5.1 Cadrul economicComponentă de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea creşteriieconomice adevenit o prioritate naţională, pornindu-se de la importanţa sa atât pentru asigurarea condiţiilorde realizare impuse de UE cât şi pentru creşterea nivelului de trai.Cu atât mai mult, propagarea și continuitatea la nivel teritorial a acestor politici,implicarea factorilor locali și a reprezentanților societății civile au devenit din ce în ce maipregnante în procesul de elaborare și realizare a programelor de dezvoltare economico – socială,indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale,de fonduri privateinterne sau prin cofinanțări și împrumuturi externe.Activitatea economică a comunei Șcheia este caracterizată de existența unei comunitățide afaceri locale consolidate și diversificate, capabilă să aducă comunei venituri considerabile.Pe raza comunei Șcheia sunt în evidență ca plătitoare de taxe și impozite un număr de 507societăți comerciale.Comuna Şcheia este una din comunele bogate ale judeţului Suceava, având înraza ei teritorială zona industrială unde îşi au sediul o serie de societăţi comerciale şifabrici: Fabrica de conserve şi preparate din carne Şcheia, Fabrica de bere ”Bermas” Suceava,Fabrica de conservare şi industrializare a laptelui, Baza agriculturii 33, Întreprinderea derulmenţi Suceava.Zona activităţilor economice este bine reprezentată în comună, acestea fiind grupate înzona industrială Şcheia. Principalele societăţi comerciale din domeniul industriei alimentaresunt: SC CUPTORUL DE AUR SRL, SC BUCOVINA SA – fabrica de industrializare alaptelui, SC VALCOVIN SRL-industrie alimentară, SC GAMA ALCOOLVIL SRL-industriealimentară, SC FACOS SA – fabrică de mezeluri, SC BERMAS SA – fabrică de bere,ALCOVIN SRL – fabrică de băuturi spirtoase.Bermas Suceava – cel mai mare producător de bere din Moldova. Acum 27 de ani, pePlatforma Industriala Şcheia, la ieşirea din Suceava către Vatra Dornei, a fost construită o fabricade bere, care peste ani avea să poarte denumirea de SC Bermas

În domeniul industriei construcţiilor de maşini există SC Rulmentul SA specializată înfabricarea de rulmenţi.Pe teritoriul comunei Şcheia se găsesc şi alţi agenţi economici cu profil de depozitaredupă cum urmează, având profile diferite de prestări servicii, construcţii şi transport.Agenţi economici cu profil prestări servicii: SC GERVIS SA, SC SERVICE PRONTSRL, SC COSMI VAS SRL, SC LOIAL IMPEX SRL, SC GLOBAL DESIGN SRL, SC URBSA.Agenţi economici cu profil de construcţii: SC ICO CONSTRUCT SRL, SC VIVATCONSTRUCT SRL.Agenţi economici cu profil de transport: SC NORD TRANS, SC REEP TRANS, SCROMAGROM SRL, SC AGROTRASPORT SA, SC VLAMAR NORD TRANS SRL, SCONEROM SRL, SC ZEMARC TRANS SRL, SC NOI DOI SRL, SC SORT TRANS SRL, SCNORDFERM SRL, SC MARIX SRL, SC RÂPAN REISEN SRL, SC PELERINUL CREŞTIN.Societatea S.C. Civica Group S.R.L. are ca domenii de activitate: betoane, construcţiicivile, construcţii edilitare drumuri şi poduri, construcţii hidroenergetice şi hidrotehnice,construcţii industriale, construcţii speciale sportive, construcţii confecţii şi structuri metalice,instalaţii industriale, instalaţii pentru construcţii, materiale pentru construcţii prefabricate,tâmplărie aluminiu, lemn şi pvc.Pe raza comunei Şcheia se află mai multe societăţi comerciale cu profil de desfaceresituate atât în satul Şcheia cât şi în celălalte sate. Dintre acestea amintim câteva mai importante:SC AGROCOM SA, SC LEGUME FRUCTE SA, SC MEDCHIM BUCOVINA SA, SC TARADE SUS SA , SC MERDUM SRL, SC RAI 88 SRL, SC ORIZONT 2000 SRL, SCELDOFOREST SRL, SC ACULAR SRL, SC VIVAT SRL, SC RODIMAR PROD COM SRL,SC INTEL SRL, SC VALEA OBCINILOR SRL, COMPLEX COMERCIAL GAMA,COMPLEX COMERCIAL ROZITA. AgriculturaPrin suprafaţa, calitatea solurilor şi categoriilor de folosinţe agricole, România se numărăprintre ţările cu cel mai mare potenţial agricol din Europa, iar agricultura este una dintre ramurilede bază ale economiei naţionale.În domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale este necesară o abordare care să permităintegrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsurifiind cele menite

să contribuie la trecerea de la o agricultură de subzistenţă şi semisubzistenţă practicată în prezentla o agricultură comercială, precum şi măsuri de modernizare a satelor, de schimbare a peisajuluirural, de dezvoltare şi repartizare a altor activităţi econonomice care să genereze veniturialternative.Pe teritoriul comunei Şcheia, agricultura constituie o practică veche şi neîntreruptă.Practicarea agriculturii sub forma culturii plantelor se făcea şi în neoliticul timpuriu (5500-3500î.e.n.). Agricultura se practica prin desţelenirea unui teren cu unelte primitive din lemn.Agricultura în pârloagă se menţine ca tip agricol până în secolul al XV-lea. În epoca feudală,multe suprafeţe acoperite cu pădure au fost defrişate, din secolul al XVI-lea începe practicareaagriculturii cu ogor, bazată pe sistemul de rotaţie al culturilor. Se cultiva grâu, porumb, cartofi,sfeclă de zahăr şi floarea soarelui. În secolul al XIX-lea nivelul de înzestrare tehnico-material alagriculturii era necorespunzător, productivitatea era scăzută iar repartizareaproprietăţilor eraneraţională.Agricultura intensivă apare după al II-lea Război Mondial, din anul 1962 până în 1989 s-apracticat agricultura de tip C.A.P. (cooperativă agricolă de producţie), ce a dus la creştereagradului de mecanizare a agriculturii.Funcţia agricolă a comunei Şcheia este reprezentată prin producţia agricolă vegetală şianimalieră şi prin activităţile adiacente agriculturii, precum şi prin prelucrarea primară aproduselor agricole ca: pregătirea conservelor, a produselor lactate, morărit,vinificaţie, ca şi prinactivităţi de valorificare a acestora pe piaţa liberă locală sau din municipiul Suceava.În cadrul activităţii agricole, producţia vegetală ocupă un loc important având ca scopatât asigurarea hranei populaţiei comunei, cât şi pentru o parte din cea a municipiului Suceava.Culturile importante sunt de grâu, secară, porumb boabe, sfecla de zahăr, legume şi cartofi.Repartizarea fondului funciar după modul de folosinţă

În domeniul agriculturii, datele referitoare la modul de repartizare a fondului funciar pecategorii de folosinţă subliniază faptul că suprafaţa agricolă a fost utilizată în acelaşi mod,principala direcţie a terenului fiind cea arabilă, aşa cum reiese şi din tabelul de mai jos:Suprafaţa totală a comunei 5.830 haSuprafaţa de teren agricol, din care: 4.546 haSuprafaţa arabilă 3.110 haSuprafaţă păşuni 1017 haSuprafaţă fâneţe 414 haSuprafaţă livezi cu pomi fructiferi 5 haSuprafaţa neagricolă, din care: 1286 haSuprafaţă păduri 313 haSuprafaţă ape 85 haSuprafaţă drumuri şi căi ferate 120 haSuprafaţă construcţii 502 haSuprafaţă nisipuri -Suprafaţă ravene 264 haCaracteristicile solurilor favorizează îndeosebi cultura cerealelor păioase, acartofului,plantelor tehnice, porumbului etc. Principalele culturi agricole sunt repartizate pe suprafeţeconform tabelului de mai jos:Grâu 2311Secară 96Orz 3Orzoaică de primăvară 230Triticale de toamnă 38Cartofi (în ogor propriu) 400Sfeclă zahăr 5Plante de nutreț în ogorpropriu688Porumb (în ogor propriu) 800Fasole (în ogor propriu) 3Legume de câmp și însolarii95Tomate (în ogor propriu) 10Ceapă uscată (în ogorpropriu)15Usturoi (în ogor propriu) 1Varză (în ogor propriu) 35

Ardei 6 Utilaje, instalații agricole și mijloace de transportÎn prezent, comuna Șcheia dispune de:- 76 tractoare; 70 – pluguri pentru tractor; 183 – pluguri cu tracțiune animală; 50 – grapecu tracțiune mecanică (toate tipurile); 260 – grape cu tracțiune animală; 11 –combinatoare; 13 –semănători cu tracțiune mecanică; 48 – semănători cu tracțiune animală; 13 – mașini pentruplantat cartofi; 1 – mașină pentru împrăștiat îngrășăminte organice; 14 – mașini pentru erbicidat;7 – combine pentru autopropulsate pentru recoltat; 17 – combine și mașini pentru recoltatcartofi; 15 – cositori cu tracțiune mecanică; 8 – prese pentru balotat paie șifân; 37 remorcipentru tractor; 77 – autovehicule pentru transport mărfuri cu capacitate până la 1,5 tone; 540 –care și căruțe; 4 – instalații pentru muls mecanic; 31 – instalații pentru prepararea furajelor.c) Zootehnia – este un sector important prin ritmicitate veniturilor pe care le asigură,valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii comunei având obogată tradiţie în creşterea animalelor.În cadrul gospodăriilor populaţiei se regăsesc următoarele efective de animale:Bovine 1150Porcine 1700Ovine 6000Cabaline 320Capre 201Albine Familii 3505.2 Cadrul social Structura şi dinamica populaţieiPopulaţia activă şi inactivă din localitatePOPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂSTRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIEIAnul Naşteri Căsătorii Decese Veniţi Plecaţi TotalpersoanePOPULAŢIA ACTIVĂTotalul populaţiei ocupate, active 2870 persoane din care:Asistenţă socială 55 persoaneCadre didactice 65 persoaneSalariaţi ai instituţiilor publice 33 persoane

POPULAŢIA INACTIVĂTotalul populaţiei inactive, neocupată 5906 persoaneElevi 1194 persoaneStudenţi 122 persoanePensionari 2384 persoaneCasnice (fără pensie sau altă situaţiematerială)668 persoaneÎntreţinute de alte persoane 994 persoaneÎntreţinute de stat sau alte organizaţiiprivate8 persoaneŞomeri 270 persoaneFLUX MIGRATORIUAnul Plecări de sat Stabiliri în satREPARTIŢIA PE NAŢIONALITĂŢIRomâni 7913Ucraineni -Rromi 836Alte naţionalităţi 27 EducaţieScurt istoric al învățământului în comuna ȘcheiaÎn satele ce alcătuiesc astăzi comuna Șcheia, școlile au fost înființate relativ târziu.Primul învățător al satului Șcheia a fost Prelipceanu Pancratie în anul 1844. În anul1845 acesta a predat într-o cameră a unei case. În anul 1885 s-a construit prima școală din sat.La 27 iunie 1885 este dat în funcțiune primul local de școală din satul Șcheia. Mulți ani,această școală a suferit multe modificări. În anul 1945 are loc refacerea școlii cu trei săli declasă. În anul 1951 se începe un nou local de școală cu 7 săli de clasă care se termină deconstruit în anul 1952 cu ajutorul sătenilor.În satul Mihoveni școala s-a înființat spre sfârșitul sec. al XIX-lea, în toamna anului1884. Primul învățător a fost Țurcanu Amfilochi. Acesta s-a îngrijit de construcția primuluilocal de școală care a fost ridicat din lemn. Procesul de învățământ s-a desfășurat în acel localpână în toamna anului 1907 când s-a dat în folosință un local nou de școală care cuprinde 6săli de clasă, o cancelarie, o sală pentru bibliotecă și 2 locuințe de serviciu. Acest local, dat înfolosință la data de 22 octombrie 1907, avea să servească învățământul pentru clasele V-VIII.În anul 1975 prin aprobarea executării unor reparații capitale, s-au înlocuit planșeele din lemn,confecționându-se altele din beton.În prezent, situaţia sistemului educaţional şi de formare profesională coroborată cudirecţiile strategice de dezvoltare în domeniul învăţământului pe plan european determină oabordare dintr-o nouă perspectivă a reformei învăţământului care vizează reforma sistemică,continuă şi asumată.

În comuna Șcheia funcţionează 6 unităţi de învăţământ, respectiv 3 unităţi de învăţământpreşcolar şi 3 unităţi de învăţământ primar şi gimnazial, repartizate astfel:- o grădiniță în satul Șcheia;- o grădiniță în satul Mihoveni;- o grădiniță în satul Sfîntu Ilie;- Școala cu clasele I-VIII ”Dimitrie Păcurariu” Șcheia;- Școala cu clasele I-VIII ”Niculae Popinceanu” Mihoveni;- Școala cu clasele I-VIII Sfîntu IlieLa începutul anului de învăţământ 2008/2009, populaţia şcolară care frecventa o formăde învăţământ organizată a fost de 731, din care 197 – preşcolari, 272 – elevila clase primare şi262 – elevi la clase gimnaziale.Repartiția elevilor pe raza comunei Șcheia este următoarea:a) Școala cu clasele I-VIII”Dimitrie Păcurariu” Șcheia:- preșcolari – 68 elevi- învățământul primar – 112elevi- învățământul gimnazial – 110elevib) Școala cu clasele I-VIII ”NiculaePopinceanu” Mihoveni- preșcolari – 85 elevi- învățământul primar – 99 elevi- învățământul gimnazial – 93 elevic) Școala cu clasele I-VIIISfîntu Ilie- preșcolari – 44 elevi- învățământul primar – 61elevi- învățământul gimnazial – 59elevi.În ceea ce priveşte personalul didactic, în învăţământul de toate gradele îşi desfăşoarăactivitatea instructiv-educativă un număr de 70 cadre didactice, repartizați astfel:- Școala cu clasele I-VIII ”Dimitrie Păcurariu” Șcheia – 30 cadre didactice;- Școala cu clasele I-VIII ”Niculae Popinceanu” Mihoveni – 24 cadre didactice;- Școala cu clasele I-VIII Sfîntu Ilie – 16 cadre didacticeÎn ceea ce priveşte rata de promovabilitate aceasta este de 100% la clasele I-IV şi 98% laclasele V-VIII.

La nivelul comunei Șcheia nu există copii neşcolarizaţi, rata de analfabetizare fiind zero.De asemenea, Școala ”Dimitrie Păcurariu” Șcheia editează Revista ”Petalele copilăriei” acărui colectiv redacțional este format atât din elevii claselor V-VIII, cât șide profesori șiînvățători.Școlile din comuna Șcheia nu dispun de săli de sport unde să se desfăşoare atât activităţisportive cât şi diferite competiţii şcolare.În comuna Șcheia există o Bibliotecă Comunală, fondul de carte al acesteia ridicându-sela un număr de aproximativ 14.340 de volume, atent clasificate. Cultură și Patrimoniu CulturalCultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităţi saunaţiuni. Cultura este un element esenţial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şireprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale.Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de spaţiulgeografic şi resursele naturale specifice, reprezentând mai mult decât o locaţie geografică.În acest sens, conservarea moştenirii rurale este extrem de importantă şi în ceea cepriveşte dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a comunei Șcheia cu un efectpozitiv asupra atragerii turiştilor, dar şi asupra populaţiei locale.Primul Cămin Cultural s-a construit în anul 1960. În prezent comuna Șcheia dispune detrei cămine culturale situate pe raza localităților Șcheia, Mihoveni, Sfîntu Ilie.Căminul Cultural din satul Florinta Căminul Cultural din satul MihoveniEvenimentul cultural cu tradiţie în comuna Șcheia este Festivalul „Flori de câmp”, carese organizează pe 20 iulie.La nivelul comunei activează două formații de muzică populară, respectiv „Mugurașii” și”Mugurelul”, a căror membrii sunt elevii din localitate.Formația artistică ”Mugurelul”Formația artistică ”Mugurașii”În ceea ce privește portul popular acesta este înbrăcat şi purtat cu mândrie de locuitoriicomunei, la diferite manifestări, dar şi în zilele de sărbătoare şi la biserică. Viaţa culturală a

comunei este şi astăzi foarte bine reprezentată şi păstrată de locuitorii ei.Costume populare din comuna Şcheia.Costumul popular s-a dezvoltat odată cu istoria, fiind expresie a tradiţiilor închegate de-alungul veacurilor. Fenomenele de viaţă socială şi economică, ca şi realităţilepolitice în care atrăit poporul român în general şi locuitorii acestei comune în special, îşi găsesc o oglindireplastică în felul de a se îmbrăca şi mai ales în felul de a-şi ornamenta artistic vestimentaţia.Bărbaţii purtau vara cămăşi albe lungi, de pânză de casă peste iţari albi ţesuţi în război,încinşi cu brâu de lână neagră cu flori viu colorate, toate lucrate de femei în stative. Iarna cei maiînstăriţi purtau cojoace, iţari de lână iar pe cap purtau căciuli de miel şi se încălţau cu cizme dinpiele de bizon.Femeile purtau cămăşi albe din pânză de casă cusute cu modele florale sau geometrice cumărgele sau aţă de bumbac, viu colorată, catrinţe ţesute în stative. De obiceivara umblaudesculţe. Iarna purtau caţaveici, haine de piele care pe deasupra aveau stofă de lână, se încălţaucu ghete din piele de bizon, pe cap purtau tulpane, batice mai groase.În zilele de sărbătoare cei care aveau îmbrăcau costumele naţionale, înţelegând prinaceasta cămăşi cusute cu flori din aţă de bumbac sau mărgele, iţarii ţesuţi înrăzboi, bondiţe cuprim brumăriu, din piele de miel frumos ornamentată cu aţă din bumbac de diferite culori,catrinţele din lână ţesute în stative iar în picioare cizme şi pantofi.Ceea ce este caracteristic acestor costume este faptul că pe aceste costume sunt cusuteflori sau forme geometrice din aţă de bumbac sau mărgele. Predomină culorile roşu, galben,verde, mov, maro şi mai puţin negru.Atât cămăşile femeieşti cât şi cămăşile bărbăteşi sunt cusute din pânză de casă frumosornamentate cu pui cusuţi din aţă de bumbac la guler, pe piept, la mâneci şi la poale.În prezent costumele sunt îmbrăcate mai mult de persoanele de la sat doar cu ocazia unormanifestări culturale sau la biserică. Culte şi aşezăminte religioaseÎn comuna Șcheia se află următoarele aşezăminte religioase:

- Biserica Sfântu Ilie – construită în anul 1488 – Sfîntu Ilie- Biserica Sfântu Nicolaie – construită în anul 1841 - Șcheia- Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – construită în anul 1877 – Mihoveni- Biserica Sfinții Mihail și Gavril – construită în anul 2000 – Florinta- Biserica Buna Vestire – construită în anul 2003 - Șcheia- Biserica Sfinții Petru și Pavel – Sf. Ilie- Biserica Sfânta Treime – Sf. Ilie- Biserica Sfântul Vasile și Sfântul Dumitru – Trei Movile- Casa de rugăciune (penticostali) – construită în anul 1966 – Sf. Ilie- Casa de rugăciune (baptiști) – Mihoveni- Casa de rugăciune (creștini după evanghelie) – Sf. Ilie- Casa de rugăciune (creștini după evanghelie) - MihoveniBiserica "Sf. Ilie" – monument istoric înscrie în patrimoniul UNESCO (satul Sf.Ilie, Comuna Șcheia), situată la 1,5 km de Suceava a fost ctitorită de Stefan cel Mare in 1488.Pictura a fost realizată în epoca lui Stefan cel Mare, apoi refacută în sec. XVII, cândMitropolitul Varlaam repara întreaga biserică, nu i s-a alterat forma iniţială, având aceleaşitrăsături cu biserica din Pătrăuţi.Impresionează tabloul votiv reprezentându-l pe Ștefan cel Mare şi Sfânt cu familia sa.Biserica a fost distrusă parţial în timpul luptelor cu polonii lui Ian Sobiesky. Aici au funcţionat omănăstire şi o şcoală teologică până în 1783, după care a devenit biserică parohială. Icoaneleîmpărăteşti au fostrealizate la Moscova în1708. Acoperişul a fostrefăcut de K. A.Romstorfer. Biserica arezid de incintă şi clopotniţă.Biserica Monument IstoricSfântu IlieBiserica din satul Șcheia Biserica din satul MihoveniDatorită faptului că în comuna Şcheia sunt cetăţeni de mai multe confesiuni religioase însatele comunei se află opt biserici ortodoxe, două biserici penticostale, douăbiserici baptiste şi obiserică de creştini după evanghelie. Dintre acestea o biserică ortodoxă se află în satul Mihoveni,trei biserici în satul Șcheia, două biserici în satul Sfântu Ilie, o biserică în satul Florinta şi o

biserică în satul Trei Movile. Biserici penticostale sunt în satele Mihoveni şi Sfântu Ilie. Bisericibaptiste sunt în satele Mihoveni şi Sfântu Ilie. Biserica creştinilor după evanghelie se află în satulMihoveni. Repartiția pe culte a populației- 8386 ortodocși- 174 catolici- 89 baptiști- 263 penticostali- 148 adventiști- 3 alte confesiuni SănătateÎn ultimii ani, atât în comuna Șcheia, cât şi la nivelul întregului judeţ, sistemul desănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de penuria de resurseşi de consecinţelefireşti ale trenării procesului de reformă care influenţează nefavorabil nivelul distribuţiei oferteide servicii.Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătăţirea stării de sănătatea populaţiei, creşterea eficienţei utilizării resurselor şi creşterea nivelului asistenţei medicaleacordate populaţiei şi a calităţii serviciilor medicale.La nivelul comunei Șcheia, reţeaua publică de ocrotire a sănătăţii cuprinde 3 Dispensareîn satele Șcheia, Mihoveni și Sfîntu Ilie și 3 farmacii.Numărul cadrelor medicale care îşi desfăşoară activitatea în sistemul sanitar în comunaȘcheia este de 4, toți fiind medici primari.Pe raza localităţii funcţionează şi un dispensar veterinar, activitatea medicală specificăfiind realizată de 1 medic veterinar şi 2 cadre personal mediu sanitar veterinar. Asistenţă socialăCompartimentul de asistenţă socială din cadrul Primăriei Șcheia are în evidenţă, în bazaLegii 416/2001 privind venitul minim garantat următoarele cazuri:- 716 cazuri de asistenţă persoane cu dizabilităţi;- 129 dosare în plată alocaţie de stat;- 42 dosare în plată alocaţie creştere copil pînă la 2 ani;- 20 copii instituționalizați;- 156 de copii defavorizați, cu nevoi speciale;- 2 copii cu probleme.

În acest sens, Consiliul Local Șcheia își propune sensibilizarea şi informareaopinieipublice asupra drepturilor persoanelor asistate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şicomportamentului general privind problematica integrării în societate a persoanelor cu problemede ordin social şi a familiilor acestora prin activităţi de informare, sesizare, prevenire aabuzurilor, inclusiv prevenirea şi combaterea exploatării copilului prin muncă. Administrația publică localăÎn perioada 2007-2009 administrația publică locală s-a implicat în dezvoltareacomuneiprin atragerea de fonduri europene destinate reabilitării, modernizării, construirii, extinderiipentru diverse obiective din localitate, astfel: Proiecte executate:- Reabilitarea și modernizarea școlii cu clasele I-VIII Dimitrie Păcurariu Șcheia;- Reabilitarea și modernizarea Căminului Cultural din Mihoveni;- Reabilitarea și modernizarea primăriei;- Modernizare strada Tarnița (491 ml) com. Șcheia;- Modernizare strada Făgărașului (644 ml) com. Șcheia;- Modernizare strada Vilelor (644 ml) com. Șcheia;- Modernizare strada Aeroportului (644 ml) com. Șcheia;- Amenajarea parcurilor din com. Șcheia;- Asistența tehnică și logistică, cu finanțare nerambursabilă, pentru realizareacadastrului teritoriului comunei;- Asistența tehnică și logistică, cu finanțare nerambursabilă, pentru realizareainvestițiilor care au ca scop modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rurale;- Asistență tehnică și logistică acordată fermierilor, inclusiv apicultorilor,în vederearealizării de proiecte viabile pentru obținerea de finanțare nerambursabilă care săconducă la modernizarea exploatațiilor agricole, silvice și apicole;- Reabilitarea monumentelor eroilor din com. Șcheia (vezi fig.);Monumentul eroilor Proiecte în curs de executat:- Construirea de poduri de beton armat com Șcheia;- Construirea de alei pietonale în com. Șcheia;- Realizarea alimentării cu apă și gaz metan în comuna Șcheia;- Reabilitarea fântânilor din domeniul public;

- Consolidarea și regularizarea cursurilor pârâurilor din com. Șcheia;- Realizarea unei săli de sport în com. Șcheia;- Stabilirea de parteneriate cu Fundația ”Clipa” pentru aplicarea proiectului integrat peMăsura 322 ”Dezvoltarea infrastructurii rurale”,- Branșarea la rețeaua de alimentare cu energie electrică a gospodăriilor neracordate;ANALIZA SWOT a comunei ȘcheiaPUNCTE TARI apropierea de municipiul Suceava (8 km); accesul facil în comună; rețele de alimentare cu energie electrică, gaz metan, iluminatpublic, telefonie, internet; Comuna Șcheia este traversată de calea ferată Vatra Dornei –Suceava, fiind deservită de Gara Suceava Vest, precum și de următoarele drumurinaționale: DN 2 (E 85) București – Suceava – Siret și DN 17 (E 576) Cluj-Napoca – Suceava; Comuna dispune de suprafețe de terenuri agricole cu soluri fertilepropice unei pomiculturi și zootehnii moderne; comuna dispune de liziere de salcâmi și alte plante meliferefavorabile apiculturii; potențial imobiliar ridicat al terenurilor comunei; sisteme de alimentare cu apă modern, funcțional, în curs deextindere, odată cu creșterea numărului de imobile; sistem de canalizare modern, funcțional și în curs de extindere,odată cu creșterea numărului de imobile; loc de agrement amenajat; existența unei baze sportive moderne în curs de finalizare; varietatea locurilor de muncă datorată dezvoltării industriei; potenţial agricol ridicat; resurse naturale şi materii prime variate; disponibilitatea autorităţilor publice locale pentru dezvoltareaparteneriatului public - privat şi transpunerea programelor de dezvoltare socioeconomicăla nivel local; _____accesul facil la surse de apă, atât de suprafaţă cât şi subterane; zonă cu risc seismic redus; risc scăzut pentru inundaţii; administraţia publică locală asigură fonduri şi servicii pentruprotecţie socială; grad de poluare relativ scăzut; legături rutiere cu principalele localităţi ale judeţului; potenţial pentru dezvoltarea activităţilor de comerţ, servicii,industrie;

rata scăzută a şomajului; disponibilitatea autorităților locale de a întocmi și aplica proiectedestinate dezvoltării locale; exemple de bune practici în dezvoltarea unor programe rurale desucces cu ajutorul programelor de finanțare; sectorul ONG este bine dezvoltat în comună; unități școlare cu o infrastructură dezvoltată și în curs deextindere; infrastructura rutieră bine dezvoltată; propria pagină web a Primăriei – www.primariascheia.roPUNCTE SLABE inexistența unei autospeciale pentru stins incendii, necesară ISU; inexistența unui program local de reciclare a deșeurilor; slaba educație a cetățenilor privind trierea și depozitarea deșeurilor și resturilormenajere; disfuncționalități ale sistemului de colectare și transport a deșeurilor; insuficienta implicare a societăţii civile în viaţa culturală a localităţii; dotarea necorespunzătoare a centrelor medicale ale localităţii; insuficienta promovare a sectorului industrial şi agricol pe piaţa locală şiregională; slaba productivitate a populaţiei ocupate în agricultură; decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei muncii; migrarea, în ultimii ani a tinerilor în alte oraşe mari din ţară, dar care le oferă maimulte oportunităţi; servicii sociale precare; lipsa cadrelor medicale de specialitate; prezența unui număr mare de rromi fără educație; lipsa unei grădinițe cu program prelungit; slabă educaţie antreprenorială; calitatea scăzută a serviciilor de sănătate și lipsa cadrelor medicale de specialitate; sector privat medical insuficient dezvoltat, lipsa cabinetelor specializate; lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat; lipsa unui management calitativ, la nivelul afacerilor mici; slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat; starea precară din punct de vedere tehnic şi material din cadrul dispensarului comunal; dezinteresul persoanelor care lucrează în agricultură pentru instruire și profesionalizareadecvată; nu există un serviciu de transport public pe raza comunei; pe raza comunei nu există un serviciu de ordine publică și protecție civilă; slaba dezvoltare a infrastructurii turistice și de agrement;

probleme majore datorate gradului de sărăcie din mediul rural; existența unui decalaj informațional față de mediul urban; salarizare mică în domeniul bugetar; insuficiența spațiilor de parcare;OPORTUNITĂŢI tendință de dezvoltare a afacerilor imobiliare și a construcțiilor civile șiindustriale dinzonă; interes major pentru cumpărarea terenurilor din comună pentru investiții dindomeniileconstrucțiilor civile și industriale; programe ale autorităților județene și centrale destinate dezvoltării locale; disponibilitatea forței de muncă pentru recalificare și dezvoltarea abilităților; politicile naţionale şi europene de promovare a potenţialului natural; lansarea şi derularea programelor de finanţare nerambursabilă din domeniulagriculturii, mediului şi valorificării potenţialului natural; dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului legislativ în domeniul muncii şi protecţieisociale; lansarea şi derularea programelor naţionale sau europene de finanţare nerambursabilădin domeniul dezvoltării infrastructurii rurale; facilităţile oferite, începând cu anul 2007, în cadrul Politicii Agricole Comune şi aPoliticii de Dezvoltare Regională; potenţial _k_ßU____lde dezvoltare a sectorului serviciilor; extinderea Internet-ului care ar putea suplini lipsa altor posibilităţi de comunicare; posibilitatea practicării agriculturii ecologice; accesul la fondurile structurale şi la alte programe cu finanţare internaţională; dezvoltarea antreprenoriatului; stabilizarea mediului economic; încheierea de parteneriate cu unități similare din Europa în vederea schimburilor deexperiență pe diverse domenii de activitate; evitarea creșterii numărului de șomeri prin adoptarea liniilor directoare ale UniuniiEuropene privind ocuparea forței de muncă, creșterea mobilității, flexibilității șiadaptabilității forței de muncă, garantarea șanselor egale, dezvoltarea spiritului

întreprinzător al angajatorilor și al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; amplificarea și diversificarea ofertei bancare;AMENINŢĂRI/RISCURI migraţia forţei de muncă calificate către mediul urban sau alte state; instabilitatea mediului financiar-bancar; îmbătrânirea populaţiei şi descreşterea demografică; instabilitate socială accentuată; lipsa credibilităţii mediului de afaceri; creşterea preţurilor la principalele materii prime consumate în procesul tehnologic; lipsa unei culturi de implicare a cetăţenilor în problemele comunitare; creşterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de îmbătrânire apopulaţiei; creșterea continuă a costului vieții, fără o compensare în veniturile populației; creşterea decalajului educaţional între mediul urban şi cel rural; lipsa de informare cu privire la legislația Uniunii Europene; lărgirea UE va duce la creşterea competiţiei pentru produsele agricole, putânddefavoriza unele sectoare tradiţionale; creşterea deficitelor economice şi comerciale; dezvoltarea fenomenelor de infracţionalitate economică; evoluţia cursului leu-euro.Direcţii de dezvoltare ale comunei ȘcheiaPentru atingerea obiectivului general al Strategiei de dezvoltare durabilă a comuneiȘcheia se propun următoarele direcţii de dezvoltare:1. Direcţii de dezvoltare privind infrastructura şi modernizareatransporturilorDezvoltarea în domeniul transportului stabileşte următoarele obiective specifice aleacestui domeniu: creşterea calităţii drumurilor, a serviciilor de transport, facilitarea accesului lareţelele judeţene şi naţionale de transport.Pentru realizarea acestor obiective Consiliul Local al comunei Șcheia, va urmări: satisfacerea deplină a utilizatorului; îmbunătăţirea indicilor calitativi; asigurarea condiţiilor de confort şi siguranţă, asigurându-se protecţia mediului; menţinerea în stare de viabilitate a reţelei de drumuri prin reparare, întreţinere curentăşi periodică, reparaţii capitale şi modernizări;

managementul întreţinerii drumurilor şi lucrărilor se va face pe criterii, exclusiv,tehnice; sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic; îmbunătăţirea serviciilor oferite de administratorul reţelei de drumuri; asigurarea legăturilor funcţionale între localităţile limitrofe comunei şi municipiile şioraşele judeţului.Pentru atingerea acestor obiective, administrația publică locală își propune un sistem detransport public local operațional și o structură rutieră corespunzătoare, care să asigureconfortul necesar pentru toți locuitorii comunei Șcheia.2. Creşterea competitivităţii economice localeÎn vederea atingerii acestui deziderat, Consiliul Local Șcheia îşi propune următoareledirecţii de dezvoltare:a) Promovarea sectorului agricol pe piaţa judeţeană şi regională;b) Dotarea cu utilaje performante a operatorilor agricoli.3. Direcţii de dezvoltare privind protecţia mediuluiProtecția mediului este o problemă a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltăriisocietății, iar pe de altă parte a redresării, conservării și ocrotirii mediului.Scopul fundamental al dezvoltării locale în raport cu problemele de mediu este creareaunei armonii pe termen lung între acesta și procesele socio-economice, în contextul în care,factorii de decizie din domeniul economic trebuie să-și asume responsabilitatea pentruconsecințele asupra mediului și considerațiile legate de protecția mediului trebuie încadrate înreglementările economice.Este de o importanță determinantă să fie asigurate permanent condiții de viațăsănătoasă(apă și aer curate, alimentație sănătoasă). În acest sens, cele mai importantesarcini ale localitățiiprivesc asigurarea apei potabile corespunzătoare, buna gestionare și depozitare a deșeurilormenajere și industriale, epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere și industriale, precumși activități agricole (zootehnie).Viitorul localității este legat și de păstrarea fertilității solului, interesul generațiilor

prezente și viitoare trebuie să fie orientat spre adoptarea de tehnologii ecologice, necesareobținerii unei hrane sănătoase, iar utilizarea chimizării să fie riguros controlată.Referitor la impactul activității antropice asupra mediului, considerăm că instruireaspecifică ce se desfășoară într-un cadru instituționalizat (grădinițe, școli) nu acoperă toatăproblematica de mediu și cuprinde numai un segment al populației.În acest sens, se impune cu necesitate sensibilizarea și o mai bună informare și educare aîntregii populații în spiritul protejării și conservării mediului în prezent și pentru generațiileviitoare.Informarea și instruirea populației în sensul cunoașterii, respectării și mențineriimediului constituie o măsură de dezvoltare a resurselor umane în domeniul mediului.Pentru stabilirea unor direcții strategice pentru perioada 2010-2015 în domeniulprotecției mediului, administrația publică locală își propune o serie de acțiuni concrete bazate peocrotirea mediului înconjurător.Principiile generale ale strategiei locale de protecție a mediului sunt congrunte cuprincipiile generale ale strategiei de protecție a mediului:a) conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor;b) dezvoltarea durabilă;c) evitarea poluării prin măsuri preventive;d) conservarea biodiversității;e) conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;f) principiul ”poluatorul plătește”;g) stimularea activității de redresare a mediului.a) Conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor – acesta este principiul supremcăruia trebuie să i se subordoneze întreaga activitate economică și socială, întreaga strategie deocrotire a mediului. Condițiile de viață trebuie îmbunătățite prin acțiuni de:- corectare a impactului negativ produs de unele activități;- adoptarea de măsuri de prevenire a poluării;- folosirea unor tehnologii curate în toate activitățile.b) Dezvoltarea durabilă- exploatarea intensivă a resurselor naturale conduce la epuizarea acestora;- degradarea mediului conduce la reducerea potențialului existent de regenerare a naturii,

înrăutățește calitatea și diminuează posibilitățile de refacere a factorilor de mediu: aerul, apa,solul, flora și fauna;- pădurile, care au un rol preponderent în redresarea mediului au devenit victimaagresiunii antropice, atât direct prin tăieri peste capacitatea de regenerare,cât mai ales, indirectprin poluare;- apele, dar mai ales apele subterane și solul, datorită poluării, devin refolosibile nunumai pentru generația actuală, ci și pentru generațiile viitoare;- dezvoltarea durabilă înseamnă menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentrugenerațiile viitoare, a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentrugenerația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare.c) Evitarea poluării prin măsuri preventive- este mult mai ușor și mai puțin costisitor să previi poluarea, decât să repari, respectiv săredresezi echilibrul ecologic;- aplicarea unor tehnologii nepoluante în toate domeniile de activitate care urmează a fidezvoltare reprezintă un principiu pe care trebuie să se bazeze strategia de ocrotire a mediului.d) Conservarea biodiversității- poluarea afectează grav ecosistemele, apar rupturi în lanțul trofic, prin dispariția unorspecii din regnul vegetal și din regnul animal, se dezechilibrează și sistemele ecologice, prinscăderea productivității unor specii, apar malformații la speciile existente sau apar noi speciidăunătoare cu consecințe asupra vieții;- conservarea biodiversității înseamnă eliminarea poluanților, înseamnă menținereaecosistemelor, a capacității lor de funcționare, a stabilității și rezistențeilor la dereglări, aproductivității și adaptabilităților.e) Conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice- România are numeroase monumente, opere de artă și de valoare culturală și istorică;- aceste monumente fac parte din istoria poporului român și atestă gradul de civilizație șicultură;

- poluarea mediului, în special a aerului, cu produse care distrug chimic și mecanicmonumentele trecutului și prezentului lipsesc poporul român de o parte din istoria sa.f) Cine poluează plătește- acest principiu stă la baza strategiei de mediu în multe țări;- el trebuie să se aplice și în România cu două tipuri de corecții:1) corecția în perioada de tranziție, când plata pagubelor produse poluare dinpartea unorîntreprinderi și organizații de stat în funcțiune ar conduce la desființarea acestora, cu consecințegrave sociale și economice;2) corecția de inadmisibilitate, când consecințele poluării, fiind atât de grave, nu pot fiplătite nicicum;- exceptând aceste corecții costurile poluării trebuie suportate de poluator.g) Stimularea activității de redresare a mediului- orice activitate a agenților economici are ca efect redresarea calității factorilor de mediutrebuie încurajată și stimulată de către administrația centrală și locală prin: subvenții credite cu dobândă mică garanții pentru împrumuturi- aceste stimulente vor fi amplificate pe măsură ce se dezvoltă sectorul privat, utilizândusecu precădere fondul național de mediu. Criterii de stabilire a priorităților privind obiectivele protecției mediului:- menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții, ceeacecorespunde primului principiu anunțat al strategiei de ocrotire a mediului;- menținerea și îmbunătățirea potențialului existente al naturii, ceea ce corespundeprincipiului dezvoltării durabile;- apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;- raport maxim cost-beneficiu;- racordarea la prevederile convențiilor internaționale și la programele internaționaleprivind protecția mediului.Pentru a asigura măsuri adecvate și viabile de protecție a mediului ne propunemrealizarea unei strategii coerente pentru acest domeniu, iar acțiunile întreprinse în acest domeniuse vor subscrie normelor europene în vigoare.

Protecţia mediului va fi o preocupare prioritară pentru autorităţi şi comunitatea locală şiva fi integrată în toate celelalte politici şi va constitui un criteriu esenţial la luarea deciziilor întoate domeniile. În acest sens, politica de dezvoltare locală se va orienta spre evoluţii şi activităţicu impact de mediu redus.De asemenea, administraţia publică locală îşi propune să monitorizeze înpermanenţă, prin metode specifice, calitatea apei potabile furnizată locuitorilor comunei,precum şi asigurarea unui sistem de monitorizare a poluării.În prezent, pe raza comunei Șcheia nu există nici un operator specializat pentrucolectarea și transportul deșeurilor, fiecare agent economic având încheiate contracteindividuale pentru realizarea serviciului de salubritate.Pentru perioada 2010-2015, administrația publică locală își propune achiziția unuisistem de colectare selectivă a deșeurilor pe trei fracții (hârtie, sticlă, gunoi menajer).Totodată, se va urmări:- montarea de recipienți pentru colectarea selectivă a deșeurilor;- achiziționarea de utilaje pentru transportul, sortarea și compactarea deșeurilor;- crearea de puncte de colectare selectivă a deșeurilor.Alte direcții de dezvoltare privind protecția mediului:- reducerea fenomenului de poluare asupra mediului înconjurător prin crearea unordepozite de deșeuri;- îmbunătățirea metodelor simple și eficiente de colectare a deșeurilor într-unraport optim cost-beneficiu.4. Întărirea coeziunii socialePentru atingerea acestui obiectiv, Consiliul Local Șcheia îşi propune următoarele direcţiide dezvoltare:a) Modernizarea spaţiilor destinate activităţii socio-culturale şi sportive, care să creezecondiţii optime de recreere pentru locuitorii zonei.b) Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială a persoanelor aflate în dificultate învederea promovării incluziunii sociale, sprijinirii grupurilor sociale marginalizate şidezavantajate şi inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate prin:- crearea unor centre de consiliere și de ajutorare a femeilor și copiilor supuși violențelorîn familie, precum și pentru persoanele aflate în dificultate și grupurilor sociale marginalizate;

- elaborarea și implementarea de programe specifice de informare a opiniei publice dinmediul rural asupra efectelor violențelor și abuzurilor asupra minorilor și a importanței creșteriiși educării acestora într-un mediu familial normal;- promovarea parteneriatului între autoritățile administrației publice locale și societateacivilă, în vederea folosirii resurselor tuturor actorilor publici sau privați cu activități/atribuții îndomeniul protecției copilului;- dezvoltarea și implementarea de programe de formare a personalului care să ofereasistență de specialitate în ocrotirea și îngrijirea bătrânilor;- crearea de oportunități pentru persoanele defavorizate în scopul utilizării potențialuluiacestora, identificării de noi cariere profesionale și dezvoltării de abilități cerute de piața muncii.c) Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală.Infrastructura din domeniul sanitar se situează mult sub standardele europene,iar lipsaunui management adecvat şi a investiţiilor a condus la un proces continuu de deteriorare.În acest sens principala direcţie de dezvoltare este îmbunătăţirea calităţii actului medicalşi a serviciilor destinate populaţiei din acest domeniu de activitate.5. Egalitatea de șanse – incluziune socialăEgalitatea de șanse dorim să o promovăm pornind de la următoarele premize:- capacitatea femeilor și bărbaților de a-și alege și gândi concepte de viață sau stiluri deviață;- deconstruirea rolurilor tradiționale masculine și feminime și promovarea libertății de aconcepe și trăi propria viață;- conștientizarea comunității locale cu privire la problemele de gen și relevamța egalitățiide gen în conextul dezvoltării locale;- crearea unui centru de resurse pentru femei;- implicarea și promovarea femeilor ca lidere de opinie în procesul de dezvoltare locală;- aplicarea unor politici locale afirmative care ajută femeile sau bărbații sădepășeascăcondiția de inferioritate în care se află în anumite domenii.Totodată, ne propunem să cofinanțăm programele de formare profesională deoarece, pe

termen lung aceste cheltuieli sunt amortizate și beneficiile vor fi substanțiale pentur întreagacomuniotate locală.6. Modernizarea instituţională a întregului mecanism de asigurare aordinii publice având drept direcţii de dezvoltare şi obiective strategice:- prevenirea şi combaterea criminalităţii;- îmbunătăţirea climatului de ordine şi siguranţă publică;- sporirea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.Pentru realizarea acestor obiective, administrația publică loclă își propune înființareaunui compartiment pentru situații de urgență, precum și dotarea logistică corespunzătoareacestui serviciu.7. Dezvoltarea infrastructurii educaționaleÎn ceea ce privește politica locală de formare și educație un accent deosebit este pus peactivitatea școală.În România infrastructura școlară este precară, și dezideratul administrației publice localeeste de a îmbunătății serviciile educaționale. Conform strategiei post aderarepentru Educație,una dintre priorități este dezvoltarea Învățământului Rural.Măsurile pe care le vom lua cu privire la sectorul educațional se referă la:- asigurarea egalității de șanse și creșterea participării la educație;- dezvoltarea infrastructurii educaționale;- dezvoltarea educației permanente din perspectiva instituțională;- creșterea calității în educație.Școala va deveni un partener al procesului de dezvoltare durabilă și vom promovaimplicarea cadrelor didactice în activitățile care vizează reformele asumate la nivel local.Instituția școlară va garanta prin participarea ei la proiectele viitoare calitatea acțiunilor ce vor fiîntreprinse.Implementarea strategiei va urmări să atingă obiectivele operaționale prezentate succintastfel:- asigurarea condițiilor echitabile de igienă și educație pentru sănătate în mediul rural;- asigurarea infrastructurii, a resurselor umane calificate, a dotărilor și a facilitățilorobligatorii;- asigurarea calității serviciilor educaționale în educația timpurie și în învățământulpentru copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale;

- stimularea consilierii pentru cariera și performanța în carieră;- dezvoltarea și diversificarea ofertei educaționale instituționale;- încurajarea participării la educația adulților a persoanelor cu nivel scăzutdecalificare;- recunoașterea și certificarea învățării non-formale și informale prin realizarea departeneriate cu instituții competente.8. Dezvoltarea infrastructurii culturale și patrimoniu culturalCultura este un factor fundamental al vieții sociale:- dezvoltă potențialul intelectual la nivel național și capitalul uman în special;- creează, prin afirmarea diversității culturale, o societate deschisă și conștinetă devaloarea celuilalt;- este mediu al integrării sociale;- este esență a identității naționale;- este fundamentală pentru cooperarea și comunicarea interumană;- este mediu al transformării sociale (mentalitate);- reduce disparitățile economice între diferite categorii sociale;- este o dimensiune a civlizării și civilziației.Ca factor al dezvoltării economice, cultura determină:- creșterea calității vieții și atragerea de investiții;- dezvoltarea activităților turistice;- crearea unor noi piețe de muncă;- crearea unor industrii culturale;- dezvoltarea economică prin relația sa cu capitalul social;- definirea funcțiilor economcie ale unor regiuni sau orașe;- favorizarea migrației capitalului uman spre diferite regiuni economice.În ceea ce privește patrimoniul cultural național acesta este un factor important pentrupăstrarea identității valorilor culturale și naționale, de dezvoltare durabilă, coeziune și incluziunesocială.9. Dezvoltarea mediului de afaceriÎn perioada 2010-2015, administrația publică locală își propune ca obiectiv generalconsolidarea mediului de afaceri și investițional în comuna Șcheia și ca obiective specifice:- creșterea economiei locale prin crearea unui spațiu competitiv pentru investițiicomerciale, rezidențiale și de afaceri;- atragerea de investiții;- identificarea și susținerea parteneriatului public-privat.Pentru atingerea acestor obiective, vor fi întreprinse o serie de acțiuni:

- promovarea și prezentarea pe site-ul Primăriei a firmelor mici din comună;- elaborarea și implementarea unei campanii de marketing în scopul promovării comuneipe plan județean și regional;- promovarea cooperării locale și regionale.10. Dezvoltarea minorităților etniceÎntre minoritățile etnice din trecutul românesc, una dintre cele maiimportante prin număr, rosturi sociale și specific cultural esteminoritatea rromă. Prezenți în spațiul istoric românesc de la sfârșitulsecolului al XIV-lea, rromii au ocupat un rol subordonat, nu însă șineglijabil în evoluția Țărilor Române, apoi a României până în zilelenoastre, când se impun ca preocupare majoră pentru societatearomânească.În contextul aderării la Uniunea Europeană, în România continuă adoptarea în cadrullegislativ a ordonanțelor de urgență privind îmbunătățirea situației rromilor și aplicareareglementărilor europene în materie de minorități. De asemenea, prin înființarea AgențieiNaționale pentru Rromi se urmărește eficientizarea strategiei de îmbunătățire a situațieirromilor, etnie aflată în dificultate din punct de vedere social și economic, confruntată cu osărăcie severă și reducerea decalajelor de orice natură față de populația majoritară.Strategia de îmbunătățire a situației rromilor (adoptată prin HG. 430/2001) esteimportantă nu numai pentru că reprezintă punctul de vedere al Guvernului României privindgestionarea situației rromilor, dar este o asumare politică a unei schimbări care vizează politicisociale, cu obiective foarte clare: prevenirea și combaterea discriminării instituționale și sociale,păstrarea identității etniei rromilor, asigurarea șanselor egale pentru atingerea unui standarddecent de viață și stimularea participării etniei rromilor la viața economică,socială, culturală,educațională și politică a societății.Printre prioritățile referitoare la politicile publice pentru rromi din cadrulStrategieide îmbunătățire a situației rromilor, se evidențiază următoarele aspecte:a) Administrația publică:1. Includerea comunităților de rromi în programele de dezvoltare comunitară locală;

2. Conceperea și implementarea unor programe de mediere comunitară, de prevenire șicombatere a prejudecăților față de rromi;3. Sprijinirea rromilor pentru obținerea documentelor de identitate și stare civilă.b) Securitate socială:1. Conceperea și implementarea unor programe specifice de formare și reconversieprofesională pentru rromi;2. Îmbunătățirea accesului rromilor la serviciile medicale publice de prevenție șicurative;3. Conceperea și implementarea unor programe de informare și consultanță pentru femei,în comunitățile de rromi, cu accent pe protecția mamei și copilului.c) Protecția copilului, educație și tineret:1. Conceperea și implementarea unor programe educaționale pentru dezvoltarea imaginiide sine individuale și colective a rromilor;2. Conceperea și implementarea unor programe educaționale interculturale încomunitățile multietnice și multiculturale, pentru copii rromi;3. Conceperea și implementarea unor programe de încurajare a participării părințilorrromi la procesele educaționale din școală și din afara ei;4. Asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor rrome în programele deprotecție șieducație a copilului;5. Îmbunătățirea calității vieții pentru copii rromi și asigurarea unei protecții reale adrepturilor acestora.ș d) Cultură i culte:1. Campanii de informare/educație interculturală/multiculturală (civică și antirasistă) îninstituții și comunități multietnice.e) Economie:1. Asigurarea unor facilități pentru exercitarea și revalorizarea acestora, cât și a unorproiecte de reconversie profesională pentru rromi.La nivelul administrației publice locale, aceasta își propune să pună în practicăobiectivele și prioritățile Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Situației Rromilor, urmărindtotodată:- susținerea accesului la educație și servicii sociale;- implementarea de programe pentru asigurarea de șanse egale de acces la educație de

calitate pentru copii rromi;- conștientizarea rolului și importanței educației la părinții rromi, încurajarea șifacilitarea implicării părinților în educația copiilor lor;- dezvoltarea abilităților parentale;- dezvoltarea comunitară.11. Dezvoltarea infrastructurii edilitareÎn acest sens se impune dezvoltarea unei infrastructurii tehnico-edilitare modernecapabilă să susţină dezvoltarea economico-socială a localităţii, să atragă investiţii private şi săstimuleze dezvoltarea durabilă a comunităţii locale.Integrarea satului românesc în Uniunea Europeană nu se poate realiza fără dezvoltareaunei infrastructuri edilitare corespunzătoare, care să asigure un nivel minim de confortlocuitorilor comunei şi condiţii propice de desfăşurare a activităţii pentru agenţii economici.Lucrările de infrastructură edilitară (reţele de canalizare, reţele de energieelectrică, drumuricirculabile, modernizarea unor unităţi de învăţământ şi instituţii de cultură)sunt o prioritatepentru Primăria şi Consiliul Local Șcheia.Astfel, în raport cu obiectivele şi direcţiile de acţiune propuse, proiectele de infrastructurăedilitară vizează extinderea alimentării cu apă potabilă care va asigura înlăturarea deficienţelor(utilizarea uzuală a primului strat freatic, infestat cu nitriţi şi nitraţi, scăderea debitului surselor înperioadele secetoase ale anului) şi furnizează apă de calitate la debitele necesare.Printre proiectele de infrastructură edilitară propuse pentru perioada 2010-2015 senumără:- Reabilitarea și modernizarea Căminelor Culturale din Șcheia și Sfîntu Ilie;- Construirea de poduri și podețe în comuna Șcheia;- Realizarea alimentării cu apă în satele Sfîntu Ilie, Trei Movile și Florinta;- Realizarea canalizării în satele Sfîntu Ilie, Trei Movile și Florinta;- Extinderea alimentării cu apă în comuna Șcheia;- Extinderea canalizării în comuna Șcheia;- Realizarea canalizării comunei și a stației de epurare a apelor menajere în comunaȘcheia;- Realizarea alimentării cu gaz metan a satelor Mihoveni și Sfîntu Ilie;

- Extindere alimentare cu gaz în comuna Șcheia;- Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptareaagriculturii și silviculturii (Măsura 125);- Asfaltarea drumurilor comunale;- Amenajarea, consolidarea și regularizarea pârâurilor din comună;- Extinderea rețelei de iluminat public;- Extinderea Școlii ”Dimitrie Păcurariu” din satul Șcheia;- Pietruirea drumurilor comunale;- Realizarea de șanțuri pentru colectarea apelor pluviale;- Înființarea unei rețele video de supraveghere a satelor din comună;- Crearea unei baze de date electronice la Biblioteca Comunală pentru accesul cât maiușor a celor interesați;- Sprijinirea IM-urilor și atragerea investitorilor;- Înființarea de centre de colectare și sortare a legumelor și fructelor;- Amenajarea căii de acces la bazinul de apă din Huc pentru pompieri și cetățeni petimp de secetă;- Amenajarea parcării pentru Biserica Sfîntu Ilie;- Identificarea terenului liber de sarcini la Trei Movili pentru tinerii din Sfîntu Ilie careau solicitat locuri de casă conform Legii nr. 15/2003;- Amenajarea prin betonare sau confecționare rigole a uliței care face legătura dintredrumul Dealul Crucii și drumul centru sat Sf. Ilie.12. Direcţii de dezvoltare ale administraţiei publice localea) Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelulConsiliului Local ȘcheiaConsiliul Local Șcheia, în calitate de solicitant eligibil al fondurilor externenerambursabile destinate dezvoltării economice şi sociale a judeţului, va urmări mai multedirecţii de acţiune pentru creşterea gradului de absorbţie a acestor fonduri şi pentru a realiza opregătire corespunzătoare în vederea accesării Fondurilor Structurale.În primul rând, Consiliul Local Șcheia va urmări îmbogăţirea permanentă a portofoliuluide proiecte corespunzător priorităţilor de dezvoltare ale comunei, precum şi pregătireadocumentaţiei tehnico-economice absolut necesară eligibilităţii proiectelor deinfrastructură(studii de fezabilitate) în cadrul Fondurilor Structurale.De asemenea, se vor urmări în permanenţă oportunităţile de finanţare active încadrul

cărora Consiliul Local Șcheia este aplicant eligibil, pentru optimizarea gradului de atragere afondurilor nerambursabile la nivelul comunei.Consiliul Local va asigura în continuare cofinanţarea atât a proiectelor cu finanţarenerambursabilă aflate în derulare, cât şi a diverselor programe cu finanţare nerambursabilăpropuse spre finanţare, în care Consiliul Local este aplicant eligibil, în conformitate cuprevederile legale în vigoare.b) Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice în ceea ce priveşteprocedurile europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune şi a celorstructuraleObiectivul principal care trebuie atins în acest sens este creşterea capacităţii deimplementare a proiectelor cu finanţare externă, familiarizarea funcţionarilorpublici cuprocedurile impuse de finanţatorul extern astfel încât momentul aderării la Uniunea Europeană,care coincide cu oportunitatea de accesare a fondurilor structurale şi de coeziune de cătreRomânia să găsească autoritatea publică locală pregătită din punct de vedere al capacităţiiinstituţionale pentru obţinerea acestor fonduri.În acest sens, Consiliul Local Șcheia va continua implementarea proiectelor aflate înderulare şi va accesa noi proiecte, astfel încât să se îmbunătăţească experienţa practică afuncţionarilor publici implicaţi în ceea ce priveşte managementul ciclului de proiect. La astfel deactivităţi se vor adăuga cele de pregătire profesională continuă, astfel încâtsă se formeze un corpde funcţionari publici, provenind din toate domeniile de activitate (tehnic, economic, juridicadministrativ)care să deţină abilităţi specifice în acest domeniu.c) Întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturaledatorate procesului de europenizareRolul societăţii civile este semnificativ în influenţarea deciziilor politice,economice şi deinteres public, societatea civilă întăreşte legitimitatea democraţiei, multiplică mijloacele deexpresie a intereselor, întăreşte conştiinţa şi încrederea cetăţenilor în puterea lor, permite

recrutarea şi formarea de noi lideri.Strategia Consiliului Local Șcheia în privinţa relaţiei cu societatea civilă se bazează peideea de parteneriat, pe vocaţia de largă deschidere pe care acesta a manifestat-o şi o manifestănecondiţionat faţă de realizarea problemelor publice identificate de cetăţeanul alegător şi plătitorde taxe şi impozite, co-participant şi beneficiar direct al actului de administraţie. Specificulparteneriatului ca mod de acţiune socială şi elementul său definitoriu este lucrul în echipă iar ceice acţionează astfel se pun sub semnul acţiunii colective şi comunicative. De aceea a fost creatcadrul instituţional şi organizaţional care să contribuie şi să susţină eforturile, energia şicapacităţile partenerilor. Consiliul Local Șcheia, consideră respectarea criteriilor de bunăguvernare pe baza consultării cu societatea civilă, în aceeaşi măsură în care,autoritateaadministraţiei publice judeţene este supusă consultării autorităţilor administrative centrale.Ca obiective specifice, parteneriatul deja existent, dintre administraţie şi societatea civilă,va evolua, în perioada următoare pentru:- creşterea capacităţii părţilor de a influenţa mediul lor de operare;- transformarea consultării societăţii civile dintr-o obligaţie impusă de lege, într-o resursăde îmbunătăţire a actului administrativ;- creşterea capacităţii de învăţare de cooperare şi de capitalizare a experienţei ambelorpărţi;- creşterea capacităţii de acţiune comună pentru obţinerea încrederii şi recunoaşteriicomunităţii;- asistenţa fiecărui partener în relaţionarea cu agenţiile şi programele cheiealecomunităţii;- găsirea tuturor posibilităţilor legale pentru acordarea de finanţări din bugetul localpentru susţinerea proiectelor ONG-urilor care rezolvă unele probleme cărora administraţia nu leaputut face faţă, pe baza unei metodologii clare de acordare a finanţării;- încheierea unor acorduri scrise între parteneri;- urmărirea tuturor colaborărilor posibile pentru realizarea proiectelor administraţiei.

În vederea realizării planurilor de acţiune pentru fiecare direcţie de dezvoltare, ConsiliulLocal Șcheia îşi propune următoarele categorii potenţiale de surse de finanţare:- accesarea unor finanţări nerambursabile prin elaborarea documentaţiilor în cadrulFondurilor Structurale (prin Programul Operaţional Regional, Programele OperaţionaleSectoriale etc), cu respectarea cerinţelor de eligibilitate a solicitanţilor şi a activităţilor specificefiecărui program de finanţare al Uniunii Europene. În aceste situaţii, autoritatea publică locală vabeneficia de asigurarea unei părţi a investiţiei sub forma unei finanţări nerambursabile, urmândca diferenţa de cofinanţare să fie asigurată din bugetul local potrivit prevederilor legale, pentrususţinerea proiectelor cuprinse în programele de dezvoltare şi pentru proiectede infrastructurăcare necesită cofinanţare locală;- încheierea unui parteneriat public-privat. Având în vedere că, potrivit conţinutului cadrual studiilor de fezabilitate, documentaţiile tehnice elaborate premergător investiţiilor cuprindindicatorii de rentabilitate ai noii investiţii este posibilă manifestarea interesului unui operatorprivat în dezvoltarea şi operarea obiectivelor investiţionale prin realizarea unui parteneriatpublic-privat;- contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung;- finanţare din sectorul privat, prin investiţii directe ale operatorilor privaţi interni şiinternaţionali;- promovarea şi dezvoltarea de acţiuni bilaterale cu actori din România şi UniuneaEuropeană.d) Dezvoltarea parteneriatelorÎn conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale, Consiliul Local alcomunei Șcheia poate hotărî:- cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vedereafinanţăriisau realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes local;- înfrăţirea comunei cu unităţi administrativ teritoriale din alte ţări;

- cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ teritoriale din ţară sau dinstrăinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor publicelocale, în vederea promovării unor interese comune.În acest sens, Consiliul Local Șcheia propune:- Încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, cele private,organizaţii non-guvernamentale din diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.;- Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţeanşi central, în plan intern şi internaţional;- Încheierea de parteneriate în vederea desfacerii produselor agricole si industrialespecifice comunei Șcheia pe pieţele unor comunităţi locale din judeţ şi din ţară;- Dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediulacademic şi administraţia publică locală în vederea creării unor politici comunitare în domeniulcultural pentru a promova tradiţiile şi culturile zonei;- Dezvoltarea de parteneriate între operatorii culturali şi firme private interesate de acestdomeniu cu scopul promovării unor proiecte culturale şi a diversificării ofertei culturale acomunei Șcheia;- Stabilirea parteneriatelor şi a grupurilor de lucru în domeniul protecţiei copilului,combaterii consumului de droguri şi a criminalităţii asociate acestuia, violenţei domestice învederea reducerii riscului de marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordareasprijinului necesar celor aflaţi în dificultate;Prezenta Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Șcheia îşi propune ca, dupăimplementarea la nivel local, aceasta să atingă obiectivele privind dezvoltarea economicosocialăpentru perioada 2010-2015 privind:- ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor comunei Șcheia;- asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;- sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şicrearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini;- promovarea unei agriculturi performante şi revigorarea spaţiului rural, caalternativă socio-economică a spaţiului urban;- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor;- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi a celorlalte utilităţi publice;

- protecţia mediului înconjurător şi dezvoltarea infrastructurii de mediu;- dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială a persoanelor aflate în dificultate învederea promovării incluziunii sociale, sprijinirii grupurilor sociale marginalizate şidezavantajate şi inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate;- dezvoltarea infrastructurii de afaceri.Contacte utile137Nr.Crt.INSTITUŢIA Website /Adresă / Tel.1. Ministerul Afacerilor Externe www.mae.ro2. Ministerul Economiei şi Finanţelor www.mefromania.ro3. Ministerul Justiţiei www.just.ro4. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative www.mira.gov.ro5. Ministerul Apărării www.mapn.ro6. Ministerul Transporturilor www.mt.ro7. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului www.edu.ro8. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Site în constucţie9. Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şiProfesii LiberaleSite în construcţie10. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale www.mapam.ro11. Ministerul Sănătăţii Publice www.ms.ro12. Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şiLocuinţelorwww.mie.ro13. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile www.mmediu.ro14. Ministerul Culturii şi Cultelor www.cultura.ro15. Ministerul Comunicaţiilor şi TehnologieiInformaţieiwww.mcti.ro16. Institutul Naţional de Administraţie www.ina.gov.ro17. Administraţia Naţională Apele Române www.rowater.ro18. Asociaţia Română a Apei www.ara.ro19. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici www.anfp-map.ro20. Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă www.omfm.ro21. Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi deAsigurări Socialewww.cnpas.ro22. Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare înDomeniul Educaţiei şi Formării Profesionalewww.anpcdefp.ro23. Autoritatea Naţională pentru Protecţia DrepturilorCopiluluiwww.copii.ro

24. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cuHandicapwww.anph.ro25. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei www.anpf.ro26. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse întreFemei şi Bărbaţiwww.anes.ro27. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şiPescuitwww.apdrp.ro28. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă(Centrul Judeţean de Consultanţă AgricolăSuceava )www.consultantaagricola.com29. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură www.apia.org.ro30. Institutul de Stat pentru Testarea şi ÎnregistrareaSoiurilorwww.istis.ro31. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură www.anpa.ro32. Agenţia Domeniilor Statului www.domeniilestatului.ro33. Institutul de Stat pentru Testarea şi ÎnregistrareaSoiurilor, Româniahttp://istis.ro/34. Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare www.anif.ro35. Agenţia Naţională pentru Ameliorare şiReproducţie în Zootehniewww.anarz.ro36. Compania Naţională de Administrare a FonduluiPiscicolwww.canfp.ro37. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentruSiguranţa Alimentelorwww.ansv.ro38. Institutul de Bioresurse Alimentare www.bioresurse.ro39. Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA www.rosilva.ro40. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului www.onvv.ro41. Direcţia Selecţie Vegetală şi Inspecţia Naţionalăpentru Calitatea Seminţelorwww.incs.ro42. Autoritatea Hipică Naţională Bucureşti, str. Antim, nr. 12,sector 5.43. Agenţia Naţională pentru Sport http://www.gov-sport.ro44. Autoritatea Naţională de Reglementare înComunicaţiiwww.anrc.ro

45. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şiMonitorizarea Achiziţiilor Publicewww.anrmap.ro46. Autoritatea Naţională pentru Tineret (Autoritateapentru Tineret Suceava)www.e-tineret.ro47. Autoritatea Naţională pentru Turism www.mturism.ro48. Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şiCulturalwww.antrec.ro49. Institutul Cultural Român www.ict.ro50. Administraţia Fondului pentru Mediu www.afm.ro51. Garda Naţională de Mediu www.gnm.ro52. Agenţia Naţională pentru Locuinţe www.anl.ro53. Asociaţia Română a Apei www.ara.ro54. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentruIMM-uriwww.fngcimm.ro55. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene dinRomâniawww.uncjr.ro56. Comisia Europeană www.ec.uropa.eu57. Delegaţia Comisiei Europene în România www.infoeuropa.ro58. Centrul Român de Informare de la Bruxelles www.crib.mae.ro59. Reprezentanţa Permanentă a României pe LângăUniunea Europeanăwww.ue.mae.ro60. Consiliul Uniunii Europene www.ue.eu.int61. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est www.adrse.ro62. Prefectura Suceava www.prefecturasuceava.ro63. Consiliul Judeţean Suceava www.cjsuceava.ro64. Camera de Comerţ, Industrie şi AgriculturăSuceavawww.ccisv.ro65. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava www.apmsv.ro66. Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava www.isj.sv.edu.ro67. Direcţia de Sănătate Publică Suceava www.dspsv.ro68. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Suceavawww.dpcsv.ro69. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava www.cassv.ro70. Agenţia Judeţeană pentru ocuparea Forţei deMuncă Suceavawww.suceava.anofm.ro71. Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava www.itm.suceava.astral.ro

72. Direcţia Generală a Finanţelor Publice SuceavaAdministraţia Finanţelor Publice a MunicipiuluiSuceavaStr. Vasile Bumbac, nr. 1,Municipiul Suceava, JudeţulSuceava.Tel. :0230/215087, 0230/521358,0230/52135973. Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava www.suceava.insse.ro140