Proces bugetar public

Desfăsurarea procesului bugetar la PrimăriaMunicipiului Bârlad

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea Primăriei Municipiului

Bârlad

1.1. Istoricul municipiului Bârlad

Bârladul reprezintă un nume şi o aşezare cu adânci

rezonante în istoria poporului român, existenţa sa pierzându-se

în negura vremurilor apuse şi împărţite de istorie în epoci de

mii şi zeci de mii de ani.

Numeroase mărturii scoase la iveală de către arheologi,

atât în perimetrul aşezării actuale, cât şi în împrejurimi,

confirma existenta milenară a strămoşilor noştri pe aproape

întreaga scara evolutivă a istoriei.

Înţelegerea şi interpretarea unor factori şi a unor

fenomene istorico-geografice, au creat adesea controverse în

rândul cercetătorilor care, însă, n-au putut contesta existenta

milenară a aşezării. Aşadar, putem spune că Barladul face parte

din categoria aşezărilor omeneşti prin care istoria şi-a creat un

drum pe care l-a marcat cu destule şi veridice repere şi mărturii

materiale, drum al cărui început îl putem localiza, cu siguranţă,

în epoca neolitică, ba putem spune, chiar în preistorie

(paleolitic). Bine evidenţiate prin culturi materiale sunt

epocile: neolitic (cultura Starcevo-Cris) din mileniul V – IV în.

H); sfârşitul epocii bronzului (Cultură Noua); prima perioadă a

1


fierului (Hallstatt) şi a doua perioadă a fierului (La Téne);

epoca prefeudală (sec. IV-V. D.H. – Cultura Sântana de Mureş).

Din punct de vedere economic şi geografic, municipiul

Bârlad se situează aproape de intersecţia unor importante cai

rutiere şi feroviare, pe traseul dintre nordul şi sudul Moldovei,

dintre Valea Prutului şi Valea Şiretului, la DN 24 (DE 581), care

asigură legătura între centrul şi sudul României cu Republica

Moldova, prin punctul de frontieră Albita. Prin Bârlad se face

legătura între Bucureşti şi Iaşi.1

1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al acestei instituţii îl reprezintă

soluţionarea problemelor Colectivităţii locale. Aceasta se

realizează prin:

- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele

stabilite;

- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi

taxelor locale;

- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a

serviciilor publice locale;

- administrarea bunurilor din proprietate publică sau

privataangajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;

- administrarea resurselor financiare;

1 http://www.primariabarlad.ro/2

http://www.primariabarlad.ro/


- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea

realizării programelor de dezvoltare;

- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale;

- cooperarea pe plan intern şi internaţional.

Primăria Bârlad, are ca viziune satisfacţia permanentă a

clienţilor (persoane fizice şi juridice), a angajaţilor,

apreciaţi că şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să

devină un lider regional şi naţional. Misiunea Primărie Bârlad

constă în oferirea de servicii publice de calitate în domeniul

administraţiei publice locale. Pentru a duce la îndeplinire, cu

cât mai mult profesionalism, a obiectului sau de activitate

Primăria Bârlad urmăreşte câteva perspective:

- perspectiva clientului - cu obiectivul de a exista

permanent în preajma clientului actual şi potenţial, cu

perceperea dorinţelor, necesitaţilor lui şi creşterea gradului de

responsabilitate; satisfacerea aşteptărilor clienţilor, referitor

la serviciile oferite.

- perspectiva proceselor interne – Primăria Bârlad este

integrate în cadrul administraţiei publice locale şi foloseşte în

permanenţă efectul sinergetic, cooperând în acelaşi timp în

sistem de parteneriat cu clienţii săi – personae fizice şi

juridice, încercând să obţină avantaje din perspicacitate

serviciilor acestora.

3


- perspectiva financiară – care constă în optimizarea

utilizării resurselor financiare având la baza taxele şi

impozitele locale şi furnizarea de servicii, clar definite,

precum şi asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii

necesare îmbunatăţirii acestora.

- perspectiva învăţării – Primăria Bârlad a demarat

dezvoltarea undei strategii de formare, educare şi

responsabilizare a personalului municipiului, în idea atragerii

permanente spre interesele societăţii.

Politica organizaţiei este de a stabili şi transpune în fapt

obiectivele strategice şi operaţionale, cu toată răspunderea şi

competenţă, având orientarea clară înspre nevoile clientului,

punând accentul pe îmbunătăţirea continuă. De fapt, se urmăreşte:

- rapiditate şi concreteţe în faza decizională,

- extinderea orizontului cunoştinţelor pentru soluţiile

cele mai bune,

- urmărirea responsabilităţii în fazele de execuţie a

proceselor desfăşurate.

- rezolvarea tuturor problemelor prin îmbunătăţirea

continuă a activităţii în toate domeniile şi la toate nivelurile.

Se doreşte obţinerea unui echilibru între aşteptările

clientului (calitatea serviciilor), necesităţile colaboratorilor

(calitatea organizaţiei) şi exigentele societăţii civile locale,

naţionale şi internaţionale.

4


1.3. Organizare şi funcţionare

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este

organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 273/29 iunie

2006 (actualizată până la data de 22 aprilie 2011) privind

finanţele publice locale. Este organizată şi funcţionează pe

principiile unei instituţii publice locale, fiind condusă de

primar care are calitatea de ordonator principal de credite

bugetare.

Conform dispoziţiilor Legii finanţelor publice locale nr.

273/2006 “instituţiile publice locale” reprezintă o denumire

generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele

municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti,

instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu

personalitate juridică, indifferent de modul de finanţare a

activităţii acestora.

Din punct de vedere al Finanţelor publice, instituţiile

publice sunt definite prin următoarele trăsături:

- Sunt instituţii de drept ale statului, care desfăşoară

activitate politică sau executivă, reprezentând puterea şi

administraţia d estat în societate:

- Sunt instituţii care compun, la nivel central sau

local, aparatul puterii şi administraţiei de stat;

- Sunt instituţii de stat care îşi desfăşoară activitatea

în strânsă legătură cu bugetul public privin resursele financiare

5


constituite în cadrul acestuia, la nivel central sau local sau

prin fonduri speciale, pentru acoperirea cheltuielilor pe

destinaţii specifice prin clasificaţie bugetară.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind

finanţele publice, institutiiile publice care au competenţe şi

responsabilităţi în procesul bugetar din România sunt:2

- Parlamentul care adopta legile bugetare anuale şi

legile de rectificare elaborate de Guvern potrivit cu strategia

macroeconomică asumată de acesta, având competenţe şi în

aprobarea legilor contului general annual de execuţie.

- Guvernul care asigura realizarea politicii fiscal-

bugetare ce ia în considerare perspectivele economice şi

priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat

de Parlament.

- Ministerul Finanţelor Publice care acţionează în numele

Guvernului ca o componentă instituţionalizată şi specializată cu

atribuţii importante în procesul bugetar, dintre care amintim:

coordonarea acţiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernul cu

privire la sistemul bugetar, dispunerea măsurilor necesare pentru

aplicarea politicii fiscal-bugetare, emiterea de norme

metodologice, instrucţiuni şi precizări prin care se stabilesc

practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor,

angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielior,

2 Legii nr. 500/20026


controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar

anual, contabilizarea şi raportarea.

- Ordonatorii principali de credite – sunt conducătorii

instituţiilor şi unităţilor care folosesc mijloace băneşti din

bugetele publice, cu titlu de credite bugetare, în vederea

acoperirii cheltuielor aprobate prin bugetele lor de venituri şi

cheltuieli. Calitatea de ordonatori principali de credite

bugetare o au miniştrii, conducătorii celorlalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii

altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice

autonome. Ordonatorii principali de credite bugetare repartizează

creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru

bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători

sunt ordinatori terţiari de credite în raport cu prevederile din

bugetele aprobate în condiţiile stabilite prin dispoziţiile

legale.

- Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele

bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea

sacrcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor

din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii

legale.

Ordonatorii de credite bugetare răspund, potrivit legii, de:

elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita

creditelor bugetare repartizate şi aprobate; angajarea şi

7


utilizarea creditelor bugetare pebaza bunei gestiuni financiare;

intergitatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

organizarea şi tinera la zi a contabilităţii şi prezentarea la

termen a sitiatiilor financiare asupra patrimoniului aflat în

administrare şi execuţie bugetară; organizarea sistemului de

monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului

de lucrări de investiţii publice; organizarea evidentei

programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului.

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din

fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite bugetare, iar

plata acestora se efectuează de către contabil. Angajarea şi

ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă

de control financiar preventiv.

O altă modalitate de a defini instititutiile publice este

aceea legată de caracteristicile bunurilor produse de către

acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de

distribuire a acestora către beneficiari. Din acest punct de

vedere, se poate spune ca instituţiile publice produc bunuri

publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit, urmărind

satisfăcea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor,

sau la preţuri accesibile consumatorilor. Bunurile publice

corespund în mod direct cerinţelor stării de optim social.

Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de

activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate din

8


punct de vedere financiar de bugetul public, instituţiile publice

sunt organizate după principiul “nonprofit”.

Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc

obiectul de activitate şi pentru care primesc finanţare bugetară,

instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci

încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri

proprii, dar care nu conduc la obţinerea de profit. Cu alte

cuvinte, o instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă

obţine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în

fiecare an financiar.

Deşi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice

locale, expres prevăzute în lege, sunt diferite, au drept scop

soluţionarea problemelor colectivităţii locale, care se

realizează de obicei prin: elaborarea şi aprobarea bugetelor

locale la termenele stabilite; stabilirea, încasarea şi urmărirea

impozitelor şi taxelor locale; stabilirea şi urmărirea modului de

prestare a serviciilor publice locale; administrarea bunurilor

din proprietatea publică sau privată a municipiului Bârlad;

angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;

administrarea resurselor financiare; elaborarea, aprobarea,

modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;

asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

cooperarea pe plan intern şi internaţional.

9


1.3.1. Organizarea internă pe compartimente de specialitate

şi structura de personal

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este

organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001

privind administraţiile locale, modificată şi completată prin

Legea 286/2006.3

Aşadar, primarul, ca autoritate publică locală, este şeful

administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de

specialitate al Primăriei, pe care îl conduce. Aparatul de

specialitate al primarului este structurat pe compartimente

funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale

acestuia sunt încadrate cu funcţionarii publici şi personal

contractual.

Conform cu Regulamentul de Organizare şi funcţionare a

instituţiei, Primăria Bârlad are următorul personal:

Personal de conducere:

1 primar

1 viceprimar

1 secretar

Posturi în aparatul propriu:

100 funcţii publice

12 funcţii contractuale

3 Legii nr. 215/200110


Primarul asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum

şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonatelor de

Guvern, a hotărârilor consiliului local, dispune măsurile

necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi

instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale

celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice

centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului

judeţean în condiţiile legii.

Primarul Constantin Constantinescu are în subordine pe

viceprimar şi pe secretar, precum şi următoarele Direcţii şi

Servicii:4

- Direcţia economică:

o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Fizice

o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Juridice

o Serviciul Contracte de concesionare, Închiriere şi

vânzare, Autorizare Libera Iniţiativă şi Control Comercial

o Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi

Cheltuielilor

o Compartimentul Administrativ – Gospodăresc

- Serviciul Resurse Umane, Protecţia Muncii şi Relaţii cu

Publicul

- Compartimentul Audit Public Intern




- Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

Viceprimarul Adrian Solomon are în subordine următoarele

direcţii:

- Serviciul Tehnic Investiţii, Licitaţii şi Contracte de

Achiziţii Publice

- Serviciul Gospodărie Comunală şi Locativa şi Asociaţii

de Proprietari

- Biroul Programe Comunitare, Management Proiecte,

Informatică şi Imagine-Publicitate

Secretarul Cătălin Haret are în subordine următoarele

servicii:

- Compartimentul Administraţie Publică Locală,

Secretariat, Juridic contencios

- Serviciul CadastruImobiliar-Edilitar, banca de Date şi

Registrul Agricol

- Compartimentul Protecţie Civilă

1.4. Structura de personal

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind

adminstratia publică locală, completată şi modificată prin Legea

nr. 286/2006, la care se adăugă datele cuprinse în Regulamentul

de Organizare şi Funcţionare a serviciilor administraţiei publice

din cadrul Primăriei Municipiului Bârlad precum şi organigrama

12


instituţiei, primăria Bârlad are un număr de 112 angajaţi

împărţit în:

Personal de conducere:

- 1 primar

- 1 viceprimar

- 1 secretar

Posturi în aparatul propriu:

- 100 funcţii publice

- 12 funcţii contractuale

Dintre compartimentele primăriei care au competenţe şi

responsabilităţi în gestiunea financiară a instituţiei sunt:

Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor,

Serviciul Resurse Umane şi Biroul Informatică. Acestea au

următoarea strcutura de personal:

Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi

Cheltuielilor – 1 post de conducere şi 9 posturi de execuţie;

Serviciul Resurse Umane – 1 post de conducere şi 8 de

execuţie;

Biroul Informatică – 1 post de conducere şi 5 de

execuţie.

Organigramă Primăriei Municipiului Bârlad conform Anexei nr.1

este una piramidala, specifică unei structuri organizatorice de

tip ierarhic – funcţional. Organizarea este evidenţiata în

13


documentele de formalizare a structurii organizatorice,

respective Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama

şi fişele de post.

Aparatul tehnic de specialitate al Municipiului Bârlad cu

responsabilităţi şi competente în ceea ce priveşte gestiunea

financiară a instituţiei este format din: Serviciul Buget şi

contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor şi Serviciul Resurse

Umane şi Biroul Informatică.

Primarul

În calitatea sa de ordonator principal de credite, primarul

are următoarele atribuţii, şi competente care rezultă din Legea

finanţelor publice locale nr. 273/2006: analizează modul de

utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetul local şi

prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducători sunt

ordonatori secundari sau terţiari de credite, şi aprobă

efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea

dispoziţiilor legale; are obligaţia de a angaja şi de a utilize

creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor

aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea

Primăriei cu respectarea dispoziţiilor legale. De asemenea

primarul răspunde de:

elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget

propriu, precum şi a contului de încheiere a exerciţiului

bugetar;

14


Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în

administrarea Primăriei Bârlad;

Urmărirea modului de realizare a a veniturilor;

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în

limita creditelor bugetare şi a veniturilor bugetare posibil de

încasat;

Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi

prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei

patrimoniului aflta în adminstrare şi a execuţiei bugetare;

Organizarea sistemului de monitorizare a programului de

achiziţii publice şi a programului de investiţii publice;

Organizarea evidentei programelor, incluşi a

indicatorilor aferenţi acestora;

Organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului,

conform prevederilor legale.

Primarul, în calitate sa de ordonator principal de credite,

repartizează creditele bugetare după reţinerea a 10% din

prevederile acestuia, pentru asigurarea unei execuţii bugetare

prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care

decurg din obligaţii internaţionale, care sunt repartizate

integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se

face în semestrul II, după examinarea de către Guvern a execuţiei

bugetare pe primul semestru.

15


Direcţia Economică

Direcţia economică este serviciul care asigură, în

principal, finanţarea activităţilor primăriei, a aparatului

propriu al Consiliului local al municipiul Bârlad, a

instituţiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului local, a

patrimoniului public şi privat al municipiul Bârlad, întocmirea

şi executarea bugetului local.

Direcţia economică în principal are următoarele atribuţii:

- face propuneri de fundamentare a impozitelor şi taxelor

locale ce se constituie venituri la bugetul local datorate de

contribuabili persoane fizice, persoane juridice, asociaţii

familiale, etc.;

- fundamentează instituirea de taxe speciale pentru

serviciile publice create la nivelul oasului Bârlad în scopul

satisfacerii unor nevoi ale cetăţenilor colaborând în acest sens

cu celelalte servicii din primărie;

- face propuneri pentru acordarea eşalonării şi

amânărilor la plata până la sfârşitul anului calendaristic,

precum şi reduceri de majorări de întârziere pentru impozitele şi

taxele locale neachitate, pentru cazuri şi motive temeinic

justificate în vederea aprobării acestora de către Consiliul

local;

16


- face propuneri pentru majorarea sau diminuarea

impozitelor şi taxelor locale stabilite în suma fixă în limitele

prevăzute de lege;

- fundamentează propunerile privind indexarea anuală a

impozitelor şi taxelor locale, pr ecum şi amenzilor potrivit

legii;

- răspunde de recuperarea sumelor restante datorate de

agenţii economici pe cale de decontare bancară, titlu executoriu

sau prin executare silită, potrivit legii, asupra elementelor

patrimoniale ale debitorilor, în c azul neachitării la termen a

impozitelor şi taxelor locale stabilite de Consiliul local;

- stabileşte şi răspunde de aplicarea măsurilor legale ce

se impun pentru respectarea disciplinei financiare şi bugetare,

în scopul identificării, impunerii şi s anctionarii evaziunii

fiscale şi atragerea de venituri suplimentare la bugetul local;

- aplica viză de control financiar preventiv şi

stabileşte normele necesare pentru respectarea prevederilor

cuprinse în Legea contabilităţii;

- întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi

cheltuieli al municipiul Bârlad;

Întocmeşte raportul privind contul de execuţie al bugetului

local;

- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

- asigura şi răspunde de încasarea ven iturilor bugetului

local şi utilizarea acestora conform prevederilor bugetare;

17


- asigura respectarea normelor legale cu privire la

inventarierea anuală a bunurilor, integritatea, păstrarea şi pază

bunurilor şi valorilor de orice fel şi deţinute cu or ice titlu,

utilizarea valorilor materiale de orice fel, declararea şi

casarea de bunuri, efectuarea în numerar sau în cont a

încasărilor şi plăţilor în lei şi în valută de orice natură;

Activitatea Direcţiei economice se realizează prin

următoarele servicii, între care există raporturi de colaborare:

A) Compartimentul buget, finanţe, contabilitate;

B) Compartimentul impozite şi taxe – personae fizice şi

personae juridice.

Serviciul buget, finanţe, contabilitate, are următoarele atribuţii:

- organizează şi asigură urmărirea execuţiei bugetare

pentru toate activităţile finanţate din bugetul local, precum şi

pentru activităţile finanţate din surse extrabugetare;

Întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al

municipiul Bârlad;

- întocmeşte raportul privind contul de execuţie a

bugetului local;

- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

- centralizează propunerile de virări de credite de la

instituţiile finanţate din bugetul local, le analizeaz a şi dacă

nu contravin dispoziţiilor legale, întocmeşte referate de

18


specialitate privind aprobarea acestor virări de credite

ordonatorului principal;

- analizează solicitările de subvenţii care se acordă din

bugetul local;

- trimestrial primeşte dările de seamă contabile de la

instituţiile care sunt finanţate din bugetul local, le verifică

dacă sunt în concordanţă cu cifrele aprobate şi nu există

depăşiri de credite, dacă sunt completate conform instrucţiunilor

Ministerului Finanţelor; asigură centralizarea acestora şi

întocmirea darii de seamă proprii, pe care le depune la termenele

fixate la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, împreună cu

referatul explicativ asupra bilanţului contabil;

- pe baza bugetului aprobat, întocmeşte cererea

deschiderii de credite şi dispoziţii bugetare pentru repartizarea

creditelor bugetare activităţilor cuprinse în bugetul local;

Întocmeşte documentul pentru modificarea repartizării creditelor

bugetare;

În concordanţă cu prevederile bugetare întocmeşte lunar cererile

de sume defalcate şi transferuri din bugetul de stat (pentru

investiţii, acoperirea diferenţelor de tarif la energia termică

furnizată populaţiei, fonduri speciale) pe care le supune

avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului

Financiar de Stat;

19


- asigura onorarea la timp şi corectă a obligaţiilor

financiare ale instituţiei către terţi şi a acestora faţă de

instituţie, cu respectarea priorităţilor, potrivit legii;

- asigura documentele şi sumele ne cesare pentru

deplasările efectuate de personalul propriu în interes de

serviciu, în ţară şi străinătate;

- asigura condiţiile pentru buna funcţionare a

instituţiilor de sub autoritatea primăriei pe care le finanţează,

total sau parţial - învăţământ, sănătate, asistenta socială,

cultură;

Asigură evidenta contabilă, sintetică şi analitică a mijloacelor

fixe, pe locuri de folosinţă, a obiectelor de inventar în magazii

şi în folosinţă, precum şi a materialelor pe gestiuni şi pe

feluri de material e în scopul păstrării integrităţii

patrimoniului unităţii, a mijloacelor băneşti, a decontărilor

interne cu terţii debitori, cu terţii creditori;

- înregistrarea fondurilor, cheltuielilor, veniturilor,

alte operaţii economice;

- efectuarea operaţiilor de punctaj între informaţiile

înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile

înregistrate în contabilitatea analitică;

- organizează efectuarea plăţilor reprezentând drepturile

salariale ale personalului aparatului propriu al Consiliului

local al municipiului Bârlad şi altor activităţi organizate în

20


cadrul Primăriei municipiului Bârlad, precum şi orice alte

încasări şi plăţi în baza

- documentelor legal întocmite de serviciile primăriei şi

vizate de cei în drept;

În tocmeşte ordinele de plată pentru efectuarea viramentelor

privind impozitul pe salarii, contribuţia pentru pensia

suplimentară, contribuţia pentru constituirea fondului pentru

plata ajutorului de şomaj, contribuţia de asigurări sociale şi

contribuţia de aş igurari de sănătate;

- întocmeşte dispoziţii de plată către casierie în

vederea acordării de avansuri şi a dispoziţiilor de încasare

către casierie în vederea achitării de către angajat a

avansurilor neconsumate, debitelor datorate, penalităţi la

deconturi;

- verifica încadrarea tuturor plăţilor efectuate în

fondurile prevăzute cu această destinaţie;

- întocmeşte situaţiile statistice;

- organizează evidenta analitică a debitorilor şi

creditorilor şi a furnizorilor unităţii, în aşa fel încât să se

cunoască în permanenţă situaţia reală a acestora;

- organizează evidenta analitică a cheltuielilor de

investiţii pe obiective în conformitate cu listele de investiţii,

anexe la bugetul de venituri şi cheltuieli;

- operează în reg istrul de venituri „debite - încasări"

borderourile de debite şi scăderi, cererile de restituire din

21


venituri, borderourile de încasări, întocmeşte trimestrial contul

de debite-incasari pe care le depune în termenele fixate la

D.G.F.P.C.F.S. Bârlad;

- asigura plata indemnizaţiilor de naştere întocmite de

Compartimentul stare civilă, autoritate tutelară, a ajutoarelor

sociale ce se acorda categoriilor de persoane prevăzute de lege,

pe baza documentelor întocmite de biroul de asistenţă socială,

precum şi plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap

grav;

- asigură conducerea evidentei zilnice a registrului de

casă şi depunerea documentelor justificative, în vederea

verificării şi înregistrării în evidenţele contabile; în acest

scop încă seaza sumele datorate bugetului local provenite din

chirii, taxe de concesionari, taxe de participări la licitaţie şi

le depune zilnic la Trezoreria Bârlad;

- asigură respectarea normelor şi instrucţiunilor

specifice privind operaţiunile de casă;

- organizează pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de

inventariere, efectuează valorificarea inventarelor şi face

propuneri pentru recuperarea pagubelor constatate, după caz;

- duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local legate

de dome niul de activitate al Serviciului buget, finanţe,

contabilitate, salarizare;

- participa la efectuarea inventarierii şi administrării

bunurilor aparţinând municipiului;

22


B) Compartimentul taxe şi impozite are următoarele

atribuţii:

- organizează, îndruma şi controlează acţiunea de

constatare şi stabilire a impozitelor şi taxelor de la persoane

fizice, precum şi cele de la persoane juridice, care se fac venit

la bugetul local;

- constata şi stabileşte toate categoriile de impozite şi

taxe directe şi indirecte datorate de persoane fizice, precum şi

impozitele şi taxele datorate de agenţii economici, persoane

juridice, care se fac venit la bugetul local;

- face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor

şi taxelor local e, a taxelor speciale şi a altor obligaţii

fiscale, în temeiul legii;

- întocmeşte borderourile de debite şi scăderi pentru

toate impozitele şi taxele de debit datorate de persoane fizice

şi juridice;

- verifica agenţii economici, persoane juri dice, asupra

determinării materiei impozabile, precum şi asupra calculului

impozitelor şi taxelor datorate bugetului local;

Urmăreşte întocmirea şi depunerea, în termenele cerute de lege, a

declaraţiilor de impunere de către contribuabili persoane fizice

şi juridice;

- gestionează toate documentele referitoare la impunerea

fiecărui contribuabil, regrupate într-un dosar fiscal unic;

23


- verifica, periodic, persoanele fizice şi juridice

aflate în evidenţele fiscale posesoare de bunuri impoza bile sau

care desfăşoară activităţi producătoare de venit, asupra

sincerităţii declaraţiilor de impunere, asupra modificărilor

intervenite, corectează, acolo unde este cazul, impunerile

iniţiale luând măsuri pentru încasarea diferenţelor stabilite,

sanctio nează nedeclararea în termenul legal a bunurilor şi

veniturilor impozabile;

- verifica fiecare persoană fizică şi juridică asupra

legalităţii funcţionarii fiscale, a materiei impozabile, a

conducerii evidentelor impuse de actele normative în vigoare;

Desfăşoară activitatea de încasare a impozitelor şi taxelor pe

teren;

- ţine evidenţa tuturor persoanelor juridice supuse

impozitelor şi taxelor locale pe fiecare categorie de impozit în

parte;

- aplică sancţiuni prevăzute în actele no rmative tuturor

persoanelor fizice şi juridice care încalcă legea fiscală şi ia

toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea deficientelor

constatate;

- identifica, impune şi sancţionează persoanele fizice ce

desfăşoară activităţi clandestine, infor meaza directorul

Direcţiei economice asupra cauzelor care generează evaziunea

fiscală propunând măsurile necesare pentru înlăturarea acesteia;

Ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe stabilite de

24


organele de constatare, modificarea debitelor i nitiale,

analizează fenomenele şi aspectele rezultate din aplicarea

legislaţiei fiscale şi informează operativ conducerea Direcţiei

economice asupra problemelor deosebite, luând sau propunând

măsurile ce se impun;

- asigura aplicarea unitară a legisl atiei cu privire la

impozitele şi taxele locale;

Pune în executare toate impozitele şi taxele ce se fac venit la

bugetul local prin emiterea şi înaintarea borderourilor de

debite, asigurând totodată înmânarea înştiinţărilor de plată

către contribuabili;

- verifica modul în care agenţii economici, persoane

juridice ţin evidenţa, calculează şi virează la temenele legale

sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite şi taxe;

- la solicitarea scrisă a contribuabililor, analizează,

ce rceteaza şi prezintă Primarului referate cu propuneri de

amânări, eşalonări, reduceri, scutiri, restituiri de impozite şi

taxe şi majorări de întârziere, în vederea aprobării lor de către

Consiliul local;

- desfăşoară activitatea de control fiscal la persoane

juridice şi întocmeşte procese-verbale cu rezultatele

constatărilor;

- efectuează analize şi întocmesc informări în legătură

cu verificarea, constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor

în sarcina persoanelor fizice şi juridice, rezulta tele

25


acţiunilor de verificare şi impunere, măsurile luate pentru

nerespectarea legislaţiei fiscale, cauzele care generează

fenomenele de evaziune fiscală şi luarea de măsuri pentru

îmbunătăţirea legislaţiei de impozite şi taxe;

- centralizează toate datele statistice privind

activitatea serviciului, pe baza cărora întocmeşte şi transmite

informările şi raportările periodice la termenele stabilite prin

acte normative;

- asigura aplicarea unitară a legislaţiei referitoare la

constatarea şi impunerea contribuabililor bugetului local;

- asigura difuzarea actelor normative şi imprimatelor

necesare aplicării legislaţiei în domeniul întregului aparat din

cadrul serviciului;

- întocmeşte situaţii statistice şi dările de seamă

anuale cu privire la rezultatele impunerii pe care le comunica

conducerii Direcţiei economice la termenele stabilite;

Organizează şi îndruma activitatea de urmărire şi încasare la

timp şi vărsarea la buget a veniturilor fiscale şi nefiscale, în

urma constatărilor de la termenele de plată, calculează, acolo

unde este cazul, majorări de întârziere şi dispune măsuri de

executare silită, inclusiv prin întocmirea formelor de retragere

din conturile agenţilor economici a impozitelor, taxelor şi a

altor vărsăminte obligatorii bugetului local;

- organizează, executa şi verifică activitatea de

urmărire silită a bunurilor şi veniturilor persoanelor fizice,

26


pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen şi

a creanţelor băneşti constatate prin titluri execu torii ce intră

în competenţa organelor fiscale;

- verifica respectarea condiţiilor de iniţiere a

popririlor pe veniturile realizate de debitorii bugetului local

de la agenţii economici şi instituţiile publice, urmăreşte

respectarea popririlor infiint aţe de către unităţile creditoare

asupra drepturilor băneşti după care ia măsurile legale pentru

executarea acestora;

- asigura încasarea taxelor speciale stabilite prin

hotărârea Consiliului local Bârlad;

Asigura şi îndruma activitatea aparatului fiscal de urmărire şi

încasare a impozitelor şi taxelor şi altor venituri, efectuează

controlul asupra modului cum aparatul respectiv îndeplineşte

sarcinile cu privire la încasarea şi lichidarea debitelor

restante, precum şi conducerea evidente lor;

- verifica respectarea condiţiilor şi prevederilor legale

privind identificarea debitorilor, confirmarea şi debitarea

amenzilor, imputaţiilor, despăgubirilor şi a altor venituri ale

bugetului local primite de la alte organe;

- urmăreşte în casarea veniturilor fiscale şi nefiscale

în termen şi stabileşte măsuri de recuperare a debitelor

prescrise din culpă organelor de urmărire şi încasare;

Verifică documentaţiile şi propunerile privind debitori

insolvabili şi dispăruţi şi dacă le gas este întemeiate le

27


avizează favorabil şi le prezintă spre aprobare Consiliului local

Bârlad.

- asigura aplicarea gradelor de urmărire silită a

veniturilor şi bunurilor debitorilor care nu şi-au achitat în

termen obligaţiile fiscale;

- identifica pe raza de activitate persoanele care

exercita diverse activităţi producătoare d e venit sau poseda

bunuri supuse impozitării (taxării) nedeclarate şi sesizează

organele de constatare şi impunere prin note de constatare

proprii, în vederea stabilirii impozitelor şi taxelor şi a

sancţiunilor contravenţionale;

- asigura aplicarea u nitara a legislaţiei referitoare la

urmărirea contribuabililor şi încasarea taxelor la bugetul local;

primeşte şi rezolva corespondenta cu privire la urmărirea şi

încasarea debitelor neachitate în termen luând notă şi urmărind

îndeaproape cazurile mai importante date spre executarea

organelor fiscale din subordine;

- întocmeşte certificatele de atestare fiscală atât

pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice;

- întocmeşte şi înaintează directorului economic al

Direcţiei economice centralizatorul listelor de rămăşiţe şi de

suprasolviri pe feluri de impozite şi taxe;

Asigură cu imprimatele necesare aplicarea legislaţiei de urmărire

şi încasare a impozitelor, taxelor şi altor venituri şi

28


organizează evidenta imprimatelor respective, potrivit

prevederilor legale;

- repartizează sumele realizate din valorificarea

bunurilor sechestrate potrivit ordinii de preferinţă prevăzute de

lege, în cazul în care, la urmărirea silită participa mai mulţi

creditori şi reprezintă impr euna cu Serviciul administraţie

publică din cadrul Primăriei municipiul Bârlad interesele

Consiliului local ca subiect de drepturi şi obligaţii în fata

instanţelor judecătoreşti şi a organelor de urmărire penală

referitoare la contestaţiile la exec utare şi alte litigii

prevăzute de lege care au ca obiect realizarea unor creanţe ale

bugetului;

- întocmeşte referate privind restituirile de impozite şi

taxe locale aflate în suprasolvire şi le înaintează spre aprobare

conducerii instituţiei în vederea punerii în aplicare.

Grafic nr.1.4.1 Diagrama de relaţii a compartimentului Buget şi

contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor

29


Serviciul Resurse Umane

Acest serviciu este direct subordonat primarului şi are

următoarele atribuţii:

Elaborează proiectul de organigrama, statul de funcţii

şi regulamnetul de organizare şi funcţionare şi le supune spre

aprobare Consiliului Local;

Întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru

aparatul propriu al administraţiei publice locale;

Organizează concursuri pentru posturile vacanţe,

primeşte şi verifică dosarele de prezentare la concurs şi toate

documentele necesare bunei desfăşurări a concursurilor conform

H.G. nr 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din

unităţile bugetare;

Ţine evidenţa şi eliberează legitimaţii de împuternicit

al Primarului;

Executa lucrări privind evidentă şi mişcarea

personalului, întocmeşte, completează şi păstrează cărţile de

muncă ale personalului din paratul propriu din administraţia

publică locală;

Calculează drepturile privind premiile ce se acorda

conform legii;

30


Elaborează planul annual de ocupare a funcţiilor

publice şi îl înaintează Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici;

Întocmeşte documentele necesare de încadrare în munca –

contracte de muncă, adrese de transfer, etc;

Întocmeşte statul de funcţii pe grupe de funcţii şi

număr de posturi pentru personalul aparatului propriu al

administraţiei publice şi direcţiile subordinate;

Verifică şi vizează pontajele primate în cadrul

serviciului pentru acordarea salariului lunar;

Întocmeşte documentele legate de transferarea,

detaşarea, pensionarea sau încetarea activităţii pentru

personalul administraţiei publice;

Întocmeşte şi înaintează lucrar statistice lunare,

trimestriale, semestriale şi anuale către diractia Judeţeana de

Statistică, Direcţia Generală a Finanţelor Publice;

Întocmeşte programarea concediilor de odihnă şi ţine

evidenţa efectuării acestora;

Ţine evidenţa funcţionarilor publici din cadrul

aparatului propriu;

Asigura participarea salariaţilor la cursuri de formare

şi perfecţionare organizate de instituţii abilitate;

Asigura întocmirea şi gestionarea fiselor de post

pentru salariaţii din cadrul aparatului propriu şi ţine evidenţa

concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;

31


Coordonează evaluarea funcţionarilor publici conform

H.G nr 1209/2003 şi a personalului contractual conform H.G.nr

775/1998 modificată şi completată prin H.G. nr 157/1999;

Biroul informatică

În era în care trăim toate informaţiile sunt informatizate,

fiind create multiple programe, specifice anumitor operaţii,

gestiunea financiară a unei instituţii fiiind condiţionată de

existenţa unei tehnici informaţionale. Responsabil de

îndeplinirea acestei condiţii este Biroul Informatică care are

următoarele atribuţii: realizează activitatea de administrare

baze de date şi aplicaţii informatice, asigura consultanţă de

specialitate pentru exploatarea aplicaţiilor informatice,

realizează testarea aplicaţiilor informatice din punct de vedere

funcţional, întocmeşte instrucţiuni de lucru şi procedurile

pentru testarea şi administrarea bazelor de date şi ale

aplicaţiilor informatice, realizează instruirea personalului

Primăriei în utilizarea aplicaţiilor informatice implementate.

1.5. Relaţii externe

Între departamentele Primăriei Municipiului Bârlad există

mai multe legături determinate de circulaţia documentelor în

32


cadrul instituţiei. De asemenea între departamente există

raporturi de colaborare ce conduc la buna funcţionare a

activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor cetăţenilor în

condiţiile prevăzute de lege.

Relaţiile Primăriei Municipiului Bârlad cu exteriorul

Primăria Municipiului Bârlad este autoritate administrative

autonomă locală. Ea are dreptul şi capacitatea de a soluţiona şi

de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţii locale pe

care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Autonomia locală este numai administrative şi financiară,

fiind exercitată pe baza în limitele prevăzute de lege, şi

priveşte organizarea, funcţionarea, competentele şi atribuţiile

autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi

gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin

municipiului.

Grafic 1.5.1 Relaţiile primăriei Bârlad cu exteriorul

33

PREFECTURAINSTITUTII PUBLICE LOCALE TREZORERIE BANCI

BENEFICIARI(POPULATIA)

PRIMARIA BARLAD

TREZORERIECONTRIBUABILIP.F. SI P.J.


Relaţiile cu instituţiile ierarhic superioare

În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice

locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între

consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi

d subordonare. Raporturile dintre autorităţile administraţiei

publice locale şi autorităţile administraţiei publice de la nivel

judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii,

responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii. Autonomia locală

conferă autorităţilor adminstratiei publice locale dreptul că, în

limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu

excepţia celorcare sunt date în mod expres în competenţa altor

autorităţi publice.

34


Relaţiile cu Prefectura – Conform Constituţiei, Guvernul

exertita conducerea generală a administraţiei publice,

legalitatea activităţii autorităţilor publice locale fiind

supravegheta de reprezentantul acestuia - prefectul. Acesta

reprezintă Guvernul atât la nivel de judeţ cât şi în fiecare

localitate a judeţului şi poate ataca actele autorităţilor

administraţiei publice locale, în cazul în care le consideră

ilegale.

Relaţiile cu alte instituţii sunt de colaborare în vederea

ducerii la îndeplinire a sarcinilor de serviciu, în vedrea

satisfacerii intereselor cetăţenilor: Agenţia pentru protecţia

copilului, Direcţia de sănătate, Corpul gardienilor publici,

Poliţia, Pompierii, etc.

Primăria Bârlad, în calitate de ordonator principal de

credite, repartizează creditele bugetare unităţilor ierarhic

inferioare, în raport cu sarcinile şi veniturile cuprinse în

bugetele acestora. Ordonatorul principal de credite aprobă

efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, în conformitate cu

dispoziţiile legale.

Instituţiile subordonate Primăriei Bârlad sunt:

Direcţia de Asistenţă Socială

Serviciul Comunitar Public - Compartiment Stare Civilă

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A.

35


S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. are sediul în

municipiul Bârlad, str. Republicii nr. 287, judeţul Vaslui şi se

organizează şi funcţionează în conformitate cu Legea nr. 31/1990

republicata, cu modificările şi completările ulterioare,

Ordonanţa de urgenţă 30/1997 privind reorganizarea regiilor

autonome. Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice

S.A. Bârlad este persoana juridică romana, cu forma juridică de

societate comercială pe acţiuni închisă având drept acţionar unic

consiliul local al Municipiului Bârlad, şi îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu legile romane şi prezentul stătut.

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Bârlad are ca obiect

de activitate eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare,

salubritate şi activităţi similare; colectarea şi tratarea altor

reziduri şi desfăşoară activităţi de prestări servicii în vederea

obţinerii de profit în baza contractelor încheiate cu

beneficiarii persoane fizice, comercianţi şi persoane juridice,

activităţi comerciale în conformitate cu prevederile prezentului

stătut şi a legislaţiei în vigoare.

Relaţiile cu furnizorii

Relaţiile cu furnizorii se referă la firmele care oferă

primăriei diverse mijloace fixe, obiecte de inventar, etc. Spre

achiziţionare urmând ca aceasta să selecteze pe cele mai

avantajoase dinpunct de vedere al raportului calitate-pret.

36


Relaţiile cu beneficiarii

Relaţiile cu beneficiarii constau în bunurile publice pe

care Primăria Bârlad le pune la dispoziţia acestora, de obicei

gratuit, excepţie facnd cele pentru care nu primeşte finanţare

bugetare şi pentru care stabileşte preţuri şi tarife. Relaţiile

cu contribuabilii, persoane fizice şi juridice din Bârlad, se

concretizează în impozitele şi taxele stabilite în conformitate

cu prevederile în vigoare pe care aceştia trebuie să le

plătească.

Relaţiile cu Trezoreria Publică

Orice instituţie publică, pentru a putea exista şi pentru a-

şi putea desfăşura activitatea intra în relaţii cu alte unităţi,

atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea

şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.

În ceea ce priveşte relaţia instituţiei cu Trezoreria

Bârlad, către această se trimit următoarele situaţii:

centralizatorul statelor pentru plata salariilor – până la data

de 8 a lunii, declarii pentru ridicarea salariilor de la

Trezorerie – până pe 5 a lunii, necesarul numerarului la

37


trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – până pe 10 a

lunii, centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial;

urmărirea, evidentă şi redactarea documentelor de reţinere şi

virare ratelor, proprililor şi imputaţiilor din salarii – până pe

5 a lunii, întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se

realizează zilnic sau ori de câte ori este nevoie; întocmirea şi

predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau

beneficiari se realizează zilnic sau când e cazul.

Trezoreria statului este structurata asemănător băncilor,

având o unitate centrală subordonată Ministerului Finanţelor şi

unităţi teritoriale amplasate în funcţie de structură

administrativ-teritoriala a ţării. Funcţiile tradiţionale ale

Trezoreriei sunt cele atribuite de către finanţele clasice care

consideră trezoreria statului ca fiind pe de o parte casieria

unde sunt depuse fondurile publice adminstrate: partea bancară cu

activitate de creditare pe termen care este însărcinată să

echilibreze în orice moment, încasările cu plăţile de natură

bugetară. Vărsămintele către trezorerie, ca şi plăţile dispuse de

către ordonatorii de credite, prin dinamica şi integritatea lor,

joacă un rol esenţial, în funcţionarea sistemului financiar.

Relaţiile cu băncile, iau naştere prin faptul că Trezoreria

joacă un rol intermediar în relaţiile Primăriei Bârlad cu

fiferiti furnizori. Prin urmare, din contul deschis de Primăria

Bârlad la Trezoreria Bârlad, suma aferenta platii bunurilor

achiziţionate este transmisă în contul furnizorului deschis la

38


trezorerie, iar de aici în contul aceluiaşi furnizor deschis la

bancă la care este arondat. Astfel, relaţiile bancare sunt

indirecte. Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor

de venituri se asigura urmărirea în cadrul fiecărei trezoreii a

veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi plătitori.

Cheltuielile primăriei se efectuează în limta prevederilor

din bugetul local cu repartizarera pe trimestre care se acoperă

cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru

echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de

ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după

dechiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar

cheltuielile ce urmează să se efectueze din bugetul local,

avându-se în vedere prevederile de cheltuieli probate prin

bugetul de stat. În limita volumului de credite bugetare urmează

să se efctueze plăţi prin trezorerie din mijloacele bugetului

local, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru

instituţiile publice subordonate.

Organele trezoreriei şi organele fiscale induma şi recomandă

Primăriei Bârlad să folosească formă de plată prin cont a sumelor

datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în achitarea

obligaţiilor către buget. Dispoziţia de plată completată cu toate

elementele se depune de plătitor la unitatea bancară la care îşi

are contul aceasta, prin tehnici publice locale. Formarea şi

utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de

39


execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de

Conturi, care transmite dispoziţia de plată după înregistrarea

preluării din cont a sumei către trezorerie.

De asemena Primăria Bârlad are relarii şi cu organisme

financiar – bancare – B.C.R., B.R.D. G.S.G. şi Bancpost S.A.,

prin intermediul cărora îşi realizează plăti către furnizorii ce

au conturi deschise la acestea, dar şi către proprii salariaţi

prin intermediul cardurilor şi alte instituţii sau societăţi cu

care lucrează.

1.6. Structura şi evoluţia principalelor indicatori bugetari

în perioada 2009-2011 - tabel comentat cu identificarea

factorilor de influenţă

Tabel nr 1.7.1 Structura si evolutia veniturilor proprii la

Primaria Municipiului Barlad in perioada 2011-2013:DENUMIRE

VENITURI

CONTBUGETAR

REALIZAT

2011

REALIZAT

2012

REALIZAT

2013

0 1 2 3 4TOTAL VENITURI 00.01 64.678.456 73.897.901 82.392.246I. VENITURI

CURENTE00.02 34.456.232 53.457.963 63.156.511

II. VENITURI

DIN CAPITAL00.15 897.457 1.200.890 1.513.400

40


III.OPERATIUNIFINANCIARE

00.16 245.469 319.780 359.000

IV. SUBVENTII 00.17 1.203.503 1.900.890 2.135.335

Sursa : Contul de executie a Municipiului Bârlad

Observăm o creştere a veniturilor totale faţă de anul 2012

cu 8.494.345 mii RON care s-a bazat, în special, pe creşterea

impozitelor şi taxelor pe clădiri, teren, mijloacele de transport

atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice.

Cheltuielile din bugetele locale exprima eforturile

financiare realizate de autorităţile administraţiei publice

locale pentru acoperirea centelor sociale. Cheltuielile din

bugetele locale se grupează după clasificaţia funcţională pe

următoarele părţi – servicii publice generale, apărare, ordine

publică şi siguranţă, Cheltuieli social-culturale, Servicii şi

dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape, Acţiune economice,

Alte acţiuni, Plăti, dobânzi şi comisioane. Părţile de cheltuieli

din bugetele locale, la rândul lor, se împart pe capitole şi

subcapitole.

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o

grupare a acestora după natura l or, adică: salarii, contribuţii

pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul

asigurărilor pentru şomaj, contribuţii pentru asigurările sociale

de sănătate, deplasări, detaşări, transferări, hrana, medicamente

41


şi materiale sanitare, reparaţii curente etc. Gruparea

cheltuielilor şi după felul lor este impusă de faptul că nu este

sufficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare

din destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare,

ordine publică şi securitate naţională, învăţământ, sănătate,

cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportive şi de

tineret, asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi

indemnizaţii, acţiuni economice etc). Este necesar să se ştie

care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru

fiecare actune din cele menţionate. Această grupare se realizează

cu ajutorul clasificaţiei economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se

materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor şi

alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de

asemenea, prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele

publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii

principale este divizată, din punct de vedere al structurii

economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli

curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări

de credite, plăti de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod

de evidenţiere permite cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în

bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se

poate cunoaşte detaliat cuprinsul fiecărui buget, pe de o parte,

şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii,

42


contibutii pentru asigurările sociale de stat, hrana, burse,

medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli pentru întreţinere

şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.

Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital

(B) şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni financiare (C)

este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu

ajutorul titlurilor, în cadrul cărora chltuielile se desfăşoară

pe articole şi alienate. Aceasta clasificaţie se aplică tuturor

autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de importanţa

lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-

un cod format din două cifre; este divizat în unul sau mai multe

articole care, la rândul lor, se subdivide, de regulă, în

alienate. Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate

în cadrul articolelor prin patru cifre.

Tabel nr 1.7.2 Structura si evolutia cheltuielilor proprii

la Primaria Municipiului Bârlad în perioada 2011-2013DENUMIRE

CHELTUIELI

CONTBUGETAR

REALIZAT

2011

REALIZAT

2012

REALIZAT

2013

0 1 2 3 4TOTAL

CHELTUIELI3.567.900 3.900.678 5.710.190

I. CHELTUIELI

CURENTE00.01 2.900.789 3.890.900 5.518.190

II. CHELTUIELI 70 90.900 120.900 192.000

43


DE CAPITAL

III. ASISTENTASOCIALA

57 650.469 790.780 896.000

IV.ACTIVE

NEFINANCIARE71 134.503 169.890 192.000

Sursa: Contul de execuţie a Municipiului Bârlad

Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului

bugetului local

Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile

de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub coordonarea

Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea

Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului

Financiar de Stat. Normele folosite pentru înscrierea de

indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către

Ministerul Finanţelor Publice. Fluxul informaţional referitor la

44


consemnarea indicatorilor de venituri şi de cheltuieli prin

documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de

la ordonatorii terţiari de credite bugetare până la ordonatorii

principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea bugetului de

venituri şi cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi:

ordonatorii terţiari de credite bugetare (conducătorii

instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii

economici; instituţiile publice care varsă venituri la bugetul

local şi populaţia.

În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-

teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, se

centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în

bugetul local pe baza datelor care se primesc prin proiectele

bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor

publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu.

Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în

această etapă a procesului bugetar, instituţiile de administraţie

publică au o implicare directă. Această implicare a instituţiilor

de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul

plan este reprezentat de organele administraţiei centrale, şi

anume Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din teritoriu,

Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar

de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul

local, adică de organul administraţiei publice locale, care va

aproba proiectul bugetului local.

45


Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare

consiliilor locale, în termen de maximum 30 de zile de la

intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul

exerciţiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea

bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în

vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a

unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de

credite.

Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se

afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile,

este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de

raportul primarului precum şi de contestaţiile depuse de către

locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau

afişării proiectului. Consiliul local, se pronunţă asupra

contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce

acesta a fost votat pe capitole, subcapitole articole şi anexe.

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de

venituri ai bugetului local

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de

venituri şi cheltuieli stau următoarele criterii:

46


1. Bază legală a veniturilor – veniturile nu se înscriu în

bugetul de venituri şi cheltuieli si nu se încasează decât dacă

sunt reglementate expres printr-un acte normative şi se cuvin

unităţii respective;

2. Execuţia preliminată pentru anul de bază reprezintă

execuţia cert ape o anumită perioadă de timp şi execuţia

probabilă până la sfârşitul anului, corelată cu eventualele

influenţe;

3. Analiza şi studierea comparative a veniturilor realizate

pe total, pe structura şi în dinamică. Se realizează analiza şi

studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de

timp;

4. Evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de

venituri – se fac calcule analitice pentru fiecare sursă de venit

sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile

medii realizate sau preliminate, corectat cu influenţele ce vor

apărea în anul de plan.

2.1.2 Categorii de venituri

Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe următoarele

categorii:

- venituri proprii: -venituri curente

- venituri de capital

47


- venituri cu destinaţie specială

- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

- subvenţii primate de la bugetul de stat şi de alte

bugete

- donaţii şi sponsorizări

Pincipala sursa de finanţare a bugetului local sunt

impozitele şi taxele pe care populaţia şi agenţii economici

trebuie să plătească.

Aşezarea impozitelor consta în determinarea şi evaluarea

materiei impozabile, în vederea stabilirii bazei de impozitare

asuopra căreia se va aplica cota de impozitare. Pentru aşezarea

impozitelor este necesară derularea succesivă a următoarelor

operaţiuni:

- stabilirea mărimii obiectului impozabil;

- determinarea cuantumului impozitului;

- perceperea (încasarea) impozitului.

Veniturile proprii – care se prevăd şi se încasează prin

bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucureşti sunt structurate în: venituri curente,

venituri din capital şi venituri cu destinaţie specială.

Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit

sunt considerate venituri curente sau ordinare, Aceste venituri

se încasează cu regularitate la bugetul de stat, bugetele locale,

bugetul asigurărilor sociale de stat etc., în cadrul fiecărui

exerciţiu financiar, pe baza unor prevederi legale, constituind o

48


sursă permanentă. Din această categorie fac parte veniturile

fiscale şi veniturile nefiscale.

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele şi

taxele pe care primăria le colectează de la populaţie.

Veniturile fiscale din taxe şi impozite au suferit sub

aspectu modului de fundamentare următoarele modificări:

impozitele şi taxele locale au fost actualizate în funcţie de

inflaţia ultimilor ani; autorităţile locale actualizează

permanent, în funcţie de inflaţia anuală, impozitele şi taxele în

suma fixă şi anexe pe baza căreia se calculează impozitul pe

clădiri la persoanele fizice.

Actualizarea se realizează pe baza ultimilor 12 indici

lunari ai inflaţiei cunoscuţi şi este permisă dacă rata anuală a

inflaţiei este mai mare de 5%. Rata anuală a inflaţiei este

produsul celor 12 rate lunare ale inflaţiei.

Autorităţile locale au dreptul de a stabili unle impozite

locale între anumite limite şi de a reduce sau de a creşte toate

impozitele locale cu 50% faţă de prevederile legii.

Veniturile curente fiscale – impozitele directe cuprind:

impozitul pe profit, impozite sit axe de la populaţie; taxa

pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în

alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultura, ;

impozitul pe clădiri şi terenuri de la personae juridice; taxa

asupra mijloacelorde transport deţinute de persoane juridice

precum şi alte impozite directe.

49


Impozitele şi taxele de la populaţie sunt următoarele:

impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriaşilor şi a

altor persoane independente şi asociaţii faniliale; impozitul pe

clădiri şi terenuri de la persoane fizice; taxa asupra

mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice; impozitul

pe veniturile din închirieri de immobile; alte impozite şi taxe

de la populaţie.

Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte

venituri stabilite de Legea bugetară anuală.

Veniturile totale cuprind: venituri proprii, sume defalcate

din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie

a persoanelor cu handicap, cultura, culte şi echilibrarea

bugetelor locale, sume defalcate din impozitul pe venit pentru

ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne,

cărbuni şi combustibili petrolieri, sume defalcate din T.V.A

pentru bugetele locale, subvenţii, donaţii şi sponsorizări,

încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

Veniturile proprii se compun din: venituri curente,

venituri din capital, cote defalcate din impozitul pe venit, sume

alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor

locale, cote şi sume defalcate din impozitul pe salarii.

Veniturile curente provin din venituri fiscale şi venituri

nefiscale.

50


Cele mai semnificative venituri curente fiscale cuprind cu

precădere următoarele categorii: impozite directe, impozitul pe

profit, impozite şi taxe de la populaţie, impozitul pe clădiri de

la persoane fizice, taxe asupra mijloacelor de transport deţinute

de persoane fizice, alte impozite şi taxe de la populaţie, taxa

pentru folosirea terenurilor proprietate de stat utilizate în

alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultura, impozitul

pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice, taxe asupra

mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice, alte

impozite directe şi impozite indirecte: impozitul pe spectacole,

taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de

funcţionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru

activitatea notarială, taxe extrajudiciare de timbru, alte

încasări din impozite indirecte. Veniturile bugetului local al

comunei Bârlad propuse pentru anul 2011 sunt în suma de 15.000

mii lei, pe ansamblu situaţia prezentându-se astfel:5

Tab. nr.2.1.2.1. Veniturile prevăzute în bugetul local

pentru anul 2011

Nr. ctr.

Indicatori Prevederi 2011

0 1 2Venituri – total din care:

8.2392.246I. Venituri curente 63.156.511




II

.

Venituri din capital 1.513.400

II

I.

Prelevări din bugetul de

stat

12.520

II

I.A)

Cote şi sume defalcate din

impozitul pe venit total, din

care:

15.799.800

1. Cote defalcate din

impozitul pe venit

15.008.800

2. Sume defalcate din

impozitul pe venit pentru

susţinerea sistemului de

protecţie a persoanelor cu

handicap şi echilibrarea

bugetelor locale

791.000

3. Sume alocate de Consiliul

Judeţean pentru echilibrarea

bugetelor locale

1.816.000

4. Sume defalcate din

impozitul pe venit pentru

ajutor social şi ajutor pentru

încălzirea locuinţei

331

II

I.B)

Sume defalcta din TVA

pentru bugetele locale

8.800

52


Veniturile fiscale au cea mai mare pondere în bugetul local.

Această categorie de impozite se achita semestrial, având ca

termene de plată: 31 martie, 30 septembrie, ale anului fiscal

curent. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă totodată şi

puncte culminante ale încasărilor la bugetul local, deşi

cheltuielile administraţiei publice locale sunt regulate, iar

cele de investiţii sunt programate de regulă, pentru ultimele 6

luni ale anului fiscal. Astfel se poate observa o necorelare a

veniturilor şi cheltuielilor înregistrate la bugetul local, cu

consecinţe directe asupra execuţiei bugetare.

Veniturile curente nefiscale includ: vărsăminte din profitul net al

regiilor autonome; vărsăminte de la instituţiile publice;

vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice; diverse

venituri: din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi

despăgubiri din amenzi şi sancţiuni aplicate de organele proprii,

din concesiuni şi închirieri, restituiri de fonduri din

finanţarea bugetară a anilor precedenţi, încasări din

valorificarea bunurilor confiscate, venituri din privatizare,

încasări din alte surse, cu o pondere mai redusă în bugetul

local.

Vărsămintele de la instituţiile publice includ: venituri privind

circulaţia pe drumurile publice, venituri din încasarea

contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi a bolilor

53


în sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor,

veniturile circumscripţiilor sanitar-veterinare, vărsăminte din

disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor

autofinantate, contribuţii pentru întreţinerea copiilor în creşe,

taxe din activităţi cadastrale şi agricultură, venituri din

prestări servicii, alte venituri de la instituţiile publice.

Diverse venituri includ: venituri din recuperarea cheltuielilor

de judecată, imputaţii şi despăgubiri, restituiri de fonduri din

finanţarea anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi

închirieri, încasări din valorificarea bunurilor confiscate,

penalităţi pentru nedepunerea la termen a declaraţiei din

impozitare şi taxe locale, venituri realizate din administrarea

sau valorificarea bunurilor fostelor C.AP., venituri din

privatizare, încasări din alte surse.

Veniturile din capital au pondere destul de redusă în bugetul

local şi cuprind următoarele categorii: venituri din

valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, venituri din

vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, venituri

din vânzarea bunurilor private, venituri din privatizare.

Nivelul pentru anul 2011 al impozitelor şi taxelor locale

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează

prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă

a clădirii. Atunci când o clădire care are pereţii exteriori din

materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a

54


clădirii se identifică în tabelul nr. valoarea impozabilă cea mai

mare corespunzătoare tipului clădirii respective.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se

determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a

acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă

corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor6:

Tab.nr.2.1.2.2. Nivelul valorii impozabile funcţie de tipul

clădirii

VALORILE IMPOZABILE

Pe metru pătrat de suprafaţă construită desfăşurată la

clădiri, în cazul

Persoanelor fiziceTipul clădirii Valoarea

impozabilă

- Lei/m2 -Cu

instalaţii d

e apă,

canalizare,

electrice şi

încălzire

(condiţii

Fără

instalaţii

de apă,

canalizare

,

electrice

sau încălz

6 Codul fiscal art. 25155


cumulative) ireA. Clădire cu cadre din beton

armat sau cu pereţi exteriori din

cărămidă arsă sau din orice alte

materiale rezultate în urma unui

tratament termic şi/sau chimic

806 478

B. Clădire cu pereţii

exteriori din lemn, din piatră

naturală, din cărămidă nearsă, din

vălătuci sau din orice alte

materiale nesupuse unui tratament

termic şi/sau chimic

219 137

C. Clădire-anexă cu cadre din

beton armat sau cu pereţi exteriori

din cărămidă arsă sau din orice

alte materiale rezultate în urma

unui tratament termic şi/sau chimic

137 123

D. Clădire-anexă cu pereţii

exteriori din lemn, din piatră

naturală, din cărămidă nearsă, din

vălătuci sau din orice alte

materiale nesupuse unui tratament

termic şi/sau chimic

82 54

E. În cazul contribuabilului

care deţine la aceeaşi adresă

75% din

suma care s-

75%

din suma

56


încăperi amplasate la subsol,

demisol şi/sau la mansardă,

utilizate ca locuinţă, în oricare

dintre tipurile de clădiri

prevăzute la lit. A - D

ar aplica

clădirii

care s-ar

aplica

clădirii

F. În cazul contribuabilului

care deţine la aceeaşi adresă

încăperi amplasate la subsol, la

demisol şi/sau la mansardă,

utilizate în alte scopuri decât cel

de locuinţă, în oricare dintre

tipurile de clădiri prevăzute la

lit. A - D

50% din

suma care s-

ar aplica

clădirii

50%

din suma

care s-ar

aplica

clădirii

Suprafaţa construită desfăşurata a unei clădiri se determina

prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor

clădirii, inclusiv ale balcoanelor sau a celor situate la subsol,

exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca

locuinţa şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de

amplasarea clădirii, prin înmulţirea sumei determinate cu

coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul

următor:7



Tab.nr.2.1.2.3. Valorile coeficientului de corecţie funcţie

de rangul localităţii

Zona încadrul localităţii

Rangul localităţii

0 I II II

I

IV V

A 2.

6

2.

5

2.

4

2.

3

1.

1

1.

05B 2.

5

2.

4

2.

3

2.

2

1.

05

1.

00C 2.

4

2.

3

2.

2

2.

1

1.

00

0.

95D 2.

3

2.

2

2.

1

2.

0

0.

95

0.

9

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult

de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut

în tabelul anterior se reduce cu 0,10. Astfel valoarea impozabilă

a clădirii, determinată în urma aplicării coeficienţilor

corespunzători, se reduce în funcţie de anul terminării acesteia,

după cum urmează:

- Cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de

ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

58


- Cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între

30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului

fiscal de referinţă.

În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă

construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a

acestei, se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi

sau fracţiune din aceştia.

Dacă la clădirile la care au fost executate lucrări de

reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere,

din punct de vedere fiscal, atunci anul terminării se

actualizează, astfel că acesta se consideră că fiind cel în care

au fost terminate aceste ultime lucrări. Iar Dacă dimensiunile

exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe

conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a

clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii

cu un coeficient de transformare de 1,20.

Impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice pentru

întregul an până la 30.09.2011 a fost de 2.714.038.

Fundamentarea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de

persoanele fizice, se realizează în funcţie de mijlocul de

transport deţinut de persoana respectivă fiind percepută de la

persoanele fizice care deţin vehicule cu tracţiune mecanică şi

mijloace de transport pe apă.

59


Pentru anul 2011 s-a aprobat în Hotărârea Consiliului Local

că nivelul veniturilor ce se vor încasa din taxa asupra

mijloacelor de transport să fie în suma de 1.257.000 mii lei.

Tab nr. 2.1.2.4. Taxa asupra mijloacelor de transport

Nr. crt.

Tipuri de autovehicule lei/200 cmc sau fracţiune din această

1 Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu

capacitatea cilindrică de până la 1600 cmc inclusiv

8

2 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cmc

şi 2000 cmc inclusiv

18



72



144

5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001

cmc

290

6 Autobuze, autocare, microbuze 247 Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de

până la 12 tone inclusiv

30

8 Tractoare înmatriculate 18

60


Impozitul pe teren se constată şi stabileşte pe baza

declaraţiei de impunere depusă de proprietarul terenului la

serviciul de specialitate al Consiliului Local.

Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în

lei/m² stabilite de Consiliul Local pe zone la suprafaţă de teren

şi se plăteşte semestrial în două raţe egale până la data de 31

martie şi 30 septembrie anul în curs.

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de

metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat

terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului,

conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în

registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu

construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea

suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma

corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Tab nr.2.1.2.5. Taxa pe teren aflat în intavilan

___________________________________________________________

____________

|Zona din cadrul localităţii| Rangul localităţii (lei

[vechi]/mp) |

|___________________________|

___________________________________________|

61


| | O | I | ÎI | III | IV | V |

|___________________________|_______|_______|_______|

_______|_____|_____|

| A | 5.900 | 4.900 | 4.300 | 3.700 | 500 | 400 |

|___________________________|_______|_______|_______|

_______|_____|_____|

| B | 4.900 | 3.700 | 3.000 | 2.500 | 400 | 300 |

|___________________________|_______|_______|_______|

_______|_____|_____|

| C | 3.700 | 2.500 | 1.900 | 1.200 | 300 | 200 |

|___________________________|_______|_______|_______|

_______|_____|_____|

| D | 2.500 | 1.200 | 1.000 | 700 | 200 | 100 |

|___________________________|_______|_______|_______|

_______|_____|_____|

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în

registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de

terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin

înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma

corespunzătoare prevăzută la tabelul (4), iar acest rezultat se

înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la

tabelul (5).

62


Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit tabelul

(3), se folosesc sumele din tabelul următor:8

Tab nr.2.1.2.6. Taxa pe teren aflat în intavilan,în

registrul agricol

____________________________________________________________

_________

Nr. Zona (lei/ha)

Crt. _________________

A B C D

____________________________________________________________

_________

1 Teren arabil 15 13 11

2 Păşune 15 13 11 9

3 Fâneaţă 15 13 11 9

4 Vie 33 25 20 13

5 Livadă 38 33 25 20

6 Pădure sau alt teren

Cu vegetaţie forestieră 20 15 13 11

7 Teren cu apă 11 9 6 x

8 Drumuri şi căi ferate x x x x

9 Teren neproductiv x x x x



____________________________________________________________

_________

Suma stabilită conform tabelului nr.2.1.2.6. se înmulţeşte

cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în următorul

tabel:

Tab nr. 2.1.2.7.

Rangul localităţii Coeficientul de corecţie

0 8,00

I 5,00

II 4,00

III 3,00

IV 1,10

V 1,00

Impozitul pe teren datorat de persoane fizice s-a stabilit

conform bugetului local la nivelul sumei de 991.799.

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe

teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului,

exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul

tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător

tabelului nr. 2.1.2.7.

64


Tabel nr.2.1.2.8. Taxa pe teren aflat în extravilan

Nr. Categoria de folosinţă Zona

Crt. [lei (RON)/ha]

____________________________________________________________

____________

0 1 A B C D

____________________________________________________________

____________

1. Teren cu construcţii 22 20 18 16

2. Arabil 36 34 32 30

3. Păşune 20 18 16 14

4. Fâneaţă 20 18 16 14

5. Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt 5.1

40 38 36 34

5.1. Vie până la intrarea pe rod x x x x

6. Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt.6.1

40 38 36 34

6.1. Livadă până la intrarea pe rod x x x x

7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu

Excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1

12 10 8 6

65


7.1. Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol

De protecţie x x x x

8. Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări

piscicole 4 3 2 1

8.1. Teren cu amenajări piscicole 24 22 20 18

9. Drumuri şi căi ferate x x x x

10. Teren neproductiv x x x x

____________________________________________________________

____________

Impozitul pe terenurile situate în extravilanul localităţii

pentru anul 2011 s-a situat la suma de 2000lei.

Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în

domeniul construcţiilor se constituie în principal din sume

datorate de persoane fizice şi fac parte din categoria alte

impozite şi taxe de la populaţie.

Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul

construcţiilor eliberate contribuabililor sunt supuse unor taxe

diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor sau

instalaţiilor, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor

prestate. Taxele se plătesc înainte de eliberarea certificatelor,

avizelor şi autorizaţiilor. Valoarea autorizată a lucrărilor

pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza datelor

declarate de solicitant în cererea formulată.

66


Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz

sau altă autorizaţie prevăzută în prezentul capitol trebuie să

plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte

de a i se eliberă certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul

urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local, Consiliul

General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeţean, după

caz, în limitele prevăzute în tabelul următor*):

Tabel nr.2.1.2.9. Taxa pentru eliberarea certificatului de

urbanism în mediul urban

Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism

Taxa (lei [vechi])

a) Până la 150 mp inclusiv | 25.000 - 35.000

b) Între 151 mp şi 250 mp inclusiv 37.000 - 47.000

c) Între 251 mp şi 500 mp inclusiv 48.000 - 60.000

d) Între 501 mp şi 750 mp inclusiv 61.000 - 72.000

e) Între 751 mp şi 1.000 mp

inclusiv

73.000 - 85.000

f) Peste 1.000 mp 85.000 + 130 pentru fiecare Mp care depăşeşte

67


1.000 mp

2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea

indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local

Cheltuielile din bugetele locale sunt expresia

eforturilor financiare realizate de organele administraţiei

publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale,

economice, a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe

ale locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale care

sunt de competenta autorităţilor administraţiei publice locale.

În determinarea cheltuielilor bugetare locale se pleacă

de la principiul consacrat potrivit căruia “nici o cheltuială nu

poate fi înscrisă în bugetul local şi nici nu poate fi angajată

şi efectuată din acest buget dacă nu exista bază legală pentru

respectiva cheltuiala “. Potrivit metodologiei elaborate de

Ministerul Finanţelor Publice, autorităţile publice locale, în

colaborare cu Inspectoratele Şcolare, Direcţiile Sanitare,

Direcţia pentru Protecţia Copilului, Direcţiile Judeţene de

Drumuri şi altele, cu sprijinul Direcţiilor Generale ale

Finanţelor Publice, procedează în fiecare an la stabilirea

68


cheltuielilor care, potrivit legii, se suportă din bugetul local

propriu al unităţii administrativ teritoriale unde se afla

unitatea respectivă. Astfel, ordonatorul principal, secundar şi

terţiar de credite determina necesarul de cheltuieli pe baza unor

indicatori fizici şi a unor norme specifice fiecărei acţiuni în

parte, în domeniul respectiv. Stabilirea cheltuielilor bugetare

reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea

cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe

destinaţii, respectiv pe acţiuni, programe, proiecte, obiective,

se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin

autorităţilor administrative publice locale, cu priorităţile

stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul

colectivităţilor locale respective. În ceea ce priveşte

metodologia de fundamentare a cheltuielilor, acesta are un

caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile

bugetare elaborate în numele Guvernului, de către Ministerul

Finanţelor Publice şi instrucţiunile cu caracter complementar ale

Consiliului Local, prin care se subliniază specificul

obligaţiilor lucrative pentru toate institutiiile de

administraţie publică. La dimensionarea cheltuielilor reflectate

în bugetele locale se pot aplica mai multe metode şi tehnici

care, în literatura de specialitate sunt grupate în metode

clasice şi metode moderne. Metodele clasice de dimensionare a

cheltuielilor bugetare sunt folosite în mod obişnuit, mai ales în

69


cadrul bugetelor locale, fiind uşor de aplicat, iar dintre

acestea se disting: metoda automată, metoda majorării sau a

diminuării, metoda evaluării directe.

În cazul metodei automate, fundamentarea indicatorilor

bugetari pentru an bugetar « n » se realizează pe baza

cheltuielilor anului « n-2 », al cărui exerciţiu a fost încheiat,

întrucât nu se cunosc realizările anului în curs. Avantajele

metodei constau în faptul că este uşor de aplicat şi nu necesită

un volum mare de lucrări, iar ca dezavantaj, prevederile noului

an nu corespund cu realitatea, pentru că nu sunt luate în

considerare modificările condiţiilor economico-sociale, politice,

ce intervin între timp.

Folosind metoda majorării (diminuării), fundamentarea

bugetului pe anul « n » se realizează prin aplicarea ritmului

mediu anual de creştere sau de descreştere a indicatorilor

bugetari la cheltuielile bugetare ale anului în curs « n-1 ».

Ritmul mediu se calculează pe baza rezultatelor execuţiei

bugetare într-un interval de cinci sau mai mulţi ani consecutivi.

Metoda nu este foarte eficientă întrucât necesita un volum foarte

mare de lucrări, iar prevederile noului an bugetar nu corespunde

cu realitatea pentru că noii factori nu sunt luaţi în

considerare.

Metoda evaluării directe. Fundamentarea bugetului pe

anul « n » se bazează pe baza execuţiei preliminare a bugetului

70


pe anul în curs « n-1 » şi a previziunilor economico-sociale

pentru anul « n ».

Metodă este uşor de aplicat, dar necesită un volum mare

de lucrări legale de formularea previziunilor pentru anul « n ».

În România, principiul de funcţionare a bugetelor este

cel al metodei automate. Astfel orice buget este compus din:

denumire indicator, cod indicator, realizări ale anului « n-2 »,

programul anului « n-1 », propuneri anul « n », estimări ale

anului « n+1 », estimări ale anului « n+2 », estimări ale anului

« n+3 ». Această structură se impune deoarece prezintă situaţiile

veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul « n-2 » (ultimul

an care are finalizata execuţia bugetară), situaţia anului « n-

1 » (anul în care se elaborează bugetul şi când nu se ştie

situaţia execuţiei bugetare decât până în acel moment).

Propunerile anului « n » vizează creditele bugetare preconizate a

fi alocate, iar estimările anilor « n+1 », « n+2 », şi « n+3 »

sunt transpunerea valorică a obiectivelor stabilite în Documentul

de politica, strategie şi performanţă pe următorii trei ani. În

vederea înţelegerii mecanismului de fundamentare a indicatorilor

bugetari prin metoda evaluării directe, se poate folosi următorul

exemplu: se considera n-1 şi n-2 anii bugetari premergători

elaborării bugetului pe anul n. Determinarea nivelului

cheltuielilor bugetare se face pe baza evoluţiei PIB.

Datorită dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare

a indicatorilor bugetari ce se bazează pe un volum limitat de

71


informaţii şi nu vizează eficienta acţiunilor, s-au elaborat noi

metode care să pună accent pe eficienta utilizării banului

public.

Astfel s-a renunţat la metodele tradiţionale în favoarea

celor moderne de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor

bugetare, cum ar fi: analiza cost-beneficiu (cost-avantaj),

planificarea, programarea şi bugetarea, bugetele de programe

(bugetele bazate pe programe), bugetele cu baza zero şi

raţionalizarea opţiunilor bugetare-vizeaza studiul, decizia,

execuţia deciziei, controlul.

Mecanismele şi etapele procesului decizional descrise în

metode moderne presupune recurgerea la metoda iteraţiilor, care

impune o colaborare frecvenţă şi un dialog între anliza de sistem

şi decidentul politic. Analiştii folosesc variante pe care le

supun aprobării decidentului. Programele pot fi acceptate,

modificate sau adăpate, conform evoluţiei obiectivelor.

Departamentul (direcţia) de previziune din cadrul

Ministerului Finanţelor Publice propune o serie de grafuri

decizionale ce cuprind patru faze fundamentale, respectiv:

studiu, ce consta în formularea problemei, analiza de sistem,

identificarea mijloacelor existente şi definirea obiectivelor de

realizat; decizia ce vizează opţiunea asupra problemelor,

determinarea creditelor bugetare; acţiunea şi gestiunea;

observarea şi controlul.

72


Evaluarea cheltuielilor publice locale se efectuează pe

baza structurii clasificaţiei privind finanţele publice,

elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Aceasta grupează

într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis

determinate, atât veniturile, cât şi cheltuielile, într-o fază de

elaborare şi aprobare a bugetelor respective, precum şi în faza

de execuţie bugetară. Clasificaţia bugetară îndeplineşte rolul de

schema organizatorică privită prin prisma previzionării şi

execuţiei bugetare, fiind utilizată în mod obligatoriu pentru

gruparea sistematică a cheltuielilor pe toate verigile sistemului

bugetar. La baza aşezării indicatorilor din clasificaţia

veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, se afla

clasificaţia indicatorilor finanţelor publice, care

individualizează grupul de relaţii bugetare exprimat la nivelul

unităţii administrativ-teritoriale. La cheltuieli clasificaţia

urmează două linii principale: obiectul sau funcţia pentru care

cheltuiala este destinată (clasificaţia funcţională) şi natura

cheltuielilor sau efectul economic al acesteia (clasificaţia

funcţională) şi natura cheltuielilor sau efectul economic al

acesteia (clasificaţia economică).

Cheltuielile publice sunt planificate pe funcţii:

educaţie, sănătate, apărare şi pe categorii economice: cheltuieli

publice curente şi cheltuieli publice de capital. La planificarea

lor se are în vedere atât conjunctura economică naţională, la

care se adauga obiectivele strategice privind politica financiară

73


a statului. Se ajunge astfel la o proiecţie a cheltuielilor

publice, care vine din partea Guvernului în cadrul politicii

financiare a acestuia. Gruparea cheltuielilor la bugetul local se

face potrivit criteriului financiar. Clasificarea funcţională

grupează cheltuielile pe capitole şi subcapitole, iar

clasificaţia economică le grupează pe articole şi alineate.

Necesitatea grupării cheltuielilor pe capitole, adică pe

acţiunile şi instrucţiunile cuprinse într-un capitol, rezulta din

faptul că fiecare acţiune are o anumită particularitate în ceea

ce priveşte sarcinile fizice, precum şi nevoile bugetare. Totalul

cheltuielilor pe capitole rezulta din însumarea cheltuielilor pe

toate subcapitolele componente.

Repartizarea pe articole şi alienate să se facă cu

respectarea anumitor priorităţi, asigurând în primul rând,

acoperirea cheltuielilor cum sunt cele privind retribuţiile,

reparaţiile capitale etc. În funcţie de necesitatea şi urgenţă

lor se repartizează celelalte cheltuieli de întreţinere şi

funcţionare, destinate procurării de materiale, obiecte de

inventar de mică valoare sau scurtă durată.

Primăria municipiului Bârlad procedează la cuantificări,

determinări de dimensiune ale cheltuielilor privind activitatea

proprie şi cea bugetară, potrivit cu metodologia existenta,

elaborată în numele Guvernului de Ministerul Finanţelor Publice

şi completată pe latura specifică de activitate de Consiliul

74


Local. În acţiunea de fundamentare a indicatorilor financiari se

au în vedere mai multe repere.

Un prim reper este dat de identificarea şi

individualizarea indicatorilor fizici specifici pe categorii de

contribuabili şi pe categorii de venituri, pe categorii de

ordonatori de credite şi categorii de cheltuieli. Faptic,

indicatorii fizici reprezentativi sunt stabiliţi, fixaţi în

sensul susţinerii unei metodologii comune, folosite în

cuantificarea mijloacelor băneşti de repartizat în bugetul local.

În administraţia publică locală, indicatorii fizici specifici

sunt: numărul kw energie electrică pentru iluminatul public,

tarif – lei/kw, număr om – zile deplasare pe un an, în unităţile

administraţiei publice, în ţara sau în străinătate, număr maşini

aflate în dotarea unităţii administraţiei publice, cheltuiala

medie anuală pe un autovehicul din dotarea unităţii

administraţiei publice cu retribuţii şi combustibil, număr

abonaţi la cantinele restaurant ale unităţilor administraţiei

publice locale cu retribuţiile, regia şi alte cheltuieli.

Nivelul, situaţia indicatorilor din anul de bază, continuitatea

activităţii şi acţiunilor prin instituţii cu o anumită organizare

şi funcţionare, potrivit cu derularea în timp a acţiunii de

fundamentare. Este folosită efectiv la determinarea a două

categorii de limite asupra execuţiei indicatorilor financiari şi

anume: execuţia certa şi execuţia preliminară. Într-o mai mare

măsură, determinarea previzională a cheltuielilor impune

75


folosirea tuturor reperelor pentru fundamentarea acestora,

normele şi normativele financiare în dimensionarea cheltuielilor

bugetare cu caracter general şi obligatoriu cu dimensiuni fixe

său limite variabile într-un interval de timp. Cadrul general şi

specific vizează categorii de acte normative cu caracter direct

sau indirect, ca de exemplu actele normative de organizare a

instituţiei. În cadrul activităţii proprii a unei primarii,

acţiunea de fundamentare a indicatorilor vizează calcule potrivit

cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare, folosind anumite

formule, relaţii de lucru, evidenţiind specificul activităţilor

sau acţiunilor, a locului de unde vin principalele venituri şi

locul de consum a cheltuielilor cu destinaţie. Potrivit

metodologiei bugetare şi a Consiliului Local, a fundamentării

indicatorilor financiari, forma finală este sintetizată în

bugetul local.

Metodologia prezenta în fundamentarea cheltuielilor la

instituţiile publice are repere comune cu cea bugetară, elaborată

de Ministerul Finanţelor Publice şi completată în sensul

obiectului de activitate cu specificul activităţilor la nivel de

capitol şi subcapitol de cheltuieli.

Cheltuielile pentru administraţia publică se dimensionează

pornind de la execuţia anului precedent şi ţinând seama de

obiectivele din anul de execuţie. Prin folosirea execuţiei

bugetare din anul precedent, se pot lua în considerare şi unele

cheltuieli nejustificate din perioadă anterioară. Nivelul

76


cheltuielilor efectuate în perioada precedentă, constituie un

criteriu în fundamentarea priorităţilor, dar nu înseamnă că

trebuie să transpună şi cheltuieli nejustificate. Cheltuielile

bugetare destinate administraţiei publice se stabilesc în

principal pe baza normelor şi normativelor financiare,

contribuind la simplificarea muncii în etapa de elaborare a

bugetului. Prin folosirea normelor de cheltuieli, se asigura o

legătură organică intre planul de activitate şi nivelul

fondurilor şi se exercita controlul utilizării acestora. În

planificarea de perspectiva, foarte importantă este determinarea

cheltuielilor medii pe un indicator de activitate sau

determinarea normativelor financiare, cu ajutorul cărora să se

poată stabili nivelul total al cheltuielilor prevăzute pe un an

Dimensionarea reală a cheltuielilor este foarte importantă,

deoarece are influenţă hotărâtoare asupra evoluţiei social-

economice a comunităţii locale.

Pe baza analizei evoluţiei anterioare a resurselor şi

cheltuielilor, se poate stabili modificarea viitoare a acestora,

deşi în perioada cu schimbări esenţiale faţă de trecut, aceste

calcule nu sunt edificatoare.

Alături de indicatorii de fundamentare prevăzuţi prin

normele metodologice, în elaborarea propunerilor de cheltuieli

mai pot fi folosite norme şi normative cantitative şi valorice.

Normele de cheltuieli prezintă volumul maxim de mijloace băneşti

sau materiale care se pot consuma pe o unitate de calcul-

77


indicator. Normele de cheltuieli folosite în planificarea

financiară pot fi clasificate după mai multe criterii.

Din punct de vedere al caracterului se întâlnesc norme

obligatorii şi norme indicative sau orientative. Normele

obligatorii sunt stabilite prin acte normative, fără a putea fi

modificate de ordonatorii de credite. Normele indicative,

facultative sau orientative reprezintă medii ale consumatorilor

de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare

de acelaşi fel. Acestea pot fi materiale, financiare sau

combinate. Normele indicative combinate se calculează prin două

procedee – pe bază de medii valorice (determinarea normei prin

raportarea creditelor bugetare consumate de o unitate la numărul

mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea normelor

individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de

cheltuieli în parte). Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleaşi

date ca şi norma combinată, doar că se referă la cheltuieli

totale ale unei instituţii pe articol şi alineat în parte. Planul

tip de cheltuieli cuprinde aceleaşi date ca şi norma combinată,

doar că se referă la cheltuieli totale ale unei instituţii şi nu

un singur indicator.

În practică şi teorie s-a acordat atenţie metodei

normative în dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt

stabilite norme obligatorii. Datorită verietatii instituţiilor în

teritoriu, folosirea metodei normative crează dificultăţi, ca

urmare este folosită metoda stabilirii cheltuielilor în funcţie

78


de condiţiile specifice fiecărei instituţii pe baza execuţie din

anul precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru

perioada următoare. Determinarea indicatorilor financiari privind

cheltuielile pe baza unor criterii stabilite prin norme

metodologice sau decurgând din practica planificării financiare

nu prezintă suficiente elemente de fundamentare ştiinţifică,

impunându-se noi modalităţi de acţiune, precum calculele

statistico-matematice. În planificarea de perspectiva se pot

folosi, după caz, metode statistico-matematice precum: metoda

ritmului sau a ratelor medii de creştere, metoda mediilor

glisante, metoda lanţurilor Markov, exploatarea cu ajutorul unei

funcţii de tendinţa sau regresiei intuitivă a creditelor bugetare

în anul de plan, în raport cu evoluţia seriilor statistice din

dările de seamă pe o perioadă anterioară. Folosirea, după caz, a

acestor metode depinde de configuraţia evolutivă a cheltuielilor

medii totale sau de structură, de evoluţie a factorilor care le

condiţionează, de indicatorii concreţi care trebuie determinaţi.

În cele mai multe situaţii, pentru a avea garanţia că datele

prognosticale vor fi bune, trebuie folosite mai multe metode, iar

rezultatele trebuie comparate prin prisma unor indicatori precum

abaterea medie pătratica, coeficientul de corelaţie sau

coeficientul de inegalitate al lui Theil. Funcţia evoluţiei

seriilor statistice cu privire la creditele bugetare se poate

obţine cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate, prin mai multe

etape de calcul. O primă etapă presupune tratarea graficului

79


datelor privind evoluţia creditelor bugetare pe o perioadă

anterioară, cu o funcţie corespunzătoare (liniara, parabolica,

hiperbolică). Prin alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei

fenomenului constant, se obţin parametrii funcţiei de ajustare,

astfel încât suma pătratelor acestor erori să fie minimă. Pentru

determinarea valorilor parametrilor care minimalizează erorile,

se rezolva sistemul derivatelor parţiale, iar datele sunt

sistematizate într-un tabel cu coloanele sumelor necesare

calculării parametrilor. În final se extrapolează valoarea

funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioadei

analizate pe baza funcţiei de ajustare. Aplicarea în practică a

acestei metode presupune luarea în considerare a unei perioade de

timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date

privind mărimea articolelor bugetare pentru fiecare an.

În repartizarea cheltuielilor acţionează principiul

specificităţii locale, conform căruia administraţiile teritoriale

nu se pot ocupa decât de cheltuieli ce vizează propria

comunitate.

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace

materiale sau de muncă, în scopul desfăşurării activităţii şi

pentru satisfacerea trebuinţelor unităţii administrativ

teritoriale. Ca urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare

reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor.

Fundamentarea cheltuielilor în cadrul primăriilor prezintă o

80


serie de particularităţi date de structurile şi denumirile

specifice acestui domeniu. Se remarcă o tendinţă a creşterii

cheltuielilor autorităţilor locale, având în vedere gradul de

dezvoltare economică a unităţilor administrativ-teritoriale,

dinamică structurilor administraţiei locale, ciclul social-

economic, ceea ce deformează relaţia dintre cheltuielile

bugetare, centrale şi locale. Fundamentarea cheltuielilor pentru

unităţile administrativ –teritoriale se realizează pe baza

calculelor iniţiale la nivel de capitole bugatare potrivit

cadrului general de clasificaţie. Conform clasificaţiei

economice, cheltuielile bugetelor locale cuprind: cheltuieli de

personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii,

transferuri, dobânzi, cheltuieli de capital, rambursări de

împrumuturi, rezerve.

Potrivit legii bugetare anuale, cheltuielile care

se prevăd în bugetul local se referă la:

- Autoritati executive.

- Invatamant, sănătate, cultura, religie şi acţiuni privind

activitatea sportivă şi de tineret.

- Asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare,

indemnizaţii.

- Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe.

- Agricultura şi silvicultura.

- Transport şi telecomunicaţii.

- Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor.

81


- Alte acţiuni;

- Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe,

dobânzilor şi comisioanelor aferente; transferuri către alte

bugete;

- Dobanzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;

- Plati de dobânzi, dobânzi aferente împrumuturilor din

fondul de tezaur.

- Dobanzi datorate trezoreriei statului în cadrul planului

de redresare;

- Rambursări de împrumuturi acordate.

- Rambursari de împrumuturi acordate din fondul de tezaur.

- Rambursari de împrumuturi acordate din trezoreria

statului.

- Rambursari de împrumuturi interne pentru investiţii.

- Rambursari de împrumuturi externe pentru investiţii;

- Fondul de rezervă bugetară

Cheltuielile bugetare pot fi clasificate conform clasificaţiei

economice în:

A) CHELTUIELI CURENTE ce cuprind:

- Cheltuieli de personal

- Cheltuieli materiale şi servicii

B) SUBVENŢII

C) TRANSFERURI

D) CHELTUIELI DE CAPITAL

82


2.2.1. Cheltuielile de personal

Cheltuielile de personal reprezintă o componentă importantă a

cheltuielilor unei instituţii publice. Pentru fundamentarea

acestora se pleacă de la organigrama instituţiei care cuprinde

numărul de posturi precum şi gradul lor de ocupare cu personal.

Numărul maxim de posturi care poate fi prins în organigramă este

reglementat prin legislaţie. Cheltuielile de personal vizează

plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum şi

ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul

statului şi al asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare

şi detaşare. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama

de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ şi

auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi

atributiiile pe care le are de realizat fiecare compartiment

funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în

domeniul salarizării. Indicatorii de calcul pentru cheltuielile

de personal sunt: salariul de bază, salariul tarifar de

încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere, sporul

de vechime, sporuri pentru condiţii de muncă, plăti pentru ore

suplimentare, fond de premiere, alte drepturi salariale acordate

personalului încadrat cu contract de muncă, drepturi salariale

acordate personalului încadrat pe bază de contracte conform

codului civil.

83


La fundamentarea cheltuielilor cu salariile necesare

realizării obiectivelor, proiectelor sau programelor, ordonatorii

principali de credite sunt obligaţi să previzioneze: volumul de

muncă, perioadele de realizare, numărul de personal care se

impune a fi utilizat la realizarea acestora, salariile

individuale corespunzătoare personalului. Pentru salariaţii

antrenaţi în realizarea proiectelor şi programelor nu se prevede

prin lege la ce nivel sunt stabilite salariile, permiţându-i

astfel fiecărui ordonator principal de credite o analiza

detaliată a complexităţii şi efortului ce urmează a fi depus

pentru atingerea obiectivelor şi indicativelor de eficienta

stabiliţi. Salariile de bază în sectorul bugetar, se stabilesc pe

baza următoarelor elemente: valoarea de referinţă universală în

lei, care este bază unică de determinare a valorii de referinţă

proprie fiecărui sector de activitate bugetară; indicatorii de

prioritate intersectorială în procente, diferenţiaţi pe domenii

de activitate; valori de referinţă sectorială în lei, rezultate

din înmulţirea valorii de referinţă universală cu indicatorii de

prioritate sectoriali; grila de intervale pentru satabilirea

salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector de

activitate. Pentru personalul cu funcţii de conducere, salariul

de bază este cel corespunzător funcţiei de execuţie, gradului său

treptei profesionale, la care se adăuga o indemnizaţie de

conducere diferenţiat în raport cu complexitatea şi răspunderea

84


care revin funcţiei de conducere, care face parte din salariul de

bază..

Salariile de bază reprezintă necesarul de fonduri pentru

salarizarea angajaţilor primăriei şi se determina pe baza

următoarelor elemente: numărul mediu de salariaţi (N) salariul

mediu din anul de bază, modificat sub influenţa majorărilor de

salarii previzionate pentru anul de plan.

Salariile de bază care se determina după formula:

Sb=N * Smb * 12luni

Unde: Sb= salariu de bază

N= numărul de salariaţi

Smb=salariu mediu din anul de bază

Indemnizaţia de conducere reprezintă drepturile băneşti cuvenite

persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul

primăriei, calculându-se în funcţie de: numărul persoanelor cu

funcţii de conducere (Ne); indemnizaţia medie de conducere

realizată în anul de bază, influenţată de eventualele modificări

prevăzute în anul în curs (Imc)

Relaţia de calcul este dată de formula: IC = Ne x Imc x 12

luni.

Unde: I.C=indemnizaţia de conducere care poate avea valori

de:50%; 40%; 30%; 20%

85


Nc=numărul salariaţilor care beneficiază de indemnizaţie de

conducere

Spor de vechime: pentru vechimea în munca salariaţii

beneficiază de un spor de vechime calculat procentual, la

salariul de bază, proporţional cu numărul de ani de vechime.

Sporul de vechime se raportează la salariul de bază +

indemnizaţia de conducere + salariul de merit, fiind cuprins

între 5 şi 25 %.

Sporul de vechime (Spv). Pentru vecimea în munca salariaţii

beneficiază de un

Spor de vechime cuprins intre 3-5 ani = 5%

5-10 ani = 10%

10-15 ani = 15%

15-20 ani = 20%

Peste 20 de ani = 25%

Fond de premii cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub

formă de gratificaţii anuale, determinate în funcţie de

cheltuielile cu salariile aferente angajaţilor şi cotele de

acordare a gratificaţiilor. În bugetul local suma aferenta

fondului de premiere este de 35.000 lei

Fondul de premii (Fp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor

sub formă de

86


Gratificaţii se calculează după formula:

Fp=FSb * C%

Fp=fond de premii

FSb=salariile tarifare salariaţilor

C%= cotele de acordare a gratificaţiilor

Alte drepturi salariale, cuprinde sumele cuvenite consilierilor

primăriei sub formă de indemnizaţii. Indemnizaţia cuvenită unui

consilier se stabileşte în mod diferit, deoarece mandatul de

consilier nu este salarizat, în condiţiile în care consilierii nu

au contract individual de munca încheiat cu primăria.

Indemnizaţia lor are doar un caracter de renumerare a unei

activităţi legitime. Prin urmare, nu pot fi raportate la durata

normală a unei zile de lucru, prin indemnizaţie înţelegându-se

suma de bani care se acorda consilierului în intervalul de timp

al unei luni calendaristice.

Indemnizaţia trebuie să se raporteze la nişte elemente

concrete, care să conducă la un echilibru la activitatea propriu-

zisă din timpul şedinţelor, ca formă unică de lucru a consiliilor

locale şi comisiile de specialitate şi nivelul renumeratiei.

Aceste elemente sunt: numărul total al şedinţelor organizate;

numărul de participări ale consilierului la şedinţe; nivelul

indemnizaţiei lunare maxime care rezultă din înmulţirea valorii

sectoriale de referinţă cu coeficientul de multiplicare aferent

funcţiei îndeplinite.

87


Contribuţia pentru asigurări sociale de stat, reprezintă contribuţia

salariaţilor primăriei la constituirea fondului pentru asigurări

sociale şi se determina în funcţie de cheltuielile cu salariile

(Chs) şi cota de CAŞ de 22%.

Formula de calcul este: CAŞ = Chs x 22%.

Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (Cfd),

reprezintă contribuţia salariaţilor primăriei la constituirea

fondului de şomaj şi se determina în funcţie de: cheltuielile cu

salariile şi cota de 3%, reprezentând contribuţia la fondul de

şomaj.

Se utilizează următoarea formula de calcul: Cfd = Cfs x 3%.

Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

(CASS) se formează din contribuţia datorată şi vărsata de

angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată de asiguraţi.

Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate, în cota de 7%, aplicată asupra

fondului de salarii şi suportata din cheltuieli.

Această contribuţie se calculează pe baza următoarei

formule:

CASS = VENIT SALARIAL X 7%.

Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor

salariale brute realizate lunar de angajaţii cu contract de

88


muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată. Aceasta cota se

evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de

asigurat din veniturile salariale.

2.2.2. Cheltuielile materiale şi de servicii

Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în special cheltuieli de

întreţinere şi gospodărire a sediilor şi spatiilor unde îşi

desfăşoară activitatea primăria, instituţiile publice subordonate

şi alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se

finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire, apa canal,

salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale

de curăţenie, diverse prestări de servicii, obiecte de inventar,

reparaţii curente, cărţi, publicaţii şi altele), dar şi alte

cheltuieli specifice (calificare – specializare personal,

protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege,

hrana, reparaţii străzi, drumuri şi poduri). Alocaţiile pentru

instituţiile publice, ale căror cheltuieli materiale şi de

servicii se asigura potrivit legii din venituri extrabugetare sau

bugete locale, se vor fundamenta în funcţie de programul de

activitate al acestora, analizându-se necesitatea, oportunitatea

şi eficientă fiecărei cheltuieli.

Încălzit, cuprinde fondurile băneşti necesare achitării

furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil,89


care se evaluează potrivit devizului întocmit în preţuri curente.

Acesta se determina pe baza cantităţii de combustibil necesară şi

a preţului pe unitate de măsură. În cadrul cheltuielilor

cu încălzirea se cuprind fondurile băneşti necesare achitării

furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil.

Încălzirea sediului primăriei se face printr-o centrală termică;

consumul de combustibil este de 9 mii lei/lună x 6 luni = 54 mii

lei/an

Iluminat şi forţa motrică cuprinde cheltuielile cu plata

energiei electice.

Chelt. Energie electrică = Kwh * tarif/Kwh

Apa, canal, salubritate cuprinde fonduri băneşti necesare

pentru plata furnizorilor de apă, achitarea taxelor de canalizare

şi gunoi

Chelt. Apa = m3 * tarif/m3

Poştă, telefon, radoi cuprinde cheltuielile necesare pentru

plata abonamentelor telefonice, radio şi a cheltuielilor pentru

corespondenţă ce se evaluează potrivit devizului.

a. cheltuieli cu corespondenţa (internă şi externă)

Nr. Plicuri corespondenţă x tarif/plic

b. cheltuieli pentru abonamente radio şi tv

Nr. aparate radio/tv x costul abonamentului/1lună x nr. de

luni

90


c. cheltuieli cu abonamentele telefonice:

Nr. posturi telefonice x costul abonamentului/lună x nr.

Luni

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, cuprinde

fondurile băneşti necesare achitării abonamentelor telefonice de

radio şi televiziune şi a cheltuielilor pentru corespondenţă,

care sunt previzionate pentru a se efectua în anul de plan.

2.2.3. Cheltuielile de capital

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achiziţionarea sau

construirea de bunuri publice de folosinţa îndelungată,

contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea sectorului public, cum

ar fi construirea de autostrăzi, porturi, aeroporturi, baraje,

sisteme de irigaţii, şcoli, spitale. Sumele ce se prevăd a fi

alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în

calcul a tuturor posibilităţilor de finanţare din surse proprii

sau atrase. Sursele atrase se constituie din asocieri cu

investitorii romani sau străini, interesaţi să participe la

realizarea obiectivelor de investiţii, din împrumuturi de la

instituţii financiar-bancare, cofinanţări ale Consiliilor Locale

sau Judeţene. Cheltuielile de capital se diferenţiază de

celelalte categorii de cheltuieli prin faptul că: sunt utilizate

în scopuri foarte bine determinate; conduc la creşterea

patrimoniului public al colectivităţii; favorizează dezvoltarea91


economică locală; au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără

constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară (ex.

Construcţia şi modernizarea şcolilor, instituţiilor de cultura

sau asistenta socială, baze sportive, etc.); au un mare impact

asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în

buget; implica financiar, de regulă, nu numai anul bugetar de

debut, dar chiar şi mandatul electoral în care s-a luat decizia,

au efecte sociale şi economice propagate. Cheltuielile pentru

investiţiile municipiilor şi ale instituţiilor subordonate se

înscriu în programul de investiţii al unităţii administrativ –

teritoriale. Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli

asimilate investiţiilor se înscriu în acest program numai dacă,

în prealabil, documentaţia tehnico – economică (notele de

fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării

cheltuielilor de investiţii a fost elaborată şi aprobată potrivit

dispoziţiilor legale) Este periculos să se utilizeze sau chiar să

se previzioneze pentru finanţarea investiţiilor surse mai mult

sau mai puţin speculative (de exemplu, cofinanţări cu firme

neverificate suficient).

2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi

aprobarea proiectului bugetului local

92


93


• În perioada 15 mai - 1 iunie, direcţiile generale ale

finanţelor publice şi de la nivel

Judeţean centralizează proiectele de bugete locale primite şi

care cuprind propunerile de cote şi sume defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat şi propunerile de transferuri cu

destinaţie specială, şi depun la Ministerul Finanţelor Publice

situaţia acestora pe ansamblul judeţelor, pentru corelarea cu

proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul

judeţelor se prezintă Ministerului Finanţelor Publice însoţite de

situaţia unităţilor administrativ-teritoriale componente la care

se propun cote, sume defalcate şi transferuri precum şi de note

de fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi

eficacităţii acestora.

• Ministerul Finanţelor Publice examinează propunerile de

sume defalcate şi de transferuri cu destinaţie specială cuprinse

în proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecărui judeţ şi,

având situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor

previzionate pentru bugetul de stat, stabileşte, cu acordul

Guvernului, limitele acestor sume, precum şi criteriile de

repartizare a acestora pe unităţi administrativ-teritoriale.

Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca pană la data de 1

iulie să comunice direcţiilor generale ale finanţelor publice şi

ale controlului financiar de stat limitele maxime pentru sumele

94


defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru

transferurile cu destinaţie specială, precum şi criteriile de

repartizare a acestora. În plus judeţele primesc o notă de

fundamentare a deciziei luate de minister.

• Direcţiile generale ale finanţelor publice şi transmit

limitele sumelor defalcate şi transferurilor cu destinaţie

specială consiliilor judeţene şi Consiliului General al

Municipiului Bucureşti, urmând ca acestea să informeze

ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale

Asupra limitelor în discuţie.

• Pană la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite

ai bugetelor locale elaborează şi depun la direcţiile generale

ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat noile

propuneri pentru proiectele de bugete locale, întocmite cu luarea

în considerare a limitelor maxime de sume defalcate şi

transferuri cu destinaţie specială stabilite de Ministerul

Finanţelor Publice.

• Urmează o nouă centralizarea a proiectelor de bugete

locale pe ansamblul judeţelor, centralizare care se realizează de

către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului

financiar de stat şi se transmite de către acestea la Ministerul

Finanţelor Publice pană la data

De 1 august a fiecărui an.

• Ministerului Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de

buget ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale

95


administraţiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor

bugetelor locale pe ansamblul judeţelor şi a bugetului propriu,

întocmeşte proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului

asigurărilor sociale de stat şi proiectele fondurilor speciale,

pe care le depune la Guvern, pană la data de 25 septembrie,

însoţite de proiectele legilor bugetare.

• Guvernul îşi însuşeşte proiectele de bugete menţionate şi

le depune spre aprobare la Parlament, cel mai târziu pană la data

de 10 octombrie, însoţite de un raport privind situaţia

economico-financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul

care urmează, precum şi de proiectele legilor bugetare.

• Parlamentul aprobă bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale. Cotele şi sumele

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi

transferurile cu destinaţie specială, evidenţiate pe judeţe, se

cuprind în anexe la bugetul de stat. Din sumele defalcate din

unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea

bugetului de stat, o cotă de pană la 25% se alocă bugetului

propriu al judeţelor (limita maximă a acestei cote se stabileşte

tot prin legea bugetului de stat), diferenţa pană la suma totală

aprobată pentru fiecare judeţ revenind comunelor, oraşelor şi

municipiilor din judeţ.

• Repartizarea efectivă a sumelor defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat pe comune, oraşe şi municipii se

realizează de fiecare consiliul judeţean, prin hotărâre, cu

96


prioritate acelor unităţi adminitrativ-teritoriale care

înregistrează venituri proprii insuficiente, după consultarea

primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiilor

finanţelor publice, în funcţie de criteriile de repartizare

aprobate prin legea bugetului de stat.

• În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a

legii bugetului de stat (care are loc la data publicării ei în

Monitorul oficial al României, Partea I), ordonatorii principali

de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele de bugete

locale spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene şi

Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Proiectul de buget

local se publică în presa locală sau se afişează la sediul

primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării

consiliului local, judeţean. Proiectul bugetului local va fi

însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului

judeţean, după caz, precum şi de eventualele contestaţii depuse

de locuitori, în termenul de 15 zile de la publicarea/afişarea

proiectului. Consiliul local, judeţean se pronunţă asupra

contestaţiilor, după care adoptă proiectul bugetului local.

• Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale

se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de

încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară

efectuarea cheltuielilor, şi se aprobă, pentru sumele defalcate

din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferuri de

la acest buget, de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen

97


de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de

stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor

ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale,

transmise la Ministerul Finanţelor Publice de către direcţiile

generale ale finanţelor publice şi controlului financiar

98


Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei

bugetului local

Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia

bugetară este echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31

decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan

teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine

compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite

şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe

în acest sens.

Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor,

adică efectuarea cheltuielilor publice locale. Execuţia bugetului

presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea,

păstrarea şi eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea

cheltuielilor publice locale.

Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce

se pun la dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o

99


procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare următoarelor etape

distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin

actul în baza căruia o entitate publică îşi asumă obligaţia de a plăti

o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condiţii

prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor

bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege

competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita

sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul

administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică

primarul.

Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu

personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local,

judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după

caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare,

aprobate prin bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în

raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi

aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea

dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează

creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror

conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea

cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor

legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare

ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le

100


conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile

stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza

creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor

aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor

sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor

legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba

folosirea creditelor bugetare.

Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare

aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează

numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care

atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele

bugetare aprobate şi destinaţia acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea

îndeplinirii condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau

beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea

publică locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta.

Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate,

lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite.

Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în

emiterea unei dispoziţii, de către instituţia publică pentru

efectuarea plăţii sumei datorate.

Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială

publică bugetară şi presupune transmiterea efectivă a sumei de bani

datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se

101


poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o

bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani

publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite

aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv

intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în

creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.

La rândul său, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la

principiul că pentru acestea prevederile din bugetul aprobat

reprezintă limite minime ale încasărilor şi având că principală

componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de

operaţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea

titlurilor de încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului.

Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit

bugetar), presupune identificarea şi evaluarea materiei impozabile, pe

de o parte şi stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe

de altă parte.

Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat

la diferite termene de plată ce trebuie cunoscute şi de contribuabili

şi deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor

care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale.

„Deschiderea de rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată şi

urmărirea încasării impozitelor datorate de persoanele fizice şi

juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de

încasare în sarcina contribuabilului.

102


Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia

bugetului la partea de venituri şi se concretizează în transferarea

efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului

local, fie în numerar, fie prin virament.

Derularea fluxurilor bugetare de încasări şi plăţi şi efectuarea

operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la

Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a

activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului.

Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure

cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare,

respectiv a măsurii în care se realizează sincronizarea acestora, să

permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiză

comparativă faţă de prevederi.

Administraţia publică locală îşi organizează execuţia de casă a

bugetului prin Trezoreria statului, evidenţiindu-se în conturi

distincte:

- Veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;

- Cheltuielile, în limita creditelor aprobate şi destinaţiei

stabilite;

- Alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de

aceştia;

- Venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe

instituţii publice locale şi categorii de resurse.

Urmărirea încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor în

cadrul administraţiei locale se realizează având la baza „Contul de

103


execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt

evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte

cheltuielile la şi de la bugetul local. În acelaşi timp, pe baza

extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele

contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la

bugetul local. În cadrul serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a

organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit

în programul stabilit pentru fiecare perioadă. Analiza zilnică este

prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de

credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o

imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cât şi prin

viramente.

Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre

aprobare consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului

următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura

următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial;

prevederi bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli -

credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.

3.1. Încasarea venituilor bugetare (modalităţi tehnice,

termene de plată, fluxuri informaţionale)

Creanţele bugetare locale se sting prin plată, compensare,

executare silită, prescripţie, precum şi prin alte modalităţi. În cazul în

104


care un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite,

taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând obligaţii fiscale,

iar suma nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile,

atunci se disting datoriile acelui tip de creanţă fiscală

principal pe care îl stabileşte contribuabilul.

În cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau sumă

reprezentând creanţă fiscală stabilit de contribuabil plata se

efectuează în următoarea ordine:

Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori,

prin intermediul băncilor distinct pe fiecare impozit, taxă

locală, contribuţie şi alte sume datorate bugetelor locale,

inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea

ordine:

A) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a

obligaţiilor fiscale, pentru care s-au acordat eşalonări şi/sau

amânări de plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada

eşalonării şi/sau amânării;

B) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul

curent, precum şi accesoriile acestora în ordinea vechimii;

C) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31

decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pană la

stingerea integrală a acestora;

D) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi

aferente obligaţiilor către bugetul local;

105


E) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare, la

solicitarea debitorului.

Compensarea reprezintă o formă de stingere a creanţelor

bugetului local cu creanţele debitorului, reprezentând sume de

restituit de la bugetul local, pană la concurenţa celei mai mici

sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de

creditor, cât şi cea de debitor.

Compensarea obligaţiilor la bugetul local datorate de

debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competentă,

la cererea debitorului sau din oficiu, la data constatării

sumelor virate în plus sau de restituit de la bugetul local.

Compensarea se va efectua cu obligaţii la bugetul local datorate

aceluiaşi creditor bugetar local, indiferent de natura lor.

Compensarea se efectuează astfel:

A) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată în anul

curent, expirate;

B) cu obligaţii la bugetul local reprezentând impozite, taxe

locale, chirii, redevenţe, contribuţii şi alte venituri ale

bugetului local datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a

anului precedent, în ordinea vechimii, pană la stingerea

integrală a acestora;

C) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi

aferente obligaţiilor la bugetul local;

D) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată

viitoare, numai la cererea plătitorului.

106


În situaţia în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie

obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale vor întreprinde

acţiuni de executare silită pentru stingerea lor.

Executarea silită se desfăşoară pană la stingerea creanţelor

bugetului local înscrise în titlul executoriu, inclusiv a

dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi altor penalităţi ori

alte sume, datorate sau acordate potrivit legii, precum şi a

cheltuielilor de executare.

Trecerea la stingerea creanţelor bugetelor locale prin

executare silită este precedată de comunicarea unei somaţii, în

care i se notifică debitorului obligaţia de a plăti sumele

datorate bugetului local în termen de 15 zile sau să facă dovada

stingerii obligaţiei către bugetul local, altfel se va trece la

executarea silită.

Somaţia de plată prevede: organul de executare emitent;

datele de identificare a debitorului; data emiterii; numărul

dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea

silită; termenul în care cel somat urmează să plătească

obligaţia; indicarea consecinţelor nerespectării acesteia;

semnătura şi ştampila organului de executare.

Executarea silită se poate întinde asupra tuturor

veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile

potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în

măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a

cheltuielilor de executare.

107


Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile determină

dobândirea de către creditorul bugetar local a dreptului de gaj,

iar sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile îi conferă

creditorului bugetar local, dreptul de gaj.

Executarea silită se poate suspenda în următoarele cazuri:

- Cand suspendarea a fost dispusă de instanţa de judecată

sau de reprezentantul legal al

Creditorului bugetar local;

- De la data comunicării aprobării înlesnirii la plată;

- În alte cazuri.

Executarea silită se întrerupe astfel:

- La data declarării stării de insolvabilitate a

debitorului;

- În alte cazuri.

Executarea silită încetează la următoarele momente:

- Dacă s-au stins integral creanţele bugetului local

prevăzute în titluri executorii, inclusiv

Dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare,

precum şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului;

- Dacă a fost desfiinţat titlul executoriu;

- In alte cazuri prevăzute de lege.

Executarea silită a creanţelor bugetelor locale se efectuează

numai în termenul unui titlu executoriu emis, de organul de

executare competent în a cărui rază teritorială îşi are sediul

108


sau domiciliul debitorul persoană fizică sau juridică, ori unde

acesta este luat în evidenţa fiscală.

Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte

organe ale administraţiei publice locale, sunt abilitaţi să ducă

la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de

executare silită. Creanţele fiscale locale care se încasează, se

administrează, se contabilizează şi se utilizează de instituţiile

publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum

şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută

prin organe proprii care sunt abilitate să ducă la îndeplinire

măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare

silită. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate să

ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze

procedura de executare silită sunt denumite executori bugetari

locali.

În vederea efectuării procedurii de executare silită este

competent organul de executare în a cărui rază teritorială se

află bunurile urmăribile. Coordonarea întregii executări revine

organului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau

sediul ori unde este luat în evidenţă fiscală debitorul. În cazul

în care executarea silită se face prin poprire, organul de

executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri

de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi

are sediul sau domiciliul. În situaţia în care se constată că

există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de

109


sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor

urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator

poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a

acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea

procedurii de executare silită sunt în

Sarcina debitorului urmărit.

Executarea silită a creanţelor fiscale de la persoanele fizice prin poprire

este reglementată şi aplicată în domeniul fiscal pe posibilitatea

de a recupera o creanţă bănească restanta din sumele de bani pe

care debitorul urmărit le are de primit da la terţe persoane.

Poprirea este un procedeu preferenţial de executare silită,

atunci când debitorul are venituri sau drepturi băneşti

urmăribile, din care creanţa fiscală poate fi recuperată în timp

de un an. Aceasta mai reprezintă şi un procedeu obligatoriu de

executare a creanţelor fiscale restante în cazul în care

debitorul are calitate de salariat, pensionar.

Sub incidenţa propririi se încadrează drepturile băneşti ale

debitorilor obţinute din: salarii, premii, plati ore

suplimentare, pensii, etc. Dintre acestea, pot fi urmărite numai

sume cu echivalentul 1/5 din cuantumul bănesc net. Apar cu

caracter de excepţie de la poprire: ajutoarele de asigurări

sociale, desfacerea contractelor de muncă, diurnele.

Procedura executării silite prin poprire cuprinde 2 etape:

înfiinţarea şi îndeplinirea popririi.

110


Prima etapă reprezintă de fapt, pornirea executării silite

de către organul fiscal urmăritor printr-o adresă scrisă ce se

trimite terţei persoane care datorează debitorului urmărit sume

de bani probabile şi de la care se pot recupera creanţele fiscale

restante. Împotriva executării silite a creanţelor bugetare se

pot depune contestaţii atât din partea debitorilor statului, cât

şi din partea terţului poprit numai împotriva actelor de

înfiinţare şi îndeplinire a popririi.

Executarea silită a creanţelor bugetare prin urmărirea bunurilor mobile

este prezentă în practică fiscala când persoanele fizice

debitoare nu au salarii sau alte drepturi băneşti posibile, însă

poseda bunuri mobile urmăribile, din a căror valorificare se pot

recupera creanţe fiscale restante.

Procedura urmăririi silite a bunurilor mobile pt recuperarea

creanţelor fiscale restante

Cuprinde la rândul ei, mai multe etape: somaţia de plată (se

face verbal cu precizarea timpului până la următoarea etapă),

aplicarea sechestrului (prin proces verbal cu interdicţia de

îndepărtare ori sustragere a bunurilor menţionate), valorificarea

bunurilor mobile sechestrate (se face de regulă prin licitaţie publică

locală), recuperarea creanţelor fiscale.

Competenţa pornirii şi desfăşurării urmăririi silite a

bunurilor mobile este în sarcina organului fiscal din localitatea

de domiciliu a debitorului.

111


Executarea silită a creanţelor fiscale prin urmărirea bunurilor imobile este

necesară pt recuperarea unor sume mai mari de bani de la

debitorul urmărit. Procedura, înainte de declanşare presupune o

selecţie a bunurilor imobile (clădiri, terenuri) şi luarea în

considerare a unor excepţii (casa de locuit folosită de debitor

şi familie potrivit cu anumite norme). Etapele parcurse sunt

înştiinţarea de plată scrisă, aplicarea sechestrului, valorificarea bunurilor mobile

sechestrate şi recuperarea creanţelor fiscale sechestrate. Adresarea către

contribuabilul datornic se face în scris.

3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale

(modalităţi tehnice, fluxuri informaţionale)

Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine

interesele locale Primăria are nevoie de fonduri pe care şi le

procura din diverse surse de finanţare. Principala sursă de

finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii.

În cazul primăriei Bârlad aceste fonduri nu sunt suficiente,

instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale

instituţiilor publice se asigura în felul următor:

- Integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

112


- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de

stat, bugetul asigurărilor sociale destat, bugetele fondurilor speciale,

după caz;

- Integral din venituri proprii;

- Integral din bugetul local;

- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;

- Integral din venituri proprii;

- Atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent

de subordonare, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală,

se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare

buget.

Finanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel:

integral din bugetul local, în funcţie de subordonare; din

venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul

local; integral din venituri extrabugetare.

Din punct de vedere tehnic, finanţarea bugetară se derulează

diferit la bugetele statului faţă de bugetele locale. De aici, metode,

proceduri şi operaţiuni care generează fluxuri informaţionale

diferite în sensul implicării de responsabilităţi, competente,

documente, etc. În plan procedural, finanţarea cheltuielilor bugetare

are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice

privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei.

Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată

finanţarea cheltuielilor pe categorii de bugete, pe bază de proceduri

113


şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De asemenea, sunt

prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind

efectuarea plăţilor prin trezorerie. Instituţiile publice întocmesc

anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de lucru

şi de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin

intermediul bugetului se proiectează toate fluxurile în lei ce

vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi

tinerii sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a

realizării capacităţii de plată. Scopul întocmirii acestui

instrument financiar este de a reflecta toate veniturile şi

cheltuielile prevăzute a avea loc în vederea optimizării

activităţilor propuse.

În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate

resursele de care dispun instituţiile publice, în cazul nostru

Primăria Bârlad, pentru finanţarea acţiunilor propuse.

Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice

constituite la nivelul bugetului de stat se repartizează pentru

gestionare prin două categorii de unităţi:

1. Regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea

de subvenţii stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului

de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării

şi retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru

asigurarea protecţiei sociale a populaţiei. Aceste subvenţii se

acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici

114


respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi

temporare în vederea realizării scopului propus.

2. Instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie

fondurile bugetare sub forma creditelor nerambursabile acordate

pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor

legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor

publice, veniturile încasate de instituţiile publice se varsa

integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.

Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se

efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul

Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Creditul bugetar (sumă aprobată prin buget) reprezintă limita

maximă pană la care se pot ordonanţa şi efectuă plăţi în cursul

anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul

Exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru

acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi

efectuă plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.

Elementele pe baza cărora se stabileşte volumului creditelor

bugetare sunt:

- Gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;

- Disponibilităţile rămase la finele anului la cheltuielile

curente şi de capital;

- Cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada

următoare pentru activitatea curentă şi pentru investiţii;

115


- Veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit

legii se folosesc la acoperirea cheltuielilor aprobate

ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unităţile

subordonate, termenele la care să prezinte cererile de fonduri şi

modul de justificare a solicitării creditelor bugetare, cereri

care urmează a fi analizate de către aceştia.

Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole

în buget, se deschid trimestrial în două tranşe:

- Prima tranşă intre 20-25 din ultima lună a trimestrului în

curs pentru primele două luni ale trimestrului următor, fără a

depăşi 65% din prevederea trimestrului;

- A doua tranşă, pentru diferenţă, intre 20-25 din a doua

lună a trimestrului în curs pentru creditele bugetare aferente

ultimei luni a trimestrului.

Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii

principali de credite procedează astfel:

- Intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare

pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe

categorii de cheltuieli (3 exemplare)

- Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un

trimestru.

116


- Cererea se prezintă pană pe 20 din ultima lună a

trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare către Direcţia

Generală a Trezoreriei.

Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea

cererii, aprobă deschiderea creditelor, după care procedează

astfel:

- Exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care

se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul

principal de credite.

- Exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei.

- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de

credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe

trimestrul respectiv.

Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii

principali prezintă Ministerului Finanţelor o notă justificativă,

precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor

pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

- Cheltuieli proprii

- Cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine

- Cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct

subordonaţi;

Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere

pentru deschiderea de credite sunt:

117


- Incadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor

aprobate şi neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită

creditele respective;

- Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei

bugetare şi planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;

- Corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile

de cheltuieli menţionate în cererile pentru deschiderea

creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului

disponibilităţilor a cheltuielilor preliminare şi pe această

bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;

- Incadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru

repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar cât şi pe

subdiviziunile acestuia.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia

Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie,

în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele

repartizate de către ordonatorii principali de credite.

Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:

- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îşi

au sediul instituţiile respective.

- Intocmesc un borderou în dublu exemplar pentru

dispoziţiile bugetare aferente fiecărei localităţi din judeţ;

- Expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti

dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul pentru instituţiile

care au deschise conturi la acestea;

118


- Reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice

care au deschise conturi la ea;

Trezoreria verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare

corespund cu datele din borderou după care exemplarul 2 se

restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea

primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează

împreună cu exemplarul1.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei

la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor

şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01”

credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite

finanţaţi de la bugetul de stat”.

Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea

dispoziţiei bugetare de la Ministerul Finanţelor privind

deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi

clasificaţie economică, respectiv pentru cheltuieli de personal,

cheltuieli materiale, prestări de servicii, investiţii.

Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte

justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, după primirea şi

verificarea documentelor, procedează astfel: GRAFIC

Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de Direcţia

Generală a Trezoreriei Statului

119


Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu

exemplar, din care exemplarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale

pentru confirmarea primirii documentelor respective.

La primirea dispoziţiilor bugetare, Direcţia Judeţeană de

Trezorerie verifică existenţa tuturor documentelor înscrise m

borderou, semnează de primire exemplarul 2 al borderoului pe care

îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În cazul în care se constată

unele nereguli intre documente şi borderou se sesizează telefonic

Trezoreriei Centrale pentru clarificare şi se procedează potrivit

celor stabilite de Trezoreria Centrală.

În continuare, Direcţia Trezoreriei Judeţene procedează

astfel:

- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi

au sediu instituţiile respective

(judeţ, municipiu, oraşe, comune);

- Intocmeşte borderoul în dublu exemplar pentru dispoziţiile

bugetare aferente fiecărei

Localităţi din judeţ;

- Expediază prin poştă sau curier, după caz, Trezoreriei

municipale, orăşeneşti şi percepţiilor comunale dispoziţiile

bugetare împreună cu borderoul întocmit pentru instituţiile

publice care au la acestea conturi deschise;

- Reţine dispoziţiile bugetare pentru instituţiile publice

care au conturi deschise la Direcţia Trezoreriei Judeţene.

120


Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile verifică

dispoziţiile bugetare transmise în baza borderoului, semnează

exemplarul 2 al borderoului după care îl transmit înapoi la

Direcţia Generală a Trezorerie Statului

Direcţia Trezoreriei Judeţene pentru confirmarea

dispoziţiilor bugetare. În cazul în care au fost repartizate de

către ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de

credite (inspectorate şcolare judeţene, direcţii sanitare),

aceştia au obligaţia că, în termen de 2 zile, să prezinte

dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor

instituţiilor din subordine aflate în localitatea din judeţul

respectiv cât şi pentru nevoile proprii.

Ordonatorii principali, după primirea comunicării privind

deschiderea creditelor, procedează la repartizarea creditelor la

instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza

următoarelor elemente de fundamentare:

- Necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi

repartizate pe trimestre;

- Disponibilul de credite rămas din perioadele precedente

Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnica

bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de fonduri.

Particularitatea, în acest caz, derivă din faptul că acoperirea

121


cheltuielilor se face în limita disponibilităţii existente în

cont. Altfel spus, pentru unităţile administrativ-teritoriale

sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se

consemnează încasările din venituri proprii şi cele provenite pe

seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele

venituri ale bugetelor de stat şi transferului din acelaşi buget

în completare). În cazul celorlalte bugete publice (ale

statului), conturile deschise la trezorerie sunt separate pe

venituri şi pe cheltuieli, existând aici un anume, autoturism” în

circuitul banului public, în sensul că acoperirea cheltuielilor

nu este condiţionată imediat de încasarea veniturilor în acelaşi

buget.

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali

de credite bugetare (preşedinţii consiliilor judeţene şi,

respectiv, primarii, la localităţi). Aceştia stabilesc lunar

cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-

se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul

local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi

transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se

acoperă plăţile respective.

Ordonatorul pricipal de credite determina cuantumul

creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide

pentru luna respectivă pe baza unei, note privind determinarea

necesarului de credite bugetare”, luând în calcul o serie de

elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile încasate de

122


la începutul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului;

cheltuieli ce urmează a se efectua în luna de referinţa; credite

bugetare deschise de la începutul anului; disponibilităţi din

credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.

Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare

la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul

local şi se prezintă compartimentului specializat în gestiunea

respectivului buget, unde se verifică în legătura cu:

- Încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul

bugetului local în prevederile bugetelor aprobate anual cu

repartizarea pe trimeste cu acoperire din venituri proprii (sau

de la începutul lunii, venituri ce urmează a se încasa în luna

respectivă) şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul

de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna

respectivă;

- Credite bugetare deshise pe capitole se încadrează în

prevederile corespunzătoare aprobate prin bugetul local;

- Completarea documentului cu toate elementele şi însemnarea

acestuia de către ordonatorul principal de credite şi şeful

compartimentului financiar-contabil (sau înlocuitorul de drept).

Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului de

credite bugetare, ordonatorul principal întocmeşte către unitatea

operativă a trezoreriei din localitate o « comunicare de deschidere de

credite » în care se precizează următoarele:

· lună în care se solicita deschiderea de credite bugetare;

123


· instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face

deschiderea decredite

· suma solicitată;

· capitolul de cheltuieli

· contul în care urmează să apară suma;

· structura cheltuielilor (curente, de personal, materiale, de

capital)

Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în

alimentarea mijloacelor băneşti a conturilor de disponibil),

ordonatorul de credite bugetare repartizează creditele bugetare

pe seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local.

Repartizarea creditelor bugetare se efectuaza prin "dispoziţia

bugetară" care se întocmeşte pe capitolul de cheltuieli cu

defalcare pe categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu

"comunicarea de deschidere a creditelor".

Operaţiunilor legate de finanţarea la nivelul unităţilor

administrativ-teritoriale se efectuază prin unităţile operative

ale trezoreriei din teritoriu.

124


Graficul nr.3.2.1Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale:

Solicitare de fonduri

Comunicare de deschidere credite

125

Ordonatorul principal decredite

Compartimentfinanciar contabil


Informare asupra deschiderii credituluibugetar

Dispozitii bugetare de repartizare

Informare

3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare9

9 Legea nr 500/2002 privind finanţele publice126

Cont buget local

Cont ordonator principal

Cont ordonator tertiar

TREZORERIE

ordonatori tertiari de credite


(1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a

fiecărui an.

(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată,

lichidata şi ordonanţata, în cadrul

Prevederilor bugetare, şi neplătita până la data de 31 decembrie

se vor încasa sau se vor plăti,

După caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului

sunt anulate de drept.

(4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile

şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei

financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului

bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează

în anul următor.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în

condiţiile prevederilor prezenţei legi şi

Potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(6) În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi

bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la

bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile,

excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizează la

sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita

subvenţiilor primite.

(7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de

rectificare acţionează numai pentru anul bugetar respectiv.

127


3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului

local

Circuitul mijloacelor băneşti pe seama relaţiilor bugetare

poate fi vizualizat ca un parcurs cu mai multe momente

definitorii, care declanşează în execuţia bugetelor publice, ca

balante financiare operative, modalităţi tehnice distincte în

realizarea acesteia, cu consemnări informaţionale separate la cei

implicaţi în acţiune. În acest sens, relevante sunt: aşezarea şi

calculul veniturilor bugetare, vărsarea şi plata acestora,

încasarea lor propriu-zisă, depersonalizarea ca efect al

manifestării principiului bugetar al neafectării veniturilor;

credite bugetare aprobate; plăti de casă; cheltuieli efective.

Suita de momente tehnice mai sus menţionate este încadrată de

fundamentarea indicatorilor financiari (care precede elaborarea

proiectelor de bugete publice) şi rezultatul execuţiei lor

bugetare (prin contul general de încheiere a exerciţiului

bugetar).

Finalitatea execuţiei financiare la instituţiile publice este

exprimată cu ajutorul conturilor de execuţie bugetară, la

bugetele publice prin contul general de încheiere a exerciţiului

bugetar.

128


129


Bibliografie

1.Stefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Editia a II

– a, Editura Junimea, Iasi, 2004.

2.Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ediţia a V-a, Ed. Didactică

şi pedagogică, Bucureşti

3. Legea nr.500/2002 privind finantele publice, M.O. al

României, nr.597/13.08.2002.

4. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003,

art. 252.

5.Codul Fiscal

6. http://www.primariabarlad.ro/

130


Proces bugetar public

Documents

Transcript of Proces bugetar public