Gabriel Herea

PELERINAJ ÎN SPAŢIUL SACRU

BUCOVINEAN

Patmos

Cluj-Napoca, 2010

Coperta întâi: Calea spre naos-altar, prin gropniţă. Probota. Coperta a patra: Părăsind spaţiul sacru al naos-altarului. Probota. Fotografii copertă: Petru Palamar Coperta: Doiniţa Nistor ------------------------------------------------------------------------ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HEREA, GABRIEL Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean / Gabriel Herea. –

Cluj-Napoca : Patmos, 2010 ISBN 978-973-1799-19-3 726.71(498.6) ------------------------------------------------------------------------ © Asociaţia „Prietenii Bucovinei”

Partea întâi

1. Introducere sau Despre istoria spaţiului sacru

Desacralizarea timpului şi spaţiului

Spaţiul şi timpul sunt cele două dimensiuni ce marchează viaţa umană. Omul se naşte, trăieşte şi moare. Timpul măsoară cu stricteţe acest parcurs, nepermiţând devieri de la el şi impunând ritm existenţei fizice. Viaţa devine o trecere, vizibilă în perisabilitatea ce afectează trupul uman şi întreaga materie.

Ţintuirea în timp şi spaţiu este un efect direct al despărţirii omului de Dumnezeu. Refuzul lui Adam de a se acomoda cu regulile timpului şi spaţiului primordial a dus la excluderea acestuia din rai (Fig. 1). Există o diferenţa calitativă evidentă între timpul şi spaţiul raiului, şi timpul şi spaţiul pământesc. Această diferenţă este exploatată iconografic prin folosirea fondului alb pentru rai, în opoziţie cu fondul pământiu ce simbolizează teluricul (Fig. 2).

Fig. 1 - Excluderea din rai. Exteriorul peretelui de nord. Suceviţa.

Fig. 2 - Starea oamenilor după alungarea din rai.

10 Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean

Teologia face de asemenea diferenţa între timpul imaterial al raiului şi timpul-durată ce funcţionează astăzi pe pământ. Timpul imaterial al raiului este timpul actual al îngerilor şi timpul viitor al oamenilor (I Corinteni 15,54: „Iar când acest trup stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest trup muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: Moartea a fost înghiţită de biruinţă.”; Matei 22,30: „Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.”).

Spaţiul-materie şi timpul-durată sunt din punct de vedere teologic urmări ale căderii lui Adam, urmări ce pot fi depăşite prin harul lui Dumnezeu. Dacă în rai Dumnezeu vorbea cu Adam faţă către faţă, iar omului îi era deschisă posibilitatea împărtăşirii din darurile creaţiei (Fig. 3),

păcatul îi aruncă pe oameni în dimensiunea materială a spaţiului şi a timpului. Poarta raiului se închide şi heruvimul de foc separă cele două lumi (Fig. 4 şi 5).

Fig. 3 - Adam dăruieşte nume animalelor. Întreaga creaţie se supune actului ordonator ce îl efectuează omul investit de Dumnezeu. Exteriorul peretelui de nord. Suceviţa.

Acesta este momentul desacralizării spaţiului, desacralizare accentuată iconografic prin dispariţia fondului luminos al scenelor. Întâlnirea cu Dumnezeu nu mai este posibilă faţă către faţă, nu mai există un loc unde Dumnezeu să locuiască în proximitatea omului. Întâlnirile omului cu Dumnezeu devin fapte excepţionale şi se petrec doar în momente de maximă necesitate pentru om. Dumnezeu se arată lui Moise în chipul rugului aprins, iar lui Avraam şi lui Iacob în chip de înger (Fig. 6, 7 şi 8).

38 Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean

Cercul este asociat simbolic dimensiunii spirituale a creaţiei40. Harta Ierusalimului înscris în cerc (Fig. 44)41 demonstrează că simbolul este folosit cu această semantică pe spaţii geografice extinse. Imaginea oraşului Ierusalim este considerată o icoană a Ierusalimului ceresc. Existenţa în Moldova a reprezentă-rii iconografice cu Raiul-Ierusalim Ceresc ca o grădină-oraş înscrisă într-un cerc (Fig. 45, 46), arată că această semantică a cercului era cunoscută zugravilor moldoveni.

Fig. 44 – Hartă a Ierusalimului cruciat,

cu zidurile în formă de cerc.

Fig. 45 - De tine se bucură. Raiul este desenat în formă de cerc. Pronaos. Arbore.

Fig. 46 - Raiul din Şi această rugăciune ne va mântui pe noi. Naos. Suceviţa.

40 Ibidem, p. 295: „Dionisie Areopagitul a descris în termeni filosofici şi mistici raporturile

fiinţei create cu cauza sa, folosindu-se de simbolismul centrului şi al cercurilor concentrice; cu cât se îndepărtează de unitatea centrală, totul se divide şi se multiplică. Invers, în centrul cercului toate razele coexistă într-o unică entitate.”

41 Vezi Fig. 44: Hartă din secolul al XIII-lea a Ierusalimului cruciat, apud William J. Hamblin şi David Rolph Seely, Templul lui Solomon mit şi istorie, p. 123.

46 Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean

Cetatea ni se înfăţişează ca un kosmos centrat pe persoana lui Dumnezeu. Familia imperială, clerul şi credincioşii sunt prinşi într-o procesiune cu odoare sfinte: Icoana Maicii Domnului atribuită apostolului Luca, Mandylionul cu imprimarea feţei lui Hristos, haina Maicii Domnului, procesiune de confirmare a sacralităţii spaţiului dedicat lui Dumnezeu. Spaţiul exterior zidului, spaţiu păgân, înfăţişează haosul şi este menit purificării prin foc51.

Fig. 58b - Împăratul şi suita sa. Detaliu din Asediul Constantinopolului.

Fig. 58c - Focul din cer. Detaliu din Asediul Constantinopolului.

Fig. 58d - Haina Maicii Domnului, ţinută în mână de Patriarh. Detaliu din Asediul Constantinopolului.

Fig. 58e- Icoana atribuită Sfântului Luca şi Mandalyonul, relicve păstrate multă vreme în Constantinopol. Detaliu din Asediul Constantinopolului.

51 Apocalipsă 20,8-9: „Şi va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri

ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la război; ... Şi s-au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea cea iubită. Dar s-a pogorât foc din cer şi i-a mistuit.”; Vezi Fig. 58c: Focul din cer, detaliu din Asediul Constantinopolului, Moldoviţa.

47 Gabriel Herea

Timpul-durată, timpul peri-sabilităţii, nu îşi găseşte locul în interiorul spaţiului sacru. Încă din primii paşi pe care îi face pelerinul în drumul spre naos-altar, îngerii îi vestesc despre necesitatea detaşării de timpul-durată prin închiderea pergamentului cu semne zodiacale sau solare (Fig. 59), gest ce semnifică perisabilitatea timpului şi momentul dispariţiei lui52, dar şi existenţa angelică superioară timpului, existenţă promisă şi omului. Această existenţă poate fi gustată pe pământ în timpul Sfintei Liturghii. Cel mai important ritual creştin, Sfânta Liturghie este un eveniment ce nu este afectat de timpul-durată, ci se plasează în timpul îngerilor53, în timpul sacru, numit de teologi eshaton54 (Fig. 60).

Fig. 59 - Îngerul strânge sulul timpului. Pridvor. Humor.

52 În unele biserici din Moldova, cum sunt cele de la Probota, Humor, Moldoviţa, Coşula,

Voroneţ, Râşca, Suceviţa, se întâlneşte tema Închiderea cerului ca un sul, temă fundamentată pe descrierile biblice ale acestui eveniment. Apocalipsă 6,14: „Iar cerul s-a dat în lături, ca o carte de piele pe care o faci sul ...”; Vezi Fig. 59: Îngerul strânge sulul timpului, pridvor, Humor.

53 Sfântul Ioan din Kronştadt, Liturghia – cerul pe pământ, p. 166, 171: „Dumnezeiasca Liturghie este o minune neîncetată şi măreaţă în Împărăţia harică a lui Dumnezeu. ... La împreună-participare în slujirea Liturghiei sunt chemaţi la proscomidie şi în slujirea Liturghiei toţi sfinţii, începând cu Maica Domnului. Împreună cu preotul iau parte la slujire toţi sfinţii şi toţi îngerii.”

54 Sfântul Simion al Tesalonicului: „Catehumenii sunt trimişi înapoi şi credincioşii reţinuţi căci acest moment revelează sfârşitul timpurilor.” apud Paul Evdochimov, Rugul aprins, p. 83.

Partea a doua

1. Biserica „Bunei Vestiri” din Vatra Moldoviţei

Edificiul eclesial ce se păstrează până astăzi la Moldoviţa a fost construit de Petru Rareş în anul 1532 şi a fost pictat în anul 1537 (Fig. 87). Datorită unităţii dintre programul iconografic interior şi cel exterior, cât şi stării de conservare mulţumitoare la exterior am început expunerea noastră cu această biserică. Legăturile teoretice dintre diferitele compoziţii plastice se întâlnesc şi la alte biserici din Bucovina, ele făcând parte din soluţiile programului iconografic de tradiţie bizantină adaptat în Moldova. Aici se poate observa una din cele mai spectaculoase interacţiuni între programul iconografic şi elementele arhitectonice.

Fig. 87 - Biserica Bunei Vestiri din Vatra Moldoviţei. Vedere dinspre sud-vest.

75 Gabriel Herea

Fig. 89 - Iisus Hristos Judecător şi Tronul pregătit pentru Judecată. Vedere printre stâlpii pridvorului. Moldoviţa.

Fig. 90 - Biruinţele sfinţilor mucenici Gheorghe, Dimitrie, Mercurie şi Nestor. Moldoviţa.

Fig. 91 - Ciclul Sfinţilor Îngeri şi Ciclul Sfântului Nicolae. Intradosurile arcelor dintre stâlpi. Moldoviţa.

Fig. 92 - Vămile Văzduhului. Stâlpul de nord-vest. Moldoviţa.

81 Gabriel Herea

Împărţirea liturgică a bisericii în două părţi90: spaţiu anexă (format în cazul bisericii din Vatra Moldoviţei din pridvor, pronaos şi gropniţă) şi naos-altar, influenţează împărţirea tematică a picturii exterioare. Această interacţiune între arhitectură şi pictura exterioară se va întâlni la toate bisericile pictate integral la exterior. Spaţiul anexă, simbol al luptei pentru sacralizare, este însoţit la exterior şi la interior de teme iconografice care prezintă faţete ale acestei lupte împotriva potrivnicului. Lupta este imortalizată sub aspectul biruinţei, eveniment ce oferă scenei calitatea transcendentă necesară pentru a fi icoană.

Dacă la interior spaţiul anexă începe în pridvor şi se termină la uşa de intrare în naos, la exterior acest spaţiu este cuprins între stâlpii pridvorului şi contraforţii dinspre vest ai absidelor laterale. Aceşti contraforţi marchează trecerea evidentă de la spaţiul iconografic dedicat luptei şi pregătirii pentru biruinţă, sub diferitele aspecte întâlnite în istoria biblică şi în tradiţie, la spaţiul icoanei Ierusalimului ceresc (Fig. 98).

Fig. 98 – Faţada de sud. Moldoviţa.

90 Vezi capitolele “2. Spaţiul pregătirii” şi “3. Spaţiul împlinirii”. Partea întâi.

Imnul Acatist al Buneivestiri Arborele

lui Iesei

Filosofi păgâni

Spaţiul pregătirii Spaţiul împlinirii Asediul Constantinopolului

97 Gabriel Herea

Fig. 117 -Vedere dinspre sud. Suceviţa.

Fig. 118 - Exteriorul absidei altarului.

Suceviţa.

Spaţiul pregătirii Spaţiul împlinirii

Arborelelui Iesei

Filosofii păgâni

Imnul Acatist al Buneivestiri

Uciderea cuvioşilordin Sinai şi Rait

Moise şi Rugul Aprins

Sfinţi cuvioşi

Sfinţi mucenici

Iisus Hristos Jertfit pe Sfântul Discslăvit de Arhangheli şi de Ierarhi

Iisus Hristos Arhiereuslăvit de Arhangheli şi de Apostoli

Maica Domnului şi Iisus Hristos Pruncslăviţi de Arhangheli şi de Prooroci

Iisus Hristos Emanuelslăvit de Arhangheli

Cel Vechi de Zileslăvit de Heruvimi şi Serafimi

153 Gabriel Herea

Aici, la Voroneţ, se păstrează cea mai didactică scenă a Judecăţii de Apoi (Fig. 177). Peretele de vest al exonartexului-gropniţă a fost lăsat anume fără fereste pentru ca ampla compoziţie să se poată desfăşura fără constrângeri. Fig. 177 - Judecata de Apoi. Exteriorul peretelui de vest. Voroneţ.

Apostolii pe scaunele de

judecată

Drepţii veniţi la Judecată

Dumnezeu Cel vechi de zile

Dumnezeu Întrupat Iisus Hristos Judecător

Dumnezeu revelat prin Biblie şi Duh Sfânt

Neamurile necreştine

vin la judecatăÎnvierea

morţilor

Iadul

Lupta pentru sufletele

oamenilor

Sfinţii la uşa raiuluiGrădina

raiului

183 Gabriel Herea

Concluzie sau

Despre o paradigmă culturală ignorată şi totuşi prezentă

În toamna anului 2003, prima duminică după Sărbătoarea Sfintei Cruci, intram pentru prima dată în biserica lui Ştefan cel Mare din Pătrăuţi. Înalt Prea Sfinţitul Pimen mă însărcina atunci cu misiunea de preot în această localitate şi mă onora cu responsabilitatea de a fi custodele unui important monument din Bucovina.

Aveam să constat cât de mult lipseşte şcolii de teologie românească un curs de Iconografie şi Iconologie. În ciuda celor nouă ani de studii teologice, nu reuşeam să descopăr coerenţa programului iconografic din biserica ce îmi fusese încredinţată. Atunci m-am hotărât să fiu pelerin. Cercetarea ce a urmat mi-a deschis porţile spre paradigma culturală a evului mediu moldovenesc, paradigmă construită în jurul textului biblic şi exersată în poezia liturgică şi iconografie. Pereţii pictaţi se revelează în acest context, dezvăluind principalele metode de exploatare a imaginii în evul mediu.

Cartea ce aţi parcurs-o îndeamnă la pelerinaj, la activarea potenţelor spaţiului liturgic aşa cum a fost el revelat şi construit. Zidurile transversale din bisericile moldoveneşti nu au fost construite din motive de rezistenţă, aşa cum mi-a fost dat să aud cândva. Lipsa picturii din pridvorul şi pronaosul Dragomirnei nu se datorează distrugerii, aşa cum încă mai susţin unii ghizi. Contraforţii nu aveau doar un rol arhitectonic, aşa cum există tendinţa să se creadă. Motive geometrice ca Labirintul, Rombul, Steaua cu şase colţuri, Steaua cu opt colţuri, Pătratul şi Cercul nu aveau doar un rol ornamental, ci sunt elemente simbolice cu un rol important în construcţia spaţiului sacru.

184 Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean

Gravitatea temelor abordate cât şi pericolul de a cădea în derizoriu au determinat tratarea ştiinţifică a acestor teme şi argumentarea riguroasă a descoperirilor personale189. Sper că cercetarea prezentă va deschide noi orizonturi celor ce păşesc în interiorul bisericilor medievale moldoveneşti, şi se va constitui într-un argument nou pentru valorizarea şi păstrarea soluţiilor arhitectonice şi iconografice tradiţionale.

189 Este vorba despre Labirintul de la biserica Mănăstirii Humor şi coerenţa simbolică a

motivelor geometrice din biserica de la Pătrăuţi.

CUPRINS

O altă cale .......................................................................................................................7 Partea întâi 1. Introducere sau Despre istoria spaţiului sacru ......................................................9 Desacralizarea timpului şi spaţiului .................................................................9 Revelarea spaţiului sacru ................................................................................ 12 2. Spaţiul pregătirii...................................................................................................... 16 Spaţiul cale în arhitectura bisericilor............................................................. 16 Labirintul de la Humor şi spaţiul cale al bisericii moldoveneşti ............... 22 Simbolizarea geometrică a drumului de la pământ la Cer. Motivele geometrice simbolice din biserica de la Pătrăuţi ......................................... 29 Banda decorativă geometrică de la Pătrăuţi................................................. 32 3. Spaţiul împlinirii ..................................................................................................... 42 Spaţiu popas. Templul, Sfânta şi Sfânta Sfintelor. Ierusalimul ceresc....... 42 Pelerinajul spre spaţiul sacru ......................................................................... 44 4. Soluţii plastice şi compoziţionale folosite pentru a semnifica efortul de depăşire a timpului şi spaţiului material............................................................. 54 Depăşirea timpului prin tendinţa spre eshaton ........................................... 54 Transfigurarea spaţiului în icoanele teologice ............................................. 61 Spaţiul intraiconic şi intericonic.................................................................... 64 Perspectiva de relaţionare............................................................................... 65 Perspectiva de relaţionare – Ecclesia............................................................. 67 Partea a doua 1. Biserica „Bunei Vestiri” din Vatra Moldoviţei ................................................... 73 Pregătirea biruinţei în spaţiul cale al primelor trei încăperi ...................... 74 Împlinirea în Spaţiul Sacru al naos-altarului ............................................... 90 2. Biserica „Învierii Domnului” de la Suceviţa........................................................ 95 Interacţiunea arhitectură-iconografie în spaţiul anexă al bisericii............ 95 - Pridvorul ................................................................................................. 102 - Pronaosul ................................................................................................ 103 - Gropniţa (Camera mormintelor)......................................................... 106 Reconstrucţia simbolică a raiului în spaţiul naos-altarului...................... 110

3. Pe urmele mitropolitului Anastasie Crimca la Dragomirna şi Suceava ........ 121 Biserica „Sfinţilor Enoh, Ilie şi Ioan Teologul” ......................................... 121 Biserica „Coborârii Duhului Sfânt” de la Mănăstirea Dragomirna ........ 124 Paraclisul Catedralei Mitropolitane de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava....................................................................................... 128 4. Biserica „Sfântului Nicolae” de la Probota, oraş Dolhasca.............................. 130 Aducerea aminte de moarte şi judecată….................................................. 132 Drumul spre raiul promis ............................................................................. 135 Soluţii simbolice şi metafore teologice........................................................ 135 O perspectivă de relaţionare......................................................................... 139 5. Biserica „Sfintei Cruci” din Pătrăuţi................................................................... 140 Un îndemn spre nădejde............................................................................... 140 Binecuvântată este oastea marelui împărat ceresc! ................................... 142 Biruinţele Sfintei Marina şi Proorocului Daniel ........................................ 145 Maica Domnului, uşă a raiului..................................................................... 146 Sfinţii mucenici şi lupta pentru apărarea identităţii creştine................... 146 Jertfa lui Hristos şi Dăruirea Sfintei Împărtăşanii ..................................... 148 6. Biserica „Sfântului Gheorghe” de la Voroneţ.................................................... 150 7. Biserica „Adormirii Maicii Domnului” de la Humor ...................................... 156 8. Biserica „Sfântului Nicolae” din Bălineşti, comuna Grămeşti ........................ 162 9. Biserica „Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore.................. 168 10. Biserica „Sfinţilor Gheorghe şi Ioan cel Nou” de la Suceava......................... 172 11. Comoara de la Putna .......................................................................................... 177 Veşminte preoţeşti ......................................................................................... 177 Catapeteasma – drvere şi zaveste ................................................................. 179 Candele, cădelniţe, potire, talere.................................................................. 180 Concluzii sau Despre o paradigmă culturală ignorată şi totuşi prezentă .......... 183 Bibliografie ................................................................................................................. 185

Concepţie grafică şi machetare: Esens Design SRL

Tipar executat la: