HOW TO REDUCE THE RISK - ince.md

ECONOMIE şi SOCIOLOGIE

REVISTĂ

Ministerul Economieial Republicii Moldova

Academia de Ştiinţea Moldovei

revistă teoretico-ştiinţifică, fondată în anul 1953

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică

Nr. 1 / 2013

ISSN: 1857-4130

Chişinău, 2013

Revistă teoretico-științifică / Theoretical and scientifical journal

Nr. 1 / 2013

2

COLEGIUL DE REDACŢIE:

Redactor-şef:Gheorghe ILIADI, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaRedactor-şef adjunct, compartimentul Economie:Vadim MACARI, doctor, conferenţiar cercetător, Republica MoldovaRedactor-şef adjunct, compartimentul Sociologie:Andrei TIMUŞ, membru corespondent, Republica Moldova

Membrii:Gheorghe MIŞCOI, membru corespondent, Republica MoldovaDavid SMALLBONE, doctor, profesor, Maria BritanieMichael GRINGS, doctor, profesor, GermaniaLuminiţa CHIVU, doctor, profesor, RomâniaAlexandr NECHIPELOV, academician, RusiaVasa LASZLO, doctor, conferenţiar, UngariaFelix ZINOVIEV, academician, profesor, UcrainaJamila BOPIEVA, doctor habilitat, profesor, KazahstanVilayat VALIYEV, doctor, AzerbaijanDumitru MOLDOVAN, membru corespondent, Republica MoldovaElena PĂDUREAN, doctor, RomâniaAlexandru STRATAN, doctor habilitat, Republica MoldovaGalina ULIAN, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaAlexandru GRIBINCEA, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaDmitrii PARMACLI, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaIon SÂRBU, doctor habilitat, profesor universitar, Republica MoldovaVictoria TROFIMOV, doctor, conferenţiar, Republica MoldovaTudor BAJURA, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaValeriu DOGA, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaTatiana MANOLE, doctor habilitat, profesor, Republica MoldovaVictor MOCANU, doctor, conferenţiar, Republica MoldovaAnatol ROJCO, doctor, conferenţiar, Republica MoldovaAngela TIMUŞ, doctor, conferenţiar, Republica MoldovaGalina SAVELIEVA, doctor, conferenţiar, Republica MoldovaRadu CUHAL, doctor, conferenţiar, Republica Moldova

Conform deciziei Comisiei Superioare de Atestare a CNAA, revista „Economie şi Sociologie” este inclusă în„Lista revistelor recomandate pentru a fi recunoscute în calitate de publicaţii ştiinţifice de profil” şi acreditată cuCategoria „B”.

© Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM şi ME© Secţia de Sociologie a Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM

Preluarea textelor editate în revista „Economie şi Sociologie” este posibilă doar cu acordulautorului. Responsabilitatea asupra fiecărui text publicat aparţine autorilor. Opinia redacţiei nu coincide totdeauna cuopinia autorilor.

Redactor-şef CE: Iulita BÎRCĂRedactori (limba română): Andrian SCLIFOS,

Tatiana PARVAN, Victoria BORDOSRedactori (limba engleză): Eugenia LUCAŞENCO, Svetlana DODON

Designer copertă: Alexandru SANDULESCURedactare bibliografică: Nina DALINITCHI, Diana PELEPCIUC

Adresa redacţiei: Complexul Editorial, IEFS, MD-2064,or. Chişinău, str. Ion Creangă, 45. tel.: 50-11-30, fax: 74-37-94

web: www.iefs.md/complexul-editorial/; e-mail: [email protected]

ECONOMIE ŞI SOCIOLOGIE / ECONOMY AND SOCIOLOGY 3

Nr. 1/ 2013

ECONOMY and SOCIOLOGY

REVISTĂ

Academy of Sciencesof Moldova

Ministry of Economyof the Republic of Moldova

Institute of Economy, Finance and Statistics

theoretical and scientifical journal, founded in 1953

Chisinau, 2013

No. 1 / 2013

ISSN: 1857-4130


Nr. 1 / 2013

4

EDITORIAL BOARD:

Editor-in-chief:Gheorghe ILIADI, PhD, Professor, Republic of MoldovaEditor-in-chief of Economics department:Vadim MACARI, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaEditor-in-chief of Sociology department:Andrei TIMUŞ, Associate Member, Republic of Moldova

Members:Gheorghe MIŞCOI, Associate Member, Republic of MoldovaDavid SMALLBONE, PhD, Professor, Great BritainMichael GRINGS, PhD, Professor, GermanyLuminita CHIVU, PhD, Professor, RomaniaAlexandr NECHIPELOV, Academician, RussiaVasa LASZLO, PhD, HungaryFelix ZINOVIEV, Academician, Professor, UkraineJamila BOPIEVA, PhD, KazakhstanVilayat VALIYEV, PhD, AzerbaijanDumitru MOLDOVAN, Associate Member, Republic of MoldovaElena PADUREAN, PhD, CCEE, Romanian Academy, RomaniaAlexandru STRATAN, PhD, Professor, Republic of MoldovaGalina ULIAN, PhD, Professor, Republic of MoldovaAlexandru GRIBINCEA, PhD, Professor, Republic of MoldovaDmitrii PARMACLI, PhD, Professor, Republic of MoldovaIon SÂRBU, PhD, Professor, Republic of MoldovaVictoria TROFIMOV, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaTudor BAJURA, PhD, Professor, Republic of MoldovaValeriu DOGA, PhD, Professor, Republic of MoldovaTatiana MANOLE, PhD, Professor, Republic of MoldovaVictor MOCANU, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaAnatol ROJCO, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaAngela TIMUŞ, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaGalina SAVELIEVA, PhD, Associate Professor, Republic of MoldovaRadu CUHAL, PhD, Associate Professor, Republic of Moldova

According to the decision of the Supreme Attestation Commission of NCAA, the journal „Economy andSociology” is included in „The list of recommended journals to be recognized as scientific profile publications”,and is accredited with „B” category.

© Institute of Economy, Finance and Statistics of ASM and ME© Sociology Department of Institute of European Integration and Political Science of ASM

The taking over of the texts that are published in the journal „Economy and Sociology” is possible only with theauthor’s agreement. Responsibility for each published text belongs to the authors. Authors views are not alwaysaccorded the editorial board’s opinion.

Editor-in-chief EC: Iulita BIRCAEditors (Romanian): Andrian SCLIFOSTatiana PARVAN, Victoria BORDOS

Editors (English): Eugenia LUCASENCO, Svetlana DODONDesigner: Alexandru SANDULESCU

Bibliographic editors: Nina DALINITCHI, Diana PELEPCIUC

Address: Editorial Complex, IEFS, MD-2064,Chisinau, 45, Ion Creanga str., tel.: 50-11-30, fax: 74-37-94

web: www.iefs.md/complexul-editorial/; e-mail: [email protected]


Nr. 1/ 2013

CUPRINS

ECONOMIE

Alexandru STRATANMODELAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR DUPĂ GHEORGHE ILIADI……………………………………... 9

Larisa SATÎRPROBLEMELE TEHNICO-MATERIALE PRIVIND ASIGURAREA ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DINUCRAINA…………………………………………………………………………………………………………….. 11

Tatiana MANOLEANALIZA SENSIBILITĂŢII CA METODĂ DE CUANTIFICARE A GRADULUI DE INCERTITUDINE…… 15

Ludmila COBZARIIMPORTANŢA DESCENTRALIZĂRII ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ………………………………..……… 22

Igor PASCABAZELE ORGANIZATORICE ŞI ECONOMICE ALE REALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE DINGOSPODĂRIILE INDIVIDUALE ŢĂRĂNEŞTI……………………………………………………………………. 27

Andrei ŞEVCIUKSTANDARDIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI CA O CONDIŢIE IMPORTANTĂ PENTRU DEZVOLTAREASISTEMULUI REGIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT……………………………………………………………………. 31

Tudor BAJURATENDINŢELE MACROECONOMICE MODERNE PRIVIND DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR AL REPUBLICII MOLDOVA……………………………………………………………………….. 37

Vadim COJOCARU, Lilia SARGUANALIZA PIEŢEI MONDIALE A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII ............................................................ 49

Aliona DANILIUC, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIANSTRATEGIA COOPERĂRII ECONOMICE INTERNAŢIONALE: ASPECTE METODOLOGICE……………… 55

Vadim MACARIABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICE ALE COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE (Partea I)…………… 65

Olga BUZUAPLICAREA ABORDĂRII SINERGETICE ÎN TEORIA EVALUĂRII PROPRIETĂŢII IMOBILIARE………… 73

Ivan LUCHIANTENDINŢELE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII PIEŢEI FINANCIARE…………………………………………... 78

Radu CUHAL, Ludmila STARIŢÎNA, Nicolae BASISTÎIABORDĂRI MODERNE ÎN IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ŞI REGLEMENTAREASISTEMELOR FINANCIARE..................................................................................................................................... 83

Victor MOROZ, Eugenia LUCAŞENCOTRANSFORMĂRILE STRUCTURALE DIN SPAŢIUL RURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA………………… 92

Natalia VINOGRADOVA, Lidia MAIERCARACTERISTICA PROCESULUI DE INSTITUIRE A RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A MEDIULUI DEAFACERI ÎN REPUBLICA MOLDOVA…………………………………………………………………………... 100

Tatiana COLESNICOVAMANAGEMENTUL FORMĂRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA………... 107


Nr. 1 / 2013

6

Tatiana BUCOSDIMENSIUNI CANTITATIV-CALITATIVE ALE FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI EDUCAŢIONAL DINREPUBLICA MOLDOVA, ABORDATE PRIN PRISMA POTENŢIALULUI ECONOMIC……………………… 113

Vitalie ŞTÎROIORGANIZAREA CA FUNCŢIE SPECIFICĂ A MANAGEMENTULUI ÎN SISTEMUL ACTIVITĂŢIIÎNTREPRINDERILOR VITIVINICOLE DIN REPUBLICA MOLDOVA………………………………………….. 119

Dan BALAMACISPORIREA EFICIENŢEI GESTIUNII COMPLEXULUI MARITIM REGIONAL PORT-TERMINAL…………... 123

Alexei STURZAMANAGEMENTUL CUNOAŞTERII: DE LA IGNORANŢĂ SPRE ADEVĂR SAU EXTINDEREAMODELULUI DIKW…………………………………………………………………………………………………. 132

Florin-Ioan BRETANORGANIZAREA CA FUNCŢIE A MANAGEMENTULUI ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERILOR DECOMERŢ……………………………………………………………………………………………………………... 140

Tatiana ANDREEVAPROBLEMA EVALUĂRII NIVELULUI ACTIVITĂŢII DE INVESTIŢII ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ…….. 147

Călin VRANCEANROLUL ŞI IMPORTANŢA PRODUSELOR AVICOLE ÎN ALIMENTAŢIA UMANĂ…………………………... 158

Stela CRIJANOVSCHIASPECTUL METODOLOGIC AL DISCONTĂRILOR PREFERINŢELOR SOCIALE…………………………... 163

SOCIOLOGIE

Ion MOCANUIMPACTUL MASS-MEDIA ASUPRA PARTICIPĂRII ELECTORALE…………………………………………... 167

Vladimir GUTURECENZIE LA MONOGRAFIA „СТОИМОСТНАЯ ОЦЕНКА НЕДВИЖИМОГО ИМУЩЕСТВА:ПОНЯТИЯ, РЕАЛЬНОСТЬ, ПЕРСПЕКТИВЫ”, AUTOR OLGA BUZU………………………………………… 179

Alexandru GRIBINCEARECENZIE LA MONOGRAFIA „СТОИМОСТНАЯ ОЦЕНКА НЕДВИЖИМОГО ИМУЩЕСТВА:ПОНЯТИЯ, РЕАЛЬНОСТЬ, ПЕРСПЕКТИВЫ”, AUTOR OLGA BUZU………………………………………… 180

Pavel MOVILEANURECENZIE LA MONOGRAFIA „MANAGEMENTUL REFORMĂRILOR ÎN SECTORUL AGRAR ALREPUBLICII MOLDOVA”, AUTOR MOCANU NATALIA………………………………………………………. 181

Alexandru STRATANRECENZIE LA MONOGRAFIA „RESTRUCTURARE, DEZVOLTARE ŞI CREŞTERE ECONOMICĂÎN SECTORUL AGRAR”, AUTORI ŢURCANU PETRU, MOCANU NATALIA, ANATOLIE SPIVACENCO… 182

CERINŢE DE PREZENTARE A ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE SPRE PUBLICARE ÎN REVISTA„ECONOMIE ŞI SOCIOLOGIE”…………………………………………………………………………………. 183


Nr. 1/ 2013

CONTENTS

ECONOMY

Alexandru STRATANMODELLING THE FINANCIAL BALANCEBY GHEORGHE ILIADI ………………………………………….. 9

Larisa SATÎRPROBLEM OF MATERIAL-TECHNICAL SUPPORT AGRICULTURE COMPANIES OF UKRAINE…………. 11

Tatiana MANOLETHE SENSITIVITY ANALYSIS AS A METHOD OF QUANTIFYING THE DEGREE OF UNCERTAINTY….. 15

Ludmila COBZARIIMPORTANCE OF DECENTRALIZATION IN THE NATIONAL ECONOMY...................................................... 22

Igor PASCAORGANIZATIONAL-ECONOMIC GROUNDS FOR REALIZATION OF AGRICULTURAL PRODUCTS BYINDIVIDUAL SUBSIDIARY ECONOMIES………………………………………………………………………... 27

Andrey SHEVCHUKSTANDARDIZATION OF EDUCATION AS ESSENTIAL TO THE DEVELOPMENT OF REGIONALEDUCATIONAL SYSTEMS.......................................................................................................... ............................... 31

Tudor BAJURAMODERN MACROECONOMIC TRENDS OF AGRO-FOOD SECTOR DEVELOPMENT OF THE REPUBLICOF MOLDOVA……………………………………………………………………………………………………….. 37

Vadim COJOCARU, Lilia SARGUTHE ANALYSIS OF THE GLOBAL MARKET OF CONSTRUCTION MATERIALS............................................ 49

Aliona DANILIUC, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIANSTRATEGY OF INTERNATIONAL ECONOMIC COOPERATION: METHODOLOGICAL ASPECTS.............. 55

Vadim MACARITHEORETICAL AND METHODOLOGICAL APPROACHES TO ECONOMIC COMPETITIVENESS (Part I)... 65

Olga BUZUAPPLICATION OF THE SYNERGETIC APPROACH IN THE THEORY OF REAL ESTATEVALUATION…………………………………………………………………………………………………………. 73

Ivan LUCHIANBASIC TRENDS OF THE GLOBAL FINANCIAL MARKET DEVELOPMENT…………………………………. 78

Radu CUHAL, Ludmila STARITINA, Nicolae BASISTIIMODERN APPROACHES TO THE IMPLEMENTATION OF MONETARY POLICY AND THEREGULATION OF FINANCIAL SYSTEMS………………………………………………………………………... 83

Victor MOROZ, Eugenia LUCAŞENCOSTRUCTURAL TRANSFORMATIONS FROM RURAL AREA IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA…………. 92

Natalia VINOGRADOVA, Lidia MAIERDESCRIPTION OF THE PROCESS OF FORMATION OF SOCIAL RESPONSIBILITY IN BUSINESS AREAOF THE REPUBLIC OF MOLDOVA………………………………………………………………………………... 100

Tatiana COLESNICOVAMANAGEMENT OF EMPLOYEES’ VOCATIONAL TRAINING IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA……….. 107


Nr. 1 / 2013

8

Tatiana BUCOSQUANTITATIVE AND QUALITATIVE DIMENTIONS OF MOLDOVAN EDUCATION SYSTEMOPERATION IN THE FRAMEWORK OF ECONOMIC POTENTIAL……………………………………………. 113

Vitalie STIROIORGANIZATION AS A SPECIFIC MANAGEMENT FUNCTION IN THE SYSTEM OF WINE BUSINESSACTIVITY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA.......................................................................................... .............. 119

Dan BALAMACIEFFICIENCY INCREASE OF THE REGIONAL MARITIME COMPLEX MANAGEMENTPORT-TERMINAL…………………………………………………………………………………………………… 123

Alexei STURZAKNOWLEDGE MANAGEMENT: FROM IGNORANCE TO TRUTH OR THE DIKW MODEL EXTENSION… 132

Florin-Ioan BRETANORGANIZATION AS A MANAGEMENT FUNCTION IN THE ACTIVITY OF TRADE COMPANIES………. 140

Tatiana ANDREEVAPROBLEM ASSESSMENT OF THE LEVEL INVESTMENT ACTIVITY IN THE NATIONAL ECONOMY…... 147

Călin VRANCEANROLE AND IMPORTANCE POULTRY PRODUCTS FOR HUMAN CONSUMPTION…………………………. 158

Stela CRIJANOVSCHITHE METHOLOGICAL ASPECT OF ESIMATING THE FUTURE VALUE OF SOCIAL PREFERENCES......... 163

SOCIOLOGY

Ion MOCANUIMPACT OF MASS MEDIA ON ELECTORAL PARTICIPATION………………………………………………... 167

Vladimir GUTUREVIEW FOR THE MONOGRAPH "THE VALUATION OF REAL ESTATE: THE CONCEPT, REALITY

AND PROSPECTS", AUTHOR OLGA BUZU……………………………………………………………………… 179

Alexandru GRIBINCEAREVIEW FOR THE MONOGRAPH "THE VALUATION OF REAL ESTATE: THE CONCEPT, REALITYAND PROSPECTS", AUTHOR OLGA BUZU……………………………………………………………………… 180

Pavel MOVILEANUREVIEW FOR THE MONOGRAPH "MANAGEMENT OF REFORMING IN THE AGRICULTURAL SECTOROF THE REPUBLIC OF MOLDOVA", AUTHOR MOCANU NATALIA…………………………………………. 181

Alexandru STRATANREVIEW FOR THE MONOGRAPH "RESTRUCTURING, DEVELOPMENT AND ECONOMIC GROWTH INTHE AGRICULTURAL SECTOR", AUTHORS TURCANU PETRU, MOCANU NATALIA, ANATOLIESPIVACENCO………………………………………………………………………………………………………... 182

REQUIREMENTS FOR PREZENTATION OF THE SCIENTIFIC ARTICLES FOR PUBLICATION IN„ECONOMY AND SOCIOLOGY”……………………………………………………………………………....... 183


Nr. 1/ 2013

La o aniversareMODELAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR DUPĂ GHEORGHE ILIADI

At an anniversaryMODELLING THE FINANCIAL BALANCE BY GHEORGHE ILIADI

Colegul nostru, profesorul cercetător Gheorghe Iliadi, doctor habilitat îneconomie, trage la carul ştiinţei economice din republică de circa 45 de ani,afirmându-se ca un specialist notoriu în domeniu. Aria intereselor sale în cercetareînglobează o amplă varietate de probleme ştiinţifice privind perfecţionarea politiciifinanciar-bancare în ţările cu economia în tranziţie; căile de sporire a eficienţeiachiziţiilor statale; metodologia analizei mecanismului financiar în economia detranziţie; evoluţia fluxurilor financiare în sistemul financiar naţional; structurileinstituţionale ale formării şi utilizării investiţiilor de risc şi multe alte aspecte.

Gheorghe Iliadi s-a născut la 14 martie 1938, în or. Chişinău. A făcut studii serioase în formareasa profesională: a absolvit şcoala nr. 1 din capitală cu o bună reputaţie în educaţie, Institutul Agricoldin Chişinău (1962) şi Institutul Industriei Alimentare din Moscova (1965). Activitatea sa ştiinţifică,de-a lungul anilor, s-a încununat cu conferirea gradului de doctor în economie în 1970 (la vârsta de 32de ani), de doctor habilitat – peste 22 de ani, în 1992, iar titlul de profesor cercetător (specialitatea08.00.10) l-a obţinut peste 18 ani – în 2010. După cum vedem, dl Iliadi şi-a certificat profesionalismulşi excelenţa în cercetare nu din fugă, precum unii încearcă s-o facă astăzi, ci pregătindu-se temeinic,acumulând cu meticulozitate materialul ştiinţific, fiind apoi verificat şi analizat atât în laboratoareleştiinţifice, cât şi în practica de toate zilele.

Activitatea de cercetare şi ştiinţifico-didactică a profesorului Gheorghe Iliadi impresionează, pebună dreptate: a activat ani buni (1964-1974) în cadrul Ministerului Agriculturii, Ministerului deAchiziţie al RM, apoi la Institutul de Cercetări Ştiinţifice Economice şi Organizarea ProducţieiAgricole (Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare al RM). În continuare, pe parcurs de 23 deani (1977-2000) a realizat cercetări în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Institutul de CercetăriEconomice, Centrul de Studiere a Problemelor Pieţei cu subordonare dublă – AŞM şi MinisteruluiEconomiei. Ultimii 6 ani munceşte în calitate de consultant ştiinţific la Institutului nostru de Economie,Finanţe şi Statistică al AŞM şi Ministerului Economiei.

Vom remarca şi activitatea ştiinţifico-didactică a profesorului Gheorghe Iliadi în cadrul unui şirde instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agrară din Moldova,Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, Universitatea Relaţii Economice Internaţionale, Academia de StudiiEconomice din Moldova; Universitatea Liberă Internaţională a Moldovei. Dialogul profesor savant-student-doctorand s-a fructificat cu elaborarea a zeci de teze de licenţă pe teme economice, trezându-letinerilor gustul pentru cunoaştere şi cercetare. Cei mai buni dintre ei, 12 la număr, s-au stabilit cuactivitatea în ştiinţă, susţinând teze de doctorat sub conducerea profesorului Iliadi: N. Şeico (1997),V. Ganea (1998), A. Stahovschii (2001), V. Ierhan (2007), L. Lepădatu (2010), M. Andruşca (2010),M. Gârlea (2012) ş.a.

În prezent, colegul nostru, Gheorghe Iliadi, este director de proiect din cadrul Programului deStat: „Elaborarea în baza cunoştinţelor interdisciplinare a modelului de optimizare a impactuluifactorilor inflaţionişti ca premisă iniţială a stabilizării sistemului financiar” (anii 2012-2013) şi executorresponsabil al compartimentului din Proiectul de cercetare instituţională fundamentală pentru anii2011-2014 ”Mecanismele eficientizării managementului finanţelor publice în contextul integrării RMîn UE”.


Nr. 1 / 2013

10

Savantul economist a publicat pe parcursul activităţii sale160 de lucrări ştiinţifice şi metodico-didactice, inclusiv 20 de monografii, manuale şi articole de sinteză. La comanda de stat a realizat alte30 de lucrări ştiinţifice. Voi nominaliza doar unele din publicaţiile sale remarcabile: Mecanismulfinanciar de atragere şi dirijare a investiţiilor în economia naţională în cartea „Abordări teoreticeprivind creşterea eficienţei investiţiilor în Republica Moldova”, ASEM, 2003 (coautor); Monedă şicredit. Manual. ASEM, 2004 (coautor); Structurile instituţionale ale formării şi utilizării investiţiilorde risc. INEI, 2004; Managementul portofoliului de investiţii. Manual. ASEM, 2005 (coautor);Investiţiile de risc – finanţare alternativă a activităţii inovaţionale. Monografie. IEFS, 2011 (coautor);Abordări teoretice şi practice privind evaluarea şi modelarea echilibrului financiar în economianaţională. Articol de sinteză. Ediţie suplimentară a revistei „Economie şi Sociologie”, IEFS, 2011;Modelul, politica şi scenariul de creştere economică în baza reformelor structurale. Monografie.IEFS, 2012 (coautor).

Dl profesor Gheorghe Iliadi este solicitat în calitate de expert în diverse comisii şi structuriinstituţionale: a fost ales membru al Asambleei AŞM; membru al Comisiei de experţi în domeniu aConsiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA; membru al Consiliului pentru conferireagradelor ştiinţifice la specialităţile Economie şi Management şi Finanţe; Monedă; Credit la IEFS;membru al seminarelor ştiinţifice de profil pentru conferirea gradelor ştiinţifice la aceleaşi specialităţidin cadrul IEFS, ULIM, USM, UTM şi ASEM.

Omagiatul nostru a fost apreciat cu importante distincţii ştiinţifice şi de stat: Medalia jubiliară„60 ani de la fondarea primelor instituţii academice din Republica Moldova”, Medalia „DimitrieCantemir” a AŞM (2008), titlul de „Om emerit” (2011), Premiul AŞM pentru lucrări ştiinţifice devaloare (2011), numeroase Diplome de merit etc. Referitor la ultimul premiu remarcabil al savantului,aşi menţiona următoarele: i-a fost acordat pentru ciclul de lucrări „Abordări teoretice şi practiceprivind modelarea echilibrului financiar ca premisă a creşterii economice bazate pe activitateainovaţională”. E o distincţie ştiinţifică semnificativă a savantului, dat fiind că potrivit lui GheorgheIliadi, echilibrul financiar în economia naţională poate fi atins graţie pârghiilor şi instrumentelor fiscal-bugetare şi politicilor monetare. Anume, echilibrul financiar poate servi drept premisă a creşteriieconomice bazate pe inovaţii – problemă de actualitate a zilei de azi.

Cu ocazia aniversării a 75-ea, exprimăm domnului Gheorghe Iliadi sincere felicitări şi profundesentimente de recunoştinţă pentru eforturile depuse în calitate de Om al ştiinţei, de profesor şiîndrumător al celor tineri! Îi dorim multă sănătate, noi realizări ştiinţifice şi în pregătirea cadrelorştiinţifice de înaltă calificare, bucurii de la cei dragi, tinereţe şi optimism în continuare pe drumul vieţii.În contextul dat, se înscrie perfect şi Diploma de Recunoştinţă a CNAA, conferită dlui doctor habilitat,profesor cercetător Gheorghe Iliadi, pentru activitate fructuoasă şi merite deosebite în pregătirea şiatestarea cadrelor de înaltă calificare ştiinţifică.

Alexandru STRATAN,doctor habilitat în economie,

directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică


Nr. 1/ 2013

ECONOMIE / ECONOMY

PROBLEME PRIVIND ASIGURAREATEHNICO-MATERIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR

AGRICOLE DIN UCRAINA

CZU 631.145 (477)

PROBLEM OF MATERIAL-TECHNICALSUPPORT AGRICULTURE COMPANIES

OF UKRAINE

CZU 631.145 (477)

Larisa SATÎR, dr., profesor asociat,Universitatea Naţională Agrară

din Belotserkovsky, Ukraina

Larysa SATYR, candidate of economic sciences,associate professor, Bila Tserkva state national

university, Ukraina

Recenzent: Ivan SVINOUS, doctor, profesoruniversitar, Universitatea Agrară Belotserkovsky

Naţională, Ucraina

Reviewer: Ivan SVINOUS, PhD,Professor, Bila Tserkva state national university,

Ukraina

Articolul prezintă nivelul de asigurare cu resursemateriale şi tehnice a întreprinderilor agricole dinUcraina, principalele probleme şi direcţii de formare încontextul crizei financiare şi economice.

Cuvinte cheie: baza tehnico-materială, mijloace fixe,infrastructura producţiei, criza economico-financiară,cooperare, leasing.

In the article it is shown the level of providingmaterial and technical facilities of Ukrainian agriculturecompanies, main problems and trends of formation, inconditions of the financial and economic crisis.

Keywords: material and technical base, fixed assets,production infrastructure, finansovo-ekonomicheskiycrisis, cooperation, leasing.

Introducere. Statul a considerat întotdeauna sprijinulmaterial şi tehnic al agriculturii drept un aspect vital.Practicile îndelungate arată, că sistemul bine organizat alsprijinului material şi tehnic al complexului agroindustrialconduce la intensificarea şi creşterea eficienţei, reducereacostului de producţie; sporirea recoltelor. Toate acesteareprezintă o condiţie primordială pentru creşterea bunăstăriiproducătorilor agricoli.

Acesta este motivul pentru care dezvoltarea încontinuare a producţiei agroindustriale este legată deretehnologizarea tehnică şi tehnologică, în cazul în careformarea pieţei de resurse materiale şi tehnice pentruproducţia agroindustrială deţine un loc special. În prezent,criza din domeniu este, în mod semnificativ, condiţionatăde probleme importante privind sprijinul material şi tehnic,de un declin abrupt al capacităţii producătorilor agricoli deplată. Declinul potenţialului de resurse se răsfrânge negativasupra volumelor de producţie agricolă şi asupra ritmurilorde reînnoire a tehnicii agricole.

Obiectivul articolului. Obiectivul acestui articol estestudiul stării actuale a sprijinului material şi tehnic alîntreprinderilor agricole din Ucraina şi definireaprincipalelor modalităţi de reînnoire a acestora.

Rezultate. Asigurarea agriculturii din Ucraina cumijloace esenţiale este nesatisfăcătoare, fapt evidenţiat dereducerea valorii acestora în anul 2011, faţă de 1996, cu88,9%; în economia Ucrainei, în general, reducerea valoriiactivelor fixe pentru perioada respectivă a constituit 30,9%.În acest caz, dacă în economia ucraineană, în general,începând din 2001, se urmăreşte o creştere a valoriiactivelor fixe, atunci în agricultură (cu excepţia anilor 2005,2007 şi 2011), valoarea acestora este în continuăscădere [3].

Dinamica indicatorilor valorici de asigurare cu mijloace

Introduction. The State has always considered thematerial and technical support of agriculture as it’s vitalaspect. The longstanding practice shows that the wellorganized system of the material and technical support ofthe agro-industrial complex leads to its intensification andits efficiency growth, decreases the production cost;increases yields. All this is a first condition for thewelfare growth of agricultural producers.

That is why the further development of theagro-industrial production is linked with its technicaland technological retooling, where the forming of thematerial and technical resources market for theagro-industrial production takes a special place.Nowadays the crisis in the field is significantlyconditioned by important problems in the material andtechnical support, by a sharp decline of agriculturalproducers’ paying capacity. The decline of the resourcepotential tells negatively on the volumes of theagricultural production and on the rhythms of agriculturaltechnique renewing.

The article objective. The objective of this article isto study the actual state of the material and technicalsupport of the Ukrainian agricultural enterprises and todefine the main ways of their renewal.

Results. The Ukrainian agriculture is not properlysupplied by the fixed assets. It is confirmed by thedecrease of their value in 2011 in 88.9% incomparison with 1996. In general in the Ukrainianeconomy the decrease of the fixed assets value for thisperiod is 30.9%. In the same time, if in general in theUkrainian economy we can observe the growth of thefixed assets value since 2011, in the agriculture(except years 2005, 2007 and 2011) their value constantlydrops [3].


Nr. 1 / 2013

12

fixe a agriculturii este reflectată în indicatorii investiţiilorde capital şi raportul capital-muncă ai întreprinderiloragricole. La sfârşitul anului 2011, investiţiile de capital pe 1ha de teren agricol au constituit doar 69,8%, comparativ cunivelul din anul 2000, iar raportul capital-muncă pe 1salariat a fost de 91,9%, în comparaţie cu anul 2000 [2].

Concomitent cu reducerea indicatorilor de cost aiasigurării agriculturii cu mijloace fixe, se reduc şicantitativ, în special, asigurarea întreprinderilor agricole cuparcuri de maşini şi tractoare. Astfel, în perioada 2000-2010, numărul de tractoare de toate mărcile a scăzut la47,4%, combine de cereale – la 50,2%, de plantare – la54,8%, iar instalaţii de muls – până la 32,4% [4].

În 1991, la 1 000 de hectare de teren arabil reveneau 14tractoare, iar în anul 2009 – 9. Situaţia este similară şipentru combine de recoltat şi treierat cereale şi de recoltatporumb. A înregistrat creştere în perioada indicată doarnumărul de combine de recoltat cartofi şi de maşini derecoltat sfeclă de zahăr [5].

Din cauza unor probleme tehnice şi de amortizare,anual, în Ucraina nu sunt folosite 25-35% din tractoare,combine şi alte utilaje, ceea ce duce la nerespectareatehnologiilor procesului de producere şi pierderea,aproximativ, a o treime din recoltă. Astfel, parcul caredeţine combine este uzat cu 82%. Ca urmare, pierderileanuale de cereale din cauza nerespectării termenului derecoltare a cerealelor şi leguminoaselor constituie de la 2,5până la 3,4 milioane de tone.

Factorii, care influenţează în mod negativ asigurareaîntreprinderilor agricole cu mijloace fixe, sunt introducerealentă a noilor facilităţi pentru industria creşterii animalelor,reducerea numărului de echipamente de producţie înconstrucţia de maşini agricole autohtonă în 2009, ca urmarea crizei financiare şi economice, scăderea volumuluiintrodus de îngrăşământ organic pentru culturile agricole.

Introducerea lentă a noilor facilităţi pentru industriacreşterii animalelor este în raport cu eficienţa scăzută aproducţiei în anumite sectoare de animale. Astfel, din cauzapierderii producţiei de bovine pentru producţia de carne, înperioada 2000-2010, s-a redus introducerea în funcţiune aîncăperilor pentru bovine.

În acelaşi timp, nu există o corelaţie clară întreintroducerea facilităţilor pentru producţia de porci şirentabilitatea producţiei. De exemplu, în anul 2004, cu unrandament negativ de creştere a porcilor pentru carne la unnivel de 14,4% au fost introduse în funcţiune facilităţi de 11mii locuri de animale, iar cu o rentabilitate de 14,9% în anul2005 – 10 mii. În plus, din cauza crizei economico-financiare, în 2009 s-a redus numărul de instalaţii deanimale puse în funcţiune, chiar şi cu o creştere aprofitabilităţii producerii porcilor pentru carne de la 0,3% în2008 până la 12,1% în 2009 [4].

Consolidarea capacităţilor în infrastructura de producţieagricolă pentru anii 2000-2008 a fost stopată în anul 2009din cauza crizei economico-financiară.

Actualmente, practic, nu se construiesc canalemagistrale de apă cu destinaţie agricolă, drumuri pavatepentru necesităţi agricole interne, întreprinderi şi secţiunipentru hrana animalelor, combinate de sere şi depozitemecanizate pentru depozitarea îngrăşămintelor minerale,

The value indices dynamic of the agriculture supplyby the fixed assets has reflected on the indices of capitalimplementation and capital labour ratio of agriculturalenterprises. At the end of 2011 the capital implementationfor 1 ha of agricultural lands was only 69.8% of year2000 level and the capital labour ratio for 1 worker was91.9% of year 2000 level [2].

The value decrease of the agriculture supply by thefixed assets is followed by the quantity indices decrease,namely the supply of agricultural enterprises bymachines and tractors. So, during the period from 2000till 2010 the tractors quantity of all marks decreased to47.4%; the harvester threshers quantity decreased to50.2%; seeding machines to 54.8%; milking installationsto 32.4% [4].

In 1991 we had 14 tractors for 1000 ha of arablelands; but in 2009 we had only 9 tractors. The similarsituation is with harvester threshers and corn harvesterthreshers. Only potatoes harvester and beet harvestermachines quantity has increased during the mentionedperiod [5].

Because of technical defects and physical exhausting25-35% of tractors, threshers and other machines are notused in Ukraine every year. It causes the failures ofproduction technologies and the lost of almost one thirdof the yield. For, example the park of threshers isexhausted in 82%. As a result the year lost of grains dueto untimely harvesting of cereals and legumes is 2.5-3.4million tons.

The factors which negatively tell on the supply ofagricultural enterprises by fixed assets are slowimplementation of new capacities for the animalhusbandry, decrease of machinery production volumes inthe native agricultural machinery industry, decrease oforganic fertilizers volumes which are applied foragricultural crops.

The slow implementation of new capacities for theanimal husbandry is conditioned by the low efficiency ofproduction in some of its branches. So, due to thedisadvantageousness of cattle breeding for meat during2000-2010 the introduction into effect of farm buildingsfor cattle decreased.

In the same time we don’t see any correlation betweenthe implementation of facilities for pig breeding and itsproduction profitability. For example, in 2004 when theprofitability of pig breeding for meat for negative and was14,4%, the capacities for 11,000 animal places wereintroduced into effect; and in 2005 when the profitabilitywas 14,9% the capacities for only 10,000 animal placeswere introduced into effect. Besides, due to the financialand economic crisis in 2009 the quantity of capacitiesintroduced into effect decreased in spite of theprofitability growth in pig breeding for meat from 0.3% in2008 to 12.1% in 2009 [4].

Because of the same reason the developing of theagricultural production infrastructure building in 2000-2008 has stopped in 2009.

Nowadays we don’t build long-distance waterpipes for agricultural needs, auto-road with solidsurfacing for internal use, animal feed mills and


Nr. 1/ 2013

pesticidelor şi a varului.Criza economico-financiară a influenţat, în mod

semnificativ, producerea tehnicii în sectorul autohton deconstrucţie a maşinilor agricole. După creşterea treptată aproducţiei de tractoare de la 4 034 de unităţi în 2000 până la6 339 în 2008, în anul 2009 aceasta a scăzut de 4,4 ori,comparativ cu anul 2008. După creşterea producţiei depluguri de la 3 142 în 2000 până la 7 064 în 2008, se atestăo scădere la 5336 de unităţi în 2009. O tendinţă similarăeste caracteristică pentru tractoarele de plantat, precum şipentru utilajele pentru introducerea în sol a îngrăşămintelorminerale şi a varului. Deja în anul 2010, când a fostrestabilită tendinţa de creştere a producerii maşiniloragricole, are loc scăderea volumului de îngrăşământ organicintrodus pentru culturile agricole. Totodată, se reduc atâtvolumul introdus de îngrăşăminte, precum şi de suprafeţefertilizate. În anul 2000 au fost introduse 28 410,1 mii tonede îngrăşăminte organice pe o suprafaţă de 714,5 ha, iar în2010 – 9 874,1 mii tone pe o suprafaţă de 405,5 mii ha [3].

În prezent, baza tehnico-materială a întreprinderiloragricole este încă în măsură să efectueze operaţiitehnologice de bază, dar ea şi-a lucrat resursele tehnice,chiar aproximativ 80% din componenta parcului constituiemaşini cu productivitate scăzută şi uzate moral.

Amortizarea maşinilor şi lipsa mijloacelor necesare laproducătorii agricoli nu permit realizarea numărului necesarpentru reparaţii ale echipamentelor existente, din care cauzăfuncţionalitatea ei scade brusc. Pentru menţinerea tehniciiîn stare funcţională este necesar a repara anual, practic,toate maşinile şi tractoarele disponibile în parc, darproducătorii agricoli au pierdut o parte semnificativă dinreparaţii şi întreţinere. O parte semnificativă a atelierelor dereparaţii, întreprinderilor şi punctelor de deservire au ieşitdin funcţiune. În consecinţă, nivelul de reparaţie este foartescăzut.

Costul serviciilor de reparaţie la uzinele de reparaţii,atelierele de uz general, staţiile de serviciu atinge 50% saumai mult din venitul brut al producătorilor agricoli.

Pentru soluţionarea problemei privind insuficienţaasigurării tehnice, întreprinderile agricole trebuie să atragăorganizaţii din afară pentru a efectua operaţii tehnice debază. Activităţile efectuate de către organizaţiile străine înstructura costurilor de producţie a producerii culturilorconstituie 18-20%.

Tarifele pentru servicii privind efectuarea operaţiunilortehnologice importante reduc devastator conturileîntreprinderilor agricole, în consecinţă se reduce eficienţaproductivităţii.

Eficienţa ridicată de utilizare a bazei tehnico-materialese obţine cu un echipament tehnic optim, reînnoirea la timp,deservirea reparaţiei şi întreţinerii. O condiţie obiectivă aacestei conformităţi este asigurarea producătorilor agricolicu mijloace tehnice suficient de înalt efective, cu piese deschimb, produse petroliere, servicii de inginerie şi deproducere.

Soluţia pentru a restabili baza tehnico-materială aîntreprinderilor agricole este cooperarea. Cumpărareatehnicii este posibilă şi prin leasing, iar în formaţiunilecooperative intergospodăreşti – utilizarea raţională şieficientă a acesteia.

manufactories, greenhouses and mechanized warehousesfor mineral fertilizers, chemical pesticides andlime materials.

The financial and economic crisis greatly told onmachine production in the native agricultural machineryindustry. At the gradual build-up of tractors productionfrom 4,034 tractors in 2000 to 6,339 tractors in 2008, in2009 their production decreased in 4.4 times incomparison with 2008. After the growth of ploughsproduction from 3,142 in 2000 to 7,064 in 2008 we see itsreduction till 5,336 in 2009. The analogical tendency ischaracteristic for tractor seeding-machines, machines forapplication of mineral fertilizers and lime. In 2010 thetendency of the growth of agricultural machineryproduction was restored but the applying of organicfertilizers for agricultural crops was decreased. Not onlyfertilizers applying volumes but also fertilized areas werereduced. Thus in 2000 28,410.1 thousand tons of organicfertilizers were applied for 714.5 thousand ha, in 2010only 9,874.1 thousand tons were applied for 405.5 sandha [3].

Nowadays the material and technical base of theagriculture is still capable to carry out its main technicaloperations but it has exhausted its technical resource. Thetechnical park consists in about 80% of low productiveand out-of-date machines.

The wear machines and absence of necessary facilitiesdon’t allow agricultural producers to carry out neededvolumes of machinery repair and in the consequence itsability to work significantly decreased. In order to supportthe machinery in operant condition the whole machinesand tractors park should be repaired every year. Butagricultural producers have lost a significant part of repairand technical services. A great part of repair shops,enterprises and technical services are disabled. That iswhy the repairing level is very low.

The cost of repair services at repair enterprises, shopsof general destination, service stations reaches 50% andmore of the gross revenue of agricultural producers.

In order to solve the problem of the insufficienttechnical supply agricultural enterprises needs to involveoutside organizations to fulfilling he main technologicaloperations. The work done by outside organizationsmakes 18-20% of all production expenses in cropsgrowing.

The prices of main technological operations depredategreatly accounts of agricultural enterprises; it leads to thedecrease of their efficiency

The high efficiency of material and technical base useis achieved due to optimal technical equipment,opportune maintenance and repairing and technicalservice. The objective condition of this conformity is theprovision of agricultural producers by the sufficientquantity of highly efficient technical facilities,replacement parts, oil products, engineering, technical andproduction services.

The problem agricultural enterprises material andtechnical base maintenance can be solved throughcooperatives. The agricultural machines can be bought bymean of leasing and reasonably and efficiently used in


Nr. 1 / 2013

14

În acest sens, este raţional de cercetat opţiunile decooperare a întreprinderilor agricole pentru achiziţionareaîn comun a echipamentelor agricole, ţinând cont, în special,de relaţiile de leasing cu sprijinul statului. Leasingul pentrusectorul agricol din Ucraina este un mecanism eficient deinvestiţie pentur reînnoirea tehnicii. Potrivit datelorFederaţiei Europene a Asociaţiilor Naţionale aleCompaniilor de Leasing, în formă de operaţiuni de leasing,în Germania se realizează aproximativ 17% din toateinvestiţiile, în Marea Britanie – 28%, în SUA – 30%, Franţa– aproximativ 18%, în Olanda – 11%, Suedia – 26%, iarAustria – 20% [5].

Concluzii. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, în Ucraina,nivelul de aprovizionare materială şi tehnică alîntreprinderii agricole are o tendinţă negativă, iar acumeste într-o stare critică. Deci, nivelul de aprovizionarecu maşini al întreprinderilor agricole din Ucrainaeste de 20%. Această situaţie relevă necesitateaurgentă de reînnoire a resurselor materiale şi tehnice aîntreprinderilor agricole. În derularea cercetărilor, autorul adefinit principalele modalităţi de reînnoire a acestora, şianume: creditarea întreprinderilor agricole în condiţiipreferenţiale; cooperarea întreprinderilor pentruachiziţionarea de maşini, leasing pentru achiziţiautilajelor.

inter-farm cooperatives.It is useful to consider options of agricultural

enterprises cooperation for the common purchase ofagricultural machinery, paying a special attention toleasing relations with the state support. The leasing is anefficient investment mechanism of machinery renewingfor the agrarian sector of Ukraine. According to the dataof the European Federation of Leasing companiesNational Associations about 17% of all investments inGermany are done in form of leasing operations, inEngland – 28%, in the United States – 30%, in France –about 18%, in Netherlands – 11%, in Suede – 26%, inAustria – 20% [5].

Conclusions. During last 20 years in Ukrainethe level of the material and technical supply ofagricultural enterprise has a negative tendency and now isin a critical condition. So, the level of the supply ofagricultural enterprises in Ukraine by machinery is 20%.This situation shows the necessity of the urgent renewingof material and technical resources of agrarianenterprises. During the research we defined the mainways of their renewing and namely: crediting ofagricultural enterprises on preferential terms; enterprisescooperation for machinery purchase; leasing formachinery purchase.

Referinţe bibliografice / References1. PIDLISETSKY, G. M. Sabluk P.T. and others Development and implementation of the state policy of logistics APC

in Ukraine. Kyiv: IAE UAAS, 2003. 82 p.2. SHEBANIN, V. C. Problems of technical modernization of agriculture in Ukraine. In: Economy of Ukraine. 2002,

no. 12, p. 72.3. BILOUSKO, Y. K., DENISENKO, P. A. Technical and technological support agricultural production. Kyiv: NSC

IAE, 2005. 128 p.4. BILOUSKO, Y. K., PIDLISETSKY, G. M., YAKOVENKO, V. P. Status and prospects of logistics agricultural

production. Kyiv: IAE, 2003. 48 p.5. Agriculture of Ukraine - 2011: stat. collection. Ed. Y. M. OSTAPCHUK. State Statistics Service of Ukraine. Kyiv:

2011. 388 р.Recomandat spre publicare: 09.01.2013


Nr. 1/ 2013

ANALIZA SENSIBILITĂŢII CA METODĂDE CUANTIFICARE A GRADULUI

DE INCERTITUDINE

THE SENSITIVITY ANALYSISAS A METHOD OF QUANTIFYING THE DEGREE

OF UNCERTAINTY

Tatiana MANOLE, dr. hab., prof. univ. IEFS Tatiana MANOLE, PhD, professor, IEFS

În acest articol autorul pune în dezbatere incertitudineaoricărui proiect investiţional sau a unei politiciguvernamentale. Având în vedere această situaţie, estenecesar ca, în prealabil, de efectuat o analiză minuţioasă aproiectelor propuse pentru implementare şi din mai multevariante de ales acel proiect, care este mai avantajos. Acestaeste un principiu general. Ştiinţa financiară pune la dispoziţiacercetătorilor un set de instrumente cu ajutorul cărora s-arputea identifica proiectul cel mai avantajos. Autorul şi-apropus să analizeze trei proiecte, care au aceleaşicaracteristici, aplicând asupra lor diverse metode de analizăfinanciară, cum ar fi: valoarea actualizată netă (VAN), ratade actualizare (RAS), termenul de recuperare (TR), venitulsuplimentar (VS) şi rentabilitatea realizată (RR). Toate acesteinstrumente de analiză financiară sunt în cadrul analizei cost-beneficiu (ACB) şi au ca obiectiv eficientizarea banilor(publici) investiţi prin obţinerea rezultatelor performante.

In this article the author relates about theuncertainty of any proposed investment or governmentpolicies. Taking in account this situation, it is necessaryto do an analysis of proposed projects forimplementation and from multiple choices to choose theproject that is most advantageous. This is a generalprinciple. The financial science provides to theresearchers a set of tools with what we can identify thebest project. The author aims to examine three projectsthat have the same features, applying them to variousmethods of financial analysis, such as net present value(NPV), the discount rate (SAR), recovery time (TR),additional income (VS) and return on invested (RR). Allthese tools of financial analysis are in the cost-benefitanalysis (CBA) and have the aim to streamline the publicmoney that are invested to achieve successfulperformance.

Cuvinte cheie: sensibilitate, incertitudine, valoareanticipată, analiza cost-beneficiu, valoarea actualizată netă,rata de actualizare, termen de recuperare, venit suplimentar,rentabilitatea realizată.

Keywords: sensitivity, uncertainty, expectedvalue, cost-benefit analysis, net present value, discountrate, recovery time, extra income, achievedprofitability.

Introducere. Proiectele guvernamentale sunt finanţate,îndeosebi, din bani proveniţi din colectarea taxelor. Orice taxă(accizele, taxa pe valoarea adăugată sau impozitul pe venit)pusă pe un bun, determină în mod normal o pierderedeadweight. Se pierde din surplusul social la transferulvenitului din taxe de la consumatori şi producători cătreguvern. Această pierdere (sau risipă) apare de câte ori existăun răspuns comportamental vizavi de o taxă, deoarecedetermină contribuabilii, fie să-şi reducă posibilităţile deconsum, fie să-şi reducă întrucâtva numărul de ore lucrate.Valoarea marginală a consumului pierdut sau a orelor delucru pierdute sau risipite reprezintă pierdereadeadweight a taxei.

Am putea constata că guvernul va folosi banii publicipentru implementarea unui proiect (a unei politici) public.

Majorarea taxelor în scopul finanţării unui proiect poateavea şi riscuri, deoarece contribuabilii îşi determină un anumitcomportament, care pe viitor va reduce venitul impozabil alcontribuabilului. Costurile viitoare ale guvernului pot fi maimari pe viitor decât beneficiile obţinute recent.

Astfel, orice proiect, care se prevede a fi implementat,conţine multe incertitudini. Aceste incertitudini pot veni fiedintr-un proiect al guvernului, care prevede majorarea deimpozite sau taxe, fie dintr-un proiect public de construcţie aunei străzi. În primul caz, majorarea impozitelor, pe perioadămedie sau lungă de timp, va duce la reducerea venituluinaţional (a produsului intern brut), deoarece stimulentul faţăde muncă se va reduce. În cazul al doilea, construcţia unei noistrăzi are menirea să îmbunătăţească transportul, să reducăaccidentele. În acest caz, nu putem spune cu precizie câte vieţivor fi salvate în urma construcţiei unei străzi noi, sau chiar şialegerea celei mai adecvate valori în monedă care poate fi

Introduction. Government projects are financed,particularly from money that are collected from taxes.Any tax (excise, VAT or income tax) placed on a good,normally cause deadweight loss. Will be a loss of socialsurplus to income transfer from the consumers andproducers taxes to the government. This loss (ordissipation) occurs whenever there is a behavioralresponse to some tax, because this determines thetaxpayers to reduce consumption or to reduce somehowthe number of worked hours. Marginal value of lostconsumption or of wasted work hours are the lost ofdeadweight of the tax.

We think that government will use public money forsome public project.

Most of the taxes have the aim to finance a project,but also may have some risks because taxpayersdetermine their specific behavior that will reduce futuretaxable income of the taxpayer. Future costs ofgovernment may be greater than the benefits obtainedrecently. Thus, any project which is expected to beimplemented contains many uncertainties. Theseuncertainties may come either from a governmentproject, which provides tax or fee increase or a publicconstruction project of a street. In the first case, raisingtaxes on the medium or long term, will reduce nationalincome (gross domestic product), because the stimulantof work will be reduced. In the second case, theconstruction of new road, intend to improvetransportation and reduce accidents. In this case, wecan’t say precisely how many lives will be saved fromthe construction of new roads, or even choose the mostappropriate values currency values attributable to saved


Nr. 1 / 2013

16

atribuită unei vieţi salvate.Analiza sensibilităţii încearcă să rezolve, să propună

soluţii privind incertitudinea.

lives.Sensitivity analysis attempts to resolve and to

propose some solutions for uncertainty.Riscul şi incertitudinea. Analiza cost-beneficiu necesită

efectuarea anumitor previziuni. Un anumit proiect ar fi binesau nu să fie implementat în funcţie de ceea ce se aşteaptă a seîntâmpla după demararea acestuia, este o ipoteză. Nimeni nupoate spune cu exactitate. Previziunile de viitor ale analistuluisunt incerte şi nimeni nu va putea spune ce anume se vaîntâmpla în viitor, deoarece sunt o mulţime de factori interni şiexterni care vor influenţa executarea proiectului şi pe carenimeni cu exactitate nu-i poate previziona.

De ex., sunt evenimente care nu pot fi controlate de clienţi,cum ar fi: epidemiile, inundaţiile sau fluctuaţii ale preţuluipetrolului etc. Toate pot avea influenţă asupra costurilor şibeneficiilor anticipate ale proiectelor (politicilor) analizate.

Conştientizăm că incertitudinea există.Analiza generală a costurilor şi beneficiilor încearcă să

explice conceptul de incertitudine. Cercetătorii ACB în scopulexplicaţiei acestui concept au introdus trei termeni relevanţi:

a) valoarea anticipată – ca mărime ce reflectă nivelulriscului;

b) analiza sensibilităţii – ca metodă de investigare arezistenţei (robusteţei) estimatorilor beneficiului net la diferitesoluţii ale situaţiei cu privire la care există incertitudine;

c) valoarea informaţiei – ca o categorie aparte debeneficii în ACB şi ca ajutor pentru orientarea eforturilor deanaliză.

Valoarea anticipată ia în calcul influenţa asuprabeneficiilor şi costurilor unor evenimente posibile ale cărorprobabilităţi de apariţie pot fi stabilite de analist.

Analiza sensibilităţii este o metodă de cuantificare agradului de incertitudine al estimatorilor obţinute pentruparametrii relevanţi ai unei analize – ar trebui să devină ocomponentă a oricărei ACB.

Atunci când analiştii reuşesc să obţină informaţiisuplimentare în legătură cu valorile costurilor şi beneficiilorunui proiect, ei ar putea avea şi posibilitatea de a valorificaaceastă informaţie printr-o modelare matematică a condiţiilorde incertitudine aferente (inerente) deciziilor luate.

Cu privire la viitor, am putea să ne imaginăm mai multetipuri de situaţii de incertitudine, dar este foarte deficil să putemîntocmi o listă completă a evenimentelor viitoare posibile, carear putea să se producă. Dar în multe situaţii ale vieţii de zi cu zieste rezonabil să considerăm că viitorul este incert numai cuprivire la un anumit număr de evnimente viitoare posibile. Deexemplu, plecând la lucru ne gândim să luăm umbrela înservietă sau nu, astfel împărţind viitorul în două situaţii care potavea loc în timpul acelei zile: fie va ploua, fie nu va ploua. Dacănu va ploua nu vom utiliza umbrela. Dar pot interveni şi alteevenimente în cursul acestei zile, care ne va face umbrela utilă(va fi mult soare şi vom utiliza umbrela sau ca instrument deapărare în anumite cazuri extreme etc.).

Modelarea viitorului sub forma unui set adecvat deeventualităţi implică încă o limitare a incertitudinii, în funcţiede cât de probabilă este fiecare dintre aceste eventualităţi.Incertitudinea unei situaţii viitoare este o problemă de risc, caretrebuie încorporată într-o ACB printr-o analiză a valoriianticipate.

Selectarea setului de evenimente aleatoare şi a

The risk and uncertainty. Cost-benefit analysisrequires performing some certain forecasts. A hypothesisis that any project can be implemented well or not,depending on what is expected to happen after itsinception. As a result, no one can say for sure. Analyst’sforecasts for the future are uncertain and nobody can saywhat will happen in the future, because there are a lot ofinternal and external factors that will influence theexecution of the project and that no one can exactlypredict. For example, there are events that can not becontrolled by clients such as epidemics, floods, orfluctuations in oil prices, etc; but all can influence onproject costs and anticipated benefits (policy) fromproject analysis.

We realize that uncertainty exists.Overall cost-benefit analysis attempts to explain the

concept of uncertainty. CBA researchers introduced threerelevant terms:

d) the expected value – the amount that reflects thelevel of risk;

e) sensitivity analysis – as a method of investigatingresistance (robustness), estimations of net benefit atdifferent solutions to the situation where there isuncertainty;

f) the information – as a special category ofbenefits in the CBA and as aid for analysis effortsorientation.

Expected value takes into account the influence onthe benefits and costs of possible events whoseprobabilities can be determined by the analyst.

Sensitivity analysis is a method of quantifyingthe uncertainty of estimators obtained forrelevant parameters analysis – should become part of anyCBA.

When analysts fail to obtain further information inconnection with the costs and benefits of a project, theymay have the opportunity to capitalize this informationby mathematical modeling of uncertainty conditions(inherent) decisions.

About the future, we can imagine several situations ofuncertainty, but it is difficult to draw up a complete list ofpossible future events that could occur. But in manysituations of life, it is reasonable to believe that future isuncertain only about a number of possible future events.For example, going at work we think if it is needed or notto take umbrella. We can divide the future in twosituations, which can occur during the day: either it willrain or not. Unless it rains, we’ll don’t use umbrella. Butother events can occur during the day, which will confirmthat will use umbrella (if will be sun- will use umbrella, oras defense in some extreme cases).

Shaping the future as a more appropriate set ofcontingencies, involves a limitation of uncertainty,depending on each of these contingencies. Uncertainty offuture situations is a matter of risk to be incorporatedinto a CBA with an expected analysis.

Selecting the set of random events and probability of


Nr. 1/ 2013

probabilităţii lor de apariţie face posibilă calculareabeneficiului net anticipat al unei politici. Beneficiul netanticipat (BNA) aferent politicii va fi calculat prin formula:

occurrence is possible to calculate the expected netbenefit of the policy. Expected net benefit (BNA) for thepolicy will be calculated by the formula:

BNA = p 1 (B1 - C1 ) + ...+ pn (Bn - Cn ),

unde:BNA – beneficiul net anticipat;i – evenimentul;pi – probabilitatea apariţiei acestui eveniment;Bi – beneficii estimate corespunzător;Ci – costuri estimate în condiţiile apariţiei evenimentului.În analiza cost-beneficiu, practica este aceea de a trata

valorile anticipate ca fiind sigure.Este important să se compare cât de cât gradul de

corectitudine a tratării valorilor anticipate şi a valorilorsigure echivalente ca fiind egale. Acest tratament nu esteconceptual corect atunci când se măsoară disponibilitatea de aplăti a indivizilor în condiţii de incertitudine. Totuşi înpractică tratarea valorilor anticipate şi a sumelor sigure caechivalente este, în general, justificată atunci când, prinpunerea în comun a riscului pe mulţimea variantelor depolitici sau de mulţimea persoanelor afectate de o politică,valorile efectiv realizate ale costurilor şi beneficiilor devinmai apropiate de valorile anticipate.

Este important ca analistul să ofere concepte de bazănecesare alegerii celei mai importante mărimi de măsurare acosturilor şi a beneficiilor în condiţii de incertitudine. Înlegătură cu aceasta este necesar de evaluat politicileguvernamentale care generează modificări (creşteri sauscăderi) ale gradului de incertitudine cu care se confruntăindivizii în societate.

Putem constata că în contextul analizei cost-beneficiumăsura beneficiilor sociale obţinute din implementarea uneipolitici publice este dată de disponibilitatea indivizilor de aplăti pentru consecinţele politicii respective asupra societăţii.Cu toate că, în multe situaţii analiştii preferă să utilizezemetoda chestionarului condiţionat de evaluare, cea mai uzitatămetodă de determinare a disponibilităţii de a plăti, constă îndeducerea ei din observaţiile directe asupra comportamentuluiindividual. Observaţiile comportamentale se referă lamodificările survenite în consumul unui bun atunci, cândpreţul unui bun sau cantităţile oferite pe piaţă sunt afectate deprevederile unei politici publice.

Dar dacă o politică publică are ca scop să conserveze ozonă naturală populată cu o specie rară de animale, ACB apoliticii va reieşi din costurile directe de întreţinere, plătite desocietate, deşi unii nu vor avea nici un beneficiu, în sensul cănu se vor folosi de peisajul natural pentru recreare, pe cândalţii vor avea beneficii, este vorba despre vânători, care îşi vorasigura un nivel calitativ ridicat pentru sportul preferat. Dar înconsecinţă toţi vor contribui la acoperirea costurilorîntreţinerii acestei zone, se poate întâmpla diferenţiat.Problema cheie la selectarea proiectelor (politicilor) socialeeste ca prin toate instrumentele să fie utilizate resurselefinanciare cu cea mai înaltă eficienţă. În ştiinţa financiară suntmai multe criterii de eficientizare a resurselor financiare, unuldin care este VAN.

Valoare actualizată netă a investiţiilor – VAN, carepresupune compararea fluxurilor pozitive şi negative generate

where:BNA – anticipated net benefit;i - event;pi - probability of this event;Bi – properly estimated benefits;Ci – estimated costs under the occurred event.In cost-benefit analysis, the practice is treated as

expected safe values.It is important to compare the degree of fairness

treatment, expected values and safety equivalent valuesas equal. This treatment is not conceptually correct whenit is measured willingness to pay of individuals underuncertainty.

However, in practice the anticipated treatment andsafe amount as equivalent is generally justified when, bypooling risk crowds policy choices or crowd of peopleaffected by a policy, actual values of costs and benefitsbecome more close to expected values.

It is important for the analyst to provide thenecessary basic concepts choosing the mostimportant sizes measuring costs and benefits underuncertainty. In this connection it is necessary to evaluategovernment policies that generate changes (increases ordecreases) the uncertainty faced by individuals insociety.

We find that in the context of cost-benefit analysis,the measure of social benefits derived from theimplementation of a public policy is determined bywillingness to pay of individuals for the policyconsequences on society. Although, in many casesanalysts prefer to use questionnaire conditioning method,most commonly used method for determining thewillingness to pay that is deducted from directobservations of individual behavior.

Behavioral observations are related to changes in theconsumption of a good when the price of a good orquantities offered in the market are affected by publicpolicy provisions. But if a public policy aims to preservea natural area populated by rare species of animals, CBApolicy shall result in direct maintenance costs, paid bythe company, although someone will not have anybenefit, will not use natural landscape for recreation,while others will benefit, it's related to hunters who willensure high quality for a favorite sport. But thus all,contribute to maintenance costs in this area, it mayhappen differently. The key issue in selecting projects(policy) is that social tools used by all financial resourcesused with the highest efficiency. In financial knowledgethere are many criteria to streamline financial resources,one of this NPV.

Net present value of investment – NPV, involvescomparing positive and negative flows generated by theinvestment, discounted at the interest rate. Positive andnegative cash flows generated by investment projects


Nr. 1 / 2013

18

de investiţie, actualizate la rata dobânzii. Fluxurile financiarepozitive şi negative generate de proiecte de investire se producîn timp diferit şi, deci, pentru obţinerea unor informaţii cuprivire la rentabilitatea investiţiilor se utilizează procedeul deactualizare a acestora. Astfel, valoarea actualizată netă constă înactualizarea tuturor fluxurilor de numerar generate de proiect lao rată de actualizare, adică cu costul capitalului. Pentru aaccepta un proiect de investiţii, ne orientăm la următoarele:

- dacă VAN = 0, atunci investiţia dată este similară cuun plasament a sumei investite la bancă;

- dacă VAN < 0, atunci proiectul va aduce un profit maimic decât un plasament financiar similar făcut la o bancă şi,în acest caz, individul va respinge proiectul;

- VAN > 0, proiectul aduce profit în plus faţă de unplasament de aceiaşi valoare cu dobânda compusă pe operioadă de timp egală cu durata de viaţă economică aproiectului şi, deci, proiectul este acceptat.

Formula de calcul este:

occurring in different time, obtain as result informationabout the profitability of investments process and it isused to update them.

Thus, the net present value is discounting all cashflows generated by the project at a discount rate that isthe cost of capital. To accept an investment project, wefocus on the consequences:

- If NPV = 0, the time investment is an investmentsimilar to the amount invested in the bank;

- If NPV < 0, then the project will bring lessprofit than a similar financial investment made in abank, and in this case, the individual will reject theproject;

- NPV> 0, the project brings profit in addition toan investment of the same amount with compoundinterest over a period of time equal to the economic lifeof the project and therefore the.

The formula is:t

VAN = CFn _ CI;n=1 (1+i)n

unde CFn – venitul net sau cash flow prognozat pentru afi obţinut în perioada de timp - „n”,

i (sau r) – rata de actualizare;CI – costul investiţiei;t – numărul de perioade analizate.Pe plan economic şi financiar un proiect investiţional cu

o valoare actuală netă pozitivă semnifică următoarele:a) Proiectul investiţional posedă capacitatea de a

rambursa pe perioada ciclului său de viaţă investiţia iniţială;b) Proiectul investiţional are capacitatea de a produce

cash flow în exces. Totodată menţionăm, că valoareaactualizată netă are şi unele neajunsuri:

- ne permite să stabilim dacă proiectul este rentabil saunu, dar nu ne dă posibilitatea să comparăm cu alte proiecte;

- nu ţine cont de termenul de recuperare;- depinde de mărimea ratei de actualizare, de aceea este

foarte important ca aceasta să fie luată corect.Alegerea ratei de actualizare (RAS) este una din cele

mai importante părţi ale unei analize cost-beneficiu. RASare implicaţii extrem de importante pentru bugetul federal(bugetul public naţional, cazul Republicii Moldova), pentrudezvoltarea regională, pentru deciziile tehnologice, pentrumediul înconjurător, precum şi pentru mărimea guvernului(citat: Robert Lind, SUA, după cartea: Analiza Cost-Beneficiu:concepte şi practică. Traducere autorizată din ediţie engleză,2001. Autori: Boardman A.E.; Greenberg D.H., pag. 284).

Pentru a vedea modul în care RAS poate modificaclasamentul unor proiecte, să ne imaginăm o agenţieguvernamentală, care are doar un buget de 100000 de dolaripentru a implementa unul din trei potenţiale proiecte.Beneficiile nete anuale ale acestor proiecte sunt ilustrate întabelul 1. Alegerea unei rate de actualizare reduse (2%)favorizează proiectul C, în timp ce o rată de actualizare mairidicată favorizează proiectul B. Astfel, alegerea proiectuluiva depinde în mod esenţial de alegerea ratei de actualizare.

where CFn – net income or cash flow projected to beachieved within the time - „n”,

i (or r) – discount rate;CI – investment cost;t – number of periods analyzed.Economic and financial investment project with a

positive net present value means the following:a) The investment project has the ability to repay

its life cycle during initial investment;b) The investment project has the capacity to

produce excess cash flow. Also, it is to be mentionedthat NPV has some weaknesses:

- allows us to determine if the project is profitable ornot, but it enables us to compare with other projects;

- doesn’t contain the recovery period;- depends on the size of the discount rate, so it is

very important that it be properly taken.Choosing the discount rate (RAS), is one of the most

important parts of a cost-benefit analysis. RAS hasextremely important implications for the federal budget(national public budget, the case of Moldova, Republicof), regional development, technological decisions, theenvironment, and the size of government (quote: RobertLind, USA, Cost-benefit: concepts and practice, 2001(English translation by Boardman A.E., Greenberg D.H.,page 284).

To see how RAS can change the ranking ofprojects, let us imagine a government agency that onlyhas a budget of 100 000 dollars to implement one ofthree potential projects. Annual net benefits ofthese projects are shown in Table Choosing a lowdiscount rate (2%) favors the project C, while a higherdiscount rate favors the project B. The choice of theproject will depend critically on the choice of discountrate.


Nr. 1/ 2013

Tabelul 1/Table 1Beneficiile nete anuale şi valorile nete actuale ale celor trei proiecte alternative (dolari SUA)/

Annual net benefits and net present values of the three alternative projects (U.S. dollars)Anul/ Year Proiectul A/ Project A Proiectul B/ Project B Proiectul C/ Project C0 -80 000 -80 000 -80 0001 25 000 80 000 02 25 000 10 000 03 25 000 10 000 04 25 000 10 000 05 25 000 10 000 140 000VAN/ NPV (r = 2%) 38 006 35 830 47 272VAN/ NPV(r = 10%) 14 836 21 571 6 956

Sursa/Source: Calculele autorului în baza Analiza Cost-Beneficiu: concepte şi practică. (Traducere autorizată din ediţie engleză,2001). Boardman, A.E.; Greenberg D.H. et al., pag. 285./ Authors calculations, based on Boardman A.E., Greenberg D.H., 2001,Cost-Benefit Analysis: Concepts and Practice, page 285.

Concluzii: În general, o rată de actualizare redusăfavorizează proiectele, care au cele mai ridicate beneficii,indiferent de momentul, în care aceste beneficii apar,deoarece toate ponderile de actualizare socială sunt foarteaproape de 1. Creşterea ratei de actualizare înseamnăaplicarea unor ponderi mai mici beneficiilor (sau costurilor),care vor apărea în viitor şi, prin urmare, proiectele cubeneficii mari în viitor (cum este proiectul C) vor fidefavorizate în comparaţie cu proiectele, care au beneficiimai mari mai aproape de prezent (cazul proiectului B).

Prin urmare, beneficiile acumulate de implementareaproiectelor prin fluxuri de numerar (cash flow) pe parcursultimpului de execuţie a proiectului, au mare importanţă,deoarece banii au valoare în timp. Cu cât mai devreme vor fiînregistrate cash flowrile (fluxurile de numerar), cu atât mairentabil va fi considerat proiectul în baza criteriului VAN.

Conclusions: In general, a low discount ratefavors projects that have the highest benefit, regardlessof when these benefits occur because all socialdiscount weights are very close to 1. increasing thediscount rate means the application of weights smallerbenefits (or costs) that will occur in the future andtherefore great benefits in future projects (such asproject C) will be disadvantaged compared to projectsthat have wider benefits closer present (case ofproject B).

Therefore, the benefits gained by implementingprojects with cash flows during project execution timeare of great importance, because money has value overtime. The earlier will be recorded cash flows, and thenmore profitable would be considered the project in baseof NPV criteria.

Tabelul 2/Table 2Sinteza analizei proiectelor prin diverse metode/ Summary of projects by various methods

Indicatori/Indicators

Costul iniţial alinvestiţiei, dolari/ The

initial cost of investment,in dollars

Fluxuri financiare/ Financial flowsAn 1/

1st yearAn 2/

2nd yearAn 3/

3rd yearAn 4/

4th yearAn 5/

5th year

Proiectul A/ Project A - 80 000 25 000 25 000 25 000 25 000 25 000Proiectul B/ Project B - 80 000 80 000 10 000 10 000 10 000 10 000Proiectul C/ Project C - 80 000 0 0 0 0 140 000

Calcularea VAN pe proiecte la diverse rate de actualizare/NPV calculation on projects at various discount ratesProiectul A/ Project A VAN/ NPV (r = 2%) 38 006 dolari/ U.S. dollarsProiectul B/ Project B VAN NPV (r = 2%) 35 830 dolari/ U.S. dollarsProiectul C/ Project C VAN NPV (r = 2%) 47 272 dolari/ U.S. dollarsProiectul A/ Project A VAN NPV (r = 10%) 14 836 dolari/ U.S. dollarsProiectul B/Project B VAN NPV (r = 10%) 21 571 dolari/ U.S. dollarsProiectul C/ Project C VAN NPV (r = 10%) 6 956 dolari/ U.S. dollars

Sursa/Source: Elaborat de autor/ Elaborated by the author.

Concluzii: În general, o rată de actualizare redusăfavorizează proiectele, care au cele mai ridicate beneficii,indiferent de momentul, în care aceste beneficii apar, deoarecetoate ponderile de actualizare socială sunt foarte aproape de 1.Creşterea ratei de actualizare înseamnă aplicarea unor ponderimai mici beneficiilor (sau costurilor), care vor apărea în viitorşi, prin urmare, proiectele cu beneficii mari în viitor (cum esteproiectul C) vor fi defavorizate în comparaţie cu proiectele,care au beneficii mai mari mai aproape de prezent (cazulproiectului B).

Conclusions: In general, a low discount ratefavors projects that have the highest benefit,regardless of when these benefits occur because all socialdiscount weights are very close to 1. Increasing thediscount rate means the application of weightssmaller benefits (or costs) that will occur in the futureand therefore great benefits in future projects (such asproject C) will be disadvantaged compared toprojects that have wider benefits closer present (ifproject B).


Nr. 1 / 2013

20

Prin urmare, beneficiile acumulate de implementareaproiectelor prin fluxuri de numerar (cash flow) pe parcursultimpului de execuţie a proiectului au mare importanţă,deoarece banii au valoare în timp. Cu cât mai devreme vor fiînregistrate cash flowrile (fluxurile de numerar), cu atât mairentabil va fi considerat proiectul în baza criteriului VAN.

Therefore, the benefits gained by implementingprojects with cash flows during project executiontime are of great importance because money has valueover time. The earlier will be recorded cash flows, to themore profitable would be considered project NPVcriteria.

Tabelul 3/ Table 3Sinteza calculului termenului de recuperare pentru cele trei proiecte (vezi tabelul 1)/

Synthesis calculation of the recovery period for the three projects (see Table 1)Indicatorii/Indicators

Termenul de recuperare (TR)/ Recovery period (RP)

Proiectul A/ ProjectA

TR A = 3 ani şi 2,4 luni (sau 3 ani şi 64 de zile)/ RP A = 3 years and 2.4 months (or 3 yearsand 64 days)

Proiectul B/ ProjectB

TRB = În primul an s-a recuperat CI/ RPB = In the first year was recovered CI

Proiectul C/ ProjectC

TRC = Proiectul C nu a înregistrat fluxuri de numerar în primii 4 ani de funcţionare, dar în al5-lea an a înregistrat un flux de numerar egal cu 140 000 de dolari, astfel acoperind costulinvestiţional de 80 000 de dolari şi, totodată, înregistrând un surplus egal cu 60 000 de dolari /RPC = Project C has not experienced cash flow in the first 4 years of operation, but in the 5thyear recorded a cash flow equal to 140,000 dollars, thus covering the cost of investment of80,000 dollars and also recorded a surplus equal with 60,000 dollars

Sursa/ Source: Elaborat calculat de autor/ Elaborated by the author.

Concluzii: Din punct de vedere al termenului derecuperare, cel mai avantajos este proiectul B, deoarece s-arecuperat în primul an de funcţionare economică, iar înceilalţi ani de viaţă economică a adus venit suplimentar.

Conclusions: In terms of best time recovery is theproject B, because it was recovered in the first yeareconomic life and in the following years broughtadditional income.

Tabelul 4/ Table 4Sinteza calculului venitului suplimentar generat de cele trei proiecte/

Summary of additional income for three projectsIndicatorii/ Indicators Venitul suplimentar, dolari/ Additional income, dollarsProiectul A/ Project A 70 000 dolari/70 000 dollarsProiectul B/ Project B 40 000 dolari/40 000 dollarsProiectul C/ Project C 60 000 dolari/60 000 dollars

Sursa/Source: Elaborated by the author/ Elaborat calculat de autor.

Concluzii: Calculând venitul suplimentar generat defiecare din aceste trei proiecte concluzionăm că dupărecuperarea investiţiilor plasate în fiecare din acesteproiecte, venitul suplimentar major îl aduce proiectul A însumă de 70 000 dolari, apoi urmează proiectul C cu unsupliment de 60 000 dolari şi la sfârşit este proiectul B cu unsupliment de 40 000 dolari.

Dacă facem abstracţie de alte condiţii de încasare aacestor sume, apoi analistul ar fi ales pentru implementareproiectul A, care aduce un supliment de venit egal cu 70 000dolari. Dar aceşti bani vor veni în timp de 1,8 ani (un an şi 8luni), timp rămas până la expirarea termenului defuncţionare economică a proiectului. Proiectul B va acumulaacest venit suplimentar în curs de 4 ani, deoarece s-arecuperat în primul an. Proiectul C a generat acest venitsuplimentar în anul al cincilea, care este ultimul an alfuncţionării economice a proiectului C. Din punctul nostrude vedere, după acest criteriu ar fi bine să preţuimproiectul B, deoarece banii au valoare în timp şi,acumulându-i mai devreme, putem să-i investim cu dobândăsau altă formă de venit. Ar putea fi preţuit şi proiectul A.

Conclusions: Calculating the additional revenuegenerated by each of these three projects conclude thatafter recovery of investments placed in each of theseprojects, major brings additional revenue A project worth70 000 $, then the project C with an additional 60 000dollars and end is project B with an additional 40 000dollars.

If we exclude other conditions for receipt of theseamounts, then the analyst would have chosen for projectimplementation which brings an additional income equalto 70 000 dollars. But the money will come in time of 1.8years (one year and 8 months), time remaining until theend of the economic operation of the project. Project Bwill earn this additional income in 4 years since it wasrecovered in the first year. Project C has generated thisadditional income in the fifth year, which is the last yearof economic operation of the project C. From our pointof view, by this criteria would be good to cherish projectB, because money and accumulate value over time andsooner we can to invest with interest or other form ofincome. Could be appreciated and project A. Project C


Nr. 1/ 2013

Proiectul C ratează venitul în timpul apropiat şi nu ar trebuiaprobat.

misses revenue in the near future and would not beapproved.

Tabelul 5/ Table 5Sinteza calculului rentabilităţii realizate (RR) pe cele trei proiecte expuse în tabelul 1/

Synthesis calculation of realized profitability (RP) on three projects presented in Table 1Indicatorii/ Indicators Rentabilitatea realizată, %/ Realized profitability, %Proiectul A/ Project A RRA = (Venitul suplimentar / Investiţia iniţială)/ (Extra income / initial investment) x 100%

= (70 000 / 80 000) x 100% = 87,5 %.RRA = 87,5 %

Proiectul B/ Project B RRB = (Venitul suplimentar / Investiţia iniţială)/ (Extra income / initial investment) x 100%= (40 000 / 80 000) x 100% = 50%.RRB = 50%

Proiectul C/ Project C RRC = (Venitul suplimentar / Investiţia iniţială)/ (Extra income / initial investment) x 100%= (60 000 / 80 000) x 100% = 75%.RRC = 75%

Sursa/ Source: Elaborat calculat de autor/ Elaborated by the author.

Concluzii: Calculul rentabilităţii realizate, care seprezintă ca raportul dintre venitul suplimentar şi investiţiainiţială, ne dă alte rezultate. Cea mai mare rentabilitate o areproiectul A (de 87,5%). Proiectul C are o rentabilitate de75%. Cea mai mică rentabilitate realizată o are proiectul B,fiind egală cu 50%.

Dacă analistul va exclude toate celelalte criterii deanaliză a proiectelor date, ar trebui de implementat proiectulA cu cea mai mare rentabilitate – de 87,5%. Proiectul B nuar fi implementat după acest criteriu, deoarece are orentabilitate realizată de numai 50%.

Conclusions: Calculation of profitability achieved,which is presented as the ratio of the extra income andthe initial investment gives different results.Has the highest return on project A (87,5%). Project Chas a return of 75%. The project has achievedprofitability than B, is equal to 50%. If the analyst willexclude all other criteria data analysis projects,project A should be implemented with the highestreturn of 87.5%. Project B would be implementedby this criterion because it has achieved a return ofonly 50%.

Concluzii1. De menţionat, că analizele anterioare pe criteriul

VAN au favorizat proiectul B, deoarece are beneficii maimari mai aproape de prezent.

2. Conform criteriului timpului de recuperare poate fifavorizat proiectul B.

3. Conform criteriului de calculare a rentabilităţiirealizate proiectul B cade din interesul pentru aprobare, avândo rentabilitate de 50% faţă de proiectul A cu o rentabilitate de87,5%. După acest criteriu este favorabil proiectul A.

4. Credem, că scopul analistului şi politica guvernului,vor influenţa decizia finală cu privire la favorizarea unui saualtui proiect supus analizei din diferite unghiuri, după diversecriterii.

Conclusions1. Previous analyzes valorized the project B, based

on NPV criteria, because it has greater benefits closer tothe present.

2. By time criteria, can be favored project B.3. By criteria for calculating project B, it falls from

approval, because of 50% ratability comparative toproject A and 87.5%. After these criteria is favorableproject A.

4. We believe that the aim of governmentpolicy and the analyst, is to influence the finaldecision favoring one or another project analyzedfrom different angles, according to differentcriteria.

Referinţe bibliografice / References1. BOARDMAN, Anthony E., GREENBERG, David H., VINING, Aidan R., WEIMER, David L. Analiza cost-

beneficiu: concepte şi practică. Ediţia a II-a. Chişinău: Ed. ARC, 2004. 662 p. ISBN 9975-61-337-3.2. BOTNARI, Nadejda. Finanţele întreprinderii. Chişinău: Tipografia centrală, 2006. 240 p. ISBN 978-9975-78-482-5.3. КОВАЛЕВ, В. В. Введение в финансовый менеджмент. Москва: Финансы и статистика, 2000.4. КОВАЛЕВ, В. В. Финансы: учебник. 2-е изд. Москва: Изд. Велби, Проспект, 2007. 640 с. ISBN 978-5-482-

01221-5.5. HALPERN, Paul, J. WESTON, Fred, BRIGHMAN, Eugene F. Finanţele manageriale – model canadian. Bucureşti:

Ed. Economică, 1998. 956 p. ISBN 973-590-043-2.

Recomandat spre publicare: 20.12.2013


Nr. 1 / 2013

22

IMPORTANŢA DESCENTRALIZĂRIIÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ

IMPORTANCE OF DECENTRALIZATIONIN THE NATIONAL ECONOMY

Ludmila COBZARI, dr. hab., prof. univ., ASEM

Recenzent: Galina ULIAN, dr. hab., prof.univ., USM

Ludmila COBZARI, PhD, Professor, AESM

Reviewer: Galina ULIAN, PhD, Professor, MSU

Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmăreşteimpulsionarea şi diversificarea activităţilor economice,stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia lareducerea şomajului şi, nu în cele din urmă, să conducă la oîmbunătăţire a nivelului de trai.

Dezvoltarea rurală ocupa un loc distinct în cadrulpoliticilor regionale şi se referă la următoarele aspecte:înlăturarea/diminuarea sărăciei în zonele rurale, echilibrareaoportunităţilor economice şi a condiţiilor sociale dintremediul urban şi cel rural, stimularea iniţiativelor locale,păstrarea patrimoniului spiritual şi cultural.

Principalele domenii, care pot fi vizate de politicileregionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei demuncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie,calitatea mediului înconjurător, dezvoltarea rurală,sănătatea, educaţia, învăţământul, cultura etc.

Regional development is a new concept that aims atstimulating and diversifying economic activities,encouraging investments in the private sector, helping toreduce unemployment and not eventually, leading to animprovement in living standards.

Rural development occupies a distinct place in theregional policies and refers to the following aspects:removal/reduction of poverty in rural areas, balancingeconomic opportunities and social conditions between urbanand rural areas, encouraging local initiatives, preservationof spiritual and cultural heritage.

The main areas that can be targeted by the regionalpolicies are: enterprise development, employment market,attracting investment, transfer of technology, quality ofthe environment, rural development, health, education,culture, etc.

Cuvinte cheie: dezvoltare regională, dezvoltare rurală,descentralizarea administraţiei publice, autonomie locală,descentralizare teritorială.

Keywords: regional development, rural development,decentralization in public administration, local autonomy,territorial decentralization

Introducere. Pentru a-şi atinge obiectivele naţionale dedezvoltare economică şi socială, orice ţară are nevoie deregiuni dinamice şi competitive, dezvoltarea regională fiindo politică complementară pentru politicile macroeconomiceşi structurale.

Globalizarea oferă suficiente argumente pentru caproblematica dezvoltării social-economice să fie abordată, înanumite limite şi de o manieră optimală, la nivel regional,adică la nivelul intermediar dintre entităţile economice alelocalităţilor şi sistemul economic naţional. Este un adevărrecunoscut, că o politică de dezvoltare regională, coerentă,credibilă şi adaptată la specificul regiunii, nu poate fipromovată la randament maxim nici de Guvern, nici defiecare autoritate locală în parte. Sunt necesare, deci,parteneriate menite să producă un efect sinergic, fiind maiaproape de realităţi decât guvernul central, dar cu unpotenţial superior în ce priveşte resursele, care pot fimobilizate de o autoritate publică locală.

Introduction. To achieve national, economic andsocial development aims, every country needs dynamicand competitive regions, the regional development beingas a complementary policy for macroeconomic andstructural policies.

Globalization provides sufficient arguments so that thesocio-economic development issues to be addressed,within certain limits and as much as possible, at regionallevel, ie at the intermediate level among economic entitiesfrom different areas and from the national economicsystem. It is a recognized fact that a regional, consistent,reliable and tailored to the specific region developmentpolicy, cannot be promoted to the maximum performanceby none of the Governments, no other local authority byitself. Partnerships, therefore, are necessary, designed toproduce a synergistic effect, being closer to reality thanthe central government, but with a higher potential forresources that can be mobilized by a local government.

Conţinutul de bază. Evoluţia guvernării, pe planeuropean şi mondial, în ultima jumătate de secol, a conturato tendinţă certă – descentralizarea administraţiei publice şiconsolidarea autonomiei locale. Tradiţiile de guvernare înţările dezvoltate au creat ideea, potrivit căreia „Comunităţileputernice fac o naţiune puternică şi nu invers” iarexperienţa seculară a confirmat eficienţa funcţionăriiadministraţiei publice locale în condiţiile autonomiei. Înprezent autonomia locală este văzută ca un factor demenţinere a păcii şi stabilităţii politice, elementindispensabil în definitivarea viitoarei organizări politice şieconomice a continentului european [2, p. 9].

Problema centralizării şi descentralizării în administraţiapublică s-a pus şi se pune în orice stat, indiferent destructura sa, de forma de guvernământ şi de regimul politic.

The basic content. Governance evolution in Europeand in the world in the last half-century has outlined aclear trend - decentralization of public administration andstrengthening of the local autonomy. Traditions ofgovernance in developed countries have created the ideaaccording to what "Strong communities make a strongnation and not vice versa" and secular experienceconfirmed the efficiency of functioning of the localgovernment in terms of autonomy. Currently, localautonomy is seen as a factor of peace maintenance andpolitical stability, an indispensable element in finalizingthe future political and economic organization of theEuropean continent [2, p. 9].

The problem of centralization and decentralization inpublic administration is present and was present in any state,


Nr. 1/ 2013

Orice stat are rolul nu numai de a reprezenta poporul de peacest teritoriu, ci şi de a-i rezolva interesele atât dediferite de la o persoană la alta sau de la un grup de indivizila altul. Pentru a-şi îndeplini acest rol, statul îşi împarteteritoriul şi populaţia aflată pe acesta în anumite zone deinterese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase,culturale, etc. Aceste zone mai mici sau mai mari, suntunităţile administrativ-teritoriale care de-a lungul istorieiau purtat diverse denumiri: judeţ, ţinut, regiune, oraş,comună etc.

În orice ţară sunt două categorii de interese: unele, careau un caracter cu totul general privind totalitatea cetăţenilor,întreaga colectivitate şi altele care sunt speciale unei anumitelocalităţi. Pentru armonizarea acestor categorii de interesestatul a creat regimuri juridice sau instituţii speciale, fiecaredintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai puţincorespunzătoare situaţiilor concrete.

Centralizarea în administraţia publică înseamnă înplan organizatoric, subordonarea ierarhică a autorităţilorlocale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilorpublici din conducerea autorităţilor locale de către celecentrale, iar pe plan funcţional, emiterea actului de deciziede către autorităţile centrale şi executarea lui de cătrecele locale.

Centralizarea asigură o funcţionare coordonată, promptăşi eficientă a serviciilor publice. Funcţionarea pe principiulsubordonării ierarhice a serviciilor publice are dreptconsecinţă înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel,precum şi a paralelismelor. Conducerea centralizată, înprincipiul subordonării ierarhice asigură pe planul exercităriidreptului de control, mai multe trepte de efectuare acontrolului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare,fapt ce se constituie în garanţii suplimentare pentru apărareaintereselor celor administraţi.

Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea înadministraţia publică are şi unele dezavantaje. În regimulorganizării şi funcţionării centralizate a administraţiei publiceinteresele locale nu-şi pot găsi o rezolvare optimă, deoareceautorităţile centrale nu pot cunoaşte în specificitatea lor acesteinterese care diferă de la o localitate la alta.

Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere aunor servicii publice de interes local are ca urmaresupraaglomerarea autorităţilor centrale ceea ce duce larezolvarea cu întârziere şi superficialitate a problemelor,care s-ar rezolva mai operativ şi mai bine de cătreautorităţile locale.

Descentralizarea este menită să permită autorităţilorlocale să se autoconducă, acestea fiind, totodată, controlatede organele centrale în limitele şi conform procedeelorstipulate prin lege.

În cazul descentralizării teritoriale teritoriul statului esteîmpărţit în circumscripţii administrative, în carefuncţionează autorităţi administrative locale, care se bucurăde o oarecare independenţă faţă de autoritatea centrală.Astfel, anumite servicii publice locale sunt scoase dincompetenţa autorităţilor centrale şi date în competenţaautorităţilor locale descentralizate, care le girează încircumscripţiile în care au fost alese.

Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmăreşteimpulsionarea şi diversificarea activităţilor economice,

regardless of its structure, the form of government andpolitical system. Any state has the role not just ofrepresenting the people from this territory, but also to addressits different interests from one person to another or from onegroup of individuals to another. To fulfil this role, the statedivides its territory and population located on it in certainareas of interest, based on different criteria: geographical,religious, cultural, etc. These smaller or larger areas are theadministrative-territorial units which historically boredifferent names: county, region, city, community, etc.

There are two categories of interest in any country:some have a quite general character regarding all citizens,the whole community and others that are specific tocertain localities. To harmonize these categories ofinterests, the state created special legal norms orinstitutions, each of them providing a solution more orless appropriate to concrete situations.

Centralization in public administration means from theorganizational point of view, the hierarchicalsubordination of local authorities to the central ones andappointment of civil servants from the management oflocal authorities by the central ones, and in functionalterms, the issue of the decision document by the centralauthorities and its execution by the local ones.

Centralization ensures a coordinated, prompt andefficient function of the public services. Functioning onthe principle of hierarchical subordination of publicservices has the consequence of removing overlaps of thesame level, and of parallelism. Centralized management,within the principle of hierarchical subordination assuresin the plan of control use, several control verification stepsand making appropriate legal measures, fact that consistsin additional safeguards to protect the interests of thosewho are managed.

In addition to the above mentioned advantages,centralization in public administration has somedisadvantages. In terms of centralized organization andfunctioning of public administration, local interests cannotfind for themselves an optimal solution, as centralauthorities cannot know in their specificity these intereststhat differ from one locality to another.

Concentration, at the central level, of the way ofgovernance of some public services of local interest resultsin overcrowding of the central authorities, which leads tothe late and superficial solving of problems that would besolved quicker and better by the local authorities.

Decentralization is intended to allow the localauthorities to manage themselves, they being, at the sametime, controlled by the central bodies in the limits andaccording to the procedures stipulated by law.

In the case of territorial decentralization, the territoryof the state is divided into administrative districts wherelocal administrative authorities operate, which enjoy someindependence from the central authority. Thus, certainlocal public services are out of power of the competenceof central authorities and are given in the competence ofdecentralized local authorities who endorse them indistricts in which they were chosen.

Regional development is a new concept that aims atstimulating and diversifying the economic activities,


Nr. 1 / 2013

24

stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia lareducerea şomajului şi nu în cele din urmă să conducă la oîmbunătăţire a nivelului de trai.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblude măsuri planificate şi promovate de autorităţileadministraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cudiverşi actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurăriiunei creşteri economice, dinamice şi durabile, prinvalorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, înscopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă.

În Tabelul 1 sunt prezentate regiunile de dezvoltarefuncţionale pe teritoriul Republicii Moldova.

encouraging investments in the private sector, helping toreduce unemployment and not eventually leading to animprovement in living standards.

Regional development policy is a set of measuresplanned and promoted by central and local publicadministration authorities, in a partnership with variousstakeholders (private, public, volunteers) in order toensure the economic, dynamic and sustainable growth,through the efficient use of the regional and localpotential, for the improvement of living conditions.

Table 1 presents the functional development regionson the territory of the Republic of Moldova.

Tabelul 1/Table 1Regiunile de dezvoltare [1, art.3]/ Development regions [1, art.3]

Regiunile de dezvoltare/Development regions Unităţile administrativ-teritoriale / Administrative-territorial units

Nord / NorthMunicipiul Bălţi, raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa,Rîşcani, Sîngerei, Soroca / Balti municipality, Briceni, Donduseni, Drochia, Edinte, Falesti, Floresti,Glodeni, Ocnita, Riscani, Singerei, Soroca

Centru / CentreRaioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina,Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni / Anenii Noi, Calarasi, Criuleni, Dubasari, Hincesti, Ialoveni,Nisporeni, Orhei, Rezina, Straseni, Soldanesti, Telenesti, Ungheni

Sud / South Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia /Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Causeni, Cimislia, Leova, Stefan Voda, Taraclia

UTA Găgăuzia / Gagauzia -Mun. Chişinău/ Chisinau municipality -

Transnistria / TransnistriaUnităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, inclusiv municipiile Tiraspol şi Bender /Administrative-territorial units from the left part of the Dniester river, including Bender and Tiraspolmunicipalities

Sursa/Source: Elaborat de autor Elaborated by the author.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicileregionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei demuncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie,calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate,educaţie, învăţământ, cultură, etc.

Dezvoltarea rurală ocupă un loc distinct în cadrulpoliticilor regionale şi se referă la următoarele aspecte:

înlăturarea/diminuarea sărăciei în zonele rurale; echilibrarea oportunităţilor economice şi a

condiţiilor sociale dintre mediul urban şi cel rural; stimularea iniţiativelor locale; păstrarea patrimoniului spiritual şi cultural.Principiile de bază ale susţinerii dezvoltării regionale

sunt [1, art.2]: eficienţa – buna utilizare a resurselor naturale,

umane, financiare şi a celor de producţie pe întreg teritoriulRepublicii Moldova;

echitatea – drepturi egale de acces la valorileeconomice, sociale şi culturale pentru toţi cetăţeniiRepublicii Moldova, indiferent de locul lor de trai;

durabilitatea – caracterul viabil din punct devedere tehnic, financiar şi instituţional al măsurilor,programelor şi proiectelor finanţate, de dezvoltareregională;

planificarea – elaborarea şi efectuarea, înconcordanţă cu Strategia naţională de dezvoltare şi Strategiade dezvoltare regională a măsurilor, programelor şiproiectelor de dezvoltare regională, care au obiective,priorităţi şi mecanisme clar definite;

coordonarea – concordarea, atât la nivel naţional,

The main areas that can be targeted by the regionalpolicies are: enterprise development, employment market,investment attraction, transfer of technology, the qualityof environment, rural development, health, education,culture, etc.

Rural development occupies a distinct place in theregional policy and it refers to the following aspects:

removing / reducing poverty in rural areas; balancing economic opportunities and social

conditions between urban and rural areas; stimulation of the local initiatives; spiritual and cultural heritage preservation.The basic principles of supporting regional

development are the following [1, article 2]: Efficiency – better use of natural, human, financial

and production resources on the entire territory of theRepublic of Moldova;

Equity – equal access to the economic, social andcultural rights for all Moldovan citizens, regardless oftheir place of residence;

Sustainability – the soundness of technical,financial and institutional measures, programs andprojects funded by the regional development;

Planning – design and performance, according tothe National Development Strategy and the regionaldevelopment strategy of measures, programs and projectsof regional development, with objectives, priorities andclearly defined mechanisms;

Coordination – linkage, both at national andregional level, of measures and targets to support the


Nr. 1/ 2013

cât şi la nivel regional, a măsurilor şi obiectivelor pentrususţinerea dezvoltării regionale;

parteneriatul – cooperarea autorităţilor publicecentrale şi locale, sectorului public şi privat, societăţii civileîn activitatea de planificare, elaborare şi implementare amăsurilor privind susţinerea dezvoltării regionale;

transparenţa – claritatea în procesele alocării,distribuirii şi utilizării mijloacelor pentru realizareastrategiilor, programelor şi proiectelor de dezvoltareregională.

Procesul de descentralizare constituie elementulprincipal al reformei administraţiei publice indiferent demodul de delimitare teritorială şi de organizareadministrativă a Republicii Moldova. În cadrul reformeiteritorial-administrative din anul 1998, precum şiantireformei din anul 2003, nu s-a reuşit realizarea unuiproces eficient de descentralizare a serviciilor bazat peprincipiul subsidiarităţii şi descentralizării fiscale şi orientatspre oferirea serviciilor de calitate populaţiei.

În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est(ECE) transferul de putere şi resurse reflectă tendinţa dedescentralizare, iniţiată în anii 70 ai secolului trecut careasigură independenţa administrativă şi financiară aautorităţilor locale.

Consolidarea autonomiei locale poate avea loc doar încadrul unui proces de colaborare dintre autorităţile publicecentrale şi autorităţile publice locale, comunităţile locale,societatea civilă şi sectorul privat, organizaţiile naţionale şiinternaţionale [2, p.9].

Autonomia locală este forma modernă de exprimare adistribuirii împuternicirilor între Guvernul central şiGuvernele locale. Opţiunea generală pentru descentralizarearăspunderilor, pentru asigurarea serviciilor publice localecătre autorităţile locale şi pentru transferul competenţelordecizionale privind realizarea resurselor necesare în acestscop are la bază serioase raţiuni de eficienţă economică şi deechitate socială.

Sfârşitul ultimului deceniu al secolului XX a fost martorulunor încercări, diferite după gradele de succes, deimplementare a programelor de descentralizare fiscală şievoluţie a puterii fiscale spre nivelele inferioare ale guvernăriipublice, atât în ţările membre ale OCDE, cât şi în alte ţări.

În diverse ţări descentralizarea fiscală este motivată dediferite raţionamente şi consecinţele derivate din punctul devedere al stabilităţii macroeconomice şi creşterii economice.În cazul ţărilor-membre ale OCDE, descentralizarea fiscalăeste susţinută de argumentul că guvernele centrale nu sunt înmăsură să răspundă adecvat la cererea crescândă pentrubunurile şi serviciile publice. Argumentul este bazat peprincipiul subsidiarităţii (teorema descentralizării a luiOates: fiecare serviciu public trebuie furnizat de jurisdicţia cecontrolează aria geografică minimă care ar internalizabeneficiile şi costurile unei astfel de furnizări), recunoscându-se că performanţa sectorului public poate fi consolidată princonsiderarea diferenţelor locale în ceea ce priveşte cultura,mediul înconjurător, asigurarea cu resurse naturale, factoriieconomici şi sociali. Adiţional, preferinţele şi necesităţilelocale sunt considerate a fi mai reuşit satisfăcute deadministraţiile publice locale, decât cele centrale. Atâtresponsabilitatea, cât şi eficienţa alocativă pot fi

regional development; Partnership – cooperation of central and local

public authorities, private and public sector, civil societyin the planning, development and implementation ofsupport measures for regional development;

Transparency – clarity in allocation processes,distribution and use of resources for the implementation ofstrategies, programs and regional development projects.

Decentralization process is the main element of thepublic administration reform regardless of territorialdelimitation and administrative organization of thecountry. Within the territorial-administrative reform in1998, and in the anti-reform in 2003 there was failed toachieve an efficient process of decentralization of servicesbased on the principle of subsidiary and fiscaldecentralization and quality oriented providing publicservices.

In most countries from Central and Eastern Europe(CEE) transfer of power and resources reflects thetendency of decentralization initiated in the 70s of lastcentury providing administrative and financialindependence of local authorities.

Strengthening the local autonomy can occur only in acollaborative process between the central and localgovernments, local communities, civil society and theprivate sector, national and international organizations[2, p.9].

Local autonomy is the modern form of expression ofthe distribution of powers between the central governmentand their governments. General option for decentralizationof responsibilities, for providing local public services tolocal authorities to transfer decision-making powers onachieving the necessary resources in this aim, are based onserious grounds of economic efficiency and social equity.

End of the last decade of the twentieth century haswitnessed attempts, various by the degrees of success,implementation of fiscal decentralization programs anddevelopment of the tax power to lower levels of publicgovernance, both in OECD member countries and in othercountries.

Fiscal decentralization in different countries ismotivated by reasons and consequences derived from thepoint of view of macroeconomic stability and economicgrowth. In the case of OECD member countries, fiscaldecentralization is supported by the argument that centralgovernments are unable to respond adequately to thegrowing demand for public goods and services. Theargument is based on the principle of subsidiary(decentralization theorem of Oates: each public serviceshould be provided by the jurisdiction which controls theminimum geographical area that would internalizebenefits and costs of such supplies), recognizing thatpublic sector performance can be enhanced by consideringdifferences in respect with culture, environment,providing natural resources, economic and social factors.Additionally, local preferences and needs are consideredto be more satisfied managed by local governments thanthe central ones. Both responsibility and allocativeefficiency can be improved by shifting the distributioncosts closer to sources of income and therefore closer to


Nr. 1 / 2013

26

îmbunătăţite prin transferarea repartizării cheltuielilor maiaproape de sursele de venituri şi, prin urmare, mai aproapede alegătorul median [2, p.18].

Abordarea problemelor de dezvoltare regională înRepublica Moldova se află într-un stadiu incipient. Înperioada de tranziţie a continuat aprofundarea discrepanţelorteritoriale de dezvoltare între diferite părţi ale ţării,mecanismele şi relaţiile de piaţă afirmîndu-se în funcţie deavantajele şi dezavantajele lor. O privire generală a dezvoltăriisub aspect teritorial a republicii scoate în evidenţă decalajulenorm în dezvoltarea socio-economică dintre mun. Chişinăuşi restul teritoriului. Existenţa şi influenţa acestor decalaje estedeteriorarea mecanismelor de interacţiune economică şiaccentuarea discrepanţelor între diferite teritorii.

În sistemele moderne de administrare între descentrali-zarea administrativă şi reprezentarea locală există o legăturădirectă şi indisolubilă, care porneşte de la dreptulcolectivităţilor locale de a beneficia de autorităţi reprezenta-tive, drept consfinţit prin statuturile constituţionale şilegale.

Procesul descentralizării reprezintă o cale importantă deîmbunătăţire a eficienţei şi performanţei la niveluladministraţiei publice şi, de asemenea, la transparenţaactivităţilor şi a rezultatelor.

Pentru a obţine unele rezultate reale ale descentralizării,cadrul legislativ al ţării va fi supus modificării nu o singurădată, evoluând concomitent cu dezvoltarea social-economicăa ţării, al cărei nivel, la etapa actuală, nu ar permite trecereaunităţilor administrativ-teritoriale la autofinanţarea deplină.

Pentru asigurarea consolidării autonomiei locale, implicita autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritorialeeste necesar elaborarea unor politici publice, care princonsolidarea descentralizării fiscale ar oferi posibilităţi realepentru asigurarea dezvoltării economice a unităţiloradministrativ-teritoriale.

Este necesar promovarea unor politici managerialepentru autorităţile publice locale, în vederea asigurăriiacestora cu personal calificat şi competent în ceea cepriveşte administraţia publică locală.

Delimitarea competenţelor autorităţilor publice dediferite nivele să fie asigurată în aşa fel, încât acestea să sesuplinească şi să nu să se dubleze sau să se repete.

the median voter [2, p.18].Addressing regional development problems in the

Republic of Moldova is at an early stage. During thetransition period there continued deepening of regionaldisparities in development between different parts of thecountry, market mechanisms and relations, affirmingbased on their advantages and disadvantages. Anoverview of the development of the republic's territorialaspect highlights the huge gap in socio-economicdevelopment between Chisinau and the rest of theterritory. Existence and influence of these differences isdamaging the economic interaction mechanisms andincreased disparities between different areas.

In modern systems of management betweenadministrative decentralization and local representationthere is a direct and undivided linkage that starts fromright of local collectives to benefit from the representativeauthorities, as enshrined in constitutional and statutorylaw.

Decentralization process is an important mean ofimproving the efficiency and performance in publicadministration and also in the transparency of activitiesand results.

To get some real results of decentralization, the legalframework of the country will be a subject to change not onlyonce, evolving in the same time with the socio-economicdevelopment of the country, whose level, at present, wouldnot allow the passage of administrative-territorial units to thefull financing.

To ensure the strengthening of local autonomy and offinancial autonomy of the administrative-territorial unitsthere is a need to develop public policies that bystrengthening of fiscal decentralization would provide realopportunities to ensure economic development ofadministrative-territorial units.

It is necessary to promote management policies for localpublic authorities to ensure them with qualified andcompetent personnel regarding the local publicadministration.

Delimitation of powers of public authorities fromdifferent levels must be assured so that they to replace andnot be duplicated or repeated.

Concluzii. O problemă foarte importantă, care se află încentrul atenţiei în majoritatea statelor lumii este găsirea celeimai bune proporţii dintre atribuţiile şi responsabilităţilediferitelor niveluri ale autorităţilor ţării, în ceea ce priveştefinanţarea şi gestiunea serviciilor publice şi, deci, contribuţia lafinanţarea acestora.

Conclusions. A very important issue that is in thefocus of most countries is to find the best proportionof the duties and responsibilities of different levels ofcountry’s authorities regarding the financing andmanagement of public services, and thus contribution to theirfinancing.

Referinţe bibliografice / References1. Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova: nr. 438 din 28.12.2006. In: MO al Republicii Moldova. 2007, nr. 21-24, art. 68.2. MANOLE, Tatiana, ARIONESCU, Svetlana. Descentralizarea fiscală: provocări pentru Republica Moldova. Chişinău: Ed. EPIGRAF, 2006. 316

p. ISBN 978-9975-924-87-0.3. POLLITT, C., BOUCKAERT, G. Reforma managementului public: analiză comparată. Chişinău: Ed. EPIGRAF, 2004. 336 p. ISBN 9975-924-40-9.4. HOWLETT, M., RAMESH, M. Studiul politicilor publice: cicluri şi subsisteme ale politicilor. Chişinău: Ed. EPIGRAF, 2004. 272 p. ISBN 9975-

924-13-1.5. LANE, F. Problemele actuale de administraţie publică. Chişinău: Ed. EPIGRAF, 2006. 560 p. ISBN 978-9975-924-75-7.



Nr. 1/ 2013

BAZELE ORGANIZATORICE ŞI ECONOMICEALE REALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE

DIN GOSPODĂRIILE INDIVIDUALE ŢĂRĂNEŞTI

ORGANIZATIONAL-ECONOMIC GROUNDS FORREALIZATION OF AGRICULTURAL PRODUCTS

BY INDIVIDUAL SUBSIDIARY ECONOMIES

Igor PASCA, dr., profesor, Universitatea NaţionalăAgrară Belotserkovsky, Ucraina

Igor PASKA, PhD, Associated Professor,Bila Tserkva National Agrarian University, Ucraina

În articol sunt prezentate problemele de organizare aproduselor agricole din gospodăriile ţărăneşti. Elaborareaevaluării priorităţilor pentru a selecta canalele de realizare şifundamentarea abordărilor privind îmbunătăţirea infrastructuriide distribuţie în condiţiile aderării Ucrainei la OMC.

Cuvinte cheie: gospodării individuale ţărăneşti, activităţi demarketing, infrastructură, produse agricole.

This article presents the problem of marketing ofagricultural produce of private farmers. It is developed anevaluation priority for channel selection and reasonableapproaches for improving the distribution infrastructure interms of Ukraine's accession to the WTO.

Keywords: private household, marketing activities,infrastructure, agricultural products.

Fenomenul de viaţă al gospodăriilor individuale ţărăneşti, cao formă a producţiei la scară mică, reprezintă tema unor discuţiiale economiştilor, politicienilor, funcţionarilor publici de operioadă suficient de lungă. Ei analizează întrebări importantecare decurg din procese complexe şi contradictorii de funcţionarea gospodăriilor individuale ţărăneşti şi problemele de dezvoltareîn continuare. Acest interes se datorează, de asemenea, şi situaţieicare în procesul de transformare economică agrară doargospodăriile individuale s-au dovedit a fi stabile şi mobile,ocupând locul propriu în procesul de formare a unei economiimixte şi a relaţiilor de piaţă.

Producţia agricolă din gospodăriilor individuale ţărăneşti, cucomplexitate mare, permite crearea sferei de locuri de muncăsecundare pentru persoanele apte de muncă din zonele rurale, iarpentru unele grupuri sociale din acest mediul – ocuparea de bazăa forţei de muncă, ca un factor de stabilizare pentru proceselesociale negative. Ţinând cont de starea de dezvoltare ainfrastructurii rurale, în special în reţeaua de vânzări, şi nivelul deasigurare a populaţiei cu alimente, se poate afirma, că gospodăriaindividuală ţărănească constituie sursa de intrare a acestora nunumai direct la producator – proprietarul gospodăriei individualeţărăneşti, dar, ca prezenţă a unor relaţii neoficiale şi de rudenie, înalte gospodării rurale, precum şi a locuitorilor urbani.

În acelaşi timp, din cauza nivelului scăzut al veniturilorfinanciare ale locuitorilor din zonele rurale, vânzările produseloragricole au rămas, practic, singura modalitate de a completabugetul familiei din aceste gospodăriile.

Selectarea canalelor de realizare a produselor agricole dingospodăriile individuale ţărăneşti se produce în dependenţă deeficienţa economică şi socială. A fost calculat costul eficienţeieconomice a producţiei şi vânzările principalelor tipuri deproduse de origine animală, bazate pe o analiză detaliată amonitorizării pe termen lung a activităţii gospodăriilorindividuale ţărăneşti din regiunea Hmelnitsk, şi anume: lapte şiproduse lactate, bovine şi porcine (greutate în viu), în funcţie demetoda de întreţinere, hrănire şi canalele de realizare.

Principalele canale de realizare a produselor agricoleexcedentare ale gospodăriilor ţărăneşti sunt întreprinderile deprelucrare şi structurile intermediare de comerţ. La factorulprincipal, care stă la baza acestei situaţii, se referă: vârstaproducătorului, lipsa de competenţe privind realizarea produseleagricole şi loialitatea cumpărătorilor; condiţiile de realizarenecivilizate pe piaţă, dezvoltarea slabă a reţelei pieţei cuamănuntul a produselor alimentare, lipsa reţelei de transport binedezvoltată etc.

The phenomenon of the individual peasant economies(IPE) activity as form of small-scale production is the objectof discussion of scientists-economists, politicians, officialsduring a long period of time. They raise very importantquestions, conditioned by difficult and contradictoryprocesses of IPE functioning and problems of their furtherdevelopment. This interest is caused by a situation at whichin the process of agrarian economic transformations thementioned form of management appeared to be steady andmobile, occupying own niche in the making of diversifiedeconomy and market relations.

The production of agricultural goods in the individualpeasant economies, inherent by high labour input, allows tocreate a sphere of secondary employment for the able-bodied rural persons, and main employment for some socialgroups of villagers, thus being the stabilising factor ofnegative social processes. Taking into account ruralinfrastructure development, especially trade network, andlevel of foods supply, it is possible to state that theindividual peasant economy serves as the source of theirsupply not only directly to the producer - IPE proprietor, butalso to other rural households, and to the habitants of cities,due to informal and family connections.

At the same time, due to the low level of money profitsof villagers, the realization of agricultural produce remainsalmost only possibility of family finances appending in ruralhouseholds.

The choice of realization channel of IPE agriculturalproduce is carried out depending on economic and socialefficiency. We have conducted the economic efficiencycalculations on production and realization of animalproducts basic types, based on the long-time detailedactivity observation of some IPE in the Khmelnytsk region,namely: milk and dairy products, cattle and pigs (in livingmass), depending on the methods of keeping, feeding andchannels of sale.

The basic realization channels of IPE agriculturalproduce surpluses are the processing enterprises andcommercial structures. The main factors, stipulating suchsituation, include: age of commodity producer, lack of skillson agricultural produce realization and permanent customerabsence; display of uncivilized realization conditions onmarkets; lack of developed retail food markets network,absence of the developed transport network etc.

It is determined that the realization prices level on retail


Nr. 1 / 2013

28

De asemenea, a fost stabilit, că nivelul preţurilor de vânzarepentru piaţa produselor alimentare cu amănuntul este mult maimare decât pe alte canale de marketing. Astfel, preţul pentrucartofi pe piaţa alimentară cu amănuntul, în 2011, a fost cu 27%,cu 10% – bovine, porcine – cu 13%, lapte şi produse lactate – cu81% mai mare decât pe alte canale de marketing. În acelaşi timp,preţul de vânzare a legumelor de pe alte canale a fost cu 5% maimare decât pe pieţele produselor alimentare cu amănuntul.Diferenţa dintre preţurile de vânzare cu amănuntul de pe piaţaproduselor alimentare şi preţurile întreprinderilor de procesare şistructurilor intermediare de comerţ prevăd compensaţii pentrucosturile de transport şi de realizare. Cu toate acestea, precum s-aconstatat în timpul studiului, majoritatea gospodăriilorindividuale au tendinţa de a realiza produsele obţinute structurilorintermediare de comerţ şi întreprinderilor de prelucrare.

Analizând problemele realizării produselor de origineanimală, considerăm oportun constatarea că vânzătorul principalpe piaţă este ţăranul. Statistica oficială nu oferă informaţii cuprivire la cantitatea şi volumul de furnizare a produselor agricole,în principal animaliere. Potrivit observaţiilor numeroase,realizarea produselor se efectuează în condiţii antisanitare, cumse spune "cu pământ". Cu toate acestea, vânzătorii dau vina pelipsă cumpărătorilor. Şi aceasta în ciuda faptului, că pieţeleurbane de produse alimentare cu amănuntul sunt libere.

În opinia noastră, realizarea pe pieţele naturale este unanacronism al unei societăţi dezvoltate, reprezintând, în primulrând, un indicator redus şi cultură primitivă de alimentare,deoarece produsele de origine animală, care sunt realizate prinintermediul canalelor amintite, nu sunt supuse controluluiveterinar-sanitar necesar. Totodată, condiţiile de vânzarecontribuie la contaminarea bacteriologică a produselor.

Pe parcursul cercetării au fost stabilite principalele motivecare încurajează cumpărătorii şi vânzătorii la vânzarea-cumpărarea produselor alimentare pe pieţele naturale:

Vânzătorii: 1) lipsa controlului sanitar-veterinar; 2) economiiprivind taxa de piaţă şi costul serviciilor obligatorii, propuse deautorităţile pieţei; 3) termenul redus de vânzări.

Cumpărătorii: 1) nivelul relativ scăzut al preţurilor; 2) nu estenevoie pentru timp suplimentar pentru a vizita piaţa produseloralimentare de vânzare cu amănuntul.

Produsele de origine animală, de obicei, pe pieţele alimentarenaturale sunt cumpărate de către locuitorii din mediul urban, cuvenituri mici.

Totodată, trebuie de remarcat faptul că lipsa de atenţie dinpartea guvernelor şi a organelor locale privind problemele demarketing pentru produsele agricole ale gospodăriilor individualeţărăneşti afectează mecanismul imperfect de sprijin din parteastatului şi existenţa unor bariere care inhibă soluţionareaproblemelor la nivel legislativ de realizare a producţiei cultivateîntreprinderilor de prelucrare. În plus, este distrus sistemulcooperării de consum din mediul rural, nu există relaţii civilizateîn comerţul cu amănuntul a produselor alimentare pe pieţele.Problemele nesoluţionate la nivel legislativ privind relaţiileplătitorilor TVA (întreprinderile de prelucrare) cu non-plătitoriide acest impozit (gospodăriile individuale ţărăneşti), precum şiincapacitatea de a forma partide voluminoase au impus ultimul sărenunţe la vânzarea parţială, în primul rând la producţia vegetalăpentru procesare. Mecanismul actual de sprijin din partea statuluipentru producţia agricolă, în special de origine animalieră îngospodăriile individuale ţărăneşti, s-a dovedit a fi imperfect.

food markets is considerably higher, than on other channelsof realization. So, the price for potato on retail food marketsin 2011 was at 27%, for cattle at,10 %, for pigs at 13 %, formilk and dairy products at 81% higher than price in otherrealization channels. At the same time, the vegetablesrealization price in other channels was at 5% higher, than onretail food markets. A difference between the suggestedretail prices at the food market and costs of processingenterprises and commercial structures anticipatescompensation of transport-realization charges. However, asit was established in the process of research, most individualpeasant economies were inclined to realize their products tothe commercial structures and processing enterprises.

Analysing the problems of animal products realization,we presume it wise to mark that peasants are main salesmenon elemental markets. Official statistics does not provideinformation about their number and the realization volumesof agricultural, mainly animal, produce. Our numerousobservations show that, realization of products is beingconducted in unsanitary conditions, as they say, - "fromthe ground". However salespeople blame the absenceof thecustomers. And at the same time the urban retail foodmarkets trade areas as vacant.

We consider trade on elemental markets as anachronismof the developed society, serves first of all as an index oflow level and primitive culture of feed. In fact animalproducts, realized through the mentioned channel, did notpass the relevant veterinary sanitation control. Besides that,the sale conditions assist bacteriological contamination offoods.

In the process of research there were found out theprincipal reasons, of stimulating salespeople and customersto perform purchase-sale of foods in elemental markets:

-for salespeople: 1) absence of veterinary sanitationcontrol; 2) economy on market tax payment and obligatoryservices costs provided by market administration; 3) shorttime of products realization.

-for customers: 1).relatively low level of prices;2).absence of necessity to spend extra-time on a visit to theretail food market.

The townsmen with the low level of profits usually buyanimal products on elemental food markets.

It should be noted that absence of effective attentionfrom the public and local authorities to the problems of IPEagricultural production sale promotes the imperfection ofstate support mechanism and existence of obstacles whichdelay the legislative level settlement of questions onproduction sales to the processing enterprises. In addition,the system of rural consumer co-operation is destroyed, thetrade relations on retail food markets are far from thecivilized ones. Questions of mutual relations of VAT payer(processing enterprise) with the tax exempts (the individualpeasant economies) are not solved at legislative level. Theimpossibility to form a large commodity lot conducted tolatter refusing of its partial realization, first of all forprocessing of the plant products.The present state supportmechanism for production of agricultural commodities, inparticular animal products, for the individual peasanteconomies, appeared to be imperfect. So, payment ofsubventions for realization of heavyweight cattle is carried


Nr. 1/ 2013

Astfel, plata subvenţiilor pentru realizarea bovinelor grele esteefectuată cu întârziere semnificativă, iar în prezenţa proceselorde inflaţie conduce la o depreciere a plăţilor. Numeroaseproceduri birocratice pentru eliberarea de numerar descurajazăagricultorii – crescătorii producţiei de origine animalieră de laanumite canale de realizare. Situaţia este similară cu decontul deTVA a gospodăriilor ţărăneşti individuale – producătorii delapte. Printre gospodăriile intervievate, în majoritatea cazurilor,întreprinderile de prelucrare a laptelui nu au încheiat contractpentru achiziţionarea de lapte, ceea ce creează premise pentru anu obţine TVA proprietarilor gospodăriilor ţărăneşti individuale.

În prezent, în absenţa unei alternative de alegere a canalelorde realizare, proprietarul gospodăriei individuale ţărăneşti –producătorul produselor de origine animală – este silit să vândăla preţuri mici, deoarece pentru majoritatea gospodăriilor dinmediul rural este o problemă acută a fluxul de bani în bugetulfamiliei.

În plus, conform rezultatelor acreditării, o parte semnificativăa produselor alimentare ale gospodăriilor individuale ţărăneştitransmit fără plată membrilor gospodăriilor din mediul urban.Cota indicată în structura realizării totale a anumitor tipuri deproduse agricole consttuie: lapte şi produse lactate – 2-20%,produsele de porci pentru sacrificare – 6-100%. Conformcalculelor efectuate, la baza acestora se află schimbul inegal întrecantitatea de muncă cheltuită în îndeplinirea anumitor tipuri deservicii la introducerea gospodăriilor ţărăneşti individualemembrilor gospodăriilor din mediul urban şi recompensamaterială sub forma de obţinere gratuită a produseloralimentare.

Problema realizării produselor de origine animală, în speciala produselor lactate, în condiţiile de aderare a Ucrainei la OMC aînrăutăţit, în primul rând, calitatea produselor, şi anume,contaminarea bacteriană a laptelui. Având în vedere faptul, că îngospodăriilor ţărăneşti individuale din Ucraina acest indicatoreste departe de a corespunde cerinţelor OMC, preţurile deachiziţie pentru lapte de la populaţia rurală sunt stabilite ca lamateriile prime industriale. Astfel, întreprinderile de prelucrare,în anul 2011, a achiziţionat materie primă din lapte de lagospodăriile individuale ţărăneşti cu preţul de 1,60- 2,20 UAH /litru, iar de la gospodăriile de fermieri şi agricole – cu 3,70 –4,30 UAH grivne / litru, care constituie unul dintre factorii descădere catastrofală a numărului de vaci din gospodării aeconomiei studiate.

Gospodăriile individuale cresc bovine tinere exclusiv pentrurealizare, iar 1-2 porci îngrăşaţi sunt crescuţi pentru a satisfacenevoile proprii şi pentru transmiterea altor gospodării, cu care aulegături de rudenie sau prietenii. Această situaţie este, deasemenea, observată şi în realizarea laptelui. Nivelul de marfăcreşte proporţional cu sporirea numărului de animale întreţinuteîn gospodăriile individuale ţărăneşti. Deci, producţia porcilorpână la 8 capete constituie 80%, laptele, în gospodăria în careexistă 4 vaci – 70%. În acest sens, la volumul vânzărilor deproduse se referă şi producţia transmisă gratuit rudelor. Conformdatelor oferite de Organele de Statistică din Ucraina, în anul2011, gospodăriile din mediul rural aveau: câte 1 porc – 12,5%,bovine – 15,5%, inclusiv, vaci – 22,9%, câte 2 porci – 12,4%,bovine – 15,5%, inclusiv vaci – 6,2%, câte trei porci – 2,1%,bovine – 3,2%, inclusiv vaci – 1%, câte 4 porci sau mai mult –2,2% din bovine – 2,5%, inclusiv vaci – 0,3% din toategospodăriile rurale din Ucraina. De asemenea, în anul 2011,

out with a considerable delay, and in the conditions ofinflation’s growth, it results in depreciation of the paymentsum. Numerous bureaucratic procedures of moneytransactions registration scare peasants - producers ofanimal products from the certain channels of sale. Similarsituation is being with the VAT return to the individualpeasant economies – the milk producers. Among theinspected economies in most cases milk processingenterprises did not make contracts on the purchase of milk,thus creating pre-conditions for the VAT return failure bythe IPE proprietors.

Now, in the conditions of choice absence for alternativesale channels, a proprietor of the individual peasanteconomy – producer of animal products, forced to realize itby the underestimated prices, as for most rural householdsthere is a sharp problem of money resources inflow forfamily budget.

In addition, as questionnaire results testify, a lot of IPEfoods is being passed free of charge to the members of townhouseholds. The indicated share in all the realizationstructure of certain agricultural foods makes: for milk anddairy products – 2-20%, for pig slaughter products –6-100%. As the conducted calculations showed, there isuneven exchange, because the volume of used labour forperforming certain types of work to keep IPE of townhouseholds and material reward as a free receipt of food isunequal.

Problem of animal products realization, especially dairycattle breeding, in the conditions of Ukraine WTOmembership in sharpened foremost in relation to quality ofproducts, namely to bacterial contamination of milk. Takinginto account that in the Ukraine individual peasanteconomies this index is far from conforming to the WTOrequirements, the purchase prices on milk from ruralpopulation are set as for technical raw material. Thus,processing enterprises in 2011 carry out the purchase of rawmilk material from IPE at the price of 1,60-2,20 hrn./l, at thesame time from farmers and agricultural economies at theprice of 3,70-4,30 hrn./l, what makes one of the factors forcatastrophic decline of cows population in the investigatedeconomies.

The individual peasant economies keep young cattleexceptionally for realization, and 1-2 heads of pigs theyfatten up to receive products to satisfy own necessities andto give away to other households with which they supportfamily or friendly relations. A similar situation is observedalso with realization of milk. The level of marketabilitygrows proportionally to the quantity growth of agriculturalanimals, kept in IPE. So, pig production marketability in theamount up to 8 heads makes 80%, household milk with 4cows – 70%. Here the volumes of realized products includethose, given away to relatives free of charge. According to2011 data of Ukraine statistics, the rural householdsstrucutre was: the ones with one head of pigs – 12,5%; theones with cattle – 15,5%, including cows – 22,9%; the oneswith two heads of pigs – 12,4%; cattle – 15,5%, includingcows – 6,2%; the ones with three heads of pigs – 2,1%;cattle – 3,2%, including cows – 1%; the ones with 4 headsand more – 2,2%; cattle – 2,5%, including cows – 0,3% ofall rural Ukraine households. Also in 2011 pigs were kept


Nr. 1 / 2013

30

porci au crescut 29,2%, bovine – 32,0%, vaci – 30,4% din toategospodăriile din Ucraina.

Totodată, având în vedere cerinţele actuale ale Legii Ucrainei„Cu privire la calitatea şi siguranţa produselor alimentare”,sacrificarea animalelor în viitor trebuie efectuată la abatoarele cuechipament de sacrificare, valoarea medie a căror, în anul 2011, aajuns la 440 mii UAH, iar capacitatea de producţie a constituit 10porci şi 5 bovine sacrificate zilnic. Această situaţie va contribuila o majorare a costurilor comerciale şi de marketing, iar lipsamijloacelor specializate pentru transportul animalelor vii până laabator şi a produselor sacrificate la locul de realizare vaîmpiedica accesul la realizarea de sine stătător a ţăranilor pepieţele cu amănuntul a produselor alimentare.

Lipsa de atenţie din partea autorităţilor de stat şi a organelorlocale faţă de problemele de realizare a producţiei agricole agospodăriilor individuale ţărăneşti, problema nerezolvată arelaţiilor la nivel legislativ a plătitorului TVA – întreprinderea deprelucrare cu cei care nu achită acest impozit – gospodăriileindividuale ţărăneşti, precum şi a mecanismului imperfectexistent de sprijin din partea statului a producţiei agricole, înspecial creşterea animalelor în gospodăriile individuale ţărăneştireprezintă factorii de declin pentru creşterea volumului devânzări.

Imperfecţiunea suportul juridic şi legislativ al activităţiistructurilor intermediare de comerţ condiţionează efectuarea unortranzacţii suspecte cu gospodăriile individuale ţărăneşti pentruachiziţionarea produselor agricole excedentare, care se manifestăîn dualitate, deoarece, pe de o parte, intermediarul actionează caproprietar al gospodăriile individuale ţărăneşti, pe de altă parte –este subiectul activităţii antreprenoriale. În scopul formăriicondiţiilor pentru activitarea civilizată a structurilor intermediarede comerţ este necesar de a elabora un sistem de legi, în specialLegea Ucrainei "Cu privire la activitatea de intermediar decomerţ".

Concluzii. Ţinând cont de decalajul existent între sat şi oraş,în sfera de dezvoltare economică şi socială, precum şi dedisponibilitatea terenurilor, care vor fi în proprietate privată, şinevoia de produse proaspete, ecologic pure, producţia şicomercializarea produselor animaliere va fi efectuată îngospodăriile individuale ţărăneşti. Principalii consumatori vor fi,în marea majoritate, locuitorii din mediul rural. În prezent, dejaîncepe formarea pieţei alimentare intrasăteşti. În plus, ladezvoltarea creşterii animalelor contribuie şi comunitatea rurală,în care se află ţăranii. Pe de altă parte, tânăra generaţie de săteni,educată în mediul cvasi-piaţă, precum şi creşterea niveluluiveniturilor populaţiei rurale, obţinerea produselor animaliere aleproducţiei pe scară largă – toate acestea crează premise pentrurefuzul de a obţine produse de origine animală din gospodăriileindividuale ţărăneşti.

by 29,2% households; cattle by 32,0%; cows by 30,4% ofall Ukraine households.

In addition, taking into account the current requirementsof Ukraine Law «On Food Quality and Safety», the animalslaughter in the near future must be carried out in theequipped slaughter points, the average cost of which in2011 constituted 440 thousands of hrn., and productioncapacity made 10 pigs and 5 heads of cattle of slaughterdaily. In this case it will result in the rise of commercialcharges, and the absence of specialized facilities fortransporting of live animals to slaughter points andtransporting slaughter products to the place of realization,will make impossible independent realization of thementioned commodity for peasants on retail food markets.

Lack of attention from the side of public and localauthorities to the problems of IPE agricultural productionsale, unsettled state of question on legislative level ofmutual relations between the VAT payer - processingenterprise and the tax exempt – individual peasanteconomy, and imperfection of existent state supportmechanism for production of agricultural goods, inparticular stock-raising, for the individual peasanteconomies, are the retentive factors of volume increase forproducts realization.

Imperfection of the legal provision for activity ofcommercial structures stipulates performing of doubtfuloperations with IPE on the purchase of agricultural producesurpluses, that shows up in duality, as, from one side, amediator is IPE owner, and from the other – is the subject ofentrepreneurial activity. With the purpose of formingconditions for civilized activity of commercial structures itis necessary to work out the system of legislative acts, inparticular Law of Ukraine «On the Commercial Activity».

Conclusions. Taking into account existent disparitybetween the country and city in the field of social andeconomic development, and availability of the privatelyowned land areas, and the demand for fresh, ecologicallyclean products, the production and realization of animalproducts will be carried out in the individual peasanteconomies. Main consumers in absolute majority will bevillagers. Already now began the forming of intrarural foodmarket. In addition, rural peasant associations influence ondevelopment of stock-raising. On the other hand, the younggeneration of village habitants, educated in a quazimarketenvironment, increase of rural population profit level,purchase of animal products from large commodityproducers – creates pre-conditions for abandonment oftaking animal origin products from the individual peasanteconomies.

Referinţe bibliografice / References1. ШПИЧАК, О. М., СВИНОУС, И. В. Реализация продукции личными крестьянскими хозяйствами - затраты, цены, эффективность.

Москва: ИАЭ, 2008. 320 с.2. СВИНОУС, И. В. Реализация крупного рогатого скота хозяйствами населения. В: Экономика АПК. 2007, № 1, сс. 112-116.3. ПРОКОПА, И. В. Производственная сфера села и сельское жизненная среда. Москва, 2001. 287 с.4. ОСТАШКО, Т. А. Личные крестьянские хозяйства: институциональные трансформации и перспективы. В: Экономика АПК. 2005, № 11, сс.

58-60.5. ОНИЩЕНКО, А. Н. Хозяйства населения: производительность, эффективность, перспективы. Москва: Ин-т экономики НАНУ, 2003. 100 с.



Nr. 1/ 2013

STANDARDIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI CA OCONDIŢIE IMPORTANTĂ PENTRU DEZVOLTAREA

SISTEMULUI REGIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Andrei ŞEVCIUK, dr.,Institutul de Studii Regionale al ANŞ din Lvov, Ucraina

Recenzent: Igor SHKOLA, dr.hab., profesor,Institutul de Comerţ şi Economie, Ucraina

STANDARDIZATION OF EDUCATIONAS ESSENTIAL TO THE DEVELOPMENT

OF REGIONAL EDUCATIONAL SYSTEMS

Andrey SHEVCHUK, PhD, Institute of RegionalResearch of NAS of Ukraine

Reviewer: Igor SHKOLA, PhD, Professor,Institute of Trade and Economics, Ukraine

Lucrarea prezintă principalele aspecte problematice înprocesul realizării în Ucraina a standardelor de învăţământexistente ca un instrument juridic important în dezvoltareasistemelor regionale de învăţământ. Sunt caracterizate direcţiilede acţiune reglementate ale standardelor învăţământului înUcraina prin abordări tradiţionale şi pe această bază au fostdeterminaţi vectorii inovatori de schimbare. Au fostsistematizate domeniile cheie ale standardelor inovatoare înînvăţământ în funcţie de orientarea disciplinară.

Cuvinte cheie: sisteme de învăţământ regionale,standardizare, standardele de învăţământ, standardele deînvăţământ inovatoare.

The problematic aspects of the currenteducational standards in Ukraine as importantlegal instruments of regional educational systemswere viewed. The regulated areas of educationstandards in Ukraine and the traditionalapproach based on the identified areas of theirinnovative changes where described. The maindirections of innovation education standards dependingon their subject focus where systemised.

Keywords: regional educational systems,standardization, standards of education, innovativeeducation standards.

Un rol important al învăţământului pentru dezvoltareaeconomică, socială, culturală şi spirituală a ţării şi respectiv aregiunilor, formarea unităţii naţionale, a unei societăţi cu omorală înaltă necesită o abordare deosebit de atentă îndeterminarea standardelor corespunzătoare de învăţământ.La studierea standardelor de învăţământ nu trebuie să fie oatârnare unilaterală din punctul de vedere al evaluăriistandardelor, reglementate prin lege. De asemenea, există oserie de standarde nereglementate, care sunt produse lanivelurile inferioare instituţionale, exprimând caracteristicileteritoriale de funcţionare a sistemelor regionale de instruire,precum şi de specificul de lucru al instituţiilor particulare deînvăţământ, care, bazându-se pe tradiţiile sale şi experienţacăpătată diferă prin abordări specifice de standardizare aprocesului de învăţământ, cu respectarea necondiţionată astandardelor învăţământului de stat.

Standardizarea învăţământului ca o direcţie importantă dereglementare a sistemului naţional de învăţământ a foststudiată de un şir de cercetători din ţară. Un rol important aulucrările savanţilor: L. Vaşcenko, D.Dzvinciuc, O. Drugov,M.Zgurovskii, G.Zielinska, C.Kremen, V.Kuţenko, T.Lukin,S. Nicolaenco, A. Sbrueva, L.Semiv şi a altor. Cu toateacestea, realizările acestora, într-o măsură mai mare, seatribuie evaluării abordărilor actuale privind standardizareaprocesului de învăţământ cu atenţie selectivă la definireavectorilor inovatori, ce reprezintă actualitatea temei decercetare alese.

Scopul cercetării este fundamentarea vectorilor teoreticişi practici de inovare a standardelor de învăţămănt dinUcraina, ca un instrument juridic important pentru a asiguradezvoltarea sistemelor de învăţămănt regionale.

Obiectivele articolui sunt următoarele:- evidenţierea principalelor aspecte ale problemei

realizării standardelor existente de învăţămănt în Ucraina;- caracterizarea domeniilor reglementate de standardele

de învăţămănt în Ucraina, folosind metodele tradiţionale, înbaza cărora determinând vectorii de inovare a schimbărilor;

High role of education for the economic, social,cultural and spiritual development of the country and itsregions, the formation of the unity of the nation,especially the highly moral society requires a carefulapproach in determining appropriate educationalstandards. The study of standards of education shouldnot be one-sided approach to the assessment of onlythose that are regulated by the current legislation. Inaddition, there are also a number of unregulatedstandards, produced at lower institutional levels,expressing the territorial specificity of functioning ofregional educational systems, as well as the specifics ofthe individual schools, which by tradition andexperience has different specific approachesstandardization of the educational process withunconditional compliance with state educationalstandards.

The standardization of education is an important areaof legal regulation of the national education system wasstudied many Ukrainian scientists: L.Vaschenko,D. Dzvinchuk, A. Drugov, M. Zgurovsky, D. Zielinska,C.Kremen, V. Kutsenko, T. Lukin, S. Nikolaenko,Sbrueva A., L. Semiv and others. However, theirachievements relate more to assess the actualapproaches to standardization of the educational processwith selective attention to a particular innovation oftheir vectors, hence the relevance of the research topic isstill high.

The purpose of this paper is theoretical and appliedstudy of vectors of innovation standards of education inUkraine as an important legal instrument for thedevelopment of regional educational systems.

The objectives are the following articles:- Highlight the main problematic aspects of the

implementation of existing today in Ukraine educationstandards;

- Describe the direction of the regulated standards of


Nr. 1 / 2013

32

- sistematizarea direcţiilor principale ale standardelor deînvăţământ inovaţionale, în funcţie de direcţii disciplinare.

Înainte de a efectua o analiză critică a standardelorexistente de învăţământ în Ucraina şi inovările în formulareaşi realizarea acestora, vom menţiona afirmaţiile oamenilor deştiinţă din Rusia, care au ales ca subiect al cercetăriiproblema respectivă. Majoritatea atenţionează problemadezvoltării slabe a bazei ştiinţifico-metodologice în ceea cepriveşte implementarea standartelor de învăţământ, care nuiau în considerare cele mai bune practici din lume şi atragatenţia asupra problemei aplicării practice a anumitordoctrine ideale în aspect teoretic. În special, multe afirmaţiise referă la faptul, că standardele inovative de învăţămănttrebuie elaborate în plan ştiinţific, aprobându-le în continuareîn instituţiile de învăţământ. Cu toate acestea, o valoaredistructivă puternică este izolarea ştiinţei de învăţământ,aspect ce reduce, în mod semnificativ, calitatea procesului deînvăţământ. De exemplu, în Ucraina crearea de cunoştinţe seproduce prioritar în cadrul Academiei de Ştiinţe. Dar, acestlucru agravează problema transferului de cunoştinţe de lacreatori la utilizatori. Dacă în ţările de Vest cunoştinţele suntgenerate de către cadrele didactice din cadrul catedrelor, deaceea dispare dificultatea aplicării în procesul de învăţământ,şi, respectiv, pierderea de timp şi esenţa cunoştinţelorcăpătate în timpul transferului sunt minime. În Ucraina, însă,Academia de Ştiinţe creează cunoştinţe, iar instituţiilesuperioare de învăţământ predau studenţiilor. Astfel, apareprimul puternic obstacol în inovarea standartelor deînvăţământ – disocierea ştiinţei şi învăţământului, care sereflectă în scăderea caracteristicilor de calitate a serviciilorde învăţământ, soliditatea lor, noutatea, concentrarea pentruproducerea noilor domenii de cunoştinţe etc.

O altă problemă a standardelor inovatoare din învăţământconstă în testarea lor ineficientă şi adaptarea operativă (latimp) la depăşirea dezavantajelor detectate. În aceste condiţii,necesită intensificată activitatea instituţiilor de învăţământ îndirecţia tehnico-ştiinţifică, care va servi, de fapt, ca o bazăteoretico-metodologică de testare a standardelor deînvăţământ reglementate. Este important ca activitateatehnico-ştiinţifică, ca direcţie de funcţionare a sistemelorregionale de învăţământ, să corespundă următoarelorproprietăţi cheie, ca: sistematizarea, creativitatea,multiplicitatea, discontinuitatea, incertitudinea,cooperativitatea, integrativitatea, universalitatea şiglobalitatea. O rezervă confidenţială a instituţiilor deînvăţământ pentru adaptarea standardelor de învăţământ estebusinessul acestora.

Multe probleme ale inovării standartelor educaţionale seaflă în deficienţele metodologice, se observă subiectivismulşi formalismul în verificarea rezultatelor respectării acestora.Printre astfel de probleme – neconcordanţa frecventă cuevaluarea, care se efectuiază în ţările dezvoltate, ceea ce esteextrem de distructiv, deoarece standardele de evaluare aînvăţământului trebuie să se bazeze pe abordări metrologice,care, la rândul lor, trebuie coordonate cu infrastructurametrologică la nivel internaţional şi local, cu posbilitatea de arăspunde la următoarele întrebări - Ce să măsoare? Cum semăsoară? Cum să evalueze şi să raporteze rezultatele demăsurare? Doar cu un astfel de complex de abordări este

education in Ukraine in the traditional approach, andbased on this to identify innovative vectors of change;

- Organize the key areas of innovation standards ofeducation depending on their subject focus.

Before a critical review of current Ukrainianstandards of education and innovation in theirformulation and implementation, we turn to the claimsRussian scientists who chose the subject of theirresearch this perspective. Most of them are appealing tothe issue of weak scientific and methodological basis forthe development and implementation of educationalstandards, which do not take into account the bestinternational practices, as well as draw attention to theproblematic applications of the theoretical ideal ofindividual aspects of the doctrine. There is a powerfuldestructive isolation of science and education, whichsignificantly reduces the quality of the educationalprocess. In Ukraine the creation of knowledge takesplace mainly in the Academy of Sciences. Thisexacerbates the problem of transferring knowledge fromtheir creators to users. In the most developed country theknowledge created by scientists in the universities, thenthey are not difficult to use them in the learning processand loss of time and nature of the knowledge gainedduring their transfer is minimal. In Ukraine, theAcademy of Science creates the sciences, universitiesteach students. Thus, a first powerful barrier innovativeeducational standards - fragmentation of science andeducation, which is reflected in decreased qualitycharacteristics of educational services, and theirfundamental, innovation, focus on the production of newbranches of knowledge, etc.

Another problem of innovative standards ineducation lies in their testing and operationalinefficiencies adaptability to overcoming the identifiedshortcomings. Under such conditions, should strengthenthe educational institutions for scientific and technicaldirection, which would actually serve theoretical andmethodological basis for testing regulated educationalstandards. It is important that the scientific and technicalactivities as the direction of operation of the regionaleducational systems meet such key features aspolysystem, creativity, one-time, discrete, uncertaintycooperation, synergy, integrity, universality andglobality. Undisclosed reserve schools for adaptingeducational standards are their business.

A number of problems of innovation lies in theeducational standards of methodological shortcomings,subjectivism and formalism evaluation results of theircompliance. Among such problems - a commoninconsistency with evaluation approaches developedcountries is extremely destructive, because assessmentof standards of education should be based on themetrological approach, which should in turn beconsistent with the metrological infrastructure atinternational and local levels, with the ability to answersuch questions - what to measure, how to measure andreport on the results of measurements. Only with such acomprehensive approach can provide an objectiveassessment of the appropriate standard of education and


Nr. 1/ 2013

posibilă evaluarea obiectivă a standardelor de învăţământ şinecesitatea de a promova viitoarele modificări inovatoare.

O altă problemă, legată de standardele educxaţionale,discutată frecvent de către oamenii de ştiinţă din ţară, constăîn faptul, că standardele inovatoare în învăţământ, în prezent,sunt reglementate diferentiat în ceea ce priveşte forma deproprietate diferită (în acest sens se actualizează dezvoltareaînvăţământului în sectorului privat, în special învăţământulsuperior). Actualmente, în instituţiile private de învăţământsuperior sunt practicate anumite reglementări discriminatorii,printre care: în timpul licenţierii, universităţile de stat plătesctaxă în număr de cîteva minimuri neimpozabile (indiferentde numărul licenţiat de admitere de studenţi), iar cele privatetrebuie să plătească 1% din plata anuală pentru învăţământ dela numărul licenţiat autorizat, care reprezintă sume destul demari; universităţile, bazate pe proprietate privată, de multeori sunt considerate de legislaţie ca fiind structuri de afaceriobişnuite, şi, prin urmare, profiturile lor sunt supuse taxeloraplicabile; taxele plătite pentru învăţământ în instituţiile destat de către persoane fizice sau juridice nu sunt incluse îndeterminarea bazei de impozitare, deşi acest beneficiu arpărea să fie furnizat pentru studenţii tuturor instituţiilor deînvăţământ, indiferent de proprietate.

Potrivit studiului UE "Progrese în realizarea Tratatului dela Lisabona în domeniul învăţământului şi al formăriiprofesionale – indicatori şi criterii pentru anul 2008", în anul2008 cel mai mult a investit în învăţământ Danemarca,Suedia şi Cipru (aproximativ 7% din PIB), SUA (4,8%) iarJaponia (3,5%). Principala sursă de investiţii în învăţământ înţările dezvoltate constituie investiţiile de stat, la un nivelînalt, de asemenea, se află şi investiţiile private [4].Investiţiile în învăţământ constituie una dintre principalelesurse de generare eficientă a inovaţiilor necesare pentrudezvoltarea învăţământului în regiuni, în principal, din cauzacă investitorul doreşte să obţină rezultate relevante dininvestiţiile sale.

Astfel, observăm că implementarea standardelor deînvăţămănt în Ucraina rămâne, totuşi, problematică. Aceastăsituaţie se produce din principale cauze deja menţionate şialte motive, cum ar fi:

- disocierea dintre direcţiile conceptuale de reglementarea procesului de învăţământ în anumite standarde deînvăţământ referitoare la diverse niveluri de învăţământ(standardele învăţământului primar, învăţământului de bazăşi mediu, standardele învăţământului tehnico-profesional,sistemul de standarde în învăţământul superior, ce includestandardele învăţământului superior, standardele domeniilorînvăţământului superior şi standardele învăţământuluisuperior al instituţiilor de învăţământ superior);

- variabilitatea frecventă a standardelor cu aplicareainconsecventă a cerinţelor procesului de la Bologna, în unelecazuri, cu implementarea accelerată a lor în sistemul naţionalde învăţământ (termenul reglementat pentru reviziuneastandardelor de cel puţin o dată la fiecare 10 ani în practicaajunge la câţiva ani [3]);

- aprobarea insuficientă a standardelor de învăţământimplementate, în special prin intermediul activităţii tehnico-ştiinţifice şi de afaceri a instituţiilor de învăţământ, care arpermite consolidarea componentei practice a procesului deînvăţământ;

the need to further innovative changes.And one more powerful the standardization of

education, which often pay attention to our scientists - isthat innovation standards in education are now severaldifferentially regulated with regard to educationalinstitutions of different forms of property (in this keypressing issue for the sector of private education,particularly higher education). Now in privateinstitutions of higher specific discriminatory practicecontrols, including: the passage of the licensing stateuniversities must pay the amount of several non-taxableminimum (regardless of the licensed volume ofadmission of students), and non-state schools arerequired to pay 1% of the annual tuition fee of theannounced volume licensed, which is already quite largesums; universities, based on non-state, are oftenconsidered the legislation as ordinary business structuresand are therefore subject to income tax accordingly, theamount of tuition fees in government universities bynatural or legal persons are not included in thedetermination of the tax base, although this benefitwould seem to be provided students who study in allschools, regardless of ownership.

According to research EU "Progress in achieving theLisbon Treaty in the field of education and training -Indicators and criteria for 2008" in 2008 in educationinvested the most in percentage terms Denmark, Swedenand Cyprus (about 7% of GDP), USA (4,8%) and Japan(3.5%). The main source of investment in education indeveloped countries is public investment, although ahigh enough level also and private investment ineducation [4]. Investment in education is one of themain sources and efficient generation of innovationsnecessary for the development education in the regions,mainly because the investor wants to get valuable resultof their investment funds.

Thus, we see that the implementation of thestandards of education in Ukraine today is somewhatproblematic. This situation arises because of thefollowing key has these and other reason, such as:

- Disconnected conceptual directions of theeducational process in the regulation of certain standardsof education regarding the different levels of education(primary education standard, the standard of basic andsecondary education, the standard of vocationaleducation, the system of higher education standards,including the standard of higher education, industrystandards for higher education standards of highereducation and higher education);

- The variability of standards inconsistentcompliance with the requirements of the Bolognaprocess, in some cases with rapid inorganic plantingthem into the national education system (regulated termreview of the standards at least once in 10 years inpractice, up to several years [3]);

- Poor piloting in the implementation of standards ofeducation, particularly in science, technology andentrepreneurship education institutions, bolstering thepractical component of the educational process;

- A significant fragmentation of science and


Nr. 1 / 2013

34

- disocierea observabilă dintre ştiinţă şi învăţământ, careafectează, în mod semnificativ, calitatea învăţământului,fundamentalitatea lor şi noutatea;

- subiectivismul suficient şi formalismul în evaluareainstituţiilor de învăţământ conform standardelor deînvăţământ reglementate, datorită nivelului sporit de corupţieîn organele specializate de control;

- dificultăţile instituţiilor de învăţământ în executareastandardelor reglamentate din cauza neataşării realizării lorcu resursele reale de furnizare.

Din abordările inovatoare ale standardelor de învăţământpuse în aplicare, o atenţie deosebită merită cele privindratarea termenilor de învăţământ, care ar trebui să meargădincolo de definiţiile înguste ale intervalelor de timp,reglementate pentru obţinerea nivelului instructiv-calificativadecvat. Merită să conceptualizăm obţinerea treptată aacestor niveluri, în primul rând, în învăţământul post-şcolar,şi anume promovarea învăţământului tehnico-profesional cao bază relativă celui superior. Consolidarea aceastei tendinţeîn politica învăţământului de stat impune interesul şinecesitatea angajatorilor în lucrătorii calificaţi şi interesulcelor care învaţă în oportunităţi de angajare şi avansareprofesional-calificativă. Conştientizarea beneficiilor sup-limentare în obţinerea treptată a nivelui de calificare cutestarea simultană a cunoştinţelor şi abilităţilor dobânditeîntr-un mediu de producţie real, cu perspective de carierădinamică face să crească, semnificativ, prestigiul profesiilorde lucrători în Ucraina (potrivit modelui japonez demanagement, în care managerii sunt "formaţi" în condiţiilede producţie reală, începând cariera cu cele mai joase posturitehnice).

Bazându-ne pe direcţiile identificate mai sus înreglementarea procesului de învăţământ, standardeloreducaţionale, sistematizăm direcţiile principale de standardeinovatoare în contextul următoarelor grupuri:

- didactice – considerarea regularităţii flexibile şiindividualizate de asimilare a cunoştinţelor şi competenţelornoi;

- explicativ-metodologice – sprijinul metodologiccalitativ şi substanţial în procesul aplicarii inovării înînvăţământ;

- modular – structurarea materialui de învăţămînt în părţisemnificative;

- teoretico-aplicate – corelaţia dintre unităţile depregătire teoretică şi practică;

- organizaţional-independente – corelaţia dintreînvăţământul de auditoriu şi independent;

- functionale – diferenţierea serviciilor instituţiilor deînvăţământ în prevenirea scăderii calităţii instruirii;

- semnificative – creşterea cotei disciplinelor selective;- organizaţionale – optimizarea resurselor cheltuite pentru

lucrul organizaţional al cadrelor didactice;- inctructiv-educative – educarea tinerilor ca personalităţi

pe deplin dezvoltate;- axiologice – formarea unui sistem dezvoltat de valori,

bazat pe autoidentitate naţională şi pe principii moralecreştine;

- creativ-profesionale – acordarea autonomiei mai mare înalegerea standardelor tehnice de prezentare a materialelor

education, which affects the quality of educationalservices, their solidity and novelty;

- Adequate subjectivity and formalism in theassessment of institutions regulated according toeducational standards, due to the high level ofcorruption in the control government institutions;

- Difficulties in the schools themselves to qualitativeperformance standards regulated by frequentunsupported implementation real resource base.

With innovative approaches of implementingeducational standards deserve special attention on thevaluation date of learning where not to be confined tonarrow the relevant time frame, regulated to receiveappropriate educational qualification level. There is agradual conceptualize obtain such levels in the firststage of post-secondary education, namely, promotionof vocational education as a basic relatively high.Strengthening of the directions of the state educationalpolicy requires interest and the needs of employers forskilled workers and students interested in employmentopportunities and vocational qualification of promotion.Awareness of additional advantages of phased receivingeducational qualification of simultaneous approbation ofthe knowledge and skills in a real working environmentwith a dynamic career prospects greatly enhance theprestige of working professions in Ukraine (consistentwith the Japanese model of personnel management,where the leaders forming in the actual productionconditions, starting his career with the lowest technicalpositions).

Based on the above identified key areas of regulationof the educational process, the standards of education,systematize innovation key areas such standards in thecontext of the following groups:

- Didactic - flexible and individualized accountingpatterns acquisition of new knowledge and skills;

- Advocacy and methodology - qualitative andsubstantial methodological support innovation ineducation;

- Modular - structuring of educational material onthe substantive part;

- Theoretical and applied - the ratio of theoreticaland practical training units;

- Organizational and independent - the ratio ofclassroom and self-study;

- Function - service differentiation education to theprevention of decline in the quality of education as key;

- Substantial - increase in the proportion of thesample subjects;

- Organizational - optimizing resource costs on theorganization of the educational personnel;

- Raising and educational - training young people aswell-rounded individuals;

- Axiological - the formation of a developed systemof values based on national identity, moral principles;

- Creative professional - providing more autonomyto define technical standards for submission of scientificpapers;

- Virtualized - introduction to the educationalprocess of advanced information technology;


Nr. 1/ 2013

ştiinţifice;- virtualizate – implementarea în procesul de învăţământ a

tehnologiilor informaţionale avansate;- de convergenţă şi teritoriale – depăşirea lacunelor în

calitatea serviciilor de învăţământ în diferite sisteme socialeteritoriale;

- profesionale – asigurarea sferei de învăţământ cupersonal calificat;

- potenţialul de muncă – studii suplimentare pentru aobţine calificarea aşteptată de învăţământ sau amplasareaabsolvenţilor pe piaţa forţei de muncă;

- de conducere – repartizarea competenţelor în ceea cepriveşte dezvoltarea învăţământului între diferite niveluriadministrative.

Conştientizând multitudinea de vectori posibili deraspândire a standardelor de învăţământ inovative, esteimportant faptul că astfel de declaraţii să nu fiesuprasolicitate cu postulate teoretice. Posibilităţile de aplicarea sarcinilor de acest fel fac, practic, imposibil de a limitaresursele prestate pentru punerea în aplicare a deciziiloradministrative de diferite niveluri ierarhice. În legătură cuaceasta, în primul rând este necesară aplicarea noilestandarde de învăţământ cu formarea unei viziuni noi asupravalorii învăţământului nu numai pentru dezvoltareaindividului, ci şi a societăţii în general. O astfel derecunoaştere este tradiţională în domeniul aplicării la nivelmondial, dar pentru realităţile interne, aceasta este afectată înmod semnificativ datorită necontrolării şi influenţeidistructive stabilite în funcţionarea sistemelor de instruireregională. Prin urmare, introducerea unor standardeinovatoare, menţionate mai sus, trebuie să se bazeze pe unsistem nou de valori, în cazul în care valoarea învăţământuluişi cunoaşterii sunt proeminente.

Standardele inovatoare ale dezvoltării învăţământuluisunt indisolubil asociate cu formarea continuă. Problemaînvăţământului continuu (persoanele învaţă pe tot parcursulvieţii), în calitate de etapa de dezvoltare a sistemului deînvăţământ este activ discutat în ţările dezvoltate. UniuneaEuropeană a adoptat la Lisabona un memorandum deînvăţare pe tot parcursul vieţii, care stabileşte cerinţele pentruschimbările din sistemul de învăţământ european la cerinţelede timp, în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, abilităţilor şiexperienţei în comunitate [1]. UE, în ultimii ani, acordă oatenţie deosebită procesului de inovare în domeniulînvăţământului, tratându-l ca o modalitate de creştere acompetitivităţii ţărilor membre şi regiunilor. Printredocumentele care definesc căile de bază ale inovării este şimemorandumul primit conform rezultatelor Tratatului de laLisabona "Politica de inovare: înnoirea abordării UE încontextul strategiei de la Lisabona" [2], care defineştetipurile de inovaţii şi modalităţile de implementare înactivitatea economică, valoarea cheltuelilor, care trebuiealocate pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare eficientă ainovării. O mare parte a documentului este dedicatămodernizării învăţământului drept cale de urmat pentrupersonalul care generează inovare.

Pe de altă parte, orientarea strategică a standardelorinstructive inovative trebuie să implice dezvoltarea complexăa persoanei, care este capabilă a se încadra în interacţiunile

- Convergent Territorial - Bridging the quality ofeducation of different territorial social systems;

- Professional - the provision of education byprofessionals;

- Labour potential - further training to obtain theexpected educational qualification of employment orgraduate;

- Management - the distribution of power topromote education among the different managementlevels.

Understanding the many possible vectors diffusionof innovative educational standards is important thatthese statements have not been overwhelmed bytheoretical postulates. Applied to the possibility of suchproblems is almost impossible to limit the enforcementof resource management decisions of differenthierarchical levels. In this regard, in the first place tostart implementing new standards of education to theformation of the new visions of the value of education isnot only for the development of the individual, but ofsociety as a whole. Such recognition is traditional in thewider world, but to domestic realities it is noticeablydeformed by uncontrolled and sustainable impact in thefunctioning of many destructive regional educationalsystems. Therefore, the introduction of innovativestandards should be based on a new system of values,where the value of education and knowledge are theleading.

Standards of innovative educational development areinextricably combined with continuous education. Theissue of lifelong learning (teaching people throughoutlife) as the stage of development of the educationalsystem is being actively debated in developed countries.European Union adopted a Memorandum of lifelonglearning in Lisbon, which set out to transform theEuropean educational systems to the requirements oftime in order to increase knowledge, skills andprofessional competence in society [1]. EU in recentyears pays great attention to innovation and educationalprocess, seeing them as a way to enhance thecompetitiveness of its member countries and regions.Among the documents that define the basic ways ofinnovation document on the results of the Lisbon Treaty«Innovation policy: updating the Union'sapproach in the context of the Lisbon strategy» [2],which defines the basic types of innovations and waysof their implementation in economic activity, size fundsthat should be allocated to the development andeffective implementation of innovation. Much of thedocument is devoted to the modernization of educationas the way forward for personnel that generateinnovation.

On the other hand, the strategic focus of innovativeeducational standards should include the formation ofthe whole personality, ability to engage in productivesocial interactions and their activities to improve boththe personal well-being and welfare of others. It is veryimportant for a new conceptual understanding of societyas a particular form of integration into the whole of lifeof individuals, can operate successfully only through the


Nr. 1 / 2013

36

sociale productive, şi, prin activităţile sale, să ameliorezebunăstarea personală şi bunăstarea altora. Este foarteimportant lucru înţelegerea conceptuală nouă a societăţii ca oformă particulară de integrare a persoanei în integritate, carepoate funcţiona cu succes numai prin participarea energieispirituale a fiecărui individ (împotriva părerii societăţii ca unsistem de conexiuni şi relaţii, în care şi prin care oameniiinteracţionează între ei şi natură) [6].

Astfel, dezvoltarea învăţământului naţional are nevoie, înprezent, de schimbări fundamentale, iar, totodată,îndeplinirea acestora, rapid şi haotic, poate provoca dauneireparabile sistemului, care s-a format în ultimile secole şi înprezent există determinări formate în perioada sovietică. Înaceste condiţii, la nivel naţional, trebuie delimitate, în modclar, noile obiective ale modificării inovatoare, care ar trebuisă fie reflectate în standardele învăţământului de stat ca uninstrument important de reglementare a sistemelor instructiveregionale. Cu toate acestea, se observă specificarea teritorialăîn dezvoltarea învăţământului, necesitatea abordării maiconcrete în procesul de inovare cu referire la anumite regiuni.Prin urmare, pe bază experimentală trebuie oferită o maimare autonomie administraţiei publice locale(Departamentului de învăţământ şi ştiinţă, tineret şi sport aladministraţiilor de stat şi a structurilor sale subordonate dinnivelul de management inferior, precum şi unităţilorspecializate structurale ale consiliilor publice locale) înformularea propunerilor pentru îmbunătăţirea abordărilorstandardizate ale procesului de învăţământ, care, cusiguranţă, va face utilizarea mai eficientă şi dezvoltareapotenţialului instructiv al regiunilor legate de alte resurse.

participation of spiritual energy of each individual (tothe consideration of society only as a system ofconnections and relationships in which and throughwhich people interact with each other and nature, Liveand Act).

Thus, the development of education today requiressignificant changes, their rapid and chaoticimplementation would cause irreparable harm to thesystem that was formed last for centuries and nowcelebrated more powerful determination of Sovietperiod. Under such conditions, at the national levelshould clearly outline the further guidance of innovativechanges that need to be clearly reflected in the stateeducational standards as an important instrument oflegal regulation of regional educational systems.However, much of the territorial specificity of educationrequires a more focused approach innovation withreference to specific regions. It should therefore be onexperimental basis to provide additional autonomy tolocal government (Department of Education andScience, Youth and Sports of governors and theirsubordinate structures of the lower management level,as well as core business units of local government) toformulate proposals to improve the standardizedapproach of the educational process, of course providethe possibility of a more efficient use and developmentof the educational potential of the regions with referenceto other resource capabilities.

Referinţe bibliografice / References1. A Memorandum on Lifelong Learning. Commission Of The European Communities [accesat 2 dec. 2012].

Disponibil: bologna-berlin2003.de/pdf/MemorandumEng.pdf2. Innovation Policy: updating the Union’s approach in the context of the Lisbon strategy [accesat 2 dec. 2012].

Disponibil: http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/innovation_policy_updating_union.pdf3. On Education: Law of Ukraine: nr. 1060-XII. 1991, 23 may [accesat 2 dec. 2012]. Disponibil: zakon2.rada.gov.ua/

laws/show/1060-124. Progress towards the Lisbon objectives in education and training - indicators and benchmarks 2008 [accesat 2 dec.

2012]. Disponibil: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/indicators08_en.htm



Nr. 1/ 2013

TENDINŢELE MACROECONOMICEMODERNE PRIVIND DEZVOLTAREA SECTORULUI

AGRO-ALIMENTAR AL REPUBLICII MOLDOVA

Tudor BAJURA, dr. hab., profesor, IEFS

Începutul secolului XXI pentru sectorul agrar al RepubliciiMoldova a fost marcat cu reformări radicale atât în ce priveşterelaţii de proprietate, inclusiv, asupra pământului agricol, câtşi privind formele organizatorice, relaţii cu parteneri din cadrullanţurilor valorice, relaţii cu organele de stat etc. Este clar, căo parte din aceste reformări (ex., privatizarea mijloacelor deproducţie, inclusiv, privatizarea pământului agricol) au avutefectul pozitiv asupra procesului de producţie, altă parte aschimbărilor radicale fie în plan economic, fie în cel social, s-au adevărit de a fi negative, cu consecinţe grave pentruagricultură şi agricultori.

Stabilirea trendurilor de dezvoltarea a sectorului agrarprin evidenţierea direcţiilor, ritmurilor şi nivelului actual alfactorilor principali de producţie în sectorul agrar constituiescopul principal al acestui articol.

Cuvinte cheie: sectorul agrar; forţa de muncă;randamentul; investiţii; productivitatea muncii; lanţulvaloric; privatizare; formele de organizare a activităţiieconomice; spaţiul rural.

Bazele organizatorice actuale ale sectorului agroalimentarautohton au fost conturate spre finalizarea procesului deprivatizare în masă a patrimoniului (inclusiv – pământului)agricol, care s-a produs la mijlocul a. 2000.

Cu toate că partea activă a scenariului de privatizare afost de scurtă durată (a.1998-2000), anume în această perioadăîn cadrul Programului Naţional “Pământ” au fost reorganizateaproape toate gospodăriile agricole colectiviste (fostele“colhozuri”) şi o bună parte din întreprinderile agricole de stat(sovhozuri). Drept consecinţă directă a procesului deprivatizare în sectorul agrar (agricultura, silvicultura şipescuit) au fost legiferate o multitudine de formeorganizatorico-juridice de activitate economică, care ulteriorau devenit o bază adevărată, de data aceasta – preponderentprivată, a sectorului agroalimentar.

Sub noţiunea „sector (complexul) agroalimentar”,conform aprecierilor Biroului Naţional de Statistică, sesubînţelege „...ramurile ce asigură complexul agroindustrialcu mijloacele de producţie, toate ramurile din sectorul agrar,întreprinderile de fabricare şi de comercializare a produseloragroalimentare precum şi întreprinderile de alimentaţiepublică” [1, pag. 224].

În total la timpul respectiv (a. 1990) în cadrul sectoruluiagroalimentar, conform sursei anterior menţionate, au activat2615 de organizaţii şi întreprinderi, din care:

întreprinderi agricole, silvice şi de pescuit – 1077unităţi;

întreprinderi şi organizaţii industriale – 238 unităţi; întreprinderi şi organizaţii comerciale – 487 unităţi; întreprinderi şi organizaţii de construcţii capitale – 229

unităţi; întreprinderi de transport – 57 unităţi; întreprinderi ale ştiinţei şi deservirii ştiinţifice – 34

MODERN MACROECONOMIC TRENDSOF AGRO-FOOD SECTOR DEVELOPMENT

OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Tudor BAJURA, PhD, Professor, IEFS

From the very beginning of the XXI centuryagrarian sector of the Republic of Moldova was marked byradical reform both in terms of property relations, includingagricultural land privatization, and organizational forms,relations with partners in value chains, relations with statebodies etc. It is clear that some of these reforms (ex.,privatization of production means, including agriculturalland) had a positive effect on the production process, butother radical changes in the economic really have to benegative, with serious consequences for agriculture andfarmers.

Setting trends of development of agrarian sector byhighlighting directions, rates and current level of the mainfactors of production in agriculture, is the main purpose ofthis article.

Keywords: agricultural sector employment,output, investment, labor productivity, value chain,privatization forms of organizing economic activity, thecountryside.

The current organizational framework of national agri-food sector have been outlined after completion of massprivatization process of agricultural property (including -land), which occurred in the middle of 2000.

Although the active part of the privatization scenariowas of short duration (a. 1998 - 2000), at this particularperiod in the frame of National Program "Earth" werereorganized nearly all collectivist farms (former“kolkhozes”) and a good part of the state agriculturalenterprises (sovkhozes). As a direct consequence of theprivatization process in the agricultural sector (agriculture,forestry and fishing) has been achieved diversification oflegal forms of economic activity, which subsequentlybecame a real base, this time - mainly private, of agrifoodsector.

Under the term of "agrifood sector", according to theNational Bureau of Statistics findings, it is understood"…branches that provide the agroindustrial complex withmean of production, all branches of agriculture, foodmanufacturing companies and public catering enterprises”[1, p. 224].

In total at that time (the 1990) in the food sector,according to the mentioned above source, have been infunction 2615 organizations and enterprises, of which:

agricultural, forestry and fisheries enterprises – 1077units;

business and industrial organizations – 238 units; businesses and commercial organizations – 487 units; enterprises and organizations of capital construction –

229 units; transport companies – 57 units; enterprises of science and scientific service – 34 units; enterprises and organizations of other destination –


Nr. 1 / 2013

38

unităţi; întreprinderi şi organizaţii de altă destinaţie – 493

unităţi.În total, după datele statistice „...cota-parte a ramurilor,

incluse în complexul agroindustrial (inclusiv cele ce-l asigurăcu mijloacele de producţie) constituie: produsul social global(echivalentul PIB-ului) – circa 52%; fondurile fixede producţie – 56,6%; numărul de lucrători – 56,9%[1, pag. 225].

Deci, la etapa iniţială de lansare a reformelor economicedin anii 90-zeci ai secolului XX sectorul agroalimentar aformat, practic, mai bine de 50 la sută din toată economianaţională. Pe parcursul primelor zece ani de reformare, dupăcum arată analiza şi aprecierile argumentate a experţilor îndomeniu, sectorul agroalimentar a degradat puternic. Statisticaoficială, la rândul său stabileşte, că „...producţia agricolă adiminuat cu 35%, în prima jumătate a anilor '90 şi cu încă20% în cea a două jumătate” [2, pag. 87].

Odată cu finalizarea privatizării în masă a factorilor deproducţie sectorul agrar a pornit de a demonstra tendinţe decreştere economică. Ritmurile acestei creşteri, însă, au fostatât de lente şi instabile încât spre mijlocul primului deceniudin secolul în curs volumul producţiei agricole a constituitabia 50 la sută faţă de nivelul anilor 1989-199 [2, pag. 87].

Cu toate că anume sectorul agrar ar trebui să fie apreciatca un domeniu de bază a economiei naţionale, dreptconsecinţă a reformelor nereuşite din ultimii 20 de aniconstatăm ritmuri cele mai scăzute de dezvoltare. Reieşind dinfaptul că majoritatea produselor agroalimentare trece treptatprin etapele de producţie (sectorul agrar), transportare,procesare (industrie prelucrătoare) şi comercializare pentru casă fie stabilite tendinţele adecvate vom compara dinamicacreşterii valorii adăugate brute în toate aceste ramuri alelanţului valoric de mişcare a mărfurilor (tab. 1, fig. 1).Independent de faptul că e vorba despre mişcarea înexclusivitate a produselor agroalimentare sau în genere atuturor genurilor de marfă, este de constatat ritmuri radicaldiferite de dezvoltare a principalelor domeniilor de activitateeconomică pe parcursul primelor 12 ani de funcţionare aeconomiei naţionale în baza preponderent proprietăţii private.

Creşterea volumelor de producţie a industrieiprelucrătoare în a.2011 cu 402,8% faţă de a. 2000, nivelulmult mai înalt de creştere a serviciilor de transport şi decomunicaţii – 573,9%, precum şi a comerţului cu ridicata şi cuamănuntul – 546,2% în perioada indicată, demonstreazăefectul adevărat al procesului de reformare (în primul rând, alprocesului de privatizare) a domeniilor respective de activitateeconomică. Aproximativ la acelaşi nivel (486,6%) a crescut înperioada menţionată volumul de producţie pe economianaţională în întregime.

Totodată, sectorul agrar a contribuit în ce priveşte creştereavalorii adăugate brute în a.2011 doar cu 14,8 la sută. Cu luareaîn consideraţie componentei inflaţioniste a calculelor respectiveputem constata, de fapt, contribuţia negativă a sectorului agrarîn formarea valorii adăugate brute a ţării.

493 units.In total, according to statistical data “...the share of

branches, included in the agroindustrial complex (includingthose that provide it with means of production) are: theglobal social product (equivalent to GDP) – about 52%;fixed production funds – 56.6%; number of workers –56.9% [1, p. 225].

So, at the initial stage of economic reforms, starting atthe beginning of the 90th of the XX century, the agriculturalsector formed practically more than 50 percent of the entirenational economy. During the first ten years of reform, asshown by reasoned analysis and assessments of experts inthe field, the agricultural sector has highly degraded. Theofficial statistics, in turn establishes that "...agriculturalproduction has declined by 35% in first half of the 90-s anda further 20% in the second half of these decade" [2, p. 87].

Along with the completion of mass privatization ofproduction factors, the agricultural sector started toshow economic growth trends. The rhythms of thisincrease, however, were so slow and unstable that to themiddle of the first decade of the current century theagricultural output was only 50 percent from the years1989-1991 [2 p. 87].

Although the agricultural sector should be considered asa core area of national economy, as a result of failedreforms of the last 20 years, one may find in this area thelowest rates of development. Given the fact that mostfood products move gradually through the stages ofproduction (agriculture), transportation, processing(manufacturing) and marketing in order to be establishedappropriate trends, we would compare the dynamics ofgrowth of gross added value in all this branches of the valuechain of movement of goods (tab. 1, fig.1). Notwithstandingthe fact, that it's about the move, exclusively, of agri-foodproducts or, in general, of all types of goods, it is to bementioned the radically different development ratesof the main areas of economic activity during the first 12years of the national economy, based mainly on privateproperty.

Production volumes in manufacturing have increased in2011 to 402.8% compared to 2000, a much higherlevel of growth is manifested in transport andcommunication services – 573.9%, as well as wholesaleand retail trade has increased with 546.2% during theindicated period, truly demonstrates the high level ofefficiency of the reform process (primarily, theprivatization process) to those areas of economic activity.At about the same level (486.6%) has increased the grossvalue added of the whole national economy during thatperiod.

However, agriculture has contributed to the formation ofgross value added in 2011 only with 14.8 percent. Takinginto account the existing level of inflation component inthese calculations we find, in fact, the some less contributionof agriculture in gross value added of the country.


Nr. 1/ 2013

Tabelul 1 / Table 1Dinamica valorii adăugate brute pe unele ramuri din cadrul economiei naţionale /

Dynamics of gross value added in some branches of national economy(preţuri curente, mil. lei) / (current prices, million lei)

Anii /Years

Treptele ierarhice ale lanţului valoric / Hierarchical steps of the value chain Total pe economianaţională / Total

per nationaleconomy

Sectorul agrar /The agricultural

sector

Transporturi şicomunicaţii / Transport

and communications

Industrieprelucrătoare /Manufacturing

Comerţ cu ridicata şi cuamănuntul / Wholesale and

retail trade20002005200620072008200920102011

4070,56174,86488,85333,95544,05037,08657,4

10070,7

1527,74603,95288,76582,07601,17396,08216,08767,9

2280,65022,05599,26300,27093,96305,07622,09186,1

2002,73928,65144,86713,88148,67792,09212,8

10939,6

14022,131615,937338,744412,951773,650449,059920,668225,1

Sursa / Source: elaborat de autor în baza datelor BNS. / National Bureau of Statistics of Moldova.

0

1 0 0 0 0

2 0 0 0 0

3 0 0 0 0

4 0 0 0 0

5 0 0 0 0

6 0 0 0 0

7 0 0 0 0

8 0 0 0 0

2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1

mil.

lei

S e c t o r u l a g r a r/ T h ea g r ic u lt u r a ls e c t o r

T r a n s p o r t u r i ş ic o m u n ic a ţ i i /T r a n s p o r t a n dc o m m u n ic a t ion s

In d u s t r iep r e lu c r ă t o a r e /M a n u f a c t u r in g

C o m e r ţ c ur id ic a t a ş i c ua m ă n u n t u l /W h o le s a le a n dr e t a il t r a d e

T o t a l p ee c o n o m ian a ţ io n a lă /T o t a l p e rn a t io n a le c o n o m y

Fig. 1. Dinamica valorii adăugate brute în cadrul lanţului valoric agroalimentar /Fig. 1. Dynamics of gross value added in agri-food value chain


Dacă la începutul perioadei analizate sectorul agrar acontribuit în formarea PIB-ului ţării cu 25,4 la sută,depăşind cu mult industria de prelucrare a materiei primeagricole (14,2%), comerţul cu ridicata şi amănuntul(12,5%) precum şi transporturi şi comunicaţii (9,6%),atunci spre finele acestei perioade ponderea sectoruluiagrar (reamintim – agricultura, silvicultura şi pescuit) acoborât până la 14,8%, pe când indicatorul respectivpentru industria prelucrătoare constituie 13,5%,transporturi şi comunicaţii – 12,9%, comerţul cu ridicata şicu amănuntul – 16,0%.

Argumentele, precum că toate aceste schimbări suntprovocate de către îmbunătăţiri structurale ale economieinaţionale nu pot fi apreciate ca obiective din simplul motivcă o mare parte a serviciilor de transport, de procesare şide comercializare în ultimii ani sunt efectuate în bazaproduselor agroalimentare de import, ci nu a celorautohtone. Totodată, substituirea masivă şi de lungă duratăa producţiei agricole autohtone cu cea de import provoacăo creştere alarmantă a deficitului comerţului exterior,influenţează negativ asupra balanţei de plăţi, care reflectătoate tranzacţiile economice ale Republicii Moldova curestul ţărilor lumii.

If at the start of the period the agricultural sector hascontributed in shaping the country's gross domesticproduct (GDP) by 25.4 percent, far outstrippingmanufacturing (14.2%), wholesale and retail trade (12.5%)and transport and communications (9.6%), then at the endof this period the share of agriculture (remember -agriculture, forestry and fishing) dropped to 14.8%, whilethe indicator for the manufacturing industry has increasedto 13.5%, transport and communications – 12.9%,wholesale and retail trade – 16.0%.

The arguments that all these changes are caused bystructural improvement of the national economy can notbe seen as appropriate for the simple reason that much ofthe transport, processing and marketing in recent yearswas made on the base of imported food products, but notthe local one. However, massive and long-termsubstitution of domestic agricultural production with theimports cause overly alarming growth of foreign tradedeficit, respectively, cause a negative influence on thebalance of payments, which reflects all economictransactions between the Republic of Moldova and the restof the world.

The factor analysis on lowering the main indicator of


Nr. 1 / 2013

40

Analiza factorială privind micşorarea indicatoruluiprincipal de formare a produsului intern brut şi anume - avalorii adăugate brute din sectorul agrar ne arată că ceamai mare pondere în această privinţă o acumulează forţade muncă din acest sector. Sunt evidenţiate ambele(calitativ şi cantitativ) aspectele de micşorare a volumelorde producţie a valorii adăugate brute, rezultate dincontribuţia tot mai mică a factorului uman.

În plan cantitativ este necesar de menţionat reducerea,practic, permanentă şi în ritmuri destul de accelerate anumărului tuturor categoriilor de lucrători din sectorulagrar la etapa iniţială de postprivatizare (tab. 2, fig. 2).

gross domestic product, namely - the gross value addedin agriculture, shows that the largest share in this respect isaccumulated by the factor of workforce in this sector.There is highlighted both (qualitative and quantitative)aspects of reducing production volumes of gross valueadded, resulting in permanent minimizing the contributionof the human factor.

In a quantitative aspect is necessary to mention thereducing, practically constant and in very accelerated paceof the number of all categories of workers in theagricultural sector at the initial stage of post privatization(tab. 2, fig. 2).

Tabelul 2 / Table 2Dinamica micşorării numărului persoanelor, ocupate în sectorul agrar / mii pers.

Dynamics of decrease the number of persons employed in agriculture/ thousands pers.Anii / Years a. 2011 în % către a. 2000 /

the 2011 in% to the 20002000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Total populaţia ocupata / Totalemployment 1515 1319 1257 1247 1251 1184 1143 1173 77,4

din care:- sectorul agrar / of which:- agriculture

766 537 422 409 389 334 315 323 42,1

Ponderea persoanelor, ocupate însectorul agrar, %/Share of persons employed inagriculture,%

50,6 40,7 33,6 32,8 31,1 28,2 27,6 27,5 -23,1 p.p.

Total lucrători năimiţi (salarizaţi) îneconomia naţională / Total hireworkers (remunerated) in the nationaleconomy

696,8 660,0 641,5 639,5 633,7 608,2 597,5 736,5 105,7

din care:- sectorul agrar /of which:- agriculture

184,9 113,4 92,3 78,9 70,0 63,9 55,8 59,6 32,2

Ponderea persoanelor salarizate (culocul de muncă în sectorul agrar). /The share of salaried persons

26,5 17,2 14,4 12,3 11,1 10,5 9,3 8,1 -18,4 p.p.


0

2 0 0

4 0 0

6 0 0

8 0 0

1 0 0 0

1 2 0 0

1 4 0 0

1 6 0 0

2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1

mii

pe

rs.

T o t a l p o p u la ţ ia o c u p a t a / T o t a l e m p lo y m e n t

n u m ă r u l p e r s o a n e lo r , o c u p a t e în s e c t o r u l a g r a r / n u m b e r o f p e r s o n s e m p lo y e d in a g r ic u lt u r e

T o t a l lu c r ă t o r i n ă im iţ i ( s a la r iz a ţ i) în e c o n o m ia n a ţ io n a lă / T o t a l h ir e w o r k e r s ( r e m u n e r a t e d ) in t h en a t io n a l e c o n o m yn u m ă r u l p e r s o a n e lo r , a n g a ja t e în s e c t o r u l a g r a r / n u m b e r o f p e r s o n s e m p lo y e d in a g r ic u lt u r e

Fig.2. Numărul persoanelor, ocupate în economia naţională, inclusiv în sectorul agrar /Fig. 2. Number of persons employed in the national economy, including agriculture

Sursa /Source: elaborat de autor în baza datelor BNS. / National Bureau of Statistics of Moldova.


Nr. 1/ 2013

Micşorarea numărului persoanelor, ocupate în sectorulagrar, în primele zece ani după finalizarea procesului deprivatizare aproape de două ori, iar celor angajaţi în acestsector – de trei ori are o semnificaţie dublă.

Dintr-o parte, reducerea numărului persoanelor, ocupateîn sectorul agrar, manifestă schimbări structurale pozitiveale economiei naţionale. Este indiscutabil faptul că fiindocupaţi în alte ramuri de activitate economică foştiiagricultori vor primi salarii mai mari, dar vor demonstra şiproductivitatea muncii mai înaltă. Deci, există o laturăpozitivă a procesului general de micşorare a număruluiagricultorilor în cadrul unei economii naţionale, orientatespre procesele de industrializare, de dezvoltare a ramurilorde prestare a serviciilor etc.

Mult mai considerabile, însă, sunt aspectele negative aleprocesului de depopularizare a sectorului agrar, precum şi aspaţiului rural, în întregime. Caracteristici mai concrete cuconţinut negativ în ce priveşte depopularizarea satelormoldoveneşti le constituie:

- lipsa investiţiilor adecvate în spaţiul rural, capabilede asigurat creşterea productivităţii muncii celor rămaşi cuefect compensatoriu pozitiv;

- simplificarea asortimentului produseloragroalimentare, dispariţia în acest asortiment produselor cuvaloarea adăugată sporită;

- substituirea produselor agroalimentare autohtone cucele de import, devalorizarea factorului principal deproducţie – pământului agricol, preţul de piaţă a căruia adevenit cel mai ieftin de pe continentul european etc.

Partea calitativă a forţei de muncă în sectorul agrarpoate fi exprimată, tangenţial, prin volumele absolute şi celerelative de salarizare, care, după cum ne arată tab. 3 sunt cuadevărat cele mai joase în comparaţie cu alte ramurile şidomeniile de activitate economică.

Reducing the number of persons employed in agriculturesector, in the first ten years after completion of theprivatization process for almost two times, and thoseemployed in this sector – more then three times, has adouble meaning.

In part, reducing the number of persons, employedin agriculture, shows positive structural changes ofnational economy. It is indisputable that being employed inother branches of economic activity ex-farmers willreceive higher wages, but will demonstrate and higher laborproductivity. So there is a positive aspect of theoverall process of decreasing the number of farmersin the national economy, oriented to industrializationprocesses, development of service industries, etc.

More significant, however, are the negative aspects ofthe process of reducing the number of personsin the agriculture and in the countryside, in whole. Some ofthe specific features of negative content of theseprocesses are:

- lack of adequate investment in rural areas, capable ofensured the growth of labor productivity of remaining withpositive compensatory effect;

- simplifying assortment of food products, the loss ofproducts with high added value;

- the substitution of local food products withthe imported one, depreciation of the main factorof production - agricultural land, the market price ofwhich has become the cheapest on the European continent,etc.

The quality part of labor in agriculture can beexpressed, tangentially, by absolute and relative volumesof payroll, which, as we show (tab. 3) is really thelowest, compared to other branches of economicactivity.

Tabelul 3 / Table 3Plata muncii în sectorul agrar la etapa iniţială de postprivatizare /

Payment of labor in the agricultural sector at the initial stage of privatization

Anii /Years

Salariul nominal mediu lunaral unui salarizat, lei/pers. /Average nominal monthly

salary, lei/pers.

Remunerareamedie lunară a

muncii înîntreprinderileagricole, lei /

Averagemonthly

remuneration oflabor in

agriculturalenterprises, lei

Minimum deexistenţă, total

pe economienaţională, lei /

Subsistenceminimum, in

the totalnational

economy, lei

Corelaţia dintre salariul lunar şiminimum de existenţă /

The correlation between salaryand the monthly minimum of

subsistenceîn

economienaţională /

thenationaleconomy

însectorulagrar /

agrisector

%

în sectorulagrar, % /

inagriculture,

%

în cadrulîntreprinderilor

agricole, % /in agriculturalenterprises, %

20002005200620072008200920102011

407,91318,71697,12065,02529,72747,62971,73042,0

251,7744,0914,51098,61484,41468,91638,61831,8

61,756,453,953,258,753,555,160,2

202,0534,0607,0732,0

1034,01048,01132,01394,0

468,7766,1935,1

1099,41368,11187,81373,41503,0

67,2103,097,899,9

108,5123,7119,3121,9

51,669,764,966,675,688,282,492,7

Sursa / Source: Datele Biroului Naţional de Statistică a RM. / National Bureau of Statistics of Moldova.


Nr. 1 / 2013

42

0

2 0 0

4 0 0

6 0 0

8 0 0

1 0 0 0

1 2 0 0

1 4 0 0

1 6 0 0

1 8 0 0

2 0 0 0

2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1

lei

s a la r iu l luna r pe s e c tor u l a gr a r / m onth ly w a ge a gr ic u ltur es a la r iu l luna r pe în tr e pr inde r i a gr ic o le / m onth ly s a la r y fa r m sm in im um de e x is te nţă / s ubs is te nc e m in im um

Fig. 3. Dinamica nivelului de salarizare a agricultorilor / Fig. 3. Wage dynamics of farmerSursa / Source: Datele Biroului Naţional de Statistică a RM. / National Bureau of Statistics of Moldova.

Cu toate că este în permanentă creştere, nivelul deremunerare a muncii în sectorul agrar demonstrează tendinţăclar evidenţiată de rămânere în urmă în comparaţie cusalariul mediu la nivel naţional, constituind în ultimii aniaproximativ 1/2 din acesta. În gospodăriile agricole (sectorulcorporativ) nivelul de salarizare a agricultorilor chiar şi înultimii ani nu acopere nici măcar necesităţile minime deexistenţă, care reprezintă „...volumul minimal de bunuri şiservicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale,asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţiiomului” [3]. Anume din cauza salariilor mizerabile numărullucrătorilor angajaţi în sectorul agrar scade cu zi ce trece,lăsând proprietarii cotelor de terenuri agricole fără o mânăde ajutor atât de necesară în perioadele de vârf de executarea lucrărilor de câmp.

Este de menţionat că în toată perioada înainte dereformare salariul mediu lunar al agricultorilor a fost maiînalt decât media de salarizare pe economia naţională [4].

Totodată, calculele efectuate ne demonstrează, căponderea cheltuielilor de salarizare în volumul total brut alproducţiei agricole (a. 2011) constituie abia 12,0 la sută, iarîn unele din gospodării această proporţie este mult mai mică.În esenţă, este de constatat faptul că munca agricultoruluiautohton este subapreciată, mai ales în cadrul gospodăriilorcasnice auxiliare, ponderea cărora în a.2011 a constituit48,8% în volumul global al producţiei agricole. Pentrucomparaţie, ponderea cheltuielilor de salarizare a lucrătorilornăimiţi în SUA, de exemplu, constituie 20,9% din volumultotal al valorii adăugate brute şi câte 7,9% din totalul valoriibrute a producţiei agricole [5].

Depăşirea situaţiei de dominare a muncii manuale slabremunerate în sectorul agrar cere ca în paralel să fiesoluţionate mai multe probleme contradictorii , principaleledintre care sunt:

Although it is steadily growing, the level of laborremuneration in the agricultural sector shows clear trendsevidenced by lagging behind compared with thenational average salary accounted, in recent years,about half of it. In farms (corporate sector) the wagelevel for hire workers in recent years does not covereven the minimum necessities of life, which is"…minimal volume of goods and services necessary tomeet the primary requirements, ensuring the maintenanceof human health and sustainability support” [3].Because of the miserable salary the number of workersemployed in agriculture decreased by day, leavingowners of shares of agricultural land without a muchneeded helping hand in times of peak field works.

It should be noted that throughout the period prior toreformation the farmers' average salary was higher thanthe average salary per national economy [4].

However, our calculations show, the share of wagecosts in total gross agricultural output (y. 2011) is12.0 percent and in some households this proportionis much lower. In essence it is found that domestic workof farmers is undervalued, especially within auxiliaryhouseholds the weight of which in 2011 was 48.8%of the overall agricultural production. Forcomparison, the share of wage costs hire workersin the US, for example, is 20.9% of total GVA and7.9 % of total gross value of agricultural production[5].

Overcome the dominance of low-paid manual laborin the agricultural sector requires to be solved (inparallel) several contradictory problems, the main ofwhich are:

- increasing salaries and net income, obtained fromfarming;


Nr. 1/ 2013

- creşterea nivelului de salarizare şi de obţinere avenitului curat de la activitatea agricolă;

- micşorarea cheltuielilor generale de producţie, care şicu salarii mizerabile depăşesc orice nivel admisibil,provocând: (i) scumpirea costurilor şi preţurilor de piaţă; (ii)scăderea nivelului de competitivitate a produseloragroalimentare autohtone; (iii) pierderea pieţelor dedesfacere, mai ales în plan extern etc.

Există o singură soluţie, acceptabilă din toate punctelede vedere, a problemelor contrapuse, menţionate mai sus.

Se are în vedere creşterea productivităţii muncii aagricultorilor, care, evident, nu poate fi asigurată decât prin:(i) înzestrarea muncitorilor din sectorul agrar cu mijloaceletehnice (tehnologice) corespunzătoare; (ii) utilizareasoiurilor înalt productive de plante, raselor (crosurilor)eficiente de păsări şi de animale; (iii) utilizarea formelormoderne de organizare a muncii în sectorul agrar; (iv)asigurarea accesului liber şi puternic facilitat din parteastatului la sursele financiare sub forma de credite (inclusivcreditele ipotecare), subsidii, servicii de asigurare etc.

Starea actuală a fondurilor fixe de producţie în sectorulagrar este una cu adevărat deplorabilă. Perioada lungă dereformare, însoţită de metodele deseori nu prea argumentate,lipsa certitudinii şi încrederii în ziua de mâne, mai ales înrândul agricultorilor tineri, existenţa variantelor alternativede angajare în câmpul muncii, inclusiv peste hotarele ţării,toate aceste şi încă un şir întreg de alte circumstanţe nedoriteau influenţat negativ asupra înzestrării sectorului agrar cumijloacele fixe de producţie. De menţionat, că nici acestemijloace tehnice, pe care agricultorii autohtoni le au ladispoziţie, nu sunt repartizate eficient şi echidistant. Fiindconcentrate în cadrul întreprinderilor agricole (sectorulcorporativ de producţie) serviciile de mecanizare, deexemplu, cu greu sunt prestate gospodăriilor ţărăneşti (defermier) cu dimensiuni mici (până la 5 ha de pământagricol), dar şi gospodăriilor casnice auxiliare, careîmpreună produc mai mult de 2/3 din toată producţiaagricolă. Starea actuală şi tendinţele ultimelor ani privindasigurarea sectorului agrar cu fondurile fixe de producţie cudestinaţie agricolă sunt reflectate în tab. 4 (fig. 4).

- reducing the share of general expenses ofproduction, that just now exceed any acceptable leveland is causing by: (i) increase of costs and marketprices of inputs; (ii) decrease the competitivenessof local food products, (iii) loss of markets, especiallyabroad, etc.

There is only one solution, acceptable in all respects,opposed to problems mentioned above.

It aims to increase the productivity of farmers,which obviously can be guaranteed only by: (i)equipping the workers in the agricultural sectorwith appropriate technical means (technology); (ii) useof highly productive varieties of plants, effectivebreeds (crosses) of birds and animals, (iii) modernforms of work organization in agriculture, (iv) openaccess to stronger facilitated state financial sources inthe form of loans (including mortgage loans),subsidies, insurance services etc., (v) open access tomarket of agricultural products etc.

The current status of fixed assets in agriculturalproduction is truly deplorable. Long period of reform,often accompanied by not very motivatedmethods, the lack of certainty and confidence in the futureof agriculture, especially among young farmers, theexistence of alternative variants of employment,including abroad, all these and still a wholeseries of other undesirable circumstances have anegative impact on agriculture endowment with capitalgoods of agricultural production. Note that all thetechnical means that local farmers have at theirdisposal are not effectively and equidistant distributed.Being concentrated in agricultural enterprises (corporatesector of production), for example, mechanizationservices are hardly rendered to farms (farmers) withsmall size (up to 5 ha agricultural land), butwhich together with household aids produce more thantwo thirds of all agricultural production. Thecurrent status and trends of insurance of agriculturewith capital investments in last years are reflected intable 4 (fig. 4).

Tabelul 4 / Table 4Nivelul şi dinamica înzestrării întreprinderilor agricole cu fondurile fixe de producţie /

The level and dynamics of endowment of agricultural enterprises with fixed funds.Anii / Years a. 2011 în %

către a. 2000 /the 2011 in %

to the 20002000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Valoarea fondurilor fixe de producţie, total,mil. lei/Value of fixed assets, total mill. lei 3764 4262 4639 4708 5355 6084 6462 7180 190,7

Valoarea fondurilor fixe de producţie încalcul la 1 ha de pământ agricol, intensivlucrat (pământ arabil şi plantaţiimultianuale), lei / Value of fixed assets inthe calculation on 1 ha of agricultural land,intensive worked (arable land and perennialplantations), lei

1777,4 2012,6 2190,6 2223,2 2528,1 2872,0 3060,4 3400,0 191,3

Valoarea fondurilor fixe în calcul la unagricultor activ, lei/The value of fixed assetsin the calculation of an active farmer, lei

4913,8 7936,7 10992,9 11511,0 13766,0 18215,6 20514,0 22229,1 452,4



Nr. 1 / 2013

44

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Valoarea fondurilor fixe de producţie, total, m il. lei /Production value of fixed assets, total m illion, lei

Valoarea fondurilor fixe în calcul la 1ha de pământ agricol, lei / The value of fixed assets in the calculation on 1ha of agricultural land, leiValoarea fondurilor fixe în calcul la un agricultor activ, lei / The value of fixed assets in the calculation of an active farmer, lei

Fig. 4. Dinamica asigurării întreprinderilor agricole cu fondurile fixe de producţie /Fig. 4. Dynamics of providing with capital investments for agricultural production


Conform datelor tab. 4 constatăm creştere relativ stabilăa valorii fondurilor fixe de producţie agricolă la etapainiţială de postprivatizare (a.a.2000-2011). Cu toate acesteaînzestrarea pământului agricol cu fondurile fixe în a.2011 aconstituit abia 3400,4 lei în calcul la un hectar. Reieşind dinfaptul că mărimea optimală de înzestrarea tehnică constituiecel puţin 25-30 mii lei/ha, este necesar să concluzionăm cănivelul de-facto de înzestrare a suprafeţelor agricole cufondurile fixe se încadrează abia în limitele de 11,3-13,6%faţă de mărimea normată, ştiinţific argumentată.

Tot din datele tab. 4 putem concluziona că în prezent unagricultor activ, fiind înzestrat cu fondurile fixe în mărimede 22229 lei/om lucrează (datele a.2011) în medie 6,70 hade pământ agricol intensiv utilizat (pământul arabil plusplantaţii multianuale) şi produce aproximativ 70027,8 lei deproducţie agricolă din care 48764,7 lei constituie produselevegetale şi 21263,1 lei – produsele zootehnice. Conformcalculelor, în cadrul agriculturii autohtone fiecare câte unagricultor activ produce în mediu pe an 32,8 tone de grâusau echivalent de grâu, iar productivitatea unui hectar depământ agricol intensiv lucrat constituie în medie – 5,015tone de grâu sau echivalent de grâu. Valoarea producţieiagricole în calcul la 1 ha de suprafaţă intensiv lucratăconstituie (datele a.2011) 10712,3 lei din care numai fiecarea treia unitate de produs este preconizată pentru de a firealizată pe piaţă, restul fiind produsele de autoconsum şiprodusele pentru consumul intern de reproducere (seminţe,furaj, material săditor etc.).

Pentru comparaţie, cea mai avansată practica agricolă odemonstrează companiile transnaţionale din ţările industrialdezvoltate în cadrul cărora un agricultor activ îngrijeşte 200ha de pământ agricol şi obţine roadă de 10,0 tone de grâu(sau echivalent de grâu), în calcul la 1 ha, finalizând anul cu2000 tone / lucrător [6].

Prin urmare putem concluziona că în comparaţie cupractica mondială cea mai avansată randamentul potenţial al

According to the data from tab. 4 we see a relativelystable growth of agricultural fixed assets at the initialstage of post privatization (2000-2011). However, theagricultural land endowment with fixed assets in 2011was only 34004 lei in account per hectare. Given the factthat the optimal size of the technical endowment is atleast 25-30 thousand lei/ha, it is necessary to conclude thatde-facto procurement of agricultural fixed assets fallwithin the 11.3 to 13.6 % of normal size, scientificallysubstantiated.

Also, from data tab. 4 we conclude that at present anactive farmer, being endowed with fixed amount of fundsat the level of 22229 lei / person (the data. 2011) workingaveraged 6.70 ha of land of intensive agricultural use(arable land and perennial plantations) and produces about70027.8 lei agricultural production from which – 48764.7lei are field crops and 21263.1 lei - livestock products.The calculation has showed that local agriculture per anactive farmer produce in average per year equivalent to32.8 tons of cereals or wheat – equivalent of cereals, andproductivity per hectare of agricultural land (intensivelyworked) on average is equal of – 5.015 tons of cereals orequivalent of cereals. Value of agricultural production intoaccount the 1 ha area of intensively worked (the data2011) is equal of 10712.3 lei, of which only every thirdunit of product is expected to be carried out on the market,the rest being self-consumption products for domesticconsumption and reproductive products (seed, feed,seedlings, etc.).

For comparison, the most advanced agriculturalpractices are demonstrates that transnational companies inindustrialized countries, where the active farmer cares for200 ha of agricultural land and get harvest of 10.0 tons ofwheat (or wheat equivalent) in computing the 1 ha, endingthe year with 2000 tons / worker [6].

Therefore we conclude that in comparison with the


Nr. 1/ 2013

pământului agricol în Republica Moldova este utilizat

aproximativ la nivel de 50,1% ( %501001001,5

) (1),

pe când productivitatea muncii a unui agricultor abia la nivel

de 1,64% ( %)64,11002000

8,32 (2).

Pentru ca productivitatea atât de scăzută să fie depăşită,sectorul agrar la general, dar agricultura, ca ramura de bazăa acestui sector, în mod special, are nevoie de investiţii.Doar numai în baza investiţiilor, având pământuri din celemai fertile în lume, având clima moderată, prielnică pentrucreşterea unei game largi de culturi fitotehnice, putemtransforma agricultura autohtonă în una modernă, puternicdezvoltată.

În mod tradiţional, mai ales în perioada înainte dereformă, în structura surselor de provenienţă a investiţiiloragricole au dominat investiţiile bugetare de stat. Odată culansarea reformelor privind relaţii de producere, inclusivrelaţii de proprietate, ponderea statului în activitateainvestiţională a manifestat tendinţele de micşorare în prezentfiind la nivel de doar 2,6 la sută. Deci, practic tot volum deinvestiţii în capitalul fix pentru dezvoltarea agriculturii înultimii ani provine de la investitorii sectorului privat. Demenţionat că, practic, simbolice rămân în ultimii aniinvestiţiile străine în agricultură, care au constituit (datelea.2011) – aproximativ 78,9 mln. lei sau 4,4 la sută faţă devolumul total al investiţiilor. Este indiscutabil că pondereainvestiţiilor străine va rămâne nesemnificativă atâta timp, câtva fi în vigoare norma juridică (art. 4 din Codul funciar) careîntărzice vânzarea pământurilor agricole investitorilorstrăini. De menţionat, că al doilea după număr, dar şi dupăimportanţă, factorul, care împiedică investiţii masive însectorul agrar, îl constituie fărâmiţarea excesivă apământurilor agricole la prima etapă de reformare asectorului agrar – etapa privatizării în masă a pământuluiagricol. Informaţii mai detaliate privind dezvoltareaprocesului investiţional în agricultură sunt reflectate în tab. 5(fig. 5; 6).

most advanced world practice potential yield ofagricultural land in Moldova is used around the level

of 50.1% ( %501001001,5

) (1), while labor

productivity is only at the level of 1.64%

( %)64,11002000

8,32 (2).

To overcome such a low productivity, agriculturalsector in general, but agriculture, which is the main branchof this sector, in particular, needs a lot of investments. Justonly by investing, having the most fertile land in theworld, having moderate climate, favorable for the growthof a large variety of crop, we can transform localagriculture in a modern, highly developed branch ofeconomic activity.

Traditionally, especially in the period before thereform, in the structure of investment sources ofagricultural origin have dominated the state budgetinvestment. With the launch of reforms on the relations ofproduction, including property relations, the state share ofinvestment activity showed decreasing trends which arecurrently at only 2.6 percent. So basically all the volumeof fixed capital investment for agricultural development inrecent years comes from private investors. Note that inpractice, the foreign investment in agriculture remains inrecent years very small one, which constituted (the data.2011) - about 78.9 million lei, or 4.4 percent of totalinvestment. It is undisputed that the share of foreigninvestment will remain insignificant as long as the legalrule will be in effect (Article. 4 of the Land Code) whichdelays the sale of agricultural land to foreign investors.Note that the second by number, but also as important, thefactor which prevents massive investment in agriculture isthe excessive fragmentation of agricultural land at the firstround of reform of the agricultural sector - the stage ofmass privatization of agricultural land. More detailedinformation on the development of investment inagriculture is reflected in table 5 (Fig. 5, 6).

Tabelul 5 / Table 5Datele privind investiţii în agricultură / Data on investment in agriculture.

Anii /Years

Total investiţii încapital fix de

menire productive,mil. lei / Totalfixed capitalinvestment in

productivepurpose, mil. lei

din care / from which Investiţii în întreprinderi mixte şi cele străine, mil. lei /Investment in joint ventures and foreign mil. lei

investiţiipublice /public

investment

investiţiiprivate /private

investment

întreprinderi mixte(public-privat), fărăcapital străin / joint

ventures (public-private), withoutforeign capital

întreprinderimixte (cu capital

străini) / jointventures (withforeign capital)

investiţiistrăine /foreign

investment

20002005200620072008200920102011

58,9460,0498,6743,3

1031,3908,8

1045,61808,2

8,242,945,848,952,330,430,847,5

46,2375,9383,9558,8861,9777,2812,5

1444,1

3,86,45,4

20,114,92,50,93,0

0,330,361,8

110,298,185,1

123,2234,6

0,44,52,05,24,0

13,728,178,9



Nr. 1 / 2013

46

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

mil.

lei

to tal inve s tiţii în capital fix de m e nire productive , m il. le i / total fixe d capital inve s tm e nt in productive purpos einve s tiţii publice / public inve s tm e ntinve s tiţii pr ivate / pr ivate inve s tm e ntinve s tiţii m ixte ş i ce le s trăine / jo int inve s tm e nt and fore ign

Fig. 5. Dinamica investiţiilor în agricultură după sursele şi formele de proprietate /Fig. 5. The dynamics of investment in agriculture by sources and forms of ownership


a. 2000

întreprinderimixte (public-privat), fără

capital străin /joint ventures

(public private),without foreigncapital - 6,5%

investiţii publice/ public

investment -13,9%

întreprinderimixte (cu capital

străini) / jointventures (with

foreign capital) -0,5%

investiţii străine/ foreigninvestment -0,7%

investiţii private/ private

investment -78,4%

a. 2011

inv estiţii priv ate /priv ate

inv estment-79,9%

întreprinderi mixte(cu capital străini)

/ j oint v entures(with foreign

capital) - 13%

întreprinderi mixte(public-priv at),

fără capital străin/ j oint v entures(public priv ate),without foreign

capital - 0,17%

inv estiţii străine /foreign

inv estment -4,4%

inv estiţii publice /public inv estment-

2,6%

Fig.6. Structura investiţiilor în agricultură /Fig.6. The structure of investment in agriculture


Conform datelor tab. 5 putem constata prezenţatendinţelor clar evidenţiate de creştere stabilă şi destul dedinamică a investiţiilor în sectorul agrar. Ritmuri înalte demajorare a investiţiilor în agricultură sunt stipulate, înprimul rând, de bază iniţială de calcul. După cum să ştie,anii 1998-2000 au constituit drept o perioadă de finalizare aprocesului de privatizare a pământului. Ca rezultatul

According to the tab. 5 we can see trends clearlyhighlighted by the presence of stable growth trendsand enough dynamic investment in agriculture. A highrate of increase in investment in agriculture isstipulated, first, by baseline calculation. As it is know,the years 1998-2000 were a period of completion of landprivatization process. As an obviously negative result,


Nr. 1/ 2013

tangenţial, evident negativ, investiţiile în agricultură înaceastă perioadă, practic, au fost blocate. De exemplu, îna.2000 în calcul la un hectar de pământ agricol au fostinvestite doar câte 27,0 lei, din care 3,9 lei au constituitinvestiţiile din bugetul de stat.

Investiţii masive din partea sectorului privat s-aureflectat anume după finalizarea procesului de privatizare,creşterea fiind la nivel de 73,1 mil. lei anual. Cu toateacestea, fie şi cu ritmuri destul de înalte a volumelor deinvestiţii, în calcul la un hectar de pământ agricol intensivlucrat în anul 2011 au fost investite numai 856,4 lei sau 2,9-3,5% din nivelul optimal de înzestrare tehnico-tehnologică aagriculturii. Este clar, că un asemenea nivel de investiţii nupermite nici măcar reproducere simplă a fondurilor fixe,nemaivorbind despre formula extinsă a reproducerii bazeitehnico-materiale a sectorului agrar.

Fluxurile investiţionale, reflectate în tab. 5, sunt destulde diversificate atât după sursele de provenienţă a capitaluluiinvestit, cât şi după forma naturală şi/sau destinaţia ainvestiţiilor efectuate. Conform precizărilor metodologice„...în volumul investiţiilor în capitalul fix pentru dezvoltareaagriculturii sunt incluse consumurile resurselor materiale, demuncă şi financiare, orientate spre crearea mijloacelor fixenoi, precum şi reconstrucţia, extinderea şi reutilarea tehnicăa celor existente” [3, pag. 358].

O parte din investiţii poate fi efectuată anii la rând (ex.plantarea livezilor sau înfiinţarea plantaţiilor de vită de vie),dar investiţia ca atare este luată la evidenţă abia începând cudarea în exploatare o obiectului investiţional. Ca consecinţă,alături de volum general al investiţiilor este important deevaluat anume această sumă de bani, care a fost investită înprocesul de producţie sub forma de bani. Conform datelor ceurmează (tab. 6), putem concluziona că din toate sumele deinvestiţii numai o mică parte pot fi numite ca investiţiiadevărate. Restul, adică partea majoră a fluxurilorinvestiţionale, sunt pur şi simplu plata muncii, plata pentruenergie utilizată, alte feluri de cheltuieli care în mod naturalnici n-ar trebui să fie recunoscute ca investiţii capitale.

investment in agriculture during this period, practically,have been blocked. For example, in 2000 in calculatingper hectare of agricultural land were invested only by 27.0lei, of which 3.9 lei constituted investment from the statebudget.

Massive investments by the private sector were setafter completing the privatization process. The growth wasat 73.1 million lei annual. However, even with excessivelyhigh rates of investment volumes, in the calculation of onehectare of agricultural land intensively worked,investments in 2011 were only 856.4 lei or 2.9-3.5% of theoptimal level of technical endowment of the agriculturalactivity. Clearly, this level of investment does not alloweven simple reproduction of fixed assets, not to mentionabout extensive formula of reproduction f technical baseof agrarian sector.

The investment flows, as reflected in table 5, are quitediverse both by sources of origin of capital invested andafter the natural shape and / or destination of investments.According to the methodological explication “…thevolume of fixed capital investment for agriculturaldevelopment are included consumption of materialresources and financial work, aimed at creating new fixedassets, reconstruction, expansion and re-engineeringexisting ones” [3, p. 358].

Some investments can be made years in a row (eg.establishment of plantations, planting orchards of vine),but the investment itself is taken to record only at the stageof investment objective commissioning. Therefore, withthe general volume of investments is important to assessthe specific amount of money that was invested in theproduction process in the form of money. According to thedata below (tab. 6), we conclude that from all investmentonly a small amount of money can be called as trueinvestments. The rest, obvious, the major part ofinvestment flows, are simply paying job, pay for energyused, and other kinds of expenses that naturally wouldnever be recognized as capital investment.

Tabelul 6 / Table 6Corelaţia dintre volumul general al investiţiilor şi plăţile pentru procurarea activelor pe termen lung /

The correlation between the overall volume of investments and payments for purchase of long term assetsAnii / Years a. 2011 în %

către a. 2000 /the 2011 in%

to the 20002000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Volumul total al investiţiilor înagricultură, mil. lei / The totalvolume of investment inagriculture mil. lei

58,9 460,0 498,6 743,3 1031,3 908,8 992,2 1808,2 +30,7 de ori

Plăţile pentru procurarea activelorpe termen lung, mil. lei / Paymentsfor purchase of long termassets,mil. lei

5,7 76,1 53,7 104,0 256,8 157,1 222,1 467,9 +82,1 de ori

Ponderea plăţilor în volumul totalal investiţiilor, % / Payments forpurchase of long term assets,%

9,7 16,5 10,8 14,0 24,9 17,3 22,4 25,9 +16,9 p.p.



Nr. 1 / 2013

48

Conform datelor tabelului 6 în medie pe perioada analizatăinvestiţiile sub forma de plăţile pentru procurarea activelor petermen lung au fost utilizate de la, aproximativ, 1/10 până la 1/4din suma totală a investiţiilor efectuate. Important desubliniat, că ponderea plăţilor de procurare a activelor creşteconcomitent cu majorarea volumelor generale de investiţii. Esteo corelaţie logică, deoarece posibilităţi investiţionale mai mariîn mod automat asigură sursele financiare tot mai mari deprocurare a tehnicii agricole, utilajului, mijloacelor detransport etc.

În concluzie putem constata că agricultura autohtonă,precum şi tot sectorul agrar la etapa iniţială de post privatizare(a.a. 2000-2011) chiar dacă nu demonstrează rezultatele finalecele mai lăudabile de activitate economică, totuşi, este orientatăspre unele scenarii indiscutabile de capitalizare, capabile deasigurat şi creştere esenţială a productivităţii muncii. Totodată,sunt necesare încă multe eforturi considerabile, inclusiv, dinpartea statului şi, mai ales, în ce priveşte susţinerea financiară asectorului agroalimentar, pentru ca ultimul să devine cuadevărat unul de perspectivă şi să fie atractiv pentru investitoriiautohtoni, iar cu timpul – şi pentru cei străini.

According to table 6 the average investment periodunder review in the form of payments for purchaseof long term assets were used to, approximately, 1/10to 1/4 of total investments. Important to note, thatthe share of payments for purchase of assets increaseswith increasing overall investment volumes. It is alogical correlation, as higher investment opportunitiesautomatically provide ever greater financial resourcesto purchase agricultural machinery, equipment,vehicles etc.

In conclusion, we find that local farming andagriculture still at the initial stage of post-privatization(2000-2011), even if the final results do notdemonstrate commendable economic activity,however, is facing some scenarios indisputablecapitalization, capable insured and significant increasein labor productivity. However, more efforts are stillneeded, including state financial support in the agro-food sector, for the latter to become truly one ofperspective and be attractive to local investors, andover time – for foreign.

Referinţe bibliografice / References1. Complexul agroindustrial = Агропромышленный комплекс. In: Economia naţională a Republicii Moldova 1990:

anuar statistic = Народное хозяйство Республики Молдова 1990: статистический ежегодник. Departamentul deStat pentru Statistică al Republicii Moldova. Chişinău: Universitas, 1991, p. 224. ISBN 5-362-00802-1.

2. Economic growth and Poverty Reduction Strategy Paper (2004-2006). Government of the Republic of Moldova,Chişinău, 2004, may. 190 p.

3. Anuarul statistic al Republicii Moldova = Статистический ежегодник Республики Молдова = StatisticalYearbook of the Republic of Moldova. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău: Statistica, 2010.572 p. ISBN 978-9975-78-932-6.

4. Nivelul de studii al populaţiei urbane şi rurale = Уровень образования городского и сельского населения(conform datelor recensămîntului populaţiei - по данным переписей населения. In: Economia naţională a RepubliciiMoldova 1990: anuar statistic = Народное хозяйство Республики Молдова 1990: статистический ежегодник.Chişinău: Universitas, 1991, pp. 103-104. ISBN 5-362-00802-1.

5. Oraşul Cahul = Город Кахул. In: Economia naţională a Republicii Moldova 1990: anuar statistic = Народноехозяйство Республики Молдова 1990: статистический ежегодник. Chişinău: Universitas, 1991, pp. 338-359.ISBN 5-362-00802-1.

6. CATAN, Petru, POPESCU, Silvia. Eficientizarea funcţionării pieţei funciare în Republica Moldova. ChişinăuComplexul Editorial al IEFS, 2011. 240 p. ISBN 978-9975-4176-3-1.

7. MAZOYER, Marcel, RONDART, Laurence. Istoria agriculturilor din lumea întreagă. Chişinău: Museum, 2002.450 p. ISBN 9975-906-71-0.



Nr. 1/ 2013

ANALIZA PIEŢEI MONDIALEA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

THE ANALYSIS OF THE GLOBALMARKET OF CONSTRUCTION MATERIALS

Vadim COJOCARU, dr., prof. univ., ASEMLilia SARGU, drd., ASEM

Recenzent: Gheorghe TURCANU,dr., conf. univ., ASEM

Vadim COJOCARU, PhD, Professor, AESMLilia SARGU, postgraduate, AESM

Reviewer: Gheorghe TURCANU,PhD, Associate Professor, AESM

Creşterea economică în ţările cu economie emergentăa creat o presiune enormă pe infrastructura existentă, faptce a cauzat investiţii masive şi proiecte importante îndomeniul construcţiilor. Astfel, pe piaţa mondială amaterialelor de construcţii s-a manifestat o importantăcreştere economică în parioada anilor 2004-2008. Înprezent, ritmul creşterii este încetinit, dar specialiştii dindomeniu prezic un nou avânt economic.

Cuvinte cheie: piaţă mondială, materiale deconstrucţie, creştere economică,

Economic growth in emerging economies has createdenormous pressure on existing infrastructure, whichcaused massive investments and projects in constructionfield. Thus the world market of construction materials hasexperienced a significant growth in the period between2004-2008 years. In the present the growth rate is slower,but experts in the field predict a new boom in the nearestfuture.

Keywords: global market, construction materials,economic growth

Introducere. Piaţa mondială a materialelor deconstrucţii a cunoscut o creştere importantă pe parcursulultimilor ani, determinată de creşterea economicăaccelerată, care a fost înregistrată în economia mondialăpe parcursul anilor 2004-2008. În ultimii ani, ritmul decreştere a cererii la materialele de construcţii a încetinit,însă doar pentru o perioadă de câţiva ani, fapt cauzat decriza economică mondială.

Conţinutul de bază. Marea majoritate a analiştiloreconomici şi a companiilor de cercetare investiţionalăprezic pentru industria construcţiilor şi cererea la materialede construcţii o nouă decadă de creştere spectaculoasă şiimplicit o recuperare cât mai rapidă din criza economicădin anii 2009-2010.

Introduction. The global market of constructionmaterials has gained an important increase duringthe recent years which was driven by acceleratedeconomic growth marked by global economy during2004-2008. In the last years the demand for constructionmaterials has slowed its growth, but only for aseveral years, that was caused by the global economiccrisis.

The basical content. The prevailing majority ofeconomic analysts and investment research companiesforecast a new decade of spectacular growth forconstruction industry and construction materials demandand, consequently, the fastest possible recovery from theeconomic crisis of 2009-2010.

Fig. 1. Evoluţia PIB estimat la ratele de schimb valutar a pieţei/Fig. 1. Evolution of GDP estimated at market exchange rates

Sursa/Source: Fondul Monetar Internaţional/International Monetary Fund,http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2016&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&pr1.x=70&pr1.y=8&c=001&s=NGDP_RPCH%2CNGDP_RPCHMK%2CNGDPD%2CPPPGDP&grp=1&a=1


Nr. 1 / 2013

50

Astfel, creşterea economică de circa 4% anual, în anii2004-2007, a fost responsabilă de un adevărat boom pepiaţa mondială a lucrărilor de construcţii, care a crescutmult mai rapid şi a devenit o ramură importantă, mai alesîn ţările cu economie emergentă, cum ar fi: China, India,Brazilia, Rusia şi ţările Europei de Est. Creştereaeconomică în China şi India a înregistrat valori cedepăşesc 10% anual pe parcursul ultimilor 5 ani, în timpce Rusia, Brazilia şi ţările Europei de Est au raportatcreşteri economice de peste 6% în aceeaşi perioadă detimp. Economiile emergente au generat peste 50% dincreşterea economică mondială şi au servit ca un motorveritabil pentru economia mondială.

Astfel, dacă în ţările Uniunii Europene, SUA sauCanada ponderea valorii adăugate brute generate desectorul construcţiilor în PIB este de 7-8%, apoi în ţări, caBrazilia, India sau China, construcţiile deţin o pondere pepână la 15% din PIB. Astfel de date sugerează că sectorulconstrucţiilor în ţările cu economie emergentă este multmai avansat decât alte ramuri economice.

Datele prezentate de compania internaţională decercetare economică Datamonitor indică că, necătând larecesiunea economică, industria construcţiilor a continuat săcrească pe parcursul ultimilor ani, deşi la un nivel mai mic.Astfel, dacă în anii 2004-2008 creşterea volumului lucrărilorde construcţii s-a aflat la un nivel de 6-7% anual, în anul2010 venitul din construcţia de locuinţe a crescut doar cu1,6%. În 2009-2010, sectorul construcţiilor, în multe dinţările dezvoltate, a înregistrat creşteri negative, în timp ce înţările cu economie emergentă creşterea sectorului s-a redusde la un nivel de peste 10% anual la 5-6% anual.

Conform datelor Datamonitor, în 2010 au fostconstruite 28,5 milioane de locuinţe in valoare de 6.1trilioane USD, faţă de 28,4 milioane locuinţe în 2009 învaloare de 6,0 trilioane USD.

Thus, the economic growth in 2004-2007 of about 4%per annum triggered a real boom on global constructionmarket that grew considerably faster and became animportant industry, especially in emerging economies suchas China, India, Brazil, Russia and East Europeancountries. Over the past 5 years economic growth in Chinaand India recorded values exceeding 10% per annum,while Russia, Brazil and East European countries havereported an economic growth of over 6% annually duringthe same period of time. Emerging economies havegenerated more than 50% of global economic growth andserved as a real engine for the global economy.

Thus if in economies like EU countries, USA andCanada the share of gross value added by constructionindustry constitutes 7-8% of GDP, then in economies likeBrazil, India and China the share of construction industryachieves up to 15% of GDP. These data suggest that inemerging economies the industry of constructions is moreadvanced than other industries.

The data presented by international economic researchcompany Datamonitor indicates that notwithstandingeconomic recession the industry of constructionscontinued to grow during the past years though at a lowerrate of growth. Thus if during the years 2004-2008 thevolume of construction works grew by 6-7% annually, in2010 income generated from home construction increasedonly by 1.6%. In 2009-2010 the construction industry ofmany developed countries experienced negative growth,while the industry’s growth of emerging economiesdropped from a level of above 10% per annum to 5-6%annually.

According to Datamonitor there were 28.5million homes built in 2010 worth USD 6.1 trillioncompared to 28.4 million homes worth USD 6.0 trillionbuilt in 2009.

Fig. 2. Venitul global din construcţia a locuinţe, miliarde USD/Fig. 2. Global income from homes construction, billion USD

Sursa/Source: Datamonitor,http://www.datamonitor.com/store/Product/homebuilding_global_industry_guide_2011?productid=5BA3661F-A9AA-4921-9195-0C2E4FC46A58


Nr. 1/ 2013

Creşterea economică în ţările cu economie emergentă apus o presiune enormă pe infrastructura existentă, fapt ce acauzat investiţii masive şi proiecte importante deinfrastructură şi construcţii. Evenimente, precum: JocurileOlimpice din Beijing – 2008, Sochi – 2014, Rio DeJaneiro – 2016; precum şi Cupa Mondială la Fotbal dinAfrica de Sud – 2010, Brazilia – 2014, Rusia – 2018, augenerat şi vor genera investiţii enorme în infrastructură şiconstrucţii capitale, deoarece ţările respective au oinfrastructură puţin adecvată pentru petrecerea unorasemenea evenimente. Dacă presupunem că costurileminime pentru construcţia unui stadion de fotbal de cincistele, adecvat pentru petrecerea unui eveniment sportiv denivelul Jocurilor Olimpice sau Cupei Mondiale la Fotbal,se ridică la 200-300 milioane USD, apoi investiţia totalăpentru a petrece un asemenea eveniment (stadioane,aeroporturi, hotele, drumuri de acces etc.) poate uşordepăşi 10 miliarde USD, ceea ce reprezintă un stimulentimportant pentru industria construcţiilor din fiecare ţară.Iar dacă vorbim de ţări, ca Rusia, China sau Brazilia, apoivorbim şi de economia mondială, pentru că economiileţărilor respective fac parte din 10 cele mai mari economiiale lumii.

Piaţa construcţiilor în continuare va evalua influenţatăde următorii factori:

1.Creşterea economică accelerată în China, India,Rusia, Brazilia şi Europa de Est a dus la apariţia unei noiclase de persoane cu venituri medii şi mari, care aucapacitate de plată, de a-şi îmbunătăţi considerabil nivelulde trai. Veniturile mai mari ale populaţiei, deficitul marede locuinţe a creat o oportunitate enormă pentru odezvoltare rapidă a sectorului de construcţii în aceste ţări.Pe parcursul ultimilor ani, salariile medii în ţări, ca China,Brazilia, Rusia, s-a dublat, iar numărul persoanelorcapabile să-şi cumpere locuinţe s-a triplat.

2. Investiţiile masive în infrastructură, cauzate deevenimente sportive sau de altă natură, precum şi deinfrastructura învechită sau chiar inexistentă în ţări, caRusia, India, China sau Brazilia. O condiţie importantăpentru a atrage investiţii externe este prezenţainfrastructurii necesare, astfel că guvernele multor ţări aurealizat această necesitate şi au direcţionat importantesurse bugetare pentru reabilitarea drumurilor,comunicaţiilor etc. Sectorul privat, ulterior, a preluatiniţiativa, venind cu investiţii în sectorul hotelier, utilităţi,Internet etc.

3. În acelaşi timp cu investiţiile masive îninfrastructură, sectorul construcţiilor continuă săbeneficieze masiv de creşterea rapidă a populaţiei pe scarăglobală. Astfel, populaţia Terrei a crescut de la 6 miliar în1999 la 7 miliarde în 2011 şi se aşteaptă ca în următorii 15ani să mai crească cu un miliard. Astfel că cererea delocuinţe şi infrastructură va fi mereu în creştere.

4.Deficitul enorm de locuinţe va fi în continuare unfactor de creştere pentru industria construcţiilor. Conformdatelor ONU, circa 1 miliard de oameni, în prezent, trăiescîn condiţii indecente de trai. Conform datelor existente,actualmente, deficitul mondial de locuinţe se estimează lacirca 430 milioane de unităţi [1]. Estimările pentru India seridică la un deficit de 70 milioane de locuinţe. În China,

Economic growth in countries with emergingeconomies has put an enormous pressure on existinginfrastructure, which caused massive investments andinitiation of major infrastructure and construction projects.Events like Olympic Games in Beijing – 2008, Sochi –2014, Rio de Janeiro – 2016, as well as Football WorldCup in South Africa – 2010, Brazil – 2014, Russia – 2018,have generated and will generate huge infrastructureinvestments and capital constructions, since the concernedcountries’ infrastructure is not completely adequate forcarrying out such events. If we assume that the minimumcosts of building a five stars football stadium suitable forholding a sporting event of Olympic Games or FootballWorld Cup level amount to USD 200-300 million, then thetotal investments for carrying out such event (stadiums,airports, hotels, roads, etc.) can easily exceed USD 10billion, that also represents an important incentive forconstruction industry development in related countries.And if we turn to countries like Russia, China or Brazil,then we also approach global economy since thesecountries are part of the world’s 10 largest economies.

The construction market will continue to develop beinginfluenced by the following factors:

1. The accelerated economic growth in China, India,Russia, Brazil and Eastern Europe has led to appearance ofa new class of medium and high income earners, who areable to pay for a significant improvement of their livingstandard. Higher level of the population income,significant housing deficit have created a tremendousopportunity for a rapid development of the constructionindustry in these countries. In recent years the averagewage in countries like China, Brazil, Russia has doubledand the number of persons able to buy a home hastripled.

2. Massive infrastructure investments caused bysporting or other events, as well as outdated or even non-existent infrastructure in countries like Russia, India,China or Brazil. As the presence of the necessaryinfrastructure represents an important condition forattracting foreign investments, governments of manycountries have realized the necessity to direct significantbudgetary resources to roads and communicationsrehabilitation, etc. Later on private sector took the leadcoming with investments in hotels industry, utilities,Internet, etc.

3. Besides the massive investments in infrastructure,the construction industry continues to take advantage fromrapid population growth which occurs on a global scale.Thus Earth’s population increased from 6 billion in 1999to 7 billion in 2011 and it is expected that in the next 15years it will grow by one more billion people.Consequently the demand for housing and infrastructurewill be in permanent ascension.

4. An enormous housing deficit will remain a factor ofgrowth for the construction industry. According to UNdata about 1 billion people are currently living in indecentconditions. This international organization estimates thecurrent global housing deficit of about 430 million units[1]. Estimates for India show a housing deficit of 70million homes. In China deficit is estimated at about 100


Nr. 1 / 2013

52

deficitul se estimează la circa 100 milioane delocuinţe, iar în Brazilia, deficitul este de 8 milioane delocuinţe.

5. În paralel cu un deficit enorm de locuinţe, piaţaconstrucţiilor va fi influenţată şi de tendinţele deurbanizare, care vor crea o cerere suplimentară de locuinţeşi infrastructură în oraşe. Conform estimărilor ONU, în2002, aproape 2 miliarde de oameni din ţările cu economieemergentă locuiau în oraşe. Către 2030, se aşteaptă canumărul populaţiei ce va locui în oraşe în ţările emergenteva fi de 4 miliarde de oameni [2].

6.Cerere pentru condiţii mai bune de trai în ţările cueconomie dezvoltată. De exemplu, pe parcursul ultimilor50 ani, în SUA, suprafaţa medie a unei case pentru ofamilie a crescur de la 90 metri pătraţi în 1950 la 220 metripătraţi în 2010 [3]. Astfel, casele au devenit mai scumpe,iar condiţiile oferite şi finisajele mai bune. Aceste tendinţevor continua şi vor fi aplicate şi în cazul ţărilor cueconomie emergentă.

Astfel, perspectivele sectorului construcţiilor pentruperioada 2010-2020 sunt destul de optimiste. Numeroaseprograme din ţări cu populaţie mare, ca: Brazilia, Rusia,India, China, Polonia, Malaysia, Indonezia, vin să susţinăşi finanţeze construcţia de locuinţe accesibile pentrupopulaţia cu venituri mici şi medii şi să susţină, în general,sectorul construcţiilor din aceste ţări. Datamonitorestimează că, până în 2015, sectorul construcţiilor se poatedubla ca valoare şi depăşi 11,1 trilioane USD. Iarproducţia de locuinţe va creşte la circa 32 milioane deunităţi anual de la 28 milioane în 2010. Astfel că, înparalel cu construcţiile, va creşte enorm şi cererea lamateriale de construcţii, servicii inginereşti, tehnologii deconstrucţie etc.

Datamonitor, la fel, a estimat, că după o aparentărecesiune în 2009 şi 2010, cererea la materiale deconstrucţie de bază – ciment, nisip, pietriş şi armatură – varelua creşterea în 2011 şi va înregistra un nivel anual de 6-7% până în 2015. Este de notat, că creşterea economică pepiaţa materialelor de construcţie va fi mai mică decâtcreşterea economică pe piaţa locuinţelor, din cauză ca dince in ce mai mult se folosesc tehnologii moderne deconstrucţie, care diminuează ponderea cheltuielilormateriale în valoarea locuinţelor. Astfel scade consumulrelativ de ciment, metal, nisip etc., în schimb creşteponderea relativă a materialelor izolante, forţei de muncă,tehnologiei etc. Schimbările tehnologice au facut ca îngeneral consumul relativ de materiale să fie mai mic, iargreutatea medie a unei case să scadă cu timpul.

Cimentul este segmentul cel mai important al pieţeimaterialelor de construcţii cu 30% pondere, iar regiuneaAsia-Pacific deţine 73% din piaţa mondială a materialelorde construcţie de bază.

Ceea ce este foarte important, în toată această perioadă,piaţa materialelor de construcţii şi construcţie de locuinţe acrescut cu mult mai rapid ca PIB, cauzând o creştereconsiderabilă a ponderii sectorului de construcţii în PIBmondial.

million homes and the Brazilian housing deficit constitutes8 million homes.

5. Along with a huge housing deficit the constructionmarket will be influenced also by urbanization trend whichwill create an additional demand for housing andinfrastructure in the cities. According to UN estimates in2002 in the countries with emerging economies almost 2billion people were living in cities. It is expected that byyear 2030 about 4 billion people will live in the cities inthe countries with emerging economies [2].

6. Demand for better living conditions in countries withdeveloped economy. For instance during the last 50 yearsthe average size of a U.S. family home increased from 90square meters in 1950 to 220 square meters in 2010 [3].Thus houses became more expensive and conditionsprovided and finishing of homes improved. These trendswill continue and will apply as well to countries withemerging economies.

So the industry of constructions’ outlook for the period2010-2020 is quite optimistic. Numerous programs incountries with large population like Brazil, Russia, India,China, Poland, Malaysia, Indonesia come to support andfinance the construction of affordable housing for low andmiddle income earners and to provide general support forconstruction industry in these countries. Datamonitorestimates that by 2015 the construction industry maydouble in value and exceed USD 11.1 trillion. As forhousing production it will increase from 28 million in2010 to about 32 million units per year. So in line withconstructions growth there will be an increased demandfor construction materials, engineering services,construction technologies, etc.

Datamonitor has also estimated that after an apparentrecession in 2009 and 2010, the demand for basicconstruction materials – cement, sand, gravel andreinforcement – will resume its growth in 2011 and willachieve an annual level of 6-7% by 2015. It should benoted that economic growth on construction materialsmarket will lag behind the economic growth on thehousing market due to increasing use of modernconstruction technologies which reduce the ratio ofmaterial costs in housing value. So the relativeconsumption of cement, metal, sand, etc. decreases, on theother hand the relative ratio of insulation materials, laborforce, technology, etc. increases. Technological changesgenerally contributed to lower relative consumption ofmaterials as well as to decrease of the house averageweight in time.

Cement is the most important segment of theconstruction materials market with a share of 30%, whileAsian-Pacific region holds 73% of the world market ofbasic construction materials.

It is also very important that during this period theconstruction materials market and housing constructionshave increased substantially faster than GDP, leading to aconsiderable increase of the construction industry share inthe global GDP.


Nr. 1/ 2013

Fig. 3. Piaţa mondială a materialelor de construcţie de bază, miliarde USD/Fig. 3. Global market of basic construction materials, USD billion

Sursa/Source: Datamonitor, http://www.live-pr.com/en/report-in-2015-the-global-construction-r1049048241.htm

Bazându-ne pe datele Datamonitor, cât şi pe estimărilefăcute de compania internaţională de auditPricewaterhouseCoopers, putem conchide, că sectorulmondial al construcţiilor este o piaţă ce a generat venituride peste 7,5 trilioane USD în 2011, ceea ce constituie13,4% din produsul intern brut mondial. Către 2020,PricewaterhouseCoopers estimează, că construcţiile vorgenera venituri de 12,7 trilioane de USD şi deţine 14,6%din produsul intern brut mondial. Ţări, ca: Rusia, Brazilia,China, India, Polonia, precum şi SUA, vor fi principalelepieţe de creştere a veniturilor din construcţii [4].

SUA şi China continuă să fie principalele pieţe alesectorului construcţiilor, înregistrând ponderi de 14 şi15%, respectiv. De fapt, 2010 este primul an în care Chinaa depăşit SUA în termeni de mărime a pieţei construcţiilor.Această evoluţie a fost deloc întâmplătoare. China este ceamai dinamică economie în lume, care continuă să creascăla rate de 9-10% anual, a devenit a doua economiemondială, depăşind Japonia în 2010, şi continuăascensiunea, pentru ca în următorii 10 ani să ajungă dinurmă şi economia SUA. Numărul mare de populaţie,infrastructura subdezvoltată şi apariţia unui segment depopulaţie cu venituri medii impunător au generat creştereasectorului construcţiilor. În acelaşi timp, un rol importantau deţinut investiţiile atrase din ţări, ca SUA, Japonia,Marea Britanie, care au dus la modernizarea infrastructuriişi au susţinut ritmul accelerat de creştere. În 10 ani seaşteaptă că China va deţine 20% din piaţa mondială aconstrucţiilor.

On the basis of Datamonitor data and estimates ofinternational audit company PricewaterhouseCoopers maybe concluded that global construction industry represents amarket that generated in 2011 revenues of over USD 7.5trillion that equals 13.4% of the world Gross DomesticProduct. PricewaterhouseCoopers estimates that by 2020construction industry will generate revenues of USD 12.7trillion and will hold 14.6% of the world Gross DomesticProduct. Countries like Russia, Brazil, China, India,Poland and USA will represent the main markets withgrowth of the revenue generated from construction [4].

USA and China remain the main markets of theconstruction industry holding shares of 14% and 15%respectively. In fact 2010 was the first year when Chinaovercame USA in terms of the construction market size.This evolution was not random. China is the most dynamiceconomy of the world, which continues to grow at rates of9-10% annually, became the second world economysurpassing Japan in 2010 and continues its ascention as tocatch up the USA economy in the next 10 years. Thenumerous population of the country, underdevelopedinfrastructure and the emergence of the significant middle-income earners segment have generated impressive growthof the construction industry. At the same time theinvestments attracted from countries like USA, Japan,Great Britain played an important role and led toinfrastructure modernization and and sustained dynamism.It is expected that in 10 years China will hold 20% of theglobal construction market.


Nr. 1 / 2013

54

Fig. 4 Structura pieţei mondiale a construcţiilor, %, 2010Fig. 4 The structure of the global construction markets, %, 2010

Sursa/Source: http://www.sloanvalve.com/Dec11_global_outlook.pdf

Concluzii. Piaţa construcţiilor din SUA a intrat îndeclin din cauza crizei pe pieţele financiare, care erauprincipalul finanţator al proiectelor imobiliare. Este clar căsectorul îşi va reveni încet, însă ratele de creştere se vormenţine la nivelul de 2-3% anual. Aceeaşi situaţie se vamenţine şi în majoritatea ţărilor din UE, unde sectorulconstrucţiilor a ajuns la maturitate.

Piaţa Indiei, în prezent, deţine doar 20% din piaţaChinei, însă promite să crească la rate anuale de peste 10%în următorii ani. India are o populaţie comparabilă cu cea aChinei şi un sector economic destul de dinamic, care săpropulseze industria construcţiilor pe locul 3 în lume cătreanul 2018, conform estimărilor PricewaterhouseCoopers.

PricewaterhouseCoopers, la fel, previzionează că, în 10ani, ierarhia mondială a construcţiilor va fi dominată dealte 7 ţări, care vor deţine 65% creşterea pieţei. Ele sunt:China, India, SUA, Indonesia, Canada, Rusia şiAustralia [4].

Conclusions. US construction market started to declinebecause of the crisis of financial markets, whichrepresented the main financers of the real estate projects. Itis obvious that the industry will recover slowly, but therates of growth will stay at 2-3% per annum. The samesituation will happen in the most EU countries, whereconstruction industry has reached maturity.

Indian market currently holds 20% of Chinese market,but promises to grow in the next years at annual rates ofabove 10%. Indian population is comparable to that ofChina, its economy is rather dynamic as to propel theconstruction industry to the 3rd place in the world by2018, according to estimates of PricewaterhouseCoopers.

PricewaterhouseCoopers predicts that in 10 years theworld hierarchy in constructions will be dominated byother 7 countries which will hold 65% of the marketgrowth. They are: China, India, USA, Indonesia, Canada,Russia and Australia [4].

Referinţe bibliografice / References1.World Housing Shortage [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://mjbutlerrationalisttraces.blogspot.com/ 2010/

12/world-housing-shortage.html2.Be part of the Global Housing Boom [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://framecad.com/blog/news/be-part-of-

the-global-housing-boom3.Behind the Ever-Expanding American Dream House [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.npr.org/

templates/story/story.php?storyId=55252834.RICS: Royal Institution of Chartered Surveyors [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.ricsamericas. org/

files/editor/file/News/Executive_Summary_FINAL2.pdf



Nr. 1/ 2013

STRATEGIA COOPERĂRII ECONOMICEINTERNAŢIONALE: ASPECTE METODOLOGICE

STRATEGY OF INTERNATIONAL ECONOMICCOOPERATION: METHODOLOGICAL ASPECTS

Aliona DANILIUC, drd., lect. univ., ULIMAlexandru GRIBINCEA, dr. hab., prof. univ., ULIMSilvestru MAXIMILIAN, dr. hab., prof. univ., ULIM

Aliona DANILIUC, PhD student, lecturer, ULIMAlexandru GRIBINCEA, PhD, Professor, ULIMSilvestru MAXIMILIAN, PhD, Professor, ULIM

În articolul dat autorii descriu esenţa cooperării şi celeprobleme strategice, care pot fi soluţionate pe planinternaţional doar prin cooperarea eforturilor. În acestcontext, autorii propun să înţelegem cooperare ca acţiunilecâtorva companii, corporaţii dintr-o ţară sau din mai multeţări care, prin activităţile sale, contribuie la realizareaunor scopuri de importanţă economică, ecologică, socialăpentru o regiune, o ţară, mai multe ţări sau pentru întreagăumanitate. Cooperările, în asemenea cazuri, contribuie larealizarea şi a unor rezultate sinergetice, creează premizepentru fiecare participant pentru ca acesta să-şi desfăşoareactivităţile după propriile criterii de optimizare.Cooperările generează sisteme productive bazate peprincipii şi tehnologii moderne, pot fi multiramurale,creează premize pentru creşterea cererii, soluţionarea unorprobleme de tip marketing, creează un spaţiu confortabilpentru activităţile tuturor subiecţilor economici.

Cuvinte cheie: cooperare, alianţe internaţionale,tehnologii moderne, strategii promoţionale.

In the present article, the authors describe the essence ofcooperation and those strategic problems that can be solvedinternationally only through cooperation efforts. In thiscontext, the authors propose to understand cooperation asthe actions of a few companies, corporations from onecountry or several countries that through their activitiescontribute to the achievement of goals of economic,ecological and social importance for a region, a country,many countries or for all humanity. Cooperation in suchcases, contribute to realization of synergistic results anddevelopment of preconditions for each participant to carryout its activities according to its own optimization criteria.Cooperation generates productive systems based onprinciples and technologies, it can be multispectral, createspreconditions for demand increasing, solves some marketingproblems, creates a comfortable space for the activities of alleconomic subjects.

Keywords: cooperation, international alliances,modern technologies, promotional strategies.

Introducere. Cooperarea eforturilor a fost una dintrereacţiile cele mai semnificative la liberalismul clasic şi laevoluţia societăţii capitaliste din secolul al XIX-lea.Născută – în forma sa modernă – la jumătatea secoluluimenţionat, cooperaţia are rădăcini adânci în istorie. Ele s-auregăsit în proprietatea obştească a comunei primitive şi auavut manifestări continue în istoria premodernă. Exegeţiicooperaţiei moderne şi contemporane apreciază – aproapeunanim – că formele premoderne ale structurilororganizatorice asemănătoare se caracterizau prinspontaneitate, efemeritate, instinctualitate, fiind rezultatulunor împrejurări trecătoare şi nu al asocierii libere şiconştiente [4, p. 306].

După părerea autorilor, cooperaţiei moderne şicontemporane îi este specific caracterul organizat. Ea s-anăscut dintr-o necesitate profundă, proprie evoluţieisocietăţii pe calea capitalistă şi industrială. Controversatăsub aspect doctrinar, cooperaţia de consum a pornit ca unexperiment practic şi a dezvoltat o teorie proprie. Uniiautori consideră, că cooperaţia ar fi de natură să readucă înprezent experimente ale epocii premoderne. Alţii,dimpotrivă, apreciază cooperaţia ca o alternativă viabilă lamodelele capitaliste şi socialiste ale ultimelor două secole.Dincolo de asemenea controverse doctrinare rămânerealitatea, conform căreia, aşa cum sublinia profesorulGromoslav Mladenatz, „cooperaţia este singurul experimental secolului al XIX-lea care a reuşit” [3, p. 150].

Pornită din necesitatea emancipării economice şisociale a maselor defavorizate de evoluţia capitalistă asocietăţii, cooperaţia modernă, pe plan internaţional, areuşit să se impună ca o realitate cu rezultate favorabileasupra participanţilor la activitatea sa. „Realitateacooperativă este proba, că formula cooperatistă a izvorât din

Introduction. Cooperation efforts were one of themost significant responses to classical liberalism and thedevelopment of capitalist society in the nineteenthcentury. Born – in its modern form – in the mid-century,cooperation has deep roots in history. They were found inthe common property of the primitive society and hadcontinuous manifestations in the pre-modern history.Modern and contemporary cooperation exegetes consider– almost unanimously – that the pre-modern forms ofsimilar organizational structures were characterized byspontaneity, transience, instinctually, being the result oftemporary circumstances, but not of free and consciousassociation [4, p.306].

According to the authors, modern and contemporarycooperation has the specific feature of being organized. Itwas born from a deep need that refers to the evolution ofsociety towards capitalism and industry. Controversialunder the aspect of doctrine, consumer cooperativesstarted as a practical experiment and developed their owntheory. Some authors consider that cooperatives would belikely to bring in the present experiments of the pre-modern era. Others, however, consider cooperatives as aviable alternative to capitalist and socialist models of thepast two centuries. Beyond such doctrinal controversies,the reality stands out according to which, as it professorGromoslav Mladenatz stated, "Cooperative is the onlyexperiment of the nineteenth century that succeeded”[3, p.150].

Started from the need of economic and socialempowerment of disadvantaged masses of capitalistevolution of society, modern international cooperativesucceeded in establishing itself as a reality withfavourable results on participants regarding its activity.


Nr. 1 / 2013

56

nevoie şi a corespuns stărilor de spirit şi faptă ale timpului[4, p. 307]. Fără a violenta realităţi şi sentimente, fără arăsturna instituţii dovedite de folos, cooperativelecorectează relele şi înlesnesc aşezarea lumii cu mai multădreptate” [8].

Metode şi metodologie. Condiţiile grele de viaţă şimuncă ale unor grupuri socioprofesionale au generat şistimulat idea asocierii în producţie, prestări de servicii,aprovizionare, achiziţii şi consum. Autorii afirmă şi susţin,că sistemul cooperatist şi cooperaţia mondială au apărut caurmare a sărăciei, a căutărilor unor rezolvări pentruasigurarea accesului la viaţa economică, la piaţă, lasprijinirea atingerii unui nivel de trai decent, în contextulexistenţei şi menţinerii unei inechităţi sociale. În plus, unfactor stimulator a fost şi viaţa socială, raporturile sociale,limitarea accesului în învăţământ, educaţie, asistenţămedicală etc. Solidaritatea, ca fenomen social, s-a afirmat îndirecţia promovării şi susţinerii sistemului cooperatist deorganizare [1, p. 220].

Încă de la începuturile lor, cooperativele au reprezentato alternativă viabilă pentru promovarea intereselor legitimeale segmentelor dezavantajate ale populaţiei. Populaţiarurală, refugiaţii, imigranţii, şomerii, persoanele în vârstă şipersoanele cu handicap au găsit în cooperative mijloacelenecesare pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie [9].

Conţinutul de bază. Cooperarea eforturilor, privităîntr-o viziune sistematică, reprezintă forţă motrică amişcării cooperatiste, dar şi „calităţile esenţiale”, careconferă eficienţă cooperatorilor, distincţie cooperativelor şivaloare mişcării cooperatiste. Autorii insistă, că doar princooperare se poate lupta cu probleme strategice pe planinternaţional, cât economice, atât şi socio-politice, se poateprospera, se poate asigura prosperitatea celor care seasociază, se poate contribui la ridicarea gradului lor decivilizaţie.

Progresul tehnico-ştiinţific, tehnologic, inovaţional alumanităţii este generator de efecte şi pozitive, şi negative,contribuie la modificări în mediul natural, la creştereavolatilităţii preţurilor la produsele finale, inclusiv la celealimentare, agricole, de uz casnic, la creşterea neomogenă anumărului populaţiei în profilul regiunilor, statelor şicontinentelor. Şi, dacă posibilităţile ştiinţelor economice înprocesele de soluţionare a problemelor practice, mai multsau mai puţin, sunt omogene în profilul statelor, apoiacestea (ştiinţele economice) nu întotdeauna sunt solicitatede către guvernele unor ţări. În consecinţă, sunt createpremise pentru creşterea deficitelor bugetare, a datoriilor destat, instabilităţii financiare, a sistemelor de importanţăvitală, problemele create devin de importanţă (de gravitate)globală, devin generatoare de riscuri sub cele mai diverseforme. În aceste condiţii, apare necesitatea de a grupa, aclasifica problemele generatoare de riscuri, de a stabiliconexiunile directe şi inverse între inputurile şi outputurilesistemelor generatoare de riscuri, de a evidenţia problemele,soluţionarea cărora necesită cooperarea eforturilor la nivelinternaţional de către G-7, G-8, G-20, de către alianţeleinternaţionale de cele mai diverse forme, inclusivcooperatiste.

Pe Terra, în diverse regiuni, în condiţiile globalizăriiapar cele mai diverse probleme după nivelul de

“Cooperative reality is proof that the cooperative formulac sprang from the need and corresponded to the mood andaction of the time [4, p.307]. Without violating realitiesand feelings, without overthrowing institutions proven tobring benefit, cooperatives try to correct the wrongaspects and facilitate the world placement with morejustice "[8].

Method and Methodology. Harsh conditions of lifeand work of socio-professional groups have generatedand stimulated the idea of joint in production, services,procurement, purchasing, and consumption. The authorsargue and state that cooperative system and globalcooperative emerged as a result of poverty, of seekingsolutions to ensure access to economic life, market, tohelp to achieve a decent standard of living, in the contextof existence and maintenance of social inequities. Inaddition, a stimulating factor was social life, socialrelations, limited access to education, education,healthcare etc. Solidarity as a social phenomenon, statedin the direction of promotion, support of the cooperativesystem of organization [1, p.220].

Since their beginning, cooperatives were a viablealternative to promote the legitimate interests ofdisadvantaged segments of the population. Ruralpopulation, refugees, immigrants, the unemployed, theelderly and persons with disabilities found in cooperativesthe means to improve their situation [9].

Body of paper. Cooperation of efforts, seen in asystematic vision, represents the driving force of thecooperative movement, and also "the essential qualities",which provide efficiency to co-operators, distinction tocooperatives and value to cooperative movement. Theauthors insist that only through cooperation we can fightwith the strategic issues both at the international level andeconomic, and socio-political, and there can be progress,can be ensured the prosperity of those who are associated,the level of civilization can be increased.

Technical, scientific, technological and innovativeprogress of humanity is generating positive and negativeeffects, contributes to changes in the natural environment,to the increase of prices volatility of final products,including food, agricultural, household, to theheterogeneous increase of population in profile regions,countries, continents. And if possibilities of economicsciences in the process of practical solving of problemsare more or less homogeneous in the profile of states,then they (economic sciences) are not always required bythe governments of some countries. In consequences,preconditions are created for increasing budgetarydeficits, public debt, financial instability, vital systems,and the created problems get a global importance(severity), become risks generating under the mostdiverse forms. In these circumstances there is a need togroup, classify the risks generating problems, to establishdirect connections between inputs and outputs of the riskgenerating systems, to highlight problems, whose solvingrequires international cooperation efforts by the G-7, G-8,G-20, the international alliances of the various forms,including cooperative.

On Earth, in different regions, in the context of


Nr. 1/ 2013

complexitate şi conţinut, soluţionarea cărora necesităcooperarea eforturilor interstatale. Autorii concepcooperarea eforturilor ca acţiunile câtorva companii,corporaţii dintr-o ţară sau din mai multe ţări, care, prinactivităţile sale, contribuie la realizarea unor scopuri deimportanţă economică, ecologică, socială pentru o regiune,o ţară, mai multe ţări sau pentru întreagă umanitate.Cooperările, în asemenea cazuri, contribuie la realizarea şi aunor rezultate sinergetice, creează premise pentru fiecareparticipant, pentru ca acesta să-şi desfăşoare activităţiledupă propriile criterii de optimizare. Cooperările locale,regionale, naţionale, interstatale, mondiale, în dependenţăde problema care trebuie să fie rezolvată, se transformă în„mecanisme”, pârghii, eforturi, care pot fi direcţionate şigestionate.

Cooperările generează sisteme productive, bazate peprincipii şi tehnologii moderne, pot fi multiramurale,creează premise pentru creşterea cererii, soluţionarea unorprobleme de tip marketing, creează un spaţiu confortabilpentru activităţile tuturor subiecţilor economici. Cooperărilepot apărea „de la sine”, dar pot fi susţinute şi favorizate deinfrastructura instituţională, productivă. Cooperările se fac,de regulă, în cadrul unor „aglomeraţii” de oraşe,direcţionate pentru crearea „conforturilor” reciproce, deexemplu – cooperare în producerea produselor lactate, înproducerea materiei prime agricole. Autorii consideră, căcooperările contribuie nu numai la unele probleme deimportanţă naţională, mondială, dar şi la eficientizareamuncii, la reducerea şomajului, la implementareainovaţiilor şi tehnologiilor performante.

Una din formele posibile de organizare a cooperăriloreforturilor sunt crearea alianţelor corporaţiilor. Interesele,ce conduc la iniţierea alianţelor, pot fi tendinţele fiecăruiparticipant de a ocoli anumite riscuri, extinderea pieţei dedesfacere, realizarea unor profituri suplimentare în urmacreşterii volumului produsului final, realizarea efectelorsinergetice, crearea posibilităţilor de modernizare atehnologiilor, de implementare a ideilor inovatoare.

În opinia autorilor, alianţe cooperatiste pot fi ştiinţifice,economice, ecologice, militare şi sociale, în dependenţă descopul urmărit de către subiecţi, ţările respective (exemplu:alianţa BRICS). La nivelul mondial, unde sunt necesareeforturile tuturor ţărilor (minimum a celor din G-20),alianţele pot fi constituite pentru soluţionarea problemelorenumerate în blocurile (1)-(17) din schema-bloc din figura1. Totodată, alianţele pot fi constituite în baza unorparteneriate, a unor uniuni, care, în consecinţă, pot contribuila realizarea unor premise, favoruri, condiţii. Alianţele potfi de tip tehnologii şi de tip marketing, prin crearea de noiîntreprinderi, structuri pot fi direcţionate pentru soluţionareproblemelor strategice din spaţiul rural, urban, regional etc.Alianţele, de regulă, apar între corporaţiile care utilizeazătehnologii de acelaşi nivel de eficienţă (BRICS), întrecorporaţiile din SUA, Japonia, UE, utilizatoare sauproducătoare de tehnologii performante. Dintre ramurile cuproduse finite şi tehnologii complexe moderne, deperformanţă, putem enumera: farmaceutica, construcţiile,utilajele medicale, de telecomunicare, utilaje destinatecomputerelor, numite ramuri high-tehnology industries.Alte ramuri (medium-high tehnology industries) sunt:

globalization, the most different problems appear by thelevel of complexity and content, and solving themrequires intergovernmental cooperation efforts. Theauthors conceive cooperation efforts as the actions ofseveral companies, corporations from one country orseveral countries that through their activities contribute tothe implementation of goals of economic, ecological andsocial importance for a region, a country or severalcountries, or even for humanity. Cooperation in suchcases, contributes to achievement of synergistic results,create preconditions for each participant to carry out itsactivities according to its own optimization criteria.Local, regional, national, interstate and worldcooperation, depending on the problem to be solved, arebeing transformed in "mechanisms", levers, efforts thatcan be directed and managed.

Cooperation generates productive systems based onprinciples and technologies, they can be multispectral,create preconditions for increasing demand, for solvingthe marketing type problems, create a comfortable spacefor the activities of all economic subjects. Cooperationcan arise "by themselves”, but can be supported andencouraged by institutional and productive infrastructure.Cooperation is usually under „agglomeration” of citiestargeted for creating mutual "comforts", for examplecooperation in producing products such as dairy, theproduction of agricultural raw materials. The authorsconsider that cooperation contributes not only toproblems of national and worldwide importance, but itmakes the work more effective, reduces unemployment,helps to implement innovations and performingtechnologies.

One of the possible forms of cooperation organizationof efforts are the creation of corporate alliances. Interests,leading to initiation of alliances, may be tendencies ofeach participant to avoid certain risks; expansion of themarket, achieving additional profits from the finalproduct volume growth, achieving synergistic effects,creating opportunities for modernization of technologies,for implementation of innovative ideas.

In the authors' opinion, the cooperative alliances canbe scientific, economic, environmental, military, social,depending on the purpose of the subjects, countries (egBRICS alliance). At the global level, which requires theefforts of all countries (at least those from G-20),alliances may be formed to address the problems listed in(1)-(17) blocks from the block-diagram in Figure 1.However, alliances can be formed on the basis ofpartnerships, unions that therefore may contributetowards the creation of premises, favours and conditions.Alliances can be of type of technologies and marketing,through creation of new businesses, structures, they canbe directed to solving strategic problems of rural, urbanand regional area; alliances usually appear betweencorporations, using the same level of efficiencytechnologies (BRICS) between corporations in the U.S.,Japan, EU, users or producers of performingtechnologies. Among the branches of finished productsand modern complex technologies, of performance, therecan be included: pharmaceutical, construction, medical


Nr. 1 / 2013

58

utilaje transport, chimie, constructoare de vehicule. Acesteramuri sunt puternic dezvoltate în ţările din G-7. BRICS,profitând de nivelul redus al remunerării muncii, s-atransformat într-o forţă atractivă, în ultimii ani a reuşit să-şicrească considerabil PIB-ul.

Alianţe de lungă durată între ţările din G-7 şi ţările dinBRICS nu pot fi create, fiindcă: tehnologiile productive dinBRICS sunt net inferioare tehnologiilor performante dinţările din G-7; în ţările din BRICS cererea la tehnologiilemoderne, performante este lipsă, corporaţiile producătoarede tehnologii nu au în aceste ţări piaţă de desfacere; nivelulintelectual, profesionist al muncii din BRICS este subnivelul cerinţelor pentru angajarea în câmpul muncii laproducerea tehnologiilor moderne, performante.

În activităţile cooperatiste, inclusiv cele internaţionale,trebuie de ţinut cont de următoarele realităţi: două sau maimulte părţi cooperează în procesele de desfăşurare a unoractivităţi, fiecare din acestea urmărind propriul său scop –maximum efect, profit, venit, conforturi, minimum efort,costuri de producţie, pierderi, impozite, disconturi; nici oparte din cadrul alianţei cooperatiste, inclusiv ceainternaţională, nu va accepta cooperarea eforturilor înscopuri străine, de a favoriza, de a facilita, de a contribui ladezvoltarea altor părţi în defavoarea propriilor intereseeconomice, sociale, ecologice, politice şi militare; în cadrulcooperărilor pot exista (şi există) părţi profitoare şi părţidefavorizate, generate de nivelul profesionist almanagerilor, nu există cooperări în care toate părţile sunt înpierderi, sunt defavorizate; cooperările eforturilor genereazăefecte, favoruri neomogene părţilor componente alianţei,unele părţi pot fi chiar în pierderi, altele într-un câştigmajor, în dependenţă de profesionalismul şi corectitudineamanagerilor; cooperările nu pot fi tratate în calitate deactivităţi economice cu efecte absolut pozitive; cooperărilesunt generate de situaţii, de probleme economice concrete şise menţin doar pentru soluţionarea acestora; cooperările nusunt fixate, constante, rigibile, dar sunt flexibile în timp şiîn spaţiu; cooperările bazate pe principii ideologice (deexemplu, solidaritatea ţărilor comuniste), de regulă, suntfrauduloase, nu sunt longive, economic nu sunt justificate,unele părţi sunt în pierderi, altele – în câştig provizoriu,nemeritat, creat artificial; cooperările părţilor nu pot fighidate, conduse, impuse administrativ din exterior;cooperările părţilor apar (şi dispar) odată cu coincidenţaintereselor economice; structurile alianţelor cooperatiste seschimbă în dependenţă de modificările în structurile,problemele economice; cooperările părţilor pot fi ghidatenumai de interesele economice ale fiecărui participant,membrul al alianţei cooperatiste; alianţele cooperatiste potfi menţinute nu de contractele administrative, ci numai decele economice reciproc, pentru fiecare parte, convenabile,profitabile.

Cooperările ţărilor în procesele de soluţionare a unorprobleme rămân la discreţia acestor ţări. Însă, în ultimulsecol, apar probleme, pentru soluţionarea cărora cooperărileîntre state sunt impuse şi alternative activităţilor decooperare nu există. Printre astfel de probleme enumerăm:elaborarea strategiilor creşterilor economice; atenuareaimpactului negativ al crizelor financiare mondiale asupraeconomiilor naţionale; comercializarea resurselor petroliere

equipment, telecommunication, equipment for computers,high-called industries. Other branches (medium-highTechnology Industries) are: transport equipment,chemicals, construction of vehicles. These branches arestrongly developed by G-7 countries. BRICS, taking theadvantage of the reduced payroll turned into an attractiveforce, in recent years managing to considerably increasethe GDP.

Long-term alliance between the G-7 countries andBRICS countries cannot be created because: BRICSproductive technologies are significantly lower to theadvanced technologies from G-7 countries; there is a lackof demand for modern and performing technologies inBRICS countries, corporations producing technologies donot have sales market in these countries; the intellectualand professional level of labor in BRICS is below therequirements for employment in manufacturing andperforming technologies.

In cooperative activities, including the internationalones, there should be taken into account the followingrealities: two or more parties cooperate in ongoingprocesses of activities, each of them, following its ownaim - maximum effect, profit, revenue, comforts,minimum effort, production costs, losses, taxes,discounts; none of the parts of cooperative alliance,including international cooperation efforts will not acceptforeign purposes in order to encourage, facilitate, to helpdevelop other parties against their own economic, social,environmental, political, military interests; withincooperatives there can be (and are) profit anddisadvantaged parts generated by the professional level ofmanagers, there are no cooperations in which all parts arein loss, or disadvantaged; cooperations efforts generateeffects, heterogeneous favors for alliance parts, someparts may even be in loss and other in a major gaindepending on professionalism and fairness of managers;cooperation can not be treated as absolutely positiveeffects of economic activities; cooperations are generatedby situations of specific economic issues and aremaintained only for their solvment; cooperations are notfixed, constants, rigibile, they are flexible in time andspace; cooperation based on ideological principles (eg,solidarity among communist countries) are usuallyfraudulent, not long, not economically justified, someparts are lost and others gain temporary, undeserved andartificially created profit; cooperations of parties may notbe guided, led or externally administratively imposed;cooperations among parties appear (and disappear) withcoincidence of economic interests; structures ofcooperative alliances change depending on changes instructures, economic problems; cooperation between theparties may be guided solely by economic interests of theindividual alliance member cooperative; cooperativealliances can be maintained not only by administrativecontracts, but only by the economic ones each for eachside, that are convenient and profitable.

Cooperation of the countries in the process of solvingproblems remain at the mercy of these countries. But in thelast century, problems appear and their solvement requirescooperation between states and there is no alternative for


Nr. 1/ 2013

la preţuri discriminatorii pentru ţările importatoare deresurse energetice; producerea produselor alimentare încondiţiile modificărilor climaterice; securizarea stateloraflate la intersecţia intereselor strategice, geopolitice aleţărilor, dotate puternic militar; crearea instituţiilorinternaţionale, abilitate cu drepturi de soluţionare a unorsituaţii generatoare de crize financiare. Autorii consideră, căcooperările interstatale s-au transformat în condiţiinecesare, dar nu şi suficiente pentru eficientizareafuncţionării economiilor naţionale.

Scopul forte ale unei ţări în strategiile promoţionale înrelaţiile economice externe în cadrul Alianţei Cooperatisteeste creşterea potenţialului ştiinţifico-tehnologic. Rolulştiinţei, inovaţiilor, tehnologiilor în dezvoltarea economieioricărei ţări devine tot mai important, mai definitoriu. În„lanţul” cooperărilor interstatale: în câştig sunt ţărileproducătoare de „idei”, ţările ce pun accent pe dezvoltareaştiinţei, pe implementarea succeselor progresului tehnico-ştiinţific; în pierderi sunt ţările cu economii bazate petehnologii deeficiente. În condiţiile penuriilor financiare, aramurilor industriale dezvoltate, subvenţionarea activităţiloragricole devine tot mai problematică. În acest context,politicile protecţioniste, promovate de către stat, devinnecesare. În pofida concluziilor teoretice alemacroeconomiei [2, p. 315], care cu lux de amănuntdemonstrează, că politicile nu influenţează pozitiv asupracontului operaţiunilor curente din balanţa de plăţi, un şir deţări insistent promovează măsuri implicite, explicite desusţinere a producătorului autohton.

În perioada noiembrie 2008-mai 2012, ţările G-20 auadoptat 652 de măsuri cu caracter protecţionist, inclusiv înagricultură – 124, în industrie – 468 şi în ramurileenergetice – 60. Lideri în promovarea politicilorprotecţioniste sunt: India (87), Rusia (77), Argentina (73),SUA (61) şi UE (55), inclusiv în profilul: ramurilor agricole– Rusia (25), China (18), Indonezia (17) şi India (13);ramurilor industriale – India (66), Brazilia (58), Argentina(56), SUA (53), Rusia (47) şi UE (45) [7, p. 123]. Politicileprotecţioniste, din considerente teoretice, nu sunt acceptate;din considerente practice, de către majoritatea ţărilor suntpromovate. Printre factorii generatori de politiciprotecţioniste enumerăm: valabilitatea preţurilor de cost,necesitatea de creare a premiselor pentru dezvoltareaeconomică a producătorului autohton. Autorii afirmă, căpoliticile protecţioniste se pot solda cu impact pozitivasupra creşterii potenţialului economic dacă acestea sunt descurtă durată; dacă resursele financiare, încasate printaxarea importurilor, sunt strict direcţionate spredezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiilor de producere aprodusului respectiv.

Politicile paternaliste nu exclud cooperările interstatale,dimpotrivă – acestea, explicit, sunt politici protecţioniste,implicit – politici de cooperare interstatale în scopuldezvoltării potenţialului economic naţional. Cooperărileinterstatale sunt impuse de necesitatea soluţionării unorprobleme comune: modificări în mediul umanităţii, generatede natură, de om (5); consecinţele negative ale gestionării,managementului defectuos, administrativ (12); instabilitatea(degradarea) sistemelor de importanţă vitală (11);neomogenitatea creşterii numărului populaţiei umane (7);

cooperation activities. Among these issues are: economicgrowth strategies development; mitigation of the negativeimpact of global financial crisis on national economies;selling oil resources on discriminatory prices for energyimporting countries; food production under climatechanges; security of states located at the intersection ofstrategic, geopolitical interests of countries heavilyequipped military; creating international institutions vestedwith rights to settle some financial crisis generatingsituations. The authors consider that interstate cooperationhas transformed into necessary conditions, but notsufficient for effective functioning of national economies.

The main purpose of a country in promotionalstrategies of foreign economic relations within theCooperative Alliance is to increase the scientific-technological potential. Role of science, innovation, andtechnology in economic development of any country isbecoming more important, more defining. In the "chain" ofinterstate cooperation: the countries producing "ideas" arein a win, they focus on the development of science, on thescientific and technical progress successes implementation;the countries that have inefficient technology-basedeconomies are in loss. In terms of financial shortages anddeveloped industries, subsidizing farming becomes moreproblematic. In this context protectionist policies promotedby the state, are needed. Despite the macroeconomictheoretical conclusions [2, p.315], which demonstrate indetail that policies not positively influence the currentaccount balance of payments transactions, a number ofcountries strongly promote implicit measures, explicit ofsupport of the local producers.

Between November 2008 and May 2012 the G-20countries have adopted 652 character protectionistmeasures, including 124 in agriculture, in industry – 468,in the energy sector - 60. Leaders in promotingprotectionist policies are India (87), Russia (77), Argentina(73), U.S. (61) EU (55), including in profile: agriculturalbranches - Russia (25), China (18), Indonesia (17), India(13); industries - India (66), Brazil (58), Argentina (56),U.S. (53), Russia (47) EU (45) [7, p.123]. Protectionistpolicies are not accepted from theoretical considerations;they are promoted by most countries from practicalconsiderations. Among factors, generating protectionistpolicies there are included: cost price validity, the need tocreate prerequisites for economic development of localproducers. Authors argue that protectionist policies mayhave a positive result on the growth of economic potentialif they are short-lived; if financial resources collected bytaxing of imports are narrowly targeted atdevelopment and improvement of production technologiesof the product.

Paternalistic policies do not exclude interstatecooperation, on the contrary – they are explicitlyprotectionist policies and implicitly interstate cooperationpolicies to develop the national economic potential.Interstate cooperation is imposed by the need to solvecommon problems: changes in the human environmentcaused by the nature, or man (5); the negativeconsequences of management, poor and administrativemanagement (12); instability (degradation) of the vital


Nr. 1 / 2013

60

neomogenitatea veniturilor populaţiei (8); deficitelebugetare, datoriile de stat (9). Acestea (problemele) suntmultiplicate de volatilitatea preţurilor la produsele agricole,la resursele energetice (6), de instabilitatea sistemelorfinanciare (fig. 1).

În opinia autorilor, problemele, agregate în blocurile(5)-(12), au impact negativ asupra tuturor activităţilorumane la nivel mondial şi nu pot fi soluţionate de una saucâteva ţări separat. Aceste probleme pot fi depăşite numaidacă în procesele de soluţionare vor fi antrenate toate ţările.În acest scop, sunt necesare cooperările interstatale pentrucreşterea posibilităţilor ştiinţelor economice, progresuluitehnico-ştiinţific, tehnologic, inovaţional (blocurile (3) şi(1) din figura 1) în profitul tuturor ţărilor.

systems (11 ); heterogeneity of human population growth(7); heterogeneity of household income (8); budget deficits,public debt (9). These (issues) are multiplied by thevolatility of agricultural prices, the energy (6), theinstability of financial systems (Fig. 1).

In the authors' opinion, issues aggregated in blocks (5)-(12), have a negative impact on all human activitiesworldwide and can not be solved by one or severalcountries separately. These problems can be overcome onlyif in solving processes all countries will be involved. Forthis purpose, intergovernmental cooperation is necessary toincrease the possibilities of economic, technological,innovation and scientific progress, (blocks (3) and (1) fromFigure 1) for the benefit of all countries.

Fig. 1. Schema-bloc „Situaţii ce necesită cooperarea eforturilor” /Fig. 1. Scheme „Situations that require the coperation of efforts”

Sursa/Source: Elaborată de autor./ Developed by the author.

Autorii afirmă faptul, că activităţile umane devin maieficiente, mai diversificate datorită progresului tehnico-ştiinţific. Acesta, la rândul său, poate avea şi impact negativasupra mediului natural. În situaţiile când mediul naturalsuportă anumite modificări (creşterea temperaturii mediianuale, perforaţia zonosferei etc.), umanitatea, de fiecaredată, apelează la acelaşi progres tehnico-ştiinţific în scopulde a identifica alternative tehnologiilor degradante. Blocul(5) din figura 1, în toate cazurile, este influenţat de blocul(1). Volatilitatea preţurilor la produsele agricole, laresursele energetice (blocul 6) şi modificările în mediulnatural sunt influenţate reciproc: utilizarea intensivă aresurselor energetice poluante, a chimicalelor generează

The authors assert that human activities become moreeffective, more diverse because of the scientific andtechnical progress. This, in turn, may have a negativeimpact on the natural environment. In situations when thenatural environment supports some changes (increase ofaverage annual temperature, perforation of zone sphere,etc.) humanity turns every time to the same scientific andtechnical progress in order to identify alternatives fordegrading technologies. Block (5) of Figure 1 in all cases isinfluenced by the block (1). Volatility of prices foragricultural production and energy resources (block 6) andchanges in the natural environment are mutuallyinfluenced: intensive use of polluting energy resources and


Nr. 1/ 2013

probleme ecologice; modificările în mediul natural (apariţiasecetei) generează volatilizarea preţurilor la produseleagricole. Într-un asemenea „ansamblu” de situaţii potapărea şi probleme generate de crizele economico-financiare.

Multitudinea de probleme, relaţii, interdependenţe poatefi supusă unei analize complexe numai printr-o trataresistemică (figura 2). Strategiile în relaţiile internaţionale încadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale sunt orientate,împreună cu eforturile altor structuri internaţionale degestionare administrativă ale proceselor globale (blocul(17)), spre atenuarea, depăşirea, în măsura posibilităţilor, aunor probleme generate de sistemul, blocul (5). Activităţilede cooperare sunt „favorizate” de neomogenitateaproblemelor în spaţiu şi în timp, generate de modificările înmediul umanităţii: consecinţele calamităţilor naturale înunele teritorii, ţări, pot fi ameliorate prin intermediulcooperării eforturilor, depăşite de alte ţări; penuria deproduse alimentare în urma unei secete, prin cooperări, esteacoperită cu produsele alimentare din ţările neafectate.

La soluţionarea problemelor, generate de modificărileîn mediul umanităţii, direct sau indirect, interacţioneazăblocurile (1), (6), (12), (17), (13) şi (4) cu eforturilecooperante ale Alianţei. Problemele din acest sistem derelaţii nu ţin de iniţiativele „benevole” ale ţărilor.Alternative soluţionării în comun a acestora nu sunt. Deci,autorii confirmă, că cooperările tuturor părţilor, ţărilor,inclusiv a structurilor din ONU, din Alianţa CooperatistăInternaţională ţin de o importanţă vitală şi, deci, suntobligatorii. Cooperările tuturor părţilor se desfăşoară înprofitul eforturilor ştiinţifice, practice, în crearea unormodalităţi de adoptare a activităţilor economice lamodificările mediului natural. Dezvoltarea sistemelor detelecomunicaţii a creat premise pentru atenuarea, depăşireaunor consecinţe ale modificărilor mediului natural.Cooperările interstatale în cadrul Alianţei nu pot restabilieconomiile la nivelul economiilor anti, de până lacalamitatea respectivă; cooperările pot soluţiona, poateparţial, unele probleme practice (de exemplu, cazul Japonieidin anul 2012), pot contribui la elaborarea unor modalităţide conlucrări, de cooperări, de conformări la situaţiileireversibile create de natură, de calamitatea respectivă.Problemele „generate” de blocul (5) sunt acumulate înblocul (4) şi „soluţionate” de blocurile (1) şi (3) cuparticiparea activă a sistemului cooperatist, numit „Strategiiîn REI în cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale”(figura 2).

chemicals that create environmental problems; changes inthe natural environment (drought occurrence) generatevolatilization of agricultural prices. In such a "whole" ofsituations there can appear problems arising from financialand economic crises.

Multitude of problems, relationships, interdepende-ncies may be subject to complex analyses only by systemictreatments (Fig. 2); strategies in international relations inthe International Cooperative Alliance are oriented togetherwith the efforts of other international structures ofadministrative management of global processes (block(17)), are targeted to mitigate as far as possible toovercome the problems generated by the system, block (5).Cooperative activities are "favoured" by the heterogeneityof problems in space and time, caused by changes in thehumanity environment: the consequences of naturaldisasters in some regions, countries can be throughthe cooperation of efforts, superseded by other countries;food shortages following to a drought is covered throughcooperation with food from countries that are not affected.

To solve problems caused by changes in the humanenvironment, directly or indirectly blocks are interacting(1), (6), (12), (17), (13), (4) with the cooperative efforts ofthe Alliance. Problems from this system of relations are notrelated to "willing" initiatives of the countries. Alternativesfor their joint solving do not exist. So, the authors confirmthat the cooperation of all parties, countries including theUN structures, from the International Cooperative Allianceconcern of a vital importance of existence and therefore arerequired. Cooperation of all parties is conducted for thebenefit of scientific and practical efforts, in order to createways of adapting the economic activities to the changesfrom the natural environment. Development oftelecommunications systems created premises to mitigateand overcome the consequences of changes of the naturalenvironment. Interstate cooperation within the Alliance cannot restore the economies to the level of the beforeeconomies up to that calamity; cooperation can solve,maybe partly, the practical problems (eg the case of Japanin 2012), they can contribute to developing ways ofcollaboration, cooperation, compliance to irreversiblesituations created by the nature or the calamity. Problems"caused" by the block (5) are accumulated in the block (4)and "solved" by the blocks (1) and (3) with an activeparticipation of the cooperative system, called "Strategiesin International Economic Relations in the InternationalCooperative Alliance" (Fig. 2).


Nr. 1 / 2013

62

Fig. 2. Schema-bloc „Strategiile promoţionale în cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale în contextulmodificărilor în mediul umanităţii, generate de natură, de om”/

Fig. 2. Scheme „Promotional Strategies in the International Cooperative Allince in the context of modifications inthe human environment generated by nature, by hyman”

Sursa /Source: Elaborată de autor. /Developed by the author.Progresul tehnico-ştiinţific, tehnologic, inovaţional al

umanităţii (blocul (1)) creează premise pentru modificăriconsiderabile ale preţurilor la produsele agricole, laresursele energetice. Volatilitatea preţurilor estemultiplicată de neomogenitatea creşterii număruluipopulaţiei umane (blocul (7)), de modificările în mediulumanităţii, generate de natură, de om (figura 3). Blocul 6, larândul său, prin conexiuni inverse, interacţionează cublocurile (7) şi (5).

Strategiile promoţionale în cadrul Alianţei CooperatisteInternaţionale (blocul „Strategii”), susţinute de structurileinternaţionale ale ONU (blocul 17), servesc în sistemconsiderat drept „regulator”. Interacţiunile sistemelor (1), (7),(6), (5), (13), (14), „strategii”contribuie la crearea:modalităţilor de adoptare, de confirmare a activităţiloreconomice la modificările mediului; modalităţilor depromovare a unor politici demografice unice în profilulpărţilor (statelor). Problemele create în blocul (6) sunt trecuteîn blocurile (2) şi (4) şi supuse analizelor, studierilor,soluţionărilor, de potenţialul ştiinţific din sistemele, blocurile(1) şi (2). Activităţile de cooperare a tuturor ţărilor înprocesele de conformare, atenuare, depăşire a problemelor„generate” de sistemul (6), fiind de importanţă vitală, ţin departiciparea activă a tuturor părţilor (statelor).

Technical, scientific, technological and innovationhumanity progress, (block (1)) creates preconditions forconsiderable changes in prices for agriculturalproducts, energy resources. Price volatility is multipliedby the heterogeneity of human population growth(block (7)), by the changes in the humanenvironment generated by nature, by man (Fig. 3). Block6, in turn, via inverse connections interacts with blocks(7) and (5).

Promotional strategies in the InternationalCooperative Alliance ("Strategies" block), supported byinternational UN structures (block 17) serve in the systemconsidered as "regulator". Interaction of systems (1), (7),(6), (5), (13), (14), "strategies" help to create: how toadopt, to confirm the economic activities in theenvironment changes; how to promote uniquedemographic policies in the profile of parties (states).Problems created in the block (6) are listed in blocks (2)and (4) and are subjects to analyses, learning, solving, bythe scientific potential of the systems, blocks (1) and (2).Cooperation activities of all countries in the process ofcompliance, mitigation, overcome of problems "caused"by the system (6), is of vital importance, concerning theactive participation of all parties (states).


Nr. 1/ 2013

Fig. 3. Schema-bloc „Strategiile promoţionale în cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale în contextulvolatilităţii preţurilor la produse alimentare, la resursele energetice”

Fig. 3. Scheme „Promotional strategies in the International Cooperative Alliance in the context of pricesvolatility at food products and energy resources”

Sursa/ Source: Elaborată de autor./ Developed by the author.

Autorii sunt de părere, că creşterea număruluipopulaţiei este într-o anumită dependenţă de necesitatea decreştere a intelectului individului. În ţările industrialdezvoltate, unde populaţia umană pune accent pe creştereainteligenţei, creşterea numărului populaţiei estenesemnificativă sau poate chiar negativă. O situaţie opusăpoate fi constatată în privinţa creşterii numărului populaţieiîn ţările din Africa, America Latină şi Asia. Progresultehnico-ştiinţific, tehnologic, inovaţional al umanităţiicreează locuri pentru o muncă de un anumit nivelprofesionist, care necesită o anumită pregătire intelectuală.Acest aspect „reduce” perioada de fertilitate, familiile suntiniţiate ca devieri de la cele fireşti – în consecinţă, creştereanumărului populaţiei, de exemplu în Europa, Canada,Japonia, este nesemnificativă. Sunt şi alţi factori cecontribuie la reducerea numărului populaţiei. În regiunile,unde tehnologiile productive sunt relativ mai reduse dupănivelul de productivitate, eficienţă, creşterea populaţiei esteconsiderabil mai mare. Penuria de investiţii pentru crearealocurilor de muncă contribuie la creşterea sărăciei, lareducerea pregătirilor profesioniste.

Concluzii. Autorii afirmă, că cooperările interstatalesunt necesare pentru atenuarea consecinţelor,dezechilibrelor economice, financiare, modificărilordemografice, ecologice, deficitelor bugetare, datoriilor destat, funcţionărilor defectuoase ale sistemelor bancare,nivelului înalt al şomajului. Problemele enumerate pot fisoluţionate, în exclusivitate, prin eforturi de colaborări, de

The authors argue that population growth is aparticular need to increase the individual intellect. Inindustrialized countries, where human population focuseson growth of intelligence, population growth isinsignificant or even negative. An opposite situation canbe observed in increasing of human population in Africa,Latin America and Asia. Technical, scientific,technological and innovation progress of mankind createsplaces for work of a certain professional level, whichrequires a certain intellectual training. This aspect "cuts"the fertility period, families are deviations fromthe original as normal - therefore population growth,for example in Europe, Canada, Japan, is insignificant.There are other factors that contribute to reducingthe population. In regions where productiontechnologies are relatively lower according to the level ofproductivity and efficiency, population growth isconsiderably higher. Shortage of investment to create jobscontributes to increase of poverty, reduce of professionaltraining.

Conclusions. The authors state that interstatecooperation are required to mitigate the consequences ofeconomic and financial imbalances, demographic andenvironmental changes, budget deficits, debt, bankingsystems malfunction, the high level of unemployment.The listed problems can be solved exclusively through thecollaborative efforts of international cooperation [6,p.110]. For this purpose it is necessary: to promote fiscal


Nr. 1 / 2013

64

cooperări internaţionale [6, p. 110]. În acest scop estenecesară: promovarea activităţilor fiscale; efectuarearestructurărilor economice; asigurarea stabilităţii cursurilorde schimb valutar, reducerea volatilităţii; estimarea reală asituaţiilor economice din diverse ţări.

Neomogenitatea veniturilor populaţiei este generată deun şir de factori, inclusiv de nivelul deficitului bugetar, aldatoriilor de stat. Imperfecţiunea sistemului financiar-bancar mondial, a politicilor fiscale naţionale a generatimense datorii de stat, susţinute în continuare de deficitelebugetare în anul 2013. Modalităţile de soluţionare aproblemei date sunt diferite. Acest aspect are explicaţii. Deexemplu, în ţările din UE, politicile de reducere a deficituluibugetar, a datoriilor de stat pot fi impuse. Politicile fiscaledin SUA, adoptate în anul 2013, în viziunea autorilor, potservi un exemplu şi pentru alte ţări.

Reducerea deficitului bugetar prin corelarea progresivăa cuantumului taxei de impozitare cu venitulcontribuabilului reduce potenţialul revoltelor sociale.Omogenizarea poverii fiscale, reducerea masivă aîndemnizaţiilor sociale (exemplul Greciei, României şiSpaniei) nu sunt cele mai potrivite modalităţi de reducere adeficitelor bugetare, a datoriilor de stat. În acest context,este necesar să subliniem existenţa a două probleme:elaborarea unor politici pentru conformare la situaţiileeconomice – consecinţe ale politicilor economiceneadecvate din trecut; elaborarea unor politici ce ar excludeacumulările nejustificate ale datoriilor de stat. Problemelecreate pot fi soluţionate doar prin intermediul cooperăriieforturilor internaţionale, prin tratări sistemice.

Autorii afirmă, că prin cooperaţie se realizează creştereaeficienţei economice şi a calităţii bunurilor şi serviciilor,ieftinirea mărfurilor şi ridicarea standardului de viaţă alpopulaţiei. Eficienţa şi calitatea se îmbunătăţesc, întrucâtcooperatorii produc, în primul rând, pentru ei. Mărfurile vorfi mai ieftine, deoarece prin cooperaţie se înlăturănumeroasele categorii de intermediari, care intervin întreproducător şi consummator şi scumpesc bunurile şiserviciile finale. Pe aceste baze, se îmbunătăţeşte raportuldintre venituri şi preţuri, cu efecte pozitive asupra niveluluide trai [5].

activities; to conduct economic restructuring; foreignexchange stability assurance, reducing volatility; realestimation of the economic situations from differentcountries.

Heterogeneity of household income is generatedby a number of factors, including the budget deficit, thestate debt. Imperfection of the world bankingsystem, public fiscal policies have generated hugenational debt, further supported by budget deficits in2013. Ways to solve this problem are different. Thisaspect has an explanation. For example, in EUcountries, policies to reduce the budget deficit, publicdebt may be imposed. U.S. tax policies, adopted in 2013,according to the authors, may serve an example for othercountries.

Decrease of the budget deficit by the progressivecorrelation of the amount of tax the taxpayer's incometax, reduces the potential of social unrest.Homogenization of the tax burden, the massive decreaseof social benefits (eg Greece, Romania, Spain) are not themost appropriate ways to reduce budget deficits, publicdebt. In this context it should be stressed that there aretwo problems: the development of policies forcompliance with economic situations - consequences ofinappropriate economic policies of the past; thedevelopment of policies that would exclude unnecessaryaccumulation of public debt. Problems created can besolved only through international cooperation efforts bysystemic treatment.

The authors state that through the cooperationthere are achieved economic efficiency and quality ofgoods and services, decrease in price of goods and raisingthe living standards for the population. Efficiency andquality are improved as co-operators produce primarilyfor them. Goods will be cheaper because through thecooperation there are removed numerous categories ofintermediaries (which occur between producers andconsumers) and that make final goods and services moreexpensive. On this basis, there is improved therelationship between income and prices, with positiveeffects on living standards [5].

Referinţe bibliografice / References1. DANILIUC, A., GRIBINCEA, A. Impactul coopereaţiei de consum al R.Moldova. Intern Scientific and Practical

Conference. Economic Growth in Conditions of Globalization. VII th edition. Chişinău, vol. I: IEFS, 2012, p.1762. MANKIW, N. Gregory. Macroeconomics. 2nd edition. Harvard, 1994, june. 514 p. ISBN 978-0879017224.3. MLADENATZ, G. Istoria gândirii cooperative: ediţie nouă, refăcută a istoriei doctrinelor cooperative. Bucureşti:

Ed. Institutului de Arte Grafice „Lupta”, 1935. 252 p.4. POPESCU, G. Evoluţia gândirii economice. Bucureşti: C. H. Beck, 2009. 1224 p. ISBN 978-973-115-559-3.5. Кооперативы в процессе социального развития и проведение Международного года кооперативов. Доклад

Генерального секретаря Генеральной Ассамблеи. Организация Объединенных Наций [accesat 12 noiem.2012]. Disponibil: http://www.copac.coop/publications/un/a66136r.pdf

6. РАХМАНГУЛОВ, М. Вклад «группы двадцати» в преодоление дисбалансов в мировой экономике(фискальная консолидация). В: Вестник международных организаций = International Organizations ResearchJournal. 2012, № 3, сс. 109-119. ISSN 1996-7845.

7. САХАРОВ, А. Сдерживание протекционистских мер в условиях кризиса. В: Вестник международныхорганизаций = International Organizations Research Journal. 2012, № 3, сс. 120-131. ISSN 1996-7845.

8. European Community of Consumer Cooperatives [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: www.eurocoop.org9. International Co-operative Alliance [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: www.ica.coop



Nr. 1/ 2013

ABORDĂRI TEORETICO-METODOLOGICEALE COMPETITIVITĂŢII

ECONOMICE (Partea I)

THEORETICAL AND METHODOLOGICALAPPROACHES TO ECONOMIC

COMPETITIVENESS (Part I)

Vadim MACARI, dr., conf. cercet., IEFS

Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr. hab., prof. cercet., IEFS

Vadim MACARI, PhD, Associate Researcher, IEFS

Reviewer: Gheorghe ILIADI, PhD, Professor, IEFS

În articol, în baza studierii mai multor sursebibliografice reprezentative, se cercetează şi se încearcă dea ordona din punct de vedere logico-ştiinţific câteva dintrecele mai frecvente tratări teoretico-metodologice aleesenţei, definiţiei, fenomenului, tipurilor, caracteristicilorşi indicilor competitivităţii economice.

Cuvinte cheie: competitivitate economică, competitivitatenaţională, competitivitate teritorială, competitivitateramurală, competitivitate a firmei, competitivitate amărfurilor (serviciilor), avantaj comparativ, avantajconcurenţial, indici ai competitivităţii, concurenţă.

The article is based on study of several representativebibliographical sources,it is tried to examine, to order fromlogical and scientific point of view some of the mostcommon theoretical and methodological understandings ofthe essence, definition, phenomenon, types, characteristicsand indices of economic competitiveness.

Keywords: economic competitiveness, national competi-tiveness, territorial competitiveness, sectoral competi-tiveness, enterprise’s competitiveness, competitiveness ofgoods (services), comparative advantage, competitiveadvantage, indices of competitiveness, competition.

Introducere. Sub aspect istoric, concepţiacompetitivităţii este bazată pe teoria utilizării în diviziuneainternaţională a muncii a avantajelor comparative aleeconomiilor naţionale în scopul exportului producţiei în ţărilece nu posedă astfel de avantaje, şi a importului producţiei dinţările, care posedă avantaje comparative în raport cueconomia naţională a ţării – importatoare.

Concurenţa constituie baza dezvoltării dinamice asocietăţii postindustriale şi iniţial are forma libereiconcurenţe a antreprenorilor particulari pe pieţele deschise şi,cu preponderenţă, un mecanism din preţuri de realizare pepieţele internă şi externă.

Nivelul înalt al producerii şi consumului PIB-lui perlocuitor, în ţările cu economie de piaţă dezvoltată, contribuiela crearea unor condiţii mai calitative pentru concurenţainterstatală şi între firme în cadrul spaţiului economicmondial.

În procesul dezvoltării industriale, în mediul concurenţial,apar noi condiţii de concurenţă, care schimbă vectorulconcurenţei de la folosirea cu preponderenţă a avantajelornaţionale relative spre folosirea avantajelor concurenţialece se modifică dinamic, bazate pe realizări tehnico-ştiinţifice,inovaţii la toate fazele: de la crearea mărfii până laconsumatorul său [1].

Conţinutul de bază. Avantajele comparative(geografice, climatice etc.) sunt oferite ţării de către natură,iar avantajele concurenţiale sunt dinamice, legate de inovaţii,de dezvoltarea capitalului uman, de intelect şi prin natura lorsunt nelimitate. Integrarea într-un stat a avantajelorcomparative şi concurenţiale amplifică competitivitatea sa înspaţiul economic global. În noua economie, avantajele suntlegate de revoluţia informaţională: firmele detelecomunicaţii, la debutul secolului XXI, au devenit lideri lacapitolul capitalizare, depăşind la acest indiciu firmeletradiţionale de petrol, de automobile şi metalurgice.

În a doua jumătate a sec. XX concurenţa a luat noitrăsături: libera concurenţă a producătorilor de mărfuriprivaţi, la început – pe pieţele deschise, se conjuga în celemai diverse forme cu concurenţa structurilor monopoliste şioligopoliste pe pieţe parţial închise, inclusiv cu concursul

Introduction. In terms of history, the concept ofcompetitiveness is based on the theory of utilization of thecomparative advantages of national economies ininternational division of labor with the purpose of theproduction’s exports to countries that do not have suchadvantages, and the production’s import from countries thathave comparative advantages in reference to the importingcountry.

Competition is the basis of the dynamic development ofpostindustrial society; it initially takes form of privateentrepreneurs’ free competition in open markets and, mainly,the mechanism of selling prices on internal and externalmarkets.

The high level of production and consumption of percapita GDP in countries with developed market economycontributes to creation of better quality conditions for thecompetition between states and firms in the global economicspace.

In the process of the industrial development in thecompetitive environment, appears new opportunities forcompetition, which are changing the competition vector fromusing mainly national relative advantages to the use ofdynamically changing competitive advantages, based onscientific and technical achievements, innovations at allstages: from goods’ creation to its consumer [1].

The basic content. Comparative advantages(geographical, climatic, etc.) are provided to the country bynature, but competitive advantages are dynamic ones, relatedto innovations, human capital’s development, intellect – areunlimited. Integration of the comparative and competitiveadvantages into a state enhances its competitiveness in theglobal economic space. In new economy, advantages arerelated to the information revolution: telecommunicationbusinesses, at the beginning of XXI century, had becomeleaders in capitalization, surpassing by this indicatortraditional oil companies, automotive and metallurgicalenterprises.

The competition gained new features in the second halfof the XXth century: free competition of private goods’manufacturers – in open markets at first – combined in


Nr. 1 / 2013

66

protecţionismului; treptat avea loc mişcarea de la metodelede concurenţă bazate, cu preponderenţă, pe metodele legatede preţuri spre cele non-preţ, deşi în economia realătotdeauna se observă combinarea lor. Modificarea structuriicererii de la producţia unificată de masă la satisfacerea cereriide consum şi investiţionale dezintegrează pieţele în segmentedivizate tot mai mult, cu intensitate crescândă a concurenţei.

Subiecţii ce concurează trebuie să atingă aceleaşi sau maibune rezultate la rentabilitatea producerii şi eficienţautilizării manoperei şi capitalului, în condiţiile schimbăriiradicale a cererii şi unei configuraţii mai complexe a pieţelor.Concurenţa pentru veniturile consumatorului capătă uncaracter tot mai agresiv – supravieţuieşte cel mai puternicinovator. Formarea alianţelor mobile, schimbul reciproc întreconcurenţii-parteneri cu inovări şi know-how consolideazăcompetitivitatea ambilor. În acelaşi timp, statul caută noimodalităţi de reglementare a creării alianţelor cu omonopolizare exagerată a producerii în scopul protejăriiconcurenţei loiale.

În fosta URSS, categoria „competitivitate” se lega, deobicei, doar cu exportul de mărfuri, iar atitudinea faţă deproblemă era una rezervată, ceea ce completamentecorespundea caracterului sistemului economic sovietic. Deaceea şi ca bază a competitivităţii servea profitabilitateacomparativă a exportului furnizorilor (firmelor, ţărilor), adicădiferenţa dintre preţurile de piaţă şi costurile fabricării şifurnizării acestei producţii pe piaţa mondială.

Deşi are loc constituirea şi maturizarea accelerată aeconomiei de piaţă, problemei competitivităţii, mult timp, nui s-a acordat atenţia meritată, deşi această categorie este unacentrală în contextul luptei concurenţiale cu succes îneconomia mondială. Printre cauzele ce explică acest fapt senumără şi acea, că în condiţiile de pre-reformă abordarea saera neactuală, iar transformările sistemului economic au fostatât de rapide şi radicale, încât ştiinţa nu a reuşit să sesizezenoile realităţi. Acestei înţelegeri i se opune şi impresiaaparentă vizavi de conţinutul categoriei „competitivitate” şiproximitatea sa de categoria „eficienţă”: ele, deseori, suntprivite ca fiind de acelaşi ordin, deşi prima, fiind bazată pe adoua, include interdependenţe mai complexe dintre agenţiieconomici – firme şi corporaţii, asociaţii mono- şimultilaterale, şi complexe naţionale. Printre aceste cauze semai numesc multiaspectualitatea problemei, teoretizareaexcesivă şi nivelul jos de implementare.

Conform dicţionarului Harvard „Field Guide to BusinessTerms”, baza competitivităţii o constituie mărfurile şiserviciile, care pot concura cu succes pe pieţele mondiale.Savanţii ruşi (Ghelivanovschi ş.a.), încă în 1998 – an decriză, au definit competitivitatea prin abordare ramurală(micro- şi mezocompetitivitatea). În 1999, Selezniov A. Z. autilizat abordarea teritorială şi a definit „competitivitatearegiunii” „ca poziţie a regiunii, condiţionată de factorieconomici, sociali, politici şi de alţii, şi a producătorilor săide mărfuri, pe piaţa internă şi externă, şi reflectată înindicatorii ce caracterizează adecvat starea şi dinamica sa”.

Colontai M. a definit competitivitatea mărfii prin prismacumpărătorului – capacitatea mărfii de a satisface cu ounitate a valorii sale mai multe necesităţi ale cumpărătorilorsau la un nivel mai înalt decât marfa concurenţilor [1].Dînkin A. A. şi Curencov Iu., ulterior, au definit

various forms with competition of monopolistic andoligopolistic structures in partially closed markets, withprotectionism competition; gradually took place movementof competition methods, based mainly on the prices-relatedmethods to those non-price, although their combination isalways observed in the real economy. The changing of thedemand’s structure from the unified mass production to theconsumer and investment demand’s satisfaction breaks upmarkets into increasingly divided segments in conditions ofincreasing intensity of the competition.

Competing subjects needs to achieve the same or betterresults at production profitability and efficiency of labor andcapital, in conditions of radical change of demand and morecomplex markets’ configurations. The competition for theconsumer’s income becomes more aggressive – the strongestinnovator survives. The formation of mobile alliances andmutual exchange of innovations and know-how betweencompetitors-partners enhance the competitiveness of both. Atthe same time, the government seeks new ways of regulationof creation of alliances with excessive monopolization ofproduction in order to protect fair competition.

In the former USSR, the "competitiveness" categorywas typically bound only with exports, and the attitude to thisproblem was in a reserved matter, which completelycorresponded to the character of Soviet economic system.And therefore the comparative profitability of exportsuppliers (firms, countries) served as the basis forcompetitiveness, i.e. the difference between market pricesand production and supply costs of this goods in the globalmarket.

Although takes place accelerated formation andmaturation of the market economy,to the problem ofcompetitiveness has not been given the attention it deservedfor a long time, although this category is the central one inthe successful competitive fight in the global economy.Among the reasons that explains this, it should be noted thefact that under conditions of the pre-reform its approach wasoutdated and the economic system changes were so rapid andradical, that science has failed to catch new realities. To thisunderstanding it is opposed the apparent impression towardsthe content of category "competitiveness" and its proximity tothe category of "efficiency": they often are seen as being ofthe same order, although the first one, being based on thesecond, includes complex interdependencies betweeneconomic agents – firms and corporations, mono- andmultilateral associations and national complexes. Amongthese cases should be noted the problem’smultidimensionality, excessive theorizing and the low levelof implementation.

According to Harvard dictionary "Field Guide toBusiness Terms", the basis of competitiveness consists ofthe goods and services that can compete successfully inglobal markets. Russian scientists (Ghelivanovski etc.), asearly as 1998, a year of crisis, defined competitivenessthrough the branch approach (micro- and mediumcompetitiveness). In 1999, A. Z. Selezniov used theterritorial approach and defined "regional competitiveness"as "the position of the region, specified by economic, social,political and other factors, by its producers of goods both indomestic and foreign markets, and reflected in indicators,


Nr. 1/ 2013

competitivitatea ţării ca un indicator de rezultat al faptului,pe cât de eficient, în comparaţie cu alte ţări, ea produce,distribuie şi vinde mărfurile sale şi cât de raţional ea foloseşteavantajele sale de export în scopul majorării potenţialuluieconomic propriu, în sensul larg al acestei noţiuni. Maiconcis, competitivitatea naţională aceşti autori au definit-oca şi capacitatea economiei naţionale de a produce şiconsuma mărfuri şi servicii în condiţiile de luptăconcurenţială cu mărfurile şi serviciile, produse în alteţări [2].

O definiţie analogică a competitivităţii naţionale auformulat-o mai succint în 2005 Dereabina M. şi Colcin S. –capacitatea economiei naţionale în sistemul de piaţă de aproduce şi consuma mărfuri şi servicii în condiţiile lupteiconcurenţiale cu mărfurile şi serviciile, produse în alteţări [3].

Mirgorodscaia E. O. a definit competitivitatea caposibilitatea de adaptare la condiţiile ce se schimbă, dinpunctul de vedere al menţinerii sau îmbunătăţirii poziţiilorprintre cei care concurează [4].

Bogomolova I. P. şi Hohlov E. V. în 2005 au definitcompetitivitatea obiectului ca o stare a sa ce caracterizeazăposibilitatea reală sau potenţială de a îndeplini obligaţiunilesale funcţionale în condiţiile posibilului.

În teoria contemporană, în problemele competitivităţiiexistă două abordări ale nivelurilor competitivităţii:teritorială şi ramurală. Prima delimitează competitivitateaţării (macronivel), a regiunii (mezonivel) şi a firmei(micronivel). A doua distinge competitivitatea naţională(macronivel), a ramurii (mezonivel) şi a mărfii (micronivel).În opinia noastră, clasificarea nu este riguroasă: primul niveleste acelaşi în ambele abordări, iar abordarea teritorială afirmei nu este clară: ce sens are?

În cel mai larg sens, competitivitatea înseamnăposibilitatea de a câştiga în competiţia economică. Iar lageneral, competitivitatea economică exprimă proprietăţile cecreează avantaje pentru subiectul competitivităţii economice.Concomitent, abordarea complexă (teritorial-ramurală) acercetării competitivităţii necesită luarea în cont a acţiuniidiferiţilor factori şi permite de a ne apropia de estimărileoptime ale eficienţei gestionării avantajelor inovaţionale încondiţiile unui mediu concurenţial multiaspectual [1].

Conform altor tratări, competitivitatea ţării estecapacitatea sa ca, în condiţiile liberei concurenţe, să producămărfuri şi servicii care satisfac cerinţele pieţei mondiale şi, carezultat al desfacerii lor, creşte bunăstarea statului şi acetăţenilor. Conform gândirii moderne, competitivitatea sebazează pe creşterea productivităţii economiei în utilizarearesurselor şi inovaţiilor. Actualmente creşterea eficienţei esteimposibilă fără lucrători sănătoşi, instruiţi şi motivaţi [5].

Pentru a realiza ideea competitivităţii naţionale trebuie deconcordat obiectivele economice şi sociale, cu orientareclară spre inovaţii. Trebuie neapărat de luat în cont şidezvoltarea procesului de globalizare, adică deschidereaeconomică ţărilor, formarea pieţei financiare şi a unei reţeleinformaţionale comune, liberalizarea regimului de comerţetc. Există câteva modalităţi de a spori competitivitatea –utilizarea regională a investiţiilor şi inovaţiilor, adicăformarea motivaţiei inovaţionale a agenţilor economici,stimularea activităţii lor prin participarea directă a statului la

which characterized in a proper way its condition anddynamics ".

M. Colontai defined goods competitiveness in terms ofthe buyer – goods’ capacity to meet by one unit of its valuemore buyers’ needs or at higher level than competitors’goods [1]. A. A. Dinkyn and Iu. Curenkov subsequentlydefined the country's competitiveness as a result indicator ofhow effective, compared to other countries, it produces,distributes and sells its goods and how rational it uses itsadvantages of export to increase its economic potential in thebroad sense of this term. To be more concise,these authors have defined national competitiveness as theability of the national economy to produce and consumegoods and services under conditions of a competitivebattle with the goods and services, produced in othercountries [2].

An analogue definition of national competitiveness wasformulated more succinctly by M. Deryabina and S. Colchinin 2005: capacity of national economy under market systemto produce and consume goods and services under conditionsof a competitive struggle with goods and services producedin other countries [3].

Mirgorodskaya E. O. defined the competitiveness as theability to adapt to changing conditions, in terms ofmaintaining or improving positions among those, whocompete [4].

Bogomolova I. P. and Hohlov E. V., in 2005, defined theobject’s competitiveness as its state, characterizing actual orpotential ability to perform its functional obligations inpossible condition.

In contemporary theory of competitiveness problemsexists two approaches to competitiveness levels: territorialand sectorial. The first one marks out the competitiveness ofthe country (macro level), region (medium level) and firm(micro level). The second one distinguishes nationalcompetitiveness (macro level), competitiveness of branch(medium level) and goods (micro). In our opinion, theclassification is not rigorous: the first level is the same inboth approaches, but the territorial approach of the firm is notclear: what is the point?

In the broadest sense, the competitiveness means thepossibility to win economic competition. In general,economic competitiveness expresses properties that createadvantages for economic competitiveness subject.Simultaneously, the complex approach (territorial andsectorial) of the competitiveness research requires taking intoaccount the action of various factors and allows to approachto optimum estimation of the efficiency of innovativebenefits management in a competitive environmentmultiaspectual conditions [1].

According to other treatments, the country'scompetitiveness is its ability, in conditions of freecompetition, to produce goods and services that meet globalmarket requirements and, as a result of their disposal, welfareof the state and its citizens increase. According to modernthinking, competitiveness is based on the economy’sproductivity growth in utilization of resources andinnovations. Nowadays the efficiency’s growth is impossiblewithout healthy, trained and motivated workers [5].

To implement the idea of national competitiveness,


Nr. 1 / 2013

68

finanţarea dezvoltării infrastructurii de producţie, sprijinuldirect acordat businessului din anumite ramuri,reglementarea activităţii pieţelor ramurale prin intermediullegislaţiei.

Actualmente, abordarea strategică a concurenţeiînseamnă că competitivitatea este condiţionată nu numai depolitica macroeconomică sau de avantajele comparative,determinate de calitatea şi cantitatea resurselor de muncă,materiei prime naturale şi capitalului, dar şi de caracterulmediului industrial, de eficienţa, cu care firmele şi statulutilizează capacităţile de producere a mărfurilor şi serviciilor.

Ratingul competitivităţii, elaborat de ForumulEconomic Mondial (WEF), se formează în baza unor astfelde factori complecşi, ca: gestionarea, finanţele,infrastructura, deschiderea economiei, tehnologiile şi munca.

Indicele competitivităţii crescânde („GrowthCompetitiveness Index – „GCI”) permite de a apreciacapacitatea ţării de a asigura o creştere sustenabilă înperspectivele medie şi îndepărtată şi se calculează în baza atrei factori principali care influenţează creşterea economică:climatul macroeconomic, starea institutelor de stat şi niveluldezvoltării tehnologice. Deci, GCI se calculează ca media atrei mărimi: indicele climatului macroeconomic, indiceleinstitutelor de stat şi indicele tehnologic.

Nivelul dezvoltării tehnologice şi inovaţiile influenţeazăîntr-un grad semnificativ evoluţia ţărilor cu un nivel înalt dedezvoltare tehnologică. Pentru ţările cu un nivel mediu şi josal dezvoltării tehnologice sunt actuale schimbul şi adoptareatehnologiilor altora în cadrul ISD.

La indicele GCI se evidenţiază grupul aşa-numitor ţări debază (din UE – Suedia, Finlanda, Germania, Olanda,Luxemburg, Danemarca, Belgia, Franţa, Austria, MareaBritanie, Irlanda şi Italia), pentru care noile elaborăritehnologice sunt stimulul decisiv al dezvoltării economice.

Indicele competivităţii pentru business sau indicelecompetitivităţii în afaceri („Business CompetitivenessIndex” – BCI), elaborat de M. Porter, estimează factoriimacroeconomici ce influenţează nivelul curent alproductivităţii economiei naţionale. Pentru calcularea acestuiindice se utilizează câteva zeci de factori. O parte din aceştiadetermină calitatea strategiilor şi eficienţa activităţiicompaniilor, iar alta estimează calitatea mediului naţional deafaceri.

BCI apreciază şi condiţiile macroeconomice cheie, cedetermină nivelul productivităţii muncii şi eficienţeiproducţiei companiilor, gradul dezvoltării strategiilor şiexperienţei de afaceri, precum şi calitatea climatuluimacroeconomic, în care firmele concurează pe piaţa internă.Performanţele activităţii firmelor şi asociaţiilor acestorainfluenţează direct imaginea statului.

Institutul Internaţional de Dezvoltare aManagementului (IIDM) din oraşul Lozanna (Elveţia),pentru ratingul său de competitivitate, analizează 323indicatori şi aprecieri de expert, inclusiv: 83 de indicatorieconomici (comerţul extern, investiţii străine, ocuparea şipreţurile), 77 de indicatori ai eficienţei activităţii guvernului(gradul contribuţiei politicii guvernamentale decompetitivitate a companiilor – politica fiscală, legislaţiacorporativă şi mediul social), 69 de indicatori ai eficienţeibusinessului (gradul corespunderii principiilor de inovaţie,

economic and social objectives should coincide with clearorientation towards innovation. It should necessarily betaken into account the development of globalization process,i.e. economic opening of countries, formation of financialmarkets and of common information network, tradeliberalization, etc.

There are several ways to increase competitiveness:regional utilization of investments and innovations, i.e.formation of innovative motivation of enterprises,stimulation of their activity through direct participation of thestate in financing of production infrastructure’s development,direct support to businesses in certain sectors, regulation ofsectorial markets’ activity by means of legislation.

Currently, the strategic approach to competition meansthat competitiveness is conditioned not only bymacroeconomic policy or comparative advantages,determined by the quality and quantity of labor resources,natural raw materials and capital, but also by the character ofthe efficient industrial environment, under which firms andthe state uses production capacities of goods and services.

Competitiveness rating, developed by the WorldEconomic Forum (WEF), is formed of such complexfactors as management, finance, infrastructure, openness ofthe economy, technology, work.

Growth Competitiveness Index (GCI) allows to assessthe country's capacity to ensure a sustainable growth onmedium and distant perspectives and is calculated based onthree main factors that influence economic growth:macroeconomic climate, state of Governmental institutionsand level of technological development. So, GCI iscalculated as the average of three values: macroeconomicclimate index, governmental institutes index andtechnological index.

The level of technological development andinnovations influence in a significant degree evolution of thecountries with a high level of technological development. Forcountries with a medium and low level of technologicaldevelopment, exchange and adoption of technology of otherswithin the framework of FDI are topical.

By GCI index, it could be distinguished the group of so-called core countries (from EU – Sweden, Finland, Germany,Netherlands, Luxembourg, Denmark, Belgium, France,Austria, Great Britain, Ireland, Italy), for which newtechnological elaborations are decisive stimulus of economicdevelopment.

The competitiveness index for business, or BusinessCompetitiveness Index (BCI) developed by M. Porter,estimates macroeconomic factors that influence currentlevels of the national economy’s productivity. To calculatethis index, dozens of factors are used. Some of themdetermine the quality of strategies and efficiency ofenterprises’ activity, but others estimate quality of thenational business environment.

Also BCI appreciates key macroeconomicconditions- determinants of level of labor productivity andproduction efficiency of companies, degree of developmentof strategies and business experience, as well as quality ofthe macroeconomic climate, in which companies competedomestically. Business performance of companies andassociations directly influence the state’s image.


Nr. 1/ 2013

rentabilitate şi responsabilităţii sociale – productivitateamuncii, dezvoltarea pieţei forţei de muncă, practica şicalitatea managementului), 94 de indicatori ai infrastructurii(gradul corespunderii infrastructurii necesităţilorbusinessului, nivelul de dezvoltare a infrastructurii de bază,tehnologiile ştiinţifice şi sociale, situaţia în sferele sănătăţii,învăţământului şi mediului ambiant).

Experţii IIDM au formulat câteva aşa-numite reguli deaur ale competitivităţii, în care un rol important se atribuielegislaţiei stabile şi previzibile, calităţii şi transparenţeigestionării, investiţiilor în infrastructurile tradiţionale şitehnologice, în învăţământ şi sporirea continuă a calităţiiforţei de muncă, interdependenţei salariului, productivităţiimuncii şi a impozitelor, reducerii inegalităţii.

Raportul despre competitivitatea globală se publică dejade 30 ani, devenind sursa principală de informaţie desprepărţile tari şi slabe a mai mult de 100 de ţări, cărora le revinecea mai mare parte a PIB-ului mondial. Raportul seconcentrează asupra trecerii în revistă a diferitor aspecte alereformelor economice şi ale competitivităţii.

În 2005, experţii WEF au pus în uz încă un indicator –„Global Competitiveness Index” (indexul competitivităţiiglobale – în total 9 componente), care ţine cont de parametri,cărora li se acordă o atenţie insuficientă în cazul calculăriiGCI şi BCI, cum ar fi: impactul nivelului dezvoltăriisistemului de educaţie asupra creşterii economice, calitateainstruirii, existenţa centrelor specializate de cercetare etc., ceinfluenţează decisiv productivitatea muncii şicompetitivitatea economiei naţionale. Aici se reiese dinideea, că ţările au diverse niveluri de dezvoltare economică şicircumstanţele ce contribuie la creşterea competitivităţii uneiţări pot fi neactuale pentru o altă ţară.

Revoluţiile tehnologice şi informaţionale, precum şiglobalizarea, dictează schimbarea paradigmeicompetitivităţii. Infrastructura tradiţională a ţărilordezvoltate, treptat, trece pe planul doi. În prim plan seplasează soft-infrastructura (generarea, dezvoltarea,diseminarea informaţiei şi cunoştinţelor), precum şi servis-infrastructura (instruirea, ocrotirea sănătăţii şi a mediuluiambiant), orientate spre dezvoltarea factorului principal alsuccesului concurenţial al ţării – factorul uman.

O ţară competitivă în condiţiile de piaţă produce mărfurişi servicii care se bucură de cerere pe piaţa mondială,concomitent susţinând şi sporind veniturile reale alepopulaţiei în perspectivă îndepărtată.

În cadrul economiei mondiale, cu interdependenţele salecrescânde, ţările beneficiază de avantajele lor comparativepentru atragerea investiţiilor, încurajarea exportului şi, peaceastă bază, stimulează creşterea economică. ISD continuăsă rămână forţa motrice a economiei mondiale. Existenţaresurselor naturale şi a forţei de muncă ieftină deja nu maisunt factorul principal în competiţia pentru capitalul străin, ciinvestiţiile străine atrase, tot mai mult, seconcentrează în ţările cu o strategie clară de competitivitate[5].

Deci, motoarele competitivităţii unei ţări sunt ştiinţa,tehnologiile, antreprenoriatul, finanţele, logistica şiînvăţământul.

Actualmente, tot mai intens este cercetatăcompetitivitatea producţiei, a unor companii aparte, a

International Institute for Management Development(IMD) in Lausanne (Switzerland) analyzes 323 indicatorsand expert appraisals, for its competitiveness rating,including: 83 economic indicators (foreign trade, foreigninvestment, employment and prices), 77 indicators of theefficiency of government (contribution level of thegovernment policy of companies’ competitiveness – fiscalpolicy, corporate law, social environment), 69 indicators ofbusiness efficiency (degree of compliance with the principlesof innovation, profitability and social responsibility – laborproductivity, labor market development, practice and qualityof management), 94 indicators of infrastructure (the degreeof correspondence between infrastructure and business needs,level of development of basic infrastructure, scientific andsocial technology, situation in the areas of health, educationand environment).

IDM experts formulated several so-called golden rules ofcompetitiveness, in which an important role is assigned tostable and predictable legislation, quality and transparency ofgovernance, investments in traditional and technologicalinfrastructure, in education and continuous growth of laborquality, wages interdependence, labor productivity and taxes,inequality reduce.

The Global Competitiveness Report has been alreadypublished for 30 years and became the main source ofinformation about the strengths and weaknesses of more than100 countries, which account for the bulk of world GDP. Thereport focuses on a review of various aspects of economicreforms and competitiveness.

In 2005, WEF experts put into use one another indicator– "Global Competitiveness Index" (a total of 9 components)that takes into account parameters that are given insufficientattention in the calculation of GCI and BCI, such as impactof the level of education system’s development on economicgrowth, quality of instruction, the existence of specializedresearch centers, and so on, which decisively influence laborproductivity and competitiveness of the national economy.This comes from the idea that countries have different levelsof economic development and the circumstances thatcontribute to growth of the competitiveness of one countrymay be outdated for another country.

Technological and informational revolutions, as well asthe globalization, dictate the shift of competitivenessparadigm. Traditional infrastructure of developed countriesgradually passes on the second place. In the foreground isplaced soft infrastructure (generation, development,dissemination of information and knowledge) and theservice-infrastructure (education, health, environment),aimed to develop the main factor for the success of thecountry’s competitiveness – the human factor.

A competitive country in the market conditions producesgoods and services that satisfies the global market demand,while maintaining and increasing real incomes of thepopulation in the distant perspective.

In the global economy, with its growing interdependence,countries benefit from their comparative advantages toattract investment, encourage exports and, on this basis,stimulate economic growth. FDI remains the driving force ofthe world economy. Existence of natural resources and cheaplabor are already no longer the main factor in the competition


Nr. 1 / 2013

70

regiunilor, oraşelor, tehnologiilor, lucrătorilor etc.Primele cercetări teoretice consacrate concurenţei le-au

efectuat clasicii teoriei economice încă la mijlocul sec.XVIII. Dar, deja către mijlocul sec. XX au fost formulateconcepţiile generale despre esenţa şi forţele motrice aleconcurenţei, relevate patru modele clasice ale acesteia –monopolul, oligopolul, concurenţa perfectă şi ceamonopolistă.

Acutizarea concurenţei mondiale în ultima pătrime a sec.XX a fost cauzată de schimbările în caracterul lupteiconcurenţiale, generate de dezvoltarea tehnico-ştiinţifică şiritmurile accelerate ale globalizării, şi a solicitat de lateoreticienii europeni şi americani noi concepţii eficientepentru a menţine întâietatea pe piaţă. În acelaşi timp, ladebutul anilor ’80 ai sec. XX, competitivitatea companiilorse plasează în centrul atenţiei elitei politice şi de afaceri aSUA, ce s-a confruntat cu poziţia slăbită a producătorilor săipe pieţele mondiale, pe fondul dezvoltării susţinute a ţărilor-concurente: Japonia, ţările Europei Occidentale, noilor „lideritehnologici” din Asia de Sud-Est, iar ulterior – şi nouluigigant economic mondial – China. Ca rezultat, tezele debază ale teoriei competitivităţii a unor firme şi companiiaparte au fost transferate la nivel de stat [6].

Membrul primului Consiliu al competitivităţii naţionalepe lângă preşedintele SUA, profesorul Universităţii dinGarvard, Michael Porter este fondatorul general recunoscutal unei noi teorii conceptuale a avantajului concurenţial alţărilor. El delimitează ca factori determinanţi aicompetitivitaţii economiei naţionale contemporane, pe de oparte, „calitatea” producătorilor naţionali, iar pe de altă parte,calitatea mediului politico-economic al anumitei ţări, cecreează cele mai prielnice condiţii pentru dezvoltareafirmelor şi întreprinderilor pe piaţa internă şi pieţelemondiale [7].

Totodată, importanţa „avantajelor competitive”, pe careun stat „le-a primit de la dumnezeu” (resursele naturale,condiţiile climaterice etc.) sau le-au obţinut ca rezultat aldezvoltării sale istorice anterioare (nivel tehnologic avansat,experienţă unică de producere etc.), în condiţiile actuale, sereduce rapid.

În anii ’90 ai sec. XX, cercetătorii atribuie o mareimportanţă structurii industriale a statului. Într-un plan mailarg este vorba de cultura economică a ţării date, prin care seînţelege gradul corespunderii vieţii ei economice şi socialerigorilor contemporane de dezvoltare. La modul practic, toateţările-lideri, care au obţinut cei mai înalţi indicatori ai PIB-ului per capita şi cele mai competitive în perioadapostindustrială, posedă următoarele institute politico-economice principale: economie deschisă de piaţă,predominarea proprietăţii private protejate dur, aparat de stateficient şi controlat de contribuabili, companii şi instituţiifinanciare publice şi transparente etc. Deja este generalrecunoscută capacitatea acestor instituţii de a contribui sau afrâna mutaţiile pozitive în economie şi bunăstarea populaţiei.În definitiv, acestea motivează pozitiv antreprenoriatul,inovaţiile, economiile şi investiţiile.

Diferenţele dintre competitivitate între ţări şinivelul bunăstărilor, într-o mare măsură, se explică princultura ce le caracterizează şi mărimea decalajului dintrenormele de drept şi practicile sociale: cu cât sunt mai

for foreign capital, but increasingly attracted foreigninvestment are concentrated in countries with a clearcompetitive strategy [5].

Thus, a country's competitiveness engines are science,technology, entrepreneurship, finance, logistics andeducation.

Today is investigated more intensively production’scompetitiveness of particular companies, regions, cities,technologies, workers, etc.

The first theoretical investigations devoted to competitionwere performed by the classics of economic theory since themid of XVIII century. But already by the mid of XX centurywere formulated general concepts of the essence and thedriving forces of competition, were revealed four classicmodels – monopoly, oligopoly, perfect competition andmonopolistic competition.

Deepening of the global competition in the last quarter ofthe XX century was caused by the changes in the characterof competitive struggle, generated by the scientific andtechnical development and the accelerated pace ofglobalization. This situation requested from the Europeanand American theorists new efficient concept to maintain thesupremacy on the market. Meanwhile, at the beginning of the80s of XX century, the competitiveness of companies isplaced at the center of political and business elite of USAwhich faced weak position of its producers in global marketsamid of the sustained development of competing countries:Japan, Western Europe, of the new "technology leaders" inSouth-East Asia and further the new world economic giant –China. As a result, the basic tenets of the theory ofcompetitiveness of firms and companies apart, weretransferred to the state level [6].

The member of the first National CompetitivenessCouncil near U.S. President, Professor of Harvard UniversityMichael Porter is generally recognized the founder of a newconceptual theory of competitive advantage of countries. Hedefines as determinants of contemporary national economiccompetitiveness, on the one hand, the "quality" of domesticproducers, on the other hand, the quality of political-economic environment of certain countries, which creates themost favorable conditions for market development andbusiness firms domestic and world markets [7].

However, the importance of "competitive advantage" thata state "has received from God" (natural resources, climaticconditions, etc.) or have obtained as a result of its historicaldevelopment earlier (advanced technological level, uniqueexperience production, etc.), under current conditions, isdiminishing quickly.

In the 90's of XX century researchers gave greatimportance to the industrial structure of the state. In abroader sense, through country’s economic culture whichmeans the degree of compliance of her economic and sociallife to the contemporary rigors of development. Practically,all countries-leaders who have achieved the highestindicators of GDP per capita in the most competitive post-industrial period, have the following political and economicinstitutions: open market economy, the prevalance of privateproperty protected tough, efficient state apparat, controlled ofstate taxpayers, transparent businesses and public financialinstitutions, etc. It is already generally recognized the ability


Nr. 1/ 2013

flexibile şi adaptabile institutele, cu atât mai mic estedecalajul.

Deşi structura instituţională se modifică foarte anevoios,totuşi istoria sec. XX demonstrează că competitivitatea ţăriipoate fi schimbată timp de o generaţie - două (ex.: Japonia,Taiwan, Coreea şi Spania).

Cele mai solide şi cu autoritate cercetări comparative alecompetitivităţii economiilor naţionale sunt raportul cuprivire la competitivitate, prezentat la Forumul economicmondial în Davos, şi Anuarul competitivităţii mondiale alInstitutului Internaţional al Managementului şi Dezvoltării(Lausanne, Elveţia), în care este calculat indicelecompetitivităţii [6].

Concluzii. Concepţia competitivităţii este bazată peteoria utilizării în diviziunea internaţională a muncii aavantajelor comparative ale economiilor naţionale.

Problemei competitivităţii, mult timp, nu i s-a acordatatenţia meritată. În condiţiile economiei centralizate, bază acompetitivităţii servea profitabilitatea comparativă aexportului furnizorilor (firmelor, ţărilor).

Concurenţa constituie baza dezvoltării dinamice asocietăţii postindustriale. Apar noi condiţii de concurenţă,care schimbă vectorul concurenţei de la folosirea, cupreponderenţă, a avantajelor naţionale relative sprefolosirea avantajelor concurenţiale. În noua economie,avantajele sunt legate de revoluţia informaţională. Integrareaîntr-un stat a avantajelor comparative şi concurenţialeamplifică competitivitatea sa în spaţiul economicglobal.

Baza competitivităţii o constituie mărfurile şi serviciile,care pot concura cu succes pe pieţele mondiale. Există douăabordări ale nivelurilor competitivităţii: teritorială şiramurală. Prima delimitează competitivitatea ţării(macronivel), a regiunii (mezonivel) şi a firmei (micronivel).A doua distinge competitivitatea naţională (macronivel), aramurii (mezonivel) şi a mărfii (micronivel).

În cel mai larg sens, competitivitatea înseamnăposibilitatea de a câştiga în competiţia economică. Iar lageneral, competitivitatea economică exprimă proprietăţile cecreează avantaje pentru subiectul competitivităţii economice.Conform gândirii moderne, competitivitatea se bazează pecreşterea productivităţii economiei în utilizarea resurselor şiinovaţiilor.

Pentru a realiza ideea competitivităţii naţionale trebuie deconcordat obiectivele economice şi sociale, cu orientareclară spre inovaţii. Trebuie neapărat de luat în cont şidezvoltarea procesului de globalizare.

Sunt caracterizaţi un şir de indici ai competitivităţii:Indicele competitivităţii crescânde („Growth Competi-tiveness Index” – „GCI”); Indicele competivităţii pentrubusiness ori Indicele competitivităţii în afaceri („BusinessCompetitiveness Index” – „BCI”), elaborat de M. Porter;ratingul de competitivitate, elaborat de InstitutulInternaţional de Dezvoltare a Managementului (IIDM) dinoraşul Lozanna (Elveţia). În 2005, experţii WEF au pus în uzîncă un indicator – „Global Competitiveness Index” (indexulcompetitivităţii globale – în total 9 componente), iar experţiiIIDM au formulat câteva aşa-numite reguli de aur alecompetitivităţii.

Revoluţiile tehnologice şi informaţionale, precum şi

of these institutions to help or hinder the positive changes inthe economy and population’s welfare. Ultimately, itmotivates positive entrepreneurship, innovation, savingsand investments.

The differences between countries competitiveness andthe welfare’s level, to a large extent, can be explained by theculture that characterizes the size of the gap between legalrules and social practices: the more flexible and adaptableinstitutions are, the smaller the gap is.

Although institutional structure changes very slowly,however the history of XXth century shows that the country'scompetitiveness can be changed for a generation or two (ex.:Japan, Taiwan, Korea, Spain).

The most solid and authoritative comparative research ofnational economies competitiveness are the competitivenessreport, presented at the World Economic Forum in Davos,and Global Competitiveness Yearbook of the InternationalInstitute of Management and Development (Lausanne,Switzerland), in which the competitiveness index iscalculated [6].

Conclusions. Competitiveness concept is based on thetheory of international division of labor used in thecomparative advantages of national economies.

To the competitiveness problem, long time, was not beengiven the attention it deserves. In the centralized economy,the basis of competitiveness served the comparativeprofitability of export suppliers (firms, countries).

Competition is dynamic development of postindustrialsociety. There is new playing vector changing competitionfrom using mainly national advantages relative to the use ofcompetitive advantages. In the new economy advantages arerelated to the information revolution. Integration into a stateof comparative advantages and competitive enhances itscompetitiveness in the global economic space.

The bases of the competitiveness are goods and servicesthat can compete successfully on global markets. There aretwo approaches to competitive levels: territorial andbranches. The first defines country's competitiveness (macrolevel), the region (medium level) and business (micro level).The second approach distinguish national competitiveness(macro level), of a branch (medium level) and of freight(micro level).

In the broadest sense, competitiveness is the ability to winthe economic competition. And overall, economiccompetitiveness expresses properties that create advantagesfor economic competitiveness issue. According to modernthinking, competitiveness is based on increasing resourceproductivity and innovation economy.

To realize the idea of national competitiveness theeconomic and social objectives should be arranged, withclear orientation towards innovation. It should be takennecessarily into account the development of globalizationprocess.

There are a number of indices of competitiveness:Growth Competitiveness Index – "GCI"); the index forbusiness competitiveness, or Business Competitiveness Index– "BCI", developed by M. Porter; competitiveness ratingdeveloped by the International Institute for ManagementDevelopment (IDM) from Lausanne (Switzerland). In 2005,the experts of WEF put in use another indicator – "Global


Nr. 1 / 2013

72

globalizarea dictează schimbarea paradigmeicompetitivităţii. Infrastructura tradiţională a ţărilordezvoltate, treptat, trece pe planul doi, iar importanţa„avantajelor competitive” se reduce rapid. În primplan se plasează soft-infrastructura (generarea,dezvoltarea, diseminarea informaţiei şi cunoştinţelor),precum şi servis-infrastructura (instruirea, ocrotirea sănătăţiişi a mediului ambiant), orientate spre dezvoltarea factoruluiprincipal al succesului concurenţial al ţării – factorul uman.

În cadrul economiei mondiale, cu interdependenţele salecrescânde, ţările beneficiază de avantajele lor comparativepentru atragerea investiţiilor, încurajarea exportului şi, peaceastă bază, stimulează creşterea economică.Motoarele competitivităţii unei ţări sunt ştiinţa,tehnologiile, antreprenoriatul, finanţele, logistica şiînvăţământul.

Acutizarea concurenţei mondiale în ultima pătrime asec. XX a fost cauzată de schimbările în caracterul lupteiconcurenţiale, generate de dezvoltarea tehnico-ştiinţifică şiritmurile accelerate ale globalizării. În acelaşi timp, ladebutul anilor ’80 ai sec. XX, în centrul atenţiei se plaseazăcompetitivitatea companiilor.

Michael Porter este fondatorul general recunoscut al uneinoi teorii conceptuale a avantajului concurenţial al ţărilor.El delimitează ca factori determinanţi ai competitivitaţiieconomiei naţionale contemporane, pe de o parte,„calitatea” producătorilor naţionali, iar pe de altă parte,calitatea mediului politico-economic al anumitei ţări, cecreează cele mai prielnice condiţii pentru dezvoltareafirmelor şi întreprinderilor pe piaţa internă şi pieţelemondiale.

În anii ’90 ai sec. XX, cercetătorii atribuie o mareimportanţă structurii industriale a statului. Într-un plan mailarg, este vorba de cultura economică a ţării date. Toateţările-lideri, care au obţinut cei mai înalţi indicatori ai PIB-ului per capita şi cele mai competitive în perioadapostindustrială, posedă următoarele institute politico-economice principale: economie deschisă de piaţă,predominarea proprietăţii private protejate dur, aparat de stateficient şi controlat de contribuabili, companii şi instituţiifinanciare publice şi transparente etc. În definitiv, acesteamotivează pozitiv antreprenoriatul, inovaţiile, economiile şiinvestiţiile.

Competitiveness Index" (the Index of global competitiveness– a total of 9 components) and IIDM experts have formulatedseveral so-called golden rules of competition.

Technological and informational revolutions, as well asthe globalization, dictate the shift of competitivenessparadigm. Traditional infrastructure of developed countriesgradually passes on the second place. In the foreground isplaced soft infrastructure (generation, development,dissemination of information and knowledge) and theservice-infrastructure (education, health, environment),aimed to develop the main factor for the success of thecountry’s competitiveness – the human factor.

In the global economy, with its growing interdependence,countries benefit from their comparative advantages toattract investment, encourage exports and, on this basis,stimulate economic growth. The engines of a countrycompetitiveness are science, technology, entrepreneurship,finance, logistics and education.

Deepening the global competition in the last quarter ofthe XX century was caused by the changes in the characterof competitive struggle, generated by the scientific andtechnical development and the accelerated pace ofglobalization. Meanwhile, at the beginning of the 80s of XXcentury, the focus is placed on competitiveness of companies.

Michael Porter is generally recognized the founder of anew conceptual theory of competitive advantage of countries.He defines as determinants factors of contemporary nationaleconomic competitiveness, on the one hand, the "quality" ofdomestic producers, on the other hand, the quality ofpolitical-economic environment of certain countries, whichcreates the most favorable conditions for marketdevelopment and business firms domestic and world markets.

In the 90's of XX century researchers give greatimportance to the industrial structure of the state. In abroader sense, it is the country’s economic culture. Allcountries-leaders who have achieved the highest indicators ofGDP per capita in the most competitive post-industrialperiod, have the following political and economicinstitutions: open market economy, the prevalence of privateproperty protected tough, efficient state bodies, controlled ofstate taxpayers, transparent businesses and public financialinstitutions, etc. Ultimately, it motivates positive theentrepreneurship, innovation, savings and investments.

Referinţe bibliografice / References1. БУКЕТОВ, Н. В. Понятие конкурентоспособности и его эволюция. B: Маркетинг в России и за рубежом. 2007, № 6, cс. 83-

86. ISSN 1026-5849.2. ДЫНКИН, А. А., КУРЕНКОВ, Ю. В. Конкурентноспособность России в глобальной экономике. Москва: Международные

отношения, 2003. 373 с. ISBN 5-7133-1172-4.3. ДЕРЯБИНА, М., КОЛЧИН, С. Конкурентноспособность российской экономики в условиях глобализации. B: Власть. 2005,

№ 2, c. 43. ISSN 2071-5358.4. МИРГОРОДСКАЯ, Е. О. Конкурентноспособность как интегральное свойство рыночной системы хозяйствования. B:

Философия хозяйства. 2005, № 4/5, сс. 203-212.5. ГОВОРОВА, Н. Конкурентноспособность - основной фактор развития современной экономики. B: Проблемы теории и

практики управления. 2006, № 4, cс. 25-37. ISSN 0234-4505.6. АЛЕЩЕНКО, В. В. Теоретико-методологические вопросы конкурентноспособности экономической системы. B:

Маркетинг в России и за рубежом. 2005, № 1, cс. 106-112. ISSN 1026-5849.7. ПОРТЕР, М. Международная конкуренция. Москва: Международные отношения, 1993. 896 с. ISBN 5-7133-0413-2.



Nr. 1/ 2013

APLICAREA ABORDĂRII SINERGETICEÎN TEORIA EVALUĂRII PROPRIETĂŢII

IMOBILIARE

APPLICATION OF THE SYNERGETICAPPROACH IN THE THEORY OF REAL

ESTATE VALUATION

Olga BUZU, dr., conf. univ., UTM

Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr. hab., prof., IEFS

Olga BUZU, PhD, Associate Professor, TUM


Abordarea sinergetică este evidentă mai ales îndomeniul de evaluare a proprietăţii imobiliare. Elementeleconstitutive materiale şi juridice ale proprietăţii imobiliare,multiplele componente ale acestor obiecte presupunapariţia unor noi calităţi (creşterea valorii) ale bunuluiimobil unic. Se propune de analizat sinergia de diferiteniveluri în determinarea valorii bunurilor imobile, cuincluderea principiului de sinergie într-un set de principiide determinare a valorii proprietăţii.

Cuvinte cheie: abordare sinergetică, teoria evaluării,proprietate imobiliară, valoarea sinergiei, echilibruleconomic economia neechilibrată, principiul de sinergie,bun imobiliar unic.

Synergetic approach is especially evident in the area ofreal estate valuation. Constituents and legal andmaterial elements of the real estate, many components ofthese objects imply the emergence of new qualities(high value) of the unique real estate. It is proposed toanalyze the synergy of different levels in determining thevalue of real estate, with the inclusion of the principle ofsynergy in a set of principles for determining the propertyvalue.

Keywords: synergetic approach, evaluation theory,real estate, the synergy value, economic balance,unbalanced economy, the principle of synergy, unique realestate.

Introducere. Teoria evaluării patrimoniului, formată peparcursul secolului XX, în prezent, se află la o etapă critică.Noţiunile de bază, principiile, abordările teoriei evaluării nucorespund întotdeauna situaţiei reale de pe piaţa imobiliară,ceea ce duce la rezultate incorecte în determinarea valorii.Tranziţia la o nouă paradigmă a economiei, bazată peteoria auto-organizării, a laureatului Premiului Nobel I.R.Prigojin şi pe teoria sinergiei, creată de H. Haken, deasemenea, necesită o revizuire a noţiunilor de bază şi aabordărilor privind determinarea valorii patrimoniului.

Cercetând sistemele complexe deschise, în care poate fiinclusă şi economia, H. Haken defineşte sinergia astfel:„Ea studiază sistemele, care, prin auto-organizare, potforma structuri spaţiale, temporale sau funcţionale. Atenţiaprincipală în sinergie este acordată modificărilor calitativemacroscopice, însoţite de apariţia unor noi structuri”[6, p.32].

Sinergetica, în general, este studiată ca o teorie deapariţie a unor calităţi noi la macronivel. În ultimeledecenii, au apărut o serie de studii în domeniul economieisinergice, în unele ţări s-au format vaste şcoli ştiinţifice.Cea mai mare contribuţie la dezvoltarea ideilor economieineliniare au avut-o: W-B.Zang, J. Foster, K.Dopfer,B.Kuznetsov, V. Nusratulin, O.Sukharev, V.Asaul,V.Kardash şi alţii.

Teoria pieţei sinergică se dezvoltă în economiaştiinţifică actuală, pentru care se modifică conceptul de:„echilibru” (echilibru pe termen mediu şi lung de pe pieţelede capital, a inovaţiilor, produselor etc.); „auto-reglementare” (pieţele actuale nu dispun de acestmecanism); „legile cererii şi ofertei” (cererea determinăoferta doar la nivel local, la intervale scurte de timp; înperioadele de lungă durata – oferta produselor noi creeazăcererea) etc. [3, p.33]. În continuare vom analiza cum semanifestă ideile principale ale abordării sinergice în teoriaevaluării proprietăţii imobiliare.

Conţinutul de baza. Piaţa imobiliară, chiar şi dinpunctul de vedere al economiei neoclasice, nu poate fi

Introduction. Real estate valuation theory, formedduring the twentieth century, now, is at a critical stage.Basic concepts, principles, theory evaluation approaches donot always match the actual situation in the housing market,which leads to incorrect results in valuations. Transition toa new economic paradigm based on self-organizationtheory, of the Nobel Laureate I.R. Prigojin and on thesynergy theory, created by H. Haken also requires a reviewof basic concepts and approaches for determining theproperty value.

Studying the complex open systems, in whicheconomics may be also included, H. Haken defines synergyas: "It studies the system, which through self-organizationcan form spatial, temporal or functional structures. Mainattention in synergy is paid to qualitative macroscopicchanges, accompanied by the emergence of new structures”[6, p.32].

Synergetics is generally studied as a theory ofemergence of new qualities at the macro level. Inrecent decades, several studies have appeared ineconomics synergistic area, extensive scientific schoolshave been formed in some countries. The largestcontribution to the development of nonlinear economicideas has had: W-B.Zang, J. Foster, K.Dopfer,B.Kuznetsov, V. Nusratulin, O.Sukharev, V.Asaul,V.Kardash and others.

Synergistic market theory develops in current scientificeconomy, because there is modified the concept of"balance" (medium and long-term balance from the capitalmarkets, of innovations, products, etc.); "self-regulation"(current markets do not have this mechanism); "the laws ofsupply and demand" (demand determines supply only at thelocal level, at short intervals of time; in the long periods oftime - offer of new products creates demand) etc. [3, p.33].Next, we will analyze how the main ideas of synergeticapproach in the theory of property valuation aremanifested.

Basic content. Real estate market, even from the point


Nr. 1 / 2013

74

cercetată ca eficientă datorită particularităţilor obiectului decumpărare-vânzare pe această piaţă: unicitatea, valoareaînaltă, legătura continuă cu locaţia, lichiditatea redusă,continuitatea creării bunului imobil etc. Beneficiilepotenţiale sunt formate la acei cumpărători, care "...auacces la un nivel excelent de informare, posedă calificăriînalte analitice şi posibilităţi de a lucra cu agenţii deanvergură şi notari calificaţi, capabili de a încheia rapidtranzacţii şi a obţine acces la consultanţă (recomandări)fiscală calitativă” [4, p.227]. Piaţa reală neechilibrată, înmare măsură deţine caracteristicile unei pieţe sinergice,evidenţiată anterior, necesită dezvoltarea noilor concepte deevaluare a proprietăţii.

Teoria clasică a valorii, analizând procesul de formare abunului, evidenţiază trei factori de bază de producţie –munca, capitalul şi pământul. Teoria echilibrului economic,în calitate de factori de producere, studiază, de asemenea,progresul tehnologico-ştiinţific şi inteligenţa societăţii. Înacest caz, fluxurile de energie, informaţii şi cheltuielilemateriale, după crearea unui bun, depăşesc costurile totaleale factorilor de producere pentru crearea acestui bun (Fig.1). Valoarea bunului (V), cu condiţia că acesta va deţineproprietăţi de raritate, utilitate şi capacitatea înstrăinării (cutransmitere juridică) va fi mai mare decât valoarea totală acosturilor (C) pentru crearea acestuia. Diferenţa dintreaceşti indicatori (ΔV), privită ca profit de la crearea nouluibun, poate fi considerată ca valoarea sinergiei, care apare laasocierea tuturor factorilor de producere şi apariţia unor noicalităţi şi caracteristici ale bunului creat.

of view of neoclassical economics can not be investigatedas effective given the features of object of sale-purchase inthis market: uniqueness, high value, continuous connectionwith location, low liquidity, continuity of creating realestate, etc. The potential benefits are formed at those buyerswho "...have access to an excellent level of information,have high analytical skills and opportunities to work withmajor agencies and skilled notaries, able to quickly closedeals and get access to qualitative tax advice(recommendations) "[4, p.227]. Unbalanced real marketlargely has characteristics of a synergistic market, outlinedabove, requires the development of new concepts ofvaluation of the property.

Classical theory of value, considering theformation process of good, highlights three basic factors ofproduction - labor, capital and land. Economic equilibriumtheory, as factors of production, also studies technologicaland scientific progress and intelligence of the society. Inthis case, the flows of energy, information and materialcosts, after creating a good, exceed the total costs of factorsof production to create this good (Fig. 1). The value of the(V) good, with the condition that it will hold rarityproperties, utility and disposal capacity (with legaltransmition) will be higher than the total value of costs (C)for its creation. The difference between these indicators(ΔV), regarded as a profit from the creation ofnew good can be considered as synergy value, which occursat the combination of all factors of production and theemergence of new qualities and characteristics of thecreated good.

Fig. 1. Sistemul deschis de creare a bunului / Fig. 1. Open system of goods creationSursa/ Source: Elaborată de autor./ Developed by the author.

Teoria evaluării patrimoniului în condiţiile echilibruluieconomic este la începutul cercetării. În ediţiile recenteale Standardelor Internaţionale de Evaluare (SIE) din anii2009 şi 2011, printre bazele non-piaţă de evaluare esteindicată valoarea sinergiei ca un elementul suplimentar alvalorii, creat prin combinarea a două sau mai multoractive sau drepturi, în urma căreia valoarea dreptuluicombinat este mai mare decât suma valorilor separate [1,p.24]. Cu toate acestea, până în prezent, nu existăcomentarii cu privire la conţinutul şi aplicarea acesteivalori.

The theory of real estate valuation in conditions ofeconomic equilibrium is at the beginning of the research. Inthe recent editions of the International Valuation Standards(IVS) in the years 2009-2011, among the non-marketvaluation basis, the value of synergy is indicatedas an additional element of value created bycombining two or more assets or rights, from which theamount of the combined right is greater than the amount ofseparate values [1, p.24]. However, to date, thereare no comments on the content and application of thisvalue.


Nr. 1/ 2013

În opinia noastră, abordarea sinergică privind evaluareavalorii bunurilor imobile poate fi aplicată mult mai larg decâtse precizează în Standardele Internaţionale de Evaluare.Principiile sinergiei se manifestă deja în însăşi naturaobiectului de evaluare. Este necesar de atras atenţia asupranoţiunilor de ”bun imobil” şi „proprietate imobiliară”.Următoarea definiţie a bunului imobil este general acceptată.La categoria bunurilor imobile sunt raportate terenurile şitoate îmbunătăţirile existente, a căror deplasare nu esteposibilă fără a cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor.De obicei, bunurile imobile reprezintă diferite combinaţii deelemente: lotul de pământ fără construcţii (teren viran), terencu unele îmbunătăţiri (pregătit pentru construcţie), teren cuuna sau mai multe clădiri şi edificii (construcţii) etc.

Proprietatea imobiliară (bunurile imobile) reprezintăinteresele şi beneficiile referitor la drepturile patrimonialeasupra bunurilor imobile şi, prin urmare, nu este un conceptmaterial. Prin intermediul evaluării este determinatăvaloarea proprietăţii imobiliară, care reprezintă valoareadrepturilor patrimoniale asupra unui bun imobil anumit.Astfel, valoarea bunurilor imobile poate fi determinatănumai dacă sunt cunoscute drepturile patrimoniale, precumşi grevarea acestora asupra proprietăţii. Teoretic, valoareaunui bun imobil unic (V biu), care constă din teren şiîmbunătăţirile acestuia, aflat în proprietate şi presupusînstrăinării, poate fi definită prin formula:

In our opinion, synergistic approach for assessing thevalue of real estate can be applied more broadly than thereis specified in the International Valuation Standards.Principles of synergy are already manifested in the natureof the object of valuation. It should be pointed out on thenotions of "real estate" and "real estate property". Thefollowing definition of real estate is generally accepted. Inthe category of real estate are reported land and all existingimprovements, whose removal is not possible withoutcausing considerable damage to their destination. Usually,real estate represents different combinations of elements:lot of land without buildings (vacant land), land with someimprovements (ready for construction), land with one ormore buildings and structures (buildings) etc.

Property (real estate property) represents the interestsand benefits regarding the economic rights onimmovable properties and therefore is not a materialconcept. Through the valuation, the value of real estateproperty is determined, which represents the value ofproperty rights on a particular property. Thus, the value ofreal estate can only be determined if there are known theproperty rights and their encumbrance on the property.Theoretically, the value of an unique real estate property (Vbiu), consisting of land and its improvements, being inownership and supposed to alienation, can be defined bythe formula:

V biu = V t + V с.1 + Vс.2 +…+ V с.n ± V sin.I (1)

unde,V t – valoarea terenului, fără construcţii şi alte

îmbunătăţiri;V с.1, V с.2, …..VС с.n – valoarea construcţiei

(edificiului), amplasată pe teren;n – numărul construcţiilor (edificiilor) de pe teren;V sin.I – valoarea sinergiei primului nivel, care

reprezintă un element suplimentar al valorii şi rezultă dinprezenţa îmbunătăţirilor pe teren. În acest sens, sinergiaeste cercetată ca apariţia unei noi proprietăţi a bunuluiimobil unic, având structură complexă.

Valoarea sinergiei poate fi atât pozitivă, cât şi negativă,în funcţie de factorii interni, care reflectă caracteristicilebunului imobil, precum şi de factorii externi (economici,sociali, administrativi, juridici şi naturali).

Standardele Internaţionale de Evaluare 2011 studiazăun alt fel de sinergie (îl vom numi al doilea nivel desinergie (V sin II)), care apare la asocierea a două sau maimulte bunuri imobile separate. În general, valoarea bunuluiimobil combinat este determinată prin formula:

whereV t - value of land without buildings and other

improvements;V с.1, V с.2, …..VС с.n - value of construction

(building), located on the ground;n - number of construction (buildings) on the land;V sin.I - synergy value at the first level, which is an

additional element of value and is a result from thepresence of land improvements. In this respect, synergy isstudied as the emergence of a new unique real estateproperty with a complex structure.

Synergy value can be both positive and negative,depending on internal factors that reflect the characteristicsof the real estate, as well as on external factors (economic,social, administrative, legal and natural).

International Valuation Standards 2011 study anotherkind of synergy (we will call it the second level of synergy(V sin II)), which occurs at the combination of two or moreseparate real estate properties. Generally, the value of thecombined real estate is determined by the formula:

V biuu = V biu 1 + V biu 2 + … + Vbiu m – C t ± V sin II (2)

unde: V biuu – valoarea bunului imobil, dupăcombinarea bunurilor separate;

V biu1, V biu2, ..., V biu m – valoarea bunurilor imobileseparate până la combinarea lor;

m – numărul bunuri imobile supuse combinări;C t – costuri de tranzacţie.Costurile de tranzacţie trebui luate în considerare,

deoarece în condiţiile pieţei imobiliare neechilibrate,cheltuielile pentru obţinerea informaţiilor necesare,pregătirea şi încheierea tranzacţiei reprezintă o sumă

where: V biuu - real estate value after combiningseparate goods;

V biu1, V biu2, ..., V biu m - the value of real estateseparated untill their combination;

m - number of real estate goods subjects tocombination;

C t - transaction costs.Transaction costs must be taken into account,

as in unbalanced real estate market conditions, thecosts for obtaining the necessary information, preparationand dealing with a transaction represents a significant


Nr. 1 / 2013

76

semnificativă. Analiza tranzacţiilor, efectuate pe piaţaimobiliară, permite evidenţierea următoarelor costuri detranzacţie: costurile pentru studierea pieţei şi a potenţialilorcumpărători, costurile pentru negocieri, costurile pentruachiziţionarea bunurilor imobile (inclusiv taxele de stat şicomisioanele notariale, impozitul pe venit, obţinut dinvânzarea bunurilor imobile), cheltuielile pentruînregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului,costuri pentru comportamentul oportunist.

La combinarea câtorva bunuri imobile se creează un noubun, preţiozitatea căruia, pentru cumpărător, depăşeştevaloarea totală a bunurilor imobile separate supusecombinării. Prin urmare, valoarea sinergiei trebuie sădepăşească valoarea costurilor de tranzacţie. Un exempluvizibil este consolidarea terenurilor cu destinaţie agricolă,desfăşurată în Republica Moldova, când valoarea terenului(câmpului) combinat depăşeşte valoarea totală a terenurilorseparate de până la asociere.

Astfel, la stabilirea valorii bunului imobil este posibilăşi determinarea valorii sinergiei. La evaluarea valorii unuibun imobil unic, reieşind din componentele sale (teren şiîmbunătăţiri), se relevă nivelul I-i de sinergie – sinergia decoerenţă, care constă în apariţia unor noi caracteristici alebunului unic, care nu sunt deţinute de către celelaltecomponente, care alcătuiesc acest bun. La evaluareabunului imobil, format prin combinarea bunurilor imobileseparate, apare nivelul II al sinergiei – sinergia de extindere,care constă din apariţia unor noi proprietăţi a bunuluiimobil combinat datorită creşterii dimensiunilor sale.

Pentru fundamentarea metodologică a noţiunii de"valoare sinergică", este necesar de a cerceta principiile deevaluare, care sunt "...un sistem de opinii cu privire la bunulde evaluare, care reflectă modelele precedente de observarea comportamentului economic al participanţilor latranzacţiile privind bunurile imobile" [5, p. 12]. Utilizate înteoria neoclasică de evaluare, principiile sunt divizate înurmătoarele grupe: principii care reflectă punctul de vedereal utilizatorului; principii care reflectă punctul de vedere alpieţei; principiile care reflectă relaţia dintre componentelemateriale ale bunului; şi principiul celei mai bune şieficiente utilizări. Toate principiile sunt bazate pe noţiuneade cumpărător raţional, preţ de echilibru şi piaţă eficienţă.Prin urmare, la formarea unei noi paradigme a economiei,nu toate principiile se vor aplica în determinarea valoriibunurilor, fiindcă esenţa sau importanţa acestora încondiţiile noi este inegală. Dat fiind faptul, că analiza şiidentificarea rolului fiecăruia dintre principiile de evaluareîn condiţiile echilibrului economic nu este subiectul acestuiarticol, ne vom concentra asupra necesităţii de a include îngrupul de principii, care reflectă relaţia dintre componentelemateriale ale bunului, a unui nou principiu – principiul desinergie. Acest principiu oglindeşte formarea valoriibunurilor imobile cu multe componente, în cazul în care,de exemplu, pe teren sunt amplasate câteva clădiri sauedificii. În acest caz, valoarea bunului imobil unic se vaforma nu drept suma a valorii terenului şi a tuturorîmbunătăţirilor separate, dar ca dependenţa non-lineară.Principiul sinergiei poate fi aplicat, de asemenea, în cazuldeterminării valorii bunului imobil, format prin combinarea

amount. Analysis of transactions carried out on the realestate market, illustrates the following transaction costs:costs for studying the market and potential buyers,negotiating costs, costs for the purchase of real estate(including state fees and notary fees, tax on incomefrom sale of real estate goods), the cost to register theownership on the real estate, costs for opportunisticbehavior.

When combining several real estates, a newgood is created, whose preciousness, for the buyer, exceedsthe total value of separated properties subjects tocombining. Therefore, the synergy value must exceedthe transaction costs. A visible example is theconsolidation of agricultural lands held in the Republic ofMoldova, when the value of the combined land(field) exceeds the total value of separated lands tillassociation.

Thus, in determining the value of the real estate it ispossible also to determine the value of synergy. Inassessing the value of a unique property, based on itscomponents (land and improvements) there is revealed thefirst level of synergy - synergy of coherence, which is theemergence of new unique features of the property, notowned by the other components, which make up thisgood. In assessing the real estate, formed by combiningseparate real estate, the second level of synergy occurs -expansion synergy, which consists of the emergenceof new real estate properties combined due toincreasing its size.

For methodological foundation of the concept of"synergy value", it is necessary to investigate the valuationprinciples that are "... a system of views on commonassessment that reflects previous observation models ofeconomic behavior of participants in transactions onimmovable property" [5, p. 12]. Being used in theneoclassical theory of valuation, principles are divided intothe following groups: principles that reflect the user's pointof view; principles which reflect market’s point of view;principles reflecting the relationship between the materialcomponents of goods; and the principle of the best andefficient use. All principles are based on the notion ofrational buyer, the equilibrium price and market efficiency.Therefore, in the formation of a new economic paradigm,not all principles will be applied in determining the valueof the goods, because the essence or importance in the newconditions is uneven. Given that analyze and identificationof the role of each of the valuation principles in economicequilibrium conditions is the subject of this article, we willfocus on the need to include in the group of principles thatreflects the relationship between the material componentsof the good, a new principle - the principle of synergy. Thisprinciple reflects the formation of the real estate value withmany components, where, for example, a few buildings arelocated on the land. In this case, the property value will beformed not only as the sum of the value of all land andimprovements separately, but as a non-linear dependence.Synergy principle can be applied also for determining thevalue of property, made by combining two or moreseparate real estate properties.

Applying these provisions in evaluation practice, we


Nr. 1/ 2013

a două sau mai multe bunuri imobile separate.Transpunând aceste dispoziţii în practica de evaluare,

trebuie să analizăm aplicarea unor abordări, generalacceptate, privind determinarea valorii proprietăţii.Cercetând abordările evaluării prin cost, prin venit şicomparativă (prin piaţă), se poate observa că doarabordarea prin cost reflectă suma valorilor componentelorbunului imobil unic. Celelalte abordări permit determinareavalorii bunului unic, ţinând cont de valoarea sinergiei.Abordarea comparativă reflectă punctul de vedere al pieţei(opinia generală a vânzătorilor şi cumpărătorilor) privindvaloarea bunului, iar abordarea prin venit – opiniacumpărătorilor cu privire la veniturile viitoare asociate cuutilizarea bunului imobil.

Determinarea cantitativă a valorii sinergiei reprezintă oproblema separată destul de complexă. Cercetând sinergiadrept element suplimentar al valorii, care rezultă dinprezenţa unei structuri cu multe componente ale bunuluiimobil, este posibil de a determina efectul de la complexul"teren + construcţie (ţinând cont de utilizare) + amplasarea"[2]. Autorii metodei au propus un algoritm de calcul alsinergiei şi repartizarea acesteia între valoarea terenului şivaloarea construcţiei (o anumită destinaţie comercială). Prinaplicarea metodei de extragere pentru determinare valorii,se poate concluziona, că toate terenurile, folosite pentruconstrucţie, posedă sinergie. Valoarea sinergiei depinde demodul de utilizare a construcţiei, amplasată pe teren, demediul extern, precum şi de starea pieţei. Valoarea sinergieipoate fi determinată şi prin altă metodă – drept diferenţadintre valorile bunului imobil unic, determinate prinabordarea comparativă şi prin cost.

Concluzii: Abordarea sinergetică poate fi utilizatăcomplet la studierea pieţei imobile, care posedă permanentproprietăţi de neechilibrată, ineficientă, lipsă de transparenţă.Abordarea sinergică şi teoria autoorganizării sistemelor pot fiaplicate în teoria evaluării bunurilor imobile. La determinareavalorii unui bun imobil unic, reieşind din componentele sale(teren şi îmbunătăţiri), se evidenţiază sinergia de coerenţă,care constă în apariţia noilor caracteristici ale bunului unic,care nu sunt deţinute de către oricare dintre componentele cealcătuiesc acest bun. La evaluarea valorii bunului imobil,format prin fuziunea bunuri imobile separate, apare sinergiade extindere, care constă în crearea unor noi proprietăţi alebunului datorită creşterii dimensiunilor sale.

Sinergia este comună tuturor bunurilor imobile, de aceeaîn componenţa principiilor de evaluarea se propune de ainclude principiul sinergiei. Acest fapt corespunde ideilorStandardelor Internaţionale de Evaluare 2011, care, pelângă bazele de evaluare non-piaţă, prevăd şi valoareasinergetică a bunurilor.

should consider applying some approaches, generallyaccepted for determining the property value. Researchingvaluation approaches through the cost, the income andcomparative (through market), it can be seen that only costapproach reflects the sum of the components of the uniquereal estate. Other approaches allow determining the valueof the unique property, taking into account thesynergy value. Comparative approach reflects the view ofthe market (the general opinion of sellers and buyers)on good’s value and income approach – buyer’s opinion onfuture revenues associated with the use of the realestate.

Quantitative determination of synergy value is aseparate issue and rather complex. Researching synergy asan additional element of value, that arises from thepresence of a structure with many components of realestate, it is possible to determine the effect of thecomplex "land + construction (taking into account the use)+ location" [2]. The authors of the method proposedan algorithm to calculate the synergy and its distributionbetween land value and building value (some forcommercial purposes). By applying the extraction methodfor determination of value, it can be concluded thatall land used for construction, have synergy. Synergy valuedepends on the use of the building, located on the ground,the external environment and the state of themarket. Synergy value can be determined by anothermethod - as the difference between the propertyvalues determined by the comparative approachand cost.

Conclusions: The synergistic approach can be used tostudy the complete property market, which haspermanently unbalanced and lack of transparencyproperties. Synergistic approach and the theory of self-organization of systems theory can be applied in assessingreal estate. In determining the value of an unique property,based on its components (land and improvements), there ishighlighted the synergy of coherence, which is theappearance of new features of the unique property, notowned by any of the components that make up this good. Inassessing the value of the real estate, formed by the mergerof separate real property, expansion synergy occurs, whichis creating new properties due to increasing its sizeproperty.

Synergy is common to all real estate properties, so thein the composition of the evaluation of principles isproposed to include the principle of synergy. This factcorresponds to ideas of the International ValuationStandards 2011, which in addition to non-market valuationbases provide synergetic value of goods.

Referinţe bibliografice / References1. Standardele Internaţionale de Evaluare 2011. Ediţia a noua. Bucureşti, 2011. 128 p. ISBN 978-606-8316-04-8.2. КОЗЛОВ, В. В., КОЗЛОВА, Е. В. Синергия «земля - здание - местоположение» В: Вопросы оценки. 2007, № 3, сс. 53-61.3. КУЗНЕЦОВ, Б. Л. Экономическая синергетика как интеллектуальный ресурс экономического развития России. В: Экономическая

синергетика: синергетическое управление социально-экономическим развитием: сборник научных трудов международной конференции.Набережные Челны, 2010, вып. 12, сс. 23-35. ISBN 978-5-9536-0187-0.

4. СЕЙС, С., СМИТ, Д., КУПЕР, Р., ВЕНМОР-РОУЛАНД, П. Оценка недвижимого имущества: от стоимости к ценности. Москва: РОО,2009. 504 с. ISBN 978-1-4051-0001-4.

5. ФРИДМАН, Дж., ОРДУЭЙ, Н. Анализ и оценка приносящей доход недвижимости. Москва: Дело ЛТД, 1995. 480 с.6. ХАКЕН, Г. Информация и самоорганизация. Москва: Мир, 1991. 245 с.



Nr. 1 / 2013

78

TENDINŢELE DE BAZĂALE DEZVOLTĂRII PIEŢEI FINANCIARE

BASIC TRENDS OF THE GLOBALFINANCIAL MARKET DEVELOPMENT

Ivan LUCHIAN, dr.,conf. univ.,Institutul Internaţional de Management IMI-NOVA

Recenzent: Angela TIMUŞ, dr., IEFS

Ivan LUCHIAN, PhD, Associate Professor,International Institute of Management IMI-NOVA

Reviewer: Angela TIMUS, PhD, IEFS

The world (global) financial market is designated forthe exchange of capital and credit, including currency andforeign exchange markets. Ensuring freedom of movementof capital internationally, it is an important condition forthe functioning of the world economy. The world (global)financial market is a system of relations of supply anddemand on the financial capital, which operates in theinternational arena as the purchase and payment facilities,credit, investment resources. This article is concerned todemonstrate main directions and tendencies of developmentof global financial market.

The world (global) financial market is designatedfor the exchange of capital and credit, including currencyand foreign exchange markets. Ensuring freedom ofmovement of capital internationally, it is an importantcondition for the functioning of the world economy.The world (global) financial market is a system ofrelations of supply and demand on the financial capital,which operates in the international arena as the purchaseand payment facilities, credit, investment resources. Thisarticle is concerned to demonstrate main directions andtendencies of development of global financial market.

Cuvinte cheie: piaţa financiară, tendinţă, capitalbănesc.

Keywords: financial market, trend, moneyamong.

Introducere. Piaţa financiară mondială (globală) poatefi definită ca totalitatea pieţelor naţionale şi internaţionale,care asigură direcţionarea, acumularea şi redistribuireacapitalului bănesc între subiectele pieţei prin intermediulinstituţiilor bancare şi a altor instituţii financiare în scopulreproducerii şi obţinerii raportului normal între cerere şiofertă la capital [12].

Conţinutul de bază. Dimensionarea pieţei financiaremondiale este o sarcină complicată, însă, în acest scop, potfi folosite rezultatele unor cercetări, cum ar fi cele efectuatede McKinsey Global Institute.

În conformitate cu acestea, poate fi distinsă tendinţaevidentă de extindere a pieţei financiare globale (figura 1).

Astfel, în anul 2010, a fost atins nivelul maxim dinperioada anilor 1990-2010, volumul pieţei nominalizate acrescut cu 158 trln. USD sau 292,6%. Însă această creşterenu a fost uniformă. În timpul crizei financiare internaţionalerecente a avut loc o reducere esenţială de la 202 trln. la 175trln. USD, în anul 2007 sau cu 13,4%.

Introduction. World (global) financial market can bedefined as the totality of national and internationalmarkets, providing targeting, capital accumulation andredistribution of money among the subjects of the marketthrough banking institutions and other financialinstitutions in order to reproduce and to obtain normalratio between supply and demand of the capital [12].

The basic content. Sizing the global financial marketis a complicated task, but can be used for this purposeresearch results, such as those conducted by McKinseyGlobal Institute.

According to them, can be distinguished trendtowards widening global financial market (Figure 1).

Thus, 2010 was peaked during the years 1990-2010,the market volume grew mentioned $158 trillion or292.6%. But this increase was not uniform. During therecent global financial crisis has been an essentialreduction of the $202 trillion in 2007 to $175 trillion in2007 or by 13.4%.

Fig. 1. Dinamica volumului total al pieţei financiare globale (trln. USD) /Fig. 1. The dynamics of the total volume of global financial market (trill. USD)

Sursa/ Source: [1] /[1].

În acelaşi timp, trebuie de remarcat faptul, că înperioada anilor 1990-1999, ritmul mediu de creştere a pieţei

At the same time, it should be noted that in theperiod 1990-1999 the average growth rate was 7.2%


Nr. 1/ 2013

a constituit 7,2%, iar în perioada 2000-2010, acesta s-aredus până la 5,6%.

De asemenea, merită atenţie faptul, că în ultimaperioadă anilor 2000-2001 ritmurile de creştere a pieţelornaţionale în ţările în curs de dezvoltare au fost cu mult maiînalte faţă de ţările industrial dezvoltate. Cele mai înalteritmuri de creştere a pieţelor de capital au fost înregistrateîn India (în mediu 23% anual) şi China (20,8%), în timp ce,în SUA acest indicator a constituit 5,2%, iar în Japonia -2,4% [12].

Prezintă interes şi analiza pe segmentele pieţeinominalizate.

Astfel, pe piaţa mondială a acţiunilor (care în anul2010 a constituit 25,5% din volumul total al pieţei) semanifestă procese asemănătoare (figura 2), însă aceasta semanifestă ca una mai volatilă.

În perioada anilor 1990-2007 a avut loc o creştereneîntreruptă de la 11 tril. la 65 trln. USD, adică în mărimede 54 trln. USD sau de 4,9 ori. După aceasta a urmat ocădere la nivelul de 34 trln. USD sau cu 52,3%. Spre anul2010 piaţa s-a mărit cu 20 trln. USD, însă după uneleestimări în anul 2011 ea s-a redus până la 46 trln. USD. Înperioada 1990-1999 ritmul mediu anual de creştere a pieţeimondiale a acţiunilor a constituit 8,1%, iar în perioada2000-2010 acesta s-a mărit până la 11,8%.

of the market, and during 2000-2010 it was reduced to5.6%.

Also worth noting the fact that in the lastperiod 2000-2001, the growth rates of domesticmarkets in developing countries are much highercompared to industrialized countries. The highestgrowth rates were recorded capital markets in India(on average 23% annually) and China (20.8%),while in the US this indicator was 5.2% and in Japan -2.4% [12].

Is interesting the analyze of mentioned marketsegments.

Thus, on the global stock market (which in 2010accounted for 25.5% of total market) similarprocesses occur (Figure 2), but it is manifested as onevolatile.

During 1990-2007 there was a continuousincrease from $ 11 trill. from $ 65 trill., ie in theamount of $ 54 trill. or 4.9 times. After this was followeda fall at the level of $ 34 trill. or 52.3%. For theyear 2010 the market increased by $ 20 trill., But by someestimates in 2011 it dropped to $ 46 trill. In the period1990-1999 the average annual increase in globalmarket share was 8.1% and in 2000-2010 it increasedto 11.8%.

Fig. 2. Dinamica volumului capitalizării pieţei mondiale de acţiuni (trln. USD) /Fig. 2. The dynamic of global stock market capitalization volume (trill. USD)


Un alt sector specific al pieţei financiare internaţionale îlconstituie segmentul obligaţiunilor (figura 3).

Another specific area of international financial marketis the bond segment (Figure 3).

Fig. 3. Dinamica volumului capitalizării pieţei mondiale de obligaţiuni (trln. USD)/Fig. 3. The dynamic of global bonds market capitalization volume (trill. USD)

Sursa/ Source: [1] /[1].El este format din subsegmentul valorilor mobiliare de de

stat (care în anul 2010 a constituit 19,3% din volumul total alpieţei), cel al obligaţiunilor instituţiilor financiare (19,8%) şicel al obligaţiunilor companiilor nefinanciare (4,7%).

This subsegment consists of governmentsecurities (which in 2010 accounted for 19.3%of total market), the financial institutions bonds19.8%) and the non-financial corporate bonds


Nr. 1 / 2013

80

Astfel, în perioada anilor 1990-2010, valoarea totală avalorilor mobiliare de stat în circulaţie a crescut de la 9 trln.până la 49 trln. USD, adică cu 40 trln. USD sau de 5,4 ori.Ritmul mediu anual de creştere a acestui sector în perioada1990-1999 a constituit 7,8%, iar în perioada 2000-2010 acestas-a mărit până la 11,9%.

În aceeaşi perioadă piaţa obligaţiunilor instituţiilorfinanciare în circulaţie a crescut de la 8 trln. până la 42 trln.USD, adică cu 34 trln. USD sau de 5,3 ori. Ritmul mediu anualde creştere în perioada 1990-1999 a constituit 9,5%, iar înperioada 2000-2010 acesta a avut mărime negativă (-3,3%).

Piaţa obligaţiunilor companiilor nefinanciare în circulaţie acrescut de la 3 trln. până la 10 trln. USD, adică cu 7 trln. USDsau de 3,3 ori.

O parte esenţială a pieţei financiare mondiale (23,1%) oconstituie cea a creditelor (figura 4).

(4.7%).Thus in the period 1990-2010 the total value of

govenment securities outstanding increased from $ 9 trill.up to $ 49 trill., ie $ 40 trill. or 5.4 times. Average annualgrowth rate of this sector was 7.8% during 1990-1999 andduring 2000-2010 it increased to 11.9%.

During the same period outstanding bond marketfinancial institutions increased from $ 8 trill. up to $ 42trill., ie $ 34 trill. or 5.3 times. Average annual growthrate during 1990-1999 was 9.5% and in 2000-2010 it waslargest negative (-3.3%).

Outstanding non-financial corporate bond marketincreased from $ 3 trill. up to $ 10 trill., ie $ 7 trill. or 3.3times.

An essential part of the global financial market(23.1%) is of credits (Figure 4).

Fig. 4. Dinamica volumului capitalizării pieţei mondiale ale împrumuturilor (trln. USD)/Fig. 4. Dynamic of global market capitalization volume of loan (trill. USD)

Sursa/ Source: [1] /[1]

Respectiv, cea mai mare parte din acest sector o constituiesegmentul creditelor nesecuritizate, volumul cărora a crescutîn perioada anilor 1990-2010 de la 22 până la 49 sau cu 27trln. USD (de 2,2 ori). Iar ritmul mediu anual de creştere înperioada 1990-1999 a constituit 4,1%, iar în perioada 2000-2010 acesta s-a redus până la 5,9%.

Volumul creditelor nesecuritizate în perioada anilor 1990-2009 a crescut de la 2 până la 16 trln. USD sau de 8 ori,pentru a se reduce în anul următor cu 1 trln. USD. Ritmulmediu anual de creştere în perioada 1990-1999 a constituit12,7%, iar în perioada 2000-2010 acesta a avut un sensnegativ de (-5,6%).

În afară de aceasta trebuie menţionată extinderea pieţeiglobale a instrumentelor financiare derivative, care, înconformitate cu unele estimări, constituie de la 647 până la1,200 trln. Acest nivel depăşeşte de 20 ori volumuleconomiei globale estimată în volumul de la 60 la 70 trln.

Prezintă un mare interes şi procesul de dezvoltare asistemului bancar global. Astfel, în 2011 valoarea totală aactivelor a 1000 din cele mai mari bănci din lume a constituit101,6 trln. USD, fiind în creştere cu 6,4% faţă de 2010.

Din acest volum circa 13% sunt deţinute de către băncileprovenite din SUA, însă unii specialişti considerăposibilitatea înaltă, ca spre anul 2050 băncile din China sădeţină circa 23%. [4] Marea Britanie, la moment, urmeazăSUA în topul activelor bancare, găzduind 251 bănci cu unvolum de active de 8,1 trln.

Accordingly, most of the sector is securitized loanssegment, the value of which increased during the years1990-2010 from $ 22 trill. up to $ 49 trill. or $ 27 trill.(2.2 times). And the average annual growth rate during1990-1999 was 4.1%, and during 2000-2010 it dropped to5.9%.

The value of nonsecuritized loans in the period 1990-2009 increased from $ 2 trill. up to $ 16 trill. or 8 times toreduce next year with $ 1 trill. Average annual growthrate during 1990-1999 was 12.7% and during 2000-2010it had a negative effect (-5.6%).

In addition to those mentioned should bementioned expanding global market of derivatives,which according to some estimates is from $647până to$1,200 trillion. This level exceeds 20 times the volume ofthe global economy estimated amount from $60 to $70trillion.

Of great interest is the development of the globalbanking system. Thus, in 2011 the total value of 1000 ofthe largest banks in the world was $ 101.6 trillion,increasing by 6.4% compared to 2010.

Of this amount about 13% is held by banksfrom the United States, but some believe highpossibility that Chinese banks in 2050 to hold about 23%.[4] UK at the moment is the top U.S. bankingassets, home to 251 banks with asset size of £8.1trillion.


Nr. 1/ 2013

Se poate remarca şi o tendinţă generală. Sistemelebancare din ţările în curs de dezvoltare se dezvoltă mairepede decât cele din ţările dezvoltate. Astfel, în perioadaanilor 2000-2011, ritmul mediu anual de creştere a constituit6,6%, inclusiv în China şi Hong Kong – 14%, în SUA –8,6%, în Japonia – 0,6%.

Volumul total al depozitelor în anul 2010 a constituit 54trln. USD, fiind în creştere faţă de anul 2009 cu 5,6%.

Capitalizarea de piaţă a celor mai mari bănci din lume înanul 2011 a constituit 1,2 trln. USD şi a scăzut faţă de anul2010 cu 0,4 trln. USD sau 33,3%.

O altă latură a dezvoltării pieţei financiare internaţionaleconstituie lărgirea activităţii internaţionale de asigurare.Lider în acest domeniu este „AIG” (American InternationalGroup), având un nivel de capitalizare de circa 172 mlrd.USD, cu o clientelă de circa 50 milioane şi un personal de 92mii lucrători în 130 de ţări ale lumii.

După compania nominalizată urmează "AXA Group”(Franţa) şi „Allianz Worldwide” (Germania).

Dacă să examinăm împărţirea pieţei în domeniulasigurărilor, peste 30% din aceasta aparţine SUA.

În conformitate cu statistica recentă, volumul primelor deasigurare între continente se distribuie în felul următor:Europa – 1680 mlrd. USD, America – 1417, Asia – 840,Oceania – 69, Africa – 53 [9].

În perioada 2010-2011 are loc creşterea fluxurilorinvestiţiilor străine directe (ISD). Dinamica lor estedemonstrată în figura 5.

One can notice a general trend. Banking systems indeveloping countries grow faster than those in developedcountries. Thus in the period 2000-2011 the averageannual growth was 6.6%, including China and HongKong - 14%, USA - 8.6%, Japan - 0.6%.

Total deposits in 2010 amounted to $ 54 trillion, anincrease compared to 2009 by 5.6%.

The market capitalization of the largest banks in theworld in 2011 was $ 1.2 trillion and decreased to $ 0.4trillion since 2010 or 33.3%.

Another aspect of international financial marketdevelopment is widening international insurancebusiness. Leader in this field is "AIG" (AmericanInternational Group), with a level of capitalizationof about $ 172 billion, with a clientele of about 50million and a staff of 92,000 employees in 130countries.

After the company nominated follow "AXA Group"(France) and "Allianz Worldwide" (Germany).

If you look in the insurance market allocation, over30% of it belongs to the United States.

According to recent statistics, amount of insurancepremiums between continents is distributed as follows:Europe - $ 1680 billion, America - $ 1,417 Billion, Asia -$ 840 billion, Oceania - $ 69 billion, Africa - $ 53billion [9].

During the period 2010-2011 is increasing FDI flows(FDI). Dynamics is shown in Figure 5.

Fig. 5. Fluxurile globale şi pe grupe de economii ale ISD, 1995-2011 (Miliarde dollars)/Fig. 5. FDI inflows, global and by group of economies, 1995-2011 (Billions USD)


În anul 2011 fluxul global al ISD a crescut cu 16% pânăla 1,5 trln. USD, de la 1,3 în anul 2010. Din acesta fluxul ISDîn ţările industrial dezvoltate a constituit 748 mlrd. USD,crescând cu 21% faţă de anul 2010 [3].

În ultimele decenii a crescut importanţa centrelorfinanciare globale. Un centru financiar global este un oraş cuun număr mare de bănci internaţionale semnificative,întreprinderi şi burse de valori. Un centru financiarinternaţional este un termen non-specific, de obicei, folositpentru a descrie un participant important în tranzacţionareainternaţională pe piaţa financiară. Un centru financiarinternaţional dispune, de obicei, cel puţin de o bursăimportantă.

La moment poate fi conturată o reţea, сe uneşteurmătoarele centre financiare ale lumii: Londra – New York– Tokyo – Zürich – Geneva – Frankfurt pe Main –Amsterdam – Paris – Hong-Kong – Sydney ş.a. Însă în trei

In 2011, the global FDI flows rose by 16% to $ 1.5trillion, from $ 1.3 trillion 2010. Of this FDI inindustrially developed countries was $ 748 billion,increasing by 21% compared to 2010 [3].

In recent decades increased importance of globalfinancial centers. A global financial center is a city witha significant number of international banks, businessesand stock exchanges. An international financial center is anon-specific term usually used to describe a majorparticipant in the international financial market trading.An international financial center has usually at least oneimportant stock exchange.

Currently can be designed a network, that joining thefollowing financial centers of the world: London - NewYork - Tokyo - Zurich - Geneva - Frankfurt - Amsterdam- Paris - Hong Kong - Sydney etc. But in three cities -London, New York and Tokyo - have held almost one


Nr. 1 / 2013

82

oraşe – London, New York şi Tokyo – au loc circa 1/3 dintitlurile mondiale de proprietate gestionate de investitoriiinstituţionali şi mai mult de jumătate din volumul mondial aloperaţiunilor de schimb cu valute.

De asemenea, trebuie menţionată dezvoltarea activităţiiinstituţiilor financiare internaţionale. De exemplu, lamoment este larg discutată posibilitatea transformăriiFondului Monetar Internaţional în Banca Centrală Mondială.La fel, creşte rolul Groupului Băncii Mondiale, a Bănciipentru Reglementări Internaţionale, a AsociaţieiInternaţionale a Pieţei Valorilor Mobiliare, a FederaţieiMondiale a Burselor de Valori, a Asociaţiei Internaţionale aSupraveghetorilor în Asigurare, etc.

În ultimul deceniu are loc consolidarea unor segmenteale pieţei financiare internaţionale. Ca exemplu, evident,constituie formarea grupurilor bursiere NASDAQ OMX,NYSE Euronext, CEE Stock Exchange Group şi LondonStock Exchange Group. Din ele cel mai remarcabil este TheNASDAQ OMX Group, Inc., care oferă tehnologii decomerţ, de schimb şi de prestare a serviciilor companiilorpublice pe şase continente, menţine operaţiunile de peste 70burse de valori cu aproximativ 3,700 companii listate dinpeste 50 de ţări.

În afară de cele menţionate, în ultimele decenii, piaţafinanciară mondială a marcat următoarele tendinţe dedezvoltare [10]:

Internaţionalizarea fluxurilor financiare şi a activităţiisubiecţilor economici, precum şi desfăşurarea procesului deglobalizare financiară;

Integrarea şi convergenţa diferitor segmente ale pieţeifinanciare internaţionale, care se manifestă prininterpătrunderea segmentelor constituente;

Intensificarea concurenţei pe segmentele de bază alepieţei financiare internaţionale;

Computerizarea şi informatizarea proceselortehnologice.

Concluzii. Din cele expuse, se poate face concluzia, cădezvoltarea pieţei financiare globale are un caracter complexşi de lungă durată, fiind o parte integrantă a procesului deglobaliare financiară.

third of global property securities managed byinstitutional investors, and more than half of the world'scurrencies exchange operations.

Also must to be mentioned the development ofinternational financial institutions. For example, iscurrently widely discussed the possibility of transformingthe International Monetary Fund in the World CentralBank. Similarly, is increasing the role of the World BankGroup, Bank for International Settlements, theInternational Association of Securities Market, the WorldFederation of Stock Exchanges, the InternationalAssociation of Insurance Supervisors, etc.

In the last decade there is consolidationof the international financial market segments. Asobvious example is the formation of exchange groupsNASDAQ OMX, NYSE Euronext, CEE StockExchange Group and London Stock Exchange Group. Ofthese the most remarkable is the The NASDAQ OMXGroup, Inc., which provides technology trade exchangeand public companies provide services across sixcontinents, maintains operations in over 70 stockexchanges around 3,700 listed companies in over 50countries.

In addition to the above, in recent decades the globalfinancial market development marked the followingtrends [10]: Internationalization of financial flows and

economic activity subjects and the pursuit of financialglobalization; Integration and convergence of different

segments of the international financial market, which ismanifested by mutual penetration of constituent segments; Intensifying competition in the basic international

financial market segments; Computerization and informatization

processes.Conclusions. From the above, it can be concluded

that the global financial market development iscomplex and long, being an integral part of the financialglobality.

Referinţe bibliografice / References1. ROXBURGH, Charles, LUND, Susan, PIOTROWSKI, John. Mapping Global Capital Markets. 2011, august [accesat 12 noiem. 2012].

Disponibil: http://www.mckinsey.com/insights/global_capital_markets/ mapping_global_capital_ markets_2011 .2. Credit markets struggle while government debt soars. In: Mapping Global Capital Markets. 2011, august, pp. 3-4.3. World Investment Report. United Nations Conference on Trade And Development. 2012 [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil:

unctad.org/en/PublicationsLibrary/wir2012_embargoed_en.pdf4. World’s largest 1,000 banks’ assets grew, challenges remain, TheCityUK says [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: www.international-

adviser.com/news/uk/worlds-largest-1000-banks-assets-grew-cityuk-says5. В 2011 году мировой рынок акций «похудел» на 12,1% [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.bfm.ru6. Крупнейшие банки мира по консолидированным активам за 2011 год [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.bankcausa.ru7. Крупнейшие банки мира по итогам 2011 года [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.banksdaily. com/rus/topbanks2011.html8. Международные финансовые центры. Институт Проблем Предпринимательства [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil:

http://www.ippnou.ru/print/006016/9. Мировой рынок страхования. 2012, 29 октября [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://bank-nk.blogspot.com/2012/10/blog-post_930.html10. Мировой финансовый рынок и тенденции его развития [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.finekon.ru/mir-fin-rynok.php11. Современные тенденции развития мировой банковской системы [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.banki-

delo.ru/2010/12/современные-тенденции-развития-миро/12. Структура мирового финансового рынка [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.study-info.com/fin/fryn/ 162-struktura-mirovogo-

finansovogo-rynka.html13. ЩЕПОЧКИНА, Н. А. Mировой финансовый рынок: возможности и пределы регулирования: автореферат диссертации на соискание

ученой степени кандидата экономических наук. Москва, 2012 [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil:http://www.fa.ru/dep/upanpk/dissertation_councils/referats/Documents/2012_09/автореферат Щепочкина НА.pdf



Nr. 1 / 2013

ABORDĂRI MODERNEÎN IMPLEMENTAREA POLITICII

MONETARE ŞI REGLEMENTAREASISTEMELOR FINANCIARE

MODERN APPROACHESTO THE IMPLEMENTATION OF MONETARY

POLICY AND THE REGULATIONOF FINANCIAL SYSTEMS

Radu CUHAL, dr., conf. univ., BNMLudmila STARIŢÎNA, dr., conf. cerc., BNM

Nicolae BASISTÎI, drd., IEFS

Recenzent: Alexandru STRATAN, dr. hab., IEFS

Radu CUHAL, PhD, Associate Professor, BNMLudmila STARIŢÎNA, PhD, Associate Professor, BNM

Nicolae BASISTÎI, PhD student, IEFS

Reviewer Alexandru STRATAN, PhD, IEFS

În acest articol sunt identificate abordările modernede implementare a politicii monetare şi reglementare asistemelor financiare. Este fundamentat un set de măsuride prevenire şi depăşire a crizei financiare din punctulde vedere al diferitelor domenii de cercetare şi al FMI.

Sunt identificate noi probleme de politică monetară abăncilor centrale, care sunt concepute pentru a asigurastabilitate financiară a statului (în cadrul politicii fiscalecomune).

Sunt examinate principalele direcţii de dezvoltare şiimplementare a unui nou mecanism monetar, destinat săasigure o soluţie eficientă a problemelor desupraveghere macroprudenţială şi stabilitate financiară.

Cuvinte cheie: politica monetară, stabilitateafinanciară, analiza macroprudenţială, regim flexibil deţintire directă a inflaţiei, hedjing a riscurilor monetare,riscul de lichiditate.

This study determines the modern approaches to theimplementation of monetary policy and regulation offinancial systems. Set of measures to prevent andovercome the financial crisis is grounded taking intoconsideration different areas of research and the IMF.

New tasks of monetary policy in central banks arespecified and they are intended to ensure thefinancial stability of the state (within the common fiscalpolicy).

The main directions of elaboration and implementationof new monetary policy mechanism, which is intended toensure the effective solution of problems in macroprudential supervision and financial stability, areexamined.

Keywords: Monetary policy, financial stability,macroprudential analysis, flexible inflation targeting,liquidity risk, hedjing of monetary risks.

Introducere. În condiţiile instabilităţii pieţelorfinanciare globale şi a sistemelor financiare naţionalecreşte considerabil rolul politicii monetare promovate debăncile centrale. Acest lucru se datorează reduceriidrastice a duratei ciclului financiar, volatilităţii ridicate apieţelor, care, la rândul lor, în evaluarea situaţiei şi înaprobarea deciziei necesită un nivel ridicat de eficienţă şisinergie a tuturor participanţilor profesionalişti a pieţiifinanciare. Cu toate acestea, experienţa arată căabordările tradiţionale nu întotdeauna îndeplinesc nevoilede dezvoltare post-criză a economiei mondiale şi aunevoie de unele modernizări sau ajustări pe baza treceriila un nou regim monetar. Provocarea nu constă doar îndezvoltarea măsurilor suplimentare sau în utilizareanoilor instrumente ale politicii monetare pentru aface faţă crizei, dar şi în justificarea regimuluimonetar care poate preveni apariţia unor crizefinanciare sistemice, sau, dacă este necesar, poatemicşora efectele negative ale acestora.

Conţinut de bază. Lecţiile principale ale crizeifinanciare globale din anii 2007-2009, în atenţiamajorităţii savanţilor şi practicienilor, sunt următoarele:

Sursa crizei a servit sectorului bancar, care datorităacumulărilor semnificative de riscuri individuale aconstituit linkul dintre lanţul prost reglementat asistemului financiar. Sursa principală de provenienţă acrizelor financiare din ultimele decenii devin sectoarele,activităţi sau chiar unele instrumente financiare cel maipuţin reglementate. Cum arată experienţa crizelorfinanciare din ultimele decenii, sursa principală de

Introduction. Taking into account the instability of theworld financial markets and national financial systems, therole of the monetary and credit policy pursued by thecentral banks increases essentially. It is caused by a sharpreduction of the financial cycle duration, high volatility ofthe markets which all, in turn, demand high level ofefficiency and a good coordination of actions carried outby all subjects of the financial market in order to assessany situation and take a corresponding decision. However,as the practice has shown, traditional approaches do notalways correspond to requirements of post crisisdevelopment of the world economy and need certainmodernization or updating on the basis of transition tosome new monetary conditions. The problem does notconsist simply in working out some additionalmeasures or new instruments of the monetary policy inorder to counteract the crisis, but in the monetarypolicy substantiation that will be capable to warn aboutany appearance of any systemic financial crises or toneutralize their negative consequences in case of anyneed.

Main content. The main lessons of the global financialcrisis happened within the years 2007-2009 and mentionedby the majority of scientists and experts are the following.

The first: The banking sector served as the source ofthe crisis, because it has become a poorly regulated part ofthe overall financial system due to the fact that itaccumulated considerable volumes of individual risks.Based on the experience of the financial crises of the pastdecades, the least regulated sectors, activities or even


Nr. 1 / 2013

84

provenienţă a crizelor devin sectoarele, activităţi, sauchiar unele instrumente financiare cu cea mai micăreglementare. În consecinţă, următoarea criză financiarăeste de aşteptat să fie în sectorul cel mai puţinreglementat a sistemului financiar, un grup de produsefinanciare sau instituţii financiare. În plus, teoria"dispersiei riscului", pe care s-au bazat finanţatorii demai mulţi ani, crezând că prin hedging-ul riscurilorindividuale pot fi evitate şocurile sistemice, nu s-aconfirmat.

Metodologia şi instrumentele de prognoză a riscurilorsistemice şi gestionarea crizelor nu au fost suficient dedezvoltate sau chiar absente. Sistemele de reglementare amultor ţări nu au luat în consideraţie problemele reale dedezvoltare a sectorului financiar, dar autorităţile dereglementare în sine nu au reuşit să anticipeze fenomenulcrizei şi nu au reacţionat rapid la panica bancară şi laşocurile financiare. Totodată, s-a demonstrat faptul că înmulte ţări nu există o abordare unică (şi mecanismeconexe) la formularea şi realizarea politiciiguvernamentale financiare, ce a complicat procesul dedepăşire a consecinţelor crizei.

Consecinţele crizei au fost eliminate pe baza utilizăriiinstrumentelor politicii monetare promovate de băncilecentrale, precum şi pe baza activităţilor efectuate deGuverne prin utilizarea semnificativă a fondurilorbugetare. Cu toate acestea, practica a demonstrat căaceastă metodă pentru multe ţări nu a fost cea maieficientă, cel puţin, din punctul de vedere socio-economic, ceea ce a dus la crizele socio-economice şi lacreşterea tensiunilor sociale.

Modelul economic bazat pe dezvoltarea avansată asectorului financiar, în comparaţie cu dezvoltare reală,încă o dată a intensificat contradicţia dintre producţiacostului real şi modificarea formelor ei numerare şifinanciare, ceea ce a contribuit la intensificareaproceselor inflaţioniste şi la creşterea instabilităţiimacroeconomice [3, p. 30-34].

Cu toate acestea, dacă în evaluarea consecinţelor şilecţiilor crizei mai mulţi experţi au fost de acord, atunciîn justificarea măsurilor de prevenire şi soluţionare acrizelor financiare, opinii au fost cu mult mai diferite.Generalizarea măsurilor propuse permite identificareacâtorva direcţii, unele dintre care, în opinia noastră, nuaduc o deosebită noutate, dar utilizarea altora implică oprobabilitate mai mică să fie suficient de eficace înviitor.

1. În mod tradiţional, se propune intensificareareglementării şi supravegherii de stat asupra sectoruluibancar, asupra pieţelor financiare, asupra instituţiilorfinanciare şi chiar asupra produselor financiare. Deşiaceasta este o problemă foarte importantă propusă deComitetul de la Basel pentru supraveghere bancară,completările ulterioare la Acordurile privind capital(Basel III), în opinia noastră, nu aduc modificări majorenici în metodologia, nici în procesul de reglementare şisupraveghere. Ele pot fi văzute doar ca completăricosmetice, reflectate la situaţia actuală, precum şiprolixitatea de inovaţii în timp (până la 2019), doar

individual financial instruments became the main sourcesof these crises. Therefore the next financial crisis shouldbe expected in the least controlled sector of the financialsystem, group of financial products or monetaryinstitutions. Besides this, the theory of ‘risk dispersion’,which has been carried out by many financiers for manyyears who believed that it is possible to avoid any systemshocks by hedging individual risks, has not beenconfirmed.

The second: The methodology and instruments used forsystem risks and crises forecasting have proven to beinsufficiently developed or in some cases even were notapplied at all. In many countries regulatory systems havenot considered the real problems of the financial sectordevelopment, and the regulators themselves failed toanticipate crises events and to respond instantly to anybanking panics and financial shocks. Besides this it hasappeared that in many countries there is no any uniformapproach (and corresponding mechanisms) ready to formand realize the state financial policy; thus, it all hascomplicated the overall process of crisis consequencesovercoming.

The third: Crisis consequences were eliminated basedon the use of the monetary policy instruments carried outby central banks, as well as on active actions taken by thegovernments that had to use considerable amounts ofbudgetary funds. However, the practice has shown that thismethod appeared to be less efficient for many countries,especially from the social and economic point of view; ithas led to social and economic crises and to thestrengthening of social tension.

The fourth: The economic model based on advanceddevelopment of the financial sector being compared to thereal sector of the economy, has once again aggravated thecontradiction between the production of real cost and themovement of its monetary and financial forms thatpromoted the strengthening of inflationary processes andmacroeconomic instability [3, p. 30-34].

However, if in an estimation of consequences andlessons of the crisis experts were more unanimous, then injustification of actions intended for prevention andovercome of financial crises there was a huge variation intheir opinions. Generalization of all the proposed measurescan identify several areas, some of which, in our opinion,are not particularly new, and the use of the others canunlikely be sufficiently effective in the future.

1. The strengthening of the state regulation andsupervision of banking activity, financial markets,financial institutions and even financial products is offeredtraditionally. Although it is a really important task, in ouropinion, the addenda to the Agreements on capital (BaselIII) offered by Basel Committee on Banking Supervisiondo not introduce any cardinal changes either inmethodology, or in the whole process of regulation andsupervision. They can be considered only as cosmeticadditions that reflect the current situation; and theextension in time of all innovations implementation (until2019) only confirms this.

2. The active involvement of governments to address


Nr. 1 / 2013

confirmă aceasta.2. Implicarea activă a guvernelor în abordarea

problemelor sectorului financiar, prin creştereacheltuielilor bugetare, inclusiv pentru menţinereasolvabilităţii şi a lichidităţii instituţiilor din sectorulfinanciar, precum şi prin efectuarea investiţiilor înanumite domenii sau sectoare ale economiei naţionale.

3. Cerinţele politicienilor şi ale publicului larg cătrebăncile centrale este să pună în aplicare politici cevizează stimularea dezvoltării sectorului real, ramurilorindividuale ale economiei sau chiar corporaţiilor. Înunele cazuri, se înaintează propuneri de majorare a coteide participare a statului în structura sectorului financiar.

4. Introducerea sistemelor de analizămacroprudenţială în băncile centrale sau înmegaregulatori independenţi cu scopul monitorizăriicondiţiilor macroeconomice, identificării dezechilibrelorşi dezvoltării măsurilor de prevenire a riscurilorsistemice. Deşi această abordare de asemenea nu este înîntregime nouă, deoarece majoritatea băncilor centrale înstructurile sale au avut încă până la criză unităţi, înfuncţiile cărora a fost asigurarea stabilităţii financiare,totuşi aceasta merită o atenţie deosebită ca o cale deperspectivă în extensia promiţătoare a metodologiei deanaliză financiară.

5. Totalul de oferte cu caracter global: schimbareasistemului monetar mondial, crearea de noi instituţiiglobale şi regionale şi organe supranaţionale dereglementare şi supraveghere financiară, extindereaspectrului monedelor regionale, schimbarea principiilorde emisie a monedelor naţionale, revenirea la "standardulde aur" etc.

Noile sarcini ale politicii monetare şi înreglementarea pieţelor financiare în perioada post-crizăau fost definitivate în modul cel mai clar de către FondulMonetar Internaţional (FMI). Executând o analiză aimpactului consecinţelor crizei financiare globale,experţii FMI au identificat trei priorităţi ale politiciibăncilor centrale, care sunt concepute pentru a promovastabilitatea financiară:

- utilizarea în procesul de formulare şiimplementare a politicii monetare a rezultatelor aanalizei macroprudenţiale, precum şi extindereacompetenţelor băncilor centrale ca regulator principal alpieţei financiare;

- asigurarea priorităţii sarcinilor stabilităţiipreţurilor ca obiectiv principal al politicii monetare;

- îmbunătăţirea dirijării lichidităţii sistemuluibancar pe baza creşterii flexibilităţii procedurilorutilizate de către băncile centrale, precum şi sporireacontrolului şi reglementarea instituţiilor şi pieţelorfinanciare, aceştia fiind potenţialii beneficiari asprijinului de lichiditate.

Apreciind pozitiv propunerile FMI, deşi e nevoie demenţionat faptul că, în pofida nivelului ridicat deelaborare teoretică a teoriei monetare şi o experienţăbogată în aplicare practică a politicii monetare, nu existănici o reţetă unică, la fel de potrivită pentru toate ţările cuposibilitatea eliminării tuturor consecinţelor, şi cu atât

the problems of the financial sector by increasing budgetexpenditures (including the maintenance of solvency andliquidity of the institutions from the financial sector andthe realization of capital expenditures in specific areas orsectors of the national economy).

3. The request from politicians and the publicaddressed to central banks with the aim to pursue a policydirected on stimulation of the real sector development, thedevelopment of separate branches or even certaincorporations. In some cases, there were proposals toincrease the share of state ownership in the structure of thefinancial sector.

4. The introduction of macro-prudential analysissystems in the central banks or independent mega-regulators in order to monitor the macroeconomicsituation, identify imbalances and develop measures toprevent the systemic risks. Although this approach is alsonot essentially new, since prior to the crisis most of thecentral banks around the world had units in theirorganizational structure whose main responsibility was toensure financial stability, it deserves attention as aprospective direction towards the extension of financialanalysis methodology.

5. The complex of proposals having global character:the world monetary system change, the creation of newworld and regional financial institutions and supranationalregulatory and supervision bodies, the expansion of theregional currencies spectrum, the change of principlesreferring to the national currencies issue, return to the‘gold standard’ and many other.

Most clearly the new tasks of monetary policy andprinciples of financial markets regulation for the post-crisis period were defined by IMF. Analyzing the impactof the global financial crisis, IMF experts have identifiedthe following three priorities for the central banks’ policy,which are designed to promote financial stability:

- To use the results of macro-prudential analysis and toexpand the authority of the central banks as mainregulators of the financial market in the process of themonetary policy elaboration and implementation;

- To provide the priority to price stability measures asthe primary objective of the monetary policy;

- To improve the liquidity management within thebanking system by increasing the flexibility of proceduresused by the central banks, as well as to increase theactivity control and regulation of the financial institutionsand markets that are potential recipients of any liquiditysupport.

Appreciating the IMF proposals positively, it isnecessary to notice anyway that, despite the high level oftheir overall theoretical development of the monetarytheory and their huge practical experience in the monetarypolicy implementation, there is no any uniform recipewhich is equally suitable for all countries and which iscapable to eliminate any consequences and moreover toforesee any major systemic financial crises. Despite thegenerality of some problems, the ways to overcome crisisand to ensure the post-crisis development of nationalfinancial systems can be different in some countries.


Nr. 1 / 2013

86

mai mult cu posibilitatea prevederilor crizelor financiaresistemice majore. În ciuda problemelor comune, căile deieşire din criză şi dezvoltare post-criză a sistemelornaţionale financiare în unele ţări pot fi diferite.

Până în prezent, abordarea generală la formularea şirealizarea a politicii monetare a băncilor centrale esteconcentrarea lor asupra stabilităţii monedei naţionale,precum şi realizarea regimurilor monetare bazate pestabilitatea preţurilor. Potrivit experţilor, menţinereastabilităţii nivelului general al preţurilor în economie artrebui să fie obiectivul principal al băncii centrale, carepermite realizarea unei politici monetare contra-ciclice şioferă un nivel ridicat de ocupare [4, 9, 10].

Revizuirea scopurilor şi obiectivelor de politicămonetară are loc în multe ţări. În mandatul băncilorcentrale este inclusă funcţia de asigurare a stabilităţiifinanciare şi macroeconomice, care necesită lărgireainstrumentelor mai avansate de politică monetară şitotodată lărgirea competenţelor băncilor centrale pentruatingerea acestor obiective şi consolidarea independenţeioperaţionale şi instituţionale. În prezent abordareadominantă conform căreia obiectivul principal al politiciimonetare a băncii centrale constă în asigurarea stabilităţiimonedei naţionale, ceea ce implică menţinerea cursuluide schimb, precum şi stabilitatea preţurilor, în timp cealte obiective trebuie să fie subordonate acesteia şi caretrebuie clasificate în ordinea importanţei lor. În special,în realizarea unei politici financiare unice a statuluistabilitatea preţurilor ar trebui să contribuie la asigurareastabilităţii financiare şi macroeconomice [6, p. 23-29].

Practica a arătat că, în ultimii ani, mai ales înperioada de criză, băncile centrale din mai multe ţări, înalegerea instrumentelor pentru asigurarea stabilităţiipreţurilor şi stabilităţii financiare se confruntă permanentcu necesitatea căutării unui "compromis". Faptul că ladispoziţia băncilor centrale nu sunt instrumente specialecu impactul direct asupra nivelului de stabilitatefinanciară, sursa de dezechilibru pentru care sunt adeseafactori care nu sunt sub influenţa directă a băncilorcentrale. În plus, dezbaterile continuă în direcţia stabiliriidacă o banca centrală, cu o politică activă a ratelor poatepreveni modificări bruşte a preţurilor pentru active(bunuri imobiliare, valori mobiliare). O întrebare pentrudiscuţii rămâne a fi, cum de utilizat instrumentele depolitică monetară pentru a rezolva conflictul dintreasigurarea stabilităţii financiare şi asigurarea stabilităţiipreţurilor. În opinia noastră, aceste probleme cum şialtele trebuie să fie abordate în cadrul strategiei generalea politicii financiare a statului, precum şi în cadrul nouluiregim monetar implementat de banca centrală.

În prezent, cel mai eficient regim de politicămonetară pentru asigurarea stabilităţii preţurilor esteconsiderat regimul de ţintire directă a inflaţiei. Acestregim a devenit o bază preferată pentru realizarea apoliticii monetare în multe bănci centrale, deşi în formaclasică se aplică numai în 26 de ţări. Unele băncicentrale, inclusiv BCE, Fed, Banca Japoniei, BancaNaţională a Elveţiei, nu au trecut pe deplin la realizarearegimului monetar dat, doar folosesc câteva dintre

Today the general approach to elaborate and implementthe monetary and credit policy of the central banks is todirect the attention of the central banks to the maintenanceof national monetary units stability and realization ofmonetary regimes which will be based on the maintenanceof price stability. According to experts, the maintenance ofthe overall price level stability in economy should becomea main objective for any central bank; thus this approachwill offer the possibility to conduct an anti-cyclicmonetary and credit policy as well as to ensure a high levelof employment [4; 9; 10].

At present a complete revision of the monetary andcredit policy objectives and goals occurs in manycountries. There is a function of financial andmacroeconomic stability maintenance included in themandate of the central banks which requires expansion ofthe monetary and credit policy instruments, the broadeningof the central bank’s powers in order to fulfill thisfunction, as well as the strengthening of the central bank’soperational and institutional independence. Today thedominant approach is the one that declares the mainobjective of the central bank’s monetary policy as beingthe maintenance of the national monetary unit stability,which should include both the stability of exchange ratesand prices; the rest of the central bank’s objectives shouldbe subordinated to this one being classified by the degreeof their importance.

In particular, the achievement of the price stabilityshould contribute to the financial and macroeconomicstability within the framework of the state uniformfinancial policy realization. [6, p.23-29].

In practice, during the last years, especially during theworld crisis period, the central banks of many countrieshave constantly been facing the necessity to find areasonable compromise when choosing the correspondinginstruments for price and financial stability maintenance.The point is that the central banks do not have specialinstruments for a direct impact on the level of the financialstability, for which the source of imbalance is often out ofany possible direct influence of the central bank. Besides,there are some discussions concerning any possibility forthe central bank to prevent any sharp changes in assetsprice (for example, in real estate and securities prices) viathe central bank’s active interest rates adjustment policy.There is still also another debatable question on thepossibility to solve the conflict between the maintenanceof financial stability and the guarantee of price stability. Inour opinion, these and some other problems should besolved within the framework of the general realization ofthe state financial policy strategy, as well as within theframework of the new monetary regime carried out by thecentral bank.

At present the most effective monetary regime thatpromotes the price stability is the one dedicated to theinflation targeting. This regime has become a preferablebasis of the monetary and credit policy realization formany central banks; although in its classical form it hasbeen already applied in 26 countries only. Some centralbanks (in particular ECB, FRS, Bank of Japan, Swiss


Nr. 1 / 2013

elementele sale. Astfel cum rezultă dintr-un studiu alFMI, în conformitate cu regimul dat în ţările dezvoltate,inflaţia se menţine la un nivel-ţintă sau într-un intervaldefinit în cadrul 1-3 la sută, în timp ce în ţările în curs dedezvoltare - la nivel de 3-6 la sută [11, p. 46-49].

Ţintirea inflaţiei, este o modalitate eficientă aasigurării stabilităţii preţurilor şi de fixare a anticipărilorinflaţioniste şi reprezintă o importanţă majoră pentrupieţele emergente. Începând cu anii 2000 ţările date trecîn serie la utilizarea unor elemente a regimului de ţintirea inflaţiei, sau la o opţiune flexibilă a regimului dat,deoarece băncile centrale pe termen lung au multipleobiective, care nu întotdeauna sunt în concordanţă cumenţinerea inflaţiei într-un anumit interval de timp. Înplus, nivelul inflaţiei de peste 7-8% inhibă în modsemnificativ trecerea la un nou regim de politicămonetară. Cu toate acestea, Banca Naţională a Moldovei(BNM) practic din anul 2010 a trecut la regimul monetarbazat pe ţintirea directă a inflaţiei. Strategia de politicămonetară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii2010-2012 prevede că, pentru a atinge şi menţinestabilitatea preţurilor, BNM stabileşte ţinta de inflaţie -măsurată prin indicele preţurilor de consum publicatlunar de Biroul Naţional de Statistică, la 5,0% în 2010,cu abatere posibilă de 1,0 puncte procentuale [15].

În conformitate cu abordarea generală a elementelorde bază ale regimului ţintirii directe a inflaţiei sunt:

1. determinarea băncii centrale a stabilităţii preţurilorca obiectiv principal al politicii monetare şi stabilireaunor indicatori cantitativi clari ale inflaţiei;

2. un nivel ridicat de independenţă operaţională abăncii centrale;

3. responsabilitatea băncii centrale pentru realizareaţintei stabilite a inflaţiei;

4. implementarea politicii monetare pe baza evaluăriipresiunilor inflaţioniste şi aşteptărilor inflaţioniste.

Astfel, regimul de politică monetară bazat pe ţintireadirectă a inflaţiei, este privit în primul rând ca o funcţiesau un scop al băncii centrale, ca parte componentă apoliticii sale monetare. Prin urmare, lista instrumentelorutilizate în atingerea obiectivelor regimului dat, selimitează la instrumentele de politică monetară, cecreează bariere în utilizarea lui eficientă în atingereaaltor scopuri ale băncii centrale [7, p. 32-40].

În ultimii ani, în cadrul regimului de ţintire directă ainflaţiei, luând în consideraţie încetinirea ritmului decreştere în economiile ţărilor dezvoltate, băncile centralepentru a stimula economiile ţărilor au implementat opolitică monetară mai relaxată, şi ca rezultat a fostînregistrată o reducere treptată a ratei de bază. Acestlucru a contribuit la creşterea cererii de bani, ceea ce adus la o creştere nejustificată a volumului creditării. Larândul lor, instituţiile financiare şi de credit au reduscerinţele la mărimea şi calitatea garanţiilor, au relaxatcondiţiile de creditare şi au lărgit gama de debitoripotenţiali. Se presupunea că acest lucru va spori volumulde împrumuturi şi va stimula creşterea economică.

De menţionat că, din cauza lipsei de eficacitate aregimului de ţintire directă a inflaţiei pentru a răspunde

National Bank) have not passed on to a practicalrealization of this monetary regime completely yet; theyuse some of its individual elements only. According to theresearch done by IMF, within the framework of thisregime in developed countries the inflation is maintainedat the target level of 1-3%, and in developing countries - atthe level of 3-6% [11, p. 46-49].

The inflation targeting, being one of effective ways forprice stability maintenance and for inflationaryexpectations fixation, is of great importance for thecountries with emerging markets. Since 2000’s thesecountries has been consistently passing to use individualelements of the inflation targeting regime, or to its moreflexible alternative, because there are multiple objectivesstanding before the central banks which cannot beachieved in long-term outlook in case if the inflation ismaintained within a certain range. Besides that, thepresence of the rate of inflation over 7-8% significantlyinhibits the transition to this new monetary regime.Nevertheless, since 2010 the National bank of Moldova(NBM) has practically gone to the monetary mode basedon the inflation targeting. The Strategy of monetary policyof the National Bank of Moldova for 2010-2012 states thatto achieve and maintain the price stability the NBM willestablish the inflation target measured by the consumerprice index published by the National Bureau of Statistics,at the level of 5.0% for the year 2010 with the possibledeviation of 1.0 percentage points [15].

According to the standard approach the basic elementsof the inflation targeting are:

1) The determination of the price stability done by thecentral bank as the primary goal of the monetary policyand the establishment of accurate quantitative indicators ofinflation;

2) The high level of operational independence of thecentral bank;

3) The central bank accountability for the achievementof the established target indicators of inflation;

4) To carry out the monetary policy based on theassessment of the inflationary pressure and inflationaryexpectations.

Thus, the monetary regime, based on inflationtargeting, is considered mainly as a function or a task ofthe central bank, as well as a component part of itsmonetary policy. Hence, the list of the instruments used toachieve the objectives of this regime is limited to theinstruments of the monetary policy; this fact createsnatural barriers in possibilities of the effective use of thisregime in order to achieve other objectives established forthe central bank [7, p.32-40].

In recent years within the limits of the inflationtargeting regime and taking into consideration the overallslowdown in economic growth in developed countries, thecentral banks conducted a soft monetary and credit policyin order to stimulate the economy, which resulted in agradual reduction of the basic interest rate. This hascontributed to increased demand for money that has led toan unjustified growth in lending. In turn, the financial andcredit institutions have reduced their requirements towards


Nr. 1 / 2013

88

în mod adecvat la manifestările crizei financiare, pentru alua în consideraţie fluctuaţiile excesive ale cursului deschimb şi a preţurilor la activele financiare, ca urmare afactorilor nemonetari care ajută la reducereaconsecinţelor negative şi la asigurarea stabilităţiifinanciare. Băncile centrale din mai multe ţări au începutsă-şi revizuiască atitudinea faţă de regimul dat. Astfel,criza a pus sub semnul întrebării eficienţa regimului deţintire directă a inflaţiei ca factor de durabilitate apoliticii monetare. Acest lucru se datorează faptului că,în ciuda creşterii economice puternice şi inflaţiei joase înperioada de pre-criză, multe din ţările dezvoltate nu aureuşit să ofere o bază solidă pentru stabilitatea financiarăşi să reducă tensiunile pe pieţele financiare. Practica apus la îndoială încă o dată ipoteza privind posibilitatearealizării simultane a creşterii economice şi stabilităţiisistemului financiar şi economic.

De aceea, în ultimii ani multe ţări trec la un regimflexibil de ţintire a inflaţiei, pe baza cărui băncilecentrale concentrează efortul principal pentru atingereaţintei inflaţiei în termen mediu de 2-3 ani. Acest lucrupermite combinarea realizării obiectivului principal curealizarea altor obiective, în special în perioada post-criză, când o atenţie deosebită se acordă problemelorasigurării stabilităţii macroeconomice şi financiare.

În cazul dat, principalul instrument al politiciimonetare în cadrul regimului de ţintire a inflaţiei rămânea fi rata de bază, care astăzi ar trebui să fie văzută nudoar ca un instrument al politicii monetare, ci ca unuldintre cel mai principal indicator macroeconomic. Cutoate acestea, potrivit multor experţi, utilizareainstrumentelor de scurtă durată nu poate oferi oreglementare durabilă şi pe termen lung, precum şiatingerea obiectivelor pe termen lung. Dacă pe termenscurt instrumentele de politică monetară pot fi folosite cusucces pentru a gestiona situaţia actuală de pe pieţelefinanciare şi aşteptările inflaţioniste, pentru a prevenidezechilibre din sistemul financiar este nevoie deinstrumente care sunt caracterizate nu numai prinutilizare stabilă, dar şi cu durată mai lungă de acţiune, lacare ar trebui să fie inclus şi sistemul de reglementare astatului.

Lecţiile crizei sugerează că practica a livrat oprovocare mai complicată, legată nu numai de asigurareastabilităţii preţurilor de către băncile centrale, ci şi deasigurarea stabilităţii generale a sistemului financiar, încadrul realizării a politicii generale financiare astatutului. În primul rând, aceasta înseamnă că accentulpoliticii monetare ar trebui să fie modificat de la privireunilaterală a valorii banilor în ceea ce priveşte putere decumpărare a acestora la o evaluare integrată, luând înconsideraţie valoarea banilor ca capital. Astfel, politicamonetară modernă a băncilor centrale, în cadrulimplementării regimului flexibil de ţintire a inflaţiei, înopinia noastră, ar trebui să se bazeze pe o combinaţie apoliticii ratelor efective cu abordarea avansată a ţintiriiagregatelor monetare, cu o atenţie sporită pe optimizareastructurii lor.

În al doilea rând, implementarea noului regim

the size and quality of collateral, have eased their creditconditions, and have expanded the circle of potentialborrowers. It was supposed that such measures willincrease the volume of lending and stimulate the economicgrowth.

It should also be noted that due to lack of effectivenessof the inflation targeting regime to adequately respond tothe manifestations of the financial crisis, to take intoaccount the sharp fluctuations of the exchange rate and thevalue of financial assets due to non-monetary factors, aswell as to reduce the negative impacts and promotefinancial stability, the central banks of several countriesbegan to revise their attitude towards the inflation targetingregime. Thus, the crisis has called into question theeffectiveness of inflation targeting as the sustainabilityframework for a monetary policy. This is due to the factthat, despite the strong economic growth and low inflationin the pre-crisis period, many developed countries havefailed to provide a sound basis for financial stability and toreduce the tension on the financial markets. Once again thepractice has questioned the thesis of the possibility toachieve both high economic growth and stability of thefinancial and economic systems simultaneously.

Therefore, in recent years in many countries there is atransition to a flexible targeting regime, in which the maineffort of the central banks was concentrated on achievingthe inflation target in the medium term of 2-3 years. Thisallows the central banks to combine their primaryobjective with the other tasks, particularly in the post-crisisperiod a special attention is paid to ensure macroeconomicand financial stability.

That is why the main tool of the monetary policy underthe inflation targeting regime is still the interest rate whichtoday should be considered not as the tool of the monetarypolicy only, but as one of the key macroeconomicindicators. However, according to many experts, the use ofshort-term instruments cannot provide long-term andsustainable management and moreover the achievement ofany long-term goals. If short-term instruments of themonetary policy can be successfully used to manage thecurrent opportunities of financial markets and inflationaryexpectations, then in order to prevent imbalances in thefinancial system there is a need of instruments that canensure not only their stable use, but also their long-lastingaction, which should also include the system of the stateregulation.

Lessons from the crisis suggest that the practice hasdelivered more than a challenge for the central banks tonot only ensure the price stability, but also to achieve theoverall stability of the financial system as part of theoverall state financial policy. Firstly, it means that themonetary policy emphasis should be shifted from one-sided consideration of the value of money in terms of itspurchasing power to an integrated assessment based on thevalue of money as capital. That is why the modernmonetary policy of the central banks as part of a flexibleinflation targeting regime, in our opinion, should be basedon a combination of the effective interest rate policy withthe advanced approach towards targeting of monetary


Nr. 1 / 2013

monetar trebuie să ia în considerare necesitatea decoordonare a politicilor monetare şi fiscale în cadrul uneipolitici financiare unice a statului. Acest lucru sedatorează faptului că în pieţele emergente interacţiuneadintre factori interni şi externi ai proceselor economiceeste complexă şi deseori are un caracter nedeterminat,ceea ce creează dificultăţi în analiza macroprudenţială. Înplus, pentru sistemele moderne financiare rămâne a ficaracteristic poziţia dominantă stimulentelor din piaţă încomparaţie cu constrângerile de reglementare [12, p.7-15]. De aceea, în opinia noastră, analiza riscurilorsistemice în cadrul analizei macroprudenţiale trebuie săfie integrată cu obiectivele, atât a stabilităţii preţurilor,cât şi a stabilităţii financiare.

Astfel, în bazele noului regim de politică monetară artrebui să fie incluse nu doar obiectivele stabilităţiipreţurilor şi stabilităţii financiare, dar, de asemenea, şiposibilitatea influenţei asupra stabilităţiimacroeconomice prin implementarea politicii monetareîn cadrul unei politici financiare unice a statului. Sarcinadată este destul de dificilă, deoarece numărul deinstrumente utilizate de banca centrală este limitat. Încazul în care pentru implementarea politicii monetare,băncile centrale pot folosi un set de instrumente specificeşi "regulile monetare" (M. Friedman, J.Teylor, L. Ball,A. Orphanides, băncile centrale din Canada, Norvegia,etc), pentru asigurarea stabilităţii financiare, astfel denorme sunt absente [8, p. 784]. Apare nevoia de a folosiaceleaşi instrumente pentru soluţia a două, uneori a maimultor obiective, ceea ce încalcă aşa-numita regulă a luiJ. Tinbergen, potrivit căreia numărul de obiective nutrebuie să depăşească stocul de instrumente disponibile.Prin urmare, pentru a atinge obiective multiple, existănecesitatea a unui număr mai mare de instrumente [13].

Având în vedere tendinţele actuale în dezvoltareapoliticii monetare, una din tehnicile utilizate de cătrebăncile centrale pentru a răspunde acestor provocări, artrebui să fie analiza macroprudenţială. Esenţa ei constă înmonitorizarea permanentă şi analiza relaţiilor complexeîn cadrul sistemului financiar, interacţiunea acesteia cusectorul real, sectorul public, precum şi cu tendinţele depe pieţele globale financiare şi de mărfuri cu scopulidentificării şi prevenirii riscurilor sistemice. În cadrulrealizării analizei macroprudenţiale stabilitatea financiarăeste asigurată prin identificarea şi reducerea riscurilorsistemice, identificarea şi prevenirea dezechilibrelor depe piaţa creditară, prin limitarea riscurilor de lichiditateşi riscurilor de piaţă.

Totodată, criza a demonstrat neajunsurile metodelorutilizate de către băncile centrale în dirijarea lichidităţii asistemului bancar. Multe bănci centrale au fost nevoite săextindă lista valorilor mobiliare (în special au inclusobligaţiunile corporative), pentru a fi utilizate în calitatede gaj pentru creditele de refinanţare. În plus, până înultimul timp existau opinii că împrumuturile derefinanţare ar trebui să fie acordate pe termen scurt. Cutoate acestea, datorită faptului că, în timpul crizei multebănci comerciale nu au reuşit să rambursezeîmprumuturile la timp, şi de asemenea datorita faptului

aggregates, with a focus on optimizing their structure.Secondly, the implementation of the new monetary

regime must take into account the need for coordination ofmonetary and fiscal policy under a single state financialpolicy. This is due to the fact that in emerging markets theinteraction between external factors and internal economicprocesses carries out a complex and often ambiguousnature, making it difficult to perform any macro-prudentialanalysis. In addition, there is a domination of market-basedincentives over the regulatory constraints, which is specificfor modern financial systems [12, p.7-15]. Therefore, inour view, within the framework of the macro-prudentialanalysis the analysis of systemic risks must be integratedwith the objectives of both price and financial stability.

Thus, the foundation of the new monetary policyregime should be based on goals of price and financialstability as well as on the possibility to influence themacroeconomic stability through the implementation ofmonetary and credit policy within the framework of auniform financial policy implementation carried out by thestate. This is quite a difficult task, because the number ofinstruments used by the central bank is limited. If thecentral banks can use a set of specific instruments and"monetary rules" in order to promote their monetary andcredit policy (M. Friedman, J. Taylor, L. Ball,A. Orphanides, the central banks of Canada, Norway, etc.),then in order to ensure the financial stability such rules areabsent [8, p.784]. There is a need to use the sameinstruments to solve two or more tasks sometimes.However, this approach violates a so-called J. Tinbergen’srule, which stipulates that the number of targets must neverexceed the reserve of available instruments. Consequently,in order to achieve multiple objectives there is a need in agreater number of instruments [13].

Given the current trends in development of themonetary policy, one of the techniques used by centralbanks to address these challenges should be a macro-prudential analysis. Its essence consists in the ongoingmonitoring and complex analysis of relationships inside ofthe financial system, the interaction of the financial systemwith the real sector, the budgetary sector, as well of trendsin global financial and commodity markets development inorder to identify and prevent any systemic risks. As part ofthe macro-prudential analysis implementation, thefinancial stability is achieved by identification andreduction of systemic risks, by identification andprevention of imbalances in credit market, as well as bylimitation of liquidity and market risks.

The crisis also demonstrated the imperfection ofmethods used by the central banks to manage the liquidityof the banking system. Many central banks have had toexpand the list of securities (in particular - to includecorporate bonds), which are used as collateral forrefinancing loans. Besides this, up to now it was thoughtthat refinancing loans should preferably be short-termones. However, due to the fact that during the crisis, manycommercial banks did not manage to reimburse their loansto the central banks, as well as due to the fact that, in somecases, politicians required to offer lending of individual


Nr. 1 / 2013

90

că, în unele cazuri politicienii înaintau cerinţe ca să fieasigurată creditarea unor sectoare ale economieinaţionale, practica a impus băncile centrale să asigurerefinanţarea băncilor pe termeni mai îndelungate, cuutilizarea împrumuturilor de stabilizare. Dincomunicatele a BCE se înţelege că acesta din urmă celmai probabil va continua să implementeze programepentru asigurarea stabilităţii sistemului bancar, pe bazaoperaţiunilor de refinanţare pe termen lung, de până la 6sau chiar 12 luni.

De menţionat faptul că unul dintre cele maiprincipale instrumente ale managementului lichidităţiieste mecanismul rezervelor obligatorii, care, în literaturade specialitate, în ultimii ani, a fost supus unor criticinejustificate [5, p. 352]. Disponibilitatea rezervelorminime obligatorii şi utilizarea mecanismelor flexibileeste o formă-cheie a agregatelor monetare şi promoveazăprevenirea unor şocuri de lichiditate.

Criza a demonstrat că practica reglementării bancareutilizată până în prezent, bazată pe abordareamicroprudenţială şi necesitatea reducerii riscurilorindividuale (chiar si cu aplicarea standardelor Basel II),nu a reuşit să prevină apariţia riscurilor sistemice. Acestfapt sugerează că teoria "dispersării riscurilor", care aprevalat în anii 1990-2000, nu a fost confirmată înpractică. Utilizarea instrumentelor de hedjing a riscurilorindividuale, nu permite acoperire totală a riscurilorsistemului financiar, şi, uneori, ajută la concentrare aacestora, stimulând apariţia dezechilibrelor la nivelmondial. După cum s-a menţionat de către A.Simanovsky, sub conceptul de supravegheremicroprudenţială, atenţia autorităţilor de supraveghere afost îndreptată spre prevenirea riscurilor individuale aleunor instituţii financiare. Cu toate acestea, contraraşteptărilor teoretice, încercările de reducere a riscurilorindividuale au condus la acumularea acestora, ceea ce astimulat apariţia riscurilor sistemice [12, p. 7-15].

Concluzie. În opinia noastră, rezolvarea problemelorasigurării stabilităţii preţurilor şi stabilităţii financiare,care, cum au menţionat şi unii cercetători, intră uneori înconflict între ele, totuşi aflându-se pe planuri diferite, celpuţin în ţările cu economii emergente. Principaleledirecţii de elaborare şi implementare a noului mecanismmonetar destinat să asigure soluţii efective a problemelorstabilităţii preţurilor şi sectorului financiar, ar trebuisă fie:

- Elaborarea şi implementarea unei politicieconomice clare pe termen lung, axată pe dezvoltareainovatoare a economiei naţionale;

- Conştiinţa necesităţii elaborării şi implementăriipoliticii financiare unice a statului, parte componentă acărei ar trebui să fie şi politica monetară a bănciicentrale. Deşi, fără reducerea rolului şi nivelului deindependenţă a băncii centrale în procesul elaborării şiimplementării a politicii monetare, funcţiile elaborării apoliticii financiare unice a statului ar trebui să fieatribuite unor autorităţi de guvernare, cum ar fiMinisterul Economiei sau Ministerul Finanţelor;

- Elaborarea principiilor şi mecanismelor de

sectors of the national economy, the practice has forced thecentral banks to offer refinancing for longer periods usingthe so-called stabilization loans. And, according to theECB declarations, even the ECB will probably continue toimplement programs aimed to ensure the stability of thebanking system on the basis of long-term refinancingoperations with the maturity of up to 6 or even 12 months.

It should be mentioned that one of the maininstruments of liquidity management remains themechanism of required reserves, which in recent years inour literature has been criticized groundlessly [5, p.352.].The availability of required reserves and the presence offlexible mechanisms of their use is a key factor formonetary aggregates formation, which contributes to theprevention of liquidity shocks.

The crisis has shown that the practice of bankingregulation used within the last period of time and based onmicro-prudential approach and on consideration of theneed to reduce individual risks (even with the applicationof the Basel II standards) was unable to prevent theoccurrence of systemic risks. This suggests that the"spread of risks" theory that prevailed in the 1990-2000'swas not confirmed in practice. The use of hedginginstruments for individual risks does not allow hedging theaggregated risk of the financial system; sometimes it evensupports the aggregated risk concentration stimulatingtherefore the appearance of global imbalances. As it wasmentioned by Mr. A. Simanovsky, in correspondence withthe concept of micro-prudential regulation the attention ofsupervisory bodies was directed at the individual risksprevention of certain financial institutions.However, contrary to theoretical expectations, the attemptto reduce individual risks has led to their accumulation,which stimulated the appearance of systemic risks[12, p.7-15].

Conclusion. In our view, the solution of tasks forensuring the price and financial stability, which, as notedby some scientists, sometimes enters in conflict with eachother, lies on a different plane, at least for countries withemerging markets. The main directions for developmentand implementation of the new monetary mechanism,which should provide an effective solution for problemswith price and financial stability, should be the following:

- The development and implementation of a clearlong-term economic policy focused on the innovativedevelopment of the national economy;

- The recognition of the need to develop andimplement a unified state financial policy, part ofwhich should be the monetary policy of the central bank.At the same time, not reducing the role and level of thecentral bank’s independence in the whole process of itsmonetary policy formulation and implementation, thefunctions for a common financial policy developmentshould be assigned to a specific government body,such as the Ministry of Economy or the Ministry ofFinance;

- The development of the coordination principles andmechanisms of the monetary, fiscal and debt policiesshould be established with a clear alignment of individual


Nr. 1 / 2013

coordonare a politicii monetare, bugetar-fiscale şipoliticii datoriilor statului cu un acord clar aresponsabilităţii individuale a autorităţilor publice,termenii şi condiţiile implementării măsurilor;

- Avansarea instrumentelor de politici monetare,elaborarea şi implementarea a noului regim monetar caresă ţină cont de direcţiile principale de dezvoltare apoliticii monetare a băncii centrale şi a politiciifinanciare a statului;

- Îmbunătăţirea cadrului instituţional pentrudezvoltarea instrumentelor reglementării sectoruluifinanciar în baza coordonării şi consolidăriiindependenţei politice, operaţionale şi financiare aautorităţilor de reglementare şi autorităţilor responsabilepentru formarea politicii financiare a statului.

responsibilities for each public authority, as well as withprecise terms and conditions of the measures that are goingto be carried out;

- The expansion of the range for the monetary andcredit policy instruments, the development andimplementation of the new monetary regime that takesaccount of the main development directions of both themonetary and credit policy of the central bank and thefiscal policy of the state;

- The improvement of the institutional frameworkand the financial sector regulation instruments based oncoordination of activities and strengthening the political,operational and financial independence of regulators andauthorities responsible for the government financial policyformation.

Referinţe bibliografice / References1. АГАНБЕГЯН, А.Г. О новой роли банков в финансировании послекризисного социально экономического

развития России. В: Деньги и кредит. 2011, № 1, сс. 27-36.2. АЛЕКСАШЕНКО, С., МИРОНОВ, В., МИРОШНИЧЕНКО, Д. Российский кризис и антикризисный пакет:

цели, масштабы, эффективность. В: Вопросы экономики. 2011, № 2, сс. 23-49.3. ГРИЦЕНКО, А.А. Финансово-экономический кризис как исходный пункт обновления финансово-

экономической архитектоники. В: Инициативы ХХI века. 2009, № 2, сс. 30-34.4. SUBBARAO, D. Redefining Central Banking. In: Finance & Development. 2010, vol. 47, no. 2, june, pp. 26-

27. [accesat 14 dec. 2012]. Disponibil: http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2010/06/pdf/subbarao.pdf

5. МАРТЫНЕНКО, В.В. Неизвестная политика Банка России. Москва: ИСПИ РАН, 2004. 352 с. ISBN 5-7556-0291-3.

6. МИЩЕНКО, С.В. Новые тенденции в монетарной политике и регулировании финансовых систем. В:Финансы и кредит. 2010, № 40 (424), сс. 23-29.

7. МИЩЕНКО, С.В. Сущность и функции современных денег. В: Известия Санкт-Петербургскогоуниверситета экономики и финансов. 2010, № 6, сс. 32-40.

8. МОИСЕЕВ, С.Р. Денежно-кредитная политика: теория и практика: учебное пособие. Москва: Московскаяфинансово-промышленная академия, 2011. 784 с. ISBN 978-5-902597-08-7.

9. PRASAD, E. After the Fall. In: Finance & Development. 2010, vol. 47, no. 2, june, pp. 22-25.10. POOLE, W. Principles for Reform. In: Finance & Development. 2010, vol. 47, no. 2, june, pp. 28-29.11. ROGER, S. Inflation Targeting Turns 20. In: Finance & Development. 2010, vol. 47, no. 1, march,

pp. 46-49 [accesat 14 dec. 2012]. Disponibil: http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2010/03/pdf/roger.pdf

12. СИМАНОВСКИЙ, А.Ю. Кризис и реформа регулирования: отдельные аспекты. В: Деньги и кредит. 2010,№ 12, сс. 7-15.

13. EIJFFINGER, S., MUJAGIC, E. The Return of Monetarism [accesat 14 dec. 2012]. Disponibil:http://www.germaniaplus.de

14. The Dodd-Frank Wall Street Reform and Consumer Protection Act (HR 4173). Washington, 2010 [accesat 14dec. 2012]. Disponibil: http://frwebgate.access.gpo.gov/cgi-bin/getdoc.cgi?dbname=111_cong_bills&docid=f:h4173enr.txt.pdf

15. Monetary and Foreign Exchange Policy of the National Bank of Moldova for 2010-2012 [accesat 14 dec. 2012].Disponibil: http://www.bnm.md/files/index_14733.pdf



Nr. 1 / 2013

92

TRANSFORMĂRILE STRUCTURALEDIN SPAŢIUL RURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

STRUCTURAL TRANSFORMATIONS FROMRURAL AREA IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Victor MOROZ, dr., IEFSEugenia LUCAŞENCO, drd., IEFS

Recenzent: Anatolii ROJCO, dr., IEFS

Victor MOROZ, PhD, IEFSEugenia LUCASENCO, PhD student, IEFS

Reviewer: Anatolii ROJCO, PhD, IEFS

Lucrarea scoate în evidenţă legăturile dintretransformările rurale şi mijloacele de existenţă durabile,evidenţiind, în particular, impactul transformărilorstructurale în economia naţională. Pentru a atinge acestscop, au fost utilizate un şir de metode de cercetare, cum arfi: analiza indicatorilor economici, metode de analizăcomparativă, evaluarea impactului politicilor publiceasupra dezvoltării rurale.

Sectorul agroalimentar din Republica Moldova sebazează pe agricultura extensivă şi nu este adaptatsuficient la condiţiile economiei de piaţă. Se observă oconţtientizare continuă în ţară precum că economiarurală nu se referă doar la sectorul agrar, dar cuprinde unspectru întreg al necesităţilor populaţiei inclusivstandardele de viaţă, activităţile economice şi resurselenaturale. Lucrarea conţine concluzii şi propuneri cu privirela diversificarea agriculturii şi activităţilor non-agrare înzonele rurale.

Cuvinte cheie: transformări structurale, sistemeagricole, diversificare

This paper focuses on the links between ruraltransformations and sustainable livelihoods, looking inparticular at the impact of the structural changes overthe national economy. In order to achieve this, therewere used the following research methods such as:analysis of the economic indicators, methods ofcomparative analysis, assessment of the public policies’impact on the rural development.

The agri-food sector in the Republic of Moldova isbased on extensive farming and is insufficiently adaptedto market economy conditions. There is a growingunderstanding in the country that the rural economy isnot confined to the agricultural sector, but embraces thebroad spectrum of needs of all rural people includingliving standards, economic activities and naturalresources. The paper contains conclusions andproposals on diversification of agriculture and non farmactivities in rural areas.

Keywords: structural transformations, agriculturalsystems, diversification

Introducere. Există o serie de lucrări în literatura despecialitate care examinează transformările structurale dinmediul economic, începând de la ţările cel mai puţindezvoltate, în cadrul cărora activitatea economică se bazeazăpreponderant pe agricultură şi finisând cu ţările înaltdezvoltate, în cadrul cărora sectorului agrar îi revin, înmedie, aproximativ 5% din PIB. Paradigma dominantă atransformărilor structurale, începând cu anii ’70 ai secoluluitrecut marchează agricultura ca fiind o „locomotivă decreştere” în ţările cu stadii incipiente de dezvoltare, datorităfaptului că agricultura ocupă o pondere mare în activitateaeconomică a statului. În contextul acestei paradigme,creşterea economică este privită ca fiind în favoarea celorsăraci, în cazul în care aceasta se bazează pe o dominare afermelor mici în cadrul sectorului agrar.

Acest rol al agriculturii în contextul transformărilorstructurale a fost demonstrat în mai multe ţări din Asia,prin intermediul Revoluţiei Verzi, care a început în1960 şi s-a răspândit rapid în întreaga regiune în anii 1970 şi1980, în special în zonele dens populate şi intensivirigate [5].

Dovezile din ţările postsocialiste în tranziţie sugereazăcă diversitatea economică în spaţiul rural are potenţialul de astimula creşterea economică locală şi de a atenua decalajulrural-urban al veniturilor şi sărăcia din mediul rural. ÎnRepublica Moldova, numărul de persoane sărace din zonelerurale depăşeşte capacitatea agriculturii de a oferioportunităţi durabile de trai. Emigrarea nu este posibilăpentru toate păturile societăţii şi centrele urbane nu pot (saunu ar trebui, din motive economice şi sociale) să fie capabile

Introduction. There are several works in literaturewhich examine the structural changes in the economicenvironment, starting from the least developed countries,where the predominant economic activity is based onagriculture and ending with highly developed countries,where the agrarian sector has a share on average, for 5%of GDP. Dominant paradigm of structuraltransformations, since the 70s of last century marksagriculture as an "engine of growth" in the countries withearly stages of development, because agricultureoccupies a large share in the economic activity of thestate. In the context of this paradigm, economic growthis seen as pro-poor if it is based on a dominance of smallfarms in the agricultural sector.

This role of agriculture in the context of structuraltransformation has been demonstrated in several Asiancountries through the Green Revolution, which began in1960 and quickly spread throughout the region in the1970s and 1980s, especially in densely populated andintensively irrigated areas [5].

Evidences from post-socialist transition countriessuggest that economic diversity in rural areas has thepotential to stimulate the local economic growth andmitigate the rural-urban income gap and poverty in ruralareas. In the Republic of Moldova, the number of poorpeople from rural areas exceeds the capacity ofagriculture to provide sustainable livelihoodopportunities. Emigration is not possible for all strata ofsociety and urban centres can not (or should not, due toeconomic and social reasons) be able to provide adequate


Nr. 1 / 2013

de a oferi oportunităţi adecvate de trai pentru toţi cei care nupot supravieţui din agricultură. Diversificarea agriculturii şia activităţilor non-agricole în zonele rurale pot absorbisurplusul forţei de muncă din mediul rural, exploataavantajele comparative din mediul rural (resurse, locaţie,costurile forţei de muncă), pot stimula creşterea economică azonelor rurale şi îmbunătăţi calitatea generală a vieţii,bunurilor şi serviciilor din spaţiul rural.

Material şi metodă. Având în vedere provocările cucare se confruntă economia naţională, putem evidenţiaurmătoarele metode de cercetare socio-umanistice, cum ar fi:abordarea conceptuală, analiza impactului politicilor publiceîn zonele rurale, inclusiv în sectorul agricol, analizacomparativă cu experienţa ţărilor din Europa Centrală şiţările est-europene etc. De asemenea, au fost utilizatemetode cantitative de cercetare pentru a evalua sistemeleagricole din Republica Moldova.

Scopul acestui studiu este de a observa procesul detransformări structurale din sectorul agricol şi efecteleacestora asupra dezvoltării sociale şi economice a RepubliciiMoldova. În acest context, au fost studiate mai multe lucrăriştiinţifice legate de dezvoltarea regională, transformărilestructurale din zonele rurale şi urbanizarea [2,3,4,5,6]. Pebaza acestui fapt, transformările actuale din zonele rurale aufost conceptualizate în legătură cu urbanizarea. O analiză asistemului economic local arată că există diferenţe întrecapital şi zonele rurale.

Studiul scoate în evidenţă sistemele agricole existente, înscopul de a arăta cauzele productivităţii agricole scăzute.Ipotezele de lucru se bazează pe compararea şiinterpretarea indicatorilor calculaţi pentru zonele rurale.Analiza se referă, în special, la problemele economice şisociale, cu o atenţie deosebită a procesului de diversificaresub diferite forme.

Rezultate şi discuţii. Din perspectiva dezvoltăriidurabile, agricultura trece prin mai multe etape dedezvoltare, caracterizate de orientarea socială, economicăsau ecologică. În cursul dezvoltării istorice a forţelor deproducţie, sectorul agricol rezolvă trei dintre aceste grupuride probleme în mod consecvent. În primul rând, problemasecurităţii alimentare trebuie să fie depăşită – la aceastăetapă, sunt ţări social-orientate spre agricultură; apoi serezolvă problema nivelului scăzut de bunăstare a persoanelorangajate în sectorul agricol – în această etapă se află ţărileorientate din punct de vedere economic spre agricultură, şiîn cele din urmă, se realizează sarcina de a minimizapoluarea mediului ca urmare a activităţilor agricole – ca înţările cu o orientare ecologică în agricultură.

Într-o epocă a schimbărilor rapide şi creşterea riscului şiincertitudinii, politicile agricole şi practicele în statele încurs de dezvoltare se confruntă cu o serie de limitări caredezvăluie deficienţele sale în durabilitate pe termen lung şicapacitatea acestora de a satisface gama de obiective pe caresunt aşteptate să o furnizeze. Acestea includ preocupărilelegate de modificările nefavorabile de mediu, limitele decreştere a productivităţii tehnologice, creşterea degradăriiterenurilor şi pierderea biodiversităţii, insecuritateamijloacelor de trai şi sărăcia continuă a comunităţiloragricole.

housing opportunities for those who can not exist fromagriculture. Diversification of agriculture and non-agricultural activities in rural areas can absorb thesurplus of the rural labour force, exploit comparativeadvantages of rural areas (resources, location, labourcosts), can stimulate economic growth of rural areas andimprove the overall quality of life, goods and servicesfrom the rural areas.

Material and method. Given the challenges thenational economy has to face with, we highlight thefollowing socio-humanistic research methods such as:conceptual approach, analysis of the impact of publicpolicies in rural areas, including in agriculture,comparative analysis of the experience of countries fromCentral and Eastern Europe, etc. There were also usedquantitative research methods to evaluate the agriculturalsystems in the Republic of Moldova.

The purpose of this study is to observe the structuralchanges in agriculture and their effects on the social andeconomic development of the country. In this context,we have studied several scientific papers related toregional development, structural transformations in ruralareas and urbanization [2,3,4,5,6]. Based on this fact, thecurrent transformations in rural areas have beenconceptualized in connection to urbanization. Ananalysis of the local economic system shows that thereare differences between the capital and rural areas.

The study highlights the existing agriculturalsystems, in order to show the causes of low agriculturalproductivity. Assumptions are based on the comparisonand interpretation of calculated indicators for rural areas.The analysis refers mainly to economic and socialproblems, with a special attention to the process ofdiversification in different forms.

Basic content. From the perspective of sustainabledevelopment, agriculture passes through several stagesof development, characterized by social economic orenvironmental orientation. During the historicaldevelopment of the productive forces, the agriculturalsector solves consistently three of these groups ofproblems. First, the issue of food security must beovercome - at this stage, there are country socially-oriented towards agriculture; then the problem of poorwelfare of persons employed in agriculture is solve - atthis stage there are oriented countries in terms ofeconomy towards agriculture, and ultimately, the task ofminimizing the environmental pollution due toagricultural activities is realized - as in countries with anecological vision of agriculture.

In an era of rapid changes and increasing risk anduncertainty, agricultural policies and practices indeveloping states face a number of limitations that revealtheir shortcomings in a long term durability and theirability to meet the range of objectives that they areexpected to provide. These include concerns aboutadverse environmental changes, growth limits oftechnological productivity, increase of land degradationand loss of biodiversity, livelihood insecurity andcontinuous poverty in agricultural communities.


Nr. 1 / 2013

94

În comparaţie cu ţările vecine, care în ultimul deceniu auînregistrat ritmuri sporite de creştere a producţiei agricole,Republica Moldova a avut rezultate mult mai modeste,demonstrând o stagnare în agricultură şi industriaalimentară. Un impact major asupra acestei situaţii l-a avutşi ponderea redusă a investiţiilor în agricultură şi industriaalimentară [1].

Compared to neighbouring countries, which in thelast decade showed increased growth rates of agriculturalproduction, the Republic of Moldova had more modestresults, showing a stagnation in agriculture and foodindustry. A major impact on this situation was broughtby the low share of investments in agriculture and foodindustry [1].

Fig. 1. Ponderea investiţiilor în agricultură şi industria alimentară în Republica Moldova, %/Fig.1. Share of investment in agriculture and food industry in the Republic of Moldova, %

Sursa/ Source: Elaborată de autor./ Developed by the author.Actualmente, în Republica Moldova există trei sisteme

agricole cum ar fi: convenţional, de subzistenţă şi ecologic.Trăsăturile specifice ale sistemului convenţional in

Republica Moldova sunt:- Concentrarea terenurilor agricole in gospodăriile

mari;- Aprofundarea specializării întreprinderii agricole;- Nivelul înalt de dependenţă de resursele importate;- Mecanizarea şi utilizarea intensivă a chimicatelor în

procesul de producţie;- Creşterea productivităţii munci şi reducerea

populaţiei rurale.Sistemul agricol de subzistenţă se caracterizează prin:- Utilizarea producţiei preponderent pentru consumul

familiei;- Utilizarea tehnologiilor simplificate, bazate pe

munca manuală;- Mărimea mică a loturilor agricole.Sistemul agricol ecologic, este caracterizat prin:- Organizarea producţiei la gospodăriile agricole

certificate;- Certificatul ecologic se perfectează în concordanţă

cu Regulamentul European de Producţie Ecologică;- În cadrul sistemului agricol ecologic, fertilitatea

solului se menţine şi se restabileşte.Ponderea sistemului agricol ecologic este

nesemnificativă şi nu depăşeşte 1% din terenurile cultivatein ţară.

Sistemele agricole din ţară formează structura extensivăde producţie. Pe primul loc se află culturile cerealiere,

Currently, there are three agricultural systems in theRepublic of Moldova such as: conventional, subsistencesystem and organic.

Specific features of the conventional system in theRepublic of Moldova are:

- The concentration of land in large farms;- Specialization deepening of agricultural

enterprises;- High level of dependence on imported resources;- Mechanization and intensive use of chemicals in

the production process;- Increasing labour productivity and reducing rural

population.Subsistence agricultural system is characterized by:- Production is mainly used for family

consumption;- Use of simplified technologies based on manual

labour;- Small size of agricultural plots.Organic agricultural system is characterized by:- Production organization at certified farms;- Ecological certificate is performed in accordance

with European regulation of organic production;- In the organic agricultural system, soil fertility is

maintained and restored.Share of organic agricultural system is insignificant

and does not exceed 1% of the cultivated land in thecountry.

Agricultural systems in the country form theextensive structure of production. On the first place there


Nr. 1 / 2013

urmate de struguri, care constituie baza principală pentruexportul agricol. Celelalte culturi şi tipuri de producţie careocupă o pondere destul de mare, au o destinaţiepreponderent pentru consumul intern [1].

are cereals, followed by grapes, which is the main basefor agricultural export. Other cultures and types ofproduction that occupy a very large proportion have adestination mainly for domestic consumption [1].

Fig. 2. Structura producţiei agricole pe ramuri, în gospodăriile de toate categoriile în Republica Moldova, 2010, %Fig. 2. Structure of agricultural production by branches, in all categories of households in the Republic of Moldova, 2010, %


Luând în consideraţie creşterea complexităţii şiincertitudinii sistemelor agricole de mărimi diferite careconcurează între ele, este necesar de a forma o viziunemodernă privind dezvoltarea agriculturii.

Discuţiile la tema dată, referitoare la modernizareaagriculturii se desfăşoară în Republica Moldova deja de operioadă mai lungă de timp. În ultimii zece ani, au fostelaborate şi aprobate un şir de documente strategice care auavut o influenţă nesemnificativă asupra dezvoltăriisectorului agricol. Totodată, în cadrul cercurilorguvernamentale şi societatea civilă, creşte gradul deconştientizare a faptului că dezvoltarea a sectorului agricoleste limitată de un număr de obstacole de ordin economicgeneral.

Stabilitatea macroeconomică este deosebit de sensibilăla variabilitatea din sectorul agricol. La rândul său,variabilitatea în sectorul agricol tinde să fie relativ mare, dincauza şocurilor climatice care reduc producţia internă şipreţurile instabile mondiale la produsele agricole. Implicaţiaeste că aceste şocuri din sectorul agricol, în special crizelealimentare, sunt adesea sursa majoră de instabilitatemacroeconomică în primele etape de dezvoltare. Creştereaagricolă combinată cu politici adecvate, poate atenuaefectele acestor şocuri.

Din cauza condiţiilor diferite în spaţiului rural şiprezenţa factorilor istorici şi culturali în schimbarea şidezvoltarea agriculturii, există o varietate de scenarii pentrudezvoltarea sistemelor agricole pe viitor.

Asemenea scenarii, combinând elemente sociale,tehnologice şi ecologice acoperă o gamă largă de sistemeagricole de la „agricultura de piaţă avansată” printr-un şir dealte sisteme agricole pentru perioada de tranziţie spre viitor.

Taking into account the increasing complexity anduncertainty of agricultural systems of different sizes thatcompete with each other, it is necessary to form a modernvision of agricultural development.

Discussions on this specific subject, on agriculturemodernization are already conducted in the Republic ofMoldova for a long period of time. In the past decade,there have been developed and approved a number ofstrategic documents that have an insignificant influence onthe development of agriculture. However, withingovernment circles and civil society, the degree ofawareness that the development of the agricultural sectoris limited by a number of general economic obstaclesraises.

Macroeconomic stability is very sensitive to thevariability from the agricultural sector. In turn, thevariability in the agricultural sector tends to be relativelylarge because of climate shocks that reduce domesticproduction and unstable world prices for agriculturalproducts. The implication is that these shocks from theagricultural sector, especially food crises are often the majorsource of macroeconomic instability in the early stages ofdevelopment. Agricultural growth combined withappropriate policies can mitigate the effects of these shocks.

Due to different conditions in the countryside and thepresence of historical and cultural factors in the change anddevelopment of agriculture, there are a variety of scenariosfor the future development of agricultural systems.

Such scenarios, combining social, technological andecological elements cover a wide range of agriculturalsystems from "advanced market agriculture" through aseries of other agricultural systems for the transition


Nr. 1 / 2013

96

Unele scenarii posibile pot fi extrem de limitate, ţinând contde condiţiile existente, iar altele pot fi acceptate pentruutilizarea mai largă în practica agricolă.

Evaluarea mai complexă necesită deschiderea acestordiscuţii fără prejudecăţi şi constrângeri în cadrul Instituţiiloracademice, autorităţilor publice şi societăţii civile. Calitateaîn scădere a resurselor funciare şi de apă disponibile pentruproducţia vegetală are implicaţii majore pentru viitor.Degradarea resurselor reduce productivitatea factorilor deproducţie, cum ar fi îngrăşămintele şi irigarea. În următoriiani, intensificarea producţiei vegetale va fi necesară în maimulte domenii de producţie marginală, cu condiţii deproducţie mai puţin fiabile, inclusiv calitatea inferioară asolului, acces mai limitat la apă, şi climatul mai puţinfavorabil.

Un factor important pentru dezvoltarea durabilă oreprezintă forţa de muncă disponibilă în zonele rurale. Înultimii cinci ani, se evidenţiază schimbări rapide în ocupareaforţei de muncă în sectorul agricol în întregime şi înîntreprinderile agricole, în special. Reducerea numărului depersoane antrenate în agricultură în toate sistemeleagricole demonstrează incapacitatea agriculturii de a absorbisurplusul forţei de muncă. Aceasta creează o situaţieincertă în planificarea dezvoltării economice dinspaţiul rural [1].

period to the future. Some possible scenarios may beextremely limited, given the existing conditions, whileothers may be accepted for wider use in agriculturalpractice.

More complex evaluation requires opening thesediscussions without prejudice and constraints withinacademic institutions, public authorities and civil society.Declining quality of land and water resources available forcrop production has major implications for the future.Resource degradation reduces the productivity ofproduction factors such as fertilizers and irrigation. In thefollowing years, intensification of crop production will beneeded in more marginal production areas with lessreliable production conditions, including the poor soilquality, limited access to water, and less favourableclimate.

An important factor for sustainable development is theavailability of labour force in rural areas. In the last fiveyears, rapid changes are highlighted in employment in theagricultural sector as whole and agricultural enterprises inparticular. Reducing the number of people involved inagriculture in all farming systems demonstrates inabilityof agriculture to absorb surplus of labour. This creates anuncertain situation in rural economic developmentplanning [1].

Fig. 3. Utilizarea forţei de muncă în agricultură în Republica Moldova/Fig.3. Use of labour force in agriculture in the Republic of Moldova


O altă sursă importantă de o viitoare incertitudine estepreţul şi disponibilitatea de energie necesară pentruoperaţiunile agricole şi pentru productivitatea factorilor deproducţie, în principal de îngrăşăminte. Deoarece resurselede combustibili fosil scade, creşte preţurile lor, ce conducela creşterea preţurilor de producţie, şi în consecinţă costuride producţie agricolă. Combustibilii fosili nu mai pot fisingura sursă de energie pentru creşterea productivităţii.Sursele de energie vor trebui să fie considerabil diversificatepentru a reduce costurile de combustibil pentru intensificareagriculturii în continuare.

După cum este cunoscut, dezvoltarea economică a

Another important source of future uncertainty is theprice and availability of energy required for agriculturaloperations and for productivity of production factors,mainly fertilizers. Since fossil fuel resources decrease,their prices increase, leading to increased productioncosts, and consequently to agricultural production costs.Fossil fuels can not be the only source of energy toincrease productivity. Energy sources must besignificantly diversified to reduce fuel costs to continueto increase the agriculture.

As it is known, economic development has triggereda series of different societies: the rural one before, the


Nr. 1 / 2013

determinat apariţia a unei serii de societăţi diferite: cearurală înainte, cea industrială mai târziu şi cea post-modernăde astăzi. Aceste societăţi diferite au fost modificate înfuncţie de sectorul economic dominant (în ordine temporală:sectorul agricol, industrial şi terţiar). Transformările socialeproduse de trecerea de la un sector dominant la altul, nu sereferă doar la producţie şi la relaţiile de schimb, ci laîntreaga societate: relaţiile personale, valori împărtăşite,estetica, etc.

În Republica Moldova lipsesc fondurile necesare pentrudezvoltarea durabilă a zonelor rurale. De asemenea, nuexistă o instituţie responsabilă de crearea condiţiilor pentrudezvoltarea localităţilor rurale, iar politicile de dezvoltare aleacestora sunt dispersate. Totuşi, tendinţele de transformare asurselor de venituri sunt evidente. Atfel, importanţaveniturilor din activitatea individuală agricolă a scăzutsemnificativ în ultimii ani, pe când importanţa veniturilordin alte surse a crescut [1].

industrial - later and the post-modern today. Thesedifferent societies were modified according to thedominant economic sector (in temporal order:agriculture, industry and tertiary sector). Socialtransformations caused by the transition from a dominantsector to another, do not refer just to production andexchange relations, but to the entire society: personalrelationships, shared values, aesthetics, etc..

In Moldova there is a lack of the funds needed forsustainable development of rural areas. Also, there is noinstitution responsible for creating conditions for thedevelopment of rural areas and their developmentpolicies are dispersed. However, transformation trends ofsources of income are obvious. Otherwise, theimportance of income from individual agriculturalactivity has decreased significantly in recent years,while the importance of income from other sourcesincreased [1].

Fig. 4. Structura veniturilor disponibile ale gospodăriilor casnice în Republica Moldova, %Fig. 4. Structure of disposable incomes in rural households in the Republic of Moldova, %


Ca rezultat al analizei economiei agrare, putemidentifica două component principale atunci când seanalizează procesul de diversificare non-agricolă – venit şiactivitate.

Veniturile şi ipoteza diversificării non-agrare presupuncă diversificatorii sunt maximizatorii de profit, în timp ce adoua, activitatea şi diversificarea non-agrară indică diferiteavantaje comparative a gospodăriilor ţărăneşti care stau labaza stimulentelor pentru diversificarea non-agrară. Astfel,cele două tipuri de diversificare non-agricolă pot fi definitedupă cum urmează: în primul rând, diversificareadeterminată de venituri, coincide cu o perioadă de acumularede capital (inclusiv capitalul financiar şi social, şiinformaţii), în timp ce al doilea tip de diversificare condusăde activitate, de multe ori apare mai târziu, atunci cândacumularea capitalului menţionat anterior deja a avut loc [2].

Diversificarea veniturilor nu exclude neapăratdiversificarea activităţii, acesta este un proces mixt şidinamic, cu diversificarea activităţilor şi veniturilor (în

As a result of the agrarian economy analysis, we canidentify two main components when considering thenon-agricultural diversification – income and work.

Income and non-agricultural diversificationhypothesis assume that diversificators are the maximizesof the profit, while the second, non-agricultural activityand diversification indicates comparative advantages ofdifferent households underlying the incentives for non-agricultural diversification. The two types of non-agricultural diversification can be defined as follows:first, diversification due to income coincided with aperiod of capital accumulation (including financial andsocial capital, and information), while the second type ofdiversification led by activity often occurs later when thecapital accumulation has already occurred [2].

Diversification of income does not necessarilyexclude activity diversification, it is a dynamic andmixed process with activities and income diversification(by household) that often overlap or occur


Nr. 1 / 2013

98

funcţie de gospodărie) care de multe ori se suprapun sau careapare în acelaşi timp. Astfel, pentru multe gospodării ruralesărace, acumularea de capital este o consecinţă adiversificării veniturilor, şi nu este obiectivul dediversificare a veniturilor.

Atunci când se ia în considerare tipul de activităţi în careo populaţie activă este implicată, pot apărea trei modelediferite de diversificare: (i) de interior, (ii) de declin şi (iii)de direcţie. Diversificatorii de interior sunt cei care opteazăpentru un al doilea loc de muncă în acelaşi domeniu (fie însectorul agricol sau non-agricol) ca activitate principală.Acest lucru ar fi cel mai frecvent în cazul dotărilor cu capitalinsuficient de mic (financiar sau uman).

Diversificatorii de declin sunt cei a căror activitateprincipală este în domeniul non-agricol şi care aleg o a douaactivitate în sectorul agricol. O predominanţă adiversificatorilor de declin indică o situaţie în care veniturilenon-agricole nu acoperă nevoile de subzistenţă, forţândoamenii să revină la agricultură, sau unde sunt denaturatepreţurile agricole (fie ridicate din cauza nivelurilor scăzuteale productivităţii şi eficienţei agricole, sau scăzute dincauza politicilor de stat de protecţie a consumatorilor cuvenituri mici în zonele urbane, dar cu un impact concomitentde decapitalizare în comunităţile agricole).

Diversificatorii de direcţie sunt cei cu o activitateprimară în agricultură şi o activitate secundară în economianon-agricolă. Acestea sunt diversificatori de asumare ariscurilor, de cerere, având de multe ori o dotare mai bună decapital financiar şi / sau uman, prin urmare, mai bineechipaţi pentru a profita de oportunităţile de piaţă, şi, astfel,având posibilitatea de a fi diversificaţi. Acesta poate fi, deasemenea, cazul în care aceste diversificatori de direcţie nupot găsi oportunităţi pentru diversificarea în agricultură şi,prin urmare, încercaţi să-şi reorienteze activităţile lor (şi /sau surse de venit) la activităţi non-agricole [2].

Economia agrară şi non-agrară poate fi legată în moddirect prin activităţi de producţie, sau indirect, prinintermediul veniturilor sau investiţiilor. Legăturile deproducţie pot fi fie crescătoare sau descrescătoare: legăturilecrescătoare, fie apar atunci când sectorul agricol creşte şi seinduce o creştere în amonte în furnizarea de intrări şi deservicii, sau când creşterea procesul de fabricaţie locală şiservicii reduce preţul şi creşte disponibilitatea de creştere ainputurilor; legăturile descrescătoare pot avea loc atuncicând activităţile, cum ar fi industria de prelucrare şi dedistribuţie, care se bazează pe mijloacele de producţieagricolă, sunt sporite şi, astfel, duc la creşterea cererii deproduse agricole. Legăturile cu veniturile apar atunci cândvenitul obţinut într-un sector este cheltuit pe rezultate dinaltă parte, şi legăturile de investiţii au loc atunci cândprofiturile de la un sector sunt investite în altă parte. Toateaceste legături sunt importante în dezvoltareaîntreprinderilor non-agricole în ţările în curs de dezvoltare sieconomiile in tranziţie. Cu toate acestea, legăturile pot fislabe şi puterea de legături diferite este contextual specificăşi depinde de o serie de factori.

Concluzii. Spaţiul rural al Republicii Moldova esteimplicat într-un proces continuu de transformări socio-economice. Agricultura îşi pierde rolul său ca sursă

simultaneously. Thus, for many poor rural households,capital accumulation is a consequence of diversifyingincome and is not the objective of incomediversification.

When considering the type of activities in which anactive population is involved, there may be threedifferent models of diversification: (i) interior, (ii)decline and (iii) the direction. Interior diversificators arethose who opt for a second job in the same field (eitheragricultural or non-agricultural sector) as a main activity.This would be most common in case of small facilitieswith insufficient capital (financial or human).

Decline diversificators are those whose main activityis in the non-agricultural sector and choose a secondactivity in the agricultural sector. A predominance ofdiversificators of decline indicates a situation where non-agricultural income does not cover subsistence needs,forcing people to return to agriculture, or whereagricultural prices are distorted (either high because lowlevels of agricultural productivity and efficiency, or lowdue to state policies to protect low-income consumers inurban areas, but with a concomitant impact ofdisinvestment in agricultural communities).

Direction diversificators are those with a primaryagricultural activity and secondary activity in non-agricultural economy. They are diversificators of risk-taking, of demand, having often a better endowment withfinancial and / or human capital therefore better equippedto take advantage of market opportunities, and thus beingable to be diversified. It may also be the case that thesedirection diversificators can not find opportunities fordiversification in agriculture and therefore try to reorienttheir activities (and / or sources of income) to non-agricultural activities [2].

Agrarian and non-agrarian economy can be directlylinked through production activities, or indirectlythrough income or investments. Production linkages canbe either ascending or descending: ascending links eitheroccur when agricultural sector grows and there isinduced a growth upstream in the supply of inputs andservices, or when the increase of local manufacturing andservices reduces the price and increases the availabilityof increase in inputs; decreasing connections can occurwhen activities such as manufacturing and distribution,based on the means of agricultural production areincreased and thus increase the demand for agriculturalproducts. Links with revenues arise when a sectorincome is spent on results elsewhere, and investmentlinkages occur when a sector profit are investedelsewhere. All these links are important in thedevelopment of non-agricultural enterprises indeveloping countries and economies in transition.However, the links may be weak and the power ofdifferent linkages is specific in a context and depends ona number of factors.

Conclusions. Rural area from the Republic ofMoldova is involved in an ongoing process of socio-economic transformation. Agriculture loses its role as themain source of income. Employment places in


Nr. 1 / 2013

principală de venit. Se reduc locurile de muncă în sectorulagricol. În acelaşi timp, dezvoltarea sectorului non-agricoleste insuficientă şi nu are impact semnificativ pentruocuparea forţei de muncă şi veniturile populaţiei.

Conceptul de dezvoltare durabilă presupune elaborareaunui set de măsuri în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai înspaţiul rural. Esenţa acestui concept constă în determinareasistemului agricol necesar şi diversificarea activităţilor non-agricole.

În Republica Moldova nu există o instituţie responsabilăde crearea condiţiilor pentru dezvoltarea localităţilor rurale,iar politicile de dezvoltare ale acestora sunt dispersate.Mobilizarea resurselor pentru dezvoltarea durabilă estenecesar de a fi înfăptuită din contul resurselor interne şiexterne.

agriculture are reduced. Meanwhile, non-agriculturalsector development is insufficient and does not have asignificant impact on employment and householdincome.

The concept of sustainable development requires aset of measures to improve the living standards in ruralareas. The essence of this concept is to determine thenecessary agricultural system and diversification of non-agricultural activities.

In the Republic of Moldova there is no institutionresponsible for creating conditions for the developmentof rural areas and their development policies aredispersed. Resource mobilization for sustainabledevelopment needs to be done at the expense of internaland external resources.

Referinţe bibliografice / References1. Anuarul statistic al Republicii Moldova = Статистический ежегодник Республики Молдова = Statistical

yearbook of the Republic of Moldova 2011. Chişinău: Statistica, 2011. 564 p. ISBN 978-9975-78-932-5.2. DAVIS, Junior R., BEZEMER, D. J. The Development of the Rural Non-Farm Economy in Developing Countries

and Transition Economies: Key Emerging and Conceptual Issues. Greenwich: University of Greenwich, 2004. 31p. ISBN 0-85954-557-1.

3. VAN LEEUWEN, E. S., NIJKAMP, P. The Urban-Rural Nexus. A study on extended Urbanization and theHinterland. Amsterdam, 2011. 24 p.

4. MICHAELS, Guy, RAUCH, Ferdinand, REDDING, Stephen J. Urbanization and Structural Transformation[accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.princeton.edu/~reddings/papers/ruralurban_ 9Nov11_all.pdf

5. THOMPSON, J., MILLSTONE, E. et. al Agri-food System Dynamics: pathways to sustainability in an era ofuncertainty. STEPS Working Paper 4. Brighton, 2007. 54 p. ISBN 978-185864-653-7.

6. World Development Report 2009: reshaping economic geography. The International Bank for Reconstruction andDevelopment. The World Bank. Washington, 2009. ISBN 978-0-8213-7607-2.



Nr. 1 / 2013

100

CARACTERISTICA PROCESULUIDE INSTITUIRE A RESPONSABILITĂŢII

SOCIALE A MEDIULUI DE AFACERIÎN REPUBLICA MOLDOVA

DESCRIPTION OF THE PROCESSOF FORMATION OF SOCIAL RESPONSIBILITY

IN BUSINESS AREA OF THE REPUBLICOF MOLDOVA

Natalia VINOGRADOVA, dr., IEFSLidia MAIER, IEFS

Recenzent: Natalia PERCINSCHI, dr., IEFS

Natalia VINOGRADOVA, PhD, IEFSLidia MAIER, IEFS

Reviewer: Natalia PERCINSCHI, PhD, IEFS

Lucrarea descrie principalele caracteristici aleprocesului de instituire a responsabilităţii sociale amediului de afaceri în Republica Moldova: scoate înevidenţă premisele pentru dezvoltarea responsabilităţiisociale la întreprinderi; defineşte factorii cheie,care influenţează asupra implementării pe larg aconceptului de responsabilitate socială în cadrulîntreprinderilor; propune clasificarea întreprinderilor înfuncţie de cauzele principale, care au contribuit ladesfăşurarea acţiunilor de responsabilitate socială;examinează măsurile de susţinere de stat aresponsabilităţii sociale a întreprinderilor.

In the article, the main traits of the process of thesocial responsibility’s formation in the business area of theRepublic of Moldova have been described: the premisesfor business social responsibility’s development have beendistinguished; the key factors influencing theimplementation in detail the concept of socialresponsibility in enterprises have been defined; theclassification of enterprises depending on principal causesthat contributed to the development of socially responsibleactions has been suggested; the measures of the statesupport of enterprises’ social responsibility have beenexamined.

Cuvinte cheie: responsabilitatea socială; ReţeauaPactul Global; mediul de afaceri.

Keywords: social responsibility; Global CompactNetwork; business area.

Introducere. În condiţiile schimbărilor din economie şisocietate, crizei economice globale, care impune schimbareacomportamentului mediului de afaceri, este necesar de agăsi metode eficientе de soluţionare a problemelor de ordinsocial-economic. În acest context, rolul întreprinderilor estenu doar de a obţine profit, de a plăti regulat impozite şi arespecta legislaţia, ci şi de a avea un impact cât maifavorabil asupra vieţii societăţii, şi de aceea, acestea suntnevoite să accepte o nouă formă modernă şi pragmatică demanifestare a eticii în afaceri, cum este responsabilitateasocială (RS).

Conţinutul de bază. Responsabilitatea socială poate fidefinită ca element al culturii antreprenoriale, careîncurajează antreprenorii, în mod voluntar şi în detrimentulintereselor comerciale pe termen scurt, de a îmbunătăţiimpactul, pe care afacerea îl are asupra mediului social sauambiant [4]. Într-o anumită măsură tematica responsabilităţiisociale nu este absolut nouă pentru mediul de afaceri dinMoldova. Premisele istorice pentru dezvoltarea acesteia înprezent au rădăcini în practica epocii sovietice, când multecompanii de stat erau responsabile de întreţinerea obiectelorde infrastructură socială şi îşi asumau soluţionareaproblemelor sociale a localităţilor, în care activau. În afarăde aceasta, pot fi menţionate şi unele premise culturale: rolulimportant al religiei şi bisericii în societate a influenţatasupra faptului, că comunitatea de afaceri din Moldova acontribuit financiar la reconstrucţia mai multor biserici şimănăstiri [5].

În prezent există mai mulţi factori cheie, careinfluenţează asupra implementării pe larg a conceptului deresponsabilitate socială în cadrul întreprinderilor dinRepublica Moldova:

1. În primul rând, prezenţa pe piaţa RepubliciiMoldova a companiilor, în special mari, cu capital străin,

Introduction. In conditions of changes ineconomy and society, global economic crisis, whichrequires change of business behavior, it is necessary tofind efficient ways of solving social and economicproblems. In this context, the role of enterprisesis not only to make profits, pay taxes regularly and tocomply with legislation, but also to have a positiveimpact on the social life, and therefore they are forced toaccept a new modern and pragmatic form ofmanifestation of the business ethics, such as socialresponsibility (SR).

The basic content. Social responsibility may bedefined as the element of entrepreneurial culture thatencourages entrepreneurs, voluntarily and to the detrimentof short-term commercial interests, to improve impact thatbusiness has on the social and natural environment [4]. Tosome extent the theme of social responsibility is notentirely new for business environment in Moldova.Historical premises for its development of today are rootedin the Soviet era, when many state-owned companies wereresponsible for maintenance of the social infrastructureand solving of social problems of localities,where they activited. In addition, there can be mentionedand some cultural premises: the important role of religionand the church in society influenced the factthat the business community in Moldova contributedfinancially to the reconstruction of many churches andcloisters [5].

Currently there are several key factors that affect thewidely implementation of the concept of socialresponsibility in enterprises of the Republicof Moldova:

1. First, the presence in the Moldovan market of thecompanies, especially large ones, with foreign capital,


Nr. 1 / 2013

care posedă un sistem dezvoltat de responsabilitate socialăcorporativă şi care sunt exemple în acest domeniu pentrucompaniile locale.

2. În al doilea rând, lansarea Reţelei Pactul Global înMoldova din a.2006.

Printre companiile Moldovei cu un sistem dezvoltat deresponsabilitate socială corporativă domină întreprinderilecu capital străin, lideri în domeniul dat fiind: IM“MOLDCELL”, IM “Orange”, ICS “Red Union Fenosa”SA, ICS “Endava” SRL, BC “Mobiasbancă Groupe SociétéGénérale” SA, BC “Moldova Agroindbank” SA etc. Anumeaceste companii singure iniţiază proiecte cu o sensibilitatesocială înaltă, bazându-se pe interacţiunea cu persoanelecointeresate şi abordând probleme sociale importante.

Spre exemplu, Compania „Orange Moldova” a adoptat3 coduri de etică corporativă; colaboratorii participă activ încadrul programului de voluntariat „Ne pasă” şi benevoloferă treninguri de instruire pentru elevii de la şcolile-internat; compania oferă sprijin tinerilor pentru demarareaafacerii proprii; plăteşte Burse de Merit celor mai bunistudenţi ai ţării; organizează activităţi de susţinere ainstituţiilor de învăţământ specializate, a Centrului deReabilitate pentru Copii din or.Chişinău, Centrului Naţionalde Audiologie, etc. Multe companii finanţează activităţile deresponsabilitate socială din contul fundaţiilor create în acestscop. Spre exemplu, finanţarea măsurilor enumerate mai susde către Compania „Orange Moldova” se realizează dincontul Fundaţiei „Orange Moldova” [6]. Un alt exemplupoate fi compania „Endava Moldova”. Această companie afost creată cu peste 10 ani în urmă ca un fel de proiect demenire socială: fondatorii aveau scopul de a oferi tinerilorde perspectivă – specialişti în IT locuri de muncă, carecorespund standardelor occidentale. Pe parcursul existenţeiîntreprinderii personalul a crescut de la 3 la 210 salariaţi. Pelângă companie a fost creat un fond special, din care sefinanţează achiziţionarea computerelor pentru şcolile dinMoldova, participarea tinerilor dotaţi la olimpiadeinternaţionale de profil, achiziţionarea bunurilor necesarepentru internate şi case de copii etc. [7].

Aceste şi alte asemenea companii pot servi dreptexemplu pentru întreprinderile autohtone, deoarece însursele mass-media se promovează pe larg activitatea lor îndomeniul RS; aplicarea responsabilităţii sociale faciliteazăobţinerea de avantaje competitive semnificative,îmbunătăţeşte imaginea companiei, influenţează în moddirect asupra valorii brandului. Şi acest fapt esteconştientizat de tot mai mulţi antreprenori.

Cel mai frecvent, conceptul de responsabilitate socială,este utilizat şi promovat în Republica Moldova din anul2006, odată cu aderarea ţării la Reţeaua Pactul Global(RPG), care reprezintă o iniţiativă a Organizaţiei NaţiunilorUnite, ce încurajează companiile să adere, să susţină şi săimplementeze, în limitele sferei lor de influenţă, un set deprincipii de bază în domeniul drepturilor omului,standardelor de muncă, mediului ambiant şi combateriicorupţiei, fiind totodată şi un instrument important deconsolidare a relaţiilor dintre sectorul public, societateacivilă şi sectorul privat.

În tabelul 1 sunt prezentate domeniile, principiile

which have a developed system of corporate socialresponsibility and show the example of this area to localcompanies.

2. Second, the launch of the Global CompactNetwork in Moldova in 2006.

Among the companies of Moldova with the developedsystem of corporate social responsibility, companies withforeign ownership – leaders in their field prevail: IM„MOLDCELL”, IM „Orange”, ICS „Red Union Fenosa”JSC, ICS „Endava” Ltd., BC „Mobiasbanca SociétéGénérale” JSC, CB „Moldova Agroindbank”JSC etc. Namely these companies initiate projects with ahigh social sensitivity, based on the interaction withinterested persons and addressing important socialproblems.

For example, the company „Orange Moldova”adopted three corporate codes of ethics; its employeesactively participate in the voluntary program „Ne pasă (Wecare)” and provide on their own free will trainings forapprentices of boarding schools; the companyoffers support to young people to start their own business;pays Merit Scholarships to the best students of the country;organizes activities to support the specializededucational institutions, Children's Rehabilitation Centerin Chisinau, National Center for Audiology, etc. Manycompanies finance social responsibility activitiesfrom account of foundations, created for this purpose. Forexample, the funding of measures listed above bycompany „Orange Moldova” is achieved at theexpense of the Foundation „Orange Moldova” [6].Another example is the company „Endava Moldova”. Thiscompany was established over 10 years ago as a kind ofsocial project: the founders were intended to provide theperspective youth – IT specialists – with jobsthat met western standards. The company’s staff grew intime from 3 to 210 employees. The companycreated a special fund that finances the purchase ofcomputers for schools in Moldova, participation of thetalented youth in core International Olympiads,purchase of goods needed for boarding schools andorphanages, etc. [7].

These and other such companies may serve as anexample for local businesses because the mass mediawidely promote their activity in SR; the application ofsocial responsibility delivers significant competitiveadvantages, improving company’s image, directlyaffecting the brand value. This effect is realized by all themore entrepreneurs.

The concept of social responsibility is frequentlyused and promoted in Moldova since 2006, whenMoldova joined Global Compact Network (GCN), whichis a United Nations initiative that encourages companies tojoin, support and implement, within their sphere ofinfluence, a set of basic principles of human rights, laborstandards, environment and anti-corruption.GCN principles are also an important tool to strengthenrelations between the public sector, civil society andprivate sector.

Table 1 presents the areas, principles of the Global


Nr. 1 / 2013

102

Reţelei Pactului Global Moldova, precum şi avantajele pecare le are de obţinut întreprinderea de la aderarea la RPGMoldova.

Compact Network Moldova as well as the advantages,which may be achieved by a company since joining theGCN Moldova.

Tabelul 1 / Table 1Reţeaua Pactul Global: domeniile, principiile şi avantajele de participare /

The Global Compact Network: Areas, Principles and Advantages of Participation

Domeniiile ReţeleiPactul Global /

Areas of the GlobalCompact Network

Principiile Reţelei Pactul Global /Principles of the Global Compact Network

Avantaje de participare la Reţeaua Pactului Global /Advantages of participation in the Global Compact

Network

Drepturileomului /

Human Rights

Principiul 1/ Principle 1: să sprijine şi sărespecte drepturile omului recunoscute la nivelinternaţional / Businesses should support andrespect the protection of internationallyproclaimed human rights; andPrincipiul 2 / Principle 2: să se asigure că nusunt complice la abuzul drepturilor omului /make sure that they are not complicit in humanrights abuses.

1. Aderarea la Pactul Global înseamnă o asociere la valorileşi principiile universale promovate de ONU / Joining theGlobal Compact is the association to universal values andprinciples, promoted by the UN;2. Constituirea unei reţele naţionale a Pactului Global oferăoportunitatea de a intra în proiecte de parteneriat cu ONU şiagenţiile sale / Establishment of a national network of theGlobal Compact provides an opportunity to enter projects ofpartnership with the UN and its agencies;3. Devenind o parte integrantă a Pactului Global,companiile participă la cea mai extinsă iniţiativă, carepromovează responsabilitatea socială pe plan global /Becoming an integral part of the Global Compact,companies participate in the largest initiative promotingsocial responsibility at global level;4. Cooperînd şi comunicînd în cadrul Pactului Global,companiile locale pot deveni furnizorii unor mari companiimultinaţionale / Cooperating and communicating with theGlobal Compact, local companies may become suppliers tolarge multinationals;5. Încorporarea principiilor de responsabilitate socialăcorporativă, inclusiv prin intermediul Pactului Global, ducela îmbunătăţirea competitivităţii şi imaginii companiei /Incorporating the principles of corporate socialresponsibility, including through the Global Compactimproves the competitiveness and image of a company;6. Companiile au şanse de a stabili relaţii durabile la nivelnaţional şi regional cu alte companii, ce promovează activresponsabilitatea socială corporativă / Companies haveopportunities to establish sustainable relationships withother companies in national and regional level, that activelypromotes corporate social responsibility;7. Pactul Global oferă companiilor oportunitatea de a-şiîmbunătăţi relaţiile cu administraţia publică locală şicomunitatea din care fac parte şi de a câştiga loialitateaclienţilor / Global Compact offers companies theopportunity to enhance relations with local government andthe community, which they belong to and to win customerloyalty;8. Comunicând în cadrul Pactului Global, companiile potformula poziţii comune faţă de problemele socialeimportante / Communicating within the Global Compact,companies can formulate common positions to importantsocial issues.

Standardelemuncii /

Labour

Principiul 3 / Principle 3: libertatea asocierii şirecunoaşterea efectivă a dreptului la negocierilecolective / Businesses should uphold thefreedom of association and the effectiverecognition of the right to collectivebargaining;Principiul 4 / Principle 4: eliminarea tuturorformelor de muncă forţată şi obligatory / theelimination of all forms of forced andcompulsory labour;Principiul 5 / Principle 5: excluderea efectivă amuncii copilului / the effective abolition ofchild labour; andPrincipiul 6 / Principle 6: eliminareadiscriminării privind angajarea şi ocupaţia / theelimination of discrimination in respect ofemployment and occupation.

Mediulînconjurător /

Environment

Principiul 7: să susţină o abordare precaută aproblemelor ecologice / Principle 7: Businessesshould support a precautionary approach toenvironmental challenges;Principiul 8 / Principle 8: să lanseze iniţiativece promovează o responsabilitate ecologică maimare / undertake initiatives to promote greaterenvironmental responsibility; andPrincipiul 9 / Principle 9: să încurajezedezvoltarea şi promovarea tehnologiilorcompatibile cu mediul înconjurător / encouragethe development and diffusion ofenvironmentally friendly technologies.

Anticorupţie /

Anti-Corruption

Principiul 10 / Principle 10: să combată toateformele de corupţie, inclusiv escrocheria şi mita/ Businesses should work against corruption inall its forms, including extortion and bribery.

Sursa / Source: întocmită de autori în baza / elaborated by authors on basis: http://www.unglobalcompact.org/

Numărul întreprinderilor moldoveneşti din cadrulReţelei locale a Pactului Global Moldova an de an creşte: în

The number of Moldovan enterprises within the GlobalCompact Network Moldova grows every year: 14


Nr. 1 / 2013

a.2006 – 14 companii, în a.2008 – 41 companii, în a.2012 –58 companii [1]; acestea reprezintă sferele comunicaţiilor,construcţiilor, educaţiei, industriei alimentare, textile,sectorul bancar, etc. Membrii reţelei implementează diverseprograme de responsabilitate socială, împlicând activ atâtangajaţii companiilor cât şi societatea.

Reţeaua locală a Pactului Global Moldova promoveazăfoarte activ ideea de RS, organizând evenimente pe aceastătemă. Spre exemplu, RPG Moldova este unul dintreorganizatorii Conferinţei Anuale Internaţionale deResponsabilitate Socială, în cadrul căreia reprezentanţiimediului de afaceri sunt familiarizaţi cu posibilităţile şiavantajele integrării RS în afaceri, iar unele companiiautohtone raportează privind realizările lor obţinute îndomeniul RS. De asemenea RPG Moldova organizeazăseminare pentru un cerc mai restrâns de antreprenori.

Spre deosebire de ţările economic dezvoltate, unde RSeste un stil aparte de a face business, un stil integrat încultura companiei la toate nivelele sale operaţionale şiprezent în orice moment de timp, Moldova face primii paşiîn această direcţie. Un grup relativ nu prea mare deîntreprinderi încearcă să se alăture mediului de afacericivilizat, prin implementarea principiilor de RS. Însă pentrumulţi antreprenori conceptul de responsabilitate socialărămâne a fi un fenomen nou, iar activitatea de RS chiar dacăeste realizată, atunci intuitiv.

Astfel, întreprinderile social responsabile ale Moldoveipot fi împărţite în trei grupe în funcţie de cauzele principale,care au contribuit la desfăşurarea acţiunilor deresponsabilitate socială:

1) Scopurile altruiste;2) Îmbinarea motivelor altruiste cu un demers

strategic vizavi de RS;3) Dezvoltarea RS ca răspuns la presiunile crescânde,

care vin din mediul intern (în special, de la salariaţi) şiextern (în special, din partea guvernului).

Mulţi antreprenori din Moldova au fost întotdeaunaaproape de comunitate şi au căutat să fie responsabili întoate acţiunile lor – să deservească cu amabilitate clienţii, săaibă grijă de moralul şi siguranţa personalului, să fie atenţifaţă de furnizori, să fie concurenţi loiali şi să protejezemediul. Toate aceste acţiuni, care pot fi referite lamanifestarea responsabilităţii sociale, posedă scopurialtruiste. Totodată însăşi termenul de „responsabilitatesocială” poate să nu fie cunoscut antreprenorilor. Dreptdovadă a acestei afirmări pot servi cuvintele dnei TatianaPavliuc, conducătorul Gospodăriei Agricole „PlaiulBirladean” – câştigătoarea concursului naţional în domeniulresponsabilităţii sociale din a.2009. La ConferinţaInternaţională privind Responsabilitatea Socială Corporativădin a.2010 dna Pavliuc a recunoscut, că până de curând nu aauzit şi nu cunoştea nimic despre responsabilitatea socialăcorporativă: „Eu făceam pentru satul în care lucrez, aceea,ce consideram necesar, şi mai apoi am constatat, că aceastaşi este responsabilitate socială corporativă” [7].

Precum s-a menţionat mai sus, demersul strategic vizavide RS este caracteristic unui număr mic de întreprinderi, înspecial celora, care s-au inspirat din experienţa companiilorsocial-responsabile – membre a Reţelei Pactului Global

companies in 2006, 41 companies in 2008, 58 companiesin 2012 [1]; these companies represent spheres ofcommunication, construction, education, food, textiles,banking, etc. The Network’s members implement varioussocial responsibility programs, actively involvingemployees of companies and the society.

Global Compact Network Moldova promotes veryactively the idea of SR, organizing events on this subject.For example, GCN Moldova is one of the organizers of theInternational Annual Conference on Social Responsibility,where representatives of business make the acquaintancewith possibilities and advantages of the SR’ integration inbusiness; and some national companies report on theirachievements obtained in the SR domain. GCN Moldovaalso organizes seminars for small circles of entrepreneurs.

Unlike developed countries, where the SR is a uniquestyle of doing business, integrated in corporate culture inall its operational levels at any moment of time, Moldovatakes the first steps in this direction. A relatively smallgroup of companies try to join the civilized business byimplementing the principles of SR. But for manyentrepreneurs the concept of social responsibility remainsa new phenomenon and even if SR activity is done, then itwas done intuitively.

Thus, socially responsible enterprises of Moldova canbe divided into three groups depending on preferentialcauses that contributed to the development of socialresponsibility actions:

1) Altruistic goals;2) Combination of altruistic motives with the strategic

approach to the SR;3) Development of SR in response to growing pressure

that comes from the internal (especially labor) and external(especially government) environment.

Many entrepreneurs in Moldova were always close tothe community and tried to be responsible in all theiractions – to serve customers with courtesy, care for safetyand morals of the staff, be considerate to suppliers, be faircompetitors and protect environment. All these actions,which may be referred to the manifestation of socialresponsibility, possess altruistic purposes. At the sametime, the very term „social responsibility” may not even beknown entrepreneurs. As proof of this affirmation mayserve the words of Mrs. Tatiana Pavliuc, chief of the farm„Plaiul Birladean” – the winner of the national contest insocial responsibility domain in 2009. At the InternationalConference on Corporate Social Responsibility in 2010,Mrs. Pavliuc confessed that till recently she didn’t hearand didn’t know anything about the corporate socialresponsibility: „I implemented actions that I considerednecessary for the village where I live and work, and then Ifound that namely this was a corporate socialresponsibility” [7].

As it was mentioned above, the strategic approach tothe SR is characteristic for a small number of companies,especially those which were inspired by the experience ofsocially responsible companies-members of the GlobalCompact Network Moldova, attending conferences andseminars, and collaborating with these companies.


Nr. 1 / 2013

104

Moldova, participând la conferinţe şi seminare, precum şicolaborând cu aceste întreprinderi. Însă, cea mai mare partea antreprenorilor din Moldova nu sunt familiarizaţi cunoţiunea de responsabilitate socială sau nu conştientizeazăimportanţa realizării activităţilor de responsabilitate socialăla întreprinderile lor. Astfel, studiul, realizat în a.2010 încadrul proiectului ”Managementul competitivităţiieconomice a Republicii Moldova în contextul proceselor deglobalizare şi integrare europeană şi regională” finanţat deAcademia de Ştiinţe din Moldova, a arătat, că pentru circa50% din antreprenorii intervievaţi conceptul de RS eraparţial cunoscut sau necunoscut. Cu toate că jumătate dinrespondenţi au menţionat, că cunosc noţiunea de RS, înesenţă, aceştia definesc acest concept numai prin prismaefortului depus pentru societate, neînţelegând posibilitateaaplicării RS la nivel de întreprindere [3].

Sondajul antreprenorilor, realizat cu participareaautorilor în cadrul proiectului „Evaluarea posibilităţilor şiformelor preferenţiale de parteneriat social între ÎMM şiorganele administraţiei publice, dezvoltarea responsabilităţiisociale a întreprinderilor” în 2012 [4] a arătat o imagineceva mai bună: doar 3,0% din antreprenori nu au participatla acţiuni de responsabilitate socială şi 17,4% din ceiintervievaţi au considerat, că de soluţionarea problemelorsociale, ecologice, altor probleme ale întreprinderii şi aleregiunii, mediul de afaceri nu trebuie să se ocupe, că aceastaeste sarcina altor organizaţii. Însă, este necesar de a ţinecont, că chestionarea antreprenorilor a fost organizată deMinisterul Economiei al Republicii Moldova şi realizată cuefortul consiliilor raionale, de aceea la sondaj au participatantreprenorii, care interacţionau cu organele de administrarepublică locală.

Organele de administrare publică, la rândul său, deseorisunt acei actori, care încurajează întreprinderile să fie socialresponsabile. Despre aceasta ne mărturiseşte studiul„Evaluarea Responsabilităţii Sociale Corporative înRepublica Moldova”, realizat în a.2005 de către CentrulAnalitic „Expert-Grup” [5]. Potrivit studiului, multecompanii dezvoltă RS ca răspuns la presiunile crescândecare vin din mediul intern (în special, de la salariaţi) şiextern (în special, din partea guvernului).

În opinia mai multor experţi şi companii intervievate,guvernul nu percepe responsabilitatea socială a companiilorca pe o contribuţie benevolă adusă la dezvoltarea generală aMoldovei, dar mai curând ca pe o taxă percepută de lacompanii pentru a fi „tolerate” de societate [5].

În ultimii ani statul a început să întreprindă măsuri depromovare a noţiunii de RS şi stimulare a întreprinderilor,care manifestă responsabilitate socială. La măsurile desusţinere de stat a responsabilităţii sociale a întreprinderilorpoate fi referită organizarea evenimentelor, ce ţin deproblematica respectivă la nivel naţional.

Astfel, începând cu anul 2010 se organizează şi sedesfăşoară Concursul Naţional Anual „IMM – model deresponsabilitate socială”, organizat în comun de cătreReţeaua Pactului Global Moldova şi Organizaţia pentruDezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.Concursul are drept scop stimularea companiilor pentru caacestea să se implice voluntar în activităţi sociale şi de

However, most of the entrepreneurs in Moldova are notfamiliar with the concept of social responsibility and donot realize the importance of introduction of socialresponsibility activities in their companies. Thus, the studycarried out in 2010 within the project „Management of theeconomic competitiveness of the Republic of Moldova inthe context of processes of globalization and European andregional integration”, funded by the Academy of Sciencesof Moldova, showed that the concept of SR was partiallyknown or unknown for almost 50 per cent of theinterviewed entrepreneurs. Although the half of therespondents mentioned that they knew the concept of SR,in fact, they defined this concept only through the effortsmade for the society, not understanding the possibility ofSR’ applying at the enterprise level [3].

The survey of entrepreneurs, carried out with theauthors’ participation within the project „Evaluation ofpossibilities and preferred forms of social partnershipbetween SMEs and public administration bodies,development of social responsibility of enterprises” in2012 [4], showed a slightly better picture: only 3.0 per centof the entrepreneurs did not participate in socialresponsibility and 17.4 per cent of those interviewedconsidered that businesses should not address social,environmental and other problems of the company and theregion, but that was the concern of other organizations.But it is necessary to take into account that the questioningof entrepreneurs was organized by the Ministry ofEconomy of the Republic of Moldova and the veryquestioning was realized by district councils and thereforethere were surveyed entrepreneurs who interacted with thelocal public administration bodies.

Public administration bodies, in their turn, often arethose actors, who encourage the enterprises to be sociallyresponsible. The study „Evaluation of Corporate SocialResponsibility in the Republic of Moldova”, implementedby the Analytical Center „Expert Group” in 2005, testifiesto this [5]. According to the study, many companiesdevelop SR in response to growing pressure coming bothfrom the internal (especially from employees) and external(especially from the government) environment.

According to many interviewed experts andcompanies, the government does not interpret the socialresponsibility of enterprises as a benevolent contribution tothe overall development of Moldova, but rather as a formof payment from companies to be „tolerated” by thesociety [5].

Over last yers, the state began to take measures topromote the concept of SR and stimulate enterprisesmanifesting social responsibility. State supportmeasures of social responsibility of enterprises mayinclude the organizing of national-level events related tothat issue.

Thus, since 2010, the Annual National Contest „SME– social responsibility model” is being conducted,organized jointly by the Global Compact NetworkMoldova and the Organization for Development of Smalland Medium-sized Enterprises. The contestaims to stimulate companies to voluntarily engage them in


Nr. 1 / 2013

mediu. Câştigătorii sunt selectaţi în următoarele domenii:integrare socială şi sprijinul acordat comunităţii; protecţiamediului înconjurător; respectarea condiţiilor de muncă aangajaţilor.

Un alt exemplu de participare a statului la susţinerearesponsabilităţii sociale a mediului de afaceri în Moldovaeste Concursul ”Marca comercială a anului”, iniţiat de CCI,care se organizează în colaborare cu Agenţia de Stat pentruProprietatea Intelectuală [2]. Comitetul organizatoric alConcursului în a.2012 a decis ca ediţia a X-a a competiţieisă promoveze conceptul de responsabilitate socială abusinessului.

În acelaşi timp însăşi antreprenorii consideră, că рentrua creşte responsabilitatea socială a întreprinderilor înRepublica Moldova, este necesar ca statul, în primul rând,să introducă facilitati fiscale şi alte preferinţeîntreprinderilor social responsabile [4]. Este necesară, deasemenea, disponibilitatea autorităţilor publice de a colaboracu întreprinderile în scopul susţinerii responsabilităţiisociale; de a reglementa în legislaţie acţiunile referitoare laresponsabilitatea socială a întreprinderilor. Adică, în opiniaantreprenorilor, cele mai eficiente măsuri de creştere aresponsabilităţii sociale a întreprinderilor sunt legate în ceamai mare măsură, de crearea anumitor condiţii externefavorabile, şi nu de schimbarea acţiunilor antreprenorilor.Printre alte acţiuni, care într-o măsură mai mică potcontribui la creşterea responsabilităţii sociale a mediului deafaceri, antreprenorii le consideră рromovarearesponsabilităţii sociale, a necesităţii şi beneficiilor ei însocietate, оrganizarea training-urilor pentru antreprenoriprivind responsabilitatea socială, difuzarea mai largă aprogramelor sociale ale organizaţiilor publice, organelor deadministraţie publică şi a posibilităţilor de participare încadrul acestora a întreprinderilor [4].

Concluzii. Noţiunea de responsabilitate socială caformă modernă şi pragmatică de manifestare a eticii înafaceri este relativ nouă pentru întreprinderile din Моldova.Însă, pentru dezvoltarea acestui fenomen există premiseistorice şi culturale.

În prezent factorii, care contribuie la implementarea pelarg a conceptului de responsabilitate socială sunt: (i)existenţa pe piaţa Moldovei a companiilor mari cu capitalstrăin, care au un sistem dezvoltat de responsabilitate socialăcorporativă; (ii) lansarea Reţelei Pactul Global în Moldova.

Întreprinderile cu capital străin, de regulă, posedă unsistem dezvoltat de responsabilitate socială corporativă şipot fi un exemplu elocvent pentru întreprinderile autohtone,datorită promovării pe larg în mass-media a activităţii lor îndomeniul RS. Exemplul acestor companii denotă un efectpozitiv al responsabilităţii sociale: contribuţia la obţinereaavantajelor competitive semnificative, îmbunătăţireaimaginii companiei, creşterea valorii brandului. Şi acest fapteste conştientizat de tot mai mulţi antreprenori.

Reţeaua Pactul Global, fiind lansată în Moldova, deasemenea încurajează companiile să susţină şi săimplementeze, în limitele sferei lor de influenţă, un set deprincipii de bază a responsabilităţii sociale în domeniuldrepturilor omului, standardelor de muncă, mediuluiambiant şi combaterii corupţiei. Reţeaua locală a Pactului

social and environmental activities. Winners are selectedin the following areas: social integration and communitysupport, environmental protection, labor standardscompliance.

Another example of state participation in supportingsocial responsibility of business in Moldova is the Contest„Brand of the Year”, initiated by the Chamber ofCommerce and Industry, organized in collaboration withthe State Agency for Intellectual Property [2]. Theorganizing committee of the contest in 2012 decided theX-th edition of the competition to promote the concept ofsocial responsibility of business.

At the same time, entrepreneurs believe that in order toincrease social responsiblity of enterprises in the Republicof Moldova, it is necessary that the state, first, introducetax incentives and other preferences to sociallyresponsible businesses [4]. It is also necessary theavailability of public authorities to collaborate withenterprises in order to support social responsibility; toregulate in legislation activities relating to socialresponsibility of enterprises. That is, according to theentrepreneurs’ opinion, the most effective measures toincrease corporate social responsibility are mostly relatedto creation of certain favorable external conditions and notto the change of the entrepreneurs’ actions. Among othermeasures, which to a lesser extent may help to increasesocial responsibility of business, entrepreneurs considerpromotion of social responsibility, its necessity andbenefits for the society, organization of trainings on socialresponsibility for the entrepreneurs, wider dissemination ofsocial programs of public organizations, governmentbodies and opportunities for participation of enterprises inthem [4].

Conclusions. The concept of social responsibility as amodern and pragmatic form of manifestation of businessethics is relatively new for Моldovan companies. But thereare historical and cultural prerequisites for thedevelopment of phenomenon.

Currently factors that contribute to widely implementof the concept of social responsibility include: (i) theexistence of large foreign-owned companies in theMoldovan market that have a developed system ofcorporate social responsibility, (ii) the launch of the GlobalCompact Network in Moldova .

Foreign-owned enterprises usually have a developedsystem of corporate social responsibility and may serve asa good example for local businesses, due to largelypromotion of their SR activities in mass media. Theexample of these companies has a positive effect on socialresponsibility: helping to achieve significant competitiveadvantages, improving company image, increasing brandvalue. This fact is being realized by more and moreentrepreneurs.

The Global Compact Network, being launched inMoldova, also encourages companies to support andimplement, within their sphere of influence, a set of basicprinciples of social responsibility in such domains ashuman rights, labor standards, environment and anti-corruption. The Global Compact Local Network Moldova


Nr. 1 / 2013

106

Global Moldova promovează activ ideea de RS, organizândmăsuri pe tematica respectivă: conferinţe, seminare.

O mare parte a antreprenorilor Moldovei nu suntfamiliarizaţi cu noţiunea de responsabilitate socială sau nuconştientizează importanţa realizării activităţii de RS laîntreprindere. Întreprinderile Moldovei, care manifestăresponsabilitate socială, pot fi divizate în trei grupe înfuncţie de cauzele, care au contribuit la desfăşurareaacţiunilor de responsabilitate socială:

Scopurile altruiste; Îmbinarea motivelor altruiste cu un demers

strategic vizavi de RS; Dezvoltarea RS ca răspuns la presiunile crescânde

care vin din mediul intern (în special, de la salariaţi) şiextern (în special, din partea guvernului).

Măsurile de susţinere de stat a responsabilităţii sociale aîntreprinderilor se limitează la organizarea evenimentelor petematica respectivă la nivel naţional. În acelaşi timp însăşiantreprenorii consideră, că рentru a creşte responsabilitateasocială a întreprinderilor în Republica Moldova, este necesarca statul, în primul rând, să introducă facilitati fiscale şi altepreferinţe întreprinderilor social responsabile. Este necesară,de asemenea, disponibilitatea autorităţilor publice de acolabora cu întreprinderile în scopul susţineriiresponsabilităţii sociale; de a reglementa în legislaţieacţiunile referitoare la responsabilitatea socială aîntreprinderilor. Adică, în opinia antreprenorilor, cele maieficiente măsuri de creştere a responsabilităţii sociale aîntreprinderilor sunt legate în cea mai mare măsură, decrearea anumitor condiţii externe favorabile, şi nu deschimbarea acţiunilor antreprenorilor.

actively promotes the idea of SR, organizing measures onthat topic: conferences, seminars.

A large part of Moldovan entrepreneurs are notfamiliar with the concept of social responsibility and donot realize the importance of SR activities in business.Moldovan enterprises, which carry out socialresponsibility can be divided into three groups accordingto the causes that contributed to the development of socialresponsibility actions:

Altruistic goals; Combination of altruistic motives with the

strategic approach to the SR; Development of SR in response to growing

pressure that comes from the internal (especiallylabor) and external (especially government)environment.

Measures of state support of enterprises’ socialresponsibility are confined to organizing events of thistopic on national level. At the same time, the entrepreneursbelieve that in order to increase the social responsibility inMoldova, it is necessary for the state, first, to introduce taxexemptions and other preferences to socially responsiblebusinesses. It is also necessary the availability of publicauthorities to collaborate with enterprises in order tosupport social responsibility; to regulate in legislationactivities relating to social responsibility of enterprises.That is, in the opinion of entrepreneurs, the most effectivemeasures to increase social responsibility of enterprises aremostly related to creation of certain favorable externalconditions and not to change of the actions ofentrepreneurs.

Referinţe bibliografice / References1. Assessment of Development Results. Republic of Moldova: evaluation of UNDP Contribution. New-Work: UNDP,

2012. 77 p. ISBN 978-92-1-126325.2. Concursul “Marca comercială a anului 2012”, pentru responsabilitatea socială a businessului. 2012, 16 noiembrie

[accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://www.civic.md/stiri/responsabilitate-sociala/18914-concursul-marca-comercial-a-anului-2012-pentru-responsabilitatea-social-a-businessului.html

3. COVAŞ, L., SOLCAN, A., STIHI, L., BUCIUŞCAN, S. Studiu asupra responsabilităţii sociale corporative aîntreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova. In: Economie şi Sociologie. 2011, nr. 1, pp. 90-103. ISSN1857-4130.

4. Evaluarea posibilităţilor şi formelor preferenţiale de parteneriat social între ÎMM şi organele administraţieipublice, dezvoltarea responsabilităţii sociale a întreprinderilor: raport ştiinţific. Conducător. E. ACULAI.Chişinău: IEFS, 2012. 155 p.

5. OPRUNENCO, A., PROHNIŢCHI, V., RUSU, M. Evaluarea Responsabilităţii Sociale Corporative în RepublicaMoldova. Chişinău: „Expert-Grup”, 2005. 41 p. [accesat 12 noiem. 2012]. Disponibil: http://expert-grup.org/docs/25/ responsabiitatea-sociala-corporativa-rom.pdf

6. ROGOV, S. Fundatia Orange Moldova - 2 ani de activitate. 2011, 12 decembrie [accesat 12 noiem. 2012].Disponibil: http://www.civic.md/stiri/responsabilitate-sociala/15983-fundatia-orange-moldova--2-ani-de-activitate.html

7. СМЕШНАЯ, Т. Корпоративная социальная ответственность в Молдове. В: Экономическое обозрениеЛогос-пресс. 2010, № 42 (874), 19 ноября.



Nr. 1 / 2013

MANAGEMENTUL FORMĂRIIPROFESIONALE A SALARIAŢILOR

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Tatiana COLESNICOVA, dr., cercet. şt. superior, IEFS

Recenzent: Rodica PERCIUN, dr., conf. cercet., IEFS

În acest articol este redată analiza managementuluiformării profesionale a salariaţilor în Republica Moldova.În articol sunt evidenţiate principalele aspecte alemanagementului formării profesionale ale salariaţilor îndiferite activităţi economice şi cheltuielile aferente formăriiprofesionale a salariaţilor în Republica Moldova.

Cuvinte cheie: management, formarea profesională,salariat, resurse umane, cheltuieli aferente formăriiprofesionale.

Introducere. În prezent, competitivitatea pe piaţamărfurilor, lucrărilor şi serviciilor depinde de mai mulţifactori, inclusiv dezvoltarea competenţelor lucrătorilor.Totodată, în condiţiile în care atât în Republica Moldova câtşi în lumea întreagă inovaţiile schimbă tehnologia şimanagementul de la o zi la alta, companiile şi societăţilecomerciale sunt obligate să-şi reconsidere permanent politicade resurse umane. De aceea, angajatorul trebuie să efectuezeprocesul de formare profesională, instruire avansată pentru adezvolta competenţele salariaţilor săi.

În teorie sunt diferite definiţii ale formării profesionalesau ale instruirii. Unele din ele sunt:

1) Formarea profesională presupune „un processistematic de schimbare a comportamentului, cunoştinţelorşi motivaţiei angajaţilor existenţi în scopul îmbunătăţiriiechilibrului între caracteristicile angajatului şi cerinţelelocului de muncă“ [1, p.83].

2) Pregătirea/instruirea este un proces de învăţare ceimplică dobândirea de abilităţi, concepte, reguli şi atitudinicare să conducă la sporirea potenţialului şi performanţelorsalariaţilor şi motivarea lor pentru localitate şi ataşament faţăde organizaţie [2, p.195].

Formarea profesională a salariaţilor are următoareleobiective: adaptarea salariatului la cerinţele postului sau alelocului de muncă; obţinerea unei calificări profesionale;actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şilocului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionalepentru ocupaţia de bază; reconversia profesională determinatăde restructurări socio-economice; dobândirea unor cunoştinţeavansate, a unor metode şi procedee moderne necesare pentrurealizarea activităţilor profesionale; prevenirea risculuişomajului; promovarea în muncă şi dezvoltarea cariereiprofesionale.

Conţinutul de bază. Baza juridică a Republicii Moldovaprivind formarea, recalificarea şi perfecţionarea angajaţilorinclude Codul Muncii [3], Legea privind ocuparea forţei demuncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unuiloc de muncă [5], Hotărârea Parlamentului pentru aprobareaConcepţiei privind orientarea, pregătirea şi instruireaprofesională a resurselor umane [6] şi alte acte juridice.

Conform articolului 9 al Codului Muncii al Republicii

MANAGEMENT OF EMPLOYEES’VOCATIONAL TRAINING IN THE REPUBLIC

OF MOLDOVA

Tatiana COLESNICOVA, PhD, senior resear., IEFS

Reviewer: Rodica PERCIUN, PhD, IEFS

In the paper is analyzed the management ofemployees’ vocational training in the Republicof Moldova. The paper highlights the main aspects ofemployees’ vocational background in different economicactivities and expenditures on vocational trainingof employees in the Republic of Moldova.

Keywords: management, vocational background,employee, human resources, expenditures due tovocational training.

Introduction. Currently, the market competitivenessof goods, works and services dependents from manyfactors, including skills of workers. At the same time, inconditions that are in the Republic of Moldova and allover the world, innovations involves changes intechnology and management from day to day, enterprisesand companies are obliged to constantly reconsider thehuman resources policy. Therefore, the employer mustcarry out the process of vocational training, skillsdevelopment of his employees.

In theory there are different definitions of vocationaltraining. Some of them are:

1. Vocational training presupposes "a systematicprocess of behavioral, knowledge and motivationchanges of existing employees in order to improve thebalance between employee characteristics and jobrequirements" [1, p.83].

2. Preparation/training is a learning process thatinvolves the acquisition of skills, concepts, rules andattitudes that lead to increased performance potential andmotivation of employees and their location andattachment to the organization [2, p.195].

Professional training for employees has thefollowing objectives: employee adaptation to the jobrequirements or workplace, obtaining of professionalqualification, updating knowledge and skills specific tothe job and the workplace and improve the training forthe occupation of basic retraining due to social andeconomic restructuring, acquiring of advancedknowledge, methods and modern techniques, necessaryfor carrying out professional risk preventionunemployment, promoting at work and careerdevelopment.

The basic content. The legal basis of the Republicof Moldova for vocational training, retraining andadvanced training of employees include the LaborCode [3], the law on employment and socialprotection of people looking for a job [5], Parliamentdecision for the approving the concept of orientation,preparation and training of human resources [6], andother legal acts.


Nr. 1 / 2013

108

Moldova „salariatul are dreptul la formare profesională,reciclare şi perfecţionare, în conformitate cu prezentul cod şicu alte acte normative” [3, art.9(h)]. Totodată, articolul 195prevede garanţii şi compensaţii acordate salariaţilor careurmează, la iniţiativa angajatorului, cursul de formareprofesională:

1. Salariaţilor care urmează, la iniţiativa angajatorului,cursul de formare profesională cu scoatere din activitate li semenţine locul de muncă/funcţia şi salariul mediu, li se acordăalte garanţii şi compensaţii prevăzute de legislaţie;

2. Salariaţilor care urmează, la iniţiativa angajatorului,cursul de formare profesională cu scoatere din activitate, într-o altă localitate, li se compensează cheltuielile de deplasare înmodul şi în condiţiile prevăzute pentru salariaţii trimişi îndeplasare în interes de serviciu [3, art.195].

3. Prin formare profesională se înţelege orice proces deinstruire în urma căruia un salariat dobândeşte o calificare,atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberată încondiţiile legii.

4. Prin formare profesională continuă se înţelege oriceproces de instruire în cadrul căruia un salariat, având deja ocalificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţeleprofesionale prin aprofundarea acestora într-un anumitdomeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unormetode sau procedee noi aplicate în cadrul specialităţiirespective.

5. Prin formare tehnică se înţelege orice sistem deinstruire prin care un salariat însuşeşte procedeele de aplicareîn procesul muncii a mijloacelor tehnice şi tehnologice[3, art.212].

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi săfavorizeze formarea profesională şi tehnică a salariaţilor careurmează instruirea în producţie, se perfecţionează sau studiazăîn instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate. Încadrul fiecărei unităţi/ persoană juridică, angajatorul, încomun cu reprezentanţii salariaţilor, întocmeşte şi aprobăanual planurile de formare profesională [3]. Conform LegiiRepublicii Moldova privind ocuparea forţei de muncă şiprotecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc demuncă, în articolul 13 se stipulează: angajatorii contribuie larealizarea politicilor privind ocuparea forţei de muncă în bazacreării de condiţii pentru calificarea, recalificarea şiperfecţionarea salariaţilor [5, art.13(b)].

Condiţiile, modalităţile şi durata formării profesionale,drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi volumul mijloacelorfinanciare alocate în acest scop (în mărime de cel puţin 2 la sutădin fondul de salarizare al unităţii), se stabilesc în contractulcolectiv de muncă sau în convenţia colectivă. În cazul în careparticiparea salariaţilor la cursurile sau stagiile de formareprofesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile aferentesunt suportate de către acesta. În cazul scoaterii din activitate asalariatului pe o durată scurtă, în scopul formării profesionale,acţiunea contractului individual de muncă al acestuia continuăcu menţinerea salariului mediu [3, art.213].

Salariatul are dreptul la formare profesională, inclusiv laobţinerea unei profesii sau specialităţi noi. Acest drept poate firealizat prin încheierea, în formă scrisă, a unor contracte deformare profesională, adiţionale la contractul individual demuncă. În cazul în care salariatul vine cu iniţiativa participării la

According to the Labour Code of the Republic ofMoldova: the employee has the right tovocational training, retraining and training in accordancewith this Code and other laws [3, art.9(h)]. However,Article 195 provides guarantees and compensation toemployees by the employer following training course:

1. Employees who get, by the employer’ initiatives,the training in professional activities withworkplace/function and average salary kept,and with guarantees and compensations providedby law;

2. Employees who get, by the employer’ initiatives,the training in professional activities in another locality,with the compensation of travel expenses in the modeand under conditions provided for business travels [3,art.195].

3. Training means any instruction process afterwhich an employee acquires a qualification, attestedby a certificate or diploma obtained according tothe law.

4. Continuing training means any training processin which an employee, who already have a qualificationor a profession, completes his professional knowledge ina particular area of specialty acquiring greaterknowledge, basic or applied methods, or new proceduresin the respective specialty.

5. The technical training is any trainingsystem that endorses employee work processes in theapplication of technical means and technology[3, art.212].

The employer is obliged to create conditions andencourage vocational and technical training ofemployees that improve their qualifications or study ineducational institutions, without removal from theactivity. At each juridical person, the employer, togetherwith representatives of the employees prepare andapprove annual training plans [3]. According to the lawon employment and social protection of people lookingfor a job in Article 13 says: employers contribute toemployment policies in the creation of conditions forqualification, requalification and improving employees[5, art. 13(b)].

Conditions, procedures and training period, the rightsand obligations of the parties and the amount of fundsallocated for this purpose (in the amount of at least 2percent of the payroll unit) shall be determined incollective labor contract or collective agreement. Ifemployees' participation in training courses orinternships is initiated by the employer, all costs shall beborne by him. If you remove the employee from workfor a short time, for training purposes, the individuallabor contract action continues to maintain its averagewage [3, Art.213].

The employee has the right to vocational training,including obtaining a new profession or specialty. Thisright can be achieved by the conclusion writtencontracts for training, additional to the employmentcontract. If the employee comes to participation insome form of training with decommissioning activities


Nr. 1 / 2013

o formă de formare profesională cu scoatere din activitate,organizată în afara unităţii, angajatorul va examina solicitareascrisă a salariatului în comun cu reprezentanţii salariaţilor. Întermen de 15 zile calendaristice de la data înregistrăriisolicitării, angajatorul va decide în ce condiţii poate permiteparticiparea la o formă de formare profesională a salariatului şidacă va suporta, integral sau parţial, costul acesteia [3, art.214].

Angajatorul are dreptul să încheie un contract de formareprofesională continuă cu orice salariat al unităţii [3,art.216(3)]. Formarea profesională poate avea loc atât înRepublica Moldova, cât şi în străinătate. Durata de pregătireeste stabilită de angajator.

Republica Moldova trebuie să îndeplinească obligaţiileimpuse prin Convenţia ILO nr.142 privind orientareaprofesională şi pregătirea profesională în domeniulvalorificării resurselor umane (Geneva, 23 iunie 1975,ratificată de Republica Moldova la 28 septembrie 2001) [7].În conformitate cu aceasta , ţara în curs de dezvoltare arenevoie de o îmbunătăţire a sistemului de orientare generală , aînvăţământului profesional, a consilierii profesionale. Unadintre cele mai importante probleme naţionale în acestdomeniu este de asigura continuitatea de formare la toatenivelurile de calificare.

Datele Biroului Naţional de Statistică al RepubliciiMoldova (BNS RM) confirmă că tendinţa număruluisalariaţilor instruiţi în Republica Moldova în perioada 2006-2011 este în creştere. Aşadar, în anul 2006 au fost instruiţi52485 de salariaţi, iar în anul 2011 în formarea profesionalăau participat 67774 de salariaţi. Indicatorul dat s-a majorat cu15289 de persoane sau cu 29% în perioada ultimilor 5 ani.Din numărul total al salariaţilor instruiţi, au fost aproximativde 2 ori mai mulţi funcţionari decât muncitori în perioada2006-2008 şi respectiv de 3 ori mai mult în perioada 2009-2011. Concomitent, în ultimii 5 ani, tendinţa formăriiprofesionale în rândul muncitorilor este în scădere (de la32.2% în 2006 până la 28.7% în 2011, deci cu 3.6 p.p.), iar înrândul funcţionarilor este în creştere (de la 67.8% în 2006până la 71.3% în 2011, deci cu 3.6 p.p.). Trendul formăriiprofesionale a salariaţilor în Republica Moldova în anii 2006-2011 este prezentat în Tabelul 1:

organized outside the unit, the employer will reviewthe written request of the employee together withemployee representatives. Within 15 calendar daysfrom registration request, the employer will decideunder what conditions he may allow the employeeattending training and bear all or part of its cost [3,art. 214].

The employer has the right to enter into acontract with any employee of enterprise’s unit [3,art.216 (3)]. Trainings are held both in Moldova andabroad. Duration of training is established by theemployer.

The Republic of Moldova must fulfill theobligations imposed by the ILO Convention No.142"Human Resources Development Convention"(Geneva, 23 June 1975, ratified by the Republic ofMoldova on 28 September 2001) [7]. In accordancewith this, country is in the course of developingand improving the system of general and vocationaleducation, educational and vocational guidance. One ofthe most important national problems in thisarea is to ensure the continuity of training at all levels ofqualification.

The data from National Bureau of Statistics of theRepublic of Moldova (NBS RM) confirms that the trendof trained employees in Moldova in the period 2006-2011 growth. So, in 2006 were trained 52,485employees, and in 2011: 67,774 employees. Thisindicator increased by 15,289 persons or 29%during the last 5 years. From total number of trainedemployees, clerks were approx. 2 times more thanworkers in the period 2006-2008 and approx. 3 timesmore than in the period 2009-2011. Simultaneously,during the last 5 years, the trend of trained workers is indecreasing (from 32.2% in 2006 to 28.7% in 2011, i.e.on 3.6 p.p.) and of clerks is in increasing (from 67.8% in2006 to 71.3% in 2011, i.e. on 3.6 p.p.). Trend ofemployees’ vocational background in the Republic ofMoldova during the period 2006-2011 are presented inthe Table 1:

Tabelul 1 / Table 1Formarea profesională a salariaţilor în Republica Moldova /

Employees’ vocational background in the Republic of Moldova2006 2007 2008 2009 2010 2011

Persoane instruite / Trained persons – total, pers. 52485 58558 62922 57990 59612 67774% 100 100 100 100 100 100

inclusiv / including:Muncitori / Workers, pers. 16914 19049 19629 15050 15894 19421

% 32.2 32.5 31.2 26.0 26.7 28.7Funcţionari / Clerks, pers. 35571 39509 43293 42940 43718 48353

% 67.8 67.5 68.8 74.0 73.3 71.3Sursa / Source: elaborată de autor în baza datelor BNS RM /elaborated by the author on the NBS RM data [4, p.120].

Conform datelor BNS al RM numărul semnificativ alpersoanelor instruite au fost înregistrate în următoareleactivităţi economice: transporturi şi comunicaţii (9081 pers.sau 73,8% în 2006 şi 8488 pers. sau 59,5% în 2011); sănătate

According to the data from NBS RM, the significantnumber of trained persons was registered in the followingeconomic activities: transport and communications (9,081pers. or 73.8% in 2006 and 8,488 pers. or 59.5% in 2011);


Nr. 1 / 2013

110

şi asistenţă socială (7497 pers. sau 14,3% în 2006 şi 9233pers. sau 13,6% în 2011); industria prelucrătoare (8080 pers.în 2006 şi 7212 pers. în 2011); învăţământ (5788 pers. sau11,0% în 2006 şi 7748 pers. sau 11,4% în 2011); activităţifinanciare (4168 pers. sau 7,9% în 2006 şi 6561 pers. sau9,7% în 2011). Majoritatea dintre salariaţii instruiţi înperioada 2006-2011 a fost înregistrată în următoareleactivităţi economice: agricultură, economia vânatului,silvicultură şi piscicultură (cu 367 pers. sau 0,4 p.p.); comerţcu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor,motocicletelor, a bunurilor casnice şi personale (cu 1286 pers.sau 0,6 p.p.); activităţi financiare (cu 2393 pers. sau 1,7 p.p.);tranzacţii imobiliare (cu 2112 pers. sau 1,9 p.p.); administraţiepublică (cu 4588 pers. sau 4,7 p.p.); învăţământ (cu 1960 pers.sau 0,4 p.p.). În activităţi de servicii colective, sociale şipersonale nu au fost înregistrate schimbări. În alte activităţieconomice principale a fost înregistrată o micşorare asalariaţilor instruiţi. Trendul formării profesionale asalariaţilor pe activităţi economice în Republica Moldova în2006-2011 este prezentat în Tabelul 2:

health and social work (7,497 pers. or 14.3% in 2006 and9,233 pers. or 13.6% in 2011); manufacturing industry(8,080 pers. in 2006 and 7,212 pers. 2011); education(5,788 pers. or 11.0% in 2006 and 7,748 pers. or 11.4% in2011); financial intermediation (4,168 pers. or 7.9% in2006 and 6,561 pers. or 9.7% in 2011). Increasing oftrained employees in the period 2006-2011 were recordedin the following economic activities: agriculture, hunting,forestry and fishing (on 367 pers. or 0.4 p.p.); wholesaleand retail trade, repairing of motor vehicles, motorcycles,personal and household goods (on 1,286 pers. or 0.6 p.p.);financial intermediation (on 2,393 pers. or 1.7 p.p.); realestate activities (on 2,112 pers. or 1.9 p.p.); publicadministration (on 4,588 pers. or 4.7 p.p.); education (on1,960 pers. or 0.4 p.p.). In public, social and personalservices didn’t register the changes. In other maineconomic activities were recorded decreasing of trainedemployees. Trend of employees’ vocational background inthe Republic of Moldova by economic activities duringthe period 2006-2011 are presented in the Table 2:

Tabelul 2 / Table 2Formarea profesională a salariaţilor pe activităţi economice în Republica Moldova /Employees’ vocational background in the Republic of Moldova by economic activity

2006 2007 2008 2009 2010 2011Total, pers. 52485 58558 62922 57990 59612 67774

% 100 100 100 100 100 100din care / of which:

Agricultură, economia vânatului, silvicultură şi piscicultură / Agriculture, hunting,forestry and fishery, pers. 225 325 195 300 526 592

% 0.4 0.6 0.3 0.5 0.9 0.9Industrie / Industry – total, pers. 12297 12732 14184 11274 12745 14257

% 23.4 21.7 22.5 19.4 21.4 21.0industria extractivă / mining and quarrying, pers. 176 266 330 112 127 137industria prelucrătoare / manufacturing industry, pers. 8080 8118 9452 5965 6387 7212energie electrică şi termică, gaze şi apă / electric and thermal energy, gas and

water, pers. 4041 4348 4402 5197 6231 6908

Construcţii / Construction, pers. 1605 1762 1503 969 1129 1131% 3.1 3.0 2.4 1.7 1.9 1.7

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicle-telor, abunurilor casnice şi personale / Wholesale and retail trade; repa-ring of motorvehicles, motorcycles, personal and household goods, pers.

3009 4100 3946 3352 3151 4295

% 5.7 7.0 6.3 5.8 5.3 6.3Hoteluri şi restaurante / Hotels and restaurants, pers. 437 636 380 360 435 208

% 0.8 1.1 0.6 0.6 0.7 0.3Transporturi şi comunicaţii / Transport and communications, pers. 9081 9030 9429 9129 5778 8488

% 73.8 70.9 66.5 81.0 45.3 59.5Activităţi financiare / Financial intermediation, pers. 4168 4814 5395 4872 5605 6561

% 7.9 8.2 8.6 8.4 9.4 9.7Tranzacţii imobiliare / Real estate activities, pers. 2778 3461 4126 4181 4437 4890

% 5.3 5.9 6.6 7.2 7.4 7.2Administraţie publică / Public administration, pers. 4914 5251 6821 6659 8294 9502

% 9.4 9.0 10.8 11.5 13.9 14.0Învăţământ / Education, pers. 5788 6718 6278 6477 7058 7748

% 11.0 11.5 10.0 11.2 11.8 11.4Sănătate şi asistenţă socială / Health and social work, pers. 7497 9226 9842 9866 10012 9233

% 14.3 15.8 15.6 17.0 16.8 13.6Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale / Other public, social andpersonal services, pers. 686 776 823 551 442 869

% 1.3 1.3 1.3 1.0 0.7 1.3Sursa/Source: Elaborată de autor în baza datelor BNS RM /Elaborated by the author on the NBS RM data [4, p.120].


Nr. 1 / 2013

Conform datelor BNS RM, cheltuielile aferenteformării profesionale în Republica Moldova în perioadaultimii 5 ani sunt destul de semnificative cât dinpartea întreprinderii atât şi din partea bugetului republicanşi bugetului local. În total, în anul 2006 acest indicator afost 55866.7 mii lei, iar în anul 2011 - 97115.8 mii lei,adică majorarea la 41249.1 mii lei sau la 1,7 ori.Cheltuielile aferente formării profesionale înRepublica Moldova în anii 2006-2011 sunt prezentate înTabelul 3:

According to NBS RM data of expenditures due tovocational background in the Republic of Moldova duringthe last 5 years are quite significant both from the part ofenterprises and from the republican budget and localbudget. In total, in 2006 this indicator was 55,866.7thousand lei and in 2011 was 97,115.8 thousand lei, i.e.increasing on 41,249.1 thousand lei or on 1.7 times.Expenditures due to vocational background in theRepublic of Moldova during the period 2006-2011 arepresented in the Table 3:

Tabelul 3 / Table 3Cheltuieli aferente formării profesionale în Republica Moldova, mii lei /

Expenditures due to vocational background in the Republic of Moldova, thousand lei2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total 55866.7 63356.6 82613.2 68041.5 79208.7 97115.8inclusiv din contul / including on the account of:Întreprinderii / the company 48112.7 54100.0 70175.6 58943.9 66684.9 83143.1bugetului republican / republican budget 2300.1 3762.2 4877.5 4132.7 4919.8 6319.3bugetului local / local budget 4085.4 4767.4 4157.2 4153.3 5450.8 6278.7altele / other 1368.5 727.0 3402.9 811.6 539.0 1374.7Sursa / Source: datele ale BNS RM / data from the NBS RM [4, p.123].

Concluzii: Managementul resurselor umane constă înansamblul activităţilor orientate către asigurarea, dezvoltarea,motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrulorganizaţiei în vederea realizării cu eficienţă maximă aobiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaţilor. Rolulperfecţionării profesionale a angajaţilor din diferite firmepoate fi explicat prin următoarele:

creşterea complexităţii sistemelor de producţie ceeace reclamă cunoştinţe în domenii noi de planificare,informatică, negociere;

creşterea accentului pus pe cultura firmei,necesitatea ca angajaţii să cunoască valorile culturale aleunităţii şi să se comporte în concordanţă cu acestea;

capacitatea indivizilor de a înţelege procesele ce sedesfăşoară în cadrul firmelor;

preocuparea pentru dezvoltarea aptitudinilor şitrăsăturilor de personalitate necesare stimulării activităţii şisuccesului.

Având un sistem de formare profesională, recalificare şiinstruire avansat şi bine organizat, care răspunde la cerinţeleprogresului ştiinţifico-tehnic, este o condiţie necesară pentru aobţine rezultate în toate sectoarele economiei, stabilitatearelaţiilor de muncă, satisfacerea nevoilor individuale de auto-realizare şi dezvoltare a creativităţii, condiţii ce oferă drepturiconstituţionale la educaţie.

Managementul formării profesionale a salariaţilor înţară poate fi asigurat prin ridicarea gradului de conştientizareîn rândul populaţiei privind necesitatea şi importanţa instruiriipe parcursul întregii vieţi, ca o condiţie de bază în asigurareacompetitivităţii forţei de muncă în condiţiile unei concurenţeacerbe pe piaţa muncii.

Conclusions: Human resource managementconsists of all activities aimed at ensuring thedevelopment, motivation and retention of humanresources within the organization to achieve itsobjectives with maximum efficiency and meet the needsof employees. The role of professional development foremployees from different firms can be explained by thefollowing:

increasing the complexity of production systemswhich require knowledge in new areas of planning,information, negotiation;

increased emphasis on corporate culture,employees need to know the cultural values of unity andto act in accordance with them;

ability of individuals to understand theprocesses that take place within firms;

concern for the development of skills and ofpersonality traits needed for stimulation of activity andsuccess.

With a system of training, retraining and advancedtraining well organized and meets the requirements ofscientific and technical progress is a necessary conditionfor achieving results in all economic sectors, laborrelations stability, to meet the individual needs of self-realization and development creativity, providingconstitutional rights to education.

Management training for employees in the countrycan be achieved by raising awareness among thepopulation on the need and importance of trainingthroughout life, as a basic labor competitiveness in theconditions of labor market.


Nr. 1 / 2013

112

Referinţe bibliografice / References1. PÂNIŞOARĂ, I.-O., PÂNIŞOARĂ, G. Managementul resurselor umane: ghid practic. Iaşi: Polirom, 2005. 358 p. ISBN

973-46-0070-2.2. URSACHI, I. Management. Bucureşti: Ed. ASE, 2011. 302 p. ISBN 973-594-046-9.3. Codul Muncii al Republicii Moldova: nr. 154 din 28.03.2003. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003,

nr.159-162, art. 648.4. Piaţa forţei de muncă în Republica Moldova 2012. Chişinău: Statistica, 2012. 123 p. [accesat 12 noiem. 2012].

Disponibil: http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/piata_fortei_de_munca/Piata_Muncii_%202012.pdf

5. Legea Parlamentului privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc demuncă: nr.102 din 13.03.2003. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 70-72, art. 312.

6. Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională aresurselor umane: nr. 253 din 19.06.2003. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2003, nr. 155-158, art. 640.

7. Legea Parlamentului pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 142 privind orientareaprofesională şi pregătirea profesională în domeniul valorificării resurselor umane: nr. 480 din 28.09.2001. In: MonitorulOficial al Republicii Moldova. 2001, nr. 130, art. 955.



Nr. 1 / 2013

DIMENSIUNI CANTITATIV-CALITATIVEALE FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

DIN R. MOLDOVA ABORDATE PRIN PRISMAPOTENŢIALULUI ECONOMIC

Tatiana BUCOS, drd., lector superior, ASEM

Recenzent: Nellea FILIP, dr., conf. univ., ASEM

Pe măsura aprofundării economiei cunoaşterii,potenţialul economic al ţărilor într-o măsură tot mai mareeste dependent de calităţile imputate factorului uman încadrul sistemului educaţional. În Republica Moldova educaţiaeste declarată prin lege prioritatea naţională numărul unu,caracterul prioritar al educaţiei justificând cotele importanteale cheltuielilor publice direcţionate către această sferăsocială. Paralel cu nivelul înalt al cheltuielilor educaţionaleale statului, RM este caracterizată de rate scăzute de înrolarela toate treptele sistemului educaţional, ceea ce determinăgradul scăzut al impactului cheltuielilor educaţionale asupramecanismului de valorificare a potenţialului economic.Impactul redus al cheltuielilor publice educaţionale asuprapotenţialului economic din RM este explicat şi prinneconcordanţa calităţii şi structurii output-lui sistemuluieducaţional cu exigenţele economiei reale.

Cuvinte cheie: potenţial economic, potenţial uman,educaţie, sistem educaţional, cheltuieli educaţionale, rată deînrolare în sistemul educaţional, numărul de elevi/studenţila 10000 de locuitori.

În contextul tendinţelor de aprofundare a economieicunoaşterii, are loc reliefarea caracterului dependent alcreşterii economice de performanţele caracteristicecomponentei umane a potenţialului economic, care, la rândulsău, sunt subordonate calităţilor imprimate resurselor umaneîn cadrul sistemului educaţional. În conformitate cu actelelegislative ce vizează funcţionarea sistemului educaţionaldin Republica Moldova, educaţia în ţara noastră constituieprima prioritate naţională [2], iar capitalul uman, creat prinimplicarea fenomenului educaţional, este considerat factorulprimordial în asigurarea dezvoltării durabile a ţării, îninstaurarea societăţii cunoaşterii, în promovarea aspiraţiilorde integrare europeană şi în soluţionarea problemelor deordin social-economic [5]. Fiind declarată prioritateanaţională numărul unu, statul se implică activ în finanţareasistemului de învăţământ, acestui domeniu fiindu-i destinatecote importante ale cheltuielilor publice (Figura 1):

QUANTITATIVE AND QUALITATIVEDIMENTIONS OF MOLDOVAN EDUCATIONSYSTEM OPERATION IN THE FRAMEWORK

OF ECONOMIC POTENTIAL

Tatiana BUCOS, PhD candidate, Senior lecturer, ASEM

Reviewer: Nellea FILIP, PhD, Professor, ASEM

The thoroughness of knowledge economy, makes thecountries’ economic potential increasingly dependanton the qualities attributed to the human factor withinthe education system. Education in the Republic ofMoldova is declared by law the number one nationalpriority; this priority of education justifies the significantshare of public expenditure directed to this socialsphere. Along with the high level of state educationspending, Moldova is characterized by low enrollmentrates at all levels of the education, resulting in low levelof educational spending impact on economic potentialrecovery mechanism. Low impact of educational publicexpenditures on economic potential in Moldova isexplained by the discrepancy of quality and structure ofthe education system’s output with the requirements ofthe real economy.

Keywords: economic potential, human potential,education, education system, education expenditures,education enrollment rate, number of pupils/students per10,000 inhabitants.

In the framework of knowledge economythoroughness tendencies, the dependency of economicgrowth from human component performances of theeconomic potential is highlighted, which, in its turn, issubordinated to the qualities given to human resourceswithin the education system. In accordance withlegislation regarding the functioning of the Moldovaneducation system, the education in Moldova is consideredthe number one national priority [2], and human capital,created by involving educational phenomenon, isconsidered the primary factor which ensure sustainabledevelopment of the country, in establishing a knowledgesociety, in promoting European integration aspirations andsolving social-economic problems [5]. Since it is stated asnumber one national priority, state is actively involved infinancing of education system; this field being given asignificant share of public expenditure (Figure 1):

Fig. 1. Evoluţia cheltuielilor bugetare pentru învăţământ Fig. 1. Budget spending evolution for educationSursa Source: Elaborat de autor, în baza http://www.minfin.md Elaborated by the author based onhttp://www.minfin.md


Nr. 1 / 2013

114

Conform Figurii 1, în perioada 2000-2012 cheltuielilebugetare orientate către finanţarea sistemului educaţional auconstituit, în medie, 20% din totalitatea cheltuielilor bugetare,în acelaşi timp, revenindu-le o pondere medie anuală de peste9% din PIB în anii 2009 şi 2010. Ponderea înaltă în PIB acheltuielilor educaţionale este asociată cu cheltuielieducaţionale modeste exprimate în valori absolute. Fiindexprimate în dolari SUA, cheltuielile educaţionale perelev/student din RM constituiau în 2009 – 640 la niveluleducaţiei primare, 595 pentru educaţia secundară şi 687 pentrueducaţia terţiară, media europeană a cheltuieliloreducaţionale per elev/student în acelaşi an fiind de 6504dolari SUA.

Analiza structurii cheltuielilor educaţionale pe trepte alesistemului educaţional scoate în evidenţă prioritatea acordată decătre stat finanţării învăţământului primar şi secundar, acestordouă nivele educaţionale revenindu-le peste 50% din totalitateacheltuielilor publice educaţionale. Cota înaltă a cheltuielilorpublice orientate către învăţământul general este însoţită dedescreşterea numărului elevilor înrolaţi în învăţământul primarşi terţiar din RM (Figura 2):

According to Figure 1, during 2000-2012 thebudgetary expenditures, aimed at financing theeducation system, were, on average 20% of all spending,while accounting a share of more than 9% of GDP in2009 and 2010. High share of GDP spent on education isassociated with poor educational expenses, expressed inabsolute values. Expressed in USD, educationalexpenditures per pupil/ student from Moldova, in 2009were 640 at the level of primary education, 595 forsecondary education and 687 for tertiary education, theEuropean average of educational expenditures perpupil/student in the same year being USD 6504.

Analysis of educational expenditure structure onlevels of educational system highlights the priority givenby the state to funding the primary and the secondaryeducational levels, these two educational levelsaccounting over 50% of all public educationalexpenditures. The high share of public expenditures,aimed at general education, takes place within a decreasein the number of students enrolled in primary andtertiary education (Figure 2):

Fig. 2. Elevi în instituţiile de învăţământ primar şi secundar, la 10000 de locuitori Fig. 2. Pupils in primary and secondary schools, to 10,000 inhabitants

Sursa Source: Elaborat de autor, în baza datelor http://www.statistica.md Elaborated by the author based on datafrom http://www.statistica.md

Conform figurii 2, în perioada anilor 1997-2012 are locdeclinul continuu al numărului elevilor înrolaţi în învăţământulprimar şi secundar, la 10000 de locuitori. Descreştereaindicatorului dat cu 40,9% are loc pe fundalul descreşterii cuaproximativ 50% a populaţiei de vârstă şcolară. Paralel cudescreşterea numărului populaţiei de vârstă şcolară, reducereanumărului elevilor la 10000 de locuitori rezultă şi dindescreşterea ratei brute de înrolare în învăţământul primar şisecundar. Conform datelor BNS, rata brută de înrolare înînvăţământul primar şi secundar în anul 2012 a fost sub nivelulanului 2000, acest indicator înregistrând o descreştere de 7,3%,în învăţământul primar şi 3,2% pentru învăţământulgimnazial.

Descreşterea ratei de înrolare în învăţământul general areloc paralel cu implementarea de către stat a unor măsuri depolitici educaţionale, orientate către sporirea ratei de cuprinderea copiilor în sistemul educaţional. În acest context, una dintredirecţiile prioritare ale reformelor educaţionale în anii 2005-2007 a fost sporirea accesului copiilor din familiile vulnerabilela educaţie, o serie de activităţi specifice în această direcţie,fiind implementate în cadrul Strategiei „Educaţiepentru toţi”. La rândul său, una dintre cele cinci obiective

According to figure 2, during 1997-2012 therecontinued decline in the number of pupils enrolled inprimary and secondary education, to 10,000inhabitants. This decrease by 40.9% of the indicatoroccurs along with the decrease of about 50% of theschool-age population. Simultaneously with thedecrease in the number of school-age population, thedecrease in the number of pupils to 10,000 inhabitants,results also from the decrease of the gross enrollmentrate in primary and secondary education. According toNBS, the gross enrollment rate in primary andsecondary education in 2012 was below the level of2000, this indicator registering a decrease of 7.3% inprimary education and 3.2% in secondary education.

The decrease of the general education enrollmentrate occurs while implementing the state educationalpolicy measures, aimed at increasing the rate ofenrollment of children in education. In this context, oneof the priority directions of educational reform during2005-2007 was to increase access to education ofchildren from vulnerable families, thus, a number ofspecific activities in this direction, was implemented


Nr. 1 / 2013

principale ale Strategiei Naţionale de Dezvoltarepentru anii 2008-2011, fiind axată pe „Dezvoltarea resurselorumane, creşterea gradului de ocupare şi promovare aincluziunii sociale”. Chiar dacă excluderea din sistemuleducaţional este tratată în textul strategiei dreptuna dintre obstacolele dezvoltării naţionale, Planulde acţiuni pentru implementarea Strategiei de DezvoltareNaţională 2008-2011 prevede doar unele măsuri orientate cătresporirea accesului la educaţia preşcolară, problemaaccesului la educaţia generală nefiind inclusă în vizorul atât apoliticilor educaţionale cât şi a direcţiilor strategice dedezvoltare. Planul de acţiuni privind implementareaStrategiei de Dezvoltare Naţională ignoră problemacuprinderii copiilor şi a tineretului în sistemul educaţional,chiar dacă RM este caracterizată de indicatoriscăzuţi de înrolare la toate treptele sistemului educaţional(Tabelul 1):

under the Strategy “Education for All”. Which is one ofthe five main objectives of National DevelopmentStrategy for 2008-2011, being focused on “Humanresource development, increase of employment andsocial inclusion”. Even though the exclusion from theeducation system is treated in the framework of thestrategy as one of the obstacles of national development,the Action Plan for National Development Strategy2008-2011, provides only some measures aimed atincreasing access to preschool education, the issue ofaccess to general education is not included in theeducational policies and development of strategicdirections. Action Plan for National DevelopmentStrategy ignores the issue of including children andyouth in education, even though Moldova ischaracterized by low enrollment indicators at all levelsof the education system (Table 1):

Tabelul 1 Table 1Nivelul mediu al educaţiei şi gradul de cuprindere a populaţiei în sistemul educaţionalThe average level of education and the number of the population in education system

Rata de înrolare în sistemul educaţional/ Enrollment rate ineducation system:

Nivelul mediu aleducaţiei populaţiei

adulte (ani)/ Averageeducation level ofadult population

(years)

Speranţa laviaţa şcolară(ani)/ School

lifeexpectancy

(years)

primar(netă/brută)/ primary

(net / gross)

secundar(netă/brută)/secondary(net / gross)

terţiar(brută)/ tertiary

(gross)

2000 2010 2000 2010 2000 2010 2011 2011Ţări OECD/ OECD countries

SUA/USA 96/102 95/102 86/94 89/96 69 95 12,4 16Finlanda/Finland

100/101 98/100 95/125 94/108 82 94 10,3 16,8

Australia 94/101 97/105 90/162 85/131 65 80 12 18Italia/ Italy 99/103 97/102 87/93 94/100 49 65 10,1 16,3Spania/ Spain 100/106 100/106 90/111 95/105 59 78 10,4 16,6

Ţări membre UE, ex-socialiste/ EU countries, former socialisUngaria/Hungary

89/102 93/102 84/95 91/100 37 61 11,1 15,3

Letonia/ Latvia 92/98 95/102 85/91 84/95 56 60 11,5 15,0Polonia/Poland

97/99 97/99 91/101 91/97 51 71 10 15,3

Lituania/Lithuania

96/104 93/96 92/98 91/99 51 7410,9 16,1

România/Romania

89/97 88/96 78/82 82/97 24 5910,4 14,9

Ţări ex-URSS/ Ex-USSR countriesArmenia 91/99 82/103 86/90 86/92 24 52 10,8 12,0Belarus 93/110 92/100 82/87 93/106 54 78 9,3 14,6Georgia -/97 100/109 77/79 79/86 38 28 12,1 13,1Kazahstan/Kazakhstan

86/96 90/111 88/94 88/97 28 38 10,4 15,1

Moldova 89/100 88/94 78/82 79/88 33 38 9,7 11,9Sursa Source: Elaborat de autor, în baza datelor http://data.worldbank.org, Human Development Report 2011,http://hdr.undp.org

Conform tabelului 1, în anul 2011 Republica Moldova seafla printre ţările ce înregistrau cele mai scăzute rate deînrolare la toate treptele sistemului educaţional, înregistrândcea mai scăzută rată de înrolare brută în educaţia primară şi

According to table 1, in 2011, Moldova was amongthe countries that recorded the lowest enrollment rates atall levels of the education system, registering the lowestgross enrollment rate in primary education and being


Nr. 1 / 2013

116

depăşind doar nivelul de înrolare brută în educaţia secundară,caracteristică Kîrgîzstanului. Republica Moldova se aflăprintre puţinele ţări în care are loc descreşterea ratei deînrolare în educaţia primară (-6%), ceea ce indică asupratendinţei de excludere completă a unei cote importante apopulaţiei din sistemul educaţional.

Fenomenul de excluziune din sistemul educaţional,determină apariţia contradicţiei dintre datele statistice cevizează înrolarea în sistemul educaţional şi statutul educaţieide prioritate naţională numărul unu, complimentat de coteimportante din PIB ale cheltuielilor educaţionale. Dinamicanegativă a ratei de înrolare în sistemul educaţional,caracteristică RM determinat obţinerea unor rezultate modeste(în raport cu ţările incluse în Tabelul 1) a indicatorilor Nivelmediu de educaţie al populaţiei şi Speranţa la viaţa şcolară,cifrele caracteristice Republicii Moldova fiind comparabiledoar cu ţările ex-URSS.

Ratele scăzute de înrolare în învăţământul general suntcomplimentate de cote sporite de părăsire a sistemuluieducaţional de către tineri. Conform datelor BNS, rata depărăsire timpurie a sistemului educaţional (15-19 ani) esteestimată la 20%, iar pentru grupul de vârstă 20-24 ani, acestindicator fiind la nivelul de 60%. Cota de 20% de părăsiretimpurie a sistemului educaţional de către tineri demonstreazăcă o parte considerabilă a tinerilor din RM ignorăimportanţa educaţiei în favoarea afirmării pe piaţa muncii,din start mizând pe prestarea serviciilor de muncănecalificată.

Un subiect aparte ce vizează implicarea sistemuluieducaţional în formarea potenţialului economic al RM se referăla tendinţele caracteristice educaţiei profesionale. În perioadaanilor 1992-2007 are loc creşterea ratei de înrolare în educaţiaprofesională de nivel terţiar, către anul 2007 numărul destudenţi la 10000 de locuitori înregistrând o creştere de 2,7 oriîn comparaţie cu anul 1992 (figura 3):

over the gross enrollment in secondary educationcompared to Kirghizstan. Moldova is among the fewcountries with decrease in enrollment rate in primaryeducation (-6%), which indicates the tendency of acomplete exclusion of significant share of the populationin education.

The exclusion phenomenon from the educationsystem causes contradictions in statistics, aimingenrollment in education and education status as anumber one national priority, complemented bysignificant shares of GDP educational spending. Thenegative dynamics of enrollment rate in education,specific for Moldova, has determined to obtain somemodest results of indicators The average education levelof population and School life expectancy (compared tocountries included in Table 1), the figures obtained byMoldova are comparable only to the ex-USSR countries.

The low enrollment rates in general educationare complemented by increased rates of early schoolleaving among young people. According to NBS, therate of early school leaving (15-19 years) is estimatedto 20%, while for the age group of 20-24 years thisindicator is 60%. The 20% share of early school leavingamong young people shows that a considerable part ofyoung people from Moldova ignore the importance ofeducation in the labor market, from the very beginningrelying on unskilled labor services.

A special issue dealing with educational systeminvolvement in shaping the economic potential ofMoldova refers to the characteristic tendencies ofvocational education. During 1992-2007 took place anincrease of the enrollment rate in vocational education attertiary level, by 2007 the number of students per 10,000inhabitants registered an increase of 2.7 times comparedto 1992 (figure 3):

Fig. 3. Elevi/studenţi la 10000 de locuitori Fig. 3. Pupils/students per 10,000 inhabitantsSursa Source: Elaborat de autor, în baza datelor http://www.statistica.md

Către anul 2007 numărul de studenţi încadraţi îninstituţiile superioare de învăţământ din Republica Moldova,per 10000 de locuitori a atins nivelul de 357, media europeană

By 2007 the number of students enrolled in highereducation institutions in Moldova, per 10,000 inhabitantsreached 357, the European average in the same year was


Nr. 1 / 2013

în acelaşi an fiind de 380 de studenţi. După anul 2007 acestindicator este în descreştere până la 292 în anul de studii2011-2012, descreşterea dată având loc pe fundalul creşterii încontinuare a ratei de înrolare în educaţia terţiară, caracteristicăţărilor dezvoltate. Conform datelor Băncii Mondiale, în anul2010 numărul de studenţi la 10000 de locuitori atinge nivelulde 655 în SUA, 566 în Finlanda, 564 în Australia, 395 înRepublica Cehă, 467 în România1.

Pe lângă dinamica caracteristică numărului de studenţi la10000 de locuitori, figura 3 scoate în evidenţă şi modificareape nivele educaţionale a structurii persoanelor cuprinse înînvăţământul profesional, în perioada 1992-2012. Conformdatelor BNS, în anul de studii 1992-1993 din 344 persoanela 10000 de locuitori, cuprinse în învăţământul profesional,33% îşi făceau studiile în instituţiile de învăţământ secundarprofesional, 29% în colegii şi 38% în instituţii de învăţământsuperior. Ca rezultat al liberalizării accesului pe piaţaeducaţională, care are loc în urma adoptării legiiînvăţământului în anul 1995, către anul 2007 în învăţământulprofesional sunt cuprinse 507 persoane la 10000 de locuitori,din care 13% sunt cuprinşi în învăţământul secundarprofesional, 17% în colegii şi 70% în învăţământulsuperior.

Creşterea numărului de persoane cuprinse înînvăţământul universitar în perioada 1992-2007 a determinatmodificarea calitativă a structurii forţei de muncă dinRepublica Moldova (Figura 4):

380 students. Since 2007 this figure has decreased to 292in academic year 2011-2012, the decrease took place inthe framework of a continuous growth in enrollmentrates in tertiary education, which is characteristic todeveloped countries. According to World Bank data, in2010, the number of students per 10,000 inhabitantsreached the level of 655 in the USA, 566 in Finland, 564in Australia, 395 in the Czech Republic, 467 inRomania1.

In addition to the dynamics, specific to the numberof students per 10,000 inhabitants, figure 3 highlightsalso the change in educational levels among the personsincluded in vocational education structure during 1992-2012. According to the NBS, in academic year 1992-1993, of 344 persons per 10,000 inhabitants, included invocational education, 33% were enrolled in secondaryvocational schools, 29% in colleges and 38% in highereducation institutions. The liberalization of educationalmarket, after the adoption of the Law on education in1995, by 2007 the vocational education included 507persons per 10,000 inhabitants, of which 13% wereenrolled in secondary education, 17% in colleges and70% in higher education institutions.

Increase of the number of people enrolled in highereducation institutions during 1992-2007, hasqualitatively changed the employment structure in theRepublic of Moldova (Figure 4):

Anul 2000 Anul 2011

Fig. 4. Structura populaţiei active a R. Moldova în funcţie de nivelul de instruireFig. 4. The structure of the active population of Moldova, according to education level

Sursa Source: Elaborat de autor, în baza datelor www.statistica.md

Prioritatea acordată instituţiilor de învăţământ superiorde către absolvenţii învăţământului general a determinatcreşterea cotei persoanelor cu studii superioare în structurapopulaţiei active de la 12% în anul 2000 până la 24% cătreanul 2011. Creşterea cotei deţinătorilor de studii superioareîn structura populaţiei active a Republicii Moldova estesincronizată cu creşterea cotei deţinătorilor de studii

Priority given to higher education institutions bygraduates of general education has increased the share ofpeople with higher education in the structure of theworking population from 12% in 2000 to 24% by 2011.The increase in the share of higher education graduates inthe structure of the active population of Moldova issynchronized to the increase in the share of higher

1 Calculat de autor în baza datelor UNESCO, http://gmr.uis.unesco.org Calculated by the author based on UNESCO data, http://gmr.uis.unesco.org


Nr. 1 / 2013

118

superioare în structura şomajului. Conform BNS, în perioadaanilor 2000-2011 are loc o creştere cu 11% a coteideţinătorilor de studii superioare în structura şomajului,creşterea dată fiind un rezultat al extinderii cotelor tinerilorîn rândul şomerilor cu studii superioare: pentru categoria devârstă 15-24 de ani, rata şomerilor cu studii superioare creştede la 1,6% în 2000, la 5,4% în anul 2011; pentru categoriade vârstă 25-34 de ani rata şomerilor cu studii superioarecreşte de la 4,3% în 2000, la 8,3% în 2011.

Tendinţa de creştere a cotei deţinătorilor de studiisuperioare în structura şomajului este una caracteristicăeconomiei mondiale, ea fiind un rezultat al transformăriieducaţiei terţiare în nivel educaţional cu proporţii de masă,în acelaşi timp, la nivel mondial această tendinţă de creşterefiind mai lentă în comparaţie cu Republica Moldova. Astfel,dacă în anul 2009 rata şomajului în rândul deţinătorilor destudii superioare în Republica Moldova a fost la nivelul de15,6%, atunci în medie, în ţările OECD acest indicator era lanivel de 4,4%, în ţările UE21 media acestui indicator fiind lanivel de 4,3%.

Rata sporită a şomajului în rândul deţinătorilor de studiiterţiare din Republica Moldova este sincronizată cu deficitulde forţă de muncă calificată cu care se confruntă economiareală, fenomen reliefat în studiul “Relaţiile de muncă înRepublica Moldova din perspectiva companiilor” realizat decătre Centrul Analitic „Expert-Grup” [4]. Conform studiului,50% din întreprinderile cuprinse într-un sondaj sociologic aumenţionat confruntarea companiei cu deficitul de forţă demuncă de către 66,7% dintre respondenţi, drept cauză adeficitului de forţă de muncă fiind menţionată lipsa forţei demuncă cu calificarea necesară.

Analizele realizate în lucrarea dată, scot în evidenţăneconcordanţa performanţelor educaţionale caracteristiceRepublicii Moldova cu exigenţele economiei cunoaşterii,implicarea sistemului educaţional în mecanismul devalorificare a potenţialului economic naţional fiind unaineficientă. Indicatorii de măsurare a output-lui sistemuluieducaţional induc către concluzionarea tendinţei dedepreciere a potenţialului uman al Republicii Moldova,concluzia dată fiind fundamentată atât pe tendinţeleindicatorilor de înrolare în sistemul educaţional cât şi pe ceaa indicatorilor de absorbţie a absolvenţilor sistemuluieducaţional de către economia reală. Tendinţele date devininexplicabile, în condiţiile în care educaţia este declaratăprin legislaţie prioritatea naţională numărul unu, iar înstructura bugetului naţional acestui domeniu îi revin coteimportante ale cheltuielilor publice.

education graduates in the unemployment structure.According to the NBS, during 2000-2011 there took placean increase of 11% in the share of higher educationgraduates in the structure of unemployment, this increasewas a result of growth rates of expansion amongunemployed young people with higher education: for theage group 15-24 years, the unemployment rate of highereducation graduates increased from 1.6% in 2000 to 5.4%in 2011; for the age group 25-34 years the unemploymentrate of higher education graduates increased from 4.3% in2000 to 8.3 % in 2011.

The upward trend in the share of higher educationgraduates in the structure of unemployment is specific tothe world economy, this being a result of thetransformation of tertiary education into a separateeducational level of mass proportions, while globally,this upward trend is slower compared to Moldova. Thus,if in 2009 the unemployment rate among highereducation graduates in the Republic of Moldova was15.6%, the average in OECD countries was at 4.4%, inthe EU countries the average of this indicator was 4.3%.

The unemployment rate among tertiary educationgraduates in Moldova is synchronized with the scarcityof qualified labor force, a problem faced by the realeconomy, a phenomenon highlighted in the study“Labour Relations in the Republic of Moldova from thecompanies’ perspective” conducted by the AnalyticalCenter “Expert-Grup” [4]. According to the study, 50%of companies included in the sociological surveymentioned that companies are dealing with labor deficit,66.7% of respondents consider that the cause of laborshortage is lack of qualified labor force.

The research carried out within this paper highlightsthe discrepancy of the educational performancecharacteristic to the Republic of Moldova; along with therequirements of the knowledge economy, the educationsystem involvement in the mechanism of potentialnational economic recovery is inefficient. Indicatorsmeasuring output of the education system allow us toconclude a downward trend of the Moldovan humanpotential, this being also based both on trend indicatorsof enrollment in education and absorption indicators ofgraduates by the real economy. These trends areinexplicable, given the fact that education is declared thenumber one national priority by law and within thenational budget structure this field is given a significantshare of public expenditure.

Referinţe bibliografice / References1. Human Development Report 2011. Sustainability and Equity: A Better Future for All. UNDP. 2011 [accesat 2 dec. 2012].

Disponibil: http://hdr.undp.org2. Legea învăţământului: nr. 547 din 21.07.95. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 62-63, art. 692.3. Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011: Republica Moldova de la excluziune socială la o dezvoltare umană

incluzivă. PNUD. Chişinău: Nova-imprim SRL, 2011. 168 p. ISBN 978-9975-4131-8-3.4. Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor. Studiu realizat de către Centrul Analitic „EXPERT-

GRUP” [accesat 2 dec. 2012]. Disponibil: http://www.undp.md5. Strategia consolidată de dezvoltare a învăţământului pentru anii 2011-2015. Aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 849

din 29. 11. 2010 [accesat 2 dec. 2012]. Disponibil: http://www.edu.mdRecomandat spre publicare: 25.02.2013


Nr. 1 / 2013

ORGANIZAREA CA FUNCŢIE SPECIFICĂA MANAGEMENTULUI ÎN SISTEMULACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR

VITIVINICOLE DIN REPUBLICA MOLDOVA

ORGANIZATION AS A SPECIFICMANAGEMENT FUNCTION IN THE

SYSTEM OF WINE BUSINESS ACTIVITYIN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Vitalie ŞTÎROI, drd., ASEM

Recenzent: Valeriu DOGA, dr. hab., prof.univ., IEFS

Vitalie STIROI, PhD student, AESM

Reviewer: Valeriu DOGA, PhD, Professor, IEFS

Baza teoretică a funcţiei de organizare în sistemuladministrării complexului vitivinicol constituie principiile,legile şi actele legislative, structura funcţionăriiîntreprinderilor vinicole în condiţiile relaţiilor de piaţă.Astfel, funcţia de organizare, care conţine o structurămultifuncţională, reprezintă un ansamblu multifuncţional,care asigură raportul reciproc în sistemul complexuluirespectiv.

Cuvinte cheie: complexul vitivinicol, funcţiile manage-mentului, organizare, domeniul de activitate, structura,microzona, vinificaţie.

Theoretical basis of organization function in thesystem of wine branch management consists ofprinciples, laws and legislative acts, structure ofwineries operation in conditions of market relations.Thus, the organization function that contains amultifunctional structure represents a multifunctional setthat provides the specific relation in the system of thegiven complex.

Keywords: wine complex, management functions,organization, activity area, structure, micro-area,winemaking.

Introducere. În economia actuală, o importanţădeosebită o deţine abordarea sistemică, care se bazează pefaptul că în lume totul există şi se dezvoltă în formă desistem. Totodată, funcţia de organizare este cercetată caproces şi fenomen. În calitate de proces, organizareaconstituie un ansamblu de acţiuni, care contribuie laformarea şi îmbunătăţirea interdependenţei dintrecomponentele unui întreg. În calitate de fenomen,organizarea este asocierea persoanelor, care tind spreatingerea obiectivului comun şi activează în baza unoranumite principii şi reguli în procesul de producere abunurilor materiale sau serviciilor.

Conţinut de bază. Activitatea de managementreprezintă combinaţia diferitor funcţii, fiecare fiinddirecţionată spre soluţionarea problemelor specifice, variateşi complicate ale interdependenţei dintre unităţileindividuale ale întreprinderilor vitivinicole.

În acelaşi timp, stabilirea relaţiilor de organizare dintrediverse unităţi privind realizarea obiectivelor şi programelorde producere se exercit prin intermediul realizăriifuncţiei de organizare în sistemul de management alîntreprinderilor.

Teoria actuală a funcţiei de organizare şi teoria generalăa sistemului se bazează pe obţinerea rezultatelor cercetăriioamenilor de ştiinţă, ca: F. Taylor, A. Fayoli, M.Weber(organizarea muncii şi managementul), A. Boganov,L. Bertalanffy (teoria generală a sistemelor), N. Winer,N. Moiseev, A. Uemov (cibernetica şi dezvoltareasistemelor), A. Prigojin, F. Haken (dezvoltarea pe principiilesinergiei), E.Hrişciev, I. Sârbu, A. Cotelnic, L. Şavga,I. Paladi (funcţiile generale ale managementuluo), S.Certan,I. Sârbu, V.Doga, A.Stratan, D.Parmacli, P. Catan (funcţiilemanagementului în întreprinderile vitivinicole).

Abordarea sistemică în cercetarea funcţiilor deorganizare la întreprinderile vitivinicole necesită construireaunui model unic conceptual care studiază procesele deintegrare atât pe verticală, cât şi pe orizontală.

Prin urmare, trebuie de menţionat, că în Republica

Introduction. In today's economy, the systemicapproach is very important, which is based on the factthat everything in the world is shaped and developedunder the form of a system. However, the organizationfunction is explored as a process and phenomenon. As aprocess, the organization is a set of actions thatcontribute to the formation and improvement ofinterdependence between parts of a whole. As aphenomenon, organization is the association of peoplewho tend towards the common goal and work on thebasis of certain principles and rules in the production ofmaterial goods and services.

Basic content. Management activity is thecombination of different functions, each of them beingtargeted at solving varied, specific and complicatedproblems of interdependence between individual units ofwine businesses.

At the same time, establishment of organizationalrelationships between various units regarding theaccomplishment of production objectives and programsis exercised through the realization of organizationalfunction in the business management system.

Current theory of organizational function and thegeneral theory of the system is based on results ofresearch scientists as: F. Taylor, A. Fayoli, M.Weber(work organization and management), A. Boganov,L. Bertalanffy (general theory of systems), N. Winer,N. Moiseev, A. Uemov (cybernetics and systemsdevelopment), A. Prigojin, F. Haken (development onsynergy principles), E.Hrişciev, I. Sirbu, A. Cotelnic,L . Savga, I. Paladi (general functions of management)S.Certan, I. Sirbu, V.Doga, A.Stratan, D.Parmacli,P. Catan (management functions in wine businesses).

Systemic approach in research of the organizationalfunctions at wine companies requires building of a singleconceptual model to study integration processes bothvertically and horizontally.

Therefore, it should be noted that in the Republic of


Nr. 1 / 2013

120

Moldova s-a format o structură funcţională a complexuluivitivinicol, care este compusă din multiple sfere deactivitate.

Prima sferă reprezintă fabricarea mijloacelor deproducere pentru întreprinderile vitivinicole, printre care:Uzina de Tractoare „Tracom” (parţial), uzina „Пищемаш”,întreprinderile locale de pregătire a utilajului şidiverse ateliere, organizaţiile de cultivare a materialuluisăditor etc.

A doua sferă – agricultura, unde se cultivă struguritehnici şi de masă, care includ societăţile pe acţiuni mari,gospodăriile ţărăneşti şi individuale.

A treia sferă – cultivarea şi prelucrarea materiei primede struguri (vinificaţia primară şi secundară), păstrareastrugurilor de masă.

A patra sferă – realizarea producţiei vinicole, precum şi astrugurilor de masa pe parcursul anului.

A cincea sferă – infrastructura (de producere, socială şieconomică).

Deci, dezvoltarea complexului vitivinicol ca sisteme laetapa respectivă de dezvoltare se caracterizează prin nivelulde organizare, setul de indicatori de producere şi economici.Totuşi, între structură şi organizare există deosebire,deoarece structura caracterizează sistemul în stare statică,iar organizarea – în dinamică. Structura este forma deexistenţă a sistemului, iar organizarea – forma demişcare, dezvoltare. Totodată, structura complexuluivitivinicol influenţează asupra elementelor sale, eaintegrează, leagă sfera de activitate, oferă un grad desimilitudine, integritate, contribuie la apariţia unor noicalităţi sistemice.

Structura de producere a complexului vinicol alRepublicii Moldova include 191 de întreprinderi, dintre careîntreprinderi de vinificaţie primară – 82, secundară – 23,primară şi secundară – 62 de întreprinderi. În afară deacestea, 14 întreprinderi produc băuturi alcoolice tari, iar 10– spirt.

În plan teritorial, se evidenţiază următoarele regiuni:• Zona de nord include patru centre de vinificaţie, care

deţin 6 microzone de producere a vinurilor.• Zona de centru (codrii) include 11 raioane

administrative, cu 9 centre de vinificaţie, care includ 40 demicrozone de producere a vinurilor.

•Zona de sud-est include cinci raioane administrative, 2centre de vinificaţie, care includ 3 microzone de producere avinurilor.

•Zona de sud – cu 11 raioane administrative, cu 7 centrede vinificaţie, care includ 36 microzone de producere avinurilor.

Dinamismul de intensificare a complexului vitivinicoldin Republica Moldova se amplifică prin procesele deintegrare şi condiţionează necesitatea restructurării sferelorei de activitate cu scopul utilizării raţionale a resurselorpotenţiale de producere, activizării factorului uman spreîmbunătăţirea organizării funcţionării întreprinderilor dincadrul complexului vitivinicol.

Un indicator valoros competitiv al întreprinderilor devinificare în condiţiile de piaţă îl constituie pondereaexportului producţiei fabricate de către acestia. Timp de

Moldova a functional structure of the wine complex wasformed, it is composed of multiple spheres of activity.

The first sphere is represented by manufacture meansof production for wine companies, including: TractorFactory "Tracom" (partially), factory "Пищемаш" localcompanies to prepare equipment and differentworkhouses, organizations for cultivation of seedlings,etc.

The second sphere - agriculture, where table andtechnique grapes are grown, including large joint stockcompanies and individual farms.

The third sphere - growing and processing of grapesraw material (primary and secondary winemaking),preservation of table grapes.

The fourth sphere – sale of wine production and tablegrapes during the year.

The fifth sphere - infrastructure (production, socialand economic).

So, the development of the wine branch as a systemat the specific stage of development is characterized bythe organization level, set of production and economicindicators. However, there is a difference betweenstructure and organization as structure characterizes thesystem in a static stage and organization – in dynamics.Structure is the form of existence of the system andorganization - form of movement development. Also,the structure of the wine branch influences its elements,it integrates, connects sphere of activity, and provides adegree of similarity, integrity, contributes to theemergence of new systemic qualities.

Structure of the wine production complex of theRepublic of Moldova includes 191 enterprises, of whichprimary wine companies – 82, secondary - 23, primaryand secondary – 62 companies. In addition, 14enterprises produce hard alcoholic drinks and 10 -alcohol.

At the county level, the following areas arehighlighted:

• The northern area includes four wine centres, whichhave 6 micro-areas of wine production.

• The central area (forests) includes 11 administrativedistricts, 9 wine centres, including 40 micr-areas of wineproduction.

• Southeast area includes five administrative districts,two wine centres, which include 3 micro-areas of wineproduction.

• South area – with 11 administrative districts, 7 winecentres, including 36 micro-areas of wine production.

Dynamism of increasing of wine branch in theRepublic of Moldova is amplified by integrationprocesses and conditions the need to restructure itsspheres of activity for rational use of potentialproduction resources, activating the human factor toimprove the organization of the functioning of the winebusiness complex.

A valuable and competitive indicator of wineries interms of market conditions is the share of exports ofproducts manufactured by them. For nine months of2012 alcoholic products were exported from the Republic


Nr. 1 / 2013

nouă luni ale anului 2012 din Republica Moldova au fostexportate produse alcoolice în valoare de 138,7 mil. dolarisau cu 23% mai mult comparativ cu perioada analogică aanului 2011.

Tradiţional, partea cea mai însemnată a fost direcţionatăîn ţările CSI – în valoare de 104,5 mil. dolari (75,4%din suma totală), în UE – în valoare de 16,8 mil. dolari(12,1%) şi în celelalte ţări - în valoare de 17,4 mil. dolari(12,5%).

În general, livrarea în CSI a crescut aproximativ cu 20%,în UE – cu 4% şi în celelalte ţări - record 89%. Piaţastrategică pentru Moldova până în prezent rămâne Rusia,unde se poate de exportat toate tipurile de producţie învaloare mai mare de 40 mil. dolari SUA.

Totodată, asigurarea echilibrului de putere pe piaţarusească, la compartimentul vinurilor îmbuteliate de import(cu excepţia vermutului) este caracterizată în felul următor:potrivit rezultatelor a 9 luni ale anului 2012 conduce Franţacu ponderea de 19,84%; pe locul doi este Italia – cu 15,46%,pe locul trei – Spania – cu 14,55%; pe locul patru –Ucraina – cu 10,7% şi pe locul cinci – Republica Moldova –8,51%.

Pe piaţa strategică, Rusia ocupă locul întâi, pe locul doi –Bielorusia (29,4 mil. dolari), locul trei – Ucraina (19,7 mil.dolari), locul patru – Kazahstan (13 mil. dolari).

Printre ţările UE, principalul consumator de băuturialcoolice moldoveneşti este Polonia (5,5 mil. dolari), apoiCehia (3,4 mil. dolari) şi România (3 mil. dolari), din restulpieţelor, principală a devenit piaţa din China, cu indicatorul7,3 mil. dolari, a doua după importanţă este piaţa americană(7 mil. dolari).

Partea cea mai importantă în exportul moldovenesc deproduse alcoolice o ocupă vinul, care a demonstrat o creşterea volumului cu 4% şi a preţului – cu 13%. O cantitate marede vin şi materiale vinicole a fost exportat în Bielorusia –2,8 mil. litri (cu o creştere de 6%), în Rusia – 2,3 mil. litri(cu o creştere de 43%). În expresie monetară, livrarea în FRa fost mai scumpă, decât în Bielorusia: respectiv, 28,7 mil.dolari (cu o creştere de 37%) şi 22,9 mil. dolari (cu ocreştere de 11%). Acest rezultat se datorează faptului că pepiaţa bielorusă, în principiu, s-a livrat material vinicol lichidîn vase specifice, iar pe piaţa rusească – mai mult vinîmbuteliat. Locul trei şi patru îl ocupă Ucraina şi Kazahstan.Piaţa din Ucraina înaintează în expresie naturală: 843 miilitri faţă de 502 mii litri, iar în echivalent valoric, piaţa dinKazahstan este mai importantă: respectiv, 9,6 mil. dolari şi9,4 mil. dolari. Dar, daca exportul de vinuri în Kazahstan s-amajorat aproximativ de trei ori în litri şi cu 39% în valoaremonetară, atunci în Ucraina s-a redus considerabil – peste60% în expresie de volum şi cu 44% - în expresie devaloare.

În Romania, volumul de livrare a vinului s-a majorat ccade două ori, iar rezultatul financiar a fost neproporţional –valoarea a crescut doar cu 54%, deoarece în această direcţiela fel a fost livrat un flux de materiale vinicole. În alte ţăriale lumii cel mai mare transfer a fost făcut în Gruzia – 582mii litri, mărindu-se cca de două ori atât ca volum, cât şi cavaloare. În China a crescut de trei ori, în Japonia – înexpresie naturală – de 2,3 ori, în valoare monetară – de 3,4

of Moldova in amount of 138.7 million USD or with 23%more compared with the same period of 2011.

Traditionally, the most significant part was directed toCIS countries – in the amount of 104.5 million USD(75.4% of the total sum), in the EU - in the amount of 16.8million USD (12.1%) and in other countries - amountingto 17.4 million USD (12.5%).

Generally, delivery in CIS increased approximatelywith 20%, in the EU - by 4% and in other countries – arecord of 89%. The strategic market for Moldova so farremains Russia, where all kinds of products that worthmore than 40 million USD can be exported.

However, insurance of the balance of power on theRussian market, in terms of import bottled wine (exceptthe vermouth) is characterized as follows: according to theresults of 9 months of 2012 France leads with the share of19.84%; Italy is on the second place - with 15.46%; on thethird - Spain - with 14.55%; on the fourth - Ukraine -10.7% and on the fifth place - Moldova - 8.51%.

After Russia, Belarus is the second strategic market,(29.4 million USD), on the third place - Ukraine (19.7million USD), fourth place - Kazakhstan (13 millionUSD).

Among the EU countries, the main consumer ofMoldovan alcoholic beverages is Poland (5.5 millionUSD), then Czech Republic (3.4 million USD) andRomania (3 million USD); from the rest of the markets,the Chinese market has become the main one with theindicator of 7.3 million USD, the second after importancebeing the U.S. market (7 million USD).

The most important part in the Moldovan export ofalcoholic beverages is occupied by wine, which showed anincrease of volume with 4% and of price – with 13%. Alot of wine and wine material was exported to Belarus -2.8 million litres (with an increase of 6%), in Russia - 2.3million litres (with an increase of 43%). In monetaryexpression, delivery in Russian Federation was moreexpensive than in Belarus: respectively 28.7 million USD(with an increase of 37%) and 22.9 million USD (with anincrease of 11%). This result is because on the Belarusianmarket, mainly was exported wine material liquid specificvessels, and on the Russian market - more bottled wine.Places three and four are occupied by Ukraine andKazakhstan. Ukrainian market forwards in kind: 843,000litres to 502,000 litres and in value equivalent, the marketfrom Kazakhstan is more important: respectively, 9.6million USD and 9.4 million USD. But if wine exports toKazakhstan increased about three times in litres and 39%in monetary value, then in Ukraine has decreasedconsiderably - over 60% in expression by volume and44% - in the expression of value.

In Romania, wine delivery volume increased abouttwice, and the financial result was disproportionate -amount increased only by 54%, because in this directionthere was also delivered a stream of wine materials. Inother countries, the largest transfer was made in Georgia -582 000 litres, increasing about twice as both volume andvalue. In China it increased three times, in Japan - innatural expression - by 2.3 times, in the monetary value -


Nr. 1 / 2013

122

ori. Exportul demonstrează o creştere importantă (de câteori) în multe ţări din străinătate.

Concluzii. Funcţia de organizare constituie o formădeosebită de activitate specială, produsul procesului dedistribuire a muncii şi a specializării în domeniulmanagementului, care reprezintă un set de decizii şi acţiuni,asociate prin obiectul şi sarcini comune de management aproducerii. Realizarea reuşită a funcţiei de organizare esteposibilă datorită condiţiei „când scopurile întreprinderiirăspund unui anumit set de cerinţe, impuse acestora”. Astfel,scopul creează sarcinile, care se realizează prin intermediulfuncţiei de management, iar funcţia – prin intermediuloperaţiilor, procesului de management. Prin urmare, raportuldintre scop, sarcini, funcţii şi operaţii degestiune/management creează structura acesteia.

Cercetarea denotă, că formarea şi funcţionareastructurilor actuale în sistemul complexului vitivinicol va fimai reuşită la prezenţa programelor specifice a dezvoltăriiprioritare a unui anumit domeniu de activitate.

Structura complexului vitivinicol poate fi caracterizatăprin raportul sferelor în producţia finală, dar aceastăstructură este derivată din structura de resurse, iar, în final,se reduce la managementul structurii de resurse acomplexului.

3.4 times. Exports show a significant increase (how manytimes) in many countries abroad.

Conclusions. Organizational function is a special typeof target activity, the product of distribution process oflabour and specialization in management, which is a set ofdecisions and actions, associated with the common objectand task management production. Achieving a successfulorganizational function is possible due to the condition"when aims of a company respond to a particular set ofrequirements imposed to them." Thus, the aim createstasks that are performed via the management function, andthe function - through operations, managementprocess. Therefore, the relationship between purpose,tasks, functions and management operations createsstructure.

Research shows that the formation and operation ofthe existing structures in the wine complex system willbe more successful in the existence of specific programsof priority development of a particular domain.

Wine complex structure can be characterized by theratio of the spheres in the final output, but this structureis derived from the structure of resources and, ultimately,is reduced to the management of the resource structure ofthe complex.

Referinţe bibliografice / References1. СЫРБУ, И. М. Теория и практика производственного менеджмента. Кишинэу: МЭА. 2009. 360 с. ISBN

978-9975-75-454-5.2. ТАРАН, А. Экспорт алкогольной продукции за 9 месяцев. В: Экономическое Обозрение Логос пресс. 2012,

№ 45 (973), 7 декабря, с. 233. FIŞTIC, M. Sectorul strugurilor de masă - o ramură importantă a complexului vitivinicol în Republica Moldova. In:

Economic growth in conditions of internationalization = Creşterea economică în condiţiile internaţionalizării:conferinţa internaţională ştiinţifico-practică, 21-22 octombrie 2011. Ediţia a 6-a. Chişinău: IEFS, 2011, vol. II,pp. 41-45. ISBN 978-9975-4176-7-9.



Nr. 1 / 2013

SPORIREA EFICIENŢEI GESTIUNIICOMPLEXULUI MARITIM REGIONAL

PORT-TERMINAL

Dan BALAMACI, drd., ULIM

Recenzent: Natalia BURLACU, dr.hab., prof.univ., ULIM

EFFICIENCY INCREASE OF THE REGIONALMARITIME COMPLEX MANAGEMENT

PORT-TERMINAL

Dan BALAMACI, PhD student, ULIM

Recenzent: Natalia BURLACU, PhD, Proffesor, ULIM

Currently in Romania is very acute problem of thecreation of the network of terminals in ports andconnection points crossroads of transport routes.Organizing the first generation ensured transshipment andstorage of cargo terminals, the second generation ofexpanded possibilities for creating added value in load,additional product development within the port ischaracteristic of the generation III. Terminals of the thirdgeneration are shopping centers and transport servicesare most effective in conditions of market economy. Suchtrading terminal, in addition to the work load moreproductions develop additional charges added valuecreation.

Cuvinte cheie: management integrat, complexmaritim regional port-terminal, sistem de gestiune acomplexelor port-terminale, coordonare logistică, modeldinamic economico-matematic de gestiune, sistem dedeservire, teoria gestiunii rezervelor, încărcăturiintermodale, indicatori naturali şi economici, operaţiunide stivuire.

Currently in Romania is very acute problem of thecreation of the network of terminals in ports andconnection points crossroads of transport routes.Organizing the first generation ensured transhipment andstorage of cargo terminals, the second generation ofexpanded possibilities for creating added value in load,additional product development within the port ischaracteristic of the generation III. Terminals of the thirdgeneration are shopping centers and transport servicesare most effective in conditions of market economy. Suchtrading terminal, in addition to the work load moreproductions develop additional charges added valuecreation.

Keywords: Integrated management, regional maritimecomplex: port-terminal, management system of the port-terminals complexes, intermodal cargoes, logisticscoordination, economic and natural parameters,economic-mathematic dynamic model of the management,service system, resources management theory, stackingoperations.

Introducere. La etapa actuală, procesele de integraredin economie se dezvoltă intensiv atât la nivel naţional, câtşi internaţional. Aceste procese cuprind toate sfereleactivităţii economice, inclusiv – procesele de circulaţie amărfurilor şi de transportare. Complexul de transport esteunul din factorii-cheie de dezvoltare a economiei ţării. Unrol important în dezvoltarea economiei regionale îl deţinecomplexul regional de transport (CRT). Problemadezvoltării CRT devine din ce în ce mai actuală pentrunodul de transportare şi distribuire major, care este portulmaritim Constanţa. Porturile maritime joacă un rolimportant în formarea sistemului de transport al ţării şi îndezvoltarea relaţiilor externe. Fiind „porţi” internaţionale,ele asigură mai mult de 50 % din volumul comerţuluiexterior. Cel mai important factor al competitivităţiiporturilor maritime comerciale îl constituie dispunerea demijloace moderne pentru prelucrarea încărcăturilor şieficienţa folosirii acestora. Tehnologia unică detransportare presupune un proces neîntrerupt detransportare cu minimizarea situaţiilor de deranjament,îndeosebi în punctele de transbordare [2, p.25]. Asigurareaunui astfel de proces este posibilă prin organizareatransporturilor fără transbordate, ce presupune ca înpunctele de debarcare încărcătura să nu fie transbordatădin unitatea de încărcătură sau de pe un tip de mijloc detransport, dar se transmite pe alt mijloc de transport în acelambalaj, în care a fost îmbarcat în punctul iniţierii fluxuluide încărcături şi poartă denumirea de „transporturiintermodale” (inter-între, modal-referitor la forme).Dezvoltarea complexului regional de transport Constanţa

Introduction. At the moment, the integrationprocesses from economy develop intensively at nationaland international level. These processes include all theeconomic activity levels, including transport and movinggoods processes. Transport complex is one of thedevelopment key factors in the country’s economy. Animportant role in the regional economic development isthe transport regional complex (CRT). Developmentproblem of CRT becomes increasingly actual fortransportation and major distribution, as maritime portConstanta. Maritime ports have an important role intransport system forming of the country and in the externalrelations development. Being international “gates”, theyassure 50% from the foreign trade. The most importantfactor of maritime ports competitiveness is having modernequipment in order to process the cargoes and their useefficiency. The unique transport technology supposes atransport continuous process with minimum disturbancesituations, particularly in transborder points [2, p.25].Assuring of such kind of process can be implemented bythe organization of the transportation withouttransbordering, which supposes that in debarkation pointsthe charge to not to be transbordered from the charge unitor another conveyance, but to be transmitted on anotherconveyance in the same package, packed at the beginningof the charge flux and it is called intermodal cargoes (inter– between, modal – types of forms). The development ofConstanta transport regional complex is not possiblewithout elaborating development scientific strategy of itsmain element – regional maritime complex: port-terminal


Nr. 1 / 2013

124

nu este posibilă fără elaborarea strategiei ştiinţifice dedezvoltare a elementului său principal – complexulmaritim regional port-terminal (CMRPT). Problemaprincipală constă în gradul sporit de complexitate ainteracţiunii între tipuri diferite de transport, având fiecarespecificul propriu, o bază fizico-tehnologică şi o serie dealte particularităţi ale CMRPT, ca obiect de gestiune.

Text de bază. La momentul actual în România estefoarte acută problema referitor la crearea reţelei determinale în porturi la intersecţia şi în punctele de legăturăale căilor de transport. Organizarea la nivelul primeigeneraţii a terminalelor asigurau transbordarea şi păstrareaîncărcăturilor; la nivelul generaţii a II-a s-au extinsposibilităţile de creare a valorii adăugate în încărcături;dezvoltarea producţiei suplimentare pe teritoriul portuluieste caracteristic pentru nivelul generaţiei a III-a.Terminalele celei de-a III-a generaţii reprezintă centrecomerciale ale serviciilor de transport şi sunt cele maieficiente în condiţiile economiei de piaţă. Un astfel determinal comercial, pe lângă lucrările cu încărcăturile, maidezvoltă producţii suplimentare de creare a valoriiadăugate în încărcături [3, p.10] .

Autorul propune modelul de gestiune a CMRPTpentru prelucrarea locurilor de încărcături mari în CMRPT,care deţine următoarele caracteristici de funcţionare:

sistemul de deservire constă dintr-un număr limitat(n) de aparate LT;

fiecare aparat LT poate deservi concomitent doar osingură cerere;

fiecare cerere parvenită, găsind ocupate toateaparatele LT, prinde rând şi se află în aşteptare până nu seeliberează vre-un aparat LT.

Dacă cererea intervine în sistem atunci, când existăvre-un aparat neocupat LT, ea începe a fi deservită imediat[2, p.18]. Funcţionarea modelului se analizează în condiţiaexistenţei fluxurilor Poisson de cereri. Sursa fluxului decereri nu este limitată după capacităţile sale, chiar dacădensitatea fluxului ( ) are o valoare finală. Timpul de

prelucrare a fiecărei cereri ( PREt ) este o mărime aleatoare,care se supune legii model de distribuţie ().

Urmând principiile sus-menţionate pentru determinareaparametrilor modelului de gestiune a CMRPT, primul pas

va fi determinarea parametrilor fluxului:

unde: - densitatea fluxurilor de intrare a cererilor; - parametrul legii model de distribuţie a timpului

de deservire a cererilor în sistem.Al doilea pas va fi determinarea probabilităţii că toate

LT sunt libere şi aşteaptă încărcătura:

(CMRPT). The main problem consists in the highcomplexity degree of the interaction between differenttransports, each of them having its specific, a physical –technological basis and a particularities series of CMRPT,as a management object.

Basic text. Currently in Romania is very acute problemof the creation of the network of terminals in ports andconnection point crossroads of transport routes.Organizing the first generation ensured transhipment andstorage of cargo terminals, the second generation ofexpanded possibilities for creating added value in load,additional product development within the port ischaracteristic of the generation III. Terminals of the thirdgeneration are shopping centers and transport services aremost effective in conditions of market economy. Suchtrading terminal, in addition to the work load moreproductions develop additional charges added valuecreation. [3, p.10]

The author proposes the management model ofCMRPT for the processing of big load places in CMRPT,which has the following functioning characteristics:

Service system consists of a limited number LTdevices;

Each LT device serves simultaneously only oneapplication;

Each incoming application, while LT devices areoccupied, stands in the line until a LT device becomesavailable for its processing.

If the application comes while a LT device isavailable, it is processed immediately [2, p.18]. Themodel functioning is analyzed if there is fluxes ofPoisson applications. The source of the applicationflux is not limited according to its capacities, evenif the flux density ( ) has a final value. The time

for the processing of each application ( PREt ) is analeatory size, which subjects to the law of distributionmodel ().

Following the principles, mentioned higher in thedetermination of the management model parameters ofCMRPT, the first step will be the determination of the flux

parameters:

Where: is the entrance fluxes density of theapplications; is the parameter of the distribution model law of the

applications service time in the system.The second step will be the probability

determination that every LT are free and they are waitingthe load:

1

0

0

)()!1(!

1n

k

nk

nnk

P

, 1n (1.1)

unde: n – numărul de linii tehnologice de deservire alesistemului.

Where: n – the number of service technological linesof the system.


Nr. 1 / 2013

Al treilea pas va consta în determinarea probabilităţii,că toate liniile tehnologice (LT) sunt ocupate cuprelucrarea fluxului de încărcături:

The third step will consist of the probabilitydetermination, that all the technological lines (LT) arebusy with load flux processing:

)()!1(0

nnPn

, 1n

(1.2)

Al patrulea pas va fi determinarea timpului mediu deaşteptare a începutului prelucrării fluxului de încărcături laCMRPT:

The forth step will be the determination of the waitingaverage time when the load flux processing will start atCMRPT:

)(

n

tt PREAŞ , 1

n

(1.3)

unde:1

PREt - valoarea medie de deservire a

cererilor în sistem.Al cincilea pas va consta în determinarea numărului

mediu de locuri de încărcătură, care se vor afla la CMRPT,aşteptând de a fi prelucrate:

Where:1

PREt is the average value of the

applications service in the system.The fifth step will consist in the determination of the

average number of load places at CMRPT, which arewaiting to be processed:

2)1(n

nM AŞ

(1.4)

Al şaselea pas va fi determinarea probabilităţii că LTeste ocupată cu deservirea (k) fluxului de încărcături:

The sixth step will be the probability determinationthat LT is busy with load flux service (k):

!kP

k

n

, nk 1 (1.5)

Al şaptelea pas va consta în determinarea număruluimediu de locuri pentru încărcături aflate la CMRPT:

The seventh step will be the determination of the loadaverage number at CMRPT:

1

00 )1(1

n

kt

kn

AŞ kP

n

nPMM (1.6)

Al optulea pas va fi determinarea numărului mediu deLT în stagnare.

The eighth step will be the determination of LTaverage number in stagnation:

1

000 !

n

k

k Pk

knM 1.7)

Al nouălea pas va fi determinarea coeficientului destagnare a LT:

The ninth step will be the determination of stagnationcoefficient of LT:

nNKSTG

0 (1.8)

Pentru efectuarea calculelor se vor utiliza valori reale,obţinute pe baza datelor deservirii navelor în cadrulCMRPT port Constanţa.

CMRPT are n=5 LT pentru prelucrarea navelor. În mediu,în decursul unei ore, la CMRPT se prelucrează 20 de locuri deîncărcătură mari (LÎM: autotrailere magistrale sau 40 decontainere) . Sosirea LÎM la CMRPT poartă un caracteraleatoriu, deoarece ele vin din diferite puncte şi parcurgdistanţe diferite până la CMRPT cu viteză diferită dedeplasare. Statistica frecvenţei livrărilor LÎM la CMRPT arată

For such kind of calculations will used realvalues, based on ship service data at CMRPT portConstanta.

CMRPT has n=5 LT for the ship processing. Inaverage, during an hour, at CMRPT 20 places of big loadplaces are processed (LIM: intermodal containers). Thearrival of LIM at CMRPT has an aleatory character,because they come from different points and coverdifferent distances with different speed until they get toCMRPT. The statistics of LIM deliveries frequency at


Nr. 1 / 2013

126

că LÎM sosite formează un flux Poisson. Timpul deprelucrare a fiecărui LÎM este la fel o mărime aleatorie, caredepinde de tonajul LÎM, caracteristicile încărcăturii şi multealte cauze. În mediu pentru prelucrarea LÎM la CMRPT seconsumă 20 de minute sau 0,333 ore.

Exemplul de calcul prezentat mai jos, ţine de regimul deprelucrare a LÎM descris mai sus la CMRPT, rezolvarea:

CMRPT shows that arrived LIM form a Poisson flux. Theprocessing of each LIM is also an aleatory size, whichdepends on LIM tonnage, load characteristics and otherthings. In average, it is used 20 minutes or 0,333 hours forthe processing of LIM at CMRPT.

The following calculation is the processing conditionsof LIM described higher at CMRPT, its resolution:

1. 42,020 ;

2. 013,0

)45()!15(4

!4

14

1

50

k

k

k

P ;

3. 555,0)45()!15(

413,05

,

aceasta înseamnă că aproximativ 56% din timp LT suntocupate cu prelucrarea LÎM;

it means that almost 56% of LT time are busy LIMprocessing;

4. oretAŞ 18,045

333,0555,0

;

5. PMОM AŞ 1,11)

541(5

4555,02

;

6. ;074,0013,0!6

4 6

kP

7. PMОk

Mk

k

53,12)!1(

4013,0

541

074,051,114

1

;

8. ;1013,04!

54

00

k

k

kkN

9. 20,051STGK

,aceasta înseamnă, că fiecare LT va staţiona

neproductiv 20% din timp.Pentru reducerea timpului de staţionare a LÎM şi a

navei este necesar de a extinde CMRPT şi de a majoranumărul de LT de prelucrare a LÎM. Totodată, este necesarde a lua în considerare dezvoltarea densităţii fluxului deLÎM ( ) la CMRPT, reieşind din tendinţele de dezvoltarea traficului LÎM în această regiune, precum şi majorareavitezei de livrare a LÎM ş.a., frecvenţa intrărilor navelor înport rămânând aceeaşi.

Decizia raţională privind alegerea numărului optim deLT la CMRPT se reduce la faptul că este necesar de areduce numărul de aşteptări a LÎM pentru a fi prelucrate şia timpului de prelucrare a LÎM . Pentru soluţionareaacestei probleme vom elabora întregul complex de calculepentru numărul de LT n=5,6,7,8.

Analizând rezultatele calculelor, putem concluziona că

it means each LT will be stationed unproductively 20%from the time.

To reduce the stagnation time of LIM and of the ship,it is necessary to enlarge CMRPT and to raise theprocessing LT number of LIM. Also, it is necessary totake into consideration the development of the flux densityof LIM ( ) at CMRPT, according to thedevelopment tendencies of LIM traffic in this region, alsothe delivery speed increase of LIM and others, but thefrequency of ships entrance in the port remaining thesame.

The rational decision concerning the choice of the LToptimum number at CMRPT is reduced at the fact that it isnecessary to reduce LIM waitings number to be processedand the necessary time for this operation. In order to solvethe problem, we will elaborate an entire complex ofcalculations for the number LT n=5,6,7,8.


Nr. 1 / 2013

majorarea numărului de la n=5 până la 6, permite de areduce timpul de aşteptare a LÎM (aproximativ de 4 ori),iar numărul de LÎM la CMRPT ce aşteaptă de a fiprelucrate de 6,4 ori. Majorarea de mai departe anumărului de LT conduce la micşorarea valorii AŞt şi a

AŞM , dar însăşi aceste valori sunt destul de mici. Petru a

lua decizia finală, este raţional de a efectua analizatehnico-economică a activităţii CMRPT privindprelucrarea LÎM la CMRPT.

Fie că staţionarea fiecărui autotrailer magistral sau 40’containere, timp de o oră costă AŞq =30 dolari SUA. În

acelaşi timp, o staţionare timp de o oră a LT a CMRPT dinmotivul neprelucrării la timp a LÎM şi a navei costă

1000STGq dolari SUA. Pentru efectuarea analizeitehnico-economice vom utiliza formula, după care sedetermină suma staţionărilor neproductive timp de o oră laCMRPT :

If we analyze the result of the calculations, we canconclude that the raise of the number from n=5 to 6 allowsto reduce the waiting time of LIM (almost 4 times), andLIM number at CMRPT which are waiting to be processedis of 6,4 times. The continued raise of LT number leads tothe decrease of the value AŞt and of AŞM , but these

values are themselves small.In order to take the final decision, it is

rational to perform the technical – economic analysis ofCMRPT activity concerning the LIM processing atCMRPT. Each stagnation of the intermodal container foran hour costs AŞq =30 $. A stagnation for an hour of LT

at CMRPT, because of the delayed processing of LIM orship, costs 1000STGq $. In order to make thetechnical-economic analysis, we will use theformula, according to which it is determinednon-productive stagnation amount for an hour atCMRPT:

STGSTGAŞAŞ nqKqtG Calculele arată că cea mai optimă variantă de prelucrare

a LÎM la CMRPT port Constanţa este un complex portuar şiterminal cu 6 LT.

Determinarea timpului de staţionare a navei şi aelementelor cursei-rulaj se bazează pe coordonareaintervalelor de lucru a navei la linia dată cu intervalele delucru a parcurilor de acumulare a CMRPT, precum şi aîncărcăturilor prelucrate primite. Calculul intervalelor dedeplasare a navei şi timpului cursei se bazează pecoordonarea lor cu periodicitatea completării LÎM aleparcului de acumulare [1, p.9]. Cu o astfel de tratare seasigură o legătură strânsă între activitatea complexelor deţărm şi a navei, iar intervalele de mişcare a mijloacelor detransport sunt multiple cu 24.

La baza gestiunii eficiente a CMRPT stau măsuriletehnologice ce ţin de prelucrarea traficului de mărfuri(încărcături), intervalele coordonate de prelucrare a navelorcu activitatea ciclică a parcurilor auto şi feroviare. Măsuriletehnologice referitoare la lucrările cu încărcături se reduc ladouă variante: sau nava se eliberează complet de autotraileresau containere, ulterior începe încărcarea lotului deexpediere, sau rularea autotrailerelor sau încărcareacontainerelor are loc pe măsura eliberării navei deîncărcături [2, p.17]. De aceea, calculul capacităţii parculuide acumulare se construieşte în dependenţă de coordonareadintre intervalele de lucru a navei la linia dată şi intervalelede pregătire a loturilor mari ce urmează a fi expediate prinintermediul mijloacelor de transport maritim. În continuarevom găsi parametrii CMRPT, pentru determinarea metodeioptime de transbordare a LÎM.

Restricţia privind teritoriul complexului de ţărm estedeterminată de expresia:

The calculations show the most available processingversion of LIM at CMRPT port Constanta – a portcomplex and a terminal with 6 LT.

The determination of the stagnation time ofthe ship or of the course elements is based on coordinationof ship working range at this line with the working rangeof the CMRPT accumulation parks, and also of thereceived processed loads. The calculations of thedriving ranges and the race time are based on theircoordination with LIM completion periodicity of theaccumulation park [1, p.9]. In this way, it is assured aclose connection between the shore complexes and theships, and the motion ranges of conveyances are multiplewith 24.

An efficient management of CMRPT is based ontechnologic measures for goods traffic (loads), processingcoordinated ranges of the ships with the cyclic activity ofthe auto and railroad parks. The technologicmeasures regarding the load works are reduced to twoversions: the ship is freed completely of the intermodalcontainers, in mean time – the charge of the expedition lotstarts, or the containers’ charge will take place while theship is freed of load [2, p.17]. Therefore, the capacitycalculation of the accumulation park is constructeddepending on coordination between the work ranges of theship at a certain line and the processing ranges ofthe big lots which follow to be sent through marineconveyance. Further, we will find the CMRPT parameters,in order to determine the available method to transborderLIM.

The restriction about the territory of the shore complexis determined by the expression:

plpracumCPT SSS / (1.9)

Unde:SCPT – aria optimă a complexului de port şi terminal,

m2;Sacum – aria parcului de acumulare, m2;

Where:SCPT – the optimal area of the port complex and

terminal, m2;Sacum – the area of the accumulation park, m2;


Nr. 1 / 2013

128

Spr/pl – aria parcului de primire/expediere, m2.Teritoriul de ţărm format a CMRPT: SCPT = 34,3 mii m2

(teritoriul este format ), Sacum = 23,8 mii m2, Spr/pl = 65 miim2. Exploatarea CMRPT după schema deplină adezvoltării SCPT = 65 mii m2.

Mărimea optimă a ariei necesare a acvatoriului (Sacv),se calculează presupunând, că aici se îndeplinescmanevrele navei înainte de recuplarea cu complexul deţărm:

Sacv=2,25 2Lunde Sacv – aria optimă a acvatoriului pentru

manevrare, m2,L – lungimea maximală a bordului navei, m.Acvatoriul format al CMRPT este Sacv=147 mii m2

(teritoriul este format).Cantitatea necesară de cheuri Pcheu pentru

deservirea navelor se preconizează pe baza coeficientuluide ocupare, dependent de intervalele de deplasare anavelor:

Spr/pl – the area of the receiving/expedition park, m2.The territory of the CMRPT formed shore: SCPT = 34,3

thousand m2 (the territory is formed), Sacum = 23,8thousand m2, Spr/pl = 65 thousand m2. The CMRPTexploitation is possible according to the completedevelopment scheme SCPT = 65 thousand m2.

The area optimal size of the aquarium is calculatedsupposing that here it is accomplished the shipsmaneuvers before it gets to the shore:

Sacv=2,25 2LWhere Sacv – the optimal area of the aquarium for

maneuver, m2,L – the maximum length of the ship’s board, m.The formed aquarium of CMRPT is Sacv=147 thousand

m2 (the territory is formed).The necessary quantity of quays Pquay for the ship’s

service is took into consideration according to theoccupation coefficient, which depends on the ships’driving ranges:

%100Pchei QA

Unde:A- capacitatea navei, unit.;Q- fluxul de mărfuri prin port, tone.Dacă Pcheu 65% atunci este nevoie de 2 cheuri, iar

dacă invers – este îndeajuns 1.Vom efectua o analiză a variantei raţionale de

transbordare a LÎM la CMRPT prin intermediulinstrumentarului elaborat la punctul 3.1.

Comparând valorile calculate ZA şi ZB, se deduceconcluzia despre varianta raţională de transbordare a LÎMla CMRPT. Calculele demonstrează că cea mai econoamăvariantă de prelucrare a LÎM este prelucrarea directă.

Eficienţa folosirii anumitor metode organizaţionale şidecizii de gestiune la CMRPT se manifestă diferit. Pentruevaluarea eficienţei gestiunii CMRPT se aplicăindicatorii naturali şi de cost. În calitate de indicator decost al CMRPT este: - venitul din activitatea deexploatare de bază a CMRPT, care poate fi determinat dinformula:

Where:A- the ship’s capacity, unit.;Q- the goods flux by port, tones.If Pquay 65% then it is necessary of 2 quays, and vice

versa – it is enough 1.We will make an analysis of the rational version of

LIM transbordering at CMRPT through the instrumentselaborated at point 3.1.

If we compare the calculations ZA and ZB, we canobtain the rational version of LIM transbordering atCMRPT. The calculations are demonstrating that the mostprovident processing version of LIM is the directprocessing.

The efficient use of certain organizational methods andCMRPT management decisions manifest differently. Inorder to evaluate the CMRPT management efficiency, it isapplied the natural and cost indexes. As a cost index ofCMRPT is: -the income of the basic exploitation activityof CMRPT, which is determined by the formula:

iill QdQdQdD *....** 22 unde:dl....di – tarifele la prelucrarea în cadrul CMRPT a

anumitor tipuri de încărcături, $ penrtu o tonă;Ql….Qi – fluxul de încărcături ce circulă în CMRPT pe

tipuri de încărcături (LÎM), tone.Acest lucru va permite de a prezice un rezultat

economicos al activităţii CMRPT, precum şi de a evidenţiaprincipiile cele mai eficiente de gestiune a complexului.Mai jos este prezentat un exemplu, ce reflectă procesul degestiune a CMRPT pe baza analizei veniturilor de laactivitatea de bază de exploatare a CMRPT şi prelucrareaLÎM .

În continuare vom determina câţiva indicatori relativi şiabsoluţi ai stării economice a întreprinderii, carecaracterizează eficienţa gestiunii CMRPT. În condiţiileactuale, ştiinţa economică trebuie să elaboreze metode maieficiente de gestiune a complexelor de transport, care

where:dl....di – the processing charges at CMRPT of certain

load types, $ for a tone;Ql….Qi – the load flux, which circulates in CMRPT by

types of load (LIM), tones.This fact will allow foreseeing the economic result of

the CMRPT activity, and also to highlight the most efficientprinciples of the complex management. Lower, we willpresent an example, which shows the management processof CMRPT based on income analysis from the exploitationbasic activity of CMRPT, the LIM processing.

Further we will determine some relative and absoluteindexes of the company’s economic status, whichcharacterizes the CMRPT management efficiency. Undercurrent conditions, the economic science has to elaboratemore efficient management methods of the transportcomplexes, which have to coordinate with the


Nr. 1 / 2013

trebuie să coordoneze cu implementarea unui nou utilajtehnic. Scopul implementării noului utilaj tehnic estemicşorarea cheltuielilor pentru activitatea de transbordarea CMRPT, respectiv şi ieftinirea serviciilor de transport,adică micşorarea timpului de lucru pentru procesul detransport, micşorarea cheltuielilor materiale, majorareacapacităţii fondurilor fixe etc.

În condiţiile pieţei, implementarea noilor sisteme degestiune condiţionează îndeplinirea scopului principal alCMRPT – obţinerea profitului maxim cu cheltuieliminime. Sporirea profitului obţinut datorită folosirii noilormetode de organizare a proceselor de transport, estemajorarea profitului pe baza micşorării preţului de cost alproducţiei de transport obţinut în rezultatul implementăriinoului sistem de gestiune a CMRPT.

Sporirea eficienţei activităţii de producţie a CMRPT înmare parte se datorează eficienţei gestiunii procesului detransportare şi calităţii serviciilor prestate.

Sporul profitului P în rezultatul implementăriinoului sistem de gestiune a CMRPT se calculează dupăformula:

implementation of the new technical equipment. The aim ofthe new technical equipment utilization is the expensesdecrease for the transbordering activity of CMRPT,respectively to obtain a cheaper transport service – lesswork time for the transport process, less material costs, butmore capacity of fixed assets, etc.

Under market conditions, the implementation of the newmanagement systems is conditioned by the accomplishmentof the CMRPT main aim – to obtain a maximum profit withfewer expenses. The increase of the obtained profit, with thehelp of the new organizational management methods, is theprofit growth based on the law prices of the transportproduction thanks to the implementation of the newmanagement system of CMRPT.

The increase of the production activity efficiency ofCMRPT is possible thanks to the efficient management ofthe transport process and the quality of the providedservices.

The increase of the profit P as a result of the newmanagement system implementation of CMRPT iscalculated according to the formula:

111222 *)(*)( QCTQCTP

unde: 21,TT - tariful (preţul unităţii producţiei) pânăşi după noile implementări;

21,CC - costul unităţii de producţie până şi după noileimplementări;

21,QQ - volumul încărcăturilor prelucrate până şi dupănoile implementări;

Totodată, se stabileşte influenţa diferitor factoriasupra profitului. Noul sistem de gestiune a CMRPTasigură sporul profitului pe baza a doi factori – micşorareapreţului de cost (micşorarea cheltuielilor specifice,cheltuielilor materiale, cheltuielilor pentru întreţinerea şiexploatarea utilajului) şi sporirea calităţii producţiei detransport (majorarea volumului încărcăturilorprelucrate în legătură cu creşterea eficienţei prelucrăriiîncărcăturilor).

Modificarea volumului de încărcături prelucrate laCMRPT în rezultatul implementării noului sistem degestiune se reflectă în următoarea formulă:

where: 21 , TT - the charge (the price of the unityproduction) until and after the new implementations;

21 , CC - the production unity cost until and after thenew implementations;

21 , QQ - the total of the processed load until and afterthe new implementations;

It is established also the influence of different factorson the profit. The new management system of CMRPTassures the increase of the profit basing on 2 factors – lawcost (decrease of the specific expenses, material costs,maintenance and operation expenditures of the equipment)and the increase of the transport production quality (thegrowth of the processed loads volume thanks to a betterload processing efficiency).

The modification of the processed loads volume atCMRPT thanks to the implementation of the newmanagement system can be seen according to thefollowing formula:

ORGMODGES QQQQ unde: GESQ - modificarea volumului de încărcături

prelucrate datorată perfecţionării gestiunii;

MODQ - modificarea volumului de încărcăturiprelucrate datorată modernizării;

ORGQ - modificarea volumului de încărcăturiprelucrate datorată perfecţionării organizării.

La analiza influenţei implementării noului sistem degestiune a CMRPT asupra rentabilităţii şi randamentuluifondurilor întreprinderii de transport trebuie să nedeterminăm, cum a influenţat asupra modificării atâtcreşterea volumului încărcăturilor prelucrate, cât şi costulcheltuielilor, deoarece deseori noile implementări costămai mult decât profitul aşteptat.

where: GESQ - the modification of the processedload volume thanks to the management improvement;

MODQ - the modification of the processed loadvolume thanks to the modernization

ORGQ - the modification of the processed loadvolume thanks to the organization improvement.

The analysis of the new management systemimplementation influence of CMRPT on the profitablenessand efficiency of the transport company assets willdetermine how it influenced the modification on theprocessed loads volume and also on cost expenditures,because the new implementations cost more than theexpected profit.

After the analysis, it was determined that the extensiveuse coefficient decreased from 0,973 until 0,969, fact that


Nr. 1 / 2013

130

După efectuarea analizei se determină că coeficientulutilizării extensive a utilajului s-a micşorat de la 0,973 la0,969, ceea ce vorbeşte despre diminuarea funcţionăriiutilajului în timp. Coeficientul utilizării intensive autilajului s-a majorat de la 0,92 până la 0,94, ceea cevorbeşte despre majorarea capacităţii utilajului.Coeficientul schimburilor s-a majorat de la 1,297 la 1, ceeace vorbeşte despre creşterea lucrului utilajului în decurs de24 de ore şi respectiv majorarea traficului prelucrat [1,p.5]. Randamentul fondurilor a crescut de la 8,06 la 10,62,respectiv s-a micşorat consumul de fonduri, ceea cecaracterizează pozitiv activitatea întreprinderii, totodatărentabilitatea a crescut simţitor.

Indicatorii menţionaţi permit de a evidenţia eficienţagestiunii CMRPT şi de a lua decizia optimă.

În legătură cu trecerea întreprinderilor de transport laprincipiile moderne de gestiune, devin tot mai importantemetodele evaluării economice – eficienţa gestiunii.Eficienţa deciziilor de gestiune depinde de perfecţionareaacestor metode. Alegerea eficienţei gestiunii se bazează peevaluarea rezultatelor economice ale activităţii economicea întreprinderii de transport, de aceea, eficienţa gestiunii

GESE se determină prin compararea dintre efectulobţinut şi mijloacele utilizate pentru obţinerea acestuiefect:

talks about a functioning decrease of the equipment duringthe time. The extensive use coefficient increased from0,92 until 0,94, fact that talks about equipment capacitygrowth. The changes coefficient increased from 1,297until 1, fact that talks about the equipment workefficiency during 24 hours and respectively the processedtraffic growth. [1, p.5] The assets efficiencyincreased form 8,06 until 10,62, respectively it wasreduced the assets utilization, fact that characterizespositively the company’s activity – the profitablenessincreasing a lot.

The mentioned indexes allow highlighting themanagement efficiency of CMRPT and they help to takean optimal decision.

Once the transport company pass to modernmanagement principles, it becomes more important themethods of the economic evaluation – the managementefficiency. The management decisions’ efficiency dependson the improvement of these methods. The choice of themanagement efficiency is based on the evaluation ofeconomic activities results of the transport company, thatis why the management efficiency GESE is determinedcomparing the obtained result and the used possibilities toget such result:

KCCEGES /21

unde: GESE - eficienţa economică a gestiuniiCMRPT;

K – investiţiile de capital în sistemul de gestiune launitate de producţie;

C1,C2 – preţul de cost al unităţii de producţie până şidupă noile implementări.

Analiza efectuată permite enunţarea următoarelorconcluzii. Indicatorii eficienţei gestiunii CMRPT nu pot fianalizaţi ca indicatori generali ai gestiunii, care arcaracteriza calitatea gestiunii complexului în ansamblu,dar ei permit de a lua decizii unice corecte privindparametrii de gestiune a CMRPT.

După efectuarea optimizării activităţii de transportare -transbordare a CMRPT, cheltuielile specifice transbordăriiîncărcăturilor intermodale s-au micşorat de la 19% la 15%,ceea ce permite CMRPT de a ţine piept concurenţei pepiaţa serviciilor de transport a regiunii sudice şi de areacţiona mai flexibil la schimbarea conjuncturii de piaţă.

Eficienţa economică a deciziilor de gestiune a CMRPTse va majora cu 10,7% de la optimizarea activităţiiîntreprinderii.

Căile elaborate pentru organizarea gestiunii CMRPTasigură sporirea eficienţei activităţii economice aîntreprinderii de transport în condiţiile pieţei, ceea ceconduce la creşterea competitivităţii CMRPT portConstanţa pe piaţa de transport a regiunii sudice.

Abordarea sus-menţionată privind organizarea gestiuniiîntreprinderilor de transport maritim pe exemplu CMRPTport Constanţa, bazată pe metodele teoriei deservirii înmasă, evident că nu este unica posibilă şi nu rezolvă toateproblemele CMRPT, ce ţin de construirea sistemuluiadecvat de gestiune a CMRPT.

where: GESE - the economic efficiency of the CMRPTmanagement;

K – the capital investments in the management systemper production unity;

C1,C2 – the production unity cost until and after the newimplementations.

The made analysis allow enouncing the followingconclusions. The efficiency indexes of CMRPTmanagement cannot be analyzed as general parameters ofthe management, which would characterize the complexmanagement quality totally, but they allow making uniqueand correct decisions concerning the managementparameters of CMRPT.

After the optimization of transbordering – transportationactivity of CMRPT, the specific expenditures fortransbordering intermodal loads decreased from 19% until15%, fact that permits to CMRPT to withstand concurrenceon the transport services market of the southern region andto react more flexibly on the market situation changes.

The economic efficiency of the CMRPT managementdecisions will increase with 10,7%, thanks to the company’sactivity optimization.

The elaborated ways of CMRPT managementorganization assures the increase of the economic activityefficiency of the transport company according to the marketconditions, fact that leads to the increase of the CMRPTport Constanta competitiveness on the transport market ofthe southern region.

The above-mentioned approach, concerning themanagement organization of the maritime transportcompany as for example CMRPT port Constanta – based onthe mass service theory methods, is not the a unique


Nr. 1 / 2013

Concluzii. Cu toate acestea, sistemul propus permite dea soluţiona probleme destul de dificile de gestiuneoperativă a activităţii CMRPT, cu luarea în calcul a LTcorespunzătoare, fluxurilor de intrare/ieşire ş.a.

Trebuie menţionată posibilitatea utilizării abordăriipropuse la soluţionarea problemelor similare la alte genuride transport.

Cercetarea complexă a proceselor de gestiune acomplexelor maritime regionale de port şi terminal,orientate spre sporirea eficienţei funcţionării transportului,se referă la problemele socio-economice importante. Deaceea, organizarea gestiunii CMRPT presupuneposibilitatea interpretării economico-matematice aproblemei cu ajutorul teoriei operaţiilor şi pe caleaproiectării modelului dinamic economico-matematic degestiune CMRPT.

1. Amplasarea regiunii geografice contribuie ladezvoltarea transportării pe coridoarele internaţionale detransport. Astfel, parametrii economici ai rutelor ce ţinitinerarul pe coridoarele internaţionale de transport prinnodul de transport Constanţa, influenţează nivelul dedezvoltare economică externă a regiunii, posibilitateaeficientă de prelucrare şi distribuire a fluxurilor de mărfuripentru export, import şi în tranzit.

2. Analiza CMRPT a demonstrat că, în calitate desistem al acestor complexe, sunt puţin utilizate sistemelede gestiune a prelucrării rapide a încărcăturilor. Cu toate căprogresul ştiinţifico-tehnic în domeniul gestiuniisistemelor complicate pe tipuri de transport deja permitesoluţionarea acestei probleme.

3. Activitatea sistemului de gestiune a CMRPT estedirecţionată spre obţinerea scopului de bază, prelucrareaeficientă a traficului de încărcături, ceea ce este posibilprin intermediul prelucrării din timp a informaţiei, luăriideciziilor de gestiune şi realizării acestora în calitate deinfluenţe de gestiune îndreptate spre procesul de prelucrarea încărcăturilor în cadrul CMRPT.

În corespundere cu această tendinţă de dezvoltare acomplexului maritim regional de port şi terminalConstanţa autorul recomandă elaborarea strategiei degestiune a proceselor de transportare şi transbordare alecomplexului, care ar permite obţinerea celui mai bunrezultat.

possible solution and it is not solving all CMRPTproblems concerning an appropriate management system ofCMRPT.

Conclusions. Although, the proposed system allowsolving difficult problems of the CMRPT activity operatingmanagement, taking into consideration an appropriate LT,entrance/exit fluxes, etc.

We have to mention the possibility of using theproposed approach in solving similar problems in othertypes of transport.

The complex research in the management process of theregional maritime complex, port-terminal, oriented on theincrease of the transport functioning efficiency, refers toimportant social-economical problems. That is why; theCMRPT management organization supposes the possibilityto interpret the problem from economic and mathematicpoint of view with the help of operations theory and usingthe way of projecting the economic-mathematic dynamicmodel of the management of CMRPT.

1. The geographic region location contributes at thetransportation development on transport internationalcorridors. Thus, the routes economic parameters on transportinternational corridors by transport hub Constanta influencethe level of the region external economic development, theefficient possibility of processing and distribution of goodsfluxes for exportation, importation and transit.

2. CMRPT analysis demonstrated that as a qualitysystem of these complexes, it is less used the managementsystems of a load quick processing. Although, the scientificand technical progress in the domain of the complicatedsystems management by types of transport make possible tosolve this problem.

3. CMRPT management system activity is directed onthe accomplishment of the main aim, an efficient processingof the loads traffic-with the help of the quick informationprocessing, making management decisions and theirrealization as management influences headed to theprocessing process of the loads at CMRPT.

According to this development tendency of the regionalmaritime complex port-terminal Constanta, the authorrecommends the elaboration of the management strategy forthe complex transportation and transbordering process as apossibility to obtain the best result.

Referinţe bibliografice / References1. BEIZADEA, H. The management, the marketing and contractual relationships for connected activities. Constanţa:

Muntenia, 2002.2. HENSHER, David F., BUTTON, K. J. Handbook of transport modelling. Amsterdam: Elsevier Science & Tech,

2000. ISBN 9780080435947.3. Government Decision 547/2002 regarding the institution in Constanta port. Administrated by C.N. APMC S.A., of

the measures in order to facilitate the ports’exploitation. In: The Official Monitor of Romania. 2008, part I, nr. 30,25 november.



Nr. 1 / 2013

132

MANAGEMENTUL CUNOAŞTERII: DE LAIGNORANŢĂ SPRE ADEVĂR SAU EXTINDEREA

MODELULUI DIKW

KNOWLEDGE MANAGEMENT: FROMIGNORANCE TO TRUTH OR THE DIKW

MODEL EXTENSION

Alexei STURZA, masterand, drd., IEFS

Recenzent: Tatiana TOFAN, dr., AAP

Alexei STURZA, master, PhD student, IEFS

Recenzent: Tatiana TOFAN, PhD, APA

Managementul cunoaşterii poate fi abordat în sensîngust şi larg. Pentru eficientizarea acestuia esteimportantă înţelegerea naturii cunoştinţelor, inclusiv şi princlasificarea lor. Se disting 6 forme ale cunoştinţelor:ignoranţă, date, informaţii, cunoştinţe, înţelepciuneşi adevăr (o variantă extinsă şi originală a modeluluiDIKW).

Knowledge management may be treated both narrowlyand broadly. The understanding of the nature of knowledge,including its classification, is important for improvingknowledge management. There are distinguished 6 forms ofknowledge: ignorance, data, information, knowledge,wisdom and truth (an extended and original version of theDIKW model).

Cuvinte cheie: adevăr, cunoaştere, cunoştinţe, date,economie şi societate globale bazate pe cunoaştere şiinovare, falsitate, ignoranţă, informaţii, inteligenţă,înţelepciune, managementul cunoaşterii, metacunoştinţe,modelul DIKW.

Keywords: cognition, data, the DIKW model,falsehood / falsity, the global economy and society basedon knowledge and innovation, ignorance, information,intelligence, knowledge, knowledge management,metaknowledge, truth, wisdom.

Introducere. Practica modernă demonstrează apariţiaunei noi ramuri a ştiinţei şi artei managementului –managementul cunoaşterii (MC) care corespundecerinţelor economiei şi societăţii globale bazate pecunoaştere şi inovare (ESGBCI).

Managementul cunoaşterii poate fi abordat în douăsensuri [11]:

1) îngust: gestiunea / managementul cunoştinţelor saumanagementul resurselor intelectuale ca proces de diagnoză,analiză, creare / obţinere, structurare / sistematizare şiutilizare a cunoştinţelor organizaţionale în scopul creării şisporirii valorii în activitate, generării şi consolidăriiavantajului său competitiv;

2) larg: management bazat pe cunoaştere ca abordaremanagerială a cunoaşterii a celor mai valoroase resurse aleorganizaţiei orientate spre creşterea cantitativă şi calitativă acapitalului său intelectual, ameliorarea competitivităţii şieficientizarea activităţii sale.

Introduction. Modern practice proves the emergenceof a new branch of the science and art of management –knowledge management (KM) that meets therequirements of the global economy and society based onknowledge and innovation (GESBKI).

Knowledge management may be treated in twosenses [11]:

1) narrow: the management of knowledge or ofintellectual resources as the process of the diagnosis,analysis, creation / obtaining, structuring / systematizationand use of organizational knowledge for creating andincreasing business value, generating and strengthening itscompetitive advantage;

2) broad: knowledge-based management as amanagerial approach to the cognition of the most valuableresources of the organization aimed at increasing thequality and quantity of its intellectual capital, enhancingits competitiveness and business efficiency.

Conţinutul de bază. În continuare ne vom axa peconceptul fundamental al MC – cunoaşterea, care are câtevaaccepţiuni: 1) reflectarea realităţii obiective în conştiinţasubiectului cunoscător; 2) faptul de a poseda cunoştinţe într-un domeniu [9]; 3) procesul şi rezultatul activităţiiintelectuale umane.

Totodată, noţiunea de cunoaştere este strâns legată de ceaa cunoştinţelor care la fel pot fi interpretate diferit: 1)totalitatea informaţiilor posedate (acumulate, verificate deexperienţă şi însuşite) de către oameni (rezultat al procesuluide cunoaştere); 2) capital/potenţial/resurse intelectual(e)(imaterial(e)/intangibil(e)) sau knoware – un stoc / ”bagaj”(aspect static); 3) bunuri publice prestate prin serviciipublice, cum ar fi: educaţie, ştiinţă, cultură, sănătate etc. –un flux (aspect dinamic).

Pentru eficientizarea MC un rol important îl joacăînţelegerea profundă a naturii acesteia, inclusiv şi princlasificarea cunoştinţelor după diferite criterii. Unul dintrecele mai relevante criterii este valoarea (utilitatea pentrurezolvarea unei probleme) sau faza ciclului de viaţă.

The basic content. Next, we will focus on thefundamental concept of KM – cognition, which hasseveral meanings: 1) the reflection of the objective realityin the consciousness of the cognizing/knowing subject; 2)the fact of possessing knowledge (cognizance) in a field[9]; 3) the process and result of human intellectualactivity.

However, the notion of cognition is closely related toknowledge that may also be interpreted differently: 1) allthe information possessed (accumulated, empiricallyverified and learned) by people (the result of the cognitiveprocess); 2) intellectual/immaterial/intangible capital/potential/resources or knoware – a stock / a “baggage”(the static aspect); 3) public goods provided throughpublic services such as education, science, culture, healthetc. – a flux (the dynamic aspect).

A profound understanding of the nature of knowledge,including its classification by different criteria, isimportant for improving KM. One of the most relevantcriteria is the value (the utility to solve a problem) or the


Nr. 1 / 2013

Conform acestuia, există cel puţin 6 tipuri / forme principialdiferite ale cunoştinţelor: ignoranţă (neştiinţă), date,informaţii, cunoştinţe propriu-zise, înţelepciune şiadevăr(at).

Acestea se află în relaţii reciproce logice, ierarhice,procesuale şi probabilistice, formând piramida, ciclul, spiralaşi trendul (meta) cunoştinţelor (vezi Figurile 1-4). Larândul lor, aceste 6 forme pot fi ierarhizate în 3 niveluri(Figura 1).

phase of the life cycle. According to it, there aredistinguished at least 6 distinct forms/types of knowledge:ignorance, data, information, knowledge (as such),wisdom and truth.

These 6 forms of knowledge have logical, hierarchical,procedural and probabilistic interrelations, forming the(meta) knowledge pyramid, cycle, spiral and trend (seeFigures 1-4). In turn, they may be ranked in 3 levels(Figure 1).

Fig. 1. Piramida cunoştinţelor /Fig. 1. The knowledge pyramid

Sursa/Source: Elaborat de autor inspirându-se din [11] / Elaborated by the author drawing inspiration from the [11].

Fig. 2. Ciclul cunoştinţelor /Fig. 2. The knowledge cycle


Fig. 3. Spirala cunoştinţelor /Fig. 3. The knowledge spiral



Nr. 1 / 2013

134

Fig. 4. Trendul (meta)cunoştinţelor / Fig. 4. The (meta-) knowledge trendSursa/Source: Elaborat de autor inspirându-se din [11] / Elaborated by the author drawing inspiration from the [11].

Ţinem să menţionăm, că în literatura de specialitate, darşi în cea artistică (în special anglofonă, de ex., T.S. Eliot[2]), deja au fost abordate/elaborate diferite variante alemodelului DIKW (Date, Informaţie, Cunoştinţe şiÎnţelepciune). De ex., în 1987, Milan Zeleny a propus oierarhizare alternativă a cunoştinţelor: ştiu-nimic (echivalentcu ignoranţă), ştiu-ce (date şi/sau informaţii), ştiu-cum(cunoştinţe propriu-zise), ştiu-de-ce (înţelepciune) şiiluminism (adevăr) [6]. În 2004, D. Clark a prezentat încă unmodel DIKW original (vezi Figura 5) [10].

It should be mentioned that both in specialized andartistic literature (particularly in Anglophone one, forexample, T.S. Eliot [2]) there have already been addressed /developed different versions of the DIKW (Data,Information, Knowledge & Wisdom) model. For instance, in1987 Milan Zeleny proposed an alternative knowledgehierarchy: know-nothing (equivalent to ignorance), know-what (data and/or information), know-how (knowledge itself)and enlightenment (wisdom / truth) [6]. In 2004 D. Clarklaunched another original DIKW model (Figure 5) [10].

Fig. 5. Modelul DIKW prezentat de D. Clark, 2004 / Fig. 5. The DIKW model (Clark, 2004)Sursa / Source: [9].

Viziunea autorului modelului DIKW, de asemenea, esteuna originală şi conţine unele elemente de noutate, ca:includerea ignoranţei, ierarhizarea nivelurilor de cunoştinţe,ciclul şi spirala cunoştinţelor, clasificarea metacunoştinţelorşi plasarea lor în contextul probabilităţii. O atare abordarepoate contribui la înţelegerea mai profundă a naturiicomplexe, dinamice şi relaţionale a cunoştinţelor şioptimizarea managementului acestora. Pentruaceasta considerăm necesar şi util să definim diferite formeale lor.

Ignoranţă – 1) lipsă de cunoştinţe/practică într-unanumit domeniu; incompetenţă; neştiinţă; 2) lipsă deinstruire şi cultură generală; analfabetism, incultură [9].

The author’s view of the DIKW model is also originalone and contains some elements of novelty as theinclusion of ignorance, the hierarchization of theknowledge levels, the knowledge cycle and spiral, theclassification of metaknowledge and its placement in thecontext of probability. Such an approach may contributeto a more profound understanding of the complex,dynamic and relational nature of knowledge and theoptimization of its management. therefore we considernecessary and appropriate to define its various forms.

Ignorance – 1) lack of knowledge / practice in aparticular area; incompetence; non-science; 2) lack ofeducation and general culture, illiteracy, non-culture [9].

Date – o serie de observări, măsurări sau fapte,reprezentate într-un sistem semiotic şi pe anumiţipurtători materiali sau electronici, pentru asigurareaposibilităţii recepţionării, procesării, stocării şi transferului

Data – a series of observations, measurements, or factsrepresented in a semiotic system and on certain material orelectronic media to ensure the possibility of receiving,processing, storing and transferring them [11].


Nr. 1 / 2013

acestora [11].Informaţie(i) – date semantice, contextuale şi relevante

pentru un receptor concret (un om, un grup, o organizaţie)utile pentru luarea deciziilor, rezolvarea problemelor şiacţiuni practice (comportamente) [11].

Înţelepciune – capacitate sau facultate superioară deînţelegere şi judecare profundă a lucrurilor; inteligenţăavansată; sapienţă [9]. Înţelepciunea este strâns legată dealte concepte conexe, ca: erudiţia, euristica, expertiza,genialitatea, inteligenţa, intuiţia, raţiunea ş.a., armonizândcreierul (gândurile) şi inima (sentimentele) sau ambele trepteale cunoaşterii – cea senzorială şi raţională.

Adevăr – 1) reflectare fidelă a realităţii obiective înconştiinţa omului; 2) concordanţă între cunoştinţele noastreşi realitatea obiectivă; 3) ceea ce corespunde realităţiiobiective [9]. Conceptul de adevăr ocupă un loc central încadrul teoriei cunoaşterii (gnoseologie), mai ales a celeiştiinţifice (epistemologie).

Idealul uman sunt cunoştinţe adevărate ca cele maivaloroase pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi/saupractice concrete. Totodată, cunoştinţele au o naturădinamică, sunt legate inseparabil de experienţa umană,coexistă şi se transformă ciclic (succesiv şi permanent) de laignoranţă spre adevăr, înlăturând tot ceea ce este fals, inutilşi irelevant, creând un sistem cognitiv cu o structurăarmonioasă (vezi Figurile 2-3).

Formele de cunoştinţe sus definite pot fi unite prinantepusul ”meta”, însemnând ”după”/”peste” sau exprimândideea de schimbare/transformare [9]), şi prin probabilitate,formând, astfel, trendul metacunoştinţelor (vezi Figura 4),unde se combină armonic faţeta lor calitativă şi cantitativă,cu toate că prima este mai importantă decât a doua, mai alesîn cazul formelor sale superioare.

Din punct de vedere cibernetic/informatic, informaţiilereprezintă date despre date (sau date derivate, care adăugăun context specific [11] şi răspund la întrebările ”ce?” şi”cine?”), cunoştinţele – informaţii despre informaţii (sauinformaţii derivate, care răspund la întrebarea ”cum?” –mecanism de utilizare [11]), înţelepciunea – cunoştinţedespre cunoştinţe (sau cunoştinţe derivate, care răspund laîntrebările ”când?”, ”de ce?”, ”unde?” – condiţii de utilizare[11]), iar adevărul – înţelepciunea înţelepciunii (sauînţelepciune derivată/supremă), conform Figurii 4.

Problema cuantificării cunoştinţelor întotdeauna rămâneactuală, mai ales în cadrul ştiinţelor exacte şi economice.Cea mai mare dificultate aici constă în găsirea uneiunităţi de măsură universal acceptabilă. Există cel puţindouă abordări fundamentale în acest sens: absolută şirelativă.

Măsurarea absolută a cunoştinţelor poate fi înunităţi informatice (bit, byte şi multiplii săi: kB, MB, GB,TB ş.a.), economice (monetare – lei, dolar, euro etc.),”fizice” (de ex., efectivul de profesori al unei universităţisau fondul de carte al unei biblioteci – în cazul dat seestimează nu cunoştinţele ca atare, ci purtătorii lor), însă elenu sunt universale şi potrivesc pentru unele tipuri decunoştinţe şi situaţii.

Information – semantic, contextual and relevant to aconcrete receptor (a man, a group, an organization) datathat are useful for decision making, problem solving andpractical actions (behaviors) [11].

Wisdom – the higher capacity or faculty of a profoundunderstanding of and judgement on things; advancedintelligence; sapience [9]. Wisdom is closely linked toother related concepts like erudition, expertise, heuristics,genius, intelligence, intuition, reason, etc. harmonizing thebrain (thoughts) and the heart (feelings) or both cognitivelevels – sensorial and rational one.

Truth – 1) the exact reflection of the objective realityin the human consciousness; 2) the concordance betweenour knowledge and the objective reality; 3) thatcorresponds to the objective reality [9]. The concept oftruth is the nucleus of the theory of knowledge(gnoseology), especially scientific one (epistemology).

True knowledge is a human ideal as the most valuablefor solving some concrete theoretical and/or practicalproblems. Meanwhile, knowledge has a dynamic nature, isinseparable from the human experience, coexists andcyclically (successively and permanently) and mutuallytransforms from ignorance to truth, removing all that isfalse, useless and irrelevant, creating a cognitive systemwith a harmonic structure (see Figures 2-3).

The above-defined forms of knowledge may beconjoined by the “meta-” prefix, meaning “beyond”/“over” or expressing the idea of change/transformation[9]), and by probability, thus forming the metaknowledgetrend (see Figure 4), where their qualitative andquantitative aspects are harmonically combined, althoughthe former is more important than the latter, in particularin case of its higher forms.

In terms of cybernetics /computer science, informationis data about data (or data derived that add a specificcontext [11] and answer the questions “what?” and“who”), knowledge – information about information (orinformation derived, which answers the questions “how?”– the mechanism of use [11]), wisdom – knowledge aboutknowledge (or knowledge derived that answers thequestions “when?”, “where?”, “why?” – conditions of use[11]), while truth – the wisdom of wisdom (orderived/supreme wisdom), as shown in Figure 4.

The knowledge quantification problem is alwaystopical, especially within exact and economic sciences.The most difficult here is to find a generallyaccepted measurement unit. There are at least twofundamental approaches in this meaning: absolute andrelative.

Absolute measurement of knowledge can be incomputer (bit, byte and its multiples: kB, MB, GB, TB,etc.), economic (monetary – lei, dollar, euro, etc.),“physical” units (e.g., the number of professors of auniversity or the book fund of a library – in this case wedon’t estimate knowledge itself, but its supports), howeverthey are not universal and are suitable for certain types ofknowledge and situations.

Pentru specificarea acestora trebuie să introducem încăun criteriu de clasificare – gradul de formalizare şi

We need to introduce another criterion of classificationto specify them – the degree of formalization and


Nr. 1 / 2013

136

individualizare. Conform acestuia, sunt două tipuri decunoştinţe: codificate / documentate / explicite/ formalizate /înregistrate / obiective / organizate / sistematizate /structurate şi implicite / individuale / instinctive / intuitive /personale / subiective / subînţelese / tacite. Primeleexistă independent de conştiinţa şi voinţa subiectuluicunoscător (mai ales al oricărui lucrător al organizaţieiconcrete), relativ uşor accesibile / comunicabile /transmisibile / verbalizabile altor oameni. Cunoştinţeletacite, introduse în circuitul ştiinţific de către M. Polanyi înanul 1962, există numai în conştiinţa şi chiar însubconştiinţa unui singur om şi greu se transmitaltor oameni. [5]. Externalizarea acestor cunoştinţe,cât şi internalizarea (însuşirea, învăţarea) celor explicite,constituie procese de bază ale MC. Nonaka I. şiTakeuchi H. au identificat 4 faze ale procesului cognitiv:socializare, exteriorizare, combinare şi interiorizare(modelul SECI) [4]. Menţionăm că clasificareaexplicită/tacită se referă la toate formele de cunoştinţe, însă”ignoranţa”, ”cunoştinţele” (propriu-zise) şi ”înţelepciunea”,totuşi, sunt mai subiective decât ”datele”, ”informaţiile” şi”adevărul”.

Datele şi informaţiile explicite se măsoară direct şi precisîn byţi sau octeţi – cea mai mică unitate de informaţieadresabilă de către un calculator, echivalentă cu 8 biţi dedate, putând stoca 256 de valori unice. La rândul său, un biteste cantitatea elementară, minimă, primară de informaţie,necesară pentru reducerea incertitudinii la jumătate sau cu0,5 sau 50%. Cantitatea informaţiei poate fi calculată dupăformula (1) lui Claude E. Shannon, propusă în 1948:

individualization. According to it, there are two types ofknowledge: codified / documented / explicit / formalized /objective / organized / registered / systematized /structured and implicit / implied / individual / instinctive /intuitive / personal / subjective / tacit. The first ones existsindependently of the consciousness and will of theknowing subject (particularly, of every employee of aconcrete organization) and is relatively easily accessible /communicable / transmissible / verbalizable to otherpeople. Tacit knowledge, introduced into scientificcirculation by M. Polanyi in 1962, exists only in theconsciousness and even in the subconscious of a singleperson and are hardly transferrable to others [5]. Itsexternalization and internalization (learning, mastering) ofexplicit knowledge are the basic processes of KM. NonakaI. and Takeuchi H. identified 4 phases of the cognitiveprocess: socialization, externalization, combination andinternalization (the SECI model) [4]. We notice that theexplicit/tacit classification refers to all forms ofknowledge, albeit “ignorance”, knowledge (properlyspeaking) and “wisdom” are more subjective than “data”,“information” and “truth”.

Explicit data and information are directly and preciselymeasured in bytes or octets – the minimum computer-addressable unit of information, equivalent to 8 data bits,which can store 256 unique values. In its turn, a bit is theelementary, minimum, primary quantity of informationneeded to reduce uncertainty by half, i.e. by 0,5 or 50%.The amount of information is calculable by formula (1) byClaude E. Shannon, proposed in 1948:

, (1)unde: H(x) – entropia (măsura incertitudinii) variabilei

discrete X, E – valoarea aşteptată, I(x) – conţinutulinformaţional al X, p(xi) – probabilitatea că X poate avea ovaloare posibilă xi, N – numărul evenimentelor probabile, b– baza logaritmului (de obicei b=2, însă uneori b=e≈2,71828sau b=10. Atunci informaţia se măsoară în naţi sau diţi). Deex., dacă se măsoară entropia sau capacitatea(viteza maximă de trafic) a unui canal sau a uneisurse de comunicare (în biţi per mesaj, simbol sau secundă),p(xi) înseamnă probabilitatea că va fi ales simbolul idintr-un alfabet/set din n simboluri diferite disponibile[11].

Cunoştinţele organizaţionale explicite pot fi estimateindirect în unităţi monetare dacă sunt echivalate cu activeimateriale / intangibile / intelectuale în sistemul financiar-contabil [7, p. VIII-XI]. Includ produse/proprietateintelectual(ă/e) (capital/active intelectual(e) protejate juridic/ legalizate: obiecte ale proprietăţii industriale: invenţii,desene şi modele industriale, mărci etc.; know-how:cunoştinţe secrete de caracter tehnic, de producţie,comercial, managerial care pot deveni obiect al contractuluide licenţă; obiecte ale dreptului de autor: opere literare, deartă, lucrări ştiinţifice, software ş.a.; obiecte ale drepturilorconexe: emisiuni tele şi radio, producţie audio şi video etc.[3, p. 111-112]); o parte a capitalului structural (intern /organizaţional: sisteme organizaţionale, cultura corporativă,politici, tehnologii şi extern / de relaţii; fidelitatea clienţilorfaţă de produsele organizaţiei, reputaţie şi bune relaţii de

where: H(x) – the entropy (a measure of uncertainty)of a discrete variable X, E – the expected value, I(x) – theinformation content of X, p(xi) – the probability that Xmay have a possible value xi, N – the number of probableevents, b – the logarithm base (usually b=2, but sometimesb=e ≈ 2,71828 or b=10. Then information is measured innats or dits). For example, if we measure the entropy orcapacity (the maximum traffic speed) of a channel or of acommunication source (in bits per message, symbol orsecond), p(xi) means the probability that the symbol i willbe chosen from an alphabet or a set of n different symbolsavailable [11].

Explicit organizational knowledge can be indirectlyevaluated in monetary units if they are equivalent toimmaterial / intangible / intellectual assets in the financial-accounting system [7, p. VIII-XI]. They includeintellectual products/property (intellectual capital/assetslegally protected/legalized: objects of industrial property:inventions, industrial designs and models, brands, etc.;know-how: secret knowledge of technical, production,commercial, managerial field may become the object of alicense contract; objects of copyright: literary, artistic andscientific works, software and so on; objects of relatedrights: TV and radio broadcasts, audio and video products,etc. [3, p. 111-112]); a part of structural (internal /organizational: corporate systems, culture, policies,technologies, and external / relations: clients’ loyalty tothe organization’s products, reputation and goodwill, etc.


Nr. 1 / 2013

afaceri (goodwill) etc. [6, p. 3]) şi uman (ansamblu decunoştinţe, capacităţi, competenţe, deprinderi, experienţă ş.a.proprietăţi de care dispune o persoană la momentul dat(după Gary Becker [11]). Însă valoarea lor poate varia mult(uneori şi în zeci de ori) în dependenţă de metoda deevaluare, mai ales în cazul companiilor cu tehnologii înalte.Pentru măsurarea acestei diferenţe se utilizează indicele q luiJ. Tobin: unde: Vp – valoarea de piaţă (capitalizarea)a companiei; Vc – valoarea ei contabilă [11].

Deci, în mod absolut, se pot măsura doar cunoştinţeleexplicite. Abordarea relativă (în procente, puncte ş.a. unităţicondiţionale) este mai universală şi permite să evaluezeindirect şi unele cunoştinţe implicite. Esenţa ei constă înselectarea unui etalon (de ex., sistemul de zece note pentruevaluarea elevilor), estimarea cunoştinţelor actuale aleobiectului cercetat (inclusiv şi în alte unităţi relative capuncte) şi atribuirea unei valori discrete celei mai potrivitedin etalon. Multe din metodele relative de evaluare acunoştinţelor au o natură logică, probabilistică/stohasticăşi/sau statistică.

În cadrul logicii clasice (booleane, tradiţionale)adevărului i se atribuie valoarea întreagă ”1” (sau 100%) şivaloarea ”0” pentru fals.

Totodată, s-au elaborat şi s-au dezvoltat alte teoriiştiinţifice mai avansate, inclusiv şi logica fuzzy (LF saumultivaloare). determinată de un set de principii matematicepentru reprezentarea cunoaşterii bazată pe grade deapartenenţă (sau adevăr) şi nu pe exactitate în sensul logiciiclasice. Logica fuzzy operează cu un interval (o plajă)continuu(ă) de valori logice [0, 1], unde 0 indică falsitateacompletă, iar 1 – adevărul absolut. Atunci, de ex., 0,5înseamnă exact semiadevărul. LF poate fi reprezentată şi înplan fizic, de ex., ca un spectru de culori de la negru complet(0 sau întuneric), diferite nuanţe de gri, până la alb curat (1sau lumină absolută) [1, p. 67].

Un exemplu de model probabilistic (din cauza factoruluiuman) este cel al autoorganizării informaţiei în procesuleducaţional. Formula matematică respectivă (ecuaţia luiColmogorov ca funcţia dinamică a timpului) poate fireprezentată astfel:

[6, p. 3]) and human capital (a set of knowledge,capacities, competences, skills, experience and otherqualities of a person at this moment (by Gary Becker[11]). Despite this, their value can vary widely (evendozens of times) depending on the evaluation method, inparticular in case of high-tech companies. J. Tobin’s q-index is used to measure this difference: where: Vp

– the market value (or capitalization) of the company; Vc –its accounting/book value [11].

So, only explicit knowledge can be measuredabsolutely. The relative approach (in percent, points andother conventional units) is more universal and allowsindirect evaluation of certain implicit knowledge. Itsessence consists in selecting a standard (for instance, theten-mark system for pupils’ evaluation), estimating thecurrent knowledge of the studied object (including in otherrelative units as points) and assigning a discrete value tothe most appropriate from the standard. A lot of relativemethods of knowledge evaluation have a logic,probabilistic/stochastic and/or statistic nature.

Within classical (Boolean, traditional) logic, an integervalue “1” (or 100%) is attributed to truth and a zero one – tofalse.

Meanwhile, other, more advanced scientific theories wereworked out and developed, fuzzy or multi-value logic amongthem. It is determined by a set of mathematical principles forknowledge representation based on degrees of affiliation/membership/truth and not on precision in the sense ofclassical logic. Fuzzy logic operates on a continuous interval(a beach) of logical values [0, 1], where 0 indicates completefalsehood and 1 – absolute truth. Then, for example, 0,5means half-truth exactly. Fuzzy logic may be physicallyrepresented, e.g. as a spectrum of colours from completeblack (0 or dark), various shades of grey, to immaculatewhite (1 or absolute light) [1, p. 67].

The model of the self-organization of information in theeducational process is an example of a probabilistic model(because of the human factor). The respective mathematicalformula (Kolmogorov’s equation as a dynamic function oftime) may be described as follows:

(2)unde: Qi – probabilitatea faptului că pragul de instruire L(punctajul condiţional total acumulat de un formabil cuindicele i spre finele perioadei t) va fi atins, P –probabilitatea că L nu va fi atins; x0 – nivelul (punctajul)iniţial de pregătire al formabilului când t=0, x – variabilanivelului de pregătire în fiecare moment al timpului ti (lafiecare pas de instruire hi); ρ – densitatea de probabilitate(fluxul cunoştinţelor care trebuie învăţate). Grafic, formula(2) este reprezentată în Figura 5. Modelul în cauză este oîncercare de matematizare a MC şi instruirii, considerândastfel de factori ca individualizarea învăţării şi dezvăţării(uitării) şi autoorganizarea cunoştinţelor când are locstructurarea cunoştinţelor existente şi crearea/generareacelor noi, fapt ce contribuie la intensificarea, accelerarea şieficientizarea procesului de instruire [8].

where: Qi – the probability of the fact that the training floorL (the total conditional score accumulated by an i-indexedtrainee by the end of the period t) will have been reached, P– the probability that L won’t have been reached; x0 – theinitial training level (score) of the trainee when t=0, x – thevariable of the training level at every moment ti (at everystep hi); ρ – the density of probability (the knowledge fluxthat is to be learned). Graphically, the formula (2) isdepicted in Figure 5. This model is an attempt tomathematize KM and training, considering such factors asthe individualization of learning and unlearning (forgetting)and the knowledge self-organization when the existingknowledge structuring and the creation/generation of newone occur, thereby contributing to intensifying, acceleratingand increasing the efficiency of the teaching process [8].


Nr. 1 / 2013

138

Fig. 6. Funcţia instruirii /Fig. 6. The training functionNotă / Note: Curba 1 – pentru modelul autoorganizării cunoştinţelor, curba 2 – fără autoorganizare. / Curve 1 – for the knowledge self-organizationmodel, curve 2 – without self-organization.Sursa/Source: [8, p. 51].

În statistică se utilizează pe larg metoda indicilor, înparticular a ratingurilor internaţionale. Banca Mondială(BM) a elaborat, în anii 1990, indicele economiei cunoaşterii(IEC) – un indicator agregat care estimează gradul generalde pregătire competitivă a ţării sau regiunii în condiţiile EC,care se calculează ca o simplă medie aritmetică a 4 subindici– pilonii EC: 1) stimulente economice şi regim instituţional;2) inovare şi adoptare tehnologică; 3) educaţie şi resurseumane; 4) infrastructura tehnologiilor informaţionale şi decomunicaţii (TIC). De ex., Republica Moldova a ocupatlocul 77 din 146 de ţări, acumulând 4,92 puncte din 10posibile în 2012, iar în 2000 – locul 69 [12]. Deci, am rămasîn urma altor ţări în ultimii 12 ani. De aceea, implementareaEC în RM trebuie să fie accelerată prin schimbareaparadigmei/modelului creşterii economice de la consum şiimport spre economii, investiţii (preponderent însectoarele inovaţionale) şi export (mai ales de produseleintelectuale).

Finalitatea MC nu constă în ”alfabetizarea” sau”şcolarizarea” generală a tuturor lucrătorilor organizaţiei şinici în transformarea lor în maşini atotcunoscătoare, erudite,geniale sau savante, iar a organizaţiei ‒ într-un cazinou/clubintelectual, ci în elaborarea, testarea, exploatarea,întreţinerea şi dezvoltarea unui sistem de cunoştinţe şiadevăruri de importanţă critică (sau de competenţe cheie)pentru supravieţuirea sa competitivă şi atingerea succesuluistrategic.

În aşa caz, fiecare lucrător va deveni specialist inteligentsau chiar expert (într-o perspectivă îndepărtată) în domeniulsău de competenţă, dar nu numaidecât în unul îngustspecializat. Din contra, majoritatea universităţilor şiorganizaţiilor actuale, cel puţin cele progresive, încurajeazăobţinerea unei calificări mai largi sau însuşirea a 2 sau maimulte profesii conexe, iar organizaţiile bazate pe cunoaşterepromovează şi schimbul liber de cunoştinţe, mai ales a celorprofesionale şi corporative, fapt ce contribuie lareengineeringul proceselor operaţionale şi optimizareaîntregului său lanţ/sistem valoric.

The index method, particularly of international ratings,is widely used in statistics. In the 1990’s, the World Bank(WB) developed the Knowledge Economy Index (KEI) –an aggregate measure of the whole competitivepreparedness of a country/region under the conditions ofthe KE, which is calculated as an arithmetic mean of 4sub-indexes – the KE pillars: 1) economic incentive andinstitutional regime (EIR); 2) innovation and technologicaladoption; 3) education and human resources; 4)information and communications technologies (ICT)infrastructure. For instance, the Republic of Moldova wasranked 77th out of 146 countries, earning 4,92 points outof 10 possible in 2012, instead of 69 in 2000 [12]. In thisway, we lagged behind the others in the last 12 years.Therefore, the implementation of the KE in the RM mustbe accelerated by changing the paradigm/model ofeconomic growth from consumption and import tosavings, investments (mainly in the innovation sectors)and export (in particular of intellectual products).

The final objective of KM is neither the overallschooling of all employees of the organization nor theirtransformation into omniscient, erudite, genial or learnedmachines, nor itself – into an intellectual casino/club, butthe elaboration, testing, exploitation, maintenance anddevelopment of a system of knowledge and truths ofcritical importance (or of key skills) for its competitivesurvival and attaining strategic success. In this case everyemployee will become an intelligent specialist or even anexpert (in a long-run perspective) in own area ofcompetence, but not necessarily in one highly specialized.In contrast, nowadays, most organizations anduniversities, at least progressive ones, encourage obtaininga wider qualification or learning 2 or more relatedprofessions, while knowledge-based organizations alsopromote a free exchange of knowledge, especially ofprofessional and corporate one, thus contributing tobusiness process reengineering (BPR) and theoptimization of their entire value chain/system.

Concluzii. Managementul cunoaşterii reprezintă una dincele mai inovative şi perspective abordări manageriale,contribuind la asigurarea supravieţuirii şi succesuluistrategic al organizaţiilor care învaţă în condiţiile ESGBCI.

Conclusions. Knowledge management is one of themost innovative and perspective managerial approaches,contributing to ensure strategic survival and success oflearning organizations under the conditions of the


Nr. 1 / 2013

Managementul cunoaşterii este un domeniu foarte vast şiinterdisciplinar şi, nicidecum, nu poate fi reflectat exhaustivîntr-un articol sau chiar într-un manual. Articolul de faţă seconcentrează asupra fazelor/formelor specifice decunoaştere, care există în filozofie, logică, management şitoate celelalte ştiinţe – ignoranţă, date, informaţii, cunoştinţepropriu-zise, înţelepciune şi adevăr (o variantă extinsă şioriginală a modelului DIKW). Toate acestea coexistă şi setransformă treptat din una în alta: de ex., dacă trebuie săcercetăm un obiect necunoscut (de ex., o nouă tehnologie),mai întâi trebuie să înlăturăm ignoranţa noastră în privinţaacestuia prin colectarea de diferite date despre el (de ex.,prin observaţii). Mai apoi, obţinem informaţii ca rezultat alprocesării datelor iniţiale. Cu timpul aflăm şi memorizăm totmai mult despre obiect, putând efectua chiar şi experimentecu el. Cu acumularea experienţei multianuale înţelegem totmai profund mecanismul de funcţionare internă a obiectuluişi îi putem prognoza comportamentul chiar ”cu ochiiînchişi”. Prin urmare, ni se pare că ştim absolut tot adevăruldespre obiectul dat, iniţial necunoscut, şi ciclul cunoaşterii s-a închis. Însă, este doar o iluzie: viaţa noastră şi, cu atât maimult, progresul tehnico-ştiinţific, se schimbă ”cu vitezagândului” şi cu emergenţa unei noi inovaţii trebuie săparcurgem un nou ciclu sau o nouă spiră a spiraleicunoştinţelor (vezi Figurile 2-3), dar deja la un nivel calitativnou. Deci, MC tinde spre minimizarea ignoranţei şimaximizarea adevărului. Spre deosebire de filozofie, careare misiunea istorică de a descoperi adevăruri universale,valabile pentru toate timpurile şi popoarele, managementulcunoaşterii se axează pe cele contextuale, adică cele maivaloroase pentru organizaţia, ţara sau societatea dată într-unanumit moment şi într-un spaţiu concret, edificând şiperfecţionând mereu sistemul său de cunoştinţe, inclusiv şisub forma unui portal web corporativ. În fine, MC contribuiela edificarea ESGBCI sau, cu alte cuvinte, laintelectualizarea acestora, sau creşterea inteligenţei şicapitalului lor intelectual.

GESBKI. Knowledge management is a too broad andinterdisciplinary field and by no means is exhaustible in asingle article or even in a handbook. This articleconcentrates on specific phases/forms of cognition,existing in philosophy, logic, management and all othersciences – ignorance, data, information, knowledge itself,wisdom and truth (an extended and original version of theDIKW model). These all coexist and gradually andmutually transform into one another: e.g., if we are toinvestigate an unknown object (such as a newtechnology), first, we must remove our ignorance about itby collecting relevant data (for example, by observations).Then, we obtain information as a result of the initial dataprocessing. In time we find out and memorize more andmore about the object and even can conductexperiments on it. With accumulation of multiannualexperience, we understand more comprehensively themechanism of internal functioning of the object and wecan forecast its behavior even “blindly”. Hence, we seemto know the whole truth about this object, initiallyunknown, and the knowledge cycle has closed. But it isonly an illusion: our life, the more the scientific andtechnical progress are changing “ the speed of thought”and, with the emergence of a new innovation, we shouldpass a new cycle or a new turn of the knowledge spiral(see Figures 2-3), but at a qualitatively new level. So, KMtends to minimize ignorance and maximize truth. Unlikephilosophy, which has the historic mission to discoveruniversal truths valid for all times and peoples, knowledgemanagement focuses on contextual truths, that is the mostvaluable for this organization, country or society at acertain moment and in a concrete space, permanentlyedifying and improving its knowledge system, includingas a corporate web portal. Finally, KM contributes tobuilding the GESBKI or, in other words, to theirintellectualization, or increasing their intelligence andknowledge capital.

Referinţe bibliografice / References1. ANDONE, I. Problematica sistemelor inteligente în economia bazată pe competiţia globală. In: Trends in the development of the

Information and Communication Technologies in Education and Management: rezumatul comunicărilor conf. int. Chişinău: ASEM,2003, pp. 63-76.

2. ELIOT, T. S. The ROCK: A Pageant Play Written For Performance at Sadler's Wells Theatre 28 May - 9 June 1934 On Behalf of theForty-Five Churches Fund of the Diocese of London. London: Faber and Faber, 1934. 86 p.

3. HRIŞCEV, E. Managementul inovaţional. Chişinău: ASEM, 2001. 555 p. ISBN 9975-75-124-5.4. NONAKA, I., TAKEUCHI, H. The Knowledge-Creating Company: How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation.

New York: Oxford University Press, 1995. 304 p. ISBN 978-0195092691.5. POLANYI, M. Personal Knowledge: Towards a Post Critical Philosophy. London: Routledge & Kegan Paul, 1962. 428 p.6. ZELENY, M. Management Support Systems: Towards Integrated Knowledge Management. In: Human Systems Management. 1987,

no. 7 (1), pp. 59-70.7. БУКОВИЧ, У., УИЛЛЬЯМС, Р. Управление знаниями: руководство к действию. Москва: ИНФРА-М, 2002. 504 с. ISBN 5-16-

001413-6.8. ЖУКОВ, Д., САМОЙЛО, И. Модель самоорганизации информации в процессе управления знаниями. В: Качество.

Инновации. Образование. 2008, № 12, сс. 46-52.9. Dicţionare ale limbii române [accesat 25 iulie 2012]. Disponibil: http://www.dexonline.ro/10. Understanding and Performance [accesat 25 iulie 2012]. Disponibil: http://www.nwlink.com/~donclark/

performance/understanding.html11. Wikipedia [accesat 25 iulie 2012]. Disponibil: http://www.wikipedia.org/12. The World Bank [accesat 25 iulie 2012]. Disponibil: www.worldbank.org/



Nr. 1 / 2013

140

ORGANIZAREA CA FUNCŢIEA MANAGEMENTULUI ÎN ACTIVITATEA

ÎNTREPRINDERILOR DE COMERŢ

ORGANIZATION AS A MANAGEMENTFUNCTION IN THE ACTIVITY

OF TRADE COMPANIES

Florin-Ioan BRETAN, drd., ASEM, România

Recenzent: Valeriu DOGA, dr.hab., prof. univ., IEFS

Florin-Ioan BRETAN, PhD student, ASEM, Romania

Reviewer: Valeriu DOGA, PhD, Professor, IEFS

Sistemul organizaţional reprezintă ansamblulmetodelor, procedeelor şi tehnicilor utilizate înmanagementul funcţiei de organizare a procesului deproducţie. El are ca funcţii principale creare suportuluimetodologic şi logistic al actului funcţional. În general,sistemele, metodele şi funcţiile de management pun înmişcare ansamblul activităţilor dezvoltate de sistemulcondus în vederea stabilirii şi realizării obiectivelorîntreprinderilor comerciale. În majoritate cazurilor,procesul de conducere se realizează prin exercitarea unuiansamblu de funcţii inclusiv şi cea de organizare aîntreprinderilor din judeţul Maramureş, România.

Cuvinte cheie: organizare, management, funcţie,comerţ, cenzor, decizie, organigrama.

Organizational system is a set of methods, proceduresand techniques used in the management of organizationfunction of the production process. It has as mainfunctions methodological and logistical support creationof the functional act. Generally, systems, methods andmanagement functions trigger the assembly of thedeveloped activities by the managed system in order toestablish and achieve the aims of commercialenterprises. In most cases, the management isdone by exercising a range of functions including theorganization of enterprises in Maramures County,Romania.

Keywords: organization, management, office, trade,censor, decision, chart.

Introducere. Managementul bazat pe cunoştinţe, aducecu el noi funcţii inclusiv şi cea de organizare. Funcţia deorganizare desemnează ansamblul proceselor demanagement ce trebuie efectuate pentru realizarea cadruluiorganizatoric optim pentru obţinerea eficientei economico-sociale maxime. Se stabilesc şi delimitează procesele demuncă fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări,timpi, operaţii, lucrări sarcini etc.), precum şi grupareaacestora pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şiatribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criteriimanageriale, economice, tehnice şi sociale, în vederearealizării în cât mai bune condiţii a obiectivelorprevizionate.

Introduction. Knowledge based management bringswith it new features including the organization one.Organizational function means all management processesto be performed to achieve optimal organizationalframework for realizing the maximum economic andsocial efficiency. There are defined and delimitedphysical and intellectual work processes and theircomponents (movement, time, tasks, work tasks, etc.),and their grouping into jobs, work groups, departmentsand their assignment to personnel, according to certainmanagerial, economic, technical and social criteria, inorder to achieve the best possible conditions of theexpected objectives.

Conţinutul de bază. În cadrul organizării se pot delimitadouă subdiviziuni principale. Mai întâi, se află organizareade ansamblu a societăţii comerciale sau regiei autonome,concretizată în elaborarea şi perfecţionarea structuriiorganizatorice şi elaborarea şi raţionalizarea sistemuluiinformaţional. Prin intermediul acestor două componente debază ale sistemului de management, se asigură structurareafirmei, subordonată realizării obiectivelor salefundamentale. Această parte a funcţiei de organizare esteexercitată de managementul superior al firmei, condiţionândsensibil eficienţa procesului de management în ansamblulsău. A doua categorie majoră o reprezintă organizareaprincipalelor componente ale întreprinderii: cercetarea-dezvoltarea, producţia, personalul etc. Organizareaproducţiei trebuie să găsească soluţii optime pentrudesfăşurarea activităţii în secţiile de bază, auxiliare şi deservire, pregătirea producţiei.

Organizarea muncii rezolvă probleme privindorganizarea ştiinţifică a muncii în schimburi, organizareaprocesului de muncă, organizarea lucrului la mai multemaşini etc. Specific acestei componente majore a funcţieide organizare, predominanţă cantitativ, este realizarea sa lanivelul managementului mediu şi inferior, dat fiind

The basic content. Within the organization, two mainsubdivisions can be defined. First, there is the overallorganization of the company or autonomousadministration, resulted in the development andimprovement of the organizational structure anddevelopment and rationalization of the informationsystem. Through these two basic components of themanagement system, there is ensured the businessstructure, subordinated to development of its fundamentalobjectives. This part of the organizational function isperformed by the senior management of the company,sensitive conditioning the efficiency of managementprocess as a whole. The second major category is theorganization of the main components of a company:research, development, production, personnel, etc.Production organization must find optimal solutions forthe realization of activities on the main, auxilliar andserving departments, and production preparation.

Work organization solves problems related to thescientific organization of labor in shifts, organization ofwork, organization of work on several machines, etc.Specific to this major component of the organizationfunction, quantitatively predominant, is its achieving at


Nr. 1 / 2013

necesitatea luării în considerare a specificului proceselor deexecuţie şi de management supuse organizării şi avolumului de muncă apreciabil implicat.

În firma modernă, organizarea înregistrează o dezvoltaredeosebită. Reflectarea acestei situaţii o reprezintă bogatulavantaj operaţional utilizat în cadrul acestui proces, carecuprinde: analiza postului, analiza variabilelororganizaţional, drumul critic, diagrama ASME,diagrama GANTT, graficul Hyjmans, operagrama,organigrama etc.

Este de menţionat faptul că, la fel ca şi la previziune,organizarea are un dublu caracter: funcţie amanagementului şi domeniu de sine stătător, care nu seexclud, ci dimpotrivă, sunt complementare, evidentsubordonate realizării obiectivelor fundamentale alesocietăţii comerciale sau regiei autonome.

Sarcinile concrete ale organizării ca funcţie deconducere se formează în actele normative aleîntreprinderii, ale unor funcţii unitare, instrucţii postulareale conducătorilor şi specialiştilor. Astfel, scopul genereazăsarcinile care se realizează prin funcţii de conducere,acestea, la rândul lor, fiind realizate prin operaţii, proceduride conducere. Prin urmare, relaţiile dintre scopuri, sarcini,funcţii şi operaţii (proceduri) de conducere formeazăstructura ei organizatorică.

Caracteristicile funcţiilor managementului afacerilormici şi mijlocii, relatate dej specialiştii în domeniu, înlucrările sale, nu prezintă divergenţe de viziuni, ci poartă uncaracter de complementaritate. Diferenţele ţin decomplexitatea aspectelor şi elementelor abordate, inclusiv,sunt mai multe opinii asupra numărului şi ordinii prezentăriifuncţiilor managementului. Separat pot fi evidenţiatefuncţiile managementului, prezentate de D. Mureşanu, carele-a adaptat după J. Longenecker şi C. Moore, şi constau în:previziune-planificare, organizare, decizie şi delegare deautoritate, coordonare-antrenare. Managementul resurselorumane, control şi evaluare, Radu E., de asemenea, în afarăde funcţiile de previziune, organizare, coordonare, control,include şi managementul resurselor umane, care cuprinde însine funcţia de antrenare-motivare. Popa I., prezentândfuncţiile managementului: planificare, organizare,coordonare, control, funcţiei de coordonare îi redă şicaracteristicile funcţiei de motivare.

În domeniul formării şi utilizării capitalurilororganizaţilor de comerţ se concretizează diverse acţiuni.Funcţia de coordonare constă în ansamblul proceselor demuncă prin care se armonizează deciziile şi acţiunilepersonalului firmei şi ale subsistemelor sale, în cadrulpreviziunilor şi sistemului organizatoric stabilite anterior.Prin coordonare, conducerea unei firme declanşeazăacţiunile diferitelor verigi funcţionale, de producţie şiconcepţie, în vederea îndeplinirii la timp şi încondiţii optime a obiectivelor stabilite de firmarespectivă.

Organizarea ca funcţie a managementului reprezintăansamblul de acţiuni întreprinse în vederea utilizării cumaximum de eficienţă a resurselor materiale, umane şifinanciare pe care le are la dispoziţie o anumită unitate sauorganism. Pentru orice unitate, inclusiv pentru o

the middle and lower level of management, given theneed to take into account the specific of executionprocesses and management subject to organization andthe considerable involved workload.

In the modern company, organization records aparticular development. Reflecting this situation is to usethe rich operational advantage in this process,including: job analysis, organizational variablesanalysis, critical path, ASME chart, Gantt chart, Hyjmanschart, operagrama, organization chart, etc.

It should be noted that, just as in foresight,organization has a double feature: function of themanagement and an independent field, which are notmutually exclusive, but rather complementary, clearlysubordinated to achieve the fundamental objectives of thecompany or autonomous management.

Concrete tasks of the organization as a leadingfunction is formed in the regulations of the company, ofthe unit functions, instructions of managers andprofessionals. Thus, the aim generates tasks that arecarried out through management functions, which, in turn,are achieved by operations and management procedures.Therefore, relations between goals, tasks, functions andmanagement operations (procedures) form itsorganizational structure.

Characteristics of small and medium businessmanagement functions, related by specialists in theirworks, do not have not disambiguitions in visions, buthave a complementary character. Differences are relatedto complexity of addressed aspects and elements,including there are more opinions on the number andorder of presentation of the management functions.Management functions can be identified separately, beingpresented by D. Muresanu, which adapted them fromJ. Longenecker and C. Moore, and consist of: forecasting,planning, organizing, decision making and delegation ofauthority, coordination-training. Human resourcemanagement, monitoring and evaluation, Radu E., alsobesides the forecasting, organization, coordination andcontrol functions, includes also the human resourcemanagement, including the self-motivation function.Popa I., presenting functions of management: planning,organization, coordination, control, gives the coordinationfunction the features of the motivation function.

In the field of formation and use of capital of tradeorganizations, various actions are reflected. Coordinationfunction consists of all work processes through whichthere are harmonized the decisions and actions ofcompany staff and its subsystems, within theforecasts and organizational system previouslyestablished. Through the coordination, the managers of acompany trigger the actions of different functionallinks, production and design, to achieve timelyand in optimal conditions of the objectives set by thefirm.

Organization as a function of management is the setof actions made for use with the maximum efficiency ofmaterial, human and financial resources, which areavailable to a particular unit or organization. For any


Nr. 1 / 2013

142

întreprindere care are drept obiect afacerile economice,organizarea, împreună cu valoarea profesională şi morală aoamenilor, are semnificaţia unei condiţii de bază asuccesului.

Organizarea ştiinţifică trebuie să ţină seama de câtevacondiţii de bază, printre care menţionăm: respectareaprincipiilor generale de conducere şi organizare a cadruluilegislativ-normativ; realizarea unui echilibru între aspectelegenerale macro-economice şi sociale şi cele specifice aleorganizării; precizarea riguroasă a atribuţiilor, sarcinilor şiresponsabilităţilor fiecărui membru al colectivului, astfelîncât să se respecte principiul “Omul potrivit la loculpotrivit” şi să se lase, în acelaşi timp, câmp de exercitare aautonomiei, creativităţii, inovaţiei; existenţa unui sisteminformaţional perfecţionat; realizarea şi satisfacerea unuiansamblu motivaţional care să pună în valoaremotivaţiile economico-materiale, psihologice – efective şicele sociale.

O bună organizare trebuie să neutralizeze unele lipsuriale unei părţi a personalului din unitate, printr-o atentădistribuire a sarcinilor şi a competenţelor, prin crearea unuiclimat cât de competiţie atât şi de întrajutorare. Realizareaunei astfel de organizări, duce, totodată, la instaurareaunui spirit de creaţie efervescentă în unitate, ceea ceînseamnă că unirea membrilor colectivului întreprinderii seface în scopul obţinerii de performanţe comune şi nu alsimplei conformări la realizarea unor sarcini dinamicestabilite.

Organizarea îşi dovedeşte caracterul său raţional,ştiinţific, în măsura în care are un efect sinergetic, depotenţarea a rezultatelor astfel încât acestea să fiesuperioare sumei celor care ar fi obţinute prin însumareamecanică a eforturilor individuale. În comerţulinternaţional, în care complexitatea deosebită a problemelorreclamă, adeseori, munca în echipă în cadrul negocierilor şiprezintă interes ştiinţific.

Obiectul de activitate a societăţii Cooperative deConsum Federalcoop Baia Mare constă din:

activitate de producţie – societatea dispune desecţii de producţie situate pe teritoriul judeţului Maramureş,cum sunt: secţie de producţie de procesare a legumelor şifructelor, producând conserve de legume şi fructe, respectivgemuri, compoturi, pastă de roşii, ardei etc., laboratoare decofetărie producând diferite sortimente de prăjituri şidulciuri, secţie de procesare a cărnii, producânddiferite sortimente de salam, cârnaţi etc., secţie detâmplărie, unde se produc diferite obiecte din lemn: scaune,mobilă etc.

activitate de prestări servicii – coafură, frizerie,spălătorie auto.

comerţ cu ridicata, amănuntul şi alimentaţiepublică.

Societatea dispune de spaţii comerciale situate pe razajudeţului Maramureş, prin care comercializează mărfuricătre populaţie, o bază dotată cu depozite pentru comerţ curidicata, care asigură aprovizionarea unităţilor comercialecu amănuntul şi alimentaţie publică.

Capitalul social al Federalcoop este în sumă de5.179.100 lei, constituit din părţi sociale ale membrilor

unity, including for a company that has economicaffairs, organization, together with professionaland moral value of people, signifies a basic condition forsuccess.

Scientific organization must take into account severalbasic conditions, including: general principles ofmanagement and organization of the legal framework,achieving a balance between general macro-economicand social issues and those specific for the organization;rigorous specification of duties, tasks and responsibilitiesof each team member, so as to respect theprinciple of "right man at the right place" and to leave atthe same time, the field to exercise autonomy,creativity, innovation; the existence of an improvedinformation system; achievement and satisfaction of amotivational assembly able to highlight the economic,material, psychological, effective and socialmotivations.

A good organization should neutralize someshortcomings of a part of the staff of the unit, through acareful division of tasks and skills, by creating aclimate of competition and help. Achieving such anorganization, leads also to the establishment of aneffervescent creative spirit in the unity, whichmeans that the joining of the team members of a companyis to achieve common performance rather thanmere compliance with the realization of dynamic settasks?

Organization proves its rational and scientificcharacter, since it has a synergistic effect, for thepotentiation of the results so that they have to be higherthan the amount of those obtained by mechanicalsumming of individual efforts. In international trade, thecomplexity of problems often requires teamwork innegotiations and presents a scientific interest.

The aim of activity of Federalcoop ConsumerCooperative Society Baia Mare consists of:

production activity - the company has productiondepartment located in the county of Maramures, such as:production department for processing vegetables andfruits, producing canned vegetables and fruits, and jams,compotes, tomato paste, pepper and so on, cafeterialaboratories producing different kinds of cakes andsweets, meat processing division, producingdifferent kinds of salami, sausages etc., carpentrydepartment, producing various wooden objects: chairs,furniture, etc.

service activity - hair, hairdresser, car wash. wholesale, retail and catering.The company has commercial buildings situated

in the county of Maramures, through which goodsare sold to the population, a base with storehouses fortrade that ensures the supply of retail and food servicesunits.

Capital of Federalcoop accounts for 5,179,100 lei,consisting of shares of the cooperative members,individuals and legal entities that have subscribed andpaid capital to the fund of the company.

Governing bodies of the company are: the General


Nr. 1 / 2013

cooperatori persoane fizice şi juridice care au subscris şivărsat fond social la constituirea societăţii.

Organele de conducere ale societăţii sunt: adunareagenerală şi consiliul de administraţie.

Adunarea generală este formată din membriicooperatori. Adunările generale sunt: ordinare – se ţin odată pe an, la încheierea bilanţului contabil anual,extraordinare – se ţin ori de câte ori este nevoie. Adunareagenerală dezbate şi aprobă programele trimestriale şi anualeprivind activitatea economico-financiară, bugetul devenituri şi cheltuieli, bilanţul contabil şi contul de profit şipierdere.

Consiliul de administraţie – administrareaFederalcoopului între adunările generale este încredinţatăconsiliului de administraţie al cărui număr de membri estestabilit de adunarea generală.

Administratorii trebuie să fie cetăţeni români, membricooperatori şi să aibă domiciliul în raza de activitate aFederalcoop. Ei se aleg pe o perioadă de 4 ani şi suntreeligibili, iar în cazul Societăţii Cooperativă de ConsumFederalcoop Baia Mare sunt în număr de 9 membri.

În prima şedinţă, Consiliul de administraţie alege dintremembrii săi un preşedinte.

Consiliul de administraţie are, în principal, următoareleatribuţii: administrează societatea pe perioada mandatuluisău, analizează şi supune aprobării adunării generalebugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil şi contulde profit şi pierdere, duce la îndeplinire hotărârile adunăriigenerale a Federalcoop, stabileşte schema de organizare aFederalcoop şi le supune aprobării adunării generale,angajează şi concediază personalul propriu,stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia, organizeazăcontrolul financiar de gestiune al punctelor de lucru,analizează şi valorifică concluziile controlului, propunestrategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung asocietăţii.

Cenzorii – Federalcoop are un număr de trei cenzori şitot atâţia supleanţi aleşi de adunarea generală. Cenzoriitrebuie să fie cetăţeni români cu domiciliul stabil înRomania şi cel puţin unul dintre ei să fie contabil autorizat.Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze şi să verificeîntreaga gestiune a societăţii, să verifice cu regularitateregistrele, bilanţul contabil, contul de profit şi pierdereinformând adunarea generală prin rapoarte.

Cenzorii prezintă anual în faţa adunării generale dări deseamă despre activitatea desfăşurată, constatările făcute deaceştia în exerciţiul mandatului lor se consemnează într-unregistru special. Revocarea cenzorilor se face numai deadunarea generală.

Organigrama Federalcoop este stabilită de Consiliul deAdministraţie şi aprobată de Adunarea generală.

Societatea are în prezent 560 de salariaţi şi, în urmaactivităţii desfăşurate în perioada 2005-2011, a obţinutrezultate pozitive.

Assembly and Board of Directors.The General Assembly is composed of members of

cooperatives. General meetings are: ordinary - are heldonce a year at the end of the balance sheet year,extraordinary - are held whenever necessary. GeneralAssembly discusses and approves quarterly andannual programs of economic and financial activity, theincome and expenses, balance sheet, profit and lossaccount.

Board of Directors – Federalcoop managementbetween general meetings is entrusted to the Boardmembers whose number is determined by the generalmeeting.

Administrators should be Romanian citizens,cooperative members and be resident in the jurisdiction ofthe Federalcoop. They are elected for a period of fouryears and are re-eligible, and in the case of FederalcoopConsumer Cooperative Society Baia Mare there are 9members.

In the first meeting, the Board elects from itsmembers a president.

The Board of Directors has the following mainresponsibilities: managing society during its term,analyzes and approves with the general meeting theincome and expenditure, balance sheet and profit and lossaccount, carries out the decisions of the general meetingof Federalcoop, establishes organization scheme ofFederalcoop and submits them for approval to the general meeting and dismissal of its staff,establishes rights and obligations, organizes thefinancial management control of the work points,analyzes the control conclusions, proposes the short,medium and long term strategy of development of thesociety.

Censors - Federalcoop has a number of threeauditors and as many alternates elected by thegeneral meeting. Auditors must be Romaniancitizens with permanent residence in Romania and at leastone of them is accountant. The auditors are required tomonitor and verify the entire managementof the company, to regularly review records, balancesheet, profit and loss reports informing the generalmeeting.

The auditors shall report annually to the GeneralAssembly reports on activity; the findings made by themin the exercise of their duties shall be recorded in aspecial register. Revocation of censors is only made bythe general meeting.

Organization chart of the Federalcoop is determinedby the Board of Directors and approved by the GeneralAssembly.

The company currently has 560 employees and,through the work carried out during 2005-2011, obtainedpositive results.


Nr. 1 / 2013

144

Tabelul 1 / Table 1Evoluţia indicatorilor economici ai activităţii societăţii Federalcoop /

Development of economic indicators of the Federalcoop company’s activity*Nr. /No

Perioada /Period

Venituri /Income

Cheltuieli /Expenditure

Profit /Profit

1. 2005 11.965.629 11.870.526 95.1032. 2006 13.329.934 13.189.739 140.195

3. 2007 16.031.470 15.890.739 140.731

4. 2008 20.320.955 20.010.895 310.060

5. 2009 20.316.118 20.168.979 147139

6. 2010 20.275.115 20.139.328 135787

7. 2011T *rrr7T-f-7T-r-0

19.307.414 19.211.103 96311Sursa/Source: *Datele sunt calculate conform bilanţului annual de activitate a societăţii Federalcoop / Data are

calculated according to the annual balance sheet of activity of the Federalcoop company

Din datele prezentate rezultă faptul că anul 2008 a fostan de vârf în activitatea economică a societăţii, după aceastăperioadă unitatea înregistrează descreşteri an de an aceastase datorează crizei economice care afectează în mare măsurărezultatele, de remarcat managementul desfăşurat deconsiliul de administraţie care prin strategiile sale privindorganizarea şi conducerea societăţii a reuşit să menţinănumărul de salariaţi, iar societatea să obţină anual profit,fără a o pune în pericol de a concedia salariaţii şi să-şi piardădin patrimoniul sau să ajungă în situaţia de faliment.

Sistemul de organizare a proceselor sunt abordate îndiferite moduri de activitate a societăţii Federalcoop înfuncţie de obiectivele urmărite de societate pentru sistemelede producţie şi servicii. Reieşind din acestea, organizarea înspaţiu a echipamentului este legată de mărimea tipică autilajelor dictată de modelul tehnologic inovativ. În acestcontext, fabricaţiile s-au îmbunătăţit continuu, iar manageriis-au adaptat la conceptul că pentru satisfacereaconsumatorilor trebuie să ia în consideraţie şi intrările deservicii şi materiale, precum şi ieşirile de bunuri şi servicii.Astfel, aceasta a condus la un accent mai mare pus peorganizarea procesului de producţie şi servicii, deaprovizionare şi desfacere. Prin urmare, managerii s-auconvins că realizarea unui produs nu este suficientă şi căobţinerea produsului de către consumatori, când, unde, cumşi în ce cantitate – într-o modalitate optimă de cost-eficienţă– a constituit un nou tip de provocare pentru asigurareafacilităţilor necesare pentru satisfacerea acestorconsumatori.

Într-o economie în care ne alăturăm, trecerea de laeconomia de tip planificat la o economie de piaţă undecererea şi oferta fixează preţul, reglând piaţa, liberalizând,totodată, inventativitatea şi creativitatea atât a individului,cât şi a firmei, funcţia de organizare în procesul demanagement prezintă o mare importanţă.

Managerii cu funcţii de decizie trebuie să ţină cont, înpermanentă, de funcţiile unei firme pentru ca firmarespectivă să obcină rezultate cat mai eficiente şi să asigurecontinuitatea ei. Managementul firmei prezintă importantăatât pentru proprii salariaţi, cât şi pentru economie şi chiarpentru existenţa ei. Un management prost duce inevitabil la

From the presented data, it appears that in 2008 was thepeak year in economic activity of the company, and afterthis period, the company registered decreases every yeardue to the economic crisis which greatly affected theresults; it is worth to mention the management held by theAdministrative Board that by its strategies regarding theorganization and management of the company succeededto maintain the number of employees and the company toachieve annual profit without threatening to fire employeesand to lose the property or go bankrupt.

The organizational processes system is addressed indifferent ways of the Federalcoop social activity accordingto the objectives of the company for production systemsand services. Proceeding from this, the organization inspace of the equipment is related to the typical size of thepatterns dictated by innovative technological equipment.In this context, the production has been continuallyimproved and managers have adapted the concept to meetthe customers need to take into consideration the servicesand material inputs and outputs of goods and services.Thus, this led to a greater emphasis placed on theorganization of production and services, supply and sale.Therefore, managers were convinced that the creation of aproduct is not enough and that getting product toconsumers when, where, how and how much - in anoptimal way of cost-effectiveness - was a new challengefor providing necessary facilities to satisfy thesecustomers.

In an economy in which we join, the transition fromplanned economy model to a market economy wheresupply and demand sets the price, adjusting market,liberalizing also the inventivity and creativity ofboth the individual and the firm, the organizationalfunction in the management process has a greatimportance.

Managers with decision-making function must takepermanently into account the functions of a company thatthis company to obtain more efficient results and ensure itscontinuity. Company management is important both fortheir employees and for the economy and even itsexistence. Bad management inevitably leads to the


Nr. 1 / 2013

falimentul firmei respective.Concluzii. Menţionăm faptul că dintre funcţiile firmei

cea mai importantă este funcţia organizare de personal şianume: organigrama personalului din firmă pecompartimente, posturi, sarcini de serviciu bine stabilite(fişa postului) duce la obţinerea rezultatelor scontate, la oactivitate economică eficientă.

Organizarea reprezintă funcţia esenţială a conducerii,calitatea acesteia având rolul hotărâtor în obţinereaperformanţei oricărei unităţi divizionule. Conducereaştiinţifică a activităţii în domeniul relaţiilor economice şimanageriale presupune, în mod necesar, optimizareadeciziilor în operaţiunile de organizare în cele de cooperareeconomică internaţională şi, în general, în oricare activitatecare concură la realizarea afacerilor economiceinternaţionale.

Fundamentarea deciziilor în operaţiuni de comerţreprezintă o necesitate de primă importantă dată fiindponderea mare pe care schimburile comerciale o deţin îneconomia Judeţului Maramureş, contribuţia lor însemnată ladezvoltarea economiei naţionale, la satisfacerea unor nevoide consum. Această cerinţă capătă o importanţă încondiţiile actuale datorită, pe de o parte, necesităţiiaccentuării laturilor calitative, de eficienţă în întreprinderilecomerciale, iar pe de altă parte, a instabilităţii economicecare se manifestă atât în economia românească, cât şi peplan european. Federalcoop acţionează ca şi un producătorcu funcţii şi riscuri limitate care nu are funcţii de marketingşi vânzări sau de cercetare-dezvoltare şi nu îşi asumă un riscsemnificativ de piaţă sau de neplată. Funcţia comerciala esteasigurată pană in prezent de către alţi membrii din grup,doar din 2005 a început sporadic să lanseze in producţie şialte tipuri de produse şi să se implice mai mult înachiziţionarea de materie primă de la furnizorii localirespectiv din Baia Mare la preţuri mai mici şi calitatesuperioară. Prin urmare, transferarea intrărilor în ieşiri esteasigurată de procesul organizaţional, care este parte activă afuncţionării întreprinderii.

Funcţiile de marketing şi vânzări precum şi de cercetare-dezvoltare pentru noile produse sunt desfăşurate la nivelulFederalcoop fie de către sediul central, fie de către altecompanii, care argumentează ştiinţific luarea deciziilor încondiţii de risc, ci se pune problema, foarte acut, să segăsească soluţii ca să se ia decizii, dincolo de risc, adică înzona incertitudinii, de unde se speră să se obţină noileperformanţe.

Studiind organizarea ca funcţie de management în cadrulfirmei, sistemul decizional îndeplineşte următoarele funcţiiprincipale:

- Direcţionează dezvoltarea de ansamblu a firmei şi acomponentelor sale;

- Declanşează acţiunile personalului din cadrulfirmei şi al componenţilor acesteia;

- Armonizează activităţile cu personalul firmei;- Antreprenorii nu dispun de abilitatea necesară

pentru asumarea riscurilor, teama de a nu comite greşeli leinduce capacitatea de a lua decizii mai adecvate şi oportune.

În contextul schimbării şi al cerinţelor arătate, esteactuală acţiunea exterioară şi cea interioară, care sunt

bankruptcy of the company.Conclusions. We note that among the company's

functions, the most important is the function of personalorganization namely: personnel chart of the company ondepartments, positions, well established job tasks (jobdescription) leads to the expected results in efficienteconomic activity.

Organization is the essential function ofmanagement, its quality having the decisive role inobtaining any performance of every division unit.Scientific leadership in the field of economic activity andmanagement involves, necessarily, optimizing decisions inorganization operations in those of internationaleconomic cooperation and, in general, in any activity thatcontributes to the achievement of international economicaffairs.

Decision making in trading operations is an importantnecessity given the large share that trade exchanges hold inMaramureş County’s economy, their significantcontribution to the national economy, to meet consumerneeds. This requirement becomes important under currentconditions because, on the one hand, of the necessity toemphasize the need for qualitative aspect of efficiency incompanies and on the other hand, of the economicinstability that occurs both in the Romanian economy andin Europe. Federalcoop acts as a producer with limitedfunctions and risks that does not have marketingand sales functions or research and developmentand does not assume a significant market risk or non-payment. Commercial function is provided so far by othermembers of the group, but in 2005 began sporadically tolaunch in production and other products andto become more involved in the purchase of rawmaterials from local suppliers from Baia Mare atsmaller prices and higher quality. Therefore, transferringinputs into outputs is provided by the organizationprocess, which is an active part of the functioning of thecompany.

Marketing and sales functions as well as research anddevelopment for new products are developed either by theFederalcoop headquarters or by other companies, whoscientific argue the decision making under risk, but thequestion is very keen to find solutions to make decisionsbeyond risk, ie in the uncertainty area, where it hopes toachieve new performances.

Studying the organization as a management functionwithin the company, the decision making system fulfils thefollowing functions:

- Directs the development of the company and itscomponents;

- Triggers personnel actions within the firm and of itscomponents;

- Harmonizes the activities with the companypersonnel;

- Entrepreneurs do not have the ability required fortaking risks; fear of mistakes induces the ability to makeappropriate and timely decisions.

In the context of changes and shown requirements,there are current outer and inner actions that are


Nr. 1 / 2013

146

reciproc condiţionate, întrucât acţiunea exterioară asupraîntreprinderii limitează nivelul acţiunii interioare.Dezvoltarea relaţiilor de piaţă presupune accelerareaactivităţilor întreprinderii şi, deci, perfecţionarea metodelororganizaţionale de conducere, acţiune necesară în ridicareanivelului de organizare a funcţiei de conducere amanagerilor.

Astfel, decizia performantă în economia contemporană opot lua numai managerii care pot să aducă în spatelefundamentării cât mai multe alternative şi să le supunăatenţiei funcţiei de organizare. Aşadar, limita dintre acţiuneaexterioară şi cea interioară este una într-o continuă dinamicăşi posedă calitatea de a se transforma sub influenţa funcţieiorganizatorice de management.

mutually conditional, since the outside actionon the company limits the internal action. Developmentof market relations involves the acceleration ofthe firm's activities and therefore improvesorganizational methods of management, action necessaryin raising the organizational level of the managementfunction.

The performant decision in the contemporary economycan be taken only by managers who can bring back asmany alternatives and to submit them to organizationalfunction. Thus, the boundary between outer and inneraction is one in a dynamic and possess quality to transformitself under the influence of the organizationalmanagement function.

Referinţe bibliografice / References1. FAYOL, H. Administration industrielle et generale. Paris, 1908.2. NICOLESCU, O., NICOLESCU, C. Organizaţia şi management bazate pe cunoştinţe. Bucureşti: Ed. Pro

Universitaria, 2011. ISBN 978-973-129-824-5.3. OPREAN, C. Tendinţe actuale în managementul capitalurilor organizaţiilor moderne. Chişinău: ASEM, 2008.

ISBN 978-9975-75-408-8.4. SÂRBU, I., GEORGESCU, N. Managementul întreprinderii. Sibiu: Alma-Mater, 2003. ISBN 973-632-056-1.5. BĂRBULESCU, C. Pilotajul performant al întreprinderii. Bucureşti: Ed. Economică, 2000. ISBN 973-590-269-9.6. MUREŞANU, D. Managementul întreprinderii mici şi mijlocii. Independenţa Economică. Piteşti, 2002. ISBN 973-

8112-17-6.



Nr. 1 / 2013

PROBLEMA EVALUĂRII NIVELULUIACTIVITĂŢII DE INVESTIŢIIÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ

PROBLEM ASSESSMENT OF THE LEVELINVESTMENT ACTIVITY IN THE

NATIONAL ECONOMY

Tatiana ANDREEVA, drd., ULIM

Recenzent: Gheorghe ILIADI, dr.hab., prof., IEFS

Tatiana ANDREEVA, PhD student, ULIM


Acest articol analizează sfera fundamentală deinvestiţii, formarea factorilor care determinăcompetitivitatea economiei naţionale, precum şi uneleprobleme de evaluare a nivelului de activitate atins deinvestiţiile în economia naţională, problema atrageriiinvestiţiilor străine directe, ca una din cele maiimportante condiţii pentru o creştere durabilă aeconomiilor naţionale. O atenţie deosebită se acordămetodei de analiză a factorului climatului investiţional,precum şi tendinţa generală de schimbări în mediul deafaceri, astfel, precum ar fi condiţiile de bază pentrucreşterea nivelului de activitate de investiţii în economianaţională.

In this article the fundamental importance of theinvestment sphere, forming of factors of productionand defining the competitiveness of the nationaleconomy, as well as some of the problems of evaluation ofthe level of investment made in the national economy, theproblems of attracting foreign direct investment, as themost important conditions for sustainable growthof the national economies. The special attention in thearticle is paid to the methods of factor analysis of theinvestment climate, as well as the General trends ofchanges in the business environment, as basic conditionsfor improving the level of investment activity of the nationaleconomy.

Cuvinte cheie: activitate de investiţii, sferă deinvestiţii, politică de investiţii, investiţii străine directe,mediu de afaceri, economie naţională.

Keywords: investment activity, investment sphere,direct foreign investments, investment policy, businessenvironment, national economy.

Introducere. În condiţiile actuale dedezvoltare economică, deosebit de relevant şiproblematic, este evaluarea nivelului de activitate deinvestiţii în economie, ca fiind unul dintrecei mai importanţi factori care influenţează creştereaeconomică. Mai ales, problema s-a acutizat atunci,când unele agenţii internaţionale îi atribuie ţăriinoastre un rating de mediu investiţional printreultimele locuri. În plus, această estimare presupune, cămediul de afaceri al întreprinderilor economice şijuridice, au încă un decalaj mare în comparaţie cuconceptele teoretice şi practicile dezvoltate alerelaţiilor economice de piaţă. Acesta este motivul pentruevaluarea activităţii de investiţii, ca un aspectintegrant din orice decizie de investiţie pentru investitoriiexterni, provocând numeroase plângeri şi disidenţă.Evaluarea nivelului atins de activitatea de investiţii îneconomie, face posibilă identificarea condiţiilor generale,împotriva cărora este pus în aplicare acestproces. Defectele din economia naţională, din păcate,nu fac încă posibil să se sugereze că nivelul deinfluenţă al investiţiilor ar fi dobândit cele maieficiente caracteristici ale unui control al creşteriieconomice.

Introduction. Under the contemporary conditions for theeconomic development of separately urgent and problematicappears the estimation of the level of investment activity in thenational economy reached as one of the important factors,which influence economic increase. Especially sharply thisproblem stands, when different ratings of internationalagencies are removed to the investment sphere of our countryone of the last places. In this case this estimation proceedsfrom the fact that the owner's medium and the economical-lawful set of instruments of business thus far still have largegaps in the comparison with the theoretical concepts and thepractice of the countries with the developed market economicrelations. For this very reason the estimation of investmentactivity, being the inherent aspect of the adoption of anyinvestment decision for the external investors, causesnumerous claims and disagreements. The carried outestimation of the level of investment activity in the nationaleconomy reached, made it possible to isolate and to formulatethose general conditions, against the background which atpresent is achieved this process. The existing deficiencies inthe state of national economy, unfortunately, thus far yet donot make it possible to consider it possible that the level ofinvestment influence acquired features of one of the mosteffective tools of the regulation of economic increase.

Conţinutul de bază. Încetinirea economică dinultimii 20 de ani de tranziţie în Republica Moldova acondus la o criză a entităţilor economice. Ca urmare,volumul PIB-lui şi al producţiei industriale au constituit61% şi respectiv 52%, la nivelul anului 1990. Cum nearată înviorarea producţiei din ultimii ani, dezvoltareaeconomiei va fi determinată în continuare de creştereainvestiţiilor, în special în domeniul ISD. Potrivitexperţilor, idee împărtăşită şi de autor, evaluarea

Basic text. The economic decline that accompanies the20-year transition period in the Republic of Moldova, hasled to the crisis of the economic entities. As a result thevolume of GDP and industrial output amounted to,respectively, 61% and 52% of the 1990 level. As shows therevival of production in recent years, the furtherdevelopment of the economy will be determined by thegrowth of investment activity, primarily in the field of FDI.In the opinion of specialists, which is shared by the author,an expert estimation of the economic prerequisites and


Nr. 1 / 2013

148

premiselor economice şi condiţiilor stabilite între anii1990-2011, poate deveni un punct de plecare în creştereade investiţii active în capitalul de bază, cu 15-20% pe an.Condiţia de bază este existenţa unui echilibrumacroeconomic, care ar contribui la creşterea activităţiide afaceri şi a reflectării rezultatului factorilor cumulativide impact (economic, social, politic etc.), oferindconsolidarea capacităţilor şi dezvoltarea atractivităţiisectorului de investiţii pentru capitalul străin.

Deci, înainte de a decide cu privire la posibilitateautilizării experienţei externe şi de reglementare aprocesului investiţional în Republica Moldova, e necesarsă se identifice şi să se formuleze condiţiile generale, careîn prezent sunt puse în aplicare de procesul de investiţii îneconomia naţională:

dezechilibrul profund în sistemul financiar, decreditare şi a materialelor de producţie;

tendinţe mixte de circulaţie în structurile deproducere, precum şi ale fluxurilor monetar-financiare;

maximizarea preţurilor şi a profiturilor pentrucompanii în încercarea de a depăşi această mişcaremultidirecţională;

scăderea volumului producţiei, a remitenţelor înbuget, a resurselor de credit şi de investiţii;

conservarea deficitului bugetar prin scădereamasei de mărfuri;

schimbul neechivalent al comerţului cu ţărilestrăine.

Prin urmare, deficienţele în economia naţională nufac încă posibil să sugereze, că nivelul de influenţăinvestiţională a dobândit unul dintre cele mai eficienteintsrumente ale reglementării creşterii economice.

Este important, de asemenea să se ia în consideraţiefaptul că sfera de aplicare a investiţiilor economiilornaţionale ale ţărilor străine şi ale corporaţiilorinternaţionale importante, inclusiv companiimultinaţionale şi CTN. Astfel, programul de activitate alinvestiţiilor internaţionale proiectate va fi destul de greuadministrat (inclusiv prin punerea în aplicare a politicilorindustriale şi comerciale) de către ţările dezvoltate şicontrolate de instituţiile financiare internaţionale: FondulMonetar Internaţional, Banca Internaţională pentruReconstrucţie şi Dezvoltare etc.

Formarea investiţiilor financiare la nivelul regiunilorşi a economiilor naţionale individuale, desigur, este, maipresus de toate, în conformitate cu legislaţia locală înanumite condiţii socio-economice. Influenţa micilorinvestitori străini, la prima vedere, ar putea părea puţinsesizabilă. Deşi, unii investitori străini sunt dispuşi săinvestească un capital pentru crearea unei producţiicompetitive în Republica Moldova, care ar putea concuracu cea din Vest. Natura investiţiilor lor este generarea devenituri în diverse moduri şi, în acelaşi timp, instituireacontrolului asupra companiei.

În condiţiile de integrare a proceselor de investiţii,valoarea capitalului de investiţii ale tărilor înalt dezvoltatese reduce la punerea în aplicare, în modul cel mai eficient,a intereselor lor economice şi geopolitice. Sarcina lor

conditions, created in 1990-2011 years, may become astarting stage of the increase in capital investments at 15-20% a year. For this the most important condition is thepresence of the macroeconomic balance, contributing toincrease of business activity, reflecting the result ofpurposeful influence of the aggregate of factors (economic,social, political, etc.), to ensure enhancement of thecapacity of the investment sphere and development of itsattractiveness for foreign capital.

Therefore, before to solve the question about thepossibility of using foreign experience of normalization andregulation of the investment process in the Republic ofMoldova, it is necessary to identify and formulate theGeneral conditions, on the background of which arecurrently being implemented investment processes in thenational economy:

deep imbalance in the credit-financial system andmaterial production;

diversity of trends in the structure of reproductionprocesses and monetary-financial flows;

maximization of prices and cash income of theenterprises in an attempt to overcome this multidirectionalmovement;

fall of the physical volume of production, revenuesin the budget, credit resources and investments; maintainingthe budget deficit at decrease of the mass of commodities;

non-equivalent foreign exchange with foreigncountries.

Therefore, the existing shortcomings in the nationaleconomy does not yet allow us to consider possible that thelevel of investment influence has acquired the features ofone of the most effective tools of regulation of economicgrowth.

It is also important to take into account that theinvestment sphere of national economies is formed bydirect investment of developed foreign States and of largeinternational corporations, including transnationalcompanies (TNCs). Thus, the program of the internationalinvestment activity are developed and strictly controlled(including through the implementation of the industrial andtrade policy) developed States and controlled by theirinternational financial organizations: InternationalMonetary Fund, the International Bank for Reconstructionand Development, etc.

Formation of investment areas at the scale of regionsand individual national economies, of course, is, first of all,in accordance with the local legislation, in particular socio-economic conditions, but the unplanned basis and almostspontaneously, on the initiative of one of the parties. Theinfluence of small foreign investors, at first glance, it mayseem small. And although some foreign investors are readyto contribute their capital to create in Moldova theproduction of competitive with the West, the essence oftheir investments - acquisition of income in various ways,at the same time establishing control over the activity of theenterprise.

In the conditions of integration of investment processesthe value of the investment developed countries is reducedto the realization of their economic and geopolitical


Nr. 1 / 2013

principală este obţinerea realizărilor economice de zi cuzi, precum şi pe termen lung.

În baza stării actuale în sfera de investiţii a RepubliciiMoldova, în prim-plan se pune problema dezvoltării unuiprogram de investiţii pentru a spori obţinerea creşteriieconomice în economia naţională. Acesta face necesar, caîmpreună cu obiectivele strategice să se facă faţăproblemei tactice, care permite de a răspunde laproblemele emergente ale intereselor corporative alecompaniilor străine şi micilor investitori privaţi. Datorităfaptului că dinamica de dezvoltare economică depinde deinvestiţiile internaţionale, impactul unor ţări străine pot fi,prin impactul guvernelor lor pentru companiile, careinvestesc în Republica Moldova. Cu toate acestea, ţinândcont de faptul, că majoritatea investitorilor din RepublicaMoldova nu sunt purtători de interese ale marilorcorporaţii şi, prin urmare, nu pot avea un efectsemnificativ asupra politicii de investiţii interne, o atenţiedeosebită ar trebui acordată unei alte probleme majore.

Este cunoscut faptul că, în multe cazuri, companiileprivate de dimensiuni mici vin cu cereri completnefondate de obţinere a profitului prin orice mijloace.Este clar că aceste eforturi ar trebui să fie luate înconsiderare şi evaluate ca o expresie a intereselor perfidedin partea ţărilor-sursă sau ale praticipanţilor la fluxurilefinanciare şi eforturile trebuie să fie concentrate pentru agăsi o soluţie de compromis.

Prin urmare, obiectivul de a dezvolta un program, de aspori investiţiile pentru a realiza o creştere economică îneconomia naţională ar trebui să presupună un sistem demăsuri pentru a asigura instrumentele şi procedurilemenite să controleze dezvoltarea resurselor investiţionaleîn procesul de producţie, precum şi de a identifica şipromova impactul efectiv al capitalului străin asupracreşterii economice.

Printre obiectivele operaţionale şi tactice aleprogramului sunt următoarele:

1. Un studiu preliminar al firmelor şi companiilorstrăine specifice, al partenerilor şi contractorilor, caredoresc să investească în economie;

2. Identificarea diferitor dispoziţii de influenţăefectivă a investiţiilor străine directe asupra diferiteloraspecte ale activităţii şi creşterii economice;

3. Luarea deciziilor şi întreprinderea măsurilornecesare pentru a încuraja introducerea experienţeieuropene şi internaţionale în domeniul ştiinţei, inginerieişi tehnologiei;

4. Colectarea, prelucrarea şi analiza informaţiilornecesare pentru evaluarea activităţii economice şi acreşterii economice sub influenţa investiţiilor străine;

5. Protecţia drepturilor şi intereselor legitime aleagenţilor economici din Republica Moldova.

O atenţie cuvenită trebuie acordată aspectelorprioritare de ameliorare a climatului de investiţii, pentru aîmbunătăţi protecţia drepturilor de proprietateintelectuală, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor şi normelorcomerciale internaţionale. Aceste şi alte schimbăripozitive vor spori atractivitatea investiţiilor străine directe

interests in the most efficient way. Their main taskachievement, as the daily economic benefits, and long-termstrategic goals.

On the basis of the modern state of the investmentsector of Moldova to the fore the problem of developing aProgramme for the intensification of investment activitiesin order to achieve economic growth in the nationaleconomy. In it along with the strategic goals, it is necessaryto formulate immediate tactical tasks, to effectively respondto the emerging issues of the corporate interests of smallforeign companies and private investors. In connection withthe fact that the dynamics of economic development isdependent on international investment, the influence offoreign States can be carried out through the impact of theirGovernments to companies investing in Moldova.However, taking into account that the majority ofMoldovan investors are not the bearers of the interests oflarge corporations and therefore are not likely to have asignificant impact on the country's investment policy,special attention should be given to another important issue.

It is known that in many cases small private companiesdiffer completely unfounded claims for profit by anymeans. It is clear that these efforts should be consideredand evaluated as a manifestation of frankly selfish interestsby the source country or the participants of these financialflows and to conduct thorough and purposeful work tosearch for a compromise solution.

Therefore, the aim of the Program on enhancing theinvestment activity in order to achieve economic growth inthe National economy should be a system of measures onprovision of tools and procedures, aimed at the control ofdevelopment in the process of production activity ofinvestment resources, as well as to identify and promoteeffective influence of the activities of the foreign capital oneconomic growth.

Among the operational and tactical tasks of theProgramme include the following:

1. A preliminary study of the specific foreign firms andcompanies, their partners and contractors wishing to investin the economy;

2. Identification of various provisions of the effectiveimpact of foreign direct investment on different aspects ofthe activity and economic growth;

3. The adoption of the necessary decisions andimplement measures to stimulate the introduction of theachievements of the European and world experience in thefield of science, engineering and technology;

4. Collection, processing and analysis of information,necessary for assessment of the economic activity andeconomic growth under the influence of foreigninvestments;

5. Protection of legal rights and interests of theMoldovan economic agents.

Due attention should be given to the priority issues ofimprovement of the investment climate, improve theprotection of intellectual property rights, and improve theconditions and customs of the rules of international trade.The solution to these and other questions will allowincrease the attractiveness of foreign direct investment and


Nr. 1 / 2013

150şi, fără îndoială, vor avea un impact asupra creşteriieconomice.

Impactul ISD asupra creşterii economice în ţara gazdădepinde de o serie de factori, care sunt specifici pentrufiecare economie naţională în parte. În studiul şi analizaclimatului investiţional, ca o condiţie de bază pentrucreşterea nivelului de activitate al investiţiilor dineconomia naţională, vom folosi o varietate de abordărimetodologice. Cu toate acestea, o atenţie specială artrebui acordată tehnicii de analiză bazată pe evaluareaunui set de factori, studiu profund şi bine fondat deIgonin L.L., pe care îl susţinem pe deplin [2].

Metoda de sistem indicată include evaluareaurmătorului set de factori:

caracteristicile de dezvoltare economică: stareamediului macroeconomic, dinamica PIB, venitul naţional,producţia industrială, inflaţia, dezvoltarea industriilor deînaltă tehnologie, situaţia pe piaţa forţei de muncă îndomeniul monetar, financiar, bugetar, în sistemele fiscale,monetare (veniturile bugetare, disponibilitatea resurselorbugetare, creditele în valută, nivelul dobânzilor bancare,valoarea depozitelor pe cap de locuitor, pondereacreditelor pe termen lung);

nivelul general al managementului (dezvoltareaproducţiei materiale, gradul de amortizare a activelor fixe,construcţiile în curs de desfăşurare);

maturitatea mediului de piaţă (infrastructura,privatizarea, inflaţia, gradul de implicare a publicului înprocesul investiţional, capacitatea de piaţă locală,oportunităţi de export, prezenţa capitalului străin);

reglementarea juridică de stat a activităţilor deinvestiţii;

factorii sociali (nivelul de trai, valoarea salariilorreale, condiţiile de muncă a lucrătorilor străini).

Cu toate acestea, în opinia noastră, în condiţiileactuale şi în situaţia socio-economică din RepublicaMoldova, această listă de factori nu este suficientă.Propunem să folosim suplimentar la această tehnică şiurmătorii factori, care sunt, de asemenea, suficient deimportanţi, pentru a juca un rol important în evaluareaclimatului investiţional:

factorii demografici (sau caracteristiciledemografice ale ţării), inclusiv volumul potenţial alcererii bunurilor de consum şi servicii, precum şiposibilitatea de atragere a forţei de muncă investite înproducţie, nivelul de competenţe;

factorii criminogeni (nivel de crime economice la100 000 de locuitori);

factorii de mediu (proporţia de întreprinderi cuemisii nocive, radiaţia medie de fond în zonele urbane şirurale) etc.

Pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare factoriicare reflectă potenţialul ridicat al pieţei interne şi afluxurilor de investiţii favorabile:

rata mare de rentabilitate; nivelul scăzut de concurenţă; stabilitatea sistemului fiscal; low-cost-ul resurselor;

undoubtedly will have an impact on economic growth.The influence of direct foreign investment on the

growth of the economy of the host country depends on anumber of factors, which are specific to each nationaleconomy. In the study and analysis of the investmentclimate, as the basic conditions of raising the level ofinvestment activity of the national economy, we use quite avariety of methodological approaches. However, specialattention deserves the method of factor analysis based onthe assessment of the set of factors, deeply and thoroughlyinformed Igonina L.L., which we fully support [2].

The system method includes an assessment of the set ofthe following factors:

characteristics of the economic potential: state ofthe macroeconomic environment, the dynamics of GDP,national income, industrial production, inflation, and thedevelopment of high-tech industries, the labor marketsituation, the situation in the monetary, financial,budgetary, tax, and currency systems (the revenues of thebudget, the availability of budgetary resources, credits inforeign currency, the level of Bank interest, the amount ofdeposits per capita, share of long-term loans);

general levels of economic management(development of the branches of material production, thedegree of deterioration of fixed assets, construction inprogress);

the maturity of the market environment(infrastructure, privatization, inflation, the degree ofpopulation's involvement in the investment process, thecapacity of the local market and export opportunities, thepresence of foreign capital);

state-legal regulation of investment activity; social factors (living standard of population, the

value of real wages, conditions of work of foreignspecialists).

However, in our opinion, based on the conditions ofmodern realities and the social-economic situation of theRepublic of Moldova, this list of factors is not sufficient.Offer used in this methodology, the following additionalfactors, which are important and play a significant role inthe assessment of the investment climate:

demographic factors (or the demographiccharacteristics of the country), including the potentialdemand for consumer goods and services, as well asattraction of labour force in investment of production, thelevel of qualification of employees;

criminogenic factors (level of economic crimes per100 thousand inhabitants);

environmental factors (percentage of enterpriseswith harmful emissions; the average radiation backgroundin urban and rural areas), etc.

On the other hand, should take into account andfactors reflecting the high potential of the internal marketand conducive to the inflow of investments:

the highest rate of return; low level of competition; a stable tax system; low cost of resources; effective support of the state.


Nr. 1 / 2013

sprijinul efectiv al statului.Semnificativ în evaluarea atractivităţii investiţionale a

economiei naţionale se numără: nivelul de management înorganizarea şi desfăşurarea activităţii, starea sistemuluimonetar şi de creditare, a instrumentelor bugetare şifiscale etc.

Factorul cel mai important în mediul de afaceri estemediul economic, în care se va opera afacerea şi se vapune bazele atractivităţii pentru investitori. Solvabilitateapopulaţiei şi a agenţilor economici, volumul pieţii,existenţa de tarife ieftine şi calificate fiscal, a forţei demuncă - toţi aceşti indicatori au inclus în mod necesarantreprenorii interni şi externi în luareadeciziilor de investiţii şi punerea în aplicare a proiectelorde afaceri.

Cu toate acestea, paralel cu factorii favorabili, dinpăcate, există obstacole în calea investiţiilor străinedirecte. În scopul de a schimba paradigma de dezvoltare,ar trebui să se acorde prioritate eliminării obstacoleler dincalea investiţiilor. În acest sens sunt identificate patruobiective de investiţii prioritare: educaţie, drumuri,accesul la sectorul financiar şi mediul de afaceri. Creareade noi întreprinderi este, de asemenea, afectată deperspectivele economice ale ţării, deşi normeleprecise ale jocului sunt cruciale în decizia de a începe uncaz. În fiecare an, numărul de întreprinderi din Moldova acrescut cu mai mult de 2000 de unităţi. Aceastăcreştere poate fi mai intensă, cu condiţia că,reglementările vor fi favorabile pentru creşterea înactivitatea de afaceri prin creşterea fluxului de finanţăristrăine directe.

Percepţia atractivităţii mediului de afaceri şiactivitatea de investiţii în Republica Moldova din parteainvestitorilor şi întreprinzătorilor se bazează pe rating-urile internaţionale. Potrivit raportului “Doing Business”din anii 2011-2012, întocmit de Banca Mondială,Moldova ocupă locul 81 din 183 de ţări, fiind mult înurma majorităţii ţărilor din regiune şi CSI [4].

Among the most significant signs of the evaluation ofinvestment attractiveness of the national economy can beattributed level of management in the organization andconducting of business, the money circulation, creditsystem, tax and fiscal instruments, etc.

The most important factor of business environment isthe economic environment in which to operate business andis formed attractiveness for investors. The solvency of thepopulation and the enterprises, the capacity of the markets,the availability of cheap and skilled labour, the effective taxrates - all of these indicators in the obligatory order areaccounted for domestic and foreign entrepreneurs inmaking an investment decision or implementation ofbusiness projects.

However, along with the favorable factors, unfortunately,there are barriers to the inflow of direct foreign investments. Inorder to change the paradigm of development of the country isnecessary in a matter of priority, to eliminate obstacles toinvestment activities. With this purpose, there were identifiedthe four most important object for priority investment support:education, roads, access to the financial sector and businessenvironment. The creation of new enterprises is also under theinfluence of the economic prospects of the country, althoughclear rules of the game are critical in the decision-makingprocess for the opening of a case. Every year the number ofenterprises in the Republic of Moldova increased by more than2000 units. This growth may become more intense providedintroduction of regulations conducive to the increase ofbusiness activity on the basis of increasing the flow of foreigndirect financial resources.

The perception of attractiveness of the businessenvironment and investment activity in the Republic ofMoldova on the part of investors and entrepreneurs is basedon international ratings. In accordance with the report Ofdoing business 2011-2012 years, by the world Bank, theRepublic of Moldova ranked 81st place out of the 183countries, being far behind most countries in the region andCIS countries [4].

Tabelul 1/Table 1Raport de evaluare în lume „Doing Business-2012”/ World rating report «Doing Business-2012»/

Ţara/ Country Rating de uşurinţă în gestionarea de afaceri/ Rating of theease of conducting the business

Azerbaidjan/ Azerbaijan 66Armenia/ Armenia 55Belorusia/ Belarus 69Georgia/ Georgia 16Kazahstan/ Kazakhstan 47Kosovo/ Kosovo 117Kârgâzstan /Kyrgyzstan 70Moldova/ Moldova 81Rusia/ Russia 120România/ Rumania 72Serbia/ Serbia 92Ucraina/ Ukraine 152

Sursa/Source: International Finance Corporation. Grupului Băncii Mondiale / The IFC. Group of the World Bank/http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/moldova


Nr. 1 / 2013

152

Reţineţi, că pentru o analiză comparativă de evaluarea mediului de afaceri s-au identificat 13 factori-cheie,împărţiţi în două grupe:

1. Factorii care afectează în mod directîntreprinderile: Impactul de reglementare a statului; Impozitarea afacerilor. Nivelul de cheltuieli

(costuri); Reglementarea legislativă a activităţii; Dezvoltarea infrastructurii. Accesul la resurse

în condiţii acceptabile; Resurse umane; Capacitatea de inovare; Protecţia drepturilor de proprietate; Relaţiile dintre mediul de afaceri şi Guvern. Activităţi ale funcţionarilor publici implicaţi

în reglementarea activităţii; ţară atractivă pentru investitorii străini; Caracteristici ale pieţei interne.

2. Factorii care caracterizează situaţia generală dinţară, dar au o anumită influenţă asupra mediuluide afaceri: Factori macro-economici; Condiţiile socio-economice şi politice; Conflictele interne şi externe şi riscurile [5].

Potrivit experţilor, în ultimii ani, au existat uneleevoluţii pozitive pentru atragerea de investitori străini. Afost creat cadrul legal pentru investitorii străini, existăgaranţii guvernamentale pentru investitorii străini înprotejarea investiţiilor lor, ţara continuă să se integreze îneconomia mondială (semnat tratatul internaţional, relaţiiinternaţionale) cu o atitudine publică pozitivă faţă deinvestitorii străini.

Analiza a observat unele evoluţii pozitive în ceea cepriveşte accesul public la legislaţia cu privire la afaceri şio îmbunătăţire prin punerea în aplicare a legii în societateşi în mediul de afaceri. Mai mult decât atât, accesulcetăţenilor moldoveni la Legea cu privire laantreprenoriat – unul dintre puţinii indicatori care a fostestimat de către experţi, ar fi o influenţă pozitivă asupraafacerii. Creşterea gradului de conştientizare a legii a fostdatorată, în mare măsură, Internet-ului, cu toate acestea,însă, accesul la el este restricţionat pentru mulţi oamenidin zonele rurale. Una dintre schimbările pozitive pentruevaluatori ar fi dezvoltarea telecomunicaţiilor (linie detelefon, internet) şi a accesului la o reţea de servicii deafaceri: de informare, formare, consiliere de antreprenori.Astfel, dezvoltarea sferei de comunicare este caracterizatăprintr-o influenţă pozitivă asupra eficienţei mediului deafaceri.

După cum vom vedea, impactul de reglementare astatului în ansamblul său, a avut un impact pozitiv asupramediului de afaceri. În primul rând, potrivit experţilor, s-aîmbunătăţit înregistrarea de afaceri. În acelaşi timp,îmbunătăţirea a afectat toate aspectele legate deînregistrare – procedura, complexitatea şi costurile. Anulde afaceri – unul dintre puţinii factori care nu numai căeste caracterizat prin dinamică pozitivă, dar, de asemenea,are acum un impact pozitiv asupra climatului de afaceri.

Note that in order to conduct a comparative analysisand multifactor assessment of business environmentallocated 13 the main factors, divided into 2 groups:

1. Factors that directly affect the business: Regulatory impact of the state; Business taxation. The level of expenses (costs); Legislative regulation of entrepreneur-ship; Infrastructure development. Access to resources

on acceptable terms; Labour resources; Innovation potential; Protection of property rights; Relations between business and the authorities.

The activities of the state officials involved in theregulation of business;

A country's attractiveness for foreign investors; Characteristics of the internal market.

2. Factors that characterize the General situation inthe country, but exert a certain influence on thebusiness environment:

Macroeconomic factors; Socio-economic and political conditions; Internal and external conflicts and risks [5].

According to experts, in recent years there have beenpositive developments that contribute to the attraction offoreign investors. Created normative-legal base in relationto foreign investors, there are state guarantees to foreigninvestors in the part of protection of their investments, thecountry continues to integrate into the world economy(signed international treaties, international ties are beingdeveloped). Positive is the attitude of the society to theforeign investors.

The results of the analysis point out some positivedevelopments with regard to the access of citizens to thelaw on entrepreneurship and improve the observance oflaws in society and business. Moreover, the access of thecitizens of Moldova to the law on entrepreneurship is oneof the few indicators, which was estimated by the experts asa positive influence on the business. Improvement ofawareness of the legislation due in large part thanks to theInternet, however, access to which is restricted for manyinhabitants of rural areas. As one of the positive changes inestimated development of the sphere of telecommunications(provision of telephone, the Internet) and improve access tothe business services: training, information, adviceentrepreneurs. The development of the sphere ofcommunications was characterized by positive impact onthe efficiency of the business environment.

As we can see, the regulating influence of the state as awhole had a positive impact on the business environment.First of all, by estimations of experts, has somewhatimproved the procedure for registration of enterprises. Withthe improvement touched all aspects of registration, thecomplexity of procedures, labour input and costs.Registration of business – one of the few factors, which notonly is characterized by positive dynamics, but has at thepresent time, the positive impact on the business climate.However it is too difficult to remain procedure of liquidationof the enterprises, which is characterized by high complexity,


Nr. 1 / 2013

Cu toate acestea, procedura de lichidare este prea dificilăşi se caracterizează prin complexitate ridicată şi costuriconsiderabile. Continuă să aibă un impact negativ asuprastării mediului de afaceri inspecţiile de stat şi auditul decompanii: procedura pentru punerea în aplicare aacestora, precum şi cantitatea lor. Ca obstacol în caleaafacerilor sunt, de asemenea, cerinţele aplicabile pentruexportul/importul de bunuri. În acelaşi timp, continuă săafecteze negativ starea mediului de afaceri plăţileneoficiale (mita) pentru obţinerea autorizaţiilor diverse,cu concursul autorităţilor de reglementare. Situaţiaaceasta, din păcate, în ultimii doi ani s-a deterioratsemnificativ.

O altă problemă majoră continuă să aibă un impactnegativ asupra atragerii investiţiilor străine directe. Înprimul rând, Republica Moldova îşi pierde recursul deinvestiţii în comparaţie cu ţările vecine şi, în plus, nuexistă suficiente câmpuri şi facilităţi, care ar fi atractivepentru investiţii. Ambele limitări în ultimii doi ani audevenit mai acute.

Este cunoscut faptul, că cel mai important factor, careafectează mediul de afaceri şi de investiţii, în general, esteatractivitatea climatului investiţional din ţară. De fapt, dincauza condiţiilor sale negative, potenţialul investiţional aleconomiei naţionale nu poate fi realizat pe deplin. Prinurmare, în prezent, o prioritate dublă de provocare aGuvernului este de a crea un climat de afaceri favorabilpentru atragerea investiţiilor străine directe şi a dezvoltape această bază materială o creştere economică durabilăpe termen lung.

Prin urmare, atractivitatea Republicii Moldova este ocondiţie importantă şi relevantă pentru investiţiile străinedirecte. În acest scop, analizăm rating-ul atractivităţiiinvestiţionale a Republicii Moldova printre ţările CSI (înfuncţie de WOC 2011).

complexity and significant financial costs. Still negativelyaffect the condition of the business environment governmentinspection and verification of enterprises: as the procedurefor their conduct, as well as their quantity. Obstacles to doingbusiness are also the requirements for the export/import ofgoods. Along with this, continue to have a negative impacton the business environment unofficial payments (bribes),related to obtaining of various permits, under thecoordination of issues with controlling authorities. With thissituation, unfortunately, over the past two years hasdeteriorated markedly.

Another serious problem continues to have a negativeimpact on attracting foreign direct investment. First of all,Moldova loses in investment attractiveness in comparisonwith the neighboring countries and, in addition, there arenot enough of spheres and objects, which are attractive forinvestment. And both of the lack of for the last two yearshas become more intense.

It is known that the most important components of thefactor which influences the business environment and theinvestment sphere as a whole, is the attractivenessof the investment climate of the country. In fact, because ofits adverse conditions, the investment potential ofthe national economy for this reason may not be realizedfully. Therefore, at the present time, the priority of the dualtask of the Government is the creation of a favorablebusiness climate for the attraction of direct foreigninvestments and creation on this basis of the material -technical base to ensure long-term and sustainableeconomic growth.

Therefore the attractiveness of Moldova for foreigninvestment is crucial and relevant prerequisite for theinflow of direct foreign investments. To this end let usconsider the rating of investment attractiveness of Moldovaamong the countries of the CIS (on the version of the WOC2011).

Tabelul 2/Table 2Evaluare a atractivităţii investiţionale a ţărilor CSI/

The rating of investment attractiveness of the countries of the CISPoziţia/Position

Ţară/Country

Puncte/Tenths

1 Kazahstan/ Kazakhstan 75,62 Turkmenistan/ Turkmenistan 65,43 Rusia/ Russia 57,84 Bielorusia/ Belarus' 41,25 Armenia/ Armenia 38,56 Ucraina/ Ukraine 33,47 Moldova/ Moldova 26,98 Uzbekistan/ Uzbekistan 21,19 Kârgâzstan/ Kyrgyzstan 19,110 Azerbaidjan/ Azerbaijan 12,411 Таджикистан 2,9

Sursa/Source: WOC по данным UNCTAD/ http://woc-org.com/news-view-2534.html


Nr. 1 / 2013

154

Această evaluare a fost calculată pe 3 parametri:1. Afluxul de ISD pe cap de locuitor.2. Afluxul de ISD la PIB.3. Afluxul de fonduri externe pentru proiecte noi pe

cap de locuitor.Dintre cele 11 ţări analizate din CSI, s-a menţionat că

Republica Moldova este plasată pe locul 7. Aceastăpoziţie nu este cea mai recentă, dar se arată, că situaţia cuatractivitatea investiţională a ţării, nu este una dintre celemai bune. În rating-ul cu o valoare maximăde 100 de puncte, Kazahstanul este la nivelul aproximativde acest indice – 75,6 puncte, care este aproape de trei orimai înalt decît nivelul de atractivitate al RepubliciiMoldova în clasamente. O ultimă poziţie este aTadjikistanului – cu 2,9 puncte, ceea ce este un rezultat alinstabilităţii politice, economice şi sociale. Ucraina epoziţionată înainte de Republica Moldova cu 6,5 puncte.Rusia are o rată de aproape 2 ori mai atractivă.

Problema cunoscută, mai ales aşa cum se manifestă înultimii ani, este lipsa de personal calificat, în speciallucrători calificaţi de diferite specialităţi. Într-un studiu alsituaţiei, ca o problemă mai gravă este marcată chiar lipsaforţei de muncă, de anumite specialităţi. De asemeneaeste reflectată o dinamică nedorită de dezvoltare ainfrastructurii şi a accesului la diferite resurse.

Caracteristic este faptul, că tendinţa generală aschimbărilor în mediul de afaceri de-a lungul ultimilor doiani în ţară s-a schimbat uşor. Pe lângă factorii favorabiliîn investiţii există în continuare obstacole în caleainvestiţiilor străine directe. Rezultă că o anumităîmbunătăţire în politicile de management al afacerii, cumeste, o schimbare parţială în legislaţie, îmbunătăţireasistemului de impozitare, dezvoltarea reformei dereglementare etc. – poate îmbunătăţi doar parţial climatulde afaceri. E recunoscut faptul că, fără o schimbaresemnificativă în situaţia generală din ţară, în special prinstabilizarea indicatorilor macro-economici, condiţiilesocio-economice şi politice, depăşirea conflictelor interneşi externe, crearea unui mediu favorabil pentru afaceri nupoate exista [4, 5].

O asemenea evaluare nefavorabilă persistă şi înclasamentul Indexului competitivităţii globale. Pentruperioada anilor 2011-2012 Moldova este plasată pe locul93 din 142 de ţări, lăsând înaintea sa cea mai mare parte aţărilor din regiune şi a statelor CSI [5, 6].

The rating was calculated on a 3-m indicators:1. FDI inflows per capita.2. The inflow of FDI in relation to GDP.3. The inflow of foreign funds for new projects per

capita.From 11 analyzed countries of the CIS, noted that the

Republic of Moldova occupies the 7th place in the rating.This position is not the last, but shows that the situationwith the investment appeal of the country is not one of thebest. In the rating of the maximum value is 100 points.Kazakhstan is at the closest level to this rate of 75.6 points,which is almost 3 times exceeds the level of Moldavianattractiveness in this rating. The lowest indicator ofTajikistan is 2.9 points, which is a consequence of thepolitical, economic and social instability. Ukraine is aheadof the Republic of Moldova on the given indicator score of6.5. Russia has measure of the attractiveness of more nearlyin 2 times.

A well-known problem, also especially manifested inthe recent years, is a lack of professionally trained staff,first of all, skilled workers of various specialties. In thestudy of this situation, as a more serious problem is markedby even a shortage of labor resources of certain specialties.Unwanted dynamics is also observed in the development ofinfrastructure and providing access to various types ofresources.

It is characteristic that the General trend of changes inthe business environment over the last two years in thecountry has changed insignificantly. Along with thefavorable factors in the investment sphere continue to bebarriers to the inflow of direct foreign investments. Hence itfollows, that the certain improvement of the policy ofregulation of entrepreneurship, that is part of the change oflegislation, improvement of the taxation system, thedevelopment of the regulatory reform, etc. - can only partlyimprove the business climate. Recognized that withoutsubstantial changes in the General situation in the country,in particular, the stabilization of macroeconomic indicators,improving the socio-economic and political conditions, toovercome internal and external conflicts, creation offavorable environment for business is impossible [4, 5].

The same unfavorable assessment in the globalcompetitiveness Index. According to estimates for 2011-2012 the Republic of Moldova is allocated 93 place of 142countries, and also pushes it away after most of thecountries of the region and CIS [5, 6].

Tabelul 3/Table 3Evaluarea competitivităţii globale 2011-2012/Rating of the global competitive ability 2011-2012

Ţară/Country Evaluare/RatingAzerbaidjan/ Azerbaijan 55Rusia/ Russia 66Ucraina/ Ukraine 82România/ Rumania 77Armenia/ Armenia 92Moldova/ Moldova 93

Sursa/Source: Forumul Economic Mondial: Evaluarea competitivităţii globale 2011—2012/ The Worldeconomical forum: Rating of the global competitive ability 2011—2012/ http://www.weforum.org/reports/global-competitiveness-report-2011-2012


Nr. 1 / 2013

Indicele Competitivităţii Globale (GlobalCompetitiveness Index) – un studiu global al ţărilor şirating-ul lor, în ceea ce priveşte competitivitateaeconomică. Acest indice este calculat prin metodaForumului Economic Mondial, bazat pe o combinaţie destatistici disponibile public, precum şi rezultatele unuistudiu global realizat de directori – un studiu global anualrealizat de Forumul Economic Mondial, împreună cu oreţea de organizaţii partenere – instituţii şi organizaţii decercetare din ţările care fac obiectul raportului. IndiceleGlobal al Competitivităţii este compus din 113 variabile,care are o imagine cuprinzătoare a competitivităţii ţărilor laniveluri diferite de dezvoltare economică. Toate variabilelesunt grupate în 12 obiective de referinţă, care determinăcompetitivitatea naţională:

1. Calitatea instituţiilor;2. Infrastructura;3. Stabilitatea macro-economică;4. Sănătatea şi educaţia primară;5. Învăţământul superior şi formarea Profesională;6. Eficienţa pieţei de bunuri şi servicii;7. Eficienţa pieţei muncii;8. Piaţa financiară;9. Nivelul de dezvoltare tehnologică;10. Dimensiunea pieţei interne;11. Competitivitatea companiilor;12. Potenţialul de inovare. [4].Conform indicatorului comun "Instituţia", care reflectă

cadrul juridic în Indicele Global al Competitivităţii,Moldova ocupă locul 106. Conform aceluiaşi rating,antreprenorii bine cotaţi au identificat următorii factori caprobleme cheie în afaceri, în ordinea de prioritate:

1. instabilitatea politică;2. corupţia;3. acces limitat la finanţare;4. ineficienţa administraţiei publice;5. guvernele instabile.Indicele Libertăţii Economice anul 2011 este un

indicator internaţional important care evalueazănivelul de intervenţie a statului în activitatea economicăbazată pe 10 sub-indicatori: libertatea afacerilor, libertateacomerţului, libertatea fiscală, libertatea de la guvern,libertatea monetară, libertatea investiţiilor, libertateafinanciară, drepturile de proprietate, libertatea faţă decorupţie şi libertatea muncii. Conform acestui indicatorRepublica Moldova este pe locul 120 din 179de ţări.

Un alt indicator de performanţă este Indicele Logistica,ceea ce indică posibilitatea ţărilor în cadrul transferului şicirculaţiei de mărfuri numai între producători, consumatorişi pe pieţele internaţionale. În acest sens, RepublicaMoldova se situează pe locul 104 din 155 de ţări în anul2010. În conformitate cu acest indicator Moldova se află lasfârşitul rating-ului în zona de administraţia vamală – locul124, precum şi în zonele de competenţă şi eficienţă înasigurarea logisticii – locul 132.

În final, trebuie subliniat faptul că, trăsăturilecaracteristice ale mediului de afaceri din Republica

The global competitiveness index – global research anda rating of the countries of the world in terms of economiccompetitiveness. This index is calculated by themethodology of the world economic forum, based on acombination of publicly available statistical data and resultsof the global survey of managers of the companies – thevast annual study, which is the world economic forum incollaboration with the network of partner organizations –the leading research institutes and organizations in thecountries analyzed in the report. Global competitivenessindex is composed of 113 variables, which describe indetail the competitiveness of the countries of the world, atdifferent levels of economic development. All variables arecombined in 12 benchmarks set out in the nationalcompetitiveness:

1. The Quality of institutions;2. Infrastructure;3. Macroeconomic stability;4. Health and primary education;5. Higher education and training;6. The Efficiency of the market of goods and services:7. The Efficiency of the labour market;8. Development of the financial market;9. The Level of technological development;10. The Size of the internal market;11. The Competitiveness of the companies;12. Innovation potential [4].The aggregate indicator of the «Institutions», which

reflects the normative-legal basis in the framework of theindex of global competitiveness, the Republic of Moldovaoccupies 106-th place. According to the same rating ofentrepreneurs identified the following factors as the mainproblems in business, in order of priority:

1. political instability;2. corruption;3. limited access to financing;4. the inefficiency of the public administration;5. unstable Government.The index of economic freedom 2011 is an important

international indicator, which assesses the level ofgovernment interference in economic activity on the basisof 10 indicators: freedom of business, the freedom of trade,fiscal freedom, freedom from government, monetaryfreedom, freedom of investment, financial freedom,property rights, freedom from corruption and freedom ofthe employment relationship. According to this indicator,Moldova occupies only 120 out of 179 countries.

Another indicator is the logistics performance Index,which indicates the capability of countries to ensure thetransfer and circulation of goods, interconnected producers,consumers and international markets. In this respect,Moldova was ranked 104 place out of 155 countries in2010. According to this indicator Moldova is situated in theend of the rating, in the field of customs administration -124 place, and in the competence and efficiency in theprovision of logistics by 132 place.

In conclusion it should be emphasized that thecharacteristic features of the business environment in theRepublic of Moldova are unreasonable financial and


Nr. 1 / 2013

156

Moldova sunt costurile financiare şi de timp nejustificate,care sunt semnificativ mai mari, decât nivelul careexistă în ţările dezvoltate. Prin urmare, ritmul de dezvoltareeconomică a ţării este predispus la efecte adverse, iarpotenţialul de investiţii şi exportul de produse cu valoareadăugată nu este folosit la maxim. Sarcină administrativăexcesivă este de a crea obstacole în procesul de deschidere,întreţinere şi lichidare a cazului, constituind o constrângerepentru promovarea concurenţei loiale, proiectate pentruperformanţă şi inovaţie.

Ar trebui remarcat faptul că, în procesul afacerilor,antreprenorii se confruntă cu o serie de condiţii obligatoriipe diferite activităţi, de a depăşi barierele administrative,costurile asociate cu un număr mare de inspecţiiguvernamentale, frecvenţa şi calea de raportare obligatorieşi de informare, pierderea timpului şi a ordinii de plată aimpozitelor, obţinerea unui număr impresionant de permisepentru construirea setărilor de echipamente, instrumente.Probleme serioase apar în vânzarea de bunuri şi servicii,inclusiv importurile şi exporturile. Formalităţile,mustrările, remedierile şi procedurile non-transparente,normele referitoare la administraţia vamală şiasigurarea declaraţiilor vamale pentru importurile şiexporturile de bunuri şi servicii, în cele din urmă, lipsarecunoaşterii de către ţările importatoare a evaluărilorefectuate de autorităţile naţionale pentru mărfurileexportate. Toate aceste probleme necesită un studiu riguros,inclusiv una dintre soluţii, fiind un program de investiţii,pentru a spori obţinerea creşterii economice în economianaţională.

temporary expenses, which significantly exceeds the levelexisting in the developed countries. As a result, the pace ofeconomic development of the country is exposed to thenegative impacts of, and the investment and exportpotential of the products with higher value-added is notused in full measure. The excessive administrative burdencreates obstacles in the process of opening, keeping and theelimination of the case, a factor that hampers the promotionof fair competition, aimed at the performance andinnovation.

It should be noted that in the process of conducting thecase, entrepreneurs face a number of obligatory conditionsimposed on different types of activities, and stumble uponthe administrative barriers and the costs associated with alarge number of government inspections; the frequency andmethods of submission of mandatory reports andinformation; waste of time and the order of payment oftaxes; the receipt of an impressive number of permittingdocuments for construction, installation of equipment.Serious problems arise in the sale of goods and services,including imported and exported. Cause the discontent ofthe formalities, difficult and non-transparent proceduresand rules, concerning the customs administration andprovision of customs Declaration for import and export ofgoods and services, finally, the non-recognition of thecountries-importers of the results of conformity assessmentcarried out by the national authorities for exported goods.All of these problems expect serious studies, including oneof the decisions and will be a Program for theintensification of investment activities in order to achieveeconomic growth in the National economy.

Concluzii. Având în vedere starea actuală aeconomiei naţionale, rolul statului în sfera de investiţii artrebui să fie unul notoriu. În prezent, acest rol este vag prindorinţa de a rezolva problemele economice, prin stabilirealiberă de preţuri, prin privatizările necontrolate, prindiminuarea rolului instituţiilor de stat şi a sistemelor demanagement economic. Toate acestea (în cazul inexistenţeiunei concurenţe reale) au condus la iraţionalitateapriorităţilor şi intereselor în economia naţională. Maiîntâi de toate, a devenit rentabilă mai degrabă distribuţiadecât producţia, investirea nu în mijloacele de producţie,ci în importul de mărfuri, în detrimentulproducţiei naţionale şi a consumului; cointeresareacapitalul autohton de a investi în domeniul circulaţiei şi nuîn reproducerea extinsă a sectorului real al economieinaţionale.

O atenţie imediată trebuie să fie acordată tuturorformelor legale de existenţa capitalurilor şi a proprietăţiiprivate în formă de societăţi pe acţiuni sau corporaţii;companiilor cu răspundere limitată, cu diverse forme departeneriate; firmelor individuale; burselor de valori şi demărfuri; formelor de proprietate asupra terenului şiimobilului; contractelor de închiriere, leasing, gaj,ipotecă etc.

Acest lucru implică faptul că, întregul sistem alactivităţii de investiţii ar trebui să fie îndreptat, în primulrând, pentru a proteja drepturile proprietarilor de capital,precum şi pentru asigurarea rapidă şi fără piedici a

Conclusions. Thus, in the conditions of the modern stateof the national economy the role of the state in the sphere ofinvestment activity should become the key. At the presenttime, the role of the extremely weak desire to solve theeconomic problems by establishing full freedom of pricingand the continued uncontrolled privatization, belittle the roleof state institutions and systems of management of theeconomy. All of this (in the absence of a real competitiveenvironment) led to change priorities and the interests ofnational economy. First of all, economically profitable wasthe distribution, not production, investment is not in materialproduction, and in the loan, especially the commercialcapital; in the import of goods to the detriment of thenational production and consumption, the interest of Russiancapital in investments in the sphere of circulation, but not inthe expanded reproduction of real sector of nationaleconomy.

Urgent attention should be given to all the legal forms ofthe existence of capital and private property in the form ofjoint-stock companies or corporations, limited liabilitycompanies, the various forms of partnerships (partnerships),individual firms; commodity and stock exchanges; the formsof ownership of the land and property; contracts of rent,leasing, mortgage, mortgage, etc.

From here follows, that the whole system of regulation ofthe investment activity should be aimed, first of all, onprotection of the rights of the owners of capital and to ensurethe smooth and rapid capital accumulation in the interests of


Nr. 1 / 2013

capitalului în interesul proprietarilor acestuia, în cele dinurmă, dezvoltarea producţiei şi a consumului de creştere.Principiile generale de stat de reglementare a procesului deinvestiţii trebuie să fie cunoscute din economiile înaltdezvoltate: inviolabilitatea proprietăţii private şi de capital(sancţiuni doar prin hotărâre judecătorească şi în cadrullegii); rambursarea strictă a creditelor bancare şiîmprumuturilor şi a operaţiunilor; garanţii de stat şiprivate de asigurare cu capital a proprietăţii private, la nivelinternaţional de elaborare a normelor care reglementeazăcrearea unor condiţii prielnice pentru activitatea deinvestiţii.

De asemenea, este o necesitate prioritară pentruabordarea următoarelor domenii-cheie:

1. Elaborarea şi punerea în aplicare a acţiunilorpolitice pentru a restabili atractivitatea investiţiilor pentruinvestitorii străini în economia reală (de capital);

2. Dezvoltarea de măsuri prioritare pentru a aduceinflaţia la nivelul de 5-10% anuale;

3. De a asigura funcţionarea eficientă, împreună cuinvestiţiile externe, a cadrului naţional de investiţii înformă de societăţi publice şi private ale fundaţiilor pentrufinanţarea programelor de redresare economică;

4. Să se includă şi sistemul bancar la rezolvareaacestei probleme, care în prezent practic nu se implică;

5. Modernizarea reglementării de stat, a sectoarelorreale şi financiare ale economiei naţionale, pe bazaintroducerii de planificări informative şi monitorizarea întimp real a activităţii de investiţii.

the owners of capital and, ultimately, to the development ofproduction and consumption growth. The General principlesof state regulation of the investment process should becomeknown in the countries with developed economies: theinviolability of capital and private property (sanctions onlyby court decision and in the framework of the law); strictrepayment and retribution will of Bank credit and borrowedfunds and operations, public and private (insurance)guarantee capital and private property; the international levelof the elaboration of the institutional law that regulates thecreation of normal conditions for a high investment activity.

And also, there arises the necessity of the complexsolution of the following urgent tasks:

1. development and implementation of the programmer ofaction for the restoration of investment attractiveness forforeign investors in the real sector of the economy (capitalassets);

2. the development of priority measures to mitigate andsustainable retaining inflation to a level of 5-10% per year;

3. create and ensure the effective operation of, along withthe foreign investments, the national investment base in theform of the system of state and private corporations andfunds for the financing of the restoration of the economy;

4. connect to the solution of this task is practically notinvolved in the investment activity of banking system;

5. modernize the state regulation of the real and financialsectors of the national economy on the basis of introductionof indicative planning and operational monitoring ofinvestment activity.

Referinţe bibliografice / References1. АНДРИАНОВ, А. Ю. Инвестиции: учебник. Москва: Проспект, 2011. 592 с.2. ИГОНИНА, Л.Л. Инвестиции: учебное пособие. Москва: Экономист, 2005. 478 с.3. GANEA, Victoria, ILIADI, Gheorghe. Investiţiile de risc - finanţarea de alternativă a activităţii inovaţionale:

мonografie. Chişinău: IEFS, 2011. 144 p. ISBN 978-9975-4176-5-5.4. SCHWAB, Klaus. The Global Competitiveness Report. 2011 - 2012. World Economic Forum. 527 p. [accesat 2 dec.

2012]. Disponibil: http://www3.weforum.org/docs/WEF_GCR_Report_2011-12.pdf5. Ease of Doing Business in Moldova [accesat 2 dec. 2012]. Disponibil: doingbusiness.org/data/exploreeconomies/

moldova/6. World Economic Forum [accesat 2 dec. 2012]. Disponibil: www.weforum.org/reports



Nr. 1 / 2013

158

ROLUL ŞI IMPORTANŢA PRODUSELOR AVICOLEÎN ALIMENTAŢIA UMANĂ

ROLE AND IMPORTANCE OF POULTRYPRODUCTS FOR HUMAN CONSUMPTION

Călin VRANCEAN, lect. univ., UASM

Recenzent: Veronica MOVILEANU, dr., conf. univ., UASM

Calin VRANCEAN, lect. univ., SAUM

Reviewer: Veronica MOVILEANU, PhD, Assoc., SAUM

Această lucrare abordează o temă de actualitate, despreimportanţa enormă a alimentaţiei pentru sănătate. Cercetărileefectuate demonstrează că cetăţenii de astăzi doresc caalimentele pe care le consumă să aibă un conţinut nutritivcorespunzător pentru a-şi putea desfăşura activitatea şi aavea o viaţă cât mai bună.

Cuvinte cheie: alimentaţia umană, carne, ouă, consumulpopulaţiei, calitatea produselor.

This paper addresses to a topical issue aboutthe enormous importance of nutrition to health.Research conducted shows that people today want thefood they consume to have all appropriate nutrientsand in order to be able to operate and how to have abetter life.

Keywords: human consumption, meat, eggs,consumption, quality products.

Energia creatoare a unui popor, starea sa de sănătate,capacitatea de muncă, starea psihică generală depind în maremăsură de realizarea unei alimentaţii corecte, corespunzătoarenecesităţilor reale ale organismului. Aceste preocupări pentrumenţinerea sănătăţii şi creşterea nivelului calitativ al vieţiioamenilor prin intermediul unui consum alimentarcorespunzător, s-au concretizat abia către mijlocul secolului XXcând s-au pus bazele ştiinţifice ale politicilor alimentare şinutriţionale. Conform normelor recomandate de CentrulNaţional de Sănătate Publică, pentru un efort fizic sauintelectual mediu, un bărbat între 20-45 ani trebuie să asigure înalimentaţie, necesarul zilnic de 3200 kilocalorii, iar o femeieîntre 20-45 ani de 2700 kilocalorii. O ciocolată de 100 grameare aproximativ 550 kilocalorii (adică 2300 kilojouli, aşa cumscrie pe etichetă). Conform unui simplu calcul, acest necesarenergetic poate fi asigurat prin consumul a 6 franzele sau a 6ciocolate pentru bărbat sau 5 franzele sau 5 ciocolate pentrufemei.

Şi totuşi …6 franzele sau 6 ciocolate a 100 grame nu suntsuficiente pentru a asigura buna funcţionare a organismului.Organismul uman are nevoie de un raport optim de apă,glucide, proteine, lipide, săruri minerale şi vitamine, ceea cecaracterizează valoarea biologică necesară.

Organismul uman este dotat cu un aparat reglator complex,reprezentat de sistemul nervos şi lucruri care modelează aportulalimentar, metabolismul glucido-lipido-proteic, în funcţie dediferite circumstanţe.

Cerinţele energetice ale organismului derivă din necesitateaîndeplinirii funcţiilor biochimice specifice fiecărei celule înparte. Principalele necesităţi sunt:

- sinteza de substanţe în vederea refacerii uzurii şi acreşterii organismului;

- activitatea permanentă a muşchilor respiratorii şi ai inimii;- contracţiile voluntare şi involuntare ale muşchilor striaţi şi

netezi;- activitatea de secreţie şi excreţie;- menţinerea constantă a temperaturii corpului uman;- energia consumată pentru desfăşurarea activităţilor

profesionale, casnice, etc. în condiţii optime.De aceea în cadrul alimentaţiei umane, carnea de pasăre

ocupă un loc deosebit, tocmai datorită calităţii sale. Încomparaţie cu celelalte animale domestice producătoare decarne, inclusiv porcul, pasărea prezintă avantajul de a furniza

The creative energy of a people, state of health,work ability, general mental state depends largely onachieving a proper diet, which satisfy real needs of thebody. These concerns for maintaining health andimproving the quality of people's lives through foodconsumption were materialized until the mid-twentiethcentury when they put the scientific basis of food andnutrition policies. According with recommendations ofthe National Center for Public Health for a physical orintellectual environment, alimentation of a manbetween 20-45 years must provide daily requirement of3200 calories and for a woman between 20-45 years of2700 kilocalories. A 100-gram chocolate consist ofabout 550 calories (2300 kilojoules that, as written onthe label). According to a simple calculation, therequired energy can be provided by eating of the 6loaves or 6 chocolate for a man, or 5 loaves or 5chocolate for a woman.

And yet ...6 or 6 chocolate loaf of 100 grams aresufficient to ensure the proper functioning of the body.The human body needs an optimal ratio of water,carbohydrates, proteins, fats, minerals and vitamins,which characterize the biological value required.

The human body has a complex regulator unitrepresented by the nervous system and things thatshape food intake, metabolism glucido-lipido-protein,depending on different circumstances.

Energy requirements of the body derives from theneed to meet specific biochemical functions ofindividual cells. The main needs are:

- Synthesis of substances to restore and increasebody wear;

- Ongoing work of the heart and respiratorymuscles;

- Voluntary and involuntary contractions of striatedand smooth muscles;

- The activity of secretion and excretion;- Maintain constant body temperature;- Energy used for professional activities,

household, etc. in properly conditions.Therefore the food, poultry occupies a special

place, because of its quality. Compared to other meat-producing livestock, including pigs, poultry has the


Nr. 1 / 2013

datorită greutăţii ei corporale reduse, carne mereu proaspătă.Pasărea are o mare putere de adaptabilitate la diferite

sisteme de întreţinere putând suporta densităţi de creştere de 20-25 capete/ mp, ceea ce este determinată de obţinerea uneicantităţi mari de carne de boiler 200 kg/mp/an. Această cantitatese obţine într-un timp scurt ca urmare a duratei ciclului deproducţie care este cu mult mai redusa decât la celelalte specii(32-50 zile pe serie). În plus, carnea proaspătă de pasăre arerelativ mai puţin ţesut conjunctiv decât cea produsă de celelaltespecii de animale, este mai gustoasă şi în unele cazuri esteconsiderată o delicatesă (carnea de bibilică, carnea de fazan). Înafară de acestea, carnea de pasăre se dovedeşte a fi superioară şiprin compoziţia ei chimică comparativ cu cea produsă de alteanimale. Compoziţia chimică influenţează nemijlocit valoareanutritivă a cărnii. Aceasta conţine apă, în medie, la păsări –găini, curci, raţe, gâşte - 61,64% şi substanţă uscată (protide,lipide, glucide, săruri minerale, vitamina, enzime) respectiv38,36% din carne:

- 18,22% proteine;- 19,6% lipide;- 0,90% săruri minerale.

În carne, se găsesc, de asemenea, şi glucide, dar înproporţie redusă de până la 1%. Ea conţine în general maimultă proteină, şi în unele cazuri chiar mai multe grăsimi, şidetermină o digestibilitate mult mai uşoară în comparaţie cucarnea altor specii de animale şi păsări. Carnea reprezintă unprodus de bază pentru consumul populaţie, obţinut de lapăsări. Ea face parte din alimentele cele mai importante pentruom având un însemnat rol plastic şi energetic.

Abordarea calităţii produselor agricole şi alimentare încontextul actual din Republica Moldova presupune un procesintens şi de durată, orientat spre schimbarea mentalităţiiindividuale şi colective în privinţa nutriţiei. Valoarea nutritiv –biologică a cărnii de pasăre este dată, în primul rând de bogăţiaei în proteine şi respectiv, în aminoacizi. Totodată, aceastăcarne are şi un coeficient ridicat de utilizare digestivă asubstanţelor nutritive componente, care pentru proteine ajungela 96-98%. Se remarcă şi randamentul de sacrificare superiorcelui înregistrat la mamifere, de peste 80% comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56% la ovine. La un nivelcorespunzător se situează şi valoarea calorică a cărnii de pasăre,mai ales a celei de raţă şi de gâscă, în care grăsimile pot ajungela peste 30%. În Republica Moldova cea mai însemnatăcantitate de carne de pasăre se obţine pe seama creşteriihibrizilor comerciali de găină, curcă, raţă şi gâscă specializaţi înaceastă direcţie, dar în producerea de carne de pasăre prezintăinteres şi alte specii de păsări domestice, aşa cum sunt :bibilicile, fazanii, prepeliţele, porumbeii şi mai recent struţii.

În timp ce carnea de bibilică, fazan, struţ face parte dincategoria «delicatese», iar carnea provenită de la găină şi curcă,este considerată a fi un produs «dietetic», întrucât are o maredigestibilitate, un conţinut optim de grăsimi, o cantitate mică deţesuturi conjunctive şi o pondere ridicată a ţesutului muscular decea mai bună calitate.

În Republica Moldova, carnea de pasăre a câştigat o poziţiefoarte importantă între alimentele de origine animală aleoamenilor datorită atât calităţilor sale nutritive cât şi a costurilorreduse în comparaţie cu alte surse de proteină de origineanimală. Aceste calităţi au determinat o pondere mereu în

advantage of providing lower body due to its weight,always fresh meat.

Bird has a great deal of adaptability to variousmaintenance systems can support growth densities of20-25 heads / sq, Which is determined by obtaininglarge amounts of meat tank 200 kg / m² / year. Thisquantity is obtained in a short time due to theproduction cycle is much lower than in other species(range 32-50 days). In addition, fresh poultry meattissue is relatively less than that produced by otherspecies, is more palatable and in some cases isconsidered a delicacy (guinea fowl meat, pheasantmeat). In addition, poultry proves to be superior and itschemical composition compared with that produced byother animals. Chemical composition directly affect thenutritional value of meat. This water contains onaverage in birds - chickens, turkeys, ducks, geese -61.64% and dry matter (proteins, lipids, carbohydrates,minerals, vitamins, enzymes) or 38.36% of meat:

- 18.22% protein;- 19.6% fat;- 0.90% minerals.In meat are also and carbohydrates, but its

proportion is up to 1%. It generally contains moreprotein, and in some cases even more fat, and causes alot easier digestible compared to meat from otherspecies of animals and birds. Meat is a commodity forconsumption population obtained from birds. It is partof the most important foods for humans with animportant plastic and energy role.

Addressing quality of agricultural products andfoodstuffs in the current context of Moldova implies anintense and lengthy process-oriented individual andcollective change of attitude on nutrition. Nutritionalvalue - organic poultry is given primarily for itsrichness in protein and of the amino acids. However,the meat has a high coefficient of Use digestivenutrient components the protein reaches 96-98%.Stands and slaughter yield higher than recorded inmammals, over 80% compared to 55-70% with 45-56% in cattle or sheep. At an appropriate level fall andcalorific value of poultry meat, especially of the duckand goose, the fat can reach over 30%. In Moldova themost significant amount of poultry obtained at theexpense of increasing commercial hybrids chicken,turkey, duck and goose specialized in this direction, butpoultry production interest and other poultry species,as: guinea fowl, pheasants, quail, pigeons and owlsrecently.

While the meat of guinea fowl, pheasant, ostrich isclassified "delicacy" and meat from chicken andturkey, is considered to be a "diet" product, because ithas a high digestibility, optimal fat content, a smallamount of connective tissue and a high percentage ofmuscle tissue of the highest quality.

In Moldova poultry gained a very importantposition among foods of animal origin in humansalimentation due to both its nutritional qualities andlow cost compared to other sources of animal protein.


Nr. 1 / 2013

160

creştere a cărnii de pasăre în total carne, şi de asemenea în ceeace priveşte carnea consumată pe ansamblu şi pe locuitor.

Avantajele creşterii păsărilor pentru carne:- greutate corporală redusă, ceea ce asigură carne mereu

proaspătă;- densitate de creştere cap/mp (20-25 cap şi 200 kg

carne/mp/na);- durata redusă a ciclului de creştere;- carnea este considerată superioară şi prin compoziţia

chimică;- are un însemnat rol plastic şi energetic ca aliment;- coeficient ridicat de utilizare digestivă a substanţelor

nutritive componente etc.De asemenea, păsările au o mare capacitate de conversie a

furajelor în carne comparativ cu alte specii de animale. Astfel,puiului de găină îi este necesar un consum de 2-2,2 kgnutreţ combinat pentru obţinerea 1 kg spor/carne viu.

Alături de carne se află şi ouăle care constituie pentrualimentaţia omului o sursă importantă de energie şi substanţenutritive, în special de proteine cu înaltă valoare biologică. Eleau o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajung100% pentru gălbenuş şi 97% pentru albuş. Aceste calităţi suntdeterminate pentru ca oule să fie considerate alimente cuvaloare completă, servind, astfel, ca etalon pentru apreciereavalorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origineanimală.

These qualities have led to an ever-increasing share oftotal poultry meat, and also in terms of overall meatconsumption and per capita.

Advantages of poultry meat:- Low body weight, which always provides fresh

meat;- Density increase head / m (20-25 heads and 200

kg of meat / mp / N);- Short duration of growth cycle;- Meat is considered superior and chemical

composition;- Has an important role as food and energy plastic;- High coefficient of digestive utilization of the

nutrient components etc.Also, birds have a high capacity to meats feed

conversion compared to other animal species. Thus, itis necessary to a chicken 2 to 2.2 kg feed consumptioncombined to obtain one kilogram increase / meat.Besides meat and eggs are human diet is the majorsource of energy and nutrients, especially protein withhigh biological value. They have a very highdigestibility of components reaching 100% and 97%egg albumen. These qualities are determined for eggsto be considered full-value food, serving thus as ayardstick for assessing the nutritional value of otherfoods of animal origin.

Tabelul 1/ Table 1Evoluţia consumului de ouă de pasăre pe plan mondial (în kg/persoană/an)

Poultry egg consumption trends worldwide (kg / person / year)Ţara/anul Consum ouă

2006 2007 2008 2009Japonia 19.10 19.70 19.50 19.10SUA 14.70 14.30 14.10 14.10China 16.60 17.20 18.30 18.50Franţa 14.00 14.70 14.90 14.30Germania 12.20 12.10 12.20 12.20Polonia 11.30 11.50 11.40 11.30Moldova 9.60 10.10 8.30 9.50Ungaria 16.10 15.90 15.70 14.80Bulgaria 12.10 11.20 10.30 9.90Total mondial 8.50 8.70 8.90 8.90

Sursa /Source: Elaborat de autor în baza datelor FAO./Elaborated by the author based on FAO data.

Din tabelul 1 putem conchide că, pe plan mondial, cel maimare consumator de ouă este poporul Japonez, urmat depoporul din China.

Oule de găină au cel mai scăzut conţinut de colesterolcomparative cu ouăle altor specii de păsări (faţă de oule degăină, conţinutul în colesterol, exprimat în g/gălbenuş, estemai mare cu 6% la oule de prepeliţă; cu 28% la oule de raţă şicu 70% la oule de porumbel).

Pornind de la noul concept de valoare nutritivă, experţiinutriţionişti au ajuns la concluzia că o dietă corectă, oalimentaţie optimă, trebuie să respecte 4 legi esenţiale: legeacantităţii, legea calităţii, legea echilibrului şi legea adecvării.

A. Legea cantităţii presupune corelarea cantităţii dealimente ingerate cu necesităţile organismului, să fie acoperitenevoile de creştere sau menţinere şi consumurile de energie îndiferite activităţi.

B. Legea calităţii implică un regim alimentar complet şivariat în componenţa sa, astfel încât să ofere organismului

From Table 1 we can conclude that the world'slargest consumer of eggz are Japanese people, thenthey are followed by the people of China.

Chicken eggs have the lowest cholesterol contentof eggs compared to other species of birds (eggs fromchickens, cholesterol content, expressed in g / yolk ishigher by 6% in quail eggs, with 28% of eggs duck andpigeon eggs 70%).

Based on the new concept of nutritional value,nutritional experts have concluded that a proper diet, anoptimal diet must meet four basic laws: the law ofquantity, quality law, the law of balance andappropriateness law.

A. Law of quantity requires correlating the amountof food ingested by the body needs to be coveredneeds for growth or maintenance and energyconsumption in different activities.

B. Quality law involves a complete and varied diet


Nr. 1 / 2013

toate substanţele necesare, glucide, lipide, proteine, vitamine,elemente minerale ş.a.

C. Legea echilibrului implică păstrarea proporţiilorcorecte între cantităţile diverselor substanţe care intră încomponenţa alimentelor consumate, astfel:

- glucidele să acopere 55-65% din necesarul energeticzilnic;

- lipidele să acopere 25-35% din necesarul energeticzilnic;

- proteinele să acopere 10-15% din necesarul de energiezilnic;

D. Legea adecvării presupune ca alegerea, prepararea şicantitatea alimentelor să fie strâns corelată şi adaptatăgreutăţii, vârstei, stării fiziologice şi genului de activitatedepusă.

De altfel, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură(FAO) a produs şi distribuit recent un set de materialeeducaţionale referitoare la nutriţie, materiale care pot facilitaşi dezvolta modele de diete practice.

Pachetul de materiale este intitulat “Luaţi tot ceea ce estemai bun din alimentele pe care le consumaţi!” şi se bazeazăpe principala calitate a alimentului, aceea de furnizor denutrienţi pentru organismul uman.

Normele de nutriţie sunt elaborate pe baza necesităţilornutritive zilnice ale principalelor segmente de consumatori înfuncţie de vârstă, sex, starea fiziologică, efortul depus întimpul activităţii sociale de bază, precum şi în funcţie defactori specifici, climă sau locul în care se desfăşoarăactivitatea. Avicultura modernă, reprezentată de întreprinderişi combinate avicole cu flux tehnologic industrial, asigură oînaltă productivitate a muncii şi cantităţi mari de produsepentru piaţa internă sau pentru export (Tabelul 2).

composition in order to provide all necessarysubstances, carbohydrates, lipids, proteins, vitamins,minerals etc.

C. Law of balance involves keeping the proportionscorrect balance between the quantities of varioussubstances that are used in food consumed, as follows:

- Carbohydrates to cover 55-65% of daily energyneeds;

- Lipids to cover 25-35% of daily energy needs;- Proteins to cover 10-15% of daily energy

requirements;D. Law adequacy involves the choice, preparation

and quantity of food to be closely linked and adjustedwith weight, age, physiological status and type ofactivity carried out.

In fact, the Food and Agriculture Organization(FAO) recently elaborated and distributed a set ofeducational materials about nutrition materials that canhelp to develop models of practical diets.

The package of materials is called "Take all thebest from the foods you eat!" And is based on themain quality of food, a provider of nutrients to thehuman body.

Nutrition standards are developed based on thedaily nutritional needs of key consumer segmentsbased on age, sex, physiological status, effort duringbasic social activity and in accordance with specificfactors, climate or location of activity . Modern poultrybusinesses represented and combined withtechnological flow poultry industry, ensures highproductivity of labor and large quantities of productsfor the domestic market or for export (Table 2).

Tabelul 2/ Table 2Balanţa cărnii de pasăre în Republica Moldova/Balance poultry in Moldova

AniiProducerea Import,

mii toneEx-port,mii tone

Total,carne, mii

tone

Po-pulaţia,locuitori**

Calculat pe cap de locuitor, kgîn masă vie,

mii toneÎn greutate de

abator, mii tone Total Producere autohtonă1989 91,0 61,9 - - 61,9 4335360 14,3 14,31990 93,0 65,6 - - 65,6 4359377 15,0 15,01991 76,0 53,2 - - 53,2 4364077 12,2 12,21992 52,0 36,4 - - 36,4 4356877 8,4 8,41993 30,0 21,0 0,6 - 21,6 4345577 5,0 4,81994 23,0 16,1 1,0 0,5 16.6 4350485 3.8 3.71995 24,0 18,2 1,7 0,5 19.4 4345685 4.5 4.21996 24,0 16,8 2,1 0,6 18.3 4331870 4.2 3.91997 25,0 18,6 3,0 0.5 21.1 4317513 4.9 4.31998 24,0 17,7 3,2 0.6 20.3 3655614 5.5 4.71999 21,0 15,5 4,5 - 20,0 3649904 5,5 4,22000 24,3 16,0 5,1 - 21,1 3644070 5,8 4,42001 27,1 17,9 17,8 - 35,7 3635112 9,8 4,92002 28,4 19,0 17,5 - 36,5 3627812 10,1 5,22003 28,1 21,5 20,9 - 42,4 3618312 11,7 5,92004 33,0 24,4 26,4 - 50,8 3607435 14,1 7,32005 39,5 28,0 48,2 - 76,2 3600436 21,2 7,82006 42,3 30,9 14,8 - 45,7 3589936 12,7 8,62007 43,6 31,8 12,8 - 44,6 3581110 12,4 8,92008 41,0 29,6 22,1 - 51,7 3572703 14,5 8,32009 46,7 34,5 7,8 - 40,5 3567512 11,4 9,72010 54,9 40,9 14,2 - 52,6 3563695 14,8 11,52011 54,3 40,8 12,8 - 50,8 3560430 14,3 11,5

Sursa /Source: Elaborat de autor în baza datelor FAO./Elaborated by the author based on FAO data.Notă: **Începând cu anul 1998 informaţia este prezentata

fără populaţia din partea stingă a Nistrului şi mun. Binder.Note: **Since 1998 information is presented

without population left side of Nistru and municipality


Nr. 1 / 2013

162

Din tabelul 2 putem conchide că consumul de carne depasăre pe cap de locuitor producere autohtonă în ultimii 10 ania crescut, creşterea a fost posibilă în principal datorită:

- creşterea veniturilor populaţiei, care au favorizatconsumul de carne;

- preţul scăzut al cărnii de pasăre (30 – 36 lei/kg) care esteîn general mai redus, comparabil cu carnea de porc (65-75lei/kg) sau vită;

- calităţile dietetice care o fac accesibilă tuturor categoriilorde vârstă, în general copiilor şi persoanelor în vârstă;

- uşurinţa şi rapiditatea mare la pregătire de cătregospodine în gospodărie şi datorită gamei variate de produsedin carne de pasăre etc.

Concluziia) Produsele avicole, prin calităţile sale dietetice, sunt

recomandate în consumul tuturor oamenilor, indiferent devârstă şi stare fiziologică.

b) Consumul de carne de pasăre în continuă creştere, vadetermina dezvoltarea într-un ritm mai rapid a sectoruluiavicol.

c) Noile descoperiri în domeniul ingineriei genetice,cercetările tot mai minuţioase în domenii precum alimentaţia,sunt premise pentru realizarea în viitor a unor performanţetehnice, care să depăşească performanţele realizate momentanîn avicultura mondială.

Binder.From Table 2 we can conclude that the

consumption of poultry meat per capita domesticproduction increased over the past 10 years, growth hasbeen possible mainly due to:

- Increase income, that favored meat consumption;- Low price for poultry (30-36 USD / kg) which is

generally low, comparable with pork (65-75 USD / kg)or beef;

- Dietary qualities that make it accessible to all agegroups, usually children and the elderly;

- Greater ease and speed in preparation byhousewives in the home and through the broad range ofpoultry products etc.

Conclusionsa) poultry products through its qualities dietary

intake are recommended to all people, regardless of ageand physiological status.

b) Consumption of poultry growing, will lead tothe development of a faster rate of poultry sector.

c) New developments in genetic engineering,more thorough research in areas such as nutrition,are prerequisites for achieving technicalperformance in the future, which currently exceed theperformance achieved in the poultry world.

Referinţe bibliografice / References1. DRĂGULĂNESCU, N. De la calitatea controlată la calitatea totală. Bucureşti: Ed. Alternative, 1996. 279 p. ISBN

973-9216-09-1.2. ALECU, I., MERCE, E. et. al. Management în agricultură. Bucureşti: Ed. Ceres, 1997. 351 p. ISBN 973-40-0407-7.3. BANU, C., ALEXE, P., VIZIREANU, C. Procesarea industrială a cărnii. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1997. 642 p.

ISBN 973-31-1120-1.4. TOFAN, C. Igiena şi securitatea produselor alimentare. Bucureşti: Ed. AGIR, 2001. 405 p.5. CHIRA, A. Calitatea produselor agricole şi alimentare. Bucureşti: Ed. Ceres, 2006.



Nr. 1 / 2013

ASPECTUL METODOLOGICAL DISCONTĂRILOR PREFERINŢELOR

SOCIALE

THE METHOLOGICAL ASPECT OFESIMATING THE FUTURE VALUE OF SOCIAL

PREFERENCES

Stela CRIJANOVSCHI, lector superior,UTM

Recenzent: Andrei GANGAN, dr., UTM

Stela CRIJANOVSCHI, superiour lecturer, UTM

Reviewer: Andrei GANGAN, PhD, UTM

În acest articol este prezentat aspectul metodological discontărilor preferinţelor sociale şi este analizată ometodă unică de calculare a ratei preferinţelor sociale(STPR), care în diferite ţări este calculată prin diferitemetode şi în consecinţă rezultatele estimărilor nu suntcomensurabile.

Cuvinte cheie: discontarea preferinţelor sociale, ratapreferinţelor sociale (STPR), utilitatea socială, utilitateaintegrală, utilitatea marginală.

In this article, is presented the methodologicalaspect of estimation of future value of socialpreferences and is analyzed an unique method forcalculating STPR, which is calculated differently ineach country and consequently the resultingestimations are not commensurable.

Keywords: estimating the future value of socialpreferences, the rate of social preferences (STPR),social utility, total utility, marginal utility.

Introducere. Ideea soluţionării problemeide discontare a indicatorilor economici în timp esteurmătoarea: cu cât o valoare este mai îndepărtată în timp,adică în viitor, cu atât „cântăreşte mai puţin”, respectivprezintă o importanţă mai mică în deciziile actuale, înmomentul iniţial. Deci, discontarea nu este decât inversulmetodei dobânzii compuse. Sau, altfel spus, ceea ce devineo sumă iniţială de 1 leu, plasată cu o dobândă compusăde pe timp de n ani. La sfârşitul perioadei suma de lei încare s-a transformat leul iniţial va constitui .Problema poate fi pusă şi altfel: ce sumă de lei actualidin momentul iniţial îi va corespunde sumei de lei dinanul n. Răspunsul va fi - discontarea leilordin viitor sau asigurarea comensurării banilor din anulcurent cu banii de peste n ani. Procedurile de discontareîn timp a investiţiilor şi a cheltuielilor de exploatare pe larg şicu succes se folosesc în cele mai diverse domenii aleeconomiei. Însă când e vorba de estimarea preferinţelorsociale problema se complică, aparent este aceeaşi, de facto –este alta.

Conţinutul de bază. Discontarea preferinţelor sociale întimp este necesară pentru a putea fi comparabile diferiteprograme de dezvoltare a ţării şi pentru estimarea investiţiilorbugetare [2]. O tratare a modalităţilor de discontare apreferinţelor sociale o găsim în [3], [4]. În lucrările enumerateaccentul este pus pe metodele de estimare a preferinţelorindividului, dar nu a societăţii în ansamblu. Rata preferinţelorsociale (”social rate of time preference” (SRTP)) în diferiteţări este determinată prin metode diferite [5], [6] şi înconsecinţă, rezultatele estimărilor respective nu suntcomensurabile.

Rata de sus a preferinţelor sociale este determinată deacordul societăţii de a se lipsi în prezent de un anumit consumpentru a profita de un alt consum în viitor. Conform definiţieiutilităţii, ea este subiectivă. Fiecare individ, pornind dinvenitul disponibil, tinde să realizeze o satisfacţie, o utilitatemaximă. Utilitatea generată de fiecare unitate suplimentara abunului considerat, numită marginală, este mai mică decâtutilitatea generată de către unitatea precedentă şi mai maredecât utilitatea generată de următoarea unitate a acestui bun(Fig.1-2).

Introduction. The following idea deals withsolving the problem of estimating the future value (FV)of economic factors: the further is a value in time i.e. inthe future the ‘less is values’; respectively it is lessimportant in making current decisions in present time.Therefore estimating the FV is just the opposite of thecompound interest method. Or else an initial sum of 1leu with a compound interest of p% during n years. Atthe end of that particular period the initial one leu willbecome . The problem might also arise in thefollowing way: what amount of current lei willcorrespond to the sum of the year n. The answer is

- the value of lei from the future or theinsurance of comparing the money from this year to themoney in n years. The procedures of estimating the FVduring investments and the cost of successful massexploiting are used in many areas of the economy.Whereas when it comes to estimating socialpreferences the problem gets more complicated; itseems the same, but actually it’s different.

Main context. The evaluation of FV of socialpreferences in time is necessary in order to comparedifferent programs of the development of the countryand to estimate the financial investments [2]. A way ofestimating the FV of social preferences is found in [3]and [4]. In those particular papers the individual’spreference measuring is emphasised as opposed tosociety as a whole. The rate of social preferences invarious countries is determined by different methods[5] and [6] and thusly the respective results are notcommensurable.

The upper rate of social preferences is determinedby society’s decision of detaining themselves from aparticular good in order to profit from another good inthe future. According to its definition, utility issubjective. Each individual, according to their availableincome, tends to have a satisfaction- a maximum utility.The general utility of one unit of a certain good, which iscalled marginal utility, is less than the general utility ofthe previous unit and bigger than the next general utilityof the said good (Fig.1-2).


Nr. 1 / 2013

164

Fig.1/Fig. 1.Utilitatea integrala/Total Utility Fig.2/Fig. 2. Utilitatea marginala/ Marginal Utility

Sursa /Source: Elaborată de autor./Elaborated by the author.

În baza acestor postulate, în multe lucrări ,de exemplu în[2], întâlnim concluzia următoare: utilitatea bunurilorrealizată de către societatea umană este în descreştere.În viziunea noastră, concluzia este mult discutabilă,altfel spus, utilitatea integrală a bunurilor utilizate de cătresocietate este în creştere. Pe parcursul perioadei (0, T) subimpactul progresului tehnico-ştiinţific unele bunuri apar,altele dispar. În etapa iniţială a unui bun, utilitatea estemaximă , pe parcurs utilitatea marginală

este în descreştere; în etapa următoare (deexemplu peste 50 ani) progresul tehnico-ştiinţific a creat unbun nou, necesar şi fără de precedent cu o utilitate maximă de

, in timp ce utilitatea marginală este îndescreştere. O astfel de evoluţie se întâmplă şi cu bunurile

şi .

Based on that idea, in many papers, for example inpaper [2], we find the conclusion that there’s a decreasein the utility of goods. In our opinion the conclusion ismore arguable i.e. the utility of goods is increasing.During the period (0, T) under the influence oftechnological and scientific progress, some goodsappear, others disappear. In the first stage of theappearance of the good-the utility is maximal

and throught that stage the marginal utilityis increasing. During the following stage (or

example in 50 years time) the technological andscientific progress creates a new, improved good withoutprecedence with the maximal utility of andthe marginal utility is decreasing. A similarevolution is happening to the goods and .

Fig. 3. Evoluţia utilităţii integrale / Fig. 3. The evolution of integral utilitySursa /Source: Elaborată de autor./Elaborated by the author.

Evoluţia utilităţii integrale într-o perioadă de 200 ani poatefi interpretată, de exemplu, prin apariţia aparatelor detelecomunicaţii, radio, televiziunii, a mijloacelor deproducere, a tehnologiilor de tratare a maladiilor etc. Înfavoarea afirmării acestui fapt, putem spune că utilitateasocială integrală pe parcursul unei perioade este suficient de

The evolution of the total utility throughout aperiod of 200 years can be interpreted, for example,through the creation of telecommunication equipment,radio, television, manufacturing equipment, medicineand so on. In order to affirm, we can say that the totalsocial utility throughout a long period of time shows us


Nr. 1 / 2013

mare, ceea ce demonstrează creşterea longitivităţii vieţiiumane în profilul tuturor ţărilor. Longitivitatea şi speranţa deviaţă sunt generate în exclusivitate de utilitatea integrală încreştere (şi nu în descreştere) a bunurilor generate deprodusele intelectuale. În acest context este necesar săsubliniem faptul că ideea precum că creşterea consumului PIBper capita generează creşterea utilităţii socialeintegrale nu întotdeauna reflectă realitatea. Pot fi găsiteexemple (India, Brazilia, China, Rusia) unde PIB per capitapoate fi în creştere, şi nivelul de mortalitate, la fel, în creştere.Deci, utilitatea consumului per capita depinde nu numai dePIB per capita, dar şi de structura acestuia. Deci, utilitateabunurilor materiale şi ale serviciilor pentru societate estedeterminată atât de cantitatea produsului final din PIB, cât şide politicile sociale promovate sau nu de către guvernulrespectiv. În ţările, în care politicile sociale sunt generate deDarvinismul Social, oricât de bogate nu ar fi acestea, utilitateaintegrală a bunurilor consumate de către societate va fi îndescreştere. În problema metodologiei de discontare apreferinţelor sociale o problemă aparte o constituiedeterminarea ratei preferinţelor sociale (SRTP). Pentru amodela procesul determinării SRTP ne vom folosi dedependenţa:

that the increase of longevity in every country’s profile.Longevity and life expectancy are generatedexclusively by the increasing of total utility (notdecreasing) of intellectually produced goods. In thiscase it’s necessary to emphasise that the idea that thegrowth of GDP per person generates the growth ofsocial integral utility doesn’t necessarily reflect thereality. We can find examples (India, Brazil, China,and Russia) where the GDP per person is increasingand so is the mortality rate. Therefore the consumptionutility per person doesn’t only depend on the individualGDP, but also on its structure. So the utility of goodsand services for the human society is determined by thefinal GDP product, as well as by the social politics thatare promoted or not by the respective government. Inthe countries where the social politics are regulated bySocial Darwinism, regardless of their wealth, the fullutility of the consumed goods is decreasing. In themethodological problem of estimating the FV of socialpreferences there’s another problem in determining therate of social preferences (SRTP). In order to computethe process of determining SRTP we will use thefollowing dependence:

, de unde

, unde - funcţia utilităţii realizatăde către societate în urma consumului unui bun în volum de

; - coeficientul de proporţionalitate, numit ratapreferinţei.

Pentru a determina SRTP ne vom folosi de formula

, propusă de către Pearce [6], unde -elasticitatea marginală a utilităţii sociale în urma consumuluibunului . Pornind din ipoteza că elasticitatea – const;determinăm STPR. În acest scop determinăm creştereamarginală a utilităţii realizate de către societatea umană înurma consumului bunului , adică:

, where –the function used bysociety after consuming a good that has a volume; a-proportionality coeficient, also known as thepreference rate.

In order to determine SRTP we will use the

formula , proposed by Pearce [6]; -marginal elasticity of social utility after consuming thegood Based on the hypothesis that elasticity is aconstant- we can then determin STPR. For this wemust determine the marginal growth of utility aftersociety consumed good i.e.:

Determinăm evoluţia în timp a creşterii marginale autilităţii:

We can then determine the evolution in time ofutility marginal growth:

;Determinăm STPR, adică câte unităţi de creşteri marginale

în timp revin la o unitate de creştere marginală în urmacreşterii volumului consumului:

We then determine the STPR – how many marginalgrowth units in time make up a unity of marginalgrowth after consumerism’s volume increase:

STPR

Notăm - rata creşterii consumului neproductiv

per capita. Deci, STPR , adicăSTPR – social rate of time preferences, numitaformula lui Ramsei.

Deci, rata socială a preferinţelor în timp poate fi calculatăprin însumarea ratei creşterii utilităţii într-o unitate de timp

cu produsul dintre rata creşterii consumului

We write unproductiveconsume per person growth rate. Therefore

- social rateof time preferences, also known as Ramsei’s formula.

Thus social rate of time preferences in time can becalculated by adding utility growth rate in a certainperiod of time to the product of unproductive


Nr. 1 / 2013

166

neproductiv şi elasticitatea marginală a utilităţii

sociale în urma consumului bunului .Produsul - rata creşterii bunăstării populaţiei în viitor.

În transformările de mai sus elasticitatea . Înviziunea noastră este o funcţie crescătoare în timp,iarfiecare bun creat de produsele intelectuale devine tot maiimportant pentru societate şi mai necesar (de exemplu:internetul, telefoanele mobile, medicamentele si altetehnologii performante).

Deci, STPR este în creştere. STPR poate fi calculatseparat în profil regional, continental, în profilul ţărilor,sistemelor economice etc. STPR poate reflecta situaţia reală,dacă în calcul este inclus consumul produselor finale intelectuale.

Concluzie. În linii mari, cu toate impedimentelemaladiilor, războaielor, regimurilor totalitare antiumane,problemelor ecologice, economice, longivitatea şi speranţavieţii umane sunt în creştere.

consume growth rate and marginal elasticity of

social utility after consuming the good .The product is the future population’s

wellbeing growth rate. In the formulas from aboveelasticity is a function which increases withtime, and each intellectually created good becomesmore and more important for society and more needed(for example the internet, mobile phones, medicine andother advanced technology).

So STPR is growing. It can be calculatedseparately by region, continent, country, economicsystems etc. STPR can reflect reality only if theconsumption of the intellectual final product is takeninto account.

Conclusion. Generally, with all the impediments,disease, wars, ecological issues and economic issues,longevity and life expectancy is increasing.

Referinţe bibliografice:1. ЕМИЛЬЯНОВ, A.M., ШЕЛУНЦОВА, M.A. Использование подхода ставки межвременных предпочтений для

оценки социальной ставки дисконтирования. В: Корпоративные финансы. 2007, № 1, сс. 9-21.2. WHISNANT, R., CHERRY, D.D. Economic Devolution of Rules: Devolution. Evolution and Realism. In: Wake

Forest Law Review. 1996, no. 31 (3), pp. 693-743.3. MISHAN, E.I. Cost-Benefit analysis. London, 1984.4. WILLIAMS, A., GIARDINA, E. Efficiency in the Public Sector: the Theory and Practice of Cost-Benefit Analysis.

Cheltenham: E. Elgar Pub., 1993. 176 p. ISBN 978-1852788124.5. DE ALESSI, L. Error and Bias in Benefit-Cost analysis: HUD’s Case for the Wind Rule. In: Cato Journal. 1996, vol.

16 (1), pp. 120-147.6. ZERBE, R.O., DIVELY, D. How Municipal Governments Set Their Rates and Do They Get It Right? Washington:

University of Washington, 1990, october.7. MAXIMILIAN, S. Modelarea proceselor economice. Chişinău: ULIM, 2009. 226 p.



Nr. 1 / 2013

SOCIOLOGIE / SOCIOLOGY

IMPACTUL MASS-MEDIAASUPRA PARTICIPĂRII ELECTORALE

IMPACT OF MASS MEDIAON ELECTORAL PARTICIPATION

Ion MOCANU, drd., Institutul de IntegrareEuropeană şi Ştiinţe Politice al AŞM

Recenzent: Vladimir BLAJCO, dr. hab., Institutul deIntegrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM

Ion MOCANU, PhD student, Institute of EuropeanIntegration and Political Sciences at ASM

Reviewer: Vladimir BLAJCO, PhD, Institute ofEuropean Integration and Political Sciences at ASM

În articol se reflectă încrederea populaţiei RepubliciiMoldova faţă de diversele tipuri de surse de informare înmasă, se analizează activitatea mass-mediei în perioadaelectorală, se stabileşte influenţa mass-mediei asuprapopulaţiei şi capacitatea acesteia de a motiva participareaelectorală.

In the article is reflected the trust of the populationin different types of mass information sources, isanalysed the activity of the mass media in the electoralperiod, is established the influence of mass media onthe population and its capacity to mobilize theelectoral participation

Cuvinte cheie: mass-media, partide politice, campanieelectorală, participare electorală, tehnologii electorale,educaţie civică.

Keywords: mass media, political parties, electoralcampaign, electoral participation, electoraltechnologies, civic education.

Introducere. Sursele de informare în masă audevenit o instituţie socială importantă în RepublicaMoldova. Importanţa acestora rezidă în faptul că eleinteracţionează cu toate instituţiile sociale majore, aucapacitatea de a modifica relaţiile dintre diversegrupuri sociale, precum şi dintre indivizi şi influenţeazăasupra procesului creării elitelor politice, al funcţionăriistatului. Implementarea noilor tehnologii informaţionaleau generat schimbări profunde în relaţia puterii cusocietatea, a contribuit la creşterea influenţei politice a celeide a patra puteri în stat, creşterea rolului mass-mediei înfuncţionarea instituţiilor sociale şi în derularea procesuluielectoral. În timpul campaniilor electorale, este foarteimportant ca mijloacele de informare în masă să-şi găseascălocul în procesul electoral, influenţând efectiv asupraaudienţei. Fără susţinerea sferei sociale, întregul sistemdemocratic nu poate funcţiona efectiv. Alegătorii trebuie săcunoască, cum activează Parlamentul, Guvernul, să obţinăinformaţii despre deciziile luate, sau cei care nu au încredereîn liderii pe care i-au ales, îşi pierd încrederea faţă dedemocraţie.

Introduction. Media sources have become animportant social institution in Moldova. Theirimportance lies in the fact that they interact with allmajor social institutions, they have the ability to modifyrelationships between various social groups as well asbetween individuals and influence the process ofcreating political elites, the functioning of the state.Implementing new information technologies havegenerated profound changes in the relationship betweengovernment and society, has contributed to increasingpolitical influence of the fourth state power, increasingthe role of the media in the functioning of socialinstitutions and the election process. During electioncampaigns, mass media must find their place in theelectoral process, effectively influencing the audience.Without the support of social sphere, the entiredemocratic system cannot function effectively. Votersneed to know, how activates the Parliament, theGovernment, they must obtain information about thedecisions taken, because those who do not trust theelected leaders lose their confidence in democracy.

Rolul mass-mediei în procesul politic a început să fiestudiat în anii ’20-30 ai secolului trecut, când au apărut astfelde surse ca radioul, televiziunea, astfel apărând necesitateastudierii influenţei acestor surse asupra comportamentuluipopulaţiei. Ulterior au apărut două abordări:

Conceptul lui Walter Lippman, care menţiona înlucrarea sa ”Opinia publică” faptul, că rolul mass-mediei înformarea simpatiilor politice ale cetăţenilor este enorm [1].Bernard Cohen a definit termenul influenţei speciale a mass-mediei, prin care se controlează curentele informaţionale şitemele de discuţii publice. El a stabilit legătura dintreinformaţiile răspândite de către sursele de informare şiimportanţa socială a acestor probleme pentru audienţă. Acestfenomen a fost numit „stabilirea priorităţilor ştirilor”[2]. Înstudiile ulterioare, acest fenomen a fost numit drept „ordine dezi”. S. Iyengar şi D. Kinder, în cartea „News that matters:

The role of mass media in the political processbegan to be studied in the 20s-30's last century, whenthere appeared such sources as radio, television,appearing the need to study the influence of thesesources on peoples’ behavior. Later there were twoapproaches:

The concept of Walter Lippman, who stated inhis "Public opinion" that the role of media in shapingpolitical sympathies of citizens is enormous [1].Bernard Cohen defined the term special mediainfluence, through which the information trends andtopics of public discussion are controlled. Heestablished the link between information disseminatedby the media and social importance of these issues forthe audience. This phenomenon has been called "Newsprioritization" [2]. In subsequent studies, this


Nr. 1 / 2013

168

Television and American opinion” menţionează că mulţialegători şi-au format propriile preferinţe bazându-se peinformaţiile oferite de programele de ştiri. Autorii considerăcă mass-media, poate fi obiectivă, dar niciodată nu poate fineutră din punct de vedere politic [3].

Reprezentanţii celei de-a doua abordări(P. Lazarsfeld, J. Clapper ş.a.) consideră, că impactul mass-mediei asupra audienţei este unul minim, iar sursele oferă oinformaţie generală cu privire la sfera politicului, neavândpreferinţe personale faţă de anumiţi candidaţi. P. Lazarsfeldconsideră, că informaţia transmisă alegătorilor prin sursele deinformare, doar consolidează preferinţele şi orientărileexistente, care s-au format prin influenţa altor factori, cum arfi: venitul, statutul social şi profesia. În viziunea sa, mass-media influenţează o mică parte a audienţei, numită „lideri deopinie”. Aceşti lideri transmit înţelegerea proprie a situaţieicetăţenilor mai puţin interesaţi de procesul politic [4].J.Clapper menţiona, că mass-media rareori influenţează înmod direct şi cedează în această privinţă altor factori sociali,precum poziţia socială, apartenenţa faţă de un anumit grup,educaţia ş.a. Astfel, sursele de informare în masă nu sunt deobicei o metodă necesară sau suficientă de influenţă asupraaudienţei, ci mai degrabă actorii politici utilizează aceste surseca pe una din alternative.

Apreciind starea actuală a mass-mediei, putem menţionacă în 20 de ani de independenţă, Republica Moldova maicontinuă să parcurgă calea de la o presă ce promova unanim osingură ideologie, supusă complet administraţiei centrale, spreo presă independentă, corectă şi imparţială. A apărut presa deopoziţie, se creează noi canale de influenţare a maselor, iarrolul mass-mediei în societate este într-o permanentă creştere.În acelaşi timp, au apărut noi obstacole în dezvoltarea aşa-numitei „a patra puteri” în stat. Nu încetează tentativeleguvernărilor de a restrânge libertatea mass-mediei.Dependenţa economică a instituţiilor media influenţeazăasupra calităţii informaţiei transmise, contribuie la formareaimperiilor informaţionale, care sunt conduse de actori politicimajori. Liderii politici utilizează instituţiile media dependentefinanciar în propriile scopuri. În acest scop, deseori seutilizează publicitatea politică, formarea unei imaginiimpecabile a politicianului, precum şi crearea unei atitudininegative faţă de oponenţii acestuia, inclusiv prin utilizareamaterialelor compromiţătoare.

Deseori, mass-media denaturează informaţiile sau leinterpretează în favoarea unui partid politic. Informaţia ajungela alegător, suferind un set de schimbări. Există o multitudinede exemple, când sursele de informare în masă se conducexclusiv de factorul economic, încălcând legislaţia electorală.În acelaşi timp, dorinţa de a susţine prin diverse căi ilegale unanumit concurent, este justificată prin existenţa unor atacuriasupra libertăţii de exprimare a instituţiei.

Influenţa mass-mediei asupra alegătorilor moldoveni esteambiguă şi variată. Pentru persoanele, a căror preferinţepolitice sunt condiţionate de identificarea ideologică sau departid, necesitatea de a consuma informaţie din mass-media nueste atât de importantă sau definitorie în sens electoral.Aceasta se întâlneşte deseori în rândul populaţiei vârstnice,susţinătoare a PCRM, precum şi în rândul tinerilor, asusţinătorilor mişcării unioniste şi a partidelor de dreapta (PL,

phenomenon was called "agenda". S. Iyengar andD.Kinder, in „News That Matters: Television andAmerican opinion" indicates that many voters havemade their preferences based on information providedby the news. The authors consider that the media canbe objective, but it can never be politically neutral [3].

Representatives of the second approach(P. Lazarsfeld, J. Clapper, etc.) consider that the impactof media on audiences is minimal and sources providegeneral information about the sphere of politics, havingno personal preference to certain applicants.P. Lazarsfeld considers that the information transmittedthrough sources of information only strengthenspreferences and existing guidelines, which wereformed by the influence of other factors such asincome, social status and occupation. In his view,media influence a small audience, called "opinionleaders". These leaders transmit their ownunderstanding of the situation to people less interestedin the political process [4]. J.Clapper mentioned thatmedia rarely affect directly and yield in this regard toother social factors such as social position, belongingto a particular group, education, etc. Thus, mediasources are usually not necessary or sufficient methodto influence the audience, but rather political actors usethese sources as one of the alternatives.

Considering the current state of the media, we canmention that in 20 years of independence, Moldovacontinues to walk the path from a press that promoteunanimously one ideology, completely subjected tocentral government, to an independent, fair andimpartial press. Appeared opposition press, newchannels of masses’ influence are created, and the massmedia role in society is in constant growth. At the sametime, new obstacles in the development of so-called"fourth power" in the state. Governments do not stoptheirs attempts to restrict media freedom. Theeconomic dependence of the Media affect the qualityof information transmitted, contribute to the creation ofinformation empires that are run by major politicalactors. Political leaders use the financially dependentmedia for their own purposes. For this purpose, there isoften used political advertising, creating a flawlessimage of a politician, as well as creating negativeattitude towards its opponents, including the useof compromising materials.

Quite often the media distorts information orinterpret them in favor of a political party. Informationreaching voters suffers a set of changes. There aremany examples when media sources are guided solelyby economic factors, violating the electoral law. At thesame time, the wish to support through various illegalmeans of a special concurrent is justified by theexistence of attacks on freedom of expression of theinstitution. Moldovan media influence on voters isambiguous and varied. For people whose politicalpreferences are conditioned by ideology or partyidentification, the need to consume information fromthe media is not so important or defining in electoral


Nr. 1 / 2013

PNL). Există persoane, în special în rândul celor cu studiisuperioare, pentru care programul partidului, faptele concreteale liderului de partid, sunt mai importante decât informaţiiledin mass-media. Cu toate acestea, cei mai mulţi alegătoripercep mass-media drept canalul principal de obţinere ainformaţiei cu privire la actorii politici.

Victoria unui oarecare candidat sau partid, poate fiobţinută doar atunci, când acesta este cunoscut de cătremajoritatea alegătorilor. Astfel, scopul principal alconcurenţilor electorali în perioada alegerilor rezidă înpromovarea propriei imagini prin intermediul mass media.Odată ce majoritatea partidelor din Republica Moldova nudispun de sursele necesare pentru o promovare intensă aimaginii prin majoritatea surselor de informare în masă, lafiecare scrutin asistăm la faptul, că zeci de partide şi chiarblocuri electorale nu pot trece pragul electoral, iar lideriiacestora nici nu sunt cunoscuţi pentru marea majoritate apopulaţiei.

Publicitatea electorală are un rol important în procesulelectoral. Problema majoră a candidaţilor constă întransmiterea propriului mesaj către alegători. Aceasta sereflectă şi în structura cheltuielilor partidelor politice şi acandidaţilor. Astfel, achitarea spaţiului din ziare şi a timpuluide emisie la posturile de radio şi TV constituie o parteînsemnată a cheltuielilor.

Confom articolului 47(1) din Codul electoral al RepubliciiMoldova, „Cetăţenii Republicii Moldova, partidele şi alteorganizaţii social-politice, blocurile electorale, candidaţii şipersoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supunediscuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electoraleale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şipersonale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţieelectorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cualegătorii prin intermediul mijloacelor de informare în masă,prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altorforme de comunicare” [5].

Partidele politice utilizează următoarele tipuri de surse deinformare în masă în timpul campaniei electorale:

a) Presa de tipar:ziarele, revistele, pliantele;panourile publicitare, afişele.

b) Presa electronică:radioul;televiziunea;internetul.

Presa trebuie citită, or aceasta presupune un efortsuplimentar de concentrare al audienţei şi presupune ocheltuială în plus pentru fiecare alegător, dacă acesta doreştesă primească informaţie electorală într-un volum mai mare şidin diverse surse. De asemenea, gradul de influenţare al preseiscrise asupra alegătorilor este scăzut din cauza tirajelor mici.Dacă ne referim la faptul cum reflectă activitatea anumitorpartide în perioada campaniilor electorale presa scrisă, atuncivom menţiona că instituţii mediatice, precum NezavisimaiaMoldova, Moldova Suverană, www.omg.md, au favorizatmasiv PCRM şi defavorizat AIE, în general, şi partidelePLDM şi PL, în particular. Contrar normelor deontologice,deseori în materiale a lipsit opinia părţii acuzate, au fost citatesurse anonime de informaţii şi s-a făcut uz de limbaj

sense. This is often encountered among olderpopulations, supporting the CPRM, and among youth,supporters of the unionist movement and right-wingparties (LP, NL Party). There are people, especiallyamong those with higher education, for which the partyprogram, party leader concrete actions are moreimportant than the information in the media. However,most voters perceive the media as the main channel forobtaining information about political actors.

Victory of a certain candidate or party can only beachieved, when he is known by most voters. Thus, themain goal of candidates during elections lies inpromoting theirs own image through the media. Oncethe majority of parties in Moldova do not have thenecessary resources for promoting the image throughthe most intense media sources, every election we seethat dozens of parties and electoral blocs cannot evenpass the threshold and their leaders or are not known tomost people. Election advertising plays an importantrole in the electoral process. The major problemconsists of the transmission of the candidates' ownmessage to voters. This is reflected in the structure ofspending of political parties and candidates. Thus,payment of newspaper space and air time on radio andTV are a significant part of the costs.

According to Article 47 (1) of the Electoral Code ofthe Republic of Moldova, "Moldova's citizens, partiesand other social-political organizations, electoral blocs,candidates and representatives of the candidates haveright to have free discussions in all aspects on electoralprograms of the candidates, political, professional andpersonal qualities of the candidates and make electoralpropaganda at the meetings, with voters, through massmedia, by exposing electoral posters or through otherforms of communication" [5].

Political parties use the following types ofinformation sources in the electoral campaign:

a) Printing press:newspapers, magazines, leaflets;billboards, posters.

b) Broadcast media:radio;television;internet.

Press should be read, thus it requires extra effort toconcentrate from the audience and requires additionalexpense for each voter, if he wishes to receive electoralinformation in a greater volume and from varioussources. Also, the degree of influence of the print mediaon voters is low due to low circulations. If we refer tothe fact how the press reflects the work of certain partiesduring election campaigns, we will mention that mediaoutlets such as Nezavisimaya Moldova, MoldovaSuverană, www.omg.md, heavily favored CPRM anddisfavored EIA in general and parties LDP and LP inparticular. Contrary to the rules of ethic, often lacked thepoint of view of the accused parties, anonymous sourcesof information were cited and denigrating language andpersonal attacks were used. Meanwhile, other media


Nr. 1 / 2013

170

denigrator şi de atac la persoană. În acelaşi timp, alte instituţiimediatice, precum Timpul de dimineaţă, Jurnal de Chişinău,AP Moldpres, Cuvântul, Gazeta de Sud, au prezentat PCRMpreponderent în context negativ, iar AIE – în context pozitiv[6]. În acelaşi timp, ziarul cu cel mai mare tiraj din ţară,„Komsomolskaia Pravda”, a oferit un spaţiu redus partidelorpolitice şi a reflectat foarte vag campania electorală.

De asemenea, concurenţii electorali utilizează pe largafişele şi panourile electorale. Luând în consideraţie că încursa electorală din 2010 s-au înscris 40 de concurenţi, pentruplasarea afişelor trebuiau să fie alocate spaţii mult mai mari.Odată ce aceasta nu a avut loc, afişele erau adesea plasate înlocuri necuvenite, multe din acestea fiind rupte sau substituitecu cele ale unui alt concurent electoral. Pe marginea acestuisubiect au fost depuse un şir de contestaţii la ComisiaElectorală Centrală. Aceasta, la rândul ei, a emis avertizăripartidelor ce încălcau drepturile contracandidaţilor, iarMinisterul Afacerilor Interne a întocmit 40 de procese verbale.

Odată ce televiziunea este cea mai importantă din surselede informare în masă (83% din respondenţi susţin că privesctelevizorul în fiecare zi, iar 71% din respondenţi aunominalizat-o drept sursa principală pentru propria informare),aceasta reprezintă un factor determinant ce influenţează asuprarezultatului final al alegerilor. Televiziunea utilizează efectulcomunicării interpersonale, atunci când apelează la audienţă.Telespectatorul, cu toate că ştie despre faptul că în acelaşitimp urmăresc postul TV zeci de mii de oameni, totuşi,percepe declaraţiile de pe ecran ca fiind adresate directacestuia. O importanţă deosebită o are poziţia posturilor TVMoldova 1, Jurnal TV, Publika TV, Prime TV etc. faţă decandidaţi, partide şi blocuri politice. Au evoluat în ultimii anitehnologiile televiziunilor în procesul elucidării activităţiicandidaţilor politici. Campaniile electorale, prin intermediulmass-mediei, s-au transformat în spectacole, reportajesportive, cu proprii câştigători, perdanţi şi cu dificultăţileintense de luptă.

Este de menţionat că în ultimii ani, Moldova 1 a renunţatla practicile vechi, în care buletinele de ştiri debutau cuanumite materiale sau evenimente în care se reflectauactivităţile partidelor de la putere. Buletinele de ştiridebutează, de obicei, cu materiale pe subiecte de importanţăsocială. De asemenea, se practică reflectarea obiectivă aconcurenţilor electorali. Cu toate acestea, PCRM a fostreflectat mai negativ, dat fiind faptul că multe partide aveau cascop criticarea acestui partid. De asemenea, transmitereamultor ştiri ce reflectă activitatea Primului Ministru auavantajat PLDM. Pe lângă aceasta, postul public a condus ocampanie de educaţie electorală a populaţiei. Posturile deacoperire naţională Publika TV şi Jurnal TV reflectăcampaniile electorale destul de activ, iar activitateaconcurenţilor electorali a fost transmisă fără a prejudicia pecineva sau a favoriza în mod vădit un anumit candidat. JurnalTV a favorizat partidul extraparlamentar „Pentru Neam şiŢară”, oferindu-i timp adiţional de emisie şi invitând foartedes în emisiuni liderul partidului, Sergiu Mocanu. Deasemenea, postul a defavorizat concurentul electoral PCRM.

În acelaşi timp, postul NIT a efectuat permanent unpartizanat politic, efectuând exclusiv campanie electoralăpentru PCRM şi denigrând imaginea partidelor din AIE. Acest

outlets, such as Timpul de dimineaţă, Jurnal de Chisinau,AP Moldpres, Cuvântul, Gazeta de Sud, presentedCPRM mainly in a negative light, and the EIA - in apositive context [6]. Meanwhile, the newspaper with thelargest circulation in the country, "KomsomolskayaPravda", gave little space to political parties and electioncampaign was reflected very vague.

Also candidates have extensively used electionposters and billboards. Considering that in the electioncampaign of 2010 were 40 competitors registered forplacing posters, there must have been allocated muchlarger spaces. Once this hasn’t occurred, the posterswere often placed in undue places, many of which weretorn or replaced with those of other candidates. On thissubject there have been made a number of complaints tothe CEC. The commission, in its turn, issued warningsinfringing counter party, and the Ministry of InternalAffairs has drawn 40 protocols.

Once the television is the most important mediasource (83% of respondents mentioned that they watchTV every day, and 71% of respondents named it as theprimary source for their information), it is a factor thatinfluences the final result of the election. Television usesthe effect of interpersonal communication whenappealing to the audience. TV viewer, although heknows about the fact that he is watching a TV channeltogether with tens of thousands of people still perceivethe statements as addressed directly to him. Of particularimportance is the position of TV Moldova 1, Journal TV, Publika TV, Prime TV, etc. towards candidates, partiesand political blocs. Televisions technologies haveevolved in the process of elucidation of politicalcandidates’ activities in recent years. Electioncampaigns through the media, turned in performances,sports reports with their own winners, losers and intensecombat challenges.

It should be noted that in recent years, Moldova 1abandoned old practices, the news started with somematerials or events that reflect the activities of parties ofpower. Newscasts usually begin with materials on topicsof social importance. It is also practiced the objectivereflection of candidates. However, PCRM was reflectedmore negatively, since many parties aimed at criticizingthis party. Also, emitting lots of news that reflect theactivity of the Prime minister have advantaged theLDPM. In addition, the public broadcaster hasconducted a campaign for electoral education of thepopulation. The TV stations with national coverageactively reflect the electoral campaigns and thecandidates’ activities were reflected without harming orfavoring in a clear manner any particular candidate.Jurnal TV have favored the extra-parliamentary party“For the People and the Country”, offering additionalemission time and inviting very often in programs theirparty leader. Also, this post disfavored CPRM.

Meanwhile, the TV channel NIT has conducted apermanent political partisanship, performing an electoralcampaign exclusively for CPRM and denigrating theimage of EIA parties. This post has not complied with


Nr. 1 / 2013

post nu a respectat principiul pluralităţii opiniilor, iarconcurenţii PCRM, imaginea cărora a avut de suferit înbuletinele de ştiri ale NIT-ului, nu au avut posibilitatea de areplica acestor învinuiri. Acest post nu s-a conformat nicirecomandărilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului,nici legislaţiei naţionale şi a fost sancţionat în timpulcampaniei electorale de 3 ori, pentru ca în cele din urmă să-ifie retrasă licenţa de emisie.

Posturile Prime TV şi 2 Plus au făcut partizanat politicpentru Partidul Democrat, în special în ultimele săptămâniînainte de alegerile din 28 noiembrie. Aceste posturi au merspe calea transmiterii emisiunilor de divertisment, în care erauinvitaţi membrii Partidului Democrat. Aceste posturi TV, fiindafiliate mogulului Vlad Plahotniuc, au difuzat diversereportaje în care se reflectau activităţile acestuia.

În general, posturile TV au respectat prevederile CoduluiElectoral în ceea ce ţine de oferirea concurenţilor electorali atimpului de eter garantat. În acelaşi timp, Comisia ElectoralăCentrală a adjudecat un şir de litigii privind mass-media.Contestaţiile cu privire la radiodifuzori erau remiseConsiliului Coordonator al Audiovizualului şi iar toatecontestaţiile cu privire la mass-media şi internet erauexaminate de către instanţele de judecată. Aici vom menţionacă partidele nu întotdeauna doresc să declare cheltuielile realepe care le efectuează în timpul campaniilor electorale. Astfel,potrivit informaţiilor Comisiei Electorale Centrale, partidelepolitice nu declară cheltuielile cu privire la întreţinerea staff-urilor electorale, a celor de transport şi declară desfăşurareamanifestaţiilor de promovare a imaginii partidelor (întâlniri,concerte) drept activităţi voluntare [7].

Cu toate că timpul de emisie garantat de către CodulElectoral este respectat de către mijloacele de informare înmasă, partidele cu o finanţare modestă sunt prejudiciateatunci, când este vorba despre utilizarea timpului de emisiecontra plată. Politologul englez Michael Pinto-Duchinskymenţionează, că sunt inechitabile acele campanii electorale, încadrul cărora candidaţii şi partidele cu susţinători bogaţi auposibilitatea de a utiliza mult mai mulţi bani decât oponenţiiacestora [8].

O altă sursă de informare în masă, radioul, permite doaraudierea informaţiei, iar primirea simbolurilor de cătreaudienţă este imposibilă. De aici şi audienţa mai mică, decâtcea a posturilor TV. Astfel, doar 36% din respondenţi ascultăradioul în fiecare zi, iar alţi 14% - de câteva ori pe săptămână.O reflectare obiectivă a procesului electoral a fost efectuată decătre postul de radio Prime FM. Alte posturi de radio audevaforizat anumite partide. De exemplu, postul de radioVocea Basarabiei a fost insistent în propagarea ideiloranticomuniste, favorizând partidele AIE, iar postul de radio„Ploaia de argint” a favorizat PCRM şi a difuzat ştiri cu tentănegativă privitor la partidele din AIE.

Atenţia surselor de informare în masă faţă de posibiliicandidaţi creşte încă înaintea campaniei electorale. Iarpartidele politice, dorind să participe la alegeri, fac totposibilul ca să atragă atenţia surselor de informare în masă.Mass-media are posibilităţi specifice, comparativ cu altemetode de influenţare a electoratului (adunări, întruniri alecandidaţilor cu cetăţenii, mitinguri etc.): acestea pot transmitematerialul de agitaţie în fiecare gospodărie. Aceste materiale

the principle of opinions’ plurality, and CPRMcompetitors, the image of which suffered in the NITnewscasts, were unable to replicate these accusations.This post has not complied with any recommendationsof the Audiovisual Coordinating Council or nationallegislation and was sanctioned 3 times during thecampaign, their broadcasting license being withdrawnlater.

The stations Prime TV and 2 Plus made a politicalpartisanship for the Democratic Party, especially in thelast weeks before the November 28 elections. Theseposts transmitted entertainment programs, in which theDemocratic Party members were invited. These TVstations, being affiliated to Vlad Plahotniuc, issuedvarious reports which reflect his activities.

In general, TV stations have complied with theElectoral Code in terms of providing candidates theguaranteed air time. Meanwhile, the Central ElectionCommission has awarded a number of disputesregarding the media. Complaints about broadcasterswere sent to the Audiovisual Coordinating Council andall disputes relating to the media and the Internet wereexamined by court. Here we mention that the parties donot always want to declare real costs they carry duringelection campaigns. According to the CEC information,political parties don’t declare expenditures on electionstaffs maintenance, on the transport and declare thedemonstrations which promote the image of parties(meetings, concerts) as voluntary activities [7].

Although air time granted by the Election Code isrespected by the mass media, parties with modestfunding are prejudiced when it comes to use of paid airtime. The English political scientist Michael Pinto-Duchinsky mentions that those are unfair electioncampaigns, where candidates and parties with wealthysupporters are able to use a lot more money than theiropponents [8].

Another source of media, the radio, allows onlyhearing information, thus the symbols receiving by theaudience is impossible. Hence it has a smaller audiencethan the TV stations. Thus, only 36% of respondentslisten to the radio every day, and another 14% - severaltimes a week. An objective reflection of the electoralprocess was conducted by Prime FM radio. Otherstations have disadvantaged certain parties. For example,the radio station Voice of Bessarabia was insistent inspreading anticommunist ideas, favoring EIA parties,and radio station "Silver Rain" favored CPRM andemitted news with negative connotation regarding AEIparties.

Sources of media’s attention to the possiblecandidates increased even before the campaign. Andpolitical parties who wish to participate in elections aredoing everything possible to draw attention to mediasources. Media has specific possibilities compared toother methods of influencing the electorate (meetings ofcandidates with citizens, rallies etc.), it can transmitpropaganda material in every household. These materialscan be transmitted through various forms of political


Nr. 1 / 2013

172

pot fi transmise prin diverse forme: dezbateri politice, discuţii,mese rotunde, conferinţe de presă, interviuri şi filme videodespre candidaţi sau partide politice. Prin intermediul mass-mediei, partidele sunt oferite drept marfă pe piaţa politică. Înacest scop pentru agitaţie sunt angajate companiile depublicitate, consultanţi, care studiază piaţa (componenţa,poziţia socială, aşteptările alegătorilor), stabilesc măsurilenecesare promovării mărfii, oferă sfaturi angajatorilor. Deasemenea, se creează materiale publicitare cu utilizareasimbolicii partidelor, materiale video, animaţie, muzică etc.,această activitate fiind numită marketing politic.

Rolul mass-mediei în procesul educării cetăţenilor estedestul de major în perioada campaniilor electorale. Fiindîntrebaţi despre modul în care obţin informaţii despreprocedura de votare, 69% din respondenţi au menţionat, că seinformează în mass-media (vezi Figura 1).

debates, discussions, roundtables, pressconferences, interviews, videos about candidates orpolitical parties. Through the media, parties are offeredas goods on political market. For propaganda purposesare employed advertisers, consultants, who are studyingmarket (composition, social position, voters'expectations), establish the necessary measures topromote goods, offer advices to employers. Also thereare created advertising materials by using party symbols,videos, animation, music, etc. This activity is calledpolitical marketing.

The role of mass media in public education is quiteimportant during election campaigns. When asked abouthow they obtain information about the voting, 69% ofrespondents said that they inform from the media (seeFigure 1).

Fig. 1. În timpul campaniilor electorale, in ce mod obţineţi informaţii despre procedura de votare?/Fig. 1. In which way do you obtain information about voting procedure?

Sursa/Source: Elaborat de autor / Elaborated by the author.

Dar percepţia populaţiei faţă de activitatea mijloacelor deinformare în masă în perioada campaniilor electorale nu esteunivocă. Astfel, în campania electorală din 2010, doar 25%din respondenţi considerau că mass-media oferă posibilităţiegale tuturor partidelor politice pentru a-şi mediatizaplatformele electorale, în timp ce 46% erau de părerea căunele partide au fost privilegiate (vezi figura 2). Încă o criticăadusă mijloacelor de informare în masă, este aceea că, 35%din respondenţi consideră, că informaţiile despre partidelepolitice sunt incomplete.

But public perception towards mass media activityduring election campaigns is not unequivocal. Thus,during the campaign of 2010, only 25% of respondentsfelt that the media offer equal opportunity for allpolitical parties to publicize electoral platforms, while46% were of the opinion that some parties wereprivileged (see Figure 2). Another criticism of massmedia is that 35% of respondents believe that theinformation about the political parties isincomplete.


Nr. 1 / 2013

Fig. 2. Consideraţi că mass-media oferă posibilităţi egale tuturor partidelor politice pentru a-şi mediatiza platformele electorale?/Fig. 2. Do you consider that mass media offer equal possibilities to all the parties to publicize their electoral platforms?


Analiza aprecierilor subiective ale importanţei diferitormijloace de informare în masă a demonstrat că, pentrupopulaţie, cea mai importantă sursă de receptare a informaţieio reprezintă, în mod stabil, televiziunea. 61% din respondenţiau definit televiziunea drept sursă de informaţie de primăimportanţă. Pentru alte 17% din respondenţi această sursă deinformaţie se situează pe locul doi, pentru 5% - pe locul trei.Prin urmare, 83% din respondenţi consideră televiziunea dreptcea mai importantă sursă de informaţie (vezi tabelul 1). În liniigenerale, aproape toată populaţia ţării cel puţin uneori priveştetelevizorul. Doar 2% din respondenţi nu au privit televizorulde mai bine de 3 luni sau n-au fost în stare să dea un răspunscert la întrebare. Mai mult de 9 din 10 locuitori ai ţării privesctelevizorul cel puţin de câteva ori în săptămână (vezitabelul 2).

Analysis of subjective assessments of theimportance of various mass media showed that for thepopulation most important source of information istelevision. 61% of respondents mentioned television asa source of information of primary importance.For other 17% of respondents this source ofinformation is ranked second, for 5% - the third.Therefore, 83% of respondents consider television asthe most important source of information (see Table 1).In general, most of the population watched television atleast sometimes. Only 2% of respondents didn’t watchTV for more than three months or were not able to givea clear answer to the question. More than 9 of 10residents of the country watch the TV at least a fewtimes a week (see Table 2).

Tabelul 1/Table 1Care este cea mai importantă sursă pentru informarea Dvs.? (trei răspunsuri)/

Which is the most important source for your information? (3 answers)

Sursa 2009Total %

2009Rangul

2010Total %

2010Rangul

2011Total %

2011Rangul

2012Total %

2012Rangul

Televiziunea/Television 86,6 I 89,0 I 80,3 I 82,7 IRadioul/ Radio 48,5 II 50,8 II 42,8 II 44,8 IIInternetul/Internet 17,9 VI 29,6 IV 35,9 III 39,0 IIIZiarele, revistele/Papers, magazines 42,5 III 37,7 III 29,9 V 32,4 IVFamilia mea/My family 33,5 IV 20,5 VI 32,5 IV 29,6 VPrietenii, vecinii/Friends, neighbours 29,9 V 28,5 V 29,4 VI 27,5 VIColegii de serviciu/ Colleagues fromwork 14,2 VII 16,5 VII 17,6 VII 17,3 VII

Zvonurile/Rumours 10,6 VIII 12,4 VIII 9,3 VIII 9,3 VIII

Sondajele de opinie/ Oppinion polls 4,5 IX 4,5 IX 5,8 IX 4,7 IX

Biblioteca / Library 3,8 X 2,2 X 2,4 X 3,0 XSursa/Source: Elaborat de autor / Elaborated by the author.

O influenţă esenţială asupra frecvenţei apelării lateleviziune o manifestă nivelul de instruire. Astfel, dintrepersoanele cu studii medii incomplete privesc televizorulzilnic 66%, dintre cele cu studii superioare – 91%. Prinurmare, nivelul de instruire sporeşte interesul pentru vizionareşi timpul dedicat acestui gen de activitate. Este hotărâtoare şiinfluenţa vârstei. Persoanele tinere şi cele de vârstă medie

A key influence on the frequency of appealingto television is manifested by education level.Thus, among those with incomplete secondaryeducation watch TV daily 66%; of the highly educated -91%. Therefore, the level of education increases interestin watching and time dedicated to this type of activity.The influence of age is also crucial. Young and


Nr. 1 / 2013

174

privesc televizorul aproape cu aceeaşi frecvenţă – 83-90% ofac zilnic. Persoanele care depăşesc vârsta de 60 de ani privesctelevizorul mai rar: doar 65% o fac zilnic. Bărbaţii şi femeileprivesc televizorul cu aproximativ aceeaşi frecvenţă. Nivelulsituaţiei materiale influenţează destul de mult asuprafrecvenţei vizionării televizorului: cu cât acesta este mai înalt,cu atât mai mulţi respondenţi din grupul respectiv privesczilnic televizorul. Dintre persoanele cu situaţie materialăprecară privesc televizorul zilnic sau aproape zilnic 76%,dintre cele cu situaţie materială medie – 84%, dintre cele cusituaţie materială bună – 94%. De aici rezultă că persoanelemai înstărite privesc televizorul mai des. Locuitorii oraşelorprivesc mai des televizorul în comparaţie cu locuitorii zonelorrurale. Diferenţa este însă nesemnificativă.

middle-aged people watch TV almost at the samefrequency - 83-90% and they do it daily. People underthe age of 60 watch TV less often: only 65% do it daily.Men and women watch TV with about the samefrequency. Level of financial situation affects a lot theTV viewing frequency: the higher it is, the morerespondents in the group are watching TV every day.Within the people with precarious situation watch TVdaily or almost daily 76%, with the average financialsituation - 84%; of those with good financial situation -94%. This suggests that wealthier people watch TVmore often. Urban residents watch the TV more oftencompared to rural residents. The difference isinsignificant.

Tabelul 2/Table 2Cât de des Dvs.…?/ How often do you…?

În fiecare zi (6-7zile pe săptămână)/Every day (6-7 days

per week)

De câteva ori pesăptămână/

Severely times aweek

De câtevaori pelună/

Severelytimes per

month

O dată pe lunăsau mai rar /One time per

month or morerarely

Niciodată înultimele 3 luni/not even once in

the last 3months

Citiţi ziare/ Readnewspapers 12,2% 28,0% 25,1% 12,6% 22,1%

Ascultaţi radioul/Listen to radio 36,1% 30,6% 12,3% 8,9% 12,1%

Priviţi TV/ WatchTV 80,7% 12,1% 3,7% 1,7% 1,9%

Citiţi cărţi/ Readbooks 4,2% 10,0% 17,8% 24,8% 43,2%


Reieşind din faptul că televiziunea este cel mai importantmijloc de informare în masă, partidele politice cheltuiesc oparte importantă a bugetului prevăzut pentru campaniaelectorală anume în scopul publicităţii TV. Astfel, încampania electorală din 2010, PLDM a cheltuit 5 milioane delei, PCRM – 1,3 milioane, PL – 1,7 milioane, iar PD –aproape 10 milioane de lei.

Pe locul doi se situează radioul. Această sursă a fostmenţionată de 45% din respondenţi (vezi tab. 6). În acest sens,adevărul este că, în calitate de sursă de informaţie de primămărime, acesta a fost indicat doar de 4% din respondenţi. Înesenţă, radioul este important „în al doilea” sau „în al treilearând”. Jumătate din respondenţi (67%) audiază zilnic sauaproape zilnic radioul. Doar 12% din respondenţi n-au audiatradioul de trei sau mai multe luni (vezi tabelul 7). Pentrupublicitatea de la radio, partidele politice care au depăşitpragul electoral la alegerile parlamentare din 2010 au cheltuitsume mai modeste – între 26 mii lei (PL) şi 450 mii lei(PLDM).

Pentru 39% din respondenţi o sursă importantă deinformaţie s-a dovedit a fi reţeaua Internet (vezi tabelul 6).Numărul utilizatorilor reţelei Internet este mult mai maredecât în anii precedenţi şi continuă să crească. Internetulpresupune o relaţie interactivă dintre candidaţi şi alegători,spre deosebire de ceea ce pot oferi alte surse de informare înmasă. Candidaţii, utilizând internetul, trebuie să dea dovadă de

Given the fact that television is the most importantmeans of mass media, political parties spend asignificant part of their budget for advertising campaignspecifically for TV. Thus, during the campaign of 2010,the LDP has spent 5 million lei, PCRM - 1.3 million, PL- 1.7 million and PD - almost 10 million lei.

Radio is situated on the second place. This sourcewas mentioned by 45% of respondents (see tab. 1). Inthis sense, the truth is that as a source of information offirst class, it was shown by only 4% of respondents. Inessence, the radio is important, "in the second" or "in thethird place". Half of respondents (67%) daily or almostdaily listen the radio. Only 12% of respondents have notheard the radio for three or more months (see Tab.2).Political parties that have exceeded the threshold inparliamentary elections of 2010 have spent more modestsources for radio advertising from 26,000 lei (LP) to 450thousand lei (LDPM).

For 39% of respondents an important source ofinformation it is Internet (see Table 1). Number of theInternet users is much higher than in previous years andcontinues to grow. Internet requires an interactiverelationship between candidates and voters, as opposedto what can supply other media sources. Candidatesusing Internet must demonstrate the ability to interactwith people. Although the utilization of this source


Nr. 1 / 2013

capacitatea de a interacţiona cu oamenii. Cu toate că pentruutilizarea acestei surse este necesar calculatorul şi accesul lareţeaua internet, precum şi anumite capacităţi de utilizare aacestuia, în curând acesta va deveni cea mai importantă sursăde informare. Contra-argumentele au existat şi faţă deteleviziune în anii ‘60 ai secolului trecut. În următoruldeceniu, când pe arena politică va apărea o altă generaţie,internetul va egala, sau va întrece televiziunea în calitate desursă de informare şi va oferi populaţiei noi forme de dialogcu politicienii. În acelaşi timp, internetul are un potenţialenorm de consolidare a legăturii cu liderii de opinie, prinintermediul cărora se transmite mesajul electoral cătreprietenii, neamurile şi colegii acestora. Câmpul virtual esteutilizat de majoritatea concurenţilor electorali, activitateacărora este reflectată cu lux de amănunte pe site-uriinformative precum: unimedia.md; point.md; jurnaltv.md;protv.md; publika.md, etc.

Pe locul al patrulea se situează ziarele, revistele şi alteediţii periodice. Acestea au fost menţionate în calitate de sursăde informaţie de primă importanţă de 32% din respondenţi(vezi tabelul 6). În această ordine de idei, doar 2% le-aumenţionat ca fiind importante în primul rând, 19% –importante în al doilea rând şi 11% în al treilea rând. Zilniccitesc ziare doar 12% din respondenţi, iar cărţi – doar 4%.22% din respondenţi n-au citit mai bine de 3 luni ziare, iarcărţi – 43% (vezi tabelul 7). Utilizarea presei scrise încampania electorală din 2010 a fost, de asemenea, mai puţincostisitoare decât timpul de emisie TV, dar mai scumpă, înmediu, decât publicitatea la radio. Astfel, PL a cheltuit înaceastă direcţie 80 000 lei, PDM – 138 000 lei, PCRM – 230000 lei, iar PLDM – 581 000 lei. Mult mai costisitoare a fostpublicitatea outdoor, în care se include producerea şiamplasarea afişelor şi a panourilor electorale. Aici partideleparlamentare au cheltuit între 1,3 milioane lei (PDM) şi 3,5milioane lei (PLDM).

Familia a fost indicată în calitate de sursă de informaţie decătre 30% din respondenţi. Conform datelor calitativecolectate în interviurile focalizate de grup, această sursă îşipăstrează poziţia printre cele mai importante, datorităîncrederii reciproce a membrilor familiilor, precum şi dorinţeide a afla opiniile persoanelor mai informate. În continuare, înordinea răspândirii, urmează prietenii şi vecinii. Această sursăa fost menţionată de 27% din respondenţi. Colegii de serviciuau fost menţionaţi şi mai rar – 17%. Nu este atât de micnumărul respondenţilor, care folosesc zvonurile drept sursă deinformaţie (9% din respondenţi). În esenţă, potrivit estimărilorrespondenţilor, această sursă nu furnizează informaţie deprimă importanţă.

În felul acesta, este evident, că mijloacele audiovizuale deinformare în masă se bucură de o mai mare popularitate înrândul populaţiei decât producţia scrisă: ziare şi, mai ales,cărţi. Frecvenţa apelării la mijloacele de informare în masădiferă în dependenţă de caracteristicile social-demografice alerespondenţilor. Utilizarea mijloacelor de informare în masă sedeosebeşte esenţial în dependenţă de vârstă, nivelul deinstruire şi situaţia materială a respondentului. Tinerii cu studiisuperioare şi cu o situaţie materială bună utilizează în modulcel mai activ mijloacele de informare în masă.

Totuşi, influenţa mijloacelor de informare în masă au un

requires a computer and access to internet, and alsosome skills, it will soon become the most importantsource of information. Counter-arguments againsttelevision existed in the 60s of last century. In the nextdecade, when on the political arena will appear anothergeneration Internet will equal or exceed television as asource of information and give people new forms ofdialogue with politicians. At the same time, the Internethas enormous potential to strengthen links with opinionleaders, through which electoral message to friends,colleagues and their relatives is transmitted. Virtual fieldis used by the majority of candidates, the activity ofwhich is shown in detail on informative websites suchas: unimedia.md; point.md; jurnaltv.md; protv.md;publika.md, etc.

In fourth place are situated newspapers, magazinesand other periodicals. They were mentioned as a sourceof information of primary importance by 32% ofrespondents (see Table 1). In this context, only 2%mentioned them as being important "in first row", 19% -significant in the second row and 11% in the third row.Only 12% of respondents read newspapers daily, andbooks - only 4%. 22% of respondents did not readnewspapers for more than three months and books - 43%(see Table 2). Using print media in the campaign of2010 was also less expensive than TV air time, but moreexpensive, on average, than radio advertising. Thus, LPspent in this direction 80 000 MDL, DPM 138 000 lei,CPRM - 230 thousand, and the LDP - 581 thousand.Outdoor advertising, which includes producing andplacing election posters and billboards, was moreexpensive. In this direction parliamentary parties havespent between 1.3 million lei (DPM) and 3.5 million lei(LDP).

Family as a source of information was indicated by30% of respondents. According to qualitative datagathered within focus group interviews, this sourcemaintains its position among the most important becauseof mutual trust between family members and because ofpeople desire to learn the opinions of the more informedpeople. Next, in order of prevalence, are friends andneighbors. This source was mentioned by 27% ofrespondents. Colleagues were mentioned less often -17%. Number of respondents who use rumors as asource of information it is not small at all (9% ofrespondents). In essence, respondents estimated that thissource does not provide information of primeimportance.

Thus, it is clear that audiovisual media outlets enjoygreater popularity among the population than writtenproduction: newspapers and, especially, books.Frequency of seeking mass media information variesdepending on socio-demographic characteristics ofrespondents. Utiliyation of mass media are essentiallydifferent depending of age, of education level and offinancial situation of the respondent. Young people withhigher education and a better financial situation usemedia resources the most actively.

However, the influence of mass media is cumulative.


Nr. 1 / 2013

176

caracter cumulativ. Influenţa acestora creşte atunci, când suntaplicate în continuu, pe o perioadă îndelungată de timp.Oamenii sunt influenţaţi de întregul câmp informaţional, ci nude o sursă unică. Cu cât mai uniforme sunt mesajele obţinutede către persoană din diferite surse, cu atât mai eficientă esteinfluenţa asupra acestuia. Eficienţa utilizării mijloacelor deinformare în masă poate fi stabilită prin stabilirearandamentului surselor financiare investite şi a voturilorvalabile primite de către concurenţii electorali. Astfel, laalegerile parlamentare din noiembrie 2010, partidele, care audepăşit pragul electoral, au avut următoarele costuri ale unuivot valabil exprimat: PCRM – 6,4 lei; PLDM – 19,9 lei; PL –22,3 lei; PDM – 53,5 lei.

În ultimii ani se înregistrează unele schimbări pozitive lacapitolul libertatea presei. Acest fapt se reflectă şi în sondajelenoastre. Dacă în 2009, 46% din respondenţi considerau căpopulaţia ţării are acces liber la informaţie într-o măsurăfoarte mare, atunci în 2012 numărul acestora a crescut până la61% (vezi figura 3). Schimbarea dată se datorează noilorposturi TV apărute şi multitudinii de opinii, care sevehiculează în presă. În ultimii 4 ani mass-media a urcat de pelocul 5 pe locul 2 în topul încrederii populaţiei în diferiteinstituţii sociale şi politice. N-au îndoială în cuvântul scris56% din cei intervievaţi (9% au încredere totală şi 47% - într-o anumită măsură).

Their influence will increase when applied continuouslyover a long period of time. People are influenced by theentire information stucture, but not by a single source.The more uniform messages is received by people fromdifferent sources, the more effective are their influence.The efficiency of utiliyation of mass media can bedetermined by establishing the yield between financialresources invested and valid votes received bycandidates. Thus, at the parliamentary elections ofNovember 2010, the parties that exceeded the thresholdhad the following costs of a validly expressed vote:CPRM – 6,4 lei, LDPM – 19,9 lei, LP – 22,3 lei, DPM -53,5 lei.

In recent years are recorded some positive changes interms of press freedom. This is reflected in our surveys.While in 2009, 46% of respondents believed thatpopulation has access to information in a large measure,then in 2012 their number increased to 61% (see Figure3). This change appeared due to new emerging TV andmultitude of opinions that are circulating in the press. Inthe last 4 years the media has moved up from No. 5 toNo. 2 among public confidence in various social andpolitical institutions. Don’t have doubts in the writtenword 56% of respondents (9% have full confidence and47% have confidence to a certain extent).

13,7%15,3%

19,20%23,7%

32,3%

31,6%

36,30% 37,4%40,9% 35,3%

31,70%31,8%

4,6% 3,5%5,70% 1,3%

8,3%14,3%

7,10%

5,8%0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

2009 2010 2011 2012

Într-o măsură foarte mare/ In a very big measureÎn măsură mare/ in a big measureÎntr-o măsură mică/ In a small measure

Fig. 3. În ce măsură consideraţi că populaţia Republicii Moldova are acces liber la informaţie?/Fig. 3. In which measure do you consider that the Republic of Moldova’s population has a free access to information?


Mass-media trebuie să asigure candidaţilor posibilităţiegale de prezentare a programului electoral. În cazcontrar, participarea alegătorilor la vot se micşoreazăconsiderabil. Datele privind programele electorale alecandidaţilor publicate în ziare nu sunt suficiente, elereflectă dorinţa candidatului de a schimba lucrurile spre bine,dar nu conving cititorul că acesta într-adevăr va reuşi,deoarece până acum nu a reuşit nimeni. Pe parcursul

Media should provide candidates equal opportunitiesfor presenting the electoral program. Otherwise, electorsparticipation to the vote diminishes considerably. Dataon candidates' electoral programs published innewspapers are not sufficient, they reflect the candidate'sdesire to change things for the better, but do notconvince the reader that he really can succeed, becauseso far no one has succeeded. During investigations, such


Nr. 1 / 2013

cercetărilor astfel de îndoieli nu o dată au fost exprimate dealegători.

Dacă ne referim la mesajul electoral aşteptat, atunci vommenţiona, că în viziunea respondenţilor, în timpul campaniilorelectorale, partidele politice trebuie să pună accent peproblemele cotidiene ale oamenilor (79%) şi pe soluţiieconomice concrete (67%), iar soluţiile politice, echipapartidului, calităţile liderului partidului şi alte aspecte suntpentru ei mai puţin importante.

Ducând cont de faptul că majoritatea populaţiei seinformează în procesul electoral din mass-media, prezintăinteres perceperea corectitudinii campaniei electorale. Astfel,în ultimul an a scăzut considerabil percepţia pozitivă aalegerilor, cu toate că, în 2010 şi în 2011, se înregistraucreşteri la acest capitol (vezi diagrama 4).

doubts were expressed by the voters not at once.When referring to the expected electoral message,

we will mention that in the opinion of respondents,during election campaigns, political parties need to focuson everyday problems of the people (79%) and specificeconomic solutions (67%), but the political solutions, theparty team, the party leader’s qualities and other aspectsare less important to them.

Taking into account the fact that most people in theelectoral process are informed by the media, it isinteresting to find the perception of the campaign’scorrectness. Thus, in the last year the positive perceptionof the elections has considerably decreased, although in2010 and 2011 there were increases in this area (seeFigure 4).

37,9% 41,1%

45,6%

31,3%38,5%

28,7%

31,8%38,4%

23,6%

30,2%

22,5%

30,3%

0,0%5,0%

10,0%15,0%20,0%25,0%30,0%35,0%40,0%45,0%50,0%

2009 2010 2011 2012

Da/ Yes Nu/ No Nu ştiu/ I don't know

Fig. 4. Credeţi că alegerile în Republica Moldova sunt libere şi corecte?/Fig. 4. Do you think that the elections in the Republic of Moldova are free and fair?


Fiind întrebaţi despre motivele din cauza cărora nu obţininformaţii suficiente despre partidele politice, respondenţii, celmai des, opinează că informaţiile despre partidele politiceemise prin mijloacele de informare în masă sunt incomplete(32,8%), nu sunt elucidate mecanismele de realizare aplatformelor electorale de către candidaţi (27,0%), iar 24% aumenţionat că sunt ocupaţi cu alte probleme. Nu au obţinut oinformaţie suficientă privind mediatizarea campanieielectorale, în primul rând, acele persoane, care au pretenţiifaţă de mass-media. Formează un număr mare şi cei care nuau fost interesaţi de acest subiect. Fiecare al doilea intervievat(51%) consideră că este nevoie să se organizeze cursuri deeducaţie civică pentru alegători. Aproximativ 1/5 dintrechestionaţi (21%) consideră că nu este nevoie de acestecursuri. Necesitatea organizării unor astfel de studii estesusţinută nu numai de alegătorii activi, dar şi de majoritateacelor, care nu vor participa la alegeri, precum şi dereprezentanţii majorităţii grupurilor sociale. Practica,însă, ne demonstrează că, susţinerea unanimă a unei iniţiativeoarecare, exprimată în sondajele sociologice, nu înseamnă şiparticiparea activă a populaţiei la realizarea acesteia.

When asked about the reasons why they do not getenough information about political parties, respondentsmost often mention that information about politicalparties issued by mass media are incomplete (32.8%),there are not elucidated mechanisms for electoralplatforms by candidates (27.0%), and 24% said they arebusy with other issues. Primarily those who have claimsagainst the media mentioned that they did not receivesufficient information on campaign coverage (32,8%).Those who were not interested in this topic also form abig part (10,1%). Every second interviewed (51%)believes that we need to organize civic education classesto electorate. About one fifth of respondents (21%)believe that there is a need for these courses. The need toorganize such studies is supported not only by activevoters, but also by the majority of those who will notparticipate in elections, and by the representatives ofmost social groups. Practice proves that the unanimoussupport of certain initiatives expressed in opinion polls,does not mean the active participation of the populationin their realization.


Nr. 1 / 2013

178

Concluzii. Rezultatele studiului confirmă, că sursaprincipală de informare despre viitoarele alegeriparlamentare este televiziunea, fiind urmată de radio, internet,ziare/reviste şi familie. În acelaşi timp, respondenţii susţin cămass-media, în campaniile electorale, nu oferă nivelul necesarde informaţii obiective şi depline despre candidaţi, nu oferăposibilităţi egale tuturor concurenţilor electorali să-şi expunăplatformele şi programele electorale şi practică partizanatulpolitic.

Conclusions. The results of the study confirm that themain source of information about the upcomingparliamentary elections is television, followed by radio,internet, newspapers / magazines and family. Also therespondents argue that the media in election campaigns donot provide the necessary level of full and objectiveinformation about candidates, do not provide equalopportunities for all candidates to present their platformsand electoral programs and practice political partisanship.

Referinţe bibliografice / References1. ЛИППМАН, У. Общественное мнение. Москва: Институт Фонда Общественное мнение, 2004. 384 с. ISBN 5-

93947-016-5.2. COHEN, B. C. The press and foreign policy. Princeton, 1963.3. IYENGAR, S., KINDER, D. News that matters: Television and American opinion. Chicago-London: Univ. Of

Chicago press, 1987. 187 p. ISBN 9780226388564.4. LAZARSFELD, P. F. et. al. The People's Choice: How the Voter Makes Up His Mind in a Presidential Campaign.

Columbia: Columbia University Press, 1948. 178 p.5. Codul electoral: nr. 1381 din 21.11.1997. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 81, art. 667.6. BUNDUCHI, I., RÎBCA, E., BOEV, B. Reglementarea conduitei mass-media în campania electorală. Chişinău,

2012. 55 p. [accesat 10 febr. 2013]. Disponibil: www.ijc.md/Publicatii/mlu/studii/studiu_rom_draft.pdf7. Preşedintele CEC: Partidele politice declară ceea ce nu pot ascunde [accesat 10 febr. 2013]. Disponibil:

http://www.tv7.md/ro/news/presedintele-cec-partidele-politice-declara-ceea-ce-nu-pot-ascunde-6094.html8. PINTO-DUCHINSKY, Michael. Financing Politics - a Global View. In: Journal of Democracy. 2002, vol. 13, issue

4, october, pp. 69-86.Recomandat spre publicare: 14.02.2013


Nr. 1 / 2013

RECENZIEla monografia dnei Olga BUZU, dr. în economie, conf. univ.

„Стоимостная оценка недвижимого имущества: понятия, реальность, перспективы”

Evaluarea bunurilor imobile ca activitate profesionistă independentă a apărut în Republica Moldova relativ nudemult. Ea este relativ nouă şi pentru ţările cu economie de piaţă dezvoltată. Numeroasele teorii ale valorii, apariţia noilorcategorii de gândire şi opinii vorbesc despre actualitatea lucrării. Criza economică ce a afectat economia multor ţări, a arătatnecesitatea dezvoltării noţiunilor de bază, atitudinilor şi metodelor de evaluare a economiei neuniforme şi pieţei instabile.

Monografia „Стоимостная оценка недвижимого имущества: понятия, реальность, перспективы” este о lucrarebine venită, aşa cum va contribui la dezvoltarea teoriei evaluării bunurilor imobile în condiţiile noi de piaţă. Lucrarea estealcătuită din 4 capitole, bibliografie şi anexe.

In primul capitol sunt prezentate bazele teoretice şi conceptuale ale evaluării bunurilor imobile în condiţiile pieţeiimperfecte, principi şi abordări de evaluare a bunurilor imobile, ţinând cont de paradigma nouă – economia cunoştinţelor.

În capitolul 2 sunt descrişi priorităţile de bază de dezvoltare a activităţii de evaluare a bunurilor imobile la nivelulinternaţional: modificarea rolului statului în reglementarea activităţii de evaluare, experienţa internaţională în domeniulelaborării standardelor de evaluare a patrimoniului. O atenţie deosebită se acordă evaluării bunurilor imobile în scopulimpozitării în diferite ţări.

În capitolul 3 este prezentată o analiza amplă a sistemului de evaluare a bunurilor imobile în Republica Moldova,inclusiv bazei normative şi juridice ale activităţii de evaluare, pieţei serviciilor de evaluare, noului sistem de evaluare abunurilor imobile în scopul impozitării.

În capitolul 4 sunt prezentate propuneri privind dezvoltarea în continuare a bazei legislative şi normative a activităţiide evaluare, căile de reformare a acestei activităţi, elaborat conceptul de reevaluare a bunurilor imobile în scopulimpozitării. De asemenea, în monografia este cercetată problema de determinare a eficienţei economice şi sociale aactivităţii de evaluare a bunurilor imobile. In acest context, autorul propune determinarea efectului sinergetic şi eficienţeisinergetice a evaluării bunurilor imobile în scopul impozitării în componenţa cadastrului multifuncţional a bunurilorimobile.

Lucrarea prezentată este actuală, reprezintă interes ştiinţific şi practic specialişti din domeniul evaluării bunurilorimobile, economiei, cadastrului, serviciilor fiscale, pentru cadre didactice, doctoranzi din domeniile respective.Recomandăm să fie acceptată pentru editare.

Vladimir GUTU,doctor habilitat în sociologie, profesor universitar,

Consultant al Direcţiei Îmbunătăţiri funciare şi fond funciardin cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare


Nr. 1 / 2013

180

RECENZIEla monografia dnei Olga BUZU, dr. în economie, conf. univ.

„Стоимостная оценка недвижимого имущества: понятия, реальность, перспективы”

În monografie sunt analizate problemele actuale ale formării şi dezvoltării evaluării bunurilor imobile ca undomeniu nou de activitate profesională, care au apărut în Republica Moldova şi alte ţări din CSI relativ recent – lamijlocul anilor '90 ai secolului trecut. Privatizarea şi deetatizarea proprietăţii, restructurarea întreprinderilor individualeşi a ramurilor întregi ale economiei, desfăşurate cu ritmuri rapizi, necesită determinarea valorii reale a bunurilorimobile, formarea bazei legislative, normative şi metodologice a activităţii de evaluare. Într-o mare măsură, ladezvoltarea evaluării bunurilor imobile a contribuit dezvoltarea pieţei bunurilor imobile, crearea bazei de date privindsistemului unitar de teren şi informaţii pentru înregistrarea bunurilor imobile şi a deţinătorilor lor legali – Cadastrulbunurilor imobile.

În prezent, deşi fundamentele organizaţionale şi metodologice ale activităţii de evaluare a bunurilor imobile suntsuficient de bine elaborate şi fixate în documentele juridice şi de reglementare, se produce, totuşi, regândirea multorconcepte, conştientizarea specificului de dezvoltarea a acestei activităţi în condiţiile de schimbare a paradigmei,trecerea la o economie bazată de inovaţii.

Monografia, expusă recenzării, se evidenţiază nu doar prin subiectele relevante şi actuale, dar, de asemenea, prinbeneficiile substanţiale. Aceasta reprezintă una dintre primele versiuni/încercări autohtone originale ale sistemului,care se bazează pe elaborările inovaţionale mondiale teoretice şi pe experienţă bogată internă şi externă de descoperirea evaluării valorii ca o categorie complexă în creştere în unitatea aspectelor sale juridice, metodologice şi instituţionale.Analizând evaluarea bunurilor imobile la nivel mezo, autorul prezintă caracteristici convingătoare ale specificuluiacestei activităţi în condiţiile dezvoltării pieţei bunurilor imobile şi a infrastructurii acesteia.

O trăsătură a monografiei este faptul că autorul nu acceptă atitudinea idealistă faţă de valoarea de pia ţă a bunurilorimobile, caracteristică pentru majoritatea cercetărilor autohtone şi străine. „Activitatea miraculoasă” a economiei depiaţă, concepţia despre "omul raţional" ideal, despre "echilibrul de piaţă" constituie, în opinia autorului, doar una dinetapele de dezvoltare a ştiinţei economice. Lucrarea încearcă să privească principalele concepte ale teoriei de evaluare avalorii – cheltuielile, valoarea şi preţurile prin prisma economiei neechilibrate.

Noutatea ştiinţifică a cercetării este examinarea conceptului de „valoare” în contextul evaluării valorii, ainterdependenţei şi diferenţelor principalelor categorii ale teoriei de evaluare pe pieţele echilibrate şi neechilibrate.De asemenea, autorul determină prioritatea utilizării anumitor metode de evaluare a valorii la diferite etape ale ciclului deviaţă al pieţei bunurilor imobile, care constituie o abordare nouă în cadrul studiului acestei probleme.

Analizând priorităţile de dezvoltare ale activităţii de evaluare, ca fiind una dintre cele mai importante, autorulevidenţiază evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, care deţin atât importanţă teoretică, cât şi practică. Cercetărilepe parcursul a mai multor ani şi activitatea practică în sistemul cadastral al bunurilor imobile i-au permis autorului să-şiaducă aportul la dezvoltarea metodologiei de evaluare a bunurilor imobile în scopuri impozitării, să elaboreze sistemul deprincipii al impunerii fiscale, să reflecte pe deplin etapele procesului de evaluare şi să propună măsuri de îmbunătăţire cucaracter metodologic şi organizatoric.

Contribuţia ştiinţifică a autorului constă şi în identificarea efectelor complexe sociale şi economice, ce ţin deperfecţionarea şi dezvoltarea estimarea valorii bunurilor la nivelul întreprinderii, ramurii şi a economiei în ansamblu,elaborarea modelului de determinare a efectului sinergetic pentru societate a cadastrului bunurilor imobile şi a cadastruluifiscal.

Printre rezultatele studiului cu valoare practică, este necesar să menţionăm conceptul de reevaluare a bunurilor imobileîn scopul impozitării. Conceptul expus de reevaluare a impozitării este foarte actuală, iar implementarea lui în condiţiileactuale, fără îndoială, va contribui la majorarea eficienţei noului sistem de impozitare a bunurilor imobile şi la asigurareadezvoltării durabile a economiei în ansamblu.

În concluzie, trebuie să menţionăm încă o dată faptul, că monografia recenzată este pregătită la un nivel profesionistînalt şi răspunde la multe probleme din teoria şi practica de evaluare a valorii.

Monografia este recomandată spre publicare.

GRIBINCEA Alexandru,doctor habilitat în economie, profesor universitar,Universitatea Liberă Internaţională din Moldova


Nr. 1 / 2013

RECENZIEla monografia „Managementul reformărilor în sectorul agrar al Republicii Moldova”

elaborată de Natalia MOCANU, doctor, conferenţiar universitar

Evaluarea stării actuale şi nivelului de dezvoltare a spaţiului rural în perioada de postprivatizare, efectuată prinprisma analizei factoriale, permite concluzionarea lipsei progreselor semnificative, iar pe unele poziţii, chiar, starea de crizăadâncă şi de lungă durată a acestui sector.

Ca o calificare de „alarmă”, trebuie să fie apreciat faptul lipsei aproximativ a 430 de mii de locuri de muncă înspaţiul rural, numărul respectiv al oamenilor tineri fiind nevoit să plece din acest spaţiu în căutarea locurilor de ocupaţie,creând aşa numita „alarmă gastarbaiterilor”, pentru ţările Eurasiei Centrale şi de Vest, precum şi pentru diferite regiuni aleFederaţiei Ruse şi ale altor ţări de pe continentul European. Cu toate că la ziua de astăzi aceste „remitenţe” contribuie lasoluţionarea unor probleme curente de ordin financiar, inclusiv la acoperirea deficitului enorm al comerţului exterior, înplan strategic, de perspectivă, exportul stihiinic al forţei de muncă devalorizează sistemul economic naţional, provoacăapariţia mai multor fenomene socio-economice negative, inclusiv şi a celui de depopularizare în ritmuri exagerat de înalte asatelor moldoveneşti şi a spaţiului rural în întregime.

Procesul de reformare radicală a relaţiilor de proprietate şi a celor de producţie în spaţiul rural al Republicii Moldovaa fost lansat şi e aplicare în perioada de globalizare intensivă a tuturor genurilor de activitate economică în plan mondial.

Alături de micşorarea permanentă a contribuţiei spaţiului rural la formarea PIB-ului ţării în toată perioada analizatăau loc modificări nedorite ale structurii de producţie în acest spaţiu. Se are în vedere micşorarea permanentă a ponderiiproduselor, în primul rând, produselor-marfă şi creşterea concomitentă a serviciilor, prestate în spaţiul rural.

Calculul cel mai accentuat în ce priveşte dezvoltarea socială a satului moldovenesc la etapa de post privatizare îlconstituie depopularizarea în ritmuri alarmante a spaţiului rural. Sunt evidenţiate tendinţele negative (de descreştere) înambele variante de existenţă a lor, adică – descreştere prin raportul negativ dintre naştere şi mortalitate, precum şidescreştere prin prevalarea excesivă a numărului emigranţilor asupra numărului imigranţilor.

Componentele principale ale procesului de reformare a relaţiilor economice le constituie, în opinia autorului,procedurile de asociere (cooperare) pe orizontală şi integrare pe verticală a tuturor verigilor existente sau din nou create alelanţurilor valorice respective.

În rezultatul reformelor nereuşite şi nefinalizate în sectorul agrar volumele de producţie agricolă s-au micşorataproape de două ori în comparaţie cu perioada înainte de reformare.

Sistemele existente de ajutor financiar din partea statului, practicate sub forma de: subvenţiile agricultorilor şitransferurile băneşti de la bugetul de stat practic nu influenţează în mod pozitiv asupra situaţiei în cauză. O direcţie unică,lipsită de alternativă, privind depăşirea situaţiei de criză adâncă şi de lungă durată a spaţiului rural, după concluzia autorului,o constituie crearea Programelor Naţionale (de Stat) de dezvoltare a lanţurilor valorice. Integrarea pe verticală sub formă decreare a holdingurilor agro-alimentare asigură posibilităţi echivalente de reproducere lărgită a tuturor factorilor de producţiepe întreg lanţul valoric de mişcare a mărfii.

În lucrare sunt 5 capitole, expuse pe 197 de pagini, iar materialul informaţional este reflectat în 50 de tabele, 41 defiguri, lucrarea conţine 157 surse bibliografice.

În capitolul I „Economia rurală a Republicii Moldova la etapa iniţială de post privatizare” este analizată evaluareastării actuale şi nivelului de dezvoltare a spaţiului rural în perioada de post privatizare, contribuţia sectorului agrar îndezvoltarea economică a spaţiului rural, activităţile economice neagricole în spaţiul rural al Republicii Moldova.

În capitolul II „Aspectele teoretice privind restructurarea economiilor în curs de tranziţie” este expus managementulproceselor de restructurare a economiilor rurale la etapa de post privatizare, formarea mecanismelor şi instrumenteloradecvate de gospodărire de piaţă, rolul statului şi organizaţiilor internaţionale privind restructurarea economiilor rurale încurs de tranziţie, riscurile privind activitatea economică în spaţiul rural la etapa de post privatizare.

În capitolul III „Dezvoltarea socială a satului în baza aprofundării reformelor economice” include: dezvoltareasocială a satului moldovenesc la etapa iniţială de post privatizare, cooperarea şi asocierea producătorilor rurali, integrareaagriculturii cu alte ramuri ale economiei naţionale, componenţa şi structura principalelor fragmente de piaţă în spaţiul rural.

În capitolul IV „Evaluarea consecinţelor reformării sectorului agro-industrial în baza relaţiilor noi de producere şi deproprietate” sunt redate aspectele retrospective ale proceselor de asociere şi integrare în cadrul complexului agroindustrialautohton, rolul organelor de administrare publică privind dezvoltarea businessului rural, asigurarea securităţii alimentare aţării şi dezvoltarea potenţialului de export prin aplicarea managementului adecvat al riscurilor.

Capitolul V „Direcţiile principale de restructurare a agriculturii şi a economiei rurale” descrie abordările metodologiceprivind modelarea sistemelor integrate de restructurare a activităţii economice în spaţiul rural, structurile organizatorice integratede producţie şi de comercializare a produselor agro-alimentare, formarea structurilor clasteriale de producţie şi de comercializare aproduselor agro-alimentare, direcţiile şi forme principale de restructurare a sectorului agrar şi a economiei rurale.

Consider că conţinutul monografiei corespunde cerinţelor în vigoare şi recomand monografia spre editare.Pavel MOVILEANU,

doctor habilitat în economie, profesor universitar,Universitatea Agrară de Stat din Moldova


Nr. 1 / 2013

182

RECENZIEla monografia „Restructurare, dezvoltare şi creştere economică în sectorul agrar”

elaborată de doctor habilitat, profesor universitar Petru ŢURCANU,doctor, conferenţiar universitar Natalia MOCANU, doctor Anatolie SPIVACENCO

Schimbările, ce au avut loc în ultimii ani, demonstrează existenţa unui progres în sfera majorării investiţiilor şisporirii relative a eficienţei economice a sectorului agrar. Această tendinţă nu poartă, însă, un caracter stabil. Majoritateaindicatorilor ce caracterizează dezvoltarea sectorului agrar sunt în descreştere.

Asupra cercetării economice influenţează presiunea problemelor cu caracter social, politic şi demografic, rezolvareacărora va contribui la atingerea unui nivel înalt şi stabil de creştere economică în viitor.

În Republica Moldova, efectuarea studiilor şi cercetărilor destinate problemei tendinţelor restructurării, dezvoltării şicreşterii economice în perioada de trecere spre economia de piaţă n-au fost întreprinse.

Alături de concentrarea tot mai accentuată a împuternicirilor (şi capacităţilor de luare a deciziilor) în cadrulstructurilor integraţioniste regionale şi/sau globale tot mai evidentă devine tendinţa creşterii rolului şi importanţei organelorde administrare publică locală privind ritmuri de dezvoltare a localităţilor respective.

Lucrarea cuprinde patru capitole, conţinutul este expus pe 218 pagini, iar materialul informaţional este reflectat întabele, scheme, figuri şi desene, lucrarea conţine o listă vastă de surse bibliografice.

Capitol I studiază managementul proceselor de restructurare a economiilor rurale la etapa iniţială, formareamecanismelor şi instrumentelor adecvate de gospodărire de piaţă, rolul statului şi organizaţiilor internaţionale privindrestructurarea economiilor rurale în curs de tranziţie, riscuri privind activitatea economică în spaţiul rural la etapapostprivatizaţională, activitatea de autoorganizare a producătorilor agricoli la etapa de postprivatizare, direcţiile principalede restructurare a agriculturii şi economiei rurale în întregime.

Capitolul II cuprinde bazele teoretice ale tendinţelor de dezvoltare şi creştere economică care cuprinde: conceptulstrategic ale tendinţelor de dezvoltare şi creştere economică, sarcinile, fazele şi factorii creşterii economice. Totodată, suntrelativate factorii, condiţiile creşterii economice şi particularităţile crizelor economice în agricultură.

Capitolul III include particularităţile agriculturii şi specificul relaţiilor agrare, modul de apreciere a nivelului dedezvoltare şi creştere economică, dezvoltarea şi creşterea economică ale economiei naţionale, tendinţele de creştere şimăsurarea performanţei economice în agricultură.

Capitolul IV este consacrat direcţiilor eficientizării dezvoltării şi creşterii economice în agricultura naţională, undesunt studiate problemele utilizării resurselor materiale şi argumentarea normativelor creşterii economice, dirijării cucreşterea economică în sectorul agrar şi propunerea unor modele de relevare a rezervelor sporirii eficienţei creşteriieconomice

Consider că monografia dată corespunde cerinţelor în vigoare şi o recomand spre editare.

Alexandru STRATAN,doctor habilitat în economie,

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică


Nr. 1 / 2013

CERINŢEde prezentare a articolelor ştiinţifice

spre publicare în revista „Economie şi Sociologie”

În scopul asigurării calităţii şi evaluării echitabile a publicaţiilor ştiinţifice, autorii, la prezentarea articolelor spreeditare, sunt rugaţi să ţină cont de următoarele criterii:

Conţinutul articolului trebuie să corespundă unui nivel ştiinţific înalt al revistei ştiinţifice de categoria „B” aAcademiei de Ştiinţe a Moldovei. Articolul trebuie să deţină caracter original şi să conţină o noutate determinată.Formulele teoretice trebuie confirmate prin calculări practice. Lucrarea trebuie să prezinte interes pentru un mediu vastde cititori ai revistei. Obligatoriu, în articol trebuie indicată distincţia dintre viziunea autorului sau rezultatele obţinutede cele anterior publicate.

Articolele se prezintă la redacţie conform cerinţelor de prezentare cu două luni până la editare, pe suport electronicşi tipărite în limba română şi, respectiv, în limba engleză. Textul va fi tipărit pe o singură parte. Tabelele,diagramele şi figurile se prezintă într-o variantă unică, cu textul respectiv în ambele limbi, separate prin bară.

Structura articolului:1. Titlul articolului (TIMES NEW ROMAN, Bold, 14 pt, centrat);2. Autorul articolului (Prenumele Numele, gradul ştiinţific, titlul ştiinţific, instituţia);3. Recenzent (Prenumele Numele, gradul ştiinţific, titlul ştiinţific, instituţia);4. Rezumat (Times New Roman, 10 pt, cursiv, cca 300 de semne, în limba română şi engleză);5. Cuvinte cheie;6. Introducere;7. Conţinutul de bază;8. Concluzii;9. Referinţe bibliografice.Textul va fi scris cu: caractere – Times New Roman; 14 pt; interval – 1,5; Paper size: A4 210 x 297 mm, Margins: top – 15 mm,

bottom – 20 mm, left – 20 mm, right – 20 mm, alineat – 100 mm. lucrarea va conţine maxim 8 pagini A4. Elementele grafice (tabele şi figuri) se vor plasa, nemijlocit, după referinţa respectivă în text. Toate

elementele, obligatoriu, sunt însoţite de denumire şi număr de ordine (deasupra tabelului, sub figură), sursă şi, dupănecesitate, informaţie suplimentară: note, legendă (sub element). Se admit figuri scanate doar de calitate înaltă. Laincluderea în lucrare a elementelor grafice, autorii sunt rugaţi să ţină cont de formatul de editare a revistei.

Referinţele bibliografice se plasează la sfârşitul articolului în ordine alfabetică (Nume, iniţiala prenumelui, titlu,editură, an, pagini – Times New Roman, 12, Alignment left). Bibliografia va conţine până la 8 referinţe bibliografice.În text se vor indica trimiteri bibliografice (de ex., [5]).

Articolele tipărite (în 2 exemplare) se semnează de către autor şi se fixează data. De asemenea, autorul semnează pefiecare din exemplarele de control (ro, en) declaraţia privind responsabilitatea pentru autenticitatea materialului spreeditare:

Notă: Declar pe proprie răspundere că lucrarea prezentată este autentică, fără tentă de plagiere.Data prezentării: _________________

Semnătura:_________________

La exemplarul de control se anexează recenzia. Autorul, la prima prezentare a articolului, de asemenea, semneazăcă a făcut cunoştinţă cu cerinţele de prezentare a articolului spre publicare.

Recenzia se scrie în limba română (rusă) şi este însoţită de semnătura recenzentului (cu gradul ştiinţific de doctorhabilitat, doctor conferenţiar, doctor) şi ştampilă. De la doctoranzi se cere suplimentar recenzia conducătoruluiştiinţific. Obligatoriu, în recenzie trebuie să fie evaluate, în afară de momentele pozitive, neajunsurile, care, până la adoua prezentare, trebuie să fie cercetate şi modificate de către autorul articolului.

Colegiul redacţional îşi asumă responsabilitatea şi dreptul de a apela la alt recenzent pentru lucrare. Decizia privindpublicarea sau excluderea articolului în/din numărul revistei se ia la şedinţa colegiului redacţional. Colegiulredacţional nu duce discuţii cu autorul articolului exclus şi are dreptul să nu cerceteze articolele care nu sunt prezentateconform cerinţelor de prezentare.

Manuscrisul articolului nu se restituie. Într-un număr al revistei, de regulă, se publică doar un articol al unui autorsau coautor.

Colegiul redacţional al revistei „Economie şi Sociologie”, 2013


Nr. 1 / 2013

184

Bun de tipar: 28.03.2013. Tirajul 100 ex.Coli de tipar 11,96. Coli editoriale 23,70. Com. 10.

Complexul-Editorial al IEFS, 2013

HOW TO REDUCE THE RISK - ince.md

Documents

Transcript of HOW TO REDUCE THE RISK - ince.md