SR Raport I R SR S - Harti Acustice Bucuresti · 2014-10-16 · După cartografierea acustică este...

CONTACT: Cornel Radulescu/Cristian Alionte • Tel.: 0724026070/0727855309 • [email protected]/[email protected] ACCON Environmental Consultants • Str. Covasna •nr 9/Ap.13 • Bucuresti • Tel./Fax: 031/417.65.79 • www.accon.ro • J40/2094/11• RO37 BTRL 0650 1202 S810 76XX•Banca Transilvania - Bagdasar

SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Raport I

privind cartografierea acustica a Municipiului Bucureşti - date utilizate în procesul

de cartare (include cerinţele din Anexa 7 pct. 1.1 -1.6 din H.G. nr. 321/2005)

Beneficiar Primăria Municipiului Bucureşti ; Splaiul In-dependentei , NR. 291-293, SECTOR 6 , Locali-tatea: București , Cod Postal: 060042 , Romania

Denumire contract: Harta de Zgomot a Municipiului Bucureşti

Nr/Data contract:

Dr. Ing. Cristian Alionte

Dr. Ing. Liviu Ungureanu

Ing. Cornel Rădulescu

ACCON Environmental Consultants S.R.L

Realizat de : ACCON Environmental Consultants S.R.L

Data: 07.2014

Versiunea 3

Limba Română

Pagina · 2


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Rezumat: Prezentul Raport documentează metodica de elaborare şi rezultatele carto-

grafierii acustice strategice efectuate. Cartografierea acustică strategică este o obligaţie

rezultată pentru Municipiul Bucureşti din H.G. nr. 321/2005 (cu modificările şi adău-

gările ulterioare) şi respectiv H.G. nr. 1260/2012 (M.O. nr.15/19.01.2013) care trans-

pune în legislaţia română Directiva 2002/49 CE privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiental.

Pagina · 3


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Cuprins

1. Scopul raportului - Motivaţia executării contractului, problematica propusă spre re-

zolvare şi cadrul legislativ pertinent ..............................................................pag. 4

2. Autoritatea responsabilă ..........................................................................pag. 5

3. Descrierea generală a aglomerării urbane Municipiului Bucureşti.................... pag. 5

4. Scurtă descriere a datelor de intrare .......................................................pag. 13

5. Software-ul de cartare utilizat şi versiunea acestuia ..................................pag. 23

6. Descrierea programelor de reducere a zgomotului realizate anterior ….........pag. 23

7. Date de intrare necesare realizării hărţilor strategice de zgomot ................ pag. 18

8. Metodologia utilizată pentru obţinerea numărului de locuinţe şi de locuitori expu-

se/expuşi la zgomot .................................................................................pag. 34

9 Alte date de intrare utilizate ...................................................................pag. 34

Extras din Anexa 1.................................................................................... pag. 38

Pagina · 4


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

1 Motivaţia executării contractului, problematica propusă spre rezolvare şi ca-

drul legislativ pertinent

Elaborarea hărţilor acustice şi respectiv evaluarea poluării acustice serveşte între altele

şi informării publice.

Cadrul legislativ român de care trebuie să se ţină cont la realizarea hărţilor acustice

strategice (HAS) este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.1 Transpunerea Directivei 2002/49/CE în legislaţia română

H.G. nr. 321/2005 (M.O. nr. 19/10.01.2008) privind evaluarea şi gestionarea

zgomotului ambiental (republicat) şi H.G. nr. 1260 (M.O. nr 15/ 19.01.2013)

T

O.M. M.M.G.A./M.T.C.T./M.S./M.A.I. nr. 678/1344/915/1397/2006 (MO nr.

730/25.08.2006) pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al

indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale,

de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor

I

O.M. M.T. nr. 720/2007 (MO nr. 583/24.08.2007) privind modificarea O.M.

M.T.C.T. nr. 1258/2005 (M.O. nr. 766/23.08.2005) pentru stabilirea unităților

responsabile cu elaborarea hărților de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aero-

porturile aflate în administrarea lor, a hărților strategice de zgomot şi a planurilor de

acțiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de

competență ale acestora

I

O.M. nr. 1830/2007 (M.O. nr. 864/18.12.2007) pentru aprobarea Ghidului privind

realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot

I

O.M. M.M.D.D./M.T./M.S.P./M.I.R.A. nr. 152/558/1119/532/2008 (M.O. nr.

531/15.07.2008) pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a

modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pen-

tru indicatorii Lzsn şi Lnoapte , în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe dru-

murile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în

aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul

produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute

în anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, aprobată cu modificări şi completări ulterioare

I

T = transpunere; I = implementare ; T,I se refera la Directiva 2002/49/CE

După cartografierea acustică este necesar să se întocmească planuri de acţiune

cu ajutorul cărora sa se rezolve problemele şi efectele negative generate de poluarea

sonoră şi dacă este cazul, să se reducă nivelul de zgomot ambiental.

Pagina · 5


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

H.G. nr. 321/25 conţine şi un calendar al implementării Directivei 2002/49 C.E.

privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental (DZA). Municipiul Bucureşti,

având o populaţie de peste 250.000, trebuie să refacă hărţile acustice strategice în

etapa a doua de implementare adică începând cu anul 2011.

Raportul de faţă se referă la cartografierea acustică strategică a Municipiul Bucu-

reşti având la bază datele din măsurări proprii şi cele puse la dispoziţie de Primăria Mu-

nicipiul Bucureşti. Lucrările de cartografiere strategică şi raportul sunt menite să spriji-

ne beneficiarul în îndeplinirea obligaţiilor care-i revin în baza legislaţiei naţionale

(H.G. nr. 321/2005), cerinţelor Comisiei Europene şi informării publicului.

Au fost elaborate hărţi acustice strategice globale şi individuale pentru următoa-

rele surse de zgomot:

• Trafic rutier: străzi principale şi alte străzi care provoacă o poluare acustică notabilă.

• Trafic feroviar cu menţiunea că poluarea acustică a gărilor din Municipiul Bucureşti

este în sarcina Municipiul Bucureşti conform H.G. nr. 1260/2012 (M.O. nr 15/

19.01.2013)

• Activităţi industriale (I.P.P.C.)

Conform H.G. nr. 321/2005 trebuie să se efectueze şi cartografieri ale zgomotu-

lui generat de traficul aerian. În documentaţia conexă H.G. nr. 321/2005 şi anume

O.M. nr. 678 /2006 (vezi tabelul 1.1 ) cap. 3, pct. 22 se menţionează:

“Emisia de zgomot dintr-o zona industriala, se ia în considerare daca, împreuna

cu emisia de zgomot de la toate celelalte industrii din zona, determina valorile indicato-

rilor de zgomot din apropierea clădirilor rezidențiale sa fie Lzsn>50dB şi Ln>45dB. În

toate cazurile când emisia de zgomot dintr-o singura zona industriala, determina ca

valorile indicatorilor de zgomot sa fie Lzsn<45dB şi Ln<40dB, aceste nu se iau în consi-

derare‘‘.

2. Autoritatea responsabilă:

In baza prevederilor H.G. 321/2005, republicata, art.4, alin.1, autoritatea responsabilă pentru realizarea cartării zgomotului şi a planurilor de acţiune pentru

prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în municipiul București este Primăria Municipiului Bucureşti ; Splaiul Independentei , NR. 291-293, SECTOR 6 , Localitatea:

București , Cod poștal: 060042 , Romania. Acest plan de acțiune va fi supus aprobării Consiliului General al Municipiului București.

3. Descrierea generală a aglomerării urbane Municipiul Bucureşti

București este capitala României și în același timp, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori

(Site oficial INS privind recensământul http://www.recensam) și o densitate a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Capital%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rom%C3%A2nia

Pagina · 6


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

populației de 8.510 loc./km², face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În realitate Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de

oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face

parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.

Municipiul București are o suprafață de 228 km pătrați (0.8 % din suprafața României), din care suprafața construită este de 70 %.

Orașul este așezat la 44°24'49" latitudine nordică (ca și Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) și 26°05'48" longitudine estică (ca și Helsinki sau Johannesburg), în sudul României la o distanță de 64 km nord de fluviul Dunărea, la

100 km sud de Carpații Orientali, și 250 km vest de Marea Neagră, altitudinea medie fiind de 75 m.

Bucureștiul se află la următoarele distanțe față de alte orașe europene:

425 km - Sofia;735 km - Belgrad;1730 km - Berlin;1140 km - Viena;1285 km - Atena;2040 km - Roma;2460 km – Paris.

Cele 6 sectoare administrative, ale Municipiului București, fiecare conduse de o primărie proprie, sunt dispuse radial (numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administrație o parte a centrului Bucureștiului.

Municipiul București se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud

este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu.

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, și 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine.

Istoric

Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care acesta recunoaște o moșie, unor boieri.

Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgușor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie

1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta

rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa inițială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Româ-nești, din ordin turcesc, pentru a avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Du-năre, mai ușor de controlat în comparație cu Târgoviște. Din acel moment se și trece la

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitan%C4%83_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Vl%C4%83siei&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83gan

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_G%C4%83vanu_Burdea

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazului

http://ro.wikipedia.org/wiki/21_septembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1459

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rg%C8%99or

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_cel_Frumos



http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Veche

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Veche

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Domneasc%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Ciobanul_(domnitor)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ghica



Pagina · 7


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiin-țează prima instituție de învățământ superior, Academia Domnească (1694) și este

construit Palatul Mogoșoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească.

În 1704, ia ființă la inițiativa spătarului Mihail Cantacuzino Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888. În scurt

timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea nu-mărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafi-lor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă

modernizarea orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar popula-ția se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul

din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831număra 10.000 de case și 60.587 de locuitori).

Spitalul Colțea

În decursul anilor apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică din București,Societatea Filarmonică din București, Universitatea din București, Gara de Nord, Grand Hotel du

Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante,Grădina Botanică din București, Ateneul Român, Banca Națională, cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric,

primele linii telefonice).



http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Mogo%C8%99oaia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Cantacuzino_(sp%C4%83tar)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Spitalul_Col%C8%9Bea


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cavaf&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cavaf&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98alvaragiu&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Z%C4%83bunar&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nt



http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cimitirul_%C8%98erban_Vod%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Academic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Filarmonic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_Filarmonic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol_lampant

Pagina · 8


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Ateneul Român

Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în România reședința județului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul Paris"

datorită asemănării cu capitala franceză, dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la

soarta clădirilor de interes istoric din oraș, în special a acelora din centrul istoric.

Universitatea București în perioada interbelică

Economie și infrastructură

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice României excluzând agricultura.

Potenţialul şi structura economică a Bucureştiului este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (79,3%) şi industrie (19,6%), nivel care este inferior mediei naţionale. Sectorul serviciilor este cel mai bine reprezentat, cu precădere în

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ateneul_Roman_b.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura

Pagina · 9


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi, inclusiv software.

Fiind capitala României Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian.

Transport

Transport public

Sistemul extensiv al transportului public din București este cel mai mare din România. Este compus din sistemul de metrou de 71 km operat de către Metrorex și

rețeaua transportului de suprafață (Harta Generala de transport urban – SURSA RATB)

— autobuze (70 linii – SURSA RATB),

— troleibuze (16 linii – SURSA RATB),

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nod_feroviar&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rutier

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aerian&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrorex

http://ro.wikipedia.org/wiki/Autobuz

http://ro.wikipedia.org/wiki/Troleibuz

Pagina · 10


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

— tramvaie (23 linii SURSA RATB) și metrou ușor (linia 41) — operată de către

RATB.

Adițional, funcționează și rețeaua minibuzelor private. Există și companii de taxi

(10.000 de taxiuri licențiate).

Transportul aerian

În București există în prezent un aeroport funcțional, Aeroportul Internațional

Aurel Vlaicu (Băneasa) însă capitala României mai este deservita și de Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni). Accesibilitatea aeriană şi multi-modală este asigurată de cele două aeroporturi.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvai

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99or

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regia_Autonom%C4%83_de_Transport_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Aurel_Vlaicu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Henri_Coand%C4%83


Pagina · 11


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare aeroport al României(70% din transportul total aerian de pasageri) fiind centrul principal pentru

operatorul național TAROM.

Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu este utilizat de către companiile aeriene

pentru cursele charter, destinat in special aeronavelor cu un gabarit redus.

Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu

Transportul feroviar

București este nodul feroviar principal al companiei naționale Căile Ferate Române. Cea mai importantă stație feroviară este Gara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri

zilnice din diverse localități românești, precum și din orașe europene:

Belgrad (Serbia), Budapesta (Ungaria), Sofia (Bulgaria), Viena (Austria), Chișinău (Republica Moldova), Kiev (Ucraina), Salonic (Grecia), Moscova (Federația

Rusă),Istanbul (Turcia).

Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători și 2 ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea există și alte gări: Basarab, Băneasa,

Obor / Est,Progresul, Titan Sud și Sud. Din oraș pornesc 5 magistrale feroviare: 300 (București-Oradea), 500 (București - Bacău - Suceava - Verești), 700 (București —

Brăila - Galați), 800 (București - Constanța), 900 (București - Drobeta-Turnu Severin - Timișoara - Jimbolia) și 3 linii secundare interoperabile: 901 (București - Pitești -

Craiova), 902 (București - Giurgiu) și 903 (București - Oltenița).

Transportul rutier

Elementul de bază al rețelei străzilor urbane din București sunt bulevardele de mare circulație, care pleacă din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud,

est-vest, nord – vest – sud - est) și două inele (interior și exterior) contribuie la


http://ro.wikipedia.org/wiki/TAROM


http://ro.wikipedia.org/wiki/Companie_aerian%C4%83_low-cost

http://ro.wikipedia.org/wiki/Companie_aerian%C4%83_low-cost


Pagina · 12


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

reducerea aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei înțesate în timpul orelor de vârf din cauza creșterii numărului mașinilor în ultimi ani. În fiecare zi, peste

un milion de vehicule circulă în interiorul orașului. Numărul foarte mare al vehiculelor rutiere implică investiții masive in infrastructura aceasta fiind relativ deficitara pentru o

capitala Europeană.

București este principalul nod al rețelei drumurilor naționale române, fiind punctul de începere pentru trei autostrăzi (A1 spre Pitești și A2 spre Constanța, A3 spre

Ploiești) și nouă drumuri naționale:DN1 spre Oradea, DN1A spre Brașov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Călărași, DN4 spre Oltenița, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timișoara

și Cenad, DN 7 spre Nădlac și DN71 spre Sinaia).

4. Scurtă descriere a datelor de intrare

Delimitarea ariei cartografiate

Aria cartografiată a Municipiul Bucureşti coincide cu limitele geografice stabilite de Pri-

măria Municipiul Bucureşti pentru zona urbană la care se adaugă o zonă de influenţă

corespunzătoare unor distanţe de 500m de la limita administrativă. ( Vezi

OM nr. 678/2006 , cap. 3 pct.22 instrumentul 1).

Reţeaua stradală

Pentru reţeaua stradală a Municipiului Bucureşti Primăria a pus la dispoziţie fişiere cu

layer- ul GIS respectiv al străzilor, acest fişier a fost folosit la modelarea reţelei strada-

le.

Pentru reţeaua stradală a Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti a pus

la dispoziţie fişiere cu stratul GIS al limitelor de carosabil a străzilor, luându-se în calcul

numai străzile principale și străzile cu un aport important la zgomotul generat de trafi-

cul rutier, în funcţie de măsurările realizate pentru care s-a construit trama stradală,

vezi imaginea de mai jos.

Acest fişier a fost folosit la modelarea reţelei stradale.

Modelul conţine 9216 de segmente stradale modelate, în lungime de aprox. 795,79Km.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C8%99i_drumuri_na%C8%9Bionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A1_(Rom%C3%A2nia)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pite%C8%99ti


http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploiesti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN1A

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i


http://ro.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cenad

http://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83dlac


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaia

Pag· 13 CONTACT: Cornel Radulescu/Cristian Alionte • Tel.: 0724026070/0727855309 • [email protected]/[email protected] ACCON Environmental Consultants • Str. Covasna •nr 9/Ap.13 • Bucuresti • Tel./Fax: 031/417.65.79 • www.accon.ro • J40/2094/11• RO37 BTRL 0650 1202 S810 76XX•Banca Transilvania - Bagdasar

SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Stratul GIS cu străzile principale din Municipiul Bucureşti

Pe principalele străzi s-au făcut măsurări de trafic rutier în 3000 de puncte iar volumul


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

de trafic orar necesar calculelor de modelare a fost stabilit în conformitate cu metodele

interimare pentru calculul zgomotului generat de traficul rutier. Pentru repartiţia volu-

mului de trafic orar pe diferitele perioade ale zilei s-a procedat conform OM 678/2006

cap.3.2 punct 2 Instrumentele 1 şi 2, astfel:

Daca sunt disponibile datele pentru fluxul de trafic pe o întreaga zi calendaristica (24h)

atunci pentru:

- Perioada de zi =70% din traficul/24

- Perioada de seara =20% din traficul/24

- Perioada de noapte =10% din traficul/24

Trafic rutier luat în calcul este format din număr de vehicule pe oră/linie de

emisie s-a folosit instrumentul 3 coroborat cu instrumentul 5 de la pct. 2 din OM

678/1344/91511397 din 2006. Dacă drumul a fost mai mare de 14 metri s-au considerat

2 sau mai multe linii de emisie. Pentru străzile pe care nu s-au efectuat măsurări de vo-

lum de trafic rutier s-au adoptat valori similare cu cele ale străzilor martor şi conform

OM678/2006 capitolul 3.2 punct 2 Instrumentul 5:

S-au utilizat armatoarele valori de flux de trafic rutier

Tip de drum Număr de vehicule/perioada data

Zi(7-19) Seara(19-23) Noapte(23-

7)

Drumuri rezidențiale 350 100 50

Drumuri de legătura (fac legătura in-tre drumurile rezidențiale si drumurile

principale)

700 200 100

Drumuri principale mici 1400 400 200

Drumuri principale mari Fluxul de trafic rutier prin numărarea vehicu-lelor ce participa la trafic

Pe lângă volumul orar de trafic s-au determinat şi alţi parametri acustici relevanţi

ai zgomotului generat de traficul rutier şi anume.

- componenţa traficului rutier, OM 678/2006 cap.3.2 pct.4 Instrumentul 4, 5, vezi şi

Anexa 1 Fişe de măsurări


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Tip de drum Procentul de vehicule grele din totalul vehicu-

lelor ce participata la traficul rutier

Tip de drum Număr de vehicule/perioada data

Zi(7-19) Seara(19-23) Noapte(23-

7)

Drumuri infundate 2% 1% 0%

Drumuri rezidentiale 5% 2% 1%

Drumuri de legatura(fac legatura intre

drumurile rezidentiale si drumurile

principale)

10% 6% 3%

Drumuri mici principale 15% 10% 5%

Drumuri mici principale 20% 15% 10%

Drumuri de centura 20% 20% 20%

- tipul fluxului rutier (continuu, pulsator, pulsator accelerat, pulsator decelerat) prin vi-

zualizare în punctele de măsurare a volumului de trafic

- viteza/medie respectiv maximă legal admisă pe respectiva artera rutieră. OM

678/2006 cap.3.2 pct.3 Instrument 5;

- datele geometrice ale arterei rutiere prin măsurare, inclusiv tipul de stradă din punctul

de vedere al reflexiilor acustice (stradă tip „U”, canion acustic, sau „L”)

- calitatea suprafeţei stratului de rulare, prin aspectare vizuală , OM 678/2006 cap.3.2

pct.5 Instrument 3,5; acoperiri asfaltice in stare buna

- date cu privire la variaţia vitezei în intersecţii OM 678/2006 cap.3.2 pct.6, Instrument

1,2;

- gradientul arterei rutiere : OM 678/2006 cap.3.2 pct.7, de regulă, în Bucureşti pe

segmentele de artere rutiere pe care s-au făcut măsurări de trafic rutier şi de nivel de

zgomot, gradientul este de sub 2%, ( vezi Google→ Bucureşti → Bucureşti

maps.google.ro)

• Categoriile de vehicule : Vehicule uşoare, VU ; Vehicule grele, VG. La vehicule grele


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

vom face o categorie distinctă autobuse BUS deoarece în centrul oraşului vorbim de

transport în comun şi mai puţin de transport de marfă. La categoria VU intră categoriile

1a,1b şi 1c din clasificarea Harmonoise. La categoria BUS intră categoriile 2a-2e. La ca-

tegoria VG intră categoria 3.

Reţeaua feroviară

Structura reţelei feroviară a fost pusă la dispoziţie prin intermediul fişierului GIS

de către Primăria Municipiului Bucureşti.

Imaginea stratului GIS cu structura reţelelor de linii de tren din Municipiul Bucureşti


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Parametri acustici relevanţi ai trenurilor au fost determinaţi astfel:

- viteza medie de deplasare, OM 678/2006 cap.3.2 pct.7, a fost estimată prin mă-surări sau limitată la viteza maxim admisă pe linia respectivă,

- nivelul puterii acustice al trenurilor , OM 678/2006 cap.3.2 pct.9,Instrumentul 4 completat cu măsurări acustice de verificare

Reţeaua de cale ferată a Municipiului Bucureşti are 9047 segmente şi o lungime de

aproximativ 807,07 km, provenita din însumarea tuturor tronsoanelor feroviare şi din

liniile adiacente aflate în Gările Bucureşti Nord, Bucureşti Basarab, Bucureşti Griviţa, Pa-

jura, Bucureştii Noi, Bucureşti Băneasa, Bucureşti Obor, Bucureşti Sud, Titan Sud, Ber-

ceni, Bucureşti Progresul, Bucureşti Vest, Bucureşti Triaj precum şi din liniile ce deser-

vesc unitățile industriale. Structura reţelei a rezultat prin trasarea liniilor de cale ferată

pe harta GIS furnizată de beneficiari.

Reţeaua feroviară - Tramvai

Reţeaua de tramvai a Municipiului Bucureşti are 5283 de segmente cu o lungime de

aproximativ 477,33 km, obţinute prin suprapunerea individuală a fiecărei linii de tram-

vai. Structura reţelei a rezultat prin trasarea liniilor de cale ferată pe harta GIS furnizată

de Primăria Municipiului Bucureşti.

Imaginea stratului GIS cu structura reţelelor de linii de tramvai din Municipiul Bucureşti


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Reţeaua industrială

Reţeaua industrială a Municipiului Bucureşti este formată din mai multe zone:

- zona Republica, cu sediile companiilor Rosal si Antilopa

- zona Policolor, este o platforma industriala mai nouă, cu multe hale industriale.

zona IMGB (denumire provenita de la Întreprinderea de mașini grele București)

este una dintre cele mai vechi zone industriale din Capitală. Aici s-au înființat pri-

mele întreprinderi in secolul XIX.

- zona Pipera. Aici este o zona industrială moderna, mult mai populată și ară-

toasa decât cele precedente. Asta deoarece avem un sediu Orange în parcul de afa-

ceri I-Ride si sedii pentru Ringier, Nestle, HP si un magazin Mobexpert.

- zona Grivița (unde se găsesc Atelierele CFR) si zona Bucureștii Noi (unde se

afla sediul uneia dintre cele mai vechi fabrici ale Capitalei, Marmura SA).

- zona sud cu CET Sud, cea mai mare termocentrala din București și din Ro-

mania

Pentru aceste obiective nu s-au putut utiliza valorile nivelurilor acustice rezultate

din măsurări efectuate la respectivelor întreprinderi aşa încât în această etapă s-a recurs

la prevederile OM 678/2006 cap.3.2 pct.10, Instrumentul 5: Nu sunt disponibile datele

privind nivelurile de putere acustică

Măsurările sunt relevante în cazul unei monitorizări a unității industriale pe perioada

unui an calendaristic. De asemenea precizăm faptul că determinările acustice au fost

realizate pentru o perioadă restrânsă a anului mai precis la sfârșitul anului 2013 și nu s-

au desfășurat pe durata întregului an calendaristic. Mai mult, pe timp de toamnă-iarnă

nu a putut fi măsurat zgomotul de fond (cu echipamentele oprite, din CET-uri). Astfel nu

am putut identifica și măsura nivelul zgomotului de fond. Din acest motiv am fost nevoiţi


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

să considerăm cel mai dezavantajos caz.

Principalele obiective industriale poluatoare acustic au fost specificate de ANPM Bucu-

reşti, inclusiv CET-urile, zona Gării Bucureşti Nord şi Aeroportul Băneasa şi sunt însem-

nate pe reprezentarea grafică de mai jos.

Hartă cu obiectivele industriale poluatoare acustic din Municipiul Bucureşti

Topografia şi modelul digital al terenului

Nu au fost disponibile cote de nivel decât parțial, iar prin vizita pe teren s-a constatat că se poate utiliza OM 678/2006 cap.3.2 pct. 13 Instrumentul 3.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Date privind înălţimea terenului:

Au fost disponibile date privind spaţiile verzi şi ape şi s-a putut estima coeficientul de

absorbţie al terenului folosind instrumentul 1 de la pct. 15.

-


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

-

Instalaţii de protecţie acustică

Nu sunt.

Clădiri

S-au folosit date privind clădirile, furnizate de Primăriei Municipiului Bucureşti. Au

fost împărţite clădirile în trei categorii mari: locuințe, administrative (care includ şi uni-

tăţi de învăţământ şi spitale) şi industriale. Pentru estimarea înălţimii clădirilor s-au co-

roborat toate aceste date cu indicaţiile OM 678/2006 cap.3.2 pct. 11 Instrumentele 1 şi

2 precum şi pct. 12 Instrumentele 1,2 şi 3.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

-

Harta clădirilor luate în suprafața de calcul cu un număr 356160 de clădiri.

Şcoli şi spitale

- S-au folosit datele puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Bucureşti.

5 Software-ul de cartare utilizat şi versiunea acestuia

Software-ul de cartare utilizat este CadnaA 4.0 produs de DATAKUSTIK.

6 Descrierea programelor de reducere a zgomotului realizate anterior

Programele de reducere a zgomotului au fost realizate anterior iar acestea sunt

prezentate la punctul 7 „Măsuri și strategii ” site-ul Primăriei Municipiului București :

http://www.pmb.ro/harti/harta_zgomot/docs/rezumat_plan_de_actiune.pdf

http://www.pmb.ro/harti/harta_zgomot/docs/rezumat_plan_de_actiune.pdf


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

7 Date de intrare necesare realizării hărţilor strategice de zgomot

Datele de intrare colectate şi utilizate pentru realizarea hărţilor de zgomot şi a

hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerarea București sunt prezentate în prezentu-

lui raport, sub forma tabelară, în conformitate cu art.3.8 (tabel 10) şi Anexa 4 a OM

1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor

strategice de zgomot.

Tabel1 : Metodologia utilizată pentru obţinerea datelor de intrare şi a parame-

trilor folosiţi în procesul de cartografiere.

Parametru Obţinere de date Observaţii

Limita aglomerărilor Limita administrativă furnizată

de Primăria Municipiului Bucu-reşti

Harta strategică de zgo-

mot se suprapune cu limi-

ta administrativă a aglo-

merării pentru căile ferate

şi drumuri cu excepția

tipului de zgomot indus-

trial unde acestea depă-

şesc limita administrativă

deoarece contururile de

55 dB(A) pentru indicato-

rul Lzsn sau 50 dB(A)

pentru indicatorul

Lnoapte de la o sursă de

zgomot industrială se gă-

sesc în interiorul aglome-

rării.

Indicatori de zgomot Metode interimare de calcul prevăzute la pct. 2 din anexa

nr.3 a H.G. nr. 321/2005 pri-vind evaluarea şi gestionarea

zgomotului ambiental, cu modi-ficările şi completările ulterioare

Lzsn și Lnoapte

Perioade de timp zi, 07-19, 12 ore; seara, 19-23, 4 ore; noapte, 23-07, 8 ore.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Metode de calcul Metode interimare de calcul

prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3 a H.G. nr. 321/2005 pri-

vind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, cu modi-ficările şi completările ulterioa-

re, şi anume: 5.1.1 Linii directoare privind

metoda interimara de calcul re-comandata de Comisia Euro-peana, NMPB_Routes 96 şi

standardul francez XPS 31-133, privind calculul indicatorilor de zgomot pentru zgomotul provo-

cat de traficul rutier. 5.1.2 Linii directoare privind

metoda interimara de calcul re-comandata de Comisia Euro-peana, publicata în “Reken-en

Meetvoorshrift Railverke erslawaai“ 96, Ministerie Volkshuisvesting Ruimtelijke

Ordening en Milieubeheer, 20 noiembrie 1996‘ (RMR) privind

calculul indicatorilor de zgomot, pentru zgomotul provocat de traficul feroviar

5.1.3 Linii directoare privind metoda interimara de calcul re-comandata de Comisia Euro-

peana, ISO 9613-2 “Acustica - Diminuarea sunetului la propa-

garea sa în aer liber, partea a doua:metode generale de cal-cul, privind calculul indicatorilor

de zgomot, pentru zgomotul provocat de activitățile industri-ale.

Dimensiune raster 10 x 10m pe toată suprafaţa

Înălţime receptor 4 metri deasupra solului

Receptori pe faţade 1 receptor pe fiecare faţadă


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Penalizări Penalizările se iau în considera-

ţie în calculul nivelurilor Lzsn şi Lnoapte. În conformitate cu

H.G. nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental unde se

defineşte indicatorul Lzsn, pe-nalizările introduse sunt 5 dB

pentru perioada de după amiază şi 10 dB pentru perioada de noapte.

Reflexii 1 reflexie Când există reflexii, apar razele sonore adiţionale în

traiectoria propagării acustice, care pleacă din obiectele reflectante şi

care pot mări nivelul de presiune sonoră în recep-tori.

Metoda pe care o foloseş-te software-ul şi care se

aplică în formă regulară pentru calculul reflexiei este cea a sursei de

imagine şi în consecinţă se acceptă ca suprafeţele reflectante sunt acustic

plane şi uniforme. Conform cu ceea ce se

stabileşte în “Ghidului privind realizarea, anali-zarea și evaluarea hărților

strategice de zgomot” aprobat prin “Ordinul mi-nistrului mediului şi dez-

voltării durabile nr. 1830/2007” este ordinul

de reflexie considerat a fi 1.

Surse de zgomot în afa-ra aglomerării

Dacă contururile de 55 dB(A) pentru indicatorul Lzsn sau 50 dB(A) pentru indicatorul

Lnoapte de la o sursă de zgo-mot din exteriorul aglomerării se găsesc în interiorul limitei de

calcul.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Date topografice şi demografice

Întocmirea hărţii de ba-

ză a obiectivului pentru care se realizează carta-

rea strategică de zgo-mot

Cartografia în format .shp furni-

zată de Primăria Municipiul Bu-cureşti

Înălțimile clădirilor 6 metri pentru clădiri cu unul sau două etaje,15 metri pentru clădiri cu mai mult de 2 etaje,

combinată cu metoda prin care înălţimea este calculată din nu-mărul de etaje înmulţit cu 3

metri. Au fost utilizate instru-mentele 1 şi 2 de la pct. 11 din

678/2006.

Date privind înălţimile, furnizate de Primăria Mu-nicipiul Bucureşti. Obţine-

rea de date referitoare la câmp. Utilizarea tehnicilor de

interpretare şi de măsu-rare on site.

Forma clădirii Forma clădirii este digitizată din

poziţia pereţilor clădirii sau blo-

cului.

Cartografia digitală furni-zată de, Primăria Munici-

piul Bucureşti. Au fot pre-lucrate datele furnizate de primarii pentru a obține

formele clădirilor care sa poată fi utilizate în mode-

lul de calcul.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Curbe de nivel ale terenului

Au fost prelucrate datele SRTM provenite din proiectul Shuttle Radar Topography Mission co-

ordonat National Geospatial-Intelligence Agency (NGA) şi National Aeronautics and Space

Administration (NASA), sursa http://www2.jpl.nasa.gov/srtm/

Aliniament rutier, feroviar şi al căii de rulare pentru tramvaie

Segmente nu mai mari de 100 metri. Linii de emisie în axul drumului sau al căii ferate sau

de rulare a tramvaielor.

Cartografia digitală furni-zată de Primăria Munici-piului Bucureşti. A fost

trasată trama pentru drumuri, liniile de tramvai

şi liniile de cale ferată.

Panouri fonice Nu a fost luat în considerare nici

un panou fonic din Municipiul Bucureşti

Înălţime panouri

fonice.

Nu a fost luat în considerare nici

un panou fonic din Municipiul Bucureşti

Atenuare la sol Atenuare prestabilită. A fost utilizat instrumentul 1 de la pct. 15 din 678/2006

Absorbţia terenului G conform normei ISO 9613-2 defineşte gradul

de absorbţie/reflexie a terenului în faţa undelor

sonore. Configurarea acestui parametru de in-trare poate lua o valoare

între 0 şi 1. Prin defect, cu excepţia zonelor speci-fice unde s-a definit un

grad de absorbţie 0, s-a înregistrat un coeficient

G=1 (sol poros).

http://www2.jpl.nasa.gov/srtm/


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Distribuţia locuinţelor şi locuitorilor în

clădirile rezidenţiale

Plecând de la populaţia totală a Municipiul Bucureşti s-a realizat

în primul rând o împărţire a acesteia pe zone de locuit. După

ce s-au obţinut aceste zone, s-au ales clădirile cu caracter re-zidenţial şi s-au separat acelea

care nu sunt (hale industriale, clădiri comerciale, clădiri admi-nistrative). Din acesta s-a obţi-

nut numărul de clădiri reziden-ţiale existente în fiecare dintre

zonele ale populaţiei, definite. Folosind programul CadnaA va-rianta 4.3. (folosind tipul de ob-

iect area „land use“) a fost dis-tribuită populaţia pe clădiri. A fost utilizat instrumentul 2 de

la pct. 18 din 678/2006.

Municipiul Bucureşti – 1883425 persoane con-

form Institutului National de Statistica

(Recensamant 2011) http://www.recensam antromania.ro/rezultate-

2/

http://www.recensam/


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Trafic rutier

Număr de vehicule în

trafic.

Caracterizarea datelor privind

traficul pe toate drumurile ur-bane pornind de la datele, cal-

culele şi studiile realizate ţinând cont de diferite criterii tehnice şi prin măsurare. A fost utilizat

instrumentul 5 de la pct. 2 din 678/2006.

A fost măsurat numărul

de vehicule în 3000 de puncte.

Date privind componen-ţa traficului rutier

A fost utilizat instrumentul 5 de la pct. 4 din 678/2006.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Viteza A fost utilizat instrumentul 5 de la pct. 3 din 678/2006.

Împărţire în perioade

de timp: Zi, Seară şi Noapte

Elaborarea unui studiu specific

pentru distribuţia datelor de prin măsurare

Pantă drum Măsurare şi estimare. gradientul arterei rutiere : OM nr. 678/2006 cap.3.2 pct.7 instru-

mentul 1, de regulă, în Munici-piul Bucureşti pe segmentele de

artere rutiere pe care s-au făcut măsurări de trafic rutier şi de nivel de zgomot, gradientul este

de sub 2%.

Flux de trafic la intersecţii

A fost utilizat instrumentul 1 de la pct. 6 din OM nr. 678/2006.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Suprafaţă drum A fost utilizat instrumentul 3 de

la pct. 5 din OM nr. 678/2006.

Trafic feroviar şi al tramvaielor

Viteza tren/tramvai Pe segmente, cu limitări de viteză: cele specificate de Compania Naţio-

nală de Cai Ferate. Pe segmente, fără limitări de viteză: Vmax stabili-tă în tabelul nr. 2 de la punctul

2.5.2. al Ghidului privind realizarea, analizarea și evaluarea hărţilor stra-

tegice de zgomot. În vecinătăţile staţiunilor: Viteza stabilită în tabele-le 7A şi 7B de la punctul 4.1. al

Ghidului privind realizarea, analiza-rea și evaluarea hărţilor strategice de zgomot. A fost utilizat instru-

mentul de la pct. 8 din OM nr. 678/2006.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Rugozitate șină Nicio corecţie adusă

Specificaţie vehicul Tipul de tren olandez cu corecţie pentru tipul de tren românesc.

Compania Naţională de Cai Ferate “CFR” S.A.

Ghidului privind realiza-rea, analizarea și evalu-area hărţilor strategice

de zgomot.

Număr de trenuri Traficul într-o zi normală pentru

fiecare tip de tren

Compania Naţională de

Cai Ferate “CFR” S.A.

Tip şină şi terasament

Tip şină şi terasament utilizată în

România din adaptarea metodei interimare de calcul olandeze.

Compania Naţională de

Cai Ferate “CFR” S.A.

Industrie

Surse acustice industriale, niveluri

putere acustică

Obţinerea numărului de societăţi industriale existente în oraş. Es-

timări din tipul de surse acustice industriale pornind de la măsu-

rări. Caracterizarea puterii acustice pornind de la instrumentul 5 ali-

niatul 10. al capitolului 3.2 al ORDINULUI nr. 678/1344/915/1397 din 2006.


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Histograme de timp pentru surse acustice

Surse acustice active 100% din timp, combinat cu orar de funcţi-onare pentru grupurile de surse

industriale dacă sunt disponibile.

8 Metodologia utilizată pentru obţinerea numărului de locuinţe şi de locuitori

expuse/expuşi la zgomot

Folosind programul CadnaA varianta 4.3. (folosind tipul de obiect area „land use“)

a fost distribuită populaţia pe clădiri. A fost utilizat instrumentul 2 de la pct. 18 din OM

nr.1830/2007 (MO nr. 864/18.12.2007) care detaliază metoda prezentata in paragraful

3.1 din același document.

9 Alte date de intrare utilizate

Câteva exemple de fișiere cu datele de intrare utilizate ce au fost extrase din Ane-

xa nr. 1. Aceste date sunt organizate ca în modelele prezentate în a prezentului Ghid,

sunt în format electronic Microsoft Office Excel (.xlsx);


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Extras din Anexa I - Exemple Date de emisie pentru drumuri

*- daca drumul a fost mai mare de 14 metri s-au considerat 2 sau mai multe benzi pe sens

**- calculat in funcție de teren


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Tabel nr. 1 – Exemple de date pentru industrie


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Tabel nr. 1 – Exemple de date pentru CFR


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Câteva dintre date de intrare utilizate în setările software de cartare a zgomotului pentru fiecare sursă de zgomot în

parte sunt prezentate:

Metode de calcul

Perioade de timp


SCS.

11.A

.063

.06/

Q

SR E

N IS

O 9

0 SC

S.11

.A.0

63.

06/Q

SR

EN IS

O 9

00

1/2

00

8

01/2

008

SR

EN

ISO

14

001

/20

05

SR E

N IS

O 1

400

1/2

005

Sursa de obţinere a datelor de intrare utilizate:

oficiale (Primăria Municipiului București, Institutul Român de

statistică, CFR, ș.a.)

sau

produse (modalitatea de producere: vectorizare)

Estimarea preciziei rezultatelor este dată (vezi Tabel 1 Metodologia utili-

zată pentru obţinerea datelor de intrare) si corespunde acurateţei datelor de

intrare utilizate in cartarea strategica a zgomotului.

SR Raport I R SR S - Harti Acustice Bucuresti · 2014-10-16 · După cartografierea acustică este...

Documents

Transcript of SR Raport I R SR S - Harti Acustice Bucuresti · 2014-10-16 · După cartografierea acustică este...