Post on 24-Feb-2023
Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil
POSDRU/81/3.2/S/59664
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”
Domeniul major de intervenţie 3.2 „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru
promovarea adaptabilităţii”
Titlul proiectului: „Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil”
Cod contract: POSDRU/81/3.2/S/59664
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013” – „Investeşte în oameni”
Tehnologii Office cu aplicabilitate în
domeniul financiar-contabil
- Microsoft Excel -
Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil
POSDRU/81/3.2/S/59664
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. The document does not represent the point of view of the European Union or Romanian Government. Autori: Dana Boldeanu, Cristina Geambaşu, Mirela
Gheorghe, Mirela Oancea, Cătălin Tudor ASE Bucureşti
Data: Aprilie, 2012
Proiect: Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil
Copyright 2012 Reproducerea este autorizată, cu condiţia menţionării sursei, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.
Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil
POSDRU/81/3.2/S/59664
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Conţinut:
1 FUNCŢII PREDEFINITE ÎN EXCEL SPECIFICE DOMENIULUI FINANCIAR-
CONTABIL .................................................................................................................. 4
2.1. Funcţii matematice ........................................................................................ 4
2.2. Funcţii statistice............................................................................................... 7
2.3. Funcţii financiare ......................................................................................... 12
2.4. Funcţii logice .................................................................................................. 18
2.5. Funcţii de tip dată calendaristică .................................................................... 20
2.6. Funcţii de consultare ...................................................................................... 22
2.7. Funcţii de tip text ......................................................................................... 26
Bibliografie ................................................................................................................ 30
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 4 din 31
1 FUNCŢII PREDEFINITE ÎN EXCEL SPECIFICE
DOMENIULUI FINANCIAR-CONTABIL
Funcţiile predefinite reprezintă formule speciale, care respectă o anumită
sintaxă şi permit realizarea de calcule matematice şi trigonometrice, statistice,
financiare, de căutare şi consultare cu recuperarea unor informaţii în funcţie de un
element cheie, operaţii cu şiruri de caractere, date calendaristice, etc. Excel le
grupează pe tipuri de funcţii în funcţie de specificul şi utilitatea acestora. În paginile
care vor urma, din cadrul acestui capitol, vom prezenta şi exemplifica cele mai
importante funcţii predefinite specifice domeniului financiar-contabil.
1.1 Funcţii matematice
Funcţiile matematice permit efectuarea de calcule, de la simple la complexe, oferind
utlizatorului instrumentele necesare pentru rezolvarea unor aplicaţii ce solicită
algoritmi matematici şi trigonometrici. Excel 2010 oferă o gamă largă de funcţii
matematice şi trigonometrice predefinite, ce pot fi clasificate după tipul de calcul
efectuat în 3 categorii distincte:
Funcţii algebrice
Funcţii trigonometrice
Funcţii de rotunjire
1. Funcţia SUM - calculează suma unei serii de date numerice.
Sintaxa:
= SUM (listă-elemente)
unde:
listă-elemente reprezintă o listă compusă din valori numerice, nume de
câmpuri, rezultate ale altor formule. Această listă de elemente poate fi
reprezentată de o plajă de celule continue, situaţie în care însumarea
elementelor listei se poate realiza şi prin apelarea butonului AutoSum
(∑) sau de o plajă de celule discontinue, situaţie în care utilizatorul va
preciza în mod distinct elementele listei de însumat.
Exemplu: Se consideră situaţia creantelor din figura nr. 2.1. Se doreşte să se
calculeze valoarea totala a creanţelor care au termenul de lichiditate sub 1 an,
respectiv peste 1 an.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 5 din 31
Figura nr. 2. 1 Exemple de utilizare a funcţiei SUM
2. Funcţia SUMIF – realizează suma unei serii de numere în funcţie de
evaluarea unei condiţii.
Sintaxa:
= SUMIF (câmp de evaluat;”condiţie”; [câmp de însumat])
unde:
câmp de evaluat reprezintă domeniul de valori care urmează a fi testat;
”condiţie” reprezintă un criteriu logic;
[câmp de însumat] este argumentul care desemnează câmpul care va
fi însumat. Acest argument este opţional şi, dacă lipseşte din sintaxă,
rolul său este preluat de câmpul de evaluat.
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.1, se solicită calculul valorii totale a
creanţelor cu termen de lichiditate sub 1 an, aferentă clienţilor.
Figura nr. 2. 2 Exemplu de utilizare a funcţiei SUMIF
Obs: Analizând datele din domeniul A9:A16, condiţia care va îngloba toţi clienţii este
„Clienti*”, caracterul * substituind orice şir de caractere care urmează după cuvântul
„Clienti”.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 6 din 31
3. Funcţia SUMIFS – realizează suma unei serii de numere în funcţie de
evaluarea unei condiţii multiple.
Sintaxa:
= SUMIFS (câmp de însumat; câmp de evaluat1;”condiţie1”; câmp de
evaluat2;”condiţie2”;..)
unde:
câmp de însumat este argumentul care desemnează campul care va fi
însumat;
câmp de evaluat1 reprezintă primul domeniu de valori care urmează a
fi testat;
”condiţie1” reprezintă un prim criteriu logic;
camp de evaluat2 reprezintă al doilea domeniu de valori care urmează
a fi testat;
”condiţie2” reprezintă al doilea criteriu logic (acceptă până la 127
condiţii de testat).
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.1, se solicită calculul valorii totale a
creanţelor cu termen de lichiditate sub 1 an, pentru creanţele cu o valoare individuală
cuprinsă între 50 şi 100 lei.
Figura nr. 2. 3 Exemplu de utilizare a funcţiei SUMIFS
4. Funcţia INT - returnează o valoare numerică rotunjită prin lipsă până la cel
mai apropiat întreg.
Sintaxa:
=INT (număr de rotunjit)
unde:
număr de rotunjit – este numărul real care se doreşte a fi rotunjit prin
lipsă la un întreg
5. Funcţia ROUND – rotunjeşte o valoare specificată la un număr precizat de
cifre.
Sintaxa:
=ROUND (număr de rotunjit; număr de digits)
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 7 din 31
unde:
număr de rotunjit – reprezintă o constantă numerică cu zecimale, rezultatul
unei expresii de calcul, referinţa celulară sau numele celulei ce conţine aceste
elemente
număr de digits – reprezintă numărul de cifre la care se efectuează rotunjirea.
Notă:
Dacă numărul de digits este mai mare decât 0 (zero), atunci numărul este
rotunjit până la numărul specificat de zecimale;
Dacă numărul de digits este 0, atunci numărul este rotunjit până la cel mai
apropiat întreg.
Dacă numărul de digits este mai mic decât 0, atunci numărul este rotunjit
spre stânga separatorului zecimal (virgulei).
Exemplu: Să se rotunjească vârsta persoanelor din figura 2.4 folosind funcţiile
ROUND şi INT.
Figura nr. 2. 4 Exemple de utilizare a funcţiilor ROUND şi INT
1.2 Funcţii statistice
Funcţiile statistice permit efectuarea de calcule statistice utilizând serii de valori şi
distribuţii statistice.
1. Funcţia MAX - returnează cea mai mare valoare dintr-o distribuţie statistică.
Sintaxa:
= MAX(listă-elemente)
unde:
listă-elemente reprezintă o listă compusă din valori numerice, nume de
câmpuri, rezultate ale altor formule.
2. Funcţia MIN - returnează cea mai mică valoare dintr-o distribuţie statistică.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 8 din 31
Sintaxa:
= MIN(listă-elemente)
unde:
listă-elemente reprezintă o listă compusă din valori numerice, nume de
câmpuri, rezultate ale altor formule.
Exemplu: Să se formateze condiţional persoanele cu vârsta cea mai mică (culoare
galbenă) respectiv cu vârsta cea mai mare (culoare albastră).
Figura nr. 2. 5 Exemple de utilizare a funcţiilor MIN şi MAX în cadrul unei formatări condiţionale
Notă: Pentru formatarea condiţională au fost definite 2 reguli distincte: o regulă pentru
persoanele cu vârsta minimă şi o a doua regulă pentru persoanele cu vârsta maximă.
3. Funcţia AVERAGE calculează media aritmetică a unei distribuţii statistice.
2
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 9 din 31
Sintaxa:
= AVERAGE (listă-elemente)
unde:
listă-elemente reprezintă o listă compusă din valori numerice, nume de
câmpuri, rezultate ale altor formule.
Figura nr. 2. 6 Exemplu de utilizare a funcţiei AVERAGE
4. Funcţia AVERAGEIF calculează media aritmetică a unei distribuţii statistice,
în funcţie de evaluarea unei condiţii.
Sintaxa:
= AVERAGEIF (câmp de evaluat; „conditie”; [câmp de calcul medie])
unde:
câmp de evaluat reprezintă domeniul de valori care urmează a fi testat
”condiţie” reprezintă un criteriu logic
[câmp de calcul medie] este argumentul care desemnează câmpul
pentru care se va calcula media aritmetică. Acest argument este
opţional şi dacă lipseşte, câmpul de calcul medie va fi câmpul de
evaluat.
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.6, se solicită calculul valorii medii a
cheltuielilor de protocol.
Figura nr. 2. 7 Exemplu de utilizare a funcţiei AVERAGEIF
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 10 din 31
5. Funcţia AVERAGEIFS calculează media aritmetică a unei distribuţii statistice,
în funcţie de evaluarea unei condiţii multiple.
Sintaxa:
= AVERAGEIFS (câmp de calcul medie; câmp de evaluat1; „condiţie1”; câmp de
evaluat2; „condiţie2”; …)
unde:
câmp de calcul medie este argumentul care desemnează câmpul
pentru care se va calcula media aritmetică (obligatoriu).
câmp de evaluat1 reprezintă primul domeniu de valori care urmează a
fi testat
”condiţie1” reprezintă un prim criteriu logic
câmp de evaluat2 reprezintă al doilea domeniu de valori care urmează
a fi testat
”condiţie2” reprezintă al doilea criteriu logic (acceptă până la 127
condiţii de testat).
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.6, se solicită calculul valorii medii a
platilor in luna februarie.
Figura nr. 2. 8 Exemplu de utilizare a funcţiei AVERAGEIFS
Notă: Pentru a defini condiţia specifică lunii februarie se repetă acelaşi câmp de
evaluat, în cazul nostru Data tranzactie (B5:B10), pentru care o prima condiţie va fi
“>02/01/2012” pentru data de 1 februarie 2012, iar a doua conditţe “<03/01/2012”
pentru data de 1 martie 2012.
6. Funcţia COUNT/COUNTA calculează numărul de elemente dintr-o distribuţie
statistică.
Sintaxa:
= COUNT/COUNTA (listă-elemente)
unde:
listă-elemente reprezintă o listă compusă din valori numerice/valori
alfanumerice (COUNT ia în considerare numai valori numerice,
COUNTA ia în considerare valori atât numere, cât şi elemente
alfanumerice), nume de câmpuri, rezultate ale altor formule).
Notă: Funcţiile COUNT şi COUNTA nu iau în considerare celulele vide, chiar dacă
acestea sunt intercalate între elementele distribuţiei statistice.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 11 din 31
Figura nr. 2. 9 Exemplu de utilizare a funcţiei COUNT / COUNTA
7. Funcţia COUNTBLANK numără celulele goale dintr-o distribuţie statistică.
Sintaxa:
= COUNTBLANK (listă-elemente)
8. Funcţia COUNTIF calculează numărul de elemente dintr-o serie de date, în
funcţie de evaluarea unei condiţii.
Sintaxa:
=COUNTIF(câmp de evaluat; „condiţie”)
unde:
câmp de evaluat reprezintă domeniul de valori care urmează a fi testat;
”condiţie” reprezintă un criteriu logic.
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.9, se solicită calculul numărului de
plati efectuate dupa 15 februarie 2012.
Figura nr. 2. 10 Exemplu de utilizare a funcţiei COUNTIF
9. Funcţia COUNTIFS calculează numărul de elemente dintr-o serie de date, în
funcţie de evaluarea unei condiţii multiple.
Sintaxa:
=COUNTIFS(câmp de evaluat1; „condiţie1”; câmp de evaluat2; „condiţie2”;..)
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 12 din 31
unde:
câmp de evaluat1 reprezintă primul domeniu de valori care urmează a
fi testat (obligatoriu)
”condiţie1” reprezintă un prim criteriu logic (obligatoriu)
câmp de evaluat2 reprezintă al doilea domeniu de valori care urmează
a fi testat
”condiţie2” reprezintă al doilea criteriu logic (acceptă până la 127
condiţii de testat).
Exemplu: Plecând de la datele din figura nr. 2.9, se solicită calculul numărului de
plăţi a căror valori individuale sunt cuprinse între 50 şi 75 lei.
Figura nr. 2. 11 Exemplu de utilizare a funcţiei COUNTIFS
1.3 Funcţii financiare
1. Funcţia PV – calculează valoarea actualizată a unei investiţii.
Sintaxa:
= PV(rate; nper; pmt; [fv];[type])
unde:
rate (rata dobânzii) este dobânda exprimată ca un procent pe o
perioadă.
nper (număr rate) reprezintă perioada de investiţie .
pmt reprezintă plata efectuată periodic.
[fv] (valoarea reziduală) este un parametru opţional, care reprezintă
valoarea care rămâne la sfârşitul plăţii. Daca acest parametru nu este
precizat se presupune că este 0.
[type] (tip) poate lua valorile 0 sau 1. Daca type=0 sau lipseşte, plata
se face la sfârşitul perioadei, iar dacă type=1 plata se face la începutul
perioadei.
Notă : argumentele rata dobânzii şi număr_perioade trebuie să fie exprimate în
aceeaşi unitate de timp
Exemplu: O persoană fizică doreşte să facă o investiţie în următoarele condiţii: rata
anuală a dobânzii de 10%, perioada investiţiei de 5 ani, plătind lunar o transă de
1000 lei. Care este valoarea actuală a investiţiei?
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 13 din 31
. Figura nr. 2. 12 Exemplu de utilizare a funcţiei PV
2. Funcţia PMT– calculează plata lunară pentru un împrumut bazat pe plăţi
constante şi o rată constantă a dobânzii. In fiecare lună se rambursează o
sumă constantă formată din rata creditului şi dobânda.
Sintaxa:
= PMT(rate; nper; pv; [fv];[type])
unde:
rate (rata dobânzii) este dobânda exprimată ca un procent pe o
perioadă.
nper (număr rate) reprezintă numărul total de perioade de plată.
pv (valoarea actuală) reprezintă suma împrumutată la începutul
tranzacţiei.
[fv] (valoarea reziduală) este un parametru opţional, care reprezintă
valoarea care rămâne la sfârşitul plăţii. Dacă acest parametru nu este
precizat se presupune că este 0.
[type] (tip) poate lua valorile 0 sau 1. Daca type=0 sau lipseşte, plata
se face la sfârşitul perioadei, iar dacă type=1 plata se face la începutul
perioadei.
Exemplu: O persoană fizică incheie un contract de leasing de 10000 lei cu o
dobandă anuală de 18%, pe 3 ani, pentru a cumpăra un autoturism. Care este rata
lunară a acestui contract, stiind ca valoarea reziduala este de 1500 lei?
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 14 din 31
Figura nr. 2. 13 Exemplu de utilizare a funcţiei PMT
Obs: Argumentele functiei PMT – rata anuala a dobanzii si perioada contractului –
sunt raportate la nivel lunar pentru calculul ratei lunare a contractului de leasing.
3. Functia NPV – calculează valoarea actuală netă a unei investiţii pe baza
cash-flows viitoare, la o anumită rată de actualizare.
Sintaxa:
= NPV(rata_actualizare, Cash-Flow1, Cash-Flow2, ...Cash-Flown)
In practică, funcţia NPV este utilizată pentru a evalua o investiţie, în funcţie de
costurile şi veniturile pe care le generează această investiţie în perioadele următoare.
Alături de funcţia NPV, o altă funcţie des utilizată pentru acest scenariu este funcţia
de randament a unei investiţii cunoscută şi sub denumirea de rată de returnare
(Internal Rate of Return) IRR.
4. Functia IRR – calculeaza rata de randament a unei investiţii.
Sintaxa:
= IRR(Val_investitie, Cash-Flow1, Cash-Flow2, ...Cash-Flown)
Functia IRR este rata la care fluxurile de numerar care survin dintr-o investiţie sunt
egale cu costul acelei investiţii.
Exemplu: O societate realizează o investiţie de 1000000 lei şi doreşte evaluarea
acestei investiţii ştiind că rata de actualizare este de 10% iar în perioadele următoare
valorile cash-flows sunt redate în figura 2.14. În acest sens se solicită calculul NPV şi
IRR.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 15 din 31
Figura nr. 2. 14 Exemplu de utilizare a funcţiei NPV si IRR
Notă: Valorile rezultate pentru cei doi indicatori NPV şi IRR ne determină să
apreciem că investiţia este una profitabilă deoarece IRR>Rata_actualizare şi NPV>0.
5. Funcţia DB – calculează valoarea amortizării degresive, pentru situaţii când
mijlocul fix este utilizat un anumit număr de luni în primul an de funcţionare.
Sintaxa:
= DB(cost;salvage;life;per;[month])
unde:
cost reprezintă valoarea de inventar a mijlocului fix, valoare cu care a
fost înregistrat în contabilitate.
salvage reprezintă valoarea reziduală a mijlocului fix, valoare ce va
putea fi recuperată la revânzarea mijlocului fix.
life reprezintă durata de funcţionare a mijlocului fix.
per reprezintă perioada de calcul a amortizării.
[month] reprezintă numărul de luni de funcţionare a mijlocului fix în
primul an. Dacă acest parametru lipseşte se consideră o valoare
implicită de 12 luni.
Exemplu: O societate achiziţionează un utilaj la data de 01.01.2011 cu o valoare de
contabilă de 20000 lei, având durata normală de funcţionare 5 ani. Ştiind că se
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 16 din 31
preconizează să se obţină o valoare reziduală de 1000 lei, care este valoarea
amortizării mijlocului fix ?
Figura nr. 2. 15 Exemplu de utilizare a funcţiei DB, DDB, SLN si SYD
4. AMORLINC - calculează amortizarea liniară pentru fiecare perioadă contabilizată.
Sintaxa:
= AMORLINC(cost;date_purchased;first_period;salvage;period;rate;basis)
unde:
cost reprezintă valoarea de inventar a mijlocului fix, valoarea cu care a fost înregistrat în contabilitate.
date_purchased reprezintă data punerii în funcţiune a mijlocului fix. first_period reprezintă data sfârşitului primei perioade de amortizare a
mijlocului fix. salvage reprezintă valoarea reziduală a mijlocului fix, valoarea ce va putea fi
recuperată la revânzarea imobilizării. Period reprezintă durata pentru care se calculează amortismentul. Perioda ia
valoarea 0 la sfârşitul primei perioade de funcţionare. Rate reprezintă rata amortizării, altfel spus procentul de depreciere anuală a
imobilizării supuse amortizării. Rata anuala a amortizarii =100/Durata normala de folosinţă.
Basis este un cod ce indică numărul anual de zile ce este luat în considerare pentru calculul amortismentului (0 sau omis – 360 zile/an, 1 – numărul real de zile/an, 3-365 zile/an, 4- 360 zile/an ).
5. AMORDEGRC - calculează amortizarea degresivă pentru fiecare perioadă contabilizată.
Amortizarea degresivă constă în multiplicarea ratei anuale liniare de amortizare cu
anumiţi coeficienţi prevăzuti de lege (1,5 dacă durata normala de utilizare este între
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 17 din 31
2-5 ani, 2 daca durata este între 5-10 ani şi de 2,5 dacă durata este mai mare de 10
ani). Rata multiplicată se aplică la valoarea rămasă de amortizat. In ultimii ani, când
se constată că anuitatea amortizării este inferioară câtului rezultat din împărţirea
valorii rămase de amortizat la numărul de ani de parcurs, se calculează
amortismente egale pentru aceşti ultimi ani.
Sintaxa:
= AMORDEGRC (cost;date_purchased;first_period;salvage;period;rate;basis)
unde:
cost reprezintă valoarea de inventar a mijlocului fix, valoarea cu care a fost înregistrat în contabilitate.
date_purchased reprezintă data punerii în funcţiune a mijlocului fix. first_period reprezintă data sfârşitului primei perioade de amortizare a
mijlocului fix. salvage reprezintă valoarea reziduală a mijlocului fix, valoarea ce va putea fi
recuperată la revânzarea imobilizării. Period reprezintă durata pentru care se calculează amortismentul. Perioda ia
valoarea 0 la sfârşitul primei perioade de funcţionare. Rate reprezintă rata amortizării, altfel spus procentul de depreciere anuală a
imobilizării supuse amortizării. Basis este un cod ce indică numărul anual de zile ce este luat în considerare
pentru calculul amortismentului (0 sau omis – 360 zile/an, 1 – numărul real de zile/an, 3-365 zile/an, 4- 360 zile/an ).
Exemplu. Un utilaj cumpărat la 07.08.2008 a cărui valoare contabilă este de
1000000 lei este amortizabil pe durata de 5 ani, rata anuală de amortizare fiind
100/5=20%. Ştiind că se preconizează să se obţină o valoare reziduală de 3000 lei,
să se calculeze amortizările liniare şi degresive aferente perioadelor de amortizare
(0-5 ani).
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 18 din 31
Figura nr. 2. 16 Exemplu de utilizare a funcţiei AMORLINC si AMORDEGR
1.4 Funcţii logice
1. Funcţia IF –returnează o valoare de adevăr dacă expresia condiţională este
evaluată ca adevărat sau o altă valoare dacă expresia este evaluată fals.
Sintaxa:
= IF (test_logic; val_adevarat; val_fals)
unde:
test_logic reprezintă o expresie condiţională.
val_adevarat este valoarea returnată dacă expresia condiţională este
evaluată ca adevărat.
val_fals este valoarea returnată dacă expresia condiţională este
evaluată ca fals.
Notă: în sintaxa funcţiei IF pot fi imbricate până la 64 de alte funcţii IF în argumentele
sale, pentru a construi teste mai elaborate.
Exemplu: Plecând de la vanzările înregistrate în anul 2010, respectiv 2011 să se
calculeze ponderea vânzărilor lunare din fiecare an în totalul vânzărilor anuale (% to
total), respectiv ponderea vânzărilor 2010 faţă de 2011 (%modif faţă de anul
anterior).
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 19 din 31
Figura nr. 2. 17 Exemplu de utilizare a funcţiei IF
2. Funcţia AND - afişează TRUE dacă toate elementele din lista de argumente
sunt adevărate şi FALSE dacă cel puţin un element nu este adevărat.
Sintaxa:
= AND(lista-elemente1, lista-elemente2..)
unde:
listă-elemente1 reprezintă o înşiruire de elemente care vor fi evaluate
logic.
listă-elemente2, opţional, elemente ce vor fi evaluate logic.
Notă: se pot evalua de la 1 până la maxim 255 de argumente ale funcţiei.
3. Funcţia OR - afişează TRUE dacă cel puţin un element din lista de argumente
este adevărat şi FALSE dacă nici un element din listă nu este adevărat.
Sintaxa:
=OR (lista-elemente1, lista-elemente2..)
unde:
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 20 din 31
listă-elemente1 reprezintă o înşiruire de elemente care vor fi evaluate
logic.
listă-elemente2, opţional, elemente ce vor fi evaluate logic.
Notă: se pot evalua de la 1 până la maxim 255 de argumente ale funcţiei.
1.5 Funcţii de tip dată calendaristică
1. Funcţia TODAY – returnează data curentă a sistemului într-un format implicit
sau specificat de utilizator prin formatare.
Sintaxa:
= TODAY()
Notă: TODAY() este o funcţie fără argumente.
2. Funcţia YEAR – extrage anul ce corespunde argumentului de tip dată
calendaristică specificat (valori cuprinse între 1 şi 9999).
Sintaxa:
= YEAR(număr_dată)
unde:
număr_dată poate fi un număr serial ce corespunde unei date calendaristice, o
adresă aferentă unei celule ce conţine o dată calendaristică sau o constantă de
tip dată ce este tratată printr-o funcţie.
3. Funcţia MONTH – returnează luna care corespunde datei calendaristice
precizate drept argument (mai exact, numărul de ordine corespunzător lunii –
valori între 1 şi 12).
Sintaxa:
= MONTH (număr_dată)
unde:
număr_dată poate fi un număr serial ce corespunde unei date calendaristice, o
adresă aferentă unei celule ce conţine o dată calendaristică sau o constantă de
tip dată ce este tratată printr-o funcţie.
4. Funcţia DAY - extrage numărul zilei (între 1 şi 31) care corespunde
argumentului specificat.
Sintaxa:
= DAY (număr_dată)
unde:
număr_dată poate fi un număr serial ce corespunde unei date calendaristice, o
adresă aferentă unei celule ce conţine o dată calendaristică sau o constantă de
tip dată ce este tratată printr-o funcţie.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 21 din 31
5. Funcţia DATE – returnează data calendaristică corespunzătoare
argumentelor specificate.
Sintaxa:
= DATE (an, luna, zi)
6. Funcţia EDATE – returnează o dată calendaristică decalată cu un anumit
număr de luni în urmă sau în avans în raport cu o dată specificată.
Sintaxa:
= EDATE (data_debut, +/- număr_luni)
unde:
data_debut poate fi un număr serial ce corespunde unei date calendaristice, o
adresă aferentă unei celule ce conţine o dată calendaristică sau o constantă de
tip dată ce este tratată printr-o funcţie;
număr_luni reprezintă numărul de luni peste care se decalează o dată
calendaristică în urmă sau în avans.
Notă: dacă argumentul data_debut nu este o dată calendaristică validă, EDATE
returnează valoarea de eroare #VALUE!.
7. Funcţia WEEKDAY – returnează numărul zilei din săptămână corespunzător
semnificaţiei parametrului din sintaxă.
Sintaxa:
= WEEKDAY(număr_dată [, parametru])
unde:
număr_dată poate fi un număr serial ce corespunde unei date calendaristice, o
adresă aferentă unei celule ce conţine o dată calendaristică sau o constantă de
tip dată ce este tratată printr-o funcţie.
parametru reprezintă o constantă de la care se pleacă pentru a calcula
începutul săptămânii şi poate avea diferite valori:
1 (implicit) – prima zi din săptămână este duminică, iar ultima este
sâmbătă;
2 - prima zi din săptămână este luni, iar ultima este duminică;
3 - prima zi din săptămână este marţi.
Exemplu: Se consideră centralizatorul facturilor din figura nr. 2.18. Se cere sa se
calculeze data scadentă a acestora ştiind că ele devin scadente la 1 luna de la data
facturării si să se formateze condiţional (culoare galena) zilele de week-end pentru
data de scadenta a facturii.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 22 din 31
Figura nr. 2. 18 Exemplu de utilizare a funcţiei EDATE
Formatarea condiţională s-a realizat prin definirea condiţiei:
= OR(WEEKDAY(C6,2)=6, WEEKDAY(C6,2)=7) (figura nr. 2.19)
Figura nr. 2. 19 Exemplu de formatare condiţională utilizând funcţia WEEKDAY
1.6 Funcţii de consultare
1. Funcţia VLOOKUP - asigură căutarea şi recuperarea uneia sau a mai multor
serii de date dintr-o într-o anumită coloană a unui tablou de consultare
verticală în funcţie de valorile unei chei de căutare.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 23 din 31
Sintaxa:
= VLOOKUP(cheie de consultare, tabel de consultare verticală, numărul de
ordine al coloanei de recuperat [;valoare logică])
unde:
cheie de consultare – reprezintă o valoare după care are loc căutarea sau
consultarea într-un tablou (cheia de consultare trebuie să fie plasată în prima
coloană a tabelului de consultare). În cazul în care cheia de consultare este mai
mică decât cea mai mică valoare din prima coloană a tabelului de căutare,
VLOOKUP returnează valoarea de eroare #N/A.
tabel de consultare – este un câmp asupra căruia operează consultarea
verticală prin căutarea valorii cheii precizate anterior (tabelul de căutare poate fi
identificat în sintaxa funcţiei VLOOKUP prin adrese absolute sau printr-un nume
de câmp atribuit zonei respective);
număr de ordine al coloanei de recuperat – reprezintă numărul coloanei
(numărarea începe cu 1) de unde va fi recuperată valoarea găsită în tabelul de
consultare potrivit valorilor cheii de consultare. Dacă numărul de ordine al
coloanei de recuperat este mai mic decât 1, VLOOKUP returnează valoarea de
eroare #VALUE!; dacă număr coloanei de recuperat este mai mare decât
numărul de coloane din tabelul de consultare, VLOOKUP returnează valoarea
de eroare #N/A.
[valoare logică]- reprezintă un argument logic (opţional) cu valoarea TRUE sau
FALSE, care specifică comportamentul funcţiei VLOOKUP în momentul în care
valoarea cheii de consultare nu va fi identificată în prima coloană a tabelului de
consultare.
Exemplu: Se consideră cunoscute detaliile pentru fiecare cont (tabelul de consultare
orientat pe verticală - $A$22:$C$72) şi se doreşte recuperarea valorilor asociate
Denumire Cont şi Tip Cont pentru conturile din balanţa de verificare din figura 2.20.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 24 din 31
Figura nr. 2. 20 Exemplu de utilizare a funcţiei VLOOKUP
Notă: Pentru simbolurile de cont din balanţa de verificare s-a utilizat funcţia
VLOOKUP (cu argumentul FALSE) pentru recuperarea Denumirii Contului şi a
Tipului de Cont.
2. Funcţia HLOOKUP - asigură căutarea şi recuperarea conţinutului unei celule
care corespunde unei linii dintr-un tablou de consultare orizontală în funcţie de
valorile unei chei de căutare.
Sintaxa:
= HLOOKUP(cheie de consultare, tabel de consultare orizontală, numărul de
ordine al liniei de recuperat [;valoare logică])
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 25 din 31
unde:
cheie de consultare – reprezintă o valoare după care are loc căutarea sau
consultarea într-un tablou (cheia de consultare trebuie să fie plasată în prima
linie a tabelului de consultare).
tabel de consultare – este un câmp asupra căruia operează consultarea
orizontală prin căutarea valorii cheii precizate anterior (tabelul de căutare poate
fi identificat în sintaxa funcţiei HLOOKUP prin adrese absolute sau printr-un
nume de câmp atribuit zonei respective);
număr de ordine al liniei de recuperat – reprezintă numărul liniei (numărarea
începe cu 1) de unde va fi recuperată valoarea găsită în tabelul de consultare
potrivit valorilor cheii de consultare. Dacă numărul de ordine al liniei de
recuperat este mai mic decât 1, HLOOKUP returnează valoarea de eroare
#VALUE!; dacă numărul liniei de recuperat este mai mare decât numărul de linii
din tabelul de consultare, HLOOKUP returnează valoarea de eroare #N/A.
[valoare logică]- reprezintă un argument logic (opţional) cu valoarea TRUE sau
FALSE, care specifică comportamentul funcţiei HLOOKUP în momentul în care
valoarea cheii de consultare nu va fi identificată în prima linie a tabelului de
consultare.
Exemplu: Se consideră cunoscute detaliile pentru fiecare salariat (tabelul de
consultare orientat pe orizontală - $J$1:$N$3). Se doreşte recuperarea valorilor
asociate NUMELUI şi FUNCŢIEI salariatului aferente mărcilor din contractele
specificate în figura 2.21.
Figura nr. 2. 21 Exemplu de utilizare a funcţiei HLOOKUP
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 26 din 31
Notă: Pentru prima înregistrare de pe contractul 225, Marca – 120 s-a utilizat funcţia
HLOOKUP în varianta cea mai simplă (fără argumentul FALSE) pentru recuperarea
Numelui şi Funcţiei salariatului.
Aşa cum se poate observa în figura 2.21 rezultatele recuperării nu sunt reale
deoarece, de fapt, în tabelul de consultare nu există salariatul cu marca 120. Excel
returnează valorile celei mai mari mărci existente în tabelul de consultare.
Pentru a corecta acest inconvenient se apelează la introducerea argumentului
FALSE în sintaxa funcţiei HLOOKUP care permite afişarea mesajului de eroare
#N/A! în momentul introducerii unei chei inexistente. Acest lucru se poate observa în
exemplul nostru pentru ultima înregistrare, în care am reintrodus angajatul cu marca
120.
1.7 Funcţii de tip text
1. Funcţia FIND /SEARCH – caută valoarea poziţională a unui caracter într-
un şir de caractere.
Sintaxa:
= FIND/SEARCH(text_căutat, text_bază,[număr])
unde:
Text_căutat este un caracter sau şir de caractere ce se doreste a fi identificat într-
un text de bază.
Text_bază reprezintă şirul de caractere la nivelul căruia se face căutarea textului
dorit.
[numar] este un argument opţional ce reprezintă valoarea poziţională a
caracterului de la care sa înceapă căutarea.
Obs: Funcţia FIND face distincţie între tipul caracterelor (minuscule sau majuscule)
faţă de funcţia SEARCH care nu face astfel de diferenţe.
2. Funcţia LEFT – extrage primul caracter sau grup de caractere din stânga
unui şir de caractere.
Sintaxa:
= LEFT(text, [număr caractere])
unde:
text este, fie un şir de caractere sau o valoare, fie adresa unei celule sau a unui
nume de câmp ce conţine un şir de caractere.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 27 din 31
[număr caractere] reprezintă numărul de caractere de extras din stânga. Acest
argument este opţional şi în situaţia în care el lipseşte, se va extrage primul carcater
din stânga şirului de caractere specificat.
Exemplu:. Se consideră persoanele din figura 2.22 pentru care se cunosc Numele
Prenumele şi CNP-ul. Se cere sa se extraga numele din şirul Nume Prenume.
Figura nr. 2. 22 Exemplu de utilizare a funcţiei LEFT şi FIND
Notă: Funţia LEFT extrage din stânga şirului Nume Prenume, un număr de
caractere, în cazul nostru până la valoarea poziţională a caracterului spaţiu (=FIND(“
“,A12)).
3. Funcţia RIGHT – extrage primul caracter sau grup de caractere din dreapta
unui şir de caractere.
Sintaxa:
= RIGHT(text, [număr caractere])
unde:
text este, fie un şir de caractere sau o valoare, fie adresa unei celule sau a unui
nume de câmp ce conţine un şir de caractere.
[număr caractere] reprezintă numărul de caractere de extras din dreapa. Acest
argument este opţional şi în situaţia în care el lipseşte, se va extrage primul carcater
din dreapta şirului de caractere specificat.
4. Funcţia MID – extrage începând de la o valoare poziţională de debut un
număr de caractere dintr-un şir de caractere.
Sintaxa:
= MID(text, val_debut, număr caractere)
unde:
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 28 din 31
text este, fie un şir de caractere sau o valoare, fie adresa unei celule sau a unui
nume de câmp ce conţine un şir de caractere.
Val_debut reprezintă un număr ce semnifică valoarea poziţională de la care se va
extrage numărul de caractere specificat în cel de-al treilea argument.
număr caractere reprezintă numărul de caractere de extras.
Exemplu: Se consideră persoanele din figura 2.23 pentru care se cunosc Numele
Prenumele şi CNP-ul. Se cere sa se genereze Data de naştere în funcţie de CNP-ul
fiecărei persoane.
Figura nr. 2. 23 Exemplu de utilizare a funcţiei MID
Notă: Funţia DATE generează o dată calendaristică în funcţie de argumentele
specificate. Pentru argumentul An se extrage cu ajutorul funcţiei MID din şirul CNP,
plecând de la al doilea caracter 2 valori (=MID(cnp,2,2)), similar pentru argumentul
Luna (=MID(cnp,4,2)) şi ZI (=MID(cnp,6,2)).
5. Funcţia LEN – calculează numărul de caractere aferent unui şir de
caractere.
Sintaxa:
= LEN(text)
unde:
text este, fie un şir de caractere sau o valoare, fie adresa unei celule sau a unui
nume de câmp ce conţine un şir de caractere.
Exemplu:. Se consideră persoanele din figura 2.24 pentru care se cunosc Numele
Prenumele şi CNP-ul. Se cere sa se extragă Prenumele fiecărei persoane din şirul
Nume Prenume.
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 29 din 31
Figura nr. 2. 24 Exemplu de utilizare a funcţiilor LEN şi RIGHT
Notă: Funţia RIGHT extrage din dreapta şirului Nume Prenume, un număr de
caractere, în cazul nostru din lungimea totala a Şirului Nume Prenume se scade
valoarea poziţională a caracterului spaţiu (=LEN(A12)-FIND(“ “,A12)).
Tehnologia aplicaţiilor Office - Microsoft Excel
Pagina 30 din 31
Bibliografie
Ionescu,B., et al., (2005), Aplicaţii şi teste rezolvate de Word şi Excel, Ed. Infomega,
Bucureşti
Ionescu B., et al., (2011), Microsoft Office: Excel Profesional în Aplicaţii economice,
Editura InfoMega, Bucureşti
John Walkenbach, et al.,(2007), Office 2007 Bible, Wiley Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana
Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil
POSDRU/81/3.2/S/59664
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013
Titlul proiectului: Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul
financiar contabil
Editorul materialului: Academia de Studii Economice
Data publicării: Aprilie, 2012
Citat: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod
obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României.