TOPONIM IA GEOGRAFICĂ - DOVADĂ REMARCABILĂ A VECHIMII POPULA TIEI AUTOHTONE

A ) IN SPAŢIUL RODNEI

Mircea Mureşianu

Trecutul multimilenar al Rodnei, extrem de bogat În acţiuni istorice, ilustrează o amplă implicare a naturii în dinamica şi descifrarea retrospectivă a faptelor de viaţă socială în această parte a ţării.

Puternica întrepătrundere a legăturilor societăţii autohtone, în evoluţia sa istorică, cu natura cadrului geografic este reliefată într-o măsură mai mică de vestigii arheologice, dar existenţa, în spaţiul restrâns al unei singure comune, a peste 370 de numiri topice şi a unui număr de 585 elemente topice relevă, fără putere de tăgadă, vechimea populaţiei româneşti pe meleagurile rodnene. Analizând numele de locuri, atât din documente cât şi din realitatea existentă în teren. se constată, în mod firesc, că ele sunt mult mai stabile decât numele de persoane, fiindcă acestea nu mor odată cu oamenii, păstrându-se timp îndelungat prin transmiterea lor de la o generaţie la alta, mai ales prin viu grai.

Prin multitudinea de aspecte pe care le conţine, ca rezultat al acţiunilor spontane şi empirice ale oamenilor, toponimia reprezintă un adevărat înveliş al Terrei, abstract şi totuşi concretizat prin motivaţia materială a obiectelor, faptelor sau fenomenelor geografice, care au generat numirile geografice într-un sistem ierarhizat.

Sub aspect metodologie, toponimia operează cu apelativele (numele geografice comune), care constituie terminologia geografică, şi cu toponimele (numele geografice proprii), care desemnează obiecte şi fenomene geografice de mărimi şi importanţă diferite şi care constituie nomenclatura geografică.

Este dificil de analizat şi apreciat vechimea toponimelor, relativă în majoritatea cazurilor, atâta timp cat ea nu poate fi stabilită cu ajutorul documentelor istorice, cartografice sau textelor scrise, dar cea reală este, în mod sigur, anterioară atestării documentare, ca şi obiectele geografice denumite, mai ales când acestea sunt rezultate din activitatea antropică.

Clădită pe experienţa generaţiilor ce s-au succedat de-a lungul timpului, relaţia om - natură - În mirificul, prin frumuseţea locurilor şi oamenilor, dat vitregul, prin asprimea condiţiilor pedoclimatice, spaţiu montan al Rodnei a dat naştere atâtor toponime care, prin vechimea, constanţa în timp şi preponderenţa românească, ne poarta cu gându! spre îndepărtate vremuri dacic şi daca-romane.

4 1 3

www.cimec.ro

MIRCEA MUREŞIANU

În acest cadru, ospitalier şi vitreg deopotrivă, toate dealurile, văile, piscurile muntoase, luncile, terasele, pâraiele şi râurile au fost călcate, "improşcate" cu sudoare şi botezate de străbunii noştri, constituind, fiecare în parte şi toate la un loc, puncte ale rezistentei eternităţii neamului românesc pe meleagurile Rodnei.

Din datele existente se constată că 97% din elementele topice rodnene sunt româneşti şi numai 3% sunt străine sau obscure.

După elementele geografice pe care le denumesc sau după natura �riginea) unor nume date elementelor reliefului sau hidrografiei, toponimele geografice se grupează În oronime (numele care desemnează formele de relief), hidronime (nume de ape), oiconime (nume de aşezări), hodonime (nume de căi de comunicaţie), fitotoponime (nume de plante date unor forme de relief, ape şi localităţi) şi zootoponime {nume de animale, mai ales sălbatice, date unor locuri sau elemente geografice) .

După originea lor, elementele topice rodnene se grupează astfel: - elemente topice autohtone (Someş); - termeni româneşti de origine autohtonă (măgură, pârău, chicere sau

ci cere etc.) ; - termeni româneşti de origine latină - categoria ce cuprinde 46% din

elementele topice rodnene, respectiv 266 din 585, studiate şi cunoscute de localnici, (arşiţă, baie, muncel, vale, vin, cupării, crăciunel, cuptior, găunoasa, runc, grui, putin ei, toaca, gaura, picior, faţă, piatră, secătură, şes, ro şa etc.) ;

- termeni româneşti de origine slavă (deal, cocoş, dumbravă, luncă, obcină, poiană, popă, pod, prislop, sălişte, uliţă, vârf, zăpodie, bortă, corhană, prelucă, pripor, tarniţă, zănoagă, sforac, Iaz, blăgi, grădină, răchită etc.);

- termeni româneşti de origine maghiară - cuprind doar 1 6 apelative ce reprezintă 2,72% din toponimele rodnene (vameş, tău, dâmb, bărc, cip, borcut etc.) ;

- termeni româneşti de origine germana-săsească - cuprind doar 0,85% din toponimele rodnene Qadă, rampă, turn, ştiolnă etc.) ;

- termeni româneşti de alte origini - italiană (ciungi, stradă, piatră) ;, - franceză (grafit, gagi, carieră, pompier, sport); - turcă Qiliac) În legătură cu cele două localităţi ce compun comuna Rodna (Rodna si

Valea Vinului) este demn de menţionat faptul că numele acestora este strâns legat de marea bogăţie În neferoase şi ape minerale a subsolului rodnean (Rodna derivă de la paleoslavul Rudna, pe care romanii I-au luat de la slavi, cu sensul de "metal roşu", iar Valea Vinului de Ia apele minerale pe care localnicii le-au asemănat cu vinul) .

Supunând unei analiza atente acest impresionant inventar toponimie rodnean, se vor putea formula numeroase concluzii, dar cel mai interesant lucru care credem că merită a fi consemnat în prezenta lucrare este realizarea unei

414

www.cimec.ro

Toponimia geogrqjică

treceri în revistă a categoriilor de toponime care au o mai mare frecvenţă şi răspândire În arealul geografic al Rodnei, oronime!e (nume de forme de relief, în special de munţi) .

Toponimia şi terminologia orografică este cea mai numeroasă, ea reflectând caracterele reliefului, constituţia geologică, vegetaţia, fauna şi, în foarte multe cazuri, numele foştilor proprietari.

Impresionează prin numărul mare toponimele cu semnificaţie în antroponimie, fapt ce atestă, În cele mai multe cazuri, pe foştii stăpâ,ni ai locurilor, dar şi vechimea mare a oicumenizării (populării) spaţiului rodnean (Muntele Benes, Măgura lui Arsente, Arşiţa Mutului. Dealu Huhoaii, Dealu Neamţului, Dâmbu lu' Colţa, Dâmbu lu' Sevestian, Jdeabu Vişcanilor, Runcu Griganilor, Valea lui lgnat, Dealul Faurului etc.) .

Dintre oronimele cu semnificaţie adânca în istoria frământată a Rodnei, Dealul Toaca reprezintă acel punct de belvedere pe care, secole de incursiuni barbare, a funcţionat toaca ce prelua semnalele luminoase din Suhardul cu care se afla faţă În faţă, transmiţându-le localnicilor prin bătăile acesteia. Fraţii noştri de sânge şi limbă, moldovenii, îi anunţau pe românii ardeleni de dincoace de munţii despre incursiunile prădalnice ale barbarilor care se apropiau. Rămâne şi acest fapt ca o impresionantă pildă a unităţii de cuget şi simţiri a neamului nostru, chiar şi în vremuri când românii trăiau În entităţi administrativ-teritoriale diferite.

Foarte numeroase sunt oronimele cu semnificaţie fitogeografică, acestea reprezentând atât vegetaţia actuală sau cea existentă în trecut (Afiniş, Aluniş, Arini, Dealu' Mesteacănului, Dealu' Răchiţii, Gureţu Paltinilor, Poiana Ulmului, Paltini. Plopiş, Rogoaza, Stânca Mălinului, Valea Molidului, Valea Teiului, etc.), cât şi vechea extensiune a pădurilor (Ciungi, Corăţel, Corhană, Faţa Secii, Runc, Saca, Secături, Vârfu Lazi sau Lazu etc.), cu semnificaţia clară de despădurire.

Un oronim interesant este Poiana Zgurii care atestă vechimea considerabilă a mineritului şi metalurgiei în spaţiul rodnean.

Exista şi câteva oronime cu semnificaţie zoogeografică. inspirate din fauna actuală. sălbatică sau domestică (Lunea Cucoşului, Pârâu Broaştii, Pârâu Râsului, La Lilieci, Priporu Ursului, Valea Ursului, Priporu Calului, Părăul Viţelului etc.) .

Interesante sunt şi topicele care reflectă poziţia faţă de punctele cardinale, sub formă de faţa şi dosul muntelui (Faţa Găurii, Faţa Jidelului, Faţa Secii, Faţa Măgurii, Dosu Găurii, Dosu Obcinii, Dosu Săcuiului, Dosu Beneşului etc.) .

Poziţia locului este subliniată de denumiri ca: Dumbrăvile din Jos, Dumbrăvile din Sus, Pe Vale, Pe Măgură la Tutu, Pe Râpă, În Pripor, Între Izvoare, La Dani etc.

Există de asemenea unele oronime care fac referiri la constituţia litologică (Dealu Glodului, La Grafit, La Var, Pe Prund, Pietrari, Pietrile Albe

415 www.cimec.ro

MIRCEA MUREŞIANU

etc.) sau la caracteristicile suprafeţei topografice (Coasta Netedă, Gaura Mare, Gaura Mică, Gropcile Curăţelului, Groapa Vâştiului, Jdeabu Brişovăncii, Strâmtura, TarniţaJidelului, Zănoaga etc.) .

Semnificative sunt şi denumirile care scot În evidenţă dimensiunile formelor de relief (Măgura Mare, Măgura Mică, Şăsu Mare etc.) sau acelea care au semnificaţie în hidronimie (Fântânele, Fântânile Beneşului, Fântâna Lu' Flămându, Fântâna Haorii, Izvoru Roş, Izvor, La Cioroi, Pe Sforace, La Tău etc.) .O mulţime de topice îşi trag originea de la numele dat unor căi de comunicaţie (hodonime), străzi, punţi sau poduri, care au ajuns să desemneze în arealul Rodnei foarte multe locuri geografice sau zone binecunoscute (Uliţa Lemnelor, Uliţa Morii, Uliţa Bădeanului, Uliţa Burecenilor, Uliţa Flămenilor, UlitaŢânţârimului, Podu Cabii, Podu Bontii, Podu Sfântului, Podu lu' Clujan, Puntea lu' Căţelu, Puntea Luchii, Puntea Ţiganilor ş.a.) .

Cu toate că sorgintea toponimului Rodna a fost menţionată în treacăt apreciem că merită să consemnăm, în prezentul studiu, existenţa a numeroase variante de interpretare a acestuia. De la bun început trebuie precizat faptul că majoritatea celor care au întreprins cercetări întru elucidarea originii toponimului Rodna au avut altă formaţie decât cea lingvistică, iar dintre aceştia unii au încercat, forţând nota, să evidenţieze fie originea latină, asociind forma locală de "Rocna" cu "Ruconiumul" de pe harta lui Ptolomeu (cetate care, pe copia hărţii lui Ptolomeu, a fost identificată în nord-vestul Daciei, lângă Tisa), în timp ce alţii, dorind să respecte adevărul istoric conform căruia mineritul rodnean este preslav, îi trebuie origine indo-europeana sau tracică (M. Piaseski, 1 973, Vasile Bologa, 1 978, ş.a.) .

Chiar şi atuncea când trimiterile se fac la fondul străvechi lingvistic indoeuropean sau la cel tracic trebuie avute în vedere argumentele cercetătorilor lingvişti sau ale altor specialişti În toponimie, care vin cu dovezi ce poartă pecetea autorităţii oamenilor de ştiinţă consacraţi. În spiritul acestui adevăr, ne simţim obligaţi să cităm opinia lingvistului, specialist in toponimia Ţării Năsăudului. N. Drăganu (1924: 257), care, în articolul Vechiul castm de la Rodna fi Toponirnia Văii Some[ului de Sus, publicat în lucrarea "Toponimie şi istorie" (Editura Cartea Românească, 1 924, Bucureşti) arată: " . . . numirile cele mai vechi de pe Valea Rodnei / . . . / din punct de vedere etimologic sunt slavone şi păstrate prin romăni, deci slava-româneşti. Aşa sunt: Rodna (rostit şi Rogna, Rocna); vechiul Radna, Rodana; ungureşte Radna, săseşte Rudna <p.-sl. rudna (cf.p.- sl. Ruda "Metall", propriu "rotes Erz", rudm1 "rnetallicus") . Transformarea lui "u" în "o" s-a produs sub influenţa limbii maghiare.

Originea slava-românească a toponimului Rodna este susţinută şi de mari nume ale lingvisticii şi istoriografiei româneşti, precum Nicolae Iorga, H. Tiktin, A. Candrea şi Gh. Adamescu.

Acceptarea originii slava-româneşti a toponimului Rodna nu contestă apartenenţa fondului lingvistic slav la marea familie a limbilor indo-europel'le şi,

4 1 6

www.cimec.ro

Toponimia geografică

implicit, probabilitatea existenţei unui termen preslav (preluat de slavi de Ia băştinaşii daca-romani) asemănător sau identic cu cel prin care slavii au consfinţit bogăţia în minereuri a subsolului rodnean, botezând localitatea cu toponimul păstrat până azi .

Numeroase şi variate, elementele fondului toponomastic rodnean pot rămâne pentru orice cititor un îndemn la meditaţie îndelungă asupra vechimii populaţiei autohtone, româneşti, pe aceste meleaguri.

Aşezate faţă în faţă cu Întregul tezaur toponomastic românesc, acestea frapează prin aria largă de răspândire pe întregul areal al etnogenezei poporului nostru (cu excepţia unor cazuri locale, particulare, care vin să Întărească regula) .

De interes pentru localnicii dornici să consulte extrem de bogatul şi variatul, inventar toponimie al Rodnei, dar şi pentru cititorii străini care-şi vor manifesta curiozitatea de-a lua contact cu impresionantul, prin cantitate şi diversitate, arsenal de termeni toponimici rodneni, am găsit de cuviinţă să prezentăm un indice alfabetic al acestora.

Notă: Pentru inventarierea fondului toponimie rodnean s-a realizat în mare

măsură, confruntarea hărţilor topografice cu situaţia din teren şi s-au cules informaţii de la octogenarul localnic Simion Bureacă şi de la învăţătorul pensionar Leontin Silvestru Mureşianu.

417 www.cimec.ro

MIRCEA MUREŞIANU

Indice alfabetic al numirilor topice de locuri din hotarul Rodttei

1 . Afiniş 39. Dealul Băiţii 2. Aluniş 40. Dealul Ciinii 3. Ari ni 41 . Dealul Dobrii 4. Arin ii V ameşului 42. Dealul Durnii 5. Arşiţa Cupăriilor 43. Dealul Faorului 6. Arşiţa Brişovencii 44. Dealul Glodului 7. Arşiţa Mutului 45. Dealul Huhoaii 8. Bălhoi 46. Dealul Mesteacănului 9. Bărbănoc 47. Dealul Neamţului 10 . Botezata 48. Dealul Pcioraşenilor 1 1 . Beneş 49. Dealul Popelii 1 2. Bâci (Bâc) 50. Dealul Popii 13 . Bocna 51 . Dealul Porcenilor 14. Boldul Şutului 52. Dealul Răchiţii 1 5. Bonăşcuţa 53. Dealul Ştiolnii 16 . Brebeniş 54. Dealul Tăului 17. Brişovanca 55. Deasupra Curţilor 18. Broasca 56. Dâmbu Piaţului 1 9. Casa Savii 57. Dâmbu lu' Colţa 20. Călini 58. Dâmbu Popii 21 . Căsoaie 59. Dâmbu lu' Săvestian 22. Cascada Dracului 60. Dosu Găurii 23. Cetate 61 . Dosu Obcinii 24. Chicere (Cicere) 62. Dosu Săcuiului 25. Ciungi 63. Dumbrăvile din Jos 26. Ciuruleasa 64. Dumbrăvile din Sus 27. Coasta Bisericii 65. Faţa Găurii 28. Coasta Morii 66. Faţa Secii 29. Coasta Netedă 67. Faţa Măgurii 30. Coasta Run cului 68. Fântânele 31 . Coceniş 69. Fântâna Haorii 32. Colnici 70. Fântânile Beneşului 33. Corăţel 71 . Fântâna lu' Flămându 34. Corhana 72. Fluieroasa 35. Corongiş 73. Fripta 36. Crăciun el 74. Fundul Curăţelului 37. Creasta Cucoşului 75. Fund ac 38. Cupării 76. Fundoaia

418

www.cimec.ro

Toponimia geografică

77. Gaura cea Mare 1 19. Jdeabu lu' Malibai 78. Gaura cea Mică 1 20. Jdeabu lu' Peţu 79. Groapa lu' Cicioc 121 . J deabu lu' Smâcu 80. Groapa Moroşanilor 122. J deabu cel Surupos 81 . Gropcile Corăţelului 123. Jdeabu Ştevilor 82. Groapa Vâştiului 124. Jdeabu Turnului 83. Grui 1 25. Jdeabu Unguru 84. Gureţu Paltinilor 126. Jdeabu Vişcaniilor 85. Gureţu lu' Puieţu 127. Jidel 86. Ha juri 128. La Borcut 87. In eu 129. La Bouărie 88. Izv-or 130. La Bortucă 89. Izvorul Băilor 13 1 . La Carieră 90. Izvorul Roş 1 32. La Cărare 9 1 . În Bărc 133. La Cioroi (izvor de apa) 92. În Vătăşniţă 134. La Crămni 93. În Dâmb la Fincer 135. La Cuptiori 94. !n Jdeab 136. La Cociobă 95. !n J deabu lu' Bădeanu 137. La Ginişor 96. !ntre Ape 138. La Grafit 97. In Preluca la Dănilă 1 39. La Grajduri 98. În Preluca Lampului 140. La Gatăre (V alea Vinului) 99. În Preluci 141 . La Grădină Oa pepiniera 100 . !n Cupării silvică) 101 . In Dealul Tăului 142. La Crucea lu' Mărtian 102. Între Izvoare 143. La Colb (V alea Vinului) 103. !n Pripor 144. La Coloana (tap. nou) 104. In Pciclău 145. La Brutărie (tap. nou) 1 05. !n Strungi 146. La Imbruş 106. In Saca 147. La Lilieci (parte de munte) 1 07. Jdeabu Brişovăncii 148. La Lăzi 108. J deabu Broaştii 149. La Moară 109. J deabu Colibgenilor 150. La Piuă 1 1 0. J deabu Cozonăcenilor 151 . La Poieni 1 1 1 . Jdeabu Flămenilor 152. La Poartă 1 12. J deabu Florilor 153. La Puşcărie 1 13. Jdeabu Gezi (Ghezi) 154. La Rampă 1 14. Jdeabu lu' Buciuc 155. La Rostogoale 1 1 5. Jdeabu Gicanilor 1 56. La Sipirelu 1 16. J deabu lu' Diacu 1 57. La Sischiri 1 17. J deabu lu' Grec 158. La Dani (Daniel) 1 1 8. Jdeabu lu' Ilie Rau 1 59. La Staţie (Gara CFR)

419 www.cimec.ro

MIRCEA MUREŞIAN U

1 60. La Ţâdulărie (În Târg) 202. Părău Stupinilor 161 . La V arul cel Mic 203. Părău T odicanilor 1 62. La Văcării 204. Părău V alea Carnii 1 63. La Flotaţie (top.nou) 205. Părău V alea Se cii 1 64. La Ţântârim (cimitir) 206. Părău Valea Vinului 1 65. Leurdiş (Leordiş) 207. Părău Viţelului 1 66. Lunea Bembenilor 208. Părău Blăgilor 1 67. Lunea Cucoşului 209. Părău Ruginii 1 68. Lunea lu' Niculai 21 0. Pe Căpăţână (pe deal) 1 69. Lunea lu' Pantilimon 21 1 . Pe Coasta 170. Lunea Radului 212. Pe Gropi 171 . Măgura cea Mare 213. Pe Lunea 172. Măgura Caselor 214. Pe Coasta Domideştilor 173. Măgura cea Mica Ou' Arsente) 215. Pe Dosul Munceilor 174. Muncei 216. Pe Faţa Jidelului 175. Muncelul Măgurii 217. Pe Faţa Munceilor 176. Nepomuc (mina) 218. Pe Măgura lu' Tutu 177. Obcina din Jos 219. Pe Ningări 178. Obcina din Sus 220. Pe Poderei 179. Paltini (munte) 221 . Pe Cârligata 1 80. Pădurea Alunişului 222. Pe Podereie (munte) 181 . Pădurea Brişovanca 223. Pe Prund 182. Pădurea Găunoasa 224. Pe Râpă 183. Pădurea la Puntea Luchii 225. Pe Rugini 184. Pădurea Obcinii 226. Pe Sforace 185. Pădurea Rogoaza 227. Pe Vale 186. Pădurea pe Călini 228. Pe Hârosu (munte) 1 87. Pădurea Runcului 229. Piaţa Mică 188. Părău Alunişului 230. Piatra Răchiţii 189. Părău Broaştii 231 . Piclău (Pciclău) 1 90. Părău Cârligata 232. Pietrari 19 1 . Părău Cişei 233. Pietrariul Popi 1 92. Părău Lăzilor 234. Pietrile Albe (Pripor) 1 93. Părău la Cruce 235. Pietrile Calului (munte) 1 94. Părău lu' Cicioc 236. Piticari 1 95. Părău Cetăţii 237. Plaiul Carnii 1 96. Părău Ginişor 238. Plopiş (Plopciş) 1 97. Părău Mălinului 239. Podereiu Bârsanului 1 98. Părău Obcinii 240. Poiana Carnii 1 99. Părău Plaiul Carnii 241 . Poiana Merilor 200. Părău Rogoaza 242. Poiana Rotunda 201 . Părău Râsului 243. Poiana Ulmului

420 www.cimec.ro

Toponimia geografică

244. Someş 286. Runcu la Grâie 245. Poiana Zgurii 287. Runcu Blăgilor 246. Potic 288. Săcui 247. Preluca Bindenilor 289. Şăliste 248. Preluca lu' Arsente 290. Şănuni 249. Preluca lu' Coşilca 291 . Saca (munte) 250. Prelluca N edeloaii 292. Secaturi (Secătura) 251 . Preluca Ştefoaii 293. Scărişoara 252. Preluca Vişcanilor 294. Socării 253. Prelucile Popii 295. Stânca Găurii Mici 254. Pripor 296. Stânca Mălinului 255. Priporu Calului 297. Stânca Bgilichi 256. Priporu din Dos 298. Strâmtură 257. Priporu lu' Mihai 299. Strungile lu' Tărâţă 258. Priporu pe Saca 300. Stupini 259. Priporu Ştevilor (Stegii) 301 . Su' Coastă 260. Priporu Ursului 302. Su' Runc 261 . Prislop (in Prislop) 303. Su' Dealu Popii 262. Putin ei 304. Su' Jidel 263. Podu Bonti 305. Suseni (în Suseni) 264. Podu Cabi 306. Şesul Cetăţii 265. Podu Călinilor 307. Şesul cel Mare 266. Podu lu'Clujan 308. Şesul Dumbrăvilor 267. Podu Izvorului Roş 309. În Dumbrăvi (omis) 268. Podu Jidelului 310. Şlipul Morii 269. Podu Rogoazî 31 1 . Şuvărosu (munte) 270. Podul Pompierilor 312. Păluta (munte) 271 . Podul de la Dispensar 313 . Poiana Coşni (munte) 272. Podul de la Miniera 314. Strada Cloşca 273. Podul Sfântului 31 5. Strada Crişan 274. Podul de la Heitaş (nou) 316. Strada Grănicerilor 275. Puntea lu' Căţelu 317. Strada Horea 276. Puntea Luchii 318. Strada Izvor 277. Puntea Ţiganilor 319. Strada Tudor Vladimirescu 278. Puntea de la Coloana 320. Strada Măgurii 279. Podu de la Valea Ursului 321 . Strada Sportului 280. Rodna (Rocna) localitate 322. Strada V alea Marte 281 . Roata Muncelului 323. Strada Principală 282. Ro şa (coasta) 324. Strada Podereiului 283. Runcul din Jos 325. Tăpşană (pe Tăpşană) 284. Runcul din Sus 326. Tăul Mare Oa Tău) 285. Runcu Griganilor 327. Tăul Mic

421 www.cimec.ro

MIRCEA MUREŞIANU

328. Tarniţa Ciungilor 370. Vârful Căpăţânei 329. Tarniţa Crăciunelului 371 . Vârful Ineului 330. Tarniţa J idelului 372. Vârful Lazii (Lazu) 331 . Tarniţa lu' Codău 373. Vârful Lăzilor (Corongiş) 332. Tăuşor 374. Vârful Fântânelelor 333. Târsână (fârsă) 375. Vârful Măgurii 334. Târsoci 376. Vârful Păltinişului 335. Turn Oa Turn) 377. Vârful Obcinii 336. Uliţa Bădeanului 378. Vârful Saca 337. Uliţa Burecenilor 379. Vârful Scărişorii 338. Uliţa lu' Coşofreţ 380. Vârful Târsocilor 339. Uliţa Flămenilor 381 . Vârful Tocii 340. Uliţa lu' Kutzki 382. Vârful Tomnatecului 341 . Uliţa lu' Gafta 383. Zănoaga 342. Uliţa lu' Nani 384. Zăpozile 343. Uliţa Lemnelor 385. Zoab 344. Uliţa Holicicanilor 345. Uliţa Morii 346. Uliţa Ştenţăloaii 347. Uliţa Ţăranului 348. Uliţa lu' Titiana 349. Uliţa lu' Tutu (Biscan) 350. Uliţa Ţânţârimului 351 . Uliţa Heitaşului 352. V alea Băilor 353. Valea Cipului 354. Valea Comii 355. V alea lui lgnat 356. V alea Frumoasă 357. Valea Marte (a Mărti) 358. Valea Molidului 359. Valea Poienii 360. Valea Podului 361 . Valea Rea 362. V alea Secii (Saca) 363. V alea Strârnturii ·364. V alea Teiului 365. V alea Vinului 366. V alea Ursului 367. Vârful Beneş 368. Vârful Curaţe! 369. Vârful Cişei

422

www.cimec.ro