceputul secolului aXI X-lea. Se vor prezenta si discuta miscarile de eliberare a sirbilor i romanilor, rascoala luiKaragheorghe, la care au luat parte si insemnate contingente de panduri olteni, i revolu-

Ja Tudor Vladimirescu, In oastea caruia luptau si multi slrbi, de programul acestora, detirmarile pe care le-au avut s.a.

4 Lup la Parlidului Comunist Roman si a Parlidului Comunist din lugoslavia impotrivafascismului Moire anii 1939-1945; a) Strategia revolujiei socialisle in lupta de eliberare a popoare-lor iugoslave; b) Politica de alianfe a Pariidului Comunisl Roman in pregatirea si desfasurarearevolujiet din august 1941. Aspecte majore, care vor reliefa rolul partidelor comuniste din celedoua WI In organizarca si conducerea luptei intregului popor impotriva fascismului, pentrueliberare i pentru trecerea la construirea societatii socialiste.

La deschiderca reuniunii a participat si Constantin Potingii, secretor al Comitetului jude-lean Timis al P.C.R., care a Mcut o succinta prezentare a realizarilor esentiale econotnice si social-culturale ale judetului Timis in anii socialismului.

Membrii comisici au fost primili intr-o vizita protocolara de catre acad. Ion Anton,vicepresedintele Academiei R.S. Romania, care a adresat oaspctilor tin calduros saint si uraride succes lucrarilor comisiei.

lntreaga reuniune s-a desfilsurat intr-o atmosferb extrem de cordial5, la reusita ci o con-tributie de seamfi avind Comitetul judetean Timis al P.C.R., Filiala Academiei si Universitateadin Timisoara, care a gazduit Intilnirea.

Damaschin 11/1 ioc

CR ONICA

In ziva de 12 martic 1982 in fata comisiei de doctorat a Institutului de istorie NicolaeIorga" a avut loc sustinerea tezei de doctorat Evolujia marelui domeniu feudal manastiresc dinjudejul Vilcea in perioada 1700-1821 claborata de Corneliu Tomas.

Lucrarca cuprinde urmatoarele capitole : Cap. I Organizarea manastirilor" ; Cap. IISituatia agrara" ; Cap. III Organizarea si evolutia marelui domeniu feudal ; Cap. IV Situa-tia taranimii de pe domenille ecleziasticc".

in afara acestor capitole lucrarea mai cuprinde : Introducere", Concluzii", Bibliogra-fie selectivii".

Comisia de doctorat a fost alcatuita din prof. univ. dr. Radu Manolescu, presedinte ;prof. univ. dr. Stefan Stefanescu, conducator stiintific ; prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu, dr.Paul Cernovodeanu, dr. Florin Constantiniu, membri.

In unanimitate comisia de doctorat a acordat lui Corneliu Tama; titlul stiintific de doc-tor In istorie.

lui

www.dacoromanica.ro

CARTEA ROMANEASCA SI STRAINA DE ISTORIE

GH. BUZATIT, Romania si trusturile petroliere internafionale pina" la 1929Edit. Junirnea, Ia§i, 1981, 274 p.

Nu sint multe problemele evolutiei eco-nomice romanesti, care sd fi suscitat un inte-res atit de larg ca petrolul. ApArtit pe piatamondialA la sfirsitul secolului al XIX-lea,petrolul se transformA rapid intr-o problemä,cu implicatii diverse si o important.5 crescindA.Petrolul romanesc nu a falcut e,,ceptie, asa CA,drept urmarc, a generat o bibliografic econo-mica si istoricA

Ultima lucrare in acest sens apartinc unuicercetAtor cu preocupari de duratA in domeniu.Ceea ce se observA pregnant, mai ales ed autorul si-a lArgit substantial aria informativa.In acest fel, se poate delimita ca un primmerit al lucrarii sale faptul cd, punindu-seIn circulatie noi informatii, bazate pe sursearhivistice straine, a putut realiza o analizamai temeinic indreptata pe drurnul dificil alobiectiNitAtii in istorie.

La aceasta a contribuit si faptul, si cre-dem cd acesta este un al doilea merit al lu-crarii, cA autorul nu s-a lAsat dominat de uncleaprecieri nenuantate (cel putin 1) apartinindunor luerari apArute anterior, mai ales eupriNire la politica petrolierd a diferitelor gu-Verne romane.

In fine, un al treilea merit al autoruluieste dat de unghiul mai larg de abordare,care a depasit un nivel sa-i spunem tehnicist,concretizat de multe ori numai prin abun-denta unor date statistice, ceea ce a permissA se poatd intelege cA problema petroluluia depasit de multe ori cadrul (cu toate im-plicatiile subiacente) strict economic, trans-punindu-se intr-o problemA ponied. De accealucrarea nu face o analizA a industriei petroliere.

Incepind prin a analiza transformareapetrolului intr-o marfd din ce in ce mai solidi-tata pe piata internationalA, se urmAresteindeosebi organizarea si activitatea primelorintelegeri monopoliste In domeniul extractiei

desfaccrii petrolului, oprindu-se indeosebiasupra lui Standard Oil", Royal DutchShell" s.a.

Sintem absolut de acord cu afirmatia dela pag. 29 cd Romania, ca si Mexicul si Colum-bia, dintre tarile producatoare de petrol s-au

orientat Inca* de la inceput mai cu seamAin directia obtinerii unei emancipAri fata dedominatia trusturilor".

Este bine cA din lucrare apare destul declar importanta legii minelor din 1895, inistoriografia noastrd fiind apreciatA mutt preacritic. In conditiile in care cercrea de petrolcrestea pe piata mondialA, pc de o parte, iarpc de altA parte, Romaniei ii lipseau capitalu-rile si experienta necesard den oltArii pc bazeproprii a unei industrii extractive si de prelu-crare a petrolului, legea minelor, pc lingAfaptul ell a realizat o primal reglementare deansamblu a regimului minier, a determinatcrearea si den oltarea rind industrii petroliereromanesti, i prin urmare o crestere nu numa ia potentialului economic, dar si a rolului poli-tic al Romaniei.

Fireste cd slibiciunea capitalului roman,ca, dealtfel chiar a statului roman insusi,a permis patrunderea capitalului strain, relativ nestingheritA, dar in conditiile concretede atunci aceasta era singura solutie. Infond, este o situatic generala, cc caracterizeazdsi Sari cu potential economic net superiorHominid, ca Rusia. Chiar si o mare putereeconomica, ca Germania, s-a vAzut pusa insituatia de a-si vedea piata internd monopolizatA de Standard Oil".

In acest sens explicatia data de autor nuni se pare suficient de aprofundatA, iar modulde exprimare nu prea fericit ales, distonind,dealtfel, cu tonul general al luerarii, ponderat

corect : consenatorii dispreluiau (subl.n.) capitalul national si socoteau cd numaicapitalurile straine erau capabile sA contribuie realmente la dezvoltarea industriei deMei In Romania, a economiei nalionale Ingenere(?) sub!. n. : chiar si a agric

Deaftfel apar destul de clar in lucrarcmAsurile intreprinse pentru ingrAdirea capi-talului strain, Inca inainte de primul rAzboimondial, ca si nu mai N orbim de politicaP.N.L. de dupA primul rizboi mondial, pre-zentati pc larg si analizatd In lucrare.Legea initiatd de ministrul conservator I.Lahovary din 28 ianuarie 1906 (neaplicatd)

,,REVISTA DE ISTORIE", Tom 35, nr. 4, p.564-574, 1982

larga.

st

si

www.dacoromanica.ro

2 CARTEA ROMANEASCA SI ErRAINA DE ISTORZE 565

aratil cd si conservatorii urmareau, nu atitde pregnant poate ca P.N.L., ca pozitiile capi-talului strain sa nu ajunga sii domine putereade decizie a statului.

In perioada primului razboi mondial,pctrolul, in general, si petrolul romanesc inspecial, pare sa-si intareasca puterea de in-flue ntil asupra mersului evenimentelor. Auto-rul incearca chiar sa prezinte evenimenteleanilo r 1914-1918 prin prisma petrolului,punct de vedere, relativ inedit, In ceca cepriN este primul razboi mondiaL Iata cltevaafirma tit in acest sens : lipsa de petrol ainfluentat asupra planurilor de campanie aleMarelui Cartier General german...", obligatsa-si orienteze actiunile ofensivc spre Galitia,iar apoi Romania si Caucaz" (p. 14 si p. 15),citind o lucrare straina, referindu-sc lacampaniilc din 1916. De asenienea sc spune(p. 66) necesitatea apararii ultimilor rezerveproprii de petrol si cal-bane" din sudul Moldo-vei a reprezentat un moth, in plus pentruca trupele romilne sit apere cu indlrpre ori satreacd la of ensiva in regiunea Bacaului..."

Analiza perioadei interbelice (pina In anul1 929), abordate de autor in capitolele III IV,are in vedere trei aspecte principale :

1. Petrolul, industria petroliera romaneascas i Incheierea razboiului si In perioada de ref a-cere (1918-1924).

2. Trusturile petroliere straine si petrolulrcmanese.

3. Reglementarea regimului minicr romansi reactia trusturilor petroliere straine.

1. Primul aspect este realizat printr-oprezentare, succinta dealtfel, asupra situatieiconcrete a productiei de petrol postbelice sievolutia ei, pozitiile capitalului romanese sistrain dupa razboi, si, mai ales, conceptiilede politica economica" prin noi insine" aP.N.L. si portilor deschise" a celorlalte gru-/AA si partide politice. Se insista mai ales pcaceasta din urma problema f iind analizate silucrarile de pozitie ale unor personalitati poli-ticc (de ex. N. Titulescu).

2. Al doilea aspect se opreste asupra uneiprobleme care deschide de f apt perioada,analizata anterior, si aniline conf erinta depace de la Paris, care este privita din punctulde vedere al manevrelor initiate de puterileoccidentale de a-si Intari pozitiile In petrolulromanesc pc dc o parte si a actiunilor diplo-matice ale delegatiei romfine, pe de RUA parte,care urmareau sa apere interesele romanesti.Pentru ilustrarea acestel lupte de culise auto-rul utilizeaza in primul rind documentele dearhivii, romaneasca sau straind.

3. Al treilea aspect, se intinde de f apt pecloud capitole (o parte din capitolul IV, des-chis de problema amintita mai sus i capitolul

al V-lea). Sint, rind pe rind, analizate atitudi-nea partidelor politice f ata de modificareareglementarii regimului minier, proiectele delege, adoptarea legii minelor din 1924, atitu-dinea capitalului strain. Se utilizeaza masivdocumente din arhivele americane.

Analiza legii minelor este reluatil si Incapitolul al VI-lea, care mai cuprinde sianaliza aplicarii ei. Concluzia f inala este co-recta : departe de a fi un ideal, regimulminicr din 1924 a fost, indiscutabil, superiorcella ce 1-a precedat si a f avorizat in largamasura progresul industriei miniere, in general,si a celei petroliere In special".

Modul cum s-a desfdsurat actiunea capi-talului strain contra noului regim minier esteprezentata in incheierea capitolului. Aplica-rea in totalitate a principiilor sale In petrolnu a fost posibila, datoritd In principal Incaa slabiciunii capitalului romanesc, dar elnu va fi modificat esential atlt timp cit laconducerea tarii s-a aflat P.N.L. Declaratialui Vintila tratianu, principalul autor alconceptiei prin noi insine" si a legii minelordin 1924, din anul 1928, cind era si primministru este data : o intentionez o anumemodificare a legii minelor ca o politica a statu-lui roman ; nu admit insa sa mi-o dicteze ban-cherii strainis" (p. 222).

Gine N a cauta In lucrarea lui Gh. Buzatuo analiza asupra industriei de petrol In Roma-nia, nu va obtine informatiile dorite. Ea sedelimiteazii, asa cum spuneam, ca o abordaremai larga a chestiunii, scotind-o din limitelestrict economieo-statistice. Desigur ca o maiarmonioasa restructurare a materialului (desine ddm seama ca autorul are totusi argumen-tele sale) ar fi f ost mai avantajoasa, elimi-nindu-se o serie de repetari. Chiar daca shiteN idente ef orturile sale de a nu ajunge la astf elde situatii, sau ruperea", in capitole separatea unor probleme care se continua de faptorganic.

Credem Insil ca lucrarea lui Gh. Buzatureprezinta, dupa parerea noastra, cea maiserioasa si corecta analiza asupra problemeipetrolului romanesc (repetain asupra proble-mei petrolului si nu asupra industriei petro-licre romanesti) In raport cu capitalul strain,din sirul lung al lucrarilor abordind aceastAtemd.

Explicatia consta tn analiza bazata pedocumentare solida (vezi lunga lista biblio-graficii de la finalul luerarli) desf Asuratacu grija f ata de adevar, care trebuie sii izvo-rasa, filra idei preconcepute, dintr-o reali-tate complexa, care, ca orice realitate, respingeetichetarile simplificatoare.

Radu Vasilewww.dacoromanica.ro

566 CARTEA ROMANEASCA $1 &MAMA DE ISTOR1E 3

*** Mcirturii ale trecutului. Album de doeumente. BucuresAi, 1981, 238 p.

Sub egida unor institutii de prestigiu,Directia Genera Id a Arhivelor Statului siConsiliul Culturii i Educatiei Socialiste,citiva priceputi oameni de stiinta au publicatrecent aceasta lucrare de exceptie, a cardvaloare deosebita in publicistica rornaneascasi internationala merita a Ii subliniatd.

Volumul se bucura de o prezentarc a prof.univ. dr. Stef an Stet anescu, membru corespon-dent al Academiei Republicii Socialiste Roma-nia ; este o seurta dar densa expunere a isto-riei patriei, adecvata volumului, In care s-atrecut tot ccea ce este mai important, mai N red-nic de consemnat. Sint relief ate indeosebipermanentele istorici noastre, trasaturile eispecif ice, integrarea In istoria universalä,rolul poporului roman In dezvoltarea culturiisi artei. Fiind publicata si in doud limbi demare circulatie, franceza si engleza, prezenta-rea constituie nu numai o excelentfi istorie inminiaturd a Romania, ci si un ghid care I acesa f ie mai bine intelese minunatele rcproduceriale albumului.

Lucrarca propriu zisa a lost intocmita deo echipfi de cercetatori stii nt if ici de autoritate :Ionel Gal, director general al ArhiN elor Statu-Jai, coordonator, Maria Soveja, loana Burlacu,loan Opris.

Literatura istorica romaneasca de acestgen a cunoscut in trecut si alte albume, darnici unul de amploarea si cu caracteristicile'celui de fata. La baza alcatuirii volumului austat clteva criterii precise : imbratisarea epoci-lor veche, rnedievala si moderna, selectareadocumentelor cclor mai frumoase ca infati-sare, iar dintre acestea, a celor mai reprezen-tative in continut, emise pe cit posibil de marlpersonalitMi ale istoriei noastre sau infatisindevenimente deosebite. S-a mai avut in N edereevolutia graf iei (semiunciala, minuscula,cursivfi s.a.), reproduccrea documentelor dindiverse limb! (greaca, latina, slava, romana),precum si o provenienta dif crita (caneclariadomneasca, ale unor orase, a bisericii).

Pentru istoria veche se reproduc inscriptiidin coloniile grecesti de la Marea Neagra,cu ref erire la traci, figunile lui Decebal siTraian de pe vestita columna, scene de lupt edaco-romane de pe acelasi monument, in-scriptii din Dacia romana.

Epo ca medievala este cea mai bogat ilus-trata (cu 85 de reproduceri din totalul de 133),cu reprezentari ale unor documente, insolitede figurile unor domni, luptatori pentru in-dependenta sau protectori ai culturii, caale unor eroi populari, cazuti in luptele so:ciale. Se reproduc astf el f igurile lui Mircea cel

BMrin, Alexandru cel Bun, Vlad Tepes,Stefan eel Mare, Mihai Vitcazul, Matci Basa-rab, Vasile Lupu, Gheorghe R akoczi II, Consta-ntin Brincmeanu, precum si acte emise deei ; nu sint lasate la o parte nici f igurile luiDoja, Horia, Closca i Crisan, Tudor Vladimi-rescu, Nicolac Balcescu, Avram lancu, precumsi acte date de ci sau care le pomenesc f aptele.Orinduirca f eudald se incepe en prezentareaunor documente mai vechi, pergamente, sim-ple ca f orma, doar cu initiale si monogramcin chino\ ar, la care impresioneaza sobrietateasi pecetile, mari sau mijlocii, atirnate cu snu-ruri de matase,impletite intr-una sau mai multeculori : uncle pergamente au alaturi depecetea domnului si pc cele ale marilor saldregalori. Urmeaza apoi documente din seco-lul al X \ II-lea, splendid decorate, cu oca-lia sirnbolica, initiala, monograma, uneorisi un chenar, ornamentate cu elemente deflora si fauna, aind adesea In frontispiciusi sterna Orli, toate executate in culori, dincare nu lipseste mai niciodata cca Inscrisdcu aur. In veacul al XVIII lea, f oarte binereprezentat, incep sã se inmulteasca miniatu-rile pe documente ; apar mai des f iguri ome-nesti, simbolice sau de sf inti, precum si de ani-male, reale sau f anteziste. Documentele selec-tate si prezentate de autorii lucrarii sint ade-N Mate opere artistice ; In uncle din de stemeletarilor ulturul, zimbrul) sint desenate Indiverse culori (fie separat pentru I iceare dincele doua-principate dunarene, f ie impreuna),in cartuse cu margini de desen geometric saucu motive floralc, sustinute de pasiiri sauanimate simbolice (lei, ulturi), apoi cartusecu semnaturile domnilor Ord, la f el de minunatI ucrate. Uncle documente au si chenare margi-nate sau de jur imprejur, In desene cu motivede port national, de o gingasie cu totul aparte.les in evidenta in mod cu totul deosebit docu-mentele moldovenesti din epoca fanariota,ale caror intitulatii sint atit de minutloshicrate, Inca par a f i ado Mate filigrane.Ne Ingaduim sa atragem atentia istoricilor dearta, a graf icienilor si pictorilor, pentru care,socotim noi, uncle din documentele Int ati-sate in album pot constitui obiccte de studiusau moth e de inspiratie. Este un mare merital alcatuitorilor acestei minunate carti caau stint sa pnna In valoare acest bogat tezaurde arta romancasca medievala, foarte putincunoscut si aproape deloc studiat.

Documentele din epoca moderna (33la numar) se caracterizeaza mai cu seamprin importanta contlnutului ; dintre ele remar-cam : proclamatia lui Tudor catre bueuresteni,

in\

si

www.dacoromanica.ro

4 CARTEA ROMANEASCA t STRAINA DE ISTORIE

proclamatia de la Izlaz, un ordin al lui AvramIancu, o proclamatie a lui loan Al. Cuza(1859), proclamatia independentei de stat(1877), un act despre Memorand (1892) sirezolutia de unirc a Transilvaniei cu Romania(1918).

Toate ilustratiile shit insolite de explicatiiscurte, dar cuprinzAtoare, In limbile rornand,francezA si englezA. Nu putem sfi nu rein amsi remarcabila executie graficA, realizata inlaboratorul de facsimile al Directiei Generalea Arhivelor, coordonator f iMd Ovidiu Laza.-

567

rescu, precum si tiparul executat la ArtaGraf ica".

RecomandAm cu cAldurii marelui publicsi indeosebi istorieilor si istoricilor de arta'albumul prezentat, ea pe o lucrare deosebitaIn cultura romaneascA contemporanA si asteji-tam in replica din partea cereetfitorilor de laBiblioteca Academiei R.S.R. un album alrnanuscriselor romanesti, cu miniaturi de marevaloare artistica si importantA documentarA.

Damasehin Illioc

V.I. LUKIANENKO, Izdania kirilliceskoi peceali XVXVII vv. (14941688 gg.) dlea iujnih slovian i rumin. Katalog knig iz sobrania,Gosudarstrennoi Rublicinoi biblioteki im. M. E. Sa1tikova-6cedrivaLeningrad, 1979, 188 p.

Literatura de specialitatc din Romaniaa luat eunostinta de mult desprc munca carese desfilsoarA la Biblioteca publica de statM.E. Saltikm Seedrin din Leningrad in do-meniul cercetArii carlilor vechi chirilice si aintoemirii unui catalog in care sii f ie descrise,IMO criterii tiinlilice nioderne, toate e \ern-plarele de tipArituri chiriliee din secolele XVXVII pAstrati Ia aceastil prestigioasd biblio-tecA. Mai mult chiar, in publicatide de spe-cialitate romanusti au f ost prezentate In modsistematic sau au fost folosite pe larg lucra-rile intocmite de specialistii de la Seclia decarte rarA din amintita bibliotecd, In specialstudiile de mare interes si cataloagele reali-zate de N.B. N arbanet si N Lukianenko.Am luat cunostint5 en totii de cataloagtle pecare le intocnieste cu atita competentdminutiozitate N .1. Lukianenko. Aceste cata-loage multiplicate Intr un tiraj relati% restrins,sint destinate unui cerc de specialisti, cu sco-pul de a realiza un sehimb de pareri In N edereapregatirii I redactArii catalogului cumulativde tipArituri chirilice din secolele XV XN H,tipArituri aflate in f ondurile de carte rarddin bibliotecile, arhivelc si colectiile de nitgen din U.R.S.S.

Este firesc ca atentia noastrd sA fie atrasSde cataloagele alcdtuite la Leningrad, deoarccein Biblioteca publicil leningrAdeanA se pas-treazA cea mai bogata eolectie de carte N echechirilicA din toatd lumea. Apoi interesul par-ticular romanesc este legat si de faptul cAtot acolo se gasesc o seric de tipArituri roma-nesti din secolul al XVI-lea in singurul exem-plar cunoscut pinA acum. Este vorba de uni-cate ca Evangheliarul slavo-romiln de la Sibiudin 1.351 1j53 (cu primul text romanesctipArit), Psallirea slavonä din 15DJ, exemplarul

din Telraevanghelul slavon cu fila unicA deepilog In care se gAseste anul 1582, ca an detipArire a cartii, precum i alte cartl i exem-plare rare de o valoare cu totul exceptionale,cu multe insemnAri de ordin istoric intere-sante.

Din sirul cataloagelor intocmite de V.I.Lukianenko ultimul, parvenit i noua prinbunavointa autoarei i conduccrii bibliotccii,este cel despre care dorim sA scriem in cele ceurmeazil, catalog care a apArut la finele anu-lui 1979. Acest catalog cuprinde asa cumrezultA din titlu toate tipariturile si toateexemplarele de carte chirilicS sud-slavAromaneascA apArute intre 1494 si 1688 ce seafhl in colectia Bibliotecii publice din Lenin-grad. Este vorba de 21 de tiparituri romanestichirilice si 45 de cArti sud-slave intr-un totalde 125 de exemplare. In ce priveste termenulde tiparituri sud-slave este nevoie de oprecizare, facutA de altfel si in prefata cata-logului la care ne referim. Notiunea in Intele-sul autoarci catalogului cuprinde toate tipAri-turile chirilice slavone destinate slavilor desud. inclusiv deci pc cele realizate in secoleleXVIXVII la Venetia si Roma din Italia,la Tubingen din Germania de sud si la Scadardin Albania.

Catalogul are meritul de a semnala pentruprima data si tipArituri pins acum necunoscuteliteraturii de specialitate. Mentionilm, in acestcontext, Moldvenicul slavon tipArit probabilla Venetia in 1536 paralel cu MolilveniculslaN on venetian din acelasi an, dar intr-o altaculegere.

Nu vom insista asupra principiilor de In-tocmire a catalogului, ciici ele shit in generecunoscute. Subliniem InsA cA la sugestia unor

inclusiv din Romania, autoareaa reprodus la sfIrsitul descricrii fiecarui exem-

Ii

specialisti,www.dacoromanica.ro

568 GAMMA ROMANZASCA $a ISTRAINA flE =OWE 5

plar InsemnArile de carte. Ele sint de o majorAinsernnAtate cu privire la circulatia carpi siaceasta cu atit mai mult cu cit, dupa preciza-rea autoarei catalogului, cea mai mare partea cArtilor descrisc au ajuns in posesia Biblio-tecii publiee din Leningrad tn cursul sccoluluial XIX-lea din Virile balcanice, din RornAnia,Italia si din tSrile Orientului Apropiat, fiindcolectionate in cca mai mare parte de cunos-cuti colectionari rusi ea : M.P. Pagodin, Por-firii Uspenskii, A.F. Tolstoi, I.P. Karataev,A.B. Lobanov-Rostovskii si altii. Un numArmai restrins de carti rare au fost achizitio-nate sau primite In dar de la slavi5ti vestitica : V.S. Karadlié, Vac lav Ganka, P.I.Safatik si altii. In sfirsit, un anumit numArde exemplare au fost cumpArate de Bibliotecapublics de la anticari cunoscuti. Prin urmarc,majoritatea tipAriturilor descrise an circulatpind spre sfir5itul secolului al XVIII-lea siinceputul sccolului al XIX-lea in zona tin-norsud-est curopene, inclusiv in Tara Romi-neascA si Moldova. Accasta este 5i motivulpentru care amintitele InsemnAri de carteprezintS pentru cercetarea cartii romanestivechi, pentru circulatia lor un interes particu-lar. Vom aminti, de exemplu, cS din celedouS Insemnari ce se gAsese pe unul din exem-plarele Slujebnicului slavon venetian din 1a54(cota 1.5. 1 7/B), rezultA cA aceastA carte Insecolul al XVIII-lea si prima jumState a seco-lului al XIX-lea se gAsea in Oltenia. Dintr oaltA Insemnare in limba slallonA alIm cATetrawanghetul macarian din 1512 (cota1.1.7 a), se gAsca la mijlocul sceolului al XI I-lea in proprietatea mAnAstirii de la Neamt.0 Insemnare din Tetraeoanghelul tipArit deFilip MoldoNeanul la 1546 ne informeazA cAexemplarul pSstrat azi la Biblioteca publicAdin Leningrad era In 1653 in proprietatea dom-nului Moldovei, Gheorghe 5tefan. AposlolulslaN on tiparit de Dimitrie Liubavici la Tirgo-viste in 1547 se 0:sea in 1619 dupS cumrezultA dintr-o insemnare facutS in acel anIn limbile romAnd si slavonA in poseshvornicului Teodosie 5i a sotiei sale Nastasiadin Moldova. Eoanyheliarul staoo-romdn din1551 1.553 se pAstra in 1640, in timpul dom-nici lui Gheorghe BAkOczi I, in Transihania,fapt ce rezultA dintr-o insemnare facutS Inlimba romAnA pe exemplar.

InsemnArile de carte contin dealtfel 5ialto informatii de ordin istoric sau de alt gen.Astfel, de exemplu, o insemnare HicutS inPsaltirea tiparitA la Cimpulung la 1650 neprocura stirea cS la 16 martie 1 764, in timpuldomniei lui Grigore Callimachi, in Moldoaa fost un puternic cutremur de pAmint, iarciteva zile mai tirziu, la 22 martie 1764, cinddomnea deja Grigore al III-lea Ghica, s aconstatat eclipsa de soare. Gasirn in acesteinsemnari i informalii despre costul cartii.

Prin amabilitatea autoarei catalogului amobtinut fotografia unor insemnAri romAnestisau slavone, textele cdrora nu au fost repro-duse In catalogul la care ne referim. In celecc urmeazA vom reproduce 5i textul Integralal acestor Insemnari de un real interes istoric.

Anthologhion, Cimpulung, 1643 (cota II.6.2). filele-39-52 : AceastA carte iaste alui Vasile, sin popii dc Tutcani, datA de latatd-sAu sA-i hie a lui In veci. I eu cind o amluatu, au fostu stricatA 5i o am dat la PA-trascu dascalul de Iasi de o au legatu, Indzilele Ducili vodA1, in domniia de al treilerind. Leat 7189 /1681/ av gust 30".

Filele 172-177 : AdecS cu Dumitrascoscrient cu aciast( I) zapis al nostru pre cumam vindutu aceastA praila mare lui Costan-tin diiaconul dre[p]tu 5iesd lei WO ; mrScias.asi mai trecia ca sA fie pentru sufletelepArintilor nostri Nianilui Stiafan cia ( I) aufost preutu 5i a marnii Irinii".

Filele : 172-182 : GRA nows(!) ptionumHOUMA IltAHE4 10511NA IA ApiH 1111414H WM CAN<O>C*6141111E41101> H Alfl SA KIN ; Tamp' DOM wagAA cSarou(!) IMS 110MAH c HMIs MU NOMA H444H Erw HAW H CIsAIIKVA h KAMA% tuTpd H

i4iTI4&I1 I. MOHIA(?) H At3MHT3 OWIISOWHHA H

A-swims' irw Mow% H OHM 0 KTO [WAIT WAS A-TH ;19 <B>OAHH AA C)AIT npoHSITS H T pH-

KAIT WT In N SUM HA A HIT WTEK 1171Sh 116 HHKHH

H AA rrAFT 414341TI5%A. H AA MAIN IHAIIATIMA(!),H m Kk.IT AH4TIMA".(AceastA carte zisA Pra ila cea mare a cum-pdrat-o ierei Stefan din satul SAmascanla dat pentru ea sase taleri fie 5i grosi pentruca sA-i fie de pomanA cu femeia lui Irina sicopii lui Andrei 5i Simion 5i asile, Petri' siStefan 5i Vdsieni [?] si Dumitralcu 5i Sofronie5i fiicele lui Maria si Ana. Si eine Ora voia loro va instrAina s5 fie blestemat 5i trei ori bles-temat de treisute optsprezece parinti cci dela Nicheia si sA fie anatema).

Trebnic, Cimpulung, 1616 (cota II.7.301b).filele 11-46 : KOMIHN rocnomi Ionita sinDrace sii sti e cA I-au dat dreptu Dumne-dzAu pi 7265 iuni 15 1757 ". Filele: 174179. SS sti <e di cindu au arsu tirgul di susin dzili pre InnAliatului domnu Scdrlat vodAGhica2 a doo (IA dupS duminica marl,main 15, 7266 <1 758 . Ion Drace copilIonitA Drace si Tonga Motocu s au intimplatla ardere tirgulu<i) di sus. era sA ardini5i noi cu cai cu tot, ace ar5itS era. lard ScSrlatvoda side cu gugiumana a m<i nA i sa rugaOHO . Si sede lingd zAplaji(i) FThrboiului,acest stim noi'.

1 A trcia domnie a lui Gheorghe Duca inMoldova Intre 28 noiembrie 1678 5i 25 decem-brie 1 683.

2 Scarlat Ghica, domnul Moldovei Introfebruarie 1757 si august 1758.

3 UrmeazA un rind ,ters.

H

H

si

S

Imi,1.03.

5i

www.dacoromanica.ro

6 CARTEA ROMANEASCA STRA./NA DE IBTORIE 569

File le 181-191 : Acest MolitvAnicmi 1-au d5ruit preutul 13ac sh fie pomanamolitfi<i> sale si fiilor molitfi<i> sa<le>.mi 1-au dáruit mie lui Ion Sordescul. Si cine1-ar fura sZi fie afurisit de treisute si optuspred-zece oteli din Nechie, in dziile marii sale luiMihai vodS4 in domnie al treile, In luna luimai, In 30 dc dzale, cindu au mers marie sacu Mardi la Mira prist<e> nemti.

FJ lele-195 201 : Acest Molitvinic mi1 au d5ruit pope Ion Surdescul popi(i) Radu-lui ot Radulesti, iar eine ar fura-u-i sá fie

4 Mihai Racos 45 a domnit a treia ()aril inlloldova intre 25 decembrie 1715 si 25 sep-tembrie 1726.

ANDRÉ CORVISIER, La Franceterieur et place en Europe, inmoderne et contemporaine",S.E.D.E.S., Paris. 1979, 374

Domnia lui Ludos ic al XIV lea, RegeleSoare" sau Secolul lui Ludos ic" cum 11numese unii apologeti ai siti a reprezentat opreocuparc constanth pentru istoriografia'tiniersaIa. Do. adã este numhrul mare delucrhri Inchinate diserselor aspecte din cadrulshul. Profesor la Unis ersitatea Sorbona dinParis, André Con isier este autorul mai mill-

Ve71 pe larg P. Boissonade, Le Socia-lisme d'Etal. Colbert ( 1661 1663) Paris,1932 ; Louis Madelin, Les grands servit ursde la monarchic, Richelieu, Mazarin, Colbert,I ouvois, Paris, 1933 ; Ph. Sagnac et A. deSaint Leger, La preponderance frangaise,Louis X/ V 1661 171; Felix Alcan, Paris,1935 ; G.C. Picas et, La diplomatie franeaiseau temps de Louis XIV, Paris, 1939 ; PhilippeSagnac, Les origines de la sociae françaisemoderne, vol. 1, Paris, 1945 ; Pierre Gaxotte,La France de Louis XIV, Ilachette, Paris,1916 ; Jean Orcibal, Louis XIV ct les pro-lestants, Vrin, Paris, 1951 ; Victor L. Tapie,Aspects de la poliligue arangere de Louis XIV,In Revue des traNaux de l'Académic desSciences morales et politiques", 1966, I, P-89-92 ; J. S. Bromley, William II I and LouisXIV, Liverpool, 1968 ; Ragnhild Hatton,Louis XIV apd Europe, London, 1976 ; RobertMandrou, L'Europe A bsolutiste". Raisonel raison d'Etal 1649 1775, Fa)ard, Paris,1977 ; J.A.II. Bots, The Peace of Nijmegen1676 167811679, The IIoland UniversityPress, Amsterdam, 1980, s.a.

afurisit de treisute 18 oititi( l) ce-iu fficutshbor la Nichic, In zilil<i> lui Mihai vodd".

Slujebnic, Tirgoviste, 1646 (cota 111.6.5.),filele 56-60 : TiparnicA o au cumpärat-odumnealui Vasilie Chp<itan> Inpreurdi cujupineasa dumnisale Cherana Si o au dat-oca sh fie de pomana sfintii beserici care iastein dealul Virticicoiului, ca sh fie nemutathde la sfinta beser(e) eh in veci. Si s-au cumph-rat in zilele márii sale Ioan Costandin voivod6,meseta martie 1 dni 1<ea>t 7206 <1696>".

Lidia Demény

5 Constantin Duca, domnul Moldovei Intreaprilie 1693 si 8 decembrie 1695.

de Lou 13 XIV 1643-1715. Ordre in-col. Regards sur l'histoire. Histoiresous Ia direction de Michel Devèze,p.

tor lucrilri in domeniul istoriei Frantei siEuropei in epoca moderna.2

Autorul isi propune sa se ocupe, In lucra-rea de fata, de analiza situatiei interne a Fran-tei si raporturile care se pot stabili cu politicasa externá, in perioada domniei lui Ludovical XIV-lea (1643-1715). Cadrul discutieieste cel socio-economic si ideologic al epocii.Se subliniazá necesitatea unei discutii objec-tive care sh respecte structurile specifice epoeii,cunoasterea si stabilirea tipului de razboipurtat de rege. Atentia deosebith acordatafenomenului rázboiului este explicata priaaceea ch ...un studiu al Frantei In timpuldomniei lui Ludovic al XIV-lea WA a lua indiscutie rizboiul nu va fi niciodati complet.."(p. 14). Se impune, de asemenea a se tinescama de deosebirea Intre starea de rizboiSi cea de pace, ca urmare a progresclor dreptu-lui international.

Lucrarca se deschide cu o cercetare ama-nuntith asupra perioadei care a precedatdomnia propriu-zisi a lui Ludovic al XIV-lea.Perioada 1643-1661 a fost dominati de poli-tica Regentei, de puterea ...interimarä a

2 L'Armee franeaise dela fin du XVI II-emesiecle au ministere de Choiseul. Le soldat, 2vol., P.U.F., Paris, 1964 ; Les controles detroupes de l'Ancien Regime, Ministere des Ar-mites, Service historique, 1968-1970 ; Pré-cis d'histoire moderne, P.U.F., Paris, 1971 ;La France de 1492 a 1789, P.U.F., Paris,1972 ; Arts el Sociétés dans l'Europe du XV III-esiecle, P.U.F., Paris, 1978.

E.1

Si

a

www.dacoromanica.ro

570 CARTEA Ii0MANEASCA SI erRArNA DE Is Toluz 7

Anei de Austria diminuata de prezenta Con-siliului de Regenta mentionat in testamentullui Ludovic al XIII-lea..." (p. 18). Accastapolitica a fost tinta atacurilor nobilimii Incadrul ultimei sale incercari de a-si subordonamonarhia, prin luptele cunoscute sub numelede Fronde3, cdrora Corvisier le atribuic maiales o motivatie fiscala. Situatia economical,in general, si mai ales cea financiara era foartegrea, in ciuda eforturilor intendentului finan-telor Bouthillier. Fiscalitatea era practic stri-vitoare. Impozitul la taille" atingca in 1610cuantumul general de 15.825.000 livre, pentruca In 1639, sa ajunga la 45.695.000 lire.4In tara circulau numeroase monede strainepistolii de Spania, scuzii de Italia. In general,intreaga economic a Frantei se afla sub sem-nul efortului de razboi pe care tara trebuia sa-1suporte. In politica externa, continua razboiulde 30 de ani (1618-1648) si conflictul pentru

hegemonie politica intre Franta i Spania(1635-1659). La baza actiunilor externe sta-tea alianta cu Suedia, Olanda si unii printigermani a caror fidelitate ,,...era intretinutiiprin varsarea de subsidii..." (p. 19). A eontinuat, cu insistenta politica de colonizare aunor noi teritorii, punindu-se bazele imperiu-lui colonial francez.5

Cu toate acestea punerca bazelor unuiguvern militar de catre Richelieu, a unei economii de razboi impusd de imprejurari, ni.cesitatile statului dadeau impresia unci maretiifragile la discretta cvenimentelor militare sia nemultumirilor nobilimii" (p. 26). Se adaugaprezenta !nth a unor puternice particula-risme locale in ansamblul structurii adminis-trative a tarii, ca de pilda in Ile de-France,Bourgogne, Normandie, Champagne si Picardie.

0 interesanta discutie prilejuicste autorului, rein area pozitici si rolului armatei incadrul societatii franceze a secolului al XVII-lea. Desi, multd vreme s-a considerat ca Intreapartenenta la clasa nobilimii i efectuareaserviciului militar exista o compatibilitateindisolubila, autorul adauga ca ...vocatiamilitard nu era monopolul strict al nobilimii,

3 Cf. E. Kossmann, La Fronde, Leiden,1954 ; A. de Wicquefort, Chronique dzscon-tinuc de la Fronde ( 1648 1652). Presentationet extraits par R. Mandrou, Fa)ard, Paris,1978. .

4 Pierre Chaunu, René Gascon, EmanuelLe Roy Ladurie, M. Morineau, Ilisloire eco-nomique et sociale de la France, tome I, P.U.F.,Paris, 1970, p. 184 si urm.

5 vezi J. Saintoyant, La colonisation !ranfaise sur l'Ancien Regime, citat in RolandMousnier, Louis XIV, The Historical Asso-ciation, London, 1973, p. 32.

crici regele a inceput rdzboaiele cu cea din urmasi le-a terminat cu taranimea..." (p. 62).Autorul accentueaza pe tendinta de reducerca numarului de nobili din cadrul fortelor ar-mate, mai ales dupa verificarile cu privire laoriginea sociald, ca de exemplu cca din 1666.Astfel daca in 1613 nobilimca reprezenta2000 din efectivele totale de conducere alearmatei, In 1702, ea reprezenta doar 10%.Insa si in aceasta situatie, ea mai ocupa unloc important, dada ne gindim ca nu reprezentadecit 2 0. din totalul populatiei franceze. Inrest, organizarea militard prezenta unele trasa-turi deosebite. Astfel, se remarci prezentaunor unitati militare In pros incii, formatepe baza vechilor obicciuri feudale, mai alesdin localnici. Exista deci, o organizare mili-tara a regatului in legatura en care se poatevorbi de o forma de natinne armata In cadrulideilor i tehnicilor militare ale epocii, bazatilpc structuri militare esentialmente locale..."(p. 68-69). In legatura cu organizarea miliOra, autorul se opreste la studiul structurilormentale ale francezului din secolele XVII-Icasi al XV III-lea,6 conchi7ind cd la o analizaatentd a registrelor parobiale pastrate sepoate obsera o mortalitate foarte ridicata.Astfel la Paris, in 1681, se amintesc 480.000de locuitori. Media anuala a deceselor pentruperioada 1670 1683, mai precis pentru anii1673, 1676, 1677, in legatura cii care memdate mai precise, se ridica la 20.300, iar ratamortalitatii la 40 1000.

Analiza fenomenului militar, al razboiuluiII duce pc autor i la o tipologic a razboaielorpurtatc si la releNarea consecintelor lor, aimpactului lor asupra societdtii. Astfcl, raz-boiul franco spaniol (1635 1659) este con-siderat un razboi deschis si total" (p. 81),caci pc de-o parte intreaga political si toatefortile crau pose in slujba razboiului, iar pcde alta parte, implica participarea populatiei,a armatei regulate si a corolarului sat' razboiul ideologic si subsersh.

Desfasurarea operatiilor militarc nu exclu-dea purtarea de negocieri si tratative secreteintre inamici, inentinerea intre ei de relatiicornerciale si personale. Insusi Richelieu de-clara in testamentul sau politic : Negocialifdra lncetare, deschis }i secret, in toate locu-rile, toate problemele necisare pentru binele

tzi si G. Montgredian, La vie quolidt-cline sous Louts X/ V, Hachette, Paris, 1918,M. Vovelle, Alourir autrefols. Attitudes colieclives devanl Ia morl aux XV I I-e ci XI II-cssitcks, Gallimard-Julliard, Paris, 1974 ; P.Chaunu, La morl a Paris aux XV I-e, XV I I-e,XVIII-e sacks, Fayard, Paris, 1978.

6

www.dacoromanica.ro

8 CARTEA RomANEASCA i STRAINA DE ISTOEID 571

statelor..."2 (p. 85). De fapt, Ludovic negociadoar atunci cind rdzboiul dura mai multcleat era prevAzut, dar tratativele secrete Inloc sà atenueze conflictele intre state duceaula aseutirea contradictiilor i relevarea altoranoi.

Abia In 1711, In perioada rdzboiului desuccesiune la tronul Spaniei, tratativele audus la oprirea luptelor si la semnarea In anulurmAtor a unui armistitiu respectat, Inaintede semnarea tratatului de pace propriu-zis.Autorul distinge in cadrul rdzboaielor purtatede Regele Soare, 3 mari etapc 1643-1661,1661-1685, 1685-1715. In prima perioadadin totalul de 18 ani, 16 ani s au purtat rdz-boaie. S-a Meat tot mai malt apel la strate-gia indirectã pentru a sili pc inamic sd acceptelupta dintr-o pozitie dificild. In schirnb,aprovizionarea armatei prczenta multe lip-sari iar dezertarile se tineau lant. Operatillemilitare se desfAsurau foarte lent, iar asediileerau foarte numeroase.

In cea de-a doua perioadd 1661-1685,numdrul anilor in care au loc rdzboaie a sea,zut la 8 din totalul de 24. Trupele franceze sedisting, acum printr-o eficienta sporitA aInarmArii, aproiziondrii si desfalwrdrii lup-telor. Putcrea de foc a crescut ca urmarc afolosirit cartusului, grenadci si impunerii inmod definitiv a pustii. S-a des1d5urat chiarsi o campanic pc tianp de lama in Alsacia, intre1673-1674, iar arta asedillor a fost peace-tionatd de Vauban.8 In ceea cc prive5te atreia perioadd 1685-1715 din totalul de 30de ani, timp de 20 ani Franta cunoa5te dinnou rAzboaie. Tehnica milliard se perfectio-neazd in mod dcosebit, iar armatele deNinmai ales unitati de manevrd In cadrul operatii-lor ce sc desflisoard cu precaddere la frontierdsau pe teritorii straine. La frontiera de nord

est a tdrii Vauban a organizat o linie de for-tifjcaii, denumitd si scutul Parisului."Purtarea unui numar mare de ritzboaie a dusla numeroase pierderi de vieti omenesti sidistrugeri materiale, dar 5i la stabilirea unorraporturi aparte intre populatia civild i trupe,si participarea populatiei si in general la rdz-boi.9 0 eNaluare precisA a pierderilor umane

7 Cf. 5i Les Papiers de Richelieu 1624.1642, 3 vol., in colectia Monumenta EuropaeI listorica", editeur Pierre Grillon, A. Pedone,Paris, 1979.

8 vezi Georges Livet, Strasbourg, Metzet Luxembourg. Contribution a la politigueexterieure de la France sous Louis XIV,Actes du colfoque de Luxembourg", 1977.

9 vezi pe larg M.P. Guttmann, Puttingcrises in perspective. The impact of war oncivilian population in the I7-th century lin

,,Annales de demographie historique", 1977,p. 101 128.

este dificild, mai ales cd trebuic avute In vederepierderile directe cei ucisi in luptA sau depe urma luptei, si cele indirecte victimelefoametei i epidentiilor. Bodard si lirlanisdau cifre diferite.18 Oricum, rata mortalitatiicreste la inceputul secolului al XVIII-lea.Raporturile intre populatia civild si trupese leagd de intretinerea i aprovizionarea tru-pelor pe seama populatiei civile din zoneleunde se purtau luptele i toate consecintelece decurgeau de aici : jafuri, violente, rechi-zitii, brutalizAri, confiscalri de produse, nume-roase pustiiri de teritorii (ca de exempluPalatinatul in 1688). In anumite zone, Inspecial ccle de frontierd, populatia locald par-ticipa la uncle lupte In cadrul militiilor localeburgheze, ea de pildd cele din Provence saucele denumite Schnapans din Palatinat.

Potentialul demografic al Frantei dinaccastA perioadal suferd de pe urma actiuniidirecte sau indirecte a rdzboaielor, foametei,epidemiilor sau ludrii unor decizii politicenefastc, ca de exempla revocarea Edictuluidin Nantes din 1685." Asti el, intre 1630164.8 se remarcA o crestere a populatiei,dupd care urmeazal o curbA descendentA Intre1648-1653 si apoi o revenire Intre 16531693. In acest din urmA an, f oametea groaz-nicd determina in perioada 1693-1694, ogravd crizd demografic% UrmeazA o revenirelentb In perioada 1698-1 715, cu exceptiaanilor 1709-1710, cind o iarnd grea a compro-mis recolta de cereale. De f apt, tendinta decrestere a populatiei in a doud jumAtate asecolului XVII-lea este o caracteristicA gene-raid In Europa. Dacd acceptdm cifrele luiPierre Chaunu, 120 milioane de locuitoriai Europei din care francezii reprezintd 1/6,12avem o imagine generald despre ceca cc a re-prezentat Franta din punct demografic InEuropa acelci epoci.

Situatia economicd este analizatA mai alesprin prisma raporturilor cu celelalte state euro-pene. Autorul considerd cd Franta se afla dinpunet de Nedere al nive/ului de dezvoltare eco-nomical, intre statele dezvoltate si cele in declin.Marile dificultdti economice si f inanciaremut originea in ef ortul permanent impus depurtarea permanenta de rdzboaie. Asti el,Corvisier distinge din nou, si-n acest domeniu,

18 G. Bodard, The loses of men in modernwars, London, 1916 ; B. Urlanis, Guerres etpopulations, Moscou, 1972.

vezi si stadia] nostril Revocarea Ediclu-lui din Nantes (16,95) si consecinfele sale (inm an u s cris).

72 Pierre Chaunu, La civilisation de l'Eu-rope classigue, Arthaud, Paris, 1966, p. 181.

:

si-au

11

,

www.dacoromanica.ro

572 CARTEA ROmANTASCA $1 STRAINA D ISTORIE, 9

trei perioade : 1643-1661 perioada maze-ring, 1661-1692 perioada politicii lui Col-bert si 1693-1 715 perioada ruinei. Primaperioada se caracterizeazd prin cresterea im-pozitelor ordinare, enalitatea f unctiilorrecurgerea freeventa la imprumuturi si expe-diente financiare. Cea de-a doua perioadacuprind3 politica economica, experimentala"a lui Colbert, cum o numesc unii istorici sieconomisti." Caracterizatd prin intensif icareaparticiparii stattilui la viata economicd,aceastit politica se distinge printr-un eforteconomic deosebit, organizarea sistemuluide comunicatii dczvoltarea industriei de arma-ment, solicitata tot mai mult de purtareaa numeroase razboaie, o intensa politica deexpansiunc coloniala cu ajutorul unei flotecomerciale si militare intarite. Ultima perioadaa adus ruina sistemului economic injghebatcu atitca eforturi de Colbert. Conflictul pen-tru succesiunea la tronul Spaniei (1701-1714)a facut ca cheltuiehle extraordinarc de razboisS depaseasca suma de 100 milioane lisre pcan. Toate Incercarile succesorilor lui ColbertLe Pelletier (1683-1689), Louis de Pont-chartain (1683-1699), Chamilard (16991708), Desmaretz (1708-1715), de a ref ormacconomia franceza si de a opri declinul sauau esuat. Astfel, in 1715 situatia financiaratarii era dezastruoasa

venituri nete 74 milioane lisrecheltuicli 119 "datorii cu sca-denta imediata 430datorii totaleale statului 2 miliardc livreveniturilc pe 1716, 1717, 1718 fusesera

cheltuite cu anticipatie (p. 172).Politica de expansiune a lui Ludovic al

XIV-lea a f ost garantata de atentia deosebitaacordatd organizarii f ortelor militare ale rega-tului." ...Armata franceza a f ost... un instru-ment mult mai perfectionat in serviciul uneipolitici active..." (p. 1 75). Regele incredintaofiterilor sarcina recruttirii, inelt, se ajungeaCa uncle regimente sS ramina In proprieta-tea" familiilor unor ofiteri. Mari probleme pu-nea si intretinerea si aprovizionarea unitati-lor militare. Inainte de 1648 se apreciaza

13 vezi pe larg C.W. Cole, Colbert and acentury of French mercantillism, 2 vol., Colum-bia University Press, New York, 1939 ; P.Boissonnade, op. cit., Ines Murat, Colbert,Fayard, Paris, 1980.

vezi si G. Girard, La service militaireen France et la fin du regne de Louis XIV.Racolage et milice 1701 1715, Plon, Paris,1 921 ; A.E. Navereau, Le logement et l'usten-site des gens de guerre (1493 1789), Poitiers,1924.

la 250-300, numarul regimentelor din cadrularmatci franceze. In acest context se Inca-dreazh opera ref ormatoare a lui Louvois, careprin masurile sale a pus bazele armatei fran-cue de tip modern." Un rol important l-aas ut i organizarea corpului ingincrilor regaliin numar de 600 si In rindul carora s-au af ir-mat renurniti specialisti in domeniul geniului,precum Surirey de Saint-Remy, Clerville simai ales Vauban, numit comisar general alI ortif icatiilor."

Mentinerea disciplinei, instructia si I or-marea cadrelor militare de conduccre catendinta de mentinere a cantata procesuluide organizare a armatei au constituit, de asc-menea, obiective urmarite in legatura cu f or-tele armate. S-a adaugat la aceasta formareaunui corp de mare5ali, veritabili maistri aiartei militare : Turenne, Catinat, Villa rs,Luxembourg." Asistenta sociala i ingriji-rea ins alizilor de razboi a inceput sa preocupetot mai mult cercurile conducatoare ale Fran-tei. In acest scop, s a constituit la Paris,in 1670, Hotel des Invalides."

Un loc important ocupa in lucrare, studiulinstrumentelor puterii regalitatii, cu ajutorulcarora se realiza politica de a readuce lu-mea robei la ascultare, f olosind celcbrii comi-sari si apoi intendentii..." (p. 231). In icrarhiasuperioard a conduccrii, Consiliul Regal"juca un rol deosebit. El era f ormat din minis-trii si secretarii de stat si era inscparabil depersoana regelui, dar cel carc lua hotarlrileera regele." In acest sens, el li declara nepotu-lui salt Phillipc d'Anjou : ...Ascultati, con-sultati-va consiliul, dar (p. 232).AlSturi de acest organ acth au Consiliul Aface-

15 czi pc larg C. Rousset, Histoire deLouvois et de son administration politique etmilitaire, 4 s ol., Paris, 1861-1864 ; LouisAndré, Michel Le Tether et Vorganisation del'armee monarchique, Paris, 1006.

16 Cf. A. Rebellieu, Vauban, Fayard,Paris, 1962.

17 vezi A. Cors isier, Les genereaux de LouisXV et leur origine sociale in Bulletin duXVI I-c siecle", 1959, p. 23-53.

" Cf. R. Chaboche, Le sort des militairesinvalides avant 1674 in Les Invalides. Troissiecles d'histoire, Paris, 1974.

" M. Antoine, Le Conseil du roi sous leregne de Louis XIV, Droz, Paris, 1970.

" vezi pc larg si M. Marion, Dictionnairedes institutions de la France au XV I I-e siecleet au XV I II-e siècle, Paris, 1 968 ; John C.Rule, Louis XIV and the craft of Kingship,London, 1 969 ; R. Mousnier, Les institutionsde la France sous la monarchie absolue, Paris,1974.

:

a

si

hotariti..."

si

14

www.dacoromanica.ro

10 CARTEA SCIMANDASCA t SPRAT:NA DE ISM=

rilor sau Consiliul de Sus, care cuprindeadoar membrii, Consiliul Depeselor, care dis-cuta situatia din provincii, Consiliul Regalde Finanfe, Consiliul de Constiinfd, care tineasocoteala beneficiilor ecleziastice. Cancelarula carui rol a scazut treptat, prezida Consi-hub de Stat privat, finante fi directie f ormatdin Consiliul de Stat privet sau cel al Parli-lor, Consiliul de Slat ;i de finanic si AlarmDirectie a Finanjelor. Existau de asemenea,birourile Consiliilor care colaborau cu regele :Consiliul Cancelariei, Biroul Gabellei, BiroulDomeniilor si ajuloarelor. Demn de remarcateste cresterea necontenita a rolului Contro-lorului general al finanfelor care era practicseful unui veritabil minister al f inantelor sieconomici.

In ciuda acestei complicate structuri ad-ministrative si politice superioare, putereamonarhului a crescut permanent, hotaririlesale f iind definitive. In provincie, of iterii sicomisarii regali indeplineau difcrite sarciniIncredintate de puterea central& Intendentulera Inzestrat cu puteri considerabile si era per-manent In contact cu Consiliul Rega1.21Trebuia sa respecte instructiunile trimise,f iind un adjutant al guvernatorului" (p. 24 1).Acesta Isi I orma un aparat administrativ pro-priu pe care 11 intretinea, dar pc care autorita-tile centrale II iguorau. Dupa 1672, regalita-tea a incetat sa se mai opuna cresterii puteriilor. In 1667 printr-o ordonanta regala a f ostcreatil functia de locotenent al politiei laParis, Insarcinat cu rezolvarca problemelorurbanistice si de administratie. In aceastaunctie s-an af irmat La Reynie $i D'Argens-

son. Numeroasele modificari In cadrul apara-tului de stat au f ost puse In legatura cu purta-rea operatiilor militare. Razboiul era prin-cipalul lor motor", (p. 251). In acelasi Limp,s-a desfasurat o remarcabila opera legisla-th a. Se cunosc astf el, numeroase ordonanteregale, hotariri ale Consiliului Regal, nume-roase proiectc de ref orma ale administratiei.S-au publicat astf el, intre altele, OrdonantaComertului in 1673, cea a Marinei In 1681$i cea a Politiei, denumita i Codul Negru inacelasi an. 0 directie de aciiune deosebita astatului francez a reprezentat-o si controlulasupra vieii spirituale si culturale in general,In legatura cu care s-au pus bazele unui cultal monarhiel absolute, concretizat In motivulartistic al soarelui, realizarea unor constructiiarhitecturale monumentale precum com-plexul de la Versailles, Intreaga politica de

vezi G. Livet, L'Intendance d'Alsacesous Louis XIV (1648 1715), Strasbourg,1965.

57 3

sprijinire a eulturii $i justificarea ideologicaa sa.22

Ultima parte a lucrarii este destinatastudiului politicii externe, care Irma In ansam-blul sail nu ocupa locul euvenit. Intreaga poli-tica externa a Frantei In accasta perioadfiera organizata minutios." Dupa 1668, a cres-cut rolul Secretariatului de Stat pentru afaceristraine. La Paris erau acreditate putine am-basade : cea a Venetiei, Spaniei, Olandei,Angliei, Savoiei si Statului Papal. Conformunor date statistice, In I 715, In Europa seaflau 15 ambasadori francezi, 2 rezidenti $i15 Insarcinati cu afaceri. Se remarcau astfelRebenac la Berlin, Gravel la Frankfurt,Courtain la Londra, GremoNille la Viena.Autorul respinge de la tnceput ideea ca telulpoliticii externe a lui Ludovic a f ost luptapentru frontiere naturale. Impartasind o ideecu care istoriografia franceza este cel putinpartial de acord, Corvisier considera ca raz-boaiele pe care Ludovic le-a purtat au avutun singur scop : de a asigura securitatea f ron-tierelor regatului $i a bara 6-tile de acces inFranta ale inamicilor potentiali." Politicaaceasta a f ost initiata de Richelieu si conti-nuati de Ludovic al XVI-1ea. Corvisier con-sidera Irma politica lui Mazarin aventurista,el urmarind sa realizeze doar un schimb cuSpania, Intre Catalonia $i 'pale de Jos."Se considera ca prin politica sa, Ludovic urma-rea realizarea Hexagonului. Politica Hexa-gonului completa pe cea de mai sus, In sensulanexarii teritoriilor din zoncle de frontieracare puteau reprezenta baze potentiate de ataccontra Frantei.

22 Astf el, s-au pus bazele unor numeroaseinstitutii de cultura precum Academia deI nscriptii $i Artef rumoase, Aca dem ia de Stiinte,Academia de Pictura si Sculptura, Acade-mia Frantei la Roma. In 1671, abatele Bossuetpublica principala lucrare a ContrareformeiIn Franta, L'Exposition de la foi calholiqueIn care sustinea necesitatea unei monarhiiabsolute In Franta.

23 vezi pe larg G.C. Picavet, op. cit. ;L. Andre, Louis XI V et l'Europe, Paris, 1950 ;G. Zeller, istoire des relations internationa-les, T. III, De Louis XIV 5 1789, Paris, 1955 ;J. Meyer, Louis XIV a les Puissances mariti-mes In "XVII-e siecle", 1979, 123, p. 155-172.

" vezi pc larg discutia In Gaston Zeller,Bistoire d'une idie fausse, In Revue de Syn-these", 1936 ; Roland Mousnier, Louis XIV...,P. 9-

25 Cf. I Georges Dethan, Ma:arin, Undiplomate de Page baroque, lmprimerie Natio-nale, Paris, 1981.

Cl

www.dacoromanica.ro

574 CARTEA RomANEAscA sz STRAIN-A DE ISTOREE 11

Principalul instrument de realizare 1-areprezentat reuniunea",26 care nu era ceva-nou in arsenalul diplomatic f ranccz. Gem cea uimit, a fost insfi, mdsura In care ea a fostf olositä. Pe rind utilizind o moth atiediferitd etnica, Frantaa anexat Alsacia, Franche-Comte, Stras-bourg, lioussilon, Lerdagne, Artois, Hainaut,Lorena, Nisa si Savoia.

Lucrarea este completatii de o bibliogra-f ie pe probleme si numeroase hri. Fiind

26 vezi si Marie Odile Piquet-Marchal, Lachambre de reunion de Metz, PALE, Paris,f. a.

remarcabild prin aleasa tinutá stiintificddocumentarea solidd, lucrarea se distingeprin interpretarea ineditä a proceselor i feno-meneler. Merità sd remarcam insd, ca desilucrarea ii propunc sEt realizeze o analiza prinstabilirca unui raport intre realizarile politiciiinterne si pozitia internationald a Frantel,politica externd este mereu lasata pe un plansecundar. Se simte, de asemenea, lipsa apara-tului critic si a unui indice de nume si per-soane. Cu toate aceste scdpari, lucrarea serecomandä ca interesantd publicului cititorde istorie.

Mihai Manea

dinasticA,

ci

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

* * Revista arhivelor", an. LXI, vol. XII (1979), 1-4, 496 p.

De la bun inceput trebuie s1 preciidmcd si in amil 1979 Re Nista arhk elor" sementine la acclasl Malt nh el stiintifIc en carene a obisnult In ultimii anl. Totusl, fat5 deanul precedent, se obserN5 o schimbare Insumarul celor patru numere si anume orestrIngere a spaOului acordat studlilor siarticolelor de Istorie in faN oarea temelor dearid. isticil. Dacii istoricii pot regreta acestlucru, date find valoarea ridicalil a contri-butlilor In domeniul istoric pe care le ofer5de obicel Ile\ Ista arhhelor" si mai alesnoutatea Informatiilor pe care iI bazeanistudide majorilatea colaboratorilor, trebuiesä recunoastem cS profilul publicatiel constitide o justificare suficientS pentru cei cchotdrasc suniarele revistel.

Continuind rubrica inaugurald in 1978,2050 de ani de la crearea primului slat daccentralizat l independent", ReN ista arhi-velor" ne ofcrd cite\ a contributil demne deatentia specialistilor. Ion I loratiu Crisan,in Semnificatia istoricd a stalului dac centralizalsi independent condus de Burebista (nr. 3,p. 273-281), urmAreste den oltarea social-economicd In secolele IV I I. e. n. a populatieidaco-gete care in acea perioadd a eN oluat dela o civilizatie de tip La Tene la societateaimpdrtitA in clasc fdrd insd a ajunge la modulde productie sclavagist, pe care a\ ea sil 1cunoasca abia dupd cucerirea romand. Lainceputul sec. I I. e. n. se face trecerea la oforma superloaril de organizare statul, eve-niment ce s-a produs in jurul anului 70 1. e. n.sub conducerea lui Burebista, care a reusitsa uneascii toate triburilc daco-gete ce populauun imens terltoriu cuprins intre Balcani,Carpatli Septentrionali, cursul niljlociu alDunarli si coasta occIdentala a Math Negre.Autorul insistd asupra faptului ca statul daccentralizat 1 independent condus de Bureblstaa fost prima formatie politica de tip superiordin istorla daco-gctilor, subliniind totodata

poporul roman a luat nastere ca rezultatal fuziunii dacllor cu romanii, romanii repre-zent1nd romanitatea orientald grefatd pesubstratul etnic daco-get. Tot asupra unelprobleme de istorie veche se opreste si St.Olteanu Aspecle ale civilizafiei geto-dacice

tn lumina cereeldrilor recente (nr. 2, p. 115-120)care analinazd uncle probleme foarte impor-

tante ale den oltdrii societatii geto-dace, darcare au fost mai putin studiate pind acum, sianume alorificarca minereurilor de fier.Obsenind cd in peste 25 de asezdri datinddin perioada dacicd, studiate pind acum, s-audescoperit \ es tigii ale procesului de reducerea minereului de Her, autorul ajunge la con-cluzia, pe deplin justificatd de altfel, cd atittehnologia de ctractie cit 1 reducerea mine-reurilor de fier atinseserd un ridicat nivel dedezN ()Hare, dacil asimilind la acea data nume-roase cunostinte spectate la nivelul europeanal epocii respecthe. Tot aceasta rubrica neoferd si cloud articole de istorie medievald.Eugen Gluck lzvoarele narative din seco-lul al XI lea referitoare la istoria Transilvantei.Noi contribulii (nr. 4, p. 386-397) supuneunei ample si documentate critici unul dincele mai importante izvoare narative din sec.al XI-lea, Legenda Sfintului Gerard", Incele doud forme cc ni s-a pastrat minor simajor , emitind ipoteza ca ambele formeau rh ut la bazd un prototip sau izvoare comuneutilizate de autori independentt unii de eel-lalti. De aceea opineazd autorul estenecesard o editie critica i integrala a legen-dei Sfintului Gerard, utilizindu-se in paraleltoate textele legendei minor si major si acor-dindu-se credit in primul rind textului lungpadovan, corelat i controlat cu luararea luiA. \\Ion", cu atit mai mult cu cit editiatied din 1938 este depAsitd. In continuareautorul face o scurta analizA a valabilitatilistorice a elementelor fundamentale ale legen-delor, si in primul rind celei major, referitoarela volevodatul lui Ahtum, confruntind toateiZ oarele scrise cu rezultatele obtinute dearheologie I numismaticd si care evIdentiazdvaloarea lor probativd. In final, Eugen Gluckne oferA un fragment din Legenda major aSf. Gerard (versiunea de la Padova) referItorla lupta dintre Ahtum i Chanadinus din 1028,publicat pentru prima data la nol (orlginalulin limba latind, insotit de traducere). Con-stantin Cdzdnisteanu Rdzboiul popular din1462 moment de vtrf al luptei romanilorpentru independentS (nr. 1, p. 3-6) , bazin-

I,REVISTA DE ISTORIE", Tom 35, nr. 4, p. 575 580, 1982

7 C. 2122

ca

t

001-

www.dacoromanica.ro

576 REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE 2

du-se pe informatiile oferite de unele lucrarigenerale si speciale, ne oferA o succintA de-scriere a bAtAliel din anul 1462 dintre \ladTepe I Mahomed al II-lea, insistind asupracaracterului popular al rAzbolului (pentruroman!). De altfel, concluziile la care ajunge nusint nici macar originate, autorul alitturindu-setezei cunoscutilor istoricispecialisti In accastaperioadA N. Stoicescu si St. Andreescu cAsultanul a fost silit sA paraseasca Tara Roma-neascA fSrS sit-si ft reallzat telurile supu-nerea tAril i indepartarea viteazultil voievod

cAderea lui Vlad Tepes nefiind consecintarAzbolului antiotoman ci a unul conflict intern.Rubrica mentionata mai cuprinde piosulomagiu adus de Dan Berindel acelei perso-nalitAti marcante, creator i insuflelitorslujitor de culturA nationala" care a lost Gh.Lazar, subliniind rolul jucat de acesta latrezirea mindriei nationale a romAnilor (nr. 3,p. 281-283) Gheorghe La:dr, purtator decuulat al progresului qi al iubirii de neam).

NumArul 3 al reN istel ne oferA o rubricAspecialA A 35-a aniversare a EliberArilPatriei" care debuteazA cu articolul luiC. Cazanisteanu intitulat Contributia Arhi-velor Statului la imbogAtirea bazel docu-mentare cu privire la rmolutia de eliberarenationalA l socialà, antlfascistii 1 antiimpe-rialistA din august 1944 (p. 235 210).Autorul subliniazA cA arhi. ele, in special celedin strAinAtate, detin Inca numeroase docu-mente inedite de un mare interes pentrucunoasterea insurectiei armate antifascisteantiimperialiste de la 23 August si totodataeforturile sistematice i laborioase depuse deDirectia GeneralA a Arhivelor Statului pentrua pune la dispozitia cercetAtorilor romAniaceste materiale aflate In S.U.A., Anglia,Franta, R.F.G., R.S.CehoslovacA etc. Incontinuare autorul acordA un spatiu larganalizAril unor documente germane, recentaduse In arA sub formA de fotocopli, din carese degaja criza regimului dictatorial anto-nescian 1 rolul jucat de P.C.R. In organizarea,desfAsurarea si victoria insurectlei romAnedin august 1944. Alecsenia Andone i EmiliaPostAritA, In Mdrturii documentare (p. 240265), prezintA un grupaj de 56 documente dinarhivele romAne l strAine (S.U.A., Anglia

Elvetia) care scoate in evidentA starea gene-raM de spirit antigermanA i antiantonescianAdin Romania si totodatA rolul hotAritor jucatde Marele Stat Major roman in pregatlreasi victoria evenimentelor de la 23 August1944. Documentele sint insotite de un amplucomentarlu care evidentiazA rolul deosebitpe care I-a avut actul de la 23 August in scur..tarea rAzbolului i ecoul sAu pe plan mondial.Cristina Dinu Din memoriile recent acld-zifionate ale unor participanfi la insurecfie(p. 265-273) prezintA elteva fragmente

din memoriile unor participanti la insurectiadin august 1944 care confirma realltAtil dejastiute dar care, coroborate cu alte izvoareinterne si externe, aduc un aport importantla cunoasterea mai bine a acestor evenimente.Este orba de aminlirile gen. col. (r.) EmilianIonescu cu prk ire la evenirnentele petrecutela palat In ziva de 23 August, memoriile It.col. (r.) Emil Ionescu asupra actiunil dintabara 'ilihal Bravu, rnemoriile col. (r.)Niculai Condurachi asupra operaliunilor eke-cutate de Di\ iria Tudor Vladimirescu"In luna august 1944 si amintirile adjutan-tului sef parasutist (r.) Nicolae D. Pangicitasupra actiunilor desfitsurale de Batallonulde parasutisti in 701111 BAneasa-Otopeni-Tunari.

Din seria contribufiilor de istorie romd-neased mai face parte rubrica Studii comu-nicAri". DacA asa cum spuneam la inceput,restringerea spatiului acordat studillor i arti-colelor de istoria poate gasl o justificare,faptul cA istoria medie este neglijatA total(cum a lost ca7u1 anului 1978) san aproapetotal (cum este cazul anului 1979) ni se pareInexplicahil...

In Load lui Gh. istoriografiaromdneased (nr. 2, p. 139 142) Dan BerIndelscoate in midenta importanta sl actualitateaoperei istoricului Gh. incai, personalitatedominantA a Inceputurilor istorlografiel ro-mane moderne, care a exprimat prin scrie-rile sale aspiratiile Intregil natiuni, demon-strind cu argumente solide permanenta sicontinuitatea romanilor. Opera sa dupAcum bine remarcA autorul articolulul I-aasezat pe Gh. $iiicai printre marii cArturarlai romAnilor in Panteonul nemurirli natiunii".Vasile Mamie Un eeou al eonflietulizi militarturco-egiptean din anti 1832 1833 in docu-mentele din Tara Romdneascil (nr. 2, p. 138139) ne prezintA, pe ba7a unor documenteinedite, implicatiile pe care le-a mut rA7bolulturco egiptean din 1832 1833 pentru TaraRomAneascA, i anume oblIgatia pe care 1-aimpus-o Rusla care intentiona sA trimitAtrupe In ajutorul Portil de a asigura carelede transport a cclor de trebuinta ostasilorrust in Asia Mica. Cu toate cA interventiarusA n-a mai mut loc datoritA semnaril pathde la Kutahya, efortul material si fizic lacare a fost supusA populatia tAril nu a matputut fi evitat. Gheorghe lavorschl: Datenoi despre teatrul national din Brdila (18511852) (nr. 2, p. 136-138). Pe baza unor docu-mente inedite, aflate la Filiala ArhivelorStatului Braila, este prezentatA activitateaprimului teatru stabil din Braila In anIl1851-1852. Asa cum remarca autorul, acestteatru stabil dind reprezentatil in 11mbaromAnA cit piese din repertoriul national siuniversal a jucat un rol important In for-

st

si

$incai tn

It

www.dacoromanica.ro


marea gustului artistic al publiculul brililean".Sancta Racoviceanu Unirea Principatelorin documentele diplomatice externe (nr. 1,p. 7 9) urmarind cu atentie rapoarteleunor diplomati strain! (beigieni, francezi, rusisi englezi) acreditati In Principate sau In dife-rite tad europene reuseste sä redea, In detalii,amploarea miscarli pregatitoare ce cuprinseseambele principate si entuziasmul 1ntregilpopulatii la aflarea vestil realizarli unirii.Ba7indu-si informatia pe surse inedite aflatein Arid% a Cuza de la Biblioteca Academie!R. S. Romania si Arhh a Ilinisterului de Raz-boi, Teodor Popcscu Proiecle inedite deorganizarea armalei In timpul domniei luiAlexandru loan Cuza (nr. I, p. 9-11) ,desi pe un spatiu extrem de restrins, ne oferddate extrem de interesante. Este vorba despreIncercArile filcute In primil ani de domnie alui Al. I. Cuza de a se reorganiza modernizaarmata romand. Primul dintre aceste proiecteeste cel de organizare a granicerilor din mai1859, care, desi nu s-a aplicat, va constantun model pentru legea de organizare a gra-nicerilor, In 1864". Tot in 1859 s-a elaboratun plan probabil de provenienta francezaintitulat Notes sur un projet d'organisa-tion, d'une armee Moldo-Valaque," ce prevedeaorganizarea unei armate de 50 000 de oamenicu o rezerva de 40-50 de mii care si!fie comandata In primil an! de ofiteri francezi.$1 In 1860 au existat cloud proiecte, unulelaborat de col. Macavei, care comandaInspectoria Craiova, prIvind reorganizareadorobantilor, far celdlalt, al col. Cunescu,prh, ind organizarea a cloud corpuri de doro-banti (until pedestru i altul calare) si a cloudinspectorii (I Valahla Mica si II Valahia Mare).In anti) urinator, 1861, au fost prezentatealte cloud proiecte de reorganizare a armatei(unul pentru MoidoN a si altul pentru TaraRomaneasca) prin care se urmarea de faptinfiintarea de noi unitatI. Desl n-aveau säcontribute la ridicarea nivelulul de pregátirea ofiterilor, multe dintre ele gilsindu-si ulte-rior materializarea in procesul de moder-nizare a armatel române". $1 Horia Brcstoiu

Vasile Bobicescu Masele populate alenafionalitafti maghiare alaturi de poporulroman In lupta pentru apararea independenteinafionale fi a integrilaiii teritoriale a !aril(nr. 2, p. 131-136) ne oferd un articolinteresant atlt prin bogatia 1 noutatea infor-inatillor cit I prin justetca i claritatea con-cluzillor ce le desprind pe baza lor. Dispu-nInd de vast!! documentatie, In mare parteineditä, autgrii infatiseazd atitudinea patrio-ticd sl antifascista a populatiel maghiare dinRomania in cursul deceniului al patrulea alsecolului nostru. Scotind in evidentd rolulimportant jucat de Madosz l Partidultaranesc maghlar In atragerea maselor ma-

ghlare din tara noastrã la lupta pentru apd-rarea democratic! i integritatii teritoriale aRomaniei, autoril demonstreazd, pe baza unordocumente irefutabile, ca imensa masa amaghiarilor s-au pronuntat cu hotdrire impo-triva revizionismului horthyst. Un spatiumai larg 11 rezerva autoril anilor 1938-1939,adical perioadei in care Ungaria lui Horthy,In alianta cu Hitler, a participat la sfirte-carea Cehoslovaciel i cind maghiarii dinRomania au respins aproape in unanimitateaceasta poiiticá facInd numeroase dovezi defidelitate fata de statul roman. Concluzio-nInd, autorii afirma ca majoritatea populatleimaghiare din Romania, ca si cea germand,ucraineand, slovacd, evreiasca sau de altenationalitati, asa cum atesth documentelexremii, se va solidariza sl in vara anului 1940cu lupta poporului roman impotriva fascis-

pentru apiirarea independentei natio-nale si a integritatii teritoriale a GheorghePirvulescu 40 de ani de la marea de-monstratie antirascista si antirazboinica de la1 mai 1939 (ur. 2, p. 121-128) face o amplaprezentare a manifestatiel organizata deP.C.R. la 1 mai 1939, ce s-a desfdsurat inconditii specifice, foarte diferite In raport cuanii precedenti. Aceasta manifestatie seinscrie ca un moment remarcabil in cadrulgeneral al actiunilor maselor revolutionareorganizate si dirijate de P.C.R. Autorul scoatein evidenta unitatea de actiune a partidelormuncitoresti comunist, socialist si social-de mocra t pentru apararea drepturilor

libertatilor democratice, pentru denun-tarea pericolului fascist si hitlerist, afirmindInca o data hotarirea lor ferma de a apdra inde-pendenta i suveranitatea de stat a Romaniei.o atentie speciald este acordatii rolului jucatde tol ardsul Nicolae Ceausescu in organizareaacestei manifestatil. In sfirsit, tot la acestcapitol mai putem mentiona i articolul luiMite Maneanu Aspecte ale cooperativizariiagriculturit in judeful Mchedinfi (nr. 2, p.128 130) care foloseste o serie de documenteaflate la Filiala Arhivelor Statului Drobeta-Tr. Sc. erin pentru a Infatisa evolutia agrl-culturii din acest judet In perioada cuprinsdIntre reforma agrard din 23 martie 1945 siIncheierea cooperativizaril agriculturii (1962).

Bogatia materialelor referitoare la arhi-visticd ne obligii sa ne rezumam la prezen-tarea titlurilor I autorilor fiind convinsica cci interesati Nor merge direct la masanu WA a mentiona lnalta tinuta stiintificaa aproape tuturor articolelor sl in mod deosebitale acelora care constituie subcapitole aleviitorului Tratat de arhivistIca. De la Ince-put trebuie mentionate cele trci contributilale lui lonel Gal Conferinfa internationalda mesei rotunde a arhivelor Nairobi, octom-

iOrli.

ei

ci

www.dacoromanica.ro

578 REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

brie 1978 (nr. 1, p. 7 4-84), care cuprindetextal prescurtat al raportului prezentat deChristian Gut si Bernard Mahieu din parteaSecretariatului C.I.A. la cea de a XVIII aConferintA; Realizari i direclii de desfdqurareactivitafilor arhivistice (nr. 2, p. 111 - 11 1);Bikini rodnic, perspective luminoase (nr. 1,

p. 381-385) - 1 articolul lui Vasile riiuiaAcfiuni organizate de Arhivele Statului (nr. 4,p. 398-399), care ne oferA o imagine de an-samblu a laborioasei activitAti desfAsurateatit tn tara cit si in strAinAtate de aceastAvenerabilA institutie care de un secol i jumA-tate nu precupeteste nici un efort pentru ascoate la luminA drepturile sacre ale poporuluiroman asupra teritorillor pe care le a locuitdintotdeauna.

0 rubrica permanentA care de mutt si adobindit un mare prestigiu In rindurile specialistilor prin inalta tinutA stiintificA a lucrArilor prezentate si competenta specialistilorce-i gAzduieste cu generozitate este Teorie

practicA arhhisticA". Din materialele publi-cate In cursul anului 1979 remaram pc celeale Gabrielei Hurmuzache Arhivele $i infor-matica (nr. 1, p. 12-17) si Marcel DamaraCiucA Ordonarea si inventarierea documenteloraflate In depozitele Arhivelor Statului (nr. 3,p. 284-302), care urmeazA sA fie Incluse inviitorul Tratat de arhhisticA, precum sipe cele ale lui Emilian Cohn Nomenclatorulde dosare $i indicatorul de termene pentru pas-trarea instrumentelor de baza In activilatea arhi-visaed, Ion Cozac Considerafii asupra ordinei$i inventarierii documentelor din epoca con-temporand (nr. 1, p 17 22, respectiv, p.22-24), Constantin CiochinA Uncle problemeprivind documentele create in procesul de prelucrare automata a datelor (nr. 2, P. 1 13 150)si Marin R. Mocanu Rolul de Indrumare alArhivelor Statului (nr. 4, p. 400 404), toatedeosebit de utile celor ce lucreazA efectiv inarhive.

Dat fiind faptul cA intre 27 si 29 septembrie 1978 s-au desfAsurat la Bucuresti lucrArile reuniunii Comitetului international desigilografie, Revista arhixelor" ne oferA Innr. 3 o serie de comunicAri prezentate cuaceastA ocazie (Maria Dogaru Sigiliile de tipiconografic utilizate de domnii Tarii Romd-ne$ti, Maria Pirvulescu si Maria DogaruIntroducerea $i regasirea informaliilor privindizvoarele sfragistice In memoria echipamentuluielectronic, Maria Dogaru Documente privindinterferenfa Intre sigilografia si diplomalicaromaneascd, Mihal Guboglu Documente arabe$i istoria romanilor precum i o serie de dis-cursuri, rezolutil, recomandAri i concluzii(p. 326-358). Rubrica Stiinte auxiliare"mai cuprinde, de asemenea, arlicolele MonicalVIalcu Observafii asupra sistemului de pre-scurlari hi documentele transilvãnene cu scriere

golica din secolcle XV- X VII (nr. 1, p. 48 66)Mariei Dogaru Instrnmente de evident(' $iinformare giinfified pentru izvoarcle sigilore(nr. 2, p. 15 1 156) si Olimpiel Gutu Uncleprobleme actuate ale paleografiei ronidno-slave (nr. 4, p. 127-429).

Rubrica Legislatie", care se adresearilin special hicrAtorilor din arhh die institatiilorsi intreprinderilor, dar si arhhistilor, abor-deazA cite a teme de mare important5:Li ia PrunA Solutionarea cererilor adresale deoamenii muncii Directiei Generale a ArhivelorStalului, Virgil Tatomir Pregatirea cadrelorcare rdspund de arhivele organizakilor socialiste(nr. 1 p. 25 26 si respectiv, p. 26 27),Coman Voica Selectionarea documentelor, Nieolae CdpatinA, Dan Lk ezeanu Sanckonareacontraoentitlor (nr. 2, P. 157 158 si, respecth ,p. 158 159), Cristina Dinu, Vasile NiculaCercelarea documentelor In vederea eliberdriide certificate, copii si extrase (nr. 3, p. 305 307).Tcodor Necsa Evident(' documenielor createqi definute de organizatille socialiste $i de cele-lalle organizatii si Petre Mihailescu Din elperienfa muncii de arhiva In ramura industrieimetalurgice (nr. 1, P. 408 410 si, respectis ,410 411).

La rubrica Pretuitori ai arhis elor" slutprezentati de data aceasta IenAchit5 \ ileArescu de Tudor Mateescu (nr. 2, p. 210 215),

Grigore Tocilesca de Paul Grigoriu (nr. 1,

p. 438 4 12).

Achizitil noi" rubried, poate, cea maiapreciatA si cAutata de specialisti ne oferasi de data aceasta matte amanunte despreimbootirea fonclulai national arhis istic. Cumspatial nu ne permite o prezentare exhausth aa acestel rabrici cum ar fi de dorit ne ommultumi cA senmalam specialistilor o seriede achizilii de exceptie, Astfel in eursul analal1977 Directia GeneralA a Arhk elor Statulula intrat tn posesia unor doeumente de inurevaloare IstoricA proenite de la Alexandra celBun (1 103), Antonie .0(15 din Popestl. C. Basarab, C. 5erban (165 1), Alex. Ipsilanti.Gh. Caragea, M. Sturdza, Alex. Ghica, MihaiApafi, documentele familiei Laho. at.)(1823 1920), un act intitulat justificativ"al exilatilor din Franta, fosti participanti larevolutia din 18 18, redactat in 1856 si mattealtele (nr. 1, P. 28 si nr. 2, P. 163 16 1). FilialaArhivelor Statului Municipiulai Bucurestia achizitionat 1111 documente din perioada1a71 1968, printre care si citeva hrisoave dela Alexandra al II Ica Mircea (1571), Radu5erban (160 1), Radu Mihnea (1613), acteleprivitoare la succesiunea as erii domnitoruluiGr. IV Ghica I doeumente privind activi-tatea politica si de stat a unor membri aifamillei Filipescu (18 10 1861) si 31 de seri-sort ale Marthel Bibescu (nr. 2, p. 164-166).

4

si

ri

si

www.dacoromanica.ro


I.iliala Arhkelor Slatului Iasi a preluat colec-Oa de documenle a Epitropici generale a Caseispitalelor Sf. Spiridon" (7368 acte din seco-lele XV XIX) si fondul Link ersitatii Al. I.Cuia" din Iasi (25 21 1 u. a. din anii 186019 11) alaturi de multe alte achizitii de valoare(nr. I. p. 112 115). Filiala ArIthelor Statuluijudetul Dolj a achiritionat nu mai putin de2.) lirisome si 20 carti domnesti, numeroase/apise, diate, foi de zestre, hotariri judeca-loresti, hotarnicii (sec. XV XIX) si nume-roase documente referitoare la activitatealeatrului craithean i revistei Ramuri"(nr. 1, p. 29 si nr. 2, p. 166-167). Achizitildcosebit de interesante an facut I FilialeleArhh elor Statului din judetele Mehedinti(fondurile unor institutil portuare la Dunare,de la Orsova la Calafat, fonduri si documentecreate de instan(ele judecátoresti in perioada1897 1952), Vilcea (Tribunalul judeteanVilma pe anti 1886 1945, Protoeria jude-tulul Vilcea pe anti 1857-1929), Gorj (ocarte din 1577 emisa de Mihnea Turcitul, unpergament din 1618 de la Matei Basarab,multe documente referitoare la reforma agraradin 1864) si Maramures (1ntregirea colect.leide documente dr. Ioan Mihalyi de Apsa"cu acte din secolele XIVXIX, alte docu-mente deosebit de importante pentru cunoas-terea rascoalelor taranesti din secolele XVIIXIX si, in special, cele referitoare la revolutiadin 1848 1849), care sint pe larg prezentatein nr. 1 (p. 29-30) si 2 (p. 167-174).

La rubrica Prezentari de fonduri si co:lectii" se continua publicarea articolutulColecita de microfilme Franta (II) (nr. 1, P.31 33). Din fondul Ministere de la Guerre

Etat Major de l'Armee, au fost micro-filmate unele documente din anii 1834-1920,reprezentind memorii, jurnale de campanie,rapoarte cu privire la actluni de recunoasterccu caracter militar I rapoarte ale atasattlormilitari, care pun in evidenta, in contextuic cnimentelor Internationale, o serie de mo-mente importante din istoria poporului roman.Bogatele informatii pentru istoria tarn noastrecontinua serla Mérnoires et reconnaissances(M.B.), din care au fost selectionate pentrumicrofilmare unele documente din anti 17741886. Aceste recunoasteri cu caracter militar(acute In Principatele romane contin t infor-matil privind situatia economica, sociala,politica, administrativa, juridica etc. La Biblio-teca Nationala de la Paris au fost Intreprinsecercetarl la Departamentul Manuscriselor,Periodicelor, 'Imprimatelor sl Noilor Achizitil,flind retinute pentru microfilmare o seriede manuscrise grecesti (sec. XVIIXVIII)

franceze (sec. XVIIIXX). De mentionat§I documentele cu caracter economic din

perioada 1790 1899 microfilmate din Arhi-\ dc Camerei de Comert si Industrie de laMarsilia. Toate aceste documente microfil-mate au fost prelucrate de specialistii DirectielGenerale a Arhivelor Statului si pot fi con-sultate de eel interesati cu mita usurintadatorita instrumentelor de informare tiinti-lica deja elaborate. Tot la aceasta rubricfini se ofera de dare Ioan Puscas articolulArhiva Episcopiei catolice de Oradea. Istoric,sisteme de arhivare, important(' documenIcird(nr. 2, p. 175 181).

Daca in prezentarea facuta numerelor din1978 reprosam predilectia revistei pentruperloada moderna a istoriel Romaniei in ceeace priveste publicarea documentelor, de dataaceasta rubrica speciala Documente" estemutt mai echilibratä acoperind toate cele treiperloade ale istoriei. Traian Ionescu-Niscovne ofera Un act de cancelarie domneascil necu-noscut de la Matei Basarab (nr. 2, p. 182184) In care este vorba de o Intarire de ocinaIn satul Mocesti-Buzau (1637). Editorul face oampla critica externa si interna a actului.care este Insotit de facsimil l traducere. TotIn acest numar (p. 184-186) Gion Ionescupublica Un hrisov inedit de la Matei Basarabcare are ca obiect o intarire de parti de mosieIn Bisicenti (de Jos), Contesti i Valeni pod-gorii din judetul Sacuieni. Costin Fenesan neoferil In Raguza (Dubrovnik) si Banatul Inprima jumälate a secolului al XV-lea (nr. 2,p. 186-191) o scurta dar extrem de docu-mentata prezentare a relattilor Raguzei cuBanatut in secolele XIVXV. In anexapublica un document In limba latinil din1426 prin care este zalogità mosia Abradfalwadin comitatul Caras unor nobili raguzani pe20 de ant. Documentul este, de asemenea,Insotit de facsimil traducere. Marcel Uticasi Dan Livezeanu Documente de la Athospriviloare la mänästirea Jilianul (Doll).1654 1813 (nr. 2, p. 191 200) publica9 documente extrem de semnificath e pentru oserie de sate ce au apartinut manastirii.Toate documentele sint publicate In limbaoriginald l In traducere. Adrian PricopIoan Caprosu Documentele satului Boroseni(nr. 4, p. 419-426) Incheie seria documentelormedievale prin cele 11 acte inedite referitoarela satul Boroseni, a caret mosie a fost ingloba tade mutt In Ringhilesti, comuna Santa Mare,judetul Botosani. Cele 11 copil dupa acteoriginate desi nu constituie seria cronolo-gica completa a actelor privitoare la satulBoroseni ilustreaza evolutia procesului deaservire a micii proprietati din acest sat,Incepind cu momentul cumpararil unei optimidin sat de Nicoara Prajescu fost logofat(1607) si terminind cu aservirea intregului satde dare familia Sturzestilor (1737), In posesiackela se afla i in 1836 cind s-a intocm.

51

Si

st

II

www.dacoromanica.ro


condica In care au fost trecute aceste acte.De mentionat 1 cele douA hotiirnicil alemold Boroeni lntocmit In 1791 si 1828,precum l interesantul sl bine documentatulcomentariu realizat de editorl. Viorel Grozav

Profesori ardeleni dincoace de Carpati(1850-1859) (nr. 3, p. 312-325) okrAprin cele 22 documente pe care le publicapentru prima oarA numeroase informatiiprivind starea invAtAmintului din Principateleromane din acea perioadA. In scurta intro-ducere pe care a oezat-o InaIntea documenlelorViorel Grozav tine sA sublinieze cA prolesorliromani din Transilvania, Banat, CrisanaMaramures au adus cu ei dincolo de Carpatl,pe lIngA aldura sufletului romanesc Insetatde libertate, o pregAtire enciclopedicA I ometodA de lucru la nivel european" ceea cedovedeste, o data In plus, cA legAturile per-manente lntre principatele romanesti de peambele versante ale Carpattlor nu au lostniclodatA intrerupte. In sfirsit, nu putem sAnu mentionAm acele microbiografil ale pro-fesorilor, mentionatl In documente, realizatecu multA trudA 1 migalA de Viorel Grozav.UrmAtoarele trel grupaje de documente serefera la istoria contemporanA. Liviu BoarDale privind procesul intental rãsculatilor dinValea Ghimeeului (nr. 4, p. 416 419) publicApatru documente aflate In Arhivele StatuluiMiercurea-Ciuc, care se referA la procesul ras-culatilor ghimeseni ce s-a desfAsurat In zilelede 13-16 aprIlie 1935 la TrIbunalul Clue,din care mentionAm Rechizitorlul definitival procurorului sef al Parchetului TribunaluluiClue, In care sint expuse motivele trimiteriiIn judecatA a tAranilor arestati cu ocazia rAs-coalelor din comunele Ghimes-FAget l Luncade Jos. Ion FrAtilA Luptele minerilor dela Lupeni din 1929 (nr. 3, p. 308-312)ne oferA opt documente, aflate In ArhiveleStatului Deva, care InfAtlseazA una dintrecele mai importante batAlii de clasA ale prole-lariatului roman de la Inceputul crizel eco-nomice si rolul jucat de P.C.R. In orgardzareaacestor actiunl greviste. Ultimul grupaj dedocumente (17) este cel oferit de Eugen Ban-tea Documente ale celui de-al doilea rchboimondial. Substralul politico-militar al uneiaparente erori lingvistice de traducere (nr. 1,p. 34-47). Provenite din fondurile de hIrtitale Wehrmachtului care au fost duse In S.U.A.la sfirsitul ultimulul razbol mondial, docu-mentele se referA la Incercarile hltleristilorde a lnjgheba o armatA sirbA care sA-1 combata

pe comunistil ce luptau sub conducerea luiTito pentru alungarea ocupantllor.

FAcind totalul documentelor publIcate de,,RevIsta arhIvelor" In cele patru numere din

anul 1979 130, un adevArat volumadAugind modul ireprosabil de editare alaturide comentarille excelente care le-au Insolit nuputem decit sA-I felicitArn pe realizatorl Impre-unA cu intreg colectivul de redactie al revistel.

In cadrul rubricii Addenda et corigenda"Gheorghe Duzinchievicl Precithri referi-toare la rarboiul moldo-polon din 1497 (nr. 1,p. 67-71) prezintA citeva puncte de \ e-dere noi relative la drumul pe care 1-a urmatoastea regelul polon loan Albert In Moldo. a,In vara anului 1497, si bAtrilia din CodriiCosminului, precum si la perioada cit a sta-tionat in Moldova voieN odul TransilvanielBartolomeu Dragffy, venit cu oastea la Su-ceava asediatA de poloni spre a-1 ajuta petefan cel Mare.

La obIsnulta rubricA Iustrurnente delucni" N. Scurtu Arhiva poetulul Cor-neliu Moldovan" (nr. 2, p. 201-209) oferAun repertoriu bibliografIc al manuscrlselordocumentelor rAmase din arhiva poetului siaflate astAzI In posesia Julletel Moldovan,tar Natalia Trandaftrescu Glosar de cuointegreceeti (III)A (nr. 4, p. 430-437) con-tinua prezentarea cux intelor grecestt extrasedIn fondul Hagl Ianus" sl explicate princomparatle cu corespondentele din Ilmbilede unde au fost luate, Intr-o formA mai multsau mai putin corectA. Lista documentelorpublicate tn volumul XLI (nr. 4, p. 491-494)este organizatA cronologic, continlnd rezu-matele documentelor, numArul In care a apd-rut, pagina 1 o... regretabilA eroare: omitereacelor 11 documente referitoare la satulBoroeni, publicate chiar in nr. 4.

Rubrica Viata stlintlficA" din nr. 4(p. 443-466), este, de asemenea, deosebit deutilA speclalistilor, ea continInd 14 Informarldespre cercetArlle efectuate In arhivele dinstrainAtate de o serie de reputatl arhIvistlal Arhlvelor Statulul.

In sfirsIt, fiecare nu mAr mai contine obirnuitele rubric! CronicA" In care sInt pre-zentate sestunile stlintifice, reuniunile delucru, tnesele rotunde, consfAtuirile, expozitilleetc. la care au particIpat reprezentantliArhlvelor Statulul Recenzll 1 prezen-taxi".

SalutarA initiative colectivului de redactlecare a reusit sA publice un supllment peanttl 1979. Este In realitate un volum de 348paginI ce cuprinde nu mai putin de 50 de studiidedicate celor douA evenhnente anlversateIn anul precedent (revolutia de la 1818 siMarea Unire de la 1 Decembrle 1918), ela-borate de reputati speclallsti ai ArhlvelorStatului.

Radu-Dan Vlad

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

REV ISTA DE ISTORIE publicA in prima parte studii, note si comunicárioriginate, de nivel stiintific superior, din domeniul istorici \ echi, medii, moderne

contemporane a BomAniei i universale. In partea a doua a revistei, de Infor-mare tilnIiflcã, sumarul este completat cu rubricile, Probleme ale istorio-grafiei contemporane (Studii documentare), Viata stiintifica, Recenzii, R evistarevistelor, Insemnári, Buletin bibliografic, in care se publica materialeprhitoare la manifesttiri stihrtifice din tart j strAinatate i stnt prezentatecele mai recente luerári iste de specialitate npArute in tarA j peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sint rugati sA trimith studiile, notele i comunicArile, precummaterialele ce se Incadreaza in celelalte rubrici, dactilografiate la dou6 rinduri,trirniterile infrapaginale fiind numerotate in continuare. De asemenea, doeu-mentele vor Ii dactilografiate, iar pentru cele in limbi strAine se va anexa traduce-rea. llustrapile vor fi plasate la sfirsitul textului.

Numele autorilor va fi precedat de initialA, Titlurile roistelor citate inbibliografic vor fi prescurtate conform uzarrtelor internationale.

esponsabilitatea asupra cont. inutului materialelor revile in exclusivitateautorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.

Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trimitepe adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti 71261.

si

ai

at

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBLICATE ix EDITURAACADEMEI REPUBLICH SOCULISTE ROMANIA

ReN ista de istoriefin ue rounmine d'histoireStudii si cercethri de istorie N eche si arheologieDacia. RCN ue d'archeologie et d'histoire ancienneRex ue des etudes slid est europeennesAnuarul Institutului de istorie si arheologie Cluj NapocaAnuarul Instilulului de istorie si arheologie k.D. Ntnopol IasiSludii si cercetiiri de istoria artei

Seria artä plasticASeria teatru tnuzic5 cinernatografie

Res lle rouinaine d'histoire de PartSerie beauK artsSerie théâtre musique cinema

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEIREPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA

ION BARNEA 1 colab. Tropaeum Tralani, I, Cetatea, 1979, 258 p., 38 lei.LIGIA BARZU, Continultatea creallei materiale 1 splrituale a poporulul roman pe

teritoriul fostel Baal, 1979, 138 p., 10 lel.RADU POPA, MONICA MARG INEANU CIRSTOIU, MArturil de eivilizatie medic-

veld romaneased, 1979, 162 p., 28 lei.* * * Documente privind revolutla de la 1848 In tArlle romane, C. Transilvania, vol. II,

1979, LXI + 475 p., 35 lei.ION I. RUSSU, Daco.gelli In Imperial Roman, 1980, 115 p., 8,75 lei.MIRCEA MUSAT, Izvoare i marturil strAine despre strilmosil poporulnl roman, 1980,

158 p., 11 lei.MUSTAFA A. MEHMET, Cronici turcesti privind TarlIe Romane, Extrase III, Sfirsitul

see. XVI Inceputul see. XIX, 1980, 444 p., 37 lel.SERBAN BOBANCU, SAMOILA CORNEL, EMIL POENARU, Calendarul de la Sar-

mizegetusa Regia, 1980, 191 p., 11 lei.VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA, La monnale romaine chez les Daces orlentaux, 1980,

312 p., 19,50 lei.* * * Nouvelles etudes d'histoire, VI /1 + VI/2, 1980, 236+340 p. 26+28 lei.* * * Revolutia din 1821 condusa de Tudor VladimIreseu. Documente externe, 1980,

496 p., 32 lei.* * * Inscriptille Daciel Romane, III/2, 1980, 484 p., 34 lei.* * * InscriptIlle din Scythia Minor, vol. V, 1980, 351 p.+317 fig., 35 lei.CONSTANTIN PREDA, Callatls. Necropola romano-bizantind, 224 p., 36 lel.

VALENTIN AL. GEORGESCU, Bizantul L instItutille romanesti plait la miPoculsecolului al XVIII-lea, 1980, 296 p., 22,50 lei.

VENIAMIN CIOBANU, Relatille politico romano-polone !titre 1699 sl 1848, 1980, 239

p., 11,50 lei.MARIA HOLBAN, Din monk* relatillor romAno-ungare in seeolele XIII XIV, 1981,

301 p., 21,50 lei.MIRCEA MUSAT, ION ARDELEANU, Unitate, continultate i aseensiune In miscarea

muncitoreased din RomAnia 1821-1948, 1981, 342 p., 12 lei.OLGA CICANCI, Companille grecesti din Transilvania i comertul european In anti 1636

1746, 1981 ; 208 p., 12 lei.DUMITRU BERCIU, Buridava dada, 176 p.+120 pl., 1981, 34 lel.GEORGE POTRA, Documente privitoare la istorla orasulul Bucurestl, (1634-1800),

1982, 488 p., 31 lel.

I. P. Informatia C. 2122

1111 ISSN CO 3870

43 856 Lei 15

-

-

it: I

-

.1

fi

www.dacoromanica.ro

f iz. f r .7. - Biblioteca-digitala.ro

Documents

Transcript of f iz. f r .7. - Biblioteca-digitala.ro