Post on 28-Jan-2023
1
NR. 2 / MARTIE 2018
Revistă a Simpozionului interjudețean ”Cu masca pe față”, ediția a II-a
Brașov
2
Revistă publicată în cadrul Proiectului Educațional Regional/Interjudețean, Cu masca pe față, proiect organizat cu ocazia Zilei internaționale a teatrului pentru copii și tineret.
Parteneri în proiect:
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BRAȘOV
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.24 BRAȘOV
TEATRUL PENTRU COPII ARLECHINO BRAȘOV
Colectivul de redacție:
Prof. Cristea Cosmina Bianca
Prof. Sîrbulescu Laura Elena
3
CUPRINS
Copiii, florile lumii – Coman Georgiana, GPP Nr. 24 Brașov ........................................................... 4
În lumea copilăriei – Dragoș Claudia Alina, GPS Dumbrava Minunată Bistrița ............................. 11
Șezătoate – Dobrică Claudia, GPN Nr.10 ”Primii pași” Brașov ...................................................... 14
La doctor – Ene Carmen Monica și Gugiu Viorica, Grădinița Nr. 35 București ............................. 21
Comoara cea mai de preț – Glăvan Georgeta și Chatzidimitriou Georgiana, Grădinița Nr. 35 București ........................................................................................................................................... 23
Sceneta florilor – Ioniță Tatiana, Școala Gimnazială 308, București ............................................... 27
Carnavalul poveștilor – Mătărîngă Gabriela, GPP ”Sfânta Maria”, Turda ...................................... 29
Fulgi de nea și oameni de zăpadă – Negrea Anamaria, GPP ”Lizuca”, Cluj-Napoca ...................... 32
Sceneta florilor – Nicolae Anamaria Sabina, GPS ”Dumbrava Minunată” Bistrița ........................ 36
În așteptarea lui Moș Crăciun – Pop Andra, GPP ”Micul Prinț”, Cluj-Napoca ............................... 41
Scenetă de 8 Martie – Sava Margareta, GPS ”Dumbrava Minunată” Bistrița ................................. 45
4
Copiii, florile lumii
Prof. Coman GeorgianaG.P.P. Nr. 24 Brașov
Grupa mijlocie
PERSONAJE:
2 Prezentatori
Paiața
Cocoșelul
Gospodina
Soarele
Florăreasa
Margareta
Păpădia
Macul
Albăstrița
Bujorul
Crinul
Garofița
Trandafirul
Ghiocelul
3 Fluturași
Cărăbușul
Bondarul
Greierele
Furnica
Norul alb
Norul gri
Sala va fi aranjată cu flori, baloane, o casă, gărduleț, înfățișând grădina în anotimpul vara.
Prezentatorul 1:
Azi e mare sărbătoare,
Țara e scăldată-n soare.
Cât cuprinzi cu ochii roată
Frumuseți ni se arată.
Personaje minunate
Toate frumos costumate.
Ce aud, cine să fie?
Ia, priviți o jucărie!
Cine ești, spune-ndată
Să audă lumea toată.
Paiața:
Cine sunt?
Sunt o paiață.
M-am trezit de dimineață.
Dac-ai știi cât am lucrat
Până când am aranjat
Flori, baloane, gâze mici.
5
Uite, câte sunt aici!
Vai, ce liniște deplină
Dar ce văd acolo-n grădină
Stă pe gard, cocoțată o găină!
Cocoșelul:
Ce tot strigi aicea frate,
Că trezești florile toate.
Vezi cât sunt de frumușel?
Nu-s găină, sunt cocoșel!
Of, ce bine-i, ce răcoare,
Ce senin e ceru-n zare!
Soarele-și arată fața
Ce plăcut e dimineața.
(Cocoșelul cântă de 2 ori, se îndreaptă spre casă și bate la ușă)
Denisa, Denisuța,
Hai trezește-te drăgută
Că ești fată harnicuță.
Gospodina: (iese din casă și vb cu cocoșelul)
Bună dimineața, cocoșelule iubit!
Mulțumesc că m-ai trezit,
Cu roua mă spăl pe față
Să am spor de dimineață!
(se uită către soare)
Soare frățioare, luminează tare
Acolo-n grădina cu flori
Ca să am la lucru spor.
Eu aduc stropitoarea plină
Să ud florile-n grădină.
Soarele:
Bună dimineața, dragă gospodină
Tare minunată e a ta grădină!
Am trimis o rază în grădina ta
Florile să crească, să se-nveselească.
Cântec: Vine primăvara
Vine primăvara pe dealuri și câmpii
Sună toată țara de cântece zglobii
Peste câmpuri și livezi, țara o îmbracă
Primavară, vis dorit, bine ai venit!
Vine primavara cu alaiul ei de flori,
Se îmbracă țara în strai de sărbători
Lumea toata e a ta, râzi copile, râzi
Pretudindeni este loc de cânt și joc.
Tra la XXX
Tra la XXX bis
Tra la la la la la la la la X- bătăi din palme
6
Florăreasa:
M-am trezit de dimineață, meseria-mi îndrăgesc.
Din grădina minunată, toate florile-mi zâmbesc.
Și seara și dimineața stropitoare folosesc,
Ele își ridica fața, îmi zâmbesc și-mi mulțumesc.
(către gospodină):
Bună dimineața, dragă gospodină
Ce plăcut e prin grădină
Soarele sus s-a ivit, florile mi le-a trezit.
Ce plăcut e printre flori, ce parfum îmbietor.
Gospodina: (către flori)
Haideți florilor, nu stați
Și pe rand va prezentati.
Păpădia:
Sunt micuța păpădie, prima apar pe câmpie.
Floarea mea-i o pălărie, gălbioară, aurie.
Mă culeg fetițele și-și fac coronițele.
Margareta:
Cresc în lan cu grâne coapte
Mai frumoasă-s decât toate,
Margareta mă numesc, câmpul înveselesc.
Rochia mea e din petale,
Albe ca niște ovale.
Am la mijloc puf gălbui,
Frumoasă ca mine nu-i.
Și dau viață câmpului.
Macul:
Eu sunt macul, macul roșu.
Toate fetele mă plac.
Cresc și eu în grâne coapte
Cu ale mele surate.
Albăstrița:
E frumoasă coronița
Dacă-i pui și albăstrița.
Am petalele crestate
Ca cerul sunt colorate.
Vânt călduț adie-n zori
Și mă leagănă ușor
Lângă ale mele surori.
Cântec: Înfloresc grădinile
Înfloresc grădinile ceru-i ca oglinda
Prin livezi albinele și-au pornit colinda.
Cântă ciocârliile imn de veselie,
Fluturii cu miile joacă pe câmpie.
Joacă fete și băieți hora-n bătătură
7
Ah, de ce m-am 10 vieți,
Să te cânt natură.
Florăreasa:
Acestea-s florile de câmp,
Dar acum vă prezint
Și pe cele de grădină,
Ce zici, dragă gospodină?
Gospodina:
Zi de zi au fost udate
Și sunt fericite toate.
Ghiocelul:
Eu sunt alb și mititel
Și mă cheamă ,,Ghiocel”
De cum vine făurar,
De sub zăpadă răsar
Și cu clopotul ceresc
Toate florile trezesc. (sună din clopoțel)
Bujorul:
Ia, priviți câte petale
Roșioare, parfumate.
Gospodina mă-ngrijește
Și cu apă mă stropește
Bucuros sunt că în lume
Nu sunt multe flori ca mine.
Crinul:
Eu sunt floarea cea de crin
Am petale parfumate.
Îți multumesc, gospodină
Că mă uzi la rădăcină.
Garofița:
Priviti-mi rochița, eu sunt garofița
Mulți mă dăruiesc celor ce iubesc
Petalele crestate mândru parfumate.
Trandafirul:
Voi pe rând v-ați prezentat
Dar de mine ați uitat.
Floarea cea parfumată
Și de fete adorată.
Soarele:
Sunteți minunate, toate parfumate.
Dacă eu n-aș fi, toate ați muri.
Eu vă dau mereu, lumină și căldură
Și trezesc la viață, întreaga natură.
Ei, dar ce s-a întâmplat, cerul s-a întunecat.
Norii vin și-s furioși, plini de toane, mofturoși.
8
Vin cu tunete și ploi.
(norul alb cu norul gri stau față-n față)
Norul gri:
Dă-te frate la o parte,
Ce-ai venit în drumul meu?
Norul alb:
Dar de ce n-aș trece ei,
Să pleci tu din drumul meu.
De mă supăr nu e bine
Nici pentru tine, nici pentru mine.
Cântec: Ploaia
Pic, pic, pic, cine-i oare cine?
Pic, pic, pic, iată ploaia vine.
Pic, pic, pic, vine pe furiș.
Pic, pic, pic, pe acoperiș.
Pic, pic, pic, printre rămurele.
Pic, pic, pic, și pe floricele.
Pic, pic, pic, ba o simt și eu.
Pic, pic, pic pe năsucul meu.
Soarele:
S-au certat, s-au alungat, dar ce bine c-au plecat.
(vin cei 3 fluturași)
Fluturașul 1:
Cât sunteți de minunate,
Florilor adevărate
Primiți-ne și pe noi
Acolo-n horă lângă voi.
Suntem fluturași,
Mici și drăgălași
Prin grădini zburăm,
Printre flori dansăm.
Fluturașul 2:
Sunt un fluturaș frumos și drăgălaș
Am zburat din floare-n floare
Până aicea la serbare
Și am venit să vă spun:
Sănătate și noroc bun.
Fluturașul 3:
Eu sunt zglobiul fluturaș
Ce zbor mereu din floare-n floare
Sunt mititel și chiar poznaș
Și dau mereu din aripioare.
9
Cărăbușul:
Iar eu, micul cărăbuș,
Am sosit uite acuș
Să văd hora veseliei
Hora-ntinsă pe câmpie.
Cântec: Primăvara a sosit
Primăvara a sosit,
Hai copii, haideți la joc
Și câmpia a-nverzit,
Hai copii la joc.
R:
Hai cu mare bucurie,
Hai la joc. bis
Să jucăm mingea-n câmpie,
Hai la joc.
Păsărelele din zbor,
Hai copii, haideți la joc
Ciripesc cu glasul lor
Hai copii la joc.
R: ….
Să căntăm și noi cu ele
Hai copii, haideți la joc
Ale noastre cântecele
Hai copii la joc.
R:…..
Bondarul:
La umbra stejarului
E casa mea, a bondarului.
Bâz, bâz, zbor mereu.
Dar la munca-mi este greu
Mi-e rușine de copii
Și de albinele zglobii.
Dar cu-n bondar să nu glumești
Și de el să te ferești
Că de nu te vei feri
Cu acul te va răni.
Paiața: (vine cu greierele și furnica)
Până ați cântat,
Eu am alergat
Colo pe imaș
Dupa o furnică
Și un greieraș.
Greierele:
Hei furnică mărunțică, nu te obosi prea tare
10
Poate crești și tu mai mare.
Că-ți spun drept dragă furnică
Prea ești mică mărunțică.
Furnica:
Ce folos că ești mai mare
Și-mi ceri iarna de mâncare.
Dacă nu muncești un pic
Vei rămâne de nimic.
Nu-i mereu vreme frumoasă
Va veni iarna geroasă.
Greierele:
Cri, cri, cri, ciudat vorbești
Fugi de aici, mă plictisești.
Să muncesc…vai! nu se poate,
Să muncească cui ii place.
De ceea chiar acum
Îmi strunesc vioara mea
Ca să cânt voios cu ea.
Cântec: Greierele
Spune iubite copilaș cum spune micul greieraș?
Cri, cri, cri, cri,cri, cri, cri, cri, cri,
Așa spune micul greieraș
Spune iubite copilaș, cum râde micul greieraș?
Ha ha ha, ha ha ha, ha ha ha, ha ha ha
Așa râde micul greieraș.
Spune iubite copilaș, cum doarme micul greieraș?
Mmmm,mmmm,mmmm,mmmm,mmmm
Așa doarme micul greieraș
Spune iubite copilaș cum plânge micul greieraș?
Hmm,hmm,hmm,hmmm
Așa plânge micul greieraș.
Prezentatorul 2:
Frumoasă vară, iar ai sosit
Vacanţă mare, bine-ai venit,
Noi prichindeii mult ne bucurăm
Vacanţa mare toţi o aşteptăm.
Încheierea serbării:
Piesa noastră s-a sfârşit
Vom pleca cu toţi-ndată
V-a plăcut ce-aţi auzit?
Vă poftim şi altădată.
Micii actori vă mulţumesc
Numai bine vă doresc
Dacă v-a plăcut cumva
Poate veţi aplauda.
11
În lumea copilăriei
Prof. Dragoş Claudia Alina G.P.S. ,,Dumbrava Minunată” Bistriţa
Grupa mijlocie
Să fii copil e lucru serios,
Nimic pe lume nu e mai frumos!
Nici un minut nu stai pe loc,
Poţi să zâmbeşti şi ai noroc.
Mesajul nostru azi de 1 Iunie,
E-un cânt de pace şi de drag!
E sol trimis spre toţi copiii lumii!
De la copii, pentru copii,
Cu drag!
1 Iunie, tu vii, cu bujori şi ciocârlii
Şi cu cântec de copii.
Scuturând peste pământ,
Zâmbete şi-al păcii cânt!
Sol gingaş de bucurie,
Slavă ţie, slavă ţie!
Veveriţa sprinteioară,
Dă de veste iar în ţară,
Că-n poiana cu izvoare,
Azi e zi de sărbătoare.
Flori, gândaci şi licurici,
Păsărele şi pitici,
Toţi s-au pregătit de zor,
Că-i Ziua copiilor.
E ziua ta, copile drag!
Din flori, cununi ţi-aş înşira.
Şi soarele dac-aş putea
Ţi l-aş aduce ţie-n dar.
Flori, soare, tot ce te-nconjoară,
Se bucură de ziua ta.
Tu cânţi şi râzi cu voioşie
Şi răspândeşti lumină-n jur.
Şi pentru fiecare mamă
Eşti tot ce are ea mai sfânt.
De ziua ta, copile drag,
Şi soarele îţi bate-n prag,
Când dimineaţa te trezeşti
Şi veselie răspândeşti.
12
De dragul tău şi florile
Şi-au colorat petalele,
Iar fluturii dansează-n zbor
De Ziua Copiilor.
Cântec:
Lunecând pe bolta-albastră
A venit întâi o stea
Ca să-mi scrie pe fereastră:
- Să trăieşti, e ziua ta!
A venit şi-o rândunică,
Tot lângă fereastra mea!
Ciripind a vrut să-mi zică:
- Să trăieşti, e ziua ta!
Şi salcâmul plin de floare,
Frunza-ntr-una-şi leagănă;
Să-mi şoptească o urare:
- Să trăieşti, e ziua ta!
Dar şi flori şi cânt şi stele,
Toate le-am putut afla,
În urarea mamei mele
Să trăieşti, e ziua ta!
Copiii toţi din lumea-aceasta
Se nasc cu suflet bun, curat,
Se nasc ca Feţi- frumoşi şi Cosânzene,
Precum natura i-a creat.
Şi visul aripi le va da,
Copiii toţi vor apăra,
În orice loc pe-acest pământ,
Prietenia pe pământ.
Vegheaţi, vegheaţi copilăria,
Să fie pace pe pământ,
Candoare de floare,
Măreţe raze de soare!
Să-nveţe ce-i viaţa,
Iubirea şi dorul,
Să poarte în priviri,
Dor de vis şi lumini.
Copiii cu feţele de înger,
Sunt darul cel miraculos.
Copiii de pe-acest pământ,
Sunt fericirea şi lumina.
Căci soarele zâmbeşte
cu raze aurii
Şi-a-mpodobit câmpia,
cu flori pentru copii.
13
Cântec:
Copii din lumea toată, de peste mări şi ţări,
Ne cheamă fericirea şi soarele în zări;
S-aducem împlinirea,acestei mari chemări./bis
Şi de mai sunt pe lume, copii cu viaţa grea
Şi pentru ei s-o naşte a fericirii stea
Şi dânşii vor cunoaşte, lumina ei cândva./bis
Copiii din lumea toată, noi viaţa o iubim,
Cu inima curată, alături să trăim!
Copiii din lumea toată, prieteni buni să fim!/bis
Părinţii mei sunt oameni buni
Şi dragi îmi sunt părinţii mei!
Căsuţa noastră cu minuni
S-ascunde-n umbra unor tei.
E legănul a doi copii,
Căsuţa noastră cu pridvor,
Ne poartă grijă zi de zi,
Părinţii noştri iubitori.
Când vom fi mari şi vom pleca,
Din locul drag şi cunoscut,
Iubiţi părinţi, nu vom uita
Cum aţi trudit şi ne-aţi crescut!
Fii cuminte, drag copile,
Poartă-te frumos şi bine!
Căci la om, buna purtare,
Este ca la pom: o floare.
Fii cuminte, că-ţi stă bine!
Fii cuminte, fără ură,
Cu cei mai mici ca tine!
Dă răspuns la întrebare,
Blând şi fără supărare!
Fii cuminte, că-ţi stă bine!
Când vei fi cu fiecare,
Blând, cuminte şi voios,
Toţi te vor vorbi de bine
Şi-or privi cu drag la tine!
Fii cuminte, că-i frumos!
Că bunica mea e bună,
Chiar cuvântul vrea să spună
Şi într-adevăr i-aşa
Tare-i bună, buna mea!
Ea de bine mă învaţă
Şi deloc nu mă răsfaţă.
Dintre toţi e cea mai mare,
O alint şi-i zic „mama-mare”.
14
Tot aşa-i şi cu bunicul,
El e tata lui tăticul!
Aşadar bunicii mei,
Tot părinţi îmi sunt şi ei.
Cei mai mari părinţi din casă,
Şi cu vocea blând-sfioasă
Prin urmare, poţi să zici:
- Două mame, doi tătici!
Bunica când vine dimineaţa,
Iar tu mai dormi încă în pat,
Ea-ţi însoreşte faţa,
Cu-n zâmbet minunat.
Când zburzi şi râzi în soare
Şi-o clipă astâmpăr n-ai,
O, câtă teamă are, şi câte griji îi dai!
Când vine să te culce, de joacă ostenit,
Ea te adoarme dulce, cu-n basm abia şoptit.
De dragul meu bunica, o clipă-n loc n-ar sta
Şi toată ziulica, veghează viaţa ta!
Cântec:
Copilăria noastră e ca un fulg de nea
Un bob gingaş de rouă sau chiar o rândunea.
Noi toţi copiii lumii, vrem pace, doar atât
Şi-n bunăstare să trăim cu toţi
Cu drag pe-acest pământ.
Copile eşti o stea, lumină, viaţa mea,
Eşti luna de pe cer şi zâmbetul mister.
Copii să ne iubim şi-n pace să trăim,
Sub soare arzător şi cer fără de nori.
Copilărie cu ani de vis, frumoasă eşti de nedescris!
BIBLIOGRAFIE :
Raluca Oprea- Culegere de texte pentru serbări şcolare
15
Șezătoare
Prof. Dobrică Claudia
G.P.N. Nr.10 ”Primii pași” Brașov
Grupa mare
Dragi părinți, bine-ați venit!
Iată totu-i pregătit
Vă poftim cu mic,cu mare,
La a noastră șezătoare!
Vrem să vă reamintim
Obiceiuri din străbuni,
Obiceiuri minunate
De la stramoși adunate.
Ați ghicit,nu-i lucru mare,
Vă poftim la șezătoare!
La casă de oameni mari,
Buni la suflet, gospodari.
- Astăzi am chemat fete și băieți în șezătoare.
- Și ce-au zis,vin?
- Păi, cum să nu vină? Că la noi în sat sunt oameni harnici și primitori. Dar tu?
- Ai gătat porumb de-adus?
Vinul la răcit l-ai pus?
Toate-s gata măi,nevastă,
Vezi de treaba ta din casă!
Copiii intră cântând pe melodia
„ Fetele de la Capâlna”
Astă seară-i șezătoare
Și venim cu mic cu mare
Ieși gazdă de ne primește
Ajutor de-ți trebuiește
Deschideți porțile mari
La casă de gospodari
V-ați temut că n-om veni
Dară noi suntem aci.
-Bună ziua,gospodari,
Știm că aveți treburi mari
Și-am venit să v-ajutăm,
Să cântăm și să jucăm.
-Bună ziua, gazd-aleasă!
Am venit la tine-acasă,
Că atunci când ne-ai chemat
Noi pe loc ne-am adunat
Să muncim pe înserate,
Să uităm de griji,de toate.
-Ziua bună,hai intrați
Și unde vreți să v-așezați!
E lână de scărmănat
Și porumb de curățat.
16
- Am să-ncep cu-o ghicitoare
Ce este o șezătoare?
Cine știe, mâna sus
Să vedem ce-aveți de spus.
Orice fel de șezătoare
E un fel de sărbătoare
Când prietenii se-adună
Și muncesc cu voie bună.
Treaba lor cu toți și-o fac
Dar nici din gură nu tac
Basme,glume,ghicitori
Se spun pe la șezători.
Acum știe fiecare
Ce este o șezătoare:
Obicei vechi,așezat
Și de treabă și de sfat.
Iară cei ce vin aici
Sunt veseli dar și gătiți
Cu costume românești
Nu e greu să le ghicești.
Azi în zi de sărbătoare
Am venit la șezătoare
Îmbrăcați în strai cu flori
Fete mândre și feciori.
Iată-mă sunt românaș
Cam micuț dar drăgălaș
Tata zice că-s fecior,
Iară mama, puișor
Mă imbracă, mă gătește,
Uite-așa,pe românește
Cu opinci, cu zurgălăi,
Cum stă bine la flăcăi
Și cu cușma pe-o ureche
Ca să le fiu drag la fete.
Sunt românca mititică
Și joc hora fără frică,
În picioare-am opincuțe
Și la gât am mărgeluțe
Pe cap naframă cu flori
Iar la brâu port tricolor.
Pieptăraș cusut cu fir,
La ureche-un trandafir.
Spuneți-mi, ce ftă mare
Se mândrește că le are?
Și fiindcă e sărbătoare
Hai să-ncepem c-o cântare.
Cântec: „Când vii bade-n șezătoare”
Acum haideți să muncim,
Întâmplări să povestim
Lângă gazdă ne-așezăm
Firul vremii-l depănăm.
Ghemul vremii se-nvârtește,
Niciodată nu se-oprește,
17
Fie ploaie,fie soare,
Așa-i vremea,trecătoare.
Viața curge,n-ai ce-i face,
Timpul trece,nu se-ntoarce
Doar să îl trăiești frumos,
În iubire,bucuros.
Să cântăm și să muncim
Și bine să ne simțim
Așa poate reușim
Timpul să îl păcălim.
Gurile să nu ne tacă
În proverbe să se-ntreacă,
În zicale românești
Și în vorbe strămoșești
Căci așa te-nțelepșești,
Și muncești, dar și gândești.
Vorba lungă-i sărăcie
Iar tăcerea-i avuție,
Înțeleptul se gândește,
Iar nebunul se grăbește.
Munca și cu omul bun
Sunt argint curat,vă spun.
Foaie verde primăvară,
Omul bun e o comoară
Când îl ai să-l prețuiești
Căci prea des nu îl găsești.
Vremurile se-nrăiesc,
Oamenii buni se răresc,
Însă în această casă
Numai oameni buni se-așează.
- Așa e,dar de asta ce ziceți?
Lenea e cucoană mare
Dar aici intrare n-are.
Cine-n casă o primește
În nimica nu sporește.
- Ei,da! Cine-i harnic și muncește,
În mare belșug trăiește!
- Și cine nu muncește, în lipsă trăiește!
Hărnicia se învață,
E o lecție de viață,
Scrisă-n faptă și purtare
S-o deprindă fiecare.
Frunză verde busuioc
Cred că-i timpul de un joc
Și iar verde trei măsline
Porniți jocul după mine.
Dans: „ Ciuleandra”
Ca să muncim mai cu spor
Hai să spunem ghicitori!
Două fete poartă salbă
Una-i albă,alta-i neagră
Ne-ncetat se tot alungă
Și nu pot să se ajungă.
18
Fără trup prin lume trece,
Stol de frunze îl petrece,
Cum pornește la plimbare
Pomii i se-nchină-n cale.
Vremea când este frumoasă,
Stă în cui închisă-n casă,
Numai ploaia dacă vine
O desfac și-o iau cu mine.
Mititel intr-o ureche
Harnic e fără pereche.
- Păi,cine muncește și tace
Mai multă treabă face.
Ca în ghicitoarea:
Ghici ce gâvă mititică
Cară-ntr-una și ridică
Boabe de grâu,păpușoi
S-aibă iarna-n mușuroi.
- Bravo ei! Ca în proverbul: Buturuga mică
răstoarnă carul mare.
- La ghicitori vă pricepeți dar nu uitați de
vorbele înțelepte din bătrâni!
Ce poți face azi, nu lăsa pe mâine.
Lucrul bine început, e pe jumătate făcut.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.
Prietenul la nevoie se cunoaște.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde
niciunul.
- Dar ia să văd…la rime vă pricepeți?
- Greierașul fără frică, cere boabe la……..
- Ai carte, ai…..
- Vorba dulce mult…..
- Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe…
Tot românul știe
Zicale românești,
De vii la șezătoare
Înveți să le rostești,
Dar și să le ții minte
Și să-ți fie povață,
Când vei fi mai mare
Și pornești în viață.
- Ei,cu vorba ne-am luat
- Și nimic n-am mai cântat!
Cântec: „Toarce Leano”
- Să ne-amintim în șezătoare
Povești cu talc și zicători,
Căci fără veslie
Munca nu are spor.
Într-o zi întrebă-o ață:
- Ce părere ai de ac?
- Nici nu vreau să-l văd în față
Toată munca eu o fac.
Fără mine-n cusătură
Ar fi numa-mpunsătură!
19
Acul, întrebat și el,
Îmi răspunde cam la fel:
- Nu i-aș auzi de nume,
Ce să zic, doar știi pre bine…
De n-aș trage-o după mine
N-ar ieși o haină-n lume.
Noi ca acul și ca ața nu vom fi
Ci uniți cu toții vom munci.
Știu și eu ca fiecare
Că munca-i cinste și noroc
Dar mai sunt și oameni care
Nu prețuiesc asta deloc.
Ca în povestea ce urmează
Despre un leneș, of, de groază.
A fost odată, de mult tare,
Un om leneș ce voia mâncare,
Toată ziua trândăvea
Și nimica nu muncea.
Săraca nevastă-sa
Toată ziua se plângea:
Ce să facă,cum să vază
Un așa pitroi în casă?
Și-ntr-o zi, tot satul sare
Și îl ia la intrebare:
- Măi omule, ce-i cu tine?
Ne faci satul de rușine!
Omul însă n-asculta
Și tot leneș rămânea.
Atunci toți, cu mic, cu mare
L-au dus la spânzurătoare.
Dar pe dealul din poiană
Se-ntâlnesc cu o cucoană,
Căreia milă i se face
Și-i roagă să-l lase-n pace,
Că îl ia la ea acasă
Și-i pune posmagi pe masă.
Leneșul, tot leneș moare
Și-i pune o întrebare:
- Dar muieți îți sunt posmagii?
Cucoana se mânie tare
Și-l lăsă la spânzurătoare
Iar satul din povestea mea
Scăpă de pacostea grea.
- Hei, copii, v-ați întristat
Și capul l-ați aplecat?
Stați puțin, că mă gândesc
Cum pot să vă-nveselesc…
Mintea-mi merge, nu stă-n loc
Haideți să jucăm un joc.
(un copil își ia un scaun și se duce
în mijlocul clasei)
- Ce-ai pățit, …(numele copilului)?
- Am căzut în fântână
- Și cine să te scoată?
- O fată frumoasă, ce se lasă sărutată!
20
- Mai bădiță, bădișor,
Crezi că e așa ușor?
Lumea-i multă, curioasă,
Găsește-mi altă pedeapsă!
- Păi, atunci…cum suntem toți la un loc,
Să pornim un pui de joc!
Dans: „Baraboiul”
Foaie verde de cicoare
Tare-i bine-n șezătoare!
Vă aducem vești din sat,
De pe unde am umblat.
- Stiți de ce n-a venit Ana la șezătoare?
N-a lăsat-o soacră-sa!
Soacră, soacră poamă acră
De te-ai coace cât te-ai coace,
Dulce tot nu te-ai mai face!
Soacrele-s bune și ele
Ca grindina la nuiele.
Zi cum zice, fă cum vrei,
Altfel n-ai cum să le ei.
Cântec: „ A zis mama că mi-o da”
- Dar de Gheorghe-ați auzit,
Săracul, ce a pățit?
Vrând s-ajungă la oraș,
Să mai vândă niște caș,
Trenul chiar atunci pleca
Gheorghe-n urma lui striga:
- No, du-te, duce-te-ai, că biletu-i la mine!
- Ee, dacă prostia ar durea, multă lume s-ar văita!
- Dar, ia ascultați-o p-asta!
Nevasta lui Petrișor,
Cel mai mare croitor,
A lăsat poale, catrinți,
Și năframă, și opinci.
Cică-i doamnă de oraș,
Parcă n-a crescut cu caș…
Umblă-n rochii și pe toace
Numai bună prin băltoace,
Nu mai zice bună ziua
Parcă e lipită gura.
Iar bărbatu-su-i la fel
S-a vopsit și-are cercel.
- Păi, cine se aseamănă, se adună!
Orice-n lume are-un cost
Și-orice lucru are-un rost,
Când e potrivită ora
Bună-i sârba dar și hora.
Cântecul ne este frate,
Ne urmează întru toate,
De aceea, chiar acum,
Un nou cântec e pe drum.
21
Cântec: „ Bade, pălărie nouă” (fete)
„Coborâi din deal în vale (băieți)
Foaie verde bob năut
Timpul repede-a trecut,
Cu mult drag noi am muncit
Șezătoarea am sfârșit.
Am lucrat și am cântat,
Mândre dansuri am dansat,
Eu, gazda vă mulțumesc
Și la anul vă poftesc!
Foaie verde de cicoare
Bine-a fost în șezătoare,
A fost numai bucurie,
Cântec, joc și veselie.
Foaie verde de ciaslov,
Ăsta-i traiul din Brașov
Și iar verde foi ca fraga
Vă poftim la Brașoveanca.
22
La doctor
Prof. Ene Carmen – MonicaProf. Gugiu Viorica
Grădinița Nr.35, Sector 5, București
Este un program artistic desfăşurat în perioada evaluării proiectului “Vreau să fiu…”. Personajele sunt: fetiţa doctor, ursuleţ cu laba legată, iepuraş cu măseaua umflată, un lup cu coada legată, o păpuşică răcită, un şoricel, vulpiţa.
Doctoriţa: O minune îşi doreşte, Lupul : Azorel,căţelul tău,
Fiecare zână din poveşti Pus pe ceartă şi pe rău,
Eu te rog acuma tare Sus pe raft când să mă urc
Viaţă să le dăruieşti, Pe Scufiţă să mănânc,
Şi să-mi spună ficare, M-a văzut ,fetiţă dragă
Ce ar vrea sau ce îl doare. Mi-a rupt coada şi o labă.
Apar personajele:
Doctoriţa: Vai ce bine îmi pare, Doctoriţa: Iau un ac şi-o aţă groasă
Că vă pot ajuta Îţi cos coada cea stufoasă
Dragă iepurică,haide Leg lăbuţa cu un nod,
Nu-ţi fie ruşine, Peste care torn şi iod.
I-a deschide tu guriţa,
Să-ţi văd măseluţa.
Iepuraşul:Toată noaptea n-am dormit Lupul: Mulţumesc,dragă fetiţă,
O măsea tare m-a durut Şi mă jur pe părul meu
Prea mulţi morcovi am mâncat N-o să mai fiu Lupul cel Rău.
Şi pe dinţi nu m-am spălat.
Doctoriţa: Ai o măsea cariată, Broscuţa: Oac,oac,oac şi iară oac
O curăţ îndată! Pentru mine aveţi leac?
Sfatul meu mereu s-a asculţi Pentru că sunt mare vedetă
Când mănânci,te speli pe dinţi! Pentru gât ,eu vreau reţetă.
Vulpiţa: Domnişoara doctoriţă Doctoriţa: Un ceai cald de muşeţel
Pe păpuşa cea micuţă, Încălzeşti gâtul cu el,
O cam chinuie o tuse Nu ai voie apă rece,
De când pe afară fuse! Dacă vrei să mai ai voce!
23
Păpuşa : Am răcit,mă doare capul Şoricelul: Când mă gândesc la pisică
Mai strănut,chiar şi tuşesc, Zău că mă ia cu frică,
Am şi febră,răguşesc. Şi de foame am să mor
Doctoriţa: Spune A!şi cască gura, Dacă după raft nu mă cobor.
Să îţi iau temperatura Doctoriţa: Zilnic, dragă şoricel,
Ca totul să fie bine Îţi voi da un pacheţel,
Ceaiuri multe aspirină Însă, mâinilor, le faci spălarea,
Mâinile spalate bine Dacă vrei să-ţi iei gustarea.
Sănătate pentru tine! Ce-a rămas arunci la coş,
Ursul : Toată ziua prin pădure, Nu faci fimituri pe jos!
După fragi şi după mure Toţi: Pentru tot îţi mulţumim
Ce durere şi ce chin Şi de-acuma o să ştim
Mi-a intrat un spin în labă, Pentru viaţă se-nţelege,
Mor ,mor ,mor şi iarăşi mor. Igiena este lege.
Doctoriţa: Ai să vezi că laba trece
Dacă pui compresă rece.
Ursul : Pentru asta cât plătesc?
Doctoriţa: E deajuns,un mulţumesc!
Dragă lup, dar ce-ai păţit?
Bibliografie:
Nicoleta Bucur, Lolica Tătaru, Ramona Dosa, Poftiţi la serbare!:Culegere de programe artistice pentru preşcolari, Editura Diamant, Piteşti, 2009
Rodica Cormos, Cântec, joc şi voie bună în grădiniţă, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea
24
Comoara cea mai de preț
Prof. Glăvan Georgeta
Institutor Chatzidimitriou Georgiana
Grădinița nr. 35 București,
Grupă mare
Personaje :
Prințul
Opt slujitori
Curtenii
Doi băieți
Două fetițe
Decor :
Un scaun cu spătar, o măsuță cu comori
Prințul :
- Comorile mele, va privesc zi de zi, dar nu mă satur….Îmi păreți tot mai neprețuite! Am aici cingătoarea Albei că zăpada, lampă fermecată a lui Aladin, toiagul fermecat al lui Muc cel Mic, pantoful Cenușăresei, dar cel mai mult te iubesc pe ține, cocoșelul meu de aur. În fiecare dimineață, când te aud cântând, mă trezesc bine-dispus. (bate din palme, iar înaintea lui se înfățișează cu plecăciune opt slujitori)
- Iată despre ce este vorba. Diseară voi face ‘Parada comorilor’. Să veniți toți la castel cu raritatil pe care le aveți. Cel a cărui comoară va fi mai frumoasă și mai de prêt, va primi din partea mea o raspalata bogată.
Slujitorii:
- Am înțeles, Măria Ta!(se înclină și se retrag într-o parte)
Slujitorul 1:
- Paradă comorilor!
Slujitorul 2:
- E un lucru foarte interesant!
Slujitorul 3:
- Răsplată o voi primi-o eu!
25
Slujitorul 4:
- Ba eu!
Slujitorul 5:
- Eu zic să nu ne certăm și să ne gândim la comoara cea mai de preț!
Slujitorul 6:
- Timpul este scurt!
Slujitorul 7:
- Să ne grăbim!
Slujitorul 8:
- Să aducem fiecare o comoară neprețuită!
(sosesc curtenii)
Prințul:
- V-am invitat în această seară la “Parada comorilor”. O să cunoașteți comoară cea mai de preț !Stăpânul va fi răsplătit cu o pungă de galbeni (bate din palme, apăr pe rând slujitorii; fiecare își poartă comoară pe o pernă) Să înceapă parade !
Slujitorul 1:
- Luminăția Voastră, comoară mea este “Ochiul balaurului”; vede peste nouă țări și nouă mari !
Slujitorul 2:
- Măria Ta, eu am adus cu mine felinarul unei vrăjitoare ; luminează zi și noapte fără întrerupere.
Slujitorul 3:
- Stăpânul meu, comoară mea este o ureche făcută să audă surzii.
Slujitorul 4:
- Mărite , eu am aici condurii fermecați; te poartă unde vrei și cât ai clipi din ochi.
Slujitorul 5:
- Luminăția Ta, comoară mea este această tichie fermecată; cine o poartă se face nevăzut.
Slujitorul 6:
- Nimeni nu are o comoară că a mea !Privește acest fus fermecat care toarce singur fir de aur.
Slujitorul 7:
- Măria Ta, eu mă mândresc cu această cheița fermecată care desfereca toate lacătele.
26
Prințul :
- Dar unde ecel de-al optulea slujitor? Ce s-a întâmplat cu el?
Slujitorul 1:
- Pesemne n-are ce caută!
Slujitorul 2:
- A plecat tare îngândurat!
Slujitorul 3:
- Poate întârzie numai.
Slujitorul 4:
- Sau nu are nici o comoară de preț.
Slujitorul 5:
- Se vede că din pricină asta nu a venit .
Slujitorul 6:
- Păcat! ....
Slujitorul 7:
- Iată-l că vine!
Slujitorul 8:
- Am întârziat, Luminăția Voastră, nu am nici o scuză pentru acest lucru.
Prințul:
- Ai să te scuzi mai târziu. Acum arată-mi mai repede ce comoară ai!
Slujitorul 8:
- Da, da … Numai că eu nu am nici o comoară nici o comoară care s-ar putea numi într-adevăr de preț. Nu am știu ce să aduc în această seară și atunci, am adus o comoară dintre cele mai obișnuite.
Prințul
- O! O comoară obișnuită? Asta ce o mai fi? Arăt-o îndată!
Slujitorul 8:
- Am lăsat-o în fața porții castelului.
Prințul:
- Cum așa? Fugi repede după ea!
Slujitorul 8:
27
- Da, Luminăția voastră, numaidecât! (se întoarce cu cei patru copii ai săi care se înclinară respectuos) Ei sunt comoara mea .
Prințul:
- Mda! Într-adevăr este o comoară foarte frumoasă. Sunt niște copii minunați. Dar de ce o comoară obișnuită, câtă vreme raritatile și obiectele noastre de preț au pălit în față ei. Te invidiez pentru că ai cea mai de preț comoară: copiii. Ai învins. Răsplată ți se cuvine ție. Te felicit! (curtenii îl aplaudă; ceilalți slujitori își pleacă capetele, rușinați).
28
Sceneta florilor
Prof. Ioniță Tatiana,
Școala Gimnazială Nr. 308 București,
Grupa mijlocie
Ghiocelul
Spre sfirsit de iarna grea,
De sub patura de nea,
S-a ivit un ghiocel
Aninat ca un cercel
Intr-un virf de firicel
Ghiocelul, clopotelul.
El a dat de veste, el,
Ca dorita primavara
A venit din nou in tara
Cu caldura si cu soare
Pentru fiecare floare
Ghiocelul
Alb de parcă-i scris cu creta
Ca o rază subţirel,
Cu zăpadă pe beretă
A ieşit un ghiocel.
Şi-n luminile poienei
Pe sub cerul azuriu
Se tot freacă pe la gene:
E devreme?
E târziu?
Toporașii
Ce frumoşi sunt toporaşii,
Seamănă cu nouraşii.
Peste iarba verde – pete,
Violete, violete…
Păpădia
Banutei galbeni, de aur
Parca sunt dintr-un tezaur.
Asa este papadia
Ce-a impodobit campia.
Soarele cald ii zambeste
Cu cu drag, o incalzeste.
I-a dat din a lui culoare
Galbena,stralucitoare.
Haideti cu toti sa pornim
Coronite sa-mpletim.
Pentru draga primavara
Ce ni le-a adus in tara.
Lalele
Vai, cat sunt de minunate
Parca-s cupe colorate!
Picurate fin cu ceara
29
Sau cu-o rosie cerneala.
Cum apare dimineata
Toate isi arata fata.
Cupele-si deschid usor
Salutand pe trecator.
Dar asteapta cu drag seara,
Ca sa vina iar racoarea.
Si se culca impacate
C-au fost de toti admirate.
Flori vestitori
Primul care ne vesteste
Primavara cand soseste,
E desigur, ghiocelul
Leganandu-si clopotelul.
Dupa el, incep s-apara
Alte flori de primavara.
Viorele, lacrimioare,
Branduse si tamaioare.
Narcisele se inclina
La bunica in gradina.
Si ne spun cu glas soptit…
-Pentru voi am rasarit!
Lăcrămioarele
Parca-s niste margelute
Seamana cu mici perlute!
-De ce stati tot suparate
Cu capsoarele plecate?
-Doream sa fim colorate
Ca ale noastre surate!
Doar o pala de culoare
Ne doream noi foarte tare
-Nu mai fiti voi suparate
Sunteti tare minunate!
Caci parfumul vostru fin
E grozav, este sublim!
Putin conteaza culoarea
Mai de pret este valoarea!
Samba panseluțelor
Vai, ce flori cu fetisoare!
Ori sunteti voi domnisoare?
V-ati imbracat de parada
Ca sa defilati pe strada?
Sau vreti voi sa ne-ncantati
Samba florilor dansati?
Daca este chiar asa
Locu-ntai voi veti lua!
30
Carnavalul poveștilor
Prof. Mătărîngă GabrielaG.P.P. Sfânta Maria-Turda
Grupa Mare
Scena spectacolului este pavoazată cu imagini de basme, pomi şi o căsuţă din polistiren. Prezentarea spectacolului este realizată de către doi prezentatori, după care intră, pe rând, personajele din poveştile cunoscute de copii. Când îşi termină rolul, fiecare personaj se aşează pe scăunel, în semicerc, asistând la prezentarea celorlalte roluri.
Sceneta este realizată cu un număr de 9 preşcolari, costumaţi în personaje din poveste: Lupul, Frumoasa Adormită, Ursul, Zâna Măseluţă, Pinochio, Albă Ca Zăpada şi Scufiţa Roşie.
Povestitorul 1
-Bine aţi venit la carnaval,
Noi vă poftim pe toţi, la bal
Şi nu vă cerem altceva
Decât să râdeţi.
Chiar aşa!
Căci astăzi, Zâna cea Bună cu bagheta sa,
Cât ai clipi, spre un tărâm fermecat,
Ea ne-a deschis calea
Spre lumea poveștilor,
Da, aţi ghicit,
Spre singurul loc
Ce-l poate face cu adevărat,
Pe orice copil,
Fericit !...1
Povestitorul 2
Îmi aduc aminte în grupa mică când eram,
Vedeam luna şi cu stelele pe geam,
Stăteam cuminte şi eram pregătit
Ştiam că vine ora, ora de citit.
Mama, tata, bunicul sau bunica
Veneau să îmi citească,
Poveştile copilăriei noastre
Ce mă ţineau strâns în transă!
Eram şi zmeu şi zână, prinţ şi cerşetor,
Tresăream când lupul cel rău
Alerga vreun porcuşor,
În acele clipe vroiam să fiu un vânător,
Să-i salvez pe toţi cei neajutoraţi.
Vedeam lumea toată şi treceam şi marea,
În cuvintele rostite ce le vedeam chemarea.
În locuri îndepărtate şi plutind în nor
31
Zburdam când din carte înviau culori!
Nu pot să uit acum poveştile citite!
Nu pot să uit acum, clipele trăite!
Când în poveştile copilăriei eu mă afundam,
Când pe poveşti citite, un prunc eu adormeam...
Lupul
-Eu am colţii mari şi albi,
Şi urechile ciulite!
Am stomacul mare, mare,
Şi-am urechile-ascuţite!
Sunt mişelul din pădure!
Şi sunt răul din poveşti!
Alerg purceluşi naivi,
Sau încerc ca să prind iezi!
Mănânc chiar şi bunicuţe,
Şi scufiţele îmi plac!
Nu am teamă de nimic,
Că la toţi le vin de hac!
De vedeţi vreun vântor,
Vă rog să mă anunţaţi,
Nu mi-e teamă, nu mi-e frică,
Dar vă spun să-l evitaţi!
Frumoasa adormită
-Ce noroc? Şi care soartă?
Când o vrăjitoare rea,
M-a blestemat...
Ca atunci când voi fi mare
Eu la deget să mă-nţep,
Şi să adoarm neştiutoare.
Mare chin şi mare zarvă
Fu atunci în împărăţie,
Căci eu doarmeam într-una
Şi nimeni nu-mi dădea de ştire.
Timpul trece pe-a lui cale,
Şi în orizont apare,
Un prinţ mândru şi tenace
Şi la sabie iscusit,
Pe bătrâna vrăjitoare
El pe loc a biruit.
Şi cu un sărut magic
Pe mine mă trezi.
Ursul
Umblă zvonul prin pădure
Că eu m-am făcut de râs
Din coada mare şi stufoasă
Mi-a rămas un ciot netuns.
Vulpea iute şi şireată,
M-a prostit, pe mine, bietul urs,
Ca la pescuit să mearg,
Că la coadă ea i-a prins,
32
Peştele gras şi mare,
Şi astfel m-am lăsat convins.
După noaptea friguroasă
Balta toată îngheţa
Şi coada mea
În baltă rămânea!
Şi aşa în lume se spune,
Chiar de lumea o fi rea
Ursu-i păcălit de vulpe
Şi mereu va fi aşa!
Zâna Măseluță
Când la un copil cuminte
Îi cade un dinte,
Mama îi spune, să-l pună sub pernă,
Că va fi surprins.
Dimineaţa sub pernuţă,
V-a găsi un ban frumos,
De la Zâna Măseluţă,
Lăsat pentru dintele scos.
Pinochio
Eram odată o păpuşă,
Din lemn făcută,
Şi din dragoste nespusă,
La viaţă am a fost adusă!
Tatăl meu bătrân, Gepeto,
Pinochi mă numeam,
Năzdrăvan şi plin de şotii
Doar prosti făceam.
Şi mereu îţi dădeai seama
Că nasu îmi creştea
La minciuna cea mai mică
Pe care o spuneam!
Albă ca Zăpada
A fost odata în pădure,
Pe alei cu fragi şi mure,
O căsuţa mică, mică,
Dar de pitici locuită.
Ei erau şapte ca fraţii
Şi aveau în preajma lor
O fetiţă atât de frumoasă
Cu păr negru abanos.
Cu chipul drăgălaş
Şi zâmbetul de copilaş.
Albă ca Zăpada mă striga,
Lumea de pretutindenia.
Toată lumea mă iubea
Şi nimeni nu mă ura!
Doar o vrăjitoare rea,
A vrut să îmi facă felul
Însă prinţul meu din vis,
A dezlegat misterul.
Scufița Roșie
33
Ce se vede prin pădure?
Cu coş plin cu fragi şi mure?
Şi cu multe bunătăţi,
Pentru cei mai pretenţioşi!
Şi cu dulciuri multe, multe,
Pentru cei mai pofticioşi!
Cine o fi misterioasa domnişoară?
Cu pas mic de căprioară...
Şi cu zâmbetul din soare?
Cu-o scufiţă roşie ca şi un mac,
De-a mea bunică croşetată.
Cine-oi fi? Cine-oi fi oare?
Scufiţa încântătoare...
Epilog (povestitorii)
Petrecerea s-a terminat,
Şi carnavalul s-a-ncheiat,
Eroii nostri au încercat
Să-şi joace rolu-adevărat.
Căci fiecare întâmplare,
Are în viaţă asemanare.
Povestile cât sunt de multe
Spre-nvăţătură sunt făcute.
Vă lăsăm cu bine, dragii noştri!
Şi-apoi în cartea cu poveşti
O lume-n care nu găseşti,
Atâta rău precum în viaţă,
Ci vorba bună şi-o povaţă.
Binele fi-va învingător
Prietenii- de ajutor.
Voi să trăiţi frumos în lume
Şi s-aveţi parte doar de bune!
Bibliografie:
Mătărîngă Gabriela
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/febuarie2014/15-IfrimNicoleta-Carnaval.pdf
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/131502_carnavalul-personajelor-din-povesti
34
Fulgi de nea și oameni de zăpadă
Prof. Negrea Anamaria
G.P.P. ,,Lizuca”, Cluj-Napoca
Grupa mică
Dragi părinţi şi dragi bunici,
Iată-ne pe toţi aici
La serbarea celor mici,
Piticuţe şi pitici.
V-am aşteptat cu nerăbdare
La prima noastră serbare.
Fiindcă astăzi e serbare,
Şi cu toţii am venit,
Noi vă facem o urare,
Şi vă spunem: Bun venit!
Dragi părinţi şi dragi bunici,
Grupa mică de pitici
Este mândră, mândră tare
De întâia ei serbare.
Cântec: Ninge, ninge
Ninge, ninge viscoleşte
Şi zăpada mereu creşte.
Vântul bate, las’ să bată,
Ne jucăm toţi laolaltă.
Hainele ni-i se albesc,
Obrăjorii se-nroşesc.
Vântul bate, las’ să bată,
Ne jucăm toţi laolaltă.
-Eu sunt omul de zăpadă,
Mă plimbam singur pe stradă,
Mi-a plăcut cum aţi cântat!
Şi ce frumos v-aţi îmbrăcat!
E cumva vreo sărbătoare?
-Om de nea, avem serbare,
L-aşteptăm pe Moş Crăciun
Cu toiagul de alun
Şi cu sacul lui cel mare.
-Mult mă bucur c-am aflat!
Poate îmi va da şi mie,
Un toiag şi-o pălărie,
35
Fiindcă astea sunt cam vechi,
Suflă vântul la urechi.
Şi de-aceea sunt răcit,
Vorbesc gros şi răguşit.
-Până moşul o să vină,
O să-ţi dăm o aspirină!
Zgribulit stă în ogradă,
Omul nostru de zăpadă.
Nici papuci n-are măcar,
Nici mănuşi, şi nici fular.
Pe o iarnă-aşa cumplită,
O să facă-amigdalită.
-Hai, să-l ducem la căldură,
Şi să-i dăm că-i mort de frig:
Ceai fierbine şi-un covrig.
Copilaşi drăguţi şi veseli,
Bucuraţi-vă acum,
C-a venit iarna cea albă,
Şi-a adus pe Moş Crăciun!
Eu sunt Zâna friguroasă,
Și știu cât sunt de frumoasă.
Cu drag aici am venit,
Să vă spun: Bine-ați sosit!
Copii, scoateți săniuța!
Pe ghețuș, haideți fuguța!
Stele albe, sclipitoare,
Vă aduc la sărbătoare!
Sunt steluță argintie.
Mică sunt, și sunt de gheață.
Mă topesc de bucurie,
Când îți stau ție pe față.
Sunt un fulgușor gingaș.
Sunt rece, dar sunt drăgălaș.
Un năsuc vreau să sărut,
Stau puțin, și-apoi mă duc.
Și eu sunt un fulgușor,
Și-am steluțe pe căpșor.
Eu și frățiorii mei,
Suntem veseli, dragii mei!
Iată-i, pe deasupra mea,
Zboară primii fulgi de nea.
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici:
Fugim prin zăpadă,
Ca nişte voinici.
Când Zâna Iarnă trece,
36
Peste pământul rece,
Ghiciţi cine soseşte
Şi vă înveseleşte?
Ne scuturăm din nori,
Noi, fulgii sclipitori.
Dansul fulgilor de nea
Bine v-am găsit copii!
Noi v-aducem bucurii:
Facem drum de sănioară
Să ieşiţi cu toţi pe-afară.
Alb covor punem pe stradă
Pentru oameni de zăpadă.
Luni în şir noi aşteptăm
Momentul ca să plecăm.
Zâna Iarnă dă semnalul
Ce îl aşteptăm tot anul.
Şi atunci încetişor,
Ne scuturăm dintr-un nor.
Pe pământ ne aşezăm,
Toată iarna vă-ncântăm.
Azi ninge ca niciodată.
Câmpul parcă e de vată
Noi, fulguşorii zglobii
Ne-aşezăm pe jos, copii!
Suntem veseli fulgi de nea
Şi dansăm toţi împreună.
Suntem veseli şi topiţi
Când suntem la voi în mână.
Dintr-un nor pufos şi greu
Am pornit în drum spre voi,
Să zburăm şi tu şi eu
În zile de sărbători.
Cântec: Cerne iarna
Cerne iarna, cerne, cerne,
Fulgușorii argintii.
Mantie de nea se-așterne,
Peste case și copii.
Cad fulgii de nea,
Și caciula mea, bis
Seamănă cu-o acadea
Săniuțele se-adună,
Colo sus pe derdeluș,
Râde omul de zăpadă,
Sun căciula de căuș.
Cad fulgii de nea,
Și caciula mea, bis
Seamănă cu-o acadea
Iarna-i grea pentru greieruş.
37
Nu mai cântă din arcuş!
Iar furnica, mititica,
Nu-i dă boabe, atâtica!
Furnicuța: ,,Cine bate iară, la oblonul meu?”
Greierașul: ,,Eu sunt dragă furnicuță! Eu, vecinul tău!”
Furnicuța: ,,De ce bați vecine, la fereastra mea?”
Greierașul: ,,Vreau un bob, furnico, nu te supăra!”
Furnicuța: ,,-Vai, dar nemâncat mai ești!
Și-nghețat, că-i frig afară.
Uite, frate greieraș,
O să-mpart pe jumătate
Ce-am agonisit o vară:
eu o parte, tu o parte
Pân`o da în primăvară”
Greierașul: Vai, dar ce s-a întâmplat?
Că eu nu te-am supărat!
Zău, furnico, ești prea bună,
Și-o să-ți cânt mereu în strună!
Nu mă ştiţi?
Eu sunt Fulguţa.
Din steluţe mi-e rochiţa.
De mă-nvârt o dată bine,
Alb covor aştern, copile!
Eu sunt vesel fulguşor,
Fluturaş de gheaţă-n zbor.
Din înaltul cerului,
Pe aripa gerului.
Cobor lin către pământ
Şi dansez purtat de vânt.
Lângă frăţiorii mei,
Fluturaşi micuţi şi ei,
Noi vestim copiilor
De vremea bucuriilor.
Moş crăciun va veni
Cu mulţi saci de jucării.
El ştie că grupa mică,
Deşi este mai pitică
A-nvăţat să-ţi spună ţie,
Cântece şi-o poezie.
Suntem adunați aici,
Noi, toți fulgușorii mici.
Moș Crăciun când va veni,
Îi vom spune poezii.
38
Vom dansa, vom fii cuminți,
Ascultăm toți de părinți.
Și-așteptăm cu nerăbdare,
Un cadou atât de mare.
Prin văzduh eu zbor uşor,
Sunt micuţul fulguşor.
Am prietni mii şi mii
Şi îi iubesc pe copii.
Fac şi oameni de zăpadă
Care-s veseli să mă vadă.
Eu sunt omul de zăpadă
Aşezat în colţ de stradă.
Vântul şi cu soarele,
Mi-au topit picioarele.
Mândru în ogradă,
Parcă-s o minune!
Sunt omul de zăpadă,
Mereu pus pe glume.
Sunt un mic om de zăpadă,
Dar v-aduc o veste mare:
Moş crăciun este pe drum
Şi-o să vină la serbare.
Hai, copii, cu toţii!
Vine Moş Crăciun
Şi ne-aduce-n sac,
Tot ce este bun.
Ştim că moşului îi plac
Cântecele, poezii,
Haideţi chiar acum, copii,
Să cântăm, poate-o să vină,
Încărcat cu jucării.
Cântec: Moș Crăciun
I. Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Moş Crăciun, Moş Crăciun
II. Din bătrani se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit
Moş Crăciun, Moş Crăciun
III. Moş Crăciun cu plete dalbe
Incotro vrei s-o apuci
39
Ţi-aş canta Florile dalbe
De la noi să nu te duci! Moş Crăciun, Moş Crăciun!
BIBLIOGRAFIE:
1. Cârstea Felicia, Serbările copilăriei, Ed. Tudor.
2. Ileana Boancă, Lumea copiilor., 1997 Scenete muzicale pentru școlari și preșcolari, Editura Miracolul cuvântului
3. www.didactic.ro
4. www.muzicapentrucopii.eu
40
Sceneta florilor
Prof. Nicolae Anamaria Sabina
G.P.S. ,,Dumbrava Minunată’’, Bistrița
Grupa mijlocie
Copiii sunt dispuși în semicerc. În mijlocul semicercului sunt așezați cei trei prezentatori iar în partea dreaptă a semicercului sunt așezate florile. Copiii care joacă roluri de flori sunt îmbrăcați în haine de culoare verde și cu alte culori, similare florilor respective. Ceilalți copii sunt costumați în soare, nor alb, nor gri și insecte.
Prezentator 1:
Pentru noi, cei mici și mari,
Toți cei adunați aici,
Astăzi este sărbătoare,
Noi, copiii avem serbare!
Prezentator 2:
Vom fi flori în grădiniță,
Vom fi maci și garofi
Margarete, albăstrele,
Greierași și cu furnici,
Albine și licurici.
Vom avea și fluturași,
Jucăuși și drăgălași!
Prezentator 3:
Vă prezentăm tuturor
,,Serbarea florilor’’
Bine ați venit în împărăția florilor!
E o lume de basm și nestemate,
De zâmbete și puritate.
Bine ați venit în lumea culorilor,
Începe ,,Serbarea florilor’’
Ghiocelul
Eu sunt alb și mititel
Și mă numesc ,,ghiocel’’.
De cum vine Făurar,
De sub zăpadă răsar
Și cu clopotul ceresc
Toate florile trezesc!
Vioreaua
Sunt și eu o floare mică,
Mi se spune viorică.
Deși-mi este dor de soare,
Cresc la umbră, la răcoare!
Sub covorul aalb de nea
A-nghețat inima mea.
Vai ce frig e și răcoare
41
Și ce bine e la soare!
Lăcrămioara
Sunt o mică lăcrimioară,
Cu parfum de primăvară;
Am flori mici și daantelate,
Pe tulpină așezate.
Zambila
Sunt o floare vitează, ca și frații mei,
Viorelele albastre și albii ghiocei.
Sunt a primăverii tânără copilă
Și numele meu este zambilă.
Bujorul
Sunt bujorul roșior,
Parcă-aș fi un obrăjor.
Gospodina mă-ngrijește
Și cu apă mă stropește.
Nu mă laud, dar știu bine
Că nu-s multe flori ca mine!
Cântec: Hai, veniți frați și surori
Macul
Eu sunt macul din câmpie
Și port haină purpurie.
Am petale roșu-aprins,
Desprinse parcă din vis.
Albăstrița
E frumoasă coronița,
Dacă-i pui și albăstrița.
Am petalele crestate,
Ca cerul sunt colorate!
Crinul
Eu sunt floarea cea de crin,
Am petale parfumate.
Îți multumesc gospodină,
Că mă uzi la rădăcină!
Trandafirul
Voi pe rând v-ați prezentat,
Dar de mine ați uitat…
Floarea cea mai parfumată
Și de fete adorată!
Cântec: Înfloresc grădinile
Păpădia
Sunt micuța păpădie,
Prima apar pe câmpie.
Floarea mea-i o pălărie,
Gălbioară, aurie.
Mă culeg fetele
Și-și fac coronele.
42
Garoafa
Priviți-mi rochița,
Eu sunt garofița.
Petalele crestate
Sunt frumos parfumate!
Margareta
Floare albă și cochetă,
Sunt micuța margaretă.
Cu coroană albă, mică,
Eu sunt tare frumușică!
Soarele
Sunteți minunate, toate paarfumate.
Dacă eu n-aș fi, toate ați muri,
Eu vă dau mereu lumină și căldură
Și trezesc la viață întreaga natură!
Ei, dar ce s-a întâmplat? Cerul s-a întunecat!
Norii vin și-s furioși, plini de toane, mofturoși.
Vin cu tunete și ploi.
Norul gri
Dă-te, frate, la o parte,
Ce-ai venit în drumul meu?
Norul alb
Dar de ce n-aș trece eu?
Să pleci tu din drumul meu!
De mă supăr nu e bine
Nici pentru tine, nici pentru mine!
Cântec: Ploaia
Fluturașii
Suntem fluturși
Mici și drăgălași,
Prin grădini zburăm,
Printre flori dansăm.
Fluturele roșu
Eu sunt Roșior,
Micul dansator,
Aici, între flori,
Vin adeseori.
Fluturele galben
Iar eu Gălbior,
Am venit în zbor,
Să dansez și eu
Cu prietenul meu!
Fluturele alb
Ascultați, frați,
Ce vă lăudați?
Voi niște vopsiți,
Niște mâzgăliți!
Norul gri
Sunt norul de sus
Și aud orice.
Haide, nu vorbiți
43
Ori poate doriți
Să fiți potoliți
De frații mai mari!
Fluturele galben
Să văd parcă-s nori.
Repede, sub flori!
Bujor, bujorel,
Lasă-ne nițel
Ca să stăm sub tine,
Că furtuna vine!
Bujorul
Tu stai, Roșioare,
Că-mi ești de-o culoare!
Eu sunt Bujorel
Roșu, frumușel,
Cea mai mândră floare
Ce se vede-n zare!
Fluturele roșu
O! ce mândre flori,
Dar ieri mi se pare
Că nu v-am zărit,
Am avut noroc
Să vă întâlnim,
De azi înainte,
Aici poposim!
Norul gri
A, le țineți parte?
Atunci, dragii mei
Veți pieri toți trei,
Chiar acum mă duc,
Frații să-mi aduc!
Cărăbușul
Eu, micul cărăbuș,
Am sosit, uite, acuș,
Să văd hora veseliei,
Hora-ntinsă pe câmpie!
Bondarul
La umbra stejarului
E casa mea, a bondarului.
Bâz, bâz, bâz, zbor mereu,
Dar la muncă-mi este greu.
Mi-e rușine de copii
Si de albinele zglobii,
Dar cu-n bondar să nu glumești
Si de el să te ferești,
Că de nu te vei feri,
Cu acul te va răni!
Albina 1
Eu, albina hărnicuță
Strâng de-aici miere-n cofiță.
Florile sunt frumușele
Și-mi place să vin la ele.
Până ați cântat,
44
Eu am alergat
Colo, pe imaș
După o furnică
Și un greieraș.
Albina 2
Sunt regina stupului
Crăiasa albinelor
Și stăpâna florilor.
Acum haideți să cântăm,
Cu florile să ne jucăm!
Cântec: Albinița mea
Greierele
Hei, tușică mărunțică, nu te obosi prea tare
Poate crești și tu mai mare,
Că-ți spun drept, dragă furnică,
Prea ești mică, mărunțică!
Furnica
Ce folos că ești mai mare
Și-mi ceri iarna de mâncare?
Dacă nu muncești un pic
Vei rămâne de nimic,
Nu-i mereu vremea frumoasă,
Va veni iarna geroasă!
Greierele
Cri, cri, cri, ciudat vorbești.
Fugi de aici, mă plictisești!
Să muncesc?...vai! nu se poate,
Să muncească cui îi place!
De aceea, chiar acum
Îmi strunesc vioara mea,
Ca să cânt voios cu ea.
Cântec: Spune-mi iubite copilaș
Pezentator 4
Piesa noastră s-a sfârșit,
Vom pleca cu toții-ndată
V-a plăcut ce-ați auzit?
Vă poftim și altă dată!
Pezentator 5
Mici actori vă mulțumesc,
Numai bine vă doresc.
Dacă v-a plăcut cumva,
Poate veți aplauda!
45
În așteptarea lui Moș Crăciun
Educat. Pop Andra
G.P.P. „Micul Prinț” Cluj-Napoca
Grupa mică
Dragi părinţi şi dragi bunici
Grupa mică de pitici
Este mândră, mândră tare
De întâia ei serbare!
Vom cânta, vom recita
Şi frumos noi vom dansa.
Chiar dacă ne încurcăm,
Avem timp să învăţăm.
Este iarnă, las’ să fie,
Suntem plini de bucurie!
Chiar dacă va viscoli,
Îmbrăcaţi bine vom fi,
Cu căciulă şi palton,
Cu mânuşi şi cu şoşoni.
Iarna cea geroasă
A sosit acum
Bulgări de zăpadă
Își fac loc pe drum.
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici
C-alergăm pe stradă
Ca niște voinici.
Vine iarna viscolește
Vom ieși la săniuș
Toți cântând cu voie bună
Colo sus pe derdeluș.
Neaua peste tot s-a pus,
A venit iarna drăguța,
Hai copii, pe deal în sus,
Să ne dăm cu săniuța.
Uite, săniuța mea
Zboară ca un fulg de nea.
Când o sui pe derdeluș
Trage spre alunecuș.
Dar n-o las. Pe gheața bună
Lunecăm doar împreună.
Prima zăpadă
Cade pe stradă
Şi aşterne alb covor.
46
De bucurie şi veselie
Cântă copiii în cor.
Cântec:
Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade, câte-un fulgușor.
Hai copii la săniuș,
Să ne dăm pe derdeluș.
Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade, câte-un fulgușor.
Câmpul și întregul sat
Haină albă-a îmbrăcat.
Văd steluțe argintii
Peste dealuri mii și mii.
Copăceii cei vioi
Parcă au hăinuțe noi.
Iarna scutură zăpada
Peste pomi, câmpii, pe stradă.
Cad fulgi mari cât porumbeii
Și fulgi mici cât ghioceii.
Iată-i pe deasupra mea
Zboară primii fulgi de nea,
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici,
Fugim prin zăpadă
Ca niște voinici!
Ninge, ninge în grădina mea
Uite, fulgii cad, se joacă în ea.
Câmpul, pomii şi întregul sat
Haină albă toate au îmbrăcat.
Pe obraz, pe nas, pe umăr
Tot cad fulgii fără număr.
Mi-a căzut în palmă unul,
Iute, iute închid pumnul.
Deschid pumnul,
Unde-i fulgul?
S-a topit în palma mea
Ca o lacrimă de nea.
În gradină, lângă stradă,
Şade omul de zăpadă.
L-am făcut cu mâna mea
Din covorul alb de nea.
Zgribulit stă în ogradă
Omul nostru de zăpadă.
Nici papuci n-are măcar,
Nici mănuși și nici fular.
Pe o iarnă așa cumplită,
O să facă amigdalită!
Luminează-n casa mea
Mândrul pom de iarnă;
Cu beteală de argint
Strălucind pe ramuri
47
Așteptăm pe Moș Crăciun
Să ne bată-n geamuri.
Şi când fulgi încep să cadă
Aranjăm pomul de iarnă
Şi-aşteptăm în mare taină
Sărbătorile de iarnă.
Brăduleţ am cumpărat
Cu beteală l-am gătit,
Cu globuri l-am colorat,
De steluţe-i luminat!
Cântec:
Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine.
Haide, hai în casa mea,
Unde-i cald și bine!
Pom de Anul Nou te fac
O, ce bucurie!
Cu beteală-am să te-mbrac
Și steluțe-o mie!
Iarna-şi scutură cojocul
Bradul este-mpodobit
Nici nu ştii moşule dragă
Cât pot fi de fericit
Te-aşteptăm de-atâta vreme
Visam noaptea c-o să vii
Şi ca mine te aşteaptă
Milioane de copii .
Fulgii albi încep să cearnă
Moș Crăciun ca să îi vadă
Să știe să pregătească
Daruri multe într-o traistă.
Vine c-o sanie ușoară,
Trasă de un ren voinic,
Moș Crăciun cu barba albă;
Poartă sania prin nămeți
Ca să-ajungă-n orice casă
La fetițe și băieți.
Moş Crăciun, moşul bun
Astăzi a pornit la drum.
Moş cu barbă şi mustăţi,
Are-n sac doar bunătăţi.:
Bomboane şi jucării
El împarte la copii.
Moş Crăciun pe drum de seară,
Te-a prins viscolul afară,
Neaua rece şi pufoasă
Ţi s-a prins în barba deasă.
Iarna-i grea şi vreau să vii,
Musafirul meu să fii.
Moş Crăciun se grăbeşte,
Daruri multe pregăteşte
În saci mulţi cu jucării,
Pentru voi, iubiţi copii.
48
Moș Crăciun, sacul tău
Este încărcat mereu.
În tot anul tot ne dai,
Și când vii, tot plin îl ai.
Dăruieşti la fiecare
Şi deloc nu te opreşti
Că iubeşti nespus copiii
Niciodat nu oboseşti!
Moş Crăciun,
Să nu uiţi că grupa mică,
Deşi este mai pitică,
A-nvăţat să-ţi spună ţie
Cântece şi-o poezie.
Iar acum o să dansăm
Și o să vă bucurăm.
Daruri multe vom primi
De Crăciun, pentru copii.
Voi mămici și voi tătici
Și voi, dragii de bunici,
Veti vedea că-avem talent-
Urmăriți-ne atent!
Suntem adunați aici,
Norișorii cei mai mici,
Așteptăm pe Moș Crăciun
Moșul nostru cel mai bun,
Care-aduce bucurii
Pentru noi, iubiți copii.
Noi avem un invitat
Foarte, foarte aşteptat.
Este darnic, este bun
Şi se cheamă Moş Crăciun!
Cântec:
Moș Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeți
Și aduce daruri multe
La fetițe și băieți.
Moș Crăciun, Moș Crăciun
Din bătrâni se povestește
Că-n toți anii negreșit
Moș Crăciun pribeag sosește
Niciodată n-a lipsit!
Moș Crăciun, Moș Crăciun
Bibliografie:
Analogie de serbări școlare, Serbări din grădiniță, Editur Sfântul Ierarh Nicolae, 2010
Gavrilă Doina, Serbările celor mici-Scenete, Editura Emia, 2006
Stanciu Geta, La grădiniță e serbare! Editura Câmpania, 2008
49
8 Martie
Prof. Sava Margareta
G.P.S. ,,Dumbrava Minunată’’, Bistrița – Năsăud
Grupa mijlocie
Prezentator 1
Ce de lume adunată
Plină este sala toată
Multe mame au venit
Şi frumos azi s-au gătit.
Prezentator 2
Noi multe am învăţat
Şi cu drag v-am aşteptat
Cântece şi poezii
Zi de zi am repetat.
Prezentator 3
Bună dimineaţa, Primăvară,
Bine-ai venit din nou la noi
Tu ne aduci lumină-n ţară
Un cer senin şi calde ploi.
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!
Cântec: Vine, vine primăvara
Primăvara:
Eu mă duc acum la uşa
Florilor, să bat uşor.
Au dormit destul o iarnă,
Să le scot din somnul lor.
Ghiocelul:
Am căpşorul clopoţel
Alb, lucios şi mititel
Şi mă cheamă ghiocel.
Primăvara când apare
Şi răsare mândrul soare,
Ghiocelu-i prima floare
Din zăpadă când răsare.
Vioreaua:
Viorea eu mă numesc
Şi tot prin pădure cresc.
Am flori mândre, albăstrii
Pentru voi, iubiţi copii.
Narcisa:
Eu sunt galbena narcisă,
Frumoasă şi jucăuşă.
50
Primăvara dacă vine,
Mă aduce şi pe mine.
Zambila:
Sunt zambila minunată
Şi de toţi sunt lăudată.
Am o rochiţă rozie,
Aşa cum îmi place mie.
Brânduşa:
În grădină locuiesc,
Parfum dulce răspândesc,
Violetă-i rochia mea
Cu-n clopot ar semăna.
Laleaua:
Laleaua eu mă numesc
Şi tot în grădină cresc.
Frumoasă-s când sunt închisă,
Sunt o stea când sunt deschisă,
În mai multe culori cresc
Şi de-aceea mă mândresc.
Cântec: Înfloresc grădinile
Toma:
Florilor, eu sunt Toma
Şi vreau nişte ghiocei,
Să-i dau mamei mele-n dar.
Un buchet aş vrea măcar!
Iepuraşul:
Dragă Toma, nu se poate,
Florile-s frumoase toate.
De iei prea mulţi ghiocei
Noi rămânem fără ei.
Fluturele 1:
Fugi, te spun la grădinar
Că ai vrut să rupi o floare,
De a mamei sărbătoare.
Eu sunt paznic printre flori,
Nu te las să rupi, dispari!
Fluturele 2:
Hai la grădinar de-n dată
Să-i spunem ce s-a-ntâmplat.
- Scumpul nostru grădinar,
Cred că nici nu ai habar
Că acest băiat, Toma,
Vrea să rupă ghiocei.
Grădinarul:
Zi de zi eu mă trezesc
Florile să le-ngrijesc.
Uite, am şi stropitoare,
Să ud fiecare floare.
Toma, un bucheţel ţi-oi da
Cu drag, pentru mama ta.
51
Florăreasa:
Cine doreşte? Cine pofteşte?
Flori de primăvară
Abia ieşite-afară.
Flori frumoase, parfumate,
De toată lumea căutate.
Ghiocei şi chiar lalele,
Brânduşe şi viorele,
Zambile şi albăstrele,
Fiindcă azi e ziua lor,
E ziua mămicilor.
Cântec: Mama - de dragul tău
Copil 1 :
Nici în lume, nici sub soare,
Mama n-are-asemănare
Viaţa şi-ar da pentru mine,
Doar să vadă că mi-e bine.
Copil 2 :
Glasul ei răsună dulce,
Eu un cântec îl socot,
Când mă strânge mama-n braţe,
Eu mă fac micuţ de tot.
Copil 3 :
Sunt mic, măicuţă dragă,
Dar tare te iubesc
Încât întreg pământul
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
Copil 4 :
Dar din întreg pământul
Cât ochii îl cuprind
O floare am cules
Cu drag eu ţi-o întind.
Cântec: Lângă tine mama mea
Copil 5:
O zână bună eşti tu, mamă,
Sunt mic şi multe nu-nţeleg,
Dar cu răbdare dragă mamă,
M-ajuţi cuvinte să dezleg.
Copil 6:
Cerul e senin de parcă-i
Floare de „nu mă uita”,
Primăvara-i mai frumoasă
Când zâmbeşte mama mea.
Copil 7:
„La mulţi ani!” şi numai bine
Eu aşa promit să cresc,
Ca să te mândrești cu mine,
N-am să te dezamăgesc!