Cercetari Numismatice V, 1983

muzsuL ηητιβηπί D E ISTORIE

cercetări numismatice

https://biblioteca-digitala.ro

muzEUL ηητιοηηί DE ISTORIE

cercetări numismatice

V Sub redacţia :

Prof . dr. F L O R I A Ν G E O R G E S C U O C T A V I A N I L I E S C U şi CONSTANŢA ŞTIRBU

Bucureşti 1983


Redactor: A l . D . V a s i l e Coperta şi desene: Domniţa Rafa i l id i s

Prezentul volum cuprinde materiale ale p r i m e i Ses iuni ştiinţifice de comunicări: Contribuţii numismatice la i s t o r i a României, ale cărei lucrări au avut loc la Muzeul Naţional de I s t o r i e a l R . S . România £n zilele de 26-27 februarie 1983.


S E C Ţ I A I - A

N U M I S M A T I C Ă A N T I C A


STADIUL ECONOMIEI MONETARE A SOCIETĂŢII GETO-DACICE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. A L Π-LEA t e. n.

de O C T A V I A N I L I E S C U

A u t r e c u t mai bine de o sută de a n i de l a apariţia p r i m e l o r c e r c e tări dedicate s t u d i u l u i monedelor emise de către geto-dac i ^ ş i , cu tot p r o g r e s u l r e a l i z a t între t i m p , a rămas încă neelucidată o problemă de un in te res c a p i t a l , aceea a r o l u l u i pe care l - a u îndeplinit în viaţa s o cietăţii locale emis iuni le monetare p r o p r i i ale d i v e r s e l o r t r i b u r i sau uniuni t r i b a l e geto -dac i ce . Ev ident , de o adevărată economie monetară, în sensul s t r i c t a l aceste i noţiuni, ca re cere o largă f o l o s i r e a b a n i l o r , cu funcţii mult ip le în procesu l economic, nu poate f i vorba,dacă ţ i nem seama de organizarea socială a g e t o - d a c i l o r , păstrîhd,pîhă l a B u r e bis t a , vechi le t i p a r e t r i b a l e . Într-adevăr, inexistenţa unui stat o r ganizat , adoptîhd unul d i n modelele bine cunoscute ale antichităţii, a reprezentat timp de două secole un obstacol de netrecut îh calea înf ir i pării şi dezvoltării unei asemenea economi i . Se pune însă întrebarea: ce r o l aveau totuşi monedele emise îh cantităţi d i n ce îh ce mai m a r i de aceste t r i b u r i sau un iun i t r i b a l e geto -dac ice , îh c a d r u l economic dat ? . I n această privinţă, u n i i a u t o r i au mers pîhă l a a cons idera că moneda nu reprezenta pentru geto -dac i decît "o formă mai pract ică , numoidală, a mărfii meta l " . Oare numai l a aceasta să se f i redus r o l u l monedei -f ie ea importată d in lumea greco-macedoneană, f ie provenind d in e m i s iun i l e p r o p r i i - îh societatea geto-dacică ? P o r n i n d de l a o ipoteză , formulată cu aproape p a t r u deceni i îh urmă, vom încerca astăzi să g ă sim un răspuns l a întrebarea de mai s u s .

I n toamna anulu i 1943, am avut p r i l e j u l să examinăm,într-o colecţie particulară d i n Bucureşti , o monedă "barbară"^ de un t i p mai puţin o¬bişnuit. Ea se încadra îh grupa mai largă a emis iun i lor locale d in D a c i a , ca re au ca model îndepărtat te tradrahma l u i F i l i p a l Π-lea cu r e prezentarea călăreţului r e g a l pe r e v e r s ^ . Foarte stil izată, moneda examinată îh 1943 prezenta şi o p a r t i c u l a r i t a t e de o r d i n metro log i c , ceea ce ne -a determinat s ă - i consacrăm un studiu mai a tent , m a t e r i a l i zat mai îhtîi îhtr-o comunicare^ şi apoi într-o notă care a văzut lumina t i p a r u l u i exact acum un s f e r t de veac . U l t e r i o r , ca urmare a i n t e r venţiilor c e l u i care s c r i e aceste rînduri , această-monedă a i n t r a t îh colecţ ia Muzeului r e g i o n a l a l Ol ten ie i d i n Craiova , pe lîhgă care se pro iec ta c rearea unui mare Cabinet numismatic . Vom vedea îndată care e r a u particularităţile acestei monede şi îh ce măsură j u s t i f i c a u ele un s tudiu a p a r t e .

7


Din punct de vedere iconograf ic^, exemplarul îh discuţie prezintă pe avers , într-un cerc de p e r l e , un cap uman, cu barbă, îh p r o f i l spre dreapta, redat foarte s t i l i z a t ; aşa cum arătam îh d e s c r i e r e a iniţială,se poate distinge cu greu un profil .omenesc d in l i n i i l e îhcQcite care îl a l c ă t u i e s c ^ .

Pe r e v e r s , este înfăţişat un călăreţ spre stîhga, aplecat puţin spre spate; mîinile l i psesc . Calu l are c o r p u l zve l t , coama îh vîht ş i p ic ioarele anter ioare înălţate, îhtr-o at itudine cabrată. Două s i m b o l u r i completează acest t i p de r e v e r s : sub c a l , o ramură de pa lm, i a r înapoia călăreţului, o cruce îh formă de X , de t i p u l denumit " c rucea s f îh -t u l u i A n d r e i " 1 1 , dar cu braţele terminate îh g l o b u l e 1 2 ( f i g . 1 ) .

F i g . 1.Drahmă getică de t ip Dumbrăveni; greutate : 2,94 g .

Greutatea monedei descr ise mai sus este de 2,94 g , ceea ce o în scr ie îh categoria drahmelor «nominal ce reprezintă unitatea îh s i s temele greco-macedonene adoptate şi adaptate şi de către g e t o - d a c i , pentru nevoile l o r p r o p r i i .

Cum e r a f i r e s c , la data cîhd am examinat această monedă,am căutat să - i găsim ana log i i . L a vremea aceea, strădaniile depuse îh acest scop ne-au permis să identificăm p a t r u exemplare de t i p s i m i l a r , toate avînd pe r e v e r s călăreţul spre stîhga: Dessewffv 1^" n r . 2 2 3 , a cărui provenienţă nu este cunoscută, cîhtărind 7,28 g 1 , P i n k 1 ~ ,nr .111 ,pre -zumat a proveni de l a G i u r g i u şi avîhd greutatea de 7,26 g'tym a l t r e i lea exemplar, ined i t , af lat la acea dată îh colecţia L . G a t t o r n o 1 ^, cu greutatea mai redusă: 6,10 g 1 ^ . Un a l t exemplar, tot cu călăreţul spre stînga, fusese publicat mai de mult de către doc toru l G .Severeanu ,dar fără indicarea provenienţei şi a greutăţi i 2 ^; judecind îhsă după modul u l l u i . poate f i încadrat, de asemenea, în categoria d idrahmelor ge to -dacice .

Comparînd exemplarul descoperit îh 1943, îh greutate de 2,94 g , cu cele enumerate mai sus , a căror greutate se ridică l a 6 ,10 , 7,26 ş i 7,28 g, am ajuns la concluzia că pr ima monedă reprezintă drahma,dec i unitatea sistemului monetar, îh vreme ce toate celelalte pat ru exemp l a r e , cunoscute de no i l a acea vreme, e rau didrahmele aceluiaşi s i s tem monetar a u t o h t o n 2 1 . Cum, pe de altă p a r t e , existenţa unor tezaure cuprinzîhd nominaluri evident dif«*rite - tetradrahme,didrahme şi drafe—

8


m e 2 2 - e r a un ind i c iu c l a r că geto -dac i i puteau să le deosebească f oar te uşor unele de ce lă la l te 2 ^, am considerat că moneda descoperită în 1943 const i tu ia dovada f o l o s i r i i de către geto-daci a unui sistem monetar p r o p r i u , cu v a l o r i nominale d i f e r i t e - în cazul n o s t r u , drahme şi d i -drahme - emise îh acelaşi timp şi îh acelaşi loc şi circulînd s i m u l t a n 2 4 . P r i n u r m a r e , ce l puţin pentru o anumită treaptă a evoluţiei economice cunoscute de societatea geto-dacică, argumentele prezentate ne îndreptăţeau să admitem c r e a r e a unui sistem monetar p r o p r i u , cu două n o m i -n a l u r i de v a l o r i d i f e r i t e : drahma şi didrahma geto-dacice .

De l a apariţia acestei lucrări , a n i i au t r e c u t , fără ca teza de mai sus , formulată încă d in 1944, să trezească vreun ecou îh l i t e r a t u r a de spec ia l i ta te . Dar îh 1955, Constantin Da i cov i c iu , pornind de la constatarea că monedele geto-dacice nu poartă legende sau semne c a r a c t e r i s t ice ale unei autorităţi de stat - de a l t f e l , inexistentă îh societatea l o cală pînă îh s e c i î . e . n . - a f i r ma , aşa cum am amintit l a început, că a¬ceste monede nu reprezentau decît "o formă mai pract ică, numoidală, a mărfii m e t a l " 2 ^ . Ev ident , o asemenea concepţie ducea la negarea totală a o r i căror forme de economie monetară îh Dacia , f ie ele cît de rudimentare şi sporadice . O dovadă concludentă a faptu lu i că însuşi autorul c i tat ş i - a dat seama de c a r a c t e r u l extrem a l tezei sale şi de incons istenţa e i poate f i găsită îh t recerea e i sub tăcere de către acelaşi C o n stantin Daicovic iu îh s inteza pe care a r edac ta t - o , cu c i n c i ani mai t î r -ziu - îh 1960 - , despre civilizaţia geto -dac i lor^ . Tot îh acelaşi an , l u area îh discuţie a t eze i l u i Constantin Daicovic iu îi oferea l u i Constant i n Preda p r i l e j u l de a formula rezerve serioase asupra temeinic ie i e i 2 ^ ; ne exprimăm însă nedumerirea pentru faptul că în cadru l acestei l a r g i discuţii , au toru l c i t a t omite totuşi să amintească teza care a d m i tea existenţa unui sistem monetar p r o p r i u l a geto-daci şi care a apărut încă d i n 1947 într-o publicaţie de special i tate uşor accesibilă unui c e r cetător român. Vom regăsi această omisiune şi îh r e l u a r e a discuţiei a¬supra teze i l u i Constantin Da i cov i c iu , îh monografia consacrată monedelor geto -dac i lor 2 ®.

I n ce ne priveşte, ne-am o p r i t d i n nou asupra punctului de vedere expus în 1944/1947 cu p r i l e j u l publicării unor note sumare despre t e zaurul descoperit îh 1938 l a Mîhăstirea (azi îh jud.Călăraşi ) . Am a¬rătat atunci că monedele geto-dacice d i n acest tezaur au ca protot ip autohton o ser ie de tetradrahme geto-dacice de t i p u l I Mo is i l - ^ , denumit astăzi curent t i p u l P r u n d u - J i b l e a ^ 1 , cm- o greutate medie de 1 2 , 5 0 g , t i p care îşi încheie evoluţia cu didrahmele de t ip Vîrteju, avînd o g r e u tate medie de 6,50 g ~. Cum monedele d i n tezaurul de l a Mîhăstirea au greutatea medie de 8,50 g , s-a i v i t problema încadrării l o r ponderale, între cele două l i m i t e : tetradrahmele de t ip Prundu-J ib lea şi d idrahmele de t i p Vîrteju. Negăsind o soluţie convingătoare, ne-am exprimat u¬nele rezerve faţă de teza noastră anterioară, considerîhdcă geto-daci i , adoptînd un anume etalon ponderal , l - a u adaptat şi ajustat l a nevoile e¬conomiei autohtone, ceea ce a generat variaţii de greutate frecvent în--

9


t f l n i t e . S-a s trecurat IhsS a i c i o eroare de raţionament, asupra c ă r e i a vom reven i la t impul p o t r i v i t .

în 1966, Iudita Winkler publică un interesant studiu despre monedele de valoare măruntă ale sistemului monetar geto—dacic . E x a m i -nfhd întregul mater ia l cunoscut pîhă l a acea dată, autoarea împarte m o nedele de modul şi greutate r e d u s e ^ , găsite în Dac ia , îh c inc i grupe t i pologice , i a r d in punct de vedere metrologic , deosebeşte două n o m i -n a l u r i : drahme, mai numeroase, şi hemidrahme, mai r a r întUnite, dar a căror existenţă i se pare neîndoielnică^. Reţinem deci că,după p ă r e r e a Iud i t e i Winkler , sistemul monetar geto-dac ic a cunoscut nu numai tetradrahme şi didrahme, a căror emitere locală e unanim admisă, c i şi drahme şi chiar hemidrahme, între nog i ina lur i le de v a l o r i d i f e r i t e e x -istîhd uneori concordanţe tipologice .

Ajungem îh sfîrşit l a ultima monografie de importanţă majoră, d e dicată studiului monedelor emise de geto-daci şi realizată de Constant i n Preda -^ . Rod a l unor cercetări laborioase, care au durat peste un deceniu 4 ^, această amplă sinteză are ca obiectiv un mater ia l foarte bogat şi extrem de complex, cercetat de autor f ie d i r e c t , îh numeroase colecţii d in ţară şi d in străinătate, f ie ind i rec t p r i n parcurgerea p u blicaţiilor de specialitate care îi consemnează existenţa. Ça metodă a¬utoru l a a les , ca şi,îh t r e c u t , R . Former , Const. Mo i s i l şi Κ. Pink , i a r mai recent Iudita Winkler , t ra tarea mater ia lu lu i numis matic grupat pe t i p u r i . A p l i c ind această metodă, succesiunea şi înlănţuirea t i p u r i l o r este determinată de c r i t e r i i s t i l i s t i c e c a r e , uneor i , pot re leva şi o departajare cronologică a emisiuni lor respect ive . Urmă-r indu-se însă t ra tarea fiecărui t i p îh p a r t e , mater ia lu l numismatic p r e zent în acelaşi tezaur este studiat d ispersat , după t i p u r i l e d i f e r i te ce se înt Une sc laolaltă, ceea ce implică îh unele c a z u r i r i s c u l săv î r -şirii unor e r o r i de c rono log ie 4 ^. Un capito l f inal aJLlucrării de care ne ocupăm reuneşte, sub t i t l u l : Consideraţii generale , contribuţiile de sinteză ale autoru lu i , formulate pe baza s t u d i e r i i numeroaselor t i p u r i monetare geto-dacice. i n cadrul acestui cap i to l , e inclus un paragraf ce tratează despre Nominal şi modul . A i c i , autoru l procedează l a o trecere îh revistă a nominaluri lor emise de geto-daci , îh c u r s u l întreg i i perioade de act ivitate a monetăriilor locale . A s t f e l , n i se spune încă de la începutul paragrafului în discuţie că "urmărind . . . emis rănile din Dacia se constată că în special greutatea l o r variază îh funcţie de epocă" 4**. Mergînd mai departe, autoru l arată că "toate monedele emise îh s e c a i ΠΙ-lea şi la începutul s e c a i Π-lea î . e . n . au diametrul constant de c i r c a 23-26 mm şi o greutate v a r i i n d între 13-15 g " 4 ^ Fac excepţie: emisiunile de t ip Larissa-Amphipol is şi cele aşa-zise "fără bărbie", care au un diametru mai mic , dar greutatea între aceleaşi l i mite, şi imitaţiile de t i p u l tetradrahmelor Alexandru ce l Mare - F i l i p al ΠΙ-lea, cu un diametru de 27-30 mm şi greutatea de 15-17 g 5 0

# Aceste v a l o r i ponderale coboară îh cursu l s e c a i Π-lea î . e . n . , ajungîhd l a 5¬7 g pentru t ipur i l e Adîncata şi Vlrteju-Bucureşti şi l a *»Ş-6 g pentru

10


t i p u l Inoteşti-Răcoasa . A u t o r u l subliniază aspectul par t i cu lar , d in punct de vedere metro log i c , a l monedelor de t ip Dumbrăveni, care în globează piese în greutate de 10-11 ş i 4—6 g ; cu toată această d i f e r e n ţă de v a l o r i ponderale , nu crede că are temeiur i suficiente pentru a considera pe cele d i n urmă ca f i ind subdiv iz iuni ale ce lor d i n t î i 5 2 . C i -teată cazul monedelor de t i p Răduleşti-Hunedoara, Pete lea , Chereluş, cu d iametru l de 31-34 mm şi cîntărind 12 pîhă l a 6 g , monede considera te a f i te tradrahme, cu toată diferenţa de greutate ce se constată-'-' . I n s f irş i t , autoru l examinează pe l a r g emisiunile de monede mărunte, admiţîhd "prezenţa în rîndul monedelor geto-dacice a unor s u b d i v i z i u n i " , dar nu acceptă existenţa unor hemidrahme^ 4 . Constantin Preda nu examinează însă deloc posibi l i tatea ca geto-daci i să f i adoptat, la un moment d a t , un sistem monetar p r o p r i u ; ceva mai mul t , s ingura dată (

cînd foloseşte îh l u c r a r e a sa sintagma "s is temul monetar a l daco-ge-ţilor"55 (semnele citării aparţin l u i C . P . , n . n . ) , ea reprezintă un s i m plu citaigdin t i t l u l : Drahma şi hemidrahma în sistemul monetar a l daco -geţilor . De a l t f e l , îh indicele de l a sfîrşitul monografiei Tui Con¬s tan t i n Preda nu se găseşte vocea: sistem monetar.

Acesta e ra s tad iu l problemei îh anul 1979, cînd va lo r i f i carea l i near documente inedite p r i v i t o a r e l a t ezauru l de la Comana^? ne-a r e adus-o îh obiect ivul imediat a l preocupări lor . U l t e r i o r , descoperirea şi publ icarea unor no i tezaure de monede geto-dacice şi compararea lor cu a l t e l e , cunoscute mai de mul t , dar insuficient exploatate sub a s pectul care ne interesează a i c i , ne-a îndemnat să reluăm examinarea teze i expuse în 1944/1947, pentru a vedea dacă, într -adevăr,geto-dac i i au fo los i t vreodată un sistem monetar p r o p r i u , cu două sau mai m u l te nominal u r i de v a l o r i d i f e r i t e , dar avînd un anumit r a p o r t , unele faţă de a l t e l e .

Să începem cu examinarea t e z a u r u l u i descoperit îh anul 1915 la C o m a n a - , frecvent menţionat îh b ib l i ogra f ia de s p e c i a l i t a t e ^ , dar care a făcut pîhă acum obiectul numai a l unor cercetări parţiale. P o t r i v i t informaţiilor înregistrate îh 1916 de către Const .Mo is i l , acest tezaur e r a alcătuit d in c i r c a 300 monede geto-dacice, imitaţii ale t e -t radrahmelor l u i F i l i p a l Π-lea, avînd pe avers capul degenerat a l l u i Zeus , i a r pe r e v e r s un ca l inform şi îh loc de călăreţ , două sau t r e i globule; mai departe , autoru l c i tat precizează că din aceste monede, cea mai mare parte au i n t r a t îh colecţia Academiei Române . C e r c e -tînd r e g i s t r u l inventar a l colecţi i lor Cabinetului numismatic pe a n i i 1911-191 6 6 3 , am constatat că l a înregistrările 833 din 1 iunie şi 845 din 10 iunie 1915, Const .Mo is i l consemna i n t r a r e a unui număr de 159, respect iv 48 monede d i n tezaurul de l a Comana , deci în total 207 piese, aproximativ 70% d i n to ta lu l pre zum a t . Toate aceste monede au fost evacuate îh 1917, împreună cu întreaga colecţia a Cabinetului n u mismatic , l a Moscova, de unde au fost r e s t i t u i t e îh 1956 şi repart izate în 1959 I n s t i t u t u l u i de arheologie d i n Bucureşti, îh a cărui colecţie vor putea f i ident i f i cate , ca urmare a unor v i i t oare cercetări .

11


Celelalte piese provenind d in acest tezaur , pîhă l a to ta lu l p r e z u -mat de c i r c a 300, au luat drumul colecţi i lor p a r t i c u l a r e , unde, pentru cele mai multe, l i s-a pierdut or ice urmă . Fac excepţie două sau poate t r e i grupurLmai compacte, care au putut f i regăsite îh colecţia dr .G .Severeanu , deşi informaţiile ce s-au păstrat asupra p r o v e n i enţei l o r nu sîht întotdeauna precise şi s i gure . P o t r i v i t cercetări lor întreprinse de Constantin Preda , în această colecţie se mai găsesc ur mătoarele l o t u r i de monede ce fac parte d in tezaurul de l a Comana: 46 didrahme geto-dacice de t ip Adîhcata ;33 didratune geto-dacice de t ip Vîxteju £ didrahme geto-dacice de t ip Cojasca ; 72 drahne ge to -dac i ce de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea ş i , p r o b a b i l , 29 tetradrahme geto-dacice de acest ultim t i p ^ 2 .

In t o t a l , d in tezaurul de la Comana, s -ar mai păstra astăzi îh c o lecţia Severeanu 182 piese, de t i p u r i l e specificate mai sus . Dacă l a a¬cestea se mai adaugă cele 207 exemplare achiziţionate de Academia Română în 1915, precum şi un număr i n c e r t , in t ra te l a aceeaşi dată îh alte colecţii par t i cu lare^ , reiese că tezaurul de l a Comana depăşea tota lul de c i r c a 300 piese, indicat de Const .Mois i l în cronica sa din 1916, trecîhd ch iar şi peste 400 piese componente^ . Mai importantă n i se pare însă part i cu lar i ta tea de a îngloba emisiuni autohtone ce r e prezintă t r e i nominal u r i d i f e r i t e : didrahme, drahme ş i , " p robab i l , t e tradrahme .

A l doilea tezaur l a care ne vom r e f e r i , îh c a d r u l acestei c e r c e tări, este ce l descoperit îh 1912 l a Sadova ( jud.Dolj )^-*. N i d acesta nu a fost publicat in tegra l pîhă astăzi, d a r , comparîhd informaţiile r i s ipite într-o seamă de lucrări , se pare că e l cuprindea: tetradrahme geto-dacice de t i p u r i l e Cr i c iova , Medieşu A u r i t , Dobreşti^e ş i F i l i p a l ΙΠ—lea^, precum şi didrahme geto-rdacice de t i p u r i l e Adîhcat a 8 " şi Vîrteju . Observăm deci că a i c i s-au găsit împreună două c a t e g o r i i de nominaluri autohtone; tetradrahme şi didrahme, ch iar dacă tetradrahmele nu au ca bază acelaşi etalon ponderal® 2 .

Un alt tezaur ce ne interesează, îh legătură cu problema dezbătută a i c i , este cel descoperit în 1971-1977 (îh l o t u r i succesive) l a O p -tăşani ( j u d . O l t ) 8 3 ; cuprinde 93 monede geto-dacice şi anume: 82 t e t r a drahme şi 11 drahme, toate de t ip F i l i p a l ΙΠ-lea . Dè data aceasta, două nominaluri d i f e r i te ,dar de acelaşi t i p şi emise pe baza a c e l u iaşi etalon ponderal .

Ult imul tezaur a fost descoperit îh 1940 (?) la U r s e i u (jud.Dîmboviţa)*^ şi face obiectul unui studiu monografic îh curs de pub l i ca re*' . Din datele comunicate pîhă la redactarea acestor r i h d u r i ^ , r e iese că acest tezaur cuprinde peste 400 monede geto-dacice , cele mai multe didrahme de t ip Adîhcata, i a r îh două l o t u r i mai m i c i , t e t r a d r a h me de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea şi drahme de un t i p nedeterminat, denumit pro v i z o r i u de autorul comunicării " t i p U r s e i u " ° 8 , dar care redă probabi l într-un mod rudimentar t ipu l drahmelor l u i F i l i p a l ΠΙ-lea. De data a¬ceasta avem de-a face îh mod cert cu u n tezaur alcătuit din t r e i cat»

12


t e g o r i i de nomina lur i autohtone: te tradrahme, didrahme şi drahme. L a descoper i r i l e înşirate mai sus pot f i însumate o ser ie de alte

ţe zaure cu c a r a c t e r i s t i c i s imi lare - avînd în compunerea l o r emisiuni locale de nomina lur i d i f e r i t e - , care s-au găsit în dreapta Dunării , îh B u l g a r i a . Vom amint i a i c i doar cîteva: Glavat i (Vraţa), imitaţii de t e tradrahme şi de drahme de t ip F i l i p a l ΙΠ- lea 8 ^; P irgovo (Ruse), d i drahme de t i p Vîrteju şi imitaţii de tetradrahme de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea^ 0; Radanovo ÎTÎrnovo), imitaţii de tetradrahme şi de drahme de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea^ ; Ruse, imitaţii de tetradrahme de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea şi d i drahme de t i p Adîhcata

Ce rezultă d i n compararea acestor tezaure găsite atît în stîhga, cît şi îh dreapta Dunării ? Dacă facem abstracţie-de t i p u r i l e r e p r e z e n t a t e , constatăm că ele au următoarele trăsături comune:

1 . toate au în compunerea l o r exc lusiv emis iuni autohtone; 2 . aceste emis iuni înglobează nominalur i bine determinate , care

au c i r c u l a t şi au fost tezaurizate împreună, îh compunerea aceluiaşi tezaur intrîhd două sau c h i a r t r e i nominalur i d i f e r i t e : tetradrahme şi didrahme (Sadova-Dol j , Pirgovo şi Ruse în Bulgar ia ) ; tetradrahme şi drahme (Optăşani-Olt, Glavaţi şi Radanovo în B u l g a r i a ) ; te tradrahme, didrahme şi drahme (probabi l Coma n a - G i u r g i u , Urseiu-Dîmboviţa) ;

3 . toate aceste tezaure cupr ind monede care au fost emise în ace eaşi ' perioadă şi anume, îh l i n i i m a r i , îh a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ;

4 . toate tezaurele menţionate mai sus se răspîndesc pe o a r i e r e -.strîhsă, atît îh n o r d u l , cît şi îh sudul Dunării^ 3 .

în lumina constatări lor expuse îh rîhdurile precedente, se poate considera a z i că îh sîhul societăţii geto-dacice de pe ambele m a l u r i ale Dunării s-a ajuns în a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . l a un s t a d i u de dezvoltare economică înaintată, care a determinat crearea şi f o l os i rea curentă a unui sistem monetar p r o p r i u . Acest sistem era ba zat pe două sau t r e i n o m i n a l u r i , cu r a p o r t u r i prec ise unele faţă de a l t e l e . Oscilaţiile de greutate ce se îhtîlnesc l a monede care au aceeaşi valoare nominală nu pot împiedica dist ingerea l o r , îh procesul de c i r culaţie, de nominalur i le ce se află pe treapta superioară sau pe cea i n f er ioară . Cu alte cuv inte , diferenţa d in t re drahme şi diadrahme, între acestea şi te tradrahme, e r a apreciată cu uşurinţă de către geto -dac i , oric ît de mare ar f i fost ecartamentul d in t re greutăţile maxime şi cele minime ce se constată la f iecare nominal îh p a r t e . Aceste diferenţe se datoresc unor imperfecţiuni tehnice ş i sîht foarte frecvente chiar în c a zul monedelor emise de state puternic dezvoltate ale antichităţii: ce tă ţile greceşt i , r e g a t u l Macedoniei ş i cele e len is t i ce , Roma republicană ş i , mai tîrziu, I m p e r i u l roman.

Argumentele expuse mai sus aduc dec i conf irmarea tezei f o r m u l a te încă d in ani i 1944/Ί 947 despre c rearea şi f o los i rea de către geto -d a c i , l a o anumită dată, a unui adevărat sistem monetar p r o p r i u , c u n o m i n a l u r i de v a l o r i determinate . Dar d i n examinarea tezaurelor citate

13


a i c i , a reieşit c l a r că atît îh 1944/1947, cît şi £h 1965,îh raţionament u l nostru s—a s trecurat o eroare de concepţie cu efect r e s t r i c t i v . Ea consta din postularea existenţei unor s e r i i de nominalur i d i f e r i t e , a -vîhd acelaşi t i p . Asemenea cazur i pot f i îhtflnite şi îh numismatica geto-dacică; aşa, de exemplu, monedele de t i p Dumbrăveni pot f i încadrate unele în categoria tetradrahmelor , altele - cele mai multe - ca d i d r a h me ş i , în sfirşit, a t r e i a categorie este reprezentată de drahme . Un alt exemplu n i - 1 oferă tetradrahmele şi drahmele geto-dacice de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea dip tezaurele de la Comana, Optăşani şi U r s e i u , despre care am vorb i t a n t e r i o r . Nu era îhsă absolut necesar ca nominaluri le de v a l o r i d i fer i te să reproducă acelaşi t i p ; aceeaşi funcţie - r e p r e zentarea unor v a l o r i d i f e r i t e - putea f i îndeplinită tot atît de bine ş i de nominaluri ce se deosebeau din punct de vedere iconograf ic : didrah— mele de t ip Adîhcata sau Vîxteju, îh r a p o r t cu tetradrahmele şi d r a h mele de t ip F i l i p a l ΠΙ-lea. A r f i dec i greşit să restrîngem existenţa sistemului monetar geto-dacic numai l a s e r i i l e de t i p Dumbrăveni sau F i l i p a l ΠΙ-lea.

O a doua concluzie ce se degajează, din examinarea mater ia lu lu i numismatic de care dispunem astăzi, impune, aşa cum s-a arătat mai sus, circumstanţierea apariţiei s istemului monetar p r o p r i u îh soc ieta tea geto-dacică: îh t imp , a D-a jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ; t e r i t o r i a l , pe o ar ie ce se întinde l a nord de Dunăre de l a J i u pîhă l a P r a hova, cu jaloane s imetrice la sud de Dunăre, de l a Glavaţila apus pîhă la Ruse îh răsărit . Nu vom încerca îhsă, dată f i ind l ipsa unor izvoare mai concludente, să atr ibuim paternitatea acestei iniţiative de politică monetară unui anumit t r i b sau unei anumite uniuni t r i b a l e geto-dacice ; în stadiul actual a l cercetărilor o ast fe l de încercare ar f i , după p ă rerea noastră, prematură.

In legătură cu emiterea de către geto-daci a nominalului c e lu i mai mărunt n i se pare necesar a face două precizări . Mai îhtîi, indi ferent de t i p u l adoptat - F i l i p a l I I - l e a , Alexandru ce l Mare sau F i l i p a l EQ-lea^ - , ca şi de oscilaţiile de greutate , este vorba îh toate cazur i le de acelaşi nominal şi anume de drahma geto-rdacică, unitatea s i s temul u i monetar autohton. De acord cu părerea exprimată în ultima vreme de Constantin Preda , considerăm că geto—dacii nu au emis,alături de acest nominal, şi hemidrahme. aşa cum au presupus anter io r Corne l iu Secăşanu 9 şi Iudita W i n k l e r ' 1 ' . Oricît de intensă ar f i fost dezvo l ta rea economică cunoscută de societatea geto-dacică îh a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . , nu credem că ea ar f i putut atinge acel stadiu care să creeze condiţiile necesare pentru emiterea şi a unor monede div iz ionare , a unor hemidrahme. Cele t r e i nominaluri identif icate a s tăzi cu certitudine - tetradrahma, didrahma şi drahma, ultima repre— zentînd unitatea sistemului monetar geto—dacic - erau de bună seamă suficiente pentru a exprima diferenţele de valoare ce apăreau îh cadrul schimbului economic Chiar şi îh acest caz, concepţia economică l a care ajunsese societatea geto-dacică, îh a doua jumătate a sec .a l Π-lea

14


î . e . n . şi c e l puţin.în l imi te le t e r i t o r i a l e precizate mai sus , n i se pare cu t o t u l remarcabilă, deoarece ea vădeşte mult iplele funcţii pe care le îndeplineau b a n i i , a i c i şi a tunc i , în viaţa de toate z i l e l e .

A doua prec i zare este sugerată de particularităţile răspîhdirii a¬cestor monede mărunte, a drahmelor geto-dacice. Examinîbd l ista d e s c o p e r i r i l o r de acest gen, publicată îh u l t i m i i an i de Constantin P r e d a 1 se constată că monedele d i n această categorie s-au găsit mai mult izolate şi anume, în nu mai puţin de 16 localităţi 1 ^ 1 şi în n u mai t r e i tezaure : Comana, Cugir şi Oancea 1 , la care se adaugă alte două, Optăşani şi U r s e i u , ce erau necunoscute în momentul în care a u t o r u l c i ta t î ş i redacta l u c r a r e a l a care ne-am r e f e r i t . în rîndul des c o p e r i r i l o r izolate îhtflnim c i n c i c a z u r i în care drahme geto-dacice au fost găsite ch iar îh aşezări geto-dacice şi anume l a Căscioarele , C e r -n a t u , Popeşt i , Tinosu şi Zimnicea . Acest fapt este deosebit de semni f i cat iv , deoarece ne arată că moneda măruntă, drahma s i s temul u i monetar autohton, pătrunsese adîhc îh mecanismul schimbului eco nomic l o c a l , căpătînd o pondere însemnată îh acest proces . N i se oferă as t fe l o mărturie cum nu se poate mai grăitoare despre stadiul de dez vo l tare l a care ajunsese economia monetară a ge to -dac i l o r , îh a doua jumătate a s e c . a l Π-lea î . e . n . şi mai cu seamă spre sfîrşitul acestui seco l . I n aceste condiţii şi cu aceste particularităţi se încheia u l t i m u l act a l evoluţiei monetăriei geto-dacice de t i p tradiţional, creîndu-se premisele necesare pentru t recerea la o nouă fază, dominată de data aceasta de o altă monedă puternică a l u m i i ant ice , denarul Romei.

N O T E

1 Ca punct de plecare îh studierea sistematică a monedelor geto -dac i ce poate f i cons iderat , după părerea noastră, a r t i c o l u l publicat de C . B o l l i a c , A r h e o l o g i a , îh "Trompeta Carpaţilor" , 9, 1871 ,nr . 939 d i n 9/21 septembrie , p . 4 . O t recere îh revistă sumară a c e r c e t ă r i l o r de numismatică geto-dacică, întreprinse atît îh ţară, cît şi în străinătate, l a Constantin Preda , Monedele ge to -dac i l o r , E d i t . A c a demie i , Bucureşti , 1973, p . 13-18 (cu completările aduse de Iudita Wink le r , Observaţii şi rectif icări la"Monedele geto -dac i l or " ,îh A M N , 12, 1975, p . 9 6 ) .

2 Constantin D a i c o v i c i u , Dac i i d i n munţii Oră şt i e i şi începuturile s t a t u l u i sclavagist dac , îh SCŞ C l u j , 1 , 1950, p .117 , V şi c r i t i c a a¬dusă acestei teze de către Iudita Winkler , O mincfch Dâku a Gétu, în N S b , 5, 1958, p .21 ; Constantin P r e d a , Probleme de numisma tică geto-dacică, îh S C N , 3, 1960, p . 5 5 .

3 "barbară" , îh sensul clasic a l t e rmenu lu i , c a r e , la a u t o r i i a n t i c i , desemna tot ce nu e r a grec sau r o m a n .

4 Se ştie că F i l i p a l Π- lea, regele Macedoniei (359-336 î . e . n . ) p emis două t i p u r i de tetradrahme de a r g i n t , ambele avînd pe avers caoul

15


laureat a l l u i Zeus: p r i m u l t i p reprezintă pe r e v e r s pe Însuşi r e g e le emitent, călărind spre stîhga şi a fost emis între a n i i 359-349/ 348 î . e . n . , a l doi lea t i p are pe revers călăreţul olimpic nud spre dreapta şi a fost emis începînd d i n 348/347 î . e . n . pîhă la sfîrşitul domniei l u i F i l i p a l Π-lea şi ch iar după moartea l u i . V . în acest sens Georges le R i d e r , Le monnayage d 'argent et d ' o r de Phil ippe Π frappé en Macédoine de 359 à 294, E .Bourgey , P a r i s , 1977, p . 5. Ambele t i p u r i ale acestei tetradrahme au s e r v i t ca modele pentru e¬misiunile autohtone d in Dacia timp de aproape două secole.

5 Octavian Uiescu, Sisteme naţionale în economia monetară dacă, c o municare prezentată l a şedinţa Societăţii Numismatice Române d i n 6 februarie 1944 (darea de seamă a şedinţei îh CNA, 18,1944, p. 231 şi îh z i a r u l " U n i v e r s u l " d in 9 februar ie 1944, p . 3 ) .

6 Oct . I l i e s c u , Sisteme naţionale îh economia monetară a d a c i l o r , îh BSNR, 38 -41 , 1944-1947, p . 2 9 - 3 4 .

7 Ibidem, p .33 . 8 Cf . Const .Mois i l , Un cabinet numismatic a l O l t e n i e i , îh CNA, 16,

1942, p . 6 - 9 . 9 In 1947, nu am avut la îhdemînă o reproducere fotografică a acestei

monede; ea apare astăzi pentru pr ima dată. 10 'Oct . I l i escu , o p . c i t . , p . 33 . 11 Pentru această denumire, v . F r i e d e r i c h F r e i h e r r v . Schr f l t t e r ,

WSrterbuch der M Un zk unde, B e r l i n - L e i p z i g , 1930, s . v . K r e u z . C f . Iudita Winkler , recenz ie , în S C I V , 2 1 , 1970, p .524 .

12 Neavîhd posibi l i tatea de a revedea moneda examinată îh 1943, des c r i e r e a de mai sus cuprinde elementele redate l a p.33 din l u c r a r e a noastră citată supra , în nota 6.

13 Ibidem. 14 Dessewffy: Gr6f Dessewffy Miklés, Barbar pénzéi. Budapesta,

1910-1915. 15 Cf . Constantin Preda , Monedele geto -dac i lor , p .194 , sub .3 . G i u r

g i u . 16 Pink ; K a r l P i n k , Die MUhzprăgung der Ostkelten und i h r e r N a c h -

barn (Dissertationes Pannonicae, s e r . Π , 15),Budapesta, 1939. 17 Oc t . I l i e s cu , op . ş i l o c . c i t . ; Constantin Preda , op . ş i l o c . c i t . 18 L u i g i Gattorno, cetăţean i ta l ian d in Bucureşti, a adunat îh a n i i 1939¬

1944 o mare colecţie de monede greceşt i , geto-dacice şi romane ,ob ţinute adesea d in peregrinările sale cu automobilul îh judeţul Brăila şi în Dobrogea. Nu este deci exclus ca exemplarul c i tat să provină din estul Munteniei . Ales membru activ a l Societăţii Numismatice Române în şedinţa din 21 noiembrie 1939 (CNA, 15, 1 9 4 0 , p . 2 9 5 ) , L . Gattorno a publicat îh CNA din a n i i 1940-1943 t r e i ar t i co le de n u mismatică. In 1950, a emigrat îh I t a l i a , decedîhd îh 1952. Colecţia sa a fost vîndută l a licitaţie în 1953 l a New York, multe d in piesele care o compuneau f i ind achiziţionate de către Societatea Numismatică Americană.

16


19 O c t . I l i e s c u , op . ş i l o c . c i t . 20 D r . G . S e v e r e a n u , Symboles r e l i g i e u x sur les monnaies celtiques,îh

B S N R , 21 ,1926 , p . 5 2 , ρ Ι . Π , 17; tot aco lo , o monedă de t i p s i m i l a r , cu ace laş i s i m b o l , dar cu călăreţul spre dreapta ; p .52 şi p l . Π, 15 .

21 O c t . D i e s c u , o p . c i t . , p . 3 3 - 3 4 . 22 D i n l i s t a t e z a u r e l o r monetare c i ta te ibidem , p . 3 0 - 3 1 , t rebu ie az i

să se excludă c e l descoper i t l a T u r n u S ever i n £h 1923,ca unul ce cuprinde nu tetradrahme ş i d idrahme , c i numai t e t radrahme , atît grece—macedonene, c i t şi ge to -dac i ce . Despre acest t e z a u r , v . mai recent O c t . I l i e s c u , Prec i zăr i cu p r i v i r e l a prezentarea unor t e z a ure de monede greceşt i găsite îh România, îh S C I V A , 27 , 1976, p . 56-57 (cu întreaga b ib l i ogra f i e anterioară) .

23 O c t . D i e s c u , Sisteme naţionale p . 3 0 - 3 1 . 24 I b i d e m , p . 3 3 - 3 4 . 25 V . m a i s u s , nota 2 . 26 C . D a i c o v i c i u , fin I s t o r i a României ,Edit .Academiei ,Bucureşt i ,1960,

p . 2 7 1 . 27 Constantin P r e d a , Probleme de numismatică geto -dac i că ,p .55 -57 . 28 Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . p . 3 8 2 . 29 O c t . U i e s c u , Monede geto -dac i ce . T e z a u r u l de l a Mîhăstirea ( r . O l

teniţa) , în "Creş terea c e l e c ţ i i l o r . Caiet se lec t iv de i n f o r m a r e " ( B i -bl ioteca Academie i R e p u b l i c i i Soc ia l i s te România), 13-14 , 1965, p . 6-12 + p l . I .

30 C o n s t . M o i s i l , Μ o nete le d a c i l o r , îh B S N R , 15, 1920, p . 6 8 . Modelul o r i g i n a l a l a ces tu i t i p este te t radrahma l u i F i l i p a l Π-lea" cu c ă l ă reţul r e g a l pe r e v e r s ,

31 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 149 -150 . 32 O c t . U i e s c u , o p . c i t . , p . 9 . 33 Ib idem. 34 I u d i t a W i n k l e r , Drahma şi hemidrahma în s is temul monetar a l daco-

geţ i lor , Sa A M N , 3, 1966, p .75 -89 + p l . I ş i 2 f i g . 35 Denumite de autoare "monede d i v i z i o n a r e " , i b idem, p.76 şi passim,

în concepţia s a , această denumire este adoptată pentru a desemna: nominalur i le mărunte îh r a p o r t cu cele m a r i , tetradrahme şi d i d r a h me . Termenul nu este îhsă adecvat, îh cazul îh care se aplică d r a h melor : se ştie într-adevăr că drahma este unitatea oricărui sistem monetar f o l o s i t îh lumea greacă antică ş i , ca a t a r e , nu poate f i considerată ca o monedă divizionară. Tetradrahmele şi didrahmele sînt m u l t i p l i a i aceste i unităţi şi numai hemidrahma, t e t robo lu l , t r i -o b o l u l , t r i h e m io b o l u l , d iobo lu l şi obolul - acolo unde aceste n o m i n a l u r i s -au emis e fect iv - intră în categor ia monedelor ' ' i v i z i o n a r e . în consecinţă, numai hemidrahmele geto-dacice - dacă asemenea nom i n a l u r i există cu adevărat - pot f i considerate monede d i v i z i o n a r e . Asupra acestui u l t im aspect , a se vedea observaţiile j u d i c i o a se ale l u i Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .379-382 (unde îhsă denumi -

17


rea de "monede d i v i z i o n a r e " are aceeaşi aplicaţie ca ş i la autoarea mai sus citată). λ

36 Iudita Winkler , o p . c i t . , p . 8 2 . I n legătură cu t ipo log ia acestor monede, stabilită de autoarea citată, este necesar să facem o r e c t i f i care , şi anume: moneda provenind d i n Bucureşti, cu greutatea de 2,94 g , menţionată l a p .81 ca f i i n d .bătută după drahmele sau h e m i -drahmele l u i Alexandru c e l Mare , este îh r e a l i t a t e o drahmă de t i p F i l i p a l I I - l e a . în nota 47 de l a p.81 autoarea t r i m i t e , pentru a¬ceastă monedă, l a l u c r a r e a noastră publicată în 1947 (Sisteme n a ţionale c i t . s u p r a ) , p . 3 4 ; dar l a p .33 a acestei lucrăr i , am redat o descr iere destul de amplă, cu prec i zarea că este vorba de t i p u l F i l i p a l Π-lea (t ip cunoscut a z i sub numele de " t i p u l Dumbră -v e n i " : Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 185). De la I u d i t a Winkler a¬ceastă eroare a fost preluată tale-quale de Constantin Preda ,op . c i t . , p .332 , sub n r . 6 , Bucureşti .

37 Iudi ta Wink ler , o p . c i t . , p .88 (ν. ş i r emarca de mai s u s , nota 35) . 38 Ib idem. 39 Constantin Preda , Monedele geto—dacilor. 40 Ibidem, p . 1 1 . 41 Robert F o r r e r , Kel t i sche Numismatik der Rhein-und Ponaniande ,

' S t r a s b u r g , 1908, X I + 373 p . , i l u s . + 1 p l . ; Ergahzte Neuausgabe, Redaktion Κ a r e l C a s t e l i n , G r a z , Akademische D r u c k - und V e r l a -ganstal t , 2 v o l . , 1 9 6 8 : V I p . + 5 f . + 373 p . , i l u s . ( l ) ; 245 p . , i l u s . + 20 p l . + 1 hartă (Π).

42 C o n s t . M o i s i l , Monetele d a c i l o r , îh B S N R , 15, 1920, p . 5 9 - 7 8 , cu 20 f ig. în t e x t .

43 K a r l P i n k , Die MuhzprSgung der Ostkelten und i h r e r Nachbarn (Dissertationes Pannonicae, s e r . H , 15) , Budapesta,1939,160 p . + 15 p i . + 1 hartă.

44 Iudita Winkler , T i p u r i l e monetare ale daco-geţi lor şi a r i a l o r de răspîndire, îh A M N , 5, 1966, p .33-49 şi p l . I - V I ; 6, 1969, p.67-91 şi ρ Ι . νΠ-ΧΙΠ.

45 Un exemplu îh acest sens n i - 1 oferă t ezauru l descoperit îh 1923 la ' H inova, lîhgă Drobeta T u m u Se v e r i n , care cupr inde : tetradrahme postume purtînd t i p u r i l e ş i numele l u i A lexandru c e l Mare şi i m i taţii ale unor emisiuni s i m i l a r e ; tetradrahme emise de Seleucus î ş i imitaţii ale acestor emis iun i ; tetradrahme geto-dacice de t i p A -po l lo -Amphipo l i s . Aceste d in urmă sîht prezentate de a u t o r u l c i ta t în c a d r u l t i p u l u i "Lar i s sa -ApoUo Amphipo l i s , const i tuind s e r i i l e b şi c (p . 133-134) pentru acest t i p , se propune o datare generală: sfîrşitul s e c a i ΠΙ-lea - începutul s e c a i Π-lea î . e .n . " (p .142 ) . Imi taţiile tetradrahmelor emise îh numele l u i Alexandru c e l M a r e , p r o venind din acelaşi t ezaur , sfi it menţionate de autor în c a d r u l t i p u l u i Alexandru cel M a r e - F i l i p a l ΠΙ-lea A r i d e u l (p. 333,343) . După pă-. r e r e a sa, primele imitaţii de acest t i p a r data de l a sfîrşitul sec. a l ΠΙ- lea- începutul se c .a l Π-lea î . e . n . Dar tezauru l de la Hinova

18


a fost îngropat (după IGCH 452) pe l a 275-250 î . e . n . , ceea ce con-* feră ş i monedelor geto-dacice d i n componenţa l u i o cronologie mult mai t i m p u r i e dec f t cea propusă în Monedele g e t o - d a c i l o r , după c r i t e r i i s t i l i s t i c e . Despre t e z a u r u l de l a H inova , v . ş i nota 22 de mai s u s .

In treacăt spus , remarcăm o oarecare inconsecvenţă în modul f o l o s i t de autor pentru a desemna t i p u l c e l o r mai numeroase monede geto—dacice d i n t e z a u r u l de l a Hinova : t i p L a r i s s a ( p . 4 7 6 , s . v . H i -nova) ; L a r i s s a - A m p n i p o l i s ( p . 142); L a r i s s a - A p o l l o (p . 141): L a -r i s s a - A p o l l o Amphipol is (p .136) . Această terminologie fluctuantă trădează, f i reşte , o oarecare incer t i tud ine îh conv inger i l e a u t o r u l u i , d e ş i , după părerea noastră, problema determinării t i p u l u i r e s p e c t i v a fost de mult rezolvată . C f . ş i observaţiile formulate de I u d i t a W i n k l e r , Observaţii ş i r e c t i f i căr i . . . , ( supra , nota l ) , p . 1 0 0 .

46 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p.363—432. 47 Ib idem, p . 3 7 7 - 3 8 2 . 48 Ib idem, p . 3 7 7 - 3 7 8 . 49 Ib idem, p . 3 7 8 . 50 I b i d e m . 51 I b i d e m . 52 I b i d e m . 53 Ib idem, p . 3 7 9 . 54 Ib idem, p . 3 8 2 . 55 Ib idem, p . 3 8 1 . 56 Iud i ta W i n k l e r , o p . c i t . , s u p r a , nota 3 4 . 57 O c t . U i e s c u , Date n o i despre o veche descoper ire de monede geto -

dac ice ; t e z a u r u l de l a Comana, mss , 1979, 26 p . + 5 p l . 58 Comana, loca l i tate îh jud .V laşca , a z i îh j u d . G i u r g i u . 59 C o n s t . M o i s i l , Colecţiunea numismatică , îh "Creşterea colecţiuni-

l o r " (Bib l io teca Academiei Române), 27 , 1915, p . 2 0 2 - 2 0 3 , n r . 62¬65; Idem, Monete şi tezaure monetare d i n România ş i ţinuturile româneşti învecinate (Vechiu l t e r i t o r i u geto-dac) , îh B S N R , 1 3 , 1 9 1 6 , p . 4 2 . n r . 5 9 ; idem.Monetele d a c i l o r ,BSNR, 15,1920,p.71 nota 1 ; K a r l P i n k , o p . c i t . , p . 7 7 ; C o r n e l i u Secaşanu, Monete ş i camée,înj C N A , 17 , 1943, p . 166; Bucur M i t r e a , Penetrazione commerciale e c i r co laz ione monetaria ne l la Dacia p r i m a délia conquista , îh " E -phemeris Dacoromâna" , 10, 1943 (1945), p . 3 4 , n r . 8 4 ; Iud i ta W i n k l e r , Contribuţii numismatice l a i s t o r i a D a c i e i , îh SCŞ - C l u j , 6 , 1955, 1-2, p . 7 8 , n r . 4 6 ; idem, O mincfch Dâku a Gétu. p . 2 8 , n r . 4 6 ; Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 166, 1 9 9 - 2 0 1 , 203, 207, 211-212,116, 222-226,236, 2 4 1 , 243-244, 333, 336, 339, 341-342, 365.

60 C o n s t . M o i s i l , Monete şi tezaure m o n e t a r e . . . , p . 4 2 , n r . 5 9 . 61 "Imitaţii ale s t a t e r i l o r de a rg in t a i l u i F i l i p Π" l a C o n s t . M o i s i l , l o c .

c i t . I n temeiul unei c lasi f icări mai v e c h i , a z i abandonată, a u t o r u 1

c i ta t denumeşte s t a t e r i monedele de a r g i n t ale l u i F i l i p a l I I - l e a , care au îh r e a l i t a t e va loarea de tetradrahme în s is temul monetaz.

19


adoptat de acest rege a l Macedoniei . 62 Ib idem. 63 Deşi colecţiile Cabinetului numismatic a l Academiei au luat fiinţă

încă d in anul 1871, p r i m u l r e g i s t r u inventar a l acestor colecţi i a fost c reat abia în 1911 de către C o n s t . M o i s i l , angajat în acel an ca numismat ajutor a l Academiei Române. Acest r e g i s t r u se încheie în 1916, cînd colecţiile au fost împachetate spre a f i evacuate mai îhtîi l a Iaşi , apoi la Moscova, cu inventar cu t o t . A fost r e s t i t u i t în 1956, împreună cu o mare parte d in vechile colecţ i i ale Cabinetului n u mismatic .

64 Reg i s t ru l inventar pe a n i i 1911-1916, p .102-103 . 65 Această împrejurare explică de ce t e z a u r u l de l a Comana nu a făcut

pîhă astăzi obiectul unei publicări i n t e g r a l e . I n legătură cu cele r e latate mai sus, v . O c t . U i e s c u , Date n o i despre o veche descoperire de monede geto-dacice: t ezauru l de l a Comana, m s s . c i t . s u p r a , nota 57.

66 După informaţiile consemnate într-un manuscris inedit a l l u i Wilhelm Knechte l , monede provenind din t ezauru l de la Comana a r f i fost a¬chiziţionate îh 1915 de următorii colecţionari : Wilhelm Knechte l , 8 e x . ; M i h a i l C .Sutzu , 3 e x . ; d r . C o n s t a n t i n I s t r a t i , 3 e x . ; Pe t re M i ¬

' hăescu, 2 e x . ; arhiepiscop Raymund Netzhammer, 1 ex . V. şi nota de mai sus .

67 Constantin Preda , o p . c i t , şi l o c . c i t . supra , îh nota 59. 68 Ibidem, p . 199-201, 203, 207. 69 I b i d e m , p . 2 3 6 , unde t o t a l u l monedelor de t i p Vîrteju este c i ta t ca r i -

dicîndu-se la 134 piese ; urmărind însă c las i f i carea v a r i a n t e l o r a¬cestui t i p , redată de autor l a p .216 , 222-226, nu am putut i d e n t i f i ca decît 33 ex . ca făcîhd parte d in colecţia d r . G . S e v e r e a n u .

70 Ibidem , p .203 , t i p denumit de autor " cu capul Romei" şi încadrat ca ser ia a V l - a în c las i f i carea var iante l o r de t ip Adîhcata; v . şi j u s t i f i c a r e a acestei denumir i la p .204 . îh r e a l i t a t e , e f ig ia de pe avers nu poate avea n i c i o analogie cu capul Romei de pe d e n a r i i romani r e p u b l i c a n i , cum crede autoru l c i t a t , deoarece nu se întrezăreşte' n i c i o urmă din co i fu l zeiţei Roma, element fundamental şi ca atare ne l ips i t în iconografia romană, cînd este vorba de reprezentarea a¬cestui subiect . în ce ne priveşte, ne r a l i e m părerii mai v e c h i , care presupune influenţe iconografice exercitate.de capul l u i Dionysos de pe aversu l tetradrahmelor emise de oraşul Thasos; v . în acest sens Cons t .Mo i s i l , Tetradrahmele oraşului Thasos şi ale r e g i u n i i Macedonia Primă, în CNA, 17, 1943, p.160 şi nota 14; idem, Les tétradrachmes de Thasos et de la Macédoine I -ëre et l e u r c i r c u l a t ion en Dacie , i h " B a l c a n i a " , 7 / 1 , 1944, p . 16 şi nota 1 . părere care nu este menţionată de Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 2 0 4 .Am denumit acest t i p "Co jasca" , după numele unei localităţi d in jud.Dîmboviţa, unde s-a găsit îh 1936 un tezaur în care s -au ident i f i cat pentru pr ima dată monede geto-dacice de acest t i p . Despre acest

20


http://exercitate.de

t e z a u r , v . O c U l l i e s c u , Prec izăr i cu p r i v i r e l a prezentarea unor t e z a u r e . . . , p . 5 8 - 6 0 .

71 Constant in P r e d a , o p . c i t . , p . 333 , n r . 1 2 : Comana. 72 Ib idem, p .336 , n r . 4 0 : Vlaşca ( fostul judeţ) . 73 V . mai sus , nota 66 . 74 Număr indicat de V i l h e l m K n e c h t e l , m s s . c i t a t , s u p r a , n o t a 66. 75 C o n s t . M o i s i l , Monete ş i tezaure monetare găsite îh România . . . ,

în B S N R , 10, 1913, p . 6 3 , n r . 2 2 ; Od6n Gohl,Barbârpénz-leletek , în "Numizmat ika i k o z l o n y " , 14 , 1915, p . 7 2 ; Leon Ruz i cka , Die F r a g e d e r dacischen MUnzen , îh B S N R , 17, 1922, p . 1 3 ( t e x t ger¬man) ş i 38 (versiune românească) ; K a r l P i n k , o p . c i t . , p .47 , 7 1 , 7 7 - 7 8 , 83 , 118, 144; Bucur M i t r e a , Penetrazione commerciale e c i r co laz ione monetaria . . . , loc, c i t . , p . 7 2 ; Iud i ta W i n k l e r , C o n tribuţii n u m i s m a t i c e . . . , φ . 9 0 , n r . 1 3 8 ; idem, O mine ic h Dâku a Gétu, p . 35, n r . 1 3 8 ; Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 , 209, 238¬239, 282, 286, 2 9 1 , 293, 335, 341-342; Iud i ta W i n k l e r , Observa ţii şi rect i f i căr i . . . , p . 1 0 1 .

76 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 6 2 . 77 Ib idem, p . 2 9 1 , n r f c : Sadova ( j u d . D o l j ) . 78 Ib idem, p . 2 8 2 , n r . 2 0 : Sadova ( j u d . D o l j ) , unde se afirmă că "în

c u p r i n s u l t e z a u r u l u i descoper i t l a Sadova îh 1912 s -au găsit şi 37 monede de t i p A n i n o a s a " . D a r Leon Ruz i cka , l o c . c i t . , afirmă că cele 37 monede e r a u de t i p u l M o i s i l f i g . 7 , ceea ce ne t r i m i t e l a t i p u l Dobreşt i . între emis iuni le de t i p Aninoasa şi cele de t i p D o -breşti există diferenţe evidente de o r d i n atît s t i l i s t i c , cît şi p o n d e r a l .

79 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 3 5 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) . 80 Ib idem, p . 2 0 9 , n r . 2 9 : Sadova ( j u d . D o l j ) . 81 Ib idem, p .238-239 , n r . 3 3 : Sadova ( j u d . D o l j ) . A u t o r u l formolează

r e z e r v e asupra realităţii prezenţei unor monede de acest t i p (25 e x . ) îh t e z a u r u l de l a Sadova.

82 Diferenţele de greutate sîht îh funcţie de t i p u l e m i s i u n i l o r respec t i v e .

83 M a r i a Co jocărescu , T e z a u r u l de tetradrahme-imitaţii de t i p F i l i p ΠΙ A r i d e u l descoperit l a Optăşani ( j u d . O l t ) , în B S N R , 67-69,1973¬1975, p . 6 9 - 7 4 ; Carmen Mar ia Peto lescu , Notă preliminară p r i v i n d un t ezaur de monede de t i p Alexandru - F i l i p ΠΙ Arideul , în " A p u -l u m " , 13 , 1975, p . 6 3 7 ; idem, T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l ΙΠ-lea A r r h i d a e u s descoperit l a Optăşani, j u d . O l t , îh "Cercetăr i numismat i ce " , 3, 1980, p .11 -32 + I X p l .

84 V . d e s c r i e r e a integrală a t e z a u r u l u i l a Carmen M a r i a Petolescu , T e z a u r u l de monede de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea A r r h i d a e u s . . . , p . 1 2 - 2 1 .

85 B u c u r M i t r e a , Découvertes monétaires en Roumanie (XIX),în " D a c i a " , 20 , 1976, p . 2 8 9 , n r . 4 5 b i s ; idem, Découvertes monétaires en Roumanie, 1979 (ΧΧΠΙ), în " D a c i a " . 2 4 . 1 9 8 0 . p . 3 7 3 . n r . 2 8 .

86 Constantin Preda şi Va lent in D r o b , T e z a u r u l de l a U r s e i u , în S C N , 8, sub t i p a r .

21


87 Constantin P r e d a , T e z a u r u l monetar geto—dacic descoperit l a U r - s e i u , comunicare prezentată fh şedinţa Societăţii Numismatice Re— mine d in 20 decembrie 1981 .

88 Aceeaşi t r i m i t e r e . 89 Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r , p . 3 3 6 , n r . 4 8 . 90 Ib idem, p .337 , n r . 5 6 . 91 Ib idem, p .337 , n r . 5 8 . 92 Ibidem, p .337 , n r . 6 0 . 93 V . h ar ta publicată de autoru l c i t a t , ib idem, p . 3 3 9 . 94 Ibidem, p.186 şi 193 (cu toate rezerve le exprimate de a u t o r ) . 95 O încercare generală de a a t r i b u i emisiuni le monetare locale unor

anumite t r i b u r i sau uniuni de t r i b u r i geto-dacice l a Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .407 -432 . V . şi Iud i ta Wink ler , Observaţii ş i r e c t i f i c ă r i . . . , p . 1 0 5 . %

96 Imitaţiile de t i p Alexandru ce l Mare şi cele de t i p F i l i p a l ΠΙ-lea , cu toate că au aceleaşi t i p u r i de avers şi r e v e r s , reprezintă îh r e a l i tate emisiuni d i f e r i t e şi ,ca atare , nu pot f i încadrate îh aceeaşi grupă.

97 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p . 3 8 1 . · 98 Corne l iu Secăşanu, o p . c i t . 99. Iud i ta Winkler , D r ahma ş i h e m i d r a h m a . . . , p . 8 8 . 100 Constantin P r e d a , o p . c i t . , p .332 -340 . 101 Ib idem, p . 332-335. 102 Ib idem, p .333-334 . 103Ibidem, p .332-335.

A b r e v i e r i ; AMN: " A c t a Musei Napocensis" ; BSNR: " B u l e t i n u l S o c i e t ă ţii Numismatice Române 1 1 ; CNA: 'Cron i ca numismatică şi arheologică "; IGCH: An Inventory of Greek Coin Hoards , editors Margaret Thompson, Otto M^rkholm, Co l in M . K r a a y , New Y o r k , 1973; NSb : "Numismaticky s b o r n i k " ; SCIV, SCIVA: " S t u d i i şi cercetăr i de i s t o r i e veche ( ş i a r heologie)" ; SCN: S t u d i i ş i cercetăr i de numismatică; S C Ş - C l u j : " S t u d i i şi cercetări şt i inţi f ice"-Cluj .

L E STADE DE L'ECONOMIE MONETAIRE DANS L A SOCIÉTÉ GÉTO-DACE DURANT LA SECONDE MOITIE DU Π β S I E C L E A V . N . È .

Résumé

L 'auteur reprend l a discussion d 'une thèse q u ' i l avait communiquée en 1944 et faite imprimer en 1947 et qui postulait l a création par les Géto-Daces, à une certaine époque, d ' u n système monétaire p r o p r e , comprenant au moins deux nominaux différents,à savoir l a drachme et la didrachme géto-daces (voir O c t . U i e s c u , Sisteme naţionale în e¬conomia monetară a d a c i l o r , dans " B u l e t i n u l Societăţi i Numismatice


! Române, 3 8 - 4 1 , 1944-1947, p . 2 9 - 3 4 ) . Mettant à p r o f i t l ' é tude comparée de quelques t résors comprenant

des monnaies géto—daces - notamment Comana, 1915; Sadova, 1912 ; Optăşani, 1971-1977 et U r s e i u , 1940 ( ? ) , dont l e d e r n i e r est encore inédit - l ' a u t e u r souligne l e f a i t que tous ces t résors englobent des pièces q u i représentent deux ou t r o i s nominaux dif férents. En e f fet , le trésor de Comana est composé de drachmes , didrachmes et , t rès pro bablement, de tétradrachmes provenant d 'émissions l o ca les ; c e l u i de Sadova comprend des tétradrachmes et des didrachmes géto-daces de p lus ieurs types ; le t r é sor d 1 Optăşani englobe des tétradrachmes et des drachmes géto—daces du même t y p e , Ph i l ippe ΠΊ Arrhidée , tandis que le t r é s o r découvert à U r s e i u nous o f f re des tétradrachmes et des drachmes de ce d e r n i e r type et des d idrachmes , émissions tard ives d ' u n prototype l o c a l qui.- à l ' o r i g i n e , avai t p r i s comme modèle le té-v tradrachme r o y a l de P h i l i p p e Π de Macédoine. L a d i f fus ion de-ces t r é sors embrasse un t e r r i t o i r e qu i s ' étend au nord du Danube à 1 ' est de l a r i v i è re J i u l jusqu 'à l ' o u e s t de l a r iv ière P r a h o v a . O n trouve é¬galement au sud du Danube, en B u l g a r i e , des t résors à une compos i t i on s i m i l a i r e et q u i , du point de vue de l e u r d i f f u s i o n , représentent un pendant symétrique de ceux cités un peu plus haut . Tous ces t r é sors datent grosso modo de l a seconde moitié du I I e s ièc le a v . n . è .

Les constatations fournies par 1 ' étude de ces découvertes p e r mettent à 1 1 auteur d ' étayer plus solidement l a thèse élaborée en 1944/ 1947 et d ' admettre l a création par les géto-daces d ' un système monét a i r e p r o p r e , basé s u r l ' émiss ion locale de t r o i s nominaux d i s t i n c t s : des tétradrachmes, des didrachmes et des drachmes , ces "dernières représentant l 'unité de ce même système. L'événement a dû avo i r l i e u à p a r t i r du m i l i e u du I I e s ièc le a v . n . è . , mais avant l a f i n de ce s ièc le . Quant au t e r r i t o i r e de l ' anc i enne Dacie q u i a connu un t e l stade de 1 ' économie monétaire, i l est délimité p a r l a d i f fus ion des trésors qu i ont occasionné l a r e p r i s e de ces r e c h e r c h e s .

E n ce qu i concerne l e nominal l e plus pet i t émis par les Géto -Daces , 1 1 auteur souligne en conclusion deux aspects d i s t i n c t s . E n p r e m i e r l i e u , se rangeant à l ' o p i n i o n exprimée p a r Constantin P r e d a , Monedele g e t o - d a c i l o r . B u c a r e s t , 1973, p . 3 8 1 , i l estime que ce nominal était, une drachme, donc l 'unité du système monétaire autochtone, et que, en dépit de l ' é c a r t par f o i s considérable des v a leurs pondérales de ces monnaies, les Géto-Daces n ' o n t jamais émis une monnaie d i v i s i o n n a i r e , une hémidrachme. A son a v i s , l ' o p i n i o n c o n t r a i r e , q u i avait été exprimée d ' a b o r d p a r C o r n e l i u Secăşanu (Mo nete ş i camée. dans " C r o n i c a numismatică ş i arheologică" , 17 , 1943, p . 166) et acceptée ensuite par Iud i ta Wink ler (Drahma şi hemidrahma în s i s temul monetar a l daco-geţ i lor . dans " A c t a Musei Napocensis" ,3 , 1966, p . 8 8 ) , doit a u j o u r d ' h u i ê tre abandonnée.

E n second l i e u , 1 ' auteur met en évidence l a particularité de la di f fusion de ces drachmes géto -daces , q u i ont été découvertes plus

23


fréquemment isolées que dans l a composit ion d ' u n t résor monétaire «En effet , on en connaît à présent 16 t r o u v a i l l e s isolées contre 5 trésors .

I l faut encore noter que p a r m i les t r o u v a i l l e s i so lées , on compte des découvertes de drachmes géto -daces , effectuées sur les s i tes d ' a n c i e n nes habitations géto -daces . L e f a i t est d 'une importance considérable, car i l montre l ' e m p l o i fréquent de l a drachme dans le mécanisme i n time des échanges économiques. H s ' a g i t donc d 'une étape qu i précède et prépare l a pénétration dominante en Dacie du denier romain répub l i c a i n .

E X P L I C A T I O N DE L A FIGURE

F i g . 1 . -Drachme gétique de type Dumbrăveni; poids 2 ,94 g .

24


CONTRIBUŢII PRIVITOARE LA COLECŢIA DE MONEDE "TRĂIANE" A L U I CEZAR BOLLIAC

de D A N B E R I N D E I

Cezar Β o l l i a c ocupă un loc aparte p r i n t r e făuritorii României moderne . Viaţa sa n i se înfăţişează ca un roman t u m u l t u o s 1 . Or ig inea îi este încă înconjurată de oarecare m i s t e r , e l f i i n d f i u l a ce lu i in te resant doctor Bogl iaco şi a l Z inc ăi Ka lamogdart i s , sau după alţii Economu, r e căsătorită apo i cu Petrache P e r e ţ i . în fami l ia acestuia d i n urmă Cezar B o l l i a c a fost p r i m i t cu d r e p t u r i depline şi considerat de către fraţi i şi s u r o r i l e sale v i t r e g e un f r a t e adevărat. Deşi pur ta neîndoielnic s i n ge străin îh v ine le sa le , Cezar B o l l i a c a fost un român pasionat , d ă r u i t i d e a l u l u i c o n s t i t u i r i i s t a t u l u i român modern . Tînăr poet aprec ia t în . perioada Regulamentului o r g a n i c , iniţiatorul p e r i o d i c u l u i " C u r i o s u l " 3 , e l a fost amestecat încă d i n tinereţe îh acţiuni p o l i t i c e ş i revo luţ ionar e . A fost un aprop iat a l co lone lu lu i loan Câmpineanu ş i , de asemenea, amestecul său îh mişcarea revoluţionară d i n 1840 a fost e v i d e n t 4 . Dar to t îh aceeaşi perioadă, l a B o l l i a c se re levă încă o latură, a personalităţii sale complexe: arheo logul amator ş i , ev ident , şi numismatul.înain te de revoluţia d i n 1848 avea loc ceea ce Ion Ghica r e l a t a îh S c r i s o r i l e sale : " P e n t r u s tud iu l a r h e o l o g i e i , genera lu l Ma v r u avea c o n s a crată o z i pe săptămîhă, marţia, dacă nu mă înşe l , z i îh care se î n chidea îh cabinetul său cu L a u r i a n şi cu B o l l i a c şi nu primea pe nimeni. A c e i c o l a b o r a t o r i rămîheau l a masă ; se prîhzea pe a tunc i pe l a 3 o r e după amiaz ş i l u c r a u ş i după prîhz pîhă s e a r ă " 5 . De a l t f e l , Bo l l iac î n suşi a mărturisit mai tîrziu că fusese " i n s p i r a t ş i introdus îh m i s t e r u l antichităţii" de genera lu l Mavros^ . To t îh ace i a n i , pr ima dată îh 1842, cînd împreună cu N . C r e t u l e s c u şi cu f i i l u i D in i cu Golescu au v i z i t a t "mai toate mănăst i r i l e " ' , B o l l i a c a început să facă vest i te le sale ex c u r s i i arheologice ; r e l a t a r e a asupra c e l e i d in 1845 - întreprinsă cu L a u r i a n , cu Bol int ineanu şi cu fraţii săf Pereţ - a pub l i cat -o îh "Cur ie r u l românesc" , c h i a r îh acel an®. Este c e r t că d in aceeaşi perioadă , dec i încă înainte de 1848, B o l l i a c , p r o f i t l h d des igur şi de r e z u l t a t e l e concrete ale e x c u r s i i l o r a m i n t i t e , a început să stringă importanta sa colecţ ie numismatică.

In 1848, a f la t îh pr imele rînduri a le fruntaşilor revoluţionari munteni- ' - v o r n i c a l Bucureşt i lor , preşedinte a l comisie i de e l i b e r a r e a r o b i l o r ţigani, r edac tor l a "Popolul suveran" şi preşedinte a l C l u b u l u i . Român - , Bo l l iac a cunoscut după aceea un deceniu de e x i l , î n c e put p r i n penibi la călătorie pe ghimie , continuat p r i n r e f u g i u l său îh T r a n s i l v a n i a , unde a editat " E s p a t r i a t u l " 1 ş i de unde a plecat s ă

25


toemnese, alături de N.Bălcescu s i L . K o s s u t h , " P r o i e c t u l de p a c i f i c a r e " menit a pune capăt războiului f r a t r i c i d d i n t r e două revoluţii , urmat apoi de drumur i l e sale l a Constantino p o l , Atena s i P a r i s , în Franţa e l petrecîhdu-şi cea mai mare parte a e x i l u l u i şi reluîhdu-şi acolo atît act iv i tatea de publ i c is t p o l i t i c , cît şi cea de numismat. S c r i ind Topographie_djB_laJRojmi^ a fost ales membru a l Societăţii fran¬ceze de geografie comparată 1 1 şi tot l a P a r i s a început îh 1857 să publice " B u c i u m u l " 1 2 . In 1855, după p r o p r i a - i notaţie, colecţia sa de medal i i şi monede romane se compunea H in · "42 medalioane de bronz şi a r g i n t , 660 bronz m a r i , 800 bronz de m i j l o c , 1000 şi mai bine bronz mic , 1000 arg int modul o r d i n a r şi 184 a u r " 1 3 .

Reîntors îh p a t r i e , s-a avîhtat în lupta politică, dar îh ace laş i t i m p , îh afara colaborării sale l a "Românul" l u i C. A . R o s e t t i , i a r apo i a publicării d in nou, îh ţară, a " B u c i u m u l u i " , continuat p r i n " T r o m p e ta Carpaţilor", ş i -a re luat îh 1 8 5 8 1 4 excurs i i l e arheologice şi,am a¬dăuga, i s t o r i c e şi desigur ş i -a intens i f i cat act iv i tatea numismatică.

Cel pe care Iorga H carac ter i za cîhdva "poetul l ibertăţi i , duşmanul p r i v i l e g i i l o r , osîhditorul b o i e r i l o r " 1 5 , căruia îhsă a d v e r s a r i i po l i t i c i - ş i curînd p r i n t r e aceştia s -au numărat şi foştii săi tovarăşi de luptă, de revoluţie ş i de e x i l revoluţionar - i - a u imputat nedeplin l ă murită pîhă astăzi dispariţie a unor p i e t r e scumpe d in t ezauru l c o r o a nei S f . S t e f a n , deşi nimeni nu i - a putut dovedi vinovăţia 1 6, a s u f e r i t un şir de d e z i l u z i i p o l i t i c e , întîmpinîhd totodată e l , căruia duşmanii îi i m putau însuşirea unor c o m o r i , o situaţie pecuniară departe de a f i î n f l o r i t o a r e . Dar cu toate că starea sa materială îh ace i a n i a prezentat uneor i dificultăţi 1 7, t u 1865 a făcut o generoasă donaţie de piese a r heologice nou c rea tu lu i Muzeu Naţional 1 .

In 1868, cînd d in nou un anunţ a l său vestea scoaterea îh vîhzare a unei părţi d in colecţii le sale numismatice şi arheologice 1 ^, e l iniţia un curs g r a t u i t de numismatică, urinat de 37 de studenţi ş i e l e v i 2 ° . I n vara anului următor, Bo l l iac a fost numit preşedinte a l Comitetului a r heologic în l ocu l decedatului general M a v r o s 2 1 . " S i dacă pentru vremea de a z i - s c r i a cu mult temei George Potra îh 1944 - începuturile ş i cercetările l u i n i se par oarecum neperfecte, obligaţi sîhtem totuşi a - i f i recunoscători pentru munca ş i pasiunea depusă îh acest ogor atît de s t e r i l pentru vremea de a t u n c i . Orice s-a spus altădată şi o r i c e s - a r zice de a i c i înainte, Cezar Bol l iac rămlhe un c t i t o r a l numismaticei ş i arheologiei d in ţara n o a s t r ă " ^ . Deoarece, cum remarca Ovidiu P a p a -ci ima, Bol l iac ajunsese îh politică "aproape de un punct mort" , în urma n u m i r i i sale ca preşedinte a l Comitetului arheolog ic , "îhcepîhd d in a¬nul 1869, pasiunea arheologică va domina toată act iv i tatea l u i B o l l i a c , copleşind chiar şi pasiunea politică"23. Arheologia şi numismatica, e l reluîhd excurs i i l e sale arheologice şi i s t o r i c e anuale, ocupă dominant u l t i m i i ani de viaţă a i l u i Cezar B o l l i a c .

In 1869, îh toamnă, Bo l l iac a făcut o vizită de şapte z i l e l a P a r i s , unde a avut satisfacţia a f i p r i m i t membru, cu unanimitatea v o t u r i l o r .

26


a l Societăţii f ranceze de numismatică ş i a rheo l og i e . "După p r i m i r e , se s c r i e într -o r e l a t a r e contemporană, d . B o l l i a c a găs i t oca ζ iun ea f a vorabilă să d e s c r i e , îh acest înalt cerc de sapienţi, p a t r i a ea d i n punctul arheologic ş i i s t o r i c . Mai multe notiţe s -au l u a t , ca re , e s t e de c r e z u t , că nu v o r rămîhea mult t imp numai îh cartoanele acestor ş t iu t o r i , c i se v o r publ ica p r i n r e v i s t e l e soc ie tăţ i i " . Preşedintele s o c i e tăţii i - a arătat l u i B o l l i a c colecţ ia sa de monede romane de a u r , i a r a doua z i B o l l i a c , l a cabinetul i m p e r i a l de m e d a l i i , a arătat n o i l o r să i co leg i "o s e r i e de P r o c o p i şi vreo 20 d i f e r i t e bucăţi unice şi i n e d i t e " ca re au făcut "mare i m p r e s i u n e " . "Marele autor în numismatică d . C o hen , se s c r i e mai departe îh r e l a t a r e , a c e r u t vo ie d - l u i B o l l i a c să i a notiţe după explicări le sa le , iară m e m b r i i i n s t i t u t u l u i d . deLongpé -r i e r şi baronul de Witt i - a u c e r u t voie s ă l e publ ice îh r e v i s t a dumnealor de numismatică. I r t i m p u l cît a stat l a P a r i s a p r i m i t numeroase lucrăr i de spec ia l i tate cu autograf de l a c e i mai renumiţi a u t o r i n u m i s m a ţ i " 2 4 .

B o l l i a c a continuat ş i îh (ară să se bucure de p r e s t i g i u , doar îh par te zdrunc inat îh 1873, cînd Odobescu l*-a executat , pe drept , f ia c e l e b r u l a r t i c o l F u m u r i arheologice s c o r n i t e d in l u l e l e p r e i s t o r i c e ^ . De a l t f e l , îh ciuda d i l e tant i smulu i său arheo log i c , B o l l i a c dădea dovada unor intuiţii şi v i z i u n i i s t o r i c e . I n t r - u n a r t i c o l publ i cat fia 1876 - Ce ramica D a c i e i . Vodastra - , e l s c r i a următoarele frumoase rînduri : " Dar i s t o r i a ce dobfiadeşte d i n aceste d e s c o p e r i r i mai mult închipui te ? Ea dobîhdeşte cunoştinţa că pe aceste l o c u r i ex is ta i s t o r i e ş i pe cînd nu era i s t o r i a ; că ex istau oameni pe a i c i , ex is tau societăţi c a r e trăiau ş i p iereau pfină să nu af le nimic despre dfiosele, pînă sa nu şt ie că s t a t , că au fost ; că trăiau oameni cu i n d u s t r i e p—aici , mai n a i n te de toate datele şi pe cînd se numiau u n i i pe alţii p r i n c i t e o m o no s i l a b ă ; că e i fasonau cremenea şi p i a t r a dură fără instrumente m e t a l i c e , după metode p r e care astăzi ştiinţa nu l e poate înţelege ; că d i n oase ştiau să tragă p r o f i t e u t i l e şi de agrement ; că d i n pămfht ştiau să facă toate uneltele casnice p r e care l e dau astăzi me t a l u r i l e , s t i c l e l e ş i lemnele ; c ă , în f i n e , toate ide i l e despre bunul t r a i , perfecţionate astăzi , ex istau în omenire mai nainte de a şti omul , cum se chiamă omul, ce este omul , de unde v ine şi unde se d u c e " 2 0 .

Dar neobosita sa ac t iv i ta te nu e r a suficientă p e n t r u a amel iora o situaţie financiară. De a l t f e l , îh 1876 B o l l i a c va ajunge să aibă depuse în gaj l a bancherul A lex ianu antichităţi fia contul a 800 galbeni Împrumutaţi 2 ? I Un an mai t îrz iu , l o v i t de p a r a l i z i e , pentru Bo l l iac va începe c r u d u l ca lvar a l u l t i m i l o r a n i de viaţă, terminat l a 25 f e b r u a r i e 1 8 8 1 ^ . Cu un deceniu mai înainte, l a mai puţin de un an de l a desemnarea . • sa ca preşedinte a l Comitetului arheologic şi doar l a cîteva l u n i după v i z i t a sa l a P a r i s , Bo l l i a c a o f e r i t spre v l h z a r e importanta s e r i e de monede tra iane pe care o poseda. Un dosar a f lat l a A r h i v e l e S t a t u l u i , în fondul M i n i s t e r u l u i Cul te lor şi Instrucţiunii Pub l i ce , semnalat dar a¬proape neut i l i za t în 1962 de Tudor Şoimaru îh b iogra f ia consacrată

27


l u i Bol l iac , ne oferă în deta l iu informaţii p r i v i n d acest episod numismatic , dar şi omenesc d in viaţa ce lu i ce a fost Cezar B o l l i a c ^ .

Nu există în dosar vreo ofertă directă a l u i Bo l l iac p r i v i n d co— lecţia de monede t r a i a n e , în schimb, însă, l a 2 mart ie 1870, p r i n t r - u n r a p o r t , D imi t r i e A . S t u r d z a sesiza pe m i n i s t r u l Culte lor ş i Instrucţiu n i i Publ ice , Gheorghe Mârzescu, asupra însemnătăţii colecţiei l u i B o l l i a c . " S e r i a medal i i lor l u i Ti-aian - subl inia e l - , atît de i n t e resantă pentru i s t o r i a noastră, mi -a a t ras mai ales atenţiunea,atît p r i n mulţimea bucăţilor, d in care ea este compusă, c i t şi p r i n minunata l o r conservaţiune". E l propunea apoi achiziţia s e r i e i pentru Muzeul N a ţ i onal , arătîhd apoi îh mod concret-care a r f i fost r e z u l t a t u l achiziţiei pe care o propunea: "Medali i le l u i T r a i a n cupr ind după Cohen - d e s i g u r tomul I I d i n l u c r a r e a l u i Henry Cohen Descr ipt ion h is tor ique des mon naies frappées sous l ' E m p i r e Romain communément appelées Médailles impériales, P a r i s - L o n d r a , 1859 (p . 1 —97 consacrate epoci i l u i T r a i a n ) ( D . B . ) - 82 de t i p u r i de a u r , 218 de t i p u r i de arg int şi 253 de t i p u r i de bronz sau 553 de t i p u r i . In colecţiunea Muzeului se află astăzi c l a sate 4 t i p u r i de a u r , 62 t i p u r i de a rg in t cu 49 de dublete , 47 t i p u r i de bronz cu 32 de dublete sau 113 t i p u r i cu 81 dublete. Colecţiunea d o m nului Bo l l iac se compune d in 32 bucăţi de a u r , 97 bucăţi de a r g i n t , 126 bucăţi de bronz sau în t o t a l d i n 255 bucăţi, care cupr ind 132 t i p u r i care nu se află în Muzeu şi anume : 25 t i p u r i de a u r , 40 t i p u r i de a r g i n t , 67 t i p u r i de b r o n z . Cînd s -a r alătura la aceea a Muzeului , am avea 29 de t i p u r i de aur cu 7 dublete, 102 t i p u r i de arg int cu 106dublet e , 114 t i p u r i de bronz cu 91 dublete sau 245 t i p u r i cu 204 dublete , lă -sîhd a zice că ne—am ihnavuţi cu zece t i p u r i inedite şi p r i n urm a re foarte va loroase" .

Sturdza mai re leva "conservaţiunea escelentă a ce lor mai multe bucăţi" şi declara că e l considerase de "dator ia 4 1 sa a face semnalarea, f i i n d vorba "de a completa îhtr-un mod important şi cu preţuri f o a r t e acceptabile ser ia T r a i a n i l o r d in Muzeul Naţional"-* 1. Meticulos , D i m i t r i e Sturdza alătura şi însemnarea medal i i l or de a u r , de a rg in t şi de bronz ale împăratului T r a i a n care se află în colecţiunea d - l u i B o l l i a c c lasi f icate şi preţuite după C o h e n ^ . In această anexă toate piesele în cauză erau identif icate c i f r i c după poziţiile d i n l u c r a r e a l u i Cohen ( cu excepţia celor inedite)şi totodată preţuite.Pentru cele 255 de bucăţi , Sturdza propunea a se da l u i Bol l iac 7437 l e i n o i , defalcaţi a s t f e l : 3190 l e i noi pe cele de a u r , 542 l e i noi pe cele de arg in t şi 3705 l e i noi pe cele de bronz . E l mai aprecia că valoarea pieselor pe care nu le poseda şi Muzeul reprezenta 6168 l e i , cele aflate şi l a Muzeu v a l o -rînd doar 1269 l e i noi33.

Rezoluţia m i n i s t r u l u i a întfxziat o lună şi jumătate, f i i n d pusă doar la 18 a p r i l i e . P r i n ea m i n i s t r u l cerea ca Mihai l Suţu şi V a s i l e Alexandrescu-Urechiă să f ie sesizaţi şi rugaţi a opina "dacă a c h i -ziviunea acestor medalii în condiţiunile şi cu suma evaluată de d, S t u r dza este în interesul Muzeului de Antichităţi"-^ 4. T r e i z i l e mai t i r -

2t


I z iu , c e i d o i e r a u rugaţi p r i n cfte o adresă să dea curs rezoluţiei m i n i s t e r i a l e . "Mă unesc . . . cu toată anima l a opiniunea d . D . S t u r d z a - a răspuns Urechiă - ş i doresc ca român să nu f i e p r i v a t Muzeul n o s t r u de frumoasa colecţiune c e - i oferă de vînzare l a un preţ aşa de nor -male d . C . B o l l i a c " 3 ° . P r i n răspunsul său M i h a i l Suţu s-a dec larat ş i e l de a c o r d cu propunerea l u i S t u r d z a , p r e c i z f n d , de a l t f e l , că " v ă zuse" împreună cu acesta s e r i a Γη cauză, lucrînd de asemenea l a c l a s i f i c a r e şi preţuire -^ .

R a p o r t u l l u i Urechiă a sos it ce l dint.fi l a M i n i s t e r , provoc fnd d i n această pricină o rezoluţie de t e r g i v e r s a r e . "O comisiune compusă de d . Urechiă, Hajdeu şi Suţu" - se arăta îh aceasta - să se pronunţe " c o l e c t i v " în problemă. L a 15 mai sosind însă şi r a p o r t u l l u i Suţu, r e zoluţia a fost anulată şi Înlocuită p r i n următoarea: "Venind l a M i n i s t e r ş i r a p o r t u l d - l u i S u t z u , d . M i n i s t r u a decis ca să se cumpere co lec ţiunea d - l u i B o l l i a c " 3 8 . In consecinţă, l a 20 mai Bo l l ia c e r a înştiinţat să predea colecţia în cauză " d - l u i A l . R u s s o , d i r e c t o r u l c o n s e r v a t o r u l u i Muzeului de Antiquităţi", respectînd catalogul - desigur însem narea amintită - întocmit de Di mi t r i e Sturdza39 . L a rîndul său, l u i Russo i - a fost anunţată dec iz ia ministerială ş i e l a fost rugat să anunţe "a l o r p r i m i r e Γη complect după l i s t ă " 4 0 . Ch iar îh aceeaşi z i , Russo conf irma p r e l u a r e a , făcîhd doar o singură p r e c i z a r e suplimentară şi a¬nume: " T o t într-un timp am onoare a vă not i f i ca că d . B o l l i a c mi-a dat Γη l o c u l monedei de a u r Matidia una de a r g i n t şi care humai d in e r o a r e l a p r e s c r i e r e a l i s t e i s -a t r e c u t între cele de a u r , căc i c h i a r preţul e i este f i x a t ca pentru monedă de a r g i n t , i a r nu de a u r , dupe cum se poate vedea Γη C o h e n " 4 1 . Piesa Γη cauză, reprezent fnd pe M a t i d i a , f i i c a M a r c i a n e i , sora împăratului T r a i a n , se găseşte Γη catalogul l u i Cohen l a p.95· L a 22 mai 1870, contabi l i tatea M i n i s t e r u l u i Culte lor ş i Instruc ţiunii Publ ice primea dispoziţia de a emite un mandat pentru Cezar B o l l i a c , însumând ce i 7437 l e i , preţul achiziţiei pe care o făcuse Muzeul fmbogăţindu-şi neîndoielnic substanţial colecţ i i le numismatice .

"O u i t a r e nedreaptă s-a întins asupra l u i Cezar Bo l l iac - s c r i a George Călinescu Γη 1941 - , personal i tate interesantă d i n toate puncte le de vedere " 4 ^ . Poate că ş i asupra activităţii sale labor ioase de a r heolog amator , dar pas ionat , ş i de numismat s-a s c r i s prea puţin, generaţiile următoare nedmdu-şi un f i r e s c pr inos de recunoşt inţă . De aceea, Γη t i m p u l şi spaţiul a cordat , am căutat să evidenţiez unele aspecte ale vieţii şi activităţii acestui p a t r i o t şi poate insu f i c i ent a p r e c iat om de cultură din perioada tumultuoasă, dar atît de rodnică a făuririi României moderne.

N O T E

1 V e z i îndeosebi Ovidiu Papadima, Cezar B o l i a c , Bucureşt i ,1966; m a i vezi*** Cezar B o l l i a c , luptător revoluţionar şi j u r n a l i s t p r o g r e s i s t ,

2Q


http://dint.fi

Γη " S t u d i i s i cercetări de i s t o r i e literară şi f o l k l o r " , Π ( 1 953) p . 141-174, şi Tudor So imaru , Cezar B o l l i a c , Bucureşti , 1962 ; de un deosebit interes este şi s tud iu l l u i George P o t r a , Bo l l iac • Νurnis-mat şi arheolog , Γη "Cronica, numismatică şi arheologică" , X V I I I (1944), n r . 130.

2 O v i d i u Papadima, o p . c i t . , p . 2 6 . 3 V e z i M.Hodoş şi A l . Sadi -Ionescu, Publicaţiunile per iodice r o m â

neşti, v o l . I , Bucureşti, 1913, p .179 . 4 Ov id iu Papadima, o p . c i t . , p.95 şi u r m . 5 Ion Ghica , Opere , v o l . I , Bucureşti , 1956, p .310 . 6 " B u c i u m u l " , n r . 9 d in 30 ianuar ie 1863, p . 3 5 . 7 Ov id iu Papadima, o p . c i t . , p .135 . 8 " C u r i e r u l românesc " , X V n (1845) · 9 Ovidiu Papadima, o p . c i t . , p.148 şi u r m . 10 N.Hodoş şi A l . S a d i - I o n e s c u , o p . c i t . , v o l . I , p . 243-244 . 11 George P o t r a , o p . c i t . , p .244 . 12 N.Hodoş şi A l . S a d i - I o n e s c u , o p . c i t . , v o l . I , p . 7 7 - 7 9 . 13 George P o t r a , o p . c i t . , ρ . 2 4 4 . 14 C f . O v i d i u Papadima, o p . c i t . , ρ . 2 4 o - 2 4 1 . 15 N . l a r g a , I s t o r ia l i t e r a t u r i i româneşti fn veacul a l X I X - l e a , v o l . I I ,

"Bucureşti, 1908, p . 179. 16 Vezi ' Ovidiu Papadima, o p . c i t . , p . 175-176, 185-187, 208,225-227,

230, 302, 342-343 etc . 17 Ib idem, p .259 , 260. 18 V e z i L i s t a de obiecte date Muzeului naţionale de d . Cezar B o l i a c , Γη

"Trompeta Carpaţilor", n r . 5 6 d in 30 septembrie 1865, p .223 . 19 "Trompeta Carpaţilor", n r . 5 9 7 d in 27 ianuar ie 1868, p .2284 . 20 Ib idem, nr .58» d i n 4 ianuar ie 1868, p .2249. 21 " D . Cesar Boliac a p r i m i t alaltăieri o adresă a m i n i s t r u l u i I n s t r u c

ţiunii Pub l i ce , p r i n care ΓΦ comunică că M - S . Pr inc ipe le a b inevoi t să-1 numească preşediite a l Comitetului archéologie d i n Bucureşti , Γη locu l repausatu lu i general Mavros" ("Trompeta Carpaţilor", nr.733 d in 7 iunie 1869, p . 1 ) .

22 George P o t r a , o p . c i t . , p .234 . 23 Ovid iu Papadima, o p ^ c i t . , p . 3 1 5 . 24 George P o t r a , o p . c i t . , p .246-247 . 25 "Columna l u i T r a i a n " d in 15 f e b r u a r i e 1873. 26 "Trompeta Carpaţilor", nr .1255 d i n 27 iunie 1876. 27 Ovidiu Papadima, o p . c i t . , p .345 . 28 Ibidem, p .346-347. 29 Tudor Soimaru Γΐ citează Γη biograf ia sa - p.348-349 - , dar întru-

cît fl. aminteşte şi pe Haşdeu între cei ce propun achiziţia co lecţ ie i de monede trăia ne a l u i B o l l i a c , ceea ce nu corespunde realităţii , r e iese că nu 1-a consultat Γη mod d i r e c t .

30 A r h . S t . B u c , M i n . C u l t . şi Instrucţ. P u b l . , dos .8 /128 /1 870 : "Muze-u i d in Bucureşti şi ezeursiunea arheologică făcută de d l . Cezar B o l l i a c " .

30


31 Ibidem, f .126, .137. 32 Ibidem, f . 1 2 7 , 1 3 6 . 33 Ibidem, f . 136. 34 Ibidem, f . 1 2 6 . 35 Ibidem, f . 1 2 8 . 36 Ib idem, f . 146. 37 Ibidem, f . 145. 38 Ibidem. 39 Ibidem, f . 1 4 7 . 40 Ibidem. 41 Ibidem, f . 1 4 8 . 42 Ib idem, f .148 b i s . 43 George Cal inescu, I s t o r i a l i t e r a t u r i i romane de l a o r i g i n i pîhă fn

prezent , Bucureşt i , 1941 , p . 2 3 3 .

CONTRIBUTIONS R E L A T I V E S À L A C O L L E C T I O N DE MONNAIES " T R A J A N E S " DE CEZAR B O L L I A C

Résumé

Personalité marquante du processus de const i tut ion de l a Roumanie moderne, Cezar Bo l l i a c a été auss i attiré dès sa jeunesse p a r l ' a rchéo log ie et l a numismatique. Avant l a révolution de 1848, dont i l a été l ' u n des d i r igeants en Va lach ie , i l a e n t r e p r i s -des " e x cursions archéologiques" et travaillé avec l e général Mavros , doyen des numismates valaques . E n 1855, se t rouvant en e x i l , en France , i l détenait une importante co l l e c t i on numismatique composée de 184 p i è ces en o r , 1000 pièces en argent et presque 2500 pièces en bronze .

Revenu dans l e pays en 1857,parallèlement aux activités p o l i t i ques , i l a r e p r i s ses "excurs ions archéologiques " et a c ontinué d ' e n r i c h i r sa co l l ec t ion numismatique. En 1869 i l a visité P a r i s et a eu l a sa t i s fac t i on d ' ê t re reçu membre de l a Société française de numismatique et d 'archéo log ie , ou i l a donné des communications à !

ses col lègues f rançais . Pendant l a dernière décennie de sa v i e , qu i p rendra f i n l e 25

févr ier 1881 , Bo l l iac s ' e s t trouvé dans l a nécessité - d o u l o u r e u s e pour un co l lec t ionneur ! - de vendre une p a r t i e de sa co l l ec t ion n u mismatique. C 'est a i n s i q u ' e n 1870 i l a vendu au Musée National de Bucarest sa c o l l e c t i o n - unique au monde - de monnaies de l ' e m p e r e u r T r a j a n , en tout - d ' après les informations inédites u t i l i s é e s -255 p i è c e s , dont 32 en o r et 97 en a r g e n t .

31


DESPRE MOMENTUL ÎNGROPĂRII TEZAURULUI DE LA SULUC, JUD. TULCEA

de P E T R E DIACONU

In y a r a anului 1911 s-a descoperit i n apropiere de Macin ( j u d . Tu l cea ) , l a poalele dealului S u luc , în l o c u l numit " L a Miţe", un tezaur compus d in următoarele obiecte de a u r : două brăţări , o broşa, un cap de statuetă, o fibulă, două " lamele" , o bucată d i n t r - o bară c irculară în secţiune, un lanţ - r u p t în două - lung de 40 cm, a l t lanţ ( mult mai s c u r t , avînd la unul d in capete un pandantiv g lobular ) şi pa t ru monede, d in t re care una emisă de Hosti l ianus ( c i rca 252 e . n . ) , i a r ce le la l te t r e i în vremea l u i Gall ienus (253-268 e . n . ) .

Piesele enumerate mai sus - astăzi pierdute în bună par te 1 - se a¬f lau într -o cupă de a r g i n t de cal i tate inferioară. In acest vas se mai găsea o cupă, desigur mai mică, d in acelaşi a rg in t de cal itate i n f e r i oară .

Tezauru l de la S uluc a fost publicat de C. M o i s i l în t r e i a r t i c o l e succes ive 2 şi republ i cat de W.KnechteP . Anume piese ale comori i s-au bucurat şi de atenţia cercetători lor Minai Gramatopol şi Râzvan Theo -dorescu într-un studiu tipărit în urmă cu 15-16 ani . In sfîrşit , ce le mai multe d i n t r e obiectele de aur care s-au păstrat pfnă-n z i le le n o a s t r e au fost integr-' de către S t . Β urda în catalogul tezaurelor de aur 5. Intemeindu-se cu precădere pe monedele de a u r , cercetătorii au legat momentul îngropării t e zauru lu i de l a S uluc de una din năvălirile goţi -l o r la sud de Dunăre îh a doua jumătate a s e c a i ΙΠ-lea sau sfîrşitul a¬celuiaşi veac .

Intrucît în prezentarea t ezauru lu i de la Suluc s-au s trecurat unele e r o r i , pe de o p a r t e , i a r pe de altă p a r t e , data presupusă a Îngro pării acestui intră în contradicţie cu încadrarea cronologică a unora d i n t r e piese, ne—am propus îh cele ce urmează să facem precizările de r i g o a r e .

îh consecinţă, mai întîi ne vom o p r i asupra greşe l i l o r făcute Γη înfăţişarea unora d i n t r e obiecte, i a r apoi asupra d e s c r i e r i i p iese lor care contrav in datării momentului îngropării tezaurulu i fn a doua jumătate a sec. a l I I I - l e a .

I . C. M o i s i l credea că ambele cupe de arg int aparţin unuia şi aceluiaşi vas " format din două emisfere ce se îmbucă una Γη a l t a " 7 . \y . Knechte l , socotind că vasul îh care s-au găsit podoabele de aur "este de forma unui g lob , compus din două emisfere una mai mare şi a l ta puţin mai mică"®, nu făcea altceva de c i t să -ş i însuşească afirmaţia l u i C . M o i s i l .

33


în cazul de faţă, Insă, nu avem de-aface cu un vas g l o b u l a r e i cu două cupe, aproximativ hemisfer ice , deosebite una de cealaltă p r i n măr ime şi p r i n anume particularităţi ale decoru lu i .

C .Mois i l - re fer indu-se l a f ibula din tezaurul de l a Şuluc - s c r i e că aceasta are "un capăt i n formă de T , i a r celălalt r u p t " . W. K n e c h t e l - vorbind despre aceeaşi piesă - notează că "agrafa . . . e s t e ruptă l a un capăt, i a r celălalt are o traversă i n formă de T " .

Prezentarea f ibu le i operată de 'C .Mois i l şi W.Knechtel nu este întru totu l exactă. Această piesă, făcînd parte d in t i p u l f i b u l e l o r cu butoni Γη formă de c e a p ă j 1 1 este - după cite putem să ne dăm seama d in fotograf i i le publicate - 1 ^ ruptă şi la capătul c r u c i f o r m , motiv p e n t r u care az i se prezintă sub forma l i t e r e i T .

Ştefan Β urda susţine că tezaurul de la S uluc conţinea şi un " f r a g ment de brăţară deformat, din bară cu secţiune rotundă decorat pe toată lungimea cu crestături inelare puternice ; capătul păstrat este modelat în formă con i că " 1 3 . Această piesă nu este, îhsă, "unfragment de brăţară", aşa cum socoate S t . Burda , c i o parte a unei f ibule cu butoni îh formă de ceapă. Ne grăbim să adăugăm că bucata de fibulă η-a fost publicată n i c i de W.Knechtel şi n i c i de C .Mo i s i l .

Π. Ceva mai înainte am atras luarea aminte că momentul şi p r i c i na îngropării tezaurului de la S uluc au fost puse îh legătură cu una din năvălirile goţilor din a doua jumătate a sec. a l HI - l ea . P e n t r u o atare încheiere s-a invocat şi se invocă încă prezenţa în cupr insul tezaurului a celor patru monede la care ne-am r e f e r i t mai sus 1 " .

Fireşte, dacă s -ar f i reţinut că monedele sînt de aur (avînd dec i o circulaţie mai largă în timp) şi că două d intre ele au fost per forate (una spre a i se aplica o agăţătoare) s -ar f i obţinut mai de mult un pr im motiv de a plasa momentul îngropării tezaurulu i într-o vreme u l t e r i o a -ră celei de-a doua jumătăţi a sec. a l I I I - l e a . Că tezaurul a fost îngropat în pămîht într-o epocă mai tîrzie o dovedesc următoarele obiecte din cuprinsul l u i :

1 . Cupă de arg int de calitate inferioară, lucrată p r i n batere (cio— cănire) şi nu p r i n t u r n a r e , de formă hemisferică ( f i g . 1 ) ; înălţimea de 7,6 cm, diametrul g u r i i de 10,5 cm ; buza este uşor răsfrîntă în afară. Ornamentul e organizat Xn t r e i r e g i s t r e : pr imul d intre e le , ce l s u p e r i -o r , se compune din două l i n i i para le le , or izonta le , încingînd vasul de j u r împrejur. Intre aceste două l i n i i se află două rînduri de " c r e s t ă t u r i " ver t i ca le , alternfnd între ele la distanţe, aproximat iv , egale . Crestăturile d in rîndul superior pornesc din lini*» orizontală de sus , i a r crestăturile din rîndul i n f e r i o r se sprijină pe l i n i a orizontală de j o s . Al doilea r e g i s t r u ornamental se compune din şase "medalioane" alveolate în afară, dispuse într-o simetrie poligonală. "Medalioanele" au în centru cîte o "ieşitură", un f e l de vîrf ; la partea superioară ele sînt mărginite de spaţii semic irculare determinate de cîte două l i n i i curbate. Spaţiile sînt brăzdate de l i n i i oblice care se întretaie în aşa fe l încît se realizează un f e l de r o m b u r i . Intre medalioane se află spa-

34


ţii pol igonale , închizfnd de f iecare dată unul şi acelaşi element decorat i v : "baston" terminat l a capătul super ior cu un cerculeţ marcat fn c e n t r u de un " p u n c t " . Aceste "bastoane" - dacă le putem numi aşa - se r e găsesc şi fn spaţiile d i n t r e r e g i s t r u l ornamental a l doilea şi a l t r e i l e a . A l t r e i l e a r e g i s t r u ornamental se compune, de asemenea, d in 6 medal i oane . Fundul cupei , Γη e x t e r i o r , se prezintă ca un medalion f n forma unui umbo. Este l o c u l să se precizeze că toate piesele t ezauru lu i s -au găsit Γη acest v a s .

2. Cupă de a r g i n t , de cal i tate inferioară, avfnd diametrul de 8 ,6 cm ( f i g . 2 ) ; înălţimea nu i se poate prec i za , deoarece fundul vasului a fost d i s t r u s de des coper i t o r i i t e z a u r u l u i . Decorul este oarecum a s e mănător cu ce l de pe vasul descr is imediat mai fnainte . S i a i c i ca ş i dincolo există două r f n d u r i de liniuţe dispuse v e r t i c a l , cu unele deoseb i r i insă : şirul liniuţelor d in p r i m u l r f n d suprapune două l i n i i o r i zonta le înconjurftad vasul de j u r împrejur ; capetele de sus ale acestor l i n i uţe sînt marcate cu cite un punct . Sub şirul i n f e r i o r de crestături v e r t i ca le se observă din loc Γη loc cîte o liniuţâ scurtă, orizontală. O r n a mentul este completat cu cele două r f n d u r i de medalioane din care se păstrează - şi numai parţial - doar rîndul de sus . Medalioanele sînt mărginite la partea superioară de cîte două l i n i i , care se închid într-un unghi . Decorul mot ivului "baston" este prezent şi a i c i .

După această descr iere obositoare, dar necesară, se cuvine să a¬dăugăm că cele două cupe nu reprezintă altceva decit transpunerea în metal a unei forme de vas modelate Γη l u t , ca rac ter i s t i c e c u l t u r i i S Γη-tana de Mureş-Cerniahov,formă fntflnită Γη multe d in aşezările şi n e cropolele acestei c u l t u r i d in Uniunea Sovietică sau din ţara noastră. Avem îh vedere , spre pildă, vasele-cupe publicate de I . S . Vinokur ş i M . I . O s t r o v s k i , V . P . P e t r o v 1 ® ş i , r e spec t i v , cele publicate de R. Vu lpe 1 9 ş i G h . D i a c o n u 2 0 .

Vasele de acest t i p de pe t e r i t o r i u l ţării noastre datează cel mai de vreme d in pr ima jumătate a sec. a l I V - l e a , fncetfndu-şi existenţa la f ine le aceluiaşi veac.

Plecfnd de l a rea l i ta tea că cupele din tezaurul de la Suluc sînt o copie îh metal a cupelor de l u t d in cu l tura Sîntana de Mureş - Cerniahov sîntem îndreptăţiţi să socotim că primele n-au cum data înainte de î n c e putul ce lui d e - a l I V - l e a seco l .

3. Fibulă cu butoni îh formă de ceapă, a z i pierdută ; are lungimea păstrată de 8 cm. Partea exterioară a a r c u l u i f i b u l e i este "încrustată cu . . . smalţ n e g r u " , ca să ne folosim de expresia l u i W.Knechte l 2 1 . A¬cest l i p de fibulă este întrebuinţat cu precădere Γη a doua jumătate a sec. a l I V - l e a 2 2 . P r i n u r m a r e , existenţa f i b u l e i cu butoni fn formă de ceapă îh tezauru l de la Suluc ne obligă să plasăm momentul îngropării acestuia nu mai de vreme de mi j locu l sec, a l I V - l e a .

4 . A patra piesă care ne reţine atenţia este o brăţară, f ireşte, de aur cu bara circulară Γη secţiune, avfnd capetele îngroşate şi a p r o -

>jpiate ( f ig .3) ; d iametrul este de 5.2 cm pîhă l a 7,7 cm. Acest t ip de

35


F i g . 3 . - Brăţară de aur cu capetele îngroşate de la Suluc.

brăţară datează cel mai de vreme d in prima jumătate a sec. a l V - l e a , de unde şi încheierea noastră că tezaurul de la Suluc a fost îngropat cel mai de vreme în prima jumătate a secolului a l V - l e a .

In acest caz ascunderea în pămînt a tezaurulu i poate f i pusă în l e gătură cu unul d intre atacur i le h unice la Dunărea de Jos . In măsura în care se va dovedi că t i p u l de brăţară prezentată mai sus a c i r c u l a t ş i în a doua jumătate a sec. a l I V - l e a atunci va putea f i avansată şi i p o t e za că îngroparea tezaurului de la Suluc este în legătură cu trecerea v i ¬zigoţilor în masă, la sud de f l u v i u , în anul 376.

N O T E

1 Obiectele pierdute sînt următoarele tf ibula cu butoni în formă de ceapă, capul de statuetă, cele două lanţuri, cele două " lamele" , bucata de bară, circulară în secţiune. Din fotograf i i le publicate de C. M o i s i l şi W. Knechtel reiese că p r i n t r e piese se mai găseau încă două bare de aur , pierdute şi ele între t imp . C .Mois i l , Două morminte an-ţ_ice, Γ- "Buletinul Comisiunii Monumentelor I s t o r i c e " , I V , 1911, p . 126, voroeşte şi de existenţa, în cadru l t e z a u r u l u i , a unei " m u n i de a u r " - pe care η-a văzut-o însă. Or i cum, această "mînâ" n"-a f os t publicată niciodată.

36


F i g . 1 . - Vasul -cupa n r . I de la b u l u c .


F i g . 2 - Vasu l - cupa nr.2 de la Su luc .


"2 C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 125-127 ; idem, Monete antice p r i v i t o a r e l a împăratul Gal l ienus , în "Cronica numismatică", I , n r . 1 , m a i , 1920; în acest a r t i c o l sînt publicate numai monedele. Idem, Comori arheo logice d in România Mare 5· Tezaurul d in Suluc C jud .Tulcea ) , in"Cro -nica numismatică, şi arheologică" , a n . ΙΠ, n r . 9 - 1 0 , i a n u a r i e - f e b r u a r i e , 1923, p . 6 6 - 7 0 .

3 W.Knechte l , Tezaurul de l a Suluc ( jud . Tulcea) , Γη " A r h i v a Dobro -g e i " , ΠΙ, 1920, p . 4 -8 ( extras ) .

4 M.Gramatopol şi R .Theodorescu, Vechi podoabe de aur în c o l e c ţiile Cabinetului numismatic a l Academiei Republ ic i i Social iste R o mânia, fn " S t u d i i şi cercetări de i s t o r i a a r t e i " , ser ia Arta plasti¬că , tom 13, Bucureşti, 1960, p . 7 5 .

5 Stefan Β u r d a , Tezaure de aur din România, Bucureşti, 1979, p . 3 4 , f i g . 2 0 a şi b (a ic i sfnt ^ate desenele a două piese) şi p . 71 , n r . 35 (a i c i se face o descr iere a t ezauru lu i păstrat).

6 C . M o i s i l , Tezauru l d i n Suluc , p.70 ; W.Knechtel , op. c i t . , p . 78 ; M.Gramatopol -R .Theodorescu , o p . c i t . , p.75 ; C .Preda , fn SCIV, ΧΠ, 1961, 2, p.248 ; S t . B u r d a , o p . c i t . , p .71 .

7 C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 6 6 . 8 W.Knechte l , o p . c i t . , ρ . 5 · 9 C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 6 8 . 10 W.Knechte l , o p . c i t . , p . 4 . 11 Asupra d e n u m i r i i exacte a acestui t i p de fibulă vezi R . H a r h o i u , fn

SCTVA, 24 , 1973, 2, p .322 . 12 Cea mai clară d in t re f o t ogra f i i este publicată de C . M o i s i l , Două mor

minte ant i ce , p .126 . 13 Ştefan B u r d a , o p . c i t . , p .71 · De a l t f e l , n u - i s ingura greşeală pe

c a r e o face numitul autor Γη descr ierea pieselor t e z a u r u l u i . Vorb ind despre obiectele t ezauru lu i de la Suluc păstrate pină Γη ziua de a z i n u pomeneşte nimic despre cele două cupe de a r g i n t . Dea l tminter i d -sa socotea că în tezaur s-a găsit numai un vas de a r g i n t .

14 Aşa cum pe bună dreptate au remarcat -o M.Gramatopol şi R. T h e o -d o r e s c u , o p . c i t . , p . 75 . Vom nota că acest capăt de fibulă η-a fost publ i cat n i c i de C . M o i s i l , şi n i c i de W.Knechte l .

15 V e z i supra nota 6. 16 P r i n t r e cele p a t r u monede există două cu caracter s a t i r i c (vezi C .

M o i s i l , îh "Cronica numismatică", I , n r . 1 , p . 14-1 5)·Ambele au e¬f i g i a l u i Gal l i enus . împăratul poartă pe cap o coroană de stuf în loc de l a u r i , i a r numele l u i este redat la femenin : Gallienaé Augustae . După opinia l u i Oct . I l iescu aceste monede au fost bătute totuşi în bănăriile o f i c ia le .

17 I . S . Vinokur şi M . I . O s t r o v s k i , Razkopkj Rakoveţkogo Mogylnika ν 1962, în K S . n r . 102, Moscova, 1964, p . 68 , f i g . 24 sus.

18 V . P . P e t r o v , Cerneahovskij Mogylnik, îh MIA SSSR, 116, Moscova 1964, p . 9 9 , f i g . 9 / 4 - 5 .

19 R. Vulpe , Izvoare . Săpăturile d in 1936-1948, Bucureşti, 1957,p.297, f i g . 3 1 6 / 1 .

37


20 Gh.Diaconu, Tîrgşor . Necropola d in s e c O T - I V , Bucureşti, 1965, p l . X L n / 1 , p l . X L V I l / 3 şi p l . C L X / 3 , i n text la p . 8 3 . Vez i , de a¬semenea, B u c u r Mitrea şi Constantin Preda , Necropolele d in sec o l u l a l I V - l e a e . n . fn Muntenia, Bucureşti, 1966, p .382 , f i g . 2 5 1 / 11. Acest bol însă pare a avea fundul d r e p t . Cupa de l u t cu fundul r o t u n j i t s-a descoperit şi fn necropola de t i p Sîntana de Mureş de la Cop uz u ( jud. Ialomiţa). Informaţia o deţin de la N.Conovic i ş i Crişan Muşeţeanu..

21 W.Knechtel , o p . c i t . , p . 4 . 22 Vezi E r w i n K e l l e r , Die spStromischen Grabfunde i n SUdbayern,

MUnchen, 1971, p .34 -35 , f i g . 11 , t i p " C " , datat între 3"50 şi 380. 23 I .Werner , în "Bayerische Vorgeschichtsblătter", 25, 1910, p . 171

s g . ş i p l . 15/1. Vez i asemenea brăţări şi l a Secuieni (Moldova )i publicate de Dan Gh.Teodor , T e r i t o r i u l est carpatic fn veacur i le 1

V - X I , e . n . , Iaşi, 1978, p . 1 7 1 , f i g . 1 2 / 4 - 5 . In t e x t , p . 2 2 , se sus¬ţine că brăţările sfnt de la Săbăoani (Neamţ). Pentru aceste b r ă ţări vezi şi I . M i t r e a , în "Carp i ca " ΧΠ, 1980, p l . 4 5 / 7 . I n Dobrogea, la Piatra Frecăţei, A . P e t r e , Săpăturile de la P i a t r a Precăţei,în Materiale , V I I I , 1962, p . 5 8 1 , f i g . 1 8 / 2 - 4 . Exemplarele n r . 3 şi 4 d i n această figură au capetele ornamentate cu i n c i z i i . Veai şi ex—

" emplarul de la Mor eşti - T r a n s i l v a n i a ( K . H o r e d t , Moreşti.Grabun- gen i n einer Vor - und frl fhgeschichtl ichen Siedlung i n SiebenbUr-gen, Bucureşti, 1979, ρ . 1ό ΐ f i g . 7 5 / 7 .

SUR L A DATE DE L ' E N F O U I S S E M E N T DU TRESOR DE SULUC

Résumé

En 1911, on a découvert au pied de la col l ine Suluc, près de M a cin (dépt. de Tulcea) , un trésor composé d 'objets en o r , à savo i r :. deux bracelets , une broche,la tête d'une statuette, une agraphe, une chaîne coupée en deux fragments, à -la longuer de 40 cm, une a u t r e chaîne plus courte , quatre pièces de monnaie (une frapée par H o s t i -l i e n , les autres t r o i s par Gal l ien) , deux lamelles et un fragment d'une bare . Du même trésor se rattachent deux coupes hémisphériques en argent.

Les chercheurs qui se sont occupés du trésor de Suluc l ' o n t daté dans la deuxième moitié du I I I e s. de n . è . En partant de l ' a n a lyse de cestaines pièces du trésor , l 'auteur a établi la conclusion que ce trésor a été enfoui au début du V e siècle ou, le plus t ô t , à la f in du I V e s. de n . è .

38


NOI DESCOPERIRI MONETARE ÎN PERIMETRUL DA V E I GETICE DE LA PISCUL CRÀSANI

de N I C U L A E CONOV1CI

Φ I n t r - u n a x t i c o l apărut recent publicam descoper i r i l e monetare fă

cute îh dava getică de l a P iscu Crăsani şi în aşezări le deschise a d i a cente pîhă în anul 1973. De a t u n c i , cercetări le arheologice continuate an de an (cu o întrerupere îh 1974-1975), precum şi unele d e s c o p e r i r i îhtîmplătoare sau informaţii despre d e s c o p e r i r i mai vechi âu făcut ca numărul monedelor cunoscute d i n această zonă să se dubleze. Cum unele d in monedele recent descoperite aduc elemente care întregesc t a bloul circulaţiei monetare de l a P i s c u Crăsani am socotit utilă aducerea l o r l a cunoştinţa special işt i lor . Ca şi în cazul p r i m u l u i l o t , vom p r e zenta catalogul monedelor în ordinea vechimi i l o r şi r e spec t ind c r i t e r i u l t i po l og i c .

M o n e d e g r e c e ş t i 2 Stater de aur L y s i m a c h .

P r o f e s o r u l pensionar Ion Copuzeanu din Bucureşti , o r i g i n a r d in satul Copuzu, ne-a informat despre descoperirea îhtîmplătoare p r i n a n i i 1920-1921, îh apropierea " p i s c u l u i " , a unui s tater de a u r cu numele l u i Lys imach , ajuns u l t e r i o r l a Bucureşti . N u am putut da de urma acestei monede, dar după descr ierea făcută de in fo rmator , informaţia pare a f i exactă.

2 Didrahmă H i s t r i a A v . Două capete de t i n e r i , c e l d in stîhga i n v e r s a t . R v . V u l t u r pe d e l f i n , spre stîhga H T P l l H ) S U D ^ Φ 3 v u l t u r u l u i A ( ? ) . A R , \ , 5,17 g , 17 mm; l i t e r e cu capete g lobu lare , conservare bună, puţin tocită. P i e k , 416 . A fost descoperită în 1980,pe mamelonul estic a l fortificaţiei, întro-o groapă databilă în a doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . ( g r . 2 2 ) . P l . 1 / 1 .

M o n e d e T o r n i s , a u t o n o m e . 3 A v . Capul M a r e l u i Zeu spre dreapta ; l a bază două contramărci :

1 . cap de bărbat spre dreapta , cu co i f ; 2.cap de bărbat spre .dreapta , cu pethasos.

R v . I n cfmp frunze de s t e j a r , cunună de s te jar pe m a r -g i n e . K M A ( f i ; A E , / * , 10,10 g , 24/25 mm, crestată cu foarfecă pe margine ;

39


corodată, mult tocită fu special pe r e v e r s . Regl ing , 2415. A fost descoperită l a Copuzu-Deluş, în săpătură, de Cr i san M u -şeţeauu, împreună cu piesa următoare şi o monedă getică d i v i zionară, îh groapă getică (vezi mai j o s ) . P L . l / 2 .

4 A v . Capul Mare lu i Zeu spre dreapta ; l a bază o contramarcă.; cap de bărbat spre dreapta , cu c o i f .

ΤΌΜΙ R v * ΦΕΙΔ| ϊ "* 1 * c e l e d o u a r f n d u r i , v u l t u r spre dreapta ş i două frunze de s t e j a r , t o t u l fn cunună de s t e f a r . A E , î , 7,70 g , 22 mm; conservare bună, tocită,Regling,2421. A fost descoperită împreună cu precedenta şi cu următoarea 3 . P I . 1/3. M o n d e g e t i c e şi t r a c i c e .

5 Monedă getică divizionară, t i p F i l i p ΙΠ. Capul l u i Herakles s t i l i z a t , spre dreapta , îh cerc p e r l a t . Rv . Corodat; Zeus pe t r o n nu se mai d is t inge , f i i n d înlocuit de un şir de mic i l i n i i curbe , urmat de t r e i şiruri ver t i ca le de cîte 4 globule şi un X cu capete g lobulare . A R , 1,70 g , 16,5 /18 mm, scyphată; corodată, aversul t o c i t . Descoperită împreună cu n r . 3 şi 4 la Copuzu-Deluş. După C. Preda (Monedele geto -dac i lor ,p .331 )se încadrează în grupa a t r e i a a acestui t i p de monede. P l . l / 4 .

6 Monedă getică t ip Vîrteju-Bucureşti . A v . Capul l u i Zeus mult schematizat,format d i n l i n i i , ovale şi puncte, în p r o f i l spre dreapta . Rv . Cal mult schematizat, la t r a p spre stîhga; capul r o t u n j i t d i rect din gît, cu ochiul marcat p r i n t r - o . globulă şi botul g r o s ; picioarele din faţă nu se mai d i s t i n g ; crupa ca o proeminenţă rotundă, din care pornesc pic ioarele d in spate cu globule la capete şi o altă globulă îh faţa l o r ; deasupra ca lu lu i t r e i g l o bule formîhd un t r i u n g h i cu vîrful în sus. AR, ^ ,6 ,12 g, 22 mm, scyphată; conservare bună,tocită. Nu se încadrează în ştanţele de avers sau r e v e r s publicate de C . Preda . P l . l / 5 . Descoperită cu ani în urmă în zona " p i s c u l u i " de învăţătorul Alexandru Stefan d in Crăsanii de Jos ,astăzi ' în colecţia L i v i a Dandara, Bucureşt i 4 .

7 Monede getice t ip Inoteşti-Răcoasa. A v . Capul l u i Zeus, mult schematizat, spre dreapta f o r m a t d in l i n i i , ovale şi p> inc t e . Rv. Cal schematizat, la t rap spre stîhga, deasupra M i n v e r sat , cu globulă dedesubt. AR, 1 5,70 g, 24/26 mm, scyphată; conservare bună, tocită. C .Preda , p .257, n r . 7 9 , av .55 , r v . 7 0 şi p l . L J V / 3 . F a c e parte din seria a t r e i a a monedelor de acest t i p , fără rozete pe a v . ,

40


cu o v a l u l feţei în formă de D cu l ca t . Descoperită îb 1979 fn aşezarea " P l a t o u " de către Alexandru Ste fan . P l . l / 6 .

8 A v . Ca mai sus , d a r roată cu pat ru spiţe în dreptu l ova lu lu i f e t e i . Rv . Ca l schematizat l a t r a p spre stînga, deasupra t r e i globule dispuse în t r i u n g h i . A R , / , 5,47 g , 27/28 mm, scyphată; corodată, tocită, conţinut scăzut de a r g i n t . C . P r e d a , p .258 , n r . 8 5 , a v . 5 6 , r v . 7 4 şi p l . L I V / 9 ; face parte d i n s e r i a a p a t r a , cu roata pe av . A fost descoperită în 1980 în aşezarea " P l a t o u " , S . V I I , c . 1 0 , - 0 , 7 0 m , u l -t imul n i v e l de l o c u i r e . P l . l / 7 .

9 O monedă de acelaşi t i p (?) a fost descoperită cu ani în urmă de acelaşi A l . S t e f a n şi a ajuns într-o colecţie particulară d in U r -z i c e n i . Nu ne-a fost acces ib i lă .

10 Imitaţie barbară Thasos . A v . Capul l u i Dionysos mult s t i l i z a t , spre dreapta; pe cap c u nună de iederă cu t r e i frunze în sus , în forma a t r e i grupe de cîte două m i c i t r i u n g h i u r i paralele ; în faţa l o r două r o zete mici; bărbia porneşte d i r e c t de sub nas; pe frunte două benzi p a r a l e l e . Stanţa mişcată. R v . Herak les în p i c i o a r e , cu măciuca şi blana de l eu ,mul t s t i l i z a t ; capul are faţa ca un cioc de pasăre deschis spre dreapta, blana de leu are aspectul unei a doua măciuci; legenda s t i l i z a tă d in l i n i i şi l i t e r e greceşti fără n i c i un sens. Dr . : T A Ο Τ Ι Ι Λ s t . : = IIΟΠ = ; exergă: Ο ' Ι Λ Τ Ί Γ ; între măciucă .şi p i c i o r u l drept 1 ) , greu v i z i b i l , pe marginea rv.două i n c i z i i t r i u n g h i u l a r e . A R , \ 16,25 g , 34/35 mm, past i la deformată ; conservare b u nă, puţin tocită. A fost descoperită întîmplător pe p latou , în a¬f a r a aşezări i get ice . P l . l / 8 . M o n e d e r o m a n e Penar roman repub l i can .

11 L . Thor ius B a l b u s . ' A R , τ , 3,00 g , 19/20 mm, fourée . Piesa prezintă o perforaţie pentru atîrnat şi este crestată de mai multe o r i pe av . şi r v . pînă la miezul de c u p r u ; conservare r e a , pe l i cu la de argint în parte desprinsă de pe r v . C r a w f o r d , Roma, 3 1 6 / 1 , a . 105 î . e . n . (Grueber , 1632, a . 80 ; Sydenham, I t a l i a de nord ? ,598, a.100¬95) . Descoperită întîmplător în 1978 de Al .Ştefan îh zona " p i s c u l u i " . P l . l / 9 . Monedă imperială de bronz .

12 c Ţ a u d l u s i r A E , J , , 10,20 g , 29 mm. BMC,1 ,148 , anul 4 1 , a s . Conservare bună, mult toc i tă . A fost descoperită îh 1979 l a cîte va sute de

41


metr i depărtare de aşezarea deschisă din punctul " P l a t o u " de nişte e lev i din Crăsanii de Jos . De acolo moneda a i n t r a t în patr imoniul Muzeului d in Călăraşi ( inv.16974). P l . l / 1 0 .

După cum se poate observă, monedele descoperite pîhă în prezent la Crăsani şi Copuzu sînt foarte var iate ca t i p u r i şi provenienţă. Pe ansamblu situaţia se prezintă în f e lu l următor:

Locu l d es c o pe r i r i i T o -Emisiuni ^ monetare Pisc Platou Lută- Copuzu- I n a f a - Obs.

r i e Deluş r a l o c . Lysimach AV - 1 - - - 1 H i s t r i a AR 1 - - - - 1 Mac. Pr ima AR 1 ? - - - - 1 l oc . ne

sigură Thaăos AR - - 1 - 1 Dyrrhachium AR - - - • 1 - 1 Tomis A E - - - 2 - 2 getice A l . -

F i l i p ΙΠ AR 3 - - 2 - 5 Vîrteju T Buc. AR 1 1 ? - - - 2 1 l oc .

nesigură Inoteşti-Răcoasa AR - 4 ? 1 - 5 2 l o c .

nesigură Thasos-barbară AR - - - - 1 1 denari r e p . AR 3 - - - - 3 2 l o c .

nesigura, 1 fourrée

as Claudius AE - - - - 1 1

9 6 2 5 2 24 ( 1 A V , 20 A R ,

3 AE) r

In tota l se ştie de existenţa a 24 monede, d intre care una de a u r , 20 de argint (una fourrée) şi 3 de bronz .

Despre staterul de aur de t i p Lysimach nu avem date pentru încadrarea l u i cronologică. E l putea aparţine atît aşezării mai vech i , n e -ίwrtificate, existente pe "p isc " între sfîrşitul s e c a i I V - l e a - mi j l ocu l s e c a i Π-lea î . e . n . , cît şi aşezărilor d i n epoca clasică,datate de noi între mij locul s e c a i I I - l e a şi ce l mai tîrziu a l t r e i l e a s fer t a l s e c I f . e . n . , ştiut fi ind că s t a t e r i i de t ip Lysimach continuă sâ c i r cu l e pînă la începutul sec . l î . e . n . ,

Didrahma de argint a H i s t r i e i este însă o apariţie mai puţin o b i ş nuită într-un context atît de tîrziu. Ea pune în discuţie, posibi l i tatea

42


răinînerii în uz a acestor monede pîhă într-o vreme mult mai tîrzie d e -cft data e i de e m i t e r e . Cazul nu este totuşi i z o l a t . A s t f e l de monede au mai fost descoperite şi în dava getică de l a P ie t roase le , jud.Buzău, într-un context s i m i l a r şi în unele tezaure monetare t î r z i i ' , în vreme ce la Sprîncenata ( jud .Ol t ) , Costeşti şi P i a t r a Roşie (jud.Hunedoara) şi Sp i ru Haret (jud.Brăila) au apărut emisiuni autonome de bronz ale aceleiaşi cetăţi . Nu excludem posib i l i tatea ca piesa noastră să f i fost "moştenită*1 de l a l o c u i t o r i i aşezări i mai v e c h i , dar fenomenul nu-şi schimbă p r i n aceasta semnificaţia. Menţionăm a i c i faptul că groapa în care a apărut moneda conţinea puţine fragmente ceramice , pămînt ars amestecat cu cenuşă şi cărbuni, t o t u l acoperit cu un s t rat compact de cenuşă, ceea ce îi dădea aspectul unei g r o p i r i t u a l e , în care moneda a fost depusă intenţionat, împreună cu un vîrf de săgeată d in f i e r .

Monedele autonome ale cetăţii Τ omis au apărut în aşezarea de la Copuzu-Deluş, se p a r e , tot într-o groapă rituală, asociate, ca şi în cazul drahmei de Dyrrnachium publicate a n t e r i o r , cu o monedă d i v i zionară de t i p A l e x a n d r u - F i l i p ΙΠ. Dispunem aşadar de o secvenţă cronologică importantă, în care terminus post quem este dat de d r a h ma de Dyrrnachium purtînd numele unor magistraţi d in ultima perioadă de emisiune a acestui o r a ş 1 1 . Putem data ast fe l cele 5 monede de la Copuzu-Deluş în p r i m u l s f e r t a l sec. I î . e . n . Prezenţa monedelor a u tonome de bronz ale oraşelor greceşt i vest -pontice îh aşezările geto-dacice a fost urmărită de Bucur M i t r e a 1 2 . Acesta constata că monedele respective apar în număr mic , dar constant în cetăţile şi aşezările geto-dacice mai cu seamă în a fara a r c u l u i c a r p a t i c . Prezenţa l o r a i c i este pusă în legătură cu relaţiile d i rec te d i n t r e n e g u s t o r i i acestor o¬raşe şi lumea geto-dacică d i n stîhga Dunării în a doua jumătate a sec. a l Π-lea şi p r ima jumătate a sec. I î . e . n . .Monedele noastre s -ar încadra îh grupa a Η-a a acestor monede, cea t î rz ie , piesele purtînd contramărci. Este semnificativă prezenţa aceleeaşi contramărci pe ambele monede de l a Copuzu, ceea ce indică repunerea l o r simultană îh circulaţie . A doua contramarcă, găsită pe exemplarul n r . 3 , este pract ic tangentă cu p r i m a , încît nu putem spune dacă este mai nouă sau mai veche. F i i n d aplicată c h i a r pe marginea monedei, t oc i rea ei s - a r putea datora aplicării defectuoase şi nu vechimi i mai m a r i .

Monedele getice nou descoperite nu aduc informaţii supl imentar e , deoarece toate au mai apărut şi în descoper i r i l e anter i oare . Moneda de t i p Vîrteju—Bucureşti este de bună c a l i t a t e , dar greutatea ei redusă (6,T2 g) o plasează l a l i m i t a inferioară a greutăţii acestor e-m i s i u n i 1 . Ne mai reţine atenţia faptul că cele mai numeroase- monede getice descoperite la Crăsani-Copuau sînt t i p u r i l e A l e x a n d r u - F i l i p ΠΙ (diviz ionare) şi Inoteşti- î îăcoasa, prezente în cîte 5 exemplare.

Imitaţia de t i p F i l i p ΓΠ găsită împreună cu cele două monede tomi-tane ne îndeamnă l a unele presupuner i , cu caracter ipote t i c , în legătură cu datarea e i . Piesa respectivă, reprezentîhd pe r e v e r s un grad avansat de schematizare, se caracterizează şi p r i n apariţia l i t e r e i X

43


cu capete g lobulare . Aceasta l i t e r a nu a mai f o s t , d i n c i te ştim, sem- ' nalată pe monedele t i p u l u i c i t a t . Ea apare Insă/ într-o forma aproape identică, pe ser ia a V - a , considerată u l t i m a , a monedelor de t i p Inc— teşti-Răcoasa ( s i pe alte t i p u r i monetare get ice , care insă nu ne i n teresează aic i ) . Dacă avem în acest caz o pre luare a s i g l e i de pe un t i p de imitaţie pe a l t a , atunci a r t r e b u i să admitem, pe de o parte , că piesa noastră a r f i contemporană cu monedele de t i p înot eşti - Răcoasa d in s e r i a amintită, i a r pe de altă parte că a fost emisă undeva în M u n tenia şi nu Ia sud de Dunăre,- cum pare a f i cazul cu majoritatea p i e selor de acest t i p , deoarece monedele Inoteşti-Răcoasa nu au c i r c u l a t l a sud de Dunăre.

în ceea ce priveşte datarea tîrzie a unora d i n emisiunile de t i p A l e x a n d r u - F i l i p EH, avem îh s p r i j i n t e z a u r u l descoperit l a Pirgovo ( jud .Ruse ,Bulgar ia ) , unde 67 imitaţii Vîrteju-Bucureşti se asociază cu 11 tetradrahme imitaţii de t i p F i l i p ΠΙ 1 , precum ş i asocierea p i e selor de la Crăsani cu drahma de Dyrrhachinm şi monedele autonome de Τ omis contr amar cate . Cît despre l o c u l de emitere,amintim că o oa recare concentrare de descoper i r i de monede de acest t i p se semnalează tocmai în zona central—sudică a Munten ie i 1 ? . D i n păcate nu cunoaştem r e p e r t o r i u l t u t u r o r emis iuni lor de t i p A lexandru - F i l i p ΠΙ descoperite pînă în prezent ( c irca 1150 drahme după C . P r e d a , d i n care sînt i l u s t r a t e numai 15) , pentru a şti în ce măsură piesele cu X pe r e vers au mai fost descoperite undeva ş i unde anume. Credem îhsă că o datare l a începutul s e c i î . e « n . a unei părţi a monedelor de acest t i p nu poate f i înlăturată.

' Imitaţia "barbară? de Thasos ridică o ser ie de probleme i n t e r e sante, nu uşor de r e z o l v a t . Ele pr ivesc emitentul , cronologia şi a r i a de circulaţie a acestor monede. Dificultăţile de care se loveşte a z i cercetarea numismatică îh rezo lvarea acestor probleme pornesc de l a înregistrarea defectuoasă a pr imelor descoper i r i şi de l a confuzia c a r e s-a făcut şi încă se mai face între aceste piese ş i o altă categorie de imitaţii după monedele thasiene, mai apropiată de or ig ina le şi care este mult mai greu de deosebit de acestea Η in urmă.

Pr ima categorie de imitaţii are e f ig i i l e mult s t i l i za te şi schemat i za te , încît uneori nu se. mai poate distinge nimic d in elementele mod e l u l u i . Legenda este şi ea stilizată, la emisiunile mai recente a j u n -gînd simple şiruri de l i t e r e , l i n i i sau puncte fără n i c i un sens. Aceste monede^ cunosc o mare var ie ta te , d is t i n g îndu-se foarte puţine ştanţe comune . Din punct de vedere s t i l i s t i c aceste e m i s i u n i ' se aseamănă foarte mult cu monedele celt ice şi dacice . Aceasta-a ş i făcut ca ele să fie denumite eronat "imitaţii c e l t i c e " 1 ' . Cele 63 piese de acest f e l publicate în colecţia Dessewffy cîntăresc între 13,37 ş i 17,91 g , g r e u tatea medie f i ind de 16,09 g^° . Se poate spune deci că monedele o s c i lează în j u r u l greutăţii normale, diferenţele destul de m a r i înregis trate de l a o piesă la a l ta datorfndu-se nu intenţiei de fraudă, c i d i ficultăţilor de cmtăr ire .

44


' A dona. categorie de <mit»ţ» e s te , cum am spus , mult mai a p r o p i a tă de o r i g i n a l e . Reprezentările sînt mai puţin s t i l i zate , legenda este de multe o r i corec tă , dar a l t e o r i s t i l i z a r e a este destul de pronunţată, i a r legendele sînt greş i te . I n unele c a z u r i reprezentarea de pe avers este identică cu or ig ina le le şi numai r e v e r s u l trădează contrafacerea . N u mărul de ştanţe fo los i te este mai l i m i t a t , aceeaşi stanţă sau grupă de Stanţe puţind f i identificată fn multe tezaure descoperite atît fn Român ia , cft şi i n B u l g a r i a 2 1 . Legendele sînt uneor i as imetr i ce , cu l i t e r e l e formate din globule m a r i , i a r s ig la apare modificată faţă de o r i g i n a l sau de nerecunoscut. Marea major i tate a acestor imitaţii au l a bază o¬r ig ina le l e d in ult imele emis iun i , cele cu s ig la M şi M b a r a t 2 2 . G r e u t a tea acestor imitaţii este mult mai constantă, ea apropi indu-se foarte mult de a o r i g i n a l e l o r . Oricît a r f i de s t i l i z a t e , aceste monede nu pot f i confundate cu imitaţiile d i n prima categor ie . Cu toate acestea ele au fost de multe o r i confundate şi de a i c i porneşte incert i tudinea în d e p i s tarea ce lor două c a t e g o r i i , a tunc i cînd descoper i r i l e nu au fost i l u s t rate îh publicaţii, c i sînt denumite doar "imitaţii barbare" sau "piese b a r b a r i z a t e " . După opinia noastră, îh cazul de faţă avem de a face nu cu imitaţii p r o p r i u - z i s e , c i mai degrabă cu c 6 p i i , mai mult sau mai p u ţin reuşite , după or ig inale le greceş t i . Stil izările care apar a r putea f i datorate unei c o p i e r i la " a doua" sau " a t r e i a " mină, cînd g r a v o r u l nu a mai avut l a dispoziţie piesa originală şi a t r e b u i t să intervină p e r s o nal pentru re facerea ştanţe l o r . U n i i cercetători merg pînă acolo încît refuză să recunoască în aceste piese nişte c o n t r a f a c e r i , denumindu-le " o r ig ina le t î r z i i " 2 4 . Avfnd fn vedere faptul că este vorba de piese co p iate , este de l a sine înţeles că o mare parte a acestora r iscă să nu poată f i deosebite de o r i g i n a l e . Dar nu este mai puţin adevărat că la multe d in ele atît s t i l i z a r e a e f i g i i l o r cît şi a legendelor trădează ime diat un gravor de or ig ine ne-greacă . Credem că numai o i n v e n t a r i e r e cît mai completă a ştanţelor ne poate a j u t a , ca şi în cazul denar i l o r romani r epub l i can i copiaţi îh Dac ia , la separarea o r i g i n a l e l o r de copi i şi abia după aceea se va putea s t a b i l i care este ponderea reală a monedelor thasiene or ig ina le în cadru l circulaţiei monetare d i n spaţiul carpato -ba lcanic . I n or i ce caz, ponderea côpii lor t rac i ce se arată încă de pe acum a f i impresionantă.

Revenind l a imitaţiile d i n pr ima categor ie , t rebuie spus că ele par a se concentra la sud de Munţii B a l c a n i 2 ^ . Deşi l i t e r a t u r a mai veche menţionează numeroase asemenea descoper i r i făcute pe t e r i t o r i u l Ro mâniei , în publicaţiile de monede d i n u l t i m i i 38 de ani nu a mai fost ilustrată n i c i una . I n schimb, o r i de cîte o r i au fost i l u s t r a t e descoper i r i de "imitaţii b a r b a r i z a t e " , acestea se încadrau toate îh categoria côpi i lor , de regulă cu legenda greşită sau cu o accentuată s t i l i z a r e a e f i g i i l o r . I n schimb pe t e r i t o r i u l B u l g a r i e i , mai ales- la sud de Balcani , descoper i r i l e de "imitaţii barbare " p r o p r i u - z i s e se înmulţesc mereu 2^, ilustrîhd atît l o c u l de o r i g i n e , cît şi a r i a reală de răspîndire şi c r o n o logia pieselor respec t ive . După cum arată t ezauru l de la Kuklen ( jud .

•*5


Asenovgrad) 2 ^, primele imitaţii cu efigie " b a r b a r a " apar încă din ar doua jumătate a s e c a i Π-lea î . e . n . , însoţind emisiunile d i n ser i i le t i m p u r i i , continuă şi se diversifică în cadrul t ezauru lu i de l a Padare-vo (jud.Nova Z a g o r a ) 3 0 datat în deceniul a l doilea a l s e c . I î . e . n . , cu monede din ultimele s e r i i de or ig inale şi se încheie, ajungîhd l a uUţ-mele expres i i de s t i l i z a r e în tezaurele de la Sărniţa ( jud.Haskovo) , Topolovo ( jud .Plovdiv ) 3 2 şi K o l i u Marinovo ( jud . No va Z a g o r a p 3 , îh ultimele două asociindu—se cu denar i romani republ icani d in a doua j u mătate a s e c i î . e . n . Trebuie spus că imitaţiile publicate cu a n i f h u r mă de R . F o r r e r 3 4 şi din colecţia Dessewffy 3 îş i găsesc cele mai multe analogii tocmai în tezaurele d in această ultimă perioadă, de la Sărniţa şi mai ales Topolovo.

Din cele de mai sus rezultă că datarea piesei descoperite l a Crăsani este dificilă, atît a vreme cît nu vom găsi un exemplar bătut cu a¬celeaşi ştanţe într-un context numismatic mai bine datat . Ţinînd seama de faptul că primele imitaţii (înţelegem p r i n acest termen numai piesele denumite " ce l t i c e " sau 'barbare" ) , acelea datate la sfîrşitul s e c a i 11-lea î . e . n . au un s t i l mai bun şi legenda corec tă , sfhtem înclinaţi să datăm piesa noastră către mi j l o cu l s e c i î . e . n . , fără a exclude şi o datare mai t îrz ie , adică îh a doua jumătate a aceluiaşi secol .După cum am văzut, aceste monede apar foarte r a r îh România. Putem conta sub beneficiu de inventar numai cîte o piesă d in tezaurele de la Mureni(Kis Szederjes , Sidrieşul Mic ) , Ce le i (Corabia, j u d . O l t ) , cele d in " T r a n s i lvania" şi de la Bogata Mureşului f i ind dubioase. I n colecţia d r . George şi Maria Severeanu se mai află un număr de asemenea imitaţii, dar nu se cunoaşte provenienţa l o r 3 ^ . L a cestea se adaugă acum piesa de la Crăsani.

Denarul fourrée de la L . T h o r i u s Balbus nu constituie o noutate. Asemenea piese au mai apărut în cetăţile geto-dacice-^?. Ne atrage a¬tenţia doar faptul că piesa pare a f i fost scoasă din uz îh mod intenţionat, după ce s-a constatat că este calpă p r i n zgîriere repetată care scoate la lumină miezul d in metal i n f e r i o r . Ea a fost îh plus perforată pentru a f i purtată ca pandantiv, probabi l de către descoper i tor .

Moneda de bronz de la Claudius a fost găsită în afara aşezărilor getice. Faptul că este foarte tocită ne face să credem că a fost p i e r dută mult timp după emiterea e i , poate chiar la sfîrşitul s e c . I e»n. sau chiar în secolul următor. Ea nu poate f i în n i c i un caz pusă în legătură cu existenţa aşezărilor getice cunoscute, în sensul unei p r e l u n g i r i a existenţei l o r pîhă cel puţin în vremea l u i Claudius . Nu dispunem de n i c i un alt mater ia l arheologic care să poată f i datat at l t de t îrz iu.

Lotu l de monede prezentat a i c i nu schimbă aşadar datarea aşezăr i l o r getice de la Crăsani-Copuzu, dar îmbogăţeşte fii mod substanţial tabloul circulaţiei monetare pentru perioada maximei l o r dezvoltări .

46


N O T E

1 N . C o n o v i c i , Monedele d i n aşezarea getică de la P i s cu Crăsani ,SCN, V n , 1980, p .139 -143 .

2 Idem, Şantierul arheologic P i s cu Crăsani, 1978. Raport p r e l i m i nar îh Mater ia le şi cercetări arheologice , ΧΠΙ, Oradea, 1979,p . 145.

3 A . S t o i a , Les foui l les archéologiques en Roumanie (1977), " D a c i a " , Ν . S . , ΧΧΠ, 1978, p .353 /36 ; B . M i t r e a , Découvertes monétaires en Roumanie (1979), " D a c i a " , N . S . , X X Î V , 1980, p . 3 7 2 / 5 ; idem,"Da -c i a " , N . S . , X X V , 1981, p . 3 8 4 / 5 2 . -

4 Mulţumim şi pe această cale t o v . L i v i a Dandara, care ne-a pus cu multă amabil itate l a dispoziţie moneda în vederea publicării .

5 N . C o n o v i c i , Aşezarea getică de la Crăsani, în Documente noi des coperite şi informaţii arheologice , A . S . S . P . , B u c u r e ş t i , 1971, p . 20 -23 .

6 Gh.Poenaru Bordea , Le trésor de Mărăşeşti, " D a c i a " , N . S . , X V I I I , 1974, p .103 -126 .

7 F I . P r e d a , V . D u p o i , Monede descoperite în aşezarea getică de la Pietroasele faud.Buzău), S C N , V I I , 1980, p .145-147 ; O c t . U i e s c u ,

însemnări p r i v i t o a r e l a d e s c o p e r i r i monetare ( I I ) , S C N , I I , 1958, p . 449 mai semnalează tezauru l de l a Cremenari (sau Budeşt i , jud.Vî l -cea, după C . P r e d a ) , conţinînd didrahme h is t r i ene asociate cu d e -n a r i r omani repub l i can i şi t e z a u r u l de la Dăeni ( jud.Tulcea) cu o didrahmă histriană şi monede de bronz romane i m p e r i a l e .

8 C . P r e d a , M . B u t o i , Monede descoperite îh aşezarea getică de la Sprîncenata ( j u d . O l t ) , Thraco -dac i ca , Π , 1981 , p . 6 5 - 7 1 .

9 B . M i t r e a , Monede pontice l a daco—geţii l u i B u r e b i s t a , " P o n t i c a " , X I , 1978, p . 9 0 .

10 N . C o n o v i c i , S C N , V I I , 1980, p . 1 3 9 , 142. 11 H . C e k a , Questions de numismatique i l l y r i e n n e , T i r a n a , 1972 ,p .42 . 12 Β.Mitrea , o p . c i t . , p . 8 9 - 9 6 . 13 Ibidem , p . 9 5 . C . P r e d a şi Μ.Butoi, o p . c i t . , p . 6 7 exprimă o opinie

contrară, după care monedele de bronz ale H i s t r i e i au pătruns în a¬şezările getice d i n i n t e r i o r pe o cale indirectă, p r i n legături i n t e r t r i b a l e cu geţii de la Dunăre.

14 C . P r e d a , Monedele ge to -dac i l o r , Bucureşti, 1973, p .255 . 15 Ib idem, p.259 şi p l . L J V / 1 2 - 1 4 . 16 Ib idem, p .342 . 17 Ib idem, p.341 ş i f i g . 2 3 . 18 R . F o r r e r , Kel t i sche Numismatik der Rhein-und Donaulande, S t r a s -

s b u r g , 1908, p .227-232; Gr6 f Dessewffy M i k l o s , B a r b a r Pénzei , B u dapest, 1910, p l . X I V - X V I , X X I I - X X i n , X X X I V - X X X V , X X X X I , L t L I I I ; E . Z l a t a r e v a , R imsk i repub l ikansk i moneti ot kolektivnata nahodkapri s .Topolovo , P l o v d i v s k i okrăg, " G o d i s n i k - P l o v d i v " , V , 1 963, p . 176¬179; G .Kacarova , Nov i danni za dat irovkata na tetradrahmite na ost r o v Tasos ot v t o r i per iod na monetoseceneto mu i na t r a k i j s k i t e te -

47


tradrabmi ot I τ p r . n . e . , " I z v e s t i i a - S o f i a " , 27 ,1964 ,p . 139 ş i 1 4 5 -147, ρΙ.Ι-ΙΠ; T .Geras imov , T r a k i j s k i moneti - podrajani ja na t a -soskite t e t radrahmi , "Numizmatika" , I V , S o f i a , 2 , 1 9 7 2 , p.9-12$ D . Aladjov , Malka kolektivna nahodka ot " v a r v a r s k i i m i t a c i i " na tasoski t e t radrahmi , " N u n d z m a t i k a " , I I , 1 9 7 0 , 3 , p . 1 6 - 1 9 ; R . GBbl, Ostkelt ischer Typen-At las (= OTA) ,Braunschweig , 1973, p .28-29 şi p l . 4 6 - 5 1 .

19 R . F o r r e r , o p . c i t . , p .233; K . P i n k , Die MUnzprSgung der O s t k e l - ten und i h r e r Nachbarn, DissPann, 2,1939, 15 ,p .119-120; C .Moi -s i l , Monetele d a c i l o r , BSNR, X V , 1920, p.72-73 credea că o mare parte a l o r par a f i fost bătute fn Dacia ; L . R u z i c k a , D i e Frage der dacischen MUnzen , BSNR, X V H , 1922, 4 1 - 4 2 , p . 2 5 - 2 8 / 48-54 demonstrează că localizările d in Trans i lvania şi Serb ia sînt n e s i gure , i a r cele d in "România" aflate în colecţia Dessewffy p r o v i n de la Rusciuc (Ruse, B u l g a r i a ) . Este de părare că aceste imitaţii au fost bătute de geţii şi c r o b i z i i d intre Dunăre şi B a l c a n i , mai a¬les cei d in apropierea oraşelor vest -pont ice .

20 Dessewffy Mik los , o p . c i t . 21 O bibl iografie aproape completă a acestei ca tegor i i de monede l a

E . Chirilă, G.Mihăescu, Tezauru l monetar de l a Căprioru. C o n t r i -• buţii la studiul cronologie i şi circulaţiei te tradrahmelor Macedo

niei Pr ima şi insu le i Thasos, Tirgovişte, 1969 (pentru România) şi I .Bogdan Cătăniciu, Tezaurul monetar de la Poiana ( jud .Te leor -man). Unele aspecte ale circulaţiei tetradrahmelor Macedoniei P r i ma şi ale oraşului Thasos în lumea traco-dacică , S C N . V I , 1975, p.184-185, n.19 (pentru România) şi n.20 (pentru Bulgar ia ) . C o mentari i amănunţite pr iv ind acest gen de imitaţii l a E.Chiri lă, V . Lucăcel , Tezaurul de la Petr indu (Contribuţii la cronologia t e t r a drahme lor~thas ie ne de t ip Dionysos-Herakles) ,Ac taMP, Zalău, ΠΙ, 1979, p . 8 9 - 1 0 1 .

22 Ibidem, p .91 -92 , 93 . 23 Ibidem, p .90 , tabe l ; T .Geras imov . o p . c i t . . p . Π . 24 Gh.Poenaru Bordea ,C.Condrea , Date no i p r i v i n d tezaurul dsla A -

dfncata, jud.Dîmboviţa, "Acta Va lach i ca " , 3 , Tîrgovişte, 1972, p . 121-122, 124; M.Cojocărescu, Tezauru l de monede greceşti d e s coperit pe t e r i t o r i u l munic ipiului Bucureşti ,SCN, V I , 1975, p . 1 9 5 -199.

25 E.Chirilă, V .Lucăce l , o p . c i t . , p . 9 2 - 9 3 . 26 T.Gerasimov, o p . c i t . ; I .Bogdan Cătăniciu, o p . c i t . , este de f o l o

sit cu rezerve , deoarece din bib l iograf ia citată nu se poate face distincţie de multe o r i între cele două categor i i de imitaţii; de p i l dă, tezaurul de la Osikovo (jud.Tărgoviste) conţinea şi t e t r a d r a h me din Odessos şi Mesambria, i a r între piesele t has ie ne (22 r e c u perate) se găsesc şi imitaţii apropiate de o r i g i n a l e , identice cu cele descoperite în Dacia, dar pe care Gh.Ghinev, le socoteşte o¬r i g i n a l e , deoarece aveau legenda corectă (Gh.Ghinev, Monetno

48


săkroviste ot s , Qs ikovo , Tărgovistki okrăg, " N u m i z m a t i k a " , X X I , 1978, 3 , p . 1 8 - 2 5 ) ; dacă p e n t r u t e z a u r u l de l a P o l s k i Trămbes(jud. Tîrnovo) se vorbeşte de "monede ce l t ice după t i p u l t h a s i e n e l o r " , fn schimb t e z a u r u l de l a Topolovo ( jud .P lovd iv ) a r conţine "imitaţii t h a s i e n e " , de fapt tot "imitaţii c e l t i c e " (vez i E . Z l a t a r e v a . o p . c i t . ) e t c . D i n păcate , cea mai mare par te a d e s c o p e r i r i l o r d i n B u l g a r i a au rămas nepublicate i n t e g r a l , i a r cele publ icate nu corespund de multe o r i cu informaţiile d i n notiţele l u i T . G e r a s i m o v .

27 R . F o r r e r , o p . c i t . ; M.Dessewf fy , o p . c i t . ; K . P i n k , o p . c i t . ; C. M o i s i l , Les tétradrachmes de Thasos et de l a Macédoine I e r e et l e u r c i r c u l a t i o n en Dac i e , " B a l c a n i a " , V U , 1 , 1944, p . . 3 -22 ; B . M i t r e a , Penetrazione commerciale e c i r co laz ione monetar i a ne l i a Dacia p r i m a délia conquis t a , "Ephemeris Dacoromâna", X , 1945,p. 6 6 - 6 9 .

28 V e z i mai s u s , n . 1 8 , 26 . \ 29 G . K a c a r o v a , Ko lekt ivna nahodka ot tasosk i te*Tf Ητηηρ^ ρ Γ ΐ s r

K u k l e n , Asenovgradsko , " A r h e o l o g i j a " , S o f i a , 111,1961, 4 , p .53¬58 .

30 Idem, " I z v e s t i j a - S o f i a " , 2 7 , 1964, p . 1 3 1 - 1 5 2 . 31 D . A l a d j o v , o p . c i t . 32 E . Z l a t a r e v a , o p . c i t . 33 T . G e r a s i m o v , o p . c i t . 34 R . F o r r e r , o p . c i t . 35 M.Dessewf fy , o p . c i t . ; R . G S b l , o p . c i t . 36 Una d i n monedele d i n Colecţia S e vere an u p r o v i n e , pare-se , d i n t e

z a u r u l de l a C e l e i ( c f . C . M o i s i l , o p . c i t . , p . 12 -13 , n r . 6 ) ; a l te două piese d i n co lec ţ ie au fost i l u s t r a t e , fără ind i carea l o c u l u i de p r o venienţă, de G .Severeanu , A S i l v e r Medal - unpublished o r i g i n a l of Roemetalces I , în "Bucureş t i " , 1-2, 1 9 3 7 , p . 5 6 , f i g . 3 - 6 ; una d i n monede are un peduncul rămas de l a t u r n a r e . P e n t r u cele lalte i m i taţii pe care le admitem ca descoper i te în Dac ia a se vedea o b s e r vaţiile j u s t i f i c a t e ale l u i L . R u z i c k a , o p . c i t .

37 M.Chiţescu, Numismatic Aspects of the H i s t o r y of the Dacian State» The Roman Republican Coinage i n Dacia and Geto-Dacian Coins of ; Roman T y p e , B . A . R . , 1 1 2 , O x f o r d . 1981, p .334 /19 ( B r a d u ) , 3 4 7 / 102 (Lăceni) , 355-355/140 (Poiana-Galaţi) , 356-357/144 (Răcătău), cu b i b l i o g r a f i a .

N O U V E L L E S DECOUVERTES MONÉTAIRES DANS L ' A I R E D E L A " D A V A " G E T E D E P I S C U CRĂSANI

Résumé

On publie 12 monnaies mises au j o u r pendant les foui l les a r chéo l o giques ou par hasard dans les établissements gete s de P i scu Crăsani

49


( f o r t i f i ca t i on ) , " P l a t o u " et "Copuzu-Deluş" (établissements ouverts vois ins) ou à l e u r proximité. I l s ' a g i t d ' u n statère en o r de type Lysimaque (découverte f o r t u i t e , perdue) , une didrachme en argent de la v i l l e d ' H i s t r i a ( f o r t i f i c a t i o n , fosse r i t u e l l e de l a f i n du Π-e s ièc le a v . n . è . ) , deux bronzes autonomes de la v i l l e de Tomis et une i m i t a t i o n de type Phi l ippe ΓΠ (argent) à Copuzu-Deluş, une imitat ion gète du type Vfxteju-Bucureşti (découverte f o r t u i t e ) , t r o i s imitations gètes du type Inoteşti-Răcoaşa (1 Plateau - f o u i l l e s , 2 f o r t u i t e s ) , une i m i tat ion "barbare " d 'après les tétradrachmes de Thasos (découverte f o r t u i t e , en dehors des établissements) et un as romain i m p e r i a l de C l a u de I - e r , 41 de n . è . (déc . f o r t u i t e , en dehors des étalissements). L a ' dernière monnaie est étrangère au mi l i eu archéologique gète de C r ă s a n i . Le to ta l des monnaies mises au j o u r jusqu 'à présent dans l ' a i r e de la "dava" de Crăsani (commune de B a l a c i u , dép . de falomitza) monte à 24, dont 1 AV, 20 A R , 3 A E .

50


SECŢIA A Π-A

NUMISMATICĂ MEDIEVALĂ ŞI MODERNĂ

51


DOCUMENTE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI COMPONENŢA DESCOPERIRILOR MONETARE DE LA DETA, JUD. TIMIŞ,

DIN ΑΝΠ 1880-1881

de A D R I A N B E J A N

Cunoaşterea cît mai prec isă a circulaţiei monetare pe un anumit t e r i t o r i u l a un moment dat este de o importanţă deosebită pentru i l u s t r a r e a relaţ i i lor economice ş i s o c i a l - p o l i t i c e ale epoc i i pe t e r i t o r i u l r e s p e c t i v . P e n t r u Banatul f eudal i smului t i m p u r i u ( s e c . X I - X I I I ) viaţa e¬conomică este documentată ş i p r i n numeroasele d e s c o p e r i r i monetare mai vech i sau mai n o i cunoscute d i n b i b l i o g r a f i a de s p e c i a l i t a t e 1 , d e s c o p e r i r i îh c a d r u l cărora se particularizează t e z a u r u l monetar apărut la De ta în anul 1880, compus, după unele informaţii, d i n 10.000 de m o n e d e 2 , tezaur care cumulează în aceste condiţii e l s ingur o t r e ime d i n t o t a l u l c e l o r aprox imat iv 30.000 de monede descoperite pentru s e c . X I -ΧΙΠ Γη T r a n s i l v a n i a ş i Banat . Dar datele r e f e r i t o a r e l a acest t e z a u r sfnt confuze, b i b l i o g r a f i a f i i n d f oar te imprecisă a tunc i cînd discută cantitatea de monede ş i repartiţia l o r pe t i p u r i monetare .

Chiar ş i numai o c i t i r e corectă a b i b l i o g r a f i e i vechi (pîhă l a 1900) legată de această d e s c o p e r i r e 3 dovedeşte că acest tezaur este c a n t i t a t i v mult mai m i c , conţinîhd, Γη momentul apariţiei , un număr doar de 2091 monede, r e p a r t i z a t e t ipo log ic pe o paletă mult mai restr îhsă , r e s t u l de monede pfnă l a l o . o o o de bucăţi provenind probab i l d i n a l te d e s c o p e r i r i s i m i l a r e de pe t e r i t o r i u l B a n a t u l u i .

T r i m i t e r e a bibliografică la care ne r e f e r i m este confirmată de existenţa , Γη a r h i v a secţiei de i s t o r i e a Muzeului Banatulu i d i n Timişoara 1

a mai mul tor documente r e f e r i t o a r e l a d e s c o p e r i r i l e de la De ta d in a n i i 1880-1881 . D in aceste documente rezultă următoarele :

1 . L a 30 noiembrie 1880 l a De t a , pe pămfntul f a r m a c i s t u l u i E m i l B r a u m f l l l e r , a r g a t u l acestuia descoperă îh t imp ce a r a un vas cu 2091 de monede. D e s c o p e r i t o r i i predau t e z a u r u l autorităţilor l o c a l e , c a r e i n formează de descoper ire pe Sigismund Ormoş, în t r i p l a sa c a l i t a t e de p r i m prefect a l comitatu lu i Timiş , preşedinte a l Asociaţiei de I s t o r i e şi Arheologie d in Timişoara ş i colecţionar m u l t i l a t e r a l . L a cererea acestu ia , după t o p i r e a zăpezii sînt recuperate de pe t e r e n fragmentel e v a s u l u i îh care se af la t e z a u r u l ş i , împreună cu t e z a u r u l s i g i l a t , t r i m i s e l a Timişoara. Pentru determinarea p i e s e l o r , Sigismund Ormoş t r i m i t e l a rîndul său t ezauru l d i r e c t o r u l u i muzeului d in Budapesta. A i c i se va întocmi un tabel cupr inz fnd r e p a r t i z a r e a pe t i p u r i şi var iante a ce lor 2091 de monede. După reţinerea pentru muzeul maghiar a 168 de p i ese , ce le la l te βΓηχ r e t r i m i s e la Timiş oara împreună cu t a b e l u l . D in cant i t a t e a de monede rămasă, 121 de piese r e v i n f a r m a c i s t u l u i E m i l Brâu -

53


mil l ier ca drept a l descoper i t o ru lu i , marea major i tate a t ezauru lu i i n -trîhd însă fn colecţia particulară a l u i Sigismund Ormoş, acesta d i s -punfnd de tezaur după preferinţă, de-a lungul a n i l o r donfnd di fer i te cantităţi muzeului d i n Timişoara (de exemplu, l a 1891 donează 200 de monede colecţiei numismatice a muzeului , Împreună cu a l te descoperiri) sau specialiştilor ş i colecţionarilor p a r t i c u l a r i (26 de monede l u i J . Hampel, 30 de monede d r . F r . R e i m a n d i n Viena e t c . ) , as t fe l c ă , la o dată neprecizată, se găsesc fn colecţie 1899 monede, i a r f n anul 1889 doar 1567 de piese.

L a s cur t timp după reîntoarcerea de l a Budapesta, monedele tezau r u l u i de l a Deta se amestecă între e l e , precum şi cu a l te piese ale colecţiei Ormoş, fapt ce impune o nouă c l a s i f i c a r e . Puţin cunoscător a l monedelor de sec. ΧΙ-ΧΙΠ, Sigismund Ormoş se va adresa unui spec i a l i s t , d r . Franc ise Reiman d in Viena , căruia f i t r i m i t e , fn 1889,ce-le 1567 de monede pe care le mai păstra. Acesta reorganizează tezau r u l , depistfnd 47 de piese provenind d in alte d e s c o p e r i r i ş i amestecate fn cadru l colecţiei cu cele de l a Deta, apoi r e t r i m i t e documentaţia şi monedele, reţinfndu-şi 30 de piese ca recompensă pentru munca de c l a s i f i c a r e . '

Bătrfn şi bolnav, Sigismund Ormoş este fn impos ib i l i tate s ă - ş i re -sistematizeze cele peste 10.000 de monede ale colecţiei persona le , η informează pe numismatul vienez că a s istematizat monedele romane fn 94 de ca tegor i i şi pe cele maghiare fn 84 de c a t e g o r i i , rămfnfnd n e s i s tematizate cele cuprinse sub t i t l u l l a r g de "internaţionale" (d iverse ,din toată lumea) şi care sînt foarte numeroase. Se adresează s p e c i a l i s t u l u i rugfndu-1 să p r e i a munca de s istematizare a aceste i părţi a co lecţiei , c e r f n d u - i totodată să se intereseze de v a l o r i l e de vînzare a d i f e r i t e l o r piese, pentru a -ş i evalua colecţia fn eventualitatea unei vfnzări. Se pare că deoarece d r . F r . R e i m a n nu a putut pre lua munca de sistematizare a co lecţ ie i , Sigismund Ormoş s-a adresat şi a l t o r specialişti .

2 . L a 10 ianuarie 1881, f n h o t a r u l sa tu lu i Denta, aparţinfud c o munei Deta, pe pămîhtul domenial d intre aceste două localităţi ( p a r cela l u i Samuel BrUnner ) , a rgatu l acestuia descoperă un tezaur f e u dal compus din 359 de t a l e r i apuseni (belgieni mai ales) şi 1028 de monede mărunte, precum şi 25 de piese de podoabă. Predat autorităţil o r , tezaurul este t r i m i s Asociaţiei de I s tor i e şi Arheologie "*»" T i m i şoara care face o primă c las i f i care a pieselor şi îl expediază, l a r î n dul său, muzeului d in Budapesta. După cercetarea p iese lor ,muzeul maghiar reţine b i j u t e r i i l e şi o parte d in monede, r e t u r n i n d r e s t u l t e z a u r u l u i asociaţiei d in Timişoara însoţit de o s c r i soare explicativă p r i n care datează întreaga descoperire în sec. a l X V I - l e a . A p r o p i e r e a de nume dintre localităţile Deta şi Denta, precum şi apartenenţa admin is trativă a satului Denta la comuna Deta au făcut ca şi acest tezaur să i n t r e în b ib l iograf ia de spec ial i tate , de asemenea, sub gener i cu l de t e zauru l de l a Deta 5.


Ή

s * I W- — " « · 6* 7 •M ine 1 J 1 * ' 1 JiTt-JV. <-

/ ' '•, . . / « y ^ 0 N|~M3«M

Λ •

/P. * f t * •

•M r v • ·«»· •

M mm

ι

7 Tlm

P1.1 . - T a b e l cu monedele descoperite la Deta, jud.Timiş . P r i m a pagină.

55 https://biblioteca-digitala.ro

3. Din cele prezentate mai sos , se naşte întrebarea; cărui fapt i se datorează confuzia ce a transformat cele 2091 de monede ale t e z a u r u l u i de l a Deta in 10.000 de piese publicate sau menţionate de b i b l iograf ia de special i tate ? D in documentele de l a Muzeul Banatu lu i r e zultă că spre sfîrşitul vieţii sale Sigismund Ormoş s-a adresat mai mult o r specialişti pentru c las i f i carea piese lor co lecţ ie i . După moartea sa, colecţia a ajuns l a Viena pentru s t u d i u . Noi credem că A r n o l d L u s c h i n , atunci cînd a publicat .ceea ce e l considera a f i t e z a u r u l de l a Deta (unul d in cele mai cunoscute tezaure feudal—timpurii d i n zonă datorită peregrinărilor sale ş i numeroaselor menţionări), publică de fapt nu a— cest tezaur , c i un număr mai mare de descoper i r i provenind de pe t e r i t o r i u l Banatu lu i , fond monetar în c a d r u l căreia monedele co lec ţ ie i <3rmoş e rau probabi l cele mai numeroase 0 .

Aceasta dovedeşte că A . L u s c h i n nu a cunoscut sau nu a luat în considerare scurta prezentare făcută de S.Ormoş în " B u l e t i n u l " A s o ciaţiei d in Timişoara în anul 1 8 8 3 7 , precum şi f a p t u l că piesele au a¬juns l a Viena fără documentele r e f e r i t o a r e la t e z a u r , documente a f late parte în arh iva particulară a l u i S .Ormoş , parte îh a r h i v a curentă a Asociaţiei şi aranjate în ordinea găsită de no i mai t îrz iu, după ce f o n dul Ormoş a fost donat societăţii . U l t e r i o r , greşeala comisă de A . Luschin a fost preluată şi de alţi cercetător i . Chiar ş i cînd se citează " B u l e t i n u l " Societăţii d i n Timişoara, informaţia este cunoscută s u p e r f i c i a l sau preluată mecanic . ·'

4 . Conform tabe lu lu i conţinînd c las i f i carea monedelor d i n tezaur u l de la Deta, păstrat la Muzeul Banatului d i n Timişoara, cele 2091 de piese ale d e s c o p e r i r i i se împart as t fe l :

I . 1239 monede de Fr iesach (sec. ΧΠ-ΧΠΙ), d in care 961 fără e¬mitent .

Π. 34 monede de Aqu i l e ia . H I . 344 monede de Sa lzburg , majoritatea de l a arhiep iscopul Ebe-

h a r d Π (1200-1246). I V . 436 monede de Reichenthall (Reichenburg). V . 34 monede de K b l n , d in care 9 buc. de la episcopul P h i l i p I de

HeinsbertŢ (1167-1191) ş i 13 buc. de l a episcopul Adolphus I de Altona (1193-1205).

V I . T r e i monede maghiare de l a A n d r e i a l I I - l e a . V I I . Una moneda engleza de la Henric I a l A n g l i e i (1100-1135). Tabelul menţionat const i tu ie , pîhă în prezent , nninn dovadă c o n

cretă pe baza căreia se poate s t a b i l i j pe t i p u r i şi v a r i a n t e , componenţa acestui t ezaur , fapt ce va permite apoi separarea monedelor t e z a u r u l u i de la Deta de celelalte monede, provenind Hin alte d e s c o p e r i r i şi publicate sub acest t i t l u , înlesnindu-se ast fe l o mai bună evidenţă a pieselor aflate a z i în muzee şi contr ibuind totodată l a o mai reală cunoaştere a circulaţiei monetare îh Banat în perioada feudal i smului t i m p u r i u ^ .

•56


&6c**r /J'y.

* P O R T V T I ι Λ Α Ν Λ

J2. K«. # JJZ.

v/a&u:. ////

P l . 2 . - T a b e l cu monedele descoperite la Deta . jud .Timiş . Pagina 3.

57


A N E X A I . Î.tpta documentelor aflate în a r h i v a hluaauLni Banatul ni T i m i -

şoara^T 1 . "Despre descoper i r i l e de i a Deta şi D e n i a " , r a p o r t présentât

de 5 . Ormoş In anul 1886 Societăţii de I s t o r i e s i Arheolog i f d i n T i mişoara. F i l e le de dosar n r . 6 2 , 6 3 . 6 4 , 9 2 .

2. Ciorna s c r i s o r i i recoamndate expediată de Sigiesumd Oxmaş l u i Petru Osta i c i , p r i m pre tor a l plăşii Deta l a 27 august 1881 .De ea este anexată r e c ip i sa de expediere a rrtmişi de mwsewl d i n B u dapesta pentru cele 168 de raraiap o p r i t e . FûeAe^nr.66—67.

3 . Ciorna s c r i s o r i i adresate de g ţg » Ormoş l a 26 1.1881 d i r e c t o r u l u i Muzeului Naţional a l U n g a r i e i , Ferencz P u l e s k j , I n care f i mcunoştiinţeaxă pe acesta despre condiţiile d e s c o p e r i r i i , solicită c l a sarea monedelor care însoţesc s c r i soarea ş i efectuarea unui tabel e x p l i ca t iv a l acestor monede. F i l a n r . 66.

4. Scr isoarea p r i m p r e t o r u l u i piăsii Data P e t r u Ostaici ,adresată l u i Sigismund Ôrmoç I n cal itate de prefect a l oraşului şi m m i t f s u prem a l judeţului Timiş, p r i n care acesta este informat de achi tarea recompensei date l u i Emi l BrauauXUer ş i a r g a t u l u i sau- F i l e l e nr.69—TO.

5. Tabel cu monedele t ezauru lu i de la Data descoperite l a 30 no iembrie 1880. F i l e l e n r . 7 1 - 7 5 .

6. Scr isoarea l u i Emil τ»·— nmnii-p»- către S.Ormoş d in 26 1.1881, p r i n care expeditorul mulţumeşte pentru punerea l a dispoziţie a tabel u l u i pentru c lasarea monedelor ce i -au reven i t d in descoper i re . F I U n r . 7 7 .

7. Scr isoarea l u i E .BraiunQl ler datată 28 X H . 1880, p r i n care cedează monedele deecopar i r i i (cele rămase după reţinerea p iese lor de către muzeul d in Budapesta şi reţinerea de către descoper i t o r a părţii ce f i rev ine) l u i S .Ormoş . F i l a n r . 7 6 .

8. Circulară a m i n i s t r u l u i de T»™»"ţ*» maghiar r e f e r i t o a r e l a p r o cedura de urmat în cazul des coper i r i l o r de tezaure ^ " ^ ^ ^ FiU»ic m-, 79 s i 86.

9. Notă informativă datată 5 osoaabDM 1880 a autorităţilor c anm-nei Deta către .Sigismund Ormoş r e f e r i t o r l a condiţiile d e s c o p e r i r i i de la Deta. Fi le le n r . 8 0 s i 85 .

10. Notă informativă, datată 15 decembrie 1880, a autorităţilor comunei Deta in farmlhd despre recuperarea, fragmeutelar vasu lu i şi expedierea întregului tesanr la Timişoara-. F i l e l e n r . 8 1 şi 83.

1 1 . Tabel întocmit de Sigisnuiiid Ormoş cu piesele t ezauru lu i de la Deta aflate în colecţia sa. Nedatat. To ta l piese : 1899 b u c . F i l a n r . 8 2 .

12. Scr isoare a l u i T imary aure d i n Data adresată l u i Sigismund Ormoş r e f e r i t o a r e la tezaurul de a i c i . F i l a n x . 8 3 .

15. Ciorna adresei de in formare de către Rigti».mTiiw< Ormoş a con-aucer i i muzeului d in Budapesta, cu amănunte p r i v i n d descoperirea din Ί 882. Fi ie ie n r . 8 7 şi 91 .

14. Adresă. Judecătoria d in Data expediază l u i Rigi«iqnri>ţ Ormoş

58


P l . 3 . - T a b e l cu monedele descoper i te la D e t a , j u d . T i m i ş . U l t ima pagină.


âl doilea tezaur de la Data l a 3 1 . I . 1882. F i l a n r . 9 0 . f

15. Răspunsul l u i Ferencz Pulszky , d i r e c t o r u l muzeului d i n Budapesta, la scr isoarea l u i Sigismund Ormoş. F i l a n r . 8 9 .

16. Ciornă a unui r a p o r t întocmit de Sigismund Ormoş către A s o ciaţia de I s to r i e ş i Arheologie d in Timişoara, întitulat : " D i n nou d e s pre descoper i r i l e de l a D e t a " . F i l e l e n r . 9 4 ş i 108.

17. Scr isoarea d r . F r . R e y m a n către S . C r m o ş , datată 10.LX.1889, p r i n care p r i m u l acceptă să studieze t e z a u r u l de l a Deta. Filă nenumerotată.

18. Scr i soare a d r . F r . R e y m a n către Sigismund Crmoş . Explică modul în care a clasat în mape n o i , pe c a t e g o r i i , cele 1537 de monede. Datată 29. I X . 1889. F i l a n r . 98 .

19. Scr i soarea d r . F r . R e y m a n către Sigismund Ormoş. I n f o r m e a ză asupra d iverse lor preţuri ale monedelor pe piaţa vieneză, pentru o eventuală vînzare a co lecţ ie i . Datată 5 . X . 1889. F i l a n r . 9 7 .

20. Scr i soare d r . F r . R e y m a n datată 6 . X . 1889. Explicaţii s u p l i mentare la tabelul de c las i f i care a monedelor de l a Deta întocmit de n u mismatul v ienez . F i l a n r . 9 5 .

2J . Scr i soarea d r . F r . R e y m a n , datată 13 .X .1889 , către S i g i s mund Ormoş. Alte explicaţii p r i v i n d c las i f i carea monede lor .F i la n r . 9 6 .

22. Tabelul întocmit de d r . F r . R e y m a n , care c lasează monedele d in tezaur t r i m i s e de Sigismund Ormoş. Document cu multe c o r e c t u r i şi greu l i z i b i l . Hîrtia este foarte deteriorată, îndeosebi m a r g i n i l e . F i l e l e nr.99,100,101,102.

23. Ciornă de s c r i s o a r e a l u i Sigismund Ormoş către d r . F r . R e y -man, datată 9. LX. 1889. Informaţii r e f e r i t o a r e l a t e z a u r . F i l e l e 103 ş i 107. j

24. Ciornă de scr i soare a l u i Sigismund Ormoş către d r . F r . R e y man, datată 14 septembrie 1889. A l t e informaţii legate de t e z a u r . F i le le n r . 104 şi 106.

25. Ciornă de scr i soare a l u i Sigismund Ormoş către d r . F r . R e y man, datată 9 octombrie' 1889. Roagă pe dr.Reyman să se intereseze de d i f e r i t e l e preţuri ale monedelor pentru o eventuală vînzare a! colecţiei . Hîrtia documentului este foarte uzată, s c r i s u l g reu l i z i b i l şi cu multe ştersături. F i l a nr. 105.

26-36. D i f e r i t e notiţe şi mandate poştale de expediere legate de tezaur .

A Ν Ε Χ A Π. Document n r . 9 1914 1880

" I l u s t r i s i m e Domn, Pe ogorul farmac is tu lu i Brauml i l l er Fjnil a rga tu l acestuia , numit

Mathias Strôbl, la 30 noiembrie a. c . , în t impul a r a t u l u i a dat de o oală de pâmfnt plină cu monede mărunte de a r g i n t . Oala, care era cră-< pată diiicrinte, a fost zdrobită de f i e r u l p lugu lu i , în timp ce t e z a u r u l , în

60


greutate de 2 k g . 450 grame , a fost depus fh c a s i e r i a comunală f n t r - o pungă sigilată. După ce am făcut un c o n t r o l sumar a l monedelor ,d in car e prezentăm 26 de piese d i f e r i t e , vă rugăm cu respect a lua măsuri îh consecinţă, r e spec t i v a emite d i r e c t i v e l e cuveni te .

5 decembrie 1.880 l a Primăria comunei Deta

A l t r i n berger Sebast ian , notar Hung C a r o l , p r i m a r ( jude) " .

Document n r . 10 1914 1880

"De l a primăria comunei Deta I l u s t r i s s i m e Domn,

In conformitate cu stimata Dumneavoastră adresă emisă l a 6 a l u n i i curente , avem onoarea a vă înainta monedele de a r g i n t găsite Γη h o t a r u l comunei Deta ş i fragmentele care au format vasul de pămfnt ce conţinea monetarul r e s p e c t i v , mot iv fnd r n t f r z i e r e a noastră faptu lu i c ă t e renur i l e a r a b i l e pîhă acum au fost acoper i te cu zăpadă ş i l o c u l unde s-a găsit t e z a u r u l nu s-a marcat desch is , i a r înainte de top i rea z ă p e z i l o r n i c i fragmentele ceramice nu au fost de găs i t . P r o p r i e t a r u l t e r e n u l u i , B r a u m l i l l e r E m i l , a dec larat că doreşte ca b a n i i găsiţi să f ie r e partizaţi Γη conformitate cu dispoziţiile l ega le , cîte o t re ime p e n t r u dînsul ş i a r g a t u l său S t r S b l Matias ş i altă t re ime pe seama s t a t u l u i .

Deta , 15 decembrie 1881 , Cu supunere respectuoasă, Supuşi s e r v i în ca l i ta te de reprezentanţi comunal i , A l t r i n berger Sebastian Hung C a r o l

notar j u d e " .

Document n r . 7 " I l u s t r i s s i m u l u i Domn Sigismund de Ormoş, Comite Suprem a l Co

mitatu lu i T imiş , d i n Timişoara. Subsemnatul îmi i au permisiunea de a mă adresa Domniei V o a s t r e

cu rugămintea de a dispune Γη mod absolut l i b e r de monedele de F r i s -sach r e t r i m i s e reprezentanţei comunale d in l o ca l i ta te l a 13 decembrie anul c u r e n t , găsite pe pămfhtul meu, a l cărui p r o p i e t a r s fnt , dec lar fnd Γη acelaşi t imp că sînt de acord cu o r i c e dispoziţie s - a r lua d in partea Domniei V o a s t r e .

A l ilustrimităţii Voastre supus, Emil B r a u m l i l l e r , Deta , 28 decembrie 1880" .

Document n r . 3 "Excelenţei Sale Domnului P u l s k i Ferencz , în ca l i tate de d i r e c t o r

61


a l Muzeului Naţional a l Ungar ie i la Budapesta, pa latu l Muzeului/ Stimate pr i e tene ,

Cu p r i v i r e la descoperirea monetară de arg in t de la Deta, p o t r i v i t dorinţei tale exprimate fn ultima noastră f n t f l n i r e şi fn conformitate cu înţelegerea încheiată cu p r o p i e t a r u l t e z a u r u l u i , am plăcerea să t r i mit alăturat tezaurul pentru s tud iu , cu menţiunea că e l a fost descoper i t la 30 noiembrie anul t recut în t i m p u l a r a t u l u i , pe t e r e n u l f a r m a c i s tu lu i Brauml i l l e r Emi l de la Deta, de către argatu l său Math ia s S t r o b l , într-o oală de pămînt, c a r e , f i i n d sfărâmicioasă, a fost z d r o bită de f i e r u l p l u g u l u i . După întrevederea avută cu D l . B r a u m u l l e r , a¬cesta mi -a t r i m i s şi partea s a , p r o p r i e t a r u l pimfndu- jni - le la dispoziţie pentru analiza stocului şi datarea calităţii p i ese lo r . Selectînd după dorinţă pe seama muzeului piesele ce urmează a se reţine ş i expedi ind p r o p r i e t a r u l u i o contravaloare echitabilă, retrimiteţi-mi monedele menţionate împreuna cu un tabe l . Totodată, trimiteţi-mi o descr iere amplă despre mater ia lu l anexat, precum şi o altă descr iere după cele 26 de monede expediate de mine D - l u i Hampe 1 şi tabelul respect iv

26 .1 .1881" .

Document n r . 2 "Respectabilului Domn P r i m P r e t o r Osto ic i P e t r u - Deta Tezaurul monetar găsit de argatu l Mathias S t r o b l , a rga tu l dom

nului farmacist Emi l Brauml i l l e r . la 30 noiembrie anul t recut în h o t a r u l ţinutului Deta şi expediat nouă de càtre s us numitul domn f a r m a c i s t , l - am expediat la 2 6 . 1 . a . c . direcţiunii muzeului naţional din par tea căreia, p r i n răspunsul n r . 1086 a . c . , sîntem informaţi că s -au găs i t 2091 monede, major itatea f i i n d de Fr iesach , Aqn i l e ia , KSln , R e i -chenthall din i n t e r v a l u l de timp 1076-1246.

P r i n t r e monede s-au găsit şi t r e i bucăţi ale r e g e l u i A n d r e i Π, o variantă nemaiîntflnită încă. Tot t ezauru l reprezintă 106 var iante ş i p r i n acest fapt se pretează la completarea colecţiei numismatice a m u z e u l u i . Din tezaur , muzeul şi—a reţinut 168 de piese, expediind şi suma de 25 f l o r i n i contravaloare

Timişoara, 25 august 1881" .

Document n r . 2 5

"P 0 sed pentru . folosinţa mea privată o colecţie de monede destul de importantă, pe care am împărţit-o în categor i i le Romană,Maghiară şi Internaţională, şi care totalizează peste 10.000 exemplare. M o nedele romane şi maghiare sînt ordonate în catalog pe c a t e g o r i i , d i n t r e care sînt 94 romane şi 84 maghiare. Sînt indicate l o c u r i l e descoper i r i l o r , i a r des coper i r i l e importante sînt descr i se .

Cu monedele de Friesach s_i B a c t r i a nu m—am ocupat şi nu l e

62


cunosc, de i H i i i M i i f n sînt ş i f oar te batrîn ş i pe i loauini in ş i bolnav ea s£ mă mai ocup cu s t u d i i no i ş i de aceea am p ierdut speranţa de a mai putea ordona vreodată a cea stă parte a co lecţ ie i mele , mai ales d i n considerentul că. s tarea mea nervoasa , legată de no i tulburări , n u - m i permite această muncă migăloasă ş i complicată.

Ar f i p r o b a b i l ce l mai bine dacă aş putea v a l o r i f i c a Întreagacolec-ţie sau ce l puţin partea de monede de Fr i esach şi B a c n t r i a . Pentru a merge îh această d irecţ ie , deoarece Domnia Voastră cunoaşte această parte a colecţ ie i mele , dacă rm*"""» Voastră a r găsi t i m p , aş avea r u gămintea ca , pentru o r i e n t a r e , să mă înştiinţaţi ce va loare a r avea a -ceasta co lec ţ ie , care sunt piesele cele mai va loroase , l a ce preţ a r putea f i vîndută o asemenea colecţie ş i c u i să mă adresez pentru a î n treprinde următorii paş i .

Timişoara, 9 octombrie 1889".

Document n r . 16 " D i n nou despre des coper i r i l e de l a Deta . Asupra d e s c o p e r i r i i de l a Deta, ce s-a găsit pe pămîntul f a r m a

c i s tu lu i BraumHi lar Emi l , r e v i n încă odată. In r a p o r t u l s c r i s despre β cea stă descoper i re , am dat c u r s o b s e r

vaţiei că t e z a u r u l a r f i de d o r i t sa f i e s tudiat de d r . Reyman F r . , mare special ist a l monedelor de Fr iesach şi B a c n t r i a .

Aceasta s-a fntfmpiat după ce , p r i n t r - o cerce tare anterioară, am aranjat monedele după t i p u r i . In 14 ale l u n i i septembrie am t r i m i s spre studiu un număr t o t a l de 1531 monede. Cererea mea a fost îndeplinită la 5 decembrie ş i monedele cu descr i e rea m i - a u p a r v e n i t .

Numărul mare de monede, cunoştinţele mele insuf ic iente asupra monedelor de F r i e s a c h ş i B a c n t r i a , dar şi permanenta mea s tare b o l năvicioasă n u - m i permi t să mă apuc de munca obositoare de a r a n j a r e a monedelor, sa l e separ într-adevăr după c a t e g o r i i împreună cu descr ie r e a . Am să încredinţez această sarcină aceluia care va urma după mine şi va ajunge în posesia monedelor . Pentru îndeplinirea muncii l u i găseşte destule îndrumări în s c r i s o r i l e p r i m i t e de la d r . F r . Reyman, precum şi d i n ac te .

Este nevoie în o r i c e caz de a r a n j a r e a monedelor, deoarece fără aceasta, valoarea numismatică a l o r va l i p s i , rămînînd doar simpla lor valoare metalică.

Acte le cu p r i v i r e l a corespondenta dusă cu d r . F r . R e y m a n sînt a¬nexate a i c i , între acte aflîndu—se descr ierea după care în descoper i r e a de l a Deta se găsesc 961 de monede de F r i e s a c h , care n u poartă numele emitentul a i ; 66 de monede poartă numele episcopului de Sa l z burg Ebehard a l Π-lea (1 200-1246) ; 223 de monede, după părerea l u i Wellenheim, au fost bătute de acelaşi episcop Ebehard Π în Re i chen -h a l l , dar probab i l că sînt emise în Fr iesach sau Salzburg ; 94 de b u căţi aparţin după Wellenheim episcopului de Salzburg Fr igyes ( 1 2 7 0 -

63


1284), Z e l l e r consideră Γη schimb aceste piese ca bătute Γη S a l z b u r g de Ebehard a l Π-lea, pentru domeniul episcopal d i n Salzburg ; î m b u căţi aparţin, după Wellenheim, monetăriei de I s t r i a ; d in Aqui le ia sînt 11 bucăţi, i a r de l a T r i e s t , ale episcopului G i r a r d o , 1 bucată. I n t r e d i f e r i t e 15 alte bucăţi sînt adunate monedele austr iece sau de B a b a n -berg (1 b u c ) , B a i e r n (1 b u c ) , ale episcopului de Kb"ln Adolf A l tona von Berg (5 b u c ) , ale episcopului P h i l i p Heinzberg d i n K b l n ( 6 b u c ) , Fre is ingen 1 b u c , Henric I a l Angl ie i 1100-1135, 1 b u c

In d e s c r i e r e , următoarele 47 de bucăţi nu aparţin d e s c o p e r i r i i de la Deta, c i p r o v i n d in d i f er i te l o c u r i , care se găsesc s c r i se pe p l i c u r i . In sffrşit , cele două monede rămase la urmă, păstrate t o t cu descoperirea de la Deta,una reprezintă pe împăratul german F r i g y e s (Freder i c ) I cu armata 1152-1190, a doua este un f r i esach d in A q u i l e i a .

Ca recompensă pentru munca grea a domnului Reyman, acesta a dobîndit 30 de monede alese de dînsul.

S c r i s l a Timişoara, 9 octombrie 1889".

Document n r . 1 3 " I l u s t r i s i m u l u i Domn Pu l sk i Ferencz , în ca l i tate de d i r e c t o r a l

Muzeului Naţional Maghiar d in Budapesta, La 1 0 . 1 . a . c pe pămfntul domenial din comuna Denta, deţinut Γη

arendă de Simion B r i i n n e r , s-a găsit de către F i l i p Valko un tezaur de monede şi b i j u t e r i i d in arg int şi Γη urma intervenţiei Asociaţiei de i s t o r i e şi arheologie d in Banat către judecătoria de ocol Deta, numita judecătorie, Γη v i r t u t e a adrese i sale n r . 1 3 6 din anul curent , a i c i a¬nexată, a t r i m i s nouă spre consultare tezauru l format d in 359 buc.mo -nede mai m a r i , în greutate de 9,08 k g . şi alte monede mai mic i şi b i j u t e r i i în greutate de 3,37 k g , cu scopul ca secţia numismatică de la Muzeul Naţional Maghiar să v e r i f i c e şi să studieze s tocu l . Avînd fn v e dere sarc in i le care incumbă Asociaţiei de I s t o r i e şi Arheologie d i n Banat faţă de descoper i r i l e arheologice de pe t e r i t o r i u l său, s t u d i i n d tezaurul de la Denta s-a constatat că unele d in monede p r o v i n d in secolele X V I - X V I I , ca şi b i j u t e r i i l e de a r g i n t , avfnd c a r a c t e r i s t i c i l e a¬cestei epoci .

Monedele mai m a r i , de mărimea unui t a l e r , fn număr de 359 b u c , sînt Γη majoritate acoperite cu o patină v e r z u i e , bine conservate ş i prezintă frecvente identităţi, putfnd f i păstrate Γη colecţi i p a r t i c u l a r e şi muzeu. Majoritatea monedelor m a r i sfnt belgiene, d in a n i i 1 644¬1 655, pe avers poartă inscripţia circulară "MON ARG PRO CON F A C B E L G . G E L " , dar mai sînt monede spaniole, aus t r i e ce , poloneze,din aceeaşi epocă. Numărul monedelor mărunte se ci frează la mai multe sute. Majoritatea sînt de provenienţă poloneză, de la sfîrşitul s e c a l X V I - l e a , bătute de r e g i i Stefan şi Sigismund Bathory , dar mai sînt monede din Dubrovnik (Ragusa), germane şi franceze ş i mic i monede turceşti.

64


Monedele, aproape f n t o t a l i t a t e , sînt p e r f o r a t e , ceea ce denotă că au s e r v i t ca sa lbe , acest fapt devalorizînd atît de mult t e z a u r u l , încît nu merită a f i c onservate .

Fragmentele de podoabă d i n a r g i n t sînt în număr de 25 buc. A u s e r v i t cîndva ca agrafe pentru dolman sau paftale de brîu

Timişoara, l a 3 f e b r u a r i e 1882" .

Document n r . 15 " I l u s t r i s i m e Domn Comite Suprem, Am onoarea a vă informa că terminînd cercetarea t e z a u r u l u i de

monede ş i b i j u t e r i i de l a Deta , am încheiat acţiunea în z iua de az i p r i n adresa noastră 303 către judecătoria de ocol Deta.

D i n tezaur ne—am reţinut 465 monede de a r g i n t în valoare de 450 f l . ş i 25 de buc . b i j u t e r i i în va loare de 30 f l . Restul t e z a u r u l u i se c i frează l a 922 monede, c a r e , p o t r i v i t dorinţei ilustrimităţii V o a s t r e , împreună cu sumele de mai sus , le—am t r i m i s d i r e c t , c h i a r a z i , s u s n u m i -t e i instanţe judecătoreşt i .

Budapesta, 24 noiembrie 1882 P u l s z k i F . D i r e c t o r " Muzeul Naţional a l U n g a r i e i .

N O T E

1 I . Sa bău, Circulaţia monetară în T r a n s i l v a n i a în sec. X I - X I I I , în" Stud i i şi cercetări numismat i ce " , Π, 1958, p .269-301 (catalog p . 284¬299, cu b i b l i o g r a f i e ) .

2 A r n o l d L u s c h i n - Ebengreuth , F r i e s a c h e r Pfennige, fn " Numismat i s -che Z e i t s c h r i f t " , 1922, p .96 : "Ce l mai mare tezaur de monede de F r i e s a c h pe care l - a m putut cerceta a fost scos la iveală fn a n u l 1880 l a Detta fn Banat la jumătatea drumulu i d i n t r e Timişoara ş i Vîrşeţ (Descoperirea C . ) . încă nu a fost d e s c r i s , dar o scurtă ş t i r e despre descoper ire a dat -o Raiman în r e v i s t a lunară a secţ ie i noastre I , 360 . . . Descoperirea de l a Detta t rebuie să f i cupr ins ce ce l puţin 10.000 de monede de F r i e s a c h , 2091 de monede despre c a r e posed date exacte au a juns , p r i n intermediu l domnului Sigismund de Ormoş, într -o primă se lecţ ie , la Muzeul Naţional Maghiar d in B u dapesta. Aprox imat iv 1500 de bucăţi s -au af lat în mf in i le l u i F . R a i man. D i n r e s t u l monedelor am putut achiziţiona aproximat iv 6 .600 de bucăţi, p r i n t r e c a r e , cu excepţia a 258 de monede (sau aproape 4c/i, f n spec ia l denar i de Colonia, de Aqui le ia şi opt denar i m a g h i a r i a i r e g e l u i A n d r e i I I ) , r e s t u l sînt doar monede de F r i e s a c h . De aceea sînt f n măsură să dau informaţii asupra aproximat iv 9 .000 de monede pe baza observaţii lor p r o p r i i şi a unor informaţii v e r o s i mile străine pe care le—am t r e c u t fn fişa de bază a d e s c o p e r i r i i " .

65


3 "Torténekni és régészeti Értesito Temesvârott" (=TRÉT), V I I , 11 p.62-63 (scr isoarea lui Sigismund Ormoş către Asociaţia de I s t o r i e şi Arheologie d in Timişoara : "Deoarece monedele de Fr iesach pent r u mine sînt necunoscute, nu am făcut c l as i f i carea lor, ci am t r i mis cele 2091 de monede . . . " ; a se redea şi T R E T , 1881 , p.76.

4 A r h i v a secţiei de i s t o r i e a Muzeului B a n a t u l u i , dosar " M U Z E U " , ρ. 63-108.

5 "Archaeologia E r t e s i t S " , 1888, Budapest . 6 A . L u s c h i n , fn calcularea celor 10.000 de monede ale t e z a u r u l u i

(vezi nota n r . 2 ) , adună cele 2091 de monede ajunse la Budapesta cu cele 1500 de monede cunoscute de Raiman ş i cu cele 6.600 de bucăţi achiziţionate de e l însuşi . De fapt , după cum se vede d i n anexă, cele 1500 de monede cercetate de d r . Raiman sînt parte d in t o t a l u l ; de 2091 de piese ajunse într-o primă fază l a muzeul maghiar . Cum colecţia Ormoş cuprinde aproximat iv 10.000 de monede (anexa I I , d o c . n r . 2 5 şi TRÉT, 1891, p .61 -62 : "După ult ima mea c o n s t a t a r e , colecţia mea numismatică cuprinde 9650 de monede"), d in care cea mai mare parte neclasate şi integrate fn categoria "internaţionale", nu ar f i exclus ca cele 6.600 de monede achiziţionate de A . 'Lusch in să nu reprez inte altceva decît partea de monede f e u d a l - t i m p u r i i a 'colecţiei Ormoş, în care să se integreze şi monedele rămase colecţionarului din descoperirea de la Deta.

7 TRÉT, 1883. 8 I.Sabău, o p . c i t . , p . 288 ; C.Feneşan, Cîteva consideraţii p r i v i n d

circulaţia monetară în Banat în t impul feudal ismului t i m p u r i u , îc " C r i s t a " , V I , 1974, Oradea, p .109-110. -

9 Nu efectuăm a i c i o cercetare din punct de vedere numismatic a date l o r o fer i te de documente. Aceasta este o problemă mai complexă, pe care sperăm să o realizăm în v i i t o r , cu colaborarea unui spec ia l i s t numismat.

10 Prezentarea documentelor este făcută în ordinea aşezării l o r îh dosar. Toate documentele sînt manuscr ise . D o c . n r . 6 , 7 , 17, 18, 19, 20, 21 , 22, 23, 24, 25 sînt scr ise în limba germană, celelalte în limba maghiară. Pentru publ icare (anexa Π) am selectat doar acele pasaje sau documente care se referă d i rec t la conţinutul şi componenţa tezaurelor de la Deta şi Denta din a n i i 1880 şi 1881 .

DOKUMENTATION B E T R E F E N D IN H A L Τ UND B E S T A N D DER MUNZENFUNDE VON DETTA (KREIS TIMIŞ) I N D E N JAHREN

1880-1881

Zusammenfassung Im Arch iv der Abteilung f u r Geschichte des Banater Museums von

Temesvar (Timişoara) wurden Dokumente entdeckt die Funde von Detta aus den Jahren 1880-1881 behandeln, Dokumente welche f o l -

66


gende Schlussfolgerungen betref fs Inhalt und Be stand dieser Schătze er lauben :

1 . Am 30 November 1880 wurde auf dem T e r r i t o r i u m der Gemeinde Detta e in GefSss mit 2091 Si lbermunzen im Gewicht von 2,450 K g . e n t -deckt . Der Scbatz wurde an Ormoş Sigismund Prâsident des verbandes f u r Geschichte and Archaologie von Timişoara gescb i ckt .Dieser sandte der Schatz zwecks Studium aus Museum von Budapest. Hier wurden die MUnzen i n die personl iche Sammlung von Ormoş S . eingeglieder t w u r d e n .

2. Am 10 Januar 1881 im Bere i ch des Dorfes Denta .welches zur Gemeinde Detta gehort , entdeckt man e inen zweiten Schatz bestehend aus 359 abendlHndische T a l e r , 1028 k le ine Mlinzen und 25 Schmuckstl icke. Durch das E ingre i f en des Temesvarer Verbandes gelangt der Schatz ins Ungarische Nationale Museum, welches d ie Schmuckstlicke und e in TeU der Mlinzen behSlt , den Rest nach T e -mesvar z u r u c k s c h i c k t .

3. Nach dem Tode von Ormoş S . gelangt seine numismatische Sammlung nach wien zwecks Studium. Auf g r u n d der i n den e r w K h u -ten Dokumenten enthaltenen Informationen erachten w i r , dass A . L u schin i n Seiner Beschreibung des Schatzes von Detta nicht den e i -gentl ichen Schatz von Detta beschreibt . Sondern die ganze n u m i s -matiche Sammlung des Ormoş S . , i n der s i ch die Miinzen v e r m i s c h t haben.

4 . Anhandt der ecklSrenden Tabel le des Museums aus Budapest, werden die 2091 Mlinzen wie fo lgt e ingetei l t : 1234 Fr i esacher MUnzen, 34 Aqui le ia-MUnzen, 344 Sa lzburger MUnzen, 436 Reichenhallen Mlinzen, 34 Kolner MUnzen, 3 ungarische MUnzen von Andreas I I , eine englieche MUnze des Henr i c I von England.

67


TEZAURUL DE MONEDE MEDIEVALE ROMÂNEŞTI ŞI BIZANTINE DLN SEC. X I V - X V DESCOPERIT LA ANSAM

B L U L F E U D A L GLAVAClOC,JUD. ARGEŞ

de ROMEO MASCHIO şi SPIRIDON CIRSTOCEA

în s a t u l Glavac ioc , corn.Ştefan c e l M a r e , jud .Argeş , pe un p r o montoriu a f lat l a confluenţa a două ape, G lav ac ioc u l ş i Balabanul , se află b i s e r i c a şi ce le la l te construcţi i , unele fn ruină, ale f os te i mănăst i r i G lavac ioc , existentă pe vremea domniei l u i Mir cea c e l Bătr fn 1 , domnul Ţăr i i Româneşti (1386-1418).

în anul 1977 au fost efectuate cerce tăr i arheologice la sud-est de biser ică^. P r i n t r e secţiunile t rasate se numără şi secţiunea A , d i mensiunile 11 χ 2 m, f n t r e absida de răsărit a b i s e r i c i i şi aşa-numita Casă domnească (vez i p l . I ) .

în caseta A2, fn d r e p t u l caro u r i l o r 5 , 3 0 - 7 d i n secţiunea A , la - 1 , 6 2 m a fost descoperit un mormfnt ( n r . 7 ) , reprezent fhd un adult i m presionant p r i n f i z i c u l său ( c i r c a 2 m Înălţime). M o r t u l , a fost Înhumat fn poziţie normală, cu antebraţele pe piept şi capul căzut puţin spre dreapta . S i n g u r u l inventar găsit asupra l u i f l const ituie un tezaur a¬flat sub Încheietura p i c i o r u l u i stfng şi b a z i n , compus d in 91 monede; 80 ducaţi de a r g i n t bătuţi de domni toru l Mir cea ce l Bătrfn şi 11 monede bizantine - s f e r t u r i de p e r p e r - emise de împăraţii b izant in i Manuel a l I I - l e a Paleo logul ş i loan a l VTH-lea Pa leo l ogu l .

Ducaţii d i n acest t e zaur au fost emişi de Mircea c e l Bătrfn între 1396-1418 3 ş i fac p a r t e , p o t r i v i t c lasi f icări i l u i Octavian I l i e s c u , d i n categoria a doua, cu legenda în l imba slavă şi e f ig ia l u i M i r c e a , înca-drihdu—se în t i p u l n r . 5 .

După mobilele h e r a l d i c e , c e i 80 ducaţi se încadrează în 4 s e r i i : s er ia I , p r i m u l c a r t i e r f a s c i s t , a l do i lea p l i n - 30 monede; s e r i a a I I - ; a, p r i m u l c a r t i e r f a s c i a l , în a l doi lea stea - 5 monede; s e r i a a D l - a , pr imul c a r t i e r p l i n , a l do i l ea fasc ia l - 2 monede; s e r i a a IV—a, în p r i mul c a r t i e r s tea , a l doi lea fasc iat - 32 monede . Deoarece 9 monede au r e v e r s u l t o c i t şi nu se dist inge scutul n - a u putut f i încadrate în n i c i una d i n cele 4 s e r i i t i a r două monede au s u f e r i t o dublă ba tere .

P o t r i v i t c lasi f icări i r e a l i z a t e de Pave l Cb iha ia , ducaţii d i n acest tezaur se încadrează îh t i p u l n r . 6, emişi între a n i i 1401-1415 .

D i n cele 11 monede b izant ine , 4 au fost bătute de Manuel a l Π-lea Paleologul (1391-1423) ş i 7 de loan a l VTH-lea Paleologul (1423-1448), făcfnd par te d i n ult imele emis iuni ale I m p e r i u l u i b i z a n t i n .

69


DESCRIEREA MONEDELOR

Ducaţi - Mircea ce l Bătrîn

S e r i a I - a

A v . l-/WM-jytg

Mircea cu barbă, îh p i c i o a r e , din faţa, purtînd pe. cap co roana, înveşmîhtat îhtr-o "surcotă" cu jupă,avînd deasupra o mantie, ţine îh mîha dreapta lancea v e r t i c a l cu vîrful în sus, i a r îh mîha stingă globul c r u c i g e r . Cerc per lat e x t e r i o r . Rv. j ιΐυΜ-3*ΛΒ

Ca mai sus .

Ca mai sus . A R ? 0 , 4 0 g,f 15 mm; tocită, ruptă.

Scut înclinat spre s t îhga ,des -picat,în p r i m u l c a r t i e r p a t r u f a s c i i , a l doilea p l i n , t i m b r a t de un coif deschis în p r o f i l spre stîhga, pe care stă a c v i l a , cu a r i p i l e strînse, spre stînga, avînd capul spre d r e a p t a . Cerc per lat e x t e r i o r . AR j.0,54 g, 11 mm. Conser vare bună.

2. Av./-/a//>#-dV^£ Ca mai sus .

R v . 4ΐΙΐ)Μ-3ν(*&)

Ca mai sus . AR j 0 , 3 7 g, 13 mmj tocită.

3. Av.{l-/Ujn)-3^S

Ca mai sus .

6 . A v . l-ltoMl-dv&B.

Ca mai sus .

Ca mai sus . . A R - 0,36 g , î 14 mm; tocită.

7. A v . i-lu/M-3r<KZ

Ca mai sus .

. Ca mai sus . A R . 0 , 5 1 g , ^14 mm; conservar e bună.

8 . A v . /-/(U/Wj-JvqK Ca mai sus .

Rv.+/U/M-(4r«.8) Ca mai sus . A R t f , 3 4 g , 14 mm; tocită, ruptă. ' 1

4. A v . /.(/U/Jty-3Y4È Ca mai sus.

Rv . iia/M-3v<KS

Ca mai sus . A R ^ 0 , 3 6 g , 14 mm; tocită,

Ca mai sus . A R , 0,49 g, 114 mm; tocită .

9 . A v . l-IWM-ZYag

Ca mai sus . R v . + /uvn-3vag Ca mai sus . A R , 0,43 g , J 14 mm; tocită, ruptă.

10 . A v . HWH-WYdK

Ca mai sus . R v . +/0/MI-3vaR

70


Biserica

V

te

I

Fundohe construcţie epocà brlncoveneascù (dm cărămizi)

.Tezaur monetar

M-REA GLAVACIOC-1977 PLANUL SECŢIUNII A $1 AL CASETELOR A1tA2

Casa domneasca

2m.

P I . I .

71


Ca mai sus . A R , 0 ,49 g , τ 1 4 mm; conser vare buna.

1 1 . A v . /-/Î1/(W)- 7*4 Κ Ca mai sus . R v . * |U/MI-ÔV«.g Ca mai sus . . A R . 0 ,47 g , Ţ14 mm; conser vare bună.

12 . A v . l - w M - f a M * Ca mai sus . R v . ^i)HJm-3vag

Ca mai sus . AR, 0 ,38 g , \ 14 mm; tocită, ruptă.

13. A v . HWM-dYOB Ca mai sus .

Ca mai sus . A R , 0 , 4 1 g , f l 4 nun; tocită.

14. A v . HUm-drag Ca mai sus .

Ca mai sus . A R , 0,35 g, f 14 mm; ruptă muchia.

15. A v . HuVW-fai^lK) Ca mai sus .

R v . f l ) U / f 7 - f a w l g ) Ca mai sus . A R . 0 ,26 g , 113 mm; tocită, ruptă.

16. A v . 1-Ι(1/ΪΠ-2Υ9.Ε.

Ca mai sus .

R v . + /iW*M-avtta* Ca mai sus . A R . 0,51 g , y 1 4 m m ; c o n servare bună.

17 . A v . /-/U#*7-jVQg Ca mai s u s . R v . •lOOT-dfaS Ca mai sus . A R f 0 ,52 g , Τ 14 mm; bună.

18 . A v . l-WM-^vag)

Ca mai s u s . R v . ^ / u v n - j v a K Ca mai sus . A R , 0 ,48 g , f 14 mm} tocită, muchia ruptă.

19 . A v . ι-('ν)ηι-3γα&

Ca mai sus . Rv.(+l)iW»!-3vaK Ca mai sus . . A R , 0,44 g , ] 1 3 mm; tocită.

2 0 . A v . l-ILUm-jfaB.) Ca mai sus .

Ca mai s u s . . A R , 0,27 g , * 13 mm; t o c i tă, ruptă.

2 1 . A v . HWI-frae.

Ca mai sus . Rv.+JûVM3-avaB Ca mai sus . A R , 0,49 g , t 15 mm; bună.

2 2 . A v . / - / iWÏ-ivAg

Ca mai sus .

Rv.tJOJWI-oVclK


Ca mai s u s . -A R f 0 ,49 g,\ 15 mm; bună.

23. A T , (IJ-IW-WW Ca m a i s u s .

Ca mai s u s . A R , 0 ,38 g , 114 mm; toc i tă , muchia ruptă.

24 . Av.l-HJMh(&4t,

^ a m a i s u s .

R v . +iu/fi/-3VQg Ca mai s u s . A R , 0 ,42 g , Ţ 14 mm; bună.

25. A v . HWfW'1vtL&

Ca mai s u s . R v . +/ÎU»W-3^Î Ca mai s u s . A R , 0 ,36 g , * 14 mm; tocită, muchia ruptă.

26. A v . l-IWM-frv)a& Ca mai s u s .

R v . +la)tn-(2)vak Ca mai s u s . A R , 0 ,54 g , ţ 15 mm; bună.

27 . A v . / - /AV/^veK

Ca mai s u s .

Ca mai s u s . A R , 0 ,42 g , f 13 mm; tocită

28. AT.(fa)uim-fr}*tf. Ca mai sus*

R v . mii-pçx Ca mai s u s .

r u p & ° ' 7 4 β ' 1 4 m m ' t o c i t S *

73

2 9 . Ăv.f/-yJuVW-ÎWla Ca mai s u s .

Ca mai s u s . A R , 0,42 g , Ţ 14 mm; tocită, ruptă.

3 0 . AT.(/-l)(VrV-3*QB

Ca mai s u s .

Ca mai sus . A R , 0,51 g , i 14 mm; tocită .

S e r i a a Π-a

3 1 . A v . HWM-fivilt

Ca mai s u s .

R v . + /u7A7-^a8 Scut înclinat spre stîhga, despicat , îh p r i m u l c a r t i e r p a t r u f a s c i i , în a l doi lea s tea , t imbrat cu un coif d e s c h i s , în p r o f i l spre stîhga,pe care stă a c v i l a cu a r i p i l e s tr înse ,spre s t îhga , avînd capul spre d r e a p t a . Cerc p e r l a t e x t e r i o r . A R , 0,45 g , |14 mm; bună.

3 2 . A v . \-(iwro)-3vai

Ca mai sus . R v . (H(UM)-dMt

Ca mai sus . A R , 0,31 g , γ 14 mm; tocită, muchia ruptă.

33 . A v . (l-IWm)-3YQt: Ca mai sus .

Ca mai s u s . A R j 0,33 g , T 14 mm; tocită, w p t ă .


34. A v . Ι-ΙίθΜ-dvaS

Ca ma sus .

Ca mai sus. A R , 0,53 g, f ,14 mm; bună

35. A v . \-\Wm-3vaS

Ca mai sus . R v . i + ) / u / w - j v a s Ca mai sus .

A R , 0,44 g, Λ , 15 mm; buna.

S e r i a a ΓΠ-a

36. Av.(M}- lujg Ca mai sus . Rv.(+/)0/(7wj-3vaK Scut înclinat spre stingă, despicat, p r i m u l c a r t i e r p l i n , în a l doi lea patru f a s c i i , t i m brat de un coif deschis , în p r o f i l spre stîhga, pe care stă acvi la cu a r i p i l e strînse spre stingă, avînd capul spre d r e a p tă. Cerc per lat e x t e r i o r . A R , 0,36 g, f ,14 mm; tocită.

37. A v . )-]U/(m)-lv*K

Ca mai sus .

Ca mai sus. A r , 0,43 g, \ ,14 mm; tocită.

Seria a I V - a

38. Av.J. ' j-lkfy-.jvAg' Ca mai sus. Rv.-. •WPO-jfsaB.)

în a l doi lea p a t r u f a s c i i , t imbrat de un coif deschis în p r o f i l spre stingă pe care stă acv i la cu a r i p i le strînse, spre stîhga, avînd capul spre dreapta . Cerc per lat e x t e r i o r . A R , 0,39 g , t ,13 mm; tocită, ruptă.

39. Av.|-/u/f>7-2(wi5) Ca mai sus . R v . (+iwM)-dva&

Ca mai sus . A R , 0,35 g , \l4 mm; tocită, ruptă.

40 . Av.( /- /a/Mj-dvtfS Ca mai sus . Rv.+ /t[/(A7)-3vaB • Ca mai sus. A R , 0,55 g , γ 15 mm; tocită.

4 1 . A v . /-/CUM-ivûB Ca mai sus . Rv.-f I t u M - J i / f t S Ca mai sus . A R , 0,38 g, γ 13 mm; tocită.

4 2 . A v . H{WM)-{3V&&)

Ca mai sus.

Ca mai sus. AP , 0,39 g, t , 14 mm ;. tocită.

43 . Av .M0W-3M<*£ Ca mai sus. Rv . +lûJM-?vfctB)

Ca mai sus. A R , 0,41 g, \ ,13 mm; tocită. Scut înclinat spre st înga,des

picat , în p r i m u l c a r t i e r stea, 44 . A v . l-lLUffiOl-'dvag.

74


file:///-/Wm-3vaS

Ca mai s u s . · Rv.+ /t/*V»- W * * Ca mai s u s . A R , 0,34e,^,13 mm; toc i tă .

45. AT. l-IWfihjVA* Ca mai s u s .

Ca mai s u s . A R , 0 ,42 g , Ţ14 mm; tocilă..

46. A v . l-IU/m-dYQ&

Ca mai s u s .

Ca mai s u s . A R , 0 ,46 g , * 14 mm; tocită.

47 . A v . \-\uj(rn)-2(vQB)

Ca mai s u s . RY.(+IU/M)-Jvag.

Ca mai s u s . A R , 0 ,36 g , Ţ 14 mm; tocită, muchia ruptă.

48 . Ατ.(ή-Ι(ϋΜ-(3ν<νή

Ca mai s u s . Rv.+ltum-favagj

Ca mai s u s . A R , 0 ,25 g , f l 4 mm; tocită, ruptă.

49 . A v . HlVM-3(v)og Ca mai s u s .

Rv .+ /fl/W-fr„<jay Ca mai s u s . A R , 0 ,38 g , f l 4 mm; tocită, ruptă.

50 . A v . I IU//*t-tfv4)B Ca mai s u s .

RY.*IUffl-(l)v&t. Ca mai sus . A R , 0 ,42 g , \ 14 mm; tocită, ruptă.

5 1 . A v . \-iW(lvt)-^aiB.

Ca mai sus .

Rv.tl(i//y-JV4&; Ca mai sus .

A R , 0 ,46 g , I , mm; bună. 52 . A v . li)-lwm-(am)

Ca mai sus . R v . + f / j i i W - ^ M g Ca mai sus .

A R , 0,48 g , f ,14 mm; tocită.

53 . A v . ΐΊωΐ*Ι~3{νακ)

Ca mai sus . Rv.-i ÎÙtM-jvaR

Ca mai sus . A R , 0 ,36 g , , 13 mm; tocită, muchia ruptă.

54 . A v . \-lwm-(dvas)

Ca mai sus .

R v . (*iwm)-?vag

Ca mai sus . A R , 0 ,32 g , I 14 mm; tocită, ruptă.

55 . A v . HtDM-Jvag.

Ca mai sus . Rv.+Ki//I7-Î?vag) Ca mai sus . A R , 0,41 g , f 14 mm; tocită, muchia ruptă.

75


56. A v . I-/ÉW>J-&*IS) Ca mai sus . RY Λ lLUM-(2vaÊ)

Ca mai sus .

A r f 0 ,41 g , ^14 mm; t o c i tă .

57. AY.(H]Û/I*-&***}

Ca mai sus .

Rv.+Oufflhdvte Ca mai sus . A R , 0 ,24 g , ^ 1 4 mm; tocită, ruptă.

58. A v . [Ν)φ)-3ναΕ.

Ca mai sus .

RY.+\WM-dva& Ca mai sus . ^ A R , 0,41 g , \ 14 mm; tocită.

59. Av.(\-\)Wtn-Wa(&)

Ca mai sus . Rv.+l(UJlvi)-3v4t

Ca mai sus . A R , 0,32 g , Ζ , 14 mm; tocită, ruptă.

60. Av.t (lUM)-(?vaB) >

Ca mai sus .

R v . (+lutm)-3vaK Ca mai sus .

A R , 0,19 g , ^,13 mm; tocită, ruptă.

6 1 . A v . l-ltUM-dv*&

Ca mai sus.

Ca mai sus . A R , 0 ,51 g , ţ,14 mm; tocită.

62 . A v . HWm-(lf)**-

Ca mai s u s .

R v . + /O0W-JVÎae)

Ca mai sus , A R , 0 ,40 g , f , 14 mm; tocită, muchia ruptă.

63 . Αν.Ι·(ΐ)(Μί2ΤΛ*

Ca mai sus . R v . *liv(mha(vaB)

Ca mai sus .

A R ? 0 , 3 4 g , I , 14 mm; tocită.

64 . A v . (N)UtM-fr*&

Ca mai sus . RY.*MM~3r«(&)

Ca mai sus .

A R , 0,44 g , f ,14 mm; tocită, muchia ruptă.

65.AV. \-lW(n)-3vl&

Ca mai sus .

Ca mai sus .

A R , 0,36 g , I , 14 mm; tocită.

66 . AY.\ l(jm- ëV*&

Ca mai sus . Rv.+IWM-3ïaS

Ca mai sus .

A R ; 0 , 3 2 g , f , 1 4 j n m ; m u c h i a ruptă.


67. AT. (HW)m-3v«*

Ca mai s u s . R v . {*iUl)fh7l(v)Cit

Ca mai s u s . A R , 0 , 4 4 g , f ,14 mm; tocită, ruptă.

68 . AT. HlVM-afvAt)

Ca mai s u s .

Ca mai s u s .

A R , 0 ,41 g , f ,14 mm; tocită .

69. Ατ^/-/0/Λ7)-3ΜαΒ

Ca mai s u s .

RT. + /uV/>f-^jvwg

Ca mai s u s .

A R , 0 , 3 7 g , \ ,13 mm; toc ită , r u p t a .

Ducaţi nefncadraţi fn s e r i i l e de mai s u s .

7 0 . Av.{W)fth^(g)

Ca mai s u s .

RT.+ /ii/^-|Va^ Se vede doar c o i f u l ş i a c v i l a .

A R , 0 ,32 g , f 13 mm; toc i tă .

7 1 . Av.Hvn-tfw)* Ca mai s u s . RY.*i(v(m)-(i)v*&

Se vede c o i f u l ş i o par te d i n acv i lă .

A R , 0 ,27 g , I , 13 mm; tocită, ruptă.

7 2 . A v . \-\tum-dvai

Ca mai sus .

Se văd c o i f u l şi a c v i l a .

A R , 0 ,37 g , \ ,13 mm; tocită, ruptă.

7 3 . A v . l-(lUUM)-{^t)

Ca mai s u s .

Se vede un colţ d i n scut unde apar două f a s c i i , i a r deasu -p r a o parte d i n c o i f .

A R , 0 ,16 g , 1,13 mm; tocită, ruptă.

7 4 . AY.(NtUM}-fi)vaS

Ca mai sus . R v . {*1(υΜ)-ϊναΖ

Se vede numai c o i f u l . A R , 0,35 g , I ,14 mm; tocită.

7 5 . Α ν . (Ι-Ιφΐ*)**®

Ca mai s u s . R v . (tlU/MhWLS

Se văd c o i f u l ş i a c v i l a .

A R , 0 ,36 g , I 14 mm; tocită.

7 6 . AY.(H)M-(d)v(*d

Ca mai sus .

R v . (*IWm)-f3V4t)

Se vede numai a c v i l a . A R , 0 ,26 g , I ,13 mm; tocită, ruptă.

7 7 . A v . (h)UjM)-dwi&

77


file:///-/tum-dvai

Ca mai sus .

Se văd co i fu l şi a c v i l a . A R , 0,29 g , I ,13 mm; t o c i ţ i , ruptă.

78 . A v . I-IUJM-?(W&) '

Ca mai sus .

Rv . {+iim)-fyvas) Se văd co i fu l şi a c v i l a .

A R , 0,23 g, Y ,13 mm; tocită, ruptă.

Dublă batere 79. A v . IWM-(3v)a(s)

Apare numai partea i n f e r i o a ră a corpu lu i l u i M i r c e a .

R v . sjs

Scut d i n care se vede a l do i lea c a r t i e r cu p a t r u f a s c i i . Deasupra două c o i f u r i ş i două a c v i l e .

A R , Q,2£ g , ^ 14 mm; toc ită .

80 . A v . - 3 v

Mircea cu barbă, în p i c i o a r e , d i n faţă , purtînd pe cap c o r o a n a , înveşmîntat într -o "surcotă" cu jupă, avînd deasupra o mantie , ţine îh mîha dreaptă lancea v e r t i c a l cu vîrful îh s u s . I n cîmpul drept apare încă o lance cu vîrful în j o s .

Două a c v i l e , i a r între ele un c o i f .

A R , 0 ,44 g , f ,15 mm; tocită .

I m p e r i u l b izant in Manuel a l Π-lea Paleologul (1391-1423)

1 / 4 h y p e r p e r i

8 1 . A v . IC XC în c împ. / ·'

Bustul l u i Is us H r i s t o s cu barbă, purtînd nimb ş i co lob ion , cu mîha d r . binecuvîhtează, îh s t . Evanghel ia . T o t u l îh cerc p e r l a t şi cerc l i n i a r e x t e r i o r . I n t r e cele două c e r c u r i , g l o b u l e m a r i . R v . + M ( AN OU ) Η Λ Β A(CIAGV) C 0 Π ΑΛβΟλΓ

Bustu l imper ia l purtînd stema cu prependiîia e i d i v i t i s i on cu ma-n iak ion .

A R , 3,70 g, γ , 20 mm.

BMC, I I , p .637 , n r . 8 , p l . L X X V T , 1 2 . S .Benda l l ş i P . J . D o n a l d , L P C , p . 160-161 , n r . 2 , Cons tan t ino p o l i s .

82. A v . TÇ XC

78


R v . -• MANOUHA BACIA6 VCO ( ΠΑΛ60ΧΓ

A R , 3,72 g , * , 2 0 mm.

B M C , Π, p .637 , n r . 9 , p l . L X X V I , 1 3 .

83 . A v . Tp X7j

Rv.- f MA(N)0VHABACIA6VC0nAA€0\r

A R , 3,73 g , f , 20 mm.

84. Idem , d a r , Tp XC Rv .4 M[AN)0VHABACIAeVCOnΑΛ£0λ0Γ

A R , 3,64 g , ^ ,19 mm.

loan a l VTJJ-lea Paleo logul (1423-1448)

1 / 4 h y p e r p e r i

85 . A v . ca mai sus , d a r 7ϋ Ήϋ

R v . ca mai sus , dar + I UJA !NICBA)CIAeVC0riAA60A0r0

R v . ca l a BMC, I I , p .640 , n r . 1 .

A R , 3.67 g , \l9 mm. S . B e n d a l l şi P . J . D o n a l d , L P C , p . 1 7 2 - 1 7 3 , n r . 2 v a r .

86. A v . C'a mai sus . Rv.* lUIANlCBACIAÉVCOnAAeOAOro A R , 3,70 g , ψ , 1 9 mm.

87. A v . TC X" e π

Rv.+1 IL) (AN!CBAClAeVC0jnAA60A0r0

R v . BMC, I I , p.636, n r . 1 , dar nu Manuel a l Π- lea , c i loan a l V I I I -l e a . A R , 3,68 g , I ,19 mm.

* * 88 . A v . TÛ HC

C Π R v . 4lWANlC8ACI(AeVC0) ΠΑΛ60Λ0Γ0 R v . BMC, Π, p . 367, n r . 1 1 , dar nu Manuel a l Π- lea , c i loan a l V n i - l e a . A R , 3,70 g , I , 20 mm.

79


8 9 . Idem, dar R v . * lUJANICBA(CIAfcVCO) ΠΑΛ€ΟΛ(ΟΓΟ) A R 7 3,66 g , I ,19 mm.

90. A v . TC ÏÏC c π

Rv .(+IUJ)ANICBACIAeVC0(nAA60)A(pr0]

A R , 3,55 g, I , 20 mm.

9 1 . Av.TC HC , între cele două c e r c u r i l i t e r a C . Rv.(+IUU) AN1CB (ACIAOVCOnAAÉOAOrOC A R , 3,72 g , 1 , 20 mm. BMC, Π, p . 6 4 1 - 6 4 2 , n r . 9 , d a r fără C între cele două c e r c u r i .

în t impul domniei l u i Mircea c e l Bătrfn, Ţara Romanească a c u noscut o importantă dezvoltare economică şi p o l i t i c a , o c reştere a i n fluenţei sale fn sud -es tu l E u r o p e i . Această stare economică p r o s p e r ă , cu schimburi comerciale ac t ive , este reflectată ş i de abundenţa monedelor emise de Mircea ce l Bătrfn. După moartea acestuia se d e clanşează luptele feudale interne fn momentul cînd Ţara Românească trebuia să facă faţă p r e s i u n i i otomane. I n aceste condiţi i , ac t iv i tatea monetar i e i Ţării Româneşti se r e s t r f n g e , as t f e l că monedele emise de Mircea ce l Bătrfn circulă şi după dispariţia l u i . Prezenţa ducaţilor e— mişi de Mircea ce l Bătrfn în te Taurul de faţă, ca şi uzura l o r p r o n u n ţată dovedesc faptul că ele c i r c u l a u şi îh a l doi lea s f e r t a l s e c a i X V -l ea .

Descoper ir i le monetare d in ţara noastră atestă prezenţa monedei bizantine îh viaţa economică pe t e r i t o r i u l României " d i n seco lul a l V -lea şi pîhă la sfîrşitul seco lului a l XTV- lea , dată l a care ele d i spar din circulaţie îh această zonă geograf ică"^. Monedele bizantine g ă s i te în t ezauru l de l a Glavacioc dovedesc pătrunderea l o r pe t e r i t o r i u l ţării noastre în a l doi lea s fer t a l s e c a i X V - l e a . Ţinînd cont de r e l a ţiile d i n t r e domni tor i i munteni Dan a l Π-lea (1420-1431, cu întreruper i ) şi V lad Dracu l (1436-1447, cu întreruperi) cu împăraţii Manuel al I I - l e a şi loan a l V Œ - l e a şi de faptu l că monedele bizantine sîht p u ţin t o c i t e , presupunem că tezauru l de l a Glavacioc a aparţinut unui part i c ipant l a evenimentele pol i t ice şi m i l i t a r e d i n această perioadă.

N O T E

* Această comunicarea fost prezentată cu un text mai restrîns l a S e siunea anuală de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean Argeş , 21-22 mai 1978.

1 Documenta Romaniae H i s t o r i c a , B , Ţara Românească, v o i . Π, doc . n r . 5 3 , p .112-115.

2 Pr imele cercetări arheologice au fost întreprinse în biserică de

80


V i r g i l Dragbiceanu p e n t r u " c e r ce tarea p i e t r e i af late fn stingă nao s u l u i " * I n comunicarea făcută l a 11 mart ie 1930, V i r g i l Drăghiceanu af i rma că a dat de " t e m e l i i l e f os te i b i s e r i c i , d i n veacul a l X V - l e a , şi anume de absida nordică a ace le i b i s e r i c i " ( P r . loan Muşeţeanu, Mănăstirea G lavac i o c . Monografie i s tor i că , T i p o g r a f i a cărţi lor b i ¬ser i ceş t i , Bucureşti , 1933, p . 1 1 , 54 -55 ) .

No i l e cercetăr i arheologice au fost efectuate fn 1968 de d r . N i -colae Constantinescu de l a I n s t i t u t u l de arheologie Bucureşti şi A n ca Păunescu de l a Muzeul Judeţean Argeş , fn 1969 de Anca Pău-nescu şi S p i r i d o n Cr i s t o cea de l a Muzeul Judeţean A r g e ş , fn 1970 de S p i r i d o n Cr i s t o cea de l a Muzeul Judeţean A r g e ş , i a r fn 1977 de un co lec t iv condus de arheologul Dinu R o s e t t i , alcătuit d i n S p i r i don C r i s t o c e a , Romeo Maschio şi Ene Laurenţiu de l a Muzeul J u deţean A r g e ş . Documentaţia cercetăr i l or şi m a t e r i a l e l o r a r h e o l o gice se păstrează l a Muzeul Judeţean A r g e ş .

3 Octavian I l i e s c u , Moneda fn România, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti , 1970, p . 2 1 .

4 Ib idem. 5 Idem, Cu p r i v i r e l a problema real izăr i i unui " c o r p u s " a l monede

l o r feudale româneşti , fn S t u d i i şi mater ia le de i s t o r i e m e d i e , v o l . L E d i t . Academie i , Bucureşti , 1956, p . 2 9 7 .

6 Pavel Ch iha ia , D i n cetăţile de scaun ale Ţări i Româneşti, E d i t . M e r i d i a n e , Bucureşti , 1974, p . 186-188.

7 Octavian I l i e s c u , o p . c i t , . p . 1 0 . 8 Ducas , I s t o r i a turco-bizantină (1341 -1462) , ediţie .critică -de Vas i l e

G r e c u , E d i t . A c a d e m i e i , Bucureşti , 1958, p .250 -254 .

L E TRÉSOR D E MONNAff iS M E D I E V A L E S ROUMAINES ET B Y Z A N T I N E S DES X I V ^ X V * S I E C L E S DECOUVERT DANS L E

COMPLEXE FÉODAL G L A V A C I O C , D Ê P . D ' A R G E Ş .

Résumé

L e s fou i l l es archéologiques effectuées en 1977 dans le complexe monastique féodal Glavac ioc , com.Ste fan ce l M a r e , d é p . d 'Argeş ont

fait possible l a découverte d ' u n t résor monétaire contenant 80 ducats frappés par Mircea c e l Bătrfn et 11 monnaies byzantines - quarts de hyper pere s, 4 frappés p a r Manuel Π Paléologue et 7 par Jean V I U P a -léologue.

L a présence dans ce t r é s o r , à côté des monnaies de l a Va lach ie , des monnaies byzant ines , appartenant aux dernières émissions de C o n -stantinopole, prolonge l a période de l e u r pénétration sur le t e r r i t o i r e roumain jusqu 'à l a p r e m i e r e moitié du X V e s i è c l e .

81


DATE PRELIMINARE ASUPRA TEZAURULUI DE LA BALTA SÀRATÀ, COM. CRÎNGENI, JUD. TELEORMAN

de E CATER ΙΝΑ Ţ Î N Ţ A R E A N U şi C O R N E L I U BEDA

In primăvara anulu i 1979, Γη t i m p u l lucrări lor a g r i c o l e , m ecani -za toru l Cornel Dunca, de l a secţia SMA Cr fngen i , a descoper i t , la o adfncime de c i r c a 30 cm, Γη zona satu lu i Bal ta Sărată, comuna C r f n gen i , un tezaur monetar medieva l , depus f n t r - o oală de ceramică, t i pică sec. a l x r v - l e a , fragmentată de lama p l u g u l u i .

Cu a j u t o r u l organelor loca le de miliţie, a unor cadre d i d a c t i c e , e levi şi c oopera tor i a fost re cuperat d in f n t r e g t e z a u r u l un număr de 3161 monede, precum şi cfteva f ragmente . D in informaţiile culese u l t e r i o r re iese că t e z a u r u l a conţinut iniţial un număr de monede mai mar e decft ce l r e c u p e r a t .

T e z a u r u l se compune d i n 1420 monede medievale româneşti, emise de Vlad is lav I V l a i c u (1364-1374), Radu I (C.1377-C. 1383) ş i Dan I (c. 1383-c . 1386), domni a i Ţării Româneşti şi 1741 monede medievale bulgăreşti emise de ţarii loan Alexandru ş i M i h a i l (1 331-1355) şi S r a -c imir (1360-1396), emis iuni le u l t i m u l u i cupr inz fnd 1700 monede ( groş i sau ducaţi). Pfnă l a e laborarea unui studiu aprofundat asupra t e z a u r u l u i ne limităm să dăm cfteva date p r e l i m i n a r e , generale , p r i v i n d e m i s iuni le româneşti .

De la V l a d i s l a v I V l a i c u , p r i m u l emitent de monedă d i n Ţara Ro mânească, avem 23 de exemplare , ducaţi şi d i n a r i , cu legenda f n slavonă şi latină, cu scutul pe avers şi acv i la pe r e v e r s , cupr inz fnd mai multe t i p u r i .

Emis iuni le de la Radu I sfnt formate d in 227 de monede, d i n c a r e 221 au scutul pe avers şi a cv i la pe r e v e r s , 6 monede fac parte d i n tipul cu cavaler şi una d i n t i p u l cu cruce şi cfte o stea cu şase raze fn c a n toane . Emis iuni le sfnt ducaţi şi d i n a r i cu legenda fn slavonă ş i latină, cu nenumărate var iante - una d i n t r e monede (cu scut ş i acvilă) a r e scut u l bătut pe ambele feţe , a c v i l a de pe r e v e r s f i i n d slab imprimată. 106 monede încă nef i ind curăţate nu au putut f i p r e c i z a t e .

Cele mai multe d i n t r e monedele ident i f i ca te , respec t iv 1064 de exemplare , sfnt bătute de următorul domn, Dan I , p r e d e c e s o r u l l u i Mircea i e i Bătrfn. E m i s i u n i l e 1 acestea sfnt ducaţi. Greutatea totală a t e z a u r u l u i este de 1804 grame, i a r t i t l u l a r g i n t u l u i este f n t r e 800 şi 900 la mie .

Tezauru l de la Balta Sărată cuprinde ce l mai mare număr de monede descoperite fn ţară bătute de p r i m i i t r e i emitenţi a i Ţării Româneşti, analiza l u i putfnd duce l a cunoaşterea cît mai aprofundată a p r i -melor t i p u r i monetare munteneşti^

83


DONNEES PRÉLIMINAIRES SUR L E TRÉSOR DE B A L T A SÂRATÀ, COMMUNE DE CRTNGENI, DÉPARTEMENT DE

TELEORMAN

Résumé

s En 1977 on a découvert un trésor de monnaies médiévales du Xjyeme s i e c i e dans le v i l lage Balta Sărată, commune de Cr£ngeni, département de Te leorman.

Le trésor est formé de 1.420 monnaies médiévales de Valachie (des émissions de Vladis lav I - V l a i c u , Radu I et Dan I ) et de 1 .741 monnaies de Bulgar ie émises par les t sars Jean Alexandre avec Michel d'une part et par S t r a c i m i r d ' a u t r e p a r t .

Le trésor comprend le plus grand nombre de monnaies d é c o u vertes jusqu'à présent et attribuées aux premiers t r o i s émetteurs de monnaies médiévales de Valachie .

84


NOTA PRELIMINARĂ ASUPRA UNUI TEZAUR DE ASPRI DIN SEC. A L X V - L E A DESCOPERIT ÎN COM. PIUA PETRU,

JUD. IALOMIŢA

de PARASCHTVA S T A N C U şi VTOREL COJOCARU

în anul 1974, Muzeul Naţional de I s t o r i e a achiziţionat de l a Iu l i an Ghindaru un tezaur descoper i t pe t e r i t o r i u l comunei Piua P e t r i i în a¬propiere de drumul naţional ce duce de l a Ţăndărei l a Vadul O i i , cu o¬cazia lucrăr i lor de modernizare ale acestui drum . Pe baza i n f o r m a ţiilor date de descoper i tor s-a putut s t a b i l i atît punctul t opogra f i c , cît şi împrejurările ce au scos la iveală t e z a u r u l .

A s t f e l s -a prec i za t f a p t u l că piesele au fost găsite îh anul 1971,pe cînd l u c r a cu e x c a v a t o r u l , l a o adineime de 1,70 m - 2 m, depozitate într-un vas de l u t îh formă de u r c i o r , fără toartă, d in care nu s -a mai putut r e cupera n i c i un f ragment . Ne -a fost semnalat apoi punctul unde s-a dezgropat t e z a u r u l : la 30 m de şosea şi l a 50 m de punctul numit "Mîhăstirea", loc unde s -au deplasat în z i le le imediat următoare C o n stanţa Ştirbu (şef secţie numismatică) şi L u c i a n Chiţescu ( şef secţie i s t o r i e medie) de l a Muzeul Naţional de I s t o r i e , împreună cu descoper i t o r u l . S -a efectuat ast fe l o primă cercetare de t e r e n , în urma c ă r e i a nu s -au mai găsit a l te monede.

I n anul următor, a i c i au început săpături sistematice organizate de Muzeul Naţional de I s t o r i e în co laborare cu Muzeul judeţean Călă-i raş i , săpături ce au fost r e l u a t e în f iecare a n .

T e z a u r u l achiziţionat e ra format d i n t r - u n bloc compact de piese l ip i t e în urma unui puternic incendiu şi nu au putut f i desprinse dec ft la l a b o r a t o r u l de r e s t a u r a r e a l muzeului n o s t r u , în urma procesu lu i de curăţare.

O primă etapă a detaşat d i n masa b l o cu lu i un număr de de 200 monede ( n r . i n v . 7 1 . 6 2 6 - 7 1 . 8 2 5 ) . I n etapa următoare, insistîndu-se încât-' t inuare pentru d e s l i p i r e a p i e s e l o r , s -au mai putut recupera încă 227 monede, 11 n a s t u r i s f e r i c i (cu d iametru l de 0 ,5 mm), două jumătăţi de n a s t u r i şi d o i bulgări de a r g i n t , unul d in e i format d i n 4 monede şi un nasture , putern ic l i p i t e între ele ( n r . i n v . 1 3 1 . 1 7 9 - 1 3 1 . 4 0 7 ) .

Obiectu l lucrări i de faţă f l v o r cons t i tu i monedele ce lor două l o t u r i provenite d i n aceeaşi d e s c o p e r i r e . E le sînt a s p r i · (akce- le) t u r ceşti emişi de Mahomed Π (1451-1481) în an i ş i monetării d i f e r i t e . A s t f e l , d in anul hégirei 855 (an creştin 1451) avem 13 ex . ( c i r ca 3 $ ) , d in 865 H (1460/1461) sînt 398 ex . (93%), i a r d i n u l t i m u l a n de emisiune 875 H (1470/1471) 15 monede ( 3 , 3 $ ) .

L o c u l de batere este reprezentat p r i n şapte ate l iere monetare .

85


Serres (Serez) cu 59 buc. (13,8%), Novar (Novo Brdo ) cu 124 buc. (29,0%), Ediroe (Adrianopole) cu 131 buc . (30 ,9%) ,Konstant in iys (Con-stantinopol) cu 15 buc. (3 ,3%), B u r s a cu 29 buc. (6 ,7%) , Ayasuluk (Efes-Altolongo cu 9 buc. (2,1%) ş i , fn sffrşit , Amasya cu 7 buc.(1,7%). V e z i tabelul 1 .

După cum re iese d in cele de mai sus, anul 1461 e reprezentat p r i n toate cele 7 monetării, i a r a t e l i e r u l d i n Edirne Înregistrează ce l mai mare număr de monede-.

Piesele fn discuţie au pus m a r i probleme de i d e n t i f i c a r e . I n afara modului defectuos de batere , cu multe piese descentrate ,d in cfmpul monedei ieşind o parte d in legendă îh care e cuprins f ie a n u l , f ie mone-tăria, au mai i n t e r v e n i t şi greutăţi impuse de condiţiile speciale de păs t r a r e ale acestui t e z a u r . Foarte multe piese au fost a r s e , d in monedă rămînlnd o simplă bucată de metal cu multe porozităţi şi cu vag i urme de legendă pe o parte a e i , dar cu cfteva elemente îh plus pe cealaltă p a r t e , l u c r u ce a permis totuşi ident i f i carea pe a n i , deoarece f iecare emisiune a l u i Mahomed Π din a n i i pe care îi avem fn tezaur este un tip aparte , perfect i n d i v i d u a l i z a t . A p o i , numeroase piese au fost l i p i t e înt r e e l e , de s l i p i r e a unora antrenînd desprinderea unei părţi d i n s u p r a faţa monedei de care a fost prinsă. De asemenea, multe monede sfnt ş terse , fie în urma circulaţiei , f ie datorită b a t e r i i cu o stanţă uzată, ce nu mai permitea impresiunea c lară , reliefată a l i t e r e l o r . Unele monede sînt tăiate pe margine , deosebindu-se c l a r de cele cu past i la r o tundă, i a r a l t e l e , deşi au margini le r o t u n j i t e , l ipsesc totuşi porţiuni de formă triunghiulară, dîhd m a r g i n i i monedei un aspect dante lat .

Un l u c r u ce ne-a atras atenţia este faptul că unei porţiuni şterse de pe avers îi corespunde o porţiune ştearsă de pe revers,plasată exact în acelaşi punct, l u c r u observat pe un număr de 25 monede.

Acelaşi l u c r u a ieşit îh evidenţă şi pentru monede otomane mai t îr-z i i , - akce-le emise de Baiazid Π (1481-1 512), Sel im I (151 2-1 520) din tezaurul de l a Orbească de Jos , jud .Te leorman sau kuruşi, altmîslici emişi de Mustafa ΠΙ (1757-1774) şi AbdUlhamid I (1774-1789) d i n ' t e zaurul de la Curteşti, jud.Botoşani, precum şi pentru monede emise de

Mircea ce l Bătrfn (tezaurul de l a Tîrgovişte , jud.Dîmboviţa) şi Petru Muşat (tezaurul de l a C'orlăteni, j u d . D o r o h o i ) . Acest l u c r u s - a r putea pune în legătură cu tehnica de batere a monedelor l a vremea r e s p e c t i vă . .

Unele piese prezintă legende eronate , cu l i t e r e d in legenda de pe avers apărîhd pe r e v e r s şi i n v e r s , i a r în cazul monedelor n r . 7 1 7 , 718, 713 apare aversu l cuplat cu jumătate d in r e v e r s u l a l t e i piese.

Acestor cauze le datoram faptu l că d in 427 monede, pentru 52 nu s-a putut prec iza m o ne tăria.

Legat tot de aspectul ex te r i o r a l p iese lor , datorită a r d e r i i l o r , nu se poate s t a b i l i gradul de uzură datorat circulaţiei , ce ar indica o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată de f o los i re sau o t r e c e r e r e l a tiv rapidă la t e z a u r i z a r e , după emiterea l o r .

86


Mon et δ ri e' An

Total Procente Mon et δ ri e' 7 4 6 0 / 6 7 7 4 7 0 / 7 7

Total Procente

SEREZ 3 56 - 59 13,8 NOVAR 1 122 1 124 29,0 EDIRNE 6 125 - 131 30.9 KDSTANTÎNIYE - 11 4 15 3,3 BURSA - 2Θ 1 29 6,7 AMASYA - 5 2 7 •1,7 AYASLUK - 9 - 9 2.1 Mqnetăne nadei il iTiudld 3 42 7 52 12,1

Placată - - - 1 0f2 T o t a l 13 398 15 427

Nr. crt Mon etorr'e AN Ag. Cu Au Nr

inventar Nr.

ordine

1 SEREZ 1451 980,05 13,95 6,00 131179 3 2 EDIRNE 1451 992,00 3,22 4,78 131180 9 3 SEREZ 1461 984,58 9r51 5,91 131185 38 4 EDIRNE 1461 983,88 5,69 10,43 131275 246 5 NOVAR 1461 989,10 5,47 5,43 131217 .135 6 KDSTANTINIYE 1461 973,61 21,69 4,70 131346 323 7 BURSA 1461 994.66 4,07 1,27 131362 355 8 AMASYA 1461 987,81 5,02 7,17 131 365 359 9 Incusâ 1461 980.15 9,98 9,86 131377 391

10 KDSTANTINIYE 1471 987,50 6,93 5,57 131400 417 11 AMASYA 1471 989,71 4,15 6,14 131,401 419

I n cont inuare dăm d e s c r i e r e a p i e s e l o r , opr indu-ne doar asupra t i p u l u i r eprezenta t iv pentru f iecare an de emisiune şi monetărie. Menţionăm că ident i f i carea monedelor s-a făcut după cataloagele alcătuite de N u r i Pere ş i Ibrahim A r t u k . 2

87


Anul 1451 (855 Η) |

Αν . ţ f ^ " . 3 ^ c e n t r u . \λ Ô β || / ^ > || ^ ' l l > ' Mehmed bin Mur ad han azze nasruhu 855 (Mehraed han f i n i l u i Mur ad han, v i c t o r i a s ă - i f ie veşnică, 1451). Legendă dispusă c i r c u l a r , împărţită p r i n p a t r u grupe de cîte două l i n i i p a r a l e l e .

R V * C\SÎP > ia " Hul l ide mUlkUhU

j juuu J ~ ^ ^ ^ duribe Serez N u r i P e r e , ca n r . 8 5 (monetărie diferită); I . A r t u k , n r . 1 4 6 1 . Ν ovar ( n r . 4)

A v . Ca mai sus .

R V - V <7s5Î0 ÀtLy / j ^ duribe Novar N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1 4 5 8 . Edirne ( n r . 5 - 1 0 ) .

A v . Ca mai sus . Rv. oSÎo Jyln

> , χ Ou / > / O r^o > duribe Ed i rne

N u r i P e r e , ca mai sus; I . A r t u k , n r . 1 4 5 2 . Monetărie neidentificată ( n r . 11 -13)

Anul 1460-1461 (865 H) Serez ( n r . 14-69) . ,

A v . Λ Ί θ X j - * * yLc O U± > ' Γ - ° KS>. > - θ ^ Legendă c i r culară dispusă în j u r u l unei stele cu şase r a z e . Textu l ca mai sus .

Rv . / JU^KJ i_j ^ Λϋ. T e x t u l ca l a anul 1451. Legenda circulară în j u r u l unei stele cu şase r a z e . N u r i Pere , ca n r . 8 6 (monetărie di fer i tă) ; I .Artuk,nr . 1462.

Novar (nr .70-191) A v . Ca mai sus . >

R v . j j pj L J > i £ - Hul l ide mUlkttfiu' darb E d i m e . N u r i Pere , ca mai sus; I . A r t u k , n r . 1 4 5 9 .

88


E d i r n e (nr.19 2 -316). A v . Ca mai sus . R v . ^ j >l Ir) <*SJLP > i ^ . H u l l i d e mttlkûnU darb E d i r n e .

N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1454. KostantiniTe{317-327)

A v . Ca mai s u s . . ι RV.(UALU>U^ U j - ë OUÛP H u l l i d e mUlkUhU darb Κostantiniye.

N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1434.

B u r s a ( n r . 3 2 8 - 3 5 5 ) . A v . Ca mai s u s .

Ca mai sus , dar bătut l a B u r s a . N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1 4 4 8 .

Amas y a (nr .361 -369 ) A v . Ca mai s u s .

Ca mai s u s , d a r bătut l a Amasya . N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1 4 4 5 . A y a s l u k (nr .361 -369)

A v . Ca mai s u s . R v . JLLUJ (J <*ûp >LvCa mai sus , d a r bătut l a A y a s l u k .

N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1441 . Monetărie nepr^cizată (nr .370-411) A n u l 1470-1471 (875 H) Novar (nr .412 ) ι ι

A v . / Λ N/â \n ^o/ ' fSAOUi > ^ x v % e g e n d a pe 4 r f n d u r i . R v . j Φ l J } J \ U ρέ> <\&> >/Δ" /Legenda pe 4 r f n d u r i .

N u r i P e r e , ca n r . 8 7 (monetărie diferită) ; I . A r t u k , n r . 1460. B u r s a ( n r . 413),

A v . Ca mai s u s . R v . °\JJU f->. ψ f° <*Slp ^Lc& mai s u s , d a r bătută l a B u r s a .

N u r i P e r e , ca mai sus ; I . A r t u k , n r . 1450. Kostant iniye (nr .414-417)

A v . Ca mai s u s . . R v . CV-Ai h ijn ijujâ u Ca mai sus , dar bătut l a K o s t a n t i n i y e .

N u r i P e r e , ca m a i sus ; I . A r t u k n r . 1435. Amasya ( n r . 418-419)

A v . Ca mai s u s . R v . °LU_AJ L l U γ 0 oSlp C a mai S U s , d a r bătut l a Amasya.

69


N u r i P e r e , ca mai sus ; L j A r t u k , nu a r e .

Monetărie neprecizata (nr .420-426) .

Monedă placată (nr .427 ) .

Bulgări de a rg in t ( n r . 4 2 8 - 4 2 9 ) .

O altă problemă este cea a greutăţii monedelor, pe care o vom a¬borda cu oarecare rezervă , date f i i n d condiţiile de păstrare şi r e c u perare a p iese lor .

Este cunoscut faptu l că acceaua - p r inc ipa la monedă a s ta tu lu i otoman fn s e c . X V - X V I - a fost emisă pentru pr ima oară de Orhan I la Bursa fn anul 1327 (727 Η) , cfnd d i n t r - u n d irhem de arg int (măsură de greutate de 3,207 g) se bat 2 | accele, f i ecare cîntărind 1,18¬1,20 g . Această greutate descreşte însă t r e p t a t , ajungfnd fn t impul domniei l u i Menmed Π l a mai puţin de 1 g , domnie marcată şi ea de a¬celaşi fenomen, observat pe emisiuni le succesive ale su l tanulu i amin

t i t 4 . A s t f e l , şi în t e z a u r u l n o s t r u , greutatea accele i emisă la Serez

în anul 1451 este fn medie de 0,81 g , fn 1460-61 de 0,80 g , i a r în 1470¬71 de 0 ,77 g . Pent ru monetăria d i n Novar media anu lu i 1451 este de 0,83 g, a anului 1460-61 de 0,80 g , i a r fn 1470-71 de 0,78 g . Acelaşi l u c r u se poate spune ş i despre ce le la l te monetării.

Evident că piesele vech i , mai g r e l e , e r a u căutate, i a r fn moment u l unei no i emis iuni , monedele bătute a n t e r i o r e r a u demonetizate, funcţionari s p e c i a l i le adunau plătind 10 accele no i p e n t r u 12 vechi şi această măsură aducea sultanului un veni t de 800.000 ducaţi- ' .

O altă chestiune este cea a c o n v e r s i u n i i monedelor, a raportării monedei de arg int l a cea de a u r . A s t f e l , dacă sub Orhan I un ducat veneţian va lora 10 acce le , fb 1467 valoarea accelei scade, o monedă de aur f i i n d egală cu 40 a s p r i , i a r fii 1479 cu 45,5 a s p r i . Acest l u c r u trebuie pus fn legătură cu scăderea fn greutate sau cu scăderea cantităţii de metal preţios pe care f l conţine moneda.

Anal iza p r i n ac t ivare cu n e u t r o n i , efectuată l a I n s t i t u t u l de F i z i că Atomică pe un număr de 11 monede ce fac parte d i n acest tezaur , a¬duce n o i date asupra purităţii m e t a l u l u i .

Concentraţia elementelor a r g i n t , c u p r u , aur s-a determinat p r i n t r - o metodă de raicroprelevare. Cu a j u t o r u l unui tub de cuarţ s-a prelevat o cantitate infimă (sub 0 ,1 mg) de probă. Apo i tubul a fost plasat într-un ambalaj ind iv idua l de a lumin iu . Probele monedelor de a¬na l i za t , împreună cu probele prelevate în mod s i m i l a r de pe al ia je cu concentraţii elementale cunoscute au fost i rad ia te l a r e a c t o r u l nucle ar a l L F . L J N . După i r a d i e r e , t u b u r i l e de cuarţ au fost scoase din ambalajele de a lumin iu , plasate într-o fiolă de plast ic ş i t ratate c h i mic cu ac id azot ic , metodă folosită pentru pr ima dată, ce a făcut pos i -

90


bilă începerea măsurătorii Ϋ spectrometr ice a p r o b e i , imediat după i - . r a d i e r e şi nu l a 24 de o r e , cum se procedează de o b i c e i . Spectrome-t r i a Ζ s -a efectuat cu un detector de Ge ( L i . ) de f oar te bună r e z o l u ţie şi un anal i zor cu 4096 canale , într-un timp d i f e r i t de l a o probă l a a l t a . I n spectre le monedelor de a r g i n t sînt puse în evidenţă elemente ca: A g , C u , A u , I n , A s , Sb , Z n . N i c i o monedă d i n cele studiate nu are cantităţi semnif icat ive de Z n , S b , I n , şi ca atare atenţia s -a axat numai pe A g , C u , A u .

Rezultatele aceste i analize sînt i l u s t r a t e în t a b e l u l 2.Observăm că în monetăria d i n S e r e z se bat în anul 1460/61 piese cu t i t l u l mai r i d i cat decît în anul 1451 (984,58%o faţă de 980,05 %o), i a r pentru mone-tăria d in K " " t+anti niya saltul este v i z i b i l a o la ατ\}Μ%η fti 1460-61 la 987,50%o în 1 4 7 0 - 7 1 . Insă a l i a j u l de cea mai bună c a l i t a t e , foarte a-; propiat de perfecţiune - 1000%o, caracterizează o monedă emisă l a ' B u r s a , ce are t i t l u l de 994,55%o (existînd impos ib i l i ta tea de a obţine un a l i a j omogen, se permite o toleranţă a t i t l u l u i de 7-10960) .

în medie, t i t l u l a n u l u i 1470/71 este super i o r c e l u i d i n 1451 (986,02%o) şi d i n 1460/61 (986,82%o) ,r idic fndu-se l a 988,60%o, depă şind cu mult fineţea de 90% (900%o) .

Acest l u c r u schimbă problema r a p o r t u l u i între moneda f o r te de aur şi cea de a r g i n t - acceaua. Nu este oare p o s i b i l ca acest r a p o r t să se modifice numai datorită scăderi i greutăţii monedei şi nu scăderi i f i -neţei, a cantităţii de metal preţios ? Deocamdată aceasta este doar o ipoteză ce va deveni sau nu ce r t i tud ine a tunc i cînd se v o r ' anal iza mai multe monede d i n ace laş i an şi aceeaşi monetărie.

Un a l t element scos în evidenţă de analizele efectuate este c e l a l provenienţei zăcămîntului m i n e r e u l u i o r i g i n a r . Deoarece r a p o r t u l A u / Ag este socotit ca amprentă a m i n e i , cele t r e i r a p o a r t e de 0 , 1 3 , 0 , 5 7 şi 1,0 procente indică în mod c l a r u t i l i z a r e a a t r e i surse de materie primă, dec i t r e i zăcăminte d i f e r i t e .

Deoarece unele d i n tezaurele ce c u p r i n d emis iun i ale l u i Mahomed Π. au în componenţă monede incuse , s -a analizat ş i o monedă de acest f e l d i n anul 1 4 6 0 / 6 1 , a l cărui t i t l u este de 980,15%o, fapt ce o înscrie, în rîndul monedelor bune, baterea în negativ const i tuind doar o eroare, de batere ş i nu o dovadă a încercări i de f a l s i f i c a r e .

Nu acelaşi l u c r u se poate spune ş i despre piesa n r . 4 2 7 ce e f o r mată d i n t r - u n sîmbure de metal comun ( f i e r ) acoper i t cu o pojghiţă de a r g i n t , care a început să se desprindă cu t impul de pe miez . D i m e n s i unile e i iniţiale au făcut totuşi posibilă a t r i b u i r e a e i l u i Mahomed Π, după unele elemente de t ipologie ş i a unei m i c i părţi de legendă.Despre această monedă se poate a f i rma cu ce r t i tud ine că este un f a l s .

F a l s i f i c a r e a monedelor a c reat probleme s t a t u l u i otoman şi l e g i s laţia d i n t impul l u i Mahomed Π prevede norme speciale în privinţa b a t e r i i monedei, această operaţie f i i n d controlată cu atenţie de l a e x t r a g e rea şi p r e l u c r a r e a minereu lu i pîhă l a punerea în circulaţie a b a n i l o r ^ . Contrafacerea atrăgea după sine pedeapsa cu moartea , l u c r u ce nu t*

91


Ifnepăimfittat Insa pe fa ls i f i cator i^^«re proveneau a t f t d i n r f h r i n r i l e m u su lmani l o r , c ft ş i ale creştinilor .

Ş i fi» Ţara Româneasca a v e n şt ir i oă se falsifică a s p r i , e d rep t d i n t r - o perioada ce depăşeşte A^mia hai Mahomed Π , fii t i m p u l l u i Radu c e l Mare ( 1 4 9 5 - 1 5 0 e ) 1 f .

Prezenţa a s p r i l o r fii Ţara Românească este menţionată fii d o c u mente încă d in pr ima jumătate a s e c . a l X V - l e a , pătrunderea masiva a acestor monede f i i n d dovedita şi de înmulţirea i z v o a r e l o r s c r i se ce o menţionează ca " " " « ^ fii care se făceau cele mai multe d i n operaţiile de vîhaare—cuniparare, mai ales după anul 1481 , cfiad încetează e m i s i unile p r o p r i i ale domni lor munteni^ .

Pătrunderea a s p r u l u i se poate expl ica ş i p r i n in tens i f i carea scbjra -b u r i l o r comerciale tranadonarene, s ch imbur i ce aduceau v e n i t u r i Impe r i u l u i otoman, provenite ş i d i n ap l i carea de taxe şi impozite pentru mărfurile ce treceau de' o par te ş i de a l t a a Dunării^ 3 p r i n vechi le vad u r i : C a l a f a t - V i d i n , Turna—Nicopol , Zimnicea-Şiştov, Giurgiu—Ruseiuc ş i în sfîrşit Oraşul de F l o c i - H î r ş o v a 1 4 .

Loca l i tatea P i u a P e t r i i , unde s -a descoper i t t e z a u r u l , este vechea aşezare medievală - T f r g o l de F l o c i ^ . E a este amintită încă d i n anul 143· . ca punct de vamă alături de Racar , Dîmboviţa, Cfmpulnng, B r ă i l a ,faţă fii faţă ca Hfi-şova d i n Dobrogea, ce e r a acum fii stapfhirea t u r c i l o r .

Săpaturile arheologice efectuate a i c i de cercetător i i c e l o r două muzee •mfritî*» l a fitoepntnl lucrări i aa dos l a ident i f i carea a doua n i v e le de l ocu i re d i s t ruse de po tern i ce . N i v e l u l mai recent de l o cuinţe arse este datat ipotet i c l a sffrşitnl s e c . a l XVI—lea, incendierea f i ind pasă pe seaom lupte lor dase a i c i fispotriva t u r c i l o r de t rupe le l u i Minai V i t e a z u l . Pent ru c e l m a i vech i n i v e l , datnad d i n sec . a l X V - l e a , cauza mnendiahri a r f i a taca i v io lent a l I n i Ştefan' c e l M a r e , d i n anul 1 4 7 0 1 7 .

Despre acest montent a l i s t o r i e i noastre s—a s c r i s un amplu şi documentat s tudiu de către M . Costăcheecu, pe baza ştirilor furn izate de un ur ic a l l u i Ştefan c e l M a r e , descoperit p r i n t r e actele moşiei Goleşti d in Vas lu i ce a aparţinut f a m i l i e i Rose t t i , datat între sfîrşitul l u i iunie şi înainte de 13 sept-1473- P r i n acest a r i e Ştefan ce l Mare întăreşte panului Hanco, ceaşnic , pe ţiganul Dumbravă ş i femeia l u i , Ch i rana , pe care i—a «if>hiwiït " f n ţara B a s a r a b i e i cînd am lov i t cu război domnia şi am ars F l o c i i ş i Ialomiţa"^®.

I n afara acestui a c t , a u t o r u l mai foloseşte şi alte i zvoare ce l -au determinat să f ixeze data ataculu i l u i Ştefan c e l Mare fii z iua de 27 feb . 1470 ' , i zvoare ce amintesc doar 'de " a r d e r e a Brăilei ş i a a l t o r ţ i n u t u r i " , fără a pomeni lasă nimic şi de d i s t rugerea Oraşului de F l o c i .

Iata^însă, că fii t ezaurul descoperit a i c i se găsesc 15 monede emise fia anul H e g i r e i 875, ce începe afi&bată, 30 iunie 1470 ş i se sf îr-şeşte marţi, 21 mai , 1471. Dac i emiterea acestor monede depăşeşte cn - e l puţin p a t r u l u n i data stabilită pentru arderea aşezări i ca urmare «

92


V » o n i « i l o i Ştefan .cel Mare - 27 f e b r u a r i e 1470, fapt ce ne face să propunem modi f i carea aces te i da te , plasîhd-o o r i cum dupa 30 iunie 1470. Aşadar , a r d e r e a Oraşului de F l o c i t r e b u i a şa se f i produs între 30 iunie 1470 ş i 13 septembrie 1473, data u r i c u l u i ce menţionează în mod c e r t a r d e r e a asezăriL.

Este p o s i b i l ca incendierea Oraşului de F l o c i sft f i a r u t loc în mart ie 1471 c u ocazia c o n f l i c t e l o r d i n t r e Stefan c e l Mare ş i Radu c e l F r u m o s , încheiate cu de l a S o c i ^ '

I n a fara de monede, t e z a u r u l mai cuprinde ş i obiecte de podoabă - n a s t u r i s f e r i c i . Datorită c reş te r i i n i v e l u l u i t ehn i c , a l special izări i meşteşugarilor, ş i a i c i în Oraşul de F l o c i se desfăşoară o ac t iv i ta te meşteşugărească, scoasa în evidenţă de săpăturile arheologice ce au ident i f i cat existenţa unui a t e l i e r pentru p r e l u c r a r e a o s u l u i , în vederea confecţionării unor bumbi asemănători ce lor m e t a l i c i d i n te saur u l nos— -

. Prezenţa acestor n a s t u r i de arg int alături de monede dm acelaşi metal ne face să sugerăm, cu t i t l u de r e l a t i v i t a t e , ipoteza existenţei unui meşter ce p r e l u c r a a r g i n t u l proveni t poate ş i d i n t o p i r e a monedel o r . Pe l i n i a continuării co laborăr i i c u I . F . L . N . ne-am gfndit ş i l a o analiză a acestor n a s t u r i , precum şi a bulgărului de a r g i n t , analiză ce ar putea con f i rma sau i n f i r m a ipoteza de mai s u s .

Vom m a i r e v e n i c u prec izăr i asupra aces tu i tezaur ce a r i d i c a t at f t probleme de i s t o r i e politică ş i economică, a Ţăr i i Româneşti, cît şi de numismatica otomasst, cînd vom f i fn posesia unor date ce a r duce l a e luc idarea l o r .

N O T E

1 Constanţa Şt i rba , N o i teaaure monetare i n t r a t e fn patr imoniu l M u zeului de i s t o r i e a l R.S.Romania- , fn "Cercetăr i numismat i ce " , 5", Muzeul Naţional de I s t o r i e , Bucureşt i , 1978, p . 9 1 .

2 N u r i P e r e , Qsmanl i larda Madem P a r a l a r , I s t a n b u l , 1968} Ibrahim A r t u k , C e v r i y e A r t u k , I s tanbu l A r k e o l o j i MUzeler i T e a h i r d e k i Islâmf S i k k e l e r K a t a l o g u , ν ο Ι . Π , I s t a n b u l , 1974.

3 A u r e l D e c e i , I s t o r i a I m p e r i u l u i otoman pîhă l a 1656,Bucureşti , 1978, p . 36 .

4 Ν i c oară B e M i c e a n u , L e monde ottoman des Balkans (1402-1566). I n s t i t u t i o n s , soc i é té , economie, London , 1976, p . 7 4 .

5 F r a n z B a h i n g e r , Mahomet Π l e Conque r a n t et son temps (1432-1481), P a r i s , 1954, p . 5 4 3 .

6 Nicoară Bekt i ceaau , Les actes des pre mieros sultans conservés dans l a manuscr i t s t u r c s de l a BibJiotéque Nationale à P a r i s , L a Haye , 19*0, p . 1 7 6 .

7 Robert D c l o r t , I n t r o r i u r r i o n aux sciences «n^fifaHres de l ' h i s t o i r e , P a r i s , 1969, ρ . 3 Ί θ .

j ! Nicoară Beld ioeanu, Les actes . . . . D . 83 , nota 1 .

93


9 Ibidem, p . 7 9 - 8 2 . 10 Ν. Skender R i z a j , Counterfe i t of money on the Balkan Peninsula

from the XV to the X V I I c en tury , fn " B a l c a n i c a " , 2 , Be agr a d , 1970, p . 7 1 .

11 Gr igore Toc i l e s cu , 534 documente i s t o r i c e slavo—române d i n Ţara Româneascâ şi Moldo"va, p r i v i t o a r e l a legăturile cu A r d e a l u l (1 346¬ 1603), Bucureşti, 1931, n r . 2 0 0 .

12 Octavian I l i e s c u , Vlad l ' E m p a l e u r et le d r o i t monétaire, "Revue Roumaine d ' H i s t o i r e " , XVTTI, 1 , 1979, p . 128; Paraschiva Stancu , A s p r i turceşti d in s e c a i X V - l e a descoperiţi fn satu l Colceag, corn. Inoteşti, j u d . P r a h o v a , "Cercetări n u m i s m a t i c e " , I I , p .124,anexa I L

13 M.M.Alexandrescu-Dersca B u l g a r u , Aspecte ale vieţii economice d in oraşele şi tfrgnrfle Dobrogei sub stăpfnirea otomană (sec. X V - X V n ) , " S t u d i i " , t om.26 , 1973, n r . 1 , p . 4 3 - 4 4 .

14 Dinu C . G i u r e s c u , Relaţiile economice ale Tări i Româneşti cu ţările peninsulei balcanice d in secolul a l XTV-lea pfnă la m i j l o c u l seco lu l u i a l X V I - l e a , fhTtomanoslavica" , X I , p . 176-177.

15 M.Costăchescu, Arderea Tîrguluide Floci s i a Ialomiţei fh 1470, Iaşi, 1935, p . 5 - 8 .

16 D . R . H . , B , v o l . I , E d i t . A c a d e m i e i , Bucureşti , 1 9 6 6 , n r . 6 9 . 17* L.Chiţescu, Cercetări arheologice l a P i u a P e t r i i (Oraşul de Floc i )

jud.Ialomiţa) , fh "Cercetări arheologice" , ΙΠ, Muzeul Naţional d"e I s t o r i e , Bucureşti, 1979, p . 2 1 4 .

18 D . R . H . , A , νο Ι .Π, Bucureşti , 1976, n r . 1 9 1 . 19 M.Costăchescu, o p . c i t . , p . 8 - 1 1 ; N .Gr igoraş , Moldova l u i Ştefan

cel Mare , Iaşi , 1982, p . 9 7 . 20 N.Grigoraş , o p . c i t . , p.101 ; N . I o r g a , I s t o r i a l u i Ştefan ce l Mare,

E d i t . p e n t r u literatură, 1966, p .109 . 21 Radu Lungu , Contribuţii l a i s t o r i a meşteşugurilor medievale în T a r a

Românească, în "Revista de i s t o r i e " , 3. tom.34Ţ"Î 9 8 1 , p .516 . '

NOTE PRÉLIMINAIRE SUR UN TRÉSOR D ' A S P R E S DU XVe S . DÉCOUVERT DANS L A COMMUNE DE PIUA P E T R U , D E P . DE

IALOMIŢA Résumé

On présente un trésor formé par 427 monnaies ottomanes f r a p pées par Mahomet 11 (1451-1481), 11 boutons sphéxiques, deux fragments de boutons et deux boules en argent dont une contenant qua- , t r e monnaies et un bouton collés entre eux. Le trésor â été d é c o u v e r t dans la commune de Piua Petr i i ,dép. de Ialomiţa en 1971 à l ' o c casion des travaux de modernisation de la ronte nationale entre Ţăndărei et Vadul O i i .

Les 427 monnaies sont émises pendant les années de 1 ' Hégyrei 855 (1451 de n . è . ) - 13 p ièces , 865 (1460/61) 398 pièces et 875

94


(1470/71) - 15 pièces dans les centres monétaires de Serez ( 5 9 p i è ces ) , Novar ( 1 2 4 p ièces ) , Ed i rne (131 p i è ces ) , Kostant iniye (15 p i è c e s ) , B u r s a (29 p i è c e s ) , Ayasuluk (9 p ièces ) et Amasya (7 p ièces ) . Pour 52 pièces on n ' a pas pu établir l e l i e u d 'émission à cause d u f a i t que p l u r i e u r s monnaies se trouvent dans un mauvais état de conservat ion et d ' a u t r e s présentent de défauts de f r a p p e .

L a localité de P iua P e t r i i e s t , en f a i t , l ' anc i enne cité médiévale "Oraşul de F l o c i " incendiée pendant l ' a t t a q u e de Stefan ce l Mare ( E -tienne l e Grand) contre l a Valachie le 27 févr ier 1470. Mais les 15 monnaies du t r é s o r , frappeés au cours de l 'année de l ' H é g y r e 875, année qu i commence le 30 j u i n 1470 et f i n i t le 21 mai 1471 nous ohl igent à modi f ier l a date le 1 ' incendie de la localité provoqué par Stefan ce l Mare (Etienne le Grand) entre 30 j u i n 1470 et 13 sep -tembre (la date f ina le de 1 1 ordonnance princière émanant ' d ' Etienne le Grand , se r a p p o r t a n t à l ' i n c e n d i e de "Oraşul de F l o c i " d e I a l o m i ţa).

L ' exposé met en d iscuss ion a u s s i l a question du poids et d u t i t r e des monnaies frappées par Mahomet Π. A l a suite des ana -lyses efféctuées à I . F . I . N . sur un nombre de 11 monnaies frappées à dates et en centres monétaires d i v e r s , on a pu conc lure que la purité du métal ne diminue pas pendant les 3 émissions succesi -ves de Mahomet I I , mais tout a u c o n t r a i r e , l a moyenne du t i t r e des monnaies émises en 1470/71 est plus haute que cel le des années 1451 et 1 4 6 0 / 6 1 , et le t i t r e l e p lus élevé appart ient à une monnaie frappée en 1 4 6 0 / 6 1 .

E n outre on avance l 'hypothèse de l ' e x i s t e n c e en "Oraşul de F l o c i d 'une o r f èvrer i e .

Explicaţia planşei

P l . I . - n r . 1 -4 , a s p r i emişi fh anul 1451 : n r . 1 - 2 monetar i a d i n Serez ( a v . ş i r e v . ) , n r . 3 - monetăria d i n Novar ( r v . ) n r . 4 - monetă-r i a d i n E d i r n e ( r v . ) ; n r . 5 - 1 2 - a s p r i emişi îh anul 1640/61j n r . 5 - 6 - monetar i a d i n Serez (av . ş i r v . ) , n r . 7 - monetar i a d i n Novar ( r v . ) , n r . 8 - monetar i a d i n E d i r n e ( r v . ) , n r . 9 - monetă-r i a d i n Kostant in iye ( r v . ) , n r . 1 0 - monetar i a d i n B u r s a ( r v . ) , n r . 1 1 - monetăria d i n Amasya ( r v . ) , n r . 1 2 - monetăria d i n Ayas luk ( r v . ) ; n r . 1 3 - 1 6 - a s p r i emişi în anul 1470/71 : n r . 1 3 -monetăria d in Novar (av .ş i r v . ) , n r . 1 4 - monetăria d i n B u r s a (av . ş i r v . ) , n r . 15 - monetăria d i n Kostant iniye (av . ş i r v . ) , n r . 16 - monetăria d i n Amasya (av . ş i r v . ) ; n r . 17 - monedă placată; n r . 1 8 - bulgăre de a r g i n t format d i n 4 monede ş i an nas ture ;

' n r . 19 - bulgare de a r g i n t .

95


http://nr.11

T E Z A U R U L DE LA BĂLESTI, JUD. VASLUI SI IMPORTANTA L U I ISTORICA

de CONSTANŢA ŞTIRBU şi ANA-MARIA V E L T E R

T e z a u r u l de l a Băle şt i , j u d . V a s l u i , a fost descoperit fn j u r u l a n u l u i 1936. Numărul de piese ce compuneau t e z a u r u l l a descoper i rea sa nu se cunoaşte cu p r e c i z i e . A fost achiziţionat de colecţionarul Saint Georges fn acelaşi an şi a f i g u r a t fn i n v e n t a r u l muzeului său. I n anul 1948 a i n t r a t fh colecţ ia Muzeului Naţional de Antichităţi de unde, fn a¬nul 1971 , a fost t r a n s f e r a t Muzeulu i Naţional de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a .

L o t u l a f lat l a Cabinetul Numismatic a l muzeului cuprinde 918 monede de arg in t emise : fh P a t r i a r h a t u l de A q u i l e i a , deAntonius Gaetani (1395-1402) - 2 bucăţi, şi de Lodovico de Teck (1412-1437) - 6 bucăţi; fn U n g a r i a , de Mate i C o r v i n (1458-1490) - 673 bucăţi, de V l a d i s l a v Π (1490-1516) - 204 bucăţi, şi de Ludovic Π (1516-1526) - 11 bucăţi; ş i fn Moldova de Despot Vodă (1561-1563) - 18 bucăţi, ş i de Ştefan Tomşa (1563-1564) - 4 bucăţi.

Prezenţa monedelor P a t r i a r h a t u l u i de A q u i l e i a fh t ezauru l monetar de la Băleşti nu este surprinzătoare, acesta f i i n d c e l de a l t r e i l e a tezaur cunoscut pîhă acum îh Moldova^, care cuprinde ast fe l de monede. Ele c irculă alături de monedele ungureşti şi pătrund pe calea schimburi lor comerciale cu T r a n s i l v a n i a sau cu statele d in n o r d u l I t a l i e i .

Monedele ungureşti, f recvent pomenite fn documentele de epocă , sînt pregnant i l u s t r a t e de d e s c o p e r i r i l e monetare. Măneda măruntă m a ghiară - d i n a r u l - , confecţionată d i n t r - u n a r g i n t de bună c a l i t a t e , a rezistat mult t imp şi a fost preferată îh Moldova îh schimburi le corner-! c ia le . T e z a u r u l de l a Băleşti ilustrează şi e l preferinţa acestei m o nede, cu precădere a aceleia d i n t i m p u l l u i Matei C o r v i n şi a urmaşilor săi imediaţi, monedă care circulă încă un secol după data e i de emisie .

Monedele d i n acest tezaur aparţinfnd l u i Mate i C o r v i n sfnt emise după marea reformă monetară d i n 1468-1470, mai puţin o p iesă , d i n a r u l tip CNH-219 /9 , emisă fn anul 1464. Monedele, d i n a r i , acoperă toată perioada de emitere de după reformă, respect iv a n i i 1468-1490, f i i n d reprezentate at f t toate t i p u r i l e de d i n a r i care s -au bătut, cît şi p r i n c i palele m o n e t a r i i . A s t f e l , de la marea monetărie d i n Kremni tz sfnt 548 de d i n a r i , de l a Ba ia Mare 99, de la monetăria d i n Viena 9, de l a Bud* 8, Sibiu 5, de l a monetăria d i n Kassau 2 , l a care se adaugă şi douî

97


monede incuse, cărora nu Π s -a putut ident i f i ca monetăria. Observăn că şi în această descoperire se menţine proporţia obişnuită d i n t e z a u r e l e moldoveneşti.

De la V lad is lav Π sînt monede emise în monetăriile: K r e m n i t z 195 d i n a r i , Baia Mare 5 d i n a r i , i a r 4 d i n a r i , cu s ig le le M—M,provin d i n t r - o monetărie încă ne identificată.

De la Ludovic Π t ezauru l cuprinde 9 d i n a r i emişi în monetăria de la K r e m n i t z , o monedă cu s ig le le A - V (probabi l o monetărie d i n T r a n s i lvania) şi o monedă incusă.

Pentru o mai bună i l u s t r a r e a acestor emis iuni am întocmit un t a bel cronologic cuprinzînd toate datele necesare identificării p iese lor în discuţie.

Deşi într-o proporţie mică, cele 22 monede emise în monetăria de la Suceava - de către Despot Vodă, 17 d i n a r i şi un mangîr şi de Ştefan Tomşa 4 d i n a r i - completează datele cunoscute pîhă acum p r i v i n d e m i s iuni le celor doi domni moldoveni, cu var iante n o i pe care le -am des c r i s în anexa I .

De la Despot Vodă îh tezaur se află un mangîr emis în anul 1562 după data de 19 a p r i l i e , p o t r i v i t r a p o r t u l u i l u i B e l s i u s , s e c r e t a r u l l u i Despot, către Maximil ian Π. Pe lingă această piesă t ezauru l mai conţ i ne 1 7 d i n a r i - d in care 6 emişi în anul 1562, 2 cu an de emisie n e d i s -vinct şi 9 d i n a r i d in anul 1563. Remarcăm o ser ie de variante la t i p u r i le cunoscute pînă acum, p r i v i n d modul de a reda înfăţişarea madonei (cu coroană deschisă şi cu nimb, de pildă), p r i n modul cum sînt redate s ig le le , cu cerculeţe sau cu puncte deasupra, p r i n semne heraldice v a r i a t e , rozete , puncte prinse îh legendă, p r i n modul de t r a n s c r i e r e a l egende i . Dăm descr ierea p iese lor îh anexa I şi ilustraţia l o r în p l a n şele 1 şi Π.

Ţiaînd seama de monedele publicate pîhă a c u m 4 , ca şi de noile v a r iante prezente în tezaurul de faţă, apreciem că Despot a emis o c a n titate destul de mare 6e d i n a r i faţă de numărul mic de de domnie.

De la Ştefan Tomşa tezaurul donţine numai 4 monede: un d inar e¬mis în anul 1563 şi 3 bucăţi emise în anul 1564.

Trebuie să remarcăm faptul că d i n a r i i ambilor domnitor i au fost copiaţi după monedele ungureşti, obişnuite îh circulaţia monetarăaMol-dove i , cu atît mai mult cu cît t i p u l de d inar unguresc de l a Matei Cor v in fusese preluat de monetăria moldovenească încă d i n t impul l u i L ă -puşneanu . Se încerca ast fe l a l in ierea monedei moldoveneşti la c i r c u laţia monetară cent ra l europeană.

Documentele v r e m i i , pentru perioada de care ne ocupăm, r e s p e c tiv domnit, i u i Despot şi Ştefan Tomşa, amintesc prezenţa l a curtea domnitor i lor moldoveni a l u i Wolfgang - Lupu Sasul - meşter monetar ρ i c e p u i 5 . In privinţa meşterului monetar a l l u i Despot, ne permitem să aJureii: unele precizări p r i v i n d viaţa şi act ivitatea sa , ţinînd seama de studii le mai vechi p r i v i t o a r e l a meşterii a u r a r i d in Transilvania,cît ş i ne c s-L-rie de documente recent cercetate de no i l a Arh ive l e S t a t u l u i •dir. Bra?ov .

98


A s t f e l Wolfgang - Lupu Sasul d i n c r o n i c i l e moldoveneşti,îhtîlnit îh documente ş i sub numele de Wolf, Wolfgangus, Wolfgang Mydwescher (din Mediaş) - e r a f i u l meşterului a u r a r d in Braşov , Hans sau Johann von Mydwes, menţionat fn documente sub numele de: meşterul Hans von Mytwees , fh 1517, 1518, 1521; meşterul Hans - îh 1524, 1525; meşter u l Hans von Mydwess - fn 1526 şi H e r r Hans Golsmydt - îh 1530 . D a torită p r i c e p e r i i sa l e , meşterului Hans i se încredinţează îh 1528 a u r i r e a ceasului d i n t u r n u l oraşului Braşov , fn 1529 este so l i c i ta t să a¬jute l a c o n s t r u i r e a t u r n u l u i d i n l oca l i ta tea Şomart in , com.Bran , jud .S i b iu , i a r în 1530 î l găsim membru îh c o n s i l i u l de conducere a l o r a şului Braşov^.

F i u l său, Wolfgang, este menţionat pentru p r i m a oară îh actele bres le i a u r a r i l o r d i n Braşov - îh ca i e tu l cu l i s t a cronologică a u c e n i c i l o r b r e s l e i - îh anul 1539, cînd tatăl său îl da ca ucenic pentru o p e rioadă de p a t r u a n i , pe lîhgă marele meşter o r f e v r a r Andreas® , deşi iniţial îi fusese l u i r e p a r t i z a t spre învăţătură ^ . A n d r e a s , sau Endres A u r i f a b e r , e r a l a acea dată s taroste le b r e s l e i a u r a r i l o r d in Braşov 1 ^, In 1543 Wolfgang îş i încheie ucenic ia ş i î l reîhtîlnim în documentele breslei îh 1549 ca meşter a u r a r . I n această ca l i ta te este amintit ca d a tor b r e s l e i cu 4 f l o r i n i , în contul cărora lăsa zălog un i n e l 1 1 . I n anul 1554 meşterul a u r a r Wolfgang face par te d i n c o n s i l i u l de conducere a l oraşului, ocupîhd dec i un loc de seamă în rîndul a u r a r i l o r braşoveni . Va f i însă înlăturat d i n această funcţie,fiind acuzat de adulter , şi ex i la t din o r a ş 1 2 . I n t i m p u l e x i l u l u i său presupunem că a stat la S i b i u , deoarece într-o s c r i s o a r e d i n 2 a p r i l i e 1555 1 ^ a m a g i s t r a t u l u i oraşului S i biu, adresată m a g i s t r a t u l u i oraşului Braşov , se face o intervenţie pentru graţierea a u r a r u l u i Wolfgang "condamnat l a e x i l a r e " , ş i rechemarea sa la Braşov , l a f a m i l i a sa . De l a această dată meşterul Wolfgang nu mai este amintit îh n i c i un document a l b r e s l e i o r f e v r a r i l o r d i n Braşov.

Cam în aceeaşi perioadă, mai exact îh 1558, îh t impul pr imei domnii a l u i Al.Lăpuşneanu, după o întrerupere de cfteva decen i i , reapare moneda moldovenească, însă într-un sistem nou - c e l a l d i n a r i l o r u n gureşti, monedele imitîhd şi t i p u l iconografic a l a c e s t o r a . Acest t i p monetar este perpetuat şi sub domnii le l u i Despot şi Ştefan Tomşa, cu unele modificări. T r e b u i e sub l in iat ş i f a p t u l că toate aceste emis iuni poartă s ig la S - M .

I n 1558, l a cur tea l u i Al.Lăpuşneanu 11 întîlnim pe loan Herac l ide , v i i t o ru l Despot Vodă , fo los i t ca in termediar între domnul moldovean şi Trans i lvania . I n această ca l i tate Despot o vizitează pe reg ina Izabel la îh 1558. Cu această ocaz ie , trecîhd p r i n B r a ş o v 1 4 , îş i tipăreşte genealogia neamului său, genealogie necesară intenţiilor l u i v i i t o a r e de o¬cupare a t r o n u l u i Mo ldove i . Seco lu l a l X V I - l e a a însemnat pentru a r t a transilvăneană o epocă de efervescenţă c reatoare , îh care se întrepătrund idei le novatoare ale Renaşterii ş i Reformei , epoca îh care m e ş teşugul orfevrăriei cunoaşte o puternică şi minunată înf lor ire . Om de; rultură şi reprezentat a l i d e i l o r umaniste d in epoca sa , Despot Vodă

99


EXPLICAŢIA FIGURILOR

F i g . 1 . - Filă dip. r e g i s t r u l b r e s l e i a u r a r i l o r d i n Braşov d i n anul 1 539 în care Wolf, f i u l a u r a r u l u i Hans, este amint i t că învaţă 4 a n i la meşterul Endres d in Braşov. - Arh ive le S t a t u l u i Braşov, Colecţia B i s e r i c a Neagră, f . 8 .

F i g . 2 . - Document Γη care Wolf Mydwescher este amintit îh anul 1 549 dator bres le i a u r a r i l o r d in Braşov cu 4 f l o r i n i , în schimbul c ărora a dat un i n e l . - Ibidem, f . 21 .

F i g . 3 . - Document din anul 1554 în care este amint i t a u r a r u l Wol fgan-gus ca făcînd ρ a r t e d in cons i l iu l oraşului Braşov şi menţiunea înlăturării l u i . - Ibidem, Reg i s t r u l de socote l i ΠΙ B / 1 1 , f . 2 2 1 .

F i g . 4 . - Intervenţia mag is t ra tu lu i oraşului Sib iu d i n anul 1 555 pe lîngă mag is t ra tu l oraşului Braşov în vederea graţierii a u r a r u l u i Wolfgangus condamnat la e x i l a r e şi rechemării acestuia la Braşov , la fami l ia l u i . - Ibidem, Colecţia S c h n e l l , f .158.

100


J r *i v i^ - / M -

^fijr^^ Φ / ς

iff N o » - * - «*• J * - y ^ - r ^ Z f "

F i g . 1

t o i


' - A.

F i g . 2.

102


fimoMmniMbim

^rarr ^ bMian*tic \~f~~*}<r

Âltdâflchrr Am m trie hi ty"4" M yméruim tir *rccfftf tX

7 c y Λ I S > ·•


, > 7

η>**> - Τ W -4J ^ 7 77

* «~»~ ο^*— **· ^Ντ*·-· /*^*·"*^ ^ v ' j * »

%4jffyL feK'frt +*u\"im bb-J)~t,

»-3f> v^y^Co ^«-» v w ^ / . ' y j'irai- (^Qv—i U~ j" £r-*-&*P JI*J*-

• L ^ » ^ » t ^ y i ^ A - / . / ^ ^ . - v ^ . ^ ^^ t< v^»

F i g . 4 .

1Π4


a fost a t ras de idées de a implanta fn Moldora no i le curente c u l t u r a l ar t i s t i c e europene.

Credem ca nu greşim af i rmfnd ca acesta este momentul fn care meşterul a u r a r Wolfgang, ajuns fn p l ina matur i tate c r e a t o a r e , îh j u r u l v f r s t e i de 40 de a n i , nemulţumit de at i tudinea concetăţenilor săi şi în -cîntat poate de perspect ive le descr i se de Despot, a fost a tras de ideea t r e c e r i i în Moldova p e n t r u a - ş i desfăşura meşteşugul ş i ta l en tu l l a curtea domnească. Cu siguranţă p lecarea sa în Moldova se încadrează în per ioada d i n t r e 1558 ş i noiembrie 1561 , data urcăr i i pe t r o n a l u i Despot.

A u r a r u l Wolfgang nu a fost s i n g u r u l meşter transilvănean care a lucrat p e n t r u d o m n i t o r i i d i n Moldova sau ţ a r a Românească. Statute le b res l e i a g r a r i l o r d i n 1 5 1 1 , 1559 ş i 1 5 6 1 1 j prevăd, într-un a r t i c o l s p e c i a l , aspre măsuri împotriva meşteri lor care v o r dezvălui a r t a meşteşugului l o r în a t e l i e r e l e c e l o r două ţări române. C e i care încălcau a¬ceastă prevedere e r a u pedepsiţi cu exc luderea d i n breas lă , r e p r i m i r e a l o r f i i n d posibilă doar după p lata une i amenzi de 12 f l o r i n i în 1511 1 ̂ , a¬poi de 8 f l o r i n i fh a doua jumătate a sec . a l X V I - l e a .

Prezenţa l u i Wolfgang, meşter a u r a r d i n Braşov , în f runtea m o -netăriei sucevene a r putea expl i ca ş i s ig le l e de pe emis iuni le monetare ale d o m n i t o r i l o r Despot şi Ştefan Tomşa. Aceste s ig le " S - M " le întfl-nim ş i pe s i g i l i i l e b r e s l e i a u r a r i l o r oraşului B r a ş o v . P e s i g i l i u l b r e s l e i d i n s e c a i XVI—lea apare fn c e n t r u f i g u r a Sfîhtului M a r t i n , patronul o r f e v r a r i l o r , încadrată de s ig le le " S - M " : S a n c t u s - M a r t i n u s 1 . P r e zenţa acestor s igle pe monedele emise în vremea l u i Despot Vodă şi Ştefan Tomşa s - a r putea datora f a p t u l u i că aceste emis iun i emanau d i n mîna meşterului Wolfgang - Lupu S a s u l , membru a l b r e s l e i a u r a r i l o r braşoveni. D e c i , dacă " S - M " s - a r putea expl i ca p r i n semnul de b r e a s lă a l o r f e v r a r i l o r braşoveni , s i g la " S " , de l a baza monedelor, credem pe bună dreptate că a r putea sugera iniţiala oraşului Suceava, l o cu l de batere a l monedelor l u i Despot ş i Tomşa, aşa cum de a l t f e l au sugerat şi alţi cercetători înaintea noastră 1 . Se pune a tunc i întrebarea,de ce figurează s ig le le " S - M " şi pe monedele l u i Lăpuşneanu ?Dacă luăm în considerare ipoteza noastră, atunc i s - a r putea crede că o r i meşterul a u r a r Wolfgang a ven i t în Moldova încă d i n 1558, o r i că a l t a u r a r b r a şovean va f i l u c r a t monedele l u i Lăpuşneanu. Remarcăm faptu l că atft d i n a r i i l u i Lăpuşneanu, cît şi c e i a i l u i Despot şi Tomşa par a avea acelaşi g r a v o r , sau mai s i g u r aceeaşi şcoală de gravură, deoarece atît în modul de redare a l i t e r e l o r d i n legendă, cît şi în r edarea însemnelor herald ice de pe a v e r s , sau a madonei de pe r e v e r s u l acestor d i n a r i , întflnim asemănări i z b i t o a r e .

Cauzele şi data îngropării t e z a u r u l u i , ţinfnd seama de data ul t imei monede (aceea a d i n a r u l u i emis de Ştefan Tomşa în 1564), sînt asemănătoare cu ale t e z a u r u l u i de l a Buhăieni, jud.Iaşi , care are o compoziţie apropiată. Aşa cum s-a subl in iat şi în s tud iu l asupra amint i tu lu i t e z a u r 2 ^ , îh acele v r e m u r i de nesiguranţă, datorate l u p t e i pentru c u -

105


părea t r o n u l u i , a răscoalelor ţărăneşti, a prezenţei unor armate s t r ă ine , chemate sau nechemate de d i f e r i t e l e part ide bo iereşt i , mulţi au căutat să -ş i ascundă a v e r i l e , sau să le scoată peste graniţă. Această stare de nesiguranţă creată fn Moldova fn a doua jumătate a s e c a i XVI-lea a făcut ca numărul tezaurelor să f ie mult mai m a r e .

Studierea compoziţiei l o r ne va permite să cunoaştem mai bine căile şi direcţiile spre care s-a or ientat comerţul Moldovei fn această jumătate de v e a c

P r i n comunicarea de faţă am d o r i t nu numai să valorificăm un t e zaur care se înscrie între bunuri le noastre de patr imoniu c u l t u r a l -naţional, c i p r i n datele pe care le oferă studierea l u i , completate şi cu cele ale a l t o r tezaure de epocă, să putem o f e r i elemente no i care să întregească ştirile consemnate de documentele contemporane.

1 0 6


Big l e ' monetăria

MONEDE EMISE DE M A T E I C O R V I N

b ib l i ogra f i e datare monetar n r . p i e s e observaţi i n r . i n v .

1

η - £ Baia Mare

K - K r e m n i t z

CNH - 219 - 9 U - 563 PA - 50 H L - p .572 H L - 708

CHH - 235A-8 U - 568 PA - 86 H L p.572 H L = 717

1464 C r i s t o p h o r u s 146-1

1468-70 loan Constor f e r 1468

1468-69

15

8

7427

7775-7789

η - fa Baia Mare CNH - 235A-14 U - 568 PA - 87 H L - p .572 H L = 717

1468-70 1468 1468-69

Stefan Kovach 7426

Β - S Buda CNH - 235A-4 U - 5 6 8 PA - 88 H L - p .572 H L = 717

1468-70 1468 1468-70

Mikola Stefan 7437 7540

7797-7831


1 2 3 4

il Kass.au C N H - 2 3 5 A - 6 1468-70 U-568 1468 ΡΑ -89 1468-70 H L - p . 5 7 2 H L = 717

h - T S i b i u C N H - 2 3 5 A - 7 U-568 1468-70 P A - 9 0 1468 H L - p . 5 6 2 H L = 717

K - Ş K r e m n i t z CNH-235A~9 U-568 1468-70 P A - 9 2 1469 H L - p . 5 6 2 1468-69 H L - 7 1 7

Buda C N H - 2 3 5 A - 5 U-5.68 1468-69 P A - 9 4 1469 H L - p . 5 7 2 1468-70 H L = 7 1 7

Κ - i K r e m n i t z C N H - 2 3 5 A - 1 0 U-568 1468-70 P A - 9 5 1470 H L - p . 5 6 2 1470 H L = 717

5 6 7 8

emisiune orăşenească

7433-7434

7423 Thomas 7424

A l t e n b e r g e r 5 7425 7795 -7798

7624-7628 l oan C o n s t o r - 29 7629-7643 '

' e r 7705-7713i

7435 Stefan * 7436

Kovach 4 7504 75O5

7441 V i t u s M W - 23 7428-7429

s t e i n 7441 7563-7567 7568-7573 7585-7593


http://Kass.au

θ

η - y Baia Mare

η - Baia Mare

CNH-235A-13 U-568 P A - 9 6 H L - p . 5 6 2 H L = 717

CNH-235B U-568 H L = 717

1468-70 1470 1470

arendată oraşului

pe avers 23 c o r b u l

nu esţe în scut

1468-70 arendată 44 pe avers c o r b u l în scut

7490-7496 7514-7521 7418-7419 7448-7449 7453-7456

7432 ; 7444 7459-7477 7478-7484 7487-7488 7498;7523-7524;7527 7529;7534 ;

7537; 7541 7550-7551 7757;7759

7763

η - η Baia Mare C N H - 2 3 5 A - 1 2 U-568 P A - 9 9 H L - p . 5 7 2 H L = 717

1468-70 1471-79 1471-81

arendă orăşenească

7430 7526 7531 7536

Κ K r e m n i t z CNH-234 -6 U-570 PA-119 H L - p . 5 6 2 H L = 718

1 4 7 1 - 81 1472- 78 1478.

Vi tus MUhlstein 20

7443 ;7446 ;7606¬7619; 7621-7623; 7772;7786-7788


Κ renin i l /,

Kremnitz

Kremni tz

Kremnitz

Kremni tz

Kremni tz

(JNH-234-2 U-570 l 'A -120 M r , - p . 572 HIJ = 718

CNH-234-5 U-570 PA-121 H L - p . 5 7 2 H L = 718

CNH-234-3 U-570 PA-122 H L - p . 5 7 2 H L = 718

CNH-234-2 U-570 PA-123 H L - p . 5 6 2 H L = 718

CNH-234 C N - p . 6 4

CNH-235 U-568 C N - p . 6 2

4 7 8

1471- 81 Motlrtw Pal (? ) 21 1472- 78 Pork Pal (?) 1478

7780-7785 7862;7867| 7870;7894; Î909-7922

idem Modrer P a l / 3 V i tus MUhlstein

7888-7890 7902-7907

1 4 7 1 - 81 loan C o n s l o r - 21 1472- 78 f e r

7714-7734 78 32-7836 7841-7857

idem August in Langsfelder

18 7735-7752;7792; 7794;7797;7799¬7800 ,-7801-7803; 7805-7807 ; 7809¬

7815

1471-78 7442

1468-70 Niko la Stefan 1 7549


1 2 3 4

Κ - . K r e m n i t z A CNH-239A-4 U-572 PA-139 H L - p . 5 7 3 H L = 719

1482-86 1479-85 1482-86

Κ - Kremni tz CNH-239A-3 U-572 PA-140 H L - p . 5 7 3 H L - 719

idem

K - P Kremni tz CNH-239A-1 U-572 PA-141 H L - p . 5 7 3 H L = 719

idem

Κ - Kremni tz CNH-239A-2 U-572 PA-142 H L - p . 5 6 3 H L = 719

1482-86 1479-85

5 6 7 8

Augustin 109 L a n g s f e l d e r / Vi tus MUhl -s te in

7439-7440; 7530; 7544;7548; 7552¬7553; 7556 ;7558 ;

7651-7693; 7714¬7754; 7760-7762; 7764-7770; 7793? 7804-7808; 7 8 t 6 ;

7878-7887 7898-8008

Peck P a l / 5 7903-7907 Vitus M U h l -stein

7438; 7450-7451 ; Peck P a l 64 7533; 7543;7697;

7773-7774; 7858¬7861 ; 7863-7866; 7868-7869; 7 8 7 1 - ' 7877; 7954-7986

Peck P a l 30 7431 ; 7545:7561 -7562; 7575;7823;-. 7827; 7891-7893; 7895-7899 ; 7 8 9 1 -7893 ; 7900-7901 ; 7908; 8097-8098


Baia Mare CNH-233A-9 U-573 1482-86 PA-143 1479-85 H L - p . 5 6 3 H L - 720

Baia Mare CNH-233 -6 idem U-573 PA-145 H L - p . 5 6 3 H L = 720

Baia Mare CNH-233-12 U-573 1482-90 P A - 1 4 6 1479-85 H L - p . 5 6 3

Baia Mare CNH-233A-11 U-573 idem PA-147 H L - p . 5 6 3 H L = 720

7445 arendare 9 7457 orăşenească 7458

7477 7485 7489 7525 7530ţ

mi emisiune 4 7420-7421 orăşenească 7532

7568

arendare orăşenească

7500-7501

Jung A l b e r t 1 7499


β

η - "If Baia Mare CNH-233A-10 U-573 PA-148 H L - p . 5 6 3 H L » 720

1482-90 1479-85

emisiune orăşenească

7417 7486 ' 7497 7502 7503 7522 7542

η - Baia Mare CNH-233A-8 Vi tus U-573 1479-85 MUhlstein

s ig la inedită 7620 ;

Κ - φ K r e m n i t z CNH-232-1 U-574 PA-154 H L - p . 5 6 5 H L α 722

1489 Peter 1487-89 Schaider

144 7539; 7546 7559; 7574 7579; 7581 7594; 7596 7600-7602 ; 7605 ; 7699 7822; 7825 7828-7830; 7930; 7931 7987; 8089 8100-8101 ;

; 7554-;7576--7584; -7597 ;

7604<-; 7 8 2 1 --7826J

7923^ -7953 ; -8096; 8103¬8105

Κ - . K r e m n i t z CNH-232-2 U-574 PA-155 H L - p . 5 6 3 H L = 722

1489 Peter 35 1487-89 Schaider

7422; 7560;7595* 7598-7599; 7603%

7824; 8099


8

Kremni tz CNH-232-4 U-574 PA-156 H L - p . 5 6 3 H L = 722

1489 1490 1489-90

Peter Schaider

7694-7696 7698

7700-7704

S - W Viena CNH-237 U-571 PA-161 H L - p . 5 6 4 H L » 723

1475 1485-90 1485-90

cu scutul l u i Stefan Szapolya

7509

IS - W Viena CNH-238-1 U-575 PA-162 H L » 723

1489 1485-90

7506 7508

7510-7*512' 7513r 7507 7538

K - 4 K r e m n i t z

1470-1486

MONEDE E M I S E DE V L A D I S L A V I I CNH-276 -2 U-641 P A , A K , p . 2 9 8 H L = 803

1490-97 1490-94

Peter Schaider

a v . i n c u s pe r v . ; datare după c a r a c t e r e l e l e g e n d e i

7447 7547

8321-8323


κ - M

M Κ-A?

Β

K r e m n i t z

K r e m n i t z

CNH-276-3 U-641 P A , A K , p . 298 H L = 803

CNH-276-4 U-641 P A , A K , p . 2 9 6 H L » 803

1490-97 1494

1490-97 1495

Andreas H e l l e b r a n d /

F r a n z K o r n i d e l

idem

8312-8313

8172 8298

8314-8319

Κ - K r e m n i t z CNH-276-5 U-641 P A , A K . p . 2 9 8 H L - 803

1490-97 1497

Stefanos R y z m e g l /

Erasmus Rez l

18 7987 8305-8307 8309-8311 8326-8336

Κ - h K r e m n i t z CNH-276-7 U-641 P A , A K , p.298 1498 H L = 803

1490-97 Hans Thurzo 8303

Κ - h Kremni tz CNH-272A-1 U-643 P A , A K . p . 2 9 8 H L = 806

1498-1503 idem 1498-1503

17 8139

8160- 8162 8174-8176 8186-8188

8192 8196-8198

8236 8308

8324-8325


Κ - H Kremni tz CNH-272A-2 U-643 ΡΛ,ΑΚ, p.298 H L = 806

1498-1503 1498-1503

Hans Thurzo 8269

Κ - h Kremni tz

Κ - h K r e m n i t z

Κ - h K r e m n i t z

CNH-272D-1 U-644 P A , A k . p . 2 9 8 H L = 807

idem idem 11

C N H - 2 7 2 B - 1 U-644 P A ( A K . p . 2 9 8 H L = 807

C N H - 2 7 2 B - 1 U-644 P A , A k . p . 2 9 8 Lakos J . , p . 2 6 H L = 807

idem idem

idem idem 37

coroana mare ; v u l t u r mare .

coroană mare ; v u l t u r mic

coroană mică; v u l t u r mic ; madona cu turnuleţe

8147 8164 8230 8231 8233 8242

8251-8252 8264 8266 8268

8140 8149 8150 8159 8163 8173

8178-8179

8145 8227-8229

8232 8234

8238-8241


Kremni tz

Kremni tz

CNH-272B-1 U-644 P A , A K . p . 2 9 8 Lakos J . p . 2 6 A L = 807

CNH-275 U-646 PA( l965 )p .30 H L = 808

1498-1503 1498-1503

Hans T h u r z o 11 coroană mică; v u l t u r mic ; madona cu glob

idem idem 16 co ro η tui mare ; v t f l t u r mare

8243 8245-8250

8276 8278 8282

8300-8301 8304 8142 8253

8262-8263 8279-8281

8284 8291 -8294

8302 8146

8143-8144 8166 8235

8260-8261 8265 8267 8277 8290 8341

8141 8237 8167


5 .

Κ - H Kremni tz CNH-272B-2 U-644 P A , A K . p . 2 9 8 H L = 805

1498-1503 1498-1503

Hans T h u r z o

Κ - H Kremni tz CNH-272B-2 U-644 P A , A K . p . 2 9 8 H L = 807

idem Idem

6 7 8

coroană mare ; 11 v u l t u r mic

16 coroană mică; v u l t u r mic

8169-8171 8175 8177 8182 8257 8275 8283

8285-8286 8288 8296

8151 8Î53-8155

8158 8168

8180-8181 8185

8189-8191 8244 8289 8152 8156

8193-8195 8254-8256 8270-8274

8295 8297 8299


η - A Baia Mare CNH-272B-3 U-644 1498-1503 Alex ius P A ( 1 9 6 5 ) p . 3 0 1498-1503 T h u r z o G.Radoczy, p .17 H L = 807

8338-8340

M - M CNH-272 U-644 PA (1965) p.30

idem 8200

CNH-272 U-644 PA (I965)p.30

idem 8287

C - h Kremni tz CNH-274-1 U-645 P A , A K . p . 2 9 9 H L = 805

idem Hans Thurzo

madona cu coroană şi nimb

8184

Κ - h Kremnitz CNH-272C-1 U-647 P A , A K . p . 2 9 8

idem idem v u l t u r îh scut ; 8148 coroana mare 8165

Κ - H Kremnitz

Κ - Β Kremnitz

CNH-272C-2 U-647 idem P A , A k . p . 2 9 8 H L = 809

CNH-272C idem

idem v u l t u r în scut ; 8157 coroana mare 8183

8258-8259

s ig la inedită 8337


η - β Bala Mare CNH-272C 1498-1503 1498-1503

Hans T h u r z o s i g l a InedltS ; v u l t u r fh scut

8320

Κ - h K r e m n i t z CNH-277 -1 U-648 1503-1511 P A , A K . p . 2 9 9 H L = 811

idem 1 v u l t u r fn scut 8216

Κ - H K r e m n i t z

M - M ? .

"Κ - G K r e m n i t z

η - Baia Mare

C H N - 2 7 7 - 2 U-648 idem P A , A K . p . 2 9 9 H L β 811

CNH-277 -3 U-648 1508-1510 PA(1965)p,31 1508-1510 H L = 811

C N H - 2 7 8 - 2 U-649 1506-16 Ρ Α , Α Κ . ρ . 2 9 9 H L = 811

idem

C N H - 2 7 8 - 4 U-649» 1512

Georgius T h u r z o

Alejclua T h u r z o

20 datele t 1503, 1505,1506, 1507 ş i 1508

2 datat 1508

3 datat 1510 şi 1511

8201-8203 8204

8206-8207 8205

B208-8211 8212

8213-8214 8226

8217-8221

8215 8222

8223-8224 8225

8199


PA (1965)p.31 H L . 8 1 1

Κ - G Kremni tz

Ζ - A Kremni t s

Κ - Β Kremni ts

Κ - i l i z i - K r e m n i t s b i l

CNH-306A-1 J . p . 1 3 8 n r . 1 P A , A K . p . 3 0 O H L - 841

MONEDE EMISE DE LUDOVIC I I

1316-20 Georgius 2 Thurso

CNH-306A-2 J . p . 1 3 8 n r . 2 P A , A K . p . 300 H L - 841

CNH-306A-3 J . P . 1 4 2 n r . 6 1 P A , A K . p . 3 0 0 H L - 841

CNH*306A

1519-21

1321-26

1321-26

Alexius T h u r i

Bernhard Peheim

data i 1517 s i 1518

data 1520 s i 1521

datai 1525 s i 1526

1 d a t a i 1526

8366 8361

8363 8365

8364 8369

8367-8368

8362

A - V CNH-306A H L ·- 841

1521-26 1 datat 1526 8371

1516-26 1 datat 1518; av . incus pe r r .

8370


MONEDE EMISE DE P A T R I A R H A T U L DE A Q U I L E I A - A N T O N I U 5 I G A I E T A N I

A - Ci Aqui le ia C N I , v o l . V I , p . 3 5 , n r . 4 1395-1402 ? 2 8353 E n g e l - S e r r u r e , I I I /1905 8357 p.1357} Themesl-57 B e r n a r d i - 6 5 6

MONEDE EMISE DE LODQVICO D I T E C K

Aqui le ia C N I , V I , p . 38, n r . 2 8354-8356 Temessl-61 1412-1437 ? 6 8358-8360 B e r n a r d i - 6 9 a


Α Ν Ε X A I . D i n a r i . T i p I . A n u l 1562 (ul t ima cifră - inversată).Madona cu val , îh cîmp s ig la S - M . 1 . A v . 156S.IOHAV1M . D . G . W A I V O D A . între două c e r c u r i l i n e a r e .

Scut s c a r t e l a t avînd în p r i m u l c a r t i e r t r e i f a s c i i , în a l do i lea o cruce dublă, în c a r t i e r u l a l t r e i l e a două capete încoronate, îh a l patru lea un leu rampant ; la m i j l o c , într-un scut mic , c o r b u l cu i n e l îh c i o c .

R v . PATROHV S MOLDAWI între 2 c p . M a d o n a cu val , şez înd , în dreapta cu pruncu l I s u s . De o parte şi de a l ta a madonei s i g l e le S - M .

A R . N * 15,5 mm, 0 ,46 g , n r . i n v . 6 3 4 3 . C N , I , p . 4 5 , n r . 2 . MBR,nr .787 . 2 . A v . 156WOHAHH . D . G . W A I V O D A , între 2 c p . Ca mai s u s , d a r mo

neda ştearsă în partea inferioară. R v . PATROHV. S MOLDAWI între 2 c p . Ca mai sus ; monedă u z a

tă, nu se d ist inge s ig la M şi se dist inge g r e u începutul legendei. A R , 15,80 mm, 0,46 g , n r . i n v . 6 3 3 6 . C N , I , p . 4 5 , n r . 2

3. A v . 156S. IOHAHH . D . G . W A I V O D A între 2 c l . Ca mai sus , d a r moneda ceva mai bine conservată.

R v . PATROHV S M O L D A V I între 2 c l . Ca mai sus, dar i n s c r i p ţia mai bună.

AR,*\, 16 mm, 0 ,34 g, n r . i n v . 6 3 4 8 . C N , I , p . 4 5 , n r . 1 p t . r v . ş i n r . 2 p t . a v .

4 . A v . 156S. IOHAH . . G.WAIVO . . între 2 c p . Ca mai sus , dar ş t e arsă în partea s t g . j o s .

R v . PATRO . . . M O L D A V . între 2 c p . Ca mai sus , dar moneda l u crată mai neg l i j en t .

A R j V 16 mm, 0,55 g , n r . i n v . 6 3 3 5 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 . T i p ΙΠ. Anul 156Ş (ult ima cifră inversată). Madona cu coroana d e s c h i să , s ig la S - M .

5. A v . 156 S * IOHAHH D.G.WAIVODA între 2 c p . Ca mai sus . R v . PATROHV S M O L D A V I între 2 c p . Ca mai sus . A r , — » 1 5 , 6 0 mm, 0,348 g, n r . i n v . 6 3 4 1 .

T i p I I I . A n u l 156Z .Madona cu coroana deschisă, în cîmp s i g l a M - S .

6. A v . 1562 . IOHAHM .D.G.WAIVODA.între 2 c . l . Ca mai sus . R v . P A T R O H V MOLDAWI între 2 c l . Ca mai sus , dar în cîmp s i glele M - S . A R , x * 1 5 , 5 mm, 0,53 g, n r . i n v . 6 3 3 4 .

T ip I . Anul 1562 sau 1563. Madona cu v a l , îh cîmp s ig la S - M . 7. A v . 156. I . . . H .DG WAIVODA. între 2 c p . Ca mai sus ,dar moneda - perforată în partea i n f e r i o a r a .

123


Rv. PATROHV S MOLDAWI Intre 2 c p . Ca mai sus , în cîmp s i gla S - M .

A R , -,16 mm, 0,38 g , n r . i n v . 6 3 3 2 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 . 8. A v . 156. . . H A MM D . G . WATVODA. între 2 c p . Ca mai sus , dar

mai uzată. Rv . PATROM . S M O L D A V I între 2 c l . Ca mai s u s , d a r mai uzată. A R , * \ 15,50 mm, 0,35 g , n r . i n v . 6 3 3 3 . C N , I , p . 4 5 - 4 6 .

T ip ΠΙ. A n u l 1563. Madona cu coroana deschisă . I n cîmp s ig la S - M .

9 . A v . 1563. IOHAM D.G.WAIDA între 2 c l . Ca mai sus . Rv . PATROM . MOLDAWI între 2 c l . Ca mai sus , în cîmp s i

glele S - M . AR, —* 15 mm, 0 , 4 8 g , n r . i n v . 6 3 4 2 . C N , I , p . 4 7 - 4 8 .

10. A v . 1563. IOHAM . D . G . WAIV . . c . l . i . , c p . e . Ca mai sus . Rv. P A . R O M A . " MO I D A I c . l . i . , c p . e . Ca mai sus , în cîmp

s ig le le S - M . A R , —*15 mm, 0,63 g , n r . i n v . 6 3 3 9 .

T i p ΠΙ. A n u l 1563.Madona cu coroana deschisă.In cîmp s igle le M - S .

1 1 . A v . 1563. IOHAM . D . G . W A I D A c p . e . Ca mai sus . Rv . P A T R O M A . . . MOLDA * c . l . i . , c p . e . Ca mai sus , în cîmp

sigle le M - S . A R , « — 1 4 , 8 0 mm, 0,45 g , n r . i n v . 6 3 3 0 .

12. A v . 1563. IOHAHH . D . G . W A I V O D A c . l . e . Ca mai sus , dar p e r forată în două puncte.

Rv, P A T R O H V S MOTD.W între 2 c p . Ca mai sus . A R , \ * . 16 mm, 0,43 g , nr . inv .6346 ,moneda ruptă şi perforată.

13. A v . 1563. IOHA A I D A . c . l . e . Ca mai sus , dar perforată în două puncte.

Rv MOTD A W I între 2 c l . Ca mai sus , s ig la M - S . . AR, —» 15 mm, 0,21 g , n r . i n v . 6 3 4 4 .

14. A v . 15.3.IOHAMM . D . G . WAP/ODA între 2 c p . Ca mai sus , dar moneda perforată îh partea superioară.

Rv. PATROMV S MOLDAV Intre 2 c p . Ca mai sus , s ig le le M . S . AR, *—16 mm, 0,40 g , n r . i n v . 6 3 3 1 .

o o T i p I I I . A n u l 1563. Madona cu coroana deschisă . Sigla M - S .

o o 15. A v . o1563o IOHAM oDoGoVAIDA între 2 c l . Ca mai sus . o o

Rv . PATROM A . MOLDAVI c . p . i . Ca mai sus . In cîmp siglele M-S. AR, t 15 mm, 0,30 g, n r . i n v . 6 3 4 0 . 0 °

T i p I V . Anul 1563. Madona cu coroana deschisă şi n imb .S ig le l e M - S . 16. A v . 1 563. IOHA M M . D . G . W A I V O D A . între 2 c p . Ca mai sus .

Rv . PATROM V S MOLDAWI între 2 c l . Ca mai s u s , d a r îh j u r u l coroanei un nimb. In cîmp siglele M - S . AR, * 16 mm,0,50 g , n r . i n v . b 3 3 8 .

124


http://nr.inv.6332

17 . A v . 1563. IOHAHH . D . G . W A I W O D A . i n t r e 2 c p . Ca mai sus . R v . P A T R O H V . S . MOLDAWI între 2 c p . Ca mai s u s . A R , N \ 16 mm, 0 ,51 g , n r . i n v . 6 3 3 7 .

MANGÎR - anu l 1565 18 . A v . 156S . I O H A H H . D . G . W A I V O D . între 2 c p . L a mi j loc cap de

bour cu stea între coarne , avînd în cîmpul s t g . o rozetă , i a r în d r . o semilună.

R v . * PATROM A * *> * MOLDAWI între 2 c p . I n cîmp cap l a u r e a t , d i n p r o f i l spre dreapta . A r e f runtea proeminentă, barbă şi mustăţi.

A E , f , 16 ,50 mm, 1,05 g , n r . i n v . 6 3 4 7 . C o n s t . M o i s i l , Creşterea co lec ţ i i l o r , 1913, m .250 .

Monede de l a Ştefan Tomşa • «

T i p I . A n u l 1563. Madona cu v a l , fn cîmp s ig la M - S . 19. A v . 1 5 6 3 . . . F A H . D . D . W A I D A . între 2 c i . Scut s c a r t e l a t . I n p r i

mul c a r t i e r t r e i bare o r i z o n t a l e , în a l doi lea o cruce dublă, în a l t r e i l e a două capete încoronate, în a l patru lea un leu rampant . L a m i j l o c , într-un scut m i c , c o r b u l cu i n e l în c i o c . R v . P A T R O H A M O L . . . . c p . e . Madona cu v a l , şezînd, ţine fn d r . pe p r u n c u l I s u s . De o parte şi de a l ta a madonei s ig le le M . £ . A R , f ,15 mm, 0 ,41 g , n r . i n v . 6 3 4 5 .

Tip ΙΠ. A n u l 1564. Madona cu coroana deschisă.In cîmp s ig le le M - S . 20 . A v . 1564 S T E P A H D .O . W A I D A . între 2 c l . Ca mai s u s .

R v . P A T R O H . M O L D A I între 2 c . l . C a mai s u s . In cîmp siglele M - S . A R , \ , 1 5 , 2 0 mm, 0 ,49 g , n r . i n v . 6 3 5 0 .

T i p ΠΙ. A n u l 1564. Madona cu coroana deschisă.In cîmp s ig la M - S . 2 1 . A v . 1564, STCFAM . D . 9 .WAIDA. între 2 c l . Ca mai sus , ' dar

de o par te şi de a l t a a s cutu lu i cîte un punct . R v . P A T R O H A . M O L D A V I c . l . e . Ca mai sus . S ig le le M - S . A R , S 15 mm, 0 , 6 1 , n r . i n v . 6 3 5 1 .

T i p ΙΠ. A n u l 1564.Madona cu coroana deschisă.In cîmp s ig le le S - M . 22 . A v . 1564. S T C F A H . D . 0 . M A I D A . între 2 c l . Ca mai sus .

R v . P A T R O M M O L D A I între 2 c l . Ca mai sus.În cîmp s i -g le le S - M . A R , \ , 1 5 , 5 0 mm, 0 ,37 g , n r . i n v . 6349.

125


N O T E

1 Constanţa Ştirbu , Carmen-Maria Peto lescu ,Paraschiva Stancu, Un tezaur d in sec .a l X V I - l e a descoperit fn satul B u h a i e n i , c o m . A n d r i e -şeni, jud.Iaşi , în Cercetări numismatice(= C N ^ I , Bucureşti , 1978, p . 4 2 - 8 2 .

2 A r h . S t . Braşov, Fond "Primăria oraşului Braşov" , Colecţia F r o -n ius , v o l . I , p .247: document d in 23 a p r i l i e 1535, dat de l a Făgăr a ş . A c t u l emana d i n cancelar ia voievodului T r a n s i l v a n i e i , Ştefan Maillât; p r i n e l voievodul porunceşte braşovenilor ca fn tranzacţiile comerciale să folosească moneda veche maghiară, " d i n a r i buni de la Matei C o r v i n " , vez i şi Hurmuzaki , X V / 1 , p.375 şi 608; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , v o l . I Bucu -reşt i , 1967, p .107-108; Constanţa Ştirbu,Carmen-Maria Petolescu, Paraschiva Stancu, b p . c i t . , p . 56 -57 .

3 Călători străini în ţările române, vo i .Π,Bucureşt i , 1 970 ,p . 147. 4 Constantin M o i s i l , Creşterea colecţiunilor Cabinetului Numismatic a l

Academiei RSR , 1911,p .23 ; 1913 ,p .28-29 ; vez i l i s t a de descoper i r i monetare de la Despot şi Tomşa, în C N , I , p .76-73 şi nota 15; Alexandru Art imon şi I . Mit r e a , Tezauru l monetar de la Budeşti- Plopana, judeţul Bacău , " C a r p i c a " , X I , 1979,p .241-246.

5 Johan Sommer, fn Călători s t r ă i n i . . . , νο Ι .Π, p .267 ; vez i şiGrigore Ureche , Letopiseţul Ţării Moldovei , ESPLA,Bucureşt i , 1955,p.163¬164; Nicolae Cost in , Letopiseţul Ţării Moldovei , Bucureşti , 1942, p .45? .

6 Tihamér Gyârfâs, A B r a s s a i StvBsség tb'rténete,Braşov, 1912,p . 153. 7 Ibidem, p . 8 4 . 8 Arh .St .Braşov , "Colecţia B i s e r i c a Neagră" , f i l a 8 . 9 T .Gyârfâs , o p . c i t . , p . 8 4 . 10 Ibidem, p .87 -88 . 11 A r h . St .Braşov / 'Colecţ ia B i s e r i c a Neagră",fila 2 1 . 12 Ibidem, " R e g i s t r u l de soco te l i " , Π Ι / Β / 1 1 , p . 2 2 1 . 13 Ibidem, "Colecţia Schne l l " , Π, doc .158 . 14 Adina Berciu-Drăghicescu, O domnie umanistă fn Moldova - Despot

Vodă, Bucureşti, 1980, p .43 -44 . 15 Arh .St .Braşov , fond "Primăria oraşului Sighişoara,Breasla a u r a

r i l o r d in Braşov" , n r . 6 şi 7. 16 T.Gyârfâs , o p . c i t . , p . 1 5 . 17 Arh .St .Braşov , fond "Primăria oraşului Sighişoara,Breasla a u

r a r i l o r din Braşov" , n r . 6 şi 7. 18 T.Gyârfâs , o p . c i t . , p . 166-167. 19 Vez i discuţia p r i v i t o a r e la această siglă fn : T a b r e a , Monedele l u i

Despot în lumina ul t imelor cercetări , îh SCN,V,1971 ,p .161 -176 ; E.Chirilă şi St.Dănilă, Un d inar inedit de la Despot Vodă din t e zaurul de la Slătiniţa , îh F i l e de i s t o r i e . Culegere de s t u d i i , a r t i -

126


cole şi comunicări , Bistriţa, 1972, p .243 -245 ; O . L u c h i a n , Cfteva ştiri şi ipoteze fn numismatica românească , fn S C N , V I , 1975,p.251.

20 Constanţa Ştirbu , C a r m e n - M a r i a Peto lescu, Paraschiva Stancu , o p . c i t . , p . 5 8 .

L E TRÉSOR DE B Ă L E Ş T I , D Ê P . D E V A S L U I E T SON IMPORTANCE HISTORIQUE

Résumé

Les auteurs présentent un t résor du X V I e s ièc le découvert dans la commune de Băleşt i , dép.de V a s l u i en 1936, t résor comprenant un nombre de 918 deniers frappés comme suit :Patriarcat d' 1 A q u i l e i a , A n -tonius Gaetani (1395-1402) - deux pièces et Lodovico de Teck (1412-1437) - 6 p i è c e s ; H o n g r i e , Mathias C o r v i n (1458-1490)- 673 p i è c e s , V lad i s lav Π (1490-1516) - 204 et Louis I I (1516¬1526) - 11 p i è c e s , Moldavie , Despot-Vodă (1561-1563)-18pièces (17 deniers et 1 mangur) et Stefan Tomşa (1 563-1564) - 4 d e n i e r s .

On y f a i t r e s s o r t i r l ' i m p o r t a n c e de ce t résor tant pour une m e i l leure connaissance de l a v ie économique et de l a c i r c u l a t i o n monétaire de l a Moldavie au m i l i e u du X V I e s ièc le que pour l 'étude des émis sions monétaires moldaves. A i n s i , on a pu augmenter et e n r i c h i r la c lass i f i ca t i on des monnaies frappées pendant les règnes de Despot Vodă et de Ştefan Tomşa avec des var iantes nouvelles des types de d e n i e r s connus jusqu ' à présent .

En o u t r e , d ' après les documents inédits conservés aux A r c h i v e s de* l a v i l l e de Braşov et en tenant compte des matériaux publiés j u s q u ' k présent et q u i concernent l 'act ivité de l ' o r f èvru Wolfgang-Lupu Sasu( le Saxon), on f a i t certaines considération sur l a v ie et l ' o e u v r e de ce monnayeur q u i a travaillé pour Despot-Vodă et Ştefan Tomşa et très probablement auss i pour A lexandru Lăpuşneanu.

127


O LUPTA MONETARA LN SEC. A L X V I - L E A : PADIŞAHÎ CONTRA ASPRU

de M I H A I MAXIM

L a r g a răspîndire a a s p r u l u i otoman, care devine monedă p r e p o n derentă şi în ţările române încă d i n a doua jumătate a sec. a l X V - l e a , s-a datorat calităţii acestei monede, e c h i l i b r u l u i şi stabilităţii economice ale I m p e r i u l u i otoman o lungă perioadă de v r e m e , pîhă către m i j l o c u l sec. a l X V I - l e a , precum şi i m p u n e r i i o f i c ia le a a s p r u l u i oa monedă de ca l cu l şi de plată a so lde lor pe un vast spaţiu geogra f i c , de la cataracte le N i l u l u i l a porţile V i e n e i . Dar " s c l e r o z a " ce a c u p r i n s t r ep ta t instituţiile otomane, v iguroase iniţial, ca ş i deplasarea c e n t r u l u i comerc ia l a l lumi i d i n Mediterana îh A t l a n t i c 1 au făcut ca e- , conomia otomană, mai mult tentaculară şi de consum decît productivă şi expansivă (ca ş i cea spaniolă, de a l t f e l ) , să nu mai poată a c o p e r i mar i l e c h e l t u i e l i , mereu s p o r i t e , cerute de campaniile care altădată aduceau numai b e n e f i c i i 2 . Faţă în faţă cu o economie occidentală d i namică, ce adoptase no i metode de producţie şi comerţ , economia' o¬tomană sclerozată pierdea mereu t e r e n , nu mai găsea r e s u r s e s u f i c i ente în ea însăşi de a l imentare a i m p e r i u l u i , de acoper i re a c h e l t u i e l i l o r tocmai într -o vreme cînd era mai mult ca oricînd nevoie de bani ; numărul i e n i c e r i l o r şi spah i i l o r de Poartă crescuse îh decurs de un seco l de cfteva o r i , se majoraseră de asemenea soldele şi bacş işuri le aproape l a f i e care schimbare de padişahP. Armele de foc , ach iz i ţ i onate în număr to t mai mare , costau tot mai s c u m p 4 . Sume m a r i se t r i -mit eau anual în plus de l a Istanbul pentru întreţinerea garn izoane lor otomane de l a Buda după 1540 (260.000-280.000 de galbeni ) , în C i p r u după 1570 (50.000 de ducaţi), pentru f l o ta d i n Mediterana după Lepan-to (1 .200.000 piese de a u r ) , ceea ce ne duce ast fe l l a un t o t a l s u p l i mentar de peste 2.050.000 de galbeni- ' . Foarte cos t i s i t oare s -au dovedit a f i şi campaniile de la Sz igetvar (1565-1566), de l a A s t r a h a n (1569, cu o tentativă de a săpa un canal Vo lga -Don , pentru a face legătura între Marea Neagră şi Marea Caspică) , bătălia de l a Lepanto (1571), dar mai ales l u n g i l e războaie cu I r a n u l (1578-1590, 1602¬1612, 1616-1618, 1623-1639), care au dovedit inef icac i tatea s i s t e m u l u i s i p a h i - t i m a r i o t în zonele t r a n s caucaziene nou cucer i te ş i c a r e au întrerupt în bună măsură tradiţionalul comerţ de t r a n z i t cu mătase iraniană şi mi roden i i indiene , l i p s i n d as t fe l V i s t i e r i a otomană de un venit anual de c i r c a 300 .000-500.000 de ga lben i , dar ş i a t e l i e r e l e prelucrătoare de mater ia primă necesară ( mătase, a r g i n t e t c . ) 6 . Toate aceste c h e l t u i e l i fără precedent, ca şi p i e rderea con-

129


t r o l u l u i asupra drumului blănurilor I s tanbul -As ia Centrală, v i a C r i -meea, au făcut să crească continuu de f i c i tu l "bugetu lu i " c e n t r a l o t o man, care a apărut pr ima oară fn u l t i m i i ani a i sul tanatului l u i Kanuni Sultan Siileyman şi a ajuns fn 153,1 la uriaşa sumă de 56.255.412 a s p r i (aproape 1 mi l ion de galbeni) .

E f o r t u r i l e depuse de autorităţile otomane pentru a face r o s t de bani erau tot mai m a r i . încă L t i t f i Paşa, mare v i z i r între 1539 şi 1541, arăta că "e o adevărată minune să găseşti cu ce să plăteşti 15.000 de oşteni"** , pentru ca Sinan Paşa, v i i t o r u l adversar a l l u i Mi nai V i teazu l , să admită după 1588 că v e n i t u r i l e s ta tu lu i otoman nu mai acopereau decft 2/3 d i n c h e l t u i e l i ^ .

Şi cum moneda este o oglindă sintetică a unei economii , a s t a b i l i tăţii şi dinamismului său, a s p r u l otoman a început a f i p r i v i t cu tot mai multă n e î n c r e d e r e 1 0 , care a fost alimentată şi de scăderea treptată a conţinutului său f n a r g i n t , greutatea ("masa") monedei scăzfnd la 1 / 3 după mai multe devalorizări de l a 1,152 g r la 1326, cînd a fost bătută pr ima oară, l a 0 , 681 g r la 1565 ş i 0 , 3 8 4 g r la 1564 -1586, cînd a fost r a d i c a l devalorizată o f i c i a l 1 1 . Aceste r e d u c e r i succesive ale cantităţii de a r g i n t urmăreau acoper i rea , f i e şi parţială, a d e f i c i t u l u i , lansfhd pe piaţă o cantitate sporită de monedă din aceeaşi cant i tate de metal preţios şi fncasfnd unele v e n i t u r i şi taxe suplimentare l a f iecare batere nouă de m o n e d ă 1 2 . Asemenea emisiuni serveau în deosebi la acoper irea c h e l t u i e l i l o r presante , p r i l e j u i t e de urcarea pe t r o n a unui nou sultan (cînd obişnuit se şi făceau b a t e r i de monedă nouă), pentru plata unor bogate bahşiş-uri , precum şi a unor majorări de l e f u r i .

Această "politică monetară", foarte periculoasă în condiţiile sclerozări i economiei, deci ale restrîngerii surse l o r interne de v e n i t u r i , ale diminuării v e n i t u r i l o r externe (din motivele arătate) ş i ale luptei - i remediabi l pierdute - cu economia sănătoasă a Occ identu lu i 1 ^ , a făcut să crească t repta t decalajul d in t re c u r s u l o f i c ia l şi ce l r e a l , d e pe piaţă, a l aspru lu i fn r a p o r t cu a u r u l şi monedele de arg in t străine,decalaj constatat documentar fncepînd cu u l t i m u l s f er t a l sec. a l XVI-lea.

A s t f e l , l a 1579, cînd sultaninul şi ducatul (ţechinul) se socoteau l a V i s t i e r i a otomană l a încasări l a 59 de a s p r i ( iar la c u r s u l o f i c i a l de pe piaţă l a 60 de a s p r i ) , i a r f l o r i n u l unguresc l a 57 de aspri,pe piaţa otomană toate aceste monede se vindeau . " l a negru" cu 63 de a s p r i 1 4 . După documente otomane din aceeaşi vreme, piesa de aur se vindea pe piaţă cu 70 de a s p r i în multe părţi ale i m p e r i u l u i ( Kast*-monu, B u r s a , Salonic , Rusciuk, S i l i s t r a ) , i a r la Caffa ch iar la un curs dublu faţă de cel o f i c i a l 1 5 . L a f r o n t i e r e l e o r i enta le , unde arg in t u l era mai abundent,schimbul mai puţin dezvoltat , i a r gustul podoabel o r mai mare , a u r u l era mult mai scump (fenomenul înscriindu-se în scumpirea tot mai accentuată a metalelor preţioase pe măsură ce ne api-opiem de O r i e n t , spre care se scurg aceste meta le ) 1 ^ , c u r s u l pies e i de aur ridicîhdu-se pe piaţă la 75-80 de a s p r i către 1580, deci cu

13C


15-20 a s p r i peste c u r s u l o f i c i a l 1 *. C o n t r i b u a b i l i i re fuzau s ă - ş i p l ă tească impozite le fn monedă f o r t e , cum pret indeau i l e g a l şi abuziv u n i i dregători , c a r e , de f a p t , o făceau pentru a ş i - o păstra f n b u z u n a r e , trimiţînd l a c e n t r u doar a s p r i 1 ° . i n cr iză de a u r , se luă hotărfrea ca d e f t e r d a r i i de A l e p 1 ^ , D a m a s c ^ , Diyarbakîr^ 1 şi Erzurum22 s g trimită o b l i g a t o r i u l a Istanbul impozitele transformate f n aur (din r e zerve le v i s t i e r i i l o r acestor p r o v i n c i i o r i e n t a l e ) , dar as t fe l de c o n v e r t i r i nu erau admise decft numai pentru nevoi le s tatului^ .Totodată , S B dădură porunc i de r e s t r f n g e r e a activităţii a t e l i e r e l o r , care confecţionau stofe ţesute fn f i r de a u r 2 4 şi a r g i n t ^ , de economisire a m e t a l u l u i preţios l a împodobirea documente lor^ 0

f de r e d r e s a r e a p r o d u c ţiei unor mine27, fn spec ia l d i n părţile o r i e n t a l e , învecinate cu I r a n u l , de deschidere a a l t o r a noi 2 ® s i c h i a r de acaparare a unora a¬flate în t e r i t o r i i l e s ta te lor vecine , fn f ine de r e v i t a l i z a r e a a c t i v i tăţii monetar i i l o r vechP 1̂ şi de înfiinţare a a l t o r a noP 1.

P a r a l e l s -au t r i m i s f i rmane b e i l e r b e i l o r şi d e f t e r d a r i l o r d in pro v i n c i i l e o r ienta le (Yemen-* 2 , Egipt- 3 - ' , A l e p ^ 4 , Damasc, B a s r a , L a h s a , Şehr izo l , Bagdad, Rum, Diyarbakîr, V a n , E r z u r u m ^ ) , precum şi d in Anatol ia şi R u m e l i a ^ 0 , cerîndu-le să oprească scurgerea a u r u l u i şi arg i n t u l u i către I r a n , India şi ţinuturile a r a b e , să interzică contrabanda cu metal preţ ios ; de asemenea, s-a ordonat k a d i i l o r să vegheze ca strîngerea d ă r i l o r ^ , c a şi plata so lde lor oşteni lor-^, să nu se facă fn monedă fa lsă , ciuntită sau cu lipsă l a g reuta te , c i aceasta să f i e strîhsă şi predată monetăriilor spre a f i rebătută ( p o t r i v i t normei l e gale : 450 a s p r i d i n 100 d i r h e m i de a r g i n t ) ^ .

Pregătită de desele emis iuni de a s p r i ale s u l t a n i l o r şi de l a n s a rea pe piaţă a unei impresionante cantităţi de monedă falsă şi ciuntită, bătută în a t e l i e r e c l a n d e s t i n e 4 0 , şi ch iar de s t a t 4 1 , inflaţia monetară otomană fu g rav accentuată de către invaz ia a u r u l u i , dar mai ales a a r g i n t u l u i amer ican după 1580 (pe r u t a S e v i l l a - G e n o v a - R a g u z a ) 4 2 , sub forma monedelor m a r i de a r g i n t europene ( r e a l i i s p a n i o l i , t a l e r i i a u s -t r i a c i , l e i i o landez i ) 4 - ' , p a r a l e l cu răspîndirea tot mai largă a monedelor de a r g i n t mai p u t e r n i c e , d in t e r i t o r i i l e a r a b o - i r a n i e n e , madin -u l (para-ua) şi şahf (padişahî)-ul. In această fază, influenţa monedelor europene asupra a s p r u l u i otoman încă nu trebuie exagerată, cum a atras atenţia H a l i i S a h i l l i o g l u , care a arătat că aceste piese - n u mite turceşte, i n v a r i a b i l , guruş (cei a u s t r i a c i - tam guruş , c e i o l a n d e z i - esedî guruş) - reprezentau în exerciţiul f inanc iar 1582/1583 doar 2,5% d i n v e n i t u r i .

Adevărata invazie a a r g i n t u l u i amer i can , care avea să dea o g r e a lovitură activităţii minelor de a r g i n t autohtone, devenite n e r e n t a b i l e 4 4 , a început însă în Imper iu l otoman abia către 1584, cînd, după a p r e c i -erea l u i F . B r a u d e l , "unul d i n a r t i c o l e l e comerciale care i n t r a u în Turc.<a erau r e a l i i s p a n i o l i , trimişi ladă după l a d ă " 4 ^ . Un capt iv g e r man, af lat în Egipt f n a n i i 1606-1610, nota că veneţienii şi englez i i a— duceau l a Alexandria butoiaşe întregi de t a l e r i , c a r e - i desfăceau . pe

131


piaţa ca iro tă ca pe o r i c a r e altă m a r f ă 4 0 . S-a demonstrat c ă , fn p r i m u l r f n d ca urmare a d e p r e c i e r i i a s

p r u l u i , avu loc şi o umflare artificială a preţurilor (inflaţia). I n aceste condiţii, autorităţile otomane hotărfră să recurgă la de

va lo r i zarea oficială a a s p r u l u i . Această d e v a l o r i z a r e , despre care s-a s c r i s destul de mult , nu

s-a întreprins Însă b r u s c , în 1584, cum se crede îndeobşte pe baza u¬nui pasaj din T a r i h - i Se lanik f ( Is tor ia l u i Selânikî), c i treptat;în i n t e r v a l u l 1583-1586 (din decembrie 1583, adică prac t i c d i n 1584, de a¬ceea se vorbeşte de marea devalor izare oficială a a s p r u l u i d i n 1584¬1586).

Mai întîi, d in decembrie 1583 (exerciţiul f inanc iar 11 mart ie 1583/ 11 mart ie 1584), c u r s u l p iesei de aur fu urcat l a V i s t i e r i a otomană , la încasări de la 59 de a s p r i l a 73 de a s p r i ( l a plăţi şi o f i c i a l pe p i a ţă de la 60 la 75 de a s p r i ) , i a r a l t a l e r i l o r de l a 39 la 53 a s p r i ( r e s pect iv , la plăţi ş i o f i c ia l pe piaţă de l a 40 la 55 aspr i ) . Aproape 2 an i mai t îrziu, l a 17 ramazan 993/12 septembrie 1585 (exerciţiul f i nanciar 1585/1586) i se poruncea mare lu i ceauş (cavuşbaşi) a l Porţii să anunţe " p o p o r u l u i " că noul curs a l p iese i de aur a fost urcat la 108 a s p r i la încasări şi 110 a s p r i l a plăţi şi o f i c i a l pe piaţă, i a r a l t a l e r u l u i l a 63, respect iv 65, a s p r i 4 ^ .

în acelaşi an f inanciar 1585/1586, noi le c u r s u r i monetare s t a b i l i t e la V i s t i e r i a imperială, după cum rezultă d in r e g i s t r e l e sa le , e rau de 118 a s p r i l a încasări (şi 120 a s p r i l a plăţi şi o f i c ia l pe piaţă) pent r u piesa de a u r , 68 (respectiv 70) a s p r i pentru t a l e r i i s impl i , o landez i ( L o w e n r i k s d a l e r - i i ) şi 78 (respect iv 80) a s p r i pentru t a l e r i i m a r i aus-t r i a c i ( Joach imsta ler - i i ) , c u r s u r i care vor rămîne o f i c i a l neschimbate (cu o excepţie pentru t a l e r i fn i n t e r v a l u l 1590-1600) pîhă l a 1640^°.Noi l e r a p o r t u r i monetare au fost s tab i l i t e p a r a l e l cu coborîrea conţinut u l u i în arg int a l akçe-lei de l a 0,682 grame l a 0,384 grame, "după mai multe măsuri de a justare între 1584 ş i 1586"5 1 . Cum preţurile mărf u r i l o r şi al imentelor urcară subit şi dezordonat şi cum soldele se plătiră în noua monedă (ceea ce însemna o reducere a p u t e r i i de cumpăr a r e a sumei respective l a c i r c a 1 / 2 d in cea anterioară) i e n i c e r i i s t a ţionaţi în capitală se răsculară îh 1589 şi obţinură decapitarea l u i Mehmed Paşa, b e i l e r b e i u l , cu rang de v i z i r , a l Rumel ie i , ş i a l u i Mah-mud Efendi , marele de f terdar , însărcinaţi d in 1587-1588 (anul Heg i re i 996) cu operaţiunea de " redresare a monedei împărăteşti" ( tashîh-i s i k k e - i humâyun)^ 2. Răscoala se explică şi p r i n aceea că această o¬peraţiune "s -a făcut prea în pripă, V i s t i e r i a neputînd strîhge capi ta lu l necesar pentru a re t rage de pe piaţă vechea monedă, îh t imp ce decreta devalor izarea"53 .

în Imperiu această r e t r a g e r e fu împlinită către 1590, f n Moldova însă mai c i r c u l a u încă a s p r i i vechi l a 1591, după cum rezultă d i n c u noscutul catastif de goştina o i l o r , întocmit de Pe t ru Şchiopul-* 4 .

Rezultatele re formei n-au fost însă n i c i pe departe l a înălţimea

132


aşteptări lor . A s p r i i buni au dispărut t r ep ta t de pe piaţă, lu fnd f ie ca lea pieţelor p e r i f e r i c e , f ie aceea a a t e l i e r e l o r de p r e l u c r a r e a a r g i n t u l u i . U n e o r i aceste monede erau d iv i zate i n 3-4 bucăţi şi f o los i te a s t f e l Γη c i r c u l a ţ i e ^ .

Autorităţile otomane au t r e b u i t deci să impună c u r s u r i forţate pent r u t a l e r i , Γη i n t e r v a l u l 1590-1600, după cum rezultă d i n r e g i s t r e l e Porţ i i , sau p u r ş i s implu să interzică f n mai multe r f n d u r i , f n perioada următoare, i n t r a r e a l o r fn t e r i t o r i i l e otomane^ 0 , i a r fn a n i i 1600, 1618, 1624 şi 1641 au Întreprins no i r e f o rme monetare, constînd fn deva lor i zarea a s p r u l u i , a cărui greutate a fost din nou redusă l a 0,323 ş i 0,307 grame de a r g i n t 5 7 . Abia către m i j l o c u l sec. a l ΧνΠ-lea se va înregistra o anume s t a b i l i z a r e relativă a c u r s u l u i a s p r u l u i şi a preţuri lor , fapt v a l a b i l , d e a l t f e l , şi pentru "zona de economie a t l a n t i c ă " ^ .

în c u r s u l aceste i devalorizări t reptate a a s p r u l u i , moneda o tomană a t r e b u i t să lupte cu a r g i n t u l amer ican ( t a l e r i i e u r o p e n i ) ^ , cu p a raua egipteană 0 şi cu a l te monede de a r g i n t , super ioare a s p r u l u i în ce priveşte cantitatea de a r g i n t conţinută. A fost o luptă inegală, c ă c i , de f a p t , în spatele monedelor e r a lupta pe termen lung a unor economii: era v o r b a , pe de o p a r t e , de economiile occ identale , de care am a m i n t i t mai sus ş i care beneficiau după 1569 de avantajele unor " c a p i t u l a -ţ i i " , care l e acordau reducerea taxe lor vamale l a mărfurile l o r p r o duse în s e r i e şi mai ie f t ine pînă l a 3% ad va lorem , sau de cea e g i p teană, care a cunoscut o conjunctură favorabilă datorată r e vitalizării drumulu i m i r o d e n i i l o r p r i n Marea Roşie f n i n t e r v a l u l 1550-1570 şi m a r e l u i boom a l ca fe le i şi g r i u l u i f n perioada următoare, pînă l a 1655^ 2 ; pe de altă p a r t e , de economia otomană, în care dez interesu l pentru p r o . ducţie şi l i p s a unei concepţii mercant i l i s te (deşi n i c i una, n i c i a l ta nu t rebu ie exagerate ) 0 ^ au s l e i t t r e p t a t , alături de alţi f a c t o r i , r e s u r s e le de v e n i t u r i ş i posibilităţile de autoreg lare64 .

în acest cadru a l l u p t e i a s p r u l u i cu monedele mai puternice de a r g i n t , într -o perioadă în care a r g i n t u l , ca ş i a u r u l d e a l t f e l , se scurgea masiv către I r a n şi Oceanul Ind ian , se plasează ş i lupta aspru-şahî (padişahf), puţin cunoscută îh i s t o r i o g r a f i e .

* De fapt problema centrală, care a r e nevoie de c lari f icări ,nu este

at f t aceea a desfăşurării ş i r e z u l t a t e l o r aceste i l u p t e , care răzbat l i m pede d in documente (asprul p i e r z f n d t r e p t a t t e r e n îh favoarea c e l e i l a l te monede), c i mai ales aceea a însăşi "identităţii" acestei c o n t r o v e r sate monede, rivală a a s p r u l u i .

Pînă nu demult s-a văzut în această monedă o piesă de a u r bătută de Selim I ( f i l o r f - s a h f ) . începînd d i n 1512 6 5. Abia în 1965, într -o teză de docenţă, nepublicată încă , cercetătorul t u r c H a l i i S a h i l l i o g l u , a s tăzi c e l mai mare i s t o r i c economist a l T u r c i e i , a a f i rmat că este vorba de o monedă de a r g i n t , de o r ig ine iraniană, adoptată ş i de o t o -

133


mani d in 1513 . Această afirmaţie a fost reluată de acelaşi autor fn 1978, cfnd s c r i a că şahf, "de or ig ine iraniană şi bătută l a monetăriile d in B a s r a , Bagdad, V a n , GumUşhane, D iyarbakf r şi A l e p , a jucat cel mai act iv r o l fn circulaţia monedelor de metal d i n secolul X V I , după aspru şi p a r a " 0 ' . S-a emis şi opinia (neconfirmată u l t e r i o r ) a unei o¬r i g i n i otomane a acestei monede, datînd fncă de l a Orban I (5,965 g , va lor fnd 5 aspr i ) 0 ** . In ce ne priveşte , ocupfndu-ne de monedele de plată a harac iu lu i moldo-muntean către Poartă fn a doua jumătate a sec . a l X V I - l e a , am putut constata cu acest p r i l e j 0 ^ că sub denumirea de padişahf, şahi n i , şa in i^ 0 , moneda a pătruns p r i n gelepi? 1 şi p robab i l p r i n i e n i c e r i şi pe piaţa românească, după izbucnirea războiului osma-n o - i r a n i a n din 1578-1590. încă l a 1585, fn perioada m a r i i devalorizări o f ic ia le a a s p r u l u i , ea este menţionată ca pr inc ipa la monedă de plată a t r i b u t u l u i muntean, cu care P e t r u Cerce l fugise fn A r d e a l 7 2 . L a 1589, călătorul englez F o x , t rec fnd p r i n Ţara Românească, citează preţuri locale fn ş a h i y e ^ , ceea ce indică o largă răspfndire a aceste i monede pe piaţă, i n detr imentul a s p r u l u i . Confirmarea acestui fapt o avem şi fh faptul că tot a tunc i , adică fn anul f inanc iar 1588/1 589, t r i butul Ţării Româneşti a fost aproape i n t e g r a l (93,76%) achitat fn p a dişahf l a c u r s u l o f i c i a l de 8 a s p r i piesa74. Moneda trebuie să f i fost destul de răspfndită şi fn Moldova, căci fn acelaşi exerciţiu f inanc iar 36,3% d in t r i b u t u l acestei ţări e ra plătit fn padişahf la acelaşi curs de 8 a s p r i i . Şi aşa-zisul " impozit pentru redresarea monedei î m p ă r ă teşti" (akçe-i t a s h f h - i s i k k e - i humâyun) d i n a n i i 1586, 1587 ş i 1 588, a fost achitat de munteni şi moldoveni tot fn padişahf ( integra l şi l a a¬celaşi c u r s ) ? 0 . Din aceleaşi documente otomane rezultă că fn 1590, par a l e l cu impunerea unui curs forţat pentru t a l e r i (cotaţi toţi cu 68 a s p r i , indi ferent că erau mar i sau m i c i ) ' ? , Poarta a cerut domnilor r o mâni şi t u t u r o r dregătorilor otomani să interzică o r i c e tranzacţie în padişahf (deci ele existau ! ) , motivfndu-se că această monedă venind d in "Partea de Sus" (Yukaru Canibden), adică d inspre t e r i t o r i i l e i r a niene, anexate Imper iu lu i otoman, "este fh cea mai mare parte calpă şi de aramă"78. Deşi fenomenul falsificării padişahf-i l o r în u l t imul s fert a l sec. a l X V I - l e a este o r e a l i t a t e , verificată documentar,totuşi f i r manul amintit exagera această r e a l i t a t e , spre a d iscred i ta numita mo -nedă, a cărei largă răspfndire pe piaţă, fn special în t e r i t o r i i l e or ient a l e , fh dauna a s p r u l u i , care nu mai are căutare, re iese limpede din sursele turceşti .

Dar ce spun cataloagele numismatice ? Acestea n-o menţionează. H a l i i S a h i l l i o g l u , care este un excelent cunoscător a l documente

l o r economice otomane, nu ş i - a pus întrebarea care este această monedă pe piaţă, η-a avut cur ioz i tatea s-o vadă şi s-o pipăie într-o expoziţie numismatică. Numismaţii, la rîndul l o r , s -au l i m i t a t l a material u l numismatic, fără a încerca însă o core lare a acestuia cu informaţiile documentare, pentru a lămuri această problemă.

Singur eminentul nostru numismat Octavian I l i e s c u , aplecat deopo-

1 3 4


trivă asupra documentului numismatic , ca şi asupra c e l u i de cance la r i e , a s c r i s în 1979^9· "Incepînd d i n domnia l u i Soliman I (1520-1566), alături de monedele specif icate mai sus - f i lur î -şahî de a u r , a s p r i de a r g i n t şi mangîri de bronz - se bat în cfteva monetar i i or ienta le ale I m p e r i u l u i otoman d i r h e m i de a r g i n t , o monedă cu o greutate de 4,5g. Emisiunea acestor d i rhemi s-a ext ins sub Sel im a l I I - l e a (1566-1574) şi mai ales sub Murad a l ΙΠ-lea^l 574-1595) , cînd noua monedă otomană pătrunde şi în ţările române** · Ne putem întreba dacă aceşt i d i r h e m i nu reprezintă Γη r e a l i t a t e monedele denumite fn i z v o a r e contemporane padişahf sau şahi, şahini, şaini , u l t i m u l termen f i i n d menţionat i n t r - u n document emis îh Ţara Românească de către G a b r i e l Movilă,la data de 25 f e b r u a r i e 1619 . Problema r ă m f n e încă deschisă, pfnă ce vom c u noaşte r e z u l t a t e l e obţinute de către cercetătorul t u r c mai sus c i ta t " ( s u b l . n s . - M . M . ) .

Astăzi , după ce am avut pos ib i l i tatea să reluăm fn T u r c i a c e r c e t a r e a unor documente de arhivă ş i să urmărim d i r e c t cercetări le p r o f e s o r u l u i H . S a h i l l i o g l u , dar şi a le a l t o r specialişti t u r c i ( Ibrahim A r -tuk® 2 , Merçil E r d o g a n " e t c . ) , după ce am confruntat sistema t ie p e n t r u f i e c a r e sultan fh par te şi f i e care emisiune monetară informaţiile documentare édite® 4 ş i i n e d i t e 0 5 C u datele cataloagelor şi a l t o r Iu -c răr i numismatice ( Ismai l Galib*^ 0 , N u r i Pere ®7 f Ibrah im A r t u k 0 ^ , E -k r e m Kolerki l iç , Anton Schaendlinger®9),am constatat c ă , în adevăr, e vorba de una şi aceeaşi monedă^ 0 .

Dar de unde confuzia , m i s t e r u l acestei monede ? Mai întû,din l i p sa core lăr i i ce lor două c a t e g o r i i de. i zvoare de care am v o r b i t mai sus . Confruntarea l o r atentă, minuţioasă, arată fără putinţă de tăgadă că e vorba de ace leaş i e m i s i u n i , începînd cu Sel im I , de aceleaşi monetării (Van , Diyarbakîr/Amid, Bagdad, Damasc, A l e p , T e b r i z , Gence e t c . ) , de aceeaşi greutate (de l a 4,7—4,6 g l a 2 g ) ^ 1 , de aceeaşi valoare (de l a 6 la 8 a s p r i ) ale d i rhemi l o r d i n cataloage cu cele ale ( p a d i ) şahf - l o r d i n documente. Pe de altă p a r t e , confuzia a proven i t şi d i n faptu l că, începînd cu Se l im I , s u l t a n i i otomani ş i -au a t r i b u i t t i t l u l de şah nu n u mai pe aceşti d i r h e m i , d a r şi pe monedele de a u r ş i c h i a r şi pe a s p r i , ' de unde şi denumirea de şahîr . O r , termenul de şahî prov ine nu a t f t de la acest epitet ("moneda împărătească") , cum s -a c r e z u t , c i de l a moneda iraniană de a r g i n t care a precedat -o , şahruhf, bătută fh s e c a i X V - l e a de s u v e r a n i i turcomani d in I r a n (de Akkoyunlu) Şahruh, K i l i c Bey şi Uzun Hasan şi care l a Şirvan se mai numea tengçe sau tenge . Sub asemenea denumir i această monedă a fost depistată recent de H . S a h i l l i o g l u şi în r e g i s t r e l e k a d i i l o r ( s i c i i d e f t e r l e r i ) de l a Bursa d i n a doua jumătate a s e c a l X V - l e a , f i i n d adusă de negustor i i r a n i e n i ^ 4 .

C u c e r i r i l e o r i enta le ale l u i Se l im I (1512-1520), SUleyman 1(1520-1566) şi Murad U I (1574-1595) au adus I m p e r i u l u i otoman importante le centre producătoare de a r g i n t de l a GumUşhane şi Diyarbakîr (Amid) , precum şi renumite le monetării a rabo - i ran iene de l a E r z u r u m , E r z i n -can , Diyarbakîr, V a n , Şirvan, T e b r i z . Adana, A l e p , Damasc,Bagdad.

135


Cairo şi A l e x a n d r i a ^ , inaugurfndu-se as t f e l "o nouă epocă în i s t o r i a monetară otomană«96. Cum în aceste centre e r a v ie prac t i ca e m i t e r i i şahruni-ilor (în t e r i t o r i i l e est-anatol iene) , dar şi a d i r h e m - i l o r a r a b i de a rg in t (din t e r i t o r i i l e mameluce), s—a pre luat această pract i că , p o t r i v i t tradiţiei otomane de respectare ş i adaptare la o b i c e i u r i l e şi p r a c t i c i l e l o ca le , inc lus iv pe plan monetar^ ' , unde continuă, bunăoar ă , vechile emis iuni de aahrafî de aur ş i muHiwi de a r g i n t l o c a l e . Ş i cum împăratul otoman se numea padişah, i s -a spus o f i c i a l , în d o c u mentele Porţi i , padişahî ( " imper ia lu l " ) aceste i monede arabo - i ran iene . Această denumire se IntDneşte în special în t impul l u i Murad a l I Π-lea poate şi datorită faptu lu i că acum d i r h e m i i erau prevăzuţi cu t u g r a - u a împărătească ( t u g r a - i padişahî)9 a . Pentru perioada anterioară, cînd, e d r e p t , şi emisiunile sînt mai r a r e , moneda e cunoscută sub d e n u m i r i l e de şahî sau chiar , sub Sel im I I , de s e l i r n î " .

A fost bătută această monedă pr ima oară la 1513 de către Selim I , cum crede Sahi l l ibg lu ? Nu cunoaştem sursa documentară a i s t o r i c u l u i t u r c , dar în or i ce caz trebuie să observăm că la acea dată t e r i t o r i i l e est-anatoliene , c u centrele amint i t e , încă nu erau cucer i te şi anexate de o t o m a n i 1 0 0 , ca atare otomanii n-aveau cum bate moneda acolo . Schaedlinger menţionează p r i m u l d irhem l a 921 H. /1515 -1516 , adică după terminarea campaniei d in I r a n , noua monedă f i i n d emisă l a G e n -ce în greutate de 3,40 g r . 1 0 1 . T r e b u i e , de asemenea, făcută p r e c i zarea că dirhemii-şahî au început a f i emişi nu de către SUleyman I , c i , cum am văzut, de către Sel im I .

Noua monedă avea să f ie d in ce îh ce mai căutată pe piaţa o t o m a nă, pe de o parte datorită conţinutului său mai r i d i c a t îh a r g i n t , f i i n d bătută într-o zonă spre care se scurgea, în drum spre I r a n , a r g i n t u l otoman, pe de altă parte şi graţie faptu lu i că oferea posibilităţi s p o r i t e de achiziţionare de mătase iraniană pentru mar i l e a t e l i e r e p re lucră toare de l a Bursa şi I s tanbul i n acest cadru,ne întrebăm dacă adopta r e a acestei monede de sorginte iraniană de către Sel im I , c a r e , se ştie, a impus şi o "blocadă economică" împotriva I r a n u l u i , nu va f i u r mărit şi scopul de a putea pătrunde mai uşor pe piaţa iraniană,în v e d e rea procurării preţiosului a r t i c o l a m i n t i t . Majorarea treptată a c u r s u l u i padişahf-ului l a V i s t i e r i a otomană şi pe piaţă : 6 -6 ,5 a s p r i sub Se l i m I , 7-72>5 a s p r i către 1583, 8 a s p r i d in ultimele l u n i ale acestui an înainte , 10 a s p r i sub Ibrahim I (1 6 4 0 - 1 6 4 8 ) 1 0 3 , apare ca f irească în urma creşteri i neîncrederii în a s p r u , dar şi a s p o r i r i i însemnătăţii u¬nei monede, care se bătea în ch iar zonele t e a t r u l u i de operaţiuni d in t impul lungului război cu I ranu l (1578-1590etc . ) , f i i n d folosită la plata oştenilor, dar şi pentru achiziţionarea mater i e i prime necesare m a r i l o r ate l iere otomane, to t mai d i f i c i l de p r o c u r a t ' 0 4 .

M a r i l e speculaţii cu această monedă, care b i ru i se a s p r u l şi care la 1582/1583 reprezenta 17 ,11% d in v e n i t u r i l e V i s t i e r i e i otomane (Exter ioare ) , falsificările numeroase l a care este supusă în d iverse părţi ale Imper iu lu i , inc lus iv în RumeUa 1 , precum şi- încercarea

136


Porţi i de a - ş i susţine moneda tradiţională - akçeaua - p o t r i v i t concepţiei i s lamice că tot p r e s t i g i u l suveranulu i stă i n h ut be ve s ikke(ros-t i r e a p r e d i c i i de v i n e r i f n numele său ş i baterea de monedă) 1 07 au impus i n t e r z i c e r e a e i temporară fn i n t e r v a l u l 1590-1600, f i xarea unu i curs forţat de numai 5 a s p r i f n a n i i 1606-1615 , pentru ca fn p e r i oada următoare padişahf să revină totuşi pe piaţa otomană , dar f n confruntarea inegală cu monedele m a r i de a r g i n t europene. De fapt , însuşi t r i u m f u l acestei monede, cu un conţinut fn a r g i n t de aproape 10 o r i mai r i d i c a t decît a l a s p r u l u i , asupra monedei otomane t r a d i ţ i o n a l e , e un i n d i c i u că economia otomană resimţea încă în sec . a l X V I -l e a , dar mai ales după invaz ia a r g i n t u l u i amer i can , nevoia unei monede de a r g i n t mai p u t e r n i c e , care să facă faţă concurenţei p iese lor străi n e . In acest context se înscrie şi încercarea l u i Osman I I d in 1618 de a bate o n l u k - o monedă de 10 a s p r i f n greutate de 3 g 1 ^ ; care a¬nunţă într-un f e l emiterea piaştri lor otomani (kuruş) de l a 1687 îna in t e . "

I n conc luz ie , lupta aspru-(padi)şahf , înfăţişată mai sus , a f os t în r e a l i t a t e o luptă a s p r u - d i r h e m , care se constată nu numai d o c u mentar , dar ş i numismatic , p r i n no i le d e s c o p e r i r i monetare , i n c l u s iv pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i 1 1 0 .

N O T E

1 Mina i Maxim, I m p e r i u l otoman fn seco lu l a l X V I - l e a ş i pr ima jumăta te a seco lu lu i a l X V H - l e a , în I s t o r i a e v u l u i mediu (coordonator; R a du Manolescu), v o i . I U , Bucureşti , 1978, p .323 -344 .

2 Un s ingur exemplu: Busbecq, s o lu l habsburgic la Curtea d in I s t a n bul l a m i j l o c u l sec. a l X V I - l e a , relatează că o singură campanie în Europa aducea otomanilor 5-6000 de r o b i , adică (la preţul de 40¬50 de coroane un r o b ) pînă l a 300.000 coroane ( c i r ca 250.000 d u c a ţ i ) . Busbecq, Tîirk mektup lar i ( S c r i s o r i turceşt i ) , t r a d , t u r c ă : Hi isey in Cahit Yalçin, I s tanbu l , 1939, p . 1 3 2 , 34 , 246. O r , s i s t e m u l avea să nu mai funcţioneze în c u r s u l l u n g i l o r războaie cu I r a n u l ' (1578-1639, cu unele întreruperi) , ţară cu o populaţie musulmană ş i o oaste preponderent turcomană.cu puţine cîmpii ("o ţară atît de puţin fertilă în comparaţie cu a noastră" , s c r i e Busbecq, p . 139¬140), în f ine cu o tactică "sc i t i că" a d i s t r u g e r i i şi p f r j o l i r i i pă — m i n t u i u i în faţa inamicu lu i ( ib idem, p . 142).

3 Efect ivele oastei centra le (permanente) otomane au evoluat a s t f e l : 7 866 i e n i c e r i şi 5.088 spahi i ( total : 12.954 oameni) în exerciţiul f inanc iar 1527/1528 ; 12.798 i e n i c e r i ş i 8.739 spahi i ( t o t a l : 21 .537 oameni) în 1567/1568 ; 18.905 i e n i c e r i şi 8.366 spahi i ( t o t a l : 27.371) în 1582/1583 ; 53.499 i e n i c e r i şi 14.070 spahi i ( t o t a l : 67.569 oameni) în 1669/1670. In exerciţiul f inanc iar 1 527/1528 l e f u r i l e oştenilor permanenţi se r i d i c a u la 46.380.726 a s p r i ( c i r c a 800.000 galbeni ) , fn vreme ce la 1582/1583 însumau 88 .787 .786

137


a s p r i ( c i rca 1,5 milioane de galbeni la c u r s u l o f i c i a l sau aprox imat i v 5.250 kg a u r ) . De notat că i e n i c e r i i pret indeau să l i se p lă tească solda în a u r , pe care apoi Û revindeau " l a n e g r u " l a preţ dublu sau ch iar t r i p l u . Ponderea soldelor i e n i c e r i l o r în bugetul stat u l u i otoman era de 10,26% îh 1527/1528 (a spahi i l or : 20,60%), de 15,42% în 1567/1568 (a spahi i l or : 26,84%), de 15,15% îh 1582/1583 (a spahi i lor : 18,06%) şi de 21,02% în 1669/1670 ( a spah i i l o r : 10,90%). Alte de ta l i i apud: D . L . B a r k a n , The P r i c e Revolution on the Sixteenth Century ; a turn ing point i n the economic h i s t o r y of the Near East , fn " In ternat i ona l Journal of Middle East S t u d i e s " , 6 (1975), p .20 (Table 4 ) . Pentru bahşiş-uri v e z i Ţarih- i Selânikî ( I s tor ia l u i Selânikx), ed . I s tanbul , 1281/1864, p . 68, 129-135 şi O . L . B a r k a n , H.974/975 (M. 1567/1568) Malt Y u m a Ait B i r Osmanii BUtçesi (Un buget otoman d in anul Heg i re i 974/975-1567/1568 e . n . ) , în "Istanbul U n i v e r s i t e s i Ik t i sa t FakUltesi Mecmuasi" , v o l . 1 9 , oct. 1957- iul .1958, n r . 1 - 4 , p .288 ,305 .

4 Primele i n d i c i i ale superiorităţii tehnologice a Occidentului apar în c u r s u l războiului osmano-habsburgic d in 1593-1606, cînd otomanii au rămas surprinşi de c a l i b r u l t u n u r i l o r austr iece .considerate "ciudate" , "nemaivăzute", ca cele găsite în cetatea Esztergon (Gran),Ih oct .1605. Cf .Cengiz Orhonlu , T e l h i s l e r ( 1 5 9 7 - 1 6 0 7 ) ( T e l h i s - u r i . . . ) , I s tanbul , 1970, doc .121 , p .102-103 .

5 Mihai Maxim, o p . c i t . , p.344-345 (tot acolo şi v e n i t u r i l e s ta tu lu i o¬toman, comparativ cu cele rea l i za te de Spania şi Veneţia) .

6 H a l i i Ina l c ik , Osmanii Imparatorlugunun kuruluşye inkişafi devrinde T u r k i y e n i n i k t i s a d i v a z i y e t i Uzerinde b i r t e t k i k munasebetiyle ( In legătură cu o cercetare p r i v i n d situaţia economică a T u r c i e i în per ioada fondării şi dezvoltării Imper iu lu i otoman), în " B e l l e t e n " , Ank a r a , X V , n r . 6 0 , 1951, p .672-673, 666-667 ; idem, L ' E m p i r e Otto man, rapport au I e r Congrès internat iona l d'études du Sud-Est eu ropéen, Sof ia , 1966, p .37,39 ; H a l i l S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Osmanii Para T a r i h i 1640-1740 (Un secol de i s t o r i e monetară otomană), Istanbul , 1965 (teză de docenţă, m s s . ) , p . 6-7 ; idem, Osmanii icte r e sinde K i b r i s ' i n i l k y i l l bUtçesi (Bugetul C i p r u l u i Γη p r i m u l an de administraţie otomană), " B e l g e l e r " , A n k a r a , v o l . I V , n r . 7 - 8 , 1970, p . 9 ; pentru cheltuie l i le garnizoanei d in Buda în exerciţiul f i n a n c i ar 1559/1560, vez i Gyula Kaldy-Nagy.îh "Nepszabatsag" d in 15 nov. 1970 (trad.turcă: " B e l l e t e n " , v o l . X X X T V , n r . 1 3 6 , p .696) ; vez i şi Bek ir KUtUkoglu, Osmani i - I ran siyasî mUnasebetleri , I 1 578-1590 (Relaţiile pol i t ice osmano- i raniene . . . ) , I s tanbul , 1962 .Otomanii erau conştienţi de efectele negative ale războiului asupra v e n i t u r i l o r pro¬venind din taxele vamale; a s t f e l , în vederea înviorării drumului comerc ia l pe r u t a Iran-Bagdad-Şehrizol ,care , el s ingur,aducea Vist i e r i e i otomane 4-5 milioane de a s p r i din taxe vamale (bac),Poarta a ordonat se rdaru lu i armatei la 14 receb 992/22 i u l . 1 584 c o n s t r u i rea unei cetăţi pe această rută, .aproape de f r o n t i e r a cu Iranul

138


(Baştakanlik Arş iv i , I s tanbul , MUhimme D e f t e r i (Condică a a f a c e r i -l o r impor tante ) , v o l . 5 2 , p . 356, doc.955) sau r e p a r a r e a şi l ă r g i r e a cetăţii Hayber , sangeacbei l ikul Dertenk, b e i l e r b e i l i k u l Bagdad ( ib idem,p .364 , doc.984 d in 19 receb 992/27 i u l . 1584).

7 H . S a h i l l i o g l u , Années s iv i s et c r i s e s monétaires dans 1 ' Empire Ottoman, "Annales E . S . C . " , 24 année, no .5 , sept . - o c t . 1969 ,p . 1082, E drept însă că în exerciţiul f inanc iar următor (1581 /1582) bugetul s t a t u l u i otoman înregistrează, dimpotrivă, un excedent de 2071967 a s p r i (34.532 ga lben i ) . Cf . O . L . B a r k a n , The P r i c e Revolution on the Sixteenth Century , p .17 (Table 3 ) .

8 H . S a h i l l i o g l u , Années s i v i s et c r i ses monétaires dans 1 ' Empire Ottoman, p . 1079.

9 Ib idem. 10 L u c r u l se reflectă nu numai în goana după galbeni ş i t a l e r i , c i ş i în

preferinţa populaţiei pentru monedele l o ca le , în dauna a s p r u l u i : p a -r a - u a egipteană, penez -u l d i n ţinuturile s îrbeşt i , a s p r u l de Caffa ?Kefe akcesi ) e t c . Başbakanlîk Arşivi.. I s tanbul , MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 , p . 167 , o rd .406 d in 27 reb iUlevve l 973/22 oct .1565 către k a -d i u l de B e l g r a d ; i b i d e m , v o l . 3 1 , p .352 , ord .785 d in 27 receb 9 8 5 / 10 oc t . 1577; v e z i , de asemenea, Voyages en Egypte de Johann Wild 1606-1610, I F A O , l e C a i r e , 1973, p . 2 5 0 .

11 Greutatea ("Masa") a s p r u l u i a evoluat as t fe l : 1326,- 1 ,152 g , 1431¬1,181 g , 1460- 0,931 g , 1480- 0,768 g , 1492- 0,731 g , 1 5 6 5 - 0 ,681 g , 1586- 0 ,384 g , 1600- 0,323 g , 1618- 0,307 g , 1624- 0 ,307 g , 1640- 0,307 g , 1659- 0,257 g , 1666- 0,229 g , 1685- 0 ,188 .g , 1 696¬0,178 g , 1699- 0,139 g , 1705- 0,169 g , 1740- 0,180 g , ( H . S a - , h i l l i o g l u , Osmanii Para Tar ih inde DUnya Para ve Maden Hareke—| t i n i n Y e r i Ţi 300-1750y(Locul circulaţiei monetare mondiale în i s t o r i a monetară otomană. 1300-1750), în (Ankara) " O r t a Dogu Teknik U n i v e r s i t e s i Gelişme D e r g i s i " , 1978, Ozel S a y i s i (număr spec ia l ) , T a be lu l 8 .

12 S-a c a l c u l a t , bunăoară, că Mehmed Π obţinea în acest c h i p , l a f i e care emisiune monetară, un cîştig net echivalent cu uriaşa sumă dej 800.000 de ga lben i , v e z i Ekrem Kolerkiliç Osmanii Im p ă r ă t o r - lugunda Para (Bani i în I m p e r i u l otoman), Doguş Ltd.Şirketi M a t -baas i , A n k a r a , 1958, p . 2 4 .

13 Mihai Maxim, o p . c i t . , ρ . 3 4 2 . 14 Z i n k e i s e n , Geschichte des osmanischen Reiches, ΙΠ, p . 800; M .

B e r z a , H a r a c i u l Moldovei şi Tării Româneşti în secolele X V - X I X , în " S t u d i i şi mater ia le de i s t o r i e medie" , I I , Bucureşti , 1957,p . 12, n . 3 ; Mihai Maxim, Considérations sur la c i r c u l a t i o n monétaire dans les Pays Roumains et l ' E m p i r e Ottoman dans l a seconde m o i tié du X V I e s i è c l e , în "Revue des études sud-est européennes* , X I I I , 3 , 1975, p . 409-410 .

15 Başbakanlîk Arşivi , I s tanbul , MUhimme D e f t e r i , v o l . 4 7 , o r d . 2 2 4 , p . 88 , d i n 6 rebiUlâhir 990/30 a p r i l i e 1582 (pentru sangeacbei l ikul de

139


Kastamonu) ; ib idem, o r d . 255, p.99 din 12 rebil i lahXr 990/12 m a i 1582 (pentru Bursa şi împrejurimile e i ) ; ib idem, v o l . 4 8 , p . 3 5 , doc. 98 din 23 receb 990/13 aug. 1582 (pentru Salonic şi Rusc iuk) ; i b i - dem, p .55 , doc. 1 58 din 5 şaban 990/25 aug. 1582 (pentru Cipru)etc . Pentru c u r s u l piesei de aur la Caffa, dat de genovezi (600 " a s p r i de Caffa" , fn loc de 300, cum se stabi l i se o f i c i a l ) , i b i d e m , v o i . 34 , o r d . 159, p . 7 1 , d in 28 muharrem 986/6 a p r i l i e 1576.

16 S a h i l l i o g l u , Osmanii- Para T a r i h i n d e , p . 13-14 ( r a p o r t u l a u r - a r gint fn Europa era de 1 / 1 3 , fh t imp ce fn O r i e n t u l Apropiat e ra de 1/10).

17 Piesa de aur va lora pe piaţă 80 de a s p r i fh l i vaua (sangeacbeil ikul) I . e l , Încă la 14 rebittlâhfr 985/1 i u l i e 1577 (MUhimme D e f t e r i , v o i . 30, p . 324, o r d . 753) şi 75 a s p r i fh v i l a i e t u l Uşak, la 18 z i lh i cce 987/6 f ebruar ie 1580 (ibidem, v o l . 4 1 , o r d . 1017, Ρ· 474 ) . Vez i şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 39, p .155 , ord .342 din 23 z i lh i c ce 987/11 f e b r . 1580.

18 Başbakanlîk Arşivi , MUhimme D e f t e r i . v o i . 3 6 , p . 5 1 , o r d . 153 d in 6 z i lh icce 986/3 f e b r . 1579 (către kadiu l de Sivas ibidem ; v o l . 3 3 , ρ . 365, ord .748 din 29 z i lh i cce 985/9 m a r t . 1578 (către be i l e rbe iu l de Damasc ) .Contr ibuabi l i i t rebuiau să plătească dările fn monedă bu -nă, inc lus iv în a s p r i (buni) , şi nu I n a u r , cum se crede îndeobşte, fără cunoaşterea documentelor. Vez i Mihai Maxim, Culegere de tex te otomane, Bucureşti, 1974, doc. 14; idem, L 'Autonomie de la Mol davie et de l a Valachie dans les actes o f f ic ie ls de la Po r t e , auΦ _ c p -urs de la seconde moitié du X V I e s i èc le , "Revue des études s u d -est européennes", X V , 2/1977, p.229-230 ; v e z i , de asemenea, Fer idun Ruxanzade, MUnşe 'at Us-selâtin (Corespondenţa s u l t a n i l o r ) , în caractere arabe , Π, p.398-399 (berat către Alexandru Uiaş, domnul Moldovei , d in 1620).

19 Başbakanlîk Arşivi , MUhimme D e f t e r i , v o i . 36, p . 2 3 , o rd .68 din 15 zilkade 986/13 i a n . 1579.

20 MUhimme Defter i (din aceeaşi arhivă, care se va c i ta în continuare) , v o i . 3 4 , p . 3 , o r d . 7 d in 7 muharrem 986/16 mart ie 1578 (către b e i l e rbe iu l şi de f terdarul de Damasc); ib idem. v o l . 4 0 , p . 2 7 1 , o r d . 6 3 3 din 27 ramazan 987/26 mart ie 1579 (către de f terdaru l de Damasc).

21 Ibidem, v o l . 3 0 , p . 105, o r d . 254 din 17 safer 985/7 mai 1577 (către be i lerbe iul şi de f terdarul de Divarbakîr); ib idem, v o l . 32 , p . 300 , o r d . 549 din 27 zi lkade 986/25 i a n . 1579 către de t f e rdaru l d in D i varbakîr .

22 Ibidem, v o l . 3 3 , p .185, ord .371 din 9 zi lkade 985/18 i a h . 1 578 către be i lerbeiul de Erzurum ; ib idem, v o l . 4 1 , p .369 , o r d . 792, d in g u r r e - i z i lkade 987/20. dec. 1579 către de f terdaru l de E r z u r u m .

23 Ibidem, v o l . 3 6 , p . 5 1 , o r d . 153 din 6 z i lh i cce 986 /3 . febr . 1579 către kadiul de S ivas .

24 M_dem, v o l . 2 6 , p .214, ord.603 din 21 cemaziUlevvel 982/15 sept . Ί 574 către kadiul de Bursa ( c e r ihdu - i să interzică funcţionarea

1 4 0


a l t o r a t e l i e r e de confecţionare a stofe lor cu f i r de aur kârhane. în afară de cele de s t a t , c ă c i , ţesfndu-se prea multe stofe cu f i r de a u r , cantitatea de aur " s - a micşorat " ) .

25 Ib idem, τ ο ΐ . 3 0 , p . 103, o r d . 249 d i n 17 safer 985/4 iu l . 1577 către k a d i u l de I s t a n b u l , menţionfndu-se că l a I s tanbu l , Γη pr ima jumătate a sec. a l X V I - l e a existau 268 a t e l i e r e (tezgâh) de confecţionare a sto fe lor cu f i r de a r g i n t ; în contextul unei "foame" ere scinde de ar g i n t , su l tanul SUleyman (Magnificul) a porunc i t reducerea numărul u i l o r l a l oo , c i fră care însă nu s-a respec ta t , f i i n d nevoie de noul f i r m a n d in 1577, care stabi lea numărul maxim a l acestor a t e l i e r e consumatoare de a r g i n t l a 128, impunîhdu-le să producă mai mult kemha, care consuma mai puţin a r g i n t , de cît seraser (apud M i h a i Maxim, I m p e r i u l otoman Γη seco lu l a l X V I - l e a . . . , p . 3 3 4 - 3 3 5 ) ; MU-himme.De f te r i , v o i . 41",Γρ. 180, o rd .396 d i n 6 şevval 9 8 7 / 26 n o v . 1579 către k a d i u l de B u r s a , p o r u n c i n d u - i să interzică, în j u r i s dicţia sa , ac t iv i ta tea a t e l i e r e l o r p a r t i c u l a r e de producere a s t o f e l o r cu f i r de a r g i n t .

26 MUhimme D e f t e r i , v o i . 67, p . 2 4 , o r d . 5 4 d i n g u r r e - i muharrem 9 9 9 / 30 o c t . 1590 către kad iu l de I s t a n b u l .

27 Ib idem, v o l . 3 3 , p . 198 , o r d . 401 d i n 8 z i lkade 985/17 i a n . 1 578 către b e i l e r b e i u l de E r z u r u m (cu p r i v i r e l a ac t iv i ta tea m i n e i Canice d in Kazaua T r o l ) ; i b idem, v o l . 42 , o r d . 368, p.93 şi 3 69, p . 9 4 , ambele d i n 9 receb 989/9 aug . 1581, precum şi ord .382 ş i 383, p .100 , ambele d i n 9 receb 989/9 aug. 1581 , documente coo-semnfnd porunca de a se t r i m i t e m i n e r i (madenci) din d iverse sangeacuri (de Caffa, Adana), d in b e y l e r b e y l i k u l Rumeliei e t c . l a minele de a r g i n t de la S i r v a n .

28 Ibidem, v o l . 30 , p . 238, o r d . 558 d in 19 reb iUlevve l 985/7 iun.1577,

29 Ibidem, v o l . 5 2 , p .372 , ord .1006 d i n 19 rebiUlâhfr 992/12 mai 1583 către b e i l e r b e i u l Bosnie i (sangeacbeil ikul B o s n i e i a fost r i d i c a t l a r a n g u l de b e i l e r b e i l i k Γη 1580 - M . M . ) , arătfhdu-se că Γη a p r o p i e r e a f r o n t i e r e i (Γη ţinuturile a u s t r i e c e ) , lfngă cetatea Rastonice ex is t fnd o mină de a r g i n t , să se cucerească cetatea şi mina respect ivă , dar Γη mod d i s c re t şi prudent , spre a nu se crea complicaţii în zonă ( imper iu l otoman se afla îh război cu I r a n u l şi avea nevoie de relaţii paşnice cu Imper iu l habsburgic - M . M . ) .

30 Ibidem, v o l . 6 4 , p . 7 9 , o r d . 233 d i n 21 ramazan 996/14 a u g . 1588 către k a d i u l de Edirne (Adr ianopo l ) , cerîndu-i să trimită c îţi va meşteri , cu instrumentele l o r , de l a monetăria (darbhane)Edirne -u l u i (Adr ianopo lu lu i ) , l a monetăria I s tanbu lu lu i .

31 Ibidem, v o l . 36, p .286 , o r d . 754 'din 27 reb iUlevve l 9 8 7 / 24 mai 1579 (porunca de înfiinţare a unei noi monetării în C i p r u , p e n t r u

141


a rebate monedă nouă d in a s p r i i m i c i ş i ciuntiţi). 32 Başbakanlîk Arşivi , MUhimme D e f t e r i , v o i . 5, p .629 , ord .1755 d i n

12 zi lkade 973/31 mai 1566 către be i l e rbe iu l de S a n ' a (interdicţia t r i m i t e r i i de arme şi a rg in t "în părţile Indie i " ) ; v o i . 7 3 , p . 2 2 7 , o r d . 531-532 d in 25 ramazan 1003/3 iunie 1595 ( "d in vechime breasla ne gus tor i l o r lua din Tările-bine-păzite ( imper iu l otoman - M . M . ) a s p r i şi mărfuri şi le ducea în Yemen şi în alte ţări arabe , i a r de acolo , luînd(alte) mărfuri, şe îhtorcea(şi) făcea negoţ, în vreme ce acum u n i i negustor i nu mai iau (cu ei) mărfuri, c i iau kuruşi de a r g i n t ş i - i duc în acele părţi, vfnzîndu-i . . . " ) .

33 Ibidem, v o l . 6 1 , p . 3 9 , o r d . 105 din 28 receb 994/15 i u l i e 1586 c ă t r e be i l e rbe iu l Eg iptu lu i (în t recut negustor i i otomani care veneau în Eg ip t , aduceau cu e i mărfuri şi luau în schimb mărfuri, în t imp ce acum e i aduc cu sine "aur c u r a t " ceea ce provoacă " r e d u cerea" (cantităţii de) aur şi c r i z a (acestui metal în t e r i t o r i i l e otomane); în consecinţă, se porunceşte r e v e n i r e a la vechea practică şi vechea interdicţie p r i v i n d scoaterea a u r u l u i în afară) .

34 Ibidem, v o l . 2 8 , p . 1 1 , ord .21 şi 22 d in 19 cemaziUlevvel 9 8 4 / 14 aug. 1576, către kadiu l de Haleb (unele corăbii fac contrabandă cu a r g i n t , pe care -1 cumpără în taină şi i e f t i n d i n Alep şi apoi îl vînd scump "în ţinuturile persane" (Acem d i y a n n a ) ; v o i . 5 2 , p . 3 1 0 , o r d . 824 din 13 rebiUlevvel 992/3 i u l i e 1574 către be i l e rbe iu l şi d e f t e r daru l de Alep şi c op i i be i l e rbe i l o r de Damasc(Sam) , Bagdad, B a s r a , Lansa, Yemen şi şerifului de Mecca şi Medina (un negustor a l Curţii d in Istanbul mergea cu a r g i n t , stofe şi postav/çuha în părţ i le o r i enta le , pentru a cumpăra pentru Palat p ie t re preţ ioase, în condiţiile s c u t i r i i de plata taxe lor vamale) .

35 Ibidem, v o l . 3 , p . 448, o r d . 1341 către b e i l e r b e i u l de Erzurum(se interz i ce ducerea în "Partea de Sus" - Y u k a r u Canib - I r a n ,de căt r e negustor i , a vaselor de aur şi a r g i n t , precum şi a banilor-ghea-ţă (nakid akca) ; v o i . 2 1 , p . 216, o r d . 517 d i n 21 zi lkade 980 / 25 martie 1 573 către be i l e rbe iu l de E r z u r u m şi cop i i către bei l e r b e i i de Van, Diyarbekîr, Bagdad, B a s r a , Şehrizol şi Lahsa (faţă de u¬nele încălcări de pînă acum, pe d r u m u r i t a i n i c e , şi în ciuda unor avertismente repetate a n t e r i o a r e , se reiterează interdicţia ferma de scoatere a aramei-bakîr, a r g i n t u l u i , a s p r i l o r buni - i r i akça, ca i lor buni şi c e rea le l o r , cu un termen mai general muhimmat-pro-v i z i i , înspre I r a n ) ; v o i . 2 2 , p .238 , ord .461 din 14rebiulâhîr 981 / 13 aug. 1573 (repetarea interdicţiei a n t e r i o a r e , cu adaosul i n t e r z i c e r i i s coater i i puştilor) ; v o i . 2 6 , p .199 , ord .549 d i n 19 cemaziUlevvel 982/6 sept. 1574 către be i l e rbe iu l şi de f terdaru l de E r zurum (majoritatea monedelor de arg int bătute în tîrgul Çatha, s u bordonat E r z u r u m u l u i , sînt, se afirmă, cu lipsă la greutate şi chiar şi acelea sînt duse de negustori în I r a n , încît nu se mai găseşte monedă bună, adevărată-sahîh para , pe piaţă, calpuzani i ( k a l -bazaiûar) introduc în comerţ monedă calpă, i a r c o n t r i b u a b i l i i

142


(reaya) nu au cu c e - ş i plăti impozitele ; se i n t e r z i c categoric ast-| f e l de p r a c t i c i , poruncindu-se şi mutarea tarapanale i d i n Çatha în oraşul E r z u r u m (ne f s - i E r z u r u m ) ; v o i . 39 , p . 128, ord .303 d i n 8 z i lh i c ce 987/26 ianuar ie 1580 către b e i l e r b e i u l de E r z u r u m şi c o p i i către b e i l e r b e i i de Diyarbakîr, V a n , Bagdad, Şehr - i z o i , R u m , B a s r a , Lansa , A l e p , Damasc (se i n t e r z i c e scoaterea în v i l a i e t e l e o r i e n t a l e , adică i r a n i e n e , a a u r u l u i , a r g i n t u l u i , a r a m e i , c o s i t o r u l u i , p lumbului şi kuruş - i l or , se i n s t i t u i e în acest scop paza d r u m u r i l o r şi t recător i l or ) .

36 Başbakanlîk Arş iv i , I s tanbu l , MUhimme D e f t e r i , v o i . 2 8 , p . 1 7 4 , o r d . 405 d i n 25 receb 984/18 oc t . 1576 către k a d i i i Rumenei şi A n a t o -l i e i : n e g u s t o r i i d in "Ţări le bine păzite" (MemâlikjMiahruse) a ¬dică d in Imper iu l otoman - i au aramă d i n Ungaria iNKcaristan) ş i o t r e c în Anatol ia ,ceea ce provoacă pagubă minelor de araină de a¬i c i ; de aceea, în v i i t o r arama să se vîndă doar în Rumelia,să nu' mai f i e trecută în Anatol ia ; v o l . 5 1 , p . 7 0 , o r d . 217 d i n 2 şaban 991/21 aug . 1583 către intendentul monetăriei (din Istanbul) Nes imi Cavuş : să f ie prinşi ce i care duc îh "Cealaltă P a r t e " (Ote Yaka), adică în I r a n , " a s p r i i g r o s o l a n i " (kaba akçe ) . bătuţi cu lipsă la g reuta te , anume 470 şi 480 akçele d i n 100 de d i rhemi de a r g i n t (Γη loc de 450 akçele , cît prevedeau normele lega le ) . Cu a l t e cuv in te , f a l s i f i c a t o r i i bat akçele supl imentare d in a r g i n t u l e cono m i s i t d i n baterea cu l ipsă la greutate şi le t r e c , p r i n c o n t r a b a n dă, Γη părţile i r a n i e n e . Vez i şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 1 , p , 1 , o r d . 1 d i n receb 991/21 i u l . - 1 9 aug . 1583 către kad iu l şi eminul de G a l l i p o l i (Gelibolu) : interdicţie similară ce le i precedente, menţi-onfndu-se , în p l u s , t r e c e r e a clandestină de a r g i n t (gUmUş), kuruş- i ; şi aramă spre "Cealaltă P a r t e " . f

37 Ibidem, v o l . 3 3 , p . 7 3 , o rd .149 d in 8 ramazan 985/19 nov . 1577 către ' kad iu l de Serebreniçe (din t e r i t o r i i l e s îrbeşti ) :"strfngătorul de h a r a c i , Mehmet, a adus o mare parte d in suma încasată în a s p r i falşi (Ka lp ) , c a r e , s-a constatat , p r o v i n d i n satele Hama şi Z a le ndiye , s ituate îh aprop ierea minei Serebren i çe . Vez i şi porunca adresată b e i l e r b e i u l u i şi d e f t e r d a r u l u i de E r z u r u m l a 19 cema-l z i î i l ewel 9 8 2 / 6 sept . 1574 ( ibidem), v o l , 26 , p . 199, o r d . 549 ) , i mai sus c i t a t , în care se aminteşte c ă , d in cauza abundenţei de m o nedă calpă şi a l i p s e i de monedă bună în prov inc ia respect ivă , r a ia l e l e nu-şi pot plăti dăr i le .

38 Ibidem, v o l . 4 1 , p .134 , o r d . 299 d in 15 ramazan 987/5 nov. 1579 : soldele oştenilor de pază (mustahf iz lar) d i n cetatea Rhodosului , plătite d i n v e n i t u r i l e m u k a t a a ' l e i (arenda v e n i t u r i l o r ) l o ca le , au constat "în cea mai mare parte din bani cu lipsă l a greutate(zUylif)" , ceea ce necesită strîngerea d in nou a acestora l a un loc şi t r i -miterea l a I s tanbu l , pentru a f i rebătute la monetărie ; v o i . 64, ρ . 109, o r d . 297 d i n 15 ş e w a l 996/7 nov. 1588 către k a d i i i de Chi l ia , ( K i l i ) , Cetatea Albă (Akkerman) , Tighina (Bender) ş i Sorocaj (Sărata !) : negustor i i şi ţăranii (reavaj . nu v o r să primească ban i i

143


pentru a l i m e n t e l e date oştenilor, spunînd că "a tunc i cînd nu sînt de aramă şi d in plumb, akcelele adevărate sînt m i c i ( h u r d a ) " .

39 Ibidem, v o l . 4 1 , p . 5 6 , o r d . 118 d in 20 şaban 997/12 oct.1579 că¬t r e (sangeac)beii de Aydîn ş i Saruban (Anato l ia ) ; ib idem, v o l . 4 8 , p . 15, o r d . 38 d in 15 receb 990/5 aug . 1582 către kadiu l de K a r a -tova (Kratovo) ; v o i . 48 , p . 1 2 , o r d . 31 d in 15 receb 9 9 0 / 5 aug. 1582 către (sangeac)beiul şi kad iu l de tîskflb (Skoplje) etc . A cţiu -nea a continuat după reforma d in 1584-1586 (de ex . Miihimme D e f -t e r i , v o i . 70 , p . 73 , o r d . 146 d in 14 cemaziUlewel 1001 / 1 6 f e b r . 1593 către kadiul de Istanbul) .

40 Başbakanlîk Arş iv i , I s tanbul , MUhimme D e f t e r i , v o i . 3 , p . 4 9 1 , o r d . 1459 din£3 zi lkade 967/27 august 1559 către kad iu l de Bursa şi p. 492, o r o * « 460 d i n aceeaşi z i către acelaşi kadiu (unii i n d i v i z i acumulează şi topesc arg in t în casele l o r ) ; v o i . 3, p .387 , o r d . 1150 d in 22 şaban 967/18 mai 1560 către kad iu l de Edirne (să t r i -mită la Istanbul pe un anume Mehmed, care bate a s p r i falşi) ; v o i . 26, p . 154, o r d . 407 din 22 rebiUlâhîr 982/11 aug . 1574 către b e i l e r b e i u l Rumeliei (8 calpuzani d in kazaua Tîrnovo să f i e trimişi la Istanbul) ; v o l . 30, p . 113, o r d . 273 d in 17 safer 985/7 mai 1577 către sangeacbeiul ş i kadiu l de Yenişehir (Anatol ia) (în rîndul p o pulaţiei se află " foarte multă moneda calpă şi ciuntită") ; v o i . 3 1 , ρ . 48 , o r d . 123 d i n 4 cemaziUlewel 985/20 i u l . 1577 către sangeac-be iu l de Η amide l i şi kad iu l de Gonan (s-au găsit f oarte multe "kalb akçe" în sangeacurile l o r ) ; v o i . 3 3 , p . 1 7 1 , o r d . 385 din 2 cemaziUlâhîr 985/18 i u l . 1577, p .213-214 , o r d . 473-474 d in 14 c e -maziUlâhîr 985/30 i u l . 1577 către sangeacbeii de Menteşe, Aydîn şi Saruban, p .215 , o r d . 477" d in aceeaşi z i către kad iu l de E d i r n e ; v o i . 3 3 , p .83 , o r d . 170 din 8 ramazan 985/19 nov. 1577 către s a n -geacbeiul Bosnie i (kalb akce în acest sangeac) ; v o i . 33, ρ . 195 , o r d . 394 din 8 zi lkade 985/17 i a n . 1578 către sangeacbeiul de A -masya şi kadiul de Havza (SUleymanoglu Hasan d in satu l Mahmud împreună cu alţi 15 i n d i v i z i fac monede false) ; ib idem, p .310 , o r d . 642 din 15 z i lh i cce 985/23 f e b r . 1578 către sangeacbeiul de A m a sya ; ibidem, p . 3 2 1 , o r d . 670 din 17 z i lh i cce 9 8 5 / 2 5 f e b r . 1578 şi v o i . 3 5 , p .217, o r d . 545 d in 12 receb 986/14 sept . 1578, către sangeacbeiul de UskUb (Skoplje) p r i v i t o a r e la calpuzani ; v o i . 34 , p .130, o r d . 281 din 12 safer 986/20 a p r i l i e 1578 către sangeacbeiul şi kadiul de Bursa (să se ta ie mîna unui anume Budak ,pr ins că falsifică aspr i ) ; v o i . 3 5 , p .46 , o r d . 104 din 19 rebiUlâhîr 986/25 iunie 1578 către kadi i i sangeacbe i l ikur i lor de HUdavendigâr ,K are s i şi Biga (majoritatea akceleleor folosite îh comerţ în sangeacul K a -r e s i sînt c iuntite şi " r o ş i i " deci de aramă) ; v o i . 35, p .233 , ord. 582 din 16 receb 986/18 sept . 1578 către be i l e rbe iu l de Timişoar a , în jurisdicţia căruia s -ar bate kuruş-i ( ta ler i ) fa lş i . P e n t r u falsificări de monede v e z i , de asemenea, MUhimme D e f t e r i , v o i . 40 , p .234, o r d . 531 din 4 ramazan 987/27 oct . 1579 către k a d i i i de Ş i -

1 AA


v a s , Ar t ikabad .Husey inabad , Tokat , Z i l e , Amasya, MecitbzU şi S o r g u n , şi p . 253, o r d . 581 d i n 13 ramazan 987/3 nov . 1 5 7 9 ; v o l . 4 1 , p .220 , o r d . 488 d i n 18 ş e w a l 987/8 dec . 1579 p r i v i n d l ivaua ( s a n -geacbei l ikul ) de Meniere ; v o l . 4 2 , p . 53, o r d . 260 d in 13 c e m a ziUlâhîr 989/26 i u l . 1580 p r i v i n d sangeacul Aydîn şi p . 66 , o r d . 291 d i n 23 cemaziUlâhîr 9 8 9 / 5 a u g . 1580 (ate l iere clandestine în munţii Bosnie i ) ; v o i . 4 6 , p . 9 9 , o r d . 186 d in 21 şaban 989/20 sept . 1581 către k a d i i i de Kula şi Gore S i l i n d i , p . 102, o r d . 192 d i n 22 şaban 9 8 9 / 2 1 sept . 1581 către sangeacbei l ikul deAydfn; v o i . 4 7 , p . 105, o r d . 269 d i n 17 rebiUlâhîr 990/13 dec. 15»2 c ă ~ t r e kad iu l de B a l a t , p . 1 9 2 , o r d . 446 d i n 17 cemaziUlâhîr 9 9 0 / 9 i u n . 1582 către b e i l e r b e i u l B o s n i e i , p .256 , o r d . 617 d i n 5 rebiUlâhîr 990/ 29 a p r i l i e 1582 către kad iu l de Geyve ; v o i . 4 8 , p . 9 0 , o rd .244 d in 25 şaban 990/14 sept . 1582 ş i p . 2 0 9 , o r d . 5 8 6 d in 3 z i lkade 9 9 0 / 29 dec. 1582, ambele către kad iu l de Rusciuk ; v o i . 4 8 , p . 1 5 2 , o r d . 421 d i n 6 ş e w a l 990/3 nov . 1582 către kad iu l de Cernova ; v o i . 48 , p .169 , o r d . 471 d i n 6 ş e w a l 990/3 nov . 1582 ; p . 1 8 8 , o rd .524 d i n 15 ş e w a l 9 9 0 / 12 nov . 1582 ş i p .276 , o r d . 796 d i n 4 muharrem 9 9 1 / 28 i a n . 1583, toate t r e i către kad iu l de Uskûb (Skoplje) ; v o l . 4 8 , p . 352, o r d . 1032 d i n 28 safer 991/22 m a r t . 1583 către sanceakbeiul de A lacah isar ş i o r d . 1034 d in aceeaşi z i către k a d i u l de B u r s a ; v o l . 52 , p . 316, o r d . 840 d in 18 r e b i U e l e w e l 992/11 a p r i l . 1583 p r i v ind a r e s t a r e a b i j u t i e r u l u i Y o r g i d i n o r . O h r i d a , dovedit a f i c a l puzan e t c . Pent ru părţile balcanice vez i şi d r . S k e n d e r R i z a j , Count e r f e i t of money on the Balkan Peninsula f r o m XV to t h e - X V I I Cent u r y , " B a l c a n i c a " , I , Beograd , " Ï970 , ρ .71 - 7 9 .

41 Başabakanlîk Arşivi ( Istanbul) , MUhimme D e f t e r i , v o l . 2 6 , p . 199,ord. 549 din 19 cemaz iUlewel 982/6 sept . 1574 către b e i l e r b e i u l şi def -t e r d a r u l de E r z u r u m (monede de a r g i n t cu lipsă la g reuta te , bătute în tîrguşorul Catha de l a f r o n t i e r a cu I r a n u l ) ; v o i . 3 1 , ρ . 171 ,ord . 385 d in 2 cemaziUlâhîr 985/18 i u l i e 1577 (unui meşter de l a Monetăr i a I s tanbulu lu i i se taie o mînă pentru fa l s i f i carea monedelor ) ; v o i . 33, p . 6 , o r d . 1 1 , d in 13 şaban 985/26 oc t . 1577 ş i p .206 , o r d . 4 2 1 :

din 8 z i lkade 995/17 i a n . 1578 ş i v o i . 35, p . 275, o rd .696 din 27 receb 986/29 sept . 1578 ; p r i v i n d falsi f icări de a s p r i l a monetăria Adr ianopo lu lu i (Edirne) s v o l . 35, p . 1 6 4 , o r d . 417 d i n 15 cemaz i U l e w e l 986/19 aug . 1578 şi p . 276, o r d . 698 d i n aceeaşi z i , p r e cum şi v o i . 46 , p .242 , o r d . 539 d in 15 zi lkade 989/11 dec. 1581 p r i v ind toată monetăria d e l à Skoplje ; v o l . 35, p .275 , o r d . 696 d i n 27 receb 986/29 sept . 1578 şi p . 2 8 1 , o r d . 712 d in aceeaşi z i , p r e cum şi v o l . 48 , p . 85, o r d . 235 d in 3 şaban 990/23 aug . 1582 p r i v ind monetăria de la Novobrdo (pr imul document priveşte ş i K r a -tova) ; v o i . 5 1 , p . 7 0 , o r d . 217 d in 2 şaban 991/21 aug . 1583 către. Nesimi Cavuş, intendentul Monetăriei (d in Istanbul) : se bat a s p r i cu lipsă l a g reuta te , care t r e c în "Cealaltă P a r t e " (Dte Yaka),adică îh

145


părţile i r a n i e n e . 42 Intre 1550 şi 1570 aceste metale preţioase d i n Lumea Nouă apărură

la Genova, dar fncă nu invadară Raguza, căc i fn arh ive le sale nu se fntûnesc fncă menţiuni ale r e a l i l o r şi ducaţilor s p a n i o l i , c i ale ducaţilor veneţieni şi a s p r i l o r otomani ( H . I n a l c i k , B i r t e t k i k mil -n a s e b e t i y l e . . . , p . 656). După 1580 începură să curgă, venind de l a S e v i l l a , p r i n Genova, f n cantităţi tot mai m a r i şi într-un r i t m tot mai susţinut, r e a l i i span io l i , care invadară Imper iu l otoman ( vez i mai .ios nota 59) .

43 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e , Tabe lu l 5. 44 Başbakanlîk Arş iv i , I s tanbul , MUhimme D e f t e r i , v o i . 73 , p . 9 7 , o rd .

2 2 1 , d in 17 ş e w a l 1003/25 iunie 1595 către b e i l e r b e i u l Rumel ie i : se menţionează că " f n Rumelia unele mine şi -au redus producţia, i a r alte le au ajuns cu to tu l în stare de p ă r ă s i r e . . . " .

45 F . B r a u d e l , La Méditerranée et le monde méditerranéen à l 'époque de Phil ippe D", P a r i s , 1949, p . 393 ; vez i şi conf irmarea după s u r se turceşti l a O . L . B a r k a n , La "Mediterrannée" de Fernand B r a u - del vue d ' I s t a n b u l , "Annales E . S . C . " , 1954, p .195-197.

46 Voyages en Egypte de Johann Wild 1606-1610, t r a d u i t s de l ' a l l e ¬mand, présentés et annotés par Oleg V . V o l k o f f , în c o l . Voyageurs occidentaux en Egypte, v o l . I X , I F A O , C a i r e , 1973, p . 9 6 , t r a d . r o m . Mihai Maxim, i n Oraşul medieval . Culegere de texte ( c oord . : R. Ma-nolescu), Bucureşti, 1976, p . 199.

47 H . I n a l c i k , Osmanii I m p a r i o r l u g u n u n k u r u l u ş . . . , p .651-661 ; Ν. Beldiceanu, L a c r i s e monétaire ottomane au X V I e s iècle et son i n fluence sur les Principautés Roumaines, " Sudost-Forschungen" , Band X V I , MUnchen, 1959, S . 7 0 - o 6 ; O . L B a r k a n , X V I . A s n n i k i n c i yaris^ada T'Jrkiyede f i ya t h a r e k e t l e r i (Dinamica preţurilor în T u r c i a în a doua jumătate de secolului a l X V I - l e a ) , "Be l l e t en" , X X X I V , n r . 136/1970, p.557-607 (variantă: Les Mouvemerts des p r i x en T u r q u i e entre 1490 et 1650, în v o l . His to i re économique du monde méditeranéen (1450-1650) . Mélanges en l 'honneur de F e r n ^ c T ^ r a u d e l , P a r i s , 1973~TpT65^79~;"ïdem, The P r i c e Revo lu t i o n on the Sixteenth Century p .3 -28 ; Mihai Maxim, Considérat ions sur la c j x cu^Uon jnonéta i re . . . , p .407-41 5 ; VukVinaver , Monetarna K r i z a u Turskoj"(1575^16507, în " I s t o r i s k i Glasnik S r b i j e " , 3-4 (Beograd, 1958), p.113-153 j idem, Pregred i s t o r i -j e novca u Jugoslovenskim Zemljama ( X V I - X V I I I v e k ) . (Aperçu de l ' h i s t o i r e des monnaies aux Pays Yougoslaves XVI e -XVIir® s iè c les ) , Beograd, 1970, p.63-67 ş . a . ; Liuben Berov , Dvizenieto na cenite na Balkanite prez X V I - X I X v . i . evropeiskata r e v o l j u c j a na cenite . (Prices i n the Balkans dur ing the 16th - 19th centuries and the European revo lut ion of p r i c e s ) , So f i j a , 1976, p.37-60,151¬181 ş . a .

48 Eaşbakanlfk Arşivi (Istanbul) , K P T , Ruznâmçe Def ter i (Jurnal al T r e z o r e r i e i otomitne ex ter ioare ) . 186e» PJ, ρ . 7 7 , 88, 93 ş . a .

Φ;-.


49 Başbakamlfk Arş iv i , MUhimme D e f t e r i , v o i . 5 8 , p . 288, doc. 734. 50 H . S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Osmanii Para T a r i h i , p . 12 ; H . I n a l -

c i k , Adaletnâmeler ("Cărţi ale dreptăţii") , fn " B e l g e l e r " , v o i . IV,· n r . 7 - 8 , A n k a r a , 1967, p . 131 ; M . M a x i m , Considérations sur la c i r cu lat ion monétaire, p . 410 ,414 .

51 O . L . B a r k a n , Les Mouvements des p r i x en T u r q u i e , p . 7 2 . 52 Ismai l Gal ib . T a k v i m - i Meskûkât-i Osmaniye (fn carac tere arabe ) ,

I s tanbu l , 1307, 1889-1890, p . 150 j I.H.Danfşmend, I z a h l i Osmani i Ţarihi K r o n o l o j i s i (Cronologia explicativă a i s t o r i e i otomane), 10, TUrk iye Y a y i n e v i , I s tanbul , 1971 , p .111 -113 .

53 O . L . B a r k a n , Les Mouvements des p r i x en T u r q u i e , p . 12. 54 D I R , A , veac. X V I , v o l . I V , doc .24 . Pentru influenţa deva lor iză

r i i asupra obligaţiilor economice- f inanciare ale ţărilor române , vez i : Mihai Maxim, Considérations sur l a c i r c u l a t i o n monétaire ' , p .412-415 ; idem, Culegere de texte otomane, doc. 13, p . 58-61 ; idem, Regimul economic a l dominaţiei otomane fn Moldova şi Ţara Românească Γη a doua jumătate a seco lu lu i a l XVI-lea, "Revista de i s t o r i e " , t om. 32 , n r . 9 , 1979, p . 1738-1739, 1749, 1755-1757·

55 I.H.Danfşmend, o p . c i t . , l o c . c i t . 56 M . M a x i m , Considérations sur la c i r c u l a t i o n monétaire, p . 4 1 4 ; J .

Wi ld , Γη Oraşul medieval ( t r a d . M . M a x i m ) , p . 199. 57 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e . . . , p . 15· 58 Ib idem; O . L . B a r k a n , Les mouvements des p r i x en T u r q u i e , ρ.75· 59 E m . Condurachi , începuturile penetraţiei t a l e r i l o r a u s t r i a c i l a S u

dul Dunării, fn " B u l e t i n u l S N R " , X X X V I I , 1943, n r . 9 1 , p-71-75 ; O . I l i e s c u , Moneda Γη România, Bucureşti , 1970, p . 4 1 , 4 3 , 5 0 ş.a. ; H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e . . . , p . 12-13 ; pentru p r i m a i jumătate a sec. a l X V I I - l e a , v e z i Katiuşa P f r v a n , A s p r u l otoman fn contextul circulaţiei monetare d i n ţările române d in pr ima jumătate a sec, a l X V I I - l e a , teză de l icenţă, Bucureşti , 1980 (mss . ) .

60 Mihai Maxim, Egiptu l otoman fn secolele X V I - X V I I fn lumina unor noi i zvoare şi cercetăr i , "Revista de i s t o r i e " , t o m . 3 3 , 4 , 1980,p.737, nota 30 ; H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e , p .9 ; J . W i l d , aflat fn Egipt între 1606-1610, s c r i a că " a s p r u l nu mai are căutare în Eg ip t " (Voyages en Egypte de Johann Wi ld , 1606-1610) ,p .96 .

61 Pentru influenţa "capitulaţiilor" acordate ţărilor occidentale după 1 569, vez i Mihai Maxim, Imper iu l otoman în secolul X V I şi p r i m a jumătate a seco lului a l X V I I - l e a , în Istoria* evu lu i mediu^coorcL: R.Manolescu) , ΠΙ, Bucureşti , 1978, p.342-343 ; idem, Eg iptu l o t o man în secolele X V I - X V I I , p .736 -737 .Mai recent şi cu un punct de vedere nou, F . B r a u d e l , L ' e m p i r e t u r c e s t - i l une économie-monde?, Γη v o l . Mémorial Orner Lûtfi B a r k a n , P a r i s , 1980, p . 4 3 - 4 9 .

62 Mihai Maxim, Eg ip tu l otoman Γη secolele ΧVI-XVII, p .739 . 63 F . B r a u d e l , L ' e m p i r e turc e s t - i l une économie-monde?, p . 3 9 - 5 0 .

Vez i şi Andreas T i e t z e , Mustafa ' A l i ' s Counsel f o r Sultans of 1581, E d i t i o n , T r a n s l a t i o n , Notes, I , Wien,1979, p .59 -60 ( a u t o r u l r e c o -

147


manda s u l t a n u l u i ca che l tu ie l i l e să n u - i depăşească v e n i t u r i l e ) . 64 Mihai Maxim, Imper iu l otoman f n secolul X V I şi pr ima jumătate a

secolului a l X V I I - l e a , p .333 . 65 I . G a l i b , T a k v i m - i Meskllkât-i Osmaniye, p .80 ; Ahmed Rasim, O s

mani i Tarîhi , I , Is tanbul , 1326-1328/1908-1910, p .334 ; M.Ζ P a k a -l i n , Osmanii T a r i h Deyimler i ve T e r i m l e r i SSzlugU (Dicţionar de termeni şi e x p r e s i i i s t o r i c e otomane), m , I s tanbul , 1954, ρ . 304 j Ekrem Kolerkil iç , Osmanii Imparatorlugunda Para (Bani i fn Imper i u l otoman), A n k a r a , 1958, p.31 (şahf bătut după cucer i rea T a b r i -zului ) ; O . I l i e s c u , Une monnaie or ientale peu connue signalée en Valachie vers 1600. "Studia et Acta O r i e n t a l i a " , 3, 1961, p . 197¬200 + p l .

66 H . S a h i l l i o g l u , B i r A s i r l i k Osmanii Para T a r i h i 1640-1740 ,p .3 . 67 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e . . . , p . 10. 6 8 M . A k d a g , T u r k i y e ' n i n i k t i s a d f v a z i y e t i , "BeUeten" , ΧΙΠ, Ankara,

1949, p .516-517. 69 M.Maxim, Considérations sur la c i r c u l a t i o n monétaire, p.415¬70 O . I l i e s c u , Une monnaie or ientale peu connue, p.197 ; Mar ia Soveja,

Acte inedite d in cancelar ia domnească a Tării Româneşti fn s e c o le le X V I - X V I I , fn "Revista A r h i v e l o r " , v o i . X X X V , n r . 1 , 1973, p .

•145, doc. 2 . 71 Başbakanlîk Arş iv i , I s tanbul , Mtihimme D e f t e r i , v o i . 6 6 , p . 2 2 0 , o r d .

465. 72 A . Veress , Documente p r i v i t o a r e la i s t o r i a Ardea lu lu i ,Mo ldove i şi

Tării Româneşti, ΙΠ, Bucureşti, 1931, p . 2 9 - 3 0 , doc. 14 ş i p . 7 4 , doc .35 .

73 Călători străini despre ţările române ( r e d . r e s p . M a r i a Holban), v o l . ; ΙΠ, Bucureşti, 1971, p .295 .

74 Başbakanlîk Arşivi , K P T , Ruznâmce D e f t e r i , 1772/9 , p . 3 0 , 5 8 , 1 2 5 , 135 ; Mihai Maxim, Considérations sur la c i r c u l a t i o n monétaire, p .410 , 415.

75 Başbakanlfk Arşivi , K P T , Ruznâmce De f te r i , 1772/9 , p . 5 5 , 6 9 , 7 0 , 74 ,104 , 125 ; M.Max im, Considérations , p .409-415 .

76 M.Maxim, Considérations, p .409 , 413. 77 Ibidem, p .414 . 78 Ibidem, p .415 . 79 O . I l i e s c u , Cu p r i v i r e l a harac iu l ţărilor române în secolul a l X V I -

lea , "Revista de i s t o r i e " , t om. 2 1 , 2 , 1979, p .558-559 . 80 Re fer i re ( ibidem, p .558 , n.17) la Elena Isăcescu, Les monnaies

en Valachie au X V I e s iècle (Le trésor de Tăriceni , d i s t r i c t de Leh l i iQT"Stud ia et Acta O r i e n t a l i a " , V H , 1968, p.263-271 + p l .

81 Refer i re ( O . I l i e s c u , o p . c i t . , p .558 , n.18) l a un act (publicat în DIR, vec. ΧνΠ, Β . , vo l .ΠΙ , p .324) , care aminteşte vînzarea unei păduri pentru 80 şaini ( t ranscr i s greşit şrini) în vremea l u i Miha i V i t eazu l .

82 I . A r t u k , Kanunf Sultan SUleyman adina basi lan s i k k e l e r ( Monedelt,

148


bătute în numele l u i Kanunî Sultan SUleyman), T T K B a s i m e v i , A n k a r a , 1972, p . 2 3 , 68, 173-174 ; idem, a r t . SjkJse (Moneda) în Işr jam Ans ik l oped i s i (Encic lopedia I s lamulu i ) , v o l . X , I s tanbu l , 1966 , p . 621 -640 .

83 Erdogan Mer c i l , a r t . Şahî în Islam Ans ik l oped i s i , X , p . 2 8 1 . 84 Aceste informaţii au fost r e u n i t e în a r t i c o l u l c i ta t în nota p r e c e d e n

tă . In p l u s , amintim un f i r m a n d i n 1573, " care cerea să se bată s e l i m f în loc de şahî l a Diyarbakîr (Amid) , pentru a f i folosiţi ca i r s a l i y e ( t r i m i t e r e ) ( l a Istanbul) l a plata oştenilor şi p e n t r u r a i a l e l e de pe h a s s - u r i l e împărăteşti" (E .Kolerk i l i ç , o p . c i t . , p . 4 0 ) . V e z i şi A . T i e t z e , Mustafâ 'AU's Counsel f o r Sultans of 1581 , p . 79 (M. A i i relatează căzui unei p e r c e p e r i de amendă de către un ca -d i u d i n zona A l e p u l u i , către 1581 , în şahî) şi p .81 (autoru l asemuie ga lben i i cu soare le , şahî cu luna şi a s p r i i - doar - cu s t e l e l e ) . Prezenţa masivă a şahî (padişahf)-ilor ca monedă de a r g i n t , f o l o s i -tă ce l mai des (după a s p r i ) în cumpărături, împrumuturi, dote de căsător ie , plată a i m p o z i t e l o r , c h i r i i l o r e t c . este dovedită de n u meroase documente d i n r e g i s t r e l e de judecată ale k a d i u l u i de A n k a r a d i n a n i i 1583-1590 (vez i H a l i t Ongan, Ankara ' n i n 1 Număr a i i Ş e r ' i y e S i c i l i . A n k a r a , 1958, doc .47 ,89 ,177 ,233 , 419 , 426, 4 5 6 , 727, 944, 999 ş . a . ; i d e m , Ankara ' n i n I k i Numara l i Ş e r ' i y e S i c i l i , A n k a r a , 1974, doc. 7 , 209, 235, 262, 270, 487, 6 7 1 , 806, 1000 , 1393, 1441 ş . a . ) .

85 Başbakanlîk Arş iv i , MWiimme D e f t e r i , v o i . 39 , p . 2 4 2 , doc . 477 d i n 21 muharrem 988/9 m a r t . 1580 : să se bată p a r a , osmanî(akçe) ş i şahî îh monetăria d i n A l e p , dar cu a l i a j ( a y a r ) autentic ş i întreg ; i b i d e m , v o l . 4 8 , p . 4 1 , o r d . 1 1 6 d i n 24 receb 990/14 a u g . 1582 către b e i l e r b e i u l , kad iu l şi d e f t e r d a r u l de Damasc (Sam); trimiţîhd s e r i -soare , aceştia au arătat Porţi i c ă , deşi d i n vechime s-a bătut t o t deauna para l a Damasc, acum îhsă se bate totdeauna numai şahî, a cărui v a l o a r e , odinioară de 3,5 p a r a l e , a ajuns acum l a 5 parale;de aceea, toată lumea bate şahî ; d i n 100 d i r h e m i de a r g i n t se bat 200 de para le sau , l a baterea şa h f - u l u i , 80 de şahî, c a r e , cîte 5 para le p i esa , fac 400 p a r a l e . O r , au ce rut numiţii dregători , cîtă vreme greutatea (vezin) p a r a l e i şi cea a şahî-ului nu v o r f i făcute egale , situaţia r a i a l e l o r nu va putea f i pusă în ord ine ; de aceea se ordonă baterea ce lor două monede l a aceeaşi greutate ( document d i n care rezultă limpede că şahî-ul e r a o monedă de a r g i n t , cu o greutate de 3,747 g a r g i n t şi cu o valoare de 5 ,6 -6 aspr i , ceea ce corespunde per fec t cu indicaţiile cataloagelor numismatice ( N u r i P e r e , n r . 2 9 0 - 2 9 1 e t c . ; Schaendl inger . o p . c i t . , p . 7 3 ) , precum şi c u r s u r i l o r o f i c ia le de l a V i s t i e r i a otomană, consemnate în R u z -panic.e_JDefterleri (vezi notele 48 şi 100) ; MUhimme D e f t e r i , v o i . 58 , p .280 , o r d . 713 , d i n 17 ramazan 993/13 sept . 15»5 către b e i l e r b e i u l , k a d i u l şi de f t e rdaru l de Egipt ( M i s i r ) ; b a n i i pentru c h e l t u i e l i l e p e l e r i n a j u l u i , trimişi pentru Mecca şi Medina ( H a r e m e y n ) , f i i n d

149


"şahf r o ş i i " (adică falş i ) , nu au t r e c e r e acolo , deci să se trimită fn loc f l o r i n i (galbeni) ; vez i şi MUhimme D e f t e r i , v o i . 62, p .173 , ordr 385 din 12 safer 996/12 i a n . 1588 către b e i l e r b e i u l , kad iu l şi d e f t e r d a r u l de Alep (copii şi către omologii l o r de Sam-Damasc, şi T r a b l u s - T r i p o l i ) , cer fhdu- le să se respecte c u r s u l o f i c i a l a l galbe¬ni l o r (altun), kuruş-ilor şi padişahf- i lor, care este mai mare fn acele părţi decît l a Istanbul , o r o i u r e i t e r a t către aceiaşi fn plus către be i l e rbe i i Anato l ie i şi Rum-ului şi către sangeacbeiul de A n k a r a , l a 21 rebiUlevvel 996/20 m a r t . 1588 (ibidem, p . 212, ord . 478), precizfndu-se şi c u r s u r i l e o f ic ia le : 120 a s p r i pentru 1 a l tun , 80 a s p r i pentru 1 kuruş(guruş) şi 8 akçe pentru 1 padişahf. Numeroase documente d in MUhimme. Defter I e r i vorbesc de baterea c l a n destină de şahf(padişahf) :~vol .48, p .369 , o r d . 1075 din 991 / 1 583 (în sangeacbeil ikul de Beyşehri-Anatolia, se bat şahf, altîni şi a s p r i falşi ) ; v o i . 6 4 , p . 3 0 , o rd .79 d i n e v a h i r - i rebiUlevvel 997 /28 i a n . - 16 f e b r . 1589 (şahf falşi se bat f n kazaua Marmara de către creşt ini i -zmmi-"Istrat i Dimo" şi " I s t r a t i Y o r g i " ) şi p . 123, o r d . 321 d in 996/î 588 (calpuzani de şahf fn sangeacbeil ikul H e r ţ e g o v i -nei) ; v o i . 48 , p . 2 9 1 , o r d . 853 d in 13 muharrem 991/6 f e b r . 1583 (şahf ca lp i şi ciuntiţi v i n la Istanbul d in părţile or ienta le : E r z u r u m , "Amid/Diyarbakîr, Alep şi Bagdad). Vez i şi MUhimme D e f t e r i , vo i . 68, p . 35, doc. 73 d in 999/1 590-1591 către b e i l e r b e i u l de Rum (Anatolia) şi k a d i i i d in sangeacbeil ikul de Canik, în care se a -rată că un anume Kanl ioglu A i i , ceauş a l Porţi i , împreună cu un mare număr de călăreţi , colindînd satele , a luat cu forţa cîte 30¬40 altînî(galbeni) d in f iecare sat , precum şi kuruşi, împărţind în schimb 20.000 de kalp padişahf (padişahî fa lş i ) .

86 Ismai l Ga l ib , o p . c i t . , p . 7 9 - 8 0 , 113-132, 152-153, 179 ; n r . 2 7 9 , 280, 324, 329, 332-334, 361 , 362, 365-366, 368, 369,372,375-377, 382-383, 386-387, 419, 420, 428 ş . a .

87 N u r i Pere , Osmanli larda Madenî P a r a l a r (Banii de metal l a otomani), Istanbul , 1968, n r . 196-202 (sub SUleyman I) ; nr .247 -250 ( S e l i m II) ; nr .284-295 (Murad ΠΙ) ; nr .331-339 (Mehmed I I I ) ; n r . 364-365 (Ahmed I) ; nr .432-433 (Ibrahim I ) ; nr .452-455 (Mehmed I V ) .

88 Vezi supra nota 8 1 . -89 Anton C. Schaendlinger, Osmanische Numismatik, p.95-111 + Tabel 2. 90 Cu această opinie s-a declarat de acord şi Ibrahim A r t u k . p e care

l -am consultat la Istanbul , la 14 oct . 1981 , pe această temă. De a l t f e l , şi H a l i i Sahi l l i og lu s c r i a în 1978 (Osmà'nli Para tar ih inde DU — nya Para , p .8) că monedele şahî se puteau numi şi d i r h e m i .

91 Vezi supra nota 84 . In p lus , M.Akdag , T u r k i v e n i n i k t i s a d f vaz iye t i . p.518-519 (şahî cu greutatea de 3,656 g bătuţi de Selim I I şi Murad III) ; H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para Tar ih inde Dunya Para Ha- r e k e t i , p.15 ( febr. 1566 : şahî de 4,77 g ) , ceea ce concordă cu da¬tele numismatice.

92 I . G a l i b , o p . c i t . , p.151-1_53.

1 5 0


93 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para Tar ih inde . . . , p . 8. Această o r i g i ne iraniană a s a h f - i l o r d i n epoca S a f a v i z i l o r , Z e n d - i l o r şi K a -d j a r - i l o r a fost sugerată şi de M . B e l i n ( T U r k i y e i k t i s a d f t a r i h f hakkinda tetkikler , trad.turcă de M . Z i y a , I s t a n b u l , 1931, p . 11, nota 3 ) .

94 H . S a h i l l i o g l u , Bursa K a d i S i c i l l e r i n d e Ic ve Piş Odemeler A r a c i O larak "Ki tabU " l - K a d i " ve "SUf tece ' l e r ( " k i t a b U ' l - K a d i " şi "SUf-tece" - le ca instrumente de plăti interne şi ex terne , Γη r e g i s t r e l e k a d i i i or de B u r s a ) , Γη T l i r k i y e IktisadT t a r i h i / S e m i n e r i . M e t i n l e r / Tartişmalar (Seminar de i s t o r i e economică a T u r c i e i . Texte şi discuţi i ) , Hacettepe TJniversitesi Y a y i n l a r i , A n k a r a , 1975. p . 108-109 (documente d i n 1479). Valoarea aceste i monede e r a , Γη general ,de 6 a s p r i ( ib idem) .

95 Mihai Maxim, Un trésor d ' a s p r e s t u r c s des X V e - X V I e s ièc les d é couvert à Berteşt i , département de Brăi la , f n "Studia et Acta O r i e n t a l i a " , X , (Bucarest , 1980), p . 9 3 .

96 H . S a h i l l i o g l u , Osmani i Para T a r i h i n d e . . . , p . 8 . 97 S. Cahot in , Γη "Zap i sk i vostocnogo otdeleni ja Imperatorskogo russ-

kogo arheologiceskogo obscestva", tom V I , p . 4 ; Ekrem K o l e r -k i l i ç , Osmanii Imparatorluftunda P a r a , p . 30 ; Mihai Maxim, E g i p t u l otoman f n secolele X V I - X V I I , p.729 ş i p . 7 3 6 , η .30 .

98 I s m a i l G a l i b , o p . c i t . , p . 152 -153 . 99 Vez i Γη acest sens f i r m a n u l l u i Sel im I I d i n 22 z i lkade 980/26 mart.

1573 Γη E.Kolerki l i ç , o p . c i t . , 9.40 100 Faimoasa v i c t o r i e a l u i Se l im I asupra armate i safavide, J a C a l -

d i r a n , a avut loc la 23 aug . 1514, i n t r a r e a fn T a b r i z a s u l t a nu lu i a 16 sept . 1514, i a r c u c e r i r e a cetăţii A m i d , c e n t r u l p r o v i n ¬c i e i Diyarbakîr ("ţara c u p r u l u i " ) l a 19 sept . 1515 ( I . H . Danfş -mend, I z a h l i Osmanii Ţarini K r o n o l o j i s i (Cronologia explicativă a i s t o r i e i otomane), I s tanbu l , 1971, fasc . 5, p .11-13 şi 22 .

101 A . S c h a e n d l i n g e r , Osmanische Numismatik, p . 7 3 . După S a h i l l i o g lu ( B i r A s i r l i k Osmanii Para T a r i h i ) , p . 3 , moneda avea (la 1513) 1 miska l (4,608 g ) .

102 Başbakanlîk Arş iv i , I s t a n b u l , Kepeci t a s n i f i ( K P T ) , 1869/9 , p . 21 , 23 , 25, 60 , 62 , 67, 82 , 90 e t c . (7,5 a s p r i l a plăţi, 7 a s p r i l a fn -casăr i , i a r de sfîrşitul l u i 1583, decembrie , - v e z i supra nota 4 8 -c u r s u l padişahf- u l u i devine unic : 8 a s p r i pie sa)£onf i r marea c u r s u l u i o f i c i a l de 7,5 a s p r i pe piaţă, v e z i la Ankara ( iul ie 1583) în r e g i s t r e l e k a d i u l u i : Hal i t Ongan, A n k a r a ' n i n 1 Numara l i Ş e r ' i y e S i c i l l i , doc. 89 ; vez i şi Oraşul medieval . Culegere de texte ,doc . 116 ( t r a d . M i h a i Maxim).

103 Erdogan M e r c i l , a r t . Şahf, în Islam A n s i k l o p e d i s i , X , p.281 . 104 Murat Çizakça, A Short H i s t o r y of the Bursa S i l k Industry ( 1 500¬

1900), în "Journa l of the Economic and Soc ia l H i s t o r y of the O r i ent " (JESHO) , (Leyden), v o l . X X I I I , P a r t I - I I (1980), p . 144, 148¬

149.

1S1


105 H . S a h i l l i o g l u , Osmanii Para T a r i h i n d e . . . , Tabel 5. 106 Vez i supra , nota 85. 107 C .Orhonlu , T f t l h f s W (1597-1607) ( T e l h i s - u r i . . • ) , I s tanbu l , 1970,

p . 1 2 , 13, 29, 30, 120, 126. 108 E vorba , evident, de un curs forţat, o f i c i a l ( H a l i i S a h i l l o g l u ,

X V I I . A s r i n Dk Y a n s i n d a Istanbulda TedavUldeki S i k k e l e r i n Râi -ci_, fh " B e l g e l e r " , 1 ( 1 - 2 ) , A n k a r a , 1964, p .232-233 .

109 I b r a h i m A r t u k , Cevriye A r t u k , Istanbul A r k e o l o j i MUzeleri T e ş - h i r d e k i Îslamf S ikke ler Kataloftu, I I , I s tanbul , 1974, p . 577 , n r . 1683.

110 Elena Isăcescu, Tezaurul monetar d i n a doua jumătate a seco lu lu i a l X V I - l e a , descoperit la Rfmnicu Vf l cea , fn B S N R , a n . L X X -LXXTV (1976-1980), n r . 124-128, Bucureşti , 1981, p .331-339 ş i notele 32-33 (tezaurele de l a Tăriceni şi Gălbinaşi , j u d . I l f ov , şi Ba ia , j u d . Suceava, d in a doua jumătate a sec. a l X V I - l e a ) ,

UNE GUERRE MONETAIRE AU X V I e S I E C L E . L E PADIŞAHÎ CONTRE L ' A S P R E

Résumé

En s 'appuyant sur une documentation inédite, tirée des Arch ives de l a Présidence du Conseil (Başbakanlfk Arşivi), d ' I s t a n b u l a i n s i que sur l a confrontation des sources documentaires et des données numis-matiques, l ' a u t e u r a pu constater que la monnaie connue dans les sources documentaires sous le nom de şahf ou padişahf' ( " la monnaie impériale") n'était que le dirhem des catalogues numismatiques. E n effet , les dirhems émis par Sel im I e r et par ses successeurs , a¬près l eurs conquêtes iraniennes (donc après 1514-1515) à V a n , D i yarbakîr (Amid) , Bagdad, Damas, Aleppo, T e b r i z , Gendje e t c . , avaient les mêmes l i eux d 'émission, le même poids (de 4 , 7 - 4 , 6 g à 2 g) et la même valeur (de 6 à 8 aspres au X V I e s ièc le) que les padişahf 1 s dont parlent les documents d ' a r c h i v e s . Π s ' a g i t donc d'une monnaie ottomane d ' o r i g i n e arabo - i ran ienne , q u i - sous une d é nomination nouvelle - continuait la t r a d i t i o n des şahruhf 's i r a n i e n s (attestés sur le marché de Brousse dans la deuxième moitié du X V e

siècle) dans les t e r r i t o i r e s de 1 ' Anatolie or ientale s ins i que l a pratique monétaire des dirhems arabes dans les t e r r i t o i r e s a r a bes annexés à l ' E m p i r e ottoman après 1516-1517.

On explique aussi les raisons du triomphe du padişahf sur l ' a s ¬pre ottoman au cours du X V I e s i èc le .

152


MONEDELE DESCOPERITE ÎN C I M I T I R U L DE LA RA LX) VA NU, JUD. CĂLĂRAŞI ŞI SEMNIFICAŢIA LOR

SIMBOLICA

de MARIA COMŞA

L a sud-vest de ac tua lu l sat Radovanu se află L a c u l Coadele şi v a lea numită după lac Valea C o a d e l o r 1 . Este o vale sinuoasă,mărginită de o parte şi de a l ta de terase înalte. Pe valea Coadelor odinioară curgea un pîrîiaş (az i şe ca t ) , care se vărsa în L a c u l Coadele, avînd şi e l acum un debit de apă mult mai scăzut.Existenţa acestui pîrîiaş care i n t r a pe Valea Coadelor d inspre "Valea L a c u l u i P o r c u l u i " a făcut po sibilă dezvo l tarea unor aşezăr i omeneşti de -a lungul mai multor secole.

A s t f e l pe terasa joasă a pîrîului (az i secat) d i n Valea Coadelor a existat o prosperă aşezare d i n s e c . V l - X , i a r poalele t e r a s e i înalte pînă l a m i j l o c u l pantei au fost ocupate de o întinsă aşezare,databilă în a doua jumătate a s e c a i XV- lea şi pînă pe la mi j l o cu l s e c a i X V n i - l e a 2 .

C i m i t i r u l u l t i m e i aşezăr i se află în v a l e , în punctul "Pe Negulea -s ă " , suprapunîndu-se peste o parte a l o c u i r i i d in s e c . V l - X . Din acest c i m i t i r , în c u r s u l campani i lor de săpături d in a n i i 1964-1969 şi 1972¬1973 au fost săpate 159 de morminte- 3 , o r ientate creştineşte vest -est (capul l a v e s t ) , cu unele deviaţi i .

Mai bine de o tre ime d i n c e i decedaţi aveau cîte o monedă de a r g i n t , izolată, depusă intenţionat.

în cele ce urmează nu vom prezenta necropola medievală de la R a dovanu în ansamblul e i , c i ne vom r e f e r i doar l a mormintele care conţin-monede izolate, indicînd datarea l o r şi poziţia l o r în mormînt 4 .

"Pe Neguleasă" 1 . - M . 2 (1964), U n g a r i a , M a x i m i l i a n , d i n a r 1568 (mîha dreaptă,pe umăr) 2 . - M . 3 (1964), Imp.otoman, p a r a , s e c . X V I I ( c o p i l , pe p i e p t ) . 3 . -M.11(1964) , Imp.otoman, p a r a , s e c . X V U (mîha d r . ? pe abdomen). 4 . - M . 1 4 (1965), Imp.otoman, a s p r u , s e c . X V I I ( c o p i l a i n f . I I , pe şoldul

d r . ) . 5. - M . 16 (1965), U n g a r i a , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 (mîha s t .pe abdo

men) . M.16 (1965), Ragusa, G r o s e t t o , începutul s e c . X V I I (prinsă cu un f i r la urechea s t . ) ^ .

6. - M . 1 9 (1965), Ragusa, Grose t to , începutul sec .XVTI (mîha d r . pe p i e p t ) .

7 . - M . 2 1 (1965), Imp.otoman, a s p r u , sec .XVTI (mîna d r . p e p i e p t ) . 8 . - M . 2 3 (1965), Imp.otoman, Mustafa I , a s u p r u , 1617-1618 (mîna d r . pe

p i e p t ) . 9 . - M . 2 4 (1966) ,Imp.otoman,Ahmed ΓΠ,aspru, 1703-1730(mîha st .pe piept).

153


10. - M . 2 7 (1966), U n g a r i a , R u d o l f , d i n a r , 1576-1612 (pe p i e p t ) . 1 1 . - M . 2 8 (19°°)f Imp.otoman, Mustafa Π,para 1695-1703 ( cop i l mic , pe

p iept ) . 12. -M.29 (1966), Ungar ia , Rudolf Π,dinar 1602 (mîna d r . p e abdomen). 13. - M . 3 0 (1966), Imp.otoman,para , s e c . X V U I (mina s t . ? pe p i e p t ) . 14. - M . 3 2 (1966), Imp.otoman, f r a g . p a r a , s e c . X V m (femeie, mina s t . pe

abdomen). 15. -M.33 (1966), Imp.otoman,Mustafa I I , p a r a , s e c . X V T I (copi l « inf.Π ,

pe p iept ) . 16 . - M . 3 4 (1966), Ungar ia , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 (copi l = inf.Π ,

pe p i ep t ) . 17. -M.35 (1966), Imp.otoman, f r a g m . p a r a , s e c . X V T H (copi l = inf .Π, pe

p iept ) . 18. - M . 3 6 (1966), Imp.otoman, Mohamed I V , p a r a , 1648-1687(parteadr .

a scheletului deranjat , mîna d r . p e abdomen). 19. - M . 3 7 (1966), Imp.otoman, Mahomed m , a s p r u , 1595-1603 (copi l =

I n f . I pe p i ep t ) . 20 . -M.38 (1966), Imp.otoman, f r a g m . p a r a , s e c . X V I I I (mina s t . pe ab

domen). 2 1 . -M .39 (1967), Imp.otoman, Ahmed ΓΠ, para p t . I s t a m b u l , 1703-1730

- (mina d r . pe bazin) . 22 . - M . 4 0 (1967), Imp.otoman, f r a g m . p a r a , s e c . X V I I I (mîna d r . pe ab

domen). 23. - M . 4 2 (1967), Ungar ia , Ferdinand I , d i n a r , 1564 (mîha s t . pe ab

domen). 24 . - M . 4 3 (1967), Imp.otoman, Soliman I , a s p r u , sec .XVTI ( l a glezna

p i c i o r u l u i d r e p t ) . 25 . - M . 4 7 (1967), Imp.otoman, Mahomed Π, aspru p t r .Adr ianopo l ,1451 '

( cop i l , oasele deranjate , pe p iept ) . 2 6 . -M.48 (1967), moneda distrusă (scheletul deranjat , a fost l a baza

p i e p t u l u i , în mîha stingă ? ) . 27. - M . 5 1 (1967), Imp.otoman, Soliman I , a s u p r u , 1520-1566 (mîha d r .

pe bazin) . I 28. - M . 5 4 (1967), Ungar ia , Rudolf Π, d i n a r , 1576-1612 ( mîha s t . pe

p iept ) . 29. - M . 6 1 (1967), Imp.otoman, Soliman I , a s p r u , s e c . X V I (mînadr.?pe

abdomen). 30 . -M.66 (1968), monedă distrusă (a fost pe p iept , schelet matur prost

păstrat). 31 . - M . 6 8 (1968), Ungar ia , Rudolf Π, f r a g m . d i n a r , Kremni t z , s e c .XVI

( cop i l , mîha d r . , pe baz in ) . 32 . -M.70 (1968), Ungar ia , Rudolî Π, 2 fragm . d i n a r , K r e m n i t z , s e c . X V I

(copil = I n f . I , pe p iept ) . 33. -M.71 (1968), Ungar ia , Ferdinand I , d i n a r , K r e m n i t z , 1 575, postum

(copil = Inf .Π, pe p iept ) .

154


3 4 . - M . 7 3 (1968), U n g a r i a , Rudolf I I , d i n a r , K r e m n i t z , 1591 (mîna d r . pe p i e p t ) .

35 . - M . 7 5 (1968), U n g a r i a , Ferd inand I , d i n a r , K r e m n i t z , 1547 (mfna d r . ) .

36 . - M . 7 7 (1968), U n g a r i a , Ferd inand I , f r a g m . d i n a r , 1527-1564 (mina d r . p e abdomen).

3 7 . - M . 8 3 (1968), U n g a r i a , Ferd inand I , d i n a r , K r e m n i t z , 1535,mfna dr . (?) pe abdomen).

38 . - M . 8 4 (1969), Imp.otoman, Ibrah im I , a s p r u (Constantinopol 1049), 1639-1648 (mfna s t . ? pe p i e p t ) .

39 . - M . 8 5 (1969), Imp.otoman, Ihrahim I , a s p r u , sec .XVTI (legată cu un f i r l a un deget a l m f i n i i d r . pe baz in ) .

4 0 . - M . 8 6 (1969), Imp.otoman, Ibrah im I , a s p r u , s e c . X V T I (fată = I n f . I I , l a mfna d r . pe p i e p t ) .

4 1 . - M . 8 7 (1969), Imp.o toman,Murad ΠΙ, a s p r u 1574-1595 (mfna d r . pe baz in ) .

4 2 . - M . 9 1 (1969), Imp.otoman,Murad I V , a s p r u ( C a i r o , 1032)1623-1639. (mfna d r . p e abdomen).

4 3 . - M . 9 2 (1969), Ragusa, g r o s , 1581-1594 (mfna s t .pe abdomen). 4 4 . - M . 9 8 (1972), Imp.otoman, a s p r u , s e c . X V I (mfna d r . p e p i e p t ) . 4 5 . - M . 9 9 (1972), Imp.otoman, Murad U I , a s p r u 1574-1595 (mfna d r . pe

p i e p t ) . 4 6 . - M . 100 (1972), Imp.otoman, Se l im Π, a s p r u , 1566-1574 (mfna su(?)

pe p i e p t ) . 4 7 . - M . 1 0 1 (1972), Imp.otoman, a s p r u , s e c . X V I ( c o p U = I n f . I I , mîha d r .

pe abdomen). 4 8 . - M . 1 0 2 (1972), Imp.otoman, Mahomed U I , a s p r u , Constantinopol

(1595-1603) (copilUnf . 1 , mfna d r . p e abdomen). 4 9 . - M . 1 0 6 (1972), Imp.otoman, Murad I V , a s p r u , Constantinopol , 1623¬

1640 ( cop i l = Inf.Π pe abdomen). 50 . - M . 1 1 6 (1972) ,Ungar ia , V l a d i s l a v Π, d i n a r , 1494-1503,Unger n r .

643 (legată cu un f i r de i n e l a r u l m f i n i i d r . pe baz in ) . 51 . - M . 121 (1972), U n g a r i a , Mat b i a s , d i n a r , 1616 (copi l = I n f . Π, pe a b

domen). 5 2 . -M.123 (1972), U n g a r i a , d i n a r , sec .XVTI (mfna s t . ? pe p i e p t ) . 53 . - M . 1 2 4 (1972), U n g a r i a , d i n a r f a l s i f i c a t , s e c . X V I ( cop i l = I n f . U ,

mfna s t . ? pe umăr). 54 . - M . 1 3 0 (1972), Imp.otoman, Sel im U I , a s p r u , 1789-1807 ( la degetul

i n e l a r a l m f i n i i d r . pe p i e p t ) . 55 . - M . 1 3 4 (1973), Imp.otoman, Ahmed T U , a s p r u , 1703-1730 (mîha d r .

pe umăr). 56 . - M . 135 (1973), Imp.otoman, Mahomed ΠΙ, aspru 1595-1603 (copi l =

I n f . I , legată cu un f i r l a mfna d r . pe b a z i n ) . 57 . -M.137 (1973), Imp.otoman, Murad I V , a s p r u , 1623-1640 (mîna d r . ?

pe baz in ) . 58 . - M . 144 (1973),Imp.otoman,Ahmed Τ Π , a s p r u , s e c X V n (mîha s t . ? ) .

155


59. -M.145 (1973), Imp.otoman, Ahmed I , a s p r u , 1603-1617 (copil = Inf . Π, mîha d r . pe abdomen).

60. - M . 1 4 8 (1973), Imp.otoman, a s p r u , sec .XVTI (mfna d r . p e p i ep t ) . 6 1 . -M.152 (1973), Imp.otoman, a s p r u , sec .XVTI (mfna d r . p e abdomen). 62 . -M.153 (1973), Imp.otoman, a s p r u , sec .XVTI (mfna d r . p e p i ep t ) . 63 . -M.155 (1973), Imp.otoman, Ahmed ΠΙ, a s p r u , 1703-1730 (oasele

refhhumate grămadă, moneda p r i n t r e oase). Un mormfht, deocamdată i z o l a t , a apărut şi fn punctul " L a M u s -

c a l u " , af lat fh imediata vecinătate spre sud-vest de punctul "Pe Negu-leasă" . Aşezarea d in punctul "Pe Neaguleasă", fn s e c . X V I - X V O şi fn secolul următor, s-a extins atft l a poalele gorganului numit " L a Mos-c a l u " , cît şi deasupra, pe terasa înaltă, în special pe adîncitura care s-a foimat peste şanţul care separa aşezarea neolitică de r e s t u l t e r a s e i .

Mormîhtul a apărut pe terasa înaltă, suprapunîhd r e s t u r i de l o cu i re d i n epoca neolitică.

Sche le tu l , or ientat creştineşte v e s t - e s t , cu mîînile pe p iept , avea o monedă: Ungar ia , Ferd inand I , 1550-1564 (mîha d r . p e p i e p t ) .

* * D i n cele 159 de morminte , în 63 s -au găsit monede, adică în mai

bine de o t r e i m e . Monede au fost depuse indi ferent de vîrstă ( cop i i , t i n e r i , m a t u r i e t c . ) şi ind i ferent de sex (bărbaţi sau f emei , băieţi sau fete ) . Nu am putut face o deosebire dacă legarea monedei l a mîna dreaptă sau l a mîna stingă se făcea eventual în funcţie de sex .

Monedele erau perforate şi se af lau legate cu un f i r ° l a degetul ine lar a l m f i n i i drepte sau a l mîinii s t i n g i . I n t r e i c a z u r i - la M.70 (1968), M.85 (1969) şi M.92 (1969) - s -au păstrat r e s t u r i carbonizate d in f i r u l cu care fusese legată moneda de degetul oe lu i d e c e d a t . I n t r - u n singur caz (M.43) moneda e r a legată l a glezna p i c i o r u l u i d r e p t , i a r într-altul (M.14) pe şo ld , f i i n d pusă iniţial în buzunar ( ? ) .

Obice iu l se mai păstrează şi a z i la Radovanu. D i n unele in f o rmaţii pe care le -am putut culege de la cîte va femei mai în vîrstă am aflat că moneda perforată se leagă de deget pentru a nu o p i e r d e , urmînd " a - ş i plăti cu ea vămile" .

După n o i , credinţa populară a păstrat o veche tradiţie păgînă,care îşi are or ig inea l a dac i şi mai ales l a r o m a n i . Este vorba de obolul l u i Charon, credinţă care în Dacia postromană a fost tolerată de c r e ş t i nism şi datorită acestui fapt s-a putut păstra pînă în z i l e le noastre .

Acest obicei are o răspîhdire mai largă în epoca medievală. E l este cunoscut în numeroase necropole d in T a r a Românească,ca de ex emplu l a : Cetăţeni-Argeş ίη s e c X m - X I V ' ; V e r b i c i o a r a ( jud.Dol j ) 1 * şi Coconi ( jud.Călăraşi ) ' în a doua jumătate a s e c a i XTV- lea ; Buftea , în sec .XTV-XV ; Străuleşti-Măicăneşti începînd d in a doua jumătate a s e c a i X V - l e a pîhă în s e c a i X V I - l e a inc lus iv ; C e r n i c a , în sec .XVI-XVn 1 d ; Tînganu în s e c . X V I - X I X 1 3 ; Olteniţa-Renie în a doua jumătate

156


a s e c a i X V I - l e a ş i i n p r i m a jumătate a s e c a i X V T I - l e a 1 ,1a Buzău-est i n s e c . X V I - X V n ^ ; Bucov -T io ca i n s e c . X V I - începutul s e c a l X V I I -l e a 1 6 ; Grâdiştea-Cuneşti ( j u d . C ă l ă r a ş i ) 1 7 ( s e c . X V I - X V U ? ) ; Cătălui-Căsc ioare le ( jud.Călăraşi ) 1 ®, a doua jumătate a s e c a i X V I - l e a - î n c e p u t u l s e c a i XTX- lea ; pe t e r i t o r i u l Bucureşti lor în s e c . X V - X I X 1 ^, la care s - a r putea adăuga ş i a l t e l e 2 0 .

Un l u c r u important care s-a despr ins d i n relatările l o c a l n i c i l o r în legătură cu d ispunerea monedelor la c e i decedaţi este acela că se pun numai bani care sînt în c irculaţ ie , buni pentru a plaţi de către c e l decedat t r e c e r e a pe cealaltă lume . Această situaţie este valabilă şi pent r u c i m i t i r u l de l a Radovanu, ca ş i p e n t r u alte c i m i t i r e d in Munte n i a , monedele s e r v i n d l a o datare exactă a m o r m i n t e l o r în care se află, a c i m i t i r e l o r d i n c a r e fac parte în g e n e r a l , precum şi a acestui ob ice i în s p e c i a l . A N E X A I

Radovanu ( jud.Călăraşi) ,c imitirul medieval . T a b e l cronologic cu monedele turceşti (determinate de Oct .Uiescu)

N r . c r t . su l tanul f e l u l monedei data n r . mormînt.

1 . Mahomed (Mehmed) Π a s p r u - 1451 47 Adr ianopo l

2 . Sol iman (Suleiman) I a s p r u 1520-1566 51 3 . Se l im Π aspru 1566-1574 100 4 . Murad ΓΠ aspru 1574-1595 87 5. Murad ΠΙ a s p r u 1574-1595 99 6 . a s p r u s e c X V I 61 7 . a s p r u sec. X V I 101 8 . a s p r u sec. X V I 98 9 . Mahomed (Mehmed) ΓΠ aspru 1595-1603 37 10 . Mahomed (Mehmed) ΓΠ a s p r u (1595-1603 102

1 1 . Mahomed (Mehmed) ΓΠ )Constantinopol

1 1 . Mahomed (Mehmed) ΓΠ a s p r u 1595-1603 135 12 . Ahmed I aspru 1603-1617 145 13 . Mustafa I aspru 1617-1618 23 14. Murad I V aspru (1623-1639 91

) C a i r o 15 . Murad I V aspru (1 623-1640 106

)Constantinopol 16 . Murad I V aspru (1623-1640 137 17. I b r a h i m I a s p r u )1639-1648 84

(Constant i -)nopol 1049

18. Mahomed I V para 1648-1687 36 19 . Mustafa Π para 1695-1703 28

157


* 1 γ · sul tanul c r t . f e l u l monedei data nr.mormîht.

20 . Ahmed m aspru 1703-1730 24 2 1 . Ahmed m para -

Istambul 1703-1730 39 22 . Ahmed ΓΠ aspru 1703-1730 155 23. para sec .XVTI 3 24 . para s e c . X V n 11 25 . para sec .XVTI 33 26 . aspru sec .XVTI 14 27. aspru s e c . X V n 21 28 . aspru sec .XVTI 43. 29 . aspru sec .XVTI 134 30 . aspru sec .XVTI 144 3 1 . aspru sec .XVTI 148 32 . aspru sec .XVTI 152 33. aspru sec .XVTI 153 34. aspru sec .XVTI 85 35. aspru sec .XVTI 86 36s p a r a s e c . X V m 30 37 . fragment p a r a s e c . X V I I I 32 38 . fragment p a r a sec.XVTTI 35 39. fragment para sec.XVTH 38 40 . fragment para s e c . X V m 40 4 1 . Sel im ΓΠ aspru 1789-1807 130

!

ANEXA Π Radovanu ( jud.Călăraşi) , c i m i t i r u l medieval "Pe Neguleasă".

Tabel cronologic cu monedele ungureşti (determinate de Oc t . I l i e s cu )

N r . c r t . împăratul f e l u l monedei data n r . morm · 1 . V lad is lav Π d inar 1498-1503 116

U n g e r . n r . 6 4 3 2 . Ferdinand I f r a g m . d inar 1527-1564 77 3. Ferdinand I d i n a r (1535 83

) Kremni tz 4 . Ferdinand I d inar (1547 75

) K r e m n i t z •

5. Ferdinand I d inar 1564 42 6. Ferdinand I d inar (1565 71

) Kremni tz 7. Maximil ian Π d i n a r 1568 2

158


http://Unger.nr.643

N r . c r t . Împăratul f e l u l monedei data n r . m o r m .

8 . Rudolf Π d i n a r 1576-1612 16 9 . Rudolf Π H i n a r 1576-1612 27 10 . Rudolf Π d i n a r 1576-1612 34 1 1 . Rudolf η d inar 1576-1612 54 12 . Rudolf Π d i n a r (1599 73

) K r e m n i t z 13 . Rudolf Π d i n a r 1602 29 14* Mathias Π H i n a r 1616 121 15 . f r a g m . d i n a r sec . X V I 68 16. 2 f r a g m . d i n a r sec. X V I 70 17 . d i n a r f a l s i f i c a t sec. X V I 124 18 . H i n a r sec .XVTI 123

Radovanu ( jud.Călăraşi ) , " L a Mosca lu" 19 . Ferd inand I d i n a r 1550-1564

A N E X A ΓΠ Radovanu ( jud.Călăraşi)

Monede emise de oraşul Ragusa (determinate de Octavian I l iescu)

N r . c r t . l o c u l e m i t e r i i f e l u l monedei data n r . m o r m . 1 . Ragusa grosetto începutul s e c . X V I I M.16 2 . Ragusa .grosetto începutul s e c . X V I I ~ M.19 3. Ragusa gros 1581-1594 M.92

N O T E

1 L a c u l Coadele ş i -a p r i m i t numele după fos tu l sat Coadele, care a p r o x imat iv pe l a m i j l o c u l seco lu lu i n o s t r u s -a unit cu s a t u l vec in Radovanu , formînd împreună s a t u l a c t u a l .

2 Nu a r f i exclus ca aşezarea d in epoca feudal ismului dezvo l tat , ca şi c i m i t i r u l său d in vale să f i existat ş i îh a doua jumătate a sec. a l ΧνΤΠ-lea, pentru care avem unele i n d i c i i (de exemplu M . 1 5 5 / i a t a t cu monedă turcească de l a Ahmed ΙΠ, 1789-1807). Pent ru cunoaşterea date i de sfîrşit a aşezăr i i , ca şi a necropo le i sînt îhsă necesare no i c e r c e t ă r i .

3 L a săpături a p a r t i c i p a t şi Elena Gheannopoulos, fostă muzeografă l a Muzeul de I s t o r i e d i n Olteniţa, în prezent profesoară l a Radovanu.

4 Monedele pe care le prezentăm îh cele ce urmează au fost de te rmina te de Octavian I l i e s c u , căruia Û aducem mulţumiri ş i pe această cale .

159


ţ> Moneda care se af la atîrnată l a urechea stîhga a avut funcţia de p o doabă (cercel) cu altă semnificaţie decît cele aflate l a m f i n i . Asupra e i intenţionăm să ne opr im cu a l t p r i l e j .

6 Dinu V . R o s e t t i afirmă că l a unele morminte de l a Cetăţeni-Argeş moneda fusese legată la degetul c e l u i decedat cu un f i r de arn i c i (=bum-bac răsucit într-un f i r şi vopsit îh d i f e r i t e c u l o r i ) , c f . D . V . Rosett i , Moneda şi podoaba în r i t u a l u l funerar d i n Ţara Românească fn veacur i l e X m - X T V , în S t u d i i şi comunicări ,2 , Piteşti , 1971 , p . 1 8 7 - 1 9 2 .

7 A i c i , deasupra aşezări i pr inc ipa le (A) d i n epoca b r o n z u l u i , a u apăr u t morminte d in epoca feudal ismului dezvo l tat . I n unele d i n ele au fost descoperite inele şi monede de aramă şi de argint .Monedele r o mâneşti sînt de la V l a i c u Vodă (1359-1369), p robab i l de l a Radu I . Monedele bulgăreşti aparţin ţarului Ivan Alexandru (1331-1371).

8 D . B e r c i u şi co lab . Aşezări le şi c i m i t i r e l e d in societatea primitivă în Ol ten ia , I , Şantierul arheologic V e r b i c i o a r a - D o l j , S C r V , 1,1950, 1 , p . 1 0 6 . I n unele c a z u r i monedele se aflau la mîini, a l t e o r i lîngă c r a n i u . Tot a i c i , în săpăturile l u i C . S . N i c o l ă e s c u - P l o p ş o r , l a un schelet , l a un deget, a apărut şi o monedă turcească, perforată. O necropolă aproximativ contemporană cu cea de la ,Verb ic ioara a fost descoperită şi l a Zimnicea, c f . I . N e s t o r şi co lab . , Săpăturile arheologice de la Z imnicea . i u d . T e l e o r m a n . " S t u d i i " , 2 , 1949, 1 , p . 1 2 1 , 125, unde îhsă nu sînt amintite monede.

9 L a Coconi au fost descoperite monede în două morminte d i n c i m i t i r u l n r . 2 , una în M . 1 2 , un ban de a r g i n t , foarte bine păstrat, de la Mircea ce l Bătrîn (1386-1396), cf .N .Constant inescu , Coconi , un sat d in Cîmpia Română în epoca l u i Mircea ce l Bătrfn, Bucureşti , 1972, p .105 . A doua a apărut în M.13 (ibidem , p.101 şi 105,precum şi f i g u r i l e n r . 3 1 şi 32) . Este o monedă de bronz , găurită ( s legată la deget) de la despotul Ivanco T e r t e r , f i u l l u i Dobrot i c i ( l 370-1380), c f . P . D i a c o n u . O formaţiune statală la Dunărea de Jos la sfîrşitul secolului a l XTV-lea necunoscută pînă în prezent , S C I V A , 2 9 , 1978, 2, p .190-194.

10 A r i s t i d e Stefănescu, Consideraţii arheologice p r i v i n d necropola satu lu i Măneşti-Buftea (secolele X I V - X V ) , în v o i . Bucureşti , X^ 1981, p .143-144. Au fost descoperite 13 monede şi numeroase po doabe . Necropola îh bună parte contemporană de la Tîrgşorul Vechi, datată în a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a - s e c . a l X V I - l e a ^ h schimb, este aproape lipsită de inventar . I n 47 de morminte (1957) nu au fost descoperite monede; c f .D .Popescu şi co lab . Şantierul arheologic T î rgşor , în Mater ia l e . V I , 1959, p .736-737 .

11 Panait I . P a n a i t în r a p o r t u l Săpăturile de la Străuleşti-Măicăneşti , C A B , I I , 1965, p . 199. .La Străuleşti-Măicăneşti, în mormintele din prima jumătate a s e c a i X V - l e a nu s -au descoperit monede. Se pare că a i c i monede au fost depuse în morminte abia în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a . Ib idem.

12 Gh.Cantacuzdno, Unele probleme i s tor i ce p r i v i n d aşezările medie-

160


vale muntene în lumina cercetăr i lor arheologice de l a Ce m i c a , S C I V , X I V , 1963, 2 , p .371 -379 . D i n cele 70 de morminte , 35 ( = 50%), aveau monede ungureşti (11 piese) sau turceşti (19 piese) la mînă sau pe p i ep t , ib idem, p .371 ; Gh .Cantacuz ino ,Gh .Trohan^ Cercetări le arheologice de la Cernica-Mănăstire, în Cercetări arheologice , I V , Muzeul Naţional de Istor ie ,Bucureşt i , 1981, p . 223-232. Monedele se află l a mîha dreaptă sau l a mîna stîhgă, ca excepţie la co tu l stîhg (M.6) sau pe c r a n i u (M.36 ) . In s e c X V I - X V I I sînt monede ungureşti şi poloneze, i a r îh s e c a i X V I I - l e a p r e d o mină cele turceşt i .

1 3 Mioara T u r c u , Necropo la feudală, în r a p o r t u l Complexul medieval Tîhganu, C A B , Π, 1965, p .264 -270 . Au fost descoperite peste 240 morminte , d i n care l a 46 ( = c i r c a 1 / 5 ) s -au găsit monede,în mare major i ta te l a mîha stingă, ibidem , p .269 ; I u l i a Constantinescu, D e s c o p e r i r i monetare , ib idem, p .277 -284 .

14 Done Serbănescu, Laurenţia Georgescu , Necropola feudală de l a Olteniţa, în v o i . I l f o v . F i l e de i s t o r i e , Bucureşt i , 1978, p .1 57¬158. I n anexa I c f . determinarea monedelor de O c t . I l i e s c u , în ib idem, p . 163. D i n cele 21 de morminte la 10 ( c i r ca 50%) s -au descoperit monede turceşti de la s u l t a n i i Murad ΓΠ, Ahmed I şi O s man Π.

15 Vas i l e Drîmboceanu, Săpăturile arheologice de sa lvare în n e c r o pola feudală d i n punctul " b a l a s t i e r a " Buzău-est , îh Mousaios, I I , Buzău, 1980, p .26 şi u r m . C f . ş i alte monede descoperite i n zonă la A l d e n i , B e r e a , B r a d u , Cîrligu M a r e , Năeni, care p r o v i n , în p a r t e , p r o b a b i l tot d in morminte .

16 M a t e r i a l proveni t d i n săpăturile n o a s t r e , încă i n e d i t . 17 D o r i n Popescu, Les foui l les de Cuneşti, în " D a c i a " , V - V I , 1935¬

1936, p .109 . 18 Gh.Cantacuz ino , G h . T r o h a n i , Săpăturile de l a Cătălui -Căscioare-

l e , j u d . I l f o v , în Cercetăr i arheologice,ΙΠ,Muzeul Naţional de I s t o r i e , Bucureşti , 1979, p .309-310 şi 317-319. Monedele se află mai ales în morminte de c o p i i . I n M . 5 , M . 6 , M . 3 4 - 3 6 , M . 3 9 , M . 4 1 , M.42 ş i M.44 s -au descoperit mai multe monede l a m U n i , i a r unele pe c r a n i u . I n M.61 e r a u cîte 4 monede l a u r e c h i , ca podoabe.

19 P e n t r u c i m i t i r u l de la B i s e r i c a Sf .Gheorghe N o u , a doua jumătate a s e c a l X V - l e a pînă îh s e c a i X V I - l e a i n c l u s i v , c f . D . V . R o s e t t i , Şantierul arheologic Bucureşti , îh M a t e r i a l e , V , 1959,p .560 , mo-rfede turceşti şi ungureşti, şi Mater ia le , V I , 1959(o imitaţie după o monedă suedeză; o monedă turcească) , p . 779 -780 . P e n t r u c i m i t i r e l e de la b i s e r i c a Albă d i n Postăvari , îh sec. a l X V I - l e a (monedă ungurească), i a r apoi în s e c . X V m - X I X (monede turceşti) , v e z i Gh.Cantacuz ino , Şantierul arheologic Bucureşti,în Materiale , V , p .636 şi 641 .

20 In cele de mai sus am avut îh vedere doar acele c i m i t i r e fh care au fost depuse monede l a mîini sau s i la mîini. A l te c i m i t i r e , î n

161


oare monedele sînt depuse pe cap sau -îh gura defuncţilor, constituie grupe aparte , care nu se leagă d i r e c t de situaţia de l a Radovanu, asupra cărora vom r e v e n i eventual cu a l t p r i l e j .

L E S MONNAIES DECOUVERTES DANS L E CIMETIÈRE MÉDIÉVAL DE RADOVANU E T L E U R SIGNIFICATION SYMBOLIQUE

Résumé Dans cet ouvrage sont présentées 41 monnaies turques ,18+1 hon

groises et t r o i s monnaies de Raguse, découvertes dans les tombeaux datant de l a deuxième moitié du X V e s iècle jusque v e r s le mi l i eu du ΧνΤΓΓ5 s iècle (cf . l a l i s t e des monnaies et les Annexes Ι,Π et ΠΙ). Le cimetière (oh l ' o n a découvert 159 tombes) se t rouve au l i e u - d i t "Pe Neguleasă". Une tombe isolée a été découverte encore au l i e u - d i t " L a Moscalu" · Les deux l i eux se trouvent dans l a vallée de Coadele au SE du v i l lage Radovanu, dép.de Călăraşi .

L a plupart des monnaies (61 ) à été trouvée soit à l a main dro i te soit à l a main gauche du défunt, une monnaie a été l iée sur l a chevi l le d r o i t e et une sur l 'hanche d r o i t e , ce l le qu i a été mise probablement dans la poche.

L ' a u t e u r est d ' opp in ion qu 'à Radovanu i l s ' ag i t d 'une v i e i l le p r a tique d ' o r i g i n e payenne,"1 1 obole de Charon" qu i a persisté de l 'époque dace et romaine jusqu 'à nos j o u r s sur l e cours inférieur de l a r ivière A r g e ş .

162


MONEDĂ VENE Π Α NÀ DESCOPERITĂ LA "ORAŞUL DE F L O C I " - PIUA P E T R I I , COM. GIURGENI, JUD. IALOMIŢA

de ANCA PA UNES CU

Continuarea cercetăr i lor arheo log i ce , efectuate în vara a n u l u i 1979 în v a t r a aşezări i urbane de l a Oraşul de F l o c i ' , a p r i l e j u i t d e s c o p e r i r e a , între a l t e l e , şi a unei monede veneţie n e 2 , d i n b ronz . M o neda a fost găsită în secţiunea X X X I , trasată l a 134 m sud-yest de b i ser i ca n r . 2 , într -o zonă cu locuinţe d i s t ruse în urma unui puternic i n cendiu , răscol i te de arătura proaspătă. I n acest context , l a adîncimea de - 0 ,60 m faţă de n i v e l u l a r a t a apărut moneda în discuţie.

A v . Chenar format d i n t r - u n cerc . p e r l a t , în i n t e r i o r u l căruia este este s c r i s S O L - D I N O pe două rînduri , cu o rozetă deasupra . şi t r e i dedesubt.

Rv . Chenar format d i n t r - u n cerc p e r l a t , i a r f n i n t e r i o r u l l u i este reprezentat l e u l veneţian, cu l ca t , între două stele şi pe e x -ergo T . 4 (valoarea de p a t r u t o r n e s i ) .

Α . Ε . ,d iam. =19 mm, greutatea=2,15 g r . Primele monede bătute pentru Creta sînt piese d in b ronz , făcute

la Veneţia în 1632 3 . Prezenţa unei no i monede veneţie ne îh - t e r i t o r i u l Oraşului de F l o c i atestă permanenta circulaţie a mărfurilor în acest centru vamal a f la t l a vărsarea Ialomiţei t a Dunăre. A i c i se fncărcau şi descărcau o mulţime de mărfuri ce plecau îh O r i e n t sau v e n e a u , p r i n in termed iu l negus tor i l o r d in ţările române sau levantini,reprezentanţi ai i n te rese l o r economice ale I m p e r i u l u i otoman. Aşa cum s-a mai a r ă tat , comerţul Ţării Româneşti cu Veneţia s -a canalizat spre anumite produse , care probab i l erau adunate pe piaţa de desfacere şi în d e p o z i te le n e g u s t o r i l o r . Ext inderea cercetăr i lor în această zonă, cu urme de locuinţe incendiate în care a fost descoperită moneda prezentată mai sus , va îmbogăţi cu no i mărturii ştirile care le avem despre viaţa comercială a acestui oraş dispărut.

N O T E

1 Dar. M . I l i e s c u , Un vechi oraş dispărut : Cetatea de F l o c i ( încercare de monografie) , Bucureşti, 1930 ; N . C o n o v i c i , Del imitarea Oraşului de F l o c i fn vederea o c r o t i r i i v e s t i g i i l o r arheologice în "Revista m u zeelor şi monumentelor" , an . X I I , 2, 1975, şi mai nou L . Cbiţescu , N .Conov i c i , R . L u n g u , A.Păunescu, V.Rădulescu, Cercetări a r h e ologice la Piua P e t r i i (Oraşul de F l o c i ) , j u d . Ialomiţa, în Cercetăr i

163


arheologice , ΓΠ, Muzeul Naţional de I s t o r i e , Bucureşti , 1979 ,p . 199· 2 Radu Lungu, O moneda de aur descoperită l a Oraşul de F l o c i f n C e r

cetări numismatice, Π, Muzeul Naţional de I s t o r i e , Bucureşti , 1979, p .149 .

3 V . Fado van, Le monete del la Republica Veneţia dai secolo I X - a l a l X V I I I , Veneţia, 1879, p.133 ; «J. A . B l a n c h e t , Nouveau manuel de nu mismatique du moyen âge et moderne, 2 , P a r i s , 1890, p.228 ; A . Engel , R . S e r r u r e , T r a i t e de numismatique moderne et contemporai ne. I-ère p a r t i e , Epoque moderne, X V I - X V n i s . , P a r i s , 1897, p . 482.

4 L . L e h r , Comerţul Tării Româneşti şi Moldovei Γη a doua .jumătate a sec, a l X V I - l e a şi pr ima jumătate a sec, a l X V I I - l e a , fn S tud i i şi ma t e r ia l e de i s t o r i e medie, v o l . I V , Bucureşti, 1960, i d e m , Comerţul Tării Româneşti şi Moldovei fn a doua jumătate a seco lului a l X V I I - lea , fn " S t u d i i " , 2 1 , 1 , 1968, p . 4 7 .

L A MONNAIE VÉNITIENNE DECOUVERTE A "ORAŞUL DE F L O C I "

Résumé Pendant l ' é té de l 'année 1979 dans le centre de l 'agglomération

urbaine de Oraşul de F l o c i , parmi d ' aut res matériaux archéologiques, on a r e c u e i l l i une monnaie de bronze vénitienne, appelée " s o l d i n o " . Cette monnaie frappée pour la Crète a été confectionnée à Venise en 1632.

L ' ex is tence de cette monnaie atteste les re lat ions commerciales qui s ' étaient établies au X V T n e s ièc le avec V e n i s e .

164


CONSIDERAŢII A S U P R A T E Z A U R E L O R M E D I E V A L E D E S C O P E R I T E ÎN T R A N S I L V A N I A

de I U D I T A WINKLER

T e z a u r e l o r medievale nu l i s -a acordat - după cum se ştie - a c e eaşi atenţie ca ce l o r a n t i c e , pe de o p a r t e , pentru că importanţa l o r ca i zvoare i s t o r i c e este sens ib i l diminuată p r i n mult iple le informaţii d e s pre viaţa economică, cupr inse în m a t e r i a l u l a r h i v i s t i c , în c r o n i c i şi alte lucrăr i ale cărturari lor v r e m i i , pe de altă p a r t e , p e n t r u că ele rămîh, în g e n e r a l , ş i ca va loare muzeistică în urma emis iun i l o r antice.

Menţionate începînd d i n a doua jumătate a seco lu lu i t r e c u t , cele peste 200 de tezaure medievale cunoscute d i n a r c u l i n t r a c a r p a t i c au a¬juns să const i tu ie ob iec tu l unor s t u d i i abia în ult imele d e c e n i i 1 .

P e n t r u s e c .XI -ΧΙΠ informaţiile o f e r i t e de d e s c o p e r i r i l e monetare cu p r i v i r e l a relaţiile marfă-bani, căi le de pătrundere a d i f e r i t e l o r nominale şi răspîndirea l o r au fost anal izate de I .Sabău^, K . H o r e d P şi I . G e d a y 4 , care l e - a u coroborat cu datele cupr inse în documente, ajungînd a s t f e l l a e luc idarea unor probleme p r i v i n d circulaţia monetar ă .

Concluzia a u t o r i l o r că perioada de acumulare a t e z a u r e l o r de la Frata - 5 şi T u r d a poate f i luată ca r e p e r pentru a s t a b i l i perioada în care T r a n s i l v a n i a a fost cucerită şi organizată de r e g a t u l U n g a r i e i 7

este discutabilă, deoarece ambele t e z a u r e , cuprinzîhd monede emise între 1077-1095, sînt u l t e r i o a r e lup te i de la Chirilaş (1068),unde r e gele Salomon i - a învins pe pecenegi , v i c t o r i e după care au fost r e p a ra te cetăţile de la Dăbfca, Şirioara, Moreşti , Moldoveneşti ş .a . . O r , este puţin probab i l ca u n g u r i i să f i întreprins asemenea lucrări pe un t e r i t o r i u unde dominaţia l o r nu e r a încă asigurată. O constatare s i m i lară se desprinde şi d i n documentul emis de Geza I în 1075, în care se precizează că jumătate d i n vama sări i de l a T u r d a r e v i n e mănăstirii Sf . B e n e d i c t 1 ^ , dec i l a acea dată t e r i t o r i u l sa l ine lor şi a l c a s t r u l u i T u r d a e r a u subordonate U n g a r i e i .

P e n t r u s e c . X I V şi X V tezaurele monetare nu sînt concludente, căc i cele şase depozite monetare ̂ nu reflectă n i c i frămîntările epoc i i cu numeroasele i n v a z i i ş i răzvrătiri atît ale ţăranilor, cît şi ale nobil i m i i , n i c i progrese le vieţii economice, consemnate de documente, d in care rezultă că pe t e r i t o r i u l T r a n s i l v a n i e i au c i r c u l a t 61 de nominale provenite d i n d i f e r i t e s t a t e ^ .

In legătură cu depozitele monetare d i n s e c . X V I - X V T I I vom r e l e v a , în cele ce urmează, cîteva probleme nesemnalate sau menţionate

i 6 r .


numai fh subsid iar fh comentar i i le is tor ico-economice care Însoţesc descr ierea unora d i n t r e aceste t e z a u r e 1 3 .

Urmărind data finală a ce lor peste 200 de depozite monetare pre cis databile i n t r e 1503-1790, observăm că numai fh a n i i : 1528, 1578, 1591, 1592, 1593, 1601 , 1609, 1611, 1627-1632, 1637, 1640, 1654, 1667, 1674, 1686, 1689, 1699, 1704, 1715 se încheie cîte două tezaur e 1 4 ; în 1613, 1626, 1630, 1668, 1693, 1695, 1706, 1780 cîte t r e i t e z a u r e 1 3 ; fh 1625, 1648, 1694, 1696 cîte p a t r u t e z a u r e 1 6 ; în 1598, 1627, 1635 cfte c i n c i t e z a u r e 1 7 ; fh 1599, 1600, 1633 c i f r a maximă de şase 1 ®; r e s t u l de 64 de depozite , dec i mai mult decît o t re ime d in t o t a l , se încheie f iecare fn a l t a n . De aceea tezaure le , c h i a r admiţînd cîţiva an i pentru o datare post qnem, nu pot f i puse în conexiune cu e¬venimentele po l i t i c e , exceptînd cele îngropate între 1598-1601 , puse în legătură cu luptele purtate de Miha i V i t e a z u l . Dar şi în acest caz numărul l o r (22) rămîhe cu mult în urma ce l o r îngropate îh ant i ch i tate , de exemplu, cu ocazia i n c u r s i u n i i c a r p i l o r l i b e r i îh Dacia (29 de t e zaure) sau a goţilor în Moesia şi T r a c i a (peste 100 )^ 1 .

As t f e l se micşorează, des igur , importanţa documentară a tezaur e l o r , care în l ipsa a l t o r i zvoare , nu numai că nu reflectă evenimentele p o l i t i c e , dar ar putea da o imagine deformată a realităţilor economice, a ponder i i monedei îh efectuarea sch imbulu i de produse şi în alte operaţii executate p r i n intermediul bani lor în c u r s u l evu lu i mediu îh comparaţie cu ant i ch i tatea . Explicaţia poate f i găsită în r o l u l o r a şe lor , care făceau posibilă păstrarea a v e r i i mobile ş i , în consecinţă, vehicularea e i . Dovezi în acest sens constituie pe de o parte l ipsa t o tală a tezaurelor în unele centre urbane cu un c i r c u i t economic intens: Timişoara, A r a d , Bistriţa, D e j , S i b i u , Mediaş, Sighişoara, S f în tu Gheorghe ş . a . , i a r pe de altă p a r t e , numărul r e l a t i v mic şi carac teru l i re levant pentru i s t o r i a politică a tezaure lor descoperite îh alte oraşe: Cluj -Napoca , cu 11 tezaure , Alba I u l ia cu 4 , Baia Mare cu 4 , Turda cu 3, Oradea şi Satu Mare cu cîte 2 ş . a .

Importanţa documentară a tezaure lor medievale stă îh p r i m u l r i h d i n informaţiile pe care le oferă îh privinţa idendificării nominalelor şi a t i p u r i l o r monetare d in circulaţia curentă, precum şi a a r i e i l o r de răspîndire şi a schimbărilor r a p o r t u l u i d i n t r e ele de-a lungul secolel o r .

P r i n bogatele sale emis iuni îh aur şi nominale m a r i de a r g i n t , pr inc ipatu l T r a n s i l v a n i e i se situează pe a l doi lea loc p r i n t r e statele din c e n t r u l şi sud-estul E u r o p e i , f i ind întrecut numai de A u s t r i a . Cu toate acestea pîhă în prezent nu s-au găsit piese de 5 ,10 ,25 ,50 şi 100 de ducaţi îh tezaurele monetare, i a r monede de aur au ieşit la iveală numai în depozitele de l a Baia Mare (984 de piese, emise în 19 state şi oraşe , între 1438-1 61 3) , Cluj-Napoca (în tezaurul descoperit în 1808, 235 piese, i a r în ce l descoperit în 1971, 28 de ducaţi şi 184 de t a l e r i , emişi între 1458-1655 în 11 state) şi Braşov (452 de nominale d i f e r i t e , emise între 1647-1772 îh T r a n s i l v a n i a , Ungar ia , Polonia,

166


A u s t r i a , S i l e s i a , Germania , I t a l i a , Knaia s i T u r c i a ) 2 2 ; fn mediul r u r a l numărul t e z a u r e l o r cu monede de a u r se r id ică numai l a ş a s e , c u - ' prinzîud piese i n t r e 1 ş i 10 monede.

L i p s a nominale lor de r a l o a r e mare fn d e s c o p e r i r i l e monetare a¬rată că ele se scurgeau - după cum se ştie - f n I m p e r i u l otoman,dar şi că e r a u păstrate separat , t ransmise multă Treme pînă au ajuns fn d i f e r i t e co lec ţ i i . Această constatare este valahi Ut ş i p e n t r u nominalele p o l igonale de a r g i n t ş i de a u r : se cunosc t i p u r i v a r i a t e fn cabinete n u mismat ice , d a r ele nu apar fh tezaure. S t r u c t u r a majorităţii t e z a u r e l o r , îh care numărul emis iun i l o r locale rămfne f h urma ce l o r străine, indică drept caracterist ică a mecanismului c irculaţiei monetare d i n e¬poca p r i n c i p a t u l u i preponderenţa monedei d i v i z i o n a r e poloneze, m a ghiare şi a u s t r i e c e . Emis iuni le c e l o r l a l t e state europene sfnt r e p r e zentate îh p r i m u l r f n d p r i n t a l e r i şi ducaţi; de exemplu , la -Baia Mare (peste 100), Braşov (105), C l u j (33) . Monedele d iv i z i onare ale acestor state nu apar decft sporad i c . F a p t u l că numai într-un număr mic de d e pozite monetare s -au găsit ş i obiecte de podoaba arată că ele c o n s t i tu ie îh major i ta tea c a z u r i l o r sume de bani represent fhd capital curent şi nu acumulări t r e p t a t e .

Volumul t e z a u r e l o r oferă date ut i l e mai ales fh ceea ce priveşte s tarea economică ş i circulaţia monetara d i n mediul r u r a l , p e n t r u care sfnt puţine i zvoare de altă natură: major i tatea depozite lor sfnt formate d i n c f teva sute de monede mărunte sau n i c i nu a t i n g c i f r a de 100, dar există şi tezaure care cupr ind nominale m a r i ş i m i j l o c i i ce se ridică la sume însemnate.

Dacă încercăm să rapor tam va loarea ce l o r c i r c a 250 de tezaure medievale la cele cunoscute d i n ant ichitate de pe t e r i t o r i u l i n t r a c a r pat i c ; 115 datate în s e c . I Î . e . n . - I e . n . 2 ^ şi c i r c a 100 Îngropate îh 1

epoca p r o v i n c i e i D a c i a 2 ^ , constatam că cele medievale , extinzîndu-se pe un i n t e r v a l de peste B00 de a n i , rămîn fh netă i n f e r i o r i t a t e . D i s proporţia e ş i mai m a r e , dacă avem fh vedere densitatea populaţiei. P e n t r u ant i ch i tate nu dispunem de date s t a t i s t i c e , d a r r e l a t a r e a l u i C r i t o n că T r a i a n a dus l a Roma 50.000 de p r i z o n i e r i dac i permite a¬prec i e rea populaţiei daco—getice l a aprox imat iv 5O0.000^5 , Armata p r o v i n c i e i Dac ia se c i f r a l a 55 .000; numărul r e s t u l u i populaţiei r ă mfne în domeniul ipo teze lo r ; în cele 10 oraşe şi c i r c a 500 de tîrguri şi sate s t a b i l i t e pe baza cercetăr i lor arheo log i ce 2 6 , populaţ ia t rebuia să f ie c e l puţin to t de o jumătate de m i l i o n . N i c i pentru evu l mediu t i m p u r i u nu există date absolute despre numărul populaţiei,pentru sec. a l XTV-lea ea este apreciată l a 1 .000.00027. Cercetări le pe bază de m a t e r i a l s t a t i s t i c se re feră l a s e c X V U I şi X I X . D in ele rezultă o creştere medie de 0 , 3 - 1 % . Luînd ca punct de r e p e r anul 1869 şi i n t e r v a l u l 1780-1784, cînd se ştie că populaţia T r a n s i l v a n i e i e ra de 4 . 1 7 4 . 8 1 2 2 8 , respect iv 2 . 4 8 8 . 1 4 7 2 9 , se poate aproxima că în tot c u r s u l e v u l u i mediu populaţia a fost c e l puţin de două o r i mai mare d e -cît fn a n t i c h i t a t e . Scăderea depozite lor monetare reflectă schimbările

167


cal i tat ive petrecute fn viaţa economică a evulu i mediu faţă de a n t i c h i tate , intens i f i carea schimbului p r i n in termediu l b a n i l o r , care duce fn mod i n e v i t a b i l l a creşterea v i t eze i de c irculaţ ie . I n acelaşi timp c r e ş te şi r o l u l oraşelor fn viaţa economică. Cu toate că populaţia urbana constituia un procent foarte mic ( îh 1869 ea e ra abia de 8 ,5%, îh s e colele precedente trebuie să f i fost şi mai mică), numărul tezaurelor provenite d in mediul urban se cifrează la 46 , reprezentfnd dec i peste 18>c din t o ta lu l d e s c o p e r i r i l o r , i a r ca valoare ele se situează cu mult deasupra c e l o r l a l t e . Avfnd fn vedere că un ducat va lo ra peste 200 de d i n a r i , numai ce i 984 de ducaţi de l a Baia Mare şi c e i 235 d i n pr imul tezaur descoperit l a Cluj -Napoca echivalează cu 243.800 de d i n a r i , deci mai mult decft însumează toate tezaurele cu monede div iz ionare provenite d in mediul r u r a l ( c i r ca 150.000 de piese) ; acestea,chiar dacă am adăuga şi monedele de aur şi nominalele m a r i , a r întrece numai cu puţin cele două depozite de aur d in mediul u r b a n .

Faptul că tezaurele cu un număr mare de monede de aur prov in din mediul urban subliniază, de asemenea, r o l u l dominant a l oraşului medieval în viaţa economică.

N O T E

1 Vez i Numismatische L i t e r a t u r Osteuropas und des Balkans , Graz , 1960; B . M i t r e a , 1 5 an i de act iv i tate numismatică îh Republica Populara Română, îh S C N , ΓΠ, 1960; îh S C N , I V - V E , 1968-1980 .B. M i -t r e a continuă b ib l i ogra f ia numismatică. O parte d i n tezaurele s tudia te sînt inedite , ele au fost înregistrate l a Cabinetul numismatic al Muzeului de i s t o r i e a T r a n s i l v a n i e i ; date asupra l o r se găsesc în ENR; c f . A M N , ΙΠ, 1966, p .197-198 .

2 I .Sabău, îh SCN, Π, 1958, p .269-299 . 3 K . H o r e d t , în S C N , ΠΙ, 1960, p .255-262 . 4 I . G e d a i , Fremde MUnzen im Karpatenbecken aus den 1 1 . - 1 3 . J a h r -

hunderten, în A A r c h A S H , 1969, p . 105-148. 5 E.Chir i lă-V.Feneşan, în SC S i b i u , 18, 1974, p . 4 3 - 4 8 . 6 G .Anghe l , A.Hopârtean, îh " A p u l u m " , V i n , 1971, p . 5 1 - 5 3 . 7 E.Chiri lă-V.Feneşan, l o c . c i t . , p . 4 8 ; G.Anghel-A.Hopârtean,

o p . c i t . , p .53 . 8 Ştefan Pascu, Voievodatul T r a n s i l v a n i e i , I , C l u j , 1 971 , p . 8 4 - 8 5 . 9 Ibidem, p . 9 5 . 10 Ibidem, p . 9 6 - 9 7 . 11 Floreşt i , Orşova, Săsarin, Soimeni , Turda şi V i n e r e a . 12 I .Sabău, în S tudi i şi materiale de i s t o r i e medie , I V , 1960, p .7 -57 ;

C.C.Chiriţescu, Sistemul bănesc a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , I , Bucureşti, 1 9 6 4 , p .71-81 , 95-96.

1 3 V e z i nota 1 . 1 4 Enc iu , I a r a j Lechinţa d e Mureş, Măderad; Sinteşti, Radna; S l a t i -

168


niţa , Z a u ; A b r u d , Pant i ceu ; C u c i u l a t a , Saldabagiu; Baia M a r e , B e r c b e z ; C l u j - N a p o c a , V a d ; Aţintiş, Senereuş ; B i e r t a n , Ţigman-d u ; Deda, Tîrnăceni ; Cămin, Zalău ; Pece iu , Răscruc i ; Chechiş, P a l a t c a ; Boho l t , S fnnico lau Român; A r d u e e l , B l a j ; B i s t r a , Z e r -d e n i ; Răscruc i , C lu j -Napoca ; Beretău, Halasztélek ( local i tate n e identificată); A l b a I u l i a (str .Moţi lor ) , C o r o i u ; Ba ia M a r e , Tîrgu Mureş; Cape n i , Cenade; A l b a I u l i a (piaţa E r o i l o r ) , P l o s c o ş .

15 Lunca Tîrnavei , R icbt i ş ; Haţeg, S t u p i n i , Tîrnăveni; j u d . C l u j , Solocma, V a d ; B i s t r a , D e l e n i , Hărănglab; A r u n c u t a , Coaş , Zalău.

16 Ba ia M a r e , Dioşod , Noua, T u l e a ; N i reş , S i e u , Şeica Mică, Ş im-l e u l S i l v a n i e i ; C l u j ( s t r . D r a g a l i n a ) , Fe leac , Josani ,Zalău; C h i r -păr , Dezmir , Iacobeni , Mal fncrav ; Bezde l , D i o s i g , U i l a c , Zalău; C o r n e n i , Suatu , I n e u , V îrşo l ţ .

17 A lba I u l i a , S c h i t , B o r ş a , C lu j -Napoca , I g h i u , S t u p i n i ; C u i e j d , O¬raşul N o u , Sîhmartin, Tăuţi, V a l e .

18 A l b a I u l i a , Cetatea Veche, R une a n i , Oradea, Pozmuş, Seica Mică; Cinc iş , Cluj-Mănăştur, Deva , SÎngiorgiu de Pădure, S in iacob , V i -s u i a ; Băgaciu, Borzeşt i , C ireşoa ia , Moldoveneşti, Mihai V i t e a z u l , Lăpuşnic; Aghireş , C u g i r , F e i s a , Huedin , S a r o şui Unguresc , U l -c i u g . '

19 A b r u d , Cetatea Veche , L u n c a n i , Pozmuş, Oradea , Sălbagiu de Munte, Şeica Mică; Cinc iş , Cluj-Mănăştur, C ireşoa ia , SÎngiorgiu de Pădure; Băgaciu, Borzeşt i , Cireşoaia , Lăpuşnic , Moldoveneşti , Sighişoara; A b r u d , Pant i c eu , Şieu; C inc i ş , C lu j -Napoca , Deva , SÎngiorgiu de Pădure, S in iacob , V i s u i a .

20 B . M i t r e a , în S C I V , I V , 1953, p .611 -628 ; idem, în Nouvelles étu des d ' h i s t o i r e présentées aux X e Congres des sciences h i s t o r i ques, Bucureşti , 1955, p .149 -160 ; G . P o p i l i a n , Date no i cu p r i v i r e l a invaz ia c a r p i l o r în O l t e n i a , C r a i o v a , 1967; C . P r e d a fii S C N , I V , 1968, p .175 -196 ; idem, îh S C N , I V , 1968, p . 197-206, 209¬2 1 1 ; D . T u d o r , în H i s t o r i c a , 1 , 1970, p . 6 7 - 8 8 ; G . L a z i n , în S C N , V , 1971 , p.335 şi u r m .

21 B . G e r o v , Die gotische Invasion i n Moesien und T h r a k i e n unter D e -c ius im L i chte der Hor t funde , în Ac ta antiqua Phi loppopol i tana, So¬f i a , 1963, p . 127 -147 .

22 P.Harsânyi , în N K , ΧΓΠ, 1914, p . 2 3 - 2 4 , exprimă părerea că a¬cest tezaur a aparţinut unui z a r a f .

23 I . G l o d a r i u , Dacian Trade w i t h the Hel len is t i c and Roman W o r l d , O x f o r d , 1976, p .241 şi u r m . , n r . 3 , 7 , 1 0 , 1 1 , 1 4 - 1 6 , 1 8 , 2 0 , 2 1 , ~22, 25, 27 , 2 9 - 3 1 , 33 , 35, 36, 39 , 4 2 , 4 6 , 52, 56, 62 , 68, 6 9 , 7 1 , 73 , 86 , 93 , 96 , 98 , 108, 1 1 1 , 114, 116, 127, 133, 142, 149, 150,152¬154, 159, 160, 167, 168, 170-172, 174, 176, 182, 183-185, 190, 197, 199, 204, 219, 2 3 1 , 233, 238, 242, 248, 256, 2 5 9 , 263-65, 267 , 275, 277, 282, 288, 293, 298, 303, 304, 305, 307, 309, 316, 317, 320, 323, 326, 3 3 1 , 333, 336, 3 4 1 , 343, 358, 364, 365, 371 şi 372.

169


24 D . P r o t a s e , ta a r t i c o l u l său publ icat fh Congresso i n t e r n a t i o n a l e di numismatica. Roma, 11-16 settembre 1961 , ν ο Ι . Π , Roma, 1965, p.423—432, a înregistrat 77 de tezaure cunoscute pînă în 1960 .Pent r u tezaurele descoperite după 1960,vezi B . M i t r e a , în S C N , I V , 1968, p .474 /53 , 475 /60 , 475/62-62a; V , 1971 , p . 4 0 7 / 5 0 , 408/51 , 54, 57, 58; V I , 1975, p .270/85 , 89 , 9 1 , 94 , 98 , 99 , 101,271/105¬107, 110 -111 , 114, 117; V H , 1980, p . 1 8 2 / 2 5 1 , 257, 280; 183/289, 290, 304, 305.

25 I s t o r i a României, I , Bucureşti , 1960, p . 2 6 7 , 389. 26 D . T u d o r , Oraşe , tîrguri şi sate în Dacia romană,Bucureşti , 1968. 27 S t . P a s c u , îh Din i s t o r i a T r a n s i l T a n i e i , I , ed« a ΓΠ-a,Bucureşti ,

1963, p .161-162 . 28 Ios i f I . A d a m , în Populaţia şi societatea, I V , C lu j -Napoca , 1980 ,

p . 1 0 1 . 29 N . G i u r g i u , în Populaţie ş i s o c i e ta te .S tud i i de demografie istorică,

I , C l u j , 1972, p .102 .

CONSIDERATIONS SUR L E S TRESORS MEDIEVAUX DÉCOUVERTS EN T R A N S Y L V A N I E

Résumé

L ' a u t e u r présente quelques conclusions d ' o r d r e h i s tor ique d é gagées de l 'étude d ' e n v i r o n 200 trésors monétaires datés du X I e

au X V I i r 8 s iècle et découverts en Transy lvanie . A sur a v i s , la. plupart de ces trésors ne sont pas susceptibles de refléter cer-j tains événements d ' o r d r e soc io -po l i t ique , comme c ' e s t le cas des' t résors monétaires enfouis pendant l 'antiquité . Par contre , l ' i m portance des trésors médiévaux résiste dans les informations concernant l ' i d e n t i f i c a t i o n des nominaux et des types monétaires présents dans la c i r c u l a t i o n courante . De ce point de vue , les loonnaies émises par la Transylvanie occupent la deuxième place ( après 1 ' Autriche ) dans la composition des trésors datés du XVre et du XVDT 3 s i è c le .

»

170


SECŢIA A m - A

MEDALISTICĂ, HERALDICĂ SI S I G I L O G R A F I E

171


D E S P R E G R A V O R U L M E D A L I E I COMEMORÎND E L I B E R A R E A TIMIŞOAREI D E S U B T U R C I (1716)

de FRANCISC P A P P

L a 12 octombrie 1716, după un îndelungat şi g reu asediu, c e t a t e a Timişoarei fu eliberată de oastea imperială condusă de prinţul E u g e -n i u de Savo ia . 164 de an i de ocupaţie otomană luară as t fe l s f î r ş i t în Banat , d a r şi înlocuiţi f i i n d cu o nouă supremaţie, cea habsburgică. P e n t r u I m p e r i u l habsburg ic , v i c t o r i a de l a Timişoara echivala n u n u mai cu un răsunător succes m i l i t a r , dar şi cu substanţiala înlesnire a d e s c h i d e r i i de drum mai departe , spre răsăr i t . Curîhd fu ocupată O l t e n i a , oastea prinţului Eugeniu ajungîhd c h i a r pîhă îh Moldova.După i z -bîhda aceluiaşi conducător m i l i t a r de mare talent l a Be lgrad (16 a u g u s t 1717), s -a ajuns îh v a r a anului 1718 l a pacea de la Passarowi t z , m o ment de seamă îh p r o c e s u l de dec l in a l p u t e r i i otomane şi d e c o n s o l i dare a ce l e i habsburgice pe l i n i a Dunării.

Evenimentul de l a Timişoara a fost c e l ebra t , l a f e l ca a l t e s u c c e s e m i l i t a r e a u s t r i e c e , şi p r i n emiterea unor medal i i comemorative c a r e formează o frumoasă şi închegată se r i e medalistică. E a a a t r a s atenţia a numeroşi cercetător i , care au s tud ia t - o f ie îh întregime , f i e ocupîn-du-se de probleme legate de unele piese ce o compun.

L a începutul veacu lu i n o s t r u , I s tvan B e r k e s z i stabi lea 12 t i p u r i p r i n c i p a l e ale Π Β d a l i e i , cu numeroase v a r i a n t e 1 , c r i t e r i u l d e d i s t i n c ţie f i i n d , îh p r i m u l r îhd, c e l a l persoane i g r a v o r u l u i (sao g r a v o r i l o r , , îh cazu l p iese lor - se p a r e , m a j o r i t a r e ca număr - cu a v e r s u l , r e s pect iv r e v e r s u l datorate unor meşteri deosebiţi ) , dar şi a l d e o s e b i r i l o r de imagine şi legendă pe r e v e r s u l ace lora d i n t r e medali i le s e r i e i care reprezintă pe avers p o r t r e t u l împăratului C a r o l a l V I - l e a . (de a l t f e l , îh c l a s i f i c a r e a l u i B e r k e s z i , 9 d i n cele 12 t i p u r i prezintă a s e m e nea a v e r s , cu var iante de legendă şi de execuţie a feţei , capilaţiei , vestimentaţiei). în amint i ta clasificare,două t i p u r i p r inc ipa le ( n r . 4 ş i n r . 7 ) , p r i m u l cu două s u b t i p u r i ( n r . 5 , 6 ) , i a r c e l de a l doi lea cu u n u l s ingur ( n r . 8 ) , înfăţişează pe r e v e r s p lanul cetăţii Timişoara.Dist incţia tipologică se j u s t i f i c a - ş i , pe bună dreptate - p r i n deosebirile n e t e ale i m a g i n i i ş i , parţial , ale legendei ambelor feţe ale medal i i l or r e s pec t i ve . Cît priveşte a v e r s u l , în imagine împăratul apare , pe medali i le n r . 4 - 6 , în cămaşă de zale peste care îmbracă o mantie ; în s ch imb ,me-d a l i i l e n r . 7 - 8 îl reprezintă fără cămaşă de zale, numai în mantie p r i n să l a umăr cu un gen de cataramă; se deosebesc ş i poziţia feţei, d e t a l i i l e e i , capilaţia. (Deosebir i le de legendă nu mai sînt at ît d e c o n c l u -

T75


dente, fhtruc f t legenda subt ipului 6 este identică cu cea a numerelor 7¬8) . Reversul meda l i i l o r B e r k e s z i n r . 4 - 6 prezintă altă legendă decît cea de pe r e v e r s u l numerelor 7 -8 , i a r i n imagine , p lanu l Timişoarei apare cu deoseb ir i asupra cărora vom r e v e n i .

în privinţa a u t o r i l o r acestor m e d a l i i , un amplu studiu a l l u i Gyula Rudnay asupra vieţii şi opere i g r a v o r u l u i Danie l Warou , precum şi o notă publicată ciţiva an i mai tîrziu de Lajos Huszâr^, c lar i f i că , se pa r e , fn deplină măsură paternitatea p iese lor B e r k e s z i nr .4—6.Este v o r ba, fn cazul aversu lu i p iese i n r . 4 , de Daniel Warou (s igla de pe A v . : W), i a r a l p ieselor n r . 5 şi 6, de M a r t i n Brunner ( s ig la de pe A v . : MB şi nu V B cum o dădea B e r k e s z i ) . Warou, de o r ig ine suedeză,fusese în bună parte a vieţii meşter g ravor l a Kremnica ,dar major i tatea lucrăr i l o r le executase,totuşi,la Viena ,ca Hof médaille u r . Brunner este legat p r i n act iv i tatea sa de N u r n b e r g . I n ceea ce priveşte r e v e r s u l acestor meda l i i , Rudnay'* şi Huszâr 3 se gîndesc amîndoi f i e l a persoana l u i Warou ca g r a v o r , f ie l a cea a unui renumit meşter augsburghez, C h r i s t i a n Wermuth, g r a v o r de meda l i i , pe a tunc i , a l curţii regale prusiene . H us zar aminteşte că pentru imaginea p lanulu i Timişoarei există ştanţa originală în colecţia de ştanţe a monetăriei v ieneze , i a r catalogul de ştanţe menţionează s ig la de g r a v o r W; autoru l c i ta t înclină pentru p e r soana l u i Warou corespunzîhd acestei s i g l e , tocmai pentru că ştanţa se afla depozitată l a V i e n a 6 . H us zar demonstrează că această r e p r e z e n tare a planului cetăţii Timişoara reproduce , pînă fh cele mai m i c i amănunte, partea de mij loc a unei g r a v u r i executate cu ocazia aceluiaşi e¬veniment i s t o r i c care a dat naştere şi s e r i e i medalist ice în discuţie, şi care se intitulează " P l a n der k a y s e r . Attaque v o r Teme s s v a r ange-fangen dë 7 b r i s Anno 1 7 1 6 " 7 .

Deşi foarte asemănătoare mai ales cu piesa B e r k e s z i n r . 6 , .totuşi piesele n r . 7 şi 8 prezintă o seamă de deoseb ir i pe ambele feţe ale med a l i e i , deosebir i care atrag atenţia asupra g r a v o r u l u i care va f i executat acest t i p . Es te , de a l t f e l , t i p u l descr is şi reprodus de. Resch în cuprinzătorul său r e p e r t o r i u de monede şi medal i i transilvănene®. P i e sa B e r k e s z i n r . 7 , d in a r g i n t , este descrisă după cum urmează:

A v . : bustul l u i C a r o l V I spre d r . , îh mantie , fără cămaşă de zale}, de jur- împrejur, legenda: CAROLVS V I . D*G* - ROM'IMP* SEMP'AVG. Sub umărul împăratului, s i g la V .

R v . : în imagine, cetatea T imişoare i . De jur- împrejur , legenda: TRANSSYLA/ANIA ΠΕΤΥ AC INSIDHS LIBERATA. Jos , în exergă: THEMESWARIO O C C V P . / D . 1 2 . 0 C T . 1 7 1 6 .

Piesa n r . 8 , d i n c o s i t o r , prezintă deosebir i minime îh r e p r e z e n tarea imagini i de be avers ş i , în l o c u l l i t e r e i V , s ig la este ν (mai mică decît precedenta) ' .

A u t o r i i care au s tab i l i t identitatea g r a v o r i l o r a v e r s u l u i pieselor Berkesz i n r . 4 - 6 nu se ocupă de acestea două mai fh urmă amint i t e , şi din motive lesne de înţeles; e i nu se in teresau , a t u n c i , de c e l ce se marca cu s ig la V . Atare preocupare m i - a fost însă sugerată de piess

174


5


analoga cu B e r k e s z i n r . 8 pe c a r e , documentîndu-mă pentru Întocmirea, unu i album a l monedei ş i medal ie i t rans i l vane d i n s e c . X V I - X V m , ara întUnit-o în p a t r i m o n i u l Muzeului Ţăr i i Bîrse i .

Faţă de a v e r s u r i l e semnate de Warou şi B r u n n e r , aversu l p iese i în cauză (dec i , a l medal ie i B e r k e s z i n r . 8 ) ( f ig .2 ) este ce l mai apropiat de acela a l p iese i B e r k e s z i n r . 6 ( f i g . 1 ) . Este s i n g u r u l care prezintă o legendă cu text i d e n t i c , i a r în imagine vestimentaţia împăratului este f oar te asemănătoare; lipseşte cămaşa de zale , e d r e p t , dar mantaua, căderea e i pe u m e r i i f i g u r i i înfăţişate, sînt înrudit concepute c u B e r k e s z i n r . 6 .

Faţa mai plină, trăsăturile mai p last i c redate denotă un meşter v e r s a t , îh pofida unei anume rigidităţi a poziţiei (poate pentru că m e ş t e r u l c u s ig la V acorda capului un spaţiu mai mare , decît Brunner care imprimă bustu lu i ceva mai multă naturaleţe). Ceva mai g ros i e r decît la B r u n n e r apare ş i desenul buc le lor părului. D e c i , un oarecare scher-.a tismîh d e t a l i i l e capilaţiei ş i vestimentaţiei; în schimb, calităţi în mod e l a r e a feţe i .

D a r cine este acest meşter V ? Atît Resch, c î t ş i , cîţiva an i mai tîrziu, B e r k e s z i ne dezvăluie

numele său; V e s t n e r . Este vorba despre cunoscutul g ravor d in şcoala de l a NUrnberg Georg Wilhelm Vestner (născ. la Schwe in fur t , 1 sept . 1677 ş i decedat l a NUrnberg , 24 nov . 1740), care semna, p r i n t r e a l t e l e , cu iniţiala V . G r a v o r a l ep iscopului de WUrzburg îh 1 7 2 0 , g r a v o r de medal i i a l curţi i şi cămării bavareze îh 1732, Vestner a fost a u t o r u l a sute de meda l i i dedicate unor personalităţi şi evenimente c o n t e m p o r a n e 1 2 . D i n surse le accesibi le nouă-nu am putut dobîhdi c e r t i t u dinea - pe care Resch şi B e r k e s z i o v o r f i avut - că Vestner a execu tat şi o medalie ( sau medali i ) ce comemorează evenimentul de la 12 oc tombrie 1716; pînă l a a ne a s i g u r a , rămîhe să acceptăm, ipo te t i c , a t r i b u i r i l e ce lor d o i a u t o r i acum amintiţi.

D a r această a t r i b u i r e cîştigă în importanţă atunc i cînd trecem la r e v e r s u l medal ie i braşovene ( r e spec t i v , B e r k e s z i n r . 8 ) .

Confruntînd imaginea p lanu lu i de cetate de pe r e v e r s u l medaliei semnate de M a r t i n B r u n n e r ( B e r k e s z i , n r . 6 ) ( f i g .3 ) cu cea a ace lui " P l a n der k a y s e r . Attaque . . . " ( f i g . 4 ) , observăm d i n p r i m u l moment corespondenţa între cele două reprezentări , fapt remarcat încă d e Huszâr . Se potr ivesc nu numai d e t a l i i l e ( ca sa exemplificăm numai cu numărul şi forma t u r n u r i l o r de apărare ale i n c i n t e i ) , dar ş i unghiul suta care p r i v i m g r a v u r a ; o exactitate - utilizînd termeni moderni - d e - a d r e p t u l fotograf ică. Aceasta este imaginea a căre i ştanţă se află în c o lecţia monetăriei vieneze şi a l căre i a u t o r , d i n t r e Warou ş i Wermuth, Huszâr înclină să-1 vadă în c e l d int î i . Ş i să p r i v i m , acum, imaginea de pe r e v e r s u l medal ie i braşovene ( f i g . 5 ) . Chiar abstracţie făcîhd de t ex t u l d i f e r i t a l l egendei , remarcăm de l a început deosebirea de poziţie a ce l o r două reprezentări .Cea de pe r e v e r s u l medal ie i l u i Brunner apare îh unghi înclinat c i r c a 4 5 ° , exact ca în g ravura originală,pe cînd c e a

175


de pe r e v e r s u l medal ie i l u i Vestner se situează îh axă verticală per fectă, de 90° , pe or izonta la dată de legenda d in exergă . Dincolo de a¬ceasta însă, sînt evidente şi deosebir i le de d e t a l i u : t rasarea rigidă a c o n t u r u r i l o r i n c i n t e i i n t e r i o a r e , forma de asemenea mai r i g i d desenată a bastioanelor , disproporţiile spaţiului del imitat p r i n l i n i i exter ioare i n c i n t e i ( conturul şanţului de apărare ş . a . ) . Chiar nedîhd atenţie deos e b i r i i de înclinaţie a întregii reprezentări faţă de cea a n t e r i o r a m i n tită (ea s -a r putea datora şi aplicării în a l t unghi a ştanţei pe placa a¬flată în l u c r u ) , nu putem face abstracţie de numeroasele d e t a l i i deosebite prezente îh această imagine, care vădesc u t i l i z a r e a unei alte ştanţe decît în cazul medaliei cu a v e r s u l B r u n n e r .

E s t e ştiut că s e r i a medalistică îh cauză, supusă unui procedeu general ap l i cat , a apărut p r i n asamblarea a d iverse reprezentări pe a-' vers cu un r e v e r s i n v a r i a b i l 1 - 3 . Asamblarea acestor medali i se făcea la Viena ; i a r dacă a u t o r u l r e v e r s u l u i Berkesz i n r . 6 (ca şi a l ace lora n r . 4 şi 5) este Warou, însăşi execuţia ace le i imagini se va f i operat l a V i ena. L a e laborarea d i v e r s e l o r t i p u r i ale medaliei Timişoarei au cont r i b u i t , e d rept , artişti nu numai v i e n e z i , c i şi d in Augsburg , N U r n berg etc . (e şi cazul l u i B r u n n e r ) . Vestner e r a şi e l nUrnberghez, şi totuşi, pe r e v e r s u l ambelor sale medal i i apare o imagine , deşi f i n l u crată, totuşi inexact a planului de atac cunoscut . D e c i , executantul a¬cestei imagini nu poate f i identic cu ce l a l reprezentării îh unghi de 45° a p lanului de cetate .

în această situaţie, fără a ne putea pronunţa acum de f in i t iv asupra persoanei g r a v o r u l u i şi l o c u l u i unde a fost executat r e v e r s u l med a l i i l o r Berkesz i n r . 7 şi 8 , trebuie să presupunem că e l este opera l u i Vestner sau a a l t u i gravor nUrnberghez, lucrată f i i n d l a NUrnberg , pe baza unei g r a v u r i o r ig ina le sau a unui desen care se deosebea pr in unghiul de înclinaţie de " P l a n " - u l a n t e r i o r menţionat, f i i n d şi de un schematism sens ib i l mai pronunţat decît acel p l a n .

Aşadar, semne de întrebare mai planează încă deasupra prob le mei ; ele merită îhsă ch iar şi răspunsuri ipotet i ce . Continuarea preo cupărilor este îndreptăţită de ca l i tatea acestei s e r i i medalistice p r e mergătoare creăr i i , în 1727, a Academiei de g r a v o r i d in V iena , care va marca izbînda deplină a barocului şi în a r t a medalistică austriacă.

N O T E

1 Istvân Berkesz i , Temesvâr emlékérmei, îh TortRégÉrt .XXrV (1908) p . 105. Ser ia tipologică se bazează pe mater ia lu l înregistrat de aut o r la muzeele d in Timişoara, Budapesta, Viena , precum şi pe acela din unele m a r i colecţii p a r t i c u l a r e ale v r e m i i .

2 Gyula Rudnay, Warou Daniel kSrmb'cbahyai fSvésnok (1674-1729), îh N K , ΧΧΧΠ-ΧΧΧΠΙ (1933-1934), p .34 -83 .

176


3 La jos Huszâr, Temesvâr visszavételére késztllt érem mets zetminta - képe , în N K , X L I I (1943), p . 6 2 - 6 3 .

4 Rudnay, o p . c i t . , p . 7 3 . 5 Huszâr , o p . c i t . , p . 6 3 . 6 Ibidem şi nota 5. 7 I b i d e m . 8 Adol f Resch, SiebenbUrgische MUnzen und Medai l len von 1 538 bis

zur Gegenwar t , Hermannstadt , 1901 , p .233 , n r . 129-130 ,p l .T0 /129 . 9 B e r k e s z i , o p . c i t . , p . 109 -110 . 10 N r . i n v . 1 3 . 7 8 9 . Mulţumesc fncă o dată colegei Luana Popa, şef de

secţie la Muzeul Ţări i B î rse i , pentru amabil i tatea de a -mi f i pus l a dispoziţ ie , p r i n t r e alte piese monetare şi meda l i s t i ce , şi pe aceasta fn discuţie .

11 C f . G . K . N a g l e r , Die ?lonogrammisten , V , MUr.chen-Leipzig , 188T, p . 196-197 ( n r . 9 8 5 ) . Prec izam că n i c i Warou, n i c i Wermuth nu u t i l i zează drept monogramă această iniţială.

12 C f . Allgemeines Lex ikon der bildenden KUnst ler von der Ant ike bis zur Gegenwart , b e g r . v . U l r i c h Thieme und F e l i x B e c k e r . H r s g . v . Hans V o l l m e r , B d . 34 , L e i p z i g , 1940, p . 3 1 3 .

13 V e z i Huszâr , o p . c i t . , p . 6 2 .

AUTOUR DU GRAVEUR DE L A M E D A I L L E D E D I E E À L A L I B É R A T I O N D E TIMIŞOARA DE SOUS L E S TURCS (1716)

Résumé On confronte deux pièces d 'une série de médailles commémorant

l a v i c t o i r e des Habsbourg à Timişoara (le 12 Oct .171 6) . E l les sont p u bliées par Istvân B e r k e s z i (vo ir note 1 ) .

Le d r o i t de la pièce B e r k e s z i no .6 ( f ig .1) est gravé p a r M a r t i n B r u n n e r , pendant que c e l u i de l a pièce B e r k e s z i no .8 ( f i g . 2 ) a p p a r t ient au graveur Georg Wilhelm V e s t n e r , tous les deux d e NUrnberg . En discutant les t r a i t s communs et les différences des deux p i è c e s , l ' a u t e u r aboutit à la conclusion que le r e v e r s de l a pièce B e r k e s z i no. 8 ( f i g .5) a eu comme modèle - très probablement - un exemplaire nUrn-bergeois de l a g r a v u r e représentant le P lan d 'attaque de la f o r teresse de Timişoara, dont un exemplaire se trouvant à Vienne ( f i g .4) a s e r v i comme modèle pour le r e v e r s de la pièces B e r k e s z i no .6 ( f i g . 3 ) . Le r e v e r s en discuss ion peut être l ' o e u v r e de Vestner ou bien d ' u n autre g raveur de Nûrnberg.

177


PLACHETA C E L E I DE A X - A CONFERINŢĂ DE DREPT MARITIM INTERNAŢIONAL - PARIS, 1911

de AURICA SMARANDA

Cu p r i l e j u l aniversării c e l e i de a X - a Conferinţe de Drept M a r i t im Internaţional, Comitetul de organizare d in P a r i s a bătut o plachetă jubiliară ihfăţişîhd următoarele:

A v . p l a n u l 1 : O V i c t o r i e şezfnd într-o poziţie caracter ist ică , cu mfna stfngă ridicată fn semn de " c a r t b u n " , i a r mfna dreaptă o ţine pe lîhgă corp împodobită cu frunze de măslin. L a p i c i oare se văd aruncaţi t r a n d a f i r i ş i un colţ de st îhcă. P l a n u l d o i : marea,o" ambarcaţie cu v e l e , două vapoare , i a r l a o r i zont se vede soarele răsăr ind. In partea de sus este s c r i s : " X - e C O N F E R E N C E " , i a r îh exergă: " D E DROIT MARITIME I N T E R N A T I O N A L " .

R v . Globul pămfhtesc, împodobit cu r a m u r i de măslin, p r i n t r e care se văd: o ancoră , o baba cu parfmă, un palane, o elice de navă, un c lopot de cabestan, o ramă. Sub g lobul pămîhtesc se vede marea pe care pluteşte o baliză cu fanion de semnal izare . In partea c e n t r a l i i , peste g lobul pămîhtesc se află un cartuş pe care este s c r i s pe doua r f n d u r i : " P A R T I C I P A T I O N DE L A R O U M A N I E " . I n exergă: ' "PARIS 1 9 1 1 " .

Placheta este d i n bronz , avfnd lungimea de 7 c m , lăţimea de 6 cm d i n bază pînă la extremitatea l a t u r i i superioare care este arcuită şi a fost gravată de M . S z i r m a i , s c u l p t o r - g r a v o r d in P a r i s .

Atît a v e r s u l , cît şi r e v e r s u l sfnt de o mare dimensiune artist ică, caracterizată de o profundă fineţe şi gingăşie.

* * Constituită ca instituţie de drept cu carac te r internaţional, C o n

ferinţa de Drept M a r i t i m Internaţional î ş i are sorgintea în înfiinţarea Comitetului m a r i t i m internaţional p e n t r u uni f i carea D r e p t u l u i mar i t im care a avut loc îh iunie 1897 l a B r u x e l l e s , ca urmare a dezvoltării construcţii lor de nave şi a t r a n s p o r t u r i l o r internaţionale m a r i t i m e , f a c t o r i care au det erminat începutul reglementării unor probleme ce se impuneau ca: abordajele m a r i t i m e , sa lvarea şi asistenţa pe nave, r ă s punderea p r o p r i e t a r i l o r de nave e t c . ^

P r i m a ordine de z i a acestui f o rum special izat a c u p r i n s ; . - s t u d i i asupra d r e p t u l u i m a r i t i m în d i f e r i t e ţăr i , cu reglementă

r i l e l a z i ; - s t u d i i comparative cu p r i v i r e l a contradicţiile d i n t r e legis laţ i i -

179


le de drept mar i t im d i n d i f e r i t e ţări ; - anchete şi rapoarte asupra avantaje lor şi inconvenientelor din

legislaţia de drept m a r i t i m d in d i f e r i t e ţăr i ; - expuner i documentate asupra r e z u l t a t e l o r obţinute cu p r i v i r e la

p r i n c i p i i l e preconizate a f i adoptate ca r e g u l i universale şi care fac parte ch iar d in legislaţia existentă a d i f e r i t e l o r ţări ;

- ed i tarea unui " B u l e t i n " cu apariţie trimestrială, care să i n f o r meze şi să trateze problemele de drept mar i t im internaţional.

P r i m a rezoluţie a Comitetului a cupr ins uni f i carea D r e p t u l u i mar i t i m fh materie de abordaje maritime şi a problemelor adiacente ca: pagube, răspunderi, despăgubiri e t c . .

Pe măsura aderării mai multor ţări l a acest f o r u m , Începînd cu a doua reuniune , Comitetul s -a transformat fn Conferinţă de Drept M a r i t im Internaţional.

Lucrările Conferinţelor se desfăşurau la in terva le de 1-2 ani fn d i f e r i t e oraşe,astfel : A n v e r s - 1 8 9 8 3 , L o n d r a - 1 8 9 9 4 , P a r i s - 1 9 0 0 5 , Ham-b u r g - 1 9 0 2 6 , Amsterdam-1904 7 , L iverpoo l -1905 , Veneţia-1907 9 , B r e -m e n - 1 9 0 9 1 0 , Par is -1911 (şedinţă jubiliară pentru cea de a X - a Conferinţă de Drept M a r i t i m Internaţional).

Problemele discutate fh această etapă şi cărora t rebu ia să l i se găsească rezo lvare s -au axat fh p r i n c i p a l pe următoarele:

- d r e p t u l uniform de abordaje maritime ; - d r e p t u l uniform de salvare şi asistenţă maritimă. Concomitent şi pe măsură ce pariticipanţii ajungeau la puncte de

vedere unanime cu p r i v i r e l a problemele d iscutate , acestea erau examinate îh cadru l Conferinţelor diplomatice l a n i v e l de miniştri de ext e r n e . A s t f e l la B r u x e l l e s , îh anul 1905, au avut loc două sesiuni ale Conferinţei diplomatice l a n i v e l de miniştri de externe : pr ima sesiune s-a ţinut fn f e b r u a r i e 1 2 şi cea de a doua fn o c t o m b r i e 1 3 . Cu acest p r i le j s-au discutat proiecte le de Convenţii internaţionale p r i v i n d Dreptul uniform de abordaje marit ime şi Dreptu l uniform de sa lvare maritimă.

Este de menţionat că la cele două Conferinţe diplomatice a fost prezent şi M.Mavrodi t r i m i s ex t raord inar şi m i n i s t r u plenipotenţiar al României fn Be lg ia , care a part i c ipat l a lucrări ca parte interesată.

În luna octombrie 1909, la B r u x e l l e s , s-a ţinut a 3-a sesiune a Conferinţei diplomatice a miniştrilor de externe , fn programul căreia au f igurat următoarele : 1 4

- discutarea unui pro iect de Convenţie asupra limitării răspunder i i p r o p r i e t a r i l o r de nave, supus spre studiere guvernelor interesate ;

- d iscutarea unui pro iect de Convenţie asupra ipo te c i i p r i v i l e g i i l o r mar i t ime , supus spre studiere guvernelor interesate ;

- de f in i t ivarea de către reprezentanţii împuterniciţi a i ţărilor i n teresate , a unificării r e g u l i l o r îh materie de abordaje mar i t ime ;

- def in i t ivarea de către reprezentanţii împuterniciţi a i ţărilor i n teresate a unificării r e g u l i l o r îh materie de asistenţă şi sa lvare m a r i t i mă .

180


între 23-26 septembrie 1910 delegaţii împuterniciţi s -au r e u n i t din nou l a B r u x e l l e s şi au semnat în numele s ta te lor interesate cele două Convenţii: pentru un i f i carea r e g u l i l o r în materie de abordaje maritime şi p e n t r u un i f i carea r e g u l i l o r în mater ie de asistenţă şi sa lvare m a r i timă.

P r i n t r e semnatar i i c e l o r două Convenţii s -a af lat şi r e p r e z e n t a n t u l României ca parte interesată 5 .

* * I n anul 1911 , S e r v i c i u l mar i t im român făcea parte d i n M i n i s t e r u l

lucrări lor publice şi dispunea de o flotă compusă d i n 10 nave marit ime cu o capacitate de peste 26.000 t d w . , d i n c a r e ; 5 c a r g o u r i şi 5 nave de p a s a g e r i , cu care se t r a n s p o r t a u mărfuri şi pasager i d i n porturile C o n stanţa, Galaţi, Brăila pe mai multe re laţ i i , nave care atingeau p o r t u r i ca : Rot terdam, C a r d i f f , M a r s i l i a , precum şi I s tambul , Smirna , A l e x a n d r i a e t c .

I n legătură cu t e x t u l dedicaţiei " P a r t i c i p a t i o n de l a Roumanie" de pe placheta prezentată apreciem că acesta reprezintă "de facto" şi "de j u r e " recunoaşterea pe p lan internaţional a a p o r t u l u i României p r i n p a r t i c i p a r e a sa ca par te interesată l a soluţionarea şi reglementarea u¬nor probleme de drept m a r i t i m internaţional în scopul dezvoltării f l o t e l o r m a r i t i m e , a rezo lvăr i i cît mai echi tabi le a i n t e r e s e l o r echipa je l o r şi a r m a t o r i l o r şi în genera l a e x t i n d e r i i pe cît mai multe relaţii a comerţului pe mare

N O T E

1 "Revue internat ionale du d r o i t m a r i t i m e " , 1896-1897, P a r i s , p . 3 7 3 -384.

2 Ib idem, 1897-1898, p .231 -233 , 496-499 , 734-739. 3 Ib idem, 1898-1899, p .427 -435 . 4 F r a n z Wit te mans, L a Conference de L o n d r e s , în " R e v u e . . . " , 1899¬

1900, p .275 -280 . 5 Georges M a r a i s , L e Congres I n t e r n a t i o n a l de D r o i t Mar i t ime de P a

r i s , în " R e v u e . . . " , 1900-1901 , p .276 -299 . 6 H e n r i Fromageot , Conference de Hambourg , îh " R e v u e . . . " , 1901¬

1902, p .518-527 şi 1902-1903, p .238 -257 , 258-279. 7 Louis K r a n k , Conférence d 1 Amsterdam (1904), în "Revue . . . " , 1 9 0 3 -

1904, p .800 -802 , 937-938; 1904-1905, p .806 ; 1910-1911,p.242-256; René V e r n e a u x , îh " R e v u e . . . " , 1904-1905, p.473-485 şi p . 807¬808 ş i 1905-1906, p .146 -155 .

8 Georges M a r a i s , îh " R e v u e . . . " 1 9 0 5 - 1 9 0 6 , p .249 -269 . 9 Georges Barbey , Conférence de Ven ise , în " R e v u e . . . " , 1907-1908,

p .556 -575 , 715-733.

181


10 F . C . A u t r a n s i A . G . G a u t i e r , Le Cortgres in ternat iona l de D r o i t Ma r i t i m e de Brème, îh "Revue . . . " , 1909-1910,p .283-305.

11 A . G . G a u t i e r , Conférence de P a r i s , fh " R e v u e . . . " , 1 9 1 1 - 1 9 1 2 , p . 406-443.

12 Comandant Duchâteau, îh " R e v u e . . . " , 1904^1905, p .657 -659 . 13 " R e v u e . . . " , 1905-1906, p .270-278 . 14 " R e v u e . . . " , 1909-1910, p .702-718. 15 " R e v u e . . . " , 1910-1911, p .256-267, 578-579.

L A P L A Q U E T T E DE L A X e CONFERENCE DE DROIT MARITIME I N T E R N A T I O N A L - P A R I S ,

1911

Résumé

On présente l a plaquette de bronze de l a X e Conférence de d r o i t marit ime internat ional ( P a r i s , 1911), exemplaire qu i porte au r e vers l a légende : P A R T I C I P A T I O N DE L A ROUMANIE .L 'auteur passe en revue à cette occasion l 'activité déployée par les conférences successives de d r o i t m a r : . t . ; a ; i n t e r n a t i o n a l , de 1867 à 1911, en faisant mention de la par t i c ipat ion de la Roumanie à cette act iv i té .

182


CU PRIVIRE LA ORIGINEA STEMEI ŢÂRII ROMÂNEŞTI

de J E A N Ν. MÂNES CU

I n cercetăr i le româneşti de heraldică problema o r i g i n i i stemei Ţ ă r i i Româneşti s -a pus datorită fap tu lu i - cunoscut , fn f ond , de multă vreme - că v o i e v o z i i d i n s e c a i X I V - l e a şi a l X V - l e a au fo los i t s i m u l tan două t i p u r i deosebite de armării şi anume:

T i p î . - I n s i g i l i u l mare hera ld i c : un scut cupr inzfnd un v u l t u r p l e şuv cu a r i p i l e strînse şi capul întors , p r i v i n d spre o cruce episcopală a căre i hampă i se înfige în s p i n a r e ; în colţul stîng de sus o semilună descresc înd însoţită, între coarne , de o stea cu şase r a z e ( p l . l / 1 ) .

T i p I I . - L a baterea monedelor: un scut despicat , fasc iat în d r e a p t a şi p l i n în stîhga, t i m b r a t de un coi f ce poartă în c i m i e r o acvilă ase mănătoare întru t o t u l v u l t u r u l u i d in stema sigilară ( p l . l / 2 ) .

Cele mai vech i i zvoare interne ale h e r a l d i c i i de stat muntene d a tează d i n vremea domniei l u i V lad i s lav I (1364-1377). E le atestă f o l o s i r e a încă de pe atunci a ambelor t i p u r i de stemă: stema de t i p u l I a f i g u r a t în marele s i g i l i u a l l u i V lad i s lav I atîrnat l a p r i v i l e g i u l acordat b r a şovenilor l a 20 ianuar ie 1368. Există îh acest sens o mărturie' formală de pe l a 1 8 0 0 2 , confirmată de absoluta ident i tate între v e s t i g i i l e a c tua le ale acestu i s i g i l i u şi peceţile de acelaşi t i p ce n i s -au conservat d in domniile u l t e r i o a r e 3 ; stema de t i p u l Π apare descompusă pe monedele a căror emisiune începe acum, p r o b a b i l în 1 366: scutul este reprezentat pe a v e r s , t i m b r u l pe r e v e r s .

F a p t u l că aceeaşi f igură, " a c v i l a cruc iată" , apărea şi în scutu l stemei s i g i l a r e şi în c i m i e r u l stemei monetare făcea necesară d e t e r m i narea j u s t u l u i r a p o r t între cele două t i p u r i de stemă , r a p o r t care r e prezenta , în ultimă analiză, "punctu l nevra lg i c a l i s t o r i e i stemei V a -l a h i e i " 4 . Plecînd p r o b a b i l de l a o afirmaţie mai veche a genera lu lu i P .V .Năsture l după c a r e , pe monedele Ţăr i i Româneşti ,crucea d in s p a tele a c v i l e i nu a r f i fost decît " c ruce -a jută" , invocaţia simbolică cu c a re începe legenda , şi neglijînd totodată existenţa s i g i l i u l u i herald ic a l l u i V l a d i s l a v I , i s t o r i c u l Gheorghe Brătianu elabora în 1931 t e o r i a f o r mării stemei Ţări i Româneşti p r i n " cobor î rea c i m i e r u l u i în s c u t " 6 . N i c i una d i n premisele acestei t e o r i i nu se veri f ică însă; s i g i l i u l l u i V l a d i s lav I , constatat în 1368, d a r datîhd p r o b a b i l de l a începutul domniei , este a n t e r i o r p r i m e l o r emis iuni monetare, i a r aparenta funcţie e p i g r a -fică a c r u c i i d i n spatele a c v i l e i de pe monedele de t i p u l comun e i n f i r mată de monedele de t i p u l " c u acv i la conturnată" (astăzi considerate ca

183


f i ind pr imele emis iuni ) , unde crucea urmează întoarcerea a c v i l e i ( p l . 1/3) ca şi de cele anepigrafe unde crucea îşi păstrează l o c u l . Aceasta s -a demonstrat încă din 1935 de d r . G . S e v e r e a n u .

Nouă, stema monedelor l u i Vladis lav I ne apare mai c u r i i i d ca o construcţie heraldică de dată mai recentă, îh care scutul reproduce probab i l ban iera , de inspiraţie ungară, a domnului Ţării Româneşti, i a r t i m b r u l p r e i a , transformîhd-o îhsă d in v u l t u r în acvilă, f i g u r a principală a scutului d in marele s i g i l i u . Credem că momentul c o n f e r i r i i sau al l i b e r e i adoptări de către domnul Ţării Româneşti a acestei steme poate f i pus în legătură cu i h t f l n i r e a d in anul 1 343 sau 1 344dintre regele Ungariei Ludovic I ce l Mare şi voievodul român Nicolae Anexadru,cînd acesta din urmă - subst i tuindu-se , f ie şi numai pe p lanul d ip lomatic , tatălui său - a luat iniţiativa normalizării relaţiilor d i n t r e Ţara Românească şi Ungaria , rupte de la războiul d in 1330®.

Izvoare supl imentare, datîhd din t impul domniei l u i Radul I (1377¬1384), aduc unele lămuriri asupra f o l o s i r i i diferenţiate a ce lor două steme :

1 . N a s t u r i i de arg int a u r i t şi email verde a i hainei cu care s-a în-mormîhtat voievodul sînt împodobiţi cu scutul despicat a l stemei monetar e ^ .

2. Pe monedele unei emis iun i , pe care o credem comemorativă a u¬nei v i c t o r i i greu cîştigate ( p L U / 4 ) , voievodul s-a reprezentat pe revers îh armură uşoară de războ i , ţinîhd îh mîna dreaptă o suliţi scurtă şi r e -zemîndu-se cu stîhga pe acelaşi scut despicat (pe avers ,armele comple-t e ) 1 C .

3. Pe stîlpul de N E a l naosului B i s e r i c i i Domneşti de l a Curtea de Argeş este reprezentat , îh atitudine orantă, un cavaler în platoşă de sol z i (cavalerul "fără cap" ) . In faţa l u i , rezemate, suliţa şi s c u t u l . Pe co l ţul s cutu lu i , un coif ro tund de luptă a u r i t şi cu acoperămînt roşu . Scutul a fost d i s t r u s în t impul lucrărilor de dezvel i re a f r e s c e i , dar n i s-a păstrat o fotografie d i n t r - o fază mai veche a acestor lucrări ,din care r e iese că era un scut de luptă, întărit cu o bordură (f izică, nu heraldică) de tablă profilată şi a cărui suprafaţă liberă reproducea împărţirea scutului despicat şi fasciat de pe monete 1 1 .

Reiese din aceste t r e i exemple că s i n g u r u l scut purtat efectiv de domnii Ţării Romaneşti d in ult ima treime a s e c a i XPV-lea era scutul despicat j j i fasciat al stemei de pe monete.

In lumina acestui fapt , scutul cu v u l t u r u l din marele s i g i l i u pare a nu rnai f i fost , la aceeaşi epocă, decît amint irea unor v r e m i revolute în care se crease cea dintîi pecete domnească. Nu-1 mai poartă efectiv n i meni, dar e l supravieţuieşte în v i r t u t e a cunoscutei tendinţe conservatoar e a s i g i l i i l o r importante.şi - nemaireprezentînd heraldic persoana f i z i că a domnului - e l reprezintă deja instituţia domniei ca persoană juridică. Cu alte cuvinte , perimat ca stemă de f a m i l i e , scutul rlin marele sigi l iu devenise încă de pe atunci stema de stat a Tări i Româneşti.

Dar n i c i o stemă nu e perfect definită atît timp cît n a - i cunoaştem

184


smalţurile. Cu p r i v i r e l a stema d i n s i g i l i u , credem cu Matei C a r a g i a -l e 1 2 că s c u t u l va f i fost a l b a s t r u , v u l t u r u l negru şi aştri i de a u r . C r u cea va f i fost însă tot de a u r , aşa cum apare În m i n i a t u r i l e hr i soave lo r de mai t îrz iu , şi nu r o ş i e . N i c i c i o cu l şi ghiare le nu credem să f i fost " p o l e i t e " , că c i acest d e t a l i u a r f i împiedicat t r a n s f o r m a r e a , către 1500, a păsării c ruc ia te fn c o r b .

Despre smalţurile stemei de pe monede, am arătat mai demult 1 •* că fasc i i l e e r a u probab i l aur şi r o ş u , i a r c fmpul p l i n , a l b a s t r u . Ne bazam pe urme de culoare observate " i n s i t u " l a Curtea de A r g e ş , acolo unde fusese s cutu l " c a v a l e r u l fără cap" şi pe variaţiile de intensi tate a l u m i n i i fn f o togra f ia amintită, i a r pentru c fmpul a l b a s t r u , şi pe semiluna ce apare fn acest cfmp pe a v e r s u l ce lor mai v e c h i monede, s ingure le pe ca r e scutul este redat cu s c r u p u l o z i t a t e , a s t f e l fncft şi metalul f a s c i i l o r este marcat p r i n damaschinare .

Cu p r i l e j u l transferării v u l t u r u l u i d i n stema sigilară fn c i m i e r u l a¬cestei no i steme şi a transformării l u i într -o - mai nobilă - acvi lă , c r e dem că şi smalţul păsării a fost schimbat d i n negru fh a u r . A s t f e l nu s-ar expl i ca p e n t r u ce în s e c . X V I - X V U I , cînd pasărea cruciată e r a unanim considerată c o r b , în f r o n t i s p i c i u l h r i s o a v e l o r ea este totuşi adeseori pictată cu a u r .

Problema o r i g i n i i stemei Ţări i Româneşti se complică şi mai mult datorită a d u c e r i i în discuţie a unor i zvoare n o i . Se constată în p r i m u l rînd c ă , în a fara ce l o r două steme prezentate pînă acum, pat r imon iu l h e r a l d i c a l v o i e v o z i l o r d in s e c . a l X I V - l e a mai cuprindea şi o a t r e i a s t e mă, d i n cîte ştim, puţin folosită: un scut cu un leu h e r a l d i c . P r i n aceasta se confirmă autent ic i tatea stemei cu l e u negru (sau roşu) în cîmp de aur (sau a r g i n t ) atribuită "duce lu i V a l a b l e i " de armor ia l e l e germane d i n s e c a i X V - l e a şi a l X V I - l e a şi r putată pînă nu de mult ca apocr i fă 1 ^ . Acest scut apare în s i g i l i u l mic hera ld ic a l l u i Mircea c e l Bătrîn cu l e genda: + ΐω WITH A BE/IMIG1 ΒΟΕΒΟβΑ 1 5 , întipărit în ceară neagră şi atîrnat, fn rfnd cu s i g i l i i l e b o i e r i l o r , lîngă marele s i g i l i u domnesc de ceară r o ş i e , l a t r a t a t u l cu Polonia d i n 17 mart ie 1411 ( p l . U / 5 ) . A m a r ă tat, în două comunicări prezentate l a Comisia de Heraldică, Genealogie şi S i g i l o g r a f i e de pe lîngă I n s t i t u t u l de i s t o r i e " N , I o r g a " 1 6 , că acest scujt nu cupr indea o imagine neclară a a c v i l e i ţări i , cum c rezuseră , nu ştim de c e , p r e d e c e s o r i i , c i un l eu h e r a l d i c , lesne de recunoscut în pofida re le i imprimări. Aprec iam în aceleaşi comunicări că scutu l cu leu va f i fost adevărata stemă de neam a " B a s a r a b i l o r " şi explicam prezenţa l u i într-un s i g i l i u persona l , d i n a cărui legendă slavă l ipsea o r i c e r e f e r i r e l a domnia Ţării Româneşti, p r i n aceea că Mircea ce l Bătrîn îl va fi f o l o sit îh per ioada 1 394—1396 cînd nu a domnit e f e c t iv , t r o n u l Tări i Româneşti fiind ocupat de V lad I . I n or i ce caz , în 1411 Mircea nu se mai s e r vea personal de acest s i g i l i u , c i fl. t recuse probab i l f i u l u i său M i h a i l (sau a l t u i f i u ) , care cosigi lează împreuuă cu b o i e r i i t r a t a t u l cu Polonia . Dacă ipoteza noastră este justă, Mircea c e l Bătrîn par t i c ipase sub a¬ceeaşi stemă şi l a c ruc iada antiotomană d i n 1396, terminată p r i n dezas-

185


1 8 6


Pill

187


t r u l de la Nicopole , şi aşa s - a r expl ica de ce armor ia le l e germane au perpetuat - ca arme ale "duce lu i V a l a h i e i " - tocmai acest s cut , pe care l - a u putut p re lua dintr-o-cronică ilustrată a bătăliei de l a Nicopole, cronică, astăzi pierdută.

Recent au i n t r a t fh atenţia cercetători lor români şi cele două steme atr ibui te unui rege a l V a l a h i e i - " l e r o i de Blaquie " - de c e l mai vechi a r m o r i a l f rancez cunoscut, a r m o r i a l u l "Wi jnbergen" , redactat între ani i 1265 f i 1285, a n t e r i o r dec i date i de 1290 l a c a r e , p o t r i v i t tradiţiei, s-a întemeiat Ţara Românească. S-au ocupat de acest a r m o r i a l Marcel Sturdza-Săuceşti 1 ^ şi Dan Cernovodeanu . Stemele d i n armor ia lu l Wijnbergen sînt: 1) fasc iat mărunt aur şi r o ş u ; 2) fasc iat mărunt aur şi roşu peste care broşează două labe negre de l e u , Încrucişate. Cea din urmă a fost preluată şi de un a r m o r i a l englez d i n sec «al X V - l e a , d i n c a r e pagina ce o cuprindea a fost reprodusă fh The Encyclopaedia B r i tanica , ediţia 1926, voi .ΧΓΠ, p.320-321 ,ρΙ .ΓΠ, f ig .16 , de unde ne era cunoscută mai de demult ( ρ Ι .Π /6 ) .

Nu putem i n s i s t a , a i c i şi acum, asupra acestui " rege a l V a l a h i e i " . I I considerăm, fh p r i n c i p i u , unul şi acelaşi cu c e l amint i t de cronica r i mată a l u i P h i l i p p Mousket fh legătură cu evenimentele d i n anul 1242 şi nu excludem o eventuală continuitate între r e g a t u l va lah de l a 1242 şi voievodatul oltean a l . l u i L y t u o n - L i t o v o i amintit fh Diploma Ioaniţilor, c inc i an i mai tîrziu . Stemele d in a r m o r i a l u l "Wi jnbergen" p r o v i n proi-babi l d i n izvoare ceva mai v e c h i , i a r deoseb ir i l e d i n t r e cele două scut u r i s - a r putea explica şi p r i n provenienţa l o r d i n două surse d i fer i te . In or ice caz , s cutur i l e d in a r m o r i a l u l "Wijnbergen" atestă marea vechime a f a s c i i l o r şi a l e u l u i d in patr imoniu l hera ld i c a l domnilor Ţării Româneşti. Rec iproc , p r i n stema de pe monedele vo i evoz i l o r d i n s e c a i X I V -lea şi p r i n scutul cu l e u l d i n s i g i l i u l mic a l l u i Mircea c e l Bătrîn se confirmă autenticitatea s c u t u r i l o r H i n a r m o r i a l u l "Wi jnbergen" .

In continuitatea istorică d i n t r e s c u t u r i l e fasciate păstrate în acest a r m o r i a l d in sec .a l ΧΓΠ-lea şi cele două s c u t u r i , c e l despicat şi ce l cu l e u l , ale " B a s a r a b i l o r " d i n s e c a i XTV- lea , scutul cu v u l t u r u l d i n marele s i g i l i u a l Ţării Româneşti apare ca un element cu desăvîrşire străi n .

Spre deosebire de fa lnice le armării de suverani sau de m a r i feu-d a t a r i purtate de " B a s a r a b i " , e l se prezintă ca o stemă 2 ^ aparent modestă, hera ld izare în s t i l ungaro - t rans i lvan a unei simple embleme s i g i lare prehera ld i ce , poate de t i p b i z a n t i n 2 1 . Dar faptu l că această emblemă este de fapt un simbol ermet i c , îndeaproape înrudit cu c e l a l J u -nonei d in Samos , stă mărturie pentru ceea ce putea f i l a acea epocă un "summum"de rafinament inte lec tual : c e l ce a ales un atare simbol spre a - i s e r v i c a stemă nu putea f i decît o personal i tate de excepţ ie .

Faptele heraldice analizate par să confirme tradiţia istorică a întemeier i i Ţări i Româneşti p r i n Negru-Vodă, ce l coborît de peste munte în 1290 şi căruia i s-a închinat feudalitatea locală în f runte cu puternica dinastie voievodale olteană, urmaşii l u i L y t u o n - L i t o v o i şi Bărbat,

188


"banoveţii" B a s a r a b i a i Letopiseţului Cantacuz inesc 2 . întemeietor de stat f e u d a l , N e g r u Vodă a fost necesarmente şi c r e a t o r u l p r i m u l u i s i g i

l i u domnesc, fn care a aşezat , f i reşte , p r o p r i u l său blazon n o b i l i a r , s cutu l cu v u l t u r u l cu c rucea Înfiptă i n t r e a r i p i .

I n t r e impos ib i lu l . N e g r u Vodă, de f in i t cînd va de D i m i t r i e One i u l 4 ca: " . . . domn român, veni t a c i d i n altă parte şi nu d i n O l t e n i a , domn care întemeiază a c i s t a t u l , d a r nu d i n a s t i a , domn căruia i se închină B a s a r a b i i O l t e n i , foşt i înainte de dînsul şi urmaşi după e l . . . " şi scutul d i n marele s i g i l i u domnesc: stemă nobiliară cupr inz fnd un s imbol b i z a n t i n , d a r sub veşmînt heraldic t r a n s i l v a n , stemă a s t a t u l u i pe c a r e , în sec .

. a l X T V - l e a , nu o poartă e fect iv n i c i unul d i n t r e reprezentanţii d i n a s t i c i , stemă ce se inferă - întrerupîhd-o - în continuitatea d i n t r e s cu tur i l e a r m o r i a l u l u i f rancez d i n veacul a l XEH-lea şi cele ale Β as a r a b i l o r d i n veacul următor, corespondenţa es te , într-adevăr punct cu punct , p e r fectă .

Posesoare a unor arme p r o p r i i , s c u t u l cu l e u l , d a r şi probabilă depozitară a vech i i tradiţii v ez i l a re a ban ie re i cu dungi galbene şi r o ş i i , d inast ia olteană îşi va aduce contribuţia sa l a const i tu i rea patr imoniu lu i hera ld ic a l noulu i s t a t . Cînd l u i Negru Vodă îi va urma îh scaun B a s a -r a b I , f i u l l u i T h o c o m e r - T i h o m i r d i n d inas t ia olteană ( ş i , probab i l , ginere a l "descălecătorului" ţ ă r i i ) 2 3 , acesta nu va abandona s cutu l cu l e u l , pe c a r e - 1 regăsim l a strănepotul său Mir cea c e l Bătrfn, d a r fh marele s i g i l i u v a păstra stema predecesoru lu i său, care devine acum stemă de s t a t . Pe temeiul v e c h i i tradiţii v e x i l a r e - transfigurată p r i n împuţinarea

f a s c i i l o r ş i adăugarea cîmp u l u i a lbas t ru - , d a r şi pe temeiul emblemei d i n s i g i l i u l domnesc, va lua naştere mai tîrziu stema complexă a v o i e v o z i l o r d i n a doua jumătate a sec . a l X I V - l e a .

A m i n t i r e a s cutu lu i cu l e u l va f i păstrată de armor ia l e l e germane , f i i n d u n e o r i reluată de pretendenţi domneşti p r i b e g i în Occident 2 ? .Stema complexă cu s cutu l despicat şi " a c v i l a cruciată" în c i m i e r nu va putea susţine concurenţa cu stema simplă d i n s i g i l i u l domnesc şi va d ispare în a doua jumătate a s e c . a l X V - l e a , odată cu încetarea activităţii monetă-r i e i muntene, c a r e , în u l t imele deceni i de fiinţare, îi perpetuase poate doar a m i n t i r e a . Tradiţia vexilară d in care provenise va supravieţui,mai mult sau mai puţin l a t e n t , pentru a reînvia în 1834, îh forme n o i , în d r a pe lu l modern a l oştiri i Ţăr i i Româneşti, d in care a der iva t apoi d r a p e l u l naţional a l României 2 ®.

Singură va dăinui, subst i tuindu-se t u t u r o r c e l o r l a l t e steme d in s i g i l i u l domnesc. Către 1500 pasărea cruciată va s u f e r i o nouă metamorfoză , prefăcîhdu-se fn c o r b , dar adoptfnd, paradoxa l , atitudinea unei acvi le a n t i c e . Crucea nu mai apare acum înfiptă între a r i p i l e păsării , c i se plasează îh faţa c o r b u l u i care o pr inde cu p l i s c u l de sub traversă. Cum influenţa stemei H u n i a z i l o r n i se pare a i c i evidentă, presupunem că noua reprezentare a f o s te i "acv i l e va lah i ce " va f i fost adusă cu sine ds Vlad Călugărul 0481-1495) d in peregrinările sale ca pretendent în A r deal şi U n g a r i a 2 " . Constatată nu poate f i decît pe stema p isanie i d in 1499

189


de la clopotniţa mănăstirii Dealul •* , i a r în s i g i l i u l domnesc nu va pătrunde decît sub domnia l u i Neagoe Bas arab (1512-1521 ) 3 1 . S imetr ia r e lativă a n o i i reprezentări heraldice va determina separarea s te l e i de semilună şi s i tuarea e i Îh colţul opus, p r i m pas spre t rans formarea ste le i într-un s oa re . Cu aceasta, şi cu diminuarea dimensiuni lor c r u c i i , se constituie în s e c a i X V I - l e a t i p u l de f in i t i v a l stemei Tăr i i Româneşti, care va fiinţa pînă către 1830, cînd, sub alte influenţe, c o r b u l se va preface d in nou în acvilă.

Am lăsat dinadins în a fara acestei cercetăr i stema cu t r e i capete de harapi atribuită Tări i Româneşti în unele lucrăr i străine, Începînd cu Chronologia l u i Levinus Huls ius (1595). A r m o r i a l e l e germane mai vechi nu o a tr ibu ie niciodată "duce lu i V a l a h i e i " , reprezentat consecvent p r i n scutul cu l e u l , c i unui enigmatic "duce de Ascholott de dincolo de V a l a -h i a " 3 2 . Nu ştim ce poate însemna n i c i " A s c h o l o t t " , n i c i " dincolo de V a l a -h i a " . Poate f i vorba de- o r e a l i t a t e românească dinainte de 1290,cum c r e deam mai d e m u l t 3 3 , dar şi de ţara l u i D o b r o t i c i sau de a v r e u n u i p r i n c i pe tătar. Ult ima eventualitate n i se pare astăzi cea mai probabilă.

N O T E

1 Am descr is s i g i l i u l l u i Mir cea c e l Bătrfn d i n p r i m a sa domnie (1386¬1394) ce "va f i fost şi în t impul l u i V l a d i s l a v vo ievod" ( A . Sacerdoţea-nu , S i g i l i u l domnesc şi stema ţării . . . , în "Revista A r h i v e l o r " , an . X I , 1968, n r . 2 , p . 1 4 ) . L u c r a r e a de referinţă: C . M o i s i l , S i g i l i i l e l u i Mircea ce l Bătrfn, fn "Rev is ta A r h i v e l o r " , a n . V I I , 1944-1945, p .256 -286. Discuţii asupra specie i ornito logice a păsării d i n scutu l stemei s ig i lare l a D.Cernovodeanu, Ştiinţa şi a r t a heraldică în România , Bucureşti, 1977, p . 4 3 - 4 4 .

2 L . J . M a r i e n b u r g , KIeine siebenbUrgische Geschichte zur Unterhaltung und Be lehrung , Pest , 1806. p .189 . S i g i l i u l e r a încă de pe atunci spart îh t r e i , dar scutul nu se fărâmiţase şi se mai distingea pe e l ceea ce autoru l ştia că este "Stema Valah ie i , un corb cu o cruce îh gură" .

3 C . M o i s i l , o p . c i t . , p .285-286; E .Vîr tosu , Note şi discuţii s i g i l o g r a fice , în " S t u d i i şi cercetăr i de numismatică", TU, 1960, p . 5 2 .

4 M.Carag ia le , O contribuţie heraldică l a i s t o r i a B r f n c o v e n i l o r , îh Oper e , ed . îngrijită de Perpess i c ius , Bucureşti , 1936, p . 2 9 4 .

5 P .V.Năsturel , I n t e r p r e t a r e a mobilelor heraldice de pe monedele Ţării Româneşti ( interviu) în " B u l e t i n u l Societăţii Numismatice Române'JXI, 1914, b r . 2 1 , p .19 -23 ; idem, Nova Plantat io şi r e g i i României moşte n i t o r i a i împăraţilor Bizanţului . , . (extras d in "Rev is ta pentru isto¬r i e , arheologie şi f i l o l o g i e " , X V , 1914), Bucureşti, 1915, p . 6 şi 15 .

6 G.I.Brătianu, O r i g i n i l e stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, î n " R e -v i s ta istorică română", I , f as c .T , 1931 , p . 5 0 - 6 2 . V . , î n acelaşi sens, M.Carag ia le , o p . c i t . , passim; C . M o i s i l , Stemele p r i m e l o r monede româneşti (extras d in A A R M S I , s .m, t . X X I , n r . 4 ) , Bucureşti , 1938,

190


p . 5 - 6 ; idem, O pagină' de heraldică românească veche (extras d in B S A R P R , Π, 1950), Bucureşti , 1949, p . 3 - 4 . Recent s iSz .de Va jay , Pas " A r c h i r e g n u m H ungar ic um" und seine Wappensymbolik i n d e r Ideenwelt des M i t t e l a l t e r s , extras d i n Uber l i e f e rung und A u f t r a g . Festschni f f t fUr Michael de F e r d i n a n d y , Wiesbaden, 1973 ,p .654 ,656 .

7 G . S e v e r e a n u , Monetele l u i Dan I Β as a r a b , domn a l Tăr i i Româneşti , 1384-1386, fh "Bucureşt i i " , 2 , 1935, p .251 -252 .

8 I . C . F i l i t t i , Despre N e g r u Vodă, fh A A R M S I , s .m, t . r v , 1 9 2 4 , p . 6 1 -62; Sz .de V a j a y , o p . c i t . , p . 6 6 4 , nota 5; S . I os ipescu , Românii d i n Carpaţii M e r i d i o n a l i l a Dunărea de Jos de l a invaz ia mongolă (1241 -1243) pfnă l a conso l idarea domniei a toată Ţara Românească. Războ i u l v i c t o r i o s pur ta t l a 1330 împotriva c o t r o p i r i i ungare , fh C o n s t i t u i r e a s ta te l o r feudale româneşti , Bucureşt i , 1980, p .94 .Omagiu l pre¬stat în 1343 de Nicolae A l e x a d r u e constatat de M . Holbau, C o n t r i b u ţii l a s t u d i u l r a p o r t u r i l o r d i n t r e Ţara Românească şi Ungar ia ange- vină, îh " S t u d i i " , X V , 1 9 6 2 , 2 , p.325 şi u r m . , r epub l i ca t de autoa r e îh v o i . D i n c ron i ca relaţi i lor româno-ungare în secolele ΧΓΠ-XTV, Bucureşt i , 1980. Pent ru o eventuală concesiune, dacă nu de arme c e l puţin a unei bardere , pledează pasajul d i n proclamaţia d i n 1365 a r e g e l u i U n g a r i e i împotriva l u i V l a d i s l a v I , denunţat ca i n f i d e l faţă de " rege suo a quo sua de bent dependere i n s i g n i a " (Hurmuzach i , 1/2, p . 9 2 ) .

9 V.Drăghiceanu, Curtea domnească d i n A r g e ş . Note i s t o r i c e şi a r heologice , în Curtea domnească d i n A r g e ş , ( B C M I , X-XVTJ, 191 6¬1923), Bucureşt i , 1923 p . 6 4 - 6 5 , f i g . 6 4 a , b . O c t . D i e s c u , îh mai multe comunicări i n e d i t e , considera pe l a 1970 că n a s t u r i i în ches t iune pot f i luaţi ca i z v o r pentru smalţurile s cutu lu i ( c f . D . C e r n o v o -deanu, o p . c i t . , p . 6 7 ) . Credem îhsă că emai lu l verde nu a avut decît r o s t u r i d e c o r a t i v e , n a s t u r i i f i i n d în fond gîndiţi şi realizaţi în " a l b -n e g r u " , asemenea butoni lor de manşetă cu vech i motive hera ld ice r o mâneşti creaţ i de a r t i z a n a t u l d in z i le le n o a s t r e .

10 C . M o i s i l , Monetele l u i Radu I Basarab în Curtea domnească d i n A r geş ( B C M I , X - X V n , 1916-1923) , p . 123 -133 , f i g . 1 3 1 - 1 3 2 . Tot a i c i , distincţie clară între stema " B a s a r a b i l o r " de pe monete şi cea a ţării d i n pecete , l a p . 1 2 9 .

11 D . O n c i u l , I n chestiunea B i s e r i c i i Domneşti de l a Curtea de A r g e ş , în B C M I , I X , 1916, p . 6 0 - 6 1 , f i g . 1 4 . Atît D . O n c i u l , cît şi C.Moisi l (op_. c i t . , p .130) considerau că acest " cavaler fără cap" este Radu I . In legătură cu dispariţia s cutu lu i d in frescă amintim presupunerea cump l i t acuzatoare a l u i O . T a f r a l i ( B i s e r i c a Domnească - Datele c lădi r i i şi decorăr i i sa le , îh R I A F , X V I , 1915-1922, p .152 ) , p o t r i v i t că¬r e i a capul aceluiaşi cavaler a r f i fost sustras de un "amator de artă pro fanator de monumente".

12 M . C a r a g i a l e , o p . c i t . , p . 2 9 4 . 13 I.Mănescu, Cu p r i v i r e l a vechimea t r i c o l o r u l u i românesc, comunicare

prezentată l a Comisia de Heraldică şi S ig i l ogra f i e de pe lîngă I n s t i t u -

191


http://siSz.de

http://Sz.de

t u l de I s t o r i e " N . I o r g a " , l a 27 i anuar ie 1972. 14 C . K a r a d j a , Delegaţii din ţara noastră l a C o n s i l i u l d in Constanţa (ih

Baden) în anûTT415, în A A R M S I , s . m , t o m . V n , mem .2, 1927 ,p .59 -91 ; idem, Despre stemele româneşti ale l u i Ricnental , în "Revista A r h i v e l o r " , Π, 1927-1928, n r . 4 - 5 , p .458-460; M.Popescu, Capetele de arab i d in stema Bas a r a b i l o r , îh "Rev is ta A r h i v e l o r " , Π, 1927¬1928, n r . 4 - 5 , p .150-155; D.Cernovodeanu, o p . c i t . , ρ , 78-79 şi p . 208 -211 , ρ Ι . Ι -Π .

15 I .Bogdan, B i b i . A c a d . R . S . R . , ms . r o m , n r . 5 2 1 9 , f i l a 67-69 cu s c h i ţă destul de corectă) ; C . M o i s i l , S i g i l i i l e l u i Mircea ce l Bătrîn,p.267, f i g . 9 şi ρΙ.ΓΠ, f i g . 4 ; E.VÎrtosu, D in s i g i l o g r a f i a Moldovei şi Ţării Româneşti, în DIR , I n t r o d u c e r e , Π, Bucureşti , 1956, p , 333-537, passim. C . M o i s i l aprec ia că îh s i g i l i u se vede "stema stricată, scut cu o reprezentare nedesluşită, care îhsă pare a f i acv i la cruciată". Totuşi, îh desenul de l a f i g . 9 se recunoaşte c l a r l e u l , ca şi îh s ch i ţa d in manuscrisul l u i I . B o g d a n , care şi e l credea totuşi acelaşi l u c r u . ,

16 I.N.Mănescu, L e u l valahic îh izvoare româneşti, la 8 ianuar ie 1975 (citată de D.Cernovodeanu, Din însemnele heraldice ale l u i Mihai V i t e a z u l , în " B i s e r i c a Ortodoxă Română", X C I V , n r . 7 - 8 , 1976, p.

" 742, nota 78) şi T r i p l u l patr imoniu hera ld i c a l domnilor Ţ ^ r ^ Româneşti şi implicaţiile sale i s t o r i c e l a 8 decembrie 1 977 (citată sub t i t l u l redacţiunii germane d i η 1974 Das drei fache Wappen der FUr- sten von Walachei de D.Cernovodeanu, Ştiinţa s i a r t a heraldică în România, p .78 , nota 101) .

17 M.Sturdza-Săuceşti , Anciens blasons roumains du ΧΠΙ-e s i è c l e f co¬c o munie are destinată ce lu i de a l XHJ-lea Congres Internaţional de Genealogie şi Heraldică (Londra , 1 976) şi a l cărui rezumat a apărut în ΧΓΠ Internat ional Congres of Genealogical and Herald ic Sciences, 31 August-7 S e p t e m b e r 1976 - Proceedings, London, 1979, p .52-53.Nu putem accepta punctul de vedere a l a u t o r u l u i , p o t r i v i t căruia aceste blazoane au fost ale Asăneştilor, care l e - a u confer i t şi aliaţilor lor din Oltenia îh 1204.

18 D.Cernovodeanu, Pas A r m o r i a l Wijnbergen und die Hera ld ik der wa- lachischen Dynasten, în " D e r T a p p e r t " , X V I I I , 1980., p . 1 - 1 5 . Aici scutul fasciat este a t r i b u i t voievodatului l u i L y t u o n - L i t o v o i şi ce l cu adaosul labelor de l e u , I m p e r i u l u i româno-bulgar a l Asăneştilor.

19 Ibidem, p . 6 - 8 . In te rpre tarea istorică diferă întrucîtva de a noastră. 20 Definită ca atare p r i n semiluna şi steaua din colţul stîng de sus , frec

vente (dar cu caracter facul tat iv ) în această heraldică atunci cînd cîmpul scutului este a l b a s t r u , i a r mobile principală nu respectă regula heraldică a c u l o r i l o r . P e t a l i i l a D.Cernovodeanu, Ştiinţa şi ar ta heraldică, p.43 , nota 1 .

21 G. Schlumberger, Sig i l lographie de l ' E m p i r e Byzant in . P a r i s , 1884, p .28 . Bouă s i g i l i i cu acvi le ca cea din stema Ţării Româneşti(una are chiar capul întors) , dar cu o secure în l o cu l c r u c i i .

192


22 E . L e v i , H i s t o i r e de l a magie , P a r i s . 1865 ( reed i tare 1922), p . 429 şi p . 125, p l . V T i i

23 P e n t r u t o t ce priveşte problema l u i N e g r u Vodă, v e z i G.I .Brătianu, Tradiţia istor ică a descălecatului Ţării Româneşti, Bucureşti , 1942, s tudiu inc lus u l t e r i o r i h idem, Tradiţia istorică despre Întemeierea s ta te lor româneşti , Bucureşt i , 1945 ( reed i ta t Îh 1980).Acum şi s t u d i u l l u i N . S t o i c e s c u , "Descă lecat " sau întemeiere ? O veche preocupa r e a i s t o r i o g r a f i e i româneşti . Legendă şi adevăr i s t o r i c , îh C o n s t i t u i r e a s ta te l o r feudale româneşti, Bucureşt i , 1980 ,p .97-1 64 .

24 D . O n c i u l , O r i g i n i l e P r i n c i p a t e l o r Române,Bucureşt i ,1899 ,p .33 . 25 Am susţinut această ipoteză genealogică îh cele două comunicări a¬

mintite ( v . s u p r a , nota 16 ) . Independent, acelaşi punct de vedere a fost expr imat de arheo logul L i a Milencovici-Bătrîha în 1980, în c a d r u l unei ses iuni de comunicări organizate de I n s t i t u t u l de I s t o r i e " N . I o r g a " pe tema: întemeierea s ta te l o r feudale româneşti .

26 Nu excludem intenţia conştientă de a se r e a l i z a o mai apropiată s i m i -l a r i z a r e cu stema r e g e l u i U n g a r i e i . Noua banieră îhmînată personal de rege vo ievodulu i cu p r i l e j u l învestiturii putea f i e fect iv ast fe l a l cătuită.

27 A s t f e l , bunăoară, P e t r u C e r c e l a avut şi un s i g i l i u cu un scut cu leu însoţit de semilună ş i stea ( C f . M . B u n t a , Un t i p a r de s i g i l i u d i n s e c o l u l X V I în " A c t a Musei Napocens is " , Π, 1965, p . 679-683) .

28 I .N.Mănescu, Cu p r i v i r e l a vechimea t r i c o l o r u l u i românesc (v . s u p r a , nota 13) ; D.Cernovodeanu, Les o r ig ines lo intaines du t r i c o l o r e roumain , comunicare l a a l VΠΙ-lea Congres Internaţional de V e x i -l o l o g i e , V iena 1979; i d e m , L'évolution du drapeau t r i c o l o r e de 1834 à 1881 , comunicare l a a l ΓΧ-lea Congres Internaţional de Vex i lo -l o g i e , Ot tawa , 1 9 8 1 .

29 Considerăm foarte probabilă în acest sens o conf irmare expresă de arme d i n par tea r e g e l u i Mate i C o r v i n către v i i t o r u l V lad Călugărul îh c a d r u l unei diplome de recunoaştere a nobilităţii acestuia spre a i se s t a b i l i un statut convenabU ca pretendent p r i b e a g . I n l o c u l a r melor " c u r a t e şi neştirbite" ale Ţării Româneşti i se va f i pus însă îh scutu l stemei n o b i l i a r e o figură hibridă, ţinîhd şi de " a c v i l a v a - < lahică" ş i de c o r b u l d i n armele r e g e l u i . Aceasta d i n urmă provenea însă d i n t r - o veche legendă occidentală, legenda S f . O s v a l d .

30 D.Cernovodeanu, Ştiinţa şi a r t a heraldică , p .68 şi p . 2 4 6 - 2 4 7 , p l . X X , f i g . 2 .

31 Ibidem , p . 4 4 şi p .214 -215 , p l . I V , f i g . 5 ; pentru întreaga evoluţie a " a c v i l e i v a l a h i c e " , p . 4 1 - 5 2 , 60-63 şi p . 2 1 4 - 2 4 1 , p l . I V - Χ ν Π ; p e n t r u stema complexă, p .63 -68 ş ipp .242-245, p l . X V m - X I X ; pentru scutul cu l e u l , p .78-79 şi p . 2 0 8 - 2 1 1 , p l . Ι -Π .

32 M.Popescu , o p . c i t . , ( v . s u p r a , nota 14) ; D.Cernovodeanu, o p . c i t , , p .77-81 ş i p . 2 1 2 - 2 1 3 , ρ Ι . ΙΠ .

33 D.Cernovodeanu, o p . c i t . , p . 7 7 ; N . S t o i c e s c u , o p . c i t . , p . 142 .

193


SUR L ' O R I G I N E DES ARMES DE V A L A C H I L Résumé

L a question de l ' o r i g i n e des armes de l a principauté de Valachie est réexaminée en tenant compté de quelques découvertes relativement récentes: l a réalité de l ' é c u au l i o n ( p l . I l / 6 ) et les écus du " r o i de Blaquie" de l ' a r m o r i a i "Wijnbergen" du ΧΙΠ-e s.

L a théorie classique de l a formation des armes de l a Valachie par descente d ' u n ancien c imier ( p l J / 2 , 3 ;pl.n/4)dans un nouvelécu(pLl/l)ébauchée par le gén. P . V . N ă s t u r e l , et développée par l ' h i s t o r i e n G . I . Brătianu et par Γhéraldiste Mathieu I . C a r a g i a l e , est combatue, étant démontré: 1° que l ' é c u des armes " s i g i l l a i r e s " s 'avère contemporain, sinon antérieur, aux premières émissions monétaires valaques, et 2° çue la fonction épigraphique qu'assume en certa ins cas ( p l . l / 2 ) l a croix du c imier (argument essentie l de l a théorie classique) est secondaire ( p l . l / 3 ) . D. s ' ensui t que les armcires "monétaires" , et seules effectivement portées par ( p l . I l / 4 ) l e s princes de Valachie sont une construct ion complexe oh entrent : a) une bannière d ' i n s p i r a t i o n hongroise dér ivant des écus de l ' a r m o r i a i "Wijnbergen" ( l ' é cu) et b) le meuble de l ' é cu des armes " s i g i l l a i r e s " transfiguré en aigle (le c i m i e r ) . Les armes du grand sceau p r i n c i e r ( p l . l / 1 ) , héraldisation à l a hongroise (croissant et étoile au canton sén.du chef) de quelque ancien emblème préhéraldique et plutôt byzantin (vautour regardant , percé dans son échine d 'une c r o i x épis copaie) , symbole hermétique apparenté de près à ce lu i de l a Juno Samienne, sont déjà à cette époque ( 2 ~ n d e moitié du XTV-e s . ) les armes du pays . L ' é c u ai i l i o n ( p l . I l / 5 ) porté par M i r cea l ' A n c i e n , probablement entre 1394—1396 quand i l n ' a pas régné effectivement, est le blason fami l ia l des "Bassaraba" . Son souvenir sera perpétué par des armoriaux allemands ( X V - e - X V J - e s . ) : l i o n de sable, couronné d ' o r en champ d ' o r . L ' é c u a t r o i s têtes de maure des mêmes armoriaux ( (duc " d ' A s c h o l o t t , d ' a u - delà de l a Valachie" ) est probablement ce lu i de quelque pr ince t a r t a r e .

n s ' ensui t comme hypothèses héraldiques et h i s tor iques : 1 . " R o i de B laqu ie " , Etat hypothétique, détaché vers 1215 d'une

éphémère fédération vlacho-bulgare et anéanti par les Mongols immédiatement après 1242: les écus bureUés d ' o r et de gueules, avec ou sans adjonction de deux pattes de l i on de sable passées en santoir,de l ' a r m o r i a i "Wi jnbergen" . Ces écus attestent l 'ancienneté des fasces et du l ion des "Bassaraba" du X I V - e s .

2 . Voivodat de Lytuon en Petite Valachie (mentionné en 1247 et 1276), héritier présumé du "royaume de B l a q u i e " , assuré* l a continuité de l ' écu au Uon et de la bannière rayée jaune et rouge .

3. Principauté de Valachie , fondée en 1290 par le légendaire " V 0 1 -ţ ode"Noir (Negru Vodă) de l a t rad i t i on h is tor ique valaque (qui ne fonde pas une dynastie) : l ' é cu d ' a z u r au vautour regardant de sable , percé de la cro ix d ' o r .

194


4 . Nouvel les a r m o i r i e s de l a Valachie ( X I V - e s . ) sous les " B a s s a r a b a " , continuateurs de l a dynastie de Pet i te Valachie : écu p a r t i d ' u n fascé (4 pièces) d ' o r et de gueules et d ' a z u r p l e i n ; c i m i e r une aigle regardante d ' o r percéè d 'une c r o i x , dérivant des armes p r é c é dentes . Blason f a m i l i a l des "Bassaraba" : d ' o r au l i o n de sable c o u ronné du champ. L a pers is tence des fasces et du l i o n confirme l 'authenticité des écus de l ' a r m o r i a i " W i j n b e r g e n " .

Après 1500 l ' é c u des armes " s i g i l l a i r e s " , subissant mainte mod i f i c a t i o n , subsiste s e u l , les autres t r a d i t i o n s se perdent . L ' é c u p a r t i des armes "monétaires" s u r v i v r a dans une t r a d i t i o n v e x i l l a i r e qu i d e vient patente en 1834 dans le t r i c o l o r e valaque d ' o h dérivera ensuite le t r i c o l o r e r o u m a i n .

195


C U P R I V I R E L A U N S I G I L I U D E COMERŢ DIN S E C . A L X V - L E A D E S C O P E R I T L A C U R T E A D E ARGEŞ

de L I A BÀTRÎNA şi A D R I A N BĂTRÎNA

Relaţiile economice întreţinute în evul mediu de Ţara Românească au fost studiate de i s t o r i c i i români în lumina i z v o a r e l o r s c r i s e ( d o c u mente interne şi ex te rne , p r i v i l e g i i şi corespondenţe comerc ia le , r e -latări de călătorie şi r e g i s t r e vamale) şi a ce lor numismatice, o m i -ţîndu-se o anumită categorie de i zvoare : cele s i g i l o g r a f i c e , deosebi t de preţioase şi ele în r e c o n s t i t u i r e a tab lou lu i circulaţiei mărfuri -l o r ş i a legăturilor comerciale întreţinute de societatea românească.

Recent s-a a t ras atenţia pentru pr ima dată în i s t o r i o g r a f i a r o m â nească asupra unor piese de carac ter s i g i l a r - in te rpre ta te corect de autor drept " p l u m b u r i de postav" - descoperite în c u r s u l cercetăr i lor arheologice d in unele complexe medievale, precum cele de l a V o i v o z i (corn.Popeşti , j u d . B i h o r ) , de l a Hălmagiu (com.Hălmagiu, j u d . A r a d ) sau de pe p la tou l d i n faţa Cetăţii de Scaun a Suceve i . Răspunzînd a p e l u l u i lansat cu acest p r i l e j , f i i n d convinşi l a rîndul nos t ru de v.aloarea ş i semnificaţia acestor mărturii i s t o r i c e , ne-am propus să prezentăm o piesă, d in categoria ce lor amint i t e , a cărei descoperire ne-a fost prilejuită de cercetări le arheologice pe care l e -am întreprins în anul 1979 îh c u p r i n s u l aşezări i de l a Curtea de A r g e ş 2 . Cu această o c a z ie au putut f i interceptate şi cercetate urmele a p a t r u locuinţe me -d i eva le , din rîndul cărora una (denumită de no i L 4 ) , prezentînd o structură complexă, cu două n i v e l u r i - pivniţă şi p a r t e r - , precum şi soluţii construct ive şi de confort deosebite, a fost atribuită unor e l e mente înstărite orăşeneşti în măsură să beneficieze de ştiinţa şi a r t a de a c o n s t r u i a unor meşteşugari specializaţi . Mater ia le le a r h e o l o g i ce descoperite în umplutura pivniţei pledează pentru încadrarea sa cronologică între a doua jumătate a sec. a l X I V - l e a şi începutul c e l u i următor 3 .

în acest context arheologic - umplutura locuinţei 4 de l a Curtea de Argeş - a apărut şi piesa la care ne vom r e f e r i : un s i g i l i u dublu ( s i - g i l lum duplex) , compus d in do uă plăci rotunde de p l u m b 4 p r i n s e p r i n două puncte de l i p i r e , pe ambele feţe f i i n d imprimate cu a j u t o r u l m a t r i c e i - mai mult ca s igur un instrument în formă de c leşte^- emblema şi legenda. între cele două plăcuţe, înainte de i m p r i m a r e , v o r f i f os t t recute două şuviţe de mătase sau cînepă, răsucite sau împletite. S t a -rea de conservare este r e l a t i v bună, as t f e l încît amprentele de pe a m bele plăcuţe se pot desc i f ra cu destulă uşurinţă. Totuşi, o singură plăcuţă se păstrează i n t e g r a l , d iametru l său f i i n d de 23 mm, pentru

197


ca cea de a doua să ne apară fn stare fragmentară, adică sub forma a două sectoare de cerc ce au rămas l i p i t e de r e s t f n momentul r u p e r i i s i g i l i u l u i . Diametrul acesteia din.urmă pare să f i fost mai mic de 23 mm. Greutatea totală a p iese i , fn momentul de faţă, este de 3,4 g r .

Caracterul emblematic a l reprezentărilor aflate pe ambele plăci indică un s i g i l i u de t i p h e r a l d i c .

A v e r s u l , în stare fragmentară, după cum am arătat, prezintă în cfmp centra l un scut t r i u n g h i u l a r (scuta t r i a n g u l a ) , de t i p antic ̂ ( f i g . 1 b ) . Cfmpul scutulu i este despicat de o trăsătură şi contrafasc iat^ cu cîte t r e i f a s c i i s p a r t e 8 îh f iecare secţiune. Emblema,reprezentată de acest scut , este timbrată de o cruce - obişnuita invocaţie simbolică (invocatio simbolica) - urmată de sigla S, adică abreviaţiunea terme¬nului " S i g i l l u m " ^ . Acesta, în mod f i r e s c , a r f i t r e b u i t să f ie urmat de un cuvînt în legătură directă cu emblema şi deci cu autor i tatea r e p r e zentată de s i g i l i u . Deşi în stare fragmentară, se pare că totuşi a¬versu l nu a conţinut alte l i t e r e în afara s i g l e i S, întru cît scutul o -cupa cea mai mare parte a cîmpului p a s t i l e i , nepermiţfhd redarea u ¬nei legende în exergă.

Pe r e v e r s cent ru l este ocupat de un c v a d r i l o b 1 0 , în care este înscrisă o f loare de c r i n - figură naturală ( f i g . 1 a) - , avînd o f o r mă- particulară şi convenţională, foarte des folosită drept mobilă h e raldică în cupr insul s t e m e l o r 1 1 . Şi în cazul nostru ea nu reprezintă altceva decît o mobilă heraldică desprinsă din scut , deci o emblemă plasată d i rec t în cfmpul s i g i l a r . In punctele de intersecţie a ce lor p a t r u lob i se află cîte o frunzuliţă stilizată. Emblema este înconjurată de o legendă - situată îh exergă, între două c e r c u r i concentr ice , perlate - ce nu face altceva decît să continue tex tu l început pe a¬v e r s . Limba folosită este l a t i n a , i a r caractere le got ice , cap i ta le . Deşi este strîns legată de cea de pe a v e r s , şi pe r e v e r s legenda este p r e cedată de obişnuita invocaţie simbolică, reprezentată de această dată de o cruce lobată. Cuvintele sînt despărţite între ele p r i n două puncte, i a r de cruce p r i n cîte o rozetă flancată l a rîndul e i de cîte două puncte. Textu l porneşte d in apropierea c e n t r u l u i părţii super ioare , desfăşurîndu-se c i r c u l a r de la stînga spre dreapta ş i menţionează oraşul căruia îi aparţine s i g i l i u l : + DE T O U R N A I . împrejurarea că l i t e r e l e U şi R sînt mai greu l i z i b i l e se datoreşte, p r o b a b i l , a p l i c ă r i i defectuoase a m a t r i c e i , dacă nu cumva g r a d u l u i de uzură a a c e s teia .

Din punct de vedere a r t i s t i c , cal i tatea reprezentărilor de pe a¬vers şi r e v e r s constituie fără îndoială o reuşită, dovadă a f a p t u l u i că ce le două t ipare ' au fost rea l i zate de un meşter spec ia l i zat , p r o babil un b i j u t i e r sau un membru a l b r e s l e i g r a v o r i l o r de peceţi cunos cuţi în evul mediu, din documente, sub numele de "sculptor s i g i l l o r u m " , "gravatores" sau " i n c i s o r e s " ^ 2 .

Cît priveşte r o s t u r i l e p iesei descoperite - avînd în vedere mater i a l u l , modul de confecţionare şi procedeul de întrebuinţare, emble -

198


mele şi legenda sa , precum şi analogi i le ce se pot s t a b i l i cu piese s i m i l a r e - nu încape îndoiala că avem de a face cu un s i g i l i u a t i r nat a l cărui r o l a fost acela de a închide un balot de postav. S i g i l a r e a b a l o t u r i l o r sau a bucăţilor de postav era îndeplinită în evul mediu de o anumită categorie de slujbaşi , cu scopul de a - i autenti f ica c a l i t a t ea , dar şi de a c o n t r i b u i la a f i rmarea c e n t r u l u i de producţie m e n ţ i onat pe s i g i l i u 1 3 şi l a s p o r i r e a încrederi i în acesta a unui cerc cît mai l a r g de cumpărători. .

I n l i t e r a t u r a de spec ia l i tate sînt semnalate s i g i l i i de p l i m b , d i n acelaşi c en t ru de producţie - T o u r n a i , mai mult sau mai puţin asemă -nătoare cu ce l ident i f i ca t la Curtea de A r g e ş . Ele au fost descoperite tot în c u r s u l unor săpături arheologice efectuate în 1977 la N o v g o r o d , în zona Tîrgului (pe actuala stradă S u v o r o v ) 1 4 , îh 1978 lîngă Novgor o d , l a Gorodişte 1 ^ şi în oraşul suedez L u n d 1 .

In funcţie de s tarea de conservare şi d imens iuni , de c a r a c t e r u l l i t e r e l o r d i n legende sau de aspectul general a l emblemelor, între p i e sele descoperite în cele p a t r u aşezăr i se pot r emarca atît asemănări, cît şi d e o s e b i r i .

A s t f e l , exemplarul de la Curtea de Argeş , prezentînd ambele componente (avers şi r e v e r s ) ale s i g i l i u l u i de t i p dub lu , a putut f i a n a l i zat în mai bune condiţiuni decît cele de la Novgorod sau L u n d , ce păstrează doar plăcuţa cu imaginea f l o r i i de c r i n înconjurată de una şi aceeaşi legendă : DE T O U R N A I . Aceasta a fost socotită de c e r c e tătorii s o v i e t i c i drept avers a l unui s i g i l i u ce se pr indea de cea de a doua jumătate p r i n două proeminenţe ( n i t u r i ) 1 ^. Cunoscînd, însă, atît legenda cît şi amîndouă emblemele, avem toate motivele să socotim plăcuţa cu scutul hera ld i c drept a v e r s , i a r cea cu c r i n u l , de asemenea h e r a l d i c , drept r e v e r s .

Dacă d iametre le p iese lor s i g i l a r e (mai exact a r e v e r s u l u i a c e s tora ) de la Curtea de A r g e ş , Novgorod (zona Tîrgului) şi Lund sînt i d e n t i c e , ce l a l exemplaru lu i descoperit lîngă Novgorod (Gorod iş te ) este mai m i c , de numai 2o mm.

Asemănări, c h i a r dacă nu pînă l a ident i tate - aşa după cum a p r e ciază cercetătoarea sovietică E . A . R Î b i n a 1 8 , cînd compară s i g i l i u l descoper i t l a Novgorod cu ce l d in Lund - se pot observa tot între p i e sele egale ca d iametru şi în cesa ce priveşte aspectul emblemei ş i ce l a l legendei . F l o a r e a de c r i n încadrată de cvadr i l ob este stilizată în aceeaşi manieră, cele mai evidente a p r o p i e r i putînd f i făcute între emblemele de pe piesele d i n Novgorod şi Curtea de Argeş . în ceea ce priveşte legenda, ea este redată cu aceleaşi carac tere gotice capitale situate între două c e r c u r i concentrice p e r l a t e , cuvintele f i i n d s e p a r a te p r i n puncte şi rozete dispuse în aceeaşi succesiune şi precedate de f i ecare dată de invocaţia simbolică.

Cele mai frapante asemănări putînd f i sesizate între piesele de la Curtea de Argeş şi d in Novgorod (zona Tîrgului), nu este exclus ca ele să f i fost imprimate cu una şi aceeaşi m a t r i c e , diferenţele

19Q


existente i n t r e ele putînd f i puse pe seama g r a d u l u i de uzură a l m a t r i c e i şi deci a momentelor d i f e r i t e de a p l i c a r e , dacă nu cumva c h i a r a unei neglijenţe manifestate în momentul s igi lări i . O r i c u m , i m p r e s i a degajată de s i g i l i i l e descoperite l a Curtea de Argeş , Novgorod ( z o n a Tîrgului) şi Lund este cea a imprimării l o r , dacă nu cu una şi a c e e aşi matr i ce , atunci cu două sau t r e i , concepute ' după un s ingur model de acelaşi gravor şi în aceeaşi epocă,

î

Spre deosebire de cele t r e i s i g i l i i mai s u s - a m i n t i t e , c e l descoper i t lîngă Novgorod (Gorodişte) este r e z u l t a t d in ap l i carea unei cu to tu l alte matr i ce , mai puţin reuşită d i n punct de vedere a r t i s t i c . In . acest caz, c r i n u l s t i l i z a t este redat într-un cîmp c i r c u l a r s implu , f ă r ă cadrul cvadr i lobat , şi înconjurat de o legendă cu un conţinut asemă- ' nător c e l o r l a l t e , dar în cadrul căreia se remarcă absenţa r o z e t e l o r .

Cît priveşte r a p o r t u l cronologic d i n t r e cele două t i p u r i de m a t r i ce este d i f i c i l de făcut precizări în s tadiu l aetual a l c e r ce tăr i l o r . Deşi nu excludem posibi l i tatea ca ele să f ie contemporane, n i se p a r e mai firească existenţa unei succesiuni , ch iar dacă aceasta va f i f os t foarte strînsă în timp . Aceasta cu atît mai mult cu cît r e a l i z a r e a u n u i număr spor i t de matr i ce , începînd cu sec. a l X I V - l e a , este cerută de creşterea producţiei de postavur i în nordu l Europe i , ce presupune o grijă deosebită pentru act iv i tatea de s i g i l a r e a acestora . în acest sens, n i se pare deosebit de semnificativă informaţia p o t r i v i t căreia în ves-j t i t u l centru de postavur i de la Ypres (Flandra occidentală) numărull

200


mărcilor de plumb pentru s i g i l a t p o s t a v u r i c r e ş t e , într-un i n t e r v a l s c u r t (1306-1312), de l a 10.500 l a 92 .500 , dec i într-ua r i t m v e r t i g i n o s 1 " , împrejurare ce t rebu ie să f i condus şi l a r e a l i z a r e a unui n u măr important de matr i ce s i g i l a r e .

Dacă d i n c u p r i n s u l legendei de pe r e v e r s u l ce lor p a t r u s i g i l i i de comerţ , ce ne-au fost acces ib i l e , rezultă cu c l a r i t a t e or ig inea l o r (din Tourna i ) şi a mărfurilor însoţite de acestea, mai puţin evidentă este apartenenţa emblemelor de pe avers şi r e v e r s . Arătam mai sus că acestea constau d i n t r - u n scut despicat şi contra fasc ia t , redat pe a v e r s , şi d i n t r - u n c r i n hera ld i c înscr is într-un c v a d r i l o b , pe r e v e r s . Acest u l t i m element emblematic n i se pare a f i deosebit de sugestiv datorită, pe de o p a r t e , tocmai împrejurării de a f i fost înscr is î n t r -un cadru lobat - modalitate de t r a t a r e heraldică f recvent întîlnită pe s i g i l i i l e orăşeneşti d i n a doua jumătate a sec. a l X I V - l e a ş i începutul c e l u i următor 2 ^. Pe de altă p a r t e , apariţia c r i n u l u i hera ld i c pe s i g i -l i i l e d in T o u r n a i , i n c l u s i v pe cele comerc ia le , const i tuie un r e p e r c rono log i c , dar şi în ceea ce priveşte apartenenţa, de primă i m p o r tanţă, dacă se au în vedere unele momente d i n i s t o r i a oraşului şi e¬voluţia stemei sa l e .

Oraşul belgian T o u r n a i , s i tuat în p r o v i n c i a Haina u t , pe f l u v i u l Escaut , se manifestă ca un important c en t ru urban (sub numele de Tur-nacum sau T u r r i s Nerv iorum) încă d in epoca romană, pentru ca după 431 să devină capitala r e g a t u l u i f r a c a l M e r o v i n g i e n i l o r , de unde C l e v i s va pleca pentru c u c e r i r e a v i i t o a r e i Franţe. Reg i lor merov ing ien i le succede autor i ta tea politică a episcopului de Tourna i . invaz i i l e normande afectează în 881 oraşul , c a r e , odată refăcut, va atinge dezvoltarea sa maximă în sec. a l ΧΠΙ-lea, cînd este înconjurat cu z i d u r i (1295). încă de l a m i j l o c u l s e c a i X I I - l e a oraşul se declară republică municipală,devenind un i d e a l pentru ce le la l te comune.In 1187 r e g a l i t a tea capeţiană, p r i n F i l i p August , este prezentă l a T o u r n a i , unde e p i s copul î l încredinţează p u t e r i l e restr îhse pe care l e mai avea. Apoi , p r i n charte le const i tut ive d i n 1188 şi 1211, se vor i n s t a u r a r a p o r t u r i l e de vasal i tate ale T o u r n a i - u l u i faţă de coroana franceză, r a p o r t u r i ce v o r dura pînă în 1521 . Acestea vor avea l a bază, pe de o p a r t e , f i d e l i t a t e a totală faţă de coroană, i a r pe de altă p a r t e , o autonomie a¬proape totală de guvernămînt. L a m i j l o c u l sec. a l XTV- lea o r a şul atinge apogeul p u t e r i i sale po l i t i ce şi ca urmare a no i l o r p r i v i l e g i i obţinute d i n partea regalităţii franceze drept răsplată pent r u rezistenţa opusă eng lez i l o r l a începutul Războiului de 100 de a n i . După o r e t r a g e r e temporară a d r e p t u r i l o r comunale în 1367, t o u r n a i -s i e n i i l e recapătă tot ca urmare a fidelităţii l o r manifestate , în c u r s u l războiului a m i n t i t , faţă de de l f inul F r a n ţ e i 2 1 , micu l "rege de Bourges' ; v i i t o r u l Caro l a l V U - l e a , dec larat nelegit im în 1 4 2 1 2 2 . In acest c o n text i s t o r i c oraşul T o u r n a i va p r i m i , între alte p r i v i l e g i i 2 3 , şi pe a¬cela de a - ş i adăuga (în 1426) un "chef" cu armele Franţei l a vechiul l o r b l a z o n 2 4 , intrînd îh rîndul aşa-numitelor "bonnes v i l l e s " - oraşe

201


cred inc ioase 2 ^. A s t f e l , vech iu lu i blazon - reprezentat de un scut îrn -podobit, pe un fond roşu , cu un f o r t de a r g i n t , încadrat de t r e i t u r n u r i de a rg in t şi t imbrat de o coroană de a u r 2 ^ - i se adaugă un "chef" împodobit cu t r e i f l o r i de c r i n pe fond de a z u r . Tot cu acest p r i l e j va f i înlocuit şi vechiul s i g i l i u a l oraşului - de formă c i r c u l a -ră , prezentînd în cîmp o incintă crenelată cu pat ru t u r n u r i ce înconjoară c a t e d r a l a 2 - cu un a l t u l , a l cărui cîmp c e n t r a l pol i lobat este împodobit de acum înainte, în jumătatea sa superioară, cu numeroase f l o r i de c r i n 2 B .

Tinînd cont de modificările de o r d i n hera ld i c şi s i g i l o g r a f i c , pe trecute în 1426, în contextul i s t o r i c schiţat, este lesne de înţeles că şi piesele s i g i l a r e descoperite la Curtea de Argeş , Novgorod şi Lund nu pot f i încadrate cronologic decît la o dată ulterioară anulu i 1426 , întrucît n i se pare puţin probabi l ca orăşenii d in Tournai să f i folo -s i t , înainte de această dată, chiar şi în cazul s i g i l i i l o r de postav , însemnul emblematic a l f l o r i i de c r i n . Dat f i i n d , însă, contextul a r h e o l o g i c 2 ^ în care au fost descoperite s i g i l i i l e de la Curtea de Argeş şi Novgorod, putem opera ch iar o mai strînsă încadrare cronologică în sensul a t r i b u i r i i l o r unei prime s e r i i de matr i ce r ea l i za te imediat d u pă 1426, dacă nu cumva ch iar în acest a n .

Dacă reprezentarea c r i n u l u i heraldic de pe s i g i l i i l e de plumb a¬pare evident drept element emblematic desprins d in stema sau de pe s i g i l i u l T o u r n a i - u l u i de după 1426 şi reflectînd autor i tatea acestui o¬r a ş , mai puţin explicită este pentru noi emblema de p? avers : scutul despicat şi contrafasc iat . Totuşi, se poate observa cu uşurinţă că aceasta nu prezintă n i c i o asemănare cu stema oraşului. Ast fe l stînd l u c r u r i l e nu ne rămîhe decît să avansăm ipoteza - luîhd în c ons idera ţie r o s t u r i l e precise ale s i g i l i i l o r de acest gen - că aversu l conţine emblema unei corporaţii , p r o b a b i l cea a ţesătorilor ( f ra tern i tas t e x -torum) sau postăvarilor™ din T o u r n a i . In cazul în care situaţia se prezintă a s t f e l 3 1 , asistăm l a o interesantă asociere de insemne emblematice şi deci de autorităţi în cupr insu l aceluiaşi s i g i l i u , a v e r s u l conţinînd însemnele şi reprezentînd autor i tatea unei corporaţi i , i a r r e v e r s u l pe cea a oraşului.

Piesa sigilară descoperită la Curtea de Argeş constituie o p r e ţioasă mărturie, ce se adaugă ce lor la l te şt ir i , cu p r i v i r e la producţia şi a r i a de răspîndire a ţesăturilor r e a l i z a t e în Europa occ identală şi în mod special în Tourna i în c u r s u l evului mediu.

Odată cu sec. a l X l l - l e a p re lucrarea t e x t i l e l o r cunoaşte un deosebit avînt, ate l iere le monastice şi orăşeneşti d in Europa de nord-vest

,şi din I ta l ia de nord producînd postavur i şi mătăsuri în cantităţi ce t ind să se apropie de cele ale unei i n d u s t r i i 3 2 . Dacă pîhă în sec. a l XI I I - l ea asistăm l a o intensă dezvoltare a producţiei de posta v atît fn prov inc i i l e din noîdji! Franţei (P i card ia , Ponthieu, Champagne, Bourgogne, ILe-de-Fraafce şi Normandia), cît şi în cele d in Ţările de Jos (F)andra, Brabant , Hainaut. A r t o i s ) 3 3 , odată cu sfîrşitul s e c o l u -

202


l u i amint i t oraşele f ranceze v o r ceda pasul în acest domeniu în f a v o a r e a ce lor d i n Ţări le de J o s 3 4 . Postavul f lamand, care p r i n ca l i tatea sa excepţională - dată de supleţe, moliciune şi frumuseţea c u l o r i l o r -a întrecut în sec. a l X I V - l e a ch iar postăvăria engleză, va ajunge să joace îh domeniul t e x t i l un r o l s i m i l a r cu acela a l miroden i i l o r în a l i mentaţie 3-' .

T o u r n a i - u l , deşi rămîhe pe mai departe ataşat coroanei f ranceze (pîhă în 1521), continuă să se manifeste ca un centru t e x t i l de p r i m ord i n ce aparţine mediului economic a l Ţărilor de Jos . E l apare menţ i onat în rîndul p r i n c i p a l e l o r oraşe producătoare de p o s t a v u r i de f o a r t e bună c a l i t a t e 3 " , mătăsuri f i n e 3 ' şi t a p i s e r i i 3 ^ , îh această a c t i v i t a t e f i i n d angajaţi în 1332 nu mai puţin de 2.200 de ţesători d i n ce i 4 0 -5O.OOO l o c u i t o r i a i o r a ş u l u i 3 ' .

Dată f i i n d cantitatea mare de produse tex t i l e r e a l i z a t e în c u p r i n su l T o u r n a i - u l u i , şi ca l i tatea aces tora , este lesne de înţeles că o m a r e parte e rau destinate e x p o r t u l u i . Pe de o p a r t e , mărfurile loca le e rau vehiculate de asociaţia negustor i l o r l o c a l i " L a Charité Sa in t -Chr i s tophe" , care e r a afiliată l a alte două asociaţii negustoreşti pu -t e r n i c e : Hansa de l a Londra şi Hansa ce lor 17 oraşe40 , ult ima c u p r i n zfnd negustor i d in localităţile producătoare de ţesături d in n o r d u l Franţei şi d in Ţările de Jos , asociaţii destinate legăturilor cu r e g i u nea Champagne 4 1 ş i cu ţările mediteraneene, cu Angl ia ş i Austria.42. Pe de altă p a r t e , comerţul cu ţesături atrăgea numeroşi v i z i t a t o r i , t îrgurile d in mai şi s e p t e m b r i e 4 3 găzduind negustor i d i n oraşele Ţ ă r i l o r de Jos , dar şi d i n r e g i u n i ceva mai îndepărtate, precum ace i " O s t e r l i n g s " 4 4 , ce i hanseat ic i sau i t a l i e n i 4 ^ . I n t e r e s u l pentru t îrgur i l e d in T o u r n a i este spor i t şi de un p r i v i l e g i u ce scutea de vamă mărfurile ajunse a i c i d in Franţa şi îndreptate apoi spre Flandra sau I m p e r i u l romano-german. Această situaţie a con fer i t pentru multă vreme T o u r n a i - u l u i cal i tatea de antrepoz i t permanent cu statut de " p o r t o - f r a n c o " 4 ^ . Cu toate acestea, o bună parte d in ţesăturile p r o duse în T o u r n a i se îndreptau spre antrepozi te le d in Ţările de Jos , d i n rîndul cărora fn sec . X I I I - X V se detaşează ca importanţă B r u g e s - u l -şi acesta un important centru producător de postav f o a r t e scump - , punct de contact între comerţul n o r d u l u i cu sudul şi răsăritul Europe i şi antrepoz i t a l acesteia cu numeroase l o j i şi comptoare ale negust o r i l o r veneţieni, f l o r e n t i n i , genovezi , c a t a l a n i , b r e t o n i , bayonezi şi h a n s e a t i c i 4 ' . De a i c i , amintiţii negustor i t ranspor tau pe mare şi pe uscat, pînă l a m a r i distanţe, s u l u r i şi bucăţi de postav, între care şi pe cele produse în T o u r n a i .

As t f e l pe mare , p r i n in termed iu l negustor i l o r hanseat i c i , încă d i n sec. a l ΧΠ-lea postavur i le d i n F landra şi Brabant ajung în Polonia şi pînă în îndepărtatul Novgorod . A i c i , îh sec. X I V - X V , este prezent şi postavul de T o u r n a i , vehiculat de aceeaşi n e g u s t o r i , aşa după cum ne arată i zvoare le s c r i s e 4 ^ şi cele s i g i l o g r a f i c e ^ 0 .

Spre sud ţesăturile t ourna i - s i ene ajung în sec. a l X H I - l e a pîn à

203


în Cast i l ia ş i fn P o r t u g a l i a ^ 1 . La r f n d u l l o r , negustor i i i t a l i e n i frecventează as iduu , fncă d in

sec. a l X I - l e a , t f r g u r i l e d in nordul E u r o p e i ^ 2 , avînd pentru sud şi comerţul mediteranean un r o l s i m i l a r cu ce l a l hanseat ic i lor în nordul cont inentului . E i deţin monopolul comerţului spre sud , actele n o t a r i l o r genovezi menţionîhd,odată cu sec. a l ΧΠ- lea , aprov iz ionarea cu postav nu numai d in F l a n d r a , c i şi d in alte o r a ş e , între care sînt pomenite Amiens, Beau v a i s , Cambrai , L iège , T o u r n a i ( s u b i . η . ) e t c . ^ 4

Dacă pentru început negustor i i toscani ş i l ombarz i transportă pe uscat m a r i cantităţi de stofe d in n o r d u l Europe i pîhă l a Genova - a n t r e p o z i t u l de pos tavur i flamande - , de unde navele genoveze le expediază pînă în Levant sub numele de " p a r m i f r a n c e s i " ^ , d i n pr ima jumătate a sec. a l X I V - l e a Genova şi Veneţia vor inaugura relaţi i mari t ime d i rec te cu p o r t u l "Bruges^ 6 .

O altă cale de di fuzare a ţesăturilor af late în antrepozi te le din nordul Europe i e ra cea a drumului t ranscont inental v e s t - e s t . Odată cu mi j locu l sec. a l X I V - l e a mărfurile d i n importantele centre t e x t i l e o c cidentale v o r c i r c u l a mai uşor pe un drum ce pornea d in F landra spre Colonia pe R i n , apoi l a F r a n k f u r t pe Main şi de a i c i l a Praga ; în continuare drumul se rami f i ca spre Viena şi Buda şi mai departe spre T r a n s i l v a n i a , de u n d e r p r i n intermediul trecători lor Carpaţilor, p o poseau în ţările romşjie şi p o r t u r i l e acestora l a Marea N e a g r ă " , JQ cad r u l acestui drum un r o l deosebit î l a re Viena , oraş cu drept de depoz i t , ch iar d in sec. a l ΧΓΠ-lea şi care acordă p r i v i l e g i i negus tor i l o r d i n Colonia ş i F l a n d r a ^ 8 , aşa după cum, l a r f n d u l l o r , r e g i i U n g a r i e i v o r crea avantaje aceloraşi negustor i^ , cît ş i ce lor v ie ne z i 6 0 în sec . a l X I V - l e a .

Ţesăturile d in Tournai sînt menţionate odată cu sec. a l ΧΓΠ-lea la V i e n a 0 1 . D i n acest o r a ş , ca şi de l a Buda sau P r a g a , n e g u s t o r i i occ identa l i , central—europeni ş i , alături de aceşt ia , c e i transilvăneni -în v i r tu tea p r i v i l e g i i l o r obţinute d i n partea regalităţii a n g e v i n e 0 2 - v o r transporta spre cele t r e i m a r i centre comerciale : S i b i u , Braşov ş i Bistriţa, între alte a r t i c o l e de l u x , ţesături f ine de f e l u l postavulu i sau mătăsii d in Ţările de Jos , Germania sau Cehia. As t f e l ajunge în Trans i lvan ia şi postavul de T o u r n a i , menţionat într-un document d in 23 noiembrie 1351 drept un "postav g r e u B ° 3 , dec i de bună ca l i tate , alături de cel de Flandra pomenit într-un document din 22 i u l i e 1 3 5 3 0 4

în rîndul unor bunur i de preţ . Odată sosite în oraşele cu drept de tîrg d i n Trans i lvan ia - situaţie f h care se aflau Braşovul ş i S i b i u l d i n d e ceniul 7 a l sec. a l X I V - l e a 0 5 - f n mod deosebit postavur i le occidentale erau reţinute în v i r t u t e a p r i v i l e g i u l u i de etapă şi de depozit de care beneficiau cele două oraşe a m i n t i t e 6 6 . Cu toate că în S ib iu p r i v i l e g i u l de etapă şi d e p o z i t 6 ' va f i apl icat cu s t r i c te ţe 6 * , p o t r i v i t documentelor , la sfîrşitul sec. a l XTV-lea ş i chiar la începutul ce lu i următor b r a ş o veni i nu-şi exerc i tau încă, decît parţial, p r i v i l e g i u l a m i n t i t , permiţîhd unor negustori străini să treacă cu mărfurile l o r spre Ţara Româneas-

204


c ă ° , datorită f a p t u l u i că nu e r a u în măsură să as igure p r i n mi j loace p r o p r i i desfacerea integrală a acestora l a sud de Carpaţi ' . Această situaţie de fapt c reează pos ib i l i ta tea ca unele mărfuri ajunse în T r a n s i l van ia pîhă l a începutul sec . a l X V - l e a , între care şi p o s t a v u r i l e , să treacă îh Ţara Românească t ranspor ta te c h i a r de negus tor i i occ ident a l i .

Ca urmare a p r i v i l e g i i l o r obţinute de n e g u s t o r i i transilvăneni d i n partea regalităţii maghiare ş i a vo i evoz i l o r munteni şi a p o l i t i c i i e -conomice promovate de aceştia d i n urmă, Începînd cu u l t imul s f e r t a l seco lu lu i a l X I V - l e a se observă o in tens i f i care a circulaţiei mărfur i l o r pe segmentul transilvane—muntean a l d r u m u l u i t ranscont inenta l , un r o l deosebit în acest sens avîndu-1 şi n e g u s t o r i i braşoveni " to t mai legaţi de negoţul cu Ţara Românească "7 ' . E i v o r f i p r i n t r e ce i mai importanţi veh icu lat o r i de p o s t a v u r i spre Ţara Românească, unele d i n p r i v i l e g i i l e acordate l o r const i tu ind preţioase mărturii cu p r i v i r e la calităţile şi cantităţile de postav apusean desfăcute l a sud de Carpaţi. A s t f e l , atît în documentul de c o n f i r m a r e , de către voievodul St ibor a l T r a n s i l v a n i e i , a taxe lor vamale s t a b i l i t e de braşoveni pentru mărfuri -l e ce t r e c în Ţara Românească? 2 , c î t şi în p r i v i l e g i i l e comerciale o b ţinute de braşoveni , în i n t e r v a l u l d i n t r e 1413-1437, d i n partea d o m n i t o r i l o r munteni? , apar menţionate de f i e care dată, pos tavur i l e de Ypres (de Y p p r i e n s i ) , de L u v i a (de L o b i e n s i ) , de Colonia ( de Coloni -ens i ) ş i de Boemia (de Bobe""™» 1 8 ) f -n i i+aton diferită à acestora de -termină în mod f i r e s c t a r i f e vamale diferenţiate. In funcţie de acestea se poate observa că ce l mai bun postav e r a c e l de Y p r e s , urmîhdu-i în ord ine cele de L u v i a , de Colonia şi de Boemia. Alături de pos tavu l de Y p r e s , îh t r e i documente apare menţionat ş i postavul franţuzesc (de G a l l i c a l i ) ? 4 , t r a f i c u l vamal ident ic - 24 de ducaţi - ce t r e b u i a p l ă t i t pentru amfndouă s i tu fhdu- l e în aceeaşi categor ie calitativă. N - a r f i exclus ca t e rmenul mai genera l de postav franţuzesc să includă,în a¬fară de pos tavur i l e produse în oraşele d i n n o r d u l Franţei, ş i pe c e l d i n T o u r n a i - oraş care pentru o perioadă destul de îndelungată s -a a f lat ataşat coroane i f ranceze .

Or i cum d e s c o p e r i r e a unui s i g i l i u de postav de f e l u l c e l u i de l a Curtea de Argeş este de natură să ateste prezenţa ş i a p o s t a v u l u i de T o u r n a i f n c u p r i n s u l p r i m e i reşedinţe de scaun a Ţării R o m â neşti l a începutul sec , a l X V - l e a , alături de ce le la l te pomenite de i z voare le s c r i s e , completîhd imaginea cu p r i v i r e l a sort imentele de postav scump ajunse ş i desfăcute l a sud de Carpaţi.

Dacă a r f i să ne pronunţăm îh legătură cu drumul urmat de pos t a v u l de T o u r n a i pentru a ajunge în Ţara Romanească, credem că a¬cesta va f i fost ce l t ranscont inenta l v e s t - e s t , u l t i m i i purtători a i a c e s t e i mărfi putînd f i identificaţi cu negustor i i braşoveni , c e i care d i n a l doilea s f e r t a l sec . a l X V - l e a îş i v o r exerc i ta pe dep l in p r i v i l e g i u l de etapă, reţinînd toate a r t i c o l e l e de l u x occ identale , între care şi p o s t a v u r i l e , pentru a l e rev inde la sud de Carpaţi negustor i l o r munt e n i .

205


Arătam în rîhdurile anter ioare că r o l u l s i g i l i u l u i a fost acela de a închide un balot de postav?^ ş i n u 0 cantitate mai mică, p r e c i z a r e ce n i se pare a f i deosebit de importantă fn s t a b i l i r e a cantităţilor fn care circulă şi este achiziţionat postavul de Tourna i fh T a r a Românească . Din documente se cunoaşte că postavur i le e rau t ransportate sub f o r -mă de b a l o t u r i ( v a l u r i sau s u l u r i ) , bucăţi întregi sau tăiate, de d i m e n s iuni v a r i a t e ? 0 , f n t r - u n balot de postav intrînd, l a un moment dat , a -prox imat iv 25 de bucăţi?? . Deosebiri le de o r d i n cant i ta t iv vor impune modalităţi d i f e r i t e de împachetare ş i totodată de s i g i l a r e , o d i f e r e n ţiere putfndu-se observa şi în rîndul s i g i l i i l o r . In ceea ce ne pr iveş t e , socotim că t i p u l de s i g i l i u (atîrnat) descoperit la Novgorod, Lund şi Curtea de Argeş e ra mai degrabă destinat sigilării unor cantităţi m a r i de postav - b a l o t u r i , s u l u r i - pentru ca ce l semnalat l a V o i v o z i , H ă l magiu sau Suceava? 8 să se preteze l a s i g i l a r e a unor bucăţi,prin p r e sarea celor două plăcuţe unite de o t i jă .

Este lesne de înţeles că un balot de postav de f e l u l c e l u i adus la Curtea de Argeş trebuie să f i avut un preţ destul de ridicat,datorită a -tît calităţii, cît şi cantităţii sa le , neputînd f i achiziţionat decît de un mare negustor argeşean. Acesta îl va f i o f e r i t , sub formă de bucăţi,în pr imul rînd domniei , înaltei feudalităţi laice şi ec lesiast ice - ce lor car e -aveau p r i o r i t a t e în alegerea mărfurilor şi totodată posibilităţi deo sebite în procurarea unor a r t i c o l e de lux de f e l u l pos tavur i l o r fine occidentale - ş i abia apoi orăşenimii bogate.

Or,negustorul argeşean de postavur i credem a f i fost ş i p r o p r i e t a r u l locuinţei (L4) de la Curtea de Argeş , ale căre i rămăşiţe i n c e n diate au putut f i descoperite în urma cercetări lor d i n anul 1979 ·

N O T E

1 Radu Popa, P iumbur i de postav medievale, în " S a r g e t i a " , X I V , 1979 , p .275-279.

2 L i a Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna, Cercetări arheologice efectuate în a¬ nul 1979 în cupr insu l aşezării Curtea de Argeş , jud .Argeş , în Cer cetări arheologice , Muzeul Naţional de I s t o r i e , I V , Bucureşti , 1980, p .144.

3 Ibidem, p . 153. 4 Dintre toate metalele "pentru s i g i l a t " plumbul a fost ce l mai des fo -

l os i t d in antichitate pîhă în epoca modernă (A. Chassant ş i J . P . D e l -b a r r e , Dict ionnaire de s ig i l lographie pratique contenant toutes les notions propres à f a c i l i t e r l 'étude et 1 ' interpretat ions des sceaux du Moyen Âge, P a r i s , 1860, p .146 ) . "

5 Cleşti pentru apl icarea s i g i l i i l o r de plumb se păstrează, de pildă, la B r i t i s h Museum d in Londra sau la Arh ive le d in FUrst l i ch-Wiedschen (vezi la W.Ewald , Siegelkunde, MUnchen şi B e r l i n , 1914,p .120, p l . 1/3 şi 3 /8 ) .

206


6 J . d ' E s c h a v v a n n e s , Traité complet de l a science du blason, P a r i s , f . a . , p . 2 4 .

7 In scut f a s c i i l e s fnt opuse unele a l t o r a . 8 W.Leonhard , Das grosse der Wappenkunst, MUnchen, 1976, p . 145 ,

f i g . 3 4 . 9 A . Chassant, I . P . D e l b a r r e , o p . c i t . , p . 2 1 2 . 10 Cadru l l obat , înconjurat de legendă, este f recvent fntûnit fn s i g i

l i i l e orăşeneşti d i n a doua jumătate a sec. a l X I V - l e a şi de la î n ceputul c e l u i următor ( E . F r h . von Berchem, Siegel , B e r l i n , 1923 , p . 141 ) .

11 Cu p r i v i r e l a d i f e r i t e l e reprezentări ale c r i n u l u i în heraldică a se vedea la W.Leonhard , o p . c i t . , p .256-257 .

12 W . E w a l d , o p . c i t . , p .137 -138 . 13 C . E n l a r t , Manuel d 'archéologie française , v o l . I I I , P a r i s , 1916, p .

5 j H . P i r e n n e , H i s t o i r e économique et sociale du Moyen Age, P a r i s , 1963, p .120 .

14 E.A.RÎbina, Tovarnîe plombîiz Turne v Novgoroda, în "Sovetskaia a r h e o l o g h i i a " , 1 , 1981, p .298 -300 .

15 E . N . N o s o v , N .P .Pahomov , Novîe dannle o Novgorodskom ( R i u r i -kovom) gorodişte , în "Arheologhiceskie otkrît i ia" , Moscova, 1979 , p . 2 6 .

16 A . W.Marteas von, C.Wahloo, Lundafynd en B i l d e r b o k , fn " A r c h a e o -logica L u n d e n s i a " , t . V I , L u n d , 1970, p . 9 0 , p l . 139.

17 E.A.RÎbina, o p . c i t . , p . 2 9 8 . 18 Ibidem, p . 3 0 0 . 19 G . H . D u m o n t , H i s to i r e des Be lges , t . I , B r u x e l l e s , 1954, p . 1 5 1 . 20 E . F r h . von Berchem, o p . c i t . , p . 1 4 1 . 21 P . R o l l a n d , T o u r n a i t e l q u ' i l f u t , B r u x e l l e s , 1947, p . 3 2 - 3 4 . 22 Gaston Dodu, Les V a l o i s . H i s t o i r e d 'une maison r o y a l e , P a r i s , 1934,

*p.107 ; L . H . P a r i a s , H i s t o i r e du peuple f rançais , v o l . I I ( 1380¬1715), P a r i s , 1952, p . 1 5 - 2 3 . Cu p r i v i r e l a f ide l i ta tea oraşului T o u r n a i v e z i l a j Maurice Montar t , Les Tournais iens et le r o i de Bo urges , T o u r n a i , 1908.

23 L o c u i t o r i i T o u r n a i - u l u i primesc i n corpore p r i v i l e g i u l co lec t iv de nobleţe constînd d in : s cut i rea de a jutor şi impozite neconsimţite , d r e p t u r i de a se achiziţiona b u n u r i nob i l i a re etc . ( P . R o l l a n d , op . c i t . , p . 3 5 ) .

24 Ibidem, p . 3 4 . 25 G .Dansaer t , L ' a r t héraldique et ses d iverses appl i cat ions , B r u x e l

l e s , 1912, p . 1 0 7 . 26 L a grande encyclopédie, v o l . 3 1 , P a r i s , f . a . , p . 2 4 1 . 27 E . G e v a e r t , L 'héraldique, son e s p r i t , son langage et ses a p p l i c a

t ions , P a r i s , f . a . , p . 108 , f i g . 1 7 7 . 28 Ibidem, p .368 , f i g . 508. 29 Contextul arheologic este acela a l u m p l u t u r i i unor locuinţe dezafec

tate în i n t e r v a l u l d i n t r e sfîrşitul sec. al X I V - l e a şi începutul c e l u i

207


de a l X V - l e a (L ia Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna, o p . c i t . , p . 153} Ε. Α. Rîbina, o p . c i t . , p .298-299) .

30 Corporaţia postăvarilor apl ica s i g i l i i de plumb cu t i t l u de marcă şi contro l ( C . E n l a r t , o p . c i t . , p . 5 ) .

31 Un semn de întrebare îl r idică împrejurarea că s i g i l i i l e corporaţii -l o r de meşteşugari conţineau "s imbolul ce l mai r eprezenta t i v a l prof e s i u n i i l o r " (A. Chassant, J . P . D e l b a r r e , o p . c i t . , p . 6 5 - 6 6 ) , o r în acest caz avem de a face cu o stemă şi nu cu un simbol de p r o f e s i une.

32 J . L e Goff, Civilizaţia Occidentului medieval , Bucureşti , 1970, p . 132 şi 299.

33 O listă a centre lor de pos tavur i d in sec. a l ΧΓΠ-lea v e z i l a : C. E n -l a r t , o p . c i t . , p . 4 .

34 H . P i r e n n e , G.Cohen şi H . F o c i l l o n , L a c i v i l i s a t i o n occidentale au Moyen Age du X I - e au mi l i eu du XV—e s i è c l e , în H i s t o i r e du Moyen Age, t . V n i , P a r i s , 1933, p.136 } H . P i r e n n e , o p . c i t . , p .119-120 .

35 Ibidem. 36 C . E n l a r t , o p . c i t . , p . 4 ; H . P i r e n n e , G . Cohen şi H . F o c i l l o n , o p • c i t .

p .36-37 ; P . Roland, o p . c i t . , p . 3 5 . 37 G.Migeon, Les a r t s du t i s s u , P a r i s , 1929, p . 8 0 - 8 1 . 38 Ate l iere le din T o u r n a i sîht~cele mai prest ig ioase , alături de cele din

A r r a s , m a r i l e personalităţi ale sec. X I V - X V comandînd a i c i t a p i s e r i i d i n t r e care unele au ajuns ce lebre , precum : " I s t o r i a l u i Gede-on" (1449), " I s t o r i a l u i H e r c u l e " (1468), "Bătălia de l a Roncevaux" etc . (G.Migeon, o p . c i t . , p . 239-244 ţ P . Rol land, op . c i t . , ρ . 43-44).

39 P .Ro l land , o p . c i t . , p . 3 6 . 40 R.SédUlot, His to i re des marchands et des marchés, P a r i s , 1 9 6 4 , p .

170 ; P .RoUand, o p . c i t . , p . 3 2 - 3 3 . 41 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 7 9 . 42 R.Sédil lot , o p . c i t . , p .170 . 43 F i l i p ce l îndrăzneţ sancţionează favorabiï în 1284 tîrgul d i n s e p

tembr ie , ale cărui o r i g i n i sînt d in 1090 (P .RoUand, o p . c i t . , p . 3 5 ) . 44 Este vorba de scandinavi şi germani d i n zona B a l t i c i i ( J . Lacour -

Gayet, His to i re du commerce, v o l . I V , P a r i s , 1951, p .124 ) . 45 P .Ro l land , o p . c i t . , p . 3 5 . 46 Ibidem, p . 3 6 . 47 H .P i renne , o p . c i t . , p . 120. 48 H . P i r e n n e , Drap d ' I p r e s à Novgorod au commencement du ΧΙΙ-e s i

è c le , în "Revue belge de philologie et d ' h i s t o i r e " , t . I X , 1930, p . 563 ; idem, Histo i re économique et sociale du Moyen Age ,p .30 -32 şi 121 .

49 Document din 1389 ( E . A . Rîbina, o p . c i t . , p.298 ; c f . A . L J i o r o ş k e -v i c i , Torgoval ia Velikogo Novgoroda s P r i b a l t i k o i i Zapadnoi E v r o -poi v XTV-XV vekah, Moscova. 1963).

50 E .N .Nosov , N . P . Pahomov, op. c i t . , p.26 } E.A.RÎbina, o p . c i t . , l o c . c i t .

2 0 8


51 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 5 . 52 J .Les to cquoy , A u i or ig ines de l a bourgeois ie ; Les v i l l e s de F l a n

dre et d ' I t a l i e sous l e gouvernement des pa t r i c i ens ( Y T - e - X V - t » s i è c l e s ) . P a r i s , 1952, p . 1 1 5 .

53 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 120. 54 H . P i r e n n e , G.Cohen ş i H . F o c i l l o n , o p . c i t . , p .36-37 şi 126 ; H .

P i r e n n e , o p . c i t . , p . 3 0 - 3 2 . 55 Ibidem ; H . P i r e n n e , G.Cohen şi H . F o c i l l o n , op . c i t . , l o c . c i t . ; W.

Heyd , H i s t o i r e du commerce du Levant au moyen-âge, v o l . I , L e i p z i g , 1885, p .528 -532 . In 1281 n o t a r u l genovez Guglienno Gandul f i înregistra la P e r a între alte mărfuri şi postavul franţuzesc (G. B r ă -t i a n u , Actes des nota ires Génois de Pera et de Caffa de la f i n du trezième s ièc le (1281-1291), Bucureşti , 1927, p . 1 0 6 ) . La rîndul lui, postavul de T o u r n a i ajunge pînă l a graniţele B u l g a r i e i ş i S e r b i e i , unde este consemnat în 1333 ( P . Ro l land , o p . c i t . , 36 ) .

56 H . P i r e n n e , o p . c i t . , p . 1 2 0 . 57 Dinu C . G i u r e s c u , Ţara Românească îh secolele XIV-XV,Bucureşt i ,

1973, p . 1 5 0 . 58 Gheron Net t a , Curs de i s t o r i a comerţului, Bucureşt i , 1937, p . 317¬

318. 59 P r i v i l e g i u l c omerc ia l acordat de Ludov ic c e l Mare în 1344 este r e

înnoit îh 1365 ş i conf irmat în 1384 de Mar ia şi îh 1393 de S i g i s -mund de Luxemburg (Gheron Net ta , o p . c i t . , p . 354 ) .

60 încă d i n 1318 Caro l Robert acordă n e g u s t o r i l o r d i n Viena d r e p t u l de a face negoţ îh Ungar ia (vezi : DIR, C, veac. X I V , v o l . I , n r . 2 9 9 , p . 287) .

61 P . R o l l a n d , o p . c i t . , p . 3 5 . 62 I n 1367 Ludovic ce l Mare îngăduie negustor i l o r d i n S i b i u comerţ l i

ber cu Viena , P r a g a , Ζ a r a şi Veneţia ( E . Hurmuz a k i , Documente p r i v i t o a r e l a i s t o r i a românilor, v o l . I , partea 2 , Bucureşti , 1890, n r . 102, p . 140), i a r în 1370, 1372 şi 1373 ace laş i rege maghiar acordă tot s i b i e n i l o r un p r i v i l e g i u s i m i l a r pentru comerţul d in A u s t r i a , B o emia şi Dalmaţia ( ibidem, n r . 117, p . 152 ; n r . 145, p . 197 şi n r . 1 56, p . 2 1 1 ) .

63 D R H . C , v o l . X (1351-1355), E d i t . Academiei , Bucureşt i , 1977,nr.82, p . 8 3 .

64 Ibidem, n r . 2 0 8 , p . 2 2 5 . 65 Braşovia obţine d r e p t u l de tîrg în 1364 ( E . H u r m u z a k i , o p . c i t . , n r .

67, p . 9 0 ) , coa.ii.mat în 1365 ( ibidem, u r . 6 8 , p.90), i a r S i b i u l în deceniul 7 a l sec. a l X I V - l e a (Gheron Netta , o p . c i t . , p .358 ) .

66 Braşovenii obţin d in partea l u i Ludovic cel Mare p r i v i l e g i u l de e -tapâ şi depozit îh 1369 ( E . H u r m u z a k i , o p . c i t . , n r . 1 1 0 , p . 1 4 6 ) i a r s i b i e n i i în 1382 (DRH, D , Relaţii între ţările române, v o l . I , (1 222¬1456), E d i t . A c a d . , Bucureşti , 1977, n r . 6 9 , p .113 -114 ) .

67 P r i v i l e g i u l d i n 1382 este reînnoit îh 1384 de Elisabeta (DRH, D , v o l . I , n r . 7 1 , p . 117) ş i în 1387 de Sigismund de Luxembrug (ibidem, n r . 72 ,p .118 -119 ) .

209


http://coa.ii.mat

-68 R.Manolescu, Comerţul Ţârii Româneşti ş i Moldovei cu Brasovul(se^ colele X I V - X V I ) , Bucureşti, 1965, p . 2 8 .

69 I n documentele d i n 17 ianuar ie 1390 (DRH, D , v o l . I , n r . 7 4 p . 120¬121), 18 f ebruar i e 1395 ( ibidem, n r . 8 6 , p .134-138) şi d i n 23 m a r t i e 1412 (ibidem, n r . 116, p . 187-188) Sigismund de Luxemburg p o runceşte braşovenilor să apl ice cu stricteţe interdicţia t r e c e r i i ne g u s t o r i l o r străini cu mărfurile l o r spre Ţara Românească.

70 R.Manolescu, o p . c i t . , p . 2 7 - 2 8 . 71 Ibidem, p . 2 7 . 72 DRH, D, v o l . I , n r . 1 1 8 , p.192 şi 194. 73 P r i v i l e g i u d in 25 august 1413 (ibidem, n r . 1 2 1 , p .198-200) , întărit

la 21 noiembrie 1421 ( ibidem, n r . 134, p . 218-220) , . 23 octombrie 1422 (ibidem, n r . 1 3 6 , p .221-222) , 10 noiembrie 1424 ( ibidem, n r . 141 , p .227-230) , 30 ianuar ie 1431 ( ibidem, n r . 175, p.276-278) şi 8 a p r i l i e 1437 (ibidem, n r . 2 4 3 , p .340-341) .

74 Ibidem, n r . 1 1 8 , p.192 ; n r . 121 , p.199 şi n r . 175, p . 2 7 6 . 75 O i n t e r p r e t a r e asemănătoare este oferită şi de cercetătoarea sov ie

tică E.A.RÎbina ( o p . c i t . , p.299) pentru piesele descoperite l a Nov gorod .

76 Din p r i v i l e g i i l e amintite rezultă că pentru un balot se percepeau taxe vamale (vezi : DRH, D , v o l . I , n r . 1 1 8 , p.192 ; n r . 1 2 1 , p . 199; n r . 1 3 4 , p.218-219 } n r . 1 3 6 , p.221-222 ; n r . 1 4 1 , p .227 î n r . 175 , p .276-278) , dar pentru bucăţile începute se acorda s c u t i r e de vamă (vezi : ib idem, l o c . c i t . , ş i n r . 122, p . 2 0 1 ) .

77 în r e g i s t r e l e vigesimale d i n 1543 şi 1549 (vezi : R.Manolescu, op . c i t . , p .154 ş i 157) un v a l de postav de B r e s l a u costînd 5.000 de a s p r i , i a r o bucată 200 a s p r i , se poate socot i că l a aceste date î n t r - u n v a l i n t r a u 25 de bucăţi.

78 R.Popa, o p . c i t . , l o c . c i t .

CONSIDÉRATIONS SUR UN S C E A U DE COMMERCE DU X V e S I E C L E DÉCOUVERT λ CURTEA DE ARGEŞ

Résumé

A u cours des foui l les archéologiques effectuées en 1979 à Curtea de Argeş dans une habitation de type urba in datant de l a f i n du X I V e et du début du X V e on a découvert l e sceau qui forme l ' o b j e t du présent expoeé.

IL est question d ' un sceau pour le drap provenant de l a v i l l e belge T o u r n a i , v i l l e qu i s ' es t trouvée sous domination française entre 1187-1521.

Daté d 'après les enseignes héraldiques q u ' i l contient comme appartenant à une période ultérieure à l 'année 1426, l e sceau dont i l y est question prouve les re la t i ons économiques e n t r e la Valachie et les grands centres éowionûques spécialisés dans les

210


t issue et les draps de 1 1 Europe Occidentale de l a première moitié du X V e s i è c l e .

LÉGENDE DES FIGURES

1 a et b - Sceau pour l e drap de l a v i l l e de T o u r n a i , trouvé à Curtea de A r g e ş .

211


C U P R I N S

SECŢIA I - a NUMISMATICĂ A N T I C A

P a g . O C T A V I A N I L I E S C U - S t a d i u l economiei monetare a societăţii

geto-dacice în a doua jumătate a s e c a i I I - l e a î . e . n . . 7 DAN B E R I N D E I - Contribuţii p r i v i t o a r e la colecţia de monede

" t r a i a n e " a l u i Cezar Bo l l iac 25 P E T R E DIACONU - Despre momentul îngropării t e z a u r u l u i de

la S u l u c , j u d . T u l c e a 33 N I C U L A E CONOVICI - N o i d e s c o p e r i r i monetare îh p e r i m e t r u l

davei getice de la P i s c u l Crăsani 39

SECŢIA a I l - a NUMISMATICĂ MEDIEVALĂ S I MODERNĂ

I

A D R I A N BEJAN - Documente p r i v i n d conţinutul şi componenţa d e s c o p e r i r i l o r monetare de la Deta , jud Timiş în a n i i 1880-1881 Γ. 53

ROMEO M A S C H I O , S P I R I D O N CÎRSTOCEA - T e z a u r u l de monede medievale româneşti şi bizantine d i n sec. X I V - X V descoperit la ansamblul feudal Glavacioc, jud .Argeş 69

E C A T E R I N A ŢINŢĂREANU, C O R N E L I U BEDA - Date p r e l i m i nare asupra t e z a u r u l u i de la Balta Sărată , corn. Crîngeni, j u d . T e l e o r m a n &3

PARASCHIVA S T A N C U , V I O R E L COJOCARU - Notă p r e l i m i nară asupra unui tezaur.de a s p r i d i n s e c a i X V -lea descoper i t în corn. Piua P e t r i i j u d . Ialomiţa.. . 85

CONSTANŢA ŞTIRBU,ΑΝΑ-MARIA V E L T E R - T e z a u r u l de la Băleşti , j u d . V a s l u i şi importanţa l u i i s t o r i c ă . . . . 97

M I H A I MAXIM - O luptă monetară în s e c a i X V I - l e a : padişahf contra aspru 129

MARIA CO MŞA - Monedele descoperite îh c i m i t i r u l de la R a dovanu, jud.Călăraşi ş i semnificaţia l o r s imbolică 153

ANCA PÀUNESCU - Monedă veneţiană descoperită la ."Oraşul de F l o c i " - P i u a P e t r i i . c o m . G i u r g e n i , j u d . I a l o m i ţa 163

213


http://tezaur.de

IUDITA WINKLER - Consideraţii asupra t e z a u r i l o r medievale descoperite îh T r a n s i l v a n i a 165

SECŢIA a m-a MEDALISTICĂ, HERALDICĂ ŞI,SIGILOGRAFIE

FRANCISC PAPP - Despre g r a v o r u l medaliei comemorîhd e¬l i b e r a r e a Timişoarei de sub t u r c i (171 6 ) . . . 173

AURICĂ SMARANDA - Placheta ce le i ae-a X - a Conferinţe de drept mar i t im internaţional - P a r i s , 1911 . . . . 179

J E A N N.MĂNESCU - Cu p r i v i r e la or ig inea stemei T a r i i R o mâneşti 183

LIA BĂTRÎNA,ADRIAN BĂTRÎNA - Cu p r i v i r e l a un s i g i l i u de comerţ d i n s e c a i X V - l e a descoper i t la Curtea de Argeş . . . 197

214


S O M M A I R E

Γ SECTION NUMISMATIQUE A N T I Q U E Page

O C T A V I A N I L I E S C U - Le stade de l 'économie monétaire dans l a société géto-dace durant la seconde moitié du I I e s iècle a v . n . è .7

D A N B E R I N D E I - Contr ibut ions r e l a t i v e s à la co l lec t ion de monnaies " t r a j a n e s " de Cezar Bo l l iac 25

P E T R E DIACONU - Sur la date de l 'enfouissement de trésor de Suluc 33

N I C U L A E CONOVICI - Nouvelles découvertes monétaires dans l ' a i r e de l a "Dava" Gète de P i s cu Crăsani 39

I I e S E C T I O N NUMISMATIQUE MÉDIÉVALE E T MODERNE

A D R I A N B E J A N - Documents r e l a t i f s au contenu et à la composi t ion des découvertes monétaires de Deta , dhp_. de Timiş , des années 1880-1881 53

ROMEO M A S C H I O ,S P I R I D O N CÎRSTOCEA - Le trésor de monnaies médiévales roumaines et byzantines des X I V e - X V s ièc les découvert dans le complexe féodal Glavacioc , d é p . d ' A r g e ş 69

ECATERINA ŢÎNŢĂREÂNU, C O R N E L I U BEDA - Données pré l i m i n a i r e s sur le t résor de Ba l ta Sărată,commune de C r i h g e n i , département de Teleorman 83

PARASCHIVA S T A N C U , V I O R E L COJOCARU - Note, prél imina ire sur un trésor d ' aspres du X V e s. découvert dans la commune de Piua Petr i i ,dép .de Ialomiţa. . . 85

CONSTANŢA ŞTIRBU, A N A - M A R I A V E L T E R - Le trésor de Băleşt i , dép.de V a s l u i et son importance h i s t o r i que 97

MTHAI MAXIM - Une guerre monétaire au X V I e s ièc le : le p a dişah! contre 1'aspre 129

MARIA C O M Ş A - Les monnaies découvertes dans le cimetière médiéval de Radovanu et leur s ign i f i cat ion symbol ique 153

ANCA PÂUNESCU - L a monnaie vénitienne découverte à "Oraşul de F l o c i " 1 63

215


IUDITA WINKLER - Considerations sur les t résors médiévaux découverts en Transylvanie

ΙΠ® SECTION SCIENCE DES M E D A I L L E S , H E R A L D I Q U E E T

SIGILLOGRAPHIE FRANCISC P A P P - Autour du graveur de l a médaille dédiée à

la libération de Timişoara de sous les t u r c s (1716) 173

AURICĂ SMARANDA - L a plaquette de l a X e conférence de d r o i t maritime internaţional - P a n s , 1 9 1 1 . · . . 179

JEAN N.MÂNESCU - Sur l ' o r i g i n e des armes de V a l a c h i e . . . 183 LIA BĂTRÎNA, ADRIAN BĂTRÎNA - Considérations sur un

sceau de commerce du X V e s iècle découvert à , Curtea de Argeş 197

516


C O N T E N T S

S E C T I O N I A N C I E N T NUMISMATIC p

O C T A V I A N I L I E S C U - The L e v e l of the Geto -Dac ian Monetary Economy i n the 2 n d Half of the 2 n Century B . C . . . 7

D A N B E R I N D E I - Contr ibut ions Concerning Cezar Bol l iac 's " T r a j a n " Coin Co l l e c t i on 25

P E T R E DIACONU - Over the B e a r i n g Moment of the Hoard from S u l u c , Tulcea County 33

N I C U L A E CONOVICI - Recent Monetary Discover ies i n the Gëtic F o r t r e s s of P i s c u l Crăsani 39

S E C T I O N Π M E D I E V A L AND MODERN NUMISMATIC

A D R I A N B E J A N - Documents Concerning the Composition of the Coins Found at Deta , Timiş County i n 1880¬1881 -. 53

ROMEO M A S C H I O , SPIRIDON CIRSTOCEA - Medieval Romanian and Byzantine Coins Dated i n the 14 - 1 5 t n

Centuries Found i n the Medieval Complex of G l a vac ioc , Argeş County 69

E C A T E R I N A ŢÎNŢÂREANU, CORNELIU BEDA - P r e l i m i n a r y Data on Sărata Monteoru H o a r d , C r f n g e n i , T e l e orman County 83

PARASCHIVA S T A N C U , V I O R E L COJOCARU - P r e l i m i n a r y Note on an Asper Hoard f rom the 1 5 t n Century Found at Piua P e t r i i , Ialomiţa County 85

CONSTANŢA ŞTIRBU,ANA-MARIA V E L T E R - The Hoard from Băleşti (Vas lu i county) and I ts H i s t o r i c a l I m p o r tance . 97

M I H A I MAXIM - Monetary Strugg le i n the 1 6 t h Century : P a d i -shahi against Asper 129

MARIA C O M Ş A - Coins Found i n the Cemetery of Radovanu (Călăraşi county) and T h e i r Symbolic Meaning 153

ANCA PÂUNESCU - Veni t ian Coin Found a l ' 'Oraşul de F l o c i " - Piua P e t r i i , G i u r g e n i , Ialomiţa County 163

I U D I T A WINKLER - Considerations on Medieval Hoards Found i n T r a n s y l v a n i a - . . . . . . . . . . . . . . . r ^ 65

217


SECTION m . M E D A L S , H E R A L D I C , SIGILLOGRAPHY Page

FRANCISC PAPP - Over the Engraver of the Medal Commemorat i n g the L i b e r a t i o n of Timişoara f rom the T u r k i sh Yoke . * . 173

AURICA SMARANDA - Plaquette Commemorating the 1 0 t n I n t e r national Maritime Law Conference, P a r i s , 1911 . . . 179

J A N N.MĂNESCU - Over the Or ig ins of the Coat of A r m s of Wallachia 183

L I A BĂTRÎNA, ADRIAN BĂTRÎNA - Over a Trade Seal Found at Curtea de A r g e ş , Dated i n the 15 Century 197

218


L u c r a r e executată sub comanda n r . 3 8 1 4 d in 17. X . 1983 fn a t e l i e r u l de r e -progra f ie a l Muzeului Naţional de I s t o r i e , Bucureşti , Calea V i c t o r i e i 12, sector 3.


U i 24


muzEUL ηητιοηηί DE ISTORIE


Cercetari Numismatice V, 1983

Documents

Transcript of Cercetari Numismatice V, 1983