4ttuuttnvociflfla:

iiAŞOVU, piaţa mar* ir . 22verişori nsfrannate un ia pri- vasoă. Manuscripte n n n N '

trimită 1

Blrourils ie sitic lin :Sn ovű, piaţa mare Nr 22

iMerota mai primasaă în Vlana htioifi Mçs**Ecuutn»Um <ft Tolptr Wo Maat), atnrú> SchaUk, Aloi» Iwwáí M. Dttktt, A, Oppelik.J, Don-

ln Baiapesta: A. V. ffoli- Hrpr Lmon Jitiei JCckrietn Btmat: (I Frankfurt: ff. L.Daubt;în Ham-

lurg : A. Sietntr. fwţulă inaerţiuniloră;o gârlă {urmoadă pa o oolóná 8 or. d 80 ex. ilmbrc pontra o pu- IHeare. Publit&xi mai deae

inp i tarifă fi Învoială, teoîame p* pagina ni-a o jere& 10 or. ▼. a. «An 80 bani.

C N - c r a w C É ie t ír i d e i D - c n Æ n s r E a J L 4= 2 )

Nr. 233.—Annit LIV. Bra§ovü, Duminecă, 20 Octomvre (1 Noemvre).

k «fuse „a* es« in fli-cae»

Iboiamnate jn tn Aifirc-UagaiUF« unü ană 1211., pesé».» lux

6 II., Fa trei Ioni 3 fl.

F iitri Somalia i l străinătate:Fa ună ană 40 franol, pa aéM lan! 20 flranol, pa trai Ioni

10 franol.8a prenamără la tó ta ofioiala poştale din Intra şi din aiatri

şi la dd. colectori.

Ábo&amestiLli peitn Braioyt:la adminiatraţimia, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I. : pe ună ană 10 II., pe aeae Ion! 5 II., pa ttfei lanl 2 fl. 50 er. Ga duaalù ta sasă: Pa ună anii 12 II. pa féaa lanl 6 fl., pe trei lanl 3 fl, Ună ssemplaru 6 or, v. a. aéu

IR bani.At&tă abonamentele oAtă şi insarţinnile suntă a se plăti

Înainte.

1891.

Visita nostră la Fraga.BraşovQ, 18 (30) Octomvre.

A fostü se fia.Ne trăgea inima se dămu şi

noi o (puă bună fraţilorfi Boemî cu ocasiunea esposiţiei lorü reg- nicolare.

Sâmţiamu, că n’ar fi lucru cu cale, dâcă între cei mulţi, carï a- duceau tributulü lorü de admirare şi de simpatia ródelorü muncei seculare, ale culturii şi ale pro­gresului poporului boemü, nu s’ar afla şi Românii asupriţi din par­tea de dincóce a monarchiei.

Vedeamü, că sub raporturile, în carï s’a deschisü esposiţia din Praga, acésta avea se fia o viua dovadă, că şi Cehii Boemiei suntü capabili de cultură şi că prin ur­mare şi ei suntü demnï de a fi liberi şi stăpâni în ţâra loru, şi ei au dreptü së esiste ca naţiune de sine státátóre cu limba şi cu cultura lorü în sînulü naţiunilorfi marei împărăţii.

Şi pe când se aducea într’unü modü atâtü de stralucitü, în ve­chia cetate istorică a Boemiei, dovada, că o naţiune, care nu se numără între cele doue naţiuni, ce au fostü privilegiate prin aşe- cjămintele dualiste dela 1867, este capabilă de cea mai înaltă cultură şi prin urmare démna de cea mai mare libertate, se putea óre ca numai noi Românii din Transil­vania şi părţile ungurene, a că- rorü esistenţă naţională a fostü de-adreptulü sacrificată acelui sis- temü dualistü, 4ic©ndu-se că nu suntemü harnici a trăi cu limba şi cu cultura nostră românâscă ca naţia deosebită, se putea óre ca numai noi se rëmânemü nepă­sători faţă cu cele ce se petreceau în capitala boemă?

Nu era cu putinţă!Căci ori şi câtü de têmpitü ar

fi sémtulü nostru de libertate în urma neíntreruptelorü loviri, ce trebue se le índurámü dela adver­sarii naţionalităţii române, elü s’ar fi deşteptattt cu tótá puterea în­dată ce, facéndü o aseménare în­tre noi şi celelalte popóre din mo­narchia, cari, ca şi noi, luptă pentru ajungerea aceleiaşi ţînte, ne*amü fi reamintitü starea de plánsü, la care ne-a adusü despo- tismulü de rassă, ce este ac[i în deplină fiore la noi.

Noi Românii asupriţi de din- cdce de Laita nu mai facem ü ac|i parte din acelaşi organismü de statü cu Boemii, dér facemü parte cu ei din aceeaşi monarchiă, a cărei două jumătăţi prin uniunea strînsă reală, în care se află, au interese de vieţă comune.

Celü mai mare interesü vitalü, ba cea dintâiu şi cea dm urmă condiţiune de vieţa a ambelorü părţi, precum şi ale întregei îm­perăţii austro-ungare, este însă consolidarea interiórá, puterea şi întărirea monarchiei, ca se fiă în stare se resiste tuturorü vijeliilorü. Acéstá consolidare şi putere înse nu se póte dobéndi, decátü prin bunăstarea şi mulţămirea tuturorü popórelorö, cari alcătuescfi împă­răţia habsburgică, ér bunăstarea şi mulţămirea popórelorü — lucru invederatü — se póte ajunge nu­mai şi numai avéndü parte tote de cea mai deplină libertate şi egală îndreptăţire naţională.

Étá idealulü, ce a condusü în drumulü lorü pe acea cétá de Ro­mâni din Ardealü şi părţile un- garene, cari au visitatü in corpore esposiţia regnicolară din Praga; étá íarmeculü, care a contribuitü ca Boemii se îmbrăţişeze cu atâta căldură pe 0speţii lorü români în 4ilele de 5— 10 Octomvre a. c. şi care a fácutü se se înţelegă aşa de bine unii cu alţii şi să-şi dea

mâna pentru încheierea unei trai­nice amiciţii ceho-române.

Libertate şi egală îndreptăţire! Câte înţelesuri deosebite li se dă acestorü cuvinte, după cum suntü deosebite caracterele ómenilorü, şi după cum variézá interesele lorü politice de predomnire, cari fi facă se fia totü mai puţină sinceri, totü mai puţină drepţi!

Ce înţelegă cei dela putere, cei privilegiaţi, cei dela saculü cu grăunţele sub libertate şi egală îndreptăţire, vedemü şi ne putemü convinge în fiă-care oră, în fiă- care minutü. Şi nu ne mirămă de ceea ce vedemü, pentru că se a- deveresce şi aici cjicala Românu­lui: cine împarte, parte ’şi face.

Dér de ceea ce trebue se ne mirămă, şi ceea ce trebue se ne înspăimânte este, că unii ómenl— şi de aceştia se mai află din nenorocire şi între noi — cari pretindü a lupta pentru libertate şi egală îndreptăţire, combáténdü pe cei ce o calcă în picióre, cu- pleşiţî de prudinţa lorü órbá po­litică, védü totă garanţia spre a dobéndi acésta libertate şi egală îndreptăţire numai în aceea, ca se-şî schimbe stăpânii, nutrindü nebuna speranţă, că unulü va fi mai blándü şi mai dreptu decátü celălaltă.

Aceşti omeni, cari nu potü trăi fără de stăpână, firesee, că nu vorü pute cuprinde nicl-odată cu mintea lorü, ce înţelesă a pu­tutü avé visita Româniloră arde­leni la Praga. Sărmanii de ei, suntü prea mărginiţi şi suflete prea slugarnice, decátü ca să cu­teze a se avénta cu speranţele şi aspiraţiunile lorü aşa de susu, în- cátü să nisuéscá ca şi Românulă să se bucure de deplina libertate şi egală îndreptăţire şi se nu mai fiă slugă în ţâra sa strămoşâscă.

Să nu ne abatemü însă prea tare dela obiectulü nostru de acji.

Amü voitü să arătăm ü , că spontaneu, pe nesimţite, s’a năs- cutü între noi idea de a visita esposiţia din Praga şi spontaneă a io8tü şi manifestaţiunea de ami- ciţiă, ce amü întêmpinat’o acolo din partea Cehilorü, căci amü sêm- ţită şi amü înţelegă împrumutată ceea oe ne leagă în lupta pentru esistenţă nôstra naţională.

„N’a fostü nici decum greu de a ne înţelege cu 6speţii ro­mâni-— 4ice organulü de căpe- teniă cehicü „Nârodnl Listy“ — asupra situaţiunei politice, precum şi asupra scopurilorü comune ale lucrării politice. Naţionalitatea ro* mână se află în Translaitania în aceeaşi stare umilită şi chinuită în care ura naţională bucurosü ar voi st prăvâUscă în Cislaitania şi pe naţiunea nostră (cehă).“

Etă cu puţine cuvinte situa- ţiunea politică, ér în ce privesce scopurile comune ale lucrării po­litice, le*a accentuatü deputatulă Dr. Trojan în scrisorea sa, ce s’a cetitü la banchetulü datü în onôrea Româniiorü.... „Asuprirea comuna— 4ise elü — ne silesce la o apă­rare comună. Este de lipsă să ne înţelegemă înţelepţesce şi se ne sprijinimü unii pe alţii cinstită!“

Acésta este „solidaritatea celorü asupriţi“, pe care a accentuat’o cu atâta tăriă numitulü 4iarü cehă sub impresiunea visitei Româniiorü la Praga.

Eată resultatulü politică ală acestei visite. Ea nu s’a săvârşită în urma vr’unui mandată ală na- ţiunei séu alü partidei naţionale române, ci a veni tu spontaneu ca o puternică manifestaţiune a opi- niunei publice din sînulü Româ­niiorü asupriţi din partea de din- côce a monarchiei. Astfelü a şi fostü înţe^să şi primită visita nostră, manifestându-se cu aceaşî

FOILETONUL „GAZ. TRANS.«

Paveltt Cătana.Trad. din limba cehă.

I.

La o margine a satului Rocoşin0 se

află doué căsuţă. Una e a lui Novacű şi

alta a lui Voina. Nu se soie pe ce vreme se vorü fi pripăşiţii Novăoeşcii şi Voi-

neşcii prin locurile acestea, dór mică şi

mare scie cum se cade, că aceste douë

gazde vecine au trăita totdéuna în bună

înţelegere.Şi dreptulö lui Dumne4eu, o pace

trainică între vecinii lipiţi unulü de al-

tulö, nu este lucru puţina ! Câtü de lesne

se află pricină de sfadă? Şi la Novaoü

şi . la Voina se aflau mai gâsce, mai raţe, mai găinî, ba mai şi câte o vitiş6ră ceva

— de !, ce-a datü Dumne4eu. Ş’apoi sciţî

d-vostrë, că dobitoculü totü dobitocü rë- mâne. Când câte-o cotcodină mai blăs-

tămată sărea gardulü, când mânzatulü fócea câte-o spărtură... dér asemenea lu­

cruri nu da sămânţă de gâlceavă la gaz­

dele nóstre.

Ori şi cine póte vedé, că în căs-

ciórele, despre cari am începutü a is­

torisi, locuiau nisce ômenï înţelepţi şi de

îngăduâlă; nestrămutata lorii prieteniă

de bună sâmă le face cinste. Şi cum

erau bătrânii, aşa erau şi copiii. Chiar şi

între aoeştia domnia prietenia şi bună­

tatea de inimă, şi părinţii nu se ames­

tecau nicl-odată în sfe4ile lorii.

Amândouă căsuţele făceau, aşa 4*" cândfi, o familiă; vecinii sesfătueau îm­

preună şi se ajutau unuia pe altulQ, în­durau împreună nenorocirile şi se ve- seliau când le umbla mai bine, în sfîr-

şitft erau adevăraţi prietini.

Câtă privesoe bunurile pământescl, Dumne4eu le dăruise totâ cam atâta şi Novăcescilortt şi VoineşcilorO. Ce e drepţii,

nu aveau atâtâ pământii ală lord, ca să potă trăi din el ii, deră luau în arendă

de pe la alţi ţărani nisce margini mai

depărtate — pentru acesta însă ei nu făceau deosebire la lucru, oi grijeautotă

aşa de bine pământulâ altora ca şi pe alâ

lorii însuşi. Boi n’avea nici Novacii, nici

Voina, ci fiă-care ţinea câte două vaci

şi cu acestea-şl vedea de holde. Câte­odată se întâmpla de unulă dintre ei

prăsia şi câte-o păreche de juncani, pe

care însă nu-i ţinea multă vreme, ci după

ce isprăvia lucrările cele mai de lipsă,

îi făcea parale — se înţelege la timpii

potrivită.

După cele ce le-am povestita mai

sustt, nu creda, că e de lipsă să mai po-

menimâ, că la o asemenea întâmplare

celă ou juncii ajuta şi pe vecinula său...

asta' se înţelege de sine. In chipula a- cesta le mergea bine şi unora şi altora;

trăiau mulţămiţl şi fericiţi cu tote nă­cazurile oe din vreme în vreme dau peste

ei. Fiii urmau părinţilora, şi pe lângă

casă şi cele ce se ţineau de dânsa

moşteniau şi omenia strămoşilora lorâ,

toţi, fără deosebire, omeni ou inimă

ourată.La începutulâ anului 1849 familia

Novăceşcilorfi şi a VoineşcilorO era al­

cătuită în următorulă chipâ: Novacâ era

văduvtt. Nu-i mai lipsia multa pănă la

şese-4eoi de ani. Nevasta, Dumne4eu s’o

erte, îi murise de mai multă vreme.

N’avea pe altcineva, decâtâ untt feciorâ mare şi pe bătrâna sa mamă, ce-i în­

grijea de casă.

La Voina era numai văduva. Deră

lelea Catrina mai ţinea şi pe tata răpo­satului său bărbata — omtt tare bă-

trântt ; tot-odată era muma unei fete mari

şi la doi copii nevârstnici.

Pavela, fiula lui NovacO, era feciorii

voinicfi, chiposa şi bine legata ; se pri­

cepea cum se cade la lucru şi purtarea

lui putea să slujâscă de pildă în tóté

privinţele. Deşi n’avuse parte de o cres- oere mai alesă şi deşi îndeletnicirea lui

era oea obicinuită, ţărăn0scă, totuşi elü purta în sine o bogată oomórá de sim­

ţiri înalte şi se deosebia de mulţi prin

curăţenia inimei sale. Mare era iubirea, ce o avea elü pentru taică-său, dér şi

mai multü oinstea şi iubea elü pe bă­trâna sa bunică.

Bătrâna era singura femee în căs­

oi óra lui Novaoü, dér, sărmana, grijea fără pregetü de tóté trebile casnice. ’I

se sfîrşiau însă biet’ puterile, vé4éndü

cu ochii. Cu greu mai ducea vasele, ou

mare nécazü mai sootea apă din fân­

tână, dér cu tóté acestea ţinea de pri-

sosü ori ce ajutora, pău, săraca bătrână,

bine slujise ea şi fiu-său şi nepotu-său

— oelü puţina aşa credea ea în sufletulü ei — şi nu vrea să se lase la odihnă

nicidecum, ferit’a Dumne4eu. Voia şi să spele rufele şi să va4ă de mâncare şi să

grijéscá de vite, ba era în stare chiar să se ducă la érbá, şi căutatulâ inului

era pentru dânsa lucru de nimica. De

câte-orî voia cineva să o ajute, se nă­

căjea focü şi 4icea, că se índoescü de

vrednioia ei, şi oa să le arate, oă e încă

iute şi ou putere, se învârtea oa unü

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI.

rile de lipsă şi póte că în asemeni

împregiurărl, ea va mai împuţina şi vama pentru importű. Gráulü abia şi-a putută

ţine preţulâ din sőptémána de mai ’na» inte. De-altmintrelea preţulQ buoateloră

în timpulü de faţă este atâttt de uroatö,

íncátö mai c& nu se plătesoe a-lü es- porta prin ţerl străine şi toomai fiindcă

esportulü n’a începută pănă aoum sé ia întinderi, de aoeea preţurile au cam rö*

masü staţionare. Aoum ínsé totü mai

multű se asigură, oă guvernulö rusesofl

ín oelü mai sourtfi timpü va opri espor-

tulö tuturorü buoatelorü, foile rusesc! cerii dela guvernü sé se ia asemenea mé-

surl de oprire, ba o telegramă mai nouă din Podvolooiska spune, oă graniţele ru-

sesol ar şi fi închise deja pentru ori oe

esportd de bucate. Décá scirea aoésta se vu adeveri pe deplinü, va trebui sé

se simţă şi la noi o schimbare în pre­ţuia bucatelor fi, cari la totfi oasulâ vor CI

avé sé fiă mai căutate oa aoum.*

sfe £

Biserică monumentală. „Luminăto- rulüu comunică, oă Românii din comuna

Dolóve (Torontalü, diecesa Caransebeşu­

lui) îşi ridică o biserioă monumentală.

Zidirea bisericei s’a contiouatü ou dili- ginţă pănă Duminecă în 6/18 1. o. când

s’a înălţaţii crucea pe imposantulü turnü

înalta de 44 metri (= 231/2 stânjeni).

Sânţirea cruoei s’a îndeplinita prin pa-

rochulü locului d-lü Aronă Bartoloméiu,

ér după oe oruoea s’a înălţata şi s’a în­

ţepenită la looula ei, arohitectula diri-

genta, d-lü Adrianii Diaconü, sub bubu* itulü trésourilorü şi între urările nesfâr­

şite ale numérosului poporü, toasta de

susâ din turna pentru I. P. S. Metro-

politulü Miron pentru P. S. S. d-lfi E- piscopü dieoesanâ Nicolae Popea, eto. Mă- ieştrii lemnari Gabrini şi Harminţ închinară

păharulâ de susâ de sub oruoe, pentru

comună etc. E de însemnata, că din 7

pahare aruncate josa din o înălţime a- tâta de considerabilă, numai unuia s’a

sparta, cela înohinata pentru oomuna

politioă. Conturele bisericei suntü ou a-

tátü mai impunétóre, ou cátü şi loculü

pe care e situată biserioa, e înalta, în- câta de susâ din turnü se vede |o parte mare a Banatului sudica, pănă peste

Vârşeţii, Biserioa albă şi Panclova; ér

dinoolo de apropiata Dunăre se védü munţii Sârbiei şi la oapétulü lorü însuşi

Belgradulü, oelü asemenea situatü pe o

înălţime. Turnulü se va acoperi cu a-

ramă şi se va împodobi ou ornamente au­rite. In anulü viitorü se vorü lipi şi ne-

te4i zidurile, se vorü găta tóté lucrările diu lâuntru, încâtă cătră tómna anului

viitora, frumósa biserioă se va sfinţi.*

* *Congresnlü naţionalii bisericesoü s’a

încheiata Sâmbătă séra, în 12 Octomvre

_ _ _ _ _ _ _ Nri 236—1891.

putere interesulîi şi simpatia Ce- Mlorîi pentru noi.

Primulâ paşii de apropiere şi de înţelegere intre Români şi po- pdrele slave ale imonarchiei s'a îăcutu aşaderă. Fiă ca printr’în- sulu se se realiseze dorinţa ce-o esprimă „Nârodni Listyu :

„A ne înţelege şi a ne sprijini între olaltă, acesta s& fiă în timpulu seriosit de faţă devisa tuturoră naţiu- nilorti asuprite din monarchiâ, a ce­lor ă slave ca şi a celor ă neslave! 11

€ltONICA POLITICA.— 19 (31) Octomvre.

— Lupta între diferitele partide ale

dietei unguresci s’a continuata în 4il0le din urmă ou multă înverşiunare. Oposi-

ţia moderată, alü oărei conducétorü este contele Apponyi, a datü mână ou opo-

siţia estremă şi astfelü aoum ambele opo-

siţii luptă pe mórte, pe viâţă în contra

lui Szapary şi a guvernului séu, pe care

speră, că oelü xrultü cu ocasiunea viitó- relorü alegeri de deputaţi ílü vorü rés- turna şi îu loculü lui vorü pune pe Apponyi.

Apponyi s’a şi fáoutü în timpulü

din urmă fórte iubitü înaintea şovinişti-

lorü maghiari, deóreoe elü a declarata,

că este unü sincera sprijinitorâ ala „ideei de statâ maghiarü“, va sé 4ică

alü maghiarisărei ; ba de dragulü şovi-

niştilorfi, Apponyi şi ou partida lui s’au lăpădattt chiar şi de numele de „partidă

moderată“ şi s’au botezatü din nou, nu-

mindu se „partidă naţională“, va sé 4* că o partidă, oare luptă pentru interesele

naţionale ale Maghiarilora, în timpü oe pe Nemaghiarl îi jertfesoe molochului

maghiarisărei.

Putemü soi dér cu tótá siguritatea

la ce avemü sé ne aşteptămfi şi în ca­

şul Ü, oând ar ajunge Apponyi la putere. Interesantü însé este, că în acéstá

luptă pentru putere, oei de partea lui

Apponyi ii împută guvernului Szapary,

că e slabü şi că nu scie asupri destulü

de bine naţionalităţile şi de aoeea josü

cil elü pentru ca sé vină Apponyi. Mai

vîrtosü împrejurarea, oă sub guvernulü lui Szapary s’au numitü şi doi fişpanlde

origine săs0scă li servesce ca bun pretext

celorü din oposiţiă pentru a lovi în gu- vernü. Inzădarii le spune Szapary, că

elü pentru naţionalităţi nici unü bine de când e la guvernâ n’a făcuta şi nici nu

are de gând sé facă ; înzădarle spune, că

cei doi fişpanl sáséscl, bine că suntü de

nasoere Saşi, dér simţescfi unguresce şi

numai în interesuiü Ungurilorü luorézá, —în fine înzădarfi sunt tóté, căci coi din

oposiţiă ţinfi una, că pe Szapary së-lü

réstórne şi în looulü lui sé aduoă pe Apponyi. Pentru noi e totü una, căci scimü sigurü, că niol Apponyi nu va fi

mai năsdrăvanfi, deoâtfi Szapary, — sé iai pe unulfi şi sé dai în celalaltü.

— Şoimii, oă regele României s’a

întâlnitfi la Monza ou regele Umberto

alü Italiei, unde i-s’a fáoutü o primire

strălucită şi fórte cordială. De aici re­gele Carolü a plecata la Berlinü, oa sé

facă o visită ímpératului Germaniei. Pri­mirea ce i-s’a făcuta la gară a fostâ

fórte străluoită, au fostü de faţă ímpé- ratulfi Wilhelm II, şi toţi principii casei

regale prusiane. Cei doi monarohl s’au

îmbrăţişatfi şi s’au sárutatü de trei ori, apoi suindu-se într’o trăsură trasă de 4 cai porniră în oraşfi escortaţi fiindfi de

garda călărâţă. Dela gară şi pănă la cas- telfi pe ambele părţi ale drumului erau

oordóne de soldaţi, atâta pedestri, câta şi călări. Când se apropiară de podulü

celü mare résunará 101 de tunuri, ér în

curtea castelului aştepta o companiă de

onóre ou musioa în frunte şi cu stégulü.

A doua 4i visita regele Carolü oraşulfi

Potsdam, apoi se duse la mausoleulfi dela Charlottenburg, unde depuse o coróná

pe morméntulü ímpératului Vilhelm II.

Apoi făcu mai multe visite membrilorü

familiei regale prusiane şi cancelarului

Caprivi. După amia4l merse regele Ca­rolü împreună cu ímpératulü Vilhelm la

oasarma Moabită, unde treoură în re­

vistă regimentulü de artileriă de gardă,

din oare făcu parte odinioră regele, ca

ofioerü. Cu acéstá ocasiune ímpératulü

ţinu o mică vorbire. Apoi ofioerii dederă unü pránzü, la care luară parte ambii

monarchl, şi numeroşi ganerall şi ofioerl.

La aoestü pránzü ímpératulü Vilhelm ţinti unü toastü ín onórea regelui Carolü

4icándü între altele: „Ridicü acestfi pa-

harö ín onórea camaradului reíntratü ín

aoestü regimentü: Regele României trd- iescâl“ Regele Carolü mulţămi ârăşl

printr’unü toastü, béndü ín sánétatea ím­pératului Germaniei.

După aceea pleoară monarohii la oas- telü, însoţita de o escortă de ouirassirl

de gardă. Séra se dede o representaţiune

de gală la opera din Berlina. In 4iua următore regele Carolü despărţindu-se

în modü co^dialü de ímpératulü Vilhelm,

pleca înapoi prin Breslau la Bucu-

resol.

SOIRILE piLEI.— 19 (31) Octomvre.

Escursiunea scienţifică la Porţile de ferii. Cetimâ în „Rumanisoher Lloyd“

din Bucurescî următorele: „Escursiunea soienţiiică a inginerilorâ şi elevilorâ ro­

mâni ai şc61ei politechnioe, pentru cer-

cetarea lucrărilorfi dela Porţile de ferfi,

se prefăcu în o adevărată manifestaţiune din partea veoinilorfi noştri Unguri. Deja

în Verciorova li-se puse la disposiţiă ós- peţilorfi români corabia ministrului un­gurescü de comerciu sub flamură româ-

néscá şi în Orşova îi bineventâ fişpanulfi în uniformă de paradă, deşi invitarea la

visită s’a făcutfi din partea întreprin4ă-

torilorfi lucrărei, ér nu din partea guver­

nului unguresoü. Pe ţărmulfi dunăreană

unguresoü dela Porţile de ferü se înălţa

unü frumosfi aroü de triumfa ou inscrip-

ţiunea románéscá „Bine aţî veniţii!“ La banchetul fi datfi după visitarea lucrări­

lorfi, fişpanulfi ajunse atâtfi de departe

ou politeţa, încâttt ţinti, unü toastü în —

limba română. Cu unü cuvânta, Ungurii

cu ocasiunea acésta s’au íntreoutü ei pe sine înşişi, considerându*se la atitudinea

lorfi în raporturile actuale încordate faţă

de România!“ — Aşa sorie fóia ger­mană din BuourescI, noi ínsé adaugemfi,

că décá fişpanulfi Jakabffy este în stare SŐ vorbescă românesoe ou fraţii noştri

de dincolo, din complesanţă, de oe sénu fiă în stare a vorbi acéstá limbă şi cu

poporulü románü alü Caraşfi-Severinului

din sîmţfi de datoriă. De oe óre nu se póte înţelege d-sa în limba románésoá

de pildă cu d. Coriolanfi Brediceanu în oongregaţiunea oomitateneă ?

** *

Nonă şcolă románéscá în Făgăraştt. La 25 Octomvre n. c. s’au inauguraţii

la Făgăraşfi noua şoolă románéscá gr. cat., a căreia pétrá fundamentală s’a

pusfi la 15 Augustfi a. o. şi care acum este pe deplinii terminată. Dintr’o co­

respondenţă oe o primimfi dela Făgă-

raşâ aâămfi, oă noua şc01ă este una din­tre cele mai frumóse din aoelii vioariatfi

şi póte rivalisa cu ori oe şc01ă din Fă- găraşfi. Poporulü, oare fusese atâtü de

strîmtoratfi şi ameninţata chiar ou îchi-

derea şo01ei sale ruinate, datoresoe multă

recunoscinţă aotivului vioariu Basiliu

Raţiu, care nu numai oă a stăruitfi cu

unü zelü neobositö, dér a jertfitü şi dela

sine vre-o 600 fl. pentru ridioarea aces­

tei soóle frumóse. Cu ooasia înaugurărei,

d-lü vioarü rosti o frumosă cuvântare

numérosului poporü, aooentuândù însëm- úátatea şodlei şi a Înv0ţământului româ-

nescfi.*

• *

Preţulti bncatelorü ín séptémána a- césta a rémasü totü cam în starea, ín care a fostü şi mai ’nainte. O schimbare

mai mare s’a fácutü în privinţa nutre-

ţurilorâ, oarî au ínceputü sé fiă mai cău­

tate. Causa a [dat’o soirea, cá Rusia ar

avé de gándü sé opréscá şi esportulú ovésului şi ín aoestü oasfi, Germania ar

fi silită sâ-şl procure dela noi nutreţu-

prisnelfi, punândü mâna aci pe unü lucru,

aci pe altulü. Cine nu-şl uită, că ducea

în spinare mai bine de 80 de ani, se va mira, cum putea sé se trudescă în-

tr’atâta. Trebue sé mărturisimfi, că la vârsta ei atâtfi de înaintată era cu multü

mai îndemănatecă, deoâtü multe dintre

cele tinere.Aoum cu tótá vrednicia şi cu totü

zorulü ei minuni nu făcea; ci de!, tre-

buşora mai de tóté 4il0l0j °âte ceva prin casă, căci de unde pëcatele mai

avea putere pentru vre-o lucrare mai grea? Dér, Dómne feresce, sé-i fi bă-

tutü oineva şâua în privinţa acésta ; nu voea sé scie nimicii de-alii de astea.

Atâtfi numai le spunea la ai séi : cá-i

trebue vreme — dér décá se va odihni

puţinfi va face de bună sémâ şi de douë-

orl pe atâta.

Pavelü nu o supéra nicl-odată, când

bătrâna îi povestea de vioiciunea sa şi nu-i lua în nume de rău, când îlfi ţinea

Snoă de copilaşii, care nu póte fi în stare

sé ţie pasfi cu ea la nici o trébá. Că dórá era nepoţelultt ei, pe oare ea însăşi

îlü legănase mai erï, alaltăerl; dreptü

aoeea se purta pururea faţă de elü oa

şi ou unü báétü micü. Chiar şi pe tata

lui Pavelü îlü socotia de tînërü şi era

gata în ori ce vreme a-i da şi lui mână de ajutorii. Mai mulţii se trudea pentru

ei, când se întâmpla de se bolnăviau. Le primenea patulfi, le înălţa căpătâiulfi,

îi întorcea, îi acoperea — pănă mai îi

înăduşea, le ştergea sudorile de pe frunte

şi-i îndopa mereu cu felii de felii de bu­

cate. Peste nopte îi păziau fiindu-i frică să nu cumva să se desvălâsoă; 6r dimi-

nâţa îi spăla pe ochi, le făcea cruce şi 4icea ou glasâ mare rugăciunile.

Mititelul Păvălaşfi al bunioei nu zăcea

nicl-odată multă vreme. De obiceiu era să-

nătosa ca unii peşce şi când după o

bolă scurtă şi uş6ră se desgropa din pe-

rinile în care-la înămolise bunică-sa, sta

înaintea acesteia ca unii granatirfi, aşa încâtfi bătrâna trebuia să se uite în

susii oa să-i p<5tă câta în ochi şi

abia abia ajungea ou mâna pănă la creştetulfi lui. Din acâstă pricină îi

părea mai bine să-lfi va4ă culcaţii. Sara,

când nepotulfi său se da la odihnă, îi plăcea să şe4ă lângă elâ şi să-lfi des-

merde uşurelii ou mâna pe faţă. Fiindfi

ostenitfi în urma lucrului de peste 4i>

flăcăulă adormea iute-iute; bunioa-lfi mai binecuvânta şi-lfi săruta pe faţă...

însă cu mare băgare de sâmă, temen-

du se, ca nu oumva să se deştepte. Strîn-

gea din tóté părţile ínvélitórea pe lângă elfi — mai cu sémá din partea de cătră părete — şi călcândfi uşorfi, numai »în

oiorapl, se furişa încetinelii íntr’alü séu

aşternutfi.Ca tóté bétránele, bunica nu prea

avea somnfi îndelungata. De obiceiu ea

se înohina pănă cătră mie4ulü nopţii, érá diminâţa ca o femee harnică ce era,

se silea sé fie cea de’ntâi la lucru. Ni­micii nu era în stare sé nécájéscá mai

cumplitü pe biata bétráná, de cátü când

o aflau ai séi în 4i°r* de 4i oă mai aţi- pe8oe... şi ar fi fostü posnă mare sé-i fi

pomenitü careva despre acestfi lucru; s’ar fi fáoutü sérmana de ciudă prafQ şi

pulbere. Dér cei din casă erau omeni

de omeniă; se făceau, că nici nu védü

aşa oeva. Pavelü eşia din casă înoetişorfi

şi aducea din tóté părţile totfi ce tre­

buia, aşa íncátü bătrâna nu mai avea

lipsă a se mai nécáji cu căratulfi de

colo pănă colo, oi putea sé ia din gră­

madă totfi ce-i trebuia.

Ii plăcea bunicei sé pótá 4i°e> c& a fáoutü tóté singură şi astfelâ încre­

dinţa mereu pe aoeia, cari voiau să o ajute, că’şl pierdü vremea înzadarfi şi

numai îi facii supărare. Cam aoeste vorbe

se au4iau de obiceiu de pildă la oop-

tulü pânei, la spălatultt de rufe şi de

oâte-orl se chiăma vre-o muere din satü

ca să o ínlesnéscá la grijitulü inului. Numai când Petronila, fata vecinului,

venia să-i dea mână de ajutorii nu mai 4icea harnioa băbuşoă nici o vorbă. Pe

acésta o suferia bucurosú pe lângă sine,

ba vorbind fi adevăraţii, îi era dragă ca

însuşi Pavelü. ’I se părea bătrânei, oă şi

Petronilei îi este bunică — şi nu fără

ouvántü. Fata îi 4i°ea bunică; ş’apoi la Voina era ca aoasă. Cu bétránulü era

cunoscută de unü cârdfi de ani, amândoi se aveau oa frate ou soră. Lelea Catrina

îi 4icea maică. Şi nu de puţine-ori se întâmpla, că şi bunica mai ajuta la câte

ceva pe lelea Catrina, asemenea din când

în oând şi Pavelü împreună ou tatălfi séu.

Dreptü aoeea nu putea bétrána să nu

primésoá din vreme slujbele vecinilorü.

Petronila da pe la bunica de vre-o

câteva ori pe 4i> arunca ochii prin curte

şi totdéuna gâcea ou mare isteţime oând şi la oe îi trebuia ajutorü. Rarü de

totfi o ohiăma însăşi bătrâna, se înţelege, numai atunci, când avea de fîăoutfi ceva

peste puterile ei. Dér şi la o asemenea întâmplare baba ţinea una, oă nici altă

muere, câtfi de tânără, n’ar fi în stare să

facă neajutată acelü luoru.... la ai

Nr. 238—1891 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8

Duminecă unü concertü în sala hotelului „Central Nr. 1“. Inceputulü la 8 óre

séra. Preţulă de intrare 30 cr. Intre pie­sele ce se vorü esecuta amintimü: wMe­

teor“ valsü románescü de I. Ivanovicl.

„Principele Eugen şi Radetzky“ epos

musicalü eto.*

* *Ninge. Pe la Braşovfi ninge mereu.

Cu trei 4*1® înainte umblamü în haine de vară, ér aoum avemü oale de saniă.

** *

Dicţionarft armeano-turco-románü. O carte, oare de sigurü va fi bine primită

de toţi cei ce se índeletnicesoü cu stu- diulü limbelorü orientale, séu oarl ar

dori să faoă d’acuma înainte studiulü

lorü, este Dicţionarultt armenesoü, turcesc şi románesoü oe S. S. părintele Moscofian

va da la lumină filele acestea. Lucrarea părintelui Mosoofian, care e resultatulă

a cjece ani de muncă, se 4i°e> oă e unâ" din cele mai coplecte din câte a apă*

rutü pănă aoum, — 4i°e „Timpulü“.*

* *Nnmérulü şcolariloră, cari oeroetézá

gimnasiile din Austria în anulü acesta

şoolară 1891/92, este de 55,516, mai

mulţi ou 160 oa în anulü treoutü.*

* *Influenţa bântue în modü epidemicü

în Galiţia şi Buoovina. In Lembergü a-

cestă bolă s’a estinsü aşa de iute, încâtă aprópe în fiă-care oasă suntü mai mulţi

bolnavi.

NECROLOGÚ. Georgiu Ardeleana,

vice- archidiaconü alü districtului Codru asesorü consistorialü şi preotü alü Ho-

moródelorü románesol, a réposatü la 27

Ootomvre n. ín anulü 67 alü etăţii şi

şi alü 42-lea alü preoţiei. — ’Lă de-

plángü întristata soţiă Maria, fiiulü séu

Cariolanü, profesorü în BeiuşI şi alţi 2

fii şi 3 fiice eto.Fiă-i ţ0râna uş0ră!

Replica j uuimei nóstre academice.

Dămu locü din nou apelului de mai josü alü tinerimei nóstre academice, care a deşteptattt pre­tutindeni în sinulü naţiei nóstre celü mai viu interesÜ.

Ni-se comunică, că la Comite- tulü junimei sosescü din tóté păr­ţile scrisori şi încuragiărî, cari documentâză acestü interesü. Dór nu numai la noi, ci şi în România, mai alesü din partea emigraţi- lorü noştri, se manifestă unü viu interesü pentru întreprinderea ju­nimei nóstre. Étá Apelulü, care’lü recomandámü deosebitei atenţiuni a publicului nostru cetitorü:

Apelii cătră p tib licu lü rom ánü .

întreprinderea nobilă a fraţilorO

noştri universitari români din Buou-

rescl şi Iaşi este încă în memoriă tu­

turor ü.

Impresia puternică, ce a produsü

memoriulü lorü în apusulü Europei, pre­

cum şi nenumăratele dovedi de simpatică aprobare, cu care pressa şi íntréga inte­

ligenţă străină a sprijinitü causa n0stră, a celorü asupriţi, nu a pututü ső nu

producă o adâncă mâhnire în rândurile

acelora, pe alü cărorfi stindardă este

scrisü nimicirea n0stră naţională.

Dreptü aoeea pentru a se rehabilita íntr’unü prooesü, pe oare ei de-altmin­

trelea de multü l’au perdutü, şi-au luatü

refugiulü la unü réspunsü, oare geme de neadevérurl, sofisme şi chiar insulte or­dinare.

Este de astă-dată, netăgăduitO, a

nóstíá datorinţă, a junimei române din

Transilvania şi Ungaria, sé 4i°emü Şi noi unü ouvéntü în aoâstă luptă, în care

şi noi suntemü între cei dintâi inte­resaţi.

Acestü adevérü reounoscutü, amü

hotărîtfl, ca toţi universitarii români din

Transilvania şi Ungaria sé scriemü şi

sé editămtt o démná replică la réspun« sulü junimei academice maghiare.

In oonferenţele nóstre dela Viena,

Graz, Budapesta şi Cluşiu ou toţii amü

ajunsü la o perfectă înţelegere asupra acestui punctü.

De aoeea ţinemfi, că replioa n0stră

nu este decátü împlinirea unei datorinţe faţă de lumea civilisată şi imparţială,

care preoum se soie cu nerăbdare vré

sé afle adevörulü nemistificatü.

Suntemü pe deplinü conscii de greu­

tatea sarcinei, oe ni-amü impusü.Iubirea oaldă de némü ínsé şi drep­

tatea, care pe a nostră parte este, ne

va ajuta, suntemü siguri, sé triumfámü.Comitetulü esecutivü alü junimei

academice române, după esemplulü cole-

gilorü maghiari, ou 4iua de a4l a lan- satü liste de subscripţii benevole pentru

acoperirea cheltuielilorü de tiparü, es-, pediţiă etc. a replioei.

Notámü aici, că replica nostră este aprópe terminată şi va apăre în patru

limbi: românesce, franţuzesce, italienesce şi nemţeşte.

Ea va cuprinde la 90 de pagine în

formatü 8° mare şi va fi răspândită gra- tuitü ín tótá lumea cultă.

Totodată rugămă pe toţi aoei P. T.

Domni, oarl din greş0lă nu ar fi primitü

liste de subscripţii, sé binevoiésoá a se

adresa la d-lü Aurel C. Popovicl ín Graz

(Parhstrasse 7), de unde imediatü li-se vorü trimite listele ín numérü poftitü.

De altcum ori şi oine ar dori ső

v., ín modü solemnü. Esoelenţa Sa I. P. S. arohiepisoopü şi metropolitü Mironü Romanulü a mulţumitfi PreasânţiilorO

Lorü episcopl sufraganl şi membrilorü

congresului pentru armonia şi activita­

tea desvoltată în aoâstă sesiune şi le dori tuturorü reíntórcere în pace şi fe­

ricită. La vorbirea Esoelenţei Sale, răs­

punse d-lü d. Ioanü Branü de Lemenyi.*

* *Sânţirea bisericei reînoite din co­

muna Stîrciu, din Sélagiu, s’a săvîrşită

pe la finea lunei trecute ou mare solem­nitate. După cum ni-se scrie, au luatü

parte la actulü sânţirei oa la doué mii

de ómenl, oarora d-lü vicariu Alimpiu Barboloviciu oa delegatü episoopesoü li-a

rostitü o predică esoeleută şi ou bună

învăţătură pentru stările de a 4* al© po­porului románü. La fine s’a datü o masă

la ospitala oasă a preotului iocalü Gregoriu

Simonü, care multü a ostenitü pentru reînoirea şi înfrumseţarea acestei bi­

serici.

* *

Din SSlagiu ni-se scrie: Părintele

Gavrilâ Vaida din Bobota s’a prinsü

frate de cruce cu jupânulti Zelekovits

Elek, pe care mai astăiarnă voise cu

ori oe preţfl sé-lü pună ca primarü peste aoâstă comună ronoánéscá, care e una

din cele mai frumóse în Sélagiu. Din

norocire ínsé, bravulü şi deşteptultt po- porü románü din Bobota nu s’a lăsată sedusü de sfaturile neromânesol ale pre­otului séu, oi respingéndu-lü cu dispreţfl,

s’au grupatü cu toţii în jurulü unui Ro- mánü harnicü, pe care l’au şi alesü ca

primarü, ér părintele Vaida şi cu Zele­

kovits au rémasü cu buzele umflate. Din

aoelü momentü, părintele Vaida a prinsü

măniă pe învăţătorulfi din Bobota, pe care-lü persecută fără cruţare, din causă că acestü învăţătoră a luptatü alături cu

poporulü în potriva jidovitului lorü preotü şi în interesulü causei románesol. — Re­

comandámü acestü casü atenţiunei

superiórelorü autorităţi bisericescl, dela

cari ar fi de doritü o întrevenire cátü de

energică.*

* *

Begele Milan, după cum anunţă fo­

ile de dincolo, va sosi 4ilel0 aceste la

Bucuresci, unde va petreoe mai multă

vreme.*

* *

Biserică aruncată in aerü. Din Bru­xelles se anunţă cu data de 27 Octom-

vre: Nisce criminaliştl neounosouţl în

nóptea treoută au aruncatü în aerü ou

dinamită biserica Notre Dame din ora-

şulă Quevy. Biserica e ou totulü nimicită.*

* *

Musica regimentului 82 de infanteriă, după oum am amintitü erl, va da mâne

săi nu le mai pomenea nimica. Pe fata

vecinei o mulţămea, punându-i la o parte

oâte ceva de mâncare, séu cumpőrándu-i

oftte o bucăţică mai bună. Pentru bu- nioa ea era totü băeţică de vr’o câţiva anişori, nedesv0ţată încă de turtă dulce

fi de smochine.In faptă Petronila era frum0să ca

unü trandafirü ínfloritü, bine cresoută şi

harnică, de nici 4ece bunici n’ar fi fostü în stare sé facă aceea ce eşia din ma­

nile ei. Era, soii colea, fată cum e legea.

Dér bătrânei nici prin gándü nu-i treceau

astfelü de comedii. Ea soootea şi pe văduva, muma Petronilei, de tânără, ne-

oóptá la minte; numai pe Voina bătrâ-

nnlüílü ţinea de omü în vârstă, vrednicü

& sta la sfaturi ou ea. Toţi ceilalţi erau

încă copii. Câtă despre Luca şi Mateiu, b&eţii Catrinei, unulă de 12 ani şi altulă

de 7, nici nu se scia oă suntă pe lume; bunica nu-i ţinea nici măoară de copii

4e ţiţă.

La toţi li era dragă bunica. Lelea Gatrina o cinstea din adánoulü inimei

sale şi totdéuna îi făcea cu plăoere felü de felü de înlesniri. Moşă Voina îi era

prietenă din copilăriă şi de multe-orl

4icea în au4ulü tuturorü, că femei ca

répusata sa babă — Dumne4eu s’o o-

dihnescă — şi oa vecină sa, muma Ini

Novaoă, nu s’a mai pomenita de oând lumea, şi mai departe, că 6sele acestoră

două muieri — ale răposatei şi ale ve­cinei sale — ar trebui pisate măruntă şi date ca doftoriă tuturoră nevesteloră din

lume, oa şi acestea să se facă harnice ca

dânsele.

Luca şi Mateiu săltau veselă pe lângă bunica, săreau peste gardă la

dânsa, îi mânau vacile la păşune şi-i păziau gâscele şi raţele. O aveau totă

aşa de dragă ca şi pe tnoşulă loră, şi

când din întâmplare veneau dela şc61ă

şi nu găsiau pe nimenea aoasă, alergau

la dânsa şi-i cereau ceva de mâncare.

Pavelă li era bună prietină; elă li îm- pletia bice, li făcea săniuţe, şi când se

ducea undeva, îi punea buourosă în cară.

Bunica îşi aducea aminte de când era

şi ea mititică şi-i sălta inima de buouriă, când privia la jocurile oopiiloră.

Când se amesteoa şi Petronila prin­

tre ei, era cu ună copilă mai multă; bu­nica nioi că-şl putea închipui, că iubirea

ce o arăta fetica faţă de Pavelă ar fi putută fi alta decâtă copilărescă. Ce e

drepţii, nepoţelulă şi nepoţica nu-şl măr­

turisiseră încă dragostea unulă altuia, ci se iubeau cu iubirea unoră prietini

adevăraţi; cu tóté acestea inimiórele

loră se înţelegeau cum se cade, şi 4^a> greu ar fi putută trăi una fără alta.

Deşi se purtau unulă faţă de altulă oa frate cu soră, totuşi le cădea, nu sciu

cum, bine, se vedeau împreună şi nu

li-se părea, că n’ar putea fi fericire mai

mare, decâtă atunol, când ar puté sé

rőmáná totă la olaltă. Şi fiind-că ni­menea nu ţinea în de réu legătura ce

era între ei, ci d’impotrivă toţi ai oasei le dau pildă de dragoste, ei nu se sileau

a-şl arăta iubirea prin fapte.

Pavelă şi Petronila mergeau dia oă-

suţă în căsuţă ou mânile pe după capă,

se duceau împreună la biserică, şi fiă-

căulă avea ori şi când întrare la vecini.

Bétránului îi plăcea multü de feciorulă

lui Novaoă, din când în când trimetea

pe Catrina, séu pe Petronila după elă

şi-lă privea curată de oopilă ală séu. Petronila îi cosea lui Pavelă cămăşi, îlă

lega la gâtă, — la Crăciună îlă cinstea

cu mere şi cu nuci, 0ră la Paşcl ou ouă roşii. Ei singuri sciu, déoá ll-o fi trăs­

nită vr’odată prin capă să se unéscá odi- ni0ră împreună pentru totdéuna prin că-

sătoriă. De bună sâmă inimile loră do*

reau cu nerăbdare aşa ceva, dér nu credă

să-şi fi descoperită unulă altuia acâstă

contribuâscă cu óre-oare sumă şi fără a mai oere liste, este rugată a o trimite

totă la adresa de susă, la care se voră

trimite şi sumele ooleotate prin liste.

La urmă, tóté sumele inourse se

voră cuita pe calea publicităţii.Causa este a întregului neamă ro­

mánescü. E vorba de onórea nóstrá na­ţională, sperămă dér, că spriginulă pu­

blicului românescă va oorőspunde însu-

fleţirei, care ni-a pusă condeiulă în

mână.Viena şi Graz, 11 Ootomvre 1891.

Pentru comitetulü esecutivü:

Drd. Yictor Roşea m. p., George

Candrea m. p., Drd. Romai Boia, m. p.,

Drd. 1. Bodea m.p., Jlarian Rusami m. p.

0 nouă lovitură.Şomcuica mare, 27 Octomvre n. 1891.

Onorata Redacţiune! Inima-mi vibréza de sentimentele celei mai profunde indignaţiunî, când silită sunt- a Ve comunica astăcjî, în deplina lumină a secuiului alü 19-lea, unü nou şi miserabilu do- cumentü de volniciă ungurésca, care tiranisézá pe nobila fiică a Romei.

La cererea nóstrá, de-a ni-se întări statutele Reuniunei femei- lorü române din comitatulü Săt- marului, primirămu din partea ministrului ungurescü de interne următ0rea resoluţiune negativă, pe care o aláturü aici în copiă şi care în traducere românecă este ur- mátórea:

Copiă oficidsă. 8221/1891. Dela vioe- spanulă comitatului SătmarQ.D-lui Indre László, protopretore. Incunosoiinţâză pe

LeonaMedan Pop şi pe Nioolae Nilvan, locuitori în Şomouta mare, că înaltulă

ministerü de interne regescü-ungurescü, pe temeiulă motiveloră arătate în ordi-

naţiunea de dtto 7 Aprilie 1886 Nr. 18252

— nu a aflatu de cuviinţă nici ín casulú

acesta sé provadă statutele presentate de Reuniunea femeiloră române sătmărene —

cu clausula de aprobare. Caréii-m ari, 1891. Pentru vioe-spană: Zanathy m. p. proto- notară comitatensă.*)

*) In orginală: Hivatalos másolat. 8221/1891 Szatmár vármegye alispánjá­tól. Indre László fszbiró urnák. Érte­sítse Medan Pop Leona és Nilván Miklós nsomkuti lakósokat, hogy a szatmárme- gyei román nők egyletének bemutatott alapszabálytervezetét a nméltoságu m. kir. belügyminiszter ur az 1886 évi ápril hó 7-én 18252 sz. alatt kelt rendeletében előadott indokoknál fogva, a láttomozási záradékkal elláthatónak ez esetben sem találta. N.-Károly 1891. Alispán helyett: Zanathy s. k. vmegyei főjegyző.

dorinţă. Tatălă lui Pavelă n’avú de lucru odată şi-i dete pildă bőtránei de

treaba acésta, ínsé bunica se mira, oum

de i-a putută trece prin căciulă ső îm-

preune nisce copii, şi-lă sfătui ső fiă mai cu răbdare.

Deră Pavelă mai avea de luoru ou oătănia, şi nu putea ső capete r0vaşă de însurăt0re pănă a nu-şl împlini acéstá datoriă. Nu treoű multă, şi fii scrisă şi

elă între feoiorii de vârstă — — acjl, mâne, avea sé facă ună drumă, în urma

oăruia, séu trebuia sé rămână la oraşă, séu ső se înt0rcă mire alü Petronilei.

II.

Intr’o Sâmbătă după amia4l — era pe la inoeputulü primăverii — şi la No-

vacü şi la Voina se grijea oa ín tóté Sâmbetele atâtă prin curte, câtă şi prin

oasă, căci sciţi d-vóstré, totă oreştinulă

vré ső aibă curată Dumineca... oând ét&

că veni slujbaşulă dela domniă şi-i a*

duse bunicii o sorisóre câtă o plăcintă.

I-o întinse pe feréstrá şi fiindu-i degrabă,

nu aştepta pănă s0-şl ia séma bétrána şi sé-la întrebe, că ce o fi 4ioândă în sori-

sórea, oe i-a adus-o, ci repede de totă íntórse spatele şi pe iol ţi-e drumulă.

Baba întorcea cu nelinişte sorisórea

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANI EI. Nr. 238—1891.

Din acestü acta va afla totü Románulü bine simţitorii şi totü omulu iubitorü de civilisaţiune, motive mai multü decátü destule spre a se convinge, cáaicíavemü de a face c u unü sistemü Íntregü de persecuţiune, índreptatü în con­tra intereselorü nóstre culturali naţionale.

Şi cari suntü acele motive, la cari se provóca inimiculü culturei şi alü civilisaţiunei Románilorü, ministrulü de interne alü Ungariei contele Szapáry ? — Vi-le spunü eu pe faţa, pentrucă dlui ministru i-a fostü ruşine a-le reaminti, ci cu şiretenia oficiosă face numai alu- siune la ele: deórece în comită tulü Sătmarului se află deja reu­niuni maghiare de femei, minis­trulü ar dori, ca şi lemeile române sé între în acele reuniuni, pentru ca acolo sé lucre pentru înflorirea culturei unguresci şi pentru des- naţi9nalisarea propriă.

Écá, lume românescă, obras- niculü atentatü alü unui ministru în contra culturei femeii române! Écá cultura nóstrá naţională ro­mână împedecată în modü oflciosü prin guvernulü maghiarü şi prin organele lu i!

Şi în faţa acestorü atentate, constatate prin acte publice şi ofieióse, politica şi euristica ma­ghiară mai are neruşinarea de a susţine în faţa lumei civilisate, că noi Românii nu suntem ü opriţi în calea desvoltărei nóstre cul­turale.

Eu nu me amestecü în aface­rile de natură politică ale Romá­nilorü noştri, nu vréu sé le pro- punü cu ce mijlóce se se lupte în contra asupritorilorü, ci cu mân- driă, că sunt femeiă română, protestezü cu tóta tăria sufletului meu în contra acestui atentatü, comisü de d*lü ministru de interne în contra celei mai sacre şi nobile tendinţe, ce amu avutü de a ne întruni în societate culturală sub titlulü de „Reuniunea femeilorü ro­mâne din comitatulü Satu-mare“.

Sé fiă convinsü d-lü ministru, pă prin împedecarea înfiinţărei re- uniunei nóstre nu a adusü nici unü serviţiu causei de maghiarisare între noi, ci din contră, i-a sápatü unü stratü mai afundü pentru mor- méntulü séu ruşinosfl.

Femeia română din Sátmarü, séu ori şi de unde, nu va uita nici pentru unü momentü, cu ce este datore culturei némului séu, şi meschine se vorü dovedi tóté apucăturile, pe cari tirănia le pune

când pe o parte, oând pe alta, şi nu-i

prea venia la socoteală, bănuinda, că. Domniile nu-ţi trimeta niol-odată veşti

să te ungă, oi numai năpăstuiri şi belele.

Par’oă nu sciu oum, se temea biata de vr’unü luoru réu, Dómne fereşoe, De-o- oamdată însă serisórea trebuia lăsată la

o parte, de óre oe nioi unuia dintre ai

séi nu era aoasă, ş’apoi cu cetitula,.. oă

dórá nu s’ar pricepe ea, o bătrână raai

de una veaoa de vreme, la tóté baza­

coniile de pe lume. Puse dér hârtia după

io6nă şi apucându-se din nou de ştersa şi de spălata, ruga ferbinte pe Dumne-

4eu să ţie pe duhula necurata câta mai

departe de robii săi.

Tocmai atunci eşi vecină-sa la apă. Bunica o chiămâ şi-i arăta oartea cu pe­

cetea cea uriaşă. Dâră nioi lelea Ca-

trina nu era mai bătută la oapa la ast

fela de lucruri; ea voia sé strige pe Luca, oare tocmai se întorcea delaşo01ă,

ca să vie şi ső le lumineze; Bătrâna îşî

făoÎL cruce şi o ţinu de rău, 4i°ânda, că nu e în tóté minţile, oând vré să pună ea

pe una copila de eri, de alaltăeri să-i ci-

tâsoă oarte dela Domniă. Chiar despre Petronila ou greu îi venea a crede, că

va avé atâta învăţătură ; totuşi la spu­

sele veoinei sale se îndupleca să o

în calea desvoltărei sale culturale.Ve rogS deci, scumpelorfi su­

rori române, ca la avisulu datu, se fiţi gata a întră în lupta pen­tru cultura femeii române.

Leona Medan n. Poppresidenta reuniunei femeilorfi române

din Sătmarâ.

Literatură.După volumele I şi II ale opului

titulata : PdrţX alese din Istoria Transil­

vaniei pe doué sute de ani din urmă, a

apărută şi Yolumulu alu III-lea în for- matulO şi cu tiparula oeloralalte două, în 40 de cóle, de Georgie Bariţiu, Sibiiu

1891 in ediţiunea autorului. Tipografia W. Krafft. Preţuia unui esemplarö le­gata tare 4 fl., legata uşora 3 fl. 50 or. Tóté trei volumele, 141 de cóle, legate costă 14 fl., broşurate 12 fl. 50 cr.

Volumulü I I I , pe lângă descrierea evenimentelorű generale decisive dintre anii 1860 şi 1883, cuprinde o lungă se- riă de lupte politice şi naţionale româ­nesc! purtate cu tendinţa de a-şi asigura individualitatea naţională, şi una suple- menta cu 96 de documente, din oare cele mai multe sunta de ale metropoli- ţilora Aleo. St. Şiuluţa şi Andr. bar. de Şaguna.

In Cap. I : Absolutismula strîmto- rata cércá a se susţinâ prin schimbări de persóne şi unele concesiuni.

Cap. î l : Evenimente din Ungaria, care au avuta oa şi cele din Viena, in- fluinţă mare asupra spiritelora din Tran­silvania.

Cap. I I I : Publinarea diplomei din 20 Octomvre 1860. Cum a fosta întim- pinată de cătră popórele monarchiei.

Cap. IV : Afacerile Transilvaniei după emanarea diplomei din 20 Octom­vre 1860 pănă la patenta din 26 Febru­arie 1861.

Cap. V: Patenta din 26 Februarie 1861 séu oonstituţiunea cuprinsă în di­ploma din 20 Octomvre modificată. Crisa generală în tóté ţerile monarohiei.

Cap. VI: Dela căderea guvernului antiaustriaoa pănă la desohiderea dietei transilvane în 1863.

Cap. V II : A doua conferinţă română ţinută în 1863. Alegerile la dietă.

Cap. V ili: Convocarea dietei tran­silvane şi actele preparative.

Cap. IX : Dieta marelui principatji ala Transilvaniei din anii 1863 pănă în 1864 şi Senatula imperiala.

Cap. X : Deputaţii Transilvaniei în senatula imperiala din Viena.

Cap. X I: Dieta Transilvaniei în sesiunea a doua din 1864 şi érâ la sena- tula imperiala.

Cap. X II : Calea cătră alte desastre.Cap. X III : Absolutismula restau­

rata duce monarchia pănă la marginea desfiinţărei.

Cap. X IV : Dualismula.Cap. X V : Coronarea.Cap. X V I: Evenimente din Tran­

silvania după cassarea autonomiei sale.La fine urmézà suplimentula.

chieme, oa să-şi arête multa lăudata

vredniciă.

înainte de a lua în mână serisórea, Petronila ’şl şterse frumuşela degetele

ou pestei ouţa — dérá abia începu a în- oiocăla o buche ou alta, oând vë4ù oă

n’are a face cu oarte cehéscâ, ci că

sorisórea trebue să fie nemţâscă. Bunica făcea din capa, în semna, oă nu orede

să fiă aşa, dâră nu se mulţămi ou atâta,oi întrâ în oasă, îşi luâ ochelarii din afu­

mata psaltire şi atârnându-i pe vêrfula

nasului, se puse să iscodesoă însăşi mi­

nunata plăointă. Ea depărta hârtia de

o şchiopă, două, de dinaintea nasului, apoi tota mai tare, tota mai tare, până

ce se arătară privirilora sale nisoe dungi negre şi lungăreţe. Lelea Catrina-şl îndoi

şi ea gâtula spre sorisóre, voinda să-i

dea bunicei mână de ajutora, érá Petro­nila sta de-oparte şi zîmbea cu şireteniă,

şoiinda de bună sémà, că în nici una chipa nu o vora pute scote la vr’una

oăpătâiu; căci în adevăra, cartea era

scrisă nemţesoe. Peste puţina se înore-

dinţară şi bătrânele, oă aşa trebue să fiă,

şi amândouă rămaseră ou ochii înholbaţi la gróznica pecete. In sfîrşita bunica-şi

veni 0răşl în fire şi 4iSd : D© bună sémá a făcuta greşâlă slujbaşula. De oe să ne

IB C X G K E E E T - A -

Pómele şi alimentele grele la copii mici.

I.

Suntü mai bine de 8 sépté- mânî de când mai în tóté c}ilele> şi de mai multe ori pe 4i> sun_ temü chemaţi a da îngrijirile şi consiliele nóstre în familii cu nu- m0roşi copii bolnavi de disenterie, de spasmuri şi de friguri, şi tóté aceetea provenite din una şi ace­iaşi causă, din mâncarea de fructe şi în specialü de struguri

Ómenii din poporü cât şi unii din cei cari au unü gradü óre- care de cultură, îşî ínchipuescü că copilului fiă elü cátü de micü, de 10 luni, de 3 luni séu de o lună póte sé i-se dea struguri sé mănânce, pentru a cresce în pu­tere şi ín sánétate.

Nici că mai e vorba de copii mai mari de unü anü; — mulţi ómeni, cari din nenorocire suntü fórte numeroşi, nici nu vorü se mai discute, atât li-se pare de naturalü şi de necesarü pentru copii cura de struguri.

Ni este forte uşorn sé demons- trámü cu fapte positive cumcă, nici chiar la vîrsta de trei ani, nu póte cineva sé dee struguri la unü copilü, tară ca sé nu fiă as­pru pedepsitü de urmările rele ce au locü, după ce a comisü acéstá nesocotinţă.

In adevérü copilulü micü pănă la vîrsta de unü anü, d'abia póte sé mistuiéscá laptele pe care*l suge dela mama séu dela doica sa; — mai multü decátü atátü, chiar a- cestü alimentü, care este atátü de delicatü, atátü de uşoru de dige- ratü, şi totuşi suntü copii cari se ímbolnávescü când sugü prea multü, séu când acestü lapte este modificatü prin o mică indisposi- ţiune a doicei séu a mamei care alaptézá.

Cum póte, prin urmare, sé între în mintea unui omü sáné* tosü, fiă elü cátü de puţinfi ins- truitü, ideia că copilulü care suge lapte, póte sé sufere ín stomaculű lui, în intestinele lui fragede aceste bóbe atátü de grosolane?

Cum póte cineva s0-şî închi- puiéscá, în véculü în care trăimü, că cója bobului de strugure şi se- menţele din elü au se străbată, fără pericolü, nisce organe atátü de delicate, precum suntü acelea ale copilului, care nu a primiţii pănă în acelü momentü decátü lapte curatü; — adecă, hrana cea

trimită nouă astfeliu de năsdrăvănii, pe

oare nu suntema în stare a le în­

ţelege ?Văduva însă îşi aduse aminte oă

după m6rtea bărbatului său — fiă-i ţă-

rîna uşoră — primea şi ea asemenea

comedii nepricepute de nimenea şi în­

cepu a istorisi, câtă bătae de capa avea ou alergatula pe la oraşa ca să gă-

sescă pe cineva, care să-i tălmăoesoă

hârtiile.

Nici moşa Voina, nici Novaca nu

era aoasă, va să 4ic& ori şi cum erau silite să aştepte pănă ce-i vora fi între­

bata pe ei. Ce era altoeva de făcuta,

decâta să pună ârăşi scris6rea după

iconă şi să se înt6roă la tr^băr

Bunioa nu mai era în stare aoum să se mai închine, oi mereu don­

dănea şi blăstăma afurisita de limbă nemţâsoă. îşi spărgea capula să gâcâscă,

ce vora fi putânda să cuprin4& dungile oele negre şi lungăreţe. Se gândea ea

şi la una şi la alta, 4i°ea Şi din gură tota ce-i treoea prin minte; der lumină...

oa’n palmă. Datori nu erau, dăjdiile le

plăteau la vreme, de furata nu furase dela nimeni nimioa, nu făcuse pagubă

nimărui pe lumea lui Dumne4eu, obioeiu

să se sf&dâsoă şi să se bată n’aveau, ou

mai lesne de mistuit din tóté aii- mentele ?

„A poftitü d-le doctorü şi n’a- veam ce sé-i facemü, întindea mâ­nuşiţele lui şi cerea de-ţi rupea inima de milă.“ Acestea suntü cuvintele de îndreptare, pe cari le au4imü peste totü loculü. Le-a fostü milă de copilü fiind-că a poftitű la struguri; ca şi cum co­pilulü cunoscea dulceţa acestui fructü, — Ínsé nu se gándescü unü momentü la gravele conse­cinţe ce au sé resulte pe urmă.

Ne închipuim că ceea ce ne place noué, ómeni mari, cari au gustatü din tote, va plăcea şi co­pilului de câteva luni, care n’a suptü decátü laptele din sínulü mamei lui.

Dér bine, copilulü póte sé pof- téscá la flacăra dela luminare, care arde înaintea lui, póte sé în­tindă mâauţile lui spre flacără,— mama seu doica va trebui ea óre sé cedeze la gustulü copi­lului?

II.

Unü esemplu, între multe al­tele este şi celü urm átorü: d, ma- iorü N... trimite familia sa, suntü 4 séptémáni, la ţ0ră unde au o viiă şi grădină cu póme fórte bo­gate. La plecare le-am preserisü diferite medicamente şi le-am re- comandatü sé nu dea póme la copii şi în specialü sé nu le dea struguri, de órece şi în anulü tre- cutü era sé pierdă unul din copii totü din causa acestei imprudenţe. După 4ece 4*1® mé pomenescü cu unü isprávnicelü dela denşii şi cu o serisóre în care mé rugau sé mé transportü cátü mai repede la proprietatea d-lorü ca sé exa- minezü pe doi dintre copii apucaţi de spasmuri şi de disenteriă.

întrebând pe ispravniculü cum s’au petrecutü lucrurile ca sé a- jungă copii în acea stare, elü îmi réspunde: „de-a surda domnulü maiorü le totü spune sé nu le dea póme copiilorü, — dór cucóna mare (sócra maiorului) se supérá şi le 4ice, ia sé mé lăsaţi în pace cu ideile doftorului, eu aşa mî-am crescutü copiii şi încă doispre4ece, la toţi le-am datü sé facă cură de struguri, şi la micü şi la mare, şi pe femeia asta (soţia maiorului) totü aşa am crescut’o, — şi uite că e bine, nu s’a mai prapáditü.“

Notaţi bine, că din cei doi* spre4ece copii cu care sé lăuda cocóna mare, trei singuri îi tră- escü, şi dintre aceştia doi deşi au

judecăţile n’aveau nici oând de lucru;.,, oe să aibă dâră Domnii cu ei ?

De-odată îi trecu prin minte oa una fulgera, că póte e chiămată Pavelă la

cătane. Acesta gând a o înspăimântă pe

biata bătrână aşa de tare, încâta soăpâ> mătura din mână. Repede eşi ea din

oasă şi alergă, în ruptula capului la ve­cină-sa, uitându-sl cu totula de bătrâ­

nele sale piciére. Ajunse în curte, ső

repe4i în odaiă şi aci că du pe una scău-

naşti, nefiinda în stare să so0tă altă

vorbă, decâta: „săraca de mine — sori­sórea — sorisórea — sciu — sciu...“

Lelea Catrina şi fiă-sa nu scieau ce

se orâ4ă. Să fi putută baba să înţelâgă hârtia ceanemţâscă? — nu era cum. în­

fiorate, o întrebară: ceşcie ? Dór în looö

să răspundă, bunioa ofta şi plângea de

ţi-se rupea inima, se bătea ou manile ca’n cósula morţii şi numai din când în

când se văieta: „Isuse Christóse — Maici

prâcistă — aoleo/ — drăguţula — sér*

manula băiata — amara de noi — oe

ne-oma soi face — asta o să mă bage în

pământa — aoleo! aoleo!...“

In sfirşita mai oonteni în câtva, b&gâ

de sâmă oe o întrâbă vecinele şi răs­punse: „Sărmanula Pavela, e prăpădiţii

îla... îla duce la cătane“. Petronila scóse

Nr. 288— 1891. GAZETA TRANSILVANIEI^ ^ Pagina 5.

;ajunsü la vîrsta de 22 ani, totuşi suntü fórte bolnăvicioşi, pe când toţi ceialalţî au muritü, de mici de disenterie şi de apă la capii /meningita).

Éta acum unde a duşii expe­rienţa şi consiliele cocónei marii bietulu maiorii a perdutü ambii copii de diarea coleriformă (ho­lera copiilorü), — ér cocóna mare se miră şi astă4i de ce au muritü copii.

Póte că doftorulü nu le-a cu- noscutü boia, repetă densa?!

Prin urmare pentru cocóna mare eu sunt vinovatulü.

III.

La ce verstă amü putea se damü struguri la copii, in ce modü şi la ce óre ale <Jilei ?

Dela versta de trei ani în süsü se póte da struguri la copii cu condiţiunea următ0re înse: de a le da numai miec[ul bobului, adecă fără c0jă şi fără semenţe.

In plus niciodată se nu se dee copiilorü struguri de dimineţă pe stomachulü golu, fiindcă pe lângă diareă le produce şi friguri.

In fine chiar după masă se li se dee în cantitate mica, er nu flé se dee libertatea copilului de a mânca cât va puté elü.

„Copii mici mănâncă de tóté, domnule doctorü, îmi 4icea suntă doi ani, o mumă íórte mândră că putea se-mi arete pe copiii sei în numérü de trei, în adeveră fórte sănătoşi şi frumoşi.

„Se nu vă bucuraţi, dómna, de faptul, că copiii d-vóstrá supórta ' > Iară vreme tóté alimentele ce l.-e daţi. Ve veţi căi mai târ4iu şi^ a" tunel vă veţi aduce aminte de ' P°" veţele mele, pe care vi le

După doi ani, aceeaşi m.‘iţlma îşi ascundea copiii sei, când^ 1'a?3 cerută sé-i védü, pentru cuvg vcă-i era ruşine se mi-i arete,, fimdă schimbaţi cu totulă. Remă:_^^e ei numai pelea şi ósele. “ Muma arunca vina pe o dădacă,, n a îngrijită bine de copii. I]r diarea care prăpădise pe copii f i adusese dădaca de unde-va? £

Alimentele nepotrivit;6 cu 7*rs a copiilorü le dă mai î n t d i a r e a , vărsături şi friguri; —r diarea s®' xacesce organismulü Í191 copilulă dăbesce mereu deşi j^ănâneă, pană ce ajunge la h é aceea P® cara poporulü o num ^scf cu dreptü cuvéntü bóla cáinéscár\^r .n01 l21 *

dicii o numimü mis* rla fisiologica.Copilulü ajunsüir ac* are

fişarea de unü se b ^ 6 v*u» ac0'i__________________

peritü de o faţa sbîrcită, cu ochii în fundulü capului, lucioşi şi mari. Numai ochii mai păstr0ză viăţă în ei, restulü corpului e mortü ne mai puténdü fi hrănită, dedrece alimentele trecü prin intestinele copilului cu o repeziciune íórte mare şi esü afară nemistuite, ast- felü eă organismulü copilárescü nu mai asimileză nimicü, adecă nu mai reţine nici o părticică pentru crescere şi îngrăşare. Cu chipulü acesta putemö se înţele- gemü depericiunea lui, depericiune care cresce pănă ce copilulü se stinge, ajunsü la celü din urmă gradü de slăbiciune şi de miseriă.

Ceea ce ínaintezü aci pentru copiii cărora persóne culpabile şi nesocotite le dau struguri să mr| *• nânce prea de mici, se aplică în tocmai şi la celelalte í r u n t , pre­cum: perele, prunele, r Jaerele, gu- tuile, porumbulü f ie i^ü şi coptü, stafidele, etc. etc. , ' mâncările cu sosuri grase şi iu^*& pipărate séu ardeiate, ca pătlăgele roşii, mân­cările cu fasole, ^linte, mazăre, sub formă de bóbr adecă ne terciuite, varză acrită)!- şi neacrită, cărnurile prăjite, prr^cum cheftelele etc. etc., suntü fófe‘ t0 re e vátémátóre la copii n>^ai mici ^e ^ ani.

T ^ te acestea suntü teribile pen­tru s|*tomaculü şi intestinele lorü. ]\£ai înteiu aceste fructe şi ali­m ente le irită organele mistuirei, ma#i târziu le inflamézá şi copiii 0? apătă acele maladii de maţe pe j cari noi le numimă Enterite şi

cari repeţindu-se, ducü pe copii la peire. Cea mai mare mortali­tate la copii, la noi în ţeră, este datorită acestei bólé, de aci se póte vedé importanţa cea mare a bunei îngrijiri a alimentaţiunii co- piiloru, singura care ar pute să scape dela mórte mii de copii.

Or. Al. Boicescn.

(„Aperătorufâ Sănătăţii“)

constatată, că: jMţjile şi caii pro- ducü celü mai .*? CIfldă gunoiu, érá porcii şi bivolf J^joe l ă mai rece; vacile şi boii peiia ^uc ă unü gunoiu de mijlocü, ad'n - Mm nici prea caldü, nici prea rece. | p*nL

Totü prin i^inţe s’a afiatü,

E c o i r o i m i .

Gunoiulu.

II.

Pentru ca se prăsi mu gunoiu bună, trebue se avemii şi vite bune, apoi nutreţă bună, grajdulă şi aş- ternutulu se fia deasemenea bune. Fără unulă din acestea patru lu­cruri, nu putemu produce gunoiu bunii. Vitele puse la îngrăşaţii seu vitele ţinute pentru terguri voră da aşa-dară celă mai preţiosii gunoiu.

După mai multe esperienţe s’a

că jumătate din n?r'_p eţulfi, cu care se hránescü vitele,ai l&ae preface în carne şi óse, 0ră ^Jcealaltă jumă­tate din nutretíátfi consumatü, ese sub formă balegi.

La o F^ită de jugă, bou seu vacă, de ^ r100 chilograme greutate, trebue^* se-i damü 1*5 chilograme nutrr jţă de întreţinere pe <J.i; decă e r*“Ie doue ori mai grea şi nutre- frâBIilă de întreţinere trebue dupli­

cată. Când voimü sé îngrăşămă vita, atunci ’Í se dă nutreţulă în- doitü séu íntreitü, după cum voimü a-o îngrăşa de curéndü. De ase­menea când lucrămü cu vita, tre­bue se-I sporimü nutreţulă de fie­care 0ră de lucru cu unü chilo- gramă. Se înţelege, că atâta nu­treţă uscatü nu ar pute consuma vitele, de aceea, pe timpulü când lucrámü cu ele, trebue se le mai dămu şi grăunţe, lături şi sare. La o vită mare se recere 12— 15 chilograme de sare pe anü, eră la unü viţelfi de unü anü 8—5 chgr. La vacile fetate se dă nu­treţul u de întreţinere pe <Ji în- doitü. Vitele de jugü rumegatóre, când suntü puse la lucru în cámpü şi li-se dă la amécfü de mâncare şi de beutü, trebue lăsate după mâncare, ca o óra sé odihnescă şi se rumege, căci la din contră se póte umfla, decă nu se póte începe mistuirea. O vită mare îşi mişcă fălcile de 40 de ori în di­recţiune orisontala, pană când rumegă o porţiune de nutreţO.

De ascernutü se întrebuinţeză: paie de grâu, secară, orzu, ovésü, fruneje de arbori etc. AşternUtulfi vitelorü trebue sé fiă pufăiosu, ca unü burete, ca sé absorbă nu numai părţile moi de balegi, ci şi urina. Cu cátü aşternutulü con­ţine mai multe goluri, cu atátü este mai bunü. Paiele de grâu şi de secară, avéndu goluri mai mari, absorbü mai multe materii ca ce­lelalte. Unü chilogramü de paie de secară séu de gráü absórbe la patru litre de urină; cele de orzü şi de ovésü numai doue litre şi jumetate, eră frun4ele arboriloru şi mai puţintt.

Aseernutulü trebue lásatü timpü mai índelungatü sub vite, ea se aibă timpü de a se umplé golurile paieloru, cací scoţendu-se

mai uscată şi aruncându-se pe grămada de gunoi, acolo numai muce4esce.

Unii economi mai mari de vite nici nu scotă aşa deşii gunoiulu dip grajdă, ci numai odată seu de doue-orî la lună^ căci 4i°ă ei, eă scoţendu-se prea deşii gunoiulii din grajdu, golurile paielor ii nu au timpu de ajunsă de a abs6rbe udulă şi materiile moi din balegi, atară de aceea prin desa arunea^e înedee şi încolo eu furcoiulă, g^- noiulă perde o parte însemnata de amoniacă, care e celă mai în ­semnată elementă la nutrirea sq- menăturiloră. Spre scopulă acesta şi grajdurile trebue făcute mai înalte, ca eslele se se p6tă ridica în susă, când s’a ridicată gu- noiulă.

Agricola.

P O V E Ţ E .

Paiele atacate de rugina suntü fórte 'periculóse, decă se dau vi- teloră ca nuţreţă. Atâtă în anulă trecută, câtă şi în anulă acesta, grânele au fostă în multe locuri atacate de rugină şi de aceea a- flămă de lipsă a atrage atenţiunea economilorü noştri, ea sé se fe- rescă de a întrebuinţa paiele a- cestorü grâne ca nutreţfl pentru vite, de óreee ele pricinuescü totă felulu de bólé, dér mai alesü pen­tru iepe şi pentru vitele tinere, aceste paie potü fi fórte primej- dióse. In nenumérate caşuri s’a constatată, că animalele tiüere s’au bolnăvită din causa nutreţului de paie ruginite şi viţeii, décá mamele loră se hrănescă cu ase­menea nutreţă, devină schilodi şi neputincioşi, ori capătă vre-o altă bóla periculosă. Mai alesă iepele cu mânzi şi vacile cu viţei tre­bue sé le păzimă de-a mânca paie ruginite; viteloră de jugă şi de hamă încă totă nu le strică a- eestă nutreţă tocmai aşa tare, mai alesă décá li se dă în mésurá mică şi déca paiele acestea suntü presărate şi cu puţina sare, er după mâncare vitele se adapă numai decâtă.

Aerisarea grajdurilorü. Economii noştri nici pănă astă4î nu vreau sé scie, că aerisarea grajdurilorü este de trebuinţă mare nu numai pentru sănătatea animalelorü, dér mai are infiuinţă şi asupra vaei- lorü, făcendu-le sé dee mai multă lapte etc. La Francfurt s’a făcută în privinţa acésta o probă: In- tr’unü grajdü s’au aşe4atfl 80 de

jmü ţipetfi de te-ar Í 1 străpunsă la su-

iettt, ér lelea Catrin a se înceroâ e8 ni;téio& pe bétrána, .,4icéndi5 04 d4r& s« va fi înşelata; ínsé Jbând bunioa “ sPu8e A scie de buni séu*4. tastrele taoePur4 » se boci de mórte1’ a 30 arunoa “ braţele celeilalte şi a 80 aPuoa cu

nile pe după gátü.Când tânguitu*111 era la oulme. itA

«4 sosi ţi Mo?ü-V>oina- Valetele din 0884 lltt f&curi sé Ste.a. looului- Se opri pe pragnlű uşei, pri când la una, oând

ia alta ţi ce rca i“ sé afle Prioina boci­tului. Muerile nau 86 lâsau de 06 ?oiau- iunioa striga olin oâte: Is“se Ohristóse,

- Preoi«,t& - *oleo! — drS«utula- sirmanula b&iata • • • »• °- >•> on aoea

, deosebire, oft diia vreme Su vreme schimba riadnia aoestc,rtt vorba- Véduva ü ţinea isonS, éri patronii» sta ou faţa ascunsa

ia prăatelouţi* »* 06r0a îneoe Plân'ÍQlü — drag,a dómne aoum nu mai era

«Ofiliţi de t»rei Patru anI> Parurea oa la-

orimile in oc 1’Bătrâna^0 86 *n(lreptâ cu vorba mai

întâi o&trft ;Dunica» aPoi cătră fiă'sa» dór yé éndü, oă,' ou oleştele nu e în stare

■9 soită’ tt’P vorbă dintr’énsele, o în­

trebi pe Pe;1*0“ 1“' de 06 88 t&nguesoa

işa de amar

Fata era deprinsă, sé fiă totdéuna

cu smereniă faţă de moşulii sőu ; dreptü

aceea îi răspunse f&ră întâr^iere? că pe

Pavelö l’a luatü la căfcane.

Cátü era de bétránü, moşti Voina

bufni de risü, de óre ce numai cu vre-o

câteva clipite mai nainte ílü lăsase pe

feciorulü vecinu-séu în campü la lucru, unde nici habarü n’avea de cătăniă. Nu­

mai d6ră că nu striga în gura mare:

unde a tunatü de v’a adunatü! Elü le

întrebă, cum naiba au pututü visa aşa ceva, érá Petronila se desoăroa pe bu­

nioa, ejioéndö, că ea lî-a spusü.

Numai acum mărturisi sărmana bă­

trân , că ea, dreptulü lui Dumne4eu, nu póte sci nici ce s’a intémplatü, nioî oe

se va întâmpla, că pe Pavelü ílü vorü lua la oătane.

Lelea Catrina íncepú a-i povesti mo­şului despre serisórea cea cu pecetea

cea uriaşă, — cum a fostü adusă — cum s’au cásnitü ele inzadarü sé pri- cépá ceva, de óre ce este alcătuită în

limba nemţescă — şi în sfîrşittt cum au

pus’o după icóná, unde se află şi aoum.

Moşultt le ţinii de rău pe tustrele, intrebându-le, cum potü ele sé scie

oe este în sorisórea ou prioina? Le

sf&tui sé fiă cu răbdare şi sé nu-şl perdă oapulü aşa de lesne, de óre ce binele,

oa şi réulü stă în mâna Domnului.

înţeleptele cuvinte ale moşului le

mai linişti în câtva, dér nu de totü. Erau

totü cu ghiaţa pe inimă şi abia-abia

mai puteau răbda sé vac ă, ce se va alege de cartea dela domniă.

Intr’aoeea sosi acasă şi Pavelü îm­preună cu tatálü séu.

Oa toţii împreună se adunară la No- tacü şi începură a se sfătui despre hâr­tia cu pricina.

Mai întâi şi mai întâi era între­

barea, sé desfacă serisórea ori sé n’o desfacă ?

Moşti Voina, Novacü şi Pavelü erau

de părere, că s’o desfacă, de óre oe lorü li era trimisă. Bunica ínsé ţinea una, că

sé se feréscá de hârtiă ca ucigă’ltt toca

de tămâiă şi oă desfácutulü este tocmai

oa începutulü unei pâai. „Când începi o pâne, trebue sé scii a oui e, căci altfelü nu-ţl umblă mólé !u

Deră moşulfi atrase învingerea pe

partea sa, vorbindü în chipulü urmátorü :

„E i! bunico, că d0ră nu va fi acésta cea d’intâi serisóre, ce am desfăcut’o eu

în vi0ţa mea. De-aştt sta sé numérü tóté

hârtiile, câte mi-au treoutü prin mâni,

cu mare uşurinţă aştt scóte vr’o doué-4eoí,

décá nu şi mai multe... şi slavă Dom­

nului, n’am mai păţitfi nimica!“Bunioa se spăla de ori ce réspun-

dere, t^ceadü:— Cátü pentru mine, moşfi Voino,

faceţi cum soiţi; dór apoi sé nu puneţi

vina pe mine. Ştergeţi-vé bine la ochi ca nu cumva la urma urmelorü sé vă căiţi!“

Aşa-deră sorisórea fű desfăcută, mo-

şulfi o despeoetlui cu însăşi mâna lui...

dér, ce folosü? Cine era sé o înţelâgă!

Acum altă belea! La oine aveau 30

se îndrepteze, ca sé le tălmăcâscă nem-

ţâsca din serisóre ?

Unul ii cjise, oă la popa, altulü că ia diaconulü.

Lelea Catrina îşi aduse aminte de

unü lemnarü ounoscutü, oare grăesco nemţesce oa unü Nemţtt. Dâră Novaoll;

o făcu sé bage de sâmă, oă alta e a

vorbi şi alta ea sci, a scrie şi citi într’o

limbă óre oare. Numai unulü, care se în- deletnicesoe ou oetitulü cărţilorti ar puté

fi în stare sé tálmácéscá o hârtiă ca( a

lorü; şi lemnarulü, de! ca ori ce mun» oitorü, nu va fi tocmai do bă de carte.

In urma urmelorü se hotărîră sö

trimită pe cineva la jupánulü dascálü,

Pagina 6.a»11... -...—— ....... G GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 238—1891.

vaci cu lapte şi grajdulü anume s’a întocmită aşa, ca se nu se póta aerisi în modu artificialü. In de- cursulü anului 1877 vacile au datu fiă-care câte 3700 litre de lapte, în 1878 eraşî câte 3700, ér în 1879 câte 3715 litre de lapte. Au Ínceputü apoi se se aeriseze graj­durile şi astfel apoi în decursulu anului 1880 fiă-care vacă á datü câte 4050 de litre, în 1881 câte 4152, în 1882 câte 4355 de litre de lapte. Aşadâră, pe lângă tóté că vacile au fostă totu la ună feliu nutrite, ele au dată cu multă mai multă lapte după-ce grajdu­rile au fostă ventilate şi aerisite, ca mai nainte de aceea. Aerisiţi dór grajdurile şi faceţi, ca vitele sé aibă aeră curată, căci din acésta veţi ave mare folosă în tóté pri-

u vinţele.

In contra difteritei la gdini se recomandă ca medicină petroleulă, cu ajutorulă căruia se ic©, că în multe caşuri a suécesü a vindeca bietele găini. Se ia adecă o cârpă şi se móie în petroleu, apoi se unge cu ea cioculă găinei bol­nave şi în fiă-care nară se picură câte-ună stropă de petroleu. In cele mai multe caşuri a fostă de ajunsă a se face acéstá cură o singură dată; décá înse după prima ungere găina nu se vindecă, cura trebue se se continue câteva cjile.

Resultatele recoltei din Ungaria.

Resultatele recoltei din Ungaria le gftsimü espuse într'ună raportă alü con­

sulatului românii generala din Budapesta adresatü ministrului română de agri­

cultură, în următorele:Pe o întindere de 5.360,751 de ju-

găre séménate cu grâu, producţiunea

Ungariei a fostii 48 milióne heotolitri

séu 83 milióne quintale metrice.

Recolta sécarei e preţuită la iâ mi­

lióne hectolitri pe o întindere de 2.140,814

de jugăre.Greutatea mijlociă a grâului e 77

chgr. per hectolitri, ér a săoarei 70.5—71

chilogr.Perderile suferite se potü evalua

pentru grâu dela 4—5 la sută, ér pentru săoară ele ajuDgă pănă la 20—25 la

sută.In Ungaria consumarea grâului se

urcă într’ună anü la 28 milióne quint.

metrice, aprópe 30 milióne heotolitri.

Consumarea săcărei dela 12—13 milióne

.quint. metrice.După cum vedeţi, recolta grâului

acopere lesne lips^j je săcarei, fiindă unii escedentă de 12-S(jţi3 miliöne de heo­tolitri. la

Reoolta săcar^ | nefiindö suficientă pentru consumaţia r()ţa interi6ră, e lucru firescü, că o part» esoedentulă degrâu să fiă întrebM©oj;ţat0 spre completa_

rea minusului de. 11Uögoarä.

Recolta săc. ^_rei, în ceea ce privesce oonsumaţiunea, se . 00mpleta şi cu po- rumbulă din oare se 8 ^ aoestü anü

o reooltă generalmente sut ijerioră.

Escedentulü de grâu &. ^ ŢJngariei se va scăde deci, de 6re-ce o ' cantitate

anumită din recolta săcarei se e^^pedeză în străinătate; prin urmare cu gre,. S6

va urca peste 8—10 miliöne de n’ |eo_ tolitri.

In Ungarie, încă în luna Iuiie a. o.,

s’au esportată 700—750.000 quintale de

grâu de calitate mijlociă, din recolta anului trecută. Au mai rămasă spre pro- visiune apröpe unö milionü de hectolitri

din cari s’au espedatü o parte însemnată

pe pieţă în luna lui Augustă.

Esportaţiunile grâului din anulă

treoutü s’au ridicată la 19.40 hectolitri,

er aceea a săcărei la 3 milione de hec­

tolitri.

Esportaţiunea de cereale dec! din

anulă precedentă, fără a mai lua în con-

sideraţiune esportulă din Iulie, rămâne

oelă mai mare şi mai importantă dela 1866 pănă acum.

Culese din poporü.

Vântulă îlă stînge

Vântulă îlû încinge?(•çinooj)

Unde te duci, strâmbule?

Ce më întrebi, găunosule?

*

Dela noi

Pănă la voi Ţorţorele

Mărunţele ?(•eporaan.i)

Dóuö răţişore

Călugărici0re,Pe unde mergia

Drumulă rătezia ?

(■0Iîo8JJ9iî)

Am ună puroelă şi-lă ţină de c6dă

pănă se îngraşă?(•ţinsnj)

*

A.m două fete: una sub straşină, şi

alta în curte;Cea de sub straşină e totă udă şi

oea din curte totă uscată?(•0OJ9ţ ptreo

de 6re ce nu li-se părea lucru frumosă

80 supere ei aşa de târcţiu pe cinstitulă pă­rinte; ş’apoi afară de acésta dascălulă

le era bine ounoscută, deôrece Luca şi

Mateiu îi plătea banii şcolei totdéuna la

vreme.Cine së se ducă însë pănă’n sată la

chilie ?ErăşI o întrebare, care-i despărţi în

douô tabere.Moşă Voina şi Novaoü toceau, că

Pavelă ; bunica : Dômne fereşce !, nici

môrtà nu-şl lăsa ea nepoţelulă de lângă

dênsa. Vôduva şi Petronila erau totă de

părerea bôtrânei.

Se temeau sdrmanele femei, së nu

cuinfa să fiă totă zarva numai pentru

bietulă flăcău, ş’apoi së se ducă şi dusă

8ă rămână. Gărgăunii cu cătănia nu

voeau së le ésâ din capă în nici ună

chipă.De ce së se ducă elă de bună voea

lui : na, lupule, mâncă-mă ? Cu hârtia în

mână orî şi cine ar fi în stare së scie

cum îlă chiamă şi ce e pricina, ş’apoi

mai ia Pavelă, décà mai ai de unde!

In zadară asuda moşă Voina şi No­

vacă să-i bage în capă babei, că acum

nu se mai prindă feciorii cu şto^ngulă

ca mai’nainte şi de cumva va fi scrisă şi

Pavelă între feoiorii de vârstă — ceea

ce încă nu se scie, — n’ar mai folosi

nici o ferelă, de óre ce cu domnii nu te

poţi juca numai aşa.

Aşă... de unde! Cu bunica să te

înţelegi? Striga în gura mare oă nu-lă

lasă şi nu-lă lasă, de-ar soi c’ar merge în genunchi pănă la Rocoşin, ea, câtă e

de bătrână. Cine, ce are ou nepoţelulă

ei, pe care ea l’a legănată, pe care l’a

crescută ea — ou podóba bunicei ? îlă

va ascunde în podă, ori îlă va încuia In ladă . . . că d0ră aşa a făcută şi cu

răposatulă frăţine-său — Dumnezeu să-i

odihnéscá osciórele — când era să-lă ia la cătane...; dér de dată nu-lă dă odată

ou capulă !Mai 4ise moşă Voina, ca omă cu

minte ce era, că acestea suntă poveşti

de când ou lupii cei albi, şi că acum nu mai e ce a fostă acum optzeci de ani.

Ţl-ai găsită!In sfârşită toţi trebuiră să se dee

după pără şi să facă pe plaoulü bătrâ­

nei, căci altfelă nu era mântuinţă.

Hotărîră deci să trimită la jupână

dascălulă pe Novacă, tata flăcăului.Baba nu se lăsa pănă nu înfunda

bine ferestrele şi pănă ce nu fereca

pórta curţii straşnică cu lanţulă de la

Badea ’n susă şi badea ’n josă, Badea vine burduhosă?

(•ŢJItlStltf)*

M’a trimisă d6mna de susă la cea de josă, să-i ţesă pânză fără rostă ?

*

Dă-i câtă de multă, că totă nu se satură ?

(•îîinooj)

Mincinosulu.pioe, că era odată ună omă săracă

şi avea trei feciori. Când muri, elă lăsa

fecioriloră săi t6tă averea lu i: ună dâr-

logă de cală slabă, ună frâu şi o tarniţă.

v Feciorii îşi împărţiră aceste trei lu- criv^ri aşa, că feciorulă oelă mai mare lua caluloo* cejü mjji00iu tarniţa (şeua) şi celă

mai mică Şi după ce*şl împărţirăei cele trei Ip^cruri, îşi cjiseră: Aoum ce să scimă noi \l ţncepep Celă mai mică răspunse: Sciţi u .ce> fraţilor0? 0rI Q&

avemă aceste trei n.b,JorurI> orI oă nu le avemă, mai bogaţi » rf m&{ s0ra(JÎ totfi

nu suntemă, puţină neV temft ftjuta cu

ele. Dér eu sem ună omtf > fórte bogftt0

Acela dă ori şi cui, care h întrece ţn

minciuni, doi saci de galbinl.^ g a- gg ne

cercămă noroculă, dér de 1’onP^ ínvjüge în minciuni.

Cei trei fraţi merseră deci la’1

cinosulă. Mai întâi întrâ în lăuntruamm-

celămai mare şi 4ige : c

-H a i să ne r«măşimtt:de veint&;nţi mai bine decâta mine, îţi dau ealulfl, d fĂr

de te voiu întrece, să-mi dai doi saci dt

galbinl.

—Bucurosă, 4is© mincinosulă, decă vei minţi mai bine decâtă mine, îţi dau

patru saci de galbinl, der începe tu. Fe-

oiorulă celă mai mare minţi, ce bietulă

sciu, şi când fu gata 4ise: Acum în­cepe tu.

Er mincinosulă începu aşa:

„Ascultă fătulă meu! Eu mânoaiu

odată cireşe şi înghiţii şi sâmburii. Apoi

mă şurubii bine, ca din mine nimică să

nu cadă afară. Şi din sâmburii de cireşe

orescii ună oireşă şi eşindă pe gură afară

în susă, în două ceasuri crescu pănă la oeră. Când mă ooborîi din ceră, rădăci-

nele cireşului putre4iseră în pântecele meu. Deci smulseiu copaciulă din mine şi îlă arseiu!

Acum să-mi spui, oare am minţita mai cu pontă ?“

Feciorulă cunoscu, că este întrecută,

deci dădu mincinosului calulă şi eşi

afară.

După aceea întrâ la mincinosulă fratele oelă mai mijlociu, cu tarniţa, şi 4ise: Decă mă întreol în minoiunl, îţi

dau tarniţa, décá însă te întrecă eu,- să-mi dai doi saol de galbinl.

— Bine, 4ice mincinosulă, aşa să fiă, numai câtă de mă întrecl tu, eu îţi

dau şâse saci de galbinl. începe deci !

j Şi feciorulă celă mijlociu minţi oe sciu elă, apoi povesti mincinosulă min*

ciuna ou cireşulă. Er după ce gătây se dete feciorulă învinsă şi lăsâ tar­niţa la minoinosă.

In urma întrâ feciorulă celă mai mică cu frâulă la mincinosă şi 4ise: De

mă vei întrece în. minciuni şi pe mine, îţi lasă frâulă ăsta ţie, ér de te oiu în­

trece eu, să-mi dai doi saci de galbinl.*

— Bună, 4ise minoinosulă, de mă

întrecl, ai dela mine optă saci de gal­

binl. începe ţi dér povestea. Dér fecio» rulă celă mai mică răspunse: începe tu,

că tu eşti tata minciuniloră! Şi se puse

mincinosulă şi>şl începu povestea cu ci­

reşulă, ér după-ce o gătâ, 4ise: Na, ve4l' fărtate, spune-mi vei tu una ca asta?"

Dér feciorulă răspunse: Asta nu-i vi-

mică! Asoultă ce ţi-oiu spune eu :

„Odată am înghiţita ună briciu şi

când eşi din mine, îmi tăiâ amândouă

piciórele. Eu, turbată de mâniă şi de du­

rere, vreamă să sfărmă brioiulă, dér mi-lă

lua repede o pasere în oiocă şi sburâcu

elă cătră oeră. Eu, iute din firea juea,

ologă, cum eram, mă avântă fără pi­

ciére în văzduhă, prindă paserea şi sdro* bescă briciulă de o stea de aură. Când

dau să viu pe pământă, mă bufnesoă de lună şi mă răstornă preste capă pe

pământă. Şi ce fu mai frumosă: că4uiu

ohiar pe amândouă pioiórele mele,

oare numai decâtă mi-se vindecară de

tropă.n Acum spune-mi: oare amă oâşti-

g’jattt remSşagulO?“

Mincinosulă răpunse : tu ai câştigatăÎ ^ ^iete feoiorului optă saci de galbinl

^ lu* oă optă cai pe de asupra, ca să-şi ^ duce comorile. Elă împărţi apoi

banü u cu fraţii şi trăiră 4^® d>albe, b»

de murită, şi astădl trâesoă.

$agu, 1891._______ ^ I. P. Reteganulu.

MULTiţ; Ş! DE TOATE.

Na. otilitarea maimuţeloru.

Profeso? rulă americană Garner dinNew-York şi bătută multă capulă oasă afle, că ór maimuţele sciu vorbi, ort

nu sciu. Spi scopulă acesta elă şi-a cumpărată u m a f f t f t ş i t im p f t de ,

mai multe lunr*

fulă într’o men? unde se aflau m.1 cărora glasuri le

a petrecută cu fonogra-'

^igeriă din Washingtonr ai multe maimuţe, ale

cărora glasuri le » înfci ărige în f0n0grată.. Astfelü elü ÎŞI iäCcus/ cu ajutorol6 foű0.

cară. S’o fi tăiată bucăţele-bucăţele, şi

nu ş’ar fi dată odorulă!

III.

Novacă nu zăbovi multă la Roco-

şină, deră la întorsă acasă nu cruţa de locă vreme. Soia bietulă creştină, că nu

e bine să te grăbesc! când ai vr’o veste rea şi prin urmare nu-şl iuţea paşii

nicidecum, ci dimpotrivă se oprea din

când în când şi rămânea aşa dusă pe gânduri.

Jupânulă dasoălă îi lămurise hârtia şi-i spusese, că într’adevără Pavelă este

petrecută între feciorii de vârstă şi că

Lunea viit6re trebue chiar să se înfăţi­

şeze în oraşă la diregătoriă. Deşi săr>

manulă scia de multă vreme oe-lă aş-

tâptă, totuşi aoestă veste îi tăiâ totă cu­

raj ulă.

Ii era milă de maică-sa, de biata bunioă, şi tot-odată se îngrijea şi pen­

tru sine, de 6re ce acum era mai multă bătrână decâtă tînără, şi scia, că fără

ajutorulă îndemânaticului flăcău ou greu ar fi în stare să mai îngrijâscă de cele

de lipsă. Mai multă însă i>se rupea i-

nima, când gândea la viitorulă fiului său.

Băiatultt era blăjină şi de trâbă oa o

fată mare ; la oătane lesne se putea strica.

Apoi alta şi mai mare! Se au4@a de

grozave, Dómne fe*

seu

bătăi, de lucruri

reşce, şi lesne sa. ^ prăf>&di) _

cela puţina schilogP^ s8rmanulfi. D iri ohiar şi când D u m n l * ^ in.

tregtt s&n«tosa atic" u jnim& c&w ?}, la trupfl: oum s8 M f . ă ^ ^ >m4r,

de vreme, fâr& si se.P ceya unij de ^ fi fârâ s« se P6tS aju'® ^ ^ )a

nevoi şi la năcazuri? P

Ofta sfirmanula di!> ; chiemipe Dumnezeu îatr’ajato- .r& ctod 1#, apropii de cSsoiire, se f Q ^mare oe era lângă oalei1 în stare să le aducă la &

atâtă de neplăcută.

nesimţindu-se

\i săi o veste

Intr’aoeea moşă Voir

tronila eşiseră să-lă întêmpi ia şi ou Pe­

rine, neavândttastâmpără în casă şi ne . x, , * n , ’ i mai putendr

răbda să afle odată, ce e c. , ,_ . , . . . ^ ’ale pe vale.Fetica oea bună la mimă c

a panea oea bună, sprijinea pe şubredulă bătrânăa8tfelă se mişcau încetă an, * j • ’

4.* j j- < endo1» P0“vestindă şi oprmdu-se din %s vreme în

vreme. Vorbirea loră străbă x x i•,v)tu pănă la

Novacă. Acesta asculta şi ast w „

când le ounosoi, glasurile. ^. . A , & , «3 ridica eu

grăbire, nevrendă să se bage ^ s6măoă şede; se apropia de ei şi ■ j „

r r v ,idupă mareocolă le făcu ounoscută ce-lă . .

fiiula mo. ’>a?tepta ps

U r. 233 CfAZETA TRANSILVANIEI* .Pagina 7

-grafului o scală întregă de vooi de ale maimuţeloră, din oare se puteau deosebi limpede tonurile, în cari se esprima bu-

4Qrift, durere, frică, ori f6me. După

be*va săptămâni, profesorală Garner

•reproduse ou fonografulă glasurile aoes* .tea şi s’a observată cum se oade, că

maimuţele înţelegă glasurile aoestea.

’Câud din fonografă se au^i ună glasă de dojanft, maimuţele se tupilară într’ună

ttnghiu ală coliviei loră fără a cârti din

gură nimioă. Când însă ionografulă re­

produse glasulă de bucuriă, maimuţele

ie îngrămădiră cu t6tele în jurulă fo­nografului şi priviau cu curiositate oa

<şi cum ar fi crecJutQ, că în fonografă

este ascunsă o maimuţă.Pe oalea acesta, după cum spună

ioile americane, au începută unii <5menî

ifi orâdă, că lui Garner îi va succede

de a învăţa cu timpulă limba maimuţe­

loră. Ună milionară din Washington, însufleţită de resultatele lui Garner, i-a

pusă aoestuia la disposiţiă 100,000 de

dolari pentru oa ou ajutorulă loră să se

|xSită ocupa mai cu deadinsulă cu nobi- litarea maimuţeloră şi cu cultivarea spi­

ritului loră. Se voră lua de- ocamdată 25

de păreohl de maimuţe şi aşa cu pă-

reohia se voră aşe4a în loouinţe ca ale

^meoiloră şi acolo se va ţinâ apoi ou

şoâlă. Milionarulă speră, oă pe calea Aotata peste 25—80 de ani va putâ faoe

şi diu maimuţe âmenî totă aşa de cu­minte, ca şi elă.

*

0 familiă bătrână

F6ia oficiosă din Livas (Turcia asia­

tici) anunţă, că într’ună sată din acostă

provinoiă trăiesoe ună bătrână, rare tocmai acum de curândă a împlinită

162 de ani. Aoestă Mathusalem turcescă

se numesoe Mustafa-Rabe şi are nepoţi în

vârstă de 108 şi 107 ani, pe când celă

[lai tînără dintre strănepoţii săi e de

84 de ani.

Sămânţa de i n ă 11, 11.75 fi. după calitate.

Nud. Au intrată 200 m. metr. prima

s’au vândută ou 28 fi. mai de rândă ou 21-22 fi.

Secara de Transilvania fruntea 22—

23 fi.

Pei de diâ s’au vândută deConstan- tinopolă cu 57—58 fi., de Macedonia

ou 73—75, de Banată, grele, cu 76—77 florini.

Pei uscate negoţă viu. Notâză: Boi

grei 82 —85 fi., de mijlocă 76—80 fi., vaol grele, 78—80 fi., uş6re 82 fi., pit-

tlingl 95-100 fi., kneip 120-130 fi. suta de cbilogr.

h h o t- o ^ n^ ^ M CO CO CO CO

Tjî rji Tji rji Tti rjî rjîCD l> 00 O !M tî i£5t)I ^ rjl iO iû iû iQ® © © O Ö O O

_î 08Q n Jim o a

5* o^ .o

© 2 ► à 'S* tiO H j . . <D

«a 9 <d <d « rd5 P4 H H1-1 (M «5 t(I iü CO N

_ © « H a

ci ©A M a ö

a *3o 'ë * >

S OSO fttH<M CM

S3

£

£•i>43

08* O

> ©O Ho <1o3 ^

O.<3 3CO rtf<M Oi

li *3cS u

a â-4308a

»

lO CO CM CM

s a j £

Uo8a I I

Cursulű losurilorü private din 28 Oct.

Jűé

a 1

Scirî comerciale.

B.-Pesta. 24 Oct. Y i o t u a 1 i e.

endenţă fermă. Se vândă 39—40

L, lada de 1440 bucăţi cu 35—36

Jiţe au intrată fârte multe în

9'au vândută gâsce 2.20, 2.40 fi.. firr&sL5G, 5.50 fi., tăiate 4—5 fi., găin.^ 20

Epoi 75 or. 90 cr., curci 2.20 3 fi. r e 11.40 fi., grase 2, 2.20. — Iepuri ,inî’

p , 1.70 fi. - Cartofi 2 . 1 0 , ' " ^

25 fi. suta de chilogr, — Câpigalbenă

150 roşiă 3. usturoiu 11 fi. suţ ^

pograme.

Pâstăidse. Fasolea albă 6.2£ 0 75$ _ lintea 8.10 fi. — mazărea 8.5^ 9 £ _

Btoulû sură 28—29 fi. vénét

tonânţa de cânepă 9, 9.50 |Ji 3 2 - 3 4 fi.

----------------------------------- cump. vinde

Basilica . 6.40 6.8íJCreditü . . . . 184.25 185.25Clary 40 fl. m. c. . Navxg. pe Dunăre .

52.25 53.25121.- 123.-

Insbruck . . . . 23.- 24.—Krakau . . . . 22. 22.50Laibach . . . . 22.— 23—Buda . . . . 53.50 54.50Palffy . . . . 53.— 53.50Crucea roşie austr.. 16.80 17.20

dto ung. . 11.— 11.30dto ital. . 12. 12.75

Rudolf 19.50 20.50Salm . . 59.— 60.~Salzburg . . . . 24.— 25.—St. Genois 61.— 63.—Stanislau . . . . 27.50 2 K5CTrieitine 472°/o 100 m. c. 130.— 133.—

dto 4% 50 59.— 61.—Waldstein . . • . 35.— 87.—Windischgrätz . 48 — 49.—Serbescl 3% 87.75 38.25

dto de 10 franci — .— — . —

Banca h. ung. 4% . 118.50 111.90

Térgulú de rîmfttorî din Steinbruch. La 26Oct. n. starea rímátorilorü a fostü de 183,085

capete, la 27 őct. au întratü 1926 capete şi au eşitft 1156 rômânêndü la 28 Oşt. unù nu*

Moşfi Voiua căutâ prir !ntunereoa ,« vecina-adu, o tai întra 0 strins6

vorbi din tot« sufletula . cu t6t& Jn.

elepciunea sa de bătrână.

,Nu-ţI perde onrajuli ^ Novaoa.

ine soie, pdte na va fi bunfti şi.i6

bm lăsa s« se întorc» De oumva

fu va opri na avemii jItâ puter0_ de.

ti s6 panemtt n&dejd^ ,n Dllmne(}eUi

ire grijesce de toţi ş: de wt6_

iiă de vină, niciNici noi nu sunte

ar puté întâmpla,Pavelă. Ori şi ce

b»n& flemă nu vft căd. pe oapula

Mai mariJo';a suntemii datori a-li osoultare. Ş , . ^ goie spre

■fiqittt noroooaOvtt îndrepta Dumne.■ chiar întâmpla^ aoistaouo&tăniau.Intunerecula r „ oondea laori.

. ce scăldau , lui Novactl şi a

om A SSrmaaa fată abia-abia se stăpâni sS n^ jsbUOnĂsoă în vaietii

mare. dânaa Paveltt era■ţi luata la c&tane tfna aingUra gândQ lisi 88 i-se r^oĂsoi inima de tota. .

Iii bnmoa, bnnioa ou priceperea ei mu fi în stai0 ^ &o# oeva„.

Bătrâna nu% 8g între, p&nă nu «nseră: cme suntfi) şi pfaă oe nn

( 000080 gasurile. Numai după-oe •ră de mai 0T 0j ej 8uaţ,a)

şi sé n’aibă nici o târnă — deslănţui

bunica porta şi-i lăsa în curte. De aoi îi împinse repede în tindă şi din tindă

în casă.

Bietulă Pavelă era ascunsă în pată, unde-lă băgase baba când au4ise, că

bate cineva la portă. Mai întâi şi mai întâi cercase ea s0-lă pitâscă în podă

într’o ladă vechiă, dér nevoindă flăcăulă

sé o asculte, îlă îngropase sub perinl, poruncindu-i ca nu cumva sé se misoe,

ori sé 4i°& vr'o b6bă, de va veni vr’ună străină. Ba îi mai trecuse prin capă sér-

manei bunice, sâ-lă îmbrace cu o haină de-ale ei şi s0-lă Ínvéléscá la capă ca

pe muerl. Nu se putea pricepe de locă

băbuşoa, cum nu se îngrijesoe elă de felă de scăparea lui şi lasă tóté pe spa­

tele unei bétráne de op4ecI şi mai bine

de ani!

Petronila se uita la Pavelă ca la

ună bolnavă — căci şi ea venise laNo- vacă, voindă sé sprijinâscă pe moşă

Voina, care avea sé liniştâsoă pe bunica şi sé-i facă cunosoută ouprinsulă blásté-

matei de scrisori, câtă se póte cu mai

mare băgare de sâmă.

Acum era aoum!Bunica nu voea sé scie de nimioă

altoeva, decâtă „dau, séu „bau; şi când

môrü de 188855 capete. — 8totéz&: marfa un- guréscâ veche, grea dela 43 pănă la 44 cr.. marfă ungur&că tineră grea da — cr. pănă la

46— cr., de miţloca dela 46 cripănă la 47— cr

— u§6rd dela 45— cr. pănă la 5— cr. — Marfă ţSrăn&că grea dela 43 pănă 1a 44 cr. — de

mÿlocü dela 42 cr. pănă la 43cr. u§6ră dela 42— cr. pănă la 45 cr. — Maţi de România

de Bdkowy grea dela — cr. păniţa — cr. tran- sitto mijlociă grea dela — cr. ^tiă la — cr.

nsë transite uşdră dela — cr. păjă la — cr*

transito dto ţep6să gtea dela — c pănă la — cr. transito mijlociă dela — cr. j&nă la — cr. M ărfi sêrbéscà grea dela 44-45 cr. tran­

sito, mijlociă grea defc 43^44 Cr. transito uşdră dela 42—44 cç^p0rcï îngrăşaţi de unù anü dela — cr. ^ ia _ crt) îngrăşaţi cu cucuruzii deV j/ cr< p&n& ja _ cr#> îngrăşaţi

cu ghindă d£ _ or< p&n& ia _ cr. Cântăriţi la gară cu^t^

dela 28 Oct.. n. 1891

SSminţe

Grâu Bănăţenesctii Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regala Grâu de Bácska Grâu ting. de nordü

Sâminţe vechi ori noué

SècaràOrzüOrzüOrzüOvôsüCucuruzüCucuruzüCucuruzüHirişcă

nutreţtt de vinars de bere

bănăţ. altit soiu

Producte div.

Sem. de trif.

Oleude rap. Oleu de in Uns. de porc

Slănină

Sëu ” Prune

Lictarü »

Nuci Gogoşi

»Miere

Ceară” Spirtü

Boiulű.

« ^ ® o

g "ë s.

Preţultt per 100 ohilogr.

delà 1p&n&

80 10.75 10.9580 10.75 10.!580 10.70 10.9080 10/. 5 10.9580 10.75 10.9580 —.— —.—

Calita

tea

per

Hect. Preţulii per

100 ohilgr.

dela pünä

70-72 9.75 9.9060-62 6.— 6-4062.— 6.60 7.1064.- 7.40 8.8589.41 6.15 6.4575 6.10 6.20

78 6.10 6.15

_ 5.65 5.90

8 o i u 1 &

Luţernă ungur, francesă

roşiărannatâ duplu

dela Pesta dela ţâră sventată afumată

din Bosnia în buţl din Serbia în saci slavonii nou bănăţenescâ din Ungaria unguresc! serbescl brută

falbină strecurată e Rosenau

brutaDrojdiuţe de spirt

Cursulű

dela p&nă

29.-82.-13820.5021.50

44— 48.—

52— 5ö!—37.50 38.—6.75 7—

57— 57.60

46.— 47.—55.— 56.—37. 38.-

18— 18.25

30—33.-140.21.—22.--

Cursnlű la bnrsa din Viena.din 30 Octomvre a. c. 1891

âenta de aură 4% 103.65

S»nta de hârtiă5% - - - - - ■ 100^5 Imprumutulü. cäilorü ferate ungare ••

aurû - - 115.60dto argintii - - - • . 97.40

àmortisarea datoriei cäilorü ferate deostù ungare [1-ma emisiune] - - 111.25

▲mortisarea datoriei cäilorü ferate de

ostü ungare [2-a emisunei] - - A.mor(isarea datoriei Cäilorü ferate de

ostü ungare (8-a emisiune) - •

Imprumutulü cu premiulü ungurescü

Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului - •

Renta de hârtiă austriacă • - - -

Etenta de argintü austriacă - - - - Renta de aurü austriacă • - * - - 8onurI rurale ungare - ■ - ■ •

Bonuri croato-slavone - ■ - - -

Despăgubirea pentru dijma de vinü ungurescü - - - - - - -

Losuri din 1860 ....................- *â.cţiunile băncei austro-ungare - - A.cţiunile băncei de creditü ungar. • Icţiunile băncei de creditü austr, - Galbeni împărătesei- - - . . . Napoleon-d'orl - - kiărcl loO împ. germane • - - - Londra 10 Livres Sterlinge - - =■

141.25

129.6091.5091.35

109.8089.90,104.50

106.—1005.

822.—

276.255.59

9.3457.75

117.55

Bursa din BucurescY din 28 Octombre.

moşulă ocolea cu povestirea, €Ş.i<3©n.d.0,

că ce e dreptă, hârtia-lă privesce pe Pa­velă, dâră că nepotuld încă nu e cătană

şi póte că nu va fi nicl-odată; apoi că

totuşi Lunea viitóre trebue sé se înfă­

ţişeze la diregătoriă, unde va afla cum

se cade, dâcă are sé mârgă undeva mai

departe, sâu ba... aşa dâră când umbla moşulă sé o îmbuneze în acestă chipă,

bătrâna se opri deodată drâptă ca făolia

înaintea lui Pavelă şi-i spuse limpede

flăcăului, că fără voea ei nu cumva sé

facă ună pasă din casă afară.

In sâra acesta nu mai era nimioă altceva de isprăvită. Numai a doua 4i

isbutiră a-i băga în capă, că Pavelă, Vrendă-nevrândă, caută sé mârgă la di­regătoriă şi că altfelă numai ş’ar face

n0cază atâtă şieşl, câtă şi la toţi cei din casă. Se învoi în urma urmeloră cu

dustilă la oraşă; dér numai astfelă oa

şi ea sé fiă de faţă peste totă loculă, nu cumva sé fiă vr’o şiretenia la mijlooă.

Cum se hotări, aşa se şi fácú.

Luni diminâţa Pavelă pleca de acasă

împreună ou tatălă séu şi ou bunica.In Bocoşin dădură călătorii noştri

de-o grămadă de flăcăi, oe se strinsese

la crâşmă şi se aşe4ase pe palincă. De chiote şi de răcnete nu era lipsă.

■ V alori °/o st cum

Rentă română perpetuă 1875 5°/o îoo.y.Renta română amortisabilă . . 99.*E

d t t o ...........................• 83.»/.Renta rom. (rurale convertite) 102.7,Oblig, de statii C. F. Române

idem idem . . . . 4°/« —imprumutulti. Openheim 1866 . 8% —ImprumutuliL Oraş. BucurescI . 5 0 — —

idem idem din 1884 93.7,95.7*idem idem din 1890 &7o

impr. or. B. cu prime Loz. fr. 20Credit fonciarii ruralii . . . . 7«/* ____

idem idem . . . . 5°/o 99.7,Credit Fonc. Urb. din BucurescI 7°/o 103.3/.

idem idem . . . . 6°/o 102-3/,idem idem . . . . 57 0 94.—

Credit Fonc. Urban din Iaşi. . % 10 fr85.7»

Oblig. Casei Pensiunilor fr. 800 276.—V. N.

Banca Naţion. uit. div. 83.— 500 «M «M»Dacia-România uit. div. 30 lei 200Naţionala de asig. uit. div. 32 lei 200Banca Rom. uit. div. fr. 15.— . 500 _ ■Soc. Rom. de Constr. uit. div.51. 250 - —Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 ____Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100Soc. de Reas. uit. div. 151. aur 200Societ. de Constr. uit. div. . . _Societ. de Hârtie uit. div. . . _ ____

_ _Rubla de h â r t ie ...................... _

Banca Naţion. a României . —Scompt......................................... 5°/nAvansuri pe efecte . . . . . 6°/ovansurî pe L ingouri................. 6%

Cursulu pieţei BraşovA«din 81 Octomvre st. n. 1891.

lancnote românesc! Gump. 9.28 4rgintü romänescü » „ Kapoleon-d’orï - « „

Lire turcesc! - « „ imperiali - - - • „ ftalbinl . . . » n

Scris. fonc. „Albina“ 6%

u n » 5°/o nâuble rusesc! - - • „

iiărc! germane - ■ ,, Discontulü 6—8% pe anü.

9229.29

10.50

9.50 5.40

120.-—57.20

Vênd. 9.81

w 9.27

„ 9.88 „ 10.55

„ 9.55 „ 5.45

ati —„ 121.-*

m 57.70

Proprietară :

Dr. Aurel Mureşianu.Bedaotoră responsabilă interimaltt:

Gregoriu Maiorii.

Când trecii pe lângă oeioe benohe-

tuiau, feciorulă lui Novacă f i chemată şi elă să-şi stropâsoă gâtulă şi să-şl drâgă

glasulă, că dâră totă la ună locă avea să mâgă ou toţii. Yoiniculă nostru biettl

avea alte griji şi prin urmare nu se

putii uita în gura loră, oi trecu îna­

inte. Cei cu palinoa se îndârjiră focă

din pricina acâsta şi cum erau cam lo­viţi cu leuca, începură a arăta cu dege-

tulă după bătrâna, 4i°ânclB> că Pavelăi se ţine de oatrinţă şi că să nu plângă puişorulă bunicei, că-i dă baba o bucă­

ţică de zahară şi-i cumpără la târgă o scârţăitore. Alţii şi mai fără omeniă

strigau după creştinii noştri, că nu o iertă inima pe sărmana băborniţă să se despartă de ibovnicelă, de trandafiraşulă

ei, de comâra ei cea bogată; şi aşa duşi jumătate pe altă lume hohoteau

din câte şi urlau de trebuea să-ţi astupi urechile:

La crânoenulă răsboiu

Voioşi ne ducemă no i!Drăguţa mea frumâsă,

De-mi eşti tu oredinoiâsă,Cu lacrimi multă amare Obrazii-ţi s’oră uda.

(Va urma]'. I. Urban Jarnik.

Pagina 8

Ganz seid, bedruckte Foulards i. 1.20450 rcrfdj. D eff ins) — r>erf. robett= urtb ftüpcneife porto* uttb 3oIIfrţ tn’s § au\ÎabriMJépôt » . Henneberg (K. u. K. fjofïtef.) Zürich. m«er u m ^cn b .S rte fc foften HO ír. Porto.

A.ZETA T RA N SILV A N IE I,

rz

Nr. 288— 1891.

Lucrări de mână pentru :opiI.Subsemnata cu începerea anului curen t şco*-rQ a luatu

aspra-şi şcola de lucrări de mână pentru copii *iiiVr^e1ia^ ^ anulu 1887. In acesta şc61ă se voru primi elevi ® ani, şi voru fi instruiţi în lucrările mici, deprin4et6re>f a*'ru

ochi şi pentru promovarea mânei.Şc61a se va începe în 1 Noemvre n. c. Timpulu de lucril

Mercurî şi Sâmbătă după amiezi dela 2—4 6re.Fiă-care şcolaru va trebui se plătescă o taxă de pri­

mire de 1 ji. er pe lună o taxă de 50 cr.Primirile se facu în fiă-care cji dela 8—5 6 re. Strada

Etegră. Xr. 7.

Berta Stihler,îngrijitore de copii cu diplomă de lastatti.

684,3—3.

Avisii d-loru abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6

biaevoiască a scrie pe cuponulâ mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primiţii (Jiarulii nostru până acuma.

Totodată facemti cunoscuţii tuturorii D-loril abonaţi, că mai avemti din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorii * Gazetei“, precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potti adresa la subsemnata Administraţiune în casîi de trebuinţă.

Administraţ. „Gaz. Trans.“

X I I I I X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X »

0 specialitate necomparaïilàîntre tóté apele minerale alcalin-acide din monarchiă şi străinătate

este

a p a -rvi î -r-> a r a l a. d.©

„RÉPÁT“oare în urma eomposiţsiunei pré fericite a părţilord sale minerale şi a conţinutului estraordinarü în acid-carbonio se bucură de o valóre medi­cinală forte mare şi de unü renume universalö neîntrecute. ^

Apa minerală de sö întrebuinţâză ca medicamentă CUcele mai strălucite succese în contra conturbăriloră de mistuire, în contra stárilorö catarhalice a stomachuluî şi a organelorü respîrătdre, În contra maladielorû rinichilorù şi a beşicei etc., are unü efectû admirabilii la se- creţiunea udatului şi este recunoscuta ca remediu solvatorú nepreţuibilă.

Celü mai curaţii şi binefâcëtorü productu naturalii.Ca borvlzu adecă, beutu cu vinii.

¥

nu se póte compara acâstă apă escelentă cu nici o altă apă minerală a continentului.

Şampagnult apelorft minerale.Conformii ordonanţei înaltului mini sterii de interne No. 5891/VIII ’rio 1890, apa minerală de R e p â l44 este supraveghiată ca apă

dm anuv _ ^upâ prescripţiunile legilorQ sanitare.meaicmala*Etatea apei s§ constată prin aceea, că dopulă sticlei tre-

Verita^ ou . ^.-Impâr R6pâti“. Deci sS r6gă a sS observabue să nă inseîi rea £alşifică.rilorii prin alte ape inferiore. acesta spre evita. _ _ _ _ _

A ' de „ B e p â t “ se găsesce în calitate prospStă şi ve-. Ă-pa minerală subsemnatului; asemenea şi în farmacii, în cele

ritabuă în depositulâ^« fote birturile mai notabile, mai multe băcănii şi L

i6- Cu totă stima1

Administraţiune a isvoruluiJosef Gyorgy,

ovu, Strada Michail Weiss (uliţa poştei) No. 12.662,50—33 BraŞ

x X X X X X X X X X x i X X X y

‘t r e z ^ . u L r i J . o r i ? -pe liniile orientale ale căii ferate de stătu r. u. valabilă din 1 (*ctomTre

Budapesta—Predealii Predeal ii—Budapesta B.-Pesta-Aradu-Teius

Viena

Budapesta Szolnok P. Ladány

Oradea-mare

Mezö-Telegd Rév Bea tea

Bncia Ciucia Huedin Stana âghiriş Ghirbău NădSşel

Cluşiu

Apabida

Cuoerdea Uíóra r Yinţul de sus Aiudü

Teiuşu

Cräoiupelü Bllaşiu , Micăsasa

Gopşa mică

MediaşăBlise bato poleSigliiş0raHaşfalău

IJomorodű

Apgustinü

Feldióra

Braşorii

Timişti

PredealüBucuresoï

Trenüde

persón.

10.50

8.30

11.382.12

3.534.-

4.395.225.45

6.056.317.127.29

, 7.4Q8.0Ï8.148.298.46

9.03 10.12 1037 10.56 11.04 11.28

11.45

12.13 12.44 12.591.35

1.512.12

2.313.043 464.04

5.26

6.106.417.178.-

Trenüaccele­rată

8.-

1.50

3.575.51

7.06 7.13

7.43 8.18

8.519.07 9.37

10.37 11.10

11.2812.38 1.14

' 1.21 1.29 1.54

2.13

Tren de persóne

12.201.41

2.268.50

Trenüde

persón.

5.509.22

11.53

1502.24

3.033.463.57

4.294.555.345.51

6.126.25 6.39 6.56 8 20 845

10.2111.0911.17 11.26 11.54

12.18

12.581.34 1.51 2.29

2.48 3.03

3.26 4.074.495.35

7.23

8.098.439.18

10.05

Trenüaccele­rată

3.25 Bucurescï Predealü Timişti

9.1511.1912.57

2.122.19

2.493.26

4.214.55

5.47

6.6.18

6.347.37.57

Augustinü Homorodü Haşfal6u Sighişora Elisabetopole Mediaşti

Copşa mică

MicăsasaBlaşiuCrôoiunelü

I Teiuşu

8.22

8.388.43

9.14

9489.50

10.0610.2811.0411.19

12.27

12.581.15 1.35 2.09

2.193.013.31

9.30

Braşoyu

Feldióra

Aiudü 8.24Vinţul de susUióraCuoerdea 8.54Ghirişă 9.23Apahida

Cluşiu 1 10.4511.01

NădăşelfiGhîrbăuAghireşii

12.17StanaB. Huiedin 12.47CiuciaBuci aBratca 1.26Rév

1.52Mező-Telegd

Oradea marej

P. Ladány

2.182.25

3.46

Szolnok 5.26

Budapesta 7.30Viena 1.40

Teiuş-Aradu-B.-Pesta Copşa-mica— Sibiiu

Trenüaocele-ratü

Trenüde

persón.

Trenüaccele­rată

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trenüaccele-ratü

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

7.31

8.505.165.57

6.58

6.086.296.47

7.027.287.47 8.25 8.51 9.109.30

10.07

10.44 11.04

1.163.31

6.35 1.40

1.251.50

2.122.192.393.154.32

4.535.305.47

6.11

6.437.12

7.51

8.178.428.47

10.09

11.511.55

7.238.03

8.37

9.049.46

11.03 11.29 12.06 12.37 12.531.181.39 2.132.27

2.49

3.47

4.074.2812.344.52 5.26

6.346.527.40 8.- 8.158.298.53 9.12 9.51

10.0610.2310.4211.1711.5112.09

2.244.47

8.40

Viena

Budapesta iSzolnok

Áradu

Glogovaţii

Gyorok Paulişti Radna Lipova Conop

Bérzava Soborşinti Zamü Grurasada IliaBranicica Deva Simeria Or ăştia ŞibotiiVinţ. de josöAlba-IuliaTeiuşu

10.50 8.- 3.258.15 1.50 9.50

11.14 3.57 1.053.45 6.52 5.244.30 T. a. per.

2.20 5.464.42 2.34 5.575.03 3.05 6.195.14 3.23 6.305.32 3.39 6.485.56 7.126.12 7.276.58 8.077.26 8.337.52 8.578.08 9.138.26 9.298.52 9.539.50 10 19

10.16 10.5010.36 11.1611.- 11.4411.26 12.0611.53 12.38

[TeiuşuAllmiuliaVinţ. de joşiiŞibotiiOrăştiaSimeria (Pistî)Deva

BranicicaElia

G-urasada Zamfi

Soborşinti Berzava Conopfi Radna Lipova Pauli şfl Gyorok Glogovaţă

Aradu

Szolnok

Budapesta Viena

— -IÜTref*°-accel.,ratü*

Trenüde

persón

3.09 3.504.09 4.52 4.55 5.23 5.59

6.246.497.-7.28

8.038.549.109.449.58

10.1110.34

10.4611.184.15

1.39 * 2.19 2.36 3.03 £.30 3:i7 433

4-Í54.&7 5.1 s 5.2i5.53;

Copşa micaŞeica-mareLoamneşOcnaSibiiu

3.-3.314.154.465.10

10.47 11.27 12.08 12.38 1.

7.107.438.278.B9928

S ib iiu - Copşa-mlcă

SibiiuOcna Loamneş Şeioa-mare

Copşa mică

7.35 4.34802 4.588.30 5.259 05 5.559.34 6.20

10.171 1043 11 11.4P 12.0S,

Cucerdea-Oşorheiu - R.săs.

5.14

7.20

6.05

6016.206.49

8.24

11.51155

7.20

6.24 Cucerdea7.O2'7.17R 7.46 7.57808 8.30

8.40 9.05

2.21 5.50

1.40

Simeria (Pisici) Petroşeni || Petroşeni-Simeria (Piski)

Simeria 6.— 10.35 4.22 Petroşenî 6.— 10.50 6.20Streiu 6.35 11.26 4.58 Baniţa 6.41 11.40 6.54Haţegti 7.21 12.23 5.42 Crivadia 7.19 12.19 7.20Pui 8.06 12.- 6.36 Pui 7.57 1.05 7.51Crivadia 8.47 2.23 7.24Haţegti 8.36 1.54 8.25Baniţa 9.21 3.19 8.04 Streiu 9.18 2.49 9.01Petroşenî 9.45 4.- 8.36 Simeria 9.52 3.27 9.35

Aradii—Timişora | Timişora—Aradu

AradflVinguTimişora

6.15 11.30 7.15 Timişora 6.20 1.Í17.32 12.47 8.04 Vinga 7.21 2.468.42 2.04 8.57 Aradii 8.03 3.50

5.05

6.407.50

Oliirisu—Turda Turda—Gliirisii

GhirişuTurda

7.48 10.35 3.40 10.20 Turda 4.50 9.30 2.308.08 10.55 4.- 10.44 Ghirişu 5.10 9.50 2.50

8.509.10

2.50 3 34 5.20 5.35

rLudoş

)şorheiu |

tegh.-săs. 740R \ 1_S"ăh.-să8.-Oşorh.- Cucerde*.Hi------- Y ~r

8.209.11

11.17

2.43.27B.145.36

73

‘çh.-sas.Ret (

ë*heiu / Oşoi

>ŞLudcirdea Cucei?

5.216.587.47

8.-9.355.547.418.25

8.159.53

10.2012.oé12.50

SimeJria (Piski) — Hunedóra

CernaHunedC

i)ra

10.5011.1311.48

4.405.035.38

9.169.349.58

Hunedqts“.';ra—Simeria (Piski)

Hune dóiCerna ' Simeria

Brasor

7.20 6.05 Sigliişora—Odorlielu || Odorlieiu—Sighisóra

Iflureşu-Iiudoşu—Uistriţa Bistriţa- - Ü E u r e s ü - l iU d o s û Sighiş0ra. Odorheiu .

Murâşti-Ludoşii

Ţagu-Budatelioâ Bistriţa . . .

Notat

6.489.59

4.3Q 11.257.21 2.11

Odorlieiu.Sighişora.

8.1510.52|

3.156.10

Bistriţa . . .Ţagu-BudctelictlMur0ş0-Ludoş0

1.164.15

7.21

Careii-mari—Keläu || Zelău-Carejii-m ari

Numerii înonadraţl cu linii gróse însemnézâ ôrele de nópte.

Careii-marl

Zeläu. .5.50|

11.-

Zelău . .

Careii-marï

1.56

6.48

Braşov

Zêrnescï

4.46511528

2.323 -3.20

7.5Ó 8.10 *'

v—Zêrnescï .,[■

15.45 2.58;7.26 4.34

ZernesteI —B raşov

Zêrnescï

BraşoyV;

8.-9.24 644

Braşov—^»■ O eorffl

Braşovu Uzonü S .Oeorgiu

8.309.43

10.23

O5.2^5.08

S."Creorgiiiţi: Bra§OT,

S.-GeorgiuUzonüBraşovu

6.327.008.08

5.17545

653

Tipografia A. MUREŞIANU, Bta^orü