Un izvod de acte ale satului Belceşti din ţinutul Neamţ, scris de Evloghie dascăl (1761 )

UN IZVOD DE ACTE ALE SATULUI BELCEŞTI DIN ŢINUTUL NEAMŢ,

SCRIS DE EVLOGHIE DASCĂL (1761)

PAUL DANIEL NEDELOIU*

[email protected]

La data de 23 octombrie 2009, aflându-mă la Serviciul Judeţean

Iaşi al Arhivelor Naţionale**, cu scopul de a identifica mărturii documentare despre neamul boierului nemţean Crăciun Belcescul, despre care pregăteam o comunicare, am descoperit un izvod de traduceri ale unor acte din secolele XV-XVII despre satul Belceşti, de pe Pârâul Alb, ţinutul Neamţ.

La acea vreme lucram la întocmirea unui arbore genealogic al neamului acestui boier, prezentat ulterior sub forma unei comunicări, intitulată Neamul lui Crăciun Belcescul din ţinutul Neamţ în secolele XV-XVII, la data de 8 decembrie 2009, în cadrul şedinţei lunare a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie-Filiala Iaşi. Izvodul cu pricina, alcătuit de Evloghie, dascăl la “şcoala slovenească” din Iaşi, cunoscut erudit din secolul al XVIII-lea, conţine un număr de 22 de acte traduse, unele având la bază cărţi domneşti, altele – zapise boiereşti. Despre activitatea lui Evloghie dascăl, şi a fiului său, Gheorghe Evloghie, s-a scris destul de mult, începând cu Nicolae Iorga1, care face aprecieri faţă de frumuseţea şi eleganţa traducerilor sale, şi terminând cu istoricul ieşean Ştefan S. Gorovei, care a publicat şi o spiţă de neam a acestuia2.

*Doctorand în cadrul Facultăţii de Istorie, Universitatea «Alexandru I. Cuza», Iaşi. ** Acknowledgements: This work has been supported by the European Social

Fund in Romania, under the responsibility of the Managing Authority for the Sectorial Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013 [Grant POSDRU/88/1.5/S/47646], to whom we thank once again !

1 N. Iorga, Istoria bisericii româneşti, vol. II, Bucureşti, 1909, p. 45. 2 Ştefan S. Gorovei, Cantemireştii – eseu genealogic, în vol. Dimitrie Camtemir

( 1673-1723 ), principe român şi cărturar european, Iaşi, 2003, p. 19-53.

„Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXIX, 2011, p. 301-316

Paul Daniel Nedeloiu 302

Cele mai recente articole despre acest mare cărturar aparţin lui Lucian-Valeriu Lefter3 şi Elenei Chiaburu4. Din acest motiv, nu mai insistăm asupra biografiei şi activităţii sale, întrucât există studii speciale dedicate acestui subiect.

Actele traduse de dascălul Evloghie mi-au folosit în alcătuirea arborelui genealogic al neamului lui Crăciun Belcescul, boier menţionat pentru prima dată într-un uric emis de voievodul Alexandru cel Bun, la data de 20 decembrie 14145, ca fiind stăpân a două sate pe valea Pârâului Alb, din estul ţinutului Neamţ. Din cele 22 de acte, 16 sunt traduceri ale unor documente inedite, iar celelalte şase, publicate în colecţia Documente privind istoria României, Seria A. Moldova, au la bază acest manuscris (cinci dintre ele, respectiv actele cu numerele 23, 24, 27, 28 şi 29) şi o altă traducere existentă în Biblioteca Academiei Române6 (documentul cu numărul 19). Este greu de explicat cum editorii colecţiei mai sus menţionate nu au inclus şi restul documentelor, fiind vorba despre traduceri ale unor acte originale care, fie s-au pierdut, fie se află în diferite arhive naţionale, neindentificate încă sau neinventariate şi, în felul acesta, imposibil de cercetat.

Respectivul izvod se prezintă sub forma unui caiet, de formatul A5, fără coperte, cu 11 file, dintre care primele nouă sunt scrise faţă-verso, a zecea numai faţă iar a unsprezecea cu o însemnare pe verso, pe lungul paginii, de la acelaşi Evloghie: „Cărţi ruseşti”. Actele sunt numerotate de la 8 la 29. Este posibil să mai fi existat o filă, cu actele de la 1 la 7, dar care, probabil, s-a pierdut.

Aşa cum se poate citi pe fila 10-faţă a manuscrisului în discuţie, izvodul a fost alcătuit la data de 24 ianuarie 1761. Importanţa acestuia este cu atât mai mare cu cât, pentru unii dintre urmaşii lui Crăciun Belcescul, despre care fac referire documentele traduse, nu găsim alte informaţii decât în acest manuscris. În plus, aceste acte demonstrează continuitatea de stăpânire a aceluiaşi neam de boieri, întemeiat de Crăciun Belcescul în veacul al XV-lea, în satele Belceşti şi Negoeşti, până în primul sfert al veacului al XVII-lea.

3 Lucian-Valeriu Lefter, Evloghie dascălul şi fiul sãu, Gheorghe, traducători şi copişti pentru mănăstirea Putna, în AP, III (2007), nr. 1, p. 87-103.

4 Elena Chiaburu, Evloghie Monah Dascălul – cărturar vestit la mijlocul secolului al XVIII-lea în Moldova, în „Ţara Bârsei”, s. n., nr. 9, Braşov, 2010, p. 43-51.

5 DRH, A, vol. I, întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975, nr. 38, p. 54.

6 BAR, Doc. ist., LXX/39.

Un izvod de acte ale satului Belceşti din ţinutul Neamţ (1761) 303

În continuare, redăm integral transcrierea acestui izvod de docu-mente, inclusiv cele şase acte publicate în colecţia Documente privind istoria României, Seria A. Moldova, pe care le-am semnalat prin note de subsol.

1. Suret de la Petru vo(i)evod, l(ea)t 7099 <1591>, iulie 2.

Dat-am carte domnii méle cestui om anume Toma din Belceşti ca

să fie el tare şi puternic cu această carte a domnii méle ca să stăpânească luiş un pomăt ce l-au cunpărat de la Vărva(ra), femeia Tâmpului, ce au fostă făcut acel pomăt de tatăl Vărvarii când au fostă în ţărănie şi ea l-au vândut de nevoie acel pomăt ca să pomenească pre tatăl său şi pre sine şi pre copiii săi. Şi acel pomăt est(e) făcut pre locul Tomii şi altul nu est(e) volnic să-l cunpere pre acel pomăt, iar popa Filip să-(i) dea pace ca să nu aibă el nicio treabă cu acel pomăt, ci ca să aibă Toma a-ş(i) stăpâni a sa ocină ce au cumpărat, de vreme că este şi stâlpit lor de Flanda vătav şi de alţi mulţi oameni buni precum au cu(n)părat el de la Vărvara. Şi mai mult ca să nu mai aibă supărare Toma peste această carte a noastră.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/8, f. 1r.

2. Suret de la Irimie vo(i)evod, l(ea)t 7106 < 1598 >, av(gust) 25

Dat-am şi am întărit slugilor noastre Eremie Braia şi fraţilor lui,

Andreică şi lui Ion, şi surorilor lor Nastii şi Marii, feciorii lui Braia Coste, pre a lor dreaptă ocină şi cumpărătură de la tatăl lor, Costea Brae, pe jumătate de sat din Belceşti, jumătatea cea din sus de către Şerbeşti, şi cu jumătate de moară din Luncă, ce este pă Pârâul Albă, ce au cumpărat tatăl lor Brae de la Iurşa aprod drept 230 zloţi tătăreşti, din uric de cumpărătură ce au avut tatăl lor Coste Brae de la Ştefan vo(i)evod, ficiorul lui Alexandru vo(i)evod. Pentru aceea, ca să fie lor şi de la noi ocină şi întăritură cu tot venitul. Şi altul ca să nu mai amestece peste cartea noastră.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/9, f. 1.


3. Suret de la Ierimie Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7111 < 1603 >, ianuarie 4

Scriem slugii noastre, lui Ion vel armaş, înştiinţându-te că aicea la noi s-au jeluit Hilimon din Totoeşti pe Ionaşco şi pre Sava, tij de acolo, precum le-ar fi dat lor 5 ploşce ca să aibă ei a-i plăti lui acel sat. Iar când au fost acmu ei nu vor să-i plătească acele 5 ploşce. Pentru aceasta, dacă veţi vedea cartea, să-i plineşti de la dânşii un ughi. Iar cu-i i să va părea strâmbătate, să vie să stea faţă cu Filimon. Aceasta scriem.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/10, f. 1v.

4. Suret de la Simion Moghilă vo(i)evod, l(ea)t 7115 < 1606-1607 >, <fără lună şi zi>

Scriem slugii noastre Ionaşco comis din Uscaţi, înştiinţându-te că aicea s-au jeluit înaintea noastră Toma Brae din Belceşti pre ai lui răzeşi de acolo zicând că ar fi fost a lor hotărirea şi stâlpirea din vatra satului doao părţi şi în mijlocul satului până la marginea pădurii şi acmu le-ar fi scos lor stâlpii pre unde le-ar fi hotărât lor Pătraşco sulger şi acei stâlpi a lor acmu nu să află nicăierea. Pentru aceasta, dacă veţi vedea cartea domnii méle iarăşi să mergeţi acolo şi să strângi oameni buni şi bătrâni de acolo şi megieşi de prin prejur şi să socotiţi pentru acei stâlpi de mai sus scrişi. Şi de să vor afla pe unde au fost, iar voi să puneţi iarăşi stâlpi, iar de nu să vor afla locurile stâlpilor şi cine i-au lepădat pre ei şi nu va fi între dănşii tocmală să să învoiască şi nu vor lăsa ca iarăşi să stăpânească pre unde au fost stâlpit locul lor mai înainte. Iar tu să le dai voie să vie să stea faţ(ă) şi să ne înştiinţezi precum vor mărturisi acei oameni cu sufletele lor.

Şi într-alt chip să nu faceţi. Aceasta îţ(i) scriem. Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale,

Documente, CDLXIV/11, f.2r.

5. Suret de la Simeon Moghila vo(i)evod, l(ea)t <7>115 < 1607 >, iunie 25.

Scriem slugii noastre, credinciosului nostru Grigoraş spătar, înştiinţându-te precum s-au pârât de faţă, înainte(a) noastră, al nostru Ionaşco vel armaş, şi Ionaşco vătav, şi cu Ion Ciurea, şi cu fraţii săi,


pentru un hălăşteu din însăşi hotarul Ghigoeştii ce sânt pe Pârâul Negru, care acel iaz i-au fost făcut de moşul lui Ion Ciurea, iar ei n-au vrut să dé lor să vâneze peşte. Pentru aceea, dacă veţi vedea această carte (a) noastră, iar tu să le poronceşti lor ca să lipsească din iaz şi să le dea pace până când vor sta de faţă înainte(a) noastră. Într-alt chip să nu faceţi. Aceasta poroncind7.


6. Suret de la Simeon vo(i)evod, l(ea)t 7115 < 1606 >, no(i)e(mbrie) 23

Scriem domnia mea slugilor noastre Pătrăşcanu Ursul vel vătav de

Bacău şi Ionaşco vătav de comişei, înştiinţându-vă precum pentru că s-au pârât de faţă, înaintea noastră, pentru satul Belceşti şi cu satul Negoeştii pentru a(l) lor hotar. Pentru aceasta, domnia mea v-am ales pre voi de oameni buni şi înţălepţi, ca să fiţi lor hotarnici. Pentru aceasta, dacă veţi vedea cartea domnii méle, iar voi să strângeţi oameni buni şi bătrâni şi megieşi de pre împrejur şi să luaţi seama cu mare dreptate şi să le puneţi lor stâlpi între hotară şi să le alegeţi despre toate părţile şi din apă, precum li să va veni mai cu dreptate, cu sufletele voastre cu oameni buni, şi să aducă ei şi dresurile ce vor fi având. Şi într-alt chip să nu faceţi.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/13, f.2v- 3r.

7. Suret de la Costantin Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7116 <1608>, iul(ie) 4

Scriem domnia mea slugii noastre Sechil cămăraş, înştiinţându-te

pre tine pentru că s-au pârât de faţă, înaintea noastră, Toma din sat din Belceşti cu Flanda şi cu fratele lui din satul din Negoeşti, pentru o bucată de ocină care ar fi fost mai înaintea vremea hotărâtă, iaru Ion Flanda şi cu fratele său au mutat hotarul lor de pe moşia lor . Şi aceasta le-au fost lor [lor] cumpărătură moşii şi frăţine-său din uricul de la Alexandru vo(i)evod, încă de la părinţii Tomii. Deci când au fost acmu acel Toma şi fratele său, au strânsă oameni buni şi bătrăni şi au rămas pe Flanda şi pe fratele lui din toată lege(a) ţării şi s-au pus şi ferâea la poarta domnii méle. Pentr(u) aceea, mergând, cum vei afla mai cu dreptul să le pui stâlpi

7 Probabil „poruncim”, în textul original.


şi să ne înştiinţezi. Şi să le muţi şi împ(a)r(ţi) în doao, după cum va veni despre hotarul Belceştii(lor). Aşijderea şi învoiala lor în două să o stâlpeşti şi despre alte hotară care vor fi despre acea moşie ca să nu să ruşiiască nimic, niminea, nici despre o parte. Şi într-alt chip să nu faceţi.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/14, f.3.

8. Suret de la Costantin Moghila, l(ea)t 7117 < 1608-1609 >, <fără lună şi zi>

Scriem slugii noastre, lui Sechil cămăraş, dacă vei vedea cartea domnii méle iar tu să te sco(li) şi să mergi la satul Belceşti ca să stâlpeşti Tomii de acolo pe unde au fost stâlpii mai înainte vreme în Belceşti şi vale(a) să o împarţi în doao şi lunca de cătră hotarul acelor doao sat(e), pentru care ţi-au mai venit o carte a noastră, ce n-ai ascultat. Ci într-alt chip să nu faci. Aceasta scriem.


9. Suret de la Costantin Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7117 < 1609 >, august 3

Scriem slugii noastre Ionaşco, înştiinţându-te că aicea s-au jăluit Pătraşco din Belceşti pe Gemeniţă de acolo, zicând înainte(a) noastră că-i împresoare nişte pomeţi şi calcă şi ţarini. Ci dacă vei vedea carte(a) g(ospo)d, să poronceşti lui Gemeniţă ca să-şi aducă dresele şi uricele ce-au fi având, şi când va voi Pătraşco a veni, să vie şi el. Într-alt chip să nu faci. Aceasta poroncim.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/16, f 3v.

10. Suret de la Costantin Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7118 <1609>, sept(embrie) 6

Facem înştiinţare precum s-au pârât de faţă, înainte(a) noastră, Toma din Belceşti şi cu rudeniile lui, Toaderă şi nepoţii lui, pre Iosif şi pre nepoţii lui de acolo, pentru oarecare pomeţi din sat din Belceşti, ce sint de cătră pârâul Vale(a) Albă, zicând ei înaintea noastră că acei pomeţi sint pre locul lor[ă]. Şi au arătat înainte(a) noastră şi uric de cumpărătură


de la Ştefan vo(i)evod, precum i-ar fi cumpărat tatăl lor, Braia, jumătate de sat din Belceşti, jumătatea din sus, împreună cu acéle pometuri. Şi pometuri(le) acéle(a) sint pre locul acela. Iară Costi8, ei aşe(a) au răspunsă că acei pomeţi sint acolo de baştină. Deci noi astea am aflat cu dreptul, câţi pomi să vor afla pre locul Tomii, pre aceia pre toţi să-i stăpânească Toma şi Toaderă, şi cu toţi nepoţii lor. Iar Iosif şi cu nepoţii lui să n-aibă nici o treabă. Deci Toma şi cu Toader şi cu nepoţii lor ei s-au îndreptat şi ş-au pus ferâe. Şi de acmu această pâră să nu mai pârască. Aceasta scriem.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/17, f. 4r.

11. Suret de la Costantin Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7118 <1610>, mart(ie) 2

Dat-am această carte a domnii méle slugii noastre, Tomii din Belceşti, ca să fie tare şi puternic cu carte (a) domnii méle a stăpâni şi apăra partea fraţilor lui din sat din Belceşti până când îi voru plăti lui 30 ughi ci s-au socotit cu oameni buni, carii i-au cheltuit pentru moşia lor când au avut pâră cu Flanda şi cu fraţii lui, şi o au hotărât Sechil cămăraş. Pintru aceasta ca să aibă a stăpâni toată partea aceea a fraţilor cu tot venitul. Şi altul să nu s(e) mai amestece peste cartea noastră.


12. Suret de la Costantin Moghila vo(i)evod, l(ea)t 7118 <1610>, m(a)rt(ie) 129

Facem înştiinţare precum au venit înainte(a) noastră Toma Brae, feciorul Ierimii Brae, nepot Maruşcăi, soru lui Iurşăi şi Vascăi, toţi nepoţii lui Crăciun Belcescul, şi răzăşii lui, Flanda şi fraţii săi, de nime săliţi şi nici asupriţi, ce de a lor bună voe, şi au împărţit între dânşii o bucată de loc ce-au avut împreună, ce este între Negoeşti şi între Leuteşti, de la luncă şi din pârâul satului, care locă este în hotarul Belceştii(lor), din dresuri ce au avut de la bătrânul Alexandru vo(i)evod şi întăritură de la Ştefan vo(i)evod. Şi s-au venit în parte(a) Tomii şi fraţilor lui parte(a) de către Leuteşti. Deci noi văzând a lor bună învoială, le-am întărit şi le-am

8 Probabil este vorba despre o greşeală de transcriere a dascălului Evloghie sau chiar de o eroare a diacului în actul original; corect „Iosif”.

9 DIR, A, XVII/2, Bucureşti, 1953; XVII/3, nr. 374, p. 283-284.


dat celor de mai sus scrişi, Toma Brae şi cu oamenii lui, acea de mai sus zisă ocină, parte(a) de către Negoeşti, ca să fie lor şi de la noi cu tot venitul. Şi altul ca să nu să mai amestece peste carte(a) domnii méle.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/19, f. 4v-5r.

13. Suret de la Costantin Moghila v(oie)v(o)d, l(ea)t 7118 <1610>, ianuarie 3

Facem înştiinţare precum au venit înainte(a) noastră sluga noastră

Toma din Belceşti şi s-au jeluit cu mare jalobă pre răzeşii săi, anume Flanda şi pre fraţii săi, şi pre Pătraşco şi pre fraţii (săi). Şi aşe(a) au arătat noao, că sint oameni răi şi fac multă sminteală şi multă turburare, precum au văzută cărţi şi de la alţi domni şi de la părintele domnii méle, de hotărire, ca să nu se mai sfădiască. De să va mai scula cu gâlceavă, bine să ştie că va da domnii méle gloabă 30 boi. Şi carele va mai face gâlceavă, să va plăti numai cu capul. Aceasta vă scriem.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/20, f. 5r-v.

14. Suret de pe o carte, scris de Stroici vel logofăt părintelui nostru şi foarte dorit şi, după Dumnezeu, nădejdea noastră. Eu Stroici vel logof(ă)t <fără dată, cca. 1610>

Multă viaţă, s(ă)n(ă)tate să ai domnia ta şi de la alţi fii mai mici ai mării tale ! De la Sechil cămăraş şi de la Ionaşco vătavă de Uscaţi, după aceste toate, înştiinţăm pre măria ta pentru acel om anume Toma Brae din Belceşti, precum au venit cu luminată cartea mării tale precum ca să mergem şi să strângem oameni buni şi să le împărţim o bucată de loc de sat din satul Belceştii şi o bucată de loc de la luncă şi den apă Pârâul Albă. Deci noi ne-am dus şi am strânsă oameni buni şi bătrâni şi megieşi de pre împrejur, şi am socotit cu sufletele noastre, însă cu mare dreptate, şi le-am împărţit şi am purtat oameni streini şi am măsurat acel loc de la luncă şi de la Pârâul Albă. Şi la hotărât au fostu Bantăş sină Dumitru din Războiani şi Andrei din Dragomireşti şi Sava de acolo şi Toaderu tij şi Sava din Leuteşti şi Toader din Şerbeşti şi Ionaş tij, şi Roman tij, şi Vasilie din Leuteşti şi Gavril tij, şi Trifan din Mihăeşti şi Lupul tij, şi Lazor din Hlăpeşti şi Vasilie din Tâmpeşti şi Borde tij, şi Burlea tij, şi


Andreica tij, şi alţi mulţi oameni după carii la număr au fost 40 la această mărturie. Şi am scris eu Căzan diac cu mâna mea.


15. Suret de la Costantin Moghila v(oie)vod, l(ea)t 7118 <1610>, mart(ie) 2

Facem înştiinţare precum au venit înainte(a) noastră Flanda cu fraţii săi şi s-au pârât de faţă cu Toma şi cu fraţii săi, pentru o luncă şi vale, ce este din hotarul Belceştilor pe Pârâul Albu, pe care s-au mai fost pârât şi înaintea lui Simeon v(oie)vod, precum adevereşte cart(ea) lor cea de judecată, precum au biruit Toma şi cu fraţii lui pe Flanda şi ş-au pus şi ferâe. Deci de acmu înainte ei iar cer hotarnici pe sluga noastră Ionaşco şi pe credinciosul nostru Sechil, fost cămăraş, şi să le aleagă acel loc, care este mai sus scris, şi să le pue şi stâlpi pre unde le va spune dresurile. Dară noi aşe(a) am judecat: de acmu înainte ca să aibă a-şi ţine ei a lor dreaptă ocină, de vrémea că ei s-au pârât de vtori ori şi tot au rămas Toma cu fraţii săi pe Flanda şi pre fraţii lui, pe unde au fost stâlpit mai demult de în carte scrie că şi ferâea ş-au dat. Aciasta poroncim.


16. Suret de la Costantin Moghila v(oie)vod, l(ea)t 7120 <1611>, oct(ombrie) 1810.

Dat-am carte domnii méle cestui slugi a noastre, Toma Braia comişel din Belceşti, ca să fie tare şi puternică cu această carte a domnii méle ca să opriască şi să stăpâniască a sa driaptă ocină ce au cumpărat de la Toma Bobric şi de la Andreica din Belceşti, din parte din giosă. Iar Toma, feciorul lui Bobric, el să n-aibă nicio treabă cu acea bucată de ocină, nici să are, nici să cosească, de vreme că are sluga noastră Toma Brae ispisoc g(ospo)d. Iar cu-i să va părea că are vro strâmbătate, acela să vie să stea de faţă dinainte domnii méle. Aceasta scriem.


10 Ibidem, XVII/3, nr. 58, p. 36.


17. Suretă de la Costantin Moghila v(oie)vod, l(ea)t 7120 <1611>, oct(ombrie) 3011.

Facem înştiinţare precum au venit înainte(a )noastră Toma, feciorul Andreicăi din Belceşti, şi cu soru-sa, Aniţa, şi s-au pârâtă de faţă cu sluga noastră Toma Brae comişelă din Belceşti, pentru jumătate de parte a părintelui lor, Andreicăi, din jumătate de sat, din a cincea parte, jumătate, den partea cea din sus, zicând ei precum că ar fi fost zălojit acea parte de ocină la sluga noastră Toma comişăl. Iar sluga noastră de mai sus scris, Toma, el aşea au zis: că ar fi cumpărat-o pre ai lui drepţi bani acea parte de ocină şi au arătat şi un zapis de la dânşii de vânzare, precum au vândut ei acea parte de ocină. Deci domnia mea şi împreună cu tot sfatul nostru n-am crezut acel zapis, ci am judecat după legea ţării şi am aflat şi cu dreptate cum ca să jure Toma Brae cu 24 de oameni buni, precum că au cumpărat el acea parte de moşie. Deci sluga noastră Toma el au jurat cu 24 de jurători înaintea lui Pătraşco log(ofăt) şi dumnealui mărturisind înainte(a) noastră, am crezut că au jurat. Şi au pus şi ferâea înainte(a) a tot sfatul domnii méle. Iar Toma şi cu soru-sa Aniţa, feciorii Andreicăi, ei au rămas din toată lege(a) ţării. Pentru aceea, de acmu, să nu aibă a să ma(i) pârî, pentru această pâră, ci să aibă Toma Brae a-ş(i) stăpâni şi cu fraţii lui, cu tot venitul. Şi altul ca să nu s(e) mai amestece peste această carte a noastră. Aceasta scriem.

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Documente, CDLXIV/24, f.6v-7.

18. Suret de la Costantin Moghila v(oie)vod, l(ea)t 7120 <1612>, iun(ie) 30

Dat-am carte domnii méle slugii noastre Toma Brae din Belceşti ca să fie tare şi puternic cu această carte a domnii méle a-ş(i) stăpâni şi a-ş(i) opri de către toţi şi a cosi o parte de ocină din sat din Belceşti în toat(ă) parte(a) Tomii Bobric, feciorul Andreicăi din satul Belceşti, de vreme că sluga noastră Toma Brae au cumpărat toată parte de ocin(ă) a Tomii Bobric şi Toma are şi dresuri pre acea cumpărătură. Pentru aceea, nime să nu să pue împotrivă pre carte noastră. Aceasta poroncim.


11 Ibidem, nr. 59, p. 36-37.


19. Suret de pe un zapis de vânzare fără de velet. < cca. 1615 >

Adică eu Nastasie, nepoata Dochii, fetii lui Andrăica din Belceşti, de a mea bună voe, de nime sălită, nici asuprită, am vândut partea mea de ocină din Belceşti, din a cincea parte, a triia parte. Ş-am vândut-u drept 22 taleri lui Pătrăşcan, feciorul Tomii Brae din Belceşti, cu tot venitul. Şi la această tocmeală au fost Pătru, şi Căzan diac, şi Sava comişel din Dragomereşti, şi Andronic, şi Andrian, şi Grigorie păh(arnic), şi Pătraşco din Hlăpeşti, şi Ignat din Belceşti, şi alţi mulţi oameni buni, carii pentru credinţa ne-am pus şi peceţile noastre către acel zapis ca să ştie.


20. Suret iarăşi de un zapis de vânzare, fără velet <1611, înainte de 18 octombrie >12.

Adică eu, Ignat din Belceşti, facem înştiinţare precum au venit Toma, feciorul Andreicăi, la casa mea şi, de a lui bună voire, de nime sălit, nici asuprit, ş-au vândut a sa driaptă parte de ocină, din sat din Belceşti, din a cincea parte, a patra parte, însă parte(a) din jos. Ş-au vândut-o Tomii Brae din Belceşti drept 30 taleri de argint, dinnainte lui Pavel din Belceşti, şi dinnainte lui Toader de acolo, şi dinnainte lui Iosif tij, şi dinnainte altui Toader tij de acolo, şi dinnainte lui Ionaşco tij de acolo. Şi au fostă şi alţi mulţi oameni buni şi megiaşi când s-au vândută această ocină. Şi s-au dat în mânule Tomii Brae ca să fie lui ocină neschimbată nici odănăoar(ă) în véci preste acias[s]tă scrisoare a noastră întru carea ne-am pus şi peceţile noa(s)tre.


21. Suret de pre o mărturie iară fără velet13

Adică eu Vasilie Prăjescul şi pârcălab Neamţului scriem şi dăm

înştiinţare cu această carte a noastră pentru rândul acestui om, anume

12 Ibidem, nr. 57, p. 35. 13 Ibidem, nr. 218, p. 138-139. Datat <1613>, mai 30 , după Vasile Prăjescu,

pârcălab de Neamţ în acel an.


Toma din Belceşti, şi frate-său Ignat, precum să se ştie că au ei o curăţitură şi cu pomătu, aliasă şi stâlpită din baştină de cătră Tăbuci şi de cătră Franda. Iar Tăbuci au cules şi poamele şi livezile Tomii şi Ignat şi au zis că sânt a lui livezile acele. Iar Toma şi Ignat au venit înainte(a) noastră şi s-au pârât de faţă cu Tăbuciu pentru acel pomăt. Deci noi aşea am socotit şi am judecat împreună cu mulţi oameni buni şi slugi g<ospo>d, ca să jure care va voi Tăbuci şi Flanda şi cum or lua ei cu sufletele, aşe să fie, şi ş-au pus zi. Iar cându au fost la zi, Tăbuciu şi cu Flanda n-au venit cu oameni, nici au jurat, şi au rămas de soroc. Iar Toma şi I[i]gnată, ei au venit la zi şi ş-au pus şi ferâia, precum a dovedit pre Tăbuci şi pre Flanda, Toma Brae şi cu fratele său Ignatie, şi încă de două ori, fără de aceas[s]ta, ne-am încredinţat precum i-au mai dovedit, precum am văzut la Toma Brae şi la fratele său Ignat ispisoc de îndreptare şi de dovedire, precum că iaste a lor driaptă ocină, iar Tăbuciu şi cu Flanda n-au nice o triabă. Pentru aceea, li-am făcut şi noi aceas[s]tă mărturie a noastră carii le-am tâmplat mulţi oameni buni şi slugi domneşti, anume Ionaşco spătar, şi Haruţu diac din Răteşti, şi Căzan diac din Dragomireşti, şi Simeon păh<arnic> din Totoeşti, şi Vasilie comis de acolo, şi alţi mulţi oameni buni şi megieşi de pe împrejură. Pentru care Tăbuci de acmu înainte şi cu Flanda să n-aibă nicio tria<bă> întru acei pomeţi şi în curăţitură, fără numai Toma şi Ignată. Pentru care ni-am şi iscălit. Şi s-a scris la Niamţu, mai 30.


22. Suret de la Gaşpar v(oie)vod, l(ea)t 7127 <1619>, av(gust) 614

Facem înştiinţarea <că au venit> înainte(a) noastră şi înainte(a) boiarilor noştri Toma, feciorul Andriicăi, şi sora lui Aniţa, şi Dochiţa, fata Nastasăi, nepoata Andriicăi, strănepoata lui Crăciun Belcescul, şi s-au pârât de faţă cu sluga noastră Toma Brae comişel şi cu feciorul lui, Pătraşco slugeru(l), pentru trei părţi de ocină din a cincea parte din jumătate(a) satului Belceştii, de cătră Şerbeşti, zicând ei că ar fi zălojit acele trei părţi de ocină la sluga noastră Toma Brae şi la feciorul lui, Pătraşco. Iar slugile noastre de mai sus scrişi, Toma Brae şi Pătraşco şi cu feciorul lui, ei aşea au răspunsă, că le-ar fi cunpărat pre bani gata în 89 taleri acele trei părţi de ocină de la dânşii. Şi au arătat înainte(a) noastră şi

14 Ibidem, volumul IV, nr. 498, p. 390.


un ispisoc de la Ieremie Moghila v(oie)vod şi alt ispisoc de la Costantin v(oie)vod şi altul de la Radul v(oie)vod de cumpărătură şi alt ispisoc de la Costantin v(oie)vod pentru acele părţi, precum s-au mai pârât acei de mai sus scrişi, Toma, feciorul Andreicăi, şi sora lui, Aniţa, şi Dochiţa, fetele15 Nastasii, nepoata Andreicăi, toţi strănepoţi lui Crăciun Belcescul, pre Toma Braia pentru acele trei părţi de ocină de mai sus scrişi şi-au rămas rămaşi. Şi atunce, pentru aceea, domnia mea, şi împreună cu tot sfatul nostru, dacă am văzut acélé ispisoace di cumpărătură de la alăţi domni, şi de atâte(a) pâri şi ferâe de la Costantin v(oie)vod, domnia mea încă am judecat pre dânşii după legea ţării şi s-au îndreptat sluga noastră Toma Brae comişel şi feciorul său, Pătraşco. Şi am luat lor şi ferâe 24 zloţi. Iar Toma, feciorul Andreicăi, şi sora lui Aniţa, şi Dochiţa, fetele Nastasii, nepoata Andriicăi, toţi strănepoţi lui Crăciun Belcescul, ei au rămas din toată legea şi să nu mai pârască de acmu nici a mai dobândi nici odinăoară în véci preste cartea noastră.

Toate astea 22 de zapise pentru Belceşti s-au tălmăcit de Evloghie

dascăl leat 7269 (1761), ianuarie 24. Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale,

Documente, CDLXIV/29, f. 9v-1r.

15 Corect „fata”.


Fila 1r a izvodului scris de Evloghie dascăl la 24 ianuarie 1761


Fila 11v, cu însemnarea: „cărţi ruseşti”


A MANUSCRIPT OF DOCUMENTS REFERING TO THE

BELCEŞTI VILLAGE FROM THE NEAMŢ COUNTY, WROTE BY EVLOGHIE THE MONK

(1761)

Abstract

This article focuses on the genealogy of a noble family from the Neamţ county, descending from Crăciun Belcescul, attested in a document dating from the 20th of December 1414. During a recent research at the National Archives from Iaşi, I discovered a manuscript containing a total of 22 translated documents, from the sixteenth and the seventeenth centuries. All documents refer to the descendants of Crǎciun Belcescul. Out of the 22 documents, 16 are translations made after the, previously unknown originals.

The importance of this manuscript, compiled by Evloghie the monk, cannot be overstated, since some of Crăciun Belcescul’s descendants are known only due to it. Moreover, these documents reveal the continuity of this family of landowners, who, starting from Crăciun Belcescul’s time, from the fifteenth century, preserved the possession of the villages Belceşti and Negoeşti, up to the first quarter of the seventeenth century. Keywords: manuscript, documents, genealogy, family, Belcescul.

Un izvod de acte ale satului Belceşti din ţinutul Neamţ, scris de Evloghie dascăl (1761 )

Documents

Transcript of Un izvod de acte ale satului Belceşti din ţinutul Neamţ, scris de Evloghie dascăl (1761 )