citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 85 – septembrie ...

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoriprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. ing. Eugeniu Iordãchescuconf. dr. ing. Adrian Iordãchescudr. ing. Marian Badiuconf. dr. ing. Doina Iofceaprof. dr. ing. Nicolae Boþudr. ing. Victor Popaing. Florin Voicadrd. arh. Cristina Maria Chira

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

în lo

c d

ee

d !

t o

r i

a l „Câinii latrã…

caravana trece“

Trece mai departe ºi în

cazul nostru, în ciuda celor

7,4 milioane de creduli cã

se va întâmpla ceva bun,

în sfârºit, în 2012 ºi în

România.

Unchii… SAM ºi UE ne-au

blagoslovit în continuare cu

democraþie pe toatã linia.

Sã învãþãm ºi noi, odatã

pentru totdeauna, cu ce

se… mãnâncã ea.

ªi mai ales cine este…

ªeful.

În rest sã le fie lor ºi aco-

liþilor lor ruºine, pentru cã

prea mult i-am aºteptat.

În special pe americani!

Amin!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 20124

A XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii– Iaºi, 20-22 septembrie 2012 –

Ciprian Enache: Cât de impor-tant este faptul cã unei aseme-nea tematici i se acordã mereuatenþie la nivel naþional?Nicolae Boþu: Îmi pare rãu dar

vã contrazic, chiar dacã anul acestaînregistrãm a XII-a conferinþã petema geotehnicii ºi fundaþiilor. Pro-blema este cã acestei tematici ºi înprimul rând geotehnicii nu i se maiacordã de câþiva ani buni importanþacuvenitã în proiectarea ºi execuþialucrãrilor de construcþii de toatetipurile. Proiecte de multe milioanede euro se realizeazã fãrã studiigeotehnice care sã respecte cerin-þele minime ale normativelor învigoare. Complexe imobiliare, sutede kilometri de drumuri, poduri, via-ducte, tuneluri, lucrãri foarte costisi-toare de consolidãri de versanþi, suntproiectate fãrã a se executa forajepentru prelevarea probelor depãmânt, fãrã analize geotehnice înlaboratoare acreditate, fãrã uti-lizarea unor programe de calculadecvate. În aceste condiþii, majori-tatea unor asemenea lucrãri sunt fiesubevaluate, cel puþin la nivelulinfrastructurii (drept consecinþã aparnumeroase degradãri în exploatare,chiar ºi în timpul execuþiei), fiesupraevaluate cu costuri de execuþieexagerate ºi inutile. Ca o consecinþã,numãrul societãþilor serioase de pro-iectare în acest domeniu s-a redusfoarte mult.

Conferinþa Naþionalã de Geoteh-nicã ºi Fundaþii îºi propune (pe lângã

prezentarea a peste 140 de lucrãriºtiinþifice din domeniu, care vor fipublicate într-un volum) ºi demarareaunor discuþii ºi acþiuni care sã regle-menteze modul în care trebuie sã seexecute studiile, expertizele ºi pro-iectele geotehnice în România.

Conferinþa, la care vor participapeste 200 specialiºti din þarã ºi dinstrãinãtate, este organizatã de Soci-etatea Românã de Geotehnicã ºiFundaþii – Filiala Iaºi, UniversitateaTehnicã „Gheorghe Asachi” din Iaºi –Facultatea de Construcþii ºi Instalaþiiºi de Academia Oamenilor de ªtiinþãdin România – Filiala Iaºi.

C.E.: Care vor fi secþiunile în carese vor prezenta ºi dezbate pro-blemele ce vizeazã cele douãmari capitole ale sectorului deconstrucþii: geotehnicã ºi fundaþii? N.B.: În timpul conferinþei vor fi

prezentate, în plen, 25 lucrãri ºtiinþi-fice, de un înalt nivel profesional, încadrul a 5 secþiuni:

• Investigarea geotehnicã a tere-nului de fundare;

• Fundarea construcþiilor în con-diþii dificile. Studii de caz;

• Calculul terenului de fundare ºiproiectarea geotehnicã în viziuneaEurocode 7 ºi Eurocode 8;

• Terasamente, versanþi ºi geoteh-nica mediului înconjurãtor;

• Tehnologii moderne pentru exe-cuþia excavaþiilor, fundaþiilor ºi lucrã-rilor de pãmânt.

Lucrãrile se vor desfãºura în AulaUniversitãþii Tehnice „Gheorghe

Asachi” din Corpul A, BulevardulCopou. Se vor organiza cu aceastãocazie ºi douã expoziþii - una inte-rioarã (în Sala „Paºilor Pierduþi”) ºialta exterioarã (în spatele Univer-sitãþii Al. I. Cuza) - unde 15 firme dinþarã ºi din strãinãtate vor expune uti-laje ºi aparaturã de specialitate.

C.E.: Concluziile conferinþei sevor concretiza ºi în programecare vor fi supuse atenþieiforurilor decizionale, pentru a fiimplementate în vederea obþineriiunor investiþii durabile ºi func-þionale, chiar în situaþia unorriscuri geotehnice?N.B.: Acest lucru este absolut

obligatoriu, dacã vrem sã mai existãm.ªi stã în puterea noastrã sã o facem.De aceea, vom invita la conferinþãfactori de decizie din ministerelede resort ºi din administraþie.

În primul rând, va trebui sã modi-ficãm ºi sã completãm normativeleîn vigoare în aºa fel încât lucrãrile deproiectare ºi execuþie sã beneficiezede studii ºi expertize geotehnicecorecte, pentru fiecare tip de con-strucþie. În al doilea rând, va trebuisã stabilim foarte clar modul în carevom transpune în practicã acestenormative ºi cum va trebui sã inter-vinã Societatea Românã de Geo-tehnicã ºi Fundaþii atunci când vaconstata cã se produc derapaje pro-fesionale grave.

Ciprian Enache

Se spune pe drept cuvânt cã temelia, adicã fundaþia, stã la baza oricãrui tip deconstrucþie fie ea civilã, industrialã, comercialã, culturalã sau sportivã. Un lucru pedeplin verificat mai cu seamã atunci când un asemenea edificiu este supus intem-periilor naturii sau, cu deosebire, încercãrilor datorate seismelor. Specialiºtii(arhitecþi, proiectanþi, constructori ºi producãtori de materiale ºi utilaje pentruconstrucþii) cautã sã punã în valoare noi ºi noi soluþii pentru a se realiza construcþiirezistente, funcþionale ºi eficiente. Asemenea exigenþe fac ºi obiectul celei de a XII-aConferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii, exigenþe la care se referã mai josdl prof. dr. ing. Nicolae BOÞU, director general al SC PROEXROM SRL. prof. dr. ing. Nicolae BOÞU


DRENAJ DE ADÂNCIMECU DRENURI ELECTROPNEUMATICE®

Drenajele de adâncime în terenurile cu permeabili-tate scãzutã (K<10-5 m/s) sunt ºi astãzi foarte dificil derealizat la adâncimi mai mari de 10 metri. Drenurileelectropneumatice reprezintã o tehnologie inovatoarepentru drenajele de adâncime.

Reþeaua executatã este compusã din 63 de drenurielectropneumatice dispuse în ºanþul de gardã al cetãþiidin 4 în 4 metri, pe o lungime de 255 m.

Execuþia lucrãrii de drenaj de adâncime cuprinde maimulte etape prezentate mai jos.

Dupã predarea amplasamentului ºi trasarea lucrãrilor,s-a forat pentru fiecare pichet la adâncimea de 20,0 m,cu distanþa între foraje de 4,00 m. Forajul cu Ø300 mm afost echipat cu un tub crepinat Ø125 mm cu fante de1 mm, începând de la 50 cm sub radierul cãminului devizitare.

Între tub ºi peretele forajului s-a introdus pietriº sort3÷7 mm, apoi s-a executat „air lift” în gaura de foraj, învederea eliminãrii oricãrui tip de material acumulat înurma forãrii.

Urmãtoarea etapã de execuþie a fost realizarea sãpã-turilor pentru montarea cãminelor de vizitare din PVC,prevãzute cu tub de serviciu Ø250 mm.

Fiecare dren este echipat cu pompã electropneuma-ticã, instalatã la nivelul hidrostatic coborât, senzor, cabluelectric legat la panoul de control, tub cu aer comprimatºi tuburi de transport al apei colectate.

În vecinãtatea reþelei a fost realizatã camera compre-sorului, ce adãposteºte tabloul electric, compresoarele,rezervoarele de aer ºi panoul de control care opereazãpompele electropneumatice din fiecare foraj.

Execuþie drenaj de adâncimeºi lucrãri de susþinere

ing. Dan CARASTOIAN, ing. Rãzvan CHIRILÃ, ing. Daniela GRIGORE – SC PROEXROM SRL Iaºi prof. dr. ing. Nicolae BOÞU – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

Fig. 2: Echiparea forajelor

Fig. 3: Montarea cãminelor de vizitare

Fig. 4: Echiparea reþelei de drenuri

Pentru înlãturarea efectelor cauzate de prezenþa apei ºi prevenirea declanºãrii altor fenomene negative,pe amplasamentul pe care este construitã Cetatea de Scaun a Sucevei s-au proiectat lucrãri de drenare aapei cu drenuri electropneumatice®.

Fig. 1: Plan de situaþie – reþea de drenuri electropneumatice

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 2012 7

Reþele de evacuare a apelor drenate sunt compusedin conducte de evacuare, cãmine de vizitare intermedi-are sau de rupere de pantã.

Acest sistem de drenaj este întreþinut ºi verificat prinvizite, cel puþin o datã pe an, funcþie de calitatea apei.

În camera compresorului a fost instalat un sistem demonitorizare, ce stocheazã datele referitoare la reþeauade drenuri pusã în funcþiune.

LUCRÃRI DE SUSÞINERE CU ANCORAJE TIP CHANCE®

ªI MINIPILOÞI INJECTAÞILucrãrile de susþinere au fost executate pentru asigu-

rarea stabilitãþii pereþilor verticali ai unei excavaþiiadânci, în vederea realizãrii unui canal din beton.

Pentru execuþia lucrãrilor a fost necesarã realizareaunui drum tehnologic ºi amenajarea amplasamentului,ce include sãpãtura pânã la cota de instalare ºi realiza-rea unei platforme pentru utilajul de instalat.

Minipiloþii foraþi injectaþi au fost dispuºi tangent, peun singur rând, având lungimea totalã de 9,00 m ºidiametrul de Ø300 mm.

Armarea minipiloþilor foraþi s-a realizat cu carcase dearmãturã formate din 6 bare longitudinale Ø20 mm de tipPC52, inele de rigidizare Ø10 OB37 ºi fretã continuãØ8/100 OB37.

Aceºtia au fost ancoraþi cu ancore elicoidale deretenþie dispuse pe douã rânduri, înclinate cu 150 faþã de

orizontalã. Ancorele au fost conectate de structura desusþinere din minipiloþi injectaþi cu ajutorul unui profilUNP 160, cu lungimea egalã cu 10,50 m.

Ancorele elicoidale Chance® tip SS150 ºi SS50sunt ancore metalice, instalate în teren prin intermediulunui utilaj cu braþ mobil cu cap hidraulic. Acestea au fostdispuse la distanþe variabile atât pe orizontalã, cât ºi peverticalã, având o înclinaþie de 150 faþã de orizontalã.

Dupã instalarea ancorelor, pe peretele þintuit, s-aîntins pe toatã suprafaþa un material geotextil cu rol deseparare, apoi s-a armat cu plasã sudatã din STNB Ø8,100 mm x 100 mm, suprapusã 20 cm în zona deîmbinare.

Faþa peretelui s-a torcretat cu un strat de mortar îngrosime de 5 cm, procesul realizându-se în douã straturi.

Execuþia lucrãrilor s-a realizat în perioada mai – iunie2012 (30 zile lucrãtoare) ºi a cuprins un numãr de 30 deminipiloþi injectaþi, 194 de ancore elicoidale tip Chance®

ºi o suprafaþã de 760 m2 torcretatã.www.proexrom.ro

Fig. 5: Vedere în plan

Fig. 6: Execuþie sãpãturi ºi drum tehnologic

Fig. 7: Minipiloþi foraþi ºi ancoraþi

Fig. 8: Instalarea ancorelor elicoidale Chance®

Fig. 9: Torcretarea pereþilor incintei


Comacchio Srl, cu sediul în Riese Pio X (TV),Italia, se situeazã printre primele companii lanivel naþional ºi internaþional în ceea ce priveºteproducþia de instalaþii de foraj pentru diametremici ºi medii.

Comacchio HI-TECH Industries are reprezen-tanþe în 37 de þãri de pe 5 continente.

2.000 de instalaþii de foraj Comacchiolucreazã, în prezent, în toatã lumea.

Reprezentanþa Comacchio din România,IJF DRILLING TOOLS, asigurã consultanþã,asistenþã ºi service prin intermediul tehnicienilorinstruiþi direct de producãtor.

Foraj pentru un sondaj geotehnic

Foraj pentru injecþie - baraj hidroelectric Paºcani

Pompã injecþie DAI PRA - baraj hidroelectric Paºcani

Foraj pentru piloþi Ø400 - Strãuleºti

Carotaj pentru un pendul - Baraj Târgu Jiu

Foraj Ø900 - Strãuleºti

Foraj piloþi Ø900 - Piatra Neamþ

Minipiloþi la podul de cale feratã - Râmnicu Sãrat

Foraj pentru un puþ de apã - Vaslui


Execuþia micropiloþilorprin tehnologia barelor autoforante

ing. Petre UÞÃ, ing. Valentin HÎRSULESCU

Principiul metodei constã în forare directã în teren (pãmânturi, roci) uti l izând elementulportant/armãtura, simultan cu injectarea, prin canalul acesteia, a suspensiei de ciment. Elementul portanteste alcãtuit din bare profilate Ischebeck® Titan, cu canal interior de injectare. Barele sunt realizate dinoþel înalt aliat cu titan ºi au caracteristici fizico-mecanice superioare ºi rezistenþã sporitã la coroziune.

Tijele prezintã caracteristici superioare comparativ cu o barã plinã la aceeaºi suprafaþã a secþiuniitransversale, având rezistenþã la moment încovoietor mai mare ºi o frecare lateralã ridicatã. În mediiputernic agresive se foloseºte tipul de aliaj Titan Inox.

Injectarea micropiloþilor se face în 2 etape: cea primarã la presiunide pânã la 10-20 bari, iar injectarea secundarã, dupa cca. 1-4 ore lapresiuni cuprinse între 20 ºi 60 bari.

Evoluþia în ultimii ani din domeniul construcþiilor, cât ºi dezvoltarea unor echipamente tehno-logice specifice moderne au permis apariþia ºi dezvoltarea tehnologiilor noi de execuþie amicropiloþilor. În prezent, micropiloþii se folosesc la numeroase proiecte de consolidare a fun-daþiilor de drumuri ºi poduri precum ºi pentru îmbunãtãþirea terenului suport la construcþii noisau construcþii existente.

Tehnologia Ischebeck® Titan de realizare a micropiloþilor injectaþi este aplicatã în Româniade cãtre SC GEOSOND SA, începând din anul 2006. Situaþiile în care este eficientã folosireaacestei tehnologii sunt foarte diverse, fie cã este vorba de micropiloþi propriu-ziºi, fie derealizarea, în anumite situaþii, de ancore ºi sisteme de ancorare.

Tip Ischebeck® Titan (TITAN) Tip R

Avantajele utilizãrii

micropiloþilor injectaþi

Ischebeck® Titan se pot

enumera ca fiind:• injectarea foarte bunã

a terenului• controlul execuþiei

bulbului• rezistenþa la compre-

siune ºi întindere maimare cu cca. 50% încomparaþie cu micropi-loþii clasici

• productivitate ridicatã• posibilitatea de a lucra

în zone cu acces dificilsau spaþii înguste

• protecþia sporitã lacoroziune

Tehnologia nu nece-sitã pre-forare sau tubaretemporarã. Utilajele pen-tru execuþie constau îninstalaþii de foraj specia-lizate însoþite de unitãþide pompare aferente -malaxor ºi pompe deinjecþie - cu debit variabilºi presiuni de lucru pânãla maximum 90 bari. �

Exemple de dezvelire a unor lucrãri executate

Consolidare DN 56A km 63+25.000 m micropiloþi injectaþi, lungimi pânã la 18 m

Consolidare DN 56A Bucura – Simian:28.800 m micropiloþi injectaþi Ischebeck® TITAN

Consolidare pod Ponoarele - Mehedinþi:tiranþi Ischebeck® Titan

Sistem de sprijinire temporarã a excavaþiei, Silozclincher – Lafarge Medgidia:

1.500 m ancore cu lungimi 8...12 m


GEOMIX® –Ecrane de etanºare / incluziuni liniare de adâncime

ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþiiprof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Tehnologia de execuþie estestandardizatã în Europa prin norma-tivul EN 14679:2005 adoptat înRomânia sub forma SR EN14679:2005 „Execuþia lucrãrilorgeotehnice speciale. Stabilizarea înadâncime a pãmânturilor prin mala-xare”. Ea se bazeazã pe realizareatranºeelor de pãmânt amestecat culiant folosind un utilaj „înrudit” cuhidrofreza: pãmântul este dezagre-gat utilizând douã roþi prin rotaþieopusã ºi amestecat simultan culiantul hidraulic. Acesta este pompatla presiuni joase cãtre duza aflatãîntre cele douã roþi.

Pentru realizarea incluziunilor depãmânt malaxat se utilizeazã douãmetode:

• dezagregare ºi malaxare cu noroibentonitic, apoi retragere ºi malaxarecu lapte de ciment;

• dezagregare / retragere ºi mala-xare cu lapte de ciment.

Ecranele continue sunt realizateprin secvenþe de panouri primare-secundare. Dimensiunile uzuale:grosime între 50..100 cm ºi adân-cime maximã de 35 m.

Avantajele execuþieiîn contextul protecþiei mediului

Controlul în timp real al para-metrilor de execuþie are impactdirect asupra mediului:

• minimalizarea suspensiei înexces: 5% .. 40% din volumul elemen-tului (panoului);

• neevacuarea pãmântului tratat;• reducerea consumului de resur-

se folosite (ex. apã, agregate);• eliminarea grinzilor de ghidare;

Tehnologia Geomix®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Bachy, reprezintã o variantã ametodei CSM (Cutter Soil Mixing) dezvoltatã împreunã cu Bauer Maschinen în perioada 2003-2004.

Dacã procedeul Trenchmix®, detaliat în Revista Construcþiilor din iulie a.c., caracterizat prin costurireduse, rapiditate ºi respect pentru mediu, constã în realizarea de tranºee în teren prin amestecareasolului cu un liant la adâncimi relativ mici (9-10 m), Geomix® oferã posibilitatea realizãrii de elementeliniare la adâncimi de 25-35 m.

Fig. 2: Începerea execuþiei ecranului Fig. 3: Element testatexcavat

Fig. 1: Principiul de realizare al elementului Geomix®

• stabilizarea cu ciment a pãmân-turilor poluate;

• productivitate mare: 100-300 m2/zi;• posibilitate de încastrare în stra-

turi de pãmânt cu rezistenþã ridicatã.Datoritã controlului strict al pro-

cedurii de execuþie ºi de calitate, seobþin urmãtoarele proprietãþi alematerialului ecranului realizat:

• permeabilitate: k < 10-8 m/s• rezistenþa la compresiune:

fck = 1,0 .. 4,0 MPa.Aplicabilitatea tehnologiei Geomix®

se regãseºte de regulã în realizareade:

• ecrane de etanºare;• ziduri de sprijin (cu profile meta-

lice H introduse în panourile proaspãtmalaxate);

• soluþii de îmbunãtãþire a tere-nului de fundare (reducerea fenome-nului de lichefiere).

Geomix® oferã soluþii rapide ºinepoluante, atât pentru realizareaecranelor de adâncime medie ºimare, cât ºi pentru execuþia ele-mentelor de sprijin, extinzând dome-niul de aplicare al Trenchmix®. �

Fig. 4: Monitorizare în timp real Fig. 5: Raportul elementului Geomix®

Fig. 6: Ecran de etanºare Fig. 7: Perete de sprijin ancorat

Fig. 8: Perete de sprijin ºpraiþuit


Servicii de consultanþã ºi intermediere în afaceriSPECIALIZARE ÎN TREI ACTE

CIMA este un grup care a luatfiinþã din unirea a trei ramuri dis-tincte: CIMA specializatã în pro-ducþia de maºini ºi echipamentepentru ciment, SICOM concentratãpe realizarea de echipamente, semi-fabricate, tuburi, racorduri specialeºi de mare diametru destinate sec-toarelor de petrol/chimic ºi farma-ceutic ºi METAX, care a devenitparte a companiei din 2002, desti-natã construcþiei ºi întreþinerii deechipamente pentru terþi.

Conceptul care leagã aceastãuniune sinergicã este acela de a

produce în interiorul companiei toatecomponentele (exceptând materi-alele comerciale) fãrã a se reduce lasimpla operaþiune de asamblare ºitestare. Acest lucru garanteazã cali-tatea materiei prime pânã la lucrareafinalã, ºi limiteazã eventuale întâr-zieri datorate volumului de lucruspecific ce afecteazã periodic furni-zorii terþi.

METAXMETAX a fost înfiinþatã în anul

1987 având douã obiective: proiec-tarea ºi producerea de echipamentedestinate construcþiilor specializateºi oferirea unui serviciu de asistenþãpentru echipamentele deja existentesau de reajustare a acestora pentrua le face adecvate lucrãrilor specifice,în condiþii de siguranþã absolutãºi productivitate maximã. Ambeleobiective sunt urmãrite printr-ostrânsã colaborare cu clienþii, pentrua satisface cererile lor referitoare laproblemele specifice care apar laînceputul unor noi proiecte sau laexecuþia unor lucrãri cu grad maimare de dificultate.

Datoritã propriului personaltehnic specializat, METAX este înmãsurã sã ofere un serviciu derevizie completã a motopompelormecanice pentru jet-grouting pre-zente pe piaþã. ªi nu numai:

grupurile de pompare METAX – mar-cate cu însemnele MPS ºi MP7e –pot fi înlocuite cu cele de la altãmarcã, menþinând nealterate orga-nele de transmisie existente. Suntmotopompe garantate în operaþiu-nile de consolidare a terenului, acolounde este necesarã o presiuneînaltã ºi continuã.

Tehnologia specialã de realizareºi construcþie face din aceste grupurimijlocul ideal pentru execuþia deinjecþii jet-grouting. Activitãþile deproiectare, producþie, asistenþã întimpul lucrului ºi întreþinerea echipa-mentelor au interacþionat întot-deauna în strânsã legãturã cuproblemele întâlnite în domeniu,datoritã, în special, unei colaborãricontinue între specialiºtii firmei ºiclient, aceºtia venind cu soluþiitehnice de ultimã orã fãrã a pierdedin vedere cerinþele principale aleechipamentelor ºi anume: produc-tivitate maximã, fiabilitate ºi siguranþã.

În ceea ce priveºte linia de pro-ducþie, METAX îºi concentreazã aten-þia asupra construcþiei de pompe deînaltã presiune dedicate operaþiunilorde jet-grouting, pentru pomparea denoroi de foraj ºi transfer de lichide îngeneral, introducând pe piaþã celedouã modele emblematice, numiteMPSE ºi MP7E.

MP7M-600 - Saaksum, Olanda MP7 - Amsterdam, Olanda MP7- 680 - Cuddy - PA - USA

MP7-680S - Singapore

Treptat, divizia CIMA ºi-a extinsgama de produse pentru construcþiicivile ºi geotehnice de specialitate ºidispune, în prezent, de o gamã largãde echipamente care variazã de lainstalaþii de amestec JM 30 – JM 10– JM 5 pânã la seria de injectoareIC90 – JM3/300 ºi pânã la mala-xoare ºi agitatoare JM3 – JA1 – JA3.

Datoritã acestei creºteri, a cãreiconstanþã nu s-a diminuat în timp,METAX a reuºit sã adauge, larealizarea produselor tradiþionale,capacitatea de a oferi o gamã largãde alte servicii prin crearea uneireþele de vânzãri ºi asistenþã lascarã globalã. Aceasta a putut fiformatã datoritã atenþiei acordate

creºterii personalului sãu calificat,atât din punct de vedere profesionalcât ºi ca numãr de angajaþi. Astãzi,asistenþa tehnicã garantatã clienþilor,oriunde pe mapamond, constituiepentru METAX o sursã de mândrie ºiun caracter distinctiv în raport cuconcurenþa.

DEPARTAMENTEProducþia în cadrul METAX se împarte în patru departamente: acela dedicat liniei de prelucrare

mecanicã, departamentul de montaj, parcul de probe ºi testare ºi depozitul de piese de schimb.Din iunie 2012 METAX are un reprezentant unic în România. Este firma SC ROCK DRILL CONSULT SRL

cu sediul în strada Ion Câmpineanu nr. 29C, Parter, sector 1, Bucureºti, Tel.: 021-313.00.47,021-352.79.09; Mobil: 0746.064.445; Fax: 037-810.7780, unde vã aºteptãm pentru orice informaþii despreprodusele noastre.

MP7-600 JM30 SLH26 - Moscova, Rusia JM30 - MP5 - Conegliano, Italia IC90 - Wienerwald, Austria

Lucrãri de fundaþii speciale

PEREÞI MULAÞIªI ECRANE DE ETANªARE

S-au executat pentru staþiile ºigaleriile de metrou, precum ºi pentrudiverse incinte de mare adâncime,sub nivelul apei subterane (sub-soluri, staþii de pompare, centrale deventilaþie etc.).

Pentru aceste lucrãri, societa-tea noastrã are în dotare urmãtoa-rele utilaje: CASAGRANDE B 125 –2 buc. CASAGRANDE C 400 – 1 buc.ºi BORAMTECH DWG 40 - 1 buc.care pot executa pereþi mulaþi culãþime de 40 cm, 60 cm, 80 cm, 100 cm,120 cm, 150 cm ºi adâncimi pânãla 60 m.

Lucrãri reprezentative executate:� Pereþi mulaþi 60 cm lãþime,

adâncime 24 m pentru galeria demetrou pe sub Calea Griviþei, întrestr. Bucegi ºi PLS Pod Constanþa;

� Pereþi mulaþi lãþime 80 cm ºiadâncime 26 m, la obiectivul „TowerCenter” situat în B-dul Mihalache nr. 17,sector 1, Bucureºti;

� Pereþi mulaþi lãþime 80 cm,adâncime 32 - 36 m, la obiectivul„Cascade Park Plaza” situat în Str.Dinu Vintilã nr. 11, Sector 2,Bucureºti;

� Pereþi mulaþi 40 cm grosime,adâncime 12,0 m, la obiectivul„Universitatea de Muzicã, str. ªtirbeiVodã nr. 33, sector 1, Bucureºti“;

� Pereþi mulaþi lãþime 80 cm, adân-cime 24,00 m ºi ancoraje – 580 buc.,la obiectivul „Catedrala MântuiriiNeamului, str. 13 Septembrie nr. 4-60,sector 5, Bucureºti“;

� Pereþi mulaþi cu lãþime de 80 cmºi 100 cm la Magistrala 5 de Metrou,staþiile Drumul Taberei 34, Parc Dru-mul Taberei (Sergiu Celibidache) ºidepou ºi staþia Valea Ialomiþei.

PILOÞI FORAÞIS-a executat o gamã foarte largã

de piloþi foraþi din beton armat, cudiametre între 300 mm ºi 2.000 mmºi adâncimi de pânã la 38 m.

Destinaþia piloþilor este foartediversã: ecrane rigide din beton

armat, piloþi de fundaþii imobile, poduri,ziduri de sprijin, sprijinire berlinezã aincintelor adânci, consolidarea terasa-mentelor de cale feratã, stabilizãri detaluze etc.

Pentru execuþia acestor lucrãriavem în dotare urmãtoarele utilaje:ECODRILL35 – 1 buc., CASAGRANDEB80 – 1 buc. ºi B 250 – 2 buc., PUN-TEL – 1 buc., TESCAR CF6 – 1 buc.,SOILMEC R622 HD – 1 buc.

Cantitativ, lucrãrile de piloþi foraþisunt de ordinul zecilor de mii debucãþi. În ultimii ani s-au executat:

� 450 piloþi din beton armat, înlungime totalã de 4.000 m, cu diame-tre între 500 mm ºi 800 mm, la ziduride sprijin ºi fundaþii în oraºul SOCI –Federaþia Rusã;

� minipiloþi pentru consolidareaºi stabilizarea terasamentului CF înzona AGIGEA;

� piloþi din beton armat, diametruØ1.500 mm, la obiectivul „Reabili-tare DN 6 secþiunea Craiova - Dro-beta Turnu Severin“;

� piloþi din beton armat cvasitan-genþi diametru Ø400 mm, la obiec-tivul „Extindere MALL VITAN situatîn Calea Vitan nr. 55 – 59a;

� Piloþi foraþi, sub protecþie denoroi bentonitic, cu diametrulØ2.000 mm la obiectivul: „Penetraþieºi Racord Splaiul Independenþei –Ciurel – A1“;

� Piloþi de îndesare cu diametrulØ508 mm, la obiectivul: „TerminalBioromoil Brãila”.

INFRASTRUCTURI TOP-DOWNAcest tip de construcþie pre-

supune ca, dupã realizarea incinteide pereþi mulaþi ºi a piloþilor de fun-daþie, sã se execute sãpãtura cores-punzãtoare subsolului 1 (unde secofreazã ºi se toarnã pe pãmântplanºeul peste subsolul 2).

Din aceastã fazã se trece la exe-cuþia subsolului de sus în jos, nivelcu nivel (excepþie fac elementeleverticale ale subsolului – pereþii ºistâlpii din beton armat, care se vorturna de jos în sus, dupã execuþia

radierului), simultan cu primele nivelede suprastructurã. Cu acest sistemsunt realizate la definitivarea lucrã-rilor de infrastructurã ºi o parte dinnivelele de suprastructurã (piloþiisunt astfel dimensionaþi încât potprelua întreaga solicitare provenitãdin nivelele de infrastructurã ºinivelele de suprastructurã maxime,care pot fi realizare pânã la definiti-varea infrastructurii).

Societatea noastrã a finalizatinfrastructura „top-down” la obiec-tivul “Tower Center” situat în B-dulMihalache nr. 17, sector 1, Bucureºti,care a cuprins execuþia a 4 subsoluri- cota maximã de excavaþie -13.10 –(planºee turnate pe pãmânt, radier,elemente verticale, rampe, scãri); deasemenea, infrastructura „top-down”la obiectivul „Cascade Park Plaza”si tuat în Str. Dinu Vintilã nr. 11

Societatea FORETIS are o vastã experienþã în realizarea, timp de 21 de ani, a întregii game de lucrãri deconstrucþii-montaj ale metroului din Bucureºti, iar dupã 1990 ºi la alte obiective din þarã ºi din strãinãtate.

Societatea dispune de specialiºti ºi de formaþii de muncitori specializaþi pentru fiecare tip de lucraredin obiectul de activitate. Are, de asemenea, în dotare proprie utilaje ºi scule noi, de ultimã generaþie (anfabricaþie 2006 – 2011), specializate pentru executarea lucrãrilor de pereþi mulaþi, piloþi foraþi, ancoraje,injecþii în teren ºi structuri de orice naturã, epuizmente, puþuri pentru alimentare cu apã de medie ºi mareadâncime etc.

Prezentãm, în continuare, o parte din lucrãrile specifice executate de specialiºtii societãþii.

Casagrande B250 ºi macara RDK63 -lansare carcasã pilot Ø2.000 mm


(Lacul Tei), Bucureºti unde s-auexecutat 5 subsoluri (cota maximãde excavaþie -18,10 m).

ANCORAJE PRETENSIONATEREALIZATE ÎN TEREN

S-au executat peste 4.000 anco-raje, în lungime totalã de cca.70.000 m, cu forþe de serviciucuprinse între 30 ºi 90 to, majori-tatea pretensionate, la urmãtoareleobiective:

� ancoraje pretensionate, pentrusprijinirea pereþilor mulaþi ai incin-telor adânci, de la staþiile de metrou:Republica, Muncii, Titan, Politehnica,Industriilor etc.;

� ancoraje pretensionate pentrusprijinirea pereþilor mulaþi ai incinteisubsolului Casei Republicii;

� Ancoraje - 580 buc. - la obiec-tivul: „Catedrala Mântuirii Neamului“.

FORAJE ªI LUCRÃRI DE EPUIZMENTS-au executat peste 5.000 de

foraje de epuizment cu adâncimeamedie de 30 m ºi diametre între600 mm ºi 800 mm, majoritatea pen-tru metroul bucureºtean, dar ºi pentrudiverºi alþi clienþi.

Lucrãrile de epuizmente de lametrou au constat în asecareaterenului, necesarã pentru execuþiatunelurilor ºi staþiilor de metrou pecca. 65 km lungime.PUÞURI PENTRU ALIMENTARE CU APÃ

S-au executat numeroase forajepentru alimentarea cu apã potabilã alocalitãþilor ºi obiectivelor industriale,cu adâncimi cuprinse între 50 m ºi350 m.

CONSOLIDÃRI ªI ETANªÃRIPRIN INJECTARE

Lucrãrile de consolidare ºi etan-ºare, prin injectarea terenurilor ºi

structurilor din diverse materiale, auacoperit o gamã largã de rezolvãri,pentru situaþii grele întâlnite atât laconstrucþia metroului bucureºtean,cât ºi în alte situaþii.

Exemple de astfel de lucrãri:� etanºarea prin injectare cu sus-

pensii de argilã - ciment la extradosultunelelor de metrou pe magistrala 4,racord 1 zona PLS Vlãhiþa - PSSLinia de Centurã ºi magistrala 4,racord 2, zona PLS Pod Constanþa -PLS Zarea;

� consolidarea terenului prininjecþii cu suspensii de ciment, laCentrul Armean;

� consolidarea terenului prin injec-tare cu suspensii de ciment – ben-tonitã – la Universitatea Bucureºti,Facultatea de Drept. �

Casagrande C400 - execuþie pereþi mulaþi 80 cmCasagrande B250 - forare pilot Ø2.000 mm Casagrande M9.1 - execuþie ancoraje


Metode de îmbunãtãþire a terenului de fundare

Îmbunãtãþirea terenurilor slabe de fundare cu coloane vibropresateCreºterea portanþei terenului de fundare cu coloane vibropresate de diametru cuprinsîntre 200 mm ºi 600 mm ºi lungimi maxime de 12,00 m (lungimea optimã este de 8,00 m)se realizeazã atât prin efectul de îndesare lateralã a materialului local, ca urmare aînfigerii prin vibrare a tubului închis la partea inferioarã, cât ºi prin aportul de material deadaos realizat la introducerea de piatrã spartã sau balast în interiorul tubului metalic ºiîndesat prin vibrare, concomitent cu extragerea tubului metalic. Procedeul nu se preteazãa se realiza în terenuri sensibile la umezire din cauza formãrii unor coloane verticaledrenante din materiale permisibile la curgerea sau colectarea apei. Varianta pentru astfelde terenuri este înlocuirea materialului granular cu un balast stabilizat sau beton slab.

Îmbunãtãþirea terenurilor cu coloane de îndesare cu ºnec continuuÎmbunãtãþirea terenului cu coloane de îndesare cu ºnec continuu se realizeazã prin intro-ducerea unui ºnec de diametru Ø300 mm ºi lungimea de maxim 12,00 m prin rotire inversãasfel cã nu are loc o evacuare a materialului local, urmatã apoi de introducerea de mate-rial de adaos ºi compactarea acestuia prin menþinerea pe poziþie a ºnecului ºi rotirea aces-tuia pânã la introducerea volumului de material proiectat sau pânã la refuz. Materialul deadaos poate fi material local sau un amestec de var-ciment-nisip, sau chiar materialerezultate în urma diverselor procese metalurgice, de exemplu lidonit - deºeu de la oþelãrie.În cazul amestecului var-ciment-nisip, hidratarea materialului se va face în timp prinabsorbþia umiditãþii materialului local, reducându-se în acest fel surplusul de apã.

Compactarea dinamicã realizatã cu maiul foarte greuConsolidarea terenului prin compactare dinamicã este realizatã prin ridicarea maiului deaproximativ 15 tone ºi cu un diametru de 2,4 m la înãlþimea cotei din proiect, respectivHmax = 20,0 m ºi lãsarea în cãdere liberã a acestuia pânã la impactul cu solul. Operaþiase repetã prin aplicarea a max. 5-10 lovituri pe aceeaºi amprentã, dupã care se trece laun alt punct. Punctele de aplicare a loviturilor prin cãderea liberã a maiului greuformeazã o reþea rectangularã, cu distanþa interax între 5,0 m ºi 10,0 m. În funcþie derezultatul dorit, loviturile se pot aplica în douã faze, prin suprapunerea a douã reþeleintercalate de lovituri. Rezultatul este o compactare în profunzime a terenului ajungândla aproape 10 m adâncime, în funcþie de natura terenuluiexistent.

Îmbunãtãþirea terenurilor cu coloane var-cimentPentru reducerea costurilor provenite din necesitatea de îmbunãtãþire a terenului de fun-dare - cazul pãmânturilor plastice, umede - rezultate foarte bune au fost obþinute prin exe-cuþia minipiloþilor din var-nisip cu sau fãrã ciment. Minipiloþii se realizeazã prin introducere,prin vibrare, a unei lance cu diametrul de 200 mm ºi lungimi de maxim 5-6 m urmatã deintroducerea amestecului uscat de var nehidratat (5%) – ciment (20%) – nisip (75%) ºicompactarea acestuia. Utilizarea varului nehidratat, depozitat într-un buncãr specialamenajat, este aleasã în funcþie de rezultatele dorite ºi de caracteristicile geotehniceale terenului. Coloanele se executã într-o reþea rectangularã, cu distanþe interax între1,5 m ºi 2,5 m.

Compania Züblin România, specializatã în execuþia diverselor lucrãri în domeniul ground-engineering,pereþi mulaþi, incinte din palplanºe sau sprijiniri berlineze, piloþi sau minipiloþi, ancore sau injecþii ºi nu înultimul rând, lucrãri de îmbunãtãþire a terenului de fundare, deþine utilaje specializate pentru execuþiaacestui specific de lucrãri, precum ºi specialiºti cu experienþã în acest domeniu. Având în vedereamploarea lucrãrilor de îmbunãtãþire a terenurilor de fundare, Züblin România foloseºte tehnologiile exis-tente dar a dezvoltat ºi propria soluþie ºi tehnologie de îmbunãtãþire a terenului pe baza experienþeiîndelungate ºi activitãþii pe piaþa din România.


Promovarea firmelor româneºtipe pieþele internaþionale

În acest sens au fost identificate mari oportunitãþi deoperare pe pieþe internaþionale ºi de susþinere a ope-ratorilor economici din domeniul construcþiilor, pentru caaceºtia sã-ºi încerce ºansa de a participa la proiecte dinafara graniþelor þãrii contractând lucrãri care sã aducãmarje mai mari de profit ºi totodatã, o dezvoltare ºi con-solidare a portofoliilor de lucrãri, o creºtere a perfor-manþei firmelor proprii ºi a resursei umane în careinvestesc. Acestea se pot realiza prin atragerea investi-þiilor strãine în sistem de parteneriat. Altfel spus, esteo manierã sãnãtoasã de a face faþã competiþiei globale,de a salva ºi a creºte notorietatea performanþei industrieide construcþii din România.

Constituindu-se ca o platformã de interconectare asubsectoarelor care activeazã în construcþii, PSCacordã suport de promovare tutoror celor implicaþi îndomeniu, începând cu exportul serviciilor, al materi-alelor, echipamentelor ºi accesoriilor pentru construcþiicivile ºi industriale, pânã la arhitecturã, proiectare,management antreprenorial ºi orice alte activitãþi asimi-late, susþinând ºi oferind soluþii tuturor categoriilor decompanii, indiferent de dimensiune.

Târgurile economice ºi misiunile organizate dePatronatul Societãþilor din Construcþii în anul 2012 auînregistrat un real succes, motiv pentru care s-a pregãtit

o listã de astfel de acþiuni ºi pentru anul viitor, atât pentrua încuraja, în continuare, firmele româneºti sã lucrezepe pieþele internaþionale, cât ºi pentru a atrage investiþiistrãine.

În perioada 24-28.04.2012, PSC a participat, alãturi defirme româneºti, la târgul SEEBBE din Belgrad iar între18 ºi 22.04.2012, la târgul CONSTRUMA din Budapesta.Misiunile economice organizate anul acesta de patronatsunt în Iraq ºi Kurdistan, în perioada 05-10.05.2012 ºiRusia respectiv, Moscova, în perioada 26-29.09.2012.

În 2013 PSC va participa la Expo Real München careva avea loc în luna octombrie, la târgul de la SEEBBEBelgrad, din luna aprilie, la CONSTRUMA de laBudapesta ºi la Expo Sharjah din Emiratele Arabe Unite.

În acelaºi timp, PSC va organiza în 2013 ºi misiunieconomice în Olanda la Rotterdam ºi în Polonia laPoznan, în luna ianuarie, în Kurdistan în luna februarie, înLibia, în aprilie ºi în Kazahstan în luna iunie.

La nivel european, Patronatul Societãþilor dinConstrucþii este membru al Uniunii Europene a Promoto-rilor în Construcþii - UEPC, iar la nivel naþional este afi-liat Uniunii Generale a Industriaºilor din România - UGIR,reprezentând interesele constructorilor în cadrul comi-siilor de dialog social de la nivelul ministerelor implicate înactivitatea de construcþii. �

Pe lângã structurarea unui sistem naþional ºi colaborarea cu autoritãþile ºi asociaþiile similare, una din-tre direcþiile fundamentale de susþinere a activitãþii ºi intereselor membrilor PSC este cea de promovareinternaþionalã. Scopul este de a încuraja firmele româneºti sã performeze pe pieþele internaþionale ºi sãatragã investiþii strãine pe care sã le gestioneze în România. PSC, ca membru în Consiliul de Export alRomâniei de pe lângã MECMA, prin intermediul UGIR, reprezintã ºi susþine interesele membrilor sãi întoate activitãþile care privesc realizarea investiþiilor.

PATRONATULSOCIETÃÞILORDIN CONSTRUCÞII


Redacþia: Comportarea in situ aconstrucþiilor ºi protecþia mediuluiînconjurãtor constituie o proble-mã care se aflã în atenþia foruriloreuropene ca prioritarã în ceea cepriveºte construirea, exploatareaºi conservarea fondului de clãdiridin patrimoniul þãrilor europene.Ce semnificaþie are organizareaîn România a unui congres cu oasemenea tematicã?Victor Popa: Organizarea în

România a unui congres interna-þional al Euroregiunii Carpatice dinEuropa Centralã privind com-portarea „in situ“ a construcþiilor ºiprotecþia mediului înconjurãtor sem-nificã importanþa pe care specialiºtiiasociaþiei noastre CNCisC o acordãunui domeniu de larg interes, atât încomunitatea europeanã cât ºi peîntregul mapamond.

Ideea durabilitãþii construcþiilortrebuie sã fie în atenþia tuturorforurilor conducãtoare ale naþiunilorpentru prezervarea, în cele mai bunecondiþiuni, a fondului de investiþiirealizate, în scopul exploatãrii lor încondiþii normale, al eliminãrii risipeiºi distribuirii raþionale a resurselordisponibile.

Urmãrirea comportãrii „in situ“ aconstrucþiilor ºi protecþia mediuluiînconjurãtor sunt componente, la felde importante, ale realizãrii investi-þiilor precum concepþia, execuþia ºiîntreþinerea acestora, astfel încât

trebuie ca ºi acestei componente sãi se acorde aceeaºi atenþie.

Red.: Care este tematica congre-sului ce va avea loc la Bãile Felix- Oradea spre sfârºitul lunii sep-tembrie a.c.? V.P.: Tematica congresului este,

evident, legatã de comportarea înexploatare a tuturor categoriilor deconstrucþii: civile, industriale ºi agro-zootehnice; construcþii din domeniulcãilor de comunicaþie (drumuri, poduri,cãi ferate etc); construcþii hidro-tehnice ºi hidroenergetice (baraje,hidrocentrale, staþii de epurare,aducþiuni de apã etc).

Tematica congresului se referã la:• interacþiunea construcþiilor cu

mediul ambiant (acþiuni, efecte, aspecteecologice);

• patologia construcþiilor (defici-enþe, degradãri, accidente, avarii);

• monitorizarea comportãrii „insitu“ a construcþiilor (urmãrirea com-portãrii ºi intervenþii pe construcþii);

• protecþia mediului înconjurãtor(conlucrare cu natura, compromisuriposibile, construcþii ecologice etc);

• teoretizare, legislaþie, recomandãri.Red.: Care sunt secþiunile delucru ale congresului? Au elecorespondent ºi în þara noastrã?V.P.: Secþiunile de lucru ale con-

gresului au, evident, corespondenþãºi în þara noastrã. Acestea sunt:

• Secþiunea 1 - Construcþii civile,industriale ºi agrozootehnice;

• Secþiunea 2 - Construcþii cãi decomunicaþie (drumuri, poduri, cãi ferate);

• Secþiunea 3 - Construcþii hidro-tehnice ºi hidroenergetice;

• Secþiunea 4 - Protecþia mediuluiînconjurãtor.

Red.: Ce aºteptaþi de la unasemenea congres pentru exe-cutarea ºi urmãrirea comportãriiin situ a construcþiilor din România?V.P.: Aºteptãrile de la un aseme-

nea congres se referã, în primulrând, la schimbul de idei ºicunoºtinþe în domeniu. Cel maiimportant lucru, însã, la care neaºteptãm este îmbogãþirea acestorcunoºtinþe cu noile tehnologii ºimetodologii de urmãrire, cunoaºtereºi monitorizare a performanþelorconstrucþiilor.

Nu în ultimul rând, dorim sãatragem atenþia utilizatorilor ºi bene-ficiarilor de construcþii cã este îninteresul lor sã trateze cu deosebitãseriozitate aceastã componentã arealizãrii investiþiilor.

Redacþia

Vrem, nu vrem, se pare cã ºi în þara noastrã soarta unei construcþii civile sau industriale nu se varezuma doar la proiectarea, realizarea ºi punerea ei în exploatare. Urmãrirea comportãrii construcþiei „insitu“ (o noþiune ºi o obligaþie modernã, edificatoare ºi necesarã) a intrat treptat, treptat ºi în atenþiaspecialiºtilor noºtri în domeniu.

Cã este aºa, ne-o certificã ºi existenþa CNCisC (Comisia Naþionalã pentru Comportarea in situ aConstrucþiilor). Preºedintele acestui for, dl dr. ing. Victor Popa, subliniazã, în cele ce urmeazã,exigenþele care vor fi dezbãtute ºi adoptate, în acest sens, la primul congres „Comportarea in situ aconstrucþiilor ºi protecþia mediului înconjurãtor din Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale“.

Primul congresCOMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILOR

ªI PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTORdin Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale

– 27-28 septembrie 2012, Bãile Felix - Oradea –

dr. ing. Victor Popa – preºedinte CNCisC

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acest

sens, departamentul de vânzãria dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere, faso-nare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2011 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

O foarte bunã productivitate s-a ob-þinut ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room

Kia Motors de pe DN1, show-room-ulKia Motors de pe bulevardul Aviato-rilor din Bucureºti ºi hala propriea SC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de dis-tribuþie de combustibil CAMOIL laintersecþia dintre ªos. Berceni ºi ªos.de Centurã. Firma are licenþã detransport ºi distribuþie de combustibili,deþinând douã auto-cisterne, fiindastfel distribuitor de produse petro-liere pentru mai multe staþii debetoane ºi garaje ale unor impor-tante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþu-meºte celor mai importanþi clienþi aisãi: BRD Groupe Société Générale,ROHE România, Mit Motors Inter-national, Ines Group, Ager BussinesTech, Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROEL Elec-trics, Rolly’s SRL, DOOSAN IMGBRomânia, Foria România. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 18 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Localizare: pe braþul Sfântu Gheorghe, sat Uzlina.Capacitate: 21 camere duble, 42 locuri. Locaþia este clasificatã cu 4 stele de Ministerul Turismului.Facilitãþi: bucãtãrie pescãreascã, restaurant (44 locuri) cu bar ºi terasã, ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºiexcursii mai lungi în locaþiile de interes ale Deltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari, teren de tenis pe zgurã,conexiune internet ºi cablu TV în toate camerele, wi-fi în recepþie, restaurant ºi terase.Accesul pe amplasament se poate face cu ambarcaþiuni, de tipul bãrcilor cu motor, din dotarea societãþii.Suprafaþa pe care sunt construite cele 8 corpuri de clãdiri cu funcþiunea de cazare, restaurant, agrement este de 5.984,93 mp(2 parcele).Parcelele sunt tratate unitar, cu toate funcþiunile legate prin alei pietonale, placate cu piatrã naturalã, cu mobilier adecvat la spaþiilespecial amenajate pentru recreere ºi locurile de joacã pentru copii.Ambele parcele au plantate agremental gazon, sãlcii pletoase, trandafiri, bambuºi, thuya, arþari, buxus, pinus ºi specii de planteagãþãtoare.În faþa restaurantului se gãseºte o terasã deschisã, din lemn de culoare wenge.Pe amplasament este amenajat un teren de tenis iluminat.Ansamblul turistic dispune de 16 ambarcaþiuni pentru transport ºi pescuit ºi 3 ºalupe de agrement.Amplasamentul este utilat cu toate reþelele edilitare necesare.

Ansamblu turistic ºi de agrement UzlinaCOMPLEX EGRETA RESORT

Teren tenis Barcã cu motorRestaurant

Uzlina Complex Egreta panoramic Uzlina Egreta Resort

SC Hidroconstrucþia SA vã invitã sã vã petreceþi vacanþa în paradisul Deltei Dunãrii.VACANÞÃ PLÃCUTÃ!

COMPLEX EGRETA RESORTRecepþie: Tel.: 0372 720 661, 0372 720 662; Fax 0372 879 649, 0240 530 757

E-mail: [email protected]

PERSOANA DE CONTACT:ILIE MIRCEATel.: 0749 347 382, 0744 325 704, 0728 131 556

HOTEL PLUTITOR HIDROCONSTRUCÞIA, BRAÞUL SFÂNTU GHEORGHE, DELTA DUNÃRII

Localizare: Hotelul plutitor a fost lansat în circuitul turistic în luna septembrie 2009 ºi îndeplineºte toate standardele U.E. deconfort ºi siguranþã. Locaþia actualã a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia este Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,permite un acces imediat la lacul Roºu, la principalele oraºe ale Deltei Dunãrii Sulina ºi Sfântu Gheorghe ºi la litoralul Mãrii Negre.Transport: Pentru a ajunge la Hotelul plutitor Hidroconstrucþia, urmaþi drumul spre Murighiol (punctul de plecare în Delta Dunãrii- la aproximativ 40 km de reºedinþa judeþului Tulcea), iar aici vã opriþi la debarcader. Maºina o puteþi lãsa în siguranþã în parcãrileplãtite/pãzite din zona debarcaderului. Cãlãtoria, de la Murighiol pânã la hotelul plutitor, se efectueazã cu ambarcaþiunile rapideale firmei Hidroturism.Servirea mesei: Masa va fi servitã într-un cadru plãcut, în restaurantul tradiþional pescãresc al hotelului. Bucãtãria este specifictradiþionalã Deltei Dunãrii: meniuri preparate din peºte, iar la cerere se pot gãti ºi alte specialitãþi culinare. Este dotatã cu echipa-mente moderne de preparare a mâncãrurilor, facilitãþi de refrigerare adecvate.Cazare: Hotelul plutitor poate caza un numãr de 18 persoane dispunând de 9 camere cu câte douã paturi, cu baie proprie, apãcaldã menajerã, aer condiþionat ºi încãlzire centralã.Ambarcaþiuni: Hotelul deþine ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºi excursii mai lungi, în locaþiile de interes aleDeltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari.• ªalupã rapidã (1 buc) - Hidrobuz, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 250 CP, 12 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Boston Whaler 180 Ventura, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 150 CP, 1+7 locuri;• ªalupã agrement (1 buc) - Egreta, dotatã cu motor 65 CP, 10 locuri;• ªalupã rapidã (2 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 20 CP, 1+2 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 9,9 CP, 1+2 locuri.Activitãþi de recreere: Puntea este o terasã deschisã dotatã cu ºezlonguri pentru plajã ºi admirarea peisajului. Lacurile ºijapºele aflate în imediata apropiere a hotelului sunt cunoscute împãtimiþilor pescuitului la rãpitor, în special la ºtiucã. Lângã hotel,pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe sunt locuri bune de pescuit crap, somn, ºtiucã, roºioarã ºi biban.• Se asigurã ºalupe rapide pentru croazierã de 1+7 locuri, 1+12 locuri dotate cu motoare de 150 CP pentru vizitarea punctelor deatracþie ale Biosferei Delta Dunãrii.• Pentru efectuarea excursiilor în Delta Dunãrii se vor stabili trasee turistice în cadrul cãrora se vor efectua plimbãri pe canale,lacuri, în sate pescãreºti. Traseele se hotãrãsc în funcþie de preferinþele clienþilor.• Se organizeazã vizite ale oraºelor Sulina ºi Sfântu Gheorghe, cu ieºiri în zona litoralã din imediata apropiere a vãrsãrii Dunãriiîn Marea Neagrã.• Se organizeazã programe pentru ornitologi cu ghizi specializaþi în zonele protejate ale Deltei Dunãrii.• Se organizeazã focuri de tabãrã cu barbeque, picnic-uri, discotecã.Pentru pescuit: se asigurã bãrci pentru pescuit cu motorizare de 15 CP; hotelul plutitor pune la dispoziþia pescarilor ambarcaþi-uni cu vâsle de 4 locuri; ºalupa de agrement Egreta, deplasament 7 t, putere motor 43 CP, este folositã pentru servicii ºi tractareabãrcilor la locurile de agrement/pescuit; în apropierea punctului de ancorare a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia sunt locuri depescuit sportiv la crap, ºtiucã, somn, ºalãu, biban, lin, caras, roºioarã ºi anume pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,lacul Roºu, Roºuleþ, Tãtaru.

�


Folosirea izolatorilor ºi amortizorilor seismici– METODA IZOLÃRII BAZEI –

În perioada august 2011 - aprilie 2012 s-au înregistratun numãr de 8 cutremure vrâncene dupã cum urmeazã:

• 15.08.2011 la 19:21:03 M=3,9 h=144 Km• 08.09.2011 la 13:49:47 M=4,2 h=114 Km• 04.10.2011 la 02:40:48 M=4,8 h=134 Km• 24.10.2011 la 06:19:41 M=4 h=142 Km• 22.11.2011 la 04:17:35 M=4 h=138 Km• 10.01.2012 la 18:25:45 M=4,3 h=140 Km• 19.01.2012 la 18:05:55 M=4 h=117 Km• 26.04.2012 la 14:32:40 M=4 h=126 KmAnalizând înregistrãrile seismice s-a putut observa

cã amplitudinea semnalului care provine de laaccelerometrul instalat pe structura clãdirii este atenuatãfaþã de amplitudinea semnalului care provine de laaccelerometrul instalat în cuplaj cu solul de sub clãdire,deci atenuatorii seismici lucreazã.

Pentru exemplificare vom prezenta rezultatele de mai jos:La evenimentul seismic din data de 8 septembrie

2011, cu magnitudinea M=4,2 (fig. 1) senzorul în cuplajcu solul a înregistrat urmãtoarele valori vârf la vârfmãsurate în Volþi:

• Pe componenta E-W 0,0118184 V (vârf la vârf)

• Pe componentaN-S 0,0086099 V (vârfla vârf)

• Pe componenta Z0,0116497 V (vârf la vârf)

Senzorul instalat pestructura clãdirii a înregis-trat urmãtoarele valori:

• Pe componentaE-W 0,0045663 V (vârfla vârf)

• Pe componentaN-S 0,0051194 V (vârfla vârf)

• Pe componentaZ 0,0035572 V (vârf lavârf)

Fãcând raportulamplitudinilor rezultã urmãtoarele valori de atenuare:

• Pe componenta E-W atenuarea = 0,0118184 /0,0045663 = 2,588

• Pe componenta N-S atenuarea = 0,0086099 /0,0051194 = 1,6818

• Pe componenta Z atenuarea = 0,0116497 /0,0035572 = 3,2749

Aºa dupã cum se poate observa amplitudinileprimelor trei canale aparþinând senzorului seismic aflatîn cuplaj cu solul de sub clãdire sunt mai mari decâtamplitudinile canalelor 4, 5 ºi 6 care aparþin senzoruluiseismic aflat în cuplaj cu structura clãdirii.

La evenimentul seismic din data de 4 octombrie 2011cu magnitudinea M=4,8 (fig. 2) senzorul în cuplaj cusolul a înregistrat urmãtoarele valori vârf la vârfmãsurate în Volþi:

• Pe componenta E-W 0,0667697 V (vârf la vârf)• Pe componenta N-S 0,0430119 V (vârf la vârf)• Pe componenta Z 0,0298190 V (vârf la vârf)Senzorul instalat pe structura clãdirii a înregistrat

urmãtoarele valori:

În Revista Constructiilor an VII, nr. 68 din martie 2011 s-a prezentat prima construcþie protejatãantiseismic, în þara noastrã, prin procedeul „Metoda izolãrii bazei”. Este vorba de clãdirea din Calea Griviþeinr. 2-2A, sediul Facultãþii de Management din cadrul Academiei de ªtiinþe Economice din Bucureºti.

Metoda izolãrii bazei constã în folosirea izolatorilor ºi amortizorilor seismici, astfel încât clãdirea estetotal decuplatã de efectul macroseismic al undelor seismice distructive. Ca noutate în acest caz, este dereþinut faptul cã, pentru a supraveghea modul de comportare al clãdirii, aceasta a fost echipatã de cãtreInstitutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului (INCDFP), cu doi senzori seismici tri-axiali (accelerometri de tipul EpiSenzor de 2 g) ºi un înregistrator seismic digital de tipul K2 cu 6 (ºasecanale). Senzorii seismici au fost instalaþi de o parte ºi de cealaltã a unui atenuator seismic astfel încâtunul sã fie în cuplaj acustic cu solul de sub clãdire iar celãlalt, în cuplaj acustic cu structura clãdirii.

O contribuþie importantã la acest proiect au avut: conf. dr. ing. Adrian Iordãchescu - SC PROESCOM SRL,ing. Adrian Grigore - INCDFP, dir. ing. Gheorghe Marcel - SC RICO SRL.

Despre rezultatele testului ºi despre ceea ce trebuie fãcut în continuare pentru valorificarea acestor datepentru alte construcþii face precizãri dl dr. ing. Eugeniu Iordãchescu - director general PROESCOM SRL.

Fig. 1: Înregistrarea pe clãdirea ASE a evenimentului seismicdin 8 septembrie 2011, M = 4,2

• Pe componenta E-W 0,0241506 V (vârf la vârf)• Pe componenta N-S 0,0207818 V (vârf la vârf)• Pe componenta Z 0,0130874 V (vârf la vârf)Fãcând raportul amplitudinilor rezultã urmãtoarele

valori de atenuare:• Pe componenta E-W atenuarea = 0,0667697 /

0,0241506 = 2,7647• Pe componenta N-S atenuarea = 0,0430119 /

0,0207818 = 2,0696• Pe componenta Z atenuarea = 0,0298190 /

0,0130874 = 2,2784Se recomandã instalarea de senzori seismici supli-

mentari ºi continuarea monitorizãrii seismice a clãdiriiASE în vederea obþinerii de noi înregistrãri care sã con-firme eficienþa atenuatorilor seismici.

La seismul din data de 4 octombrie 2011 cu magnitudinea M = 4,8 pe scara Richter, raportul de atenuare a fostde 2,7847, ceea ce ne furnizeazã o informaþie deosebit de valoroasã pentru proiectarea antiseismicã a unor clãdiridin patrimoniul cultural ºi social.

INCDFP în colaborare cu UAICR, ASE ºi PROESCOM SRL, proiectantul lucrãrii, analizând soluþiile tehnice ºicosturile unui experiment ºtiinþific constând în procurarea unui sistem modern de supraveghere seismicã pentru a fiinstalat în clãdirea ASE din Calea Griviþei nr. 2-2A ºi conectat la Centrul Naþional de Date de la INCD Fizica Pãmân-tului, a solicitat sprijinul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului.

Pânã în prezent, deºi rezultatele sunt evidente ºi pot fi aplicate ºi la alte clãdiri aflate în aceeaºi situaþie, ministerul deresort nu a dat niciun rãspuns solicitãrilor repetate fãcute de cei care au confirmat viabilitatea unui asemenea proiect.Când va face acest lucru, pentru cã de tehnologia respectivã s-au interesat deja specialiºti din Japonia ºi China?

Proiectanþii interesaþi de acest subiect pot obþine informaþii suplimentare citind articolele publicate în RevistaConstrucþiilor an IV, nr. 42, octombrie 2008 ºi an V, nr. 50, iulie 2009 ºi Revista AICPS nr. 1-2/2011, precum ºiadresându-se la SC PROESCOM SRL, Tel.: 021 211 67 27 sau 0722 309 848 care poate organiza vizite la clãdireaASE din Calea Griviþei nr. 2-2A pentru a furniza explicaþii la faþa locului. �

Fig. 2: Înregistrarea pe clãdirea ASE a evenimentului seismicdin 4 octombrie 2011, M = 4,8


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIDan Ilie CREÞU

S-a nãscut la 30 octombrie 1940 înBucureºti.

Dupã absolvirea liceului Ion Neculce,a urmat cursurile Facultãþii de CãiFerate, Drumuri ºi Poduri, Secþia Dru-muri ºi Poduri - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, devenind inginer în anul1971.

Activitatea didacticã a început-o, înacelaºi an, la Institutul de ConstrucþiiBucureºti, la Catedra de rezistenþamaterialelor, ca asistent stagiar.Amintim cã, între anii 1971-1972, timpde 6 luni, a efectuat un stagiu deproiectare la Institutul de ProiectãriAuto Navale ºi Aeriene; între anii1974-1979, a fost asistent; 1979-1990ºef de lucrãri; 1990-2004, conferenþiar,iar din anul 2004 pânã în prezent, profesor.

În afarã de seminarii, a predaturmãtoarele cursuri: Metoda elemen-tului ºi metoda elementului de mar-gine; Rezistenþa materialelor; Teoriaelasticitãþii, Teoria plãcilor ºi Elementede teoria plasticitãþii; Metode de analizãa sistemelor cu comportare neliniarã laFacultatea de Construcþii Civile, Indus-triale ºi Agricole ºi Complemente deanalizã dinamicã ºi inginerie seismicãpentru lucrãri de artã, la Facultatea deCãi Ferate, Drumuri ºi Poduri.

În paralel cu activitatea didacticã,prof. Dan Ilie Creþu a desfãºurat ºi oînsemnatã activitate ºtiinþificã orien-tatã în direcþiile:

• Dezvoltarea de programe de cal-cul în limbaj FORTRAN 77, bazate peMetoda elementelor finite cu rezolvareîn deplasãri (SAPIV, SAPV, SAPLI,NONSAP, ADINA, DRAIN2D, DRAIN3D,SHAKE91);

• Rezolvarea de programe de calculspecializate pentru: grinzi pe mediuelastic (Winkler); verificãri ºi dimen-sionãri de elemente alcãtuite dinzidãrie, beton armat sau metal în con-formitate cu normele româneºti;

• Perfecþionarea metodelor de ana-lizã ºi proiectare a structurilor de rezis-tenþã din domeniul transporturilorºi construcþiilor civile ºi industriale:analiza staticã ºi dinamicã la acþiuniseismice pentru diferite tipuri de poduriºi construcþii civile din beton ºi metal;calculul la stabilitate al structurilor dinbare; utilizarea Metodei elementuluifinit în determinarea stãrilor de tensi-une ºi de deformaþie, pentru structurispeciale în domeniul podurilor printehnica substructurãrii multinivel; deter-minarea rãspunsului postelastic laacþiuni seismice al structurior civilemetalice sau din beton armat, utilizândmetode de analizã numericã automateprin Metoda elemnetului finit cu formu-lare în deplasãri.

Menþionãm ºi cercetarea ºtiinþificãpe modele in situ ºi numerice precum:calculul tablierului metalic al poduluide la Agigea peste canalul navigabilDunãre - Marea Negrã, pentru încer-carea la darea în exploatare; calculultablierului metalic al podului de laMedgidia la acþiunea vântului în vede-rea eliminãrii contravântuirii supe-rioare a arcelor metalice; calculultablierului metalic al podului de ºoseaºi cale feratã peste Dunãre la Cer-navodã; studiul comportãrii sub acþiu-nea convoaielor de exploatare atablierului metalic al podului de la Giur-geni-Vadul Oii; studiul comportãriigrinzii metalice ajurate în conlucrarecu placa din beton armat din alcãtuireaplanºeelor Palatului Parlamentului etc.

De asemenea, a participat la ela-borarea de programe naþionale ºiinternaþionale: TEMPUS Project, CMEImplementing of Structural Eurocodesin Romanian Civil Engineering Stan-dards; Grant CNCSIS, Program dedezvoltare a disciplinelor de studii apro-fundate „Inginerie structuralã ºi metodeavansate de calcul“ ºi a disciplinelor

de doctorat „Siguranþa structurilor ºiinginerie seismicã“ ºi „Construcþii dinbeton armat“; Dispozitive mecaniceadaptabile - ACED cu rigiditate ºiamortizare controlatã, pentru protecþiaantiseismicã a construcþiilor. Metode,modele ºi programe de calcul. Studiide caz, program RELANSIN-IMM;Program major de cercetare - Sigu-ranþa la cutremur a construcþiilor dinRomânia din zonele cu miºcãri seis-mice puternice.

Menþionãm ºi activitatea de proiec-tare a prof. Dan Ilie Creþu care constãîn: proiectul lansãrii tablierului metalicpeste ecluza canalului Dunãre-MareaNeagrã; soluþiile de realizare a pasaju-lui superior pentru traversarea liniilorde cale feratã - Podul Grant; soluþiitehnologice pentru execuþia anteneide televiziune Bucureºti; soluþia pentrutraversarea râului Târnava Micã laMicãsasa (tablier metalic în soluþiemixtã); hotelul Mara, Sinaia; sediulBMW ºi MIDOCAR Bucureºti; sediulGIP CONPET, Ploieºti; parchetele dinBucureºti ºi Cãlãraºi; palatul de justiþiePloieºti, Plaza ºi SCANIA, Bucureºti;cupole cu deschideri 30 - 50 m pentrupieþele Delfinului, Unirea, Lujerului,Hala Traian, Piaþa Târgoviºte dinBucureºti; Mega Image din Constanþa;moara Loulis Cernica ºi silozurile decereale la aceeaºi moarã din Bucureºti;suporturi pentru antene (ROMPREST,ADI SAM Bucureºti) etc.

O altã preocupare a sa a fost ºiexpertizarea unor construcþii precum:Spitalul Griviþa din Bucureºti; coºurilede fum cu înãlþimi de 200 m de laIºalniþa ºi Rovinari; turnurile de rãcirede la CET Bucureºti; clãdirea CETBucureºti; Platforma petrochimicã Brazi etc.

Activitatea publicisticã cuprindepeste 50 de articole ºi comunicãri ladiferite manifestãri ºtiinþifice din þarã ºistrãinãtate. Amintim cãrþile tipãrite:

Teoria elasticitãþii, Ed. Conspress,2004; Metoda fâºiilor finite (coautor),Ed. Conspress, 2004; Calculul struc-turilor în zone seismice (Design ofStructure in Seismic Zones) Eurocode8 - (coautor) - secþiunea 3 ºi 4 Preve-deri specifice pentru structuri metalice,Ed. Bridgeman Timiºoara, 1997.

De asemenea, a colaborat la P100/2003 (2006) Cod de proiectare seis-micã a construcþiilor (coautor) - revizuireP 100 / 92, secþiunea 4 ºi 5, anexele Bºi C, 2004 ºi a publicat cursuri lito-grafiate la Istitutul de ConstrucþiiBucureºti, referitor la Mecanica con-strucþiilor ºi Rezistenþa materialelor(coautor).

Titlul de doctor inginer l-a obþinut înanul 1988 prezentând teza: Contribuþiiprivind calculul podurilor curbe.

Amintim cã, în anul 1993, a urmatun curs de Analizã neliniarã prinmetoda elementului finit la München,iar în anul 1996, a efectuat o specia-lizare (2 sãptãmâni) privind aplicareaEurocode 8 în calculul construcþiilormetalice civile cu contravântuiri excen-trice, în Italia, la Departamentul deAnalizã ºi Proiectare a Structurilor,Facultatea de Inginerie de la Universi-tatea din Napoli.

Prof. Dan Ilie Creþu a înfiinþat Labo-ratorul de calcul al Facultãþii de Con-strucþii Civile, Industriale ºi Agricole, pecare l-a condus între anii 1985-2000.

Pentru contribuþiile la introducereaºi dezvoltarea calculului automatîn învãþãmântul superior de con-strucþii, a fost distins cu titlul de ºef delucrãri evidenþiat (1987).

Precizãm activitatea ca membru înComisia de examinare pentru atribu-irea calitãþii de verificator ºi expertMDLPL - specializarea construcþii me-talice ºi beton armat; membru în Sub-comitetul pentru revizuirea Codului deproiectare seismicã din Proiectul deprevedere ºi Management al Dezas-trelor; verificator proiecte atestatMTCP A1 ºi A2; expert atestat MTCTA1 ºi A2; expert ARACIS; preºedintelecomisiei 5, Bucureºti pentru acordareacalitãþii de responsabil cu execuþialucrãrilor de construcþii, MDPL.

De asemenea, este membru alunor asociaþii profesionale: Interna-tional Association of Bridge and Struc-tural Engineering (din anul 1991);Societatea de Inginerie Asistatã de

Calculator Bucureºti (membru fon-dator, din anul 1990); Asociaþia Românãde Inginerie seismicã (din anul 2005) etc.

În învãþãmânt, prof. Dan Ilie Creþua avut ºi funcþii de conducere: secretarºtiinþific al Consiliului profesoral alFacultãþii de Construcþii Civile, Indus-triale ºi Agricole (1990-1992); prode-can la aceeaºi facultate (1992-1996);ºef al Catedrei de rezistenþa materi-alelor (1996 - prezent).

Pentru realizãrile sale, i s-au acor-dat diferite diplome ºi medalii.

... O activitate în domeniul învãþã-mului, al cercetãrii ºtiinþifice ºi al pro-iectãrii în construcþii de realã valoare.

Cu capacitate de a sesiza esen-þialul în profesie, de analizã ºi sintezã,onest, perseverent, corect, modest înrelaþiile interumane, doritor de bine...

Acesta este prof. Dan Ilie Creþu,care s-a înscris, încã de pe acum, înrândul personalitãþilor de seamã aleºtiinþei ºi tehnicii româneºti în construcþii.

(Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii“,autor Hristache Popescu)


(Urmare din numãrul anterior)EFECTELE TRECERII

LA PROIECTAREA BIMModul de lucru, practicile de afaceri

ºi tipurile de structuriTrei dintre aspectele profesiei de

proiectant de structuri care vor fiafectate de trecerea la BIM sunt pro-cesul de proiectare, practicile deafaceri ºi tipurile de structuri caresunt proiectate.

Procesul de proiectare va fi afec-tat intern prin impunerea colaborãriiinginerilor ºi a tehnicienilor la elabo-rarea aceluiaºi model. În plus, modulde lucru cu arhitecþii, care pro-iecteazã, de asemenea, în BIM, arputea fi afectat, ei fiind nevoiþi sã dis-cute cu tehnicianul referitor la între-bãri legate de BIM ºi cu inginerulstructurist referitor la intenþia dedesign.

Firmele care au departamentetradiþionale de inginerie ºi desen arputea fi puse în situaþia de a consi-dera necesar sã se prezinte laºedinþele de demarare a proiec-telor împreunã cu tehnicienii carelucreazã în BIM, chiar dacã estevorba de proiecte mici. Un proces deproiectare alternativ, care a luatnaºtere în firmele de proiectare carãspuns la aceastã problemã, estede implicare a inginerilor în procesulde modelare iniþialã a structurii.

Un alt mod de lucru ce va fischimbat va fi cel în care vor fiavizate detaliile de fabricaþie în BIM.În viitorul apropiat, nu va fi cevaneobiºnuit ca inginerul proiectant alstructurii sã primeascã modelul rea-lizat de fabricantul structurii, împre-unã cu detaliile de fabricaþie pehârtie, pentru a fi folosit ca instru-ment de organizare ºi înregistrare acomentariilor. Un astfel de instru-ment de verificare ºi adnotare a

modelului poate sã reducã atât tim-pul ºi efortul depus de inginer pentrua verifica detaliile de fabricaþie, cât ºi(mai important) timpul total de fabri-caþie pentru investitor, prin recepþio-narea de cãtre fabricant a comentariiloringinerului în format digital.

Toate aceste schimbãri în modulde lucru afecteazã, de asemenea, înmod direct ºi practicile de afaceri.Scopul de afaceri al BIM este de areduce efortul total depus deinginerului structurist într-un proiectdat, pentru o sumã datã. Cu toateacestea, atunci când este luat înconsiderare efectul BIM asuprapracticilor de afaceri, distribuþia efor-tului de proiectare pe parcursul unuiproiect nu corespunde procentelortradiþionale. Este foarte probabil sãfie necesar mai mult efort la înce-putul proiectului, pentru a demaraproiectul cu BIM, decât ar fi fostcazul proiectelor bazate pe CAD.Acest cost iniþial de demarare al BIMnu este o problemã atunci când, peansamblu, efortul total la încheiereaproiectului este mai mic. Dar, dacãproiectul este oprit sau pus înaºteptare, firmele riscã sã încaseze,conform contractului, mult mai puþindecât eforul depus.

BIM va afecta ºi contractele, prinapariþia nevoii de a defini cum vor fifolosite modelele ºi cui aparþin.Firmele vor trebui, de asemenea,sã-ºi revizuiascã practicile de afacericu furnizorii de asigurãri în privinþafolosirii BIM în faza de execuþie ºi amodului cum vor fi abordate even-tualele noi riscuri generate de BIM,asociate modului de lucru în echipeintegrate.

Curba de învãþare asociatã cuBIM ar putea face ca primul grup deproiecte realizate în BIM sã fieneprofitabile, aºa cum se întâmplã,

în general, cu orice schimbare detehnologie. De asemenea, BIM arputea da o falsã senzaþie de acu-rateþe deoarece elementele pot fi, cuuºurinþã, proiectate incorect cu mareprecizie ºi cu un mare grad de deta-liere. Companiile de software propun,deja, pentru BIM noi fluxuri de lucrupentru inginerii structuriºti iar investi-torii, arhitecþii, antreprenorii, suban-treprenorii, autoritãþile locale ºi destat au început sã arate interes,lucru ce va schimba practicile deafaceri ale profesiei.

BIM va conduce ºi la o evoluþieprivind tipurile de structuri, punândîn valoare avantajele în privinþaplanificãrii ºi a fabricaþiei. Se vapune, tot mai mult, accentul pe ele-mente ºi sisteme prefabricate pre-cum pereþi cortinã de faþadã,elemente structurale din oþel saubeton prefabricat care vor fi fabricateºi asamblate în afara ºantierului, înateliere, direct din BIM, cu ajutorulechipamentelor controlate de com-puter. Antreprenorul va folosi BIMpentru a coordona livrarea compo-nentelor pe ºantier urmând a fi insta-late direct, fãrã o depozitare ºi omanipulare semnificativã în ºantier.

Angajaþii, clienþii ºi marketing-ulBIM va schimba modul în care

inginerul structurist va interacþionacu ceilalþi angajaþi ai firmei ºi cuclienþii. O schimbare semnificativãlegatã de angajaþi este costul instru-irii. Aceasta reprezintã o propunerefoarte costisitoare pentru majoritateafirmelor care au pânã la 20 de anga-jaþi. Finanþarea instruirii necesitã, dinpartea managementului superior,atât investiþie financiarã cât ºi unnivel ridicat de angajament. Cel maicostisitor aspect al BIM pentru firmear putea fi tendinþa unora dintreangajaþii care au dobândit noi aptitu-dini BIM de a schimba firma la care

MODELUL INFORMATIC AL CLÃDIRIIImportanþa BIM în proiectarea structurilor (III)

ing. Florin VOICA - Senior Project Manager SC POPP & ASOCIAÞII SRL


lucreazã, ca o cale de avansare încarierã, pe cheltuiala angajatoruluice a investit în instruirea lor.

Cererea de angajare pentru per-sonal pregãtit în domeniul BIM va fifoarte mare în urmãtorii câþiva ani.Cu toate acestea, firmele care inves-tesc în instruirea BIM vor avea unavantaj de marketing atunci când vorîncerca sã angajeze oamenii cei maitalentaþi, dat fiind interesul personalfoarte mare al inginerilor structuriºtireferitor la BIM, aproape douã treimidintre ei apreciind interesul faþã deBIM ca fiind între „peste medie” ºi„foarte mare/excepþional”.

O consecinþã neintenþionatã aBIM relativ la angajaþi este cã, pen-tru prima datã, vedem un cadru pen-tru a combina o mare parte dininformaþia inginereascã structuralãpentru toate aspectele proiectuluiîntr-o singurã bazã de date digitalãrelaþionalã. Thomas L. Friedman, încãrþile sale „The Lexus and the OliveTree” (1999) ºi „The World Is Flat”(2005), sublinia faptul cã profesiilecare îºi organizeazã informaþia înbaze de date digitale relaþionale vorîncepe, foarte curând, sã externa-lizeze porþiuni notabile din muncalor, mai ales în cazul profesiilor cudeficit de personal local.

Friedman documenteazã exem-ple din alte profesii, în care pot figãsite cu uºurinþã paralele pe anu-mite segmente cu profesia deinginer structurist. Un exemplu nota-bil de globalizare este cazul în careRMN-uri digitale ale creierului umansunt transmise medicilor din afaraStatelor Unite pentru interpretare ºicartografiere, ºi sunt, apoi, returnateîn mai puþin de 24 ore. Friedmansubliniazã, de asemenea, cã încã dela începutul anilor 2000, profesia decontabil din Statele Unite a trimissute de mii de cereri de returnare detaxe în India, pentru procesaresupervizatã de contabili licenþiaþi înStatele Unite.

Ar putea fi BIM modul de împa-chetare a datelor care sã favorizezeefectuarea de la distanþã a unorporþiuni din activitatea profesiei deinginer structurist din România?

Odatã cu BIM se va schimba ºirelaþia cu clientul ºi modul în carefirmele de proiectare de structuri vorvinde clienþilor. Relaþiile tradiþionalede lungã duratã cu clienþii care sunt

angajaþi pe calea BIM vor fi puse laîncercare de cãtre firmele reticenteîn a investi în noua tehnologie.

Firmele de proiectare structuralãreticente la BIM se vor trezi în relaþiicu clienþi ce nu adoptã BIM în modagresiv. În mod similar, firmele deproiectare structuralã care au fãcutinvestiþia ºi angajamentul cãtre BIMvor gãsi oportunitãþi cu clienþi noicare sunt interesaþi de BIM.

Codurile de proiectareºi cerinþele investitorilor

Codurile de proiectare sunt un altdomeniu care ilustreazã importanþaBIM în profesia inginerilor struc-turiºti. Astfel, în Statele Unite, efec-tele regionale ale adoptãrii noilorcoduri IBC (International BuildingCodes) ale ICC (International CodeCouncil) de cãtre municipalitãþi, audus la proiecte guvernate de forþelaterale din seism, în zone consider-ate anterior non-seismice. Indiferentdacã firmelor de proiectare struc-turalã le-a convenit sau nu sãefectueze calcule ºi analize seis-mice, au fost obligate sã le facã pen-tru a corespunde cerinþelor din nouadoptatele coduri IBC.

ICC lucreazã, de câþiva ani, ladezvoltarea iniþiativei SMART Codescu BIM, pentru a face posibilã „verifi-carea automatã a conformitãþii cucodul”. SMART Codes face parte dinviziunea ICC asupra viitoarelor inter-feþe e-government (guvernare elec-tronicã – interacþiunea digitalã întreguvern ºi cetãþeni) unde modelelepot fi verificate pentru conformitatecu codurile ºi apoi procesate elec-tronic pentru autorizare.

Chiar ºi firmele care vor sã eviteBIM se vor afla în situaþia de ainvesti în BIM ca parte a procesuluide proiectare cerut de cod, urmândacelaºi tipar cu designul seismicimpus de cod, atunci când clienþii lorlucreazã în municipalitãþile care voradopta depunerea ºi aprobareaproiectelor bazate pe BIM.

Global, acest lucru a fost obser-vat în ultimii cinci ani în câtevadomenii din industria construcþiilor.Guvernele din Norvegia ºi Singa-pore solicitã folosirea de BIM bazatpe obiecte 3D pentru depunerea ºiavizarea proiectelor.

În mod similar, în Finlanda, SenateProperties, o companie care lucreazãîn strânsã legãturã cu agenþiile

guvernamentale, a decis sã cearãBIM pentru toate proiectele saleîncepând cu octombrie 2007.

Paza de Coastã a Statelor Uniteºi GSA (General Services Adminis-tration) au adoptat cerinþe BIM îndiverse stadii ale proiectelor lor.

În 2006, AGC (Associated GeneralContractors) a publicat „A Contrac-tors Guide to BIM” – un ghid deîntocmire a contractelor BIM pentruantreprenori iar în 2007, a fost publi-catã prima parte a „National BIMStandard” pentru analizã ºi revizuire,document care se constituie într-unghid pentru investitori în privinþa aceea ce este necesar în BIM.

AISC (The American Institute ofSteel Construction) lucreazã, încãdin 1998, la dezvoltarea unui limbajnumeric cu standard deschis, numitCIS/2, ce faciliteazã EDI (ElectronicData Interchange) ºi care a fostmenþionat în revizia din 2005 acodurilor de practicã ale AISC. Acestefort a condus la multe succese binedocumentate cu modele structuralepe oþel care au trecut în execuþie.

Mai mult de atât, clienþii din sec-torul privat, precum General Motors,au solicitat ca BIM sã fie folositpentru toate proiectele viitoare aleconstrucþiilor care fac parte din faci-litãþile lor.

În toate aceste cazuri, ingineriistructuriºti nu au altã opþiune decâtsã investeascã în BIM, dacã vor sãlucreze cu clienþii care solicitã acestlucru. Pe plan local, odatã cu relan-sarea investiþiilor în construcþii ºi înspecial a investiþiilor strãine, se ob-servã, tot mai des, cerinþa investito-rilor ca proiectele sã fie realizate înBIM.

TRANZIÞIA LA BIMCeea ce era odatã abia un zvon

în industrie referitor la viitorulproiectãrii, BIM a devenit repedeprincipiul director central al procesu-lui de proiectare. BIM, ca metodolo-gie de proiectare ºi documentare aconstrucþiilor care se bazeazã pereprezentarea digitalã, coordonatã ºiintern consecventã a construcþiei,este folosit pentru luarea deciziilorde design ºi pentru producerea dedetalii de execuþie precise, pentruplanificare ºi previziune a performanþei.

Cu BIM, inginerii pot menþineinformaþia coordonatã, actualizatã ºi

continuare în pagina 46��


accesibilã într-un mediu digital inte-grat, care creºte profitabilitatea,reduce riscurile ºi eliminã inefi-cienþele din designul, construcþia ºimanagementul oricãrui proiect.

Deci, acum cã suntem complet„vânduþi“ noþiunii de BIM, vrem sã opunem în practicã. Urmãtoareaîntrebare la care trebuie sã rãspun-dem este: Ce trebuie sã facã o firmãpentru a implementa BIM? Procesulde implementare este componentacheie pentru tranziþia reuºitã a uneifirme. BIM va aduce cu el multeschimbãri în profesia de inginer,deoarece necesitã învãþarea delucruri noi, aplicare de noi metode,dezvoltarea de noi fluxuri de lucru ºio mai bunã cunoaºtere a celorlaltespecialitãþi. Aceste schimbãri potpãrea descurajante, dar, cu o plani-ficare corectã, implementarea BIMpoate fi fãcutã uºor iar beneficiile nuvor întârzia sã aparã.

Crearea unei strategiide implementare

O strategie formalã de imple-mentare este o componentã esen-þialã pentru orice implementare BIMde succes ºi trebuie sã meargã din-colo de o un grafic de instruire ºi deaplicare.

Pentru început, trebuie identificatclar care sunt avantajele urmãriteprin adoptarea BIM. Strategia deimplementare trebuie sã abordezedirect schimbãrile fluxului de lucruinerente BIM.

Deseori, procesul de tranziþie laBIM, într-o firmã, este unul gradual,bazat pe proiect, pentru ca atâtangajaþii cât ºi clienþii sã se poatãfamiliariza mai uºor, pe mãsurã ceprocesele de proiectare se schimbãºi reorganizarea fluxurilor de lucruse dezvoltã ºi se cristalizeazã înfirmã.

Cu o tranziþie treptatã, strategiade implementare are nevoie, deasemenea, sã rezolve modul cumnoile soluþii vor coexista iniþial cudesenele 2D sau cu aplicaþiile demodelare 3D ce sunt deja folosite.Astfel va fi posibilã o tranziþie linã,care nu va afecta productivitatea ºifluxul de lucru din firmã, pe mãsurãce BIM este gradual implementat.

Firmele ar trebui sã investighezemodul în care modelul informaticpoate fi accesat de aplicaþiile legatede analize energetice, estimãri decost ºi specificaþii. Poate fi modelulexportat într-o varietate de programe

de analizã structuralã, pentru afurniza utilizatorilor acestora dateuºor accesibile, care pot îmbunãtãþiprocesul de luare a deciziilor ºi potîmputernici arhitecþii ºi inginerii sãproiecteze clãdiri cu performanþesuperioare?

Fiecare firmã este diferitã, nevo-ile ei variind în funcþie de mãrime, dedomeniul de activitate ºi specia-lizare. Dacã o firmã se ocupã deproiecte foarte mari, strategia deimplementare ar trebui sã includãlinii directoare pentru crearea ºilucrul cu modele mari, inclusiv nece-sarul adiþional de echipamente,tehnici de reducere a complexitãþiimodelului ºi aºa mai departe.

Nu numai mãrimea proiectelordar ºi mãrimea firmei în sine trebuieluatã în considerare în timpul proce-sului de implementare BIM. Recu-noaºterea nevoilor, limitãrilor, punctelorforte ºi þelurilor firmei, ajutã la dez-voltarea unui plan de implementareindividualizat, care va crea un pro-ces lin de trecere la BIM ºi va danaºtere unui proces ce va permitefirmei sã realizeze o muncã de cali-tate, cu o vitezã ºi o productivitatemai mari la costuri mai mici.

Implicarea ajutorului externImplementarea BIM se reali-

zeazã cel mai bine cu ajutorul unuiprofesionist instruit, complet versatîn aspectele ºi în diversele sale plat-forme. Îndrumarea oferitã de niºteconsultanþi care au o cunoaºtereprofundã a BIM ºi pot ajuta la estom-parea rugozitãþilor tranziþiei cãtre unnou software poate face ca trecereasã fie una fãrã complicaþii. Consul-tanþii pot ajuta la instruirea anga-jaþilor ºi pot sprijini firmele înprocesul de trecere la BIM, prininstruiri privind utilizarea software-luiºi a metodologiei de implementare.

Colaborarea cu un consultantajutã la accelerarea curbei de învã-þare a BIM pentru angajaþii din firmã,permiþând ca multe dintre beneficiileasociate proiectãrii bazate pe BIMsã poatã fi observate chiar dinprimele stagii ale implementãrii.

Alegerea unei echipePentru a menþine productivitatea

în timpul tranziþiei la BIM, multefirme încep prin a instrui o parte din-tre angajaþi, prin lucrul la un proiectpilot, în timp ce restul firmei continuãsã lucreze în vechile procese laproiectele mai importante. Prin efec-tuarea tranziþiei cu o echipã pilot,productivitatea din companie nu este

afectatã în timp ce are loc imple-mentarea BIM.

Este posibil ca firmele mai micisã nu aibã suficienþi angajaþi pentrua face tranziþia în acest fel, ºi poatenici nu este nevoie sã o facã astfel,deoarece efortul mai redus de trans-ferare a unui proiect mic ºi numãrulmai mic de angajaþi care trebuieinstruiþi vor permite o implementaremai rapidã a procesului.

Deoarece BIM reprezintã o nouãabordare a proiectãrii construcþiilor –nu numai implementarea de noitehnologii asociate – firmele ar trebuisã acorde atenþie sporitã compoziþieiechipei care face tranziþia. Echipatrebuie sã reprezinte întreaga orga-nizaþie, sã reflecte schimbãrile deproces ce stau la baza BIM. Echipaar trebui alcãtuitã din indivizi pro-gresiºti, care înþeleg imaginea deansamblu privind activitatea firmei,astfel încât acea înþelegere a BIM sãse extindã treptat în toate segmen-tele companiei.

Alegerea unui proiectPentru a implementa BIM într-o

firmã, cel mai bine este sã seînceapã cu un proiect pilot, care vafavoriza succesul echipei. El ar tre-bui sã fie un tip de proiect cu carefirma este deja familiarizatã, astfelîncât sã fie necesarã o singurãdimensiune a învãþãrii. Un proiectmai mic va permite echipei sã seconcentreze pe detalii ºi sã ia unstart bun cãtre identificarea proce-selor ºi metodologiilor ce trebuieurmate pentru proiectele viitoare.

Mãsurarea beneficiului uneiinvestiþii este importantã. Dacã esteposibil, proiectul pilot ar trebui sã fieunul ai cãrui parametri sunt cunos-cuþi, astfel încât beneficiile BIM sãpoatã fi evaluate cu precizie.

Unele dintre cele mai importantebeneficii sunt dificil de cuantificat:mai mult timp pentru designul con-ceptual, o mai clarã reprezentare a

�� urmare din pagina 45

„Nu tot ceea ce poate fi cuantificat conteazãºi nu tot ceea ce conteazã poate fi cuantificat” -

Albert Einstein



designului pentru client º.a.m.d.Totuºi, alte beneficii, cum ar ficreºterea productivitãþii ºi a calitãþiidocumentaþiei, sunt mai aparente ºirelativ mai uºor de mãsurat. Culege-rea acestor statistici poate demon-stra beneficiul promis al sistemului.

Culegerea roadelorCa ºi cu multe alte noi procese ºi

software-uri, înþelegerea completã amodului de folosire a programuluiBIM va lua timp. Totuºi, unele dintrebeneficii vor fi evidente imediat ºi, pemãsurã ce firma continuã sã facãeforturi pentru a deveni mai familia-rizatã cu lumea BIM, procesul se vaîmbunãtãþi ºi va deveni din ce în cemai uºor ºi mai eficient.

CONCLUZIIBIM (Building Information Model),

sau modelul informatic al clãdirii(cum ar putea fi tradus) a ajuns, înfinal, la maturitate în industria con-strucþiilor. Un model BIM este un sin-gur model tridimensional, integrat alsistemelor unei clãdiri. În acestmodel sunt conþinute informaþiidespre designul asociat fiecãrei dis-cipline implicate. Acesta includeinformaþii arhitecturale, precum uºi,dotãri ºi finisaje; informaþii struc-turale, precum planºee, stâlpi, pereþistructurali ºi fundaþii; informaþiidespre sistemele de instalaþii, pre-cum tubulatura de ventilaþie, þevi ºiechipamente.

Accesarea oricãruia dintre ele-mente îi va da utilizatorului informaþiidespre proprietãþile acestuia, permi-þând ºi obþinerea informaþiilor desprecantitãþi direct din modelul BIM.

Deºi BIM este folosit de mulþi anica metodã standard de documen-tare în industria prelucrãtoare, el nua fost utilizat în industria construcþi-ilor decât în situaþii izolate. Mode-larea tridimensionalã în industriaconstrucþiilor a fost, în principal,restricþionatã la generarea de volu-metrii pentru crearea de vizualizãri3D de cãtre arhitecþi ºi pentru mo-delarea ºi analiza structurilor decãtre ingineri.

Inginerii structuriºti interacþioneazãcu BIM în trei moduri principale. Înprimul rând, inginerul structurist tre-buie sã-ºi coordoneze activitatea cucelelalte specialitãþi. Coordonarea înproiectele realizate în mod tradiþionaleste un proces consumator de timp

ºi imperfect, care implicã analizareade planuri 2D, secþiuni ºi elevaþii alestructurii. Deºi acest proces poatefuncþiona destul de bine pentrustructuri simple, complexitatea cres-cândã ºi termenele tot mai scurte aleproiectelor de astãzi conduc lanumeroase erori de coordonare.

În al doilea rând, pentru majori-tatea structurilor de clãdiri, docu-mentaþia ºi desenele CAD nu suntconectate în niciun fel cu modelulstructural analitic. Transferul infor-maþiei de la modelul analitic la docu-mentaþia CAD creeazã potenþialulpentru erori. Cu BIM, modelul CADºi modelul structural analitic ar fiunul ºi acelaºi, reducând potenþialulpentru erori.

În treilea rând, modelul structuralnu este, în mod normal, legat demodelul de detaliu dezvoltat deantreprenor sau fabricant. Princonectarea celor douã modele, ero-rile legate de transmiterea infor-maþiei ar putea fi evitate iar graficulde execuþie ar putea fi optimizat.

Cu toate aceste avantaje aparenteale BIM, care sunt dezavantajele?

Trei dintre potenþialele deza-vantaje includ creºterea costurilorde proiectare pentru inginerul struc-turist, creºterea rãspunderii datoritãcantitãþii de informaþii predate ºiaºteptãri nerealiste din parteainvestitorilor.

Deoarece un model BIM conþinemai multe informaþii decât o docu-mentaþie CAD tradiþionalã, acestlucru implicã o creºtere a costului.

Sunt investitorii dispuºi sã plã-teascã acest cost suplimentar? Sevor afla inginerii structuriºti carefolosesc BIM într-un dezavantaj faþãde cei ce nu folosesc BIM?

Pentru proiecte unde BIM estecerut, preþurile mãrite pot fi cuuºurinþã justificate. Deoarece infor-maþiile despre cantitãþi pot fi extrasedirect din model, este o certitudinecã antreprenorii vor dori acces laaceastã informaþie.

Care sunt riscurile pe care le vaîntâmpina inginerul structurist dacãaceastã informaþie este cumvaincorectã? Va fi inginerul structuristplãtit în plus pentru a furniza aceastãinformaþie? Dacã BIM este folositîntr-un proiect, atunci clientul se vaaºtepta sã obþinã un set de planuriperfect coordonate?

Tranziþia la procesele de pro-iectare BIM se va petrece pentruprofesia de inginer proiectant destructuri cât ºi pentru întreaga indus-trie de construcþii pe parcursul acâþiva ani. Principalul factor limitatorîn tranziþia la BIM a fost lipsa de soft-ware adecvat ºi de interoperabilitate.Odatã cu apariþia noului standardde interoperabilitate IFC (IndustryFoundation Class), tehnologia BIMeste, acum, cuprinzãtoare ºi disponi-bilã pe scarã largã pentru ingineriistructuriºti.

Firmele de proiectare structuralãvor fi nevoite sã-ºi schimbe meto-dele de proiectare. Desenele nu vormai reprezenta doar linii pe hârtie civor reprezenta obiecte reale cu pro-prietãþi reale. Probabil, grupurile celemai afectate de aceastã schimbarevor fi tehnicienii CAD. Ei vor modelaîn spaþiu tridimensional, nu însuprafeþe bidimensionale ºi vor punelaolaltã o construcþie, nu vor maipune doar pe hârtie cea ce ledicteazã inginerul.

Paradigma BIM reprezintã ceamai semnificativã schimbare dinindustria construcþiilor, de la introdu-cerea designului asistat de calcula-tor (CAD). Cu promisiunea unordesene mai bine coordonate, inte-grarea modelelor CAD ºi de analizãºi un acces mai uºor ºi mai rapid lainformaþiile referitoare la cantitãþi,firmele de proiectare de structuri vorîntâmpina riscuri mai reduse ºi vordeveni mai productive.

Deºi este necesarã o investiþieiniþialã atât în timp cât ºi în bani,pentru a implementa BIM, acelefirme care aleg sã urmeze calea BIMvor fi lideri de piaþã ºi se vor bucurade avantaje în competiþia cu firmelecare aleg sã rãmânã în lumea 2D.

În concluzie, BIM afecteazãmulte faþete ale industriei construc-þiilor. Echipele de proiectare înþeleg,acum, valoarea enormã pe care o auBIM ºi instrumentele de proiectare3D. Investitorii ºi antreprenorii devintot mai conºtienþi de posibilele bene-ficii ale BIM ºi solicitã din ce în cemai des arhitecþilor ºi inginerilor sãcreeze modele pe care ei le potfolosi în proiectele lor. Este indis-cutabil cã BIM este, deja, stabilit înpiaþã ºi nu va pleca nicãieri, iar com-paniile care nu îl adoptã riscã sã fielãsate deoparte. �



Perete decorativ din sticlãdrd. arh. Cristina Maria CHIRA

Peretele la care ne referim a fostgândit sã separe vizual douã spaþii, fãrãa avea un rol portant. Compartimenta-rea este, practic, doar vizualã, pe oanumitã înãlþime, deoarece peretelese opreºte mult sub zona tavanului.

Este vorba de un spaþiu de servi-ciu, o zonã de grupuri sanitare ºispaþii de repaos pe o autostradã,spaþii care sunt izolate vizual dezona parcãrilor, cu ajutorul acestui„paravan decorativ”.

Concret, peretele este alcãtuitdintr-o structurã metalicã ce susþinedouã panouri de sticlã. Acestepanouri, care prezintã calitãþi specialede siguranþã (sticlã securit eventual),închid un spaþiu etanº între ele.

În interiorul acestuia se gãsesc se-minþe de grâu, vopsite în diferite culori,care aºezate în straturi succesive,formeazã un decor interesant, foartesimplu dar potrivit pentru locul ales.

Detaliile de fixare a sticlei sunt

simple, rezolvarea lor fiind bine gân-

ditã, în concordanþã cu cele care

fixeazã ansamblul de structura meta-

licã de rezistenþã.

Este o idee interesantã, ea fiind

folositã la o serie de spaþii rezervate

serviciilor ºi parcãrilor de pe o

autostradã din Austria.

Am observat o diversificare a

decorului obþinut în interspaþiul din-

tre panourile de sticlã, prin folosirea

de seminþe diferite, cu granulaþii ºi

culori ce formeazã imagini deose-

bite, pe care le observi cu plãcere

rulând pe autostradã.

Peretele decorativ poate fi utilizat

ºi în alte situaþii; de pildã, în cadrul

unor interioare publice sau, chiar, în

cadrul locuinþelor. �

Dacã ne gândim la un perete care are doar rol de compartimentare, acesta poate fi neportant ºi execu-tat din orice material. Practica ne oferã destule soluþii demne de luat în seamã de cãtre cei care pot executaasemenea lucrãri. În ultimul timp, materialele de construcþie s-au diversificat foarte mult, având la bazãdiverse materii prime începând cu cele textile, lemn, plastice, sticlã, vegetale, metal, ceramicã etc.

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

Timdex SRL 021.240.63.80Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


Certificarea de conformitatea instalaþiilor ºi echipamentelor româneºti

pentru construcþiidr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Brãila

conf. dr. ing. Doina IOFCEA - Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii

Etapele ºi acþiunile desfãºurateîn activitatea de Certificare a echipa-mentelor din domeniul construcþiilorsunt reglementate ºi trebuie sãrãspundã cerinþelor Directivei2006/42/CE – Maºini.

DOCUMENTE DE REFERINÞÃ• SR EN 45011:2001 – Cerinþe

generale pentru organismele careaplicã sisteme de certificare ale pro-duselor;

• Directiva 2006/42/CE – Maºini;• HG 1029/2008 – Hotãrâre pri-

vind condiþiile introducerii pe piaþã amaºinilor;

- Ghid de aplicare a Directivei2006/42/CE;

- SR EN 500-1:2007. Maºinimobile pentru construcþia drumurilor.Securitate.

DEFINIÞIIMaºina – un ansamblu de pãrþi

sau componente legate între ele, din-tre care cel puþin una este în miºcare,care sunt reunite, de o manierã soli-darã, în vederea unui scop, montatori destinat montãrii cu un sistem deacþionare, altul decât forþa umanã sauanimalã aplicatã direct.

Componenta de securitate –componenta care este introdusãseparat pe piaþã ºi este destinatã sãasigure o funcþie de securitate, acãrei defectare sau funcþionarenecorespunzãtoare pericliteazã secu-ritatea ºi/sau sãnãtatea persoanelorexpuse ºi care nu este necesarãpentru funcþionarea maºinii ori carepoate fi înlocuitã cu alte componentece permit funcþionarea normalã amaºinii.

Elaborarea standardelor internaþionale poate creºte calitatea produselor ºi serviciilor; de asemenea,promoveazã importanþa unei organizaþii care este preocupatã de calitate dacã are la bazã cerinþeleesenþiale privind calitatea produselor pentru construcþii prevãzute de Directiva 89/106/ CEE – denumitãDPC ºi Legea 10/1995, precum ºi cerinþele esenþiale privind securitatea ºi sãnãtatea persoanelor prevãzutede Directiva Europeanã Maºini 2006/42/CE ºi HG 1029/2008 – Hotãrâre privind condiþiile introducerii pepiaþã a maºinilor.

Tabelul 1: Conþinutul Dosarului Tehnic pentru certificarea conformitãþii produselorîn domeniul reglementat (obligatoriu)


Cvasimaºina – maºina parþial fina-lizatã; un ansamblu care se consti-tuie ca o maºinã, dar care nu poatesã asigure el însuºi un scop definit.Un sistem de acþionare este ocvasimaºinã. Cvasimaºina este des-tinatã a fi încorporatã sau asamblatãcu alte maºini ori alte cvasimaºinisau echipamente în vederea consti-tuirii unei maºini careia i se aplicãDirectiva 2006/42/CE.

Atestarea conformitãþii echipa-mentelor pentru construcþii (conformHG 1029/2008 – Hotãrâre privindcondiþiile introducerii pe piaþã amaºinilor) – sistem procedural princare este evaluatã ºi stabilitã con-formitatea echipamentelor pentruconstrucþii cu cerinþele esenþiale pre-vãzute în specificaþiile tehnice apli-cabile (standarde armonizate sauagremente tehnice europene), în ve-derea aplicãrii marcajului europeande conformitate CE.

Pentru certificarea echipamen-telor în domeniul reglementat deDirectiva 2006/42/ CE, se aplicãurmãtoarele proceduri de certificare:

• Procedura EXAMINARE EC DETIP, care include urmãtoarele acti-vitãþi: evaluarea documentaþiei teh-nice a echipamentului, încercãri peechipament, evaluarea rapoartelorde încercãri, a mãsurilor luate deproducãtor în procesul de fabricaþiepentru constanþa conformitãþii echi-pamentului; decizia de certificare ºiacordarea certificatului EC de tip.

• Procedura ASIGURAREA TOTA-LÃ A CALITÃÞII, care include urmã-toarele activitãþi: evaluarea dosaruluitehnic; evaluarea documentelor sis-temului calitãþii; verificarea procesu-lui de producþie, control ºi încercãrial echipamentului, prin audit la pro-ducãtor; decizia de certificare ºiacordarea certificatului pentru asi-gurarea calitãþii totale; suprave-gherea periodicã a producãtorului.

Standardele din seria SR EN 500cuprind ºi cerinþe privind manualulde utilizare a maºinii, inclusiv mente-nanþa, cerinþe privind placa de identi-ficare a produsului, precum ºi o seriede anexe.

Cerinþele standardelor din seriaSR EN 500 sunt prezentate sche-matic în figura 1.

Tabelul 1. (continuare)

Tabelul 2: Conþinutul Dosarului Tehnic pentru certificarea conformitãþii produselorîn domeniul nereglementat (voluntar)

Fig. 1: Cerinþele din SR EN 500-1:2007. Maºini mobile pentru construcþia drumurilor. Securitate.



În funcþie de procedura de certifi-care aplicabilã, solicitanþii trebuie sãanexeze documentaþia tehnicã aechipamentului ºi/sau documentaþiasistemului de asigurare a calitãþii.În procedurile specifice, sunt detali-ate informaþiile privind documentelenecesare a fi anexate la cerere, pre-cum ºi etapele de certificare, învederea evaluãrii conformitãþii.

Documentaþia necesarã includedosarul tehnic ºi documentaþia pri-vind sistemul calitãþii.

Controlul producþiei în fabricãeste controlul intern permanentexercitat de producãtor. Acesta tre-buie sã conþinã toate elementele,cerinþele ºi dispoziþiile adoptate deproducãtor, documentate în mod sis-tematic sub forma unor politici ºi pro-ceduri scrise.

CONCLUZIIS-a demonstrat, prin experienþa

multor firme din întreaga lume, cãsupravieþuirea organizaþiei industri-ale în societatea modernã estecondiþionatã, în mod hotãrâtor, deconcentrarea eforturilor sale asupracalitãþii. Este, de asemenea, un faptcunoscut cã realizarea, în mod sis-tematic ºi eficient, a obiectivelor cali-tãþii în toate ariile funcþionale aleorganizaþiei industriale este posibilãdoar în condiþiile în care proceselemanagementului calitãþii se desfã-ºoarã în mod corespunzãtor.

BIBLIOGRAFIE • SR EN ISO/CEI 17000 - Evalu-

area conformitãþii. Vocabular ºi prin-cipii generale;

• SR EN 45011:2001 – Cerinþegenerale pentru organismele careaplicã sisteme de certificare produse;

• Directiva 2006/42/CE – Maºini;• HG 1029/2008 – Hotãrâre pri-

vind condiþiile introducerii pe piaþã amaºinilor;

• Ghid de aplicare a Directivei2006/42/CE;

• SR EN 500-1:2007. Maºinimobile pentru construcþia drumurilor.Securitate;

• Proceduri de certificare ICECONCERT. �

Fig. 2: Schema flux: Asigurarea totalã a calitãþii. Verificarea unitãþii de produs

Fig. 3: Schema flux: Controlul intern al producþiei cu evaluarea documentaþiei tehniceºi verificarea periodicã



(Urmare din numãrul 82 - iunie 2012)TEMPLUL GRECIEI ANTICE

Templul grec era considerat sanc-tuar al zeilor, aºadar nu era conceputca un locaº al credincioºilor. Ceremo-nia religioasã se desfãºura în aer liber,în faþa ºi în jurul templului ce adãpos-tea zeii. Este interesant faptul cã greciiantici stabileau similitudini între oameniºi zei în ceea ce priveºte înfãþiºarea,acþiunile ºi sentimentele, gãsindu-itotuºi pe aceºtia din urmã nemuritori ºisupranatural de puternici.

Mãiestria constructorilor GrecieiAntice a fost îndreptatã spre tratareaexterioarã a acestor edificii (fig. 1).

Templul era amplasat pe o înãlþimeîn cadrul unei incinte sacre a oraºului-cetate sau în interiorul ansambluluimarilor sanctuare. În exterior, templulavea un portic continuu de coloane launele temple acesta era dublu.Coloanele erau amplasate pe o bazãîn trepte în exteriorul ºi totodatã, înjurul templului, dând impresia de acce-sibilitate, suprimând senzaþia apãsã-toare, de mister, a zidurilor pline(asemãnãtor templelor egiptene).

Structura de rezistenþã a templuluieste preluatã de la construcþiilearhaice din lemn, fiind compusã dingrindã ºi coloanã de piatrã. Distanþaîntre coloane era dictatã de lungimeablocurilor de piatrã de la grinzi. Pestecoloane se aºazã antablamentul careeste alcãtuit din trei pãrþi: partea infe-rioarã (arhitrava), ce constituie ele-mentul de rezistenþã; partea de mijloc(friza), care poate fi împodobitã cureliefuri; la partea superioarã se gãseacorniºa, mult ieºitã în afarã, protejândantablamentul de intemperii. Distanþaîntre coloanele templului este dictatãde rezistenþa la întindere din încovo-iere a grinzilor din piatrã (arhitrava) cereazemã pe aceste coloane.

Sisteme de execuþie. Materialul deconstrucþie care va aduce consa-crarea constructorilor Greciei Anticeeste piatra. Pentru pereþi se foloseapiatrã fãrã mortar, legãtura fãcându-secu agrafe de metal sau lemn gudronat.

Pentru uºurinþa transportului ºi amanevrãrii, coloanele erau construite

din tamburi, îmbinaþi cu piese de lemnsau metal (fig. 2).

În vederea facilitãrii ridicãrii tambu-rilor, se lãsau cepuri sau ºanþuri cioplite,prin care se treceau frânghii.

Coloanele se realizau cu o uºoarãînclinare spre interior, deplasând astfelcentrul de greutate, fapt ce determinã o

stabilitate la rãsturnare în cazul cutre-murelor. Aceastã înclinare se reali-zeazã prin tãiere oblicã a primului ºiultimului tambur. Feþele de contact aletamburilor se prelucrau numai pe con-turul exterior, urmãrindu-se o rezemaremai bunã; la mijloc, prelucrarea eragrosierã, pentru a asigura rezistenþa laalunecare (prin frecare).

Fig. 1: Templul Greciei Antice:a. Secþiune transversalã; b. Planuri; c. Faþade; d. Ordinul doric; e. Ordinul ionic

Ingineria clãdirilorEVOLUÞIA CONSTRUCÞIILOR (II)

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI


Planºeele se construiau din lemn ºimai târziu din piatrã. Acoperiºul estealcãtuit dintr-o ºarpantã de lemn, peastereala cãreia se aºezau þigle cera-mice sau de piatrã (marmurã).

Ordinul în Grecia Anticã. Terme-nul „ordin“ este cel mai des întâlnit laPlaton, fiind sinonim cu „armonios“(fig. 1). Trebuie subliniat faptul cã atenþiaconstructorilor greci a fost îndreptatã înspecial asupra aspectului exterior altemplelor. Ei transformau coloanele însublime capodopere sculpturale, aco-perind grinzile, corniºele, pereþii cubasoreliefuri liniare ºi figurative.

Ordinul se compunea din antabla-ment, coloanã ºi baza construcþiei.Aceastã totalitate de profiluri ºi detaliisculpturale, ce pornesc de la structura derezistenþã stâlp-grindã sunt coordonateîntr-un întreg proporþional ºi armonios.

Atributele ordinului doric sunt sim-plitatea ºi severitatea care degajã oexpresie esteticã de forþã si bãrbãþie.

Provenienþa orientalã a ordinuluiionic se evidenþiazã prin abundenþaornamentelor si se caracterizeazã prineleganþã, graþie ºi supleþe. Ordinul co-rintic este derivat din ordinul ionicdeosebindu-se de acesta prin aspectulcapitelului, care are formã de coº tron-conic, îmbrãcat în foi de acant, deunde ies volute prelungite. Cariatidelesunt o variantã a ordinului grecesc, eleînlocuiesc fusul coloanei reprezentândfiguri feminine aºezate vertical (fig. 3).Platforma pe care se ridicã ordinul eralimitatã de gradene, a cãror înãlþimenu corespundea pasului uman, ci eracalculatã din raþiuni estetice, în funcþiede înãlþimea edificiului. La ordinul ionic,se interpune între coloane ºi gradeneun element nou – alcãtuit din discurisuprapuse, cu rol de repartizare asarcinilor ce provin de la coloanazveltã. Coloanele au caneluri cu secþi-uni în arc de cerc teºit. Coloana doricãeste robustã comparativ cu zvelteþeacoloanei ionice.

Capitelul este elementul de trecereîntre stâlp ºi grindã. Transmitereasarcinii de la grindã se face prin inter-mediul capitelului. În cazul ordinuluidoric el este compus din douã plãci,una pãtratã ºi cealaltã rotundã.

Capitelul ionic este alcãtuit dintr-oplacã pãtratã subþire, decoratã cufrunze si una circularã ornamentatã cuove. Între acestea se aflã o placã cuvolute de forma unei spirale, ter-minându-se cu un ochi circular.

Arhitrava doricã, grinda de rezis-tenþã a antablamentului era lipsitã dedecoraþii. Friza, partea de mijloc aantablamentului, era alcãtuitã din plã-cuþe cu ºãnþuleþe verticale ce imitaucanelurile (triglife) ºi plãcuþe ornamen-tate cu sculpturi (metope).

Constructorii greci au fost cei dintâicare au folosit o corniºã a cãrei strea-ºinã a frânt efectiv „lama“ apei pro-venite din precipitaþii îndepãrtând-o depereþii faþadei. Frontoanele ce încu-nuneazã ordinul au aceeaºi pantã caºi cea a acoperiºului. Sunt decorate cusculpturi ce se înscriu în timpanuldreptunghiular.

Aplicarea ordinelor depindea decaracterul pe care avea sã-l primeascãedificiul; ordinul doric era adecvat tem-plelor monumentale, pe când cel ionic– interioarelor.

Fig. 2: Sisteme de execuþie în Grecia Anticã: a. b. Îmbinarea zidãriei ºi grinzilor din piatrã;c. d. Alcãtuirea coloanelor; Îmbinarea tamburilor; d. Realizarea înclinãrii coloanelor;

e. (1, 2) Sisteme de tãiere; f. (1, 2, 3, 4, 5, 6) Sisteme de prindere pentru ridicare



Scara umanã. Grecii antici, pentrucare zeii luau înfãþiºarea oamenilor cuacþiunile, reacþiile ºi sentimentele lor,au creat o arhitecturã fondatã pe scarãumanã. Proporþionalitatea clãdirilorera legatã de dimensiunile reale aleomului. Edificiile de dimensiuni monu-mentale (temple) având la bazã scaraumanã creeazã o impresie tonicã, deexaltare ºi eroism, fãrã nimic apãsãtorºi copleºitor.

Modularea. Constructorii GrecieiAntice au raportat toate dimensiunileedificiilor la o mãsurã de bazã denu-mitã modul (fig. 3). Ca modul principal

pentru calcularea dimensiunilor tem-plului doric, grecii foloseau lãþimeatriglifei (plãcuþã cu ºãnþuleþe verticaledin componenþa antablamentului), iarla templul ionic modulul era diametrulinferior al coloanei. Modulul este întot-deauna în raport simplu cu dimensiu-nile tuturor elementelor templului.Proporþiile ºi formele edificiilor gre-ceºti, uimitor de simple ºi mãreþe, izvo-rau din folosirea modulului ca mijlocartistic de compoziþie. În afarã de rolulsãu estetic, modulul avea ºi un roltehnic bine definit, ºi anume: dimensi-unile elementelor de construcþie din

piatrã se stabileau din timp, în funcþiede modulul de bazã, ca sã poatã fi tãiateºi prelucrate la cariere, iar pe ºantierultemplului erau montate ºi finisate.Constructorii Greciei Antice nu aplicausistemul modular prin calculareamecanicã a tuturor dimensiunilor, cistabileau raporturile (între înãlþimeacoloanei ºi diametrul, între intervalelecoloanelor sau între înãlþimea ºi lun-gimea arhitravei) în funcþie de ima-ginea consideratã idealã ºi efectul dearmonie.

Corecþii optice. Arhitecþii nu selimitau la determinarea matematicã aimaginii edificiilor, ci le aduceau corecþiioptice. Ei curbau suprafeþele plane ºiliniile orizontale, pentru a nu pãreaconcave în partea de mijloc, intensi-ficând astfel senzaþia de elasticitate ºiforþã. Coloanele marginale erau îngro-ºate (cu 5 cm) ºi înclinate (astfel, inter-colonada de la colþuri se micºora),pentru ca lumina sã nu le reducãaparent ºi sã nu lase impresia de înde-pãrtare în evantai (din cauza efectuluide perspectivã).

Teatrul. În Grecia Anticã, teatrulocupa un loc important, lucru evidentºi în capacitatea lui enormã (44.000 delocuri) raportat la numãrul cetãþenilorliberi ai Atenei – 90.000 (fig. 5).Aceastã construcþie de dimensiunimari era conceputã în aer liber cugradenele aºezate circular, pe pantanaturalã a colinelor, ceea ce reprezintão soluþie economicã, privitã compara-tiv cu cea a teatrelor cu infrastructurã.Constructorii au asigurat o bunã vizi-bilitate atât spre platforma circularã(orchestrã) unde se desfãºura specta-colul, cât ºi spre pavilion (scenã), careservea drept fundal pentru acþiuneadramaticã ºi costumarea actorilor,dezvoltându-se ulterior într-un orga-nism complex.

În teatrul grecesc guverna o acus-ticã excelentã, savant asiguratã prinreflectoare: platforma gradenelor ºiperetele pavilionului. Pentru exemplifi-care, zgomotul cãderii unei monezi peplatforma teatrului se aude în ultimulrând al gradenelor.

(Va urma)Fig. 3: a. Modularea în Grecia Anticã;

b. Cariatidã; c. (1, 2). Teatrul grec



IMPLEMENTAREA ºi CERTIFICAREAunui SISTEM de MANAGEMENT

Probabil cã unii dintre Dvs. aþi trecut printr-un proces de implementare ºi certificare a unuisistem de management, fie al calitãþii, fie integrat, cum de altfel sper cã printre cititori seregãsesc ºi dintre cei care aspirã la un astfel de proiect...

În cele ce urmeazã mã voi adresa în special celor ce nu au parcurs acest proces, sperândînsã cã informaþiile furnizate în acest articol pot fi de folos ºi celor care opereazã sisteme demanagement certificate.

Organizaþiile care decid sã facã acest pas au motivaþii diverse, pânã în prezent pe piaþa româneascã în top fiindnevoia existenþei unei certificãri de sistem de management în vederea participãrii la licitaþii.

Nu vom acorda spaþiu metodelor “rapide” de certificare, ci doar acelei metode alese în urma unei analize maturede management al riscului, când balanþa decizionalã înclinã din start spre REUªITÃ ºi BENEFICII. În acest caz ºieforturile vor fi pe mãsurã. Cãci, dacã decizia de certificare ºi angajamentul într-un astfel de proiect vin de la topmanagement, atunci tot aparatul operaþional va fi antrenat ºi efortul va deveni colectiv. Astfel de organizaþii vor alocafoarte riguros resursele – atât financiare, cât ºi de timp – ºi vor fi în final în avantaj faþã de metodele pomenite mai sus.

Motivaþii diverse, metode diferite... Totuºi, câteva aspecte trebuie privite cu mare atenþie, pornind de laalegerea, în funcþie de nevoi, a unui consultant, instruirea iniþialã, construirea ºi implementarea sistemului, auditulintern ºi analiza de management, urmate de alegerea organismului de certificare ºi ulterior de îmbunãtãþireacontinuã a sistemului de management.

Dintre toate acestea le vom detalia doar pe cele legate de alegerea organismului de certificare ºi, respectiv, deimportanþa certificãrii de cãtre un organism acreditat.

Ar fi util ca alegerea organismului de certificare sã fie rezultatul unui proces sistematic de selecþie, pe baza unorcriterii clare, care sã nu se reducã doar la oferta financiarã:

• acreditãrile acestuia la nivel naþional sau internaþional, cu influenþã directã asupra gradului de recunoaºtere aorganismului de certificare;

• portofoliul de clienþi;• competenþa auditorilor proprii (este recomandat ca aceºtia sã fie instruiþi în cadrul unor cursuri înregistrate

IRCA - International Register of Certified Auditors);• transparenþa procesului de auditare ºi a costurilor implicate de acesta.

De ce neapãrat organisme de certificare acreditate, în condiþiile în care, la aceastã orã, în piaþã existã atâtorganisme de certificare acreditate cât ºi neacreditate?

Pentru cã, în contextul globalizarii pieþelor, acreditarea contribuie la creºterea competitivitãþii produselor ºiserviciilor. Acreditarea este atestarea de cãtre o terþã parte, care reprezintã confirmarea oficialã a faptului cã unorganism este competent sã efectueze sarcini specifice de evaluare a conformitãþii.

Avantajele pentru organizaþiile ce îºi certificã sistemele de management cu organisme acreditate s-ar putea enu-mera ca fiind minim urmãtoarele:

• Solidã recunoaºtere ºi creºterea încrederii clienþilor sau a pãrþilor interesate;• Minimizarea riscurilor ºi evitarea evaluãrilor multiple;• Reducerea costurilor de recunoaºtere a produselor pe pieþele externe ºi a cheltuielilor generale;• Îmbunãtãþirea continuã a eficacitãþii proceselor sistemului de management.

Beneficiind de recunoaºterea a mai bine de 40 de organisme de acreditare naþionale ºi internaþionale,Bureau Veritas Certification este un lider global ce vã oferã o gamã largã de servicii de audit ºi certificare îndomeniile calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale, responsabilitãþii sociale ºi nu numai. Practic, pentruun numãr vast de domenii, Bureau Veritas Certification este acreditat pentru a vã evalua ºi a confirma oficial (prinacordarea unui certificat) faptul cã un sistem este conform cu un anumit standard sau cerinþã pentru care este soli-citatã certificarea.

În plus, faþã de avantajele enumerate mai sus, marca de certificare a Bureau Veritas este un alt element decredibilitate pentru pãrþile interesate.

Înþelegând provocãrile pe care le traverseazã organizaþiile în aceastã perioadã, auditorii Bureau Veritas Certificationîºi propun sã realizeze audituri care sã se constituie în puternice instrumente de management ºi ale cãror rezultatesã contribuie la îmbunãtãþirea ºi continua optimizare a sistemelor de management certificate.

Contact:Bureau Veritas Certification România

Str. Traian, nr. 2, Bl. F1, Sc. 3, Et. 7, Ap. 19, 030571Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: 004 021 318 38 00E-mail: [email protected]

http://www.bureauveritas.ro


(Urmare din numãrul anterior)CAPITOLUL VIII

SUPRAVEGHEREA PIEÞEI ªI PROCEDURILEREFERITOARE LA PROTECÞIE

Articolul 56Procedura de tratare la nivel naþional a produ-

selor de construcþie care prezintã un risc(1) În cazul în care autoritãþile de supraveghere a

pieþei dintr-un stat membru au acþionat în temeiul arti-colului 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau încazul în care au motive suficiente sã creadã cã un pro-dus pentru construcþii reglementat de un standard armo-nizat sau pentru care a fost eliberatã o evaluare tehnicãeuropeanã nu atinge performanþa declaratã ºi prezintãun risc pentru îndeplinirea cerinþelor fundamentale apli-cabile construcþiilor care se aflã sub incidenþa prezentu-lui regulament, ele fac o evaluare cu privire la produsulîn cauzã pe baza cerinþelor aferente stabilite în prezentulregulament. Operatorii economici relevanþi coopereazãcu autoritãþile de supraveghere a pieþei, în funcþie denecesitãþi.

În cazul în care, pe parcursul evaluãrii menþionate,autoritãþile de supraveghere a pieþei constatã cã pro-dusul pentru construcþii nu este conform cerinþelor sta-bilite în prezentul regulament, acestea solicitã de îndatãoperatorului economic relevant sã întreprindã toate acþi-unile corective adecvate pentru a aduce produsul în con-formitate cu acele cerinþe, în special cu performanþadeclaratã sau sã retragã produsul de pe piaþã sau sã îlrecheme în decursul unei perioade rezonabile, propor-þionalã cu natura riscului, pe care o stabilesc acestea.

Autoritãþile de supraveghere a pieþei informeazã înconsecinþã organismul notificat, în cazul în care esteimplicat un organism notificat.

Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 seaplicã mãsurilor menþionate la paragraful al doilea dinprezentul alineat.

(2) În cazul în care autoritãþile de supraveghere apieþei considerã cã neconformitatea nu se limiteazã lateritoriul lor naþional, acestea informeazã Comisia ºicelelalte state membre despre rezultatele evaluãrii ºidespre acþiunile pe care le-au solicitat a fi întreprinse deoperatorul economic.

(3) Operatorul economic se asigurã cã sunt între-prinse toate acþiunile corective adecvate pentru toateprodusele pentru construcþii vizate pe care operatoruleconomic respectiv le-a pus la dispoziþie pe piaþã încadrul Uniunii.

(4) În cazul în care operatorul economic relevant nuîntreprinde acþiunile corective adecvate în decursulperioadei menþionate la al doilea paragraf al alineatului(1), autoritãþile de supraveghere a pieþei iau toatemãsurile provizorii necesare pentru a interzice saurestrânge accesul la comercializarea produsului pentruconstrucþii pe piaþa naþionalã sau pentru a retrage pro-dusul pentru construcþii de pe piaþa respectivã sau a-lrechema.

Autoritãþile de supraveghere a pieþei informeazãComisia ºi celelalte state membre, fãrã întârziere, cuprivire la astfel de mãsuri.

(5) Informaþiile menþionate la alineatul (4) includ toatedetaliile disponibile, în special datele necesare pentru aidentifica produsul pentru construcþii neconform, origi-nea produsului pentru construcþii, natura neconformitãþiiinvocate ºi riscul implicat, natura ºi durata mãsurilornaþionale luate, precum ºi punctul de vedere al opera-torului economic relevant. În mod particular, autoritãþilede supraveghere a pieþei indicã dacã neconformitatease datoreazã unuia din urmãtoarele motive:

(a) neîndeplinirea de cãtre produs a performanþeideclarate ºi/sau a cerinþelor referitoare la satisfacereacerinþelor fundamentale aplicabile construcþiilor, stabiliteîn prezentul regulament;

(b) deficienþe ale specificaþiilor tehnice armonizatesau ale documentaþiei tehnice specifice.

(6) Statele membre, altele decât statul membru carea iniþiat procedura, informeazã imediat Comisia ºi cele-lalte state membre cu privire la mãsurile adoptate ºiorice alte informaþii suplimentare de care dispun referi-toare la neconformitatea produsului pentru construcþii încauzã, precum ºi, în caz de dezacord cu mãsura naþio-nalã notificatã, cu privire la obiecþiile lor.

(7) În cazul în care, în termen de cincisprezece zilelucrãtoare de la primirea informaþiilor menþionate la ali-neatul (4), niciun stat membru ºi nici Comisia nu au for-mulat nicio obiecþie cu privire la o mãsurã provizorieadoptatã de un stat membru, referitoare la produsul pen-tru construcþii în cauzã, mãsura respectivã este consi-deratã justificatã.

(8) Statele membre se asigurã cã se iau fãrãîntârziere mãsuri restrictive adecvate referitoare la pro-dusul pentru construcþii în cauzã, cum ar fi retragereaprodusului de pe piaþã.

Articolul 57Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii(1) În cazul în care, la finalizarea procedurii pre-

vãzute la articolul 56 alineatele (3) ºi (4), se ridicãobiecþii împotriva unei mãsuri adoptate de un stat mem-bru sau în cazul în care Comisia considerã cã o mãsurãnaþionalã este contrarã legislaþiei Uniunii, Comisia iniþi-azã fãrã întârziere consultãri cu statele membre ºi cuoperatorul sau operatorii economici relevanþi ºi eva-lueazã mãsura naþionalã. Pe baza rezultatelor evaluãriirespective, Comisia decide dacã mãsura este justificatãsau nu.

Comisia adreseazã decizia sa tuturor statelor mem-bre ºi o comunicã imediat acestora ºi operatorului eco-nomic relevant sau operatorilor economici relevanþi.

(2) În cazul în care mãsura naþionalã este conside-ratã justificatã, toate statele membre iau mãsurile nece-sare pentru a garanta cã produsul pentru construcþiineconform este retras de pe pieþele lor ºi informeazãComisia în consecinþã. În cazul în care mãsura naþionalãeste consideratã nejustificatã, statul membru în cauzãretrage mãsura.

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIdin 9 martie 2011

de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (VI)


(3) În cazul în care mãsura naþionalã este conside-ratã justificatã, iar neconformitatea produsului pentruconstrucþii este atribuitã unor deficienþe ale standardelorarmonizate, astfel cum sunt menþionate la articolul 56alineatul (5) litera (b), Comisia informeazã organismulsau organismele europene de standardizare relevante ºisesizeazã comitetul instituit în temeiul articolului 5 dinDirectiva 98/34/CE. Comitetul respectiv se consultã cuorganismul sau organismele europene de standardizarerelevante ºi îºi exprimã avizul fãrã întârziere.

În cazul în care mãsura naþionalã este consideratãjustificatã, iar neconformitatea produsului pentru con-strucþii este atribuitã unor deficienþe ale documentuluieuropean de evaluare sau ale documentaþiei tehnicespecifice, astfel cum este menþionat la articolul 56 aline-atul (5) litera (b), Comisia sesizeazã Comitetul perma-nent pentru construcþii ºi adoptã mãsurile adecvate înconsecinþã.

Articolul 58Produsele de construcþie conforme care prezintã

totuºi un risc pentru sãnãtate ºi siguranþã(1) În cazul în care un stat membru, în urma

desfãºurãrii unei evaluãri în conformitate cu articolul 56alineatul (1), constatã cã, deºi un produs pentru con-strucþii este în conformitate cu prezentul regulament,acesta prezintã un risc pentru îndeplinirea cerinþelor fun-damentale aplicabile construcþiilor, sãnãtatea sau sigu-ranþa persoanelor sau pentru alte aspecte privindprotecþia interesului public, statul membru solicitã ope-ratorului economic respectiv sã ia toate mãsurilecorespunzãtoare pentru a se asigura cã produsul pentruconstrucþii în cauzã, în momentul introducerii pe piaþã,nu mai prezintã respectivul risc sau pentru a retrage pro-dusul pentru construcþii de pe piaþã sau a-l rechemaîntr-un termen rezonabil, proporþional cu natura riscului,indicat de statul membru în cauzã.

(2) Operatorul economic se asigurã cã sunt între-prinse toate acþiunile corective pentru toate produselepentru construcþii vizate pe care operatorul economicrespectiv le-a pus la dispoziþie pe piaþã în cadrul Uniunii.

(3) Statul membru informeazã imediat Comisia ºicelelalte state membre. Informaþiile respective includtoate detaliile disponibile, în special datele necesarepentru identificarea produsului pentru construcþii respec-tiv, originea ºi lanþul de distribuþie aferent produsului,natura riscului implicat, precum ºi natura ºi duratamãsurilor naþionale luate.

(4) Comisia iniþiazã fãrã întârziere consultãri custatele membre ºi cu operatorul sau operatorii eco-nomici relevanþi ºi evalueazã mãsurile naþionale luate.Pe baza rezultatelor evaluãrii respective, Comisiadecide dacã mãsura este justificatã sau nu ºi, dacã estecazul, propune mãsuri adecvate.

(5) Comisia adreseazã decizia sa tuturor statelormembre ºi o comunicã imediat acestora ºi operatoruluieconomic relevant sau operatorilor economici relevanþi.

Articolul 59Neconformitatea formalã(1) Fãrã a aduce atingere articolului 56, în cazul în

care un stat membru constatã unul dintre urmãtoareleaspecte, acesta solicitã operatorului economic relevantsã punã capãt neconformitãþii în cauzã:

(a) marcajul CE a fost aplicat cu încãlcarea articolului8 sau a articolului 9;

(b) marcajul CE nu a fost aplicat, în cazurile în careera necesar în conformitate cu articolul 8 alineatul (2);

(c) fãrã a aduce atingere articolului 5, declaraþia deperformanþã nu a fost realizatã, în cazurile în care eranecesarã în conformitate cu articolul 4;

(d) declaraþia de performanþã nu a fost realizatã înconformitate cu articolele 4, 6 ºi 7;

(e) documentaþia tehnicã este fie absentã, fie incom-pletã.

(2) În cazul în care neconformitatea menþionatã laalineatul (1) persistã, statul membru ia toate mãsurilenecesare pentru a restricþiona sau interzice accesul pepiaþã al produsului pentru construcþii sau pentru aasigura cã acesta este returnat de la vânzare sau retrasde pe piaþã.

CAPITOLUL IXDISPOZIÞII FINALE

Articolul 60Acte delegateÎn scopul realizãrii obiectivelor prezentului regula-

ment, în special înlãturarea ºi evitarea restricþiilor privindpunerea la dispoziþie pe piaþã a produselor pentru con-strucþii, urmãtoarele aspecte sunt delegate Comisiei înconformitate cu articolul 61 ºi în condiþiile prevãzute laarticolele 62 ºi 63:

(a) stabilirea, dupã caz, a caracteristicilor esenþialesau a nivelurilor-prag în cadrul anumitor familii de pro-duse pentru construcþii, în legãturã cu care, în conformi-tate cu articolele 3-6, fabricantul trebuie sã declare, înfuncþie de utilizarea preconizatã a acestora, pe nivelurisau clase, sau într-o descriere, performanþa produsuluifabricantului în momentul în care acesta este introdus pepiaþã;

(b) condiþiile în care o declaraþie de performanþãpoate fi prelucratã electronic, pentru a fi pusã la dispo-ziþie pe un site internet în conformitate cu articolul 7;

(c) modificarea perioadei pentru care fabricantulpãstreazã documentaþia tehnicã ºi declaraþia de perfor-manþã dupã ce produsul pentru construcþii a fost intro-dus pe piaþã, în conformitate cu articolul 11, în funcþie dedurata de viaþã anticipatã sau de rolul produsului pentruconstrucþii în construcþii;

(d) modificarea anexei II ºi, dupã caz, adoptarea unornorme de procedurã suplimentare în conformitate cuarticolul 19 alineatul (3) pentru a asigura respectareaprincipiilor de la articolul 20 sau aplicarea normelor deprocedurã prevãzute la articolul 21;

(e) adaptarea la progresul tehnic a anexei III, atabelului 1 din anexa IV ºi a anexei V;

(f) stabilirea ºi adaptarea la progresul tehnic aclaselor de performanþã în conformitate cu articolul 27alineatul (1);

(g) condiþiile în care un produs pentru construcþii esteconsiderat a atinge un anumit nivel sau o anumitã clasãde performanþã fãrã încercare sau fãrã încercare supli-mentarã în conformitate cu articolul 27 alineatul (5), cucondiþia ca îndeplinirea cerinþelor fundamentale aplica-bile construcþiilor sã nu fie pusã în pericol;

(h) adaptarea, stabilirea ºi revizuirea sistemelor deevaluare ºi verificare a constanþei performanþei în con-formitate cu articolul 28, referitor la un anumit produssau familie de produse, ori o anumitã caracteristicãesenþialã, ºi în conformitate cu:

(i) importanþa pe care o are produsul sau respectivacaracteristicã esenþialã în cadrul cerinþelor fundamentaleaplicabile construcþiilor;

(ii) natura produsului;continuare în pagina 64��


(iii) efectul variabilitãþii caracteristicilor esenþiale aleprodusului pentru construcþii în cursul duratei de viaþãpreconizate a produsului; precum ºi

(iv) susceptibilitatea la defecte în cursul fabricãrii pro-dusului.

Articolul 61Exercitarea delegãrii(1) Competenþa de a adopta actele delegate

menþionate la articolul 60 este conferitã Comisiei pentruo perioadã de cinci ani de la 24 aprilie 2011. Comisiaprezintã un raport privind delegarea de competenþe cucel puþin ºase luni înainte de încheierea perioadei decinci ani. Delegarea de competenþe se prelungeºteautomat pentru perioade de timp identice, cu excepþiacazului în care Parlamentul European sau Consiliul orevocã, în conformitate cu articolul 62.

(2) De îndatã ce adoptã un act delegat, Comisia îlnotificã simultan Parlamentului European ºi Consiliului.

(3) Competenþa de a adopta acte delegate este con-feritã Comisiei în condiþiile prevãzute la articolele 62 ºi 63.

Articolul 62Revocarea delegãrii(1) Parlamentul European sau Consiliul poate revoca

în orice moment delegarea de competenþe menþionatã laarticolul 60.

(2) Instituþia care a iniþiat o procedurã internã pentrua decide dacã intenþioneazã sã revoce delegarea decompetenþe întreprinde mãsuri pentru a informa cealaltãinstituþie ºi Comisia în termen rezonabil înaintea adop-tãrii deciziei finale, indicând competenþele delegate carear putea face obiectul unei revocãri, precum ºi posibilelemotive de revocare.

(3) Decizia de revocare pune capãt delegãrii compe-tenþelor specificate în decizia respectivã. Decizia pro-duce efecte imediat sau de la o datã ulterioarã,specificatã în aceasta. Decizia nu aduce atingere actelordelegate care sunt deja în vigoare. Decizia se publicã înJurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 63Obiecþiuni la actele delegate(1) Parlamentul European sau Consiliul poate for-

mula obiecþiuni la un act delegat în termen de trei luni dela data notificãrii.

La iniþiativa Parlamentului European sau a Consiliu-lui, termenul respectiv se prelungeºte cu trei luni.

(2) În cazul în care, la expirarea acestui termen, niciParlamentul European, nici Consiliul nu a formulatobiecþiuni la actul delegat, acesta se publicã în JurnalulOficial al Uniunii Europene ºi intrã în vigoare la data pre-vãzutã în dispoziþiile sale.

Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial alUniunii Europene ºi poate intra în vigoare înainte deexpirarea termenului respectiv în cazul în care atât Par-lamentul European, cât ºi Consiliul au informat Comisiacu privire la intenþia lor de a nu ridica obiecþiuni.

(3) În cazul în care, înainte de expirarea termenuluimenþionat la alineatul (1), Parlamentul European sauConsiliul a formulat obiecþiuni la actul delegat acesta nuintrã în vigoare. Instituþia care formuleazã obiecþiuniprezintã motivele care au stat la baza acestora.

Articolul 64Comitetul(1) Comisia este asistatã de un Comitet permanent

pentru construcþii.(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat,

se aplicã articolele 3 ºi 7 din Decizia 1999/468/CE.(3) Statele membre se asigurã cã membrii Comitetu-

lui permanent pentru construcþii sunt în mãsurã sã îºiîndeplineascã funcþiile într-un mod prin care sã se evite

conflictele de interese, în special în ceea ce priveºte pro-cedurile pentru obþinerea marcajului CE.

Articolul 65Abrogare(1) Directiva 89/106/CEE se abrogã.(2) Trimiterile la directiva abrogatã se interpreteazã

ca trimiteri la prezentul regulament.Articolul 66Dispoziþii tranzitorii(1) Produsele pentru construcþii care au fost intro-

duse pe piaþã în conformitate cu Directiva 89/106/CEEînainte de 1 iulie 2013 se considerã conforme cu prezen-tul regulament.

(2) Fabricanþii pot întocmi o declaraþie de perfor-manþã pe baza unui certificat de conformitate sau a uneideclaraþii de conformitate, care a fost emisã înainte de1 iulie 2013, în conformitate cu Directiva 89/106/CEE.

(3) Ghidurile de agrement tehnic european care aufost publicate înainte de 1 iulie 2013 în conformitate cuarticolul 11 din Directiva 89/106/CEE pot fi utilizate cadocumente europene de evaluare.

(4) Fabricanþii ºi importatorii pot utiliza agrementultehnic european acordat în conformitate cu articolul 9din Directiva 89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013 ca eva-luare tehnicã europeanã, pe toatã durata perioadei devalabilitate a agrementului respectiv.

Articolul 67Raportarea de cãtre Comisie(1) Pânã la 25 aprilie 2014, Comisia evalueazã

nevoile specifice de informaþii referitoare la conþinutul desubstanþe periculoase din produsele pentru construcþii ºianalizeazã eventual posibilitatea extinderii obligaþiei deinformare prevãzutã la articolul 6 alineatul (5) la alte sub-stanþe ºi prezintã un raport în aceastã privinþã Parlamen-tului European ºi Consiliului. În evaluarea sa, Comisiaþine seama, printre altele, de necesitatea de a asigura unnivel ridicat de protecþie a sãnãtãþii ºi siguranþei lucrãto-rilor care utilizeazã produse pentru construcþii ºi a utiliza-torilor de construcþii, inclusiv în ceea ce priveºtecerinþele de reciclare ºi/sau reutilizare a unor pãrþi saumateriale.

Dacã este necesar, în termen de doi ani de laînaintarea raportului cãtre Parlamentul European ºicãtre Consiliu se dã curs raportului prin prezentareaunor propuneri legislative corespunzãtoare.

(2) Pânã la 25 aprilie 2016, Comisia înainteazãParlamentului European ºi Consiliului un raport privindpunerea în aplicare a regulamentului, inclusiv în ceea cepriveºte articolele 19, 20, 21, 23, 24 ºi 37, pe bazarapoartelor furnizate de statele membre, precum ºi dealte pãrþi interesate relevante, însoþit, dupã caz, de pro-puneri corespunzãtoare.

Articolul 68Intrarea în vigoarePrezentul regulament intrã în vigoare în a douãzecea

zi de la data publicãrii în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene.

Totuºi, articolele 3-28, articolele 36-38, articolele 56-63, articolele 65 ºi 66, precum ºi anexele I, II, III ºi V seaplicã de la 1 iulie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate ele-mentele sale ºi se aplicã direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 9 martie 2011.Pentru Parlamentul European Preºedintele J. BUZEKPentru Consiliu Preºedintele GYÕRI E. �



Îndiguirea râului Siret pe tronsonul Rotunda - Buruieneºti,comuna Doljeºti, judeþul Neamþ

Lucrãrile de îndiguire a râuluiSiret pe tronsonul Rotunda-Buruie-neºti sunt situate pe teritoriul admi-nistrativ al comunei Doljeºti, judeþulNeamþ.

Principalele lucrãri executate auconstat în:

• Dig de apãrare mal stângRotunda-Buruieneºti – cu lungimeade 5.104 m ºi lãþimea la coronamentde 4 m; umpluturile în dig (223.908 mc)s-au realizat cu argilã compactatã.

- În dreptul drumurilor de exploa-tare care intersectrazã traseul digu-lui s-au construit rampe de accesbalastate, pentru accesul autove-hiculelor.

- În vederea tranzitãrii apelor plu-viale din incinta localitãþilor Rotundaºi Buruieneºti cãtre albia râului Siret,s-au construit subtraversãri (440 m),din tuburi de beton armat Dn 800,prevãzute cu stavilã planã la capãtuldinspre incintã ºi clapet de reþinerespre albia râului.

• Consolidãri de mal – realizateîn zonele în care albia râului estemeandratã, se apropie de localitateºi au existat eroziuni accentuale alemalului. În secþiune, structura esteurmãtoarea:

- saltea de fascine de 45 cmgrosime, lestatã cu piatrã brutã,poziþionatã pe material geotextil;

- prism de rezistenþã din saci degeotextil, umpluþi cu balast ºi pozatpe un strat de geotextil;

- taluzul malului, de la prism pânãla partea superioarã a albiei minore,este protejat cu saltea antierozionalãarmatã din sârmã dublu rãsucitã.

Digurile de dirijare, epiurile ºi tra-versele de colmatare au formã tra-pezoidalã, cu lãþimea la coronamentde 3,0 m, fiind realizate dintr-unnucleu de balast compactat, iar laexterior având geocontainere umplutecu balast stabilizat.

• Corectarea traseului albieiminore, pe o lungime de 2.368 m, s-aefectuat, pe unele sectoare de curs,pentru creºterea gradului de sigu-ranþã a digului, prin trei tãieri de cot.

În zona în care spaþiul dintre albiaunui afluent al Siretului ºi construc-þiile existente nu a permis execuþiadigului, s-a construit un parapet dinbeton în lungime de 210 ml ºi oînãlþime de 2,4 m, racordat la diguldin pãmânt.

Lucrãrile au fost executate despecialiºtii societãþii ConstrucþiiHidrotehnice SA Iaºi într-o perioadãfoarte scurtã de timp (8 luni, fãrãperioada de timp friguros), în condiþiide calitate foarte bunã, contribuindla siguranþa localitãþilor din vecinã-tatea râului Siret. �

Antreprenor: CONSTRUCÞII HIDROTEHNICE SA IAªIBeneficiar: A. N. Apele Române - Administraþia Bazinalã de Apã Siret - BacãuProiectant general: Cernaconstruct SRL IaºiInvestitor: Ministerul Mediului ºi Pãdurilor

d i n s u m a rÎn loc de editorial 3Constructori care vã aºteaptã C2, C4, 49A XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicãºi Fundaþii – Iaºi, 20-22 septembrie 2012 4Execuþie drenaj de adâncimeºi lucrãri de susþinere 5 - 7Echipamente specializatepentru foraje ºi fundaþii 8, 9Execuþia micropiloþilor prin tehnologia barelor autoforante 10, 11Ecrane de etanºare /incluziuni liniare de adâncime 12, 13Servicii de consultanþã ºi intermediere în afaceri 14, 15Lucrãri de fundaþii speciale 16, 17, 19, 23Metode de îmbunãtãþire a terenului de fundare 18, 19Servicii de proiectare ºi consultanþã 19Promovarea firmelor româneºti pe pieþele internaþionale 20Construcþii civile ºi geotehnice 21Primul congres Comportarea in situa Construcþiilor ºi Protecþia Mediului Înconjurãtordin Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale– 27-28 septembrie 2012, Bãile Felix - Oradea 22Analize ºi încercãri în construcþii ºi geotehnicã 23Sisteme de cofrare sigure, rapideºi flexibile pentru infrastructura rutierã 24, 25Proiect de hidroizolaþie cu membranã bentoniticã 26, 27Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare 28, 29Ascensoare moderne ºi performante 30, 31Lac impregnant pe bazã de apãpentru protecþia suprafeþelor din lemn 32, 33Termosistem cu vatã mineralã bazalticã 34, 35Activitate integratã pentru investiþii eficiente 36, 37Hidro… turism în Delta Dunãrii 38, 39Folosirea izolatorilor ºi amortizorilor seismici 40, 41Soluþie software ERP 41Elemente de fixare pentru construcþii 41Personalitãþi româneºti în construcþii -Dan Ilie CREÞU 42, 43Consolidãri terenuri ºi terasamente CF 43Modelul informatic al clãdirii -Importanþa BIM în proiectarea structurilor (III) 44 - 46, 48Accesorii pentru scule electrice 47Perete decorativ din sticlã 50Coºul casei tale 51Sistem de cofrare avantajos pentru suprafeþe mari 51Certificarea de conformitate a instalaþiilor ºi echipamentelor româneºti pentru construcþii 52 - 54Detectoare de înaltã precizie pentru lucrãri industriale ºi comerciale 55Ingineria clãdirilor - Evoluþia construcþiilor (II) 56 - 58Agregate din zgurã metalurgicã 59Vopsea lavabilã de exterior cu silicon 59Implementarea ºi certificareaunui sistem de management 60, 61Echipamente profesionale de curãþenie 61Expertize, consultanþã, teste de laborator construcþii 61Regulamentul UE privind stabilirea unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþii (VI) 62 - 64BIFE - Bucureºti 12-15 Septembrie 2012 C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 85 – septembrie ...

Documents

Transcript of citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 85 – septembrie ...