BAZELE ȘTIINȚEI INFORMAȚIEI

Prof.univ.dr.ing. NICOLAE-GEORGE DRĂGULĂNESCU

BAZELE ȘTIINȚEI INFORMAȚIEI

EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2020

Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluţa Vişan Coperta: Monica Balaban Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DRĂGULĂNESCU, NICOLAE Bazele ştiinţei informaţiei / Nicolae-George Drăgulănescu. - Bucureşti : Editura Universitară, 2020 Conţine bibliografie ISBN 978-606-28-1165-5 004 DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062811655

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul Editurii Universitare

Copyright © 2020 Editura Universitară Editor: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021.315.32.47 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357 comenzi@editurauniversitara.ro O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti www.editurauniversitara.ro

5

C U P R I N S

Introducere .............................................................................................. 11 CAPITOLUL 1 – Date, informații, cunoștințe și calitatea lor ........... 15 1.1. Informația și informarea – obiecte de studiu ale Știinţei

informaţiei. ........................................................................................ 15 1.1.1 Conceptul <informaţie/ informare> ....................................... 15 1.1.2 Cele 3 lumi ale filosofului Karl Popper ................................. 16 1.1.3 Alte semnificaţii posibile ale conceptului <informaţie> ........ 17 1.1.4 Concepte derivate din conceptul <informare> ....................... 17 1.1.5 Caracteristicile informației ..................................................... 17 1.1.6 Proprietatea <relevanţă> a informaţiei ................................... 18 1.1.7 Proprietatea <pertinenţă> a informaţiei ................................. 19 1.1.8 Scopurile posibile ale informaţiei/ informării ........................ 19 1.2 Prin informație spre cunoaștere și comunicare ............................... 20 1.2.1 Prin informație, de la date la cunoștințe şi de la evenimente

la înțelepciune ........................................................................ 20 1.2.2 Informaţie şi cunoaștere ...................................................... 26 1.2.3 Informare şi comunicare ...................................................... 28 1.3 Modele de bază ale proceselor implicând informaţia ...................... 30 1.3.1 Ciclul informaţiei (<modelul social>) ................................... 30 1.3.2 Modelul clasic Shannon – Weaver – Wiener al proceselor

de transmitere a informaţiei (< modelul fizic >) .................... 31 1.4 Măsurarea cantităţii şi a fluxului de informaţie .............................. 32 1.4.1 Cantitatea de informaţie şi măsurarea ei ................................ 32 1.4.2 Explozia informaţională ......................................................... 35 1.4.3 Fluxul de informaţie şi măsurarea lui ..................................... 36 1.5 Suporturile informaţionale ........................................................... 37 1.5.1 Documentul – ca suport material (hard) al informaţiei ......... 37 1.5.2 Semnalul electric – ca suport imaterial (soft) al informaţiei .. 38 1.5.3 Avantajele suporturilor imateriale .......................................... 39 1.6 Calitatea datelor, informației, cunoștințelor .................................... 39 1.6.1 Relația client-furnizor externă ................................................ 39

1.6.2 De la nevoile, așteptările și cerințele clientului la calitatea produsului/ serviciului informațional .................................... 41

6

1.6.3 De la cerințe la calitate ........................................................... 43 1.6.4 Diagrama Kano ...................................................................... 44 1.6.5 Diagrama Euler ...................................................................... 47 1.6.6 Calitatea datelor...................................................................... 48 1.6.7 Calitatea informației ............................................................... 49 1.6.8 Calitatea cunoștințelor ............................................................ 50 1.6.9 Interacțiunea furnizor-client ............................................... 50 1.7 Infometrie – Bibliometrie – Scientometrie ....................................... 51 1.8 Asociația Internațională pentru Calitatea Datelor și a Informației

(IAIDQ) ............................................................................................. 54 CAPITOLUL 2 - Știința informației – geneză, evoluție, perspective . 57 2.1 Evoluţia omenirii – prin transfer de cunoştinţe şi deprinderi ......... 57 2.1.1 Accelerarea progresului societății umane .............................. 57 2.1.2 Evoluţia omenirii - prin transfer de cunoştinţe şi deprinderi . 57 2.1.3 Funcția și scopul Științei informației ..................................... 58 2.1.4 Etapele procesului de transfer al cunoştinţelor de la om la

om ........................................................................................... 58 2.2 Precursoarele Științei informației .................................................... 59 2.2.1 Biblioteconomia ..................................................................... 60 2.2.2 Arhivistica .............................................................................. 60

2.2.3 Documentarea......................................................................... 61 2.2.4 Bibliografia............................................................................. 62 2.2.5 Jurnalismul ............................................................................. 63 2.3 Emergenţa Ştiinţei informaţiei ..................................................... 63 2.3.1 Prima definiţie a Ştiinţei informaţiei ..................................... 63 2.3.2 Mutaţiile care au determinat emergenţa Ştiinţei informaţiei . 64 2.3.3 Ştiinţa informaţiei – structură pluridisciplinară cu abordare

interdisciplinară ...................................................................... 65 2.3.4 Instituţionalizarea Ştiinţei informaţiei ................................... 69

2.3.5 Ştiinţa informaţiei este o ştiinţă socială.................................. 71 2.3.6 Ce este ştiinţa? ........................................................................ 72 2.3.7 <Ştiinţa informaţiei> sau <Ştiinţele informaţiei> ? ............... 72 2.3.8 Tendinţe în dezvoltarea tehnologiilor informaţiei .................. 73 2.4 Știința informației - știința Societății informaționale ...................... 73 2.4.1 Ştiinţa informaţiei este ştiinţa Societăţii informaţionale ........ 73 2.4.2 Un model intuitiv al Societății informaționale ....................... 75 2.4.3 Zece aplicaţii care dezvoltă Societatea informaţională în

Europa .................................................................................... 75 2.4.4 Câteva concepte de bază ale Societăţii informaţionale ......... 76

2.4.5 Profesii implicând cunoaşterea bazelor Ştiinţei Informaţiei .. 78

7

CAPITOLUL 3 - Securitatea informației ............................................. 79 3.1 Contextul economic actual .............................................................. 79 3.2 Ce este riscul ? ................................................................................... 80 3.3 Ce este amenințarea ? ....................................................................... 80 3.4 Ce este vulnerabilitatea ? ............................................................ 81 3.5 Alte concepte specifice ............................................................ 82 3.6 Sistemul de management al securităţii informaţiei (SMSI) ........... 86

3.6.1 Ce este SMSI? ........................................................................ 86 3.6.2 Necesitatea și utilitatea SMSI .............................................. 87 3.6.3 Ce reprezintă informaţia în cadrul SMSI?.............................. 87 3.6.4 Clase de informaţii ................................................................ 87 3.6.5 Cum se poate obţine Securitatea informaţiei? ........................ 89 3.6.6 Standardele SMSI .................................................................. 89 3.6.7 Ciclul virtuos PDCA implementat prin standardul ISO

27001 ...................................................................................... 90 3.6.8 Piramida documentelor SMSI ................................................ 90 3.6.9 Măsuri de securitate – în conformitate cu standardul ISO

27001 ..................................................................................... 91 3.6.10 Obiectivele de control şi măsuri de securitate conform

standardului ISO 27001 .......................................................... 92 3.6.11 Standardul român SR ISO/CEI 27001: 2006 - Tehnologia

informaţiei - Tehnici de securitate - Sisteme de management ale securităţii informaţiei - Cerinţe ................. 92

3.7 Securitatea informaţiei stocate în format hârtie / HARD ............... 94 3.8 Securitatea informaţiei stocate în format electronic / SOFT .......... 94 3.9 Tehnici de fraudare în mediul electronic ........................................ 95

3.9.1 Viruşii ..................................................................................... 95 3.9.2 Phishing .................................................................................. 95 3.9.3 Vishing ................................................................................... 96 3.9.4 Social engineering .................................................................. 96 3.9.5 Shoulder surfing ..................................................................... 96 3.9.6 Man-in-the-middle/ Man-in-the-browser ............................... 97

CAPITOLUL 4 - Știința informației – concepte, metode, legi, modele şi teorii ......................................................................................... 99 4.1 Un model intuitiv al Științei informației .......................................... 99 4.2 Conceptele Științei informației ........................................................ 99 4.3 Metodele Ştiinţei informaţiei ......................................................... 107 4.4 Legile Ştiinţei informaţiei ......................................................... 109 4.5 Modelele Ştiinţei informaţiei ......................................................... 110 4.5.1 Modelele procesului de comunicare ........................................ 111

8

4.5.2 Modelele procesului de regăsire/ reperare a informaţiei ........ 112 4.6 Teoriile Ştiinţei informaţiei ............................................................. 113 CAPITOLUL 5 - Procesele studiate de Știința informației ................. 117 5.1 Cercetarea ştiinţifică în domeniile Ştiinţei informaţiei .................. 117 5.1.1 Domeniile de cercetare ştiinţifică implicate în Ştiinţa

informaţiei .............................................................................. 117 5.1.2 Metode de cercetare ştiinţifică ............................................... 119 5.1.3 Procesele studiate de Ştiinţa informaţiei şi relaţia lor cu

cercetarea ştiinţifică şi tehnologică ........................................ 119 5.2 Procesul de CONSTRUIRE/ GENERARE A INFORMAŢIEI ..... 120

5.2.1 Cercetarea ştiinţifică şi tehnologică - principal generator de noi cunoştinţe şi informaţii ştiinţifice şi tehnice .................... 120

5.2.2 Alte procese de construire/ generare a informaţiei ................. 122 5.2.3 Suporturile imateriale (soft) ale informaţiei generate ........... 122

5.3 Procesul de COMUNICARE A INFORMAŢIEI ........................... 124 5.3.1 Comunicarea şi miturile ei ..................................................... 124 5.3.2 Comunicarea şi modelele/ schemele ei .................................. 125 5.3.2.1 Abordarea liniară a comunicării ............................... 125 5.3.2.2 Abordarea sistemică a comunicării .......................... 126 5.3.3 Forme si tipuri de comunicare ................................................ 127 5.3.3.1 Forme de comunicare uzuale ..................................... 127 5.3.3.2 Tipuri de comunicare ................................................ 129 5.3.4 Contextul, componentele şi zgomotele/ filtrele/ obstacolele

comunicării ............................................................................. 129 5.3.5 Ce sunt <comunicarea eficace> şi <comunicarea

eficientă>? ............................................................................. 131 5.3.6 De la informaţie la dezinformare şi manipulare

informațională ....................................................................... 132 5.4 Procesul de STOCARE A INFORMAŢIEI .................................... 135 5.5 Procesul de UTILIZARE A INFORMAŢIEI ................................. 138 5.5.1 Relația client-furnizor de produse/ servicii informaționale.... 138 5.5.2 Nevoile de informare ale clienților/ utilizatorilor informației 139 5.5.3 Suprasarcina informaţională și hărțuirea textuală .................. 142 5.5.4 Fenomene nocive şi infracţiuni informatice posibile la

nivelul utilizatorului ............................................................... 143 5.5.5 Alte posibile fenomene nocive actuale la nivelul

utilizatorului de informaţie .................................................... 144 5.5.5.1 Știrile/ informaţiile false ......................................... 144 5.5.5.2 Publicaţiile/ revistele (ştiinţifice) false/ rapace ....... 145 5.5.5.3 Conferinţele (ştiinţifice) false/ rapace ..................... 145

9

5.5.5.4 Diplomele/ certificatele/ premiile false ................... 146 5.5.6 Reperarea/ regăsirea datelor şi a informaţiei ......................... 147

5.5.6.1 Ce înseamnă reperarea / regăsirea informaţiei ....... 147 5.5.6.2 Elementele componente ale unui sistem de

reperare/ regăsire a informaţiilor ........................... 148 5.5.6.3 Etapele procesului de reperare/ regăsire a

informaţiilor ..................................................... 148 5.5.6.4 Modele specifice sistemelor de reperare/ regăsire

a documentelor ......................................................... 149 5.5.6.5 Tehnici specifice pentru căutarea, reperarea/

regăsirea textelor, muzicii sau a imaginilor ............ 151 5.5.7 Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București 151 CAPITOLUL 6 - Aplicaţii ale Ştiinţei informaţiei în învăţământ ...... 153 6.1 Tehnicile de citire rapidă .................................................................. 153 6.2 Ascultarea activă ............................................................................... 155 6.3 Memorizarea .................................................................................. 156 6.4 Luarea de notiţe + învăţarea după notiţe ........................................ 157 6.5 Rezumarea cursului sau a textelor din publicaţii ............................ 158 6.6 Pregătirea examenelor ...................................................................... 160 6.6.1 Recomandări de comportare/ acţiune la examenul scris ........ 160 6.6.2 Recomandări de comportare/ acţiune la examenul oral ......... 161 6.7 Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat ...................... 161

6.7.1 Metode în cunoaşterea ştiinţifică............................................ 162 6.7.2. Etapele unei cercetări științifice ............................................. 163 6.7.3 Etapele elaborării lucrărilor de licenţă/ diplomă .................... 164 6.7.4 Structura generală a unei lucrări de licenţă, masterat sau

doctorat .................................................................................. 164 6.7.5 Linkuri utile studenţilor – pentru studiu şi elaborare de

referate/ lucrări personale ....................................................... 165 7. APLICAȚII – CURS BSI .................................................................. 167 A1 Cum comunicăm în mod eficace şi eficient cu angajatorii ? ............. 167 A2 Cum evaluăm calitatea unui text şi calitatea unui website ? .............. 193 A3 Cum comunicăm în lumea afacerilor prin Studiul de caz şi Planul

de afaceri ? ......................................................................................... 203 A4 Cum recunoaștem, evaluăm și prevenim sau contracarăm tentative

de fraudă electronice uzuale în România ? ....................................... 215 8. AUTO-VERIFICARE ........................................................................ 227 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 229

10

11

INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri, omenirea a trăit şi a lucrat astfel încât fiecare generaţie să se amelioreze şi să progreseze, pentru a lăsa generaţiei următoare o lume mai bună. Născută în 1968, în SUA, Ştiinţa informaţiei se ocupă, în principal, de transferul cunoştinţelor de la om la om şi din generaţie în generaţie, prin optimizarea proceselor de generare/ elaborare, prelucrare, stocare şi utilizare ale informaţiei, în scopul facilitării evoluţiei omenirii. Dezvoltarea Ştiinţei informaţiei - având iniţial şi în principal, la bază, Biblioteconomia şi Documentarea, Jurnalistica şi Arhivistica – a fost însoţită, iar de multe ori chiar precedată, de dezvoltarea excepţională (mai ales pe parcursul ultimelor cinci decenii) a tehnologiilor informaţionale electronice. În vârstă de peste 50 de ani, Știinţa informaţiei este astăzi o ştiinţă maturizată care a început deja să se preocupe, tot mai mult, de propria sa istorie. Dezvoltarea Ştiinţei informaţiei şi a Tehnologiilor informaţiei este esenţială pentru construcţia şi în România a viitoarei societăţi postindustriale – denumită Societatea informaţională sau Societatea bazată pe cunoaştere – întrucât această ştiinţă şi aceste tehnologii stau la baza unei industrii, a unei pieţe şi a unui comerţ ale informaţiei, ale căror rate de dezvoltare sunt, de mulţi ani, printre cele mai ridicate din lume. Programa cursului şi aplicaţiilor la disciplina Bazele Ştiinţei informaţiei (BSI) răspunde concret acestor cerinţe actuale de dezvoltare şi evoluţie, în contextul economiei europene a serviciilor din domeniile Inginerie electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale (ETTI) şi în perspectiva apariţiei şi în România a noilor ocupații/ profesii specifice viitoarei Societăţi informaţionale. Astfel, cursul Bazele Ştiinţei informaţiei (BSI) deschide studenților – viitori ingineri în Electronică, Telecomunicații și Tehnologia informației – largi și inedite perspective spre domenii și ocupații/ profesii noi, specifice

12

Societății informaționale. Astfel sunt, de exemplu, Ingineria informației (privind metodologia de proiectare, dezvoltare și realizare a sistemelor informaționale), Managementul informației/ cunoștințelor (privind gestionarea informației/ cunoștințelor existente la nivelul unei organizații), Securitatea informației (privind confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor și informațiilor în cadrul sistemelor informaționale, organizațiilor și rețelelor informatice), Managementul calității informației (privind evaluarea și asigurarea calității datelor, informațiilor, produselor și serviciilor informaționale), etc. În contextul progreselor tehnologice contemporane tot mai rapide ale dispozitivelor electronice, domeniile de activitate vizate sunt practic nelimitate - de la aplicaţii „de (larg) consum”, la domeniile medical, militar şi de securitate, la domeniile automatizărilor industriale, robotică, inteligență artificială etc. Se asigură astfel absolvenţilor Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (FETTI) din Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) anumite competenţe specifice (prin cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi comportamente) adecvate cerinţelor calificărilor actuale si de perspectivă, dar şi o pregătire ştiinţifică şi tehnică modernă, de calitate şi competitivă, care să permită absolvenţilor angajarea lor rapidă pe piaţa globalizată a forţei de muncă și să accelereze edificarea Societății informaționale / Societății bazate pe cunoaştere și în România. Obiectivele cursului Bazele Științei informației (BSI) A.Obiectiv general Cunoaşterea bazelor Ştiinţei informaţiei care, alături de Tehnologiile informaţiei, reprezintă structura de rezistenţă a viitoarei societăţi post-industriale denumită Societatea informaţională sau Societatea bazată pe cunoaştere. B.Obiective specifice Pentru curs:

- cunoaşterea detaliată a caracteristicilor informaţiei şi a unor metode de evaluare a acestora

- cunoaşterea proceselor informaţionale de bază (generare, prelucrare, stocare, transmitere, utilizare) şi a unor metode de evaluare/ optimizare a acestora

13

- cunoaşterea unor concepte, metode, legi, modele şi teorii specifice Ştiinţei informaţiei

- studierea aprofundată şi aplicarea în viaţa universitară şi post-universitară a studenţilor/ absolvenţilor a unor metode şi tehnici specifice Ştiinţei informaţiei Pentru aplicaţii (laborator):

- formarea unor deprinderi proficiente şi inducerea unor comportamente şi atitudini proactive în scopul optimizării proceselor informaţionale – de exemplu prin comunicarea eficace şi eficientă cu angajatorii şi oamenii de afaceri

- cunoaşterea, utilizarea şi evaluarea calităţii unor texte şi website-uri Cursul Bazele Ştiinţei informaţiei (BSI) a fost elaborat şi predat iniţial, în limba engleză, studenţilor la University of Pittsburgh, SUA, în cadrul unei burse Fulbright Scholar (august 2000 - mai 2001) acordate autorului. Ulterior, cursul Bazele Ştiinţei informaţiei (BSI) a fost dezvoltat, adaptat şi predat de autor - în limba franceză - studenţilor de la Ecole nationale superieure de l’electronique et de ses applications, ENSEA, din Cergy Pontoise, Franţa (2002, 2003) precum şi - în limba engleză - studenţilor sud-coreeni de la Chung-Ang University din Seul, Coreea de sud (2008), în cadrul statutului „Distinguished Invited Professor” acordat autorului. Începând din anul universitar 2008-2009, cursul Bazele Ştiinţei informaţiei (BSI) a fost predat de autor, în fiecare an universitar, în limbile română şi, uneori, engleză, studenţilor Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, FETTI, din Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB).

14

15

CAPITOLUL 1

DATE, INFORMAȚIE, CUNOȘTINȚE

ȘI CALITATEA LOR

1.1 Informația și informarea – obiecte de studiu ale Știinţei informaţiei

1.1.1 Conceptul <informaţie/ informare>

Conceptul dual <informaţie/ informare> - aşa cum a fost el înţeles în decursul ultimelor decenii şi în cadrul diferitelor domenii ştiinţifice şi tehnice - a prezentat mult timp un caracter confuz, heteroclit, ambiguu şi polivalent, menţinându-şi însă, în acelaşi timp, o valoare euristică semnificativă.> [5]

Conceptul dual <informaţie/ informare> (<information> în limbile franceză şi engleză) – poate reprezenta „un produs imaterial, o activitate, un proces, o comunicare de la o persoană la alta, o transmitere a unui mesaj, o modificare a unei imagini mentale, un răspuns la o întrebare, rezultatele unei experienţe, un test, o caracteristică, frecvenţa primirii unor mesaje, utilitatea răspunsului primit la o anumită întrebare sau consecinţele unei decizii.” [1]

Întrucât termenul <information> din limbile franceză şi engleză se poate traduce în limba română, mai nuanţat, atât prin <informaţie> (ca produs imaterial) cât şi prin <informare> (ca proces din care rezultă produsul imaterial informaţie), este esenţială o percepţie adecvată, din context, a acestei importante deosebiri [2].

De aceea, conceptul <ştiinţa informării> (adoptat de unii profesioniști din bibliotecile României) nu este identic cu conceptul <ştiinţa informaţiei > ambele exprimând traduceri posibile, dar inegal valabile, ale conceptului <information science>! Întrucât însă orice produs provine dintr-un proces, dar nu toate procesele se finalizează cu un produs, este preferabilă logic utilizarea conceptului <ştiinţa informaţiei> [2].

În mod similar se pune problema și în cazul traducerilor în limba română ale conceptelor <communication> și <knowledge> din limba

16

engleză, prin – respectiv – conceptele <comunicare> / <comunicație> și <cunoaștere> / <cunoștințe> (Fig.1.1)

PROCES PRODUS

CUNOŞTINTE(ECONOMIA

CUNOŞTINŢELOR)

CUNOAŞTERE(ECONOMIA CUNOAŞTERII)

KNOWLEDGE(KNOWLEDGE ECONOMY)

COMUNICAŢIE(ŞTIINŢA COMUNICAŢIEI)

COMUNICARE(ŞTIINŢA COMUNICĂRII)

COMMUNICATION(COMMUNICATION

SCIENCE)

INFORMAŢIE(ŞTIINŢA INFORMAŢIEI)

INFORMARE(ŞTIINŢA INFORMĂRII)

INFORMATION(INFORMATION SCIENCE)

In limba românăIn limba engleză

Fig.1.1 – Traducerile duale în limba română ale conceptelor din limba engleză <information>, <communication> și <knowledge>

corespund dualității proces – produs [2]

1.1.2 Cele 3 lumi ale filosofului Karl Popper

Conform filosofului Karl Popper [1], se pot pune în evidenţă trei lumi distincte:

1) lumea obiectelor fizice, 2) lumea stărilor mentale, subiective, 3) lumea cunoştinţelor obiective. (Această lume - reprezentată de

conţinutul logic al diferitelor cărţi, reviste şi ziare - include: teoriile, problemele, argumentele, ipotezele, miturile, paradigmele, deciziile, etc. ).

Cele mai uzuale suporturi fizice ale informaţiei (ca produs imaterial) sunt: documentul (produs material) şi semnalul electric (produs imaterial).

Conform abordării lui K.Popper [1], informaţia/ informarea poate fi considerată ca fiind concomitent un obiect fizic din prima lume (documentele în sine), o stare mentală subiectivă din a doua lume (imaginea mentală transmisă de documente) şi/ sau un proces reprezentând acţiunea celei de-a treia lumi asupra celei de-a doua lumi !

Astfel, atunci când o persoană citeşte sau priveşte un document, pe măsură ce ea înţelege sensul celor citite/ privite, ea primeşte şi recunoaşte anumite cunoştinţe obiective, aparţinând celei de-a treia lumi propuse de Popper. Dacă acestea sunt noi pentru persoana în cauză, ele vor modifica

17

starea sa mentală (lumea a doua). O asemenea modificare se numeşte <informare>. 1.1.3 Alte semnificații posibile ale conceptului <informaţie>

a. Informaţia este o măsură a gradului de organizare al unui sistem, de exemplu

- al unui mesaj (conform lui Shannon şi Weaver) [1] sau - al unei fiinţe (conform lui van Bertalanffy) [1]. b. Conform lui Boltzmann, informaţia poate fi considerată ca fiind o

măsură a entropiei (reprezentând aici gradul de dezorganizare a moleculelor unui fluid dintr-un recipient). [1]

c. Conform lui Shannon, informaţia determină - prin informare - reducerea incertitudinii unui <receptor>, cu privire la conţinutul unui mesaj emis de o sursă (denumită <emiţător>) şi transmis acestuia printr-un <canal>.[1] 1.1.4 Concepte derivate din conceptul <informare>

Procesul de <informare> poate deveni proces de <dezinformare>, <pseudo-informare> sau <contra-informare> atunci când sensul conţinutului informaţional este deformat, modificat sau chiar suprimat (în mod intenţionat/ neintenţionat şi/ sau conştient/ inconştient).

În lumea contemporană, fenomenele de <suprasarcină informaţională> (<information overload>), <manipulare informaţională> (<information manipulation>) şi de <hărţuire textuală / informaţională> (<textual harassment>) sunt tot mai frecvente şi mai nocive.

Acestora li se adaugă fenomenele tot mai răspândite şi vizibile ale <birocraţiei> - excesivă, supra-dezvoltată, contraproductivă, etc. și ale falsurilor informaționale publice denumite <fake-news>, <fake-journals>, <fake-conferences>, etc. 1.1.5 Caracteristicile informației

De regulă, orice informaţie…. : - … posedă anumite proprietăţi cum ar fi: pertinenţă/ relevanţă,

veracitate/ veridicitate (este conformă adevărului cunoscut), fidelitate, exhaustivitate, redundanţă, complexitate, vechime/ vârstă etc.;

- …constituie obiectul anumitor activităţi: elaborare/ generare, colectare, analizare, condensare/ sintetizare, utilizare, transmitere, stocare, difuzare etc.;

18

- ….se supune anumitor fenomene [înţelegere (prin învăţare), memorare, uitare etc.] modele, legi şi teorii;

- … poate fi memorizată/ stocată la nivel individual (în creier) şi la nivel instituţional (prin biblioteci, fototeci, mediateci, centre de documentare, baze de date, etc.);

- … poate fi utilizată imediat şi reutilizată oricând este nevoie; - … se poate înregistra/ stoca pe un suport material stocabil (papirus,

pergament, ţesături, hârtie, peliculă, disc fonografic, bandă magnetică, compact disc (CD), DVD, suport biologic, suport magnetic, suport electric, suport optic, etc.)

Toate aceste caracteristici ale informaţiei pot fi abordate din diferite perspective: temporală, istorică, economică, sociologică, legală, semiologică, psihologică, tehnologică, cantitativă, calitativă, etc. viaţa cotidiană

INFORMAŢIA

CULTURALĂ

(Ex: literatura epică, lirică, dramatică, etc.)

INFORMAŢIA DE

PRESĂ SCRISĂ ŞI

AUDIOVIZUALĂ

(Ex: ştiri, veşti etc.)

Utilitate implicită

(scopuri: agrement,

educare, informare

etc.)

INFORMAŢIA

SPECIALIZATĂ

(Ex: informaţii ştiinţifice,

tehnice, economiceetc.)

INFORMAŢIA

PRACTICĂ

(Ex: buletinul

meteorologic, mersul

trenurilor, cursul valutar)

Utilitate explicită

(scopuri: aplicare în

practică, instruire,

informare etc.)UTILITATEA

INFORMAŢIEI

Durabilă sau

permanentă

[ani, decenii, secole]

Efemeră

[ore, zile]

DURATA DE VIAŢĂ A INFORMAŢIEI

Fig.1.2 – O clasificare a informaţiilor din viaţa cotidiană, în funcţie de proprietăţile lor <utilitate> si <durata de viaţă> [2]

1.1.6 Proprietatea <relevanţă> a informaţiei

Conceptul <relevanţă> şi calificativele <relevant> / <irelevant> au mai multe semnificaţii, în funcţie de domeniul în care se aplică.

În Ştiinţa informaţiei, <relevanţa> reprezintă „o măsură a gradului în care un obiect dat (fişier, pagină web, înregistrare dintr-o bază de date, etc.) corespunde cu ceea ce caută un utilizator de informaţie.” [2] Astfel, <relevanţa> este şi un indicator care arată cât de bine se potriveşte un document sau un set de documente (de regulă obţinute în urma unei căutări) nevoilor de informare ale utilizatorilor lor.

19

De exemplu, dacă în urma căutării unui cuvânt (cu ajutorul unui motor de căutare), acesta apare într-o anumită pagină web, pagina respectivă este considerată a fi <relevantă> pentru „interogarea de căutare” a cuvântului respectiv.

Valoarea <relevanţei> unei anumite pagini web se calculează pe baza numărului de apariţii ale cuvântului respectiv în acea pagină. Paginile web astfel găsite sunt, de regulă, prezentate în ordinea descrescătoare a valorilor <relevanţei>, astfel măsurate.

În Teoria cunoaşterii, termenul <relevanţă> este asociat cu informaţia folositoare/ utilă care are o valoare predictivă şi poate constitui suportul unei decizii necesare. 1.1.7 Proprietatea <pertinenţă> a informaţiei

Termenul <pertinenţă> şi calificativul <pertinent> au semnificaţii apropiate, dar diferite, de cele ale termenului <relevanţă> şi calificativului <relevant>.

De exemplu, un răspuns este <pertinent> (în sens de „la obiect”) dacă se referă la toate elementele întrebării care l-a generat şi conţine suficiente detalii şi/ sau argumente.

În general, un obiect are <pertinenţă> (este <pertinent>) dacă el este adecvat integral scopului său.

Într-o conversaţie, aceasta este <pertinentă> dacă ea are un conţinut adecvat/ potrivit/ convenabil subiectului abordat şi include argumente relevante şi credibile, eventual convingătoare. 1.1.8 Scopurile posibile ale informaţiei/ informării

O informaţie se elaborează/ generează, se transmite şi se utilizează, de regulă, cu un anumit scop final – ca, de exemplu: creşterea vânzărilor (prin publicitate), comunicarea internă/ externă (prin serviciul „Relaţii publice”), educare şi/ sau instruire (în şcoli şi universităţi, mai ales), fundamentarea proceselor decizionale (în organizaţii), divertisment, propagandă, diversiune, manipulare, etc.

Pe lângă unul sau mai multe scopuri finale, o informaţie posedă şi un scop primar, întrucât orice informaţie are întotdeauna un anumit sens, mai mult sau mai puţin evident. Este vorba de o anumită semnificaţie transmisă unei fiinţe conştiente, prin intermediul unui mesaj (fixat pe un suport spaţio-temporal adecvat: un document, un semnal electric, un semnal optic etc.)

20

Acest scop primar al informaţiei - indiferent de natura scopului final al informaţiei - implică deci descoperirea şi înţelegerea semnificaţiei reale a mesajului transmis, altfel spus, cunoaşterea.

Nici în cazul informaţiei, nu trebuie confundat scopul acesteia (cunoaşterea) cu mijlocul utilizat pentru realizarea lui (suportul informaţional).

În situaţiile în care acest scop final nu există, avem de-a face cu fenomenul „informării de dragul informării” (inutil şi formal, dar costisitor şi generator de ineficienţă). El nu trebuie confundat cu informarea efectuată din simplă, dar omenească dorinţă (de regulă şi plăcere) de-a cunoaşte, de-a fi informat, de-a fi la curent cu actualitatea şi/ sau cu rezultatele cercetărilor dintr-un anumit domeniu.[2] 1.2 Prin informație spre cunoaștere și comunicare 1.2.1 Prin informație, de la date la cunoștințe şi de la evenimente la

înțelepciune

Conform Modelului D-I-C-ÎNȚ din Fig.1.3, prin colectarea de DATE (numerice, literale) din EVENIMENTELE EV ale realității înconjurătoare, prin procese P adecvate, se poate obține INFORMATIE - din care, prin alte procese P adecvate, se pot obține CUNOSTIINȚE și apoi ÎNȚELEPCIUNE…

DDate

IInformaţie

CCunoştinţe

P PEV

D = Date = fapte brute (rezultate din evenimentele EV)I = Informaţie = date organizate (ce? cine? când? unde? cât ?)C = Cunoştinţe = informaţie înţeleasă (de ce? cum? pentru ce? în ce scop?)ÎNŢ. = Înţelepciune = cunoştinţe + principiile lor (de ce? pentru ce? - aprofundat)P = Proces (DE DEFINIT, INTRODUS SUB CONTROL, EVALUAT, etc.)NOTĂ : prin acumulare de cunoştinţe - şi nu de informaţii ! - se poate ajunge la un anumit nivelde înţelepciune.

ÎNŢ.Înţelepciune

P

Fig.1.3 – Modelul D-I-C-ÎNȚ (prin informație, de la date la cunoștințe şi de la evenimente EV la înțelepciune) [1],[2],[3]