ililtilltxliltlililil

Aceaste carte a fost ed;tatd cu sprijinulMINISTERULTII FRA}ICEZ AL AITACERILOR EX]ERNE

st AL AMBASADET FRANTET in novAlrn

ALEGORIA PATRIMONIULUI

Menoriei lai Andrd Chastel

Unirre$itaba oradeaFac Afi. : Text. Pieldtie[{lt

copenar Gidini Gsrgesd

Plere Lemnirc - V@ d anciens Mn@nts rl" Roru.lanw, ptn

O Editions du Seuil. 1992 et 1996.

corrndir a. rpra pd L,rr 'D limld D nsnaEl i tnnSlMETR AStr Acadeniei 18-20. ?0109 Bucurclti

A$ vrea sd salut aici pe acelda cdtur operd inplinitd

i,t slujba patn o iului m-a tnpi sla scrierea acestei cdrli.

,nai cu seani pe Jacques Ho let,RaJnond laruireti Michel ParenL

,7 in sd ,nai , ullunvsc hi Aletundre Meli:snns,Michel Rebrt Satula

ti Jean Marie Vincenlcare au at\tt buriitatca de a citi lnatuscisul.

Monument qi monument istonc

Unrversiiatea oradea BibliotecaFac. Artt. Constr. Tert PielSrie

t . - . ,

mr.Nr, lsg'-tmoJ

Patrimoniu* Acest frumos $i stivechi cuvint era legat, la origi-ne, de structurile familiale, ecommice $i juridice ale unci societ4istabile. inrddlcinate in spaiu qi timp. Asdzi, el urmeazi un alt des-tin de mare rasunet, cind. modihcat de diverse adi€ctive (genetic,nalural, istoric..), a devenit un concept "nomad "-

Patnmoniu istoric Expresia desemneazi un fond menit si delec_teze o comunitate brgiti la dimensiuni planetare, constituit prin acu_mularca continud a unei diversititi de obiecte care impertA$escopancnenta lor comunl la trecul opere si capodopere ale artelor fru-moase $i aplicale, lucrfi fi produse apa4inind tuturor ltiintelor $im2liestriilor omenesai ln societatea noastr[ rdtdcitoare. pe care mobi.litatea ii ubicuihtca prezentului ru irceteazd sA o transfbrmc, "patfi-moniu istoric" a dcvenit unul din cuvintele cheie ale tdbului med;a-ric El face referire la un tip de iIlltilulic si la un tip de mentalitate

TraNferul semantic suferit de cuvint sernnaleazd opacitatealucrului desemna! Patrimodul istoric 5i conduitele care ii sint aso'ciale se g2lsesc prinse in straturi de semnifica-tii ale ciror ambiguititi

iri coDtradiclii articuleazi qi dczaniculeazi doui lumi li doui vizi-uni asupra lumii

Cultul consacrat astlzi patrimoniului istoric cere, deci, mai multdccit o incuviiotare safisfecute El trebuie cerc€tat, cici este rcvela-brul. neluat in seami $i totu$i vddit, al unei sterj a sociedlii $i ali trebArilor care o ftdmind- Aceasta este perspectiva din care ilabordez aicit ei* afreritug" q"i a*-a suivant lcs loG. des ples et des md.es au enlints",Ditlionaaire dc la langue Jranta?ic de E Littrc

AI-EGORLA PAIRINIONIUI -UI

Dln fondul inens si heterogen al patrimoniului isioric am alesdrept categoric exemplari patrimoniul conslruit- cel care priveirc cclmai direct cadrul dc viati al tuturor si al ficcdruia in parte.Ieri inciam fi vorbit de monumente istorice. dar cele doui expresii au incetatsii inai fie sinonime. Monumenrele isrorice nu mai constituie decirpirr te I unei mo\r(nir i \crc nu incetea/ j \a crca\(a pf in ane\a.eaunor noi feluri de bunurr ti prin lirgirea cadrului cronologic si a ari-ilor geografice in interiorul cirom se inscriu aceste bunuri

Pe cind se constituia in Fnnla prima Comisie a monumenteloristoricc- in 1837, cele trei mari ca@gorii de monumente rstonce eraurtunisifclc Antichitilii- edificiilc rcligioase ale Evului mediu si citevacastele. hnedial dupn al doilea r;zboi mondial. numdrul bunuritorinventaiate era de zece ori mai mare. dar nalura 1or nu se schimbasccu nimic. Ele lincau prin esenfa 1or de arhcologie g de isroria savantia arhitectlrii. Dc alunci- toale fonnele artci de a construi. savanre Sipopulare. urbane ti rurale, toate categoriile dc editicii. publice r; ptvale- somptuare ti utilitarc au lost anexate sub noi nume: arhitedumrrrrrrd, denumire veniti din llalia pentru a desenDa construclii privale ne-monumentale, adcseori ridicate fhri ajutorul .trhireclilor;

Iitectwa rernaculard. prcluati din Anglia pentru a dcosebi edifici-ilc cu caracter regional: arhilectura inllu riald a uzinelor, girilor,tirnalelor, rccunoscuti mai intii dc c;1rc englezi'. In sfiriit. domeniulpatrimonial nu se inai limiteazd la cdrficii individuale, el cuprinde deacum ansamblurile construite li lcsutul urban: insule ti caiiereurbane. satc, o qe intregi !i chiar ansambluri de ora;e'. cum o arad"1ista" Patrinoniului mondial stabiliri dc UNESCO.

T' ini in rni i )nr lccr. cuJrr l (mnologic in. ( s( in. i f iar monumentele istorice era, ca fi astiizi- practic nelimitat in amonte. unde(orn! iLle ( .r cel al .crccta luf r f ieologice. ln

" ,r l ( l nu depa.er

linilele celei de a doua iumlititi a secolului XIX Azi. belgieniircgrelii Casa poporului ( 1896), capodoperd a lui Hofla. distrusd in1968. iar liancezii, Halele lui Baltard demolate in 1970, in polidaputernicclor proteste venite din Franla si din lumea inueagi Oric?tde prestigioise, aceste voci erau cclc ale unei mic; minorititi con-fruntatc cu indiferenta generali. Pcnfu administralie fi tnajonlateapublicului, pavilioanele diafane comandate de Napoleon al lll ler siHaussmann nu ateau decit o funcliune lriviali ce nu le deschidcaaccesul citre calegoria monumentelor ln alari de asta. clc

MONUIVIENT SI MONUNIENI ISTORIC

,rt).'rlinc.ru unci epoci reputate datoritit prostului ei gllsi Astizi. o

r',rrre a Parisului haussmannian este clasat: Si. in principiu. e deir.arins oe viitor La fel se petrec lucrurile li cu arhitectura "modem

nylc i'lustraid in FranF, la inceputul secolului' prin Gujmard,l;\'iforte si $coala de la Nancy, ii pe care sourtimea existenfei salcr l:icul-o si fie de indati asimilad unci mode qi dispfetuid

Chiar ti secolul XX a fbrlat po(ile domeniului patrimonial Firiixk)iali ci la om actuali ar fi declarate monument istoric $i prote

trlc hotelul lmperial din'tokyo, capodoperi a lui F. L Wnght( l9l5) care a rczistat seismelof naturale, demolat in 1968; atelioelelrsdcrs de Pcrret (1919) demolate in 1960; marcle nagazinSchocken ( 1924) al luj Mendolsohn la Stuttgaft' dcmolat in 1955;J, 'oensarul lu i I ouis Kahn lx Phi l idelphia ( 1954 , demnlxl rn lq73irr ' t ranta. o cornisrc recenl conni lui l r a palr imoniulur 'ccolululXX" a ircercat si elaboreze crileriile $i tipologia necesare penftu aflu lisa si se piardi nici o m:rturie istorici semnificativ5- Nicirrhiteclii intiri nu sint mai putin interesali in desemnarea drepl|ronumcnte istorice a lucrfilor lor. Le Corbusier a initiat. in vial6liind. orotectia lucririlor sale diII care astdzi unsprezece sintdeclaraie monumente, iar patrusprezece sinl inscrise pc inventarulsuplimentar Vila Savoye a prilejuil mai multc campanii de reslaum;e. mai costisitoare decit acelea ale unuia sau altuia dintre nonlr-mentele medievale.

in sffr$il, noliunea de monument istoric $i practicile de con-servare care ii sint asocjate s-au dspindit si in afara Erfopei undeapiruseri si care rimdsese mult timp teritoriul 1or exclusiv Anii

t870 au putut vedea. in cadrul desshiderii Meiii. discreta pitrun

dere a monumentt ui istoric in Japonia=: penlru aceasli lari carciii tr:iise traditiile in prezent, care nu cunoscuse alti istorie decit

cea dinasdca, nu concepea aria veche sau modernii decit vie_ nuiti conscna monumentele decit mercu noi gfalie reconstrucliei lorritualc. asimilarea timpului occidcntal trecca prrn lccunoallcreaurei istorii ufliversale- prjn :rdoptarea inslitutiei muzeului $i prin

Drstrrrea monLrmentelol ca mal lurr i J le I l (cululuii " ,**. ' cpoca. Strrele t 'x le

(r i ,u pr imele (are \ ; -s i rpereDatrimoniul natural- dar nu erau de loc interesate dc conservarea;nui patrimoniu collslruit a cirui protecfic este recenti $i la incepulse m:rginea la locuiniele partjcrlafe ale marilor personalit:ili

ALECn)RIA PAIRIMONIULU]

nationale. in ce pdveste Chinar. cireia aceste valori ii rimiseserlstriine. ea a deschis fi exploatat sistematic filonul monumcntcloristorice. incepind cu anii 1970.

Prima Conferintn internationalA pentru conscrvarca monu-mentelor i storice, linuti la Atena in 1 93 | 6, nu a reunit dccit curopcniA doua, linu6 la Venelia in 1964. a beneficiat de p.ezenla a lrci ltrrine europene. Tunisia, Mexic si Peru. CincispreT-ece ani mai tirziu,optzeci de Fi apa4inind celor cinci continente semnau ConventiaDatrimoniului mondial

Tdpla cxtcnsie a bunurilor de patrimoniu - tipologici. cronologictrsi geografici estc insotili de cre$lerea exponenliali a publicului lof.

Concertul patrimonial $i concertarca pmcticilor de conservare nuse desfi,:oari, insi. fiiri disonanfe, Ascmcnca rccorduri incep siinspire ingrijor-are Oare nu vor gencm clc distrugcrea obiectuluilor'? Efectele negative ale turismului nu s au flcur simlirc doar laFlorenl.r sau Venetia Oraful verhi din Kyolo sc dcgmdcaza pc zi cctrc(c. ln Egipl. au Febuil inchi\e mormintele din Valea Regilor InEuropa, ca $i in alte pn4i. inflatia patrimoniala este combirutd Sidenuntata !i din alte motive: cost de intretinere, neadapiare lafolosinlele actuale- actiune paralizantd asupra marilor proiecte deamenajare Sint de asemenea invo€ate oevoia de innoire si dialecti-ca distrugerii care au fecut, de a lungul secolelor. ca monumente noisi succeadA celor vcchi. Dc lapt, ftrA a ne ituarce la Antichitate sauEr l mediu. cj rafifnind in Fmnla, ajunge si reamintim sutele debiserici gotice distruse in secolele XVII qi XVllI pentru "inliu-musetare" $i inlocuife cu edificii barocc sau clasice. Piene Patte,arhitectul lui Ludovic al Xv-lea. preconiza. in primul seu plan pen-tru ameliorare ri infrumuselare a Parjsului, sa "lase de izbelistc"'toate constructiile gotice. Nici monumentele Antichitdtii. cit ar filbsl de prestigioase in perioada clasicr. nu scepau de nimicire (pre-cum vestitul Palais de Tutele'de la Bordeaux), odati ce stdteau incalea prcicctclor de modemizare a ora$€lor fi teritoriului.

ln Franta, tmditia distrugedi constructive si a modernizarii, ilus-lrati de acesfe exemplc! scrvesle asdzi drept cautiune fi ju$tificarepenmr un numAr dc alcsi in impotrivirea tor fili de avizelearhitectilor riefi $j alc Comisiei monunentelor istorice. Dac! teatruldin Nimes, cheie a unui ansamblu neo clasic unic in aceasd (ari. afost inlocu;t cu un centru cultual polivalcnt, accasla s-a i implat in

MONUMT]NT SI MONUMENT ISTORIC

_S. .fli in dijl@ul onsulul Seif,rrI trinfi ur cabarct carura&est cdificiu ii sluje$rc cag.idind . aEti Claudc P@Dllcarc. in can o sa vo1!3e na,.d&d. ! detdn si relelat plaflurile loi trlais d. Tutele ,8rlndios nonument rcmu. rs 01677 la ordinul l!i I-udo!ic alXIV-lea pcntru crtindcrea lui

numele prcgresului tehnic \i s(xial. al ameliodni cadrului de Yiald.in Maghreb si Orientul Aprupral. aceleari argumcnle conlinua sa fiefolosite pentru distrugerea sau mulilarea medrelor: in Tunisia ". caii in Siria sau kan. ideologia miicdrii CIAM" si vedetele sale auservit voinla poliiici a modemizirii-

De pc pozitia lor, afiilectii invoca drcptul artirlilor la crealie Eivor. ca Si Dredecesorii lor, sd manchezc spatiul urbatr $i sA nu fiescosi in afara zidurilor sau condamnali. io ora:ele istoricc, la pasti$iEi reamintesc cI de a lungul timpului stilurile au coexistat aliturat€si articllate in acelati ora.s sau edificiu: istoria arhitecturii, de lacpoca nomanici la goticul flamboyant sau la barcc, poate fi cititiintr-un numlr dc mari edilicii religioase €uropcne: catedralele dinChartres, Nevcrs, Aix-en-Provcnce. Valencia sau Toledo. Puterea deseductie a unui ora$ precum Parisul vine din varietatea stilislicd aarhirecturii si a spafiilor sale. Ele nu trebuie incremenite Prhtr oconservarc inlransigenti, ci continuate: de unde Si piramida de la

ALEGORTA PATRIMO\TIULUI

Proprietarii, la rindul lor, revendic; dreptul de a dispune liber debunuilc lor pentru a obine din ele pHcerile sau profiturilc pc carclc poftcsc. Aceste argumente se lovesc in Franta de o legislatic careprivilegiaztr interesul public. Ele, totuti- continud sA prcvaleze inStatele Unite, unde limikrea fblosinlei patimoniului istoric privattrece drept o atingere a liberti{ii cetiteanulur

Vocile discordante ale aceslor opozanti sint la lel de puternice ca$i hodrirea k)r. Fiecare zi aducc dovezj in acest sens. Totufi.ameninliirile pennanentc carc apasi asupra patdmoniului nuimpiedicd un lary conscns in favoarca conservari; fi protectiei sale.Ele sint apiratc olicial in numele valorilor giintifice. estetice,meDorialc, sociale. urbane. iar patrimoniul esie in socielilile indus-lrialc avansate purt6torul acestora Un dntropolog american arc tcmcistr suslini ctr, prin medierea turismului de arti, patrimoniul constru-il va fi clcmentul de legiturd al societitii modiale .

Consens/contestare: ratiunile si valorile inv(rate in tavoareacelor doutr pozilii respective soliciti un cxamen si o evaluare critice.Inflatie: a putut fi atribuiti unei strategii politice: ea compo(i in modevident o dimensiune economici si marcheazi ftrd indoiala o reactieimpotriva mediNrilltii urbanizlrii contcmporane. Aceste interpretariale conduitebr in relalie cu palrimoniul nu sint totuti sufic;ente p€n-tru a explica cxtnordinara lor proljferare. Ele nu ii €puizedzd sensul

Subieclul meu cslc locmai enigma acestui sens: zona semanticia patrimoniului construit pe cale de a se constitui. greu de pilruns.rcce $i totodatd ficrbinte- Pentru a md orienta. voi urca inapoi in limpin ciularca originilor. dar nu a unei istorii. mn voi folosi dercpreTentar i l i repere con(rcre. insr l r . -njr u0ur rnvcnrar in pre-alabil. trebuie precizate, cel putin provizoriu. continutul $i diferentadintre cei doi termeni esentiali pentru ansamblul practicilor patri-moniale: monument $i monument isloric

Mai indi, ce inlelegem prin monument? In francezd, sensul origi-nal al lermenului cstc accla al larinesd)lni, monunentun. el insusiderival din tnonere (a inltijnfa, a reaminti), ceva ce se adreseazimemoriei. Nalura afcctive a mesajului este esenliali: nu este vorbade a lircc o consBtarc. dc a oferi o jnformal;e neutrl, ci de a punein nifclrc. prin cmolie, o amintire vie. In acest prim sens. vom numimonumcnt orice anefact construit de cetre o comunitate de indiviziPonlru a-$i rcmemora, altor genem(ii percoanc.

MONUMENT SI }IONUMENT ISTORIC

cvcnimcnte, sacrificii- rituri sau crcdinte. Specificitatea monumcnu-lui line deci tocmai de modul sdu de a actiona asupftr memorici. Nunumai ci o prelucreazl si o mobilizeazi prin medicrca afcctivit?ifii.incit si reaminteascl un trecut fecut si vibrezg in manicra prezentu-lui. Dar acest trecLrt invocat si convocat. oarecum incantat. nu estenul oarecare: el eslc localizat ti selectd in scopuri vitale.ln m?tsura

in care el poatc contribui in mod direct la mcnfinerea ii p2lstrareaidentitllii unci comun;tdfi. etnici sau rcligioastr, nalionall. tribaldsau thmiliala. Pentru aceia care il conslruicsc. ca si Dentru cei care-iprimesc scmnalel€. monumentul este o pavAzd impotriva lrauma-tismului {)xistenlei. un dispoziiiv dc siguranld" Monumentul asigur6,imblrbite^za. liniqteqte prin imbunarea fiinlei timpului. El estegarantul originilor !i calncazi nelini$tea pe care o gencrcazd incer-titudinea inceputurilor Sfidarc a entropiei, a acliuDii dizol\ante atimpului asupra tuturor lucrurilor naturale s-i anilicialc. cl incearcAsd potoleasci angoasa mo(ji ti a n'micirii

EsenF monumentului se constituie din raportul s?iu cu timpultriit !i cu mcmoda. aldel spus, din tn.fnrnea M Qntropologicd.Restul e contingcnt. deci divers ai variabiL Am vtrzut asta in cazuldestinatarilor saj. ti lucrurile nu stau altfcl nici cu genurile $iformele salc: mormint. templu. coloani, arc dc triumt, stell. obelisc.stilD-totem.

Monumentul are toate ldsdturilc unui fenomen cultural univcr-sal. Sub multiple forme, el parc prczent pe toate conlinenlclc $i inaproape toate societitile. frc ci ele posedi sau nu scnereaMonumentul, dupi caz. refuzd inscripfiile, sau le primc$tc cindparcimonios. citrd libcral. meori pinl la a se acopcri cu ele de tot.Senerind alunecarca cAfre alte functiuni.

Totuii. rolul monumentuhi. inteles in sensul lui originrr, $i-apierdut progresiv importanla in societntile occidcntale ii tinde sil sec\rompczc. Ln ump ce cu! inlul insusi ( iJLrgl x l te semnrf i , rr l r i .Diclronarcle atesla ace.t lu iru. ln 168q. luret iere plre deju 5r i dcntcrmcnului o valoare arheologici, in detrimentul interpeldrii dircctc:"Mirturie care ne rimine desprc o marc putere sau gr{ndo&rc asccolclor trecute. Pifamidele Egipfului, Colosseum sint ,?!onrm?nlzlrumoase ale mdririi regilor Egiptului. a Republicii romme." Cilivarni mai tirziu. Dicnonnabe de I AcadAnie plaseaztr dc-a bineleamonumentul !i funcliunea sa memoriald in prezenl, dar cxemplele

AIEC'OR{,{ PAIRMONILILUI

salc [AdcazA o alunecarc. de aceasta dara cAtre valori estetice $i deprestigiu: "Monument ilustru. superb, maenific. durabil, glorios"."

Aceasti evolutie a sensului este consacrati un secol mai tirziu dccdtre QuatremBre de Quincy- Acesta consideri ci "releritor lalucr;rile de arhitecturd". acest cuvint 'desemneazn un ediliciu. ficconstru;t pentm a sluji la eternizarea amintirii lucrurilor mcmora-bile. fie conceput, ridicat sau dispus asdcl incir sA dcvina un mijlocde infrumusetare ri de magnilicenF in olasc". Si continui aritindcii 'in acesl al doilea sens. idcca dc ,tbntotrctt. lr'ai deDendentd deefectul ediliciului decil de obicctul sau dcstina(ia sa. se poate potravisau poate h aplicau tuluror fclurilor de cl6diri"".

Desigur. revolutionarii de la 1789 nu incetau si viseze monu-mente $i si construiasci pe hirtie edificii prin care voiau sa afirmenoua identltate a Frantei''- Daci sint cu adeviral deslinale si\ f rvealca memoria peneral i i lor v i i roare. acesre proiecle \edesfXloari totusi ti pe un alt registru- Evolutia care se putea obser-va in dictionarele secolului XV em iftycrsibiltr Monumcna'denoteazd de acum inainte puterea, mArirea.lrumusc(ca: cm mcnircalui explicitn de a afifma marile proiecte publice. dc a promova sti-luri. de a se adresa sensibilitilii estetice.

Astizi. sensul -'monumentului" conrinui sI cvoluczc. Pltrccriio lcntc de lrumusclca cdrf icrulur i a urmar mrnunarea \au uimrrea pecare le provoaci turul dc foni tehnic Si versiunea modemi a colosa-lutri. in carc Hegel vazuse incepuful anei la popoarele Antichitaliior ientale l impuri i De acum. monurn.nrul \e i rnpune atenl iei scosdin context, se adreseazi prezentului. schimbind stravechiul sdustatui de semn pentru cel de semnal Exemple: imobilul Lloyd's laLondra, turnul Bretagne la Nantes, Arche de la D6ltnsc la Paris.

Estomparea progresivi a functiei memoriale a monumcnlului arcftrn indoialn multe cauze Nu voi evoca decil doui. si una si ahainscrise intr-o lungn durati de limp Prima linc dc impo(anF din cein ce mai mare pe carc socictililc occidentale au acordat-o concep-tului de arti' de la Rcnastcrc incoace Inainte weme, monumenteledestinale si amintcascd oamenilor de Dumnezeu sau de conditia lorde roadc alc crcatici cercau de la cei ce le edificau o lucrtrturtrdesivirsiti $i cit mai bine impljnit;, eventual o risipd de lumintr $ipodoaba bogifiei. Fmmusefea nu intra in disculie. Dind fiumuseliiidentitate $i statut. fdcind din ea scoprl supren al artei. Quattrocento

N'IONL]J\IENI SI MONUMENT ISTORIC

o asocia tuturor celcbrArilor rcligioasc $i ururor comemorfuilor.Chiar daci Alberti. care a fost primul teoretician al frumuselji arhitecturale. a pistrat el insuti cu pietate notiunea oiginal: de monument. totuii el a fost acela care a;nit;at subst;tuirea progresivi aidealului de memorie cu cel de frumusete.

A doua cauzi rezidir in dezvoltarea. pedeclionarea ii rdspindireamemoriilor a(illciale. Platon u identificat scrierea ca fiind Daradis-ma in\cnindt i a a( 'estuir H(lemunir memorirk r m"numenruluinu a lbst tolusi amcninlali inahle ca imprimeria si i aduci scrieriio putcre in malcric liri prcccdenL

Perspicaccle Charlcs Pcrraull cslc incinla! si vadi in fulmullircnci4ilor disparitia Iimitelor ce apisau memoria: "astizi 1..1. aproapcnimic nu se mai inva$ pe dinafari, pentru ci de obicei ci4ile pecare le citim sint Ia indemini. astfel incit se poate recurge Ia ele lanevoie. ii din care se pot cita mai sigur pa-sajele copiindule, decitdin memorie. cum se ficea altidatd'"'. Pierdut cu totul in jubilalia sadc lilcral. el nu ili incbipuie cn imensul tezaur de ftiintd pus la dis-pozilia celor docli aduce cu sine o practicd a uitirii ri cn noile pro-tczc alc memoriei cognitive ar fi nefaste pentru memoria afectiviInci dc la inceputul secolului XVIII. "istorie" desernne^zn o disci-plini alc carci cunosliinle. mereu mai bine acumulate fi conservate.imprumutd aparentclc mcmorici vii chiar pe misud ce ii ia locul $iii sleie$te puterea Cu toate accstca. "istoria nu sc constituie decildacd este privitd. !i pentru a o privi. trebuic sd hi in afara ei'"': lbrmula exprimd in profunzime diferenta $i rolul invcls al monumentului. menit prin prezenla sa ca obiect metaforic si rcaminteascivielii un trecut privilegiat ti s recufunde pe privitor in acest trecut

Un secol ti jum:itate dupn elogiul lui Penault. Victor Hugo roslca oralia llnebri a monumentului condamnat Ia moarte prinirvenlarea imprimeriei'. Intuitia sa de vizionar a fost confirmatiprin crearea ;i perleclionarea noilor modalitili de conservare a tre-cutului: memoria tehnicilor dc iffcgislmre a imaginilor !i sunetelor.crre relin fi restituic trccutul sub o formi mai concreti pentru ci sendreseaztr direct simturilor si scnsibilitdlii, "memorii" ale sistemelorclcctronice mai abstracte $i mai dcscdmatc.

IatA de pildi fotografia Roland Barthes a inlclcs cd acest "obiect

' r 'Lr din punct de veder anrropologic nu \enea nici \a coocurc/c.

ici sir conteste sau sA recuT€ pictura "Nu Arta, nici Comunicarca, ci

ALMORIA PAIRIMONIULT'I

Referinta esle ordinea lbndatoarc a fotografiei. Ea apare asd-el ca optutezd incdidi: aduce _o altd specie de dovezi". "accasti ccrtirudinepe carc aici o scriere nu o poate da". Aceasti pulerc dc a autentifi-ca tinc. ffui indoialr, de reactiile chimice care lac dir fotografie 'oemanalic a referenolui ' ii, in acelasi timp. ii conJcd !i puterea dea rcinvia- CAci ptn medierea unei halogenui dc argint. ''fotografiafiinlei disp;rute vine si mir alingd prccum nzele unei stele".

Barthes a stiut si perceapi $i s[ analizeze duplicitatea fotografiei.cele doui fefe ale aces{uiDou phantukan carc are puterea strdnie dea actiona pe cele doui planuri alc mcrnoriei: sA garanteze o istorieti sn reinvie uD trecul rnorL Dc aici riscur;le confuziei ri uzurynriiBa(hes ]e denunli idcntificlnd cele doud modahtati prin carefbtogralia aclioneazi asupra noastrS. ,trndirrn deserntreivl o atmclaecumpitaG, un interes exterior. dar afectiv toluli A?.r.L/, care facesi revini in constiinfi "litem ins6.Ji a timpului"", este o milcarc tul-burxtoarc, halucinanti in legdtura cu care revine- dc mai multe ori.cuvintul nebun;e. Or. aceasu nebunic a folosmfi€i care face si coin-cid: i f i in!a t i a lectul are chiar aceeasi natur ir ca incantal ia pr in monu-ment Vom tempera afad^r atirmalia din Ia Clu,ibre claire dupe caresocietaiea modemi a renunlat la monumcnt. spunind ce fobgrafia esteo formi de monument adaplattr individualismului epocii rc.lstre:monumentul unei societtrli privalc. care p€rmite fiedruia se oblnn insecret reintoarcerea mo4ilor. privai sau publici. care ii lunda-menteazi identitalea lncanlalia memoriale se implinette de acummai liber, cu prelul unci munci modeste pentru aceste imagini carcpistreazi un dram dc onlologie.

Folografia condbuie pe de aka parte ln semanlizarea monumen-tului scmnal. De fapt, aceste semnale se aalrcscazl din ce in ce maimult pdn imaginea lor mediatii sociedlilor contemporane. prin cir-culalia !i difuzarea lor in presi, la televiziunc sau la cinema Ele nudcvin semn decit metamorfbzate in imagini, in copii firi geutate incare valoarea lor simbolici sc concentreaai. dis()ciata astfel de va-loarea lor utilitar2i Orice construclie. oricare i-ar fi destinatia. poatcfi promovata monumcnt prin noilc tehnici de comunicalie . lotr-oatare formi, funclia sa cs(c dc a lcgitima ii autentifica odstenla unuiduplicat vizual, pdmordial. fragil ii t ecitor- c;ruia ii esle dc acumincredintati valoarca sa Are pulintr importantA laptul cd rcalitateaconstruiti nu coincidc cu reDrezentirile sale mediaticc sau cu

MONUMENT $t NIONIJMENI tsl ORIC

proiccfiile sale Piramida de la Louvre exista inainte ca sl-i inceapiconstruclia Ea continu, si sclipeasctr. astizi- cu lumhi !i transparcnle cu care o impodobeite reproducerea fbtogrulicd a desenelor Simachetelor sale. chiar daci. in realilate. ea aduce mai cufnd cuintrarea unui oarecare c.entru comercial iar oDacilatea sa inchidc Dcrspecli!a din Cunea p;ll.alA ci]lrc Tullcncs ii Paris. l-otograirleArcului de la D6fense ii mai pdstrcazi accsluia o atraclie simbolica,oricare ar li rugozitElile ediliciului rcal Si iocomfortul birourilor pecare le adiposte$tc. Nu s ar putca dcscric mai bine pervertirea a ceeacc se cheami astAzi monumcnt $i nodul siu de existenfi, decit oj-acc arhilcctul viitoarei "mari biblioteci". Intrebat asuDra ;nsertieirce\tui edi frcru in \ i tu l dc ld Bercy. el r l lspunde: - l |ebui i , :a in are.rloc, in zece sau douizeci de ani stl se poat:i face cele mai fiumoasecirti pottale ilustrate din Paris"."

In aceste condifii, monumentele, in sensul prim al termenului,nrai joaci oare vreun rol in societitile zise avansate? Lisind la oparte numeroasele edilicii de cuh carc i$i pistrcazi folosinfa, lisindla o parte monume €le dedicalc morlilor ii cimitirclc militare aleultimelor rizboaie. repr€zinl, elc ccva mai mult dccit o supmlieiuire? Se mai consfuiesc allclc noi?

Monume ele- desprc carc iattr. a dcvcnit necesar sd se precizeTeci siDl "comemorative", urneaztr, punate de ob;lnuinF, un destinlbrmal si derizoriu Singurelc monumente auientice pe care epocanoastri a $tiut si le edifice nu i$i spun numele fi se ascund sublbrme insolite minimale $i non-metaforice. Ele amintesc de un tre-cut a cirui greutate $i. cel mai adesen, oroare nu pot fi incredintatedoar memoriei istorice. Intre cele doul rlzboaie mordiale. cimDul delupt i i de l r Verdun runst i rui \e un pre(edenr: rn rmensul rr t rgminr Llrnaturi, sfirtecat Si tortural prin btitilii. a lost de ajuns fasarca unuip:rrcurs. asemenea unui drum al crucii. penlru a lace din el mcmorialul uneia din marile catastrole umane ale istoriei modcme Dupinl doilca rdzboi mondid. ccntrul Varsoviei reconstruit identic aminlcslc. simultan. de identitatca scculartr a naliunji poloneze $i devoinla dc nimicire care ii anima pc dusmanii ei. La fel, societ4ileclualc au iTut sA pistreze vie. pentru generatiile viitoare, amintirea

iudeociduluj celuj de al doilea rtrzboi mondial- Decit nirte simboluri:rbstracte sau ;magini realiste. decit ni$te fotogmfii, taberele de con-centmre insele. cu baricile ti camerele Ior de gazare au devenit

l0 l l

ALE(;ORIA PATRIMONruLUI

monullrcnte. pentru ci sint parte integmntd a dramei co-memoratc.Au fost de ajuns o amenajare sumari si citeva ctichctc: din vechiullor strla$ pilisit peDtru vecie. morlii !i cAiiii lor ii vor avertiza pen-trn vecic pc cai care vor veni la Dachau sau Auschwitz". Nici unArtist interircdiar nu a fosf neccsar, doar o simpli opcralie meto-Dimictr Fo(a rcalulLri, o realifate inrrm legati de aceea a cvcnimen-tekx comenoralc, cste mai mare aici decit forta oricdrui simboLLagirul, devenit moflument. (ine de domeniul relicvei"-

Dar aceste memoriale uria$e. relicve si rclicvarii in acelati timp.rdmin exceptionale ca $i laptele pe care lc rcaduc in memoria oamc-nilor Unne pe carc rcbuie doar si le alegi !i si stii si le desemnczi.ele miflurisesc p€ lingd toate acestea progresiva disociere care seop€icazi inlre memoria vic $i Stiinta de a construi Noul centru alVarsovici nu este un monumenl. el insusi- decit in misuru in care esteo replicd: cl inlocuieste. cu o fidelitate care, inlre allele. atestifotografia, ora$ul distnrs, Monumenlul simbolic ridicat. ei niltilo. ct)scopul de a rcmcmora. nu mai are valoare in societi!'le noastrc dez-voltate. Pe misurtr ce dispuneau de rrnemot€hnii ma; performante.acestea au inccht pudn cite pudn si mai ddice monumenre. rranslerindmonumentelor istorice l€rvoarea cu carc le inconiurasern cind\a .

Cele doua noliuni. care a.zi se confunali ad€sea, sint rotusi inmul lc pr ivrnle opo/abrlc Jaca nu chiar antrnorru(e. in l i i de toalc.dcpane de a prezrnta quasiuniversalitatea monumentului in rimp lispaliu, monumentul isro c este o inventie bine datati aOccidcnlului S-a vdzut cu ce succes acest conccp( a lbsr exportat Siraspindil progresiv in afara Europei incepind cu a doua iumetare asecolului XIX

Dar npoflurile organizaliilor tutemationale an{A ci aceastirecunoa$tcrc plilnelarii rimine de supratati Sensul monumcnluluiistoric lSi facc drum cu greutate. Noliunea nu se poate desprinde deun anumit contcxl meDtal fi de o viziune a lumii- A adopra practicile de conservarc a monuinentelor istoicc IfuI a dispune dc uncadru istoric de refcrinln, lirn a akibui o valoare anume timpului Siduralei, fiir?i a fi aiczal arla in istorie este la fel de liprit de sem-nilicalje, ca a pmctica ceremonia ceaiului ignorind sentimentuljaponcz al nAturii, shinloismul si structura niponn a relatiilor sociale.De undc cntuziasme care inmultesc contrasensurile sau. si mai muli,ascund alibiuri.

MONLDIENT SI MONU]\IENT ISTORIC

Alla i l i lcrenla. luodxmenlal . pusa in e!rJcnla de A Rict l ' laincepulul .ccolului : monumentul e\ le o creJl lc del iberrt i I !?wo//r .)J ci l rei dc\ l inal ie a lo\ l asumata./ f I lor i ' i

d in pr imul moment. intimp ce monumentul istoric nu cste initidl voit ( u gewollt() li ctentca atarc; el se constituie a posteriori pirr pcrspectivelc convergentcale isloricului qi amatorului care il aleg din masa dc cdifioii exis-tentc, din care monumentele nu reprezind dectt o mictr pa.te Oriccobicct al trecutului poate fi convertit in mirturie istoric)l, ttirtr str fiavut. la origine. o destinalje memoriali Pe de alttr parte. sd neamintim ci orice artefact uman poaie fi investit in mod delibcrat cuo functiune mcmoriall Iar in ceea cc privelte Pldcerea datd dc arti,ca nu este nicidecum apanajul exclusiv al monumentulul

Monumentul are drept scop si faci un trccut ingh(it dc timp sdretr;iascd in prezen! Monumentul istoric intreline un ah f€l deraDon cu memoria vic 5i cu dumta- El este lie consthuil pur ii sim-

Dl; in obiect de cunoastere $i inte$at intr o conceptie lineartr a tim-pului: in acest caz. raloarea sa cognitivi il inchide Er, apel in re-

cut. sau mai cuind. in istorie in general. sau in istoria artei in par-

ticular: fie el mai poate, in plus. in chip de opera de artd. si seadrescze sensibilitttii noasre artistice. "vointei noastre de artd""( Kr,rjnroll"r): in acest caz. el devine parte conslitulivl a Prezcno-lui trAit. dar fira medierca memoriei sau a iltorici.

Relatiile diferite pe carc le intlelin monumcnEle. respcctrv mo_numenrele r . lor ice cu l rmpul. memoria \ i cunoa)tereu. impun ' rJrferenl, majora in ccca ce pnv.sle conserlarea lor' ln aparenli.aceastd notiune l€ este consubslanljali aminduror:L Tolu$i.,ro,rr-

entele sir't expuse. in p€rmanenti. vitregiilo. limpului triliLUitarea, dezafectarca, desuetudinea le lac si fie p;trdsitc ii litsarc inprrrrrna Le rmeninla :i dlsrugerea vuluntard \i urg3niTJti. dcr)c-r i r te i rc de vointa dc a nimi(r l re. dimpum\i . de dorinla de I Ie sir lvrde acliunea timpului sau de vointa de pcrfeclionarc. Prima 1brmi.ncsativi, e cea mai des amintitA: politici, religioas{, ideologictr. eado-vedeste a co tmrio rol||tl esendal jucal de monumcnt inmentinerea identititii popoarelor si grupurilor sociale Dislrugeretporitivi, $i ea generalizati, atrage atcnlia mai pulin. Ea se infhli$ea-zr.uh tormc di ler i re. Unr. r i luah. c '1. propric unor popo3re cumsint japonezii care. ne venednd, ca noi. urmcle timpului pe monu-nrcnie. construiesc Priodic replici exacte ale lemplel(x originale trle

t2 l3

ALECORIA PATRTMONIULUI

c:ror copii precedcnte sint astfel distruse Cealalti, creativi. este ilus-trati in Europa prin foanc multe exemple, Pentru a miri $i a da maimulti splendoare sanctuarului unde "preafericitul Denis a lfostlsfln$luit. timp de cinci sutc de ani", Suger a pus sA [e distrusl inpart€, in iimpul anilor 1130, bazilica carolingiani p€ care tmditia oatribuia lui Dagobert". Cel mai prcqios ti vencrabil monumcnt alcreftinll5lii, Sllntul Petru din Romq nu a fbsr oare dcmolat duDtr o! ia(i de apruape ddua\prezece secolc. in uffna unri hotenri a lui iuliual lllea? Trcbuia inlocuit cu un edificiu grandios a cerui merelic tiscenografie sI poali reaminti puterea cucerit, de Biserici incepindcu epoca lui Constantin Si cu noile inflexiuni ale doctrinei sale.

ln schimb, pentru cA so plasetzd intl un loc imuabil fi definidvin ansambful obiectivat $i hxat dc cunoaQtere- monuntentul istoticnecesitd, in logica acestei cunoa cri $i ccl putin in teori€, o conservare nc-condilionatd

Proicctul dc conservare a monumentelor istorice si Dunerea lui inaplicarc au evoiuat cu timpul Si nu por fi disociate de isroria insisia notiunii InveDlie a occidentului, spuneam, !i bine datata Ma;rimine si 1le fixarc criteriile datirii.

Intrarea unui oeologism in lexicoane marcheazi rccunoastcreaoficiala a obieclllui malerial sau mental pe cate il desemncazA-Accastd coDsacrarc prezintii atadar un decalaj cronologic. mai muhsau mai putrn important dupi caz, in raporr cu primele folosi; aletermenului $i cu aparitia, dintr o dati sau indclung pregatid, a rcle-rentului sxu Expresi^ monunent isto,i.i nu a intrat in diclionarclefranceze decit in a doua jumitatc a secolului XIX Dar folosirca sasc rispindise incA de Ia inccputul sccolului Si fusese coDsacrati dcGuizot pc cind, de-abia numit ministru de inteme in 1830. creeaposlul dc inspeclor al Monumentelot jsrorice Trebuie loru$i sI neinlorrcem \ i mai mul l in t imp. Exprc. ia ap.rre in(a din t7q0. fer?lindoiale pentm intiia dali, sub pana lui L A Millinr. in momentulin care. in contextul Revolul;ei franccze, sint elabomte concepol demonument istoric Si mijloacele de pistrarc (muzee, invenlare,clasare, refolosire) care ii sint asociatc'.

Vandalismul Rcvolutiei de la 1789 nu trebuie toruti minimalizarMina de oamcni carc il combrnrscri in sinul Comiterelor $i Comisiilorrevolutionare cristalizau. sub urgen(a p€ricolului, ideilc impfut?ilite d€amatorii de arl.a, de afiiteclii $i savantii epocii Luminitor.

MONUMENT $I MONUMIJNT ISTORI('

Sffnut Pcrru din RoD: buiticn lui cbnstanti' in cn6 dc demolate $inoul sinctuar in construclie. lcdeE de M.rlen mn Hc'mskerk intrc

153.r si 1516

A(c\ti litera!i erau ei inriii muslenilonr unei tradi!ii intelecluale

r/r , rr i lc din Quamrocenlo I i d in marea (_\olul ie umanislh a St i intelor\r mentalittrtilor La fel ii originea monumentului istorio trebuie

.rir(:rti cu mult inaintea aparitiei tcrmcnului c^re il desemnead!

I'r||tru a lrmiri geneza ncestui concept, trebuie revenit la momcntul,n ."re ,e na5re i , - , icctul . pint arunci de nePindit . de a \ tudi3 ) i con-

{r \ . r un edi l ic i ; ocntrLr singLrra ral iune ( i l e ' le un marlor 3l i ' lor iei\' ,' ,,peri dc arli Albc.li. la granila dintre Lioui luml cclebrea-/tr

irhitcitura care poarc. in acetati timp, sa reinvie trccutul. sl asigure

.'f,,ri" ",t'ir""tufu;

artist ti si autentifice manuriilc istoricilol'' A voi. prccum doresc. si plasezi patrimoniul istonc" construit in

||riclr'l un;i rcflectii asupra destinului societltilor actuale; a incerca,

rrir Lrrmarc. si evaluezi motivatiile- revcndicale. mirturisite, tacite

.Irr renoratc. care definesc astizi conduilcle patrimoniale, un atare

,u,u.. t nu *. poale l ipsi dc u rcvcoire la or ieini Nu le pol i aplcca

1," 'pr, , 'g l inzi i patr imoniului . ruci in lerptr la imagini le pe c 'rc or lc

14 l5

ATECORIA PATRIMONIT'LTII

intoarce ea acum, fdrd a c6uta, in prcalabil, sd intelegi cum mareasupraJaF netedx $i lucioasd a acestei oglinzi s-a constituit, putin citepulin, prin addugarea fi fuziunea fragrbentelor numite mai intii anti-chittrli, mai apoi mooumeDle istoric€.

lattr pentru ce aE incercat mai indi sX delinesc un moment deaparilie $i sd reconstitui etapele esenliale ale acestei progresiveinstaurlri a patrimoniului istoric coNtruit, de l^ lazp antichizanld aQuattrocento-ului, unde monumentele alese apa4iDeau iD modexclusiv Antichitdlii, pinl la faza con$acrdii, care tustitufionali-zeazd conservarea monumentului istoric stabilind o jurisdictie deproteclie !i fdcind din rcslaurare o disciplinl de sine stltitoare.Aceasti arheologie era necesari, IbIe a solicita totusi c€rcettrriexhaustive, sau m6car extinse.

Nu am erplorar deci sistemalic i \ loria amanunlite" sauparticularittrlile fiecdrei datiuni europene in ElaIia ei cu conceptelede monument fi patrimoniu istoric, N m-am aplecat asupracontinutului jurisdictiilor de conservarc, nici asupra universuluicomplex a! restauririi, ne4xploatind decit materia necesare argu-mentatiei Exemplelc mele sint adesea luate din FraDta Ele nu sintprin aceea mai pulin exemplare: ca inventie europeand,_parrimonillistoric relevtr aceeali mentalitate ln toate lirile Europei In in6sura iDcare a devenit o institulie planetarA, el confrunttr in timp toate lirilelumii cu acelea'i intrebfui si cu acelea$i exigenle.

lnf-un cuvint, nu am vlut sA fac din nofiutrea de patrimoniuistoric si ditr folosirca sa obiectul unei anchete istorice, ci subiectulunei aleeodi

l6

CAPITOLLL I

Umanismelegi monumentul antic

UNL{NISMELE St MONUIVIENTU L ANIIC

in cadrul unei lucdn consacrale in principal Occidentului(rcttio. nu pot evoca Antichitatea mai muLt decit punctual, Si nici nu

t)ol aduna mai multe elemente carc si suslini dczbaterea Allii auli-rcut o' si citeva rcpere vor fi de aluns.

Arcr gr€aci clasici Si manitifi antice

Regatul Pergamului': Attalizii au clutat cu fervoare, sensibililate!i pcrseverentl sculpturile Si obiectele de arti decomtivd pe carc(;rccia clasicl le produsese firi insA a le fi coleclionat vreodatd.( unoscute datoriti mirturiilor lui Pausanias, Polybios ii Pliltius,(olccfiile Attalizilor nu apa(in nici categoriei tezaurelor, religioase

fi lunerare, ala cum fuseseri ele acumulate in momintele egiptcnesitr In opisthodotnos-LtI temPlelor grece$ti, nici categoriei cunozFriltilor, adunate in hazardul rizboaielor, priidfilor, cititoriilor sauIx)ttenirilor de citre curioqii din ioate timpurile. Aceste obiecte auli'st ciutate, alese Si achizilionate pertru calitatea lor intrinseciAttalos I are efinsari in inlreaga Grecie $i. la 210 inaintea erci noas-rlc, punc sd fie ?ntreprinse la Aegim primele sipitturi cunosclrte i'rrrk)rie Acelasi demers il face, la fel ca pe succesorii sii, s! admire

\i sr'i punA si fie copiatc in capitala lor marile monumente eleniceRoma: in 146 inainte de Isus Cbristos. laimpi{irea prAzii irtre

rflDatele aliate in urma prxdifii Corintulu;, generalul rcman L AM mmius este sumrins de mirimea pre-tului oferit de Attalos alll lcr pentru obiecte a cdror valoare nu era perceputi de cdtrer(nnrni: el cere sd cumpere o picturd a lui A-ristide (pe atunci veche(lr peste un secol) pe care o expedjazi de indaLi. impreuni cu citeva\trtui, ca ofrandi zeilor Romci. Acest episod a putut fi luat drept(l lir de na$ere simbolica a obiectului de arti qi a inceputuluicolcclionlrii sale la romani

Obiectele grecegti jefuite de armatele romane incep pin a_li facel| iltrarc discretd in sinul citorva locuintc patriciene. Dar statutul lor\c schimbi in momentul in care Agrippa cere ca oPerelc tezaurizate|lr lilina templelor sd fie expuse vedcrii tuturor, in lumina vie a dru||N'ilor si marilor spalii pub]ice.

Sc poate spune ci monumentul istoric s a nilcur la Roma ciucanul 1420. Dupd exilul dc ta Avignon (1305 1377), ri tudat; drDaMarea Schizmi ( 1379- 1417), Marrin al Vlea rine si reaseze sediulpnr" l dt in Orusr l Je.nuidt de , , idur i cdr.r ia \ rca , . r- i redcr purerea$i prestrgiul Un climat intelcctual nou se dezvolti in jurul nrinelorarr ice c. !e Lle acum lorhe{ de.pre i . lor ie. i coniLrmi rrccutul fabulo.i al unei Romc a cirei splendoare c {teptinsd. iar disrrugerea eicondamnati de Poggio Bracciolini fi p.ierenii sii umanjsr;_

Tiietudle cronologice au o valoare csentialmente euristicA EIeccr .5 l ie modut e in lun( l ie de c\repl i i . ant i r ipar i ! i supra\ iepuL5e vc \edea ci intere\ul in lelecruxl . i anist ic arrrar monumenlclorantichititii dc citre o mic:i eljri a Quanrocenro-ului cra rezuhatulunei iDdelungale maru.izfui si cunoscuse prcdecesori incd din ultimul slert al sccolului XlV.

Dar nu ar l roxr( oporrun cr acea5lq Sene/ i j .a l ie impinsa \ i mait jeprnc m t imp'Trebuie chiar . i ne inuebim daLa. r \a cum u :ugerat anumi(i isrorici, oamenii Anrichiri{ii fi ai E\,rlui mediu nu auavut. lln anumite cazuri, acceasi perspcctivi istorici !i pistriroareasupra monumentelor $i obiectelor de arli ale tecutului Colcctia deopcle de ani \eche. anr i f ip ind muzeete. parc .d f i ap ur Ia sfusi tulsccolului I l l Inaintea crei noasrrc. Inrre moan(a lui AlcranJru sic les-l indr ia lmpcnului roman. ler i tonul grec rcveleua el i ler cul t ivatc acucelitorilor sdi un tezaur de edificii publice ( temple. stod. teatre... ) ceapar. in ochii lor, ca monumente isrorice- la fel cum apa. rtrai tirziu inEuropa med;evali monumcntele romane in ochii literadlor hiniri currudi i um i .re. Sml oare ace. le analogi i i lu/or i i sr :upert tcrale?

r8 19

AI-EC,CIRIA PATRIMONII]'LUI

De atunci, ca atlt de adesea in alte domenii. Roma ofeia un spec-tacol ambiguu', asuFa c?iruia privirca secolului XX cste tcnrari seproiect€z-e valorile $i demersurile societ4ii occidentale, post-medicvale r i chiar actuale. Roma cunoaste colccl ionari de art teru-di(i ca Asinius Pollio. rafinati ca Arlicus- gurmaozi ca Seneca,previzilori ca Ciccm. pasionali pintr la a $i pierde viala ca VcrresiusRoma cunoa$te o pia(i dc art6 cu expc4i, falsificarori, agenri. Romaa despuiat Greia la o scard care cste comparabiltr cu aceea a pridirilornapoleoniene: martore sint cele cinci sute dc staoi de bronz smulsesanctuarului de la Delphi $i ale clror dmasite sc gisesc astazi lapalatul lui Dioclefian de la Split $i ln cel al lui Haddan dL ta Tivoli.Roma a vdzut consruindu-se, in insisi iDcinra acestei VillaHardriana. primul muzru de arhitecturtr in mirime naturali.

Totu$i, compaftlia cu modemitatea occidcntali trebuic tempe-rata II fapl, nici un principiu nu inlerzicc distrugerea edificiilor sauobiectelor de arta vechi Pistrarea lor tine de cauze aleatorii. h afaride aceasta. nici bunurile dobilc coleclionate ( sculpturi, picturi. vase,crmee), nici \rechile edificji admiratc (religioase sau civile) nu sinrinvestite cu valoarc istorici.

Doud trtrsituri, elnici Si cronologicd, oferA cheia dcosebirii lorfali dc monumentele qi patrimoniul istoric occ;dcntal. Toateobiectelc care i au ?ncinrat pe Attalizi, apoi pc rcmani. sinr de origi-ne greacA'. Cu exceplia citorva lucriri de la incepulul secolului VI,ele apa4in in exclusivitate pcrioadelor clasictr d elenistict Valoarealor nu tinc nici de relalia Ior cu o islorie pe carc si o autentifice saua cdrei datare sd o permiti, nici de vechimea lor: ele oferi ochiuluiimplinirile unei civilizatii supcrioare. Sint modelc, menire si reinvico artd de a tIii si un rafinamenl pe care numai grccii Ie cunoscuser?lAttalizii voiau sA fucd din capilala lor un centru de culturA geaclRomadi ceuuu si se pitrunde. prin viz, de lumea plastic! aGrecjei,a$a cum ceuhu sd se impregnez€ cu gi.direa Greciei prin practi-carea limbii sale. Nu era vorba de un dcmers reflexiv si cosnitiv. cide un proce. de insu\ire: buciili de arhitectura cau de siulprurd.obiecte alc anizanilor greci. carc caprti o noud valoarc de intre-buinfare odatd asimilate decorului termclot strizii, gr;dinilor publi-ce $^i prilate, locuintei, sau conveni@ in agremente ale vietii domesrice

In sfir$it, aceea$i prudeng este necesad in privinta valorii esred-ce atibuitc crealiibr Greciei clasice. Desigur, o noui expcrienli a

trnrnl lui M!.cellus la Roma citrc l88O: oblu6l !i euPrt, irepind 'u

Evul

rnll'tr. dc fnnilii de patriceni laolald cu n€llesug.ri

20

-

Turnurile dc apnraE ndicar. (1. lo.uir.rti Romei cn incep.r. drr \ccotul xr nuo..le\c nouMlcle anti.r prdunr arcut lui ScFnniu S.i.r Srn\rt de Du plrac

t]N'IANISNIILII SI N'loN!]NJENTL'L ANTIC

lrumusctii. tnediatizati prin conttiinti. se dezvolti incepind cu secolrl III inainleil crci noastre. Dar ea raimine iD gereral subofdonaldxltor categofii dc practici. Se mai obscrvd. pe linga aceasta. la ceanrai mare prnc a colectionaribr. molivalii striine de pliccrca propr;e artei: prcsligiu' la cuceritofi. snobism Ia paFr'enili. profit sau! sr al jocullri ln all;i. Dar. se vr spunc. aceleati devieri nu caracledzeazii oarc o parte imponantd a colectionarilor dc arltr actuali?Apoi. acccntul ti comportamcnlul afirtorului par manifeste laPergam ca ti la Roma. undc Sylla a fost i tiatorul lui Verfesius.'lotusi. alcgcrile gusrrlui nu sinr ciliuzite de ciilrc o viziune supralrcculului. Pe0lru ir se pulca cvoca in mod legi(im notiDnea de monument istoric. lipscllc in aceste timpuri acca distanlare iil.j dc is(('rie care si lie subinlinsd de un proicct dcliberat de conservarc.

Rimdsite antice ii }rmdrritar medieval€

Legirura nrcntinuti cu monumcntcle Antichitilii clasicc pare mait)utin complcxi intre epoca manlor nivailiri ii sfirlitul Evului medirl

Accste secole au produs di\trugeri firmidabilc intr o Eufopi pe.nrc coloniTarex romani o acoperise cu monuncnte $i editlcii publi.c I-a aceast ltu conlribuit mai nles doui lipuri de fac()ri. De ol,rrte. proTelirismul crcstin: nivilirile barbarc djn lecolelc Vl \ii Vllirr produs poale mui puline distrugeri decil proTelitismul misionaril,,r din aceeati cpocd. sau decit rccla al cilugirilor teologi care. in\(colul X . au transformal in cnricrtr amfitealrul din T cr. au ras.rfcnele din Lc Nlans ( I271) !i lenpl l din Tours. De ccalahi parte.|r(liferenB lirtil dc aceste morumcntc care iti pierduscri scnsul iil,,losinia. in\ccrriiatea si lipsurilc: rnarile edificii ilc Antichitii(ii\int lransfornrAte in carierc'. sau sint recriperalc Fi denlturate; ltl{(nna. in secolul XI. arcurilc Colose{lui sinl asrupale. ocupate del,)!uinle. depozite si alelicrc. in linp ce in a.cnd apar o biserici si, rrrdcla familiei Frangipani; Circus Maximus sc umple de krcuintcIt care le irchiriazi congrcgatia Sfintului Vit: arcDrile teatrului luiI',,r pei sint ocupalc de regu\tori de vinuri !i de rztol-i.. cclc aletr.rtrului lui M.rrccllus de negustori de hainc r€chi. telali $i tavcme.

23

ALFCORIA PATRIMONIULU]

in Provencc. arenelc din Arles sint transformate ?n fortiread.arcadcle lor inchise. pc\tc gmdeDele lor \c construicrte un carrier dclocuinte iar id centru cste ridicat! o bisericil Nici Arcurile dctriuml nu slnt ocolite. odati ce sc impodobesc cu tumuri dc apdrarcca acela ddicat in secolul XII pc arcut lui Sepi:miu Sever dj cXtrca(eiasi Frangipani

Totuli, in acclca$i epoci. un flumdr de opere si editicii alepiginisrnului au f icul nhieclul unei con.enan d; l iherate la inc(ureadirectzl sau iDdirecli a clerului care rimdsesc sineurul deDozitar alunci t radi l i i l i tersrc ni a hnmniht, ului anr i . . Monumente sau pu-trimoniu istoric dvdnt ld /errrc? nu putem rjspunde la aceasrd intre-bare decft dupd ce vom fi incercar analizarea motivatiilor acestciatitudini de conservarc.

Mai intli. raliuni praclice de economie in vremuri de criztr inLarc populal i3 eru d(.( nrr5. (on\rructr i le ruinare. l radi l i r le ar l i -/analc pe calc ! i se piarJi Tn \ccolul Vl . dr i tudinea papci CrigorcI este semnificativl La Roma, el isi ia sarcina de a inrretine -oar_

cu1 imobi l i r r . \ i prrcl icA o pol i t ic: l de relolosire pe cure o ra con-lmua succesonrl slu, Honorius: marile locuinte Datriciene sinttransformale in minlstiri. strtile lor de receptie in biierici. in afaraRomei. c l i t musrr i pe mrsionari "Nu d;\uuget i rcmplele pi8ine.ci numai idolii pe care ii adapostesc Cit privesre edificiile iniele.mullumiti-vi str le stropili cu apd sfintitr si sd asczati in elealtarele ii rclicvele voasrrerr-" Conduila mcului diogen este erijaliin doctrintr

Inleresul utilitar nu cra in\a \in€urul factor rb con\ervirrea vcs-lrgi i lor anrrce. Ahc motivr l i i puncau in miscare cuoost inlelc l i t€rarc$i sensibilitatea. Pentru iDvdlafi. monumenrete !i obiectele plgineliceau ccou unor rcxte famjliare. lnteresul Si respectul aritad a;es-lor operc i int sol idure cu po,, i t i r l r adoltale Je Biser ice in pr iv intal i terclor s j $r i intclor c lar i (c. in mod al temariv eloqr i le in numele"humrnit i l i i s: lu condamnale penuu papitusn Art lc l . prelureahumanilay\tlui afielor anticc culmincazi in timpul acestor .scurte sifJr l rx le renosler i pc cure Panot ik) lc a numit icza,rcrrrrrL: jn se-colcle vl l l s i lX in cadrul pot i r i ( i i carot inpienc..rpoi in,ecotetc )Oti KI ruh impulsul mari tor abal i umrnisr i . Cind GurUaume deVolpiano, Cauzelin dc Saint Benoit sur Loire, Husues de Clunv.rpoi Hildebert de Lavardin. Joho de Sa[.bur]. Sugeide Sarnr-Denis

UN1,{N'IST[LE SI I\ION L'MENTUI - ANTIC

\xfl Cuibcrt de Nogent vin la Roma, ei ii admjrd monumentele $i|lr(ft|rci si le identifice cu efuziunea culturii lor clasica

Alraclie intelectuali. desigur, dar $i seductie a sensibilittrfii:ol)crete antice fascineazA prin dimensiunile lor, prin raliniuncn$l liIn:iicstria execu(iei lor. prin bogilia materialelot Tezaur incununatiu o aurd de mimculos, ele se integreaze 1n unu din cele doui''cstctici "'alc Ewlui mediu- accsa pe care Suger o aperd impotrivalli uemaral dc Clairvaul Cind abatele de Saint-Dcnis pune si tietrt)nmt mobilierul bisericii salc, el adnriri "lucrlllura minunatif',''\ornpruozitatea fastuoasi" a unui panou Al alurului datorat 'hni-/xribr barbari L..l mai fastuo$i decit ai no$tri" $i "sculptura toarte(lclicad. astSzi de neinlocuit [a] dblilelor dc fildei [ale catedrei]"(urc depd,Seste orice evaluare omeneascl in "descierea Pe carc o

' rl.r:i scenelor adice'"'.

Valoarea aproape magicd atribuitA vestigiilor Antichitrlii,.uriozitatea pe care a@stea o trezesc. pldcerea p€ care o oferdDrivirii sint ilusaate in manuscriselc a doi cAflurari din sccolul XILffrncdictus- canonic fa Sfintul Petru. cn ale sale Mirubilia urbislldr.r.. proputrc. cdtre I155, primul ghid consacral exclusiv monu-rrcntelor pigiDc ale Romei; identificirile ace:itora, ccl mai adesealirrtcziste, nu limin mai pu-tin legate de amintiri litcrarc. Cit privqte

ljc jurislul cnglez cunoscut sub numele d€ Magislct Cregorius, el nu

ftic daci minunil€ pe carc lc a vizut cu prilcjul ctrltrtoriei sale lal{i'l))a trcbuie atribuite magici. sau lucrului oamcnilor'' Atunci cind

lovcstc$te cA a parcurs in llej rtnduri mai multc mile pentru a mergcpc Quirinal sA admire o Vcnus executati cu "ascmenea minulali fiirfxDlicabili dibicie. incit pdrea cir i$i poani goliciunea ro$ind". el(lc\crie comportamcntul rnui amator dc arttr Trebuie sd a$czim inn(ccasi categorie 9i pe ilustrul siu compatriot. Henri, cpiscop dewi chester. pe carc John de Salisbury, deti el lnsu$i colccfionar de\t tui antice, il dcsde ca pe un aalevi{at obsedat de arti anticdr'

Int€resul si bucuria De carc le stirnesc monumcntele antice lap'oro'umanittii Antichitnii drzii sj ai Evului mcdiu nu anticipeazii'lrc cxpcrienta umanigtilor sccolului XVt Judccind dup2i entuzias-

ul ti liismul autorilor medievali, am putea uncori crede ci a$a$tc. O difereoti ireductibil: opune insi cele doutr forme de umani\rr si raporturile lor cu Antichitatea: dislanla (istoricl) Pe careobrcrvatorul din Quattrocento a stabilit_o Pcntru intiia oari, intre

24 25

ALEGORIA P,{TRIMONII,'LUI

lumea contemporan, circia ?i apa4ine Si indepirtata Antichirare alecirci vestigii le studiazi. Pentru invtrlatij din secolelc Vllt sau XII,lumea antici csle de ncpiitruns $i in acclali rimp apropiatl Dcnepdtuns: ler.loriile rornane sau romanizale au dcvenit cresline-viziunca pigini despre lume nu mai are valoare. ea nu mai esle deconceput Expresiile literarc sau plastice, devcnite indcscifrabile prinpierderea refercnlului, sint rcduse la ni{re fome goalc. AproprarA:aceste forme goalc. la vederc si tangibile, sint im€diat lranspozabile$i transpuse in conlextul crc)tin ln care sint rcjnterDrctate duDicoduri familidreLl

Poate ci Henri de Winchester sau Grcgorius sinr nittcfulgoritoa.e cxceptii. Oricum ar fi. formularea si lbrmulelc admi,ratiei nu trebuic scoase din contcxlul lor Atunci cind. la inceDutul\ecohrlui XI l . in marelc siu pocm de\Fe Roma. Hi ldebcn deLavadin se exlaz'azd dc o lucrarc care nu va putea fi "nici eealati'.' 'n ic i lc lafura . >i ( ind el , rvuca pariunea adrlani lor" tsruJi i tnl-ci@x) care creasc aceste imagini de care natura nu ar fi lbsl in stare.nu trebuic uitat ctr lot el incepe prin a elogia mutilarca (purjficatoarc) a Orasuliri cu ambifii de nesusliDut. oras ale clrui rimSjilc'*lc putea dc acun indrigi cu inima impicad R Krauthcimer a subliniai aceasli ambivalenE. mcrgind pintr la a o gindi in lcrmeni dcdragoste uri- Bl amttr. intre ahcle, cum proro-umanismul isi apropriasc literalmcnle vestigiile lumii antice, crettinindu le

Lipsa dislantei, dcscrise ti dc Panofsky in analizele transmireriiformelor fi lcmelor antice in timpul Evului mediu'". este numitorulcomun al tuluror conduilelor legate de molrenirea Antichildlii greco-romane. Bemard de Chartres Fi Gilbert de La Porrde ascazigrila teologiei crc$tine asupra idealismului platonician ti categori-ilor lui Aristotel. Cutare sculpror romanic iDtegreaz, monstri anlici in rcprezenlarea unci scene biblice Si curarc miniaturislimbraci ill vetminG medie\,ale eroi ai Ditologiei Sreccsti- Acelalilucru se int impltr in cazul obicclelor sau monum€ntelorAntichitdiii: oricarc ar fi cunoaiterea celor carc dispun de ele sivaloarea carc l i se atr ibuie. c lc \ int asimi late in mod direct 5iintroduse in circuitul practicilor cre$rinc, firi sA se fi creat in iumllor J isranra simbnl ica * i intcrdicl i i le pe carc le-ur fr rmpusuiezarea ior in istorie. Alreriratca unei culturi difcrite nu putea fiasumali. Edificiile sint reinvestitc cu nevinovitie Si familiaritate.

TJMANISMELE $I MONUMENTTJL ANTIC

l,rrx crirlri sau scrupule, ala cum se intimpli $i cu formele plastice

rr irrlclc filozoficeMobile sau imobile, crealiile Antichititii nu joaci deci rol de

firt,rumente istorice Pistrdrea lor este. de fapt. o refolosire. Ea se

tnc/in(:i sub doui forme distincte: reutilizare globali, insolitii sau nu,l. xnrcnajiri; fragmentare in piese !i buclti, utilizabile in scopuri $i

sLrgcr folosca ca vas dc mcstrtr un prclios vas anlic din porllr,In(rstrllr dc un aurar medicval intrc ghearclc, aripilc qi gitul unuivulror din argint aurit La fcl. palatul imperial din Tricr cstc convcr-rrr in secolul lX intr o catedrald al cirei episcop Hincmar admiritrlimentul alcatuit din marmuri de diferite culori" $i po4ile''a(lrperite cu un aur roScat care seamdnd cu iacintul foarte palid'"'iIn Vienne. in Lyonnais. templul lui Augustus li al Liviei. lipsit de

It{.rrtii ce-i oonstituiau cella. devine. in aceea$i epoci, bisericaN,nrc-Dame-dela-Vie.

I)ar monumenble anticc nu sint doar "reciclatc", ele si[t- cu lotdritn dezinvold simplilale. tiiate in piese si bucdli, reinserate apoi inLr'lsrructii noi pentu a le inliumuseH si decoru D€ altminteri. nuir cslc intotdeauna usor sI dislingem intre ceca ce esle relblosireulrlilari. chiar sDoliatoarc, $i ccca cc J- Adhimar coDsided o vcri-ti|hili oper, de salvgardare". Coloane. capitcluri, statui, frizc{ulDlate sint asdel prelevatc din edillcii carc fAcused gloria(nr$lor antice. incepind cu secolul VI. Roma este cea mai impor_Inorii mintr de materiale prestiSioase pentru noile sanctuare ridicate

t\' propriul ei teritoriu (San Lorenzo fuori-le-Mum, San PancraT;o.sxrr'Agnese...) sau in altl pane. fie in Italia sau in alte glri

('arol cel Mare pune si lie aduse de la Roma fi de la Ravenn.r,.r pcrmisiunea papei Adrian I, nurmurele Si cobanele pe care le val,)losi la Aachen $i Saint Riquier Desiderius trimite sii f-ie ciutate laIt,nna coloanele, bazele si capitelurile penlru abuli{ sa de la Monlet rssino ( 1066). Suger. cxlinzind Saint Denis, cstc dispcral "Undc\ii gi\esc coloanc de marmtrrtr sau asemenca cu mannrrla? M-am

tirxlh. am reflectat. am cdutal in regiunile cele mai fcludtc $i cclcirrri tnd€panate si nu am gtrsit nimic. Spiritului mcu nelinigtit nu i\r iDlilisa decit o singnri solulie: sA mergem la Roma: intr adevir,rn palatul lui Dioclefian ii in celelake terme admirasern adeseori.oloane de marmurl; se punem si fie aduse cu o flod s;guri pe

i

26 2'1

ALEGORIA PAI'RIMONILILLTI

Marea Med;teranA, apoi de-a curmczi$ul m;rii Angliei. fi de acolopc cursul sinuos al Senei, si le obfincm astfel cu pretul unor maricheltuic l i de la pr ietrni i . ) i chr r de la duimani j oo\r i . \ar", / in i i . pelingi care va trebui si fccem: aceasta era solutia pe care. de maimul{i ani $i in urma unor vane cluttrri, o examinam cu inerijo.aren. 'Dar, deodati, se produce un miracoli el descopcre, in apropiere dcPontoisc, "o admirabild caricE' $i renunla la proicc!

Cu toate acestea. Roma nu cstc. de departe. singura rezervi detiagmente antice l-a Lyon, marmurele din lbran |urr6 sinr celecare ajuti la construirea biscricii Saint MartiD d'Ainay, iarcoloanele sale la ridicarea absidei catcdralei. Dar cAhbriile sint ade-soori mai indepirtatc. in 1049, Odilon do Cluny face sdfie aduse dinProvcnce mater ialelc pentru chiostrul sdu; Nimes $i Ar lesvor aproviziona Si clc cu sculpturi $i coloane catedrala dinSainCcermain d'Auxcfie, bisericile abaliale din Saint cer-main'des-Pr6s la Paris si din Moissac

Este inulil si inmullim exemplele Micile renalteri care aup.egi l i t Rcnaslerea nu permiscseri s istematizarca per\pecl ivei art i .ficiale. char ducri o schilascri deja Ele nu au permis nicideschiderea unei persp€ctive asupra monumentelor Atrtichititii-

Cu roatc acestea trebuie subliniale privilegiile originare care aup€rmis Romei sd se distanleze. cca dinlii, fa(i de mostenirea saanlici fi si o situcze intr-un spatiu istoric'.

De la bun inceput, Oralul, care marcase prin institutiile urbane tiarhilectDra sa toate teritoriile cucerilc dc lrnperiu. prezenla el insuticca mai mare concentratie de edificii antice vestite Dar mai cuseamd, aici rimisese vic cultura clasicr. in ciuda durercaselorsemnc de intrebare ale secolului IV. apoi a pridirilor succesivc decltre barbari, transmisi pdn patdcienii convcrtili Pe lingi aceasta.papii i$i asumaseri rolul de mo$tenitori ai Romei, mai intii impotri-va tradilici bizantine. apoi impotriva barbarici invadatorilor !i. insllr.iit. impo!'|\a hef emoniei impdratilor germani.

Papii, mai ales. exercitau rcsponsabil;tatile rraditionale aleimpiralilor in marerie de edilitate Si arhilecrura. incii de la inceputulsecolului V". revenirea clasicismului ii determini sd substituiebazilicilor constantiniene modele mai pure $i mai rafinate- iDspiratedc lerrnele lui Traian, Caracalla, Dioclclian $i de ba7-ilicilc cu ordinesuprapuse ale lui Traian {i Septimiu Scvcr, care capfta asdel o noue

UMANIS]VIELE SI MONIMENTUL ANIIC

vnl,,nrc. in .108, cste adoptat un decret in favoarea fblosinlei seculare.r r(.rrDlelor ce trebuie aparaG in calitate de monumente publice'l,( /rsirele secolului VI canduc la convenirea edificiilor seculare inhr\.'ici: intrc 526-530. sala de audienti a pref-ectului devine biseri_, r Slirlilor Cosma ri Damian. in 5E0 o sali de ceremonii din secGhl I Drimcste biserica Santa Maria Antica inninte ca. sub Honorius.nnrtul din Forumul roman si lic convedt in biserica Sfintului,\,fiiun. in schimb. si f;irn indoialtr pentru ci tradilia clasicd rxminc

rr npropiati !i mai vie ln Roma. in Ora$ mai mult decit aiurea,t irrrorc cil Mare si succesorii sdi se arat?l ostili cre$tinfii templelor'l',l|ilhconul. inchinal in 609 Fecioarei Maria"' rimine un prccedcnt

r ||r (le aDfLrape trei sule dc anii rr rrcea*i opera s lv. , loare a pupi lor. f ronl ierele ' in l ! r t 'u de

r .irt int.e mis;rile rlicue de utiliiatc si cele inspirate de intcresulr\knic sau chiar de voinF de afirmarc a unei identilxti prin monu-rn.nlc. Doud feluri de mcmorie sint solicitate simultan de doud seriik nto, mente: memofla mai aPropiatd a unei instaudri religioase( rtc structureazd viata de zi cu zi $i ii define$te orizotrtul li aceea'

fl|lr indepdrtatd, a unui trecut tempoml glorios Acestea sint celerl(rrii memorii infielesute pe care le invoci laolaltd Sfintul Petru $i( i'lo$cum. San Giovanni in Laterano si columna lui Marc Aureliu'\ . ' r ' tn Maria di tr t rar le\ere 5i srcul lu iTi lus. asa cum le reune'tc in\ t ' i " r tul \6u cimo de aur Bula lui Ludo!rc de Ba\rr ia

llczenta vizuali simultanr, la Roma, a acestol doui tipun denr,Itnrente. Iicind trimitcrc la doud tradilii alit de depirnae'||r(trccr Qiri indojali eleclul de diterenF $i crearca unei distanle\{(llnde latI de cele ale Antichitllii. Edictul prin care seratul romanr'rulcicazi columna lui Traian in 1162 este ambivalent: "Noi vrem

' I erisi rimin: intactd at'ita timp cit va dura lumea [...] Acela ce va

ri(erc:r si i aduci atingere va fi condamnat la cca mai grea pedeaps'

rr hrnurilc sale vor fi date fiscului." Monument, sau deja monumentrrtorrcl Imoosibil de hotfuit Dacd am rescrie istoria' ne_am putea

rrrrlgina ci monumentul istoric s_ar li niscut cu un secol mairl.ricnre. daci papii nu ar Ii trebuit sd p5rS-seascx Roma lisind-o

I'tiulir hotilor Si bdliriilor( n Manin al Vlea revine defiddv in 1420. Roma d€venise'

fx nt f o populafie de uum I? 0OO de locuilori. uE Jerohitato. Maileiru,r , 'nrente ant ice uae pr intre vl i 5 i paluni. daca nu \ int o!upale f i

28

Lra

29

AI.EC'ORIA PATRIMONIULUI

copleQilc de locuinle Structum Romci imperialc fusese ilcarsi deurmele prccesionalc ale unui ola$ de pcleinaj:l

In cadrul revolufici cunoajterii pe care o tdia atunci Italia, insitiaceaste imagine ruinati a unei Antichiiili tocmai rcdescoperiac lalumina orbiloare a tcxtelor. aproape obligi- privirca se conferemonumentclor romanc o dimensiune istorica [n acest conlext mcntal, pe accste locuri $i sub dcscmnarea plumlA de'antichititi"ftebuie situatA nalterea monumentului istorjc. li vor trebui incl treisecole pentru a Si cilptrta numele dcfinitiv.

Faza antichizanti din Quattroccnto

Numcsc "antichizanli" prima fazi a acestei evolugii. deoareceiDteresul pentru vestigiile lrecutului ca atarc se focalizeaztr numaiasupra edificiilor $i opcrelor de aflN ale Antichithfii, cu excludercaoricirei alte epoci. Singulara de$lcptar€ a acclei prjviri distantate $iestcle. eliberati de pasiuni medicvale, carc preschimbi edificiilcantice in obiccte ale rcflectiei $i contemplArii. poate li situatS-plecind de la numeroase mafturii. in jurul anilor 1430- Totu$i, si ospuncm din nou. aceasta noui atitudine a fosl pregltiti inci din adoua jumitate din Trecento. Istoricii Si istoricii de artd" care s-auaplecal asupm mitcarilor artistice ii intelectuale ce s-au dezvoltat inItal;a Quattrocento-ului au identificat si distins in Trecento douddemersuri originale proprii umani$tilor ti respectiv artiqtilor Acestedouii demc$uri au contribuit la o pdmi conceptualizarc a istorici cadisciplind $i a artei ca activitate de sine stitiloare Ele sint, astfel. inegalS mrsuri o condilic necesari p€ntru constituirea obiectului pecare noi il numim monument istoric $i carc cste legat de cele doulnofiuni de istorie 9j de arli prjntr-o relatie gencrativi

A$adar, pe de o parte avem de-a l'ace cu o apropie-re litcrard careintroduce ceea cc s-ar putca numi "efectul Petrarca". In toatc texteleclasicc pe care lectura sa filologictr Si criticd vrea sd le rcaduce inpuriialca lor originartr. Petrarca dezviluie o Anlichitate ( y?.r6rdr)necunoscuti c;reia ii acordS, in primul siu pocm Atticd ( 1338),calificativcle de sfind Si sacri- Aceasd Antichilate striluciloare

UMANISMELE SI MONUMENTUL ANTIC

r/11(nrctlc in noaptea ignoranfei acele secole ale Occidentului cre$tinrirr contribuiseril la inlelegerea €i grefitd $i la lhlsilicarca,,rp,xhrperelor sala $i dacn, in haloul siu luminos, Antichitatear .rl ri valoare de perfectiune ti de model, penlru intiia oard' ca iiiilr/liiluie si fundamenlala sa alteritate Lectum purifrcatoarc a poer l i. cilre voia si citeascd versurile lui Virgilius 1:rA barbarisme Fitnrr gl{)se, a descopcnt li fundat distanla istotic;. Succesorii siilrilritti aveau sA mdrcascl accasti distanti tot mai mulil

l)c rtunci. pcntru Pctrarca $i cercul siu de prieteni' edificiile.rnrr(c capili o valoarc noua Etc sint purttrtoarele unei a doua||hliicri cire o autentificd $i confirmi pe aceea a cS4ilor Ele staulr]rlufic pentru realitatea unui trecut incheiat Sint smulse sttrPi riiIn||rilinre s; banalizante a prezentului pentru a face si striluoeasci

llnir secolelor care le edificaser5. Ele risipesc prin prezenla lorr.^nr:rnla legendar, a textelor Srecelti Si latine. iar aceastd pulere nu\r oHrifest; niciieri mai bine ca la Rom.L

(il toate acestea. l& vremea la care Pe[arca scric poefinl Airica.flliliciile clasice se atld in slujba unei relalii inctr cxclusiv tcxfualeru Anlichitatea Forma si inllti$area monumcn@lor romane nu\.'hljrlii sensibilitatea vizuala, ci confed legitimihtc memoriei litera

'. l\4tli mult decit monumentclc salc indivjduale. situl intreg al

l{onrci cste cel carc cvoci inaintc dc toate "un mod de viald exem-

ol. I 1. . .1. acclc vi ln,r $i v ir i l i !a le '" . inh un cuvint. un cl imat moral.in Il75 un litcral orieten al lui Peirarca, medicul Giovanni

l)(nr(ti. impirt46te impresijle sale despre Roma lu; Fra GuSlielmorl( ( rcnronar .<Am vlzut, spune el. statuj de bronz sau de marmurit ' . ] \ t r r l ( nina in ziu. l de

^t i : i numeroase lrugmenle n\rpi le dc sculp

irrr 1r:rr ie. arcur i de tr iuml grrndior\e ! i (oloune pe care 5l i s(ulpnrrr r\r()ria faptelor str;lucite, iii alte monumente ridicatc public inr'rx,nrcir marilor oameni care statornicised pacea $i salvascra lara dc

Irtl(rtc ameninfitoare [...] a$a cum imi amintesc ci am cilrt; amvnr,,l krnt" acestea nu lird o marc cmolic, dorind ca fi tu str poli'

|i (i!it. sii le vezi in limp ce. opnndu te din drum' iii spui poate:'1.'r.1 rl( \iEur duvezi lorfamarul dcspre mari oameni . '

s-r \pus desprc accasti scrisoarc, ca $i despre alte corespondenle. rnnerrrDi)ranc. ai cle rcfll)cli o imagine a Romei "aproape emfatic[rnr vi/rali]L'- ADartcnenfa lor exclusivi la lumea scris?t $i pre-

'r l|Dilrilc lor csenlialmente fi lologice, literare, morale' politice'

30

L.

31

lLl

AIEGORIA PATRIMONIULUI

rstonce, au contrnuat si determine pini in pdmelc decenii ale seco_lului XV $i ades€a pind mLrlt mai tirzju. demcnjut si modul ale a Drilial umaniltilor care feceau ciltrtoria la Roma. Nu fac exceotie de larc8ul i Coluto Saluut i- care fost pivolul umanismului l lorenl in.incepind cu ul t imul dc(eniu al sccolulur XTV \r carc l -a chemat pegrccul Chrysoloras la Florcnta in 1396, Ironardo Bruni. canceIarul-istoric. Dcsigur, vizira lor estc mai orienrali. ea confirmi lecturi lnai precise $i mai numerouse Ea este inlesniti de asemenea depre/entr la Roma ! unof l i reral i care. precum pulgio j . joaca ,olulgnroutul cu pirstune st compelanlt

Cu toatc acestea, f:ri exccplie. ac€lti viitatori nu sint inteFsaride monumcntele io \ine. Pentru ei. manuna terlului de\pre trcculcste mai imponand decit oricc altccvrl lnarnte dc toate Ciccro.Titus-Livius. Seneca sint cei pe care umanittii ii evoca Si ii invociin cadrui lor propriu Ei preferd cdificiilor anrice inscripfiile care teacoperi. In 1452. in prologul de la De re aedifcat;riu, Atbeftirezumd limitelc acestci atirudini pc care el- in ceia cci prive5te. odepi i i re: -Morminrel( romani lor ) i re( l r t i i te \e(hi i tor muei i i p.car ' r le vcdem de jur imprejurul no\ l ru. nc au inr i l r se dam cre/arcmi(uriilor istoricilor lalini care altfel ne ar pirea. fere indoiala- maiput in (redibi le. '

Pe de altii parte, aceslei apropieri literare de edificiile antice i seopunc. evident mai tirziu, la pragul dintre secolcte XIV ;i XV. oabordare scDsibili a "oamenilor dc arti" (drrlic?si) care. sDredeo\ebire dc umani\r i . \ rnt inrcresalr e.entr: : lminte de torme. beiapt. sculptorii" Si arh;reclii sint cei care descoperi ta Roma univer-sul formal al anej clas;cc, Estc ceea ce am putea numi ..efectulBrunelleschi", in mdsura in care arhitectul cupoiei dc la Santa Mariadel Fiorc.este cel mar ilustru dintre ace$ti descoperitori. Dar el nueste sr onmut.

Scrisoarea lui Dondi. citattr mai sus. face deia caz de acesr aldoi lcr _efccl" rmpul- ionxl de , /n/r , .s r i carc. dcpafe dc a \c (onfunda (u clectul Perrarca . apure umanirUlor c.r srrdin ! i c l f in iruupa ce i -a impAJri \ i t core\pondenlului \au propri i le reacl i i dc l i terat, Dondi lc compari cu cele "ale acesror dra,fcer modemi" in fatavechi lor_edi l lc i i . su ui r i obiecre anatoage..ale Romer anrice : l t i jle e\amlneazJ de aproape. remin ului(i Eu insumr cunosteam unsculplor in marmura- un vtr luoz in accsl domeniu. vesrt pr inre cet

UNIANISN{ELE S] MONUMENIT,-I- ANTIC

tr' ,ar',: ii avca ltalia pe atunci t..1. De mai muke ori l-am auzit;\t n(l strtuile ii sculpturile pe care le vEzuse la Roma cu ascmenr,r l(iDriralie si vercmlie. incit plrea cr-si iese din lire 1.. 1. Lduda

|,.||l|rl iruloritor acestor chipuri dincolo dc orice mdsurA $i conchidea,,r,ll(it nceste sculpturi ar avea miicar o scinteie de viald, ele ar fi

nlr|| tl )ase decit le ar putea face natura-'l||cinl.trca sculptorului anonim pare identica cu cca a lui Henri

,lr' Winchesler sau Gregorius. Totuii, similitudinca formuliirii

'N u (lc o deoscbire capitali: cel care se exprimi prin intermedierea

hr l ) , r l nu mar esle un l i teral . c i un. l , l ,7r. Pldccrea de care el se

li\,i {rhrurirl c lcgalS de spccficitalea adivitiu \ale de prdcliciarlt ,t. r.' .,nc inteli., c.r

" ascmenea plicere. provocati exclusiv de

, rlrrrlc;r sculDiurilor Si ealilicjilor antice, independent de valoarca lor.rrllhrtici. fusese deja inccrcatd anterior dc nenumirali zidari sa!r, rrlPtori medievali- Noutatea experientei rclatate de Dondi line delirrtul ci dezinteresata contemplare { operci antice este usumati flrr.it rrlicatd in mod cxplicil Se stabilc$te astfel o distaDtrd in raport

| || vcstigiile Anlichitilii. analogl cu cea pe care qi-o luau in aceealirD,\'ii \uccesorii lui Petrarca' l)ct ersul lui rlr'tle.r ii lumea lbrmclor plastice nu sint. ca reguld

r irhlr l i . mar put in rnacce\ ibi le sensibi l i l : l ! i i l i leral i lor Elc vor mai

i l t , , , "u "ra,. lc la

lunPul pr imelor dcceni i ale.e.olului . I imP in (are

ll"Ilclleschi lbcc repetate cilitorii de studii la Roma". unde relerrn/r ti misoartr edificiile anticc ln timp ce, ca $i el, i r citeodatitrnprtlnrii cu cl. Donatello, Chiberti. Luca della Robbia vin $i rcvin

'[ h l;lorcnla, pentru a stualia la Roma modelcle sculp rii clasicel\rnir unii istorici. fuIst sinteza celor douA abordiri. dc artist si

,t| lrt,:ial. s-ar fi realizat in limpul ullimului sfert al secolului XIV'\,I\oxrea lui Dondi citre Guglielmo da Cremona nu ar marca,, lx ' / r t r . r di | l t re cele doua curenle prralcle \ i indepcndcnte ci ar

r ' i rzcnr,r rnal iza eelor doud componcnlc. a)e/ale pe picior de egal i -i , , r" A.crteu ur opera conjugxl in cazul pr imi lor ,x, ,r /af i de rnr

rl( r'i. .r ciror figuri tutelari esle Niccolo Niccoli '.?\.cst erudil florentin. carc a inceput prin a colecliona manu

i(t|\clc aulorilor clasici, se pasiona. de pe la 1380. de sculptumnflr( il p,: crre o cduta in itrtfeaga ltalie Colectia pe care o lasii lui( irsrnlr dc Medici ne poale face str-l considedm primul a-mator de,ritr. in scnsul modem al termenului PeDtru E Gombrich". Niccoli

I

Universitatea 0radea Brbliote

3.1* tii*;"-"1111WV. 4

r ia

AIEGORIA PATRIMONI LLLTI

este catalizatorul care a pennis aparilia colec(ionaritor - printr_savanli $i arlilti - djn Quattrocento ul italian ExDertiza si sensib;litat€a sa sint cunoscute din corcspondenta sa'5. mai ales cu poggioBracciolini al c2irui sf:tuitor a fost deseori.

Totusi, Niccoli rdmine o exceptie Printrc literalii de la sfirfitulsccolului XIV fi inceputul celui urmAtor, amarorii de arti anlic;rcprezinli o inlime minoritate. Aceasrd minoitate cste dominari defigura complexi ti precoce a lui Pogg;o care pare sb fi reusit efec-riv, printre cej dint'ii, sd imbine c€te doui perspective: pe cea asavantului $i cea a estctului. Corespondcnla $i scrierile accstui lite-rat. c6ruia ii datorim rcdescoperirea lui Vitruvilrs", desdinuie cum.progresiv $i nu lid aprehensiune, cu un soi de jen, si con$tiiniaincircati. di curs liber delectirii estclice pe care i-o prccuri sculplurile !i edificiile anlice Devinc coleclionar, dar nu este o intimplareda(a i i .ere lui Donarel lo sa- i conf irme cnlu/ iasmul. Donarcl lo r iBrunelleschi sint aceia care i-au educat ochiul $i sensibilitatea $jcare l-au invd(at si "vad:" arhilcctura Si sculpaura clasice putin maidevreme decit colegii de la Curia romanl fi decir compatiotii flo-renunL

intr-adevdr. in timpul anilor 1420 ri 1430, un dialog fdli prcce-dent avea si se legc intre arti$ti Si umanjsri. pe dc o parte, primiifomeazi privirea celor din urmd. ii invall si radi cu alti ochi. pede alli parle. umani$tii rcveleaze arhiteclilor ti sculprorilor perspec-tiva istoricl fi bogilia /.llrrarirar-ului greco-roman a clruicunoa$tere di viziunii lor asupra formelor anricc o noui acuitate Sio noud protunz;mc. Donatello. Brunclleschi si Ghibeti l-au ficut DcAlbenr. incepind cu pr ima $ vi l i ta. in.rnir I420. : i des.operc anaRomei. Dar. f r invcrs. innuenla lui Albel l i csle aceea cara exDl icafclul in care. in 1429, chiberti se leapide de vechiul om medievalSi creeazi Poa a Paradisului{.

La capdtul acestui proces .le impregnure r,rirtrdldr. artisti $iumadlti au delimitar funpreuntr tcritoriul artei si l-au adculat cuacela at irlorie; pcntru a implanta in el monumentul istoric Dar nouaprivire a umaniftilor asupra arhitecturii ti sculpturii Anrichitjlii cla-srce nu angajeazd totuli judecata esretici_ Cunoa$terea istoricirimine inliia $i singura nccesard in institutia -antichj tlliloi .Numema$e cxemple stau menurie. dc Ia Lconardo BruDi la DonatoAcciajuoli sau Pomponilrs Lclo. Cili litcra(i nu vor fi venit si

UMANISMELE SI MONUMENTUI, ANTIC

nlr\{)irre templcle romane pentru singura satjsfaclie de a interpreta

r,.rrrrl lui Viiruvius Pcnlru mulli Si pcntru multi vremc' analtza

\ r/ulli a istoricului- cit ar fi ea de concrete' va rimine prizonieri

' Arcntura intelectuala a lui Albcni poale in schmb <d i lu\ l rc lc

rr .r t \ ' lc unei stnlezc incheiale intrc pnvirea erudrtx )r cea anisl ic i '

i , , r i ,u.a rnr i tnire cu Roma esle aecc; a ci l i lo lului lur f i rus-Li ! ius t i( rLcro Oralul estc atunci peDlru cl o sumA dc nume acelea ale

Ix,rLrnenlelor (al tare. temple. bui l ic i . ler l re. pl la le) al c i i r ' r mven-

f .r l i l lace in plclala traaalului tz:ru D?lta . l tn iSha r 1428) Dar '

(rrrirrrl. el devinc arheolog. apoi arhirect Edificiile. per(epute mal

;otii ca martore ale istoriej rcmane. sint curind studiate si transpusej'. pr,*rf iojogran. p" .arc.il prcgite\le peniru Ni(olrc al V lea in

!.{lcrcx rcstaurarii Ora5ului-in celc din urmi, $antierul ioman cste citit ca o lectie de a

( (nrstrui !i ca o idroduccre in problema frumosului Pcntru autorul

i,,.i,ri;i 6" * aedificau,ria' etliliciile ttomei sint !i fundamentul

rr.rlulilor frumosului alhitectural pc care se strdduieste si Ie lbl-

,uil"re in termetti matematici !i capatul unei inaugnrale "istorii a

.Ihitccturii" care pcntru el incepe in Asia cu lipsa de mlsurI' con-

i"" i i i " o." i , pr io crperimentirca ma.ur i i ) i i i proponri lor ' at ingc

lr 'tirtil perlccliunea li Rorna unde arhile(lii Quamoientu-ulu i .! or

j'i'r." i.'ii 'a ""

lormeze dupi exemplul 'vestigrilor srle Nu se face

tr | ,' menliunc a \ecolelor ob\cure care au lgnoral lrumosul

il| schimb. alii arhitecti din aceeali epocd. precum Chiberti sau

lrrlnrcte. au mcntionat flri rczewe ln scrierilc lor operu cilo a con_

\t!trrton din secolele Xllt li XIV AnaliTele* lor au adus o con-

rr;hl|lic oriqinali ta isloriografia arhirccrurii Ele nu vor ramine insi

,u"i nutrn dominare de pcri;dilnreu ripa(ila a lui Peuarca: frumoaia

.'ntJtritate. evul ubscLrr 5i renastcrca modernrl Accastl r(hemll

Ireniti si facd o lungi carierx' conditioneaztr $i oricnteazd viziunca

\x\rrtrlor. rnislilor liprotectonlor lor fa ercludc din cimPul sdu tol

,,i ,,n"nin. .pu.'to. interme.lrrrc Monumentul irloric nu poate fi

rlr'.r'iunul anric, arta nu poate li decit antici sau contemporani-

i.iteratura umanirtiloi desprc Stiinla 5i plicctca oferite de operele

i\rrichititii pregdteite conservarea lor delibcraii li organizatL

,t.",i.,o io Id-! diierendatc in cazul obicclclor mobile sau a edi-

i', iil;r. i; ac o parte monedcl€' inscriPtiilc' sculpturile fi diversele

34

r . t

35

liI

ALECORIA PATRIMONTULUI

fragmcnte, colcciionate de arrisrii. umanistii $i principii iralieni sinlconsenrate in ,rtudiali. in anticamerelc, oflile-le si rridinilelocuintcbr lur Caler i . r . 'pat iul \peci f ic. nu apare decit i ; secolulXVl. dar sc intimplA ca amatoni sccolului XV sii construiascAolidiri pentru adiposri,€a antichirifilor tor (vila lui Mantesna laManrua ). Colecl ia, c e nu mai e acelAi lucru cu cabinetul dc;unozitili". precede muzeuL De naturd privati, ca oferi totu$i. incepindcu 1471, $i primul exemplu de {leschidcre penrru public (o datn pean), prin intermediul colectiilor ponlificale ale Capitoliului

Pe de r l t i j pane. con.ervarea editrc i i lor lmonumente. mariechipaDenle sau de alt lel), are loc in mod nccesar lr? ri& Ea ridiciditi( ultati tehnice dc cu rotul ulra naturA_ Tinind de domeniul pubtic\r porrrr ! . ea rngiUea/r ' i mccanismc edi l j rarc, economjce. \ocixle. Dsi_hologicc iomplc\e crre Eenerea/r conf l icte !r di l lcul l : [ i . TcmDielesau am[ttea[ele romane nu se colcrtionea-/i Pa\iunca dc colcctionurnu sc puDe in mi$carc pen0u salvgardarea 1or Edificiile antice au osinguri apdmre - alcatorie. daci nu chiar derizorie imDotrivalor lelur \ocialc (are le amenin( i cu di \rugercr: pasiuDea cunoa\ter i)S1 dragostca pentru ani" Iati dc ce conslientizarca, in erattrocento.a dublei valori istorice $i artistice a monumcntelor Antichitetii nu i!antrenal con\ervarcr lor efcct iv i : i s istemal ic i l in acci t scn\, Romnsccolului XV este caracterizattr de o remarcabilh ambivalenld.

Inccpind cu anii 1430 ti cu pontificatul lui Eugcn al Iv-lca (143 |-1447), umanittij, in spccial cei de Ia currea pontificald, cer cu rotiiconservarea Si o protcctic vigilenti a monumentelor romane La Uni_son. atit in opercle cit ti in corespondcnta 1or. ei stigmaiizead con_vertirea Orafului in cariere cc aprovizioneazd noiic constructii sjvarnilele. Pog8io derqri6 urr; prieren Roma lur Nicolac al V-lea.-Estc r ic i o dbund!.n!a quasi in l in i l i de ctbdin. uneori \ptendrde, depdatc. rc jedrnre. mo|minle Si om mente div(r \e. d.rr completruinate E o ru$ine g o grozivic si vezi cum sint smulse si transior-n)ule cl,nriDuu iD var porfircle Si marmnrcle uce.ror vechi edificii.Starea de lucruri prezentd este foartc tristi. iar frumusetea Romeiestc in curs de distrugere.r&' Flavio Biondo ii line isonul ii confirmiacest tablou. El denunti "mina necinstiti a celor carc transferi $iintcgreazi vechile marmuri ii btrtdnele pictre in alte constructii, sor_djdc" fi descrie vijle care cresc "acolo undc aftirlati se puteau vedeaedificii superbe: adminbilele 1or pietre de ralie au fosr aanslbrmate

UI{-{MSMELE SI MONIJ'}"{EI'ITUI - ANTIC

rn \.r Ahruri i.le Capiloliu Sr in lala Forului \lA ponicul unui lcm

"i , ' . , i c, ' "* ' . r i " i pe car i . c ind rnr \cnr l Pentru pr imr oara la Romd'

i uu, ',irut

nproup. inlreg. liP\indu-r doar imhtit;Lmintca de mur-

rrrr Mir i aooi. iomani i l -au l ransformal in inlregimc in var sr au

rl(.Ixrhl podcul, d lmindu_i coloancle''"''' i..i"lii ,rrr; ur" ..heletului alcspuiat de came' alc infamiei care

"',"."ri "id[i sinr folositc incepind cu Rkiwn n

'h'riftio urbis

; ; ; ; ; ; , i i ; ;0 - l4s2) a lui Popeio pinr l l scnsoarea lui Ruphacl

,n,.1 t-"on ut Xlea (in preajma lui t5l6)' trecind prin poemul

i i i i . r io" *r . * 'a inatul Piciolomini vt i torul Papd Piui al l l - lca'

rl ,trLc\(:r./5 Romei _dcciute din anticr | !lorie--5i c'JeH poporul

li,r,f" O"-n"r"u ii smulge pietrele drn Tiduri si-i schimbA mar-

"ii'iJ a"* r" *r"". De la-u;text la altul, violeng protcstclor este

',,,:,:.,tf.

-i" .t lraduce preocuPin de ordin evilu5iv istoric

i iL" i i " , r i r ' Lcto \uh Si\ tu: al l t lcar ' f ie ca acesteia i se adauP'

; . t " , i , i

J;* ; t al unei l rumu.elr picrdule I f rust ' Mcddclena dei

( .flx' \ub acelasi Ponlifical)' ' i * . : i "" " . .d, iJ i i

le re\ ine in mod oblrgl lor iu papi lor ' ca in t im

D$l ['i Cngore cel Mrre. Dar acum e\te \orba d( o con:er\i]Ie

i',,.f.-i. ii" nu mai e aclpirlaroare \i diunziloate' ci distrnirli-

,'i'i.i.ri'ri si in""gi e ""

misuri de restaurare si dc proteclie a edi

l( iil()r anice impotriva multiplelor agresiuni care le amenmla-'''

ir""a '.'.tiir*

i"i Manin al V-le-n bulclc ponril.icute \c suc-ced

rrr u.r ' i t scop- une.r i in mai mul le r indun rub ac( l i i pont l l r (at BUla

i',,"riir'ii,,l "1,-,"

rr,tu urbe t. ptl}lic^ti ta 28 aprilic 1462 de

,inrrc Pius at ll-lea Piccolomini, este excmplari De la inceput' papa

;i;.i;,;;lr;" ;.;t.."te !i trntichittrli' Dorind sd conscfle "oralul

;;i,,';;il;;emni,"." 5i spien<loarca sd" et intelesc sd "ara.re srrF;";;,,"i "i,h",t

nu dnn, pentru inrrelinerea 5i o(rotirea h'rzil i-. , t , r brser ic i lor s ia tururor;clor lahc locuri \ f inte din acest oras' ual

t ' """ i r"

."- e;"*" l i i le v i i loare qa glsea\c5 intacle edif ic i i le

i" i " : f i , l ; i r Je.r ipi i ie tor ' intr adevar. . reesrca -conlera numilului

ii,,,r .:""'t"i r.rrn,lrta podoaba ii cel mai mare farmec mcild la

rt | rrrc i e\emplului s lonos 3l celor \ethi i i mai ale\ ' ceea cc csle

rrrrr si mai imponani' acclca5i edificir ne pcrmit \' percepem mal

tlnc i;aerlitatei lucruritor omenqti''Vi i .ur, . l . o. . . rc.on\ ideral i i ) i s 'nsibi l la rugaminl i lc dntura-

r"f"i .tiJ. p"p, to..ut.-d atunci' cu privire la edificiile antice' unl

iI

36

a

3',7

ALECORL{ PATRI MONITILUI

ansamblu de inlerdiclii precise ti fomale de la care nu face exceptienjci o categoric de contrave enti. Et isi declari acordul total cu''aceia dintre prcdecesori [ai sii] care s,au ridicat explicit impotrivademolirii si degraditrii edificiilor anticc". reamintcsle decretul, inciin vigoare, carc interzice aceste degadiri ;i lc p€depsesae cusanciuni blne$ti precise. Mai muft. la rindul lui. cu 'grcurateaautoritilii sale apostolice" ti ameninlind cu excomunicarea !ise!ere amrnzi. el Inler/ ice rLr luror. oamcnr ai biscr ic i i sau larci ,lilri enceplie, oricarc ar fi purerca, demnitatea, statulul sau rangullor. oricarc ar fi strilucirea eclcziasticd (Dontificald chiar). saulumeasc; cc ii impodobeste, sA dcmoleze, sA desface in bucdti, sistrice. sd preschimbe in var. direct sau indirect. in mod public sausecret, orice edificiu public al Anrichititii sau oricare vcsrigiu deedificiu ant;c cc se aflA pc p?iminul numitului Orat sau in impre-jur imi. (hiar.dsci l se g;\c.( pe proprier i l i le ce le apartrn in ora\

lntenfia pontitica]ii este lilmi fi dc o precizic exhausliv:iMirur i lc penrle vizcuza pe lot i me)reiugani \au munci lor i icarc aulbst prinli in flagrant delict de demolare sau degradarc. la fel si peaceia in numele cArora au actionat'. A,genli a.l hoc au in ac€st caz"deplini ti intreag; autoritare" pentru a 'trimire la inchisoare lpeconlravenienlil. a Ie conlisca animalele. instumentelc si celelaltcbunuri, [...] a-i lbrta si iti pliteasci amenzile'"". Nici o dcrogare dcla aceste misuli nu va putea fi acordati. decil de c6trc suveranulponlif, iar o alare procedurii va trebui sA f-acA in mod neccsar obiectul unei bule sau al unui brevet apostolic. In snrsit. pentru ca nimenisA nu poati pretinde ci nu cunoaire ac€ste dispozitii. ele vor fipmclamate si afisatc in tot Oralul.

Papii nu se mullumesc doar cu misuri preventive. Ei curiti.degajeazi, restaurcazii antichil5tjle. Martin al V lea reinfoducefunctia de Md"qir/.,/ ritlrutTL Eugen al Ivlea rclace acopcrisulPantheonului $i li degajeazn imprejurimile. Nicolae al V lca(lM'| - 1455, ii comandi lui Albeni planul ropografic al Romci-care va fi baza unui mare proiecl dc restmctumrc a Orasului, reslabilind o parlc a axelor sale antice Alberti esle insircinat ii cu conscrvarea fi punerea in valoare a marilor monumeDte ale Antichitilji.Apcductul Aqua Virginco'' este rcpus in funcliune, zidurile luiAurelian sint rcpurate. o restaurarc destructivi permitc curitirea

UMANISMEI-E $t MONL]}'IENIII- ANTIC

t'{ ll||rclrului Pantheonului S; a podului Sant Angelo de clidirile

t ' . l i r l i r rre uarc lc sufocau.l1u. l l l t lca {14s8 - l4o4) aqr!ur: i credibi l i t l l (a bulei 'a le

IuIl| \i sc d('schida. penlru inliia oar5. carierele dc marmuri dei .'rr.nx Llre trcbuiau \b reimbracc Colos\eumul La rindul siu. Pxulil ll'lca (14?l ' 1484) r€staureazl arcul lui Septimiu Sever. Forulrrlnirr- Colosseum. Colunuu lui Traiar Sixtus al lV lea (1471-

l.l8i ) rcstaureazd templul Vcstei, pune si fie degaia( arcul lui Titus,Ir(ir inglobat in fortificaliilc medieval€ ale lamilici Fiangipani. Pe dc,rltri parte. el stabile$te regulile de exproprierc pentru utilitate pu-hl'cir fi emite primul edict impotriva exportului de opere de art..

linumerarei tuturor rnisuri|or de salvgardare luate la Roma. pina

l.r \lirfitul Quatlroccnto ului ar fi Iistidioasi ln schimb' nici ambitiarr.\rclor. nici amploarca lucririk)r de consenare exeoutale nu tebule\;i rscundi demcrsul antitetic care lc cste. in mod paradoxal' coex_lr||siv: aceiali protagonilti care se dcscriu $; se arIltd elictiv atit deInrl)licali in cauza conservirii au participat la lcl dc persevercnt'

hr,:itl si vioi la devastarea Romci si a antichitililor salc.t)€ fapt. monumentele anticc nu au incetat niciodatd sd fie uti-

h/rrc drcpt cariere care si alimenteze politica papilor pentru noi, , , f l \ r rucl i i . conven! i i le ! i (ontractele incheir lc !u anlfefrenori i au|rsr rcsisite in arhivele pontificale: s€ cunosc numele a doi antrc_rxe||ori care. sub Martin ai Vlea. in 1425, tuseserd inslrcinali si; t \ ( .sca in monumetrtc lc ant ice pielrelc l rumoa\e de ci l re el l r nc\olci" . 'uru r ." tourur." oavimenrului_lui Sao Giotanni di Lalerxno Suh'lr]|eolae al V-lea. Forumul. Circus Maximus $i Aventinul au fumizat

'l,uii mii cinci sute de cdrule dc marmuri ii pielre de talie pe an-

iirr:'r :r socoti travertinul 5i tuful cx[ase djn ColosseunL Sc itie de alt_kl ci treizcci de mii de ducali crau vArsati mual cilrc un anumell( l l r rrnu dc Vare\e care e\plur la proPri i le ' r le vdrni lc

Iixaminarca contirribr ne pcrmite si constatlm cd Pius al Il-leal\ccolomini insu$i, in polida propriilor sale bulc ai a carierelor pc

urrc le-a deschis la Carrara. a luat din belsug' pentru construcliilc\.rk ,h h Vatican si Sfmrul Petru. blocuri dc marmur, si lrdve(inlhr (i)losseum ti Capitoliu El a prAdat in egald mtrsurA portul Ostiar Villa Hadriana si recunoaste cd "edificarea unei citadele a absorbitnlift)rpe in intregimc materialele extrasc din vestigiile invecinate cu||r'bilul amliteatru din Tivoli .

i

l

38

la

39

ALECN]RIA PA'1 RIMONITJI-T]I

Aidoma, cardinalul venelian pietro Barbo- viito.ul paul al lllca.oblrne corre\ronrreJ Colo*(umuluj pentru a cunslrui uelehrulParr l /o vene/ra. care i \x i rdbposri cojc(r i i le d( rna cnl j ( t lar in cclnn\e.re pl j Si \rus i l ry leu. acclu, i ( olus.eum j fumiAl maler jalelcpenlru podul carc ii poanii numele. iar cheltuielile Doliticii sale dccon.rruct au fo\ l .u. l inule de m(r o iumatate de du/hi de rcmple , i

( 'um \e ( \pt ic i l r rnhi !atenrl ace\ror pnncipi r i prpi carc. f ievenel ienr. I rorenlrn' \au \ren(, , i . dc Iunpul r impului . prolcJeaTi cu omini Si degradeazi cu alta edificijlc antic; ale O;asutui? Cei rnai ade_sea,_dc altfel. dezaprobarea umanitrilor se manifesri impo[iva rolului1or. in masacrarea Romei: Poggio ti Biondo il vizeazi pe Nicotae alVlea; Pomponius Lero si Fausro Madctalena. pe Sixrus;t IVle:L Mailirziu, qup4 !9 Lorenzo de Medici va fi jefirit Roma ti Ostia (sublnocentiu al VIII lea). iar Atexandru at W-tca va fi scos Fbrumut tamc,,rt,prin Camcra afoslulica. s(ri,oarex lui Rrphrcl (rrc L€nn 3lX lca'pun( din nou in cauza responsabitrrarer Fprior r i a trnr i t i i lor tnr

Nici chiar atitudinea protesratarilor, liter.ri ori anitd. no ene tot-deauna coerenlAL Raphael nu \e multume\le \e pLngd cu lir ism asupn"cadavrul lui l ace\r lu ' l nobd or") . dr idadr regina tumii . usrr i jc i ; i r l$i sfirtecati atit dc jalnic", El dcnunli cu neobisnuit cumi: iToatircea\tn noua Roma pc care o vedem rslii in mare(ia fi frum;selca ei.cu p-alalele fi bisericilc sale. a fost in mtregime cladiUi ay cum e,rc culnr.raculrjrn m$rmum anlica. Nu m:i p()t gindr llre o uJinct urstetc ci0c ta sosre? mcd ta Roma b(i nu sinr doispre,,ccc ni dc urunci _au fdst distrure alitea frumoa.sc monumente. cunl sinl pierl. arcada deinlrare rn rermele lui Dioctet ian. lemptut tui Ccres de pe Vta !J(ra. opitu drn t-orum arJ cu puline /de in urma ri ale circj marmuri xulosr preschimbate in \.?r 1.,.1. E o ruline pcntru ace?rst?i cp(rcA si n role_ral asemencir lucrun 1.. .1. Hdnnibat \ i cei jat t i dusmani xi Rornci nu ar, I purur aclrona cu mai mulri cruztme. " Toluri. acela)i Ruphacl bene-liciazi de un brcvet at acetuiasi Leon at X lca carc ii incrcdinFazi -in(rlitalc Je arluLecr ai Sfintului Pctru. ihf,e(.tia lenerala x tutur(,rgp;nfilur

'i r luturor rJe.coperirilor rJe pierre si marmura crre se vor

lrr'e dc alrm urrinte h Roma \i pe un perimclru dc zece mje. pcntruca sa poati cumpira tot ce ii va fi ncc€sar construirii noului temDlu'"._

De ldpr. oameni i ojbr l i de lum;na Ajr ichibt i i r i a int ichi l i l r ior nupureru. de la o,,r la al i . -d .c el iherc/e de o menldl i t r te rnlesrral l .

UMANISMELE SI MONUMENIUI- AN' C

'r urre .ornporlamentc inscrise in timp !i care continuau si fie aceleai[ ru,tnitilii contemporanilor. cultivat sau inculti Luarea de disrirtx lrtri de edificiile trecutului cere o lungd ucenicie. intr-o durati,1,. tirrp l^- care crudi(ia nu o poate mic$ora li care estc necesari p€n-

tl|r ( ir rcspectul si se substituie familiantitii.l'r de altii Darte. dezvoharea colecliilor li licomia coleclionanlor.

lh. .n crn vortra de inscriptii sau de sculpturi. giscau un terer privile-

tr,rr ii cdiliciile din care aceste piese crau smulsc feri mili! Acest fel,1, (lcgr.darc avea sA creascd odatA cu nunnrul amatorilor li currll('r ir'ct| come(ului de art;-

ir slirrit. chiar atitudinea co rudictorie a pap;lor fi a anturajuluil,r (\tc dictatd de politici economice 5i tebnice legate dc nevoia de axrl|l||rnrseta si modemiza Orasul, de a lace din el o mare capida\..uhri UrgenF acfiunii neccsiti materialc de construclie de carc ein[ ,li\pun indeliuns Precum r' \Palii libcrc Penlru a ti reali,'a pro

r.'.,"rcic si a rivah,,a cu opera Anlichilati t-a lel ca mai lirziu. in, .(lrul modemizdrii teriloriale intreprinsl dupi secolele clasice' sau carn crvul vini,rrii hunurilor nationale rnitiate in Fmnta de Revolutie'\nU e:r asdzi. sub ochii noStrj, p€ntrx aceleali rafiuni. antreprenorii $i

P,rnororii lucriril('r erau. prea adesca. instrumcntele unor josnice

r( tc de distrugere.('ici. si Doate ci accst lucfl este cel mai semnificativ. ambivalenla

plpikx. carc seamini a duplicila{e. anunli o dimensiune importaotl arhi(ursului occidental despre consenare si ptotec-tie in general' arronumcntelor istoricc Si antichititilor, in particular Fie ci se sPrijini

t r ' r . r t iunc sau pe \enlrmenle. a.c\ t discu^ !a de!eni aJe' ta con\ l i in la.rrrut l a demJlatorului ! i (aulrunea dcmol: i r i i Le!md nol iunea de,l|rtichiltrti de aceca a ocrolirii lor ii scolind astfel in afara jocului con-rrnf i r l d istrulcr i r , napi i \ i con. i l ier i i lLrr fonded-/a o prolecl ie rdcala a,. i ; r r natura.-Dur disaur. i \a, sene\ le la di \ imulrrea dar ) i la aulor i-rarca distrugerii efective. cu acelali gest. a acelorali antichit4i-

Asa se intimpli cn pe scena Quattrocerto ului italian. ta Roma,('flc trei discursuri, punerea in perspectivi isioici' punerca in per

'rrcctivi anisticd ti discursul conserv;rii contrihie la aparjfia unuirou obiect: chiar daci redus numai la antichitnli. prin !i pentru unrnrblic limitat la o minoritate de crudi(i, ani$ti li principi. el va conItitLri lbrma primari a monumentului istoric.

)

40

CAPITOLUL IT

Vremea anticarilorMonumente reale ;i monumente figurate

vREUET\ ANTICARILOR

r", r,,,,1,r. sculplurilor 5i obiectclor de arti lcche fi p'eg;lcstc calea

,,,,,., \ irrii Dronumentelor dc arhitecturi!lrrr. r doua ium:itrlle a secolului XVI si xl doitea sfcrt al seco

l,'1,', \lX. tntic"hitilile lac obiectul unui imen:i efbr1 dc conceptu.,1,/.,r. .i inventariere. Un aparat iconolrafic sprijind aceasl:l lucrarc

| ,r.rrrr/ri fixarea lor in memorie. Un corpus de edifrcii' conservrtc

r,r',i,rr Prirr puteLea imaginij li a lcxlului' este astltl adunAt intr un

l\'nrctsul inaugural al umaniStibr csrc urmat de ccrcetarea'.,rr,rrlii. rncticuloasi $i riibddloarc .l erudililor nunulr pc atuncr dflt

,,r, ( \inlul. ciut in dcsuetudine in accasti 2rccepliunc mefita tr

t r r , , r . t | i r l DLnlru conolr l iu ' i r Prear{ i l \ l concler i i Confonn pr imet

' ' r '1" . ' t r r . rrr i i Dtt t tot t t t t t ih 11. t A'ad.mn /r ' r r l 'd l ' ' - ( l i l de'em

rr ' , 'z,r 1r ' rceh (rr( ' cstr j \a!rnt J l .unor. ler l l lucnlrr lor rnl lJ i \ l

, I r ! , \ s i i le af le ' .l'e'rtru umanillii sccolului XV li ai priDei jumititi a secolului

\\'l- nr()nu rentele antice li lestigiile lor conlirmau sau tlustrau

,,'.,rtur'ir autorilor grcci ii romani. Dar in ierttrhia adeverului slatu

r||l l,r cru infedor aclui al textelor care iii pirslrnu autofitatca nccon-

,lrl,trrrli:r a cuvintului. Anticarii. dimpoirivir. nu au increderc in ciltr

',r rrrri cu seami in cele ale -istoricitor" greci li latini Pentru c' tre-

,,(rl se dezviluie cel mai sigur prin minuriile sale involuntare:

rrst r ipriile publicc ri mai ales trin totalitater productiilor civilizaliei

',,.,r",],ilc'. Aceste obiecte. nu nunnLi c:i nu Puteau si inccrce a inwla

,rrrora tirnpului lor. dar clc aduc inibrmatii oriSinale dcspre tot ceea

,, \riitorii Antichitilii au omis sl ne rclateze. mai cu seatn' desprc

Inr. ' \uf l 5r ohicerur i . ( u condi l rLr sa l rc inlerprelnl i rum 'e 'u! tDc'rr , I rr f i . r Jnlrchi lalr lnr ( ' le nlai prc 'u ' deci l ! rcc:r r dl 'c l l |sulul J l l l

1,,", tialilitatea, cit,ii pr;n naturu mcsajului siu. Este mult mai sigur1.., ,,,tnthnezi o mcdilie decit un autor. cici rlunci nu te bazczi pe

ru"r,,niur sau Lampidus- ci pc irnp:ratul insusi sau pc Scnatul

r,,rrxD !i totalilatca membrilor sii'. afirmil Addison: Acceail

rrr rctlinl.rre se rcgise5te $i la conrcmporanul stru Montfaucon: E un

fuerrr doverlit ci inarmurile !i bronzurile nc spun mai nullc clespfe

,r!rrlrninliri ilccit autorii cei vcchi: si ci acclc cunoltinlo pc cafe le

Dupi umaniftii itulieni venili din Toscana. l_ombardi sauVenetia. literalii inrregii Europe au l:jcur ri reficut drumut rilual taRoma penlru a i descoped morumcntele Si a-ti insusi conccp(ul dcunlicllititi.

Prin aces(c veniri fi plcchri, sub clcctul nobilili(ii care a caraclefizal Europa erudili dc-a lungul secolelor XVIt $i XVtll. notiuneade antichiti(i nu inceteazi a se imboliri. iar doDreniul siu a \ecxtinde necontenir Erudi(ii curopcni exploreali tocuri noi. Lahotarcle 1i,n..r-ului. ei cauti vesligiile civitizaliilor mamc aleCreciei. Egip(ului Si Asici Mici. Asllel ei iDvcnladazi ntincleromane )r erccefti rirn:$e pe teriloriilc respeclivelor liri. Mai nrult.acceaii sete dc cunoalterc ii indcaDni si cerccteze $i propriile ori-grnt, atestnte dc aldcl de m?irturii marcriale pc cirrc le \.or denumi''antichitili nationale". Jacob Spon. nredic si crudir lyoneT. isi prclungcste "ciilhtoda in Iralia" piDii in ADarotia, in ciiutarc de inscriptii$j monumcnte greco romanc. Cu loate acestea. cind travcrselTiProvcnce, cl noteazi: _Fran(a noastri poatc si ea sii fumizezc piesclrumoase. pc misura Greciei si Iralici. Cfteodati neglijim cccr ceavem si alergim dupi curiozitlli srriiDe care nu valoreari cu nimiclllai mult." In alt loc. el arari cii nu rrebuie si recupcrilm doarinscriptiile Anlichirilii plgnre. ldar si pel cete ate istoriei Franlci"'.

Putin cite putin. antichititile dobindesc o noui coerenli vizurliSi semanlici. confirmati dc demcnul cpistemic al ilunlinatului sccolXVII ,si de proiectul sill de democmrizare a cunoisrerii. Muzeul.. f l rc i . i pf lnte)r( nutni l ( 'ccm rol J lunct , j ind \ t lc iputa , i Dronu-Drcnlul istoric pe al siu. insrilutionalizeazi conserlarea mat€riati a

VREMEA ANIICARILO^

,l,rbindim dc Ia monumente sint mult mai sigure decit ccle pe carel(.;rllinl din clrti'." Acelasi autor ii destdinuie cititorului lucrtrrii saleIr'torc" ( 1722) cI cercetnrilc asupra antichitdtilor au avut cr punclrl( pomire nevoia de a inlclcge mai bine opcra Pirinfilor greci a( llrri cditare o pregitea

l)c Darcuniul a rnai mult de doui secole. ccrcetarea a fosl condusdrl( o relea de erudid apa4inind tuturcr nadunilor Europei Uimitor detlrrcnii prin nasterc (de la burghezia mijlocie pinn h inalB aris-krrnlie). slore (religio$i ii laici, tindavi $i oameni de profesie,oirrrreni de literc !i oameni de ftiinli) qi prin rvere, ei erau unili den.(cati pasiunc pentru Antichitate qi antichitlti. Aceasti comunitateil( saYanli care ignora frontiercle $i pentru care Roma em centrul\rnholic al ralierii, stfngea efectiv laolalti bcnedictini precumclcrlistul fraocez Bemard de Mondaucon', iezuili ca germanulArh nasius Kircher stabilit Ia Roma, care ciuta si descilrezehicftrglifele, abali seculari cum a fost italianul Paciaudi, fondatorulbibliolecii de la Pama. sau Ba(h€lemy, autorul lucd-rii yolage ./ut. utc Anarchafiis en Gre.e. numeroli pastoi anglicani precum cpjs(opul Pococke": priati ca Federico Cesi. fondatorul Academici deil.r cei. oameni de stat ii diplomati precum lordul Arundel a cdruiLillcctie de marmuri se glse$te la OxJord 9i marchizul de Nointel,nnrbas^dorul lui Ludovic al XMea la Roma, cnre a pus si fie dese-Il|ti friza Panhcnonului, pe atunci incd intactd; prolbsori $i oamenirlr ftiinltr prccum astronomul ilalian Fmncesco Branchid sau lselin1|(. B:il€: medicj ca Jacob SF)n. prcfesor al Facull^ilii din Lyon saur,l:'ndezul H. Meibotnius; juri$ti prccum Cassiano dal Pozzo, oamenil|r robci 5i inalti functionar; comerciali prccum preledintelcrl Aigrefeuille de Ia MonFellier, Foucault, inlcndent al Normundici\||h Ludovic al XIV-lea. Hollander. trezorier la Schaff'hausen

Acestei liste. sugestivd doar, trebuie si-i adaugdm pe ad$tii carcr' contribuit la iconografia antichitetilor $i care. in anumite cazud.

l|rrcori greu de precizat. erau $i autentici erudili. Nu e cu putinE con-rf\hrea acestei calitdti la Rubens si Piranesi Nu exisl, nici oIn(loial:r in priviDla gravorului Pietro Santi Bartoli' care ne-a lasatr(l)r'oducerea ncinrecuti a colurturei lui Traian. Dar dinfic arhitectiil{nDali in tehnica releveului, ne intrebim dacl se pot numira sau nul)rintre anticari Serl;o, Pirro Ligodo. Desgodets sau Mignard care allurl pentru Colbert admirabile relevee ale antichitllilor din Aix-

I

Cele 123 lrann ale columnci tuiTtuim. dcdiccr. de p s- Batuti tui Ludoyic.l XIV-lca in 1673. .onsdruiau nn deune crceptionat de5pE viatammanilor $i- dupn Wincketmam. o..inilieE in arlic...

lt.

45

ALEGORIA PA'I'RI i\ION I( ]I-LTI

sau Fischcr von Drlach, al ciirui En.,rurf'ajlcciazi imaginaliei ointu^ilie is(orici fondard pe o foarte valt:i cunoattercl

In slirsit. ar trebui men(idra(i toti aceia care se prevalau doir decalitalcil lor de a)natori- irccpind cu marii m€cena englezi(Leiceslcr. BurlingtoD...) pinii la baronul belgian dc Crassier ca.c .rcoresporld.rt douizcci ii fapte dc ari cu Mondirucon". Granita csledc altfcl ldesca incclti inlrc anricar ti li(erarul pe care intindercaeducatici sale cl sic!'il facc un potential anticar.

Erudili si colcctioDari, anlicarii stfng in cabineiclo lor nu doarmedal i i Si al te ' r inr) l i i te ' alc l l lcutuiui . cLrDr l i se spunea pe alurci .dar si. sub lbrma unor "culegcrj ii porlolblii . adevirare dosare'asocinrd dcscrien !j r.prezenriri figurate alc anrichitililor in kraidDuropa- ei corespoDdau si se lizirau. schimbind deseoi obiccle.iDtotdca|lna infbrnulii. discurild dcscoperirile ri ipolezele l(n..Cercctiile unor erudili. !i nu ale celor Dtai neinscmnari_ rdmineauineditc in arhilele lor. dar erau pe lars utitiare ri ciratc in pubti-c,rliile all(' au(ori. l-ucfirilc lipIrilc. dinlrc carc cele Dtai impoftantcerau de ft ati ln usc', erau difuzale ir iDlreaga Europri. comeDlalcii c.iteodnlil chiar contestate .

ln accst fcl s-r consdtuil un inens corpus dc obiecle carcinglobeazii rind pe find i'D cimpul sau inscriptiile. lnoncdele. sisiliilc.deci crdrul . toatc acccsori i le,r ief i i col idicrrc publ ice Si pr ivatc. precum si marile edilicii rcligioase. prcslieio,rse sau utililare.

Anunrili autori se spccializciua. in epigrrlie sau in numistna(ici'de pildri. dar ei isi pot rcslringc iDci si mai mulr cinput cerceririk)r:''Unul era priceput in ccca ce pr'veilc rizhoiLrl. dar nu stia aproapenilnic dcspre imbricilmintc... allul cuno!(ea hine mariDa. dar era preaputin sliuu in f|n$,lii". L Antiqui( z.\pliq le .t rc?rcsaE. cnfSurc.\ (l'719 172-l) de MontfaucoD prop ne inlentarierea metodi,ci. liri iDdoiali cea Drai coDpleli, a ruturof fclurilor de anlichirili''.Incrgind de la monuDrenlal (rclnple. terrre. amfitc.rtre) pini tamrnuscul (Dloncde fi bijurerii). dc la echipancnte publice (..mandrlmuri". npeducle. tcrme. e(c.). pini la urtensile doDrstice (yescle. l impi) . de la im giDi ale zei lor pini la veininre atc oamcni lor.Motumentcle de arhitccturd ap r dcosebit de bogate ir informatii inmisura in care elc constiruie cadrul sparial al instiluriilor Mai muh.mscnptiile Si decorul lor (picral ii sculptar) liceau rcfenre dircct tacredinle. nroh,uri !i ohiceiuri ale epocii.

t,' , nt.! 'x d. .\nrichirlli dedielrn Lu lrr^n.Gc I ( lilo). Sen

' '1i douir i0lngini

'ler,,.,

',rrc,roa*lor onrrucLii nle .-gt .niloi P' cea n Slnr\olui (in nnrgnJ \i p€

: , . ' r ) iJm ei 13 ia l t . 'n i l . dc C. 'no. . t r . ru r l i 'ncnlar r r { india M'rc ' " lor s '

, r ' i . r ntr p in i i in \ . ! . lu l \ \ l l l .

srnrLrltan cu nonrcnclatorul antic_hiti(ilot. se lifgelte si domcniull,r \Drlio temDoral datorili descopcirii marilor siluri dc la

rr , ' , , i r , rDum ( l7l- l ) . Pompei (17'18). Paestum (17'16) ' urmrte de

,r,rr . lc s iDi lur i : ' d in l tal i r $i Sici l ia Acc\t domeniu se imbogi lei te'., r,r nrarsur; ce se extinLic.ria cilitoriilof eruditc care explofeaziLt,.,)rrrrrl mediteranean pini in Orienlul N'lijlociu si tta!erseazi

I j'r,rul Dini in Sudan Serlio a rcconstituit Sfinxul dupi des!rierilel,,, ll.rr.iot- Norden il dcscncaza la fLr(a locului in l7l7 ln \rcia

,r|urfiilor. acerli cilitori nu se mai lnsi absorbi(i pe de-a intregul, l t \c.cetarea Donumentelor aP r l in ind civ i l iTat i i lor t ral lc i

\ rr(hir :LI i sar Ant ichj t i l i i c lasice: ei sc lamil ; i r iTeazi i i ctr cul

r"rrl, pinir atunci ignorate. neglijate sru-disprel ite: SpoD cslc fcr

,,n,.rr de noschcclc din Constantinopol . Norden este clpttval de.., hiul Cairo ti de "sirilechea Alcxandrie '

\R[I \ I I i \ \NTIL ARILOR

11

IL AI-EGORLq PATRIMONI L'LLII

Antichitili nalionale

Pe Iingd celelalre, modelul" antichidtilor clasice iffpirierudrt i lor de\chiderca unui nou domcniu penrru invcnlanerc. r ;elaal anlichitrtilor nafionale: vechi monum€nte rialicate sau produse indiferitcle ldri europene inainte- dar mai alcs dupi (.olonizarearomanl Mai multi factori au connibuit la dezvoltarea accstuiinteresr Inai iDtii rolul excmplar $i efectul s(imulator allllvestigatiilor duse pe teriroriile nafionale in ciutarea vestigiilorgreco romane; apoi. dodlfa de a inzestra tradilia creitini cu un corpus de opore si dc cdificii isrorice. analog celui dc care bcneficiazitraditia andci (halia va n fosr prima care sd jnilieze sludii paleo-cre:t incr: in sf ihi t . o alki dor inl i . aceca de a al i lma ongin; l itatca fi excelenta civilizafici occ;dcntale: fic ci e vorba de a o diferenlia de izvoarele Srle grcco-romane, intr un spjrit care incepe sise mxni le.re o( l t . l cu mrnien.mul i to l iun r i cure.e i lu\ treaza inFrunla ptin Parallpl" de Charles Perraull; fie e vorba. intr,un modmai sp€cific. de afirmarea particularidtilor nalionale laF de hese-monia canoanclor i r rhrrccturalc r lal ienc. [ r urma demersului anrrcir i -k)r englezi. demers cdruia I Aubrcyl ii dd o formi desivirtird.

Acest nou proiect incepe sa capete contur de la sfir$itul secoluluiXVI. in minisdd |ii in cabinetele crudililor El ia forme locale, monografice, ftagmentare. incdle in rcpeftiul cronologic fi morlblogic alunor edificii cirora nu li sc cunotlca decit iolosinta El nu trcbuie confundat cu roshrl lucririlor unde termenul dc mrichititi este luar inrr oacccpliune diferittr privind originile ha8iografic€, Iegcndare. mitice.i\torice ale oraselor: cercetan genealogice. adcsea inrrcprinse de cleflci: . dar \i lilerutura Shidurito; de cili(,rie cdre. dutj6;e fac ctoSiulora$clor medievale, asociazd inci in sccolul XVl. intr-uD dozai subtil.povestiri de r0rcmeierc. legendc \i cronici (.u .lc\crierea suma* l] inu.mitor siluri simonumenle urbanc. evocalc mai cufnd dre cur;ozititi9i minum decit ca valori de cunoattere sau d€ ar[i'".

In f729. Mon aucon incepe publicarea ci4ii sale Monunents ile lanamrthie [ransuise. Prclata de la AntiEtiti ?ypl^t||/.i, ii daduse prijeJul inci dLD l7lq . se dea r).plicalii intr-un mod excmptar a(upra acentui nou demen !i asupra metodei potrivite utui studiu al antichiridlornalionale al ciror concept il definea cu clarilatea sa obi$nuit[

VRE]IIEA ANTICARILOR

l'cnlru cl. cercetarea intreprinsd de multd vreme $r cu succes,r\upt' lrumoasei antichilili" trebuie cortinuali cu scopul de a,r,rrBjri lipsa aproape complct! de informatie desprc cpocile tocmai

t , t i , lunci z ise ob\cure. (a tolr conlemporani i lu i . el F' l rcr l i\.'lt|jr r lripartili a lur Pclrarca $r Vasari si reluli -vremurilor inter-rrrr',liare orice contribulie dc uloare la Artele Frumoase. Veacurile,.rr. seDari domnia lui Theodosiu de secolul XV nu sint, cu toalc.r.r'slca liosite de impliniri: "Trebuie totu$i si recunoaltem ci accs-rrr sccoli de barbarie le datortrm mai multe invenfii dintre cele mair'rilc vietii $i Dc care cei vechi din frumoasa antichitate nu lc, rndrcuseri: morile de api. morile dc vint, ochelarii, busola. gca_

rrrul. scirilc de $. tipamila. $i atitea lucruri foane folositoare $i||rrlrc altcle cit se poate de nccesare Ace$; oameni Srosolani care

lvcau nici o ide; despre liumuselea picturii, eleganla sculpturii'r , rorr ' r ! i r lc arhr lecrur i i , nu uslcncau rr

-e ocupe de in\cnlarea al tor

iui iurr folosi toare, pe care moi f ,por le au perlel l iondl con. ider:rbi lrt| sccole mai tirzii ti mai sletuiter'." Nu s-ar putea sublinia mai binovrkrarea exclusiv istoricd a antichititilor llalionalc.

Aceasta diferenE dc naturi impune, pcntru Mondaucon. orrdoda diferiti in c^zul studiului antichitllilor nationale: erudilii,Ilcrilelor natiuni vor trcbuj s2l lucreze exclusiv pc teritoriile rcspec-trvlr'': obscuritatca in care riimiseseri secolele intermediarc ii|p\.tte pe savanli de repere. dar le va rezcrva surprize imprevizibile;[r (cc (e Drivc>te vesl is i i le istur i re d caror deit in l ie csle cunos-, ur . in astcptarea organ]zi l l i s i \ lcmal ice a unul domeniu al anl i -, hitatlilor nationale. bisericile $i caledralele ("locurile unde va trebui,{tcctat sint in principal biscricile"') prezinti o valoare documen_In'rl privilegiatn. mai dles datori(tr iconografiei lumizalc de sculpturi'ur'"lil. oicturi ri n-u-ente divcrse: din acest lapl reicse ce cei maiIr IR r,resdtt i penrru const i lu irca ace\tui nou iorpu5 sinl c ler ic i i

inLr adevar. oonrlunle cu statlnle lor, brsoreliclurilc monumenkleItln{r re- vilraliile ti comorile edificiilor de cult sint din bel$ug valo-rlkih d toriti car:rclerului lor figuraliv. Dar interprebrea lor nu scrpriiiri in general pe baze sotide: dstlbl. personajele Vechiului $iN"ului Teslament, inqirujte pe po(alurile romanice sau gotice' dcvinrrrr \ i rcr ine.r i Franlei . Pentru Monfrucon ( l rrui le ponrlului Ieful dcl .r Nirrc 'Dimc din Chanres reprezinta dinrsl ia nremrinf iana sr le i i,lnt..r/ii in consccintf'. Afthectura $i dm4iFle monumentale pun

il

'

tli

L

48

r-

49

ALE(JoRIA PAI I'IMONIULUI

problcmc de identii-icarc si interpretarc inci \i mai anc\oioase. la catucoDtribuic in nore nl5slrrn r^-rsistenia lradiliilor orale lantczisre.

Iar in ct]ri cr prive$e vcsligiile megaliticc. uneod atrihLritc romrnilor .alteori intelralc lno$enirii crc$lile. ele :{ili cu|ioitaten pirl dspectul lorinsolit ii miltcrios ti incep si lic inventadate dnl secolul XvlI lnc€pind.uloklrlrrll al (-ilcr al culegcni v e de antichitfti Rt.tkil d attiq it6( 1 759 ). Cat lus irxo(meste deit)re megalilii galczi o tigtogie ii un in\ ertar ihrstxdt ce por fivaliza cu rcL'lcr ale Shiftrfilor noaslre turistice dc a\liizl

(;r,ticul

Toate mirtLr i le arhi lcclur i i rel ig ioasc crcrt i re din secolul \ Ipini in secolul XV. sint stinsc de-a valna inlr un singur ans nrbltLiii o unici vocabulii, g.71n1rl Pcrcepefe.r dilcrentekn stilislice esleocultrtii de drlr-irile cfonicilor care inccrcau sii fnci cdiliciile sa'pft'vinai din tirnpurile cele rnai \echi- ale lui Dasoberl sau Carol celMafe : Genealogir si istoria cdiliciilor rclisioase elnu. pcnlnr credincio!i. mult r))ai inpon.rnte dccil aspectul lor Aceasti conlizieatragc dupii sinc o carenli in lcrminologie carc. 1a r'indul ci.con_dilioneazii perccpcrea acestor nonumenle.

In lucrarcir s0 Redleil ltisttrique dt: ltt ti? 4 &t ouvages lt:tlk! ilibres ar(hiteder ( 1687). Jcan Frrnqois Ftlibien distirgc nrmod expl ic i t got i tul val t i ( le gnt ul Dtot i thl . Pr imul, nulni t i igo(icul vechi snu f:ru. inglobeazi firi dcosebire tortc slilurile incil:iril rume (care nu pot prjmi nici nuinc. nici calificarc dupri Susl ).d€ ll .^ntichilirlea tirTie piDi la perio:\da romanici inclusi\. ,\ldoilea. numil fi goticul nou sru bun. corcspunde conccplului a!'tulldc goric- Aceasttr relminologic !a mai fi folositi si de Laugicr \iQuatrernEre de Quincy '.

Dc 1apt. arhiiccrura nrmiti asrdzi Sotici dercnise. iD afara Italici-inci de la sfirtitul sccolului XVl. sllnbolul anlichit:ililor nalion.rle.iar atcDlia anticarjlor s-a indrcp(al mai 0les citrc aceasta: documcn-tati cu abundente arhive- er era in acel:rii timp :i lbafe lechc !ifamiliari Dupii iari. procerul carc tran5ii)nna nronumentele golicc

VRENIEA N'I'LCARILOR

,,, , ' ,1| . I I I i i l i nal ionr le cla t 'a!or iTat \au fr intrL de condi l i i specif ice_

,, , , ' , i , ' , " , i , , ' i i " r di i . fcr le binc i l t rstrate dc exemplcle franlei u

' ' r ' , i ' . ' , ' , " . r r ' , r ' \ ld.(r(r . dul i r i /b^" ie l ( u i ' r l ru l i " r F ' r { r r lu i \ i

, , ' , ; ; . , ' ; ; ' i

,1. din. tr l r d. munrr ' i r rrJqe JLrp' i ' in( ind<priru"er d{

, ' . . r , ' , ' . f l t ' nLblr . r r lur( 'u lLr \ : r l ' ' r rnronLl 'n ' r 'c ' l ' ; l e ' lc d ' i r iun'

, , ' t . i r . . r r r r : i r r rqth r ' f ro '^hrr ) r nro ' l r ' r ' r Puhl icr l i l ( r ' ' fc tc

' . , " . , , f ' , ' " i

f , ' , t r i f " u, i 'ontr t | l ' ' " i r lc ' d( i r rhr l rcrur" r ledie\r l i '

. ' , r ' , ' , ,u ' , . .u r( / ( r \ i . r ' " r l J in t rer \ r" i ( r / r fu l in nurn(ro ' r ' i

r t , , ' i t . ,ueon insusi nu r jun.se s. : adure lbnduri le neccsare pcnru

, '.,,.,', ,'l,irtr.'iii' ,.its,.,".i. aln tu""c' 'u 'tr""'"'r'"'I rLr( l i l i i r 's i conl intr tr cu tol te icestca cerccl i r i le ' mono!ralrce sau

,, , t r rr l . Uncle rof r imine rrunuscf isc: l i ranqois-RL'ger dc

' ; : ; . ' ; ' ' . " , , ; i . ' . , ' . ' . l .maricu ' r unr ' rr pr ' r ampl ' ' i ' rca, ' i ' ' tr ' , r r r ' ' ' rLrnu rrenlr l ( i r lc I rJnlcr ' Arhi \ (1t ' i r lc \or l r \ ' \n loJrr lc

,,,';;ii. ,'11t;--;. lvtontthucon cnrc va lua clir ole o lrcnne din

l i " ' l ' " , ' l l "" i"*",n,,, , , , ,2,rr. ' Altc cercetir i "of i in celc din unni

,, i ' ." ,1 ,1' i .r . i"tr""rc chiar dc doui sccole in cazul l cr 'rdi lui

rr" i ' . iCcmnin. ,u,,rnsritrorr Ca1lir 'nrtrrrrr ( 1Gl5 l69l)

r1, . , , ' .1 . , fu""rr h.n(Jr ' l i r r r r Lorr"re:rr :<r l r r r strrnr-N4irur 'e

' ' .1. , , r "2" nr ' i nr((r / r - Jntr l r / ( l ' r r lur \ i fLnusfetr Jdrnrrulrr |e

, .", ' , , ' l " , ' , !

i" ia l . * i t ici i le sorice' Astr-el i rc xlt i i l )on Michel

,, , , ' ' " ; ' .- ; ; al lucrir i i f l trn'nl tre I Ahbu'-e rortt? tte Saitt

t ' , , ' , ' ,-n fnn*' (1706). scnc: rceasti augusti bari l ic ' i isr tra'se

, ,L. i ' r l r f rumrl ' i l . . lc ' r stnretula - l / \ t ' l le let l ' r In \ lJre sJ

' , " ' " ' , . . : . " ' .1*" . .

Frrrrd (orrsrr . r i ru 'n Inur I r ru l re I 'nduf i l l r ru 'c

' ' . , , . . " ' l ' " i ' . , i i : . , " ' r t r p(

-grr ' r rrrr lc drr(r i te l" f sL'ol< l ' Toirr :

i ,^ ' . " . . , - , .

solr \ i r i r f i indor 'r l i dar Ln j rnrr( din cel( l rumor'(

, . , r . . r l r^ l cornDJrsl pi bul l i ' j fcnlale 'u 3(el( lucrt lur l del l i r le

;',,',';. riii-;;;;; cLi tiunzete aitroriror din piidure rnrr adevir'

','.,,., ".",t.i1 "."i,",.1ic magnifici cil ar fi dc solidi pare si nLr

; , ' , . ; r ' i , ; . . i " . " " . ' f i r i r rc c lc roluarr< rrurr ' 'ubr i r i \ r J(mi(r

' , ,1 ' , . , " . . , t . . 'a t , ' r . l i rerr rurnur i ' i r ' r lprnr de i i rhor i Pdr, ' i1

' ' r . r . . . r , t n f r<Jrt n i l r ( r l l ( t r I r t l r " c i b i \Lr ica ( ' l rJprrn\a drn

,,,.,,, ' ,., ' i ' ; ..:"1i*ir,n.ol, i 'u'f ' ' ' ' , . ' too,'..

pi.ru,. ' 'r ":rd'lrrrT 'r l

' l l f l ' r \ r 'e i r /a I rmlnr / i ler In r ' : r l ( l in i i ( xr ' r 'e p! ' r le i t l ( r Inr()r

'1. . ' , ,Lr I Jnumila p(nurnbrr ( ( In\ i l " ld rejul (e ' re l l ln ' l rc/ner l i r

I

50 5l

,\lE(ioRl_\ Pdf RnIoNrLlLUt

ti iiuD)usetea lucriturii lac din aceastii opcrii una din celc mairemarcabile dc acesl gen '. '

AbofdarcA slr'ucturalii a goticului ene. in epocll. popfie Fnlntci E.rse inscfie in continui(atea unei prlcrici:itercoromice ti ir unci rnaliz€citicc a arbilecluii care sc sprijiDe pe nlarenrarici ri pe miiesriatchnici'. Inlelegcrex indrhmelilor golice 0Lr estc privilegiul erclusi\al cdhrgirilor si crudililor: o regisim in a.ecali misuri. in sccolcleXVII $i XVUI. la prolaSoniltii clasicisDNlui- reorericicnj. arhirecli.ingineri precurr Cordcmo!. Frazier. J.-F Blondel. Laugicr \auQualrcmlE Dar in afar citon'a cxceplii si laolalU cu Drajorita(-ilanticailor. toli condamni grosolinir ii lip\a dc misuri a arhilccturiigotice. cireia ii Rfluii oricc \aloar. afisrical Aceastd dubli judccaricontr dictorie. care nu inceteazii si surprindi cititorul de rd. scbazeazil pc o disocierc artiliciali intrc sistcm consrrucli\ si decoratie:.tdnririrtia pentru perlonnanla iehnjci ene Iira rcre^c. iar disprclulPcn^tru rezullntul atistic evalurt cu misut:t canoanelor !rccesli. toti .

In pfi!in(. go(icului nrodern . Qualre rire de Quincr recunoasre''zveltclea, iftliizne la suryinziloare a bollil(n sale [...] [care] ccrellruiti p cepcfe si o ncsfirsilil inlciigenlii pcntru executia pc cir deuinitoare pe irtir dc ciudati . Dar cl ia in discutie numii constluctia.ticind ibstraclie dc liispuDerca in spariu $i dc decoraric care lrc durlrhitecturi o :util Or. dccoralia gorici nu estc dccir un produs alcotuperii gustLrlui. al ignor:irii luturor rcgulilor..rl absentei oriciruisent lDent or igiDal i . . . i . un soi de rnon\rru zinis l i t d in haosut lut trror ideilor- in noaptei barbafiei 1...1. A\etn deci ldnrei si considcrinrarhitcclura foli.i rn ameslcc lipsil dc regLrli al (ljftrilclo. gusiuri alesccolelor prccedcnte [ .] [Si ca.e nu sc .u.nri] decil ca un fel de haosunde analiTa nu ar irrca sorti de izbindi' .

Accirsti alitudine nu se rcgiscite la englezi'i. Penlru ei. goticulesle un stil nrtional pc carc nici cvolulia sustr|lui. nici mod:r nu ilvor punc la indoiali. Doi faclori spccifici Malii Brilanii au conrribuitla {cordarea stalutului pr iv i lcgiat de , tnl ichi t i l i nal ionalcconslrucfiilor goiice nle E\ului nrediu ii. in sp€cial. editlciilof reljgioase: tnumful Relornei 5i pftrunderea tirzie:r "stiluhri iialian" inurhitccturi

Connalovjluri a Reforme;: vandalismul carc re c\erci!i inrpotriva vechilor nronumcnte alo catolicismnlui conljnd dupi vicroriarefbrmiltilor. Ca reac(ic. el .rtragc dupii sinc misuri oficiale de pro-

\'RE\TEA .\\II('ARILoK

, r ' l r 1560. o Drochmatie I cginei El isabet ' r I se opun€ 'dis

, , , , , , ' , r ' -" t i l i r ; ;

n(xnrmcntelor '" Dar m'r i ales' k4ect1tca

' , , , , , . , . r ' , i f , , r s i : r . r f tor ecf i i ic i i rc l ig ioa!e creelLzi f i l I de ele o disunlA

, r" ' . . ' r t . r rcfrmi l r r r r r l : r l (3 Io l^ ' i r r r Je / r urr / r u P'r f l r r l ( Inxr sr(u

l : , ' r f l r l r l . r r l " \ r( i 'nr "nlrc lr i l . i l r le br i lJnhe \rnr d( Llous 'n

,, 'r,.',.,t.1: ,alorii lor istorice. irnportanti penlrr jitorin nationali r se

,,i"'".' ':,,r."*"

anislici. irnpoftanli pcnnu artl nationnli SPre

,r' ,,., i'". .t. p.,rntr. ,qnglia fisireazar Lr arhitecturir gotici loarte vie

,., ,,,.u,' i'.'.i.,Ju irrti"i N{;rex Bntlnic a rezistat guslului italidn'

i,,',., r" 'irlifn.ut

sccolului XvlI' lirit ca acesta si se li impus vr€o-

l , ' , , i , ' i . lup" , r . \ r rd iu l L ' rnLhr i . ' r r Ch'r ' ruphLr wrct r rec"n

, , , " , . . ' " . f* f , i r i "* t Prrr l In nr l ' ld\rc aLe-r l rprnu mrr ' Iu lu i r rc

,1, rr ' / r t ie er ic lusir ' i : in acelul i l inrp. el r id ica mici le biser icr prro

r,'.,i ;rle Londrci in stil .sotic. cunr de altfel si rcslaura snu termrna

,, , . . ! , rhluf i arhi tectumle \echi incepute in acesl st i l ' '' i,.'i" co"aiili explici dc ce itudiile crln\acnte anticlilllilor

, ' . , r , i r . , lL Ju lns( m:r ' l i r rrpur ir ' r"rr rruntru$t >r rr) ' t i brn. j pr inr i rc de

.", i , . " ' l ^ ' t r r .

r l ' , ' l . r r l rn Anel ' r Jcirr In FrJnr:L Uo'tmn' ' t l " i '

, , , - , , , . i . L Aub <r rprr" ;n l6r{r ' rJI L4 tnt : t i r t t t t t ' t r t1"\ t t t ' n

' , ' r , . ln5i \ i l r ' l j . Drnrcn' iunc.r puhlr(r 3 rnlcre'ului fuaal ' tn lr-, ' , ' , . , , i , , r

"" ; i . , , , ' r . n ' . l l . . ' . r l l l r r . , , ' i ' r r l ( cre:r feir sLr ' icral ; lnr de

,; ; ; ' : l ; ; ' , " ' ' * '

J: ; . ' . . ' , .n. S"ir<t*t Jnr ' |quar ' rn ' u ' ! """ ."1. : : l 'I i . r . r l r i r l5b5 pcnrru d prnpr\r : r tnf i l i :J iJ"frJ \r 'nrrcnrt i rrrre

il-ll'j tucritile anricarilor britanici- in majoritatea lof prcolr

, , , , ' r , f " ' , i i . - t i " ia.o"n. de a adngc precizia ana l ic i a descr ief i lor

i,,l ii'.i'"r d.i.,ii '* 116".in. ele .ru constituit totusi un corpus de

,, Intrn(lcrc !i coeren{:i inco rparabile lvlai nult ele pune'ru pcnlru

,r .rrr . , Jrtr cr rr , rpl , ' :ur . r s isrcrrr nr. " i l< Inl f 'bJrr l f i \ i r ' rJfc la or rPl

1,,r . . . ' i ' . r , r i r r h .rrr t+runcr di l ( rrrelur lu i tu/e inicr i ind nr ' ro

;;;: ;;1,;.;;; o r..rrt'nnlogi." a clilerilclor stiluri ncdicvalc ln

.,i,'r'i. "i"

Iri" *rn '"aea

nlii titziu ci de\'hide:ILr cci dintii in ter

,",,,' ,it^fi inca. dczbaterea usupra restaur:irii monumenlelor

r.,r,ni.c ti asuprr naNrii intefvenliilor pe c'lre ea lc presupune

52 53

AI.I]CORL{ IAf RI\IONITILL'I

Venirea la pntcrc a imaginii

lmporanta acordtllai de anlicari ndrturiilor culturii lalcriale \rarlclor'liuDroase nu csle decit un car particular al triunrfului depliral observ.rtiei concrcle asuFa lradi!iei oralc si scrise. al mirlurcLvirualc asupra aubfilritii terteloL Intre tecolul XVI 5i slir5ilulLuniniior. sludiul anlichitatilor c\ olueaz:i .onibrm unui dc rct.comparabi l cu acela I $t i in lelor n tur i i : e l \ i reaza accc!\rde\crierc. controlnbili (lcci fi.rbilI. a obiectelor salc.

De a. , r ' i f , , lu l ( r ( \ (nJ: , . r lu\ l rJt , ( i in rnun'r . r r r r r rar i l " r . i rciuda dispcrsici 1or. anlichirilile trebuic !.i de\ini r_rr pcrmanerrtirobserlabi le f i conpurahi le dc comunitalca sr\ant i lor Nlonl i rucorl( 1719): 'Pr in acsst temren dc i rnt ichi tatc. inteleg nunai ceel .cpo:rte f i pr i ! i l s i reprczentai in imLrsini ' . Cr] lus ( l75l) : Trebui.iudccat dorf ccca ce poate f i razut \ i l rebnic rcl lectat asupra lelulu,in carc a Iast execulal. Aceasti c'alc este cu alit nliri sigurA cu cilgndul dc crlnortterc ir Atelor Fi dilcritele Draclict se fu tntsn-&ilchinr p r ni(nrunrcnlcle insele''. ThoDas warlon ( 1762): .\cnrnevoic dc o demonsrrat ie \ izual i ! i de p()be clar i lu: l r te ' ' . Chi l r\ i i in lucr lr j le ef igraf icc' . i Inaginca carc reproducc d€! ine indispcns^bili" l, l\tttiqttit tttli(r/1" conline nu mt|i pulin dc o mie o sutidoLr:izeci dc planle ti lrcizeci pinii la palruzeci de mii de ilustra(ii'de filrmoa\ii niirilne ' .

Cu adun.rca coq sului dc irniichitali. rorp de luninal cll piurcire torte sc lumilenzii una pe ll.t" . primul obiectiv al anticalilorertc asadar ircela dc a irf:ta vcdcrii trecutul. mai ales treculul liiculsau ncrostil. Ill acclari lilnp. ei nu se nlirsiflcsc la r insuma anti-chir i ( i lc. InrrAinea cslc pusi i r r scr l ic i r i unci melode comparal i \ecrre si pemriti stabilifea unor scii tipologicc (cileodati chial rrunor scc!€nlc cronologice) si rcalirarea in ac!-sl 1el unui \or (leisrorie naturrli a productiilor onrenesti. Demersul. claf enuntat dcMontiaucon ( a-$j oferi fiSazul de a privi cu atenlic inuginile. dc !lc compara in[e ele" ), ajunge h intreaga $ amploarc sub pana iuiC.rylusi Calca comparalici [-..1 e\te penlru Antichitatc ceea ce siflrobseryatiilc fi cxperinrenrclc pentru Fizicirn. Cercetarca cu atenti!' :lrnai multor rnonurnente alese cu griji le dcrliluie intrcbuinlarea. l.rfcl cum exarninarca mai multor clecte natlrralc combinalc cu noinri

!Ra\ll\ Ar\flc'\RILOR

, '1, / \ . r lUic pr irc ipiul : ! i c r t i t dc hinecuvi at ' ace sl i retocl ' '

, , , , r , . , nrai bLrn; i cale de rr conl inge pe Anricxl i i pe FiTician dc

,, , , ' , . , i , " . . . t . A" a ; pune r l impotr i r : i noi monumertc pr imului iar

, , 1,,, ,l. .rl doile noi crperinlen(c l)ar sP|e dcosebire dc FiTiciim carc

,,, ,,, ',i.o*,.nr asa. tot tiDpul nanria la ordin $i instrumeDtelc la

,,"r, ',,,'ri. ii

carc poate in oricc momenl vcdtica ii lnullillicA expcn

,,, ',r, l(. ,\ntic mi crle adesca obligat \i mearg:i dcparte pentN a sr

,,1r., (lcnrentelc dc care arc n!'\oie Pontru coDrpirrrlic" irrsii __gra\-.l-

, , |.tr ( l.lill toalc boqiiliilel un bun comun al tuNfLlr popoarcLor carc

, .r',', iii.i.i.'-. u;ti''i'tii ilc impfimeric. repfoduccrca iconicii rcduce

r"'..'r,.r lumii anlichitirtilor. ca 5i pe accetl a lumii vii Dff ctr !i rnisufrr

,,, t'2. a. clc dau un suport reflecliej si generalidrilor de carc depindc

.r.,rL,rrl \tiinlific:rl anticarului precu r $; cel 'rl nr$ralisluhi-

| (,li lnlicarii siDl dc acold in a rccrlnorSlc ci o copre lrchule erc

,, , ." . ' . f : ' "" | l r ," t : . . , , r \ , / r r pc'r t rL ' |efcl( Jr rrhire( lur i : " 'nJi l i (, , , . ' r ' . ' . la fc l ( i , in calul ' l r rnl( loI n:r lunr ' I 'cnl l rr (r i r rr ' t ! n(r ' l, , r r(r lueerer sir i r ib i \?k)ut!

'i ,'"*;i;.,i ,,""vn. .ur"" de in gini carc sinr culegcdlc de

.u,rrhi i i t i nu se l rrcc rotusi larr iconsidefrbi le di f icul l i t i Nlent lc dar

., ,",ii'".i"ltr. Practice !i lchnice. 'rccste dilieuliiti se f'sfrin€r

' , ' , , , , l td<l i l . , ln I ' r r ( /enlr ln lur ' r ntr \or r r ' iLpu'r 'e d<( i l loJr le

," . '1 ' , " ; ' " ; ; ' J r imelur J( .eni , r l *nnlulr i x\ l l l sr in lwi tnrrr ' . r rrr . a secolului XIX

ri.'ii,'f. "",1*-i

trcbuic si depiicasci lrci obstacolc lrrajore:

r\\ttt tt lnlditi(i c.\rcle m i recunoaSlc aLrtorilor Antichili(ii ti cfonr' , ' , ; ; ; ; ' . , i ; . ' " . . o Dr ' r ( l JUro, i r r r r i ' t^hinJrr( ' l r " ' lunrJl r r rn l r lu i '

' . ; . ' ' ' , ' i i ; . -

d. "

oc,-r ,r" re ' , l r r"r ' ' 14'" ' l ' ! " 'Ft t t ih in u.o' t ' t

' ' , . ,1, , t , i , ' ru, , l r , l inur: l in \Jn d< 'on'cptrr le rrr(die\ ' r l ' . supr|1

' r"r r r r ' r r i i . r (opr. i crr( pn\r leJ ' r ' ' / r !nrr l ' : ru mJr rr lu l re ! ' rc

,,1,"". """.. i

i*i i"Lt". in'dct' inlenrut formei slobale"r ir ' 'rrt-, ',,,i,, "",t":^nAri

a?,ltcor)3ir. catalosat sau disponibil llirgurul

,.,r. xr il permiJ alcatuirc:i li punerc'r in mifctrrc a nui sislcm de

, l , l . r . r , l . . een( l l t , r r dr \Ln\ \ i de ' ( ( \ (n l ' r \ l r !1"-

\ . . , , i . l h i(rurr : nrr I \ r leau lr in\rn\e ' l \ ! i l r r l r r l lnnurre€r

" ' r ' , " , . ' r l i L". . . : * tert ' r i . t 'n DIrn( r t rru de orrLc

' - '1nxl 'q ne onl l t

" ' . ' r . ' ' r ( propnr \Jr oLhi pnr, rni ' r rrr"n { ddt i r ( i3/ul pr;n j inr ' r r | (

, ,"u ni' put"o f] prezcnt Peste tot. cerea misuritori si dcsene iuc

,,,:i,,,,,.i fri.. a. li clfcrire persoanc pentru a lc comp:ua ii n hou"td

55

Fi4.IL

vRENIEA i\NTtCARILoR

,t\'r in cLrnostinli de cauzii.'" in rcst. in corespondcn(a sA, el nu, /,r., \ii I ia in zefleme pc pirintele Kircher pontru credulitate sau.., I rrudre. uneori aspru. pc Cassiano dal Pozzo pcntru u$uriilaloa.(r IDprec'z'a descrierilor si. credincios inviiti$rii lui Girolano\l,.rrrlro''. el fornluterzi principiile directoarc ale observoliei binc

l.'rr elidentii asrminarcn cn demersul stiinlelor nalrrii carc. in, tr{ri. suferi de acclca\i dificuhiili ti sinl stinjenite de acecarri pser-,1,, , rnoa\tere de proYcnienl:i legendard: animalele fant slicc rji tem-t,l, lc Iabuloase impun aceexsi critici O rigoare similari eslc nece-.,1r,r rtit in studiul dc xalu?/rtr cil ri ccl de drrrr.id. Celc cloui dis-, rlrlrnc se sprijini si se educii rcciproc. De alti-el. clc sint xdeseat! .r( l rcalc dc unul f i acelNi savant i Peircsc ! i cavalcrul dr l Pozzo, \ . ' rnincazd cu aceiasi ochi o carnee sa un camclconi. Ant icarul; ' r0vcnsal dernist i f ic i i rcprc/cntarea fantezisl i cu hiercSl i ic.r , , |cr ind un obel i \c roman publ icat i de Kirchcr: i , i r acee sit! roada. respinge lcorir Sigantilor'. demonstrind cii dinlii cc lj se,'|lbuie sint in realitalc molari de elefnnt'.

,\lt punct comrn al naruralistilor si anlicarilor este dcpcndcntal,rlr de ilusiratorii culcgcrilor lof. Ca cercelarca si ia amploarc oricit,l(. putin. derine nec'rsartr folosirea documcntelor epocibr irn(crioare,r (iiror fiabilitatc nu poate ti verilicad Mai mult. oricc publicrtierklL'sitar medierca inte[retativ:i a gravorulr

Dar cu citcva cxceplii $i drcir nu sint ei insiti anlicari. precuDll(ubens. nu sc mai porte avel incrcdere in obiectivitatca artittibf,,'nrcmporani csrc dolernlll pernancnti ti umnimri r savanlilor. del.' Ciaigni;res ia Caylus. alituri de Peiresc qi Montfirucon"'.l)(\enatorii ci pictorii nu au ohiceiul sii laci misurltori exaclc.rr'!lijcazi detaliite. alribuic ncindeminiLrii anumite pi4i tbnnulc pc,,r ,e lc 5i ignori . ca l i s i - t i imbunit i teasci modclele. le reconsl i turi adcsea din memorie. lc pun in scenn. lc inrerpreterzii in slilulurrDi;. sau chiar urmind pmpria *manieri'. In aceasti privinti.,rtiftii pricepuli sint la tel de perisulosi ca si cei mediocri. l)c unde\r \aloarea documcnlari superioarii r crochiurilor. oricil dc slingace,f\ccutate pe yiu. chiar de rnticari: cclc mai bune documente ilus-Irnrc in lucrarca lui Spon. yo_r.rgc. sint cele citev:r dcscnc pe carelr r "creionat cl insuti la Conslantinopol fi Efes"'. Sa!"ntii fac apelfr lLr ingineri pcnmr relevlrfea planunlor

trI

_.. ' ' ' ' " ' ' . - .

5l0diu rl liDbii dc.iocanirorr. \.rd.. ttunsi din tucrarear.\dr\ d( t)h)n.ln. tn r.tk it i. plr\i.rt\ i.n?. tuk harl' ) , , . '

" . , . t , P. 1. . I h C. r . r r r r . toSo d.

r i .5 P. ln ur . ,d i ' ,

u"^r , , l rjnaintal nnFeuDr. idcra condusc d.

51

,Ili vlr*, "\" *.," * ", *aL"-.' ;* * ;'jE- pI- -

d,,zFL, J. ", . f"* ",c.+-'t,t ;aA-b.

.j.i]..:=.;

A tost ncloie de mai mllr de xti sccote penhx a obfine de Ia .itfion o repr.7..[n.Falistd alanhenonuhi Copie anonnnii a prnn.i nna-sini a accstui lenplu eaccDallj d.(ririaco d Ancona (l1,l-1). caf. se jnspni din ankr.n anticisi i! din propria.xpenenri

/JD. ' r , . ,arr t | '

1, c ' io, . . . 11 . l ,J, n i, u. . i , . ' . . ,g"" .o. ' , , . " i .nDvr ' . \ . r rn.o .n" i r 'kr

rl, r,ih' d. Anli.hiriti. inclusn cea r lui nlonl|u.on

, rli r, 'L i dur Lrcjde a ci4ji lde bs PL^ ttaa Mtu,efts rlr td Gric. \\1n)iLtrN I).Ml Le Rot inteErta iMeins P,nhenonului int{ coNptu istodci si

VREME-{ ANT|(]ARILOR

( it pfive$te descnele arhiteclilor. ele sirt in general tot atit der! \x.rc cr !i c()le ale pictoriliJr. Dacd. dir secolul XV ei clectueazilr' l(\cc precisc ale ediiiciilor antice la lula locului. pini la mijloculnr,'lului Xvlll ei ajung si se ingr.ijeasci prea pulin dc exactitatear, tr{/rnliirilor pe care lc publicf, In majo.itatea cazurilor". acesteIr.rl,ini sinl produse si difuzate cu altc scopuri. Ete olcri vederii unlr||rr'\ idcal si iluslreazi teorii. Fic ci sint prczcntate in plan.,'rlIrnc. ori ele\alie. cdificiile anlicc sint imputinate. scoase din.r(r context. ca urnare a unei crori de melodi denuntarc dcfl,rlr\r'' fi la fel dc frecventi in rcproducedle dc naturalia. M^i| l | | | l t . or icare te ar i cpoca ; i s l i lu l . edi f ic i i le ant ice se consl i lu ierrrr U'r lnsanblu omogen. iar dibrentele sinl lterse gratie unci grilelrfrrrli\'e ubstracte, ceea ce dovede$te func[ia lor demonsFatjvtr Sii, r,nr(i in acclaSi timp. arhitectul nu se mullumeite si idealiz-e7-er r \x reduca la normi monumentele anticc pe care le reprczinti, cirl In\cntc.rd in mod delibcrat Sau reconslituie, filrl'l all sprijin decit, f r i f r l l l propriei imaginat i i " (aceast sc chema pe.\ \Dnci f t lauruft)I'i"trlc lipsi ale ediliciilor ruinate: astlcl procedeazi Scrlio la Ro|na\{1. irci Si mai curios. lnigo Joncr. atunci cind 'restaure zi'lrlrx,lii megaliti de la Stonehenge. care devin cobanele unui v.tstr' rrllu ltrb cerul tibcr. apartinind unui ofdin pe ju,ritate grec. petl||lrrrtlrc roscarl Sau mai mult. arhilcctul imasincnztr cliLdid pc care||U lr i| vlzut niciodatd in persoani: $rpte Dinuni alc lumii, piramide\r S|hir \ din Egipl . suu chiar tc plol din lcrusal i rn care a f icut,,h..rul r nenumirate 'restauriri- . dintre carc acelea ale iczuituhir t , . ! rr ! l Vi l la lpanda^'au dmas ccle rrui celobrc.

5x lriirn caT.ulPafihenonului_': intrc prima i ragir]e lirntczist;i. exe-, rt,rrr ir rirfi in l{,1-zl ti rcpreTentarel ttiinlifici adusii dc la Atena $itr'l'lrLrlri dc David L€ Roy in a doul cditie a carrtii salc R&ird.turrlo' h.dut lolu'ne ts d( le Gice ( l'7 /ll). s au scurs trei secole riIr".rlrlc. jalonate de o succesiune de ih'stratii inexirctc: un drum lungtr,lrlrcil ce poale li luat drcpt parndignli a lnodului de constituirc ar.l,r(/{||tririi exactc in domeniul anrichitirtilor F=ic ci se inchcic inj | l r ' r l i lnrkn 1760 sau la incepulul sccoluluiXlx- procesu] '" esle mcreua rl,r\r. (ic la imttsinca subiectili sau frntezis(ii la ilustratia ttiinlificill'\rrrtiile comparabile cu cele din lucftrca lui Le RoJ_ si cu.rlc din\'t!rtritt:! d A,hane\ de Stuart Si Revett sint numero:rse. variate calrr )r ir)rporlanl;- Din ele lac pa(e plansclc desenlrte si gra\,ate de

Rclcjeh lui .l Stuan.siN. Rc!.u sinr conduse mli rtiinrific_ dar intr un rtjflt ntu put'n modcrn dec.it cele alc tui t_e Ro]. Vcdclitc lor ale _\cloJ)otci ar;rh rorunul: dl lucrnni,tri4rliti.t rl Anm;\1189).

RccoiJt'tuir.a Parthcnonului de Stuan si Relcn tc radeazt obicc !o npobgE atcml)orat:i a ordinctor Srccerd ca Drodctc Denlru neo.ctdsicisri,

T

6l

AILCORIA PATR]]\'IONI t] I-T]I

Soxfflol si N,lajor pentru modesta lor lucnre Rxtrr o/ /1r.rnrr(1768). p.ecun ri cele din monumenrala D.ftriptirrt d ES\.pj,(1809-182,1) real izat i ia comanda lui BoDapane s; pc care le prcccdaseri inraginile lui Seflio. Fischer ron Eflach si Pococke.

Pe misur:i ce se genenli^azi. exaclitxtea rcprezenldrji edificiilor studiatc coniribuie la dcsiivirsirea conceplului dc monurncnristoric carc iti dobindelte dcnumirea. in nrod semniliclriv. lilsffrlilul secolului XVUI

\Rt\ l l \ \N r ' ' \ l ( l lOI '

| , ltr tn. lu Kmn dcr lt.rt,,t este escnlixlmente inte'csit de

,'1, 'lurx !rcirca. sau de ccea ce crcde a cunt)aite dnr ea Anlbrlroasa

r, ' i , . . i r r i r I lu i s intezi este dei{ insol i t i i r i cur iDd urmati dc luc{n

, ,,,",,,,'i'Li.".".tnri"t" rle allor autori Cca de a doua edilic a ci{ii

1, , ' l , : l to\ : Lt : tLrnrcs let plus beau); t t ' t t tu lct t ts

de ln Gr'&

, I rr;) i',,ilc ii considcratir drcPl prima istorie succintii dar demni

1 .tr.\l nunrc. a lrhllcctlllll grcce:Il .

I r r l l \ lornrarer slarutului ant ichi l i t i lor Plcaci lo lui i de la

, ' , , ' "" i , ,n iLr s l ae fa nouf stnlul pe carc le c pi i t i at tele in ePoc: i Pe

,r , , , r , . . r r ( . Jcrrul .o l .ar i ' t l . r r r lor . r r r r rnrrrrrr lor 'e l r r l i ' t< ' r \e

, ' . , ' ] ' . i " . ,u"

n, ' r . t - r r . r r r .vtr . r l t : . ( In ' r r l t r l r ' rn r l i / ( r / l n" i pr i r '

' , ; ' , ' ; , ; ; ; ' , . \ ,n/a-r PL,bl , . . (d"Jr i rL ( ' r " loJ!L i le nrrr ' lo '

' , . . , ' r l r r le."1. . t i i l " r 'prr I r . r rLrr(r : in FJ/ t r ' rp ' r ' ( o l i r ( tJrrrr '

' . , , r r r t l l i r rJ . , "n ' .utut ' rnrbol ic L ' l lu ' La lonl ( l ( sJinl

\ , , , , , . " { ' . i r /J ' i u ,n( t r r . la in((nur I rnrrJr ' de\r i ( r i l^ f

| . , , l r rron.r le ale lucr ir i lor expusc in saloane Pe de al t i i Parte'! , t1, ! l r . r $uDrr ' r . i ' t . r " .u i : rp ' rz ' \ r J( l ' l \ " \ lc e"rrr l r c r t ' i i ' -

, l ' , ' ,a, ' , ' ; lL l B-"k( \ /1"/"" / t" i / I ' t ' tu ' t \ iFtn t t ' ' ( ) t i r" ' t

t tu ras ol th, . : Subt i t ( t l id t lk 'Bea t i l t l 1757) cafe invcolerza

,, / , / , rx i1 si B.runreartcn care da nume cstel ic i i ( ' t "r ' r€/ i { l r ' 1750

' t''* , .nn.ru. la Kant. Krail r/rr {'k}'ihli'{t' ( 1790) conferi arlci

', rrnri id€nlilate fi o nouit (lc nilalc pLrnirrd_o pe seama uner Ia

, , i l r r l i rLulonolrre r spjr i tului .l).\i \ lorile rnri;hititilof pe care umaDi$ii lc descopcfisel'r criru

,1, ,1,);rl ltluri. i5torici si al1i\tici. majofita(ea andcarlkrr nu a

' , r ,nul .o dcci l pe cca dinl i i . regl i j ind o pe cc: l din urmf, Ltrcdr le

; , , . , '1 . 'pr. . ,p. l . ! ' rnpl<r l r l \ r rc Ll( JfreLr(r i ulc ' (n ' 'h i l i r t r l i i ' i ru J(

' , "1. , .ur oe. : i r ' r . > i i in.r ' a,n i r r ! 'n ' l ' lJ te { ' t t e iprr-Jt t r rJrrr i r ' r r iJ '

-..^,,i t. ii." nedilercntiLrt conlentional urmind exenrplele sr

.ur,'r'ri',rt t.rrr'tlnologio (sufefu . magnific) trrdilici textelor antice

| ,r,; rr .rnei cnrc a idoplat- cum o arati !i ntrnelc- demersul r\torr

' , r ' . ' , r ' . nu (51(. cJ r l rr : rn(ni l r { \e Jrrr ' \e7c 'Jn' :birr lJ l r i rni ' l rcc

, , . " . i . ,

. ' , . , ' . " t rnlrcJnkrr \ J r ." 'usr l id(\( r \ r la inLrr i ' r r i rncl

l,,rusi- in atmosltra ferlilit intretinu6 de dezbaterile dcspre a a

., ,it clezrolt.rrea contcnrl)()r.rni a arhcologiei un numitl restfls de

, ' , | | ( ! r i - drr rrrai cu seanrn C.rf lus au pus b /c le uner t l l te rr lor l a

. , , ," , . J i r . . i t : r de cca a iui winckelmann. mLi i put in absttacd mai

., ,'. 'if,i .i ,,*i "."t4

t^ tri\Ilurile propriu ris Dlastice ale lucfirilor

Luminile

Aceaslii innoirc iconogralict si coDceflualal a anlichitiitilor nLrpoate fi disociati dc Dirciile in domeniul cunoatreni din epocuLuminilor. Anticarii slabilesc acum o relalie diferiri cu drrara_rela(re cafc Du e\te indusii doar de prcsnanla ideii de p()sres. C)noui prezenlil a timpului se daloreazd in ceh:i timp geologiei. naiales cercetirilor asupra \irstci piDrintului. palconrologici iitl re t!nrcepulufi ii Drai cu scamii apariliei istoriogfrfiei modernc.

Accsl fel de " istoic . i r s i i r i i r cr i l ic. a iosr dcl ini t cuperspicacitntc de Monigli.tno drept sinleza'' dinrre dcDrersulanal i t ic ul ant icar i lor 5i abordarca interyrcht iv i a l i losof i lor, istorici ai Epocii l.uminilor: limdator i ir fosr Cibbon. cu tucritrca saDetl in( a d t i lof tht RoDtur Fmpue ( I776-1788). Inof ia aftei .la rindul ci. irr fi ibst fundaDrcDiar: pc o alti sintezd criticii. in carcf i losof ia ar lc i joaci rolul l i losof iei is luiei . Winckelmunn. onologul ln i Cibbon ar i i inslaurat-o cu lucrdrea sa Gexlt ichte dcrKunst d?\ Alt.flLns (1767). Aceasti rliD urm:i judecali lrebuicinsi pr imit i cu reTer!e. Winckelmann , l lo l t ln l f ,adevir cel dinr i icare a pfopus o pe.iodizare scncrald a a.tei xnticc- asezari pe criterii forDr.rle c re si pcrnili crilica ideilor preTcntare. Nimeni nuo recuioatte cLr mai mull:i forli decir Qualrem:re de Quincy . insarisunc(ul operci lui Wimckclmann este linritilt de roa(e acelc d pli, ica'€ il 1 c sn sc spriiine tc lrirditia lextelor anlice. s: atribuie valoarecanonici secolului V grec 5i si faca diD clasicisl1r pivorul denrcnu-lui artislic. Apoi. in pofida ambilici proiecrului \iu. aurorut ci|tii

62 63

ALE(DRIA PATRII1oNTI'L U I

Paciaudi ii scric l i Callu\: ..DuDucavoaslrtr reunili doutr cxlitr,l

carc ve ascazi deasupra tuturor anticarilor: cunoasterii Antichirlti;adiugati pc aceea a a(elor De obicei. cci care scriu dcspre r,!";il.Inonumentc nu cunosc dccit Antichitatea iilf Drunc:l lor nu poalc ide nici un folos penlru anisri. Ali dc\chis o cale nouii: pu(ini sa\!nrvor ti ir starc si vi urnrezc_': '

. l - ' , , rmul,rrce Iui PrLrrudi \ r i i InJ uf le ncntru InJ(pendcntr c(, , .

'u i lc lun d( rb,{dJrc \ i 'nvir : t

t . r r c, ,nsrder,r def i r t ' r ,ut lu i Ci\ I ,( ' r .e\cmpl ncntru n)ot j : r l r tdtr lc dupl uare purcr fr . rnrtrz lr i Ltur. .vnr, ,ar(a de rr t i r Jnr ichi t i t t r lor E{(c 5i n fc l de i l f rL( Jreft{( u. lpr.rsondl i f j r i r . r i rer R/cr.r / . , l ortkt tk. , ru hr.Xnrr pe I .e:sinew r( .kelmrnn. \ i rh carci iDrurt \ inr. in mutrc pr irrrr lc. nr.rr . rpr i ,1atc secolului XX dccit alc |cesronL

Aue\t mrre \cni , , r a losr un amirror 5i un ini{r_ ;nr inle dr.r , ,dcvenit un erudit . meDtbru al Aci ldemici in\cr ipl i i lor pr i ul sarobicct iv ca ani icar cra accla dc a obri ma(er ialc pentru o istor ic.ldrmclor si a rratarii l(n: Pc cl il intcreseazi obieciul inrusi. nu clc,t inat ia lui . I )c unde nevoia unei uccnici i a ochiului l i a mi ini i . carrsi apcre impotriva cccitatii cste(icc $i cnrc. ca \inguril. facc poribiIperc(p.rer :i .rcpr.du(er.r rdec\'Jtc Jle op<relni J3 .111j jLrnJ .lc-ru lu. t Intclc\e nroLedeelc Je e\crutre . Si ror, lc i r icr rolui ,p.cial. foarte deoscbit dc acela dclinir dc pei.c.sc sau Montfaucon. nrture ( lur i l :ur ibur( ntelnd(r . , ,n)pJr i ! (

.Astfc l se cxpl 'cd ncincredcrel lu i Caylus in pr iv in(a muncjrcolegilor sii. circuDspcclia cu care Ic ac;cptij ajurorul. limilare.Lscver:] a obiectclor pe care le publici" ,i intrc, crre sc lisesc tbanfpulrne edijicii_ In schimbul itcesrci rezerle. el pcrcepe imediar dil;renlcle de slil. in lcgltura lor cu {impul.,. Ochiul si.iu;u risci \i conrunoc ceea ce e grec. etrusc. roman sau si alribuie cine_.\tic-!.romanitrte megalitilor brc(oni. Filrit si li nrers in FlSip(. iimpltLfarnilirritatc cu obiccrele din clbincrul siu il fi|c .r .ecriiii. .poni,ut ' r , ' r i l ( lu i Pococke fr Si(Jrd:. Acer.r i rec(,pl t ! i lJ lc t i r . rnc (ui tr \ ! l . j. l ( { hi .a diver. i r , t t i ' i tc formc \ i i i l r i . i i perrni tc \ l cun.tJt .minunindu-sc. antjcipind descoperirilc istorio!rafici arlei dc linrb.:gc'nnana. ca arla conribuie prin mijloacelc sale proprii la tran(.mire' . . , \p ir i rului pop.xretnr ( i ( iv i t , /Jrr i tnr ' .

.D^unJ ium norcirTu Pxri . rudr. C.,) tu. Iu\ ' rer, , i penlru i rnr i l r . Ei , .i r I r I In . t l t . lbr unrt (unoJ\rer i 3 i rner p( c irre (ci l ntai mure p.rne . l

VRENIEA AN1'ICARILOR

' ' l,i l,rltr rnlicari o neglijeaz:i si pe crrc noi o numim isbria artel

l',, , l rrurge mult mailaparlc Acetrsla se poate obscrva in jubilalia

,' , ,rrt tlescric monumentelc publicc in R.crieil Ciutind sd aralc, , ,1, I r ( l inrcnsiunea art ist ic i a ant ichi t i l i lor. el in i l jazi in pl icerca

,rrn.'. i|lcir pulin recunoscula. pe care flcestca o poart"L !l a'ie'ld,1. 1,. r.ICn l; locul ei intre lalorile incrente monumcntului isloric Dc

n'Ir. \c contureuri o noui filosofie cu consecinle multiple in

'{\ rrt.r Inodalitalilor de conservarc a anlichitililor: bucuria artcl nu

, .r, lretlirtizabi]i. ca reclanli prczenlu rcali obiectuluj( .,\ l[s a fo\t printre primiii.lrc si sc inrebc asupra valofii pen-

fu,, . , rrr a i f iasinj lor carc reproduc monumenlelc istor icc l i carc si

t' ..rl,li icze imbiguitatca El lc recunoatte o destintrlic ademcni'r , ' . ' r r . i d idacl ic i D;nlru novici lndispcnsabi lc penlru amalorul er l t

'lr. rrrl{inile nu sinl frentru cl decil un instrumenl de lucru in

, , , ,* , , ' . i l curc cle sint : t ipsi tc de insi i i r id l . . pe carc o admir im la,rr1rnrlc"". Accastii conslalarc esle inc'ircillS de sensurl penlru cltl

r,rirl iic azi. iuettrlbra lietii rnarchcazi. inci o dati- paralclismul

'hrrr. lruda naturulislilor !i ce a anticarilor. contiunlali. in acela$r

r,rn ' . Lu, jouj Lonuuple ! ,mulnrr:( \ i sf tJ l(nl de nr jPi l rLrn\: acelu r l

' , , i " r ' "ntru unrr ) i re<lu 3l t rr t ( i pentru cei l i r l t i l r r in ceer ' (

'u'..,.ie notiunea dc oril:inal. ea cste inslalati in reflectia asupra

;r0l|l;nenlclor islorice. inlocul pc c'nre il nrai ocuPi t; asliTi in pofi-

,1, ' r ' r , , ! rcsulur t . ihnicr l ( , r dc reproducer(\ . r i r : rr ,Jrugo.re pcnrtu , i r t . l .u ' . . de l . r R(ni ls l(re in(urce'

' r , l . , I r i i . pentru r-rr ! i5 i i rnpl inirer ' prc/entr r t 'a l i . r ohie( lului v ir

, rn, t ' rhzir . ' . r t ' . r rc in: l ih i l n,n( 'ocrul( ' inde.r^ 'n ' d( pulernict t 'enr,0 r inst i lu l ion l iza o conservare malcr ial i s istemal ic i a

.rrrr.hititikx l -l-imDul Dir€a si fi lcnit O pisti dc arti in cxprnsi,'rtr eonslanli. asociati cu aprofundarca rellcctiei asuprn arlci li cu

,|,\(oDcririlc arheololice. crca o mcnlalitillc nou:i la un public dc

.rnrxt(;ri recrulati din ;lratrrri sociale nrai €xlinse. ri care dispunea clc,' .l|rknilirlc iflleltcluali 5i de o putere economici firii prccedent ln

rrnrp cc sc inmulleau colec!iilc panicular€ a ciror naiterc in(.,lrrtl11lccnlo fuscse conlcnrporilni cu accca a 'antichitililor' si care

,r'.!rlineau aceleiasi conslctalii dc cunostinte si practrct crau crcate

r;rr( l ( muzee Ju xn. i : (un'er\ . r lurr i le ul i ( ia le J( Prctura s(rr lplurS', t , . .n. ; r . rrur i . de\trnJl( Inlo ' inter pLrhlr(e l )e/ \ol lJreJ i r(( \ l " l, ' , ' r r lLr l i i . insprr i r lc de culc d,ru5 nrnJ<[. ccl al InuzcLrlui de rmaeini

64 65

ALEGORI,\ PAI RI\IO:.!II]LL:I

$i cel al c'!'lectiilor dc .rti. cla rezultat al rrlarelui projcct filosojif ,pol i t ic al Lumini lor: voiDta domir iurt i r de a dernocrat; / rcunoasterca. de a o lrrce acccsibili tuluro] pin inlocuirca descri(llor Si imigini lor din culegeri le de ant ichi t i i t i cu obieclc reale. t r ,culn \ i \ ,o inla. mai put in gcner.r l i s i nrai pu! in r f i rmari i . r l rdemocratiza crperienla esteticir-

Nimic a\cm:ini tol . in schimb. in ceer c. pr i \ertc ant ichi tr i t r .rhitecrurale. I-ileniura de afti ri DrodelLrl DUTeal au e\r'rcirat chr.

uD eLc1 mai curind pervers prn faIr)fizarca uDei fragnenri,praLditoare a marik)r morumcDlc ale ci i tor pir l i sDulsc vin.inbogitcirsci colccliile publice 5i particul.rfe. Afaccrc nrarmurel,lu i Elgin. c re fusesen dc ai t fel j indui ie $i de Choi\eul C;oul l t ,Pcnxu l-rin{a- nu cste decil pt|ndigma olcratiilor cire. in scot)ltItiintifice $i pedagogice. au conslituit fbndul arheoiogic al aril(,

uree europene intr-o |rcne ln care. in ciuda proiertelor lrQualre| l rer( de Quir( \ . dc.r{r \r l nrr(J lec rr l r

Dczvollarja unei lbrme dc grement. leche deja. carc nu prir)rse inci nurrrclc de turisD. nu ! avea cltct rsupra conscrvririi dc!pe termen lung. Spre dcosebirc de culegcri le dc anrichir i t i . Shidur r l .lurislice lu toluli o \alorre opcralionali lesatA de prezcnta matcrr l i a cdi f ic i i lor EIe insl i rul ionr1izea75 lopogral la condui lelor r lnr.lice. l-a Ie1 ca rcdrrle lc, crre prolifercazi la ccrcre.r cililorilfiPicturilc cxecutale penlru privilcsiati dc citre unij cr Panini \,.1Hubert Robert si Sra\urilc produlc pentru o clientcli mai mode.r.,in ateliercle nnora ca Piranesi". hmit sau rctrimit li| o erpcricr)rl r i i i t i in chiaf locuri le rcprczentate. Ele contr ibuic Lr intcginr. . ,monumentclor istor icc in pcis iul v iu si mi lc i lor:r l v ict i i de / i r ,zi. dar nu in!ili la conservarca siru protejarea lor. Dimpolriva Fi(' ..estc vorbn de edificii anticc s.rLr cbiar ntedicvale- rccsle ;magillittunse pc de-r-nlrcgul dc gustlrl pcntru ruine ii dc ideolos,ruinci- n prcpnn rrcun intcrnrediar iDlrc acclst?i ruini. lakril|,tfanzitorie in sine. !i monunrcntele ocrolire p;n ialosinta soci.rl(Panlhco ul. marile bazilici ti citedralelc).

, ,.*r!r .iin Er!l nr.di\i nu tr$itleri nrcr'dati lEetrluL ca nrur' dri de e rluS rtn' ,1

. . . , "" . . : " ' . . t - 1 , r " , rc" ' P ' ' ' r ' , ' ' " r ' ' - ' . "* iL: '

. ' ] , ' | \ | \r,' |trtr'|. J. Irnr.ron \.ri! Lui P d Alhcdas in oda \i din li6'1):

Pcnrtu a nn rhrr gindulLr snrdio\ul .'nft.ahl

Cr (el e!'t a fosl.ndvr.

D. lLduri 5i rechi lirgnrenie

rrsprc nant! ald \erhiNlr dN oaEcafl dovezl

LE(]ORLA PATRI1I10N] L LUI

Conservare reali si cons$vare i{:onografici

Dlrp:i apro{pe trcr sccole dc studii consacratc anrichititiln:lornra dominanrri a conserviirii lor rliDiine atadar caacir cu iconSnrfia ci gra\"l:i in ro ti aceasre perioada. exccptind paniat Anglr.rrhitectum isto.icir nu :t fosr protejali sau fesrauratal decil gr ie ur,i preJurir i exccpt ioDalc si la inir iat iv l unor pe.sonal i r i l i iesi lc dr:colr lun. I loma insisi nLr reu$it s i cont iDuc aci iunc depr() l l ieratf .carc o Inaulurasc in accst dodeniu' .

Cazrl Frantei cste l ip ic- incepind cu rccolul XVt. rnl icar i .afhi lcc{ i au studir( cu pasiunc vesl igi i le Srcco romlnc. mar !selor i pe ccle din Prolcnce. Tolusi . daci c i depl ins din cind :cind dcgradarea. stifea de pirisire sru dcmolarca lor. doa,inl jnr i minori tate sc prcocupi de l rorecr ia lor ni r l r r Se 1,,nunriilr pe dcgete rafele proieclc de coDservare si dc dcgaixf;rr inelor ani icc. puncluale ! i n ic ioddtr i lcrLral izalc '3. dar dj \ t rusef i l .or\ l "r . j r ( J. Jd| | nr\r f . ie in (Jdrut ,Uner)Jt i , f i r l ( tnf l . , jL j , r (r .lUr . l r , r n(n. I i rJ le. 5 i J:h J LJ :nr nt ( pur. r<. , r r ! r t . . q\J lpune In nrscarc_ rr tcf \enna sa r inl inc lara f inal i tntc Lcs.n..\ t r r r r c1 l r . r \ . L in r-<ie,e t ,1n N i , ;n ,5,A.. t r In.Dunchial iD fata aDrf i tcalrului s i ar 1i de. i i demolarea cnselor cr | .| l ^cUt ' i r | .Jnrr . rJ \ r . I r i nu . r t . . r t . i (u ' i r .ecotr .J | | r . : ror .1668. doar cu scopul in lbrmini s i f i r i i Dici un pr lr iecr dc co.scr!afe. Cltbei i l t r imi le in grabi pe Cirrrdon la Ninres. -uDde . .ccrccl , l . rmfi lcatrul r i Nl :r i \on carfdc . undc !a c\rmin mai rseirDri con\rucria arhitecrurilor pcDtr'u u di daca el! lirrnrcazisrDgLrf i bucatd de la 0 coloani i la i rh f i de la colonni la pcrereldiD spalc. iar in ceea ce pr ivetre sccl iuncr [ . . . ] . daci coloancic \ iJ lu l l lAte sau nl l" ' . Estc vorba desprc cccl$i intcnt ie pur docLrnerltaril. cind il insiircincazi pc Pienc N.lignafd,, sn di!cDe7!, \j ..misonre nari le monunrcnte anl ice din pro! inci i lc nrer idi(natc rL-Franlci dupd metoda tblosiri de Desgodels in lucrurea sr a.! E if t .6 oj t t iet$ d. Rorr. , ( 1682) ' ' . In t717. J. J. Rousseau dept in! .depradarea amfirc l rului s i \ t igmati4irz i ne.cl i jenrr f rancezi lorLa ccrcrea oralului. Ludovic al XVt lcr ordoDi punerea in yaior ,il monumentctor ronti|De tr res(aurarcir anrfilcatrului: il]lrcrupr Lr.R€volu( ie. \ant ierul cste rcdeschis de Napoicon in 1805. i rr der.

\RLltl r'\ \\.'TI(l \RlLOi{

, , , . ' , , , , l r l .n l r lu i . i rccput i in l8l l . nu este terDrinal i dcci l c incr '. . , , l , . , r i r nr r l i fzrLr-

\,,r,, hLrr'itil0 na(ionale nu benefici.rzii de o so,rrli rnai b nll Dupli, , , , ' , ,1 ' . rLr dc rcpcraj in prol inci i . Gaigniares inccarci in 1703 sir I, "\ ir"r pc \.crclarul de \tat Pontch:tnruin ca sallgardarea vechik)r

, , . { , , lk I r . l r i rnccz! 's i intre in i r l f ibul i i le slatului . sc lo\eire d- ' l iPsi i

l , , r , r l .c in l i 'npl i ca f i cum iu l i ncccsare nr iTe atect ive pucmicc.1,, , , ,1r ur) l t fe l deci t drugoslcr dc r i t i in l i i i dngo\te deaf l i ,pcn-,,,, | 1r irrslltur'1lti o conser!.rrc nutcriali li sistem hcil n1onu-

'." 'i,l,r i\t()rice. cu strategiilc cocrcnle de apiirure li rcslaurarc carc

l l . . ( t ru ef lgleza. dl ja sc nralal i . aratai fbur l0 bnrc accst lucrr l\ r ' r ' , . , , ,1 cnl lcr i nu s au mirgi | l i l h cercetarea r i dcscr icrea mon '

. ,1 "r , l ( ' r 1rol icc. cunr au l icut f f t rncezi i Vrndtr l ismul rel ig ios .r lr r , 1, , , , , ( i t rczcslc in ei indienLrre. contrai indu-lc in aceia$i t imp

', ' ,1, ,1 |rrct ic: c\ te _ o r is ipi i sninl i lat ' " ' . 5 j rnai . l les nr i ional ismul.l r , , , rr ' [ | r ic inui le ronumeDlelof rc l ig ioasc. l : l \ r te mostenrre dc| . , ,1 , , rrr i iu. s inl resimti te ct l uD alcnlal la opcrcle Yi i ale natnrni i ., , " , , r .Llr l . d. anl icar i se cr i lctui i in apir i l , ) rrc ale acestor, , ' ' . r . I i r i F- lc pun la puncl o struclur i dc Protecl ie, Pr i l t r t r i r i, , r . , i r r t i i \ , . r f i propt ic }Li t i i Br i tani i pirr i Lr i reeputul sccoltr-

r , , , \ \ ( u .r juhrul jurnnlclor i i a l pre\ei nespeci l izate, pc carc i l

' I ' t ' , iLr\ . rr i de l bun inccpul. c lc au jucat pcnlru prolccha patr l -

' ' ' " ,1,1,,r ist(nic ur rol carc. r ' r1 Franta.:r fbst n\umll mai l i r7iu dc

1,, l,:,ritlcl. pcnlru prjma dati. cu mribinc dc lLnrrtlate de secol nrirll ' ' , , , , \ ' i lc l i l l ranccTi i . ant icaf i i englezi pLrncau irr lc ineni c laf i ' doc-, , , , , ' , , \ i polcmici . problema rc\ t ur i i r i i monunrcrtelor nat ionale.li, r.,rrirc dc conscnare sau rest.rtrrufe inlcrvcnlionisti? Aceastii dez-r ' . , r , , , . , \ rpr i ! o:r(ur i i r i legi t imit i i l i i i r ier\cnl ic i ' . inci l lerbinte ! i nzi ., r,'.r ,l...hi\I de societatea irnticirnlor din t-ondra. ufmlt,l curind (lc

"lr, .,\ rlllli. cu ocdia canpaniilor dc restaurare condu\e de arhjlcc_r, .r | \ \ \ r t t pe o ser ie de caicdralc cngleze intre 1788 i i 1791'

t I rrr i rnclc transpaLentei . l s inrctr ic i 5i al rni t i l i i t le st i l . Wval l . in, , . r . ' , , , i [ ] le \r le. suprimi i umvotrnclc si al te obstacole in caiea pr iv ir i il','.t!( \fn ciitfe est. deplasca/tr tnonumentele lirncrarc. dcrroleazi

t"trr,|. l. lnc lechi . ir ocuicitc. in sens invers. clcncnle tirTii cu

68

lilrr]il

rl[l

ilt

ALEf,iORI{ PATRII,IONIULUI

elemenle vechi reirventat€, ca in caanl uEi r@se la catcdr&la dinDuftarn Pedcolul este cu aft mai mare. cu cit se ascunale subapalentsle exF iizei".

Reverendul Mibet autor de opele erudite si desenalofll Carter.mai cu s€3mi, lnmullesc aFlurile $i articoleh in csre denuM "dcvar-tarcs comisi bcontimu lo c{te&alele noasfe" qi Fopovlduiesc ocflrciadd irnpohila @rc s€ irxleletnic€sc c[ gergereatd!{turilor vcrbii noastrE mrretii care, ircd intacie. tru Dot fi decft imi-taDe derizoriu dar, f?lri fodoial!" nu vor fi esalate niciodal,ii'".

Argunentatia lo'5, intemeiatl in lntegi;e F notiuDife de calitar{$i autenticitala, respinge punct cu punct tezele lui Wyatt Ea iDvocl@loar€a nalionalll a edificiilor go{ice, deDunF dtlchite gus$lui Sicaractenrl ircmediabil al consecintslor ('taFiciul gi prostul gust alesecolului XVm au fost mai distrugtrtoar€ d€cft zelul ort al se-colelorXVI $i XVf'); eydlueazd pagubele carE ar fi adlse'sriinteiAndrchitd{ii" dacd Wyafl $i cei de !e3po lui ar fi l{sag itr voia lorl

Acerte badlii se dau cu Eai rrult de o jumftatc de secol hainteacelor lui Ruskin $i Morris lrnpotri unui alt Wyatt, cilberr Scott Eiarnttr cum coDssr rca $i restaurarea concrcte, efecliv€, irrym conju-garea urci putenice mdiy.fii de c'din dec'tiv $i a uDei cutroo$eri cese va laboglli odad cu progresul istoriei anei Totu$i, ace3sti epopeeeDglez{ r;mlne uDic! in epoca. Cu aceasti irnponand orceplie, imensa muncA de eruditie !i de irNedtari€re efectrati de atrticari rdtnlnepl"ac.tic ftri efed asupra corsrf,v&ii lrale a mcnurnentelor istodce

70

CAPIIOLIJI . I I I

Revolufia francezd

RLvol.tfllA fRANCEZA

,, ,l, t).\crierea litcraf;i $i plan$n gravali pileau in f:rla materi-.l,r rtI |roprii obicctehf sau cl:idirilof de conserva!

lrr .onlra exemplu contemporan di misura inoval ic i . La l l, l , , , . r rrhr ic 1790. ant icarul-natural ist Aubin Louis Mi l l in. cure sc

tr'rr {r cstc inrenlalorul cuvinttlui _'monument istoric' . pfezinli

\,1,,'r,Iri nationale consliluante prinnrl volDm al lucrtrrii salc

\,,rlrints ationdes ou Reuteil d( ,tru .r'tlts."Aducerea bunurilor

,, 1,./'r\tice in domcniile nalionalc. vinzarca prompti 5i lcsnacioasi

i ,!.\kn domenii vor procura naliunii rcsurse care sub influcnla

lrlorxlri. o vor facc cea mni fericiti li mii infloriloare din univers:,1,| ||u sc poate ncga cat aceaslai vinzarc preciPitati va li in lccst

r!{r.nl lbarte funcst?i pcntru artc li ltiinle, dislrugind produsc ale

t, r||rlul si riottrti.,?r? lJk)ti(.' a ciror coisen'are ar prezcnta illlcrcs

| | Ii\isti o mullirne de obiectc intercsante pentru al1c rii penlru

r'.r,rr. carc nu pot fi lransportalc lin depozilc]. li care vor fi

rr'\ rtt|hil !i curind dislrusc situ dcnaturale. - Si continui: Accstca.r'rr Inomrmentele pre(ioasc pe carc le'am desemnat* a li luute din

,il.i co.rsci di\lrugatoarc a timpului [...1. Vom da fePrczenurca,i\.r.cbr monumcnte nalionalc. precum vechi castclc. rlbn(ii.

r'r,'r'rsliri. in fine. toate ccle cilrc poi evoca marile evenin)er)lc ale

l'roiecrul lui Millin rimine accla al unui anticar Scopul siiu cste

,1,. r \rl!a pin ;magine fi dc x descrie obicctele hirizite dist!ugorii^

llftrerentarca Lor c necesnrll. dar ii sulicienti, pcntru it lc prclua

lr'rtr li istoriogralici. de vrcme cc. din domeniu Pini aluncr rezcrvat

Ir . rx l ibr. " istor ia a devenit unul din pnncipalelc obieclc de sludiu

,rL r(leliradlor ce151eni . $i la misura acestei dimensiuni fi!,urate, \.rhrc.rzd si reducc Mittin conlrihutia precoce a englcrilof care.

'rr.pind cu dislrugerer cleruhi ii monahismului in insula lor. L l

nr puhlicat desPrc acelasi subicct op€re imponante lr au descrrs cu

Irtri loate antichitalile lor cililc. militarc ri eclcTia\ticc '.

Ilillin rimine prizonicrul ttnci menlalititi care. dc alttlI. !tr

.r'tnx\ietui Revoluliei. in schimb. alelii insifcinati cr problemcle

rr,rtlunrentelor istorice dc caltrc Adundrile c.rrc s-atl succedat ll

Biserici iDcendialc, statui riisrurnatc sau oocapfiarc, casret.dcvastatc: de cind cuvinrul vandalism u fon lansat dc abaret!Crc8oitc, grcul bi lant al dist .rugeri lor revolul ionare'a fost f icul .rar rstoriografia abordhrii sale istoriogmficc ri fosr stabiliri i|dclal iu.

in-schimb. opera de salvgardare a patrinronrulur franccz inrpl;nild de Rcvolutie rirnine in general necunoscurtr Ea a fosr totusi ;nalizati minulios. pc baza arhivelor ii docunrcnlcbr oficiale. de F.Riicker cnre \,edc aici "onginile conscrvarjr rnonunrenrelor istoricein franla . lnu'adevir. invenlarea conscrvijrii nronumentelor isroriccimpreuni cu :rprrarul siu juridic si rehnic. in gcncl'al pusi pe searnrMoDafhici din Iulic. a fosr anticipald de insranlele revotutionarc:dccretelc $i "instructirnilc, br prcligufeazi. in fomli si fond.dcmcfsul Si pfocedurilc puse ia punct in liDrlnrt aDitor l8l0 de ViterM6rint€e fii prima Comisie a lnonurnentcl(n. rsronle.

Riickcr a verifical toralita{ca documcntelor publicare intre 1790si 1795 in scopul conservtrii si proteclici monumenrelor isrorice. Elplaseazd pc bund drcprare discursurite dc circumsl:ntd sau texreteoficiale. impreuni cu autorii lor. in lrirditia prc revolulionari afilosofiei Iuminate. insi acest punct de vcder€ cenrar pe conlnurrarcil impiedici sii sublimeze indcajuns discontinuirarea e.senlialii. introdusii in materie dc conservare a monumentelor istoricc de catirrnstnn(ele rcvolutionare: trecerca la faprc. De la o zi la alta. conservarea iconogrAfici abstracti a nricarilor ceda locul unei conservi

, r i ' . . , \u A tomc l . d.- n l \n l i " n ie n I

)

'1213

ALEGORI,A PA-I RIMONII]I-UI

CoDritctele lor. se \rcr vedca angajali inlr o lupri corp la corp cLlrcalitatea aspri ri vor trcbui si duci. firl prcsitire. un rizboi inedil!i l'ultiiofm.

Opera de conservarc a Comiterelor rcvolutionarc esre rezukalua doui proccsc dislincte. Primul in timp esre lranstirul ctrrrcnatiunc al bunurilor clerului. ale coroanci si alc emigrantilor. Aldoilea cste d;strugerea ideologicA circla o parte a acesto. bunuri iau cllzul prada. ilcepind cu ]792, nrai ales sDb Teroare Si sulrguvernul Salvirii publice. Acesr proces dislructiv susciti o reaclieimediati de aplrare. conrparabild cu aceca pe care a prolocat,ovandalismul relormalilor in Anglia. insd in Franta din timpulRcvolu(ici, demcrsul re ctional capdli o alci anrploare si o allascmnificatie, politic.. El nu mai vizcazi doar conservarca biscrrcilor mcdievalc ci. in bogilia !i dilcrsitatea sa. tolalirarea patrimoniul j nal ional.

Clasbrea patrimoniului

Unul din primele acte juridice alc Constirudntei. din 2 Lxtombrie1789. a lbst accla de apune bunurile clcrului 'la d;spozilia natiun ii t Auurmrt acelea alc emigranlilor'. apoi acelea alc Coroanei Ac-esi fabulo\transfbr dc pmprictrte Si aceasrd brurali pierdde a dcsliDaliei eftu fararp(crdent Prcblcmele pc care lc vor pune vor li si elc l:ri prccedenL

Valoarea primari a tezaurului dar asthl inregului popor€ste economict Responsabilii adoptd de indal5 metaibra succesorali penrrudesemnarca si girarea acest(i {czaur Cuvintele cheic sint mostenirc.succesiunc. patrimoniul si conscnarea". Ele au translbrmat slatululanlichiti(ilor nalionale Integrare bunurilor parrimoniale allare subelectul nationalizlrii, acestca sint netamodozalc in bunuri dtschinrb. in poscsiuni materiale carc. sub imenintarea cu daLrDefinanciarc. vor lrcbui pistrate Si inrrelinute. Ele nu mai tin de conscrvarea iconogralici

RI]VOT,TITIA IRANCI]Zi

I',rr.rcr magici a nofunii dc patrimoniu. Ea lransccnde barierclerrrrlrrlrrr 1i ale gustului. in categoria bunurilor imobilc. ooliunca dc

lr,l runiu aduni laolalti cu antichitdlilc nalionalc pc cc]c grcco-

i'rI.||rr.!i nai ales mostenirca arhitccturali nodcmi, cilcodatii chial

F ,.x conEmporanf, Kcrsaint rcaducc aminte Franlei inrcgi I...1llrln!'icca Nationali. Crddina Bolanicd. lcs Invalides. Obsen'atorul.ll(rn.tr'ria. superbul palat undc naliunca i$i gdzduic$tc rcgii, acadc-rrrrlr fi universitatca""'. Mai tirzii, biscrica Sainlc CcneviaYe sdu

'\l,rl,.lt illc. incd nctcrminati. stimcsc acccasi soliciludinc- Daci anli-

, hrilrlc au devcnit bogdtic. opcrcle arhilcclurale rcccnle caPill lar r'hrl lor sernnificalia istorici si afectivi a antichildlilor nalionalc.t irtr\,plul de patr;nroniu inducc astfel o omogcnizarc a scnsului dc\rl,r I fl|re se va repcta. in cadrul unui alilcl dc proccs cind, dttpd ccLn. ,rl (loilea riboi mondial. arhilcctuilc sccolclor XIX Si XX 5in1rr rrrl prolresiv inEgrate in calcgoria monumcnlclor istorice

A unrite elemenle ale moitcnirii au lrcbult. sc va vcclca, colllcs-

tdt. i|l sinul comitetclor revolulionare Tolusi, in primul momcnl. u[

{l\,!rnhlu de masuri. care conlirmd mc(albm succcsor:: i- au lbsllrnk. lri( in plan juridic cit !i in plan practic, aplicind Principii dcIn,l|nc pe care mostenitorii intclcpti le ar ulma pcntru rccupcrarcaIrr.r \uccesiun; care le ar aducc o cantilalc dc mobilicr incnsl, dar

l|\rl|rlii inf un marc numir dc cas(clc" .lrcbuia elaborati o mclodi pcnlru a inlocmi inventarul

rrotrrr)irii :i pentru a dcfini rcgulilc de gcsliune. La proPunerel luilrll|xbcru ti 'l'alleyrand a fost crcatd in accst scop o comisic zisi "atl,,||urrcntelor". Acesteia i sc ccre mai intii si c/./r3:e difcritclc

' nrrr(nii de bunuri recuperale dc Naliunc''- Apoi. jiccarc catcgoric

.rtr fi ca irvenl.ri./ri. fiind inrcgistrati $i s/.,re.J bunurilor carc o,, ' | l rp| |n ( decretul din 13 octomhne 1790) ' . $i mai alcs. inainlca,nx rt.i hotiriri asupra destinaliei lor viitoare. acest€a sint protcjalc

Ir \1rrse provjzoriu din cjrcuit 6c prin rcgruparca 1or in "dcpozilc"

l,il/rt.. i-ie prin aplicarea de sigilii. indeosebi in cazul constftcliilor( )crxirea ti controlul prcsupun dificullili practicc. Dar problcma

,1,. |(nrd este rjdicati de nevoia de a hotiri. urgent li intru cea mail,r i slujire a interesului colectiv, asupm dcstinatici obicctclor hcte-

'14

*

'75

ALLGORIA PAIRII!,IONIULLII

rogcnc devenite patri oniu al natiLrnii. Solu(ia cca Driri utoar.\'inzarea c6lrc pafiiculari carc pcrmile recuperarea tondurilof Jfcare Sra(ul relolutionar arc ncvoie endenrici Cclclalte \olurreclarni holirire. ingenioziralc sj inaginalie. liehuia. cu chel[i.]mjnimc. ca bunurile nationalizalc si fie adaphrc noilor benelicirLsau si lc lie giisite roi funcliuni- Conlrm unei disocicri crre se il.fi astizi la baza legislat'ei franccze pri!rtoare ta nonumenrel.istoricc. accsl patrimoniu estc implrtil in doui carcgofii. mobilc .imobjlc. nccesitind doL: tipuri diLrite de naramenr

Cclc dinrii '. intr ade\'5r. \'or li transl;rare din dcporitul lor pro\ rzor'u in dcpozitul definiti\ deschis pcnlru public. care conracrii r\lfel recenl inlentatul nume de Duzcu lrl.J,r, \au rnrr.;. ) . Acc\i.are funclia de a seNi la insruirca naliunii Reunind opcrc dc iifl..dar ti. conlbnr spiritului enciclopcdist. obiecre de arri aplicrrri .mr\ ini mu,/cLle ror r i l \ t , ,dr , r \ ' r 'n r l . i .n ' r : r . n 'c.u ' , , ' r t f r . fpcr.att;stici ii lchnic:l Aceaitar pedaco.lic cste dinrr-o dali conccprlar l.lscara nalionalii Incepind cu 1790. Braquisn!. presedinrc al Comisi.rpentru crcarca depozitelor. prc\ cdc o rep nirie omogcni i DrLuccl, :pe ansamblul leritoriului franccr'. :rnticipind marclc proiccl curpean al lui Napoleor

E|enimcnlcle pol i t ice. penuria f inanciar l . l ipsa de c\pcr icnt i i .imatur i tatca in nater ie de nurcologie.ru impiedic fcal i l r r . . ,aceslor nari ambilii. La fel a csuar si horifirea. cu loalc cii lls.\.aprobad pe 6 apri l ie 1791. dc a crea l . r Sainr l )cnir un hpi( i rr i .unde sd Uc adunate-_toare monumcntele sculptat. i i p ic l l rc r : llegi tur i cu rcgi i s i fa i l i i le lor". Numai P.rr isul tacc cxccpl i .Palatul l -ouvrc este locul s imhol ic unde sint dir i jare Si adunalc hL,lal t i sub Rclolut ie cea Inai nrarc partc t t bogir i i lor arr i \ t icc. ls lol . ,deschideri i \a lc. sau Inai cur ind a dcschideri lor succeriYc. i [ r .t reazi mul l i rnca coni l i "^relof doctr inarc si ideok)eice. prccum .di f icul t i t i lc tchnice \ i f inanciare dc carc se 1o\ea pe arunci proir !

In ccca cc prile.ste NtuzcLrl lnonumentelor tianccTc .rl lL,Alex:rndre I-cnoir- esle bine ca legenda cnre ii c(mieri o valoarc ri(ant ic iparc. \ , ic ! i ast iz i . s i f ie rcdusi la jusrele ei proporl i i ' ' . 1. ,

RI:VOLLIT]A FRA:{CI:ZA

,, ,r , r i .x rcestur muzeu st i depozitul crcat la " lbsta:" ' nr ini is l rrc

l ' , r , r \ r \ugust ins de pictorul Dolen iD 1790' la nropuuerca| ,,',r(.lrhii rlrccribr ccleTiaslicc. penlru a primi operelc de al1:i ale

. , . . f1, ,r rc l ig ioale. Elcvul s i iu. l -enoir a deveni l grrdian general '

1. , r rrrnic l?91' . La l t aPf i l ie 1796. Lcnoir dcschide publ icului

','l'a lrr l(lunali ii orsaniTai"L prin grij sa li dercnea conservirtorul, ' l , , r , r l n l depozitului . nunl i l de acunr "Mu/cul monumerlclor

t,.'r\c/c . Accsta consla din(r o fornidabilir acumularc de lrag

,,u rrre tlc rrhitccturii si scupturl smulse din ghcarele distrugerii O

t"1'r. x lcestor tragmenlc fusesc lransporlati 1a Pclits Augustins din

| , , t r , rrr \ i r lu i Lenoir : c lc provencau f ie dc la edif ic i i delcr iorate de

,, \,,Ir(ionari. iic fusescri prelcvate !i denlonlate Prercntiv dc la

.r!' r)rcnte riimase inlacte- cum ar fi castelele Econen 5i Anet sub

l, ,,,. r. alte lrugmenle crau trinrise dirccl la depozitul luj Lenoir de

,. ' i r f . (n i tetelc re\olul ionarc cirre adesca le luru inapoi pentru a le

,1. ' . r l r r dest inat i i -l)ou:r documente nc clarilica conlinutul si prezenlarea sdljlor

,',rr^rrlLri. in./r,rirrt1'ul siu. Lenoir face un in!enlar al "rinr'irilelor"

. \t!N( r cirror origin€ o precizca/i in lcrmeni generali dar nicio

,1,r . , .p( lca- nic; lnrma sau tuncl i . r ln ceca ce pr i \cste catalogul- sau

\,nr.r his()rique clcs nronumcnts des ans €llnis au dapilt nalional

,1,. rxnrurrrenLs . el indici lrdinea dupa carc aceasti pradi hcle

,,* lrrri r ibst uncnajali De\otirl cu tolul \alodlor clasice. Lenoir

,r,n,ri irr bloc rcslul arlci fraDcerc. Dar pcocuPal inainte de toate de

lrrl.rr:ogia cirici ti de inslruirca istonci a cedtenilor. cl a dispu\

1,.,r'rrcnlele dupi o croroloeic care i sc parrea verosimilt Pc lingi

.n(.srr .c l a a\ut gf i j i . de cr ' te or i s-a putut. s i reuneasci [ - ]or ice

t',.'r. (h o idec despre costumclc rechi. fie crrile. de birbali si de

l, itr!. lle militrre. dupa grade. Nlonumcntele astfel reun'te nu trc

|lrk t)r'i! ile dccil ca o coleclic de formc. inlevnintat€ in ftrnclic de

,tr\'rlc irr carc au tr:in 5i de poliliile pc care lc ocup u cei pe care

" rrprrzinth:' . Nu !a trcbuil mai tmlt lui L- Courajod pcntru a 8Ut

,,,,,. xt)rl)ape un sccol mai tirziu. in biografir sa dedicatd lui Lenoir'

ir ori!.. 1. souner nr rimpul trlmei Re\oluh deslrc ciner' lclar rlep r riitul. po/itia sti-. P?/t1d.dhr.l/r/rta Pans l92r p.195 (tr t')

16 '/'7

ALEGORIA PATRIMONIII-UI

cd acesta. 'in ciuda profundei sale ignorantc- era dolat cu spi|isliinlific inlr-un gmd suprem"".

Ani,nat. iD fbnd, de o dorinli de pislrare a palrimoniului nationltncsuslinutd dc vreo cunoasrerc isrorici sau de vreuD principiu selcc(iv. Lenoir opunea "orgiei distruge.ii,, revolutionare o verirabjlaorgje conscrvatoare pe care o alimenta gratie mijloacelor stupefiant.cc i-au fost puse la dispozilie de citre armart Este deci pe nedrclrcollsiderati o calomnie de ideologie reaclionari judecara ltlQuatrembrc de Quincy ;i a lui Deseine desprc ..acesr prctins conscrvahriu unde se insrimidesc zilnic orice rdmnlite de ternple. 1...1adcviftrt cimitir al arrelor unde o mullime de obiecte tiri vatoarrpcn(ru studiu. de acum f-iri legiirurd cu ideile carc le-au dat viali. .|constitua cca mai burlesci. daci nu ar ti cea mai insolcnli dinlr.colcclii:r".

Chiar daci nu arc valoarea novaroaF p€ care i-o arribuie legcnda. ccea cc a intreprins L€noir prezintd lotusi interes prin aceea cadcrviluie, inrr,un mod irproapc caricatural. dificultetile mentalititiinuzcale pc cale de a se naste. Nu oricine poate face pc consef\atorul colec(iilor publice. mai ales in materie dc sculpturi si fragmcnle de arhitecturi Cunoa$rerea si ochiul de anticar rimin pri\jlegiul unei minorititi. istoria fftei nalionale. in special a cclclmcdicvale, dmine inci a fi elaborati. cnreriile de alegerc a operclorurmcazl a 1i stabilile, tehnica lor dc preT_entare rimine inci d.

Bunurilc imobile. ministiriie. biscricite. castelele. rcsedinlclcnobiljare puncau altc problemc. la o alli scard. iar comisiile revolulionare alctrluite pcntlu conscrvarea lor erau inci !i mai putin inarmalc penrnr a le facc fatd, dccir in cazul depozirelor Din punctLrlslfict de vcdere al inlrefinerii. ele nu dispuneau de infrasrructurilctehnjcc li financiare ctre si le perm;ri si se substituie vechibr propriclari eclcziastici. rcgali sau leudali. Dar ei trebuiau. n1ai ales. sr.rrnvcDleze noi intrebuiltiri pcnlru edificii care isi pierduseri dcslinalio originarll: problcnrele pc care Ie ridica atunci aceastl rcfolosicse pol Dnisum prin compara{ie cu cele pc care ni Ie mai ridicn ii azi.in ciuda unci iDdelungate expcrien(e.

RL\Ol I I I \ fRAli(-filA

| \.nrplu: ce sc putea f-acc cu o biscici? Si lie arexud cultului

I r'rl( i \upremc? Aceasti solutie n a avut cu nimic mai mult succes

,1,, rr :rlusese in Aniichitatca tirzie convefirca tcmplelor plglne iD

l,rr ' r i ( i cfet t inc. St iLul c i neo-clasic. in acord cu idealur i lc

ll, \olutici, a ficut ca biserica Sainte Ccnevibve si devini. la prcPu-

In r.x lui Quatremdre de Quincy. 'Panlconul f-ftnccz' Kersaint a tre-

ll l \ri propuni, ldri succcs. planuri detaliate pcntru transloimrrea

lr{ri(ii Madeleine in se<tru al Adunirii nationa'e Br{quigny, in

{h'tlrh. sugera utiliTarea sistematici a bisericilor dezaltciaie clt

rtrr/e. '. llar catcdra'ele si bise.icile care. in multe din cazuri i$i

t,rfrrhrscri acopcniurile, au lbst mai curind convcrt;te in dcpozite de

rrnitii. de satpllru sau dc sare, dupi cnz in hale. in timp cc

"r,urrnirile fi abatiile erau ransformate in inchisori ca Fontevraull.

I'nrdrlism li consenarc:hrlrrpretdri Si efect€ s€cundare

l\lisurile imediate. luate inci de h incepulul revolulici. pentru

\.rl\grdarea patrimoniuhi nalionalizal. lin de o conserYurc pe cure

,I () numesc primari sau Prcventiv:i Prin contrasl. nunlesc secun-

,l,rr sau reactionalA o conscnare ale cirei proccdee mai metodicc.

'Ixr rubtile. mai performanlc li mai bine argumcntate. u lbst elabo_

rire in mod explicit pentru a lupta impotriva vandalismului ideob-

fl( cLrrc a f?icut ravagii inccpind cu 1792in(clegerea accstui demcrs reactional presupunc distingcrca'r'iln-

,hlirnului ideologic de alte forme de distrugcre a palrimoniuluj

' \ r i r i ( . apdrurc odJr; .u R(\olut id. m f i ralel . 'u con\(r \ ' re:r Pr i-

|lrr|r'r. intr adevir. vandalismul ideologic n trcbuie conlundat nici

,u dislrugerile rczultate din acte individMle. nici cu distrugerile

rn(l(Dare de Statul revolulionar. in scoflrri pur cconomicc ii nu idc-

,noricc. Actele individuale de vmdalism tin. cel mai adesea. dc

78

IJ

'79

ALE(X)RL{ PATRIIVIONILTLUI

cortegiul tfxditionai de dc\ieri care insolesc pcrjoxdelc de rirboi .de lulburiri socialc: fururri. degradiiri diclaie de violerF. d€ concupiscsnti. pcrmise de !klul juridic. Exisli in acchsi timp ti o |h.Lformii de dcgfadarc privati a palrinoniului- cu atit mai perversii.rlcit c sevirtitar in deplini le.salitate Aslfcl- de a luDgul !i de-a t rLi:Fian(ei. in oraie ii sate. achiziro;i de bunui nalionale au putur r drcle pe irta p.lmintului. ncpcdepsi{i. cirela din cclc nrai prcsrigiLrl\monumentc pentm a Ie lol iza tcrcDufi lc sa pcntru a lc coDlcr i i r lcaricre dc materiale de consrruclie: qoarra indururi dc aba(ia di:lClun\ri s(d marrturie longc\ itttii acesrui conrt)orL.rnrcnL

Mai ult. starul rc\rtulionar I odoDai el insusi. prin dccrcrcdislrucef i dcst inatc a suhvcDriora cheltuic l i le t i cchipamcntelc n] i l itxre si carc. la al t i scrd. se inscr iau in l radir ia l rmi l iar i VechiuluRcgin Citc [zboaie nu ru si l i t rcgi i Franlei s i r i dea ta ropi l \c\el . .de arSint i r aur sau ohicclele dc aurir ic: ] Adunlfea lcsisl : rr i \ . t l rananshie nlr a decrclat rnlrn i topirca urgintilriilor ti rclicvarelor. dlfir pLrs sir fic lmnsibrmatc in "guri de foc acopcfisurilc din plullltsau bronl ale cntedr. l le lor ( A icns. I lc uvais. Chanre\.Slrasbourg). bazi l ic i lor (Sr int Dcnir ) 5i biser ic i lor (SainGccrlai \ .Saint-Sulpice. SaiDl Louis des ln! 1ide\ din Pnrir) .

Cu toalc cestea. decrctul asupra lopirii eilc urmat. o lun:l lnultirziu. (3 nrrtlie l19l) dc o Suit(.l i]btnr.rirrr c re il lempcrcaza,prin erccptii. lntre celc noui conditii' sau crirerii ce ficcaf.rrlotiveazi consclvarca uDor buDr[i cLDdamnat0. ir)rcresul pcnrruislolie- fiulnusetea lucrilurii. valolrca pedagogicri pcntru nri sitehnicile dc e{eculie si penrru pfinra dati enLrDreratc laolallii \iconstituie o definitie inrplicita a nnnrumenrelor ri a patfinroniulLriistoric. Se poare vcde in cle inccpuul consen.irji reaclionale.

Aceasta (tm nr.nri r:ispunde. dc tirpl, vrlului dc vardalism pro\o-c t dc fuga rcgelui. arestil la Varcnnes pc 20 iunie 1792. Esle \iDgura dati cind pulcrea rcvolutionar:i a caurionar si incuftrjat dirtrugcrea sau degradarea palrimoniului national idoric din nrori\eideologice. Pc .1 august 1792. LegisLrliva promulgi un decrct pcntfu''sDpim:rfea monuneDtelor. resrurilof fcudalitilii si in special Imonunentclor de bronT cc existi in Paris". O luni mai rirziu. pe

R EvOLtJT lA fR r\NCEZ'\

r'. \frtrl.inriaire anul II. Convenlir decretcaT:i clr toatc ir)semnele

! , . , l r rr( i i i i fcudal i l i i ( i i s:r l ie dis lruse in gddini ' parcur ' r ' cu4r $r

, ' . . i ' , ' : : . r l .cr .* l cel nai ndical ordoni l pe I noienbrie 1792 ca

r't.r(. n(Ilumenlcle letldalitirlii si lic -convctlite in gu de loc sau

tn lc,t:ilura cu aceslc rniisuri s-irr putea par liaza tarnroasa con-

. , . , ' . ' , . u fui Vasari dcspre distrugcr i le medievale de nlonumenle

,hrr(r: --Aceslea nu s'au f:lcut din uri penlru itflc ci Pentru iL sul.

' . , . , . , .u," ' , . r : n" l i " ' l n I ' tnrr ' C( a/r J 'nrr ' o al l l ( l - \ l r r mdlr

. r , . r r , rudcl ism. di : l f l r ' i ( r i le lRe!"hl i i i l s in l ' r \ rc i ' r n i l r rorr((

it,,,,,",t"n"f. ti,u a"*olate. \partc sau de\llgurdc la o inuL sau cu

, rrr\rnrl:'nnintul conlilclelor rcvohrlionarc' ca exPresre a nor pllten

. ' ' . , i " i ' . , ' i " . " '1" i lnr .hrprte ' l (

c ler ' r r r"n ' rh i i ' r ferrdJl : rar( :

. " ; ; ; . . i " ' . , , . . r 'ng." ' ,n," rn ' rmh'u ' r ' l hun'rrra (rrur rnJrud're

.', ''r'i-trl

p"trl'l.rti"l nalional pin ;npunerea emblcrlebr unei

i ' . . . r

,a.0". r ' , , "" junl ' i " r ' r r r e\prrnr- i f " / r l i i inJr!rdrr ' r l ( d i '

. 'n . . r l rnLrrr lor \Ju lLr\ l r l rcalr \ " l r ' rndal i ' r rruhrr c\ l ( l i r r Jr ' \hr$urlale

| , ' r r ot ' lorur DJ\rd .uP.rnc Cnn\.nl ier l fn ic(I t ' de nr(rnrrrn"nre

, , "" . "1r ' "" ' .

* ' " ' " r ' r le ' i P rn\ ' ' l \ rcr " ' * \ lunle ' r lc ;e l lcute

. ' ; : ; , ; , ; ; . ' . . t ' i t , , r . r"n ' i

I ( ! . t lc A'nel r^. . l r ) bnrrruirc r l r l l l i l

" ; ; , ' " . ' , ; l inn' .nr, . ' p. 'n in ' r iJr 'Jr i t r ' t rn 'r 'arrrr r 'h ' \al ' i r r

' " ' , ' . , ' . r ' pon.n' lu i t r ' rn(( /- AJeJ{l r ' amph'Jtr l lc crpi i lu l \e\ l rc Jl

r,,-,,i.'l pl'.'.'r"i. la li rjdicatit pe spirtudlc ingr:Irnidite Nle idolilor

irrrnici si superstitiei" Pe 16 hrumaire anul II un cetitFAn anonrm

.,,.l"i,i ls*i.""" pricrenilor tibeiilii ri cgalirdlil cii in .comuni,,'i.,,rui:.

" r,,,t ti,i"."el:il diDrineatd holirire"r ca toatE acele odoar€

,,""iii,,*" a. r" ti*.i.'le din Pxti\ si fie transferalc la Nlonetirie pen'

,'" "

ii """*nit"

r" u"j republicani El corc cn "aceasli n:isurr sii

i',1."ii,"a i^,"". a"p*amcntele in timp ce ur ah menrbru arati c:i1,""i ,uutr. .o*rn..".. se inletincaTd cu Prrisul au cxccutat dej

.',i.i.r n,ir-tin .i .A -i,t .utind- nu vit lnni rininc in inlregul dcpartament

,,r.i urrrri din accste resluri alc vechii noaslrc rebunii"-

l1 ' { rn. id pr( : . , ' i -J. Inr \ \1re:r ' Acd/r l f r r l in nr i l i I / r t r ' Lt i \arr '

. r . , r^ '" J. l .a, i . r n ' , ' l ' ' r r .nrpn' ' ' " ' an( l ! ' r ' un )nrrrrr t I )u ' hJnf:

n0 8l

ALECORLA PATRIMO\ILLt:I

mcmbru al direcl(r-atului di\rr-iclului Llngc s. se juslilici cu o in!lnurltle totali: "Mai nrulti cetileni s-nr ptins ci ir)cjt n1ai vict rexrs( i , intr un secol al nt iuni i . scnne alc supersl i l ie i s i m i linrircinat pc liDgii adnxnisrafic si le fac sj dispari.... l\Iutti atrijtin isonul: Drc:'r asra inseamni sar ai apuciiruri \andatice. \.i \,mirlurisi ci le-ilm arur f-Ari si !liLr". llupi cum loemli am \izutdrstrLrgerea idcoiosici din timpul Re!olutici esie iconoclasre

h mod paradox l. dcsi conscrvarea rcacfonali nu pf(^,ine dc i.accca$i oanrcni ca vandrlismul idcologic. ca provinc de ltl accL,flpar ( revolUtiurirr Comitetete dc lnstruclic publicl ti col]lisiitc J,nrtc au publicat rproape sinruftan dccfere conlradicrorii Ltintre car.princle (dislnrgil()are ) sint anularc :,lu remperare dc ccle din umi.( conservatoaR' ). Lr o luni dupi dccrelul din t8 vendfmi ire anul IIaparc decretLrl din I brumaire cirrc interzice ..1uarc.r. (iistrugcrc.Lrnulilalea si altcf0rea in orice fel. sub prercxlul de a lirca s:i dispafisemncle feudat i t i i l i i t i a lc regat ir i t i i . d iD bibt ioreci . cotect i i [ ._. ] srr .de la al1isr i . crt{ i . desenc 1.. .1. rabtouf i . statui . basoret ic iur i [ . - ] . ;nl ichilAti [..-j Si ahe obiecte carc interescazi anclc. jstoria sr,]inlitiiDrintul . DecrctLrtui din I noiemhdc 1792 ii sricced dccreluLpcnal. din. I3 apri t ic 1793.. apoi celc saprcrccr oe pagrnnrclodologicc si lehnicc ate unei 1r.rr.r/.1id flrr. ta noniire d:nticn/./n i.rj'. Firi nici o indoiali. fie cic discursuri. hordriri. decrerc saLLinstructiuni. tcxrele refci(oare la o co serrare pe carc irnt denumit (l\ . .u jrJJr i uu .erLr;o .r l r an'r(rp. i ,z. j pnn toei( .r . \uolr l i tJ lcr .c lx lhre! Ior rJL). tr i r rrk. . j pfociJunl( dc nroleir ic J nrunumenr(t . ,rstonce elaboralc in secolcle XIX ri XX. Nc purem. in schimb. inlrcba asupra naturii ti senmificafici relltiei cc le leagi dc !andatismulrdcologic.

hrterprelarca lui D. Ilcrmant ar! n)eritul (lc a rupe cu crplicatiil.rstoricilor clasici ri Revoturiei. pcDlru el- ..dinrugerilc r"p,itti.un".sint datorate initinrilei opiniei publice ;i iace din etc -\,hita unuilrmbaj autentic fevolutionar si popular'i .: ar ti rorba de ir pune caprtrunci crlturi ciitisre ii dc a o inlocui cu dinamica unci cuhuri cgilitarisle. De atunci. discursul .si dccrelele dc protejarc devin instrunlcnlele unet taclici rusinoase sau pervctse: ecranc loeomahice

RL\Ol l l l . \ l -R.! \ ( L- l \

, ' ! , , r r . \ i r nr i rscheze contradict i i le acl iuni i tevolul ionare' s i dis i

' , , "1 ' l r !onl l ictelc ideologicc apnrute in sint l comisi i lor

', ,,,|rlrrrure. si edulcorezc exccsele de iconoclasm 5i si refuze a ii

.,.,,,,,.! rrsponsabilitatea Violertul anli randalisn al lu; Crdgoirc

' ',,'rrr\rcirzi cu ticerca pe care o piislteazi in lirla dislrugeilor dc

t',',.1 h cilderea lui Robespierrc. Dolada caraclcruhi simbolic Si

'rr ,irrlloriu .rl textelor conservatoarc ar fi. dupiL acelasr aulor'

,rt!olpc conpicta lor ineficacitatc.,trgurncnialia este in parte {bndat;" Eu ins:mi an1 |rrat'rl ci dilr

' 1,,.,! r omenlul conslituirii noliunii dc monLrment isloric. lonna tr.,,frnrcntcle discursului prolectc'r sint deseori imprumutate dc polili

. ,1, , { ! r /c,rz i di \ lu!erer dc.\ l r rr I iP de bunuriNr| sc pol contesla nici di\crgentcle dc puncte dc redcre care

, l , rrncru in di icr i telc conisi i i i in Adunare Pc 4 august 1792'

l)r..rult ia cuyintul in fala ConveDlici: "monumcntelc despotismu

1,,, sc prihulcsc in intrcgul rcgrt- daf rebuic octotite. pistate

'rn,trumenrele pretioase penlru arte. Nli s-a snus (Lc ciilrc arlisti cele

|lr .r'r poarra Saint-Dcnis este .rmcninlata Fbri indoiau incbrnat'r lu'

| ,rn)\ ic al XMea 1...1 ea merili ura oamcnilor liberi. dar aceasu

tr'.utr este o crpodoper:i l..l- Ee poale fi convciitii in monument

r.,l(mnl pc cllrc cunosciitorii din toali Elrropa vor veni sii_l admlrc'

t , i . r 'n.ua: i dc parcul de la Vcrsai l lcs (o voce: si i f ie ' r rat l") ' "

l',- lll dccenlbne 1793, Comisia urtelor' creatii Pc 15 august 1793

tr-nlru a giri bunurile confiscirtc Academiilor rii animati de D:rlrd'

,,1'tmea suprimarea prin dccrel ir Comisiei monumcnt€lo'. consrdera

r., |rea liberitli . Iar in ceca cc priYeste faimoascle Rdplortu asupra

\,Ixlalismului. cste lbarte adevirat cd au lbst compusc de Gt6goire

i,r r.rr?rrii. dupi Tlermidor. inspirindu-se dinlr-o lilcratufi la ctre

In,.onrribuisc cu nimic". in stirsit. este adevir.ll ci1 el'ctele discur

lrlui protcclor nu au fost pe misr|r,r ambitiilor declarate'

Cu loate .rccstea. terlele revolutionare desprc 5r Pcntru proleclra

t,.rtrimoniului monumental ru pot Il reduse la un discurs al relci

, rcdinte. Ble sint. lom vedea. prea precise. prea nlanifest orierule(!tre o grij.-r operationalf, Nu le mai putem nsimila unej denve

r.rclionare. "faia iLicobgici a unui Proces de cxcludere politicf""'

82 83

/\ I,EGOR I PA-l RIN'ONI L._'LL I

Doar daci le-rm lilce redaclorilor luminatr irl acesror tcrle un pccs de contm-revolulie. Dar dr fi oarc realist? Nu ar iDscnna o:,,.ci prciecliln asupm cornponirmenrului lof carcgorji al ciror afh.ri\i au dcpisi t l ' f rcbuiau ci oarc si i recunoasci pr in jo .nnpfeJuririlor fiplul cii o nutiune i:i poare aroga dreprut de a d.uur ' i i l rn. l . ' rn(rr t ' . lc nrrrcnir lc l r nrupf iei . r lc i \ ,o r t A l , ,nrr(( lu lur | . rb\" lurc \ i . r ! " i | |d i . r , ' IoU.r I r , , iune i r r , : Nur. t i i f(uli(nralizatii diltFo d l:i cu lr, te componentelc sale inlcamna sit r.instal:im in Iniezul uDci utopii c.lle abLrlelre rinpul in folo\ul ctitlpure ti nu al etcrDililii. cunr o prc{inde. tjrgcnra actiunii i rpl|rcileodati o tltolr manttntelc(t in condnira lreburilor oDrene.Anfopologi i re,au Drni invi lat s i c i socier; t i lc t radi t ionale pure. lc ic l ic, penrru o dural i l i i ) rrr l r scurr i . r i tual izar i . s i fuca absrracr ie,1.l rccutul : i objceiur i lc lor pcnlru a tr i i in imediarul prcTcnlulLr i . I ) ,accste paraDleze nu lirc decil si conijmle regula: indi\izii ji \ocr.tarca Du si pot pisrra r i dez\ol(a iden{i iatea dccir in r imp si ! r t

Aces(c adelairun iru fosl de\rernc intelesc de oarrrcnii carc ,,or{anrTat prnecli:t nnr!renirii DronLrnlenrale a natiunii. ilnpotrj\.dccretelo' \.rDdali/rloare. Nu pare necesar \i i eryreUm mnrurta(ca lor politieii cu :riUrorul crireriitor robespicrriste. Ei a\eau !.obiccti\ o d blii dcp.ilire. c\presie a unei gindfi minorilare si t],carc o condalnn.i in$uri propriul fisuncl la a Du li decit o llnricip!r,

- _X{ai i i i depi i r i i rur v iotentci ukDice: oi st iau ci l io lenla nu poi.fi lcgitinri dccir daci esre rcmporari. cii distrugerile trcbuiau \.rini)ri |.ifli cafe. nrai li|ziu. vLrr fi cililc ca cicalrice. Vicq d.A7\r"Cind poporul. inrrnral cn bilc. faubunibr at propriilor liiiiimlri ,rapi f i tor al propf i ik)r dreplur i . s i ,a rupt lantur i lc s i \ i , r doborlasuprrrorri. pliD irt[nci dc o drcaprii minic. a purul ]o\i in orice: d.las( izr c ind a rcdat gr i l vurului s i r i rbunir i i sale in rnimite un, jlegislatori. ale ur)or Dr.rlisrrali in Srija cnrora el se tasi 1...1. nu ii ,oarc de ajuDs si le nrpr leghcze pudarca?' A rupe cu lrecurut fr'anscamDli |ici ilbolircir nrerrrcriei nici rlisrugerea monumenrelfrsalc. ci pislrireir unciit 5i a cclorlalre in(r o mi5care dialccricl carr.

REVOI LTIAFRANCEZA

,,, i ,1. , \ r t imp. asumi 5i dcpi5e{te scmni i ic t ia lor isk}r ic i or igi-

",,, rr('!rind o intf-un nou strat scnrnnlic. Kl|\iint eloci acestet ," , , ( l rbrc care. aminl indu ne ci nu am iast intotdeiruna l ibef i .. ' ' r . ' , r t rr ochi lor nosir i prclul l ibei i i ( i i '_. At i ludincx lui Romme, ar, , ' \ r , ( l d Azlr . a lui Kersaint s i a: t l tora. cafe sc lefesc s, t asimi-r' .1rrx si cunor:lerea ideologiei. estc cornprLfubLlll cu rceen a revo-r, ' l ' , { , . , | l l (n soviet ic i care. din 1917. au consefvdl intrct olaiul s imr, ' l , r l lnrtrr i i lar i lor. Sankl Petersburg Si palatclc sale. undc poporul, , ' r . rr . a renit s i def i lezc r i lual in lala nlrdor i lof isk)f ic i s i le l t i a

. , , , , , r r t , r x.unur l r re de ( t r r i .u\erunr. ro ' rd. l " f i i n t iunrr .\lNi. depirirea luninat- a conscrvini prrDarc : nu miti c vorbir

,1, , .1, t l . . r prcveni o monstruoasai n\ ipi de bogit ie. Misur i le de,,r , ' r c --secundare sau reacl ionale xle Ptr l r i r rx)niulur istorrc

'1, t',r\\1. asocijndule unui inreg origin11l. Lrtil dcnre|sUl conrerva'n'r tr.r.tic din prima sa faTi revolutionnfi. cil 5r coD\crvarcir.u',,nrr. dar iconografici a anticrrilor

l . \ lc le conscndri i secundare al imri . xdeseLr cu el()cinl i . obiec

',\,.lt lor polilicc 5i materiale: Toalc a.e\te buDuri Prclioasc cafe

. r.ir lrnute deparlc de Popor sau carc ii ctau rr;itrlc dorr pcntru a_l,',,,t'le de rimirc 5i respcc!: toale accstc bogilii ii rpanin. Dc acumrr,rrrc. ele \or seni instrucliei public!'i ele Yor \luji lll ionn:t'e.tl. fr\lx()rilor filozoti- a magislrLr(ilor lulllin (i. a n!ricultorilor,rr , rrrr i t i . a anist i lor de geniu caror un n)afe popor nu le va coinan-, l i | r / . rdar si i celebreze cum se cuvinc \ucccsclc l . l " AccastaL

ta,, l . \ ic de crcdintd nu l inc de sof is l ic i Ex este lcgi t iml lar dc rn dis, i r ' \ t i iDt i l ic : i tehnic.

l,ttti- ItlJtnrctilD1 sut kt u?tiitu d ittvnbtio Fla se dcschide cu,' . firlr'r rpologie a tatiunii 5i educa(ici Si \e inchcie prinlr o la ftlri, \ ulli condanrnare a vandrlisnului ''.

lrnre acestc doua picse de bruluri. toializind .\ase pirgini. celclilr. lLrizeci si patru pagini. din carc sc contputrc r?.\rlktldr' sint inIrrrr!inre consacrate delnirii dilenlclor cLrtegorii de bLrnuri sr,1, \r i r ' r i i prcccdeelor telnice propf i i l iccr i reia cl iDlrc ele Pincip:r lulr ! , l , t r ror al accslui text ului tor nu cstc n;ci oDr lol i t ic. nic i istor ic.

'r, r xrtist. El este F6lin Vicq d Az)r". suecesor al lt|i Buftbn 1.r

8.1 llt)

TE(X)RIA PATRIN1ONILTLL I

Academia l iancezi ( 1788). auior al tucr ir i i Dir .oj t^ srr t atutt | | l.r,tsidet le sous s?s rtlppofis ute. I hinoi.( nantrcIe. !,n. sa no,t, ,datt e. tur se\ des,:riptiotls et s t.k! nuniArc (k fret?ctiou .)/.r,!ud.ge Acest savanr. specialisr al anatomiei creierului si unul L: icrcatorir anaromiei comparlrc. ir transpus in domeniul mor:mcntelor rstoricc terminologia. precum si mctodele descripti\alJ\ inumi. ! !ure I td!ur( ' - (ctehrr rn di . \ . rplna \x \ mir pu\ In .! rcrul prol(( l rer p: l f i rnuni lur n tro al \ r i inr l \ l p((h:ogicJexpcrienla cadrilajului rei(orial al Frantci pe carc I etaborase in .Lsul lerceririlor sate asupra epizooliei,.. R;tut jucat de Vicq d.A/\,la Comisia temporari a arrelor. in r impui ni to. 1792 $i 1791. j l ,treaz.l o noui imaline, pcrrru priDra oari practici. a relalji L,rfecunde inldinutc de $tiinlele Dalumlc cu studiul monumenl.l,,istorice. ln mareric de arhjrecruril. fita tip srabilite o jumiral. ,,secol mai lirziu sub directia lui M€tmdc. nu !a fi mai precisrt .aceca din sccliunea a XI a din tt|nr .tiDt. Cadrul consruit de arLzanu conseririi rcadionale penrru inlcnt{rierca bunurilor imobrl.ale mostenirii nar;onale elibereazl !onccptul de monumcnr isroric ! Lonce rcstncrie idcologici sau srili:,tical Corpusul reoretc sau \mr.,al monumcnteior istoricc cuprindc de aci inainte. in afara vesrisjll,grc\u Inrnrne ranJ\e n( pirrr in l l r rncL,, . anr, .rhi tdt , l ( nr l rol(cel( ice. in lermediareio'Si gor ic,c). t i . am vizul . operc de arhire.turi clasicc ti neo clasicc.

Valori

Valorile a{ibuitc acestol monumeDlc sinr dez\dlurre aril ,1.uscacrunea decrerclor ti insrrucliunilor publicale de ComirclLlinstrucriunii publicc de la crearca sir_ cil si in elanu.ile laimoascl,..Rappo s ale lui Gr6soirc. care rduni holatra arsumcntatia de/voltali anterior de L&anal. Ronrmc. Vicq d.Az],r si atri londarori .conscrv?irii secundare.

Rl \uL' I I \ tR.\ \ (L2.1

\ ,1, 'xrrLr nationalii cste prima. fundamentalf, Ea cste cea care' clc

r, ' , , , , : rparr la al lu l . a i rs l ' i ral mi\ur i lc dc conscrvare luate de,,

' , ' , r t rr l instruct i rni i publ icc. e rr just i f ical invenlar ierea 5i rer i i i. r , , . , r l | t r ror categori j lor hcterogcnc :r le srccesiuni i" ln mod

fi treculi sub l5cerc dc Alois Riegl care a fbsl tottrli.

r, l"t)/. primul istoric care a inlerprctat conscnrrca monumcntelor

' I', t,,Intr o teorie a \aioriloi Omisiune limufitoare- Riegl judecn

r, ' r , i r rni dc monument istor ic, nol iune cirrc a prcvalat de a lunguL

r,,|, r|lLri sccol XtX ii pini in nnii lc.)60. ti nu in lcrmen de patrr

,.i'l!r nces( din urmi c0ncept. lilurlt penlru a dcsemra bunurr

r t , , ' r t | )and nat iuni i s i suscept ibi le dc o conscrvare dc t ip nou. pierdc

!' t{tlr Lr pcttinenlci sale ri cade in desucludiDe cind Revolu(ia ia

l[.r( in franta revolutionari. lrloarer nrlionalii cste cea care Le a

n rrr|rrl pe toate cclclal te. alcartuilc intr un anstmblu ierarhiTai dc

' 'r, \xloarca naiionali nu poate Ii di:ociali ii cliruin ii conunicd

rrrr .r . r sa afect iv il'( rnru incepul. \aloarca cognili!'tr- cducari\i in egali nliisuri.

,.,,f \f rarnifici intr o scrie de donlenii pri\iloare la sliintelc

''t".1.rel.'5i la multiple miicslrii. Sar rccilim incePulul. deja citat. al

n \r,llui ,,jr'rdjor.!r, h1 nkntiit.l itr'/,tn)ri?r Nu se poatc spunc

irrr un lnod tnai lapidar' ci nonumctele istor;ce sint purtitoafe dc

','l,rr de cunoatterc specifice li lcnerale. pentru loale calegoriilc.,' r,rlc. Oricirui secol i_ar apa{inc. feaftinlelie dc alfel Kersaint,

,,n'rur)rentelc sinl 'martofe liri cusur ale istoriei" Ele permjl asllol

, , , rnrrLr i |ea unei mult i tucl ini de istor i i . pol i t ;c i . a mofavurrhr. i l

i,r.r. n tehnic;lor Si sa slujcasc?i in acel$i timp ccrcetarca rntelec

r,r,rl,r \i fbrmarea profesiilor $i De$tciugurilor Ele initiazn. pe lingn

r, r,rnr. intr o pedagogie gcnerali .t civisnului: celitenii sint dotali

',r ,' rnenorie istonci ce !a luc.t rolul alcctiv al unei memorii vii'

,l lrxlali ce le ya mobiliza senliDcrrtul dc mindrie si superiorilate

l) , r l i r \a lor i le (oeni l i \ . urrn lJ ! i r l i ' i r r . r e(unomirr r nr 'nu

,,i flrcior islorice- Pc de o Pane. elc oferii modele industrici"". a sc

'it, lege manufaclurile- Pe dc alta. in secolul care institutionalizeazi,r,rr.le lur". din care inalla $cictatc cnglezi licuse un ril de

86 87

AI I]GORIA PATRI\IO\ITLUI

inir iefe. rnrL,r fe toct( le\ tel( iuentron. ir /d inrpor ' l rnt . , l nr,lui monumcntal penlru atragerca viziralorilor srriini: .-arenclc INimes si pulul de pcste riul Card au adus poaic m.ri nrull Frllll..dccit i-au costat pc Romani" : Exploalarea monumenlelor 1ran..lprin tur;sm cste imaginati dupi nrodclul pe carc ll,rlia. qinsurr. ,,Europa. il rcalizasc de mulli !re,n. daroliaa unui ansamblu de 11 'uri excepliolrirle. dinkc carc Rom0, cu anlichiritilc ci. esre doar ..mai pfestigios. Doar in secolul XX acesl lis tudstic !r face in F | .obiectul unci politici

Valoarca r(i\tjca a patrimoniului monrmctirl este. iera|lr,vorbind. ullima: starut de intelc5 inlr{ \rcme cind. in ililra mcdiil,,cul t i \a le rr hnrnJrc. cnnc(.ptul , le. i ru r iminuir i r ly .cr , .nouunea dc cstetici de,abia i:;i l?icusc intra|ea Tcrnrenul de irLmusete aparc rareori !i menlioDal tn gnbi in tcrlcle Fviroare 1.,conservarc. /rrrrl.ri.r? nateazii capodopercle arlcj din sirr-cLr.lpunct cle vcdcre al rolului 1or pcdagogic penrru forDtarea arlisrilL,rKcrsaint. carc insisti as[pfa liumuselii cdificiiloi djn Parjs. cll,talir a anclor" . o face mai ale:, eyocind in faloarea lor imaginrunei Franlc pe carc ele o crpun in\idiei recinikf F]lanurile liGrcSoirc dcsprc frumusetile arlcj goricc apar doar in al doilca j; itrcilea Rat?.//'f'al siu unde ocLrpl un loc redus.

Ficind din monumentele isldice proprietatea prjn nrcitcnife .in(.lesului popof. conitetele rclolulionarc ]e inzc5uiru cu o valorr.natonal i donrinant i i i Ie alr ibuiau dest inal j i noi . cducari \ -ftiintifice Si practice. Aceasti lrccere la acrul pracricij d. conser\rr.prccun t i aDsa blul de d;spori t i i Si proceduri l i rar prcccdeclaborat pcnlru a lgua. marchcrzi. penlru inti;a oirlli. o inlcrlenr.novatoarc a Franlei in geneza DxntuDenlului istoric si o pislririi lLr

Roiul insl0urator. s a vizul. {usese juc,{ de Italia. Apoi. in epo..,clasici. anticarii confcriseri unilalc srudiilor europcne asupra anlchitiitilor: dc l o tari la alta. muleele iconosraficc nu \e dcoseberLdccit pr in st i lu l reprezenl i r i lor in sens opLrs. ComiteteL.rclolut;onarc introduceao o ino\,a{ie- radicali" NIii muh. pflrmcdierea accslei dilcrcnte. elc fealizau o structuril de conser\ar.ccnfalizati cafe urma si devinil. pini la recenra descentnlizlfe i

REVOT-U ftA fRAiiclizA

t, , , r , , ,1, ,r in Stnl la ni le lul rcgiunibr, camcter ist ica gest iuni i

r'.'ri 1 /. r nl(nlumcntelor istoricc.r , r.clardlc anlicarilor- ca ti muncr lor de inlcntaricrc putcau fi

' t r , , . t , , , r ' ( ,h c. i l r ( 'ndi \ i / r ' cruPrlr 'xu nu in \o ' iet : i l i \ rvrnl( 5_a

., , , r . t r r . r r . rzul e ind aci . lcr \ r - . ' r r lur l in rnod.ponlrn ' i l t f rnr pro-

n I.r,, Inrrilor monumente religioasc in ]vlare' Britrnic ln Franta'

, , , r ' . ( r \ rrca t t rui patr imoniu procl lmal ca proulet ' r lc i t tu lufof

, l ' \ |k. in schinlb. chest iune dc s(a! in $lburarea rcvolul ionar 'r '

[rir'.r \ucccsiune nationali est€ adni sratii dc comitcte d'l 't", ,r, , tr . | ! u lcmu I Fvolutionar le delcgd autoritalea sa PoLiticr de con-

., ',.,'.1

..t" un mccanism al dispo/itivului genernl de ccntralirare:

,n .\rr claborirlii la Pans. sub respoDsabilitatca ministrului de

lrr, 'nc. in dcpanamente. prefectul. ca rcprezenlant 'rl adrninislratier

,l rrnr. esic cel irsircinal cu apliclrea ci Structurr adminisfatili

, h ,()nstituiti ii v.r fi de ajuns ia Cuizot si o reactuali'acze in l8l0

,\'llcl. pc vnlul de la 1789. loate elcmentelc neccsare pcntru o

" ' r , rn(x polr l r( . i d i iun\(r \ i l t ( r prtnmonr' t I r i mlrnurn(ntr l r l

I r ' , ' r "r puir"u r(rrnr le: (r(rrer t (nr\cnrr lur de monurnenl r \ ror ic r l

,,u," .,*."p, ..t. lirgit in raPort cu al cclui dc antichil'lii un cor-

r" , ' r r r , urr Jc rr \ \cnrar ier( : Jdrnrni ' l r ' r r i ( In ' i | ' inJl i ( r r (orr 'er \ r r ( l

l ' , r ' . t r r r r rnd oe Insrnrrrrenl ! jurrJ i ic { i r r ( l r r ' : \ Jr ' |nrr l i r ncnl l ( | \ i

r ,1, , , . r De 3tur l( i l i r : egJt ,u ' i * ' 'urcu p. ' rnn'"n '" l r r i r* turr ' nrr I lo ' r ' r r t t i ' t rh l {e 'o lur ie '

r,,, r lrctiunc nici ipocrizie Acea\tl cxpericntd a dur:rl s.rse arulr ir

,l rf.r)inal pe lcrnlcn lung e\oluliir conservilrii nx)nur))enlelor in

1r.,,!lx. Desi-eur. nu putem 'sti carc 'rr fi lbst dimcnsirrnca distrugeri

|,tr (hei ea nll ar {i tbst organizaliSl ini tul Revolu( iei a insemnrl i i inchcierer lucdLri l ( l l conisi i lor

r, 1'niabilc. Opcra lor nu a fos! co linuati in mod oficirl lnt€rcsul

1,,, NrDolcon I avea si se concentrezc mai alcs :itrpr'r mulcekx

t , ' rc t rnusie Napol6on) a\e si deYini ddoriti l!|i Vi\'^nt Denon

rnrrtrrl lnurcu rlodcrn !i. in Poida lui Vivant l)enon tnuzeclc din

lr,^incie primeau partea l;t din fnbuloasa pradi rrdun'rri prin

irrrrr ta judicnrasd ! i s istematic i a marikrr nnrzcc si colect i i

, ,,,,,pcne.'ebsorbir ci totul de accst proicct de lransfur $i aproptiere'

88 89

ALECORIA PAf RIMONITILLTI

Napoleon nu s a preocupat dcloc de soana monumentetor rskrl(,nationale. Deznarionali/area unei ptrrli a bunurilor irsfiinarc el,,1lribuia Ia toropirca unui aplrat de gcsriune na\cul prcmi ,,Mentalititilc nu erau dc alrminlerj coapte pcrLru ca pracuca con\.vatoare sd se gencraliTrze in alara contextului rcYolulionar

Conceptul de parrimoniu cra. ca si asttui. afcctar de o pu(e r. ,conola{ie economici cc conlribuia la ambi\alcnra lui lir in ,,pr ive5re not iunea J( monumcnt jnor i . . . ea l rebuic,d f i r . rma! tu r lneclari penfu majoritaloa publicului rinp de inci multe dcce|rlDach Kersaint, inslircinal de C:ursiiiul depafamcntului din paris .,conccapi noile moDumcnte publicc. disringe linlpede iDrre n1o|Llmente istorice'! ti monumente. ditlrcnla pare greu de pcrcepul pfirru publicul nealizat. iDclusiv pcrrru rcsponsabilii rrunicrprRispursurilc la douii anchete lansatc respecriv de Comisia tempor.! ,a a{clor in venrose anut n I tcbruaie-manie 1794) si de coni..lucrinlor publice, pe t2 nressidor anul [ (30 iunie 179,1.). sr.,,]Drirtune unei mari confuzii in ninuircr remrenului de monumcnr

Dc aldel. istona arhitecrurii era inci aproapc inexistenti si rjld i \nunea dc ui tenr de anJlrzl | j re \J pirm a o tr l tarr \ r \ t rmurlx edi i ( . i i lo ' de consenrl ln ptus. far i n.o(ur i drtrcutratr le sFcri lsrluatici economicc ti polilice. ge\rionarea mottcnirii rcpreTcnrLr ,,sarcini pe care numirut cdificiilor. a ciiror intretnere firiese asigurati pini alunci de inslan{c abolile, o f-ecea supmomeneanrCerccliirile pregi(iloarc ale a licarilor, a(ir de ibtosiroare penrrrconstrluirea corpusuiui dc moDumenrc istorice, erau in schimb litsrte dc liralihte practici. Etc Du di:ideau, deci. nici un fel (1.pregitire in vederea sarciDilor Drateiale alc conscrvirii. inci spor r,de deteriorarea la care crir slrpus parrimoniul imobiliar prin ljp,.,intretiDerii ti ca urmare .r prtrdlfilor pc carc le sutedse.

in ciuda acesror greutili Si a abandonulur arlrtunistraliei dc st.jrp€rioada cuprinsi intre 1796 Si 1830 nu sc soldcazi. in marcrie (t,conservare a monumentetor istorice. cu un \'id complet 5i nici cu L!,rcgres. cum se credc in gcnenl"i Reccnr s a dovedit.'ci opera coil

Rr \ol t lL\rR,\N( tz i

-,',,n l()r lummafi a fost in Parlc continuati sub Directorat !rl ' r t r ' r"r pr in Consi l iu l c l id ir i lor c iv i le. inst i tui t in 1795 pentru a

l,'i l,r Ul Consiliului clidirilor rcgclui. Cu discrelic. perseverenti sirrrr;I".r'c reduse. acest organ a lliul chiar si !i inoveze. Datoritd

Ir,/.rl(i in rirduile sale a unor arhilecti c.rre. ca A F. Peyred..r i , r \ r xnl icar i . Consi l iu l a pus. in l ianta. pr imele Jaloane ale unei,1,tr rr In( .r reslauririi edificiilor antice"',si s-a pus in serv;ciul arlei

t"1, . ' I 'e ocol i te. in lupta lor impotr iva vandal ismului i i speou

l rlrl,n . arhileclii Consiliului au fdcut, in Plus, pcntru intiia oari'

rn l reraleze cal i tatea estet ic ir a cdi i ic i i lor medicvale f i au con

r||l,rrr lr pregilirea recunoaqtorii'$ de care se va bucrra. incepind

,rr r l r lo i lea dcceniu al secohrlui XIX, v. l loarea a i l l ic i a monu

rih Ilcl0r treculului.

90

I

9l

' 'MonuDenrelc vechi i Frante dct in o tr is i i ruf i ! i un inl ! . ,deosebitc: ele aparlin unci categorii de idei \j sentimcnre enrr.mente nalronale !i care. roruli. nu s. utdi rit toi.:(": t,tti prilr in( l r l c( l l l l J jn i \o l rm l t ru.rr . r r i i 1, , \ .7c, . p; / , , t1\ t t t t , . \ \ t t : , , t ,ti.tucs dan!; l ancienne Ftz,.(. publicari in t8l0 d. Chartcs No\ .lSi baronul Ta] lor. r\ccasra consrurare a unei secituiri iRnrcdilh .ca !r precrzarea adiugar:i imcdiat ci autorii nu \triihal Frunla..calr t . rre di \a\ant i l . r i cr nrslr L:r l . u Luno:r . . ] r r( \ \ . ,1aspccle inre.csanie ri inseta(i dc nobilc amirriri . pe scurr. rii e..\orba de -o cilirorie dc inpresij'- traduc o schimbare de mcnl.lIate Nodier p.csimre. pnnrre primii. ci \ccotul XIX te \:r atril.ant ichi t i l i lor un nou staruL l lonumcntul isror ic int . i arunci i r t t , /sa de consacmrc al cirei termen poate fi fi\ar c:itre anii 1960 \,.daci doim o alli piatri dc hotar sinbolicd. la 196-1. dala redacriCanei dc ]a Venctia.

Ace.r inrer\al c ' , ,nuloq:c pu., lc tar( i pr i i inrrns t" pnnr.r rco.r-1rtr l ' l ,er j ( \e.r i rcnr. . laJrtc \ r Jr f . - . .n1( (" f i . r r j p lLr pr , le j r .prr( . o tc ' iuJi , / i r re mrr l i rJ A. -1. dc prtJ j . ,onrr jor , t r i t ( u : ,sr (u! i i \ r \ t ' J t i dr t r tJt , , r rar (Lr , , l .er lL ' lJ r rnr i r . , pr . r , r i ( , ( Lt( . .servare a rnorunrenrului istoric: avansul rcfleclici briranicc ..menl ine pini in ul t imelc deceni i le secolului XIX. ciDd t lal i iL .tir-iic germanicc preiau rlafera inovatiei. in acesr fct_ descopcrilst i intclor f iz icc si chimicc_ inventarea de tchDici sau. mri rr lu l t . pr, ,gre\elc afheologiei si isloiei arrci care. imprcuni. au marcat it./voltarca restauririi monumeDrelor c disciptin:i de sinc stirtibi|LAstfel . cvolut ia : i revolut i i le artei s i ale gustutui . atc cirn. fornjr

CAPIToI,TL ]V

Consacrarea monumentului istoricI 820_ 1960

(loNSr\CRAREi\ lvlONU\'ILNTULUI ISToRIC

.. lrr,rrc si intlicdriri exagemle alr dctermirat faze distincte ir

,, ,r.", .r \i \clectarcr monumenlelor istonce ce unnau a fi protejate'

,," ,, 'rr,l.

irr cazul avangardelor arhiteclurale alc secolulri XX" pini

1., ., ,rrlil:r activ impolriva conscrviirii vechilor monumente: plaruL

\, ' , .1r x l lu i Lc Corbusier ( i925) rddea vechiul Paris ' ldsind in

"", , ' . [ ( numai o iumitaie de duTini dc monumente Acesl mani lcst

lr "',* lii rnotleme a iicrt scoali dupi al doilea rnTboi mondial ii, t,^r'rn.piratorul renovirilor' distrug:toarc intreprinse pini in anii

l ,x, r l ( l p i aceel( ilcriiie nalion.rlc. mentale sau epistemologicc. tehmce eslclrce

i'r .rk e oermit inlr adeviir rcperarca de accente Si momcnte semni-

r ' . , r ' r t in istor ia monumcntului istor ic Totusi . div iz iuniLe crono-

1," tr. Dc care ircestea le inroduc nu au decit o importantii rclativri

., .- "iraari

in conpafrlic cn unilatea perioade; ( 1820-1960) carc

l, ,,rirlobdaTi: unrrite sulerani impusi de stalutul pe cate I a

,l,,l,,rilit nronumcntul isloric prin rec noa5terca. coerenta si stabili

r,rn.' \r. odrtii cu venirca erei lndu striaie- Accsi statul poatc fi delinit

t , | |ntr-un xnsimhhr dc delermini i r i noi 5i esenl iale pr iv iroarc la',,,,nhtt

tulotih[ cu care estc inveslil monumentul istoic 'a'rx

t"1h \ c stttlio leuryLn(1le. skttutttl siu ioidic ti natutut su teltnid

lrrrr'adevirr. ernergcnta erci induslriale ca proces de transformare

,1,'r .i d. desradrre a rediului Dman a contribuil imprcuntr cu altl

t , "r , , r i nrai lut in inponant i . cum ar f i romanl ismul la inversarea

',.,'hici raloriloL atribuile monuncntelor istoricc ii la prililegierea'

rr llru prina orri. a valonlor legale de sen\ibilitate' mai cu seama

i' ,"t,,i esrcrice. Revolulia industriatil ca rupturi cu modelele

rr,nl|ti(mLtle de productic deschidea o ireductbil?i ialie inlre doui

,.'u'",1c ale crcaliei umane Sciziunca produsd de induslrializarc'1,",,,re ar fi tbsl datelc sale clilirite dc la tnri la t.rd. a rilmas' d! a

1,,,r!ul dcestei la7e. linia de nettecul intre un inainte' in care se

r.,\r'stc canlonat monumentul istofic :i un dupi' cu care debuleaTi

',urlcmitate.r Altttl spus. ea rarcheaz,i iiontiera cafe ljmite'lzi in

,,\xl cirrrpul letnporal al conceplului de monument isloric: acesta

r"'rrc. dirnporivi. sI se intindi ncdefi l in amonte pc m'rsLr' ce

| ," , ' . ,a. ,71 c11r, ' . r rn1ele r . t " r ice.r r rhe.r loPire' i(cvolutia inrlusrrialar ca proces in desfiiurarc planetari conferea

\ l tLrr l (L}nccDrulJ de munu n(nl ; ' lonc u de' lnlJ lre uni\ i r 'J l ;

. r t , l r .Jhi l . ' lJ \ . : , r r -orrLlralJ C., prn( i \ r r i r r tc ' r iahi l rnJrr ' r r i r r i / i r rcr

92 93

ALh(;ORIA ll{IR INIONILIL U l

hmii a conldbuit pe dc o prne la generaliTarc |ii lccclcrurea ir..luifii le.qlslaliilor de prolcclie a nonumentelor i\lorice. iar pc de ltparlc. la constjluirer restaurilrii ca discipline dc sinc \rararoarc. \,1dari cu progrescle istorici aflei.

A i 1820 marcheazi aiilm.rrea unei mentalitilli care rLrpe Iitceca r aDticarilor. precun ti cu atitudinca Re\olulici llancezc. Ir!dir ani i 1850. monumenlul is ior ic a fol l consacral in majont i , r .lr'ialor curopene. in pofidx dccalajului industrializirii lor ,\cc!.coDsxcrarc ar pute: I detlnid pcntru inrrcasr perioada pornind ,k doui lcx(e conrplcnenkr. ti cu valoarc simbolici. uDul oficirl .ildDirisrrari!. celalah conresrarar si poeric: Rdl?rr-r ul --preTerRcgelui . la 21 octorrrbr io I810. dc crrre Dl. Cuizor. ninist f l r .lDlcrDe. in rcderea insl i lu ir i i unui i rspecror general al moI lnrcntclo| istorice iD Fianl $i parnilcrul. puhlical irr t85.{ de JLrt :,Ituskin, "On fte opening of the Crystal Palacc exaniDarii .ripLrDclul de vedcr€ ,r1 rapoturilor ei cu viitorul arloi.

Sl i r \ i tu l secolului XIX cslc nrarcar. mai ales in l tal i 5 i Ausrr: .de o rcgindire cuprinzitoarc a ralorilor si practicilor monumcnrulistoric. .r cerei luciditate a Ibst rareori csalari dc rtrnci. Cu loi,.ircestca. cind. in 196-1. :rdunarca ICOIlOS' redictcarii C.,nr trilnoli/rtuhi d t:rntscndrii 7t rcaxtudtii nonuikrlttlot \i \intrii,( . rdrul lcur(r i . \ r f r . r . t r ( . In rrr l ( r iLr f . r l caru,J.( i . r \c ( . .unu-.ist() f ic r imine in od seDsibi l accla al secolLr lui XIX.

Conctptul de monument istoric in sinr

Vtloareu @!l ii\at Ji |ubut?a attiticd

CloDSolidati dc limp. \,aloarea cognitivi a monumcnlului in.| r.ij rlnrilrc puternic atas tii dc a lrngul inlrc.gii perioadc de carc:r,ocup.inr- Slrilucitor sinbol al pcrmanenfci lcgitulii crre a unit int,r jogr lUa si studi i lc dc ant ichi l i t i , Frangois cuizol . rulorul lucrhrL\ \ .1 i , : t r t lu\ t , , i t t , t , tnr , , , , t . rnul d,n . , rno,(ulr i ) . ro- iccpoci i . estc cel care insl i lu ie i0 Franra funcl ja de inspector al mol l .

CO\SACRAR!A \ IO\L\IE\TUI,( ] I ISl 'oI{LC

l, . lu ie obsenat in rcelasi l imp ci in secolul XIX economia,",,tl1(tr .r recentral luucliunea cognitiri a rnonumentului isl(nic int ,"r , rrul . fecenl c ircunscris t i in curs de organizarc- al is lor iei

lnrr rdevir. in ciudi unor reTistente k)c le. secolul istoriei s-a,1, r.,r(xt de anticari'. l\toria politici si aceen r irsliluliilor acordir ' , . ' r . , , r tcnl ia documcnlului scr is. sub toate lbrmclc salc. i i se deTin-r, ' , . . . i r , / i l dc lumca preapl inl a obiectelor pc carc le lnvestrgau. ' , r l , t , i \ecolclor XVl l : i XVI[- Legi i rura clr uni lcNul de artefacte. .l.rl),jnc. in sccolul XIX. i\toricii care \oilu fi itiau sd Priveasc:i, , .1, ,1o monumente erau 5i au I imas nlul l l i rnp c\cepl i i . In al s: iutt,ttl\aI uu toi- Guizol irccentucari nolra inrportrnli acordali (ci

I n1r( l iu lui ei t t i in l i l ic. subl iniazi \?loarea nronumentelor Pcnlrut[r L,Ll i \ t i - pr intre cafe nu prcl inde a se nunri i r ' l $ i el Cunol l intclc,1, pcrsonale in nralcrie nu indici progrese ir!:L cle Grdgoirc.

I r'rtr ul rimine pentfu cl sinonim cu arta nationalal Acesta c prccc,l,r ,l( \tiluri baslrrdlcl ii degradatlel . pe cnre lc calilici in mod

fl,'l),11 ca -interJncd "rlcl : tinirtl victor Htrgo lorbilc deja de artar, , , rrrk l i cu cinci rni rrr . r i d. !re re-In scbiDrb. inci din pr inulr ind.n /n//,/){rr ului. pirmrrlul liranlei! este simbollal dc monumentele.,1. l'cntru Cuirol. c.1ii penru cea nrai marc prrtc r inoricilor tinr-

t i , l , , r \ r iu. cdi l ic i i lc vechi nu nrai contr ibuic ln lunda'nentarea uner, , , rrr \ tcr i - accca dir care se const i tuie discipl i r r i lor, c i la i lustmre., ,r \ r lc l la sluj i rca unui sent iment. sent imcnlul nal iolral .

l ) ( lapt. locul ant ic:r f i lor e| i te luat do ci l rc cci nou veni! i pe sceDa,, ,rnir \ lcr i i care sint i \knici i de adi1. Pcnlru ci . crcal i i le rrhi tectur i i

',r l|r \or face de rcun inainlc obiectul nei anchete sistenaticc in, , tni \e\ te crcnolosi .r . lchnica- morlblogia. gel)ea l i sursclc lor., r , , , rul lor de f iescc. 5eulplur i Si \ ' i t ral i i . ca.si icoDogral i . r lor

I |l nou corp de luDolllcrc cste pe cale de l se coDstilui- inlc, 'n r ,rr pe studiul monumcDlclor istor ice. El esle. iD plus. br inj t 5iil, '.ir ofiental dc rcllcc(ia asupra al1ei carc sc dczvolti in urm.rl,l,,llr de Kriril ./C, Utlh(iltkruf!. Am sublinia( dcia distinclia ope-r,rr,r (ld la Rcnallcrc ircoace intre vahrile inlonnadvd ii hedonici a.rrrr l)ilitilor carc. intFun ca7. se adreseazil rirliunii islorice iar 'in

,,.l.,l.rlr. \cnsibilitilii estetice. Trebuie si rcv;n insi. inrrucil concep-rrr.rlrz:rrea cimpului artei. incepind cu Rcnatlcrc:r. nu s_a risfiint,,,',,,.,i ;rsupra rodalil:ililof de creatie anislici Fla a ankenat. prin

94

\-

95

AIE(]ORIA PAI]I I\ION I IJ I,T]I

intennediul Gnninologici. confuzii a ciror limpezire esrc imporr. ,pentru semantica monumentelor isronce

Cuvinteie.rnt ichidi t i ! i ant icar i erau l ipsr le dc ambiguit . I r , , .notirte dc cunoalterc. Locu{iunilc mrri./ atki \!i iyorh ;!c a tlconotatc de a,1d mai mulr dccir dc rs7.r?.1 ele i.acilir,i.rrii asilllilrr,confirndarea. curenre si asrizi. ale cunoasterii aiei cu cxpenonra , ,_ rmpofi\? acesrei conturii reaclioneazii Rieg nr anatiza su ,L\logrca a monumcnrului. El rcia in conrul siu disocierca mdic li l\a l^rrea cotnir i \ r \ i \ . r lu, rea in i , r rLr ofcr : , t : j d( K FrLJld in jle ' rc l ( 'n lc J in anr. tR/U.rnd(.(e\rr Je\cr ic d(/r , , l rarc. j nro. j -_Pmsi perccputd de contemporani. a unci elaluari inreleciut,.monumenrclor arlci". In iita alcntiei cririce acordarc crealiilor d. .plastici si de arhirccrura mai atcs. in tara inmulririi lucriirilor ii1,,!|rafice consa!-rate lor. Ficdler sc remea perlru desrinul insu\i al ,.5r penlru \italitarea s.L El ledea in roare acesrea scmnut ie!!enr,\ i r l , 'arc I fdt iu.r i i \ r r f iunuut er pfe, , i . J i ntu$n I hee.rr i , i . .pulefltor crealoare alc sensibilitalii si insrincrului,.

Fiid a rine de o fito\ofic a arlci la ril de elaborari. x.etcr\i ri.n i \ t r JU lo.r e\pr imat( in j r : .nra de \ lcrrnrrc . i | int , r r ,e D:. ratesli pemlanenta si consolidarea legituril(). care unc\c nronolr.tul rstonc cu lumea cunoal ler i i inrelecruale Cei doi au do\.indcajuns ci rrdiseri. si unut si cetilalt. imediatul experientli rr:trce. asa cum o descric Fiedler: in acesr mod .r Dirrun\ din r.M6rim6e. prinrrc primii. in lumea romanicutLri .'lirrusi. in .1,I | | l r r . rreir lot (u munu.nrntprc r .ronrc. . r rr t r ' l l , t ( . | i ] l . r l t reL, l\ i r le l Indr.(( l ; a -nr1i /cr fatrunJt, p" i rnrr t prnrrrr I r , , r r r r l ,r r -nc(/r \ i \ r (un.(rre Ino.renir( i r m^numrnlr l , i r r pcnru rr r . :l ipsa lor c le scnsibi l i late estet ic irr . cet de at doi lea perru a in. . , .sa inteneieze o nouii arri de a consrrui r,.cnind in ajuroml rL .''vointe de arrdr" $i unei scnsibihriiti a irecrurate sir'jbirc,._

qrr : r !uni .mul dintre a\ l r \ i ta l r l ( r r t ru i , . r J. le J lc Jn(r j . . . .I r nxe/1, de,?h (r i i f i lu.orn(, ,c. rder) t rJ( . \ lo;rrcrr r r r . . i , rnunt:rr .H€gcl nu se mai desivirsettc odati. in lxnp cc expcde|la pri\giati de Ficdler a devcnit, ta Heidegser, derv6tuirei fiirtet.

L\pef l i I lJ ca i l l r re r i , fer( i de. l | r : nu p, , i r . . JrJeci t J i f ( r l i r IiJf i . l fehuinJ \ . r t ,e rclurrJ r :rni r(et : l r ( . \ l i rn, er,u) r \ lur!scrpi nici cl de aceasri regutal Dar et poare. in schimb. \rL ,{drescze sensibililiirii Si senrimenrului prin cai lnai pLrljn abrul\r

(l)NSACRARIA l!( )N ll MSNTI'LUI lSTOlllC

r " , 1r . ," [e. pr imitoare pcnlru tot i . c i i pe carc secolul xx s a anga

t t , t \ t I t r t r t tot ,kutt i (d: pi tor(scul.

' "" ' t ' r l l t t rd si at l tul onei

' " , , ! r l ) r l i l r t lu ronrant ic i i dcscoperise. in lr adcvir . in nonu

"" "r , l f r r(culului un cimp dc dclcct i r i mai u\or accesibi le. Relclc| , , , , ,1rr |1.5i noi lcgi tur i alecl ivc se teseau astfc l cu aceste lesl igi i .

lbarte sumar- dccit citela aspeclc.l',Lrrrx !i eraruru ronantici fic ca rcprezentarile figuute ale

.,, l,,l,r nr(nrurrente sii loacc un ro1 aproape jnvers fatii dc ccl care, ' , ' . r . , r lbui t mai inr intc in lucrdr i le erudi lc. Une; iconizir i muTeale,, 'l,.rr,trlc unde iDlrginca linde saL se subnituie realitilii concrete a, , , | , , | | | | , I I i | ( , r . ii succcdc o iconizarc compensaloarc care, drm-

F,r,,,,r. inrbocrileslc pcrcepiia concrcla a monumenlului i\toric prm

"" 'l! r.x rnei noi placcri- Prilirea anticarului fiicea din monumenl

" ',,,,', ||rc independcnli 5i cit se poatc de analiticl Pnlirea artistuh,, ,,,,,r.tlrlic inrcric monumenlul intr o punere in sccni sinteticar cc,

'.,/L \rr('irzi-r cu o \aloare piclurali supl;mentari. liri legatudi cu

t i , , t ! , . , \ i r crr l i la lc cstetrcaLItil.rr|lt:r dintre cele doui abodari esle ilustrati citeodatA de

"',,,1 ., rlclusi aflist Turner bunioata. in opera sa gravatal Pe dc o

t,"r ' .1 c\ccut i de-a lungrl ani lor 1790. pcntru ant icarul whitaker.

t,l ,,1( :rnirlilicc prezentind obiccte deconlcrtualiTate. disociatc unele,r ,lr.le \i riguros dElnilc prin caractcrclc lor modblogicc lti deco-, , r ' \ , I 'c de nl t i par lc. el fumizeari di \erselor drxr. pdmele

'I r,,t)olrafii pitorcsli' . tedute sinlclice in carc monunlentul este

t, . , rr , , r rnui int ieS in carc e pus in sccni: prezentat. luminat, colomtr ' r l , , r f t ic de rcest mc. l iu. cu scopul produceri i unui c l icr

| ( t r r i l r i le i lusrrate de acesl l ip s au inmul lr t in t impul pr inelor

'1. ' , r | | i r lc \ecolului XIX. Monumcntele si edi l ic i i le vechi, devemtc, ' { , r , , r tnrncr nccclar al peisajelor naturalc : j rufale sau a

l , , rrrr . rrrr t lor urblne. pr ime u noi detennini l r i : implantare. pat ini .r , r , ,k hl lLrcinantc. semne ale unci noi la loi pi lorei t i . I : r r c iularca.r, !r.r )r pisionati a aceslui pitoresc se aplica tutufor genurilor de, l r , ! r \ ! !hi . ol ic i t de obscure, secrete sau moderte ar l i ibst ele.

96

b

9',7

ALE(;ORL\ PAf RI\loNILAL I

Astiizi. ilusraliile din y.Ddg..r ale lui Nodier ri Talbr. carc sc \oL. Lllibere de orice prcocuparc ltiintifici. rimin- cu toale aceslca. rrdcvule cazuri. sirrgufa sursii docrmcntari de carc dispun isrorr,.I.rantei rrbanc !i ruritle de la inceputul sccolului XlX.

Dircolo dc pliicerea imcdialrl si puri a vizului. im.rginea pirr t l \LJ poale ecn(rr \ i un.cnr inrent dc tJ lbu.are \au i rnl j i t r \ i cu.se dcsfaii suflelul x))a lic. cind transtbrmai in st;gm le unn..l,llsatc de limp asuprlr construcliilor oa enilor. Desemnatc ca simh ,al deslinului omencsc. lcestea capitil aslfel o valoare orllii: duhl.,emblcmi a unui //cr! creator ri a tranzitivrlitii operclor umrLnlRuina mcdievalii. mai putin vechc. m i rrspindilri ri falniliarti. .:.,.rlunci mdrturie intr-un mod lnai dramatic decit ruina anlicl CclLrr,rcdrsi la zrdurile salc. biserica goticii din carc mai diiinuic d(,.osaiura dezviluie. rai bine decit dacii ar fi intaclc- puterea linLr,loarc care lc a idical Ia inceputl dar lichenii care macinii. buruicnr .care dirimi acopefi$urilc ;i dizloch ficlrcle zidiriilor- {etele erodJr,nlc apostdilor dc pe portalul unei biserici roiranice ainintesc ci dL,tr'ugcrea si nroartcit sint sfiriitul acestor nxDunate inccputuri.

Emotia estetici naiscuri din calitrte.trhilcctufali sau din pirore\.enl im(nrul de frrr i . I i i 'nnu\ d( perLen(r( l r i r iuni i coruzi \c i ,pulur: cre5terea accsbr lalori afecti\r' intesreaTi nl(nrrnrerlListor ic noulLr i cul t al l te i . chcnrl s i i se subst i tuie cuhului uILDumnczcu pe mrc un Sinditor al slinituiui aceluiaii sccol il r.declarn nort In liuopa de nord. biserica golicr'i se invoicne l.l runTit ia Lrnui cr l t c: l l rc cel i la l t i loc pr i \ i legiat in celat i t i rnp pe|lru celebrdrile unei rclisii inci in virlii ti pentru Lr cliurare csrcrierl .alrsolutului. Foane catolicul Nlontnlcmbcn sti mirturj€. firi \r".hi. acestei conluminarri cind- luind fadca lui Vctor Hugo in b:itar ..ccnuia impotr ivr "vandai isDrului ol ic ial s i n1unicipal . i .rnirlurisette dubltr 'lasiunc leche si prolirndi". carc creste 1.lrincclafe". penlu a r i lectura Evului mcdiu ca creat ic a cir{ol ic i$irlu i : i a anei ' ' .

Scnilori si pictori ciutau aidom s:i fanscrie in fomrc liter.r..diteri(c. ir acord cu lemperamcnlul indilidual si cu sensibilirarli .nalionalc. dinensiroca mistici a arhitecrurii Sotice. Oricit ar fi r.di ter i lc inre ele. calcdralele l i I Iugo. Ruskin sau Hulsnrans sluie. .in acela$i fcl cultul arlci. La fel. fic cii prirde 5i absoarbe lunina 1.,Tumer. cb invitiL inlro lume noctunrai si fantasticii l Dor6 cirxi

CO)1SACR\RE\ ilIONUNIENTLX-LiI ISTORI(]

1r, , . r , rr / i r De Huqo. sau ca e enigma aruncat i de F-r iedr ich i i Carus

,,,,',, ",u,'.1

muii. intrc aLburi de ziipadi sau in verdele sumbrLr al

I /,,n,r/r/'rlui. in toac cazurilc. nn)numeniul gotic conduce care

r.r , \ ' .ndenla aneLl).rt rlupa ce s_ u lisat ripiti de l.lmrecele Yechil{rr Inonumcnte_

'nr,,' (c lc au celcbral cllm se culinc' un numdr dc scr'iitofl s au

,,i,i,, -i',,i-",llri

si le devini apirirorii recunosctli' in textul deja

,,,.,i '.rit

f,j tsi3. la trel ani aup;L cre.uea lnspectiei rnon mcntelor

, .r , {1(r . Vicbr l lugo l i nu Guitot cqte cel c r i ' r Mont lembert i r

, , , , ' , ,1, " . l . r i i " i "^ 's i

prceminenF in apirarea acestei cauze'

t .r.r,\rnul si sultrinta sutletului romlntic nu ajung pentru I explrca

,1, ,. llugo si scliirorii rimpxluj siu n militat atit de inflicirai pen

I"' ( rnr\e.\srca nloDumcnielor lllorrce

ti.rolutiI n,.h/sn iuli:I t,,t i. ru i I o t(' t! i ( 11 i I tt ui

( )rmeni ai condciului- inrelecturli 5i anisli :u fost nobilizali de

,, .,f,1 frni, consticnlizarea unei schimbiri de er:i islorici a unei

','r,i,,ri r.autttntl"e in ti.p Farii indoial;i c'r intlarea in er'r industri-

"i,l tru,uti,ot.u

"u care ca Iine si divizeze isbria socielililor li tt

,,,,,f,,,f,,i 1... "."1

niciodati nu vx nrri li ca inainlc ce rczulti din

, , , .u, . , . : "u." . ,n,uu".1 'n o. iprnr,( rorr l . I r t r . rnrr l r , r . cJl I ru l in In \ ' [ " r ( .

l r ' , , . 'n e : i in I r .u r 'L i . rccl isr r i t r rF 'u(Lr l ace'r(r nrnt ' r f r J(f ; \e ' r(

, r rirlt mi5carca rolnandci Chiar drcir undele salc s'irrr rcpercutat

. , . , ' r r . r inu. i r . : i r "nerc u r-rnor i rutorr \ i rHugo..ruBrLir ' ( l I reb'rr( ' ', ' , . i

" l i . . t i , ' ur i t i unr l ize 'pccrtr l ( inrrJJ(rrr ' ( "n)rrrnrr tJnir i i

rrrrr ere noi ri r consecinlelor sale l produs o medierc ii o dislanli

,,r rrrrtlare in rapoIt cu monunrentul istoric' in acelali tinp in care

,lrl,. cncrcii liltcntc in favoarer prolcctiei saler;'-.'*^i" .."ni a monumenlului istoric. ala curll iL conlacd

". "tui xtx. mizcati p. contrust. cuvinl-cheie Pe c c A w^Pu-sin

,, ," ui i"tuitio .r't a.i.a titlu uncia din ctu1ile salc'' DrePt-fundai-

,,', ',.iiiui

pito,"t. caruia i se intcgre.zri vechiul cdificiu ln prim

,'r,',i. I.'i.o in.urs de industriali/are. l agresiunca cireia c expus

It", pt;n. eoezie o vechimii. drami a confnrntirij sille cu ceea cc

,t, rrrnrirn civilizatie noui : accstc doui perspectlve supra vecn(

913

h

99

Al.licoRtA pr\TRtMONIULUl

luf moDumcnt sint conslruitc in nrod simultan de Bal?.ac in I].:(r,,undc micul ora$ Gudrande facc si in!,ic un rrccut f;nncciror intr ,,paSrni aproapc prous!iani'" ii. in acelaii timp. simbolizcalal ilna.j,nismul unui grup social care nu a ftiut sau nu a \rut ra sc adap(./Lla cavi l izat ia noui a comunical i i lor. schimbir i lor s i indusrr iei .

Lumca revolutii a trcculului si-a pierdul conrinuitarea:i omo!. jl r lea pc (arc i -o contcre.ru ncrnlrnenlJ rnrnu! l l r i l r i oniut , lMirnurncnt l t \ ton( (JpJt i J irroI | t i Jce\tur I rpl n nouit detcm t l . ,lcmp, '1311. Dr\ l3 l r (rre n( \eprrt dc el csrc de a(um dedut, l . .Munurnentul istnf l ! \ . (dnrunrr intr-un trecut i r l t recutulut. UD I.cur care nu mar apa(ire cont inuira( i i devenir i i t i pc care nu_l \ , , rrnar spori nic i un prczcnr i i n ic i u vi i tor Si . or iair dc mare rr r ,bogllia tlloanclo arhcolo€licc inci nccxplorarc. irceasti li.ctur.:t ,jt lmp pune pc ci t rrpul nronu'rrcntelor is lor icc sentnul unei i i r r ltudini I i i fa apcl . De la Renaslcre incoace. anr ichir tr t i lc. izror . .cunoaslcre fl placere. apilreau in itceea{ii misuri $i ca rcpere D(jtru pre,?cnt. operc carc puteau fi cgalitte sau inrrccute. inicpini . ,nni i 1810. nronuDrentul istor ic estc inscr is suo senrnur I ce\a !e lpoate i l inhcuir . \ t r ' ic ic iuni le la cnre c supus sinl i reparirbi l .prcrderea sil. arencdi.tbill

. _ A\t fc l . ulmindr- i lu i Nodief din l / .^?r.(?r. Hugo. Cuizor. B. l / t , .Mirimde opun !'cchii - sau barrinc Frao(e ..noui! Franli.. .j.ezumar dilcrentil dintre clc in fornule piitrun7iloitre. llr.r,,' ' Indust ia a ink)cuir arta ' . Bnlzac: _l-ucr ind pcn(ru nta:e. indusir . ,Inodcmji inainr(. . tzJ nr in dr-truE-cre: l cr(r t l j lor Anet [ . .1. A!ern i ,4r, \ , . nu InJr r !c ) op(r( . In Anglrx. Crr l ) l ( Je.chiJ\ .cr le.rw' l l r . rm M,rrrr , Jci 'nrrrd ruer\r i up, izr l rc (r pe r iccr , l rnlrc ur. . , . ,5r nrecxntr ' A/ t ntnIC nu mJt c l i \ut d i rc l r . ru mrnuJl t ru lu l e Ic l lctual dup, rcgul i Si sc supunc calculului . Nu doar anturaiul nt , .I fLt e\ tL.r ior \ i lum(ir f r2ia. i \ tnt J(um orcJnizJle dc nrr l rni , d.r llume:l norvr i . inrLrn,.Ui ) i : ,p i rui l i i Rusktn .ubl inr lTi up,,rr .c lc o pa(c t i de alra n far idicei l in i i de demrrcal ie. dinlre. i rr i r ,rrr'.r t|irditionitli .:i (rtstrx(tit nlodcrnir'. publictr sau domc5lj..Lcca dintii avea drcpl voca(ie si aljnne p€rmancnta sacrutliinrru!hipind t ,nodrr i Je-r Iungul t impului deo<chir i le: J i11,oaml.ni Ccr \ ie a douu. unonintA (r 5lrndurdLir( i i . rc lut : t I | r f ,urntclc sale: arhitecturn donrcsrici esre inkjcuiri de locr.rinle piecr .pe unde treci cum ai rrcce pe Iani$te hanuri . iar arhi tecrur

'puhl i ,

co)!SAcRAREA l\( )N t.l\IENTULU I ISTOI{lC

" , , ,1.'r l(leul unor spalii dc ficr ii sticli. pc supr.tfala c:-rom lirnpului

"" r , . l { rrrr is s i se i \sczc{ ,{r\xcrarea monumcntului isloric apare deci lcgali dircct. in

ih ' , . ' l t r i lanie c:r t i in Franta. dc vcnirea erei indusriale. Dard, , f , r . r t |pnr i l ie i i coDsccinlele ei nu sint interpre(. l lc idcnl ic in cclc,l,nr.r t.lli in ceea cc prive$te incidcnta lor asopr dcslinului socic_rit'l'n ()ceidentalc. Apar diftrcnlc in privinla lalorilor atribuilcnNi lt||relor istorice inlr$ panc sau in cealal(il, ln Fr nla.lari ctlfti,lln rur.rlii. totusi. procesLrl dc indunrialjzarc esle legitimal de,.r ' . r r t . r modcmrt i l i r . . ' r r(Jrc i -3r f r el ; ( lc lc ncsst i \e.ru pcr!(r \el l ' , r r l ishr ic i . ideea de progrcs si perspccl iva vi i torul tr i s iot cele, nr, ( lercnnintr selsul $ ' \ 'a lor i le monumcnlului is lor ic: in nranifes_||rl ...trr impotrih landalisnrului. Hugo lace apel la crcarea unelf' rr Dcnlru trecut . ccca cc o naliunc arc Inai sac(\t. dtqd iilor " .

irr sthimb Anglia. dc:;i ptrr)rintol de brttini al revollrlici ind{stri_.1,. rrnrine nlai legati dc tradiliile salc. rrrai odenlali cilrc tr€cul:hl,1.r (lc /-.rlr//. carc nu s-a itclimirtizal nicioddli in Franla. inspirdr, | ,' ifcare inlloriloare:. Si. in pofida adeziunii sale la ideilc luilrrl l\lurx. William Nlorris nu a incclal s)i creadi inlr-o rcversibili-rin.,! r\k)riei $i 5i propov:id u i.rsci rcdescoperirc lucrului manu lcalr||,l,t|ncnt nl arlci populare. Asllcl nu e surprinzalor cd en':lezii ar,l,rr rnoIumenlului istoric 5cmnificilii mili divcrsificale 5i cu nlrir rltr' lanse dc integftrc in prczcnt

( r) I l .unlal i cu induslr ial iTarea. l iancezi i s inl intcresr l irn l r t rx lnrcnlc de valoarca nal ional i i i dc valoarea istor ic i a edi-| l ,

' r l , , r \cchi s i t ind si i promoveze o conccpl ie Inuzeologici Victor

l I r f , , ( l i ronul: Ddci c ade! i i ral . ata curn crcdem. ci arhi tecttrra.r f rr i i d intre ()ate ar lcte. nu mir i arc ! i i tor. folosi l i_! i n i l ionnclc

l , I r | | r conservarca. int fel inere . cternizrrei t monrln]entelorni tr , r t | le ! i isk)r icc care aparl in slalului i i penlru r iscunlpi l rarca,"1,r (nre sint alc prnicular i lor" . Cul lul penlru monumentul l rc-,rr t r [ r i coexist tr cu acela. ju lc denuni l . pcnlru modemilale11,\rnr i \nrul lu i Balzac mergc mai departe. El prevede distrugcren,, ' r rpl l l i : r . r palr imoniului vcchi care. cu t i rnpul. nu va mar.r t ' r r \ rc lui dcci l in iconograi ia l i terad". pcntru clre olcrtr unrrrrrplu in Lr CoDidi? ht t tain". Spre dcoschire de ant icar i , elt 'xr \ ' l )c monumentul vcchi. inainte dc loate. ca pc un pret ios

',ttr((l .onc'rct a ciirui conscrlare fizici mcriti osteneala. dar. spr€

I

100 l0l

AII'GORIA PAI'RI NlONIULUI

dcoscbire de contemporanii sii englcli. el il crcde condanxHt la ,tparilic de mersul istoriei'".

Apiritorii englezi ai nonumentelor islorice nu impinetesc lL Lfatrlisn Di nu sc resemneazi cu disp.rrilia vechilor edificij .1,,litosol noii civilizatii care. intruchipati dc America. consrruicsl(lume ftrii nici o anintire 5i ftri nici o ruini". Penrru ei. m(,rmentelc lrccutului sint necesarc vierii prczcrrului: ele nu sinr or:r.mcnl nleatoriu. nici arhaism. nici miicar purriroare dc cunoa5terlpliicere. ci palte a cotidianului.

Vtktareu tu pictare

l{uskil .r adiugat astfel lneix)riei o dcstinatie Si o valoare noo! .,1monlrncntului isloric. 'Purcm triii lifi larhjle$uril. ne putcm la,!.Dumnczeul fi]li ca. dar ftri ca nu ne pLrlem aducc minre- Acc.,r,alirnmtic dir celebrui capitol VI ( The lamp of mcmon ) din /i,Scteu Ilu\ps of an hitccttlrc iipistrerzi arhirccturii o tunclie siun ,..rrc:rre sint in contradiclic cu ideilc lui Heeel ri de acelui Vicror Hugo ."Ceci tucra cela - Dar mai ales. ca prolinc dinrr-o alri rntentionalit.,i,

Penttu aulfful crrtii The Stun6 of l'oli(c. irrhrreclura este srfr rrui nrijloc dc care dispunem pentru a p:istn vic legirura cu un tr..ciruia ii datorim identilalea noastri ii carc e pane coNtitur;\: LfiiDlcj noostrc . Dar acesl trecut estc deflnir in mod esenliai si inrrrr,de loirte. mai dcgrabi decil de istoric sall de o islorie. de g€neral. ,dc oilDreDr carc De-an prccedat Chiar dac:i isc intimplS citeodataRuskin sli se apropie de monumentc priD intcmediul mcln(,r ,obiectivc a istoriei. el preferi lotusi o abord.rre afectivil Totu$i. pr,trnul din el se apdri intotdeauDa in fala csterului" si se remc siicadir in c.rpcanele hcdoniste alc aftei. Asltal ci el pilrunde in tr.. ldin plin prin intermcdiul \eDlimentelor morale de pietate 5i rcs!,..Dc ce r inlcsc asadar vechile edil-rcii? De \aloarea \acrd a tucrii rpc care oamcni de binc- dispdruli si necunoscuri. le au sirirsir f.tru a-fi onora Dumnezcul- anrenaia c:jminul. maniiisra diferentL,dinlre ei. Ficindu-ne si vedem fi si lrineem ceea ce au \izut sralrn. !eneri t r i lc ' l i .na4jr( . Jel m' i Lnr j l lJcr) pu.eda tJ iel c.mai glorio\ edilicir. puterca de a nc puDe in rcnneni de comuni..,r,aproapc in conlact. cu clc. Ruskin litose$c o merafori cu cr ,

CONSACRARl1A N'IONT]!IENTTII,(JI ISTORIC

t| , l ' r , ' r ' rc r famil iar izat intrc t imp: edi l ic i j le trecut lr lu i nc vorbesc'

- r i \,, ruzim glasuri' cnre ne implici intr-un dialogt', .rclasi rimo. eslc inrportant si nc amintim cii monrmentcle

, r ' r i f ru sint ot lnctul de_pomir 'e al ref lect ic i lu i Ruskin t lsupr 'a

{, l l l l . , r r l l i i . in 7he SevYn kinps. ca; i in The Stot les oJ Ve't i (c s^t l

r' ,,s,lt lrer de conlcrinle pc care lc a suslinut incepind cu anii

r" . " . l ' . '

oun. intrrhir r . :u t r r r r re lJ connrucl i i lc rporrr l r t i in

, . , r" , , r . , ' . ' i

cu or i r i re lu rr imrr . r rh i r t rur i i in i jerrcrr l l i l t (

i,r,, .,r'., cum ar puica regisi ca. in criTa deschi\e de rcvolulia indus-

r,',,1.r \xloarea ie pietaie care ii cste consubstandala Alllcl sPus'

.r,,, ,,r DLrtea deveni. dupi o fofmuli in aparenli sibilinii "arhrtec'

," ' ' r , ' ,1, ."r ' r 'u i r ' lof i (J I A(L'r . i r l i l i . r rrr \ nu norre l r rrr€r ' i r r t

,1, , , , . r l ( .krn. Llccir d. . jJ:rr l r r l<ulrrrJ r .r r(c i l j r r ( \enl . ' ' r rolJ l {u

r-rrnrrll pLin calitatei luc iturii Si .l investilici moralc rl cir()'

,n{.11 1l constr lure.\ . , \ ' rL. \<.cJ cr Rtr ' l \ r rr ' rpronrrn! l in ac(\r l ( l cdi l i (ul ' f rez(nru_

t, ' , , r i " , urutu' . n 'r c J.nrrre Je 1 rcdr m^nrrmcntului r ' (ur i i \ ' r [ ' r re ' l

r' l,rNliLrnea monumcntului onsintlr". ln!'adevdt. Jicind abstrn!_lic de

.,,t,,.u.]" isrorici ce ii e inercnil. primul nu sc distirgc de cel de nl

, l i l , . , J( i i t Dnn ctrrJ(rrnr l rmnrL\r ' . ! (nir i l ' r chiar fcneriL i r ((cJ ((

, | , . . l I i r rnJ m nemunc trrrn \urr tr ! 'cnlul d r lu/ J( l ieLrt t ' f i rurr in lnLl i ]

r,rrrei. imoliniti solidar 5i mrnuirl dc generalii de oamenil(l, tll: lui Ruskin au nnbogilit cL'nlinutul conceptului de mon ntnl

In,{rf. lircind ca arhitecttrra do cstici s:r i se irlelreze cu drcpNd

,L r,lrrr in olus. criticind pc cei cc sc intercseazi exclusiv dc bogiilis

, ,it,r,, I nilatutui" . el si sindestc lii la c.),1.,'rrildtcd tesulului fbnnrt

,1 ,.*cl.j rnai umile: cste cel .Lrnlii. ulnat cudnd de Mo is car'e

|s t,',t.i in cinoul moslcniii is$rice ce lrebuie plltmtiL "ansamblurile

ul,.!r' cu a;clasi statut ca :Ll cditiciilor individuaie'l l rn reaalucerea in nremoria.r lect iYi a dimensi[nir s ircrc a

,ii,.l()f omenesti. monum€ntul irlotic dobirdeSte in plus- o un'

,;'..,,lil.|te firi prcccdent. lvlonumcnNl traditional- Eri c lificrti!'

, ' . ' ia i \ . rsalr ispindit .d r c l faice sd retr i iasci t recutur i le specif icc

ut, ,'nor comunitili spccifice: pini alurci. monumentul isnrric

liir'f rcicrinti la o conccplie occidentali asupra istorici $i l'

,l r'r'\iLrnile sale nalionalc. iit schimb. ill concep{a ruskinianir' ori

, r . i | | l ic iv i ] izat i i le s.ru gNpul soci .r l care l -au r jdicut monuDlcn'

rrl rn(nic re adrcseazii in inocl cgal tuturor oamemlor

t02

b

103

ATEGORIA PATRINIO\IL]LLI

Ruskir $i Moflis au ajuns 0sllel pdDrii care au conceput prcl.!r .morlumcDtelor isrorice la scxfi ll1tem-,rtionati !i au miliki h t.,soana pcntru aperarea acestci cauze. ln pr.si ii h lata loculur..anchcleazi si se lupta pentru nronumcntelc si pcntnj oralcle \.. ,din Fnn(a, Eh,cl ia, I tal ie Ruskin se ingfr jorcazi : . ,hcbuic oarc , ,aceasl:i nicd Eufopi. accsr colr dc lrnrc xl nosn-tl prins in pirrz.r .tonuri cenusii a atfuof strivechi biscrici. nurit de singele atitoi biir., ,l rcbr ic deci ca i rcesr rnic f |nslnent din pa\ imentt l lumii . roeir , ln.r . i i J l i ror |eler.nr . - r i . rni I r . . . t r i t fes,Te Ir inrnoprt , ,n. , .lucru noi pentru ascaradr Viirorului 't. lit propunc ihirr. ir..din l85. l . ,cr(rr i3 L,n(r nr! . r i ) r / r i cur. l ' . r rr dJ l rurert ,( dor. , t .( r tu( tur t t tnanLtarc. , l (hni(( Jd(L\at( . , l jn\ ia, , i t f io( iuncr dc. . ,

lJf in c( | I , r \e.r( pc M^r ' . . o r l i rrmnolnvr dr\(ruer lr unrr ( . r f l icr lopuj i r J irr Ne:\ fole . ei , .bitilia diDcolo dc llonrierelc europenc pinil in Turcir si in F:!i,undc cxuli si laci s:]fic protljarc arhjtecrurile arabi si copr:i-:.

1n balc acesle domenii. brit Dicii au Iost dcschrziitori de drun)u ll-ocul lor a fbsl lu:lt nrai {poi de italieni. nrai cu se.u}ri de cusrf!,,Ciovannoni". Aces(a a elaborrl. incri din I913. con.cprul de artrlccturi olnori crrc. intH) pcr\pccti\i nrai Senrrali. mai ptllrnur" la. rr ,Jr i t . , j r (r \ i mcr e\rJr. : . d(pi t :u\re rr i : , : ,ob.r , , , conretd( r fh,( \ rurJ donre. l r . r i Ar lrnrJr.ra Inrrur i dc, in" p, , , , . , , , r , . . : , .1 .a unui nor dp dc nroDumcDt. lechiul insamblu uiUun, f tn," . , .i \ ro . Lun.t j l ie in.rnr un mdnutn.nr f1n yru( rrr \ r lupnlr , .i ' pnn,Fpectul \ iu D.r \<rqer. pr in (a 'u(re \ r i ro, t r , r r r r r r | i lnr t . r : i Iansamblul ediliciiltJl sale m:rjorc si mi )rcl de itcecit. va lj nccc..Lsr'i i sc aplice ?n mod identic tcgile de protectie si acelcali criterji ..rcstauritrc. degalare. refacere ti inovatic ca in caTul unui monu|]t.indi\i&ral '.' Nouralca ideito. lui ciolannoni se \ lcdea in crit.lolul pe care ni s-a pirul ci ii meirii islu.ia comp)exi a inlenralptrtrinonjului urbaD isroic incepiDd cu pdmelc hiriilii lel iuskin

CONS.\('RARtA \IO\Li\IENTIJLUI ISTORIC

l" n. ti( i: lcgislati€ ii restaur{r€

m(trulnenlului isloric nu fi ar nrerita numele daci

- , r l | , r i t l la recunori terea noiLor scnsuri Si valor i . Mai mrl t deci lid ,.1 .\te intemeiali pe un rnsamblu de practici ciror insLitu

rn{'.'|,/rre a fost crtalizali dc pulerea forlelor destruclive cirrc nu

',,,, \|rr ileliberalc ti idcologice. ci inerente logicii erei indusnici'

r,rl, rxrc de acum inainte vor ameninta monuncntclc istorlcerl,,r.,trr .are translormi in acclasi timp nn)dufile de vialii 5i organi,{.., \t)r(iala a socielililor urbane errcpene lace c.l lcchilc lcs(turi

"'l'.'r". \n defini inVechite. Nlonumenlclc lnscratc aceslor lesulurli,,ir ,Inlr o dati cr obstacole li piedici cc lrcbuie risturnate sau Llrs-

,,,,.. o"utru "

f".. loc liber nouiui mocl clc urbaniTare. sislemului $i

-,r'! \rlc de dnrnuri :i parcelare. in plus. intrc(inerea ediflciilor.,, h, .\tc din ce in ce mai negtijali iir rcstaurarea lor nu se mai. tnr)r Lr0or reguli mestclugircsti. sintenr n\tfel confruDtali cu doui

' , r" , , , , r( \ ' rnJdi, 'm r: , r( JL to{ l di 'ef l nrte i r ef"( ' l i r r f runl ' r ' r in

\r ' r l , . r . . rr r(el(J\r (" l r l rLr l ; \ ( dr ' l rue. l ldr \ i r rs l t rur i rrur '\!onrllemben l intocmil picantul palrrr.rres al proDolorilor cclor

, t , i ' . , rnuf i - Penlr .r " \dnd.r l i ' r r r d ' . rnrqi lor" el drf ibtr ie prcmitr l i r r l r l

" , ' 'L ,nulrrr- . or(nrr , r l J l doi lcr " l f i rn i r r r I l ' r l i (on' i l r i l lor l rndnrcl

r,,,t. . rl tleilei "propnelarillorl . al patrulea 'consiliillorl de tabri

' ' r nr ,orr l lor l l i . 'cut crn, ' . lJ o l r r . ' f le mur( 'h{ lanl l dc r ' i, r" ' . "

' r , l ' . i ,ncl rr , rner i l t i . in cte,r tc pr i '<\r( \ rrx lr lsmul fe\r :ru

rirr( . tfolcul rclilr.r clerului. urDrat de guvcm' consiliilc rnunicipllle li

t!,tr icl.r i. Rtrnerita afe cel pu(ir ''a\an!.liul dc a nu restaum nil]lic'

i tri,rr aceitia sinl. practic in accasli ordine a irnportantei Pror,'r','rrstii pe care ii va inliunli ludrimfc in cursul turneebr sulc de," , . . r 'c j . \ ienne , le pr l ( l i . t lc I hrncul a doruTe( i L le rni \ r

, l ' r . , , hrpl : l \orrr<r i r r pcnrr ' . r . r l \ r dc l3 d(nr ' l r re rbrL ' l r : tcr i r r l

',.'rrr lcan. nrmul S.tiDl Porchaire din Poiiiers) stiu de la dcgradarer\ , , I rr Sir \ in. Nolrc-Damc din Poit iers) piesele nrr jorc a1c patr ino

rrrrr l r r i d in Poitou.lr eontextul sccolului XlX. deme$ul apiriitorilof patrimofliului

$r pulca li cicacc dccil in doui forme specilice ti conplerJrentare:,, l, !r\lu(ic de protcclie Fi o disciplinii de conscrvarc.

r04 105

ALECORIA PAIPiINI()NI[I-UI

Ori gi n k I c gi slaliei h-antr.(o 11ton Dk tclot istt)fic?

O cil ar fi dc iDteresanr. nu \oi purea inlr aici in continulr ,prnr,ul . , r i lJr i l ( J j ter i r( lor Iegi \ tJt i i n.(ronrte . \ 'o, e\oca .lrcrlrilc care au precedar insriruirea legi\lalici lranceTc_ rAmasa f.Inr Drulr l I l f d( refer inta. i r rrrr pcnriu tur.rp.r rpoi p.nrru,,1lumji. datoriri clanriirii si ra(ionatitilii proceduriloi satc.

Crlca lisese dcschisa de Comirenrlalc instruclie publici din rL lpulRevolul iei . lotusi . drumul care sc incDere cu promutgareiL j1887. a prinei legi asupra MoDumenrclor isroricc ."i. tutorio.. i,,l i l30. l ind Cuizor a crcat pr in dccret luncl i de inspector al mo|LIn( | c l ( ' r i . r , ' ( ( . : r . lbb7. e\ i \ (J, , hr)g.1 >i eroic l t i l r dF.\ lnrcl l l l i t : i r i I l (Lr ie: in lrJf l d i .pu,, i r \ rcujr l r . , l r l , . rc p-otc(r ; .n i l / i l P( crr l l r l r . r d. \u l ! re ul f r '^r \ r r r . r | | reni cdre_, rrrs l -mn.l bene\ol n( I r .pc( lur | . nu Jr. lunq.,r nrci o< i . , r t rr.pe.r l iJ. . i r i ( i dc \en c \pe. idtr / c . . . rre .J j t . , r / \ , r s i i r rd( lneascl Dtisiunea asulnatA

Poslul de inspecror ii rerine mri intii lui Viter Acesia d!,|lsi(nea/i iD 181.1. in faloarca lui l\{irimae. dupi ce se ho(.1rise s:j ..consacrc 0Dei carirre de dcpurar carc ii va pcrmite mai ,tpoi si,,cntcze polilictl bugetard a slarului in beneficiul nronumenrei,,lnspectorul avea ca misiunc derer iDrrea. dc acum inainle sespure clasarea" ediiiciilor carc a drcplul de i dobindi sraturul ,1.rnoDuntenl rsloric_ In curind. cl v fi asistitt in accsl demers_ ca si lr!p:utizarca cfeditclor de sra('' alocarc intretinc i si rcslau;alclidiilof clasalc, de o Coinisie a Dn)nurncDlckn. istorice. creali plc irculam din l0 augusr 1837. Mcmbrj j benc\ 'ol i a i accslei Cormsl i .cei ai Conitetului pentru lucriri isrorice crc.rt in tg-10," au fosl !,dinl i i rdc\rr l t i p i , r te\ ionr.r iai un(r upe,e d( ( tr .cemcr( r . f ie\r \pr. l ( l rL; I ' r . (chsj r i rnn. pc r ,rre JU inLjeplrnl l o. l r ) f d( diccn .pr\rLrD(. ( i rnr|er(orr ) i rc! ,ulbr,rJr( . Al . tLruo Je \ ,crur Hu. lV,,nt :r l (nlber l \ i Vr( lur CoLr.rn. hJronr. l T.r ! lor J tn\r Lor Jin tr . rI i l . .e lc mJr ( ,r ie 'n.r le \ i m. l | .x t i ! r .

Avantaicle sisrcmuluii procedura dc clasarc. invesriti de aurorlater statului si complet centralizari in subordinca directS a mir.trului de Inlcrne_ derine un fornjdabit innrumenr Lte reperaj si collro1. IDft 1840 li tE49, numirul de nroDunrente clnsate ajun-ge de t.

(]ONSACRAREA I\'IONI.INlEN II ILUI ISTORIC

' ' t l 1. , I0U{lrL Resul i lc de selcct ic nu si l1 l dictate dc cr i tef i i dc,, , ,1. t . . IJe i rnp(r.rrr \ele pr: , , jnr. t rc<.r (("norn;ce al( urrr i p,r l i r ic i

\ r prol .c l ; ( . A!((1e., p<rmrr . i o Jnr lJr( di i r r l i , r r)c.,".r, f'rb;li socielililor englezcsti. ale ciror ideolosii si pozilii doc-r"!.1rf cr u divizate. Inconlcnicnte rlc sjstenrului: sarcina iDspcc-n{rl,'r e \trililoarc. O doledcslc indetuuns. la mai pulin de un in der.' ' r!rrrca sa. pnmul Rd?pdri itl lui L vilei citre mjnishrl de lntcrnei, "ttr.r

"rroDumcntelor. bibliotecik)r. irrhilelor si muTeelor din dcPnrr{'(rrclc Oisc. Aisne. N{ame. de Nord ii Pas dc Calai\". C'ondttiilelr,,[. \e eltctueaTd cilitonile de inspcc(ie sinl detestabilc. ln corct_

t*irl, r(r sa. M6rim6e nc la\i sal ghic;n urnl:irile pe carc sDrer dnr-r,rrl,' :i lipsa hotelurilor le-au avul asupru sinitifii sal. .

l,,r alit de inscmnate sin( $i lucdfilc care revin in sarcjDa.,",rr'rci. in plus. cunr foade binc a ar:itat l'. Berc6'', ace.Lsti:i ccn-r, i l r / , r te sc real izeazi in denimcnlul sociel i l j lor locale dc ant icLui $inr r.ratilor de arheologie carc .tbia ap:iruseriJr la indcnnurilc lui\r, r'.c de Caumon! ln loc sl deTvollc competenlclc :i si slilllulczell[tr,rr|!ele aceslor institulii inlf-o opcra dc coldborare. structuri] cer-Irh creata de Cuizot le nrarginllizcaTf, In ciuda perruici derrll,,rtt'. domnii de la Pads nu \or si ii impani pulere?L Ei sc lenl,l rntcnenien(n locali. ii limilcazii ltl munci de eruditie pe caru:i Ie'ir ,l,ni subordonate Si. cu riscul de ll inconsecvcnti. ei Le rcprolerlzir,'.r/r,nal de a nu fi ?mgatati in circuitele pftclicc ale conscrvalria fir, ,l,rLIririi monumenlelor. la a cirror inchidere au contribuit ci irliiiliil .rf rlelsul situatiei cnglezetli unde societdlile de prclcc(ie" coD_rrrrir \ii prospere $i sri sc intplicc (lirect ir muncile de co seNrlcD, .\cmplu: W Monis cfeazi in 1877 Society for thc proteclior olflr k nl buildings. Un an nrni lirzi[. aceasta a intocmit o documcn-rittr.xsupra a 7.19 biserici inlacte. Un ultim handicap frunccr. in

' r t rrr cu rociel i l i le de Prolcci ie br i lanice pr i la le $i localc:

{'l,lIi'nea finanlirii de sl.l nesustinuli de ci un mcccnalh\t)crtorul !i Comisia sint conslrinsi si sacrifice nurnerorsc monu'rtrrnlc. Cele care sint \al!alc sinl in gcneral sustrase riscurilor u|lei1, ,1, ' \ inre l i i s i dest inate accleiaf i ! iz i te ca obicctele de muzeu.

( ) primi legc a fosl in sliriit promulgagr in 11t87. Un rcgulament, , , , , rnpleterzn in 1889. Fonnn dei ini l iv i i se di in 1913. ca connii,,'n(l ast:izi textul legislativ dc rcttrintir a1 legii asupra monu-

'r ! .orr lor is lor ice' i se inst i tuie ls l fc l un aparat de stal ccntr l izt t ! .

106 107

AI-ECORIA PATRI}{ON IT] I-UI

dolat cu o puiernici irlrasrruclurii adninisitrarivtr $i teh ierScrvicir !l monumcnklor isroricc $i o sriti de proccduri jur , ,adaptate tururor cazurilor previzibilc_

Aceasti lcgisla(ie contjnnd ccntillizarea. unitatea ti coer,rpoliticii fmncczc de conscrlare a ntonumentelor is()rice. carc se \..,1,mar apoi dotau cu nrijloace pmprii de acliunc_ De5i in acoril ,tradilia centralizad a Franlci. ca a func(ionat rotei c nodel Si ill itiri undc rolul slatului era mai pulin prcponderenr iar descentriili/., ,em iradilionali (Ccnnania. Il.tlia). in Anlhn. rntcrvcnlta sraluh ,gest'unca !i conscrvarea monumenlelor istorice s-a produs tizi! ,An:ie MonLmvnts Protedio Act ditn llt8:" sia rdmas redurtr

Irgea din 19l,l nu se va dovcdi roru:i lipsita de inconvenj(, r,incetineala birocrarici: csldnparca pro€!resi\'i a rclului actir. rri,,j,lator s i ant iconfbonisl jucat dc actor i i benevol i . in locuit i , ,func(idrari: Comisia monunenrclor nu mai piistreaTi decir ur ,, Iconsultativ si. in nulrc din cazuri. recomand:irile salc nu ., lrrmatc: ir sfirsil. slibiciunca nlajori: yidul doclrinar care sri I:r h.... !drului ld|nrnr\rr : rr iv. tehnr! , i juf ldr i J l proccdunLrr O du\(,delrnrtrr Jrr i monun,entLr lui i \ ro C: hun nrohrl ,J,r inrohrl . . . t . . ,conscrrlre preTrnri un jntcrcs public din puncrul de vedcrc al i.r,,r ie i sau al artei" . Def in( ia nu; insot ir i n ic i de o anal iztr a not i r r lnici de criterii de discerniminl pracric. Aceasri carenli. alc !.,!,cauze ar merita ciutate ti analizrte. esrc l:ra indoiali rispunzil(,.:,de intirzicrca Fran(ci in acesr domeoiu dc-a lunqul sccol;l XX.

h 1825. Victor tlugo era indignat de soarla precari in care r, Ljlisate monumentele franceze. ti ddiuea:..'l'rcbuie oprir ci([.rnul (i r,mutileazii faF l?irii. O lcge ar fi.tu aiuts. Si ic li'ruri Oritrnz,,,. :,dtcp,utile dc proprit\Ite. dislru€lerca Lrnui edillciu iltoric nu lreh, ,permisi ": ' Rinduri senlnitlcative. Vcrigi in lantul tinrpului. cle irnt .pr i , , i r . , t r ict i i lc !du\e dr(plului de proprielJr( 'x l dctrnttor i lur plde palnmonru t \ lun( de ( i t r( leci . l r tUrul f r tnlr l , moycn . !Revolulici de la 1789. Dar rot cle mai lac dovada unLri fruntos o|.Lmism: chinr insotiti dc misuri penale. o lcge nu esrc dc ajuns. O c,,stat:lm fi astizi. Ocrotirea monunenlelor ;cchi estc. inlii de lotu.

(:ONSACR.\REA MONU]III]NTIJI-U I ISTORIC

ll.\ttr||rnrca ca disciplind

. \ \ , r i \ i a i t is i c lasezi monumenteeunlucru.Al t i mui apoi.r l , ( , rnsorvi inmod f iz ic i i s i lc restaurezi cslcoalt i i t rcabi caren |,.,^ir,/.i pe ahfcl de cunostinle. E nevoie dc o practicli spccifici,, li.(licicni specializati. arhilecti ai monumcntelor istorlcc-- pe, i , , neolul XIX a trebui l s i- i in lenteze.

\r(rsla a fost. in Frunla. opera lti Vilcl ti M6rim6c A evoca-, l ' , . f \ur ar. alentura lor spcci f ic i . inseamni a scoir te la iveal i unrh','rrl)l dc problemc gcnerale. inci actuale ti carc implici. inr, i Ik.rr lo. . sensul monumentului is lor ic. Si reluim cxemplul din\rnrrc. inci din pr imul s: iu lumcu. M6rim€e claseazi biser ica\d[t Srlin. Ediliciul. a cirui bolli ern fisurali. ccrea reprralii li,, \,,lidirri de urgcnli M€rim€e nu csle arhilecl. Sprc deosebire dcrntr;r|'i ri de istoricii anei. intrc care totusi sc numir:r- Iunctia il

" ' f i l r t | | | l i i cu chcst iuni pr i rct icc i i tehnice carc l in de consfucl ie l i

{rhrrctur:L lnspcclorul lirnclioneazi ca o curca de tmnsmisic intrerrr||lir istoricilor Si miieslria practicienilor $j sc loveste. in aceasti

l!\rIr.i. de lrci obstacole majore.llrrr)rll dintrc aceste cslc comun luluror lirilor europene. cu

i , l . , t r \ r crcepl ie a Angl ic i : ! i anume. ignoranla arhi lecl i lor. nlai alesi ,.k,r depanamenluli fi comrrnali. in materie dc constnrcliirnltr.v lc"'. De l epoca clasich incoilcc. sludirl conslrucliilor anliceli . pirnc din formalia arhitecliklr Mai ntuh. acellia a contribuilrllr la progresul arhcologiei Sreco_romane. Conldbutiile uoor\,,||llkx .{i Le Ro}. Hiltorf ri Carnicr. de pildi. au dovedit policro-rnr.r rrhitecturii anlice. in schimb. totul trebuic invilat in domcniult,'ir(Ului. Situa(ia arhitecturii romanice este inci 5i mai rea: accasta

' ,l\prcloiti ri socotitii fir:i valoarc nu doar dc practicieni- dnr chiar,1. r \ lor ic i ai ar lc i de lal ia lui Caumont .

iuirimdc sc lorefte in mod exemplirr dc acenstii ne rccunoalterclr (ur'sLrl lurncelor sirle prin Poitou. Cralic subvenliilor atr;brite de\r, ' t i r I835 5i 1837- Dul in. arhi leclul dcpanamentului Vienne' ui\rIt)rt cu ciment flsura longitudin l:i a bollii bisericii Saint-Savin.Lrr.i \ii-i pcse de irescclc care o impodobcsc. Aceirsli crimi. scncN(r irnJc lui Vi1el. cste opera ul t imului arhi tccl demisionar\u fc!)rul siiu nu-mi inspirai nici o incredere Are ncnorocul de ir li

108 109

-DlVr -1. n ' , . , Fojr ta \ . /a,r ! r \d.r .ct . , prxra ots.1, . , , \L i rer , r r I. J i r . J. \ ,ut r . |1. i I tu. necr.dn. !J n(b1r .d . .

Fasr I r ( ( . r md uror4rr : i * {c l . . r , .c t4r r , ln in,rc rJrJ i4t i iF\ .n.en,. . L \ . _ ,r i1" l r , ' t , r t r .L re! t rca t r t8 l0

CoNS.\( R.\RIIA \IONL IILT_TLILI)l ISTORIC

r,,r . i ' lLr( ,r dc prost Si fbrr te ignoranl". Acclal i inconvenient i i hr. , l ' r , . . r r ' iu l Sainl Jcan din Poit iers. undc Lcs Ant iquaires dcl 'n \r'' itu incurajat distrugcrea unor zidalrii romanice {ic dragul

', ' , 'l\rrrl|irii la intimplare a edificiului palcocre$tin originar*\l (loilca obstacol. propriu ljrnnlei: ant{tgonismul dintrc Paris ir

f,,,, rtr rc. Vointa centralizabare a inspectorilor 5i a Comisiei )-Nrfrrrclor istorice ii lace si aleagi arhitcli formali la Scoala de{,r, lrtrnx)ase djn Paris. Aceitil se lovesc dc oslilitrter. chiar der ' dr,r r0inl i r local i" ' -

lr .liriit. un obstacol mai grav: in ochii practicicnilor. a lucra in,,{r.,'ltrlt'rc si rstaurare nu parc a oltri dcstuli satisiiclie Nu rrc!r, .rrr:iu. nu solicitu qeniul creator" al artisttrlui !i nici nr se Pliteltci*,u 1,. t.uUrou.t". cei.trul autor al silii dc lecturi dc la Bibliotecar'il,,rri|li'r. tl tbst alcs pe baza compctentei Si culturii snle ecleclicc.

t.nr(r ir reslaura biserica colegiali din l\'lanlcs. Citeva lLrni nat tirziu., l,'tr'lrril.r accsteia se dilrimi S a aflat ci Labrouste. ocupat cu ireburrrrr.'i 1:l,rioase. sub contractasc lucrarea unui colcg local^"

l rs lcctor i i t rcbuiau nu doaf si se dovedlasci buDi psihologi

P nr! tr : r dcscoperi . in mediul par iz lan ! i rn)nden. Pc cei 'pr i rdel l ,n,r . ! ' . sau in cursul tumeelor pr in pro! incie. pe cei c i t i !a,urnIri gata sii 5i dedice activilalca proiisiona'i conservirii trccu-r ' l l I r Acci t ia mai trcbuiau i i tbrrnat i : ei ncbuiau ir i l i . r t ; tn istor iai ' r f r \ i istor ia construct i i lor. atunci pc calc de a se na$te. invi l t l l i.i r(licc la rang de nretodi prudcnta si snereni.r l\'Idrim6e fi Viteli[ t{)\t ne\oi1i si ra\spindeasci ci insi:i rccast:i pedagogie in lipsarrr .r i l lst i tut i i speci. t l izate sau. micar. a unui curs de lstof ia afhir , , rrr i i nredievaic. pe caYe nu au rcuf i t s l- l impuni $col i i de ar lc

l. cursul secoluhli XX. studiile prcgltitoare in vederea cor-! r\.uii iii restaurdrii monumcntelor istorice au pretins dobindircn\rolIllenllrd a nurnefoase noi cunostinte stiinlilice $i rchnice' legaterhr xlcs de palologia materialelor"'. Dar istorja arlileclurii a riilnashnrlxll)cnlaliL Ea x rcprezentat. sc !a lcdea. un aau major in Ihlia \irr (r.ile de timbi lcrmand. unde ea a losl descor'i integrati in

' /1,\ ,/( R,,rz: re.ompinsn caE nNcrtrnd. ir Fntrh- lEntfl rrtLnii ldurcal (nruzl

.r, t,'.!tri sculpnYi. rrhitccri !i lrJ\uri). a nerg. h Ronra sas. P.rrictione/c in."'

' L,'i. li .h.ltuilla Sur.mulul L.nr.rlul in \in.: ! r...;!ibn .n m pn\.!e Rort.

\,-',tt rdit lzro[k ilh6ti. Pans. l9l7- l) 819. (i tr )

Iu

ALE(X)RL{ PAI'I{I ]\IoN ITILLTI

inlitirninlul Scolilor dc arhitecturi in Fr.rnla. accan:i irlilalrLi.lipsit Iotdcauna din Sctala de arte trunroase-

lDter\(nt iJ r .upr monu| l renrel^r i , r , . r ice a l r ,^ l i ( i .speciLr l iTat i nu cere numai cuDost in{c pori t ive, istor icc. tehnL,,mclodologice. Ea ane:Ljeazi !i o doctrinl care poate arlicuh fo.difcrit acerte cunostinle Si pnceperi prifl modificarea obiecri\Lii nalurii iniervenlici rhilecrurale. Noua disciplind care s-a cor:.tui t cu iDcepere din i rni i I820. adici conscrlarea monuDlcnrlvechi. cste in od Decesar solid rii clr noile valori Si scn'L ,atr ibui tc atunci monu eDtului is lor ic.

AtoriiI( rest.!Lrnrii :Ru\ktu sa ltiollet-t..D t

Astfel. dczbaterca nsupra restaurarii. ciue-i dezbinasc pe irniir..ri arhiteclii cDglezi inaintca altora li liDeie secolului XVIII .giscf(c imbogiliti si hrgitn la dimensiunile scenei curop.rSchcmrlic vorbind. se iDfrunti douii doctrinc: una din elc. ccll inr,vcnlioni\tri. prcdomiDii in ansanblul tifilof curopene: ccal.rltr. lintcrlcn(idrisE. cnc prcpric mai ales Angliei. ,A.cest nnt.rgLrr.poa(c li simbolizar de acela dinlre Viollct lc Duc 5i. r,rsp..:Ruskrn. cej care au ip;irirl cu cea miri Drare conlingerc ii ralcrlsau ccahlri dintre doclriDe.

In Marca Bri tanic. lc neDi i polcnici i deveniscr i duf i . D! 'pr l r .inteNenlioristilor. Wra(. o ia neagri a lui Cancr si }lilner. i ,in locnit dc Gi lbert Scolt ( l8 l 1-1878 ). omul care. in ochi i lu j Ru. l5i l\,loris. ar tebui irnpusc:rl De5i bcncliciaza de o cunoir\Ier.arhileclufii mcdievale nrDlt superioari cclci .r predeccsofului ..\ \or l Du \e \ imrc ml i f ' ( in rurur i / r r . i r lL 'c p, ' / i r i c . r ( . r inumele fidelitAfi ist(nice. Bl publici in 1850 A llea i, thc /t1it) ,irettaftttior of our dnci(nr r'l,/rr'ft..r'" dufi cc declarase in lEll fr . ,dori si ladi culintul "rertrurare- cenzurat din locabulrrul arhLl.tural'l [l iti permilc chiar luxul de a crilica deDierrLrl ]Viollcclc'Duc. cu toalc ci doctrina si proprie. suslinut:i de ilrjalSocictalcr ecleziologiblilor. este o rcplic.i ai radicalir I acclrJem(F . Are'r f r i j rn I- : , pi fmr. \ i r in 'er\rn. J\ufr : , nr. ,J. iIurf i lor cJt(Jr.r le eIe1.. , , t ' . r i r f iJF; le . i lL : t - i r I e\ i r . r t r l : rul ' , | | r . ,Marer Brilanie pini in anii 1890.

Co\S.\(:RAREA \l()N!-\IL\ IULUI ISTORIC

lr( t,c parlca sa. Ruskin. urnlat de Moris. ttpifa un anh rnlcr_

' " I i i r . r ' fJdrcJl . f rr i r rruD(i l . i r :1 Pre((J(n' . \ rrL ( ' l ( con'r f i r r la

' ,r t t)lici sale asupra nronunlentUlui isloric. MuncA gcneraliilor ne-."r i , , ,D1eri edi f ic ' i lor pe care ni le au ldsal un caracter sacru| ,,,tr [ pc care le a ;mprimal asupra lor timpul fac parle din esental,{ \l(nri\ dezvoh.l aceasta lcnlir dttPi o argur cntaiie personali.l.r r.!l (l('\chisar ipoleza op(innsti I unui .srii?r/ nl xrtei techi: va_l ' 'r, ,, rrx)nunrelllclor tr.culu]ui rclulth nrai putin din marea ruptrrii

ir,"l,,sii de revolulia induslriali in corlinuitatea nleltte$ugurilor, cil.r|nr o constienlrzarc propnc sccolului XIX. Dezvoltrre studiilorI r,rr\. Lr permis iccsuri sccol si conceQi. pentru intiia oarir, cil-, " ', 'rl

unic ti dc neinlocuit al oric:uui evenimlnl ca 5i al oricirci, , t i

'L . rPrr l in ind l r .cutului .

( (D. lul ic: ni se interTice s: i ne at ingen dc nlorulncntclc l rc-, llrrlllll r\lr .r./r ,i.i r lel de dn'Pt asttpru Io,: Elc nu nc apar{inr, , r . , , \par l in in pa e celofce le- i ru edi l ical . in par lc t l l turor gerre-r i t ( l , r 'de oanleni carc ne lor unna'r- Or;cc i f l tervenl ie asupf l li , , . . r , , r -rel ic\e r" este un sncr i l .s iu- Violcnla impfecat i i lofr , . l ! I rne impolr iva restaurir i i izbucncltc in a doua parte a capi-r , l , ' l , r t The l . rnrp of menloD:. sc rcpcrculcaT: l in confer inlelenlr , r ! 'xre r le cr i l icului ! i is i g: iscr(c ccoun vibrante intr o pafte I

t r , , f r .n.glcze r. in adcvaralul scns al ternlenrl l r l l . restaurt l rc

r, f . ' , r rrr i 'd is l fugcr l ja cca ai total i pe cafe o c1t 'Lcl i re o Potr lc. ,r1. ,r" . lucrul cslc o minciuni ahsolut i . P() iectul restaurtr lor, . r , . ,h\Lr . A rcstaura e imfosibi l . La fel ca i l feda viala unui

\l,rri\ dcnunli. poate Drai nNll decit Ruskin. ridimicia recon-.r ,r , r | r \ lu a coPiei . Ele ar presupuDe put inla dc a nc rc cufunda in, t ' , I rUl r inrpului c lnd a fost connl 'Ll i t edi l ic iul i j i ic lcnl iUcarea com-

t, l , r . r ru xrr istul" : Pennu Ruskin r i N{ods. a vrca si restaurezi un

"lr ,1r \ ru o cl id ire inseanni . r x lenta la autcnt icrtata care i i con-,rrrrk in\usi :ien\ul. S ar pdnji ci Pcnlru ei destinul oriciitlri monu-ih, Ir r \ r" | | . e\ t( rui | l r \ r J(zr!rcsur(r nrogre. i \J

{ 0 1,J.rte aceslcr. ne dim scanri ci acest rezultal po.rte li. in re.rli_r,rr ' . !n irz ial s i cr i cei doi c, tmpioni ai ant i interverf ionismului prc_,, ,1r l .n/r i r ' r t rc l inerea morunrcntclor i i admit ca ele si f ie coDsol i -,1,,r' .Lr condili ca accasta si se faci intr-un nlod invizibil" Dclil,r ,rlrirnsig0nli cu care ci condamni festaumrc se explici prin

I t , lI12

AI-EGORIA PATRIl!10NITJL I II

crcdrnla Decondilionatri in perenilalea arhileclurii ca afti. de uf(1, ,lroclamarea dogmarici a unei n€ces^re .alhitecluri istoice..Ruskin. :i a nui r?riral neccsar. la Morlis. pcnlru acena din ulmonumenlcie vcch; fac -parte din nrobilierul vielii nornreIlecare 7i ̂ . Cuvintul cste frumos. EI dcscmncazi bine precarirlcllc le InscreaTa in marea inlanluire lcmporali 5i le situeazaopo/ i t ie cu obie{ rele dc mu/ru. pc J. .etr \ i ptJr (u cd,t i ( i i te pr ilu lur. j l ,ernalL \a torce d(eld\ i r , l ) , . i t i r r i rprn( Jcctr . , de\ l r l

ln t rner t ru. l , r / r . do( l r inJ.r I , rJutr \ r fe\ l rLrr- i i \ int oonr_d( i lgur i , lur Vrol lel le- l juL. P^mrnd,tr . l . . . . r ierr t( .ate a\uf-" . .tur subicct ii de la inrervcntiile asupra ntonumenlclor franc;7c. ..ulu si conpuDenr

-o imagiDe a operci sille care o opune. punc] ,

punct. accleia a lui Ruskin. De mai binc de uD recol. conrr i iut i rViul lc l . l ( D c c.re in eenrr:r t lL.Ju..1 IJ n Jrf inrtre c. teor:Di( t iut i t i rc l l s i i r : A restuura un edi l ic iu. inseanni aI rca. l . ,irtr-o starc conpleti care poa(e si nici nu Ii exislar Ia vreuD nrorrL :dat ". ti la o concep(ie "ideali- a rnonumcDtetor isrorice. care iJr1.meiazi ln pracricd un inrervcntionisnl milirant ltl cirui arbirrr l ( rcnI , , f \ul |Un .J l ie d(nun{Jl f r t lJ.r S.,r i ( ,1 In\e rJrd r cJr(Jr.' l rn^( lcrnnnr- l /nrnd. l l ( \e l ( jJr .J l ( t r N,,r , ( Darn( J in pur ll . r : rrnle ( h: 'pel lc. \culp| l | l i l ( j d i .kr. .e \ . r | | Inur i lar<

'nloculr \coplr. rccon\liluirilc fanreziste ale caslelului din pierrefonds. rc!,,s l i lu ir i ld conpozite ale pir t i lor superio.rre alc biscr ic i i Sainr Se|r , ldin ToLrlouse.

Alesr porlrct caricarural trebuie totuii cnorrpat. fic !i num,rcf l . rs i r ) r l r - l in J, ,nrc\rr l inretecrJ.rJ : , t . .p, \ \ i - . - r r i , . , ;nd. . t !1-i legrdt ' r( in . rre v cisea dl | l rhi rn I-rJnt,r c(r .Jr marL p. -moDuntenlclor incriminate. Mai rrcbuie rlnintire si rcxrele in car,Viollcl-le Duc dcscrie diversilarea cdificiil(n. rctigioase din secolLXII I . '1oatc niscule din acetai i pr incipiu . Dr.rrc l i rmi l ie undc f ieci ] ] .membru posedi rlrtusi "un caracter de originllirare disdncri.- in crr''se srm(e nr-ina artistuhi. se recunoastc itldi\ idualitarea s .!.] Nu rr,buie ignorarc interesul siu pcnrru ist()ria tchnicilor si sanricrel,,mctodclc sab de ancherd tr rnir. nici rc,lul pc care. prinrrc primii. I .a(ribuir rclelcelor fotogralice 5i nici lelut in car. a 5tiui. inanr.timpuluj s5u. si pun:i Ia adhpost sculprurilc prea fl?site sau Dr..rrr lL 'njnlsrc alc t . rd( lof . P( i in.r . , a.r . leJ. L. C,o, le;k, , a;lonr l( h re cJ Pienefund.. i l in cur( r . . r nrr .rrrn-,c.e-. Jc.. i t - .

CONSACRARIIA l\r()NUNIENIIILUI ISTORIC

,," , , r . ruinate- a fbst pcntru Viol let- le-Duc ocazia unui divcr l isnrent:

' , " ' ,L. ' ju.ar:c . d(nr in\ . i de Arrurul( I r rn.e. ne uptrrr r / i crr '1, ' , r r r t ) . fe a - 'Disncvland -ui lor

lrcbuie mai ales sir ne intrcbim asupra scnsului real nl,, .r.rririlor "agresile sar "isloriciTanle ale lui Viollet_le-Duc.1,, 1\IL' puse in cl'idente preocupirilc care-l conduc la intervenliile

'1,. (,)fccliYc 5i pe care M6rimdc era deprne de a le putea iDrtrgtnr

l.l lrllpul anilor 18.10. Leclura lucririi sale Etttretiet$ sur I archit('r,,, irrali ca incompurubilul desenator al antichititilof romanc.

"'ill.vrlisrui format de &rr-r d d tiqttitis a.l lu; Arcissc dc

r .,,,rnont. finrl cunoscilor al Renalterii ittrlicne i; a dedicul a doll:I

tL,rrf r carierei salc unui p.uiu llsLrPra prczentului li ciutirii unel

'1u'|.tice arhiteclun moderne. Contrar iPotezelor contirLtislc ale lui

Itr\l,rn :i Moris. dar confolnr proprici sale abofdiri structurale I,.,r,irci. aceastil arhilccturi se vt| nallc. crede el. dintr o rupturi ELltr \x prezenta sub fonna un(i sistcm inedii: monumcntcle vechi.||r.rr()fc a1e unor si\tenre istoricc pcrimate. prczind intere\ul esenli.tl

'l, x i marca locul \acanl. Accst lrtcut pe carc- dupi Ruskin 5itl,trris. ne rcline datofia de a-l pisira \iu. este fiort iremediabil.I r,.rr.|sul lui Viollet-le-Duc rc\tauralorul se explici prin constttlirrci

\'iollct le Duc are noslalgia viitorului $i nu pe cea I trecululur'\((rsti obsesie erplici indsprirea pfogresi\i a demeNului siu dcr.\rlurare. in care poalc nu au fo\t indeajuns subliniute anunriteJh.||\me. asociate in mod curios unui spirit de avangardd. Astfel.\ r ' l lc l is i ?nsuse$te anal iTcle st rctrr fr le alc lui Caumonl \ i cstc ' nl

t ' l r \ . unul dintrc pr imi; carc subl iniazi impo(anfa dimensiuniki,u rale ii economice ale arhitecturii- ToIuSi, atunci cind se ocupii dcrr\trurarea reald a Lrnor edificii mcdicvale. notiunea dc structur:i il,,rrlrce la regisirea aceleiasi irtiludini idealine care veghease h'i.\ruurArile dcsenate de antic ri monuinentelor clasice 5r pe carel(.(,rnrinuau restituirile- Scolii dc arte tiumoasc Prin reconstttulrcanlor lip. el i:i oferea o uncahi didactica cc restituia obiecluhlr.\trurat o uloare islorici. dar nu $i istoricitalca lui La fel. brulali_t,rl(t| inlenentiilor sale linc adese de lirplul cd. absorbit dc prc',\ rprinlc iale didactice. cl linde si uite distanla constituti!i a nonu-rknrului istoric. Un cdificiu nu de!ine 'islonc decit cu condilia de,r lr pcrceput ca aparlinind in acelari timp la doui lumi: una prczentii

I

114 I t5

A]-EGOR]A PAIRIMONIIN,UI

si nemijlocil accesibili, ccalahii trecuri si imposibil dc insusit. \ ,11 consacrat accslei necesaij contrientiziri .induri a ciror !i\ir. . ,arali cir ea nu dcvenise inci o obitDlinti mcDltr]i in epoci". C l,Viollefle-Duc irsusi aduce adcsea dovezi in acest sens. in !rexpcriertei sale. Astfel. de piklii. in avcrlisDrentut pc c. ,adrcscazaL inspectorilor de dioccz:1 ir l87l: Ar li puerit si r.l,r.,ducen lintr-o reslaurare] o dispuncre eminarncnte vicioasi 1 iasenrenca judecat, dc vabarc punc in acelaii limp snb scrjintrebirii atit notiunca de moDumcnr istoric. care de\i|.abstractiune. cit !i noliunea de resraurarc. care nu mai line seanrrautenticitalca obiectului rcstaurar

Fronkt i Atlslin

,{ituri de portiile radicalc ale kri Viollcl le Duc. ariru.tin.ir nlmar nu ntati a lui Vilet 5i l\4Enmfe. ca si a majonririi contcnporlrllor liancezi care panicipi la apirarca monumcnlclor inofic... f.,aprypiari de aceea a cnglezilor adunati in jurul lui Ruskin si \loni.

lnci din primul sdu turneu in Vcsl. \'l6rimEc noreazi in tccil.u r i rnplul Sr in,J,"n dinPoir i . r . r<sl lur"r . :unrur e.rr indi .stituit dupai tfad;tia anticarilor: As li \rut ca roua resranmrc \r ll i Jdauprt rumr.. la c. . , (e r i rnfr l L J lu.dt. , i \ ' t r m.ut l r l(ur i l i r r \ i con\ul iddre l r L,re\" locun. / ,Ju le dr fn,r J.1,pe . .lencuial, noui !i aceasta cstc o gresealA gralii_ cici cra imponlnl .sc consere cu rciisiozirate inliri5area \cchc a zidiriilor cnrc ilu i, .rcpamte ina;nlc in mai nultc rinduri". A rcduce Ia un nrict mirr rinterlcntia arhitecrului reparator rre pentru cl raloar.e de princil.de ficcare data cind narea monumentului o pcmrire. i\J€rimIc ,reamintette fira incclare lui Viollcl le-Duc ca :i ill()r inrerloc ,Este dc aitfel 5i singuruJ mijloc dc a le conscr! nronumcnt.t

' . ror icc u.r l i rate e. . nt t i r l . : p" nr \ t ( lur H. leoJp3r. l i .eeJ. , f ,

prjvitor la monumente care- *imbirrinitc sau muril:tc. au primll ,la timp sau de la oameni o anurne frumusete si carc sub nici Lpretext nu trcbuie atinse pcntru c?i esronpirile plod sc dc limp ii ,oanrenr au rmpo(anti penlru istorie ii uncori pentru arti. A le r,l,u l id ir . a l r rmDiedica .a nr,r . . . i . r ta rol cc n( prterr t , .nnrr( \rccomandd ti c1 un re\pect pc ctue il conpari cu cel daloral hr Ltc lor de familic Si le arata fraDcezilor crcmplul englcz: pcnlrr

( oNS;\(llilRllA N1ONU NlENTll L L''I ISTORIC

"', ,t.,.(nrscrvarer Si reslaurarca. Iineii arhilccli af lrebui lrim;ti in

\ ," 1, , , rsr cum sinl t f imi i i La Roma'l,ir(li;d.r unor tbrmulc nu lrchuie tollrii si ne inlcle Acordul lian

,, ,,1, r (u rk)ziliitc ru\kiniene estc limital Penlru francczi monumenlcle

' i,, rl| l;cbuic arin\e sint putin numeroa\e Victor Hugo arati lbarte

r"," , . , r rr i , , f r tul( r \ ( on\ l r tur( . Lf im|^lr , \ ' Jrn i reior i r " ' ( ror

' ' , 'h l r . rn l ( | I ' J in r ' r r ' uu nicfLlJI pr i rr rmb'rrrnrr i ' r u oruLlrF

I'i' ri$.ir. in Fr.lnla. un monument i\bnc nu estc conccpul rucr ca o

,"r,.r nrei ca o lelicli cnrc \e adrcse.Yi nremoriei aitctive El este

r'n,r ,k l,)irtc un obicct delcmr;nnt istoric ii npt penru a fi analzal

','rr{,.r1- \i nunui apoi ulr obieci dc art.L Un poslulat dc negindit pen

r,,. l{r\kin. iubr'nlinde in genef.rl abofdarea iiancezi: rcstaurarea estc

,, .,l.,lr.t l:rlri. obligitorie. a con\crlirii: necesard. ea trcbuie 5i poale ti

trl l., ilf rrceuslt;c o chcsliunc de metoda si de priccpefe'

lr.huic- \DuD. Hu!:o. ca lucririle st fie iicure cu grijii cu 5trmii

., ',, ,'rr':lieent,r". Vi_l.r esle si rai precis: "l-lebuic s'r adoptem un

t{ni | (ld \;dcrc e\clusn. lrcbuie si renunldm Ia once idce actuali ri.,r rrrrrrr tinrpul in carc triim. penfu a de\cni conlcmporanr cu monu'

ir'rtul rt curc il re\l.rurim. cu anistii carc I aD constuxrt cu oamenti

.,,'f I r;r locuir'l'rebuie \:r eunoallcn1 prolund loale proccdeele artei'(n,l,,rr in pfincip lclc sale cpoci. ci si in cutare sau cu(are penoada

" ru..rrui sccol. in vr!.tn t.\fttbilitii tlu'n tub|ie a un?i itllregt

t ' , , t . t i th- t t I t , f t i ' ih. t , t t ,11th, t lmd u'ry '1 ' . ! t ' t r t I r I " ' u t ' ' . i t t

' . t rht \ t t t i \ '1t1i . t t l ' t ; t t t I r i t . l l r t i r \ lPt i i 51 ' ot t \ t t tnct t \ t \ '1 '' r , ' . . o ' : : ie r . t t ' , -

" i "r ' ' inr punrrer nrobl(mri rrrr(nl i ( i r r l r i e ' l ' r i

, . r ,nrrrr i rc Lrrur r))onrrnr(nr J i . in: ' r r l r r i r i r r ( r ' i ru ' r r lur \ i (urc '

! . rr ! ' \eul i m.r i l i tz iu. nu coincide cu aulcnt ic i la lca Iui istor ic i 5ir,l*,1,'!icil Se poate inlr adrlir tircc ab$aclie dc epoca l N{etoda

"itrr riri de rcconstituire se poate transpunc de l:t domeniul Stiinlclor

,lrrrxlc l.I cel al .rdci] Acclte I'ntcbiri nu sint abordac Poslulind

t"",rl'rlil:rrer unci re\(auriri lidele 5i a unei copii pc care perfecliunea

1",, r.'.c Ac nedeoschit. liancezii inalt:r la rans de adcvtu nnnciuM

,l llll(irlii dc ltuskin li N{onis !i dezviluie pDvilegiul pe care ei.il

r,,r,lJ ralolrlor m.nrofiei istoficc' in rapon cu cele ale mclnoner

il,1|l!. si alc fblosirii pioa\e in acel !i spirit- in tinp ce Lnticii cu

r{ rrrr.Ilir numitc refoiosin ale cdificiilor vechi. frarcezii tind' mar

;1, ri.rhri (lccil englezii. sil tirvorizezo muzeifi carca rnorunrentelor

r.,r,ir,c Vilci Lezt;ri llri reticcnle bgica acestei 'rtitudini aluncicind

116

b

1t1

AI I]GORIA PATRII{ONII'LL I

rcgreti cii catcdlrlelc noasre conlinuA si scrveasca cultulLrj .' ' to lu, in l ( . re un !en d( \andrt isr t ( j r r . N n(,r ,nt i te. n.L,b.e^. .ruin(Ji \i ,iererrurcJ,,J rproap( lir tcl (.. n (l(\.r.lrrc hrull ! ...

A(eJ,r i nJl i l r i . , xt i tudinr lur , i (n| | rpoj t : , rncl l teto, rrre . , , ,fmr u \4a r Br i lJni i in rrJte c Je rc\rrurrrr .DU r,e decrl o ,1 ,gencrr l i Am clutr t sa r(pere,/ r ipun rdealu: i lenJint( . Am n. lrnrr . i . l in\ c\(epr i i le \r l ' r / r rr i lc t ni | l r A( l c\ i . r , , r in \nptrd f i .lui Vioilet lc Duc. cum o arari de atrtcl ercmplut lui c_ Scoft.paftizanilor sii eclcriologisti. La lel. in Fftrnta. Monlatembelt I | . I\ ingur r rpdr i i , rJ io los,c ,cr i? j ; \ / r in prgrnr cu Jfru\ l in i (n( ' . \ r , l le l -L-Duc. pe crr( Ru.r , rn.r iom. nu r : o,-n( ioo(r , , red(r- l \urbr de rru.-u Je J tdr .cr(J i r r . a fn.r '_ lpubl ic- cu subri l i la le. dc an mir i arhi(ec{ i cnglezi , , in t imp ce l \ I t , , ,era laxat de fetilism ii lrar in zeflcnea fdri rncDajamcnie de cLt r,,r ia l l "r l ,J d. 1. , l l t . B i l , l , i . In mod umotog. < .orrea urt-rr ,q l ( \ indr i i I l8 rDrnie l8<t ) LJe Wrl l , i I M,rr , ( : , t re l / r , r , / .lo. l " i rnedrnr rr f lLIu ' i f l publ i . u de &1ft $tht . t t , t tn, , ./ , / , / . .Jr f t \ lJuf l r i l ( lur \ io l let le-bLr. uu to\r , jnr l r /Jte sr (r i . lJ l r i \ rurarc rn(.1, l in lx. l l . dc Didron in r t ( . r t ( . l / , , , ,L. . , /alogr./res. cu mult inainre ca r\narole France' s:i {e ocupe de ace.,.

Nu riminc mai putin a{le\'arar ci doctfina lui Rusiin s a ni.. ,,ri.a inflorit in Anglia. ru in alri parte. !i cii Fra0(a. in nasura in .. :,r$r ProIcJa monumenlcle. urma in cea mai Dtarc partc preceptele ,Viollet lc Duc. Cu,n ii Ruskin insusi a iDtctcsn", dcirinul ace,ranlagonism docuinrl cr.r prcvjzibiL Ce pulea face reTa senrimerl., ,a liisirii pftrdi imblrrinirii ($i pieiii). cu conrplexete sale fires( ,ce pivet le consol idarea. imporr iva proieclului raional;s lspec@c lar al arhireclilor si isroricibr inlervcnlionisti? Eur,,intreagi era Sata sii adere la ideilc lui Vjollct,le-Duc. Ace.. ,intilneau mai ales aspira(iile istoricislc ale rcrit.uralorilor lbrmarr: l r i l ( Je l imb Scrm. )r . r r te hu"ol ter (entrul(

Sinteze

Ori(e domeniu r l cunorrsrenr pe c:r le dr.u se idr( t i lur prerfrr | . . r conc(plelor. denre|\ur i lor . i prni(cl( .1, ,r , r le. Dr\r f t . ,

CONS,\CRAREA }IONI]T!E^'TL:LLTI I5ToRIC

r, ,r! rtr ale conscrlifii $i reslaurarii monum.nrekrr rsloncc nu aut r ',r .\Lcptie. Dupi opcfa lbndatoare a primei Sencralii. a urmat. ]at ,r . rrr l sccoluhi. o r€l lccl ic secund:r. cr i l ic i l i complcxi

t t t t rolo de Ruskh t i Violk! le 'Duc

In lJ din ultimul sttn itl secolului XTX- hcgcnronia doclrinei lui

\ r , , l l . r lc Duc inccpe si f ie zdruncinal i dc un demcrs mai1,,r,( h:rl()r. mai nuanlat $i chiar mai bine n bnnat. d.rlonti progre'

- l,'r :rheologici Si istofiei arlci. Aceasli onentare I lrccul rn prac

r' ,r rret. inlr un mod tlnonim li aprcapc pe rscuns A rost totulr,1, l|!rrr'i. pusi in opedi \ii tlpiraii cu stdllucire de un om a cdrui operi

( inr i l lo Boito ' ' ' ( lE35-1911) estc urr l din acci : rrhi tecl i iu l ieni

' i'.. .r 5i Gio\annoni pcntru generalia rrm:rloarc. datoreazi origi

Irlrr.rlcr operei ri iduilor lor unei lbmatii firr:i cgal ir Frania si in

tr',rt,rihlca celorlalte 1iri. Inginer. arhitecr li isloric il anei- compe-r, rtclc sale ii pernil si sc sitDeze la articulatia a doutr lumi dcvcnite.rr,,'rrc: lumeiartci. trecuti si Prtzentd. lrmca rnodernititii tehnice'

lr ltalia, ca 5j in alte pi4i. principijlc lui Viollci leDuc

firt' iiserd maiorilatea afilor restaudri. in specillL la Floren(a_r, rrrrru si Neaoolc unde Ruskin si Morris lc atacrse[ in mod direclt ,'rrtnuriat cu'accstc doual doclrine antasonice. tsoito inprumutit ce, .r,ri bur din fiecare pcntru a extragc. in scrierilc sale. o sinlcd.rl,rrh pe care. de ahlcl. nu o Ya lplica intotde:lunl in propriile sale

l l , , i lo a ajuns si lbrmuleze un ansamblu dc dircct ive pentru,, ," ' "r ta- 'a . : i resl i r l l r l rca mon mcntelor is lor icc" ' cu ocazia a

rr.r L,rngrese inlernal ionale ate inginef i lor. rcunite h Mi lano l il (" ' | t ' intre 1879 ! i 1886. Aceslca au fost in lcgrate in lcgca i tal i

r rrr , l in 1909. G. Ciovannoni facc refer i fe si aderl la ele f i r i rez-,rrr ,cnrd. in 1931. face bi ianlul "restaurlr i i i l l ierc a Inonu-

trr-rrclor in Italia r'n cltdrul Conferintei dc la Atena- Clu toatei .r . r . demersul dialect ic al lu i I lo i to nu se dezv;I lu ic nicdief i mai

l , l |n . ! in eseul scr is : iub ibrmi de dialog. 'Conservarc o restau

t18 119

AI.F,CORL\ PAIRIMONILILUI

mre . care a aparul in culegerca s Qrr.r/irrti pmrittu di l,.llL ,in l8c):1.

Aici , alr lorul di nl tcmlt iv cuvintul l i r doi pracl ic ieni : urrul i r l ,ideile lui Viollet-le-l)uc. pe care il inlocri 5i citcazi in rnai .lrinduri. iar ccl:ilalt. alk ?go-ul lui Boi(). le crilici slLuindu \argumenle imprumutatc dc h Ru\kin 5i l\'lorris (alc ciiror nunr, ,sinl Drerlionak). Boito conslruielre progrc\i! propria sa docrrin., i

Concepl;a sa d€ conscrvare a r))onurnenrelor. londrLtlinoFunc de alr lcnl ic i tate. o daloreaztr lu i Ruskin Si Morf i \ \ , 't rehuic si i p istr im doaf pat ina edif ic i i lor ant ice. c i r l rdauslsuccesi\c cu care lc- iDcircai l in lpul : aderirate strat i f ic i r i . . , . :panbi lc cu acelea alc scoanej lcrcl t re. pe carc Viol let- lc DrL,osiDde5rc liri scrupul. La fel. rcspeclul aulcnlicirdtii rrcbui..rcc ze coDceptia falcontologisti . dlrp.i carc Viollet reconsoL rpi i r l j le dispirute r le cdi l ic i j lor, s i inci s i mai mul l t ipologia s( llici. rceasta slirsiDd. irr polida anumilor decl:rraiii conlrirrc. pr if .facc si nu f ic rccunoscul caracterul s ingular ai f iccr ' i rui | ) , i r l

Dxr imprcuni cu \ / io l ler- le-Duc. inpotr i \a lui Ruskir lMorf)s. Boiro susl iDe pr ior i talea pre^ntului fat i dc trcc0t \ i r f rrrlegi l iDr i latea renaurir i i . Desigur. aceasta nu leprezintd dccir ulr l r .solrtic. I nu trcbuic pfucticali decit ll| .rr,?r?r.r. cind lorle r:.hl tc rni j loace de sal\ 'g ir fLiare ( inlret inere. consol idarc. rcp rat i i r .expusc vcdef i i ) au csLrir t Atunci- e \e do!edeste ncc'cs rulindispcnsabi lul complement al unei conscr\ i r i a l c irc i pfo!. .insofi nu poale exista l:far ea

Atinnarca coeziuni i cclor doui Dol iuni . pc care Ru(ki f ,MorTis le consider u incoinpat ibi le si pe cafe Viol lct le-Duc lc . .dca sinonirnc. conducc la o concepl ic co|nplexi dcsprc fe\ trur.rCcr nrai marc di f icui tatc coDst i in a i l i int i i s i eraluezi cu jn\r . ,necc!r latea sau oportunitatca intenenl ic i . sa o local i lezi . . .detcrmini natura si inrporlanta. Odrt i recuno\cut pf in. i l lreslaur:irii. ea trcbuie \i lii cisli.ee legilinilatea Pcnlrlr lcer.rtrebuic !i este sulicienl ca ea si lle fecuroscula drept cc0.t ce e.Camclcrul raporlal . i rccjdenlal , or lopedic al lucr ir i i t rcbuic lnrf . . , rin nrod iii{i$. Nu lrcbuie in nici uD o.rz si lrcacri drepl ori!if.Nerutcnticilatea pirlii festauratc lrebuie si poati fi dcosei. ,

CO]\SACR\RE\ IIONIII\IENTL'I UI IS,I.ORI(:

t , , , r " r , r i \ uc Ll ! n in i l< or ig in. ' lq -r le 'Jr t rc iu l r r i l r r t re uner punef i

' " .

' i . , 'n- t . | l ' . , * r . ct i r inJ l r Inulr in lc ' t r i l i i r i :

In i rer ia le

'rr t . rrrr . culJare di l t r i l i de accler alc monumcntului or iginar '

, r , , r ' ' r . r rr( oJrtr le rc\ laur i , le 3 un' ! in ' . rrpr i r ' r 'cnrrre \rmhol i((

i " . , , " ' , i , ""ai i r r t , ' r darelr i ' r ret \ . r r l r r lor ' Jr l r / r re ' lo( ' r l ; \ i in

l',',.,. :r infonnariilor neccsare ri. in special ir lbtogtafiilor

,t,r, rrrelor taze tlc operatii. conservarca i apropicrer Donumenlu

r,,' .' ,r'ror pi(i pc care feslaurare lc a inlocuit "

11 ,lr aitd oarlc. Boito nu fectrnoaite numai cii oricc intervcnlie

. ' l , r r , ( tLIr l i .6.rprr r lnJ Trnnl lmcnl l febd r ' 'a l lc nc 'e 'd lm(nle

, i . : , . , . , , , , , , , , . " ' i dc ,r tul . r(hnr( i l ( : i , re. tcrueurr l . : d,n epl. ' r in

,.,', ., iost intrcprinsi El deplingc. pe lingi 'ceasta

modul idcntic

' l ' r ' . , r . ' r . . ,ptrr i r u "nrrn.nr. tu,

d ' !cf \( \ r propunt ' rrc i ' ipur i

Ll(

I ' r , ' ' "nr ie iuni sr i l r r l . r \ i r . l . r cdr l i ( i r lor ihnrLl3rL PrnIJ Inor ' l

ur|r.lt din Antichitatc. o feslirurire urhu'}bgiit crre si aibi in

',,lt r. inrintc de lo:rtc eriaclilrtca ftiinlifici ii. in caz cle rcconslr

r,r[. .()nsideril nulnai masa si volumul. lisind cumva in alb trat|rc't

nrr,rl.tclor si ir omamentalici lor: pcntru monunlentelc gollce o

,, i ' , r ' r . i rc p;r ,rrar, , i crre 'J 'ndtePrr ( lonul mJr r le ' :^upra ' (h( lL

r,r ," , . , ' r iur i i r ((hrr . i . r rur ' l r ' ind pr.rdr der<n^r:rrrr r ' \ tur l r r tpulul

i . ' , ' i , ' , ,* i i i decorul)r in si in i t . pcntru nonunrentclc clasicc l i

t',,,,u.. o restaLrr'.rre '1fii(1

alii care s'r dn' serDlrt de editcii in

( { r ' r f le i< \ lc r r l rentcr t r te. J. : r ( r : r rh l ( r i l l l ( l 'J l r l r l l " l d ' \ t i l

' , . r ' , , " . 'L i i I t ,u rcrrr . i ' lur Borru ' l nrrnr b)/ i l i I ( : r ' ' r l ' i r ; r .J d;{ i

',lrr.' I:l a enu;l.rl un ansainblLr dc reguli care rtr Ibit modulate rr

'.,'t,trart c:r urri:rre a distruscrilof cruzate de conflictelc armalc'

rru, l | l incl cu pr imul r izboi mondial . r i oda6 cu c\olul ia rchnici lor

. ,u ' . r ' r r , : r ivc. dar clrc r imin valabi le in c\ent i

\ t , , i \ Ri tgl : o ro] l t ibt t l ic int t , l i

t ) ,)p.ri de rcileclie mai ambilioasr. cu prilire l ansamblul ati'

hr|,,,|,;r \i conduilelor lcgate d0 noliunea dc nn)nunlcnt isbnc ir

t,"r rnrplinitar la nrceputui secolului XX dc marelc istoric dc al1il

, , ' * /

; \ lo is Ricql (1858 I905)" Acest.r cra prcgiht pentru un ast

l, I ,l ,ierners pri-n tripla sa forma(ic de jurist fibsol si istoric ii prin

120 lz l

r\LEGORI P.\TRL\ t oN]I I-('I

expcienl.l concrcti pe c re i dobiDdir o in caljllrtc de con\e.\.

In 1902. Ricgl a fosr nunl i r prc5edintetc Conxsiei rui . , .Donumentclor isrcr ice i i insirc inal s i schi lcze o noui le!1. Ipentm conscrvarcir nonumenlclo. un an mai rirTiu .rpire.r_ irdc introducerc la acc: i te mdsuri jur idice. , . ' r / r , , ,DenkDnlkt!1t !^ \Lc Cult" t odcrne / . ! , ,o/rrrr . , . . , r ) . Acesropuscul estc o lu1r lare de lemel ic. Et nrobit izcazi in ir .cunoastcre sr erpcfrenl i alc rsror icului de art l t i a le conscr\ . ,lu i de r izeu pentru a i lcpr inde o xnal izr:r crt ica nol iuJrnronumcnl is lor ic. Acesra nu estc abordrr dorr inrr o opric l i f rsionali. cr aceea u lui Boilo. l\'tonumentlrl isroric csie trui.obiecl social s i l i lo\ol ic. In\esl ign( ia sen:r lui sau sen!L:alr ibui te dc socierale monunenrLrht i inof lc permite e.r s i | : ,intemcierca unci pract ic i . Dc undc dublul dcnrers jst() ic s i r , ,

Cel djDl i i I t jcsi \ tabi lcrre t i rd ambigui lare di \r incr ia pe cr.r .irn incclcAt s-o dczvoit intfe monllDrenl si ntonumcDtul istor , ,cdrui apnfilic o silLleazi. in uircla ri uri. in Italil sccol tui X\ I Ie\ tc si ccl dint i i c l fe def inctre monumenlul isrof ic pr in \ . r lor;1.carc accslir a lbst l)rvestir do-ir luDgnl jsronei. ii intocnretle iJj\tlrrul si i stabilesrc nomcncl.itura

Anrlil sa este \rructurarii pc orrozilia diDlrc doui c.[csor\ , ,1^n. I n\ . le z, .e . l r .cnrrr- , , iar . r tde trccut lii inplici memofii_ Celclalrc. numite dc .collenrporu ,,lJ t . l ( ; , { . r" , r . / , r . , , r / , . i r l r r f r i pre/( tu l r l

4,1:rer \ rruL lur i duale (^rL,ou1Je dr\r i rh l i : , n( (art (r Jhrat-o dnl bcl$ug. dinfe ! k)n peniru iqrorie ii isroria al1ei pc l,piie ti valod de ail pc de alta"'. Dar Riegl nu s-r oprit rici El adcscris si inscris de indati prinrre val()ril.- de rcuremorarc una D,,pc carc o rdle aparind in a doua jumilhre a liecolLrlui XIX si pc ,o numellc vitloarc Lie vechilne Accasta line dc \irsta jlronumLllui $i de u nele pe cure rimpul nu incctcazi si i lc jmpriDre: astftlj i . i \ ' \ re r( . i .muta i r ' re r ! f l . . pr i rr-urr srnrr.rcnr . . r . rs ercrlrarzitivilillea crealijlor omcDeiri al cauor sfirfil estc dcglad!lrDevilabili ce r:imiDc. cu ro.le acestea. singurn Doasrri cel1irudlSpre deoscbire de valoarea islorici ce dcpinde de cunoaltcre. rcc r.llloni de vechime csre inediat pcrcepribil dt cirre ficc r.. Eir

col\s \cR\REA \lo\t \IE\-ILl-L l ISlORIC

,. ', ,1,r I rdrcs scnsibilitarlii -luluror. sir ic vxlabilii pcntru toti []ri'- .,,',, rrl.:"r

"i, nentioncari nuDele lui Ruskh E\tc clnr' totuli'

, , ' , , ' . . . . , dc \dhim( (are \rr \ . r l r in nr i \$lr rrro 'rumtnlt lor

, ,n i r ' . ' DloJr i r . r l . l l l :e f t r ( oJl t ( unroJl le ie rx l^Jre ' ru 'unul la

I ri, r.,r. iDsi senrnilicalia tor eltte tb']rte diferiti: Ru\kin llxlilcxzi

-,,r", ,, erici si cauli si inlpuni conccntia su morald a\upla monu

i'" ur,'trrr Lrllci societili pc cdre prcpriile lendi(c o antreneaz' rn scns

". , . lirrll pleaci!. dmpotrili. dc li o conslLr(rrL" Privrfea ]|u asupru

--, , , . , i ' - i ia i ' . i i i r " cn: alra: is lor ic i . nu normai i \ ' : -L vr loarer de

,, ln,,! ir tnonumcnlului inodc nu esle pentru el un legimlnt cr o

,.'r,,.,i,: tlnaut nc,-jto.it in carc ace^sti Yalo0re se prcznrli ol'ictri'

:,.;;;,,,i,, .,i ; ;" sle oferii aproplierii nasclor (Mrrrsr'rr) sed(c(ia

*,,,"., 1'. care o erercitii nsupra aceslora lasi si se prcvadi ca cir va

tr ,,,l,',ric!i dominanli a monurnentului istoric in secolul XX

\ , l , f t r r catcgorie (ce3?tt fur ls\ t i ,Jte) nu e mai pul in bogal i i i

. r , r , , , , in. , r . i J((r i nr i rna inrr rd.r I ' r . r l r tur idct t i r ' \ ( rnd<nld-- \ : r roJ,, , . . ' i . ' t t . n ' .ef ' f .

' . . fJd( n r i r( \ l I i t loJr( ' | t ' lo lo 'rrrrr i ' r l i r r i

,r. ,,'",iiriif" 'nr:trerialc de utilizarc pfaclici a rn)numcntclor'

r' ,,',.,i'.i'i"t*ra t,-"-cntulri fiiri cdlificrti\ ' pcntn Riegl acca\ti

,.1,,.,'. .|c iolosinli eslc inerenta oricirui nr()Dument isloric fie ci

,r , r,.r\lrrl rolul menorial originar ii functiuDilc strivechi tic cI 'ru,",,1,i ,,f,"f. noi. irclusi! mlzcogr'tfice Lipsa \alofii dc tblosinlii

i . r , , , , rcr iul carc disl inge nonunrentul dc ruinele arhcologrce ' r, . , , , , , . , , f , ' " ." eslc csent i i lmenl. istor ic i f i dc o ruiDl al carei pre!

, , ' , ' , " . .*" ' i . , i t . "" r l r r r r r .h inr ' Cir pr : t r ' r i ' "1 ' "1c3

de ' r t r i 'i r , , l , ' , l . .Lornp,.n( In J"u: , ( r r ie ' r r i r ' Pr i r r r ' r cr l i lxrr5 c- r {Lr

,,,,' . r lil.ti. p'i*" -.alici

artisriiii vcchi r:imasi acc'!'sibilii scn\i

' " r , , . , ' , i u*. l .n i . \ Jotr :r . r)urnrr.r \ululr( \ i ( nourrre ' N' r / ' ' t '

. ' , ' ; ; " ; . ; ; i f i i r r .ar(J frna\Prr i ' i ne'JrcrJrd r "pc clorr rrr

'"u '.',lin,, o atrtudine miienari carc atribLlie noului o incontcrtn

t ,r t , r \ lD.f ior i late l \upru vcchiului l . l ln ochi i mult i rni i nunl i r ce

:;i. ;ii,' .i il, ."i t'"n'n. "' Aceasti viLloare enc cu atit mai

*r" 'e ' rnr i cu ci t . in ciuda uni lersal i l i l i i pc care Riegl i o atr ibtrre '

i,i,.' i",r,,rafi ".

U".i dreptxie. ca ru a f;51 niciodat'r pusd r'n e\i

'h nr. , rr i . r de.errrrr . t lJ . t r c l . rr i l .J( i ruirrrel l r ii " , , i iza rLr i nicsr dezvi luie aiadaf exiscntele simuitane l i cor

| . r | l ( lor i i cu carcl fost incircat nronumcntul istor ic de a lurguL

., , , , r" tut . in mod logic. valoarea de \cchirne' cei i mai rectnla'

122

ALE(N)RI.\ P.{TRINION I tn-LTI

excludc \alo ren de noutalc nui amenintind si \aloa.ea dc lolosir .\aloarea istoricJ" D:lr \'aloarca de folosind sc imporri\e5te foafl. . Isea \alorii dc aAi relative Si \alorii istorice Accste confl;cre. scir I ,deja de Bo;lo iD domeniul restaurifuii. se manitcsd si de indari c. .rorba de refolosirc cu ti. in plat mai general. odati cu clasarea rrr,mcnlehr istoricc. Riegl arati ci cle loiufi nu sint de ne.eTol\idcpind, de fapt. dc comproDisur. ncgociabile in fiecarc caz parlr! .,'in limc(ie de starca nroDumeDtulDi ii de conrexrul social si culrL]l..carc cl se prezinti ADtljza axiologici a istoricuhi vicncz intenx ..o conccplie ne-dognulicii ti relativisl.d monumentului istui..annonic cu relativismul pc care I a introdus in studiile dc isloil I

ln$ D( ndenN Dotk fttlkkltut nu propune doar o urrf ,citici penlru udnrinistrator ti rcstaurator. B\,aluind ponderea s!r ,ticii a monumcnlului istor'ic. lucrarea o prezinli crpe o problerlsocietitii. o cheie intrcbirilor pfivitoare la devenirea sociclumodeme. lnstiluli in numclc c'iireia |orbe:tc ii interice lui R,to.muliri foaric prccire $i explicitc. Et nu poate. mai ules. si aT .,cd. inlr o societalc in trlnTilie ca cca in care taicne. \aloare.vcchime tinde sd rscdieze cpalilrL social care cra ocupat in iltradifonnl de rcligic. Ioturi accsta c sensul dar culintuhi cut i t lu l lucdri i :a lc.

Pcnlru ce lcestc prcl:icirorii e\tclicc ale \alorii dc \echi|.pentru cc irceasrii fc'r\o.rrc nla\ivi ii in crelrere in jurul ln,, ,menrelor \L\hr 'PeI | rnr i r l i t , t ' l r l i ,c tuJl . Rr( : ' l pd-e \ r rn l r ( .p( .aceeaii scar:i soci.rlii. dar in pl1)priul sdu cimp nemorial. anlli/,din lucrarcr r/.lr lJnb?htrycn in dtt

^,u/rr'. canulia scrisi dou.t/. ,

de ani mai iir'ziu de corrterrponrDul siu liencr. Sigmrnd FrcLr(l \rincape indoiali c:i Riegl Du a lost citii in acest iel in epoc5. dr . Lic l nic i mai t i lz iu. Tl) lu i i . o lom vedea mai incolo. daci :r \Lputeir concepc palr inn)njul i \ lor ic. o l i rcem plecind de la ci i l€ slr(on{fice deschirc dc el ii Du t olem. Det&,]|rlkttlnts.

Opcra lui Boito t i . m i rrnplu. ccu a lui Riegl. arar i i . .Lcumpina secolelor XIX $i XX consen'area monumentclor isr \ i ,dobindisc llalutul de disciplinii pe care numai prnerea in dis.Llconceptelor \i procedeclor s.rle purea si i I confefe-

Co\S\CRlRhA NtONU}l[NTI'l-Ll IS'IORIC

.\.crdit abordare crilici incheia o dclimitare cimpulu; spalior' 'ltrtrirl al morumenlelor istorice c.rrc. incepind cu \fit5itul anilorrxr,lr. prczenta. cel pulin in teorie si vinurl. aproapc acelealr confu

.rifi astazi. A,tJ itpolDgicri includea dela arhitcctura minorb lil' .,,t(|l urbar Anr].rrroldgi.d riminea mrirginiti. in avrl' dc tron-r,',.r rdustrializdni. Dar in amontc. limitele s.tlc erru ilr lnod con-,rit|| irrp;nse mai departe de munca arheologibr fi .r paleognfilorl', {,)per ifile lui Champollion au permis confcrifeA unei sldri civile!r Lrici idenritdti monumenlclor Egiptului. a ctrror enigmi ii fascir,s. in zadar pc anticari. ,{poi a fost findul celor din N{csopotanitl, r'|lul din lcrusalim pirisca $i el lunca lcgendei in schi bul uneirr ,r t rr i ( i is lor ice. t i la fel s:r int implr t cu vest igi i lc c iv i l izal i i lor

1r',r,r hclcne. Aro dc dr,fir.d,? delenisc monditlli. Pc de o parlc. ccl,l rdcsea cu ocazia erpansiunii coloniirle (lndia. Inclochina.

\lreriea latiDa). arheologia \i einograiia occidcnt lc anexau monLr(r.nrr alc unor civiliTalii irdepdrlate cllre nu rnai aparlrneau\',rt(tildtii medilcraneene. Pe dc alti pane. conccptulde nonumentr\r,'re si in\lilulionalizarea lui pdtmnseserir dincok) dc dolneniui, u'of.an sau tenloriile supusc lui.

tiu toate acestca nu trebuie e\agerati imponania irnumitor idei sii,trrnriror erpericnte anticipaloare. dar puncluale. ilP;inrlc in timpul

tN r!,rdei de consacrare a monumenlului istoric: ele nu au afectat ilr

tr,'lUnzime practicile de consenare citrc au rtrnras aprorpe ideDlice,h ,r lunsul unui recol apror imativ. in lrc 1860 r i 1960

intrladcvir. pinii ctrc anii 1960. conserv rca monumenlelorr',r,r rLc continui sii pri\easci esentialncnte marile edificii religioasc,r , rrilc (cu excludirca celor din sccolul XIX). Rcstnurare rimine,.1 nrai ade\ea lidcld principiilor lui Viollet-lc-Duc doar ci, subrrll||'jrt(a unof arhcologi, ea nu sc mai ofienteilzil spre o reconsl]tulre,lrr;r;r nrodelLrl olerit la origine. pcntru antichiltrtilc clxsice. dc prac-

rr'n (lesenataL a arhiteclilor !i anticarilor Valoarca de vechrme nu\r'htugir nultimile cu rapidjtatea pres0pusi de Ricgi Desigur'rr.riLlc tur se democratizeazi in Anglit Aici se creazi pnma agenlrerrrr\lici. Cook s. care exploateazi mai alcs siturile lcgcndnre dinl fr t ) l unde. in 1907. Pierre Lot i ' ' se pl ingc de inrpldntarea intem

1r''irrrl de hoteluri in recinehtea piran1idclor ii de rbundenta indis,rrri ir lurislilor. Dar lotul este relali! 5r e lorba clc monumenlcr..r,r r.c dc exceptie. in Europa. in ciuda canrplniilor nalionale duse

r24 125

ALEC,ORIA PAIRMONII]L{'I

de la inceputul secolului ale societe! privat€, ca Touring Club inFranF, in ciuda creedi de cire sraol ltatan, in anii 19j0. a url6lrefele de exploatare a operelor ale afie veche intr o tarx care fuscscpdmintul de bailind al monuomtului isloric. -eristrrul flrltural. ,tuiti cSpatase incd numelq et dmine privilegiut elirist at unui medrusocial limirat. insdrit Si cultivat. gupindu i pe aceia care. mai tirliu,vor lr numrh 'moste nilorij' " . Motrdializarea insriruFotral; a monr,.menruluj istoric. at de doriG de Ruskin $i Morris. nu progreseu/!de loc. Dacd. exceptie remarcabil5. conceptuj qi practica"lui .intintoduse in Japonia incd ditr anii 1870, in cadrut deschiderii McirrcaFe insdtuliile si valorile Europei"". acestea nu dobindesc dreot rlccelitenif in SlaLeie Udte decil dupi cel de al doijea rAzboi monttr.al. odad cu crearea lw Nanonol Trust lor historir preservaion" .

Prima co erinta itrtemaliooal; cu privire ia mooumenr(lcrslorice arc loc numai in t931, la Atena Doi ani inaintea celei rCIAM care, itr acolea$i locuri, va elabom celebm Cartx de la Aten ,confbin{a a fost ocazia de a ridica chestiunea relatiilor dintre monu.meDlele vechi ti ora+. $i de a dezvolla pe acest subiect idei si omDU.neri opuse )i 'Lo acelasi rimp. in m'jte privitrte- rnai avatrsate'fr decilcele ale Carrel Dar acesre concepFr novaloare au primit o publici.lar limil2la Cle au fosr formulate ta perileria congresului. iae enrconsaqat, in pdncipiu, pmblemelor tehnice ale conserverii $irestaudrii $i ai cfuui participa4i emu cu tofii efiopeni Cit privelrcorganizalja cdre care mergeau dorintele lui Ruskjn iD articolul sJrdrn 1854 despre Crysbl Palac€. ea a vdzut l'min, zilei sub o ahilfolrne, exact o sutd de ani mai tirziq pe 19 decenbrie 1954, odaticu Convenfia culturald europeald a Consiliului Ewopei

ln sffrqit, critica qi relarivismul lui Riegl sinr departe de a impuncpracticile patimoniului istoric $i cu atit mai putin @agogia sa_, alccarei baze le ar fi putut constitui

hin afirmarea senind a certitudinilor sale intelecnrale si a viziu.nii \als.6\upra irroriei universale. precum $i prin aoploarea reali-7arflor. tuoga pmoada de coosacTalr a mooumeotului istoric coolncasadar Dumai germenii orieodrilor Si intrebdrilor ce caracterizear,lperioaala actuaH.

126

Il l

Ii

CAMOLUL V

Inventarea patrimoniului urban

. Haussmann, care a avut Ia vremea lui tol atltia duimani Si lir lrtde feluriti^ca $i asdzi. a respins acuzatia dc va;dalis; F ;a; ;.,aduceau citiva iubilori ai vechiului paris: ..Dar. oameni buni. crr.din.fundul bibliotecilor voastre, pEreti a nu fi vdzul nimic ldin slJr...,de,rnsalubritate a vechiului paris Si din metamorfoza pmdusdl. crr.qrmacar un vechi monument demn de inreres. un edificiu pretios l--ritru art?l. inleresant pcntn amintirile ce le poantr. pe care admini,tralu mea se-l fi dislrus. sau de care se se fi ocupat. altfel de.it pcrltru a-l deSaja Si punc.in Eloare cit se poate, in cea mai frumi.ripe6p€ctrva cu plitinlS'." Baronul em de bllnd credint, Si ii datorr,Iintr-adevtri conservarca a numeroase edilicii care, ca Sainl_Gcrmainl'Auxerrois, erau sonite demolfuii. ln acest sens, acest burgh./luminat era intrutotul un contemporan al lui M€rimee cu care dii,lrrer se rntltnea ii iD anturaiul imDtrraolui...Cu loate acestea. el a distrui. in numele igienei. al circulalici ,l

chiar al estericii. buceti inrregi din vechiul lejut at parisului Dar ,r1t:l:ton om al vremurilor: majoritatea celor care. in epoe,raparau ri tranla monumentele trecutului cu cea mai multd co;\irlgere 5i energie erau de acord $i cu necesitatea unei modemizrri ra(,icarc a ora$ebr vechi $i a- t€sulului lor. Astfel. Cuilhermy publici irlta)J Dn lnnCtuire archCologique de pais in care face un invenr.,,mtnullos al tuturor monumentelor individuale. F care Ie siml(.amenintate d€ vremurile noi. fiire a se preocupa in nici un fel (t(ansarnDrun-$r de_lesutul urban propriu zis Thdopbile Gautier, carrpreta(eazt in acela$i an canea lui E Foumier deipre vechiul pari,nu se poate impiedica s, salute disparilia acestui paris demolat cil

128 129

un oroqres: Parisul modem ar fi imposibil in Parisul de odini-! 1...1. Civilizatia isi croieste largi bulevarde prin inNnecosul

al strddutelor. rtrscrucilor, fundetutilor vechiului ora$;casele a$a cum pionierul din America doboard arborii 1. .1.

rile outrede se sumtr p€ntru a llsa si aparl din dhdrntrluriinle demne pentru om. in carc strntrtatea inFa odati cu aerul. iar

s€nine odatd cu lumina soarclui" Pentru Hdussmam, ca iiGautier ii p€ntru toate spiritele fmnceT-e de marcd din epocl'nu existi ca obiect patrimonial autonom El nu percePe

ile cartiere. decft ca obs;cole in calea salubriutii, a lraficului,aontempldrii monumentelor Eecutului care trebuie degajare.

lnsusi'Victor Hugo. Poetul Parisului medicval. care a batjocorilcruzime strtrpungirilE haussmamiene $i monotonia-noilor bule-

ale capitilei. nu se ridice niciodatl in anicolele sau inter-iile sale de la Comisia monumentelor istorice impotflla t&ns-

ii senedle a tesutului vechilor ora$e. Ca $i colegul sdueniben, el se hdrgine$le, dactr e cazul, str propund citeva

ieri de drumuri proiectite cu scopul de a cruta, nicidecum conti_tltea unui ansamblu urban, ci un monument: "Asdel la Dinan,

mic oml din Brctagne, unde nu trec poate nici douazeci depe zi, nu s-a dont oar€, pentru a ld'rgi o strad?ldin cele mai

r circulate, distrugerea frumoasei falade a ospiciului $i a bise-sale. un monument dintre cele mai neobiFuile al acestor tinu-

d? t...1 La Dijon, bis€rica Saint-Jean s-a vtzut mutilad ln mod6inos: i s-a tliat corul. nici mai mult nici rnai pufin, cum s-ar tdia

nefolositoarc a unui copac, iar un zid carc leagd cele doudhnsepte sepaO nava de pavajul pentru trisuri. Nu se pmcedeaz?lt fel decit;u monumentele publice ii mai cu seami cu cele reli-

INVENTAREA PATRIMONIULUI TJRBAN

tlosse: ar fi cu totul allfel daca ar fi vorba de interese private cindAliele vecine incurc, la fel sau chiar mai mult dnrmul public. aces-! e un rtru carc se suportl [...1. La Paris, aprobtrm din toatl inimaloile strdzi ale omsului, dar f:ird str accepttrm ca ncvoie absoluttr dis-luqer€a rdm4itelor vechilor biserici Saint-Landry $i Saint-Piene-lux'-Boeufs. ale ciror nume se leagtr de primele zile ale istoriei capi-blei; si dac, prelungirea strdzii Racine ar fi fo$ ldcuti Pudn mai.ladlEaola sau mai la sdnga. astfel incit str nu factr o linie absolutdrcabd de la Odeon pint Ia snada La HarPe. credem cd s-ar fi gEsito cornpens4ie iodeajuns de mare prin pestraFa pregioasei biserici

AIEGORIA PATRIMONIULUI

Saint C6me, care, deSi pAtali de folosinla sa modemd, nu ar fi ti\lmai putin singura din Paris ca veohime si stil'."

Balzac rezumi indeajuns de bine un sentiment implicit al Franl.lepocii lui atunci cind descrie supravietuirea o4e1u1ui cu€mnde eipe un anacrcnism si cind prevede cd vechile olase, condamnare (t.istorie, nu vor 1i consenate decit in "iconografia lirerarir". Nu s(poate nega faptul ci mai toli romanticii fmncezi au fost traumari7lllde amenajar i le _largrtor i lor " ) i c: i au viut cu nostalgic cum Ji . . t , : ,1omle vechi al caror larmei .i frumu\elc ei le celebraserA in schin.t,Si acesta este elementul esenlial pentru istoria mentalitdfilor. est(sigur cii, pentm ei. nu era vorba de un patrimoniu specific, suscejltibil a fi pistrat ca un monument istorjc

Din nfiuni ce lin de tradilii cultumle adirci. aceasd atitudinc \ rmeolnut mult timp in Franl4 unde ea inca n a disp;rnt cu adevarirlTotu$i, notiunea de patrimoniu urban istoric insoliti de un proied d.conservare s a niscut chiar in epoca lui Haussmann, dar, curn s rvizut, in Anglia, sub pana lui Ruskin Apoi, ea a cunoscut o evolul(.si o dezvoltare dificile a dror modalitate meriti a fi analizati

Pentru ce aceasti distanti de Datru sute de a.i intre invenraftrmonumentului istoric $i aceea a onlului istoric? De ce acesta dinurmi a trebuit sA aqtepte atit de mult rimp penrru a fi gindit ca obie.lal conservirii in she qi nu ca unrl .eductibil la suma monumentel(rsale? Numeroti factori au contribuit si intirzie atit obiectivarca. cilSi siluarea in istorje a spaliului urban: pe de o parte, scara, conrplexitatea sa, durata indelungatl a mentalitilii care identifica on5ulcu un nume! cu o comunitate, cu o genealogie, cu o istorie omccunrpersonald, dar dminea nepdsdtoare fa,ti de spaliul acestuia; pe itealti parte, absenla, inainie de inceputul secolului XIX, a cadastrelufi documentelor cartografice fiabile", dificultatea de a descoper Iarhive pdvitoare la modurile de producle $i la rransform;ril.spaliului urban de-a lungul timpului

Pini in secolul XIX inclusiv, monografiile erudite carc istorises.despre oraqe nu abordeazi spa(iile lor decit prin intemeditl monumentelor, simboluri a circr importanF vatiazi dupl autori $i secol(Cit privefte studijle istorice, pini in a doua jumxrare a secolului XX .ele s-au interesat de ora$ din punctul de vedere al insrituliilor salrjuridice, politice !i religioase, al srructurilor economice si sociairspaflul oraqului este marcle absent F stel de Coulanges trateazl a,

130 131

t'ttt, tnliqu" 11864) lim ca vreodaua \:l pomeneasca locurilc ti edi

hr;rr lc ce nu pol f i separare de tn\r i tul i i le jur idice 5i rel igroare r l in

Oncia r i Roma lL Prenne nu rsle cu nimi( mai eloclenl in I?r

dltes tlu Moyen Age Q939), lucrarea sa majori despre origjnile eco

INVENIAREA PATRIMONIIILUI URBAN

ice ale fenoienului urban in Occident Si istoria arhitectudj

linorr oragele Siire nolea,/d cu pefli0enla in lRRs: -Cbiar irloria

iuAstri a artei care vorbeste despre 0agmeDtele cele mar ne'emni

iili;;. ;, rezervar nici cel mar mic l.c con'rrurir orarelollnlrc al doilea rizboi moodial fi anii la80. se pol Inca numita ledl8cte rstoricij si isloricir de arli care au sludral sPlruul urtrxn

Asrnzi. a,sistnm h o infloite a lucrdrilor despre morfologia oralelor.industriale* $i cea a aglomeririlor din em industrialtr Aceasti

hlNare a fosr impulsionatX de studiile urbane al cdror ml jucat in

|!nc/a unei verifabile istorii a spatiului u$an trebuie reamintit- Conversia orasului materialin obiect al cunoa$terii istorice a fbst

tn)vocal5 de transformarea spatiului uban ca umare a re\olulrcl

hdusrriale: riva'ire traumatici a medjului rradrlional. aparidr alior

i Dentru drumuri ti parcelari Abia atunci. pnn eleclul de

rent i s i . dupd expresia lui PuErn. pr in conlra\I . vechiul ora!

-- ^e:-- - i i "" . : ' i " ' , , . i pnm'i . , re l rr ! nI \ in mr\Decl i \5,cline obiect al investigalici Primii ca.e 1 au pus in perspectrva

htrxice qi I au studiat dupl aceleaqi criterii ca pe Jormatiunile

Urb ne cont"-poran., "i

;ai i n fondatorii (arhitecti ti ingineri)

ttoii disciplinetcfueia Cerdd ii di numele de urbanisn Acelaii autor

lr,pune cea dutii i\lone grnerala:Ji structuala a ordlului' Dar a ouune otascle din tre(ut Si aldrrl pre/eotului nu inseamnd

ll r dori conservarea celor dintii lstoria doctrinelor urbanismului $i0 [nl icar i lor lor concrele nu sc conlu0d, nic idecum (u Inrentrred

Dlr; imoniului urban rslor ic si a proleclei lu i . Cu loale aceslea ccle

loui avenruri sinl sotidare' Fre cd urbanirmul se angajea/a in dis

trulerea ansamblurilor urbirne vechi sau ca incearci sA le p5\lte/('

fbrinatiunite vechi $i au dobrndir idenlitarea concePluala dlroriu

f0ptului c[ au devenit un obstacol in calea Iiberei desfE riri a noilor

n;dalitlfi de orsadare a spaiiului urban Noflunea de patrimonru

Urban istoric sla constituit in contra-curentul procesului de

llrhanizare dominanl Ea esfe rezultatul unei dialectici a istodei $i a

hloricititii care are la bazi trei reprezentiri (sau abordiri ) succesive

lfe orasului vechi. Voi numi aceste reprczentfui rcspecltv memori'

\ld, istoricd s] istoriald.

ALE(JORIA PATRIMONILTLUI

R€prezentarea memoriali

RepreT(nr.rrea dmtir apr,( rn \n. . ' t ia .uh pJn. l tui Rr{kin in. j ,inccpulul anilor 1860- chiar in lrernca cind deburau .lDarile lucrir jla Parii. poctul din Sro'r.r .,/ y.,?i.? se re\ottii si atcieaTi opinia t,blici impotriva intencnfiilor carc lezcazii sirucrura vechilor oAc. aa ..lesutul lor Penlru el, accasti rexluI'I estc iiinta or$uhi. ccea ce face L ,lca un obiect pal-riinonial intangibil. ce trcbuie prolejfll ncconditiomi

Ruskin estc condus ciirrc accitsri luare de pozilie de valoar€.rrolul fc care lc atribuic adritecturii domesticc. cea care constii.Ltcsutul urban. AlAturarea si contilluirarea locuin(clor olodesre. Lt.lungul canalelor 5i srrtilor siDl ccle carc f-ac ca Venelia. Flor.rr.Rouen. Oxibrd' s i nu f ic rcducl ibi le la sunra nari lor lor edir i . ,rel is ioase si c iv i lc, a palaletor i i colegi i lor 1or. r j iac din ac..r ,ansalnbluri u$ane cntititi specificc.

In aceist, iDprejurare. orirful vcchi in in(Fginrc pare si jo!.,cu adc\ ' r ' l r r t rolr l de nonumcnl i r ror ic. Aceasta esrc Lorusi o i lu/ .pentru l circr recritlcare Ruskin insusi oferd. prin compaftrir.nrijloaccle. lnrr-aderar. i^ Th( St c Lantps. care \orbesrc derf.arhitcclufi ii nu despre ora5. nionumenrul istoric tirnctionr:,oprot\T( (( un nonumcnr inrcnl ional autenl ic. Pe dc o parld. ,capdtd irncdirt. iD prezeDt. un rol mcrnorial d rorili valorii ,1,.pictate cu care c invesri l ; daf. pc de ald parie. subzisr i distanttr 1, ,carc, de Ia Renaitcre inco ce. r)c,aln deprins s o stabi l im in rap,,cu aDtichi l i i l j le. Or. "apro pe ca nu sc apl ic i in carul ora:utL,lechi cafe .riz, un lcritabil monument.

Fari tl rjunge s: o formuLcze e\plicir. Ruskin fact o descoper..pe carc epocu DoastrS incS nu ir irlccrai sd o redescopefe. De-a iiLrlgul sccolelor si civilizariilor. iiirl ca cei care il coDstruiau saulocuiaLr sii fi avLrt intcnria sau sii fi fosl conllienri dc acea\la. orarLia jucat rolul rncmorial de monu)uert: obiecr crrc_ paradoxal. nu .,lbst ridicul in accst scop si carc. ca toate Iechile sarc si ai!,rarfr.colectivc lradilionale din lume. posedi. intr-o m:isuri Drai mull \lmar pulln constringatoare. dubla ci mi.aculoasr putere d.inridicinc pe locuito.ij sii in spl(iu :i in rimp '

Dar ltuskiD nu ajunge si puni lceasli remarcabitii dcscoperircperspectiri jsiorici- A aduce aliDgere oraselor crei prc indusrrirj,

IIVENI'\REA PATRIN1ONIULL]I URB,\N

' .r, in ochii lui. un sacnlegiu: lrebuic \it continuinr a le locui ca in

r",,rr llle sint qirr,rnlic a iaentildlii nolstre personale' localc. natio-

,,.,t. umane. Rr.iskin refuze si lind seama dc traniformarca spaliuluir,l'.,D culs dc r^mplinire. nu accept:i c:r accasta e ceruli de trans

t, rxrca sG-ielil(ii occidenu c Si ci oceati societate lchnicisti nr

r" ' / . r un oror(Lr in.cr i \ in !r(culul cr ' vf tnd ' r l r i r3(c ' or! 'u l, . r ' { r ' l : , r imDul l , r<, ' i r rr , Ru' l rn i l i r r(hhlJ J( f 'pr i r r I rr ' ut : r r l r (u/ i j, , r . r : rr l istor ial . ccl cafe eslc angajat in dcvenirea is lor ic i t : i t i i .

{)rbire? Morali\m impcnitent si p.sionat. mai dcgrab:i cirre con

,l,n c h dilicultili de nerazohaL Fiirat voia lui. el se recunor$lc impli

'.,i intr o lume cu doui vjteze ri doui lipuri de orale Cele pc care

l, rrbcnc Si le citerza cel mai .rdcsca sinl in gcneral aPIoxPc ifltacte

'r , tc dimensiuni mici : i ramin polr iv i te exclci l iu lui mcmoriei i i

.rinii- ftri si 6e. dc alti'el, precilatc ii difercn{iate stalulclc respec-

irr. lle celor cruc lc locuie.'ic 5i alc cehf care doar trcc prin ele

t . l . ln l le. metrcpolclc secolului XlX. cu vasrcle lor bulcvxfde copi

ir( duDi ChrnDs Elis€es" cu hotelufilc. imobilelc de birouri $',,r/tlrmile lor dc locuinte ii apar ca un ttnomen carc nu ifi giiscstc

l,\ ul in tradiljilc fi ordinea urbane: locul 1or narrrrxl cstc lumea nouir.tr,, nrenrorie. Slal.le Unitc sau Autlrirlia

I I . rLr l re or i \ rnle. In .p((r l l ( i r rd plr /rc( \ randrrrJr/ l r<n l l i rnLtar i. ' r ' r . r i lor oru:r . Ru.krn i>r dezr, l rrr t L ' ' ( rr ' ;br l i l r t . d( rur"nrr ' ( - ' r

rrrrrc aceslca. cauzl pc care o apiri. ii pe carc impreln' cu el ir,iLroi ei o va arir ti William Morris. nu este, in sens prcPdu aceea

,r, l 'nservir i i orasului s i a ansamblur i lor i \ tor icc- Amindoi luPt i pen-

l | , r ! ia la 5i srpf i rYietuirca ofasului occidental pre indunrix l '

ll(Ire/€ntarca itlorir'i: rolul proptrdculic

Cea ale a doua reprercnlare ili g;lscfte o exprcsie prililcgiatdjn

' , t )cra arhi lcctului i i i \ lo icului ! ienc/ Camil lo Sit te (18' l i -1901)

t irasui orc industrial apare in acest c' ca un obicct apruinind re_

,,'rJlui.' ia. istoricilalei procesului dc urbanizarc care tflnslbrmd

'lrful conlenrporirn cste asum ti in imPloarca 5i Pozitivrlatea s?L

,\.crstd !jziune estc asadar intfu lolul opusii cclei lui Ruskin dar $j

132

I '

l l3

I

I

ALEOORIA PATRIMONIULUI

aceleia a lui Haussmatur: ora$ul vechi, perimat prin deveoirca soci,.tilii industriale, nu est€ prin aceasta mai putin recunoscut $i se corstituie lntr-o reprezentare i.rtoric(i originali care se adrcsea/.|reflecuei

ln 1889, Sitte dezvoftA aceste idei ints-o lucrare devenirii pe krcelcbrA $i de alunci mercu deformatir prijl citiri lendenlioase. D(lS.idtcbau hach seinen knns eischen Gnndsdtzen. traduse in francc/ilcu un lillu deja in$elitor, L'Art de cowtruire les vrlles''. ln nurnctr.doctridei CIAM, S. ciedion si Le Corbusier au fdcut din Sj .inirucfuDara celui mai retrosrad Daseism '. aorstolul drumurilor Ddrtru magari'". inamicul decl;rat il urlarismului modcrn inpoin',,dn':trinei CIAM, Saidtebau este de circisprezece ani lncoace cariea d.cipitli cu care autoritilile caufioneazi toate pasti$€le Si diverel(ariatiuni pe l,ema ora'ului regtsit Cele doue aprecieri opuse se int.'meiaztr pe acela9i contrasens care tace ca Sii,hebau str apartr ca ('lucrarc dogmatici si paseisttr atunci cind de fapt €a este dedicahproblcmelor oraSului prezent $i viitor, fafi de care oratul vechlposedd demnitatca obiectului istoric in intsegul sens al termenului

Canea lui Sitte are la origine o coDstatare, limitati ti precisri:uritenia ora$ului contemporan sau mai degrdbi lipsa lui de caliti(lestetice. Nu este cidecum vorba de o condarrurare peneral5 simoral, a civilizalrer conremDorane, ca la Ruskifu Aceisti criucrinsote$te, dimpotrivS, o con$tientizare acutl a dimensiunilor tehnicc.economice $i sociale ale transformarii sevir$ite de socielatea indu\triali li a rccesarei transformfi spatiale pe care o aduce cu sincProgresul tehnic modeleaztr lumea noastd: el conferd spatiululurbmr consliuil o intinderc $i o scartr fzird precedent, ii atribuie noifuncFuni printre care dAcerea estelic5 nu pare sd-$i mai glseasciilocul- "Indi dc loate, dimensiunile gigantice pe care le captrdi mari-le noastre ora$e sint cele care fac sA exploGze peste oot cadrulformelor artistice vechi [...]; urbanistul ca si arhilectul trebuie sE elaboreze o scard a inteNenfiei propde ora$ului modem cu mai mullcmilioadc de locuitori [...]. Aceste schimbiri trebuie acceptate canifte fo4e date, de care u.banistul va trebui sA lintr seama, a$a cumarhitecol line seama de rczistcnla materialelor $i de legile staticii[.-.]- lngine i no$tri au inf4rluit adevftate miracole [...] pentrubuntrstarca luturor cedlenilor [...] [dar] construirEa Si extindereaoraselor au devenit chestiuni aproape exclusiv lehnice'1"

,l

134 135

Aceasle constatare a carenlclor la care procedeaTi Sire nu are'

tr"r. ii,-* rni"*. 't sioe Depane de-a se reduce la o critici

fi;;. ;; ;;;i;i; . *-burini Pentru.rormurare" y":'-i:T:*;;;il;;l;p.** si,'r oa; condamnarc la accst nivel ,"ro

iiJl"iiii"-id^iii'r si p"ate oarc corcepe ti presll:"P11-t'.:-T::ii

"ri*."'"1.".a ." aeuenirea societalii inau'niaie? Acestea sint

f,i*ulnl. *." a*...ini dinamica din saitPb" !!" *t ^ll:T;:l,lllirli

"rt'"iiirr. li'i;ltar; to, .a,n,a vechrre orasc isi datorca/dfr;;il;.;;* ce face din sine crcatorul. mol lolo-giei,^urbane:

'ii? ii.ioigi"" p"nt publice si cu ajutorul planurilor reali-a..i i,lto ii t"il. a" situri $i ceotre vechi'. el descrie il

riJi "'.--i""""o*o

." .qul antic qi pial la oraEul baroc' difbrite

figuratii spatiile nu au intetat sd iradieze o lrumusete pe care

;ictei; cootemporane Du o olera niciodat[t'_'6a.

ioleresirt acestor analiTe nu este numai unul istorlc Orasul

taJi". tui puut. au r"clii { Iermenul invdldlur:i revine ltrri incetrlc

il s;r;;br;;t;;d "nui demers adesca.aribuir lui sine :au ju'

li""iJ" "tt..ita,."

*. nu at putea fi vorba de copieren sau rePro

iu".*" ,.*r. configuralri care rtrsPund uoor "fi 1i:!P',:-1j

INVENTAREA PAIRIMONIULUI URBAN

ii;&;-il'";,6r; iipsite de sen;'- solutia dntinomiei .d-intreiii."t*il *.". dintre istorial si isloric esle rotu$i posibild' cuI".ai,'r'.*

"ts"f"i la o tralare mlionale !i srslemalicE a anali/ei

;;;'i;J;;' ;il-"'.'n alr mijloc Pentru combaterfl insidioa'ei

iii"i"tii i- irn.*iuir.i regularititi ge-omelrice decil anlidotul unei'ii'it

,"ti.*t". Aceasla;sle singuia ieSire ce ne ramine penlru a

il;;'ii;;;,;;;; "ooceprie ; vechilor maestri ii a folosi - dar

l. i.riiu "uostlinE

piocedecle dupb care' tdr'l a li fost

;;".iili, d.;k-. s-au condus creatorii in vremuri in care pracli

ii iii.iila .* ri'ia "

rradilie'". sub diversitarea confisuratiilori i rr iai. .--o,rnaroare de efecte estetice sPecil lce f iecErei.epoci '

;trci, m;dievale. baroca. se vor cauta regul *'p."lt:;lltl ::1.rrrnre de-a luneul t impultt i Se lt ie ca aue'le pnncrPrl. t(urr 'r '

i'i.i" rrlaairai", '"t*iir sau nu de calificarivul -artistic si citeo-

i'ii r"-1.*"ir ." -"irr."i"') coost, dinlr-un ansamblu de caractere

i;;"L:-;;;;"" diferitelor exemPle de spatii publice vcchi

or€zentate dc Sitle: incbiderea. asimetria' dilereoFerea ll arutu-

il;;;;.b;. Ele sinr. prin insdsi atemporalirarea lor' aplica-

bile in urbanismul secolului XIX tirziu

AIE(JORIA PAII' I I\'ONILTLUI

Studiul Dorfblogic al vechilor or.rse si dcci isk)ia fornriLt.lpatiuluj lor constituie asticl pentl1l urb,rDisr o uncatli eurisrjc:icclivalent. Regulile de organizare a plinuribr si golurikn.. sco.r,.c\ridenti, ii dcschid calea unci estetici urbane expcrimentale. ,lL,lpcdagogic pe carc acest demcrs il arribuic s(rdiului orasului \eclr,problemele pe care le ridici sugereaTi o apropiere dc propedeLr ,propusi cu douizcci de ani mai devremc de Viollct lo DU.Enhctiens sur lzfthitect&r..rr. inlr rdevAr. in paiea a doua a cirj !,,sale. accsta a fost, ca si Sitte pentru tlra urbani. obsedar dc ciiur. ,,unei arhilecturi 'cu adevirr:rt contcmpomne . El l:rce rn rcchizit ,firi nili impotriva istoricismului si eclectisnrului arhirecljtor .t,,.sale. condamni toate lbmlele de copicre sau ;nilare a treculutLdar isi intemciazi in acecali Drisur, ccrcerarea pc un studiu isl,,Analiza rationalii a marilor sistenre arhilcclumte alc lrecurrtui (Sr.roman. romamc. gotic..-) nc pemrire intr adevir si dcscoperinr irl''acele principii imuabile care rimin adc\:irute de a lungul secol,,t . . .1. ls int l apl icatc in mod di t t r i r de di fer i lc l r c i \ i t iza{ i i ' ' s i caj . ,vor aluh sA elaborim un nou sistem plccind de la noile no.r.conditii istorice

Dc lapr- rat ional ismul i rnpi iarsi t de \ i io l tecle-Duc 5i Sirre i , rde o inrudire prolundi. ignorar i de nrul l imea istor ic i tor ' ' . c.r .leagi pc cei do1 autor i la distanl: i de o gcnerar ie t i pel l ll imurirca unuia pr in celalal t Una pentru arhircctuf i . cealal l i i f .rru urbanismul ca atli. Enttetie s str I aj(hitcatre ti Sinttu,is i propun aidoma s: caure cai le unci crerr i i conlrnlporrnc c!r !r ispund, noi lor cer intc aie unei c;r i l izat i i af tal . 'sub inf tucnt. t r lcomplete transibrmarri tehnice. economice si socialc. Cele (1,luci i i s int organizate pe acceal i opozit ie binar i . cc,r dintr .t rccul per imat Si un prezcnt in gesral ic. amindoui i SiDdesrtrascaza aceasti rupturi istoricil cu accc:rsi acuitatc dul€ror\,,pe aceiasi or iTont urban- Cici Viol ler lc Duc nu s a cirntonltcinpul a$itecturii. ln mijiura in care el nu disociazi nicjf(loralsul dc contextul menral . social I i tehnjc. cesra nu pul( , ,str i in dc preocupir i lc lu i . I l abordeaz: i i i c l dinrro pcrspcl lmorlologic:i. $i gisim chiar. risipilo tu masa dc Znrl,ri(nr. o ,.de analize care, in dounzeci dc pasini. anrjnlesc cea .ti nr.parte a tcmclor'" dezvoltate in Sddtebdu douiLcct de anj | ,l iv iu .s i fac cu at i t mai l ructroasi cor l juntar.ca celor doui t . \ ,

INVFN'I]\REA PAIRIMONIULUL URBAN

lrxirrlc de a rclcni lx problcma ufbani. trebuic deja sii conltrtim, r,tr(\l tel dc ralionalisn istoric nu e lipsit de dificultili teoretice, I rrlnse.rzi pc cei doi auloriin lala unei noi antinomii. aceea din

r',. ,,ir,i ii .rtiunc. Amindoi recunosc. intr-adevir. cii crealia afiislici

lrrr' ,lc ceea cc- in lipsa unui ternen mai polrivit' ei num€sc. in modrl , I r ie- i / r . rr ik/ ' . Desldsurarea sa l ibef iL caractef izeazi o starc:r,,r rrriitii rl cirei nodel e\te ofcnl de cea a cetilii grccciti Acestuirr',rrn!r slru vointi dc artii. sulbcat li poate pierdul de socrclatean,,.,\lrir lchnicisti. \'rcn sar i se substituie analiza ralionali Dar cunl." rnrr f r \pcrc n.rrur.nr: .un. l r r r rd de' in( . incrcntr . fn.rr ' r c i \ i -r ' , ' r*r r" .r+re . i r in locui , . i r In^cenrr uni \ icd prLrdrrr i J( Jce'r i i r : '|,,[.brrca e\te cu attu mai mai penincnla cu cil analizele hegeliene,'l, lrumor\ei dcsi\iriiri hclenice nu j sint striine nici lui Viollet ]e

lr'! . nici lui Sill!'. 5i crr cil ace\ta din urnrir s a facut ecoul teofiilorhr I i,idler Lr\upra speciiicrlilii creatici artisticc ii neputinlei ;storicii r r( r de !_l \cnl ln alulor '

Nu ne \,a mira deci car Sitle recunoaSte arlificiali!atearIr, n;rjirilor urbane cliclDate dupi regulitc 5i principiile desprinse,lrI arrrliza ralionalii a fornrelor islorice El mefiuriseite: "Putem

,',,,r imagina \i cons(rui in mod deliberal pe hirtie tbrme pe care

',,rrnrplirrilc irloriei lc au produs de-a lungul secolclor? Oarc am

trrr.x cu adevirrl crca cu accasli nai\ilac preficuli. cu accst natrl

' . ' t . 'nrt i i rul Dc\r l . r t , r c i nu. Bu.ur ir lc 'enine i l t ' copi lurrcr i i ' in l

, ' t , , / i r r ' unci rpu(r , l r r r n,r nrei con' t ru ie: te in Inod 'p^nrar ' '\!|llcr'lc Duc nu cste rnai putin sensibil Ia cancterul aleaioriu al

rn r(rici pe c.rre o propune. El nu exclude complct ipoteza disparitieiir(r .rrhileclurale li nu i5i face nici o iluzie asupra efeclelorIrlrbiro.rre alc coniliinl!-i de sinc li asupta apiisfii menorieir'.r(rnee cu carc este ircircatal

!r htLrti. in pofid.r tuciditirlii 1or. cei doi autori reluzi sd renunlel ,r , , r iee \Derant i in \ucccsul metodei lor eur ist ice. Pesismismul anu-lrrr,r pasiic nu ii impiedicii si acorde in alte pani ganse demcrsuluit ' "

" ' r i , ' r r . r i a. p,r . ,

' , 'p,rrrx \rre.ur.r In el rrn xLlao' de 'ul l ( r Ni ' i i

' , r rrr l r i r r r . Ll . r i r nrr renunrr l r prore' rul scu 0 Drrr ' tnre r lcor nire Je\r e. Viollet le-Duc se orientcazi in direclia unei solulii care ilIrrtirlcrd mni solid in marea subversiune a erei industriale Dup:i ce

rr x croit o c le rcgalii printre sedimcntele memoriei istonce' el scflrtric:r/d, aproapc pe ascuns. pe drumul ingust. anevoios Si abrupt

1-r6 l3'7

ALE(;oRL{ I'ATR INION I I]LTTI

al uilirii. Descopcire:r "arhitecturii \iilorului" rfece prin n.rdubli inainlare: ralioni'li\nrul istoric care scoare r'n clident.i 't.siunca sistcDrlor arhilccturale- necc$irii mai rpoi uilarea pa icu .t:Ltilor acestora ti poalc chiar mai uh. Accsra e,irc ilirerarul tr.Lcu l in ic punctatd la sl i r f i tut lu i-- l rois ibmc enlrei icn-. l j i ln i l ( , . ,pagini in carc Viollc{-le-Duc iace bilantul incirca( al imirlinLirrenoriej isoice se incheie cu o apolosie a urlrlrii: -Tururor r!care ne sp{n aslizi: "l-ua(i o ar15 noui care si fic a r;npului no,L Inoi Ie rispundem: "Faccli si rilin tor acest maldiir enorm de )1, , r ,5 i ! r i r icJ: Jrr n( In. t | tLtr i J inry o ou( r . nrorJrur j . igu'r . r r ic . r rsc agati dc lrecul 1...1. Faceti si puterr urra tot cc s-a lacut in;tri.noastrd. AluDci voln avea o aftii nouil ii vom face ccea ce nu s,rvizul vreodatiil cici daci ii esre grcu ornului si invere. n1ul | .,greu i i este si ui te ' ' r . Adcvir 'u l accstui pcsimisnr cne dez\ i ihr i r lo notii din _Huitibme entrclien dcspfe Halele ccnrr:rle ridic t.Baltard la Pa s. CAci Viollel-le l)uc credc ci irlrc\ede in n.!.Hale, a cifor vi8uoas:j frumusete o opune siirbezclii produllirl tracadernice. tocnui efcclul fast al unei rlari uitiri tl refcrinrelof pri lrte. a schenlelor istoricc ircceplale. I dcmersurilor reorclice rrars| :-pr intr o (r ldi l ic secr larar". Pen(ru Balr trrd. connri ' r r s i inovc/r . , ,presiunca corjusat i a lui Napoleon al I I I lcai i Haussnann'. . . ,volba nun0j de o uitarc ocazionuli $i nu de un:r merodic:i El rll,l r ( : r / i loru\ i '^ lul e.rer i ( ure i : rc\(nr unr i i r \enrcn<r I- . . .dclibefatc. Conceperea unei ata.i propedcutici. aplicabili si urhJr .rnului- marcheaTi o etapi in lcoretiTarca disciplinelor sprtjrLArliculati pc un raljoralism istodc. condi{ie prcalabild !i neccs.iea nu ftbuic contundali cu an-istorismul propoviduir de CIAI\l ,ide arhiteclii lni5cirji modcme. Acc$ria ncasii ulilirarea istor ,ibrlnelor si crcd in inceputuri ltbsolure. Propunerca tui Viollet t.Duc ii pistrcazi istoriorrafici un rol limdaror. drr unul demili4'eliberal de orice dogm lis t. In afari de aceana. ea insiduic sii lmai fie disociati in arhjtectrri problcrl]a frunuselii dc problcm. ,puse de soliditalc !i comodirarc'.

Ce 'rnpact

au avut accste idei as[pra conceplicj pe care 5i-o la!.Viollet lc Duc asupra oftrtului viiknlluil Rispun\ul csre dnr la.indoialh dc frpidilalea cu care expcdiazn subiecrrl care ocup:i r'nlrrga lucrarc a lui Sitle: in ochii lui. mutatia care mai urmeazii sl1 \ rilpenlru arhrtccturd s a petrccut deja cu ora\ul. Un nou spaliu a tt,.

INYI]NIAI{EA PATRII\loNIULU] TJRBAN

,, ' . i . ,urr t . calrui scari incompatibi l i cu accca . l ansambluf ibr., , l!. r)u rlumai ci le interzicc suprrlvieluirca. dar le Proscnc $r alta

.' ., (l|rn r- nlanifeslat ea dc a lurigul istorjei urblue Viollefle-Duc

r,, ,rc in vcdcrc apariti. unci arte la o altd scarii, tlra cum il-o rNagr

,,, ';,;:";ti

i'J'. rin il( teoreticiaD al uitirii ellctice Emerson ̂.

\1.,r Inult. cl nu preledc nici conseflirca vechilor oraie Cu toalc

* r'rta. cl isi are locul lui in acest cirPilol lt'-drrd'J nu ajutri numai

lr ,, Iniri buni intelegcrc lr operei lui ljilte Pe de o parte' prin imprr

f,,(r oini la limiti-tl notiunii dc orai istoric. pc de alti p'rrtc prin

."r ' . ' . , ' . , r un. i prop(drul ic i a urt l r rr . Viol l ( r_l( IJrrc l i tmr '7ca/ i j

" ," ' , " , i , : . . ' . a. . ' ;u i ' r r un r ' , t L l(( i ' r ! In (un'rruir"J celer Ll \ ' s rreid

rr rrclcnk'Lri a orasului vechi' In ceea ce-l privene. Siltc a rinlns in incertitudire Nici un'r din

t,n t( le urbane concepLrle dupi principiile din sri''/r"zlr nu ar pulea'

irr oehii lui. si qSseisci in orasul nrcdem mai rnult decit ospitali

rrtl x limituti !i precnrii cuveniti st lultrlui lor sirnbolic de prelfe dc

{) singuri certitudinc sc degaj:i din Sai?l"'drl. iar ea se relcri la

,u.''rle ticcutului: rolLrl lor erG detcrminat. fiumusclea lor pL'istici

,r,'iine. A consena unsamblurile urb.rnc \echi a$' cum sint conser

','r",,tic.lrctc d.

-urc,r. pare deci str se inscric iD log;c'r lnalilclor

nn\ Stidtb&. Cu toatc acestea, Sitlc nu a nililat pentru pistrafea

, rrrrrclorrcchi. El nu crprimi. pc pAr'cursul clrlii srle c'rre rispunde

,rx' prcocupiri diftril;. -srij;

dc a \nha- daci mai cste !imp'

.",hit'c noastre orare de ia riistrugerea carc le xmeninlS lot mai

rr !r l t . decrt in, lou" r i r)duf i ' r in Ir t r l i r r i iu{ inlcr\ltii sint accia care au dczvohat IiLosofia conservirii sustinuti dc

.,rrrliui siru isloric ii crilic. ii au rtfibuit astfel o lunctie nruzcaLa

t38

L

t -19

INVENIAREA PAIRMONIULI]] URBAN

hprczentarea istorich: rolul muzeal

ln 1900, un dhilecr anerican. F. Wcbstd Sdirh, supune Con8rcsului nn proiecr ltlMucu .aiional de lrti $i isrorie cc rcprcdu.e in mlrime mturdli un osdrblu ittmonumenle ale prin.ipalelor civiltalii antice. Intcrcsul a.eslei Adopole mode.tr.tinea de i.ptul ci ..qtiinta modernd poale Fmnsrrui nonumcnrele !i edificiile mlic. \ tro exaclii.te a dekliilor muh mai inDresiordri 5i mai instrnd'li den muz..!enropcnc caa expm in vidnele lor ohiccte hereroche ri chid fmgmcrrc-

h rep."rentu."a muzeal5, ora$ul vechi ameniniat cu dispanlia

t l t " . , ,ni .prt . , uo obiecl mr. f ragr l . prelro\ penrru ana ' \ i is lor ie ' i31,", .,..rn"oau op"aatot con\ervlle in mu7ee. uebuie plasdl in alam

cinurrului vret i t i lcvenioJ i \ ror ic. orasul \echi | \ i p iedc i \ lor ic i lar:L

Aceasti conceplie asupra ord)ulur islofic tu'c\c pregblilit de

&nrr:rtii de c5l:itori. sxvanli sau e\leli ArheoloPii care de'conercau

Snrrr l . moatt . ale Anuchi lal i r . ca \ i auroru de ehiduri s i ' r 'Pfd"tiui" , l . "upr, lumea rnci europene i0 fel i i urblne Ju ionr ibui l la

C(nrccptualizar€a muzerfi cdrii omsului ve(hi-

, f . "r , .uutn, de/agrsbi l nu e\te de xl t le l l ipsi l de ambigui lale

Oflr$rl ca enlitate ns;ihbill lrnui obiect de arti li comparabili-cu

o,,r i " t ; d. . l '2. , nu l rebure conlundal iu ora\ul mu/(u ce conl ine

irn:r. a. "tra

Noliunra de ora: al drlei-". na'lutr la cumpiua 'ecoiitor. este riestul ale imprecisi p€ntru a permite ambcle acc-eplunr

i i ' r " i l . " "

o.n" i , : , cel mai a, l isea de ci l i ratea t i numarul ' como

tik ' r de ann. monumenlelor is lor ice cu decorul lof Piclal \ i sculplat

tnllreflor tr colecliilor pc care le cupnnde ca un imen\ mu/eu ln

$r liber. De aceea. pulem coo'idera c.r oru'c rle aier ialc€orrr oe

rf tr \e helsosene. capltale si pro\ inciale. ur iate si mrnu'(ule Pl 'nerlf viara .au_ aaonnire, llri ca. lonne aLle'ea

_tn'r:i confiPuJrlid

Nc\tora se fie luati in seamlorasul- centrul muTeal sau caruerul uban mu/eal a5d ium le

pnzint- i aient ieianalza lui Srt le. se impun. dimpori \a pnn ' in€ ca

i i , rof ,Ur; unr i . . independent de consri luanrele lor PJJadigma Piata

Pnrniriei .-lm Bruxeile\. smul\i h.ru\\manni/ani orasului 'i pdslrxl'

i r rul tumir l pr imarului sxu. Chat les Buls. admiralo' lerve0l al lu i

i i r , . l . gutt- nu se ma.gi trct le de alr lel la con'cnarc' el rc ' tauretr /a

oir , ta isto. ic i i i i r rec;.dtuie pai i le l ipsa Demel(ul 'e In<crie la

inr ipozir conservari i p ierale a lui Ruskin' l<ror icFmul lui

Vbilet-le Duc marcheazi conservarea muzeal5 a pieiii tot aia cum

vtl inspim pe aceea a numeroase cenfe sau fragmente urbane vechr

din Europa occidentahMetafc,ra obiectului muzeal rdmine cu toate acestea aprcximatrvi

Ori\ele vechi nu pol fi pu\e <uh clopol de slicla cum spunea in glumi

Vn)ilet k Duc cd o' fi fo'r dorinp nemanuri'ita a locltirof or din

r4l

ALECORIA PAI'I{IIrcNILI-UI

Niirenbcrg. Intf-adevir. cum s'irr putca conserwa efecliv ti scoLl.circuit lr.Igmente urbanc. Itri n le lipsi dc lblosintele lor \i. c\.n'de locuitori:) Mai mult. in cc lll \i li se st.tbileascrl parcursrlvizih nruT,cali l Problenra inccpe si se conturcrc. Ea Du va li pu,.lcmeni explicr(i !i juridici dccit dupi al doilca razboi niondial.

In acelaii limp. de-a lunsul primelor deccnii ale secolulLri \ \rcpiczentarca fi sonservarea muzcalll dobindesc o djnteDsiune r, r.ctnologici, cu ocazia experienlci colonjale. Cind Llauley, marclrexcnplul engleTilor in India. intrcprinde urbaniTarca MarocnlLLdecido si pistrezc crea(iile urbanc .tle acestei {iri. ta nu.rLr.medina. In opozitic cu politica adopta(ii in Algcria. moderniz.,Marocului va rcspecta llnd:rmenlele urbane tmditionalc. iaf .:rarspnnzi d noilor criterii (chnice occidenlale lor fi crcatc. ,{er,r.hotiuire traduce voinla dc pislfitre, cu supor{ul lor spalial onsm..moduri lor dc viat i 5i a unoi v iz iuni a lumii di fer i le Si judccarr . .incompalibilc cu urbanizarca dc lip occidcnlal. Dnr rprecicrca ei1. lci palticipl !i ca. fu mod secund.rr. la aceasli loilrl:i de conscn.si poale o $i in lcgreazi chiar in lr-uD vi i tor al tur ismului de ani

Nu este aladar suryf inziQr ci . intro mi lcurc de dule t i r lcrpcrien(r elnolosici a altei rcaliti(i urbane. cxolicii. r fo\r rr..lpusi ornielor familiare ale Etropci- RaLmine de ficut isbria ac..iconvcr(iri privirii. ilusrrrt:] prinrrc altii de urhanittii Pro\r. Irestisr lj D nger pc care-i fbrnlasc Lyautey. Dupi ce au pari\lMaghrcbul. ei au dcscoperit. cu un ochi striin si in ciudileni.r .,legiti tr. aDcestralul condient europcar: teritoriu dc rnenajxr ,sciri incdite cafe putuscri li testrte in Aliica. dar fi rcriloriu de |r 'lejat. Arnrdtuft urbane prc induslrialt si mai cu seanrtr nicilc of..inci nproapc inlacte de\ercau tc\ligiile fragilc si pre(ioasc alc ulstil de viali onginal. ale unci culturi pe cale dc disparili.. dc api lnccurdilional Si. la limiri. dc pus in rcTervalic sau de nruzcilicai

ID flceeaii vrcme, CIAI\{-urilc refuzi nofiunca Lle oruS istoric \muzcal. Exemplar. pl nul Voisin'r al lui k Corhusicr ( 1925 ) protrLne radcrca lesutului vechihr carlicrc ale Parisului. i ocuirea Ior .zgiric nori \tandard. !i pistmrea doar a citorva monumeDte herer.,genc. Notre Dame din Paris. Arcul de Triumf- Sacrd-Coeur $i TurJ:.Eiffcli inventar carc anunlii deja conceptia nrcdialici a molrmentclor scmnal- Aceasli ideoloSie dc tabula rasa. aplicatii tmili:lcentrelor vcchi in timpul anilor 1950. nu a incetat in mod oficial .

l,!,' rnDlorta schnrharii prDPu\. in ..Plan \oi\ni Pcntru Pa'is bln 'anrcr'l'

I

' ; , . i ; ; " . . *r . : r :u. . r . cpJ<Jrrr ' (d l r rurr 'nruu rnl

' t ( .

" ou. er . d r . '

, r \ . , r i ' l 1 lar l ' 'o / rn i r in 'o"r f l ln '

142

IN\TL\TAREA PAIRIMONIULUI L]IIBAN

t(, \nlcre in Frnn{a decit prin crcarca. de citre Andr6 Malraux, inl',{'.r. r lcgii a\upra secloarelor salvgardatc. ModillcatA de atunci ir.,l.tr lrrea Si oricntarea ci. aceasli lege cra intr-adcvir. la origine. onr,r\trrii de urgenli inspirati de reprezentarea muzeali a ora$ului.lr, \r (()nlestate in Europa. CIAM urile ti-au coilinuat oPen icono-,l.rrr in lirile in cur\ dc dezvollare ti au contribuit la {icconstrucliair'!\t| dintre ccle mai trumoasc medine din Orientul Mijlociu, cal,.urirsc ii Alcppo. lnfluenla lof a rdmns putefnici in Exlremull,,trrrt. Ei i sc poare atribui mai cu scar):i disrugerca Dnei pirti a\r , l rului Singapore.

lkt)rczcntarea istoriall

( cr de a lrcia .eprcrentare a ola$ului vectn poate li defi li c:r\||rtc/r ti depisirea celor douii dinainte. I1a constituie soclul odcirofIrtrrbarri acfualc. nu doir asupra destinului vechilor tesuturi urbane., ' fi

rsupra Dalurii insasi a asedrilor pc carc continuim si astizi si

Accasti rcprezenlare a aptrrut sub o fornrii impliDiti ii iD,r .hr i t imp ant ic ipatoirre in opera leorel ic i 5i io pract ica i la l ianD-lrr (i. Giovannoni ( 1873 19,1,1). c.rrc acordi ans.rmblufilor urbanc\rLhi o valoare de folosinl i i i s imultan una rnuzcal i . intcgr indulc.r'| o conccptie gcnerill:i dc amenajare tcriloriah. Schimbarea dc\( xr ' i impDsi cadrului construi t pr in dezvoltarea tehnici ir " l l$mistul c. ! i afhi tcctul t fcbr ie si c laborezc o scari de intcr-\ . | l l ic propric orafului modcrn cu mai multe mi l ioane del,'flilori" ) arc drept corolar un nou mod de conservarc a ansan-l ' l ' r i lor vechi. penrru istor ie. pcnnu.rr t l t ; i pcntru viala prezcnt i i . .csl patrinoniu urbnr"". pc care Giovannoni estc firii indoialiil'rnrul care I desemncazi cu acest termen- isi dobindeste scnsul ti\ik) rea nu ca obiecl autonorn ttl unci discipline proprii. ci ca ele-rr.nt ti parte a unei doctrirc originalc a urbanizirii. lmporlanta lui{;r)!.rnnorli a fost muh timp ocultari pentru ratiuni ce (i|l dc pasi-llfli politicc si ideologice'-. ,q i reda locul lcgitim pc ei;chicrul isto-|l( i cste cu atit mai necesar.

[-1.]ril1 3 "-'],i p'... d" ,"',o!are n ofurutui Atbi umin.r !c.t.,!j pnncLpji rrservr.Ir tehmc oliscD.sc rje clit.e Dircctia de E.hrparc ( 1965 ).

I

145

AI-EGORIA PAIR I}TON I LILL]I

inci c le la pr inrul arr icol din 1913 at c irur t rr lu. . .Vccchie cj . . ,r l i l i , , id I |un\" . i l \u D-r , ru pcrrru Inarcr lI

' ro\ i rnnonr, dopr i ̂ Jr i tudinc pro.p( i r i \J h ' nrr ,u. - , . r . l , r I .i l nni lor tehrr , i d, I r r \pof l , r Je .u ,ur , L i r , r i f r p". .psr'1.-ctronurea lor progresivi. UD recul de cileva dccenii ii persi gindeascri de acrm in rermcDi de *relete. (,../e) si de inltlr.rtun inutat ' r scini uf taDc din care Vjolet lc Duc r i Sir le 1i icr . ,pivolul rcllodiei 1or Uftani\nul nu se nrai ptjcrt unor c|rurb.lne ti circrmscrise in spatiu. ci dcline rcdr(n.ial. [l n.cbn:,satisiaci \,ocatia dc a se misca si de a comunica a socierilji .r r rJu. l r i i r l i . ( r . 'eI i ' . r <f i .urnunr. ! r ic : ccnerdlr /J |c ( ) r : , . r , t llu l r ' i . \ r rca I i mr i mut .e l r t \ , r .drut I ,

, In. , r1. . rccnor "orrrnr.rne crnct ic\ . Cr, , , : r , r .n i pulu-( id i l r ( . : I | l rco:rer n(.r - ( J,rcnr( . ( .au o i ,cul l ( r ,? i In. i r \ r .al i t r prolesionisl i . a lrs i s i pol i r ic ieni : n a l rccul oarc vr(orasurur dens Sr cenrralizar. ;ar acesla nu disp re oare inlocuir .1,Jlr mod o, rrreprre. ' \u ( .r , d(t i r p.r .rbrt . j ne i ,Jf in j t r)) . i lnrr |h ui / fu l l i r . urbJn( . i .n| l r f o lde\ i i . i l : r ' ' r r t . fhJnrz.r(ltrnenul se !a rransfomra mai ririu it1 rte. rbdni.Ltr..I Aptr.(el dint i i . ( t per\(pe . f : I : ierr . . r di , , rnl( ! -ar(r.rrcr urh:rnr,?.rr i e(ne": l l i , c \ i , t r tu, , . I t . , i d.r f . ( i . in(rz.trni. cl yede deja dcschizindu-se norla eri pe care Mct\in Wcbtr.!a numr ,r. porr .tn. dge. .'era dc dupi orase.'...

, Int t (b i r rer c pu. i r r r i mr m l t j n(nininl i l . .J( I l t : r r ( ! l

L ' rn\ ]nnunr r \ r b.r /e.r /J rdtron:rminrul pr , tu. l , r ; rc. i \n l i i r l , r r .pof i rm(nlel^r . rman( di ( l , rp ( Jrda tJJei nrorr,rut urhrnr''Omul c in repaus. omul e in mircare". Circuirclc de comunj..gcneralrzaG nu oteri liman pcntru odihni Oanrenii nrai ru ioncvoie sd se opreasci. si sc intilncasci. si locuilsci -VirhlocJ. fe

. . l r (bui . . r r i pn.ra prsrrr to.ut . j t j ru J. . . \ i r l

nrr( i : ] | . . Dirr proe-e\( l r rehnif i i fa. po.rhrJ ^ n.,r i r . , t r r , ,cl r r id i r ionl l . . r f i l l l r i ) r ' re nr, . . , , . . i \ rJoi t i r r re pr rrr r r r tc lctul r .

rles dc tansport. care srructureazi \paliul rerjlorial, sc pot ic rerbrunfa sr articula micj unidri spaliale. Ductec oe sedcrc._ AntFurbanizarcu" capiti deci fbnna rnei arnenalirr dunl.,(cel put in) doud scir i . comptementarc si funr lalrrentale tu, :r ,mi l .ur i : pnrr i \ i t Inerr turpi c\pre\r \c d,r 1. . . , t i . ( r r , / J. . I''silla m sinilor_ cu mj$arc febrilii. verligiDoasii ii zgomottr$r

IN\'I:NlAREA PAIRItr'IONII]LUI T]RBAN

l, ,erhl t i parte sabanclc i i spal i i le domcst ice"" De l . r bun, i ! L t ' f l1. Giolunnoni depi iei te urbanismul unidinensional i r oarc| , l intusier s a inchis firi si li inleles ci "oraiul radios" eslc un,u , ' r ' . r ; ' . Dar el scapi i i de model izarca dezurbani i t ihr pcl l t ru, . , r f . ( lc h Soria I Nt i ta" la N' l i l iut in si la so\ iet ic i i ani l f f 1910".

l j r tLi lc de locuit t i de rccfeere intrei in o relat ie de subordonare $i,1, | | rc luziunc. drr nu de complementar i tate cu spal i i le ro{elelofi . ' , , r ( . . r / (r / :1 .r .prrmari :r Jr lLrrnle, drnlre \ i r l ' i ! ' r ' ' \ '

societatca de comunicalii rnultipolare. aceasli socielalc care ntr, .r. inciL la ace vrcrne nici infofmalizati. nici medi.rtici. nici 'dc,rrr.nlcni. acersli locietatc care nu poate totusi functiona la o sin

r,r.t \carar teriloriali !i reticultrti. necesni. dupi Giolannorr'.unilati de liali colidiani firi antecedcnlc Centrclc.

t . , rrrrrc le. ansanrbludle de i lo.ur j lechi pot r ispunde accnerl,rr.liuni. Sub lbmrii dc insule. dc fragmente- de Duclee. elc Potrrrir\i o rctualilate pe care Viollcl le-Duc :i Sitte lc o tiigiitluiau:rrs.rri scuru lor le descrnneazll ca apte si indeplin!'ascii furcliune,r.\lci noi cnlrtiti \p,rliale. Cu conditia dc a fi truta(e cum \e cuvine'.!lrr:r cu condi!ia sar nu le fie implantate acti!itiili incomPalibile cu,r!!lologi lor. rcesic lesuturi urbane \echi i5i \id chiar valoarea der,'1,,\intii imhositil:l cu doual pririle.cii: ele sinl- ca monumcntele,,,n,|lcc. purtartoarc de \a]on de ani si istoricc dar 5i dc \aloafea

lr,lagogicd 5i inciratoare imagintrli de Violict le-Duc ii Siltc.,ri(\irati cat lizllori peniru in\entarea rrnor noi confi.suralii,|'.r1rulc. in edili-io ntror.r a lui Giolannoni. cle joac,1 si un fol pc,.,r. nici Viollet lc Duc. in ci da teoriei uitini li descoperirii ruprrrii in scara urbind tradilional:l- nici Sitte- in pofida finelei anali/.k'r sale nlortologic.. nu lil Puleau coniiri Si tocmai in accart'r, nlitrle nu putul fi inlegrate intr o doctfini sofisticali" I con\crvirii

t , , r rr i rnoniului urban.Itclatia originalii pc care a gindit-o Gio\annoni inire rnenaJafea

r.ritoriului 5i patrimoniul urban se dIlloreazar unci duble particuhfil.(r r conlcxtLrhi italian. Oncit af li de anticrpatoafe. lrzlunea sa',rnlr urbanistici sc ?nscrie intr-o lradilie lonbardi. inlcneiatiL la\ l rs i lu l secolului XVII I de Caltaneor ' , in urma l isat i i dclrlk)cralisrnul lianccz; incn din acea epocii, sprijinindu sc atit Pc, tnr\idcraiii demografice cit ii pe soliditatea armiturii urbane itali,l!. Clttaneo prcconiza un echilibru al activitllilof urbane ii ruIale

116

-

t4'1

A]-EGORI PA-I'II I N'ION] I]I -LiI

bazal pe strinsa lor asociere si pe contr)lul cre$terii u$anc in crL iuner coDceplii leritoriale a ecoDomiei.

Pe lingii accslea. o lorDratic profesionali. la a cirei Seneralizar.llalir el v conlibui mai rirziu. cind fondea76. iD 1920. Scuoia suf, iore d archiretlura din Roma. a dcschis in li(a lui ciorannoni simLrltcritoriilc de obicei disociate ale stiintcj aplicate. anei si isl(,]Vrollet-lc-D c no(a deja: Iralienii judec.l bine cind nui separiarhi l (( l i i lof In doua Jla\ i renaurJ(u i dc nr, ,num..nrr , i . .on, i ru.de cdjlicii proprii noitor nevoi". ciolannoni nu e nuDai artuirecr ii r.tauralor. discipol si contin ator al lui Boito. nu e doar i\to.icul de :rpentru carc Roma a lbst unul din obiecrelc de srudiu favonre. darBoito. oste ii irgiDer $i, spre dcosebirc de accsla din urmi. Si urbl| .r

_ nccasll tipli fomrarie" sc poatc ledea iD:Iricolele pc car. , ilc a coDsacrat intfe 1898 li 19:17 sinultan celor lrei cimpufi .rcompetcDlej sale'- Ea l imurcste Si cum a sr iur c iovannoni . ,dcpirteascii conccp(ia unidimensionali a lui Violler lc Duc in tr\.,tajul u ei concep(ii dualc a nrulaljei implse spatiutui urban dc r,.,industriaUl. si cum a putur astfel sii ertritgit din analizelele mL]Illogice alc lui Sirlc o lectic de consenarc 5i si nu incetcze nicio(1, .sd lraleTe ofasul ca pe un organism esrctic'r".

Ujr 6rrr , \ l^n( rnn.,rure in srn< rn nr,rnunrLnl .durel r :acelari linrp un lesul !iu: acesta cst€ dublul posrular care penr lsinteza reprcrcDtirilor pierali si muzcatil atc coDscr\,airii urbane \i lcare CiovanDoni fundamenteazi o doclrin:i a conscr\,:ifilrestauiirii patrimoniului urbaL Aceasla se poare rezuma rn lrei nri rprincipii. Mai intii, orice frasmen( u$ n vechi rr'ebuie inre.rinr l ur l t lJD. i( c lnenajax I t , ; t t ru h!, , t t thh

' to.Jl . ( U.rat , r I

ron.r l (rr t ' . i " r \ol i , /er, /a rclar ia.- r .L r i r , rr prezenrr In rce.r . .ralorrer sr r le lol t rs intr c. te le, :r l r . r l i j l i t tehni( . pr inU u Inun(.art t( l r l . l rc . I Inanle rptcle pr imJr( de : lnre Jr i r( . c i t ) t uman, rmt 'nl jnefcJ r :rr ic l (rului \oj id l al populJlr( j

In contlnuare. conceptul de monuntenl i\toric nu poatc deseflun ediltciu singular independent dc contcxlul construir in carcinsercaz:i. Nalura insi$j a urbanului. onltiote le"' siiu. rczulta ,iaceasli dialcclici a 'arhheclurii matore Sj imprejurin)rlor srtIati dc ce I izola -sau a "degaJa_ un moDumcDr inscamna de fapr.n:rjoritatca cazurjlor, a 1 mutila. inrprciufirnile nronumentului \.inlr-o rclillie escDlirld cu acesta_

DiVITNTARIA PAfRItrIONIITLUI URBAN

lr sfiftit. odati indcplinite primele douA condi(ii, anvtmblurilc,!l',rrc vechi neces;ti procedcc dc pistrare li festaururc analoge cu!.1.r delinile de tsoito penlfu monumenie. Transpusc h dinlcnsiu_ol,. lftrgmcnluiu; sar ale nuclcului urban. ele au drcpt obiectiv, ., ||lirl rcspectarea sc:-Lfii ri moriblogiei iale. piistrarca rxporturrlor

'rrrrnarc carc i au legal parcclclc Si cAile de circul tic N-a r putea, \, l{r(lc lucririle de reconrpuncre. reinte.srare. degajare- Se ildInilei\.trhr o marje de inlorvcnlic lirnilati de respcctul pentru drrrl?rrz.,tr.\r \pirit (istoric) al locurilor. materializat in confisuraliilc

'1,.,1r.!le. De!in as1Ll lcgitinre. recomandabilc sau chrrr neccsarc. . . " I . r i ru i re:r . (U.L'ndi l iJ 1J nu I ie in.<lxtorr( . : i m. ' i ( t r -c. tmiir l l l r i te distrugcr i . Gio!rnDoDi ul i l izcazi f rumoas mclalor i,hr,nhunento'n. carc evoci r:ifirea unci piduri sau a trnei scnrtrndturi

trfx dese, pcnlru a desemnr opcra(iilc care seNesc la ciirninaretrr[r rof constructiilor Pafazile. intinplitoare, adaosurilor dc prrsos:It.ibililarca vechilor canierc sc ob(ine mai muLt din intcriorul decit

,hr c\tcriorul ilot-urilor, in special prin fepurcrca caselor la ik)l-rrrrlor in conditii cil mai apropiale de conditiilc originnrc. ciicil,r urrca isi are ordine . logic'.I. igiena 5i demmtittea sa proprie "

l )ar Gio\annoni nu cra nurnai un teoret ic ian. ldci le sale eraur,rt|lrnca de a fi a unei practici^: Cu toale aceslca. dcii nu tbsl tre', e n\ Carla idliatn d(/ r'{'vdrlr, ( 1931), clc s au lovit lolu$r de c'rflr\renli datorali atit caracterului lor Prccursor cit si Dn)dLrlui in(.,re contracarau idcologin unui fegim avid de mari lucriiri spcclaculir. Iati de cc lrcbuie p sri la activul luj GiovanDoni opcr! sa de, ' t r ' /ant. bi lanlul tut l lof distrugei lor pe care a izbul i l s i lerrl)icdicc pe tot cLrpriDsul ltrlici. 5i. daci a jucat un rol importrnt,n,1, !:rj:rrca Romei antic€ 5i lbrumurilor impefialc. a fic{Fo prin

t{.fritirca 5i organizare:r minulioasd a fazeior si detaliilor oper.r(iei

ir t)rin comandarea exEculici unui releveu complct al cArtierului,!r,lic\al a cifli sacrilicarc i li)\t impnsa de aceasli rcsurectie nrhe-

lir in ceea ce privctic opem sa pozi(iri. pe lingi nunleronsclc!,,1. planuri regul,ttoarc care in general nu au fost aPlicat€. eir poalctr \i rbolizalii Drin rcabilitare.r. incheiad in 1936. a unui ilustrtr,tr,r.rl din Itali; dc rord. Befgamo alta'i Giovannoni a coDccPutl , r lxtura cu oratul de jos. dedicat deTvolt in i i industr jalc, iarrl(paLtat ncgii si, pennu rrrlli bunul trai al locuitorilor sii. a ticut

t.l8

I

149

ALEGORIA PATRMONIULUI

sd leoascd gloria pielelor qi monuDentelm sale publice, ln sinuo \rcomplcxitate a strdzilor 9i ln pasajele carE pitrund pfun in ininnascusd a ilot-urilor, in coDtinuitatea strinsS, contastanti ii fericitla locuinlelor I'|ode$e $i o Flatelor,

Practic siDgur pdnEe ieoreticictrii urbaoismului secolului XX,Giovannoli a plasat in cetrtrll preocupfuilor sale dimensiunea estetlce a a.$ezfi umane. La scam rclelelm de amenajar€. cal€ nu n,llstituie subiectul- nostru, el dezvolti cn optimism premizetre puse dcViolletle-Duc In schimb, la scam canierelo! el a $tiut sU articulc/cpropedeutica uidirii F o conc€ptie criricn Ei condilionali asuprrpSsffirii aDsambludlor urbarc veahi in dinadic! dezvolt di

Acest patrimoniu este a.stfel dotat cu !d dublu statut, a ci rantinomie Givannoni a descoperit-o la rfiollet-le-Duc Si Ia Sitte; i raconfer[ un dublu rol pe care nici Sitre nici Viollet nu voiau ]r nputeau sI il atdbuie Mai mult, acest pafiimoniu urban, suport fragmentat ti fragEentar al utrei dialectici a istoriei $i istoricitdtii, estctratat dupf, abordSrile complexe ale lui Riegl $i Boito, Fntm carcfrecar€ obieat de Frrimoniu este un cimp de forle quse itrtIe carctrebuie cr€at{ o stare de erhilibru, unici de fiecarc datii Si, ntgestiunea aceEtei dinamici conflictuale. Gioyannoni rccutroasre !lconferd tesuturilor urbane vechi valoarea de actualitate Si sociaH p(care Ruskin Si Morris le-o desemtraseri, fiirA a ajunge str se insfalezcln istodcitate: locuitoflrl $i locuinla sa sint plasati ln puncurl focal dcunde pome$te pdvirea sprE \titor din Vecchie Ci b ed Edili.itl

Teoria lui GioYaDnoni atrticiFizS, cu nai multi supl€te $i conlplexitate, dive$€le politici ale 's€ctoarelor salvgatdate" cate au foslpus€ la purct $i aplicate in E{ropa incepind cu 196(} Ea contine figermenii atit a paradoxurilor, cft qi a dificulttrlilor lor

r50

CAPITOLUL V]

Patrimoniul istoricla virsta industriei culturale

Monumcnt g oras istoric. patrimoniu arhilecruraj si urban: a...te not;uni ti rcprezentir-ilc lor succesive olcri o lrmin; privile!j.,r,asupra modului ijr care socicti{ile occide.tale !i-au asumat rclatjl , Ldjmensiuncr lemporali ti construiti a propiei idenririri_

In secolul XV. aparilia monumentului istoric. sub numcle,t,anr i .h i ra l i l , r . I ( . / ; de.rr .ur- je: proi(c lutur urnani . r in tar . .ficiilor ri obiectelor pe care fblosinla zilnici le-a rransfornar rimediu ambiart, familiar. ncreu deja prezcnt. anrichirelite joacij folLjunei oglinzi rcilectante. Oglil1dii care creeazi uD efecr de dislanla. ,1,indepirtare. prcduce un inlcrval i'D care sc va a$eza timpul rei.renfial al istoiei Oglindi care-i intoarcc socieritji umadsre ,imagine nccunoscuti despre sine ca altcdtate- care mai lrebLi ,definiti Dcscoperirea antichilililor esre ii aceea a artei ca acri\ itr:r,autonomi. dczlegati de tradilionalul snu jurnminr de crcdinl6 iarr ,1,religia crestin[ Experienti ircductibild. dar oblinuti scump. in chpul conltiirllci de sine, ea csG la originea unei alte ce se \a con\ltui reflecti.du se pe sine 5i simultan gindindu se ca devenire :i,.1istorie. Sub numele de antichitili. inonumentul isroric esre unll dijllre operatorii care au provocal marea rupturi a arei occidenlal. .,aparifia arhitccturii teoretizalc si referentiarc pe care Paul Frankl lnnmiI-o post t ediewld penlru a,i desemna diierenta si unilale _

Apoi. coDstluctia iconici ri texruali a corpusului anrichilititor. .,celor clasice cil si a celor nalionale. pennite societitilor occidenr.rl.sat urmeze dubla lor lucrare originali: conslruilea timpului istoric .

viRsrA INDUSTRILI cuI-TURAI-I

, ',o\rruirea unei imagini despre sine imbogititii progresiv pnn dalc

I'rrrerlogicc. Mai cu seami. s a vizut. strktiilc consacrate antr

,l|rrililor sint inscfisc in marcle cufenl care a dcvalofizat miftuna

I irlir)tului Si a scrieni in fblosui imaginii li reprezerlituii ico ce'

l,|liciile trecutului au contribuit la sludiul sistcmatic al formelor

srl$tice. al <tezvoltifii 5i clasdrii lor Cercedirilc anticadlor le au

rrr*1it pe ccle ale naturali$tilor ii au participat impfeuni cu ele la

, 'ritrca

unei ciyilizalii a imaginii: inslrument dc analizii a lumii :i\rp(nl al mcmoriei.

ir) secolut XlX. s a vazut alc asemenca. consacnrea instjtutioMli

n rnonumenlului isionc ii conGr; acestuja un slatut tenporal difent

11 (ic o parte. el clobindelte inlensitalca unei pr€:cflle concrcte Pe

rl(. irlti parlc. este instalat irlr un tr'€.ur definitiv si irevocabil' con

nrlrit prin dubla munci efecluati de istoriogralic $i de (trezifea la)

,,rtr51i;nla (istoriali a) mutatiilor impuse indeminirilor ornenegli de

r(.v('hrtia industriali Relicvc ale unci Iumi pierdute. inghitiF de

ll|nD si de tehnicil. cdificiile crei pre industrialc derin' dupii vorba

hr Rie.sl, obiect al unui cuh in sfirlil, ele sinl jnvestitc cu ur rol

rr( nrorial imprecis si pentru cle nou. analog, in surdini, cu acela al

flrnumentului original. Pe solLrl destabilizat al unei societdli in curs(k industnalizafe, ele paf si aducii aminte membrilor ei gloria unui

( [ltrl in industrie

Termenul lansat de Riegl. incircal de sens Fi nbiguiiate, ti a

lristfat pcrtinenla Dar obiectul, fonnele li natura cultului s-au lrans-

i,rrllat: mai intii sub efeclul unei expansiuni generalizate a ariilor

\rlc de difuTare, a corpusului $i publicului sdu; apoi- recent' ptin

.r\r)cierea sa cu industria cultural:LLa ongjne privat. cuitul monumentului islonc nu a devenit rcligie

.fImenici a patrimoniului construil printf-o conveftirc individuali

152 153

r\LL(;oRLA PATRDrc\LTLUI

si progresiYi a crcdinciosikn rii. Transtornrarca sa a tosr pr.!s-a vizut in capilolul IV. dc afinnarea unci gesliuni de citre \rcirui nmdel iuridic. irdDrinisrrnri\' si tehnic i-a Tbsl ofenl Eurof,Franla- Dar netrr orlaza c nrirali\?i la carc a fost supus culli rt r imonial inccpiDd cu rur i i i960 rczult i mai dirccl dinir un an\! , .de procese sol idarc crre. iD Franl . au coDfimra{ pol i l ica cr l tur.\ ralului iJf in .r l lc ni t r . r- . , r i ! r rh , dr, .ur i . t " r ia

Montlieli.ortu \(ltr ilo,. ti u r4?rit4etor aridentutc a cantrla c4nn:iutrca ? t? ili t\ practicilor pairinoniale. Expan\r, , ,aceast poalc fi sirnbolizalil de Convenlia pri\'ind prorcctia palrrniului mordi l culrul . . l l Si r iDral . adoprar:1 in 1972 de Conrrr :generatii tl UNESCO. Accsl lexr caichia pesre coDceptut de nr,lment rsbr ic pe cci de palr imoDiu cutrural universatr nlonulrr fi ln.J| | rbhr i .o .rru lL. \ r luf i , hcut, ,ei . t ' . : ,u Jmen:r j l r . .prr / ."o valoa.e universalii e\ccpli{)nal.t din pLrDcrul de \ edcre al j!l(,,af ter sau al t l i intei . Er a\t lc l proclama(i nircrsal i ral .a sin.r .lui occidental de gilr(ljre !i dc vxton in Inalerie. pcnrru ririle garr, .r recunorsca \al id i l . le l . Convent i : r crea un ansamblu de oht irPr i \ tn( l rdInl . l rcJ(. j . I \ rnt((rr . r . LUn\.r \ j r (a. pr ,ner. , r rn, . r1". , :imn5miterca crirre gcDer.atiilc \ iiroure a patfimoniului cuhuml.. i)inai aics. ea inleDrcia o .rp:\deDentri conrunar. o solidarita(e plan.

' ' i i r€vinc i rcgi i 0otcet i \ i l i l i inrem t ionale sa paft ic jp!?Lpirarca [accs{tli] pali inroriLr" care compofta ajurorarca ceior :.lipsili de nlijh cc {1r ciirrc con)unitate. r,\oiiDnca mai resrricti\rpdrrirnoDiu univenal cr..,fi,rr,r/ pcrnire sl1rbilirc . prinlr un jo!criterii complc_\e, a unei lislc cornune dc bunuri considcrate lirLnronru i nrdiul . t in ind de uD sistcnr de cooperarc Si asistenri i rL,nat ionale" pc planrr i le f inanciar. r l t is l ic. t r i in l i l jc i i rehnic. . \cunosc actitnrile dc salvrrc rcmar.abite realizare in acesl id la AhSimbel sau Borobudur. nrai pLrlir rcelea ,tt ciror obiect fau i.rt.orasul Mohcnjo-Daro pe Indus sttu moscheea de ta Di\rik

Acest proces. planet f. (lc con\cdire ta religia parrimoniali nu .de.fu5oJrI rolu: i f i r j L lr f r !Ulr ;rr J<,.on Lle n.r( .r f i conri .L.e tramintcsc de un priclcn nraghrebin care se indigna lizind ci i .

VIRSTA I\DL5'|RILI CT I-TI]ItALE

.n' ,1, , , , r \ r loare de and : i istor ic i unor monunlenle I c iror semnif i -. , t , , r rcbuia. in ochi i lu i . s i f ie cxclusi ! rel ig ioasl I -a fel . rcabi l i

r"r , . r orarului Fcz. la care lucra in c dr0l uDci asistenteIrr . | | r i r t ionale. nu avca pennu el al ld l inal i tate admisibi l i deci t aceea. r . f i rs ir ; i unei idenl i lnd urbane si a unci v iz iuni l ) iLrpr.r lu i i Acestrr1, r lc reacl ie individual i inpotr i ra ingeriDlci conunit :Lt i i,rtt rrxlionale fimine rispinditi in afara Eut)pei. hvcls. la scara

l ,r t |1, ' r - numirul dc monunrente inscr isc pe l ista putf inoniului mon-,l',rl rir)de sii treaci drept un incliciu dc prcstigitr intcr a(ional \i

'l \ ||rc obiect de emulatie. firii ca critcriile de selcc(ic a bunurik)l

lrr|rrrrrniale si iic intotdeauna binc interpretilt0 dc cci interesaiit ,o!cr) ! ia adoptad in 1972. r i rat i l icat i sau Lrcccpl i f r in 1975 de

' l , rr , r /cci I i una dc lar i de pe cele cinci cont inenlc. nunl i r i in 1991,, nrlit douasprezccc tiri semnatnre.

lr'\roperiril? (rhcob.giei ti tali xtru ltt)i.'.tultti k'Dt,kLl a!

trnlttt, unanisrc at detertrinat .rlxrr t nrr.'d .i nt)" ltt i . tt,t t)gk in, .1. \e inscriu monurneniele istoricc. Frorrtierelc doncniului lor au,l, t'.rrit in a\al. in special- gmnilclc crcTrle de nclrccul ale ercr

rrh\rriale ti se dcplaseaTi cilre un trecut lot trLri ipropiat de

tnr/.it. A\tfel. produsele tehnice alc induslriei au dobindir aceleaii

lrrrrlcgii 5i acelca5i drepturi la con\cnnre ca ri cirPodoperele arler

i rhrrccturale l i r ibdi ioarele feal iz ir i a lc anizrni lor 'irr paralel. se inpune o c-r.t)drritr( l,dolitli .t Palrinroniului

',r,,r ic: o lume ile edificii nrodeste, nici mcnrori.rle. nici prc\ligioase'

r!1[ro\cute ti inzcnrate cu valoarc dc noi disciplinc prccunt etnolo

rr,r ruralii $r uftani. iltoria tehnicilor. arheokrgiil Ncdiclali. au iost

l r t . i r r te in coryusul patr imonial . Tolu$i, apotul ccl nrni considera_l'rl (lc tipuri noi sc dalofeazii trcccrii de Tidul iD(lustrializifii si

rn.\iidi de praclica conservaioarc a coilstructiilof cclci de a doua

tr'rriiriti a secolului XIX tinind. in parte sru in tolnlitale. de tehnici, ',rnru.ti\e noi: lmobile de locuinlc. nrri mLrgLrzinc. biitrci. hrcriri,l, inri. dar ii uzinc. antrepozite. hangare. r:inri$ilc nlc progfesulut

r.hnie sau ale \chimbirilor structuralc alc econonrici. mar; cochilii

f,',rlc pe care marcca industrialii lc a abaldonnl h pcriicria ornlelor.r (hiar in cenlrul lor Apoi. grija dc a consenn paltimoniul aftitec

i 5-1

I

155

I

rl

il

: l

viRsrA INDUSTRTEI CULTURALE

S|r0] ti industrial al secolului XX (pinl spre ultimele decenii inclu-r ). adcsea ameninlat cu demolarea din cauza stirii sale proasle. dtr

lfaffcrc ast?lzi unui conrllex al lui N@ care tilode se puni la adipos-I urcei patrimooiale tolalilalea erLhaustivd a noilor lipuri cotrstruc-

rptrrute in cursul acestei perioadc. DouI exemPle franceze, celll holelor din Reims $i cel al pavilioanelor lui f€ Corbusier la Lege,

Fr-ilustra dificul6tile accstui demersr.ln sfitsit, narcle proiect d? d?nDoaiaarc d c n(MTrelii, mo$lenit

Hllele dr.Reims r in.uem|e in t928,. ctaare ptoru srtuctum padbotid in pnru\ne de beron darond lur tev\\incl Srsma de degBJaE a b.hnului ii mcJ; .iatc! exterioari ! cdificiltni jlslifictr tnrrcb5ritc 6up.! penjn€nFi ecsrei .bsan.

h epoca Luminilor $i reinsuflelrt prin vointa modemd de a eradi-diferentele $i privilegiile in sttrplnirea valorilor inlelectuale $iistice.leg t de dezvoltarea societdlii dc aqrement si corelativul ei,snul cuhural zis de masd, stau la origirca apdnsiunii celei tnai

ve poate, aceeo a publicului monumentelor isto ce:

Dlcilor capele de inifiali, de cunosctrtori ti de erudili le-a succedatO biserictr moodiale. o audienli _mil ionara". cum Ii \e spune

omerdrilor care se cifreazi la milioane de locuitori.Slatul francez trebuia, cel dintii. se exploateze aceasta perspec-

llv! pentru a putea p€ viitor controla. cu toate resuFele autorilitii iiPutcrilor sale, riturile unli cult oficial al patrimoniului istoric,&venit parte integrantd a cultului culturii. Acest cuvint, str ne||nintim, mai avea ircd, la incheierea celui de al doilea rizboi mon-dhl, o intrebuin(are relinutd in limba franceza. care prefera sd l inte-

trc/€ unor sinlagme (culturi a literelor, culturi gencrali) decit strlltilizeze ln sensul filosolic definit, iar apoi adesea exploatat in sco-Duri politice, de gindirea germanl': Val€ry a preferat intotdeauna inlocul lui cuvintul "civilizatie"'. Cuvintul "cultur6" se rlspindetteIncepind cu anii Eaizeci Simbol p€ntnr destinul sNu este crearca unuiminister al Afacerilor culturale. care va deveni curind "al Culturii",d al cdrui model nu intirzie sI fie adoptat de majoritatea ttrrilorauropene si dincolo de aceste& Malmux inventeqzi casele deCulturtr in timp ce "cultura" se diveniifici: cultud m;noritare, cul-lurtr populad, cultura celui sirac. cultura obilnuitului...

Plne in momentul in care pmblemele puse de difuzarea cultului"culturii" grdbesc o schimbarc semanlica. Muzeele o consaffa inain_{a! monumenteloc Cultura i$i pierde caracterul d€ inplinire

t5'7

AI EGORI-\ P,\TRL\1oNII'LLI

pcrsonali. ca devinc i reprindere si cudnd indusrrie_ Daci afda15n decolareu accstei industrii in Ffanta ii ciru(ionarea .cilrc stat. am putea lua ca repcr simbolic doui inauguriri. inti ,l1987. in pl iD: i lumiDi of ic iald. aceea a muzeutui Orsay a..organigra i urittil ci vocatia sa viitoare csle producerea prioilu. Lsistematici a serviciilor $i comunicatici: poj. in ianuarie 19!i\penumbra piclii de arli. inaugurarea primului Salon inte.nation.muzeelor r i cxpozi l i i lo l .

ln fndul lor. nionumenrele si patrimoniul istonce dobindc!.dublu statul. Opere carc rispindcsc cunoa!(ere ii plicefe pusc lir .pozrlla tutururi dar fi produse culru.aic. f:tbricalc. ambatarfdifltzate in lcderea coDsrmului'. Melann)rfo7a lalorii lofolosintii in \,a]orrc eccDornici csle realizali gftiic 'inginerici ,turale". vasli iDtrepriDdere publicir si prilalii in scrviciul cit,.muncesc o suntendenic de animalor i . colrrunicaf ionist i . agenlr , tdezvoltare. inginefi. mcdiarori cultufali'. Slfrina lor coniliexploatirfea rnonumentclor prin lo.rte milloacele cu scopul J.inrnulli indefinl nunrirul \ izitarorilor.

Punerea iD valoarc

Fbrmula Inagicll a dispozitivului: /I/r.r(? i, r.rrlo.r,-.. LoculjLchere. care se vrc rezunu sratulul patrinroniului istoric corslrLea nu lrebuie rolLr\i si ascundi ci asrr:rzi. ca 5i ieri. in pofida 1..latiilor protecrc.rre. disrruqefea con(inu:i ti in\crtunati a edifi.i;!i ansamblu.ilor \.echi iii ulmeaTA drumul iir toali tumea sub trlextul modernizirij. ti a rcsraudrii chiar- sau 5ub conrtrinserea tr.s iuni lor pol i t icc. adeseon imparabi le. Forla \ ie a asociar i i tor ,apararc r monuDtentelor. al ciror nrcdel a li)st crcal in N!r,Britanic h sffrijlr.rl \ecotului XVIll. se mobjlizeaTa ir toare titrDaf aslizi. in FrirDra, suprafafa oraselor urbanizatc inainre ,,RevoLulia fiancczi llu mai reprezinra decit ].5q din fondul constiL

viRSTA INDLSTRIEI CTITIIRALI

\.c.rni locutiunc cheie. carc s ar dori linistiloarc. este in reali-

r,,rr |lclinislitoare prin anlbiguilatea sa Ea f_ace lrinriiere la valorile

,l, t'xl|imoniu. care lrcbuie rccunoscute- Ea m:ri con{ine ir nol'unea

,l, t,lrs valoare. Plus \'aloiuc dc inieres. agrement. rrumusclc' oesr"

I,r l).rf 5i plus-yaloarc de traclivitate. ale cirer conotalu ccono-

, , , , , . cslc inut i l a 1€ subl ini iL\rrbi\alenta erprcsiei _punere ir valoare dcscnlneui un fapt

,rrllrt in lunga inoric i prrclicilor parimonialci ar)t gonrsmut a

, l , i r . ! . t ic i s i a doui s l i luf i dc conserrarc-() lenalinti- pl sati sub semnul respcctului conlrnui cu norle

rtl{'rcc oferite dc stiinli,si tchnici, opcra mrrilor norillofi ar seco

l,l,n XlX ri XX. liri cll accasta din unnA s:i constituic ldusi o

r,l.rindr cxplicitii sau nrtrciu curosculii: cine. in Frarlta, Pfirtre prac

rr r.nii rcslaurlrii !i conserv:uii urbane. cunoa$te nunrele lui Boito !r

t,rnrnnoflj? Cealalti terrdintar. dc acum do rinaDti. pl:lsati sub sem

rll rcnlabiliiaii si al rnui prcstigiu f:ud rost. dezvolti pfe adesea cu

,itrr,nxl slatelor si colcctividrlilor publice. prnctici condlmn'Ltc deja ir

ra,nul XIX. inaintc dc sligmali/area lor de cdtrc Carta de la Vcnetia:

n .x ir\.nteazi noi nrodrlilili de punerc in valoirrc

\ltfcl spus. cimpul pirtriDoflial. iD Franla fi in lumea in1'ea8a'

' J. lnizi teatrul unci biitilii ineg.rle 5i indoielnicc irr c rc puterea

,,r l r ' r / r lor ranr in( rurrrr r r : , r i iJ f holar i rea . rntr i l f inr : r r ' J unui

r,\t)cclor al Monumcntelot islorice. a unui arhilccl. urbirnrst sau a

,,',,,i nd-ini.tt"t,rl I p.rhirmniului pot inci schimb:r deslinul unur

r!) |ument sau al unul or: l ) vachl,\ce sla situatic coflflicll]dli m-a incnat sa pr.tn rccelrlul pe spLrr

r,rl .i practicile tendinlei dorrinante. suslinuti de industfir pat'rmo

',r.'Li ii dc erotulia cconomici urbane N4unca ribdito € dusd mai

,l(lr lc de toti acci prirctieirni. tuDclionari. propriertri !i simpli

,.rxlcni. care sinl devotL(i intru respectul patrinoniului isbnc nu !a

,'t,irca alccit marginal. peDlru aducerc aminte ii Deniru rcferinl:1_

t,{ riru a se putea nrisur ambiguitalca intrc(muti rslizi in jurul

llotiunii dc patrinoniu-llintrc multiplclc opef.Llii dedinalc si puia in vnlo:irc monu

rtrr)lul istor;c si si I nan\lbrn1e eventual ln produs economrc vor

15u

t

159

l

I

ALECORL{ PATRIMONIT,-I-UI

evola dreptjaloane concrete ale subiectului meu. citeva din cele (.1,au incidcnla ccn mai directi asupra edificjilor li asupra abordi.trir l({de cdtre public. De la restaurarc la reutilizare, trecind prin miz,,rrsccntr Si animal ie. punerea in \aloare a patr imoniului isror ic prez,,r ,lorme mult iple. cu (nnlutur i tmprect\e. care adeseori se coni l . t , l . lsau se asociazd"

Conscryarc $ rcstaurare: acestea sint fundamentele oricijr.lpuneri_?d valoare. De o jumhtate de secol incoace, in ciuda polui|rdtmosfer ice. chimia. biochjmia si biologia au dar o noui actulr l r r . rr ,tezelor lu i RusLin. permilrnd \ j r se act ioneze inrr-un mod ncrraurr, . ,rzant asupra "strnr ladi" monumentelor pe l ingi acrasta, r_a \ , . r1sidcrat ci$tigat principiul de conservare a addugirilor vechi :Lt,monumentelor si carlierelor islorice. ca 5i tehnica dirudanent,, .,rur (rtovannont. carc iri gilsettf.zi utr preFo\ auniliar .rn studiil(,hmorhlogie urbant S.a esrimat ca del_rritivE cond?unnarea rcr,,n.t.luiribr Credeam universal recunoscule regulile de restaurare lirmulate dc Boito, mai ales aceea care cere ca orice interven(ie l(,demi sd fie insemnata viTrbil: aplicatri magrsrralc ale aceaslci re,r|tlse F)t gdsi.pesle lot in lume- ca de pitda in Mexrc. pe sirul rcstairr.,roe rr reot lhuacirn. unde spectarorul esle subjugal de jocul purerrral .volumclor arhi lecturale. l l r l i l - i in\elar a\upra \ t : rnt Inrt i l r l ( . ,rurnelor loatc ace5re prin(ipii. rcgotj \i prcepre. arlumenld( \lnuanpte cum se cuvine de un secol itrcoace, pireau a nu mai trehLrlpuse la indoiau" Iluzie.

Reconstituiri',islorice,. sau fanteziste, distrugeri arbitril|.restaurari care nu-$i declari numele au devenit moduri de ralorjzar,curi'nte. Nu voi da plea multe cremple in Canad:r. cenrrul vcchr riur VueDcc. care l rgurea,/d pe l i \ tc paLrimoniului mondial . estc re,, . r l..1 1 unur varl prniecl cu finrlirare narjonali\Li )r Lurislica, Ian\ r rlyOU. cirrc a condu. la distrugerca unur ansamblu Lje imobi le vrc. :rreconsrrui te apoi fara ba,,a l l i in lr f ica. in sl i lu l arhirectur i i f ran.c/ .d,n secolul XVII I . In Cermania. pmcl ica legi t imi a reconstructr . lrdcnt lce a ora5elor di \ l ruse in l impul r ; /hoiului . combinata cu e.r .tul fadifional pentru recoD\tituiri i\tonce. a ajuns sA conducj p,rlconlrminare Ia demolarea pa4iale a centrelor vechi (Weiden (tirl

l

160

Ponalul c.ntral d biscriciisainr'Aroul (sccolul Xll) hProviD, i..intc dc rcstauc

'RestruntE! (...) sc b{ze&d PcrcsPcdul $,bsrdntci lcchi $i !ldocumcnrelo! &tcnticc" (C{rl!de la Vcneti{, arL 9): accliripoial duPI leconplnclca 0m-

ALEGORTA PATRIMONIULTJI

Bavaria, Linz pe Rin), in folosul unor reconstituiri "idealel"' pe carrnici Viollet-le-Duc nu le-ar fi imaginal gi in Franla, restaurL'r.,1inventiv! $i-a glsit un nou suflu La Provins, zidurilgr de incin(i lls-au addugat nAchicoulk \ri care nu au existat dciodati ti s irecompus venembilul timpan al bisericii Saint-Ayoul petrru al lttrcmai plEcut La Lyon, mesterii zidari new-yorkezi de la Saint Jotrnthe-Divine intineresc garguiele gotice ale caledralei SainFJeani prlcedeu ce nu trebuie confundat cu acea tebdci pusii la puncr rt(decenii, care consti in a scoate fi pune la adbpost sculpturile pr..lvtrttrma@ ale anumitor monumente ii a le inlocui cu fac-similur.mai ales in cazurile cind sculptum este partc integmnti a arhitectu rir.ca la Reims''.

Punerea tn scend: nt6it Viollet-le-Duc clt si Sifie vad in ea fun(trmentul artei urbane. in acest caz, este vorba de a prczenta monLlmentul ca pe un spectacol, de al oferi vederii in modul cel nrrlfavorabil. Anii 1930 au inventat iluminatul noctum care, de atun(lnu a lncemt sd se perfeclioneze. Sptrrglnd intunericul noptii, monumentul, asemenea apariliei unei divioigti in glorie, pare !irtrspindeasce etemilatea Lumioa anificiali ii acordi umbrei un r(llregesc, pentru a scoate din ea 6guri fdr?l riduri, forme rcpercepur,.vreodati, topografii trecunoscute. Acest arlificiu, al cirui defcel.deloc ncglijabil, esfe acela de a suprima greutatea arhitecturii. ilreveleazd acesteia o alttr dimensiune, poeticd sau tmnscendenti C:t(!iluminarea ritualS, la ore, zjle sau date fixc, a Parthenonului, Sffnrrllui Petru din Roma, casrelului din Praga, a Sfintei Solii, a'trlMahalului snu a atitor alror edificii vestite sau necunoscute. s.inrude$te ast6zi, in- lumea intreagd, tocmai cu o revelatie, iD cele dilurme monoton5. In schimb, feeda electfic6 in interiorul moDrlmentelor nu este in mod necesar treneficl- Dcsigut ea poat€ permilfcontemplarea la orice od, ca niciodald, a frescelo! sau tablouril(,|dlrcra istoria artei Ie a acordat o existenl2t $i valoare proprii, ind(pendenle de aceea a edificiului pe care fusaserd menite sri Iimbogtrleasce- Dar ce sl spunem, de exemplu, de echipamentul elc.tric cu care a fost dotad catedrala din Bourges: expunind accnmonumenl intr-un mod nemijlocit ti impudic aga cum in sine nu rr

I

162 163

dlrlunerea care il ancorau in timp- 'Si sun.nl panicid Ia punerea iE scend inslitulional asocinl

irrninii in aqa zisete 'speclacole de sutret $i luminS_' Dar' sunetul -

fiuzicA ii discuts - opereazf, asupm sp€ctatorului' nu asupm monu-

lrntuloi. pot li"ot ""i. "el

pus intr-o anumitx stare' cel cane Eebuie

ltac(iv distras (ile la monument) $i distrat Care muzicd' care

ViRSTA TNDUSTRIEI CT]I,TUR-ALE

ll lrcbuit vlzut vreodat5, aceastd operalie anihileazl dispozitivul $i

Om"nt-itl $i cele bune li cele Proaste Nu are nici un fel de

fnponan$, din moment ce recunoa{stem in ele fenomene accesorir'

irc-canisme ae ambian!tr. analoage acelora care puD in functiune

io.ite strucruri comerciate. Chiar ii numai lumna \ingura poate Ja

inciilor o opacitate neblnuit!. Iar sunetul tinde sd le reduca Ia

lnicimea a ceva neinsenmat ^" Anitu4ie. unde Si cum lncepe ea? in gercral in interiorul edi-

iului pe care-li propune strl smulgd pmpriei inenii pentru a-l face

bine gi rnai uSor ionsumabil, adecvarea pe$onald fiind conside-

insuircientl i4etoda este aceea a medierii: facilitarca accesului

ii opcre prin inkrmediari. umani sau ou O iemrhie complex:l con-

Ju.i d. t" t.ai"t " Prin efecE sPeciale ta comentariile audio-

vlzuale. trecina prin reconstioirea de sc€ne istorice imaginare cu

qiurorui actoritor, manechinelor' madonetelol sau a imaginilor 'lealntezd"

Astfel, tlevine din ce in ce mai gleu pentru vizitator sl evrle aces-

b interferente Si sA poatd dialoga feri interpreti cu monumentele 'Comentariul $i ilustralia anecdoticd sau, mai exact flecdreala desprc

opcre, cultivi pasivitatea publicului' il dezvafd si pdveascd sau str

rh"citi"r. cu p.opriil sdi ochi, ltrsind sensul sa se scurgtr prin stre-

aua,on rt .o"iofuto. gaunoase Acestea sfut forme demagogice'

Dstemaiisle ti coodescendente ale comunicirir' Tolu$i' trdnsmtterea

lner cuooasteri istorice line prin excelenF de purcrea in mloare a

ist"m""i"lui b secolul din urm,. Boilo'' a formulat regulile unei

inrenrm sClntitice ii silenlioase a monumeotelor care' cu prelul'unui .ron a. aleoue. iniliaze Publicul inr-o cunoalere p€$onalt'

direcla ri obiectivi a oPeretor' Tehnicr noi p€rmil ast'zi forme de

prczenlare Fafica ( notile. scheme. Planuri I clare si seducdtoare a

AI EGORIA p.\TR! i\IO^"t L]_L I

ciror iDtrrbuin(arc sc gencralizc.rzii. dar caje csre prca aocsermod rcgrel bi l ncutral izar i de . /gomotul ' ln imal iei .

Inpinsi h limiti. a malia dcrine cracr inversul puDerii ir .a monunrcntulur pe care il lr.urstbrDra in rcltrt s u iD ..Edificiul inlrii in concurenl?i cu un spectacot suu un ..e\cni:crre i i e\rr inrnu\. In ruton,r , i . , \J E\|o, ,rr i : . ( i , cLftc. \p(dc opcri. rcpfezcntiri dranaticc. prerenriri de nn)di si a\,,.unui patrirnoniu care le \aloizcitzri fi pe care pot. la r]-Ddui lt,rrczultat al accstci srranii relatii aDlagonice. si_l fac:i n istrilu.siJ dcprecicze iau si I anuleze.

Mod.rni.(t?: pto,:cdxri nour. c rc ia in batjocuri pc fati fe:lul datorar lxlrintoniutui isroric: ca pune in joc aceeati depla\..alcDtiei ! i acclai i r fanster dc \alor i pr in inseria preTcnlului i |cut. dar sub l i ) rnr unui obiect consruj t i i !u r Lr l rur \pecl | . \ , \nodemzir l]U insc.rmni a da nspect de nou. ci a trinti in c., i,vechilor clidiri un ilnphnt regcnefator I)c la irceasli rimt r,rmpusa. se at(explr'i ca intercsul sLr\citar de opera prerenrutui !.rcpercuteze irsupra operei |cchj ri si amorseze stf.l o diale.,lari!i o socoleitli cu riscuri con:iderabite. Un ca7 simplu ii lipir- .accla al $prirlltckx dc geanl care. in marire monr]nrcnre 1rar.!inlocuicsc prca adesea vechile uii ptinc in disprctul firncriunii rrteclufalc Tmli t fea arhi tcctuul i aclual i a muzeelorr. ol .cr i l o i io\rr .excmpl.rri a ilcestci fonne dc vak) izarc si a pericolelor sale. Atrr:.vrrtatorilor csre a(rasi mai intii de rcceptacol.. ca in cLr^rl mi..balei holh!\oodicne care pune picdi . i in calea pr i l i r i i r i \ed-colcct iei inprcsionisr i lor f rancezi c\pusi mai demult l t r muTcul .1. rde Paunlc. l)iD firicire. exislti ti nruTcc cu lotul noi ai caror.,structori' au lost coDduri nunaj dc respecrul pentnr opcrele de rladunate. Tot air cum existi iDtot(lcauna si nonumeDtc neahcrate . ,opcl1ltiilc mediillicc. Si nu uilim. cu descriu o tendilltf,

Am putea irnrul t i excmplcle nclrr ive de modemizarc a palr jn,niului care. pcntrLr a ne limita la l-riura. merg de la necu!iinti (aJr .naja-fea rierorului palalului de juslilie la poltier! ) pini h dc\asr.,htcind prin derizoriu ( casa dc bilcle a castelului din Chambord ). \sinl scutile nicj ediliciile care Du au ltti funclrune dccil cca muzea .

ViRSTA INDUSTRIEI CULTTRA] E

.,lr | lrrrcbuinlruc dccit aceea dc n(mlrment isloric. fiind pin aceas-

r, ,1, / istor i ! iz l r tc " .| '4nlttit.(t i buni gh.q.1: nutnitof comlrn al l0turor modali

l.ll,l,r dc prrnerc in \aloare- ca tlerge de la inchiricrca monu_

,,,,,rr1'r pinii h utiljzarea lor ca supofi publicitar. P rricipind Ia

". / . ' rc! produsclor de consum culent Oricc monulnent arc acum

. , , ! , t , lcnrentul s iu sub forma unui but ic. ulmasul tejghclclor cu cinr

r , , , r l i poi tr lc din \ecolul XlX. cafe f- t r zcaTi suvenirur i dive$e'

hnIr'. obiecle clsnice sau produsc alimentarc"/ r f ,dr.d: rentabi l iTarea patr inx)niului dcpinde. tot nui nul t de

, ' . , , .c ' ib i l i t lc laci ld. pe misuri cre\ter i i numirulLr i de viTi tator i '

{ , r t rx\ :Lr i lor proveni le din \ inTarei bi le lc lor de iDlr .rr ' ! j d in con

rrrxl i i le conrplcnrentare. Monur) lentul t rcbuie l ivr i r l l ' r i rdemir: i '

,,1 rrri aPro.rpc de caravanscraiufi care prca :rdese0 dcniltureazir

.rrr l le. c i t nrai aproape dc vchicule. pr i \ale sru colcct ive_ care

rtr , (s i tar amcnriarex parcuri lor de stat ionare i i a nncxclor rceslo

rr tlc untte si ncYoia de suprafcte considcrabile de lcrcn a ciror

| | . , r . Ie esle- l i ! lccar la ol i i . la lc l de fau sl ip in; t i i in mcdiu urban

. .' .r in cel rurrl-

hrtegrarer in viata contemporanl

ft.rt 7ri"o csle tlrii indoiali tbnn cea mai pallldoxali- indr':lz neald

., rhlicilaL de puncre in valoarc a prt'inoniului: ea cons(i in rerrtro

,l,r'crea unui nonu rent dezalictat in circuitul folosin(clor curente, in

{rulgerea lui dintr un destin muzc:tl. Asu cum aratii lii rcPcri succesiv

kkla ri Giolannoni. monumeotul c\tc suslris in rccs{ El riscurilor

,L?iftcrrii. F-nttu a fi e\pus uzllii li uzurydrilof uzilaLfii: a i aftibui o

.l(\trnatie noLri cste o oPeralic dificilir ii comple\ir. carc nu trebuie s:l

n intmeiez0 doar pe aseminarca cu deslrnalia orisinirri lla trebure'

Inrinte de loal!-. si tinii conl de st rca materialii n cdificiuhi car''

,Frri/i. se cerc irpreciati in iunclie de fluxul utilizatoilor sdi potentiali

t64

I

165

ALFGORIA PATRNIONIUI-U1

Panunoni( i lduttr iat : expaDsiuncl c i lnpului cronol, , ,rnottenifii noastre istorice dici o problemi incditd- ceer .,rnon;ului industr ial . carc de al t fel . in ciLrda num.lui . scapi i r ) ! .influentei industriei clrituralc. Daci e\'oc condiliite retolosirii ..primul fnd. o fac iD scopul de a ari(a ci- in pofida denur)r r Icomunc. accst palrmoniu nu poale: i Drr l rcb ic con' i rndal. . robitnlrieste adeseori- cu patrinoniul erci pre industrialc. car. r ralle valori si de alle nize.

Nlollenirca industriali dcafectLrtd pune doui lipun de inlr.dilerilc ca n tLn:i ii scari Pe dc o parte. clidirile individurlf5ca cu o constr'uclie solidi. sobri si cu int.elilcre un)ari. siniadaprabile norDrelor dc utililare aclualc ri sc prercaz:i unor liil(,. 'nrul t ip lc, publ ice si pr ivate. in Buropa. ca si in Statclc Llni t . .ncnumirate uzincle- arcliercle. antrepozilelc trunsib nate in inldc locuit . in icol i . tcalre sau chiar in muree. l \ , Iarci hal i t ! . , ,t()arelor de la Ntouchc'- cu magnifica \a slructurii niculicir. . lsnuit i l l Lton in 19l8 de Tont Gamier. a de\enir un ccD(rr , lschimburi r i de spectacole l iu si . t ragi lor. cum ar f i purur aj !n:l l i r le lc lui Bahard

Accast i reconversic de cl i id ir i . d intrc care l lnele apa4in i \ r , 'tchnici i . t inc i r t i t de o corser\are istor ic i . c i t s i dc o sinai .economie logist ic i l - in schimb, acestc urnc i rnacronrce crfc.pirbagcle indus{r i r lc. pu(ur i le ! i ablrajele minclor pir i .haldelc. docuf i lc s i sant icrele Davale abandonare. au iDri inute o \aloare alect i ! : i dc aducere aninlc p. 'nrru acei o nr.pcnlru clr€. l rnp de geDeral i i . c le au inscmna! ter j lor iul \ i , .zontul. $j carc cauki si nu fic deposedali de ele. Penrru ceihlti. .au o laloarc de document asupra unei 1.r7c ci \ i l izal iei iodu,alc. I)ocumcDt la scara resiunilor. pc carcl va pistm nrcm(lfotograf icr ' r . dar a cirei conscr\arc real: i par€ i luror ic pr in iD,.dinensiuni le lor, intr o vrcne n urbanizir i j Si reDrodel i r i i r . .toriilor.

Reabilitarca sa|elor de nrmefl. la H6nin Be.urnont. la l-iayi|aiurea. conservi dcsieur amintirea minci. dar esrc vorba totu!i df

. le Lrn ro. . le Dl jdu. l ie Cur_ \or.Lrpr, \ r ( ru i " . r .

166

r t

r,,rLrurrrai in lglJ..lailii ..t. lt)15- l[h r\brlonrelor dc Lr NIorch' cnpodopcra n

;,;,-';.:;;.. "a"pou*,.

a" ..u' uu "n''

de !'hnnhuri si di n^-'tror' (cor'

, r'r B.iLioz in Lon'gralia ndNlrt)

ALE(JoRIA PATRL\oNIT'LI]I

:rltfel decit c{ umrc sinrbolice. sub formr c[(, r muree, .f ].mai dcparte necesili o jnraginaric cSre;a nosralgil nu ii rine I,\

De altfel, o alri pl1)blcDri. accca a palrirnoniului rur,rl ncc!,r..i l . se !a pune in cur i id intro pafe a Europsr. nrar cu sci | rftanla. tari de tradilie ruraii. a cir€i ..1

larl-':' crr un imfsavanl monument: cc e dc l?: icut c ind. asemencir l i l i ruluipaf jJ] :industr ial iesi l d in uz. aDcestrala agricukuri l i t f i iD pai. ,dannali la pirbagi? Ce rclblosire ise poatc d.r anrnci unui flcrre a iost unul dintrc celc ntai fmmoasc nestcutlla artisiic. alinoastrc. fi din carc \of rcrisra numai satele rccuceritc de pof.urbanc si impresur.rlc dc suburbii pariiionare. r.-u rtispuni|prccedcnte pentru a rczolva acestc dezafcctriri rcfjtoriale.

Etlti(ii pe inrlut .iul(: ej{isri o traditie. i,r schjmb. t.. ,rc lblosirea palr inror) iului pre- indusrr iat . s j chi t l r l anumiror nj , , rlncnte antrce Acestc plltctici nu sinr mai putin conrplcxe.

Geniul lu i D Annunzio a emblernat irat i rcnelc din VcrL,:dcschiTindu lc dramaltrgic i modcme: asl iz i . tc l l rele: i rmi i tcr: .antice ccle mai bine cons.r\.rte rriiesc o nou:i \ i.tlii in scrviciul :i..l rL, ' lu lL, . l t i l r / . ' f (J . . . te. Jt : . . , J \ l . . l . r nu . .1( . .pr cr icabi la dccir in condit i i le consot;dir i i . rcsr i rur. l i r i i . amenr.JJ. \enn rnrrcnrnJ. f r .n eJ ; . r . r . Jrrr : rur . . re" \ , . I r r r . , r . r . ,cazuri dc exccplie.

Aderiratelc dificulliili apaf atLrnci cind esrc vorDa ce a r\rh.r i I : r rr l le ru r e. ni l ( ( . l r th i i r ( l r^ ior,c. df . utr .JU , , ; r r . r lpcntru vcchile ptrlarc. rcredinle nobiliarc. spiratc. cirzirni. grajdicare au lost capodolcre ai ! 'arhircctur i i pre, indr\ tr iatc. Funcl iuiTrsc culrurale {muzcc. hibl ioreci . inst i tul i i scol l re si uni \ 'ersir . .iundat i i ) intr i in concufent: ,_r cu funct iuni le ul i l i tare. de prc\ l r j(Dnnrstcr€. aiczi ln nle sociale. hotelur i) s iu curcnle (bir ! .tocujDle. cojnerl ) . iar ul i l izaror i i pubt ic j s inr intocuir i dc piar! t .vall In acehfi lnnp. iD loatc c zurile. lucri le dc aneni]iair a iri .slructuflr cer o miiieslrie tehDjc:] speciali. iaf co\lurilc sint ad$.1 ,clcscuraJaloarc. lati dc ce rcnr bililatea noilor (lcstinalii, esrc !r.dc asigurat 5i dc ce c:iutarca ei pnDeaTi adescl in tala acelcr.' ianrprgnc in or is ln{ .1

\ IRSTA i \DI]S|RIEI CUI,T(I I iALt,

t , , ' , ' tNnal i t i i l i i . , \detc . \ r \ubzista doar o cochi l ic gol i t i dc

' ',rt|rrl pnn chiurcliri : procedeu discut:rbil. cind csle rofba do a

t,r . rr . r morfologia tes(rtului urban: procedeu in dl l l is ibi l c i rd sc

,. /urrii la sacrifictuea structrrilof li dccorului intcrior al unui edih

, , ' , N.r ( l r \ .J. in . r '1. , .11 l ) r i \ in lu rn I r rn l . i r ( (ur \e\ i i InJi

,,, rfxloare dccit rcelcir dcsiinate fblosinlei rdministrative sau dc

r"r , ,L,r i . La fel . t f rnslorrnarea. totLrsi pcrt i f lent i i . l iudabi l i s i intcrc

..nrr.r in sine a locuinlclor lechi in asczanrinl $cial a condus in

.,t,\.! orasc francezc la itdc\irale masacre (e\terioarc 5i interioarc)

, l , r f rnea unof or!rnisme l ipsi le de conrpctcDlcle neces rc '

\ rL,rr i tc cazuf i de rcul i l iTare nenul i lant i t i in P.rrenl i judicioasr i

rr l t r r i s i c le problemc. ' t rebuia oarc l ransfomr. l t l iagi lul h6tel Sal6

11 |ruzcu Picasso. prin care defileazi sute de rlrii de vizitatori. ii! ,rrr u trcbuit sii fie dcid restaurat in doud rindtrfi I Li o scarii nai(irlc\li. afluxul de yiritarori ridici tcmeri itrstilicute in privinta

,,rNcnirii casei lui Ilorta. transibrmati in nrozcu In schimb una

,II locuintele cele mai nlolnloare conslruite dc :rccl,rli arhitect_ holcl

r,rr Ilet!clde. a fosl clcrnPlar restaurali nenlru o mArc societate bcl

tr.ura carc o foloscslc ca aseTimint socialI\aclica refolosirii rr lrebui si iici obiec11ul unci pedagosii spe

, r , r lc. Ea l ine de bunul s irrn. dar l i dc o sensibi l i l ! lc i scr is i i in lung^

'Iuxtai a tradiliil()t 0fbdnc ii .r comportamentelor p rin]onirlc. ii, l t \ id i i tn la de 1.r o luf i la rka. Instal indu-se inlrun extruordnar

, , ! rrmblu dc palate dcAfcctate. univcrsi tater din Vcnel ia a l t iut s i

rt\pcclc in acelati linrp calit.rtea spaliilor ri sar lc rcdca viatii sprc cer

rr,ri marc delectrrrc i sludenlilor sdi. La iel. vcchel maLndstrre a

l\.lhinelor din Loullin ocrotesle asETi Sospodilrii siudentelli. iar

',tncndoaL'a regisilii I nrarii slLli addposteste clLrbul univeruitar' Nici

,$.\t tip de realiziri. nici felul in care au ibsl lrulale nu siDt com_

t, ,rr ih i lc cu menlal i latca care or ienlea7i i r Frnnl i pol i t ica logist ic i a

l l lucnt ic i nal iomle.0tare 5i tutsanblxt i rr . r l : dercnite prtr inroniu i \ tof ic cu drcf-

rrr idepl ine. cenkele t i car iefele is lor ice vechi olcr: i t l \ i :Lzi o ima

frnc pn\ilegialii. sinlcticir \i intrucil\a marrilir ! (lificult:Ltilor $i con-

rr.(lictiilor cu care \c confruntil punctea in valoitrc a patlimoniului

168

T

169

ALEGORIA P,\TRIII,ION I ULLII

conslNit in gencml. ! i reu( i l izarca accstuia in part icular, al t l ! t . ,intcgritrea sa in !iar,r contcnrporani

(-'u (oale accs(ea. conscr\arca nruze li a oraselor \echi, .r.in ' t .1115 6r;n6r, t" . , J.r i turr l i . nu a (r i , ) , r ruL ln\ i t .on(ept i i , ,graloi||€, lormulate de Giovarnoni incrj dur 1913. par de acir rlpre\?leze. cel puljn iD principiu. Legislntia francezi a .seclorr. is: vgiudatcrr" ilusrreazi acersra e\olufie. Cind. in 1961. {rN{alraux a ficul sii 1ie volali lcgea asupra seclo.relor sal\,!lrL.care ii poafi nulnele. accasta are loc inlr-o oprici de pii\lr.lmuzcaltr- Em vorbil de a pune la adapost. dc a face dc neatin\. ,.fixa in starea lor dc atunci anumitc carrierel c\ernplul orr, ,.AvignoD. dupi Drultc akelo. arilase c.i firi niiisui imedill.,lurgenlii. elc erau sortile dcnntirii. Pentru Malraur. isloric al .L L,mizcle accstei proteclii erau i\rorice ti csretice. in lcelali tinrp ,, .alul r/(/,r.,/Ilo-ul!ri videa o aplicabilitatc cu arir rnaj laborioasii .rlesea ri decretul ci de rplicalc conleri planului dc ralvgardare ,r ,punerr in valoarc calilatea unui documcnr de urbanisrn inccrrL .,incetul . l i ( . ra i i spir i lu l rruzeat at legi i din t96l au lost ar lnr. iDar. iD lipsa ba/cl1)r lcorerice. dimensiunea ci urbani\lica s a !\lpat. Notiunea de punerc in valoarc. iDscrisi in desenrrrr,instrumentutui juidic. care cne planul de satvgardirre si de prLrl. ,i r la loare o concureaz: i pc aceca a \al \sard: i r i i ! i opunein\e:ciul uDui concepl bun ]a roale. dczloltareto

Incepind cu 1975. chest iunea inregri f i i (ansaDrblur i lor istor , .in ! iat ! cole-cl i \ i a 'epoci i ' noastre este pusa pe \r !intemati(nralii in I976. la Nairchj. UNESCO adopt:i o Rl]c,r,,.,!:.pritito(t)( kt salrqotdurca o \u' bl ilor istork.( fi tt{tdi!it,tuilrolul lol in &!& t:ontentpotulti. carc rim?ne asrizi expunrr!Drotilclor li plcdo.rrir cea mli conrplcxar in favoirrea unei lrt!i.,:ne-muzcale u tesuturilor urb ne vechi. Accsr tclt rdminc. r.indoiali. Si cel miri lucid iD priljnta petcotetor jnercnte acc,rdemers. Valoarea sociali a patdrnoniului minor $i a tesut rLi,istorice. dcja recunorcuti dc Giovannonj. elle misural5 cu ciDt.Llmizelor firnci:fe ii turinicel cl nu a\ea cum si prclxda amplo.,r.dezvollirii acestoriL Pc lingi nceasra. pcDlru inriia oiu.i. conscr\r ,

\.iRSTA NDUSTRILI CULTLIR,\I!

, r ,r rnsamblurilor vechi este prezentutli ca un lniiloc de a luPttt nu

{,,,1. l)cnru sal\,ga.darca panicularili(ilor ctnicc si localc. dar s1rsrlrnri\a prcccsului planclilr dt banalllirc sr normahzarc a socl

, r , (rk ' r f i a mediului lor.l)c rtunci. rcinsulirea si punerea in valoare u oralului vcchi au

,1, \fnit tcma domininti i concenului pltrimonial .rl fttiunilor' Darr,.\r conscns acoperi o muhitudinc dc cazuri 5i dc tipui dc inlcr

\(rlrc asupra oratului inoric. Ca^filc crrc nu suporll comparalic alc

rr,r'rkrr mari si mici. ale orasclor prospcrc ccononLic si alc cclor ilr

,.r/.r. irlc lulurur slirilor inlcrmediare intre ora5clc irl cd,ror pntrimo

tu n[ cste dccit un e]emcnl dc prcniliu 5i cclc pcnlru citrc cl

r.lrc/inti ullima rcsurs:- Inlcrvcnlii dc nalud dilarilc. uncori con

ll( nrrlc. Fic oratul istoric cstc. ca si monumcnlui individual. trans

Irrrrrt in produs dc consumalic cullrjral:i: rclblo\irc ambigui. in ccl

nr.! bun caz ludicl. si carc i5i disimulcari nalura nruzcali Fic orasul

l'oirrc li reinvestil in scopuri cconomicc calc bcncllciazi simbolic dc

\r,rrotul siu istonc 5i patrimonial. dar lifti a i fi subordonalcI'rinrul caz arlti asadar orasul palrimonial pu\ in sccni $i. la

||I(trl lui. conlcrlil in sccni: pc dc o partc- iluminrl. pnmcnll. aPrc

r,I in scopul intrumusclirii ii al puncrii in imagioc mcdiaticir pc dc

dIx prrrc. tealru pcntru tisliv.tluri. scrblri. anivcrstrrr. congrctc. hap

lInin!uri ad!-\ italc sau falsc care inmullcsc nuinlrul Yizitatorilor

,ft t,ri cc mobilirascri ingcniozitaca aniDralorilor' Obiccli!ul irccslo

r. , , l I r . r rm- (r l ( ' l ( r r (onJi l runa p( \ r / r l r lor i p ' in Lrr . r r ( r r r r r f i

rrrxrsl-crc conrivialc. pc carc o asocia(ic de silvgardarc dlntr un

nr,rrL' ora5 fianccz o descric ca cca dinlr un sal ad.ldrai. I-ibcra Si,Inxnrioasa deslituralc a ligurilor spalialc carc lcagi cdiliciilcrrhirnc intre clc ii cu vccinitdlilc lor. ccca cc italicnii numcsc /r,nri

/r1. . nu mai are ir))ponanti dccil pertru cii\a prictrcieni ii afilaton.

I t r ' l in i la numir.Indusfia patrirnoniali a pus la punct ptocedcc dc ambalarc ce

|,rnr i t . i i e le. l ivrarca centrclor $i cart icrclor vcchi ca pc o nrart i

r,rrr prcgitild in lcdcrca consumului cuhural. St.ltcle :i inunici

I'xliti(ilc recurg la aceste procedee. cu reTeni ii discretie sau lihe

r.rl. r'n funclie de opdunilc lor socialc $i politicc. dar mai alcs in

t70

t

111

ALEGORLq PAIRIMONIULUI

funclie de natura (dimensiunile. caracterxl. resusele) produsu I r"crre I lanseaza r i de importaola relarr \ i a !enirur i lur \conr.rrr Iarsenal de dispozitive verificate pcrmire atragerea amal(!L,rretrncrea lor. organizarea cconomiei timpului lor- pierderea l,,r ,i,familiaritate Si conlbrti sistcme de sennalizare si {:le orientarc !r.,Lc6: ncreot ipi i r le pi torescului urhan. r le i . pi . r l ( le. srra./r . t . . . r ,pietonale, pavatc sau dalaE ca pe vrcmuri, echipate cu notr ,,industnr l izat standrrd rcandelabre. b.rnLi. corLrn penrru gu | . lteleloaDe publicc) retro sau nu, inveselite in functie dc l,rrldisponibil cu sculpluri contcDporane. lintfui. lizi cu flori rustk(arborcl i[ternalional: stereotipii de recrcere urband: cafenele i| ,i]liber cu mobilier adecvat. gherete pentru artizana!, galerii dc,!t.lmagazine de vechituri !i. mqeu. p€stc tot. sub toate formelc \,,,regionale, exoticc, industriall). rcstaurantul

Iar in ceea cc priveljte modemizarea lesutului urban vechi. (.r rrealiTrazA prin umplerea golurilor existenle sau creale in acesl sL(,1,De la lingvi$ti am invitat valoarea semioticd a contrasiului. S.njrlse construiege prin contiguitate. prin diferenri, dar cu conditi.r , ,juxtapuner€a semnclor sA devini articulare. Elementel€ arhiteclur.,t,modemc (sau post-modeme) care au repuratia de a fi valorizar(j jr,pentru ccntrele vechi, sint inlr adevir astlel, cu conalilia si resn.( t,acea\ la ar l i (ulare Si regul i le sale morfolofrce si nu. cum este c( l r , . . ,ades€a cazul, str fie implanlate in lesutul urban istoric in nr,"lautonom. ca niltc obiecte independentc si aurosuficienre. in cel Jl,rbun caz, ele slujesc atunci imaginea mcdiatici a oratului, pc||lcare deviD emblefti sau sernnal: Montpellier sau Nimes dau ljFranla cxemple carc au fdcut repede $coali, la Amiens ii in rtlfpi4i. ln cel mai r6u caz, daroitl gigantismului, ele induc dezarti( Lllarea si dozagregarca fesurului vechi. Constructiilc Comunitirtrleuropene ispriive$c dcscompunerea frumoaselor ca(icre din sec(,|| |XIX din Bruxelles.

Numcronse rtrmin totusi orasele care. ca Marseille. Etamoes ., ,Vr lencicnnes in Franlr . i \ i ne!Ljeaza le\urut vechi. Atrete ne;t I ( , . .scr'tnare intreFi in folosul zonelor pietonizare sau considerare ., ,afigatoarc, sau in favoarea unui sector salvgardat cu rol de alibi

I

l'72

l,uDrciunmte MonsGuire de builicii saint Denis: siturile Fonumcnule trebuic sth; t;bicctul utrei at€ntii specidl€ in s.opul salleardlrii inicgrilillii lor. '

tt,ntu lz Ia V.n.la. ^f

11J.

ALEGORIA PATRMOMULUI

Efocte perverse

A!ada.. patrimoniul istoric construit nu inceteazd a se imbo!,rllcu noi comori, iar acestea nu inceteirzA sd fie mai bine pusc in ,,,loare t; exploatate Industda parrimoniall grefald pe praclici ,ivocatie pedagogici Si democmdce nelucmtivtr a fosl lansat mai i|lolcu fonduri nclecupembile, in pe$pectiva $i in ipoleza dezvohhir \lturismului. Aslizi, ea reprezi i, direct sau nu, o parte crescinlh ibugetelor $i veniturilor naFunilor. Pentru nuderoase state, rcliU|lmunicipalitdli, ac€astd industrie itrseamnA supmvietuirea $i viinr|leconomic. Tocmai de ace€a punerea in valoare a patrimoniululistoric este o inteprindere insemna(e

Dat s a putut inlelege, aceasti int €prinderc este purti(oarc (t(.efecte secundare 9i adesea perverse Crndifionaiea Ia care a fost sut)r\patsimoniul urban istoric in vederea c'onsumului culluml, precunr !litrvestilia din parlea pielei imobiliare de presrigiu, tind sd exctutt,rpopulaliile locale sau ne privilegiale Si, odaril cu ele, activirelitc t,rfadifionale $i modest cotidiene S-a creat o piaF id€malionale a c.rltselor $i cadcrclor vechi Pentu a da un exemplu prestigios. cunr \.rputea o6re reasla Republica Cehi la solicitarea fluxurilor turisticc .. Iintade3zn Praga? Cun va evita ea vinderea unei pE4i a capjtalci \irt(.lnrilor $ intrErinderilor care, azi numai ele, par si-i poatjt pcrn frestaurarea acestui patrimoniu cu infrasfucturi d€gradate $i oblin,j..runui profit de pe urma lui, cu t(xte riscurile pe ct[e le comFrt,lop--rati4 privitor la deteriorarea secuDdard $i la frustrdr€a pmghez i li ! ,Aceeili problemi se ridicd pentir un numer de ora$e ale Europci ,hgst si Rusiei. dc la Porsdam" la SanlFPetersburg. Dar orqsele Eur,,1.roccidentale nu scapi nici ele. Pri{re micile ccntrE vechi. c ,/||lom$ului Bruges, care acum douazeci de ani em pe cale de a se slill!.,este instmctiv: de$i asgzi arrizanatul dantelei este mort de,a binck.rbuticurile cu dantele imporlate din Hong Kong au nepddit panr rlvechilor locuitle pe care fj le disputi cu braseriile Si galeriile dc iItir.in limp ce doud relele intemationale de hoteluri au sfi$iat vechiul lr.\rnr[ban prin hsetarca unor cara aseraiuri ie$ite din scari

t'74 175

viRSTA INDUSTREI CULTURAI-E

In dle pa4i, in loc si condbuie la pdstrarea dilbrenfelor locale $ifdneze banalizarea primard a mediilor de via!tr, cum sperau redac_

Rcconanddii de Ia Naircri, punerca in \aloare a centrelor vechiDaradoxal sl devind insFumentul unei banaLiz;ri secundare.ite orale si anumite cartier€ ii rezistd, ajutate de dimensiunile'

ia, activit4ile lor, prin fo4a traditiilor, ptu simpla lor bogateprin inlelepciunea ale$ilor Altele incep sA semene atit de bine intre

, lncit turistii si societifle flultinalionale se simt acasi oriundeAceste ef€cte se adaugd aceloia care incep si-i ingrijoreze pe pro-

i$tii patrimoniului Cult sau industde, practicile pammonialc slntdc autodistugcre chiar prin lavoarca $i succe-sul de care se

urtr: i precis, prin llurul debordant fi irezistibil al viTilatonlor

Pe de o parte, accst flux tti6e$te, macind $i dezagegi sold'

rile, decorurile fragile ale strdzilor, pietelor, gddinilor, locuinlelornu au fosl concepute pcntu atitia pari grnbdi $i aritea miini care

ie. Dintotdeauna. cfud rdfiineau in folosinE, monume ele noas-

crdu inuetinute iar om$cle repavate, consolidate, rcvopsite, rcplan-

intr-o bdlilie nemiloasd cu timpul Dar amploarea refacerilor nucrelite. iar ritnul nu se poate accelcra mereu ErA si compmmllii

si autenticitatea mostenirii construite' Piata San Marco, deva-sin timpul unui conce( $i-a rEglsit chipul famfia, dar cu ce pret?

dizolrrnd a timpului, a anotimpurilor ;i a iolosirii, a cataclis-kr natumle. a rlzboaielor ti a poluirilor chimice. se a'sociazi de

distrugerii culmrale, in timp ce, cu cxceplia citor\a mari monur€ligioase concepute pentru etemitate ti destinate sA primeascd

llimi de oarneni, si in afara "dmi$itelor" izolate. uitate seu pulinilE de tour oreratolr:r, autenticitatea, in sensul in care o

Ruskin, pftase$te tot mai mult patrimotriul nostru istoric

Pe de alttr parte, functionarea parcului patrimonial estecnintatl dc paralizie Prin satuntia fizici a sistemului. Ir termenivizitatori/secundtr $i de centimetri Pdtrafi/vizitatori, dispozitivele

asate $i-au atins adeseon limitele. Pe lingl accasta, amenajfile

istice privind transponul si glzduirea vizitatorilor tind, fle sd se:heze din lipstr de spaliu, fie si degradeze silurile Si peisajele

ll

ALECORIA PATRIMONTULUI

Exploatarea patrimoniului istoric coDstruit este deci condar)l.,t.rPe termcn luDg, ln afara cazului in carc sint reduse costuilc. r,,lfluxul consumatorilor e strunit Dar. inainte de a examina m?is!|t,ca.e ar putea permite un control efectiv at situatiei, mai kebuiL \rne intr€bdm daca in[eprinderea patrimoniali nu exercita si etc( Lsecundare sau pervetse asupra relafiei marelui public cu moslerlrea cooslruilii Aceastai indusrie rlspunde.m moi adecvat cererir ,t,1]str.aclre,l socierdtii dc agremenr ri conferd in plus starutul so(i.,r .lorsrnclta- legate de consumul de bunuri pa[imoniale. Dar .',. .lnlimpll cu accesul la valorile intelecfuale si estetice punaE de t.ltrimoniul istoric, a cdror genezd li dezvoltare le_am evocat?

In aparenti $i daci e sd dim crezarc discuniurilor instituriorrrt,$r mediatice. valoarea dc cunoa5tere Si de anA sint ncschimh.,t,Penru spe(jr t iSt i . i \ tor ic i . rheologi. istor ic i ai anej. arhi tect i . :n.* lpatnmlniu rimine electiv un vast cimp dc cerceteri $i dcscoperi,r .lcdrui 'lunere in \€loarc" reprezinri. in ccl mai r?iu caz. o itjnlltrreald $i o neplicere. Adevfuata problem{ o pun cei pe care rcfuz \it Ioeiumesc mase, marele public al indivizilor pentru care vizirrrf,lmonuEentelor nu e un scop in sine, cei care. fiecare in Drrhaltcapt l de la parr imoniul rstor ic al tceva deci l o disnacl ic. sperrnlintr o inili-ere in fericirc! cunoaslerii istorice si in pleccrije rrtrlAce(t public esre descori in\elat in masa de indusria Da!rimon,.,t.,care. ce-t drept. pDnala de evoluda sociedtilor indusniale avrn.:,t.linde str-i vindi illzii in locul ralorilor proluse.

..Valoarc istoricd: adjectivul istoric este el oare pertinent penr r ,lcalifica reziduul de imagini g de spectacole frdgmlntate 9i efem","pentru carc nici un cadru cronologic dobitrdit nu permite fixdr,,unui loc in conrinui laGa l impului s i a evenimentelor? Olmcrrrrsocictdtilor industriale avaosate nu mai invad pe dinatare njsi dat.t.nici textele. oici. de alrfel. ubta inmultirii ir roate domeniile pr,ut|ce sau teoretjce, memoda lor este tot mai bine asistati, suplinifi 5rin final inlocuittr de proteze din ce in ce mai performante, in mAsurrstr ̂ rmagazineze Si sA restilnie de indaLA, la cerere, o informale crr ,c lopedjcE. qursi nel imitata. pr i r ind reculul s i prezenrul . sub tbrr . loe cuvurte. crtre $i imagini Minunarea lui perrauk in fala Dutefit,r

176 1'17

VIRSTA INDUSTRIEI CULTURALE

ale dr.tii tipbrite ne face se zimbirn, iar povara pe carelcmpomnii lui o impuncau incd memorici ni se pare excesivei Foala nu se preocuptr sd producd o contrapondcre, care ar fi qi

Suranln pcntru spirit, la aceasti mecanzare a operafiilor memGlradilionale Ea adaugi, dimpotrivr, reEunlifilor societdlii pro-

le ei renunEri, in mod deosebit renunlarea la inviFrea !iistoriei Existi aici o legdturx dc prins $i un lucru de

prins din pafta gestionarilor patrimoniului. lnr-adevdr, carefi valoarea istorici a unui ediliciu sau a unui ansamblu de edi-

in lipsa unei frumoase linearittrd temporale, edificatl cu atitaare de istorie, arit de rxbditor inveta6 $i pistratd de memoriaice si redusi la o abstractiune de memoriile artificialc? Cum

putea, fAr{ acesl suport constnri cadnrl de referinttr care sd con-semnihcatie istoricx unui monument. unui ansamblu urban sau

i sat v€chi?Vakmrc de n d: ea pare astEzi universal recunoscuttr Obstacolelelabu-urile care rezervau pltrcerea oferiti de operele de artd unoriali, elite, privilegiati ori mc:t€nitori, oricare ar fi numcle ori

tul pe care aJn alege sE-l atribuim, ar putea Ii depi$itc. Maiprocese care au asociat mediile de informare !i Au fost

ploatate de cdtre ele contribuie la acest fapt: infiinlarea muzruluilginar deschis luturor; ameliomrea constanti a accesibilitilii

lor reale; evolulia anelor plastice contemporane $i in panicu-a arhitecturii; dezvoltarea Dietei de artiAndr6 Mahaux a celebrat miracolul reproduceni fotografice:ie spatiutui siu prop.iu Si propice ecourilor, ea a putut aduna Si

nta loElitatea operelor majore $i minorc, gigantice !i minus-

lizatiile, p€ntru a-i descituna transcerdcnta udtate Io acela$ine mai fiind apdrate de distanla !i secietul izolErii lor, fiitrd, detaliate !i dczviluite la Iumina zilei marelui public, op€rele

in pentru oricine, parte a universului familiar, abordabile dinin: reproducerea fotogmficd invitd la cunoasterea directn $i la vizi-

lrea efectivi a modumentelor Astdzi, operele capitale ale umani-Ulii devin accesibile celor mai mulli nu doar prin imaginea lor, a9a

le, glorioase !i anonime, din toate timpurile $; did toate

{

iI

ALEGORIA PAIRIMONIULIJI

cum dorisc Malraux. ci $i in realitalea lor. Dar desprc ce fcl (t( .icesibilitare este vorba'l

Oice dcmitiT2re poate ducc la o ali mitizarel BogAia revcllt, t,restetice pc care le poate oleri aceasli comoar;- descoocrit,r rrnebaJruita ia proximitarc. d fost prmlarnara sus fi tare ;i prezenrar., 1,,.,repede- prin abuz. ca increnti fiinlei insiti a operelor de art;. in flc.i *r,,imprcjurare. a vedca ti a $ti in preajrna ta prez€nla densi a mdnu|,t,|artei Fecutului $i Fezentului nu deschide cE[€ ele decit un accc\ ]tLlzoriu Aceasti F ezenll reale (,.l€elle pr6sences") nu servette la nfrjrdaci nu sint reunite conditiile rgceptdrii sale, incepind cu rcculeger.,L rrtrmp $i in lini$te: depl$jnd un arumir debit, la muzeu ca si inainrcl \.rin intedorul monumenrck)r. llu\ul vi/italorijor sl;beltc sau r..ht,plicerca artci ln plus. experienla esteticb. trebuie si o rcpetim. (\t,rezultatul unui parcurs initiatic Aceea a patsimoniului coi,\truil i\r(irnu scapi acestei .cguli $i comporti proprjile sdle dificultiti

Dcsi€ur, existd edificii carc, mizind pe sublim, subjugi instarrr.rnerl Dar aceast, evenlualitate nu este una curen(i Arhitectura .n,srngura. intre ancle majore, a cdrei intrebuiqare face Datte inlc!:riflt,lsi intri inu-o relatie compleri cu hnalitaliJe sale esreuce. maj r,,rde percepul in cazul edificiilor istorice veduvite de destinatia Dra(tj,.lce le a dat existenk_

"Nu-ti pot vorbi decir despre imprejudmite unui lucru alit tttmiret', i; spune Eupalinos lui phaidros pentru a] face si Drcsjrr ,ldjmcnsiunea incomunicabill a crea(iei arhitecturale si a receDtir ii .rPe de o parle. arhi lectura esre singum ani ale c:nei opere cer. . , r , .nr ibi lute cu parul , Numir i ea necestui rurur i , patcunuri . oco|.r , ,1(are implicd paniciparca inFcgului corp $i pe care perccplia vr,,.r.,i.,. rnglJru nu o poale inlorui : s i ne amint im c6 Dedal era [1rtr , , | , r larhiteclilor. Dar cum s2l neglm, pe de dlri parie. ruIut concepDtr,, ,uprucrjca flrhire(.turiit' Fiedler recula orice ri.pticadc a opcrei arh|.1lumle. Acest exclusivism viza. de fapl. recutroqstcr€a ircducrjbilrr.,rlexperienfei estetics Sub o formd mai provocatoare, mesajul esre ac!.t:,\lcu cel af lui Eupalinos $i nu lrebuie deci lu:dt ad litteran Cu\irttnpregarc9te rcceptarea opcrei arhitectuml€. cu conditia !A i se dea I(i r,lcuvemt qsa cum l-au defmit identic, la disianli de cinci secole. Alhe,l,

,LL

178 t79

VIRSTA INDUSTRIEI CTJLTURALT

I V'ldry: dialogl in F€zenta operci, int€ Practicieni! $i dc-practicieDi'

ll $rc presupune un limbaj comun $ cu acelea{i refenn(cl)ialog refuzat azi unui public care. in general, nu a dobindit el

Itu!$i acest limbaj si aceste referinfe, carc este inidat de catre am

nntori $i "ingincri culturali" adesea necunosctrtori $i carc, ocazional,

r lllsi inselat dc promisiunea unei semantiztrri facile':liustrdr€a marelui public interesat de lalorile de islorie fi de arti

dc monumentelor si ansamblurilor istoricc poate astfbl' 16rl exagerare'

i sc numere printre efectele p€rverse ale industri^lizirii patrimoniului

Itilm. Alberti o deplingea deja, ci maltrsthrile exercitate de timp'

'nccst aprig distmgitor a tuturor lucrurilor legat€ dc monumentele

Omcnefti, siDt dteodati depd$ite de spolicrile oamenilor"" Am cunos

tul violer{a disEugdtoare a rizboaielor modeme iii a actelor de negol

Nu $tiam ci in spaliul citorva decenii sPccia umand va aJunge' pnn

lhillr practicile sale de conservare, si productr distrugci cate altidati

$ li pretins secole Prevenirca acestor cfecte secundare trebuie deci

Sonceputi din dubla perspectivd a protecfiei monumentelor fi a pro

bcliei publicului lor Ea apare atunci ca o conserva@ de gradul al

drilea p€ caIe o putem numi strategici $i care exprimd criza actuaDi a

thcticilor patdmoniale

Aceasttr conservare secunde a patrimoniului construit nu facedccit sd inceapi. Ea trece prin reglarea fluxului de vizitatori pentru

clro mai trebuie inventale multe modalit4i. Se pot ovoca, cu tidu decxcmplu $i dupi gradul de complexitate in cre$tcre, dispozitive de{ontrol, mdsuri pedagogice si politici uftane.

in materie tle control. inchiderea pe ru public este o solulie radiclllil care a glsit numeroase apliciri in cazul monumentelor $iriturilor exccptionale, amenrntate de distrugere, Prccum Srota dinlrscaux, mormintele dh valea Regilor $i. din | 991' situl dir| Carnac

ALEGORIA PAIRIMONIULIJI

al cdrui sol se tasa sub cilcitura furistilor ti dezgolea baaa menhrrilor Dar existi si numcroase mijloace care permit modularea acc.sului Ia bunurile patrimoniale: reducerea zilelor !i orclor de vizitar(.cum aclcseori este cazul edificiilor de cuh, unde anumite pdr(i \cintimpli sii nu fie accesibile publicului: l;mirarea numirului (t.intreri zilnice; impunerea unui traseu pe jos. Agresiunea fizifrimpotriva monumenfelor poate fi combtrtuti uneori prin reguli toratit de simple ca cele care oblige h descil(are. asa cum procedca/,]anumite popoare inainte de a piffunde in sanctuarcle, sau numai iilocuintele lor Este posibili in egaln misuri abaterea fluxuik)latrase de anumite situri sau edificii celebre cdrre locud si circui(.maj pulin cunoscute De ce, in sffr$ir. si ne fie rusine de disuadarcxfinanciari: de ce accesul pedestru Fi in automobil (autocare de lurism, mai ales) la monumentele $i cafiierele vechi, a cdrorihtretinerc este costisitoare, sA fie gratuit sau cu mbat, in loc si !i(.plitit Ia adeviratul seu pref, Ia fel ca all€ "produse,' culturale, prccum cartea, cinematogmful, teatrul?

Printre misurile pedagogice, ne putem mai indi intoarce la muzcLrlimaginar, reinterpretindu I ca vis al unui anticar tmnsmutai "in r,.remcilrcpmductibiftAti mecanic€:r" a operelor de artl Ne aducem aminl(.muzeele maginare pdn mijlocirea cdrora dnticarii tezaurizau, comunicau $i difuzau corpusul de cuno$infe istorice a carui acumulare dea lungul secolelor le a fost inlesnite de "cercerarea antichit5tilot''. D.fapt, aceasli metoda este inci 'in vigoare Arheologia urbani o apiicrlde fiecare datii cind cercelitorii sint constdnsi s;-ti inchide sau sA \ldemonteze pntierele dupd ce le-au releva! si fotografiat Reprcducerericonici, iir acod cu natura concepruald a cunoasterii istorice, bencllciazi astezi de mijioace mult mai precise si fidele odati cu ansamblultehdcilor legate de fotogralie $i perfectiondrile acesteia

W Benjamin a fost primul care a inversat perspectiva tradi.tionaliasupra fotografiei ca artd fi lblosul "artei ca forografie'-" $i a analizat paradoxul care face ca tehnica sl-i confere eDocii noasffc Drlapinire inlelectuala l:ira prccedent a operelor plastiie si ..'in cel rruinalt gmd" a celor de arhitecturi. prin rcproducerea gi reducercrlor". Chiar daci aceasd dit urmi afirmalie nu poate fi acceFare fdrii

180 181

ViRSTA INDUS]RIEI CTILTI]RALE

F/crvtr, muzeul imaginar, cu condjlia ca vizitarea sa sA fie bine

oryrnizati $i insolitx de texte explicativer6, constituie o cale de acces

alicace cxtre abordarca estetidi a patrimoniului construil Dar putem

ncrSe mai departe !i i reba daci, in conjunctura actuali, medierea

folograficx ru constituie o modalilate tendenliali $i origjnaH a expe-

tlcntei estetice insi$i. Folosirea bine tempemtd a muzeului imaginar

O $i mai cumpitatl strategie pnvitoarc la patnmonru este cea

e constl in reproducerca, totald sau partriald' a edinciilor originale

b lrei dimensiuni ri marime natumli Acest tip de procedeu nu are

O rcputatie buni Expeienla a dovedit totufi' de mult, serviciile

Incomparabile pe care acest procedeu le poate aduce istoriei arter

Muzeul Monumentelor franceze. conceput de Viollet le-Duc. rcali

tnl de Jules Ferry, r:unine un insrument neegalat pentru inifierea in

tL'ulptura monumentall a 1:rji noastre incepind cu epoca rcmanrc'L

Acest exemplu ar putea fi urmat de alte om$e li lin''.Astdzi, tebnicile de fac_similc aplicate operelor de arhitecturi'

lculpturd ) i p,crud ru real i /al progreje cate le-au adu' c irunune

iintificn Si lac ca acestea sn nu mai fie cantonate in muzee

Dcschisl din 1965, grota Lascaux II" atage tot atitia vizitatoti ca

odinioari originalul. Crcdem chiar ci aceasti solulie' rezervati

$zuri lor atraloage. .rr pulea f i apl icala. cu conLlt l ia unor gdranl i i

tliinlifice similare', micilor omqe Si mai cu seame locuilor s'i

msamblurilor istorice care, in anumite omfe importante' concen-

|rcazi exclusiv afluxul turiltilor, De ce nu am face copii ireprcFbile

Diclei Sianoriei din Florcn!a. x lcazarulur din SevrUa. | lodului Carcl

ilin Prreit tmpt-role in apropierea to.unlor oriSinale. reall,/are \ub

dheclia 9i cauliunea savaniilor $i speciali$tilor, serviciile de acest tip

ff contribui la dituzarea cunostinlelor istorice 9i, in acelati timp' la

r&rotirea efectivi a patrimoniului construit Ipoteza este seducdtoarc,

d0r firi indoiah pulir realistd, dir raliud atit de ordir etic cit Si eco-

nomicProtectia sfrategicA a lesulurilor vechi Si reaproprierea lor de

cltre populafiile care le locuiesc in loc sd le consume se lace pe alti

astfel contribui la limitarca parcursului ii vizitelor ti la mena-patrimoniului construit

I

I

I

i

ALEGORIA PATRIMONIUI,II

cale: aceea a unei conltientizari genemle urmate de o acliunr rumc.ura Dc mri mul lr ani . asocial i i le. le apirare se or ienlei / . , , . .aceasti direclie $i se opun cu un succes crcscind proiertelor tch !,sau speculalive care le lezeazA carierele Un urbanism nepativ. ,t,,ror iAinal. a vr, ,ut a\Ecl lumina zr lei

Totu$i. nu este vorba aici decit de niste opemlii punctrj l. (jpolitici adevArad a centrelor ti cartierelor vcchi cere urmlrirea u|, rrcflectii de lbnd asupm urbanizi.rii adualc al drei cardcter rtrrrr|r!mascat de o term;nologie anacronici Tcrmenii oms, urban (\rt)stantiv fi adjectiv). urbanism. au pierdut sensul lor ori8inal. Ori(ir,ar fi nostalgiile unora !i alibiurile altora. am intrar in era Dr*lurban?i Urbadzarea se propagi dupi tiniile de fo4i rmsar. ,t,retclele marilor echipamente Ea ignori sau dezagreg, formelc (ir\crete ii articulate ale lechilor aglomeriri. Mai bun dccit termen[l ,h.rurbanizare. inventat in anii 1970 pentru a defini metamort,v.lpeisajului rural- termcnul italian de peiferizare- ne facc \,1intclegem dinamica procesului cc linde ?Ei si desfactr orasele \i ,,,uniformizezc teritoriile

Nu putem rcpera niciodati indeaiuns avcnismentul lui Giorannr rrrccnlrcle si cartierele vcchi nu vor putea fi cotrseryarc $r lnregralr. lviala conrempor.lni decrr daci noua lor desunatie ecle comDaihil.r . rlmorlblopia ri scara lm. S xu vd-l.ut pericolelc |..pr.r.n*,. j. pun.,..,in \aaloare cultumli Si turisricl El€ nu rczistd mai bine niri t.limplantarea actividtilor tertiare majore care reproduc, intr_un rrr,rlsecundat migmtia zilnic6, traficul Si consumul lopistic ale cArui (\genlc u l lcul ca ora)ul pre- indu\ lndl \a e\ptode/; in sccotul Xt\ . t , lschimb, acest patrimonill urban esle adaptat adipostirii $i implanl,urlse.viciilor de vecin;tatc (mic come4, Scoli. dispensare) care ii \[rlasocrate sr care. cu condifia s, fie dominanle, sint compijlibile cu Lrlminimum de acti\ iLiti de cerceLare 5r Llifu/are a cunodslcrii \au r . IConsiderate sub acest unghi, cenfele fi canier€le vechi reDre/i t,lr\l:r/i o resursr rara. ele lac obieclul uner cerinle rocrale si socr(r,rl.in a(ehsi r imp. Cu \ ingurul r i 'c al Jegradar or supert jc inle. srt | . t .cerca acestei cerinte serveste cel mai bine conservarea slrategier Ipatrimoniului urban vechi

182 183

}'IRST IND('STRITJI CL'LTUIIALE

Dispunem deja dc citera arme strategice impotriva exceselor|nrui consum Datrimonial ce tinde si devini consumare Dar, odati(nuDrerate dispozitivcle de amplasat sau de consolidat, intrebareatn||rine deschrs]: carc c\re fundamenlul pe care s( asea-/5 con\er-vlrca patrimoniului istoric construit, intr-o lume carc li a dobinditrriik)acele ttiintilice $i tehnjce pentru a pistra in mcmofie $i a-fihrlcrcga trecutul fird med;erea monumentelor sau monumentelorlrlorice reale? Intr-adevdr. oricare ar fi functrunile economice fiNsuniele dislractivc ofente de acest patrimoniu in societatea der8rument, sau valorilc sale cognitive, pedagogice Si de attd, nic;unadio aceste motiva[ii institutional rccunoscutc sau revendicate nuIfl8trduie interprctarea fervorii cu care cultul patdmonjal est€ cele-brat $i se propaga in lumea intreag[

l

CompetenEa de a edifica

Cult, fervoare a celebrfilor. fascinarie a tcmplelor sale: iali s.rrnele unui exces care nu epuizea/a nici unul din mobi lur i le aso\. . , , fin mod explicit practicilor patrimoniale. Dar atunci cum sI inl(!pretim acest indiciu?

Riegl a previzut cu mult inaintca nagterii industriei culturale r,luo rul determiiraot in expansiunca cultului incipicnt pentru flro lmente ii ra revcni vdlorii lor dc vechime, aceea care. p€ntru r'multime de vizilalon.line l(r de valoare de ani $i valoars isrofi. .,valoare pe care o scntimentalitate prosl definitx o asociazi preze i('efective a monumentelor 5i simplei lor apartenenF la trec lNiciodati evocatd in disculsul actual despre patrimoniul istoric colstruit, ftui indoiali pentru ci e imprecisi qi prea putin glorioasi. (t,unde ti primegte, totu$i, valoarea de vechime puterea de a atraq. \laduna un public planetar? I-a prima vcdere e ceva anodin D;|aparentele inLtali;i, in plus. de cind Riegl a descoperiCo, valoar'.|de vechime a dobindit noi dimensiuni ii conolalii. imprevizibilc tracea datrt Pe dc o parre. fixarea er de clSdiri realc $i dparlinind u itimpuri trecute o inscrie in contm curentul dinamicii care face sori(.t5lile industriale avansate si stabileasci relatii mediatizate cu lunr.,l$i sd tdiasci in prezcnl Valoarea de vechime este dcci o marci (t.rezistenli $i negare a unei identititi in curs de constitufue A dou,ranomalie, pe de ahi parte, este ca vcchimea atribuitd patrimonirlLrlin l incre\ le cont inuu, absorbind pretcntul pe misura cvanes(ent( |sale, inghilind un trecut nediferenfiar ale cITri creatii hcterogene Vingrimddesc in spa(iul patrimonial: aceast5 acumulare se ascamiiriilcu deschiderea muzeului penhu produsele tuturor activitAlil(il

184 185

COMPETEN'TA DE A EDIFICA

Onrcrrcsli, vechi $i recente, anizanale 9i industriale' dispdrute,

tn|crinlarc ori in curs de transformare sau dezvoltare.La.e ar outca servi patr imouul asl lel adunat suh egrda valor i i

th vcchime. iacd nu la compunerca despre noi insme cr in\enl r tor iqnrtinui ai tuluror acestot obiecte, a unei fabuloase reprczentan

flrcir ne mai r{mine str-i inlelegem sensul $i functiun€a?in oslinda antichitililor, umani$tii si' dupi ei, anticarii au allat

lum str-_$i descopere alteritatea $i au contribui! in acest fel la lon_

drrca id;nddiii .so(iedtii occidentale in raportul ei original cu tirn-

rl. cunoa$lerea:i ana Romanlicii au descoperil derD-ojlaler vcchF

lrrr me5teguguri in oSlindr monumeolelor istorice !r le-ru tniuit

ri:nta iehni;ilor'. Astizi. aceasti slruciund trarcisistica oriSinard si

ftc{ndd s-a accentuat li f|)(at Oglinda patrimoniului a-supra cireia

Ic aDlectrm cu pasiune $r a pierdut rolul dinamlator in schimbul

uncr'functii defensive. Ea nu mai servelle decil la co0srrvarea

lm:uinii statice a unei identititili'lorrninte. temole. catedralc' case ti castele, podun' uzme,

&r(,sdri 5i centrale electrice nu mai au !'aloare in sine ci pentru ci

nrri ie-am construit Ele nu mai semnificd fiecire penlru \ine' ci se

constituie ca material fragmentar al unei rcprezeneiri genence

dcspre noi in)ine. Adaugara fiecarui nou lragmenl exras dint un

irccut inaepttat sau ap;opiat $i abia inchegat face sd se corlunde

inea si mai muk duratele !i khnicile )i da acestei reprerentfi nar-

risistice mai multi soliditalc. miretie:i slrilucire Asltel ea devine

cu siguraDld mai lini$titoare. mai apta sA conjure incertitudinile,qi

rnxieiatea unei socictlli carc nu-Si poate stuni nici transformdrile,

nicr accelerarea lor, Aceastil reprclenlare pare si conslituie a-''i sen

r[t valorii de vechime $i al cultului care este' de fapt' contemplarea

ti celebrarea odului credincios propriului destinDar Narcis moare din n€putinla de a se smulge de sile' pentru

ci l nu vrea. nic i o cl ipa. s5 ui le de sine. Chipul pe carc imagins[a

noastrtr il deseneazi in oglinda patrimoniultd, chiar daci e fEcut

dupi obiecte reale, Du e mai pulin iluzoriu. El este rezultatul unei

rctluleseri pioase carc a eliminal dilerenlele ti cJilalile Tocmai

dr,toriii reducerii fictive r confliclelor fi mtrebiiLrilor cinrra nu

rcusim sd le facem fafi, acest chip este un mijloc de apirare eficace

lntr'-o situalie de boald si de crizi' dar numai pentm momen! Cn

functie narcisisticS, cultul patrimoniului ru se poate justifica decit

ALECORIA PAIRIMONIULI]I

un timp: pentru a nc recipdra suflul in cursa prezentului, rigaz |.rl&u reasumarea unui destfu qi a unej rellecfii Odard trccut acesr ti'jrt,oglinda palrimoniului ne ar diuna pin lal!6 conftiitrli- ficriune ..rrepenle.

Interprctarea simptomatici a excesului manifest in pracrifrt,patrimoniului istoric construit ne-a fhcut aslfel !d descopedm nr,t1r t i i neerprmare. protunde. e\enriale t .ui i rdoialA, dar rr .e .bazeazi pe reprezentiri aleatorii si- in timp, ineficace Culol rie.qljrrrrline de un sindrcm patrimonial cfuuia este important si nu i cild(,,|\ ic l ima. dar care. LrdaL, d\oci ponanlei sale semiologrc( . ,desciliat ca avertisment! ne ar putea pune pe calea gisirii unor Iu,ldamente solide, fi ne ar putea revcla daci si in cc fel consenar..,paftimoniului istoric construir poate contribui, mai bine dc.rrprintr un r-{gaz, la prcpia noastri conseware_

Pentru aceasta, trebuie sA adoptAm o pozi(ie c.rr'cd cu scopul (t(a invila sd scrutim altfcl oglinda patrimoniald, s; ne desprindenr (t,rcprezentarea narcisistici pe cnre i-o cerem, si o descompunen ,rsa i de/a\ambhm pini le pcol lu I rest i rui di terentele, s i incerrr .r . rmxi contundc \ub denumirca de parimotuu edit ic i i a lc erei pr,industriale $i ar@factele carc le,au succedat pind in zira de

^zi-Numri atuoci \x pulea vechxnea rd le conlire celor dinrii o \a|,,.,re memorial5, in ttlul in care o inlelegea Ruskil una care nu sc rei.r,lnici la credjnle si rituri, nici la evcnimenre sau inalivizi insn rebuie \lmergem maj departe decir cel care a scris The Se|en tnnps,,1Atchitecture $i se i aFofunddm inruilia Penrru el, patrimoniul arhlfe( rurrl prc-indu\trixl xlncea in dnntirca pioa\i gapntiit. ,t..oameni care au precedalo Si a ciror ,n,rlcd rrebuia continu rSlilitul nostru de secol impune lSrgirea ariei de denolatie a c.-t(rdoui cuvinte esentiale carc au lbst rostite atllnci Rememomrca despr .carc este vorba arc de acum in \edere o uci|itate intemeietoarc- rnrllmar generali pertru ca gencratoarc, pe care epoca noasE5 tinde s 0oculleze, dace nu chiar s-o $i uite, care nu a putur $i nu poate tlincrcdrntati nici uner memorii artliciale 5i pe care numai vecbrJe c,trficii au puterea de a o re-aduce in memoria oryanicn !i in viaE

Dar 9i aici trebuie operate distinctii Intii, caz ul maritor editi.rlreljgioase ale omenirii Proiectul laic a vrur !i, in parte, a reuijr (.1le fdca sa de! ina picse de mu,?eLr tn ptu.. anumrre contesiunj - .de/rnlerc\ea/5 ocrenldl i \ . :uh prele\ tu l progresului rp i r i tuat . , t .

186 187

CONTPEIENTA DE A EDIFICA

ilc din piatd care le celebraserE credinla tj in acela$i-.rimp

[ r i i -cra fa ccfeOr.rea r i tur i lor lor Totu: i . independenr de rel 'g i i le

le edificaseri Si in pofida formulei lui Hugo - "Ceci tuemcel:f'

3!re face aluzie la fi'oaofia spiritului lui Hegel' pentru a gindi des-

arhitecturii, aceste mari monumente dedicate absotutului $i-aurat putcrea de a ne face sd regisim vigoarea matinali a unei pre

hxolii pe care filosofia nu i inlocuit o weoLlelil Panhenonul'

nta Soha, Borobudur, Chartres rcamintesc incintarea unei ciutiri

care. in lumea noastrd deziluzionati, nu si-o prcpun nici Stiinfa'ri reflectia critlctDar monumentele insemne ale religiilor nu au numai privilegiul

I ne rememora un demers primordial al cnutnrilor omenegti Ele

lvertizeaz5. de aceasti datd laolalti cu ansamblul patrimoniului

lificat pre industrial, ti in calitate de manilestiri alc unei compe-

nl(' pierdulc lau pe cale de a se pierdeiermenul e utilizat in mod curent pentru a desenina acest lucru

)riu omului care este limbajul Compelcnfi furdscuti- spun spe

istii. care nu se actualizeazi totu$i, decit prin peformanld' pnn

rcitiu. DacX se intimpld ca acesta din ulmi si lipseasci' ca un

ivii sd fie frustrat de ucenicia limbaiului in limita de timp pre

acrisd de dezvolarea speciei, el nu la vorbi li nu va fi om intreg'

Prin analogie, arta ale a edifica poate fi asimilatd spaliuhi unei

fonpetcnF c;re pretitrde li ea, pentru a nu dispdrea qi pentru a fi

rctu;kabiln, o anumild performanli Cit ar fi dc diversd, totalitatea

I l [ t r imoniului construi t pre- indurr ial e5le rezul!arul rcc<lei i rbi l i l i l i '

Lccnrciei cuvi-orului prin exercilii de merxlimbaj ii corespunde

Uccnicia e{:lficdrii. condusl qi ea de adult, pnn angajarea intregului

forp in spaliu $i timp. Tr;irea de ciue intrcglll organism a acester

rtl; de ;lefie. a acestei cutremurii care nu purc in joc nuflai o

chiul, ci si mina- toti caplaforii no$tri musculari qi epidenDici ai

durarei, formei, greutdtii, luminii, texturii' cste tot attt de indispen

t0bild celui careionstruie$te ca Si celui care se folose$te de ediliciu

|!u vrea sil confemple pe potriva esenlci sale. Totuli' spre cleose

bire de compel€nta limbajullri pe care o ameninE doar improbabile

i i ' insuru.;

accidente. compcrenta de a edi l ica pare astc/ i

lmenrn"laLt de o lendinl.r de arrofiere' vcchea deTbarrc' de-chr'a in

rccolul-Xlx, asupra consecinlclor umane ale mecanizfii !i diviziu-

nii muncii dobinde$l€ o noui dimensiune' Ne putem intreba daci

ALBGORIA PATRIMONIT]LUI

acea$ti competenli de a edihca, cireia ii datorim o minuri,rr,'mo$tenite ale cdrei vestigii, mcrcu mai Iare ,si mai precarc, disprr !loceanul consfucliilor industriale, va mai putea li exerlata pe viik r !,alllcl decil in cazuri particulare: pe scurt, daca ea mai poate fi sal\rr,l

Ceci, confar cu ce€a ce las5 se se creadd lanlasmele sindronru||rlpatrimonial, editicarea I|u reprezinti decit o manifestare a acc\n Itrfte(u proprii omului c^rc esl€ fabfi@reu ]i ea nu lrebuie con llrldatll cu tchnicile constructive utjlizate pentru producerea cadnr||lnostru de vialS actual Mecarlizate, industrializate, informatialc trmilsura perfectionfii lor, aceste tehnici constructrve se eliberearii ,l(constdngerile duratei $i scapi medierii corporale, pentru a dc\.rlactivitate mentald- Fondate pc cunoltinte teoretice care in de cal.Lrlele lac apel Ia toate protezele care scuft circuiteazd munca rniinil,r$i a memoriei $i lupta coe la corp cu materi:L Arhitectura urmel/,r$i ea, demersul inginerilor. Sub eticheta de "concepfie asistatd . (,'s-a electronizar si panicipa la instaurarea uoui prezent uituc. !i L.'lmanifcsl prin folosirea unor materiale carc nu au nici dreptul. nk rgrada de a imbdtrini, $i refuzi acea "dulce polcire [..,] instituittiil ,htrecerca timpului"', cireia Val6ry, anac-ronic, nu s a sfiit si-i spur.lpreFl pin gura lui Eupalinos

Sindromul palrimonial se dezvolti pe misula precipitArii flamplificdtii ameddl5rilor care, datoritd fabricatiei tehnic€, apil'.rasupra comPtcnlci Doaslre de a edifica: arqsamentul nostru obsr\r\fat{ de reprez-enlarea unui drc,} imuabil este indeajuns dc griir,!pentnr gravitatea acestui sindronr Alte simptome, care se manilc\r,lin practicile patrimonului ca $ la periferia lot trxde3z.i o precaritrr.solidard cu aceea a "vointei de ani" (tr rrtlr.daen) actuale Nfrcamintim analizele lui Riegl Si apeludle sale la prudenl* str nu lr.dis(use sau aruncate la rebut anumite monumente sub Dretexl .,1,ocheaz| Kunstu,ollen-\ | momenrutui Acesta ca ti inlerdicliile ..r1. .este prin definilie instabil. A i da asculfare cu rczeNI !i discretie rllnsemna deci a nu-i aprecia dinainte durata $i a nu i sadiJica ner,'cotit valori ale culoagterii fi edifici; ale trecutului care, ele, nu n.schimbL Astdzi, aceste sfaturi nu mai au obiecL Vointa de arti curtemporanl nu mai pare sd lanseze exclusivisme. nici sd manifesr.reticenle cu privire la monumentele vreunei civilizalii sau ale \r.unei epoci. Ea absoarbe, cu aviditate !i firi discriminare, intr.rcontinutul unui muzeu iDaginar, de la coliba primitivd la casa c(r

188 189

- l

dinire $i ca accesul la un dvel superior al sensibilitilii ar pulea

ine bhc sa ou lie decil s€mnul uoei nepulrnteCe|e Ooua instanl. ate ..pre7-entd{ii sint compadbila Fie cd e ilu-

;;;;ld" lxutarea pixce.ii estetice oferita de monumentele

il;;;;*, simptomabl;gic, aceea$i valoare Ea indictr ac€eaf i

[nli'ri"t" " "',"i io'"te dJa edilica 5i aceea;i 9'1"11 T1"]Pli:l:l

?-.u.r.r.. ftu mull: in misum in care arhitcctum Poate li luat5paodigma a arretor prasrice. mirturia p?rn+onlyliIn:Tfflj;]

;d-iil;,f de aceea a patrimoniului istodc pictai- lii - sculPtat

i"t"ti.-ui ttiu-mtot al muzeelor noastre' ca li cel al marilor

iiri:.riri J! ""a.'il.

tl el. revelaror al unui K!,Nporlen in shualieii,l*.iii.l. .a-' fo4e cr"uroare se epuizcaze ti ale carui pDccri

COMPE'TENTA DE A EDIFICA

buiirna, dc la lemplele AnlichiLalii clasice la lemPlele nco-clasicis'

lnulu' euroPean. de la goliciunea. spaliilor clslerclene-. la lastul

ili"i l"i"-"" ni" credlm ci triim-o exp€rienll aftisticd atunciin ..ufirat"

"i-ti. doar o simpli satisfaclie intclectuale; fie

;";r;i;-;rn toate timpurile 5i ul" tuturot Popoarelor ne

iin.-i-io ..a.e"r. fieiare in lelul lui. Dar aceasta.din urmapre*upun! ., uolnlo a.

"n! acluJl-se lic redu\ll la un

zero, exLnuaii. lipsita de acea pulcre Lle refrll care esle reveF

i i t ; ;Ji i ; puleri i de a crea Aceasta drsponibi l i tute. esteticl l-iderea;alr; un seos unilersal al arlei care e5te celebrat ca o

dcvin s€arbedeF,ste bine \a Dc dem se3na de propo(iilc vulncrabilitiltii despre

Cura uotU"ra loak ace\le semne Ea ar putea ar:un1a o transformare

liii ii^, toti"^ rdpi.nr'. tian\lormarc car€ marcheaztr ci;liguri

ii in.ute-i p1"ra.;, ii;rigarea uoor aplirudini originale de a sim-

trliza si a iomtina care asigulit o iofluenta rnai el-icace asuPra

iumii. precum $i a altor moduri de comunicare; pierderea compe-

iinGili otlgiou... "u

aceea de a edil.ica ca si a a'piraliilor ances-

rale. ca aceea care ne lace sa luplarn impotri\a proziuculul (un lumc

ti clre tinde calre un mod de gindire de adxlcctur' non-operatonu'iclat de la bun bcepuL Camcterul "proletic al omului contempo-

r0; (ale clrui activitdli se bazeaze pe proteze )' descris li denumit de

ii,"J in"U innint* "i"i

nrediilor' in Das Unbehttgen in der Kultur'

vn fi oare consacmt d. apari,.L. ^l.[:i

Sapiens protheticus'1'- Orilurn ar ft, po*ititi disparilie a.competenlei noastre de a.edi-

lica nu at insemla acea moarte a artei pe care crilica post-hegeliand

;ilj

I

/

ALEC,ORIA PATRIMOMIJLUI

nu mai contene$te sE o anunie, dar ar insemna, F&n iD(lor,rt,lmoartea unel arle numiti arhitectud $i a artelor care iin de ll|l /,,iarlr coryoral, asociate ei in mod traditional. Odatl cu abanclonrir, ,iluzjei de a invinge entropia prin durabila soliditare a unei tL,|rledificate in acest scop, am pierde o categorie a anelor plasticf. trcea rare ne inrddicineaza in pamiol r i in t imp Dar desfaccrcr .h. . .lor legAlur i nu ar l l l ip\ i la de compensal ie. Ea poalc aparca !r , . , , ,ie$ire.de sub constfngerilc biologiie, ca o cliberare $i un ciilj! ,t,energre care si poati fi cheltuiti intr-alr fel Acesta era mc\rnrltchnicieni lorcare. in l impul ani lor I960. invcnrau srructur i le l ( l , t r ,mre, gonUabile sau intinse $i imaginau aceste aglomeriri efcnr,.rfinstantaneu bmn$abilc sau de branrabile la retele Ghnice. De care 1,.ar boteTat lnstant Ci^. san PluS.in-CiD: .

Ar purea apira alrc forme de detecrare ptarrrica. acordale ta .r. , ,le ntrnuri. Ne am pulea lisa m(inrali de discontinuiratca cal(hj,,scopici a

-hoppcmng ur or- de tuBirivete t'guri dc nisip. apa. luflr,r.,

roc sau tun|e, pf care ana evenimenriala lc.a Ecut sa apara 5i.r, .succeadt de aproape o iumetatf de secol. ti despre

"i* "" p,,.u"

crede citeodari ci numai exigentcle inerenle pietei de ani. penrrrro marli durabili cel putin fizic. te au impicdriar hcgemonia. C,,r1r,rnostru i$i mai poate incA inptini allfet relatia cu spatiul. imr-o ti|dad bdtAlie cu sine insu$i. lnvenfnd exercilii 5i jocuri. solitarc ,.rrrcolective, mereu mai rapide $i adesea pericDloasecarc. in socicli'rtrt,.noastre de mase $i individualiste in acelasi timp. sinr o lorml dc xrt,rrendscuri drn anric- dar din ce in ce mai tranziroric. InlenrrrulimaSinar al activiLttiJor estetice posibile ale corpului uman in sp,rr,rrar li inlermrnabil si z_adamic

Ipolcza unci ransformiri rehno-economice a societtrtilor umrrx.care si lteargi competcnta de a edific4 ar tintui Datrimoniul c,)rl\ r rui t pre- indu\tr i r l inn un st,arul muzeal pur Cuirul s ju, aso.r. , r(rm \c in nrpla x, , i . cu cel al pakimoniului erci i ldustr iale. nu,rrputea diinui atunci decit in spariul unui obicei, al unei iluT_ii sau rluncr modc_ atira timp cir noile socicljiti se vor lisa inselate dc sclllbsclile cul(udi cLrlturale $i de serbezeala rutinierd a Dracticitdlindu\rr iei cul lurr le. E\re vorba aici dc o ipoteza exrremi. disprc . . . rrre rmp,firnl s:r !t|m ci nu este irealiz:rbil5

_ Dar am mai purea voi ti sA plstrim vie competenla de a editi.r.fird a trebui sii facem din aceastl dorinli un simbol de paseisnr .r

190 19r

COMPETENTA DE A EDIFICA

din termenii alternativei intre doua opfiuni de viitor in acest. oglinda palrimoniului este, din nou, chematA sd_joace un rolial. Dar, in loc sd ne oglindim in ea zadamic, trebuie si avem

nla $i curajul de a o traversa Mormintele. templele ii catedralele'i casGleb i$i vor bpeda atunci seductiile iconice, ludice ;i

i i rnaginarele lor puler i i -ocantaror i i . in Ielulce precum ! l lmaglnaRre ror Purrrr uLdr"nnr" " ' ' \ 'u 'elc i$i vor regxt gm\imea $i greulalca Inrliale. ca )i acele

intrri subtile pe care le_a emblematizat opcla lui Dedal" figuraa athiteciilor Cdci labiintul

"*t eaifi"iot prin excelenli':

I mai in stare sd capteze dumta $i si fo4eze spatiul sA $i aminexlllsumrea Dentru a ne face sd inaindim citre sens; cel mai apt dexliilumrea Pnl.ru a ne lace sa lnarnlam cauc scns; c€r xE dPr uE

nc initia in altcritatea uman si cel mai redutabil, care atrage in

i sau farEeci, 5i a cxrui putere nu poate fi hccrcati decit cudilia riscului, deopotnvi, al inteligentei ii al corpului. Odatipunsd suprafata narcisisticd, patrimoniul istonc constnlt se

sirnbolic ca labirint Trebuie atunci. ca inarmati cu fmrlblir;l at competedei carc ne-a mai rimas, sE ne angajSm in pro-nzimea lui. f.ifi a ne tcme cd ne vom ritici cind ii urmim caile ri)li$urile Sensul parcunului va ap;rea odatd cu descoperireairii, chczbie a regasirilor care vor permite continuarea edificdriia labirintului cit li a noastd in$ine

Astfcl, sensul ascuns al patrimoniului edificat pre industrial !ioperaliilor critice care i-ar pcrmite constituirea $i pdstrarea in

logi(ia ii diversitatea sa, sc dezveluie printr-o dialectici a

arcmoriei 6i a uittrrii. Dar accst joc nu este exact cel pe care ti I

lmasinau Violletle-Duc, Siltc $i chiar Giovannoni. Cea dintiinc;orie solicitati este aceea a colpului si a traditiilor sale.

Numai apoi, urmeaza mcmoria is lotrct formelor ' Asupm acesleiadin urmd va actiona alunci uitarea mctodici schil.arain Entretiens

tur I'architectute. Pentru ce edilicarea nu_!r va cucerr noua

lcgilimitale nici copiind, nici reficind obiectcle trecutului. ci

Sontinuind se inventcze,Dar unde? Mai cxista aslizi undeva vreun loc p€nlru aceastd

ctrutare? Mtriestria rcteletor tehnice de trunslcr care ne delinesc con_

lcmpomneitatea $i ne asiguri un anume f-el de ubicritatc provoaci

llte defiateri. Dar. fie cd e chemati a fi intcnsiticatii s,ru rodulatii.

dczvoharea acestor retele in spatiu esle un ixpt Si. o \tim aces(tpr l iu ret iculal st megastruclur i l ( cJr( t l .onl fJ lr ' ,n( l i . r / : r ' : r rr ' (m

11I

ALEGORIA PAIRIMONIULUI

nul progresului !i esentei tehnicii; ele re7:ull6 din constructic.r ru,din competenta de a edifica

Rdmin totodattr golurile Si inter lcle ltrsatc lib€re de prod \ Iaceslei forddabile fabricatii: mediu inrersli(ial consrituii dir,tr unmozaic de spalii pe unde trecem, ne opdm, rtrrfnem o vreme sr ricare, dupd-frumoasa vorb6, prea rerfelitai, a lui Hiilderlin- lc rrrrputea locuf. Unele rtrmin articulate si organizate Ia scara gesturt,rnoastre, acestea sint ftagmente ubane sau sltesti intacte, cc trch,rrintretinute !i ingrijite penrru a $i pi!fta propriegtile. Ccletrtr,informe, sint peste tot, in om$ele vechi ca si in celc noi, pe stritz, .rpe oon stdzi, pe marginca drumurilor Si autostrtrzilor, in prcirt,r.ltuturor mado-echipamentelor $i megastmcturilor noasfe: se gi\rstaici tol felnl de tercnuri. sprijiniri. borduri. inchiden, dar ir:,r.,r,dupa aceleasr merodc sj realidle cu aceleasi mijloace ca si ret(t. htehnice

' i consrrucl i i le induslr iale. coDsiderare ca sub-produse dr. , f l

care le poarti de grijd $i, putin cite pulin, $i dc cei care te foton \In afara citorva exccptii punctuale, in lari precum Germania .lrl

Italia, cu putemicii traditie edilirari. sau ca JaDonia. in nntrllraditional areotii la simbolismul micao mediilor. aciste rpatii irrr..,stilialc au cazut _rn

dezalectare si au devenil, in indifeRnF p.ener.,t.,cimpul de impralliere al uritului''. Ele sbt, cu toare acestei p.',',,,competeol.a noastri de a cdifica. cimpul posibil al unei recucerrr .racelei frumuselj cxilate cdreia pmcticienii no$lri i-au proscris pinr flnumele Viguroasa arth a lucrerilor tehn;cc, inctr putin cunoscutr.pentru cI e putjn con$tientd de sine !i inci ncasimilald de memork.ar 1i atunci contrapunctatd de o artl a spatiului apropiat. ce nu si nr,rladuce aminte vechile sale farmece, dar e crcdincioasd comDerentrlsale de a fermeca

Greu nu e atit a gtrsi locul unde sd fie conlinuatd opera dedrtlcl, pe cit e de grcu a-i reci$tiga puterca Cit ar suna dejuste ill,.lSi azi avenismentele lui Ruskin despre rolul memoriai al parrrmoniului . ca t i sfarur i lc Iui Viol let- le-Duc desDrc rolul ui t : t i r . , t rne parvin prea slab penlru a nr ioci l , la acl iun;. La sf i r$i tul .e. , ,lului XlX, atezarile umane ale planetei rdmdsescrE itl marea l,,lmajoritate fasonate de competenta pe care azi o vedem dispirirllCea mar mare parte a arhi lecl i lor; i a celor care consirur. , r ,intretineau o legalurd directe cu terenurile $i apelc, climatul ,lv inlur i le. aoorimpuri le si cerul . Ei cutro$teau. pr in experienra vrr

I

192 193

COMPETENTA DE A IIDIFICA

. secretul materialelor $i regulile duPa care acestea trebuiau

Asttui. drumurile sterse ale.acestei **f,Tj:,,.11_::rn:daci mai cste timp, nici la chemarea glasurilor indivi-

c sau a exemplelot singuiare. nicr fartr efbfl. pnn.Llez\ollarea

a bricol;jului de igremenr. manurie disconlinuA a cevat 'p i ." t .5i cu'ar i l tnai Pu-l in \ub icgcmonia statului Sinl ne!e-

siructuri juridice si insrrrulioncle. dar lccstea -trebuie.

si nctice in seniul anric il termenului Ele nu vor fi eficace decit cuitia de a fi diversificale $i pu.tin numeroase- $i dacl' in loc dc a

rc iopune, lecarc contribuiJ conqtient ti activ la punerea lor in

Nu trebuie totu$i str ne facem iluzii Un proi€ct de asemeneanu poatc fi opera nici a unor birocrali. niri a reloilor ii

. iuri i i ir"i o"-.p."irf ira;i. hipnori/rt i dc cunoaslcrea l i\re'ca siirnagine. Trcbuie redcscoperit spaliul proximitalir' rein\.iuta pro'

"i ii r"i"i"" - .."u ." . iimila; cu- locuri aniculale dife-prcpo4ionalc, intemeiate Aceasttr lntr€Prind€re nu e pulin

L'iJotiie un a..tin, "

viziune asupra lumii fi alegcrea unui

InterEetarca sinabomului patrimonial ne permite sd mlsurdmba cr, ca." se impune acea-sti opiune care, rePetim' nu esrc

fi.urnou,iuiu cu dczvoltarea lehnicii Daca o facem parrimuniul

itili,.it,*r ti urban al erci pre-indu5niale regaselle. o luncliune

lioasp:iG ri de neinlocuil El ne xjula in mod direct la inlentdrea

iiiro-tt n""tru int-adevar. de cc alt instrument mai di\punem'

!0re si ne poal, re'inv:lF si6 vedem (allccva decil imagini) si ne

ilctr si redescoperim cum sd implanlxm- aflicul6m diterenlicm' prtr

;4iondm edificii in spatiu sl oe facE si inlelegem'.la ora gigan-

ilnmului, ci nimic din mediul noshx nu este prea mrc peomr a ll

ncrhiat !i cA Dumnezeu este in detaliu"?-Numerosi sint cci care a\tiui. deja. ocmtesc acesl palnmonlu a$a

cum Filarete, odinioate, cerca ca edificiile sb fie, Precum oamemt'aiutati sa riiascd 5i sa moar6". Ei se :triduicsc si organi/e/c o

dubli .onset*re primard $i qecundara si. prccum medicii pun Ia

iu.* ii"i, p.n* p""i.nlii lor. mijloacele pe care le ofcm rtiinn siichnica Dai acelti mililanti ai patrimoni'rlui nu rePrezind decit o

minoritate opera lor !1l fi inulilii dac5 e inconjuraltr de indiferentil

AI,BGORIA PATRMONIULU

si dactr nu e suslinudi de o constieDtizare la scara sociedtilor indL'\triale avarsaie, Aceascl conttientizare, critid 9i tr acelati tilrllinventivr, trebuie sii conductr la dizlocarea falsului discurs al protecfiei patrimoniului, nescut lnceplnd cu Rena$ter€3 Si destinal \imascheze dist gerile $i desirgurdrile rcale Ea t€buie s{ perscvereze ln a demistifica ideologiile $i politicile urbaDe care, suheuanul protector al cuvintelor, neagd venirea la putere a luipot.r/rage fi batjoco.esc incomparabila valoare de folosinf! e patriEoiuhrurbatr Plr-industdal. Si tot ea ceIe o reflec{ie 6istematictr asupolmesedei de arhitect circia evolutia tehdcii i-a schimbat statuNl,asupra formaliei pe caie o Fetinde aceasttr mes€rie $i asuprnlocurilor unde tebuie str se exer€ite de acum inainte

Diri clipa in care va lnceta s, fie obiecorl unui cult imtional $i rlunei "puned id valoare" necondilionate, domeniul pat imonial vrputea deveni teietrul de neprcluit al unei amintiri despr€ noi insin.in viitor

O alegorie a patrimoniului isioric arhitectural $i urtran 6-ar pulcllrcprcz€nta printr-un labifnt ascuns de $rprafala captiva i a unciogliDzi Dar la rindul lor, $i patimoniul $i coDduiiele de coDservarccarc il insotssc se pot citi ca o alegorie a omului in era m€diatici:nesigur de dirccta citrc care il orienteazi cunoa$teie{ $i tebDica. i'rc{utaEa unui drum pe carc ele str-l poaci degcltuta de timp $i dcmeftorie, l{sindul liber s, i se incredht€ze intr-alt fel, mai bine

194

$apte propozrPrdespre concephrl de autenti citate

qi folosirea acestuiain practica patrimoniului istoric

$apte propozitiidespre conceptul de autenticitategi folosirea acestuia in practica

patrimoniului istoric'

1. Folosirea conceptului de autenticitatc tn practicile patrinonllui ittutiL cheamd lo o t iicd epistetnoloqid.

Orice disciplna constituiG presupune definirea univocl $i ch..tionarea epistemologici a conceptelor pe care le utilizeazi Pcnlrldisciplina cu drepturi depline care ifi propune ca sarcind protectconservarea $i restaumrea patrimoniului istmic. notiunea de aul(nticitate nu poatc h opemnti decit cu acest pre! lDsernnitatea a.(ralatii acestei noliuni prezintd ast{zi diferente considcrabile dupi rrnrlde culturi, ca $i dupd grupurile sociale !i profesionale implicrr.Penlru a stabili conssnsul $i univociLatea necesare, trcbuie incel)Lrlprin revenirea la sensul originar ii Ia istoria acestui concept in crltura occidentald care I a elaborat ii de la care a fost imprumutat

Z Conceptvl de a tentiitate se gdse$e la tcnrclia cultuii oL, 'denhle, unde el enc kgat organic de autlritatea teflelor non ati\,ti instaurettwre, in cele doud ctnpu ale dreptul i ti reliqiei. IldesemneazA aworitatelt uttui text, ld a i prejudicia sennifcatt,,Noliune soli.{.trd, neautenticitatca nu tizeazd declt falsifcanzdeliberctd sau copierat eronatd u tefiului a tentic. Quattrccentu nlitalian a secularizet noliunea, trunsferind raliunii puterea de a ; \titui semnele de autentbitate, ti permifnd astJel anexlrea sa de ait,,floloSia ti isbnoqrtfa pe cale de o se nagte.*Expun* la Confdinta asupn altcnri.it,tii tu adnl Co.v.!ti.i @ndial.. ,'Palimoniului - N.d JaFnia - l-6 noienbrie 1994, incl65 de aul@rc i. cdilir nl

196 r97

'Icrmenul grcc du€evT4q. \inonim cu.dttor(crp d:ttT11111

lui intii pe a;eh care face ceva -co

pJol;tit9 1ii3;.'f'.lllc11r u.ia,i o" un aftuf sau pe el insuii (Euripide) $i in s{irsit' Peia cr* <igi;;oriurea ( mtO€vtta) El esle reb'-''^h ?:::l9I;;;;. il ;;;;il;" romana care il intesreazit in dom€niulnativ al dreptului: un "decret autenlic" (authenlicu\) estc dat-oc

i ""r.

,r"rl* L"rotit"rc" Autcnlicitalca esle o pruprietale asociali

lclor lexruale (citeodala ctuar oralc) emanind dc.li autorltirtc ln

tt,tr "-oni",

it"fuar a" tiserica cre$ine din occident de la drep'

m-an. n'rteniice sint o"ele documente scrise care stau^maiwe

nnt Gisiu "e-t

uot"ritate' in justilie sau itr invlFmlntul teo-

i", ""

p"iiefi."or"re r.rmenuieste. afadar, de liiT". P!,l-"e"'ii'"iii""iirL i"i"""itaii umane si ale insriruiooali'/crrii saletmenrul rol jucat de conceprul de .autentrcrlale

de'l,lllClr

1""i"' rnJi" i;,iio*i" )i al tv;lui mcdiu in Furupa occidentalallmite tu iodisociabitul siu anlonim concePtul de neautenlLcrtate Sl

ililii'i.^'J rif ii-"e'iL nbundenra falsuriloi ture"': l" ":::i1'lI:i"i."

'*ta ftt ,ii.ful \.trl- in domeniul dreplului tanon $i in

ii"i" t"d-f "te

J p*"i"ilor religroase necesrta aluoci.elaborarea-de

CONCEPT'LJI- DE AIJTENTICITAIE

;ff;': ;ffit "d;;L]',i",-r"i..-"".G. -""'iaic

ri inrentionale'iiigiiii.=p"."ii. t.t""a,"ri). iar ahele stilislice I tormule) Ne.vomiiriru ie piiaa ta -cete Tece pm(edee de alterale a Bulclor" rlc luiiii".trri" "'i

uf-r.^, "rrare

de Decrctalele lui Crigore aJ X'lea" ." in i"n^,"t",

"nn".ptul de autenlicitale se laige:le pnntr-o dele-

"r* a"'r"a...i!ai. .:ail ralunea cnrict chemalil sa se exercile din

ffiil;t' l;'; ,;;6. jogot ce in cauTa implici aclori umani'

Aceasu ioflexiune s€maDtici arc ca supon naradlemalrc Damrlerulil;;; v;lft;;;" Donation de Consrinri't'

-Laiciz'rnd criteri

iL- a. ,"r"ori"iure. d'evenire nu doar stilistice ci !i -terminologice'Dliiholosice 5i istorice. Valla articuleazd cimpulur leologrel pe cel al

htotogiii ri ajunge. parado{al. la chestionarea sau Punered la

lndoiaH a infailibilitelii autonrd!rr'" -i" Lr,"

"i"*^,.uieclul vizat de conccprul dc aulenticitate 5i de

nDlicarea criteriilor sale ramine unul rcxrual: esle vorba de a

il""."t" iigi,i.i"t* originii unui texl sau a unei c64i' Aceasli

ii-.^iu"" e?t."foei.e e.te cea in cauz[ Astfel' in domeniul reli-

;il..;;;d;;;;; .oincide in mod necesar cu veraciatea" o

i"n. "p".tim

p*""a vu laatd { a se vedca conciliul din Trento) nu

ALEC,ORIA PATRMONIULUI

eslc prin accasta mai putin autentict Autenticitatea implici corrl,rmitale netnnchiad cu originalul textual, altfel spus, calitarea i lxrgihi le 5i permanenra a unui tundamenr: supon al unei dogme-:r l Urn,,drcpt. al unui r i l \au. intJ o perspect i te laica. al unui discurs. al Urr ,mA !rii. Autenticitatea nu pune deci la socotealtr devenirea in tirrl,ea nu priveste nici semdficati4 nici fiinta fizice, ci temeiul rlrr.lidentilrti.

Limba germantr recunoa6te dedublarea de sens suferiid dc nr(\ltqmen. P\rn AuthenticittX, ea desemneazl ccea ce esle legitim lll Lautoritate: acceptiune astizi in vigoare la canonigti, care continLr:i ,,rnumeasctr autentic orice document pe care auloritatea suprentir .lBisericii l-a recunoscut in mod oficial qi l-a impus ca obligaro.r.rpr'n A hentie", ea vizeazd ceca ce estc lesirimtt de cftre cririci.le. in acest fel. inzecral cu aulonrate si ide;titarc isrorice

3. Dupd Renatteqi in ciude percistenlei accepliei sate oiSinut,in dreptul canonic, sewul ternmului de autenticitatc a sukrii n ttiple olterdri ;i devien, nni ales ?n dome iut consimdrii trestaurdrii patiDaniului isbri.. unde et nu poute at"o tato",,operalonald dcdt in apirarea iuponia fatsurilor.

DupI Rcnastere. lermenul de autenticitate a fbsr inmxlus in Dra(tica curentd a socicti(ii occidentale. El a fost putin cite pul ldespdrlit dc accepfia sa originari li a primit semnificalii mutiiptfimprccise, ?n general conotate de ideilc de adevSr ii de cal;rl.f-izici sau moralil, $i citcodati chiar dotatc cu o valoare ontologicijIn. secolul XVl l . Pa(cr l i l apl ica deja. iD deridere. uner prair , , ,

Analiza acestor inrrebuinlnri aproximative. i devieri nu-si arelocul intr-o cercetare asupm practicilor patrimoniale care. in scblmh.iDpune doui obserr"dtii \pccifice Pe de o parte. noliunea a l(,.1core(:t intrcbuinfal2i in studiul tertelor, de cdtre disciplinele inl€meiate pe mdune ca filologia" diplomalia $i isloriografia care au asociat-o cu semiologii specifice Trcbuie notat toruii, cd inainte d(.inventarea impdmeriei, textele antichitilii clasice nu puteau lideclarate filologic autenlice cu loau rigoarea. decit prir abuz ,t,

198 199

lnrhrri, din moment ce in nici unul din ace\le calufr nu re poseoa

;;; i ; i l i original t al lui Platon Arrsrorel- Lucrerius ) '

fnfrim..ia a liicur ca textele aurorilol'9q"* ':.9"1''1i,:l:T1i:''pcrmit apfi.areu tegiliml a adjeclit'l,lui autentic ce4ilor acello-

;i suDrif,a problemelc comPlexe Pe care |e pune copla'i",i.-ru p"tt.. transpuncrea ionc'ptnlyi d'-9"t9lu^:'-1":^I

rut otiottiot *ut".i"td - mai intii de cltre anticaii care con-

iau ca- "p.e

a""sctire de texte, acestea ni pot -nintr-t Lpoi,l:

iii-"-iir"ia i r"i""ci ai artei - a facut sn aparn-multiple difi-friiiri un uritt. oti".r nu Pr€zintii permaoenu lileruta si.absractiiinuijexr- El sufere fizic aaliunea timPului lde0dficarca- lu-r

-antre-i"il-i*-*

""i" i.li", p"niru a puteifi recunoscutr, autenticitatea

iri-Ji""i *l'i" ix fi fost deiiniti in prealabil.Dar. progreseleili]rr.ii.. ,1. a""" ca 5i progrcsele analizei morlblogice sfirtesc

iri^ " p"r.i,. o legilrmare ielativd a

-obiecrelor ca documenlc

lrt,xice, airtel spus. e-le permit o valoare funclionald relativii a con-

CONCEPTUL DE AUTENTICITATE

Lpi"i"i J. ,"""ii"i"" in cimpurilc disciptinare ale arhcologiei si

'-- Sintem in schimb lbnati a recunoa$e cx prin dobindirca statutu-

lui de disciplinn leorelicS 5i praclice. in se(olul XIX' restauarea.u*r.o*i"t a trarupus fiiri precaulii cooceplul de aulenticitate'

iin li-put orteotogrciri al istoriei artei la propnile op€raJii Acest

trunsler a avul Io( in dispreful a trei condilir negauve legac oe

;otiunca de autenticitate. Cca dintii este ci autenticitatca nu lne de

."i,rr""i.* "tt

i""t"e, ci emand de la o autontate institulonald:ar",iurL *fi*" sau raliunea stiinlifici A doua e\le ca noliunea dc

nuiinricirarc'nu poare fi aplicuti unei \cmniticaii irsa cum s-a inccr-

iui .ui ."..nt o. mai mult de o jumStrle de secol toalA munca

ii"""i.,i.i' **-,i.. ti a psihoiio€rvislicii confirma intuitiile

iiiS*i'r"i tl poelilor: se;sul nu p<'ate fi li^at suu iocremenil El nu

i"i.la a*ri "l

urmare a unei apmPneri acuve carc ese de fiecare

Ja,i re-creatie Fruct al unui schi-Bb pelmanent, el este in perm&

i"*i.*"' "-.f"..a.ii

din pa(ea indivizilor sau grupurilor insti-

iii,J i'i*a, ili.,a en'rnluritor ramine Paul valdry o spune bine:;v"..u.it!

-ete * scnsul cate li sc dA Acela pe care il dau cu nu

mi se potriveste deeit mie 5i nu este oPozabil nimanui Este o croare

..t ri"ia *r*;i p*ziei fi care iar fi chiar morlal sa prelinzi c!

fiecdrui poem ii corespunde un scns veritabil' unic, li conlorm sau

l

I

I1

I1

ALEGORIA PAI'RIMONIULUI

identir cu vreun gind al autoruluiq'. A treia condilie, in fine, tinc ,t,faptul ce nu poale fi fixati starea unui obiect care, sprc deoschr.de text $i pdn materialitatea sa, Du incelead sd se schimbe inccDin,tcu moDenrulcind a-cdpJrat fonnd in timp. El clevine alrul din cir|,.,pur rmagrnartr, a desevi4irii sale inlr_o..slare ideale'.. Acc.r,r.,oolrunc. dur repro$ati lui viollct_le_Duc. nu a fosl toru$i atin(ii.h.cfltrca (J vedem rcapfuind astAzi, mult mai periculoase penfiu .,1esle caulionari de pseudo-sriintelc lehnicilor dc vinualiza;c. A\rt(lla erpozrlra corsacmd lui Albefli de catre orasul Mantova in Ie,,lmachete relizare cu ajutorul imaginilor de sinteze au fost dai. .,,reprezent?iri auteDtice ale unor edificii pe care Alberti nu le_a re.,tlzat rucrodaG sau care au fost lerminate dc allii in rest, oricc r,constituire este prin dcfinitie condamnag la neautenticitatc- {t,rlmomenr ce ea nu,$ poate apropria slarea civild a ceea ce reprodu(rcopre,, rnlerprelare sau cvocarc, ea nu_si poale face cuno.scut ,,,rraufenr fcal deci_t slafutul de fals. rcplica sa\ aider itrroirc.

sroa tui Alralos la Arena este uD fals in schimb. reconstucliJ ,ltual; a templujui din I$e. vom vcdea mai tirziu, nu cste o recon\tlTT...* "l

era nici recoostruirea Var$oviei duptr cel de al dor)..,,raz bor mondial: nu se punca problema unei copii. ci a unui ohru, rurban cu drepluri depline care se poate prevalt de srarea sa ci!i|.,.care are starutut de monument sau de mcmorial $i care fund€a7r,,identitate

^ Din accastd adalizi rciese cA, folosite in sensul pervenit de conformibte materiaitr si-morfologici cu ori$nat ncr'iue, no1iunc,, u.

aulentrc ate nupoale fuo!.liona in domeniul conservarii Si rcslaurr,rloecrr ta trmr|a. ln rbod marginal ri relativ.

Dficuhalije. mergind pind la absurdiEte. provocare de aplicar,..,uner.alan definitii variaz{ dupi vulnerabilitaGa anclor $i ob'iecrcl,!rmp||care scutprum. mar cu seaDd dac6 eslc din piatra li susrrl\.|intempcriilor, rezkId mai bine timpului decit pi;tura: morminlr,lMedicilor la Florenla sau Sclavii lui'Michelangclo de la Louvre s_lrputca -sA,^fi.pes-traI o stare .'originad.. quasilrEuabil, de_a lunlr,lsecoreror . Oar trescete sale de la Cap€la Sl(rine au fosl atir de m-.rlrratate de aru $t rDai ales de ritrdeluirea suferittr in cursul recentei h!restaurAri incit ele nu mai sint, firl indoiatd, decit un soi de fals snrl:n.TeTenro: C'ir priveste arhirectura. destinat€ fi i.nd folosinlei. .rtrl|crre stnl hari,le prin esenld lipsei de permanenF: reparate, adi,t,

1I

Il1\

200 201

l|tc, transformate dupi placul cererilor $i stilurilor Iluslrarea cea|lui banald este lumizattr de nenumtrmtele biserici gotice caredtrturd toate p€rioadele acestui stil, fdri a se teme de adaugirilelamce sau clasice A privilegia un moment al devenirii lor ca auten-0c ar fi absurd Aceste observali sint fiansPozabile la cazul, si mai

CONCEPTUL DE AL'TENTICITATE

plex. al gradinilor

aratai cE in chiar alare evenftalitate, eficacitatea notiunii devinc

conl ndd ti asimiled-d nonumente ti monumehte istoice- Ac&tstiirll m,obligd la cercerare ;i Laconfuaie antreneazd uh dogralism

De fapt, in practica actuald a patrimoniului istoric, conceptul saumai degrab?i non-conceptul de autenticitale este atit de vag, incit permite toate manipul?irile Ei cautioneazl procedee antitetice In trumclelulenticirilii, in ltalia, au fost albite faladele lui PalazT-o del T6 dinMantova, in timp ce la Milano o injeltie cu produse chimice adec_vste a permis fixarea durabild a faFdei lui Palazzo della Ragione inuctuala sa stare de decrepitudine'

4. Convenlia Patimoniului mondial leaSd nolimed de aae ici'tate de valorile "unive$ale" pe care lnletege sd le pronoveze; ea

Cu toate accslea, notiunea de autenticilate ar putea avea o utilitateDmclicd Dr€vcnlivd, dar Dumai prin intermediul antitezci sale. neaubnlicitatea, in caz.ul falsurilor sau a copiilor deliberate Doui exem

llur-orie prin lipsa de rezislentl a procedeelor actuale Faptul cI arhiEctul sef al micului ora$ medieval Provins i-a dolat zidurile de ircintiictt nAchicoulis-ui W c^re acestea nu le avuseserd niciodati $i a alte-tlt vencrabilul timpan al bis€ricii St Ayoul pentru a_l face maittrtrsator, nu a impiedicat aceste ansamblu sa fie clasate ca pairi-moriiu istoric francez in Canada, Place Royale. cmhhme a vechiuluiQuCbec, a fost Iedizattr dupl al doilea r;zboi mondial, distIugindu-seloale edificiile constiuite incepind cu ocupEia englezi $i recomounindu-se, in dispretul vechilor a.s€z2iri- uD ansamblu "l la franq-aise '

iare nu se bdzeazl pe nici un document de epoce, parcelar sau arhilcctural: Piala este inscrisd pc lista patrimoniului monalial

Convenlie Patrimoniului mondiat far,e din autenticitate condiliacare valideaztr valorile univeBale punate de acest patrimoniu Dar

II

i

ALECORI,A PATRIMOMULUI

cele patru crilerii cu care aceasttr condilie e asociate nu-i asiqur.r \lpcrtinenla: s-a vazut. nici rnaterialclc', nici -cxccutia". nici ,,,nceplia", fie ctr c vorba dc forme sau scmnificatic, nu lin (h aulcntlcitalc. Clt prive$te "situalia", a prclinde ca ea se fie origirrrrrinseamn, a facc sA treactr in calegoria de neaulcntic toale obi;ctft,.de muzcu. ceea cc nu era scopul operatiei s-a vdlut. in sfirl|| ,,,criteriologia Convcntiei lase dcschisa posibilitarea inscrierii pr lr\r.la unor falsuri dovcdite

Se poate deci conchide c, notiunea dc autenticilale nu Drc/inr.tvaloare opcrdtorie pcntru disciplina carc i$i ia drepr sarcina pf,srr.,r{.lpatrimoniului istoric. Ac.easta nu va progrcsa decit abandonind r.t,,rica autenlicildlii prin inventarierca $i analizarea tuturor notiunil(trcomplexe ii adesea ambiyalente, asimilate sau as(rciate acestui (1mcn (odginal/originar. conser!?rc, rcprcducerq.. ) ii prin clabor.,r, .,unci cazuistici intr€gite cu un arsenal -de conccpre opeiaron!

Totu$i, valoafea alribuite auEnticittrlit de ConteurttPatri,noni lui moMlial prezind un intercs considcmbil care nu .nfde ordin practic ci semantic. Privilegiul acordat accstui termcn. l\,1ciat la origine nodunilor de autoritate Si referinltr. EAdervj c6utirk.,llatenttr, dar nerecunoscuttr li ocultate. a unui fundament si cerc,,interogalie in .ceca c.e privc$le regulilc jmului palrimonii!l ,lc:onorlrlc sa|e de valKrlale,

Prima noliune dc analizat in Conventic cste aceea a valorii urlversale aplicatl roliunii de palrimoniu isloric',. N! voi inlir/r,tasupra dificultitilor inlroduse de alipirea calificativului,,cxceptio rl(ce exceptare ar putea sufbri valoarea din moment ce e univ;rsali ,lM, voi mtrrgini Ia esenfial: a face din patrimoniul istoric sau a/or./t,,din monumentul isloric carc I-a precedat suponul unor valori urjlversalc, inseamnd a-i confcri rolul unui universal cultural.

Nc gasim in miezul chesdunii, perrx cd patrimotiul istori< tnteste w universal cultural Acest slatut ii este atribuit in mod lals. ,.1umare a confuziei inFetinulc. in lipsa unei terminologii sr,ecifi(..intre monument $i patrimoniu pe d; o pane, monumJnt j.storie.,patrimoniu istoric pc de aka- Esle deci imponanr s6 aminrim ,i ..1nuanlSm aceastd difcrenta. arElalA deja dc Riegl in deschidercr t,,lModerne Denkmalkulnt

Ce este un monument? Etimobpia c]uyintnlni monuna ut( dcrivat din verbuf ,lon ere, a avenj!:a,:a re fiinti ) ll indicl dreDl lrn

202 203

D uman, indiferent dc importantd acesruia (familie sau naFune.i sau cetatc) cu scopul de a-iii remcmora $i de a comemora indi-

si evenimente. riiuri si cr€din(e care laolalt2l li intemeiaT.ellogia $i identitato- Monumcnlul solicitl ti mobilizeazd prin

CONCEPTIJL DE AUTENTICITATE

de mcmorie Monumentul este un anefact, oflcare ar liforma ssu dimensiunile sale, stilp{otem ssu catedlald,

in marmud sau picturtr pe lcmn, construit explicit de un

sa fizica o memorie vie, corporall, organic5- El exist?l la

ic al omului El este o creatie datat, si localizatl a cultudi

tc poDoarele. este efectiv un universal cultural. Referinli vie la o!in;. la un fundament, monumentul tinc de domeniul autenti_

tilii; face parte din dispozitivele care ancoreaztr pe oameni inmdi(ia lor d; vicluitoare inzestnte cu vorbire, instituie $i constitu-U\re parte intcgrant{ a unci antropologii fundamentale-.Monumentul istoric, in schimb. nu angajeazl slatutul antropo-

ilu nu, independent de orice finalitate pmclicl. p€ntru mliunea valo-tli sale Dentru islorie $i ana in acest fel s-a ntrscut la Roma prima

:ne p€ care naliunilc non-europene si_au apropriat_o lirzi[uneiin curind planebre a PoPoarelor celor cinci conlincnle la

Putrinoniului nondial csre un proccs incepul abia deci de ani, dar monumentul istoric are in spatele lui o lungdale ctrrei faze esen{iale le voi rcaminli in mod schemadc''.

SDre dcosebire de monument, monumenlul istoric nu cste con_ria in mod deliberat cu scoPuri memorialc. El este alcs de ctrtre

eruditii. dintrc edificiile vechi, fie c?i e vorba de monumenle

formd di monumcnt istoric, sub numele dc antichitlli, Ia inceputulFcolului Xv, pentru a s€ rdsplndi cudnd pe tot intinsul Europei-Ccle doul valori cu carc era lnveslit lineau de concepte sPccificwst-euroFne, care incepeau str fie claborate incepind cu revolutialullural{ a Quattrocento-ului italia[ Vreau si fiu bine lnteleasd, ctrcilEcasttr afirmaie este esenlialS. Nu spun ctr celelalte culturi mondi-alc nu posedau nici artr. nici istorie, chiar dimpotrivtr- SPun numai'htii. ci in acest moment timpuriu al Rena$terii italiede, EumPaOccidentaltr incepe s, elaboreze temeliile mtionale ale unei disci-Dline istorice $i aridce care posluleaze linearitatea unei istorii uni-i,cnale. Ratiunea este cea care ii intemeiaz:l universalilalea" SPunnsi apoi ctr, in acelasi timp $i sub aceea$i privire crilice' rezultat al$cluiasi proces de ieflectie. arta este disociattr de practica religioastr

i

i

AIEGORIA PATRIMOMLILUI

$ide utilitatea cotidiand pentru a accede la statutul de activitale str.cjfici autirnorni. Dar, afa cum deja Ficdler, apoi Riegl au sublinirr ,,cu patru secole mai tirziu, nu trebuie confundate cele doutr formc (t \cucrve care se contureazi inci din aceasd epocd: istoria aacicunoastere isroricd ce line de aceleaii calcgorii ca istoriografiarellec[a a\upra anel Acea\ta incearctr sa prrrundA secrerul ,,,n.1actiqtnfi care nu tine de stiinla, care rezisu analizei pdn concq,linzestrati cu universalitate fdrd indoialn, dar, cum a observat K. rlcu o universaliLate ciue nu se poate determina prin concept. \,,r,scapi intelegerii in prcfunzime Arta, cum au adtat, duDd Fiedl.lautori ca Merleau-Ponty'" si, ?nc, $i mai bine, Dino Formaggio . rllsc r€alizeaTi d€cit in $i prin exp€rienla corporald imediar, rrdilr t,,prezent, fie ci e vorba de producerea sau de perceperea sa.

De-a lungul limpului. cele doud valori pentru istorie 1i pcnfu|artii n-au incetat sa fie reafirmate in pmcticile sodiului, conscn rrl$i restauririi palrimoniului istoric Dar este limDede cil cea diltrl(rlaloarea p€ntru islorie) nu are univelsalitate decit relati\ Lrcunoa$tere, pla.sati ca atare sub autoritatea ratiunii Sliintifice. S||t'aceeasi cautiune au fost de altfet anexare mai lntii valorile pent listoria artei apoi. in zilele noastre, acelea pentru anrropologie culturalx $i ehografie. Cit prive$re pe cea de a doua (valoaret pe t,rartii), ea scapi oricirei definilii univenale ca $i oricerei discrim i ,n,$tiintifice privind obiecrele Si Iocurite acruatiztuii. DifercnE de srarrrra acestor doui valori apare in cazt aulentificfuii unei operc de arr.rcunoa$lerea expenului se inrinde asupra stErii sale civile. numrturautorului $i origitrii, nu $i asup.a calirilii sate

In prima faza a istoriei lor, antichidlile fi monumentele iskn r.au fost esenfialmenle obiecte de studiu, sa\,?ntii multlmindu-se s:t t(.pistreze imaginea Ei descrierea in ci(i, fAri a se preocupa de fcj (t(.distrugcrea lor c:re continua dupi voia cererii, nivoilor .,(proiectelor individuale sau colective Cultum occidemali a intrepr ||Npistrarea ( $r re\taumrca ) patrimoniul siu istoric numai intr-o a J,,.,.1lazi, incepind cu secolul )aDa AceasLZi conservare a fost motivah {t(.doui procese, in curs in lumea occidentalS a sccolului X|x: De d(. ,,pane- o rcgre\re a practicii religioase si o desacralizare a lurrur (. ,nu a incetat si conrribuie la un cult - nou - al anei, necesirirrlprezenta idolilor sii; pe de alt:i pane, mai cu seamd, ridicarea |lr!.1civilizalii indusrriale ale c5rei tehnici noi transformau mediul llrrl

204 205

:

CONCEPTT]L DE AUTENTICIIATE

lhr $i perimau ediJiciile vechi, condamnate laolalta cu me$te$ugurilelllr le-au Produs,

S, mai repettrrn deci 'lDcX odala. valorile punale de patrimoniulnu li! de condilia noastd de fiinte inzestrate cu vorbire

italea istodei, a istoriei anei, a emologiei- se sFijinx pe uninscris in istorie, asupm rolului raliunii in construirca

Onoa$terii, pe carc o oulrrim Stiintific5; am mai vizu! apoi' ce expe

tlrnla uirversal5 a artei scaPd oricdrei inlelegeri conceptudle $i, init, cf, obiectivul insusi al co[servirii paaimotriuhi istoric a fost

de o anumittr istorie, aceea a Europei occidentale 9i de deter_ei. Aceste conditii explici dificultd{ile intilnite de anumite

in a inlelege $i accepta regulile jocului patrirnonial Aceste regulimarcate dc emocenFisErul european, dm ele nu pot face totusi

iccol unei seleclii pa4iale dupd convenientele altor culturi. Ele facsistem $i uebuie acceptate sau respinse in bloc Minuirea lorine incd si mai anevoioastr prin folosirea termenului de patrimo

u cale este legat in acclaSi timP de valori genealogice $i de vdlorionomice, $i care iBglobeazd monumente ii monumente istoriceDe fapt, aceste reguli nu ar fi u venalizabile (pentru a_i luastui termen orice ambiguitate, ar fi mai bine spus generalizabile)

&cit io ipoteza uEei occidentalizfi complete a planetei noastre-

Arcnda mondiale de care se bucuri astizi pmcticile parrimoniului

lrtoric lastr de i4eles ctr acest proces este in culs. Dar getreralizarea

Fcstor practici nu ar line cu toate acestea de o unive$alitateattlropolopici Estc vorba aici d€ o universalilale coDlingenG- cir-cums;nti;ln si kebuie cauut cc ascunde sr linde $ fundamenleze$('l imperativ cateSoric care o lacc si prelindi pislrarea

nacondilionad a suponurilor construile ale cunoallerii ti ale aflelTrcbuie mai cu seam6 sf, ne intaebEm ce anume opune aceasE con

|crlrre neconditionati a monume elor istorice $i conservarca

conditionau a monumentelor, a cSror desemnare cu acelasi cuvint

arte regetabilt

5. Monu ent 5i munument istoi( por hatuaite unor dPstine rcn'lrodictorii. lncepitul ru epoca clusira noro(ul momm?nului istott(cre$le in funclie inversd cu cel al monnnentului a cdrui disparilielttvitd la cercetarea funcliunii memoriale in societdik industtiale

I

ALEGORI,A PATRIMONIULUI

Succesiunea diclionarelor euroDene din secolul XVII incoaer. rrface sA asisdm la dispari$a prcgresivd a monumenrului de pe serr,loccidenbli l,ertura d€finiliilor ara?t cum funcLiunea memori,rt., ,monumentului pxle$te in timp in folosul unei valori de ostenrati. fldeyine serm al luxului, al grandorii, tur de fo(i Nu putcm prellrt,se explidm asemenea destin printr-un singur factor Rolul jucr,r .rridicarea friinlei. acesl "subsliiut laic at di;inutui-duDa formul.,rf,,lui P trgendre"- ar menta o lungi analiz2l Din ratiuoi de \palrr ,,,.rvoi limila aici la galaria Cutenbcrg. la punera la punct ;i tJ ,r. /voltarea tehnicilor de comunicafie $i de memorizare. Ci displ lr,lmonumcntului nu esle legal i de inventarea scr ier i i ( denunla|J , t . t . lde Plaron ca du$man al mcmoriei vii), ci de aceea a irnprimtrr.rstau mSnune marile lri\ ilizalii arhaic!' care au $riur aaeseoii sa I r,,,,scricrea in .lujba monumenlelor lor Dimporriv;. imprimeri,, r,,,aduce numai maselor serviciile unei lbmidabile proteze Ea iJltr0ducc tehnicd In consl(uirca ident irel i i stalelor | i a omului mort. rrrMai intii simplu adjuvant, puterea ei nu a incetat si creascij r.,rastdzi, ingemiMti cu memoriile artificiale mai tirzii si tot mai D.lformante ale folosmfiri li informaticii. ca linde sa se substirure.l.,r.,sA ne ddm seama, memodei organice

De acum, nu se mai pune dccit rarcori problema unor morllmenre in lirile occidentale, in alarl de cazul comemorlrii urj,!cvenimenk deo\cbit de monstruoasq Dar atunci, monumL,rr,.h.menite a per?etua tunintirca lor pcntru generadile care vin sint ,t(natur5 paflicularA, ceea ce le inrude$te ii mai mult cu relic\.t(.Priviti cimpul de barilie dc la Verdun, marile cimirire mitirarc , (crucile toate asemenca, taberCle de concentrarc. sau. acum_ stttl]rlt.Iui Lcnin pe care anumile teri din Est rcluza si le disrugd penlr ,.,ele ra se adre.e,,e memoriei v i i a contcmporanrlor s i , gcn.,"1 , ,v i i toare. Dime0siunea srmbol ic i a monum;nrulur e ab\ent i DaL.r rr ,mai edi f icAm monumeote. nu c numai pentru ci Du mai avem. . . I lcredem cI nu mai avem nevoie dc ele, ci mai ales Dentru cA nu lr,nrlim nici si Ie facem- nici sd Ie faccm sa fuEclioneze

6 Japonia Fezintd poriculaitatca de a jrca ercnplar tu t, t,tloud ublouri: acela al mnumentului, in callrul unei traditii uotu,iale stfii e de a&ea a Occidentului, ti cel al nonumentulli irk i hconstruil dupii cotuanele occidentale. Armlizrt c.azttlui iaorta

206 207

CONCEPIUL DE AU'TENTICIIATE

s&ide calea cdtre o hermeneutictl a dogmaticii patrinoniale

ln cadrul erei Meiji $i in perspectiva unei occidenrdliziri delitte-, Japonia a adoptat, cu mult inaintca allor fifl ne-€umpenc, pmc-€uropeani a consewfuii patrimoniului istoric. Sub impulsul unorri ci Emest Fmnciscu Fenollosa, acest demers a lbsl asociat

imprumuturi care se inscrih in aceea{si constelatie: conceptiaei universale ca !i aceca a istoriei artei iNtilulionalizad prin

in acela;i timp, Japonia $i-a conservat Propriile traditij in toatecimpuri Cn lidu de exemplu, istoria miticd oficiali a origi

lor oatiunii qi a neintreruperii liniei impcriale a continuat pindtitzi si fie itrvalatd de copiii de $coaH''. Dar noi nu ne interesdmideci t de mooumente in ceea ce pr ivcste monumentrele rcl i -

doui haditii au subsistat in Damlcl, cea budistA !i cea shin_intreFnerea templelor budisd este oarecum compambili cu

ea a monumentelor creinne.ln schimb, tratarea in timp a moDumentelor Shinto apare singu-

privirii noastre de occidentali Asdel, pmctica periodici a des_ii rituale urmate de reconstruirea identicd, ala cum dmine ea in

la temptul din Ise (reconstruit din nou in 1994) ni se paretibil cu no-tiunea de conse are: in esenli, penmr-cd noi nLr

m deosebirea iDt "

.onu..nt $i motrument istotc. in aceastl

- temDlul din lse este un monumenl viu de a binelea: intlriunea lumii Shinto, distrugerea sa Penodicd este necesad0lnclionxrii; este ceruti ca un act de Purilicare nu numai a loculuiDc care clzidrca este edificatrl. ci 5i a lcmnului. malefir curuptibilAi strucluru sale Ceea ce Rregl numca valoarea de Inlegrilale a

lionumentului (Geschlossenheb\ estc in acest caz indispcnsabjlrtru ca puterea monumentului asupn memoriei si poatd opera $imite imDlinirea dturilor cvocate. Pestmrea conditiilor simboliceDortn d€ai mai mult decit conservanea aceluia$i supofi material.

Bcla$i cuvint Si totu$i, unul, in cazul monumentului, presuPune

Dar yaloarea pe care tradifia occidentald o atribuie duratei ril|lmelor ei, pe care le recunoaite $i apreciaza identic pe monumenl

ll pc monumeotui isloric, ne incittr se conlundim cele doue moduriilc con..."ur. pentru carc nu disPunem. s-a valul, decil de unul si

tt

I

ALEGORIA PAIRIMONII]LUI

acomodarea cu fo4ele de distnrgere $i cu negativitatea, faculrrtt.,tde a ltrsa si se piardi pentru a re,fonda mai binc. Celrlalt, in cr/nlmonumedlului istoric, este ca un fel de imb:ilstrmare Aldel sDu\. ,rpofida cooduilelor turislice actuale care trateazi templul din l\, ..,pe un monument istotic, acest edificiu rdmine pentru preofii Si ('rrdincioiii sdi un monument care mobilizeaztr o memorie vie. El rrlpoate fi compamt cu Parthenonul sau cu oricare al! sanctuar dc/.|fectat: ca memorial, Parthenonul este astizi mort $i chiar mo.t (t. ,lbidelea, el nu se mai adreseazd decft memodei noastre isro.jcL' I Inu mai treie$te, punctual, aleatoriu, d€cft tr€cind prin cdofia estrrk,rpenlru care depurc md{tude de pild.ii Flaubert intr-una din ulrirr't,.sale scrisori cdtre George Sand': "imi amintesc ci am avu! birai ,t,iniml, cd am resimlit o pldcere vio]enr, contemplinal zi,tulAcropolei, un zid nud (cel care e pe stinga cind urci stJrfPropylee)".

Dupb ce am inleles ctr inlretinerea templului din Ise trece l)|rldistrugerca sa, putem evoca citeva exemple spectaculare de mo tlmente europen€ care au fost dislruse si re edificate in vederea urx.lmai bune functioniri Mai trebuie oarc sd rcamintim ci cel Dr,rlveDerabil monument al crestindlStii, bazitca Sfintului Petru ,t'r'Roma, a fost demolad $i reconstruiti in secolul XVI sub autonht.ipapilor luliu al Il-lea ti kon al X,lea? Sau vom uita disrrugerea n.ciltre abatele Suger a strlvechii bazilicj camlingieoe din SrIrlDenis? EI ne lransmite raljunile $i condiliite acestui gesr intr i'relatare emolionanti"- Din vechea fundatie, Suger nu p2tstreazi d.( lto parte care opereazi ca o relicva, ca o legeture genealosk,lafirmlnd intr-un mod simbolic autoritatea noului edificiu ca fun,t.,ment al unei idenriliiti

'Ibmplul din Ise mai ofer6 fucA o inva6turr: el nu poatc du,.ladictr nu-Si poate pistrd eficaciul€ rcli8ioasE. $i deci mfmo .,l.ldeclt prin gra(ia unci arte de a face Permanenta $i disponibililrk ,lacestei arte de a face este conditia oricdrei desfaceri Si oridror po\rbile distrugeri ale edificiului.

Legislatia japonezd o recunoa.$le in nolitmea de tezaur n(ilitrrtlintongibil carc conferd me$te$ugului anizanilor, instrrcinati (rlreconslructia edihciilor sacre, o valoare egah cu a operelor l(!Calificarea lucrului lor auleDtifice valoarea referenlialtr a monum(.r'tului. Se insisti azi asupra faptului cd reconstruclia de la lse se i,,.

208 209

CONCEPTTIL DE AUTINTICITATE

I'identia e- Tret'rie tolu$i notal cd' de-a lungul istoriei' nici

lneb ac;tui sanctuar, trici acelea ale akor temple shintoiste nu au

reDroduse duDd o logica de sEictl identitate. Semtrificativd in

{i privint, este marturia unui aniTan care. duprS ce araniciPll

;il#-;;il;d;; Ia Ise, ii merturisea l;i I\4 Bourdi'f'cpFa sa pentru a nu fi avut, de aceastd dati. ocazia de.a.inova'

c,i"ia oirturisire confi..a nsrura simbolica a recon\lrucliei la fclsi De aceea a obicctului reconsiruit: singura permanenE de ne-

ilit este in acest caz de ordinul inrangibilului Dar crviliTalia noas-

[- a imaclnii. esre obsedat5 de exactitatea $t de _'fidelilatea vizuald

rnprei _Ea

nu mai cunoa$le idenlificarea simbolicd" al cirei rol in

f'ui e."rt'ri meaiu euroiean a fost de curind recunoscut $i anali-de R Krautheimer, iD magrstRlul s6u eseu cotrsacrat iconografiei

ii medievale". Observind cd numerul atezamintelor reli-oase care se afinnau in ac€l timp ca "copii ,-rhitecturale" ale unui

prototip, ca de pildd biserica Sjintului Morrnint din lerusalim,in'te o.dtot nnqr.i An

".."lulXX cea mai mare diversitate lntre

si trici o aren;nare cu modelul lor' €l aratx cx inrudirea loridi in analogiile rnateriale fmgrnentare' mai cudn,d numetrce

geometricei 5i mai ales in idenlitetile lor.intangib'I9 ca nlmeleierEmoniile lor'de intemeiere, aldel sPus ce autenticitatea lor de

nu consistd nici in forme exacte, nici in materiale defi-

ihe, ci in dimensiunea simbolictr confentd de asocierea unori;situri imaterialc cu nilte trdsituri marcnale?'

Pe scurt. dulchcrii din Ise ne ofertr un dublu avertisment Pe de omne. multumiid meiesriei lor care fundamenleazd eficaciEteaircmoriald a templului. ei ne amd unde s, cAuldm folosirea lcgitimAI notiunii de auienticiEte, ffiri legdturtr cu slarca fizicd a monu-

ircnrului Pe de aka panc, acelli aflizani ne dezvaluie ambiguitateattsturului lor tegialada palr imoniului. de care ei dcpind iniicrcitarea mestes-ugutui l;r, ii introduce pari passu in

^mbeleclmpuri: al monumcntelor $i al monumentelor istorice Aceosttrlmbivalentd este evidentd in alenumirea de ,ezdure nalionale vit pe

&re au primit-o prin molipsirc de la calificarea oficiald a stiiniei lorth a fa; Adjeclivul vii vorbe$E despre irDponanqd practicilor cor_oomle. organice in func!ioMrea memoriei instaumtive a sociel6tilor5r"".tr; ii a*p." venirea la pul€re a simboliculuro Dar subsbn-il""l ti-attr" indica rarilatea fi precaritaFa aceslor fiinte vii care

AI-I]GO1{IA PAIRIII(JN]]] LI II

sinl. iD realilare. supravieluiroi Din moment cc se leghcaz<"r la !Lva'ta lor ca patflmoniu isroric. nu se nscii oarc inrr_adcliir trrLlmarcir acesror artizani ftl obiecrc de muzcu si. pandoxal. condnr|lof la Dx)ane priD sustragere de h tenrporuljtate Si isloricilalc?

Acoasta prccaritare line de laprul ci. dac:i Japonia a rltnri[ocupalil de tl?diliile ei nationalo. ea esG in accla\i tiinp lnj ,inrr . , ( \p ln/ t r . ( Inren\r \u i tehnolnqr.r u( i ide . , l ( i r rpnr ' r / J l l ( le. ln u.. , rctudl: . L ra (e.. nrrr . . ran\rr ,r i I . t : ,1lchnicilor cle memorizare anificiali. de imagini de sinlezi ti ,1,lualizarc Este in consecinlii si una dinrrc t:irile in care. uor:.unci revolutii tehnice firi precedcnt care se imptineste d.trcueci de aDi firi si ii ddm alentie. sc innalcazi o nouit ci\ lrCici. sii nu ne temenl de cuvinle. despre ajira c \orbr puremi!,prot,jzele salc Drecanice 5i elcctronicc. aceasti noua ci\iliza! .

'nu\( . r / i .d, r ( l l i / l r rJ lur- i ' r rnsra,rrcrrrr noi r rpunurr . r r .1,

' i I r f 'Lr. Tnrr lL l(r i r . dr\rmulJ " in .pJrete nrrm: in{ \locabLrle (spariu. loc. oras. sat. nlonuncnl. . )_ o nlutat ie l nr iitritilor si a compoftamcnrelor csle r'n curs. Ea pare sd reerrr | ' r . , r rnhlrr dr inn rur i i r ' -Lt io r t ( ( r f i * . .p, ; j in(JJ pr rn . ,hcnl. pc o expcrienti corpofala a sp:rtieni si a sp riatitirii .lcufundare iD duraril

Japon11.1.1i n, nulnu,.r nr; , , .a,- puremr. pc c, t ( Ltnu: i r . ,3 lc l r i rdr t r ( r , i m^d(m;t i l i l<h'r ic i$( , l i , r cJ ( . ru.run,.r . , r . r rccplr j_a r impuhi. s lr i in i pr;n or igini cetei a Occidentului . scafrhiDc de fcrisismul obiectelor si al obiccretor \cchi_ rcllcctri 11.rrnirgrne rrrar conr'.anana a diltrcnrci dintre p rlilnoniu si f.rtrniu isloric. Notiunea dc lezaur naljonal \ iu De facc si p.rceperlun nrod mai dramaric mjzele pc carc lc sustinc nlentincr!.il ll!.J i f i r ( I r ( . 5 i .J re. .on, t I .e In pr:put u er ,nr(rprrr . i r , . , . .l | \ f ruI prr f l rnunt i t t .

'7. L,lo ditti.ercd \alrydrdalrii pdh itnutiutut isk, ic f(i tj :or.1 a.nk d o tulodt?.ti"4xt t |lolqid. L,o trc d"\o t.o.ti t)p?ttn tar. g?nefk A, Lot)ryek,tti de u cdilicu ti de d ht. i pt.att II t t ' i , ,ht , i . D,u, \ , , t , , t I t t r t t t t , t , , , 1r^1, . 1, .1. a 1,1, 1", t1, 1rnn l i t tn ut t t t rn tLtht t t ' t , , ' , , \ t t1. , . t , t , t , F, , , , , t . , , p , ,1. . l, l i t 'n i r rut ' t t i , t . . ,a. , , t . 4, , , , t ; t . / , ,1,ra. ! , , r r , . , , J, , . ,

CONCEI'IUL DE AI,TEN IIC]TATII

lrlic Faurc scria: Trebuic lisate ruinele si moari.. A restaur:rrrrrrr'lc cste deopotrivii de i Lrtil ca a farda po bilrini... a vrea si pcr

Itr ro(,/i rnoartea ene o in\ulti a vietii. Si lisdm ruinele sir noari dcIr'. rc oamenilor. lrnimaleior ti plantelor.. Alte statui si allc lcm

1,1, ror ieSi dlll pulbcrca fecundati"'. E] nu ficea anlel dccil sifU./c conrpodancntc seirulare. Dar nu vedea cii nu po(i lisa si,lrrhirtrineasca si si cadi decit cu condlia de a ;ti si conlinui Acestl,r\. pe care nu ni I mai putem p€mite. constituie adeviml patrimo-

N estc vorba aici de a-punc la indoial i la loarca patr imotr r lu i is lorrc pentrLr i \ tor ie. In acest sens. conservarea sa t lne derr, ol i dctcrminale de con! 'cnt i le : t i in lei 5i inaintafea tehnici i .Nu cstc lorba nici dc a pune la indoial i la loarea sa de arLa,, l r i r daci ge\t ion rea accsleia pune. s a r izut. probleme di l i

li)tusi. dincolo dc phcerea ti de cunoaslcrea manifeste pc carc,,r lc ottri. p:lslrarca acestui .otprlr- metafora a corPului. detinei\l:r,/i o funciie latcnti dar vitali. accca de a ne asiguru 5i dc a nell|r\li: Ioale accslc tiagnrente ptrlrimoniale asamblale. Jaloane aleInr|liriribr Doasrrc in limp. ne rellccla o imag;ne: pe a noastri Pe,., ,) conremplim in oglinda Palrimoniului. Functia s,r narcisistrcir.r\t)unde ngoasei societalilor angajate. farii a-i asuna implicatiile.| rrr o ci l i l i /a( ie a urbanrlui ' carc nu rai este nici a oralului . rr ic i a. . , , t l | lu i . in lr o civ i l izat ie a inagini i care nu mar cslc aceea a rcoancrl,'r(lirtoirrc. ci a replicririi mcdiatice.

Nlorlblogia. apoi psiholosia. prin ;nterpun.rca psihanalizei. nc,rr inr i tat l imi lele narcisismului ' ; reculclcrc a sinelui . neccsari cu,,'n(li{ia de a nu !i diuna sieri- Vine momcntlrl in care trebuic. subi|)frintare.r cu moarlca salr cu alienarca. sA ne rupem de rcflcxial,l|ciiiqticii .r ciirci suprafatd fascinanli nc arcunde adincurlc unei

l'rirp;lsrii. Relle\ia pc L'are ne-o intoarcc .rtlrr Lrl patrimonial poate.rttrlit socicri(ilc noastre lehnicislc avansate sa abordczc o criTi derl( nrit te. Dar ca este lipsiti de putcre nrobilizatoare sau fbndabare.Nlxi riu. ca ascunde ochilor noslri dualisnnrl ti anlagonismul monrrrcntului ri al monunrentului istoric. adicii ale celor doui memoflr:, rrrnic i i i istor ic:L

l)c unde o inflofire acluali de ipoteze cronate li de stmlogiiurlclaitoarc. inhetiInrfi de siricia lexicului noslru l-imba gre cil. ca.

2r0 2t l

ALEC,ORIA PATRMOML'LI]]

dispunea de doi termeni pentrx a deseDma memoria vie (pv43r1rsinonim al rememorarii corpor.rle 9i

,.falsa-' memorie 1nld1rv1or.. rpe carc o putem numi a( i f ic iala sau prolet ica Aruncr cind,.r . r . r / lfacem din istorie sinonimul lur "memoric , nu recunoistem f:rtr lc{ tr€culul cules $i slocat de istoriografie este de aceca$i naturit L (datele culese $i stocate de ordinator: intr un civ ca si in ceulall c\tlvofba de o luncl iune abslr ctA, de o acumularc atemporaia Je d,r t , , lcdror finalitate este actualizad de o con.tructie conciptualtr, pe c:rrio calificlm sliintific;.

Aceaste conlrEliune dc sens a pcrmis crearea sinrasmci ..1,\.,,1alc memo ei", lansatd de istoricul Pierre Nora'qi pe_care au prr.,stlplnire politica $i istoria patrimoniati. ia reatitate,lcurile cirr.rastfel li se confere o putere comemomtivd nu in\.iti cel mai adc\(,|la altc celebrrri dccit la cele ale istoriei in eDoca noastrl istorici\t.lcare.-in paralel cu progresul isroriografiei. pierde tol mai mult n.rlsur dumter - cosnuce. psihice $i socieralc este iluzoriu s, lr .,atribuie unor astfel de spalii o vifiule identificatorie

O alCl iluzie€ste incA ti mai periculoasa- intrucit se sprijinai trgeneralizarca abuzivtr a consratirii unui adever Lucidrile ,t,.a ropologic culturalr. apoi cele de smiologie si cttroer,,tr,.urbana'-au ar l lat cum organizarea spat ialb a asezjr i lor per,r rJsocietitilor tradilionale. ca si minorit:rtil{r' ccooomrce sr elDrirmcnlinerea $i ahrmarea idcntidrii lor. pe aceasta baza au iosr J{r,nilc $i puse in op€re pottici viTind Wezer\arca, tesuturilor ,lansamblurilor vcchi care, intr,un context de mulatie spatiallt )lsocro-economicS. erau ocupale de pTUpuri sociale de acest lrl,rorftrcffc preconrzale de Rercnandatil. d? Ia Nainhi ,n(UNESCO, interzise astizi inrr un numir de tdri unate binrlr.excluziunca etnictr $i economicd, nu pot fi decft incurajat€. Clti.rleste necesar str adtrugtrm ci ar trebui salvate de distruqcrea la ci|rle hlrdzesrc moderni larea . Ia ora actual: j , In roate;ar i le or, , , . .alc Europei, icsulurile banale edificate la sfir$itul secolului XIX fr?nc6 la lncepulul secolului XX, cele pe care G. p6rec,2 le nunrtr"infra-ordinare": lesuturi carc nu pos;da valoare aici pentru afliL.nici-pentru istorie dar care, prin modestia, prin scara $i calitilit.Ior formale-se ofcri populaliilor urbane ne-piivilegiate, se prcreazrtrelatiilor de convivialitate $i constituie o baried imDolri\.1delincvcnlei fi divcrselor forme de derapaj social.

212 213

CONCEPTIJL DE AUIENTICTTATE

Asemenea Dolitici de consemre, reabilitare $i intcliner€ a lesu_Uribr istoriceiau bamle trebuie totu$i se fre integrate lntr-o viziune

F)spectivl mai generali _Pe de o pa e, este con'Tlll .:,,i"e-h::-::

ia nu devinx un alibi pentru punerea in rezeflaiie a unorlnorittrti private, in acest fel, de o legitimd deveoire Ele trebuie str[i evite ;i capcana nationalismului' prea adeseori r€cuperattr de

lndusria culturallPe de altd parte, nu mai este posibil si se faca abstractie de ceeaam numit'mai ius venirea li putere a unei noi civilizalii, civi-

il^rtia electronica si mediatici a urbartrlui Tdate cocicdtile fie.ctrdnl pfeocupate sau nu sd i feziste, sau Fea izolate penml a partic.l-lxl l; ea. miinc ii \or l-i inleFale' Daca anumite grupuri socialc'dmin azi atasate uoor locuri. inradacinate intr-un pamint ii un0cisai. cle lor fi mar repede sau mai lirlru Prinsc in tlnlrenaJul'nouiiiulii gencratizatc. O ci\ Lli/alie sau o culrur; nu se trtrieite inmod selectiv.

Asadar. De orilontul acestui oou cotrlexl lrebuie Pusa azi pro-

blcmatica p'atrimoniului isloric. sub loalr formele sale' Cu altecuvinte, ac;si patrimoniu nu poate fi gindit fi tratat iirl sl fie puse

h socoteald cele ilouii mutalii solidare' cea a mcdiului nostru con_atruil si cea a meotalil4ilor si comFinamenlelor carc angajcazitotalitatea mponurilor noastre cu spaliul, timpul fi memoria

Iatil un i;ventar slhematic al prircipalelor asp€cte ale acestornuraii ln ceea ce prive$te mediul: amplasarca, la scara regiunilorti a olanetei, a maritor reple tchnice de transpon $i telecomunicaliiiu si de circulatie a fluidelot recesiunea amenajerilor heterogencrtabilile la scarii locale pe suprafala teres[A in tblosul unui.sPaliulrotroD crre pennrlr biaqamentul unei urbaniTari Jifuze' ftrr:iDruce;ent. incomoatibila cu anceslrala noliune de limiu ca li cur.hemele exDlicaiivc ale lui Christaller ora$ul si oraselc se desfac![u mai curind sint desfdcute, deconstruite' in acela$i timp cuccldlalt consubstanlial al 1or, satul; dubla "periferizare", extcmtr $ilntemtr, a ora$elor sub influenfa amenajerii reticulate li a megu-clddiritor; erodar€a lumii satelor prin "rutbaruzare'"" $i ameninlares'ccl Dutin in Europa, cu tii\area in p loaga a unei pani din jpaliiler

arricole in ceea ie pnve)le menlalit?tlile ci comnonamentele: v'?a(rtuiturrx formelor de comunicalii i'l,/esrred-''e pe mcmbrii societtrljilchniciste avansate cu o quasi ubicuitat€ care-i face sd lrbiasci tot

ALEGORIA PAIRIMONIIJLUI

mai mult in cfipi; perfofinnta ne,noriilor arilicmle pune menr,n.,vie in pirloagtri practica zilnictr gencraljzad n nediuti.irii :.{rlimagine $i, de cudnd, imaginea de sintezi taie parimele cortr,rulitdlii cu lumea concr€ti Noua civilizatie a rupt antica asocr(,,dinlre r.rDr si .ivir.rr: delocaluarea colccti!italilor $i penoan, t,"aceasti dcz ancomrc a locwilor. anunFri incd din anii $aueci ,t,Mclvin WebberrJ, se insote$te acum cu o dez-ancomre a timpulu, \lo desfacere a lumii. S, privim numai ce a devenit marea arti plr.ldigrDatici a puterii fondatoare ti creatoare a omului, arhitectura: t,\de imagini mcdiatice. in serv;ciul ingineriei, care produce obi.(ntehnice autonome $i decontextualizale

Aceasti evocare rapidA. dar realistd, aratd ci societrile nor't,,tehniciste avansatc $i, cu timpul, societatea mondiale, nu numiLi , inu Stiu sA mai ridice monumente, ci dezvati $i s5 spatieze edifi.||,$i sb articuleze plinurile ti golurile pcntru a construi ora$e- salr \lpeisaje. Sintem arnenin(alj sd vedem cum dispare o competr'|t.lsnrcslrald. a. lAr i isto\ r t r . care apai ine oameni lor ca I i tn le dol i r tL . , lmcmoriei dubla competentd de a edifica $i de a locui in spafiu \r lltimp, memorial ii corporal.

Daci accepttrm aceasti analize, problema care se pn,r,societitilor noastre este de a decide. pina cind mai c limp, dac:r \,rse-$i mai pistreze competenta dc a edifica Se fim clari, nu .\t,vorba de a contesta progresele li propafirca tehnicii. ci de r t,.sttrpini: de a se asigura ca venirea la putere a lui homo prothelit t'si nu tle sinonim! cu o picrdere antropologici majortr

O atarc problemadce se articuleazi imediat pe chestiunca parrinr,niului fi aduce rilspunsul la interogatia oadi pe carc nu incettrm sit | ,,adresdn Trebuie s, ne oprim a ne mai oglindi in oglinda patrimon,,,lui Si a pindi in ea o deFrti rellexie. Patrimoniul construir solr( r,lastizi memoria noastri vie i corporalilatea noastri Conjun.tr,.listorici ne conlruntd cu necesitatea de a-i conferi valoarea memon.rl,lcare a fost, de a lungul timpului, accea a monumentului

Functiunea memoriah pe carc vastul corpus al constructrLli(vechi sau tradidonale o poate indcplini gratie scerii, articuliril,{propo4iilor ri spalierilor sale e\te mobili?arca competcnlei no., r',de a cdifica $i locui in spatiu !i in timp Singure, rcdesfitufurf,lacestei competenF ne va putea perrnile s, inventim noilc 1brm. ,1,.a$ezdri umane li noile entitili peisagcre, suporturi ale unci urb Lr.Lll

214 215

CONCEPTUL DE AU'I'ENI'ICIIATE

tr r unei ralitd{i noi, susceplibile de a face faltr imparabilei deza-

Irc*irri a oruNlor $i satelor' int .-un cuuint. palr imoniul istor i ! con\trui t pr ivcste de r(um cu

tnoritale. Jcopotriva si cu aceeaii ullenla. memoria vie r luurol

irn'arelor. Si ea sin.'uril cste cea carc. in maleric patrimooiald' ar

hrica da.r inrrehuintare legitima notiunii de autenlicitale'

J}

'.-/.er(FRANCOISE CHOAY

ALEGORIAPATRIMONIULUI

urmate de

$apte propozifiidespre conceptul de autenticitate

qi folosirea acestuiain practica patrimoniului istoric

araducerea Kdzmdr Kovdcs

ufi Yersitaba Ondea S$o{ocaFac Atr. Comh. Text. Pi.{etipru.xr.--,:hffi-lno!

Uniunea Arhiteclilor din RomatriaEditura S lM ETR lA

Bucue$ti 1998