Curricula Civ Eur 1

34
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE CATEDRA ISTORIE UNIVERSALĂ C U R R I C U L U M la disciplina CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ Autori: Valentin Arapu, 1

Transcript of Curricula Civ Eur 1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

CATEDRA ISTORIE UNIVERSALĂ

C U R R I C U L U M la disciplina

CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ

Autori: Valentin Arapu,1

Igor Bercu

Chişinău, 2012

2

APROBAT

Şef Catedra _____________________

la şedinţa Catedrei

din „ ____” __________ 2012

I. PRELIMINARII

Programa reprezintă o elaborare metodica a cursului Cultura șicivilizația europeană. Cursul îi va familiariza pe studenți cu celemai importante și remarcabile valori spirituale și materialecreate de omenire pe parcursul dezvoltării sale istorice,îndeosebi pe continentul european, în domeniile artei, religiei,mitologiei, tradițiilor, științei, moralei, obiceiurilor,mentalităților, educației, învățământului, modului de viață aloamenilor în epoci istorice distincte.

Cultura și civilizația europeană reprezintă prin sine osinteză de realizări ale mai multor popoare atât din trecutulistoric al continentului cât și din contribuția contemporană afiecărei națiuni în parte. Valorile și cunoștințele preluate dela civilizațiile mai vechi, le-au piermis europenilor să-șiedifice o civilizație proprie, inedită și aflată într-un procesde perfecțiunne continuă. Sistemul valorilor europene s-a formatpe parcursul mai multor secole, fiind răspândit ulterior pe altecontinente. Civilizația europeană a jucat și joacă un rolimportant la răspândirea pe scară mondială a valorilor generaleale umanității.

Însușirea de către studenți a evenimentelor și fenomenelor debază ale culturii și civilizației europene are un rol deosebitde important pentru pregătirea specialistului în domeniulștiințelor umanitare. Cursul orientează spre formarea unei

3

viziuni asupra principalelor coordonate ale culturii șicivilizației europene și al specificului evoluției sale înraport cu civilizațiile. Pe lângă aceasta, unul din scopurileexprese ale cursului este familiarizarea studenților cuproblemele controversate ale culturii universale, aprofundarealegăturii cauză-eveniment (fenomen) - cauză – consecințe,cultivarea la studenți a aptitudinilor de cercetător allegităților evoluției societății și rolului culturii însocietate în general.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Coduldisciplineidin

planulde

studii

Denumireadisciplin

ei

Responsabil de

disciplină

Seme

strul

Total ore

Eval

uarea

Nr. de

cred

ite

Tota

l

inclusiv

C S L LI

Culturaşi

civilizaţia

europeană(ro/ru)

ArapuValentinBercu Igor

IV 90 30 30 30 Exam.

4

II. COMPETENŢE

Generale: Demonstrarea capacităților de a învăța; Dezvoltarea capacităților de analiză și sinteză a

problemelor centrale în domeniul culturii și civilizațieieuropene;

Cultivarea aptitudinilor de munca în echipă; Posedarea abilităților de comunicare scrisă și orală în

limba maternă; Cunoașterea și aplicarea a cel puțin o limbă străină în

studiu și cercetare; Argumentarea propriei poziții în luarea unei decizii

profesionale ce ține de domeniul profesional; Cultivarea sentimentul demnității și a respectului reciproc

în stabilirea relațiilor interpersonale la nivelul

4

colectivului profesional, comunității naționale sauinternaționale;

Manifestarea toleranței în comunicare cu persoanele dinalte domenii de activitate;

Aplicarea tehnologiilor informaționale în cercetare; Demonstrarea competențelor de selectare și prelucrare a

informației.Specifice:

- Identificarea teoriilor fundamentale culturalecivilizaționale;

- Interpretarea teoriilor culturale și civilizaționale alecercetătorilor din domeniul științelor umaniste;

- Pronosticarea perspectivelor dezvoltării civilizațieieuropene contemporane ținând cont de dezvoltarea acesteiape parcursul istoriei;

- Determinarea problemelor de bază ale dezvoltării culturiiși civilizației europene la etapa actuală.

IV. OBIECTIVELE GENERALE La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

sa determine obiectul de studiu al disciplinei; să distingă noțiunile de bază ale disciplinei; să identifice conceptele de bază ale disciplinei; să determine metodele de investigație ale disciplinei; să cunoască cerințele, metodele, tehnicile de bază ale

cercetării concepțiilor privind cultura și civilizațiaeuropeană;

să poată face legătură dintre aspectele teoretice și celepractice ale concepțiilor contemporane privind cultura șicivilizația europeană;

sa cunoască și să înțeleagă continuitatea în dezvoltareaistoriei culturii și civilizației europene.

La nivel de aplicare: să utilizeze cunoștințele obținute în analiza proceselor

care au loc în societatea europeană contemporană; să aplice practic diferite concepții și viziuni privind

dezvoltarea culturii și civilizației europene la cercetareaproblemelor concrete din domeniile de specializare;

să aprecieze starea actuală și a perspectivelor dezvoltăriiculturii și a civilizației europene;

să argumenteze necesitatea elaborării și înaintării unoridei noi, propuneri, recomandări practice privind

5

perspectivele de dezvoltare contemporană a dialoguluicivilizațional.

La nivel de integrare: să aprecieze necesitatea și importanța practică a

cercetării științifice a concepțiilor privind dezvoltareacontemporană a culturii, civilizației și a dialoguluicivilizațional;

să evalueze oportunitatea și eficiența utilizăriiconcepțiilor existente pentru interpretarea proceselor șiproblemelor de dezvoltare culturală și civilizațională;

să aprecieze importanta și influența culturii șicivilizației europene asupra culturii universale;

sa aprecieze în mod adecvat importanța studierii acesteidiscipline pentru înțelegerea fenomenelor și evenimentelorcontemporane;

să elaboreze și să propună sugestii și recomandări învederea continuării cercetărilor în domeniul elaborării demai departe a ideilor, viziunilor, teoriilor, concepțiilorprivind dezvoltarea dialogului civilizațional contemporan.

V. Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr.d/o

Unităţi de conţinut

Ore

Curs Seminar

Lucrulindividual

1.

Introducere în disciplină. Obiectul destudiu. Periodizarea. Importanțacursului.

2 2 2

2.

Rădăcinile Europei. Europa preistoricăși proistorică. 2 2 2

3. Cultura și civilizația Greciei antice. 4 4 2

4.

Cultura și civilizația Romei antice:de la nașterea cetății până la căderearepublicii.

2 2 4

5.

Civilizația și cultura Europei romane sub Imperiu. 2 2 2

6.

Civilizația și cultura traco-geto-dacilor. 2 2 2

6

7.

Cultura și civilizația europeanăoccidentală în epoca medievală 4 4 2

8.

Civilizația medievală a Europei deRăsărit: cultura bizantină, slavă șiromânească medievală.

2 2 4

9. Civilizația Renașterii. Reforma. 2 2 2

10

Cultura și civilizația europeană în epoca modernă. 4 4 4

11

Cultura și civilizația europeană în epoca contemporană. 4 4 4

Total 30 30 30

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI1. Introducere în disciplină. Obiectul de studiu. Periodizarea.

Importanţa cursului.Obiective Unităţi de conţinuturi

- Să definească noțiunile„cultură”. „civilizație”,„civilizat”, „civilizațional”;- să identifice /determineobiectul de studiu aldisciplinei;- să determine caracteristicagenerală a teoriilorcivilizaționale;- să analizeze principiile debază ale teorieicivilizaționale;- să definească principaleletipuri ale culturii- să determine corelațiadintre civilizație și cultură;să determine fundamenteleetice ale civilizației;- să analizeze structuracivilizațională a societății;

1. - să interpreteze civilizațiaca formă a relațiilor umane;- să stabilească raportuldintre civilizație și cultură;

2. - să determine aportul culturilor europene la

- Importanța și actualitateacursului. Obiectul de studiu aldisciplinei.- Etimologia, definiția șispecificul noțiunilor „cultură”,„cultural”, „civilizație”,„civilizat”, „civilizațional”.- Definițiile culturii șicivilizației. Miguel de Unamuno yJugo, Schopenhauer, Arthur deGobineau.- Teoria formală a culturii. TudorVianu.- Cultura – mod existențialspecific uman. Lucian Blaga.- Aparatul categorial aldisciplinei: familiarizarea cunoțiunile și conceptele de bază.Caracteristica generală ateoriilor civilizaționale.- Principalele prevederi aleconceptului de cultură șicivilizație în studiile lui N.Danilevski, O. Spengler, A.Toynbee .- Principiile de bază ale teoriei

7

dezvoltarea civilizației;- să analizeze etapeledezvoltării civilizațiilordupă A. Toynbee;- să elucideze caracterulschimbărilor civilizaționale;- să proiecteze dinamicacivilizațiilor și integrareasocietăților;- să evalueze clasificareacontemporană a civilizațiilor;- sa estimeze principaleleprevederi ale conceptului decivilizație;- să aprecieze importanța șiactualitatea cursului „Culturași civilizația europeană”.

civilizaționiste. Civilizația șiconceptul culturii clasice.Clasificarea contemporană acivilizațiilor.

3. - Civilizația ca stil al uneisocietăți umane. Fundamenteleetice ale civilizației. Structuracivilizațională a societății.

4. - Civilizația - formă a relațiilorumane. Relația între cultură și valoare. Clasificarea valorilor culturale.- Relația civilizație – cultură.Dezvoltarea societății ca procescivilizațional.- Aportul culturilor europene ladezvoltarea civilizației. Aspectecivilizaționale ale dezvoltăriisocietății.- Aportul religiei la dezvoltareacivilizațională a societății.- Caracterul schimbărilorcivilizaționale. Dinamicacivilizațiilor și integrareasocietăților. Condițiile,mijloacele și idealurile culturii.

2. Rădăcinile Europei. Europa preistorică şi proistoricăObiective Unităţi de conţinuturi

- Să definească noțiunileprincipale ale temei;- să determine limitelegeografice ale Europei;- să analizeze procesul deevoluție a primilor hominiziîn spațiul european;- să elucideze modul de viațăîn cadrul primelor așezăriumane;- să analizeze impactul„revoluției neolitice” asuprahabitatului uman;- să proiecteze procesul deafirmare a culturii europene

- Primii locuitori ai Europei.Rădăcinile Europei. LegendaEuropei. Limitele geografice aleEuropei. Diversitatea spațiuluieuropean.- Europa preistorică: de laactivitatea de pradă la ceaagricolă. Evoluția primilorhominizi. Primele așezări umane.- Repercusiunile „revoluțieineolitice” în Europa. NaștereaEuropei rurale. Apariția economieide producție.- Europa protoistorică. Afirmareaculturii europene în mileniile IV-

8

în mileniile IV-III î. e. n.;- să analizeze originea șinatura entității indo-europene;- să determine rolulprocesului de urbanizare înmileniile II-I î. e. n.;- să aprecieze aparițiaorașelor-state în spațiul sud-european;- să estimeze importanțaprimelor culturi europene.

III î. e. n. Civilizațiamegalitică. Primii meșteșugari.Fenomenele culturale paneuropene.- Originea și natura entitățiiindo-europene. Urbanizarea șiapariția de noi clase sociale înmileniile II-I î. e. n.- Apariția orașelor-state înspațiul sud-european. Culturileoriginale din ținuturile europenede margine.

3. Cultura şi civilizaţia Greciei antice.Obiective Unităţi de conţinuturi

- Să delimiteze limitelegeografice și temporale alecivilizației Grecieiantice;

- să explice principalelenoțiuni ale temei;

- să caracterizezecivilizația Greciei antice,reieșind din factorii deordin economic, politic șisocial;

- să elucideze diversitateaformelor de stat și aregimurilor politice dinGrecia antică;

- să expună principalelecomponente ale civilizațieielenistice;

- să determine trăsăturile fundamentale ale religiei și mitologiei grecilor antici;

- să compare religia șimitologia greacă cu religiași mitologia altor popoareantice;

- să reflecte principalelerealizări ale științei șifilosofiei grecești,

- Nașterea civilizației grecești.Instalarea indo-europenilor înGrecia. Civilizația miceniană.Poemele homerice.- Afirmarea cetății.Transformările de ordin politic,social și economic. Nașterea polis-ului. Legislatorii și tiranii.Colonizarea greacă. Sparta – modelarhaic de cetate aristocratică.Democrația ateniană. „Secolul luiPericle”. Războiul peloponeziac.Criza cetății.- Cucerirea Greciei de cătreregele Macedoniei, Filip al II-lea. Constituirea Imperiului luiAlexandru Macedon. Formareacivilizației elenistice.- Religia și mitologia greacă. Antropomorfismul. Practicile religioase. Zeii cetății. Cultele mistice- Ştiința și filosofia greacă.„Fizicienii” greci. Gânditorii șidoctrinele filosofice. Sofiștii.Academia lui Platon. Concepțiilelui Aristotel. Progresele înastronomie, matematică, geografie.- Sistemul de instruire și

9

- să analizeze literatura șifilosofia greacă;

- să compare sistemele deeducație și instruire dinAtena și Sparta;

- să analizeze principalegenuri literare la greciiantici;

- să prezinte principalerealizări ale grecilorantici în domeniulistoriografiei;

- să descrie modul deactivitate a teatrelor înGrecia antică;

- să estimeze locul și rolulartei grecești în culturauniversală;

- să evalueze realizărileprincipale ale culturii șicivilizației din Greciaantică;

- să aprecieze rolulcivilizației grecești înistoria umanității.

educație. Atena – „educatoareaEladei”. Sistemele de educațiespartan și atenian.- Literatura greacă. Izvoareleliteraturii grecești. Genurileliterare: genul epic, poezialirică, comedia. Realizărileistoriografice: Herodot șiTucidide. Elocința și retorica.- Teatrul în Grecia antică.Originea reprezentărilor teatrale.Înflorirea genului teatral. Dramași tragedia greacă.- Arta Greciei antice. Sculptura,pictura și arhitectura. Urbanismulgrecesc. Arhitectura sanctuarelor.Arta elenistică.

4. Cultura şi civilizaţia Romei antice: de la naşterea cetăţiipână la căderea republicii

Obiective Unităţi de conţinuturi- Să definească noțiunile

principale ale temei;- să delimiteze limitele

geografice și temporale alecivilizației Romei antice;

- să identifice trăsăturileprincipalele alecivilizației romane antice;

- să identifice principaleleopinii privind culturaetruscilor;

- să evalueze realizărileetruscilor în diversedomenii ale culturii;

- să elucideze evenimentele

- Condițiile naturale șiclimaterice. Originea numelui de„Italia”. Italia în epocaprimitivă. Tabloul etnic alItaliei. Civilizația etruscă.Enigma originii etruscilor.Cetățile-state din Etruria.Influența greacă.- Arta etruscă. Arhitectura.Urbanismul. Credințele religioaseși de cult.- Nașterea Romei. Legenda fondăriiRomei. Influența civilizațieietrusce. Regalitatea la Roma.Instaurarea republicii.

10

primordiale din istoriaRomei antice în perioadaregalității;

-să identifice elementeleoriginale ale culturiiromane și cele moștenite dinlumea etruscă;

-să analizeze procesul decucerire de către romani ateritoriilor popoarelorvecine;

-să stabilească specificulculturii romane în epocaRepublicii;

-să argumenteze rolul deosebital dreptului în lumearomană;

-să elucideze modul de viațăîn Roma antică;

-să analizeze sistemul deeducație la romani;

-să stabileascăinterdependența dintrerăzboaiele romanilor șimodificarea panteonuluizeităților;

- să determine trăsăturicomune și specifice alereligiei și mitologieigrecești și romane antice;

-să descrie procesul deapariție a literaturiilatine;

-să identifice genurileliterare la romani;

- să argumenteze locul șirolul principalelorsărbători la romani;

- să reflecte aspecteleesențiale ale arhitecturiiromane;

- să elucideze realizărileromanilor în domeniul

- Războaiele romanilor cupopoarele vecine. Răzmerițeleinterne. Lupta dintre patricieniși plebei.- Consolidarea armatei romane.Perfecționarea sistemului deorganizare a armatei, Constituirealegiunilor. Mașinile de război.Cucerirea Italiei de către romani.Organizarea țărilor cucerite.Dreptul și justiția.- Confruntarea cu Cartagena.Războaiele punice. DominareaMediteranei occidentale. CucerireaMacedoniei, Greciei, Spaniei,Asiei Mici, Egiptului.- Legislația agrară a frațilorGracchus. Dictatura lui Sylla.Războaiele civile. CădereaRepublicii și instaurareaprincipatului.- Modul de viață. Traiulpopulației rurale. Locuințele.Aspectul Romei. Familia. Virtuțileromanilor. Alimentația.Îmbrăcămintea.- Sistemul de educație în Roma.Divertismentele și spectacolele.Reprezentațiile scenice.Amfiteatrele.- Viața religioasă. Zeitățileromane. Cultul civic. Panteonulroman. Sărbătorile oficiale.- Nașterea literaturii latine.Impactul limbii grecești.Traducerile din greacă. Teatrul.Satira. Elocința și istoria.Retorica. Filosofia.- Arhitectura și artele frumoase.Influența artei etrusce. Influențaelenică. „Arta romană”. Modelulurbanistic. Sculptura. Pictura.Arta nobilimii. Pictura

11

construcțiilor inginerești;- să interpreteze natura

pragmatismului artelorromane;

- să aprecieze civilizațiaRomei antice din epocaRegalității și Republicii.

decorativă. Edificiile publice șide cult. Construcțiileinginerești: podurile, drumurile,apeductele.

5. Civilizaţia şi cultura Europei romane sub ImperiuObiective Unităţi de conţinuturi

- Să definească principaleletrăsături ale culturii laînceputul epociiPrincipatului;

- să cunoască realizările dereferință în domeniulculturii;

- să compare locul și rolulreligiei în perioada luiAugustus și cea precedentă;

- să identifice principalelecaracteristici ale culturiiîn perioada Principatului;

- să stabilească valabilitateaafirmației „DomniaAntoninilor – secolul de aural Romei antice” prinargumente de ordin cultural;

- să stabilească principaleleschimbări în domeniulreligiei;

- să evalueze rolul cultuluiimperial.- să contureze elementeleculturii romane în epocadominatului;

- să stabilească principaleleschimbări în domeniul viețiicotidiene și private;

- să analizeze principiilefundamentale ale religieicreștine;- să stabileascăinterdependența dintre criza

- Principatul lui Augustus,fondatorul imperiului.Consolidarea puterii centrale.Fortificarea frontierelor.- Imperiul Roman în primele secoleale erei noastre. Împărații dinsecolul I: Iulio-Claudienii șiFlavienii. Apogeul imperiului:Antoninii și Severii. Înflorireacomerțului. Edictul lui Caracalla(212).- Începutul crizei. Invaziilebarbare. Scindarea administrativăa imperiului. Păstrarea entitățiiromane. „Imperiul târziu” șinașterea celor două Europe.- Apariția creștinismului.Persecuțiile sub Dioclețian.Politica religioasă a luiConstantin cel Mare. Decretareacreștinismului drept religie destat. Fondarea noii capitale –Constantinopol.- Declinul imperiului. Marileinvazii. Căderea Romei și aImperiului Roman de Apus (476).- Civilizația de tip urban.Rețeaua de orașe romane. Planulcentrelor urbane. Comoditățileurbane.- Topografia orașului Roma. Romaimperială. Forumurile.Monumentele. Mausoleele. Arcurilede triumf. Amfiteatrele. Termele

12

societății antice și genezacreștinismului;- să argumenteze importanțăculturii și civilizațieiromane antice pentru culturauniversală;- să determine momentele deasemănare si deosebire aculturilor Romei si a Grecieiantice;- să identifice principalelemoșteniri din lumea romană;

- să stabilească locul moștenirii antice în cultura românească;

- să evalueze importanțaculturii antice înconstituirea civilizațieieuropene medievale țicontemporane.

romane.- Viața religioasă. Declinulvechii religii romane. Cultuladorării prințului. Mântuirea dedupă moarte în creștinism.Constituirea ierarhiei deepiscopi. Primele erezii.- Viața intelectuală. Favorizareavieții intelectuale de cătreautorități. Dreptul șijurisprudența romană. Triumfulpoeziei. Înflorireaistoriografiei. Filosofia. Artaoratorică. Scrierile teologice.- Tehnologia romanilor. Ştiința.Dezvoltarea medicinii.- Artele plastice. Realismulcomenzilor private. Sculptura.Basorelieful. Mozaicul.- Civilizația Romei imperiale –moștenirea Europei. Substratulgrec, etrusc, italic, oriental,celtic, iudeo-creștin. Extindereaariei culturii greco-latine.

6. Civilizaţia şi cultura traco-geto-dacilor- Să determine trăsăturileprincipalele ale epociibronzului, apariția și ariade trai a tracilor;- să caracterizezemanifestările viețiispirituale: rituri șiritualuri funerare;- să distingă trăsăturileprincipale ale epociifierului;- să identifice culturile șigrupurile culturalespecifice. Așezările de tipproto-urban;- să caracterizeze condițiilede trai și surse desupraviețuire. Spațiul

- Originea tracilor. Trăsăturileprincipale ale epocii bronzului.Apariția și aria de trai atracilor.- Manifestări ale viețiispirituale: rituri și ritualurifunerare.- Arta epocii bronzului.Trăsăturile principale ale epociifierului.- Culturile și grupurile culturalespecifice. Așezări de tip proto-urban. Triburile tracilor. Limbatracilor.- Condiții de trai și surse desupraviețuire. Spațiul locuit.Cetățile și punctele fortificate.- Civilizația geto-dacilor – parte

13

locuit. Cetățile și punctelefortificate;- să analizeze raporturiledintre geto-daci și orașelecolonii grecești, geto-daciși civilizațiile vestice;- să caracterizeze artatraco-getică. Sculptura.Ceramica. Medicina.Astronomia;- să aprecieze manifestărilereligioase ale geto-dacilor.Riturile funerare;- să identifice monedelegeto-dacilor. Scrisul lageto-daci;- să aprecieze moștenireageto-dacilor în culturaromânească și conștiințaposterității.

componentă a civilizației antice.- Raporturile dintre geto-daci șiorașele colonii grecești.- Geto-dacii și relațiile cucivilizațiile vestice.- Arta traco-getică. Arhitectura.Sculptura. Ceramica.- Cunoștințele științifice.Medicina. Astronomia.- Religia geto-dacilor. Zeitățile.Sacrificii. Rituri funerare.Sanctuare. Sacerdoții.- Monedele geto-dacilor. Scrisulla geto-daci.- Geto-dacii în conștiințaposterității.- Moștenirea geto-dacilor încultura românească.

7. Cultura şi civilizaţia europeană occidentală în epoca medievalăObiective Unităţi de conţinuturi

- Să definească noțiunileprincipale ale temei;- să argumenteze bazelecivilizației medievale;- să caracterizeze elementeleconstitutive ale civilizațieiși culturii medievaleoccidentale;- să identificecaracteristicile culturiimedievale;- să distingă perioadeleevoluției culturii medievaleeuropene;- să determine specificulculturii medievale europene;- să descrie cultura șicivilizația europeană dinepoca marilor invazii;- să determine rolulcreștinismului, valorilor

- Specificul și caracteristicileculturii medievale.

Componentele de bază ale culturiimedievale occidentale:creștinismul, valorile culturiiclasice, substratul culturalbarbar (celto-german).- Bazele civilizației medievale.Tradiția antică. Tradiția iudeo-creștină. Tradițiile „barbare”.- Europa „barbară”. Migrațiile șiregatele barbare în Occident (sec.V-VIII). Cultura în timpulmonarhiilor barbare.- Imperiul carolingian. Cultura„Renașterii carolingiene”.Personalități și genuri cultivate.Alcuin. Umanismul „Renașteriicarolingiene”.- Europa feudală. Avântul șiexpansiunea Occidentului. Avântul

14

culturii clasice și asubstratului cultural barbarîn constituirea culturiimedievale;- să argumenteze importanța„Renașterii carolingiene”;- să caracterizeze realizărileistoriografiei medievale;- să identifice rolul și loculcentrelor culturale medievale;- să caracterizezeînvățământul medieval;- să elucideze roluluniversităților medievale;- să analizeze științelemedievale și impactul lorasupra societății;- să analizeze principalelemanifestări ale arteimedievale;- să determine deosebiriledintre romanic și gotic înarta medievală occidentală;- să caracterizeze muzica șiteatrul în Evul Mediu;- să descrie viața cotidianăîn societatea medievală;- să aprecieze impactulrăzboaielor și a calamitățilornaturale asupra dezvoltăriicivilizației medievale;- să contureze principalelemanifestări ale crizeispirituale și intelectuale dela sfârșitul Evului Mediu;- să argumenteze contribuțiilemedievale în literaturauniversală;- să evalueze semnificațiaculturii medievaleoccidentale;- să aprecieze importanțaculturii și civilizației

orașelor. Rolul și locul religieiși bisericii creștine în culturamedievală occidentală. Centreleculturale. Interesul pentrucultura clasică. Istoriografia.- Civilizația europeană între sec.XI-XIII. Educația și învățământul.Şcolile mănăstirești șiepiscopale. Învățământulelementar. Forme de învățământspecializat. „Artele liberale”.- Universitățile. Origineauniversităților. Colegiile.Studiile teologice. Facultatea dearte. Învățământul medical.Instruirea juridică. Metodele depredare. Profesorii, viațastudenților.- Ştiințele. Influența științeigrecești și arabe. Astronomia.Mecanica. Matematica. Geografia.Medicina.- Filosofia. Augustin. Toma dinAquino. Psihologia. Etica.Disoluția scolasticii.- Literatura profană și literaturaburgheză. Poemele eroice. Poemulalegoric. Romanul de curte.- Arta. Arhitectura. Sculptura.Pictura. Romanicul și goticul înarta medievală occidentală.Estetica Evului mediu.- Muzica. Teatrul. Structuri șiatitudini mentale.- Viața cotidiană. Aspectedemografice. Pelerinajul.Locuința. Alimentația.Îmbrăcămintea. Sărbători șidivertismente.- Calamitățile de la sfârșitulEvului mediu. Criza spirituală șiintelectuală de la sfârșitulEvului Mediu. Sclerozarea gândirii

15

medievale din Europa de Vest. și artei.- Marile descoperiri geografice.Deschiderea Europei către lume.Nașterea imperiilor. Şoculdeschiderii spre lume.- Aportul multilateral alcivilizației occidentale:catedrala, universitatea, limbilenaționale.

8. Civilizaţia medievală a Europei de Răsărit: culturabizantină,

românească şi slavăObiective Unităţi de conţinuturi

- să determine trăsăturilefundamentale ale culturiimedievale în Europa derăsărit;

- să identifice trăsăturilecomune și specifice aleculturii medievale înRăsăritul și OccidentulEuropei ;

-să definească noțiunile:Imperiul Bizantin, Imperiul romeilor,Pars Orientalis și Pars Occidentalis,basilea, ortodoxia;

- să determine impactulcaracteristicilorgeografico-climatericeasupra specificuluievoluțiilor civilizațieibizantine;

- să identifice principaleleetape și sub-etape înistoria bizantină;

- să aprecieze rolulConstantinopolului înconstituirea ImperiuluiBizantin;

- să stabileascăinterdependența dintrediversitatea etno-

- Întinderea și pulsațiileteritoriale ale ImperiuluiBizantin. Caracteristicilegeografico-climaterice.Populația urbană și populațiarurală. Etniile conlocuitoare înimperiul Bizantin. Situațialingvistică în ImperiulBizantin. Evoluțiile limbiigrecești.

- Conceptul de Imperiu Creștin.Instituția Imperială. Funcțiileîmpăratului bizantin.Instituțiile puterii centrale.Birocrația constantinopolitană.

- Organizarea Bisericii imperiale.Instituțiile monahale șimonasticismul bizantin.Patristica bizantină.

- Domnia lui Constantin cel Mareși fondarea Noii Rome. Formareasocietății bizantine.

- Realizările și impasuriledomniei lui Iustinian. Politicaexternă a lui Justinian.Recuperarea Pars Occidentalis.

- Civilizația și culturabizantină. Literatura deexpresie greacă în Bizanțul

16

confesională a ImperiuluiBizantin și destineleistorice ale principalelorzone istorice ale sale.

- să argumenteze necesitateaconceperii diversitățiilingvistice în studiereaistoriei bizantine;

- să identifice pozițiabisericii creștine însocietatea bizantină;

- să identifice principaleleforme de învățământ înBizanț pe durata diverselorperioade istorice;

- să aprecieze evoluțiilelimbii grecești și aleliteraturii de expresiegreacă pe durata milenară aImperiului Bizantin.

- să identifice sursele degeneză ale arhitecturiibizantine;

- să identifice principalelecăi de acumulare acunoștințelor despre Bizanțîn Italia Renascentistă;

- să estimeze impactulbizantin în civilizațiaeuropeană după disparițiaBizanțului;

- să estimeze efecteleinfluenței bizantine înistoria națională;

- să estimeze contribuțiafactorului etno-cultural înistoria civilizațieibizantine;

- să estimeze rolulrenașterii Paleologe îndestinele culturale alespațiului ortodox și îngeneza Renașterii în

timpuriu.- Revigorarea vieții culturale la

sf. sec. VIII – sec. IX. Patriarhul Photios.

- Renașterea macedoneană.Constantin Porphirogenetos.Apogeul culturii bizantine însecolele XI-XII. RenaștereaPaleologă.

- Geneza și principiile arhitecturii bizantine. Evoluțiaarhitecturii bizantine în epocile medie și tardivă.

- Principalele surse în geneza picturii bizantine. Arta bizantină pre-iconoclastă. Arta bizantină în epoca iconoclastă.

- Stabilirea noilor principii ale artei sacrale bizantine în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Miniatura bizantină.

- Arta bizantină în epocamacedoneană. Arta bizantină înepoca comnenă. Arta BizanțuluiPaleolog.

- ”Bizanț după Bizanț”.Conexiunile dintre istoriabizantină și cea națională.

- Cultura și civilizația medievalăromânească. Literatura,cronografia, scrierilehagiografice. Arta româneascămedievală: arhitectura șipictura.

- Cultura și civilizația slavă.Constituirea statelor medievaleale slavilor din spațiul sud-est, central și est european.Afinități și deosebiri în cadrulprocesului de creștinare aslavilor.

- Literatura în limba slavă.Elaborarea scrisului.

17

Occident.- să caracterizeze cultura

românească medievală;- să identifice elementele

bizantine care s-au perpetuat în artele românească și slavă medievală;

- să estimeze rolul șicontribuția culturiimedievale a Europei deRăsărit.

Activitatea lui Kiril șiMetodiu. Cronografia din stateleslave.

- Arta din statele slave. Picturași arhitectura laică. Pictura șiarhitectura ecleziastică. Slaviiși reforma

9. Civilizaţia Renaşterii. ReformaObiective Unităţi de conţinuturi

- Să definească noțiunile:Renaștere, umanism, renaștereitaliană, renaștere nordică,umanism, umanist, liberarbitru, panteism, titan alrenașterii, etc.- să identifice problemeleteoretice ale Renașterii;- să identifice premiseleRenașterii în Italia și înrestul Europei Occidentale;- să caracterizeze Renaștereaitaliană;- să clasifice trăsăturilecomune și specifice aleRenașterii italiene și alecelei Nordice;- să argumenteze principalelemanifestări ale curentuluiumanist;- să stabileascăinterdependența dintreumanismul renascentist șiînflorirea artelor plastice;- să argumenteze importanța

personalitățilorrenascentiste;

- să identifice originile

- Noțiunea de Renaștere. PremiseleRenașterii.- Renașterea - tip de epoca detranziție. Aspectele sumbre aleRenașterii.- Conceptul Renașterii. Problemeteoretice. Renaștere și„renașteri” în cultura europeană.- Renașterea italiană. Epoca deaur a renașterii italiene.Răspândirea Renașterii. RenaștereaNordică.- Umanismul renascentist. Nouamentalitate si influenta ei asupravieții spirituale. Răspândirea șidiversitatea umanismului. - Ştiința în epoca Renașterii;- Renașterea artistică. Artaepocii Renașterii.- Oamenii Renașterii. Tipuri,profesiuni, mentalități. Viațacotidiană în epoca Renașterii.- Originile Reformei. Reforma înGermania. Religiile protestante.- Răspândirea Reformei. Reforma înElveția. Reforma în Anglia.Reforma în Țările de Jos și înItalia.

18

Reformei;- să analizeze procesul de

răspândire a Reformei;- să estimeze consecințele

Contrareformei;- să aprecieze arta epociiRenașterii;- să estimeze influentaculturii renascentiste asupraculturii universale.

- Reforma catolică. Noi ordinereligioase. Conciliul de laTrento. Contrareforma șiconsecințele ei.- Bilanțurile Renașterii.Influenta culturii renascentisteasupra culturii universale.

10. Cultura şi civilizaţia europeană în epoca modernăObiective Unităţi de conţinuturi

- Să indice trăsăturiledistinctive politice,economice și sociale ale celortrei secole ale epociimoderne;- să stabileascăinterdependența dintredezvoltarea politică șisocial-economică a Europei înepoca modernă și specificulliteraturii și artelor ;- să distingă contribuțiacărturarilor ordinelorbenedictin și iezuit laconstituirea științelorumanistice;- să identifice transformărilecalitative și cantitative încultura secolelor XVII, XVIII,XIX;- să caracterizeze evoluțiaștiințelor în secolele XVII,XVIII, XIX;- să analizeze fenomenuliluminismului: politică,ideologie, cultură, artă,muzică și filosofie;- să determine specificulproceselor cultural-artisticeîn diverse regiuni europene:

- Considerente generale despreepoca modernă. Tentativelehegemonice ale Habsburgilor.Războiul de 30 de ani. Ascensiuneaputerii engleze.- Monarhia absolută. Absolutismuleconomic. Absolutismul religios.- Factorii sociali, economici,spirituali care au contribuit ladezvoltarea culturii Epociimoderne.- Cultura secolului al XVII-lea.Criza umanismului. - Baroculeuropean. Stilul „iezuit”.Arhitectura și sculptura.Răspândirea barocului.- Revoluția științifică în sec.XVII. Descartes, Pascal, Kepler,Newton.- Afirmarea spiritului științific.Europa savanților. Matematica.Astronomia. Filosofia.- Clasicismul – expresie aidealului monarhic al lui Ludovical XIV-lea.- Dezvoltarea economică șitransformările sociale din Europasecolului al XVIII-lea.- Cultura europeană în SecolulLuminilor. Contrastele. Fenomenul19

Franța, Italia, Anglia,statele Germane, Rusia;- să perceapă diversitateastilurilor, perioadelor,mișcărilor artistice;- să compare principalelestiluri în arta epociimoderne ;- să caracterizezeprincipalele curente literaredin epoca modernă ;- să identifice tipurile de plan și elementele caracteristice ale arhitecturii;- să determine trăsăturileprincipale ale stilului barocîn artele plastice;- să analizeze impactulrevoluției industriale șiimpactul mașinismului asuprasocietății.- să determine impactulrevoluției tehnico-științificeasupra culturii.- să însușească noile genuride artă și tehnici de redare arealității;- să explice La „Belle Époque”– secolul de aur al culturiieuropene.- să argumenteze difuzareaculturii europene moderne înalte părți ale lumii ;- să estimeze locul și rolulculturii secolelor moderne încultura universală;- să aprecieze importanțacivilizației și culturiieuropene moderne.

iluminismului: politică,ideologie, cultură, artă, muzicăși filosofie.- Triumful spiritului științific.Mișcarea filosofică. Epoca„sufletelor sensibile”. „Noulgust”.- Evoluțiile culturale în secolulal XIX-lea. Furtuna revoluționară(1789-1815) și nașterea unei noiEurope.- Rolul Marii Revoluții Francezedin 1789 în constituirea artelorplastice și a arhitecturiisecolului XIX.- Rolul științei si a tehnicii indezvoltarea culturii Epociimoderne. Progresulînvățământului.

- Raționalismul si absolutismul sirolul lor in dezvoltareaculturii.

- Specificul culturii epociiIluministe.- „Primăvara popoarelor”.Influenta mentalității romanticedespre lume asupra culturii.

- Revoluția industrială șiimpactul mașinismului.- Revoluția tehnico-științifică șiimpactul ei asupra culturii.- Culturile europene întrenaționalism și cosmopolitism.Nașterea unei culturi de masă.

- Apariția noilor genuri de artăși tehnici de redare a realității.- Schimbări revoluționare înștiință, artă și literatură larăscrucea secolelor XIX-XX.Procesele culturale. La „BelleÉpoque”.

11. Cultura şi civilizaţia europeană în epoca contemporanăObiective Unităţi de conţinuturi

20

- Să definească noțiunileprincipale ale temei;- să delimiteze limitelecronologice ale perioadeicontemporane, reieșind și dintransformările civilizaționaleși culturale;- să determine specificulculturii și civilizațieieuropene contemporane;- să analizeze tendințele îndezvoltarea artei și culturiiEuropei în sec. XX – începutulsec. XXI;- să determine idei,influențe, personalități careau influențat cultura acesteiperioade;- să compare modeleleurbanistice și arhitectura dințările europene;- să elucideze proceseleculturale din statele curegimuri totalitare;- să determine impactulideologic al celor douăconflagrații mondiale;- să analizeze principalelecurente in arta sec al XX-lea(abstracționismul, cubismul,suprarealismul, arta absurda,pop-art);- să perceapă dinamica evoluției artistice în funcțiede spațiul și timpul istoric;- să delimiteze cultura celor două Europe din perioada postbelică;- să determine interdependențadintre viața cotidiană,practicile sociale șiactivitățile culturale;- să explice viziunea plastică

- Periodizarea. Tendințe șicaracteristici în cultura șicivilizația europeană a secoluluiXX.- Arta și cultura Europei laînceputul sec. XX. Idei,influențe, personalități.- Primul Război Mondial.Dificultățile păcii. Criza dinanii '30. Regimurile totalitare.- Transformările economice șimodificarea condițiilor de trai.Urbanismul și arhitectura.Cinematografia.- „Années folles”: mit șirealitate. „Criza spirituală” șinoile concepții estetice.Curentele avangardiste. Clasici șimoderni. Scriitorii și artiștii„angajați”. Culturile totalitare.Practici sociale și timpul liberal maselor.- Al Doilea Război Mondial.Geneza, apogeul și prăbușireaEuropei hitleriste.- „Marele război” și „criza”culturii europene. Impactulideologic al conflagrației. Rolulmass-media.- Cele două Europe. Europa întimpul „Războiului Rece”.Decolonizarea. RevirimentulEuropei Occidentale. NaștereaComunității Economice Europene.Evoluția spre unitate.- Mutațiile din Europa de Est șideclinul modelului sovietic. De la„comunismul național” la„suveranitatea limitată”.Standardizarea. Destindereainternațională și prăbușireacomunismului.- Creștere și descreștere

21

a artiștilor din perioadacontemporană;- să determine cauzele crizei„modernismului” de lasfârșitul anilor 70 ai sec.XX;- să analizeze artele plasticeși arhitectura europeană 6 și7 ale secolului XX;- să argumenteze tabloulcomplex și divers al culturiieuropene contemporane;- să delimiteze cultura demasă/pentru mase de culturaelitistă;- să identifice tabloulconceptual și științific allumii;- să deducă impactulrevoluției tehnico-științificeasupra culturii șicivilizației europene;- să elucideze marile tendințeale creației intelectuale șiartistice;- să determine tendințeleprincipale în dezvoltareasistemului de instruireeuropean;- să prezinte manifestărilemajore ale crizeicinematografiei contemporane;- să explice „Criza” artei încultura secolului XX;- să aprecieze cultura șicivilizația europeană în epocacontemporană;- să estimeze rolul culturiiși civilizației europenecontemporane la dezvoltareaumanității.

demografică. Viața cotidiană șipracticile sociale. Europa șiproblemele globale.- Complexitatea și diversitateaculturii. Cultura de masă/pentrumase. Reînnoirea și impasulpracticilor culturale de masă.- Progresele științei și tehnicii.Revoluția tehnico-științifică șiinfluența ei asupra culturii.Tabloul conceptual și științifical lumii.- Marile tendințe ale creațieiintelectuale și artistice.Principalele curente în literaturași arta. Abstracționismul,cubismul, suprarealismul, artaabsurda, pop-art.- Criza „modernismului” de lasfârșitul anilor 70 ai sec. XX.- De la „modernism” la„postmodernitate”. Artele plasticeși arhitectura din ultimele douădecenii ale secolului XX.- Sistemul de învățământ. Impactulglobalizării. Reforma de laBologna și urmările ei.- Dezvoltarea și crizacinematografiei. Teatrul șiindustria de divertisment. Spațiulreal și virtual în artă.- Civilizația și cultura europeanăla începutul mileniului III.Unitatea prin diversitate aeuropenilor. Poli - culturalismul.Prioritățile și perspectiveleculturii și civilizației europene.

VII. LUCRUL INDIVIDUAL

22

Produsulpreconizat

Strategii derealizare

Criterii de evaluare Termen derealizare

Recenzia unei1) cărți reprezentative din istoria umanității; 2) a unui film distins(artistic, documentar, etc.)

Lecturarea

Vizionarea

Analiza,reflecții critice

Elaborarea recenziei

Să fie relevantă pentru tematica disciplinei

Conținutul recenziei să corespundă rigorilor științifice, lingvistice șide tehnoredactare

Să aibă un caracter analitic Integrarea cunoștințelor anterioare

Volum (5-7 pagini)

Cu celpuțin olunăînaintedeexamen

Proiect de cercetare

Proiectarea etapelor

Documentarea

Realizarea investigației

Prezentarea rezultatelor

Actualitatea temei decercetare

Metode/tehnici adecvate Formularea corectă aaparatului categorial

Analiza/prelucrarea datelor Originalitatea formei deprezentare

Corectitudinea utilizăriitermenilor

Relevanța concluziilor. Săaibă anexă din cel puțin 5documente, care au fostutilizate în procesulelaborării proiectului decercetare

Conformgraficuluistabilit

BIBLIOGRAFIE a) Izvoare

Ammianus Marcelinus, Istorie romană, studiu introducere, traducere,note și ind. de D. Popescu. București, 1982.Ana Comnena, Alexiada. Trad. de Marina Marinescu, pref. și note de N.-Ş. Tanașoca. Vol. 1-2, București, 1977 (Biblioteca pentru toți,907).

23

Anonimus Notaries, Gesta Hungarorum - Faptele ungurilor, București, 2000.Appian, Istoria Romei. Războaiele civile, Editura Ştiințifică, București,1957.Caesar C. I., Războiul galic. Războiul civil, Editura Ştiințifică,București, 1964.Codul lui Hammurabi, Proema, Baia-Mare, 2009.Critobul din Imbros, Din domnia lui Mahomed al II-lea. Ed. de V. Grecu,București, 1963 (Scriptores byzantini, IV).Ducas, Istoria turco-bizantină (1341-1462). Ed. critică de V. Grecu,București, 1958 (Scriptores byzantini, I).Sf. Eusebiu de Cezareea, Scrieri. Partea întâia: Istoria bisericească. Martiriidin Palestina. București, 1987; Partea a doua: Viața lui Constantin cel Mare.București, 1991 (Părinți și scriitori bisericești, 13, 14).Georgios Sphrantzes, Memorii, 1404-1477. În anexă: Pseudo-Phrantzes:Macarie Melissenos, Cronica, 1258-1481. Ed. critică de V. Grecu,București, 1966 (Scriptores byzantini, V).Grigoire de Tours, Histoire des  francs, vol. I-II, Paris, 1963-1965.Herodot, Istorii, vol. I-II, Editutura Ştiințifică, București, 1961-1964.Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Vol. II, Autori: 2 Dela anul 300 până la anul 1000, publ. de H. Mihăescu, Gh. Ştefan, R.Hîncu, V. Iliescu, V. C. Popescu, București, 1970; Vol. III,scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publ. de A. Elian și N.-Ş.Tanașoca, București, 1975; Vol. IV, scriitori și acte bizantine(sec. IV-XV), publ. de H. Mihăescu, Radu, Lăzărescu, N.-Ş.Tanașoca, București, 1982.Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Creșterea puterii turcești; căderea împărățieibizantine…, Trad. de V. Grecu, București, 1958 (Scriptores byzantini,II).Mihail Psellos, Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Trad. de R.Alexandrescu, cuvânt înainte și note de N.-Ş. Tanașoca, Iași, 1998.Platon Alexandru-Florin, Rădvan Laurențiu (editor), De la Cetatea luiDumnezeu la Edictul de la Nantes (Izvoare de istorie medievală, sec. V-XVI), Polirom,Iași, 2004. Constantin Porphirogenetul, Carte de învățătură pentru fiul său Romanos. Trad.de V. Grecu, București, 1971 (Scriptores byzantini, VII).Procopius din Caesarea, Istoria secretă. Ed. critică, trad. și introd. deH. Mihăescu, București, 1972 (Scriptores byzantini, VIII).Procopius din Caesarea, Războiul cu goții. Tr. și intr. de H. Mihăescu,București, 1963 (Scriptores byzantini, III).Tacitus, De origine et situ germanorum, trad. Teodor Naum,București, 1958.

24

Teodoret episcopul Cirului, Scrieri. Partea a doua: Istoria bisericească.București, 1995 (Părinți și scriitori bisericești, 44).Teofilact Simocata, Istorie bizantină. Tr., intr. și indice de H.Mihăescu, București, 1985 (Scriptores byzantini, IX).Geoffroy de Villahardouin, Cucerirea Constantinopolului, trad. și note deTatiana-Ana Fluieraru, ed. Îngrijită și prefațată de OvidiuPecican, Cluj-Napoca, 2002.Zaconicul lui Ștefan Dușan, trad. de I. Peretz, București, 1902.

Агафий Миринейский, О царствовании Юстиниана. Перевод М. В. Левченко,Москва, 1996 (Памятники мировой истории и культуры). 1996(Византийская библиотека. Источники).Евагрий Схоластик, Церковная история, изд. 2-е, Москва, 1997(Византийская серия).Евсевий Памфил, Жизнь блаженного василевса Константина, изд. 2-е,Москва, 1998 (Византийская серия).Иоанн Кантакузин, Беседа с папским легатом. Диалог с иудеем и другиесочинения. Перевод, пред., коммент. Г. М. Прохорова, Санкт-Петербург,1997 (Византийская библиотека. Источники).Иордан, О происхождении и деяниях гетов. “Getica”. Изд. 2-е, испр. и доп.,вступ. статья, перевод, коммент. Е. Ч. Скржинской ( prima ediție:Москва, 1960), Санкт-Петербург, 1997 (Византийская библиотека.Источники).Кекавмен, Советы и рассказы. Поучения византийского полководца XI века. Изд.второе, переработанное и дополненное, подгот. текста, введ.,перевод и коммент. Г. Г. Литаврина, Санкт-Петербург, 2003,(Византийская библиотека. Источники). Prima ediție: Советы и рассказыКекавмена. Сочинение византийского полководца XI в., Москва, 1972.Лев Диакон, История. Перевод М. М. Копыленко, статья М. Я. Сюзюмова,коммент. М. Я. Сюзюмова и С. А. Иванова, отв. ред. Г. Г. Литаврин,Москва, 1988 (Памятники исторической мысли).Михаил Пселл, Хронография. Краткая история. Перевод, статья и прим. Я.Н. Любарского (Хронография), Перевод Д. А. Черноглазова и Д. Р.Абдрахмановой (Краткая история), Санкт-Петербург, 2003,(Византийская библиотека. Источники). Рrima ediție: Михаил Пселл,Хронография., Москва, 1978 (Памятники исторической мысли).Олимпиодор Фиванский, История. Перевод, вст. статья, коммент. иуказ. Е. Ч. Скржинской, Санкт-Петербург, 1999 (Византийскаябиблиотека. Источники).Пасхальная хроника. Перевод, вст. статья, коммент. Л. А. Самуткиной,Санкт-Петербург, 2004 (Византийская библиотека. Источники).Прокопий Кесарийский, Война с персами. Война с вандалами. Тайная история.Изд. 2-е испр. и доп., перевод, статья. коммент. А. А. Чекаловой, в

25

приложении: Иоанн Малала, Хронография. Кн. XVIII, Санкт-Петербург, 1998(Византийская библиотека. Источники).Прокопий Кесарийский, История войн римлян с персами, вандалами и готами,пер. С. и Г. Дестунисов, Санкт-Перербург, 1991, 2 vol.Созомен, Церковная история, Москва, 1996.Сократ Схоластик, Церковная история, Москва, 1996; Санкт-Петербург,2001. Сокращение церковной истории Филострогия, сделанное патриархом Фотием,Санкт-Петербург, 1854, reeditată în volumul: Георгий Пахимер,История о Михаиле и Андронике Палеологах, Тринадцать книг. Том I.Патриарх Фотий, Сокращение церковной истории Филострогия, Рязань,2004.Сфрандзий Георгий, Хроника, пред., пер. и примеч. Е. Д. Джагацпанян,în Кавказ и Византия, 5, Ереван, 1987.Феофилакт Симокатта, История. Перевод С. П. Кондратьева, Москва,1996 (Памятники мировой истории и культуры), prima ediție: Москва,1957.Памятники византийской литературы IV-IX веков. Москва, 1968.Памятники византийской литературы IX-XIV веков. Москва, 1969.

b) Materiale didactice: manuale, crestomaţii, note de cursArapu Valentin, Studiul Izvoarelor Istorice. Partea I (Epoca medievală). Suportdidactic, Cartdidact, Chișinău, 2003.Ciachir Nicolae, Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă (1789-1923), București, 1987.Ciachir Nicolae, Istoria Universală modernă, Vol. I. (1642-1789); Vol.II. (1789-1919), București, 1998.Cocârlă Pavel, De la Clovis la Richelieu (Istoria Franței din cele mai vechi timpuri pânăla mijlocul secolului al XVII-lea). Suport de curs, Chișinău, 2007.Cocârlă Pavel, Istoria medievală universală. Crestomație, Partea I, Chișinău, 2003.Cocârlă Pavel, Istoria medievală universală. Crestomație, Partea II, Chișinău,2003.Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă / Coordonator Mureșan C. Vol. I-II. –București, 1993.Istoria modernă a Europei și Americii, Vol. I, Chișinău, 1998; Vol. II, Chișinău, 2001.Manolescu R., Costache V., Brezeanu S., Cazan F., Maxim M., Istoria medie universală, București, 1980.Manolescu R., Istoria Evului Mediu, vol. I. Europa apuseană, partea I. Secolele V-XV, București, 1993.Manolescu R., (coord), Istoria Evului Mediu, I-III, București, 1972-1978.

26

Mitu Sorin, Introducere în istoria Europei moderne (secolele XVII, XVIII, XIX), Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2000.Murgescu Bogdan (coord), Istoria lumii în texte. De la începuturi până în zilele noastre, București, 1999.Oprescu G., Manual de istoria artei. Evul Mediu, București, 1985.Petrencu Anatol. Istoria universală. Epoca contemporană. 1939-1995. (Europa, S.U.A., Canada, America Latină). Prelegeri, Chișinău, Editura Museum, 1996.

Бадак А.Н., Войнич И.Е., Волчек Н.М., Воротникова О.А. и др.,История средних веков, Минск, Харвест, 2000.Ерасов Ю.С., Сравнительное изучение цивилизаций Хрестоматия: Учеб. Пособиедля студентов вузов, М.: Аспект Пресс, 2001.Историография античной истории. Под ред. В. И. Кузищина, M., 1980. История древнего Рима: Учебник / Под ред. В.И. Кузищина. 3-е изд.,перераб. и доп., М.: Высш. школа,1994.История Европы, т. I-IV, М. 1984-1991.История южных и западных славян, Т.I. Средние века и новое время / Под.ред. Г.Ф. Матвеева и З.С. Ненашевой, М., 2001.Маныкин А.С., Новая и Новейшая история стран Западной Европы и Америки,М.: Слово; Эксмо, 2004. Пономарев М.В. Смирнова С.Ю., Новая и новейшая история стран Европы иАмерики. тт. 1-3. Москва, 2000 г.Сапронов П.А., Культурология, 2е изд., доп., СПб.:Лениздат;Издательство «Союз», 2001Хрестоматия по истории южных и западных славян, Т. II. Новая время. –Минск, 1989.

c) Monografii, studii, articoleAndea A., Sinteză de istorie bizantină, Timișoara, 1995.Ariès Philippe, Duby Georges (coord.), Istoria vieții private, București,Meridiane, 1995-1997, vol. I-X.Baltrușaitis Jurgis, Evul mediu fantastic, București, 1975.Baltrușaitis Jurgis, Metamorfozele goticului, București, 1978.Barnea I., Iliescu O., Constantin cel Mare, București, 1982.Bérence Fred, Renașterea italiană, București, Meridiane, 1969.Batlan I., Introducere in istoria si filosofia culturii, București,1992Bazin Germain, Clasic, Baroc și Rococo, București, 1970.Christian Bec, Istoria Veneției, Corint, București, 1999.Barber John R., Istoria Europei Moderne, București, 1998.Belcin C., Popescu Al., Vikingii, București, 1976.Berciu D., Arta traco-getică, București, 1969.Berindei Dan, Romanii si Europa. Istorie, societate, cultura. Secolele XVII-XIX, vol.I, Ed. Museion, Bucuresti, 1991.

27

Bernal J. D., Știința în istoria societății, București, 1965.Bernstein S., Milza P., Istoria Europei, vol. 1-5, Iași, 1998.Blaga L., Trilogia culturii, București, 1985.Blaga L., Trilogia valorilor, București,1987.Bloch Raymond, Etruscii, București 1966.Bloch, R, Cousin, J., Roma și destinul ei, vol 1-2, București, 1988.Botez Crainic Adriana, Istoria artelor plastice. vol. I, București, 1996.Brezeanu Stelian, Imperiu universal și monarhie națională în Europa Creștină,București, Meronia, 2007.Brezeanu Stelian, Romanitatea orientală în Evul Mediu. De la cetățenii romani lanațiunea medievală, București, 1999. (Identități și solidarități medievale,București, Corint, 2002).Brown L.R. și alții, Problemele globale ale omenirii. Starea lumii 2001. RaportulInstitutului Worldwatch asupra progreselor spre o societate durabilă, București,2001.Cairns Earle E., Creștinismul de-a lungul secolelor. O istorie a bisericilorcreștine, Chișinău, 1993.Carpentier J., Lebrun F., Istoria Europei, București, 1997.Castellan Georges, Histoire des balkans (XIV-e-XX-e siecle.), Paris, Fayard, 1991.Cavallo G., Omul bizantin, Iași, 2000.Căprăroiu Denis, Denize Eugen, Nașterea Europei medievale, Cetatea deScaun, Târgoviște, 2008. Chaunu Pierre, Civilizatia Europei clasice, vol. I-III , Ed. Meridiane,Bucuresti, 1989.Chaunu Pierre, Civilizația Europei în Secolul Luminilor, Vol. 1-2, București,1986.Chapelote J., Fossier, R., Le village et la  maison au Moyen Age,Paris, 1980.Ciachir N., Istoria slavilor, București, 1998.Clot André, Mahomed al II-lea. Cuceritorul Bizanțului, Editura Artemis,București, 2011. Curtius E.-R., Literatura europeană și Evul Mediu latin, București, 1970.Crișan I. H., Civilizația geto-dacilor, București, 1993.Crișan I. H., Medicina în Dacia (de la începuturi până la cucerirea romană), Dacica, București, 2007. Cristian Vasile, Lumea extraeuropeană în epoca modernă, Casa editorialăDemiurg, Iași, 2003. Cuisenier Jean, Etnologia Europei, Ed. Institutul European, Iasi,1999.Curtius E.R., Literatura europeană și evul mediu latin, București,1970.Delumeau J., Frica în Occident, vol. I-II, București, 1986.

28

Demougeot E., La formation de l'Europe et les invasions barbares, vol. 1-2, Paris, 1969-1979.Demurger A., Templierii. Viața și moartea templului,Universitas, București, 1999.Devambez Pierre, Enciclopedia civilizației grecești, București, 1970. Drimba Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol. 1-10, București,1987-1991.Drimba Ovidiu, Istoria literaturii universale, Vol.1-2 Bucuresti, 1997Duby Georges, Arta și societatea. 980-1420, vol. I-II, București, 1987.Duby G., Anul 1000, Iași, 1996.Duby G., Evul mediu masculin, București, 1992.Duby G., L'economie rurale et la vie des campagnes dans l'Occident médiéval,Paris, 1962.Dumitrescu Vl., Arta preistorică în România, București, 1998.Dumitrescu Vl., Vulpe Al., Dacia înainte de Dromihete, București, 1998.Duțu Alexandru, Ideea de Europa. Evoluția conștiinței europene, Ed. All, Bucuresti, 1999;Duțu Alexandru, Histoare de la pensee et des mentalites politiques europeennes, Ed.Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1997;Dvornik Francis, Slavii în istoria și civilizația europeană, București, 2001.Eco Umberto, Arta și frumosul în estetica medievală, București, 1999.Eliade Mircea, De la Zalmoxis la Gengis Han, București, 1980.Eliade Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol.2-3,București, 1991.Evdokimov P., Ortodoxia, București, 1996.Facon Nina, Dicționar enciclopedic al literaturii italiene, București, 1982.Fagan Brian M., Saptezeci de inventii ale antichitatii, București, 2005.Fleckenstein J., Istoria Germaniei. Bazele și începutul istoriei germane,Universitas, București, 1999.Fleming W., Arte și idei, vol. I-II, București, 1983.Florea V., O istorie a artei ruse, București, 1979.Florescu Radu, Istoria artei, Bucuresti, 1995.Focillon H., Arta sculptorilor romanici, București, 1992.Fossier R. și colab., La Moyen Age, vol.1-3, Paris, 1983.Frevert Ute, Haupt H.-G. (coord.), Omul secolului al XIX-lea, București,2002.Furet François (coordonator), Omul romantic, București, Polirom,2000.Gaillard Jean-Michel, Rowley Anthony, Istoria continentului european. De la1850 până la sfârșitul secolului al XX-lea, Chișinău, Ed. Cartier, 2001.Gardina Andreea, Omul roman, Iași, Polirom, 2002.Garin Eugenio (coordonator), Omul Renașterii, București, Polirom, 2000.

29

Gaudin Ph. (coordonator), Marile religii. Iudaismul, creștinismul,islamismul, hinduismul și budhismul, București, 2000.Gârz F., N.A.T.O.: globalizare sau dispariție. De la războiul rece la pacea pierdută,București, 1995.Childe G. V., Făurirea civilizației, București, 1966.Gilson E., Filozofia în Evul Mediu, București, 1995.Gimbutas M., Civilizație și cultură. București 1989.Goff J. LE, Civilizația Occidentului medieval, București, 1970.Goff J., LE, Pentru un alt ev mediu, București, 1986.Goff J. LE, Imaginarul medieval, București, 1991.Goff J. le, Omul medieval, Iași, 1999.Golfin –Nicolau M., Istoria artelor, București, 1967.Grabar A., L'art du Moyen Age en Europe orientale, Paris, 1968.Grimal Pierre, Civilizația romană, vol. I-II, București, 1973.d'Haucourt G., Viața în Evul Mediu, București, 2000.Hlihor Constantin, Istoria secolului XX, București, 2000.Hobsbawm Eric, O istorie a secolului XX. Era extremelor. 1914-1991, Chișinău,Editura Cartier, 1999.Honour Hugh, Romantismul, Vol. 1-2, București, Meridiane, 1983.Huizinga Johan, Amurgul evului mediu, București, 2002.Huizinga Johan, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991.Huntington Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale,Oradea, 1998.Hurmuzachi George D., Cultura Greciei, București, 1979.Husar Alexandru , Ideea europeana, Ed. „Institutul european”, Iasi,1993Ionescu A., I., Mitologia slavilor, București, București, 1998.Iorga Nicolae, Cărți reprezentative în viața omenirii, vol. I-III,București, 1924. Iorga Nicolae, Essai de synthése de l’histoire de l’humanité, II-III,Paris, 1927-1928.Kondratieva T., Vechea Rusie, București, 2000.Kruta Venceslas, Celții, Corint, București, 2001.Kun N. A., Legendele și miturile Greciei antice, București 1995.Lançon Bertrand, Constantin cel Mare, Corint, București, 2003.Lascu Nicolae, Cum trăiau romanii, București, 1965.Literatura Bizanțului. Red. de N.-Ş. Tanașoca, București, 1971.Logan D. F., Vikingii în istorie, București, 1990.Lorinț Fl., Popoarele Nordului, București, 1965.Madgearu Alexandru, Originea medievală a focarelor de conflict din PeninsulaBalcanică, București, 2001.Madsen S. Tschudi, Art Nouveau, București, Meridiane, 1977.Maghidovici I. P., Istoria descoperirilor geografice, București, 1959.

30

Manolescu R., Societatea feudală în Europa apuseană, București, 1974.Marcel Pacaut, Epoca romanică, București, 1982.Marinescu-Hâncu Maria, Piatkovski Adelina, Istoria literaturii eline, București, 1982.Marrou H.-I., Biserica în antichitatea târzie. 303-604,Universitas, București, 1999.Marou H. – I., Sfântul Augustin și sfârșitul lumii clasice, București, 1997.Miguel A., Islamul și civilizația sa, vol. I, București, 1994.Morisson С., Cruciadele, București, 1998.Mullet Michael, Calvin, Editura Artemis, București, 2007.Mullet Michael, Luther, Editura Artemis, București, 2007.Mureșanu Camil, Europa modernă. De la renaștere la sfârșit de mileniu, Cluj-Napoca, 1997.Musset L., Les invasions: les vagues germanique, Paris, 1951.Musset L., Les peuples scandinaves au Moyen age, Paris, 1951.Musset L., Les invasions. Le second assaut contre l'Europe Chretienne (VII-XIsiecle), Paris, 1965.Mousnier R., Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea până în zilelenoastre, București, 2000.Onasch K., Civilizația Marelui Novgorod, București, 1975.Oțetea Andrei, Renașterea și Reforma, București, Editura Ştiințifică,1968.Palle F., (red.), Crestomație de istorie universală medie, partea I: Evulmediu timpuriu, București, 1970.Paul J., Biserica și cultura în Occident, vol. I-II, București, 1996.Pippidi D. M., Studii de istorie a religiilor antice, București, 1969.Pirenne H., Mohamed și Carol cel Mare, București, 1996.Pirenne H., Orașele Evului Mediu, Cluj-Napoca, 2000.Pohlsander Hans A., Împăratul Constantin, Editura Artemis, București,2007.Popa N. Şt., Rușii. Istoria culturii și civilizației sec. XI-XVII, Constanța,2000.Papacostea Victor, Civilizație românească și balcanică, București, 1983.Pop Ioan-Aurel, Geneza medievală a națiunilor moderne, București, 1998.Popovici I., Enciclopedia descoperirilor geografice, București, 1975.Poupard Paul, Papa, Corint, București, 2001.Preda C., Monedele geto-dacilor, București, 1973.Railean Valentin, Integrarea țărilor est-europene în UE: precepte pentru Moldova,Chișinău, 2000.Riche P., Le Maitre Ph., Invaziile barbare, București, 2000.Peter Saunders, Capitalismul. Un bilanț social, București, 1998.Sanie Silviu, Din istoria culturii și religiei geto-dacice, Iași, 1999.

31

Sârbu V., Credințe și practici funerare, religioase și magice în lumea geto dacilor,Brăila-Galați, 1993.Sherman John, Manierismul, București, 1983.Shotter David, Augustus, Editura Artemis, București, 2007.Socolov Grigore, Istoria și filosofia culturii, Chisinau,1998.Tanase A., Cultura si civilizație, București, 1977Tatarkiewicz Wladimir, Istoria esteticii, vol. II, Estetica medievală, București, 1978.Toynbi Arnold J., Studiu asupra Istoriei, Vol. I (sinteza vol. I-VI); Vol.II (sinteza vol. VII-X) de D.C. Somervell, București, 1998.Treadgold Warren, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București,2003.Vauchez A., Spiritualitatea evului mediu occidental, București, 1994.Villari Rosario (coordonator). Omul baroc, București, Polirom, 2000.Vlăduțescu Gheorghe, Introducere în istoria filosofiei medievale, București, 1963.Vovelle Michel (coordonator), Omul luminilor, București, Polirom,2003.Wallerstein Immanuel, Sistemul mondial modern, 4 volume, Editura„Meridiane”, București, 1993, Ware T., Istoria bisericii ortodoxe, București, 1999.Weber Max, Etica protestanta si spiritul capitalismului, București, 2003.Weigall Arthur, Alexandru Macedon, Editura Artemis, București, 2011.Wright Jonathan, Iezuiții. Misiune, mituri și istorie, Curtea Veche, București,2010.Zimmermann Harald, Papalitatea în Evul Mediu. O istorie a pontifilor romani dinperspectiva istoriografiei, Polirom, Iași, 2004. Zimmermann Harald , Veacul întunecat, București, 1979.

Античная Греция, М., 1983.Античная литература, под. ред. А. А. Тахо-Годи, М., 1963 .Античная цивилизация, M., 1973.Античный роман, M., 1969.Аристотель и античная литература, М., 1978.Бибиков M. В., Историческая литература Византии. Санкт-Петербург, 1998(Византийская библиотека. Исследования).Блаватская Т. В., Ахейская Греция. М., 1966.Блаватский В. Д., Архитектура Древнего Рима, M., 1938.Боннар А., Греческая цивилизация, М., 1989.Бычков В. В., Византийская эстетика. Москва, 1977.Византийская литература. Отв. ред. С. С. Аверинцев, Москва, 1974.Византия между Западом и Востоком. Опыт исторической характеристики. Отв.ред. Г. Г. Литаврин. Санкт-Петербург, 1999 (Византийскаябиблиотека. Исследования).

32

Виппер Б. Р., Искусство Древней Греции, М., 1972.Вощинина А. И., Очерки истории древнеримского искусства, Л., 1947.Данилевский Н.Я., Россия и Европа, М.,1991.Данов Х. М., Древна Тракия, София, 1968.Джеймс П., Римская цивилизация, М.:ФАИР-ПРЕСС, Москва 2000.Дройзен, И. Г., История эллинизма. Т. I-III, М.,1980.Зверева Г.И., Общественно-политическая мысль европейского Просвещения, М.,2002.Златковская Т. Д., Возникновение государства у фракийцев (VII-V вв. до н. э.),Москва, 1971.Золоева Л., Порьяз А., Мировая культура: Древняя Греция. Древний Рим, М.:ОЛМА-ПРЕСС, 2000.Историки Рима. М., 1969.Карпов С. П., Латинская Романия. Санкт-Петербург, 2000 (Византийскаябиблиотека. Исследования).Кобылица М. М., Искусство древнего Рима, М., 1939. Колобова К. М., Греция в III и II тыс. до н. э., Л., 1955. Колпинский Ю. Д., Великое наследие античной Эллады и его значение длясовременности, М., 1977.Колпинский Ю. Д., Искусство Эгейского мира и древней Греции, M., 1970.Культура Древнего Рима, М., 1985.Куманецкий Казимеж, История культуры Древней Греции и Рима, М., 1990.Лазарев В. Н., История византийской живописи. 2 т. Москва, 1986.Литаврин Г. Г., Как жили византийцы. Санкт-Петербург, 1997(Византийская библиотека. Исследования).Любарский Я. Н., Византийские историки и писатели. Санкт-Петербург,1999 (Византийская библиотека. Исследования).Любимов Лев, Искусство Древнего мира, М., 1971.Маркова А.Н., История мировой культуры, 2е изд., перераб. И доп.,М.: ЮНИТИ, 2001Медведев И. П., Византийский гуманизм XIV-XV вв. Санкт-Петербург, 1997(Византийская библиотека. Исследования).Мелюкова А. И., Скифия и фракийский мир, Москва, 1979.Мимоков П.Н., Очерки по истории русской культуры, Ч. 1-3, СПб., 1909.Модернизационные процессы в истории России XVIII-XX вв.: политика, экономика,культура, Армавир, 2003.Немировский Н. И., История раннего Рима и Италии, Воронеж, 1962. Немировский Н. И., Клио, М., 1986. Немировский Н. И., Рождение Рима, М., 1981. Немировский А. И., Этруски. От мифа к истории, М., 1983. Помпеянские росписи, Л.; M., 1937. Поляковская М. А., Чекалова А. А., Византия: Быт и нравы. Свердловск,1989.

33

Ранович А. Б., Эллинизм и его историческая роль, М.; Л., 1950. Ривкин Б. И., Античное искусство, M., 1972.Рожанский И. Д., Античная наука, М., 1989.Рожанский И. Д., Развитие естествознания в эпоху античности, М., 1979. Скржинская Е. Ч., Русь, Италия и Византия в Средневековье. Санкт-Петербург, 2000 (Византийская библиотека. Исследования).Тойнби А. Дж., Постижение истории: Сборник, Москва, 2001.Шпенгер Освальд, Закат Европы. Образ и действительность, Москва,1993.Штаерман Е., М. Кризис античной культуры, М., 1975. Ярхо В. Н., У истоков европейской комедии, М., 1979.

34