Limba Romana 2 v0.qxd - NET

Chişinău – 2015

Manual de limba românăpentru clasa a II-a a şcolii cu predare în limba rusă

Ediţia a doua, revăzută şi completată

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

VLADIMIR GUŢU • TAMARA CAZACU

Limba_Romana_2015_Limba Romana 2 v0.qxd 19.06.2015 13:04

LUCI, SOA R

CZU 811.135.1´243(075.2)G 98 Manualul a fost aprobat spre editare prin Ordinul nr. 399 din 25 mai 2015

al Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova.Manualul este elaborat conform Curriculumului disciplinar şi editat din resursele financiare ale Ministerului Educației.

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin editurii Lumina.

?Ascultãm!

SEMNE CONVENÞIONALE

© Editura Lumina, 2015© Vladimir Guţu, Tamara Cazacu, 2015© Igor Hmelniţchi, Alexandru Popovici, 2015

Bravo! Bravissimo!

Citim!

Conversãm!

Întrebãri

Concurs!

} Consoană } Vocală

Comisia de evaluare:Emma Agachi – profesoară, grad didactic superior, LT „A. Puşkin”, mun. Bălţi;Emilia Furtuna – profesoară, grad didactic superior, LT „D. Cantemir”, mun. Bălţi;Mariana Sava – profesoară, grad didactic superior, LT „Olimp”, mun. Chişinău.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Guţu, VladimirLuci, soare, luci...: Man. de limbă română pentru clasa a 2-a a şcolii cu predare în limba rusă / Vladimir Guţu,

Tamara Cazacu; comisia de evaluare: Emma Agachi [et al.]; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ed. a 2-a, rev. şi compl.– Chişinău: Lumina, 2015 (F.E.-P.,,Tipogr. Centrală”) – 128 pag.

7400 ex.ISBN 978-9975-65-386-2 .

811.135.1´243(075.2)G 98

Profesorul trebuie să controleze dacă numele elevului este scris corect.Elevul nu trebuie să facă note pe pagini.Profesorul va aprecia starea manualului (la primire şi la returnare) cu termenii: nouă, bună, îngrijită,nesatisfăcătoare, proastă.


A RE, LUCI...

O þarã, o casã, un grai –Atît mi-e de-ajuns pentru trai:O þarã, o casã, un grai.

Dar nu orice þarã frumoasã,Ci þara în care-s acasã..........................................O þarã, o casã, un grai –Atît mi-e de-ajuns pentru trai.

(Vasile Romanciuc)

O þarã, o casã, un grai –Atît mi-e de-ajuns pentru trai:O þarã, o casã, un grai.

Dar nu orice þarã frumoasã,Ci þara în care-s acasã..........................................O þarã, o casã, un grai –Atît mi-e de-ajuns pentru trai.

(Vasile Romanciuc)

Ascultãm ºi vorbim româneºteÎnvãþãm a citi ºi a scrieSã comunicãm în limba română!A fost odatã...

3


Cine s înt eu?

5


LUCI, SOA RMoldova mea

6


A RE, LUCI...

7


Fami l iaLUCI, SOA R

8


A RE, LUCI...

9


LUCI, SOA RVesela. A l imente le

10


A RE, LUCI...

11


LUCI, SOA Rªcoala

12


A RE, LUCI...

13


ToamnaLUCI, SOA R

14


A RE, LUCI...

15


Iarna, pr imăvara, varaLUCI, SOA R

16


Vreau să f iu sănătos!A RE, LUCI...

17


Animale le să lbat iceLUCI, SOA R

18


A RE, LUCI...

19


Animale le domest ice

20


LUCI, SOA R

mam ● a

ma ● mãam ● ãm

ma-ma ● mômã

aoe

ã m eem

maoeã

[e] [ĭe] [ĭ,ě]+a [o] [m] [a] [ă]

A r øc iu l º i móre le

22


A RE, LUCI...

Môma ô}e }} mã}.

Óma a}e douã mó}e.

Ôre ôce,dar nucÅse.

Úntre fr¸nze dùà móreSt• la ¸mbrã cu plãcóre.

(Nicolôe Esinóncu)

Am

a mã e o

Mm

Oo

Aa

Ee

o m

Brôvo!

Ăă

e

23


LUCI, SOA R

ma ● mara ● ma

nor ● mã

aoe

rnm

aoeã

rônã mãr român móreRùma môre rômã ôer

Nùna ôre móre. Mõr}} e }}n.

r ãã

ã n

n o

e

Â

[r] [n] [â]Møca cro i toreôsă

´

24


OA RE, LUCI...

RôculRôcul óste croitùr,Móºter bun ºi silitùr.CÅse f¸ste la rãþ¸ºte,Bãsmãl¸þe la brosc¸þe.

(Grigùre Vióru)

– Èna e môre?– }a. E môre.

– Ôna e môre?– N}. Ôna e m{}ã.

Ôna e môre.E ùra 9.00.

Rùma e môre.Èna ôre móre.

Brôvo!

Nn

a o e â ã

Rr

Dialogheôză !

25

maãâeo

rn


}

LUCI, SOA R

rmn

oa

Ôna ôre o ma}{nã.Môrç e môre. E Môrç NÇ}rã.E }Åre. Rùma e }a môre.

o a r

o ao m n e

Mar{a: – Èna, {a .Èna: – ..., {a .)

)

å[å]

26

La m ôre


}}Årea ó}}e }r}mÅ}ã.

E} am o }}Åre.

Møcã, møcãcît un û de rîndunøcã,cøne va ghicø, a lï va fi.

Cînd el zîmbóºte, tÅtãl¸mea se-ncãlzóºte.

o a r e

Brôvo!

Ç

A RE, LUCI...

a r e

M

maãâeo

rn

27


Iùn Nøna Rùman MarøaIùn ôre o .

Mirùn ôre un .

aeoiî

aãeoiî

mrn

ã

ir i i

nîmaeo ?iî

LUCI, SOA R[i] [ĭ] [î]

28

Ne odihn øm


Môma ôre un }i o .Iùn ri}ø}ã múna.E} e în }}a}ă.

Mirùn e }a môre.Môrç e môre.

móri?

mÐre?

móre?

GreðrôºulCúntã-un gróðr din arøpã.– Greðrôº, nu þîrîø,Môma s-a culcôt pe-o cløpãªi o pùþi trezø, cri-cri.

Greðrôºul fõrã côsã:– Üte, nu mé þúrÿ, jur,Dar ºi fr¸nzã sã nu côdã,De ce côde ç, zur, zur?!

(Grigùre Vióru)

em r i Brôvo!

Cum e coróct ?

A RE, LUCI...

maãâeoiî

rn

29

Ii Îî

â n e ã m o


Rø}}a e nù}ã.Nùrma ôre o møn}e.Møn}ç e }r}mÅ}ã.În}}e}ô}a e ró}e, }ar}}}}Å}ã.

M R

m

e

r

aã no

o o oaaa

mm

r r r r r

i i i i i

a

E

en ãn o r i

ri im

LUCI, SOA RMôma º i móre le

30


A venøt din crúng un cucLa cícãnitÅre-n nuc:– ñ vózi tu, cícãnitÅre,CÇsul mä ce ôre Åre?

Tic-tac, tic-tac,Zøë, nÅptea ä nu tac,Mititól, úmi pôre bøne,Se ö l¸mea d¸pã møne.

(Grigùre Vióru)

M

ôr}ãrô}ãnù}imú}ãmã}ôe}

nr e

R N?– .?.

– E ùra 2.00.– ...

Môma: Mirùn, ö móre.Mirùn: ..., mômã.Môma: }ã }ró}}i môre!

Brôvo!

Completeôză !

A RE, LUCI...

maãâeoiî

rn

31


îi

mÐre múnã MôöÖrnã móre môma mçÅð môre minór

– }rŸ Ör}ã?– ... .Á}}} mãnún}ã Ör}ã.

ia ie

ie

ieiaeaîioa

mrn

nmr

LUCI, SOA R

32

Côpra cu t re i iez i


Ñr}a e }ór}e.MÐrç e }{nã.MÐrç nu e ô}rã, e ... .

Môö ôre mômã.E} am 8 ôni.

– ¹ sînt lup.– ¹ sînt ðd.– ¹ mã duc...– ¹ nu te cred...

(Constantøn Dragomør)

ie} ? e} Marøç ? MarøamÐre ? móre

Iùn }rÇn}ã

Brôvo!

Cum e coróct ?

A RE, LUCI...

maãâeoiî

rn

33


LUCI, SOA R

n¸me n¸mãr urô nûnømeni ¸mãr nor ùà

ni r ã a u r

norem

noram

u

uraun ● nu

um ● muur ● ru

Rùman ôre nùà ani.An}r¬ ôre }oi ani.N¸mãru} }eu e: 29-19-09.

[u]

u

Pescôru l

34


Uu

Pôtru frôþi într-uncojùc îmbrãcôþi.

– Mômã, cînd v½ cróºte môre,

Nu mã lôud – o sã vózi:Am sã ôpãr oriºicôreCôprã cu trŸ Ðzi!


Nø}u mãnún}ã o n¸}ã.– Nø}u, mé ö o n¸}ã.– Urô! Mé am o n¸}ã!

ã m

r

neo

u n i ãr

Brôvo!

OUn ?

Ádul

Cum e coróct ?

A RE, LUCI...

maãâeoiîu

rn

35


LUCI, SOA Rc

ccice

côr-ne co-cùr cró-mã c›-rãcôrne cocùr crómã c›rã

cr¸ce cµ crøticCrãcÊn cønã cíccrÉ cerômicã cíc-cíc!

c r ã c i u n c i n c i

ce

ci

La c i rc

36


ªtii?Marøa e }a cinemô.Cøne ôre cµ?Eu am cønci cri}an}óme.

Røcu ôre un cç}.CÇ}u} e mic.

cerc – córcuristilÛ – ...cec – ...móci – ...coº – ...... – ...

La circLa circ, la ChiºinÆ,Ce bøne m-am distrôt,De-un l¸cru-mi pôre ræ –Cã nu-s un lä dresôt.

Am fost la ChiºinÆLa cørcul cel frumùs:De-un l¸cru-mi pôre ræ –Cã nu-s un clovn hãzùs.

(Pótru Cãrôre)

c r e i o n c e r c

Brôvo!

[k] [č]+a [če] [či]

A RE, LUCI...

maãâeoiîu

rnс

37


LUCI, SOA R

circ ca ● nã

ma ● mãrac ● mac

mare ● n-are

rô-nã rô-mã cô-nãrônã rômã cônã

crómã circ macarôcøne cerc môrcãce rac ôrmãc›rã cçi cerômicã

r

e

a

ma-a-a

La recreôţ ie

38


A RE, LUCI...

C›ra ºi ¸rsulC›ra: Tot te-a¸d cã

mùri ºi mùri!Da tu ¸mbli d¸pã flùri.¨rsul: ñ sã-mi sp¸i,

cã ºózi pe crôcã:Nu se vóde vrý prisôcã?


Mørcç: Røcu, ä ² córcu}.Røcu: ¹ ² møn}ea.Mørcç: ...

C›ra e nÇ}rã. Ea ôre crómã.Cróma e ô}}ã.

u

a

ãm

r

n e

?

o

i

î

Brôvo!

iauia ?

ô

cã

maãâeoiîu

rnс

39


lacleu

mall¸ni

1234

callocmðll¸nã

lôcrimã lãcrăm›re

l¸nã lac lä l¸crul¸ni loc lãmúð lønie

aãeuiî

aãeuiî

L

LUCI, SOA R

Ll[l]

Căl¸ţu l

40


Am fost la menajerøeªi vãd fÖre – la vrý møe.....................................Mã aprùp… de o c¸ºcã,Stã în ç un lä grozôv,& vîr múna –Nu mi-o m¸ºcã,Ci mi-o ö la lins, de praf...

(Pótru Cãrôre)

Ll

Lucøca cu Elóna}e ï}ã la l¸nã.

– L¸na e môre?– L¸na e môre.– ...

Lóul (1? 2) ôre cÅ}a l¸n}ã.

Liliôcul ... (1? 2) mãnúncã .

Ô}i e ... (l¸ni? l¸nã), iarm|ne e ... (môr}i? mar}ie).

Brôvo!

1 2

1 2

e urn

mã a

c

Løcu: Un lä!Aløna: Aolä-u-u!...

Alóge !

A RE, LUCI...

maãâeoiîu

rnсl

41


LUCI, SOA R

aoe

i

dv

aãe

ú

u

vôracùdruld¸lcêrivórde

dÅrme

vøneÖtã

vr*n¸că

Dønu

12345

dÅre vôrã v½rúde vórde n½vøne vr* d½Elóna vrç d¸lcêri.Vøca vóde un ðd.Dùru dÅrme }e divôn.

viÅrã viorÇ

D V

[d] [v] În păd¸re

42


Vvi ã

e r n

oa

Ádul vósel– Ádule, de ¸nde v…?– Vin din cùdru, drôgi copš.– Ce-é fãc¸t în cùdrul des?– Nøºte cÅrne am alós.– Dã-ne, Ðdule, ºi nùà,Cã tu é de-ac¸ma dùà...

(Vasøle RomancÊc)

Dønu cún}ã o d®nã.Vóra ôre un divôn.

– Rôdu, de ¸nde v… ?– Am cum}ãrô} }lùri v….– Ne dé }i nùà?– Nu, am n¸mé nùà.– ...

d½

D½Dùà

divôn

? ?

Brôvo!

DdA RE, LUCI... ma

ãâeoiîu

rnсldv

43


LUCI, SOA R

jh

u î

iaeo

ãeo

u jocjÅcãhùrãmôreHùriaCah¸l

Hé la

jucãrš cojùc lùjãj½ hùrã hôrnicmirôj hÉne joc

hav¸} hôr}ã

h j

[h] [ j ]La hùră

44


Brôvo!

e

Hhc

o

– Marøa, hé la joc!– Cu }lãcóre, Hùria.– E môre hùra?– E môre...

Hôrnicã ca o ...Cøne ne sp¸ne povóºti?...

(Grigùre Vióru)

Marøa óste hôrnicã.Hùria e în joc.

Nicolôe vøne j½ de la môre.

Jjm i

d

ar

ă

nv

GhØci !

A RE, LUCI...ma

ãâeoiîu

rnсldvjh

45


LUCI, SOA R

ºcÅlã vóselã josscÅlã vesólã sussuc côsã scrøeºosÇ môsã salôm

ca ● sãma ● sãºa ● secoa ● se

côsãºcÅlãsôniescrøe

môsãsÅre

sus Sôndu

ª}ó}ancel Môre

urss}ilÛ

urs suc

º

s

o

r

n ae

mº

s

●●●●

[s] [ º ]

Mă gătósc de ºcoôlă

46


ªºr

n a u

vd

meo

Brôvo!Sôndu e elóv.El e hôrnic.Hé la ºcÅlã.

Sônda sôre cÅrda.ªi ¸rsul sôre cÅrda.¨rsul e vósel.

Tôta e acôsã.?.. e acôsã.

Sùra e acôsã.S}ãm la môsã.

(Grigùre Vióru)

º}er}ar ºôsesã}un

Aricioaica-n umbra floriiÎºi grijeºte ariciorii,Îi tot spală de cu zoriPe botic ºi ochiºori.Doar pe spate, doar pe spateSă-i grijească nu mai poate.Ariciorii, aºadar,Stau cu spatele murdar.

(Grigore Vieru)

cl. 2 SsA RE, LUCI...

maãâeoiîu

rnсldvjhsº

47


LUCI, SOA R

tatoam

catar

tanãiet

tãtø}ru

T Þ

tôtatãtøcu

a o u

e

ã

u i î

oe

cúntãcúnteccîntãróþ

mulþumóscmulþumøt

t þ

cãþól

●●●●

[t] [ţ ]Gospodønele

48


d

Þþ

ã

Ttv

a

m

o

s

r

An¸þa tôð ôþa.Ce ôre An¸þa?Ce tôð ç?Ce cÅse An¸þa?

Sãnd¸þa e o møcãcîntãrÇþã. CîntãrÇþa cúntã un cúntec. Cúntecul óste minunôt. Èmen… asc¸ltã ºi a}lôudã. Sãnd¸þa óstemulþumøtã. Ea ôre m¸lte ... .

Brôvo!

BãÖt frumùs – bãÐþi frumùºi.bãÖt atónt – ?bãÖt curôt – ?bãÖt curiùs – ?

s – º t – þ

DiminÇþa le îmbrôc,Ñrna vósel le dezbrôc.Cu ele mã încãlzósc,Dóspre ce eu vã vorbósc?

(HÉnele)

Reţøne!

A RE, LUCI...ma

ãâeoiîu

rnсldvjhsºtţ

49


ZF

Z F

frôte mômãsùrã tôtãfôtã bunøcibãÖt fêfšcã nónetônti mãt¸ºã

Zum-zum-zum,zum-zum-zum,B¸nã zøë, zôrzãr bun!

(}r. Vióru)

føu føicã

zóce

zefør

...zôrzãr ...

famøliezi zóce

a o ã i î e uza zo zã zi zî ze zufa fo fã fi fî fe fu

zi de nôºtere

LUCI, SOA R

[z] [f ]Zøua de nôºtere

50


Brôvo!

e ãã

Zz

r

Ffâ

º u þ no

t

a

Cînd zîmbeºte fata,Soarele răsare.O alintă tata:Floarea tatei, floare.

(Emilia Plugaru )

SoraAm o soră mică-mică,Gura ei – o floricică.Ea nu ºtie să vorbească,ªtie numai să zîmbească.

(Grigore Vieru)

– B¸nã zøë!– Norùc, Dan!– Te feløcit cu ocôzia zølei tôlede nôºtere. La m¸lþi ôni!– Mulþumósc. ...

Povestóºte !

A RE, LUCI... maãâeoiîu

rnсldvjhsºtţfz

51


Gi

G

gimnôstgimnôsticãgimnôziugigôntgêvaÐrgøngaºcróngi

Bunøcul e grãdinôr. GÝrge în môre învôþã la facultôtç d

glãgãgurãmãntan

ristrilin

geageaman

aeoui

ú

u

iaãeo

g

Ge

LUCI, SOA R

●●●●●

[g][ği][ğe] [ğ]+a

Pr ømăvara

52


generôl – generôlicrÇngã – crengicovrøg – ?geolùg – ?moºnÇg – ?mønge – ?

Gg

ã s

aº

m

r

e

þ

t

o

u

Brôvo!grãdønã góniugrãdinôr geolùgg¸rã geograføegôlben generôlgustùs geampregãtóºte gçmantônse grãbóºte gÇmãn

MøngçMøngç óste colorôtã.Pôrtç mç e gôlbenã,Pôrtç ta albôstrã.Únsã møngç,Únsã møngçe a nÅstrã!

(Grigùre Vióru)

n

e învôþã la gimnôziu. Frôtele mai ç de geograføe. ¹ v½ fi geolùg.

OA RE, LUCI...

ªtii?

maãâeoiîu

rnсldvjhsºtţfzg

53


– DÅmnã, dã-mi cønci ùàde la gãøni nógre, o rugõ unom pe vînzãtÅre.Femóö îl privø mirôtã ºi zøse:– Alógeþi, dôcã putóþi.Ùmul a alós ùàle cóle mémôri, a plãtøt ºi a plecôt.

}lúnge gerºtórge frignønge frigurùsmórge Germôniase grã}óºte gÇntã

marãne

mingu ne

bengru glã

gegaº

zin ri gegal

calgin

ga

gg

gg

g

Ge g giLUCI, SOA R

Grø j i le mômei

54


Trad¸(în scris)!Мÿ÷ – ... сíåæèíêà – ...èä¸ò ñíåã – ... ìîðîç – ...ãóñü – ... Ó Родики åñòü êíèãàÈîíà Êðÿíãý.

GúscaGúscã, gúscã, ga-ga-ga,Ce tot strøgi, nu mé strigô,Cã te-a¸de v¸lpç rçªi-o sã vønã sã te ö!

(Grigùre Vióru)

E sÇrã. Gólu se spôlã, se ºtórge cuºtergôrul ºi se c¸lcã.– NÅ}te }¸nã, Gólu! Somn uºùr!– Mulþumósc, mômã.– Vøsuri }lãc¸te!

Brôvo!

A RE, LUCI... maãâeoiîu

rnсldvjhsºtţfzggegi

55


LUCI, SOA R

¨nde nu øntrã sÅrele prin ferÇstrã,øntrã módicul pe ¸ºã.

ùch…Închøde (ce?) g¸ra

...¸ºa

Deschøde (ce?) ferÇstra...bôni

CheltuÐºte (ce?) vróme...

croitùr

ùchi ochelôri

chir¸rgchirurgøe

chi che

chechio

fir

flãde înie

rurg

[k'i][k'] + a, o, u [k'e] [k'] + a

Profós i i le

chitôrãchitarøst

56


A RE, LUCI...

o = ã

u

}uchót chi}røturiLa ChiºinÆMã numósc Chirøl. Eu locuÐsc însôtul ChircãÐºti. Dumønicã ä amfost cu frôtele mé môre la ChiºinÆ.La ChiºinÆ am vãz¸t }Öþa Môr…Adunõri Naþionôle, monumóntul lïªtófan cel Môre. Am mers ºi la circ.Mi-$ }lãc¸t mult ¸rº… ºi elefônþ….

Chi chei e o t ã

rm

na

Tônti Feløcia Dochøþa

Ce fôce?Ce fac?

Brôvo!

,

?, ,,

9

Róbus

m chechi

aãâeoiîu


57


LUCI, SOA R

ghÇþã gheþôr

ghioc¬ ghiozdôngøngaº frigidórgherghønã inginórgôlben AngólaghicitÅre gÇmanghønã nógru

gøngaºi, ...

ghe ghi

îngheþôt, ...

nû, ...

z uâ

a ãt

e c uv t

on f

rm l

dî h

eg ºu

j þ

i

ghe ghi

[g'e][g'] + a, o [g'i]

58

La módic


Ghe Ghi

gheþ¸º îngheþôtã

Øntrã, sÅre!¨nchêl GhÝrghe a rãcøt. Zøce cã ôreanghønã. A venøt módicul.– Sã vedóm. Deschødeþi g¸ra. VãdÅre gútul?– Da. ªi tuºósc. Am mîncôt îngheþôtã.– Luôþi reþóta. Føþi sãnãtùs!– Mulþumósc.

frig frigidórghÇþã .?.ghøci .?..?. ochelôri.?. chitarøst

Brôvo!

GrãurôºulGrãurôºul a mîncôt Un grã¸nte îngheþôt.ªi tot strøgã zøë tÅtã:– Am mîncôt o !

(Grigùre Vióru)

a

en º

r

u o clA RE, LUCI...

59

ªtii?

m chechigheghi

aãâeoiîu



i

aeo

u

p

ãeo

aâ

î

narcior

neten

pepi

pîiprie

1234

pãp¸ºã pôtrieÅspeþi pro}lómãplùà pregãtóºteprønde picÍrPùftã }¸nã! Cu plãcóre!

pôtru

cêpórci parf¸m

Pp

LUCI, SOA R[p]D¸pă c iupórc i

60


cº þl n

ã

Brôvo!

BalôdãCît trãøm pe-acóst pãmúnt Mé avóm un l¸cru sfúnt:O cîmpøe, un sat natôl,O clopùtniþã pe dçl...Cît avóm o þôrã sfúntãªi un né, côre mé cúntã,Cît pãrønþ… v… ne súnt –

Mé exøstã cevô sfúnt.(Nicolôe Dabøja)

În pãd¸rePatrøcia mórge cu pãrønþ… la pãd¸re. ¡ côutã cêpórci.Se odihnósc úntr-o poÖnã. ¡ mãnúncã patóuri, plãcønte.Mãnúncã ºi pãp¸ºa Patrøci^.

patóuri clopoþól clopùtniþã

– Pôvel, ö str¸guri.– ...– Îþi plac?– ..., Petrøcã. ñ portocôle.– ...

sz

t

î r

h m

ePp

Dialogheôză !

A RE, LUCI...

p

m chechigheghi

aãâeoiîu


61


LUCI, SOA R

BB

B

bunbrad

bôðbãÖt

b¸nãbalùnbôtebunøci

1234

c¸buri a îmbrãcôbunøci a întrebôbãÐþi a se bucurôumbróle a vorbøtùbe a trebuø

bøneî

a ã

o o

eu

i

eb

Citóºte !

[b]

Vøne toômna

62


Bbc

þ

e

ã º

n

l

u z

ts

d

Brôvo!

PlÅöPlùà. De Ðri, de alôltãðri plùà.

De dumønicã, de súmbãtã, de vøneri, de j½,de mÐrcuri ... plùà. Môma ºi tôta zic:– PlÅð cíbãnÇscã.

ñr Dumitrøþa nu zøce nimøc. ò se Ïtãcum cad picãt¸rile: de sus în jos, de jos în sus, de la stúnga... . ªi încópe Dumitrøþasã cúnte un cúntec dóspre plÅð ...

(D¸pã Dumøtru Matcùvschi)

a

D¸lce-d¸lce cum e pÅmaCøne cÅce pßnç?...Cøne sînt bãtrúni ca n¸c…ªi ne spun povóºti?...

(Grigùre Vióru)

– B¸nã zøë!– B¸nã zøë, nepoþóle.– Sãnãtùºi?– Mulþumøm, sãnãtùºi. Nebucurõm cã é venøt. Øntrã.– Mulþumósc. – Vr^ sã b^ un c@?– ...

g

Completeôză !

A RE, LUCI...

pb

m chechigheghi

aãâeoiîu


63


r

a

m

e

expedøþie Køevexpórt kilo}ôttXónia kilogrômexamen kilomótruexemplôr ki}i

Kk

Xx

exôexpokilo

kilo

mennôtgrômmótru

1234

text

p

l ã

tz

a au

eã

u

i

i

ee

k

x

Alexôndru

LUCI, SOA R

[ks]

[gz]

În exc¸rs ie

64


Brôvo!

În exc¸rsieLa ùra 9.00 fix, Xónia ºi Alex¬s-$ întîlnøt la ºcÅlã cu cológ….¡ merg în exc¸rsie la muzÄ.¡ plÇcã cu un autob¸zexprós. La muzÄ sînt m¸lteexponôte interesônte.

– B¸nã zøë!– B¸nã zøë! Cum tenumóºti?– Alexôndra.– Ce doróºti, Alexôndra?– Dùà kilogrôme de ..., ...– ...

ki}i

EXPOZIŢIE

[k] [k']+e, i [ks] [gz]

koala

Contønuă !

A RE, LUCI...

pbkx

m chechigheghi

aãâeoiîu


65


LUCI, SOA R

ProblómaMaxøm a venøt laAlexôndra. Alexôndra úºi fôce lócþiile.– Ce fôci, Sônda? o întrÇbã Maxøm.– Rezùlv o problómã.– Citóºte-o, te rog.Alexôndra citóºte: Un

A mórge cu ......

A cumpãrô ......

A scrøe ......

kinexo

exgram

rox port

xesie kiloexa nia

Ki

ticexcur

evpres

Puº men

x-[ks] x-[gz]

La lócţ ia de matemôt ică

exc¸rsie exercøþiuxórox exômenexcavatùr exemplôr

kilo}ôtt C@kùvskikilomótru ChiºinÆkilogrôm Køev

66


A RE, LUCI...

,,,

bãÖt, Chirøl, a cumpãrôt2 kilogrôme de porto côle,ör frôtele său, Gøcu, 3 kilogrôme de móre.Cúte kilogrôme de fr¸cteau cumpãrôt ^? ªt…rãsp¸nsul, Maxøm?– Desøgur.– Dar v½, copš? ...

Róbus

WI = LO N = M

?

– Cît am cheltuøt?– Noi am cheltuøt .?. .

– Cúte kilogrôme é?– ¹ am .?. .

– Cúþi kilomótri sînt púnã laTighøna?– Púnã la Tighøna sînt .?. .

Brôvo!

Contønuă !

67


LUCI, SOA R

kilowatt

...

...watt wattsec¸ndãhobby washingtonóz¢ga week-endsequoia Parag°Móxic Watson¿men Mal£sia

Q

W

Y

u ão

e uî

ea

oi

NEW YORK

WASHINGTON

[k]+a

[kŭ][kv]

[ŭ] [v] [ i ][ ǐ ]

Citóºte !

În j¸ru l l¸mi i

68


Brôvo!

o

Copø… planót^ PãmúntNi-i glùbul o múndrã grãdønã,Cu pùm… frumùs înflorønd,Se scôldã în zõri de lumønãPlanóta pe n¸me Pãmúnt................................................TrãÖscã în pôce copø…Planót^ pe n¸me Pãmúnt!

(Auról Cícônu)

– Wôtson, norùc!– Norùc! ¨nde é fost în vacônþã?– Am fost în Amórica, laWôshington, New York ... .– Þi-a plãc¸t?– O, da! A fost O.K.!

Chøev ? Køevyùga ? iùga

chilovôt ? kilowôttKiºinõu ? Chiºinõu

a

o

þ

n

mz

r

f

eg

u

p

QWY

Cum e coróct ?

A RE, LUCI... aãâeoiîu

ncldvjhsº ytþfzggegi

rm

gheghipbkxqw

chiche

69


LUCI, SOA RÙmul hôrnicDøntr-o pr¸nã cróºte-un prun,Din al¸nã – un al¸n,Døntr-o ghøndã – un stejôr,Din arþôr – tot un arþôr.Døntr-o n¸cã nuc rãsôre,Dr¸mul cróºte din cãrôre,Din izvùr – fîntúna, rúul,ñr din bob rãsôre grúul.– Ùmul hôrnic din ce cróºte?– Din copølul ce muncóºte.


Învôþã de la n¸fãr sã f… merÄcurôt.

Învôþã de la gróðr cînd søngur óºti sã cúnþi.

Învôþã de la mðl sã é blîndóþç sa.

Ùmul hôrn ic

70


Hôrnicãca furnøca.

Învôþã la tineróþe, ca sã ºt…la

bãtrî

nóþe.

Cøne se scÅlã mé diminÇþã, mé depôrteaj¸nge.

Învôþã de la põsãri sã f… merÄ în zbor.

DL H

F

A RE, LUCI...

71


LUCI, SOA RALFABÓTUL

A a

B b

E e

H h

J j

Ââ

C c

F f

I i

K k

D d

G g

Î î

L l

Ã ã

72


A RE, LUCI...M m

P p

S s

Þ þ

W w

N n

Q q

ª º

U u

X x

Z z

O o

R r

T t

V v

Y y73


Môma cÅceduÍspôscă

... ...Elóv… cúntã

Môma pßne ôlbã cÅce,N½ zburdõm voÍs.Póntru pôce, póntru pôceMulþumøm frumùs!

Tôta fl¸ðre ne fôce,N½ cîntõm duÍs.Póntru pôce, póntru pôceMulþumøm frumùs!

(Grigùre Vióru)

pôce – ìèð zburdõm voÍs – âåñåëî ðåçâèìñÿcÅce – ïå÷¸ò fl¸ðr –duÍs – ñ íåæíîñòüþ

a.Ce fôce môma? b.Ce fôce tôta? Citøþi. c.Ce fac copø…?

d. Cum îl cheômă pe tatãl tãu? e. Dar pe môma ta? f. Ai frôţi, surùri? Cum îi chÇmă?

2. Continuôþi.

3. Citøþi poezøa. De ce sînt mulþumøþi copø…?

Vocabulôr

?

... ...

Pôce, pßne, fl¸ðr, copš, cúntã.Pßne ôlbã, fl¸ðr nû, copš vóseli, a cîntô duÍs.

Mulþumøm póntru pôce

1. Citøþi.

Mulţumøm póntru pôce

75


LUCI, SOA R

Ce fôce...?×òî äåëàåò...?

Ce fôce...?×òî äåëàåò...?

Ce fac...?

×òî äåëàþò...?

5. Rãsp¸ndeþi la întrebõri.

1) Ce fôce profósorul? 2) Ce fac dansatùr…?3) Ce fac frôţii tăi? 4) Ce fôci tu?

Sã vorbøm coróct!Ce fôce?

Ce fac?

Bunøca cÅce plãcønte.Bunøcul fôce un fl¸ðr.Eu /bunøcile coc p|ne.Eu /bunøcii fac fl¸iere.

×òî äåëàþ...?

Cøne scrøe cóle mai m¸lte întrebõri d¸pă ¸na din imôgini timp decinci min¸te (ce fôce? ¸nde? cînd? cøne? ce?) ?

4.1. Improvizôţi dialùguri d¸pă imôgini (la alógere).

Conc¸rs!

6. Completôţi dóspre famølia voôstră.● De obicói bunøca (ce fôce?) ... . ● În zølele de sărbătÅre bunøcii (ce fac?) ... . ● SÇra môma (ce fôce?) ... . ● Dumønica părønţii (ce fac?) ... . ● Súmbăta, noi, copøii, (ce fôcem?) ... .

4. Examinôţi desónele. Construøţi propozøţii côre să răsp¸ndă la întrebõrile dôte.

76


A RE, LUCI...7. P¸neþi întrebõri.

1) Copø… cúntã. 2) Pãrønþ… lucrÇzã. 3) Sùra mÇ se jÅcă. 4) Frôtele móu, Andrióº, desenÇză. 5) Sùra mai møcă dÅrme.

8. Povest øţi d¸pă desónele de la exercøţiul 4.

10. Citøþi cu cológul. Continuôþi dialùgul.

– Vioról, ce fôci?– Citósc.– Ce citóºti?– O poezøe de Grigùre Vióru.– Poezøa e frumÅsã?– ...

Zîmbøþi– Nãtãløþa, ce fôci?– Citósc.

11. Citøţi gl¸ma. Examinôţi atónt desónul.

9. Cum e coróct?

a) Môma ... citósc, citóºte, citøm.

b) Tôta ... muncóºte, muncósc, muncøm.

c) Frôtele mai môre ... dorm, dormøţi, doôrme.

11.2. Admøtem că aceôstă fetøţă e surioôra ta. Povestóºte dóspre ea:cum o cheômă, cîţi ani ôre, ce fôce de obicói º.a.

11.1. V-a plăc¸t răsp¸nsul fetøţei / Nătăløţei? De ce?

77


1. Citøþi. Alcãtuøþi propozøþ….Prióteni b¸ni, fetøþã cumønte, duróre môre, fl¸ðr nû, cúntec duÍs.2. Reþøneþi (çàïîìíèòe)!

3. Citøþi. Sp¸neþi de ce plúnge Luminøþa.Prióten…

– Ce fôceþi aøci?– Nu vózi? Plúngem...– De ce plúngeþi?– Cornól s-a lovøt la picÍr.– Bøne-bøne, Cornól s-a lovøt. Dar tu, Luminøþo, de ce plúngi?– Ca sã-i trÇcã mé rópede durórç...


plúnge – ant.: rúde sã-i trÇcã durórç — ÷òîáû áîëü ïðîøëàs-a lovøt (la picÍr) — óäàðèëñÿ mé rópede — áûñòðåå

Ce fôce Cornól? Dar ce fôce Luminøþa? De ce plúnge Cornól?

4. Citøþi tóxtul pe rùluri. 4.1. Intitulôţi tóxtul. 4.2. Înscenôþi-l.

Ce fôci?.. Ce fôceþi?..×òî äåëàåøü?.. ×òî äåëàåòå?..

Vocabulôr

plúngi plúngeþiînvóþi învãþôþicùci cÅceþi

Tu v½

Prióten…

?

LUCI, SOA R

2.1. Dar eu (ce fac?) ...? Dar noi (ce fôcem?) ...?

5. Alcătuøţi propozøţii ºi povestiÅre dύpă imôgini.

78


8. Dialogôţi cu cológul / cológa de bôncă dóspre jùcurile vÅstre de Ðri:¸nde v-aţi jucôt, cu cøne, ce aţi făçt º.a.

Cøne e mai istóţ? Ce cuvúnt se asçnde în acóst róbus?

Sã vorbøm coróct!

Ce fôci? Eu patinóz.Eu îmbrôc paltùnul.

Ce fôceþi?(fôcem)

Noi fôcem un om de zãpôdã.Noi ne îmbrãcõm.

a.– Alù, Cornól?! Ce fôci?– Mã îmbrôc. Vr* sã ðs afôrã.

Dar tu, Nicu, ce fôci?– ªi ä ...

7. Dialogôþi.

Conçrs!

6. Completôţi tóxtul. Scrøeţi vórbele la tømpul prezónt (настоящее время).1) Eu (a aveô) ... un prøeten, Sórgiu. 2) Ôzi eu (a învăţô) ... o poezøedóspre Örnă, Ör Sórgiu (a învăţô) ... o poezøe dóspre un urs. 3) Sórgiu (a citø) ... rópede poezøa, dar eu o (a memorizô) ... prømul.4) Noi (a mórge) ... împre¸nă la şcÅlă ºi acôsă. 5) Ne (a bucurô) ... că sîntóm prióteni.

6.1. Povestøţi dóspre priótenul vùstru, priótena vÅstră, folosønd modólul de mai sus.

C E F Á C I? C E A I F Ă C Ú T?... ...

b.– Alù, Ana, ¸nde ai fost?– Afôră. M-am jucôt cu Dônu.– Ce ôţi făçt?– Am patinôt, ...

,, , , E,

A RE, LUCI...

79


LUCI, SOA R1. Alcãtuøþi propozøþ….

NÅpte gerÅsã, pãmúnt îngheþôt, mãn¸ºi côlde, prióten bun.

2. Reþøneþi!

3. Continuôþi.

GhÇþã a îngheþô ...

4. Citøþi tóxtul. Intitulôþi-l (îçàãëàâüòå åãî).

De Ðri nu nønge. Dar afôră e ger.Pãmúntul a îngheþôt.Gýrgól a ðºøt din côsã. Môma îl aj¸nge din ¸rmã.

– Gýrgól, é ïtôt mãn¸ºile, zøcemôma. ñ mãn¸ºile sã nu înghóþi lamÿni.

Pe drum Gýrgól a întîlnøt-o peGýrgóta. ò tremurô de frig.

– Eu am dùà mãn¸ºi, zøceGýrgól. ªi ÿ dã o mãn¸ºãGýrgót^...

(D¸pã Gr. Vióru, Sp. Vanghóli )

pãmúntul – çåìëÿ é ïtôt – çàáûëtremurô de frig – äðîæàëà îò õîëîäà îl aj¸nge din ¸rmã – äîãîíÿåò åãоdrum – äîðîãà

Cum óste tømpul? Cøne Ðse din côsã? Ce a ïtôt Gýrgól?Cøne l-a aj¸ns din ¸rmã? Ce i-a dat môma lï Gýrgól? Pecøne (êîãî?) a întîlnøt Gýrgól? Ce a făc¸t el? De ce?

Vocabulôr

múnã mãn¸ºã

E bøne sã é prióteni

?

6. Continuôþi tóxtul. Ce a spus Gýrgóta?

5. Citøþi tóxtul pe rùluri.

80


A RE, LUCI...7. Sp¸neþi cum óste Gýrgól. Argumentôþi cu ajutùrul tóxtului.

Cøne...?Ce...?

Êòî...?×òî...?

8.1. Alcătuøţi propozøţii cu: e ger – a fost ger zøce – a zis Ïtă – a ïtôt Ðse – a ðºøt

9. Continuôþi. – Tôtãl mä lucrÇzã la magazøn.– ...

10. Povestøþi dóspre Örnã în peróchi (¸nii la tømpul prezónt, ôlþii la tømpul treçt).

om de zãpôdã


Cøne? Løcu patinÇzã / a patinôt. Olg¸þa se îmbrôcã / s-a îmbrăcôt.

Ce? Pãmúntul înghÇþã / a îngheţôt.Vúntul bôte / a băt¸t.

frumùsbun

atónt grijulÊamôbil

hôrnic

înôlt ascultãtùr

nøngea nins

se dã s-a dat Örnã

8. Scrøeţi din text cuvøntele-acţi¸ni în dÛă colÅne:Ce fôce? Ce au făçt?

... ...

óste a fost

Cøne e mai istóţ? Examinôţi atónt desónul. Ce ÿ lipsóºte ùmului de zăpôdă? PÅte cinevô îl ţøne în múnă? Desenôţi-l.

Conçrs!

cu sônia

81


LUCI, SOA R1. Alcãtuøþi propozøþ….

Sãni¸þã nùà, elóvi voÍºi, Örnã frumÅsã, mãn¸ºi côlde,prióteni b¸ni, pãrønþi êbitùri.

2. Føþi atónþi!

3. Citøþi poezøa. Cum sînt copø…?

Sãni¸þa

a. Ce anotømp óste? b. Óste m¸ltã zãpôdã? ¨nde? Citøþi. c. ¨nde se ¸rcã copø…? d. De ce sînt bucurùºi copø…?

NÇë póste tot s-a pus,A venøt Örna, drãg¸þa,Hé, bãÐþi, pe dçl în sus,Sã ne dãm cu sãni¸þa.

Cúte ¸nul, cúte d½,Ne suøm în sãniÅrã,Fõrã cé ºi fõrã b½Sãni¸þa f¸ge ... zbÅrã...

(GÝrge Coºb¸c)

Vocabulôrnç – sin.: zãpôdã cúte ¸nul – ïî îäíîìódçl – ãîðêà ne suøm – sin.: ne urcõmîn sus – ââåðõ f¸ge – áåæèò

Ñrna

sônie

sãni¸þã

múnã mîn¸þã

zãpôdã nÇ omõt

?

sUb

CU

ÎN

pE

82


A RE, LUCI...

dúpă de

4. Completôþi cu ajutùrul tóxtului.Copøii merg (¸nde?) ... . Sãni¸þa «mórge» încót (¸nde?) ... . Sãni¸þa(ce fôce?) ... (¸nde?). (Cøne?) ... sînt fÅrte vóseli ºi mulþumøþi.

7. Completôþi.

1) BãÐþ… jÅcã hùch^ (¸nde?) ... . 2) ... (¨nde?) óste frig.3) Andr~ mórge (¸nde?) ... . 4) Copø… se întùrc (de ¸nde?) ... .

Cøne ºtøe?· ¨nde trãÐºte sÅrele?· De ¸nde vøne Moº CrãcÊn?

¨nde...? ¨nde...? De ¸nde...?Ãäå...? Êóäà...? Ãäå...? Êóäà...? Îòêóäà...?

6. Povestøþi ce fôceþi v½ Örna.


Ionól se d¸ce afôrã.Ionól óste în çrte.

Cristøna vøne de afôrã.Fetøþa se întÅrce din çrte.

¸nde?

de ¸nde?

Conçrs!

· ¨nde se nôºte zãpôda?· De ¸nde vøne Örna?

5. Examinôţi desónul de la ex.3. Lucrôţi în peróchi: un elóv întrÇbă, celălôltrăsp¸nde. Folosøþi coróct prepozøţiile (предлоги). Modól: Cøne stă sub brad? - Iepurôºul stă sub brad.

pe în

cu

la ºcoală.

de la ºcoală.

83


8. Trad¸ceþi.Ïðèøëà çèìà. Íà óëèöå õîëîäíî. Íî ìû âûõîäèì âî äâîðèãðàòü. Äåâî÷êè äåëàþò ñíåæíóþ áàáó, à ìàëü÷èêè èãðàþò âõîêêåé.

9. ªtøþi?

11. Ghicø þi.

Mórgi cu ç, dar rùþi nu ôre,Nu e tren, dar ºøne ôre,Ñrna bucurš ad¸ce,Sus o d¸ci, în jos te-ad¸ce.

¨nde?De ¸nde?

VînzãtùrullucrÇzã

Módiculvøne

Artøºt…cúntã

Pãrønþ…se întùrc

Învãþãtùrulse d¸ce

LUCI, SOA R

10. Cøne e mai istóţ?

Üte cùlo, în ogrôdă,JÅcă f¸lgii de ... .

Üte cùlo-n zôre, hăt,JÅcă f¸lgii de ... .

Üte øci, pe gÇna mÇ,S-a oprøt un fulg de ... .

Grigùre Vióru

84


1. ÎncercuÐºte (îáâåäè êðóæî÷êîì) rãsp¸nsul coróct.

Muncitùrul se d¸ce A. la fôbricã.B. în fôbricã.C. pe fôbricã.

se întùrc

1 p.

3 p.

1 p.

2–10 p.

3–18 p.

3–12 p.

2. Rãsp¸nde în scris la întrebõri în cønci propozøţii.

Ce fôce?Ce fac?

3. Trad¸.a. Èä¸ò ñíåã. b. Çåìëÿ çàì¸ðçëà. c. Я была в школе. d. ß õî÷ó ìîðîæåíîå. e. Ìû õîòèì ìèðà. f. Ó ìåíÿ åñòü ìÿ÷.

4. Scrøe 3–4 propozøþ… la tóma:Sîntóm o famølie unøtã.

5. Ghøci. Scrøe răsp¸nsul.

MÅle, ôlbã ºi pufÅsã,Póntru cîmp e hÉnã grÅsã.

Brôvo! Bravøssimo!

A. de ºcoôlă.B. din ºcoôlă.C. de la ºcoôlă.

Elóvii

A RE, LUCI...

85


LUCI, SOA R

Lùcul de m¸ncã

Vocabulôr

1. Citøþi. Pronunþôþi coróct diftùng….BãÐþi hôrnici, sÅre cald, vr\ pßne, cÅce plãcønte,fl¸ðr mic¸þ, cúntec duÍs.

2. Construøþi îmbinõri de cuvønte ºi propozøþ….

Vr* la(¸nde?)

Vr*(ce?)

ºcÅlã... ... ...

móre

3. Reþøneþi!

4. Citøþi tóxtul. Rãsp¸ndeþi la întrebôrea din tøtlu.

de ¸nde – îòêóäà vr\ – õî÷óde la l¸cru – ñ ðàáîòû cróºte – ðàñò¸òsã vãd ce se fôce în l¸me – aøci: púnã în pod – äî ïîòîëêàõî÷ó óâèäåòü ÷òî äåëàåòñÿ â ìèðå

De ¸nde vin bãÐþ…? De ¸nde vøne ªtefãnól? ¨nde «lucrÇzã»el? Ce fôce el la grãdinøþã? Citøþi în text. De ce vrç sã crÇscãmôre? Voi vróþi sã føþi môri? De ce?

– De ¸nde venøþi, bãÐþi?– De la ºcÅlã. Dar tu, ªtefãnóle, de¸nde v…?– De la l¸cru.– ªi ¸nde lucrózi, dôcã nu e secrót?!– La grãdinøþã!– ªi ce fôci acùlo?– Cum ce fac?! Mã joc, mãnúnc. Vr*sã cresc môre-môre, púnã în pod!...– ªi ce sã fôci tu în pod?– Sã vãd ce se fôce în l¸me...


citósc

pod pod

?

¨nde lucrÇzã ªtefãnól?

... ......Vr\ sã(ce să fac?)

86


A RE, LUCI...5. Citøþi tóxtul pe rùluri.

b) Cînd v½ cróºte môre, ä v½ fi diplomôt.Cînd v½ cróºte môre, ä vr\ să fÊ diplomôt.


¨nde ? Vlad óste la ºcÅlã.BãÐþ… merg în exc¸rsie.

De ¸nde? Vlad vøne de la ºcÅlã.BãÐþ… vin din exc¸rsie.

6. Continuôþi. Cúnd v½ cróºte môre, ä

a cãlãtorø a lucrô la comp¸ter a învãþô

m¸lte lømbi a fi dùctor a fi fermiór a fi poliþøst

De ¸nde...?¨nde...?

v½ ...vr\ să ...

Model: a) Eu v½ învăţô lømba romấnã.Eu vr\ să învõţ lømba romấnă.

voi ve i va vom veţi vor7. Reþøneþi!

fi (lucrá, créşte ...)8 . Întrebôţi – răsp¸ndeţi.

!• voi fi - буду

voi lucrá - буду работать

• la - de la în - din

87


LUCI, SOA R

9. Completôþi propozøþiile.

1) Tôta se d¸ce (¸nde?) ... (cu ce?) troleib¸zul. 2) Bibliotecôrase d¸ce (¸nde?) ... . 3) ªtefãnól vøne (de ¸nde?) ... . 4) ápurôºultrăióºte (¸nde?) ... . 5) Vînzãtùrul (ïðîäàâåö) ióse (de ¸nde?) ... .6) Arøciul s-a asc¸ns (¸nde?) ... môsă.

10. Completôþi dialùgul. Citøþi. – B¸nã zøë, Veronøca!– ..., Dan!– ... te d¸ci?– ¹ mã duc ..., dar tu ... te d¸ci?– ¹ ... la stadiùn.

11. Trad¸ceþi în scris.

1) Я хочу быть врачом. 2) Ты пойд¸шь в детский сад? 3) ß áûë âøêîëå, à áðàò áûë íà ýêñêóðñèè. 4) Ìàìà прийд¸т ñ ðàáîòû èприãîòîâèò óæèí. 5) ß õî÷ó ïîìî÷ü ìàìå. 6) Мой младший братспрятался в шкафу.

12. Sã ne jucõm!Joc de miºcôre

Hai, cop`, sã-nvãþõm un joc,Nu e grä delùc:Mßnile în sus le ridicõmªi-ap½ Ête le miºcõm.Sîntóm pãsãróleªi zburõm ca óle.N½ zburõm spre sÅre,Dãm din arip›re,Cip-cip-cip!Cip-cip-cip!

12.1. Numøţi copøii. Cøne zbÅră spre sÅre?

de la

pe în cu

sub

din

(bibliotécă, pădúre, magazøn, grădinøţă, uzønă)

88


A RE, LUCI... Adevõrul1. Citøþi cuvøntele. Pronunþôþi coróct diftùng…. Construøþi propozøþ….

TÅmnã, plùà, cÇºcã, Örnã, mßne, sÅre, ºcÅlã, fl¸ðr, cÅce.2. Reþøneþi!

b¸nã

CÇºca spôrtãErô tÅmnã tîrzøe. PloË. Úntr-o zi ä am spart o cÇºcã.Mômei ä i-am spus cã e vinovôt Rex. ò l-a alungôt afôrã.Afôrã erô frig. Rex a îngheþôt.¹ am încep¸t sã plîng.– Mãmøco! Dã-i dr¸mul lï Rex în côsã. Óu am spart cÇºca.

(Dupã V. Osóeva)

spôrtã – ðàçáèòàÿ ploË – ø¸ë äîæäül-a alungôt – âûãíàëà åãо dã-i dr¸mul – aici: âïóñòèam încep¸t sã plîng – íà÷àë ïëàêàòü

Cøne a spart cÇºca? Ce i-a spus bãÖtul môm^? Ce a fãc¸tmôma? De ce bãðþólul a încep¸t sã plúngã? Cum a procedôt(ïîñòóïèë) bãÖtul în cóle din ¸rmã?

4. Citøþi propozøþiile côre ne spun:· cum erô afôrã;· ce a rugôt-o copølul pe môma.


6. Intitulôþi ôltfel tóxtul.

7. Cum cródeþi, ce a spus môma? Alcãtuøþi sfîrºøtul tóxtulï (1–3 propozøþ…).

Elóna ôre o côrte. Andrói, vr^ lôpte?ò citóºte. ñ cÇºca!

Vocabulôr

plùà

spôrtãcÇºcã

3. Citøþi tóxtul. Sp¸neþi cøne e vinovôt.

?

89


LUCI, SOA R8. Povestøþi tóxtul în n¸mele fetøþei, môm^ ... s$ al lui Rex.

9. Descrøeţi imôginile. Cum óste Örna? Cum a fost tÅmna? Cum va fi prømăvara?

Cînd...?Êîãäà...?

10. Rãsp¸ndóþi la întrebõri.1) Cúnd e vacônþa cç mé l¸ngã? 2) Cúnd te-ai întîlnøt cu priótenata? 3) Cúnd încãlþõm ghótele? 4) Cúnd dÅrme ¸rsul? 5) Cúnd«dÅrme» sùmnul? 6) Cînd dÅrme Ðpurele un an?

11. Înlocuøţi cuvøntele colorôte cu ôltele adecvôte.a) Ia cÇºca! E frumÅsă.b) Luôţi côrtea! E interesôntă.c) Nu mîncô zăpôdă! Vei răcø!d) Nu lua paltùnul! E cald. Vei transpirô!

12. Continuôþi dialùgul.– Ioana, cúnd te d¸ci la ºcÅlã?– TÅmna acÇsta.– Cúþi aniºùri é?– ªôse.– Tu vrŸ la ºcÅlã?– ...


Cînd? Ñrna nønge / a nins.TÅmna plùà / a ploËt.

Zîmbøþi– Ionól, cînd e mé bøne sã

culógem móre?– Cúnd dÅrme pôznicul ...90


Vocabulôr

Mßne lucrõm púnã la ùra 15.00.3. Citøþi. Rãsp¸ndeþi la întrebôrea din text.

vorbóºte – ãîâîðèò póntru ce – äëÿ ÷åãоúncã – åù¸ nu ºtøe – íå çíàåòca sã þønem – ÷òîáû äåðæàòü

Cu cøne vorbóºte Petrøcã? Ce întrÇbã bunøcul?Ce a rãsp¸ns Petrøcã? Ce nu ºtøe bãÖtul?


5. Intitulôþi ôltfel tóxtul.

6. Spunóþi-i lui Petrøcã în ce situôţii mé folosøm múinile.

1. Citøþi. Pronunþôþi coróct [d], [t], [n]. Alcãtuøþi îmbinõri de cuvønte, propozøþ….Mßni, rãsp¸nde, vorbóºte, bunøcul, trãÐºte, ¸nde, grãdinøþã, ªtefãnól.

Ridøcã mßnile !

2. Reþøneþi!

Hãrnicøa

?

Mßne

???Póntru ce ne tróbuð mßnile?Petrøcã vorbóºte cu bunøcul.– Petrøcã, póntru ce ÿ tróbuð ùmulï mßnile?întrÇbã bunøcul.– Ca sã ne jucõm cu møngç, rãsp¸nde Petrøcã.– Úncã póntru ce?– Ca sã þønem løngura.– Úncã?– Ca sã þønem furculøþa...Ce nu ºtøe Petrøcã?

A RE, LUCI...

Mßni

91


LUCI, SOA R

Conc¸rs!

8. Rãsp¸ndeþi la întrebõri.

1) Cu cøne mórgi la ºcÅlã? 2) Cu cøne te jùci d¸pã lócþ…? 3) Cuce te spóli? 4) Cu ce te îmbrôci Örna? 5) Cu ce trolŸb¸z mórgila ºcÅlã?

9. Scrøeþi ºi completôþi d¸pã modólul:

AcÇsta e sùra mç. ¹ mã duc la film (cu cøne?) cu sùra mç.Acósta e priótenul mä. ¹ mã joc (cu cøne?) ... (¸nde?) ... .AcÇsta e o pãp¸ºã. Len¸þa se jÅcã (cu ce?) ... .

10. Alcãtuøþi (ñîñòàâüòå) o povestøre. Încópeþi aºô:

¹ învõþ în clôsa a dùë. ¹ st$ úntr-o bôncã cu Nicuºùr. ...

11. Continuôþi dialùgul.

– Petrøcã, cu cøne te d¸ci la fùtbal?– Cu sùra mÇ, Viorøca. Dar tu?– ...

12. Cu cøne nu pÅte fi prióten l¸pul, v¸lpea? De ce?

Cøne completÇzã mé rópede!Ñrna vøne (cu ce?) cu _______, ________, _____________.Moº CrãcÊn vøne (cu cøne?) cu ______________________.

(cu ce?) cu ________________________.Prømãvara vøne (cu ce?) cu ____________, ____________.Noi mórgem la bunøci (cu ce?) cu ____________________.

Sã vorbøm coróct!Grigorôº vorbóºte

(cu cøne?) cu bunøcul.cu pãrønþ….

Aløna se jÅcã (cu ce?) cu pãp¸ºa.Cu cøne? Ñ êåì?

7. Povestøţi!

92


A RE, LUCI...1. CompletÇzã propozøþiile rãspunzúnd la întrebõri.

Frãþiùrul mä ôre 5 ôni, el mórge în fiecôre zi (¸nde?) ... .Prømãvara põsãrile vin (de ¸nde?) ... . (Cînd?) ... plùà mult. Cç mai l¸ngã vacônþã óste (cînd?) ... .

2. AlcãtuÐºte tr¬ propozøþ… folosønd cuvøntele: vr\, cÅce, mßni.

3. Scrøe dùà-tr^ propozøþ… d¸pã ¸nul din desóne (la alógere).

4. ÎncercuÐºte (îáâåäè êðóæî÷êîì) rãsp¸nsul coróct.

A. Mßni A. ñ B. Mßne B. ò

5. CompletÇzã d¸pã desón.

· Bunøca vøne cu nepoþólul (de ¸nde?) ... .· După lócţii copøš vin (de ¸nde?) ... .· Tôtãl lui Ghýrghøþã vøne (¸nde?) ... .· Pãrønþ… se întùrc seôra (de ¸nde?) ... .

Brôvo! Bravøssimo!

2–8 p.

cînd ? cînd ?¸nde ?

cînd ?

2–8 p.

2 p.

3–9 p.

3–9 p.

côrtea ºi tróci la tôblã.e joi.

6. ªtii cøne eºti?

, ,,,

5 p.

OA = O 93


Pßnç1. Pronunþôþi coróct [d], [t], [n].

Pßne b¸nã, undevô depôrte, gãsóºte pßne, vorbóºte frumùs, ºtøe m¸lte.

2. Continuôþi.

colþ colþunôºi str. M. Eminóscucolþ cu I. CrÇngã

colþ (= bucôtã)de pßne

4. Citøþi/ascultôþi poezøa. De ce plîng ¸n… copš?

PßnçSã nu ar¸nci, copøle,Pÿnøca jos nicicúnd,Cã undevô depôrtePlúnge-un copøl flãmúnd.

ªi côutã-un colþ de pßnePrin ¸rne-nfrigurôtªi dôcã nu-l gãsóºteAdÅrme-nlãcrimôt.

ªi-n somn ce i se-arôtã,Tu sã-þi închøpï pùþi?Pãmúntul ca o pßneCe-aj¸nge póntru tùþi.

(Leonøda Lôri)

flãmúnd fierbønteCopøl sãt¸l pßne gustÅsã

... ...3. Reþøneþi!

LUCI, SOA R

94


5. Citøþi vórsurile côre v-$ plãc¸t mé m¸lt.

Vai, ce rópede alÇrgă! Uf! Ce frig óste!Cum?.. Cum?..Êàê?.. Êàê?..

7. Lucrôþi în peróchi. Adresôþi întrebõri. Rãsp¸ndeþi. Folosøţi interjócţii (междометия).

Cum óste afôrã? Cum cúntã cícîrløa?Cum mórge autob¸zul? Cum mórge mólcul?

De ce plîng ¸n… copš? Cum adùrm ei? Cum putóm sã-iajutõm pe acóºti copš?

sã nu ar¸nci – íå áðîñàé i se arôtã – являåòсяflãmúnd – ãî ëîäíûé adÅrme – çàñûïàåòaj¸nge – õâàòàåò sã-þi închøpï – ïðåäñòàâèòü ñåáåpoþi – ìîæåøü côtã (côutã) – èùåòplúnge – únfrigurôt – лихорадочно

nu gãsóºte – íå íàõîäèò

Sã vorbøm coróct!Sùra mç se îmbrôcã modórn. O! Ce frumùs!Tu óºti flãmúnd? ( - Of! Tôre mø-i fÅme!)Cum?

?6. Urmărøţi desónele. Alcătuøţi propozøţii. Folosøţi cuvøntele dôte póntru a exprimô

sentimentóle.

Of!Stop!Brr!Hai!

A RE, LUCI...Vocabulôr

95


LUCI, SOA R

– Drôgul môm^, é rãsp¸ns la lócþie?– Da, la m¸zicã.– ªi cum é cîntôt?– Of! Am luôt nùta do ...– ?!

Cum?.. Cum?..

O! bøne, ræ, încót, rópede, vai!, frumùs, urút, of!, înap®, cald, hai!

1) Ápurele alÇrgã (cum?) ... la dçl (â ãîðó) ºi (cum?) ... la vôle. 2) Vôra e (cum?) ..., ör Örna óste (cum?) ... . 3) Rôcul mórge (cum?) ... .

8. Examinôþi desónele. Alcãtuøþi propozøþ… folosønd interjócţii.

9. Completôþi propozøþiile cu ajutùrul desónelor ºi al cuvøntelor dôte:

11. Citøþi dialùgul. ... Zîmbøþi, apùi sp¸neþi cøne dialoghÇzã.Ce nùtă a luat băiôtul? Côre cuvønte «v-au ºoptøt»?

10. Avóþi un prióten / o priótenã. Povestøþi: cum îl cheômă/ o chÇmã, cum învôþã, cum desenÇzã º.a.

96


A RE, LUCI...Odôtã, pÐrsic roditùr, gospodôr bun, copøl flãmúnd, gãsóºteorôºul, pÅte vorbø, bãÖt bolnôv.

Cóle pôtru pÐrsiciOdôtã un þãrôn a vrut sã-i încórce (èñïûòàòü) pe c^ pôtru fš É sŠ.

A chemôt diminÇþa fecÍr… ºi le-a dat cúte o pÐrsicã. SÇra i-a chemôt pe tùþi pôtru ºi l-a întrebôt pe cel mé môre:– Sp¸ne-mi, ce é fãçt cu pÐrsica ta?– Ce sã fac, tãt¸cã, am mîncôt-o ºi úþi mulþumósc. ñr súmburele (êîñ -òî÷êà) l-am sãdøt d¸pã côsã, am udôt lùcul ºi sper (íàäåþñü)sã crÇscã acùlo un pÐrsic frumùs ºi roditùr.– Bøne é fãçt, bãÖtul tôt^. Sînt søgur cã v^ fi un bun gospodôr.– Dar tu, îl întrÇbã pe cel de-al d®lç, ce-é fãçt cu pÐrsica ta?– Am mîncôt-o. A fost atút de b¸nã, cÅptã...– ªi ap®?– PŠ, am aruncôt súmburele ºi am mé cer¸t de la môma cîtevô, cõci tôreb¸ne mé er•.– Føule, a sp¸s tôtãl cu tristóþe în glas, é grøjã sã nu aj¸ngi un om lôcom...

Vocabulôram udôt – ïîëèë am cer¸t – ïîïðîñèësînt søgur – óâåðåí sã nu aj¸ngi – ÷òîáû íå ñòàëcÅptã – ñïåëàÿ roditùr – care dã rodgospodôr – õîçÿèí, õîçÿéñòâåííûé lôcom – æàäíûé, àë÷íûé

PÐrsici Pùmul

córe cerºetùr córere

vórzi cÅpte

Cóle pôtru piórsici1. Citøþi. Pronunþôþi coróct [o].

2. Reþøneþi!

3. Citøþi/ascultôþi tóxtul. Sp¸neþi de ce tôtãl erô trist.

nu óste ósteroditùr

97


?

4.1. Citøþi cuvøntele côre spun cum sînt pÐrsicile.

Cîþi f… avÇ þãrônul? Ce a vrut sã ôfle tôtãl? Ce a făçt prømul fiucu piórsica sa? Ce a făçt al d®lea fiu? Prima pÐrsică a fost«b¸nă, cÅptă» sau a dùua? Côre fê l-a întristôt? De ce?

5. Citøþi rãsp¸nsul côre v-a plãçt cel mai mult.

Cum óste ...? Cum sînt ...?Êàêîé (êàêàÿ, êàêîå)...? Êàêèå ...?

Tôtãl føilor óste bãtrún.PÐrsica óste b¸nã ºi cÅptã.Fø… sînt atónþi.PÐrsicile sînt b¸ne ºi cÅpte.

Cum óste ...?

Cum sînt ...?

7. Recitøþi în text cuvøntele côre rãsp¸nd la întrebõrile: cum óste? cum sînt?

8. Citøþi propozøþiile. Formulôþi (în peróchi) întrebõri. Folosøþi ºi tabólul de mai sus.

1) Prømii înflorósc pÐrsicii. 2) Prømele fr¸cte se coc în l¸na a cøncea,în mai. 3) Zôrzãrele lï Pãcôlã er— cÅpte ºi mustÅse. 4) FôtamoºnÇgulï óste frumÅsã ºi hôrnicã, ör fôta bôb^ – urútã ºilóneºã. 5) Ùmul hôrnic ºi frumùs óste êbøt de tùþi. 6) Eu m-amnăsçt în l¸na a ùpta, sînt Augustøn.



LUCI, SOA R4. Citøþi în text propozøþiile côre indøcã (óêàçûâàþò) ce $ fãçt

cu pÐrsicile prømii doi frôþi.

98


Cum sînt Åre?

Un moºnÇg ôre în c¸rteD½ ogôri cu bùturi sc¸rte,Tr^ gãøni cu póne cróþe,Pôtru rôþe lãtãróþe,Cønci bobùci de gúscã, møci,ªôse Ðpurôºi de côsã,ªôpte gúºte ga-ga-ga,Opt hul¸bi frumùºi, de rôsã,Nùà pï cu puf gãlbÏ,Zóce-$ fost, dar ¸nul nu-i!S-a pierd¸t pÅte-n poÖtã.Îl gãsóºte clùºca-ndôtã.

A RE, LUCI...9. Sã ne distrõm! Citøţi poezøa. Сum sînt animôlele?

99

9.1. Scrøeţi denumørile de animôle în dùà colÅne:Cúţi? Cúte?

9.2. Sp¸neţi, cøne «spune»:Piu-piu! Ga-ga-ga! Mac-mac! Co-co! Ham-ham! Ţip-ţip! Alcătuøţi propozøţii.


LUCI, SOA R1. Pronunþôþi coróct [ã].

PÐrsicã b¸nã, þãrôn bãtrún, vÖþã frumÅsã, famølie numerÅsã,grøjã pãrintÇscã, pãrønþi êbitùri.

2. Reþøneþi!

pÐrsic pÐrsicã pÐrsici

3. Citøþi/ascultôþi tóxtul. De ce tôtãl avÇ lôcrimi în ùchi?

Cóle pôtru pÐrsici– Dar þøe þi-a plãçt pÐrsica, a fost b¸nã? l-a întrebôt þãrônul pe cel de-al tr¬lç fê.– Nu ºtê.– Cum nu ºt…? Dar ce-é fãçt cu ç?– Am vînd¸t-o. M-am dus cu ç la pÖþã ºi am dôt-o cu zóce bôni. Üte-i!– Føule, cred cã în vÖþã v^ fi un môre negustùr (òîðãîâåö), dar é grøjã:nu tÅte se vînd în vÖþã; mé alós, cóç ce é primøt de la pãrønþi.– Dar þøe þi-a plãçt pÐrsica? îl întrÇbã pe cel mé mic, mezønul (ìëàä -øèé).– Nøci ä nu ºtê, tãt¸cã.– ªi tu é vînd¸t-o?– Nu, tôtã. ¹ m-am dus în vøzitã la priótenul mä de póste drum, côre ebolnôv, ºi i-am d¸s-o lï. S-a bucurôt mult póntru ç ºi mi-a mulþumøt dins¸flet.

Cu lôcrimi în ùchi, tôtãl ºi-a luôt copilôºul pe gen¸nchi ºi i-a spus:– Nu ºtê ce v^ fi în vÖþã, dar ºtÊ cã v^ fi un bun creºtøn ºi ôsta e tot cecontÇzã.

mezønul ◄▬

Cóle pôtru pÐrsici(continuôre)

100


A RE, LUCI...

?

am vînd¸t – ant.: am cumpãrôt mai alós – îñîáåííîvÖþã – æèçíü é grøjã – aici: ñìîòðè, çàïîìíèpÖþã – ðûíîê; ïëîùàäü nu tÅte – íå âñ¸contÇzã – èìååò çíà÷åíèå creºtøn — õðèñòèàíèíai primøt – òû ïîëó÷èë

Vocabulôr

4. Citøþi în text rãsp¸nsul côre vã pôre (êàæåòñÿ):

l mé interesônt;l mé originôl.

Ce a fãc¸t cu pÐrsica prømul fê? Dar al d®lç? Al tr¬lç?Mezønul? Ce ôþi fi fãc¸t v½?

5. Citøþi fragmóntul pe rùluri.

6. Citøþi cuvøntele. Sp¸neþi cum sînt bãÐþ….

prømul fiu credincÍsgrijulÊ

hôrnic obrôznic

bun la ønimã

føul al d®lea

prôctic

deºtópt

føul al tr¬leaprietenùs

Êbitùrf øul al pôtrulea lôcomræ

atónt

7. Continuôþi dialùgul.– B¸nã zøë, mùºule!– B¸nã zøë.– Tùţi acóºtö sînt fø… tŠ?!– Da, é m^.– Cum sînt ^?– Al ºôptelea e cel mai deºtópt.– ... ?

4.1. Citøţi n¸merele. Côre døntre óle ôrelegăt¸ră cu tóxtul? Explicôţi!

23 4 37 3

10 79 16 1

101


LUCI, SOA R

9. Completôþi schóma rãspunzúnd la întrebôrç: Cum óste tôtãl?

10. Povestøþi părønţilor tóxtul «Cóle pôtru pÐrsici». Folosøþi ºi cuvøntele de la exercøþiile precedónte.

Formôþi dùà echøpe. Sp¸neþi cît mé m¸lte cuvønte côre rãsp¸nd laîntrebõrile:a) Cum óste ... (obÐct / fiønþă)?b) Cum sînt ... (obÐcte / fiønþe)?

Conc¸rs!

...

... ...

êbitùr TôtãlgrijulÊ

Modól: Córul óste albôstru, senøn, înnourôt, fõră nùri ...

8. Dialogôþi d¸pã desóne. Folosøþi ºi tóxtul.Repóre: Ia! Luôţi! M-m-m! Cît cùstă? O-o-o, ce b¸nă e!

102


Vocabulôr

Pãcôlã ºi Tîndôlã

1. Pronunþôþi coróct [t], [n].Frôte vósel, puþøne flùri, m¸lte animôle, ºôpte ½ nógre, tÅtepÐrsicile, fr¸cte cÅpte, dÛă zôrzãre b¸ne.

2. Comparôþi. Reþøneþi!În lømba r¸sãÎn lømba românã

M¸lte flóri Mé m¸lte flùri Ìíîãî öâåòîâ Áîëüøå öâåòîâ

3. Citøþi/ascultôþi. Sp¸neþi cúte ½ ôre Pãcôlã.

odôtã – îäíàæäû ùi – îâöûmé puþøne – ìåíüøå nógre – ant.: ôlbenøci¸na – íè îäíîé

Ùile lï PãcôlãOdôtã Tîndôlã îl vóde pe Pãcôlã.– MŠ frôte, ¸nde te d¸ci?– Mã duc sã-mi vãd ùile.– Dar é ½ m¸lte?– Ôlbe n-am nøci¸na, ör nógre ºimé puþøne.

Cúte? Сколько?

A RE, LUCI...

´

103


LUCI, SOA R

Cúþi?.. Cúte?.. Cît (cùstã)?Ñêîëüêî? Ñêîëüêî? Ñêîëüêî?

6. Povestøþi dóspre famølia UngurÇnu d¸pã schóma de mé jos.Modól: Ana ôre d½ frôþi (cúþi?).

4. Citøþi tóxtul de cîtevô ùri. Memorôþi róplicile autùrulï, ale lï Pãcôlã ºiTîndôlã. Înscenôþi.

¹ am 8 ôni.Bunøcul ôre m¸lþi ôni, 87.Artøsta ôre m¸lte flùri.Frôtele ôre ôzi puþøne lócþ…, tr^.un kilogrôm de móre?mórele?

Cúþi?

Cúte?

Cît (cùstã)?

FamøliaUngurÇnu

tôtã mômã.?. .?.

tôtã mômã.?. .?.

Viorøca Tamôra Mihôi

copøiVasøle Pôvelfrôþi frôþi

Ion

Rôdu

Ôna

Andrói

LarøsaIon Larøsa

?


5. Alógeţi un desón. Scrøeţi nu mai puţin de opt întrebõri côre să conţønă cuvøntele cúţi? cúte?5.1. Alcăt¸iţi cîte o povestiÅră d¸pă desóne.

Pe cøne îl vóde odôtã Tîndôlã? Cúte ½ ôlbe ôrePãcôlã? Dar cúte nógre? Cum óste Pãcôlã?

104


A RE, LUCI...6.1. Construøþi o schómã similôrã dóspre famølia vÅstrã. Rãsp¸ndeþi la întrebõrilecológilor.

7. Recitøþi numãrãtÅrç de la pag. 99. Formulôþi întrebõri cu cúþi / cúte. Lucrôþi îndÛă echøpe.

Conc¸rs!Formôþi dÛă echøpe. Prøma echøpã p¸ne întrebõrile:cúþi / cúte? la diferøte obÐcte din clôsã. A dùë echøpãtróbuð sã rãsp¸ndã rópede ºi coróct.

8. Continuôþi dialùgul. Răsp¸ndeți cu umùr la întrebôre.

– Cît cùstã o cômerã la hotólul dumnçvÅstrã?– La prømul etôj – 400 de lei, la etôjul al dùilç – 300 de lei, laetôjul al tróilç – 200 de lei, la etôjul al pôtrulç – 100 de lei.– Mulþumósc. Nu-mi plôce hotólul dumnçvÅstrã.– De ce?!– ... .

9. Ghicøþi. Scrøeţi răsp¸nsurile.Pun ¸na – gãsósc (íàõîæó) dùà.Pun dùà – gãsósc nùà.Pun nùà – gãsósc nouãzóci ºi nùà.

Am cãmõºi nenumãrôteªi le port pe tÅte odôtã.

Am môlurile vórzi,Ôpa rùºieªi m¸lte pÐtre nógre.

Modól: Cúþi ôni ôre bunøca ta? Cúte surùri ôre môma? etc.

Modól: – Cúte móse avóm?– 12.

105


LUCI, SOA R

Pôtria1. Citøþi. Pronunþôþi coróct [ã]. Alcãtuøþi propozøþ….

Côsã frumÅsã, þôrã drôgã, cãmõºi m¸lte, Pãcôlã,pÐrsicã cÅptã, bun la ønimã, sat frumùs, orôº modórn.

2. Completôþi.

Rômuri – cróngigré – lømbãþôrã – pôtrie

3. Citøþi/audiôþi poezøa. Sp¸neþi ce ÿ plôce autùrulï.

Am o côsã prøntre rômuri,ÞãriºÅra mç,Am un sat întróg de nÇmuri,ÞãriºÅra mç,Am un cùdru, o cîmpøe,ÞãriºÅra mç,Am un gré ce-mi plôce møe,ÞãriºÅra mç.

(Grigùre Vióru)

Sinonøme

sat ÅmeniPôtriaºcÅlã

cùdru

......

...

... ...

...

...

106


1) ¹ o aj¸t pe măt¸şa Marøa sã c¸mpere prod¸se. 2) Magazønul seôflã depôrte de côsă. 3) ò úmi mulþumóºte póntru côrte. 4) Pe strô-da nÅstrã locuÐºte o bãtrînøcã. 5) O chÇmã mãt¸ºa Marøa.

nÇmuri – ðîäñòâåííèêèþôrã, þãriºÅrã – ñòðàíàgré – sin.: limbã

Cï?..(Êîìó?)

6. Rãsp¸ndeþi la întrebõri.1. Cï dedøcã poóþ… poezøile? 2. Cï ÿ plôce m¸zica populôrã?3. Cï trimøtem felicitõri de sãrbãtùri? 4. Cï oferøm cóle méfrumÅse flùri?

Cøne efectueôzã mé rópede!(în grup sau în peróchi)

Citøþi propozøþiile. Aranjôþi-le în ùrdinç necesôrã, alcãtuønd o povestøre.Intitulôþi-o.

Cum se numóºte Pôtria nÅstrã?Cum se numóºte sôtul/orôºul ¸nde trãøþi?

Môma ÿ dã Elón^ (fót^, ^) o côrte.Cï? Bunøcul ÿ sp¸ne lï Sórgê (nepùtulï, lï) o povóste.

Angela ÿ trimøte bunøc… (surorii) o scrisÅre.

Conc¸rs!

?


4. Recitøţi poezøa. Intitulôţi-o cu vórsuri din poezøe. 5. Alcătuøţi propozøţii, apoi povestiÅre d¸pă imôgini. Folosøţi repórele.

Ia! Ţøne! Drôga mea! mômei, cológei, Føi ...

7.

A RE, LUCI...Vocabulôr

107


108

8. Dialogôþi. Folosøţi ºi repórele: Poftøm! Mănúncă! Ia! G¸stă! Of, e gróu! M-m-m! Ce bun óste! MÖu-u-u!

Cï?Ce ÿ plôce/plac?

9. Privøþi desónul. Amintøþi-vã povóstç. Cøne a scrøs-o? Completôþi cîntecólulcôpr^.

Tr^ Ðzi, cucuÐþi,(cï?) ______ ¸ºa descuÐþi,Cã môma v-ad¸ce(cï?) ______MãlãÐº în cãlcîÐº...

9.1. Sp¸neţi cîntecólul în lømba r¸să.10. Cøne-i mai istóţ ?

4u = i

E

LUCI, SOA R


109

SÅre drag, Pôtria nÅstrã, culÅre ôlbã, pßne gustÅsã,þôrã êbøtã, Åmeni fericøþi.

2. Citøþi propozøþiile. Trad¸ceþi cuvøntele evidenþiôte.

3. Completôþi.

4. Citøþi/audiôþi tóxtul. Sp¸neþi côre sînt culùrile Pôtri^ nÅstre.

PôtriaPôtrie însÇmnã pãmúntul ¸nde ne-am nãsc¸t. Pôtrie

însÇmnã môma, tôta, frôþ… ºi prióten….Nu e un pãmúnt mé scump ca pãmúntul Þõr… tôle. Nu e

un sÅre mé drag ca sÅrele côre rãsôre în Þôra ta.– Cúte culùri ôre Pôtria nÅstrã, tôtã?– M¸lte. Ôre tÅte culùrile. Dar cóle mé de sÇmã sînt:culÅrea ôlbã a pßn…, culÅrea albôstrã a põc….

(D¸pã Grigùre Vióru, Spiridùn Vanghóli)

Pôtrie însÇmnã

VocabulôrPôtrie – ðîäèíà rãsôre – восходитînsÇmnã – çíà÷èò culÅre – öâåòmé scump – äîðîæå cóle mé de sÇmã – ñàìûå âàæíûå

môma

priótenul...

...

... ...

......

a. BãÖtul acósta óste al nùstru.BãÐþ… acóºtö sînt é nùºtri.

b. Fetøþa acÇsta óste a nÅstrã.Fetøþele acóstç sînt ale nÅstre.

Þôra mç

A RE, LUCI...1. Citøþi. Pronunþôþi coróct diftùngii.


LUCI, SOA R

5. Pronunþôþi cuvúntul Pôtrie. La ce v-ôþi gîndøt cînd l-ôþi pronunþôt? Desenôþi.Prezentôþi desónele ºi argumentôþi.

A (al, é, ôle) cï?×åé? ÷üè? ÷üÿ? ÷ü¸?

Modól:¹ am desenôt un sÅre. Èmen… nu pot trãøfõrã sÅre. ¹ nu pot trãø fõrã Pôtria mç.

6. Construøţi propozøţii. Folosøţi tabólul.

Ce însÇmnã Pôtrie? Citøþi. Cúte culùri ôre Pôtria nÅstrã?Côre culùri sînt cóle mé de sÇmã? Citøþi. A cï ósteculÅrç ôlbã? Dar cç albôstrã a cï óste?Côre sînt culùrile drapólului rep¸blicii nÅstre?

?

110


A RE, LUCI...

7. Completôþi propozøþiile.

1) Fôceţi cunoştønţă, acósta óste vecønul (al cui?) ... 2) Môma (a cï?)... óste cîntãrÇþã.3) Bl¸za (a cï?)... óste albôstrã.4) Acósta óste priótenul (al cï?)... Andr¬.

GÇnta óste a mç.AcÇsta e gÇnta mç.

CaÐtele sînt ôle móle.Acóstç sînt caÐtele móle.

Priótenul óste al lï Drôgoº.Acósta óste priótenul lï Drôgoº.

Clopoþó… sînt é Len¸þ^.Acóºtia sînt clopoþó… Len¸þ^.

A

Al

Ai

Ale

cï?


8. Continuôţi în peróchi.Rep¸blica Moldùva óste Pôtria mea. Aøci locuiósc tôta, môma, bunøcii,

óu ...9. Cøne-i mai istóţ ?

,,,, 1,, ,,

Róbus!?

111


CrăcÊn fericøt! La m¸lţi ôni! LUCI, SOA R

- Hristós a înviát!- Adevărát a înviát!

Ai un buchót môre de flori.Cui le vei da? De ce?Numóºte fiecôre persÅnă.

Să trăøţi, să înflorøţiCa mórii, ca póriiÎn møjlocul prømăverii!

SăRBăTÙRILE

SFØNTELE SăRBăTÙRI DE PÔºTI

112


8 MártieÔZI CU TÔTA NOI ÎN ZÙRIAM CULÓS MăMØCăI FLÙRI.RÎD PE MÔSă GHIOCEI.CE FRUMOASă-I ZØUA EI!

Grigùre Vióru

A RE, LUCI...

Te iubósc! Te feløcit!

Te săr¸t!

Cum sînt ùchii mômei tôle?Povestó ºte.

Ce îi spï mômei (bunøcii, profesÅrei, prióten^) de 8 Môrtie?

´(

FII, MăMØCă, SăNăTOASă,Că FRUMOASă ÓºTI MEREU!

LÚNGă ØNIMA TA B¨Nă POARTă MăRŢIºÙRUL MÓU.

Iuliôn Filøp

´(´(

´(

´(

((

( (

´(´(

113


(

VØNO LA NOI!

Joacă-tecu møne!

´(

BRÔVO! AI MUNCØT MULT.

VA C Ô N Ţ A

FII sĂNĂTÓs /sĂNĂTOAsĂ! ´(

((

114


LUCI, SOA RCôpra cu trói Ðzi

Erô odôtã o côprã côre avóa trói iózi. Iódul cel môre ºi cu cel mijlocøu erôuobrôznici, iôr cel mic erô hôrnic ºi cumønte. Vùrba cóea: sînt cinci dógete la omúnã ºi nu sÇmãnã tÅte ¸nul cu ôltul.

úntr-o zi côpra chÇmã Ðzii de pe-afôrã ºi le zøce:– Drôgii mômei copilôºi. Eu mã duc în pãd¸re ca sã môi ad¸c cevô de mîn-

côre. Dar voi încuÖþi ¸ºa, ascultôþi ¸nul de ôltul ºi sã nu deschødeþi púnã nu-þi auzø glôsul móu. Cînd vùi venø eu, ca sã mã cunÅºteþi, am sã vã spun aºô:

Trói iózi cucuióþi,Mômei ¸ºa descuióþi,Cã môma v-ad¸ce vùuã:Fr¸nze-n b¸ze,Lôpte-n þúþe,Drob de sôreÎn spinôre,Mãlãióº în cãlcîióº,Smoc de floriPe subsuùri.

(D¸pã Ion Creôngã)

Pung¸þa cu doi bôniErô odôtã o bôbã ºi un moºneôg. Bôba aveô o gãønã, ºi moºneôgul

un cocùº. Gãøna bôbei se ouô de dùuã ori pe zi ºi bôba mîncô m¸lte ùuã, iar moºneôgului nu-i da nici ¸nul. Moºneôgul într-o zi îi zøse:

– Mãi bôbã, ce mãnúnci søngurã? Ia dõ-mi ºi møe nøºte ùuã.– Da cum nu! zøce bôba côre erô foôrte zgîrcøtã.

Dôcã vrói ùuã, bôte ºi tu cocùºul tãu sã fôcã ùuã, ºi-i mîncô. Cã eu aºô am bãt¸t gãøna ºi iôtã ac¸m se ùuã.

116


A RE, LUCI...Moºneôgul se ia d¸pã g¸ra bôbei, prønde cocùºul, îl bôte, zicúnd:– Na! ori te ùuã, ori d¸-te de la côsa mea.

Cocùºul a fugøt de acôsã ºi umblô pe dr¸muri. ªi iôca gãsóºte opung¸þã cu doi bôni. Pe drum se întîlnóºte cu un boiór ºi cu sl¸ga lui.

Sl¸ga ia pung¸þa ºi i-o dã boiórului. Cocùºul supãrôt se ia d¸pã boiór ºizøce:

Cucurøgu! boióri mari,Dôþi pung¸þa cu doi bôni!

(D¸pã Ion Creôngã)

CîrnôþulOdôtã Tîndôlã a cumpãrôt cîrnôþ. Dar el nu ºtiô cum sã-l mãnúnce. ªi s-a dus

la un vînãtùr sã-l învóþe.Vînãtùrul i-a scris pe o hîrtøe cum sã mãnúnce cîrnôþul ºi Tîndôlã s-a dus acôsã.A venøt Tîndôlã acôsã, a pus cîrnôþul jos ºi a încep¸t sã citeôscã.

În vrómea ôsta a venøt un cúine, a înhãþôt cîrnôþul ºi a fugøt.Iar Tîndôlã se ¸itã liniºtøt în ¸rma lui ºi zøce:– Degeôba ai luôt cîrnôþul. Hîrtøa a rãmôs doar la møne.

Cønstea lui PãcôlãOdôtã Pãcôlã erô sl¸gã la un boiór. Boiórul a vãz¸t cã Pãcôlã

lucreôzã bøne, îl cheômã într-o b¸nã zi ºi îl întreôbã:– Mãi Pãcôlã, tu óºti om cinstøt?– Cinstøt, cucoône, cinstøt.– Dôcã ai gãsø p¸nga mea, ce ai fôce cu ea?– M-aº fôce ºi eu boiór, cucoône.

117


Pãcôlã ºi zôrzãreleÎntr-o zi un boiór a vãz¸t într-un copôc dùuã zôrzãre môri ºi frumoôse. Atunci el

a chemôt sl¸ga pe côre îl chemô Pãcôlã ºi îi zøce:– Ia vøno încoôce, mãi Pãcôlã!– Am ºi venøt, cucoône.– Ia dã zôrzãrele cólea.– Ac¸ºi, cucoône.Zôrzãrele erôu môri, coôpte ºi frumoôse ºi Pãcôlã a mîncôt ¸na.– Unde-i cealôltã, Pãcôlã?– Am mîncôt-o, cucoône.– Cum ai mîncôt-o, Pãcôlã?– Bøne, cucoône.– Cum bine, Pãcôlã?– Iac-aºa, cucoône. ªi o mãnúncã ºi pe cealôltã.

«Priótenul»Tîndôlã îl prønde pe Pãcôlã în grãdøna sa furúnd

móre ºi-i zøce:– Mãi Pãcôlã! Nu þi-i ruºøne, om bãtrún ce óºti!

Tùcmai de la møne sã f¸ri?– D-apùi de la cøne, priótene, dôcã nu de la tøne.

M-am gîndøt aºô: mã duc la ¸nul strãøn, mã prøndeºi mã bôte. Dar un prióten nu poôte procóda aºô!

LUCI, SOA R

118


A RE, LUCI...

Tema: Să facem cunoştinţă- Bună ziua, elevi!- Bună ziua, doamnă profesoară!- Cum te cheamă?- Mă cheamă...- Cîţi ani ai?- Eu am... ani.- Unde înveţi tu?- Eu învăţ la liceul /şcoala...- În ce clasă înveţi tu?- Eu învăţ în clasa a doua.

Tema: Cine sînt eu?■ Eu sînt Danu. Eu am 8 ani. Eu

învăţ în clasa a doua. Îmi placesă desenez cu creioane colora-te.

■ Eu sînt Eva. Eu am 7 ani şi jumă-tate. Învăţ la Liceul Ion Creangă.Îmi place să desenez cu acuarele.

■ Mă cheamă Dana. Aceştia sîntprietenii mei: Vasile şi Nicu. Eleste frăţiorul meu, Petrică. El are4 ani.

Tema: Moldova meaPatria mea este RepublicaMoldova. Capitala Moldovei esteoraşul Chişinău. Drapelul nostrueste tricolor: albastru, galben,roşu. Imnul este Limba noastră. ÎnMoldova sînt multe livezi, vii; sateşi oraşe frumoase; oameni buni şiharnici. Îmi iubesc mult Patria.

Tema: Familia- Cine este acesta? - Acesta este tatăl/ bunicul/ fratele/

unchiul/ verişorul meu.- Cine este aceasta?- Aceasta este mama/ sora/ buni-

ca/ mătuşa/ verişoara mea.- Cine sînt aceştia?- Aceştia sînt părinţii/ bunicii mei.- Ce face mama/ tata/ sora/ Ionel?- Mama citeşte o carte surioarei

mele./ Tata lucrează la computer.Sora mai mare spală vesela, iarmama o şterge./ Ionel se joacăcu maşina.

- De unde a venit fratele maimare?

- Fratele mai mare a venit de lamagazin.

- Ce a cumpărat el?- El a cumpărat fructe şi legume.

Tema: Vesela. Alimentele

Azi e duminică. Toată familia esteacasă. Luăm micul dejun. Tatamănîncă tortă şi bea cafea fărăzahăr. Mama mănîncă fructe.Bunica mănîncă biscuiţi şi beaceai cu lămîie. Eu mănînc tortă şibeau suc de mere. Torta este foar-te gustoasă. Dar pisica nu vreatortă, ea mănîncă salam.

- Dă-mi, te rog, o farfurie.- Dar mie – o ceaşcă, te rog.- Ia/ luaţi o furculiţă / un cuţit/ unpahar/ un şerveţel/ o banană / ocaisă ...

* * *- Eu vreau apă cu gheaţă.- Dar eu – îngheţată.

Tema: Şcoala- Noroc, Andrei!- Salut, Gigi! Iar la şcoală?- La şcoală.

* * *- Bună ziua, dragi elevi. Sînt

profesoara / profesorul de limbaromână. Cum v-aţi odihnit?

- Bine-e-e! * * *

Acesta este liceul nostru. Estemare, frumos. La liceu învaţă mulţielevi. Clasa noastră se află/ estela etajul 3 / al treilea.

* * *- La ce etaj este biblioteca?- Biblioteca este la etajul doi/aldoilea.- Liceul are sală de sport?- Da, desigur.- Cum este sala de sport?- Este spaţioasă, luminoasă.- Îţi place liceul tău?- Da, îmi place foarte mult.

ASCULTĂM ªI VORBIM ROMÂNEªTE(REPETARE)

SUPLIMENT PENTRU PROFESORI ªI PĂRINŢI(PAG. 4-20)

119


LUCI, SOA RTema: Rechizite

- Ce este acesta? Ce este aceasta?- Cum este?Acesta este un penar. Penaruleste sur. Acesta este un creion.Creionul este negru. Acesta esteun pix. Pixul este albastru.Aceasta este o cariocă. Cariocaeste roşie. Aceasta este o radie-ră. Radiera este albă. Aceastaeste o riglă. Rigla este verde.Cartea este nouă.- Cîte creioane sînt pe masă?- Pe masă sînt… creioane.- Dă-mi, te rog, creionul albastru.

Tema: ToamnaLunile de toamnă sînt: septem-brie, octombrie, noiembrie. Laîntîi septembrie copiii merg laşcoală. Toamna cad frunzele.Păsările călătoare pleacă în ţărilecalde. Toamna este bogată înfructe şi legume. Şi adulţii, şi copiiiculeg strugurii. Ei sînt gustoşi şidulci.

* * *- Daţi-mi, vă rog, un morcov.- Poftim.- Mulţumesc.- Cu plăcere!. Fii sănătos (-oasă)!

Tema: Iarna- Care sînt lunile de iarnă?- Lunile de iarnă sînt: decembrie,ianuarie şi februarie.- Cum sînt copacii?- Copacii sînt goi.- Cum este cerul?- Cerul este posomorît. Ninge.- Ce sărbătorim iarna?- Noi sărbătorim Crăciunul şi AnulNou.- Ce faceţi în vacanţă?- Ne dăm cu sania, patinăm,facem oameni de zăpadă. E foar-te vesel!

Tema: Primăvara

Lunile de primăvară sînt: martie,aprilie, mai. Este cald. Zăpada setopeşte. Primăvara înverzeşteiarba. Apar primii ghiocei.Înfloresc copacii. Păsările călă-toare se întorc din ţările calde.Copiii se joacă, sînt veseli.

* * *- Ce flori aveţi în grădină?- Avem lalele, narcise, bujori,petunii.- Cine udă florile?- Eu şi tata udăm florile.- Aveţi şi fructe, legume?- Desigur.

Tema: VaraEste (e) vară. E foarte cald. Toatăvara e foarte cald: în iunie, îniulie şi în august. Vara sînt multefructe şi legume. În iulie - augustrecoltăm grîul. Vara ne odihnim,căci sîntem în vacanţă. La marene scăldăm, ne bronzăm.

* * *- Bună ziua, bunico / bunicule!- Bună ziua, dragul meu / dragamea. Sîntem bucuroşi că aţi venitla noi.- Şi eu. O să vă ajut în toate.

Tema: Vreau să fiu sănătos!Îmi place sportul. Şi mamei/ tatei îiplace sportul. Iarna patinez, varaalerg, înot. Alerg în fiecare dimi-neaţă împreună cu tata şi mama.

* * *- Unde mergi, Vasile/Irina?- Merg la stadion. Azi jucăm fot-bal. Dar tu?- Eu joc baschet şi badminton.- Dar prietenul meu e boxer.

* * *Medicul: Bravo, Alina/ Andrei! Eştisănătos/sănătoasă!Copiii: Doar fac sport. Şi iarna, şivara.Medicul: Dar prietenii tăi?Copiii: Şi ei practică sportul.

Tema: Animale sălbaticePădurea e verde, frumoasă. Înpădure sînt multe animale. Uiteursul/ veveriţa/ iepurele/ ariciul/mistreţul. Ursului îi place mierea.

* * *Păsările zboară. Iepurele îşinumără iepuraşii. Veveriţa sareprin copaci şi mănîncă alune.Lebăda este frumoasă şi graţioa-să. Vulpea roşcată are coadalungă şi pufoasă.

* * *Ce coarne frumoase are cerbul!Ce ochi răi are lupul!

Tema: Animale domesticeEu trăiesc la ţară. Avem o gospodărie mare. Avem o vacă, un porc,două capre şi cinci oi. Avem şi păsări: găini, raţe, gîşte, curcani. Veciniinoştri au şi un păun şi o păuniţă.

* * *Îmi plac foarte mult puişorii, mieii şi iezii. Bunicii îi place cocoşul. Easpune că stăpînul curţii este cocoşul. Dimineaţa îi trezeşte pe toţi.

* * *- Anişoara, vrei un pahar de lapte?- Mulţumesc. Cu plăcere.

* * *- Ce faci, mamă?- Fac nişte plăcinte.- Cu brînză?- Cu brînză, cu cartofi şi cu varză.- Pot să te ajut?- Sigur. Mulţumesc. Curăţă cartofi şi ceapă.

120


A RE, LUCI... Vocabular român-rus

Aacasă – дома, домойa aduce – приноситьaer – воздухa se afla – находитьсяalbină – пчелaa alunga – гнатьan – годanghină – ангинаa apãra – защищатьarici – ёжa asculta – слушатьatent – внимательный,

внимательноață – нитка, ниткиaur – золотоa auzi – слышатьa avea – иметьavion – самолёт

bbaie – баня, ванная комнатаa bate – битьbătrîn – старыйbine – хорошоbolnav – больнойbroască –

лягушкаbucătărie – кухняa se bucura – радоватьсяbunătate – доброта

Ccal – лошадьcamion – грузовикcană – кружкаcap – головаcarne – мясоcăprioară – косуляcăţeluş – щенокceai – чайceas – часыceaşcă – чашкаcer – небоcerc – кругa cere – проситьcetate – крепостьcheie – ключcină – ужин(cu) cine – кто, с кем

cioară – воронаciocănitoare – дятелcirc – циркciuperci – грибыa cînta – петьcîntăreţ – певецcîntec – песняa cheltui – тратитьclovn – клоунa coace – печьcoardă – скакалкаa coase – шитьcocostîrc – аистclopotniţă – колокольняclopoţel – звонок, коло-кольчикcojoc – кожухcocor – журавльcolorat – цветнойcolţ – уголa completa – дополнятьcopt – спелый, зрелыйcorect – правильноcoroană – венокcratiţă – кастрюляCrăciun –

Рождествоcremă – кремa creşte – растиa se culca – ложитьсяa culege – собиратьculoare – цветcum – какa cumpăra – купитьa curăţa – чиститьcurcan – индюк

Da da – даватьa dărui – даритьdeal – горка, холмdeparte – далекоa deschide – открыватьdimineaţă – утроa dori – желатьdormitor – спальняdreptate – справедливостьdrum – дорогаa se duce – идтиduios – нежно, нежный

dulceaţă – вареньеduminică – воскресеньеa durea (piciorul) – болеть

(нога)

Eelefant – слонexerciţiu – упражнение

Fa felicita – поздравлятьfereastră – окноa fi – бытьfiu – сынfiică – дочьflămînd – голодныйfluier – дудочкаfotoliu – креслоfrig – холодноfrigider – холодильникa fugi – убежатьfulg – снежинкаfurnică – муравей

Ggalben – жёлтыйa (se) găsi – находить(ся)a găti – готовитьgene – ресницыger – морозgheaţă – лёдghete – ботинкиgheţuş – каток, гололёдghicitoare – загадкаgimnastică – гимнастикаgimnaziu – гимназияgingaş – нежныйgirafă – жирафgrădină – огородgrănicer – пограничникgrijã – заботаgurã – рот

Hhainã – одеждаharnic – трудолюбивыйhavuz – фонтан

121


LUCI, SOA RI

iarbă – траваiepure – заяцieri – вчераa intitula – озаглавитьa intra – входить

Îa (se) îmbrăca – одевать(ся)încă – ещёa închide – закрыватьa înflori – цвестиîngheţat – замёрзшийa se întoarce –

возвращатьсяîntrebare – вопросînsă – ноa învăţa – учить, учиться

Jjoc – играjoi – четвергjucării – игрушки

Llac – озероlacom – жадныйlacrimă – слезаlămîie – лимонlecţie – урокleneş – ленивыйleu – левliliac – сирень; летучая мышьlivadă – садa locui – проживатьa lua – брать, взятьa lucra – работатьlucru – работаlună – месяцlung – длинныйluni – понедельникlup – волк

Mmal – берегmaimuţă – обезьянаmare (subst.) – мореmarţi – вторникmătuşă – тётя, старушкаa merge – ходить, идтиmie – мне

miercuri – среда(cu) mine – со мнойminer – шахтёрminunat – прекрасный,

прекрасноmîine – завтраmînă – рукаmîncare – едаmonument – памятникmoş – дед, дядяmult – многоa mulţumi – благодаритьmulţumit – довольныйmurdar – грязный

Na se naşte – родитьсяnegru – чёрныйnene – дядя(a) ninge – идёт снегnor – тучаnoroc – удачаnoapte – ночьnoră – невесткаnuci – орехиnume – имя

Oochelari – очкиochi – глазаodată – однаждыa se odihni – отдыхатьoglindă – зеркалоoră – час

ppace – мирpahar – стаканparte – частьpateu – пирожокpatrie – родинаpămînt – земляpărinţi – родителиa păzi – охранять,

защищатьpentru ce – зачем, для чегоperiuţă – щёткаpictor – художник(cu) plăcere – (с)

удовольствием

a plînge – плакать(a) ploua – идёт дождьpoamă – виноградporc – свиньяposomorît – пасмурныйpoveste – сказкаa povesti – рассказыватьa pregăti – приготовитьa primi – получатьa prinde – ловить, пойматьprivighetoare – соловейproblemă – задачаpufos – пушистыйa putea – мочьpuţin – мало

Ra răci – простудитьсяrăspuns – ответrău – плохо, плохойrea – плохаяrecreaţie – переменаrepede – быстроa rezolva – решатьa rîde – смеятьсяrîndunică – ласточкаrochie – платье

ssalam – колбаса копчёнаяsănătos – здоровыйsare – сольsat – селоa sări – прыгатьsărbătoare – праздникa (se) scălda – купать(ся)a scrie – писатьscriitor – писательa se scula – просыпатьсяscump – дорогой, дорогоsîmbătă – субботаspart – разбитыйspune-mi – скажи мнеsteguleţ – флажокsteluţă – звёздочкаstradelă – переулокa striga – кричатьstruguri – виноград

122


A RE, LUCI...

Vocabular român-gãgãuz

Şa (se) şterge – вытирать(ся)a şti – знать

Ttanti – тётяtartă – пирогtartină – бутербродa tăcea – молчатьa tăia – резатьtimp – времяtobă – барабанtoţi – всеa trăi – житьa trebui – надоa tuşi – кашлять

Ţţară – странаţie – тебе

Ua uda – поливатьa uita – забытьumăr – плечоa umbla – ходить,

посещатьumbrelă – зонтикunchi – дядяundiţă – удочкаunt – масло сливочноеuzină – завод

Vvarză – капустаa vedea – видетьa veni – приходитьveveriţă – белкаviaţă – жизньviclean – хитрыйvie – виноградник

a vinde – продаватьvineri – пятницаvioară – скрипкаvînt – ветерvoios – весёлыйa vorbi – говоритьa vrea – хотетьvulpe – лиса

Zzarzăre – жарделиzăpadă – снегa zbura – летать

Aacas ă – eväa aduce – detirmääa se afla – bulunmääalbină – kuana apăra – korumaaarici – kirpiatent – kuşkuaţă – iplikaur – altýna auzi – işitmää

bbaie – banäa bate – düümääbătrîn – eskibine – isläbolnav – hastabroască – kurbaabucătărie – kuhnäa se bucura – sevinmääbunătate – iilik

Ccal – beigircamion – ük masinasý

cană – kruşkacap – kafacarne – iaanýcăţeluş – paliceai – çayceas – saatceaşcă – çaşkacerc – alkacheie – anatarcine – kim; kiminnencioară – gárgacirc – ţirkcîntăreţ – türkü çalýcisi a coace – fýrýnda pişirmääa coase – dikmääcocor – lelekcojoc – kojuhcolorat – alacaa completa – tamannamaacoroanã – veneţcratiţă – kastrüläcremă – yaaculoare – boya

D a dărui – adamaadeparte – uzaka deschide – açmaaa desena – resimnemäädimineaţă – sabaaa dori – dilmäädormitor – uyumak odasýdreptate – doorulukdrum – yolduios – nazlýdulceaţă – balduminică – pazara durea (piciorul) –

hastalanmaa

Eelefant – filexerciţiu – iş

Ffereastră – pençeräfluier – düdüjäkfrigider – buz dolabýfulg – karçaazfurnică – karýmşa

123


LUCI, SOA R

Ggalben – sarýgene – kirpiklärghete – çipiçigimnastică – gimnastikagingaş – nazlýgirafă – zurafagrănicer – sýnýrcýgură – aaz

Hhaină – rubaharnic – çalişkan

Iiepure – tavşanieri – düna intitula – adlamak

Îa îmbrăca – giydirmääa închide – karamaaa înflori – çiçek açmaaîngheţat – donukînsă – amaîntrebare – soruş

Jjoc – oyunjoi – perşembäjucării – oyuncanlar

Llac – göllămîie – limonleneş – haylazleu – aslana locui – yaşamaaa lua – almaalucru – işlună – aylung – uzunluni – pazarertesi lup – çanavar, yabaný

Mmaimuţă – maymunmal – su kenarýmare (subst.) – denizmarinar – gemicimarţi – salýa merge – gezmää, örümää

mie – banamiercuri – çarşamba(cu) mine – benimnenmînă – el, kolmîncare – imäkmoş – dädumulţumit – kanaatmurdar – kirli

Nnegru – karanoră – gelihnuci – ceviznume – ad

Oochelari – gözlüklärochi – gözläroglindă – ayna

ppace – uslulucpahar – filcanparte – parça, paypatrie – vatanpămînt – toprakpărinţi – ana-bobaa păzi – korumaapentru ce – neçinperiuţă – çetkapictor – resimci(cu) plăcere – havezienplouă – yamur yayerpoamă – üzümporc – domuzpoveste – masala povesti – annatmaaa pregăti – hazýrlamaaa prinde – tutmaaprivighetoare – bülbülproblemă – daavapufos – kabaa putea – benim var

kolayýmpuţin – az

R răspuns – cuvaprău – prostrea – prostrepede – çabuka rezolva – esaplamaarimă – rifma

ssalam – isli sucuksalată – salatsare – tuzsărbătoare – yortuscriitor – yazýcia se scula – yanmaasîmbătă – cumaertesispune-mi – sölä banasteguleţ – bayracýksteluţă – zvezdacýkstradelă – ara

Şa şterge – silmääa şti – bilmää

T tanti – lelüa tăia – kesmäätimp – vakýt, zamantoamnã – güztobă – daultoţi – hepsia trăi – yaşamaaa trebui – läzým

Ţţară – memleketţie – sana

Uumăr – omuza umbla – gitmääumbrelă – zontikunchi – çiçuunt – saa yaauzină – zavod

Vvarză – laanaa veni – gelmääveveriţă – sιncapviclean – şiret, şalvirvineri – cumavînt – luzgarvoios – şena vorbi – sölemää, lafetmääa vrea – istemäävulpe – tilki

Z zarzăr – zerdeli

124


A RE, LUCI... Vocabular român-bulgar

Aacasă – у домá, в къщиa aduce – донáсям, донесá,

докáрвамa se afla – намирам се,

намéряalbină – пчелáa apăra – защищáвам, защитяarici – таралéжatent – внимáтеленaţă – конéцaur – злáтоa auzi – чýвам, чýя

bbaie – бáня, умывáлняa bate – бияbătrîn – стар, стáрецbine – добрébolnav – бóленbroască – жáбаbucătărie – кýхняa se bucura – рáдвам сеbunătate – добрoтá

Ccal – конcamion – камиóнcană – чáшаcap – главácarne – месócăţeluş – кýченцеceai – чайceas – часóвникceaşcă – чáшаcerc – кръгcheie – ключ(cu) cine – кой, с когócioară – врáнаcirc – циркcîntăreţ – певéцa coace – пекá, изпекáa coase – cojoc – кожýхcocor – жéравcolorat – цвéтенa completa – допълвам,

допълня

coroană – венéцcratiţă – тéнджераcremă – кремculoare – цвят

Da dărui – подарявам, даряdeparte – далéчеa deschide – отвáрям,

отвóряa desena – рисýвам, рисýяdimineaţă – сýтринa dori – пожелáвам, желáяdormitor – спáлняdreptate – истинаdrum – пътduios – нéженdulceaţă – слáдкоduminică – недéляa durea (piciorul) – болéя,

боли (кракът)

Eelefant – слонexerciţiu – упражнéние

Ffereastră – прозóрецfluier – свиркаfrigider – хладилникfulg – снежинкаfurnică – мрáвка

Ggalben – жълтgene – миглиghete – обýвкиgimnastică – гимнáстикаgingaş – нéженgirafă – жирáфgrănicer – граничáрgură – устá

Hhaină – дрéхаharnic – трудолюбив

Iiepure – зáек

ieri – вчéраa intitula – оглавявам,

оглавяÎ

a îmbrăca – обличам, облекá

a închide – затвáрям,затвóря

a înflori – цъфтяîngheţat – замразéнînsă – ноîntrebare – въпрóс

Jjoc – игрájoi – четвъртъкjucării – игрáчки

Llac – éзероlămîie – лимóнleneş – мързеливleu – лъвlivadă – градинаa locui – живéяa lua – взéмам, взéмаlucru – рáботаlună – мéсецlung – дълъгluni – понедéлникlup – вълк

Mmaimuţă – маймýнаmal – брягmare (subst.) – морémarinar – морякmarţi – втóрникa merge – пътýвам, вървя,

хóдяmie – на мéне, миmiercuri – сряда(cu) mine – с мéнеminer – миньóрmînă – ръкámîncare – хранámoş – дядоmulţumit – довóленmurdar – мръсен

125


LUCI, SOA RN

negru – чéренnoră – снахánuci – óрехиnume – име

Oochelari – очилáochi – очиoglindă – огледáло

ppace – мирpahar – чáшаparte – частpatrie – родинаpămînt – земяpărinţi – родителиa păzi – опáзвам, опáзяpentru ce – защóperiuţă – чéткаpictor – худóжникplajă – плаж(cu) plăcere – с удовóлствиеplouă – валиpoamă – грóздеporc – свиняposomorît – навъсенpoveste – приказкаa povesti – разкáзвам, разкáжяa pregăti – пригóтвям,

пригóтвяa prinde – хвáщамprivighetoare – слáвейproblemă – задáчаpufos – пýхкавa putea – мóгаpuţin – мáлко

Rrăspuns – óтговорrău – лóшо, лошrea – лóша

repede – вързоa rezolva – решáвам, решárimã – рима

ssalam – салáмsalată – салáтаsare – солsărbătoare – прáзникscriitor – писáтелse scula – събýждам сеscump – скъп, скъпоsîmbătă – съботаspune-mi – кажи миsteguleţ – флáгчеsteluţă – звездичкаstradelă – ýличка

Şa şterge – изтривам,

изтрияa şti – знáя

Ttanti – лéляtartină – сáндвичa tăia – рéжаtimp – врéмеtoamnă – éсенtobă – тъпанtoţi – всичкиa trăi – живéяa trebui – трябва

Ţţară – държáваţie – тéбе

Uumăr – рáмоa umbla – хóдя, посещáвамumbrelă – чадър

unchi – чичоundiţă – въдицаunt – маслóuzină – завóд

Vvarză – зéлеa veni – идвам, дóйдаveveriţă – кáтерицаviclean – хитърvie – лóзеvineri – пéтъкvînt – вятьрvoios – вéселa vorbi – говóряa vrea – искамvulpe – лисá

Zzarzăr – зáрзала

126


A RE, LUCI...Ascultõm ºi vorbøm românóºteC U P R Ø N S

Cøne sînt eu? ........................................................................5Moldùva mea ........................................................................6 Famølia ..................................................................................8Vesóla. Alimóntele ................................................................10ªcoôla ..................................................................................12Toômna ................................................................................14Iôrna, prømãvara, vôra ..........................................................16Vreôu sã fiu sãnãtùs ............................................................17Animôlele sãlbôtice ..............................................................18Animôlele domóstice ............................................................20

Arøciul ºi mórele.Løterele a, m, o, e ......................................22Møca croitoreôsã. Løterele r, n................................................24La môre. Diftùngul oa ..........................................................26Ne odihnøm. Løterele i, î ........................................................28Môma ºi mórele. Repetôre ..................................................30Côpra cu trei iezi. Diftùngii ..................................................32Pescôrul. Løtera u ................................................................34La circ. Gr¸purile de løtere: ce, ci ........................................36La recreôþie. Repetôre ........................................................38Cãl¸þul. Løtera l ....................................................................40În pãd¸re. Løterele d, v ........................................................42La hùrã. Løterele j, h ............................................................44Mă gătósc de ºcoôlă. Løterele s, º ......................................46Gospodønele. Løterele t, þ ......................................................48Zøua de nôºtere. Løterele z, f ................................................50Prømăvara. Løtera g ..............................................................52Grøjile mômei. Gr¸purile de løtere: ge, gi ..............................54Profósiile. Gr¸purile de løtere: che, chi ................................56La módic. Gr¸purile de løtere: ghe, ghi ................................58D¸pã ciupórci. Løtera p ........................................................60Vøne toômna Løtera b ............................................................62În exc¸rsie. Løterele k, x ......................................................64La lócţia de matemôtică. Repetôre ......................................66În j¸rul l¸mii. Løterele q, w, y ................................................68Ùmul hôrnic. Recapitulôre ....................................................70Alfabótul ..............................................................................72

Învãþõm a cøti ºi a scrøe

127


Editura Lumina, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 180,MD 2004, Chişinău, Tel. 29-57-79; 29-58-68

e-mail: [email protected], www.edituralumina.mdTiparul executat la F.E.-P ,,Tipografia Centrală”.

MD 2004, Chişinău, str. Florilor, 1. Comanda nr. 5938

Mulþumøm póntru pôce. Ce fôce? Ce fac? ..........................75Priótenii. Ce fôci? Ce fôceþi? ................................................78E bøne sã ai prióteni. Cøne? Ce? ..........................................80Iôrna. ¨nde? De ¸nde? ........................................................82Brôvo! Bravøssimo! ..............................................................85Lùcul de m¸ncã. ¨nde? De ¸nde? ......................................86Adevõrul. Cînd? ..................................................................89Hãrnicøa. Cu cøne? Cu ce? ..................................................91Brôvo! Bravøssimo! ..............................................................93Púinea. Cum? ......................................................................94Cóle pôtru piórsici. Cum este? Cum sînt? ..........................97Cóle pôtru piórsici. Continuôre..............................................100Pãcôlã ºi Tîndôlã. Cîþi? Cúte? Cît? ......................................103Pôtria. Cui? ..........................................................................106Þôra mea. A (al, ai, ale) cui? ................................................109Sărbătùrile ............................................................................112Vacônţa..................................................................................114

Côpra cu trei iezi. D¸pã I. Creôngã ....................................116Pung¸þa cu doi bôni. D¸pã I. Creôngã ................................116Cîrnôþul (snoôvã) ..................................................................117Cønstea lui Pãcôlã (snoôvã) ................................................117Pãcôlã ºi zôrzãrele (snoôvã) ..............................................118«Priótenul» (snoôvã) ............................................................118Ascultăm ºi vorbim româneºte

(supliment pentru profesori ºi părinþi) ..................119Vocabulôr romấn-rus ............................................................121Vocabulôr romấn-gãgã¸z ....................................................123Vocabulôr romấn-bulgôr ......................................................125

A fost odôtã...

Ilustraţii şi macheta: Igor Hmelniţchi, Alexandru PopoviciRedactor: Anatol Malev

Redactor artistic: Tatiana MelnicPaginare computerizată: Lidia Mocanu

Sã comunicõm în lømba romấnă!

128


Limba Romana 2 v0.qxd - NET

Documents

Transcript of Limba Romana 2 v0.qxd - NET