FISA DISCIPLINEI - FPSE

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei DIAGNOZĂ ŞI INTERVENŢIE ÎN TULBURĂRILE DE ÎNVĂŢARE

2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare

E/II 2.7.Regimul disciplinei

Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 2 3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

30

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi 5 3.7. Total ore de studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului • sala de curs • videoproiector

6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în intervenţia psihopedagogică C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului deficienţei C2.3 Utilizarea principiilor de bază în verderea elaborării programelor de intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în funcţie de nevoile specifice şi particularităţile acestora. C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în vederea relizării unor eventuale corecţii ale acestora

Competenţe transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a copiilor cu tulburari de

invatare în contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceştia, la integrarea lor şcolară şi socială;

7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale tulburarilor de invatare • Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor

diferenţiatoare ale copiilor cu tulburari de invatare, de asemenea printr-o abordare comparativă.

• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu tulburari de invatare, sub influenţa activităţilor de instruire, educaţie şi recuperare, precum şi în planul dezvoltării compensatorii.

• Evidenţierea posibilităţilor de dezvoltare a copiilor cu tulburari de invatare, în perspectiva pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială. Evidenţierea trăsăturilor mai bine reprezentate în profilul bio-fiziologic, psihologic şi social al acestor copii.

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare

Observaţii

Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale diagnozei şi intervenţiei în tulburările de învăţare 2 Repere istorice fundamentale ale diagnozei şi intervenţiei în tulburările de învăţare 3 Controverse cu privire la conceptualizarea şi clasificarea tulburărilor de învăţare 4 Variabilitatea tulburărilor de învăţare; distincţia între tulburările de învăţare specifice şi cele nespecifice; comorbiditate cu ADHD, EBD, ASD

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual

5 Etiologie şi simptomatologie în tulburările de învăţare; importanţa acţiunilor preventive 6 Diagnostic de certitudine în tulburările de învăţare: modele diagnostice, tehnici şi instrumente specifice 7 Diagnostic diferenţial în tulburările de învăţare; Impactul acestora asupra procesului de învăţământ 8 Principii, procedee şi strategii generale ale intervenţiei în tulburările de învăţare 9 Dislexia: definiţie, simptomatologie specifică şi modalităţi de intervenţie psihopedagogică 10 Disgrafia: definiţie, simptomatologie specifică şi modalităţi de intervenţie psihopedagogică 11 Discalculia: definiţie, simptomatologie specifică şi modalităţi de intervenţie psihopedagogică 12 Principii şi finalităţi ale planului educaţional personalizat; răspuns la intervenţie (RTI) 13 Planul educaţional personalizat: structură şi relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-terapeutică; relaţie cu planul de servicii personalizat 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii

Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)

Bibliografie A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din

Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare ACLD (1986). ACLD definition: Specific learning disabilities. ACLD Newsbriefs, pp. 15-16. American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V). Washington

D.C.: Autor. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Bradley, R., Danielson, L., Hallahan, D. P. (2002). Identification of learning disabilities: research to practice. Mahwah,

NJ: Lawrence Erlbaum. Brueggemann Taylor, A. E. (2014). Diagnostic assessment of learning disabilities in childhood: bridging the gap

between research and practice. New York: Springer. Burger, N. R. (2004). A special kind of brain: living with nonverbal learning disability. Philadelphia, PA: Jessica

Kinglsey. Flanagan, D. P., Alfonso, V. C. (2011). Essentials of specific learning disability identification. Hoboken, NJ: Wiley. Fletcher, J. M., Lyon, G. R., Fuchs, L. S., Barnes, M. A. (2007). Learning disabilities: from identification to intervention.

New York: Guilford Press. Goldstein, S., Naglieri, J. A., DeVries, M. (2011). Learning and attention disorders in adolescence: assessment and

treatment (ed. a doua). Hoboken, NJ: Wiley. Grant, G., Goward, P., Richardson, M., Ramcharan, P. (coord.) (2005). Learning disability: a life cycle approach to

valuing people. Maidenhead, Berkshire: Open University Press. Gregory, R. J. (1992). Psychological testing: history, principles, and applications. Boston: Allyn & Bacon. Hallahan, D. P., Kaufman, J. M. (2006). Exceptional learners: introduction to special education (ed. a zecea). New

York: Pearson Education. Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (coord.) (2001). Specific learning disabilities and difficulties in children and

adolescents: psychological assessment and evaluation. Cambridge: Cambridge University Press. Lerner, J. W., Johns, B. H. (2015). Learning disabilities and related mild disabilities (ed. a treisprezecea). Belmont, CA:

Wadsworth. Mather, N., Goldstein, S. (2008). Learning disabilities and challenging behaviors: a guide to intervention and classroom

management (ed. a doua). Baltimore, MD: P. H. Brookes. Mody, M., Silliman, E. R. (2008). Brain, behavior, and learning in language and reading disorders. New York: Guilford

Press. Niedecken, D. (2005). Nameless: understanding learning disability (trad. engl.). New York: Brunner/ Routledge. Pennington, B. F. (2009). Diagnosing learning disorders: a neuropsychological framework (ed. a doua). New York:

Guilford Press. Reason, R., Boote, R. (1994). Helping children with reading and spelling. Londra: Routledge. Reid, R., Lienemann, T. O. (2006). Strategy instruction for students with learning disabilities. New York: Guilford Press. Rennie, J. (2007). Learning disability: physical therapy treatment and management – a collaborative approach (ed. a

doua). Hoboken, NJ: Wiley. Scanlon, D. M., Anderson, K. L., Sweeney, J. M. (2010). Early intervention for reading difficulties: the interactive

strategies approach. New York: Guilford Press. Roşan, A. (coord.) (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi: Polirom. Schiff, R., Joshi, R. M. (coord.) (2016). Interventions in learning disabilities: a handbook on systematic training

programs for individuals with learning disabilities. New York: Springer. Scruggs, T. E., Wong, B. Y. L. (1990). Intervention research in learning disabilities. New York: Springer. Shapiro, E. S. (2011). Academic skills problems: direct assessment and intervention (ed. a patra). New York: Guilford

Press. Singh, N. N., Beale, I. L. (1992). Learning disabilities: nature, theory, and treatment. New York: Springer. Smith, D. D. (1989). Teaching students with learning and behavior problems (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ:

Prentice-Hall. Sternberg, R. J., Spear-Swerling, L. (coord.) (1999). Perspectives on learning disabilities: biological, cognitive,

contextual. Boulder, CO: Westview. Swanson, H. L., Harris, K. R., Graham, S. (coord.) (2003). Handbook of learning disabilities. New York: Guilford Press. Wodrich, D. L., Schmitt, A. J. (2006). Patterns of learning disorders: working systematically from assessment to

intervention. New York: Guilford Press. Wong, B., Butler, D. (2012). Learning about learning disabilities (ed. a patra). Amsterdam: Elsevier. C. Alte surse utile http://www.ncld.org/ http://www.ldonline.org/indepth/iep http://www.wrightslaw.com/links/free_pubs.htm Seminar Metode de predare Observaţii 1Metode ale diagnozei şi intervenţiei în tulburările de învăţare 2 Repere istorice în tulburările de învăţare 3 Clasificarea tulburărilor de învăţare 4 Distincţia între tulburările de învăţare specifice şi cele nespecifice; comorbiditate cu ADHD, EBD, ASD 5 Importanta actiunilor de prevenire în tulburările de învăţare; 6 Modele diagnostice, tehnici şi instrumente specifice 7 Diagnostic diferenţial în tulburările de învăţare; 8 Interventia în tulburările de învăţare 9 Dislexia: intervenţie psihopedagogică 10 Disgrafia: intervenţie psihopedagogică 11 Discalculia: intervenţie psihopedagogică 12 Principii şi finalităţi ale planului educaţional personalizat; răspuns la intervenţie (RTI) 13 Planul educaţional personalizat: structură şi relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-terapeutică; relaţie cu planul de servicii personalizat 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura

Bibliografie A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din

Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare ACLD (1986). ACLD definition: Specific learning disabilities. ACLD Newsbriefs, pp. 15-16. American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V). Washington

D.C.: Autor. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Bradley, R., Danielson, L., Hallahan, D. P. (2002). Identification of learning disabilities: research to practice. Mahwah,

NJ: Lawrence Erlbaum. Brueggemann Taylor, A. E. (2014). Diagnostic assessment of learning disabilities in childhood: bridging the gap

between research and practice. New York: Springer. Burger, N. R. (2004). A special kind of brain: living with nonverbal learning disability. Philadelphia, PA: Jessica

Kinglsey. Flanagan, D. P., Alfonso, V. C. (2011). Essentials of specific learning disability identification. Hoboken, NJ: Wiley. Fletcher, J. M., Lyon, G. R., Fuchs, L. S., Barnes, M. A. (2007). Learning disabilities: from identification to intervention.

New York: Guilford Press. Goldstein, S., Naglieri, J. A., DeVries, M. (2011). Learning and attention disorders in adolescence: assessment and

treatment (ed. a doua). Hoboken, NJ: Wiley. Grant, G., Goward, P., Richardson, M., Ramcharan, P. (coord.) (2005). Learning disability: a life cycle approach to

valuing people. Maidenhead, Berkshire: Open University Press. Gregory, R. J. (1992). Psychological testing: history, principles, and applications. Boston: Allyn & Bacon. Hallahan, D. P., Kaufman, J. M. (2006). Exceptional learners: introduction to special education (ed. a zecea). New

York: Pearson Education. Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (coord.) (2001). Specific learning disabilities and difficulties in children and

adolescents: psychological assessment and evaluation. Cambridge: Cambridge University Press. Lerner, J. W., Johns, B. H. (2015). Learning disabilities and related mild disabilities (ed. a treisprezecea). Belmont, CA:

Wadsworth. Mather, N., Goldstein, S. (2008). Learning disabilities and challenging behaviors: a guide to intervention and classroom

management (ed. a doua). Baltimore, MD: P. H. Brookes. Mody, M., Silliman, E. R. (2008). Brain, behavior, and learning in language and reading disorders. New York: Guilford

Press. Niedecken, D. (2005). Nameless: understanding learning disability (trad. engl.). New York: Brunner/ Routledge. Pennington, B. F. (2009). Diagnosing learning disorders: a neuropsychological framework (ed. a doua). New York:

Guilford Press. Reason, R., Boote, R. (1994). Helping children with reading and spelling. Londra: Routledge. Reid, R., Lienemann, T. O. (2006). Strategy instruction for students with learning disabilities. New York: Guilford Press. Rennie, J. (2007). Learning disability: physical therapy treatment and management – a collaborative approach (ed. a

doua). Hoboken, NJ: Wiley. Scanlon, D. M., Anderson, K. L., Sweeney, J. M. (2010). Early intervention for reading difficulties: the interactive

strategies approach. New York: Guilford Press. Roşan, A. (coord.) (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi: Polirom. Schiff, R., Joshi, R. M. (coord.) (2016). Interventions in learning disabilities: a handbook on systematic training

programs for individuals with learning disabilities. New York: Springer. Scruggs, T. E., Wong, B. Y. L. (1990). Intervention research in learning disabilities. New York: Springer. Shapiro, E. S. (2011). Academic skills problems: direct assessment and intervention (ed. a patra). New York: Guilford

Press. Singh, N. N., Beale, I. L. (1992). Learning disabilities: nature, theory, and treatment. New York: Springer. Smith, D. D. (1989). Teaching students with learning and behavior problems (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ:

Prentice-Hall. Sternberg, R. J., Spear-Swerling, L. (coord.) (1999). Perspectives on learning disabilities: biological, cognitive,

contextual. Boulder, CO: Westview. Swanson, H. L., Harris, K. R., Graham, S. (coord.) (2003). Handbook of learning disabilities. New York: Guilford Press. Wodrich, D. L., Schmitt, A. J. (2006). Patterns of learning disorders: working systematically from assessment to

intervention. New York: Guilford Press.

Wong, B., Butler, D. (2012). Learning about learning disabilities (ed. a patra). Amsterdam: Elsevier. C. Alte surse utile http://www.ncld.org/ http://www.ldonline.org/indepth/iep http://www.wrightslaw.com/links/free_pubs.htm 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Raspunsuri corecte la subiectele teoretice si practice

Examen scris 70%

10.5. Seminar/ Laborator

Prezența 15% Elaborarea lucrărilor cerute (referate, studii de caz etc)

Referate/studii de caz/proiecte

15%

Standard minum de performanţă

Tratarea corectă a unui subiect de examen. Participarea la 50% dintre activităţile de seminar, practice, inclusiv la dezbateri şi cu 1 referat, practică, prin referate şi dezbateri

FISA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

Anul de studiu 1 Semestrul* 1 Tipul de evaluare finală (E / V / C) E1 Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Ob Numărul de credite 5 Total ore din planul de invatamant 56 Total ore studiu individual 69 Total ore pe semestru 125

Titularul disciplinei * Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza câte o fişă pentru fiecare semestru

Facultatea Psihologie si Stiintele Educatiei

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de invatamant

(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână) Catedra Pedagogie

Profilul

Total

C**

S

L

P

Specializarea Pedagogie/Psihopedagogie speciala

56 28 28

** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

Competente specifice disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) Cunoasterea si intelegerea aparatului conceptual al stiintelor educatiei Intelegerea modului de producere a cunoasterii in stiintele educatiei si a specificului acestora in

raport cu alte domenii stiintifice 2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei) Analiza si explicarea distinctiei dintre educatie si pedagogie Explicarea etapelor dezvoltarii pedagogiei ca domeniu stiintific Explicarea conditiilor si criteriilor de legitimare a stiintelor educatiei Promovarea unei viziuni interdisciplinare asupra educatiei 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) Initierea intr-un sistem de aplicare a conceptelor stiintifice in analiza si interpretarea realitailor

educationale

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala) Promovarea unei atitudini stiintifice in analiza faptelor educationale Analiza si promovarea unui sistem de valori pe care se fundamenteaza educatia si finalitatile sale

Conţinuturi (tematica detaliată)

I. Repere epistemologice privind stiintele a. Ce este stiinta? b. Cunoasterea: geneza, natura cunoasterii, cunoasterea comuna vis-a-vis de

cunoasterea stiintifica c. Conditii de legitimare si validare a stiintei: obiectul, tipul explicatiei, metoda de

cercetare d. Unitatea stiintei: stiintele naturale (stiintele tari), stiintele socio-umane (stiinte

slabe) e. Paradigme si stiluri explicative in stiintele socio-umane

II. Pedagogia – premise ale intemeierii stiintifice a. Repere istorice: de la pedagogie la stiintele educatiei (de la pedagogie la stiinta

educatiei; de la stiinta educatiei la stiintele educatiei) b. Repere epistemologice: identitate si legitimitate

i. Obiect, tip de explicatie, metoda ii. Pluralitatea paradigmatica iii. Stiintele educatiei – un camp pluri si inter disciplinar: relatia cu alte

discipline/domenii de cunoastere. Dezvoltarile stiintelor educatiei: dezvoltari intradisciplinare vs. dezvoltari interdisciplinare

III. Educatia a. Definitii, clarificari conceptuale b. Repere istorice, antropologice si etnoculturale c. Natura educatiei: pozitii teoretice si limitele lor d. Diversificarea campului educational – educatia formala, nonformala si informala,

educatia permanenta, noile educatii e. Functii ale educatiei f. Finalitati ale educatiei g. Educabilitatea

Bibliografie

- L. Antonesei (1966), Paideia. Fundamentele culturale ale personalitatii, Polirom, Iasi (partea I, cap. I si II; partea a IIa, cap. I si II). - L. Barlogeanu (2001), Psihopedagogia artei, Polirom, Iasi (Introducere) - J. Bruner (1996), L’education, entree dans la culture, Ed. Retz, Paris - C. Cucos (1996), Pedagogie, Polirom, Iasi - E. Durkheim (1980), Educatie si sociologie, EDP, Bucuresti (p. 33-43, 50-74, Postfata) - A. Giddens, Sociologie (2000), Ed. ALL, Bucuresti (cap. 2 si 15) - E. Paun (1982), Sociopedagogie scolara, EDP, Bucuresti (cap. I) - E. Paun (1999), Scoala – abordare sociopedagogica, Polirom, Iasi (cap. II) - E. Paun (2005), Introducere in pedagogie, MEC, Proiectul pentru invatamantul rural - E. Paun, D. Potolea (coord.) (2002), Pedagogie, Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Polirom, Iasi (studiile semnate de E. Paun, L. Barlogeanu, A. Nedelcu) - E. Planchard (1992), Pedagogie scolara contemporana, EDP, Bucuresti (partea I, partea a IIa; cap. I, II, III, IV).

Strategii didactice

prelegere, referate, analiza comentariu critic de text, dezbateri

La stabilirea notei finale se iau în considerare

Ponderea in notare, exprimata in %

{Total=100%} - răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 70% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului 30% (seminar) - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc - alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Lucrare scrisa

Cerinţe minime pentru nota 5 (sau cum se acordă nota 5)

Cerinţe pentru nota 10 (sau cum se acordă nota 10)

Stapanirea partiala a competentelor cerute

Stapanirea maximala a capacitatilor mentionate

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale

2. Studiu dupa manual, suport de curs 9. Pregatire examinare finală 10

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10 10. Consultaţii

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10 11. Documentare pe teren 5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET 19

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 10 13. Alte activităţi …

7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 69

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale educației 1.5. Ciclul de studii Licentă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de

evaluare E1 2.7.Regimul

disciplinei Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 2 3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 9 Examinări 10

Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 69

3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum 4.2. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sală de curs cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sală de seminar cu spațiu deschis și videoproiector


1. Cunoașterea și înțelegerea noţiunilor şi ideilor fundamentale ale psihologiei generale. 2. Cunoașterea și interpretarea conceptelor de bază ale psihologiei ştiinţifice privind mecanismele cognitive și reglatorii; 3. Explicarea modului de funcţionare a mecanismelor psihice de prelucrare primară și secundară, de energizare și reglare. 4. Analizarea comparativă a mecanismelor psihice implicate în realizarea cogniţiei, energizării şi autoreglării activităţii şi a comportamentului uman. 5. Aplicarea principiilor, conceptelor şi teoriilor învăţate în activitatea profesională ulterioară.


1. Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor psihologice precum și în utilizarea riguros ştiinţifică a conceptelor, principiilor şi legilor psihologice. 2. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală. 3. Conștientizarea principalelor surse informaționale din domeniu. 4. Dezvoltarea unei abordări etice în cercetare și aplicații practice. 5. Exersarea autonomiei în decizii profesionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dobândirea informațiilor și aptitudinilor necesare pentru

înțelegerea funcţionării mecanismelor psihice 7.2. Obiectivele specifice 1. Efectueză o analiză a literaturii științifice pe teme de psihologie

generală. 2. Interpretează și analizează critic idei descrise în literatura de specialitate precum și rezultatele cercetărilor de psihologie generală. 3. Demonstrează o înțelegere a conceptelor și metodelor legate de psihologie generală. 4. Înțelege și folosește concepele din psihologie generală. 5. Aplică în practică informațiile din psihologie geneală.

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul psihologiei

Conferinţă Prezentare Power Point

Cărţile îndicate la bibliografie

2. Domenii aplicative și direcții noi Conferinţă Prezentare Power Point


3. Câteva repere istorice Conferinţă Prezentare Power Point


4. Ipostazele psihicului (conştiinţa, inconştientul, subconştientul)



5. Metode de cercetare în psihologie Conferinţă Prezentare Power Point


6. Mecanisme cognitive (I): Senzaţia Conferinţă Prezentare Power Point


7. Mecanisme cognitive (II): Reprezentarea și percepția Conferinţă Prezentare Power Point


8. Mecanisme cognitive (III): Gândirea Conferinţă Prezentare Power Point


9. Mecanisme cognitive (IV): Memoria și imaginația Conferinţă Prezentare Power Point


10. Mecanisme reglatorii (I): Motivaţia Conferinţă Prezentare Power Point


11. Mecanisme reglatorii (II): Afectivitatea Conferinţă Prezentare Power Point


12. Mecanisme reglatorii (III): Limbaj și comunicare Conferinţă Prezentare Power Point


13. Mecanisme reglatorii (IV): Voinţa și atenţia Conferinţă Prezentare Power Point


14. Elemente de psihologia personalității și de psihologie socială



Bibliografie A. Suport de curs principal ANIȚEI, M. (2010). Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București. ATKINSON, R.L, ATKINSON R. C., SMITH, E. E., BEM, D. J, (2002). , Introducere în psihologie. Ediția a XI-a., Editura Tehnica, Bucuresti. B. Material de aprofundare ZLATE, M., (1999). Psihologia mecanismelor cognitive, Iaşi, Editura Polirom. C. Alte surse utile PÂNIŞOARĂ, GEORGETA; PÂNIŞOARĂ I.O. (2005). Motivarea eficientă, Ghid practic, Ed. Polirom, Iaşi. PÂNIŞOARĂ, I.O. (2003). Comunicarea Eficientă, Metode de interacţiune educaţională, Ed. Polirom, Iaşi. PIAGET, J., (1965). Psihologia inteligenţei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. POPESCU-NEVEANU, P.(1976). Psihologie generală, curs, Tipografia Universităţii din Bucureşti. RADU, I. (coord.), (1991). Introducere în psihologia contemporană, Cluj-Napoca, Ed. Sincron. SMITH, E., SUSAN NOLEN-HOEKSEMA; BARBARA FREDIKSON; LOFTUS, G. ŞI COLAB. (2005). Introducere în psihologie, Bucureşti, Ed.Tehnică, ZLATE, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Ed. ProHumanitate, Bucureşti ZLATE, M., (2000). Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iaşi. Seminar Metode de predare Observaţii 1. Obiectul psihologiei

Prezentare filme Exerciţii Lectură

Cărţile indicate la bibliografie Internet

2. Domenii aplicative și direcții noi Simulări Exerciţii Lectură


3. Câteva repere istorice Prezentare filme Joc de rol


4. Ipostazele psihicului (conştiinţa, inconştientul, subconştientul)

Prezentare filme Exerciţii Lectură


5. Metode de cercetare în psihologie Prezentare filme Simulări Exerciţii


6. Mecanisme cognitive (I): Senzaţia Prezentare filme Simulări Joc de rol


7. Mecanisme cognitive (II): Reprezentarea și percepția Prezentare filme Lectură


8. Mecanisme cognitive (III): Gândirea Exerciţii Lectură Joc de rol


9. Mecanisme cognitive (IV): Memoria și imaginația Exerciţii Lectură Joc de rol


10. Mecanisme reglatorii (I): Motivaţia Prezentare filme Exerciţii Lectură


11. Mecanisme reglatorii (II): Afectivitatea Exerciţii Lectură Joc de rol


12. Mecanisme reglatorii (III): Limbaj și comunicare Prezentare filme Exerciţii Lectură


13. Mecanisme reglatorii (IV): Voinţa și atenţia Prezentare filme Exerciţii Lectură


14. Elemente de psihologia personalității și de psihologie socială

Prezentare filme Exerciţii


Bibliografie CALLETT, P. (2005). Cartea gesturilor, Ed. Trei, Bucureşti. COSMOVICI, A. (1996). Psihologie generală, Iaşi, Ed. Polirom. DORON, R., PAROT, F., (1994). Dicționar de psihologie, Ed. Humanitas, București. EIBL-EIBESFELDT, I. (1995). Agresivitatea umană, Editura Trei, Bucureşti. FOSS, B. (coord.), (1973). Orizonturi noi în psihologie, Bucureşti, Ed. Enciclopedică Română. GOLU, M., (2002). Bazele psihologiei generale, Bucureşti, Editura Universitară. HAYES, N., ORELL, S. (1997). Introducere în psihologie, Bucureşti, Ed.All. LARROUSE, (2006). Marele dicționar al psihologiei, Ed. Trei, București. LILIENFELD, S.O., LYNN, S.J, RUSCIO, J., BEYERSTEIN, B.L., (2010). 50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlaturarea concepțiilor greșite despre comportamentul uman, Ed.Trei. MOOK, D., (2009). Experimente clasice în psihologie, Ed.Trei, București. NUTA, A., (2004). Abilități de comunicare, Ed.SPER, București.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Informațiile și competențele transmise în acest curs vor facilita: 1. Explicarea modului de funcţionare a fiecărui mecanism, proces sau funcţie psihică. 2. Analizarea comparativă a mecanismelor psihice implicate în realizarea cogniţiei, energizării şi autoreglării activităţii şi a comportamentului uman. 3. Aplicarea principiilor, conceptelor şi teoriilor învăţate în analiza şi evaluarea activităţii, precum şi a comportamentului uman. 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Nivelul de cunoștiințe achiziționate

Examen scris 60%


Nivelul de cunoștiințe achiziționate

Lucrare scrisă 20%

Capacitate de a redacta și susține o prezentare

Preznetare powerpoint și document word

20%

Standard minim de performanţă

50 % răspunsuri corecte la chestionarul tip grilă Capacitatea de a redacta și susține o prezentare

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE 2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5.

Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E1 2.7.Regimul

disciplinei Ob


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 69 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu handicap, a principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei utilizate C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in interventia psihopedagogica C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific C4.1 Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES precum si a principalelor orientari in consilierea acestora C4.2 Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES si ale familiilor acestora pentru explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogica utilizate


CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu deficienta/handicap. CT2 Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific desfasurarii proiectelor si programelor din domeniul stiintelor educatiei

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele particularitatii ale dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la persoanele cu deficiente

7.2. Obiectivele specifice

Obiectivele cursului constau in transmiterea de cunoştinţe referitoare la toate categoriile de handicapaţi si la toate categoriile de persoane cu nevoi sociale, urmărind abilitarea cursanţilor (studenţilor) ca pe baza acestor cunoştinţe sa-si poată aduce o contribuţie majoră la procesul educaţional-recuperativ şi de reintegrare socială a persoanelor aflate în dificultate. Astfel, se va pune accent mai deosebit pe caracteristicile psihofizice, pe manifestările comportamentale şi de constituire a personalităţii persoanelor cu handicap, pe posibilităţile educaţionale si recuperative, pe principiile şi modalităţile de intervenţie psihopedagogică în perspectiva creşterii eficienţei educaţionale şi instructive, pe aplicarea principiilor de recuperare a personalităţii persoanelor cu nevoi speciale care din motive sociale nu se pot integra optim în societate. În acelaşi timp, se va avea în vedere o schimbare generală de atitudine faţă de persoanele cu cerinţe speciale şi de implementare a unei metodologii ştiinţifice bazate atât pe cercetările autohtone cât şi pe experienţa ţărilor ce au cuprins în sistemul lor de protecţie socială aceste tipuri de programe de mulţi ani. Aceste metodologii vor avea în vedere şi o bună colaborare între instituţiile specializate şi familiile acestor persoane.


Observaţii

Psihopedagogia specială în cadrul ştiinţelor psihopedagogice. Relaţiile dintre ramurile şi subramurile psihopedagogiei speciale, importanţa teoretică şi practică. Principiile metodologice fundamentale în analiza handicapurilor. Diversificarea preocupărilor faţă de handicapaţi şi progresele ştiinţifice în domeniu. Delimitări conceptuale. Relaţia dintre starea de handicap-deficienţă şi alte concepte similare. Clasificarea internaţională a handicapurilor şi deficienţelor.

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)

Suport de curs Materiale bibliografice

Handicapul de intelect. Conceptul de handicap de intelect. Cauzele şi clasificarea handicapului de intelect pe baza criteriilor psihologice şi pedagogice. Scara deficienţei de intelect. Simptomatologie şi structura în deficienţa de intelect. Gradul handicapurilor de intelect şi raportul dintre debilitatea mintală, intelectul de limită, handicapul sever şi profund.

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Lectura


Specificul activităţii psihice în handicapul de intelect. Structura funcţiilor şi proceselor psihice în diferitele forme ale handicapului de intelect. Debilitatea mintală şi acţiunea factorilor compensatori. Limite şi perspective în recuperarea handicapaţilor cu debilitate mintală.

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme)


Organizarea procesului instructiv-recuperativ pentru handicapaţi. Probleme psihopedagogice ale organizării unităţilor specifice. Specificul metodologiei folosite în şcoala ajutătoare pentru handicapaţi de intelect. Posibilităţi de profesionalizare şi integrare în activitate şi viaţă a handicapaţilor de intelect. 5. Surdomutitatea şi hipoacuzia. Probleme specifice ale surdopsihologiei si surdopedagogiei. Cauzele şi clasificarea deficienţelor de auz. Particularităţile dezvoltării psihice la surdomuţi, hipoacuzici şi asurziţi. Relaţia dintre limbajul mimico-gesticular şi limbajul dactil în dezvoltarea psihică a handicapatului de auz. Formarea şi dezvoltarea comunicării verbale.

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


Organizarea procesului intructiv-educativ pentru handicapaţii de auz. Metodologia demutizării. Specificul aplicării principiilor didactice în instituţiile speciale pentru handicapaţii de auz. Problemele recuperării biologice, psihice şi sociale a handicapaţilor de auz, prin sistemul de învăţământ din ţara noastră. Integrarea socio-profesionala a handicapaţilor de auz. Problema protejării si recuperării.

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,


Nevăzători şi ambliopi. Rolul tiflopsihologiei şi tiflopedagogiei în studiul deficienţei vizuale şi formularea metodologiei de stimulare şi dezvoltare a activităţii psihice la handicapaţii de văz. Protezare şi compensare. Cauzele si clasificarea deficientelor de vedere. Specificul evoluţiei şi clasificarea proceselor şi funcţiilor psihice.



Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaţii de vedere. Probleme psihologice ale formării scris-cititului în Braille. Formarea abilităţilor de orientare spaţială şi în timp a handicapaţilor de vedere. Integrarea socială şi profesională a nevăzătorilor. Adaptarea la viaţă a slab văzătorilor.



Handicapul neuromotor. Tulburările de motricitate. Relaţia dintre motricitate şi psihomotricitate. Handicapurile fizice şi influenţa lor asupra activităţii.



Locul logopediei în cadrul psihopedagogiei speciale. Obiectul logopediei şi delimitări conceptuale. Etiologia şi clasificarea tulburărilor de limbaj. Definirea şi descrierea principalelor categorii de tulburări de limbaj. Specific şi comun în tulburările de limbaj. Intervenţia logopedului în corectarea tulburărilor de limbaj . Metodologia stimulării şi dezvoltării comunicării verbale la diferite categorii de handicapaţi. Asigurarea reuşitei şcolare şi a integrării în comunitate prin dezvoltarea limbajului şi a comunicării verbale.



Polihandicapul. Caracteristici somato-psihice ale persoanelor cu handicap asociat. Surdo-cecitatea şi autismul. Limitele compensării şi recuperării în cazurile de polihandicap.



Relaţia dintre personalitate, comportament şi comunicare la handicapaţi. Specificul funcţionalităţii acestei relaţii la diferite categorii de handicapaţi. Factorii educaţionali şi recuperativi în devenirea umană.



Normalizarea şi incluziunea persoanelor cu handicap. Contextul atitudinal şi opţional. Posibilităţi, avantaje şi dezavantaje ale includerii handicapaţilor în şcoala de masă.



Egalizarea şanselor. Specificul programelor de educaţie specială în perspectiva incluziunii handicapaţilor în comunitate .



Bibliografie A. Suport de curs principal 1. • VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”, BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002. aprofundare

• BINET A., -„IDEILE MODERNE DESPRE COPII”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1975 • BUICĂ, B., C., - „BAZELE DEFECTOLOGIEI”, ED. ARAMIS, BUCUREŞTI, 2004. (pg. 219 – 238) • CARANTINĂ D.,- „COPII CU TULBURĂRI ÎN SFERA FIZICĂ ŞI PSIHOMOTORIE” ÎN E. VERZA, „GHIDUL

EDUCATORULUI”, TIPOGRAFIA METROPOL, BUCUREŞTI, 1997. (pg. 108 – 123) • DAMASCHIN D.,- „DEFECTOLOGIE-DEFICIENŢA DE VEDERE”, BUCURESŞTI, E.D.P., 1972 • ENĂCHESCU C-TIN,- „TRATAT DE IGIENĂ MINTALĂ”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1996 • GONNET C.,- „LES ECOLIERS INADAPTES”, PARIS, P.U.F., 1968 • JIGĂU M.,- „COPIII SUPRADOTAŢI”, BUCUREŞTI, ED.ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ, 1994 • LILLO J.,- „LES FINALITES ET LES MODALITE DE LA COMMUNICATION DANS L’EDUCATION DES

DEFICIENTS AUDITIFS” EN BULLETIN D’AUDIOPHNOLOGIE, NO.1,1986 • NEAGOE MARIA,- „COPIII CU HANDICAP DE COMPORTAMENT. ETIOLOGIE, FORME ŞI ROLUL

EDUCAŢIONAL ÎN PREVENIREA ACESTUIA, ÎN EDUCAREA ŞI RECUPĂERAREA COPIILOR VULNERABILI” ÎN E. VERZA „GHIDUL EDUCATORULUI”, BUCUREŞTI, TIPOGRAFIA METROPOL, 1997

• MOŢET D.,- „PSIHOPEDAGOGIA RECUPERĂRII HANDICAPURILOR NEUROMOTORII”, BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001

• OLERON P.,- „EDUCAŢIA COPIILOR HANDICAPAŢI FIZIC”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1970 • POPA MARIANA- „COMUNICARE ŞI PERSONALITATE LA DEFICIENTUL DE AUZ”, BUCUREŞTI, ED.

FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001 • POPOVICI D.V.,- „DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE”, BUCUREŞTI,

ED. PRO-HUMANITATE, 2000. (pg. 42 – 172) • PUFAN C.,- „PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE”, VOL.I ŞI II , BUCUREŞTI E.D.P., 1972 ŞI 1982 • RACU-ROŞCA, AURELIA, - “ISTORIA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE – MANUAL – CRESTOMAŢIE, ED.

PONTOS, CHIŞINĂU, 2003 • RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA DEZVOLTĂRII ŞCOLARILOR CU HANDICAP”,BUCUREŞTI, E.D.P.,

1999 • RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL”, BUCUREŞTI, ED. PRO-

HUMANITATE, 2000 • RĂDULESCU,M.,S., - ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI PATOLOGIE SOCIALĂ, ED. HYPERION, BUCUREŞTI,

1991 • ROŞCA MARIANA,- „PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1967 • ROTH W.,- „TIFLOLOGIA. PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR VIZUALI”, CLUJ-NAPOCA. UNIV. BABEŞ-

BOLYAI, 1973 • ROZOREA, ANCA, - „PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE AUZ ÎN DEFICIENŢELE SENZORIALE

DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE Partea a II-a”, E.D. EX PONTO, CONSTANŢA, 2003. (pg. 11 – 38; 127 – 256; 317 – 318)

• ROZOREA ANCA, DEFICIENŢELE SENZORIALE DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE, vol I şi II, Ed. Ponta Constanţa, 2003

• RUSU C-TIN ŞI COLAB.- „DEFICIENŢĂ, INCAPACITATE, HANDICAP”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 1997. (pg.11 – 127)

• SILLAMY, N.- „DICTIONAR DE PSIHOLOGIE – LAROUSSE”, ED. UNIVERS ENCICLOPEDIC, (pg. 139)

• BUCURESTI, 1996 • STĂNICĂ I, POPA MARIANA, POPOVICI D.V.,- „PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ- DEFICIENŢA DE AUZ”,

BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2001 • ŞCHIOPU, URSULA, VERZA, E.- „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR – CICLURILE VIEŢII”, E.D.P.,

BUCUREŞTI, 1997 • ŞTEFAN M.- „PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU HANDICAP DE VEDERE”, BUCUREŞTI, ED. PRO-

HUMANITATE, 1999. (pg. 7 – 120) • VERZA E. – Psihopedagogie specială, Bucureşti, E.D.P.,1998 • VERZA, E., VERZA, E.F. - „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR”, Ed. Pro Humanitas, 2000 • VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”,

BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002. (pg. 42 – 68) • VERZA E.F.,- „INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU HANDICAP ASOCIAT, SEVER ŞI PROFUND”

ÎN E. VERZA ŞI E. PĂUN (COORD.) „EDUCAŢIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU HANDICAP”, IAŞI, TIPOGRAFIA MULTIPRINT, 1998. (pg. 143 – 144)

• • ZAZZO, R., COORD. - „DEBILITĂŢILE MINTALE”, E.D.P., BUCUREŞTI, 1979. (pg 28; 40 –67; 71 –

108;110 – 135; 372 – 401) C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1. Specificul personalitatii si comportamentului la debilii mintal.

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura

Materiale bibliografice Suporturi audio-video

2. Rolul jocului in deyvoltarea comunicarii verbale la diferite categorii de handicapati

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii


3. Continutul comunicarii prin desen la copiii cu handicap de auz

Studiu individual Lectura Studii de caz


4. Relatia dintre tulburarile de pronuntie si tulburarile de scris la diferitecategorii de handicapati

Studiu individual Tehnicile audiovizuale


5. Valente formative si informative ale jocului didactic in scoala speciala

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


6. Secificul memoriei debilului mintal Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


7. Contributia activitatilor practice la formarea abilitatilor social-profesionale



8. Alcatuirea si dezvoltarea unor programe de recuperare din perspectiva educatorului



9. Modalitati de prevenire si educare a tulburarilor de comportament



10. Caracteristici generale ale activitatatii psihice la copiii cu handicap de intelect

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studii de caz


11. Specificul gandirii si limbajului la surdomuti Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura


12. Particularitati ale activitatii psihice la handicapatii de vaz; insusirea scris-cititului in Braille



Exerciţii Studii de caz

13. Specificul relatiei dintre comportament - comunicare – personalitate la handicapati



14. Limite si perspective in integrarea scolara a copiilor handicapati

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii Studii de caz


Bibliografie 1. 1. BINET A., -„IDEILE MODERNE DESPRE COPII”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1975 2. BUICĂ, B., C., - „BAZELE DEFECTOLOGIEI”, ED. ARAMIS, BUCUREŞTI, 2004. (pg. 219 – 238) 3. CARANTINĂ D.,- „COPII CU TULBURĂRI ÎN SFERA FIZICĂ ŞI PSIHOMOTORIE” ÎN E. VERZA, „GHIDUL EDUCATORULUI”, TIPOGRAFIA METROPOL, BUCUREŞTI, 1997. (pg. 108 – 123) 4. DAMASCHIN D.,- „DEFECTOLOGIE-DEFICIENŢA DE VEDERE”, BUCURESŞTI, E.D.P., 1972 5. ENĂCHESCU C-TIN,- „TRATAT DE IGIENĂ MINTALĂ”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1996 6. GONNET C.,- „LES ECOLIERS INADAPTES”, PARIS, P.U.F., 1968 7. JIGĂU M.,- „COPIII SUPRADOTAŢI”, BUCUREŞTI, ED.ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ, 1994 8. LILLO J.,- „LES FINALITES ET LES MODALITE DE LA COMMUNICATION DANS L’EDUCATION DES DEFICIENTS AUDITIFS” EN BULLETIN D’AUDIOPHNOLOGIE, NO.1,1986 9. NEAGOE MARIA,- „COPIII CU HANDICAP DE COMPORTAMENT. ETIOLOGIE, FORME ŞI ROLUL EDUCAŢIONAL ÎN PREVENIREA ACESTUIA, ÎN EDUCAREA ŞI RECUPĂERAREA COPIILOR VULNERABILI” ÎN E. VERZA „GHIDUL EDUCATORULUI”, BUCUREŞTI, TIPOGRAFIA METROPOL, 1997 10. MOŢET D.,- „PSIHOPEDAGOGIA RECUPERĂRII HANDICAPURILOR NEUROMOTORII”, BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001 11. OLERON P.,- „EDUCAŢIA COPIILOR HANDICAPAŢI FIZIC”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1970 12. POPA MARIANA- „COMUNICARE ŞI PERSONALITATE LA DEFICIENTUL DE AUZ”, BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2001 13. POPOVICI D.V.,- „DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2000. (pg. 42 – 172) 14. PUFAN C.,- „PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE”, VOL.I ŞI II , BUCUREŞTI E.D.P., 1972 ŞI 1982 15. RACU-ROŞCA, AURELIA, - “ISTORIA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE – MANUAL – CRESTOMAŢIE, ED. PONTOS, CHIŞINĂU, 2003 16. RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA DEZVOLTĂRII ŞCOLARILOR CU HANDICAP”,BUCUREŞTI, E.D.P., 1999 17. RADU GH.,- „PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2000 18. RĂDULESCU,M.,S., - ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI PATOLOGIE SOCIALĂ, ED. HYPERION, BUCUREŞTI, 1991 19. ROŞCA MARIANA,- „PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI”, BUCUREŞTI, E.D.P., 1967 20. ROTH W.,- „TIFLOLOGIA. PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR VIZUALI”, CLUJ-NAPOCA. UNIV. BABEŞ-BOLYAI, 1973 21. ROZOREA, ANCA, - „PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE AUZ ÎN DEFICIENŢELE SENZORIALE DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE Partea a II-a”, E.D. EX PONTO, CONSTANŢA, 2003. (pg. 11 – 38; 127 – 256; 317 – 318) 22. ROZOREA ANCA, DEFICIENŢELE SENZORIALE DIN PERSPECTIVA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE, vol I şi II, Ed. Ponta Constanţa, 2003 23. RUSU C-TIN ŞI COLAB.- „DEFICIENŢĂ, INCAPACITATE, HANDICAP”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 1997. (pg.11 – 127) 24. SILLAMY, N.- „DICTIONAR DE PSIHOLOGIE – LAROUSSE”, ED. UNIVERS ENCICLOPEDIC, (pg. 139)

BUCURESTI, 1996 25. STĂNICĂ I, POPA MARIANA, POPOVICI D.V.,- „PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ- DEFICIENŢA DE AUZ”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 2001 26. ŞCHIOPU, URSULA, VERZA, E.- „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR – CICLURILE VIEŢII”, E.D.P., BUCUREŞTI, 1997 27. ŞTEFAN M.- „PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU HANDICAP DE VEDERE”, BUCUREŞTI, ED. PRO-HUMANITATE, 1999. (pg. 7 – 120) 28. VERZA E. – Psihopedagogie specială, Bucureşti, E.D.P.,1998 29. VERZA, E., VERZA, E.F. - „PSIHOLOGIA VÂRSTELOR”, Ed. Pro Humanitas, 2000 30. VERZA E.F.- „INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ŞI ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ”, BUCUREŞTI, ED. FUNDAŢIEI HUMANITAS, 2002. (pg. 42 – 68) 31. VERZA E.F.,- „INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU HANDICAP ASOCIAT, SEVER ŞI PROFUND” ÎN E. VERZA ŞI E. PĂUN (COORD.) „EDUCAŢIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU HANDICAP”, IAŞI, TIPOGRAFIA MULTIPRINT, 1998. (pg. 143 – 144) 32. ZAZZO, R., COORD. - „DEBILITĂŢILE MINTALE”, E.D.P., BUCUREŞTI, 1979. (pg 28; 40 –67; 71 – 108;110 – 135; 372 – 401) 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%



1

FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Stiințele Educației 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Pedagogie 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei GÂNDIRE CRITICĂ. ETICĂ ŞI INTEGRITATE ACADEMICĂ

2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare C/I 2.7.Regimul disciplinei Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Din care Curs 1 3.3. Seminar/laborator 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ

28 3.5. Din care Curs 14 3.6. Seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă -

3.7. Total ore de studiu individual 22 3.8. Total ore pe semestru 50 3.9. Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului - spații și dotări curente (amfiteatru), echipamente multimedia (Laptop,

videoproiector, sistem amplificare audio). 5.2. de desfăşurare a seminarului - sală de seminar/ amfiteatrul unde se ţine cursul.

2


• Identificarea şi înţelegerea structurii argumentative a unui text sau discurs; • Recunoaşterea şi evitarea erorilor frecvente din gândire şi argumentare; • Detectarea structurii logice a raţionamentelor în dezbateri şi argumentӑri; • Dezvoltarea unei atitudini critice cu privire la dezbateri şi argumentӑri.


• Identificarea şi articularea critică a perspectivelor diferite, semnalând consecinţele lor; • Recunoaşterea situaţiilor din viaţa de zi cu zi în care o lege logică sau un principiu moral se aplică; • Dezvoltarea capacităţii de dialog constructiv cu persoane sau organizaţii care au angajamente

diferite, raţionează diferit, sau au seturi diferite de valori. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

• Formarea şi cultivarea unei atitudini de onestitate intelectuală, concretizată în dialog argumentat, cercetare temeinică şi explorarea unor perspective diferite de cea personală.

7.2. Obiectivele specifice • Identificarea temei şi precizarea poziţiei adoptate în raport cu aceasta; • Prezentarea celui mai puternic argument în favoarea poziţiei alese; • Prezentarea celui mai puternic contra-argument împotriva poziţiei alese; • Rӑspunsul la argumentul de la punctul precedent şi prezentarea concluziei acestui

demers. 8. Conţinuturi Curs Metode de predare Observaţii

1. Curs introductiv: gândire clarӑ şi criticӑ Dezbatere: relaţia dintre gândirea criticӑ şi etica academicӑ

2. Condiţii necesare şi suficiente. Definiţii • Identificarea temei unui text. • Importanţa definirii termenilor - cheie.

Redactarea Temei 1, individual (scris) şi pe perechi (inter-evaluare)

Predarea Temei 1 (opţională)

3. Capcane lingvistice Argumentare şi persuasiune. Exerciţii de scriitură, peer review şi revizuire de text.

4. Adevărul și concepte logice de bază • Teze controversate şi utilitatea identificării formei

lor logice pentru a le critica sau susţine. Exerciţii pe perechi

5. Ce este un raţionament deductiv bun? Producţia şi evaluarea deducţiilor zilnice. Exerciţii în grupuri mici

6. Raționamente inductive, și moduri ale gândirii științifice • Rolul datelor în clarificarea afirmaţiilor de tipul

“mai mult” sau “mai puţin”. • Skill-ul de a şti ce date să cerem sau să căutăm.

Exerciţii în grupuri mici

7. Raționamente morale • Argumentare etică • Cum analizăm o problemă etică? • Identificarea dilemelor morale în viaţa zilnică. • Ne putem raţiona ieşirea dintr-un impas moral?

Dezbatere pe cazuri

8. Noțiuni fundamentale de etică • Concepte și distincții fundamentale: moral –

imoral – amoral

Exerciţii individuale de articulare conceptuală a unor reprezentări curente

Predarea Formularului (opţională)

3

• Moralitate, legalitate, religie • Structura unui eseu. Exemple de eseuri pe teme

de etică aplicată. 9. Teorii etice

• Ce sunt teoriile etice și de ce ne sunt utile? • Etica respectului față de persoane Etica fericirii

generale Etica vieții virtuoase (împlinite)

Exerciţii în grupuri mici despre cum aceleaşi situaţii morale sunt concepute diferit din diverse perspective etice

10. Etica academică (a cercetării) • Reguli morale și de etică în spațiul academic. • Comportamente imorale în universitate și

consecințele lor.

Exerciţii în grupuri mici: Care este imaginea bunei cercetări? Dar a făptuitorilor ei? Cercetarea ca onestitate intelectuală

Stabilirea examenului final

11. Etica publicării • Plagiatul • Autorat și coautorat • Originalitatea rezultatelor

Dezbatere Ce este un autor? Reprezentări ale autorilor în viaţa zilnică, în literatură şi în cercetare. Cazuri-limită împărtăşite în dezbatere

Predarea ciornei de eseu (draft-ului; obligatorie).

12. Etica scriiturii

Atelier de revizuire a textelor Motivele pentru care rescriem Exerciţii individuale pe tema eseului ales Corectura lor pe perechi

13. Concluzie • Cum putem crea o universitate morală?

Dezbatere: întrebări și direcții deschise în etica academică

Predarea eseului final

Bibliografie A. Suport de curs principal 1. Lau, J.Y.F. (2011) An Introduction to Critical Thinking and Creativity. Think more, think better, Wiley Blackwell. 2. Socaciu, E., C. Vică, E. Mihailov, T. Gibea, V. Mureșan și M. Constantinescu (2018) Etică și integritate

academică, Editura Universității din București.

B. Material de aprofundare

1. Dwyer, S.W. și G.L. Rainbolt (2014) Critical Thinking: The Art of Argument, Cengage Learning. 2. Forbes, G. (1994) Modern Logic, Oxford University Press.

C. Alte surse utile

1. Toulmin, S.E. (2003) The Uses of Argument, Cambridge University Press. Seminar Metode de predare Observaţii Corespunzător temelor cursului. Lucrul individual, pe perechi,

pe grupuri mici, inter-evaluare şi feedback, învăţarea prin descoperire şi pe bază de probleme.

Pregătirea împreună şi revederea individuală a temelor predate la curs.

Bibliografie: coincide cu aceea de la curs.

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Examen 50% 10.5. Seminar Activitate seminar (60%)

50% Draft (20%) Eseu (20%)


Pentru a putea promova seminarul este necesar ca studentul să fie prezent la cel puţin jumătate plus unul dintre seminarii, şi să fi predat deopotrivă draft-ul şi eseul. Examenul devine facultativ pentru studenţii care au obţinut cel puţin nota 7 la seminar.

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ

Anul de studii I Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) C Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite 2 Total ore din planul de învățământ 28 Total ore studiu individual 22 Total ore pe semestru 50

Titularul disciplinei

* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru

Facultatea Psihologie și Științele Educației


(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână) Departamentul Psihopedagogie Speciala

Domeniul Stiinte ale Educatiei

Total

C**

S

L

P

Program de studii Licenţă

28 0 28 0 0


Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

Competențe specifice disciplinei

1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) • Abilitatea de a recepta si redacta lucrari stiintifice in limba engleza. • Intelegerea discursului oral si scris in limba engleza la cursuri si conferinte de specialitate. 2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

• Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris si contextul sau, identificarea tehnicilor argumentative si de construcţie a mesajului in limba romana si in limba engleza

• Receptarea corecta a discursurilor orale si scrise la nivel B1-B2; producerea fluenta si spontana de texte orale si scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul si stilul in funcţie de destinatar, de tipul de text si de subiectul tratat.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) • Traducerea textelor de specialitate • Interpretarea corecta de mesajele scrise si orale folosind limbaj de speciaitate • Producerea de mesaje scrise si orale folosind limbaj de specialitate • Redactarea de lucrari stiintifice in limba engleza

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala) Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale


1. CV in format europass Date cu caracter personal

Istorie profesionala

Conferinţă Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme)

Materialul pentru examinare: - folder trimis pe email

2. Traducere – limbaj de specialitate Teoriile invatarii



3. Scrisoare de intentie Date cu caracter personal




4. Traducere – limbaj de specialitate Invatarea experientiala



5. Motivatia pentru cariera Date cu caracter personal




6. Traducere – limbaj de specialitate Practica reflexiva



7. Articolul stiintific – structura Limbaj academic (specializat-psihologie)



Bibliografie

Articole publicate in reviste de specialitate, recomandate in bibliografia cursurilor obligatorii Korthagen, F. and Vasalos, A. (2005). Levels in reflection: core reflection as a means to enhance professional growth. Teachers and Teaching: theory and practice, 11(1), 47-71. Russell, T. (2005). Can reflective practice be taught?. Reflective Practice, 6(2), 199 – 204. Billett, S. (2001). Learning through working life: interdependencies at work. Studies in Continuing Education, 23(1), 19-35 Ghaye, T. (2005). Reflection as a catalyst for change. Reflective Practice, 6(2), 177-187. Hill, R. (2005). Reflection as a professional development strategy during organisational change. Reflective Practice, 6(2), 213-220. Materiale video- conferinte, dezbateri, prezentari (www.ted.com)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Janeta Lupu. English Practical Course Workbook. Advanced Level. Fundatia Romania de Maine, 2006. Janeta Lupu, Ana-Maria Birtalan, Oana Buzea. English Practical Course for First Year Students. Fundatia Romania de Maine, 2007. Şerban, D., Drǎguşin, D. English Practical Course for Second Year Students, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine. 2007. Ronald Carter, Rebeca Hughes and Michael McCarthy. Exploring Grammar in Context, Cambridge University Press, 2005.

Strategii didactice

Conferinţă Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)



{Total=100%} - răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc - alte activităţi (precizaţi) Portofoliu

100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Portofoliul va cuprinde 7 teme din cele 14 realizate in clasa, la finalul fiecarei intalniri. Fiecare tema este legata de specificul intalnirii din saptamana respectiva, studentul avand posibilitatea sa aduca imbunatatiri pe parcursul semestrului. Criteriile de evaluare se refera la: coerenta in exprimarea scrisa, congruenta ideilor, legatura cu tema discutata in clasa, nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticala si varietatea vocabularului de specialitate utilizat.


1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 2 8. Pregătire prezentări orale 0

2. Studiu dupa manual, suport de curs 2 9. Pregatire examinare finală 0

3. Studiul bibliografiei minimale indicate 2 10. Consultaţii 0

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 2 11. Documentare pe teren 0 5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR 2 12. Documentare pe INTERNET 4

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 8 13. Alte activităţi … 0

7. Pregatire lucrări de control 0 14. Alte activităţi … 0


FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ

Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală (E / V / C) C Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite 2 Total ore din planul de învățământ 28 Total ore studiu individual 22 Total ore pe semestru 50

Titularul disciplinei

* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru



(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână) Departamentul PSIHOLOGIE

Domeniul PSIHOLOGIE

Total

C**

S

L

P

Program de studii PSIHOLOGIE

28 0 28 0 0


Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)


1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) • Abilitatea de a recepta si redacta lucrari stiintifice in limba engleza. • Intelegerea discursului oral si scris in limba engleza la cursuri si conferinte de specialitate. 2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

• Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris si contextul sau, identificarea tehnicilor argumentative si de construcţie a mesajului in limba romana si in limba engleza

• Receptarea corecta a discursurilor orale si scrise la nivel B1-B2; producerea fluenta si spontana de texte orale si scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul si stilul in funcţie de destinatar, de tipul de text si de subiectul tratat.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) • Traducerea textelor de specialitate • Interpretarea corecta de mesajele scrise si orale folosind limbaj de speciaitate • Producerea de mesaje scrise si orale folosind limbaj de specialitate • Redactarea de lucrari stiintifice in limba engleza

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala) Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale


1. Traducere – limbaj de specialitate Inventarul stilurilor de invatare



2. Articolul stiintific – redactare Limbaj academic (specializat-psihopedagogie)



3. Traducere – limbaj de specialitate Motivatia



4. Articolul stiintific – publicare Limbaj academic (specializat-psihologie)



5. Traducere – limbaj de specialitate Efectul Pygmalion



6. Participarea la conferinte internationale Limbaj academic (specializat-psihologie)



7. Traducere – limbaj de specialitate Tehnici de persuasiune



Bibliografie

Articole publicate in reviste de specialitate, recomandate in bibliografia cursurilor obligatorii. Exemplu: Korthagen, F. and Vasalos, A. (2005). Levels in reflection: core reflection as a means to enhance professional growth. Teachers and Teaching: theory and practice, 11(1), 47-71. Russell, T. (2005). Can reflective practice be taught?. Reflective Practice, 6(2), 199 – 204. Billett, S. (2001). Learning through working life: interdependencies at work. Studies in Continuing Education, 23(1), 19-35 Ghaye, T. (2005). Reflection as a catalyst for change. Reflective Practice, 6(2), 177-187. Hill, R. (2005). Reflection as a professional development strategy during organisational change. Reflective Practice, 6(2), 213-220. Materiale video- conferinte, dezbateri, prezentari (www.ted.com)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Janeta Lupu. English Practical Course Workbook. Advanced Level. Fundatia Romania de Maine, 2006. Janeta Lupu, Ana-Maria Birtalan, Oana Buzea. English Practical Course for First Year Students. Fundatia Romania de Maine, 2007. Şerban, D., Drǎguşin, D. English Practical Course for Second Year Students, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine. 2007. Ronald Carter, Rebeca Hughes and Michael McCarthy. Exploring Grammar in Context, Cambridge University Press, 2005.

Strategii didactice

Conferinţă Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)



{Total=100%} - răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc - alte activităţi (precizaţi) Portofoliu

100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Portofoliul va cuprinde 7 teme din cele 14 realizate in clasa, la finalul fiecarei intalniri. Fiecare tema este legata de specificul intalnirii din saptamana respectiva, studentul avand posibilitatea sa aduca imbunatatiri pe parcursul semestrului. Criteriile de evaluare se refera la: coerenta in exprimarea scrisa, congruenta ideilor, legatura cu tema discutata in clasa, nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticala si varietatea vocabularului de specialitate utilizat.









FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ

Anul de studii I Semestrul* I Tipul de evaluare finală (E / V / C) C1 Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite 2 Total ore din planul de învățământ 28 Total ore studiu individual 22 Total ore pe semestru 50

Titularul disciplinei * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru





Total

C**

S

L

P

Program de studii Licență

28 0 28 0 0


Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii) Folosirea limbii franceze şi a terminologiei de specialitate într-un context academic


1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) ▪ Cunoașterea şi utilizarea adecvată a structurilor gramaticale, conversaţionale şi discursive specifice limbii

franceze ▪ Ințelegerea discursului oral și scris în limba franceză, în contexte variate

2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

▪ Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris și contextul său, identificarea tehnicilor argumentative și de construcţie a mesajului în limba română și în limba franceză

▪ Receptarea corectă a discursurilor orale și scrise la nivel B1-B2; producerea fluentă și spontană de texte orale și scrise (inclusiv traduceri) B1-B2, adaptând vocabularul și stilul în funcţie de destinatar, de tipul de text si de subiectul tratat.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) ▪ Elaborarea dialogurilor situaţionale ▪ Utilizarea în mod creativ a structurilor lexicale asimilate, în situaţii concrete de exprimare scrisă şi orală

(realizarea unui CV în format Europass, redactarea unei scrisori de intenţie/ motivație, descrierea unui personaj, autoportretul)

▪ Analiza, interpretarea și argumentarea diferitelor tipuri de texte din domeniul de pregătire (chestionare, articole de ziar, reportaje, studii ştiinţifice etc.).

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala)

• Promovarea unei atitudini de relaţionare şi comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă; • Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea în limba franceză a unor noţiuni generale din domeniul Psihologiei; • Valorificarea potențialului informativ, formativ și educativ al comunicării interculturale.


8.2. Seminar Metode de predare 1 Le « moi » officiel : rédiger un CV Europass Explicaţie

Exerciţii Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat Analiza de documente oficiale (CV)

2 Le « moi » officiel : rédiger une lettre de candidature Brainstorming Exerciţii Analiza de documente oficiale (scrisoare de intenţie) Tutorial video

3 Qui suis-je? Qui sont les autres? (1) : Le questionnaire de Proust

Lectura Tehnici audiovizuale (Prezentare Power Point, document video) Exerciţii

4 Qui suis-je? Qui sont les autres? (1) : Le portrait dans les arts/ L’autoprortrait

Dialog Lectura în lanţ Analiza de text Turul galeriei

Bibliografie Suport de curs: Petrescu, A. (2011). Curs de limba franceză (sem.I). Bucureşti: Editura CREDIS BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ DELF B1. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Mubanga Beya A., CLE International, 2006 DELF B2. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Daill, A., CLE International, 2006 Réussir le DELF – Niveau B2 du Cadre européen commun de référence, Dupoux, B., Havard, A.-M., Martial, M., Weeger, M., Centre International d’études pédagogiques, Ed. Didier, 2006 Documente autentice audio-video (ex : https://www.youtube.com/watch?v=XgNbAPyLb8U, https://www.youtube.com/watch?v=svnVzFEDlvI)

Strategii didactice

Strategii interactive: Dialog, conversație Analiza de text Exerciții Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, materiale audio/ video)


Ponderea in notare, exprimata in % {Total=100%}

- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 70% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - - testarea periodică prin lucrări de control -

- testarea continuă pe parcursul semestrului - - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 30%

https://www.youtube.com/watch?v=XgNbAPyLb8U

https://www.youtube.com/watch?v=svnVzFEDlvI

- alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Portofoliul individual va cuprinde 3 componente: elaborarea unui CV personal în format Europass, realizarea unei scrisori de motivație pentru una dintre cele 3 situații prezentate în suportul de curs, un autoportret. Criteriile de evaluare se referă la: coerența în exprimarea scrisă, congruența ideilor, respectarea criteriilor de redactare indicate, nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticală și varietatea vocabularului de specialitate utilizat.









FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ

Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală (E / V / C) C2 Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Op Numărul de credite 2 Total ore din planul de învățământ 28 Total ore studiu individual 22 Total ore pe semestru 50

Titularul disciplinei LECT. UNIV . DR. ANCA PETRESCU * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru





Total

C**

S

L

P

Program de studii Licență

28 0 28 0 0


Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii) Folosirea limbii franceze şi a terminologiei de specialitate într-un context academic


1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) ▪ Cunoașterea şi utilizarea adecvată a structurilor gramaticale, conversaţionale şi discursive specifice limbii

franceze ▪ Obţinerea de către studenţi a unei fluenţe convenabile pentru dialog pe teme de specialitate

2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)

▪ Interpretarea relaţiei dintre mesajul oral sau scris și contextul său, identificarea tehnicilor argumentative și de construcţie a mesajului în limba română și în limba franceză

▪ Explicarea şi interpretarea corectă a termenilor utilizaţi pe baza textelor de specialitate studiate (în limba franceză)

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare)

▪ Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor necesare pentru redactarea unui referat, articol etc. pe teme de specialitate;

▪ Dezvoltarea capacităţii de a efectua corect traduceri din limba franceză în limba română şi de a redacta cu acurateţe retroversiuni din limba română în limba franceză, folosind termeni de specialitate. Analiza, interpretarea și argumentarea diferitelor tipuri de texte din domeniul de pregătire (chestionare, articole de ziar, reportaje, studii ştiinţifice etc.).

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala)

▪ Promovarea unei atitudini de relaţionare şi comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă; ▪ Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea în limba franceză a unor noţiuni generale din domeniul

Psihologiei; ▪ Cunoaşterea şi utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante pentru redactarea unor articol de

specialitate în limba franceză. ▪ Valorificarea potențialului informativ, formativ și educativ al comunicării interculturale.

Conţinuturi (tematica detaliată) Seminar Metode de predare 1 Psychologie et psychanalyse: La timidité (10 ore) Conversaţie euristică

Material video (reportaj) Dezbatere

2 Les émotions et les micro-expressions du visage (8 ore) Lectura explicativă Exerciţii de argumentare Vizionare documentar

3 Que nous disent les dessins d’enfants ? (10 ore) Lectura Tehnici audiovizuale Studii de caz

Bibliografie Suport de curs: Petrescu, A. (2011). Curs de limba franceză (sem.I). Bucureşti: Editura CREDIS

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. DELF B1. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Mubanga Beya A., CLE International, 2006 2. DELF B2. 200 activités (avec CD audio), Bloomfield, A., Daill, A., CLE International, 2006 3. Réussir le DELF – Niveau B2 du Cadre européen commun de référence, Dupoux, B., Havard, A.-M., Martial, M., Weeger, M., Centre

International d’études pédagogiques, Ed. Didier, 2006 4. Révisions. 450 nouveaux exercices – niveau avancé, Huet C., Vidal S., CLE International, 2005. 5. Royer, J. - Que nous disent les dessins d’enfants ?, Paris, Ed. Hommes et Perspectives, 1995 6. www.psy-coach.fr 7. https://enseigner.tv5monde.com/fiches-pedagogiques-fle 8. Documente autentice audio-video (ex : https://www.youtube.com/watch?v=QRaSjXiBf5c&t=2s,

https://www.youtube.com/watch?v=iqnGv3Z6UlA ș.a.)

Strategii didactice

Strategii interactive: Dialog, conversație Analiza de text Exerciții de traducere și retroversiune Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, materiale audio/ video)



{Total=100%} - răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 70% - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator - - testarea periodică prin lucrări de control -

- testarea continuă pe parcursul semestrului - - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 30% - alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://www.psy-coach.fr/

https://www.youtube.com/watch?v=QRaSjXiBf5c&t=2s

https://www.youtube.com/watch?v=iqnGv3Z6UlA

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Portofoliul individual, susținut oral în cadrul colocviului final, va cuprinde un articol științific din domeniul de studii (Psihologie), scris în limba franceză, rezumatul său în franceză și traducerea integrală în limba română. Criteriile de evaluare se referă la: coerența în exprimarea scrisă, congruența ideilor, nivel B1-B2 pentru corectitudinea gramaticală și varietatea vocabularului de specialitate utilizat, fluența discursului oral.









FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licentă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PROTECTIE SPECIALA

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu

I 2.5. Semestrul

I 2.6. Tipul de evaluare

E1 2.7.Regimul disciplinei

Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care

Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 1

3.4. Total ore din planul de învăţământ

42 3.5. Din care Curs

28 3.6. Seminar/laborator

14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 6 Examinări 2 Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 58 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale

Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare 4.2. de competenţe Asistenta sociala a persoanelor aflate in dificultate 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs

Videoproiector Tabla

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului

Slala de seminar Tabla Videoproiector, laptop


• Cunoasterea si intelegerea fundamentelor teoretice ale protecţiei speciale în contextul politicilor sociale şi ale psihopedagogiei speciale;

• Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale disciplinei şi utilizarea lor corectă; Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi teoriilor specifice disciplinei

• Cunoaşterea structurii şi a modului de funcţionare a sistemului de protecţie socială şi specială;

• Explicarea mecanismelor de intervenţie ale statului în asigurarea protecţiei speciale;

• Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de cercetare a fenomenelor ce determină protecţia copilului, a persoanelor cu deficienţă, a bătrânilor

• Compararea modalităţilor româneşti de intervenţie cu cele ale statelor U.E


• Elaborarea de proiecte destinate ameliorării unor probleme identificate la nivel social.

• Identificarea şi caracterizarea principalelor categorii de persoane care fac obiectul protecţiei sociale şi a protecţiei speciale.

• Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de problematica legată de persoanelor defavorizate, discriminate şi a grupurilor cu risc.

• Cunoaşterea unor modalităţi de combatere a fenomenului de violenţă în familiei

• Cunoaşterea specificului actului managerial în cazul protecţiei speciale a copilului cu cerinţe educaţionale

speciale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Insusirea de catre studenti a principiilor, teoriilor si modelelor de organizare ale protectiei speciale

7.2. Obiectivele specifice Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei. Cunoaşterea obiectului de studiu al disciplinei şi familiarizarea cu conceptele. Înţelegerea necesităţii studiului acestei discipline, Istoricului dezvoltării disciplinei în corelaţie cu altele. Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi teoriilor specifice disciplinei. Cunoaşterea etapelor ce trebuie urmate într-o intervenţie socială. Cunoaşterea legislaţiei cu privire la posibilităţile şi tipurile de intervenţie Realizarea de proiecte de interventie sociala in domeniul protectiei speciale


Observaţii

1 Istoricul apariţiei şi evoluţiei protecţiei speciale.

Prelegere interactiva Suport de curs Recomandari

Consideraţii privind conceptul de politică socială

bibliografice

2 Protecţie socială – protecţie specială Prestaţii sociale şi servicii sociale

Prelegre interactiva

3 Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap in Romania

Prelegere interactiva

4 Politici sociale în domeniul populaţiei şi familiei


5 Problematica tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului


6 Aspecte privind maltratarea copilului


7 Protecţia socială a grupurilor discriminate, defavorizate si a persoanelor cu deficienţe


8 Protecţia socială a persoanelor de vârsta a treia.


9 Prestatii sociale si servicii sociale pentru familie, copii si persoane cu handicap


10 Strategia de elaborare şi designul unui proiect de finanţare pentru serviciile de asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii elaborarii unui proiect : 1.Asigurarea durabilitatii, 2.Identificarea problemelor, 3.Stabilirea scopului,

Prelegere interactiva Exemplificare Blended learning

Suport de curs Link-uri recomandate

11 Strategia de elaborare şi designul unui proiect de finanţare pentru serviciile de asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii elaborarii unui proiect : 4.Identificarea partenerilor, 5.Stabilirea populatiei tinta, 6.Stabilirea obiectivelor proiectului, Stabilirea indicatorilor cantitativi si calitativi,

Prelegere interactiva Evemplificare


12 Strategia de elaborare şi designul unui proiect de finanţare pentru serviciile de asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii elaborarii unui proiect : 7.Operationalizarea obiectivelor in activitati, 8.Analiza resurselor, 9.Planificarea activitatilor, 10 Elaborarea planului de evaluare,

Prelegere interactiva Exemplificare Simulare


13 Strategia de elaborare şi designul unui proiect de finanţare pentru serviciile de asistenţă socială şi de protectie specială. Pasii elaborarii unui proiect : 11. Construirea

Prelegere interactiva Exemplificare Simulare


bugetului 12. Rezultate asteptate, 13.Identificarea factorilor de risc, 14. Argumentarea durabilitatii proiectului, 15.Justificarea proiectului, 16. Elaborerea titlului proiectului, 17. Realizarea rezumatului proiectului 14 Criterii de evaluare a proiectului Prelegere interactiva

Exemplificare Simulare

Bibliografie A. Suport de curs principal B. Material de aprofundare Alexiu, T., Sellick, C., Asistenta sociala in Marea Britanie si in Romania, UNICEF, Bucuresti, 2000 Bocancea, C., George Neamţu (1999). Elemente de asistenţă socială. Collegium Polirom,; Compton, B., Galaway, B., Social work proces, The Dorsey Press, Homewood, Illinois, 1984; Coulshed, V., (1993), Practica asistenţei sociale, Ed. Alternative, Bucureşti; Gherghinescu, R. (2001). Anotimpurile empatiei, Bucureşti: Ed. Atos; Howe, D., Introducere in teooria aisistentei sociale, Ed. Marklink, Bucuresti, 2000. Ionescu, Ş.coord., (2001), Copilul maltratat, Fundaţia Internaţională pentru copil si familie, Bucureşti, 2001. Manea, L., (2000), Protecţia socială a persoanelor cu handicap, Casa de editură şi presă „Şansa”. Mănoiu, Florica, Epureanu, Viorica, (1994), Asistenţa socială în România, Editura All. Neamţu, G (coord.) (2003). Tratat de asistenţă socială, Iaşi: Polirom; Miftode, V., Fundamente ale aisitentei sociale, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1999, Pop, Luana, Miruna, (2002), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureşti. Roth-Szamoskozi, Maria, (1999), Protecţia copilului, Ed. Presa Universitară Clujeană. Sima, Paulina Coord. (2003), Rolul asistentului social în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap. Stroe, M.,(1997), Empatie şi personalitate, Ed. Athos, Bucureşti; Stroe, M., (1987), Empatia în relaţia profesor-elev, Ed. Academiei, Bucureşti. Seminar Metode de predare Observaţii 1 Tipologia grupurilor discriminate, defavorizate si a persoanelor cu deficienţe; legislaţia şi principalele acte normative europene şi din ţara noastră referitoare la protecţia şi asistenţa socială;

Studiul de caz Lucrul in echipa

Suport bibliografic

2 Nevoile sociale, nevoile speciale şi nevoile de sprijin;

Prezentare Brainstorming

3 Serviciile alternative ca modalitate de integrare comunitară a persoanelor cu disabilităţi;

Prezentare Exemplificarea

4 Aspecte generale şi probleme speciale de protecţie socială a persoanelor din grupurile defavorizate economico-social, a persoanelor

Prezentare Exemplificarea

cu disabilităţi, a persoanelor eliberate din detenţie, a persoanelor dependente de droguri; 5 Strategia de elaborare şi designul unui proiect de finanţare pentru serviciile de asistenţă socială şi de protectie specială ;

Lucru in echipa Exemplificarea

6 Pasii elaborarii unui proiect : 1.Asigurarea durabilitatii, 2.Identificarea problemelor, 3.Stabilirea scopului,


7 Pasii elaborarii unui proiect : 4.Identificarea partenerilor, 5.Stabilirea populatiei tinta, 6.Stabilirea obiectivelor proiectului, Stabilirea indicatorilor cantitativi si calitativi,


8 Pasii elaborarii unui proiect : 7.Operationalizarea obiectivelor in activitati, 8.Analiza resurselor, 9.Planificarea activitatilor, 10 Elaborarea planului de evaluare


9 Pasii elaborarii unui proiect : 11. Construirea bugetului 12. Rezultate asteptate, 13.Identificarea factorilor de risc, 14. Argumentarea durabilitatii proiectului, 15.Justificarea proiectului, 16. Elaborerea titlului proiectului, 17. Realizarea rezumatului proiectului


10 Sustinerea proiectelor in echipa. Analiza si evaluarea prezentarii si a proiectului

Prezentari Lucru in echipa









Bibliografie ALEXESCU, I., "Managementul Resurselor Umane Munca Si Protectie Sociala" - Ed. Almarom, 1998 BOCANCEA, C., NEAMŢU, G., 1999 – Elemente de asistenţă socială, Iaşi, Editura Polirom. GHERGUŢ, A., 2003, Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială, Iaşi, Editura Polirom. GRUPUL DE STUDIU AL PROBLEMATICII HANDICAPULUI, 2001, – Oameni asemenea – Persoanele cu handicap din România, Bucureşti, Editura Compania. HOWE, D., 2001 - Introducere în teoria asistenţei sociale, Bucureşti, Editura MarLink. MANEA, L., 2000 – Protecţia Socială a persoanelor cu handicap, Bucureşti, Editura Şansa. MIFTODE, V., 1995 - Teorie şi metodă în asistenţa socială, Iaşi, Editura Axis.

NEAMŢU, G., (coord.) 2003 – Tratat de asistenţă socială, Iaşi, Editura Polirom. NECULAU, A FERREOL G. "Aspecte Psihosociale Ale Saraciei" - Ed. Polirom, 1999 POP, LUANA MIRUNA (coord.), 2002 – Dicţionar de politici sociale, Bucureşti, Editura Expert. PONEA, SIMONA, 2009 - O lume diferită, o lume la fel. Integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, Iaşi, Editura Lumen. SIMA, P. (coord.), 2003 – Rolul asistentului social în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap, Bucureşti, ANPH, Institutul Naţional pentru prevenirea şi combaterea excluziunii sociale a persoanelor cu handicap ŞTEFĂROI, P., 2009 – Teoria fericirii în asistenţa socială, Iaşi, Editura Lumen. TESLUC, CORNELIA "Saracia Si Sistemul De Protectie Sociala" - Ed. Polirom, 2001 TICLEA, AL., TUFAN C., "Protectia Sociala A Somerilorin Romania" - Ed. Atlas Lex, 1995 VERZA, F. E., 2002 – Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Editura Fundaţiei Humanitas. VRĂSMAŞ, T., MUŞU, I. (coord.), 1999 - Cartea Albă RENINCO. Integrarea/ includerea copiilor cu dizabilităţi, Bucureşti, UNICEF.


Continuturile au fost elaborate in conformitate cu necesitatile de pregatire a personalului didactic din invatamantul special si integrt, cu standardele ocupationale ale profesiilor din domeniu si cu orientarile teoretice si practice actuale din domeniul educatiei integrate

10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Raspuns corect la itemi

Examen scris (test grila) Evaluare sumativa

30%


Interventii in dezbateri, referate si studii de caz Prezenta la seminar min 50%+1

Tabel de frecventa 20%

Proiect de interventiei intr-un domeniu al protectiei speciale

Proiect de grup 50%


Cunoasterea principalelor orientari teoretice si practice referitoare la domeniu protectiei speciale Cunoasterea structurii si finalitatilor unui proiect de finantare in domeniul protectiei speciale

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA ADOLESCENTULUI SI ADULTULUI 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul

II 2.6. Tipul de evaluare


Ob


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 69 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Psihologia copilului 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES C5.4 Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei cercetarii si a practicii profesionale C 5.5 Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala • interpretarea modificărilor ontogenetice din perioada adolescenţei până la vârsta a treia prin prisma mecanismelor şi a factorilor care influenţează aceste transformări; • explicarea diferenţelor dintre dezvoltarea normală, tipică şi traseele atipice de dezvoltare; • Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei adolescenţei, • Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei adulte • Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei vârstei a treia; • Argumentarea modificărilor ontogenetice care apar din perioada adolescenţei până în stadiul vârstei a treia, inclusiv; • Specificitate în analiza evoluţiei unei etape de vârstă pe baza caracteristicilor etapelor anterioare.



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele

particularitatii ale dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la adolescenti si la varstele adulte

7.2. Obiectivele specifice • Formarea unei imagini de ansamblu asupra procesului de dezvoltare psihică a adolescentului si adultului.

• Construirea unei viziuni unitare asupra dezvoltării psihice a adolescentului si adultului

• Înţelegerea transformărilor fizice şi psihice care se produc în ciclul adolescenţei

• Înţelegerea transformărilor fizice şi psihice care se produc în ciclul tineretii

• Înţelegerea transformărilor fizice şi psihice care se produc în ciclul maturităţii

• Înţelegerea transformărilor fizice şi psihice care se produc în ciclul bătrâneţii.

• Aplicarea cunoştinţelor în analiza cazurilor concrete in funcţie de tipologia pe grupe de vârstă

• Explicarea complexă a felului în care acţionează factorii dezvoltării psihice la vârstele studiate.


Observaţii

1. Cadrul general al dezvoltării in adolescenta Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)


2. Dezvoltarea fizică în adolescenţă. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Lectura


3. Dezvoltarea cognitivă la adolescenţi. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme)


4. Dezvoltarea emoţional afectivă în adolescenţă. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


5. Creativitatea şi criza de originalitate la adolescenţi



6. Dezvoltarea personalităţii şi comportamentului la adolescenţi.



7. Dezvoltarea psihică la tineri. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)


8. Integrarea socio-profesională şi restructurarea personalităţii tinerilor.



9. Cadrul general de dezvoltare la vârstele adulte. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


10. Dinamica identităţilor la vârsta adultă. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


11. Dezvoltarea psihică la adult Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


12. Problematica învăţării permanente la varstele adulte.



13. Cadrul general al dezvoltarii privind vârstele de regresie.

Conferinţă Studiu individual


Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)

14. Identitate şi regres la bătrâni. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


Bibliografie A. Suport de curs principal Bratu Marilena – note de curs B. Material de aprofundare

• Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică • Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea, • Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea • Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea • Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti • Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi • Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti, • Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. • Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti. • Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti. • Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.

C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1. Unele aspecte ale dezvoltarii biologice in adolescenta



2. Interactiunile sociale in adolescenta Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii


3. Relatiile adolescentului cu familia Studiu individual Lectura Studii de caz


4. Reusita scolara in adolescenta Studiu individual Tehnicile audiovizuale


5. Dezvoltarea afectivitatii in adolescenta Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


6. Valori si ideal in adolescenta Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


7. Constiinta de sine la adolescenti Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


8. Criza de originalitate in adolescenta Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


9. Identitatea profesionala a tinerilor Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


10. Restructurarea personalităţii la tineri. Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura


Studii de caz 11. Personalitatea matura si imaginea de sine la adult.



12. Învăţarea continuă. Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii Studii de caz


13. Relatiile sociale la varsta a treia Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


14. Modalităţi de îmbunătăţire a calităţii vieţii la bătrâni



Bibliografie 1. Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică 2. Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea, 3. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea 4. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea 5. Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti 6. Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi 7. Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti, 8. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 9. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti. 10. Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti. 11. Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%


Tratarea corectă a unui subiect de examen. Participarea la 50% dintre activităţile de seminar şi prezentarea unui referat.

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA COPILULUI 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 2 3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 4 Examinări Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES C5.4 Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei cercetarii si a practicii profesionale C 5.5 Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala • interpretarea modificărilor ontogenetice din perioada copilariei prin prisma mecanismelor şi a factorilor care influenţează aceste transformări; • explicarea diferenţelor dintre dezvoltarea normală, tipică şi traseele atipice de dezvoltare; • Cunoaşterea principalelor caracteristici de vârstă ale etapei copilariei, • Argumentarea modificărilor ontogenetice care apar din perioada copilariei ; • Specificitate în analiza evoluţiei unei etape de vârstă pe baza caracteristicilor etapelor anterioare.



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalele

particularitatii ale dezvoltarii fizice, psihice si a adaptarii sociale la copii

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea criteriilor şi principiilor de stabilire a locului psihologiei copilului în cadrul ştiinţelor psihologice

• Însuşirea criteriilor care stau la baza stadializării în psihologia copilului

• Studierea caracteristicilor fundamentale şi definitorii ale perioadelor şi subperioadelor de vârstă în copilărie

• Dezvoltarea abilităţilor de operare cu fişa de cunoaştere a copilului şi însişirea instrumentelor de bază pentru evidenţierea particularităţilor specifice în raport de reperele psihogenetice şi psihodinamice


Observaţii

1. Obiectul şi metodele psihologiei copilului. Conţinutul şi sfera obiectului psihologiei vârstelor. Importanţa teoretică şi practică. Principiile metodologice în analiza stafiilor şi perioadelor de dezvoltare umană. Specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor. Locul psihologie vârstelor în cadrul sistemului ştiinţelor psihologice.



2. Stadialitatea şi evoluţia umană. Procesualitatea psihogenetică şi psihodinamică. Strategii de abordare globală şi analitică a stadiilor dezvoltării psihice. Analiza modulară a dezvoltării dinamice în viaţa umană. Principii şi legităţi în evoluţia psihică a fiinţei umane.



3. Debutul vieţii. Embriologia şi fazele intrauterine. Formele incipiente ale psihismului. Condiţiile de risc şi de dezvoltare normală a fătului. Rolul eredităţii şi a mediului de viaţă



4. Perioada sugară sau primul an de viaţă. Naşterea şi condiţiile de normalizare. Dezvoltarea psihofizică a copilului în primul an de viaţă. Relaţia dintre dezvoltarea motrică şi construirea instrumentelor activităţii psihice. Transferul afectiv mamă – copil.



5. Perioada antepreşcolară sau prima copilărie. Caracteristicile bio-somatice şi psihice primei copilării. Achiziţia experienţei de viaţă şi învăţarea spontană. Formarea comunicării şi efectele în plan psihic. Evoluţia jocului şi dezvoltarea sociabilităţii. De la formarea imaginii de sine la dezvoltarea conştiinţei.



6. Perioada preşcolară sau a doua copilărie. Transformări de esenţă în structura psihofizică a copilului. Contactul cu colectivul de grădiniţă şi relaţionarea cu cei din jur. Tipuri de adaptări şi contradicţii dintre solicitări şi posibilităţi. Limbajul şi procesele cognitive. Conturarea însuşirilor de personalitate. Evoluţia jocurilor şi atitudinile morale.



7. Perioada şcolară mică sau a treia copilărie. Organizarea vieţii sub influenţa şcolii. Conţinutul dezvoltării psihofizice. Dezvoltarea intelectului şi conduitei verbale. Paradigmele învăţării şi organizarea mentală. Alfabetizarea şi învăţarea citit scrisului. Dezvoltarea personalităţii şi integrarea social-şcolară. Conduita morală



8. Integrarea socio-profesională şi restructurarea personalităţii tinerilor.



8. Perioada pubertăţii sau a şcolarului mijlociu. Noi achiziţii în planul bio-somatic. Dezvoltarea planului senzorial. Cunoaşterea şi evoluţia proceselor psihice superioare. Afectivitate şi atitudinea puberului faţă de sexul opus. Timpul liber şi învăţarea la puber. Integrarea în colectiv şi stabilizarea trăsăturilor de personalitate. Pubertatea ca etapă de tranziţie între copilărie şi adolescenţă



9. Metodologia cunoaşterii personalităţii. Importanţa cunoaşterii personalităţii. Fişa de caracterizare psihopedagogică a copilului. Relaţii grupale raportate la vârsta şi locul persoanei în micro şi macro grupuri. Învăţarea şi adaptarea la viaţa şcolară. Adaptarea copilului la tipurile specifice de activitate în raport cu perioada de vârstă.



Bibliografie A. Suport de curs principal 1. Verza, E, Verza E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. Humanitas, Bucureşti aprofundare

• Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică • Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea, • Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea • Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea • Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti • Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi • Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti, • Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. • Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti. • Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti. • Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti.

C. Alte surse utile ...

Seminar Metode de predare Observaţii Locul psihologie vârstelor în cadrul sistemului ştiinţelor psihologice



Specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii


Analiza modulară a dezvoltării dinamice în viaţa umană. Studiu individual Lectura Studii de caz


Principii şi legităţi în evoluţia psihică a fiinţei umane. Studiu individual Tehnicile audiovizuale


Condiţiile de risc şi de dezvoltare normală a fătului. Rolul eredităţii şi a mediului de viaţă



Relaţia dintre dezvoltarea motrică şi construirea instrumentelor activităţii psihice.



Transferul afectiv mamă – copil. Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


Evoluţia jocului şi dezvoltarea sociabilităţii Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


Conturarea însuşirilor de personalitate la prescolari. Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


Evoluţia jocurilor şi atitudinile morale la prescolari Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studii de caz


Dezvoltarea personalităţii şi integrarea social-şcolară la scolarul mic



Dificultati in adaptarea la programul scolar Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii Studii de caz


Pubertatea ca etapă de tranziţie între copilărie şi adolescenţă



Adaptarea copilului la tipurile specifice de activitate în raport cu perioada de vârstă.



Bibliografie 1. Birch, A (2000) – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică 2. Bonchiş,Elena. (2004)– Psihologia copilului, Ed. Universităţii Oradea, 3. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004)– Dezvoltare umană, Ed. Universităţii Oradea 4. Bonchiş, Elena şi Secui, M (2004) – Psihologia vârstelor, Ed. Universităţii Oradea 5. Creţu, Tinca (2001)– Psihologia vârstelor, Ed. Credis, Universitatea Bucureşti 6. Creţu, Tinca (2009) – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, Iaşi 7. Piaget, J. (2001) – Psihologia inteligenţei, Ed. Trei, Bucureşti, 8. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1995) – Psihologia vârstelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

9. Şchiopu, Ursula., Verza, E.(1989)– Adolescenţa – personalitate şi limbaj, Ed. Albatros, Bucureşti. 10. Verza, E. (1993) – Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti. 11. Verza, E. , Verza, E.F. (2000) – Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, Bucureşti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%


Tratarea corectă a unui subiect de examen. Completarea satisfăcătoare a fişei de cunoaştere a copilului. Participarea la 50% dintre activităţile de seminar, practice, inclusiv la dezbateri şi cu 1 referat, practică, prin referate şi dezbateri

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCATIEI




E/II 2.7.Regimul disciplinei

Ob


40

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în intervenţia psihopedagogică C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului deficienţei C2.3 Utilizarea principiilor de bază în verderea elaborării programelor de intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în funcţie de nevoile specifice şi particularităţile acestora. C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în vederea relizării unor eventuale corecţii ale acestora C2.5 Elaborarea unor modalităţi de intervenţie în vederea recuperării persoanelor cu CES prin aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor consacrate în domeniu C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specifice C3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup C3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES C3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienţă si contexte individuale si sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de a analiza principalelor

notiuni legate de psihologia educatiei 7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor atributii si abilitati ale psihologilor scolari

Cunoasterea principalelor forme si tipuri de invatare precum si a relatiei pe care invatarea o are cu procesul dezvoltarii Explicarea rolului proceselor psihice de sustinere in realizarea activitatilor de invatare Cunoasterea si utilizarea corecta a principalelor metode si strategii de evaluare in domeniul activitatii scolare Aplicarea practica a notiunilor legate de elaborarea unui plan de interventie personalizat si adaptarea acestuia la caracteristicile diferitelor categorii de elevi


Observaţii

1 Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale psihologiei educaţiei 2 Delimitări conceptuale în psihologia educaţiei; atribuţii ale psihologilor şcolari în România 3 Învăţarea: condiţii, forme şi tipuri; relaţia dintre învăţare şi dezvoltare 4 Condiţionarea clasică (I. Pavlov); conexionismul (E. Thorndike); condiţionarea operantă (F. Skinner) 5 Teoria social cognitivă (A. Bandura); modelul socio-cultural (L. Vâgotski) 6 Modelul psihologiei genetice (J. Piaget); teoria judecăţii morale (J. Piaget, L. Kohlberg) 7 Teoria dezvoltării psihosociale (E. H. Erikson); statute ale identităţii în adolescenţă (J. Marcia) 8 Rolul motivaţiei în procesul educaţional; cauze ale demotivării elevilor şi strategii de contracarare 9 Cerinţe educative speciale ale elevilor supradotaţi şi/sau cu dizabilităţi; strategii de incluziune 10 Competenţă şi aptitudine didactică; stiluri educaţionale de referinţă; atitudini ale profesorului 11 Efecte subiective în evaluarea şcolară; modalităţi de evitare şi contracarare a acestora 12 Managementul clasei; eşecul şcolar, absenteism, indisciplină, agresivitate, violenţă în şcoală; tehnici şi strategii de intervenţie nonviolentă (CPI) 13 Planul de intervenţie comportamentală: structură şi relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-corectivă; activităţi preventive; planul de criză 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)

A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Psihologia educaţiei (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare Ausubel, D., Robinson, F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică (trad. rom.). Bucureşti:

E.D.P. Bandura, A. (1977). Social learning theory. New York: General Learning Press. Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Bjorklund, D. F. (2012). Children’s thinking: cognitive development and individual differences (ed. a cincea). Belmont,

CA: Wadsworth. Bower, G. (coord.) (1991). The psychology of learning and motivation: advances in research and theory (Vol. 27). San

Diego, CA: Academic Press. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Charles, C. M. (1989). Building classroom discipline. New York: Longman. Cornoldi, C., Vecchi, T. (2003). Visuo-spatial working memory and individual differences. New York: Psychology Press. Cosmovici, A., Iacob, L. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom. Dennis, I. (2007). Halo effects in grading student projects. Journal of Applied Psychology, 92(4), 1169-1176. Doherty, M. J. (2009). Theory of mind: how children understand others’ thoughts and feelings. New York: Psychology

Press.

Elliott, S. N. (2000). Educational psychology: effective teaching, effective learning. New York: McGraw-Hill. Eloff, I., Ebersöhn, L. (coord.) (2004). Keys to educational psychology. Cape Town: UCT Press. Erikson, E. H. (1950). Childhood and society. New York: Norton. Erikson, E. H. (1997). The life cycle completed. Extended version with new chapters on the ninth stage of development

by Joan M. Erikson. New York: Norton. Floyd, K. (2013). Comunicarea interpersonală (trad. rom.). Iaşi: Polirom. Fuller, F. F. (1969). Concerns of teachers: A developmental conceptualization. American Educational Research

Journal, 6(2), 207-227. Gagné, R. M. (1970). Condiţiile învăţării (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Glover, J. A., Ronning, R. R. (1987). Historical foundations of educational psychology. New York: Springer. Golu, P. (1985). Învăţare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Hamilton, R., Ghatala, E. (1994). Learning and instruction. New York: McGraw-Hill. Iucu, R. (2006). Managementul şi gestiunea clasei de elevi: fundamente teoretico-metodologice (ed. a doua, rev. Şi

augm.). Iaşi: Polirom. Johnson, L., Bany, M. A. (1990). Theory of classroom management. Londra: Macmillan. Kohlberg, L. (1984). The psychology of moral development. San Francisco: Harper & Row. Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: experience as source of learning and development. Englewood Cliffs, NJ:

Prentice Hall. Langford, P. E. (2005). Vygotsky’s developmental and educational psychology. New York: Psychology Press. Larson, J. E. (coord.) (2009). Educational psychology: cognition and learning, individual differences and motivation.

New York: Nova Science. Lee, S. W. (2005). Encyclopedia of school psychology. Thousand Oaks, CA: Sage. Marcus, S. (coord.) (1999). Competenţa didactică. Bucureşti: All. McSweeney, F. K., Murphy, E. S. (coord.) (2014). The Wiley Blackwell handbook of operant and classical conditioning.

Malden, MA: Wiley/Blackwell. Menzel, R., Byrne, J. H. (2008). Learning and memory: a comprehensive reference (Vol. 1). Amsterdam: Elsevier. Mitrofan, N. (1988). Aptitudinea pedagogică. Bucureşti: Ed. Academiei. Moore, J. W. (coord.) (2002). A neuroscientist’s guide to classical conditioning. New York: Springer. Moreno, R. (2010). Educational psychology. Hoboken, NJ: Wiley. Negovan, V. (2013). Psihologia învăţării: forme, strategii şi stil (ed. a treia, rev.). Bucureşti: Ed. Universitară. Nicola, I. (1994). Pedagogie (ed. a doua, rev. Şi augm.). Bucureşti: E.D.P. Omrod, J. E. (2012). Human learning (ed. a şasea). Upper Saddle River, NJ: Pearson Education. Piaget, J., Inhelder, B. (1969). Psihologia copilului (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Plous, S. (1993). The psychology of judgment and decision making. New York: McGraw-Hill. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T. (1987). Psihologie şcolară. Bucureşti: [Tip. Universităţii din Bucureşti]. Reynolds, W. M., Miller, G. E., Weiner, I. B. (coord.) (2003). Handbook of psychology: volume 7. Educational

psychology. Hoboken, NJ: Wiley. Ross, B. H. (coord.) (2011). The psychology of learning and motivation: Advances in reseach and theory (vol. 54). San

Diego: Academic Press. Rutchick, A. M., Slepian, M. L., Ferris, B. D. (2010). The pen is mightier than the word: Object priming of evaluative

standards. European Journal of Social Psychology, 40(5), 704-708. Salkind, N.J. (2008). Encyclopedia of educational psychology. Los Angeles: Sage. Santrock, J. W. (2018). Educational psychology: theory and application to fitness and performance (ed. a şasea). New

York: McGraw-Hill. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei. Iaşi: Polirom. Schumann, J. H., Crowell, S. E., Jones, N. E., Lee, N., Schuchert, S. A., Wood, L. A. (2004). The neurobiology of

learning: perspectives from second language acquisition. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum. Seifert, K., Sutton, R. (2009). Educational psychology (ed. a doua). Gainesville, FL: University Press of Florida. Shaffer, D. R., Kipp, K. (2010). Developmental psychology: childhood and adolescence (ed. a opta). Belmont, CA:

Wadsworth. Shapiro, E. S. (2011). Academic skills problems: direct assessment and intervention (ed. a patra). New York: Guilford

Press. Silberman, M. (coord.) (2007). The handbook of experiential learning. Hoboken, NJ: Wiley. Smith, P. K., Pellegrini, A. D. (2000). Psychology of education: major themes (Vols. 1-4). Londra: Routledge. Sprinthall, N. A., Sprinthall, R. C., Oja, S., N. (1994). Educational psychology: a developmental approach (ed. a şasea).

New York: McGraw-Hill.

Stan, E. (1999). Profesorul, între autoritate şi putere. Bucureşti: Teora. Stănculescu, E. (2013). Psihologia educaţiei. De la teorie la practică (ed. a doua). Bucureşti: Ed. Universitară. Vâgotski, L. S. (1934/1971). Opere psihologice alese (Vol. 1, trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Wyatt-Smith, C., Cumming, J. (coord.) (2009). Educational assessment in the 21st century: Connecting theory and

practice. New York: Springer. C. Alte surse utile http://youtu.be/04AhBnLk1-s http://youtu.be/QCXCDYj6U4E http://youtu.be/NjTxQy_U3ac http://youtu.be/hx84h-i3w8U http://youtu.be/BDujDOLre-8 http://vimeo.com/20583313 http://youtu.be/YGSj2zY2OEM https://www.youtube.com/watch?v=_O60TYAIgC4 http://www.youtube.com/watch?v=Xt0ucxOrPQE http://www.youtube.com/watch?v=FMJJpbRx_O8&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=9hBfnXACsOI&feature=related http://www.piaget.org/aboutPiaget.html http://www.bbc.co.uk/radio4/science/mindchangers2.shtml http://youtu.be/o_EkfWS2Wks http://youtu.be/0XwjIruMI94 http://faculty.plts.edu/gpence/html/kohlberg.htm http://www.perucsd.org/lchen/Essential%2055/55rules.pdf http://eringruwellbiography.weebly.com/the-freedom-writers.html http://youtu.be/VjZolHCrC8E http://www.perucsd.org/lchen/Essential%2055/55rules.pdf http://eringruwellbiography.weebly.com/the-freedom-writers.html http://www2.rgu.ac.uk/celt/pgcerttlt/how/how4a.htm http://youtu.be/VjZolHCrC8E Seminar Metode de predare Observaţii 1 Obiect, domeniu de studiu şi aplicaţie şi metode ale psihologiei educaţiei 2 Delimitări conceptuale în psihologia educaţiei; atribuţii ale psihologilor şcolari în România 3 Învăţarea: condiţii, forme şi tipuri; relaţia dintre învăţare şi dezvoltare 4 Condiţionarea clasică (I. Pavlov); conexionismul (E. Thorndike); condiţionarea operantă (F. Skinner) 5 Teoria social cognitivă (A. Bandura); modelul socio-cultural (L. Vâgotski) 6 Modelul psihologiei genetice (J. Piaget); teoria judecăţii morale (J. Piaget, L. Kohlberg) 7 Teoria dezvoltării psihosociale (E. H. Erikson); statute ale identităţii în adolescenţă (J. Marcia) 8 Rolul motivaţiei în procesul educaţional; cauze ale demotivării elevilor şi strategii de contracarare 9 Cerinţe educative speciale ale elevilor supradotaţi şi/sau cu dizabilităţi; strategii de incluziune 10 Competenţă şi aptitudine didactică; stiluri

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura

educaţionale de referinţă; atitudini ale profesorului 11 Efecte subiective în evaluarea şcolară; modalităţi de evitare şi contracarare a acestora 12 Managementul clasei; eşecul şcolar, absenteism, indisciplină, agresivitate, violenţă în şcoală; tehnici şi strategii de intervenţie nonviolentă (CPI) 13 Planul de intervenţie comportamentală: structură şi relaţii între secvenţele diagnostică şi educaţional-corectivă; activităţi preventive; planul de criză 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Psihologia educaţiei (suport de curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare Ausubel, D., Robinson, F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică (trad. rom.). Bucureşti:

E.D.P. Bandura, A. (1977). Social learning theory. New York: General Learning Press. Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Bjorklund, D. F. (2012). Children’s thinking: cognitive development and individual differences (ed. a cincea). Belmont,

CA: Wadsworth. Bower, G. (coord.) (1991). The psychology of learning and motivation: advances in research and theory (Vol. 27). San

Diego, CA: Academic Press. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Charles, C. M. (1989). Building classroom discipline. New York: Longman. Cornoldi, C., Vecchi, T. (2003). Visuo-spatial working memory and individual differences. New York: Psychology Press. Cosmovici, A., Iacob, L. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom. Dennis, I. (2007). Halo effects in grading student projects. Journal of Applied Psychology, 92(4), 1169-1176. Doherty, M. J. (2009). Theory of mind: how children understand others’ thoughts and feelings. New York: Psychology

Press. Elliott, S. N. (2000). Educational psychology: effective teaching, effective learning. New York: McGraw-Hill. Eloff, I., Ebersöhn, L. (coord.) (2004). Keys to educational psychology. Cape Town: UCT Press. Erikson, E. H. (1950). Childhood and society. New York: Norton. Erikson, E. H. (1997). The life cycle completed. Extended version with new chapters on the ninth stage of development

by Joan M. Erikson. New York: Norton. Floyd, K. (2013). Comunicarea interpersonală (trad. rom.). Iaşi: Polirom. Fuller, F. F. (1969). Concerns of teachers: A developmental conceptualization. American Educational Research

Journal, 6(2), 207-227. Gagné, R. M. (1970). Condiţiile învăţării (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Glover, J. A., Ronning, R. R. (1987). Historical foundations of educational psychology. New York: Springer. Golu, P. (1985). Învăţare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Hamilton, R., Ghatala, E. (1994). Learning and instruction. New York: McGraw-Hill. Iucu, R. (2006). Managementul şi gestiunea clasei de elevi: fundamente teoretico-metodologice (ed. a doua, rev. Şi

augm.). Iaşi: Polirom. Johnson, L., Bany, M. A. (1990). Theory of classroom management. Londra: Macmillan. Kohlberg, L. (1984). The psychology of moral development. San Francisco: Harper & Row. Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: experience as source of learning and development. Englewood Cliffs, NJ:

Prentice Hall. Langford, P. E. (2005). Vygotsky’s developmental and educational psychology. New York: Psychology Press. Larson, J. E. (coord.) (2009). Educational psychology: cognition and learning, individual differences and motivation.

New York: Nova Science. Lee, S. W. (2005). Encyclopedia of school psychology. Thousand Oaks, CA: Sage. Marcus, S. (coord.) (1999). Competenţa didactică. Bucureşti: All. McSweeney, F. K., Murphy, E. S. (coord.) (2014). The Wiley Blackwell handbook of operant and classical conditioning.

Malden, MA: Wiley/Blackwell.

Menzel, R., Byrne, J. H. (2008). Learning and memory: a comprehensive reference (Vol. 1). Amsterdam: Elsevier. Mitrofan, N. (1988). Aptitudinea pedagogică. Bucureşti: Ed. Academiei. Moore, J. W. (coord.) (2002). A neuroscientist’s guide to classical conditioning. New York: Springer. Moreno, R. (2010). Educational psychology. Hoboken, NJ: Wiley. Negovan, V. (2013). Psihologia învăţării: forme, strategii şi stil (ed. a treia, rev.). Bucureşti: Ed. Universitară. Nicola, I. (1994). Pedagogie (ed. a doua, rev. Şi augm.). Bucureşti: E.D.P. Omrod, J. E. (2012). Human learning (ed. a şasea). Upper Saddle River, NJ: Pearson Education. Piaget, J., Inhelder, B. (1969). Psihologia copilului (trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Plous, S. (1993). The psychology of judgment and decision making. New York: McGraw-Hill. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T. (1987). Psihologie şcolară. Bucureşti: [Tip. Universităţii din Bucureşti]. Reynolds, W. M., Miller, G. E., Weiner, I. B. (coord.) (2003). Handbook of psychology: volume 7. Educational

psychology. Hoboken, NJ: Wiley. Ross, B. H. (coord.) (2011). The psychology of learning and motivation: Advances in reseach and theory (vol. 54). San

Diego: Academic Press. Rutchick, A. M., Slepian, M. L., Ferris, B. D. (2010). The pen is mightier than the word: Object priming of evaluative

standards. European Journal of Social Psychology, 40(5), 704-708. Salkind, N.J. (2008). Encyclopedia of educational psychology. Los Angeles: Sage. Santrock, J. W. (2018). Educational psychology: theory and application to fitness and performance (ed. a şasea). New

York: McGraw-Hill. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei. Iaşi: Polirom. Schumann, J. H., Crowell, S. E., Jones, N. E., Lee, N., Schuchert, S. A., Wood, L. A. (2004). The neurobiology of

learning: perspectives from second language acquisition. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum. Seifert, K., Sutton, R. (2009). Educational psychology (ed. a doua). Gainesville, FL: University Press of Florida. Shaffer, D. R., Kipp, K. (2010). Developmental psychology: childhood and adolescence (ed. a opta). Belmont, CA:

Wadsworth. Shapiro, E. S. (2011). Academic skills problems: direct assessment and intervention (ed. a patra). New York: Guilford

Press. Silberman, M. (coord.) (2007). The handbook of experiential learning. Hoboken, NJ: Wiley. Smith, P. K., Pellegrini, A. D. (2000). Psychology of education: major themes (Vols. 1-4). Londra: Routledge. Sprinthall, N. A., Sprinthall, R. C., Oja, S., N. (1994). Educational psychology: a developmental approach (ed. a şasea).

New York: McGraw-Hill. Stan, E. (1999). Profesorul, între autoritate şi putere. Bucureşti: Teora. Stănculescu, E. (2013). Psihologia educaţiei. De la teorie la practică (ed. a doua). Bucureşti: Ed. Universitară. Vâgotski, L. S. (1934/1971). Opere psihologice alese (Vol. 1, trad. rom.). Bucureşti: E.D.P. Wyatt-Smith, C., Cumming, J. (coord.) (2009). Educational assessment in the 21st century: Connecting theory and

practice. New York: Springer. C. Alte surse utile http://youtu.be/04AhBnLk1-s http://youtu.be/QCXCDYj6U4E http://youtu.be/NjTxQy_U3ac http://youtu.be/hx84h-i3w8U http://youtu.be/BDujDOLre-8 http://vimeo.com/20583313 http://youtu.be/YGSj2zY2OEM https://www.youtube.com/watch?v=_O60TYAIgC4 http://www.youtube.com/watch?v=Xt0ucxOrPQE http://www.youtube.com/watch?v=FMJJpbRx_O8&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=9hBfnXACsOI&feature=related http://www.piaget.org/aboutPiaget.html http://www.bbc.co.uk/radio4/science/mindchangers2.shtml http://youtu.be/o_EkfWS2Wks http://youtu.be/0XwjIruMI94

http://faculty.plts.edu/gpence/html/kohlberg.htm http://www.perucsd.org/lchen/Essential%2055/55rules.pdf http://eringruwellbiography.weebly.com/the-freedom-writers.html http://youtu.be/VjZolHCrC8E http://www.perucsd.org/lchen/Essential%2055/55rules.pdf http://eringruwellbiography.weebly.com/the-freedom-writers.html http://www2.rgu.ac.uk/celt/pgcerttlt/how/how4a.htm http://youtu.be/VjZolHCrC8E 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%



FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Speciala 1.4. Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei 1.5. Ciclul de studii Licentă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei

PSIHOLOGIA PERSONALITATII



2.4. Anul de studiu

I 2.5. Semestrul



Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 2




28


30

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7. Total ore de studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotată cu tehnologie de

proiectare video 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sala de seminar dotată cu tehnolgie de

proiectare video Competenţe profesionale

CUNOȘTINȚE: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor specifice managementul conducerii şi echipei. ABILITĂȚI: Folosirea instrumentelor de evaluare managerilor şi echipelor de muncă. COMPETENŢE: Aplicarea metodelor de evaluare a managerilor şi echipei.

6. Competenţe specifice acumulate Competenţe transversale

Cercetare: Realizarea conexiunii între modelele de cercetare și procedurile evaluative. Etice: Însușirea normelor etice cu privire la abordarea strategiilor de management al conducerii. Interpersonale: Dezvoltarea spiritului de cooperare, schimb de informații și suport reciproc în realizarea cercetărilor științifice.


Însușirea cunoștințelor și abilităților în domeniul leadershipului.

7.2. Obiectivele specifice Capacitatea de a realiza proiecte de evaluare şi intervenţie în domeniul conducerii organizaţiei.

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul de studiu în psihologia personalitatii. Concepte.

Prelegere susținută prin prezentare power-point

2. Domenii aplicate ale psihologiei si utilitatea practica a teoriilor si modelelor personalitatii.


3. Teoriile psihanalitice ale personalitatii. Prelegere susținută prin prezentare power-point

4. Teorii behavioriste. Prelegere susținută prin prezentare power-point

5. Teoriile cognitive si social cognitive. Prelegere susținută prin prezentare power-point

6. Teoriile factoriale ale personalităţii. Prelegere susținută prin prezentare power

7. Modele alternative: modelul situional, interacţional, interacţional-dinamic în evaluarea personalităţii.

Prelegere susținută prin prezentare power

8. Teoriile şi modelele psihobiologice. Modelul evoluţionist. Teorii constructiviste.


9. Teorii pozitive ale personalităţii. Prelegere susținută prin prezentare power

10. Modelul sintetic-integrativ Prelegere susținută prin

Modele neocognitive Modelul „triarhic” al personalităţii

prezentare power

11. Modelul sistemic Modelul „configuraţionist” Modelul „mecanismic”


12. Atitudinile. Valorile Prelegere susținută prin prezentare power-point

13. Eul şi personalitatea Prelegere susținută prin prezentare power-point

14. Personalitate matură. Personalitate imatură. Tulburări în sfera personalităţii.

Prelegere susținută prin prezentare power

Bibliografie A. Suport de curs principal Avram, E. (2009). Psihologia personalitatii. Arhitectura si dimensiuni. Editura Universitara,

Bucuresti. B. Material de aprofundare Creţu, R.Z. (2005c). Evaluarea personalităţii. Modele alternative, Polirom, Iaşi. Golu, M. (2005a). Dinamica personalităţii. Editura Geneze, Bucureşti. Ionescu G. (1997). Tulburările personalităţii. Editura Asklepios, Bucureşti. Opre, A. (2002, 2006). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. vol. I, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca. Opre, A., Boroş, S. (2006). Personalitatea în abordările psihologiei contemporane. A.S.C.R., Cluj-Napoca. Zlate, M. (2002). Eul şi personalitatea. Editura Trei, Bucureşti. C. Alte surse utile

• Articole științifice și materiale puse la dispoziție. Seminar Metode de predare Observaţii 1. Obiectul de studiu în psihologia personalitatii. Concepte.

Exerciţiu

2. Domenii aplicate ale psihologiei si utilitatea practica a teoriilor si modelelor personalitatii.

Exerciţiu

3. Teoriile psihanalitice ale personalitatii. Exerciţiu 4. Teorii behavioriste. Exerciţiu 5. Teoriile cognitive si social cognitive. Exerciţiu 6. Teoriile factoriale ale personalităţii. Exerciţiu 7. Modele alternative: modelul situional, interacţional, interacţional-dinamic în evaluarea personalităţii.

Exerciţiu

8. Teoriile şi modelele psihobiologice. Modelul evoluţionist. Teorii constructiviste.

Exerciţiu

9. Teorii pozitive ale personalităţii. Exerciţiu 10. Modelul sintetic-integrativ Modele neocognitive Modelul „triarhic” al personalităţii

Exerciţiu

11. Modelul sistemic Modelul „configuraţionist” Modelul „mecanismic”

Exerciţiu

12. Atitudinile. Valorile Exerciţiu

13. Eul şi personalitatea Exerciţiu 14. Personalitate matură. Personalitate imatură. Tulburări în sfera personalităţii.

Exerciţiu

Bibliografie de bază:

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Obiectivul fundamental al cursului este acela de însușire a cunoștințelor din psihologia personalităţii. Cursanţii vor fi informaţi cu privire la modelele teoretice şi aplicativeale personalităţii.




10.4. Curs Cunoştinţe predate. Examen scris 70% 10.5. Seminar/ Laborator

Respectarea citeriilor din caietul de sarcini.

Document scris și prezentare orală 30%


Obținerea unui punctaj cumulat de minim 50% pentru nota 5

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA ADULȚILOR CU HANDICAP

Anul de studii I Semestrul* II Tipul de evaluare finală C2 Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} F Numărul de credite 3 Total ore din planul de învățământ 42 Total ore studiu individual 33 Total ore pe semestru 75

Titularul disciplinei * Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru

Facultatea PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână) Departamentul PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Domeniul ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Total

C**

S

L

P

Program de studii LICENȚĂ

28 14


Competențe generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii) • cunoasterea trăsăturilor generice ale adulților cu handicap în vederea identificării nevoilor de sprijin, de reabilitare și de insertie profesională.


1. Cunoaștere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) • Cunoașterea conceptelor specifice ale psihopedagogiei speciale • Cunoașterea principalelor trăsături de specificitate ale adulților cu handicap pe diferite categorii de deficienţă; • Cunoașterea caracteristicilor si specificului diferitelor instituții si organizații cu rol în pregătirea adulților cu handicap, a scopului si funcțiilor specifice acestora, a principalelor direcții de lucru si programe de tip educațional. • Cunoașterea modalităților specificel legate de integrarea profesională a adulților cu handicap, a tipurilor de profesii recomandate și a perspectivelor profesionale. 2. Explicare și interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei) Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de reabilitare si compensare specifice adulților cu handicap . • Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunostintelor fundamentale domeniului psihopedagogiei speciale. • Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale ale adulților cu handicap. • Valorificarea experiențelor si pregătirii din cadrul programului de studii in vederea evaluării, pregătirii și consilierii persoanelor cu handicap. 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) Utilizarea cunoștințelor pentru a îndeplini sarcini, a rezolva probleme • Utilizarea gândirii logice, intuitive, creative (abilitatea de a stabili relaţia dintre profilul psihologic şi nevoile de sprijin ale adulților cu handicap, a soluţiona o situaţie rară/de excepţie/neaşteptată, etc.) • Utilizarea de metode, instrumente, materiale specifice domeniului Psihopedagogiei speciale: scale de dezvoltare, fisele de evaluare, planul de interventie personalizat.

4. Atitudinale Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice, secretului profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a principiilor de bune practici din aria de specialitate Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale


1. TEMINOLOGIA ȘI CADRUL CONCEPTUAL. STATISTICI REPREZENTATIVE 11. Deficiență, incapacitate handicap 1.2.Descrierea principalelor tipuri de handicap 1.3. Statistici reprezentative privind persoanele cu handicap

2. MODELUL SOCIAL AL DIZABILITĂȚII

3. FENOMENUL DE DISCRIMINARE PRIVIND PERSOANELE CU HANDICAP 3.1. Definiția si formele discriminării 3.2. Statistici privind percepția socială a persoanelor cu handicap 3.3. Stereotipuri privind persoanele cu handicap

4. ROLUL FAMILIEI ÎN EVOLUȚIA PERSOANEI CU HANDICAP 4.1. Importanța familiei în dezvoltarea persoanelor cu handicap 4.2. Participarea activă a părinților în procesul de recuperare 4.3. Rolul părinților în procesul terapeutic

5. INTEGRAREA SOCIALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP 5.1. Definiții ale integrării sociale 5.2. Forme de integrare pentru persoanele cu handicap 5.3. Conceptul de normalizare

6. RECUPERAREA PERSOANELOR CU HANDICAP 6.1.Formele de recuperare la persoanele cu handicap 6.2. Tehnologii de asistare 6.3. Recuperarea socială a persoanelor cu handicap 6.4. Recuperarea prin terapie ocupaţională

7. AUTONOMIA ADULTULUI CU HANDICAP 7.1. Luarea de decizii 7.2. Rezolvarea de probleme 7.3. Autoreprezentare și leadership 7.4. Interacțiune socială și relații personale

8. INCLUZIUNEA TINERILOR CU DIZABILITĂȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

9. DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP 9.1. Legislația internațională privind drepturile persoanelor cu handicap 9.2. Drepturile persoanelor cu handicap în legislația națională

10. POLITICI LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND PERSOANELE CU HANDICAP 10.1. Planul de Acțiune pentru promovarea drepturilor și a deplinei participări a persoanelor cu

dizabilități în societate 10.2. Schimbarea paradigmei de la pacient la cetățean 10.3. Angajarea, orientarea și formarea profesionala 10.4. Îngrijirea sănătății

10.5. Protecția socială

11. FORMAREA PROFESIONALǍ ȘI INTEGRAREA ÎN MUNCA PERSOANELOR CU HANDICAP 11.1. Legislația privind formarea profesională a persoanelor cu handicap 11.2. Factori care influențează ocuparea persoanelor cu handicap în România 11.3. Stereotipuri legate de integrarea profesională a persoanelor cu handicap 11.4. Avantajele angajării unei persoane cu handicap

12. STEREOTIPURI LEGATE DE INTEGRAREA PROFESIONALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP

13. FORME DE ÎNCADRARE ÎN MUNCĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP UNITATILE SI ATELIERE PROTEJATE 13.1. Unitatea protejata autorizata 13.2. Atelierul protejat

14. LIMBAJ ȘI ETICHETĂ ÎN RELAȚIONAREA CU PERSOANELE CU HANDICAP

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Lotan G, Ells C. Adults with intellectual and developmental disabilities and

participation in decision making: ethical considerations for professional-client practice. J Intellect Dev Disabil. 2010;48:112-25

2. Mill A, Mayes S, McConnell D. Negotiating autonomy within the family: the experiences of young adults with intellectual disabilities. Br J Learn Disabil. 2009;38:194-200

3. Bigby C, Bowers B, Webber R. Planning and decision making about the future care of older group home residents and transition to residential aged care. J Intellect Disabil Res. 2011;55:777-89

4. Freedman RI, Chassler D. Physical and behavioral health of adults with mental retardation across residential settings. Public Health Rep. 2004;119:401-8.

5. Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabiltăţi 2014-2020 (2014), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

6. Raport Mondial Privind Dizabilitatea(2011), Organizația Mondială a Sănătății

7. Cretu, V. (2006), Incluziunea socială şi şcolară a persoanelor cu handicap strategii şi metode de cercetare,Edituta Printech, Bucuresti.

Strategii didactice



{Total=100%} - răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 70 - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 30 - testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului - activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc - alte activităţi (precizaţi) portofolii , studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}. Se vor stabili prin negociere formele de evaluare – portofoliul , tema , piesele portofoluilui , conţinuturile acestora şi criteriile de evaluare; se vor face unele personalizări, în funcţie de experienţa candidaţilor în diferite activităţi profesionale anterioare sau prezente Proba scrisă finală va consta din sarcini combinate, cu accente practice , potrivit competenţelor stabilite.


1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale -

2. Studiu dupa manual, suport de curs 10 9. Pregatire examinare finală -

3. Studiul bibliografiei minimale indicate - 10. Consultaţii -

4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5 11. Documentare pe teren - 5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR - 12. Documentare pe INTERNET 3

6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 5 13. Alte activităţi …

7. Pregatire lucrări de control 14. Alte activităţi …


1

FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Stiințele Educației 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE (TIC)

2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

I 2.5. Semestrul


E/II

2.7.Regimul disciplinei

Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care Curs 1 3.3. Seminar/laborator 2

3.4. Total ore din planul de învăţământ 42 3.5. Din care Curs 14 3.6. Seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 4

Examinări 5

Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă 4

3.7. Total ore de studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 75

3.9. Număr de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Nu este cazul 4.2. de competenţe - competențe de documentare

- competențe TIC - competențe de analiză critică a informațiilor - competențe de sistematizare a informațiilor obținute din diverse surse - competențe de comunicare în limbi moderne – engleză, franceză - competențe de stabilire a corespondențelor intra- și interdisciplinare

2

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului -Proiector

-Laptop -Conexiune la Internet

5.2. de desfăşurare a seminarului sală laborator dotată cu: -computere/laptopuri (1 computer-1 student) -conexiune Internet -software licențiat


• Utilizarea instrumentelor TIC în activitatea educațională • Utilizarea instrumentelor de bază specifice programelor pentru procesarea textului, calcul

tabelar, crearea si editarea prezentărilor; • Gestionarea informațiilor digitale: căutare, filtrare, evaluare și utilizarea acestora; • Navigarea pe Internet și însușirea regulilor de conduită pe Internet • Adaptarea resurselor digitale existente pentru activități didactice;


• Comunicare și interacțiune mediate tehnologic, capacitatea de a lucra în echipe profesionale interdisciplinare;

• Analiza critică, reflecția și sinteza unor informații complexe, probleme, concepte și teorii ale TIC în educație;

• Promovarea tehnologiilor digitale în educație; • Utilizarea resurselor digitale pentru dezvoltarea personală și profesională. • Utilizarea creativă a resurselor digitale in educație.


Utilizarea unei game largi de instrumente TIC aplicabile în educație.

7.2. Obiectivele specifice - Definire și identificarea a principalelor concepte specifice TIC; - Utilizarea funcționalităților de bază ale instrumentelor TIC; - Operarea cu noțiuni din domeniul TIC; - Identificarea instrumentelor tehnologice necesare în activitatea curentă; - Utilizarea de aplicații specifice domeniului; - Comunicarea în mediul online; - Utilizarea instrumentelor aferente aplicațiilor bazate pe web ce permit

editarea textelor, a aplicațiilor pentru realizarea de prezentări pe suport electronic și lucrul cu registre de calcul

- Folosirea aplicațiilor software pentru crearea de resurse de învățare

3

8. Conţinuturi

Metode de predare

Observaţii

1. Introducere in TIC

• Prezentarea cursului;

• Definirea termenilor și exemplificări;

• Premise ale instruirii mediate tehnologic;

• Preocupări și inițiative legislative pentru implementarea TIC în contextul educațional: la nivel European și național.

Prelegere Prezentare multimedia

Prezentare GSlides Resurse disponibile pe Internet Resurse bibliografice transmise prin platforma educațională

2. Evoluția instrumentelor specifice tehnologiilor informaționale și de comunicare. Tehnologii digitale utilizate în educatie

• De la ENIAC la Web 4.0, istoric al dezvoltării tehnologiei, principalele momente care marchează acest continuum și influența asupra educației;

• Interacţiunea om – calculator (human – computer interaction (HCI));

• De la e-Learning la învățarea ubicuă:

o e-LEARNING,

o M – learning („Mobile learning”),

o Massive Online Open Courses – MOOC.

Prelegere Prezentare multimedia Dezbatere Problematizare

3. Utilizarea aplicațiilor software în instruire:

• Definirea aplicațiilor software, clasificare, exemplificare

• Softul educațional. Definiție. Caracteristici. Clasificare.

• Identificarea principalelor aplicații software utilizate în educație

• Aplicații software bazate pe web

• Licența. Tipuri de licență

Prelegere Exemplificare Lucru în echipă

4

4. Resurse educaționale deschise (RED)

• Definiții, istoric – apariție, preocupări, terminologie;

• Clasificarea resurselor educaționale deschise;

• Exemple și analiza comparativă a RED;

• Criterii de evaluare a RED;

• Bune practici RED;

• Comunități de învățare.

Prelegere Exemplificare Studii de caz

5. Comunicare, colaborare și cooperare mediate tehnologic:

• Paradigma Învățării Colaborative Bazată pe Calculator (Computer Supported Collaborative Learning (CSCL));

• Tipuri de comunicare mediate tehnologic (Comunicare sincrona vs. Comunicare asincronă);

• Instrumente TIC ce sprijină comunicarea;

• Particularități ale comunicării online;

• Reguli de conduită propuse sau recomandate in mediul online (Netiquette);

• Statutul informațiilor de pe internet: spatiu privat vs spațiu public.

Prezentare multimedia Dezbatere Problematizare

6. Platforme educaționale utilizate în procesul instruirii:

• Prezentare generală, definiție și clarificări conceptuale;

• Structura unui mediu virtual de învățare;

• Clase virtuale vs.clase reale;

• Stadiul actual al cercetării în domeniul platformelor educaționale și evaluării acestora. Studii de caz;

• Modele de evaluare a platformelor educaționale. Analiza modelelor de evaluare.

7. TIC și tehnologii asistive

• Preocupări în dezvoltarea tehnologiilor asistive;

• Prezentare generală a dispozitivelor de tehnologie asistivă;

• Probleme actuale ale tehnologiilor asistive.

Prelegere Prezentare multimedia Studiu de caz Prelegere Prezentare multimedia

Bibliografie Suport de curs principal Notițe de curs disponibile pe Google Classroom

5

Material de aprofundare:

1. Anderson, N. (2009). Equity and Information Communication Technology (ICT) in Education. New York: Peter Lang Publishing.

2. Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Editura POLIROM, Colecție: Collegium.

3. Ceobanu, C. (2016). Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație. București: Editura POLIROM, Colecție: Collegium.

4. Cucoş, C. (2006). Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării. Iaşi: Editura Polirom. 5. Danciu, E.L. (2004). Strategii de învățare prin colaborare. Timișoara: Editura de Vest. 6. Dumitrache, A. (2017). Evaluarea platformelor educaționale pentru învățământul la distanță. București:

Editura Ars Docendi. 7. Grier, A.D. (2009). Too soon to tell: Essay for the end of a computer Revolution. Hoboken : John Wileys &

Sons. 8. Hâncean, M. G. (2018). Reţelele sociale în era Facebook O analiză sociologică. București: Editura Polirom,

Colecție: Collegium. 9. Holotescu, C. (2004). Ghid eLearning. Timişoara: Editura Solness. 10. Logofătu, B. (2009). Universitatea Virtuală, Dimensiunea Educaţională. Bucureşti: Editura Credis. 11. McMenemy, K., & Ferguson, S. (2007). A Hitchhiker’s Guide to Virtual Reality. Wellesley: A K Peters. 12. Szor, P. (2005), The Art of Computer Virus Research and Defense, New York: Addison-Wesley. 13. Ursache, L., Donici, C., Vaju, G., & Herman, C. (2011). Moodle. Administrare, utilizare, evaluare. Arad:

Moodle România. 14. Velea, S. (coord.), Istrate, O., Botnariuc, P., & Gheorghe, O. (2009). Valorificarea noilor tehnologii pentru

parteneriate şcolare. eTwinning. Ghid pentru profesori. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Teoria Educaţiei. Alte surse utile

1. COM(2018) 24: Proposal for a Council Recommendation on Key Competences for Lifelong Learning: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/recommendation-key-competences-lifelong-learning.pdf

2. COM(2018) 22: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Privind Planul de acțiune pentru educația digitală: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM-2018-22-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

3. The European Digital Competence Framework (2018 ): https://ec.europa.eu/jrc/en/digcomp 4. Pavel Burloiu V., Chirvase, R., Manolea, B., Voicu,O., Bucur, A., Constantinescu, N., Holotescu, C. (2014).

Ghid de bune practici RED: https://www.apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf

Seminar Metode de predare Observaţii

1. Prezentarea seminarului: activități, mod de desfășurare, familiarizare cu mediul de lucru

Expunere, exemplificare

2. Platforma educațională: funcționalități, secțiuni, interactivitate. Prezentarea și exersarea conceptelor de “stocare în cloud”, partajare de informații, colaborare în spațiul online

Expunere, exemplificare Activități practice studenți

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Addison-Wesley&action=edit&redlink=1

https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/recommendation-key-competences-lifelong-learning.pdf

https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/recommendation-key-competences-lifelong-learning.pdf

https://ec.europa.eu/jrc/en/digcomp

https://www.apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf

https://www.apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf

6

3. Evaluarea platformelor educaționale Activități practice studenți

4. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Docs [1]

Exercitiu, exemplificare Activități practice studenți

5. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Docs [2]


6. Conceperea şi realizarea de documente specifice activităților didactice - atelier practic.

Exemplificare Lucru in echipa

7. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Presentation [1]


8. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Presentation [2]


9. Realizarea unei prezentari – atelier practic: evaluare de conținut, formă, estetică

Problematizare Exemplificare Lucru in echipa

10. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Sheet [1]


11. Aplicații software alternative aplicațiilor de tip office licențiate: Google Sheet [2]


12. Identificarea resurselor educaţionale deschise 13. Utilizarea resurselor educaționale deschise


14. Crearea resurselor educaționale deschise


Bibliografie Resurse online: tutoriale Youtube, ghiduri online:

https://gsuite.google.com/learning-center/products/quickstart/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/drive/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/cloudsearch/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/hangouts/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/groups/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/sites/get-started/#!/

http://e-adventure.e-ucm.es/

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Adaptarea judicioasă a resurselor educaționale existente la nevoile curente ale utilizatorilor; utilizarea eficientă a instrumentelor TIC pentru nevoile pieței muncii; cresterea nivelului utilizării tehnologiilor digitale in general, si in educatie in special; utilizarea resurselor digitale pentru dezvoltare personală și profesională

https://gsuite.google.com/learning-center/products/drive/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/cloudsearch/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/hangouts/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/groups/#!/

https://gsuite.google.com/learning-center/products/sites/get-started/#!/

http://e-adventure.e-ucm.es/

7

10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de


10.4. Curs Indeplineste obiectivele specifice cursului Activitate pe parcurs

Examen oral Participare la dezbaterile initiate la curs

45% 5%

10.5. Seminar Utilizarea aplicațiilor prezentate pe parcursul seminariilor

Test practic sumativ 30%

Activitate pe parcurs Evaluarea activitatilor practice desfasurate pe platforma educațională

20%


Cunoștințe de bază în: utilizarea computerului, Internetului si a aplicațiilor prezentate.

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Formarea Profesorilor 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5.

Semestrul II 2.6. Tipul de


disciplinei Ob.

3. Timpul total estimat

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs


2




28


18

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat 10 Examinări 4 Alte activităţi 4 3.7. Total ore de studiu individual 69 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Nu este cazul

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe profesionale

▪ asimilarea conceptelor specifice teoriei curriculumului şi utilizarea lor în diferite contexte. Formarea şi utilizarea competenţelor de proiectare a finalităţilor şi conţinuturilor

învăţării; competenţa de a explica procesul proiectării, respectiv dezvoltării şi evaluării

curriculum-ului ; competenţa de argumenta valoarea şi limitele structurilor curriculare studiate în raport

cu anumite sisteme de referinţă. utilizarea documentelor curriculare in proiectarea, organizarea si desfăşurarea

activităţilor instructiv-educative; crearea de opţionale (CDS) în concordanţă cu un context şcolar determinat.


▪ Promovarea inovaţiilor în invăţământ şi implicarea în dezvoltarea profesională personală, dezvoltarea abilităţilor reflexive şi afirmarea unui stil propriu instructiv-educativ ▪ dezbaterea aspectelor care țin de managementul proiectelor educaţionale şi conturarea unor reflecţii şi consecințe aplicative; ▪ dezvoltarea competențelor de adaptare, reconstruire, de regândire a proiectãrii şi de optimizare multidimensională a proiectelor curricular (produs, implementare, evaluare, metaevaluare);

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei

• Proiectarea, analiza, utilizarea și evaluarea documentelor curriculare care reglementează procesul de învățământ.

7.2. Obiectivele specifice • Ințelegerea, explicarea și interpretarea precisă a conceptelor, principiilor, proceselor curriculare fundamentale ale domeniului curriculumului.

• Utilizarea corectă și creativă a produselor curriculare principale: plan de învățământ, programă, manual digital și letric.

• Formarea capacității de implementare creativă a schimbărilor impuse de reforma curriculară

• Formarea competenței de formulare a obiectivelor lecției, în acord cu competențele specifice din programa școlară.

• Proiectarea creativă a activităților centrate pe formarea de competențe.

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare

Observaţii

Introducere în Teoria și metodologia curriculum-ului (TMC) 1. Apariția și evoluția semnificației pedagogice a curriculum-ului 2. Tipologia curriculară: curriculum național, cercetarea fundamentală și aplicativă. 3. Planuri de analiză a curriculum-ului

Conferinţă Prezentare PPT cu videoproiector

folder trimis pe email

Teoria și metodologia curriculum-ului - domeniu de studiu în științele educație 1. Obiectul de studiu al teoriei și metodologiei curriculum-ului 2. Problematica curriculum-ului și analiza determinanților lui 3. Cartografierea orientărilor curriculare moderne

Prelegere, dezbatere

Suport de curs Prezentare ppt

Analiza structural-sistemică a curriculum-ului 1. Modelul pentagonal 2. Finalitățile educației 1. Caracterul finalist al educației 2. Clasificarea finalităţilor educaţionale 3. Caracterizarea şi clasificarea obiectivelor educaţionale – Taxonomia obiectivelor generale

Suport de curs Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)

Operaționalizarea obiectivelor educaționale Modele de formulare a obiectivelor operaționale: criteriul competenței, criteriul performanței Formularea obiectivelor în termeni de competență

Conținuturile învățământului 1. Delimitări conceptuale și rolul conținuturilor în procesul de învățământ 2. Registrul conținuturilor: factuale, conceptuale, metacognitive 3. Surse și criterii de constituire a conținuturilor învățământului 4. Transpoziția didactică externă și internă. 5. Tendințe în organizarea conținuturilor învățământului

Prelegere Dezbatere, Exerciţii Studiu de caz, activități de grup chestionare

site, link

Abordarea integrată a conținutului: multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate Temele crosscurriculare: integrate, multidisciplinare. Integrare la nivelul interarii. Transpoziția didactică reprezintă conținuturi științifice pedagogice ajustate la obiective și concepte. Integrare la nivelul interarii (educația tehnologică, civică sau artelor)

Produsele curriculare traversează procesele curriculare 1. Disciplinele de învățământ și modul de constituire a acestora. Tipuri de discipline: obligatorii, opționale, integrate 2. Organizarea modulară – unitate curriculară referitoare la organizarea disciplinelor școlare

Discuții colective, prelegere, dezbatere, Lectura

Suport de curs

Analiza procesuală sau proiectarea, implementarea și evaluarea curriculei 1. Modele de construcție a curriculum-ului 2. Principii generale 3. Documente curriculare de bază - produse ale celor trei procese: proiectarea, implementarea și evaluarea unui curriculum școlar

3.1. Planul de învățământ. Proiectare, implementare și evaluare curriculară

3.2. Programa școlară. Cu ce criterii trebuie evaluată și ce probleme ridică utilizarea ei în școală?

Studii de caz Problematizarea Prelegerea Demonstrația cu ajutorul PPT

Suport de curs

3.3. Manualele alternative și manualul digital Produse curriculare primare – planificarea calendaristică, proiectarea unităților de învățare, proiectul de lecție Auxiliarele curriculare – instrumente eficiente ale invățării

Principalele repere ale curriculum-ului românesc. Abordare critică 1. Curriculum Național: componenta strategică, reglatoare, conceptuală 2. Ciclurile curriculare, ariile curriculare, domenii experiențiale 3. Programe școlare centrate pe formarea de competențe 4. Manuale alternative și varianta lor digitală 5. Proiectarea unităților de învățare și activitățile integrate 6. Plan de învățământ la gimnaziu. Plan de învățământ la liceu 7. CDS – teme interesante – exemple care demonstrează ce etape au fost traversate.


Suport de curs

Bibliografie 1. Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, 2001,

Polirom, Iaşi. 2. Creţu Carmen, 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iaşi 3. Creţu Carmen, 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, Iaşi 4. Cucoş Constantin, Pedagogie (ediţia a doua revăzută şi adăugită), 2002, Polirom, Iaşi. 5. D”Hainaut L. (coord.), 1981, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP. Bucureşti. 6. Ionescu Mircea, Radu Ioan (coord.), 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 7. Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, 2001, Tiparul şi coperta:

Tipogrup press Buzău, Bucureşti. 8. Neacşu Ioan, Învăţământul modular – strategie integrată în abordarea interdisciplinară a

învăţământului, Revista de Pedagogie, EDP, Bucureşti; 9. Păun Emil, Potolea Dan, 2002, Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri aplicative., Polirom, Iaşi. 10. Pălăşan Toader, Huţanu Elena, Crocnan Ovidiu Daniel, Interdisciplinaritate şi integrare – o noua

abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Formarea continuă, nr. 4-5, 2003, Bucureşti, p. 53-61

11. Pânișoară, I.O., M. Manolescu (2019). Pedagogia invatamantului primar si prescolar, vol. I, coord.,

Iași: Polirom, ISBN 978-973-46-7877-8


• Elementele teoretice vor avea o stransa legatura cu activitatile practice desfasurate de studenti. Se va pune accent nu atȃt pe teoretizare ci pe implicarea practica a viitorului specialist in solutionarea diverselor probleme ce pot apare in activitatea de conducere a clasei de elevi. Prin competenţele şi abilitǎţile dobandite la sfarsitul cursului și a programului de licență, studentul trebuie sǎ fie apt in a cunoaste si intelege actul conducerii si evaluarea procesului instructiv -educativ și a tuturor activităților care se desfășoară în instituţiile școlare.

10. Evaluare

Tip de activitate

10.1. Criterii de evaluare

10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Prezenta fizica si activa la curs

- participare activa -calitatea interventiilor -calitatea intrebarilor -contributii clarificatoare -comentarii pertinente

studentul intra in examen daca a participat la cel putin 50% din cursuri


Prezenta fizica si activa la seminarii

- participare activa -prezentarea de referate, materiale elaborate -conceperea unor instrumente de lucru specifice activitatii de mentorat -calitatea interventiilor -calitatea intrebarilor -contributii clarificatoare -comentarii pertinente

-studentul intra in examen daca a participat la cel putin 70% din seminarii


Cerinţe minime de promovare : Pentru a obtine cel putin nota 5 studentul trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele cerinte:

• Sa sustina examenul oral si sa-l promoveze cu minim 5(cinci) • Sa realizeze si sa sustina Portofoliul în cadrul seminarului; • Sa aiba prezenta la cel putin 70% din seminarii ; • Sa aiba prezenta la cel putin 50% din cursuri.

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR AFLATE IN

DIFICULTATE 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul



Ob


15

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 5 Examinări 2 Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 58 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C4 Consilierea , orientarea si asistarea psihopedagogica a diverselor categorii de persoane / grupuri educationale (copii / elevi, familii, profesori, angajati etc.) C4.1 Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES precum si a principalelor orientari in consilierea acestora C4.2 Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES si ale familiilor acestora pentru explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogica utilizate C 4.3 Elaborarea si aplicarea adecvata a unor metode de consiliere psihopedagogica adaptate nevoilor persoanelor cu CES, atat la nivel individual cât si la nivelul grupului C 4.4 Evaluarea obiectiva, critica si constructiva a valorii metodologice si operationale a principalelor teorii specific domeniului C 4.5 Elaborarea si implementarea unor planuri de consiliere psihopedagogica si evaluarea si monitorizarea evolutiei persoanelor cu CES care au beneficiat de aceasta


CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu deficienta/handicap. CT2 Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific desfasurarii proiectelor si programelor din domeniul stiintelor educatiei CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere formarii ti dezvoltarii profesionale continue

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de a identifica, intelege si elabora programe

de interventie pentru grupurile de persoane alflate in dificultate 7.2. Obiectivele specifice • Cunoasterea principalelor concepte utilizate in asistenta

sociala pentru persoanele aflate in dificultate . • Comprehensiunea unei perspective istorice asupra

persoanelor cu nevoi sociale • Prezentarea principalelor modele de actiune care stau la

baza asistentei sociale pentru persoanele cu handicap ( modelele medical si social )

• Descrierea principalelor metode si tehnici de lucru cu persoanele aflate in imposibilitatea de gasire a unui echilibru adaptativ din punct de vedere social

• Cunoasterea si aplicarea in activitatea proprie a principiilor moderne pe care se bazeaza protectia speciala (institutionalizarea , dezinstitutionalizarea, non-institutionalizarea, normalizarea, ingrijirea in comunitate si universalismul ) .

• Prezentarea legislatiei generale internationale si interne cu privire la protectia speciala a persoanelor cu handicap .

• Cunoasterea principalelor tipuri de prestatii si facilitati acordate in favoarea acestor categorii de persoane (persoanele cu nevoi sociale) .

• Descrierea modului de organizare a sistemului national de

protectie speciala . • Prezentarea rolului asistentului social . • Cunoasterea strategiilor de actiune ale societatii civile,

fundatii si asociatii neguvernamentale in vederea asigurarii protectiei speciale a persoanelor nevoi sociale.


Observaţii

1. Asistenta sociala in cadrul stiintelor socio-psihopedagogice. Definitia sistemului de asistenta sociala. Relatiile dintre ramurile si subramurile asistentei sociale , importanta lor teoretica si practica.



2. Scurt istoric asupra dezvoltarii asistentei sociale in lume si la noi.. Principiile metodologige fundamentale ale asistentei sociale aplicate ca parte componenta a protectiei sociale.



3. Delimitari conceptuale. Definirea conceptului de persoana cu nevoi sociale. Implicatii psihologice. Definitii adoptate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.



4. Drepturile persoanei cu nevoi speciale si ale persoanei cu nevoi sociale. Reglementari internationale. Legislatie interna. Prestatii in favoare persoanelor cu handicap in lume si in Romania. Asistenta sociala dupa „revolutie”. Asistenta sociala si biserica.



5. Asistentul social in calitate de cercetator stiintific si profesionist. Metode generale in asistenta sociala ( metoda actiunii, metoda retelelor, tehnici de interventie sociala). General si specific in teoriile asistentei sociale (teoria actiunii, teoria retelelor, teoria participarii, teoria atasamentului, teoria identitatii, teoria pierderii)



6. Asistenta sociala a persoanelor infestate cu HIV



7. Asistenta sociala a femeilor victime



8. Asistenta sociala a familiei. Violenta domestica ca Conferinţă Suport de curs

problema sociala

Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)

Materiale bibliografice

9. Asistenta sociala a tinerilor cu comportament suicidar



10. Asistenta sociala in caz de adoptie si plasament.



11. Asistenta sociala si abuzul asupra copilului



12. Asistenta sociala a batranilor



13. Diverse propuneri de imbunatatire a sistemului Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


14. Perspective in dezvoltarea sistemului psihopedagogiei speciale si a asistentei sociale a persoanelor cu nevoi sociale/speciale.



Bibliografie A. Suport de curs principal • • Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas B. Material de aprofundare

• Albu Adriana, Albu C-tin., Petcu I., (2001), „ Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională”, Ed. Polirom

• Bocancea C., Neamţu G., (1999), „Elemente de asistenţă socială în România”, Ed. All • Brânzei P., Scripcaru Gh., Pirozynski T., (1970), „Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul”, Iaşi,

Ed. Junimea • Clancy H., Clark M.J., (1990), „Occupational Therapy with children”, Churchill Livingstone • Coulshed Veronica, (1993), „Practica asistenţei sociale”, Ed. Alternative” • Du Ranquet Mathilde, (1976),”Le modele d intervention en temps de crise”, Paris, Revue francais de

service social nr. 111 • Kempe R.S., Kempe H., (1984), „The Common Secret: Sexual abuse of children and Adolescents”, New

York, W.H.Freeman • Manea L., (2000), „Protecţia socială a persoanelor cu handicap”, Bucureşti, Ed. Şansa • Mănoiu Florica, Epureanu Viorica, (1996), „Asistenţa socială în România”, Ed. All • Miftode V., (1999), „Fundamente ale asistenţei sociale”, Bucureşti, Ed. Eminescu • Mihăilescu I., (1999), „Familia în societăţile europene”, Bucureşti, Ed. Universităţii Bucureşti • Răşcanu Ruxandra, (2001), „Metode şi tehnici de asistenţă socială”, Ed. Fundaţiei Humanitas • Robert P., (1977), „Dictionnaire”, Paris, Ed. Societe du Noveau Lettre” • 14) Spânu Mariana, (1998), „Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului”,

Chişinău, Ed. Tehnică • 15) Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”, Bucureşti, Ed.

Fundaţiei Humanitas

• 16)Voinea Maria, (1993), „Sociologia familiei”, Ed. Universităţii Bucureşti • 17) Walker L. (1979), „The battered woman”, Harper and Row • 18) Zamfir C., Vlăsceanu L., coord., (1993), „Dicţionar de sociologie”, Ed. Babel • 19) Zamfir Elena, coord., (1994), „Situaţia familiei şi a copilului în România”, UNICEF • 20) Zamfir Elena, Zamfir C., (1995), „Politici sociale. România în context european”, Bucureşti, Ed.

Alternative

C. Alte surse utile • Seminar Metode de predare Observaţii 1. Perspectivă istorică aupra asistenţei sociale.



2. Sistemul asistenţei sociale în România.



3.Abilităţi şi deprinderi necesare asistentului social.



4.Organizarea asistenţei sociale în domeniul protecţiei copilului .



5.Organizarea asistenţei sociale în domeniul protecţiei persoanelor de vârsta a treia.



6.Organizarea asistenţei sociale în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap



7.Asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului. Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


Bibliografie 1) Albu Adriana, Albu C-tin., Petcu I., (2001), „ Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională”, Ed. Polirom 2) Bocancea C., Neamţu G., (1999), „Elemente de asistenţă socială în România”, Ed. All 3) Brânzei P., Scripcaru Gh., Pirozynski T., (1970), „Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul”, Iaşi, Ed. Junimea 4) Clancy H., Clark M.J., (1990), „Occupational Therapy with children”, Churchill Livingstone 5) Coulshed Veronica, (1993), „Practica asistenţei sociale”, Ed. Alternative” 6) Du Ranquet Mathilde, (1976),”Le modele d intervention en temps de crise”, Paris, Revue francais de service social nr. 111 7) Kempe R.S., Kempe H., (1984), „The Common Secret: Sexual abuse of children and Adolescents”, New York, W.H.Freeman

8) Manea L., (2000), „Protecţia socială a persoanelor cu handicap”, Bucureşti, Ed. Şansa 9) Mănoiu Florica, Epureanu Viorica, (1996), „Asistenţa socială în România”, Ed. All 10) Miftode V., (1999), „Fundamente ale asistenţei sociale”, Bucureşti, Ed. Eminescu 11) Mihăilescu I., (1999), „Familia în societăţile europene”, Bucureşti, Ed. Universităţii Bucureşti 12) Răşcanu Ruxandra, (2001), „Metode şi tehnici de asistenţă socială”, Ed. Fundaţiei Humanitas 13) Robert P., (1977), „Dictionnaire”, Paris, Ed. Societe du Noveau Lettre” 14) Spânu Mariana, (1998), „Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului”, Chişinău, Ed. Tehnică 15) Verza F. E., ( 2002), „Introducere în psihopedagogia specială şi în asistenţa socială”, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas 16)Voinea Maria, (1993), „Sociologia familiei”, Ed. Universităţii Bucureşti 17) Walker L. (1979), „The battered woman”, Harper and Row 18) Zamfir C., Vlăsceanu L., coord., (1993), „Dicţionar de sociologie”, Ed. Babel 19) Zamfir Elena, coord., (1994), „Situaţia familiei şi a copilului în România”, UNICEF 20) Zamfir Elena, Zamfir C., (1995), „Politici sociale. România în context european”, Bucureşti, Ed. Alternative 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de




Examen scris 70%




15%


- Prezenta si activitate seminariala de cel putin 35%; - Definirea principalelor notiuni, metode si tehnici ale asistentei sociale; - Descrierea principalelor forme de asistenta sociala in functie de categoria de persoane carora se adreseaza

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială


2.1.Denumirea disciplinei DESIGN UNIVERSAL SI TEHNOLOGII PENTRU COMUNICARE



2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul



Facultativ




1




14


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 3 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 33 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3


4.1. de curriculum Fundamentele Psihopedagogie Speciale 4.2. de competenţe nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului

Mijloace de prezentare multimedia (laptop, videoproiector), tehnologii de acces (cititor de ecran, magnificator de ecran, imprimantă Braille, display Braille, cititor

cărți daisy, echipament de producere a imaginilor tactile, smartphone cu touch screen).

6. Competenţe specifice acumulate


o Utilizarea şi adaptarea tehnologiilor de acces pe baza principiilor designului universal în programele de învăţare şi reabilitare pentru copiii de vârstă antepreşcolară şi şcolară, al elevului, studentului şi adultului cu nevoi speciale: o Cunoaşterea principalelor tehnologii de acces, a produselor, serviciilor şi resurselor care facilitează mediul de dezvoltare al copiilor mici, mediul de învăţare ale elevilor cu diverse dizabilităţi; şi mediul de lucru ale adulţilor cu nevoi speciale o Cunoaşterea principiilor designului universal în vederea facilitării accesului copiilor cu dizabilităţi la curriculum şi în activităţile educaţionale şi de viaţă cotidiană. Facilitarea integrării pe piaţa de muncă al adultului cu nevoi speciale o Colaborarea în evaluarea nevoilor persoanei cu dizabilităţi de utilizare a tehnologiilor de acces;


o Utilizarea platformelor de e-learning, a învăţării de tip blended learning şi a bazelor de date internaţionale pentru dezvoltarea personală şi profesională.



• Cursul şi seminarul sunt interdisciplinare, cuprinzând informaţii din domeniul psihopedagogie speciale, tehnologiei informaţiei şi comunicării şi tehnologii informaţionale. Temele propuse abordează principalele teorii, produse şi tehnologii informaţionale şi de acces, utilizate de persoanele fără deficienţă în informare şi comunicare dar şi de către persoanele cu deficienţe în procesul de educaţie şi reabilitare

7.2. Obiectivele specifice • Definirea, principiile şi implicaţiile designului universal în învăţare.

• Definirea conceptelor de produse şi tehnologii de acces (identificarea caracteristicilor individuale care stau la baza selecţiei tehnologiilor de acces; identificarea caracteristicilor softurilor educaţionale în contextul evaluării şi intervenţiei persoanelor cu diferite dizabilităţi)

• Dificultăţi întâmpinate de persoanele cu dificultăţi de învăţare şi modalităţi de sprijin: programe de organizare a timpului, programe de sprijin a lecturii, sisteme de citire, harta conceptelor, predicţia cuvintelor, recunoaşterea vocii.

• Prezentarea principalelor tehnologii de acces utilizate de către persoanele cu dizabilităţi vizuale (cititorul de ecran / sintezele vocale, afişajul Braille, imprimanta Braille, termoformul, scannerul şi aplicaţiile OCR, aparatul de luat notiţe în Braille, televizorul cu circuit închis (magnificatorul optic), programe de muzică (Braille Music Editor), magnificatoare portabile).

• Elemente ale accesibilităţii mediului încojurător şi a mediului online. • Definirea şi analiza elementelor tehnologiei informaţiei şi comunicării. • Definirea şi prezentarea principalelor norme de tehnoredactare a unui text ştiinţific. • Definirea comunicării orale în contextul prezentării unei cercetării.

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1. Definiţii şi clasificări ale tehnologiilor de acces. Interfeţe şi programe pentru utilizatorii cu cerinţe speciale

Prelegere interactivă Suport de curs, bibliografie obligatorie

2 Definirea, principiile şi implicaţiile designului universal în mediului educaţional destinat persoanelor cu dizabilităţi.

Prelegere interactivă, prezentare powerpoint

Suport de curs, bibliografie obligatorie

3. Dificultăţi întâmpinate de persoanele cu deficienţe în procesul de utilizare a computerului.



4. Tehnologiile de sprijin pentru persoanele cu deficienţe de vedere.



5. Tehnologiile de sprijin pentru persoanele cu tulburări de limbaj / deficienţe de auz / dificultăţi de învăţare şi deficienţe motorii.



6. Jocuri şi aplicaţii educaţionale pentru copii – o abordare psihopedagogică.



7. Principii şi modele ale accesibilităţii în contextul diferitelor tipuri de dizabilităţi.



8. Accesibilitatea online şi dificultăţile întâmpinate de persoanele cu dizabilităţi.



9. Accesibilitatea mediului înconjurător în contextul dizabilităţi.

Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz


10. Textul standarde

ştiinţific: construcţie, analiză, Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz

Suport de bibliografie obligatorie

curs,

11. Culegerea de date şi referinţe bibliografice: baze de date



curs,

12. Teorii moderne ale comunicării. Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


curs,

13 Teorii moderne ale comunicării. Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


curs,

14. Comunicarea ştiinţifică în context academic. Problematizare, dezbatere structurată


curs,

Bibliografie

Anca M. (2007), Aplicaţii software ale unei cercetării acţiune, în Anca M. (coord.), Dezvoltarea competenţelor didactice şi de cercetare în ştiinţele naturii, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, pp. 96-103. APA Citation Style - www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm

Arion M. (2000), Persoanele cu deficienţe şi calculatorul, în Preda, V.,(2000), Orientări teoretico-praxiologice în educaţia specială, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, pp. 101-142.

Brodwin G..M., Star T., Cardoso E., (2004). Computer Assistive Technology for People who Have Disabilities: Computer Adaptation and Modification, Journal of Rehabilitation; Jul-Sept. 2004, 70, 3; 28. Online la: http://findarticles.com/p/articles/mi_m0825/is_3_70/ai_n6237489/print?tag=artBody;col1 CATA Centrul de Asistenţă în Domeniul Tehnologiilor de Acces pentru Persoane cu Deficienţe de Vedere – www.cata.centre.ubbcluj.ro

Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Comunicare.ro.

Collett, P. (2005). Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor. Editura Trei, Bucureşti.

Cook, A.M., Hussey, S.M. (2002). Assistive technologie. Principles and practice, ST.Louis, Mo.Moby. EATT Equal Access to Technology Training - www.eatt.org/en/index.php Kerscher, G. (2006). The Essential Role of Libraries Serving Persons Who Are Blind and Print Disabled in The Information Age. în Computers Helping People with Special Needs, Springer, Germany, pp. 100-105.

Miesenberger, K., Klaus, J., Zagler, W. and Karshmer, A. (Eds.)(2006). Computers Helping People with Special Needs. 10th International Conference, ICCHP 2006, Linz, Austria, July 2006, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.

http://www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm

http://findarticles.com/p/articles/mi_m0825/is_3_70/ai_n6237489/print?tag=artBody%3Bcol1

http://www.cata.centre.ubbcluj.ro/

http://www.eatt.org/en/index.php


Miesenberger, K., Klaus, J., Zagler, W. and Karshmer, A. (Eds.)(2010). Computers Helping People with Special Needs – part 1 and part 2. 12th International Conference, ICCHP 2010, Vienna, Austria, July 2010, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.


Pah I. (2000), Rolul tehnologiilor informatice în educaţia specială, în Preda, V.,(2000), Orientări teoretico-praxiologice în educaţia specială, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 142-148.

Pădure M. (2006), Implicaţii ale tehnologiilor informaţionale şi de acces în educaţia elevilor cu deficienţe de vedere, în Anuarul Institutului de Pregătire Universitară, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, pp. 211-221.

Pădure M. (2007), Valenţe formative ale tehnologiilor de acces, în Educaţie şi Creativitate pentru o societate bazată pe cunoaştere, 4 Editura Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, pp. 43-47.

Pădure, M. (2008). Daisy – cărţi digitale accesibile pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi dificultăţi de învăţare, în Buraga, S., Juvina, I. (editor), Interacţiune Om-Calculator, Editura Matrix Rom, Bucureşti, pp. 65-68.

Pădure, M. (2010). Interacţiunea utilizatorului cu deficienţe de vedere cu tehnologiile de acces, în Revista Română de Interacţiune Om-Calculator, Editura MatrixRom, 3(1), 2010, pp. 65-78. Pease, A. (1997). LIMBAJUL TRUPULUI, Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Editura POLIMARK, Bucureşti.

Principiile Designului Universal - www.design.ncsu.edu

Rascanu, R. (2003). Psihologie si comunicare, Editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Universitatii din Bucuresti. Section 508 - www.section508.gov Umberto E. (2000).

Cum se face o teză de licenţă, Editura Pontica, Bucureşti. Universal Design for Learning - www.cast.org Web Accessibility Initiative (WAI) - www.w3.org/WAI/

Seminar Metode de predare Observații 1. Principiile educaţionale ale

tehnologiilor de acces în contextul dizabilităţii.

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale (prezentare power point, prezentare filme, studii de caz)

Studiu individual al bibliografiei obligatorii și suplimentare

2. Principiile designul universal în învăţare.

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale


http://www.design.ncsu.edu/

http://www.section508.gov/

http://www.cast.org/

http://www.w3.org/WAI/

3. Valenţe formative ale tehnologiilor de acces. Orientarea şcolară şi profesională a persoanelor cu dizabilităţi în contextul utilizării tehnologiilor de acces.



4. Tehnologii de sprijin destinate utilizatorilor cu deficienţe de vedere. (echipamente soft şi hard)






6. Aplicaţii software destinate persoanelor cu tulburări de limbaj / deficienţe de auz / dificultăţi de învăţare şi deficienţe motorii.

Tehnologii de sprijin destinate utilizatorilor cu deficienţe de vedere. (echipamente soft şi hard)





8. Evaluarea accesibilităţi mediului online din perspectivă psihopedagogică.



9. Accesibilitatea mediului înconjurător în contextul dizabilităţi – studii de caz



10. . Formatarea textului ştiinţific. Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale


11. Construcţia şi analiza primară a grafică de date.



12. Principii elementare pentru o comunicare ştiinţifică eficientă



Bibliografie suplimentară:

Bibliografie AccesIT - www.washington.edu/accessit/index.html Adaptive Technology Resource Center – www.atrc.utoronto.ca Ai Squard - www.aisquared.com APA Citation Style - www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm

Apetrei, V. (2007). Power point şi Arta comunicării. în medic.ro, nr. 36. disponibil online: http://www.presspromedic.ro/article-- x-IT-Power_Point_si_arta_comunicarii-- 4948.html.

Baum Engineering - www.baum.ro

Burgsthaler, S. (2002). Working together: People with disabilities and computer technology, University of Washington. Online la: http://www.washington.edu/doit/Brochures/Technology/wtcomp.html CATA Centrul de Asistenţă în Domeniul Tehnologiilor de Acces pentru Persoane cu Deficienţe de Vedere – www.cata.centre.ubbcluj.ro

Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Comunicare.ro.

Cook, A.M., Hussey, S.M. (2002). Assistive technologie. Principles and practice, ST.Louis, Mo.Moby. Daisy Consortium – www.daisy.org Dolphin Computer Access - www.yourdolphin.com EATT Equal Access to Technology Training - www.eatt.org/en/index.php

Flippo F.K, Inge J.K & Barcus J.M. (1995). Assistive Technology. A Resource for School, Work and Community, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. Freedom Scientific – www.hj.com

Gray D., Quatrano L.A. & Lieberman L.M. (1998), Designing and Using Assistive technology. The Human perspective, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. Independent Living - www.independentliving.com Intellitools A Cambium Learning Technologies Company - www.intellitools.com

Kerscher, G. (2006). The Essential Role of Libraries Serving Persons Who Are Blind and Print Disabled in The Information Age. în Computers Helping People with Special Needs, Springer, Germany, pp. 100-105. Learning Solutions - www.dyslexialearning.com



Miesenberger, K., Klaus, J., Zagler, W. and Karshmer, A. (Eds.)(2010). Computers Helping People with Special Needs – part 1 and part 2. 12th International Conference,

http://www.washington.edu/accessit/index.html

http://www.atrc.utoronto.ca/

http://www.aisquared.com/

http://www.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citapa.htm

http://www.presspromedic.ro/article--

http://www.baum.ro/

http://www.washington.edu/doit/Brochures/Technology/wtcomp.html

http://www.cata.centre.ubbcluj.ro/

http://www.daisy.org/

http://www.yourdolphin.com/

http://www.eatt.org/en/index.php

http://www.hj.com/

http://www.independentliving.com/

http://www.intellitools.com/

http://www.dyslexialearning.com/

ICCHP 2010, Vienna, Austria, July 2010, Proceedings. Spring Publishing Berlin – Germany.


Pădure M. (2007), Aspecte ale utilizării tehnologiilor de acces în educaţia persoanelor cu deficienţe de vedere, în Preda V. (coord)(2007), Elemente de Psihopedagogie Specială, Editura EIKON, Cluj-Napoca, pp. 171-188.

Pădure M. (2008), Metode şi tehnici de accesibilizare a manualelor şi cursurilor pentru persoanele cu deficienţe de vedere, în Tehnologii Informatice Inclusive ProInclusiv 2008, editori:

Marian Dârdală, Costin Pribeanu, Aurelia Băndilă, Doru-Vlad Popovici, editura ASE Bucureşti, pp. 125-131.

Pădure, M. (2009). Transpunerea textelor matematice în format DAISY cu ajutorul aplicaţiilor Save as Daisy şi MathType, în Gorgan. D. si Guran, A.M. (coordonatori) Interacţiune Om-Calculator, Editura Matrix-Rom, Bucureşti, pp. 129-130.

Principiile Designului Universal - www.design.ncsu.edu Section 508 - www.section508.gov Taylor G.R. & Murphy-Herd M. (1998), Access Technology with Computers for Students Who Have Visual Impairments with Other Disabilities, în Sacks S.Z.,

Silberman R.K. (1998), Educating Students Who Have Visual Impairments with Other Disabilities, Editura Paul.H. Brookes, Baltimore. The screen magnifiers homepage - www.magnifiers.org

Universal Design for Learning - www.cast.org University of Washington Resourse - www.washington.edu/doit/Resources/ Web Accessibility Initiative (WAI) - www.w3.org/WAI/


• Cunoştinţe privind caracteristicile principalelor produselor din sfera tehnologiilor de acces persoanele cu dizabilităţi.

• Cunoştinţe privind designul universal în învăţare şi a principalelor caracteristici. • Cunoştinţe privind principalele nivele de accesibilitate a mediului înconjurător şi online, destinat persoanelor cu diferite dizabilităţi. • Cunoştinţe şi abilităţi de creare, structurare, formatare şi prezentare a unui material ştiinţific

http://www.design.ncsu.edu/

http://www.section508.gov/

http://www.magnifiers.org/

http://www.cast.org/

http://www.washington.edu/doit/Resources/

http://www.w3.org/WAI/



10.3. Pondere din nota finală (%)

10.4. Curs Examen grilă Examen grilă 40 %


Sarcină de lucru individuală (tema 1)

Tema 1: Analiza produsului de culegere bibliografică şi realizare a unui referat ştiinţific după standarde de construcţie şi 20% 6 formatare clar definite; Tema 2: Analiza expunerii orale, sub formă de prezentare multimedia, a materialului ştiinţific realizat la tema 1.

20 %

Sarcină de lucru în echipă (tema 2)

Realizarea unui portofoliu al accesibilități instituționale.

30%


Cunoaşterea principalelor tehnologii de acces, a produselor, serviciilor şi resurselor care facilitează mediul de dezvoltare al copiilor mici, mediul de învăţare ale elevilor cu diverse dizabilităţi; şi mediul de lucru ale adulţilor cu nevoi speciale. • Cunoaşterea principiilor designului universal în învăţare, în vederea facilitării accesului copiilor cu dizabilităţi la curriculum şi în activităţile educaţionale şi de viaţă cotidiană facilitarea integrării pe piaţa de muncă al adultului cu nevoi speciale. • Evaluarea nevoilor persoanei cu dizabilităţi de utilizare a tehnologiilor de acces. • Identificarea şi analiza standardelor minime de accesibilitate. • Alegerea şi implementarea sistemelor şi mijloacelor de comunicare augmentativă sau aleternativă pentru elevii cu dizabilităţi. • Formarea abilităţilor de formatare a materialelor ştiinţifice, de creare a graficelor unei cercetării şi de expunere orală a acestora într-o prezentare multimedia. • Formarea abilităţilor de utilizare a produselor şi tehnologiilor de acces utilizate de către persoanele cu dizabilităţi

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei DIDACTICA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL ŞI

INTEGRAT



2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul

II 2.6. Tipul de evaluare.


Ob


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 58 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curiculum

Teoria şi metodologia curriculumului Fundamentele psihopedagogiei speciale Psihopedagogia dificultăţilor de învăţare Teoria si metodologia instruirii

4.2. de competenţe - Aplicarea achizitiilor pedagogice privind finalitățile educației , definirea obiectivelor operaționale ale lecției și elaborarea unui proiect didactic - Raportare la teoria științfică a Curriculumului - Luarea în considerare a paradigmelor și

schemelor de fundamentare a optimizării curriculare moderne; aplicarea achizițiilor privind produsele curriculare moderne -Identificarea consecințelor deficienței /afectării specifice în cazul unui elev asupra proiectării didactice

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Amfiteatru 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Sali de curs corespunzatoare grupelor 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei) - Cunoaşte principiile respectării si promovării drepturilor copilului în educație ( principiul normalizarii, principiul integrării și incluziunii școlare, sociale și profesionale, principiul abordării pozitive,promptitudinii, intervenţiei şi educaţiei timpurii, prevenirii, centrării pe copil si responsabilizării copilului) si factorii care asigura respectarea lor; Precizează definitia unor concepte prezentate în documente precum Convenția privind drepturilor persoanelor cu handicap, Clasificarea internatională a funcționării , handicapului și sănătății-CIF (handicap, Design Universal, adaptare rezonabilă, funcționare, competenta , performantă ) - Intelege importanta raport[rii la anumite principii si teorii (învățare deplină, învățare mediaytă,pedagogia succesului) pentruproiectarea lecției -Cunoaşte sistematic, avansat conceptele fundamentale pentru didactica și metodica educației speciale : recuperare/reabilitare, șanse egale, egalizarea şanselor, nevoi speciale, nevoi de sprijin/suport, cerinţe educative speciale(CES), compensare și tipuri de compensare(la nivelul fiecărui analizator; funcţională intrasistemică, mixtă)

Defineste învăţarea perceptivă drept forma de învăţare umană ce asigură perfecţionarea sensibilităţii şi acuităţii discriminative, formarea strategiilor de explorare, elaborarea de scheme perceptive generalizate. Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de deficiențe care condiţionează eficiența învăţării perceptive Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de deficiențe care asigură ameliorarea proceselor mnezice, prevenirea uitării, valorificarea potențialului memoriei mecanice, semantice , procedurale, după caz.

- Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de deficiențe care asigură, în cadrul lecției, dezvoltarea gândirii,

înțelegerea, aplicarea microoperațiilor gândirii în rezolvarea unor probleme, dezvoltarea capacității de procesare a informației la nivel acțional, iconic și verbal, dezvoltarea competențelor creative, după caz

-Precizează importanța orientării lecției spre educația compensatorie , spre sprijinirea procesului de substituire a funcţiei lezate/pierdute prin crearea unui nou mod de acţiune pe baza legii unităţii şi interacţiunii unui sistem în vederea echilibrării funcţionale a organismului şi adaptării la cerinţele mediului natural şi social. - Enumeră factorii generali și pe cei specifici unor categorii de deficiențe care asigură realizarea obiectivelor psihomotorii ale lecției( raportarea la o taxonomie adecvată, respectarea regulilor de formare a unor deprinderi , identificarea și satisfacerea unor cerinte educative speciale( de ex exersarea aceleasi deprinderi pe dispozitive diferite de la cele mai simple la cele complexe de la un loc de muncă), orientarea spre competențe necesare în plan școlar, cotidian și social 1. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) - Justifică și explică strategiile didactice pe care le utilizează și condiţiile pe care le respectă --Justifică și explică optiunea pedagogică pentru un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor de invatamant, formelor de organizare a invătării-pentu aplicarea unei anumote strategii didactice - Explică importanţa raportării la teoriile domeniului; -Interpretează rezultatele școlare ale elevilor făcând apel la distincţia deficienţă - handicap , la teoriile la care s-a raportat,la strategiile utilizate, la măsura în care au fost satisfăcite CES -Explică şi interpretează deciziile legate de planificarea evenimentelor lecției - Documentează şi argumentează importanța unor soluții inovative din planul de inrevenție personalizat - Evaluarea critic-constructivă a proiectelor didactice şi a rezultatelor obținute - Explicarea deciziei privind alegerea unei strategii didactice - Justifică selecţia adecvată a unei anumite metode ABILITATI Competente Instrumental - aplicative - Gaseste solutii pentru valorizarea fiecărui elev în scoala si in procesul de invatamant ,in contextul unei pedagogii a succesului si a invatarii depline. - Concepe proiectele didactice , ținând cont de exigențele educației speciale și de marea diversitate individuală - Stabilește obiectivele generale ale lecției- cognitive, afective , psihomotorii - Stabilește obiectivele operaționale ale lecției, centrate pe elev, definite în termeni de comportament observabil și măsurabil, cu precizarea condițiilor derealizare a cerințelor educative speciale ce pot fi satisfăcute în lecția respectivă, cu precizrea reușitelor minimale - Stabilește obiectivele generale și operaționale ale lecției care asigură învățarea perceptivă, ținând cont de diversitatea individuală a

copiilor în situație de handicap; - Stabilește obiectivele lecției vizând educația compensatorie; definirea operațioanală a obiectivelor vizând educaţia perceptiv-vizuală, educaţia perceptiv-auditivă, educația tactil-kinestezică în cazul diferitelor categorii de handicap - Definește obiectivele operaționale ale lecției vizând ameliorarea proceselor mnezice, valorificarea de către elev a memoriei mecanice și celei semantice, asigurarea trecerii achizișiilor școlare în blocul memoriei de lungă durată, dezvoltarea memorie procedurale - Definește obiectivele operaționale ale lecției vizând învățarea cognitivă, ținând cont de speciful învățării elevilor cu diferite afectări/deficiențe; programează și definește cu prioritate dezvoltarea microoperațiilor gândirii la elevii cu handicap de intelect; defineste obiective vizțnd dezvoltarea creativității le elevii nevăzători,cu handicap fizic, cu boala oaselor de sticlă ș.a - Definește obiectivele psihomotorii ale lecției, porind de la evaluarea initială și progresul planificat; Își reprezintă indicatorii prin intermediul cărora un comportament poate fi măsurat( de ex. defineşte operaţional comportamentul tactil-kinestezic prin opt dimensiuni: motricitatea fină; capacitatea de coordonare bimanuală; strategii de explorare tactil-kinestezică; capacitatea de identificare tactilă; capacitatea de discriminare tactilă; capacitatea de orientare în spaţiul restrâns; capacitatea de raţionament perceptiv-spaţial; reprezentări tactil-kinestezice –lacare se referă în stabilirea progreselor) . - Aplică strategiile pedagogiei individualizării realizând: diversificarea /adaptarea conținutului în funcție de capacitățile, dificultățile și interesul elevului; diferențierea și operaționalizarea obiectivelor didactice; diversificarea metodelor, diferențierea temporară , recunoscând dreptul unui elev de a învăța în ritmul cel mai adecvat. - Selecţia adecvată și fundamentată a metodelor - Selectează sau concepe cele mai adecvate metode și mijloace de învățământ pentru progresul elevului în învățarea perceptivă: stimularea posibilităţilor de diferenţiere a formelor, mărimilor, în diferite poziţii spaţiale,a culorilor, a texturilor; dezvoltareaspiritului de observație; realizarea rapotului mulțime-număr –cifră, realizarea raportului fonem-grafem; citirea silabei ca un gestalt; cunoașterea semnificației culorilor semaforului și respectarea lor. -Procesează informația la nivel acțional ,iconic și verbal atăt în lecțiile orientate spre învățarea perceptivă căt și în cele ce asigură învățarea cognitive Asigură această procesare prin o mare diversitate în ceea ce priveste alegerea mediului instructiv(excursii ), material audio-vizual, jocuri, poezii etc - Realizează evaluarea diagnostică, ținând cont de particularitățile de vârstă, trăsăturile de specificitate date tipul și gradul de handicap; stabilește discrepanța într competentă și performanță în cazul fiecărui elev ; realizează evaluarea inițială a achizițiilor școlare -Asigură feed-backul pe tot parcursul lecției, își ajustează demersul -Realizează evaluarea sumativă .prin raportare la obiectivele terminale- cadru și de referință, prin prisma competențelor, a capacităților necesare integrării sociale și profesionale a perdoanei cu

handicap -Rezolvă probleme ale fiecărui elev și asigură progresul școlar prin aplicarea, după caz, a prescripțiilor de: repetiție a conținuturilor; ajustare/adaptare la obiective: prescripții de îmbogățire -Realizează analiza detaliată a cauzelor de nereușită în asigurarea autonomie personală , în însușirea achizițiilor minimale, în formarea unor abilități solicitate de integrarea scolară și socială - Selecţia adecvată a metodelor -Operaționalizează conceptul de mediere exprimând nivelul de sprijin(verbal, fizic, verbal și acțional) oferit în rezolvarea unei sarcini. -Abilități necesarea desfășurării lecției, centrării pe elev și organizării mediului instructiv : Evaluarea condiţiilor Comunicare cu familia/apartinatorii, cu ceilalti colegi care asigură terapia tulburăriloer de limbaj și/sau kinetoterapia ; Procurarea programelor si softurilor(logiciel); Procurarea sau realizarea mijloacelor de ănvățământ; Asigurarea mijloacelor necesare comunicării nonverbale, comunicării alternative augmentative după caz -Schimbarea demersurilor în funcție de conexiunea inversă și/sau de anumite comportamente manifestate de elevi

Competenţe transversale Valori, atitudini:

- Valorizarea fiecarui copil; recunoaşterea demnităţii şi valorii sale - Implicare in respectarea tuturor drepturilor unui copil, in dezvoltarea maximală a potenţialului său biopsihic, construirea viitorului său - Implicare în egalizarea şanselor pentru oricare copil. Militantism, ca profesionist si membru al societăţii civile pentru asigurarea calităţii educaţiei şi vieţii copilului cu handicap, a activităţii şi participării sale la viaţa comunităţii şi societăţii - Respecta caracterul confidential al informatiilor cu privire la activitatile specifice și subiecți - Manifesta, in orice activitate, respect pentru demnitatea copilului si a familiei sale, inclusiv prin implicarea acestora in gasirea solutiilor - Dezvoltarea creativitatii, a capacitatii de a gândi alternative, de a le fundamenta ştiinţific şi de a le promova în educaţia şi/sau protecţia drepturilor copilului - Valorizarea educaţiei timpurii. - Respecta normele deontologice ale domeniului social/ educational Comunicare

Asigură comunicarea conform normelor pedagogice cu elevii și părinții /apartinătorii ;foloseşte , după caz şi mijloace augmentative şi alternative de comunicare; comunică pentru a asigura familiei şi servicii de advocacy pe probleme educationale , de orientare și inegrare profesională

- Asigură copiilor/elevilor feed-back şi încurajare; oferă feed-back pozitiv în raport cu aspectele calitative şi punctele tari ale activităţii elevilor ;feed-back ul este însoţit de exprimarea unor aşteptări pozitive

- Consideră comunicarea cu ceilalți colegi şi cadrele didactice din domeniul său, prin diferite modalităţi, drept o responsabilitate, căreia îi acordă timpul

şi resursele necesare

- Se informează cu privire la rezultatele şi argumentele aduse în publicaţii şi conferinţe,

- Consideră comunicarea propriilor preocupări, contribuţii şi rezultate obţinute drept o obligaţie profesională şi o realizează relativ continuu

- In comunicarea cu elevii au un control adecvat al impulsurilor şi comportamentelor emoţionale ;

- In echipă manifestă un control adecvat al impulsurilor şi comportamentelor emoţionale ; reacţiile emoţionale şi comportamentele (inclusiv verbale) ale unor colegi sunt ignorate sau evaluate dintr-o perspectivă pozitivă, orientată spre integrare şi interrelaţionare

- Acceptă, sigură/susţine integrarea voluntarilor în echipa școlii ; prezintă exigenţele echipei; valorifică punctele tari ale voluntarilor(omenia, ajutor acordat la momentul potrivit, când nu e prea târziu, angajare în activităţi de regulă neagreabile, dure,repetitive, în condiţiile unui anumit mediu; prezenţa competenţei în sfera know-how, a unei experienţe pe care nu mulţi o capătă ); asigură respectarea drepturilor lor, susţine recunoaşterea meritelor lor şi dezvoltarea lor personală.

- Manifestă respect faţă de toţi elevii cărora le descoperă și comunică punctele tari, precum și față de toți colegii și față de părinți; acţionează în acest sens fiind conştient că: primul pas major în stabilirea de relaţii strînse într-o echipă este respectul; relaţiile şi contactele care nu sunt construite pe baza respectului nu sunt întotdeauna de durată sau sustenabile; absenţa respectului sau dispariţia acestuia sunt factori cheie în ruperea relaţiilor şi în ocurenţa conflictului. - Comunică pentru atenuarea atitudinilor interpersonale negative din școlii , determinate de elemente afective - Asigură informarea tuturor părţilor și autorizate interesate privind progresele elevului - Demonstrează abilităţi de comunicare pe dimensiunile : verbală, cu mijloace alternative și augmentative de comunicare, scrisă, de ascultare Activitate în echipă

-Asigură/solicită activitatea în echipă pentru eleborarea planului de intervenție personalizat, pentru găsirea de soluții pentru orientare și integrarea profesională a elevului/ absolventului, atunci când este vorba de: introducerea unor noi alternative ce necesita generarea de solutii multiple; gestionarea unor activitati si procese complexe, efort combinat, expertiza in multiple domenii profesionale etc.;

- Acționează pentru a forma o echipă în vederea accesării unor proiecte bazate pe granturi

- Participă la luarea deciziilor privind problemele complexe şi susţine

activitatea conjugată a tuturor membrilor echipei, demonstrând convingerea că numai prin contribuţia echipei se pot identifica mai multe soluţii optime şi se poate asigura calitatea unei decizii;

- Acţionează demonstrând că echipa este mai mul decât un grup, că presupune muncă în comun pentru atingerea obiectivelor comune, recunoaşterea şi valorizarea abilităţilor complementare , un mod de realizare a învăţării continue

- Acţionează pentru a asigura compatibilitatea scopurilor şi intereselor membrilor echipei

- Asigură controlul emoţiilor în rezolvarea de probleme care au ca obiect probleme, dispute interpersonale

- Participă la transferul de cunoştinte intre membrii echipei şi îl susţine

- Contribuie la crearea unui mediu profesional armonios, prin recunoşterea valorii contribuţiei şi efortului colegilor, prin suţinerea motivaţiei fiecărui membru al echipei.

– Contribuie/iniţiază activităţi /procese gândite să îmbunatateasca relatiile si raporturile în școală, pentru depăsirea barierelor in atingerea obiectivelor comune(team building); consultă echipa şi valorifică propria experienţă şi observaţiile privind punctele tari şi slabe ale muncii desfăşurate în comun

- Susţine dezvoltarea competenţelor profesionale ale colegilor.

- Se implică în transmiterea sentimentului de apartenenţă la grup şi de responsabilitate al fiecărui membru al echipei

Autonomie si responsabilitate • .Să identifice obiective, activităţi şi procese de egalizare a şanselor la

realizarea cărora ar putea contribui. • Sa propună noi alternative vizând integrarea şcolară si profesionala a

persoanei cu handicap. • Sa-si asume responsabilitatea promovării, prin cercetare, a unor

alternative, asigurând calitatea educaţiei şi a vieţii copilului/adultului cu handicap.

• Să-şi asume coordonarea responsabilă a unui colectiv de cercetare pe bază de proiecte finanţate prin granturi.

• Să respecte angajamentele într-un context de cercetare în calitate de membru al echipei de proiect/partener / beneficiar.

• Să mobilizeze membrii colectivului în care lucrează pentru a participa la competiţii pentru obţinerea de proiecte / granturi. Dezvoltare personală

-identifică priorităţi de cunoaştere, probleme teoretice actuale ale domeniului în care este specializat; -identifică priorităţi aplicative ale domeniului în care este specializat; cercetează cauzele care au generat problema şi a efectelor pe care le are nerezolvarea ei -sesizează direcții de perfecționare în literatura de specialitate (şi în domeniile conexe) dar şi în practică -să realizeze activităţi de perfecţionare/autoperfecţionare în domeniul

managementului de proiect. Este la curent cu domeniile de finanţare şi criteriile de eligibilitate ale principalilor finanţatori în domeniu Evaluează propriile nevoi de formare pentru promovarea de noi alternative pentru elevii şi adulţii cu handicap Competenţă inovativ-creativă (creativitate) Demonstrează capacitate de problematizare, sensibilitate la probleme

- demonstrează:spirit critic - recunoaşte şi formulează o problemă - creează/propune soluţii noi la probleme identificate; - oferă soluţii la problemele existente. - Anticipează probleme

- Anticipează impactul soluţiilor posibile Rezolvă creativ problemele implică în rezolvarea problemelor gândirea divergentă , fără a neglija gândirea convergentă - antrenează operaţiile de analiză şi sinteză( capabil de a genera idei noi datorită perspectivei de ansamblu pe care o are asupra problemei, dar suficient de analitic pentru a evalua corect potenţialitatea practică a soluţiei propuse). - realizează combinarea selectivă –descoperă un cadru ascuns potrivit pentru elementele relevante ale unei situaţii problematice; - realizează comparare selectivă –descoperirea unei relaţii între noile informaţii şi cunoştinţele anterioare. - In activitatea cotidiană practică/exerseză gândirea regresivă sau ludică Demonstrează flexibilitate şi atitudini creative - Demonstrează schimbarea punctului de vedere, a direcţiei gândirii, a modului de abordare a unei situaţii sau probleme în funcţie de parametrii noii situaţii şi a unei decizii fundamentate. - schimbă demersul pe baza unor noi informaţii - adaptează metodele de învățământ - demonstrează flexibilitate în raport cu riscurile identificate - adoptă decizii rezonabile în funcţie rezultatele elewevilorde context şi schimbări - utilizeaza o abordare diferită pentru a obţine acelaşi scop - se bucură de o provocare - reacţie favorabilă la nou

- Demonstrează viziune: identifică subiecte şi probleme strategice; generează direcţii de dezvoltare a domeniului/ instituţieișcolare; se manifestă proactiv în dezvoltarea strategiilor care conduc la realizarea obiectivelor; se implică ca agent al schimbării; conduce spre schimbare şi perfecţionare; nu acceptă status-quo; propune standarde înalte şi convinge pe alţii să le accepte: gândeşte prospectiv şi acţionează în favoarea oportunităţilor viitoare - Atrage şi convinge colegii pentru a participa la cercetare ; comunică direcţiile şi strategiile proprii, motivează , convinge şi inspiră pe alţii să urmeze aceeaşi direcţie; demonstrează şi inspiră entuziasm pentru posibilităţile viitoare; atrage adepţi (followers)care au încredere în el şi îl urmează; organizează grupul pentru atingerea unui scop comun , chiar dacă are sau nu o autoritate formală - respectă şi aplică regulile unei echipe bine constituite

- Acţionează prospectiv în favoarea valorilor şi principiilor domeniului:

- Se implică voluntar pentru a oferi informaţii suplimentare , resurse, instrumente.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Insușirea achizițiilor fundamentale privind specificul

proiectării metodologiei didactice în educația specială și aplicarea lor în conceperea unui proiect de lecție - Luarea în considerare a dificultăţilor de învăţare și a cerințelor educative speciale în definirea obiectivelor generale și operaționale ale lecției, în elaborarea proiectului didactic și a proiectului de intervenție individualizat

7.2. Obiectivele specifice 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Cunoasterea principiilor orientate spre incluziunea scolara si socială a copilului /adultului cu handicap si a modelului competential de abordare a persoanei cu handicap și respectarea lor.. Raportarea la teorii relevante pentru educatia speciala si educatia speciala inegrata(pedagogia succesului, invatarea deplina ,ferestrele oportunitatii/momentului optim al dezvoltarii s.a.). Analiza problemelor actuale in educatia speciala si in dezvoltarea incluziunii scolare si specificul sistemului de metode adecvat. -Raportarea la concepte importante pentru educația specială( care asigură respectarea drepturilor omului, s; care asigură abordarea pozitivă , compensarea, recuperarea /reabilitarea, tratarea individualizată, progresul școlar Analiza conceptuală şi operaţionalizarea conceptelor în tema de cercetare. - Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea obiectivelor ; definirea operațională a obiectivelor recuperatorii și compensatorii care pot fi realizate într-o lecței centrate pe elev, pe nivelul atins în ănvățarea percepătivă, cognitivă, psihomotorir , etc - Cunoasterea specificului si avantajelor diferitelor strategii didactice, evidențiind prevalența strategiilor activ-participatibve și individualiatoare - Cunoaşterea specificului principalelor metode, tehnici şi procedee didactice în domeniul educatiei speciale și a unor cerințe /condiții pentru a fi utilizate. -.Definirea operationala a obiectivelor șințnd nd cont de diversitatea individuală dintr-o clasă -Realizarea un proiect de lecție din școala specială ținând cont de toaote exigențele specifice educației speciale Realizarea unui proiect de lecție în condițiile integrării elevilor cu handicap grav și sever (sindroame rare, autism, ADHD, polihandicap ş.a.) Colaborare cu cadrele didactice incluzive din școala de masă

pentru a stabili adaptarea și individualizarea demersului didactic Desfășoară și realizează lecția , aplicând cunoștințele specifice de metodică și didactică în condițiile specifice ale educației specialeale, valorificând nformațiile recente alepsihopedagogiei speciale -E laborarea proiectului de intervenție individualizat ținân cont de cunoștințele științifice recente și de experiența avansată din domeniu( pe arii de dezvltar; în echipă ; etc)


Observaţii

1. Finalitatile educatiei. Importanța raportării la idealul educational contemporan în educația specială. Aspecte specifice importante pentru actualizarea și dezvoltarea întregului potențial biopsihic al unui copil/elev cu handicap. Importanța dezvoltării creativității la elevii cu handicap fizic și senzorial din perspectiva integrării profesionale , accesului în învățământul superior și a unei cariere intelectuale de succes. Importanța dezvoltării armonioase a copiilor cu handicap pe cele cinci domenii ale educației. Importanța obiectivelor-cadru și de referințăîn educația specială . Obiectivele generale și operaționale ale lecției

Prelegere

Procedee de comunicare

interactivă

Prezentare Power Point

Activități pe grupe

Activități de utilizare a

tehnologiei de acces Studiu individual Modelarea comportamentului

Materialul pentru examinare: - cărţile îndicale la bibliografie - folder trimis pe email - material oferit pe CD - biblioraft pentru copiere - site, link

2. Principiile respectării si promovării drepturilor copilului în educație ( principiul normalizării, al nediscriminării, principiul integrării și incluziunii școlare, sociale și profesionale, principiul abordării pozitive, intervenţiei şi educaţiei timpurii, prevenirii, centrării pe copil si responsabilizării copilului)

- - Demonstraţii - Studii de caz -Analiza de catre studenti a documentelor studiate -Prezentare și analiză film -Activități pe grupe

Prelegere

Procedee de comunicare

interactivă

Activități de utilizare a

tehnologiei de acces

Demonstraţii Activități pe grupe

Observare

. 3.-Concepte fundamentale pentru didactica și metodica educației speciale : recuperare/reabilitare, șanse egale, egalizarea şanselor, nevoi speciale, nevoi de sprijin/suport,cerinţe educative speciale(CES), compensare și tipuri de compensaredificultăți de învățare, tulburări de învățare. Operaționalizarea conceptelor Teorii relevante (învăţarea deplină, pedagogia succesului, modelul competenţial, îmbogățirea instrumentală și învățarea mediată) pentru

proiectarea didactică 4. Aspecte specifice ale proiectării curriculare în educația specială . Adaptarea curriculară și importanța ei. Realizarea adaptării curriculară prin: simplificare- accesibilizare; extensie (introducerea unor activităţi suplimentare de compensare – recuperare); selectarea unor metode şi procedee didactice şi a unor mijloace de învăţământ care asigură progresul elevilor cu hándicap; folosirea unor metode şi procedee de evaluare bazate pe abordarea pozitivă, care evidenţiază punctele tari(ce poate să facă), evoluţia şi performanţele elevilor în diferite planuri.

Prelegere interactivă Analiza curriculară Activități pe grupe

Demonstraţii Conversatie Dezbatere Brainstorming Analize de proiecte didactice Metode euristice Demonstratii cu mijloacede învățământ Exerciții Analize PIP

Exerciții Activitate pe grupe Exerciții de definire operațională a obiectivelor cognitive și psihomotorii Exemple de obiective afective

5 Tendinţe în proiectarea curriculară. Curriculum integrat.Design curricular universal; Anti-bias curriculum; Curriculum afectiv; Designul universal în documentele ONU. Importanța Designului curricular universal prin prisma principiilor incluziunii , nediscriminării și centrării pe elev , prin luarea în considerare a marii diversități individuale , culturale... Designul curricular universal din perspectiva educaţiei pentru toţi/fiecare şi construirea şcolii incluzive

6. Proiectarea pedagogică a lecției. Logica proiectării lecției , având în vedere specificul educației speciale. Aspecte specifice ale proiectului de lecție. Strategiile didactice. Asigurarea caracterul activ, participativ al lecției ținând cont de marea diversitate individuală . Deschiderea educației speciale și a lecției spre viața reală . Obiective cognitive, afective și psihomotorii

7. Aspecte metodologice ale elaborării şi redactării planului de intervenţie individualizat(PIP). Implicarea beneficiarului, a familiei şi a echipei de stabilire a nevoilor de sprijin. Relaţia dintre planul de recuperare/intervenţie psihopedagogică şi alte documente utilizate în evaluarea, expertiza, educaţia şi protecţia specială (fişa nevoilor de sprijin, caracterizarea psihopedagogică, fişa logopedică ş.a.).

8. Orientarea lecției spre realizarea învățării perceptive având în vedere afectările specifice. Creşterea sensibilităţii absolute şi diferenţiale a principalilor analizatori. Formarea unor abilități de observare şi explorare a realităţii. Formarea

unor structuri perceptive noi pentru simboluri figurale (semnul de circulaţie, interdicţii) şi pentru cele alfanumerice. Sustinerea procesului de compensare. Exemple de obiective operaționale lecției , de metode și mijloace de învățământ

Mjloace audio-vizuale

9. Orientarea lecției spre dezvoltarea proceselor mnezice la diferite categorii de copii cu handicap. Luarea în considerare a afectării memoriei în cazul handicapului de intelect. Luarea în considerare a rolului compensator al memoriei în handicapul senzorial. Strategii, metode și procedee care asigură eficaxitatea celor trei procese mnezice memorării/encodării, stocării şi recuperării informației . Memoria ca resursă compensatorie în cazul unor persoane cu handicap.

10.Orientarea lecției spre dezvoltarea laturii informaţionale a gândirii. Formarea noţiunilor la diferitelor categorii de persoane cu handicap. Formarea noţiunilor în procesul de învăţământ având în vedere afectările specific diferitelor categorii de persoane cu handicap. Metode compensatorii şi recuperatorii vizând diminuarea tulburărilor formării noţiunilor la copii cu handicap mintal.

11. Învăţarea cognitivă. Orientarea lecției spre dezvoltarea laturii operaţionale a gândirii. Importanța obiectivelor formative orientate spre formarea operaţiilor gândirii la diferite categorii de elevi cu handicap în vederea adaptării şi integrării sociale și profesionale.Condții privind realizarea înţelegerii la elevii cu handicap de intelect Dezvoltarea gândirii prin antrenarea operatorilor logici la nivel acţional, iconic şi verbal. Rezolvarea de probleme și metacogniția . Importanţa rezolutivităţii şi creativităţii pentru integrarea socială a unor persoane cu handicap

12. Realizarea obiectivelor psihomotorii ale lecției( raportarea la o taxonomie adecvată, respectarea regulilor de formare a unor deprinderi , identificarea și satisfacerea unor cerinte educative speciale( de ex exersarea aceleasi deprinderi pe dispozitive diferite de la cele mai simple la cele complexe de la un loc de muncă), orientarea spre competențe necesare în plan școlar, cotidian și social

13. Evalurea în educația specială. Principiile evaluării. Exigențe privind evaluarea diagnostică, evaluarea inițială, evaluarea sumativă , asigurarea feed-backul pe tot parcursul lecției. Fișa de progres școlar

Analiza SWOT Analiza unor bune practici Activitate în echipă

14. Orientarea școlară și profesională a persoanelor cu handicap. Probleme actuale ale integrării profesionale a persoanelor cu handicap: Bune practici, Exemple.

Bibliografie A. Suport de curs principal - Cretu Verginia (2011) – Tratat de Psihopedagogie specială capitolul XV- Învăţarea cognitivă la elevii cu handicap mintal ; Design curricular universal, pag 842-867 şi pag.897-931, coord Emil Verza, Florin Verza Editura Universităţii din Bucureşti -Popovici Doru Vlad (2007) Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Arad , Ed Univ A. Vlaicu - Mara, L. (2009). Strategii didactice în educaţia incluzivă (Ediţia II). Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. - Doru-Vlad Popovici, Aurelia Racu, Anatol Danii, Verginia Creţu (2009)- Intervenţia recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi multiple, Chişinău. Editura Ruxanda - Creţu Verginia (2010 )- Concepte şi principii care semnifică respectarea drepturilor inalienabile ale persoanei cu handicap, în volumul Psihologia sănătăţii; Abordări aplicate(coord E. Avram), Bucureşti , Editura Universitară (pag 36-70) - Creţu Verginia (1999), Educaţia pentru Drepturile Copilului, Bucureşti, FDSC, Editura Semne. - Verza Emil (1998), Psihopedagogia specială, Bucureşti, E.D.P. B.Material de aprofundare - Cerghit Ioan(2002) Sisteme de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti --Creţu Carmen (1999). Curriculum diferenţiat şi personalizat. Bucureşti: Editura Polirom.,

- Verginia Cretu (2006) Integrarea tehnologiilor de acces-, conditie a egalizarii sanselor pentru nevazatori, revista Informatica, vol.X/2006 -(revista recunoscuta de CNCSIS, seria B) -Cretu Verginia (2008)- Cresterea eficientei didactice a jocului pe calculator prin procesarea informatiei la nivel actional, iconic si verbal în volumul Interactiune Om-Calculator -RoCHI 2008, Iaşi, Editura MatrixRom (IndexCopernicus Journal Abstract 240 puncte); Cretu Verginia, Modul curricular pentru educatia speciala a copiilor cu handicap mintal sever in revista Societate si Handicap nr.1-2/2001 ; -Creţu Verginia, Stimularea copilului pe arii de dezvoltare şi câmpuri sociale prin activitate şi participare, în: Societate şi hanidicap, nr.1-2, 2001. -Vrasmas E, Oprea V, Vrasmas Tr. – Bune practici în educaţia incluzivă (Good practices in inclusive education),Bucureşti, Representative of UNICEF in Romania, Bucureşti, 2002. -Zlate Mielu (1999)– Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iaşi (selectiv, în funcţie de cerinţele programei).

Preda Vasile, Cziker Roxana (2004) – Explorarea tactil – kinestezică în perceperea obiectelor, a imaginilor tactile şi în lectura Braille, Presa Universitară Clujeană, Cluj. - ONU (1989) Conventia cu privire la Drepturile Copilului. - ONU (1989) Conventia privind Drepturile persoanelor cu Dizabilități

-- Revista de Psihopedagogie ; Universitatea din Bucuresti-Catedra de Psihoprdagogie Speciala și Departamentul pentru invățământ Superior și Cercetare Stiințifică Humanitas -American Journal of Mental Retardation C. Alte surse utile - Cerghit Ioan(1997), Metode de învățământ , Bucureşti, E.D.P. RA - Cojocaru Stefan ( 2006)- Proiectul de interventie in asistenta sociala. De la propunerea de finantare la planurile individualizate de interventie, Iasi , Polirom

-Creţu Verginia (2006) – Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap. Strategii şi metode de cercetare , Bucureşti, Editura Printech. -Holban I (1995)-Teste de cunoştinţe, Bucureşti, E.D.P. RA; - Micle Mircea(2003) – Psihologie cognitivă, Polirom, Iaşi

Seminar Metode de predare Observaţii

1. Analiza idealul educational contemporan din legislația educațională din țara noastră și alte țări europene. Analize centrate pe evidențierea potențialului biopsihic în cazul diferitelor categorii de copii/elevi cu handicap ; evidențierea ariilor în care un copil poate progrsa și performa, în pofida dezvoltării inegale a altor zone psihice. Demonstrarea importanței dezvoltării creativității la elevii cu handicap fizic și senzorial Exemple de obiective-cadru și de referință. Definirea obiectivelor generale(cognitive, afective și psihomotorii) și operaționale ale lecției.Exemple de obiective ale educației intelectuale , fizice , morale, estetice și ale educației prin și pentru muncă ; importanța lor pentru integrarea socială

Dirijarea activității studenților în seminar pentru a realiza analiza unei probleme propuse la curs ( pe baza studiului individual, conspectării unui studiu ) Lectura Problematizare Dezbatere Exercitii de definirea obiectivelor

2 Principiile respectării si promovării drepturilor copilului în educație ( principiul normalizării, al nediscriminării, principiul integrării și incluziunii școlare, sociale și profesionale, principiul abordării pozitive, intervenţiei şi educaţiei timpurii, prevenirii, centrării pe copil si responsabilizării copilului)

Analiza critica a unui film Studii de caz Lectura Eseu Activitate in echipă Probleme și exercițiixerciţii

. 3.-Concepte fundamentale pentru didactica și metodica educației speciale : recuperare/reabilitare, șanse egale, egalizarea şanselor, nevoi speciale, nevoi de sprijin/suport,cerinţe educative speciale(CES), compensare și tipuri de compensaredificultăți de învățare, tulburări de învățare. Operaționalizarea

Instruire asistată de calculator Studii de caz Conversație Dezbatere Lectura Eseu

conceptelor Teorii relevante (învăţarea deplină, pedagogia succesului, modelul competenţial, îmbogățirea instrumentală și învățarea mediată) pentru proiectarea didactică

4 Aspecte specifice ale proiectării curriculare în educația specială . Adaptarea curriculară și importanța ei. Realizarea adaptării curriculară prin: simplificare- accesibilizare; extensie (introducerea unor activităţi suplimentare de compensare – recuperare); selectarea unor metode şi procedee didactice şi a unor mijloace de învăţământ care asigură progresul elevilor cu hándicap; folosirea unor metode şi procedee de evaluare bazate pe abordarea pozitivă, care evidenţiază punctele tari(ce poate să facă), evoluţia şi performanţele elevilor în diferite planuri.

Analiza SWOT DEmonstrația Lectura Conversație Dezbatere Problematizare și activitate în echipă

5 Tendinţe în proiectarea curriculară. Curriculum integrat.Design curricular universal; Anti-bias curriculum; Curriculum afectiv; Designul universal în documentele ONU. Importanța Designului curricular universal prin prisma principiilor incluziunii , nediscriminării și centrării pe elev , prin luarea în considerare a marii diversități individuale , culturale... Designul curricular universal din perspectiva educaţiei pentru toţi/fiecare şi construirea şcolii incluzive

Prezentare Power Point a unor module curriculare Problematizare și activitate în echipă Rotirea în sarcini

6. Proiectarea pedagogică a lecției. Logica proiectării lecției , având în vedere specificul educației speciale. Aspecte specifice ale proiectului de lecție. Strategiile didactice. Asigurarea caracterul activ, participativ al lecției ținând cont de marea diversitate individuală . Deschiderea educației speciale și a lecției spre viața reală . Obiective cognitive, afective și psihomotorii

Prezentare Power Point Joc de rol Trainingul pregătitor Simulări Analiza critica a unor metode și mijloace de învățământ

7. Aspecte metodologice ale elaborării şi redactării planului de intervenţie individualizat(PIP). Implicarea beneficiarului, a familiei şi a echipei de stabilire a nevoilor de sprijin. Relaţia dintre planul de recuperare/intervenţie psihopedagogică şi alte documente utilizate în evaluarea, expertiza, educaţia şi protecţia specială (fişa nevoilor de sprijin, caracterizarea psihopedagogică, fişa logopedică ş.a.).

Demonstrații- Studii de caz Mijloace audiovizuale Analiza si dezbatere pe baza unui PIP Dezbatere pe marginea unui film si elborarea unui PIP retroactiv Conversație Dezbatere Lectura

8. Orientarea lecției spre realizarea învățării perceptive având în vedere afectările specifice. Creşterea sensibilităţii absolute şi diferenţiale a principalilor analizatori. Formarea unor abilități de observare şi explorare a realităţii. Formarea unor structuri perceptive noi pentru simboluri figurale (semnul de circulaţie, interdicţii) şi pentru cele alfanumerice. Sustinerea procesului de compensare. Exemple de obiective operaționale lecției , de metode și mijloace de învățământ

Demonstrația Analiza critica a unor metode și mijloace de învățământ Exerciții de definire a obiectivelor operaționale ale lecției vizînd învățarea perceptivă

9 Definirea de obiective generale și operaționale vizând dezvoltarea proceselor mnezice la diferite categorii de copii cu handicap. Strategii, metode și procedee care asigură eficaxitatea celor trei procese mnezice memorării/encodării, stocării şi recuperării informației-exemple . Memoria ca resursă compensatorie în cazul unor persoane cu handicap- exemple.

Definirea de obiective generale și operaționale vizând dezvoltarea proceselor mnezice Exerciții mnemotehnice Problemaizarea

10. Definirea de obiective generale și operaționale vizând dezvoltarea laturii informaţionale a gândirii. Exemple de metode și mijloace de învățământ care contribuie la formarea noțiunilor. Metode și procedee compensatorii şi recuperatorii vizând diminuarea tulburărilor formării noţiunilor la copii cu handicap mintal, evitarea clișeelor verbale..

Exerciții de: definire a obiectivelor informative; exemplificarea conținutului –notelor si sferei unor noțiuni Dezbatere

11 Definirea de obiective generale și operaționale vizând dezvoltarea laturii operaţionale a gândirii la diferite categrii deelvi cu handicap.. Stabilirea de forme de organizare a mediului instructi (excursii ) , de metode și mijloace pentru antrenarea microoprațiilor gțndirii/ operatorilor logici la nivel acţional, iconic şi verbal. Soluții pentru dezvoltarea rezolutivităţii şi creativităţii pentru integrarea socială a unor persoane cu handicap fizic, senzorial

Exerciții de: definire a obiectivelor formative Analiza critica a unor metode și mijloace de învățământ Dezbatere

12 Definirea obiectivelor psihomotorii ale unei lecții;, identificarea de soluții , de metode și mijloace pentru formarea unor abilități, recuperarea/reabilitareași formarea autonomiei personale; raportarea obiectivelor lpsihomotorii la ocupații pe care le-ar putea practica elvii cu anumite deficiențe , pentru care sunt posturi vacante pe piața liberă a muncii

Exerciții de: stabilire a nivelului taxonomic pe baza analizei si dezbaterii unui studiu de caz; de definire operațională a obiectivelor psihomotorii; Dezbatere de raportare la piața

muncii. 13 Principiile evaluării. Selectarea de instrumente pentru evaluarea diagnostică, evaluarea inițială, evaluarea sumativă .Analiza de exemole privindasigurarea feed-backul pe tot parcursul lecției și flexibilizarea demersului didactic. Elaborarea unei fișe de progres școlar

Dezbatere pe baza unei analiza uor documente privind evaluarea: Exerciții de selectie și completare a unor scale, de elaborare a nei fișe de progres școlar

14 Orientarea școlară și profesională a persoanelor cu handicap. Probleme actuale ale integrării profesionale a persoanelor cu handicap: Bune practici, Exemple.

Analiza SWOT (scoala specială, scoală profesională , centre de educație incluzivă) Simulări Dezbatere Problematizare-idei de proiecte-brainstorming

Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului -Instituțiile de educație specială asteaptă soluții privind integrarea copiilor cu handicap grav și sever .Problematica este exemplificată și cu modalități de intervenție individualizată vizând incluziunea școlară și progresul acestor categorii de elevi, cu exemple privind pomovarea metodelor alternative și augmentative de comunicare. -Comunitatea academică asteaptă creștereanumărului studenților cu handicap fizic, vizual ș.a; problematica acestora și soluții sunprezente în curs - Asociațiile și fundațiile din domeniul handicapului au așteptări în zona integrării profesionale a persoanelor cu handicap ;De aceea vor fi exemple de cercetări –acțiune, de bune practici




10.4. Curs Comportament activ-participativ

orală

Problematizează, se manifestă ca un spirit critic care pune probleme pe baza cunostințelor academice anterioare și a cunoașterii realității școlare

orală

1 punct 10.5. Seminar/ Laborator

Documentare –prezentare

Analiză critică a problematicii

Elaborarea si prezentarea unui proiect de lecție și a unui PIP

Identificare de bune practici pentru probleme insuficient rezolvate în educația specială

2 puncte Standard minum de performanţă

Elaborează un proiect de cercetare Elaborează un proiect de intervenție individualizat

Examen scris 7 puncte

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei EDUCATIE INTEGRATA 2.2. Titularul activităţilor de curs


2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul



Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână



2




28


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Fundamentele psihopedagogiei speciale,

Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare 4.2. de competenţe nu e cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector • tabla


• sala de curs • videoproiector • tabla


• Cunoasterea principiilor, teoriilor si modelelor de organizare ale invatamantului special; • Intelegerea sistemelor de organizare, alternative ale educatiei speciale; • Cunoasterea principalelor directii de reformare ale educatiei speciale, pe plan intern si international. • Promovarea schimbarii la nivelul scolii speciale prin strategii adecvate; • Elaborarea de Planuri Educative Personalizate • Proiectarea unor forme si strategii alternative in educatia speciala.


• Evaluarea elevilor cu CES in vederea integrarii sociale si educationale; • Aplicarea metodelor specifice educatiei integrate prin studii de caz; • Elaborarea de Programe de Servicii Personalizate pe categoria de

deficienta. • Cunoasterea sistemului de valori pe care bazeaza scoala incluziva; • Respectarea drepturilor persoanelor cu handicap si valorizarea acestora; • Promovarea unei culturi bazate pe incluziune la nivel de scoala si

comunitate. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Insusirea de catre studenti a principiilor, teoriilor si modelelor de organizare ale invatamantului special

7.2. Obiectivele specifice • Familiarizarea studentilor cu sistemele de organizare, alternative ale educatiei speciale

• Insusirea principalelor directii de reformare ale educatiei speciale, pe plan intern si international

• Insusirea principiilor, procedeelor si strategiilor folosite pentru Evaluarea elevilor cu CES in vederea integrarii sociale si educationale

• Formarea capacitatilor necesare in vederea elaborarii programelor educative personalizate si planurilor de servicii personalizate;

• Pregatirea studentilor pentru a deveni, la randul lor, formatori pentru raspandirea cunostintelor privind educatia integrata in intreg sistemul general de invatamant;

• Dobandirea cunostintelor necesare in vederea conducerii unui centru de integrare dintr-o scoala incluziva;

• Formarea capacitatilor si deprinderilor necesare

colaborarii cu profesorii si familiile elevilor cu handicap, in procesul de aplicare a strategiilor didactice din domeniul educatiei integrate.

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1. Delimitari conceptuale. Cadrul legislativ

national si international. Experienta internationala actuala privind sprijinul si cooperarea in predare-invatare pentru copiii cu CES in scolile obisnuite.

• prelegerea interactiva

Suport de curs

2. Bariere ale invatarii. Caracteristicile tulburarilor de invatare – clasificare, evaluare, interventie. Reducerea dizabilitatilor. Deprivarile. Modalitati de rezolvare educationala.


Suport de curs

3 Asigurarea dreptului la educatie pentru toti elevii. Implicatii pentru profesorii din scoala incluziva. Reactii ale profesorilor.


Suport de curs

4 Strategii de alcatuire a echipelor de interventie. Echipa multidisiplinara- roluri si caracteristici. Echipa de sprijin pentru profesorii din scoala incluziva. Modele romanesti si internationale.


Suport de curs

5 Regulile generale ale UNESCO – 2001, pentru optimizarea integrarii educationale a copiilor cu dizabilitati; Includerea fiecarui individ, Comunicarea, Organizarea clasei, Proiectarea lectiilor, Planuri individuale, Sprijin individual, Mijloace de sprijin, Managementul comportamentului, Munca in echipa.


Suport de curs

6 Modele de bune practici pentru integrarea elevilor cu CES. Proiecte derulate pentru integrarea copiilor cu CES. Bariere si factori de succes in realizarea rolului cadrului didactic de sprijin (CDS). Competentele cadrului didactic de sprijin. Studio de caz si recomandari.


• studii de caz

Suport de curs

7 Rolul cadrelor didactice de sprijin (CDS) in rezolvarea dificultatilorr de invatare. Program, strategii si metode. Echipa de sprijin pentru profesori (ESP) – tehnici de comunicare si colaborare eficienta.


Suport de curs

8 Strategii si instrumente de activitate pentru cadrele didactice de sprijin (CDS) si echipele de sprijin pentru profesori (ESP). Tehnici de evaluare anuala. Modele de buna practica


Suport de curs

pentru intalnirile de evaluare anuala. 9 Intocmirea si revizuirea planului educativ individual (PEI). Rolul CDS si ESP in adaptarea si diferentierea curriculara, destinata elevilor cu CES. Sprijin si resurse pentru familie.


Suport de curs

10 Dezvoltari psihopedagogice ale educatiei pentru toti. Problema diferentelor si diferentierii in educatie. Diversitatea si etica in scoala. Functia integratoare a scolii din perspectiva etica si cetateneasca. Diversitatea culturala in scoala. Aspecte ale evaluarii rezultatelor scolare in sistemul de invatamant integrat.


Suport de curs

11 Strategii contemporane pentru educatia scolara a copiilor cu deficiente intelectuale, auditive, vizuale si fizice. Noi viziuni in managementul mediului de invatare.


Suport de curs

12 Traume psihice si stresul de separatie la copiii cu deficiente institutionalizati. Reactii si tulburari afective la experientele stresante din institutii. Tulburari de adaptare, reactii emotionale si tulburari afective minore. Aspecte teoretice si practice in cadrul procesului de integrare educationala.


Suport de curs

13 Adaptarea scolara si particularitatile biopsihosociale ale scolaruli mic si mijlociu. Relatia dintre scoala incluziva si mecanismele socio-adaptative ale elevului cu deficiente. Partularitati ale comportamentului adaptativ scolar la elevii cu deficiente.


Suport de curs

14 Modele si strategii generale, care favorizeaza instruirea eficienta pentru elevii cu deficiente. Modele care leaga eficienta instruirii de timp. Invatarea deplina (eficienta)- “mastery learning”. Modelul de structurare a timpului in clasa. Modelul “Quait” de instruire eficienta. Instruirea directa (explicita). Modelul comunitatii scolare protective.


Suport de curs

Bibliografie A. Suport de curs principal

. D.V. POPOVICI – Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2007. B. Material de aprofundare 1. *** RENINCO-UNICEF – Ghid de predare-invatarea pentru copiii cu cerinte educationale speciale, Buc. 1999. 2. *** MECT-RENINCO-UNICEF – Ghid pentru cadre didactice de sprijin

CDS – UNICEF, 2003. 3. *** UNESCO – Proiectul „Cerinte speciale in clasa”, 1995. 4. *** UNESCO – GHID pentru profesori – „Sa intelegem si sa raspundem la cerintele elevilor din clasele incluzive, UNICEF-RENINCO, 2002. 5. M.AINSCOW – Special needs in the clasroom, a teacher education guide, Jessica Kingsley Publishers Ltd. 1994. 6. H.N.BANBURY, A.ROTATORI, A.R.FOX – Issues in special education, Hayfield Publishing Co. 1987. 7. R.E.FLYNN – Normalisation, social integration and community services, University Park Press, Baltimore, 1990. 8. H.KAUFMAN – Exceptional children – introduction to special education Simon &Shuster, 1991. 9. P.KNOBLOCK – Understanding exceptional children and youth, Little Brown and Co. Boston, Toronto, 1987. 10. M.L.MELERO, J.F.G.LOPEZ – Cominado hacia el siglio XXI la integracion escolar, Universidad de Malaga, 1990. 11. D.V.POPOVICI – „Idei pentru reforma. Educatia speciala in Norvegia-prezent si perspective”, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1993. 12. D.V.POPOVICI – „Aspecte ale relatiei dintre normalizare si calitatea vietii la handicapatii mintal”, comunicare la Simpozionul RENINCO, Craiova, 1995. 13. D.V.POPOVICI – „Influenta institutiilor traditionale asupra personalitatii handicapatilor mintal”, in revista Recuperarea si Integrarea persoanelor cu handicap, nr.2/1996. 14. D.V.POPOVICI – Elemente de psihopedagogia integrarii, Edit. PRO-HUMANITATE, 1999. 15. D.V. POPOVICI – Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2007. 16. D.V. POPOVICI, A. RACU, A. DANI (2009)- Educatia incluziva - Ghid pentru cadrele didactice si manageriale, Edit. Universul Chisinau, Rep. Moldova. 17. D.V. POPOVICI (coord.) (2010) - Psihopedagogia integrata, Tipografia Centrala Chisinau, Rep. Moldova. 18. D.V. POPOVICI, A. ROZOREA (2013) - Protectia Sociala a Copilului FICE-Romania, Anul XV, Nr. 12 (49-50) - Orientarea Scolara si Planificarea Careierei Copiilor si Tinerilor cu CES. 19. GH.RADU – „Contradictii ale sistemului actual de insusire si educatie speciala a handicapatilor mintal”, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1992. 20. J.SUTCLIFFE – Integration for adults with learning difficulties, The National Institute of Adults Continuing Education, England and Wales, 1992. 21.T.J.WEIHS – Sa-i ajutam iubindu-i, Edit. Humanitas, 1992. 22.E.VERZA – „Psihopedagogia integrarii si normalizarii” in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1992. 23. E.VERZA, E. PAUN – Educatia integrata a copiilor handicapati, RENINCO-UNICEF, 1998. 24. E. VERZA, F.E.VERZA (2011) - Tratat de psihopedagogie speciala, Edit. Universitatii din Bucuresti. 24.T.VRAJMAS, I.MUSU, P.DOUNT – Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educationale speciale, MEN si UNICEF, 1995. 25. T. VRASMAS – Scoala si educatia pentru toti, Edit. Miniped, Bucuresti, 2004.

Seminar Metode de predare Observaţii 1 Educatia incluziva in Europa – Studii de caz Realizari si perspective ale educatiei integrate din Romania i perioada contemporana

Documentare Dezbatere structurata

Suport bibliografic

2 Dificultati de invatare / tulburari de invatare. Modalitati de interventie recuperativa. Strategii recomandate in educatia integrata a elevilor cu deficiente mintale

Referat Dezbatere structurata

Studiu de caz

3. Niveluri functionale ale normalizarii si calitatea vietii persoanelor cu dizabilitati. Erori in aplicarea principiului normalizarii

Exemplificare Suport bibliografic

4 Modele de organizare ale invatamantului integrat pentru elevii cu dizabilitati. Avantaje si limite ale integrarii si normalizarii

Prezentare Suport bibliografic

5 Bariere si factori de succes in realizarea rolului cadrului didactic de sprijin (CDS). Competentele cadrului didactic de sprijin. Studio de caz si recomandari.


6 Rolul cadrelor didactice de sprijin (CDS) in rezolvarea dificultatilorr de invatare. Program, strategii si metode. Echipa de sprijin pentru profesori (ESP) – tehnici de comunicare si colaborare eficienta.

Prezentare Studiu de caz

7 Principiul incluziunii si implicatiile lui in educarea si recuperarea elevilor cu deficiente

Studiu de caz Suport bibliografic

8 Adaptarea curriculara si planul de interventie individualizat pentru elevii cu dizabilitati


9. Modele si strategii generale in sprijinul instruirii eficiente pentru elevii cu deficiente.


10 Influenta institutiilor traditionale asupra personalitatii personelor cu deficiente.

Studiu de caz

11.Particularitati ale comportamentului adaptativ scolar la elevii cu deficiente.

Studii de caz Suport bibliografic

12 Realizarea planului educativ individual (PEI). Implicarea cadrelor didactice de sprijin si ESP in adaptarea si diferentierea curriculara, destinata elevilor cu CES

Studiu de caz draft

13 Planul educational individualizat Proiect 14 Planul educational individualizat Sustinere Bibliografie 1. *** RENINCO-UNICEF – Ghid de predare-invatarea pentru copiii cu cerinte educationale speciale, Buc. 1999. 2. *** MECT-RENINCO-UNICEF – Ghid pentru cadre didactice de sprijin CDS – UNICEF, 2003. 3. *** UNESCO – Proiectul „Cerinte speciale in clasa”, 1995. 4. D.V. POPOVICI, A. RACU, A. DANI (2009)- Educatia incluziva - Ghid pentru cadrele didactice si manageriale, Edit. Universul Chisinau, Rep. Moldova. 5. D.V. POPOVICI (coord.) (2010) - Psihopedagogia integrata, Tipografia Centrala

Chisinau, Rep. Moldova. 6. D.V.POPOVICI – Elemente de psihopedagogia integrarii, Edit. PRO-HUMANITATE, 1999. 7. BABAN, A (coord.) (2002) Consiliere educationala, Cluj Napoca, Psinet 8. DUMITRU, I. Al. (2004) Consiliere psihopedagogica. Fundamente teoretice si sugestii practice de actiune, Timisoara, Eurostampa 9.GHERGUT, A. (2001) Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii de educatie integrata, Iasi, Polirom 10.UNGUREANU, D. (2000) Educatia integrata si scoala incluziva, Timisoara, Editura de Vest 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Continuturile au fost elaborate in conformitate cu necesitatile de pregatire a personalului didactic din invatamantul special si integrt, cu standardele ocupationale ale profesiilor din domeniu si cu orientarile teoretice si practice actuale din domeniul educatiei integrate 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de





60%


Interventii in dezbateri, referate si studii de caz


Plan educational individualizat

Proiect 20%


Cunoasterea principalelor orientari teoretice si practice referitoare la domeniu educatiei integrate Cunoasterea principiilor, structurii si finalitatilor planului educational individualizat

FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științel ae Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei INCLUZIUNEA SOCIO-EDUCAȚIONALĂ A

PERSOANELOR BOLNAVE CRONIC ȘCOLARIZATE LA DOMICILIU SAU ÎN ȘCOALA DE SPITAL





F

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână



1




14


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi 3 3.7. Total ore de studiu individual 33 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale

• Educatie integrată • Protectie specială • Psihopedagogia persoanelor cu deficiențe

(intelect, senzoriale, neuromotorii) 4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului


Competențe profesionale: - Utilizarea terminologiei şi metodologiei de intervenție psihologică și

educațională pentru persoanele (copii și tineri) îndelung spitalizate/imobilizate la domiciliu înscrise în școlarizrea în spital/la domiciliu, precum şi pentru familiile acestora.

- Elaborarea de planuri de intervenție personalizate pentru persoanele cu boli cronice/limitatoare de viașă, înscrise în școala de spital

- Executarea de activităţi specifice de consiliere psihologică, educațională şi de asistenţă socială, cu beneficiarii direcți și cu familiile acestora

• Cunoștințe

- Noțiuni legate de specificul manifestării bolilor cronice/limitatoare de viață;

- Stabilirea de scopuri şi obiective în procesul intervenției psihoeducaționale pentru copiii și adolescenții școlarizați în spital/la domiciliu;

- Cunoștințe privind etapele proiectării activităților de intervenție psihoeducațională în școala de spital/școlarizarea la domiciliu.

- Noțiuni legate de consilierea psihologică și educațională,individuală şi de grup.

• Abilităţi - Elaborarea și aplicarea adecvată a unor metode de intervenție

psihoeducațională în școala de spital/școlarizare la domicilui. - Managementul cazului/grupului de elevi în școala de spital/școlarizare la

domiciliu. - Abordarea situțiilor speciale; - Abilităţi de contact, interacţiune şi colaborarea complementară în echipă

(terapeutică, de consultanţă sau managerială).


• Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice, secretului profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a principiilor de bune practici din aria de specialitate

• Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale.


Înţelegerea și folosirea corectă a intervenției psihoeudcaționale în condițiile școlii de spital/școlarizare la domiciliu, ca bază a programelor de integrare/incluziune educațională și socială optimă a acestora.

7.2. Obiectivele specifice • Aprofundarea unor noi strategii şi instrumente de intervenție psihoeducațională în școala de spital/școlarizarea la domiciliu. • Aprofundarea cunoaşterii şi înţelegerii corecte a specificului metodelor de intervenție psihoeducațională în școala de spital/școlarizare la domiciliu. • Îmbogăţirea abilităţilor de lucru în echipe multidisciplinare. • Utilizarea corespunzătoare a conceptelor şi a metodologiei de intervenție psihoeducațională pentru copiii și adolescenții din școala de spital/școlarizare la domiciliu, precum şi pentru familiilor acestora.


Observaţii

1. Introducere în problematica serviciilor de intervenție psihoeducațională în situația școlii de spital/școlarizare la domiciliu. Scopuri şi obiective ale intervenției psihoeducaționale în școala de spital/școlarizare la domiciliu.

•Prelegere •Dezbaterea in grup a unei teme

2. Legislația internă și internațională în privința funcționării școlii de spital/școlarizării la domiciliu


3. Specificul manifestării bolilor dizabilitante care sunt întâlnite la copiii și adolescenții din școala de spital/școlarizare la domiciliu


4. Particularitățile proceselor psihice și ale personalității copiilor și adolescenților cu boli cronice/limitatoare de viață, școlarizați în spital/la domiciliu și importanța lor în procesul de învățare


5. Nevoile speciale ale copiilor și adolescenților cu boli cronice/limitatoare de viață din școala de spital/școlarizați la domiciliu

•Prelegere •Dezbaterea in grup a unei teme •Studii de caz

6. Dezvoltarea abilităţilor de contact, •Studiul individual

interacţiune şi colaborarea complementară în echipă (terapeutică, de consultanţă/consiliere sau managerială). Relaţia cu alţi specialişti.

•Exerciţii •Lectura •Dezbaterea in grup a unei teme

7. Rolul intervenției psihoeducaționale în procesul recuperativ a copiilor și adolescenților, în cadrul școlii de spital/școlarizare la domiciliu.

•Studiu individual •Exerciţii •Lectura •Dezbaterea in grup a unei teme

8. Metode inovative psihoeducaționale, aplicabile în școala de spital/școlarizare la domiciliu

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Joc de rol

9. Profilul profesional al profesorului de spital

•Studiu individual •Prelegere •Dezbaterea in grup a unei teme

10. Consilierea individuală şi de grup, luarea deciziilor cu privire la carieră, relaţionare elev-părinte, elev-profesor, etc.

•Studiu individual •Exerciţii •Lectura •Studii de caz •Joc de rol

11. Metode de evaluare și interventie psihoeducațională, folosind platformele on-line, tehnologiile informaționale și IAC.


12. Etapele proiectării activităților de intervenție psihoeducațională în școala de spital/școlarizare la domiciliu.


13. Metode folosite în consilierea psihopedagogică şi socială a familiilor copiilor și adolescenților din țcoala de spital.

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Joc de rol •Dezbaterea in grup a unei teme

14. Metode de cercetare psihopedagogică în activitatea desfășurată în școala spital

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii

Bibliografie A. Suport de curs principal B. Material de aprofundare American Psychiatric Association (2016) (trad.) DSM-5 Manual de Diagnostic și Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, Editura Callistro, Burcu, A., (2004), Managementul calitatii vietii si condiției umane. Abilitățile consilierului, Bucuresti, Ed. Mega. David, D., (2006), Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Ed. Polirom, Iași. Dumitru.I.Al., (2004), Consiliere psihopedagogică. Fundamente teoretice şi sugestii practice de acţiune, Timişoara, Eurostampa. Gherguţ, A., (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Iaşi Polirom. Gherguț, A., (2016). Sinteze de psihopedagogie speciala (ediția a III-a), Nelson-Jones, R (2009), Manual de consiliere, Bucuresti, Ed. Trei. Elefantonline Oprișan, E. (2016). Deficiențele neuromotorii: concepte fundamentale din perspectivă psihopedagogică, Editura Universității din București, București Popovici, D.V., Matei, R. (2005), Terapie ocupaționala pentru persoanele cu deficiențe, Ed. Muntenia Popovici, D.V. (2007). Orientări teoretice și practice în educația integrata, Arad: Editura Universității Aurel Vlaicu Ungureanu, D., (2000), Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Editura de Vest. Vrasmas, T., (2010), Incluziunea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale, Bucuresti, Ed. Vanemonde. *** (2016). ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice, București, Editura Trei C. Alte surse utile Dumitrașcu, H., (2012) Consilierea în asistența socială, Polirom Geldard, Kathryn (2013), Consilierea copiilor: O introducere practica, Polirom. Holdevici, I., Neacșu, V., (2006), Consiliere și psihoterapie în situații de criza, Ed. Dual Tech Mearns, Dave (2012), Consilierea centrată pe persoană în acțiune, ed Trei Păun, E., Vrăsmaș, E., Șoitu L.(2001), Consiliere familială, fișe, Institutul European pentru cooperare Cultural-Științifică. 8.1. Seminar/Laborator Metode de predare

Observaţii

1. Clarificari terminologice privind școlarizarea în spital/la domiciliu

•Dezbaterea in grup a unei teme

2. Legea Educatiei 1/2011 si Metodologia de aplicare privid scolarizarea in spital/la domiciliu. Legislatia specifica in tari cu traditie privind scolarizarea in spital/la domiciliu

•Studiu individual •Exerciţii •Lectura •Studii de caz •Dezbaterea in grup a unei teme

3. Boli cronice/limitatoare de viata. Cauze, manifestare, interventie multidisciplinara

•Studiu individual •Exerciţii

•Lectura •Dezbaterea in grup a unei teme

4.Chimioterapia. Radioterapia. Imunoterapia. Influenta tratamentelor asupra proceselor psihice implicate in invatare.

•Studiu individual •Exerciţii •Lectura

5.Specificul proceselor psihice si personalitatea copiilor si adolescentilor cu boli cronice/limitatoare de viata scolarizati in spital/la domiciliu

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Joc de rol

6. Terapii de scurta durata folosite in interventia psihologica pentru copiii, adolescentii si familiile lor la aflarea diagnosticului


7. Lucrul in echipa multidisciplinara terapeutica, de consiliere, manageriala. Rolul fiecarui specialist.

•Studiu individual •Exerciţii •Lectura •Studii de caz •Joc de rol

8. Metode inovative de predare si evaluare in scolarizarea in spital/la domiciliu. Rolul evaluarii psihoeducationale initiale in adaptarea si individualizarea metodelor utilizate


9. Profilul profesorului de spital - educator si profesor de educatie remediala/speciala. Profesorul de spital ca sprijin pentru ceilalti profesori, partener al familiei, manager de caz, membru al echipei multidisciplinare


10. Consiliere individuala si de grup (cariera, relationare elev-parinte, elev-profesor)

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Joc de rol •Dezbaterea in grup a unei teme

11. Utilizarea platformelor online. Interventie si evaluare


12.Proiectarea activitatilor psihoeducationale. Curriculum adaptat. Plan de interventie Personalizat


•Studii de caz •Dezbaterea in grup a unei teme

13. Activitati remediale specifice aplicate in cazul diverselor boli cronice/limitatoare de viata.

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Studii de caz •Dezbaterea in grup a unei teme

14. Activitati remediale specifice aplicate in cazul diverselor boli cronice/limitatoare de viata.

•Studiu individual •Simulări •Exerciţii •Studii de caz •Dezbaterea in grup a unei teme

BIBLIOGRAFIE 1. Australian Government (2013), Australian Education Act 2013 – An act in relation to

school education and reforms relating to school education, and for related purposes; Act No. 67, 2013. http://www.comlaw.gov.au/Details/C2013A00067

2. Benigno, V., Fante, C., Epifania, O., Caruso, G., & Ravicchio, F. (2018). Un modello dinamico per la formazione a distanza: valutazione di un corso online per lo sviluppo professionale dei docenti ospedalieri. Italian Journal of Educational Technology, 26(1), 90-103.

3. Crump, C., Rivera, D., London, R., Landau, M., Erlendson, B. and E. Rodriguez (2013). "Chronic health conditions and school performance among children and youth" Annals of Epidemiology 23(4): 179-184.

4. Fottland, H. (2000). Childhood Cancer and the Interplay between Self-evaluation, and Academic Experiences. Scandianvian Journal of Educational Research, Vol. 44, No.3., 253-273.

5. Kapelaki, U es mtsai (2012). A Novel Idea for an Organized Hospital/School Program For Children with Malignances: Issues in Implementation. Pediatric Hematology and Oncology, 20, 79-87.

6. Wadley, G., Vetere, F., Hopkins, L., Green, J. and L Kulik (2014). "Designing ambient technology to connect hospitalised children with home and school." International Journal of Human Computer studies.

7. Wilkie, K. (2010). "Academic continuity through online collaboration: mathematics teachers support the learning of pupils with chronic illness during school absence." Interactive Learning Environments 19:519-535. 10.1080/10494820903545542

8. Wilkie, K. and A. Jones (2008). “Link and learn: Students connecting to their schools and studies using ICT despite chronic illness”. Presentation to Australia Association for Research in Education conference. Canberra.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii


http://www.comlaw.gov.au/Details/C2013A00067





Examen scris 70%


Prezența

15%

Elaborarea unor lucrari (referate, studii de caz)

15%


Prezenta la min. 50% din numarul intalnirilor saptamanale, - 15% Raspunsuri corecte la 35% din conținutul examenului scris Elaborarea unui studiu de caz

1

FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Științele Educației 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Pedagogie 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul


C/II 2.7.Regimul disciplinei

Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Din care Curs 1 3.3. Seminar/laborator 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 3.5. Din care Curs 14 3.6. Seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 4 Alte activităţi: realizarea de proiecte la clasă 3 3.7. Total ore de studiu individual 47 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum 4.2. de competenţe - competențe de documentare

- competențe TIC - competențe de analiză critică a informațiilor - competențe de sistematizare a informațiilor obținute din diverse surse - competențe de comunicare în limbi moderne – engleză, franceză - competențe de stabilire a corespondențelor intra- și interdisciplinare

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului Sală dotată cu calculatoare

2


• Cunoaşterea și înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale IAC; • Dezvoltarea aptitudinilor necesare în vederea proiectării, gestionării și evaluării activităților

didactice utilizând diverse resurse educaţionale; • Manifestarea unei atitudini pozitive față de integrarea tehnologiei informației și comunicării în

educație; Competenţe transversale

• Dezvoltarea interesului pentru viitoarea profesie și a conexiunilor între tehnologia informației, societate și educație.

• Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipa multidisciplinară; • Utilizarea eficientă a platformelor de e-learning, a învățării de tip blended learning și a bazelor

de date pentru dezvoltarea personală și profesională. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Formarea unor cunoştinţe de ordin teoretic, metodologic şi practico-metodic, necesare pregătirii cu ajutorul calculatorului a activităţilor didactice specifice științelor educației.

7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea noţiunilor de specialitate, teoretice şi practice, ale instruirii asistate de calculator;

• Proiectarea activităţii didactice utilizând resursele de instruire asistată de calculator (softuri, tutoriale, aplicații interactive);

• Adecvarea conținuturilor la nevoile de instruire ale cursanților și la gradul de experiență în utilizarea tehnologiilor informaționale;

• Abordarea interdisciplinară și integrarea didactică eficientă a secvențelor de instruire asistată de calculator;

• Proiectarea evaluării activităţii didactice şi a performanţelor elevilor utilizând resurse specifice instruirii asistate de calculator.

8. Conţinuturi

Metode de

predare

Observaţii

1. Introducere în Instruirea asistată de calculator (IAC) – 2 h Explicație, Conversație

Obiectivele IAC; Structura; Metode.

2. Aplicații software in educație – 2 h Prelegere interactivă, Conversație

Definire; Clasificare; Exemple.

3. e-Learning – 2 h Prelegere interactivă, Explicație

Definire; concepte asociate; arhitectura unui sistem de e-Learning.

4. Platforme de e-Learning – 2 h Problematizare, Conversație

Structura;clasificare; exemple

5. Realitatea augmentată (augmented reality - AR) în educație – 2 h Problematizare, Conversație

Definire Interfețe AR,

6. Platforme educaționale bazate pe VR/AR – 2 h Problematizare, Explicație Exercițiul

Aplicații AR, Clasificare; Exemple

3

7. Rețelele sociale online ca instrumente de facilitare a activităților

educaționale – 2 h

Brainstorming Problematizare

Implicații educaționale ale OSN

8. Grupurile de discuții ca medii de facilitare a activităților educaționale – 2 h Conversație Aplicații practice

9. Implementarea unui program de Instruire asistată de calculator– 2 h Brainstorming Simulare

Etaplele implementării; Aplicații practice

10. m-Learning - Aplicații de m-Learning – 2 h Brainstorming Structura; clasificare; exemple.

11. Evaluarea utilizabilității aplicațiilor educaționale de tip software – 2 h Explicație, Exercițiul

Definire; Strategii de evaluare

12. Metode și instrumente de evaluare a platformelor de e-Learning – 2 h Exercițiul TAP, evaluare euristică.

13. Evaluarea eficacității pedagogice a platformelor de învățare – 2 h Demonstrația Definire; exemple.

14. Tehnologii asistive în educație – 2 h Studii de caz CES – definire; clasificare; exemple.

Bibliografie 1. Adăscăliţei, A., (2007), Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Ed. Polirom, Iași. 2. Cucoş, C. (2006). Informatizarea în educaţie, aspecte ale virtualizării formării, Editura Polirom. 3. Eagle, A., Schmidt, E., & Rosenberg, J. (2014). Cum funcționează Google. Editura Publica. 4. Grosseck, G. & Malita, L (2015). Ghid de e-learning. Editura Universitatii de Vest din Timisoara. 5. Grosseck, G. & Malița, L. (2015). Elemente de e-learning în vederea achiziției de competențe cheie în

științele sociale. Editura de Vest Timișoara. 6. Logofatu Mihaela, Utilizarea PC si Internet, Proiectul pentru Invatamantul Rural, 2007; 7. Noveanu, E., Istrate O (2005). Proiectarea pedagogica a lectiilor multimedia, Bucuresti. 8. MEC, Consiliul National pentru Curriculum, Ghid metodologic_ Tehnologia informatiei si a

Comunicatiilor in procesul didactic (gimnaziu si liceu), Editura Aramis, 2001. 9. Palladino, L.J. (2015). Copiii în epoca dependenței de tehnologie. Noile dispozitive digitale și riscurile

utilizării lor excesive. Editura Polirom. 2015. 10. Vlădoiu D. (2005), Instruirea asistată de calculator, PIR, București.

Seminar Metode de predare Observaţii Obiectul și metodele IAC Conversația, exercițiul Analiza SWOT - IAC Software educațional Conversația, exercițiul Utilizare de softuri educaționale diverse Platforme de e-Learning Explicația, demonstrația Utilizarea platformelor Edmodo și

Easyclass Platforme de realitate augmentată Simularea, exercițiul Exemplificare platforma ARTP Implementarea programelor de IAC Brainstorming, explicația Elaborare proiect IAC m-Learning - Aplicații de m-Learning Explicația, demonstrația Exersare aplicații m-Learning Evaluarea platformelor de e-Learning Conversația, exercițiul Exersare evaluare euristică Tehnologii asistive în educație Explicația, exercițiul Utilizare tehnologii asistive Bibliografie

4

1. Anderson, C. (2016). Ghidul oficial TED pentru vorbit în publici. Editura Publica. 2. Anghel, T. (2009). Instrumente Web 2.0 utilizate în educație, Editura Cartea Albastră. 4. Battelle, J. (2009).

Fenomenul Google. Editura Orizonturi. 3. Ceobanu, C. (2016). Invatarea in mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului in educatie, Editura

Polirom. 4. Crăciun D. și M. Iordan (2013), IAC-resurse Web 2.0 pentru viitorul profesor, Ed. Mirton, Timisoara. 5. Noveanu, G.N. și Vlădoiu, D. (2009), Folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării înprocesul de predare

-învăţare. Educaţia 2000+, Bucureşti. 6. Nielsen, J. (1994), “Heuristic evaluation”. In Nielsen, J., and Mack, R.L. (Eds.), Usability Inspection

Methods, John Wiley & Sons, New York, NY. 7. Pribeanu, C. (2001), Proiectarea interfeţelor om-calculator. Editura Matrix Rom, Bucureşti. 8. Rochlin, G. (2002). Calculatorul: Binefacere sau blestem? Editura Curtea Veche.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu așteptările asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi,

fiind una bazată pe cunoaștere și tehnologie, promovând comunicarea prin diverse media, colaborarea, auto -

formarea și responsabilitatea socială.

10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de


10.4. Curs - Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază ale IAC; - Utilizarea resurselor digitale în proiectarea, gestionarea și evaluarea activităților didactice.

e-Portofoliu 70 %

10.5. Seminar - Capacitatea de utilizare adecvată a resurselor digitale studiate; - Capacitate de evaluare a eficacității pedagogice a platformelor de e-Learning; - Utilizarea resurselor digitale în proiectarea, gestionarea și evaluarea activităților didactice.

Evaluare practică 30%


- Realizarea tuturor cerinţelor din timpul activităţii de seminar (evaluate cu cel puțin suficient/nota 5); - Evaluarea cu cel putin nota 5 a e-Portofoliului și a prezentării acestuia.

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN LOGOPEDIE 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu handicap, a principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei utilizate C 1.3 Identificarea si principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a acestora in vederea realizarii unei experize raportate la categoria de deficienta/handicap, la context si la nicitatea dezvoltarii umane individuale C 1.4 Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru selectarea eficienta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali, de mediu, de tipul si gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii psihopedagogice. C 1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii si cu etapele procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consecrate



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltrarea capacitatii de a analiza si diferentia principalele

tulburari ale limbajului 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea obiectului de studiu al logopediei şi a

relaţiei sale cu celelalte ştiinţe. • Cunoaşterea bazelor fiziologice şi psihologice ale

limbajului. • Studierea relaţiei dintre comunicare, personalitate şi

comportament la persoanele cu deficienţe. • Studierea principalelor clasificări ale tulburărilor de

limbaj din literatura românească (E. Verza) şi străină de specialitate.

• Evidenţierea specificului tulburărilor de limbaj şi comunicare la persoanele cu deficienţe mintale şi senzoriale.


Observaţii

1. Logopedia – ştiinţă interdisciplinară. Constituirea logopediei ca ştiinţă. Etiologia şi clasificarea tulburărilor de limbaj.



2. Legile logopediei. Frecvenţa şi importanţa corectării tulburărilor de limbaj.



3. Locul limbajului în cadrul sistemului psihic uman.



4. Dinamism şi relaţie în evoluţia limbajului. Dezvoltarea limbajului în contextul normalităţii umane. Evoluţia limbajului la persoanele cu handicap senzorial şi de intelect.



5. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de citit-scris. Pregătirea copilului pentru achiziţia citit-scrisului. Vârsta optimă de învăţare a citit-scrisului. Geneza scrisului şi a cititului.



6. Etapele învăţării citit-scrisului. Citit –scris şi intelect. Scris şi motricitate. Citire şi înţelegere. Tulburările dislexo-disgrafice.



7. Tulburări de pronunţie de tip dislalic. Specificul tulburărilor dislalice pe fondul intelectului normal.



8. Specificul tulburărilor dislalice la diferite categorii de deficienţe de intelect, auz şi vedere.



9. Convergenţe şi diferenţe în dislalie, rinolalie şi disartrie. Perspectiva generală asupra elementelor comune ale acestor tulburări ale limbajului oral.



10. Specificul tulburărilor de ritm şi fluenţă a vorbirii pe fondul intelectului normal şi al diferitelor categorii de deficienţă.



11. Tulburările de voce şi impactul acestora asupra relaţionării cu cei din jur, prin comunicare.



12. Relaţie şi determinare psihologică şi neurofiziologică Conferinţă Suport de curs

în tulburările polimorfe ale limbajului.

Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


13. Corelaţie intelect-motricitate în retardul verbal.



14. Impactul tulburărilor de limbaj asupra personalităţii şi comportamentului.



Bibliografie A. Suport de curs principal • Verza, E., (2003), Tratat de logopedie Vol I, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas. Verza, E., Tratat de logopedie vol II, Bucureşti, Ed. Semne. B. Material de aprofundare

• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. II, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Burlea, Georgeta şi colab., (2003), Bâlbâiala, manual de diagnostic şi terapie, Chişinău, Ed. Tehnică – Info.

• Verza, E., (1972), Particularităţile psihoterapiei în reeducarea vorbirii şi personalităţii nevroticului, în Analele Universităţii din Bucureşti, seria Psihologie.

• Verza, E., (1973), Conduita verbală a şcolarilor mici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1977), Dislalia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1982), Ce este logopedia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1983), Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., Radu, Gh., (1988), Terapia limbajului în învăţământul ajutător, raportul limbaj-

comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia Universităţii din Bucureşti.

C. Alte surse utile • Carantină, D., (2002), Dinamica relaţiei dintre tulburările de limbaj şi dizabilităţile psihomotorii _ teza de doctorat. • Graur, Al. (1972), Lingvistica pe înţelesul tuturor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. • Hvattev, M.E., (1959), Logopedia, Moskva, Ed. Pedagoghika. • Jurcau, E., Jurcau, N., (1989), Cum vorbesc copiii noştri, Cluj-Napoca, Ediura Dacia. • Kocker, Fr., (1962), La reeducation des dyslexiques, Paris, P.U.F. • Păunescu, C. şi colab. (1972), Nedezvoltarea vorbirii copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale, Bucureşti, Ed. Pro. Humanitate. • Verza, E.F., (2004), Afectivitate şi comunicare la copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas. • Verza, E., (2005), Comunicarea totală, în Revista de Psihopedagogie, nr. 2 Seminar Metode de predare Observaţii 1.Clasificarea tulburărilor de limbaj şi metodologia studierii şi cercetării în logopedie.



Lectura Suporturi audio-video

2. Prezentarea mecanismelor neurofiziologice şi psihologice ale limbajului.



3. Lectura după imagini – etapa premergătoare a achiziţiei citit-scrisului. Exemplificarea unor modele de bună practică.



4. Noţiuni introductive despre citit-scrisul în Braille. Descrierea şi structura acestui tip de alfabet.



5. Relaţii şi ierarhizare în rinolalie şi disartrie. Aspecte teoretice şi practice.



6. Trăsături ale tulburărilor dislalice la deficienţii senzoriali.



7. Aspecte ale relaţiei dintre tulburările de pronunţie şi tulburările limbajului citit-scris



8. Trăsături ale tulburărilor dislalice la elevii deficienţi de intelect.



9. Criterii de diagnoză şi departajare a bâlbâielii şi logonevrozei de tulburările de ritm şi fluenţă asemănătoare acestora: tahilalie, bradilalie, tumultus sermonis, aftongie etc.



10. Diagnoză şi prognoză diferenţială în logopedie.



11. Relaţie în învăţare şi retard verbal.



12. Studii de caz Studiu individual Tehnicile audiovizuale Exerciţii Studii de caz


Bibliografie • • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. II, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Burlea, Georgeta şi colab., (2003), Bâlbâiala, manual de diagnostic şi terapie, Chişinău, Ed. Tehnică – Info. • Verza, E., (1972), Particularităţile psihoterapiei în reeducarea vorbirii şi personalităţii nevroticului, în Analele Universităţii din Bucureşti, seria Psihologie. • Verza, E., (1973), Conduita verbală a şcolarilor mici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1977), Dislalia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1982), Ce este logopedia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1983), Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., Radu, Gh., (1988), Terapia limbajului în învăţământul ajutător, raportul limbaj-comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia Universităţii din Bucureşti. • Verza, E., (2003), Tratat de logopedie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%


Tratarea corectă a unui subiect de examen. Completarea satisfăcătoare a fişei de depistare. Participarea la 50% dintre activităţile de seminar, practice, inclusiv la dezbateri şi cu 1 referat, practică, prin referate şi dezbateri şi aplicarea metodologiei corective.

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN PSIHODIAGNOSTICUL SPECIAL 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7. Total ore de studiu individual 58 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale

• Psihologia varstelor 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogica) a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES C1.1 Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu handicap, a principiilor de aplicare si utilizarea adecvata a acestora in diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES C1.2 Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei utilizate C 1.3 Identificarea si principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a acestora in vederea realizarii unei experize raportate la categoria de deficienta/handicap, la context si la nicitatea dezvoltarii umane individuale C 1.4 Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru selectarea eficienta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali, de mediu, de tipul si gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii psihopedagogice. C 1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii si cu etapele procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consecrate



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoastera rolului psihodiagnozei şi a modalităţilor lui specifice

de realizare a acesteia. 7.2. Obiectivele specifice • Inţelegerea principalelor calităţi psihometrice ale

testului psihologic. • Cunoaşterea principalelor metode experimentale

utilizate în psihologie. • Familiarizarea studenţilor cu tehnica testării

psihologice. • Cunoaşterea principalelor instrumente de evaluare

psihologică


Observaţii

1. Istoric al evaluării psihologice. Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)


2. Locul si rolul psihodiagnosticului in cadrul stiintei psihologice



3. Psihodiagnosticul traditional Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme)


4. Psihodiagnoza formativa Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


5. Examenul psihologic si functiile psihodiagnosticului



6. Testul psihologic, mijloc principal in evaluarea psihologica



7. Consecinte ale testarii psihologice Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)


8. Calitatile generale ale testului psihologic Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


9. Masurarea in psihologie. Tipuri de scale de masurare



10. Concepte implicate in metrologies i calitatile metrologice ale testelor



11. Testarea inteligentei Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


12. Psihodiagnozala varstele mici Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


13. Testarea aptitudinilor Conferinţă Studiu individual



14. Teste de creativitate Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


Bibliografie A. Suport de curs principal Bratu Marilena – Note de curs B. Material de aprofundare

• Bontilă Gh. (1971) – Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii, Bucureşti

• Botez C., Mamali M., Pufan P. (1971) – Selecţia şi orientarea profesională, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii, Bucureşti

• Dincă M (2001)- Teste de creativitate, Ed. Paideia, Bucureşti. • Eysenck, H.J (1953)- The structure of human peesonality, New York, Wiley • Golu M. (1997)- Dezvoltarea stadială şi cerinţele cunoaşterii copilului, în Dima S. (coord)- „Copilăria fundament

al personalităţii”, editată de Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti. • Guilford J.P. (1965)- The structure of inyellect, Psych Bull. • Guilford J.P. (1967)- The nature of human Intelligence, Bearly Limited, New York. • Minulescu M (2001) – Testele proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti • Piaget J. (1973)- Naşterea inteligenţei la copil, EDP, Bucureşti. • Popa M. (2008)- Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi. • Rozorea A., Sterian M (2000)- Testul arborelui, Ed. Paideia, Bucureşti. • Şchiopu U (2002) – Introducere în psihodiagnostic, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti • Verza E. (1987)- Psihodiagnoza şi prognoza în defectologie, în Revista de psihologie, nr. 4, Bucureşti. • Verza E. (1987)- Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Universitatea din Bucureşti.

C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii

1. Definiţii ale testului psihologic. Tipuri de teste psihologice. Scopuri ale evaluării psihologice.



2. Evaluarea psihologică: indici statistici de măsurare/evaluare. Scale de măsură. Standardizarea.



3. Metodele experimentale în psihologie Studiu individual Lectura Studii de caz


4. Fidelitatea testului psihologic. Validitatea testului psihologic



5. Testarea inteligentei Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


6. Scalele de dezvoltare Studiu individual Tehnicile audiovizuale Studii de caz


7. Specificul psihodiagnozei si prognozei in psihopedagogia speciala



Bibliografie • 1. Bontilă Gh. (1971) – Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii, Bucureşti 2. Botez C., Mamali M., Pufan P. (1971) – Selecţia şi orientarea profesională, Centrul de documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii, Bucureşti 3. Dincă M (2001)- Teste de creativitate, Ed. Paideia, Bucureşti. 4. Eysenck, H.J (1953)- The structure of human peesonality, New York, Wiley 5. Golu M. (1997)- Dezvoltarea stadială şi cerinţele cunoaşterii copilului, în Dima S. (coord)- „Copilăria fundament al personalităţii”, editată de Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti. 6. Guilford J.P. (1965)- The structure of inyellect, Psych Bull. 7. Guilford J.P. (1967)- The nature of human Intelligence, Bearly Limited, New York. 8. Minulescu M (2001) – Testele proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti 9. Piaget J. (1973)- Naşterea inteligenţei la copil, EDP, Bucureşti. 10. Popa M. (2008)- Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi. 11. Rozorea A., Sterian M (2000)- Testul arborelui, Ed. Paideia, Bucureşti. 12. Şchiopu U (2002) – Introducere în psihodiagnostic, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti 13. Verza E. (1987)- Psihodiagnoza şi prognoza în defectologie, în Revista de psihologie, nr. 4, Bucureşti. 14. Verza E. (1987)- Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Universitatea din Bucureşti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,





Examen scris 70%




15%


Cunoasterea calitatilor testului ca instrument principal de psihodiagnoza Cunoasterea principalelor metode de psihodiagnoza

FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea, Psihologie și Științele Educației 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

2.2.Titularul activităţilor de curs

2.3.Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studii

II 2.5. Semestrul

1 2.6. Tipul de evaluare


Ob.


3.1. Număr de ore pe săptămână



1




14


10



4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe Elemente de dezvoltare personală, competențe de

comunicare individuale, de grup și publice

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului -


-


Cunoaștere și înțelegere • Familiarizarea cu conceptele definitorii din domeniul managementului clasei de elevi. • Cunoașterea specificității strategiilor de rezolvare a conflictelor educaționale • Înțelegerea corelațiilor între diferitele concepte utilizate și înțelegerea incidenței acestora în

practică. • Explicare si interpretare • Interpretarea strategiilor de management al clasei la particularitățile elevilor cu CES • Explicarea coerentei logice dintre predare-învățare-evaluare la nivelul procesului de

învățământ pe axa avantaje-dezavantaje. • Identificarea de procese ameliorative, interpretate conform cazurilor diagnosticate

Instrumental – aplicative • Dezvoltarea capacităților de evaluare a strategiilor diverse de management al clasei. • Formarea capacităților de dezvoltare personala si profesionala in aria conducerii eficiente a

clasei de elevi. • Utilizarea constructiva a forței motivaționale a managementului emoțiilor în spațiul de

evoluție al clasei de elevi.


• Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de managementul clasei în general și față de rolul profesorului ca manager al clasei de elevi la nivel specific.

• Utilizarea propriul potențial de dezvoltare a calităților de lider. • Gestionarea pozitivă a emoțiilor și stărilor emoționale



Însușirea teoretico-aplicativă a cunoștințelor din spațiul discursiv al managementului clasei de elevi la nivel personal, profesional și social.

7.2. Obiectivele specifice Reconstrucția personală a unui model de profesor de succes. Generarea unor modalități eficiente de gestionare a stărilor emoționale provocate de apariția confictelor. Construirea unui plan de dezvoltare personală pentru un bun management al emoțiilor. Realizarea unui proiect de reconstrucție a motivației personale pentru cariera didactică.


Observaţii

Clasa de elevi – spațiu de interacțiune: definiție, caracteristici, particularități

Prelegere problematizată

Particularități ale actanților educaționali – profilul cadrului didactic

Prelegere problematizată,

studii de caz

Particularități ale actanților educaționali – profilul elevului astăzi.


buzz groups

Tipuri de conflicte educaționale. Conflict și violență în spațiul școlar.

Prelegere probematizată

Managementul emoțiilor în spațiul școlar Conversație euristică

Rolul profesorului ca manager al clasei. Modele ale managementului clasei: R.

Dreikurs, Kounin, neoskinnerian, Redl și Wattenberg etc.


studii de caz

Profesorul – manager sau lider: roluri cale cadrului didactic – elemente de coaching

educațional.

Conversație euristică

8.2. Seminar Metode de predare Observaţii

Identificarea caracteristicilor unice ale clasei de elevi prin apelul la propria

experiență școlară

Reflcția personală, rolestorming,

metoda mozaicului

Tipologia profesorilor: identificarea modului în care influențează un profesor o clasă de elevi. Caractersitici de pozitivare și de negativizare a spațiului de interacțiune

educațională.

Reflecția persoanlă, brainstorming și bodystorming,

Creative Problem Solving

Tipologia elevilor: perspectiva nativiului digital. Studii de caz, analiză introspective

etc.

Studiul de caz, reflecția personală,

turul galariei

Importanța unui bun management al conflictului educațional în dezvoltarea unor relaționări eficiente. Studii de caz personale.

Studiul de caz, dezbaterea,

controversa creativă

Tipologia emoțiilor în spațiul educational. Emoții ale profesorului, emoții ale elevilor și

cum influențează ele apariția conflictelor.

Dezbaterea, Tehnica forum, tehnica

fisbowl

Analiza principalelor modele ale managementului clasei și dezbatere privind un model adaptat la confluența dintre ele.

Bodystorming, mozaic, reflcție

personală

Tipuri de lider educational. Modul în care un profesor poate să devină un coach pentru

elevii săi.

Simulare, relflecția personală

Bibliografie: Barish, K. (2012). Pride and Joy: A Guide to Understanding Your Child's Emotions and Solving Family Problems. Oxford: Oxford University Press Beckwith, H., (2007) Ce doresc clienţii noştri, Polirom, Iaşi Belding, S., (2006) Cum să faci faţă unui şef dificil, Polirom, Iaşi Bell, A., H., (2007) Gestionarea conflictelor în organizaţii, Poliorm, Iaşi Blase, J., Blase, J., (1998) Handbook of Instructional Leadership, Corwin Press, Inc., Thousand Oaks, California Charles, C. M. (2014). Building Classroom Discipline. New York: Pearson. Cutright M (ed.) (2001) Chaos theory & higher education: leadership, planning & policy, Peter Lang, NY Daniels, A., (2007) Managementul performanţei, Polirom, Iaşi

Davies, B., Ellison, L., (1999) School Leadership for the 21st Century, Routledge, New York Dreikurs, R. (1972). Psychology in the Classroom. New York: Harper & Row. Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi. Iași: Polirom. Johnson R., Brock, D. (2017). The Positive Power of Sadness: How Good Grief Prevents and Cures Anxiety, Depression, and Anger. Denver: Praeger Kohlrieser, G., (2007) Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Polirom, Iaşi Kohn, S., E., O’Connell, V. D., (2005) Highly Effective Bosses, Career Press, Franklin Lakes Lewis, M., Haviland-Jones, J. M., Feldman Barrett, L. (2008) Handbook of Emotions, Third Edition. New York: The Guilford Press. Labergere, R., (2007) Managerul începător, Polirom, Iaşi. McKee, A., Boyatizis, R., Johnston, F., (2008) Becoming a Resonant Leader, Harvard Business Press, Boston Pânişoară I. O., (2015) Comunicarea eficientă, ediţia a IV a, Polirom, Iaşi Pânișoară I. O. (2017). Ghidul profesorului, Polirom, Iași. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare

10.2. Metode de evaluare


10.4. Curs Evaluarea cunoștințelor acumulate și a capacității de aplicare practică a acestora

Proiect de dezvoltare a caractersiticilor managementului clasei în profilul personal de viitror cadru didctic

70%


Evaluare continuă Identificarea și utilizarea

potențialului comunicațional

propriu prin teme care vizează dezvoltarea

managementului clasei de elevi

30%

10.6. Standard minim de

performanţă

Minim 5 la fiecare criteriu

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII PSIHOPEDAGOGICE 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul

II 2.6. Tipul de evaluare.


Ob





Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

12


Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi 4




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curiculum

Fundamentele psihopedagogiei speciale Didactica si metodica inv. Special Psihopedagogia dificultăţilor de învăţare -Dezbatere argumentare si gândire critică

4.2. de competenţe - identificarea particularităților de varstă specifice elevilor din grupul-țintă -Identificarea consecințelor deficienței /afectării specifice în cazul unui elev asupra procesului de învățămant -Identificarea barierelor din mediu fizic, atitudinal, școlar care contribuie la situația de ănvățare -Identificarea dificultăţilor de învăţare - Stabilirea cerințelor educative speciale - Argumentare si gândire critică

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Amfiteatru 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Sali de curs corespunzatoare grupelor 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

C5 Autoevaluarea şi ameliorarea continuă a practicilor profesionale şi a evoluţiei în carieră

C5.1 Identificarea noilor orientări metodologice în domeniul recuperării, educării şi integrării socioprofesionale a persoanelor cu CES

C5.2 Interpretarea realităţii psihosociale prin aplicarea cunoşrinţelor fundamentale domeniului psihopedagogiei speciale

C5.3 Identificarea celor mai adecvate metode şi tehnici de colectare a datelor şi valorificarea rezultatelor acestora în vederea îmbunătăţirii permanente a practicilor profesionale în domeniul recuperării, educării şi integrării socio-profesionale a persoanelor cu CES

C5.4 Evaluarea critică şi constructivă a instrumentelor utilizate în realizarea cercetărilor psihopedagogice proprii, precum şi a rezultatelor obţinute în vederea ameliorării metodologiei cercetării şi a practicii profesionale

C5.5 Elaborarea şi implementarea unui proiect de dezvoltare personală.


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Insușirea achizițiilor fundamentale privind metodologia

cercetării știibnțifice și aplicarea lor în conceperea unui proiect de cercetare , desfășurarea unei cercetări concrete , finalizate prin lucrarea de licență.

7.2. Obiectivele specifice 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Cunoasterea specificului si avantajelor strategiile de cercetare orientate spre incluziunea scolara si socială

a copilului /adultului cu handicap si a modelului competential de abordare a persoanei cu handicap. Impactul stratregiilor incluziunii la la nivelul finalitatilor cercetarii , sistemului de metode şi conţinutului cercetării; • Depistarea probleme de cercetare în domeniul

Psihopedagogiei Speciale Conduită creativ -inovativă pentru recunoaşterea şi definirea unei probleme de cercetare.Stabilirea temei de cercetare

• Raportarea la teorii relevante pentru educatia speciala si educatia speciala inegrata(pedagogia succesului, invatarea deplina ,ferestrele oportunitatii/momentului optim al dezvoltarii s.a.). Analiza problemelor actuale in educatia speciala si in dezvoltarea incluziunii scolare si specificul sistemului de metode adecvat.

• Raportarea la concepte importante pentru educația specială( care asigură respectarea drepturilor omului, s; care asigură abordarea pozitivă , compensarea, recuperarea /reabilitarea, tratarea individualizată, progresul școlar Analiza conceptuală şi operaţionalizarea conceptelor în tema de cercetare.

• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea obiectivelor

• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea şi formularea ipotezelor

• Reflecţie critică şi constructivă pentru stabilirea variabilelor

• Cunoaşterea specificului principalelor metode, tehnici şi procedee de cercetare în domeniul educatiei special și a unor cerințe /condiții pentru a fi utilizate.

• Cunoaşterea exigenţele competiţiei pentru finanţarea pe bază de granturi. Criterii de eligibilitate.. Designul propunerilor de finantare .Definirea operationala a obiectivelor.Parteneri si beneficiari . Populatia tinta si grupul tinta.. Indicatori cantitativi si calitativi.Stabilirea activitatilor. Monitorizarea proiectului . Stabilirea resurselor. Vizibilitatea activitatii s.a. ; Analiza unot programe şi proiecte din domeniul handicapului

• Realizarea unui proiect de cercetare în domeniul educaţiei integrate (inclusiv cu respectarea exigenţelor managementului de proiect cu finanţare naţională/europeană

• Realizarea unui proiect de cercetare în domeniul școlii speciale în condițiile integrării elevilor cu handicap grav și sever

• Realizare de studii de caz și identificarea pe

această bază a cerințelor educative speciale • Realizarea unui proiect de cercetare privind

integrarea în sistemul naţional de învăţământ a unor categorii de copii (sindroame rare, autism, ADHD, polihandicap ş.a.)

• Dezvoltarea creativităţii, formarea atitudinilor specifice omului de ştiinţă în abordarea şi rezolvarea problemelor educaţiei persoanelor cu handicap;

• Dezvoltarea capacităţii de a utiliza raţionamentul experimental, de a gândi alternative, de a le fundamenta ştiinţific şi de a le promova în educaţia şi/sau protecţia specială persoanelor cu handicap;

• Utilizarea corectă a metodelor cantitative și calitatative

• Dezvoltarea însuşirilor psihice specifice unui cercetător, stăpânirea unor tehnici de stimulare a creativităţii şi de elaborare, redactare a unui proiect de cercetare;

8. Conţinuturi 1. Curs Metode de predare Observaţii 1 Principiile normalizării, abordării pozitive, imtegrării și incluziunii școlare , sociale și profesionale a copilului/adultului cu handicap și impactul lor la nivelul finalitatilor cercetarii , sistemului de metode , conţinutului și evaluării cercetării; Concepte fundamentale: educatie pentru toti/fiecare; integrare si incluziune;educatie integrata, scoala incluziva, functionare, factori de mediu( fizic,social si atitudinal) si factori personali determinanti ai activitatii si participarii elevului cu handicap. Operaționalizarea conceptelor: sanse egale-egalizarea șanselor; nevoi de sprijin-cerințe educative speciale

Prelegere

Procedee de

comunicare

interactivă

Tehnicile

audiovizuale

(Prezentare Power

Point, Prezentare

filme,)

Activități pe grupe

Activități de

utilizare a

tehnologiei de acces

Analiza critica de

catre studenti a

cercetarilor studiate

materialul pentru examinare: - cărţile indicate la bibliografie - folder trimis pe email - material oferit pe CD - biblioraft pentru copiere - site, link

2 1. Caracteristicile cunoaşterii ştiinţifice. Metoda de cercetare, strategii, procedee şi tehnici de investigaţie (definiţii). Dimensiunea obiectivă şi dimensiunea subiectivă a metodei. 2. Deontologia cercetării. Activitatea în echipă și comunicarea –condiții ale cercetării actuale

3 Etapele înscrise în proiectul de cercetare. Obiectivele cercetării

4 Ipoteza – verigă de bază în logica şi metodologia

cercetării. Rolul, geneza şi formularea ipotezei. Caracteristicile unei ipoteze ştiinţifice

Simulări

Studii de caz

Joc de rol

Rotirea în sarcini

Trainingul

pregătitor

Observare

5 Eşantionul cercetării. Tipuri de eşantionare şi tipuri de eşantion: - Riscuri majore de distorsiune; - Principalele concepte utilizate în teoria eşantionării; - Factorii de care depinde gradul de acurateţe al unui eşantion; - Tipuri de eşantionare probabilistă şi non-probabilist.

6 Metoda observaţiei . Caracteristicile unei observaţii ştiinţifice. Niveluri posibile ale observaţiei(extensivă/intensivă). Tipuri de observaţii. Criterii de clasificare. Exemple de observaţii directe/indirecte; neparticipative / participative; continue / instantanee în psihopedagogia specială. Reguli respectate în cadrul observaţiei. Instrumente utilizate (ghidul şi fişa de observaţie). Evaluarea cognitivă a observaţiei. Scale utilizate în cercetarea ştiinţifică. Exemple de scale.

7 Experimentul – metodă fundamentală în cercetarea contemporană. Funcţiile experimentului. Condiţiile experimentului ştiinţific. Definirea metodei experimentale. Rolul experimentului în psihopedagogia specială.

8 Experimentul .Variabile independente şi variabile dependente. Grupe experimentale şi grupe de control. Scheme experimentale. Validitatea internă şi validitatea externă. Complexitatea controlului condiţiilor în educaţia specială

9 Cercetările corelaţionale. Delimitări în cadrul pedagogiei experimentale. Caracteristicile cercetărilor corelaţionale (comparativ cu experimentul). Exemple

10Metoda studiului de caz. Rolul studiului de caz în istoria psihopedagogiei speciale (semne, simptome, sindroame semnalate; studii de caz marcând schimbarea atitudinilor faţă de persoanele cu handicap). Specificul şi funcţiile studiului de caz. Comparaţii cu alte metode.

11 Metoda anchetei. a. Teme care solicită utilizarea

interviului şi chestionarului în domeniul fenomenului de handicap (exemple). Factori care asigură reuşita interviului. Tipuri de interviu. Cerinţe în cazul interviului liber şi a celui formalizat/standardizat. b. Principii respectate în alcătuirea chestionarului. Criterii de clasificare a întrebărilor. Exemple de întrebări de opinie, factuale, de motivaţie, de cunoştinţe, utilizate în domeniul handicapului. Avantaje şi dezavantaje ale întrebărilor închise şi deschise. Ordinea întrebărilor în chestionar. Modalităţi de aplicare şi administrare a chestionarului.

12 Selectarea si utilizarea instrumentele statistice cerute de: relaţiile dintre variabile presupuse de ipoteze şi de metodele de cercetare propuse( ex.în studiile corelaţionale propune coeficientul de corelaţie Pearson); de mărimea eşantionului (propune metode nonparametrice atunci când eşantioanele sunt mici)

13. Managementul cercetării prin granturi- planificare,implementare , evaluare Cunoaşterea caracteristicilor unui proiect bazat pe granturi, a terminologiei, a metodelor şi procedurilor în faza de iniţiere a proiectului. Identificarea schimbărilor benefice, dezirabile şi posibile pentru o populaţie –ţintă, care pot fi promovate prin proiect şi satisfac criteriile de eligibilitate ale unei linii de finanţare. Utilizarea de principii şi metode avansate pentru satisfacerea criteriilor de eligibilitate ale liniei de finanţare în faza de iniţiere a proiectului . Utilizarea de principii şi metode avansate pentru managementul fazei de planificare a proiectului

14 Managementul fazei de implementare a proiectului Evaluarea continuă a procesului, progreselor, livrabilelor, pentru a fundamenta decizii constructive., rezolvarea problemelor care asigură finalizarea lui conform exigenţelor finanţatorului

Bibliografie A. Suport de curs principal 1.Creţu Verginia (2006) – Integrarea şi incluziunea socială a persoanei cu handicap. Strategii şi metode de cercetare , Bucureşti, Editura Printech. 2.Cojocaru Stefan ( 2006)- Designul propunerilor dr finanțare –Metodologie, modele de proiecte, comentarii, Iasi , Editura Lumen 3.Verza E. Verza F coord (2011) – Tratat de Psihopedagogie specială, Bucuresti,

Editura Universităţii din Bucureşti 4.Septimiu Chelcea Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice Bucuresti

5. Creţu Verginia (2010 )- Concepte şi principii care semnifică respectarea drepturilor inalienabile ale persoanei cu handicap, în volumul Psihologia sănătăţii; Abordări aplicate(coord E. Avram), Bucureşti , Editura Universitară (pag 36-70) 6.Creţu Verginia (2012) The problematic fields, the scientific and applicative topics in Special Education in compliance with national and European policies and strategies regarding disabilities(II), in Studia Doctoralia-Psychology and Sciences of Education, Vol Vol I, nr. 1-2, Universitatea din Bucuresti și vol II , nr. 3, Universitatea din Bucuresti.. B. Material de aprofundare -Anderson Gary (2000)– Fundalmentals of Educational Research, III – rd Editon Falmer Press. - Chelcea Septimiu(2007),Metodologia cercet[rii sociologicw. Metode cantitative ;i calitative, Bucuresti, Editura Economica

- Creţu Verginia (2007), „Evolutii in sistemul de protectie socială a persoanelor cu handicap”, „Ocupaţii, competenţe şi standarde ocupaţionale în domeniul handicapului”, „ Codul deontologic al profesionistului în serviciul persoanei cu handicap”, Definiţia handicapului din perspectiva Drepturilor Omului şi stiinţei contemporane”(pag. 37-49 şi 165- 235). In volumul : Racu A., D.V. Popovici D.V., Creţu Verginia, Racu S. , Bucinschi C. (2007) – Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi, Editura Pontos, Chişinău, 297 pag. Carte premiată de Universitatea din Bucureşti

- Revista de Psihopedagogie ; Universitatea din Bucuresti-Catedra de Psihoprdagogie Speciala și Departamentul pentru invățământ Superior și Cercetare Stiințifică Humanitas -American Journal of Mental Retardation C. Alte surse utile 1.Holban I (1995)-Teste de cunoştinţe, Bucureşti, E.D.P. RA; 2.King, Verba, Keohane (2001) – Fundamentele cercetării sociale, Ed. Polirom, Iaşi; 3.Landsheere G.(1995) -Istoria universală a pedagogiei experimentale, Bucureşti E.D.P.RA;

Seminar Metode de dirijare a

activității studenților Observaţii

1.Seminar( 2 ore ) : Specificul cercetării științice în Psihopedagogia specială și a sistemului de metode. Competentele cercetatorului. Creativitatea –competenta a cadrului didactic din domeniul educației speciale. 2.Seminar( 2 ore ) Prezentarea unor cercetări din literatura psihopedagogica recentă şi categorizarea lor. Stabilirea indicatorilor definiţionali pentru principalele concepte. Deontologie, comunicare și activitatea in echipa 3.Seminar( 2 ore ) Etapele înscrise într-un proiect de cercetare. Analiza obiectivelor și ipotezelor unor cercetări recente 4.Seminar( 2 ore ) Elaborarea și analiza unor fișe

Dirijarea activității studenților în seminar pentru a realiza analiza unei probleme propuse la curs ( pe baza studiului individual, conspectării unei cercetări/metode utilizate într-o cercetare concretă-) Analiza critica a cercetării alese Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=6&cad=rja&ved=0CE8QFjAF&url=http%3A%2F%2Fpolitice.ucdc.ro%2Fpdf_profesori%2FTiu%2Fchelcea_metodologie_lucrare_stiintifica.pdf&ei=3vm1UtXCJ86ThQeC-YGYBA&usg=AFQjCNEnD40cWJaWOe1BWpC4o7Gqd962WA&bvm=bv.58187178,d.bGQ

de observatie. Reflectie si exemple privind reguli respectate în cadrul observației . Evaluarea cognitivă a observaţiei efectuate în cadrul școlii de practică.. Analiza diferitelor tipuri de scale utilizate ăn psihopedagogia specială și în școala incluziva(scale de suport) 5.Seminar( 2 ore ) : Exemple de studii de caz . Compararea studiului de caz din cadrul unei cercetări cu cel din practica rerapeuţilor,logopezilor Raportul între studiul de caaz şi proiectul de intervenţie personalizat.. 6.Seminar( 2 ore ) Cercetarea experimentală. Exemple de variabile independente şi variabile dependente din cercetările conspectate. Exemple de scheme experimentale 7. Seminar( 2 ore ) : Exemple de cercetări corelaţionale. Compararea metodei cu cea experimentală în educația specială 8.Seminar( 2 ore ) : Metoda anchetei. Raportul între împuternicirea persoanei cu handicap ca principiu social şi creşterea ponderii metodei anchetei. Exemple de întrebări de opinie, factuale, de motivaţie, de cunoştinţe, utilizate în domeniul handicapului. Avantaje şi dezavantaje ale întrebărilor închise şi deschise. Ordinea întrebărilor în chestionar. Modalităţi de aplicare şi administrare a chestionarului. 9 Seminar( 2 ore ) Aspecte relevante pentru utilizarea metodelor calitative în educația specială . Generalizarea rezultatelor cercetării în condițiile utilizării metodelor calitative. Exemple

10. Probleme și exerciții privind selectarea si utilizarea instrumentele statistice cerute de: relaţiile dintre variabile presupuse de ipoteze ; de metodele de cercetare propuse( ex.în studiile corelaţionale propune coeficientul de corelaţie Pearson); de mărimea eşantionului (propune metode nonparametrice atunci când eşantioanele sunt mici) 11. Metode statistice -Aplicații 12. Seminar( 2 ore ) : Exigenţele competiţiei pentru finanţarea pe bază de granturi. Criterii de eligibilitate. Paşii parcurşi pentru redactarea unui proiect în lumina exigenţelor managementului de proiect. 13 Seminar( 2 ore ) Analiza de Programe şi proiecte în domeniul handicapului finanțate din fondurri ale Uniunii Europene. Identificarea factorilor de reușită. Rolul parteneriatului într

Point, Prezentare filme,) Activitate in echipă Simulări Exerciţii Lectura Studii de caz Eseu Joc de rol Rotirea în sarcini Trainingul pregătitor Observare Instruire asistată de calculator

instituțiile de ănvățământ si asociațiile și fundațiile persoanelor cu handicap. 14. Seminar( 2 ore ) Deontologia cercetării. Exemple . Activitatea în echipa și comunicarea –condiții ale cercetării actuale

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului -Instituțiile de educație specială asteaptă soluții privind integrarea copiilor cu handicap grav și sever .Problematica de cercetare este exemplificată și cu modalități de intervenție individualizată vizând incluziunea școlară și progresul acestor categorii de elevi, cu exemle privind pomovarea metodelor alternative și augmentative de comunicare. - Asociațiile și fundațiile din domeniul handicapului au așteptări în zona integrării profesionale a persoanelor cu handicap ;De aceea vor fi exemple de cercetări –acțiune, granturi în aria economiei sociale 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Comportament activ-participativ

orală

Problematizează, se manifestă ca un spirit critic care pune probleme pe baza cunostințelor academice anterioare și a cunoașterii realității școlare

orală

1 punct 10.5. Seminar/ Laborator

Documentare –prezentare

Analiză critică a unei cercetări recente

Elaborarea si prezentarea unui proiect de cercetare

Identificare de bune practici pentru probleme insuficient rezolvate îneducația specială

2 puncte Standard minum de performanţă

Elaborează un proiect de cercetare Prezintă cuprinsul unei lucrări de licență

Examen scris 7 puncte

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei

1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie Specială

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PROFESIONALĂ

2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar



C2 2.7.Regimul disciplinei

Ob


Curs - 3.3.

Seminar/laborator 3



- 3.6. Seminar/laborator

42


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 11 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 33 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum parcurgerea disciplinelor de specialitate din

planul de învăţământ 4.2. de competenţe cunoașterea trăsăturilor de specificitate ale

persoanelor cu deficiențe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului

Orele de practică profesională se vor desfășura în cabinetele logopedice şi sălile de curs din școlile de aplicație conform contractelor de practica

6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale

• Cunoașterea principalelor trăsături de specificitate ale persoanelor cu nevoi speciale pe diferite categorii de deficienţă;

• Cunoașterea caracteristicilor si specificului diferitelor instituții si organizații cu rol în educația copiilor cu deficiențe, a scopului si funcțiilor specifice acestora, a principalelor direcții de lucru si programe de tip educațional;

• Explicarea rolurilor si funcțiunilor pe care diferite instituții, organizații si organisme naționale si internaționale le exercita in domeniul educației speciale si in domenii conexe sau inter si transdiciplinare ;

• Explorarea domeniilor profesionale in care pot lucra absolvenții profilului Psihopedagogie Specială în Romania prin intermediul desfășurării unei practici de orientare in problematica instituțiilor cu profil educațional;

• Integrarea cunoștințelor dobândite la diferite discipline in cadrul programului de studii în situații oferite prin experiența practicii profesionale;

• Valorificarea experiențelor si pregătirii din cadrul programului de studii in contextul oferit de practica profesionala.

• Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala în relație cu persoanelor cu deficienta/handicap.

• Identificarea și utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante și actuale pentru domeniul psihopedagogiei speciale


Însușirea de către studenți a modelelor de organizare ale învățământului special și explorarea domeniilor profesionale in care pot lucra absolvenții profilului Psihopedagogie Specială

7.2. Obiectivele specifice Clasificarea și descrierea diferitelor forme de școlarizare a copiilor cu CES; Familiarizarea studenților cu sistemele de organizare alternative ale educației speciale; Cunoașterea pozițiilor, rolurilor si funcțiilor specialistului in educație specială in cadrul instituțiilor de învățământ special si a organismelor care se ocupă cu sprijinirea persoanelor cu CES. Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă. Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le presupune educaţia specială şi integrată pentru copiii cu CES. Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire la integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a., aplicate adaptat la specificul realităţilor din ţara noastră Cunoașterea posibilităților de dezvoltare personală și profesionala in domeniu psihopedagogiei speciale

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de

predare Observaţii

... 8.2. Seminar / Laborator Metode de

predare Observaţii

1. Activităţi de cunoaştere generală a şcolilor speciale: clasele, spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei etc.

Observare

2. Prezentarea activităților de terapie specifică care se desfășoară în școlile speciale.

Observare

3. Importanța și a rolului profesorului de sprijin în integrarea copilului cu CES

Observare

4. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în educația elevilor cu CES

Observare

5. Forme de integrare şi incluziune educaţional școlara a copiilor cu CES

Observare

6. Prezentarea unor forme alternative de organizare a activităților educative și de terapie destinate elevilor cu CES

Observare

7. Realizarea un studiu privind specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în învățământul special

Studii de caz

Bibliografie minimală obligatorie:

1. D.V. Popovici (2007), Orientari teoretice si practice in educatia integrata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad.

2. Ghergut, A. (2001) Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii de educatie integrata, Iasi, Polirom

3. Verza E., Verza F.E. (coord.), 2011, Tratat de Psihopedagogie speciala, Editura Universitatii din Bucuresti.



Continuturile tematice au fost elaborate in concordanta cu necesitatile de pregatire a personalului didactic din invatamantul special si integrat, cu cerintele actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs


Continuă Evaluarea criterială Participare la 50%+1 din activitatea de practica

40%

Finală Evaluarea criterială analitică

60%


Realizarea un studiu privind specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în învățământul special

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII CU

DIZABILITĂŢI 2.2.Titularul activităţilor de curs


2.4.Anul de studiu

II 2.5. Semestrul

II 2.6.Tipul de evaluare


Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 2 3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum • Curs „Psihologia copilului“

• Curs „Psihologia personalității“ • Curs „Fundamentele psihopedagogiei speciale“

4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica / utiliza reperele dezvoltării normale a personalității pe axa vârstelor

• Să poată discrimina / identifica consecințele

deficienței / deficiențelor asupra personalității la diferite vârste

• Competenţe necesare evaluării ştiinţifice a personalităţii

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului Nu este cazul 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

• Abilităţi cognitive: • Cunoaştere şi înţelegere

• Competențe pentru cunoaşterea, înţelegerea şi aprofundarea studiului ştiinţific al acțiunii sinergice a factorilor dezvoltării personalității la diferite vârste, în normalitate și în contextul unei deficiențe sau a deficiențelor asociate

• Competențe pentru înţelegerea specificului teoriilor și modelelor explicativ-interpretative a personalității, pe baza cărora sunt concepute probele psihodiagnostice

• Competențe pentru cunoaşterea consecinţelor diferitelor deficienţe asupra personalităţii în scopul înţelegerii specificului personalităţii decompensate

• Competențe pentru înţelegerea rolului psihodiagnozei personalităţii pentru cunoaşterea omului / persoanei cu diferite deficienţe, în contexte sociale diverse

• Explicare şi interpretare • Competențe pentru explicarea şi interpretarea rezultatelor

psihodiagnozei prin prisma teoriilor clasice şi moderne din științele intercorelate (psihodiagnoză, psihopedagogie specială, psihologia educației, psihoterapie)

• Competențe pentru realizarea unui psihodiagnostic diferenţial corect, realist și cu valențe formative

• Competențe pentru interpretarea calitativă a rezultatelor la probele psihodiagnostice specifice pentru diferite vârstele, coroborate cu unele metode adaptate pentru diferite deficiențe / pentru deficiențe asociate

• Abilităţi practic-aplicative: • Abilități instrumental-aplicative pentru utilizarea de metode,

instrumente, probe psihodiagnostice adaptate diferitelor vârste • Abilități pentru aplicarea, prelucrarea şi interpretarea corectă şi

multidimensională a rezultatelor la probele psihodiagnostice • Deprinderi pentru realizarea protocoalelor de examinare în cazul

fiecărui tip de deficienţă Competenţe transversale

• Autonomie: • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii,

pentru independența gândirii și acțiunii educațional-terapeutice • Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele asimilate • Abilități critice și autocritice • Deprinderi pentru independența decizională în activitatea de psihodiagnoză

• Responsabilitate şi interacţiune socială: • Competențe pentru cunoaşterea şi respectarea codului deontologic în

activitatea de psihodiagnoză, educațională, terapeutică, pedagogică (păstrarea secretului profesional, a confidenţialităţii, a cooperării loiale etc.)

• Deprinderi pentru respectarea legislației actuale din România și din spațiul european

• Competențe pentru colaborare și cooperare profesională, cu familia copilului, cu diferite instituții, organizații, fundații, foruri decizionale etc. respectând principiile etice, legile, regulamentele etc.

• Dezvoltare personală şi profesională • Deprinderi pentru identificarea surselor de formare profesională în

domeniul psihopedagogiei speciale / psihodiagnozei / consilierii pentru copiii cu deficiențe și pentru familiile lor

• Valorificarea potenţialului aptitudinal în exersarea viitoare a profesiei la care contribuie disciplina predată

• Deprinderi pentru perfecționare profesională (prin studierea surselor de documentare ştiinţifică relevante, prin voluntariat, prin cursuri de formare, prin participare la evenimente științifice din domeniu și din domenii interdisciplinare etc.)

• Competențe pentru valorizarea bunelor practici personale și ale specialiștilor din domeniu

• Competențe instrumentale: • Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în

psihodiagnoză, cercetare etc.) • Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă • Abilități pentru managementul informațiilor științifice

• Competențe interpersonale • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară • Abilități de comunicare cu experți din domeniu și din alte domenii,

din țară și din străinătate • Competențe atitudinale: • Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive şi de valorizare a

copiilor cu deficienţă • Manifestarea unor atitudini corespunzătoare deontologiei profesiei de

psihopedagog special şi de psihodiagnostician • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în perspectiva

exercitării viitoare a profesiei de psihodiagnostician • Competențe sistemice: • Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu

strategiile de aplicarea / valorificarea lor în practica profesională • Competențe pentru conceperea / conducerea de proiecte



• Transmiterea de informaţii sistematizate din literatura de specialitate referitoare la personalitate şi psihodiagnoza personalităţii și instrumentarea studenţilor cu tehnici şi metode de psihodiagnoză


• informaţionale: • Cunoaşterea şi înţelegerea corectă a rolului evaluării ştiinţifice a

personalităţii, a specificului metodelor și probelor psihodiagnostice și a specificului dezvoltării copiilor cu diferite deficienţe

• Operarea corectă cu aparatul conceptual presupus de cercetarea și practica psihodiagnostică

• Cunoaşterea şi înţelegerea specificului tipului de personalitate decompensată – consecinţă a diferitelor deficienţe

• formative: • Formarea competenţelor ştiinţifice necesare pentru realizarea

psihodiagnozei şi a protocolului de examinare • Formarea şi perfecţionarea competenţelor studenţilor pentru aplicarea,

prelucrarea şi interpretarea calitativă a probelor psihodiagnostice şi pentru realizarea profilelor psihice ale copiilor

• Exersarea unor modalităţi concrete de realizare a protocolului de examinare şi a recomandărilor / intervenţiilor psihologice şi psihosociale care să susţină integrarea optimă a copiilor cu CES în familie, şcoală, comunitate etc.

8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare

Observaţii

BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL

• Prelegeri • Abordări interactive • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (prezentare Power Point) • Elaborarea de protocoale de examinare şi de profile de personalitate în cazul

Se pot utiliza: • Cărţi • Articole • Alte surse bibliografice • Folder trimis pe email • Material oferit pe CD • Site, link Selectarea metodelor se face în funcție

1. PERSONALITATEA ŞI FACTORII DETERMINANŢI AI FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRII EI 2. MODELE DE DEFINIRE, ANALIZĂ INTERPRETARE A PERSONALITĂŢII. MODELUL BIG FIVE 3. DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ÎN DIFERITE ETAPE DE VÂRSTĂ ŞI ROLUL EI ÎN ADAPTAREA

ŞI RELAŢIONAREA INTERPERSONALĂ copiilor cu deficiențe

de obiectivele vizate în activitatea de curs

4. TIPOLOGIA PERSONALITĂŢII: PERSONALITĂŢI MATURE, IMATURE, ACCENTUATE, PATOLOGICE

5. SPECIFICUL PERSONALITĂŢII DECOMPENSATE CA URMARE A DIFERITELOR DEFICIENŢE

6. PSIHODIAGNOZA – O COORDONATĂ A PSIHOLOGIEI MODERNE APLICATE

• Conceptul de psihodiagnoză • Diagnoza psihologică şi cea medicală • Psihodiagnoza şi psihologia aplicată • Reguli privind psihodiagnoza • Codul deontologic al profesiei de psihodiagnostician

7. INDIVIDUAL ŞI STATISTIC ÎN PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII

• Tehnica psihodiagnozei personalităţii (instrumente de evaluare, cerinţe deontologice şi practice, condiţii de examinare, eşantion, precauţii metodice, prelucrare statistico-matematică, rolul protocolului de prezentare a rezultatelor)

• Diagnosticul diferenţial în cazul personalităţii decompensate

8. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR/PROBELOR PENTRU PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII

• Chestionare de adaptare • Chestionare de atitudini şi aspiraţii • Chestionare de interese

9. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR DE PSIHODIAGNOZĂ A PERSONALITĂŢII

• Chestionare şi teste multidimensionale • Chestionare de temperament

10. TIPOLOGIA INSTRUMENTELOR DE PSIHODIAGNOZĂ A PERSONALITĂŢII

• Testele proiective 11. ALTE INSTRUMENTE ÎN PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII

• Testele obiective de personalitate • Elemente de grafologie în psihodiagnoza personalităţii • Testele de sociabilitate. Analiza sociometrică • Personalitatea şi grupa sanguină

12. TESTE PENTRU INVESTIGAREA PSIHOPATOLOGIEI PERSONALITĂŢII

• Investigarea tulburărilor de personalitate • Chestionare pentru evaluarea personalităţilor accentuate

13. METODA EXPERIMENTALĂ ÎN PSIHODIAGNOZA PERSONALITĂŢII

14. APLICAŢII PRACTICE – METODOLOGIA ELABORĂRII UNUI PROTOCOL DE EVALUARE A PERSONALITĂŢII

• Bibliografie A. Suport de curs principal

1. Adler, A. – „Cunoaşterea omului“, Editura IRI, Bucureşti, 1996. 2. Alexandrescu, I. – „Personalitate şi vocaţie“, Iaşi, Ed. Junimea, 1981. 3. Allport, G.W. – „Structura şi dezvoltarea personalităţii“, EDP, Bucureşti, 1991. 4. Anastasi, A. – „Individual Differencies“, New York, Willey, 1965. 5. Anastasi, A. – „La psychologie, les psychologues et les tests psychologiques“, Paris, Binop, 1969. 6. Anzieu, D. – „Méthodes et techniques projectives“, în „Bulletin de Psychologie“,

Bucureşti, 1966. 7. Anzieu, D. – „Les méthodes projectives“, Paris, Puf, 1960 8. Atanasiu, A. – „Scris şi personalitate“, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, col. Psyché, 1969. 9. Beck, S.J. – „Projectives Technics in Personality Assessment“ (edit. A.I. Rabin), New

York, Springer, 1968. 10. Binet, A. – „Ideile moderne despre copil“, Bucureşti, EDP, 1975. 11. Bogdan, T. şi colab – „O tehnică verbal-proiectivă în cercetarea personalităţii

adolescenţilor“, Revista de psihologie, nr.15/1969, p. 437. 12. Bonnardel, R. – „Intelligence, caractère et physionomie“, Travail humain, no.3/1963, p.64 13. Bontilă, U. – „Culegere de texte psihologice de nivel şi aptitudini“, Ministerul Muncii, 1971. 14. Brody, N. & Shrlichnon, H. – „Personality Psychology“, 1997. 15. Buss, M. David, Nancy Cantor – „Personality Psychology – Recent Trends and

Emerging Directions“, 1989. 16. Caluschi, Mariana – „Empatia ca factor al individualizării“, Iaşi, 1995. 17. Caprane, G.V., Cervone, D. – „Personality. Determinants, Dynamics and Potentials“,

Cambridge, UK, Cambridge University Press, 2000. 18. Cattell, R.B. – „The Scientific Analysis of Personality“New York, World Book, 1957. 19. Cattell, R. B. – „Readability and Technical Meaning of Personality Questionnaire

Scores“, American Psychologist, 19/1964, p. 102. 20. Cattell, R.B. – „Personalité“ (tr.), Paris, PUF, 1956. 21. Chateau, I. – „L’enfant et le jeu“, Les Editions de Scarabée, Paris, 1967. 22. Chelcea, Adina, Chelcea, Septimiu – „Cunoaşterea de sine – condiţie a înţelepciunii“,

Editura Albatros, Bucureşti, 1986 23. Chelcea, A. – „Psihoteste“, Editura Ştiinţă şi Tehnică, S.A., vol.I (1994), vol.II (1997). 24. Chiriac, I.C., Chiţu, A. – „Aprecierea dezvoltării psihice la copilul preşcolar“, Editura

Medicală, Bucureşti, 1980. 25. Derlega, V.,Winstead,B.A.,Jones,W.H.–„Personality – Contemporary Theory and Research“, 1999. 26. Enăchescu, C. – „Elemente de psihologie proiectivă“, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973. 27. Golu, M. – „Curs de statistică psihologică“, Centrul de multiplicare al Univ. Buc., 1968 28. Golu, Mihai – „Dinamica personalităţii“, Editura Geneze, Bucureşti, 1993. 29. Havârneanu, C. – „Cunoaşterea psihologică a persoanei“, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 30. Holban, I. (coord.) – „Cunoaşterea elevilor – o sinteză a metodelor“, Bucureşti, EDP, 1978. 31. Horghidan, V. – „Metode de psihodiagnostic“, Bucureşti, EDP, 1980. 32. Horney, Karen – „Personalitatea nevrotică a epocii noastre“, Editura IRI, Bucureşti, 1998. 33. Ionescu, G. – „Investigaţia psihologică în practica medicală“, Bucureşti, Viaţa medicală,

1970, XVII, p. 17. 34. Klein, M. – „Povestea unei analize de copil“, Editura S. Freud, Binghampton, Cluj, 1994. 35. Knoff, H.M. – „The Assessment of Child and Adolescent Personality“, New York, Guilford Press, 1981. 36. Kramer, Ch. – „Le test de frustration Rosenzweig“, Paris, Binop, 1959. 37. Krau, E. – „Diagnosticarea experimentală a unor trăsături de personalitate printr-un test

proiectiv de completare“, Revista de psihologie, nr.2/1967, p.233. 38. Kulcsar, T. – „Lecţii practice de psihodiagnostic“, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1980. 39. Littauer, Florence (trad. Diana Soare) – „Personalitate puzzle“, Bucureşti, 2002. 40. Lorioz, A. – „Test Rosenzweig et statut sociométrique“, in Revue de Psychologie

Appliquée, no.15/1965, p.25. 41. Mamali, C. – „Diagnosticarea emotivităţii prin metoda asociaţiei verbale libere“,

Revista de psihologie nr.1/1968. 42. Marcus, S. – „Empatia“, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1971. 43. Marcus, S. – „Empatie şi personalitate“, Editura Athos, Bucureşti, 1997. 44. Maslow, A.H. – „Motivation and Personality“, New York, Harper & Row, 1972. 45. Mărgineanu, N. – „Măsurarea trăsăturilor de temperament şi caracter“, Cluj, Editura

Institutului de Psihologie, 1938. 46. Meilli, R. – „Manuel de diagnostique psychologique“, Paris, PUF, 1964. 47. Minulescu, Mihaela – „Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică“,

Bucureşti, Garell Publishing House, 1994. 48. Mitrofan, N. – „Particularităţi privind utilizarea testelor tip „screening“ la vârstele mici“,

în Revista învăţământului preşcolar, nr.3-4/1997. 49. Munteanu, A. – „Incursiuni în creatologie“, Timişoara, Editura Augusta, 1994. 50. Munteanu, A. – „Stadiile dezvoltării (vârstele copilăriei şi adolescenţei)“, Timişoara,

Editura Augusta, 1997. 51. Neveanu, P.P. – „Dicţionar de psihologie“, Editura Albatros, Bucureşti, 1978. 52. Piérron, H. – „Traité de psychologie appliquée“, vol.I, II, Paris, PUF, 1960. 53. Popescu-Solomon, E. – „Câteva aspecte ale psihodiagnozei emotivităţii în stările

reactive la copii“, Revista de psihologie, nr.4/1967, Bucureşti 54. * * * Revue Roumaine des Sciences Sociales, série Psychologie, no.11/1967, p.177. 55. Rey, A. – „Connaissance de l’individu par les tests“, Bruxelles, Dessart, 1963. 56. Rorschach, H. – „Le psychodiagnostic“, Paris, PUF, 1947. 57. Rose, Vincent – „Cunoaşterea copilului“, EDP, Bucureşti, 1972. 58. Roşca, Al. – „Creativitate generală şi specifică“, Bucureşti, Editura Academiei, 1981. 59. Roşca, M. – „Metode de psihodiagnostic“, Bucureşti, EDP, 1972.

60. Sergent, A. – „Projective Methods. Their Origins, Theory and Application in Personality Research“, in Psychological Bulletin, no.43/1945., p.257.

61. Sheldon, W.H. (trad.) – „Les variétés du tempérament“, Paris, PUF, 1951. 62. Sillamy, Norbert – „Dicţionar de psihologie“, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 63. Streleski, C. – „Précis de graphologie pratique“, Paris, Masson, 1942. 64. Szondy, L. – „Experimentelle troebdiagnostik“, Bern, Huber, 1947. 65. Şchiopu, U. – „Introducere în psihodiagnostic“, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2000. 66. Şchiopu, U., Verza, E. – „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii“, EDP, Bucureşti, 1997. 67. Verza, E. –„Dimensiunile personalităţii la handicapaţi“, în Revista de educaţie specială

nr.1/1991. 68. Verza, E. – „Dimensiunea interdependenţei dintre personalitate, comportament şi

comunicare“, în Revista de psihologie nr.2/1992. 69. Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității din

București, 2011. 70. Vlad, E. – „Evaluarea în actul educaţional terapeutic“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 2000. 71. Wallon, H. – „Evoluţia psihologică a copilului“, EDP, Bucureşti, 1978. 72. Zapan, G. – „Cunoaşterea şi aprecierea obiectivă a personalităţii“, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1984. 73. Zörgö,B.– „Examinările psihologice“, în „Îndrumător psihodiagnostic“, vol.II, Cluj,1975 74. Zlate M. – „Eul şi personalitatea“, Editura Trei, Bucureşti, 1999.

B. Material de aprofundare • Alecu, R., Bica, R., Plugaru, L., (1976), Psihologie si etica profesionala, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti • Caluschi, Mariana (1995) – „Empatia ca factor al individualizării“, Iaşi • Cretu, R.Z. (2005), „ Evaluarea personalităţii. Modele alternative“, Ed. Polirom, Iaşi • Dumitru, S. (2003). Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Iaşi : Editura Polirom • DSM IV (2000) – Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (ediţia a

IV-a), editat de Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti • Macsinga, I. (2003), „ Psihologia diferenţială a personalităţii“, Ed. Mirton, Timişoara • Matthews, G. (coord.) (2005), „Psihologia personalităţii. Trăsături, cauze,

conseciţte“ , Ed.Polirom, Iaşi • Porrot, M. – „Le dessin de la famille“, Revue de Psychologie Appliquée, no.35/1965. • Rose, Vincent (1972) – „Cunoaşterea copilului“, EDP, Bucureşti • Rozorea Anca, „Specificul evaluării și diagnozei psihice în stările de dezvoltare pe

scala extremelor inferior/superior“, în Verza. E, Verza. Fl, (coord). (2011). „Tratat de psihopedagogie specială“ . București, Editura Universității din Bucureşti, 2011, ISBN 978-606-16-0006-9, pag. 60-83

• Şchiopu, U., Verza, E. (1997) – „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii“, EDP, Bucureşti • Tieger, B.D., Barron-Tieger, B. – „Descoperirea propriei personalităţi“, Ed. Teora, Buc. 1998. • Zazzo, R. – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,

Delachaux et Niestlé, 1969, p.127.

C. Alte surse utile • Site-uri educaționale • Surse bibliografice opționale

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Rolul determinant al educaţiei în formarea

şi dezvoltarea personalităţii în fiecare stadiu de vârstă

• Studiul individual • Joc de rol • Studii de caz • Realizare de „profile“ psihologice

şi psihosociale • Aplicaţii practice concrete

(aplicarea unor metode şi probe psihodiagnostice, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor)

• Elaborarea de protocoale de examinare psihologică

• Elaborarea de profile psihologice individuale (studii de caz) şi de grup (în funcţie de natura, gravitatea, prognosticul deficienţei / deficienţelor copiilor cu CES)

Selectarea metodelor se face în funcție de obiectivele vizate în activitatea de seminar

2. Modelul „Big Five“ 3. Modelul sintetic-integrator al personalităţii (M. Zlate) 4. Utilizarea metodelor psihologice în

Psihopedagogia specială – aplicaţii practice / studii de caz / protocoale de examinare

5. Tipologia instrumentelor / probelor pentru psihodiagnoza personalităţii

6. Pregătirea copilului pentru evaluare psihodiagnostică. Reguli generale ale psihodiagnozei, diagnostic diferenţial şi deontologie profesională

7. Realizarea de miniexperimente 8. Elemente de grafologie 9. Testele obiective de personalitate 10. Desenul ca abordare diagnostică şi terapeutică a copilului. Testul Arborelui 11. Probe psihodiagnostice pentru evaluarea tulburărilor de personalitate 12. Elaborarea de Protocoale de examinare psihologică 13. Realizarea de Planuri de intervenţie personalizată pe baza rezultatelor evaluării complexe 14. Personalitatea şi grupa sanguină Bibliografie – idem bibliografie curs 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Formarea unor abilități / competențe ale studenților necesare pentru integrarea

profesională optimă în contextul unei societăți care vizează competiția și performanța • Formarea abilităților pentru colaborare în echipe interdisciplinare în domeniul

educației timpurii

10. Evaluare Criterii de evaluare Metode de

evaluare Pondere din nota finală

• participare interactivă la curs / seminar şi feed-back oral

Calitatea activității seminariale: • referate (unul obligatoriu) din lectura de

specialitate a studentului, din preocupările proprii de cercetare sau din bibliografia recomandată

• recenzii de carte din literatura de specialitate, Internet etc. • discuţii tematice în seminar • traduceri din texte inedite • demonstraţii practice • studii de caz • realizarea de proiecte personale (de evaluare /

consiliere / terapie / orientare şcolară) • prezentarea de cercetări şi informaţii de ultimă

oră de pe Internet • iniţiative personale în experimentarea unor

tehnici psihoterapeutice • prezentarea unor studii de caz şi a unor planuri terapeutice

• participare activă • calitatea

intervențiilor • calitatea

întrebărilor • contributii

clarificatoare • prezentarea de

referate, materiale elaborate

prezența la cel putin 50% din cursuri prezența la cel putin 70% din seminarii

• prezența activă la cursuri / seminarii colocviu – ca probă finală de evaluare a volumului, calităţii şi gradului de operaţionalizare a informaţiilor asimilate de studenţi şi a deprinderilor formate pentru activitățile vizate de curs

60% - probă scrisă / colocviu 40% - activitate seminarială

Cerinţe minime de promovare Pentru a obține cel puțin nota 5 (cinci), studentul trebuie să îndeplinească simultan următoarele cerințe:

• Să susțină examenul scris și să-l promoveze cu minimum nota 5(cinci) • Să realizeze și să susțina portofoliul / materialele realizate în cadrul seminarului • Să aibă prezență la cel puțin 70% din seminarii • Să aibă prezentța la cel puțin 50% din cursuri

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPATOLOGIE SI PSIHOLOGIE MEDICALA 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul I 2.6.Tipul de


disciplinei Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 2

3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs


28


5

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 19 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (nu este cazul) 4.1. de currinculum 4.2. de competenţe 5. Condiţii (nu este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

Cunoasterea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului si adolescentului conform ICD 10/DSM-IV. Cunoasterea principalelor tipuri de terapii folosite in tratamentul tulburarilor psihiatrice ale copilului si adolescentului. Cunoasterea principalelor teste si scale de evaluare folosite in psihiatria copilului si

adolescentului. Formarea capacitatilor de evaluare a copiilor si adolescentilor cu tulburari psihiatrice:

• aplicarea de chestionare si scale sau interviuri nestructurate; • aprecierea naturii si severitatii prolemei; • identificarea unor cauze posibile; • planificarea unui program terapeutic.

Formarea capacitatilor de lucru cu familiile copiilor si adolescentilor cu tulburari psihiatrice prin aplicarea de tehnici de terapie comportamentala/familiala si consiliere psihoterapica. Formarea capacitatilor de lucru in echipa multidisciplinara care se ocupa de copiii si adolescentii cu probleme psihiatrice. Explicarea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului si adolescentului prin intelegerea mecanismelor etiopatogenice.


Dezvoltarea unei atitudini de respect si intelegere fata de copiii cu probleme psihiatrice si fata de familiile acestora. Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa multidisciplinara.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea principalelor tulburari psihiatrice ale copilului

si adolescentului 7.2. Obiectivele specifice • Formarea capacitatilor de evaluare a copiilor si

adolescentilor cu tulburari psihiatrice • Formarea capacitatilor de lucru cu familiile copiilor si adolescentilor cu tulburari psihiatrice • Familiarizarea cu principalele tipuri de terapii folosite in tratamentul tulburarilor psihiatrice ale copilului si adolescentului • Formarea capacitatii de lucru in echipa multidisciplinara care se ocupa de copiii si adolescentii cu tulburari psihiatrice


Observaţii

1 Introducere in psihiatria copilului si adolescentului Prelegeri interactive Studii de caz

cărţile indicate la bibliografie

2 Dezvoltarea normala a copilului si adolescentului Prelegeri interactive Studii de caz


3 Evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului Prelegeri interactive Studii de caz


4 Intarzierile mintale Prelegeri interactive Studii de caz


5 Tulburarile specifice de invatare Prelegeri interactive Studii de caz


6 Tulburarile pervazive de dezvoltare Prelegeri interactive cărţile indicate la

Studii de caz bibliografie 7 Tulburarile specifice de dezvoltare a limbajului Prelegeri interactive

Studii de caz cărţile indicate la bibliografie

8 Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentie Prelegeri interactive Studii de caz


9 Tulburarile de conduita si de opozitie Prelegeri interactive Studii de caz


10 Tulburarile de anxietate la copil si adolescent Prelegeri interactive Studii de caz


11 Ticurile Prelegeri interactive Studii de caz


12 Schizofrenia cu debut precoce Prelegeri interactive Studii de caz


13 Tulburarile afective la copil si adolescent Prelegeri interactive Studii de caz


14 Tulburarile de alimentatie la copil si adolescent Prelegeri interactive Studii de caz


Bibliografie A. Suport de curs principal B. Material de aprofundare: Dobrescu Iuliana

1. Copilul neastâmpărat, agitat şi neatent”, Infomedica, 2005.( coordonator ) 2. Actualităţi în psihofarmacologia copilului şi adolescentului – ghid practic, Amaltea, 2004.

( coordonator ) 3. Manual de psihiatrie a copilului si adolescentului vol I si II, Ed. Medica, 2010.(coordonator)

Seminar Metode de predare Observaţii 1 Teste si scale de evaluare pentru copii/adolescenti Observare

Studii de caz

2 Tulb. de invatare Observare Studii de caz

3 Enurezis, encoprezis Observare Studii de caz

4 Intarzierile mintale Observare Studii de caz

5 Tulb. specifice de dezvoltare Observare Studii de caz

6 Tulb. pervazive de dezvoltare Observare Studii de caz

7 Tulb. specifice de dezvoltare a limbajului Observare Studii de caz

8 Tulb. hiperkinetica cu deficit de atentie Observare Studii de caz

9 Tulb. de conduita si de opozitie Observare Studii de caz

10 Tulb. de anxietate Observare Studii de caz

11 Ticurile Observare Studii de caz

12 Schizofrenia cu debut precoce si foarte precoce Observare Studii de caz

13 Tulb. afective la copil si adolescent Observare Studii de caz

14 Tulb. de alimentatie la copil si adolescent Observare Studii de caz




10.4. Curs Raspunsurile la examen

Examen scris 70%


Raspunsuri finale la lucrarile practice de laborator

Examen oral 20%

Testare periodica prin lucrari de control

10%


Cerinte minime pentru nota 5 – Cunoasterea tipurilor si manifestarilor clinice ale tulburarilor psihiatrice ale copilului si adolescentului Cerinte minime pentru nota 10 – Capacitatea de evaluare in cadrul echipei multidisciplinare si de elaborare a unui plan terapeutic adecvat pentru copilul si adolescentul cu tulburari psihiatrice

FISA DISCIPLINEI



2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA INADAPTĂRII ŞI DEVIANŢEI

COMPORTAMENTALE






Ob




1




14


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 58



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Psihologia copilului

Psihologia adolescentului și adultului 4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala dotată cu retroproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala dotată cu retroproiector 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

Informaţii utile Competenţe profesionale: Evaluarea complexă (psiho-socio-pedagogică) a copiilor, tinerilor și adulților cu CES; Proiectarea unor programe educaționale adaptate pentru diverse niveluri și grupuri țintă (copii cu tulburări de comportament, consumatori de substanțe cu risc ridicat). Cunostinte

descriere: a) Fundamentele teoretice ale psihopedagogiei inadaptării şi devianţei;b) Formel devianţei şi inadaptării comportamentale;

- explicare-interpretare-predicţie: a) Complexităţii cauzale a inadaptării şi devianţei comportamentale; b) Teoriilor şi modelelor explicative ale fenomenului delicvenţei, cu accent pe delicvenţa juvenilă - despre practici: a) Metodele şi tehnicile de cercetare a fenomenului inadaptării şi devianţei comportamentale; b) Profilele consumatorilor de substanţe cu risc ridicat Abilităţi - cognitive: Identificarea principalelor metode de diagnoză și aplicarea adecvată a acestora în vederea realizării unei expertize a tulburărilor de comportament. - practice: a) Identificarea situațiilor problematice și a conflictelor în instruirea, reabilitarea persoanelor cu tulburări comportamentale;b) Elaborarea de proiecte pe tipuri de tulburări de comportament și context individuale și sociale de rezolvare a problemelor.


Autonomie: Responsabiliate şi interacţiune socială: Aplicarea principiilor și a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opțiuni, valorice explicite în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu tulburări comportamentale/ deficiență Dezvoltare personală şi profesională: Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specific desfășurării proiectelor și programelor de intervenție specifică.


Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare necesare actului de intervenție complexă a copiilor, tinerilor cu tulburări de comportament pe fondul intelectului normal, a tinerilor consumatori de substanțe cu risc ridicat

. Obiectivele specifice a) informative Cunoaşterea fundamentelor teoretice ale psihopedagogiei inadaptării şi devianţei comportamentale; Cunoaşterea formelor devianţei şi inadaptării comportamentale pe fondul intelectului normal ; Cunoaşterea unora dintre modalităţile de prevenţie, intervenţie practic- reabilitativă a formelor inadaptării şi devianţei comportamentale; b) formative Cunoaşterea complexităţii cauzale a fenomenelor inadaptării şi delicvenţei, ca şi unele din măsurile de combatere, eradicare a fenomenologiei; Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de cercetare a fenomenului inadaptării şi devianţei comportamentale Cunoaşterea unora dintre modalităţile de intervenţie şi recuperare a persoanelor consumatoare de substanţe cu risc ridicat.


Observaţii

Obiectul de studiu al psihopedagogiei devianţei şi inadaptării- 2 ore

Prelegere interactivă

- biblioraft pentru copiere

1 Determinante generale şi specifice ale devianţei, cu accent pe devianţa juvenilă- 2 ore

Prelegere interactivă - biblioraft pentru copiere

2 Teorii şi modele explicative ale fenomenului delicvenţeii – 2 ore

Prelegere interactivă - biblioraft pentru copiere

3 Metode şi tehnici de cercetare a tendinţelor de deviant- 4 ore

Prelegere interactivă Exerciții


4.Starea de dependență, tipuri și forme – 2 ore Prelegere interactivă Studii de caz

-biblioraft pentru copiere

5 Alcoolul- 2 ore Prelegere interactivă Studii de caz


6 Consumul de droguri şi efectele acestora- 6 ore Prelegere interactivă Studii de caz


7 Inadaptarea şi devianţa în procesul instructiv-educativ: tulburările emoţionale – 4 ore

Prelegere interactivă Studii de caz Exerciții

- biblioraft pentru copiere -

8. Programe specifice de intervenție în cazul tulburărilor de comportament- 4 ore

Prelegere interactivă Studii de caz Exerciții

- biblioraft pentru copiere -

Bibliografie A. Suport de curs principal 1.Albu, E. (2002), Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi. Prevenire şi terapie , Editura Aramis, Bucureşti 2.Banciu, D., Rădulescu, S.M. (2002), Evoluţii ale delincvenţei juvenile în România. Cercetare şi prevenire socială , București, , Editura Lumina Lex; 3.Fugăreţu- Urea, R., (2007). Introducere în psihopedagogia devianţei şi inadaptării , Editura. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 4.Neagoe, M (2002). Psihopedagogia adaptării şi problematica anxietăţii şcolare, Bucureşti,

Editura. Fundaţiei Humanitas; B. Material de aprofundare 1.Golu, M (2000). .Compendiu de psihologie generală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine. 2.Răşcanu, R., (1999). Neuropsihofiziologia devianţei la adolescenţi şi la tineri, Bucureşti, Editura. Actami. 3.Stanisor, E. (2003). Delicvența juvenilă, București, Editura. Oscar Print. 4.Şchiopu, U (2002).Introducere în psihodiagnostic, București, Editura Fundaţiei Humanitas. 5.Turliuc, M.N., Karner-Huţuleac, A., Dănilă, O. (2009), Violenţa în familie. Teorii, particularităţi şiintervenţii specifice, Iași, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi. 6.Verza, E., Verza, F.E., (2000). Psihologia vârstelor, București, Editura Pro Humanitate. 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii 1. Particularitățile devenirii personalității de la naștere până la tinerețe- 2 ore

Debate

2.Rolul părinților în modelarea comportamentală a copiilor - 1 oră

Debate

3 Crearea unui chestionar de investigare a atitudinii față de tulburările de comportament-2 ore

Exercițiu

4. Testul de anxietate Cattel- 1 oră Exerciții 5. Bandele de cartier, fenomenul de bulying- 2 ore Studii de caz

6. Starea de dependență- note diferențiatoare- 2 ore Studii de caz

7. Profile ale consumatorilor de droguri -2 ore Studii de caz

8. Case- managementul în tulburările de comportament-2 ore

Studii de caz

Bibliografie 1 Butoi, T., Butoi, I.T.(2006)., Psihologie judiciară, curs universitar, București, Editura Fundatiei Romania Maine. 2. Butoi, T, (coord.) (2004). Victimologie, curs universitar, București, Editura Pinguin Book. 3. Paunescu, C.(1994). Agresivitatea și conditia umană, București, Editura Tehnica. 4. Pitulescu, I. (1995). Delicvența juvenilă, București, Editura Ministerului de Interne 5. Preda, V (1981). Profilaxia delicvenței și reintegrarea socială, București, Editura Științifică și Enciclopedică 6.. Radulescu, M., Piticariu, M.(1989). Deviantă comportamentală și boala psihică, București¸ Editura Academiei www.anagov.ro


epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi Formarea abilităților de a crea instrumente de investigare a tulburărilor de comportament


evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală 10.4. Curs Continuă- realizarea

unui referat din tematica propusă

Analiza de către colegii a referatului/ traducerii prezentat/ prezentate

5%

Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare scris

70%


Continuă- realizarea unui instrument de investigare a tulburărilor de comportament

Evaluarea criterială 10%

Finală- participarea la o investigație psihologică a tușburărilor de comportament

Evaluarea criterială analitică 15%


- Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar l lucrarea scrisă să obţină nota 4

FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei STATISTICĂ ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 2




28


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi 8 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Metodologia cercetării psihopedagogice 4.2. de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs dotată cu retroproiector și

tablă 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala dotată cu calculatoare, retroproiector

și tablă


Competenţe profesionale: Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a evoluției în carieră Evaluarea complexă (psiho-socio-pedagogică ) a copiilor, tinerilor și adulților cu CES Cunostinte - descriere: Cunoaşterea diferitelor tipuri de design-uri experimentale şi statistice. Cunoaşterea modalităţilor de prezentare a datelor stastistice. Cunoaşterea tipurilor de teste statistice şi a cerinţelor lor de aplicare. - explicare-interpretare-predicţie: Explicarea principalelor caracteristici şi condiţii de aplicare ale testelor statistice. Interpretarea psihologică a rezultatelor prelucărilor statistice. - despre practici: Formarea capacităţilor de organizare a design-urilor experimentale Formarea capacităţilor de prezentare sintetică a datelor statistice Formarea capacităţilor de analiză şi interpretare statistică a rezultatelor cercetării Abilităţi - Identificarea celor mai adecvate metode și tehnici de colectare a datelor și valorificare a rezultatelor acestora în vederea îmbunătățirii permanente a practicilor profesionale în domeniul recuperării, educării și integrării socioprofesionale a persoanelor cu CES - Evaluarea critică și constructivă a instrumentelor utilizate în realizarea cercetărilor psihopedagogice proprii, precum și a rezultatelor obținute în vederea ameliorării metodologiei cercetării și a practicii profesionale


Utilizarea metodelor și tehnicilor eficiente de învățare pe tot parcursul vieții, în vederea formării și dezvoltării profesionale continue


Formarea abilităților de prelucrare statistică complexă și de interpretare a datelor unui demers psihopedagogic investigativ în raport de obiectivele acestuia

7.2. Obiectivele specifice informaţionale: - Cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale statisticii - Identificarea raţionamentului testării ipotezelor statistice (teorema limitei centrale, ipoteze statistice, decizia statistică, erori statistice, mărimea efectului şi puterea testelor); Cunoaşterea elementelor ce conferă validitate şi etalonare în statistica psihologică; b) formative: - Formarea capacităţilor necesare realizării analizei distribuţiilor statistice; - Formarea capacităţii critice legate de datele de cercetare


Observaţii

1. Noțiuni introductive . măsurare, variabile statistice, indicatori statistici- 2 ore

Tehnicile audiovizuale Prezentare Power Point,

biblioraft pentru copiere - site, link

2.Măsurarea în psihopedagogia specială - 2 ore

Prezentare Power Point

- biblioraft pentru copiere - site, link

3. Statistica descriptivă (analiza de frecvențe, grafice) - 4 ore

Tehnicile audiovizuale Prezentare Power Point, Exerciţii

- biblioraft pentru copiere - site, link

4. Statistica descriptivă (indicatori sintetici) - 2 ore Tehnicile audiovizuale Prezentare Power Point, Exerciţii


5. Scoruri z și curba normală - 2 ore Tehnicile audiovizuale Prezentare Power Point, Instruire asistată de calculator

biblioraft pentru copiere

6. Statistica inferențială. Testul z(t) pentru un eșantion - 2 ore

Tehnicile audiovizuale Prezentare Power Point, Instruire asistată de calculator


7. Erori statistice, puterea testului și mărimea efectului - 2 ore

Prezentare Power Point, Instruire asistată de calculator


8. Testul t al diferenței dintre două eșantioane independente - 4 ore



9. Testul t pentru eșantioane dependente - 2 ore



10. Corelația liniară Pearson - 2 ore



11. Analiza de varianță - 4 ore




1 Clocotici, V. (2000). Statistica aplicata în psihologie. Iasi: Editura Polirom. 2 Milton-Smith, G. (1971). Ghid simplificat de statistică pentru psihologie și

pedagogie. București: E.D.P. 3 Popa, M (2008). ”Statistica pentru psihologie: Teorie si aplicatii SPSS. Iași:

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_1/St1_01_curs_introductiv.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_1/St1_02_masurarea.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_03_Stat%20descr_frecv_graf.pdf


http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_04_Stat%20descr_indic%20sint.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_05_z_gauss.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_06_pop_esant_tlc_dec_z_t.pdf


http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/st1_07_erori_putere_efect.pdf


http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_08_t_indep.pdf


http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_09_t_dep.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_10_Pearson_r.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_11_ANOVA.pdf

Editura Polirom 4 Rotariu, T., Badescu, & all (1999). Metode statistice aplicate în stiintele

sociale. Iasi: Editura Polirom 5 Voiculescu,E., Voiculescu, F.,(2007). Măsurarea în științele educației. București:

Institutul European. ...B. Material de aprofundare

1 Cramer, D., Howitt, D.(2010). Introducere in Spss pentru psihologie. Iași: Editura Polirom

2 Marginean, I. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom. 3 Milton-Smith, G. (1971). Ghid simplificat de statistică pentru psihologie și

pedagogie. București: E.D.P. C. Alte surse utile www. A. M. A. .org. com www.ibm.com/software/analytics/SPSS Seminar Metode de predare

Observaţii

1. Noțiuni introductive . măsurare, variabile statistice, indicatori statistici- 1 oră

Prezentare Power Point,

2.Măsurarea în psihopedagogia specială - 1 oră Studii de caz

3. Statistica descriptivă (analiza de frecvențe, grafice) - 2 ore

Exerciții Instruire asistată de calculator

4. Statistica descriptivă (indicatori sintetici) - 1 oră Exerciții Instruire asistată de calculator

5. Scoruri z și curba normală - 1 oră Exerciții Instruire asistată de calculator

6. Statistica inferențială. Testul z(t) pentru un eșantion - 1 oră


7. Erori statistice, puterea testului și mărimea efectului - 1 oră


8. Testul t al diferenței dintre două eșantioane independente - 2 ore


9. Testul t pentru eșantioane dependente - 1 oră


10. Corelația liniară Pearson - 1 oră


http://www.ibm.com/software/analytics/SPSS

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_1/St1_01_curs_introductiv.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_1/St1_02_masurarea.pdf



http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_04_Stat%20descr_indic%20sint.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_05_z_gauss.pdf







http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_09_t_dep.pdf

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_10_Pearson_r.pdf

11. Analiza de varianță - 2 ore


Bibliografie Jaba, E. şi Grama, A. (2007). Analiza statistica cu SPSS sub Windows, BUcurești: Editura; Lungu, O.(2001). Ghid introductiv pentru SPSS 10.0. Iasi: Seria Psihologie Experimentala și Aplicată; Pitariu, H.D., Albu, M. (1997). Psihologia personalului: I. Masurarea si interpretarea diferentelor individuale. Cluj Napoca: Editura Presa Universitara Clujeană; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii


Realizarea prelucrărilor statistice la tema lucrării de licență 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Continuă- realizarea unui referat din tematica propusă


5%

Finală – examen Evaluare sumativă-

lucrare scrisă

70%


Testarea continuă pe parcursul semestrului

Evaluare criterială 20%

Realizarea prelucrărilor statistice a. datelor culese pentru lucrarea de licență

Evaluare criterială analitică

30%


Rezolvarea problemelor statistice aferente pentru obținerea notei 5

http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/St1_11_ANOVA.pdf

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul

I 2.6. Tipul de


disciplinei Ob






Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Fundamentele pedagogiei 4.2. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sală dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sală dotată cu videoproiector


1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei) cunoaşterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de învăţământ, formele,

structurile principale ale acestuia şi relaţiile dintre acestea; utilizarea teoriei şi a metodologiei instruirii la construirea unor situaţii instructiv-educative (de

învăţare) pe baza procedurilor învăţate, la diverse teme de specialitate; descrierea modului de utilizare al diverselor metode şi tehnici de instruire în practica şcolară

pe baza cunoaşterii teoriei şi metodologiei instruirii; 2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a

conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei) explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si modele ale procesului de

învățământ interpretarea avantajelor si a limitelor modelelor studiate in contextul personal al

reprezentărilor procesului de învățământ 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice;

utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) evidenţierea specificului proiectării activităţii didactice şi demonstrarea modului în care vor

aplica în practica şcolară, conţinutul acestei activităţi; interpretarea unor componente structurale ale strategiilor instrucţionale atât în faza de

proiectare cât şi în cea de implementare implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în procesul de învăţământ;


1. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala) participarea la propria dezvoltare profesionala şi la definirea unui stil propriu de instruire; manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul instruirii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei asimilarea conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei în vederea

proiectării, conducerii si evaluării activităţilor practice specifice procesului didactic, precum și utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare a realității școlare.

7.2. Obiectivele specifice cunoaşterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de învăţământ, formele, structurile principale ale acestuia şi relaţiile dintre acestea;

utilizarea teoriei şi a metodologiei instruirii la construirea unor situaţii instructiv-educative (de învăţare) pe baza procedurilor învăţate, la diverse teme de specialitate;

descrierea modului de utilizare al diverselor metode şi tehnici de instruire în practica şcolară pe baza cunoaşterii teoriei şi metodologiei instruirii;

explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si modele ale procesului de învățământ

interpretarea avantajelor si a limitelor modelelor studiate in contextul personal al reprezentărilor procesului de învățământ

evidenţierea specificului proiectării activităţii didactice şi demonstrarea modului în care vor aplica în practica şcolară, conţinutul acestei activităţi;

interpretarea unor componente structurale ale strategiilor instrucţionale atât în faza de proiectare cât şi în cea de implementare

implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în procesul de învăţământ;


Observaţii

1. Didactica intre clasic si modern Prelegere Dezbatere

2. Teoria instruirii – conexiuni in interiorul ştiinţelor educației

Prelegere Dezbatere

3. Fundamentele teoretico - metodologice ale teoriei instruirii

Prelegere Dezbatere

4. Învățarea - instruirea - predarea: interdependente si determinări

Prelegere Dezbatere

5. Procesul de învățământ: 5.1. Structura si conceptualizare 5.2. Modele structural – funcţionale ale

procesului de învățământ

Prelegere Dezbatere

6. Strategiile instruirii: 6.1. Metodologia instruirii 6.2. Sistemul metodelor de instruire 6.3. Mijloacele de instruire 6.4. Structuri si forme de organizare ale

instruirii: clasic si modern in configurarea formelor de organizare a instruirii;

6.5. Strategia instruirii: operatori si valori constitutive:

6.6. Alternative moderne ale strategiilor de

Prelegere Dezbatere

instruire: instruirea si praxiologia; studiul de caz; portofoliul instrucţional; instruirea si gândirea critica: organizatorul grafic al gândirii; rezolvarea de probleme; instruirea si gândirea creativa: instruirea si teoria inteligentele multiple: “centrele de

6.7. învățare”, “pachetele de învățare” , instruirea si inter-culturalitatea: învățarea prin cooperare, simularea si jocul de rol

7. Relaţii si interacţiuni educaţionale: 7.1. Specificul relaţiilor educaţionale in

procesul de predare – învățare 7.2. Stilurile de predare: personalitate si

stil. Stilul didactic si aptitudinea pedagogica. Definirea stilurilor, problemele care compun stilul educaţional. Stil de predare - stil de învățare: conexiuni.

Prelegere Dezbatere

8. Proiectarea activităţilor instructive: 8.1. Activitate practica de proiectare,

alcătuirea unor instrumente si suporturi pentru proiectare / discutarea acestora

Prelegere Dezbatere

9. Calitatea instruirii: 9.1. Specificitatea conceptului de calitate a instruirii: tehnici standard si non-standard utilizate in studiul calităţii instruirii;

Intervenţii in scopul optimizării procesului de instruire: rolul conexiunii inverse in procesul de reglare;

9.2. Proiectarea si construcţia unui ghid (grila) de evaluare a activităţilor instrucţionale

Prelegere Dezbatere

10. Metodologia cercetării pedagogice in domeniul instruirii

Prelegere Dezbatere

11. Curs deschis

Prelegere Dezbatere

Bibliografie

1. Arends, I., R., “Learning To Teach”, McGraw-Hill, inc, San Francisco, 1998 2. Bucureşti, 2002 3. Cerghit, I., „Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Editura Aramis, 4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, I., Pânişoară, I. O., „Prelegeri pedagogice”,editura Polirom, Iaşi, 2001 5. Cerghit, I.,"Metode de învăţământ ", Bucureşti, EDP, 1998. 6. Iucu, B. Romiţă, „Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, 2002 7. Knud, I., „Contemporary Teories of Learning” Routledge, 2009 8. Neacșu,I., „Instruire şi învăţare”, EDP, Bucureşti, 1999 9. Păun, E., Potolea, D., (coord.), „Pedagogie – fundamente teoretice şi demersuri aplicative”, Editura

Polirom, Iaşi, 2002 A. Suport de curs principal

• Iucu, R., Teoria și metodologia instruirii, Suport de curs, 2005 C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1. Didactica si relațiile ei cu teoria instruirii. Fundamentele teoretico metodologice ale teoriei instruirii.

Brainstorming Controversa academica

2. Teorii contemporane ale învățării - Sistemul comprehensiv al învățării (Knud Illeris)

Dezbatere Studiul de caz;

3. Teorii contemporane ale învățării - o teorie sociala a învățării (Etienne Wenger)


4. Teorii contemporane ale învățării - Învățarea experențială (Peter Javis)


5. Pragmatismul: o teorie a învățării pentru viitor (Bente Elkjaer)


6. Teorii contemporane ale învățării - teoria inteligentelor multiple (Haward Gardner)


7. Procesul de învățământ - cadrul de realizare al instruirii. Dimensiuni si caracteristici generale.

Dezbatere STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe mici;

8. Metodologia instruirii. Metode, tehnici, mijloace de instruire. Rolul strategiilor didactice.

Dezbatere Metoda Jigsaw (Mozaicul);

9. Organizarea instruirii. Moduri si forme de organizare a procesului didactic. Lecția - forma principală de organizare a instruirii.

Dezbatere Phillips 6/6;

10. Realizarea instruirii ca activitate de predare – Învățare - evaluare.

Dezbatere Diagrama cauzelor şi a efectului

11. Seminar final

Masa rotundă; Metoda R.A.I. ;

Bibliografie

1. Arends, I., R., “Learning To Teach”, McGraw-Hill, inc, San Francisco, 1998 2. Bucureşti, 2002 3. Cerghit, I., „Sisteme de instruire alternative şi complementare”, Editura Aramis, 4. Cerghit, I., Neacşu, I., Negret, I., Pânişoară, I. O., „Prelegeri pedagogice”,editura Polirom, Iaşi, 2001 5. Cerghit, I.,"Metode de învăţământ ", Bucureşti, EDP, 1998. 6. Iucu, B. Romiţă, „Instruirea şcolară”, Editura Polirom, Iaşi, 2002 7. Knud, I., „Contemporary Teories of Learning” Routledge, 2009 8. Neacșu,I., „Instruire şi învăţare”, EDP, Bucureşti, 1999 9. Păun, E., Potolea, D., (coord.), „Pedagogie – fundamente teoretice şi demersuri aplicative”, Editura

Polirom, Iaşi, 2002 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În urma parcurgerii disciplinei Teoria și metodologia instruirii se dorește consolidarea competențelor didactice prin explicarea diferenţelor dintre principalele modele ale instruirii si modele ale procesului de învățământ, precum și dezvoltarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul instruirii.




10.4. Curs Participare la activitatea didactica

Examen scris 50 %


Participare la activitatea didactica si de cercetare

30%

Efectuarea activităților individuale: teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.

Portofoliu 20%


o Răspunsuri corecte la 40 % dintre itemii cu caracter reproductiv o Cunoașterea noțiunilor de baza in proporție de 60% o Stăpânirea la nivel satisfăcător de performanta, fără omisiuni sau erori fundamentale si frecventa a

principalelor competente subsumate celor doua categorii : interpretare si aplicații

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ȘI PRACTICA EVALUĂRII

2.2. Titularul activităților de curs 2.3. Titularul activităților de seminar

2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E2 2.7.Regimul disciplinei Ob


14

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi: lucru în echipă, consultări, aplicații de instrumente pe teren (pr. pedagogică) - 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum parcurgerea cursurilor de Teoria curriculumului și Teoria

instruirii * participarea la stagiul de practică pedagogică

4.2. de competențe formularea de obiective de învățare în termeni de competențe * utilizarea documentelor curriculare – plan, programa, manual, conținuturi

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfășurare a cursului NA 5.2. de desfășurare a seminarului/ laboratorului NA 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

C3. Evaluarea programelor educationale C3.1 Identificarea si compararea teoriilor, modelelor, metodelor, tehnicilor si instrumentelor specifice evaluarii educationale C3.2 Analiza, interpretarea si explicarea rezultatelor obtinute în urma evaluarii performantelor la nivel individual si institutional. C3.3. Aplicarea metodologiilor, a tehnicilor si instrumentelor de baza specifice evaluarii rezultatelor obtinute în diferite contexte educationale / de formare profesionala continua C3.4. Utilizarea de criterii si metode standard de apreciere a calitatii / oportunitatii metodelor, instrumentelor si proceselor de evaluare. C.3.5. Realizarea unor strategii evaluative care sa includa instrumente / probe alternative de evaluare diferentiata a rezultatelor proceselor de învatare. Standarde minimale de performanta pentru evaluarea competentei Elaborarea si aplicarea probelor de evaluare, aprecierea si interpretarea rezultatelor. Argumentarea alegerii metodelor, tehnicilor si instrumentelor utilizate.


CT1 Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni valorice explicite specifice specialistului în stiintele Educatiei CT3 Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de învatare pe tot parcursul vietii în vederea formarii si dezvoltarii profesionale continue


Dezvoltarea competentelor specifice de evaluare a rezultatelor scolare, concretizate în constructia/designul unui plan de evaluare a rezultatelor școlare – evaluare semestrială (sumativă) și incadrarea demersului evaluativ in ciclul calitatii.

7.2.Obiectivele specifice Utilizarea, în contexte generale și specifice, a terminologiei specifice domeniului evaluării educaționale Utilizarea cadrelor de asigurare a calității în domeniul educației în vederea subsumării demersului evaluativ unui model al calității Dezvoltarea capacității de a iniția demersuri evaluative planificate, structurate prin care să se asigure obiectivitatea și relevanța evaluării rezulatelor școlare.


Observaţii

1. Curs introductiv. Așteptări și teme de interes privind evaluarea educațională. Prezentarea obiectivelor formale – fișa disciplinei. Decizii privind evaluarea studenților. Planificarea săptămânală a temelor. Harta tematică și relații între discipline/teme majore din educație și evaluare.

- discuție facilitată - prezentare

2. Evaluarea educațională – concepte cheie. Evaluarea ca proces și ca punct final al procesului educațional. Evaluation / assessment și alte definiții – tipologii.

- prezentare - discuție facilitată - facilitare grafică vizuală

3. Competențe ale evaluatorului. Profesor – evaluator. Evaluator competențe profesionale. Formarea competențelor specifice necesare evaluatorului.


4.Tipuri și forme ale evaluării. Funcții ale evaluării. - prezentare - discuție facilitată - facilitare grafică vizuală

5. Asigurarea calității în educație. Modele de asigurare a calității, implicații pentru evaluarea educațională. Evaluarea asigurată calitativ.


6. Planul de evaluare – structura, întrebări care circumscriu procesul evaluativ.


7. Rezultate școlare. Rezultate ale învățării. Competența. Performanța. Randamentul școlar. Eficacitate, eficiență în învățare.


8. Analiza obiectivelor educaționale. Dimensiunile competenței și matricea de specificație a rezultatelor evaluate


9. Taxonomii – niveluri de complexitate ale diferitelor categorii de rezultate ale învățării – cunostinte, abilitati, atitudini. Bloom revizuit și alte modele taxonomice corespunzatoarea diferitelor domenii.


10. Matricea de specificație a metodelor de evaluare. Alegerea metodelor de evaluare adecvate. Ponderarea.


11. Itemi de evaluare. Analiza de itemi – diferite categorii de sarcini de evaluare. Calitati ale itemilor – validitate, fidelitate, obiectivitate.


12. Standarde de evaluare. Criterii, standarder, niveluri de performanță, descriptori de performanță. Bareme de notare.


13. Scale și sisteme de notare. Avantaje, limite. Abordare comparativă la nivel european. Compatibilizarea sistemelor de notare.


14.Variabilitatea evaluării. Distorsiuni în evaluare. Etica evaluatorului.


Bibliografie A. Suport de curs principal Resurse specifice selectate în acord cu tematica săptămânală – KIT electronic pentru studenti B. Material de aprofundare

Walberg, Herbert, Haertel, Geneva – The International Encyclopedia of Educational Evaluation, Pergamon Press Potolea. D., Neacsu, I., Manolescu, M. – Metodologia evaluarii realizarilor scolare ale elevilor, INSAM, ERC Press, Bucuresti, 2011 Stoica, A. Mihai, R. - Evaluarea educationala. Inovatii si perspective, Humanitas, Bucuresti, 2007 ANC/CNFPA – Ghid de aplicarea metodologiei de certificare a calificarilor si competentelor – ghid pentru M4 (iunie 2009) Potolea, D., Manolescu, M. – Teoria si practica evaluarii educationale, MEN - PIR, Bucuresti, 2005 Stoica, A. – Reforma evaluarii in invatamant, Sigma, Bucuresti, 2000 Stoica A. (coord.) – Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, SNEE (anul nu e disponibil) Vieru, O., Butyka, M., Mustata, A., Culidiuc, T. – Jurnal IMPACT – destinat cluburilor de initiativa comunitara pentru tineri IMPACT, Fundatia Noi Orizonturi, 2012 Gronlund, Norman E. – Assessment of Student Achievement, sixth edition, Allyn & Bacon, 1998 Radu, I. T. - Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000; MEN – CNC – Ghid metodologic de aplicare a programei de Geografie (claele IV – VIII), Aramis Print, Bucuresti, 2001 Potolea Dan, Neacsu Ioan, coord. - Pregatirea psihopedagogica, Polirom, Iasi, 2008

Osterlind, Steven – Constructing test items - Multiple Choice, Constructed – Response, Performance and other Formats, second edition, Kluwer Academic Publishers, 2001

Cerghit Ioan - Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Polirom, Iasi, 2008; Cucos, Constantin - Teoria si metodologia evaluarii, Polirom, Iasi, 2008 Manolescu M. - Activitatea evaluativa între cognitie si metacognitie, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2004; Manolescu M. – Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Meteor Press, Bucuresti, 2005 Meyer Genevieve- De ce si cum evaluam, Polirom, Iasi, 2002, Vogler Jean - Evaluarea in invatamantul preuniversitar, Polirom, Iasi, 2003

C. Alte surse utile

http://www.ets.org/gre www.cnee.ro Seminar Metode de predare Observaţii 1. Cunoasterea studentilor, a asteptarilor privind cursul (prelucrarea aprofundata a asteptarilor discutate la curs). Ce inseamna un evaluator bun? Profilul unui cadrul didactic cu abordari evaluative pozitive/negative.

- activitati pe grupe - discutii facilitate

2. Harta conceptuală a evaluării. Relații între conceptele cheie din evaluare și conceptele din celelalte discipline corelate evaluării – curriculum, instruire.

- activități pe grupe - prezentare rezultate activitate pe grupe - discuții de procesare a rezultatelor și reflecții personale ale studenților.

http://www.ets.org/gre

http://www.cnee.ro/

3. Profilul propriu de evaluare ca si viitor evaluator – ce cunoștințe, abilități și atitudini îmi sunt necesare pentru a deveni un evaluator competent? Analiza SO profesor și evaluator competențe profesionale, decelarea competențelor comune/similare și realizarea profilului propriu – ce competențe am/am nevoie să dezvolt pentru a realiza evaluări eficiente?

- activități pe grupe - prezentare rezultate activitate pe grupe - discuții de procesare a rezultatelor și reflecții personale ale studenților.

4. Analiza tipurilor și formelor de evaluare din perspectiva funcțiilor. Adecvarea la momentul evaluării, reflecții critice privind gradul de utilizare al diferitelor forme – funcții.

- prezentare studenți - discuții facilitate

5. Asigurarea calității – simulare pentru procesele educaționale – predare, învățare, evaluare. Ce înseamnă educație de calitate – predare de calitate, învățare de calitate, evaluare de calitate.

- activitate pe grupe

6. Competența, rezultat al învățării. Competențele-cheie și analiza documentelor curriculare pentru analiza formulărilor obiectivelor de învățare în termeni de competențe.

- activitate pe grupe

7. Planul de evaluare. Activități specifice de construcție a planului de evaluare, sprijin în construcția planului.

- activitate individuală, pe grupe și frontală

8.Activități de construcție a planului de evaluare. Matrici de specificație – analiza competențelor.

- activități pe grupe. Clarificări – frontal

9. Activități de construcție a planului de evaluare. Matrici de specificație – analiza nivelurilor de complexitate utilizând taxonomii.


10. Activități de construcție a planului de evaluare. Matrici de specificație – metode de evaluare.


11. Activități de construcție a planului de evaluare. Specificațiile de test. Utilizarea itemilor – tipuri, formulări.


12. Construcția baremului de evaluare. Elaborarea standardelor de performanță. Activități de construcție a baremului pentru proba de evaluare.


13. Variabilitatea evaluării, prevenirea și limitarea efectelor variabilității în evaluare.

- prezentare studenți

14. Evaluarea cursului, aprecierea atingerii obiectivelor propuse ale cursului, a modului de lucru, pregătire pentru evaluarea finală (examen).

- discuții facilitate, activități pe grupe.

Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - tematica și aspectele practic-aplicative ale cursului au fost discutate cu mentorii de practică pedagogică, astfel că studenții pot integra demersurile evaluative proiectate în cadrul activităților de practică pedagogică la clasă (aplicarea unor instrumente / probe de evaluare)

10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Realizarea unui plan de evaluare, insotit de instrumente si standarde de performanta

proiect 60%


Prezentari continuturi teoretice si contributii la clarificari

prezentare si contributii la seminar

40%


realizarea planului de evaluare cu toate cele 10 componente o prezentare de grup pentru seminar pe una din temele de curs, sprijin in asimilarea conceptelor cheie

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7. Total ore de studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Introducere in logopedie 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C2 Interventia psihopedagogica specifica (compensare, recuperare, terapie) pentru persoanele cu CES C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in interventia psihopedagogica C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile specifice si Particularitatile acestora. C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea relizarii unor eventuale corectii ale acestora C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu C3 Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si grupuri tinta C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific C 3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup C 3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si conflictelor specific instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES C 3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si context individuale si sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltrarea capacitatii de a cunoaste principalele metode de

corectare a tulburarior de limbaj limbajului si de elaborare a unor proiecte de terapie

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea obiectului de studiu al logopediei şi a relaţiei sale cu celelalte ştiinţe.

• Cunoaşterea bazelor fiziologice şi psihologice ale limbajului.

• Studierea relaţiei dintre comunicare, personalitate şi comportament la persoanele cu deficienţe.

• Studierea principalelor clasificări ale tulburărilor de limbaj din literatura românească (E. Verza) şi străină de specialitate.

• Evidenţierea specificului tulburărilor de limbaj şi comunicare la persoanele cu deficienţe mintale şi senzoriale.


Observaţii

1. Principii generale şi specifice care stau la baza metodologiilor educaţional-recuperative în logopedie



2. Relaţia diagnoză logopedică, psihologică şi medicală.



3. Concordanţă şi discordanţă în intervenţia logopedică, psihopedagogică şi medicală.



4. Formele terapiei logopedice şi adaptarea acestora la vârstele cronologice şi mentale ale logopaţilor.



5. Specificul intervenţiilor logopedice şi a terapiilor adaptate la vârstele copilăriei şi la cele ale tinereţii şi a adulţilor.



6. Terapia logopedică în: • Tulburările de pronunţie • Tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii • Tulburările de voce • Tulburările citit-scrisului • Tulburările polimorfe • Tulburările de dezvoltare ale limbajului.



7. Specificul terapiei logopedice în tulburările de limbaj asociate deficienţelor senzoriale şi mintale.



Bibliografie A. Suport de curs principal • Verza, E., (2003), Tratat de logopedie Vol I, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas. Verza, E., Tratat de logopedie vol II, Bucureşti, Ed. Semne. B. Material de aprofundare

• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. II, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

• Burlea, Georgeta şi colab., (2003), Bâlbâiala, manual de diagnostic şi terapie, Chişinău, Ed. Tehnică – Info.

• Verza, E., (1972), Particularităţile psihoterapiei în reeducarea vorbirii şi personalităţii nevroticului, în Analele Universităţii din Bucureşti, seria Psihologie.

• Verza, E., (1973), Conduita verbală a şcolarilor mici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1977), Dislalia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1982), Ce este logopedia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1983), Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., Radu, Gh., (1988), Terapia limbajului în învăţământul ajutător, raportul limbaj-

comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia Universităţii din Bucureşti.

C. Alte surse utile • Carantină, D., (2002), Dinamica relaţiei dintre tulburările de limbaj şi dizabilităţile psihomotorii _ teza de doctorat. • Graur, Al. (1972), Lingvistica pe înţelesul tuturor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. • Hvattev, M.E., (1959), Logopedia, Moskva, Ed. Pedagoghika. • Jurcau, E., Jurcau, N., (1989), Cum vorbesc copiii noştri, Cluj-Napoca, Ediura Dacia. • Kocker, Fr., (1962), La reeducation des dyslexiques, Paris, P.U.F. • Păunescu, C. şi colab. (1972), Nedezvoltarea vorbirii copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Popovici, D.V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale, Bucureşti, Ed. Pro. Humanitate. • Verza, E.F., (2004), Afectivitate şi comunicare la copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas. • Verza, E., (2005), Comunicarea totală, în Revista de Psihopedagogie, nr. 2

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Criterii de departajare a metodelor generale de



2. Adaptarea metodologiei educaţional-recuperative la vârsta cronologică şi mintală a subiectului.



3. Specificul activităţilor terapeutice individuale şi de grup



4. Terapia logopedică complexă sau cu mai multe dimensiuni în diferitele categorii de tulburări de limbaj



5. Terapia logopedică în tulburările limbajului în Braille.



6. Colaborarea logopedului cu şcoala şi familia logopatului, pentru asigurarea continuităţii activităţilor terapeutice.



7. Studii de caz



Bibliografie • • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Ajuriaguerra, De J., Auzias, M., Denner, A., (1980), Scrisul copilului, vol. II, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniţele de copii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Burlea, Georgeta şi colab., (2003), Bâlbâiala, manual de diagnostic şi terapie, Chişinău, Ed. Tehnică – Info. • Verza, E., (1972), Particularităţile psihoterapiei în reeducarea vorbirii şi personalităţii nevroticului, în Analele Universităţii din Bucureşti, seria Psihologie. • Verza, E., (1973), Conduita verbală a şcolarilor mici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1977), Dislalia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1982), Ce este logopedia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., (1983), Disgrafia şi terapia ei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. • Verza, E., Radu, Gh., (1988), Terapia limbajului în învăţământul ajutător, raportul limbaj-comunicare-învăţare la deficientul mintal, în E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia Universităţii din Bucureşti. • Verza, E., (2003), Tratat de logopedie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.


Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de




Examen scris 70%




15%


Tratarea corectă a unui subiect de examen. Completarea satisfăcătoare a fişei de depistare. Participarea la 50% dintre activităţile de seminar, practice, inclusiv la dezbateri şi cu 1 referat, practică, prin referate şi dezbateri şi aplicarea metodologiei corective.

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei CONSILIEREA FAMILIEI ŞI A PERSOANELOR CU HANDICAP 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare


Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 2



20

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 60 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum 4.2. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sală dotată cu retroproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sală dotată cu retroproiector 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

Competenţe profesionale: Consilierea , orientarea și asistarea psihopedagogică a diverselor categorii de persoane / grupuri educaționale (copii /elevi, familii, profesori, angajați etc.) Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a evoluției în carieră Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu CES Cunostinte - descriere: Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES precum si a principalelor orientari in consilierea acestora: Fundamentele teoretice ale consilierii psihopedagogice; Tipurile de activităţi de consiliere . - explicare-interpretare-predicţie: Complexităţii actului de consiliere psihopedagogică;

Principiilor activităţii de consiliere; Metodele şi tehnicile de consiliere a familiei copiilor cu deficienţe

- despre practici: Identificarea principalelor nevoi ale persoanelor cu CES și ale familiilor acestora pentru explicarea principalelor modalitati de consiliere psihopedagogică utilizate: Modalităţile de intervenţie specifică în consilierea copiilor cu deficiențe; Programele de intervenţie în consilierea familiei copiilor cu deficienţe; Abilităţi Cognitive: Evaluarea obiectivă, critică și constructivă a valorii metodologice și operaționale a principalelor teorii specifice consilierii psihopedagogice complexe; Evaluarea critic-constructivă a programelor de consiliere educațională individualizate aplicate în vederea integrării sociale a persoanelor cu deficiență/handicap Practice: Elaborarea și aplicarea adecvată a unor metode de consiliere psihopedagogică adaptate nevoilor persoanelor cu CES, atât la nivel individual cât și la nivelul grupului; Elaborarea și implementarea unor planuri de consiliere psihopedagogică și evaluarea și monitorizarea evoluției persoanelor cu CES care au beneficiat de activități de consiliere.


Autonomie: Responsabiliate şi interacţiune socială: Aplicarea principiilor și a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opțiuni valorice explicite în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu deficiență/handicap. Cooperarea eficientă în echipe de profesionale, interdisciplinare, specifice desfășurării proiectelor și programelor din domeniul științelor educației Dezvoltare personală şi profesională: Cunoaşterea sursele de formare profesională relevante în domeniul consilierii psihopedagogice a persoanelor cu CES; Cunoaşterea şi utilizarea surselor de documentare ştiinţifică relevante pentru cazurile de consiliere individuală a copiilor/ persoanelor cu CES și a familiilor acestora; Participarea la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale preocupate de asistarea complexă și integrarea persoanelor cu CES

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare necesare

actului de consiliere a copiilor/ persoanelor cu CES și a familiilor acestora

7.2. Obiectivele specifice Cunoaşterea fundamentelor teoretice ale consilierii, prin prisma psihopedagogiei speciale; Cunoaşterea unui ansamblu sistematizat de principii, şi a

caracteristicii relaţiilor din procesul de consiliere; Cunoaşterea tehnicilor specifice consilierii psihologice; Cunoaşterea specificului consilierii familiilor cu copii cu C.E.S; Cunoaşterea specificului consilierii adresate elevilor cu deficienţe; Cunoaşterea unora dintre caracteristicile consilierii de prevenţie;

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare (păstraţi varianta aleasă de dvs.)

Observaţii (păstraţi varianta aleasă de dvs.)

1 Obiectul de studiu al consilierii familiei şi persoanelor deficiente: .- 2 ore

Prelegere intereactivă


2 Procesul consilierii psihopedagogice : - 2 ore Prelegere intereactivă


3 Fundamentele teoretice ale consilierii- 2 ore Prelegere intereactivă biblioraft pentru copiere

4 Fundamentele consilierii din abordările de tip afectiv:- 4 ore

Prelegere interactivă Studii de caz


5 Tehnici fundamentale în consiliere- 4 ore Exerciții Studii de caz


6 Consilierea psihopedagogică a grupurilor -4 ore

Prelegere interactivă Studii de caz Joc de rol


7. Consilierea psihopedagogică a familiei copiilor cu

deficienţe: - 6 ore;

Prelegere interactivă Studii de caz Joc de rol


8. Consilierea – ca formă de prevenție a eșecului integrării persoanelor cu CES-4 ore

Prelegere interactivă biblioraft pentru copiere


1. Carroll, M. (2004) Counselling Supervision - Theory, skills and practice. London: Cassell 2. Dumitru, I.&,colab. (2008), Consilierea psihopedagogică, Iaşi, Editura Polirom. 3. Manolache, I, (2004). Consilierea şi orientarea elevilor cu cerinţe educative speciale, Bucureşti,

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 4. Mitrofan, I, Nuţă, A (2009), Consilierea Psihologică. Cine, ce şi cum? (Repere pentru formarea

experienţială), reeditare, Bucureşti, Editura Sper. 5. Nelson- Jones, R., (2005). Introduction to Counselling Skills: Texts and Activities. London: Sage. 6. Urea. R, (2011). Consilierea persoanelor aflate în dificultate și a familiilor acestora, în Verza. E,

Verza. Fl, (coord). (2011). “Tratat de psihopedagogie specială” . București Editura Universității din Bucureşti.

7. Vrăşmaş, E.A, (2002). Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti, Editura Aramis. B. Material de aprofundare 1. Barrett-Lennard-, G.T. (1998) Carl Rogers' Helping System: Journey and Substance. London: Sage. 2. Georgescu, M, (2004), Introducere în consilierea psihologică, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de

Mâine. 3. Holdevici I, Neacşu V (2006), Consiliere psihologică şi psihoterapie în situaţii de criză, Bucureşti, Editura

Dual Tech. 4. Ivey, A., Gluckstern, N., Bradford Ivey, M., (1999), Abilităţile consilierului, Editura Risoprint, Cluj-

Napoca. 5. Mc Leo, J.,(2007).Counselling Skill. Boston: McGraw-Hill International. 6. Tarrier, N. (2006) Case Formulation in Cognitive Behavioural Therapy. UK: Routledge 7. Urea, R, (2005). Specificul consilierei persoanelor cu deficienţă, în Revista de ”Protecţie socială a

copilului”- FICE România 12/2005, Bucureşti,Editura Universitară. 8. Woolfe,R., Dryden,W., Strawbridge, S., (2003). Handbook of Counselling Psychology. London: SAGE. Seminar Metode de predare Observaţii Limbajul verbal şi nonverbal şi actul de consiliere- 1 oră Debate Conflictul dintre generaţii- 1 oră Debate 3Consilierea şi situaţia de risc-2 ore Studii de caz 4 Sugestiile paradoxale şi actul de consliere-1 oră Joc de rol 5 Consilierul: avocat sau complice ? -2 ore Debate 6 Autocontrolul şi activitatea de consiliere- 2 oră Exerciții

Studii de caz

7 Părinţii dominatori – în actul de consiliere 2 ore Exerciții Jocuri de rol

8 Părintele refuză colaborarea – 2 ore oră Studii de caz 9 Tendinţe actuale în actul de consiliere a persoanelor cu cerinţe educative speciale- 1 oră

Bibliografie Basco, J, H., Thase, M, E. (2006) Learning Cognitive Behaviour Therapy: An Illustrated Guide. USA. American Psychiatric Publishing Bennett-Levy, J., Butler, G., fennel, M. and Hackman, A. (2004) Oxford Guide to Behavioural Experiments in Cognitive Therapy. Oxford: Open University Press Egan, G. (2002) The Skilled Helper: A Problem-Management and Opportunity-Development Approach to Helping, 7th Edition. Pacific Grove, California: Brooks/Cole Forest, A. Steigerwald, F, (2004), Social Constructivism Model of Ethical Decision Making An Examination of Gender and Ethics in Family Counseling, The Family,Journal: Counseling and therapy for couples and families, Vol. 12 No. 3, July 2004. Lisievici, P., (1998), Teoria şi practica consilierii, Editura Universităţii din Bucureşti Simek,- Downing, I, (1998). Counseling and psychoterapy- skills, theories and practice, second edition, New Jersey, Pretince Hall.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Realizarea unui program de consiliere pentru un elev cu CES/ sau pentru familia 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de


10.4. Curs Continuă- Participarea la discuțiile aferente

5%

Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare 70%


Continuă- realizarea unui referat/ traducere din tematica indicată

Analiza de către colegii a referatului

10%

Finală- realizarea unui proiect de consiliere a unui elev cu CES/ a familiei acestuia

Evaluarea criterială analitică

15%


Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar la lucrarea scrisă să obţină nota 4.

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei EVALUAREA ȘI EDUCATIA PERSONALITĂȚII LA

DEFICIENȚI 2.2. Titularul activităţilor de curs


2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul



Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 1




14


30

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 20 Examinări 2 Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 108 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Psihologia personalitatii

Cunostinte fundamentale de psihodiagnostic Fundamentele psihopedagogiei speciale

4.2. de competenţe

- sa cunoasca si sa identifice reperele structurarii normale a personalitatii pe axa varstelor - sa poata discrimina, identifica consecintele deficientei asupra structurarii personalitatii la diferite varste - sa aiba competente necesare pentru evaluarea stiintifica a personalitatii persoanelor cu deficiente (sa aplice si interpreteze unele probe psihologice)

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului


C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogică) a copiilor, tinerilor și adulttilor cu CES. Cunoastere și intelegere C1.1. Analiza comparativa a principalelor modalitati de diagnoza a persoanelor cu dizabilitati, a principiilor de aplicare si utiliyare adecvata a acestora in diverse situatii de evaluare a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES C1.2. Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in psihodiagnoza persoanelor cu CES si interpretarea rezultatelor evaluarii psihopedagogice, a instrumentelor si metodologiei utilizate C1.3. Identificarea principalelor metode de diagnoza si aplicarea adecvata a acestora in vederea realizarii unei expertixe raportate la categoria de deficienta, la context si la unicitatea dezvoltarii umane individuale. C1.4. Evaluarea critica si constructiva a metodelor de psihodiagnoza pentru selectarea eficianta a metodelor de evaluare in functie de factorii contextuali, de mediu, de tipul si gravitatea deficientei, precum si a rezultatelor evaluarii psihopedagogice. C1.5. Stabilirea tipurilor de evaluare in concordanta cu momentul invatarii ssi cu atapele procesului de recuperare, pe baza utilizarii metodologiilor consacrate C2 Interventia psihopedagogica spevcifica (compensare-recuperare-terapie) pentru persoanele cu CES C2.1. Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor, procedeelor utilizate in interventia psihopedagogica C2.2 Interpretarea adecvata a ciunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe de interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei C2.3. Utilizarea principiilor de baza in vederea elaborarii programelor de interventie personalizata, a adaptarii curriculare pentru copiii cu CES, in functie de nevoile specifice si de particularitatile acestora C2.4. Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in veredea realizarii unor eventuale corectii ale acestora

- C2.6. Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES, prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu.


• Responsabiliate şi interacţiune socială: respectarea principiilor etice, secretului profesional/confidenţialităţii, a legislaţiei în vigoare, a principiilor de bune practici din aria de specialitate

• Dezvoltare personală şi profesională: cunoaşte sursele de formare profesională relevante în domeniu, cunoaşte şi utilizează sursele de documentare ştiinţifică relevante la cazurile de rezolvat, ştie care sunt şi participă la evenimente ştiinţifice din domeniu, la întruniri ale organizaţiilor sau grupurilor profesionale.


Transmiterea de informatii teoretice referitoare la consecintele diferitelor deficiente asupra evolutiei personalitatii Particularizarea si intelegerea rolului evaluarii personalitatii pentru demersurile educational+terapeutice vizand integrarea psiho-sociala optima a copiilor cu CES

7.2. Obiectivele specifice Informationale: Operarea corecta cu instrumentele de cercetare si de evaluare stiintifica a personalitatii Cunoasterea aprofundata a functionalitatii normale a componentelor personalitatii persoanelor cu deficiente Aprofundarea cunoasterii si inteleferii corecte a specificului metodelor si a probelor psihodiagnostice folosite pentru evaluarea personalitatii persoanelor cu deficiente Formative: Formarea si exersarea competentelor stiintifice necesare pentru evaluarea psihologica multidimensionala a persoanelor cu deficiente Formarea abilitatilor de evaluare si identificare a tipului de personalitate la diferite categorii de deficienti Formarea si perfectionarea capacitatilor necesare pentru aplicarea, cotarea, prelucrarea și interpretarea calitativa a rezultatelor obtinute cu ajutorul tehnicilor si probelor de evaluare psihodiagnostica Valorificarea rezultatelor evalurii personalitatii in conceperea si aplicarea programelor de educare a personalitatii persoanelor cu deficiente

8. Conţinuturi 8.1. Seminar/Laborator Metode de

predare

Observaţii

1.Factorii determinanti ai formarii si dezvoltarii personalitatii. Personalitate si dezvoltare

Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme) Studii de caz, Joc de rol, Demonstratii practice

2 Modele de definire a personalitatii 3 Perspective noi de abordare a personalitatii 4 Tipologia personalitatii 5 Tulburari de personalitate si boala psihica 6 Consecintele deficientelor supra personalitatii. Personalitate si deficienta senzoriala 7 Consecintele deficientei de intelect si specificul personalitatii persoanei cu dizabilitate mintala 8 Personalitatea si tulburarile psihocomportamentale 9 Modalitati de evaluare a personalitatii in psihopedagogia speciala 10 Tehnica psihodiagnozei personalitatii 11 Chestionarele de personalitate 12 Testele proiective 13 Alte instrumente in psihodiagnoza personalitatii: analiza sociometrica 14 Modalitati concrete de educare a personalitatii in cazul diferitelor deficiente. Educarea autoreglajului constient Bibliografie

A. Suport de curs principal American Psychiatric Association (20166) DSM5, Editura medicala CALLISTO Abraham, G., (2004), Desenul persoanei. Testul Machover, Editura Profex, Bucuresti Albu, M., (1998), Construirea si utilizarea testelor psihologice, Cluj, Ed. Clusium Adler, A., (1996), Cunoasterea omului, Bucuresti, Ed. IRI Allport, G.W. (1991), Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, EDP. Chelcea, A., (1997), Psihoteste, Bucuresti, Ed. Stiinta si Tehnica Croti, E., (2010), Desenele copilului tau. Interpretari psihologice, Bucuresti, Ed. Litera Deri, S., (2000), Introducere in testul Szondy, Bucuresti, Ed. Paideea Dumitrascu, N., (2005), Tehnici proiective in evaluarea personalitatii, Bucuresti, Ed. Trei Enachescu, C., (1973), Elemente de psihologie proiectiva, Bucuresti, Ed. Stiintifica Havarneanu, C., (2000)Cunoasterea psihologica a persoanei, Iasi, Polirom Iliescu, D., Minulescu, M., Nedelcea, C., (2006)Chestionarele non-verbale de personalitate NPQ si FFNPQ, Bucuresti, Ed. Psiho Cober Jourdan Ionescu C., (2003), Desenul Familiei, Timisoara, Ed. Profex Minulescu, Mihaela (1994), Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologic, Bucuresti, Garell Publishing House Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate Bucuresti, Ed. Fundatiei Romania de maine Minulescu, Mihaela, (2001), Tehnici proiective, Bucuresti, Ed. Titu Maiorescu Rozorea, Anca, Sterian, Mihaela (2000), Testul arborelui, Bucuresti, Ed. Paideea Verza, E., Dimensiunile personalitatii la handicapati, in Revista de educatie speciala nr. 1/1991

Vlad, Elena, (2000), Evaluarea in actul educational terapeutic, Bucuresti, Ed. Pro Humanitate Zapan, G., (1984), Cunoasterea apreciativa obiectiva a personalitatii, Bucuresti, EStiintifica si Enciclopedica Zlate, M., (1999), Eul si personalitatea, Bucuresti, Ed. Trei

8.2. Seminar/Laborator Metode de predare

Observaţii

1 Rolul determinant al educatiei in formarea si dezvoltarea personalitatii in fiecare stadiu de varsta -Tipologia instrumentelor, probelor pentru psihodiagnoza personalitatii - Elemente de grafologie -Teste obiective de personalitate - Deficienta si inteligenta emotionala - Stimularea sociabilitatii si reducerea fobiei sociale - Normalizare-integrare-recuperare-educare in cazul copiilor/persoanelor cu diferite deficiente sau cu deficiente asociate - Repere definitorii ale psihodiagnozei stiintifice

Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio) Simulări Exerciţii Studii de caz Joc de rol

2 Modelul ”Big Five” 3 Modelul sintetic integrator al personalitatii (M. Zlate) 4 Tipuri psihoilogice (C.G. Jung) 5 Relatia dintre personalitate, comportament si limbaj in contextul diferitelor deficiente 6 Specificul personalitatii decompensate in contextul deficientelor senzoriale 7 Specificul personalitatii decompensate in contextul deficientei de intelect 8 Specificul personalitatii decompensate in contextul deficientei de limbaj 9 Specificul personalitatii decompensate in contextul deficientei psihomotorii 10 Specificul personalitatii in patologie 11 Probe proiective – aplicatii 12 Elaborarea de Protecoale de examinare psihologica 13 Utilizarea metodelor psihologice in psihologia speciala-aplicatii practice/ studii de caz/ protocoale de evaluare 14 Relatia dintre rezultatele psihodiagnozei si interventiile recuperator-terapeutice si educationale

Bibliografie Abraham, G., (2004), Desenul persoanei. Testul Machover, Editura Profex, Bucuresti Albu, M., (1998), Construirea si utilizarea testelor psihologice, Cluj, Ed. Clusium Adler, A., (1996), Cunoasterea omului, Bucuresti, Ed. IRI Allport, G.W. (1991), Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, EDP. Chelcea, A., (1997), Psihoteste, Bucuresti, Ed. Stiinta si Tehnica Croti, E., (2010), Desenele copilului tau. Interpretari psihologice, Bucuresti, Ed. Litera Deri, S., (2000), Introducere in testul Szondy, Bucuresti, Ed. Paideea Dumitrascu, N., (2005), Tehnici proiective in evaluarea personalitatii, Bucuresti, Ed. Trei Enachescu, C., (1973), Elemente de psihologie proiectiva, Bucuresti, Ed. Stiintifica Havarneanu, C., (2000)Cunoasterea psihologica a persoanei, Iasi, Polirom Iliescu, D., Minulescu, M., Nedelcea, C., (2006)Chestionarele non-verbale de personalitate NPQ si FFNPQ, Bucuresti, Ed. Psiho Cober Jourdan Ionescu C., (2003), Desenul Familiei, Timisoara, Ed. Profex Minulescu, Mihaela (1994), Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologic, Bucuresti, Garell Publishing House Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate Bucuresti, Ed. Fundatiei Romania de maine Minulescu, Mihaela, (2001), Tehnici proiective, Bucuresti, Ed. Titu Maiorescu Rozorea, Anca, Sterian, Mihaela (2000), Testul arborelui, Bucuresti, Ed. Paideea Verza, E., Dimensiunile personalitatii la handicapati, in Revista de educatie speciala nr. 1/1991 Vlad, Elena, (2000), Evaluarea in actul educational terapeutic, Bucuresti, Ed. Pro Humanitate Zapan, G., (1984), Cunoasterea apreciativa obiectiva a personalitatii, Bucuresti, EStiintifica si Enciclopedica Zlate, M., (1999), Eul si personalitatea, Bucuresti, Ed. Trei

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Formarea unor abilitati-competente ale studentilor necesare pentru integrarea profesionala optima, in contextul unei societati care vizeaza competitia si performanta Formarea abilitatilor pentru colaborare in echipe interdisciplinare in domeniul educatiei speciale




10.4. Curs Sunt vizate volumul, calitatea si gradul de operationalizare a informatiilor asimilate de studenti si a deprinderilor formate pentru activitatile vizate de curs

examen 60%


Prezenta la min. 70% din seminarii Realizarea de referate, studii de caz, aplicatii, proiecte personale

40%


Sa realizeze portofoliul la seminar Sa demonstreze la proba scrisa dobandirea cunostintelor teoretice si si a deprinderilor de baza legate de specificul cursului

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN PSIHOTERAPIE 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de


disciplinei Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 2




28


25

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi 14 3.7. Total ore de studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Fundamentele psihologiei, Psihologia copilului,

Psihologia adolescentului și adultului, Psihologia personalității, Psihopatologie și psihologie medicală

4.2. de competenţe nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala de curs/amfiteatru, videoproiector,

tabla/flipchart


• Operaționalizarea conceptelor de bază utilizate în principalele forme de psihoterapie

• Definirea, clasificarea și identificarea principalelor noțiuni cu care operează diferite tipuri de psihoterapie

• Identificarea principalelor curente de psihoterapie si a autorilor reprezentativi fiecărei școli psihoterapeutice

• Selectarea și individualizarea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite în intervenția psihoterapeutică raportat la tipul de tulburare psihică

• Utilizarea adecvată a cunoștințelor fundamentale din psihoterapie în vederea susținerii unei activităţi eficiente, a compensării şi stimulării funcţiilor și proceselor dezechilibrate sau deficitare.

• Facilitarea adaptării școlare, profesionale și sociale a persoanelor care necesită intervenție de specialitate


• Aplicarea principiilor și normelor de deontologie profesională în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor care aplelează la psihoterapie

• Formarea unor modalităţi de relaţionare adecvate cu persoanele care necesită intervenție psihoterapeutică

• Implicarea studenţilor în relaţii de voluntariat cu instituţii care au în vedere susținerea terapeutică a persoanelor cu tulburări psihice sau boli psihice.


Însușirea temeinică de către studenți a cunoștințelor generale din cele mai importante curente de psihoterapie

7.2. Obiectivele specifice • Formarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor cu privire la principalele curente psihoterapeutice din istorie

• Însuşirea de cunoştinţe specifice cu privire la modalități de abordare a psihopatologiei psihice în diverse curente psihoterapeutice.

• Cunoașterea principalelor caracteristici ale relației terapeutice și cadrului terapeutic în anumite forme de psihoterapie .

• Formarea capacităţii de analiză critică în ceea ce privește evoluția curentelor psihoterapeutice și abordarea clientului ca fiind obiect sau subiect al transformării

• Cunoaşterea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite în principalele curente ale psihoterapiei

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1. Scurt istoric al psihoterapiei Prelegere interactivă Suport de curs,

bibliografie obligatorie 2. Concepte specifice psihoterapeutice: credințe, mecanisme de apărare, tipuri de comunicare



3. Relația terapeutică. Transfer și contratransfer.

Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, dezbatere dirijată


4. Psihanaliza și principalii ei reprezentanți. Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


5. Terapia centrată pe client sau non-directivitatea rogersiană



6. Gestalt-terapia Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


7. Analiza tranzacțională Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, dezbatere dirijată


8. Programarea neurolingvistică Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, dezbatere dirijată


9. Terapia de familie Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz


10. Psihoterapia experențială Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz


11. Caracteristici ale psihoterapiei copilului Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


12. Terapia cognitiv-comportamentală și rațional emotivă.



13. Psihodrama și alte forme de psihoterapie Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


14. Recapitularea noțiunilor de bază. Clarificări. Problematizare, dezbatere structurată


Bibliografie A. Suport de curs principal Oprișan, Emilia, (2014). Introducere în psihoterapie pentru psihopedagogi (suport de curs). București, Editura Universității din București B. Material de aprofundare Băban, A., Dumitraşcu, D.L., (1991), Somatizarea, Bucureşti: Ed. Viaţa Medicală Băban, A., (1998), Stres şi personalitate, Cluj-Napoca: Ed. Dacia Beck, J.S., (1995), Cognitive Therapy: Basics and Beyond, New York, London: The Guildfors Press Burns, George W., (2005), 101 Healing Stories for Kids and Teens, Using Metaphors in Therapy, New

Jersey: Ed. J. Wiley&Sons Dafinoiu, I.,( 2002), Personalitatea. Metode de abordare clinică: observaţia şi interviul, Iași: Ed. Polirom Dafinoiu, I., Vargha, J. L., (2003), Hipnoza clinică -Tehnici de inducţie. Strategii terapeutice, Iași: Ed. Polirom Dafinoiu, I., Vargha, J.L., (2005), Psihoterapii scurte - Strategii, metode, tehnici,Iași: Ed. Polirom De Shazer, Steve., (1985), Keys to Solution in Brief Therapy, New York, London: W.W. Norton & Company Elkaim, M., (2007), Ce psihoterapie să alegem?, Bucuresti: Ed. Trei Freud, S., (1980), Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieţii cotidiene, București: E.D.P. Holdevici, I., (1995), Autosugestie şi relaxare, București: Ed. Ceres Ionescu, S., Jacquet, M.H., Lhote, C., (2002), Mecanismele de apărare – teorie şi aspecte clinice, București: Ed. Polirom Marcelli, D., (2003), Tratat de psihopatologia copilului,București: EFG Mitrofan, I., (2001), coord., Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului, București: Ed. SPER Sartre, J.P., (1997), Psihologia emoţiei, București: Ed. IRI Seminar Metode de predare Observații

1. Relația terapeutică și dezvoltarea calităților necesare unui bun terapeut

Dezbatere asistată, Grupuri de discuție cu jocuri de rol


2. Mecanisme de apărare. Discutarea și întelegerea noțiunilor de transfer și contratransfer

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale, recenzii de carte


3. Să înțelegem obiectivul terapiei – schimbarea terapeutică, reducerea credințelor deformate

Grupuri de discuție, jocuri de rol


4. Avantaje și dezavantaje ale terapiei psihanalitice.

Recenzie de carte, vizionare film documentar


5. Noile curente terapeutice si sensul schimbării

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale, recenzie de carte


6. Principiile terapiei de grup – argumente pro și contra

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale, recenzie de carte


7. Terapiile de expresie – utilitate în sfera psihoterapiei copilului

Desenul, muzicoterapia, dansterpia, aromoterapia


Bibliografie suplimentară: Adler, A., (1995), Psihologia școlarului greu educabil, București: Editura IRI Barabasz, A., Watkins, J.G., (2011), Tehnici de hipnoterapie, București: Polirom Chapman, G., Campbell, R., (2001), Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, București: Curtea Veche Dolto, F., (2005), Ce să spunem copiilor, București: Editura Trei Dolto, F., (2007), Când părinții se despart, București: Editura Trei Dolto, F., (2005), Imaginea inconștientă a corpului, București: Editura Trei

Dolto, F., (2005), Psihanaliza și copilul, București: Editura Trei Cashdan, S., (2009), Vrăjitoarea trebuie să moară, București: Editura Trei Freud, S., (2000), Nevroza la copil, București: Editura Trei Guilane-Nanchez, E., (2004), Transa, hipnoza și autohipnoza, București: Polirom Hawkins, P.J. (2009), Hipnoza și stresul, București: Polirom Jung, C.G., (1995), Memories, Dreams, Reflections, London: Fontana Press Manus, A., (1998), Psihozele și nevrozele adultului, București: Editura Științifică Moreau, A., (2007), Psihoterapie, metode și tehnici, București: Ed Trei Moreau, A., (2005), Viața mea aici și acum.Gestalt terapia, drumul vieții, București: Ed Trei Nitzsche, F., (2000), Călătorul și umbra sa, București: Antet Prior, R., O Connor, J., (2006), NLP și relațiile de cuplu, București: Editura Curtea Veche Rogers, C., (2008), A deveni o persoană, București: Editura Trei Salome, J., (2007), Povești pentru a ne vindeca. Povești pentru a crește, București: Editura Ascendent Salome, J., (2007), Povești pentru a iubi. Povești pentru a ne iubi, București: Editura Ascendent Salome, J., (2007), Credeam că e de ajuns să te iubesc..., București: Editura Ascendent 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinuturile au fost elaborate în conformitate cu necesitățile de pregătire a specialiştilor din domeniul psihopedagogiei speciale şi cu orientările teoretice şi practice actuale în sfera noțiunilor generale în psihoterapie. 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Răspuns corect la itemii de examinare

Examen scris 70


Activitate de prezentare a unor recenzii de carte, lucrări individuale, studii de caz, dezvoltare personală

Evaluare orală, individuală sau de grup

30


Însuşirea noţiunilor de bază vizând principalele forme de psihoterapie, a principalilor autori reprezentativi pentru diverse forme de psihoterapie, a principalelor tehnici și metode utilizate în școlile de psihoterapie reprezentative. Activitate de studiu individual în scopul consolidării cunoştinţelor fundamentale

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Speciala 1.4. Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei LIMBAJUL MIMICO-GESTUAL 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul



Facultativ


10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 11 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 33 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Curs de introducere in psihopedagogia speciala 4.2. de competenţe cunoasterea trăsăturilor generice ale

persoanelor cu deficiente de auz în raport de tipul si gradul deficientei

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs cu scaune 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala de curs cu scaune


Se vor cunoaste concepte specifice procesului de compensare si recuperare a persoanelor cu deficienta Se vor dobandi cunostiinte despre diferite sisteme de comunicare interumana Se vor dezvolta deprinderi de comunicare in limbaj mimico gestual Se va invata alfabetul dactil Se vor castiga abilitati de a interactiona cu persoanele deficiente de auz Se va facilita procesul de consiliere a familiilor cu copii deficienti de auz Se va facilita procesul de instruire si educare a copiilor cu eficiente de auz Se va facilita sustinerea dezvoltarii comunicarii verbale si a comunicarii totale Se va intelege relatia dintre translatia in limbajul mimico gestual si conversatia in LMG


Se va redefini conceptul de autonomie prin largirea sentimentului de responsabiliate şi interacţiune socială cu aceasta categorie de persoane cu deficienta de auz. Se vor respecta principiile etice si confidentialitatea in cazul serviciilor prestate in favoarea persoanelor deficiente de auz. Se va largi sfera de relatii intr profesionale precum si cazuistica abordata in domeniul recuperarii si al integrarii sociale si profesionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Dobandirea abilitatilor de intelegere si comunicare in limbajul

mimico-gestual 7.2. Obiectivele specifice -Dobandirea cuostiintelor despre spatiul de dactilat

-Intelegerea relatiei dintre imica -gestica si pantimima -intelegerea importantei pozitiei mainii si structurarea spatiala Intelegerea principiilor gramaticii lmg Invatatarea dactilemelor -Invatarea principalelor formule de introducere si salut in limbajul m-g -Invatarea semnelor corespunzatoare activitatilor , relatilor si persoanelor celor mai familiare. -dobandirea abilitatii de exprimare in lmg


(păstraţi varianta aleasă de dvs.)


Studiu individual Tehnicile audiovizuale Prezentare filme, Simulări Exerciţii Studii de caz Joc de rol Rotirea în sarcini Observare

Materialul pentru examinare: - cărţile îndicale la bibliografie - material oferit pe CD - site, link

1 Dezvoltarea limbajului mimico gestual , etape. Cunoasterea spatiului pentru comunicarea m-g ;cunoasterea gesturilor pentru salut si prezentare

Simulări Exerciţii Studii de caz Joc de rol

2 Gesturile, tipurile de gesturi. Elementele gestului ; prezentarea dactilemelor


3 Gramatica l-m-g ; genul, pluralul; prezentarea semnelor, gesturilor pentru numeratie , loc, timp


4 Timpurile , punctuatia; prezentarea semnelor, gesturilor pentru culori , zilele saptamanii; pozitii si directii


5 Verbele in l-m-g; prezentarea;prezentarea gesturilor referitoare la persoana, familie,ocupatie, profesie.


6 Structura mofologica a gesturilor ; prezentarea gesturilor referitoare la igiena, imbracaminte, incaltaminte.


7 Structurarea propozitiei; prezentarea gesturilor referitoare la alimentatie, fructe, legume, animale


8 Gramatica faciala; prezentarea gesturilor referitoare la ocrotirea sanatatii.


9 Elementele de clasificare; prezentarea gesturilor referitoare la viata psihica .


10 Semne bazate pe metafora; prezentarea gesturilor referitoare la casa si scola


11 Limbaje mimico-gestuale specifice :ASL, BSL, engleza gestuala , prezentarea gesturilor referitoare la surdopedagogie.


12 Prezentarea gesturilor referitoare la transport, circulatie.


13 Prezentarea gesturilor referitoare la organizatie, justitie, religie


14 Prezentarea in l-m-g a impresiilor legate de curs. Recapitulare


Bibliografie A. Suport de curs principal Popa , M. Cunoastere si comunicare in conditii adverse , Ed universitatii Petru Maior ,2003 Dragutoiu I. Limbajul mimico gestual. Dictionar bilingv ilustrat . Arhiepiscopia ortodoxa Romana , Sibiu , 1992 B. Material de aprofundare Barbu,F. Surditate si comunicare, asociatia acusticienilor protezisti, 2006 Urea, I. R.Interpret in limbaj mimico gestual,Ed Fundatiei Romania de Maine 2011 C. Alte surse utile Constantin,O. Comunicare si slujire prin limbajul mimico-gestual Seminar Metode de predare Observaţii 1 Organizatiile surzilor , forme de transmitere a culturii si traditiilor comunitatii Exersarea formulelor de salut , de politete si de prezentare

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Prezentare filme, Simulări Pregătirea prin muncă Exerciţii Lectura Studii de caz Joc de rol Rotirea în sarcini Trainingul pregătitor Observare Modelarea comportamentului

2 Legislatia si serviciile acordate surzilor in societate Exersarea dactilemelor

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Prezentare filme, Simulări Pregătirea prin muncă Exerciţii Lectura Studii de caz Joc de rol Rotirea în sarcini Trainingul pregătitor Observare Modelarea

comportamentului 3 Integrarea sociala a surzilor Exersarea numeratiei si a adverbelor de loc si timp


4 Integrarea scolara din perspectiva dreptului de a invata in limba materna Exersarea culorilor si a zilelor saptamanii ;prezentare de film


5 Bilingvismul ca modalitate de educatie a surzilor Exersarea ocopatiilor si realiza rea propozitiilor; simulare


6 Filosofia oralista in educatia surzilor Exersarea spatialitatii ; simulare ;prezentarea gesturilor referitoare la persoana, familie,ocupatie, profesie.


comportamentului 7 Exersarea tipurilor de propozitii; joc de rol prezentarea gesturilor referitoare la alimentatie, fructe, legume, animale


8 Note specifice in interpretare Exercitii ;rotire in sarcini ; exersarea gesturilor referitoare la ocrotirea sanatatii.


9 Interpretarea in diverse situatii, joc de rol; rotire in sarcini; exersarea gesturilor referitoare la viata psihica .


10 Interpreti pentru traducere orala; joc de rol; exersarea gesturilor referitoare la casa si scola


comportamentului 11 Exersarea gesturilor referitoare la surdopedagogie.


12 Exersarea gesturilor referitoare la transport, circulatie


13 Exersarea gesturilor referitoare la organizatie, justitie, religie


14 Recapitulare, interviu in l-m-g filmat comentarii Bibliografie PopaComunicare si personalitate la deficientul de auz,. Bucuresti ,Ed Fundatiei Humanitas, 2001 Popa , M. Cunoastere si comunicare in conditii adverse , Ed universitatii Petru Maior ,2003 Dragutoiu I. Limbajul mimico gestual. Dictionar bilingv ilustrat . Arhiepiscopia ortodoxa Romana , Sibiu , 1992 Barbu,F. Surditate si comunicare, asociatia acusticienilor protezisti, 2006 Urea, I. R.Interpret in limbaj mimico gestual,Ed Fundatiei Romania de Maine 2011 Constantin,O. Comunicare si slujire prin limbajul mimico-gestual, Editura Universitatii din Pitesti 2003

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Sa cunoasca , sa descrie, sa practice comunicarea mimico gestuala

examen 70%


Prezenta , activitate practica

Activitate practica 30%


Sa cunoasca dactilemele , principalele formule de adresare , sa construiasca propozitii despre activitatile cotidiene

FISA DISCIPLINEI



LIMBAJUL IN BRAILLE


2.4.Anul de studiu

III 2.5. Semestrul

II 2.6.Tipul de evaluare


Facultativ






Tutoriat / consultații -

Examinări 2

Alte activităţi Activități aplicative (proiecte de activități educațional-terapeutice, ateliere de lucru pentru confecționare de materiale tiflografice etc.)

3




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum • Curs „Psihologia educației“

• Curs „ Psihopedagogia deficienților de văz“ 4.2. de competenţe • Să cunoască tehnica de scris-citit Braille

• Să identifice specificul comunicării prin sistemul Braille • Să cunoască metodica predării – învățării – evalurii în procesul de

învățământ tiflopedagogic, la diferite vârste și nivele de școlarizare, în raport cu tipul, gradul, gravitatea, particularitățile deficienței vizuale

• Să poată concepe, motiva, realiza și utiliza materiale tiflografice 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului Nu este cazul 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale


• Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei sistemului Braille în educaţia specială (tiflopedagogică) a nevăzătorilor

• Cunoaştera şi înţelegerea specificului comunicării în instruirea nevăzătorilor și ambliopilor cu boli oftalmologice grave și evolutive spre cecitate

• Cunoaşterea şi operarea corectă cu instrumentele și aparatele cu care se realizează scrierea și citirea Braille

• Explicare şi interpretare • Explicarea şi interpretarea corectă a consecinţelor deficienţei

vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățarea scris-cititului Braille

• Explicarea tehnicii de scris-citit Braille la nivelul de înțelegere al vârstei și capacităților cognitive

• Interpretarea corectă a rolului proceselor psihice și implicarea lor în realizarea progresului în învăţarea scris-cititului Braille

• Abilităţi practic-aplicative: • Formarea competenţelor pentru învățarea tehnicii de scris-citit

Braille • Formarea competenţelor pentru aplicarea strategiilor moderne și

pentru utilizarea tehnologiilor de acces pentru optimizarea învăţării în cazul elevilor cu deficienţă vizuală gravă

• Formarea abilităţilor pentru utilizarea sistemului Braille în sens compensator-recuperator

• Formarea abilităţilor pentru conceperea şi utilizarea materialelor tiflografice, a diagramelor tactile pentru deficienţii de vedere

• Exersarea deprinderilor pentru comunicare cu persoanele cu

cecitate prin însuşirea sistemului Braille Competenţe transversale

• Autonomie: • Abilități pentru independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de

intervenții speciale de natură psihopedagogică • Abilități critice și autocritice • Capacitate decizională realistă și profesionistă


activitatea de tiflopsihopedagog • Deprinderi pentru respectarea legislației actuale din România și din

spațiul european • Dezvoltare personală şi profesională • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în scopul exersării viitoare a profesiei de tiflopsihopedagog • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară • Deprinderi pentru identificarea surselor de formare / perfecționare

profesională în domeniul psihopedagogiei speciale • Competențe pentru valorizarea bunelor practici personale și ale

specialiștilor din domeniu • Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct de

vedere teoretic şi aplicativ). • Competențe instrumentale: • Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în

psihodiagnoză, cercetare etc.) • Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă și într-o

limbă străină de circulație internațională • Abilități pentru managementul și valorificarea informațiilor științifice

și a surselor documentare • Competențe interpersonale • Competențe pentru colaborare și cooperare profesională, cu familia

copilului, cu diferite instituții, organizații, fundații, foruri decizionale etc. respectând principiile etice, legile, regulamentele etc.

• Competenţe şi atitudini prosociale • Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării, a

educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară • Competențe atitudinale: • Formarea şi manifestarea unor atitudini corespunzătoare deontologiei

profesiei de psihopedagog special • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal şi a trăsăturilor

pozitive de personalitate necesare unui profesor modern • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară (pentru integrare optimă şi eficientă în colectivul didactic, în gruprile de elevi, în grupurile de cercetare etc)

• Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenşilor pe plan teoretic şi aplicativ

• Competențe sistemice: • Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu



7.1. Obiectivul

general al disciplinei

Transmiterea de informaţii teoretice din literatura de specialitate şi din lucrările personale pentru învățarea sistemului Braille


• informaţionale: • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei sistemului Braille • Înţelegerea rolului compensator al învățării scrisului și cititului în

Braille în perspectiva unei mai bune integrări psihosociale • Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi/sau

integrat/incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu deficienţă vizuală, pentru reușita cărora sistemul Braille are un rol fundamental

• formative: • Formarea, consolidarea şi optimizarea unor competenţe pentru

scrisul și cititul în Braille, ca mijloc de comunicare cu copiii și persoanele nevăzătoare

• Formarea deprinderilor și a tehnicii de scris-citit Braille 8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare

Observaţii

I. ASPECTE PARTICULARE ALE ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ÎN CAZUL COPIILOR NEVĂZĂTORI

II. SISTEMUL DE SCRIERE-CITIRE BRAILLE – ACTIVITATE CU ROL COMPENSATOR ȘI MODALITATE DE COMUNICARE SPECIFICĂ PENTRU NEVĂZĂTORI III. REPERE ISTORICE ALE SISTEMELOR ALTERNATIVE DE SCRIERE ÎN RELIEF IV. COMPONENTE PSIHICE IMPLICATE ÎN SCRIS-CITITUL BRAILLE V. COMPONENTE PSIHICE IMPLICATE ÎN

SCRIS-CITITUL BRAILLE VI. TEHNICA ÎNVĂȚĂRII SCRIS-CITITULUI BRAILLE VII. ETAPA PREGĂTITOARE A ÎNVĂȚĂRII SCRIS-CITITULUI BRAILLE VIII. ETAPA PRE-ALFABETARĂ A ÎNVĂȚĂRII SCRIS-CITITULUI BRAILLE IX. ETAPA ALFABETARĂ A ÎNVĂȚĂRII SCRIS-CITITULUI BRAILLE X. REGULI DE SCRIERE A SEMNELOR BRAILLE XI. ETAPA POST-ALFABETARĂ

XII. MATERIALE TIFLOGRAFICE ȘI DIA GRAME TACTILE CU ROL ÎN ÎNVĂȚARE XIII. TEHNOLOGIA DE ACCES PENTRU OPTIMIZAREA ÎNVĂȚĂRII ÎN CAZUL NEVĂZĂTORILOR XIV. PERSONALITĂȚI DIN CONSTELAȚIA HOMER

• Bibliografie A. Suport de curs principal 1. Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988. 2. Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in

Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell, 1989. 3. Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP, 1973. 4. Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti, EDP,

1975. 5. Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents

inadaptés“, A. Colin, Paris, 1968. 6. Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,

1993. 7. Roth, W. - „Tiflolologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-

Bolyai, Cluj-Napoca, 1973. 8. Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“, nr.

1/1994. 9. Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti,

1997. 10. Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi

psihoterapeutică“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1998. 11. Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti,

1981. 12. Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.

B. Material de aprofundare 1. Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea Bucureşti, 1987. 2. Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961. 3. Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970. 4. Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988. 5. Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității

din București, 2011. C. Alte surse utile • Site-uri educaționale • Surse bibliografice opționale

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Tradiţional şi modern în

organizarea lecţiei de predare-învăţare a diferitelor discipline

2. Confecţionarea unor materile didactice tiflografice şi diagrame tactile pentru elevii nevăzători

3. Exerciţii de educaţie şi compensare

• Studiul individual • Clarificări conceptuale • Demonstrații practice • Ateliere de lucru – pentru

conceperea și utilizarea de materiale tiflografice

Selectarea metodelor se face în funcție de obiectivele vizate în activitatea

polisenzorială 4. Învăţarea şi exersarea sistemul de

scriere-citire Braille (8 lecții practice)

5. „Cum percep lumea exterioară“ 6. „Constelația Homer“ 7. Vizită de lucru la o școală pentru

nevăzători

de seminar

Bibliografie – idem bibliografie curs 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii


• Formarea unor abilități / competențe ale studenților necesare pentru integrarea profesională optimă în contextul unei societăți care vizează competiția și performanța

• Formarea abilităților pentru colaborare în echipe interdisciplinare în domeniul educației timpurii

10. Evaluare

10.1. Criterii de evaluare


10.3. Pondere din nota

finală • participare interactivă la curs / seminar şi feed-

back oral Calitatea activității seminariale: • referate (unul obligatoriu) din lectura de

specialitate sau din bibliografia recomandată / recenzii de carte din literatura de specialitate, Internet etc.

• discuţii tematice în seminar • demonstraţii practice • prezența activă la cursuri / seminarii • participare la atelierele de lucru



întrebărilor • contribuții

clarificatoare • comentarii

pertinente • participare la

demonstrații practice

• prezentarea de referate, materiale elaborate

• calitatea intervențiilor /


întrebărilor • comentarii

pertinente • examen – ca probă finală de evaluare a

volumului, calităţii şi gradului de operaţionalizare a informaţiilor asimilate de studenţi şi a deprinderilor formate pentru activitățile vizate de curs

50% - probă scrisă / examen 50% - activitate seminarială



FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie specială 1.4. Domeniul de studii Științele educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială


METODICA EDUCĂRII ȘI INSTRUIRII DEFICIENȚILOR DE VĂZ


2.4.Anul de studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6.Tipul de evaluare


Ob



Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi Activități aplicative (realizare de protocoale de examinare psihologică, de studii de caz,proiecte de activități educațional-terapeutice, ateliere de lucru pentru confecționare de materiale tiflografice etc.)

8




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum • Curs „Psihologia copilului“

• Curs „Psihologia educației“ • Curs „ Psihopedagogia deficienților de văz“ • Cunoștințe preliminare de psihoterapie • Cunoștințe preliminare de Psihopedagogia școlii incluzive

4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica diferențele dintre procesul de învățământ normal / special / integrat / incluziv

• Să identifice specificul învățării în cazul deficienților de văz • Să cunoască metodica predării – învățării – evalurii în procesul de


• Să poată concepe, motiva, realiza și utiliza materiale tiflografice • Să poată concepe și aplica programe individualizate / personalizate de învățare, compensare, recuperare, consiliere, psihoterapie


• Abilităţi cognitive: • Cunoaştere şi înţelegere • Competențe lingvistice: • Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică a Psihopedagogiei

speciale, a Psihologiei educației și cu aparatul conceptual al altor științe conexe

• Competențe cognitive: • Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei „Metodica instruirii şi

educării deficienților de văz“ • Înţelegerea rolului psihodiagnozei și a Fișei psihopedagogice – ca bază

pentru programele educațional-terapeutice și pentru individualizarea procesului de învățare și a activităților compensatorii specifice

• Înţelegerea specificului procesului de învățământ pentru deficienții de vedere, a rolului materialelor tiflografice, a computerului adaptat, a metodelor specifice etc.

• Explicare şi interpretare • Interpretarea corectă a specificului implicării copilului deficient de

văz, de diferite vârste, în activitatea de învățare • Explicarea şi interpretarea corectă a consecinţelor deficienţei

vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățare • Abilităţi practic-aplicative:

• Competenţe pentru proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului

educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală

• Competenţe didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul integrat/incluziv

• Competențe pentru realizarea de proiecte de tehnologie didactică • Competenţe pentru proiectarea şi conceperea unor materiale

didactice tiflografice necesare pentru o învățare eficientă Competenţe transversale

• Autonomie: • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii, pentru

independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții speciale de natură psihopedagogică

• Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele asimilate • Abilități critice și autocritice • Capacitate decizională realistă și profesionistă



spațiul european • Dezvoltare personală şi profesională • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în scopul exersării viitoare a profesiei de tiflopsihopedagog • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă interdisciplinară • Deprinderi pentru identificarea surselor de formare / perfecționare


specialiștilor din domeniu • Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct de

vedere teoretic şi aplicativ). • Competențe instrumentale: • Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în





• Competenţe şi atitudini prosociale • Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării, a

educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară • Competențe atitudinale: • Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi faţă

de familiile lor • Valorizarea copiilor deficienţi vizual şi eliminarea segregării /

stigmatizării lor • Competențe sistemice: • Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu



7.1. Obiectivul


Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor din curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală, referitoare la în proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului educaţiei speciale (tiflopedagogice) şi / sau integrate / incluzive pentru elevii cu deficienţă de vedere


• informaţionale: • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei deficienţei

vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică) • Cunoaşterea şi înţelegerea specificului dezvoltării copiilor cu

deficienţă vizuală şi a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie pentru aceştia.

• Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi / sau integrat / incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu deficienţă vizuală.

• Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.

• Înţelegerea rolului asistenţei psihopedagogice, a psihodiagnozei, a consilierii şcolare şi a orientării şcolare şi profesionale – ca activităţi specifice ale psihologului din şcolile pentru deficienţi vizuali.

• formative: • Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor

activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le presupune educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.

• Formarea şi exersarea competenţelor studenţilor necesare proiectării, conducerii şi evaluării procesului educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală.

• Formarea competenţelor didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul integrat/incluziv

• Stimularea creativităţii studenţilor în conceperea unor strategii

moderne instructiv-educative în procesul de învăţământ, care se desfăşoară în şcolile speciale sau în cele din învăţământul integrat, pentru elevii cu deficienţă vizuală (strategii privind metodica predării-învăţării)

• Proiectarea şi conceperea unor materiale didactice tiflografice • Demonstraţii practice referitoare la crearea unor situaţii de învăţare şi

educaţionale favorabile dezvoltării optime a elevilor cu deficienţă vizuală în contextul învăţămîntului special şi/sau integrat/incluziv şi al reformei actuale a învăţământului românesc.

• Formarea competenţelor necesare (capacitate de comunicare empatică, disponibilitate relaţională, spirit investigator, obiectivitate etc.) necesare pentru desfăşurarea unor activităţi specifice psihologului şcolar (psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi profesională, psihoterapie), adaptate pentru elevii cu deficienţă vizuală

8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare

Observaţii

BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL • Prelegeri • Abordări interactive • Clarificări conceptuale (analiză pe text şi analiză comparativă) • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, prezentare de filme și materiale audio) • Studii de caz și „profile“ psihologice și psihosociale, vizând particularitățile elevilor cu deficiență vizuală

Se pot utiliza: • Cărţi • Articole • Alte surse bibliografice • Folder trimis pe email • Material oferit pe CD • Site - uri, link-uri Selectarea metodelor se face în funcție de obiectivele vizate în activitatea de curs

I. SPECIFICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU DEFICIENŢII DE VEDERE • Învăţământ special versus învăţământ integrat

pentru deficienţii de vedere • Argumente şi contraargumente privind oportunitatea

unei forme alternative de învăţământ pentru deficienţii de vedere

II. PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DESFĂŞURAT ÎN ŞCOLILE PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE • Organizarea procesului de învăţământ conform

curriculum-lui educaţional specific • Strategii didactice în procesul de învăţământ

pentru elevii deficienţi vizual • Metodologii specifice de predare-învăţare-evaluare • Modelul de învăţare acţional-terapeutică (A. Rozorea) • Rolul grupului tiflopedagogic şi specificul relaţiei

educaţional-terapeutice în instruirea şi educarea elevilor deficienţi vizual

III. ROLUL MATERIALELOR DIDACTICE SPECIFICE (TIFLOGRAFICE) ÎN OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂRII • Rolul materialului didactic în predare-învăţare-

evaluare

• Tipuri de materiale didactice specifice cu rol în optimizarea învăţării şi în stimularea diferitelor procese psihice

• Specificul materialelor tiflografice şi al diagramelor tactile pentru elevii nevăzători

• • Demonstrații practice • Ateliere de lucru pentru conceperea de materiale tiflografice

IV. ROLUL PROIECTULUI DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ • Structura proiectului didactic • Rolul proiectului didactic în performarea lecţiei

moderne • Exersarea conceperii de proiecte didactice

specifice diferitelor discipline V. INTERVENŢII EDUCAŢIONALE ŞI ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU COMPENSAREA, CORECTAREA ŞI RECUPERAREA DEFICIENŢELOR DE VEDERE • Conceptul de activitate specifică/intervenţie

educaţional-terapeutică • Tipurile de activităţi specifice şi rolul lor în

compensarea, corectarea şi recuperarea deficienţelor de vedere

VI. EDUCAŢIA VIZUALĂ ŞI ROLUL EI ÎN COMPENSAREA ŞI CREŞTEREA FUNCŢIONALITĂŢII VEDERII SLABE (obiectivele, principiile metodice) • Educaţia vizuală ca activiate specifică • Obiectivele educaţiei vizuale • Principii metodice • Stimularea vizuală timpurie

VII. FORMAREA COMPETENŢELOR ŞI COMPENSAREA. PROPUNERI DE EXERCIŢII • Exerciţii de optimizare a indicilor funcţionali ai vederii • Exerciţii de educaţie şi compensare polisenzorială

(educaţie tactil-kinestezică, educaţie auditivă, educaţie gustativă şi olfactivă, antrenamentul vizual complex)

• Intervenţii compensator-recuperatorii structurate pe criterii nosologice

VIII. TIPURI DE COMPENSARE ŞI ROLUL LOR ÎN STIMULAREA ŞI SUSŢINEREA RESTANŢELOR VIZUALE • Compensarea tehnică • Compensarea afectivă

IX. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU COMUNICAREA EFICIENTĂ • Sistemul de scriere-citire Braille – modalitate

specifică de comunicare pentru nevăzători • Necesitatea corectării dislexiei şi disgrafiei

specifice citirii şi scrierii în cazul elevilor ambliopi cu restanţe vizuale scăzute

• Strategii eficiente de comunicare şi de optimizare a relaţiei profesor-elev în clasele cu elevi deficienţi de vedere

X. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU OPTIMIZAREA INTEGRĂRII NEVĂZĂTORILOR • Modalităţi de facilitare a formării autonomiei

personale şi a optimizării integrării sociale a nevăzătorilor

• Mobilitatea şi orientarea spaţială a nevăzătorilor XI. CONCEPEREA ŞI MOTIVAREA PLANULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZATĂ • Structura planului de intervenţie personalizată • Rolul planului de intervenţie personalizată în

optimizarea/compensarea vederii şi a creşterii performanţelor la învăţătură

XII. CONSILIEREA ŞCOLARĂ • Specificul consilierii şcolare pentru elevii

deficienţi vizual • Rolul consilierii şcolare în echilibrarea/integrarea

elevilor deficienţi vizual cu probleme de adaptare şcolare sau socială

• Relaţia şcoală-familie XIII. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ ŞI CONSECINŢELE INSTITUŢIONALI-ZĂRII ELEVILOR DEFICIENŢI VIZUAL • Conceptul de instituţionalizare • Problematica psihologică şi consecinţele

instituţionalizării elevilor deficienţi vizual XIV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI SOCIO-PROFESIONALĂ A DEFICIENŢILOR VIZUAL • Tendinţe actuale în recuperarea, protecţia şi

integrarea deficienţilor vizual în România şi în lume • Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor

vizual • Specificul orientării şcolare şi profesionale în cazul

elevilor deficienţi vizual care prezintă şi alte deficienţe asociate

• Deficienţii vizual şi cu alte deficienţe asociate neinstituţionalizaţi.

• Bibliografie A. Suport de curs principal • Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1953. • * * * „Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile

antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de psihologie“, Bucureşti, 1968.

• Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988. • Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in

Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell, 1989. • Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP,

1973. • Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les

adolescents inadaptés“, Paris, Colin, 1968. • Golu, P. - „Învăţare şi dezvoltare“, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1975. • Golu, P. - „Stiluri de comunicare educaţională“ în „Tribuna învăţământului“ nr. 330

din 21.05.1996; 316 din 13.02.1996. • Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti,

EDP, 1975. • Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents

inadaptés“, A. Colin, Paris, 1968. • Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea

Bucureşti, 1987. • Neveanu, P. P. - „Dicţionar de psihologie“, Bucureşti, Editura Albatros, 1968. • Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961. • Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970. • Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988. • Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,

1993. • Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai,

Cluj-Napoca, 1973. • Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“,

nr. 1/1994. • Rozorea, A. - „Aspecte controversate în psihologia dezvoltării“, în „Recuperarea şi

integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1996. • Rozorea, A. - „Particularităţi şi modalităţi de optimizare a percepţiei vizuale la

şcolarul mic ambliop“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 2/1996.

• Rozorea, A. - „Modalităţi de consolidare a reprezentărilor vizuale la elevul deficient de vedere“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1997.

• Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997.

• Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1998.

• Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti, 1981.

• Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995. • Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității

din București, 2011.

B. Material de aprofundare • Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe

educative speciale, Cluj-Napoca, P. U. C • Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia,

în Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca • Bors, D. A., & Vigneau, F. (2001) – The effect of practice on Raven's Advanced

Progressive Matrices. Learning and Individual Differences, 13(4), p.291-312 • Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped

Child in Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell • Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de

utilizare a computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom • Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura

Titu Maiorescu • Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei

Generaţia, Bucureşti • Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976. • Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială.

București, Editura Universitară • Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura

Ministerului Educaţiei şi Cercetării • Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura

Polirom, Iaşi • Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006 • Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti,

2002 • Zazzo, R. (1969) – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,

Delachaux et Niestlé C. Alte surse utile • Site-uri educaționale • Surse bibliografice opționale

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Aspecte specifice ale învăţământului

tiflopedagogic • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (Prezentare

Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)

• Joc de rol • Studii de caz • Realizare de „profile“ psihologice

şi psihosociale • Clarificări conceptuale – prin

analiză pe text • Elaborarea de profile psihologice

individuale (studii de caz) şi de grup (în funcţie de natura, gravitatea, prognosticul deficienţei / deficienţelor copiilor cu CES)

• Demonstrații practice


2. Tradiţional şi modern în organizarea lecţiei de predare-învăţare a diferitelor discipline

3. Exersarea conceperii de proiecte didactice specifice diferitelor discipline

4. Exerciţii pentru stimularea vizuală timpurie

5. Exerciţii de educaţie şi compensare polisenzorială

6. Învăţarea şi exersarea sistemul de scriere-citire Braille

7. Realizarea de Proiecte de tehnologie

didactică pentru diferite obiecte de studiu

• Ateliere de lucru – pentru conceperea și utilizarea de materiale tiflografice

8. Realizarea de Planuri de intervenţie personalizată 9.Consilierea şcolară pentru elevii

deficienţi vizual (tehnica jocului de rol ) 10. Specificul compensării în cazul deficienţei de vedere / deficienţelor asociate. Rolul proceselor psihice superioare în procesul compensării 11. Confecţionarea unor materile didactice pentru elevii ambliopi şi a unor materiale tiflografice şi diagrame tactile pentru elevii nevăzători 12. Confecţionarea unor materile didactice pentru elevii ambliopi şi a unor materiale tiflografice şi diagrame tactile pentru elevii nevăzători 13. Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor vizual 14. Exemple de bune practici în integrarea şcolară şi profesională a deficienţilor de vedere





10. Evaluare Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din nota finală

• participare interactivă la curs / seminar şi feed-back oral

Calitatea activității seminariale: • referate (unul obligatoriu) din lectura de


• recenzii de carte din literatura de specialitate, Internet etc.

• discuţii tematice în seminar • traduceri din texte inedite • demonstraţii practice • realizarea de proiecte personale (de evaluare /


oră de pe Internet • iniţiative personale în experimentarea unor

tehnici psihoterapeutice • prezentarea unor studii de caz • prezența activă la cursuri / seminarii • participare la atelierele de lucru


intervențiilor • calitatea întrebărilor • contribuții

clarificatoare • comentarii pertinente • participare la

demonstrații practice




pertinente


• examen – ca probă finală de evaluare a volumului, calităţii şi gradului de operaţionalizare a informaţiilor asimilate de studenţi şi a deprinderilor formate pentru activitățile vizate de curs




FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA EDUCARII SI INSTRUIRII DEFICIENȚILOR DE

INTELECT 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul



Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ 30 3.5. Din care Curs 20 3.6. Seminar/laborator 10 Distribuţia fondului de timp Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 6

Examinări 2 Alte activităţi 2

3.7. Total ore de studiu individual 70 3.8. Total ore pe semestru 100


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale

• Psihodiagnostic • Psihopedagogia deficientilor de intelect

4.2. de competenţe


• videoproiector



C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile specifice si Particularitatile acestora. C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea relizarii unor eventuale corectii ale acestora C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu

C3 Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si grupuri tinta C3.1 Definirea, clasificarea si selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES C3.2 Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specific C 3.3 Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup C 3.4 Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si conflictelor specific instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES C 3.5 Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si context individuale si sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea metodologiei educării şi instruirii deficienţilor de

intelect în contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceşti deficienţi, la intervenţia terapeutică şi modelarea compensatorie,

la integrarea lor şcolară şi socială; Abordarea comparativă a deficienţei de intelect cu starea de normalitate, cu alte deficienţe şi cu pseudodeficienţă mintală.

7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale deficienţelor

mintale, comparativ cu alte deficienţe şi pseudodeficienţe şi cu starea de normalitate.

• Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor diferenţiatoare ale deficienţilor de intelect, de asemenea printr-o abordare comparativă.

• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu deficienţe de intelect, sub influenţa activităţilor de instruire, educaţie şi recuperare, precum şi în planul dezvoltării compensatorii.

• Evidenţierea posibilităţilor de care dispun persoanele cu deficienţe de intelect, în perspectiva pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială.

• Sensibilizarea studenţilor pentru cunoaşterea temeinică - prin contact direct şi studiu bibliografic - a realităţilor în domeniul abordat.

• Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire la integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a., aplicate adaptat la specificul realităţilor din ţara noastră


Observaţii

1 Etiologia; metodologii de evaluare. Clasificări ale deficienţelor de intelect



2 Particularităţi somatice şi neurofiziologice ale copiilor şi adolescenţilor cu deficienţe de intelect. Caracteristici ale dinamicii lor corticale



3 Caracteristici ale dinamicii dezvoltării la copiii cu deficienţe de intelect şi modalităţi de echilibrare şi stimulare a acestei dinamici



4. Educarea senzoriala la copiii cu deficiente de intelect Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point)


5 Modalităţi de stimulare a capacităţilor cognitiv-comunicaţionale la copiii cu deficienţe de intelect



6 Subsistemul motivaţional-afectiv în structura psihică a copiilor cu deficienţe de intelect

Conferinţă Studiu individual

Suport de curs Materiale

Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)

bibliografice

7. Subsistemul acţional - volitiv şi instrumental în structura psihică a copiilor cu deficienţe de intelect



8. Structura şi caracteristicile personalităţii la şcolarii cu deficienţe de intelect



9. Metodologia cunoaşterii (evaluării) copiilor cu deficienţe de intelect



10. Recuperarea psihopedagogică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor cu deficienţe de intelect



11. Terapia afectiv-comportamentala la copiii cu deficiente de intelect



Bibliografie A. Suport de curs principal Radu, Gh., Bratu Marilena (2011) Deficienta mintala in Verza E., Verza F.E. Tratat de Psihopedagogie speciala, Editura universitatii din Bucuresti B. Material de aprofundare

• Bratu M., Unele particularităţi ale personalităţii puberilor şi adolescenţilor cu debilitate mintală, în: „Revista de Psihopedagogie” nr. 2/2008, pg. 83-93.

• 2. Buică B. C., Bazele defectologiei, Bucureşti, Ed. „Aramis”, 2004. • Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti,

Ed. „Pro-Humanitate”, 2000. • Radu Gh. şi colab., INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP,

Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 1999. • 5. Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed.

„Pro-Humanitate”, 2000. • 6. Radu Gh., PSIHOLOGIE ŞCOLARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL, Bucureşti,

Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2002. • 7. Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970. • 8. Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000. • 9. Verza E., UNELE STRUCTURI DE PERSONALITATE ÎN PSIHOLOGIA HANDICAPAŢILOR

DE INTELECT, în: Verza E. (coord.), „Probleme de defectologie”, Bucureşti, Tipografia Universităţii, 1988.

• 10. Verza E., Tratat de logopedie, vol. 1, Bucureşti; Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2003. • 11. Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed.

Fundaţiei „Humanitas”, 2002. • 12. Vrăjmaş T., ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA PENTRU TOŢI, Bucureşti, Ed. „Miniped”, 2004. • 13. Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979. • 14. * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1

şi 2/2004-2007. C. Alte surse utile ...

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Aspecte practice ale polietiologiei deficienței de intelect



2. Dereglarea dinamicii dezvolrtarii si modalitati de compensare a acesteia



3. Implicații în activitatea practică a dereglării dinamicii corticale



4. Particularitati ale terapiei psihomotrice la copiii cu deficiente de intelect



5. Specificul tulburărilor formarii structurilor perceptiv motrice de forma, marime si culoare la deficientii de intelect



6. Specificul dezvoltarii capacitatii de orientare spatiala la deficientii de intelect



7. Specificul dezvoltarii capacitatii de orientare temporala la deficientii de intelect



Bibliografie • Bratu M., Unele particularităţi ale personalităţii puberilor şi adolescenţilor cu debilitate mintală, în: „Revista de Psihopedagogie” nr. 2/2008, pg. 83-93. • Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 2000. • Radu Gh. şi colab., INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 1999. • Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 2000. • Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970. • Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000. • Verza E., Verza F.E. (2011), Tratat de Psihopedagogie specială, Editura Universității din București. • Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2002. • Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979. • * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi 2/2004-2007. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Elaborarea continuturilor tematice si a aplicatiilor practice s-a facut in concordanta cu cerintele actuale existente pe piata muncii in domeniul educarii, recuperarii si insertiei socio-profesionale a persoanelor cu nevoi speciale





Examen scris 70%




15%


Cunoasterea principalelor trasaturi specifice deficientilor de intelect Cunoasterea specificului interventiei educativ-terapeutice la copiii cu deficiente de intelect

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei METODOLOGIA EDUCĂRII ȘI INSTRUIRII

DEFICIENȚILOR DE VEDERE


2.4.Anul de studiu

III

2.5. Semestrul

II

2.6.Tipul de evaluare


Ob


Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 22 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi Activități aplicative (realizare de protocoale de examinare psihologică, de studii de caz,proiecte de activități educațional-terapeutice, ateliere de lucru pentru confecționare de materiale tiflografice etc.)

-

3.7. Total ore de studiu individual 56 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4


• Curs „Psihologia educației“ • Curs „ Psihopedagogia deficienților de văz“ • Cunoștințe preliminare de psihoterapie • Cunoștințe preliminare de Psihopedagogia școlii incluzive

4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica diferențele dintre procesul de învățământ normal / special / integrat / incluziv

• Să identifice specificul învățării în cazul deficienților de văz • Să cunoască metodica predării – învățării – evalurii în procesul de


• Să poată concepe, motiva, realiza și utiliza materiale tiflografice • Să poată concepe și aplica programe individualizate / personalizate de învățare, compensare, recuperare, consiliere, psihoterapie


• Abilităţi cognitive: • Cunoaştere şi înţelegere • Competențe lingvistice: • Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică a Psihopedagogiei

speciale, a Psihologiei educației și cu aparatul conceptual al altor științe conexe

• Competențe cognitive: • Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei „Metodica instruirii şi

educării deficienților de văz“ • Înţelegerea rolului psihodiagnozei și a Fișei psihopedagogice – ca bază

pentru programele educațional-terapeutice și pentru individualizarea procesului de învățare și a activităților compensatorii specifice

• Înţelegerea specificului procesului de învățământ pentru deficienții de vedere, a rolului materialelor tiflografice, a computerului adaptat, a metodelor specifice etc.

• Explicare şi interpretare • Interpretarea corectă a specificului implicării copilului deficient de

văz, de diferite vârste, în activitatea de învățare • Explicarea şi interpretarea corectă a consecinţelor deficienţei

vizuale asupra proceselor psihice implicate în învățare • Abilităţi practic-aplicative:

• Competenţe pentru proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului

educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală

• Competenţe didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul integrat/incluziv

• Competențe pentru realizarea de proiecte de tehnologie didactică • Competenţe pentru proiectarea şi conceperea unor materiale

didactice tiflografice necesare pentru o învățare eficientă Competenţe transversale

• Autonomie: • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii,

pentru independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții speciale de natură psihopedagogică

• Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele asimilate

• Abilități critice și autocritice • Capacitate decizională realistă și profesionistă



spațiul european • Dezvoltare personală şi profesională • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în scopul exersării viitoare a profesiei de tiflopsihopedagog • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă

interdisciplinară • Deprinderi pentru identificarea surselor de formare / perfecționare


specialiștilor din domeniu • Stimularea capacităţii de autoperfecţionare a studenţilor (din punct

de vedere teoretic şi aplicativ). • Competențe instrumentale: • Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în

psihodiagnoză, cercetare etc.) • Deprinderi pentru exprimarea orală și scrisă în limba maternă și

într-o limbă străină de circulație internațională • Abilități pentru managementul și valorificarea informațiilor

științifice și a surselor documentare • Competențe interpersonale • Competențe pentru colaborare și cooperare profesională, cu familia


• Competenţe şi atitudini prosociale

• Competențe pentru realizarea de parteneriate în favoarea cercetării, a educaţiei speciale şi a copilului deficient vizual

• Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă interdisciplinară

• Competențe atitudinale: • Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi

faţă de familiile lor • Valorizarea copiilor deficienţi vizual şi eliminarea segregării /

stigmatizării lor • Competențe sistemice: • Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu



Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor din curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală, referitoare la în proiectarea, conducerea şi evaluarea procesului educaţiei speciale (tiflopedagogice) şi / sau integrate / incluzive pentru elevii cu deficienţă de vedere


• informaţionale: • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei

deficienţei vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică) • Cunoaşterea şi înţelegerea specificului dezvoltării copiilor cu

deficienţă vizuală şi a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie pentru aceştia.

• Înţelegerea specificului învăţământului special tiflopedagogic şi / sau integrat / incluziv – ca alternative educaţionale ale copiilor cu deficienţă vizuală.

• Familiarizarea studenţilor cu particularităţile activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice, cu educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.

• Înţelegerea rolului asistenţei psihopedagogice, a psihodiagnozei, a consilierii şcolare şi a orientării şcolare şi profesionale – ca activităţi specifice ale psihologului din şcolile pentru deficienţi vizuali.

• formative: • Consolidarea cunoaşterii de către studenţi a particularităţilor

activităţii educaţionale şi a terapiilor specifice pe care le presupune educaţia specială şi integrată pentru copiii cu deficienţă vizuală.

• Formarea şi exersarea competenţelor studenţilor necesare proiectării, conducerii şi evaluării procesului educaţiei speciale şi/sau integrate/incluzive pentru elevii cu deficienţă vizuală.

• Formarea competenţelor didactice necesare predării-învăţării în şcolile pentru deficienţi de vedere sau în clasele/şcolile din învăţământul integrat/incluziv

• Stimularea creativităţii studenţilor în conceperea unor strategii moderne instructiv-educative în procesul de învăţământ, care se desfăşoară în şcolile speciale sau în cele din învăţământul integrat, pentru elevii cu deficienţă vizuală (strategii privind metodica predării-învăţării)

• Proiectarea şi conceperea unor materiale didactice tiflografice • Demonstraţii practice referitoare la crearea unor situaţii de

învăţare şi educaţionale favorabile dezvoltării optime a elevilor cu deficienţă vizuală în contextul învăţămîntului special şi/sau integrat/incluziv şi al reformei actuale a învăţământului românesc.

• Formarea competenţelor necesare (capacitate de comunicare empatică, disponibilitate relaţională, spirit investigator, obiectivitate etc.) necesare pentru desfăşurarea unor activităţi specifice psihologului şcolar (psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi profesională, psihoterapie), adaptate pentru elevii cu deficienţă vizuală

8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare

Observaţii

BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL • Prelegeri • Abordări interactive • Clarificări conceptuale (analiză pe text şi analiză comparativă) • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, prezentare de filme și materiale audio)

Se pot utiliza: • Cărţi • Articole • Alte surse

bibliografice • Folder trimis

pe email • Material

oferit pe CD • Site - uri,

link-uri Selectarea metodelor se face în funcție de obiectivele vizate în

I. SPECIFICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU DEFICIENŢII DE VEDERE • Învăţământ special versus învăţământ integrat

pentru deficienţii de vedere • Argumente şi contraargumente privind

oportunitatea unei forme alternative de învăţământ pentru deficienţii de vedere

II. PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DESFĂŞURAT ÎN ŞCOLILE PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE • Organizarea procesului de învăţământ

conform curriculum-lui educaţional specific • Strategii didactice în procesul de învăţământ

pentru elevii deficienţi vizual • Metodologii specifice de predare-învăţare-

evaluare • Modelul de învăţare acţional-terapeutică • Rolul grupului tiflopedagogic şi specificul

relaţiei educaţional-terapeutice în instruirea şi educarea elevilor deficienţi vizual

III. ROLUL MATERIALELOR DIDACTICE SPECIFICE (TIFLOGRAFICE) ÎN OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂRII • Rolul materialului didactic în predare-

învăţare-evaluare • Tipuri de materiale didactice specifice cu rol

în optimizarea învăţării şi în stimularea diferitelor procese psihice

• Specificul materialelor tiflografice şi al diagramelor tactile pentru elevii nevăzători

• tudii de caz și „profile“ psihologice și psihosociale, vizând particularitățile elevilor cu deficiență vizuală

• • Demonstrații practice • Ateliere de lucru pentru conceperea de materiale tiflografice

activitatea de curs

IV. ROLUL PROIECTULUI DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ • Structura proiectului didactic • Rolul proiectului didactic în performarea

lecţiei moderne • Exersarea conceperii de proiecte didactice

specifice diferitelor discipline V. INTERVENŢII EDUCAŢIONALE ŞI ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU COMPENSAREA, CORECTAREA ŞI RECUPERAREA DEFICIENŢELOR DE VEDERE • Conceptul de activitate specifică/intervenţie

educaţional-terapeutică • Tipurile de activităţi specifice şi rolul lor în

compensarea, corectarea şi recuperarea deficienţelor de vedere

VI. EDUCAŢIA VIZUALĂ ŞI ROLUL EI ÎN COMPENSAREA ŞI CREŞTEREA FUNCŢIONALITĂŢII VEDERII SLABE (obiectivele, principiile metodice) • Educaţia vizuală ca activiate specifică • Obiectivele educaţiei vizuale • Principii metodice • Stimularea vizuală timpurie

VII. METODOLOGIA ACTIVITATILOR DE EDUCATIE VIZUALA ; FORMAREA COMPETENŢELOR ŞI COMPENSAREA. PROPUNERI DE EXERCIŢII • Exerciţii de optimizare a indicilor funcţionali ai

vederii • Exerciţii de educaţie şi compensare

polisenzorială (educaţie tactil-kinestezică, educaţie auditivă, educaţie gustativă şi olfactivă, antrenamentul vizual complex)

• Intervenţii compensator-recuperatorii structurate pe criterii nosologice

VIII. TIPURI DE COMPENSARE ŞI ROLUL LOR ÎN STIMULAREA ŞI SUSŢINEREA RESTANŢELOR VIZUALE • Compensarea tehnică • Compensarea afectivă

IX. METODOLOGIA SCRIERII BRAILLE. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU COMUNICAREA EFICIENTĂ • Sistemul de scriere-citire Braille – modalitate

specifică de comunicare pentru nevăzători • Necesitatea corectării dislexiei şi disgrafiei

specifice citirii şi scrierii în cazul elevilor ambliopi cu restanţe vizuale scăzute

• Strategii eficiente de comunicare şi de optimizare a relaţiei profesor-elev în clasele cu elevi deficienţi de vedere

X. ACTIVITĂŢI SPECIFICE PENTRU OPTIMIZAREA INTEGRĂRII NEVĂZĂTORILOR • Modalităţi de facilitare a formării autonomiei

personale şi a optimizării integrării sociale a nevăzătorilor

• Mobilitatea şi orientarea spaţială a nevăzătorilor

XI. CONCEPEREA ŞI MOTIVAREA PLANULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZATĂ • Structura planului de intervenţie

personalizată • Rolul planului de intervenţie personalizată în

optimizarea/compensarea vederii şi a creşterii performanţelor la învăţătură

XII. CONSILIEREA ŞCOLARĂ • Specificul consilierii şcolare pentru elevii

deficienţi vizual • Rolul consilierii şcolare în

echilibrarea/integrarea elevilor deficienţi vizual cu probleme de adaptare şcolare sau socială

• Relaţia şcoală-familie

XIII. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ ŞI CONSECINŢELE INSTITUŢIONALI-ZĂRII ELEVILOR DEFICIENŢI VIZUAL • Conceptul de instituţionalizare • Problematica psihologică şi consecinţele

instituţionalizării elevilor deficienţi vizual XIV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI SOCIO-PROFESIONALĂ A DEFICIENŢILOR VIZUAL • Tendinţe actuale în recuperarea, protecţia şi

integrarea deficienţilor vizual în România şi în lume • Orientarea şcolară şi profesională a

deficienţilor vizual • Specificul orientării şcolare şi profesionale în

cazul elevilor deficienţi vizual care prezintă şi alte deficienţe asociate

• Deficienţii vizual şi cu alte deficienţe asociate neinstituţionalizaţi.

• Bibliografie A. Suport de curs principal

Popa, Mariana – Psihopedagogia deficientului de vedere, Editura Dimitrie Cantemir , Targu Mures , 2002 .

Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1958* * * „Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de psihologie“, Bucureşti, 1968. Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988. Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. - „The Visually Handicapped Child in Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell, 1989. Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Bucureşti, EDP, 1973. Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents inadaptés“, Paris, Colin, 1968. Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents inadaptés“, A. Colin, Paris, 1968. Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988. Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1993. Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1973 Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997. Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1998. Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti, 1981. Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995. Verza, E., Verza, Florin - „Tratat de Psihopedagogie specială“, Editura Universității din București, 2011.

B. Material de aprofundare

Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe educative speciale, Cluj-Napoca, P. U. C Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia, în Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped Child in Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de utilizare a computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura Titu Maiorescu Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti Popa Mariana(2013)- Misterioasele fatete ale jocului – teorie si practica ; Editura

Universitatii din Bucuresti Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976. Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială. București, Editura Universitară Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura Ministerului Educaţiei şi Cercetării Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura Polirom, Iaşi Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006 Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti, 2002

C. Alte surse utile • Site-uri educaționale • Surse bibliografice opționale

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Aspecte specifice ale învăţământului

tiflopedagogic • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale

(Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)

• Joc de rol • Studii de caz • Realizare de

„profile“ psihologice şi psihosociale

• Clarificări conceptuale – prin analiză pe text

• Elaborarea de profile psihologice individuale (studii de caz) şi de


2. Tradiţional şi modern în organizarea lecţiei de predare-învăţare a diferitelor discipline

3. Exersarea conceperii de proiecte didactice specifice diferitelor discipline

4. Exerciţii pentru stimularea vizuală timpurie

5. Exerciţii de educaţie şi compensare polisenzorială

6. Învăţarea şi exersarea sistemul de scriere-citire Braille

7. Realizarea de Proiecte de tehnologie didactică pentru diferite obiecte de studiu

grup (în funcţie de natura, gravitatea, prognosticul deficienţei / deficienţelor copiilor cu CES)

• Demonstrații practice

• Ateliere de lucru – pentru conceperea și utilizarea de materiale tiflografice

8. Realizarea de Planuri de intervenţie personalizată 9.Consilierea şcolară pentru elevii

deficienţi vizual (tehnica jocului de rol ) 10. Specificul compensării în cazul deficienţei de vedere / deficienţelor asociate. Rolul proceselor psihice superioare în procesul compensării 11. Confecţionarea unor materile didactice pentru elevii ambliopi şi a unor materiale tiflografice şi diagrame tactile pentru elevii nevăzători 12. Confecţionarea unor materile didactice pentru elevii ambliopi şi a unor materiale tiflografice şi diagrame tactile pentru elevii nevăzători 13. Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor vizual 14. Exemple de bune practici în integrarea şcolară şi profesională a deficienţilor de vedere





10. Evaluare 10.1. Criterii de evaluare


10.3. Pondere din nota

finală • participare interactivă la curs / seminar

şi feed-back oral Calitatea activității seminariale: • referate (unul obligatoriu) din lectura de



• discuţii tematice în seminar • traduceri din texte inedite • demonstraţii practice • realizarea de proiecte personale (de

evaluare / consiliere / terapie / orientare şcolară) • prezentarea de cercetări şi informaţii de

ultimă oră de pe Internet • iniţiative personale în experimentarea

unor tehnici psihoterapeutice • prezentarea unor studii de caz • prezența activă la cursuri / seminarii • participare la atelierele de lucru

• participare activă

• calitatea intervențiilor

• calitatea întrebărilor

• contribuții clarificatoare

• comentarii pertinente

• participare

la demonstrații practice



întrebărilor •

comentarii pertinente






FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ ŞI

EXPERTIZA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ



2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul



Ob


Curs 2 3.3.

Seminar/laborator 1




10


20

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi 8 3.7. Total ore de studiu individual 70 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Introducere în psihodiagnosticul special

Psihologia copilului și adolescentului Metodologia cercetării

4.2. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala dotată cu retroproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala dotată cu retroproiector


Competenţe profesionale: Orientarea și asistarea psihopedagogică a diverselor categorii de persoane / grupuri educationale (copii /elevi, familii, profesori, angajati etc.) Autoevaluarea și ameliorarea continuă a practicilor profesionale și a evoluției în carieră Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu CES Cunoștințe - Clasificarea și descrierea diferitelor forme de școlarizare a copiilor cu CES, în vederea elaborării și interpretării planului de integrare socială a persoanelor cu nevoi speciale pe baza terminologiei, metodelor si paradigmelor specifice- Identificarea noilor orientari metodologice în domeniul orientării școlare și al si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES - Descrierea strategiilor de comunicare adaptate diferitelor categorii de persoane cu CES precum și a principalelor direcții în orientarea școlară și profesională a persoanelor cu CES - Explicare principalelor forme de integrare și incluziune precum și utilizarea cunoștințelor de baza în selectarea modalităților optime de integrare școlară a copiilor cu CES in functie de particularitatile acestora Abilităţi - Deprinderi de evaluarea obiectivă, critică și constructivă principalelor teorii specifice orientării școlare și profesionale - Abilități de utilizare a metodelor și tehnicilor de colectare a datelor privind elaborarea profilelor psihopedagogice ale elevilor cu CES și valorificarea rezultatelor acestora în vederea îmbunătățirii permanente a practicilor profesionale în domeniul integrarii socioprofesionale - Abilități de elaborarea și implementarea unor planuri de orientare școlară și profesională ca și evaluarea și monitorizarea evoluției școlare a elevilor cu CES


- Aplicarea principiilor și a normelor de deontologie profesională fundamentate pe opțiuni valorice explicite în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu deficiență/handicap. - Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfășurării proiectelor și programelor din domeniul științelor educației


Formarea și dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare necesare actului de orientare școlară și profesională,. a celui de expertiză a capacității de muncă a copiilor, tinerilor cu CES

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască fundamentele teoretice ale orientării şcolare şi profesionale; Să cunoască la principalele activităţi de O.S.P şi dinamica

schimbărilor rezultate din transformările sociale ce au loc la nivel naţional; Să capete abilităţi de lucru eficiente pe linia informării, formării,

cunoaşterii, diagnozei, a consilierii, ce se constituie ca priorităţi ale O.S.P; Să capete stiluri de acţiune specifică activităţilor de O.S.P cu

persoanele cu C.E.S.


Observaţii

1.Obiectul de studiu al orientării şcolare şi profesionale - 2 ore.

Prelegere interactivă

-Cărţile îndicale la bibliografie

2. Factorii OSP- 2 ore Prelegere interactivă


3 Informare în O.S.P- 2 ore Prelegere interactivă Cărţile îndicale la bibliografie

4 Metode de cunoaştere în O.S.P- 6 ore Prelegere interactivă Studii de caz


5 Conţinutul activităţii de O.S.P- 2 ore Prelegere interactivă Studii de caz


6 Particularităţile O.S.P în diferite etape de vârstă şi şcolarizare:- 4 ore



7 Probleme de expertiza capacităţii de muncă, a stării de boală, a potenţialului uman restan- 2 ore



8 Procesul de pregătire vocaţională: 4 ore Prelegere interactivă Studii de caz


9 Instruirea vocaţională:- 4 ore Prelegere interactivă Studii de caz


Bibliografie A. Suport de curs principal Brolin Donn, E, (1992). Vocational preparation of persons with handicaps, second edition, Ohio, Charles E. Merrill Publishing Company. Jigău, M, (2001). Orientarea şcolară şi profesională, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Şchiopu U (2000). Introducere în psihodiagnostic, Bucureşti, Editura. Pro Humanitate. Tomşa, Gh, (1999). Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi, Bucureşti,Casa de Eitură şi Presă Viaţa românească. Tomşa, Gh, (2008). Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti,Editura Credis. Urea. R, (2012) Evaluarea în educația specială, în Mirescu S.C. (coord) (2012) “Studiul relațiilor dintre curriculum, competențe, motivație, învățare și rezultate școlare”, Centrul Național de Evaluare și examinare. București: Editura Didactică și Pedagogică Urea. R, (2011). Specificul consilierii școlare și profesionale la deficienți, în Verza. E, Verza. Fl, (coord). (2011) “Tratat de psihopedagogie specială” . București: Editura Universității din Bucureşti: 2011. B. Material de aprofundare Andronic., I., Mitrache ., A. (1994) - Aspecte Psihosociale Ale Persoanelor Cu Cerinte Speciale" - Centru Pentru Formarea Si Dezvoltarea Personalitatii Copilului, Craiova Bresciani, M. J., Zelna, C. L., & Anderson, J. A. (2004). The Council for the Advancement of Standards in Higher Education. In Assessing student learning and development: A handbook for practitioners (pp. 38-41). Washington, DC: NASPA Jacobs, B. C., Hayes-Harris, M., Lopez, C. A., & Ward, J. A. (1995). Maintaining an ethical balance in student orientation programs. College Student Affairs Journal, 15, 44-53. Levine, M., & Levine, A. (1992). Helping children: A social history. New York, Oxford University Press. Radu, I. D, (1999). Consilierea handicapaţilor în perspectiva orientării şcolare şi profesionale, in “Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap”, coord. Radu Gh, Bucureşti, Editura Pro Humanitate. Seminar Metode de predare Observaţii 1.Dimensiuni teoretice şi practice ale O.S.P- 1 oră; Debate 2. Sisteme de informare în O.S.P-2 ore. Debate

Studii de caz

3 Echipa complexă în orientarea școlară și profesională a copiilor cu CES-2 ore;

Debate

4 Elemente de marketing ale orientării şcolare şi profesionale-2 ore

Exerciții Studii de caz

5.Lumea profesiilor în societatea de azi- 1 oră; Debate 6 Consilierea carierei copiilor cu CES- 3 ore; Studii de caz 7 Specificul plasamentului persoanelor cu C.ES. la locul de muncă-2 ore

Debate Studii de caz

Bibliografie Andrei.,S., Belsin, M (2007). Consiliere si orientare. Concepte moderne si idei practice",Constanța: Editura Crizon De Villiers, S.L. & Lemmer, E.M. (2003). Professional career success and implications for life skills education. Educare, 32(1&2). Kriege, H. 2002. Theoretical framework. Module 1, centre for distance learning. Melville:RAU. Marcus, S., (1997). Empatie si personalitate",Bucureșttti: Editura Atos Miller T. K. (Ed.). (2003). The book of professional standards for higher education. Washington, DC: Council for the Advancement of Standards. Tomsa, Gh., (1999). Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi", București: Piata Romanească Urea. R, (2011). Specificul consilierii școlare și profesionale la deficienți, în Verza. E, Verza. Fl, (coord). (2011) “Tratat de psihopedagogie specială” . București: Editura Universității din Bucureşti: 2011.


Realizarea unui plan de orientare școlară a unui copil/elev cu CES 10. Evaluare Tip de activitate

10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Continuă- Participarea la discuțiile aferente

5%

Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare scris 70%


Continuă- realizarea unui referat/ traducere din tematica indicată

Analiza de către colegii a referatului

10%

Finală- realizarea unui proiect de orientare școlară a unui copil/elev cu CES


15%


Subiecţii trebuie să facă un referat sau o traducere, cotat cu 1 punct, iar la lucrarea scrisă să obţină nota 4

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei

1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii Psihopedagogie Specială

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA DE CERCETARE ÎN RELAŢIE CU LICENŢA

2.2.Titularul activităţilor de curs




C2 2.7.Regimul disciplinei

Ob


Curs - 3.3.

Seminar/laborator 3



- 3.6. Seminar/laborator

30


15


4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum parcurgerea disciplinelor fundamentale şi de

specialitate din planul de învăţământ 4.2. de competenţe cunoasterea trăsăturilor generice ale

persoanelor cu deficiente în raport de tipul, gradul deficientei

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului

Orele de practică de specialitate se desfăşoară în cabinete logopedice şi săli de curs dotate cu materiale de terapie adecvate copiilor cu nevoi speciale: trusă logopedică, tehnologie de acces pentru nevăzători.

6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale

1. Cunoaşterea şi înţelegerea Principalelor trăsături specifice ale persoanelor cu nevoi speciale pe diferite catego de deficienţă; Conceptelor specifice privind etiologia diverselor tipuri de deficienţă Conceptelor specifice legate de diagnosticul diferential la copiii cu nevoi speciale Conceptelor specifice cu privire la metodele de evaluare a dezvoltării copiilor cu C Conceptelor specifice vis-à-vis de particularitatile genetice a mai multor tipuri de d Obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung ale interventiei terapeutice în cazul cop formă severă de deficienţă 2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor id procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei) Modalităţi terapeutice de interventie specifica în cazul copiilor cu dizabilităţ

3. Instrumental- specifice (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor pract specific, utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) Cunoaşterea modalităţii de întocmire a unui plan de interventie în cazul copil cu dizabilităţi

1. Aplicarea tehnicilor de muncă în echipa pluridisciplinară, pe diverse paliere de dezvoltare ale copilului;

2. Aplicarea principiilor şi normelor deontologice în cadrul propriei sesiuni de activitate

3. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la nevoile copilului în situaţie de handicap.


- Formarea si dezvoltarea structurilor operatorii multinivelare necesare actului terapeutic complex a copiilor cu nevoi speciale

7.2. Obiectivele specifice a) informaţionale: - Cunoaşterea caracteristicilor actului terapeutic specific copiilor cu diverse tipuri de deficienţă; - Identificarea celor mai uzitate modalitati terapeutice in cazul copiilor cu nevoi speciale; - Cunoasterea elementelor de diagnostic diferential si a particularitatilor psihogenetice in cazul mai multor tipuri de deficienţe. b) formative: - formarea capacităţilor necesare realizării actului de terapeutic ; - formarea capacităţii critice legate de utilizate în exces a stimulării zonei proximei dezvoltări la copilul cu nevoi speciale.; - formarea capacităţilor necesare pentru realizarea unui demers de interventie terapeutic complexă a copilului cu nevoi speciale;

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de

predare Observaţii

... 8.2. Seminar / Laborator Metode de

predare Observaţii

1. Specificul evaluării şi diagnozei psihice în stările de dezvoltare pe scala extremelor inferior / superior

Dezbatere


2. Terapia şi recuperarea deficienţilor Dezbatere biblioraft pentru copiere

3. Specificul intervenţiilor psihologice în activitatea de recuperare a copiilor cu nevoi speciale

Dezbatere biblioraft pentru copiere

4. Pregătirea copilului pentru actul terapeutic Dezbatere biblioraft pentru copiere

5. Planul individual de interventie pentru copiii cu nevoi speciale

Studii de caz


6. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în deficienţa de intelect

Studii de caz


7. Specificul procesului instructiv-educativ şi de recuperare în deficienţa de văz

Studii de caz


8. Consilierea persoanelor aflate în dificultate şi a familiilor acestora

Studii de caz


9. Integrarea şi incluziunea educaţional scolara a copiilor cu deficienţe

Studii de caz, exercitii


Bibliografie minimală obligatorie:

1. Popovici, D.V., Matei, Raluca, (2005), Terapie ocupaţională pentru persoane cu deficienţe, Constanţa, Ed. Muntenia.

2. Verza, E.,F., (2004), Afectivitate şi comunicare la copiii în dificultate, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Humanitas.

3. Verza E., Verza F.E. (coord.), 2011, Tratat de Psihopedagogie speciala, Editura Universitatii din Bucuresti.



- Formarea abilitătii de a crea un instrument psihologic de investigare în sfera diverselor tipuri de deficienţe

- Formarea abilitătilor de a lucra în echipe complexe în domeniul investigării personalitătii copiilor cu nevoi speciale




10.4. Curs


Continuă- prezentarea erorilor intervenite în terapia copiilor cu diverse forme de deficienţă; se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii


Finală- participarea la cel putin un debate


80%


- crearea de către fiecare participant a unui program de interventie terapeutică adresat unui copil cu nevoi speciale

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PEDAGOGICA 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de

evaluare C1 2.7.Regimul

disciplinei Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs _ 3.3. Seminar/laborator 4 3.4. Total ore din planul de învăţământ 56 3.5. Din care Curs _ 3.6. Seminar/laborator 56 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

5

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 19 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului - 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Scoala de aplicatie cf contractelor de practica 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si grupuri tinta Autoevaluarea si ameliorarea continua a practicilor profesionale si a evolutiei in cariera Cunostinte Selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare

curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES. Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specifice. Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES. Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale domeniului psihopedagogiei speciale. Abilităţi Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup. Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES. Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si contexte individuale si sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor. Aprecierea gradului de utilizare in mediul economic si social a cunostintelor teoretice si metodologice si aplicarea in analiza unor probleme si conflicte conexe problematicii. Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor profesionale in domeniul recuperarii,educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES. Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei cercetarii si a practicii profesionale. Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala. Elaborarea unei microcercetari in vederea imbunatatirii practicilor profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES.


Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu deficienta/handicap. Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfasurarii proiectelor si programelor din Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere formarii si dezvoltarii profesionale continue

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Formarea structurilor operatorii multinivelare de proiectare,

elaborare si implementare a programelor educationale recuperatorii complexe

7.2. Obiectivele specifice Obiective informative Cunoasterea complexitatii cauzale ale deficientelor si elaborarea masurilor de interventie. Cunoasterea metodelor si tehnicilor de interventie individualizata si personalizata si diagnostic diferential. Cunoasterea metodelor de cercetare educationala (teste).

Obiective formative Formarea abilitatilor de proiectare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente. Formarea abilitatilor de elaborare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente. Formarea abilitatilor de implementare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente.


- Observaţii -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Bibliografie A. Suport de curs principal ... B. Material de aprofundare ... C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1 Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: clasele, spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei de aplicatie, elevii clasei de aplicatie

Observare si colaborare cu mentorii de practica

2 Activitati de cunoastere generala a scolii: Planificarea anuala la disciplinele specifice învatamantului special


3 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti de vedere

Observare

4 Activitati de observare: Observare

Asistenta la clasa de deficienti de auz 5 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti neuromotorii

Observare

6 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti de limbaj

Observare

7 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti comportamentali

Observare

8 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficiente asociate

Observare

9 Activitati metodice Studiul bibliografiei de metodica predarii

Studiu individual

10 Activitati instructiv-educative proiectate si sustinute de studenti Lectii de proba la discipline specifice învatamantului special

Trainingul pregatitor Exerciţii



12 Activitati instructiv-educative proiectate si sustinute de studenti Lectii finale la discipline specifice învatamantului special

Pregătirea prin munca



14 Un studiu psiho-pedagogic asupra elevului sau grupului şcolar (fisa de observatie, fisa psihopedagogica sau studiu de caz)

Studii de caz

Bibliografie metodica predarii

1. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001 2. Iucu, R., Instruirea scolara, Polirom, 2001 3. Marcus, S., Competenta didactica, Ed. All, 1999 4. Radu, Gh., Psihologie scolara pentru invatamant special, Editura

Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002 5. Verza E., Verza F.E. Repere psihogenetice si psihodinamice in

cunoasterea si evaluarea copilului, Editura Semne, Bucuresti 6. Negret-Dobridor, I., Didactica Nova, Ed. Aramis, 2005


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Elaborarea unui portofoliu cu 2 proiecte didactice: unul pe o deficienta, unul de activitate didactica pe formare si consolidare. 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs - - - - - -


Continua Evaluare criteriala –Participare la 50%+1 din activitatea de practica

33%

Finala Evaluare criteriala analitica

67%


Realizarea unui proiect didactic si participarea la seminar in proportie de 50%+1 prezenta.

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA PEDAGOGICA 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de

evaluare C2 2.7.Regimul

disciplinei Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Din care Curs _ 3.3. Seminar/laborator 4 3.4. Total ore din planul de învăţământ 40 3.5. Din care Curs _ 3.6. Seminar/laborator 40 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

10

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 13 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 35 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului - 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Scoala de aplicatie cf contractelor de practica 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

Proiectarea unor programe educationale adaptate pentru diverse diverse niveluri si grupuri tinta Autoevaluarea si ameliorarea continua a practicilor profesionale si a evolutiei in cariera Cunostinte Selectia strategiilor continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare

curriculara, de reabilitare, si compensare a persoanelor cu CES. Utilizarea adecvata a cunostintelor fundamenlate ale domeniului psihopedagogiei speciale in vederea explicarii si interpretarii strategiilor, continuturilor si mijloacelor de proiectare si implementare curriculara, de reabilitare si compensare specifice. Identificarea noilor orientari metodologice in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES. Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale domeniului psihopedagogiei speciale. Abilităţi Identificarea situatiilor problematice si a conflictelor in instruirea, reabilitarea si compensarea la persoanele cu CES la nivel individual si de grup. Elaborarea si evaluarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a problemelor si conflictelor specifice instruirii, reabilitarii si compensarii la persoanele cu CES. Elaborarea unor proiecte pe tipuri de deficienta si contexte individuale si sociale de rezolvare a problemelor si conflictelor. Aprecierea gradului de utilizare in mediul economic si social a cunostintelor teoretice si metodologice si aplicarea in analiza unor probleme si conflicte conexe problematicii. Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor profesionale in domeniul recuperarii,educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES. Evaluarea critica si constructiva a instrumentelor utilizate in realizarea cercetarilor psihopedagogice proprii, precum si a rezultatelor obtinute in vederea ameliorarii metodologiei cercetarii si a practicii profesionale. Elaborarea si implementarea unui proiect de dezvoltare personala. Elaborarea unei microcercetari in vederea imbunatatirii practicilor profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES.


Aplicarea principiilor si a normelor de deontologie profesionala fundamentate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu deficienta/handicap. Cooperarea eficienta in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfasurarii proiectelor si programelor din Utilizarea metodelor si tehnicilor eficiente de invatare pe tot parcursul vietii, in vedere formarii si dezvoltarii profesionale continue

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Formarea structurilor operatorii multinivelare de proiectare,

elaborare si implementare a programelor educationale recuperatorii complexe

7.2. Obiectivele specifice Obiective informative Cunoasterea complexitatii cauzale ale deficientelor si elaborarea masurilor de interventie. Cunoasterea metodelor si tehnicilor de interventie individualizata si personalizata si diagnostic diferential. Cunoasterea metodelor de cercetare educationala (teste).

Obiective formative Formarea abilitatilor de proiectare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente. Formarea abilitatilor de elaborare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente. Formarea abilitatilor de implementare a activitatii didactice pentru diferitele categorii de deficiente.


- Observaţii -

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Bibliografie A. Suport de curs principal ... B. Material de aprofundare ... C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1 Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: clasele, spatiile comune de lucru si recreere, orarul clasei de aplicatie, elevii clasei de aplicatie


2 Activitati de cunoastere generala a scolii: Planificarea anuala la disciplinele specifice învatamantului special


3 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti de vedere

Observare

4 Activitati de observare: Observare

Asistenta la clasa de deficienti de auz 5 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti neuromotorii

Observare

6 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti de limbaj

Observare

7 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficienti comportamentali

Observare

8 Activitati de observare: Asistenta la clasa de deficiente asociate

Observare

9 Activitati metodice Studiul bibliografiei de metodica predarii

Studiu individual









14 Un studiu psiho-pedagogic asupra elevului sau grupului şcolar (fisa de observatie, fisa psihopedagogica sau studiu de caz)

Studii de caz

Bibliografie metodica predarii

1. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001 2. Iucu, R., Instruirea scolara, Polirom, 2001 3. Marcus, S., Competenta didactica, Ed. All, 1999 4. Radu, Gh., Psihologie scolara pentru invatamant special, Editura

Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002 5. Verza E., Verza F.E. Repere psihogenetice si psihodinamice in

cunoasterea si evaluarea copilului, Editura Semne, Bucuresti 6. Negret-Dobridor, I., Didactica Nova, Ed. Aramis, 2005


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Elaborarea unui portofoliu cu 2 proiecte didactice: unul pe o deficienta, unul de activitate didactica pe formare si consolidare. 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs - - - - - -


Continua Evaluare criteriala –Participare la 50%+1 din activitatea de practica

33%

Finala Evaluare criteriala analitica

67%


Realizarea unui proiect didactic si participarea la seminar in proportie de 50%+1 prezenta.

FISA DISCIPLINEI

. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Ştiinţe ale Educaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE AUZ 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul



Ob


30

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 108 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Psihologia copilului 4.2. de competenţe Psihologia adolescentului şi adultului 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului spatiu corespunzator , 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului spatiu corespunzator


-a selecta si utiliza cunostiinte si abilitati in vederea rezolvarii unor situatii de invatare; -de explicare, interpretare, predictie a unor principii care stau la baza alegerii unor probe de investigare a auzului; de exersare a acestora ; de realizare a PEI etc -de utilizare a cunostiintelor pt o abordare psihoped adecvata a deficientului de auz; -de utilizare a gandirii creative pt abordarea fiecarui caz in parte, pentru a solutiona probleme neasteptate; - pentru a utiliza metodele de depistare a pierderilor de auz cu ajutorul unor probe comportamentale; - de a realiza si utiliza materiale didactice pt compensarea def de auz si sustinere procesului educational si de recuperare.


Responsabilitate si interactiune comunicationala adecvata cu persoanele cu deficienta de auz. Cunoasteraea legislatiei educationale si sociale care sustine integrarea persoanelor cu deficiente de auz. Cunoasterea surselor de documentate stiintifica in domeniu. Cunoasrerea posibilitatilor de dezvoltare persoala si profesionala in domeniu

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea si intelegerea repercusiunilor deficitului auditiv

asupra comunicarii, a dezvoltarii si integrarii sociale a persoanei

7.2. Obiectivele specifice -sa cunoasca si sa previna factorii care declansaza pierderea de auz. -sa cunoasca principalele repercusiuni ale surditatii asupra comunicarii verbale si asupra vietii de relatie cu microgrupul familial, scolar sau social in general. -sa cunoasca si sa interpreteze o audiograma - sa cucunoasca, sa creieze si sa foloseasca materiale si texnici pentru depistatrea pierderilor de auz -sa cunoasca si sa monitorizeze folosiea protezei auditive in mediul educational -sa deprinda metodologia si tehnicile de dezvoltare a restantului auditiv in conjunctie cu dezvoltarea abilitatilor de ascultare si de dezvoltare a comunicarii verbale.


Observaţii

Conferinţă Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare

Materialul pentru examinare: - cărţile îndicale la bibliografie - material oferit pe CD - biblioraft pentru copiere - site, link

1Obiectul de studiu al psihopedagogiei handicapului de auz : interdisciplinaritate,ramuri,sarcinile scolii,educatia timpurie a deficientului de auz,modele educationale,problematica integrarii educationale. ( 2 ore


2Istoricul dezvoltarii psihopedagogiei handicapului de auz :primele succese in demutizarea surzilor pe plan mondial,dezvoltarea celor doua curente (oralist si mimico gesticular) in educatia surzilor in Europa si America,dezvoltarea tehnologiilor de sustinere a educatiei surzilor. (2 ore

prelegere

3 Dezvoltarea invatamintului pentru surzi in tara noastra nume de rezonanta in istoria psihopedagogiei speciale, distincte, caracteristici ,specificul metodei de demutizar ore)

Prelegere, prezentare de filme

4 Dezvoltarea cercetarii in domeniu pe plan mondial si la noi in tara: cercetari asupra potentialului psihic, asupra perioadei optime de insusire a comunicarii,etc; (2ore


5Cauzalitate si clasificare in deficienta de auz: criterii de clasificare/ etiologie:ereditare (sindroame) si dobandite / criterii anatomo –fiziologice:surditati de transmisie , surditati de perceptie, mixte,centrale. (2 ore

Prelegere, cd-uri,

6 Gradele pierderii de auz si relatia dintre recep performantele lingvistice: normalitate, hipoacuzie uso medie,hipoacuzie severa ,hipoacuzie profunda ,cofoza. (2o


7Caracteristicile diferitelor tipuri de pierderi de auz si influenta lor asupra dezvoltariipsihice generale a copilului: surditatea de transmisie fluctuanta, surditatea de perceptie profunda si severa; surditatea monaurala;consideratii de ordinpsihologic si psihopedagogic


8 Sensibilitatea auditiva:stimuli specifici, caracterist psihofizice ale undei sonore, unitati de masura,valori repre viata de relatie si pentru desfasurarea limbajului verbal,au diograma)

Prelegere interactiva, simulare

9 Testarea auzului: testele obiective si comportamentale , testarea cu audiometrul. (2ore

Prelegere interactiva, prezentare de filme

10 Protezarea auditiva: tipuri de proteze auditive acestora. (2 ore )

Prelegere interactiva, joc de rol

11 Modalitati de determinare a amplificarii optime semnificative pentru profesorul de psihopedagogie speciala. (2ore

Prelegere interactiva, prezentare de caz

12 Managementul clasei pentru o receptie auditiva reverberatiile si zgomotele/echipamente ecologice pen vietii de relatie a persoanelor cu surditate (2 ore )

Prelegere interactiva, prezentare de caz

13 Procesul de compensare a surditatii si laturile acestu organica,compensarea functionala,compensarea mixta tehnica. (2ore )


14 Relatia dintre procesul de compensare senzorial percep de demutizare / achizitionare a limbajului verbal. ( 2 ore)


Bibliografie A. Suport de curs principal Popa M., ( 2002) - Deficienta de auz-repere psihologice si metodologice, Editura „Dimitrue Cantem Targu- Mures B. Material de aprofundare Popa M,(2002 ) Misterioasele fatete ale jocului, Editura „Dimitrue Cantemir „ Targu- Mures Stanica ,I., Ungar E, Benescu C., (1973) - Probleme metodice de tehnica vorbirii si labiolectura. E.D. P., Bucuresti Anca M., (2003) - Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu C .E. S. Presa Universitara Clu Pufan C (1972) - Probleme de surdopsihologie, vol. I ,E. D. P Cluj- Napoca C. Alte surse utile . Webster A., (1991) - Children with Hearing Difficulties, Casell Educational Limited Wood D. Van Uden , A., (1983) - Diagnostic testing of deaf childrens –The Sindrom of Dyspraxia, Amsterd Seminar Metode de predare Observaţii 1 Persoana cu deficienta de auz si viata ei de relatie. (o ora

Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio) Simulări Exerciţii Lectura Studii de caz Joc de rol Rotirea în sarcini Trainingul pregătitor Observare Modelarea comportamentului

2 Comunitatea persoanelor surde. (o ora)

Prezentare filme

3 Cercetarea in domeniul persoanelor cu surditate tendinte moderne in intelegerea fenomenului surditatii (o ora

Training pregatitor referate, studii de caz

4 Prevalenta surditatii in randul pupulatiei tarii noastre si in afara. (o ora

VIZITA LA GRADINITA PT. SURZI, observare

5 Cauzalitatea multifactoriala a deficientei de auz si modul cum se raporteaza la factorii de origine socio economica. (o ora )

Studii de caz, joc de rol

6 Exercitii cu aparatura specifica pentru a intelege cum diferitele grade de pierdere a auzului asupra intelegerii vor

Training pregatitor

7 Studierea tematicii legate de sensibilitatea auditiva /rapo muzical si cel verbal. (o ora )

Referate , casete audio

8 Prezentarea unor studii de caz pentru intelegerea afecteaza pierderea de auz viata de relatie. (o ora )

Joc de rol

9 Studierea diferitelur tipuri de audiograme si intelegerea relatiei dintre deficienta de auz si vorbire. (o ora

CD, prezentari de caz

10 Studierea diferitelor tipuri de proteze auditive ,a management a acestora. (o ora )

Training pregatitor

11 Legile procesului de compensare in situatia pierderii au

Referate, studii de caz

12 Noi realizari in domeniul protezarii si al aparaturii destinata imbunatatirii comunicarii verbale a persoanelor cu deficienta de auz. (o ora )

Referate , CD

13. Realizarea unui portret al copilului deficient de auz in urma vizitei la o institutie scolara si a parcurgerii materialelor bibliografice

Simulari ,rotiri in sarcini

14. Structurarea materialelor documentare si a cursurilor si formularea adecvata a raspunsurilor la un chestionar . (o ora )

Studiu individual

Bibliografie Taylor, G. and j Bishop, J.(1991) Being deaf the experience of deafness, , Open University, London The journal of the british association of teachers of the deaf , 1983…….2001 Association Magazine, the british association of teachers of the deaf 1992 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului




10.4. Curs sa descrie, explice, exemplifice principalele concepte predate

Examen scris 70%


Prezentare de referate Prezentare de intrebari pertinente raportate la continuturile informationale prezentate si raspunsuri pe grupe Raspunsuri la chestionare Prezentari de caz cu audiograme Frecventa la seminar

Notarea activitatilor sustiute Evaluarea prezentei la seminar

30%


Sa recunoasca si sa descrie relatia dintre pierderea de auz si capacitatea de auz pentru sunetele importante pt viata de relatie, comunicarea verbala. Sa descrie o audiograma Sa descrie rolul protezei auditive

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE INTELECT 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob

3. Timpul total estimat 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Din care Curs 2 3.3. Seminar/laborator 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ 42 3.5. Din care Curs 28 3.6. Seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

30


Tutoriat 10 Examinări 2

Alte activităţi 6 3.7. Total ore de studiu individual 108

3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Fundamentele psihopedagogiei speciale

• Psihodiagnostic • Psihologia varstelor

4.2. de competenţe C1 Evaluarea complexa (psiho-socio-pedagogica) a copiilor, tinerilor si adultilor cu CES


• videoproiector



C2 Interventia psihopedagogica specifica (compensare, recuperare, terapie) pentru persoanele cu CES C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate in interventia psihopedagogica C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe interventie psihopedagogica adaptate tipului si gradului deficientei C 2.3 Utilizarea principiilor de baza in verderea elaborarii programelor de interventie personalizata, a adaptari curriculare pentru copiii cu CES in functie de nevoile specifice si Particularitatile acestora. C 2.4 Evaluarea periodica a programelor de interventie psihopedagogica in vederea relizarii unor eventuale corectii ale acestora C 2.5 Elaborarea unor modalitati de interventie in vederea recuperarii persoanelor cu CES prin aplicarea adecvata a principiilor si metodelor consacrate in domeniu C5.2 Interpretarea realitatii psihosociale prin aplicarea cunosrintelor fundamentale domeniului psihopedagogiei special C 5.3 Identificarea celor mai adecvate metode si tehnici de colectare a datelor si valorificarea rezultatelor acestora in vederea imbunatatirii permanente a practicilor profesionale in domeniul recuperarii, educarii si integrarii socioprofesionale a persoanelor cu CES C 6.4 Evaluarea critic-constructiva a programelor educationale individualizate aplicate in vederea integrarii sociale a persoanelor cu deficienta/handicap



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a deficienţilor de intelect în

contextul disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceşti deficienţi, la integrarea lor şcolară şi socială; Abordarea comparativă a stărilor de deficienţă mintală cu starea de normalitate, cu alte deficienţe şi cu pseudodeficienţă mintală.

7.2. Obiectivele specifice • Studierea cauzelor complexe ale deficienţelor mintale,

comparativ cu alte deficienţe şi pseudodeficienţe şi cu starea de normalitate.

• Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor diferenţiatoare ale deficienţilor mintal, de asemenea printr-o abordare comparativă.

• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu deficienţe mintale, sub influenţa activităţilor de instruire, educaţie şi recuperare, precum şi în planul dezvoltării compensatorii.

• Evidenţierea posibilităţilor de dezvoltare a copiilor cu deficienţe de intelect, în perspectiva pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială. Evidenţierea trăsăturilor mai bine reprezentate în profilul bio-fiziologic, psihologic şi social al acestor copii.

• Sensibilizarea studenţilor pentru cunoaşterea temeinică - prin contact direct şi studiu bibliografic - a realităţilor în domeniul abordat.

• Orientarea studenţilor spre teoriile moderne cu privire la integrare, socializare, normalizare, incluziune ş.a., aplicate adaptat la specificul realităţilor din ţara noastră, în contextul prevederilor cuprinse în Legea învăţământului, în Hotărârea de Guvern nr. 1251/2005, precum şi în alte documente oficiale cu privire la cele două forme de bază ale educaţiei şi instruirii speciale: în instituţii şcolare, de sine stătătoare şi în forme integrate învăţământului obişnuit, în raport cu gravitatea deficienţei şi posibilităţile compensatorii ale copiilor în cauză.


Observaţii

1 Psihopedagogia specială - domeniu ştiinţific interdisciplinar. Obiective, cadrul conceptual şi terminologie



2 Etiologia deficienţelor de intelect Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)


Lectura 3 Principalele sindroame în care se întâlneşte deficienţa de intelect (mintală)



4 Particularităţi somatice. neurofiziologice şi psihomotorii ale copiilor şi adolescenţilor cu deficienţe mintale. Caracteristici ale dinamicii lor corticale



5 Caracteristici ale dinamicii dezvoltării la copiii cu deficienţe mintale



6. Caracteristici ale dereglării dinamicii corticale de feficienții de intelect



7. Subsistemul cognitiv în structura psihică a copiilor cu deficienţe mintale



8. Specificul dezvoltării memoriei la copiii cu deficient de intelect



9. Specificul dezvoltarii imaginației la copiii cu deficient de intelect



10. Subsistemul comunicațional în structura psihică a copiilor cu deficienţe mintale



11 Subsistemul motivaţional-afectiv în structura psihică a acestor copii



12 Subsistemul acţional - volitiv şi instrumental în structura psihică a copiilor cu deficienţe mintale



13 Structura şi caracteristicile personalităţii la şcolarii cu handicap mintal (temperament, caracter, aptitudini)



13 Structura şi caracteristicile personalităţii la şcolarii cu handicap mintal (specificul personalităților imature și dizarmonice)



Bibliografie A. Suport de curs principal Radu, Gh., Bratu Marilena (2011) Deficienta mintala in Verza E., Verza F.E. Tratat de Psihopedagogie speciala, Editura universitatii din Bucuresti

B. Material de aprofundare • Bratu M., Unele particularităţi ale personalităţii puberilor şi adolescenţilor cu debilitate mintală, în:

„Revista de Psihopedagogie” nr. 2/2008, pg. 83-93. • 2. Buică B. C., Bazele defectologiei, Bucureşti, Ed. „Aramis”, 2004. • Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti, Ed.

„Pro-Humanitate”, 2000. • Radu Gh. şi colab., INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP,

Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 1999. • 5. Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-

Humanitate”, 2000. • 6. Radu Gh., PSIHOLOGIE ŞCOLARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL, Bucureşti, Ed.

Fundaţiei „Humanitas”, 2002. • 7. Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970. • 8. Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000. • 9. Verza E., UNELE STRUCTURI DE PERSONALITATE ÎN PSIHOLOGIA HANDICAPAŢILOR DE

INTELECT, în: Verza E. (coord.), „Probleme de defectologie”, Bucureşti, Tipografia Universităţii, 1988. • 10. Verza E., Tratat de logopedie, vol. 1, Bucureşti; Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2003. • 11. Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei

„Humanitas”, 2002. • 12. Vrăjmaş T., ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA PENTRU TOŢI, Bucureşti, Ed. „Miniped”, 2004. • 13. Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979. • 14. * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi

2/2004-2007. C. Alte surse utile ... Seminar Metode de predare Observaţii 1. Aspecte practice ale polietiologiei deficienței de intelect



2. Implicații în activitatea practică a dereglării dinamicii dezvoltării



3. Implicații în activitatea practică a dereglării dinamicii corticale



4. Aspecte ale dezvoltării fizice la deficienții de intelect



5. Specificul tulburărilor psihomotrice la deficienții de intelect



6. Aspecte particulare ale dezvoltării proceselor cognitive primare la copiii cu deficiență de intelect



7. Relația între tulburările dezvoltării cognitive și dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe de intelect



8. Principalele forme de manifestare ale tulburărilor de limbaj la deficienții de intelect



9. Sfera afectiv motivațională și specificul ei la categoria persoanelor cu deficiențe de intelect



Studii de caz 10. Aaspecte ale dezvoltării volitive la copiii cu deficiență de intelect



11. Analiza particulartăților specifice personalităților imature și dizarmonice comparativ cu cele mature și armonice



12. Tablouri temperamentale la deficienții de intelect



13. Specificul dezvoltării aptitudinilor la deficienții de intelect



14. Comportamentul ca latura relațional valorică a personalității la deficienții de intelect



Bibliografie • Bratu M., Unele particularităţi ale personalităţii puberilor şi adolescenţilor cu debilitate mintală, în: „Revista de Psihopedagogie” nr. 2/2008, pg. 83-93. • Popovici D.V., DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU DEFICIENŢE MINTALE, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 2000. • Radu Gh. şi colab., INTRODUCERE ÎN PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 1999. • Radu Gh., PSIHOPEDAGOGIA ŞCOLARILOR CU HANDICAP MINTAL, Bucureşti, Ed. „Pro-Humanitate”, 2000. • Roşca M., PSIHOLOGIA DEFICIENŢILOR MINTALI, Bucureşti, E.D.P., 1970. • Ungureanu D., Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Timişoara, Ed. de Vest, 2000. • Verza E., Verza F.E. (2011), Tratat de Psihopedagogie specială, Editura Universității din București. • Verza E. Fl., Introducere în psihopedagogia specială şi asistenţa socială, Bucureşti, Ed. Fundaţiei „Humanitas”, 2002. • Zazzo R. (coord.), Debilităţile mintale, Bucureşti, E.D.P., 1979. • * * * Revista de Psihopedagogie Specială, Bucureşti, Ed. Fun-daţiei „Humanitas”, nr.1 şi 2/2004-2007. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,






Examen scris 70%




15%


Cunoasterea principalelor trasaturi specifice deficientilor de intelect Cunoasterea particularitatilor fundamentale ale functiilor si proceselor psihice la persoanele cu deficiente de intelect

FISA DISCIPLINEI



PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI DE VEDERE


2.4.Anul de studiu

III 2.5. Semestrul

I 2.6.Tipul de evaluare


Ob







Tutoriat 8

Examinări 2

Alte activităţi 18





• Curs „Fundamentele Psihopedagogiei speciale“ • Cunoștințe preliminare de Anatomia și fiziologia aparatului ocular • Cunoștințe preliminare de psihodiagnoză

4.2. de competenţe • Să cunoască și să poată identifica reperele psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării normale, pe axa vârstelor

• Să identifice abaterile în dezvoltarea copiilor deficienți de vedere prin raportare la normalitatea dezvoltării

• Să cunoască taxonomia deficiențelor și a consecințelor generale ale acestora asupra copilului, la diferite vârste, în raport cu tipul, gradul, gravitatea, particularitățile deficienței

• Să cunoască unele repere generale ale examinării psihologice 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului Nu este cazul 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale


• Competențe lingvistice: • Operarea corectă cu terminologia ştiinţifică din perspectivă

interdisciplinară și, îndeosebi, cu aparatul conceptual al disciplinei

• Competențe cognitive: • Cunoaşterea şi înţelegerea rolului disciplinei Psihopedagogia

handicapului de văz • Înţelegerea rolului depistării precoce a unei / unor deficiențe

ale copilului • Înţelegerea specificului modelelor explicativ-interpretative ale

deficienţei / handicapului / consecinţelor acestora • Explicare şi interpretare

• Interpretarea corectă a specificului dezvoltării la diferite vârste în contextul deficienţei de vedere

• Explicarea şi interpretarea corectă a consecinţelor deficienţei vizuale asupra proceselor psihice și asupra personalităţii

• Explicarea şi evaluarea rolului proceselor psihice (senzoriale şi cognitive) în compensarea vederii slabe sau a lipsei vederii

• Abilităţi practic-aplicative: • Competenţe pentru analiza factorilor etiologici ai deficienţei de vedere • Competenţe pentru interpretarea indicatorilor empirici şi ai

indicilor funcţionali ai vederii în scopul depistării precoce a unor

deficienţe de vedere • Deprinderi pentru identificarea bolilor oftalmologice frecvente

responsabile de deficienţa de vedere • Competenţe pentru cunoaşterea proceselor psihice şi a personalităţii

în contextul consecinţelor deficienţei de vedere Competenţe transversale

• Autonomie: • Abilități pentru exprimarea / argumentarea / susținerea ideilor proprii, pentru

independența gândirii și pentru proiectarea / aplicarea de intervenții speciale de natură psihopedagogică

• Competențe pentru exersarea profesiei aplicând cunoștințele asimilate • Abilități critice și autocritice • Capacitate decizională realistă și profesionistă



spațiul european • Dezvoltare personală şi profesională • Valorificarea potenţialului aptitudinal-atitudinal în scopul exersării viitoare a profesiei de tiflopsihopedagog • Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă interdisciplinară • Deprinderi pentru identificarea surselor de formare / perfecționare


specialiștilor din domeniu • Competențe instrumentale: • Deprinderi pentru utilizarea programelor de calculator (inclusiv în





• Competenţe pentru relaţionare, comunicare şi muncă în echipă interdisciplinară, pentru parteneriate în favoarea cercetării și a educaţiei speciale în beneficiul copilului cu deficiență

• Competențe atitudinale: • Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini pozitive față de copii şi faţă

de familiile lor

• Valorizarea copiilor deficienţi vizual şi eliminarea segregării / stigmatizării lor

• Competenţe şi atitudini prosociale • Competențe sistemice: • Abilități de corelare a informațiilor teoretice cu cercetarea și cu



7.1. Obiectivul


Selectarea, înțelegerea, aprofundarea, sistematizarea și aplicarea informaţiilor din curs, din literatura de specialitate și din experiența profesională personală, referitoare la consecinţele deficienţei de vedere asupra structurării proceselor psihice și asupra personalității la diferite vârste


• informaţionale: • Cunoaşterea şi înţelegerea importanţei Psihopedagogiei deficienţei

vizuale în educaţia specială (tiflopedagogică) • Operarea corectă cu aparatul conceptual al Psihopedagogiei speciale

și a științelor conexe • Cunoașterea aspectelor definitorii ale deficienței de vedere și a

manifestărilor / consecințelor acesteia la diferite vârste • Cunoaşterea specificului dezvoltării copiilor cu deficienţă vizuală şi

a necesităţii unor cerinţe speciale de educaţie pentru aceştia. • Înţelegerea consecinţelor deficienţei vizuale (în multe cazuri şi a

deficienţelor asociate) asupra proceselor psihice, asupra personalităţii, a relaţionării psihosociale şi a integrării eficiente a acestora în societate.

• formative: • Realizarea unor „profile“ psihologice, psihosociale şi de personalitate

ale elevilor cu deficienţă vizuală (relevând consecinţele deficienţei şi particularităţile proceselor psihice implicate în învăţarea şcolară) şi a specificului psihosocial al grupului tiţopedagogic.

8. Conţinuturi

8.1. Curs

Metode de predare

Observaţii

BLOCURI DE CONŢINUT INFORMAŢIONAL • Prelegeri • Abordări interactive • Clarificări conceptuale (analiză pe text şi analiză

Se pot utiliza: • Cărţi • Articole • Alte surse bibliografice • Folder trimis pe email

1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE PSIHOPEDAGOGIA DEFICIENŢILOR DE

VEDERE (TIFLOPSIHOPEDAGOGIA) • Deficientul vizual între normalitate şi

anormalitate • Obiectul de studiu

2. ISTORICUL TIFLOPSIHOPEDAGOGIEI • Scurte incursiuni istorice • Cercetări teoretice şi aplicative în

tiflopedagogie

comparativă) • Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point, prezentare de filme și materiale audio) • Studii de caz și „profile“ psiholo-gice și psihosociale, vizând particularitățile elevilor cu deficiență vizuală

• Material oferit pe CD • Site - uri, link-uri Selectarea metodelor se face în funcție de obiectivele vizate în activitatea de curs

3. DEFICIENŢA VIZUALĂ ÎN CONTEXT ŞTIINŢIFIC ŞI TAXONOMIC

• Accepţiuni conceptuale ale deficienţei vizuale din perspectivă medico-oftalmologică, psihologică şi educaţională

• Indicii funcţionali ai vederii 4. NOSOLOGIE OFTALMOLOGICĂ • Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual • Clasificarea deficienţelor vizuale (nosologie

oftalmologică) 5. ETIOLOGIA DEFICIENŢELOR DE VEDERE

• Importanţa cunoaşterii etiologiei multifactoriale a deficienţelor de vedere

• Multicauzalitatea (etiologia) deficienţelor de vedere

6. BOLI OFTALMOLOGICE ÎN MEDIUL ŞCOLAR • Principalele boli oftalmologice

responsabile de deficienţa de vedere • Descrierea bolilor oftalmologice cele mai

frecvent întâlnite în mediul şcolar 7. DEPISTAREA ŞI DIAGNOSTICAREA

DEFICIENŢEI VIZUALE • Depistarea precoce şi explorarea primară a

vederii slabe • Diagnosticarea tipului şi gradului

deficienţei de vedere prin investigaţii funcţionale

• Psihodiagnoza şcolară – modalitate de cunoaştere a elevului deficient vizual

• Frecvenţa deficienţelor vizuale 8. ROLUL COMPENSĂRII ÎN

FUNCŢIONALIZAREA VEDERII SLABE ŞI ÎN CECITATE

• Compensarea – premisă şi modalitate de susţinere şi creştere a funcţionalităţii vederii slabe

• Tipuri de compensare • Compensarea în diferite tipuri de ambliopie • Compensarea în cecitate

9. PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII COPILULUI DEFICIENT VIZUAL ÎN PLAN

FIZIC ŞI NEUROFIZIOLOGIC • Particularităţi şi consecinţe ale deficienţei

vizuale în plan neurofiziologic şi psihofiziologic la ambliopi şi nevăzători

• Particularităţi şi consecinţe ale deficienţei vizuale în plan fizico-somatic şi psiho-motric

10. PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII COPILULUI DEFICIENT VIZUAL ÎN PLAN

SENZORIAL PERCEPTIV ŞI AL REPREZENTĂRII

• Particularităţi şi consecinţe ale deficienţei vizuale în plan senzorial-perceptiv

• Specificul reprezentărilor la ambliopi şi nevăzători

11. SPECIFICUL PROCESELOR PSIHICE SUPERIOARE LA COPILUL DEFICIENT VIZUAL

• Funcţionalitatea proceselor psihice superioare

• Specificul dezvoltării intelectuale • Specificul dezvoltării gândirii, memoriei şi

imaginaţiei • Specificul dezvoltării limbajului

12. SPECIFICUL PROCESELOR REGLATORII LA COPILUL DEFICIENT VIZUAL • Procesele voliţionale şi rolul lor în

integrarea psihosocială şi şcolară • Rolul motivaţiei. Motivaţia pentru învăţătură • Rolul atenţiei în învăţarea şcolară, în viaţa

cotidiană şi în integrarea psihosocială • Particularităţile dezvoltării socio-afective

13. ROLUL PERSONALITĂŢII ÎN COMPENSAREA DEFICIENŢEI VIZUALE ŞI ÎN INTEGRAREA

ŞCOLARĂ ŞI PSIHOSOCIALĂ • Specificul trăsăturilor de personalitate la

copilul ambliop şi nevăzător • Aspecte particulare ale comportamentului

deficienţilor vizual

14. EGALIZAREA ŞANSELOR COPIILOR DEFICIENŢI VIZUAL – ÎNTRE PROIECT ŞI

REALIZARE • Principiul egalizării şanselor • Integrarea şcolară şi profesională a

deficienţilor de vedere

• Bibliografie A. Suport de curs principal • Andronescu, A. - „Anatomia funcţională a sistemului nervos central“, EDP, Bucureşti, 1979. • Azumar, S. - „Approche psychopathologique de l’espace et de sa structuration“, Paris,

PUF, 1978. • Barande, R. et. al. - „Psychotérapie de groupe“, în „Encyclopédie Médico-Chirurgicale“,

1960, 37817, A10. • Bangerter, A. - „Traitement de l’amblyopie“, Charleroi, Héraly, 1953. • Barboza de Luz - „La psychopatologie dans le strabisme“, în „Revue d’ophtalmologie

sociale“, nr. 27-28/1952. • Bârzea, C. - „Metodele de examinare a lateralităţii senzoriale şi motrice“ în „Analele

Universităţii Bucureşti“ - seria „Pedagogie“, 1970 - 1971. • * * * „Cercetări asupra dezvoltării eficienţei vizuale a ambliopilor în condiţiile

antrenamentului vizual sistematic“ în „Raportul la Conferinţa naţională de psihologie“, Bucureşti, 1968.

• Cernea, P. - „Anomalii oculare congenitale“, Bucureşti, Editura Medicală, 1988. • Damaschin, D., Golu, M. - „Unele probleme privind importanţa teoretică şi practică a

compensaţiei“, în „Analele româno-sovietice“, seria Pedagogie-Psihologie, Bucureşti, 1961. • Damaschin, D. - „Defectologie. Teoria şi practica compensaţiei“, Buc., EDP, 1973. • Delthil, S. şi P. - „Le problème des enfants amblyopes“, în vol. „Les enfants et les

adolescents inadaptés“, Paris, Colin, 1968. • Didier, V., Duché, J. - „Psychothérapie de l’enfant“, Ed. Universitaire, Paris, 1967. • Dodwell, P. C. - „Studii despre analizatorul vizual“, în vol. „Orizonturi noi în

psihologie“, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1973. • * * * „Les enfants déficients visuels“, în „Les cahiers de l’enfance inadaptée“, nr. 4-5/1960. • Golu, M. - „Percepţie şi activitate“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. • Golu, P. - „Învăţare şi dezvoltare“, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975. • Golu, P. - „Stiluri de comunicare educaţională“ în „Tribuna învăţământului“ nr. 330 din

21.05.1996; 316 din 13.02.1996. • Ionescu, G. - „Psihoterapia“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. • Jones, J. W. - „The Visually Handicapped Child at Home and School“, Washington,

Government Printing Office, 1963. • Kulcsar, T. - „Factorii psihologici ai reuşitei şcolare“, Bucureşti, EDP, 1978. • Lazăr, A. - „Situaţii motivaţionale favorabile învăţării de tip şcolar“, Bucureşti, EDP, 1975. • Labregère, A. - „Aveugles et amblyopes“, în vol. „Les enfants et les adolescents

inadaptés“, A. Colin, Paris, 1968. • Lang, J. L. - „L’enfance inadaptée“, Paris, PUF, 1968. • De Laet, H. - „Cum interpretăm un examen ocular“, Bucureşti, Ed. Medicală, 1965.

• * * * „Les cahiers de l’enfance inadaptée“, Paris, PUF, nr. 253/1982. • Levy-Schoen, A. - „Les mouvements oculaires d’exploration“, în „L’Année

Psychologique“, 1967, 2, p. 569-594. • Lydon, W., Mc Graw, L. M. - „Concept Development for Visually Handicapped

Children“, AFB, New York, 1973. • Marcus, Stroe - „Empatia şi literatura“, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1994. • Neveanu, Popescu, P., Zlate, Mielu, Creţu, T. - „Psihologie şcolară“, Universitatea

Bucureşti, 1987. • Neveanu, P. P. - „Dicţionar de psihologie“, Bucureşti, Editura Albatros, 1968. • Neveanu, P. P., Golu, M. - „Sensibilitatea“, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970. • Nica, I., Vintanu, N. - „Progresul şcolar“, EDP, Bucureşti, 1978. • Oléron, P. - „L’éducation des défficients sensoriels“ în „Traité de psychologie“ de H.

Piéron, tôme IV, PUF, Paris, 1955. • Piaget, J. - „Les mecansimes perceptifs“, Paris, PUF, 1961. • Piaget, J., Inhelder, B. - „Psihologia copilului“, Bucureşti, EDP, 1970. • Preda, V. - „Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale şi aplicative“, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1988. • Preda, V. - „Psihologia deficienţilor vizuali“, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 1993. • Preda, V. - „Funcţionalitatea gândirii în condiţiile deficienţei vizuale“ în „Revista de

educaţie specială“ nr. 1-2, 1994, tom VI. • Predescu, V., Ionescu, G. - „Psihoterapia în grup“, în „Neurologie. Psihiatrie.

Neurochirurgie.“, nr. 15, 1(I)/1970, p. 49-50, 15, 3(II)/1970, p. 243-249, 15, 4 (III)/1970, p. 289-299.

• Rotte, Joanna, Koji,Yamamoto- „Autovindecarea ochilor“, Ed.Teora, Bucureşti, 1997. • Roth, W. - „Tiţologia. Psihologia deficienţilor vizuali“, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-

Napoca, 1973. • Rozorea, A. - „Deficienţii de vedere în relaţiile socio-umane“, în „Litera noastră“, nr.

1/1994. • Rozorea, A. - „Aspecte controversate în psihologia dezvoltării“, în „Recuperarea şi

integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1996. • Rozorea, A. - „Particularităţi şi modalităţi de optimizare a percepţiei vizuale la şcolarul mic

ambliop“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 2/1996. • Rozorea, A. - „Modalităţi de consolidare a reprezentărilor vizuale la elevul deficient de

vedere“, în „Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap“, nr. 1, 1997. • Rozorea, A. şi colab. - „Deficienţe senzoriale“, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997. • Rozorea, A. - „Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică“, Ed.

Pro Humanitate, Bucureşti, 1998. • Rozorea, A., Sterian, M. - „Visul - intimitatea spiritului“ în „Ştiinţă şi tehnică“, anul LI,

nr. 4/1999. • Rozorea, A., Sterian, M. - „Testul arborelui“, Editura Paideia, Bucureşti, 2000. • Stanciu, G. (coord.) - „Valori formative ale instruirii“, EDP, Bucureşti, 1971. • Şchiopu, Ursula - „Introducere în psiho-diagnostic“, Universitatea Bucureşti, 1976. • Şchiopu, Ursula, Verza, E. - „Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii.“, EDPRA, Bucureşti,

1995. • Şchiopu, Ursula - „Dezvoltarea operativităţii gândirii copiilor între 7 şi 11 ani“, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1966. • Ştefan, M. - „Educarea copiilor cu vedere slabă. Ambliopi“, E. D. P., Bucureşti, 1981. • Ştefan, M., Gheorghe, N., Mareş, D. - „Probleme ale dezvoltării capacităţii vizuale a

elevilor slab văzători“ în „Oftalmologia“ vol. IX, nr. 1/1969. • Ştefan, M. - „Aspecte psihologice ale fenomenelor compensatorii în ambliopie“ în

„Revista de psihologie“ nr. 2/1964. • Verza, E. - „Psihopedagogia integrării şi normalizării“ în „Revista de educaţie

specială“ nr.1/1992. • Verza, E. - „Psihopedagogie specială“, EDP-RA, Bucureşti, 1995.

• Vezin, L. - „Rôle de l’exemple dans l’identification des concepts et l’acquisition des connaissances“ in „Année Psychologique“, 1972, fasc. 2.

• Vianu, I. - „Introducere în psihoterapie“, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. • Vîgotski, L. S. - „Cercetarea dezvoltării noţiunilor ştiinţifice la copil“ în „Opere

psihologice alese“, vol. II, Bucureşti, EDP, 1972, p. 154-249. • Wlodarski, Ziemowit - „Legităţile psihologice ale învăţării şi predării“, în „Pedagogia

secolului XX“, EDP, Bucureşti, 1980. • Zamfirescu, Mărgescu, F., Marin, I. - „Recuperarea bolnavilor oculari“, Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 1990. • Zimkina, A. M. - „Mecanisme generale şi speciale ale compensării funcţiilor distruse la

om“ în „Probleme de pedagogie specială“, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1961.

• Zlate, M. - „Psihologia socială a grupurilor şcolare“, E. D. P., Bucureşti, 1972. B. Material de aprofundare • Anca Maria, D. (2003) – Metode şi tehnici de evaluare a copiilor cu cerinţe educative

speciale, Cluj-Napoca, P. U. C • Băban, A.(2000) – Strategii şi metode de cercetare calitativă. Interviul şi observaţia, în

Cogniţie, Creier, Comportament, vol.IV, nr. 3 - 4, Cluj Napoca • Bors, D. A., & Vigneau, F. (2001) – The effect of practice on Raven's Advanced

Progressive Matrices. Learning and Individual Differences, 13(4), p.291-312 • Chapman, K., Elisabeth & Stone Juliet, M. (1989) - „The Visually Handicapped Child in

Your Classroom“, London, SW, P1RT, Cassell • Hăvârneanu, C. (2000) – Cunoaşterea psihologică a persoanei, Posibilităţi de utilizare a

computerului în psihologia aplicată, Iaşi, Edit. Polirom • Lisievici, P. (2001) – Tehnici de evaluare educaţională, I – II, Bucureşti, Editura Titu

Maiorescu • Marcelli, D. (2003) – „Tratat de psihopatologia copilului“, Editura Fundaţiei Generaţia,

Bucureşti • Roch, L. J. - „Cum să facem exerciţiile senzoriale“, EDP, Bucureşti, 1976. • Verza, E., Verza, F. E. (coord.), (2011) - Tratat de psihopedagogie specială. București,

Editura Universitară • Verza, E. (2007) – Fundamentele Psihopedagogiei speciale, Bucureşti, Editura

Ministerului Educaţiei şi Cercetării • Wilmshurst, Linda (2007) – „Psihopatologia copilului, fundamente“, Editura Polirom,

Iaşi • Winnicot, D.W. (2006) – „Joc şi realitate“, Editura Trei, 2006 • Vrăjmaş, Ecaterina – „Consilierea şi educaţia părinţilor“, Editura Aramis, Bucureşti, 2002 • Zazzo, R. (1969) – „Manuel pour l’examen psychologique de l’enfant“, Neuchatel,

Delachaux et Niestlé C. Alte surse utile • Site-uri educaționale • Surse bibliografice opționale

Seminar Metode de predare Observaţii 1. Aspecte definitorii, etiologia și taxonomia deficienţelor. Rolul depistării precoce

• Studiul individual • Tehnicile audiovizuale (Prezentare

Power Point, Prezentare filme, Prezentare materiale audio)

• Joc de rol • Studii de caz • Realizare de „profile“ psihologice

şi psihosociale • Clarificări conceptuale – prin

analiză pe text • Elaborarea de profile psihologice

individuale (studii de caz) şi de grup (în funcţie de natura, gravitatea, prognosticul deficienţei / deficienţelor copiilor cu CES)


2. Tiflopsihopedagogia – ştiinţă de ieri şi de azi 3. Tiflopsihopedagogia – ştiinţă de ieri şi de azi 4. Cercetări teoretice şi aplicative în tiflopedagogie 5. Accepţiuni conceptuale ale deficienţei vizuale 6. Etiologia deficienţelor de vedere 7.Boli oftalmologice grave şi cu

frecvenţă relativ redusă care produc deficienţe asociate, printre care şi deficienţa de vedere

8. Indicatori empirici cu rol în depistarea timpurie a deficienţei de vedere

9. Instrumente şi tehnici adaptate pentru diagnosticarea deficienţei de vedere

10. Specificul compensării în cazul deficienţei de vedere / deficienţelor asociate. Rolul proceselor psihice superioare în procesul compensării 11. Studii de caz (referitoare la procesualitatea psihică şi la personalitatea deficientului de văz, la diferite vârste) 12. Exemplificări ale rolului proceselor psihice superioare în procesul compensării 13. Consilierea părinţilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi relaţia instituție educațională – familie 14. Exemple de bune practici în integrarea şcolară şi profesională a deficienţilor de vedere

Bibliografie – idem bibliografie curs




10. Evaluare

Criterii de evaluare

Metode de evaluare

Pondere din nota

finală • participare interactivă la curs / seminar şi feed-

back oral Calitatea activității seminariale: • referate (unul obligatoriu) din lectura de



• discuţii tematice în seminar • traduceri din texte inedite • demonstraţii practice • studii de caz • realizarea de proiecte personale (de evaluare /


oră de pe Internet • iniţiative personale în experimentarea unor tehnici

psihoterapeutice • prezentarea unor studii de caz • prezența activă la cursuri / seminarii



întrebărilor • contribuții

clarificatoare • comentarii

pertinente • participare

activă • prezentarea de

referate, materiale elaborate



pertinente


FISA DISCIPLINEI



2.1.Denumirea disciplinei PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DEFICIENTE NEUROMOTORII

2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de


disciplinei Ob




1



10

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 8 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 70 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4


4.1. de curriculum Introducere in psihodiagnosticul special, Fundamentele psihopedagogiei speciale, Psihologia copilului

4.2. de competenţe nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului amfiteatru, videoproiector, tabla/flipchart 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului sala de curs/amfiteatru, videoproiector,

tabla/flipchart


• Operaționalizarea conceptelor de bază utilizate în identificarea și instruirea diferențiată a copiilor cu deficiență neuromotorie.

• Definirea, clasificarea și identificarea principalelor caracteristici ale sindroamelor neurologice.

• Identificarea principalelor semne diagnostice specifice tulburărilor neuromotorii.

• Selectarea și individualizarea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite în intervenția psihopedagogică și recuperarea persoanelor cu handicap neuromotor.

• Utilizarea adecvată a cunoștințelor fundamentale din psihopedagogia handicapului neuromotor în vederea proiectării şi dirijării activităţii, a compensării şi stimulării funcţiilor deficitare.

• Facilitarea incluziunii școlare, profesionale și sociale a persoanelor cu deficiență neuromotorie.


• Aplicarea principiilor și normelor de deontologie profesională în relație cu drepturile și demnitatea persoanelor cu dizabilități neuromotorii.

• Formarea unor modalităţi de relaţionare adecvate cu persoanele care manifestă dizabilităţi neuromotorii

• Implicarea studenţilor în relaţii de parteneriat cu instituţii care au în vedere recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap neuromotor



Însușirea temeinică de către studenți a cunoștințelor fundamentale ale psihopedagogiei handicapului neuromor

7.2. Obiectivele specifice • Formarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor cu privire la mecanismele ce caracterizează activitatea motrică

• Însuşirea de cunoştinţe cu privire la patologia neurologică.

• Cunoașterea principalelor caracteristici ale sindroamelor neurologice.

• Formarea capacităţii de diagnoză a tulburărilor neuromotorii.

• Cunoaşterea tehnicilor, procedeelor şi a metodelor folosite în recuperarea persoanelor cu handicap neuromotor.

• Dezvoltarea capacităţii de proiectare şi dirijare a activităţii cu handicapaţii neuromotor, în vederea compensării şi stimulării funcţiilor deficitare.

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare

Observaţii

1. Obiectul, domeniul de aplicație și metodele psihopedagogiei handicapului neuromotor

Prelegere interactivă Suport de curs, bibliografie obligatorie

2. Concepte specifice psihopedagogiei handicapului neuromotor



3. Organizarea mișcărilor. Rolul structurilor corticale în realizarea mișcarilor



4. Tipuri de reflexe și rolul lor în dinamica SNC Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


5. Stadiile dezvoltării neuromotorii la copilul normal Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


6. Reacțiile statice generale Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


7. Relația dintre scoarța cerebrala și formațiunile reticulare



8. Mișcările automate Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


9. Infirmitățile motorii de origine cerebrală. Bolile neuronului motor central

Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz


10. Bolile neuronului motor periferic Prelegere interactivă, prezentare powerpoint, studiu de caz


11. Alte boli ale sistemului nervos Prelegere interactivă, prezentare powerpoint


12. Principii generale în recuperarea persoanelor cu dizabilități neuromotorii



13. Metode și procedee de educare și reeducare neuromotorie



14. Recapitularea noțiunilor de bază. Clarificări. Problematizare, dezbatere structurată


Bibliografie A. Suport de curs principal Oprișan, Emilia, (2015). Deficiențele neuromotorii. Concepte fundamentale din perspectivă psihopedagogică. București, Editura Universității din București B. Material de aprofundare Ciubotaru, V.G., Avram, E., (coord.), (2009), Neuroștiința dizabilității, București: Ed. Universitară Cucu, M., (2010), Psihomotricitatea, abordari psihofiziologice si psihopedagogice, Chisinau: Centrul Editorial Poligrafic Medicin5

Moțet, D., (2001), Psihopedagogia recuperarii handicapurilor neuromotorii, București: Ed. Fundatiei Humanitas

Moțet, D., (2010), Enciclopedia de kinetoterapie, vol 1 și 2, București: Ed. Semne

Radu, I. D., Ulici, Ghe., (2003), Evaluarea si educarea psihomotricitatii, București: Ed. Fundatiei Humanitas

Seminar Metode de predare Observații 1. Normalitate și mișcare (mișcarea ca formă

de manifestare a materiei, a organismelor vii)

Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale (prezentare power point, prezentare filme, studii de caz)


2. Actul reflex și mișcarea reflexă Dezbatere asistată, tehnici audiovizuale


3. Descriere și exemplificare a controlului centrilor superiori



4. Descrierea și importanța cunoșterii principalelor stadii de dezvoltare normală neuromotorie la copil



5. Mecanisme, clasificare și conținut ale reacțiilor statice generale



6. Cauze, diagnosticare și măsuri terapeutice în I.M.C.



7. Organizarea terapiei și reeducării în deficiențele neuromotorii



Bibliografie suplimentară: *** ANEXA 8 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.5235 / 01.09.2008, Psihodiagnoză, consiliere, terapie și programe de intervenție, Programa școlară clasele I-X Aldwin, C. M., 2007, Stress, Coping and Development. An Integrative Perspective. New York: Guilford Press. Allen, J. C., 2013, Emotional Intelligence. Speedy Publishing Apostol L., Vlad T., Ţopa E., Roman I., (1992) Bazele teoretico-metodice ale kineziterapiei, Evaluarea neuromioartrokinetică; Evaluarea funcţională cardiorespiratorie, Bucureşti: Editura Omnia.

Băban, A, (coord.), 2001, Consiliere educaţională - ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Ed. Psinet Baciu C., 1977. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor, Bucureşti: Editura Sport turism Băjenaru, O., (coord), 2011, Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie. București: Editură Medicală Amaltea. Beers, M.H., Berkow, R., (ed.), 2002, Manualul Merck, ed. a XVIII-a, 1999, Merck Research Laboratories, divizia Merck & Co., Inc. Whitehouse Station, N.J., București: Editura Bic All Berrocal, P. F. & Pacheco, N. E., 2005, La inteligencia emocional y la educacion de la emociones desde el Modelo de Mayer y Salovey. Revista Interuniversitaria de Formacion del Profesorado, 19(3) 63-93. Bolte Taylor, J., 2011, Revelații despre creier. București: Curtea Veche. Botiş, A., Tărău, A., 2004, Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti. Cluj-Napoca: Ed. ASCR Brolin Donn E., 1992, Vocational preparation of persons with handicaps. Second edition, Ohio: Charles E. Merrill Publishing Company Buică Belciu, C., 2004, Bazele defectologiei. București: Aramis Carantină, D. I., 1998, Integrarea şcolară a copilului cu handicap fizic. Iaşi: Polirom Carantină, D., Deficiența neuromotorie, în Verza. E, Verza. Fl, (coord.), 2011, Tratat de psihopedagogie specială. București: Editura Universității din Bucureşti. Castillo, F., 2012, El binomio discapacidad-enfermedad. Un análisis crítico. Revista internacional de humanidades medicas, 1(1), 61-71 Castillo, F., 2012, El binomio discapacidad-enfermedad. Un análisis crítico. Revista internacional de humanidades medicas, 1(1), 61-71. Chircev A., Salade D., 1976, Contribuţii la dezvoltarea principiilor de O.S.P. Bucureşti: E.D.P. Chircev A., Salade, D., 1976, Orientarea şcolară şi preorientarea profesională. Bucureşti: E.D.P. CIF – Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății, 2004, OMS Geneva, București: Editura MarLink Cinteză, D., 2003, Recuperarea precoce a bolnavilor cu AVC și boală cardiacă. (Teză de doctorat) București: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” Cojocari, D., 2014, Recuperarea coordonării și a echilibrului în activitățile psihomotrice de bază la persoanele după accident vascular cerebral prin tehnici de biofeed-back stabilografic (Teză de doctorat). Chișinău: Universitatea de Educație Fizică și Sport a Republicii Moldova. Corddun, M. (1999), Kinetologie medicală. Bucureşti: Editura AXA Cosman, D., 1999, Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială. Cluj-Napoca: Cosmovici, A., Iacob, L., 1998, Psihologie şcolară. Iaşi: Ed. Polirom Crenshaw, D.A., Stewart, A.L. (coord.), 2015, Play Therapy - a comprehensive guide to theory and practice. New York: The Guigford Press. Crețu, C., 2008, Motricitatea, condiție a dezvoltării fizice. Câmpulung: Ed. Mușcel 2000 Cristu Leonida, (1988), Leziuni fracturare ale oaselor diafizare ale membrelor la copii, Bucureşti: Editura Medicala Dattilio & Freeman, 2000, Cognitive behavioral strategies in crisis intervention. New York: Editura Guilford Press De Peretti, A., Legrand, J-A., Boniface, J., 2001, Tehnici de comunicare. București: Ed. Polirom De Burgh, J., 2014, Ghidul corpului uman, București: Editura Niculescu Doinișteanu, M., Năstac, E., 2009, Tehnici de lucru prin arte combinate. Bacău: F.S.C.E. Dopfner, M., Schurmann, S., Frolich, J., 2002, Program terapeutic pentru copii cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic şi opozant. Cluj-Napoca: Ed. RTS Dopfner, M., Schurmann, S., Lehmkuhl, G., 2004, Copilul hiperactiv şi încăpăţânat - Ghid de intervenţie pentru copiii cu tulburări hiperchinetice şi opoziţionale. Cluj-Napoca: Ed. ASCR

Drăgan I., - Dicţionar de O.S.P, Bucureşti, E.D.P. 1996; Dragnea, A., Bota, A., 1999, Teoria activitatilor motrice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică Editura Risoprint Ene, S., 2005, Cum reacţionăm la stress - Tulburări psihice somatoforme şi disociative. București: Ed. Polirom Epuran, M., 1976, Psihologia educației fizice. Craiova: Sport-Turism. Epuran, M., 2000, Asistența psihologică în kinetoterapie (note de curs). Cluj: Facultatea de Educație Fizică și Sport. Epuran, M., 2002, Probleme psihologice ale durerii în sport. În Revista Șiința Sporturilor, nr. 29. Epuran, M., 2004, Psihologia jocurilor și activităților recreative și de timp liber. Bacău: Facultatea de Educație Fizică și Sport. Epuran, V., 1973, Jocuri de mișcare. București: I.E.F.S. Escobedo, P. S., 2006, Discapacidad, familia y logro escolar. Revista Iberoamericana de Educación, 40(2), 1-10. France, K., 1990, Crisis Intervention: A handbook of immediate person to person help. Springfield, IL: Charles C Thomas. Gheorghe, V., Criveanu, N., Drăgulinescu, A., 2007, Efectele micului ecran asupra minţii copilului. – București: Ed. Prodrom – Asociaţia Pentru Apărarea Familiei şi Copilului Gherguț, A., 2005, Sinteze de psihopedagogie specială. Iași: Polirom. Gherguț, A., 2007, Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri si examene de obtinere a gradelor didactice. Ed a II-a, Iași: Polirom. Ghivirigă, M., 1974, Tendinţe actuale ale orientării şcolare şi profesionale. Bucureşti: E.D.P. Moțet, D., 2001, Psihopedagogia recuperării hanidicapurilor neuromotorii. București: Humanitas. Moțet, D., 2001, Psihopedagogia recuperării hanidicapurilor neuromotorii. București: Humanitas. Moțet. D., (2011), Kinetoterapia in beneficiul copilului. Corectarea deficiențelor fizice la copii, București: Editura Semne Neagoe M., 2002, Psihopedagogia adaptării şi problematica anxietăţii şcolare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas Nicola, I., 1974, Microsociologia colectivului de elevi. București: E.D.P. Ochiană, G., 2005, Ludoterapia în recuperarea handicapului neuro-psiho-motor (Teză de doctorat). București: Academia Națională de Educație Fizică și Sport. Ollendic T.H., şi. Schroeder C.S., 2003, Encyclopedia of Pediatric and Child Psychology. New York: Klewer Academic/ Plenum Publishers. Oprisan, E., 2011, Studiu asupra implicațiilor stresului psihic în dezvoltarea copiilor. București: Editura Universitară Păun, E., 1999, Şcoala o abordare sociopedagogică: Iaşi: Editura Polirom Păunescu, C., Mușu, I., 1990, Recuperarea medico-patologică a copilului handicapat mintal. București: Editura Medicală. Pendefunda, Ghe., Stefanache F., Pendefunda, L., 1978, Semiologie neurologică. București: Editura Medicală. Petermann, F., Petermann,U., 2006, Program terapeutic pentru copiii agresivi. Cluj-Napoca: Ed. RTS Popescu, V., (2001), Paraliziile cerebrale, Neurologie pediatrică, vol.1, București: Ed. Medicală Popescu-Neveanu, P., 1978, Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Albatros. Popovici, D.V. (coord.), 2009, Intervenţia recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi multiple. Chişinău: Ruxandra Racu, A., et al., 2006, Intervenţia recuperativ-terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi multiple. Chişinău: Pontos.

Racu, A., Racu, S., 2013, Dicționar enciclopedic de psihopedagogie specială, Chișinău: Tipografia Centrală Radu Gh., (coord.), 1999, Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap. Bucureşti: Pro Humanitate. Radu, I.D., 2000, Educația psihomotorie a deficienților mintal - îndrumător metodic. București: Pro Humanitate Radu, I.D., Ulici, Ghe., 2003, Evaluarea și educarea psihomotricității. București: Humanitas Robănescu N., (1976), Readaptarea copilului handicapat fizic, București: Ed. Medicală Robănescu, N., 1992, Reeducarea neuro-motorie, București: Editura Medicală Robănescu, N., 1992, Reeducarea neuro-motorie, București: Editura Medicală Roşan, A., 2006, Violenţa juvenilă şcolară - teorie, prevenţie şi intervenţie integrativă. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană Rozorea, A., Specificul intervențiilor psihologice în activitatea de recuperare a persoanelor în dificultate, în Verza. E, Verza. Fl, (coord.), 2011, Tratat de psihopedagogie specială. București: Editura Universității din Bucureşti. Rusu, C-tin., 1997, Deficienţă, incapacitate, handicap. Bucureşti: ProHumanitate. Sauve, C., 2006, Copilul hiperactiv - Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie. București: House of Guides Schmidt-Neven, R., 2010, Core Principles of Assessment and Therapeutic Communication with Children, Parents and Families: Towards the Promotion of Child and Family Wellbeing. New York: Routledge Schreuera, N., Rimmermanb, A. & Sachsa, D., 2006, Adjustment to severe disability: constructing and examining a cognitive and occupational performance model. International Journal of Rehabilitation Research 29(00), 1-7. Seamon, J.G., și Kenrick, D.T., 1992, Psychology, New-Jersey: Prentice-Hall, Inc. Simu, M., 2001, Sindroame parietale. Timișoara: Mirton Simu, M., 2007, Curs de neurologie. Timișoara: Mirton Stassen Berger, K., 1980, The Developing Person, New-York: Worth Publishers, Inc. Tomşa, Gh., 1996, Dicţionar de orientare şcolară şi profesională. Bucureşti: Ed. Afelin Tomşa, Gh., 1999, Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti: Casa de Eitură şi Presă Viaţa românească Tomșa, Gheorghe (2003), Consilierea și orientarea în școală. București, Editura Credis Verza, E., Verza, Fl., (coord.), 2011, Tratat de psihopedagogie specială. București: Editura Universității din Bucureşti. Voiculescu, I. C. (1971), Anatomia şi fiziologia omului, ediţia a IV-a, București: Editura Medicală Vrășmaș, T., Daunt, P., Mușu, I., 1996, Integrarea în comunitate a copiilor cu cerințe educative speciale. Unicef, România Ziglar, Z., 2000, Putem creşte copii buni într-o lume negativă! București: Ed. Curtea-Veche Zoltan, P., 2004, Kinetoterapie în neuropediatrie. Oradea: Arionda


Conţinuturile au fost elaborate în conformitate cu necesitățile de pregătire a specialiştilor din domeniul diagnosticării, educării şi recuperării persoanelor cu dizabilităţi neuromotorii şi cu orientările teoretice şi practice actuale în sfera psihopedagogiei handicapului neuromotor.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1. Criterii de evaluare



10.4. Curs Răspuns corect la itemii de examinare

Examen scris 70


Activitate de prezentare a unor scheme, lucrări individuale, hărţi anatomice, studii de caz

Evaluare orală individuală sau de grup

30


Însuşirea noţiunilor de bază vizând termenii, principalele forme de patologie, manifestarea lor şi metodologia de recuperare Activitate de studiu individual în scopul consolidării cunoştinţelor fundamentale

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCATIEI 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


30

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum • Nu este cazul 4.2. de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • sala de curs

• videoproiector



C1.1 Analiza comparativă a principalelor modalităţi de diagnoză a persoanelor cu handicap, a principiilor de aplicare şi utilizarea adecvată a acestora în diverse situaţii de evaluare a copiilor, tinerilor şi adulţilor cu CES C1.2 Operaţionalizarea conceptelor de bază utilizate în psihodiagnoza persoanelor cu CES şi interpretarea rezultatelor evaluării psihopedagogice, a instrumentelor şi metodologiei utilizate C1.3 Identificarea şi principalelor metode de diagnoză şi aplicarea adecvată a acestora în vederea realizării unei experize raportate la categoria de deficienţă/handicap, la context si la unicitatea dezvoltarii umane individuale. C1.4 Evaluarea critică şi constructivă a metodelor de psihodiagnoză pentru selectarea eficientă a metodelor de evaluare în funcţie de factorii contextuali, de mediu, de tipul şi gravitatea deficienţei, precum şi a rezultatelor evaluării psihopedagogice. C1.5 Stabilirea tipurilor de evaluare în concordanţă cu momentul învăţării şi cu etapele procesului de recuperare, pe baza utilizării metodologiilor consecrate C2.1 Definirea, clasificarea şi alegerea metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în intervenţia psihopedagogică C2.2 Interpretarea adecvata a cunostintelor teoretice in vederea elaborarii unor programe intervenţie psihopedagogică adaptate tipului şi gradului deficienţei C2.3 Utilizarea principiilor de bază în verderea elaborării programelor de intervenţie personalizată, a adaptări curriculare pentru copiii cu CES în funcţie de nevoile specifice şi particularităţile acestora. C2.4 Evaluarea periodică a programelor de intervenţie psihopedagogică în vederea relizării unor eventuale corecţii ale acestora C2.5 Elaborarea unor modalităţi de intervenţie în vederea recuperării persoanelor cu CES prin aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor consacrate în domeniu


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Încadrarea psihopedagogiei speciale a copiilor supradotati în contextul

disciplinelor psihopedagogice, educaţionale şi sociologice, vizând cunoaşterea problematicii referitoare la aceştia, la integrarea lor şcolară şi socială;

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea dezvoltării psihice şi a trăsăturilor diferenţiatoare ale copiilor supradotati, de asemenea printr-o abordare comparativă.

• Analiza particularităţilor dezvoltării psihice a copiilor cu supradotati, sub influenţa activităţilor de instruire si educayie.

• Evidenţierea perspectivelor de dezvoltare a copiilor supradotati, în vederea pregătirii lor pentru muncă, pentru integrarea socială.


Observaţii

1 Obiectul, domeniul de aplicaţie şi metodele psihopedagogiei supradotaţilor 2 Repere istorice în apariţia şi dezvoltarea psiho-pedagogiei supradotaţilor ca disciplină ştiinţifică 3 Delimitări conceptuale; analiză comparativă critică a termenilor ştiinţifici şi a celor livreşti 4 Principii, metode şi strategii de identificare a copiilor supradotaţi şi talentaţi 5 Instrumente utilizate în depistarea supradotării şi talentului; Total Talent Portfolio 6 Structura şi funcţiile aptitudinilor speciale; relaţia dintre aptitudinile speciale şi motivaţie 7 Trăsături definitorii ale personalităţii copiilor supradotaţi şi talentaţi; dezvoltare asincronă 8 Dubla excepţionalitate: supradotare şi dizabilitate (e.g. tulb. de învăţare, deficienţe fizice/senzoriale) 9 Modalităţi de accelerare educaţională pentru elevii supradotaţi şi talentaţi 10 Modele de îmbogăţire curriculară pentru copiii supradotaţi şi talentaţi; modalităţi de grupare 11 Consilierea şi orientarea şcolară şi vocaţională a copiilor supradotaţi şi talentaţi 12 Formarea personalului didactic specializat în educaţia diferenţiată a copiilor supradotaţi/talentaţi 13 Planul educaţional personalizat: principii şi finalităţi, structură, relaţii între secvenţa evaluativă şi cea instrucţională; răspuns la intervenţie (RTI) 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii

Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,) Conferinţă Studiu individual Tehnicile audiovizuale (Prezentare Power Point,)

Bibliografie A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Psihopedagogia supradotaţilor: introducere in G.A.T.E. (Gifted and Talented Education) (suport de

curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare Alvino, J., Wieler, J. (1979). How standardized testing fails to identify the gifted and what teachers can do about it. Phi

Delta Kappan, 61, 106-109. Anastasi, A. (2007). Differential psychology. New York: Macmillan. Baldwin, A. Y. (1984). Baldwin Identification Matrix 2 for the identification of gifted and talented. New York: Royal

Fireworks. Baum, S., Owen, S. V., Dixon, J. (1991). To be gifted and learning disabled: From identification to practical intervention

strategies. Mansfield Center, CT: Creative Learning Press. Baum, S. M., Renzulli, J. S., Hébert, T. P. (1995). Reversing underachievement: Creative productivity as a systematic

intervention. Gifted Child Quarterly, 39(4), 224-235 Bejat, M. (1971). Talent, inteligenţă, creativitate. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică. Benito, Y., Alonso, J. (2003). Educarea copilului talentat (trad. rom.) Iaşi: Polirom. Berger, S. (1989). College planning for gifted students. Reston, VA: The Council for Exceptional Children. Bogdan, T. (coord.) (1978). Copiii capabili de performanţe superioare. Bucureşti: E.D.P.

Boodoo, G. M., Bradley, C. L., Frontera, R. L., Pitts, J. R., Wright, L. B. (1989). A survey of procedures used for identifying gifted learning disabled children. Gifted Child Quarterly, 33(3), 110-114.

Brody, L. E., Benbow, C. P. (1987). Accelerative strategies. How effective are they for the gifted? Gifted Child Quarterly, 31, 105-110.

Brody, L. E., Mills, C. J. (1997). Gifted children with learning disabilities. Journal of Learning Disabilities, 30(2), 282-297. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Buică, C. B., Popovici, D. V. (2014). Being twice exceptional: Gifted students with learning disabilities. Procedia – Social

and Behavioral Sciences, 127, 519-523. doi: 10.1016/j.sbspro.2014.03.302 Clark, B. (1992). Growing-up gifted (ed. a patra). New York: Macmillan. Creţu, C. M. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat – Ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor

cu disponibilităţi aptitudinale înalte (vol. I). Iaşi: Polirom. Csikszentmiháyi, M., Robinson, R. E. (1986). Culture, time and development of talent. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson

(coord.), Conceptions of giftedness (pp. 264-284). New York: Cambridge University Press. Coleman, M. R., Harradine, C., King, E. W. (2005). Meeting the needs of students who are twice exceptional. Teaching

Exceptional Children, 38(1), 5-6. Daniels, P. R. (1983). Teaching the gifted/learning disabled child. Rockville, MD: Aspen Systems Corporation. Dabrowski, K. (1972). Psychoneurosis is not an illness. London: Gyrf. Dabrowski, K., Piechowski, M. M. (1977). Theory of levels of emotional development (Vol. 1 şi 2). Oceanside, NY: Dabor

Science. Davis, G. A., Rimm, S. B. (1989). Education of the gifted and talented (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. Eisenberg, D, Epstein, E. (1981). The discovery and development of giftedness in handicapped children. Orlando, FL:

CEC-TAG National Topical Conference on the Gifted and Talented Child. Feldhusen, J. F. (1986). A new conception of giftedness and programming for the gifted. Illinois Council for the Gifted

Journal, 5, 2-6. Feldhusen, J. F., Kolloff, M. B. (1978). A three-stage model for gifted education. Gifted/Creative/Talented Journal, 1(2-5),

53, 58. Feldhusen, J., Koloff, P. B. (1986). The Purdue three-stage model for gifted education at the elementary level. In J. S.

Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp.126-152). Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.

Feldhusen, J., Robinson, A. (1986). The Purdue secondary model for gifted and talented youth. In J. S. Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp. 153-179). Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.

Feuerstein, R. (1980). Instrumental enrichment: An intervention program for cognitive modificability. Baltimore, MD: University Park Press.

French, J. N. (1982). The gifted learning disabled child: A challenge and some suggestions. Roeper Review, 4(3), 19-21. Fox, L. H., Brody, L. (1983). Models for identifying giftedness: Issues related to the learning disabled child. In L. H. Fox, L.

Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children: Identification and programming (pp. 101-116). Austin, TX: PRO-ED.

Gagné, F. (1993). Constructs and models pertaining to exceptional human abilities. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 69-87). Oxford: Pergamon Press.

Gagné, F. (1995). From giftedness to talent: A developmental model and its impact on the field. Roeper Review, 18(2), 103-111.

Gallagher, J. J. (1991). Programs for gifted students: Enlightened self-interest. Gifted Child Quarterly, 35(4), 177-178. Gallagher, J. J. (2004). Public policy in gifted education. Charlotte, NC: Corwin Press. Galton, F. (1869/1976). Hereditary genius. In A. Rothenberg şi C. Hausman (coord.), The creativity question (pp. 42-47).

Durham, NC: Duke University Press. Gowan, J. C. (1974). Development of the psychedelic individual. Northridge, CA: John Curtis Gowan. Heller, K. A. (2004). Identification of gifted and talented students. Psychology Science, 46(3), 302-323. Hollingworth, L. S. (1926). Gifted children: Their nature and nurture. New York: Macmillan. Hollingworth, L. S. (1942). Children above 180 IQ. New York: World Books. Jigău, M. (1994). Copiii supradotaţi. Bucureşti: Ed. Ştiinţă şi Tehnică. Kerr, B. (1991). Handbook for counseling gifted and talented. Alexandria, VA: American Association for Counseling and

Development King, E. W. (2005). Addressing the social and emotional needs of twice-exceptional students. Council for Exceptional

Children, 28(1), 16-20.

Krochak, L. A. Ryan, T. G. (2007). The challenge of identifying gifted/learning disabled students. International Journal of Special Education, 22(3), 44-53.

Lyon, G. R. (1989). IQ is irrelevant to the definition of learning disabilities: A position in search of logic and data. Journal of Learning Disabilities, 22, 504-506, 512.

Marland, S. P, Jr. (1972/1993). Education of the gifted and talented. Report to the Congress of the United States by the US Commissioner of Education. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 849-864). Londra: Pergamon Press.

Maslow, A. (1954). Motivation and personality. New York: Harper & Row. McCoach, D. B., Kehle, T. J., Bray, M. A., Siegle, D. (2001). Best practices in the identification of gifted students with

learning disabilities. Psychology in the Schools, 38(5), 403–411. Mönks, F. J. (1992). Development of the gifted child: The issue of identification and programmimg. In F. J. Mönks şi W.

Peters (coord.), Talent for the future (pp. 191-202). Maastricht: Assen. Mönks, F. J., Pflüger, R. (2005). Gifted education in 21 European countries: Inventory and perspective. Nijmegen:

Radboud University Nijmegen. Neihart, M. (2007). The socioaffective impact of acceleration and ability grouping: Recommendations for best practice.

Gifted Child Quarterly, 51(4), 330-341 Olson, R. K. (1985). Disabled reading processes and cognitive profiles. In D. B. Gray şi J. F. Cavanaugh (coord.),

Biobehavioral measures of dyslexia (pp. 215-244). Parkton, MD: York Press. Popovici, D. V., Balotă, A. (2004). Introducere în psihopedagogia supradotaţilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas. Renzulli, J. S. (1977). The enrichment triad model: A guide for developing defensible programs for the gifted and talented.

Mansfield Center, CT: Creative Learning Press. Renzulli, J. S. (1978). What makes giftedness? Phi Delta Kappan, 60, 180-184, 261. Renzulli, J. S. (1983). Rating the behavioral characteristics of superior students. Gifted/Creative/Talented Journal, 19, 30-

35. Renzulli, J. S. (1986).The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity. In R. J.

Sternberg şi J. E. Davidson (coord.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92). Cambridge: Cambridge University Press. Rogers, K. B., Kimpston, R. D. (1992). Acceleration: What we do vs. what we know. Educational Leadership, 50(2), 58-61. Schiff, M. M., Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (1981). Scatter analysis of WISC-R profiles for learning disabled children

with superior intelligence. Journal of Learning Disabilities, 14, 400-404. Seligman, M. E. P. (1972). Learned helplessness. Annual Review of Medicine, 23, 407-412. Senf, G. M. (1983). The nature and identification of learning disabilities and their relationship to the gifted child. In L. H.

Fox, L. Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children (pp. 37-49). Austin, TX: PRO-ED. Silverman, L. K. (1989). Invisible gifts, invisible handicaps. Roeper Review, 12, 37-42. Silverman, L. K. (1993). Counseling needs and programs for the gifted. In K. Heller, F. Mönks şi A. H. Passow (coord.),

The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 631-647). Oxford: Pergamon Press.

Silverman, L. K. (coord.) (1997a). Counseling the gifted and talented. Denver CO: Love. Silverman, L. K. (1997b). The construct of asychronous development. Peabody Journal of Education, 72(3-4), 36-58. Silverman, L. K. (2000). The two-edged sword of compensation: How the gifted cope with learning disabilities. In K. Kay

(coord.), Uniquely gifted: Identifying and meeting the needs of the twice-exceptional student (pp. 153–159). Gilsum, NH: Avocus.

Stănescu, M. L. (2002). Instruirea diferenţiată a supradotaţilor. Iaşi: Polirom. Sternberg, R. J. (Ed.) (1985). Conceptions of giftedness. Cambridge: Cambridge University Press. Sutter, D. P., Wolf, J. S. (1987). Issues in the identification and programming of the gifted/learning disabled child. Journal

for the Education of the Gifted, 10(3), 227-237. Tannenbaum, A. J. (1983). Gifted children: Psychological and educational perspectives. New York: Macmillan. Tannenbaum, A. J. (1986). Giftedness: a psychosocial approach. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson (Eds.), Conceptions

of giftedness (pp. 21-52). New York: Cambridge University. Taylor, C. W. (1964). Creativity, progress and potential. New York: McGraw-Hill. Terrasier, J.-C. (1985). Dysynchronic – uneven development. In J. Freeman (coord.), The psychology of gifted children (pp.

265-274). New York: Wiley. Torrance, E. P. (1979). Creativity and its educational implications for the gifted. In J. C. Gowan, J. Khatena şi E. P. Torrance (coord.), Educating the ablest: A book of readings on the education of gifted children (ed. a doua) (pp. 298-312). Itasca IL: Peacock. Torrance, E. P. (1982). Growing up creatively gifted with learning disabilities. In W. M. Cruickshank şi J. W. Lerner (coord.),

Coming of age: The best of ACLD (Vol. 3) (pp. 24-35). Syracuse, NY: Syracuse University Press. Van Tassel-Baska, J. (1986). Acceleration. In C. J. Maker (coord.), Critical issues in gifted education: Defensible programs

for the gifted (pp. 179-196). Rockville, MD: Aspen. Van Tassel-Baska (1992). Planning effective curriculum for gifted learners. Denver, CO: Love. Van Tassel-Baska, J. (1993). Theory and research on curriculum development for the gifted. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi

A. H. Passow (coord.), The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 365-386). Londra: Pergamon Press.

Vernon, P. E. (1971). The structure of human abilities. Londra: Methuen. Waldron, K. A., Saphire, D. G. (1990). An analysis of WISC-R factors for gifted students with learning disabilities. Journal

of Learning Disabilities, 23, 491-498. Webb, J. T., Meckstroth, E. A., Tolan, S. S. (1982). Guiding the gifted child: A practical source for parents and teachers.

Columbus, OH: Ohio Psychology. Webb, N., Dietrich, A. (2005). Gifted and learning disabled: A neuropsychologist’s perspective. Gifted Education

Communicator, 36, 3-4. Whitmore, J. (1980). Giftedness, conflict, and underachievement. Boston: Allyn & Bacon. Yerkes, R. M., Dodson, J. D. (1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit-formation. Journal of

Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459-482. Zisulescu, Şt. (1971). Aptitudini şi talente. Bucureşti: E.D.P. C. Alte surse utile http://gcq.sagepub.com/ http://www.eric.ed.gov http://www.nagc.org http://www.cec.sped.org http://www.hoagiesgifted.org http://gtworld.org/ http://www.davidsongifted.org/ http://www.apa.org/ed/schools/gifted/websites.aspx http://www.prometheussociety.org http://www.megafoundation.org/Ultranet/scores.htm http://www.mensa.org/ http://www.mensa.org/country/romania http://www.supradotati.ro/ http://giftededu.org/ http://giftededu.ro/ http://www.triplenine.org/ http://www.high-iq.net/ http://www.paulcooijmans.com/iqsocieties/grail.html http://www.gigasociety.com/ http://www.megafoundation.org/ProgramsandProjects.html http://www.intertel-iq.org/ http://www.innovativelearning.com/teaching/gifted_talented.html http://onemansblog.com/2007/11/08/the-massive-list-of-genius-people-with-the-highest-iq/ http://www.highiqsociety.org/about-us.php http://www.extremeintellect.com/ http://www.aagc.org/ http://www.tip.duke.edu/ http://www.gifted.uconn.edu/ http://cty.jhu.edu/ http://www.ctd.northwestern.edu http://www.geri.education.purdue.edu/ http://www.ed.gov/programs/triotalent/index.html http://www.marilynvossavant.com/ http://www.sidis.net/Sperling.htm http://twicegifted.net http://www.bced.gov.bc.ca/specialed/gifted/ www.msnbc.msn.com/id/10086479/

http://www.bmbf.de/pub/gifted_education_21_eu_countries.pdf http://www.genius-hochbegabung.de/ http://www.elmundodelsuperdotado.com/Superdotacion.htm http://www.surdouement.com/ http://www.wright.edu/ http://www.unl.edu/ http://www.iastate.edu/ http://www.greatschools.net http://www.ncld.org http://www.thenationalacademyforthegifted.org/ http://www.uniquelygifted.org/ http://www.cagifted.org/ http://www.gifteddevelopment.com http://giftededucation.suite101.com/ http://www.resourceroom.net/ http://www.tfsd.k12.id.us/ss/GiftedandTalented.htm http://epgy.stanford.edu/ http://esp.mit.edu/archives/outside.html http://www.gifted.uconn.edu/sem/semexec.html http://www.gifted.uconn.edu/siegle/Conferences/Wings/TotalTalentPortfolioSwitzerland.pdf http://www.renzullihome.com/home/who.aspx http://cty.jhu.edu/summer/summer-programs.html http://www.tip.duke.edu/summer_programs/ http://www.ctd.northwestern.edu/summer/ http://www.geri.education.purdue.edu/youth_programs/Summer_Residential/Summer_Residential.html http://www.fpspi.org/ http://www.odysseyofthemind.com/ http://www.greatbooks.org/ http://www.gifted.uconn.edu/gradprog.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/high_ability_teaching_license.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/med_in_gt.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/Phd_in_gt.html http://www.mdx.ac.uk/PIPupload/PG/PG-Teaching%20and%20Education/MA%20Gifted%20Education/ 005X309.asp http://www.coedu.usf.edu/main/departments/sped/gifteded/index.htm http://cfge.wm.edu/jlvantassel-baska/JLVTFullVita.htm http://education.missouri.edu/SPED/program_areas/gifted_masters.php http://www.coe.unt.edu/GIFTED/academic.php http://coe.ednet.lsu.edu/coe//ETPP/gifted/gifted_courses.html http://www.hre.wvu.edu/sped/GiftedHome.htm http://tip.duke.edu/node/903 http://www.gifted.com.hk/index.html Seminar Metode de predare Observaţii 1 Obiectul, domeniul de aplicaţie şi metodele psihopedagogiei supradotaţilor 2 Repere istorice în apariţia şi dezvoltarea psiho-pedagogiei supradotaţilor ca disciplină ştiinţifică 3 Delimitări conceptuale; analiză comparativă critică


a termenilor ştiinţifici şi a celor livreşti 4 Principii, metode şi strategii de identificare a copiilor supradotaţi şi talentaţi 5 Instrumente utilizate în depistarea supradotării şi talentului; Total Talent Portfolio 6 Structura şi funcţiile aptitudinilor speciale; relaţia dintre aptitudinile speciale şi motivaţie 7 Trăsături definitorii ale personalităţii copiilor supradotaţi şi talentaţi; dezvoltare asincronă 8 Dubla excepţionalitate: supradotare şi dizabilitate (e.g. tulb. de învăţare, deficienţe fizice/senzoriale) 9 Modalităţi de accelerare educaţională pentru elevii supradotaţi şi talentaţi 10 Modele de îmbogăţire curriculară pentru copiii supradotaţi şi talentaţi; modalităţi de grupare 11 Consilierea şi orientarea şcolară şi vocaţională a copiilor supradotaţi şi talentaţi 12 Formarea personalului didactic specializat în educaţia diferenţiată a copiilor supradotaţi/talentaţi 13 Planul educaţional personalizat: principii şi finalităţi, structură, relaţii între secvenţa evaluativă şi cea instrucţională; răspuns la intervenţie (RTI) 14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii

Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura Studiu individual Tehnicile audiovizuale Lectura

Bibliografie A. Suport de curs principal Buică, C. B. (2019). Psihopedagogia supradotaţilor: introducere in G.A.T.E. (Gifted and Talented Education) (suport de

curs). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti, FPSE. B. Material de aprofundare Alvino, J., Wieler, J. (1979). How standardized testing fails to identify the gifted and what teachers can do about it. Phi

Delta Kappan, 61, 106-109. Anastasi, A. (2007). Differential psychology. New York: Macmillan. Baldwin, A. Y. (1984). Baldwin Identification Matrix 2 for the identification of gifted and talented. New York: Royal

Fireworks. Baum, S., Owen, S. V., Dixon, J. (1991). To be gifted and learning disabled: From identification to practical intervention

strategies. Mansfield Center, CT: Creative Learning Press. Baum, S. M., Renzulli, J. S., Hébert, T. P. (1995). Reversing underachievement: Creative productivity as a systematic

intervention. Gifted Child Quarterly, 39(4), 224-235 Bejat, M. (1971). Talent, inteligenţă, creativitate. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică. Benito, Y., Alonso, J. (2003). Educarea copilului talentat (trad. rom.) Iaşi: Polirom. Berger, S. (1989). College planning for gifted students. Reston, VA: The Council for Exceptional Children. Bogdan, T. (coord.) (1978). Copiii capabili de performanţe superioare. Bucureşti: E.D.P. Boodoo, G. M., Bradley, C. L., Frontera, R. L., Pitts, J. R., Wright, L. B. (1989). A survey of procedures used for identifying

gifted learning disabled children. Gifted Child Quarterly, 33(3), 110-114. Brody, L. E., Benbow, C. P. (1987). Accelerative strategies. How effective are they for the gifted? Gifted Child Quarterly,

31, 105-110. Brody, L. E., Mills, C. J. (1997). Gifted children with learning disabilities. Journal of Learning Disabilities, 30(2), 282-297. Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Bucureşti: Aramis. Buică, C. B., Popovici, D. V. (2014). Being twice exceptional: Gifted students with learning disabilities. Procedia – Social

and Behavioral Sciences, 127, 519-523. doi: 10.1016/j.sbspro.2014.03.302 Clark, B. (1992). Growing-up gifted (ed. a patra). New York: Macmillan. Creţu, C. M. (1998). Curriculum diferenţiat şi personalizat – Ghid metodologic pentru învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor

cu disponibilităţi aptitudinale înalte (vol. I). Iaşi: Polirom.

Csikszentmiháyi, M., Robinson, R. E. (1986). Culture, time and development of talent. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson (coord.), Conceptions of giftedness (pp. 264-284). New York: Cambridge University Press.

Coleman, M. R., Harradine, C., King, E. W. (2005). Meeting the needs of students who are twice exceptional. Teaching Exceptional Children, 38(1), 5-6.

Daniels, P. R. (1983). Teaching the gifted/learning disabled child. Rockville, MD: Aspen Systems Corporation. Dabrowski, K. (1972). Psychoneurosis is not an illness. London: Gyrf. Dabrowski, K., Piechowski, M. M. (1977). Theory of levels of emotional development (Vol. 1 şi 2). Oceanside, NY: Dabor

Science. Davis, G. A., Rimm, S. B. (1989). Education of the gifted and talented (ed. a doua). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. Eisenberg, D, Epstein, E. (1981). The discovery and development of giftedness in handicapped children. Orlando, FL:

CEC-TAG National Topical Conference on the Gifted and Talented Child. Feldhusen, J. F. (1986). A new conception of giftedness and programming for the gifted. Illinois Council for the Gifted

Journal, 5, 2-6. Feldhusen, J. F., Kolloff, M. B. (1978). A three-stage model for gifted education. Gifted/Creative/Talented Journal, 1(2-5),

53, 58. Feldhusen, J., Koloff, P. B. (1986). The Purdue three-stage model for gifted education at the elementary level. In J. S.

Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp.126-152). Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.

Feldhusen, J., Robinson, A. (1986). The Purdue secondary model for gifted and talented youth. In J. S. Renzulli (coord.), Systems and models for developing programs for the gifted and talented (pp. 153-179). Mansfield Center, CT: Creative Learning Press.

Feuerstein, R. (1980). Instrumental enrichment: An intervention program for cognitive modificability. Baltimore, MD: University Park Press.

French, J. N. (1982). The gifted learning disabled child: A challenge and some suggestions. Roeper Review, 4(3), 19-21. Fox, L. H., Brody, L. (1983). Models for identifying giftedness: Issues related to the learning disabled child. In L. H. Fox, L.

Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children: Identification and programming (pp. 101-116). Austin, TX: PRO-ED.

Gagné, F. (1993). Constructs and models pertaining to exceptional human abilities. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 69-87). Oxford: Pergamon Press.

Gagné, F. (1995). From giftedness to talent: A developmental model and its impact on the field. Roeper Review, 18(2), 103-111.

Gallagher, J. J. (1991). Programs for gifted students: Enlightened self-interest. Gifted Child Quarterly, 35(4), 177-178. Gallagher, J. J. (2004). Public policy in gifted education. Charlotte, NC: Corwin Press. Galton, F. (1869/1976). Hereditary genius. In A. Rothenberg şi C. Hausman (coord.), The creativity question (pp. 42-47).

Durham, NC: Duke University Press. Gowan, J. C. (1974). Development of the psychedelic individual. Northridge, CA: John Curtis Gowan. Heller, K. A. (2004). Identification of gifted and talented students. Psychology Science, 46(3), 302-323. Hollingworth, L. S. (1926). Gifted children: Their nature and nurture. New York: Macmillan. Hollingworth, L. S. (1942). Children above 180 IQ. New York: World Books. Jigău, M. (1994). Copiii supradotaţi. Bucureşti: Ed. Ştiinţă şi Tehnică. Kerr, B. (1991). Handbook for counseling gifted and talented. Alexandria, VA: American Association for Counseling and

Development King, E. W. (2005). Addressing the social and emotional needs of twice-exceptional students. Council for Exceptional

Children, 28(1), 16-20. Krochak, L. A. Ryan, T. G. (2007). The challenge of identifying gifted/learning disabled students. International Journal of

Special Education, 22(3), 44-53. Lyon, G. R. (1989). IQ is irrelevant to the definition of learning disabilities: A position in search of logic and data. Journal of

Learning Disabilities, 22, 504-506, 512. Marland, S. P, Jr. (1972/1993). Education of the gifted and talented. Report to the Congress of the United States by the US

Commissioner of Education. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi A. H. Passow (coord.), International handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 849-864). Londra: Pergamon Press.

Maslow, A. (1954). Motivation and personality. New York: Harper & Row. McCoach, D. B., Kehle, T. J., Bray, M. A., Siegle, D. (2001). Best practices in the identification of gifted students with

learning disabilities. Psychology in the Schools, 38(5), 403–411. Mönks, F. J. (1992). Development of the gifted child: The issue of identification and programmimg. In F. J. Mönks şi W.

Peters (coord.), Talent for the future (pp. 191-202). Maastricht: Assen. Mönks, F. J., Pflüger, R. (2005). Gifted education in 21 European countries: Inventory and perspective. Nijmegen:

Radboud University Nijmegen. Neihart, M. (2007). The socioaffective impact of acceleration and ability grouping: Recommendations for best practice.

Gifted Child Quarterly, 51(4), 330-341 Olson, R. K. (1985). Disabled reading processes and cognitive profiles. In D. B. Gray şi J. F. Cavanaugh (coord.),

Biobehavioral measures of dyslexia (pp. 215-244). Parkton, MD: York Press. Popovici, D. V., Balotă, A. (2004). Introducere în psihopedagogia supradotaţilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas. Renzulli, J. S. (1977). The enrichment triad model: A guide for developing defensible programs for the gifted and talented.

Mansfield Center, CT: Creative Learning Press. Renzulli, J. S. (1978). What makes giftedness? Phi Delta Kappan, 60, 180-184, 261. Renzulli, J. S. (1983). Rating the behavioral characteristics of superior students. Gifted/Creative/Talented Journal, 19, 30-

35. Renzulli, J. S. (1986).The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity. In R. J.

Sternberg şi J. E. Davidson (coord.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92). Cambridge: Cambridge University Press. Rogers, K. B., Kimpston, R. D. (1992). Acceleration: What we do vs. what we know. Educational Leadership, 50(2), 58-61. Schiff, M. M., Kaufman, A. S., Kaufman, N. L. (1981). Scatter analysis of WISC-R profiles for learning disabled children

with superior intelligence. Journal of Learning Disabilities, 14, 400-404. Seligman, M. E. P. (1972). Learned helplessness. Annual Review of Medicine, 23, 407-412. Senf, G. M. (1983). The nature and identification of learning disabilities and their relationship to the gifted child. In L. H.

Fox, L. Brody şi D. Tobin (coord.), Learning disabled/gifted children (pp. 37-49). Austin, TX: PRO-ED. Silverman, L. K. (1989). Invisible gifts, invisible handicaps. Roeper Review, 12, 37-42. Silverman, L. K. (1993). Counseling needs and programs for the gifted. In K. Heller, F. Mönks şi A. H. Passow (coord.),

The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 631-647). Oxford: Pergamon Press.

Silverman, L. K. (coord.) (1997a). Counseling the gifted and talented. Denver CO: Love. Silverman, L. K. (1997b). The construct of asychronous development. Peabody Journal of Education, 72(3-4), 36-58. Silverman, L. K. (2000). The two-edged sword of compensation: How the gifted cope with learning disabilities. In K. Kay

(coord.), Uniquely gifted: Identifying and meeting the needs of the twice-exceptional student (pp. 153–159). Gilsum, NH: Avocus.

Stănescu, M. L. (2002). Instruirea diferenţiată a supradotaţilor. Iaşi: Polirom. Sternberg, R. J. (Ed.) (1985). Conceptions of giftedness. Cambridge: Cambridge University Press. Sutter, D. P., Wolf, J. S. (1987). Issues in the identification and programming of the gifted/learning disabled child. Journal

for the Education of the Gifted, 10(3), 227-237. Tannenbaum, A. J. (1983). Gifted children: Psychological and educational perspectives. New York: Macmillan. Tannenbaum, A. J. (1986). Giftedness: a psychosocial approach. In R. J. Sternberg şi J. E. Davidson (Eds.), Conceptions

of giftedness (pp. 21-52). New York: Cambridge University. Taylor, C. W. (1964). Creativity, progress and potential. New York: McGraw-Hill. Terrasier, J.-C. (1985). Dysynchronic – uneven development. In J. Freeman (coord.), The psychology of gifted children (pp.

265-274). New York: Wiley. Torrance, E. P. (1979). Creativity and its educational implications for the gifted. In J. C. Gowan, J. Khatena şi E. P. Torrance (coord.), Educating the ablest: A book of readings on the education of gifted children (ed. a doua) (pp. 298-312). Itasca IL: Peacock. Torrance, E. P. (1982). Growing up creatively gifted with learning disabilities. In W. M. Cruickshank şi J. W. Lerner (coord.),

Coming of age: The best of ACLD (Vol. 3) (pp. 24-35). Syracuse, NY: Syracuse University Press. Van Tassel-Baska, J. (1986). Acceleration. In C. J. Maker (coord.), Critical issues in gifted education: Defensible programs

for the gifted (pp. 179-196). Rockville, MD: Aspen. Van Tassel-Baska (1992). Planning effective curriculum for gifted learners. Denver, CO: Love. Van Tassel-Baska, J. (1993). Theory and research on curriculum development for the gifted. In K. A. Heller, F. J. Mönks şi

A. H. Passow (coord.), The international handbook of research and development of giftedness and talent (pp. 365-386). Londra: Pergamon Press.

Vernon, P. E. (1971). The structure of human abilities. Londra: Methuen. Waldron, K. A., Saphire, D. G. (1990). An analysis of WISC-R factors for gifted students with learning disabilities. Journal

of Learning Disabilities, 23, 491-498. Webb, J. T., Meckstroth, E. A., Tolan, S. S. (1982). Guiding the gifted child: A practical source for parents and teachers.

Columbus, OH: Ohio Psychology. Webb, N., Dietrich, A. (2005). Gifted and learning disabled: A neuropsychologist’s perspective. Gifted Education

Communicator, 36, 3-4. Whitmore, J. (1980). Giftedness, conflict, and underachievement. Boston: Allyn & Bacon. Yerkes, R. M., Dodson, J. D. (1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit-formation. Journal of

Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459-482. Zisulescu, Şt. (1971). Aptitudini şi talente. Bucureşti: E.D.P. C. Alte surse utile http://gcq.sagepub.com/ http://www.eric.ed.gov http://www.nagc.org http://www.cec.sped.org http://www.hoagiesgifted.org http://gtworld.org/ http://www.davidsongifted.org/ http://www.apa.org/ed/schools/gifted/websites.aspx http://www.prometheussociety.org http://www.megafoundation.org/Ultranet/scores.htm http://www.mensa.org/ http://www.mensa.org/country/romania http://www.supradotati.ro/ http://giftededu.org/ http://giftededu.ro/ http://www.triplenine.org/ http://www.high-iq.net/ http://www.paulcooijmans.com/iqsocieties/grail.html http://www.gigasociety.com/ http://www.megafoundation.org/ProgramsandProjects.html http://www.intertel-iq.org/ http://www.innovativelearning.com/teaching/gifted_talented.html http://onemansblog.com/2007/11/08/the-massive-list-of-genius-people-with-the-highest-iq/ http://www.highiqsociety.org/about-us.php http://www.extremeintellect.com/ http://www.aagc.org/ http://www.tip.duke.edu/ http://www.gifted.uconn.edu/ http://cty.jhu.edu/ http://www.ctd.northwestern.edu http://www.geri.education.purdue.edu/ http://www.ed.gov/programs/triotalent/index.html http://www.marilynvossavant.com/ http://www.sidis.net/Sperling.htm http://twicegifted.net http://www.bced.gov.bc.ca/specialed/gifted/ www.msnbc.msn.com/id/10086479/ http://www.bmbf.de/pub/gifted_education_21_eu_countries.pdf http://www.genius-hochbegabung.de/ http://www.elmundodelsuperdotado.com/Superdotacion.htm http://www.surdouement.com/ http://www.wright.edu/ http://www.unl.edu/ http://www.iastate.edu/ http://www.greatschools.net http://www.ncld.org

http://www.thenationalacademyforthegifted.org/ http://www.uniquelygifted.org/ http://www.cagifted.org/ http://www.gifteddevelopment.com http://giftededucation.suite101.com/ http://www.resourceroom.net/ http://www.tfsd.k12.id.us/ss/GiftedandTalented.htm http://epgy.stanford.edu/ http://esp.mit.edu/archives/outside.html http://www.gifted.uconn.edu/sem/semexec.html http://www.gifted.uconn.edu/siegle/Conferences/Wings/TotalTalentPortfolioSwitzerland.pdf http://www.renzullihome.com/home/who.aspx http://cty.jhu.edu/summer/summer-programs.html http://www.tip.duke.edu/summer_programs/ http://www.ctd.northwestern.edu/summer/ http://www.geri.education.purdue.edu/youth_programs/Summer_Residential/Summer_Residential.html http://www.fpspi.org/ http://www.odysseyofthemind.com/ http://www.greatbooks.org/ http://www.gifted.uconn.edu/gradprog.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/high_ability_teaching_license.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/med_in_gt.html http://www.geri.soe.purdue.edu/academic_programs/Phd_in_gt.html http://www.mdx.ac.uk/PIPupload/PG/PG-Teaching%20and%20Education/MA%20Gifted%20Education/ 005X309.asp http://www.coedu.usf.edu/main/departments/sped/gifteded/index.htm http://cfge.wm.edu/jlvantassel-baska/JLVTFullVita.htm http://education.missouri.edu/SPED/program_areas/gifted_masters.php http://www.coe.unt.edu/GIFTED/academic.php http://coe.ednet.lsu.edu/coe//ETPP/gifted/gifted_courses.html http://www.hre.wvu.edu/sped/GiftedHome.htm http://tip.duke.edu/node/903 http://www.gifted.com.hk/index.html 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,






Examen scris 70%




15%



FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Stiinte ale educatiei 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii Psihopedagogie specială

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei PSIHOTERAPII COMPORTAMENTALE 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar




Ob


Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 18 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 60 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Psihologia educatiei 4.2. de competenţe De a interactiona cu copiii 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului nu este cazul 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului nu e cazul


. Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discip

Fundamentelor stiintifice ale terapiilor comportamentale

Antecedente-comportament-consecinte

Intarire pozitiva-intarire negativa -recompensa –pedeapsa-penalizare Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, proces

şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)

Teoriile invatarii in relatie cu modelarea comportamentala;

Conditionarea clasica si conditionarea operanta in relatie cu terapia comportamentala

Procesul de accelerare sau de decelerare a comportamentului prin conditionare operanta;

Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specific

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare

Proiectarea de planuri de interventie personalizata pentru copii cutulburari comporta autism;

Conducere unor activitati de interventie educationala in baza principiilor conditionarii clas Utilizarea tehnicilor de psihpterapie comportamentala in activitatea educationala, de recup

dezvoltare.


Manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de utilizarea terapiilor comportam

Cultivarea unui mediu suportiv fata de copii cu CES ,ca si fata de persoana care-i solic

Sprijinirea afirmari potentialului creativ si civic in grupurile mixte. .

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea si dezvoltarea unor deprinderi de utilizare a

relaxare in imprejurari variate

7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea fundamentelor teoretice ale terapiilor comp - Cunoasterea domeniilor de aplicatie ale condition instrumentale; - Cunoasterea unui ansamblu sistematizat de tehnici d in accelerarea unor comportamente si in decelerarea lor; - Cunoasterea modalitatilor de interventie pentru mod comportamente dezadaptative in conditiile intelegerii c le-a generat si a beneficiilor ce le prezinta pentru persoan - Dobandirea abilitatii de a alege modalitatea de anta pentru comportamente ce se cer dezvoltate. - Dobandirea abilitatii de a administra consecinta potriv comportament ce se cere descurajat,anihilat. - Dezvoltarea unor deprinderi de utilizare a tehnicilor d imprejurari variate


Observaţii

Materialul pentru examinare: - cărţile îndicale la bibliografie - folder trimis pe email - material oferit pe CD - biblioraft pentru copiere - site, link

1. 1 Obiectul de studiu al psihoterapiei comp relatia cu alte terapii de factura umanist comportament; relatia antecedente –co consecinte.

Prelegere interactiva - biblioraft pentru copiere - site, link

2. 2 Teoriile invatarii si domeniile de acestora; conditionarea clasica ; instrumentala;principii

Prelegere interactiva cărţile îndicale la bibliografie

3 Modele ale invatarii si implicarea lor in actul educational;aplicatii pedagogice ale conditionarii

Prelegere interactiva - site, link

4 Tehnici de interventie la nivel comportamental:tehnici de accelerare a comportamentului si tehnici de decelerare a comportamentului

Prelegere interactiva - cărţile îndicale la bibliografie

5 Interventia educativa asupra comportamentelor- problema in cadrul retardului mintal grav si al autismului

Prelegere interactiva biblioraft pentru copiere

6 Tehnici ale psihoterapiei comportamentale –tehnica stingerii comportamentelor nedorite


7 Tehnici de relaxare; tehnici respiratorii de relaxare si domeniile de aplicare


8Tehnica desensibilizarii sistema desensibilizarea in imaginativ; desensibilizarea in


9 Pihoterapia asertiva:comportamentul asertiv nonverbal; recunoasterea propriilor drepturi;constientizarea propriilor sentimente;exersarea raspunsului asertiv

Prelegere interactiva Joc de rol

- site, link

10 Psihoterapia indirecta de rez problemelor:identificarea situatiei problematice resurselor;evaluarea suporturilor;etape si strategi

Prelegere interactiva Prezentare de caz


11 Optimizarea comunicarii:exprimarea deschisa/ascultarea:tehnica dezarmarii ,tehnica interogarii

Prelegere interactiva exercitii


12 Abordarea persoanelor dificile:pasiv agresivi, tehnica antiagresiva pasiva,empatia,interogarea focalizarii pe proces.

Prelegere interactiva Rotirea in sarcini


13 Psihoterapia de cuplu –modificari comportamental/cognitiv

Prelegere interactiva Joc de rol


14 Tehnici de relaxare –antrenamentul autog progresiva Jacobson.

Prelegere interactiva exercitii



Lovaas, O .,I., (2003) Behavioral Traitment and Normal Educational and Functioning in YoungChildren .Journalof Consulting and Clinical Psychology,

Holdevici , I., (2000) Psihoterapii scurte, Editura CERES. vol. 55 n. 1, 3-9

B. Material de aprofundare Holdevici, I., (2002) Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Editura Orizonturi... C. Alte surse utile Cucu-Ciuhan, G (2003) Educarea copilului cu devieri comportamentale. Editura SYLVI. Woolfolk, A., (1990) Educational psychology, fuorth edition,Rutgers University... Seminar Metode de predare Observaţii 1 Aplicatii ale teoriilor invatarii in mediu educational exemplificari/studiu de caz

exercitiu

2 Analiza aplicata a comortamentului in educarea si recuperarea copiilor cu retard mental sau cu autism

Studii de caz

3 Importanta alegerii recompensei potrivite si modalitatile de intarire a comportamentelor dezirabile

Exercitii, studiu de caz

4 Controlul consecintelor si intarirea/studiu de caz

Simulare , joc de rol

5 Invatarea de noi comportamente si intarirea /stu


6 Comportamentele indezirabile si intarirea negat


7 Menegementul clasei si folosirea simbolurilor i

Simulare, exercitiu

8 Folosirea principiilor behavioriste pentru schimbarea propriului comportament

exercitii

9 Asertivitate /submisivitate /agresivitate si interpersonale.

Studiu de caz , joc de rol

10 Exersara asertivitatii in conditii adverse.


11 Exersarea etapelor in rezolvarea probleme caz.


12 Strategiile de optimizare a comunicarii/exersare


13 Tehnicile de relaxare si sugestia /exersare.

exercitii

14 Consilierea relatiilor de cuplu si comportamentala.


Bibliografie. 1. Bandler, R., (1985) Using your Brain for a Change, Steve Andres and Conaire Andres,Moab 2. Burns, D., (1989) The Feeling Good Handbook , A Plume Book,New York 3. Graham G., (1990) How to Change your Life, Real Option Press 4. Holdevici I., (1995) Autosugestie si relaxare, Editura Ceres,Bucuresti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip de activitate 10.1. Criterii de



10.4. Curs Continuă- realizarea unui referat din tematica propusă


5%

Finală – examen Evaluare sumativă- lucrare

70%


Continuă- realizarea unui portofoliu cu intaritori in functie de diferite criterii


Finală- participarea la analiza cazurilor prezentate, implicarea in exercitii si in rolurile puse in scens


15%


Sa cunoasca principiile conditionarii clasice si a conditionarii operante Sa stie sa adapteza intarirea la tipul de invatare si la persoana

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de Învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei 1.3. Departamentul Psihopedagogie Specială 1.4. Domeniul de studii Științe ale Educației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii Psihopedagogie speciala

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei RECUPERARE SI EDUCATIE IN POLIHANDICAP 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de


disciplinei Ob.


Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 18 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7. Total ore de studiu individual 120 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale 4.2. de competenţe NU ESTE CAZUL 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala dotata cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului Sala dotata cu videoproiector si flipchart

6. Competenţe specifice acumulate 1. Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discipline)

Cunoasterea principalelor trasaturi psihologice ale celor mai raspandite categorii de polihandicapuri

Cunoasterea si aplicarea instrumentelor de evaluare in functie de fiecare categorie de polihandicap

Cunoaste si evalueaza critic procesul de recuperare al fiecarei categorii de polihandicap. 2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, procese, precum


Aplica strategii de evaluare in functie de specificul persoanei cu polihandicap

Apreciaza metodele de interventie in concordanta cu trasaturile polihandicapului

Interpreteaza corect rezultatele procesului de interventie recuperativ-terapeutica in functie de progresele subiectului cu polihandicap.

3. Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice,

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)

Defineste si selectioneaza directive de recuperare in functie de fiecare caz in parte

Elaboreaza proiecte de recuperare pentru persoane cu polihandicap de diferite varste

Demonstreaza capacitatea de a gasi solutii de interventie in domeniul terapiei persoanelor cu polihandicap Elaboreaza studii de caz si oferaconsultanta celorlalti specialisti implicati in recuperare

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific/cultivarea

unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale,

morale şi civice valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice/

implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/ angajarea în relaţii de

parteneriat cu alte persoane-instituţii cu responsabilităţi similare/participarea la propria

dezvoltare profesională)

Promoveaza valorile si drepturile persoanelor cu polihandicap in activitatea de recuperare in acord cu preve

interne si internationale.

Manifesta creativitate in alegerea strategiilor de interventie recuperativ-terapeutice.

Poseda capacitatea de a lucra in echipe de interventie multidisciplinare in procesul de recuperare.


Informaţii utile Evaluarea complexa a copiilor si tinerilor cu deficiente asociate din

punct de vedere educational si social; Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in activitatea corectiv-

recuperativ-compensatorie curenta Cunoasterea principalelor metode si strategii de interventie utilizate in

cadrul interventiei psihopedagogiei in activitatile cu elevii autisti, cu surdocecitate si paralizii cerebrale;

Familiarizarea cu principalele echipamente si dispozitive utilizate in activitatea cu elevii cu deficiente asociate;

Insusirea unor limbaje alternative si augmentative utilizate in activitatea cu elevii cu deficiente asociate;

Proiectarea planurilor educative personalizate pentru elevii cu polihandicap, in functie de varsta, profunzimea handicapurilor asociate

si serviciile de recuperare disponibile.


Responsabilitate si interactiune sociala, realizate prin implementarea principiilor si normelor de deontologie profesionala, bazate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu handicap;

Dezvoltarea personala si profesionala eficienta; cooperarea in echipe de lucru profesionale, interdisciplinare caracteristice pentru desfasurarea programelor de interventie specifica pentru persoanele cu polihandicap

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei asimilarea continuturilor teoretice si practice fundamentale,

referitoare la evaluarea si interventia psihopedagogica complexa realizata ditr-o perspectiva interdisciplinara, destinata recuperarii persoanelor cu handicapuri asociate

7.2. Obiectivele specifice • Cunoasterea principalelor caracteristici psihologice ale celor mai raspandite categorii de handicapuri.

• Initierea in strategiile psihopedagogice generale si speciale folosite in cadrul proceselor de terapie si recuperare ale celor mai frecvente polihandicapuri.

• Insusirea tehnicilor fundamentale folosite in evaluarea psihopedagogica a persoanelor cu polihandicap.

• Formarea capacitatilor si abilitatilor necesare pentru proiectarea programelor individuale de interventie psihopedagogica destinate compensarii starilor de polihandicap.

• Cunoasterea modului de organizare si functionare al caminelor spital din Romania precum si a principalelor proceduri destinate recuperarii copiilor cu polihandicap utilizate in cadrul acestui tip de institutii.


(păstraţi varianta aleasă de dvs.)


1 Definirea obiectului de studiu al psihopedagogiei polihandicapatilor . Clasificarea polihandicapatilor . Evaluare. Recuperare-caracteristici generale .

- Prelegere - Suport de curs

2 Polihandicapati orbi-surdo-muti(surdocecitate). Etiologie. Aspecte psihologice. Trasaturile caracteristice ale principalelor procese si functii psihice. Studii de caz realizate dupa lucrarile unor orbi surdo-muti celebri-Hellen Keller so Olga Skorohodova

- Prelegere - Dezbatere - Studiu de caz

- Biblioraf pentru copiere

3 Recuperarea si educarea persoanelor cu surdocecitate, alcatuirea programelor de terapie individuala, destinate recuperarii acestor categorii de persoane cu polihandicap

- Prelegere interactiva

- Suport de curs

4 Autismul - definire, etiologie . Caracterisiticile principale ale sindromului Autist


5 Terapia autismului. Interventia cu mijloacele terapiei ocupationale-tehnici de schimbarea comportamentului folosite in autism. Obiectivele si structura curriculum-ului destinat elevilor autisti

- Prelegere - Biblioraft pentru copiere

6 Polihandicapuri rezultate din asocierea handicapurilor fizice cu alte categorii de handicap. Paralizie cerebrala. Definire, clasificare, caracteristici psihologici. Proceduri de recuperare


7 Spina bifida. Definire, clasificare, trasaturi psihologice. Programe de interventie interdisciplinare


8 Deficiente mintale severe asociate. Handicap mintal asociat cu handicapuri senzoriale. Sindromul Down - definire, trasaturi caracteristice. Metode de interventie specifice.


9 Metodologia elaborarii programelor de servicii personalizate pentru persoanele cu handicap, tehnici de colaborare cu familia si alte categorii de specialist.


- Suport de curs

10 Limbaje augumentative de comunicare. Limbajele Makaton si BLIS. Descriere generala si utilizare practica in activitatile de recuperare psihopedagogica.


- Suport de curs - pictograme

11 Programe individuale de terapie si stimulare pentru persoane cu polihandicap-metodica alcatuirii unui curriculum de baza si a fiselor personale. Tehnici fundamentale pentru formarea


- Suport de curs - Model de PEI

deprinderilor si capacitatilor in domeniile esentiale pentru adaptarea la viata cotidiana. (autonomie personala, autoservire, autoingrijire, senzorial, receptiv, motric, cognitiv, comunicare, comportamental si social). 12 Caminele spital-principalele institutii romanesti destinate recuperarii copiilor cu polihandicap;organizare si functionare. Caracteristicile generale ale programelor de interventie realizate in cadrul acestor institutii.

- Prelegere interaciva

- Studii de caz

- Suport de curs - Biblioraft

pentru copiere

Bibliografie A. Suport de curs principal 1. AITKEN S., BUULTJENS M., CLARK C., EYRET J. (2007) – Procesul de predare - invatare la

copiii cu surdocecitate - Contact – Comunicare – Invatare, Edit. SEMNE, Bucuresti. 2. McINNES J.M., TREFFRY J.A.-Copilul cu surdocecitate-Ghid de dezvoltare, Edit. SEMNE

94, 2000 . 3. MURESAN C.-Autismul infantil- Structuri psihipatologice si terapie complexa, Edit. Presa

Universitara Clujeana, 2004 . 4. POPOVICI D. V. (2012) – Recuperarea copiilor cu polihandicap, Chisinau, Rep. Moldova. 5. POPOVICI D.V., STANICA I., POPA M., ROZOREA A., MUSU I.-Psihopedagogia

speciala; deficiente senzoriale, Edit. Pro-Humanitate, Bucuresti, 1997 6. PREDA V.-Probe de psihodiagnostic pentru evaluarea copiilor deficienti, Univ. Babes-

Bolyai, Cluj-Napoca, Colectia Psihoped-info, nr 1-2/1997 . 7. VERZA E. – Delimitari conceptuale in autism, in Revista de Educatie Speciala, nr 2/1993 . 8. VERZA E., VERZA F.E. (2011) – Tratat de psihopedagogie speciala, Edit. Universitatii din

Bucuresti. B. Material de aprofundare ... C. Alte surse utile ...

8.2. Seminar Metode de predare Observaţii 1. Discutarea trasaturilor psihologice

generale ale unor categorii de persoane cu polihandicap si implicatiile acestora asupra interventiei recuperativ-terapeutic

- dezbatere Suport bibliografic

2. Caracteristici psihologice ale copilului cu deficiente multisenzoriale . Dezvoltarea sociala si afectiva, comunicarea, dezvoltarea deprinderilor motorii. Orientarea si mobilitatea . Dezvoltarea deprinderilor perceptive si cognitive .

- dezbatere Suport bibliografic

3. Caracteristici psihologice ale

copilului cu deficiente multisenzoriale . Dezvoltarea sociala si afectiva, comunicarea, dezvoltarea deprinderilor motorii. Orientarea si mobilitatea . Dezvoltarea deprinderilor perceptive si cognitive .

- Studii de caz - Suport bibliografic

4. Etiologia si descrierea clasica a autismului infantil . Diagnostic diferential si particularitati psihogentice in autism

- Dezbatere - Referate

- Suport bibliografic

5. Metode de evaluare folosite in autism . Descrierea si aplicarea unor chestionare si scale de observatie a comportamentului(Rimland; Freenia; ECA Schapler; PPE etc.) . Importanta unei evaluari ecologice a copilului autist .

- Dezbatere - Studii de caz

- Studiu de caz

6. Strategii terapeutice utilizate in recuperarea copiilor autisti . Terapia psihoanalitica . Terapia educationala . Terapia comportamentala . Tehnici de interventie vizand modificarea comportamentelor specifice autiste . Sistemele TEACCH si ABA . Elaborarea planurilor complexe de interventie pentru copii autisti .

- STAD (Student Team Achievement Division)

- Metoda invatarii pe grupe mici


7. Trasaturi psihologice ale polihandicapurilor cu handicap fizic de baza . Paralizii cerebrale si Spina Bifida. Caracteristicile programelor de recuperare la aceasta grupa de persoane cu polihandicap .

- Dezbatere referate


8. Trasaturi psihologice ale polihandicapurilor cu handicap fizic de baza . Paralizii cerebrale si Spina Bifida. Caracteristicile


- Material didactic

- Softuri pt. computer

programelor de recuperare la aceasta grupa de persoane cu polihandicap .

9. Curriculum adaptat pentru elevii

cu polihandicap . Utilizarea activitatilor de terapie ocupationala in cadrul planurilor educative personalizate pentru elevii cu polihandicap



10. Evaluarea copiilor cu polihandicap cu scale de comportament si dezvoltare . Notiuni legate de prezentarea si aplicarea unor scale frecvent utilizate in procesul de psihodiagnoza pentru elevi cu polihandicap . Scalele Denver Portage Gunzburg si Scala comportamentelor de adaptare (AAMD)



Bibliografie 1. AINSCOW M.- Early learning skills analysis, David Fulton Publishers, London,

1989 . 2. BROLIN D.E.- Vocational preparation of persons with handicaps, (second

edition), Bell&Howell Co. 1982 3. DAMASCHIN D. – Defectologie, EDP, 1973 . 4. GORGOS C.(coord)- Vademecum in psihiatrie, Edit.Medicala, 1985 . 5. HATHAZI A. – Evaluarea copilului cu surdocecitate-Indrumator metodic-SENSE

INTERNATIONAL ROMANIA, Edit. SEMNE, 2004 . 6. KELLER H.- Povestea vietii mele, Institutul European, Iasi, 1992 7. VERZA E., VERZA E.F. (coord) – Tratat de psihopedagogie speciala, Edit.

Universitatii din Bucuresti, 2011. 8. VLAD M. – Dictionar encyclopedic de psihopedagogie speciala, Edit. Fundatiei

“Gheorghe Marin Speteanu”, Bucuresti, 2009. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • In urma parcurgerii disciplinei “Recuperare si educatie in Polihandicap”, se vor forma

competentele fundamentale implicate in proiectarea si implementarea terapiilor specifice pentru persoanele cu polihandicap, crescand eficienta actului educational-terapeutic pentru aceste categorii de persoane.




10.4. Curs Raspuns corest la itemi


60%


Minim trei contributii (ex. Referat, studiu de caz, interventie in dezbatere)


Elaborarea unui Plan de interventie pentru recuperarea persoanei cu polihandicap

Proiecte 20%


Obtinerea notei 5 la lucrarea scrisa; Prezenta si interventii la minim 50% din seminarii

FISA DISCIPLINEI


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei TERAPIA OCUPATIONALA PENTRU PERSOANELE CU

HANDICAP 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de


disciplinei Ob.


25

Pregătire seminarii/ laborator, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 16 Examinări 2 Alte activităţi 10 3.7. Total ore de studiu individual 108 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de currinculum Fundamentele psihopedagogiei speciale

-Fundamentele psihologiei 4.2. de competenţe - 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului AMFITEATRU – VIDEOPROIECTOR 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului TABLA DE CURS, VIDEOPROIECTOR,

FLIPCHART

6. Competenţe specifice acumulate 1. Cunoaştere şi înţelegere ( cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice discipline)

Cunoaste si intelege principalele notiuni ale domeniului terapiei ocupationale T.O.

Caracterizeaza si defineste principalele tipuri de activitati voluntare in scop terapeutic .

Cunoaste influenta ocupatiilor asupra dezvoltarii functiilor si proceselor psihice

Descrie desfasurarea pe etape a procesului de tarapie ocupationale de diferite varste

Utilizeaza adecvat principalele notiuni legate de domeniile T.O. ( ergoterapie, artterapie loisir si formarea deprinderilor

de viata cotidiana

2. Explicare şi interpretare ( explicarea şi interpretarea adecvată a unor idei, proiecte, procese, precum


Adopteaza principalele principii si teorii ale T.O. la activitatea cu persoanele cu handicap

Interpreteaza corect rezultatele evaluarilor specifice domeniilor T.O. in diferite categorii de persoane cu handicap.

Poseda capacitatea sa adapteze metodele si echipamentele in functie de varsta si deficientele subiectului implicat in

procesul de T.O.

3. Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice,

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)

Realizarea , evaluarea subiectilor cu scale de evaluare si liste de control specifice domeniului T.O.

Elaboreaza proiecte de ergoterapie, artterapie loisir si formarea deprinderilor de viata cotidiana pentru diferite categorii

de persoane cu handicap.

Proiecteaza echipamente si dispozitive in functie de nevoile subiectilor inclusi in recuperare

Demonstreaza capacitatea de a gasi solutii adecvate pentru problemele legate de adoptarea subiectilor la medicina

Poseda capacitati si deprinderi pentru amenajarea unui atelier de T.O.

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific/cultivarea

unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale,

morale şi civice valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice/

implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/ angajarea în relaţii de

parteneriat cu alte persoane-instituţii cu responsabilităţi similare/participarea la propria

dezvoltare profesională)

Poseda capacitatea de a lucra in echipe interdisciplinare de T.O.

Promoveaza drepturile persoanelor cu handicap in activitatile de T.O.

Respecta valorile etice si deontologice ale profesiei de terapeut ocupational

Manifesta creativitatea in alegerea strategiilor si adoptarea echipamentelor pentru T.O


Informaţii utile Competenţe profesionale: Cunoasterea competentelor fundamentale, teoriilor si structurii

procesului de terapie ocupationala; Operationalizarea conceptelor de baza utilizate in evaluarea si

interventia din domeniul terapiei ocupationale; Invatarea metodelor de interventie bazate pe activitati practice, utilizate

in terapia ocupationala; Adaptarea dispozitivelor si echipamentelor utilizate in cadrul

interventiilor in functie de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap;

Proiectarea planurilor de interventie din domeniul ergoterapiei, artterapiei si formarii deprinderilor de viata cotidiana in functie de varsta, sexul, tipul handicapului si cerintele mediului de existenta al subiectului.


Respectarea si aplicarea principiilor si normelor de deontologie profesionala, bazate pe optiuni valorice explicite in relatie cu drepturile si demnitatea persoanelor cu handicap;

Dezvoltarea capacitatilor si abilitatiulor esentiale pentru dezvoltarea personala si sociala, cooperarea eficienta in cadrul echipei de interventie interdisciplinara, caracteristica interventiei complexe pentru recuperarea persoanelor cu handicap

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei invatarea conceptelor si tehnicilor esentiale implicate in

evaluarea si interventia recuperativ-terapeutica la persoanele cu handicap, utilizate in terapia ocupationala


Observaţii

1. Scurt istoric al practicilor de terapie cu accent pe terapia ocupationala. Originile tratamentului ocup[ational. Terapia si medicina secolului XVII-XIX. Fondatori ai profesiei de terapist ocupational. Transformarea terapiei ocupationale intr-o stiinta moderna. Situatia actuala in domeniul terapiei ocupationale si noile standarde.

Prelegere interactiva Suport de curs

2. Principii si orientari contemporane ale terapiei ocupationale. Principii de baza ale T.O. . Orientarea comportamentului ocupational . Orientarea neurocomportamentala . T.O.

Prelegere interactiva; blended learning

Suport de curs; Link-uri; Dosar pt. copiere

preventiva si comunitara . T.O. psihiatrica . Concluzii cu privire la principalele curente ale T.O.

3. Bazele teoretice si filozofia T.O.;

delimitari conceptuale moderne . Obiectivele T.O. . Interventia in T.O. . Evaluarea in T.O. .


4. Terapia ocupatiilor . Forme de ocupatie . Ocupatia ca forma de tratament . Dimensiunea biologica . Dimensiunea sociala . Relatia dintre ocupatie si terapie .

Prelegere interactiva Studii de caz

Suport de curs Link-uri

5. Interventia in T.O. . Procesul rezolvarii de probleme .


6. Relatia terapie ocupationala-dezvoltare . Formarea deprinderilor adaptative .


7. Relatia terapie ocupationala-dezvoltare senzori-motorie . Teorii despre senzatii . Procesul integrarii senzoriale . Constructii neuropsihologice . Sindroamele, disfunctiile si terapia lor .

Prelegere interactiva Blended learning


8. Relatia T.O. si dezvoltarea comportamentului .


Suport de curs

9. Legatura recuperare-T.O. . Terapia ocupationala folosita in psihiatrie si recuperarea . Recuperarea handicapatilor fizici .


10. Metode de evaluare folosite in T.O., clasificare si caracteristici .


11. Aplicatii terapeutice ale activitatilor . Caracterizarea activitatilor de terapie ocupationala . Factorii care intervin in selectia activitatilor cotidiene si casnice


12. Procesul T.O., tratament, conservarea starilor, recuperare si prevenire .


13. T.O. pentru handicapatii mintal . Definire. T.O. pentru copiii deficienti



mintali, cu scopuri educative si recuperatorii . Structura programelor de T.O. pentru handicapatii mintal . Cooperarea cu familia in scopul realizarii, in comun, a unor activitati de T.O.

14. T.O. pentru handicapatii senzoriali .

Consideratii asupra desfasurarii activitatilor de terapie ocupationala cu deficientii senzoriali . Realizarea mobilitatii, obiectiv fundamental . Metode si procedee specifice de terapie pentru aceasta categorie de handicapati .



Bibliografie A. Suport de curs principal ... POPOVICI. D.V.(coord.), MATEI, R. - Terapie ocupationala pentru persoane cu deficiente, Edit. Muntenia, Constanta ,2005 B. Material de aprofundare ... 1. PAUNESCU C.,MUSU I.-Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal, Edit. Medicala, Bucuresti, 1990 2. PAUNESCU C.-Terapia educationala a persoanelor cu disfunctii intelective, Edit.ALL, 1999 3. POPESCU AL.- Terapia ocupationala si ergoterapia, Edit. Medicala, Bucuresti, 1986 4. MUSU I.(coord.), TAFLAN A., –Terapia educationala integrata, Edit. Pro Humanitate, 1997 5. PREDA V.– Terapii prin mediere artistica, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 2003 6. DAN MIRELA-Introducere in Terapia Ocupationala, Edit.Universitatii din Oradea, 2005. 7. SHUSTER A. – Terapia ocupationala, Edit. PSIHOMEDIA, 2011 C. Alte surse utile ... 8.2. Seminar Metode de predare Observaţii

1. Terapia prin ocupatie si munca . Notiuni introductive. Terapie integratorie, terapie institutionala. Recuperare, reabilitare, reedeucare. Terapie ocupationala si ergoterapie-diferentiere, acceptiunea franceza,

referat Link-uri adecvate

acceptiunea anglo-saxona, varianta romaneasca. Evolutia eroterapiei in Romania. Scopul ergoterapiei-necesitati , posibilitati.

2. Obiectivele si efectele ergoterapiei.

Fazele principiului de ergoterapie – evaluarea formativa, elaborarea planului de terapie, executarea tratamentului prin munca , evaluarea. Analiza activitatii propuse pentru ergoterapie, tehnici de facilitare a activitatii. Mijloacele ergoterapiei, metode de terapie.

referat Link-uri adecvate

3. Forme de ergoterapie la persoanele cu afectiuni psihice si deficiente mintale si motorii. Ergoterapia la deficientii mintal. Ergoterapia in bolile motorii.

Referat Studii de caz

Suport Bibliografii

4. Ergoterapia la deficienti senzoriali. Atelierele protejate. Tipuri de activitati. Ergoterapia la copilul de varsta mica.

Referat Studii de caz

Studiu de caz

5. Specificul ergoterapiei la copii si varstnici. Rolul ergoterapiei la copiii normali si cu handicap. Forme de activitati de ergoterapie realizate in scoala generala si speciala. Proiectarea activitatilor de ergoterapie in scoala. Rolul ergoterapiei in recuperarea varstnicilor- scop, cerinte, etape.

Analiza comparativa Demonstratie

Studiu de caz

6. Elemente practice ergoterapie . Organizarea atelierului de ergoterapie . Conditii ergonomice-ambianta, utilaje, domenii. Legislatie. Rolul si atributiile ergoterapeutului.


7. Forme si activitati de ergoterapie . Impletituri, olarit, ceramica, tapiserie, tesaturi, tricotaje, brodat. Sudura si lacatuseria, feroneria , strungaria. Muncile de birou (desenator, calculator, computer, dactilograf). Mecanica fina (depanare aparatura electrica). Activitati tipografice, imprimerie.


Gradinarit, activitati agro-zootehnice. Activitati utilitar-gospodaresti.

8. Caracteristicile distincte de arterapie.

Tranzitia de la joc la arta. Problematica sublimarii in arta. Imaginea ca substitut. Obiectivele psihoterapiei de expresie.


9. Modalitatile psihoterapiei prin arta . Modelajul. Desenul. Sculptura. Pictura. Muzica. Dansul. Declamatia (dramaterapia)

Studii de caz Studii de caz

10. Valentele terapeutice si psihodiagnostice . Folosirea desenului in procesul de structurare a psihicului . Tehnicile proiective .Desenul ca demers terapeutic .

Studii de caz Studii de caz

11. Materiale folosite in arterapie . Culoarea si intelectul;culoarea ca expresie emotionala . Materiale moi, materiale dure .


12. Meloterapia . Simbolismul muzical . Valentele terapeutice ale muzicii . Meloterapia activa si pasiva . Rolul ritmului in meloterapie .

Demonstratie, Studiu de caz

Material didactic

13. Specificul meloterapiei la handicapatii mintali . Dansul si dramaterapia .

Studiu de caz, Demonstratie

Studiu de caz

14. Arterapia si relatiile de grup .Fenomenul de transfer .Rolul arterapiei in procesul de recuperare .


Bibliografie: 1. BALTES F.R. – Emotiile induse de muzica correlate psihofiziologice si diferente

interindividuale, Edit. ASCR Cluj-Napoca, 2012 2. BRINZEI P.-Itinerar psihiatric, Edit. Junimea, 1979 3. BONCHIS E. – Desenul si dezvoltarea cognitiva a copilului, Edit. Universitatii din

Oradea, 2010 4. CROTTI E. – Desenele copilului tau, Edit. Litera International, 2010 5. ENACHESCU C.- Igiena mintala si recuperarea bolnavilor psihici, Edit.Medicala,

Bucuresti, 1979 6. ENACHESCU C.-Elemente de psihologie proiectiva, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1973

7. KRAMER E.-Childhood and art therapy, Schooken Books, 1978, U.S.A. 8. PARKER L. SCOTT-Improving occupational programs for the handicapped

U.S.department of Health Education and Welfare Office of Education , 1985 9. VERZA E., VERZA F.E. – Trata de psihopedagogie speciala, Edit. Universitatii din

Bucuresti, 2013 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului listaţi câteva aşteptări şi arătaţi cum le soluţionaţi-

- Am insistat pe formarea abilitatilor implicate in problematici specifice persoanelor cu handicap si alegerea activitatilor in functie de un potential recuperator cat mai ridicat.

- Continutul corespunde standardelor ocupationale ale profesiilor de psihopedagog si terapeut ocupational.






60%


Minim trei contributii (ex. Referat, studiu de caz, interventie in dezbatere)


Elaborarea unui Plan de interventie de T.O. (ergoterapie, artterapie, formarea deprinderilor de viata cotidiana

Proiecte 20%


Obtinerea notei 5 la lucrarea scrisa; Prezenta si interventii la minim 50% din seminarii

FISA DISCIPLINEI - FPSE

Documents

Transcript of FISA DISCIPLINEI - FPSE