Natura semiotică a raporturilor dintre dialectică şi retorică la Aurelius Augustinus, în vol....

7
Flr0soFtA I $r PRffitEiIATIGA IU}III COilTETIPORAilE . NUMAR SPECIAL DIN ,,ANALELE $TltNTtFtCE ALE UNtVERSITAIil *AL. t. cuzA,, DIN lA$l (lll b, tom XXX|l, 1986) gi ,,ANUARUL CENTRULUT DE gTilNIE SOCTALE DtN tAgt" (tom lll, 1986) dedicot celei de q CXXV-o qniversori q Universit6lii ,,A1. l. Cuzo" din logi -t . t-.Ji, Jars"" 1 /) :/ 4 \-- tr f rxlRAs

Transcript of Natura semiotică a raporturilor dintre dialectică şi retorică la Aurelius Augustinus, în vol....

Flr0soFtAI

$r

PRffitEiIATIGAIU}III COilTETIPORAilE

. NUMAR SPECIAL DIN

,,ANALELE $TltNTtFtCE ALE UNtVERSITAIil *AL. t. cuzA,,DIN lA$l (lll b, tom XXX|l, 1986)

gi

,,ANUARUL CENTRULUT DE gTilNIE SOCTALE DtN tAgt"(tom lll, 1986)

dedicot celei de q CXXV-o qniversori q Universit6lii ,,A1. l. Cuzo"din logi

-t . t-.Ji,Jars"" 1 /) :/ 4 \--

tr

f rxlRAs

1 t!€i*r,:lp(,u g!;-uToJ'l r ei ct L'l t? 5c tl o'r'5' r r:r'ii'ion, 10i8.

SUItjlHlvr{r,1'-

N,^TUIIAsEN,IloTlCAAilAPotlTUItlLoIlIflNTlrEDIALECTICAgr nntoriic:A i'a nunillttjs AUGUsl'lNus

(DtE sillttlrTtsitig N A'']'Lttt DER BEZIEIIUNGEI{ zwtscHEN

DIALEI<TTK UND RIIETOIIII( EEI AURELIUS AUGUSTINUS)I

)icsr!.s lVcrlc orutlgsiett eittige'- grwrl',,i,r,i,:r, L"oii llc d'"cs scrrrirrtisr'/r.n urrtl;,;i;;i.;;,i"lioltttcl'en I)etttcetts tIt s

i,)",,* ] iigiiit, ir rs', i"d'"n t' tts <Li o''r') rtl rol'c-'il" di"i' tl"rieliurtllctr ztuisclrcrr r)id-;;il r;;; riii,lr,,rii. ltzrlolst, J<rrrir hci<lcrt

.'iig,iiri"tu, dLc dct Jtr'ng1e Augtrstin lt'ul'irrt't hat.r,r Ylcrr Sch.iu.ssfolUcru'19(?rl' sr:irrr:t' [/.rt-

.r,'l.eiJu,,gnn deut..t d.er Vetlasser di'e'

, I','"rug, 'ott,

dtrss 111671 ittl algentcttert

,, u ri.L i,,. seltLi. )li scl tct' ll,Lttsi clt't tl'i e I I fu[ ek'i il'r'i,ii,,itti,i -' uls ..i.tto' Sc rrtott'l-ik' trnd'scitt':'iil,"r,ri:iit or- cinc I'ragnrctilc ltc'zcicltttett

l'or[.

l. I)isr:inlinp itlt'c:-tror lng:puturi da-

t,'"rn',ii,i''r.li:ii gindirii arttice gret:eltt'

l]iIi,l"ti",i ri r',:torica. vizute de g:le..tl-at

liiiiili""i:r 'i,,",,"'i'l"ii''. rrlr llt n'u5it ,irr,,nii"rrit,,t" s;l-s;i tl':Iirlt'itsch loat'ttl !lal.iili'iili,l"i,,"ir'iui* , *t"tu tlr: prt--ocuprri 1i

principiile.

I

i

ii!:

Ltll, tjl 5c, duL.Ja 11

cii;ii ciialecticii, dt la o etapir 1a alta uEtndiriir, plutort icit-ttr', curtoscut l.iind, clr;rltfel, sinuosuI clrurn itl acest(.ia, cu l'c-nuntlri gi revenili, cu cltlrlttrcu silu alcc(,1)-tarea ca inevitabilc a unor contradictrii,Condarnnirrd itri{ial rt'toricir in rlilloguriltrPt'otogofas ;i (iorgios, Irt) consi(lorontulcll atribuie verosirnilului o valoalt: r:ga1[cu cea a adev;irului, Pluton o accc.ptiilns& in I'edru, 27I c. uncie afirmir cii ,4..devSrata rertoricir" estc cliatrectica insl$i.

Pornind cle la constiltarca dr: origineplatoniciandl cir. dii,rlectica elste o ,,altii ildezbaterii", Aristotel o pune in cnrelaficnu ngrniii. cu rctorica, ci ;i cu analitica,politica $i sofistica. Incerc;irt'a de a sc-para dialectica de cr:lclalte discipliire ilconduce pe Aristotr,l ln constituirca lo-gicii salc 2.

lntre dialecticd 9i analitic[, s;:une A-ristotri, deosebirea ftir-rdarnentalS estedatd cle cnracter'[sticile obir:ctu]ui lor rlestudiu. Pe cind cliaiectica se ocupfi cu,peea ,qe. estc conrun" * koind, analitici,rurnrEregte,,univervrlul." - lcath<ilou. DacianAlitica sc ncupii crr urr.:todt-.le $t

jintcipure (epistd.rnc), rlialcctica t1u al:e insir unobiect bine deternrinat, clometriul ei liinrl,,opirriilr: co,llun(,'t (tI(1a:ai) tutrlr()1. ()ilnrtt-uilorlj. I)in accst punt:t clc r.'orlr,r'c, currrpare sd spunir Aristotel irr trftrlafieico, XI(K), 3, dialectica sc intilncqte inr-.vitabiliu sotistica: ,,Cit plivelto <.tialcctica ;isof ist.ica, e'lc s(, ocupi"l crt lrcCi<lt'lrtt'le Ii -intelor. nu cu fiin{t'lt, in calitlrtcir lor dcliin{e, nici rle Fiinfa in sirtc, lntrucit fi-irt[eazlu 4.

,

Cit privegte lrrrudirea intre rctor.ic& qidialeeticd, aceasta so iutemeiazir pe lrozi-!ia Ior courunri .Iaf5 de Stiin{i (cpisteme)5.

Alirnrirrcl cir rctoricii lul Aristotel con-stitttic ,,r:r'it rttiri stt'ilucitl clintre tclrta-tivr:lr. rle ir insl.ituIionlliz;r rr,tot'icil l)or-n incl clc la f ilosof io", Pnul Ilicocur' 7 sta".l:rikrgtr-' ch la .r\r'istotrtl rctoricl alr: trr,ifurrcIii: r.stc rtttri inlii. o tt'oric lr argu-urcntatiei (legatir tlc J.ogica clcmouritra-tivir 1i de filnsofir-r), o teoric a elocufieiEi, in al tlerilea rind, o tcorie clespre col:-punel'tra cliscursului. Filosoful fr:ancez con-sicleri cii rctorica a devenit ulterior 1Ie-srtetir, rqclucindu-sc lu uLr simplu illvcn-tar al I'igurilor c'le stii, 5i accasta in mo-rtrentul cind a lupt leghtura cu .filosofil5i cu clialectica [7 : lLll.

llstc rnonrerrtul sir arrrintirn aici cd lt-ceastfi rupturi nu: s-4. petrecut decit foilr-tc t?r'ziu, in antichitatc plstrinclu-se, 1a

stoici ti ltr ru;uratrii 1or, conSliit!a k:gi:rfu-rilor clintre dialecticii 1i rctoricir, in ciuclaporsistcntr:i clilicultdfilor rlrr a tlefirii clo*trtt-'njiIc lor distinete. De,ia, cuur s-a vi:r-zut, nici Aristotr,i nu lixase linrperlc to-cul clialceticii irr cudrul filosofiei 8, con-sirlcrincl-o a l,d.(lt,ne, o rnctocll"r trrlti rrrult.tlt'cit o;tiintir 1i ir1,t'lhr.rinrlrr-i Irei coor-dtrnatc 1)r'incipalo : 1) r'stc ull d,xcrcilir.r *gllttttt.osia !,cal'c nc facr-r capabili rle a

urguutr:rrtl uriul)rir ullui subicct clat"(l.'opicl, .1, 2, 10a); 2) esteo 1:l'obafe **peirci, oferind inctrurnili grentru o al'gu-nrcrrtarc dupf, reguli precise i 3) este o

,,it1:oreticii", o exartrirrar"c a di.Iicultirlilorgir)dllii, ajutirrd astft'l ia clt'scopet'irca rir;-{iunilor 1>rirne [3 :92 :l]1.

$i irentru stoici clialccticn ,si retoricasiut disciplirre interfercntt-., nuurai cf,, inconcepfia reprezentantilor acestei qcoli,nu rn,ai cxistir a(cr:ntul etjc prozent IaAristotel ; Ei 1:entr:u ei dialectica rimincro ,,5tiin!d de a disputa corect" (cpislenti

iisiii)0.2" Accaski clublI cli.trrctrsiunt,' it clialt'cti'

cii o roghsiril Si ilr opcra lui Augustin,clr..sprc cilr(! se rr"cunoaqte cE tlatot'caziirirult in constituirea concep{iei salc luilui ,ArisLol,r'l gi stoicilor"l0. h,Iai '1rulirr auinsistirt irriir cxoticlii ariul:ru clcurr:ntelorclc originulitatc a uuor solulutii propriiginditnrului latin, ;i luai alcs asupra in'tcgriirii clementolor stoice qi arisi,olelic('iutr-o conccp{ie uniLarir, cor:rentii 5i con-sccvcnt semioticS.

Rene-[iclitrl al r:Jirrl,urilor inaintalilo*-,Augttstin continui-'r vechcl lrr"cocupare rlctt sistr:rrritiiza iii organiza iutrcgul rrl)si1nl-blu aI cunoaSlcr'ii urrrane intr-un t:clificirrstructurat ,,r:nciclopeclic", pe baza celorqapte o?'tps Liber1.|.es (grarnatic5, dialectic;h,retori.ch, aritlreticii, geometrie, nruzici, as-tronortr ie) rl, sisteln cat,e va f ace dr: :rlt-Iel o lun.gr-r carlorir cle-a lungul intreguluit-'v nrt:rlitt. Aliituri clo grntl)i'rtjcii qi rel,o-t'ici, <liirlt'r:Licir alcriLui;r Lt'i t:iu.nL-uL, tr.capttrt:letrtcntlrlij a irrstt'rrcfici lurticc 1i nrciii,'-ville.

I:'Lacticirr^r,.a, pc Ilill'cursul r:itorva ilni,itrainte clc convoltirc, a irrclelctnicirii chtpLolcsor <ie letc;rk:ir ;r perlnis lui Augus-tin currol.rstnlr'lr tr:nrt:i nicir 5i. alrrEnutrtiii nttpelt,lol lui ('it:lro, Vulr.rr ;i (luirrtiliirn,Pl'ecunr. $i, clilcr:t sau inclilcct, 1l.in tlit-<luceri.1;i]int:, a lucrirrilr:r- Jui Ariistotol 1iallr stoir:.ilnr, Asirnilinrl pt_. stoici, Augustiirurrtrr:i:zI o prrlspcctivh inkrgriLloat'r, <:rt urt

amirnurtt, in care excelau stoiciilrr t:ortcep[iit sit .filosofici, dot:trinnclnr ocup;i un loc cr:ntlitl, diversctt llc plocosului snnantic Iiinrlttraio ales in Iucr'5r'ile De diaLecLil'la11istro, l)a rloctrirxt. clr.r'istiarrc,,rrilol'r: si Corrlcssiorrcs.

Ca qi pcntru pledt-'cesori, pcntru .tin r.liarle,ctjc:r este, in accep[ia cea rr

ncrala'r, o,,rlisciplinir. a clisputelor"pliltrL tlispul<rtiotis, tu"s dispulatulitl,ispuLandi scientit, scicrttict clisptirrcluzincl o ltiinfi a legilor ginrlrta propriu-zisi clu a discuta asul:rsul:ic,ct rlat, in scopul trzvoltirrii i;irituniciirii aclr.rvhrului. Componer-ra cliakrcticii augustillienc vine din (rloriiIc itri .,\r'isl,otcl l?, ial. cca scnrci,' Iit stoici l:1.

Djalcciica estc agaclar o o.rs, o ddscilitclir:i o surnir orgiutizat5 de cunostinlrtinciyrii lczultltt' rlin irnbin;ircajttclcciiIi ;i t'alior-rarrrt.nte ver.if icate inlrr ilrlcvirLiltt,.

Prima cxprrncre sistur.rati.cir asUplir1;lir:irf ii lor scrnioti<x"l a.le clialecticii ostituir: opusculul rlc tinr:rc{e l)<t c|icrrto 1{, Iuclarc clin citnt s-d pirstratPt irnir |rrr'[r,. t)r'lirri(itr inilialir <lirr /rtth't t irrt, I, trPloxinr,,ilzir tliirlr,<:tit,:r irrtttcrrii trirclifionnli cllcpt ltutc tlisptttsaicttticr, ;tiin{ii ii clisputelor corer:tr. ;putt'lr', r:orrtirruir Augustin, sr: clt,ctrinsir prin cuvirrtr, li, in nrnrl n(,cosiltt'rr(iir tlt'buic orit.ntatii sple Iinrba.f.copo'irr:a Jrgilor Iiurbajuiui va col)I'atiunca la stabilirca principiilor rli

irr cditia Oeuores conlplites de Sait , Arenlerlt'anl, Ia texte latin et les notcs clction dc..s birddictlns, Tom f.V, Iraris, 187t,.lul aceslei lucrlri se mal geseste tn J.-t,.ne, Pf,t,roLogit e Cursus ColnXrl,etus, loml(:ol 140r*1420 $i,seDarat, ln S. Aursll, (lrlccl,ico. Llbcr, recensuit et adnotavit ,w,

(

ii.u$, t lberleldee. 1857, Versiurl rnoderncgustioc. De DlaLecllca,'Itanslal.e(t u'.ltltductl(,n and Notcs by B. Darrel. Jacksor),the texI new]y edited by Jan I,lnl]org.clrecht-Bostor1. 19?5 ; Hans Ruef, A.tttiiber Senalatlli lt,rld Spreche. SptaclfihaoraAttafilsen zu Altilustln,s De Dld,lectlca, m.i.l(l.e1.Ltsche1r Ubersetzung, Rern, 191t1 (lcxtusiunij genl]anc lntre p, 1H3) ; o trsLr0nrincasc[ intcgrala a acestui- olne aparune (tn ruanuscris). De$l ('{l.at$ in trecut, e:{geza contemporand :vedlt Iilrfi putint[ de t$gad{ autentlcttalcestol lrlcrfirl, cel putin ln spiritul hr,ausllil. (lflelt nu Fl ln llterll . Cf, lntrea(;flulio la.,sn I:'[r]burg, Das SDracltdanlc.:Stoo tr,nd AugtaLins Di,ilIektLlt, in .,CIarssdrodi:revalia", vo]. XXXII, fa8c. 1-2, lihaga, 11,62. P. t{&-l{l},

,-.n l.If{i]l retorlctr..ei.it)teleg $tiiutfl (lo n vorbir)lnc despre cllesuunile exprrsc ii tnocl alnplu.lnr'.1:rln dinlcctlcfl ftiirrln dc n rlisr,uLr'ctifeJisublcc{ete .prLn intrel)iiril gl r.irspuns ; rf,: aiiiYltle Ocfln1lla ('c i s-t clat cit rjlllrrtH er)uItI_rttor a,devf,l'alc. false, gl nici idevhrate niclhlsc" (Dlogenc Laorrios, Desnre fiett{e itdoalt'ln.ele tllosolLlor, Vtt, XXXrr,t, .tz i trait.I'om, (lc C. f. Batnlu$, S{.uctiu intJ-oductlv siCoruentarii dc nrirnr f-renliian, Ecllturn Aci-demlci R P.n., If lreut.c:Jtj, tg6J, p. lt.tt-:l.t:.1ru lrenl.ru nugustin ea lcl)rczcntatrl. al dOc"lrin(:l rjlolcc vczl cnpitol(:t(: snu D;rr.aEr0let{:teslrcr:ti: e dbr : IL SlclDt.hul. Gcscitlcn.kt derSpra.cllulssen,sclLatt bei Gtiecllell utrd Ro-trzern, ed, f, 1863, ed, a II,a, 1890 ; Karl Rar-wil{, Proble?7ra der stoisahen Spl-aclLlellre undntueloril(, Rcrtin, I0I?; A. n. LonE, Idnatnucntt(1. 'l'ltou1lt.t 1I Srr)lcisrn. in voI A. A. "I_oit;:(cd), P,'otrlenrs in Stol.cisnr, The n iltlon'ePrcss, Lond.on, 1$71 i FIaxs nren6. Srrflchluis-sen"ScltofL. Dcr Cano Lhrer EttttDlc.ltt.ung ton d.erAil.t.ll(a bis zur GelJanLUilt'1. Band.l. irrpnkfurtam lWaln, 1074 I Eur{etrlo Coscfhl, .ULe Ge$clll-ch,l.e der fiprathph,lt.tsoph,l.e xo?l. Ller An,tllce b1,$,zur Gcgeltufl.rr, 'teil l. 'Ilibingen, 19?b; MarcBaraun, L'ldetltl.ld- d.e lo Densd.e cl de la pt.-role dans l'Anclon .Stoicisrle, ln ,,Langago.,.xvl. mars (1982 (02). D. 9*21.tr ln Ret'r|ctdtlott?,t, '1. 6, n ugu$tin afati cila lntoniionat sA alcltulasc5, tmitlndu.l peVarro, un cjclu de dlalogurt, fiecare dedicatunela din cele $apte arte liberale, ir"l Bcopulde a Fervi educr*tlei fiulul seu Adeodntus,Dlnbre acmte€I, s-s fiustrxt lntegral dialogulDe ttttslca 6l lra.grreni,ar ne d)alectIao. $l Prhr

, r,i'tclltltT r'lt|clo1'lco?. lil(:f ilfl cofl$l(loralc mu',lilvr$nre in(lolcltrjcc sub aripcetul ailtenl,lcjt{rlii,fixcerlrle dintr"o I)e orattLnl.dlico alribui15 IulAuguiilin se gllse$c la IL Keil, GrummdtLcit0tifl.l, \'ol \/,

tit'ii, irLii cir 5tiirr(ii. als, cit fi ca /olitl:liclrrc prlr'tit.ir tr ircr.stot ilrincipii.

J: c:f. Cu,l/cssi(r,les, Iv. xvi, 28.11 Cl, Contril Ctcscen.lltlnt granunttlcttXlX.24. unclc AugrrsLirl declara (:xl)l.esirlviilat., :rrs dlsputallorri_s.. clln scrier.ilr:cilor,

rr l-,lrcrarcn u lost cr)nslderat$ d0 ed.ilorrecli.(:tinl .?i oPoICl lrli Augustln ci fiinautentice iii trecuta ln _ sectlunea .,apen

_.t Pfobleila atrlbulrll rolrrlul dc lnventator e1dialectlcll arc ltr Aristote I rezolvlirl contridte-todl. Ur\eor1 ti€glrltul ii atrlbulc iul ptatonhventarea metodei dlalcclicc. alteori conslderdcf, acesia a deturnat-o ue ia rosturit ei -itre$ti, cel care a inventat-o flind In realltatcZ_enon..Ct. $t, Bezdechi. nol.a IBB la : Arjsl.otcl,Meld"rlzlca, trad. rom.. Bucuresti. 1905. D. 1zt., ArlEtotel nu a folosit ntcioclatS tehrronulIogicd, dosl lu fonnulefiIe sale se Intllnosc t.er-msnl precurll adj. Iogik(i sau adv loolkos.Pentru Arislotel, (lollrcnlul logicU - ln icrrsrrlcepAtat ullerlor dc acesl, terrncn - flprrtinoan8llticll $i tn pade dlalectlclj, Prlmul carea tntrebuintat termeflut $i notiunea de ,..lo8icd,.este A-lexaxrdrqs din A{rodisla (sec. 1I e.u.),dupl cum aTatd W, D, ftos.s. Arlstote, I,nrt;;19i0, D. 31.

Arganon, vol. I, rrditura $tiintri!1c6, Fucure$ri,1958, p, 92.{ 'ITad rom. St. Bezdechl, p, 3,13.

6 .Ilotorlcs e*rte analoagfi dtalectl.cll. $1 ufla0l:atte se ocup[ de anumite lucrurl care, co-mune tntr-un anumlt punct tuturor osrrenilor,pot fl cunoscutc ftirll alutorul rrncl StlintesDeclRlo'r (ArlslolFl. Ilalorlaa, L t.4). De.lnqh. Thurot, Itl[dcls srlr Arlstot, Pflrl.s, 1t150. p.l?1. observase c[ ,.la rhitoriquc lr'esi; pas sub-ordoflfi.do d la dir'lectiquc ; ell0 lui est coor-doncc (onrisrroplto:r)",

, ,,Ret'orica la naFtere dirr doi ,acton : $Uln.ta anallllcit Sl StUnta politicll relerltoarc Iacerael(:re ; pe dc alt, pflrle, os sc nscnnriln?llD unelc prlvin{e cu (lialectiea, i1r altc pljvtntecu dlricursu.rlle sofistlce" (Adstotel, Retarica,L 4, 5),

7 MetdJora ule, trad I'our. de Irina Mavrodln,,,Unlvqns", EtucuroSU, 1ft04, p, 23.

6 Pc llngfi pnragra[ul cilat rnaI sus din nc-forico reprodncern acu nr rrn pasaJ dln Met.ol,-zlct\ L\l(l')r 2: ,,Intraadev,lr, cercetArilc s(,Ii6-tlcii $l ale dialecticil se lnvirt ln jtlrul acQ-luiagl gen de sublcelo ca $l ale filosofiei. n-ccasln -clirr urrhf, se doos(itc$tc cl(: (liirlcctlcAprln capaciLatea e[ de cr]l)oa$l.erc. i8r de so'itsttcA fri[ telut de vlalri pb care-I ftxoazE'f)lnlect.i{}n se n'rilrgln{}$tc lrl (libulrl (le (:unoa$'tere in dlvcrse dor))()nll i11 crrc Iilosollir Iin"teste la o cun(Mstefe eollll)leti't, pe cjlld so{ls'tlin are numol aerul dc il Ii fUosoric, pe cillddc fapt oa nu e$te dotoc ato ccvu" 14 : 1311. 4ur106

, Lu. -cill-.tctL,I.lsl,tcllol. l()t lllilIr, fl sr:ilt.illt l,t(.r:al c rc_uvintc I o r,. ( t1 e I I ) o. ), ir,,1l,, ;;;, ;;;;;;i;,,; ;iill(l cilrnl scusrrr.i pr.incipirlt., r,lrrci<liriu n,.l)ilt'cul's, sirtt et,.t,,lr,'Cuvirrt..,*irrt;iu,ri,.i.;i 'r'nurt1'. Clitcr.iul ,lu1li i:iir:., ,i;;;rti;,clasificir unitirIit. tirrg.r,iibicti ;;ri,, ;;i,I'i;;:rJrco-serrrantic. I)ul)ii t,unr sr.rtruil.i,,i, unirtsilU nlilt ln_Ult(, IUCl.Ul.i (r.r:s./, (,\istal t,(,,.brrstttlpLtCta. 5i ur:t.l,)a t,ottjttttt:ltt- Cir r,si,tttolrrflL.,,cuvinte slrrrplc,.. sirrt irrvocuto sub.-stantrvele hottto ,onr,, r:quus .cal, rlar.-iivt'rhc clu' pcr.soal)ir a III_ir. in.ti,i,tir',r,.,,'.-z.(!irt procr.tr)r (lisputor .rliscutii;

ii'-".,il:,ii*-irl(.iil'gil' :. ac(,stca clill Lll,tni'r sint sctt;rr.irtouc rorlilclLl VCt.ha]t,clr, llct.soAttckr I si aI.l-a, care, pe iirgir.,i,,n'i,ii,,i,iil,,in",,,itii',,iiprol:riu:zise tnili in(li(,i-r jrr rrrorl irrrpti[it"riagentul. a$adat. (lt:sr,11.111c,il7;,l,ai' irrult,,"ly"lu.i', 5i corespurrtJ ii"ll' """i,rt"

".r[ii'-n i tiei clasei,,cuvi rr tetor. ;;;;; p;;,;.,i Ji":i :rea consecverrtii a ciitt-r.iutt,i' s,,,,,.,riiIi,ii.,permisi aici de irrexisten{a fr;;;r;l;, i,Iirnba latinfi. ir pl,onunr,,fui r,.iio"irr' a,jl)('l"soillta a llI-a (la!i-r <ir, ,,tlol,,ur,'ii,_,,i),l;r ct'lr-'la Ite 1,r,r.s,ririrt,).

., l1li,'" ,cuvintclc cornpus(,,,. Augustirr clis_rlngc: 1) uncle cat.t: con!irr o .lrJ,,.,,,ti:,tsp..n.tctltia plcnu) : il) cal.(, f rb:it,, ii"ri,griiii',

.,.,-.,!.,r:o arttlt.ulut. (Ortrul i,r,,,,.g,,.)' ;.alr'"'ir,lrarc nu troatc fi nt.gatii : lrtrgi-atl i,'ilrr,,i,t(?r.-.tu Ia conac t) Dij ittiir..*t,,i.',ii,,i't(Zeji sii-l piarclh l) ?) trrt6lr,

",r.,',ru"",rr.r_lln o .iudecati : l.lorito [cs/irrrrrr.s i;r-r,;;;;;-lr:nt (C)rnul gribirrclu_sc sl.rr.c rrruntr,).,,.P_ypl cunl

. sc Poatc obsor.va, l)rin ?,pr._r)ur?2, August.in intt lt,gc ,,i"i o ,,r'ii,li,, .i,r_l.]:li:a .rnininratir.',,Cuvintctti ;;;;i;;';;:re.spund Ia .cela ce purliur ,,.inri"L"rrilr.re

.t)ropozi1,ic,,. iar ..cuvilttrlc "r,,ilIu.,,;,s.irrt propozi { i i (corr.[or.rr r,,x,,,,,111.,1,,r.,,i,iu

i., _

llLti_"-q, si ttczirtr:rativc), srru' ,,rit,iti '_],r-rirgnlatl(:c_ nepropozi{ionale (r".rr:rrrplul Zj... .

,rl cglrtnyare. Augustirr t|ateazi.i clris111",1scnt.(:tlti.ae'prr:pozifii, .it,,t,,ciii',-'l,r;;'1.:;,r.i..1, :]-" t), sirnplc: eclt, t;jr.tl'rriei ,i t,.ij-tur.r cu alte er)unturi (sitte s,rpulatio,t"rij :.- Ont.nis. ltoltto ant.ltulot. (Orictr ;irilll:Tl_"^) 5i 2) coarptsc.: elle 1J,:iii"o "ii.,lu"nDlnare se constituie, o .iudccatir : _gi antbalat, nr.oustul:.- (Oi.,r"lr""rg.., *rri-5cd.) prin

_inrbjnarc,a 'a tlt,i oniniriil(lrntr.c carc al treilea r.ezulti

";^;;;;;.,,,:]^Lip"I"litgr nece,sare clinl.c - liiiir"Jrl,ll3-"t1:i:,

.9 obtine ratiorramentul. I I oirto i sieq.n.L b u Lat, Q uis r 1 ue a n t I t ul a t, ul" p u t r"-.- | t iiuii,tsl/J ltlouetut, Ncintelcsante ln sine t.lirtr>riti'r cill.irctr,ru_lui lor elcmentar r5 aur irrniniit to;;$i' ;-

c(: ,ut'ilt('ilzii ; caci, in furrclic clel struclurl;rurritir.(ilor Iiirugv.isticc cal.{. so aftf, in-o_r)t('('tr,vLil t:,'r.cotirIii, r.cztrltti 5i rlisciJ:linirr.trlr, lr' sttrcli:rzir.I,lntrntUl.il(: sirrrltIc fornrt,ilzl-r sultrtirnta

l)r'luii ;r tliulec:tic.:ii (trtaLeriu <Lialp<:ti.t.tri).viizutii (';r () scnr;lnticir prr.rt.ulrirti ci,i-i.*_plictrrr.a A(,nc?ci, stlur:l.urii fi'turrctin.arli,srrrtsulilor. cuvirrtr.ior (secIiur]tlil a,, iiqi,iti -r/o..a dinloctit'ii). In schiurb, ntu,ril 'ii",flil!1un(,ir irrculrc sir sc pr.ccrcup.l cle enult_llI't.r. :t()llll)Usc, rir, :,oIlstittrit, srr:IiUnr:ir drl('toqu(tldo, in caclruI cir.r,ia ccli,ficiul. uni_tar al rlisculsului par.e ",i ,o i"iille '1,frr*

ilKIili:'ut). Dirrlet't:'lr s(, i-o;r\,(,j.teit.: ritrj;t1iintr'-o..pllgrnirlict'r l actolor,,1.,,' -;;;;;j-

culrr .[ingvistica. a1:ropiirrrlu_sc astfi.i- it,,ool'ucnrul r.etol'icii. Avcr:i aici o incel.c;rrcde. a statua teoretic "orrpf",rreniarilt*ioicr.,lor douri rlisciplinr,, p,, irrr,

-obi;;i;i;iij:t^r cglltr]n, Iirrrbajul, _1i lrornjncl diusl:redln tect jcil spr.e r.rrtor.ica

I)upir. stabilir.r.it elat'ir ir ;rc.r,strri <lintinr:tiittt.tr>rl.lojlict:, Augustin tr-t,crr la Iri:;a,l;,;;;l:-Ir:' d('_ s('ntarrtica pr.o1.rr.iu_zisa, jn1111,.,., n(lrscullc asul)t'a Iactorilot. p|r,zt,1r{i intr._')si.t,u-ir{ir: sr:rntrntjcl : aerltuti.,,.,,.,,'Ai.ifril,,.;i tiicdio,' in sr:cvcll:, urjirrartoiirl<i 'Argriil,io rslutir r:ou:cptul (lt ()t,i(l(t r.cr.bot.ulrr. o-],iI]l:, :l .cuvintelor.). opr"inrlu_sc usuprrl)r'occsului clrr irrstituir(} ir Ilrp,rr.turil{)l. tiiIl-trr:, sulrr-rr

_ 1i lucr.uri.kr a,'.s'",ri,rii,i ',l,l"ti_c(lstt'it. Ulti.rnn pilrt(t car.c r;_a 1,,istr.ui

" r.liir

I lrcl'il'() . tr.irtclz:j rlt,sprc uis .uerbi (lLtrl;r

cr.r\.ll'lIului), rroliunc viziDtl cjirucrrsiuur]apragrrraticir ir contunjcir.ii tincvisticc--ii-in accst -ecrnte_rt, rlesprc n,,rfr;e;i,lii.lcr,i]

vrtcurl -ti obscur.itii(i in calitate rle irnur,_(r??,u.('lrA locuLiotr.is (piedjci llt, Jirrrl>u.iului).:lt)()r'(latC (.oirtr, rljntr'-r.r rlUblli trc.rsp(jctir,,ii.st'lttiulticar $i pr,alt{l}lilticar 16.

.. :l-..1n- cup. V rlirr I)r.: l)ial((:fi.(.o. sirrt rk-rrilltl in tt:r.nrcrri st rrriotici lilr:torii care;tp;tr'. irr .r:r'icr' sittra{ie rle con,uni,liii.,ll.lltlvl:,ttcil. V1_t'l171ya lcUvirrt) (,:t s.,rlil.l sno-crl.rc olluluir/ r,stt, con*,put irici ca

,unsubstitut rrratorill al urrui 'rirr, i,l,"""nt liirt'alita{ii. Enris rlc un vor.bitor. f" mii'irrir',.U'oRtuDL), scrrrnul verbal estC irt.:rctprrt 5iirtlcles rler un intcrloeutor.. rrlpor.tiii-',i,,lo()senlnare str stabileSte irrtrr: r,i:rbuln. callrlltatr. scnrnificarrti lj un r,:s, obicctui(lese.m,r;rt dir-r rlor:reniuf ,.,frfltiiii.'"6u ",]-r)tec.x lrI curroaStr,rii t.eHlititii rrrirr intt,r-lllrrrllttl sf)l)tnUlui r.t,r.ll;tl, jUr.rirtl. tlCit,r]l_ttut poatc [i pcrcqrtibit cir sirrrtul,iii

-f,:ii_

:i.):j.iy]i:.1.,,t1,r'u -pl'rrrrol(: rloulr r:lase clo latu|l srllrni.l iirativii, aspectul. sonor (r{uid,(lcsclnnato, Augustirt indictl. ohiccte pr',:- .sortrtt,f intclr.sinrl g:iulalica ii p,:reticri; ii-cum honlo siiu rtttirnrrl .si no!iuni irhstr';rct,' inrl rit.ci rrrai trles o scnranticii, <lialr_,ctir:i,rl)re(rLltll r:illrls (viltutc). IIr'a ttei;t clzrsir, nu l)(),rt(. [;rlt' tottr]i ,,tr*t,,,cfie, i,rti,iirrl4ueu:til inclttdt,. no{iunilt' <le l)u.nrnczcu in cir;1[ipx;q1.,, ,luguiiir. rl,r elr,iltiptui f.rr.-gr ?ilor(rrr( Utlornlts. mal, i:rtrucit, c;r sr-lcnlrlrr o,tsltutandi, dia-I)u;:ii ::e sclllr'lul cstc clesg'is in moil lt'cticir ti el;uie sir sc intt ru.:;eze ;i rlc' c-I.tcxel'al- cit ,,tot acLlit co sr,, at.at.i 1re sitrc vcntuillclt: irnlrlir:;r{ii st'rnantlcr-" llc prlisiyisinl{ulilor'5i, in afarir rle s.ine, rrrai ipclicii Itollol'(r, i11 earllul r.rnoi <lispute.spirjtului gi altcr.va" lslgtrurn'est ct cluotl I)islttia se ron.rtrlicir clatoritir neccsitiit.iisr'.ipstlm sen,stli, o.t prae..Ler. se. aliqviit a- dc ir iutloclucrt, ',., -nnui

A;rli",tl""i"ii,itrirtto ttsto.rtr|it. * l)c l')ittle<:tiaa, Y), ur- c-uvint, irfilnii ,,\Lrgustir ttl,, i[iiiitctii]t)',rrteazii o tlefini{it'r sc'miotic.'t a limb*:jului V), poirtr,, fi lostit 'nLl nuririri spl'q 1 rl.,-tlnlan: ,,4 vorbi ittscrtrlttii n enritc un sclltna ;rlt<icvir, riin afar.1 ..t 1ir:6,pti,r.'"rr-set1ul cu aJutr.rnr. unui sunt,t iu.ticu at,, littrl aliquirl sirlrti.fieandi) r:i ;i'-pripLer se ,( ['oc1..tti t'.ste arlit'ttlttlil 1.1()ct; si7rttttrt. tlu- 1tr'utrtt sinc insusi, srrl;ui"rirrrld-sri, iri ,,.,,,*ire) rs. itin ulnra, c,,,i.-''il,,zbirtcr.ii. ca obiect l.

Co;reeptul <1e articulatio .* rJirirtlrrosis, itct'sloia fr'r"s c,$[ ulrique Qisputatiorti quu-este central in gnosenlogia stoicl ls, cle- esttottique .suhjlr'tai. Pdstrindu-6i a5adarsClnnincl in -concepIia lcprtlzc::tanfiior a- r:at'actt't'ttl r]e st'tnn, un cuvint :apdtli si-restei fcoli filosofi:le un prcrces continuu rllultoil 5i rnlitatca r'le rcs, clcsemna'bil 'prinde. segmentare prin forla rai(iunii ; ;';;: cl insu;i. Aceastii obscr:vafie, clezvoftatirlultti, Pror:es urrnat rlc re-conipunerea cll- .in <:oir.tinttitre 1i ilttstlatir r:u numer.oast"telol ob{inute, sub forrla unui ansarlblu ttxetttlrlc, tl:;tt t'xLt't'ru rle irnportantii i1coerent 6i logic clc cu:1o$tinte (ka.tdrep.sis,). llnsflrnblul corlr:cP!ici scurantice augusti-care itse orinCuiesc in slera rrnei s[iint,, llien(t, (]orlstituinr.l u:rttl clintre elt'rrreirtele(epist(nle). Pl'oces ncintr.t'r.ullt, ,,,.fi.,u1u- cle ntitlitnit originalitate alc cloctr.inci sir r:.t'r'it littgvisti<'ir sr plocluc.. 1i,n'",,.1r,'ii,ir-r,.- Dt'ose'bincl <'lt clirritate sitrralia cinrl uptt'ltr ttttt'i ,,tl iil(lr, ciorr<:r''ptulrle,*rr , tttt1i1u <'ttviltt tlstt' st:tntt pttntt'tt un i'r'ferent pr-* (I/'s-trs?rs. Plol:esului spoltirr-r qi ipvo- Lttt'n (proptr'1'oli.LLd aLicluocL sit|ttiJi.canclwn1Ir.irrtnt. cltt dilzv.,.,.tfir., inte|nii ;,r lirrrlrii 1i caztt.l in :,4r'r,serrrnUl ver.bal t,stc iruto-1;r'in rruluru i sc arllui{h inter';critia ;;;;- t'cfcl'crtliitl (propL{t' s4J, z\ugustirl s. rrrlltietrti:r a orrrulrri ll, :'onfornr

",r.r,i,Lnririt"- tltitti\ lrlirtttei cci cli;rtii ginrlitoli ciu.(, ;ru

loI sistcrtrati:'c: rrlt'stiin[ei (11,s qrarnntati- ollservat llllliortiiiltil clistinc!iei rlintre:eeac(/. Cjoa r.le-a tleia dirnt nsiune ii irrticu- cr'_ ntttttitlr -itstr'izi lirtrbnj obiect 1i nre-llirii linEvisticc sc constituig Jtr.in usus, ta-ilrltlili 1r. Itt sitttirfin rlc clest,rn:rarc pr.i-conccpt cat'e: r'eprczintd un anuile tip clc ll'lill'il, senlil.Lll vct'baI este nunrit cle z\rr-utilizale rc1:etatir a lnunritor renrn"'i,ir- grtstitr .dlcJio, conccpt .interr.nediar irtrepttse <le (:or?,s('?tslt,\ olttnlunt (co;rsensul iu . r'es si

^tllcibilr', dcf in it cir ,,ccea ce sc p(,-l,ttlrlr). i''iind o tr:lnsl)u11(!t'u irr planrri r:o- tl't'.cc. itl slrilit y-lt irt intt,r'urrtliul cuviritu,.trrunicirrii .inEvisticti a ulrei tiiacle con- lui" ({iuo(l !iL irt arilnto per uerbwnl" A-ceptualo t'ecunoscute cle stoici in toate ccst dul)lu pl'occs rle a|ti:ulare, mai intiiplanul'ile rt:illitiilii. nroastir cliso:iere'irl- it t'calit:ifii Prin intortuexlin. ,,sunctclorpartitit lll'esupuse ci picillul djntre cei articulat("', i:Lt' apoi a limbajutui pr.irrli1-tt'ci factori ;ru ac!ioneazii separat, 4eci- stituit. cit.r'efelin{ii pentru sernnele meta-sivii

_ pcntru cvoltt{ia 5i f unclionar.eir lirit- I irtrbajrtlrti, clctet'urinit ins:i;i constituilecr

lrlr,jului fiiatl sjrrrultanoitirtcir icliunii lor. z:.llr:vr:ninc[ Lr rlol'ini{iir serniiului vor.-bal. Ausustin afirnrir,'n.rninrl ;i air:i pc 1'.-'.iflil.t;u"_"iii"31,,;+i"#i,":iiy.f;"fl%,,#f;i !;' stoici, ci.'t un cuvinI este unitaia'a aiint,',' -sernui.ticat', (senlatnL]nLelon), avindu-st erDresiao forrnir son(,r.ij (t.t).1, sonunt) 5i un con_ i1,,,ti"?,,1,X;,*,,::lfli,if,,r,t"r1;1#lSjl.lr,r$',"fjl:

s lD fros- ! vczi El MnIc Ttarat.ln, Francoise DesboF

'!, o cre.nrrc ,)rlr ,s:i,,nleln _r sen,l).r,,r \.-or! XT,,r':iiT:'l,i"y.ji,,lil,,'l'fjl'"['1:"I"l,i".1;f, siilj;:l)fl1 RVein \rt ite Mttqlstr(r, Iv. I : ,.ctriirfliiir csrc p. ?5.: .,n lrfiust[n (ililit nlssl le prd1um6ul ttt,o(reu ('c se onlit{} pr:lnltr-un.srtnet ar(icrit:rt cu irl rcf le;i(iri' nritattrrgut.stiqui.';"ni,i"rii 'i.i"t*tuitrrl nntllnll' somlllfiiat" lvcrrrrari-itt.-q'rii'i""curn articot einii

-nr:iei-uo1ia intelsant5 c[ Lrr.j1uLlQuo sh)ttlJlcattt urlictiatil

""ie'lr'roiir:1lo'i. eonstatf,rile pe i'arc le-om anauzat nugustirr'!r ct 'r()hn,1v chrlsltansen. - ii-'isiiri' ,," inclrtrle analii,i .e]irnurri L)rr-o eultnadlctle in-the u nittl of stolc Fnltosipirv', - c.rp"iir"g", solrbira : l ratat penl ru et insrr$1, irI a1ara r.*1960, Dasslm,'"";l"fiitil"r, $parfrne r\rr. ran pjnbors. op. Lill:'.t&,f"lriii;I,'l:."tflli,"h"Ho,i;",t'"s,',1:

--lt "qr';lux:.e a oan'renror r,"st.rjri. c.noscn- tiFl,,ift3.,'"1,.,Xt'#Xl"S,,",li,'lLLiit""r"ififfii-1,ttoli al "regulitor crtvin"telor" tleiii'r;eiioriiirl, lir rrrc'rrr'eirrrrja il este sernn Tn rrrrnfl ncesternrttorit'11[ reculros(:rrle. lrrtto cirrri in ito lwrini'tt'. i,i,"iiiiiiiir."i',]iiir,i'rrrr,r 1r'rt(:.)tpt(rt nD^r JrLrtil,t.lr.r, V, l{, estc I,ltflb ilcero., " ur."'p. ii.irli,"r.* ;iij'as 0,e, ule, Trersde, i,,\li,;,,;",\'5"ill,.I,,$j;,ro ,l;'",3jirrl$, oJr*"if'olt.

.409 i[i,i.9':iflfl1,"{:''U,, ltud:"?:""',,fuT1fB,; i^;- l:',n,j:'i:k;irtj rili;= "'iu"iq"L"u# !u"

$ig{*1fi,:""1#il,"r.i#}*[H:F',,,#";:c€at aspect, Marrou a_fli-ma. p, 16, cll il) rcllcc_ll rle rlsu.pra tirnbajulul n tieiisr iir "*-i""',,in'r"i,\,sr:rlrua gr.unr&Licluu ctteit iirgtctrin';',,iiiiiiriilicstc. de-sIgur, prea rran$anra, i.iir"ii" rii.'iijljlucs $i toglca tfii puu di: ecord prindipii][.' tiurlltatea dlalccucjt -augustlnjenc,

ln.VuZi- pentru descrierca difclJtelor tipurl deanrbi6ruitAl.l tur operate lui lrugusrin ii,i:,:ariiLuelcl wald, ObierDatrtt dsupro. concet)itiitit' A;ontblgut.to.ta in operil Lut airitiii "i[i;;;;;,.;;:11,,;11,"',til?#,"?"i-I!:'i:,rS:t**l;rlsi, ji;:il?*126.. r/.,,Cuvlrri.cle rIt dublt](lll. lrr r111111..,11 llt ,]lod.l]r."-9lrr cct d[rrril roc in acrui J. i' .il"i',iriifiY(vero3 enlnl ..p.rorstus Lnter llonxlnes ooUnieiiit,

D r t tlc-t po..tun1. sIg tlt! Icd ndt, oe do ctr i i i " iiitl sii ilra, U, l[t. {).{o(

liuftl.d,i$bile Si obiictc. Dintre aceste pa-tru clemente, o par.tc tlcsornnt:azi't :uvin-te, iar o parte nu tlcst urnr.azii cuvinte,c;ici uu existi nirnic clespt.t: cill.e sa nutlebuiascir si cliscuttirn cu ajutorul cu-vintelor; 9i astfel, cliscutirr:t ruai intii cles-pre ceea ce rnai apoi nc ujutii sii clis_cutSm desple ceielaltc". ('l'rut:tttncltun estigitur nobis in hec lturte cliale_cticae clct'nlbis, de- di:tiortiltus, rii: tlir:ibilibus, dcrebus .' in quiltus orrt ttibtrs cuttr, Ttai,tirnoerba siElnificenttu., lxtli.tn rtort luerba-n"lhil, est enltn cle (ltlo notl l,crbis (ll.spu-tore nece,s.se si.t * itacluc tlc his prirnotlisputa,tur, per quoe clc r.clcr.is tt,isputureconceditur * Dc dialecfico, V).

C)clatd cir.cuurscr.is rlonrt,niul clialeciiciiprin cle.fiitirea obiectultri t,i clc slucliu calt,<rste comunicalcn unrernii irr.ens luil,,Augustin enumelii patlu clrcstiuni 1.rc. 31-re le va studia in contintrar.c i orl11'a Det.-b_orutn, _uls uerbi, clecL,irtatio Si or'tl,inatio.Opuscului este neterrninat oprinclu-se du_pa discu{ia rlcspre Ltis uarbi. Ccea cc

-a

fost redactat (oli s-a pirstrat):rt.ingii-(tuir'ia Irr caclruI sr.c{iunii <lespr.e origouerboru,nt ci circurnscr.iem o ierrrantii:i,,getterativ6", iar in cea dt,s1:r'e t is rterbie.ernentc alc unei pr.tgnratici a tornu-niciirii lingvistige. 0 cvr:lu1ie a clisculiciin spirit.uJ ginclir.ii clisociative ausustjni_ene qi in tennenii semioticii rrroderrrcnc-ar perrnite sii prcsrrpunr'rrr cii i:t citpi-tolele derlicntu celor'llrlte (louil roncepto,tle.clinatio g ortlin.ath se vor Ii discutaichestiuni priv.itoalc la o sintaxii a setnne-lor lingvistice.

4. A_ cer:eta ,,originci:r cuvintelor,, (oli-go verborum.) Inseamni pentru sernanticastoicd a explica rnoclalitiifilc cle instituir.ca sernnificafiilor (utrcle ita rlicatur). ooa-ratie care i se 1;arc lui Augusti;r,- cr.iti:aici la adresa stoicilor,,,1:r"ea indiscretii$i deloc necesarii" lrtintis cur.ioso ct nonttitttis ne-cessoria),' dcqi of0r.ir o plir::ur.t_.clcosebit5, explicarea,,r:riginii,, ur-tui cu-vint nu poate conduce nicioclati la uns{irqit definitiv (procoqrri profe.ctrs irufln.i-,ilrn os[). Augustln intuicqte astlel insu-Iicleufele fundamentala alc etinrologiz;lriiantice, atunci cind alirrnri cii cfortul cledescoperire a ,,cauzoi plirntt,, a raporlulniclc clesernna:'e tint: nu cle ors, cle cunoal-tere sistematicrl, :i mai mult de pirrerilecotnune a'.e oarrrcnilor, opinloncs. pree-minonta subiectivit{tii in justilical'eil,,c-timologiei" unui cuvint indrcl>tife5tc. corn-paraleal acestui joc intclcctr.ral lu inter.-pt'ctarea viselor -* sontttittnt intcrprctt tio:f iecare explici ,,originea cuvintului,, po-trivit propriei inteligenfe, neputindu-senccept{l un clitet.iu nr.iic, rlronrelc intlLrsemn qi referentul slu nu existfl urr r.u-

u{t

prirrrati.' cu l.irnpezirnc couccptra sa cupr,ivire la calacterul nerrrotiv:ri al s"m,ru-iui lingvistic 26,

Concep{in semanticii augustinianir estein acclali tirrrp una gt'nr'r.aLivt-r si (lcscliD-tivir. Cala:[cr.trI gcnexrtiv irl acestei sc-mantici se intemeiazzi pe recurloa$teronecesititii de a explica rrrorl ul rle consti-tuil'e a -senrnificaf k'i lingvistit:e, ju cadr.uiproccsului cle clcsentnar.e., n rcaliitor prinlimbaj, prclccs rarc $tructureazii lealita-te:r, articlulinrl-o 1rc coolclr:natele tr.iar.lei)Letu'a *- al.s * l,rst,s. In act:st sct:s, rlla-Iectica este 5i cil o ols, o arunrulare sis-tenraticil cle juclcci[i ;i r.a{ionanrcnte cerrovtzeazJ l'rt) scr)l.r prccis; rrrai rrrult clccitittit, prcocul:inrlu-sc' rlt_' lintl.:irj, rlialt:rrtir.atustt.' qi -o ;tiin(ti n articulal,iilol' Hitrcl.il,ii,rlclinindu-;i ast-fel :clc clou;i componentcp.rezente 5i la stoi:i : stucliul linrbajului5i logica. Limbajul articulat cste prin a-cc.asta nu doar instrurrientul ginilirii cis,;i moclelul ci. O de:flni{ie ruai nmrplii5i mai cuprinzirtoare In acest ."rrs o i;d-sirrr in I)e doctrirta cltistiunrt, ll. XXXV.5ll, urrle clialt'ctica esttl descrisir i,a scienjlia dclinlendi, tlioictendi atque partientli- Stiirrta <lc a def ini, clivizil 5,1 clasif ica.ASadur', rlcscliinrl, in cll.itirtc clc ciiscipli-ttu dr:lit'jettd.li, serrsut'ilc u,,o. ru,.,,tte. ,iio_lectica augustinianl inglobcazl o selnan-ticlr. des:ript,ivii ; irc clc altir parto, uri_rniirinrl sir qi oxplicc r:onslituirlea sen$u-r.i1or, uccastt:r sc.rnanticl estt: ,5i 6encra-tivi'r.

- I)emel'suI de explicare a 1:r.ocesului rlcinstituii'e a seurnif.ica{iilor. sirrnnelor vcr-bllc nrc, cum ant rrrnintit dcja, o lirnitirglctt tle atins, liur.itir iclealir, rcprczentaHiclc irlcntilicarca unol' cuvintc ol.iginnr.L,,Ilurrlite de Augustin prin ni;te flretalorcicunabrtla ucrbor.unt (leaglne ale cuvintc_Ior'),- sllrps (rdddcirtir.) ; sentctLtultL ,,sirnin-1ii" zi; in aceste cuvlntc or.iginare. aspec-tul sonol va Ii trcbuit sii .iie in irior.rlcu caracteristicile senzor.iale ;rie obiectu-iui desemnat28. Ca exelnplc pentru unasenlcnca jzornorfisnr intre car.actcristicilesonol'c ale cuvlntul.ui qi calitritile scnzo-riale ale obicctului clescrnnat, Augustininvoci:r sintagmele i oeris tinnltus (;uer.a-

23 vezl De dialectlcd, 117I.?d Pentru (letaul ctr prtvire la acest asD(!et.vczl Eugerllo Colerhl, L,artrl.trolre d.u Sione.

Zu.t' _ SplLtac$cltlahte clncr] oTlstotcl,lsclrcn *lfe.9rttle:s, 7n ,,Archlv ftlr dns StucUunl der nelre-ren Sprachen und Llteraturen.,, 1tg Jahrgengi204 Gflng, 1968. p. B1-112.2/ Aceste,,currallu_la vcrboru.m., - ntolai Dllo-nai in tcrlnlllologla stolcA, au un cirracter'-nn.tural, irnltlnd in mod direct, fic prin continut,f ie prln for.ma sonorh, luciurUe' cteseinriaio.'-'r8 .....rr1 ?.cs cU.7n sono xteTbl allotto BLntlIl-Iurll,to corrcltr.tt ((:A ltrerut ffn $d l]or;1vonfcfi cu.1:r r) e-t! ! crrvlntulu_[ prl nttro oDutnti n osiomAnare)I)c dlalecrlcc, V]l0,

Lu,uLLt uttt cLun(Jol' (upilLul ll'orllpct(),or') str'r-dor catencu'ur, (scriinetul,Ianturilor), Du-pi rutn se vcclc, csttr vorba rlc cuvintecare cle! in o exptesivihrte r:nouratolreicliclatot'itf, cirrnia este rnai uqor cle suslinutcaractcrul Jor motivat. Acceptalea ilcestuitip clc explica{ii presupune postularea

unor valori expresivc intrinseci ale clife-ritelor categorii cle sunt:te. Dupir exern-plclo pe cale le aclucc in continuare *l<rr1r: (blincl), zsolulttcts (pld.cere), nrcL (rtie-rc), Lana (1ini1), in opozitie cu crur (.rulcc), ocprcs (utlrlcini), rro'e (acru) - separe cI Augustin lrtri[:uil glul:urilol con-sonantice cr ti lrl'cirlracitirtca clc a cx-l)rima senzalii clurtr, aslr|c, 1i, ciitnpotIi-vir, pe rt'a de a colespundc unor sernzafiiplricute, vocalelor qi lictridei li

Pe lingii iriteriul lrur lorrnal, in expli-ca[ea,,orjginii cuvintelor", .r\ugustin enu-tneff, qi unelo fenomene selnantice, nrajo-rjtatea lor fiincl procedee clc irrrbog&(ircrcu noi sensuri a folmeLor preexistente,confonnt unei mai rnari ,,libeirtii{i a cle-nnrni rriri i" i li cent in cle n ami n antli,) pe care$i-o ia ratiunea urrrnnir.

De5i sint Iipsitt, clc valoirlca lrlobutot.it,n unor ctimolo5lii r:u :rclevrirat ltiin{iIicer,nccst tip cle etilrologiziu'i rr.u sint 1i1:siiedc o anurne ingcniozitatt: ;i clr: intuiIiiparfiat jttste irsupla unot. l)rocedet' tlt'irrrbogir!ire a lexicnlui limbii Iatine. Iatiipr'rnl,'ipalele ll'or:cclcc rlc imbogalirc r;(:-rrrantic5 clturllel,&to rlc AupLrstin: l) ..;l-trt,iL'itucline. ltu r.u??r. (pr.in ;tsenrinarea lucru-li,or) - numele cru;u (cruce) s-a consti.tuit dntoritir analogiei dlntre asprinlea,$u-geratA (le fonnfl sonnlii a cuvintrrJ.ui qicaracterul clui', inspirator rlc spaimi, alncestui ins[rurncnt dc tottur'5 ;

2) trlcltt.itnte. rcrunl (plin vecinirtatcalur:r'uli[or);cuvil]tul ltisr:irtu. (bazin cu apir)Vine cle Ia pCsccs (lreqte), nu pentru criaici ar tldi 1lo;ti, ci fijnclcd in gencralpe6tii triricsc in aptr; acest nunre, aclaugiAngttstin, estc re?uliirtul unei uzurpiir.i(uzurpetuln est).

Areasth do-a cloua ealc cle gonerare asensurilor. unor cuvintu tfstc con$iclcratilca ct:;i rrrai procluctivir, clasrrgrrlinclu-srr inurultrtoarele urocluri : a) per eJ!ic:iettti.n.(prin capacitatoa rle ir prorlucc un cfect);exumpltr : Jotlclus (trrtat, alianlir) vine dcl.a .foeclitus porr:i (uli{enia Jrorcului), clc-oar.rce.la stabilirea unei convenfii, invrcmul'ile alhirice, se sfivlr6ea jeltfirtraritualil a unul lrorc; b) per .rrJ'6,ctu?r] (prinefcrt), oxcrtrplu I p&[clr,s (fintinii) Iqi rrt:originea in potatia (Iaptul de a l:ea), in-trucit acllparea este un efect al fintinii;c) per l.tl quod cottti.net.(prin conlinrltor),exerllplu: u?'b.9 ,,ora1" vine cle la Ofb.9 (arc,circumfolin{ii) clcoart,ce la intcrneierea u-nui ot'af sc irrc,onJur{l cu () br"irzclitr rirli:lqg Iocul alc.s pe ntnr incintil ; cl) t)er'ld tluotl contlnetut': prin conlinut, e-

{44

colr!u]c ()1 r. ; r) })(,, oDtti;r,olte?n (ptltr el-bttzl: * c$tc ur"r irbuz folosirea generitarir tererrrrrult"ri hord,eunr. (orz) pentru a de-selrlnil. orice fcl dc grinr', pe consiclct'en-tul ci gt'int le se delroziteazl in llorreultl(grinur), cuviltt rlct'iv:rt antt'rior rlc lalrcrdt'uilt; f) n prrllq, totuilL (cl.e la pirr.tr:ia intleg)) euetnplu i nluct.o (tiiq) desern-ncazii plin sinccclocir intreaga spacla; g)u l,oto p(trs (rlc la ii-rtrcg la piu.te) exem-pltr: capillus (p.letr') clerivi'r de la cupitispilltrs.(pi|ul rapulr,ri) i h) srq'syptriolle Lio-culrr (prin (:ol'pLltiir sunctelor), un proc{-'-<lcu pe cat'c t\ugnstin l'onuntii si-l lnaiiurirl i zczc.

(lu toaie cir lc rlr:scrie. r\ugustin a:or-dir totus;i un clt:rlit loirrte mic act:storpt oct'rlt'c, trfilrtritrrl in crr;rr.luzitt cii r:x1;li-carea originii unui cuvint nu poate mer-ge clincolo cle valolile sugesfive ale sune-telor (&itro sorti si.nt.ilitttrl,inenr,). Sesi-zinrl Iipsa cle tetrrcinicie a rnodalitirfilorrle ctinro'.ogizare ale anticilor, Augustinnu reu$o$tc tr:tu6i sir propunii o alt6 tne-toclir. Prcluincl ciLeva rlin explica{iile eti-ntologi:c alc inainta;ilor, rlugustin o facr.nurnai in scopul ilrtstliir'ii concep{ici s€tledespre linrbaj ca ploces clc alticulare per-rnanentii a realitir!ii; ap.tlitiil unui llouol:icct sau a unui nou <:onccpt reclarrni,in caclrul g:rocesului neintlerupt cle arti-cu'.are lingvisticii, 1i c|earea seln.nului

<:ittc sh*I rlcst-.rrrnozc,lir. Sc::!iunii rl.e lctclrtrntlo ir rlia.le'eticii ii

apat'tir1e qi conceptul rri.s reItri (for'!a cu-virrtului) : Vi,s r:crlti est quo cognosctlurquillllultl ual,eat : t.roleat au,tetn to.ntunl,qutttltuttl auclil' rtLt, ttt In o I tt r p potest (,,}'of -fa cuvirrlului e'ste r,cr,ir prin cale cunoas-tenr cit valolt azi cuvintul ; accast.i vi.r-loare se triisoarir rlupii irnplesia pe calrto poate pr"orlucc cuvintul asupra celuirare fI aurle" - I)e cliqlectica, VII).

Cuviniclc. ilu rlcci nu nunlai o lunct,iesemantich, ar:eca <kr a dcsrrrnna lucrtlllle,ci ;i o lunclie 1;ragnraticir, prin calre seclctermind u-n anumit rlspuns clin parteairrtcrloculorului. DatoliLli ilcliunii Irinctieisale pragnrati<:r', scrnnul verbal inrpresio-n*itzfr (rttot:r:t) 20 pe aucl itor.

Iu parte, conccJ.rtul r.,i.s tierbi se supra-punc lrcstu ccl (lc sigrtili:tttio, <lefcnin-clu-se ca un Icl <lc,,sonr.aiIica{ic in ac}i-unc", rl fot'utit clr: en('t Hirt I)c carc (:U-vintele o clbbindesc de la lucruri 5i oexercitii asupra interl:cutorilor'il.

10 Acela$i termen e,ste rltilizat de Augustlnlii in Da cloctrlne chri,stidna, U, I<](](\rI, 5{,unde, prbrt|c alte calit[ti ale unul dl,ceuts esteanrlntitd Si aceea de a inspira spiritelor do-rlrrtir sau roprtlsia peniru ceYc (ad. e)'petell(llt,r"I ttol.ettd r Lnt ue atll nt os nw D el )' rq C[, t)e dlule(:l.l.c(. V : Verhn sun.t slillttl1'ef tLtft I tlt.tondo (le lpslfi ablltlcttt urfir (,,Cuv.kt-tolo $tnt $enrlre alo lucrurllor, de vrenle c*$iobrin puteroa de lq ole).

ritial,llc lll Ui.rr e r u ! rrr*\ ra .( tr'..1,pro ce,.or.lcare le foloscsc: prin elc inse*le, prin ceea ce scl.nnificil iii prin aruln*doui deopotrivii.

I. Clncl tclioneazi'r srrcurrdu'nr sc (prinel lnsu$l), semnul verbal inlpresioneazipe oscultitor in calitirte (l() r'{)r'bu?7}, uo]r:,sontlm, aqaclar ca sh'ucturir sonord pulir.Augustin concepe trei tigruri <le cfccte alcsenurului vorbal ca t:erbutn, stl'uctura so-norfl: 1) referitor la sirn[ttl auzului (sen-s[,s,,,2 )prin regu]ilc Stii:rNei (fl1's gt'iltt-ntatlcct) qi J) plin rrruinrlouir (lcopol,rivi(ad utrunlque).

l) Asupra sin?.fuk.i ttttzultri, :uvintu'. ac-tioneazl; a) prin natulir slr sonorli //xl-tural * a') in .rn<xl yrlai:ut (L':nftnteJ, (l(:exernplu : Euryalus, s.lu ir") ia rnocl ilr,plii-cut ((.tperltote), de txemplu : Arto:rrcr.t'c"1;lr) datoritir obiqnuin[ei (consl.Letiltlhte).

In accst din urn-rir caz. cuvi:]tele surr-prind nu prin aspectul lor ;rIuro:rios sfludizarmonic, ci in rn;isut'a in calc respnctdsau se abat cle la usus, adicli rle Ia de-prinderea interlocuto:'ilor cle a auzi cu-vintele intr-o anurniti-t fornrir, cea ac:ep-tatlr de con.scnsus orrrrriur16rl. l.)rrpir cunrstructuri.e sonoltl irnple s.il:ielrzli ilr con-sens cu conltiin{a nornrativit, cle pot fiprivite fie ca lro.spites noli (oaspeti cu-noscuti), fie ea ni;te ignori (nt:cirlloscuIi).

2. Prin regulile Xtiinlei fe:r (rrte,l, cu-vintul aclioneazii asupr'ar interlolutorilortn caiitate de obiect;rl,,altei grnnraticu-le", ca ot:iect al ului tnetalitrrbaj, a.l acc-lei qtiin{e pe care Augustin o nurneltedisciplina quae cle trerbis' trndunrt.r. Cu-

3r Pentru eonceT)trrl conser?sus onnlum. ct.y-l.mdtorul passJ djn De doctttn& ctlristiqn{i, il,XXIIV*X)CV, p&ssl cltat de Robert I{. Ayers,Langunge, Logtc snd Reoson ln rhc CliurcttFalftcrs, A . Strrdu o! Terhil.l0n, Augttsilne ail.(l4gutao", Hitdesheim - Nc!\'-yoi'li, t-gtg, p. zr :Slcul enitn, uerbi lrolld, uno llguta tittcrae Xquae l4tlnos ualet, frotl natuta sed plactto elcousenslons slgnlllcandi ; et ldeo qui'utramqueurtguonl noult, sL llonrlnl Graeco uell.t dllquldslgnlllcdfe scribendo, non in ea signtllcotiortoponlt ha.nc litterd.m, ln qua eil|n ponlt cum

slgnlllcal.lones pro suae cu,,sque socleictls coll-serulolte anlmos ntouent: et quid dllrersa con.senslo €sr, d"lverse rnouei*, tl1;la janl talebdnt$d slEtttltcotior1.em, sed ideo Datent, qula con-serslerunt l[ eos (..,) Non cot;a(anl tcli.u signa,nlcr holnlnes, tdsi co?l.serl.sus (lcccddr. .(.,cflstr dal! un exemplu, o ftgur{ a literei X, careapa.re 3ub lorma un€d. crucl, are o anumlt{!'aLoere la grecl $l &lta la romonl, dar nupri,n natllr& el, cl prin bunul plac Si ptln con-sqnsul sennlflcdrit ; Sl astlel. cel care curroasi-to emlndouA llmblle , dacA vfon sll d(}ricnlnczeprln Ecrls cev& flentru un grcc, rlr.r utulzeirzAlltera cu eceea$l sem.nlficatie pe care ar Io-loBl-o U.acA ar scrle unul l.rth, (.. ) ASBdar,toH"te &ceste sernniticatil i$fluej1teazd spirltelepotrlvlt socletAtil fieclrui orn ; ,!i tilndcrl exis-t{ conseDsttrl d"lferltc, lnfluenln o.qte dllcil{l itsptul, cA au putinta do n sernnlilclr so d0.to-roazA conseftsulul stablut &supra lor (.. ). A"sernenaa sernne rLr apar flrtre oameJrl clecitcl&c$ preext"stA un conp(.nr.)

3. Prin alllindoui"r deopotlivi (otl utt'um-que)

Anrbele criterii, netLLr(L i.i o,rs slnt lu-ate in :onsiderart-. rlc excrnplu in cazulanalizci nrctricc, cincl, la ernitcrcn unuicuvillt, sirn{urile ii receptcazri ca semnprirnar, clesernnind un a:tunle olriect, iarrafiunt:a il supunc plin analizri ro6uiilortitiintei. De cscrnplu Ju Pt.r'c'r,1:ot'eir r;Inrc-iurii sonolc ?,pt)"rnr'1s, r'aliuni'Ll lrri;tiitir:arecunofiltc un daciil.

I [. Sccutr,clutll. id qtto(l sirrnfJir:at (princeca ce sentnifici)

I/a receptafca unui semn (occepta sig-no) spiritul jnterlocutorilol ia in consi-rlc.rarc (i.ntu.etur) nurnai con{inutul $iu ;

scnrnul aclioneazii acunl nu ca r,ctDutrt cica dicibile. Accasta ester, in conceptia luiAugr.tstin, principala fornrir de influen(arca interlolrttorulLli pr.ir intermediul sem-rrului velbal, intrucit scopul plincipal allimlra.iulni (cau,sa loquencli, I)a l(agistro,I, l) cstc acela de a'in$trui, iat' ctlnon5-terca lucruri)ol i;i a captcitltfiilor clc a seconvsrti in ciicibilia pentru anumite sem-oc e$tc p|efernbil;i serurtolor ca atarc 12.

Rcspingind artiliciile vcrl)fl1c, Hlatuite,fostul luagistru de retorici va cvoLuatleptat spre instil,ttirea unui nou con:eptcle retolicir, Iunclarlentat pc sculnul ver"-bal nrt sub. uspcctul silu cle 'l,ol', ::i subcal clc rlicibile iil unui rcs. /\s11pf i1 ,or'-bitoriior trebuie s& a.ibir e'fect nu lclulctlrn sc spunt'. ci Jucrul ilr slne, evocuttle sr:nrn. In ncest scns, o,,tetor.ici astilului ulnil" s:r, in carc iucttrri.c ca a-tare sint lijsate si ac[iont,ze ryi si-r convin-g;i, va Ii singura L'e[orictr acceptaiir dur\ugustin. Prin arest uou concept de re-toric5, cale. pune accentul pe latura in-formativl ii pur cornunicntivi a limha.-jului, Augustln e.tcctueirztr o ,,reconci-licre" intre retori fi filosofi, ?enuntincldeopotlivd la,,amoralitatca" r.liscursuluisoiistic $i la,,ticerca" Iilosoful.ui intr-crsocietate ideali. Acest pronurllat cararterlingvistic al con:eptului de retot:ici1 jus-tifici ctt atit rnai mult aprecielea potri-

33 Cf. De Maglslro, I}(, 26 : Vet'ba rrTlnorlahabenda slnL qtt(rm ld propter quod utltnuruorl)ls,' crr?lr lpse T/lus

'Jcrborultl )ant sll .oet-hls anleponen(lras.' {.rertJc .enl'nl, sltttt Ltt llltlrclnrrr: ullnrut oulem hls fl(, (locsnajunl. (,,cu.!'intele lrebulesc conslderAte mal prejos decitlrrcrurlle tn locul c$rora ne folosiilr de cuvlnte ilnsA loloslrea cuvlntelor trebuie pustt deasupracuvlntelor ca atare, crlcl euvi,fltele existA casll rro fololtlnr d€ ele, dBr ne {oloslm de olesDrc a lnst.rrrl po clDeva.)rx J. A. Maizeo, St, Attgusllne'9 nhebtlc olsllelce, ln ,,,Iollrnal of utc rllstory oI ldes.s",XKllI, 100)li F. l?S*19ti.

413

Pragtnaticii" 34.

Una din consecinfele acestel decizii a-xiologice este considerarea drept sofismeehiar qi a discursurilor cu un continutveridic (serrno nan captlosus/, In ni5su-ra ln care vorbitorul urmlreste asoectulestetic (ornomenta oerborum.) ca scop insine, mai mult declt ingdduie

"urii.r1u* tanwn abund,anttus quaflt gruultas de-cetw,

douA deopotrivi)Cind un cuvint impresioneazd pe inter-

locutori prin actiunea conjugatd a for-mei sonore pi a semnificatiei, se eviden_liaz, In egal& mAsur.tt atit enuntarea insine ({psa enuntlatio), cit qi realitatea de_semnatS. tn acest tnornent, intervine pen_tru ceL care utilizeszi semnele necesita-tea de a opta, intre multiplele posibiii_t{}i de desemnare ale aceleia$i realitdfi,pentru acea forrn{ core au ]ezeae6 bu-nul simt (nan ollendit aurium, casczta-tem) pfin numirea brutakl a lucrului de-sernnat (res quae signiltcal$.est1a.

Itelatla de desemnare se - p6streazd in-

tact{. fiinclc5 atit terrnenul vulg&r, cit$i cel odmi$ de bunul siimt trimit c6treacees$i reelitate /r€$ eddsrn stt, culusiltrumquv $ocfrb\lufiL €$t/, Ins& de pre-ferat este Intotdeauna selectarea terme-nului care corespuncle criteriilor estBtice(d,acor verbl signilteantts).

Toate'gceste clisocieri il concluc pe dia-lecticlan ln donreniul stilului, domeniuIn care d"ialectica se intilnelte cu retori-ca, in celitote de discipline lingvistice.Se afirm{ acutn cu claritate (De d.ialec-tica, VII) c6L dialeetica are menirea dea da la ivealE adevfrrul (propter erplt-candwn uerito,tcm), iar retorica se preo-

uud u! lJuJltq1 e d 11 UrllUselrll Yv" !r. ,

(propter seruandum decorem)tr.Atnbele funcfii, atit cea semanticd cit

qi cea pragnraticA actioneazd simultan, in-trucit orice cuvint are un dublu efect.Pe de o parte, prin func{ia sa semanticiisernnul verbal igi exercitd calitatea deslgnificatio, care deriv5 din valoarea deadever a lucrului desemnat; pe de altdparte, acelagi semn verbal. igi manifestdqi o funcfie pragmaticd, prin calitatilecare fin de ois :;\ decor. Apliclndu-se a-supra unui otriect comun, limbajul uman.dialectica gi retorica 11 abordeazi dinperspective senriotic complementare : di-electica descrie comunicarea lingvisticfirn componentele ei semantice, iar reto-rica aborde-azd acelagi proces sub raportpfagma^tic. In consecinfd, preceptele eloc-ventei ru a$a cunr slnt expuse ln De doc-trina christiena, lI, XXXVI, 54 (,expre*sia caritdtii sd cigtige pe auditors - co-ritos erpressto conclliet oud,itore,tn ; .onaratiune clard Ei precisd s{ se strecoarecu u$urinf5 In mintea lor" - lnsinuetbreuic et operta norratio,. ,diversitateavorbirii s& menfind atentia treazA, pre-venind plictiseala' - uarletas eJus strlelastldio teneat intentos/ capetS, clatoritacad.rului general al dezbaterii, un pro-nunlat caracter semiotic. Leglnd retoricade dialecticli in interiorul unui sisternaI cArui nucleu II reprezintd doctrinasemnelor, Augustin dd o intemeiere se-mioticd delinitic,i elasice a retoricii pecare a g&sim, lntr,o foa-mulare rnernora-bil6, la Quintilian ; Ars inuenttlt et enun-tlatrlt decetfie arnatu, quod tn quoquepatest $ummi persuabile (lnstltufia orato-ria, lI, XV, Zf;:ts.

CeIe dou6 discipline tn discutie sintstrins legate Intre ele nu doar prin o-biecful comun, limbajui, ci 5i prin inter-dependetlele lor reciproce: dacs are in-tentia de a pldcea, spune Augustin, dia*

_. x^.Ch. ryIorrld,. Foundatloltr o, the Theor,,lor. Slgnf, in vol Wrlt,ngt ofl the Generdt

lM:ru- ol Stgnl, .Mour,oi, rrague_parts-,- lsrr,p. /Et. Asupra acestul aspect, vezt lnterpretAriilral. nol la Rudolf Cernap, Semntllcalle -sl re.oc$lfcrd. tred. rom., cru,jlr-rapoca.' rczl,- r;asjtmfl_-potrq Borozetu, 'scrntbflci qt' iigi'tt{,- tast,ro?$, p. m sl urm.8! De d.octrfito cr.rlsild.nd. Il, X.XXL {Br Accqst{ otilJgaHe a rvor'utroiutui ati a- wi-ta terrn€nul sltuat ln alara bunulul sirnt (uul.gd,fa nomeft) cste llu6taatd de Augustti brinpropozittn Monu, uentrc, pene, bdna ptitrlaLilcsfautt,. pefltnr a 8{) deJon)na acm ob.rccndpo,fs cotpo,,Ts nu a lost xolo$It teflrnenul ddrect,srtuat la nlvelul corogpunzAtor lul mants qi

.ll..t oentrlx, acest tgllrn0n -flllld i0eortt omdl,clilmt'.t qc uuago,re, cl fl.o opt*t pantru o sol,utI6 d6driE(ttntralc rfiillcA de burtu.l sllrrl,.

__ rr_ ln .De doctrlnd. ehrlrllw:.,, IX, XXXVI.i{, intenrine $I criterlut eUc, ne,irarcinO-}api,iic[ preceptelo unel dlsputc bogate conau; -im-

pltclt - 9l ta constltulroa etowenlet (Sun enlnr.

euaedan proeccpta ubci,/lorl.' dicoutattonls.quae lam eloqucnfls iofilnam$r), Ailgustin i:flnmA cA, dace oamentl aUuzeiil o"e -aclsieprecepto tDre a 8ugtlne tal.sul, nu elocveniaesto de vInA, d e.ee_l c.are o utluzearA tn moaperv.9rr (crlp@bilis... ea ntale utenaun per-uersllas),- 18 Dupf ClrrLstlne Mohrtnunn, Etud,es sur lcldlln des Chrdtlent, vol trf. t-rittn chrd,ten et,nodleuol,_ }tma. 1961, p. l,:il, teoda re{,orlc[dln De docaflno chfrstlono DarC o adoDtarcdtrpA tnala,tu,I Despre subllm rl lul psaudo-Longlnus, Credem cA artrmatla 6te adevdralAdoar ln parte. Augustl,n rapirr$ndu-te la con-cepUa ctaslcl numat clt Drlve6tc asDectclc.,tehJr,ce' ale retorlcU, ortgtnautalea ga confll-l,ulndu'se mal ales dutJ raport toor6uc goncrRl._ r0 ,,Artn dc a adura, alege $I munta- cu tn-frunrusetlrea cuvenlta, conform imporlan[el,tot ee poat6 Eefvt sA convlnBfi,, (trad. rorn, de,M,a:rltr Hot(lo, Blrcure$tl, . ,M.Inerve,,r VoL L1e?4, p ,St).

lectlcianul trebuie ,,s[ se vopseasca Inculohrea retoricii", iitr un ' retor', ca si-t

convingA adevrlru'., tIobuie si-$i spriJinediscursul si pe ,,nervii qi oascle dialec-ligll'l; 'adicd pe reguJile desemnfirii 5i aleconstituirii unor enunturi lingvistice co-recte. Cu alte cuvinte, valoarea de ade-vdr a,llmbaiului intereseaztr Ei realiza-tea i d,ecorum.-ului, iax ac{iunea funcfieipragmatice conduce demersui clialecticmai: dlrect $i mai eficicnt cdtre adevdr.:6: Este interesant de observat, in con-

cluzia dcestor sumare comentarii, cA te-oi"ip'coirturatfi de ,,tin6,r'ul" Augustin lnDe. dialectico va suferi pe parcurs pro-fuhde restructurlri; renunlind treptat laperspectiva ,,tehnicistd" din acest opusculde tinerefe, filosoful va evolua spre o

abordare a limbajului dintr-o perspectlv5gnoseologice mai ampl5. Pdstrlnd totuSi

ezintd, un ,,silogism putere con-!). In" ceeo cd Priue$te criticd'iiiiti'i, *itipt- c[ i 'fost cortsi-.i ideilor. criticd ce a lost cortst-

d aa un'critgiiu cert aL taport&riiLa rtr.ooiitru, Aristotel nu lacerund.rttf eL problent a gener aLuLuLsd pund,,dltfel problenta generalulul

aularu"Iii El' nu a'iticil proprtu'ztswularu,Iii El' nu a'iticd proprtu'zrsi, clr"doar unele consecinie ole el;stglfnsd,ortginal nicl in aceastd pt'l'-.'^;nl i,^ulo qrtreclil nsrnrr. nroble-

cu con$ecventfi termenii semiotini al der-batcrii, Augustin va ajunge sd conceap6stucliui linrbujului ctt utr tnijloc cle elubo-rarc a teoriei ounoa$1,crii, Intnu,clt, cunrsubliniaz5 adesea, ,,l.irrrbajul a fost insti-tuit tn scopul cunoalterii qi nu invers"(Ct" De lltaglstr , passi[r).

Trecind, o datd cu dialogul De lttagLs'tro, printr-o fazA de ,,deconstructie a dia-lectlcii prin pqopriile ei mijloace'r [24 I

B4J, Augustiu va integra dialectica Ei re-toiica intr-un sistem mai arriplu, ex$usdetaliat in De doctrina chrlsttana, de

interpretare a textelor sacre, sistem careva sta la baza tuturor incerc5rilor medie-vale de a da'religiei o fundamentare ra-lionali.

.BUGEN,MUNTEANU

:.-*r-------suBsTlNCE*E'r DEVENIR eI{mAmSf orltl-Ir.-t\i' .a,oib"i*rno dupd care Aristotel ar fi rilor trirnite l'a preocupdri'.1'e

lr;;:;;i:;k" iifi*ia .\i apoi un disci' tormalizare a cunoosterli sl c

bJ liiiiilq-;i- i;; 'it"to" 7t1L tnai De asetnenea, Atlstote.L supl,

:iiJiar,'iii;;;i i; l" pntincipiul -cri'-ereceSt{ antbrioat'e.sL deci-y1-a-Lul'cele ad,,eidrate nu urtrleazd. cele lalse, -Eo&ilitutnd,

-totod'atd', o depd$|re a,

- iitpiitiiAi-se'-inirnite reguli. - ur'-. g.2b{_eschidere spre , fi,losofio'ulternzd nZccsar tot cuttogtinle oieudrate, cL ,.lAristite( a pus_ altlel.d"eclt PlotonLaboratteoria d.ernonstriiiii. Aristotel'rey' blema uhi<4ir1a\tlu! $i sing.uloruluT,blema uh*tersalului si singulorului

ritd, printreX,tele, Iormafiei sale de

iZ"t""ii'*iiirl--suttinuia |ara seri,oase tanla : cunoiltet-'il lntuiii'{:e tq'["] !"ii.i"i. tn uneiNi.iuinte, Aristotel re- Platon: eL acordd unlfriore.'rol inteLec

;;;"'1; iil"iiii"i i,'"st;ii.it"i-..,Iu clespre Lui actiu, poietic, I\/&torul,. cr.eatorultiniLe supreii. C" ii La Ptoton, lo cL cutwgtil4e tottleay,fi.o o(Le.?d,!'ate. .A(llosofia ore menirea' de-.I}-...pregdti Lnte- intelcct nu se sgypu.ne-Loglclt lot'lnalc'i-it"t iuiti" cunoastniio- gr!te."p1ei oa"- cnrgi r-equ!1.f^::tl::,1?,'^:^,-:::::f:':;;;"."d;;;; ;; ,i;;;;;t[;;;;ifip ';;', pasiu, cil cE'{ opd'reazd'-cu'cunostiniefosl consiAerat ,,pdrinie,i- irrcohtittq.pit, i<teudrutey'ind Ial,se. f'i!Oso!]9 SlXg

ioiritut d,atoreiid. ceua Lui Plotln.- Lut uln/ ostfel, in continudrea ILlo'

, insd ot'iginolitatea Si tnterioiui Ploion 1n prob/enta dihot7qfriei $i ccrcatdtor ol\urii'

or. Flaton se aproPle dc S{scoPe-ce La :ourprdhension listotdlique des nt,ermeiului tnediu *

'Legatd, totu$i, de nuntele 'l,tului tions d'existence et devenir se-Arisiotel,' dihotomta / platonicinnd sentit de sa forrnation dg SC

ua(dureIstrlteoder

$i

tifique de la nature vivante,lr\ 1a diff6ren:e de Plat qui a

alrpromu l'dtude des math6matiqu\cadi'riric, Aristote va prdconiserdes et les recherches biologiquescde.

D'ailleurs, les oeuvres biologiquescupent environ un quart du CorPusoeuvres artistoteliques. La th6orie-I'universel, sur la substance, sur ieedcl uncle sugesti,t asu'Pra Pror(4

t-- ^attrx t - lna^ Nmotrt4 lrln! nrt t-n ve nir. sur ln "forrne ct $ur le trut reStr