dumInIcă - Viata Libera

g a l a ţ i ® r o m â n i a î n T o T D E a U n a , P r i m i i ! ©

Ind

ex

RomânIa, anul xvII, nR. 5074 20+16 PagInI, 80 BanI

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

awaRdofexcellence

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

Euro 3,5842 leiDolar 2,8051 lei

adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68

TEl 460 620, FaX 471 028

InteRIoR

maxIme

SInaxaR Sf. mare mucenic Procopie; Sf. mc. Epictet şi astion. Sf. Sfinţit mc. Pangratie şi Chiril; Sf. mc. andrei şi Prov

auditat de Biroul român de audit al Tirajelor membru al Biroului internaţional de audit al Tirajelor

CoTiDian inDEPEnDEnT®marcă înregistrată

iSSn

12

21‑4

914

valuta

meteo

www.viata‑libera.ro

Galaþi]

19o 27o

Cer parţial noros

actualItate.......................2 maPamond.........................6 vaRIa...........................11/12 oBSeRvatoR.....................20evenIment..........................3 SPecIal..............................7 PuBlIcItate..................12/17RefoRma............................4 SPoRt.............................8/9 agendă..........................18PolItIcă‑admInIStRaţIe...........5 medIcInă..........................10 magazIn.........................19

Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului naţional de audienţă măsurate în perioada octombrie 2004 ‑ octombrie 2005

74.300 de cititori zilnic

[ ”Victoria vine atunci când curajul conduce.”

Sir Samuel Garth

SâmBătă ‑ dumInIcă8 ‑ 9 IulIe 2006

evenIment/3

actualItate/2

contInuaRe în PagIna 2

vaRIa/11 evenIment/3

RefoRma/4

incurabili optimişti, cum suntem din fire, (uneo‑ri de un optimism vecin cu tâmpenia celui care cade de la 1000 de metri, dar se gândeşte că

cineva stă jos să îl prindă), de fiecare dată când poli‑ticienii ne dezamăgesc, noi ne uimim peste măsură, ne şocăm de parcă nici în ruptul capului nu ne‑am fi aşteptat la aşa ceva, după care, binevoitori, le mai acordăm o şansă, că, deh!, oameni sunt şi ei. nu vom scăpa poate niciodată de încre‑derea pe care, totuşi, o avem în politicienii noştri care, într‑o bună zi, vor fi mai buni, mai drepţi, mai înţelepţi, ducând ţara asta pe culmi nebănuite de dezvoltare economică şi socială…

Boacănele pe care le comit politicienii noştri cu o viteză demnă de un tren accelerat nu ne sperie, pentru că noi, cei de rând, încercăm să înţelegem, cât de cât logic, ce se întâmplă (asta, ca să găsim apoi şi scuze pentru cei care au făcut boroboaţele). Este adevărat, în condiţiile în care trăim în această românie ilogică, este greu să găseşti suportul argumentat corect pentru

demersul pe care îl facem. Dar, aşa cum am spus, op‑timişti incurabili căutăm, bezmetici, răspunsuri.

Ce explicaţii, ce răspunsuri poţi da, de pildă, deci‑ziei luate de Delegaţia Permanentă a Pnl? Cum poţi interpreta scrisoarea de prietenie pe care liberalii au înaintat‑o PD‑ului, cerând continuarea actualei struc‑turi a alianţei până în 2013 şi chiar un candidat unic

la prezidenţiale? Să fie liberalii atât de... creştini încât nu doar că întorc şi celălalt obraz PD‑ului, ci se oferă, în stil kamikaze, atacului cu bomba nuclearo‑politică a democraţilor? Este inconştienţă în gestul liberalilor? Sau sfidare fără de margini? au aruncat liberalii, ele‑gant, mănuşa unei provocări la care PD‑ul va fi inca‑pabil să răspundă? Este vorba, aşa cum se vehiculează,

de o propunere imposibil de urmat, astfel încât PD‑ul să reculeze în faţa ipostazei unei alianţe până în 2013, gest care ar putea aduce voturi şi imagine Pnl‑ului? Sau este, oare, doar un semn de bunăvoinţă, de ca‑pitulare a liberalilor în faţa democraţilor? Cum să în‑ţelegem faptul că printre cei 40 de liberali, semnatari ai scrisorii, nu se numără fervenţii susţinători ai preşe‑

dintelui Traian Băsescu şi ai actualei structuri? Şi cum să interpretăm termenul de 2013? De ce nu 2014 sau 2012? a fost ales, cu semnifi‑caţie, un număr cu 13 ghinionist în coadă? Sau a fost ales un an după care mai urmează 365 de zile de graţie până la următoarele alegeri prezidenţiale, la care liberalii, vezi Doamne, ar

fi mers tot cu candidatul unic al alianţei, dar între timp a expirat protocolul?

O Românie ilogică

Edit

ori

al

Maria Mãndiþãmariam@viata‑libera.ro

Reacţie

„Obiectivul Ţuţu” despre „dom´ colonel” Felix ] Mircea Nicu Toader spune despre Voiculescu: liderul PC a făcut poliţie politică! ] Conservatorul a fost recompensat cu funcţie mare tocmai pentru colaborarea cu Securitatea, susţine fostul urmărit de ”organe”

Mircea Nicu Toader a răs‑puns ieri fără ezitare, într‑o conferinţă de presă, la între‑barea: a făcut preşedintele PC, Dan Voiculescu – nume conspirativ „Felix” – poliţie politică? „Da, domnule, a făcut!” Liderul democrat a explicat că, în perioada co‑munistă, rapoartele obliga‑torii făcute de conducătorii întreprinderilor atunci când se întorceau din străinăta‑te erau semnate cu numele real, conform Legii 23, nu cu pseudonime. „Poate să vă spună unul ca mine, care a trecut prin asta: lucrurile erau foarte simple şi foarte clare”, a explicat Toader, fost navigator: pe lângă retribu‑ţie „sau alte avantaje”, infor‑matorii foarte zeloşi primeau şi funcţii de conducere. „Aşa cum probabil a primit dl Voiculescu, care, când venea la vapor, lumea îi spunea «dom´ colonel». De ce‑i spu‑nea [aşa] nu ştiu”, a adăugat, insinuant, democratul.

Victor Cilincă

`

contInuaRe în PagIna 5

Paradoxurile oraşului dintre ape

Agonia Brateşului

românii şi “gentlemen’s agreement”] În angajamentele militare, nu trebuie să uităm să fim gentlemeni, declară în exclusivitate pentru “Viaţa liberă” Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al Apărării şi al

Internelor, despre oportunitatea retragerii din Irak

Fost ministru al Apărării desprePo

lItI

că‑

ad

mIn

IStR

aţIe

/5

]Potop de foc, ape muribunde ] Brateşul ca o rană pe suflet ] Oază de speranţă în deşertul indiferenţei ] Supărarea domnului Rusu] Apa fără apă ] Cine îşi asumă răspunderea?] Galaţi ‑ zonă deşertică?] Ce faceţi cu taxele noastre?

SPecIal/7 foto Vasile Caburganfoto@viata‑libera.ro

Citeşte în

Tyra

Ban

ks

nu v

rea

foto

grafi

i ret

uşat

e

foto

Vas

ile C

abur

gan

foto

Vio

rel D

udău Galaţiul, văzut

din tren] O călătorie simbolică

Asfaltări în Valea Oraşului

] În trei‑patru zile, pe Dogăriei se va putea circula fără probleme

Hotărâri Noi parcări] Consiliul Local a decis construirea a două parcări, din care una supraetajată

Termene şi precizăriCasă, dulce casă] S‑a aprobat lista cu viitorii chiriaşi ai ANL‑urilor ] Vestea bună: vom avea şi ANL‑uri cumpărate prin credit ipotecar

Gata şi cu Bacalaureatul] Alţi doi elevi prinşi cu fiţuica au fost eliminaţi, iar opt au absentat

Renaşte la GalaţiTradiţia proiectării navale

Cel mai tânăr cititor al ”Vieţii libere”Alex ‑ un copil precoce[ La nici patru ani, citeşte, scrie şi joacă în reclame

oBSeRvatoR/20

Relaţia Guvern‑Preşedinţie

„Ieşită din comun”Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, a făcut ieri, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Naţionali, o scurtă sinteză a primului an şi jumătate de la instalarea actualului Guvern

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a înRo

mân

ia[ActuAlitAte

Sâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

2viAţA liberă

Vasile Stoica, un tânăr cu di‑zabilităţi, a pornit ieri, din faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, într‑o călătorie în scaun cu roti‑le, spre Spania, până la sfârşitul lunii septembrie el urmând să străbată peste 5000 de kilome‑tri.

Stoica are 36 de ani, este din Lugoj şi este unul dintre pu‑ţinii români incluşi în Cartea Recordurilor. El are un certificat Guinness pentru cea mai lungă distanţă parcursă într‑un scaun cu rotile pe un stadion în 24 de ore. Deşi suferă de paraplegie congenitală, fiind operat de 13 ori la ambele picioare, românul nu este la prima experienţă de acest fel. Temerarul a fost în mai multe expediţii, pe diferite con‑tinente. În plus, este medaliat la concursuri de atletism. „Mă con‑sider o persoană normală pen‑tru că pot să fac aproape tot ce îmi doresc”, a declarat Vasi, aşa cum îl strigă prietenii. Pentru a demonstra încă o dată că, în ciuda handicapului, este un om normal, şi pentru a încuraja per‑soanele aflate în aceeaşi situaţie, Vasile Stoica a pornit, ieri, din Bucureşti, de la kilometrul 0 al României, într‑un nou turneu în fotoliul rulant. El va trebui să străbată peste 5000 de kilome‑tri, destinaţia finală fiind Spa‑nia, la Cabo Finisterra sau, în traducere liberă şi aşa cum îi place şi lui să spună, „la capătul Pământului”. Pentru această că‑lătorie, Vasi a început antrena‑mentele cu doar o lună în urmă, însă este optimist şi consideră că

are suficientă experienţă pentru a ajunge până la Cabo Finisterra. Pe tot traseul va fi singur şi se va deplasa cu ajutorul unui fotoliu care este acţionat manual. ”Am tot ce‑mi trebuie în băgăjele‑le pe care le am cu mine. Am pe el trei băgăjele, unul în faţă, unul în spate şi unul sub şezut, în care am tot strictul necesar”, a explicat Vasile Stoica. În plus, în fiecare oraş în care a stabilit că va poposi, are rezervată câte o cameră la un hotel sau motel.

La start, prezent şi premierul, pe bicicletă

Dintr‑o astfel de călătorie nu putea să lipsească nici un jurnal, el având, de altfel, din fiecare călătorie a sa câte unul. „Am un jurnal pe care va sem‑na oricine va dori de pe traseu, pentru a avea dovada că am trecut pe acolo”, a precizat Vasi. În plus, traseul parcurs de el va putea fi urmărit pe site‑ul www.govasigo.ro. De altfel, el a înce‑put să strângă semnăturile încă de la Bucureşti, premierul Călin Popescu Tăriceanu fiind primul semnatar al jurnalului de călă‑torie. „Doresc să dovedeşti încă o dată că eşti cel mai bun”, a fost mesajul pe care i l‑a trans‑mis primul‑ministru. În plus, pre‑mierul şi prinţul Maximilian von Habsburg l‑au însoţit pe Vasi la startul călătoriei sale. Cei doi au mers alături de el, pe biciclete, din faţa Teatrului Naţional până în Piaţa Victoriei.

Cristina Gogacristina@viata‑libera.ro

paginã realizatã de

surse: Mediafax, Click News

urmAre din PAginA 1

O Românie ilogicăEste păcat că noi, românii, consumatori de talk‑show‑uri şi alte reţete

ale analiştilor de toate soiurile, nu reţinem decât discursurile sforăitoare, în loc de vorbele simple, dar adevărate, precum „Nu încercaţi vreodată să înţelegeţi un politician”. A căuta să înţelegi motivul real al demersului li‑beralilor ar însemna să ne imaginăm că oamenii ăştia, care în afară de par‑tid au funcţii extrem de importante în Guvern şi Parlament, nu fac altceva toată ziua decât să gândească scenarii politice. Ceea ce ar fi absurd, nu?, în condiţiile în care ţara încă nu doarme noaptea de grija apelor revărsate sau micii întreprinzători, de grija noului Cod fiscal aprobat...

Preşedintele PNL, premie‑rul Călin Popescu Tăriceanu, a făcut ieri, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Naţionali, o scurtă sinteză a primului an şi jumătate de la instalarea ac‑tualului Guvern. Cu acest pri‑lej, Tăriceanu nu a ezitat să evidenţieze problemele exis‑tente în această perioadă între principalele instituţii ale sta‑tului. „Imediat după instalarea Guvernului a început să se dis‑cute despre alegeri anticipate, care au devenit un fel de pasiune pentru unii, lucruri total neuzua‑le. Apoi, nu doresc să nu mă re‑fer la relaţia ieşită din comun în‑tre Administraţia Prezidenţială şi Guvern. Mai trebuie menţionat că, în trecut, nu‑mi aduc aminte ca membrii coaliţiei majoritare să fi făcut atâta carieră criticând propriul Guvern”, a precizat pre‑mierul, care, apoi, a trecut rapid la agenda publică extrem de în‑cărcată şi la problema integră‑rii europene. Tăriceanu nu i‑a uitat nici pe membrii opoziţiei,

criticând în discursul său, „ires‑ponsabilitatea fostului Guvern PSD”. Premierul a evidenţiat, în schimb, realizările cabinetului pe care îl conduce. „Toate aces‑tea nu ne‑au făcut să nu reuşim să stabilim un set de priorităţi care să definească viziunea noas‑tră. Am stabilit ca prioritate zero respectarea şi îndeplinirea tutu‑ror angajamentelor, astfel încât integrarea în UE să aibă loc la 1 ianuarie 2007 şi nu una în orice fel. Alături de această prioritate zero, am stabilit patru priori tăţi naţionale comun acceptate: dezvoltarea infrastructurii rutie‑re, modernizarea agriculturii, să‑nătatea publică şi, nu în ultimul rând, domeniul educaţiei şi cer‑cetării”, a mai arătat Tăriceanu.

Liberalii nu sunt solidari

Tot ieri, preşedintele PNL le‑a reproşat liberalilor că nu au manifestat solidaritate faţă de ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. „Ministrul Gheorghe

Flutur a demarat o reformă cu‑rajoasă, luptându‑se cu mafia din domeniu, precum şi cu cri‑za gripei aviare. Mi‑ar fi plăcut să daţi dovadă de mai multă solidaritate şi să îl sprijiniţi pe ministrul Gheorghe Flutur”, a spus Tăriceanu. El l‑a lăudat şi pe ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pentru introducerea

incompatibilităţilor la nivelul cadrelor medicale. În ceea ce priveşte sistemul educaţional, Tăriceanu a spus că MEdC a primit nu mai puţin de 13.000 miliarde lei vechi, la rectificarea bugetară, bani care aşteaptă să fie investiţi în proiecte naţiona‑le. La rândul său, vicepreşedin‑tele PNL, Gheorghe Flutur, l‑a

susţinut pe liderul formaţiunii, arătând că actualul program de guvernare este datorat în mare parte contribuţiei liberalilor, PD venind doar cu câteva adăugări. „În ultima vreme, numai miniştrii liberali sunt de vină pentru că au căzut prea multe frunze din co‑paci, că a plouat prea mult sau deloc”, a mai spus Flutur.

Deputatul liberal Mona Muscă a criticat ieri modul în care conducerea partidului a decis sancţionarea celor cinci membri, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, ministrul de Externe, Răzvan Ungureanu, şi deputaţii Raluca Turcan şi Cristian Boureanu, precum şi se‑natorul Mircea Cinteză, cu aver‑tisment public. „Mi‑e greu să‑mi explic cum a fost posibilă sanc‑ţionarea care s‑a produs ieri. Nu suntem direcţionaţi nici dinăun‑tru, de domnul Dinu Patriciu, nici din afară de SRI. Suntem în stare să gândim singuri, suntem în stare să dezbatem public ac‑ţiunile PNL‑ului şi e nevoie de di‑alog, nu de un monolog şi apoi să pleci”, a precizat Mona Muscă. Deputatul a apreciat că nu îşi explică hotărârea conducerii li‑berale de a‑i sancţiona doar pe cei trei contestatari ai deciziei de retragere a trupelor româneşti din Irak (Raluca Turcan, Cristian Boureanu şi Mircea Cinteză).

„De ce n‑au fost sancţionaţi şi Mona Muscă, Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica? Conducerea PNL este de o inconsecvenţă şi incorectitudine uluitoare. Mă întreb de ce atâtea luări de po‑ziţie care au adus grave prejudi‑cii PNL‑ului n‑au fost niciodată sancţionate. Comisia de Etică îi măsoară pe unii cu o măsură şi pe alţii cu alta”, a mai spus Mona Muscă.

”Există o singură explicaţie: prostia”

Deputatul s‑a declarat solidar cu cei sancţionaţi, dar a apreciat că liberalii ar trebui să‑şi pună pi‑cioarele în apă rece şi să analize‑ze în ce situaţie se află partidul. „Trebuie să vedem de ce s‑a ajuns la această situaţie şi să încercăm să ne unim toate forţele în ace‑laşi scop. Cred că există o singu‑ră explicaţie la ce s‑a întâmplat. Unele lucruri au chiar o singură explicaţie: prostia”, a mai arătat

Mona Muscă. În ceea ce priveşte apelul liberalilor la stabilitate în cadrul Alianţei D.A., deputatul a apreciat că este „uluitor” ceea ce se întâmplă acum între cele două formaţiuni. „Pe de‑o parte ne certăm cu PD‑ul, pe de altă parte spunem că noi vrem cu PD‑ul. Pe de‑o parte facem pace cu PD‑ul, în schimb facem război în interiorul PNL‑ului. Eu chiar nu înţeleg care e viziunea con‑ducerii PNL”, a mai spus Mona Muscă. Întrebată dacă este ne‑cesară schimbarea conducerii liberale, deputatul a menţionat că nu este interesată de cine se află în fruntea PNL, „poate să fie şi un afiş”, important e cum acţionează această conducere în beneficiul cetăţenilor şi al li‑beralilor. „Soluţia? Să ne punem picioarele într‑un lighean cu apă rece, să ne adunăm toţi la un loc, să ne facem un proiect pentru România, un proiect al integră‑rii, care nu există la ora actuală, şi un proiect pentru liberali”.

Aproximativ 3.500 de mi‑neri din Vâlcea, Gorj, Mehedinţi şi câţiva din Valea Jiului s‑au adunat, ieri, în jurul orei 10.15, la Petroşani, pentru a partici‑pa la marşul de protest care a deschis seria acţiunilor iniţiate de Centrala Naţională Minieră pentru a semnala probleme‑le grave din minerit. ortacii au venit în Valea Jiului îmbarcaţi în peste 50 de autocare care au sosit în cartierul Aeroport, aflat la intrarea în Petroşani, dinspre Târgu Jiu. Minerii au o listă de revendicări în opt puncte, în care solicită Guvernului fonduri pentru rezolvarea problemelor din minerit, cer modificări le‑

gislative şi măsuri de protecţie socială, precum şi promovarea unei strategii pentru industria minieră. Protestatarii acuză au‑torităţile de "nepăsare" faţă de soarta mineritului din România. "Fiecare Guvern şi fiecare mi‑nistru au aplicat politica în do‑meniul minier cum au gândit ei de cuvinţă. Strategia Văii Jiului şi a mineritului nu s‑a aplicat", a declarat Marin Condescu, liderul CNM. Condescu a susţinut, la începutul manifestării, că prin marşul de la Petroşani minerii vor să arate că şi aici se poate demonstra paşnic şi, totodată, să arate investitorilor că pot să vină să facă investiţii în Valea

Jiului. După ce au mărşăluit pe străzile municipiului Petroşani, minerii au încheiat acţiunea în Piaţa Victoriei. Pe durata întregii acţiuni de protest, minerii nu au scandat lozinci şi niciun lider sin‑dical nu a rostit discursuri, mani‑festarea dorindu‑se a fi un marş al tăcerii. Minerii purtau şepcuţe albe pe cap şi baloane albe şi negre în mâni. Manifestanţii au fost însoţiţi de câteva sute de poliţişti şi jandarmi, un element de culoare fiind prezenţa fanfa‑rei minereşti în fruntea coloanei de manifestanţi, care a intonat cântece de promenadă pe tot parcursul acţiunii.

Americanii confirmă: pe 27 iulie

Preşedintele va fi primit la Casa Albă

Preşedintele SUA, George W. Bush îl va pri‑mi, pe 27 iulie, la Casa Albă, pe preşedintele Traian Băsescu şi va dis‑cuta cu acesta despre re‑laţiile bilaterale şi despre reformele şi democraţia în Balcani şi în regiunea Mării Negre, conform Preşedinţiei americane. România este un aliat apropiat al NATo pentru „cauza libertăţii”, care promovează, sub con‑ducerea preşedintelui Băsescu, cooperarea în regiunea Mării Negre şi contribuie la oferirea de asistenţă popoarelor din Irak şi Afganistan, se arată într‑un comu‑nicat publicat pe site‑ul Casei Albe. Preşedintele Bush doreşte să discute cu preşedintele Băsescu despre relaţiile bilate‑rale, eforturile comune pentru menţinerea pă‑cii în Balcani şi în zona Mării Negre, securitatea energetică, câştigarea războiului împotriva terorismului, informea‑ză Preşedinţia SUA. „Preşedintele Băsescu urmăreşte îndeplinirea reformelor economice şi judiciare şi lupta împo‑triva corupţiei, România pregătindu‑se să intre în UE”, se precizează în co‑municat.

Guvernul va majora valoarea amenzilor aplicate persoanelor care apelează abuziv sistemul unic de intervenţie pentru situ‑aţii de urgenţă 112, în încercarea de a limita numărul în creştere al apelurilor false. Limita mini‑mă a amenzii pentru apelarea abuzivă a centrului unic de ur‑genţă şi alertarea falsă a agen‑ţiilor specializate în intervenţie va fi majorată de cinci ori, de la un milion lei vechi la 5 milioane

lei vechi, iar cuantumul amen‑zii maxime va fi dublat, de la 5 milioane lei vechi la 10 milioane lei vechi.

În primul semestru al acestui an, la numărul de urgenţă 112 au fost primite peste 18 milioa‑ne de apeluri, din care doar un milion au reprezentat cazuri reale şi au necesitat intervenţia servicilor specializate, restul re‑prezentând alerte false, injurii sau glume proaste.

Relaţia Guvern‑Preşedinţie

„Ieşită din comun”

Către Spania, în scaun cu rotile

Corupţie la Primăria Vâlcea

Primarul şi viceprima‑rul din Râmnicu Vâlcea au fost aduşi, ieri, la Tribunalul Bucureşti, unde un judecă‑tor urma să dezbată cere‑rea procurorilor anticorup‑ţie de arestare preventivă a lor, în legătură cu o mită de 30 de mii de euro în schim‑bul eliberării unei autoriza‑ţii de construcţie. Primarul oraşului Râmnicu Vâlcea, democratul Mircia Gutău ‑ copreşedinte al Alianţei PNL‑PD Vâlcea ‑ este acu‑zat de luare de mită, iar viceprimarul Nicolae Dicu de complicitate la luare de mită.

Bani pentru rable

Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat, ieri, că din această zi româ‑nii care doresc să‑şi caseze maşina mai veche de 12 ani contra unui avans pentru una nouă se pot înscrie pe listele unuia din producăto‑rii sau importatorii validaţi pentru a participa la ediţia din acest an a programului. Producătorii, importatorii şi distribuitorii de maşini acceptaţi în ediţia 2006 a programului de stimulare a înnoirii parcului naţional auto din acest an au sem‑nat, ieri, protocoalele cu Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), insti‑tuţie prin care se rulează sumele ce constituie pri‑mele oferite de stat pentru casarea maşinilor vechi.

Atacaţi de urşiDoi turişti atacaţi de

urşi, ieri‑dimineaţă, în timp ce se aflau în zona Plaiului Cocorei din Platoul Bucegi au fost salvaţi de o patrulă a jandarmilor mon‑tani. Potrivit Jandarmeriei Române, turiştii atacaţi de animalele sălbatice sunt doi tineri bucureş teni, Mihai S., de 21 de ani şi Gabriela A., de 25 de ani. După ce au reuşit să‑i sal‑veze pe cei doi, membrii patrulei din cadrul Postului de Jandarmi Montan Padina le‑au acordat pri‑mul ajutor, întrucât aceştia aveau zgârieturi pe picioa‑re şi apoi i‑au transpor‑tat la Punctul Salvamont Padina. În ultima lună, au mai fost atacate de urşi două persoane din munici‑piul Braşov.

Secretari de stat, schimbaţi

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Claudiu Doltu a fost eliberat din funcţie, în‑cepând cu data de 10 iulie, prin decizie, sem‑nată ieri, a premierului Călin Popescu Tăriceanu. De asemenea, tot prin decizie a premierului, a fost eliberat din func‑ţie Aurel Neţin, secre‑tar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehno‑logiei Informaţiei. Tări‑ceanu l‑a numit pe Adrian Cosmin Vieriţa, ambasadorul României în Germania în perioa‑da 2002‑2006, în func‑ţia de secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Tot ieri Pasztor Gabriella, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, a fost promovată în func‑ţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC), ur‑mând să îşi ocupe postul la sfârşitul săptămânii viitoare. Pasztor va pre‑lua astfel postul devenit vacant odată cu pensio‑narea actualului secretar de stat, Koto Jozsef.

Glumele proaste, scump plătite

Mona Muscă critică dur conducerea PNL

Petroşani

Protest paşnic al minerilor

Europarlamentari tineriŞeful Delegaţiei CE la Bucureşti, Jonathan

Scheele, a declarat, ieri, la o dezbatere pe tema „România şi Parlamentul European”, că speră ca cei care vor fi aleşi pentru mandate în Legislativul UE să fie oameni tineri, care să contribuie şi la „întinerirea clasei politice româ‑neşti”.

Mazăre, dat în judecatăMinistrul Mediului Sulfina Barbu a declarat

că intenţionează să îl dea în judecată pe prima‑rul Constanţei Radu Mazăre pentru jignirile pe care acesta i le‑a adus într‑o conferinţă de pre‑să susţinută cu o zi în urmă.

Baroana Emma Nicholson susţine că europarlamentarii, care au cerut României să ridi‑ce interdicţia asupra adopţiilor internaţionale, au fost dezin‑formaţi, iar aspectele prezen‑tate în declaraţia unor membri ai Parlamentului European (PE) sunt neadevărate. Nicholson afirmă că, până la introduce‑rea moratoriului, în România se dezvoltase o piaţă de plasare ilegală a copiilor, persoanele implicate rulând cel puţin 90 de milioane de dolari anual. Colegii

baroanei din Parlamentul European au semnat o declara‑ţie prin care cer României să ri‑dice interdicţia asupra adopţii‑lor internaţionale. În declaraţie, oficialii PE susţin că moratoriul instaurat în România, în 2001, a întrerupt brusc luarea în consi‑derare a câtorva mii de solicitări pentru adopţie. „Din nefericire, colegii mei au fost dezinfor maţi, iar cele prezentate în declaraţie sunt pur şi simplu lucruri neade‑varate”, a comunicat, ieri, Emma Nicholson.

Dezinformare În legătură cu adopţiile din RomâniaAr

hiva

"V.L

."


[EvEnimEntSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

3viaţa libEră

Viaþ

a la z

i

Corecţie necesarăTitularizarea începe pe 17 iulie

Facem precizarea că con‑cursul de titularizare se va desfăşura pe data de 17 iu-lie 2006, în conformitate cu Calendarul mişcării perso‑nalului didactic din învăţă‑mântul preuniversitar pen‑tru anul şcolar 2006‑2007, anexă la O.M.Ed.C. nr. 5442/9.11.2005.

Candidaţii se vor pre‑zenta la ora 8,00 în ur‑mătoarele centre de exa‑men: Liceul Pedagogic "C. Negri", Colegiul Naţional "M. Kogălniceanu", Şcoala Gimnazială nr. 2 Galaţi, Grupul Şcolar "Sfânta Maria", Liceul "Emil Racoviţă" şi Grupul Şcolar de Marină, res‑pectând repartizarea pe dis‑cipline afişată la sediul I.S.J. Galaţi şi pe site‑ul inspecto‑ratului: www.isj.edu.ro.

Inspector şcolar general,prof. Iuliana Tania Bogdan

La TribunalUn nou purtător de cuvânt

Tribunalul Galaţi are un nou purtător de cuvânt. Este vorba de Simona Gavrilă, judecător la Secţia comer‑cială a Tribunalului, care i‑a luat locul doamnei Carmen Sandu, noua preşedintă a in‑stanţei. Domnia sa a promo‑vat la Curtea de Apel Galaţi, dar încă îşi aşteaptă ordinul de numire în funcţie. Până atunci însă, probabil pe peri‑oada vacanţei judecătoreşti (1 iulie – 31 august), doamna Gavrilă va fi cea care se va ocupa de relaţiile cu justiţia‑bilii şi cu presa.

Teodora Miron

Toader susţine o Alianţă până în 2013

Înainte de hotărârea pe care o va lua luni PD ca răs‑puns la propunerea PNL privind prelungirea proto‑colului până în 2013, pre‑şedintele PD Galaţi, Mircea Nicu Toader, a declarat: “Nu e o părere politică, e o părere personală – eu sunt pentru a menţine un protocol între PNL şi PD până în 2013, ca să avem stabilitate, dar în con‑diţii foarte clare şi foarte dure şi de parităţi sau propor‑ţii stabilite după realitate.” Inclusiv cu “condiţii” pentru cei care ies din protocol. Va trebui să fie o renegociere, iar deciziile forului comun să fie “peste şi suverane peste deciziile partidului. Şi în mo‑mentul în care un Georgică a ieşit din linia politică – afa‑ră!”. Protocolul “poate fi ne‑gociat chiar acum”. Viitorul Consiliu de Coordonare al judeţului ar trebui să fie ales, nu numit.

Toader crede că ori discu‑ţia premierului cu preşedin‑tele ţării a clarificat situaţia încordată dintre PNL şi PD, ori că premierul şi‑a spus… “mă pun cu ăsta? E prea mare muntele pentru mine.” Alianţa trebuie păstrată pen‑tru că “ursul” PSD este doar adormit şi Ion Iliescu ar pu‑tea reapărea în scenă, mai crede Mircea Toader.

Victor Cilincă

Absolvenţi din anii prece denţi, studenţi la cursurile de mas‑ter, dar mai ales absolvenţi din promoţia 2006 de la Facultăţile de Nave, Inginerie Electrică şi Electronică, Inginerie Mecanică şi Ştiinţa Calculatoarelor au fost invitaţi, ieri, la o întâlnire cu re‑prezentaţii ICEPRONAV. Mai exact ai ICE Group, UK, care de‑ţine 98,3 la sută din acţiunile in‑stituţiei gălăţene de arhitectură navală.

Spre surprinderea organi‑zatorilor, sala de conferinţe a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii a fost plină de tinerii aflaţi în căutarea celei mai po‑trivite alegeri la final de faculta‑te. Mihaela, studentă în anul V acum, ne‑a spus că vrea să afle ce se oferă şi la Galaţi, după ce mai mulţi cunoscuţi, absolvenţi s‑au îndreptat spre şantierele navale de la Constanţa, Mangalia sau Giurgiu. Puţin derutaţi de mo‑dul în care au fost întâmpinaţi (de însuşi Steinar Draegebo, di‑rectorul general executiv al ICE

Group, şi preşedintele Robert Swan, dar şi cu... bufet suedez etc.), absolvenţii s‑au grupat apoi, în funcţie de specializare, pentru a discuta şi cu managerii de departamente.

Ce aduce nou şi atractiv ICEPRONAV, în comparaţie cu ceilalţi “jucători” de pe piaţa muncii, în domeniul proiectă‑rii navale? “Deschiderea către proiecte, training şi expunere internaţională, oportunităţi pe care nu le oferă un şantier na‑val, de exemplu, ne‑a răspuns Alina Florea, managing director. Un absolvent se poate implica într‑un proiect de la început până la sfârşit, are posibilitatea de a fi parte a numeroaselor programe de training pe care le organizăm. Cu alte cuvinte, noi nu lăsăm angajatul să se descur‑ce singur, încercăm să vedem ce poziţie i se potriveşte mai bine. Apoi se poate lucra, prin detaşa‑re, câteva luni până la un an, în unele dintre cele mai mari şan‑tiere navale şi societăţi de ingi‑

nerie tehnologică din lume.” Salariul de bază al unui ingi‑

ner junior, cum sunt “botezaţi” începătorii, porneşte de la circa 10 milioane de lei vechi, la care se mai adaugă până la 20 de procente în cazul obţinerii de performanţe şi alte 20 de pro‑cente în cazul participării la con‑tract. La salariu se mai adaugă tichete de masă pentru fiecare zi lucrată, plata dublă a orelor suplimentare etc. La rândul său, potenţialul angajat trebuie să facă dovada cunoştinţelor sale, dar în acelaşi timp să vrea să în‑veţe permanent, cum spuneau reprezentanţii instituţiei. De asemenea, trebuie să ştie limba engleză (“limba companiei”) şi să aibă ceva cunoştinţe de pro‑iectare pe calculator.

ICEPRONAV doreşte, aşadar, să renască tradiţia proiectării na‑vale la Galaţi şi, implicit, dialogul cu Universitatea “Dunărea de Jos”. Numai până la sfârşitul lunii iulie vor fi angajaţi 25 de absol‑venţi, urmând ca, până la finalul anului viitor, numărul angajaţilor să crească de la 320 (câţi sunt în prezent) la circa 500. În anii “de glorie” în această instituţie, lu‑crau 1.400 de specialişti… Acum este în derulare şi un grandios proiect de investiţie, în valoare de două milioane de euro, care vizează modernizarea clădirii şi achiziţionarea de computere şi softuri.

În total, ieri, au participat la discuţii aproape 70 de absolven‑ţi din promoţia 2006, 16 din pro‑moţiile anterioare şi 42 de stu‑denţi. Câţi vor alege ICEPRONAV (sau pe câţi dintre ei îi va alege ICEPRONAV), rămâne de văzut.

Text şi foto:Petrica Paţilea

Astăzi este ultima zi în care absolvenţii de gimnaziu care au promovat testele naţionale, împreună cu diriginţii şi părin‑ţii, mai pot verifica fişele de în‑

scriere la licee şi corectitudinea acestora. Eventualele greşeli de nume, media claselor V‑VIII şi notele la Testele Naţionale tre‑buie semnalate conducerii şcolii

pentru a fi corectate. Prima eta‑pă de repartizare computerizată va avea loc vineri, 14 iulie.

C. Carp

Admiterea la clasa a IX‑aCandidaţi la clasele de bilingv

Pe site‑ul Inspecto‑ratului Şcolar Galaţi (http://www.isj.gl.edu.ro) a fost afişat numărul de elevi admişi la proba de verificare a limbilor moderne în vederea ad‑miterii în clasa a IX‑a la clasele de bilingv. Astfel, la testul de limba engle‑ză sunt 310 admişi, iar la cel de limba franceză 149. Primii candidează, în funcţie de opţiunea pe care au făcut‑o, pentru ocuparea unui loc la una dintre cele şapte clase de bilingv engleză existente: trei la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, două la Colegiul Naţional „Al.I.Cuza” şi câte una la Colegiile Naţionale „Mihail Kogălniceanu” şi „Calistrat Hogaş” din Tecuci (în total, 196 de locuri). La franceză, elevii concurează pentru înscri‑erea la clasa de bilingv de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” sau pentru cea de la Colegiul „Cuza” (56 de locuri în to‑tal).

C. Carp

BacalaureatSupraveghetori eliminaţi

Pe lângă cei cinci can‑didaţi eliminaţi din exa‑menul de Bacalaureat deoarece au fost prinşi cu fiţuica la diferite probe scrise desfăşurate săptă‑mâna aceasta, şi suprave‑ghetorii lor au primit ace‑eaşi sancţiune. Astfel, ca urmare a sesizării comisiei din centrul de examen cu pricina, zece profesori su‑praveghetori au fost înlo‑cuiţi cu alţii, în două cazuri pe loc, iar în celelalte trei de a doua zi. După cum ne‑a declarat preşedin‑tele Comisiei de Examen pentru Bacalaureat, ins‑pectorul şcolar general adjunct Mitică Dudău, „o noutate la examenul de Bacalaureat de anul aces‑ta o constituie faptul că îi putem sancţiona finan‑ciar pe supraveghetori şi pe membrii comisiei.”

C. Carp

Absolvenţii de clasa a XII‑a au răsuflat uşuraţi, ieri, după ce au dat şi ultima probă a examenului de Bacalaureat. Opt candidaţi au renunţat însă chiar la final, din‑tre care patru la educaţie fizică, ei neprezentându‑se. Primii au terminat cei ce au ales să susţină o probă scrisă, la alegere dintr‑o disciplină din celelalte arii curri‑culare decât cele susţinute ante‑rior, adică 2537 din 4108 de elevi înscrişi la această probă. Doi candidaţi, de la centrele de exa‑men Grupul Şcolar „Traian Vuia” (Auto) şi Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci au fost eliminaţi din examen pentru că au fost prinşi copiind. Astfel, numărul total al elevilor daţi afară din examen pentru că au încercat să copieze este de cinci.

Ceilalţi 1471 de candidaţi au avut încredere în condiţia lor fi‑zică, alegând să dea ultima pro‑bă la sport. „Am asistat diminea‑ţă (n.r. ieri dimineaţă), la Grupul Şcolar de Marină la prima dintre cele cinci probe la sport, cea de viteză, care a început la 9,30. Unei eleve i s‑a făcut rău, dar urma să reia proba imediat. Alte probleme nu au fost”, ne‑a de‑clarat preşedintele Comisiei de Examen pentru Bacalaureat, ins‑pectorul şcolar general adjunct Mitică Dudău.

Rezultate afişate mai devreme

Notele la probele scrise de bacalaureat vor fi afişate la cen‑trele de examen luni, 10 iulie, dar cu mult mai devreme de ora 16,00, prevăzută în regulament. „Le‑am rugat pe cadrele didac‑tice de la cele patru centre de corectare să încerce să finalize‑ze până duminică, în jurul orei 20,00, astfel încât luni dimineaţă rezultatele să ajungă la centrele de examen, iar până la ora 10,00 să fie deja afişate”, ne‑a declarat tot inspectorul Mitică Dudău. În aceeaşi zi, între orele 16,00 – 20,00 se pot depune contesta‑ţii. Vineri, 14 iulie, candidaţii vor cunoaşte rezultatele finale. „În urma contestaţiilor, nota poate să crească, dar poate la fel de bine să şi scadă. Astfel, nu sfă‑tuiesc pe niciun candidat să de‑pună contestaţie pentru note în‑tre 5 şi 6 deoarece oricând o altă comisie poate avea o cu totul altă opinie faţă de nota iniţială”, le transmite elevilor inspectorul şcolar Mitică Dudău.

Elevii vor găsi rezultatele la examenul de Bacalaureat şi pe site‑ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la www.bacalaureat.edu.ro.

Cristina CarpFoto: Viorel Dudău

Norocosul FlorentinFlorentin Pandele, elev în cadrul Colegiului Naţional

“Vasile Alecsandri”, în clasa a XI‑a, este noul câştigător al concursului “Vieţii libere” pentru elevi şi studenţi “Cum să faci primul milion”. Îl aşteptăm pe norocosul adolescent luni, la sediul redacţiei din strada Domnească numărul 68, între orele 9,00 şi 10,00, cu buletinul, pentru ridicarea premiului. Felicitări!

Elena Parapiru

Noi milionariEcaterina Manea este câştigătoarea marelui premiu în

valoare de un milion de lei, din cadrul concursului “Milionarii ˝Vieţii libere˝”, fiind urmată de Andrei Nistor – 600.000 de lei şi de Ştefana Tărăbuţă – 400.000 de lei. Îi felicităm pe noii milionari şi îi aşteptăm luni, între orele 9,00 şi 10,00, cu bule‑tinul, la sediul redacţiei din strada Domnească numărul 68, pentru ridicarea premiilor.

Elena Parapiru

Ca urmare a relansării zo‑nei din Valea Oraşului (la Gară s‑au construit

deja blocurile ANL, noua clădi‑re a gării e aproape gata, iar pe Ana Ipătescu se va construi un Euromall, dar şi o parcare), şi străzile din această zonă benefi‑ciază de cosmetizări binevenite. Pentru gălăţenii cu vechime care au evitat până acum să circule pe strada Dogăriei (cunoscătorii – mai ales cei la volan – ştiu de ce!), o veste bună: strada se as‑faltează! De la şeful Serviciului Reparaţii Străzi Circulaţie din cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei Municipiului Galaţi, Costel Comăniţă, am aflat că în maxim trei‑patru zile strada va fi gata asfaltată, netedă ca‑n pal‑mă. De acest lucru se ocupă SC Citadina care lucrează din zori şi

până târziu în noapte (domnul Comăniţă ne‑a spus că progra‑mul de lucru de joi a fost de la patru dimineaţă până la 23.00!) şi nu este de mirare dacă stăm să ne gândim la valoarea investi‑ţiei: circa 12 miliarde de lei vechi! Am mai aflat că se refac şi trotu‑arele, refolosindu‑se bordurile de granit. Am învăţat şi noi ceva, după ce am înlocuit granitul cu beton, iar bordurile s‑au stricat repede... „Pe stradă s‑a lucrat şi la refacerea sistemului de apă şi canalizare şi acum se asfaltează pe 1,2 km, deci nu cred că vor mai fi probleme în viitor cu stra‑da Dogăriei”, a declarat Costel Comăniţă. De altfel, această lu‑crare face parte din programul de reparaţii şi modernizări a mai multor străzi din Galaţi, pe care primarul Dumitru Nicolae

l‑a anunţat. Potrivit edilului, în prezent se lucrează pe străzile Războieni, Cezar Bolliac, Farului, Poşta Veche, Culturii, Livezeni,

Lacului, Basarabiei, Gerului, Mioriţei şi Spătarului. Termene clare de finalizare avem doar pe strada Farului, care ar trebui să

fie gata peste două săptămâni, şi strada Mioriţei ‑ pe 15 iulie.

Maria Măndiţă

Admiterea la liceu

Verificarea fişelor de opţiuni

Gata şi cu Bacalaureatul

[ Alţi doi elevi prinşi cu fiţuica au fost eliminaţi, iar opt au absentat

Renaşte la Galaţi

Tradiţia proiectării navale[ICEPRONAV vrea să atragă absolvenţii gălăţeni cu bonusuri de

performanţă, participare la contract, traininguri şi detaşări în străinătate [ Două milioane de euro se vor investi la Galaţi în

modernizarea clădirii şi achiziţionarea de softuri

[ În trei‑patru zile, pe Dogăriei se va putea circula fără probleme

Asfaltări în Valea Oraşului

Foto: Vasile

Caburgan

Veşti buneAr

hiva

"V.L

."

[RefoRmaSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

4viaţa libeRă


Cursul ValutarValute în cont Curs lei

7 iulie

D. C

. Pre

desc

usu

rsa:

Med

iafa

x

rubr

icã

real

izat

ã de

Viaþ

a în

tra

nziþi

eGalaţiul pe Rasdaq

7 iulie

lei noi lei

1 franc elveţian 2,2841 22.841

1 EURO 3,5842 35.842

1 liră sterlină 5,1642 51.642

1 leu moldovenesc 0,2117 2.117

1 dolar SUA 2,8051 28.051

1 g AUR 56,8959 568.959

Denumire societate Tranzactii Volum Valoare Mediu Inchidere Variatie (%)CNFR NAVROM 3 310 957 3,0871 3,1 0MARTENS (MALT-BERE) 1 40 72 1,8 1,8 -5,26PRODVINALCO 1 28 56 2 2 0REGAL 2 15.116 2.267,40 0,15 0,15 0

Construcţia de parcări în mu‑nicipiul Galaţi a devenit una din cele mai frecvente teme de dis‑cuţie a membrilor administraţiei publice locale. Şi există şi motive pentru acest lucru: în Galaţi exis‑tă 76.000 de autovehicule (fără cele – multe! – aflate în leasing şi care nu pot fi monitorizate) şi doar… 15.000 de garaje. În afară de aceste locuri în care ar tre‑bui să se parcheze maşinile (dar care, la noi în oraş, au diverse întrebuinţări, de la atelier de re‑paraţii auto până la loc de prăjit cafeaua ce se vinde la kilogram, în chioşcul de peste drum!) se mai adaugă cele 2.191 de lo curi de parcare pe care primarul Dumitru Nicolae a declarat că le‑a construit în oraş într‑un mandat şi jumătate la primărie. Pentru anul în curs, primăria şi‑a propus construcţia altor 500 de locuri de parcare, dar unde, cum şi mai ales cu ce fonduri, sunt în‑trebări la care consilierii locali au fost nevoiţi să găsească întrebări în cursul şedinţei CL din 4 iulie.

Pe ordinea de zi a şedinţei s‑au aflat două proiecte de hotă‑râri care se referă la construirea unor parcări în oraş. Primul pro‑iect se referă la asocierea, pe 25

de ani, între Consiliul Local şi SC Union Investiţii SRL Bucureşti, în vederea construirii unei parcări în zona Gării CFR. Investiţia (rea‑lizată de societate) ce se ridică la valoarea de 1.600.000 lei preve‑de amenajarea a 300 de locuri de parcare pe o suprafaţă de 8.500 de mp (pusă la dispoziţie de pri‑mărie). De notat că în contract se prevede folosirea gratuită a par‑cării viitoare care se va amenaja atât pentru cei care locuiesc în apartamentele ANL de la Gară, cât şi pentru cei care vor veni să îşi facă cumpărăturile la viitorul Euromall care se va construi pe Ana Ipătescu nr. 14.

Cel de‑al doilea proiect apro‑bat în Consiliul Local se referă la construirea unei parcări supra‑etajate în cartierul Ţiglina I, pe o suprafaţă de 2624 mp, amplasată pe Regiment 11 Siret. Parcarea se va afla între blocurile A2‑A3, blo‑cul E1, punctul termic din zonă şi Dispensarul şi oficiul poştal. Rămâne de văzut cine o va con‑strui, în condiţiile în care un ast‑fel de proiect a mai fost adoptat şi în urmă cu patru ani şi nu s‑a realizat nimic până acum.

Maria MăndiţăFoto: V. Caburgan

Mai puţini pensionari!

Dintr‑o regretabilă eroare de tehnoredactare, în materialul publicat ieri în cotidianul nostru, sub titlul „Transport cu chiu şi vai” a apărut o greşeală în privinţa unei declaraţii făcute de consilierul lo‑cal Nicolae Rainea. În loc de 23.225 de pensionari a apărut 232.225 de pensio‑nari. Cu menţiunea că nu a fost greşeala de exprimare sau documentare a dom‑nului consilier, ci de teh‑noredactare a semnatarei materialului, regretăm.

Maria Măndiţă

După zece luni de ana‑liză, aleşii locali au aprobat, în sfârşit, lis‑

ta cu beneficiarii locuinţelor ANL pentru anul în curs. Reamintim că în luna septembrie a anului trecut, Consiliul Local a aprobat lista cu beneficiarii de locuinţe ANL, fiind vorba despre 1692 de dosare, din care 37 de dosare aparţineau persoanelor cu han‑dicap. Ulterior, comisia de spe‑cialitate a primit contestaţii, în urma analizării acestora numărul total de beneficiari de locuinţe ANL destinate închirierii fiind de 1713 dosare din care 36 persoa‑ne cu handicap. Din păcate, lista cu beneficiarii acestor locuinţe nu a mai fost prezentată la mapă consilierilor (aşa cum era bunul obicei), „scăpare” sesizată de unii aleşi locali şi în cazul altor proiecte de hotărâre.

Tot în şedinţa CL, aleşii locali au aprobat atribuirea în folosin‑ţă gratuită Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe a unui teren în suprafaţă totală de 22 424 mp şi concesionarea către titularii dreptului de proprietate asupra

locuinţelor a cotei indivize de teren aferent acestora. Terenul se va afla în folosinţă gratuită pe durata executării construc‑ţiilor de locuinţe proprietate privată‑credit ipotecar. Este vor‑ba despre două terenuri, unul de 4.424 mp şi unul de 18.000 mp, primul amplasat pe strada Arcaşilor (tarlaua 39, Parcela 14) şi al doilea, pe Drumul de Centură. În raportul de specialitate al ho‑tărârii se spune că unul din obi‑ectivele ANL este iniţierea şi/sau dezvoltarea în condiţiile pieţei a unor programe de construcţii de locuinţe proprietate privată prin credit ipotecar. Ceea ce ar în‑semna o veste bună pentru gălă‑ţenii fără casă, care ar putea să îşi obţină locuinţa visată de la ANL, prin credit ipotecar. În ce condi‑ţii şi mai ales când, vom afla şi vă vom ţine la curent.

Şi dacă tot vorbim de locuin‑ţe, să mai precizăm că aleşii locali au modificat o hotărâre anterioară de consiliu, privind vânzarea unor locuinţe aflate în patrimoniul privat al munici‑piului Galaţi. Este vorba, desigur,

despre locuinţele de la A‑uri şi V‑uri din Piaţa Centrală. Cei care nici până în acest moment nu au depus cereri de cumpăra‑re a apartamentului trebuie să ştie că primăria le‑a dat un nou termen. Astfel, locatarii care nu au încheiat până la începutul acestei luni contractele de vân‑zare‑cumpărare cu primăria, o

mai pot face în termen de un an, data‑limită nou stabilită fiind de 1.07.2007. Hotărârea anterioară a CL, luată în decembrie anul tre‑cut, prevedea ca termen‑limită 1 iulie a.c, dată după care primăria „îşi rezervă dreptul de a găsi so‑luţiile legale pentru eliberarea locuinţelor şi vânzarea acestora prin licitaţie publică, în condiţiile

legii”. Prin urmare, cei amenin‑ţati cu evacuarea pentru că nu doresc sau nu pot să îşi cumpere apartamentele mai au acum un răgaz de un an.

Maria MăndiţăFoto: V. Caburgan

Dacă creditele bancare neper‑formante sunt de 20 de milioa‑ne de lei noi numai în Toflea şi Brăhăşeşti, alte 56 de firme gălă‑ţene au creanţe fiscale (adică obli‑gaţii de plată la stat) de peste 40 milioane de lei noi. Ca de obicei, întâlnim firme care nu mai au nicio speranţă întrucât sunt în faliment (Avicola, Salbero, Gama, Agrovin, Seromgal), firme celebre cum ar fi ICMRS, Clubul Sportiv Oţelul, Menarom, Zătun, CFR ‑Regionala Galaţi. Aceste 56 de firme sunt unele în stare de execuţie, altele în situaţia de a avea conturile blo‑cate, câteva luptă încă pentru a putea obţine o eşalonare a dato‑riilor. O întrebare bună, cu un răs‑puns foarte complicat este cum s‑a ajuns în situaţia aceasta? Sigur, putem discuta despre fiecare caz în parte, o caracteristică proprie tuturor fiind managementul ne‑adaptat la economia de piaţă. Nu întotdeauna managerul trebuie tras la răspundere, sunt şi situaţii când nenorocirea loveşte şi nu se poate face nimic, dar în România, de regulă, un management care distruge nu e atins nici măcar cu o floare.

Mai există alte şase firme care au creanţe comerciale de 1 milion de lei noi, unele în faliment, altele în activitate. Fără alte comentarii inutile, iată lista firmelor cu care AVAS luptă pentru bani buni.

Aurel Stancu

După ploile torenţiale,

Pagube de peste 155 miliarde lei vechi] Infrastructura şi agricultura, cele mai grav afectate ] Ajutoare pentru familiile sinistrate ] Situaţia la zi, analizată caz cu caz

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi a făcut o nouă eva‑luare a pagubelor produse de ploile torenţiale căzu‑te luna trecută în judeţul nostru. De asemenea, fa‑miliile din patru comune afectate au primit ajutoa‑re de urgenţă din partea Guvernului.

Ajutoare de urgenţă

Pe lista localităţilor care au beneficiat de ajutoare se numără satul Brăneşti (co‑muna Vlădeşti), comunele Fârţăneşti şi Măstăcani şi oraşul Tg.Bujor. Ajutoarele constau în materiale de construcţii (BCA, mortar, adezivi şi material lemnos), aparatură electrocasnică (frigidere, congelatoare, maşini de spălat rufe), îm‑brăcăminte, încălţămin‑te, plăpumi şi veselă, se arată într‑un comunicat al Prefecturii Galaţi. De asemenea, 15 localităţi din judeţul Galaţi au fost dotate cu 1.000 de tărgi de prim‑ajutor, care se vor afla în custodia primăriilor, pentru intervenţii în caz de necesitate.

Estimări ale pagubelor

Potrivit estimărilor pre‑liminare, valoarea pagu‑belor produse de ploile torenţiale de luna trecută se ridică la 83,7 miliarde de lei vechi, informează Prefectura. Cele mai în‑semnate pierderi se în‑registrează în infrastruc‑tură, valoarea pagubelor depăşind 71 de miliarde de lei vechi, şi în agricul‑tură, unde pagubele au fost evaluate până în acest moment la peste 10 miliar‑de de lei vechi. Estimarea făcută până acum nu in‑clude pierderile suferite de exploataţiile piscicole de la Maţa‑Rădeanu şi Şovârca, acestea fiind în curs de evaluare.

În urma ploilor toren‑ţiale căzute luna trecută în judeţul Galaţi, un nu‑măr de 21 de case au fost complet distruse ‑ 13 în satul Brăneşti (comuna Vlădeşti) şi opt în comuna Fârţăneşti. O comisie de evaluare formată din spe‑cialişti de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi „Consproiect” a analizat fiecare casă distrusă în parte, a întocmit un raport tehnic şi a transmis docu‑mentaţia spre analiză la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în vederea despăgubirii persoanelor afectate. Valoarea caselor distruse de ploile toren‑ţiale se apropie de 700 de milioane de lei vechi.

Ovidiu Amălinei

Ieri, la BVBFinal bun de săptămână

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de ieri pe creştere, ultima zi de tranzacţionare a săptă‑mânii confirmând trendul ascendent pe care se află piaţa. Câştigurile la nivelul cotaţiilor s‑au “văzut” mai ales la societăţile de inves‑tiţii financiare, iar lichidita‑tea s‑a menţinut la valori acceptabile.

Valoarea totală a schim‑burilor încheiate ieri s‑a ridicat la 27,8 milioane lei (aproximativ 7,7 milioane euro), fiind realizată în ca‑drul a 4.327 de contracte, prin care s‑au transferat cir‑ca 45,6 milioane de ti tluri. În piaţa “deal”, a tranzacţiilor speciale, s‑au derulat doar două schimburi, în valoare de 0,5 milioane lei.

Dintre cele 53 de com‑panii prezente ieri în rin‑gul BVB, 35 au crescut, opt şi‑au menţinut cotaţiile, iar celelalte zece s‑au depre‑ciat. Faţă de şedinţa ante‑rioară, indicele BET a câş‑tigat 2,05%, BET‑C a urcat cu 2,10%, iar BET‑FI a închis mai sus cu 4,06%.

Aprecieri importante pe SIF‑uri

Piaţa principală a fost dominată de tranzacţiile cu SIF‑uri, alte transferuri im‑portante realizându‑se cu acţiuni Banca Transilvania (TLV) şi Petrom Bucureşti (SNP). În topul alcătuit pe baza lichidităţii, liderul zilei a fost SIF 2 Moldova (SIF2), societate unde s‑au schim‑bat titluri în valoare de 5,1 milioane lei, pe fondul unei creşteri importante a cota‑ţiei, de 5,03%.

La SIF 5 Oltenia (SIF5) s‑au realizat transferuri de 4,0 milioane lei (+4,63%), iar SIF 3 Transilvania (SIF3) a tranzacţionat circa 2,4 mi‑lioane lei (+4,10%).

Acţiunile TLV au fost pre‑zente în ring cu schimburi de peste 3,8 milioane lei, în condiţiile unei aprecieri de 1,85%, iar titlurile SNP s‑au transferat într‑un volum de 3,1 milioane lei, închizând tot pe creştere (+1,94%). A doua reprezentantă a sec‑torului petrolier, Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC), a transferat acţiuni de 1,7 mi‑lioane lei, menţinându‑şi cotaţia de joi (0,0710 lei/ac‑ţiune).

De menţionat şi tranzac‑ţiile de la Biofarm Bucureşti (BIO) ‑ circa 0,7 milioane lei, realizate pe fondul unei aprecieri foarte mari, de 8,65%.

D.C.Predescu

Anexa nr.2 - Creante fiscale - obligatii de plata la data de 19.06.2006, de peste 100.000 RON

Debitor Localitatea Val_preluata_RON Sold_RONCN CFR REG. GALATI GALATI 21.964.055,69 21.940.509,95ICMRS GALATI 5.485.285,12 5.024.850,36CONTEC TECUCI 2.459.430,85 2.458.286,34CLUBUL SPORTIV OTELUL GALATI 1.784.300,23 1.784.300,23SEROMGAL GALATI 1.630.954,20 1.630.954,20MENAROM GALATI 1.153.839,83 1.123.639,83DUNACO INVEST GALATI 747.142,01 747.142,01DEMOPAN S.A. Galati 1.319.079,43 724.671,04NICORVIN TECUCI TECUCI 712.846,85 712.846,85PRIVATE SECURITY W.B.C. GALATI 748.223,79 710.754,14PROLLCEF SENDRENI SENDRENI 768.638,10 693.638,10SNTFC RTFC GALATI GALATI 2.190.044,07 653.444,10AGROVIN SA IVESTI 604.861,05 604.861,05ZATUN GALATI 588.164,10 588.164,10AGRIMAT MATCA SA MATCA 645.667,60 581.449,78CLUBUL DE FOTBAL OTELUL GALATI 568.278,14 563.029,81MALINA SMIRDAN GALATI 526.272,62 521.012,29HORINCEA BERESTI 474.089,78 474.089,78VINIFICATIE SI BAUTURI GALATI GALATI 457.746,71 457.643,73DIMOFTE GALATI 488.864,24 362.439,11ELNAV GALATI 1.207.930,61 287.205,88FOTBAL CLUB MUNICIPAL DUNAREA GALATI GALATI 288.861,95 286.704,56HACTEX TECUCI 286.689,93 286.689,93AGROINDUSTRIALA DEALUL BUJORULUI SA FIRTANESTI 304.503,72 266.443,72FIROMEX GALATI 256.607,47 256.607,47LACTIS LIESTI 254.394,07 254.394,07MOBIMOD TECUCI 253.771,86 253.771,86AGROTEC TECUCI 238.179,86 238.179,86GAMA GALATI 229.444,94 229.444,94M&P NAV SRL GALATI 261.318,31 225.333,99ETANAV SRL GALATI 266.125,64 221.534,82SUINPROD INDEPENDENTA INDEPENDENTA 218.698,95 218.698,95AVICOLA GALATI GALATI 213.457,62 213.457,62SALBERO GALATI 201.528,43 201.528,43"MINERVA" GALATI 201.084,77 201.084,77ALIMENTPROD IVESTI 193.022,10 193.022,10AGROMEC CHIRAFTEI MASTACANI 184.016,77 183.970,94DUNAROM TC GALATI GALATI 230.524,29 166.840,07COMPANY CAR GALATI 161.471,13 161.471,13MODA RICCARDO GALATI 173.178,24 160.110,49AGROMEC CUDALBI CUDALBI 147.183,55 146.036,73GRUPUL DE PRESA GALATI 144.438,25 144.438,25RARES FOLTESTI 140.902,96 140.902,96CONSTRUCTII COMPLEXE GALATI 156.955,18 138.384,82ELF-ROM SA GALATI 134.208,60 134.208,60METAL SCCA GALATI 137.148,91 122.268,29AGROMEC BERHECI GOHOR 150.334,75 119.454,22AGROMEC SUCEVENI SUCEVENI 116.896,84 114.030,63INCONFREN SA GALATI 113.715,62 113.715,62AGROMEC BERESTI BERESTI 118.786,65 112.495,13PRODAS GALATI 122.888,63 112.000,03AGROMEC TULUCESTI TULUCESTI 119.985,10 110.487,76AGROMEC NICORESTI NICORESTI 109.225,77 109.180,77ROMNEF GALATI 101.561,94 101.561,94FITOPLANT GALATI 101.262,55 100.598,33PIAS LIESTI 100.583,14 100.583,14TOTAL 52.958.673,51 48.784.569,62

Hotărâri

Noi parcări] Consiliul Local a decis construirea a două parcări, din care una supraetajată

Pentru 40 de milioane de lei noi

Alte 56 de firme gălăţene vânate de AVAS

Termene şi precizări

Casă, dulce casă] S‑a aprobat lista cu viitorii chiriaşi

ai ANL‑urilor ] Vestea bună: vom avea şi ANL‑uri cumpărate prin credit ipotecar ] Chiriaşii blocurilor A şi V

care nu au încă încheiate contracte de vânzare‑cumpărare cu primăria au

primit răgaz de un an

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a

lapu

tere

[Politică administraţieSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

5viaţa liberă

Tribuna politică

Reacţie„Obiectivul Ţuţu” despre „dom!'colonel” Felix

Nicăieri în lume nu se pune, probabil, atâta pasiune în poli‑tică ca în România, iar adevărul acestei constatări a putut fi re‑descoperit, cu veşnică uluire, săptămâna trecută. Un fapt oare‑cum curent de guvernare‑lansa‑rea a unui proiect politic privind retragerea trupelor româneşti din Irak şi introducerea acestuia pe agenda Guvernului şi a CSAT a inflamat într‑un hal de nedescris scena politică. “Gafă”, “o trădare”, “o lipsă de onoare în angajamen‑tele internaţionale”, înainte de ieşirea din Irak trebuie să “ieşim din minciună”, un adevărat “puci anti‑România”‑ acestea au fost reacţiile supradimensionate la iniţiativa realmente surprinzătoa‑re a PNL. Este de ghicit aici o anu‑mită invidie în asumarea paterni‑tăţii acestei realităţi (un Guvern de Coaliţie presupune firesc şi o benefică concurenţă între parte‑neri), realitate care, mai devreme sau mai târziu, urma să producă oricum efecte. Evoluţiile ulterioa‑re o dovedesc: şi alte ţări se pre‑gătesc să facă acelaşi lucru, şi alte partide parlamentare româneşti gândeau la fel, şi percepţia po‑pulară valida instinctual această

retragere a trupelor româneşti de menţinere a păcii din Irak. Nu există o logică a sentimentelor în politică, dar există o logică a ci‑frelor. Iat‑o! Pentru a‑i ţine în Irak (iar România să conteze ca un partener credibil), statul român, adică fiecare dintre noi, trebuie să susţină costurile. Pentru men‑ţinerea celor 2100 de militari ro‑mâni din Irak, acestea se situează la 200 milioane USD anual (11,8 la sută din bugetul MApN). Dacă amintim că România este o ţară săracă, că în ultima perioadă situ‑aţia din Irak s‑a îmbunătăţit şi sta‑bilizat, iar naţiuni precum Spania, Italia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Japonia şi, mai nou, Polonia, s‑au dezangajat de acţiunile militare în zonă (chiar şi SUA au decis adoptarea unui calendar de micşorare a contingentelor), rămâne un adevăr gol‑goluţ: nici unul dintre partenerii României nu are disconfort politic, ni meni nu pare să le reproşeze ceva, România a rămas însă singura naţiune care nu are un calendar de retragere a trupelor. În con‑secinţă, ca un adevărat ministru al Apărării, pe baza unui Raport al Departamentului Politici de

Apărare al Ministerului Apărării şi cu o zi înainte de Preşedintele Băsescu, Teodor Atanasiu (sus‑ţinut de primul ministru Călin Popescu Tăriceanu) nu a fă‑cut altceva decât o propunere CSAT‑ului, în baza mandatării, re‑glementată prin Legea 42/2004, pentru a se adopta un calendar de retragere. În prima etapă fiind vorba de 890 militari, asta ar în‑semna o economie pentru bu‑getul MApN de 90 milioane USD, subiect suficient de interesant pentru a amorsa o dezbatere pu‑blică captivantă. Deocamdată a ieşit o hărmălaie tipic româneas‑că, dar timpul aşează toate lucru‑rile la locul lor. Semne că aşa este au apărut deja. Un sondajul BCS realizat la sfârşitul lunii iunie a.c., arată că 62 la sută dintre români sunt pentru retragerea din Irak, pe când doar 23 la sută se pro‑nunţă pentru menţinerea lor. Un alt fapt interesant de remarcat în acest sondaj este acela că nu‑mai 14 la sută din respondenţi se declară mulţumiţi de activitatea şefului statului în această proble‑mă. Punct. Restul este linişte. În manieră liberală.

Gabriela Iordăchiţă

În polemica pe tema retragerii din Irak, trebuie ţinut cont atât de fondul în sine al proble‑

mei – o chestiune care în ultimă instanţă depinde de Parlament, cât şi de angajamentele, fie ele şi la nivel de “gentlemen's agre‑ement”, pe care autorităţile ro‑mâne şi le‑au asumat la un mo‑ment dat, consideră Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al Apărării şi al Internelor. “Fondul problemei este, desigur, prezen‑ţa trupelor române în re giuni cu acţiuni militare. Această ches‑tiune trebuie până la urmă dez‑bătută, dar o hotărâre trebuie luată în Parlament, pentru că Parlamentul reprezintă suvera‑nitatea statului, inclusiv acest gen de obligaţii legale se asumă prin Parlament. Există însă şi o chestiune ce ţine de formă, de proceduri, de cum au fost făcute şi cum ar trebui făcute… Ceea ce nu s‑a discutat, din punctul meu de vedere, este că noi, România, ne‑am bătut să ajungem într‑un club de gentle meni deştepţi. Şi am avut, până să ajungem la rezoluţii ONU, înţelegeri tip <<gentlemen's agre ement>> cu anumiţi parteneri. Ei, brusc, ne‑am dat seama că am putea avea interese şi cu alţi parte‑neri, în acelaşi club, dar uităm că, între timp, oamenii aceştia mai şi vorbesc între ei! Şi atunci, mesajul pe care l‑am trimis noi este, de fapt, că ne întoarcem cam după cum avem interese... Avem o obligaţie morală – în pri‑mul rând faţă de noi – nu numai faţă de parteneri, de a ne res‑pecta cuvântul dat. De fapt, nu este vorba de relaţia dintre noi şi alţii, este vorba de relaţia din‑tre noi cu noi înşine, de relaţia dintre România şi modul în care România înţelege să fie văzută afară. Asta‑i problema pe care ar fi trebuit să o avem în vedere în momentul în care am acţionat! Restul, toate comentariile care au fost făcute…, sper că până la

urmă ‑ chestiunile care au fost spuse în presă, că a fost mai de‑grabă o discuţie politică ‑ să nu fie adevărate. Ar fi păcat ca totul să fie doar o dispută politică”, a declarat, în exclusivitate pentru “Viaţa liberă”, Constantin Dudu Ionescu.

"Ne‑ar fi mult mai greu dacă ar trebui să ne asigurăm singuri securitatea"

Fostul ministru a precizat că, în opinia sa, în momentul de faţă o asemenea problemă, pre‑cum cea a retragerii din Irak, nu ar trebui să fie pusă. “Noi trebu‑ie să înţelegem foarte bine că, pentru prima oară, România face parte dintr‑o organizaţie foarte serioasă (NATO – n.r.) care oferă garanţii de securitate individua‑lă fiecărei ţări. Asta înseamnă şi anumite obligaţii. Ideea de a ne retrage imediat sau la începutul anului viitor mie mi se pare nela‑locul ei. Ceea ce mi se pare nor‑mal este, eventual, de discutat un calendar de retragere pe ter‑men lung. Dar trebuie discutat atât între noi, cât şi cu partenerii faţă de care ne‑am angajat”, şi‑a argumentat poziţia Constantin Dudu Ionescu.

Explicaţia ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, cum că România are cheltuieli prea mari cu menţinerea trupelor în Irak – 90 milioane dolari pe an – nu stă în picioare, în viziunea ex‑mi‑nistrului Apărării, Constantin Dudu Ionescu: “Vorbim de aces‑te costuri, dar pe de altă parte trebuie să realizăm că ne‑ar fi mult mai greu dacă ar trebui să ne asigurăm singuri securita‑tea. Gândiţi‑vă numai la faptul că, prin apartenenţa noastră la NATO, noi ne putem permite astăzi să reducem numărul de militari – deci să reducem con‑siderabil cheltuielile militare – ne permitem să avem o arma‑

tă profesionistă. Este adevărat că procesul de tranziţie de la o armată în care eram, să zicem, toţi militari şi trebuia să satisfa‑cem stagiul militar, la o armată de profesionişti este unul cos‑tisitor. Însă vom avea la final o armată care se va putea încadra oricând în această alianţă şi care va fi o armată mai ieftină decât dacă am fi avut una de 180.000 de oameni, sau câţi ar fi trebuit să avem dacă ne‑am fi asigurat singuri securitatea naţională.”

Căldură mare, la audieri

După audierile în cadrul Comisiilor de Apărare ale Parlamentului, au fost vizibile unele divergenţe între ministrul Teodor Atanasiu şi şeful Statului Major General al Armatei, gene‑ralul Eugen Bădălan. În opinia lui Constantin Dudu Ionescu ar fi totuşi prea mult să se vorbeas‑că despre “fracturi” sau “con‑flicte” în cadrul ministerului: “Sunt, la nivel decizional, două planuri. Primul este planul de‑ciziei politice, care este esenţial în orice democraţie. Controlul civil al forţelor armate, indife‑rent de unde sunt aceste forţe – MApN, Ministerul de Interne sau Servicii – este o condiţie de bază a funcţionării democraţiei, este una din regulile esenţiale şi valorile majore pentru care am fost primiţi inclusiv în NATO. Dar una este decizia politică şi alta decizia <<tehnică>> militară cu care, poate, la un moment dat, să ajungă în conflict. Dar poate <<conflict>> este un cuvânt mult prea greu pentru ceea ce s‑a în‑tâmplat. A fost, din câte am înţe‑les eu, o discuţie serioasă asupra mijloacelor şi forţelor avute la dispoziţie şi a resurselor finan‑ciare care sunt necesare pentru aceste mijloace şi forţe. Atât mi‑nistrul, cât şi Şeful Statului Major sunt nişte oameni serioşi şi nu cred că prin <<conflict>> s‑ar

da cea mai bună caracterizare a relaţiilor dintre domniile lor.” Cum se explică, totuşi, schim‑bul destul de dur de replici din timpul audierilor din Comisii? “Era căldură mare în Bucureşti şi poate că din cauza asta s‑a întâmplat…”, a glumit fostul mi‑nistru. Tot la audierile în Comisii s‑a vorbit despre un document MApN, prin care ofiţerilor de contrainformaţii ai Apărării li se cerea să facă lobby asupra parla‑mentarilor în vederea susţinerii unor proiecte ale ministerului. Documentul în cauză a stârnit la rândul său destule controverse, însă Constantin Dudu Ionescu consideră, până la un punct, că o activitate “de lobby” este de înţeles şi chiar necesară: “Peste tot în lume orice agenţie guver‑namentală care trebuie să vină la Parlament ca să ia aprobare – de la Parlament se iau banii până la urmă – se duce în comisiile de specialitate şi explică nevoile. Unii îi spun lobby, alţii nu‑i spun lobby. De fapt, până la urmă, asta este: mă prezint cu nevoile mele astfel încât să te conving pe tine, parlamentar, care îmi re‑prezinţi interesele în Parlament, să iei cât mai mulţi bani pentru satisfacerea necesităţilor mele. Nu cred – nu pot să cred! ‑ că au fost trimişi agenţi sub acoperi‑re! Legat de o directivă internă, în momentul în care ministrul

se duce în persoană sau trimite alte persoane care să prezinte interesele instituţiei respective, se poate numi lobby şi este de acceptat aşa ceva, după părerea mea, atâta timp cât este făcut cu bună credinţă”.

Tema Irakului a devenit, pe lângă altele, subiect de dispută în sânul Coaliţiei. Experienţe re‑lativ asemănătoare au fost şi în perioada guvernării CDR, atunci când şi Constantin Dudu Ionescu a fost ministru. Se poate face o analogie? “Fiecare din etapele astea de guvernare sunt carac‑terizate de diverse dispute. Sunt chestiuni normale după părerea mea. Într‑o democraţie ideea de a nu se discuta nu există. Deci trebuie discutat. Dacă acum s‑a mers prea departe? Fiecare din‑tre noi suntem personalităţi ac‑centuate... Problema e că, atunci când se ajunge, de exemplu, în presă, ar trebui să se ajungă cu un punct de vedere comun. Cred că, de fapt, asta este pro‑blema: gestionarea relaţiei pu‑blice a Coaliţiei, nu gestionarea dintre ei. Între ei se poate ajunge şi la scântei, pentru că pot avea interese diferite, trebuie să ac‑ceptăm… Dar la sfârşit trebuie să se vină cu un punct de vedere comun”.

Text şi foto: Ovidiu Amălinei

PPCD: ”Războiul palatelor”

Acţiunea politică a PNL privind retragerea militară din Irak reflec‑tă degradarea extremă a vieţii politice din România, problema de politică externă fiind folosită de premier împotriva imaginii preşedintelui, consideră PPCD. “Acţiunea lui Tăriceanu pare, la rândul ei, un răspuns la atacurile permanente ale preşedintelui la adresa Guvernului, la fel de imo‑rale şi profund neconstituţionale. Acest război a condus la desta‑bilizarea vieţii publice interne şi bulversează acum politica exter‑nă a României”, a declarat creş‑tin‑democratul gălăţean Adrian Silvestru. PPCD solicită oprirea acestui “conflict al orgoliilor şi in‑competenţei”. Creştin‑democraţii consideră că prezenţa României pe marile teatre de operaţiuni mi‑litare, în scop pacifist, este nece‑sară, raţiunile care au stat la baza deciziilor iniţiale de participare la operaţiuni fiind încă actuale. PPCD mai apreciază că “politica externă a României trebuie să se sprijine pe principii şi moralitate, pe priorităţi majore naţionale pe termen lung, iar nu pe persoane care sunt preocupate permanent de strategii populiste electorale”.

Ovidiu Amălinei

PSD: Între Irak şi cota unică

Social‑democraţii gălăţeni consideră că tema retragerii din Irak, lansată de PNL, este “o fal‑să ţintă”. “S‑a aruncat pe piaţă Irakul. De ce nu s‑a spus nimic despre Afganistan, unde am pierdut mai mulţi militari?”, s‑a întrebat retoric vicepreşedinte‑le PSD Galaţi, George Cubasa. Social‑democraţii consideră că angajamentele internaţionale trebuie să fie abordate cu seriozi‑tate şi nu să devină obiect de dis‑pută politică. La rândul său, vice‑preşedintele PSD, Florin Pâslaru, a subliniat că, deşi s‑a pomenit de costurile misiunilor, nu s‑a amintit de cauze. “Este, în esenţă, vorba de o chestiune bugetară. Iar bugetul, după cum se ştie, a fost grav afectat de introducerea cotei unice de impozitare. De ce nu se face nimic pentru repara‑rea acestei greşeli?”, a declarat social‑democratul.

Ovidiu Amălinei

Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, ce era dis‑ponibil din 4 martie 2002 la adresa www.e‑licitatie.ro, nu mai organizează licitaţii electro‑nice de la începutul acestei luni, atenţionează senatoarea PSD, Adriana Ţicău. “Ne întrebăm de ce a fost întrerupt un sistem care a finalizat cu succes peste 470.000 de licitaţii electronice, realizând economii de peste 178 milioane euro, fiind un sis‑

tem apreciat inclusiv la nivel eu‑ropean?”, a declarat senatoarea. Euroobservatoarea PSD atrage atenţia că, la 25 aprilie a.c., toate statele membre UE au agreat o agendă comună prin care, până în 2010, toate informaţiile des‑pre achiziţii să fie disponibile pe internet şi cel puţin 50 la sută din acestea să se realizeze prin mijloace electronice.

Ovidiu Amălinei

Proiectul privind înfiinţarea Muzeului Satului (proiect cu fi‑nanţare europeană) nu a fost vo‑tat în cadrul Consiliului Judeţean, deşi consilierii Alianţei PNL‑PD (grup care a iniţiat hotărârea) au votat „pentru”. Logic, faptul că proiectul nu a trecut s‑a datorat faptului că PSD şi PC au votat îm‑potrivă. Şi totuşi, în cadrul unei conferinţe de presă consiliera judeţeană Adelina Hristea (PC) a respins ideea potrivit căreia PC‑ul ar fi votat împotrivă şi a spus că înainte de şedinţă nu s‑a

luat o astfel de decizie în cadrul partidului. Mai mult, Adelina Hristea a lăsat să se înţeleagă că democratul David Craiu a avut mai multe de obiectat în pri‑vinţa proiectului decât au avut conservatorii: „Domnul Craiu a avut cele mai multe nelămuriri şi despre proiectul de fezabili‑tate…”. Încă puţină pledoarie şi am putea crede că proiectul nu a fost votat tocmai de cei care l‑au iniţiat!

Maria Măndiţă

Minimax la CA‑urile Consiliului Local?[ ”Metoda durbăcistă”: întâi se majorează şi pe urmă se micşorează, spune Mircea Toader [ În curând, doar primarul va pune directori

Secretarul de stat Mircea Nicu Toader s‑a arătat nemulţumit de modul în care, în ultima şedinţă a Consiliului Local Galaţi, “cu mare patos şi fervoare, au fost înlo‑cuite consiliile de administraţie”. Aceasta a fost “o decizie absolut politică”. “Această majoritate care a devenit foarte nocivă, respectiv PSD plus PC, a dovedit că n‑are decât interese.”

Secretarul de stat progno‑zează însă o viitoare schimbare. “S‑a majorat numărul de mem‑bri în CA‑uri, după care îi vor da afară pe toţi. (…) Ne‑au lăsat câţiva [reprezentanţi în CA‑uri] şi nouă, dar asta va fi pentru o perioadă de o lună‑două. Eu ştiu metoda durbăcistă, e foarte clară: întâi se majorează şi pe urmă se micşorează”.

Secretarul de stat a avertizat însă că rolul consilierilor se va sfârşi după promulgarea noii Legi 215 a administraţiei publice, când “toată responsabilitatea va fi a primarului Dumitru Nicolae. Eu nu voi mai discuta decât cu primarul despre ce se întâmplă în aceste societăţi comerciale sau regii.” Primarul va numi atunci, prin de‑cizie, conducerea societăţilor. “Eu am avut o discuţie cu primarul şi mi‑a promis că nu va fi nimic poli‑tic. Dacă dumneavoastră credeţi, cred şi eu.”

N.B.: Singurul consilier local PD prezent la şedinţă a votat cu “ma‑joritatea nocivă”...

Victor Cilincă

DiscriminareCăldură mare la... politică mică

Consilierii judeţeni din opoziţie sunt discriminaţi din punctul de vedere al adierilor aerului condiţio‑nat, în sala mare de şedinţe a Prefecturii. Sala dispune de patru aparate de aer condiţionat, dispuse două câte două, faţă în faţă, tot aşa cum stau faţă în faţă consilierii puterii cu cei ai opoziţiei. Numai că în par‑tea puterii cele două apara‑te merg normal, pe când pe peretele opoziţiei aparatele nu au fost încă branşate la alimentarea electrică, clădi‑rea fiind încă în reconstruc‑ţie. Şedinţele în plen au un motiv în plus ca discuţiile să fie… aprinse. Şi înţelegere mai puţină decât la Consiliul Local Galaţi.

Victor Cilincă

Fost ministru al Apărării despre

Românii şi "gentlemen's agreement"[ În angajamentele militare, nu trebuie să uităm să fim gentlemeni, declară în exclusivitate pentru “Viaţa liberă” Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al Apărării şi al Internelor, despre oportunitatea retragerii din Irak

Mai mult, liderul PD sus‑ţine că tot colaborarea cu Securitatea i‑ar fi adus lui Voiculescu şi funcţia: „E clar că la început a fost ceea ce‑a fost, Felix, după care zelul lui l‑a dus la [funcţia de] director, după care a fost la rândul lui urmărit, fiindcă a lucrat cu banii ţării, cu banii Securităţii, cu diferite per‑soane, personalităţi”. Dacă nu ştim ce a fost mai întâi, oul sau găina, despre func‑ţia de informator Toader spune că era „primul pas”.

Liderul local a deschis ieri subiectul deoarece a fost deranjat că preşedin‑tele PC a fost însoţit, atunci când şi‑a prezentat dosarul de Securitate, de tineri con‑servatori, „care habar n‑au ce înseamnă Securitate şi ce înseamnă urmărire”, în loc să‑şi rezolve singur proble‑ma. La rândul său, Toader şi‑a pus ieri pe masă pro‑priul dosar de Securitate, fără să fie însoţit de cineva din partidul său. Numele conspirativ al lui Toader pe timpul urmăririi sale de că‑tre Securitate era „Ţuţu”, iar câţiva dintre informatorii care l‑au turnat („surse”) erau numiţi „Profesorul”, „Corina” şi chiar... „Sucă”. Sucă, de exemplu, rapor‑tase că Toader spusese că NAVROM va da faliment...

Urmare din Pagina 1

De luna aceasta

Fără licitaţii electronice

Votul... satului Ieşirea din Irak ‑ pax vobis în manieră liberală

Nemulţumire ministerială

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a înlu

me

[MapaMondSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

6viaţa liberă

An

ali

ză

Ovidiu Amãlineiovidiu@viata‑libera.ro

Cristina Gogacristina@viata‑libera.ro

paginã realizatã de

surse: Mediafax, Click News

Trãsnaia Zilei

Atentat dejucat de FBI

Oficiali din serviciile de secu‑ritate americane au confirmat, vineri, că au anihilat o reţea teroristă care intenţiona să co‑mită un atac asupra sistemului de transport din regiunea New York‑New Jersey, dar aceştia nu aveau ca ţintă celebrul tu‑nel Holland, transmite Reuters. Conform oficialilor, teroriştii in‑tenţionau să comită o serie de atentate în tunelele feroviare dintre New Jersey şi New York City, şi nu îşi fixaseră ca ţintă ni‑ciun tunel rutier. Cotidianul New York Daily News anunţase ante‑rior că tunelul Holland ar fi fost ţinta teroriştilor.

Mandat refuzatPreşedintele rus, Vladimir

Putin, a reafirmat că nu va can‑dida pentru un al treilea man‑dat prezidenţial, la alegerile din 2008. "Cred că este contra‑productiv să schimbăm legile, şi în special Constituţia, pentru a face pe plac unei singure per‑soane", a declarat liderul de la Kremlin într‑un interviu televi‑zat. Cel de‑al doilea mandat pre‑zidenţial al lui Putin se va încheia în 2008, iar Constituţia rusă nu permite unei singure persoa‑ne să deţină mai mult de două mandate consecutive, de câte patru ani, în fruntea statului. "Trebuie să învăţăm cu toţii să ne conformăm legii", a subliniat preşedintele. "Dacă un cetăţean îşi iubeşte ţara cu adevărat, nu îi va permite să depindă de o sin‑gură persoană", a adăugat el.

A muşcat maşina poliţiei

La supărare, oamenii sunt capabili de cele mai bizare ges‑turi, pe care în alte condiţii le‑ar considera nebuneşti. Acesta este şi exemplul unui german din Berlin care şi‑a vărsat nervii pe maşina poliţiei. O patrulă de agenţi încerca să pună în aplica‑re un ordin de restricţie pentru un bărbat ce fusese acuzat de violenţă domestică. Cum era şi de aşteptat, bărbatul nu i‑a în‑tâmpinat cu prea multă bucurie pe poliţişti. Şi având în vedere că pentru a se putea răzbuna nu i‑a putut lovi, s‑a gândit să îşi verse nervii pe maşina poliţiei şi a în‑ceput să o muşte. Uimiţi, poliţiş‑tii nu au putut schiţa niciun gest şi au asistat şocaţi la pornirea fu‑rioasă a neamţului, care a distrus caroseria şi vopseaua, precum şi unele accesorii montate pe ma‑şină.

Marea Britanie a comemorat, ieri, un an de la atentatele din metroul londonez. Multe dintre întrebările legate de acele evenimente au rămas fără răspuns, iar mulţi se îndoiesc

că în războiul contra terorismului s‑au înregistrat paşi semnificativi. Atentatele din 7 iulie au afectat profund şi societatea britanică. E greu de uitat că autorii atacurilor sunt tineri musulmani născuţi şi crescuţi în Marea Britanie şi nu islamişti fanatici infiltraţi de cine ştie unde. În rândurile comunităţii musulmane, ce numără peste 1,6 milioane de persoane, se simt şi acum “falii”. Un recent sondaj de opinie scotea în evidenţă faptul că 13 la sută dintre musulmanii brita‑nici îi consideră “martiri” pe atentatorii din metroul londonez. Acest lucru denotă o diferenţă flagrantă între mentalitatea acestui procent din populaţie şi restul societăţii şi, implicit, face plauzibilă varianta că organizaţiile extremiste pot găsi relativ uşor noi adepţi dispuşi să meargă până la “sacrificiul suprem”. Din nefericire, există riscul ca reacţia de respingere a societăţii britanice să se îndrepte spre întrea‑ga comunitate de origine musulmană, chiar dacă majoritatea acesteia este formată din cetăţeni cât se poate de onorabili. Ostilitatea se face deja simţită atunci când vine vorba de imigraţie. Mai mult de jumătate dintre britanici consideră că situaţia ţării s‑a agravat din cauză că imigraţia “a afectat cultura tradiţională”. Autorităţile par a fi incapabile de a găsi o modalitate prin care să se separe răul de bine, chiar şi în cazuri strict punctuale. În cazul atentatelor din 7 iulie, de exemplu, ancheta a stagnat, nefiind identificat niciun complice al atacatorilor. S‑a ajuns ulterior chiar la gafe de proporţii, precum împuşcarea unui tânăr suspectat, din greşeală, de terorism, sau la pierderea… pe stradă a unor mape cu documente ultrasecrete lega‑te de combaterea terorismului. În astfel de circumstanţe, cetăţeanul britanic se poate întreba pe bună dreptate ce garanţii de securitate îi oferă autorităţile. Deja unii nu îşi mai pun problema dacă vor mai fi atentate asemănătoare, ci unde şi când se vor întâmpla.

Reacţie adversă

Preşedintele american George W. Bush a apreciat ieri, la Chicago, că Naţiunile

Unite a trebui să „condamne”, printr‑o rezoluţie a Consiliului de Securitate, testele cu rachete balistice efectuate de Coreea de Nord. „Cred că obiectivul rezo‑luţiei Consiliului de Securitate al ONU este de a trimite Coreei de Nord un mesaj clar care să afirme că lumea condamnă” acţiunile Phenianului, a subli‑niat şeful statului în cursul unei conferinţe de presă. Fără să pro‑nunţe cuvântul „sancţiuni”, pre‑şedintele a subliniat necesitatea ajungerii la un consens interna‑ţional în cadrul Naţiunilor Unite,

într‑un moment în care amba‑sadorii celor cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate (Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, China) îm‑preună cu Japonia s‑au reunit cu uşile închise, la New York, pentru a încerca să ajungă la un acord pe marginea unui proiect de rezoluţie. „Cel mai important lucru este ca (liderul nord‑core‑ean) Kim Jong‑Il să vadă comu‑nitatea internaţională comuni‑când aceeaşi idee. Acesta este obiectivul”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Adjunctul secretarului de Stat pe probleme asiatice, Christopher Hill, a părăsit, ieri,

Beijingul fără să reuşească să convingă China să accepte adoptarea unui proiect de rezo‑luţie sprijinit de Washington şi Tokyo, care ameninţa Coreea de Nord cu impunerea de sancţiuni drept răspuns la teste. La rândul ei, Rusia urmăreşte ca forul ONU să adopte o declaraţie mai puţin dură, fără sancţiuni.

Bush a comparat criza core‑eană cu cea generată de progra‑mul nuclear iranian.„Indiferent dacă este vorba despre proble‑ma iraniană sau de cea nord‑co‑reeană, există o soluţie posibilă pentru aceşti lideri, soluţie care ar conduce la o viaţă mai bună şi la o acceptare de către comuni‑

tatea internaţională”, a subliniat el. „Am explicat clar partenerilor noştri că în opinia mea, mesajul trebuie să fie: «Nu trebuie să fiţi recompensaţi pentru că nu v‑aţi ţinut de cuvânt şi aţi ignorat ceea ce v‑a spus comunitatea in‑ternaţională»„, a notat preşedin‑

tele. „Acum că au lansat această sfidare, este de dorit să coope‑răm în Consiliul de Securitate şi să afirmăm clar care sunt li‑mitele care nu vor fi depăşite”, a subliniat liderul american. Bush a prevenit că procesul diploma‑tic riscă să fie unul de durată.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a dezbătut, joi, cu uşile închise, un proiect de rezoluţie depus de Qatar pri‑vind retragerea forţelor israe‑liene din Fâşia Gaza. Textul nu are însă nicio şansă de a fi adop‑tat, deoarece Statele Unite, care au drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, îl consi‑deră "lipsit de echilibru" pen‑tru că nu menţionează tirurile de rachete palestiniene şi nici eliberarea soldatului israelian

răpit de militanţii palestinieni. Proiectul de rezoluţie cere ca "Israelul, putere ocupantă, să înceteze imediat agresiunea împotriva populaţiei civile pa‑lestiniene, să îşi retragă trupele din Fâşiei Gaza şi să elibereze toţi oficialii palestinieni deţi‑nuţi". Propunerea menţionează şi "situaţia umanitară precară" a populaţiei palestiniene şi face apel la comunitatea internaţi‑onală să deblocheze un ajutor de urgenţă în favoarea lor.

Mii de londonezi, o parte din‑tre ei cu lacrimi în ochi, şi‑au în‑trerupt activitatea, ieri diminea‑ţa, pentru a se reculege la King's Cross, una dintre staţiile de me‑trou vizate de atentatele comise la 7 iulie 2005. La ora locală 8:50 (10:50 ora României), momen‑tul în care au explodat cele trei bombe de la metrou, ministrul Culturii, Tessa Jowell, şi prima‑rul Londrei, Ken Livingstone, au depus pe rând coroane de flori în faţa staţiei de unde au plecat autorii atentatelor. Cei doi oficiali s‑au înclinat apoi în semn de respect, gest repetat de miile de londonezi care şi‑au întrerupt drumul spre muncă, unii dintre ei depunând câte un buchet de flori. "Nu cunoşteam niciuna dintre victime. Dar am depus flori în semn de respect,

pentru că acest eveniment a unit Londra, la nivel de comuni‑tate", a declarat Tim Cousins, un analist financiar în vârstă de 25 de ani. Ceremonia a fost însoţită de bătăile orologiului catedralei Sfântul Paul. O altă depunere de coroane a avut loc la ora 9:47 (11:47 ora României) la Tavistock Square, la exact un an după ce a patra bombă a explodat într‑un autobuz londonez. La ora 10:00 (14:00 ora României), întreaga ţară a ţinut două minute de re‑culegere. În Regent Park, sute de persoane au depus, ieri dimi‑neaţă, coroane de culoare viole‑tă în semn de omagiu adus vic‑timelor. Atentatele de la Londra, comise la 7 iulie 2005 de patru tineri britanici de confesiune musulmană, s‑au soldat cu 56 de morţi şi 700 de răniţi.

Preţul petrolului a atins ieri nivelul record de 75,70 dolari pe baril, după publicarea unor date guvernamentale americane care au confirmat cererea ridicată de carburanţi din Statele Unite, cel mai mare consumator din lume. Cotaţia petrolului se află la cel mai ridicat nivel atins după anul 1980, când a început războiul dintre Iran şi Irak, la un an după revoluţia iraniană. Preţul petro‑lului de referinţă pe piaţa ame‑

ricană a urcat cu 42 de cenţi, la 75,54 dolari pe baril, după ce an‑terior a atins un maxim de 75,70 dolari pe baril. Ţiţeiul Brent, de referinţă la bursa londoneză, a fost cotat în creştere cu 78 de cenţi, la 74,86 de dolari pe baril, după un vârf de 75,03 dolari pe baril.

Cererea de benzină din Statele Unite a avansat cu 1,4% în ultimele patru săptămâni, comparativ cu perioada similară

a anului trecut, potrivit datelor guvernamentale publicate joi. "Economia globală este puterni‑că, iar cererea ridicată va susţine preţurile. Nu cred că preţurile vor scădea prea mult. Se vor menţine la nivelul actual, fiind posibil să crească în continuare", a declarat Tony Dolphin de la fir‑ma Henderson Global Investors, care administrează active de peste 67 de miliarde de lire ster‑line.

Misiunea OSCE în Republica Moldova consideră că nu există niciun indiciu că explozia unui microbuz, de joi, la Tiraspol, ar avea vreo legătură cu conflictul transnistrean, a declarat Claus Neukirch, purtătorul de cuvânt al misiunii. Neukirch a precizat că reprezentanţii misiunii OSCE s‑au deplasat, joi, la Tiraspol, după producerea deflagraţiei în care şapte persoane au fost ucise şi alte câteva zeci rănite. Ei au purtat discuţii cu anchetato‑rii transnistreni, fără a se implica

însă în investigarea cazului. Unii oficiali de la Tiraspol au

acuzat Chişinăul de implicare în incidentul de joi, care ar fi repre‑zentat, potrivit lor, o tentativă de discreditare a forţelor ruse staţionate în regiune. Rugat să comenteze aceste declaraţii, Neukirch a afirmat că ele repre‑zintă pure speculaţii. "Nu există nicio dovadă că afirmaţiile res‑pective ar fi fondate. Acum este important să fie găsite persoa‑nele vinovate de această trage‑die", a spus el.

Cercetările preliminare arată că un terorist sinucigaş ar fi pro‑vocat explozia microbuzului care circula pe o linie de maxi‑taxi din Tiraspol. Surse din poliţia transni‑streană au afirmat că atentatorul a fost identificat, iar locuinţa lui a fost percheziţionată, fiind des‑coperite materiale explozibile similare bombei din microbuz. Ministrul Securităţii de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, a declarat că investigaţia conti nuă, fiind des‑chis dosar penal pentru omor cu premeditare.

Cel puţin 43 de persoane au murit în provincia Shanxi, în nordul Chinei, în urma unei ex‑plozii produse ieri dimineaţă, într‑o casă unde s‑ar fi putut afla substanţe explozibile, potrivit martorilor oculari.

Deflagraţia s‑a produs la ora locală 6.30 (1.30, ora României), într‑o casă din satul Dongzhai, în districtul Ningwu, provocând moartea a cel puţin 43 de per‑soane şi rănirea altor 28, a anun‑ţat agenţia oficială China Nouă, citând surse din cadrul poliţiei. "Casa a luat foc şi numeroşi ţă‑rani s‑au adunat pentru a privi incendiul, moment în care s‑a produs o explozie bruscă", a afir‑mat un martor ocular. Acesta a precizat că, având în vedere am‑ploarea deflagraţiei, în casă ar fi putut exista materiale explozibi‑le, subliniind că în această regiu‑ne minieră substanţele explozi‑

IrakJaponezii îşi retrag trupele

Trupele japoneze au în‑ceput, ieri, operaţiunile de retragere din Irak, primul grup de efective terestre so‑sind deja în Kuwait, a decla‑rat un purtător de cuvânt al forţelor nipone. Retragerea celor aproximativ 550 de mi‑litari dintr‑o bază situată în sudul Irakului, zonă în care aceştia au participat la acti‑vităţi umanitare şi de recon‑strucţie, va pune capăt celei mai ambiţioase şi riscante misiuni a armatei nipone în afara graniţelor desfăşurată după încheierea celui de‑al Doilea Război Mondial. "Astăzi este începutul re‑tragerii. Însă aceasta nu este completă", a afirmat un membru al contingen‑tului japonez. Anterior, mai mulţi martori semnalaseră faptul că elicopterele şi ca‑mioanele nipone părăsesc baza din Samawa, provincia Muthanna.

H5N1 în Spania

Autorităţile spaniole au confirmat, ieri, că au depistat primul caz de gri‑pă aviară de tip H5N1 la o pasăre sălbatică descope‑rită în nordul ţării, relatea‑ză Reuters. „Laboratorul Naţional de Referinţă a confirmat existenţa viru‑sului înalt patogen H5N1 într‑o mostră prelevată de la o pasăre sălbatică”, a anunţat Ministerul spaniol al Agriculturii într‑un co‑municat. Până în prezent, autorităţile nu au depistat prezenţa virusului H5N1 al gripei aviare pe teritoriul Spaniei. Radioul spaniol a anunţat că pasărea moartă a fost găsită în urmă cu şase săptămâni, în apropiere de oraşul Vitoria.

Cetăţenie italiană

Guvernul de la Roma are în vedere acordarea cetă‑ţeniei italiene imigranţilor stabiliţi legal în Italia de cel puţin cinci ani, a anunţat mi‑nistrul de Interne, Giuliano Amato. „Nu văd niciun mo‑tiv pentru care nu am acor‑da cetăţenia celui care poa‑te obţine un certificat de rezidenţă şi îşi demonstrea‑ză, astfel, ataşamentul faţă de această ţară”, a explicat ministrul. Giuliano Amato a precizat că acest proiect este analizat în prezent de experţii Ministerului de Interne.Autorităţile italiene eliberează, anual, aproxi‑mativ 170.000 de permise de şedere, care conferă posesorilor lor dreptul de a se afla pe teritoriul Italiei, fără însă a putea vota.

Rachetă îndreptată către Hawaii Racheta Taepodong 2, cu rază lungă de acţiune, testată de

Coreea de Nord pe 4 iulie, a fost îndreptată către Hawaii, se arată într‑un articol publicat de un cotidian japonez. Sankei Shimbun, care citează surse de la Washington şi Tokio, scrie că racheta balistică ar fi aterizat în apele insulei americane, dacă nu ar fi eşuat la aproape un minut de la lansare.

Schimb de prizonieriUn ministru israelian a menţionat, ieri, posibilitatea ca

statul evreu să elibereze o serie de prizonieri palestinieni în schimbul militarului capturat şi a încetării tirurilor de rache‑tă, dar Hamas a exclus această posibilitate, transmite Reuters. Până în prezet, Israelul a afirmat că nu va negocia sau face schimb de prizonieri pentru a asigura eliberarea caporalului Gilad Shalit, luat ostatic de militanţii palestinieni la 25 iunie.

Bush cere Naţiunilor Unite

Condamnarea testelor nord‑coreene

Israelul, în vizorul ONU

Preţul petrolului

Nivel record

Acuzaţii nefondate[ OSCE: Nicio legătură între conflictul transnistrean

şi explozia de la Tiraspol

Tragedie în China

Londra

Comemorarea atentatelor de la

7 iulie

bile sunt foarte răspândite. Provincia Shanxi este una din‑

tre principalele regiuni producă‑toare de cărbune din China.

Ministrul palestinian de Interne, Said Siam, a lansat un apel către populaţia palestiniană de "a se pregăti pentru respinge‑rea atacului israelian", instituind o stare ridicată de alertă în rândul forţelor de securitate din Fâşia Gaza, relatează cotidianul Yediot

Aharonot, în ediţia electronică. Ministrul palestinian de Interne şi purtătorul de cuvânt al serviciilor de securitate, Abu Hilal, au preci‑zat clar că poliţia şi trupele milita‑re au primit ordine de a deschide focul asupra militarilor israelieni, aceasta fiind prima situaţie în

care un oficial palestinian dă ast‑fel de dispoziţii. Surse apropiate liderului Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, au refuzat să răspundă acestui ordin dat de ministrul de Interne, în timp ce alte voci susţin că preşedintele nu a fost informat în legătură

cu acest demers. Surse guverna‑mentale de la Ierusalim au refu‑zat să comenteze dacă ordinul ministrului palestinian de Interne reprezintă sau nu o declaraţie de război la adresa Israelului, mo‑tivând că situaţia cere o analiză temeinică.

Gaza Declaraţie de război?Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a la

faţalo

culu

i[Special


7viaţa liberă

Potop de foc, ape muribunde

E miez de vară fierbinte, fraţi gălăţeni de suferinţă (hiper)ter‑mică. De o bucată de vreme, din păcate, verile noastre sunt din ce în ce mai greu de suportat. Parcă se prăbuşeşte cerul cu tot cu soare peste noi. N‑ai unde să te ascunzi, pădurile‑s puţine, iar apele… Asta ar fi soluţia: să te relaxezi, să te răcoreşti, pe, în sau în preajma apelor mai ales că ‑ dacă stăm bine şi ne gân‑dim ‑ Galaţiul chiar este aşezat de Dumnezeu între ape. Ar fi Dunărea, ar fi Siretul şi Prutul, care tocmai aici la Galaţi se pierd cu totul în undele bătrânului flu‑viu şi ar mai fi Brateşul. Nu mai suntem nici în Evul Mediu, nici în vremea de dinaintea marilor desecări şi îndiguiri, adică atunci când am fi putut profita din plin de cursul şi întinderile naturale ale apelor pomenite. Suntem doar în mijlocul unui ev aprins de dogoarea de cuptor întreţi‑nută de indiferenţa oamenilor faţă de puterea dătătoare de via‑ţă şi răcoare a apelor. Ele ne sunt încă aproape, dar unda lor e îm‑puţinată şi zăgăzuită de nesfârşi‑te diguri. De zeci de ani, oamenii cu putere ai Galaţiului n‑au mai făcut mare lucru pentru ca toţi gălăţenii să se bucure de pre‑zenţa apelor, de potenţialul de agrement al acestora.

Luăm un exemplu oarecum la întâmplare. „Cocuţa”, de pildă, era o bucăţică de plajă, care‑i atrăgea pe gălăţeni pe malul celălalt al Dunării. A dispărut în‑ghiţită de ape. A apărut, trebuie

să recunoaştem, plaja Dunărea, care mai poate încă stinge arşiţa gălăţenilor, dar numai în parte. Pe la Prut n‑avem nimic, pe la Siret – doar maluri prăbuşite de viituri. Dar pe la Brateş?…

Brateşul, ca o rană pe suflet

Ah, Brateşul, ce rană adâncă şi mereu sângerândă pe sufletul gălăţeanului încărcat de sudoa‑re, fum de maşini şi combinat siderurgic, de colb… Şi margi‑nile acestuia de ape întinse pe mii şi mii de hectare au fost hă‑cuite. De câteva zeci bune de ani Brateşul a rămas doar la condiţia precară a unui fel de pătrat în‑corsetat de diguri. Totuşi, acest luciu de apă mai are încă 2130 de hectare. Închipuiţi‑vă cam ce lungime mai au încă marginile acestor ape. E vorba de zeci de kilometri de mal ce ar putea fi folosit ca „nadă” pentru gălăţenii înfierbântaţi de arşiţa verii, dor‑nici de un refugiu mai aproape de natură, de apă. Dar degeaba vorbim despre un asemenea po‑tenţial dacă, în realitate, pentru gălăţeni şi nu numai pentru ei, Brateşul nu mai reprezintă mare lucru; nici pentru pescuit, dar nici pentru agrement. De pescu‑it nu se mai poate vorbi, pentru că bazinul actual al Brateşului e aproape secătuit, e bolnav. Este colmatat, e plin de mâl, apele mai au un metru sau un metru şi jumătate adâncime, iar peştii rămaşi într‑un mediu acvatic, împrospătat neîndestulător de apele Chinejei, sunt în agonie.

Şi dacă pentru pescuit sportiv sau pentru piscicultură nu mai sunt, din foarte multe motive, niciun fel de condiţii, ar fi fost cazul, nu‑i aşa?, ca o asemenea întindere de ape să fie raiul tu‑riştilor. Ar putea fi străbătută de iole vesele şi uşoare, de bărci, hi‑drobiciclete şi alte ambarcaţiuni.

Am făcut, zilele acestea, ia răşi, pe uscat, înconjurul a ceea ce a mai rămas din minunea numită Brateş. După cum observaţi şi în imaginile alăturate, de jur‑îm‑prejur, mai nimic. Diguri, ceva stuf, apă tulbure şi mică ce lasă în urmă doar mâl ce crapă în do‑goarea lui Cuptor. Indiferent care sunt vecinătăţile la nord, la sud, la est nu găseşti nimic amenajat pentru sutele de mii de locuitori ai Galaţiului.

Oază de speranţă în deşertul indiferenţei

Doar la vest, în zona pe care mulţi dintre noi o ştiam, tot aşa, de zeci de ani, ca fiind Plaja Brateş, e ceva care‑ţi atrage atenţia. Acolo, aproape că nici nu‑ţi vine să crezi, cineva a în‑cercat şi chiar a făcut ceva. E o bucată de plajă cu nisip destul de bine întreţinută. Găseşti, dacă te interesează, vreo şase‑şapte ambarcaţiuni (bărci cu vâsle) pentru agrement. Înţeleg că apa din dreptul plajei a fost şi ea tra‑tată cu var nestins. Dacă vrei să stai în preajma apelor Brateşului, dar la umbră, o poţi face pentru

Galaţi ‑ zonă deşertică?

Înainte de a încerca un fel de concluzii cu privire la agonia Brateşului, l‑am întrebat pe fostul hocheist Stelian Rusu, cel care a bântuit o vreme şi printr‑o economie de piaţă capi‑talistă, în Austria, ce ar fi făcut nemţii sau austrie‑cii, occidentalii în gene‑ral, dacă Dumnezeu i‑ar fi hărăzit cu o întindere de ape precum cea a fostului mare Brateş. Mi‑a răspuns ceea ce bănuiam. Că aco‑lo, în centrul sau în vestul Europei, ca în toată lumea de altfel, apa dătătoare de viaţă e preţuită, valori‑ficată în fel şi chip, la ma‑ximum, în niciun caz nu e secătuită sau părăsită aşa cum s‑a procedat la noi.

Deja unii specialişti au dat un verdict crunt, pa‑radoxal, pentru viitorul oraşului dintre ape şi al împrejurimilor sale covur‑luiene şi tutovene: în 20 de ani după unii, în 30 sau 50 după alţii, zona va fi doar una deşertică. Aşadar, un fel de Sahara sau Kalahari, între cursurile schilodite ale unui fluviu, ale râurilor Prut şi Siret, ale apelor îm‑puţinate ale Brateşului.

Ce faceţi cu taxele noastre?

Şi atunci întrebăm fără niciun fel de răutate, dar cu revoltă şi durere. Când au oare de gând consilierii judeţeni sau locali să ia în discuţie şi să facă ceva concret într‑o asemenea ches‑tiune vitală precum cea reprezentată de agonia Lacului Brateş? De ce să facem, de pildă, lac sau piscină la Gârboavele – care e o zonă silves‑tră ‑ dacă avem Lacul Brateş, o zonă lacustră, adică? Când vom avea la Galaţi debarcaderul promis la Dunăre? Dar la Brateş? Dar dacă tot suntem locuitori ai ora‑şului dintre ape, de ce nu mai putem pleca pe drumuri fără pulbere spre Tulcea, spre Brăila, spre Deltă sau, mă rog, măcar spre Pisica? Dar spre insula de la gurile de vărsare a Prutului în Dunăre? Când vom putea, gălăţeni fiind, să pornim într‑o ex‑cursie de‑o oră‑două pe apă? Unde ne sunt vapoarele? Ce se‑ntâm‑plă cu bălţile din lun‑ca Prutului, precum Vlaşca, Cotul Chiului şi altele, dar cu cele de pe Siret? Dacă asemenea întinderi de ape ajung să se privatizeze e foar‑te bine, dar e foarte rău că imediat după aceea se trântesc garduri şi la‑căte. E bine să‑i dai unui om să gestioneze o apă, o baltă, un lac, să profite de munca lui, dar ar fi şi mai bine dacă acel con‑tract, sau un act adiţio‑nal la acesta, ar prevede şi condiţia ca oamenii locului să poată accede acolo pentru o gură de aer curat, pentru umbra unei sălcii, pentru ră‑coarea unui scăldat.

Unde, în ce colţ de natură să ducem un tu‑rist străin care ar vrea să poposească vreo câteva zile la Galaţi? Au trecut zeci de ani de când ape‑le din jurul Galaţiului sunt lăsate să moa‑ră… Dumneavoastră, cei care aveţi în mâini frâiele acestei uriaşe aşezări umane, când vă veţi hotărî să lăsaţi ceva în urmă, să fa ceţi ceva care să rămână în sufle‑tele oamenilor acestor locuri? De ce ar trebui să aşteptăm virtuali in‑vestitori de pe aiurea când e vorba de edificat un obiectiv care intere‑sează câteva sute de mii de gălă ţeni? Mulţimea taxelor şi impozitelor pe care le plătesc aceş‑tia nu e de ajuns mă‑car pentru a se putea bucura de ceea ce le lăsase ‑ fără nicio plată ‑ Dumnezeu pe aceste meleaguri? Se pare că nu.

că temerarul de care vorbeam a înfiinţat şi o pădurice de plopi, salcâm, salcie. Poţi să faci şi un grătar, adică o friptură, acolo, poţi închiria şi o căsuţă (sunt vreo 45 de locuri de cazare), poţi face şi un duş, poţi închiria o sală pentru petreceri, e şi o braserie la dispoziţia celor care solicită astfel de servicii. Într‑adevăr, în acea zonă găseşti motive să te opreşti, să te relaxezi… Dar, faţă de dimensiunile unui oraş ca Galaţiul, faţă de suprafaţa şi lun‑gimea malurilor neexploatate ale Brateşului, este foarte puţin. De ce nu se face mai mult, dacă există o asemenea uriaşă poten‑ţială sursă de linişte şi relaxare? Şi cine ar trebui să facă?

Supărarea domnului Rusu

Domnul Stelian Rusu este cel care a încercat să pună cât de cât în valoare o parte din ceea ce mai poate oferi Brateşul as‑tăzi. „Am venit aici dintr‑o joa‑că, ne mărturiseşte dumnealui. Am jucat hochei profesionist, am strâns un ban şi am venit aici din Austria. Am găsit un teren sterp şi care, pe deasupra, mai şi alunecă. Din 1993‑1994 am în‑ceput să ridic aici câte ceva, câte o construcţie care nu se poate face decât pe schelet metalic. Dar mai întâi am cumpărat două tractoare cu care am defrişat bălăriile de primprejur… După câţiva ani am aflat că Pescogal a falimentat şi am cumpărat o bu‑cată de teren, o parcelă a fostei cherhanale. M‑am străduit să fac ceva pentru gălăţeni, am muncit mult, am cheltuit mulţi, foarte mulţi bani. Primesc aici sportivi, copii, pensionari. Îi ajut pe toţi cum pot, dar nu pot face totul singur. Avem deja şi un cabinet medical, o sală de masaj şi vom avea şi o saună. Mă gândesc şi am şi început să lucrez cu soţia la un cabinet de chinetoterapie. Dar, repet, nu pot face cât aş vrea, cât ar trebui. Supărarea mea cea mai mare este că mi s–a promis că drumul de acces până aici, care este un drum public şi este de fapt un drum de centură, va fi reabilitat. Este nevoie şi de o par‑care. Este clar că dealul dinspre vest care tot alunecă spre Brateş trebuie consolidat. Un program SAPARD, mă rog un program eu‑

ropean de reabilitare a zonei, ar rezolva cumva problema.”

Apa fără apă

Şi domnul Stelian Rusu e con‑ştient că Brateşul trebuie exploa‑tat şi ca potenţial bazin piscicol. Dar pentru asta e nevoie de o in‑vestiţie destul de mare, de bani mulţi. E nevoie ca terenul de sub luciul de apă să fie concesionat. Până acum au fost organizate vreo cinci licitaţii, dar cei care au încercat marea cu degetul au fost îndepărtaţi de preţul de pornire, care e de ordinul miliardelor de lei în condiţiile în care ar mai tre‑bui investite alte şi alte miliarde până la momentul în care să se poată vorbi de amortizări şi de profit. Cine şi de ce mai ţine atât

de mult la preţ când potenţiali investitori fug de Brateş ca dra‑cul de tămâie?

Cum vede Stelian Rusu re‑zolvarea completă a complexei perspective a Brateşului? Doar printr‑o asociere de trei‑patru in‑vestitori, eventual străini, pentru a avea fondurile, puterea econo‑mică necesară… De ce? „Pentru că, spune dumnealui, dacă ştii că ceva nu‑i al tău, nu prea te trage inima…” Da, ar fi o idee, dar cum îi dai cuiva ceva, cum îi creezi o facilitate, ajunge să crea‑dă că i se cuvine totul şi nu‑i mai

pasă de interesele comunităţii care „l‑a învestit” cu acea putere.

Terenul de sub apele scăzu‑te şi tulburi ale Brateşului ţine acum de Compania Naţională de Administrare a Apelor. „Am îndrăznit, am participat şi eu la două licitaţii, dar n‑am reuşit, spune Stelian Rusu. M‑am mai înscris o dată, deşi ştiu că e greu. E greu, dar perspectiva e fru‑moasă. Brateşul ar putea fi cea mai mare bogăţie a Galaţiului.”

Între timp, malurile apei se degradează, apa scade şi mai mult sub ofensiva nămolului şi dogoarei unui soare necruţător. Puţinul peşte <gestionat> acum doar de către braconieri moa‑re cotropit de boli specifice, de lipsă de oxigen şi… spaţiu vital, adică de apă.

Cine îşi asumă răspunderea?

Ştiu că Galaţii ultimilor zeci de ani au adunat şi mulţi venetici pe care probabil nu‑i doare nicăieri de soarta acestui colţ de lume, dar chiar nu mai e ni meni con‑ştient de ceea ce a fost şi de ceea ce ar putea fi acest oraş, acest judeţ, care mor mai încet sau mai repede, dar sigur din foarte multe, prea multe puncte de ve‑dere? Nu hulim pe nimeni, dar dacă cei asimilaţi cu Galaţiul con‑temporan nu au de unde să ştie ce a fost cândva bogăţia de ape din acest colţ de lume, ce scuză au gălăţenii get‑beget care au avut sau au în mâini puterea de a schimba ceva, dar nu fac nimic? Chiar nu poate municipalitatea sau, mă rog, judeţul să gestione‑ze pentru gălăţeni un asemenea obiectiv vital precum Brateşul? Vă răspundem noi: se poate, dar trebuie să şi vrei. Trebuie numai ca, pe lângă puterea pe care ţi‑au conferit‑o cei care te‑au votat, să ai puterea de a te detaşa de pro‑priul interes, să ai dorinţa de a face ceva şi pentru semenii tăi.

Pagină realizată deŞtefan Dimitriu

Foto: Vasile Caburgan

Brateşul şi Chineja, văzute dinspre Râpa lui Tuluc

Brateş ‑ vedere dinspre

est

Stelian Rusu şi oaza sa

Brateş ‑ bucăţica de mal amenajată

Paradoxurile oraşului dintre ape

Agonia Brateşului

Brat

eş, B

rate

ş, a

pă m

ică!

Cev

a st

uf ş

i cev

a bă

lări

i

Arhi

va "V

.L."


8viaţa liberă


Viaþ

a cajo

c]

Sp rt]

Sp rtviaþaviaþa

Competiţia din Germania se apropie de sfârşit. Mai sunt de disputat doar

finalele, meciuri ce vor stabili ordinea primelor patru locuri ale clasamentului acestei edi‑ţii. Deocamdată, ştim doar că podiumul va fi ocupat de echi‑pe europene, situaţie întâlnită ultima oară în 1982 (ediţie la care primele patru au fost Italia, Germania, Polonia şi Franţa, aşadar o singură diferenţă faţă de competiţia din acest an!).

Italia şi Franţa, finalistele de mâine seară, au fost mai me‑reu în prim‑planul competiţii‑lor fotbalistice internaţionale, astfel că prezenţa lor în ultimul act al ediţiei Germania 2006 nu reprezintă o mare surpriză. Peninsularii au în palmares trei titluri mondiale (1934, 1938 şi 1982), au alte trei finale jucate (1970 şi 1994), precum şi un loc trei (1990), în timp ce francezii au cucerit trofeul în 1998 şi au obţinut două medalii de bronz (1958 şi 1986).

Italia şi Franţa s‑au mai în‑tâlnit o dată în finala unei mari competiţii, cea a Campionatului European din 2000, când “co‑coşii” s‑au impus cu 2‑1. Să amintim că la Campionatele europene, Franţa deţine două titluri (1984 şi 2000) şi un loc trei (1996), în timp ce Italia a obţinut o singură victorie finală (1968) şi are în palmares un loc II (2000) şi un loc III (1988) .

La acest turneu final, italienii au fost, de departe, cei care au jucat cel mai complet fotbal. Cu o aşezare tactică extrem de

mobilă, având şi avantajul unor jucători foarte adaptabili, italie‑nii au trecut uşor de la clasicul 4‑4‑2 la diverse variante cu cin‑ci oameni în linia mediană, care le‑au permis de fiecare dată să controleze disputele. De par‑tea cealaltă, Franţa se bazează pe un nucleu de jucători foarte experimentaţi, care pot decide soarta unui joc.

Atuurile peninsularilor sunt portarul Buffon ‑ foarte sigur până acum, fiind învins doar de un… coechipier pe tot parcur‑sul competiţiei, fundaşul cen‑tral Cannavaro ‑ de netrecut, probabil cel mai bun apărător al turneului final, şi mijlocaşul Pirlo ‑ un coordonator modern, care participă cu mult aplomb la am‑bele faze ale jocului. Vedetele “cocoşilor” sunt Zidane ‑ aflat la ultimul său meci şi dornic să se retragă aureolat cu încă un titlu mondial, şi Henry ‑ un atacant care poate fructifica orice situa‑ţie, oricât de mici ar părea şan‑sele. Evident, mulţi alţi jucători din cele două echipe ar merita menţionaţi, dar ar trebui prac‑tic să caracterizăm în întregime formulele probabile de start.

Meciul în sine va fi unul cu destul de puţine faze de poartă, cu dispute acerbe la mijlocul te‑renului, unde se vor forma câte‑va “cupluri” de nedespărţit (gen Gattuso ‑ Zidane sau Makelele ‑ Totti). Este de aşteptat ca mo‑bilitatea italienilor să le permită să controleze disputa, însă oa‑menilor lui Marcelo Lippi le va fi foarte greu să ajungă faţă în faţă cu Barthez (cam nesigur în

meciurile anterioare, posibila verigă slabă a francezilor), din cauza “zidului” defensiv Vieira ‑ Makelele ‑ Thuram ‑ Gallas. În aceste condiţii, jocul ar putea fi decis de o acţiune individuală (ambele echipe au mulţi jucă‑tori capabil de aşa ceva), de o eroare defensivă sau, de ce nu?, de prelungiri şi lovituri de de‑partajare…

[ În finala mică a turneului se vor întâlni, în această seară, reprezentativele Germaniei şi Portugaliei, două echipe me‑rituoase, care vor încerca să‑şi adjudece medaliile de bronz.

Trebuie precizat, însă, că acest meci, pentru locurile 3‑4, a fost de‑a lungul timpului, tratat cu destulă superficialitate, echipe‑le fiind în general demoralizate de ratarea calificării în finală. Şi, probabil, întâlnirea din această seară, se va desfăşura sub ace‑leaşi auspicii. Germanii au anun‑ţat deja trei accidentaţi şi doi incerţi, plus titularizarea “rezer‑vei” Kahn. Lusitanii nu au făcut public nimic despre formula de joc, dar este de presupus că vor înlocui şi ei câţiva dintre titulari (Carvalho este, oricum, suspen‑dat, iar Miguel, accidentat în

semifinală, nu va juca sigur). În aceste condiţii, deşi prima şan‑să o au jucătorii formaţiei gaz‑dă, meciul se poate încheia cu orice rezultat, pentru că lipsa lui Ballack şi, eventual, cea a lui Klose din angrenajul echipei lui Klinsmann poate fi decisivă.

[ Finala Cupei Mondiale se va disputa duminică, la Berlin, de la ora 21.00, între Italia şi Franţa. Întâlnirea pentru locul trei, din‑tre Portugalia şi Germania, va avea loc în această seară, de la ora 22.00, la Stuttgart.

D.C.Predescu

Cocktail Mondial [ Fundaşul central Per

Mertesacker a fost supus unei intervenţii chirurgicale la căl‑câiul stâng şi nu va evolua în meciul pentru locul trei, pro‑gramat astăzi. De asemenea, mijlocaşul Michael Ballack este indisponibil, din cauza unor probleme la genun‑chiul stâng, în timp ce fun‑daşul dreapta Arne Friedrich este accidentat la genunchi. În acelaşi timp, mijlocaşul Tim Borowski şi atacantul Miroslav Klose sunt in cerţi pentru jocul de astăzi. În schimb, portarul german Oliver Kahn a declarat că va fi titular în finala mică a Cupei Mondiale.

[ Numărul accidentări‑lor pe meci a scăzut la Cupa Mondială din 2006 în ra‑port cu ediţia din 2002, tre‑când de la 2,7 la turneul din Japonia şi Coreea de Sud, la 2,2 în Germania.

[ Germania nu s‑a im‑pus niciodată în faţa Italiei într‑o competiţie oficială în şapte meciuri, cinci la Cupa Mondială (1962, 1970, 1978, 1982 şi 2006) şi două la Cam‑pionatul European (1988, 1996). De asemenea, Ger‑mania nu a mai învins "o mare naţiune" a fotbalului mondial din octombrie 2000 (1‑0 cu Anglia, în calificările CM‑2002). În această perioa‑dă, Germania a disputat 18 meciuri contra unor echipe care au câştigat Campionatul Mondial sau European, înre‑gistrând 11 înfrângeri şi şap‑te remize.

[ O statuie de şapte me‑tri înălţime reprezentându‑l pe Ronaldinho a fost distru‑să într‑un oraş din s udul Braziliei, după eliminarea echipei pregătite de Carlos Alberto Parreira de la Cupa Mondială. Statuia, din răşi‑nă şi fier, care se afla în pia‑ţa oraşului Chapeco, a fost arsă. Statuia îl reprezenta pe Ronaldinho cu un balon în mână şi a fost inaugurată în urmă cu doi ani.

[ Preşedintele FIFA, Joseph Blatter, s‑a declarat în favoarea ideii de a furni‑za arbitrilor indicaţii privind tactica şi comportamentul jucătorilor înainte de fiecare meci internaţional. "Arbitrii trebuie să aibă o mai bună cunoaştere tactică. Ei ar tre‑bui să ştie înainte de fiecare meci cum evoluează echi‑pele pe care le vor arbitra. Trebuie să poată şti şi sanc‑ţiunile dictate împotriva unui jucător în campionat", a explicat Blatter.

D.C.Predescu

Miroslav Klose se menţine în frunte

Cu 5 goluri marcate la ac‑tualul Mondial, germanul (de origine poloneză) Miroslav Klose se menţine în fruntea clasamentului golgeterilor. Tot atâtea goluri a marcat şi cu patru ani în urmă, la CM din Coreea de Sud‑Japonia.

Pe locul II, cu câte trei goluri marcate se află: francezul Thierry Henry, Fernando Torres (Spania), Lukas Podolski (Germania), Hernan Crespo (Argentina), Maxi Rodriguez (Argentina), Ronaldo (Brazilia) şi David Villa (Spania).

Două goluri: Bosacki (Polonia), Omar Bravo (Mexic), Tim Cahill (Australia), Delgado şi Tenorio (Ecuador), Dindane (Coasta de Fildeş), Gerrard (Anglia), Tomas Rosicky (Cehia), Wanchope (Costa Rica), Maniche (Portugalia), Şevcenko (Ucraina), Frei (Elveţia), Adriano (Brazilia), Luca Toni (Italia), Vieira şi Zinedine Zidane (Franţa).

În acest clasament pot surveni unele modificări în urma disputării finalei pen‑tru locurile III‑IV, de astă‑sea‑ră (ora 22,00) şi a marii finale, de duminică (ora 21,00).

Gh.A.

Cele mai frumoase goluriRealizările deosebite ale fotbaliştilor‑golgeteri participanţi la Cupa Mondială

din Germania îl au în frunte pe argentinianul Maxi Rodriguez. El a înscris golul de 2‑1 în meciul cu Mexic.

Clasamentul are, în continuare, următoarea configuraţie:2.Joe Cole (gol în întâlnirea Anglia ‑ Suedia, încheiată la egalitate: 2‑2)3.Brazilianul Juninho (4‑1 cu Japonia, după ce niponii au condus cu 1‑0).4.Philipp Lahm (gol marcat în partida de debut: Germania ‑ Costa Rica 4‑2).5.Del Piero, în partida de 2‑0 cu Germania, din semifinale.

Gh.A.

Podolski ‑ cel mai bun tânăr jucător

Atacantul german Lukas Podolski (foto) a fost desemnat, de un grup de studiu teh‑nic al FIFA, cel mai bun tânăr jucător al Cupei Mondiale din Germania. Podolski (21 de ani) este primul câştigător al acestui trofeu, destinat jucătorilor născuţi după data de 1 ianuarie 1985. Atacantul a înscris trei goluri la această ediţie a Cupei Mondiale. El a fost selecţionat de 31 de ori în naţionala Germaniei, pentru care a marcat 15 goluri.

Pe lista cu fotbaliştii nominalizaţi pentru ti‑tlul de cel mai bun tânăr jucător al turneului din Germania s‑au mai aflat, alături de Podolski, ar‑gentinianul Lionel Messi, portughezul Cristiano Ronaldo, ecuadorianul Luis Valencia, elveţianul Tranquillo Barnetta şi spaniolul Cesc Fabregas.

D.C.P.

Arbitri din afara Europei

Argentinianul Horacio Elizondo, arbitrul desem‑nat de FIFA pentru a conduce la centru finala Cupei Mondiale, are 42 de ani şi este profesor de educaţie fizică. Arbitrul argentinian a oficiat şi la meciul de deschidere al competiţiei. Elizondo va fi ajutat la cele două linii de compatrioţii săi Dario Garcia şi Rodolfo Otero.

Brigada argentiniană a arbitrat deja patru par‑tide la această ediţie a Mondialelor: Germania ‑ Costa Rica (scor 4‑2), Elveţia ‑ Coreea de Sud (scor 2‑0), Cehia ‑ Ghana (scor 0‑2), şi sfertul de fi‑nală Portugalia ‑ Anglia (scor 3‑1, după penalti‑uri). În timpul acestor meciuri, Elizondo a ară‑tat de 22 de ori cartona‑şul galben şi a eliminat direct doi jucători, cehul Tomas Ujfalusi şi engle‑zul Wayne Rooney.

Elizondo este primul arbitru din istoria Cupei Mondiale care conduce şi meciul de deschidere şi finala. De asemenea, el este primul argentinian desemnat să arbitreze o finală de Cupă Mondială. Elizondo îi succede ita‑lianului Pierluigi Collina, arbitrul finalei din urmă cu patru ani, de la Yokohama.

[ Finala mică a tur‑neului final din Germania va fi arbitrată de o briga‑dă asiatică, avându‑l la centru pe japonezul Toru Kamikawa. El va fi ajutat la cele două linii de com‑patriotul său Yoshikazu Hiroshima şi de sud‑co‑reeanul Kim Dae‑young.

D.C.P.

”Joc scurt de pase”

“Întotdeauna am fost fanul jocului Italiei ‑ pase scurte, ra‑pide ‑ şi sunt foarte mulţumit că s‑au calificat în finală. Favoritul meu este Nesta. Nu am nicio îndoială că va bate Franţa, mai ales că nici nu îmi place în mod special Zidane”, explică Radu L., 33 de ani.

Îl înţelegem, şi nouă ne place Italia, mai ales cea care a arătat în meciul cu Germania, din semi‑finale, că e capabilă de ofensivă, nu numai de închis jocul în apro‑pierea mijlocului terenului.

Ba, Zidane! Dar Cristinel G. nu e de ace‑

eaşi părere: “Chiar dacă nu am urmărit prea atent Campionatul

‑ lucrez la Teatrul Muzical şi am un program destul de încărcat ‑ tot ţin cu Franţa. Joacă cel mai elegant, mai elaborat. Iar Zidane este un zeu! Bineînţeles că am să văd duminică finala”.

Cine îl poate contrazice? La un apus întârziat de carieră, Zidane a învins singur Brazilia, făcându‑l de ruşine pe mai tâ‑nărul şi mai pe val Ronaldinho, amplasat nespecific în spatele lui Ronaldo.

Reţineri şi abţineri

Nu şi‑a declarat nici numele, nici preferinţele. Pentru că nu are: “Dacă nu a jucat România, nu prea m‑am uitat la Mondial. Nici nu ştiu când va fi finala sau cine joacă”, ne zice un tânăr care nu îşi spune numele.

Pe el nu îl prea înţelegem, dar îl acceptăm. Mondialul ‑ deşi imperfect la capitolul participa‑re (în afară de Ghana, africanii nu s‑au prea remarcat, iar ara‑bii nici atât) sau la arbitraje, tot a reprezentat un eveniment extraordinar: echipe europene fantastice (Germania merită să câştige măcar finala mică şi locul III, Klinsmann reuşind să trans‑forme jocul tern al gazdelor într‑o şampanie sub presiune),

organizare impecabilă, goluri de vis (cine poate uita meciul de deschidere?!) şi câteva jocuri memorabile: Japonia ‑ Australia, Italia ‑ Ghana, Cehia ‑ SUA, şi mai sunt!

Nicolae Rainea, fost arbitru internaţional...

... şi consilier local la Galaţi mărturiseşte că nu are preferin‑ţe: “Va fi un joc strâns, un meci foarte echilibrat, pentru că am bele echipe au valori apropiate şi absolut incontestabile. După părerea mea de om care are pes‑te 60 de ani de fotbal, grija am‑belor formaţii va fi să nu ia gol, abia apoi să înscrie. De aceea nu este exclus să se intre în prelun‑giri, chiar la penaltiuri”.

La întrebarea ce notă ar acorda actualului Campionat, pe o scară de la 1 la 10, Nicolae Rainea a răspuns prompt: “Între 7 şi 7,50. Ceea ce este o notă bună, din punct de vedere al arbitrilor. Nu există competiţie fără greşeli minore sau majore. Diferenţa este că greşelile de arbitraj sunt văzute în Divizia A ca intenţionate, iar la Campionat ele au aspect de obişnuinţă, sunt percepute ca greşeli omeneşti. Nu am preferinţe şi nici nu mizez pe Italia sau pe Franţa. Jucătorii

pe care îi admir sunt Cannavaro şi Buffon ‑ pentru Italia, Zidane şi Barthez ‑ pentru Franţa.”.

Marius Stan, directorul general al FC Oţelul Galaţi (prin telefon din Austria):

„Italia şi Franţa nu erau credi‑tate cu şanse la intrarea în finală, asta ştie toată lumea. Totuşi, în ciuda scandalurilor, cele două formaţii au ajuns foarte departe şi au demonstrat pe parcurs că rezultatele lor nu sunt întâmplă‑toare. Sunt fan Zidane şi vreau să câştige Franţa (râde). Am fost susţinătorul lui Ronaldinho şi recunosc că eleganţa lui Zizou, c hiar şi la 34 de ani, este de‑a dreptul fascinantă. Este un ju‑cător magnific, de neegalat. Vroiam să ajung la meci, în Germania, dar prefer să‑l văd cu echipa, la TV, în cantonamentul din Austria.”

Petre Grigoraş, antrenor principal FC Oţelul Galaţi (tot de acolo):

„Am zis de la început că am trei favorite, Brazilia, Anglia şi Italia. Primele două au plecat acasă, iar cea de‑a treia a re‑uşit să‑şi impună stilul binecu‑

noscut. Cred că italienii vor lua trofeul, pentru că pot marca mai uşor, dar nu este exclus să vedem o întâlnire de 120 de minute şi chiar lovituri de de‑partajare. Revenirea lui Zidane a ridicat Franţa şi i‑a dat din nou şansa de a juca în ultimul act al Mondialelor. Acest mare jucător ar mai putea sta pe teren câţi‑va ani, însă nici retragerea, care coincide cu finala turneului, nu este cea mai rea decizie. Orice fotbalist ar vrea să se retragă ca Zidane, în glorie.”

Dănuţ Lungu, ziarist:

„Italia va deveni noua cam‑pioană a lumii; pariorii care n‑au ce face cu banii în acest weekend pot miza pe squadra

azzura, este cea mai competen‑tă la ora actuală! De unde vine acest entuziasm caracteristic exaltaţilor? Păi, dacă nici nemţii, aflaţi la ei acasă, nu le‑au putut agăţa un băţ în roată, nu‑i mai bate nimeni. Franţa a obosit psi‑hic după „dubla” cu Brazilia şi Portugalia, Zidane ar trebui să se resimtă numai fizic şi atât aş‑teaptă «oportuniştii» lui Marcelo Lippi, care au beneficiat de o zi în plus de odihnă. Sunt tentat să cred că finala va dura numai 90 de minute”.

Ca orice loc, şi redacţia “Vieţii libere” are preferinţe. Grupul cel mare iubeşte Italia şi crede în ea, grupul cel mic se iluzionează că Zidane ar mai putea face încă un miracol. Duminică este finala, oameni buni, iar nouă ne place fotbalul!

Elena ParapiruFoto: Viorel Dudău

Campionatul Mondial de fotbal

Franţa şi Italia ‑ la a doua dispută la vârf

Înaintea finalei de la Berlin, sondaj printre noi şi experţi Italia sau Franţa?

Când nu eşti participant direct, e mult mai uşor să‑ţi dai cu părerea. Nouă, româ‑nilor, Campionatul Mondial de fotbal din Germania nu ne‑a prea dat palpitaţii ‑ poa‑te doar ceva fiori de invidie surdă, la into‑narea imnurilor ţărilor calificate la turneu. Totuşi nimic nu ne‑a împiedicat pe fiecare dintre noi să ne alegem favoriţii, să ros‑tim de sus numele formaţiilor antipatice, sau să discutăm aprig faze de joc, după, de

pildă, un Anglia ‑ Portugalia sau Germania ‑ Italia.

Alături de zeci de milioane de telespec‑tatori, gălăţenii vor urmări duminică finala. Italia ‑ pragmatică, dar oricând capabilă să schimbe registrul defensiv cu cel ofensiv ‑ joacă împotriva Franţei, o echipă cu un singur nume: Zinedine Zidane. Cum cred gălăţenii că se vor desfăşura ostilităţile, în materialul care urmează...

Zinedine ZidaneFrancesco Totti

Arhi

va "V

.L."


9viaţa liberă


Viaþ

a cajo

c]

Sp rt]

Sp rtviaþaviaþa

Din Sportul

gãlãþean

Cu trei etape înainte de fi‑nalul celei de‑a 19‑a ediţii a Campionatului “Viaţa liberă” la fotbal, situaţia din fruntea cla‑samentului este extrem de echi‑librată. Nu mai puţin de patru echipe se află înşiruite pe distan‑ţa a cinci puncte, astfel că orice rezultat‑surpriză poate schimba ierarhia actualei ediţii.

În etapa a 27‑a s‑au înregis‑trat rezultatele: Steaua ‑ Saturn 0‑3 (neprezentare), IVV ‑ Ştiinţa 2‑5, Dinamo Kiev ‑ Arcor 14‑1,

Atletico ‑ Brateş 4‑6, Lotus ‑ Brescia 10‑1, Larissa ‑ Milan 5‑5, Borussia ‑ Ancora 6‑1 şi Olimpia ‑ Poppel 7‑4.

În fruntea clasamentului se află: Borussia ‑ 66 de punc‑te, Brateş ‑ 64 p, Ştiinţa ‑ 63 p, Dinamo Kiev ‑ 61 p, Larissa ‑ 54 puncte.

Astăzi şi mâine, pe terenul Şcolii 7 (Tiglina II) se dispută jo‑curile etapei a 28‑a.

Gh.Arsenie

Luncanu a părăsit Wimbledonul

] Petru Luncanu, de la CSM Dunărea, a părăsit turneul de te‑nis pentru juniori de la Wimbledon, atât în proba de simplu cât şi în cea de dublu. La sim‑plu a fost învins, în turul III, de către cehul Michal Konecny, cu 6‑3, 6‑2, acesta din urmă ajun‑gând în semifinale. La dublu, gălăţeanul, care a făcut pereche cu olan‑dezul Peter Lucassen, a fost eliminat în turul al doilea, pierzând cu 7‑6(5), 6‑2, în faţa slo‑vacilor Martin Klizan ‑ Andrei Martin.

După participarea la importantul turneu, tenismanul din Galaţi va începe pregătirile pentru a participa la Campionatele Europene de tenis pentru juniori mari, care, după cum ne‑a declarat antreno‑rul său Costel Curcă, vor avea loc la Klosters, în Elveţia.

] La Ploieşti au înce‑put întrecerile compe‑tiţiei de tenis de masă pentru copii (8‑10 ani) dotate cu trofeul „Paleta de argint”. La întreceri participă şi şase sportivi de la ICMRSG.

] Adrian Nare, de la Clubul Sportiv Şcolar Tecuci, participă, astă‑zi şi mâine, la Poiana Braşov, la etapa de Grand Prix la atletism pentru juniori mari. El va concura la probe combinate şi va fi asistat de către antrenorul său, prof. Mihăiţă Mihuleac.

] Se află în plină desfăşurare, la Brăila, Campionatul Naţional de nataţie pentru copii de 11‑13 ani. La întreceri participă şi sportivi de la Clubul Sportiv Şcolar Galaţi, pregătiţi de către Claudia Sava şi Friedrich Schwing.

] Pe terenurile Complexului Naţional de Tenis din Bucureşti se desfăşoară Campionatul Naţional pentru copii de 12 ani. Dintre gălă‑ţeni, cel mai bine, până acum, s‑a comportat Patricia Ţig (Clubul de Tenis ICMRSG), care s‑a calificat în optimile competiţiei. Turneul se încheie mâine.

] Astăzi, la Mediaş are loc o întâlnire între preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor ‑ Gheorghe Constantin (Vâlcea) ‑ şi preşedin‑ţii comisiilor judeţene. Galaţiul este reprezen‑tat de fostul arbitru internaţional Nicolae Rainea, care îndeplineş‑te şi funcţia de mem‑bru în Biroul Executiv al Comisiei Centrale a Arbitrilor.

] Divizionara C Politehnica va susţine, astăzi, prima partidă de verificare din această perioadă precompeti‑ţională. Parteneră îi va fi echipa din eşalonul doi Dacia Unirea Brăila, antrenată de gălăţeanul Ion Gigi. Întâlnirea va în‑cepe la ora 10,00 şi va fi găzduită de terenul de la Stadionul „Progresul”.

] Astăzi şi mâine, în staţiunea Albena, de pe litoralul bulgăresc, are loc un concurs open internaţional de dans sportiv. Între concurenţi se vor afla şi două pere‑chi de dansatori de la Clubul Fantezia Galaţi: Andreea Toma ‑ Mihai Paraschiv şi Giulia Iuraşcu ‑ Raul Faliboga.

Gh.Arsenie

Tenisul pentru veterani are o frumoasă şi îndelungată tradiţie la Galaţi. Acest lucru a fost po‑sibil şi datorită strădaniilor pre‑şedintelui Asociaţiei Judeţene de Tenis, ing. Ilie Bărănescu ‑ el însuşi un împătimit al sportului alb. De altfel, Ilie participă la ma‑joritatea turneelor organizate în ţară, iar pe de altă parte, este organizatorul a numeroase con‑cursuri în propriul judeţ.

În prima lună din acest an, Bărănescu s‑a clasat pe locul al doilea într‑o confruntare des‑făşurată la Galaţi şi pe poziţia a treia într‑un Turneu Internaţional care a avut loc la Rm.Vâlcea. În lunile din urmă (mai ‑ iunie) ro‑lurile (a se citi poziţiile locurilor

în clasament) au fost inversate: poziţia a III‑a la turneul organi‑zat la Suceava şi locul al II‑lea la Campionatul Naţional al vetera‑nilor ‑ de acum câteva zile ‑ de la Mamaia. Cea mai recentă izbân‑dă a lui Ilie Bărănescu a fost „co‑misă” în zilele de 30 iunie ‑ 2 iulie, când veteranul nostru (care pe 20 iulie va împlini o vârstă rotundă: 65 ani; „La mulţi ani, Ilie!”) a ur‑cat treapta a treia a podiumului de premiere la Turneul „Chindia”, desfăşurat la Târgovişte.

Şi participările nu se opresc aici. Luna aceasta ‑ pe 22 şi 23 iulie ‑ la Galaţi se va desfăşura „Cupa Barazzuti” (ediţia a IV‑a), cu participarea tenismenilor ve‑terani la trei categorii de vârstă:

35‑50 ani, 50‑60 ani şi peste 60 ani. Câteva zile mai târziu (3‑6 august), tot la Galaţi, vor avea loc întrecerile „Cupei Dunării”, pen‑tru categoriile de vârstă de 35‑45 ani, 45‑50 ani, 50‑55 ani, 55‑60 ani şi peste 60 de ani. Urmează Campionatul Naţional al vete‑ranilor ‑ din luna august ‑ de la Câmpina, unde Iliuţă ţinteşte o poziţionare între primii trei. Dacă se poate ‑ chiar primul loc!

În încheiere, oferim şi două numere de telefon ale A.J. Tenis: 461066 şi 0721204341, pentru cei care vor să participe la următoa‑rele turnee sau vor să sprijine, sub orice formă, organizarea acestora.

Gh.Arsenie

Aflată în pregătiri la Hărman (Braşov), FCM Dunărea Galaţi are programate în aceste zile prime‑le trei meciuri de verificare din cantonamentul montan. Astăzi şi mâine, elevii lui Puiu Antohi se

vor confrunta cu Forex Braşov, respectiv U.T. Arad. După o zi de pauză, marţi, dunărenii vor primi replica formaţiei Sportul Studenţesc.

Gh.A.

Competiţii ] Ştiri ] RezultateViorica Susanu ‑ salvată de la înec!

CANOTAJ. Cano toa rea Viorica Susanu a fost salva‑tă de la înec de unul dintre elevii ei, după ce barca în care se afla s‑a răsturnat la antrenamentul de marţi, din cauza unui val provocat de o şalupă. Sportiva, care antrenează în prezent o grupă de tineret a clubului Dinamo, se afla în barcă, pe lacul Snagov, urmărindu‑şi elevii în timpul antrena‑mentului. La un moment dat o şalupă a trecut foarte aproape de barca în care se afla Susanu. „Totul s‑a întâmplat foarte rapid. Am văzut şalupa, dar n‑am mai avut timp să reacţionez. Valul foarte mare creat mi‑a răsturnat barca. M‑am spe‑riat foarte tare, mai ales că nu ştiu foarte bine să înot. Problema a fost că mi‑am prins piciorul în barcă şi nu mai puteam ieşi. A ve‑nit unul dintre elevii mei, Adrian Bucevschi, şi m‑a ajutat să ies”, a declarat Viorica Susanu.

CICLISM. Rutierul au‑stralian Robbie McEwen a câştigat, ieri, etapa a VI‑a a Turului ciclist al Franţei, parcurgând traseul dintre localităţile Lisieux şi Vitre (189 km) în 4h 10:17. Lider al clasamentului general se menţine belgianul Tom Boonen, care este secondat de McEwen, la 12 secunde.

POLO. Reprezentativa masculină de polo a României a câştigat, la Bochum, cu scorul de 12‑11 (3‑3, 2‑3, 1‑1, 2‑1; 4‑3), după lovituri de departajare, me‑ciul susţinut în compania Italiei, în Grupa D din cadrul Ligii Mondiale.

TENIS. În proba de sim‑plu junioare a turneului de tenis de la Wimbledon, Alexandra Dulgheru a fost învinsă, în sferturile de fina‑lă, cu scorul de 6‑4, 6‑4, de austriaca Tamira Paszek.

CANOTAJ. Cam pioana mondială şi olimpică la ca‑notaj, Liliana Gafencu, s‑a căsătorit, ieri, cu Marian Ninel Neagu, un ofiţer pe care l‑a cunoscut în urmă cu şase luni.

LUPTE. Sportiva Ana Maria Paic a câştigat meda‑lia de bronz la categoria 72 kg în cadrul Campionatelor Europene de lupte pentru juniori. În concursul mas‑culin, Ştefan Gheorghiţă a câştigat medalia de argint la cat. 74 kg, iar George Bucur a obţinut medalia de bronz la cat. 63 kg.

TENIS. Perechea Sorana‑Mihaela Cârstea / Alexandra Panova (România / Rusia) s‑a califi‑cat în sferturile de finală ale probei de dublu junioare din cadrul turneului de te‑nis de la Wimbledon, după ce a învins, în turul secund, cu scorul de 6‑4, 6‑3, cu‑plul britanic Jade Curtis / Georgie Stoop, iar, în run‑da inaugurală, cu scorul de 4‑6, 6‑1, 7‑5, de perechea Naomi Cavaday / Natasa Zorici (Marea Britanie / Serbia).

D.C.Predescu

Ambii antrenori ai echipei de fotbal Gaz Metan Mediaş se află la Unitatea de primire a urgenţe‑lor SMURD Târgu Mureş, în stare gravă, în urma unui accident ru‑tier petrecut, ieri după‑amiază, în localitatea sibiană Dumbrăveni. Antrenorul principal Constantin Cenan, secundul Varo Sandor, fiul antrenorului secund, în vâr‑stă de nouă ani, jucătorul Cristi

Pop, directorul sportiv Nelu Ioan Alomar şi medicul echipei, Tudor Tolciu, se află la clinica din Tg.Mureş. Răniţii au diferite trau‑matisme, inclusiv deschise, iar unii dintre ei si‑au pierdut cunoş‑tinţa. Ceilalţi răniţi au fost trans‑portaţi la spitalele din Mediaş şi Sibiu. Doisprezece dintre cei 25 de pasageri ai autocarului cu fot‑balişti de la Gaz Metan Mediaş

sunt foarte grav răniţi. Fotbaliştii mergeau către Reghin, unde ur‑mau să joace un meci amical cu Gloria Bistriţa. Conform poliţişti‑lor, autocarul avea viteză foarte mare, iar şoferul a pierdut con‑trolul asupra volanului într‑o cur‑bă uşoară, răsturnându‑se într‑o râpă de aproximativ zece metri.

D.C.P.

] Managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a declarat că Rapid şi FC Naţional au ofi‑cializat primul „blat” cu acte din fotbalul românesc, printr‑o clau‑ză introdusă în documentele de transfer ale jucătorilor Griffiths şi Săpunaru. Clauza respectivă

prevede că Rapid va oferi grupă‑rii bancare încă 350.000 de euro pentru transferul celor doi fot‑balişti, în cazul în care va câştiga

titlul de campioană.] Atacantul echipei Juventus

Torino, Adrian Mutu (foto), a efectuat, ieri, vizita medicală la o clinică din Florenţa, transfe‑rul internaţionalului român la Fiorentina urmând să fie anunţat săptămâna viitoare. Mutu şi‑a

dat acordul pen‑tru un transfer la Fiorentina, Juventus ur‑mând să pri‑mească în schimb opt mi‑lioane de euro şi pe bulgarul Valeri Bojinov, sub formă de împrumut.

] Partida dintre echipe‑le Lokomotiv

Plovdiv (Bulgaria) şi Farul Constanţa, din manşa se‑cundă a turului doi al Cupei UEFA‑Intertoto, va fi condusă

de o brigadă de arbitri din Israel, avându‑l la centru pe Meir Levi. Meciul se va disputa astăzi, de la ora 20.30, la Sofia. În tur, Farul a câştigat cu 2‑1.

] Fundaşul echipei Jiul Petroşani, Alexandru Bădoiu, a semnat un contract pe c inci sezoane cu gruparea Poli Timişoara, el alăturându‑se deja lotului pregătit de Sorin Cârţu în cantonamentul din Austria. În vârstă de 25 de ani, Bădoiu a debutat la Cimentul Fieni, după care a evoluat la CSS 1 Bucureşti, CSM Reşiţa şi Jiul.

] Echipa Dinamo a câştigat, cu scorul de 9‑0, meciul amical susţinut în compania formaţiei de amatori Albertville, în cadrul stagiului de pregătire din Franţa. Pentru Dinamo au marcat I.Ganea (2), brazilianul Renato Bernardi (2), Dănciulescu, Cl.Niculescu, Predescu, Tameş şi francezul Jean Phillipe.

D.C.Predescu

L‑a convins Tofan

Şaptesprezece zile a hoinărit fundaşul stânga adus în iarnă la Galaţi, în timp ce restul lotului „roş‑alb‑albastru”, revenit din va‑canţă pe 21 iunie, a transpirat sub comanda lui Petre Grigoraş cât pentru un oraş întreg. Ieri, Dorin Semeghin a decis să nu mai stea la umbră şi să recupereze zilele pierdute aiurea. După discuţii telefonice cu adjunctul Oţelului, Cătălin Tofan, care au durat ore întregi, fostul dinamovist a înţe‑les ceea ce trebuia să facă demult: să redevină fotbalist! „Am vorbit mult cu Semeghin la telefon şi, până la urmă, l‑am convins că este bine ‑ în primul rând pentru el ‑ să meargă la pregătiri. Apoi, va decide sau nu dacă va juca tot pentru noi”, îşi reaminteşte Tofan efortul depus pentru a‑l readuce pe calea cea dreaptă pe „fiul risi‑pitor” din nordul Moldovei.

„Am negociat cu bulgari şi ruşi”

„Seme”, aflat acasă, în ultima perioadă, în judeţul Suceava, s‑a urcat la volan şi a venit la Bucureşti unde s‑a întâlnit cu Tofan, oficialul gălăţean rezer‑vându‑i, ieri dimineaţă, un bilet pentru Viena. L‑am sunat în ju‑rul prânzului şi n‑am apucat să schimbăm decât vreo două vor‑be. „Sună‑mă peste vreun sfert de oră, că e Poliţie pe aici. Să nu‑mi iau amendă că vorbesc la telefon”, s‑a scuzat jucătorul. La al doilea apel, Dorin a acceptat să depene întâmplările din ultime‑le săptămâni. „Ce să zic, am fost în Polonia la o echipă rusească aflată acolo în cantonament, dar nu ne‑am înţeles la bani. Apoi, am negociat cu o formaţie din Bulgaria, care m‑ar fi luat dacă aş fi fost liber de contract. Acum, mă duc la echipă să mă pregă‑tesc”, a relatat sportivul .

Semeghin s‑a interesat de pregătirea echipei

Insistând, l‑am întrebat dacă va semna cu Oţelul şi a oftat. „Păi, dacă mă duc acolo, este po‑sibil. Mă pregătesc şi dacă mi se oferă condiţiile pe care le cer, voi rămâne definitiv al Galaţiului”, a răspuns el, o altă noutate fiind faptul că drepturile federative ale fotbalistului tocmai au fost cum‑părate de clubul dunărean de la Hapoel Petah‑Tikva. Tranzacţia s‑ar fi făcut pentru aproximativ 100.000 de dolari. A părut in‑teresat de situaţia echipei în cantonamentul din Austria. „Au jucat vreun amical până acum?”, m‑a chestionat ex‑dinamovis‑tul, întrebând totodată şi cine a fost folosit pe postul lui, acela de fundaş stânga. Semeghin urma să aterizeze aseară, în jurul orei 21.00, în capitala Austriei, dis‑tanţa dintre Viena şi Lobersdorf,

„cartierul” Oţelului, fiind de 63 de kilometri.

Condiţii excelente la Lobersdorf

„Oţelarii” vor afla astăzi cu cine vor juca diseară, de la ora 19.00 (18.00, ora Vienei), un eventual refuz al ungurilor de la Sopron urmând să le aducă în faţă lui Tănase, Baciu şi compania o for‑maţie austriacă. La Lobersdorf, o staţiune cu ape termale, tempe‑

ratura nu urcă peste 28 de gra‑de, iar condiţiile de antrenament sunt excelente. „Este exact ca în Antalya, nu avem nicio proble‑mă”, garantează directorul ge‑neral Marius Stan, care a renun‑ţat în ultima clipă să mai meargă la finala Campionatului Mondial din Germania. „Aşa plănuisem, dar sunt prea obosit şi prefer să văd meciul cu băieţii, aici, în Austria”, a precizat el.

Dănuţ LunguFoto: Viorel Dudău

Ilie Bărănescu recidivează!

Trei „amicale” pentru FCM

Dunărea Galaţi

Campionatul “Viaţa liberă”

Grupare spectaculoasă

în fruntea clasamentului

Grav accident de autocar

Primul „blat” cu acte!Între vestiar şi gazon

FotBal Oţelul l‑a recâştigat pe Semeghin

Se‑ntoarce şi fiul risipitor

] Nonconformistul fotbalist a revenit la sentimente mai bune faţă de propria carieră: s‑a convins că e cazul să meargă la pregătiri, decât să stea la umbră în aşteptarea unei oferte generoase din Bulgaria sau altă ţară cu fotbal de mâna a treia ] Dorin Semeghin, care a

ajuns aseară târziu în cantonamentul din Austria al „oţelarilor”, nu mai are decât o variantă la îndemână: va semna cu clubul gălăţean, care deja l‑a cumpărat de la Hapoel Petah‑Tikva

Dorin Semeghin va bate din nou cornere pentru Oţelul de pe partea stângă a atacului

Faliment pentru Juventus?Sentinţa în procesul din fotbalul italian ar putea avea o influenţă majoră asupra loturilor echipelor

acuzate de fraudă sportivă. Dintre cele patru formaţii implicate, în cel mai mare pericol este Juventus, care are sub contract 114 jucători, iar o eventuală retrogradare în Serie C ar putea însemna falimentul, deoarece gruparea torineză are cheltuieli anuale de aproximativ 350 de milioane de euro. În cazul în care va ajunge în Serie B, Juventus are mari şanse de supravieţuire, deoarece îşi va păstra sponsorii şi va câştiga suficient din drepturile de televizare. Oricum, torinezii vor fi nevoiţi să se despartă de mulţi fotbalişti importanţi, printre care Thuram, Nedved, Emerson, Ibrahimovici, Vieira, Cannavaro, Zambrotta, Trezeguet sau Camoranesi.

D.C.P.

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a însă

năta

te[Medicină


10viaţa liberă

Marius Mototoleamarius@viata‑libera.ro

Echipele de control ale Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au descins recent la mai multe cabinete de medici‑nă primară şi farmacii din Tecuci, Cudalbi, Fârţăneşti, Măstăcani şi Barcea. Au fost găsite două puncte farmaceutice închise în ciuda programului afişat. În schimb, la toate cabinetele veri‑ficate, medicii de familie erau la program şi consultau. Cea mai mare neregulă însă a fost con‑statată la Centrul de Permanenţă de la Fârţăneşti.

„Am găsit Centrul închis şi, după cum am aflat de la local nici, această unitate sanitară funcţio‑

nează destul de rar. Drept urma‑re, l‑am convocat la sediul CJAS pe medicul coordonator al uni‑tăţii şi i‑am cerut să ne prezinte graficele de program ale medici‑lor care deservesc centrul de per‑manenţă. Am decis sancţionarea acestora şi după ce vom verifica registrele de consultaţii este po‑sibil să nu mai decontăm contra‑valoarea consultaţiilor oferite în luna precedentă. De altfel, este posibil să nu le mai plătim ni‑mic câtă vreme asiguraţii se vor plânge că nu li se acordă servicii‑le medicale la care au dreptul”, a declarat directorul CJAS.

Intenţia Ministerului Sănătăţii este ca de la 1 august să dispu‑nă de o evidenţă computeriza‑tă a tuturor contribuabililor la Fondul asigurărilor sociale de sănătate. Fiecare asigurat va pri‑mi un card pe care va fi memorat întregul istoric medical al per‑soanei respective (aşa cum au de mulţi ani cetăţenii altor ţări ajun‑se la un grad de civilizaţie la care

deocamdată nu putem decât să aspirăm). În momentul în care asiguratul bolnav se prezintă la medic, acesta, printr‑o simplă citire a cardului cu un dispozitiv special, va putea afla de pe di‑splay‑ul calculatorului dacă paci‑entul are asigurare valabilă („so‑cială” sau privată), când a făcut ultimul tratament, cu ce medica‑mente şi pentru ce afecţiune. Din

punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, cardul bolnavului va permite realizarea unei monito‑rizări stricte a modului cum sunt cheltuiţi banii asigurărilor socia‑le de sănătate. Nicolăescu a dat însă asigurări (în cursul recentei vizite la Galaţi) că asistenţa me‑dicală de urgenţă va fi asigurată necondiţionat şi bolnavilor care nu posedă card.

La sfârşitul acestei săptă‑mâni, ne‑au fost oaspeţi la redacţie patru volun‑

tari din cadrul Asociaţiei pen‑tru Sănătate, Educaţie şi Familie (ASEF). Începând din anul 2002, în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, mem‑

brii acestei organizaţii derulează acţiuni de promovare a unui stil de viaţă sănătos. Auditoriul beneficiază, pe lângă prelegeri şi consiliere, de măsurarea gra‑tuită a unor parametri fiziologici şi antropometrici, precum şi de difuzarea de literatură pentru

educaţie sanitară. De câteva săptămâni, campania „Împreună pentru o sănătate mai bună” se derulează în instituţiile publice din municipiul Galaţi. Voluntarii ASEF au dobândit abilitarea pen‑tru activităţile de promovare a sănătăţii în urma absolvirii unor cursuri organizate de Institutul de Sănătate Publică şi conform protocolului încheiat de ASEF cu

această instituţie, practică acest serviciu comunitar în condiţiile voluntariatului social, necondi‑ţionat şi gratuit.

Deoarece meseria de ziarist se caracterizează printr‑un nivel de stres foarte mare, nu‑i de mi‑rare că valorile tensiunii arteriale ale majorităţii redactorilor „Vieţii libere” s‑au situat peste „cota de atenţie”. De aceea prezenta‑

rea metodelor de contracarare a efectelor stresului, precum şi sugestiile de corectare a regimu‑lui alimentar pentru menţinerea tensiunii arteriale în limite nor‑male ne‑au fost de un real folos. Salutăm strădania voluntarilor ASEF care dovedesc cu prisosin‑ţă că le pasă cu adevărat de cei din jur.

Foto: Viorel Dudău

Pilula contraceptivă poate face (şi) rău

Dr. Cosma Ţapliuc, medic primar obstetrică‑ ginecologie, avertizează că utilizarea pi‑lulei contraceptive” trebuie să se facă numai în baza unei recomandări medicale deoarece, pe lângă efectul benefic, care face posibilă evitarea unei sarcini nedo‑

rite, se pot manifesta şi efecte secundare.

Afecţiunile cardiovas‑culare reprezintă principa‑lele şi uneori cele mai grave efecte secundare cauzate de utilizarea pilulei con‑traceptive. Există un risc scăzut, dar real, de instalare a unor afecţiuni cardiovas‑culare, limitat însă la fe‑meile predispuse, respectiv, cele care sunt fumătoare sau care au depăşit vârsta de 35 de ani. În ţările în curs de dezvoltare, aceste ris‑curi sunt mai mici decât în ţările dezvoltate. De exem‑plu, tromboza puerperală a venelor profunde este mai rară în ţările în curs de dezvoltare decât în Anglia şi S.U.A., unde reprezintă o afecţiune obişnuită. Aceasta se datorează, pe de o parte, faptului că, în ţările în curs de dezvoltare, regimul ali‑mentar este mai sărac în proteine şi grăsimi de ori‑gine animală şi, pe de altă parte, faptului că numărul femeilor fumătoare este mai redus. În cântărirea avantajelor sau riscurilor contracepţiei, trebuie avut în vedere şi indicele de mor‑talitate maternă (în timpul şi din cauza sarcinii sau la naştere) care este mai mare în ţările slab dezvoltate.

În orice caz, hormonii conţinuţi de către pilula contraceptivă pot modifica tensiunea arterială. Acolo unde acest risc este mai mare ca urmare a unor fac‑tori predispozanţi, pe par‑cursul tratamentului contra‑ceptiv, se impune monitori‑zarea tensiunii arteriale. De asemenea, utilizarea pilulei contraceptive trebuie evita‑tă în cazul unei afecţiuni he‑patice active, iar riscul unor suferinţe ale vezicii biliare este uşor crescut pe durata primului an de folosire a pi‑lulei contraceptive.

Numărul cazurilor de diaree creşte în timpul verii, în special în rândul copiilor. Această afecţiune poate avea efecte dramatice mai cu seamă la nou‑născuţi şi sugari şi de aceea este impor‑tant să se reţină ce o determină şi cum poate fi evitată. Ne‑a oferit aceste informaţii dr. Iulia Negrea, medic primar pediatru în cadrul secţiei Neonatologie a Spitalului Clinic de Urgenţă: “La modul general, boala diareică se manifestă printr‑un număr mai mare de scaune, moi sau apoase, uneori cu conţinut de mucozităţi şi sânge, vărsături, febră, dureri abdominale. În formele mai grave, pierderea de lichide poate fi accentuată şi de vărsături, de lipsa apeti‑tului şi implicit de dificultatea rehidratării pe gură. Mai ales la nou‑născuţi şi sugari deshidra‑tarea (eventual accentuată şi de temperatura ambiantă crescută) poate avea consecinţe extrem de grave asupra funcţionării ini‑mii, rinichilor şi se poate ajunge la insuficienţă cardiacă, blocaj renal, suferinţă a creierului până la comă şi deces. Cauzele bolii diareice sunt în general infecţiile intestinale cu virusuri, coci, ciu‑perci, parazitoze sau infecţii cu altă localizare (otite, infecţii urinare, respiratorii), dar pot fi şi greşelile de alimentaţie, cum ar fi introducerea prematură în alimentaţie a laptelui de vacă (sub vârsta de un an), diversi‑ficarea prea rapidă a hranei cu alimente pe care sugarii nu le

De sezon

Salmonella, o ameninţare redutabilă

] Acest agent patogen provoacă cele mai grave forme de toxiinfecţie alimentară

După cum se ştie, nu mai puţin de 45 de per‑soane din Cărăpceşti s‑au infectat cu Salmonella la sfârşitul săptămânii trecu‑te după ce au mâncat din carnea unui porc sacrificat în condiţii improprii. Fără nicio îndoială vremea căl‑duroasă a contribuit la extinderea focarului infec‑ţios, numărul cazurilor de salmoneloză fiind sensibil mai mare în sezonul cald. O demonstrează cele 63 de persoane internate săptă‑mâna trecută la Spitalul de Boli Infecţioase, cu diag‑nosticul de diaree acută.

Potrivit şefului Inspecţiei Sanitare de Stat Judeţene, dr. Mihaela Debita, agentul patogen cunoscut sub denumirea de Salmonella este rezis‑tent la acţiunea factorilor fizici şi chimici, putând supravieţui în alimentele conservate prin afuma‑re şi sărare timp de două săptămâni, iar în sol şi ex‑cremente uscate chiar şi până la o jumătate de an. Salmonella se găseşte în intestinele mai multor ani‑male şi păsări domestice, precum şi ale unor specii de peşti. Din această cau‑ză, carnea şi ouăle nepre‑parate corespunzător din punct de vedere termic pot provoca infectarea ur‑mată, după o perioadă de incubaţie variind între 6 şi 48 de ore, de simptome gastrointestinale acute (diaree, greaţă, vomă) şi de o stare generală de slă‑biciune.

Există şi bolnavi care fac forme uşoare, subclini‑ce sau persoane care sunt doar purtătoare sănătoa‑se ale agentului patogen. Eliminând Salmonella prin fecale, mai ales în condi‑ţiile unei igiene personale precare, aceste persoane constituie surse potenţia‑le de infectare pentru cei din jur. Dacă mai şi parti‑cipă la prepararea hranei, practic pot fi considerate surse sigure.

De aceea, în afară de măsura prezentării la me‑dic, în cazul declanşării unui episod diareic, sunt foarte importante măsuri‑le de manipulare, păstrare şi prelucrare a alimentelor de origine animală. Ouăle trebuie spălate cu săpun, iar vara este de evitat con‑sumarea acestora netra‑tate termic (de exemplu, sub formă de maioneză). Alimentele crude trebuie păstrate numai în frigider, în vase acoperite (sau am‑balate în pungi) şi separat de cele preparate. Orice aliment cu gustul sau as‑pectul modificat nu tre‑buie consumat.

Cea mai importantă măsură de protecţie rămâ‑ne însă spălatul mâinilor, temeinic, cu săpun, mai ales după folosirea veceu‑lui.

Discuţiile în public, cercetările, publicarea unor articole despre relaţiile sexuale bărbat‑femeie la vârsta a treia au fost puţin abor‑date până acum. Discutarea aces‑tui subiect în cabinetul medical de geriatrie sau în spital este di‑ficil de realizat. Conform tradiţiei noastre culturale, acest su biect este „tabu”, mai ales când e vor‑ba de persoane în vârstă. Noi, toţi, am fost obişnuiţi să asociem cu tinereţea dragostea şi viaţa sexuală. În general, cercetătorii sunt de acord că există activitate sexuală la vârstnici şi că aceasta nu dispare în mod normal odată cu înaintarea în vârstă.

Deşi subiectul este extrem de delicat, nu rare au fost situa‑ţiile când pacienţi în jurul vâr‑stei de 70 ani, aproape exclusiv bărbaţi, abordează acest aspect în timpul unui consult medical. De cele mai multe ori ei se inte‑resează cum pot să‑şi păstreze performanţele sexuale, acuzând o „astenie sexuală” sau diferite

forme de impotenţă, cerând dis‑creţie absolută. Aceşti pacienţi au în general soţii sau partenere mult mai tinere. Adesea, bărba‑ţii, în special, neagă interesul lor pentru activitatea sexuală, dar pun întrebări medicului numai „din curiozitate”.

Alteori, mai ales femeile, se adresează din proprie iniţiativă medicului pentru problemele sexuale ale partenerului.

Nivelul activităţii sexuale de‑pinde de vârstă, dar şi de echi‑librul psihic, educaţie, religie, situaţie economică, familială, mediul de viaţă (urban/rural), consumul de alcool, tutun), dar şi de unele medicamente (seda‑tive, hipnotice). Interesul pentru activitatea sexuală se menţine şi la vârstele foarte înaintate, fiind uneori, mai ales la bărbaţi, chiar mai intens decât la vârsta adultă, putând avea în unele cazuri un caracter obsesiv. Posibilitatea de procreare nu este conservată decât la bărbaţi (uneori chiar şi la

longevivi).Peste 60 ani, interesul pen‑

tru viaţa sexuală se menţine la 75‑85 la sută din bărbaţi şi 32‑42 la sută din femei. La bărbaţi nu se constată o dispariţie a hormo‑nilor sexuali, ci doar o diminuare progresivă a secreţiei lor, fapt ce a determinat reactualizarea conceptului de andropauză în contextul îmbătrânirii normale. Spermatogeneza (producerea spermatozoizilor) se menţine cu o deficienţă de maturaţie şi o re‑ducere a numărului de sperma‑tozoizi.

La femei, deşi odată cu me‑nopauza se produce dispariţia hormonilor sexuali, motivaţia se‑xuală nu dispare definitiv. Unele femei îşi continuă viaţa sexuală fără modificări, altele prezintă o diminuare a ei, iar unele, ce‑i drept în cazuri mai rare, prezin‑tă o amplificare a vieţii sexuale, mergând până la a avea relaţii cu mai mulţi parteneri. Cele mai active femei din punct de vedere

sexual sunt cele cu parteneri de aceeaşi vârstă sau mai tineri.

Scăderea libidoului nu se da‑torează numai înaintării în vâr‑stă, ci şi altor cauze, cum ar fi oboseala fizică sau intelectuală, stările psihice, patologice, obiş‑nuinţa cu partenerul (plictiseala, monotonia), obezitatea, schim‑barea aspectului fizic (îmbătrâ‑nirea partenerului), încărcarea patologică (afecţiuni cardiace, reumatismale), factori socio‑e‑

conomici, influenţele culturale, unele medicamente (sedative, hipnotice, antihipertensive).

Cuvintele cheie în menţine‑rea activităţii sexuale eficiente valabile la orice vârstă par a fi sănătatea fizică şi mentală, o via‑ţă sexuală ordonată, sistematică, nu sporadică, ce poate fi menţi‑nută chiar şi la longevivi.

Dr. Aneta Romilă,şef secţie Geriatrie

De actualitate

Card electronic (şi) pentru... boală

La Fârţăneşti,

Centru de Permanenţă...

cu numele

Pagină realizată de

În atenţia părinţilor

Diareea copilului mic, vara

pot digera (carne de porc, fa‑sole, varză, ou, dulciuri), diluarea necorespunzătoare a laptelui praf sau diluarea cu apă poluată chimic sau/şi bacteriologic.

Cei mai expuşi riscului de boală diareică sunt, în general, copiii care nu au parte de un me‑diu de viaţă curat, cărora nu li se asigură igiena hranei. Asimilarea din alimente a principiilor nutri‑tive şi a elementelor esenţiale este mult diminuată în cursul diareei, determinând malnutriţia, care, la rândul ei, predispune la diaree şi astfel se intră într‑un cerc vicios. Prevenirea bolii diareice se face printr‑o igienă

riguroasă (mâini, tetine, vase etc. bine spălate) şi o diversifi‑care corespunzătoare a hranei, iar prevenirea complicaţiilor se face prin rehidratare (nu doar cu ceai de mentă, ci şi cu săruri ‑ Gesol, Oresol). Regimul ali‑mentar pentru reechilibrare va cuprinde orez, morcov fiert, brânză de vaci proaspătă, carne fiartă, măr copt, banane. Diareea la copilul mic impune prezenta‑rea acestuia la medicul pediatru, singurul în măsură să decidă un tratament adecvat în regim am‑bulator sau spitalizarea dacă sta‑rea pacientului o impune”.

Iniţiativă

„Împreună pentru o sănătate mai bună”

Aspecte privind

Sexualitatea la vârsta de aur

Studiu în Marea BritanieCopiii născuţi de femeile care pe timpul sarcinii au avut o dietă

alimentară bogată în grăsimi riscă să devină obezi, arată rezultate‑le unui studiu apărut joi în Marea Britanie. Cercetătorii au dorit să găsească o explicaţie ştiinţifică a numărului mare de copii obezi din Marea Britanie şi Statele Unite. Specialiştii estimează că, dacă nu se iau măsuri, 20% dintre băieţi şi 30% dintre fete vor fi obezi până în 2020.

Mediafax/G.C.

Tutunul, împotriva canceruluiUn biolog francez şi echipa sa de cercetători încearcă să cultive tutun

care să fie utilizat în lupta contra cancerului pentru că această plantă, după ce a suferit modificări genetice, produce molecule care intră în compoziţia tratamentelor anticanceroase. Moleculele Taxol şi Taxotere “sunt utilizate în tratamentele contra cancerelor de ovare, sân, plămâni şi prostată”, a indicat biologul Alain Tissier, coordonatorul studiului. Moleculele sunt utilizate în chimioterapie şi sunt indispensabile pentru evitarea “proliferării celulelor canceroase” în organism, a adăugat Tissier.

Mediafax/G.C.

Atenţie

Cei mai expuşi

riscului sunt copiii care

nu au parte de un mediu

de viaţă sănătos

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a înso

cieta

te[Varia


11Viaţa liberă

Nec

Plu

s

Ultra

Ion Zimbruredactie@viata‑libera.ro

Atenţie la traversare!

Pe 6 iulie, A. Marian – Ciprian în vârstă de 20 de ani, din Galaţi, în timp ce conducea un auto‑turism Cielo, pe strada Victor Papilian din Galaţi, a accidentat grav un băr‑bat, I. Nicolae (de 42 de ani), care s‑a angajat în traversarea străzii fără să se asigure, printr‑un loc nepermis. Victima a ajuns la spital cu fractură de femur drept.

L.G.

Accident stupidUn copil a murit

În urmă cu două zile, în jurul orei 18,30, Postul de poliţie din Şendreni a fost sesizat de Pompiliu P., de 50 de ani, din lo‑calitate, că în timp ce se afla în câmp cu fiul său P.M. (de 14 ani) şi un alt copil R.G. (de doi ani), şi încărca pământ în căruţă, s‑a petrecut un accident groaznic. Cei doi copii s‑au urcat pe o ţeavă metalică (un şantier din Bucureşti are punct de lucru deschis în zonă), iar ţeava s‑a rostogolit peste ei, strivindu‑i. Băiatul de 14 ani a decedat pe loc, iar copilul în vârstă de doi ani a fost transportat de urgenţă la Spitalul „Sf. Apostol Andrei” pentru îngrijiri medicale.

L.G.

Regionala de Transport Feroviar de Călători Galaţi aduce la cunoştinţa publicului călător că:

Începând cu data de 10.07.2006 trenurile 7655 şi 7656 se vor anula pe distanţa de cir‑culaţie Bereşti‑Bârlad‑Bereşti şi vor circula pe distanţa Galaţi‑Bereşti‑Galaţi cu urmă‑toarele modificări:

‑ trenul 7655 va pleca din sta‑

ţia Galaţi la ora 19,40 cu sosire în staţia Bereşti la ora 22,12;

‑ trenul 7656 va pleca din sta‑ţia Bereşti la ora 22,37 cu sosire în staţia Galaţi la ora 0,59.

Începând cu data de 10.07.2006 trenurile 7054 şi 7053 se vor anula în relaţia Făurei‑Urziceni‑Făurei.

Director,ing. Ecaterina Pricope

O călătorie simbolică

Femeia de la ghişeul din gara Barboşi mă întreabă de două ori dacă într‑adevăr doresc bilete până la Galaţi ‑ nu unul, ci două, pentru că martor la călătoria mea avea să fie colegul fotore‑porter Viorel Dudău: „De ani de zile nu am mai vândut niciun astfel de bilet. Toţi preferă să meargă la Galaţi cu autobuzul sau cu maxi‑taxi”, vine explicaţia doamnei de la ghişeu. Logică, altfel, pentru că un bilet cu două călătorii de autobuz e 1,5 lei, iar unul de maxi‑taxi 1 leu, faţă de 1,8 lei cât costă un bilet de tren (e‑adevărat, pe calea ferată sunt 11 kilometri, mai mulţi decât pe şosea). Autobuzele care circulă pe traseul 31 pleacă din jumă‑tate în jumătate de oră din car‑tierul Dunărea spre Barboşi, iar maxi‑taxi‑urile de pe traseul 85 fac legătura între Piaţa Centrală şi Gara Barboşi, cursele fiind co‑relate cu mersul trenurilor.

În gară, doi oameni şi un căţel. Niciunul nu aşteaptă trenul nos‑tru. Domnul Costică Manolache e supărat, pe bună dreptate, că singurul tren de zi direct de la Galaţi spre Constanţa a fost, în plin sezon, anulat. Ţâşnitoarea de pe peron a secat demult. Apa rămâne o problemă pentru lo‑cuitorii din Barboşi. Aproape de

gară, peste linii, ruinele Castrului roman abia se mai disting: ni‑meni nu mai ştie că acolo a fost mai întâi o aşezare dacică şi apoi un castru roman. Istoria, tăcută, e mai presus de noi şi de indife‑renţa noastră.

Vine trenul. Pentru a urca, tre‑buie să ridic un pas sănătos: mă întreb ce fac vârstnicii sau doam‑nele care poartă rochii când tre‑buie să ajungă la prima treaptă a scării trenului. Îmi găsesc un loc la fereastră şi îmi lipesc bucu‑roasă fruntea de geam ca atun‑ci când eram copil. Regăsesc mirosul acela de care mi‑era dor, ferestrele cu margini mate, perdelele inscripţionate: CFR şi muşamaua cusută în zig‑zag. Pe stânga, combinatul şi balta Mălina care ajunge până la linia ferată. Pe dreapta, grădini ale celor care locuiesc la bloc şi care, de ani buni, cultivă zarzavaturi. Nu un controlor, ci doi, trec pe lângă noi, însă fără să ne întrebe de bilete: nu‑şi pun problema că am urcat din Barboşi.

Revăd „Râpa lui Gogu” ‑ loc drag din copilăria mea petrecută în Ţiglina III pe care îl exploram cu gaşca de la bloc în vacanţe. Conductele de apă sunt acum acoperite de rugină. Câţi ani au trecut de când veneam şi ne scăldam în balta Cătuşa (murda‑ră şi atunci!) folosind, pe post de

saltea pneumatică, o cameră de tractor... Ce bătaie era să mân‑căm de la tata. Şi apropo de tata: de câte ori văd viaductul care duce la combinat, de atâtea ori mă gândesc la replica lui supă‑rată când vedea că fac mofturi la mâncare: „Pune mâna şi mă‑nâncă, altfel o să te ia vântul pe viaduct!”. Nu m‑a luat vântul, dar nici n‑am ajuns să lucrez în com‑binat, cum visa tata.

Cu un scârţâit de saboţi, trenul opreşte în Gara Fileşti. Petele ca o hartă de pe pereţii gării îmi amintesc de biserica din Torceşti pe care se vede şi acum până unde a fost apa la inun daţii. Câţiva oameni toropi‑ţi de căldură pe peron. După un minut plecăm mai departe. Deşi e personal, trenul merge parcă prea repede. Petice de verdeaţă

alternează, ca într‑un puzzle su‑prarealist, cu (prea multe) locuri în care se depozitează gunoiul. Viorel, colegul meu, are o replică memorabilă: depinde ce vrei să vezi. E ca‑n viaţă: nu poţi nici să alegi doar ceea ce e frumos, dar nici să vezi doar mizeria. Chiar înainte de intrarea în tunel îmi bucură privirea un canton... în‑florit. Cantoniera, iubitoare de frumos, are o adevărată seră în miniatură expusă celor ce au ochi să o vadă.

Abia aştept să ieşim din tu‑nel şi să văd Brateşul pe care necunoscătorii îl confundă cu Dunărea. E senin şi se vede până pe malul celălalt al Prutului, la moldoveni. Schimb privirea pe cealaltă parte chiar în dreptul triajului şi caut Cazinoul din amintire: Grădina Publică e greu

În judeţInformare europeană

În cadrul campaniei de informare „Europa este importantă pentru tine”, derulată în pe‑rioada iulie‑septembrie, de Ministerul Integrării Europene, săptămâna viitoare vor avea loc în judeţul Galaţi două mese rotunde: marţi, 11 iulie, la sediul Primăriei munici piului Tecuci, şi miercuri, 12 iulie, la Căminul Cultural din co‑muna Costache Negri, începând cu ora 10.00. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Emanuela Turcu, la întâlniri vor parti‑cipa reprezentanţi ai Ministerului Integrării Europene, Prefecturii Judeţului Galaţi, Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Inspectoratului Teritorial de Muncă şi ai Agenţiei Judeţeane de Ocupare a Forţei de Muncă.

Campania de infor‑mare a cetăţenilor din mediul rural „Europa este importantă pentru tine” îşi propune prezen‑tarea dimensiunii sociale a procesului de integrare europeană şi a drepturi‑lor, obligaţiilor şi opor‑tunităţilor existente pe piaţa muncii europene post‑aderare. Campania debutează la Galaţi, Vrancea şi Constanţa, după care se va derula în alte 14 judeţe ale ţării.

Maria Măndiţă

După cum aţi observat, cotidi‑anul Viaţa liberă a tras un semnal de alarmă în privinţa indiferenţei administraţiei cu privire la obi‑ectivele de artă din munici piul nostru, puncte ce ar putea să devină adevărate „mine” turis‑tice, dar care, din păcate, rămân în uitare, precum sculpturile în metal de pe Faleză. L‑am între‑

bat pe consilierul local Mircea Gutter, membru al comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Galaţi, dacă aleşii au sau nu un proiect de relansare a tu‑rismului gălăţean. Mai pe româ‑neşte, dacă s‑a gândit cineva să pună pe stradă o tăbliţă pe care să scrie că la 100 de metri este un obiectiv turistic, sau să amplase‑

ze pe Faleză o hartă cu operele de artă în metal şi numele artiş‑tilor care le‑au creat acum 30 de ani… Mircea Gutter a precizat că un astfel de proiect nu a fost luat niciodată în discuţie, dar că „este o idee ce trebuie reţinută”. Să sperăm…

Maria Măndiţă

În acest an, examenul de vâ‑nător sportiv se va organiza, după cum v‑am mai informat, în ziua de 29 iulie a.c. Mai este un pic de timp până atunci, dar,

după cum am aflat de la con‑ducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) Galaţi, candidaţii mai au câte ceva de pregătit. E vor‑

ba de reactualizarea unor acte absolut necesare la dosar, de completarea bibliografiei, dar şi de parcurgerea unor etape de pregătire practică la poligon.

Oricum, cei care sunt intere‑saţi, care şi‑au depus dosarele şi care chiar vor să intre în rându‑rile vânătorilor sportivi trebuie neapărat să treacă pe la sediul A.J.V.P.S.

Ştefan Dimitriu

Furnizorul de căldură: ori unul, ori nimic!

Electrocentrale va tre‑ce la Consiliul local “într‑o singură societate, de fur‑nizare şi distribuţie a ener‑giei termice”, fuzionând cu Apaterm‑ul, a precizat secretarul de stat Mircea Nicu Toader, care a de‑clarat că nu va accepta să apară o nouă societate subordonată Consiliului Local. “Va fi scris în pro‑tocol: le vom da termen de 30 de zile să fuzione‑ze (…) altfel nu va trece.” După Legea administra‑ţiei publice, răspunderea revine primarului care, avertizează secretarul de de stat, poate fi schimbat de un sfert din populaţia oraşului dacă “nu va fi în stare” să rezolve proble‑ma căldurii.

Guvernul reduce subvenţia şi condiţionează!

Guvernul este abili‑tat (pentru că e vacanţă parlamentară) să scoată, săptămâna viitoare, o or‑donanţă prin care “se des‑fiinţează preţul naţional de referinţă şi subvenţia pentru căldură”, a anunţat secretarul de stat Mircea Toader. Începând cu 1 ia‑nuarie 2007 va exista un preţ local de referinţă. Faţă de valoarea “reco‑mandată” de autoritatea naţională în domeniu, Consiliul Local poate scă‑dea preţul subvenţionân‑du‑l, chiar sută la sută (“ceea ce nu se va întâm‑pla…”). “Administraţia locală va fi obligată să suporte din fonduri pro‑prii cel puţin zece la sută din costurile de furnizare şi distribuţie a agentului termic.” Trei sau patru ani, Guvernul va mai subven‑ţiona 40 la sută din preţul combustibilului utilizat la fabricarea agentului ter‑mic, cu condiţia ca noua societate (Electrocentrale + Apaterm) să se reorga‑nizeze şi modernizeze din fonduri ale Guvernului, “pe certificate verzi, pe fonduri structurale, pe ceva”. În lipsa unui plan de restructurare, nu vor fi primiţi banii!

De Ziua Dunării, pri‑marul Dumitru Nicolae s‑a angajat în faţa minis‑trului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, că va realiza acest deziderat, a mai spus Mircea Toader.

Victor Cilincă

dă‑mi şi mie calul‑popii că pe‑al meu mi l‑a furatun poet rămas departe într‑o margine de satunde ne jucam de‑a toate şi de‑a tot şi de‑a nimicşi iubeam o fată mare cu ochi mari şi nasul mic

o iubeam fără oprire chiar când nu eram cu eamama mă prindea visând‑o nu ştiu cum şi tot aşaşi‑mi făcea o panaramă sinceră de zile marisă nu mai râvnesc vrodată sâni hapsâni şi ochi amari

eu eram bun la citire ea era bună la scrisîi scria de porţi închise sufletului meu deschismă topeam ca lumânarea şi plângeam pe malul gropiiunde aşteptam să vină şi să prindem calul‑popii

tata când pleca la muncă îmi făcea un semn curatce voia să‑mi spună parcă nici acum nu înţelegcred că‑i povestise mama cum nu sunt băiat întregşi visez cai verzi de‑a moaca pe pereţi fără păcat

n‑a venit sunt zeu degeaba şi mănânc fluturi încetşi mănânc fluturi cu sare şi mănânc fluturi în iadfata mare nu mai este a fugit cu un poetdă‑mi şi mie calul‑popii că pe‑al meu mi l‑a furat

Text găsit la drumul mare

(despre hapsâni)

Comunicat de presă Demn de reţinut

Se apropie examenul de vânător

Candidaţii trebuie să intre în... priză!

Galaţiul, văzut din trenPrimele călătorii din viaţa mea le‑am făcut cu trenul. E sin‑

gurul mijloc de transport în care nu mi‑a fost niciodată rău. Copil fiind, trenul însemna pentru mine vacanţă, drumul la

bunicii care nu mai sunt de mult, dar şi un prilej foarte bun de a citi toate plăcuţele din gări şi de a privi cu ochi mari lumea.

Sunt ani de când n‑am mai mers cu trenul. Pentru a‑mi stinge do‑rul de mirosul specific al garniturii de tren, am făcut ceva ce poate părea ciudat: am mers în gara Barboşi cu o maşină de la redacţie şi de acolo m‑am întors acasă... cu trenul, încercând să văd Galaţiul cu ochii de acum.

de recunoscut. Cu strângere de inimă văd că pe terasamentele care au întărit malul au apărut desene cu grafitti. Ne apropiem de gară: pe strada Davila, un bloc cu nume neobişnuit ‑ ONT ‑ atât de aproape de linii încât nu pot să nu mă‑ntreb cum (sau mai bine zis când) dorm acei oa‑meni, dacă numai numărul tre‑nurilor personale care vin spre Galaţi într‑o singură zi e de 24?!

Ne apropiem de gară. Gara veche, atât de dragă, sinonimă cu întoarcerea Acasă. Alături – două clădiri noi, ale viitoarei gări, vopsite în nişte culori imposibi‑le. Am ajuns pe linia 2, ace eaşi de pe care am plecat, cu 26 de minute în urmă, din Barboşi. 26 de minute cât 26 de ani, pentru că atâţia au trecut de când copi‑lul din mine începea să meargă singur cu trenul la bunici, poate chiar cu acelaşi tren care astăzi m‑a dus într‑o călătorie mai de‑grabă simbolică.

Galaţiul este, cum spunea Viorel, aşa cum vrem să‑l vedem: pe alocuri atât de frumos încât nimic nu‑l poate depăşi, însă, în mare măsură, perfectibil. Dacă ne pasă, ar trebui să‑l preţuim mai mult. Şi să‑l vedem cu ochii larg deschişi, nu cu privirea pră‑fuită de rutina în care ne adân‑cim cu fiecare zi.

Angela RibinciucFoto: Viorel Dudău

În Gara Barboşi, doi oameni şi un căţel.

Peste linii, Castrul Roman.

Foto: Viorel Dudău

Plictiseală ca în trenCine râde la urmă...

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a înso

cieta

te[Varia

Sâmbătă - Duminică, 8 - 9 Iulie 2006

12Viaţa liberă

Printr‑un proiect realizat de AIESEC Galaţi, 60 de studenţi ai Universităţii „Dunărea de Jos” au fost ajutaţi să îşi găsească, la sfârşitul anului universitar, o fir‑mă unde să facă practică în do‑meniul în care studiază.

Este vorba despre derularea proiectului de practică locală pentru studenţi „Practice It”, coordonat de Claudia Costin.

Astfel, 12 firme gălăţene, spe‑cializate în marketing, vânzări, contabilitate, tehnică, dar şi re‑surse umane, au avut posibili‑tatea să selecteze tineri în baza CV‑urilor depuse de aceştia în

cadrul programului. Firmele in‑teresate i‑au chemat chiar înain‑te de începerea perioadei de trei săptămâni de practică studen‑ţească. În plus, tinerii pot spera să fie angajaţi în societatea res‑pectivă, aşa cum ne‑a precizat vicepreşedintele AIESEC Galaţi, Cătălin Chiţu.

„Anul acesta este prima dată când derulăm programul pe care sperăm să îl şi continuăm. Cei 60 de studenţi nu sunt în scrişi numai la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative. Ei vin şi de la Mecanică, de la Facultatea de Inginerie Electrică

şi Electronică sau Facultatea de Ştiinţa Calculatoarelor. Câteva firme au dorit să primească stu‑denţi specializaţi în artă sau pic‑tură, însă oferta tinerilor nu a fost pe măsură”, a adăugat Cătălin Chiţu.

„Vrem să venim în ajutorul studenţilor. Unii dintre ei sunt obligaţi să îşi caute singuri locul de practică, astfel încât noi le facilităm găsirea unei companii în domeniul lor”, ne‑a declarat Luminiţa Oancea, responsabil relaţii cu presa din cadrul AIESEC Galaţi.

Practică în străinătate

La sfârşitul practicii în firmele gălăţene, studenţilor li se oferă şansa să fie selectaţi şi în cadrul programului de practică inter‑naţională „Exchange”, derulat tot prin AIESEC. Acesta se adre‑sează în special studenţilor din anii terminali, care cunosc limba engleză şi care nu au peste 28 de ani. Deşi selecţiile în cadrul „Exchange” se realizează doar de două ori pe an, în primăvară şi în toamnă, membrii AIESEC vor organiza o selecţie numai pentru cei care au participat la proiectul

„Practice It”. Astfel, tinerii pot face practică în una din cele 95 de ţări incluse în program, în do‑meniile management, educaţie, tehnică, dezvoltare. Spre deo‑sebire de practica studenţească de la sfârşitul fiecărui an univer‑sitar, care nu este plătită, stagiile de practică de un an şi jumătate într‑o companie străină sunt re‑munerate cu salariul mediu pe economie din ţara aleasă (ex‑cepţie face doar domeniul dez‑voltare).

C. Carp

Sub genericul „Dunărea salută Marea”, cei 12 membri ai Grupului

„Danubius” al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” vor evolua, în perioada 10‑16 iulie, pe Litoral, în spectacolele conexe din cadrul ediţiei din acest an a Festivalului Mamaia Copiilor. Grupul, coor‑donat de profesorii Sofia şi Ion Şerban, va fi prezent pentru a şasea oară consecutiv în aceste spectacole: deşi componenţa sa se modifică periodic (cursan‑ţii Şcolii de Arte, pe măsură ce devin absolvenţi, lasă loc altor elevi) grupul rămâne atracţia spectacolelor, în fiecare an.

Soţii Şerban au emoţii pen‑tru gemenii Radu şi Răzvan Forţu, cei doi simpatici băieţi pe care i‑aţi putut vedea şi în paginile ziarului nostru, la mo‑mentul calificării lor în finală: ei

CumpãrãriAuto

VânzãriAuto

lVând TICO şi rulotă. Telefon 0744693265.lVând Dacia 1310, stare foarte bună, unic proprietar, merită vă-zută. 417785, 0740243560. lRenault 25 GTX, închidere, servodi‑recţie, geamuri electrice, GPL, 1500 E negociabil. 0740875523. (008761) lSeat Toledo, an '95, numere Franţa valabile 2007. 0744114322, 0765481935. lVând remorcă 750 kg, an 2006, 0744114322, 0765481935.

Vând convenabil Dacia 1300. Tel. 0741274907.

lVând Daewoo Leganza an fabrica‑ţie 1998, bej metalizat, preţ nego‑ciabil. Tel. 460620, de luni până vineri 8.00‑16.00.lVând Renault Megane 1,6 benzină din octombrie 2000, proprietar, garaj. Telefon 0728117799. (007568)lVând motostivuitor Balkancar de 1,6 t şi 3,5 t stare de funcţionare, preţ avantajos. Tel. 0745218452. (007653)lVând Aro camionetă 1992, motor Braşov. Tel. 0721979356. (007712)lVând Renault 5 benzină + GPL, 5%, 35 mil. Tel. 0722570555, 0723641663. (006814)lVând convenabil Dacia 1310 din 1995. 0723533931. (008195)lFiat Doblo 1,9 D, an fab. 2001, cu‑loare roşie, reviziile făcute la timp. 0721354602. (06752)lVând Dacia Papuc 5 locuri stare ex‑celentă, preţ negociabil. Tel. 456687. (6/06EXT232)lBasculă tip Irak 16 t cu acte la zi în bună stare de funcţionare, preţ ne‑gociabil, 350 mil. lei. Tel. 0740668065. (06847)lBuldoexcavator marca Ford an 1970, braţ spate, cupă faţă, preţ negociabil, 130 mil. lei. Tel. 0740668065. (006847)lDacia 1310 taxe la zi. 0741401857. (008218)lVând Cielo ´96 dotat cu GPL, 4200 E negociabil. Telefon 0741025005. (008213)lVând Dacia 1300 cu îmbunătăţiri 1310. Tel. 313197. (008214)

lLogan 1,4, 2004, alarmă, închide-re, audio Sony, 5300 E. 0722246683. (006837)lCielo 1997, full electric CD‑MP3. 0745903194, 0742878101. (006901)lVând Dacia Solenza, an 2003, pro‑prietar. Tel. 0741778093. (006892)lVând tractor cu remorcă. Tel. 0765533168. (0827369)lDacia Break 1998 gri metalizat, ne‑gociabil. 0741340452. (006854)lCielo 1999 GPL omologat, full op‑tion. 0741988306. (08240)lVând Dacia 1988, taxe la zi, 15 mil. negociabil. Telefon 0748120441. (006873)lDacia Papuc ´99 GPL, 75 mil. nego‑ciabil. Tel. 310270 (8‑17), 0723251592, 0788328166. (006881)lFord Focus 1,8 TDI, dec. 2001, va‑riante negociabil, 8100 E. Tel. 320270, 0723251592, 0788328166. (006881)lVând Ford Mondeo. Tel. 0744618796. (7.06EXT03)lVând urgent Opel Astra Caravan 1,7 TDI, 2001, preţ foarte negociabil. Tel. 0745023679, 492889. (008303)lVând Espero stare perfectă, unic proprietar. Tel. 0744705266. (006926)lVând Ford Scorpio 2.5 TD, an 1991, proprietar, preţ 3300 E. Tel. 0745273232. (008312)lProprietar vând Logan 1,4 octom‑brie 2005, roşu, 6000 E, negociabil. Tel. 0747503221, 322431. (08310)lVW Passat, 1.8 turbo, 2000, 150 cp, 99.000 km, carte service, pro-prietar. Tel. 0741261371. (008313)lVÂND DACIA DROP SIDE 1,9 D, 4X4 (CAMIONETĂ), AN 2003. TEL: 0744502732. (5004735)lDacia 2004, 19.000 km, roşie, unic proprietar, impecabilă. 0741619076. (008332)lVând Citroen C5, 2005, Diesel, ga‑ranţie sau schimb cu apartament, va‑riante. 0746688081. (006963)lVând BMW 524 TD, full electric, jante Al, preţ 4700 E negociabil. Tel. 0744149907. (006677)lVând Dacia 1988, proprietar, taxe la zi, preţ negociabil. Telefon 0746344381. (008402)lVând Peugeot 405, an fab. 1988, negociabil. Accept variante auto. Tel. 0743076736. (006999)lVând Dacia ´92, proprietar, preţ ne‑gociabil. Tel. 495910, 0721456976. (007031)

lRenault 19, 1994, benzină + GPL original din fabrică, cc 1397 cmc, unic proprietar. 0744336526. (007024)lVând tractor 650 + plug, semănătoa‑re păioase. 0747881388. (008431)lVând Opel Astra Caravan 1,7 DTI, full electric, 10 air‑bag, consumabile schimbate, taxe la zi, preţ negociabil. Tel. 0724290196, 0788210671. (07044)lVând Dacia Super Nova Clima 2001, unic proprietar, stare impecabilă, 135 mil. Telefon 0743425371. (008468)lVând Dacia 1310, an 1989. Tel. 0742006553. (5005019)lVând VW Bora 1,9 TDI, 2002, primul proprietar, full options, 100.000 km reali. Merită văzut. Tel. 0745644993. (008499)lVând Dacia Solenza an 2005, echipa‑tă taxi, full pe traseu. Tel. 0741179373. (008502)lVând urgent Mercedes 1984, 309 Diesel Ford Transit 1994 supraînălţate, lungi. 0740202218, 490959. (008490)lVând VW Passat 1,9 TDI confortline 2002, climatronic, pilot automat, scau‑ne încălzite, comp. bord, proiectoare, full electric, interior pluş impecabil, recent adus, preţ avantajos, urgent. 0740470411. (006937)lVând Dacia Solenza an 2004. Tel. 0743111957. (008362)lVând Volvo 340 Diesel. Tel. 0742151242. (008381)lProprietar vând Oltena an fabricaţie 1994. Tel. 0741924531. (006843)lVând Ford Mondeo TDCI an fabrica‑ţie 2002, unic proprietar, preţ 9700 E. Tel. 0746512160. (008515)lSolenza 2004 Diesel 22.000 km, toa‑te dotările. 0742038335. (008535)lSuper Nova 2002, jante, folie autori‑zată, 100 mil. negociabil. 0746651946. (008539)lVând urgent Audi 80, an ´92, perfec‑tă stare de funcţionare, îngrijită, 3300 E. 0745219904. (007142)lVând Berlină 2000 injecţie, me‑talizată, multiple îmbunătăţiri. Tel. 0741741897, 497093. (007156)lVând Dacia Papuc Diesel izotermată, an 2003. Tel. 0722455770. (007150)lVând Volkswagen LT an 1998, cu licenţă traseu, Micro 19, Parc CFR. Telefon 0740806963. (007150)lVând Dacia Papuc izotermată, an 1998. Tel. 0722455770. (007150)lVând Dacia 1993, stare bună RT sep‑tembrie 2007. Tel. 0723311830, 319275. (007187)lVând Ford Mondeo an ´94, alarmă, închidere, servo, geamuri electri‑ce, variante auto, preţ 4600 E. Tel. 0743380577, 427850. (008582)

lVând Ford Transit mixt, 1997, ne-gociabil. 0742143139. (007147)lSuper Nova 1998, albă, stare foarte bună, 7200 RON, negociabil. Telefon 0721485550. (08588)lVând Volvo XC 90 an fab. 2003 Diesel, unic proprietar, preţ 45.000 E. Tel. 0740181842. (008603)lVând Dacia 1310, injecţie, alar‑mă, închidere 2003, unic proprietar. 0729029527. (007212)lVând Dacia 1300, preţ negociabil. Telefon 411065. (006989)lMercedes 190 D, stare excepţională. 0744587801. (5004968)lVând Dacia Break, an 1996, preţ 5400 negociabil. 498086, 0744849395. (007250)lVând Cielo 26.000 km reali, unic pro‑prietar. Tel. 434048. (008631)lVând Dacia 1310, an 1994, stare ex‑cepţională, foarte convenabil. 438423, 0744477945. (008625)lVând Dacia 1310, 1996, CD, boxe ITP 2008, preţ neg. Tel. 0722460571. (007167)lVând Oltcit 1991. Tel. 0744639621. (007153)lVând Renault Megane 1,6 ben‑zină, proprietar, garaj. Tel. 445362, 0742949877. (008647)lUrgent vând Ford Transit 2000 15+1 locuri, licenţă oraş, preţ neg. Tel. 462599, 0745208957. (008655)lVând Tico 1999 urgent, preţ 1700 E. Tel. 0745774149. (007300)lUrgent Papuc 2002 GPL, avantajos. 0788498858. (007308)lVând Dacia Papuc 1998, 5 locuri. 0723845553, 475471. (008688)lVând Dacia Logan, Preferance 1,4 MPI 2004, 7000 km. Tel. 0747770170. (007114)lVând Mercedes 1984/309, Ford Transit 1993 supraînălţare lungi, urgent. 0740202218, 0236490959. (007087)lVând Dacia 1310 an fabricaţie 1988, stare foarte bună, preţ 30 mil. neg. Tel. 0746175009, 0724033680. (006965)lVând Skoda Octavia Combi, 1,8 T – 4x4, noiembrie 2002, 57.000 km. Tel. 0745134346. (5004992)lVând Dacia 1304, 2 locuri 1998, GPL+Furgon autorizate, cutie 5 trep‑te+planetere Dacia, preţ 70 mil. neg. Tel. 0766605111. (008538)lVând Dacia Nova 1996, stare bună, neg. Tel. 458175, 0748155531. (008696)lVând Cielo full electric, metalizat, impecabil. 0746452855. (008702)lOpel Astra 1992, 1,6 I , servo total, 3400 E neg. urgent. Tel. 0724078493. (007337)

lVând Dacia 1310, an fabricaţie ‘99, stare f. bună, 78 mil.neg. Relaţii la tel. 0723238233. (007334)lVând Dacia Break, 1999, preţ nego‑ciabil, tel. 0743007195. (008727)lDezmembrez Opel Astra Caravan 2000 şi W LT ‑ LT 35 an fabricaţie 1999. 0723969717. (007345)lProprietar vând Cielo, an 1996, alarmă, închidere centralizată, aer condiţionat, geamuri elctri-ce, antenă electrică, stare impe-cabilă. Preţ 4250 euro. Telefon 0744353905.(5004935)l Vând Mercedes Benz Avantgarde, an 2003, tel. 0741778093. (008711)lRenault Megane, 1,9 DTI, an 2000, 54.000 km, full options, ţinută în garaj, proprietar. Tel. 0726390835(008714)lDacia Papuc, 2 locuri, carosată, fa‑bricaţie 1997 cu instalaţie gaz omolo‑gată şi Dacia Berlină, fabricaţie 1999, variante cu Papuc 2 locuri mai nou,ca‑rosat. Tel. 0740196232. (008719)lVând Dacia 1310 Berlină 1999, tel. 0788685060. (008721)lAudi 80, 1,6 TD, 80 cp, 1990, alba‑stru metalizat, 80.000 km, unic pro‑prietar, merge şi arată impecabil, ţi‑nută în garaj, preţ 4100 euro neg., tel. 0745776365. (007348)lSolenza Europa, oct. 2004, 27.000 km reali, radio CD, necirculată, im‑pecabilă, 4400 euro, 0744804946. (008722)lVând Ford Transit ´93, 11 locuri, su‑praînălţat, 2,5D, stare perfectă, posi‑bilităţi transformare marfă, preţ avan‑tajos. 0746106610. (006938)lVând scuter Piaggio cu pedale, preţ avantajos. 0742058258. (006938)lVând/dezmembrez Aro 243 D Ungaria, motor Braşov. Sunaţi lung la 424125, după 20.00. (008142)lDacia Break 1998. 0744517216. (008060)lDacia Break injecţie + GPL, an 2000, 80 mil. Telefon 0741203162. (008252)lVând Fiat Panda din 2005, garanţie 3 ani, consum mic, negociabil. Telefon 0729909106. (007125)lLogan Laureate 1.4, noiembrie 2004, proprietar, albastru Egee, impecabil. 0740152999. (006773)lVând Dacia 2000 roşie, 8000 RON. Tel. 0726186668. (008550)lDacia '94, proprietar, culoare roşie. Tel. 0722323159. (008425)lVând Super Nova. Tel. 0741310548. (008738)lVând Super Nova. 0723740538. (007416)lVând Dacia 1998, albă, 7000 lei. Tel. 478652. (008748)lVând Matiz fabricat 2004. Tel 0788172835. (5004862)

lVând Dacia Break 1987 cu taxe. 0748922868. (007382)lVând remorcă Dacia 550 kg. Tel. 0740908411. (007396)lVând Citroen C3, culoare verde, an fabricaţie 2004, km bord 43.000, 7700 E neg. Tel. 0740247108. (007415)lVând jante deosebite din aliaj pen‑tru Dacia Solenza şi anvelope iarnă Michelin şi Alesio 165/70 C13. Relaţii la telefon 0744323081. (008767)lVând Opel Vectra 1.6I, ABS, închidere centralizată, alarmă, trapă, 1992, preţ neg. 3400 E. Tel. 0722676391. (007361)lVând Opel Zafira 2002, proiectoare, jante aliaj, volan reglabil, 20 airbag‑u‑ri, 7 locuri, AC, CD, gri metal, recent adus, motorină, patru geamuri elec‑trice, accept variante. 0742070918, 0741182163. (008754)lVând Dacia 1310. Tel. 452760, 0740313405. (008790)lVând Dacia Berlină, dec. 2000, pro‑prietar. 0745548287. (007459)lVând Dacia 1310, anul 1984, 20 mil. neg. 0724472950. (008811)lVând Dacia 1310 L, an 1998, ITP 2008, prim proprietar, bord CN, 7 mil. negociabil. Tel. 0723299165. Str. Unirii nr. 51. (008808)lVând tractor U650+remorcă 5 to‑ne+plug. Tel. 0729637186. (007462)lVând Opel Astra ‘96 TD, impecabil, 4.300 E. Tel. 0740245624. (5004873)

Nou Auto Moto House Brăila, maşini din import, vânzări în lea‑sing, aducem maşini la comandă. Rel. str. Piaţa Luminii nr. 9. Tel. 0742117829. (0081)

Skoda Octavia Elegance 1,9 TDI, 2002, full option, 115.000 km, unic proprietar. Numai 9500 E. Tel. 0744394753. (7/06MR17)

Vând Peugeot 206 HDI 1398 cmc, unic proprietar, an fab. 2002, impecabil. Tel. 0726347501. (5004960)

VW Caddy 1,9 SDI Germania, în‑matriculat, ITP, Casco, 120.000 km, 25.000 RON. 0720120965. (5004980)

Vând motocicletă Gilera, nouă, preţ 2800 E. Tel. 0236/319301, 0722649307. (6/06CS20)

Vând ARO 243 Diesel, camionetă negociabil. 0740078104. (007286)

Vând Dacia Berlină din ‘98, bord CN, stare f. bună, merită văzu-tă. Tel. 0740427009, 316752. (006898)

Opel Astra Break Diesel 2004, 101 CP, 58.000 km, factură, variante auto. Tel. 0723182765. (5004903)

lCumpăr Dacia, Cielo, Opel, Matiz, orice stare. 334183, 0744502929. (004373)lDacia 1987‑2002, plata imediat. 426150, 0742757503. (005069)lCumpăr Dacia Papuc 2 sau 5 locuri. 0722387376.(006359)lCumpăr Dacia, 5 trepete, 10‑20.000.000. 310602, 0740239520. (006904)lCumpăr Matiz sau Tico. 0749050611. (007291)lCumpăr Dacia Break, metalizată, ex‑clus alb. Tel. 0749199800, 0747206057. (008775)

Mica Publicitate

Cartele Pre Pay: Orange, Connex, Romtelecom la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi

Împreună

pentru

comunicareCartele telefonice: 10 RON

Cartele telefonice: 15 RON

preţuri valabile în reţeaua de

difuzare a ziarului Viaţa liberă

„Fata Morgana”Echipe de poliţişti din Serviciul de Investigaţii Criminale şi de Ordine

Publică din Inspectoratul de Poliţie al judeţului Constanţa au desfăşurat, timp de două zile, o amplă operaţiune, intitulată „Fata Morgana”, pen‑tru prevenirea şi combaterea prostituţiei şi proxenetismului pe litoral. Acţiunile s‑au desfăşurat în mai multe locaţii de pe teritoriul municipiu‑lui Constanţa, precum şi în staţiuni. Pe lângă proxeneţi şi prostituate, poliţiştii au avut în vizor minori, copii ai străzii şi cerşetori.

Mediafax/G.C.

De la 1 august,

Mămicile pot primi indemnizaţiile şi în cont bancar

] Deocamdată, sunt trei unităţi bancare agreate

“Începând cu 1 au‑gust 2006, beneficiarii indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, cât şi ai stimulentului lu‑nar, pot încasa aceste drepturi şi în conturi curente personale sau conturi de card,” a pre‑cizat directorul Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi, Niculina Olimpia Ralea. Documentele necesare pentru virarea acestor drepturi în conturi sunt cerere tip (care se gă‑seşte la sediul DMSSF Galaţi) şi extras de cont în original, emis de uni‑tatea bancară.

Până la această dată, trei unităţi ban‑care au încheiat proto‑col de colaborare cu Direcţia de Muncă. Este vorba despre BCR – Sucursala Galaţi, OTP – Sucursala Galaţi, Banca Transilvania – Sucursala Galaţi. Directorul DMSSF Galaţi a mai adăugat că “în prezent se poar‑tă negocieri şi cu CEC – Sucursala Galaţi, iar pe viitor se doreşte colabo‑rarea cu cât mai multe unităţi bancare, pentru a veni în sprijinul benefi‑ciarilor.”

Petrica Paţilea

Dunărea salută Marea

AIESEC în ajutorul studenţilor

Dacă ai carte şi practică…

Barza Uzonka are un nou cioc

Barza Uzonka, mu‑tilată în urmă cu două luni de câţiva săteni din Ozun, judeţul Covasna, a fost operată, ieri, de doi medici covăsneni, care au reuşit să îi pună un cioc artificial, intervenţia fiind premieră mondială. Pasărea, al cărei cioc a fost rupt în două, a fost operată de medicii co‑văsneni Kondor Attila şi Kusztura Ianoş, care au reuşit să îi facă o proteză. Intervenţia chirurgicală, care a durat o oră şi ju‑mătate, este o premieră mondială, medicii folo‑sind material dentar prins cu şuruburi şi apoi lipit pentru a putea sta fix. S‑a folosit drept model un cioc al unei berze aflate la muzeul din Ozun.

Mediafax/G.C.

vor reprezenta Centrul Cultural „Dunărea de Jos” la ediţia din acest an a festivalului, la secţiu‑nea Interpretare. Şi pentru că pe

6 iulie cei doi gemeni au împlinit vârsta de nouă ani, le dorim suc‑ces în toate şi să‑şi bucure părin‑ţii în fiecare zi! Aşadar, pe 14,15

şi 16 iulie, cu începere de la ora 20,30, iubitorii muzicii uşoare pot butona telecomanda tele‑vizorului cu oprire pe Antena 1,

canalul care va difuza Festivalul Mamaia Copiilor. Le ţinem şi noi pumnii strânşi celor doi gălăţeni care intră în concurs.

] Fraţii Forţu ‑ în concurs la Mamaia Copiilor

Angela Ribinciucangela@viata‑libera.ro

foto

Vio

rel D

udău

foto

@vi

ata‑

liber

a.ro

Arhi

va "V

.L."

[PublicitateSâmbătă - Duminică, 8 - 9 Iulie 2006

13viaţa liberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

SPaţiu excePţional, central, 550 mPtelefon 460620, între orele 9,00-16,00

De închiri

at

Casa De eConomii şi Consemnaţiuni - C.e.C. sa Bancă fondată la 1864

CASA DE ECoNoMII şI CoNSEMNAŢIUNI C.E.C. SA BUCUREşTI

SUCURSALA GALAŢI

OrganizeazăLicitaţie deschisă cu strigare

pentru închiriere spaţiu situat în comuna Nămoloasa, judeţul Galaţi

[ Preţul de pornire a licitaţiei: 3,60 lei/mp/lună;[ Dosarul de prezentare poate fi procurat de la se-

diul Sucursalei C.E.C. Galaţi, între orele 8,30-16,30, la preţul de 50 lei;

[ Locul, data şi ora licitaţiei: Sucursala C.E.C. Galaţi, strada Domnească nr. 26, bloc Modern, 19.07.2006, ora 12,00.

ofertele se depun la sediul sucursalei C.e.C. Galaţi până la data de 17.07.2006.

Program de vizionare a spaţiului: între orele 9,00-16,00 în zilele lucrătoare.

Relaţii suplimentare la telefon: 412139, int. 209, 412802.

27Sâmbătă

Talon valabilpentru perioada

3 ‑9 iulie 2006

CumpãrãriDiverse

VânzãriDiverse

Felicitãri

Matrimoniale

VânzãriElectronice

CumpărăriElectronice

lAmplituner Technics SA‑GX130, 2x60W, boxe 2x150W. 497027, 0721499899. (008529)lInsane PC vinde calculatoare marca Dell P3 - 220 Ron, P4 - 660 Ron, mo-nitoare 15˝-21˝ între 80-350 Ron, lap-top P3, 1100 Ron. Garanţie 6 luni. Tel. 493234, 0740157535, str. Domnească nr. 20, înainte de modern. (05/06T-D06)loFERTĂ SPECIALĂ maşini de spă-lat, frigidere, DVD, audio, video, tele-vizoare color, second hand şi teleco-menzi. Reducere 1.000.000 RoL sau cadou. Calitate garantată. Tel. 316914, 0744853712. (05/06mR04)lmixer cu putere Lem şi boxe 300 W. Tel. 0745595181. (007041)lJoc sonny PC2, model nou, neg., tel. 0744829595. (008691)lmonitor LCD 21" 54 cm, impecabil, neg. Tel. 0744829595. (008691)lVând congelator 7 sertare. 462514. (008403)lTV color, 2 milioane, combină arctic 2500 mil., cas.auto 800 mii, videorecorder 900 mii neg. 432402, 0743135734. (007333)lVitrină orizontală 220 V, lungime 2,40 m, de inox, 10 milioane neg. Tel. 0740196232. (008720)lVând calculator (laptop) airis în lim-ba română. Tel. 328268. (008661)lVând case de marcat, cântar electro-nic, balanţă (10 kg), râşniţă de cafea. Tel. 0745596023. (008666)lVând laptop Toshiba, nou, Pentium 4/2800/512 Rom/HDD 40/video 64, preţ avantajos. Tel. 0726054453. (008675)lCuptor microunde 150 Ron, maşină clătite tip metro 490 Ron, cuptor elec-tric cu suport 550 Ron. 0720120965. (5004980)lVând automat cafea, stare excep‑ţională, 7.000.000 lei.

Tel. 0722676390. (005522)lVând orgă e86 şi frigider 2 uşi, mare. 315720, 0742694708. (008556)lConvenabil maşină de spălat auto-mată, hotă aragaz, casetofon auto. Tel. 0741274908.lCongelator 5 sertare. Tel. 0745309535. (007407)lVând maşină îngheţată Taylor cu un cap, stare bună de funcţionare. 2200 Ron. 0747811865. (008742)

lKramer end Boler cumpără maşi-ni de cusut mărcile Zsinger, Kaiser, Grinzu, Durkop Kauman, Kohler, Casnica, open etc. orice serii, preţ 9.000-49.000 e. Telefon 0748784184. (006936)

lVând cositori 1,65-1,85, greble, pră-şitori 3-5-7 secţii, freze, discuri, tocă-tori, meT 300, 400, 600, 800 l, prese cu baloţi cilindrici şi pătraţi, pluguri reversibile. 0744211762. (005764)lVând aragaz 4 ochiuri, aragaz 2 ochiuri + cuptor, frigider arctic, toate funcţionează, negociabil. Tel. 465959. (007548)lVând agregate frig utilaje carman-gerie. 0744677267. (006300)lVând ambarcaţiune agrement 150 cp, 14,75 lungime, 3,70 lăţime, 12 per-soane. 0722510536. (006351)lVând aparat tratament diabet inclu-siv dependenţi insulină, 500 e. 432742. (007875)lVând rafturi şi vitrine din PaL me-laminat culoarea mărului. Vând frigi-der răcitor Gorenje. Tel. 0726264557, 0726757313. (08056)

uşi metalice 450 Ron. numai la magazinele octela siderurgiştilor c/c Doja, Brăilei staţie Telefoane, Brăilei bloc F2, vizavi terasa Tahiti. 6/06mR21)

lDezafectez/vând autoservice sau utilaje, hală aluminiu 120 mp. Tel. 0740094979. (008217)lVând garaj micro 40, zona Lic. nr. 8. Tel. 0723618737. (006900)lVând combină frigorifică, râşniţă ca-fea, toneţi sticlă, rafturi magazin. Tel. 0722358919. (008261)lGaraj zonă centrală, 30.000 Ron. 0724080416. (009370)lVând barcă fibră + peridoc. 0722352877. (008385)lVând 2 vaci. Telefon 0722268597. (007009)lVând vitrină îngheţată. Tel. 0744779364. (008448)lVând chioşc fără amplasament. 0744614584. (07111)lVând sifonărie automată Canada. 0744614584. (07111)

lVând armă vânătoare semiauto‑mată Baikal, negociabil. Telefon 0744343383. (006850)lVând garaj situat în zona ţiglina. Tel. 312131. (07184)lVând en gros textile Germania co-lectă originală. 0788708030. (007200)lVând expresor cafea 4 capuri, profe-sional. Tel. 0744348268. (007303)lCiocan Petrică din comuna Frumuşiţa vinde baloţi de lucernă coasa a doua, de calitate superioară. Tel. 0744486143. (007301)lVând convenabil mobilă bucătărie, sufragerie, dormitor. Tel. 0741143833. (007302)lVând urgent utilaje vulcanizare. Tel. 461071. (008657)lVând convenabil calorifere fontă. Tel. 322259. (007269)lVând ţiglă, preţ bun, neg. Tel. 0744792802. (007265)lVând pisicuţă rasă persană, 2 luni.

Tel. 0740244056. (5004786)lVând maşină de cusut singer, tip ve-chi. Tel. 0721587267. (008619)lVând dozator bere cu 2 tuburi Co2, cuplă 4 butoaie bere şi halbe. Tel. 434048. (008630)lVând şifonier 3 canate lemn nuc cur-bat, bibliotecă, cuier+hol, birou, pat pe colţ. Tel. 411065. (006988)lVând WC-uri ecologice nefolosite. 0740202218, 0236490959. (008491)lVând încălţăminte damă, din piele, preţ de fabrică, neg., angro – en detail. 0741035180. (008400)lVând garaj micro 21, în spate la Billa. Tel. 0726822784. (008575)lColţar sufragerie 3.700.000, canapea + fotolii 2.500.000, covor 2.500.000, mochetă 700.000, aragaz 2.000.000, bucătărie 3.500.000, chiuvetă inox 2.500.000, bibliotecă 2.500.000, nego-ciabil. 432402, 0743135734. (007332)lCuptor pâine 2000 e, malaxor 1000 e, cernător 600 e, saci iută 1 Ron, cân-tar balanţă sibiu, ladă frigorifică, vitri-nă frigorifică. 0745959422. (008694)lVând 200 oi, negociabil, telefon 743679857. (007330)lVând cântar balanţă 10 kg, stare per-fectă. 0746106610. (006939)lVând armă de vânătoare iJ 1,6. 468800. (008624)lVând garaj str. Cezar nr. 1. Tel. 412038. (008766)lVând sRL. Tel. 471531. (008756)lVând 100 familii de albine şi pavilion apicol. 0724619589. (007397)lGresie spania gri închis, 41/41 cmx20 mp. Tel. 0740087750. (007408)lVând cântare Balanţa sibiu, 50-200-1000 kg. 0744114322, 0765481935. lVând răsad varză, str. Tecuci 231. 426253. (008791)lVând mobilă bucătărie, sufra-gerie, dormitor, preţ convenabil. 0743457837. (007431)lVând pui Rottweiler cu pedi‑gree, masculi, deosebiţi. 327676, 0724749167. (007436)locazie rară. Lichidator judiciar vinde în ziua de 10.07.2006, ora 10,00, împingător olteniţa 504 cu un deplasament de 9.387 t, dotat cu două motoare principale, construit în anul 1994, la preţul de 300.000 E fără TVA. Relaţii Mihai Giosan, tel. 0722522464, 0788497120, 0236/490005. (07.06PC09)lVând garaj - 24 mp în spatele blo-cului L (Romarta Veche). Telefon 0744524265. (07/06eXT64m)

Vând en gros telemea de oi. Tel. 0744377457. (006147)

Vând cărămidă, lemn foc, ferestre, uşi, avantajos. 0744690016, 311925. (007937)

Vând motorete cu pedale, preţ con-venabil. 0788645570. (006998)

sC vinde un produs de calita-te CĂRĂmiDĂ PoRoTHeRm Wienerberger, la preţuri excepţio-nale. asigurăm transport gratuit. Rel. tel. 410815, 496643, 0745131838, 0741231455. (07/06eXT36)

Vând barcă cu motor 40 CP Yamaha, provenienţă Germania cu periodic înmatriculat. 0744600727. (006423)

Vând agregate frigorifice perfor-mante pentru camere frig. Tel. 0722487372. (008653)

Vând garaj ţiglina i. 0729069266. (008632)

Vând urgent garaj situat la Piaţa Centrală, bloc V4. Tel. 0720121034. (007228)

Vând garaj tip BPi, 3,5/5,5 neam-plasat. informaţii tel. 462257, orele 9,00-18,00. (007230)

Vând convenabil masă deosebi‑tă extensibilă, patru scaune ta‑piţate, şifonier furnir, două uşi, toate în perfectă stare. 412796. (008739)

lNoU!!! CoNSIGNAŢIE oBIECTE ARTĂ ‑ preţuri adevărate pentru obiectele dumneavoastră vechi ‑ pictură, obiecte argint, bronz, me-tal, medalii, monetă, sticlă semna-tă, mic mobilier, bijuterii vechi. str. siderurgiştilor, bl. i1 (ultimul Leu). Tel. 315033, 0740417219. (07/06/BC/5)lCumpăr cântar cu platforma de 1-2 tone. Telefon 0748394236. (006363)lCumpărăm fier vechi de la domiciliu idem calorifere, plata imediat. Telefon 434066. (5004850)lCumpăr diverse antichităţi. Tel. 0239633180, 0744601105. (007170)lCumpăr pikup pentru audiţie plăci. Telefon 328268. (008662)lCumpăr garaj mazepa i sau Casa de modă, şcoala 26. Tel. 0723621976, 461097. (005984)

lTânăr drăguţ doresc relaţie discretă cu o doamnă care posedă loc de întâl-nire. sms 0729241203. (008544)

lTânăr titrat, cu locuinţă şi servi-ciu bun, vârsta 29 de ani doresc cunoştinţă tânără pentru prietenie, eventual căsătorie. Rog seriozitate. Tel. 310973, 0724775470. (007419)lagenţia Romanian Romance – şansa unui viitor mai bun. 461926, 0727143765. (007450)lBărbat înalt, simpatic îmi caut jumătatea. Telefon 0747522257. (007454)

lionela astăzi când în buchetul vie-ţii mai prinzi un trandafir, 22 fire, “La mulţi ani!” multă sănătate.

mătuşa Lili. (007458)lLa aniversare îi dorim doamnei stanciu Gina de la oJPC Galaţi multă sănătate, fericire şi bunăstare în sânul familiei. “La mulţi ani!” Fam. Dinga. (008821)

lastăzi când ţi s-a deschis al 2-lea trandafir în buchetul vieţii, bunicii şi mătuşa îţi oferă toată dragostea din lume şi îţi urează “La mulţi ani!” ţie andrei Pintilie, Hanu Conache. (7/06/GC/58)lÎţi dorim să rămâi aceeaşi dansatoa-re veselă şi plină de viaţă. “La mulţi ani!” dnei stanciu Gina oJPC Galaţi. Cu dragoste şcoala de dans Corason Latino (007468)lLa împlinirea celor 2 anişori urăm puiului nostru drag andrei Pintilie care ne-a umplut sufletele şi casa de bucurii “La mulţi ani!”. Tata şi mama. (7/06/GC/58)l"La mulţi ani!” moni

să creşti mare şi sănătoasă la împlini-rea celor 3 anişori. Prietena Flory Cay şi mama Lica. (007449)

lPierdut căţel talie mijlocie, alb cu pată maro pe spate, în Micro 17 (Cina). Relaţii la telefon 0744692344, ofer recompensă.lPierdut câine Bichon Hawanez, zona Cofetăria Dragoş Roşu, ofer recompen-să substanţială.

Tel. 497660, 327205, 0722619336. (007259)lPierdut bilanţul pe 2003 al firmei abkamin sRL. se declară nul. (5004856)lPierdut legitimaţie mittal steel sa, nistor Cornel. se declară nulă. (5004857)lPierdut f.p. nr. 8953 din data de 26.06.2006. se declară nulă. (5004859)lPierdut carnet şomaj pe numele Palade ioana. se declară nul. (5004928)lPierdut carnet şomaj cu nr. 400450. se declară nul. (5004931)lPierdut legitimaţie mittal steel, ştefan Camelia Georgeta. se declară nulă. (5004865)lPierdut legitimaţie student pe nume-le Constandache steluţa. se declară nul. (5004867)

PierderiVând set complet de materiale naturiste de la nutriţionistul stelia Fulga pentru toate grupele de sân-ge. instrucţiuni şi cartea tel. 432133. (00766)

V-aţi născut în sărăcie, aţi trăit în chin, iar bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze cu o bătrâneţe li-niştită acum la 78 ani care cu drag îi purtaţi, tu şi mama neculina şi Bezman Toader. “La mulţi ani!” Copiii. (008446)

Îi spunem astăzi “La mulţi ani!” celui mai iubit bobocel al nostru

Andrei Tudose, cu ocazia împlinirii ce-lor 3 anişori. Mami şi tati. (007375)

Primăria municipiului Galaţi, cu sediul în str. Domnească nr. 38, cod fiscal 3814810,

tel./fax 0236/307720,

vă invită să participaţi la cererea de oferte organizată pentru atribuirea contractului

Achiziţie material floricol şi întreţinere pe timp de iarnă în spaţii special amenajate, amenajare

şi întreţinere zone verzi.

Data-limită pentru depunerea ofertelor este 14.07.2006, ora 9,00;Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 14.07.2006, ora 11,00.

Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei poate fi solicitată la biroul Licitaţii, tel. 0236/307720. Costul unei documentaţii este de 5 lei.

oferta va fi valabilă 60 de zile.

Arhi

va "V

.L."


14viaţa liberă


Mica Publicitate

SC “Viaţa liberă” angajează

vânzători,

studii medii

sau experienţă în domeniu.

Relaţii la sediu - str. Domnească 68.

S.C. CCC blue Telecom Sa

angajează:

‑ OPeraTOri (instalatori) reţea internet‑ ZiDari

CV-urile se depun la fax: 0236411042 sau la sediul societăţii din str. H. Coandă nr. 5.

S.C. Conexland S.r.L. Galaţi angajează şofer TIR, şofer categ. D, C şi operator calculator ‑ serviciul facturare.

Informaţii la tel. 448134 şi C.V. la fax 448134.

S.C. Retec S.A. selectează în vederea angajării:

Tineri absolvenţi ai unei şcoli profesionale, specializare electrică ‑ promoţia 2006.

Persoanele interesate sunt rugate să trimită C.V. la nr. fax: 449146 sau e-mail:

[email protected] până pe 30.07.2006.

GRUPUL DE FIRME W.B.C.selecţionează personal pentru funcţia de AGENT PAzĂ în condiţiile Legii nr. 333/2003.

Facilităţi la angajare:

- fişa medicală - gratuită;

- curs de formare profesională „agent pază şi ordine” -gra‑tuit.

Pentru platforma MITTAL STEEL S.A. GALAŢI, salariu ofe-rit - minim 2,5 ROM/oră net.

Relaţii suplimentare: luni - vineri, între orele 8,00-17,00,la telefon 322200 sau la sediul din str. Mihai Bravu nr. 44.

Ortopedica Sprijiniţi-vă pe noi!

CENTRU DE PROTEZARE ŞI ORTEZARE

AngajeazăREPREzENTANT MEDICAL

pentru: Galaţi ‑ BrăilaPot aplica persoane care au una din următoarele profesii:

[ Fiziokinetoterapeut; kinetoterapeut [Medicmedicinăgenerală [Asistentmedicalgeneralist

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV ‑ scrisoare de intenţie, prin fax la 021.252.43.35. sau e‑mail: [email protected]

până la data de 15 iulie 2006.

lSC producătoare de mobilier PAL angajează tâmplari cu experien‑ţă. Telefon 0743877789. (7/06/ext. 10m)lAngajăm operatori calculatoare. Abilităţi de comunicare, fizic plă‑cut. CV la fax 320022. Data‑limită 15.07.2006. lAngajez sudori indiferent de vârstă, salariu motivant. Telefon 0741081330. (007115)

SC Romalumil SRL angajează tâm-plari în aluminiu şi PVC, SALARIU MOTIVANT. Telefon 495919. (7/06/GC/55)

lAngajez şofer maxi‑taxi. Telefon 0740130096.lGRATUIT la ŞCOALA DE ŞOFERI “STAR”: exersare pe simulator auto şi suport curs teoretic. Reducere cu 25 la sută a taxelor pe durata verii. Atestate profesionale – 115 lei. Atestat instructor auto – 450 lei. Şcolarizare ctg. D ‑ 250 lei Pentru elevi şi studenţi REDUCERE suplimentară. Tel. 463220, Complex Ţiglina I. (07.06MR12)lAngajăm vânzători stradali pre‑să, comision atractiv. Relaţii tel. 460395, str. Tecuci nr. 3, bl. V3, tronson 2 (sector Difuzare).

Societate comercială angajează: contabil, cunoştinţe operare cal-culator, agenţi vânzări cu studii superioare şi cunoştinţe operare PC, sudori autogen, şoferi profe-sionişti, muncitori necalificaţi. Tel. 0747136397, 0749225927. (7/06/ext. 07m)

lStudio profesionist de videochat angajează modele, condiţii excelente, salarizare 500-1.000 $. 0746171325. (0393455)

ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI FRĂŢIA ANDRONACHE vă anunţă reduceri considerabile pentru şco-larizarea următoarelor categorii: A, B, C, CE, D. Examinare psihologică pentru atestate, control periodic, angajări şoferi şi toate categorii-le de permis auto la sediul firmei. Telefon 462649 sau 0722510846. (07/06/BC/13)

lRestaurant Hazard angajează bar-man şi ospătăriţe, cu experienţă. Relaţii zilnic orele 12,00, str. Brăilei bl. A5-A6. (0827021)lAngajăm cusătoare experienţă mi-nim 2 ani, maşină cusut industrială, salariu 4.000.000, Grădina Veche 15. (0826762)lPatronatul Naţional Român or‑ganizează un nou curs de calificare pentru meseriile ospătar‑bucătar. Diplomă internaţională. Selecţie pentru nave de croazieră. Tel. 471421, 0723381245. (0826702)lBingo Europa angajează vânzătoare sală şi operatoare aparate electronice cu câştiguri. Selecţia azi, ora 19,00, la sediul firmei. (7/06/BC/18)lAngajare sau colaborare contabil autorizat. Cunoştinţe Light. Telefon 467666. (0827158)lSC Gelvivi 2010 angajează: zidari, zugravi, faianţari, montatori ghips carton, salariul 8.000.000 lei. Tel. 0747037882, 0748230382. (008157)lAngajez zugrav şi muncitor ne-calificat. 0724548677, 0743963155. (5004702)

lFirmă internaţională de distribuţie piese auto import cu o vechime de 6 ani pe piaţa din România angajea-ză personal dinamic pe următoarele posturi: şef reprezentanţă, şef maga-zin, vânzător/şofer. Se cer experienţă în comercializarea pieselor auto, per-mis conducere, cunoştinţele operare calculator sunt obligatorii. Se oferă salariu atractiv şi diferite bonusu-ri. Informaţii la tel.0728003949, fax 0213132611, email [email protected]. (0827201)lCafe Monte Cristo angajează bar-mani şi ospătăriţe. Tel. 0729012837, 313420. (006347)lObţineţi rezidenţă şi drept de muncă în Belgia. Consultaţii gra-tuite. Informaţii la tel. 0745537766, 0744174021, site www.euro-vize.be (6/06/ext. 185m)lAngajez vânzătoare magazin ali-mentar, salariu atractiv. Relaţii la ma-gazinul din Micro 19, bl. F4, parter, spate la Parma, str. Costache Conachi, zilnic orele 10,30-11,30. (0827188)lSC Midorada Frig Service angajează frigotehnist, posesor permis cat. B, inclusiv absolvenţi de liceu. 434836, 0744705760. (5004801)lAngajez urgent tâmplar mobilier, cu experienţă în Pal, binale, minim de la 800‑900‑1000 RON net în 8 ore. 0744781484. (5004752)lAngajez urgent tâmplar montaj mobilier, la domiciliu, peste 800 RON net. 0744781484. (0827249)lAngajez asistentă manager, cunos-cătoare limba engleză, germană, dis-ponibilă pentru călătorii străinătate. 0749484057. (007969)lSC angajează personal în vederea formării pentru meseria de confec-ţioner geam termopan, experienţa constituie un avantaj. Relaţii la tel. 462522, 313688. (5004764)lSocietate comercială angajează contabil. Cerinţe: studii superioare. CV la fax 448864, e-mail [email protected] (5004767)lAngajăm coafeze. Tel.312787, 0747616418. (5004770)lSC Roband Auto angajează şo-fer categ. C+E. Telefon 0743104979. (008144)lFirmă distribuţie angajează ma-nipulanţi depozit. Tel. 0740118302, 0745239106. (5004781)lSC Didona-B, str. Basarabiei nr. 142 angajează croitor masă de croit şi con-trolori calitate. Relaţii la tel. 306026. (0827351)

lSocietate comercială angajează fră-mântător şi modelator cu experienţă. Relaţii la tel. 319412, orele 8,00-14,00. (0827365)lAngajez şofer cu categ. B şi C şi tâmplar, lucrător în Pal. Relaţii la tel. 497140. (0827352)lRestaurant Dune angajează bucătar 1 post, aj. bucătar 2, salatier 1, pizzar 1, ospătari 3. Rel. tel. 0744632022. (5004717)lPizzeria Amadeus angajează perso-nal (ospătăriţe). Nu necesită experien-ţă. Relaţii la tel. 413200. (008224)lAngajăm montatori tâmplărie alu-miniu şi lăcătuşi mecanici, confecţii metalice. 0728012431. (008235)lService auto angajează mecanici cu experienţă. Telefon 306149. (0826977)lAngajăm barmaniţă. Rugăm seriozi-tate. 0744764085. (006852)lCompanie videochat, profil adult, angajăm personal, câştiguri min. 500 dolari lunar. Tel. 0747821217 sau [email protected] (008264)lSC angajează zugravi, faianţari şi muncitori necalificaţi. Tel. 413717, 0749231711. (0827376)lAngajez 2 vânzătoare bar, 1 vânză-tor mici. Telefon 472023. (0827367)lAngajăm confecţioner montator tâmplărie termoizolantă. Tel. 312701, 0744620477. (0827368)lSC angajează absolventă 2006 ASE, secţia contabilitate, cunoscătoa-re program Light. CV la fax 466035. (0827369)lSC angajează absolvent 2006 şcoa-lă profesională secţia mecanici auto. Relaţii în str. Dr. Carnabel 34, sâmbătă 8.07.2006, ora 18,00. (0827369)lAngajez bucătar cu experienţă. Tel. fix 830221, mobil 0741553673. (006920)lSC Centromed Cora Buzău selec‑ţionează balerine în vederea înche‑ierii de contracte ferme pt. baruri, discoteci şi cluburi din Italia. Relaţii 0238717933. (5004733)lFirmă electrice, electrocasnice an-gajează area sales manager. CV-urile se pot trimite la [email protected]. Telefon 0721276365. (006947)lAngajez persoană sau familie, cu program permanent, îngrijire gos-podărie jud. Tulcea. Tel. 464202, 0743147271. (006967)lPizzeria El Torro angajează ospăta-ri şi ospătăriţe. Preselecţia începând cu ora 10,00. Relaţii la 0728077701. (008355)

lAngajez faianţar, rigipsar, zugrav, necalificaţi. Telefon 0741422611. (008349)

SC angajează inginer construc-tor, maistru constructor, condiţii avantajoase. Telefon 0744566992. (5004750)

lSC angajează barmaniţă, salariu min. 400 RON. Telefon 0742079262. (5004750)lSocietate comercială angajea‑ză lucrător în amenajări inte‑rioare. 0743948396, 0336401565. (0827386)lAngajăm calificaţi, necalifica-ţi construcţii amenajări interioare. 0726835985. (500504)lAngajăm personal pentru con-fecţionat tâmplărie aluminiu. Tel. 0724290196, 490982. (5005011)lSC angajează economist (promoţia 2002-2006) pentru comp. contabilita-te. CV la fax 466225. (5005010)lAngajăm faianţari şi necalificaţi. 0740019962, 491879. (007014)lAngajez: zidari, zugravi, necalificaţi, Coşbuc 64. (008434)

Societate comercială angajează lă-cătuşi mecanici şi prelucrători prin aşchiere (borwerghist). Relaţii la tel. 448082, 448441. (5004951)

lSC angajează zugravi, rigipsari, fa-ianţari, experienţă domeniu. Telefon 0722441390. (5005021)lSocietate construcţii angajea-ză zidari serioşi. Tel. 0748878673, 0727143065. (5004953)lSC angajează absolvenţi liceu şi şcoală profesională cu pregătire prac-tică în instalaţii sanitare şi încălzire centrală, sudură electrică şi autogenă, frigotehnist, tinichigii. Relaţii la tel. 460865. (5004954)lSC angajează magaziner. Rel. la tel. 462522, 313688. (5005015)lRestaurant Grădiniţa angajează os-pătari. Relaţii bdul. G. Coşbuc nr. 203. (5005016)lRestaurant Cozy angajează ospătari cu experienţă. Inf. tel. 472450, orele 10,00-20,00. (007077)lAngajez barmaniţe. 0722229566. (008471)lAngajez zidar-zugrav şi dulgher. Telefon 0743025446. (5005022)lŞoferi taxi (avantaj atestat). Rog seriozitate, avantajos retribuit. 0741533121. (5005023)lAngajez muncitori necalificaţi con-strucţii. 0740202218, 0788523813. (008488)lAngajez urgent 2 barmaniţe. Telefon 0740886420. (007092)lSalonul Lady‑M încadrează per‑sonal calificat în domeniile frizerie‑coafură, manichiură, cosmetică, cu maximă seriozitate şi experienţă. Telefon 0744395558. (007102)lAngajez şoferi maşini Rabă, categ. C, E. Tel. 448219, 0745828494. (5004965)lAngajez vânzătoare bar. Tel. 448219, 0745328494. (5004966)lSC confecţii textile angajează ur-gent maşiniste cu experienţă. Telefon 324070. (5004964)lAngajez vânzătoare şi barman. Telefon 0740245673. (007120)lAngajez tâmplar mobilier PAL, cu experienţă. Telefon 0788502830. (007121)lCăutăm barmani-ospătari, recepţio-nere pentru Hotel Hilton SUA, Anglia, şi vase de croazieră, contracte pe 6-12 luni, contracte Au-Pair/baby-sitter în SUA, Germania, Olanda. Telefon 0741701427. (008518)lAngajez vânzătoare cu experienţă. Telefon 0723684605. (008519)lSC Gesomar Grup angajează dul-gher, zidar, fierar-betonist, cunoş-tinţe plan tehnic. Tel. 0744780266, 0746065075. (006953)lSocietate comercială de distribuţie cosmetică şi detergenţi angajează gestionar cu experienţă în domeniu de min. un an. Tel. 318665. (5005031)

lSC angajează gestionar vânzător, stand angro, cu experienţă în factura-re. CV la tel. 318665. (5005031)lAngajăm cocător covrigi cu expe-rienţă, tel. 311678 sau 0744399671, după ora 16,00. (007168)lDepartament de pază Alfa anga-jează absolvenţi 2006 pentru servicul tehnic şi agenţi pază, inclusiv absol-venţi 2006 şi persoane peste 45 ani. Relaţii la tel. 326263 între orele 8,00-16,00 sau la sediul firmei din str. Brăilei nr. 3. (7/06/ext. 31m)lNevăzător angajez însoţitoare pentru citit presa. Telefon 437169. (008581)lAngajăm muncitori necalificaţi, agent vânzări, translator limba rusă. Relaţii la tel. 334207. (5004972)lRestaurant Hazard angajează bu-cătari pizza cu experienţă, relaţii zil-nic ora 11,00, str. Brăilei, bl. A5-A6. (008576)lStudio profesionist videochat anga-jează modele majore, condiţii de lux, confidenţialitate, salariu între 500-1500 $. Telefon 0744570933. (008555)lAngajez agent(ă) vânzări. Rel. la tel. 0765211239, 0745370382, 495225. (5004967)lAngajez şofer taxi. 0748199110. (008589)lAngajăm personal fast-food, coafe-ze, frizeriţe. 320427. (008597)lSC Dynamic Selling Group SRL – di-stribuitor zonal Ramplast angajează şofer. Relaţii la tel. 473010. (5004979)lAngajăm vânzători şi contabil 8 ore. Telefon 0788095963. (5005050)lAngajez muncitor depozit anvelope. Tel. 498443, 0744909527. (008610)lSC Ivas SRL Galaţi, dealer autorizat Skoda angajează ingineri auto şi mecanici auto. Se cer: pentru postul de ingineri studii de specialitate, ex-perienţă similară în domeniu min. 2 ani, cunoştinţe temeinice de operare PC, abilităţi de comunicare şi rela-ţionare, permis auto. Se cere pentru postul de mecanic auto: experienţă în domeniu min. 2 ani. Se oferă: salariu motivant, condiţii de muncă excelen-te, posibilitate de promovare. CV-urile se vor trimite la [email protected] prin poştă la adresa str. Saturn nr. 36 Galaţi, cod poştal 800339 sau la fax 461078, până pe data de 14.07.2006. (5004905)lSC angajează muncitori calificaţi, fierari-betonişti, tinichigiu industrial, zugravi-vopsitori etc şi muncitori ne-calificaţi construcţii. Tel. 0745190046. (5004904)lSC angajează muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul naval. Se oferă salariu motivant, bani trans-port, bonuri cazare în limita locurilor. Telefon 0740133376. (5004904)lBrutărie angajează urgent personal experimentat. 833007. (5004982)lFirmă străină caută persoane seri‑oase pentru formare Departament de Educaţie pentru Sănătate. Tel. 470198, 0745232111, 0724518918. (5004981)lAngajez vopsitor şi pregătitor auto, condiţii avantajoase. Tel. 422815, 0743368469. (007246)lAngajez pizzari cu experienţă şi aju-tor bucătar. 0740314113. (007244)lAngajez ospătar terasă Plaja Dunărea. Tel. 0745130234. (007236)lSC Berin SRL angajează lăcătuşi me-canici pentru formare în domeniul tâmplăriei de aluminiu şi PVC, salariul motivant. Tel. 494081 şi 0743038088. (5004985)lAngajez barmaniţă vechime şi expe-rienţă. 0720360352. (008622)lSC angajează personal cu abilităţi de comunicare în domeniul marketing (vânzări directe) cu salariul între 5-12 mil. Telefon 0765386066. (007253)lAngajez ospătăriţă promoţia 2005. Telefon 0744551855. (008636)lAngajăm montator, confecţioner tâmplărie PVC şi aluminiu, lăcătuş-mecanic. Relaţii str. N. Alexandrescu nr.108, zilnic 9,00-17,00. (5004987)lAngajez vânzătoare magazin ali-mentar zona Spital CFR. Tel. 415906, 0741931237. (5004988)lAngajez muncitor priceput tâmplă-rie PVC. Relaţii I1, ap. 1, Ultimul Leu. 0742502502. (007096)lAngajez vânzătoare pt. maga-zin mixt, situat în I.C.Frimu. Telefon 0724371623. (008246)lSalon înfrumuseţare angajează ma-nichiuriste, cosmeticiene, coafeze, fri-zer. Telefon 0744390280. (5004813)lSocietate comercială angajea-ză vânzătoare chioşc. Tel. 411332, 0722289853. (008649)lSC angajează zidari, dulgheri, faianţari, fierari betonişti şi necali-ficaţi. Relaţii str. Traian nr. 187. Tel. 0723062259, 0729032047. (008682)lAngajez vânzătoare pt. magazin alimentar. Tel. 0744233920, 496017. (007309)lAngajăm urgent persoană pt. surfi-lat. 0788498858. (007306)Angajez vânzătoare magazin alimen-tar. Telefon 0744545992. (007305)lAngajez crescător de animale în com. I.C. Brătianu, jud. Tulcea. Tel. 462374, Galaţi; 0741223064. (007289)lAngajăm lăcătuşi mecanici. Salariu începând de la 5,5 mil. Relaţii la tele-fon 312500. (7/06/CS/31)lAngajez vânzătoare cu expe-rienţă depozit materiale construcţii. 0740642626. (007329)lAngajez vânzătoare magazin ves-timentar. Tel. 411854, 0741693084. (008704)lSC ICMRS SA Galaţi angajează sud-ori autogen, zidari şamotori, mecanici utilaje terasiere. Interviul zilnic între orele 13,00-15,00, la sediul societăţii din str. Smârdan nr. 1. (5004999)lAngajăm economist cu experienţă min. 3 ani, salariul 350 E net, program de lucru 8 ore. CV-urile se depun la CP 519, OP 12 Galaţi. (7/06/ext. 47m)lSocietate comercială angajează vânzătoare cu experienţă în domeniul alimentar, seriozitate. Relaţii la tel. 499211 sau 0788600308. (5004933)lSC angajează secretară absolventă 2006. Telefon 410014. (5004873)lAngajez menajeră 2 zile pe săptă-mână, 150.000 lei pe zi. Tel. 325127, după ora 19,00. (008787)lAngajez zidar, salariu 8 mil. Telefon 0741200091. (008798)

lSC Ro Expres Service, companie de curierat intern, angajează economist. Cerinţe: domiciliul stabil în Galaţi, stu-dii superioare de specialitate – profil contabilitate, absolvent 2005-2006, cunoştinţe temeinice MS Ofice (Word, Excel etc). Se oferă: salariu motivant, integrare într-un colectiv tânăr. Cei in-teresaţi pot trimite CV-urile la adresa de e-mail [email protected], [email protected] ori la sediul societăţii din Galaţi, str. Brăilei nr. 7-9, Clădirea Vox Center, et. 4, jud. Galaţi. (7/06/MR/17) lAngajez tinichigiu auto. Tel. 473552, 0745250388. (007344)lCasă de amanet angajează personal. Telefon 416772. (5004923)lSOCIETATE COMERCIALĂ ANGAJEAzĂ CONFECŢIONERE, MECANIC MAŞINI DE CUSUT. REL. TEL./FAX 406207, tel. 406210. (5004924)lSocietate comercială angajăm vân-zătoare pentru depozit materiale construcţii. Relaţii la tel. 455583 sau 473096. (8/06/VS/42)lSC Gelvivi SRL angajeză insta-lator, salariu între 7-8 mil. Telefon 0748230382. (007354)lStaţie Peco angajează distribuitor carburant-pompă şi gestionar ma-gazin. Tel. 470342 şi 498414.(07/06/EXT/53 m)lAngajez urgent personal coa-for, frizerie, str. Brălei, 0744426767. (5004852)lVânzătoare magazin alimentar, 4.000.000 net, plus 1% din vânzări, contract de muncă. 495228 (5004998)lSocietate comercială angajăm pre-satori şi electricieni. Detalii la nr. tel. 334211. (0827389)lFirmă de construcţii angajează zida-ri şi faianţari. Relaţii la tel. 0720229974, fix după ora 20,00, 410195.(5004926)lAngajez zidari, zugravi, faianţari cu experienţă, salarizare deosebită. 422397, 0743583844. (007364)lAngajez vânzătoare. Relaţii la tel. 469267. (5004860)lAngajez tâmplari PAL – lemn masiv. Tel. 0788783316, 311379. (008751)lAngajez la termen, un tâmplar şi un dulgher, cu experienţă. Se ofe‑ră min. 1000 RON. Tel. 479096 sau 0741251448. (008747)lAngajez barmaniţă. 0741214040. (007383)lCaut/angajez webdesigner. 0748903612. (007414)lAngajăm vânzătoare la un magazin de mobilă, aspect fizic plăcut şi se-riozitate este de preferat. 0788811493, 493138. (007404)lSC angajează aj. ospătari şi aj. bucă-tari. Relaţii la tel. 410056. (007403)lSC Spiact SA angajează urgent: vop-sitor industrial cu experienţă în vopsi-re câmp electrostatic; subinginer sau maistru coordonator. CV şi informaţii la tel./fax 460062, 460021 sau la sediul societăţii situat în str. Moruzzi nr. 19. (7/06/ext. 54m)lSC angajează personal pentru staţia de îmbuteliere apă carbogazificată. Interviul luni, ora 12,00, pe strada Ştiinţei nr. 2. Relaţii la tel. 0742247259. (008774)lAngajăm vânzătoare fast-food, cu sau fără experienţă. Tel. 0746931853, 0726522706, 320369. (5004930)lAngajăm urgent agenţi pază, condiţii excelente. Telefon 472214. (5004866)lSocietate angajăm urgent vânză-toare alimentaţie publică indiferent de vârstă. 0788236606, 9,00-14,00. (5004864)lCuck’s angajează cocători covri-gi şi cocători cuptor multivatră. Tel. 0747282743, 306136. (5004871)lAngajez vânzătoare magazin mixt. Telefon 326428. (008804)lStudio videochat erotic, legal, se‑diu central, caută colaboratoare in‑diferent vârstă sau aspect fizic, cu‑noştinţe engleză, mediu, 500‑1.000 $/lună. 0746498481. (008807)lAngajez şoferi taxi cu experienţă. 0743605168. (008795)lAngajez şofer categ. B, minim 5 ani experienţă. Telefon 0724539675. (008813)lCompanie internaţională recrutează personal pentru consultanţă şi mana-gement, 400-1.000 E/lună. Telefon 0724371693. (5004936)

Societate taximetrie angajează şo-feri taxi. Telefon 324857. (0827094)

Angajez urgent vânzătoare ma‑gazin mixt. Tel. 475594, mobil 0740071760. (5004809)

Angajăm bucătar, specialist, în perioada iulie-septembrie pentru pizzerie-pub, Eforie Sud. Oferim cazare. Rog seriozitate. Relaţii la 0723329750 sau 0723697500. (008026)

SC Agevim SRL angajează mon-tatori şi confecţioneri tâmplărie PVC şi aluminiu. Relaţii la tel./fax 327525 sau la adresa Galaţi, str. Democraţiei nr. 86A. (0827361)

Oferte deServiciu

Arhi

va "V

.L."


16viaţa liberă


Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.

imPortant!

VânzãriSpaþii comerciale

CumpãrãriTerenuriVânzãri

Terenuri

VânzãriCase

SchimburiImobiliare

Închirieri - CereriApartamente

Închirieri - OferteApartamente

Vânzãri2 camere

Vânzãri3 camere

Vânzãri4 - 5 camere

Cumpărări1 cameră

Cumpărări2 camere

Cumpărări3 camere Închirieri - Cereri

Spaţii comerciale

Închirieri - OferteSpaţii comerciale

PiaþaImobiliarã

Piaþa Imobiliarã

Vând apartament 2 camere dec. et. 4/4, posibilităţi mansardă, Mazepa 2, mobilat şi utilat, preţ 50.000 E. Tel. 0741641192, 0726602390. (007182)

Vând ap. 2 camere dec. 2 balc., ter-mopan, îmb., mobilat total, (nemo-bilat) Siderurgiştilor, et. 2. 458826, 0745295361. (007251)

2 camere Ţiglina II zona Coşbuc, E7, 2/4, est balcon închis, mobilat, li-ber, 110.000. 430834, 0742078494. (008244)

lVând apartament 2 camere dec. Micro 18. Tel. 0724283076. (006838)lPf 2 dec. Micro 17, str. Oltului, preţ avantajos. Tel. 0743428761, 0742300596. (0089559)lVând apartament Mazepa 2, et. 4, bl. M8. Tel. 0745527830. (008567)lVând apartament 2 camere dec. par-ter Micro 19 sau schimb cu 3 cam. dec. zona Aviaţie. Tel. 440442, 0745056692. (007161)l2 sdec. Micro 17, 3/4, liber, 84.000 RON. 0746474992. (008578)l2 dec. Micro 17, p/4, liber, 105.000 RON. 0746474992. (008578)l2 dec. Micro 20, 1/4, termopane, 107.000 RON. 0746474992. (008578)l2 sdec. Micro 38, 1/4, liber, 77.000 negociabil. 0746752548. (08578)l2 dec. I.C. Frimu, 3/4, liber, 120.000 negociabil. 0746752548. (008578)l2 sdec. Micro 38, 4/4, fără probleme, 66.000 RON. 0746752548. (008578)lPf vând apartament 2 camere par-ter, dec. lângă Kaufland. 0745362963. (008598)lVând apartament 2 camere 4/5, Siderurgiştilor. Tel. 0724020354. (007219)lPersoană fizică vând apartament 2 camere sdec. et. 3, Ţiglina 1, preţ 28 mii E, negociabil. Tel. 494122, 0745174354. (006877)lVând apartament 2 camere vizavi notariat Sonia Tănase parter, reno-vat, termopan, stradal pt. avocaţi, notari, cabinet medical. 0722642700. (007010)lVând ap. 2 camere et. 1 Micro 17. Tel. 0743557527, preţ convenabil. (007270)l2 camere, L-uri Micro 19 cu gaze, liber. Tel. 477705. 0788285978.(008505)lPf vând apartament 2 camere dec. et. 4/4 la cheie în Micro 17, preţ 1.150 mil. Merită văzut. Rog seriozitate. Tel. 0742430567. (007338)l2 dec. General, 1/4, 2 balc. termo-pan. 438212. (F:007717)l2 dec. Sid. V, 4/5, 90 mii. 438212, 0726787528. (F:007717)l2 dec. Micro 18, 1/10, 125 mii. 0727557581. (F:007717) l2 dec. Micro 19, 5/10, 85 mii. 0741763754. (F:007717)lVând 2 camere. Telefon 434077. (00827047)lVând apartament cu 2 camere Micro 20, bl. J5. Tel. 445550, 0748331836. (008414)lApartament două camere, ieftin, neg. Tel. 0742553193. (007356)lVând apartament 2 camere Ţiglina III. 0744257146, 0724054788. (007372)lVând urgent apartament Ţig. II, Doja 2 camere decomandate, 2 balcoane, 4/4, neg. 1,1 mld. Tel. 0744148524. (007430)lPf vând 2 cam. Ţiglina II, curat, îmb., et.4, preţ 95.000 RON neg. Tel. 0749498742. (008794)l100.000 RON Centru, etaj 2, tel. 0749062805. (06.06MR06)lAgenţia Elite vinde apartamente în orice zonă. 471611, 0749062805. (06.06MR06)lVând sau schimb 2 camere, 3 balcoa-ne pentru 1 cam.+dif., tel. 0742181103. (06.06MR06)l2 dec. General, etaj 3, 2 balc., 52 mp, liber, 115.000 RON. 431002, 0745526231. (7.06CS13)l2 sdec. Ţiglina I, etaj 4, liber, parchet, 70.000 RON. 436899, 0741104641. (7.06CS13)l2 decomandate Micro 17, parter, 102.000 RON, liber. 467772. (008817)l2 sdec. Micro 17, 3/4, liber, 82.000 RON. 467772. (008817)l2 camere Micro 19, 3/4, gaze, geam baie, 30 mp, 550 mp. 438874. /07.06B-C17)lVând 2 camere sdec., etaj 2, liber, 640 neg. 0726034560. (008818)

lVând apartament 3 camere ul-tracentral cu vedere la Dunăre. Tel. 0723014029, 0729144657. (004853)lPersoană fizică vând apartament 3 camere dec. et. 7/10, lângă Turn TV, parţial termopan, 135.000 RON, nego-ciabil. Telefon 0748851106. (006264)lVând apartament 3 camere conf. 1, duplex, zonă ultracentrală în Brăila în spatele Restaurantului Continental, liber, curat, 70.000 E. Tel. 0749512309, după ora 18.00. (06698)l3 camere dec. I.C. Frimu , et. 3, modern, preţ 56.000 E. Tel. 0743620916. (008084)lVând apartament 3 camere I.C. Frimu, et. 1, modernizat, preţ 43 mii E. Tel. 0741307049. (008220)lVând apartament 3 camere 3/4. Tel. 0720032355. (008230)lPf vând urgent apartament 3 came-re I.C. Frimu. Tel. 464959, 0766720586. (008320)l3 dec. I.C. Frimu, et. 4, termopane, 2 balcoane. 0724080159. (008368)

l3 dec. Micro 17, et. 1, ultraîmbunătă-ţit, 47.000 E. 0724080416. (008369)lVând apartament 3 camere dec. str. Oltului nr. 17, bl. F10, ap. 13, et. 3, fără intermediari. Tel. 0743928117, 0239616233. (008417)lPf vând urgent apartament 3 camere ultracentral, parter, renovat, preţul pi-eţei, negociabil. Telefon 0743042608. (07038)lVând 3 dec. Piaţa Centrală. Tel. 0729567030. (007062)lPers. fizică vând apartament 3 came-re parter, I.C. Frimu. Tel. 0788200911, 0788200913. (007067)l3 camere Micro 20, et. 2/4. centra-lă, termopan ext, 2 balc. g+f, liber. 0749327920. (007103)l3 camere N. Leonard et. 3, g, f, ter-mopane demisol 70 mp. 0743524991. (007103)l3 camere Mazepa 2, et. 3/4, f. curat, Biserica Trei Ierarhi, 74 mp, 2 WC. Fără agenţii. 0743325131. (07103)lPf vând apartament 3 camere parter cu datorii, stradal, zonă privatizare. Tel. 0747988244. (007135)lVând apartament 3 camere parter, cu spaţiu comercial, Sid Vest –IREG, 60.000 E. Tel. 0724519717. (008536)l3 dec. I.C. Frimu, 4/4, liber, termopan, 125.000 RON. 0746474992. (008578)l3 dec. Micro 17, 4/4, liber, 100.000 RON. 0746752548. (008578)l3 dec. Micro 17, 3/4, 120.000 RON. 0746752548. (008578)l3 cam. dec. Ţiglina II, bloc B3, stra-dal, et. 4/4, elegant, dotări, neg. 0742639187. (007335)l3 camere dec. 3/4 Micro 21, CT, îmb., 2 balcoane, 175.000 RON. 0744484077. (007240)l3 dec. Micro 17, 4/4, liber. 1 mld. 0722612683 (F:007717)l3 dec. Sid. V, 2/4, 2 balcoane, 140 mii neg. 0727557581 (F:007717)l3 dec. Micro 20, 9/10, 2 balc., 1 mld. 438212. 0726787528. (F:007717) lVând apartament în Micro 17, str. Dr. Petru Groza, bloc Exp ap. 3 cu balcon, microcentrală, proprietate de 6 luni, nouă. Tel. 0724624399. (007183)lVând ap. 3 camere decomandate, f. spaţios, Piaţa Centrală, parter, posibi-litate extindere sau privatizare, 1,950 mld. neg. Tel. 326145, 0744817295, 0740345854. (008735)lPf. vând 3 camere, utilat, mobi-lat, nou, neg., fără agenţii. 317479, 0742256812. (007399)lPf vând apartament 3 camere Micro 17, et. 1, curat. 0742674272. (008759)lVând apartament 3 camere dec., cu-rat, bl. I5A, ap. 34 Micro 17, Minion. Tel. 0746163692. (007387)lPersoană fizică vând apartament 3 cam. dec. Micro 17, 4/4 cu hidroizo-laţie nouă, stradal, multiple îmb., in-clusiv aer condiţionat. 120.000 RON. 0740362217, 490949. (008743)l3 camere etaj 4/5 Siderurgiştilor IREG, CT, 3 balcoane, 2 gr.sanit., ter-mopane. Tel. 0748429504. (007429)lPf vând 3 camere Silozului, bl. S8, et. 2 (La Cruce), stradal, două balc., două grup sanit., 145.000 RON neg. Tel. 0747311432. (008793)l3 dec. Nae Leonard, etaj 3, tel. 0749062808. (06.06MR06)l3 dec. Micro 20, etaj 3/4, 2 balcoane, 140.000 RON, tel. 0749062806. (06.06-MR06)lAgenţia Elite vinde apartamente în orice zonă. 471611, 0749062805. (06.06MR06)l3 sdec. Micro 17, etaj 4/4, preţ 95.000 neg. Tel. 0749062808. (06.06MR06)l3 camere bloc 2001, 90 mp, liber, parter, 1,3 mld.neg. 438874. (07.06B-C17)l3 sdec. Ţiglina III, CT, AC, la cheie, 1,3 mld. 438874. (07.06BC17)lUrgent ap. 3 cam. Micro 17, 2/4, 88.000 RON neg. 0724190368. (7.06.CS20)l3 dec. I.C.Frimu, 2/4, 2 balc., 2 gr.sanit., gr+f, 138.000 RON neg. 0724190368. (7.06CS20)

Vând apartament 3 camere în Mazepa 2 (Ancora), et. 4/4, curat, liber. Tel. 0745004553, 0745004552. (008388)

Vând apartament 3 camere sdec., et. 2/4, Ţiglina 2, mobilat şi utilat, preţ 56.000 E. Tel. 0741641192, 0726602390. (007191)

Persoană fizică vând ap. 3 camere I.C.Frimu, Nae Leonard, et.3, îmb. 0744605427. (007440)

lVând apartament 4 camere , et. 4/4. 0749514302. (008232)lVând apartament 4 camere Ţiglina 2, G4, îmbunătăţiri. Tel. 0745776360. (007191)lVând apartament 4 camere dec. Micro 17, parter, 2 grupuri sanitare, 1.400 mil. negociabil. 0724169060. (08469)lPf vând apartament 4 camere, 1/4, str. Brăilei, CT, termopan, par-chet, 2 grupuri sanitare. Tel. 499890. (007336)lVând (variante) apartament 4 came-re, et. 4/4. Tel. 437151. (08021)l4 dec. Micro 20, etaj 4, 2 balcoane, S=100 mp, 100.000 RON. Tel. 470470, 0722648462. (008803)l4 decomandate Micro 18, 10/11, 120 mp, curat, 900 neg. 438874. (07.06B-C17)l4 decomandate zona Cina, parter pentru birouri, cabinete. 0721943776. (008817)lVând apartament 4 camere Nae Leonard, S-uri, etaj 1. 0726034560. (008819)

lTineri căsătoriţi cumpărăm urgent apartament 1 cameră, fără agenţii. 473135.(008814)

lCumpărător cu bani caut vânzător serios. Telefon 477292. (07/06/BC/15)lCUMPĂR URGENT 2 CAMERE, PLATA IMEDIAT. 475479. (7/06/CS/07)lTineri solicităm apartament in-diferent de zonă sau etaj. 438286. (6048394)lDoresc să cumpăr 2 camere. Tel. 313442, 0749062808. (6/06/MR/06)lPersoană fizică cumpăr aparta-ment 2 camere, fără agenţii. 473135. (008814)l Persoană fizică cumpăr aparta-ment 2 camere, parter, Micro 39. Tel. 0740019962, 491879. (007420)lCumpăr apartament cu 2 camere, exclus ultimul etaj. Telefon 434077. (0827077)

lUrgent cumpăr 3 camere. Telefon 438381. (7/06/CS/07)lCumpăr 3 camere decomandate, etaj intermediar. Telefon 434077. (0827077)lP.f. cumpăr urgent 3 decomandate, fără etaj 4, plata pe loc. Tel. 427734, 0723281905. (008749)lDoresc să cumpăr 3 camere. Tel. 313442, 0749062808. (6/06/MR/06)lPersoană fizică cumpăr aparta-ment, 3 camere, Ţiglina I-II, et. 1-2. 0745951586.

lConstrucţie structură fizică 432 mp plus teren proprietate ultracentral, subsol+parter 864 mp. 0745959422. (008695)lVând casă cărămidă, gaze, canaliza-re, str. Grădina Veche 130. (007328)lVând casă nouă, Şendreni, 1,5 mld. sau schimb cu ap. 1 cam.+dif., bloc mixt. 0747672182. (008638)lVând vilă SU=350 mp, teren 1.000 mp, construcţie 2002, str. Arcaşilor. Tel. 0740226326, 0722612857. (007318)lVând casă nouă, curte, str. Rechitaş 8. (006839)lVând casă zonă centrală. Tel. 0746072245, 0740696465. (007242)lVând casă str. Lozoveni 477 mp, gaze, canalizare. Tel. 0743193913. (007245)lVând casă com. Smârdan jud. Galaţi, preţ neg. Relaţii la tel. 0727384081. (007247)lVând casă str. Traian nr. 267 A. Tel. 488779. (007249)lTg. Bujor vând casă cu teren 3300 mp stradal posibil privatizare, 950 neg. 340633. (007000)lVând casă zona Parfumul Teilor. Tel. 0729501866, 463394. (007858)lVând casă vacanţă Lepşa, Vrancea p+m, zona cascadă, teren 800 mp, construiţi 125 mp, parter 80 mp etaj. Tel. 0721812370. (006696)lCasă G.Coşbuc. Tel. 0745208723, 315568. (008643)lVând casă cu apă rece curentă, cu boiler şi grup sanitar în interior, cu microfermă şi teren de 3850 mp în Odaia Manolache. Tel. 344211 şi 0744541847. (007260)

Casă Bariera Traian, deschidere 19 m, 840 mil neg. 475479, 438381. (7/06/CS/07)

lCasă ultracentral, toate utilităţile, tel. 460279, 0747508831. (007352)lVilă Lepşa deosebită, 60.000 E. Telefon 0741270185. (006389)lCasă Războieni, St=1150 mp, Sc=250 mp, 150 E/mp. 0724392490. (006600)lVând casă construcţie intrare Smârdan. 0745531863. (006671)lVând imobil zonă centrală amenajat club. Tel. 0741601584. (008000)lVând casă Vânători p+1 construc-ţie nouă, St=500 mp, Sc=255 mp. Tel. 344104, 0741422611. (008075)lVând casă la cheie 1000 mp, 180.000 E negociabil. Tel. 0788748840, 0749879440. (006765)lVând urgent casă Movileni, preţ 730 mil neg. Telefon 0747676606. (008189)lVând casă sat Creţeştii de Jos, jud. Vaslui. Tel. 0747287805, 0740974241. (006691)lVând casă + teren 500 mp, gaze, apă, lumină. Tel. 0742076250. (5004798)lVând casă Zaclău 2 camere, hol, aproape bac, trotuare, cablu, gard ta-blă, St=664. 0741088211. (008210)lVând casă Fântânele Galaţi. Tel. 464243, 0741904124. (008283)lVând casă nouă, bolţari, Smârdan, 700 mil. negociabil. Tel. 0746578903. (006870)lVând casă com. Smârdan. Tel. 0748792799. (006921)lVând casă particulară str. Dimitrie Cantemir nr. 21, zona Port. Tel. 0745578851. (008408)lVând imobil Centru, demisol + 4 ni-vele. Tel. 0744779364. (008449)lVând vilă p+1. Accept şi variante, preţ 4 mld. Tel. 0794949376. (008429)lVând în Valea Mărului 2 case. Tel. 0729567030. (007061)

lVând vilă str. Aleea Zimbrului. Telefon 0748312060. (008494)lVând casă în Braniştea 2005, toa-te utilităţile în casă, super dotată, preţ negociabil, 2,4 mld. Tel. 332400, 0741145190. (008520)lVând casă zonă centrală. Tel. 0743200588. (006899)lVând casă zonă centrală, toate uti-lităţile plus garaj în curte. Tel. 321244, 0745687732. (008537)lVând urgent casă cu mansardă în Vânători. Tel. 344046, 0748334530. (008568)lVând casă + teren situată la strada principală loc. Tg. Bujor, preţ negocia-bil. Tel. 341345, 0723603828. (008557)lVând casă com. Rogojeni, central, 3000 mp + 6 camere. Tel. 0742341899, 461327. (007173)lVând casă Smârdan 85 mii lei ne-gociabil. 0741071969, 0740030059. (007189)lVând casă p+1+m Şendreni. 0744785636. (007195)lVând casă T. Vladimirescu. Tel. 0727939979, 332415. (007203)lVând casă P+1, supraf.utilă 115 mp, utilităţi teren, 900 neg. Şendreni, zona nouă. Tel. 0745538322.lVând casă com. Smârdan. Tel. 0748060368 sau 0745391905. (007389)lVând casă 5 camere, bucătărie cu apă curentă, 1000 mp, com. Schela Galaţi. Tel. 0747274167. (008750)lVând vilă cu etaj 200 mp+grădină 760 mp şi garaj+posibilitate activita-te comercială. Tel. fix. 320125, tel.cel. 0729151930. Fam. Verescu. (007400)lCasă de vânzare comuna Iveşti sat Buceşti, hotar Lieşti. Tel. 468056. (008777)lVând casă+vie (3.000 mp) com. Găneşti, jud. Galaţi. Tel. 420258. (007268)lVând casă M. Kogălniceanu, avanta-jos. Tel. 0749874905. (008629)lVând casă str. Alex. cel Bun nr. 76, gard verde. Tel. 0744183868. (008517)lVând casă com. Smârdan sat Cişmele, 1,7 mld lei. Tel. 0726120417. (008256)lVând casă com. Smârdan, nr. tel. 830167. (008736)lVând casă locuibilă sat Chiraftei. Relaţii 0726323952. (008799)lVând urgent casă+teren str. Rizer, St=1000 mp, d=12 m. 0747839571. (007441)lVând casă Lepşa cu mansardă, în zona Mănăstirii sau schimb cu apar-tament 3 camere în Galaţi. Rel.tel. 0726444731. (07.06ext63m)lVând/schimb urgent casă nouă nelocuită cu ap. 2-3 camere, conf. I, ofer diferenţă (preiau datorii). Tel. 0740050788. (004753) lCasă Tuluceşti, zonă liniştită, po-sibilităţi apă, 1000 mp. Tel. 412954. (007461)lVând casă în com. T. Vladimirescu, 1400 mp, 10.000 E, tel. 0245215792 sau 0722489997. (008824)lVând casă nouă Smârdan. 830040, 0742098660. (008458)lVând vilă d+p+e+m, Sp=1000 mp, teren 4300 mp, 2 garaje, piscină, str. Arcaşilor. Accept variante imobiliare + diferenţă. 0744880772. (06567)lVând casă Piscu. Tel. 827751, 0742480010. (006797)lVând/schimb casă Tg. Bujor cu apartament conf. 2-3. 0742028111. (006794)lVând casă, teren, vie com. Smulţi, jud. Galaţi. Familia Gheorghiu. Telefon 331957. (008036)lVând casă IC Brătianu (Zaclău), fam. Palade Gheorghe. Tel. 0743608269. (008611)lVând casă. Tel. 0748107449, după ora 18.00. (008348)

Vând urgent casă zonă centrală, pot locui 2 familii. Tel. 460473, 0723458206. (007109)

Vând urgent casă zonă centra-lă, pot locui 2 familii. 460473, 0723458206. (008592)

Vând casă Tuluceşti. Tel. 0741491360. (007357)

Vând casă şi teren în zonă centra-lă. Rog seriozitate. Tel. 470444. (008785)

Vând urgent casă, Galaţi, posibili-tate rate. 479123. (008755)

Vând vilă lângă Mănăstirea Lepşa în Munţii Vrancei, 2 niveluri, 5 dor-mitoare, salon, bucătărie, 2 băi, ga-raj, terase, încălzire centrală, teren 700 mp, Sc=224 mp, apă curentă, hidrofor, preţ negociabil. Telefon 0726110262. (008371)

Vând vilă D+P+E, St=740 mp, Sc=428 mp, zonă centrală, str. Alexandru Cernat, construcţie 2001, finisaje deosebite, toate utilităţile, D – garaj+cămară+-sală sport+CT, P – birou+hol+-baie serviciu+bucătărie+living, E – două apartamente: ap. cameră zi+dormitor+baie+dresing; un ap. cameră zi+dormitor+baie+2 dresing. Preţ 400.000 E neg. Tel. 0744622970. (007469)

lP.f. schimb/vând ap. 2 camere dec., BR3, Mazepa, cu ap. 3 camere dec., plus diferenţă în aceeaşi zonă. 0745774370. (006396)lSchimb apartament 2 camere, sdec., et. 3, Micro 38, cu apartament 2-3 ca-mere, decomandate, et. 1-3, supra-faţă min. 56 mp. Telefon 0746816234. (007101)lSchimb 2 camere îmbunătăţite cu 3, simplu, plus diferenţă sau vând. 0748137421, 452939, după ora 17,00. (007281)

lAltivom închiriază apartamente (ne)mobilate, comision zero proprie-tar. 475479, 438381. (7/06/CS/07)lÎnchiriez apartament mobilat/ne-mobilat, urgent. Telefon 0741274900. (07/06/BC/15)lÎnchiriez apartament (ne)mobilat. 419813, 0744604952, 0723184727. (07/06/CS/05)lÎnchiriez apartament 2 camere de-comandate, termen lung, ofer 3 mil. + cheltuieli. Telefon 0742335680. (007185)lFamilie serioasă închiriem 2-3 came-re nemobilate, curate, oferim avans pentru 1-2 ani. Telefon 0746525425. (008522)lCaut să închiriez garsonieră nemo-bilată orice confort, pe termen lung, plata anticipat. 0741512133. (007293)lDoresc să închiriez apartament. Tel. 471611, 0749062807. (6/06/MR/06)lSC caută să închirieze apartament cu 4 camere, parter de bloc, preta-bil birouri. Relaţii tel. 0724277840. (5004927)lBăiat caut gazdă. Telefon 0749522257. (07455)

lSpaţiu (hală) 50-100 mp, curent, apă GAZ METAN. 0744114322, 0765481935. (008710)

lPrimesc în gazdă băiat sau fată. Telefon 466082.

Închiriez garsonieră Mazepa, 100 E. 475479. (7/06/CS/07)

lAgenţia Aris închiriază apartamente mob/nemob. Tel. 438994, 0788502823. (07/06BC14)lÎnchiriez apartament. 0721877303. (008336)lPrimesc în gazdă un băiat. Tel. 0741400149. (006804)lApartament 1 cameră lux, regim scurt hotelier. 0744793223. (007688)lÎnchiriez central vilă 271 mp mobilat cu toate utilităţile pretabil şi birouri Română 141. Tel. 472766, 0744613128, Nedelcu. (00420)lÎnchiriez garaj I.C. Frimu . Tel. 0743469743. (08542)lPrimesc în gazdă 2 fete. Telefon 323484. (007325)l2 camere decomandate, lux, Doja. Telefon 0742955683. (007324)lÎnchiriez apartament 2 camere. Telefon 0727374103. (007278)lÎnchiriez apartament o cameră, gaze, apometre, semimobilat. Tel. 0741179888, 461911. (008667)lOfer gazdă la bloc cameră mobilată. 0747412151. (008639)lÎnchiriez cameră. Telefon 411061. (007239)lPrimesc în gazdă tineri căsătoriţi, fără copii. Tel. 418492, orele 10,00-18,00. (007166)lEforie Nord, 50 RON pe zi, vilă la mare. 478564. (007312)lÎnchiriez două camere mobilate. 490069, 0723572544. (008180)lÎnchiriez garsonieră. Tel. 0740081526. (007358)lOfer cameră mobilată, fără copii. 0720569496. (008733)lPrimesc în gazdă familie. 0749608522. (007379)lDau spre închiriere 2 camere bloc str. Saturn. Tel. 495798, după ora 18,00. (007374)lCameră la casă central. 431244, 0745388796, 0745388798. (008762)l1 cameră Micro 20, mobilată şi utilată, 80 E. 436899, 431002. (7.06C-S13)lOfer gazdă două fete. Tel. 0743872918. (007456)lPrimesc în gazdă 1-2 fete, cameră mobilată, gaze, strada Unirii nr. 51. (008809)

Închiriez apartament 2 camere et. 2, lângă Hotel Faleza, mobi-lat, utilat lux, garanţie 1 lună. 0720532990. (007082)

lSpaţiu comercial stradal, 10 E/mp. Telefon 0741270185. (006390)lÎnchiriez (eventual asociere) hale 700 mp cu rampă şi platformă beto-nată, deschidere DN 26, S=7000 mp. Rel. tel. 0744610718. (006578)lÎnchiriez spaţiu zona Ţiglina I-II. Tel. 0788748840, 0749879440. (006764)lÎnchiriez/vând teren liber 1020 mp, str. Traian nr. 184. Telefon 0788389287. (5004779)lÎnchiriez vând sp. com. 2 niveluri, 46 mp total, amenajat nou, zona Câinele Negru. Tel. 411746, 0720661594. (006835)lPiaţa Centrală spaţiu comercial 50-200 mp. Tel. 0742076250. (5004798)lÎnchiriez spaţiu comercial Ţiglina 1, A1. Tel. 0722358919. (008262)

Închiriez salon nunţi com. Şendreni, jud. Galaţi, cartierul Vilelor. Tel. 0748840463. (008580)

lVând grădină Vânători, 3000 mp. Tel. 0744693265, 344427.lVând 670 mp Drumul Viilor 28, 2,2 mil. mp negociabil. Tel. 319573, 0743302458. (006746)lVând teren parcelabil 110 mil. 500 mp. Tel. 0741781898, 0747089289. (06751)lVând loc de casă 500 mp com. Şendreni, construcţie începută. Tel. 499563, 0740432748. (006829)lVând teren 10.000 mp Smârdan, vizavi de Atlas. Tel. 0765533168. (0827369)lTeren intravilan str. Tecuci (Maşniţă). 0742502502. (006913)lVând 5000 mp Tirighina 18 E. Tel. 0749382303. (008292)lVând 2500 mp Fileşti 5 E. Tel. 0749382303. (008293)lLoc casă Fileşti, 250 mp, 120 mil. Telefon 0746026110. (008359)lVând 1500 mp în sat Costi, pozi-ţie excelentă, facilităţi. Tel. 476799, 0749667770. (007023)lTeren 5000 mp Tirighina, intravilan, amenajat depozit anvelope, deschide-re DN 26 32 m. 0744391302. (007012)lVând în Valea Mărului 2 locuri de casă şi 5 ha teren arabil. Tel. 0729567030. (07060)lVând vatră casă Odaia Manolache, Vânători. 325807, 0742589257. (7.06EX-T01)lVând teren intravilan cu vie com. Smârdan, sat Cişmele. Tel. 0747297615. (07088)lVând teren arabil deschidere la drum comunal 4500 mp, parcelabil Vânători, 5 E mp. 0746297062. (008525)lVând teren casă com. Pechea jud. Galaţi zonă centrală + 1 ha teren ara-bil. Rel. tel. 316900. (007532)lVând/închiriez 500 mp Micro 16, toate utilităţile. Tel. 0740806963. (007149)lVând vatră casă Vânători, 1000 mp. Tel. 344395, 344126. (08565)lTeren intravilan Arcaşilor 1000 mp, negociabil, 100 E. 0727973995. (007201)l9000 mp DN 26 Beyler 5000 mp DN 26 Beyler. 0745140977. (007205)l400 mp Drumul Viilor d=18 m nego-ciabil, utilităţi. 0745140977. (08602)lVând 10.000 mp zona Bariera Traian neparcelabil. Tel. 0745253441. (007217)lVând teren zona Mol Bariera Traian. Tel. 0745253441. (007217)lVând teren 5000 mp, pe Drumul de Centură, vizavi de Gold Platin. Tel. 0746415798. lVând vatră casă în sat Costi, 30 E/mp. Telefon 0743599833. (008678)lUrgent teren + hală Micro 17, 400 mp. 0788498858. (007307)lTeren 250 mp,140 E/mp. 478564. (007313)lVând vatră casă, com Vânători. 0724504612. (007297)lVând vatră casă 700 mp Tuluceşti, poziţie bună. 20.000 RON. 0740056031. (008689)lVând urgent teren - 760 mp. Tel. 461071. (008659)lVând teren cu hale şi platformă betonată intravilan Vânători, deschi-dere DN 26 (lângă Metro), S=10.000 mp, preţ 80 E/mp. Rel. 0744610718. (006579)

lVând loc casă 600 mp, sat Costi, 0742377060. (007640)lVând teren sat Costi. Tel. 0744582536. (007445)lVând loc casă str. Bucovinei 54, 270 mp, 10 m deschidere, 115 E/mp, ne-gociabil. 0746501662, 0720360352. (008623)lVând teren 3000 mp, vizavi de Metro (în interior), parcelabil, 29 E/mp, ne-gociabil. 0722564311. (008717)lVând teren în Drumul Viilor 465 mp, foarte convenabil. Rel. telefon 0742928171. (008698)lVând teren 277 mp Coşcuc colţ cu Eternităţii, tel. 0723373828. (07.06.EXT.53m)lVând teren zonă centrală, S=265 mp, deschidere 5 (11) m, negociabil. 464241, 0744626869. (008120)lVând 1000 mp vie nobilă super îngri-jită, sat Costi. 0744612840. (008095)lVând 3000 mp, sat Costi, Galaţi. Tel. 0747121919. (008635)lVând vatră casă, str. Arcaşilor nr. 8 Galaţi. 344719. (007237)lUrgent 800 mp liber deschidere 16,75, Cetăţuiei. 497806. (008391)lVatră casă Fileşti sat, 120 mil. 0765543100. (008483)lVând vatră casă 1000 mp. Tel. 344147. (007384)lVând teren cartier nou Şendreni sau schimb cu ap. neg. Tel. 462404, 0722168595. (007386)lVând teren construcţie Odaia Manolache. Nr. tel. 329081. (007378)lVând teren 1000 mp deschidere 20 m, sat Odaia Manolache la şosea cu toate utilităţile. Tel. 0745621911. (008773)lVând vatră casă com. Smârdan, carti-erul nou. Nr. tel. 0741553673. (008772)lVând teren+casă nefinisată în Galaţi. Tel. 326428. (008705)lVând teren casă Smârdan 1.800 mp, d=7,5 m, 4 E/mp şi 1.540 mp arabil sau separat. 0747311432. (008792)lVând urgent teren Cătuşa 6000 mp, d=70 m, 10 E/mp. 0747839571. (007442)lVând vatră casă 2300 mp Vânători. 413603, 0727669708. (008372)

Vând foarte avantajos teren 1040 mp lângă Metro, partea Galaţiului str. Cetăţeanul Ion lângă fosta fer-mă B1. Tel. 0743235723. (007190)

Vând teren com. Vânători 1.100 mp. Relaţii la tel. 0743113951. (007428)

lCumpăr teren com. Şendreni, plata pe loc. Telefon 826661. (006366)lCumpăr teren DN 26, Metro, sat Costi. 430253, 0747375428. (006358)lCumpăr teren 5.000-10.000 mp, zona industrială. 0744526371. (0826609)lCumpăr teren 500-10.000 mp preţul zonei. 0746249257. (008238)

lVând apartament 4 camere, parter, zona IREG, pretabil spaţiu comercial. Telefon 0729846584. (006654)lMagazin universal p+1 Sc=620 mp com. Braniştea. Telefon 0741270185. (006391)lVând salon frizerie-coafură, pro-prietate, complet utilat cu vad format, 39.000 E. Tel. 472346, 0741439376. (006891)lVând chioşc alimentar, vad ex-cepţional. Tel. 443441, 0742348344. (008401)lVând hală com. Şendreni, lângă moara Arcada, cu utilităţi, St=2100 mp, Sc=875 mp. Tel. 0745593874. (5005009)lCedez contract spaţiu comercial toa-te utilităţile. Tel. 0740245673. (007119)lVând bar Micro 20 negociabil. Telefon 0741008681. (007164)lVând hală ideal producţie, toa-te utilităţile, T. Vladimirescu. Tel. 0727939979, 332415. (07202)lSpaţiu 220 mp în intersecţia H. Coandă/G. Ventura (intrare Comat). 0723241588. (007543)lVând spaţiu comercial modern 42 mp, aferent piaţa Ţiglina I. Tel. 0722290561. (007327)lVând rulotă fast-food, înmatriculată, stare foarte bună, 6900 E. 0740056031. (008690)lVând chioşc 20 mp, situat în I.C.Frimu, vad excelent. Tel. 0724371623. (008245)lVând club de noapte (amenajat) zona Smârdan preţ negociabil. Tel. 0236/824737. (007353)lVând spaţiu comercial Complex Ţiglina I, 112 mp, preţ neg. Tel. 493466. (007276)lSpaţiu comercial I.C.Frimu, 60 mp, vad comercial, 800 RON fix. 0742037150. (008741)lOportunitate! Vând Club House, zonă centrală. Tel. 0729042837. (008760)lVând chioşc 30 mp zona Silozului. 0724472950. (008810)lBar-restaurant Ţiglina – terasă, soci-etate, 120.000 E. 0741971636, 438874. (07.06BC17)

lSchimb casă Stoicani pentru aparta-ment oraş, 30 ari vie şi 3 hectare pă-mânt arabil. 313024. (007355)lSchimb ap. 2 camere decomandate Micro 39C, et. 2, cu 3 camere deco-mandate + diferenţă. Telefon 473491. (007362)

lCedez contract închiriere bar-pizze-rie. Tel. 0744566992. (5004750)lÎnchiriez hală 210 mp faianţată cu toate utilităţile + curent 380 VW şi 220 VW pretabil magazin, angro sau alte ateliere de producţie str. Tecuci 137. Tel. 0744613128, Nedelcu. (008419)lÎnchiriez spaţiu pretabil mate-riale construcţii sau producţie. Tel. 0721287130. (008446)lSpaţiu comercial cca 30 mp pe str. Siderurgiştilor lângă magazi-nul Larisa. Telefon 0744327774. (007028)lSpaţiu comercial toate utilităţile 50 mp, stradal. Tel. 0744884739. (007078)lÎnchiriez spaţiu comercial S=90 mp, aflat în Micro 16 Complex Continental, etaj. Telefon 0745594763. (5004975)lÎnchiriez spaţii pt. depozitare, pro-ducţie, S=200 mp şi S=170 mp şi spa-ţii pt. birouri S=35 mp, S=45 mp. Tel. 0745594763. (5004975)lHală + birouri 1000 mp zona General. 0723376904. (007204)lÎnchiriez scule tâmplărie aluminiu + spaţiu eventual colaborare. Tel. 498555, 0721274646. (007222)lÎnchiriez/vând spaţiu p+2 fiecare 100 mp, Micro 17, str. Oltului. 0744642144. (5004982)lSpaţiu comercial 220 mp cu toate utilităţile, Henry Coandă nr. 5. 0723241588. (007544)lÎnchiriez spaţiu 113 mp, situat la par-ter bloc Micro 20, stradal compus din două birouri, 85 mp, spaţiu depozitare 19 mp, dependinţe, termopan, centra-lă termică, g, f, alarmă, intrare separa-tă. Tel. 0740903980. (007310)Închiriez spaţiu pentru amanet sau schimb valutar. Tel. 0744551855. (008637)lÎnchiriez spaţii pentru producţie sau depozite în spatele Metro. Toate uti-lităţile. Preţ şi condiţii negociabil. Tel. 334138, 0741027648. (6.06.CS53)lSpaţiu comercial, toate utilităţile, 100 mp, Coşbuc 290. 0723241588. (007542)lÎnchiriez grajduri Tuluceşti cu toate facilităţile. 0744880772. (006568)lCedez contract de închiriere ma-gazin alimentar, complet utilat. Tel. 0766707163. (007369)lSC Poppel închiriază hală 200 mp, 380-220 apă curentă. 0788523813, 0740202218. (007425)lÎnchiriez spaţiu comercial zona IREG 20 mp+gr.sanit. Tel. 0723309154, 0745644343. (008786)

Arhi

va "V

.L."


17viaţa liberă


Se află rePede...Mică Publicitate zilnic

Luni – Vineri: 8.00 – 16.00 Sâmbătă: 8.00 – 12.00 Str. Domnească Nr. 68

Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.

iMPortant!

Comemorãri

Decese

Colectivul SC Construcţii şi Reparaţii SA Galaţi este alătu-ri de domnul director general Darabană Vasile la greaua în-cercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a fratelui său. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (008626)

Familia Apostol Georgeta mul-ţumeşte din suflet celor care i-au fost alături la greaua pierdere a ing. APOSTOL ALEXANDRU CTIN GABRIEL. Mulţumim tuturor pri-etenilor, colegilor, foştilor şi ac-tualilor colaboratori, vecinilor şi nu în ultimul rând rudelor. Să vă dea Dumnezeu multă sănătate! (008660)

Cu tristeţe în suflet ne despăr-ţim de fratele şi unchiul no-stru GRECU AURELIAN.Suntem alături de familia îndurerată. Familiile Grecu Emil şi Hîncu Marcel.

lCuvintele sunt sărace pentru a ex-prima durerea şi golul din sufletele noastre, astăzi când se împlinesc 6 luni de la trecerea la cele veşnice a

înv. BÂGU MIRCEA

soţ, tată, bunic şi socru. O candelă aprinsă, o lacrimă, o floare pe tris-tul mormânt. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace! Familia. (008753)lAi plecat acum 10 ani fără să spui niciun cuvânt, lăsând în urmă lacrimi, durere şi suferinţă, dragul nostru fiu, frate şi nepot

TEODORAŞCU MIHAI – 21 ani. Nu te vom uita niciodată, iar amintirea ta va rămâne veşnic vie. Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi răsplătească toată dragostea cu care ne- ai înconjurat. Familia. (007318)lO candelă aprinsă şi o sfântă rugă-ciune pentru sufletul lui

NECULIN BĂRBIERU, la 5 ani de la de-ces. Dumnezeu să-l ierte. Soţia, copiii şi nepoata. (008734)lÎn timpul care ne-a mai rămas şi nouă, după ce ne-ai părăsit acum 3 ani, iubita noastră fiică, soră, mătuşă

STELA BUHOCIU, te vom pomeni, veş-nic ţi-om aduce flori şi lumină, iar tu iartă-ne. (007342)lNe-am despărţit pe 11 iulie 2005, tu ai plecat în lumea de dincolo, eu m-am întors în lumea de aici.

LĂCRĂMIOARA – 21 ani vei rămâne mereu în amintirea mea. Mihai Şerban. (008684)lPe 11 iulie se împlineşte un an de când firul vieţii a fost întrerupt pen-tru MIHAI LĂCRĂMIOARA – 21 ani, MIHĂLUŢĂ ALINA – 19 ani, în urma unui tragic accident. Dumnezeu să vă lumineze calea. Fam. Şerban. (008683)lSe împlinesc 3 ani de la decesul fratelui, cumnatului şi unchiului no-stru OLARU I. CONSTANTIN (TITI). Dumnezeu să-l odihnească! Familia. (008687)lAmintim celor care l-au cunoscut că s-au scurs 5 ani de la decesul soţului, tatălui, socrului, fratelui şi bunicului OLARU I. EMANOIL. Te vom păstra me-reu în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace! Familia. (008687)lAi plecat pe drumul fără întoarcere acum 40 zile

ALBU GHEORGHE, 79 ani şi ne-ai lăsat singuri pe noi: soţia, fiii, fiica, nora, ginerele şi nepoata. Nu te vom uita niciodată! . (007288)

Pios omagiu la 7 ani de la despărţirea de tine, iubit soţ şi tată, imaginea ta ne este cea mai dragă amintire pen-tru sufletul nobil şi tot ceea ce ai făcut pentru noi. Trăim cu încrederea că bunul Dumnezeu are grijă de tine. Odihneşte-te în pace dragul nos-tru ALDEA NICOLAE. Soţia şi copiii. lFraţii, sora, cumnatele, cumnaţii, nepoţii, nepoatele şi strănepoţii din Însurăţei, acum la 40 zile de la dispariţia lui

ALBU GHEORGHE plâng şi spun “Nu te vom uita, nenicule!” (007288)lCucu Tudorel şi Geta de la Oneşti deplâng alături de familie dispariţia acum 40 de zile a lui

ALBU GHEORGHE şi-i vor păstra vie amintirea. (007288)lMoartea nemiloasă te-a luat de lân-gă noi mămicuţa noastră dragă

CIORTAN ANETA, 40 de zile au trecut, matale n-ai mai apărut, te-aşteptăm cu dor şi drag. Dumnezeu să te odih-nească suflet iubit pe noi ne-ai pără-sit. Mioara, Adriana, Nicuşor şi nepoţii. (007258)lVie va fi amintirea ochilor tăi blânzi şi sufletului tău nobil. Pioasă aducere-aminte cu lacrimi şi dor la 9 ani de la decesul dragului nostru

ANTON PASCAL (TONI). Dumnezeu să te aibă în grija Sa nemărginită. Familia. (007252)lCu durere în suflet soţia, cumnaţii, nepoţii şi strănepoţii amintesc ce-lor care l-au cunoscut, că s-au scurs 40 de zile de la decesul dragului lor BOGDAN ŞERBAN (PUIU), fost actor la Teatrul Dramatic. Va rămâne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-l odih-nească. (008616)lCu adâncă tristeţe reamintim împli-nirea a 11 ani de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame

JITCĂ ANGHELUŞA. Nu te vom uita ni-ciodată! Familia. (007126)lDe 3 ani îl pomenesc cu drag pe cel dispărut pentru veşnicie IJDELEA GHEORGHE. Rudele apropiate care l-au iubit şi apreciat. Cu respectul cuvenit familia Badiu Didi cumnat şi Patraşcanu nepoţi. (007133)lSâmbătă, 8 iulie se împlinesc 3 ani de când ne-ai părăsit, cel mai bun soţ, tată şi bunic

BUTURĂ MIHAI. Toate florile verii pre-sărate pe mormântul tău, udate cu la-crimile noastre. Dumnezeu să te ierte. Soţia, fiul, nepoţii, nepoatele şi străne-poata. (008534)lAmintiri frumoase, lacrimi amare şi dor nemărginit pentru dragul nostru

GAVRILĂ GHEORGHE când se împli-nesc 6 luni de la trecerea în veşnicie. Familia. (08421)

Amintim celor care l-au cunoscut că pe 9 iulie se împlinesc 4 ani de când a plecat dintre noi MARCU ANDREI. Dumnezeu să-l odihneas-că în pace. (008816)

lCu durere în suflet amintim că au trecut 6 luni de când bunul nostru fiu şi frate

NIŢĂ VASILE ne-a părăsit. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Tatăl şi fraţii. (00785)lLacrimile nu pot alina durerea şi tristeţea sufletelor noastre nici acum când se împlinesc 6 luni de când a ple-cat dintre noi bunul nostru soţ, tată şi bunic,

NIŢĂ VASILE. Dumnezeu să-l odih-nească în pace. Soţia, copiii şi nepoa-ta. (00785)lCu regret şi durere anunţăm că s-a împlinit un an de la trecerea în nefiin-ţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic MAFTEI NECULAI. Cât vom trăi te vom pomeni, amintirea ta rămânând veş-nic vie în sufletele noastre. Dumnezeu să te ierte. Fam. Maftei şi Hainăroşie. (007384)lO boală nemiloasă ni l-a răpit acum 40 de zile pe cel care ne-a fost inegala-bil soţ, tată, ginere, socru şi bunic

LILIAN POSTELNICU, 56 ani. Te-am iubit enorm. Te vom pomeni mereu. (007255)lAu trecut 2 ani de când cea mai bună soră, cumnată şi mătuşă TULEI PARASCHIVA (VIOLETA) ne-a părăsit, lăsând în urma sa tristeţe, lacrimi şi durere. Nu te vom uita niciodată, iar amintirea ta va rămâne veşnic vie. Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi răsplătească toată dragostea cu care ne-ai înconjurat. Fam. Antoniu şi fam. Maghinici. (007383)lA trecut o săptămână de când s-a stins din viaţă bunul nostru prieten

MOTOC LUCIAN. Cu durere în suflet Dumnezeu să-l odihnească în pace. (007412)lAi rămas o amintire pentru cei care te-au cunoscut şi o durere veşnică pentru cei care te-au iubit. Lacrimi şi flori îţi oferim pe tristul tău mormânt, astăzi când se împlinesc 9 zile de la tragicul accident şi aducem un oma-giu dragului nostru soţ, tată şi socru

GHIRCĂ TONI, 43 ani. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să te primească şi să te odihnească între cei drepţi şi neprihă-niţi. Să-ţi fie ţărâna uşoară. (007406)lTrecut-au 4 ani şi n-au rămas decât durere şi lacrimi şi vise sfărâmate din cel care a fost şi va rămâne cel mai bun fiu şi tată

BOSCENCU TACHEComemorarea va avea loc sâmbă-tă, 8.07.2006, ora 10,00, la Cimitirul Eternitatea. Adriana, Gianina, Alexia, Julia, Dorina, Ervin şi Gabriel. (007409)l11 iulie zi de tristă amintire când se îm-plinesc 2 ani de la despărţirea pentru tot-deauna de scumpa şi iubita noastră soră şi mătuşă VIOLETA TULEI, timp în care nu am acceptat nicio clipă despărţirea. Departe de tine dar cu sufletul aproa-pe te iubim şi nu te vom uita niciodată, ETA noastră dragă. Bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul ei bun. Familiile Gheorghiu şi Popescu. (007402)lUimiţi şi marcaţi profund de dispariţia inginerului CIUBOTARIU MIHAI, om de aleasă omenie, îi aducem un ultim oma-giu, păstrând vie amintirea sufletului său generos. Comemorarea sâmbătă, 8 iu-lie, ora 9,30, la mormânt. Virginica soţie, Victoria soră. (008663)

Un pios omagiu şi un buchet de la-crimi pentru distinsa doamnă

judecător VIORICA CRUDESCU

Lacrimi şi flori pe tristul tău mor-mânt. Nu te voi uita niciodată! Patriche Costel. (008768)

Cu adâncă tristeţe în suflet suntem alături de domnul profesor Săndel Crudescu, la comemorarea unui an de la dispariţia fulgerătoare a celei care a fost deosebita noastră prie-tenă, dna

judecător VIORICA CRUDESCU.

Te vom păstra în amintirea noastră Fam. Clim. (008769)

Cu aceeaşi durere în suflet, care nu va dispărea niciodată, aducem un pios omagiu celei care a fost cea mai distinsă, caldă şi iubitoare doamnă

judecător VIORICA CRUDESCU.

Dumnezeu să-i odihnească sufle-tul acolo în împărăţia cerurilor. Nu vă vom uita niciodată. Finii Diana şi Daniel Mihai. (008770)

Gânduri de dragoste şi reculegere la un an de la trecerea în nefiinţă a prof. VICTORIA GOGONCEA so-ţie, mamă şi bunică nepreţuită. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia. (007437)

Astăzi am fi sărbătorit împreună ziua ta de naştere dar nu putem decât să te păstrăm veşnic în me-morie. Nepoţica ta ar fi avut un bunic să o conducă în prima zi de şcoală dar nu va putea decât să-şi imagineze cum ar fi fost. Soţia, fiul şi nora nu pot concepe încă faptul că ai ales drumul veşniciei. Astăzi, dragul nostru

LUDOVIC SZASZ

ne este cel mai greu să nu te ştim alături, aşa cum ai fost întotdeau-na. Te vom păstra mereu în suflet şi Dumnezeu să te odihnească în pace. (7/06/BC/29)

Dacă moartea nu te-ar fi răpit din mijlocul nostru

IORGA MIHAI (MIRCEA), 55 de ani astăzi ţi-am fi urat “La mulţi ani!” dar ne închinăm la mormântul tău rugându-l pe Bunul Dumnezeu să te aibă în pază odihnindu-ţi sufle-tul tău bun şi curat. Nu te vom uita niciodată! Soţia şi copiii. (007417)

S-a împlinit un an de la trecerea în nefiinţă a soţiei, mamei şi bunicii

TĂNASE FELICIA. Comemorăm cu pioşenie şi păstrăm vie în sufletul nostru amintirea ei. Lacrimi şi flori pe tristul mormânt. Dumnezeu să te odihnească în pace. (007422)

Au trecut 2 ani de lacrimi şi dor as-tăzi ai fi împlinit 53 ani

MIHAELA COSTIANU.

Te vom păstra veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihneas-că în pace. Fiul şi soţul. (007381)

Au încetat din viaţă pe 7 iulie 2006

1. Moţoc Lucian-Vasil - 20 ani

2. Tatu Ştefan - 85 ani

3. Chiţiga Ionel - 49 ani

4. Istrate Tinca - 72 ani

5. Moraru Dumitru - 64 ani

6. Penciu Constantin - 73 ani

CHRISTIAN COMPANY LIDER

Servicii funerare complete. Rate. Pensionarii 5% reducere. Non stop. 320700. 0745/781785. && Nou! Fotoceramică Italia. && Foto A/N 30 lei, color 60 lei. Magazin vizavi de McDonald’s. (07.06PC01)

NOVOMATIC, 461123

servicii funerare, transport ur-ban, interurban, MAGAZIN, parter, bl. Turn, vizavi Sala Sporturilor-Bazinul Olimpic. (07/06/BC/7)

lCu multă credinţă în Dumnezeu Cel ce este Viaţă, suntem alături de greu încercata familie a dlui procu-ror general Dinu Gâlcă, la plecarea dintre noi a socrului său AUREL DAMIAN, tatăl distinsei profesoare Mioara Gâlcă. Domnul să-l odih-nească cu drepţii! Fam. pr. Petroaia şi pr. Voicu. (008781)lAsistentul principal Tofan Tănase, autorizat pentru îmbălsămări, răs-punde solicitărilor prin 418264, 0744477943. (007646)

Executăm în 24 de ore fotocera-mică pentru monumente, color – 40,00 A-N 30,00 RON. Tel. 479194. (5004901)

l A plecat dintre noi fulgerător, lă-sând un gol imens GRECU AURELIAN. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihneas-că în pace. Înhumarea, sâmbătă, ora 12,00. Familia. (007347) lLacrimi, flori, odihnă veşnică pentru soacra şi bunica DAVID JENICA. Familia David Fănica şi nepoţii. (008732)lA trecut în eternitate după o grea suferinţă PETRICA SOARE din comuna Independenţa. Dumnezeu s-o aşe-ze în rândul drepţilor şi să-i vegheze odihna veşnică. Fam. Mirzac George şi Arhip Mihăiţă. (007359)lCu neţărmurită durere anunţăm tre-cerea în nefiinţă, după o cumplită su-ferinţă a celei care a fost soţie, mamă şi bunică PETRICA SOARE (CUŢA), din comuna Independenţa. Să-i fie ţărâna uşoară. Familia. (007359)lZdrobiţi de durere anunţăm trece-rea în nefiinţă a celei care a fost mama până la moarte

DAVID JENICA, 86 ani. Dumnezeu să odihnească în pace sufletul ei drag şi bun. Înmormântarea va avea loc sâm-bătă, 8.07.2006, în oraş Tg. Bujor, ora 11,00. Familia. (007370)lCu lacrimi şi durere anunţăm înce-tarea din viaţă a scumpului nostru fră-ţior, fiu şi nepot PARASCHIV MARIAN (GOGUŢĂ),

în vârstă de 14 ani, pe care nu-l vom uita niciodată şi-i vom păstra vie amintirea. Înmormântarea va avea loc sâmbătă 8.07.2006, ora 13,00 com. Şendreni, jud. Galaţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (007451)lSuntem alături de colega noastră dna prof. Maria Gâlcă la marea durere pricinuită de decesul tatălui său, că-ruia i-a stat alături cu multă dragoste până în ultima clipă. Condoleanţe fa-miliei îndoliate. Cadrele didactice şi personalul administrativ de la Şcoala Nr. 13 Galaţi. (008789)lCu regrete şi durere anunţăm stinge-rea din viaţă a scumpului nostru cum-nat PARASCHIV MARIAN (GOGUŢĂ).

Va rămâne întotdeauna în sufletul şi în inimile noastre pentru toată viaţa noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cu lacrimi George şi Marius. (007457)lRegretăm dispariţia fulgerătoare a celui care a fost om de o deosebită modestie şi conştiinciozitate GRECU AURELIAN, care prin trecerea în eternitate a lăsat un gol în sufletele noastre. Comitetul executiv, admini-stratora Asociaţiei de Proprietari 202 Ţiglina I. Sincere condoleanţe familiei. (007427)

lAmintim celor care l-au cunoscut că se împlinesc 7 ani de la decesul un-chiului nostru

BUHOCI COSTICĂ, pensionar SNG. Nu îl vom uita ni-ciodată. Dumnezeu să-l ierte. Gina şi Geta. (008776)lPios omagiu şi o lacrimă de aduce-re-aminte pentru draga noastră soţie şi mamă

OBREJA MARIA, acum când se împli-nesc 12 ani de la trecerea în nefiinţă. Familia. (008779)lPios omagiu la trecerea unui an de când inima dragului meu soţ,

RADU ANTON (TONI) a încetat să mai bată. Voi păstra veşnic amintirea sufle-tului său blând şi bun. Dumnezeu să-l ierte. Soţia. (008784)lReaducem în memoria celor care l-au cunoscut că a plecat dintre noi acum 6 ani cel care a fost fratele nos-tru drag

ARSENE GEORGE GICĂ. Sâmbătă, 8 iulie 2006 ar fi împlinit 55 ani. Noi îţi aducem lacrimi şi flori pe tristul mor-mânt. Amintirea ta rămâne veşnic vie în sufletele noastre îndurerate pentru tine. Dumnezeu să te ierte. (008788)lPios omagiu la împlinirea a 40 zile de la trecerea în nefiinţă a dra-gului nostru soţ, tată şi bunic prof. JEAN DRAGOMIRESCU. Familia Dragomirescu. (007423)l2 ani incredibil de grei şi lungi s-au scurs de când a plecat dintre noi cu di-screţie, după o scurtă şi grea suferinţă cea mai iubită fiinţă a noastră VIOLETA PARASCHIVA TULEI, exemplară soţie, mamă şi bunică. Lacrimile şi candela mereu aprinsă sunt un simbol al iubi-rii noastre veşnice. Ne rugăm la Bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul ei bun. Nepoţii, copiii şi soţul. (007402)lLa 18 ani de la trecerea pe tărâmul veşniciei, îl readucem în memoria celor care l-au cunoscut şi stimat pe iubitul nostru ing. MIRCEA ISTRATE. A fost ca o zi frumoasă de primăvară. Dumnezeu să-l aibă mereu în paza Sa! Fam. Melu Istrate. (007401)l12 ani ai trecut de când ai plecat fulgerător spre lumea veşnică, iubitul nostru

FURTUNĂ ADRIAN, 40 ani, dar ştim că sufletul tău curat şi bun veghează asu-pra celor care te-au iubit. Te vom po-meni cât vom trăi. Familia. (007363)

Tristeţe şi lacrimi, durere şi sufe-rinţă pentru MIHALCEA ANGELO care astăzi ar fi împlinit 50 ani. Dumnezeu a luat lângă el un su-flet bun şi generos de care ne vom aminti mereu. Finii, Gabriel şi Carmen Dan. (007411)

PORTASE ENE EMIL – 61 ani

pentru bunătatea şi dragostea cu care ne-ai înconjurat cât timp ai trăit, lacrimi fierbinţi, durere şi dor nesfârşit la împlinirea a 3 luni de când moartea fulgeră-toare te-a răpit dintre noi. Soţia şi fiul. (007371)

S-au scurs 3 ani de lacrimi şi durere de la plecarea în lumea veşnică a dragului nostru

IJDELEA GHEORGHE. A lăsat amin-tiri frumoase în sufletul celor dragi care îl vor pomeni mereu. Pentru bunătatea sa, grija deosebită pen-tru a ocroti şi călăuzi paşii în viaţă, veşnic îndureraţi, Mia soţie, Emilian fiu, Roxana noră şi Oana nepoata cea dragă. Comemorarea va avea loc în ziua de 8 iulie a.c. (007132)

Se apropie 40 zile de când

CHIPER T. GABRIEL

prea repede ţi-a fost deschisă poar-ta Raiului. Pentru noi vei rămâne mereu viu, puternic şi niciodată obosit de viaţă. Uşoară fie-i ţărâna şi veşnic vom păstra amintirea lui. Soţia şi fiul. (008800)

Astăzi se împlinesc opt ani de când ne-a părăsit cea care a fost o bună şi iubitoare soţie, mamă, soacră şi bunică

profesor LAZĂR MARIA.

Am vrea ca cei care au cunoscut-o să-i acorde o clipă de amintire pentru tot ce a făcut pentru fami-lie, dar şi ca un deosebit cadru di-dactic. Dumnezeu să o odihnească în pace. Jan, Relu, Silvia şi Andra. (007470)

Arhi

va "V

.L."

[AgendASâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

18viAţA liberă


Viaþ

adi

n carn

etFilmelaTV

8 iulieProgramTV

8 iulieTVR 1 TVR 2 TVR Cultural

HBO

PRO TV

Acasã TV

Antena 1

Glume Glume

Aºt

eptã

m d

e la

cit

itor

i inf

orm

aþii

, rec

lam

aþii

, obs

erva

þii e

tc. p

e ad

resa

: red

acti

e@vi

ata‑

libe

ra.r

o

Prima TV

Realitatea

Vă face iluzii degeaba, lucrurile nu pot fi accele‑rate când vreţi dvs. Aşa că încercaţi să lăsaţi excesul de zel.

Când cineva nu vă lasă în pace aveţi metode des‑tul de neconvenţionale de a‑l face să se răzgândeas‑că.

Atitudinea dvs. poziti‑vă reuşeşte să aducă nu‑mai beneficii. Dar pe dvs. vă interesează exclusiv o persoană de sex opus.

Nu puteţi să vă lămuriţi prea repede în legătură cu o anumită problemă şi ce‑reţi ajutorul celui/celei cu mai multă experienţă.

Intraţi în panică în mo‑mentul în care observaţi că sunteţi în întârziere. Nicio grijă, încă mai e ceva timp...

Nu faceţi decât să ba‑teţi pasul e loc din punct de vedere profesional, lu‑cru care vă mulţumeşte. Şi e în regulă.

Nu vă doriţi mai mult decât aveţi deja şi asta vă transformă într‑un om cât se poate de fericit. Dar asta nu ţine prea mult.

Vă place să râdeţi de cei care se confruntă cu probleme complicate, dar totul durează până sunteţi implicat/ă personal.

Nimeni nu vă ia în sea‑mă propriile probleme şi de aceea schimbaţi total atitudinea. Nu vreţi să mai ajutaţi pe nimeni.

Sunteţi dispus/ă la compromisuri, dar doar atâta timp cât alte persoa‑ne nu au de suferit. Acum nu e cazul.

Vă simţiţi extrem de bine în compania celui/ce‑lei pe care o iubiţi şi faceţi în aşa fel încât timpul să treacă în cel mai frumos mod.

Sunteţi simpatizat/ă de o persoană de sex opus cu care nu v‑aţi întâlnit de prea multe ori, dar care v‑a reţinut.

Leu23 iulie ‑ 22 august

Scorpion23 octombrie ‑ 21 noiembrie

Sãgetãtor22 noiembrie ‑ 21 decembrie

Gemeni22 mai ‑ 21 iunie

Vãrsãtor20 ianuarie ‑ 18 februarie

Fecioarã23 august ‑ 21 septembrie

Rac22 iunie ‑ 22 iulie

Balanþã22 septembrie ‑ 22 octombrie

Peºti19 februarie ‑ 20 martie

Taur21 aprilie ‑ 21 mai

Berbec21 martie ‑ 20 aprilie

Viaþa Horoscop

Capricorn22 decembrie ‑ 19 ianuarie

TV Galaþicanal propriu

Virgil Guruianuredactie@viata‑libera.ro

Vasile Ghicaredactie@viata‑libera.galati.ro

Ştirile Mega TV de luni până vineri orele: 18,30 ‑ 19,00 şi 21,00 ‑ 21,30.

ReŢeTA zilei

8 ‑ 9 iulie

Casandra

LocalTV 8 ‑ 9 iulie

pe 8 iulie...S‑a întâmplat

TV GalaþiPrima Tv

Express TVcanal propriu

Mega TVcanal propriu

Cernavodă 436 cm ‑ 4 cmHârşova 510 cm ‑ 7 cmBrăila 545 cm ‑ 10 cm

GALAŢI 529 cm ‑ 9 cmIsaccea 434 cm ‑ 6 cmTulcea 358 cm ‑ 6 cm

Cotele apelor Dunãriidin 7 iulie 2006

Cartele PrePay: Orange la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi

Orange PrePay

9 $15 $

5 $ 18 RON32,5 RON

53 RON

Pachet Orange22 RONdoar

17,5031,50

52,50‑ Cum se mai simte Mişu?‑ A spus că nu se mai dă

jos din pat decât pentru în‑mormântare.

[‑ Soţia râdea în hohote când îţi ci‑

tea cartea pe care i‑ai dăruit‑o.‑ Îmi gusta umorul?‑ Nu, o amuza ortografia.

[‑ Tu ce faci seara înainte de cul‑

care?‑ Citesc ce am scris în cursul zilei.

E cel mai bun somnifer.

Ingrediente: 600 g cartofi, 300 g făină, 1/2 l lapte, 100 g unt, sare, piper, 3‑4 ouă şi ulei pentru prăjit.

Mod de preparare: Cartofii se curăţă de coajă şi se ţin în apă rece. Între timp, într‑un castron

se cerne făină, se pun ouăle, sare, piper şi se subţiază cu lapte până se face o cocă ca de clătite, în care se pun cartofii raşi pe ră‑zătoare. Se ia câte o lingură plină din această compoziţie şi se pră‑jeşte pe ambele părţi în ulei bine

încins. Frigănelele prăjite se aşa‑ză într‑un castron bine încălzit şi se stropesc cu unt fierbinte. Se acoperă şi se ţin până la servire. Se servesc calde, fie cu garnitură de legume, fie cu smântână.

Zeni

Frigănele de cartofi

1497 ‑ Vasco de Gama, navigator portughez, începe prima călătorie pe mare din Europa (din Lisabona, Portugalia) spre India (unde soseşte la Calcutta, la 20 mai 1498), încon‑jurând Africa. Se deschide linia de navigaţie din Europa spre Asia.

1621 ‑ Se naşte JEAN de la FONTAINE (m.1695), scriitor francez, celebru autor de fabule.

1822 ‑ Încetează din viaţă PERCY SHELLEY (n. 1792), poet englez.

1838 ‑ Se naşte FERDINAND von ZEPPELIN (m. 1917), constructor ger‑man de aparate aeropurtate ‑ care îi poartă numele.

1858 ‑ Se pun în circulaţie, în Moldova, timbrele poştale cu cap de bour, vechea stemă a Principatului, care au constituit prima serie de mărci poştale româneşti. Aveau va‑lori de 27, 54, 81 şi 108 parale.

1869 ‑ La Timişoara s‑au intro‑dus în circulaţie primele tramvaie cu cai.

1891 ‑ Se naşte CONSTANTIN MOTĂŞ (m. 1980), zoolog, membru al Academiei Române.

1894 [ Se naşte PIOTR KAPIŢA (m. 1984), fizician rus, laureat cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1978.

[ Se naşte PERCY SPENCER (m.1970), inventator islandez (a in‑ventat cuptorul cu microunde).

1903 ‑ Se naşte PETRE STATI (m. 1978), poet, traducător.

1907 ‑ Se naşte PETRE ABRUDAN (m. 1979), pictor.

1941 [ Se naşte ANGELA MARINESCU, poetă.

[ Se naşte ADRIAN MAFTEI, pic‑tor, grafician.

1942 ‑ Se naşte ŞERBAN FOARŢĂ, poet, eseist, traducător.

1948 ‑ Încetează din viaţă ŞTEFAN POPESCU (n. 1872), pictor, membru de onoare al Academiei Române.

1954 ‑ Se naşte ION BURLACU, pictor.

1956 ‑ Încetează din viaţă DAMIAN STĂNOIU (n.1893), proza‑tor.

1960 ‑ Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 924 se legiferează construirea Combinatului Siderurgic la Galaţi (Prima cupă de pământ a fost ex‑cavată la 17 iulie 1961, ceea ce a în‑semnat începutul construcţiei com‑binatului).

1968 ‑ Încetează din viaţă PETRE PANDREA (n. 1904), eseist, jurist, fi‑losof, publicist.

1989 ‑ Încetează din viaţă HORIA STAMATU (n. 1912), poet.

1994 ‑ Încetează din viaţă GEORGE HANGANU (n.1914), istoric literar şi comparatist.

2004 ‑ Începe prima expedi‑ţie a alpiniştilor gălăţeni (Cristi Boczar, Cătălin Onceanu, Cristi Dobre) în munţii Cordillera Blanca din Peru. La expediţia, care a durat până la 31 iulie, a participat şi Radu Olărescu din Timişoara. Înălţimile atinse au depăşit 6000 m (6200 m în drumul spre vârful Huascaran ‑ de 6769 m ‑, neatins; vârful Tocllaraju, de 6034 m, atins).

... şi pe 9 iulie1848 ‑ Guvernul provizoriu

emite un decret prin care se consti‑tuie o “comisie a proprietăţii”, care avea drept sarcină întocmirea unui proiect de lege pentru înfăptuirea punctului 13 al “Proclamaţiei de la Islaz”, emanciparea clăcaşilor şi îm‑proprietărirea lor cu răscumpărare.

1766 ‑ Se naşte JACOB PERKINS (m. 1849), inventator american. A in‑ventat un aparat pentru producerea frigului şi răcirea lichidelor (prima maşină cu compresie care a folosit, ca agent frigorific, eterul etilic).

1879 ‑ Se naşte OTTORINO RESPIGHI (m. 1936), compozitor ita‑lian.

1887 ‑ Se naşte RUDOLF STEINER (m.1936), cântăreţ român, unul din membrii fondatori ai Societăţii “Opera” (1919), devenită ulterior “Opera Română” ‑ scenă pe care a slujit‑o mai multe decenii.

1924 ‑ Se naşte SERGIU SARCHIZOV, compozitor.

1931 ‑ Se naşte A.TACU‑ZELETIN, poet.

1932 ‑ Încetează din viaţă KING CAMP GILLETE (n. 1855), inventator şi manufacturier american, inventa‑torul lamei de ras.

1943 ‑ Se naşte MARGARETA PÂSLARU, interpretă de muzică uşoară.

1946 ‑ Se naşte ANGELA SIMILEA, interpretă de muzică uşoară.

1947 [ Consiliul de Miniştri hotărăşte să remită secretarului ge‑neral al ONU declaraţia de intrare a României în această organizaţie şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite.

[ Se naşte MIRABELA DAUER, interpretă de muzică uşoară.

1955 ‑ Se naşte MARIA DRAGOMIROIU, cântăreaţă de muzică populară, laureată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

1968 ‑ Se naşte DANIEL IORDĂCHIOAIE, interpret de muzică uşoară.

1988 ‑ Încetează din viaţă ALEXANDRU GRAUR (n. 9 iulie 1900), lingvist, membru al Academiei Române.

1989 ‑ Încetează din viaţă CĂLIN GRUIA (n.1913), scriitor, autor a nu‑meroase lucrări destinate tineretu‑lui şi copiilor.

2004 ‑ Încetează din viaţă JEAN LEFEBVRE (n. 1919), actor francez.

viaþaviaþaviaþaliberã

Fondat 1989Fondat 1989

[[[

6,30 La Tormenta (s/r) cu Natalia Streignard7,30 Visuri fără preţ (s/r)8,30 Amy, fetiţa cu ghiozdanul

albastru (s) 9,30 Rubi (s)11,30 Celebritate (s/r) Talent sau lăcomie?13,30 Înger sălbatic (s) cu Natalia Oreiro, Facundo

Arana15,30 Marilyn (s) 16,30 Visuri fără preţ (s) cu Karyme Lozano17,30 Poveştiri adevărate cu Cabral18,25 Vremea de acasă 18,30 Rebelde (s) cu Anahi, Ninel Conde 20,30 Audrey Hepburn ‑ o viaţă de poveste (biografic, SUA, 2000), p. I cu Jennifer Love Hewitt22,30 Celebritate (s) Talent sau lăcomie? Cu Thiago Lacerda, Juliana

Paes0,30 Totul despre sex (s)1,15 Poveştiri adevărate (r)2,15 Un bărbat adevărat (r)

5,30 Cinema, cinema, cinema (s) 6,00 Voi fi acolo (comedie,

SUA/Anglia, 2003)7,45 Zafir (film de familie,

Danemarca, 2003)9,00 Viaţă de liceu (comedie, SUA, 1998) 10,40 De la tine pentru mine (film romantic, SUA, 2003)12,00 Maestrul spionajului:

Povestea lui Robert Hanssen (dramă, SUA, 2002)

15,00 Zâmbet de Mona Lisa (comedie romantică, SUA,

2003)17,00 Lovitura (thriller, SUA,

2004)18,30 Bureţelul Bob şi coroana

regelui Neptun (desene animate, SUA, 2004)

20,00 Joey (s)20,30 Războiul de acasă (s)21,00 Juriul (thriller, SUA, 2003)23,05 Războinicii cerului şi

pământului (acţiune, China/ Hongk., 2003)

1,05 Probe murdare (poliţist, Australia/Canada, 2002)

2,35 Petrecere la bord (comedie, SUA, 2004)

6,00 Realitatea de la 6,00 6,45 Ziarul realităţii 11,00 Planeta fotbal 12,00 Realitatea de la 12,00 13,00 Realitatea de la 13,00 13,20 KILOcruciada 15,00 Realitatea de la 15,00 15,20 Deschide lumea! cu Cristina Şincai 16,00 Realitatea de la 16,00 17,00 Realitatea de la 17,00 17,20 Capital TV (talk show)18,00 Realitatea de la 18,00 19,20 Numele meu 20,30 Deschide realitatea 21,00 Realitatea de la 21,00 cu

Cristina Ioniceanu şi Marius Ioniţă

22,00 Realitatea de la 22,00 22,20 Preţul plătit 23,00 Realitatea de la 23,00 cu

Cristina Ioniceanu şi Marius Ioniţă 23,20 Greşelile noastre 0,00 Realitatea de la 0,00 cu

Cristina Ioniceanu şi Marius Ioniţă 1,15 KILOcruciada (r)2,00 Realitatea de la 2,00 2,15 Deschide lumea! (r)3,00 Realitatea de la 3,00

11,00 Dincolo de teatru11,30 Best of cultural 12,00 Jurnalul cultural 12,05 Supranaturalul 13,00 Dialoguri despre altădată13,30 Îndeletniciri 14,00 Hoţul din Bagdad (aventuri, Anglia/SUA, 1940) 15,45 Zodiac 16,00 Concert 16,30 Art autor 17,00 Verdi (Italia, 1982, s)17,50 Vieţi din vechime 17,55 Simbolica 18,00 Jurnal de modă 18,55 Simbolica 19,00 Fotograme 19,30 Al Doilea Război Mondial (s)20,25 Clipuri artă 20,30 România optimistă21,00 Performdance 21,30 Călătoria mea în Italia 22,30 Jurnalul cultural 23,00 Cercul poeţilor dispăruţi (dramă, SUA, 1989) 1,15 Annie Hall (r) (comedie, SUA, 1977) 2,50 Jurnalul cultural (r)3,20 Al Doilea Război Mondial (s/r)

7,00 Aventuri de vacanţă (comedie, SUA, 1985) cu Karen Asutin8,35 Desene animate: Clubul

Disney9,30 Împreună pentru natură 10,00 Mic, da’ voinic! Realizator Cristina Dănilă10,30 Hollywood star11,00 Orizont 2007 12,00 O vedetă... populară 13,00 Justiţie militară (s) 14,00 Jurnalul TVR 14,30 Campionatul Mondial de

Fotbal 200615,00 Poveşti estivale... cu cântec 15,40 Celebrităţile timpului tău 16,00 Vaca şi prizonierul (comedie, Franţa/Italia,

1959)cu Fernandel18,00 Teleenciclopedia 19,00 Jurnalul TVR20,10 Mari Români ‑ Top 100 cu Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu21,35 Campionatul Mondial de

Fotbal 2006 ‑ Finala mică0,05 TVR mondial1,00 Fără apărare (acţiune, SUA, 1992) cu Kris Kristofferson, Drew Barrymore2,50 Jurnalul TVR (r) 3,45 Hana Bi (r) (dramă, Japonia, 1997) cu Takeshi Kitano

6,30 Jurnalul TVR (r) 7,00 Pescar hoinar (r)7,30 Minorităţi sub trei dictaturi (r)8,00 Teleshopping 8,30 Megatehnicus 9,00 D’ale lu’ Mitică (r)10,00 Natură şi aventură (r)10,30 Zoom / 2 11,00 Info... baza în direct 11,30 Şcoala micilor vrăjitoare (Angl.‑Can., 1998, s)12,00 Andromeda (avent. SF, SUA/Canada,

2000) 13,00 Pop/rock story 13,35 Amy (s) 14,30 Bazar 15,00 Orgolii (s)17,00 Via sacra 18,00 Miracole (s)19,00 Hollywood reporter 19,30 Europa altfel 19,40 Treptele iubirii (dramă, Italia, 2004 (I)21,30 Jurnalul TVR22,10 Când surâde şansa (mini‑s, SUA, 1990), p. II23,55 Transfer 0,25 Marcă înregistrată 1,10 Coşul fermecat (r) (dramă, SUA, 1999) 2,55 Treptele iubirii (s/r)

6,30 O familie trăsnită (aventuri, SUA, 2003)7,30 Desene animate: Taz‑Mania 8,00 Ştirile ProTv 10,00 E rândul fiilor! (r) (dramă, SUA, 2001) cu Danny Mousetis, Derrick Nelson12,00 Promotor Emisiune auto cu Roxana Ciuhulescu13,00 Ştirile ProTv cu Cristian Tabără13,05 Te vezi la Ştirile ProTv 13,45 Familia Bundy (s/r)14,30 Molly (comedie, SUA, 1999) cu Elisabeth Shue, Aaron

Eckhart 16,45 Americani în Europa (comedie, SUA, 1995) cu Chevy Chase, Beverly

D’Angelo18,55 Ştirile sportive 19,00 Ştirile ProTv20,30 Clientul (thriller, SUA, 1994) cu Susan Sarandon, Tommy Lee Jones23,15 Hannibal (thriller, Anglia/SUA, 2001)

cu Anthony Hopkins, Julianne Moore

2,00 Umbre în deşert (acţiune, SUA, 1993) cu Scott Glenn, Angela Alvarado3,45 O familie trăsnită (r) (aventuri, SUA, 2003)

7,30 Rezervat V.I.P. (r)8,00 Întâmplări hazlii 8,30 În gura presei (r) cu Mircea Badea9,30 Casa de piatră 10,15 Roata de rezervă 11,00 Incredibil, dar adevărat (s)12,00 Desene animate: Copiii de la 402 12,30 Familia Tofu (s)13,00 Ştiri 13,15 Dădaca (s) cu Fran Drescher, Charles Shaughnessy13,45 Meg Laurel (aventuri, SUA, 1979) cu Lindsay Wagner, Jane

Wyman16,30 Lege şi ordine (poliţist, SUA, 1998) cu Chris Noth, Dabney Coleman18,30 Săptămâna financiară Prezintă Gabriela

Vrânceanu‑Firea 19,00 Observator20,45 Divertisment, Jocuri la Saint‑Tropez 22,45 Lovitura (thriller, SUA, 2002) cu Frank Zagarino,

Elizabeth Giordano1,00 Observator (r)2,00 Concurs interactiv 3,00 Timecode (f. exp., SUA, 2000)

7,00 Teleshopping 7,30 Desene animate: Star Trek.

Saber Rider 8,30 Mariana ‑ Preţul

inocenţei (s/r) cu Daniela Alvarado9,30 Viaţa în afara cabinetului

(s)10,00 Autoforum 10,30 The Flavours 3 bucătari (r)11,00 Sport, dietă şi o vedetă 11,40 Tele RON 12,45 Chris Isaak Show (s) cu Chris Isaak, Kristin

Dattilo13,45 Moda şi muzica sub stele15,20 Cash taxi (r)16,30 Supernanny (r) Reality show 18,00 Focus cu Magda Vasiliu19,00 Mariana ‑ Preţul

inocenţei (s) cu Daniela Alvarado20,00 Lara Croft: Tomb Raider (acţiune, SUA, 2001) cu Angelina Jolie, Jon Voight22,00 O inimă străină (dramă, SUA, 2002) cu Maggie Lawson, Jane

Seymour0,00 Killer Sex (dramă, SUA, 2001) cu Jennifer Gayle, Tracy

Ryan2,00 Sunset Beach (s/r)3,00 Roseanne (s/r) (comedie, SUA, 1988)3,30 Închiderea programului

Sâmbătă, 8 iulie 2006

8,00 Castelul din Carpaţi; 9,00 Flash obiectiv; 9,10 Film artistic: Când vine dimineaţa; 10,00 Obiectiv Express ‑ jurnal informativ (r); 10,30 Terminus Express (r); 11,00 Între o glinzi paralele ‑ talk‑show (r); 12,00 Terminus Express (r); 12,30 Obiectiv Express (r); 13,00 Sâmbătă la Galaţi cu Tibanu (r); 16,00 Faţă‑n faţă (r); 17,00 Curs de supravieţuire; 17,30 Program pentru copii: Castelul din Carpaţi; 18,30 Obiectiv Express ‑ jurnal informativ (r); 19,00 Film artistic: Când vine dimineaţa (r); 19,55 Flash obi‑ectiv; 20,05 Pe cărarea dorului ‑ emisiune de muzică popula‑ră; 20,55 Flash obiectiv; 21,05 Spectacol ‑ Şah la revistă; 21,30 Obiectiv Express ‑ jurnal infor‑mativ (r); 22,00 Şah la revistă; 24,00 Închiderea programului.

Duminică, 9 iulie 2006

8,00 Lumea lui Jonathan; 8,50 Flash obiectiv; 9,00 Concert Nicu Alifantis; 10,00 Obiectiv Express ‑ jurnal in‑formativ (r); 10,30 Tirul presei (r); 11,00 Pe cărarea dorului (r); 12,00 Terminus Express (r); 12,30 Obiectiv Express ‑ jurnal informativ (r); 13,00 Tibanu (r); 16,00 Picătura de cultură ‑ emisiune de cultură (r); 16,30 Între oglinzi paralele (r); 17,30 Muzică; 18,00 Retrospectiva Obiectiv Express; 18,30 Obiectiv Express ‑ jurnal in‑formativ (r); 19,00 Film artis‑tic: În mijlocul furtunii; 20,00 Cafeneaua veselă ‑ emisiune de divertisment; 20,30 Concert Mircea Vintilă; 20,55 Flash obiectiv; 21,05 Picătura de cultură ‑ emisiune de cultură; 21,30 Obiectiv Express ‑ jur‑nal informativ (r); 22,00 Zilele Basarabiei (r); 24,00 Închiderea programului.

Clientul (thriller, SUA, 1994)Pro TV, ora 20,30Cu: Susan Sarandon, Tommy Lee Jones. Titlu original: The Client

Mark Sway, un puşti de cartier, este martorul sinuciderii lui Jerome Clifford, un renumit avocat al cărui client este Barry "The Blade" Modano, un asasin aflat în slujba Mafiei. Până să‑şi tragă un glonţ în cap, Clifford îi mărturiseşte puştiului că Mafia este răspunzătoare pentru asasinarea unui senator american. În cel mai scurt timp, suspiciunea că Mark a aflat un secret care poate determina căderea multor capete importante din Mafie, şi nu numai, va provoca o adevărată nebunie în lumea politică, juridică şi interlopă.

Cercul poeţilor dispăruţi

(dramă, SUA, 1989)TVR Cultural, ora 23,00Cu: Robin Williams, Ethan Hawke. Titlu original: Dead Poets Society

La sfârşitul anilor '50, într‑o şcoală de elită din New England, un profesor de literatură non‑conformist îşi învaţă elevii să se abată de la litera cărţii şi să dea frâu liber pasiunilor. La început timoraţi şi obişnuiţi să respecte regulile rigide care le ordonează viaţa la şcoală şi acasă, băieţii sunt reticenţi la cerinţele acestui profesor excentric, care îi împinge să rupă din manuale paginile cu comentarii stupide sau să se urce pe bănci ca să privească viaţa din alt unghi... Sâmbătă,

8 iulie 200611,00 Movie Planet; 11,30

D.W.; 12,00 Pur şi simplu na‑tural.


11,00 Emisiune D.W.; 11,30 Pledoarii turistice; 12,00 Retrospectiva Prim‑Plan; 12,30 În căutarea lui Hristos.

Sâmbătă, 8 iulie 2006

7,00 Lumea lui Jonathan; 7,30 Prim‑plan; 8,00 Film; 10,00 Ediţie specială; 10,30 Oraşul meu (r); 11,00 Movie Planet; 11,30 Emisiune D.W.; 12,00 Pur şi simplu natural; 13,00 Dincolo de bariere; 13,30 O partidă de şah; 14,15 Muzică de inspira‑ţie; 14,30 Pledoarii turistice (r); 15,00 ‑ Jula şi prietenii; 17,00 Cap limpede la "Viaţa liberă"; 18,00 Cu băţu‑n baltă; 18,30 Prim‑plan; 19,00 Cronica cârco‑taşilor; 20,30 Spectacol Stelele Revistei la Leonard; 22,00 Prim‑plan; 22,30 Concert Dj Project; 23,00 Filmele de di‑mineaţă; 1,00 Prim‑plan; 2,30 Închidere program.


7,00 7 veniţi din cer; 7,30 Prim‑plan; 8,00 Film; 9,00 Ascendent ‑ Dragostea adevă‑rată; 9,30 Imitatio Christi; 10,00 Câte‑n lună şi‑n stele; 11,00 Emisiune D.W.; 11,30 Pledoarii turistice; 12,00 Retrospectiva Prim‑plan; 12,30 În căutarea lui Hristos; 13,00 Pur şi simplu natural (r); 14,00 Jula şi priete‑nii (r); 16,00 O partidă de şah (r); 17,05 Umbra bumerangu‑lui; 18,30 Prim‑plan; 19,00 Hai la joc!; 19,30 Cap limpe‑de la "Viaţa liberă" (r); 20,30 Farsele lui Jugaru (r); 21,00 Film ‑ Când vine dimineaţa; 22,00 Prim‑plan; 22,30 Stelele revis‑tei la Leonard; 23,30 Film; 1,00 Prim‑plan; 1,30 Emisiune D.W.; 3,00 Închidere program.

Arhi

va "V

.L."

Telefoane Utile

Salvare ‑ 961; 411000; 426200Ambulanţă non stop (VITAL MED) ‑ 462222Pompieri ‑ 981; ‑ 460441Centrala Inspectoratului Judeţean de Poliţie ‑ 407000 Poliţia Municipală ‑ 412222Poliţia Transporturi ‑ 418460Secţia 1 de Poliţie ‑ 419966Secţia 2 de Poliţie ‑ 460854Secţia 3 de Poliţie ‑ 413400Secţia 4 de Poliţie ‑ 468490Secţia 5 de Poliţie ‑ 416945Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ‑ 959Centrul de prevenire şi consiliere antidrog ‑ 934; ‑ 461800Jandarmi ‑ 956Poliţiacomunitară ‑ 470617Prefectură ‑ 312100Consiliul Judeţului ‑ 411099Primărie ‑ 307799Protecţia civilă ‑ 982; 411456; fax ‑ 413219Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi ‑ tel. verde: 0800828674 ‑ 477900; fax: 325530Garda de Mediu ‑tel. verde 0801010101 (pentru încălcarea Legii Protecţiei mediului) Diverse:S.C. ECOSAL PREST S.A. ‑ 312282Informaţii CFR ‑ 460643Autogara ‑ 412683Agenţia CFR ‑ 472420Serviciul Info LINE ‑ 469000; 469005

Deranjamente ‑ intervenţii:APATERM : dispecerat ‑ 311018, 473100/120; re‑laţii cu publicul ‑ 473151 DISTRIGAZ SUD (Sucursala Galaţi) ‑ cen‑trală ‑ 460206 ‑ dispece‑rat ‑ 460419 ELECTRICA (Galaţi) ‑ 929; ‑ 460500 (număr unic cu apel gratuit pentru toţi clienţii indiferent de zona de reşedinţă) ‑ 460496/460474 (Galaţi) ‑ 460488 (zona rurală) ‑ 820159/820160 (Tecuci)

SpitaleDe Urgenţă ‑ 315555Municipal nr.1 ‑ 479401Boli Infecţioase ‑ 334022De Copii ‑ 469100Militar ‑ 423938TBC ‑ 460712CFR ‑ 460795 Maternitatea Municipală ‑ 413131 Centrul de diagnostic şi tratament (fosta Policlinică Municipală) ‑ 417941

Farmacii non‑stop:Hygeia (vizavi de Spitalul Judeţean) ‑ 473013Bayer Pharm (Siderurgiştilor) ‑ 464542Sensi Blu (fosta Librărie Centrală) ‑ 498135


Viaþ

a ca

leid

osco

p

România Sud‑Est ºi Europa8/9 iulie

Meteo

ProgramTV9 iulie

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural

HBO

PRO TV

Acasã TV

Antena 1Prima TV

Realitatea

[MagazinSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

19viaţa liberă

Copierea oricãror elemente grafice ale acestei publicaţii va fi sancţionatã prin lege

Radu MACOVEI Director general

Grigore LAZAROVICIDirector general adjunct

Katia NANU Redactor şef

Anca SPÂNU TUDOR Redactor şef adjunct

Dan PLĂEŞU Secretar general de redacţie

Mioara MÃNÃILÃ Director publicitate

[ DeParTaMenT CalCUlaTOare / Camelia LUPU, Adrian BARBU, Andra AMĂLINEI , Monica BOCZAR, Lili CRÃCIUN, Olguţa CRISTEA, Mihaela MINEA, Tiberiana PRISÃCARIU, Carmen ROPOTAN, Elena GRÃDINARU, Ana BELIU, Carmen BONCIU, Luminiţa CHIRILÃ, Zoica FOTACHE, Vasilica PRODAN ‑ Echipamente livrate de ROMLOTUS

Pãnuţ HAGHIAC, Nicuşor CRÃCIUN, Nãstase VÂRLAN, Niţă NICUŞOR, Ion MACOVEI, Daniel VOICU, Ghiţă PETREL, Marius NICHITA, Vasile POPAUnica tipografie din zona Galaţi ‑ Vrancea ‑ Brãila, care tipãreşte un ziar cotidian, la calitate de nivel naţional! 0236 416 911 ‑ int.37

ISSN 1221‑4914

[ SOCial / Mariana ILIESCU, Viorel MÂRZA, Petrica PAŢILEA [ Tranziţie /Aurel STANCU, Cristinel LUCA, Marius MOTOTOLEA[ POliTiC‑aDMiniSTraţie / Maria MĂNDIŢĂ, Victor CILINCÃ, Ovidiu AMÃLINEI, Anca MELINTE [ JUriDiC / Ştefan DIMITRIU, Costel CRÂNGAN, Maria STANCIU, Teodora MIRON [ CUlTUrÃ / Angela RIBINCIUC, Th. PARAPIRU, Roxana PENCIU, Nicoleta CRÂNGANU, Cristina CARP [ inveSTigaţii / Alina DURBACÃ, Laura GURÃU, Elena PARAPIRU [ SPOrT / Gheorghe ARSENIE, D.C. PREDESCU, Dănuţ LUNGU [ eDiTOri ŞTiri / Cristina GOGA, Monica ZANET [ FOTO / Vasile CABURGAN, Sorin PANÃ, Viorel DUDĂU[ SUbreDaCţia galaţi nOrD / Ion Trif PLEŞA[ SeCreTari reDaCţie/ Gheorghe ARSENIE, Viorel BUCUR [ DeSigner / Lucian ISTRATE

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Galaţi, str. Domneascã nr. 68 / SeCreTariaT tel. 460 620, fax 471 028 POliTiC, tel. 460620(int. 25) CUlTUrÃ, inveSTigaţii, Tranziţie, JUriDiC 414 630 relaţii CU PUbliCUl 461 772/ SPOrT 411 644/ TeHnO 462 460 PUbliCiTaTe tel. 463 664, 460 719, fax 460 875 / TeCUCi: Casa de Cultură ‑ tel./fax 820 508 / DiFUzare tel. 460 395

auditat de Biroul Român

de Audit al Tirajelormembru al Biroului

Internaţional de Audit

al Tirajelor

marcă înregistratăCOTiDian inDePenDenT®

viaþaviaþaviaþaliberã

Fondat 1989Fondat 1989

[[[

Echi

pa d

e se

rvic

iu: S

ecre

tar d

e re

dacţ

ie:

Ghe

orgh

e A

rsen

ie; C

ap li

mpe

de: T

eodo

ra M

iron,

Cos

tel

Crân

gan;

Cor

ectu

ra: M

ihae

la M

arav

ela,

Ram

ona

Cotâ

rleţ.

Mariana Iliescumariana@viata‑libera.ro

Din condei în condei

FilmelaTV9 iulie

Joker

6 iulieLoto 5/40

6 iulieNumere extrase: 5, 12, 10, 6, 36, 15.Total fond de câştiguri: 183.118,00 lei.Categoria I: REPORT variante a 62.890,80 lei.Categoria a II‑a: 1 variantă a 31.445,40 lei.Categoria a III‑a: 258 variante a 121,88 lei.

Numere extrase: 13, 27, 14, 31, 35 + 12.Total fond de câştiguri: 1.119.194,23 lei.Categoria I: REPORT 59.716,64 lei.Categoria a II‑a: 2 variante a 14.929,16 lei.Categoria a III‑a: REPORT 29.858,32 lei.Categoria a IV‑a: 37 variante a 403,49 lei.Categoria a V‑a: 143 variante a 125,27 lei.Categoria a VI‑a: 2.367 variante a 21,44 lei.Categoria a VII‑a: 1.963 variante a 10,64 lei.Categoria a VIII‑a: 8.700 variante a 8,57 lei.[ PENTRU CATEGORIA I: Plus câte un apartament cu 2 camere, în Bucureşti, pentru fiecare câştigător.

Elena Parapiruelena@viata‑libera.ro

TV

ma

nia

CăMila‑SinUCigaŞă. O cămilă, aparent depresivă, s‑a aruncat în faţa unei maşini care circula pe o şosea din de‑şert, în Israel, aproape zdrobindu‑l sub greutatea ei pe şofer, relatează AFP. Acest incident foarte rar în Israel, povestit cu lux de amănunte de cotidianul "Yediot Aharonot", a survenit în deşertul Neguev (sud) în apropiere de Beersheva.

DragOSTe CU CânTeC. Femelele de canar fac ouă mai mari, după ce ascultă cântece de dragoste şi sunt mai înclinate a avea relaţii cu masculii în aceste momente, sunt de părere ornitologii care le‑au studiat comportamentul. Studiul a fost elaborat în colaborare cu cercetătorii din cadrul Universităţii regale Holloway din Londra.

aţi aUziT? Lauren Cohen, care împlineşte 60 de ani pe 11 august 2006, a devenit cea mai bătrână mamă a unor gemeni din SUA, egalând recordul stabilit de o britanică în timpul Crăciunului din 1993. Femeia a adus pe lume gemeni, un băiat şi o fată, perfect sănătoşi, care au fost concepuţi in vitro cu ajutorul unui ovul donat, relatează publicaţia "Daily Mail".

O alTă nebUnie. Timp de trei ore, tânărul canadian Matt Robison a stat nemişcat, suportând cu stoicism chinurile provocate de cele 1016 ace care i‑au străpuns corpul, în tenta‑tiva lui, reuşită de altfel, de a deveni cel mai "înţepat" om din lume. Junele, în vârstă de 21 de ani, care lucrează la un cabi‑net de piercing şi tatuaje din Ottawa, a îndurat eroic îndelun‑gatul supliciu, deşi, după propria mărturisire, după două ore, deja i se împăienjeniseră ochii şi tremura din tot corpul.

1016 ace!

Să rămân pe fir!Aseară am poposit o

vreme pe Antena 3, la emi‑siunea în care Mihai Gâdea îl are invitat (aproape) per‑manent pe Ion Cristoiu. Au vorbit băieţii câte în lună şi în stele, de la criza declan‑şată de liberali până la vizita lui Băsescu în State, au făcut analogii între Becali, Vadim şi Băsescu (concluzia lui Cristoiu e că “toţi trei sunt la fel, dar Băsescu e preşe‑dinte”) şi s‑au oprit abrupt din bârfit când s‑a ajuns la subiectul Felix‑Voiculescu‑patronu’. La acest punct (discuţia trebuia deschisă, altfel zicea lumea că nu e liberă Antena!), Cristoiu a declarat cu mâna pe inimă că pe el chiar nu‑l interesea‑ză, dom’le, problema şi că e pier dere de timp să o dezba‑tă! Şi gata! Moment în care, de atâta emoţie şi tensiune, mi s‑au ars siguranţele şi a trebuit, vreo 10 minute, să mă lupt cu patroanele, bu‑şoanele şi smulgerea cau‑ciucului de pe un cablu care atârna inspirat din lustră, timp în care emisiunea s‑a terminat. Pierderea nu a fost mare, Jay Leno se mutase în locul lui Gâdea şi chemase în emisiune un copil care cânta “Yankee Doodle” cu pârţâituri făcute cu mâna la subraţ. Am mutat repe‑de pe HBO, că mă luase cu ameţeală de atâta admira‑ţie. Şi n‑am fost dezamă‑gită: băieţii din “Anturaj”, unul dintre cele mai tari şi non‑conformiste seriale de pe piaţă, aveau probleme etico‑morale cum numai ei pot avea. Adică Vince, tânăra vedetă, nu vroia cu niciun chip să‑şi angajeze prietenul, pe E., pe post de manager (deşi omul presta munca respectivă demult, chiar în beneficiul super‑starului). Motivaţia? Foarte tare: “Pe un manager îl poţi concedia – când e cazul!, cu un prieten nu ai cum să faci acelaşi lucru”, îi explică Vince lui E., într‑o scenă (pe aeroport) care aminteşte, în auto‑ironicul registru doi, de “Casablanca” şi de profunzimea momentului din filmul clasic. Dimineaţă m‑am cocoşat de râs (sunt sigură că nu e frumos, dar mai mult ca sigur nu am fost singura) când l‑am auzit pe Radu Mazăre ex‑primându‑şi opinia despre ministra Mediului, Sulfina Barbu: “E o proastă. Altceva nu am de zis. E o proastă!”. Despre Sulfina nu ştiu mare lucru (politica miroase urât), dar vorba lui Dănuţ Lungu, în matinalul Tv Galaţiului: “Mazăre e un gentleman!”. Dacă diseară ţine liţa, mai vorbim!

6,30 O familie trăsnită (s)7,30 Desene animate: Taz‑Mania8,00 Ştirile ProTv 10,00 Parte de carte cu Cristian Tabără11,00 Americani în Europa (r)

(comedie, SUA, 1995) cu Chevy Chase13,00 Ştirile ProTv 13,05 Răsfăţatul (comedie, SUA, 1982) cu Richard Pryor, Jackie

Gleason15,00 Surf Ninjas (acţiune comedie, SUA,

1993) cu Ernie Reyes Jr., Rob

Schneider 17,00 Echipa trăsnită (comedie, SUA, 1990) cu Gene Hackman, Dan

Aykroyd18,55 Ştiri sportive 19,00 Ştirile ProTv20,45 Război cu mafia

adopţiilor (dramă, Canada/SUA, 2004)

cu Benz Antoine, Dana Delany22,45 Alerta (thriller, SUA, 1995) cu Dustin Hoffman, Rene Russo1,30 Război cu mafia

adopţiilor (r) (dramă, Canada/SUA, 2004)3,00 Răsfăţatul (r) (comedie, SUA, 1982) cu Richard Pryor, J ackie Gleason

6,00 Pierdut şi găsit (comedie romantică, SUA, 1999)

7,40 Pune‑ţi mâinile pe şoldurile mele (comedie romantică, Franţa, 2003)

9,30 Joey (s)9,55 Războiul de acasă (s)10,20 Scooby Doo 2, Monştrii

dezlănţuiţi (film de familie, SUA, 2004)

11,50 Povestea lui Donald Trump 13,20 Pe platourile de filmare (s)13,50 Bătălia de la Alamo (acţiune, SUA, 2003)16,05 Steve Zissou, Cel mai tare

de pe mare (comedie, SUA, 2004)

18,00 Moştenire cu cântec (comedie muzicală, SUA,

2003)20,00 În America (dramă

romantică, Irlanda/Anglia, 2002)

21,45 Tenebre 2 (horror, SUA, 2003)

23,30 Anturaj (s)0,00 Yakuza (poliţist, SUA/

Japonia, 1975)1,35 Percheziţia (dramă, SUA,

2004)3,00 Pentru plăcere (comedie,

coprod., 2004)

6,00 Realitatea de la 6,00 11,00 Planeta fotbal 12,00 Realitatea de la 12,00 13,20 Mănânc, deci exist 15,20 Arhitectonic 16,00 Realitatea de la 16,00 16,45 Realitatea bursieră 17,25 Analiză finală 18,00 Realitatea de la 18,00 cu

Cristina Ioniceanu şi Marius Ioniţă 18,45 Săptămâna de vreme 19,20 Deschide România 21,00 Realitatea de la 21,00 cu


21,55 Prima ediţie cu Radu Cazan 22,00 Realitatea de la 22,00 cu


22,20 România Online 23,00 Realitatea de la 23,00 cu


23,20 România Online 0,00 Realitatea de la 0,00 cu

Liana Pătraş 0,50 Ziarul realităţii 1,00 Realitatea de la 1,00 1,15 Deschide România (r)

10,40 Zodiac (r)10,55 Clipuri artă 11,00 Clio magazin 11,30 Best of cultural 12,00 Jurnalul cultural 12,10 Supranaturalul 13,00 Muzică şi muzicieni 13,30 Seniorii micului ecran Redactor Nicu Cozma 14,00 La porţile ceriului 14,30 Istoria Operei Române 15,00 Ultimul prinţ din Balcani (s) 16,00 Mesaje din sticlă 16,15 Clipuri artă 16,30 Artefacte Realizator Raluca Tudor 17,00 Verdi (s)17,50 Vieţi din vechime 17,55 Simbolica 18,00 Intrarea actorilor 18,30 Simetrii 19,00 Art 21 (r)19,30 Despre documentar... încă ceva în plus 20,30 Revolta clasicilor 21,00 Bienala de artă

contemporană 21,30 Regizorii *Edward Zwick 22,30 Jurnalul cultural 23,00 I de la Icar (thriller, Franţa, 1979)1,05 Stelele filmului: Yves

Montand 2,00 Jurnal de modă (r)2,50 Cercul poeţilor dispăruţi (r) (dramă, SUA, 1989)

6,00 Imnul României 6,05 Profesioniştii (r)7,00 Universul credinţei 8,30 Desene animate: Clubul Disney9,20 Poveşti estivale... cu cântec (r)10,00 Viaţa satului 11,10 Campionatul Mondial de

Fotbal 2006 (r) Înregistrarea unui meci din

ziua anterioară 13,00 Săptămâna politică cu Carol Sebastian14,00 Jurnalul TVR 14,30 Campionatul Mondial de Fotbal 2006 Ştiri mondiale 15,10 Dănutz SRL17,00 Planeta în jeanşi O incursiune „cool” în

universul adolescenţilor din diferite locuri ale lumii

17,40 Tezaur folcloric Realizator: Mărioara

Murărescu19,00 Jurnalul TVR20,00 Drumul spre finală 20,40 Campionatul Mondial de

Fotbal 2006 ‑ Finala23,00 Ceremonia de închidere 23,35 TVR Mondial0,35 Mormolocul (comedie

romantică, SUA, 2002) cu Sigourney Weaver2,00 Jurnalul TVR (r) 2,55 Fără apărare (r) (acţiune, SUA, 1992) cu Kris Kristofferson, Drew Barrymore

6,30 Jurnalul TVR (r) 7,00 Zoom / 2 (r)7,30 Info... baza în direct (r)8,00 Teleshopping 8,30 Dincolo de cântec 9,00 Ferma Moderator Ernest Maftei10,00 Pescar hoinar 10,30 Uliţa spre Europa (r)11,00 Roată la Roată

(divertisment) (r)11,30 Motomagia 12,00 O lume a misterelor Documentar 13,00 Şlagăre... în revenire 14,00 Casa ta Realizator Angela Avram Giurgiu14,30 Poftă bună! Documentar 15,00 Lois şi Clark ‑ noile aventuri ale lui

Superman (s)16,00 Enigme în Carpaţi Documentar 16,30 Tineri la Hollywood (r)17,00 Verdict: crimă (s)17,50 Celebrităţile timpului tău 18,05 Farmece (s)19,00 Zile care au zguduit lumea 20,00 Atlas 20,30 Lege şi ordine (s)21,30 Jurnalul TVR22,10 Decalogul (s)23,15 Vremea crimelor (s)1,00 Muzică la maxim 2,00 Când surâde şansa (s/r)3,35 Enigme în Carpaţi (r) Documentar

6,30 Acasă în bucătărie (r)7,30 Visuri fără preţ (s/r)8,30 Amy, fetiţa cu ghiozdanul

albastru (s) 9,30 Rubi (s)11,15 Celebritate (s/r) Talent sau lăcomie?12,00 Al şaptelea cer (s)13,00 99 Cum să cheltuieşti 9.900

RON în 99 de minute 13,30 Înger sălbatic (s) 15,30 Marilyn (s) 16,30 Visuri fără preţ (s)17,30 Poveştiri adevărate 18,25 Vremea de acasă 18,30 Rebelde (s) cu Anahi, Ninel Conde20,30 O întâmplare fericită (comedie romantică, SUA,

1999) cu Megyn Price, Ken Marino22,10 Celebritate (s) Talent sau lăcomie? cu Thiago Lacerda,

Deborah Secco 0,15 Fetele Gilmore (s) 1,15 Poveştiri adevărate (r)2,15 Lori (r)3,15 Acasă în bucătărie (r)

7,00 Teleshopping 7,30 Desene animate: Star Trek.

Saber Rider 8,30 Mariana ‑ Preţul

inocenţei (s/r)9,30 Viaţa în afara cabinetului

(s)10,00 Casa noastră 10,30 Teleshopping 11,00 Levintza prezintă Magazin de modă cu Doina Levintza11,40 Tele RON 12,45 Chris Isaak Show (s) cu Chris Isaak, Kristin

Dattilo13,45 The Flavours 3 bucătari 14,20 S.O.S. salvaţi‑mi casa (r)15,20 7 bAni de‑acasă (r) cu Mihai Dobrovolschi 16,00 Viceversa (r)17,00 Kiss Adventure (r)18,00 Focus 19,00 Mariana ‑ Preţul

inocenţei (s) cu Daniela Alvarado20,00 Super nanny Reality show cu Irina Petrea 21,30 CSI ‑ Crime şi investigaţii (s)22,30 Star Trek ‑ Insurecţia (S.F., SUA, 1998) cu Patrick Stewart,

Jonathan Frakes0,30 Comportament indecent (thriller, SUA, 1997) cu Shannon Tweed,

Christian Noble2,30 Sunset Beach (s)3,30 Roseanne (s)

6,00 Întâmplări hazlii (r)7,00 Concurs interactiv 8,00 Hercule (s) cu Kevin Sorbo10,00 Indian Uprising (western, SUA, 1952) cu George Montgomery,

Audrey Long12,00 Desene animate: Copiii de la 402 12,30 Desene animate: Familia De ce13,00 Ştiri 13,15 Misiunea casa 13,45 Aproape perfectă (s)14,30 Un tătic grozav (comedie, SUA, 1999) cu Adam Sandler, Jon

Stewart16,30 Divertisment: Jocuri la Saint‑Tropez (r) cu Dan Negru18,30 Extragerea Loto 6/49 şi

Noroc 18,40 7 zile cu Alessandra Stoicescu19,00 Observator20,45 Divertisment, Revanşa

starurilor 22,45 Victorie totală (comedie romantică, India, 2004) cu Kabir Bedi, Amrita Rao0,20 Liga suporterilor 2,30 Testamentul unui câine (aventură, Brazilia, 2000)

În următoarele 48 de ore, vremea se va menţine frumoasă, deşi local (mai ales în cursul nopţilor) sunt po‑sibile averse, însoţite de descărcări electrice. Pe fondul unui cer parţial noros, vântul va sufla moderat, din sector nordic şi nord‑estic, cu viteze de 10‑15 km/h. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 27 şi 29°C, în timp ce minima se va situa, în cursul nopţi‑lor, între 17 şi 19°C (informaţii preluate din surse on‑line).

Război cu mafia adopţiilor

(dramă, Canada/SUA, 2004)Pro TV, ora 20,45Cu: Benz Antoine, Hart Bochner, Dana Delany. Titlu original: Baby for Sale

Nathalie Johnson şi soţul ei Steve îşi doresc să înfieze un copil şi ajung să o cunoască pe micuţa Gitta, o fetiţă din Ungaria pe care Nathalie a văzut‑o pe internet. Cu ajutorul poliţiei, soţii Johnson pornesc un război necruţător cu mafia adopţiilor, pentru că nu pot accepta faptul că un copil poate fi cumpărat ca orice marfă, de pe internet. Însă acţiunile lor ating un punct nevralgic al justiţiei ameri‑cane: legislaţia este foarte permisivă din acest punct de vedere.

Arhi

va "V

.L."


Viaþ

a pesc

urt

[ObservatOrSâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 Iulie 2006

20viaţa liberă

Ref

lec

ţiil

e lui Costache

Mihai Costacheredactie@viata‑libera.ro

Moromete, intelectual?! Sigur că da… în comparaţie cu ăştia care au dat bacul acum şi‑au zis că a fost, Moromete chiar a fost intelectual. Măcar citea ziarul, din când în când.

Chichirezuri

[ Am văzut că împotriva corupţiei se luptă cu un fel de bancnotă de zero lei. Mai exact, de zero lei grei. În mod firesc, până la sfârşitul anului ar trebui să circule şi una de 000 lei vechi, iar pentru viitor, după aderare, ar trebui pregătită una de zero euro. Ca să nu mai vorbim că pentru cazurile spe‑ciale, de mare fineţe, ar trebui pregătite termopane cu dioptrii pe minus şi, evident, tablouri fără pânză cărora le lipseşte rama.

[ Estimare – 35.000 de români sunt consuma‑tori de droguri, mai ales de heroină. Mă mir. Nu poţi s‑o faci şpriţ, la o fripturică. Şi‑atunci de unde atâta pasiune?!

[ O poştăriţă din Bucureşti a furat banii de pensii, ăia pe care îi ducea oamenilor. Nu înţeleg de ce i‑a furat aşa. Putea să‑şi facă un fond de in‑vestiţii şi nu păţea nimic.

[ Studiu – româncele nu sunt obişnuite cu tes‑tele de sarcină. Nu folosesc aşa ceva. Păi să nu‑i mai zică test de sarcina “barza”. Să‑i zică test de sarcină “alocaţia”.

[ Într‑o singură zi, la Tribunalul din Galaţi erau pe rol 25 de falimente. Nici persoanele juridice nu mai au de lucru. Ar trebui să facem şomaj şi pentru ele.

[ Studiu – certurile cu răcnete dintre părinţi îi sperie pe cei mici. Dar la fel de tare îi sperie şi tăcerea urâtă, adică atunci când mama şi cu tata nu îşi vorbesc deloc. Da’ de unde ştiu ăştia mici dacă părinţii se ceartă sau nu îşi vorbesc deloc?! Că stau toată ziua cu nasul în calculator şi cu hands free‑ul pe urechi.

[ Cică un sfert din IMM‑uri are site propriu. Restul nu prea au treabă cu internetul. Oricum, şi cei care şi‑au făcut site… mai degrabă le vizitezi site‑urile decât birourile, unde nu se simt şi ei cu o cafea…

[ Numai în judeţul Bacău, 270 de copii sunt lăsaţi singuri acasă de către părinţii plecaţi la mun‑că în străinătate. Bang! Mi se pare normal. Părinţi responsabili. Cineva trebuie să asculte manele şi‑n ţară.

"Ce te‑a apucat, omule, să dai tot din casă? Ce ai cu şahul? Nu tu l‑ai jucat peste 45 de ani cu prietenul nostru Andreescu? Nu tu pierdeai nopţile cu mine, cu Vitovschi, doctorii Didencu, Austriacu şi Popeţi? De ce îl nu‑meşti acum "o pacoste?" Nu‑ţi mai place ori nu mai poţi? Te‑ai ramolit?!" Vorbele astea spuse pe nerăsuflate de un vechi şi sta‑tornic prieten şi partener de joc, inginerul Veduţă Anastase ‑ Tase ‑ omul care a găzduit meciul gălăţenilor cu marele maestru internaţional Mihai Şubă, m‑au trezit la realitate. În fond, de ce ca o pacoste? Şi şahul ca şi alte jocuri poate fi trecut cu bună‑voinţă în categoria activităţilor umane de distracţie şi relaxare, odihnă activă! Numai că, tocmai asta vreau să spun: şahul nu‑i ca alte jocuri! Să aibă limite obiec‑

tive impuse de factori subiec tivi ca spaţiu, timp, echipament, condiţii atmosferice, sau de altă natură! Şahul e posesiv şi crono‑fag. Dar cum am zis mai înainte, unii joacă şahul de plăcere, alţii ca să câştige bani, iar cei mai mulţi din pasiune, să treacă tim‑pul! Dar indiferent din ce motive joacă oamenii şah, un lucru e clar ca lumina zilei; şahul e cro‑nofag şi totalitar! Când te apuci de el, nu te mai poţi lăsa. E ca un viciu, scapă de sub control, te domină, te stăpâneşte. Vorbesc din propria‑mi experienţă. Fără să fi pierdut atâta vreme cu şa‑hul eu aş fi ocupat în societate un alt loc. Mai bun sau mai rău! Asta mi‑au spus‑o încă de acum vreo 20 de ani câţiva doctori, prieteni, şi, culmea!, tot jucători de şah. E vorba despre doctorii Ion Didenco, Ovidiu Austriacu şi

Victor Tacu, ăsta din urmă chiar maestru la şah, dar care la mine n‑a câştigat niciodată! Aşadar, rememorând activitatea mea şahistică pot spune cu precizie că şahul este o pacoste ‑ dar, o dulce pacoste!

Personal, nu cred c‑am să mă pot lăsa vreodată de şah, dar

consider că este de datoria mea să‑i avertizez pe tineri că dacă vor să îmbrăţişeze această carie‑ră să ia în calcul şi consecinţele! Şahul cere sacrificii. Uneori prea multe! Dacă merită sau nu doar Dumnezeu ştie!

Anton Stanciu, candidat maestru

Un joc pentru toţi

Şahul ca o pacoste?(!)

Problemă:Alb: Rg2, Dg7, Td5, Tf5,

c2, c3, e3, g3, f7. Total, 9 piese.

Negru: Rc8, Dg6, Tf8, Na3, a4, b6, d7, e4, g4, h7.

Total, 10 piese.Albul mută şi câştigă!

Alexandru Mocanu este un puşti teribil. Frumos de‑ţi ia ochii şi mai mult decât atât: isteţ foc. La trei ani şi nouă luni, citeş‑te ‑ şi nu doar cărţi de poveşti, ci chiar... Viaţa liberă! – scrie, ştie să spună cât e ceasul, dar poate cea mai mare realizare a lui de până acum e faptul că a apărut într‑o reclamă la jucăriile Chicco din Italia.

Când a venit la redacţie cu mama lui, Nicoleta Mocanu, învăţătoare la Şcoala Nr.25, Alexandru ne‑a citit „Ridichea uriaşă”, ne‑a povestit despre Buni ‑ adică bunica din partea mamei, care se ocupă de el cât sunt părinţii la serviciu – şi, bi‑neînţeles, s‑a alintat ca o vedetă adevărată. Am căutat pe inter‑net reclama pe care a filmat‑o cu firma Loredanei Groza, la Buftea, pe când avea doi ani, şi a trebuit să recunoaştem că are talent! El a fost selectat, împreună cu o

fetiţă care i‑a fost parteneră la filmări, dintr‑un număr de 200 de copii din ţară.

„A învăţat alfabetul de când avea doi ani”, povesteşte mama. „Eu nu ştiam nimic, dar l‑am au‑zit într‑o zi, când mergeam pe stradă, silabisind o reclamă la Proclima. Cred că de la bunica lui a învăţat să citească, pentru că noi nu ne‑am ocupat de asta”, recunoaşte mama. Învăţătoare fiind, Nicoleta mărturiseşte că în 12 ani, de când e pedagog, nu a întâlnit un astfel de copil: a mai auzit doar de un băieţel la Şcoala Nr.43 care citeşte de la cinci ani. „Jocul preferat al lui Alex e tă‑bliţa. Seara ne jucăm scriind pe rând cu creionul câte un cuvânt pe tăbliţă, iar celălalt trebuie să‑l citească. Apoi îmi citeşte el mie poveşti. Din toamnă va merge la grădiniţă. Mi‑e puţin teamă pen‑tru că nu ştiu cum să‑i valorific cel mai bine aptitudinile. Pe de

altă parte, mă tem că la şcoală se va plictisi”, spune mama.

L‑am întrebat pe Alex ce vrea să devină când va fi mare. Răspunsul a fost: „Tată”. De ce?, am insistat să aflăm motivaţia: „Pentru că tata e bun, îmi dă laptopul lui”. Mama ne explică apoi ce face Alex cu respectivul laptop: caută muzică, îşi pune singur desene animate şi, mai mult decât atât, îi ascunde ta‑tălui fişierele şi iconiţele de pe desktop: pentru a le pune la loc, tatăl (care lucrează în publicita‑te) face o mulţime de manevre, minunându‑se de fiecare dată de agerimea puştiului. Alex îl urmăreşte atent şi, acolo unde

e cazul, îi dă o mână de ajutor în „labirintul” comenzilor, semn că ţine întotdeauna minte ce a făcut.

„Memoria a moştenit‑o de la tatăl său. De la mine cred că a luat doar privirea”, spune, cu modestie, mama.

Merită să‑l cunoaşteţi pe Alex. Indiferent ce şi de la cine a moştenit, un lucru e sigur: nu vezi în fiecare zi aşa un copil! Îi vom urmări evoluţia şi, poate, cândva, vom avea mulţumirea că „Viaţa liberă” a fost primul ziar care l‑a descoperit pe Alexandru Mocanu!

Angela Ribinciuc Foto: Sorin Pană

Cel mai tânăr cititor al “Vieţii libere”

Alex ‑ un copil precoce[ La nici patru ani, citeşte, scrie şi joacă în reclame

Siameze separate

Două siameze de 11 luni, suferind de o malfor‑maţie congenitală cardi‑acă foarte rară, unite din partea de sus a toracelui până la bazin, au fost separate în cursul unei operaţii care a durat 13 ore, la spitalul universitar pediatric din Shanghai. Starea celor două siame‑ze „este stabilă”, dar nu în afara pericolului, în urma acestei intervenţii chirur‑gicale, „prima de acest tip în lume”, conform spuselor directorului spitalului, Gui Yonghao. „Malformaţia acestor ge‑mene este foarte rară”, a indicat acesta.

O echipă formată din 27 de medici, şapte anes‑tezişti şi opt infirmieri a fost mobilizată pentru a separa copiii uniţi la nivelul vezicii urinare, uterului, bazinului, in‑testinelor, ficatului şi al pericardului. Copiii vor mai fi supuşi câtorva operaţii în decursul lu‑nilor următoare, vizând malformaţia congenitală cardiacă de care suferă. Medicii au declarat că există riscul de apariţie a unor infecţii, tulburări sangvine sau probleme de alimentaţie.

Mediafax/G.C.

Casa lui Ozzy Osbourne a luat focUn incendiu s‑a produs în locuinţa de la Londra a familiei cântăre‑

ţului Ozzy Osbourne, înregistrându‑se pagube minore. Acesta este ultimul dintre evenimentele nefericite care au marcat această casă din care, în 2004, s‑au furat bijuterii în valoare de 2,8 milioane de euro. Sharon Osbourne, soţia celebrului rocker, se afla la Dublin unde filma pentru X‑Factor când a primit un telefon de la fiica ei, Kelly, care a anunţat‑o despre incendiu. Focul a izbucnit de la un scurtcircuit produs de o lampă.

Mediafax/G.C.

Arhi

va "V

.L."

Sâmbătă ‑ Duminică, 8 ‑ 9 iulie 2006

] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit

Timp Liberpag. 16

Guvernul croat a oferit o fostă navă de război care a aparţi‑nut Germaniei naziste unei

mănăstiri catolice care intenţionează să o transforme într‑o biserică pluti‑toare. Lung de 50 de metri, acest vas al fostei flote aparţinând celui de‑al Treilea Reich, de tip DTM‑219, a fost folosit pentru transportul de tancuri şi militari în timpul celui de‑Al Doilea Război Mondial. Guvernul l‑a oferit

unei comunităţi de salesieni din in‑sula Prvic, din centrul Adriaticii croate. Religioşii intenţionează să transforme vasul într‑o biserică plutitoare pentru tinerii catolici şi au făcut deja apel la donatori pentru finanţarea lucrărilor necesare. Odată încheiate aceste lu‑crări, vasul va face escale dintr‑un golf în altul în marea Adriatică. Tinerii vor putea să se odihnească aici, să se roa‑ge şi să mediteze.

Actriţa Keira Knightley a dez‑minţit zvonurile potrivit cărora ar fi anorexică. Potrivit site‑ului

Showbizz, vedeta a explicat că membri ai familiei sale au avut probleme cu această boală, precizând că ea nu suferă de nici o tulburare de alimentaţie. „Am avut de‑a face cu persoane anorexice. Bunica şi străbunica mea au avut această proble‑mă. La fel şi câteva colege de‑ale mele de la şcoală”, a spus tânăra, de 21 de ani.

„Ştiu că problema trebuie luată în serios şi asta şi fac”, a adăugat ea. Knightley s‑a arătat surprinsă să constate că anumite persoane cred că suferă de anorexie: „Nu zic că nu există anorexici în industria filmului, pentru că sunt convinsă că sunt. Dar sunt sigură că eu nu fac parte din acei oameni”.

Nominalizată la ultima ceremonie a premiilor Oscar la categoria cea mai bună actriţă pentru rolul său din filmul „Mândrie şi prejudecată”, Knightley se află încă la Londra pentru promovarea fil‑mului „Piraţii din Caraibe: Cufărul Omului Mort”.

Top-modelul Tyra Banks a cerut re-prezentanţilor revistelor să nu-i modifice fotografiile şi să nu le apli-

ce niciun retuş. După cum informează site-ul libero.it, Tyra, în vârstă de 32 de ani a de-clarat că fotografii „fac persoanele comune să semene cu creaturi de pe alte planete”. Aşa cum se întâmplă în cazul mai multor ve-dete care cer în mod explicit fotografilor să le retuşeze micile imperfecţiuni, top-mode-lul californian nici nu vrea să audă de acest

lucru. „Toţi recunosc că în acest mediu foto-grafiile sunt adeseori retuşate. Acum, însă, Tyra vrea să treacă peste această barieră precizând că cititorii revistelor nu vor mai tolera pentru mult timp falsurile”, a de-clarat o reprezentantă a companiei Elite Modelling.

„Lumea modei este o lume suprarealis-tă, însă Tyra vrea să o facă cât mai adevă-rată”, au precizat reprezentanţii Bankable Productions, societatea top-modelului.

Cameron Diaz,

nemulţumită de propriul trup

Tyra Banks nu vrea fotografii retuşate

Keira Knightley nu este anorexică

Biserică plutitoare

Arhi

va "V

.L."

Feldefel 2 8 ‑ 9 iulie 2006

Români din România Mihai Costacheredactie@viata‑libera.ro

Iată că, s‑au scurs aproape 62 ani de la încercările, prin care a fost supus poporul nostru, ca urmare a crâncenului război, când pentru naţiunea română ni se impunea de către un regim dur, că acesta a fost un „război nedrept” pentru luptăto‑rii noştri, iar actele de eroism au fost trecute sub tăcere, bravii ostaşi nu aveau voie nici măcar să‑şi etaleze decoraţiile pentru meritele lor. Din multiplele acte de luptă, în încleşta‑rea cu un adversar mai numeros, ma‑rinarii noştri au obţinut nenumărate victorii datorită unei discipline mili‑tare foarte bine însuşită. Din relată‑rile acestor veterani, redăm unele aspecte, în care pe mare apar foarte ciudate, mai ales că, deseori atacul se ducea atât pe apă, sub nivelul mă‑rii, cât şi din aer. Navele noastre de război erau greu încercate în perioa‑da 1942 ‑ 4̀4 pentru apărarea coas‑

telor româneşti. Astfel din jurnalul de bord al distrugătorului Ferdinand redăm unele aspecte de luptă şi dă‑ruire în evitarea morţii. După câteva zile, regele Ferdinand şi regina Maria au plecat în misiune spre Bosfor cu tancul „Firuz”. În drum au luat şi tan‑cul „Thierbe” însoţit de vânătorul „Xanten” şi două R‑booturi, astfel că acest convoi avea o răspundere în‑semnată în decursul acţiunii de lup‑tă. La 6 august 4̀4 dimineaţa, con‑voiul se apropia de Bosfor, întâlnind două mine în derivă care au fost distruse prin împuşcare. În zonă se aflau submarinele sovietice M25 şi Sc 216. Primul, mai greşit plasat, nu a putut ajunge în poziţia de lansare. În schimb Sc 216 mai bine poziţio‑nat, a reuşit să depăşească siguranţa convoiului şi să lanseze o jerbă de trei torpile, luând ca ţintă „Firuz”. La ora 13,27 (în punctul 41 grade 19 mi‑

nute N şi 29 grade 05 minute E) regele Ferdinand a observat din ba‑bord trei siaje în‑d re p t â n ‑du‑se spre convoi. S‑a

dat alarma prin rachete şi a început manevra de evitare. O torpilă a rupt o bucată din siajul de deasupra liniei de plutire. Celelalte două torpile au trecut prin pupa distrugătorului la respectiv 3 şi 30 m. „Mă odihneam în cabina aspiranţi babord când am simţit cum cârma a fost pusă brusc şi nava s‑a înclinat puternic spre stân‑ga, în timp ce creştea vâjâitul turbi‑nelor ce‑şi măreau la maxim rotaţii‑le. Nava era în plină giraţie şi în plină viteză. Comandantul (lct. comandor Florin Bujoreanu) acţionase prompt şi în forţă pentru evitarea torpilelor. Am avut imaginea siajului (urma ce o lasă o navă sau o torpilă la suprafa‑ţa apei) care a trecut la câţiva metri prin pupa babord, în timp ce din tri‑bord voci anunţau trecerea altei tor‑pile, paralel cu drumul navei. Se re‑uşise un tur de forţă: plasarea distru‑gătorului între două torpile. Deci cu acest slalom, cei care înregistrau în jurnalul de bord, au evitat totuşi înregistrarea post‑mortem a între‑gului echipaj şi pe a lor. După felul cum povesteau între ei, după priviri‑le îngrozite ale echipajului, unul mai bătrân relata că a văzut „moartea” pavoazată în roşu şi negru.

Ing. Alexandru Harbuz,prof. Elena Pătrăuceanu

… Nu Guttenberg a inventat tiparul?

„Foia diecezană”, ofi‑ciosul Episcopiei române de Caransebeş, a publicat în nr. 25/1895 o informaţie tulburătoare: Arhitectul Adrian Diaconu a descoperit în ruinele antice colonii romana Bersovia, lângă Bocşa, Timişoara, urme ale unei tipografii cu litere mobile, folo‑sită de romanii din Legiunea IV Flavia Felix. Bersovia era, după Tibiscum, cea mai puternică ce‑tate romană din Dacia Ripensis (descoperirea a fost analizată de doi membri ai Academiei Române). În Cicero există un pasaj, trecut prea uşor cu vede‑rea, în care se pomeneşte de fo‑losirea literelor mobile pentru

scrisul tipografic. Cine a spus că Guttenberg a inventat tiparul?

… A existat o „pipă a păcii” între musulmani şi „ghiauri”?

Sultanul Abdul‑Hamid al II‑lea (1876‑1909) a con‑ferit patriarhului ecumenic de Constantinopol, Antim al VII‑lea, marea decoraţie a or‑dinului „Osmanie”, în briliante. Cu marele cordon al aceluiaşi Ordin a fost decorat, de ace laşi sultan, şi bătrânul patriarh al Alexandriei, Sofronie, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la sui‑rea sa pe tronul patriarhal (rev. „Biserica Ortodoxă Română”, anul 1895‑1896)

Violeta Ionescu

*Studiu – din pricini foarte cla‑re, cum ar fi preţurile şi calitatea, românii mănâncă tot mai multe chestii din import. Anul ăsta cel puţin, am importat mâncare cam cu o treime mai mult decât în anii trecuţi. E bine. N‑avem noi timp să ne ocupăm de mâncare. Gata preparată, ne‑o aducem din im‑port, că noi suntem ocupaţi cu făcutul băuturii. Chiar prea ocu‑paţi. *Ca în fiecare an, disperaţi de caniculă, românii cumpără în draci aparate de aer condiţionat. E bine. Că din cauza căldurii nu mai poţi să nimic. E vremea să ne aducem aminte de conceptual doi sau chiar trei în unul. Eu vreau să ne dea statul telefoane mobile cu aer condiţionat şi televizor. *Cică Senatul şi‑a înfiinţat o subcomisie cosmică. Bau! Aveam mare nevoie de o subcomisie cosmică, măcar ca să investigheze salariile alea astronomice, desigur. *Studiu – românii au încredere în ştiri şi în show‑urile tv. Numai că nu prea ştiu care‑s ştiri şi care show‑uri. *Sondaj – Andreea Marin este cea mai neplăcută vedetă tv. Nimeni

nu o suportă – dar toată lumea o plăteşte, asta e problema. *Zilnic, în Bucureşti sunt furate cinci ma‑şini. Slăbuţ. Hoţii ar trebui să ştie că furatul este o îndeletnicire pe‑riculoasă. Dacă dai peste o maşi‑nă din care alţi hoţi au furat ben‑zină?! *Anunţ – mai la toamnă, preşedintele Băsescu va vorbi în Parlamentul Republicii Moldova. În sfârşit, a găsit o ţară unde poa‑te să vorbească în Parlament şi să fie şi premierul prezent. *Fază – Ministerul Apărării încearcă să vândă MIG‑urile pe care le mai are România. Bravo! O să relansăm deci agricultura, că acuma, dacă MiG‑urile pleacă la o distanţă mai mare decât raza de acţiune, o să mai aibă şi oamenii curaj să iasă pe câmp. *I‑au mai făcut un do‑sar lui Năstase. Tot cu iz de şpagă, pentru foloase necuvenite. Este vorba despre materiale electora‑le, în valoare de 26 de miliarde de lei, că la noi campanile electorale înseamnă bani, nu glumă. Poporul trebuie convins mai degrabă prin materiale electorale decât prin măsuri populiste. Nu ştiu care o

fi supărarea lui Năstase dar iată ce‑a căutat cam asta capătă. Ăştia îl fac afiş. *Senatorii României, cu‑prinşi de vâltoarea caniculei, s‑au apucat să dezbată (şi) o chestiune esenţială: terorismul meteorolo‑gic, că cică inundaţiile care ne‑au devastat ţara sunt provocate de arme meteorologice. Evident, este o idee susţinută de PRM, dar mă gândeam cu capul gol în soa‑re că poate aşa e. Ruşii ne bom‑bardează cu inundaţii, americanii ne atacă cu tornade economice, şi ungurii ne provoacă cu secetă separatistă. Iar românii se barica‑dează în cârciumi, rezistând eroic. *Studiu – munca în weekend creşte tensiunea. De aia avem noi, românii, tensiuni aşa de mari în Parlament, că Parlamentarii mun‑cesc mult în weekend. E drept că weekendul lor începe joi şi se ter‑mină miercuri, dar asta e. *Şocant – în Bucureşti se dau amenzi pen‑tru abandonarea maşinilor pe spaţiile verzi. Este singura dovadă că pe acolo mai sunt şi spaţii verzi. *Aproape jumătate dintre români locuiesc în case cu două camere.

Fireşte, din solidaritate cu nevoia‑şii din Parlament, care lucrează într‑una tot cu două. *Bau – în Bucureşti funcţionează un fel de frizerii – economat, cu dedicaţie pentru pensionarii care nu prea au bani. E bine. Să aibă pensionarii săraci unde‑şi face freza, după ce se ciufulesc între ei, care să prin‑dă un loc mai în faţă la coadă la farmacii. *Sondaj – scade distanţa dintre PD şi PNL. Hei, domnu’ Boc, era vorba să scadă impozitele. *Cică Poliţia poate suspenda din senin înmatricularea maşinii. Uau! Păi, în cazul ăsta plecaţi la drum când e înnorat. *Anul ăsta, de 8 ori mai mulţi români au ales să‑şi facă vacanţa în Bulgaria. Auzi… au ales… eu cred că realmente nu au avut de ales. *Nasol – România exportă din ce în ce mai puţin vin, că occidentalii nu mai vor vin de la noi. Altminteri, de la UE a venit cerere: toate ţările membre trebu‑ie să taie 400.000 de hectare de podgorii. La noi e mai simplu. Tre’ să defrişăm şi noi ceva dar nu sun‑tem atât de nebuni încât să mun‑cim ca să le tăiem. În loc de 10.000

de hectare de podgorii, vom tăia 850.000 de hectare de pădure iar absenţa pădurilor va duce la înmulţirea fenomenelor meteo extreme. Şi‑o să dea cu grindină cât portofelul lui Sechelariu şi‑o să distrugă viile. Părerea mea. Ce atâta muncă?! *Anul ăsta, în Deltă sunt cu 80% mai puţini turişti de‑cât anul trecut. Nu e a bună. Că dacă nu sunt turişti ăştia pot să braconeze liniştiţi, fără să‑i vadă nimeni. *O olteancă a găsit sub cloşcă un pui de‑o zi cu 4 picioare şi coadă de peşte. E foarte grav… vă daţi seama, olteanca a plecat la biserică, dar cocoşul nu‑şi aduce aminte ce s‑a întâmplat. Fiind cu 4 picioare, bănuieşte că a partici‑pat şi câinele. Iar coada de peşte e o adaptare la vitregiile naturii. În caz de viitură… *Sondaj – Elena Udrea este pe locul doi în topul neîncrederii. Nu au românii în‑credere în ea şi cu asta basta. Este oarecum corect. Nu are stofă de politician. Şi nici de rochie, din câte se vede.

Pe distrugătorul Regina Maria, torpilorii la posturile de veghe, în marş spre Crimeea (primăvara 1944)

55% dintre români vor retragerea soldaţilor din Irak. Acuma, nu prea ştiu eu la ce ne‑ar folosi aşa ceva, dar se pare că abia aşteptăm să se întoarcă ai noştri, poate dau şi ei o bere.

Ştiaţi că...Liga Navală Română

Slalom printre mine şi torpileAr

hiva

"V.L

."

Casanoastră3 8 ‑ 9 iulie 2006

Poate cel mai plă‑cut lucru la deco‑rarea de interior

o reprezintă faptul că pui suflet şi ceva din propria personalitate în proiectul pe care îl întreprinzi. Este foarte important să poţi veni acasă şi să te rela xezi într‑un spaţiu care să te reprezinte şi care să trans‑mită ceva despre felul tău de a fi. Nu îţi va fi greu să aduci o notă personali‑zată încăperilor locuinţei tale, iar apartamentul se va transforma cu adevărat în căminul visat.

Foloseşte‑te de o co‑lecţie de obiecte de artă drept punctul focal (sau de interes) al încăperii. Colecţionează obiecte care au o semnificaţie aparte pentru tine, cum ar fi păpuşi, machete de avioane sau de maşini, stilouri, instrumente mu‑zicale sau pălării. Acestea

pot deveni tema încăperii respective. Alege culori, modele şi ţesături care să scoată şi mai mult în evidenţă colecţiile dragi sufletului tău.

Alege o singură pie‑să antică, ce urmează să capteze întreaga atenţie a tunci când pătrunzi în ca‑meră. Colecţionează obi‑ecte care să susţină aceas‑tă temă, aranjează mobili‑erul în funcţie de acestea, iar obiectele de iluminat trebuie să fie direcţiona‑te în aşa fel încât să sub‑linieze şi mai mult valoa‑rea acestei piese speciale. Alege o temă a încăperii. Te poţi axa pe diferite do‑menii sau aspecte: indus‑trial, floral, o temă lumi‑noasă şi îndrăzneaţă sau care să îţi lase impresia de calm şi linişte, corespun‑zătoare funcţionalităţii pe care vrei să o aibă camera respectivă. Colecţionează

obiecte care să aducă mai multă forţă camerei şi de‑

corează întreaga încăpere în jurul acestora.

Creează un sanctuar pentru doi. Încearcă să acorzi camerei tale de baie o importanţă mai mare decât simpla funcţionalitate ‑ poţi crea în propria încăpere un spaţiu de recreere pentru cuplu. Pregăteşte baia pentru o seară

romantică, adăugând pe cada de baie lumânări parfumate sau geluri de duş aromoterapia. O cadă de baie adâncă şi spaţioasă este perfectă pentru o baie în doi, cu multă spumă, destinată relaxării...

Intimitatea ‑ necesară! Sunteţi nedespărţiţi, vă place la nebunie să vă petreceţi timpul împreună, dar anumite lucruri tot necesită intimita‑

te. Pentru a păstra misterul, izolează zona toaletei cu un paravan sau o uşă. Acest lucru te face să simţi că ai extins spaţiul, fără să adaugi, în fapt, niciun centimetru pătrat în plus. Mai mult decât atât, în caz de nevoie, vă puteţi

afla amândoi în baie în acelaşi timp, fără să vă deranjaţi unul pe celălalt.

Stabileşte l u c r u r i l e ! Bineînţeles că în viaţă există probleme mai i m p o r t a n t e decât capacul de la toaletă pe care soţul sau iubitul tău îl lasă mereu ridicat, dar de ce să te cer‑ţi mereu din

această cauză? Încearcă să stabileşti lucrurile de la bun început şi, în cazul în care nu se „conformează”, apelează la alte „trucuri”: există vase de toale‑tă „inteligente”, care nu îţi „dau voie” să tragi apa decât dacă este capacul aşezat. Astfel, rezolvi problema pen‑tru totdeauna şi amândoi ştiţi ce aveţi de făcut de fiecare dată când utilizaţi toaleta...

Încântătoarele aranjamentele florale sunt întâlnite la tot felul de eveni‑mente şi în cele mai diverse locuri.

Cu siguranţă v‑aţi dorit să le aveţi în casele dumneavoastră, pe masa de duminică sau în zilele de sărbătoare. Cum se face un aran‑jament şi de ce anume aveţi nevoie pentru ca totul să iasă ireproşabil? De un vas de ceramică, de un burete, apă şi flori. Luaţi un astfel de vas şi aşezaţi în interiorul lui un bu‑rete. Dacă buretele este prea mare îl puteţi tăia (căutaţi la florărie burete special pentru aranjamente florale). De acum este doar un joc frumos. Cozile florilor se vor tăia în dia‑gonală, în funcţie de înălţimea pe care doriţi dumneavoastră să o aibă. Puteţi să realizaţi aranjamentul din plante cu flori de aceeaşi culoare, din plante exotice sau specifice se‑zonului. Se pot adăuga frunze de ferigă sau de palmieri, conuri sau crengi înflorite de arbo‑ri. Dacă vreţi să vă iasă totul de minune, avem şi câteva sugestii în privinţa combinaţiilor de culori pe care le‑ar putea avea florile. Florile de culoare albă semnifică puritate. Se folosesc în mod frec‑vent la nunţi dar şi atunci când vreţi să luminaţi o cameră sau un alt spaţiu. Aranjamentele cu flori roşii, albastre sau galbene se amplasează în aşa fel încât să reprezinte pete de culoare. Dacă de‑corul interioarelor este încărcat, atunci folosiţi o singură culoare la flori. Albastrul este o culoare li‑niştitoare, foarte potrivită dacă sunteţi o persoană care doreşte să se odihnească atunci când ajunge acasă. Roşul şi galbenul sunt culori puternice, de

aceea nu se recomandă folosirea lor împreună şi ca număr mare de plante. Dacă amenajarea spa ţiului în care urmează să se amplaseze vasul cu flori este simplă, minimalistă în culori neutre, atunci un buchet multicolor o să contrasteze vesel şi o să atragă atenţia. De asemenea, mai trebuie să ţineţi cont de lungimea cozilor. Dacă aranjamen‑tul floral urmează să fie aşezat într‑un spaţiu înalt, atunci păstraţi cozile mai lungi şi folosiţi vaze înal‑te şi simple. Dacă spaţiul este scund, folosiţi vaze încăpătoare aşa încât florile să «curgă» acoperind mai bine spaţiul în lărgime. «Ingredientul» cel mai important în această aventură de aranjare a flo‑rilor este fantezia. Ea vă poate ajuta să obţineţi combinaţii floral‑ambientale de neuitat.

Solul folosit la plantare trebuie să fie cu compoziţie uniformă, bogat în humus şi să aibă pH 6‑7,5. Pentru o dezvoltare optimă, bul‑bul are nevoie ca solul să fie amestecat cu mraniţă sau să i se administreze, după udare, un îngrăşământ lichid (în pro‑porţie mai mare fosfor şi po‑tasiu). Acestea vor contribui substanţial la succesul culti‑vării Hippeastrumului. Puteţi dirija conform dorinţei dumnea‑voastră perioada de înflorire şi cea de repaus, dar, în general, crinul înfloreşte din decembrie până în aprilie‑mai. La planta‑re, se folosesc ghivece nu prea mari, de preferat din lut, pentru o bună stabilitate. Rădăcinile ne‑crozate se îndepărtează cu grijă şi bulbul se va planta în aşa fel încât 25‑30% din el să rămână la suprafaţă şi rădăcinile să fie orientate în jos. Temperatura de înrădăcinare este de 20‑22 grade Celsius. Vara, când soarele este foarte puternic, se recomandă umbrirea plantei, pentru a nu apărea pe frunze inesteticele

arsuri. De obicei, între plantare şi înflorire trec până la 8 săptă‑mâni. În fiecare an, la momen‑tul când veţi decide să scoateţi bulbul din repaus, trebuie să‑l replantaţi în ghiveci dezinfectat, pământ proaspăt şi să protejaţi găurile de scurgere ale ghive‑ciului. Crinul cu flori roşii şi roz este cel mai solicitat în comerţ. Florile destinate comerţului cu plante tăiate se recoltează când bobocii sunt complet separaţi, dar încă nu s‑au deschis, şi se aşază în cutii speciale din carton. Aceste flori nu se păstrează în ca‑mere frigorifice, ci la temperaturi de 8‑10 grade Celsius.

Amarillys, planta... gramofon (III)O cameră cu personalitate

Sfaturi pentru „ordine şi disciplină”(III)

Aranjamente florale

Arhi

va "V

.L."

Caleidoscop 4 8 ‑ 9 iulie 2006

O carte pentru fiecare / Nicolae C. Nicolescu:

Şefii de stat şi de guvern ai României] Personalităţi care au reprezentat destinul ţării şi al poporului român

(24 noiembrie 1939 ‑ 4 septembrie 1940)

La încheierea mandatului de prim‑ministru al lui Constantin Argetoianu

(23 noiembrie 1939), regele Carol al II‑lea ‑ aflat la conducerea sta‑tului de la 8 iunie 1930 şi care, la 10 februarie 1938, instituie regimul de autoritate regală, nu‑meşte pentru formarea unui nou guvern, pe

Gheorghe Tătărescu

După ce a condus trei guver‑ne consecutive (5 ianuarie ‑ 10 octombrie 1934; 2 octombrie 1934 ‑ 29 august 1936; 29 au‑gust 1936 ‑ 14 noiembrie 1937), a deţinut funcţia de ministru secretar de stat şi „ad‑interim” la Afaceri Străine în guvernul patriarh Miron Cristea (10 fe‑bruarie ‑ 30 martie 1938) şi a re‑prezentat România, în calitate de ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar, la Paris (9 decembrie 1938 ‑ 30 august 1939), Gheorghe Tătărescu re‑vine în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri pentru alte două mandate consecutive: 24 noiembrie 1939 ‑ 11 mai 1940 şi 11 mai ‑ 4 iulie 1940. La pre‑luarea funcţiei de prim‑ministru,

Gheorghe Tătărescu avea deja calitatea de consilier regal (de la 30 martie 1938), era membru al Consiliului de Coroană, membru al Frontului Renaşterii Naţionale (din 20 ianuarie 1940, vicepreşe‑dinte). În calitate de premier, dar şi de consilier regal s‑a pronun‑ţat, alături de ceilalţi participanţi,

pentru neutralitatea României, în condiţiile declanşării războiu‑lui prin atacarea Poloniei de că‑tre Germania, iar la Consiliul de Coroană (restrâns) din 19 aprilie 1940 a susţinut rezistenţa armată în cazul unui atac german sau so‑vietic împotriva României. În îm‑prejurările succeselor înregistra‑te de Germania în războiul îm‑potriva Europei Occidentale, Gh. Tătărescu şi‑a reconsiderat opţiu‑nile, în sensul ieşirii României din neutralitate şi intrării acesteia în alianţă cu Germania (politică su‑gerată şi susţinută de mai multă vreme de regele Carol al II‑lea). În aceleaşi calităţi, a susţinut ac‑ceptarea, în condiţiile izolării in‑ternaţionale a României, a note‑lor ultimative (26‑27 iunie 1940) ale guvernului sovietic, în vede‑rea evitării unui război pe toate fronturile, care ar fi avut conse‑cinţe incalculabile pentru exis‑tenţa statului român, precizând că Basarabia şi Bucovina de Nord nu sunt cedate, ci evacuate sub ameninţarea forţei, chestiunea lor rămânând să fie reexaminată la Conferinţa păcii după încheie‑rea conflagraţiei mondiale. După abdicarea regelui Carol al II‑lea şi preluarea puterii de către gene‑

ralul Ion Antonescu (septembrie 1940), lui Gh. Tătărescu i se fixează, sub pretex‑tul protejării vieţii, domiciliu obligato‑riu. La 27 noiembrie 1940 este arestat de legionari (împreună cu alţi fruntaşi poli‑tici), dar scapă să fie asasinat, aşa cum au fost cei 64 de foşti demnitari ai regi‑mului carlist şi par‑ticipanţi la represiu‑nile antilegionare, de către un coman‑do legionar în închi‑soarea Jilava. Izolat, după 27 ianuarie 1941, la moşia sa de la Poiana, Gorj, Gh. Tătărescu revine, în toamna anului 1943, pe scena poli‑

tică, încercând să coalizeze for‑ţele politice democratice pentru acţiunea de ieşire a României din război şi de alăturarea aces‑teia Naţiunilor Unite. La 24 mai 1944 ia iniţiativa constituirii Coaliţiei Naţional‑Democrate în componenţa: Partidul Comunist, Partidul Social‑Democrat,

Frontul Plugarilor şi Partidul Naţionalist‑Democrat. La 15 decembrie 1944 pune baze‑le grupării disidente Partidul Naţional‑Liberal (Tătărescu), cu un program care prevedea în‑făptuirea unor reforme sociale şi politice menite să menţină România la cursul evoluţiei eu‑ropene generale (la Congresul formaţiunii, 1 iulie 1945, Gh. Tătărescu este ales preşedinte al aripii disidente). La 6 martie 1945 intră în guvernul procomunist dr. Petru Groza, ca vicepreşedinte şi ministru al Afacerilor Străine, sus‑ţinând sau iniţiind îndeosebi mă‑suri cu caracter economic şi soci‑al. În perioada iulie‑august 1946, în calitatea pe care o avea în gu‑vern, a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (la 10 februarie 1947, împreună cu Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate). La alegerile parlamen‑tare din 19 noiembrie 1946, PNL (Tătărescu), candidând pe listele Blocul Partidelor Democratice, a obţinut 75 de mandate. La 6 noiembrie 1947 este demis din guvern, împreună cu ceilalţi mi‑niştri liberali, iar la 3 decembrie 1947 se retrage de la conduce‑rea partidului. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la Sighet. La 6 iunie 1955 este elibe‑rat, iar în martie 1957, încetează din viaţă. Avea 65 de ani (n. 22 decembrie 1886).

După ce guvernul Gheorghe Tătărescu îşi încheia mandatul (4 iulie 1940), cu formarea unui nou guvern, regele Carol al II‑lea îl în‑sărcinează pe

Ion Gigurtu

S‑a născut la 24 iunie 1886. Inginer, industriaş şi om politic. Studii la Academia Regală de Mine Freiburg şi la Berlin, ob‑ţinând diploma de inginer de mine. După absolvire ocupă di‑ferite funcţii (inspector industrial pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului ‑ 1912‑1916, director general al societăţii „Mica”, pre‑şedinte al societăţii „Nitrogen” şi al Băncii de Scont, membru al Consiliului Economic ‑ din iulie 1937). Nu a fost membru al ni‑ciunui partid politic, dar a spon‑sorizat, cu prilejul alegerilor par‑lamentare, Partidul Poporului (pe listele căruia a fost ales deputat în 1926 în Parlament),

Partidul Naţional‑Ţărănesc, Partidul Naţional‑Liberal, Partidul Naţional Agrar, Partidul Naţional‑Creştin şi Partidul Totul pentru Ţară. Înainte de a con‑duce un guvern, a fost ministru al Industriei şi Comerţului în guvernul Octavian Goga (28 decembrie 1937 ‑ 10 februa‑rie 1938), al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în guvernele Gheorghe Tătărescu (24 noiem‑brie 1939 ‑ 11 mai 1940; 11 mai ‑ 1 iunie 1940) şi al Afacerilor Străine în ultimul guvern Gheorghe Tătărescu. În perioada 4 iulie ‑ 4 septembrie 1940: Preşedinte al Consiliului de Miniştri ‑ ulti‑mul guvern din perioada dom‑niei regelui Carol al II‑lea, în care portofoliul Externelor este în‑credinţat lui Mihail Manoilescu, iar portofoliile Culte şi Arte, Inventarul Avuţiilor Publice şi Subsecretariatului de pe lângă Departamentul Internelor au fost încredinţate reprezentan‑ţilor Mişcării Legionare, respec‑tiv Horia Sima (din 8 iulie, Radu Budişteanu), Vasile Noveanu şi Augustin Bidianu. După in‑stalare, premierul declară că va promova o politică de integrare sinceră a României în sistemul puterilor Axei, iniţiind apoi un şir de măsuri în sprijinul decla‑raţiei sale: interzicerea grevelor, arestarea şi internarea în lagăre a politicienilor cu orientare de stânga, suspendarea lucrări‑lor Parlamentului, adoptarea Decretului‑lege de revizuire a cetăţenilor evrei stabiliţi în România după 30 decembrie 1918 (o treime din totalul ce‑lor supuşi revizuirii; 225.222 de

persoane ‑ au fost excluse din rândul cetăţenilor români). În timpul guvernului său România este constrânsă să adopte, la 30 august 1940, arbitrajul (dictatul) de la Viena. După război, este arestat şi întemniţat murind în închisoare, în anul 1959.

]]]

La 3 septembrie 1940, regele Carol al II‑lea, pentru a‑şi salva Tronul, apelează la generalul Ion Antonescu, pe care‑l mandatea‑ză cu formarea unui nou guvern, învestindu‑l, la 4 septembrie 1940, ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, cu depline puteri pentru conducerea statului, în vederea stabilizării şi ţinerii sub control a gravei crize politice şi sociale cu care era confruntată ţara. În consens cu liderii partide‑lor politice (P.N.Ţ., P.N.L., P.S.D.R), generalul Antonescu cere rege‑lui să abdice. La început Carol al II‑lea a ezitat să dea curs de‑mersului generalului, dar, la in‑sistenţele acestuia, la presiunea Mişcării Legionare, a Germaniei, a liderilor P.N.Ţ. şi P.N.L., conşti‑entizând, în final, că este lipsit de orice sprijin, a cedat tronul, la 6 septembrie 1940, în favoarea fiu‑lui său Mihai, în vârstă de 19 ani.

Despre ce a urmat în România după revenirea la tron a lui Mihai I, după instalarea la guvern a ge‑neralului Ion Antonescu, în inter‑venţiile ulterioare.

(va urma)

Virgil GuruianuArhi

va "V

.L."

Mărturii5 8 ‑ 9 iulie 2006

“Puşti şi săbii vechi aduse din Rusia”

Împăratul dorea să ştie care este starea Principatelor Unite din punct de vedere militar. “Sire! Principatele se află într‑o deplină dezorganizare adminis‑trativă în urma deosebitelor gu‑vernări provizorii, ce s´au succe‑dat în timp de doi ani; finanţele sunt reduse la zero şi armata regulată, compusă din 10.000 de oameni, este rău organizată, căci ea se resimte de regimul vechiu, şi rău armată (înarmată, n.n.), căci nu are de cât puşti şi săbii vechi aduse din Rusia.” Existau turnătorii de tunuri? Nu, românii erau “săraci în toate, şi de arme bune şi de ofiţeri cu experienţă.” Poetul face un apel la generozi‑tatea împăratului, care promi‑te ofiţeri instructori francezi şi 10.000 de “puşti cu capsulă” – cu gloanţe moderne adică.

“Uimit, mă închinai în tăcere”

Napoleon a mai promis şi specialişti în domeniul fabricilor militare – o “făgăduinţă neaştep‑tată” – notează poetul. “Uimit, mă închinai în tăcere”. Artilerie? Au fost câteva tunuri dar, după Războiul Crimeii, ruşii s‑au retras cu tot cu ele. Apoi, austriecii au

ocupat Principatele, vânzând românilor “tunuri vechi şi să‑bii de pe timpul Mariei Tereza”. Napoleon râde bine dispus şi mai adaugă la cadou două baterii de artilerie, “dacă ar fi înlesnire de a fi transportate în Principate.” Pentru că drumurile vremii erau atât de proaste şi nesigure, încât de la Bucureşti la Iaşi se călătorea în condiţii mai bune astfel: cu trăsura până la Giurgiu, apoi cu vaporul până la Viena, apoi cu trăsura, pe drumuri europene, până la Cernăuţi, de unde mai rămânea o porţiune de străbătut până în fosta capitală moldavă… “Eu însumi mă însărcinez cu transportul acestora”, răspunde însă fără să clipească Alecsandri, bucuros de ajutorul nesperat.

Poetul – finanţist de ocazie

Dar ţara avea mare nevoie de bani. “N‑aţi gândit a face un împrumut în străinătate?”, îl is‑codeşte împăratul pe poet. La Bucureşti, Camerele votaseră aprobarea unui împrumut extern de şase milioane de franci, dar cine să împrumute un regim încă nesigur, al unei ţări aflate oricând în posibilitatea dezmembrării de către marile puteri?! Şi iată că posibilitatea creditării vine tot din Franţa. Napoleon apreciază chiar că acele şase milioane nu vor ajunge “unei naţiuni, care voieşte a renaşte şi a se organi‑za.” Trebuiau însă oferite garanţii de stat, dar România avea cu ce garanta împrumutul: venitul vă‑milor, producţia ocnelor de sare, exporturile de grâne. Împăratul se oferă să pună o vorbă bună pe lângă un mare bancher din Paris, pentru dublul fondului cerut de Camerele de la Bucureşti: 12 mili‑oane de franci! Tipicar, monarhul găseşte chiar timp pentru a‑i da românului şi indicaţiile de amă‑nunt: să‑i scrie lui Cuza pentru ca domnitorul să‑i trimită împuter‑

nicire legalizată, pentru a trata împrumutul cu banca. Iată‑l deci pe autorul “Fântânei Blanduziei” semnând pentru împrumuturi enorme de stat! Napoleon îi dă “coală şi condei” poetului, pen‑tru ca acesta să noteze ‑ nu ver‑suri, ci amănuntele tehnice.

Soldatul român – “unul din cei mai buni din Europa”!

Napoleon vrea să ştie toa‑te amănuntele. De pildă, de ce Principatele, care aveau în acel moment patru milioane de locu‑itori, dispun de o armată de nu‑mai 10.000 de soldaţi? Alecsandri răspunde că Regulamentul Organic impusese Principatelor un corp mic de armată, însă in‑geniozitatea românilor urcase numărul soldaţilor instruiţi, chiar dacă fără armament, la 25.000 de oameni, prin crearea unor corpuri grănicereşti, de doro‑banţi şi plăieşi. “Bun soldat e Românul?” – întreabă împăratul. Moşierul de la Mirceşti, cunoscă‑tor al ţăranului, cel care avea să dedice poeme soldatului sim‑plu din luptele din 1877, face un portret emoţionant; poate prea idilic. “Pe cât îmi este iertat a ju‑deca asemenea chestiuni în ne‑ştiinţa mea de artă militară, eu consider, Sire, soldatul român ca pe unul din cei mai buni din Europa, căci este disciplinat prin însăşi natura sa, deprins cu toate greutăţile vieţii, cu foamea, cu osteneala, cu gerul, şi are aple‑care la soldăţie.” Deşi, dacă este să‑l citim doar pe Ion Creangă, tinerii ţărani erau luaţi, prin ade‑vărate ambuscade, cu arcanul la lungă şi grea cătănie, din care nu lipseau bătaia şi instrucţia grea… Alecsandri povesteşte împăratului francez că primele batalioane româneşti organizate de ruşi îi făcuseră pe aceştia să se minuneze de îndemânarea lor şi (lucru care iarăşi trebuie să‑l

Arme pentru Principatele Unite (II)

Diplomatul Alecsandri, în audienţă la Napoleon al III‑lea

fi măgulit pe Napoleon), ruşii îi numeau pe soldaţii români, cu admiraţie, “franzuski” – franţuji, comparându‑i astfel cu redu‑tabilii cuceritori ai Europei. Le lipsea doar instrucţia, adaugă Alecsandri, neuitând să elogieze în schimb cavaleria franceză...

Lecţia de Geografie românească

Napoleon îi cere lui Alecsandri să‑i arate pe hartă, exact, ve‑cinătăţile Principatelor. “Vino, îmi zise Maiestatea Sa, de‑mi arată poziţionarea provinciilor ocupate de Români.” Poetul se execută: “Atunci, vreme de un pătrar de oră, făcui un curs în‑treg de Geografie româneas‑că, arătând cu degetul mai în‑tâiu Principatele Unite, apoi Banatul, Transilvania, Bucovina şi Basarabia, ce le înconjoară, apoi satele româneşti răspân‑dite pe malul drept al Dunării, vorbind de omogenitatea popo‑rului ce locuieşte aceste părţi ale Orientului, de rodirea pământu‑lui, de bogăţia minelor, de tăria Carpaţilor ca punct strategic, de mulţimea râurilor etc. şi sfârşii zicând cu entuziasm: ‑ Vedeţi,

Sire, cât de întinsă e adevărata Românie şi ce regat important am face cu cele 9 milioane de Români, dacă Providenţa ar rea‑liza visul şi aspiraţiile lor. Pus de o mână puternică, în cumpăna politicei moderne, el ar hotărî pentru totdeauna relaţia atât de grea a chestiunii Orientului.” Alecsandri strecura ideea relua‑tă şi astăzi, de asumare, cu spri‑jin european, a unui rol impor‑tant în menţinerea echilibrului în zona Mării Negre. Napoleon îl ţintui “cu ochii săi pătrunzători”, însă, apoi schimbă subiectul... Nu se punea problema revizui‑rii graniţelor stricate de imperii! De altfel, politica dusă în timpul domniei sale de Cuza, de sprijin mai mult sau mai puţin discret al mişcărilor de independenţă din interiorul marilor imperii, de‑sigur, în dorinţa de a deschide în viitor drumul pentru o unire ade‑vărată a tuturor românilor, avea să‑l coste duşmănii internaţiona‑le şi, în final, chiar tronul…

(Va urma)

Victor Cilincă

După cum relatam în episodul trecut, la începutul lunii februarie 1859, poetul Vasile Alecsandri se întâlnea cu împăratul Franţei, Napoleon al III‑lea. La Paris începea să vină „moda românilor” – avea să o informeze poetul pe doamna Elena Cuza ‑, costumele po‑

pulare fiind apreciate, aşa cum avea să se întâmple până azi… Dacă prima parte a întâlnirii cu împăratul Napoleon al III‑lea a fost una de tatonare, după cum reiese din textul reprodus dintr‑o selecţie dintr‑o carte din 1908, din colecţia “Biblioteca Şcoalei Secundare”, care cuprinde şi „Trei convorbiri cu Napoleon III”, mai departe urmau lucrurile concrete.

Arhi

va "V

.L."

Cutiacuvise6 8 ‑ 9 iulie 2006

Îmi spun că nu există nostalgie decât atunci când mă gândesc la tine. Vezi punctul ăsta pe care l‑am pus aiurea după “tine” e atât de cre‑tin şi nelalocul lui încât râde de el însuşi, de parcă ar putea fi vreodată punct după tine, adică lucrurile s‑ar opri şi ar merge mai departe în altă direcţie uitând tot, un nou început după un sfârşit atât de aşteptat... prostii, punct nu o să pun după tine niciodată, deşi e grav acest nicioda‑tă, e totuşi sincer/adevărat în felul lui.

Mă cert atunci când nu găsesc nostalgie decât printre norii oferiţi cu atâta solicitudine de vremea pe care o iubim cu toată ura, printre norii care mă vitregesc de tine, pen‑tru că tu ai rămas acolo sus printre sclipirile cărora oamenii le zic stele, alea la care nu ajung niciodată, nici măcar cu privirea, dar ştiu că eşti sus... oare eşti?

Ideea care mă bântuie de ceva timp e ca o întrebare retorică şi fără răspuns: tu ai fost vreodată sau tot ce îmi amintesc eu din când în când nu e nimic altceva decât o imaginaţie tâmpită, nedorită de ni‑meni, fără un scop, ai fost aşa cum mi te amintesc eu, am fost noi? Să fie amintirea ta gravată pe sufletul meu o iluzie, să fie chipul tău pic‑tat în memoria mea doar o silfidă,

o nerozie omenească inexistentă, o durere care nu doare, o iubire care nu iubeşte?

Lasă că o să uiţi, îmi repet ca un disc uzat, dar nu se întâmplă aşa, dimpotrivă, nu doar că nu te uit, dar

atunci când din micul meu suflet în care refulez prea multe ies la iveală toate, dau cu mine de pământ, mă tăvălesc ca un val de mare învolbu‑rată şi nesimţitoare, dar o merit.

Invariabil mă ridic de acolo de unde am ajuns, numai eu ştiu cum am reuşit să nu o iau razna şi merg mai departe fără niciun scop.

Poate că sunt şi alţii ca mine, poate că într‑un final nu prea înde‑

părtat viaţa ne va despărţi pentru totdeauna, o fi bine, o fi rău, nimeni nu ştie ce a fost ‑ doar două fiinţe antrenate într‑un joc perfid al vieţii, care i‑a lăsat să viseze şi să plece

mai departe, singuri pe drumul lor, unde, habar nu am.

Sigur nu se înţelege nimic din ce am scris aici, dar tu, inexistentă cum eşti acum, înţelegi totul, se lea‑gă în tine cuvintele astea ca într‑un limbaj ascuns pe care doar noi îl cunoşteam, limbaj mort pentru tot‑deauna.

E doar o inşiruire de cuvinte ana‑colute, mute şi seci, îngrădite de semne de punctuaţie şi de un spa‑ţiu alb/gri pe care îşi caută locul, dar nu şi‑l găsesc.

Şi se pare că îmi seamănă, sunt la fel ca ele, om fără căpătâi şi fără motive, fără un inorog pe care să îl urmăresc, fără un scop şi mai ales fără vise.

Totuşi să nu mă înţelegi greşit. Trist, nu... nu mai există nici tristeţe şi nici altceva, nu mai există nimic, ştiu... am mai spus asta de multe ori, dar lucrurile importante trebuie re‑petate pentru că sunt cel mai uşor de ignorat şi de uitat, nu îţi spun cu tristeţe, doar cu nostalgie.

Ieri, atât mai contează acum, ieri a fost de mult, ieri nu va mai fi ni‑cicând şi ieri a fost superb, dar ieri e prea departe, au trecut ani în şir de când ieri s‑a stins... ce sens mai are mâine?

Bogdan Grecu

Atât de aproape şi totuşi atât de departe… Cuvinte banale, dar câte se‑ascund în spatele lor. Se‑ascunde un suflet, o inimă în‑sângerată, un zâmbet furat din copilărie…

O rază de soare pătrunde prin frunzele de iederă de la geamul meu… o speranţă! Oare?

Scot din dulap o poză prafui‑tă… atâta timp şi totuşi atâta iubi‑re. Lacrimile mi se metamorfozea‑ză în fluturi, asemenea unor omizi, iar sentimentele‑mi aleargă prin tot corpul arzând de dorinţe.

De ce oare ne dorim mereu ceea ce nu putem avea, să fim unde nu

putem să fim şi mai ales alături de cine nu putem să fim? Poate că nu este ceva general, poate mi se în‑tâmplă doar mie… sau poate că nu… E greu să trăieşti cu tine în‑suţi dacă eşti o persoană care nu poate uita şi care nu poate face nimic pentru a fi fericită.

Îmi doream atât de mult să nu te pierd pe drum, să nu renunţ la tine şi nici la dragostea ce ne încu‑nuna inimile! Întinsă în acelaşi pat în care acum un timp adormeam şi visam la tine, trăiesc retrospec‑tiva unor clipe speciale. A fost un vis şi a rămas doar un vis din păca‑te… ce mult dor acele clipe în care

întind braţele nepu‑tând să trec de partea cealaltă a infinitului acelui vis, ce mult dor acum gândurile… EU, TU, NOI ne‑am pier‑dut pe acest drum, ne‑am pierdut cu fiecare zi… Acum n‑a mai rămas nimic din tot ce a existat cândva şi doare, nu fericirea ta, ci neputinţa mea, distanţa care ne des‑parte şi care nu ne‑a permis mai mult decât un “pumn” de clipe în care să fim fericiţi amândoi.

Şi încă mai plâng…

Nicoleta Ciobanu

Dragi studenţi,Aţi remarcat vreodată că atunci

când bate vântul cu putere cel mai mare curent se face în buzunarele voastre? Fără îndoială, v‑aţi gândit că e din cauza găurilor pe care aţi uitat să le coaseţi… Nu. E vorba doar de lipsa acută a finanţelor. Chiar nu vă recunoşteţi în pos‑tura de mai sus? Sunt sigură că nu doar o dată aţi trecut prin această experienţă şi nu aţi ştiut cum să o scoateţi la capăt. Ei bine, dragii mei, a venit vremea să vă căutaţi ceva de muncă, nu de alta, dar părinţii voştri

nu vă vor mai ţine mult timp în puf, şi, în plus, ar cam trebui să profitaţi de independenţa voastră morală (şi nu numai) şi să realizaţi ceva de

care să fiţi mândri. Nu e nicio ruşi‑ne dacă spălaţi nişte vase, sau aţi putea încerca senzaţii noi cum ar fi zugrăvitul pereţilor sau împărţitul fluturaşilor. Ceea ce v‑am înşirat eu mai sus nu reprezintă altceva decât nişte posibile soluţii pentru a vă pe‑

trece cu folos vara şi pentru a putea pleca undeva pe cheltuiala voastră.

Studiile recente arată că locurile de muncă estivale cele mai căutate

de către studenţi se înscriu în cate‑goria celor de pe piaţa neagră. Mai exact, nu beneficiaţi de prea multe opţiuni: ospătăria sau amenajările interioare. Dacă vă gândiţi să vă căutaţi un serviciu pe specialităţile voastre, luaţi‑vă gândul pentru că

e cvasi‑imposibil. De curiozitate, deschideţi unul dintre ziarele lo‑cale, la rubrica «Oferte de serviciu» şi înarmaţi‑vă cu răbdare. Un sfat? Redactaţi‑vă un C.V. şi depuneţi‑l pe unul din site‑urile specializate şi aşteptaţi să vă caute ei. Asta în ca‑zul în care nu‑i găsiţi voi mai devre‑me. Cam atât am avut să vă spun, dragii mei studenţi. Că nu e nimic nou, nicio problemă! Încercaţi doar să faceţi ceva constructiv cu viaţa voastră încă de acum.

Ştefania Mihai

Dialog cu „Interesul”(Acţiunea se petrece într‑o sală de curs)

Profesoara: (intrând în clasă cu un maldăr de lucrări sub braţ) V‑am zis de o mie de ori să puneţi mâna pe car‑te. Notele sunt mici. Pentru a nu ştiu câta oară. Vă las cori‑genţi de la o margine la alta. Şi nu care cumva să vină tăti‑cuţul şi mămicuţa voastră cu sacoşica sau cu plicul, că nu vă trec! (se termină ora, pro‑fesoara iese din clasă foarte indignată)

O doamnă cu o saco-şă: Bună ziua, doamnă, aş vrea…

Profesoara: (ţipând) Le‑am zis şi lor că nu vreau nimic. O să las toată clasa re‑petentă dacă nu pun mâna să înveţe.

Aceeaşi doamnă: (cu aceeaşi sacoşă) Sacoşa e a mea, doamnă!

Profesoara: Păcat. Trebuie să merg la ore, scumpă doamnă. (intrând în biroul directoarei) Eu las toa‑tă clasa, doamna directoare. Nu‑i las să intre în bac. Sunt de‑a dreptul ignoranţi.

Directoarea: Doamna profesoară, nu aveţi cum să‑i lăsaţi, ca dumneavoas‑tră mai sunt încă două pro‑fesoare. Dacă nu renunţaţi la stupidul orgoliu, şcoala nu o să mai aibă elevi şi de aici re‑zultă că dumneavoastră nu o să mai aveţi pâine. Înţeles?

Profesoara: Oricum nu mai am loc de o notă în ru‑brică. Dar nu aveţi deloc sim‑ţul umorului.

(În faţa unei biserici)Studenta: (stă în genun‑

chi, în faţa unei icoane, se roagă)

Bătrânica de la pan-gar: (care vinde lumânări) Te închini? Observ, observ. Preotul nu este. Pentru ce te rogi?

Studenta: Nici n‑am ne‑voie de preot.

Bătrânica de la pangar: Dar pentru ce te rogi? Că eu nu te cunosc. Nu prea vii la biserică. Ştiu eu cum e tine‑retul din ziua de azi, nu prea vine la biserică. Las’ că ştiu că aşa e.

Studenta: Mâine am examen, mă lăsaţi să mă re‑culeg?

Bătrânica: Ştiu, ştiu… Eram sigură. Aşa‑i lu‑mea acum, apelează la Dumnezeu doar atunci când are nevoie. Interesul primea‑ză şi nu credinţa adevărată – cum ar trebui. Întotdeauna. (încet) Aşa e, interesul per‑sonal şi după aceea, dacă mai rămâne timp şi pentru Dumnezeu.

Daniel Lungu

Scrisoare deschisă

De partea cealaltă a infinitului

Pentru tine…

Nostalgie

Arhi

va "V

.L."

Viaţalamaxim7 8 ‑ 9 iulie 2006

Angela Ribinciucangela@viata‑libera.ro

Tranzitprinadolescenþã

Spaţiul celor care nu mai sunt singuri

Ioana B. Scrisul de mână are căldura lui. Mare bucurie mi‑ai făcut. „Când încep ceva nu ştiu niciodată dacă acel ceva – chiar sub aparenţe fireşti – se va sfârşi aşa cum îmi doresc, pentru că nu‑s adepta faptului premeditat. În schimb, am ştiut întotdeauna când vreau să mă opresc. Ştiu când vreau să mă lipsesc poate de singurul meu reazem la un moment dat, reazem care mi‑a deschis conştiinţa asupra adevăratului sens al tăcerii, adică asupra impo‑sibilităţii de a te exprima dacă n‑ai ajuns la limita cea mai adâncă a perceperii fenomenelor pe care le trăieşti. Şi mă opresc... Nimic din ce iubesc nu va sta în loc pentru mine... Nici soare, nici vânt... Nici n‑aş vrea. Eu vreau doar să fiu ocrotită, umilă, ascultătoare şi... plânsă! Vreau doar să mă dezbrac de sufletu‑mi pribeag”.

Copila. “Eram în maxi‑taxi aseară, mă îndreptam spre verişoara mea şi priveam pierdută cerul. Era mai mult decât pot reda cuvin‑tele şi în astfel de clipe regret că nu am mereu un aparat foto cu mine. Uneori, imaginile spun mai mult decât sute sau poate mii de cuvinte şi aş fi vrut să vă arăt şi vouă cum era aseară cerul la Galaţi. Nu‑s eu prea umblată prin ţară sau prin lume, dar sunt sigură că nu există nicăieri în lume cer ca la Galaţi. Poate e mai curat sau mai poluat sau poate chiar şi mai frumos, dar cer ca la Galaţi nu e nicăieri în lume. Poate sunt eu prea sentimentală, dar aseară, deşi era înnorat, cerul avea o expresie de frumuseţe şi linişte, cum rar mai vezi. Nu ştiu câţi aţi văzut cerul de marţi seară, dar vă asigur că aţi pierdut un spectacol rar şi pe cinste. (Cerul la Galaţi, pe 4 iulie).

Anca Arbune. “Cer înnorat. Atmosferă încărcată. Zăpuşeală şi frig. Pasărea tunetului părăseşte cuibul ei din stânci şi se avântă în văzduh. Deşi lumina scade, o vezi mică, întunecată, tăind ae‑rul hotărât. Ridică aripile puţin, penele lungi, negre, se umflă, dar se opun aerului. Încet, aripile coboară iar ea înaintează. Împotriva vântului, împotriva frigului, împotriva întunericului care a năs‑cut‑o. Dintr‑o sferă albăstruie, mai mică decât o portocală. O sfe‑ră acoperită şi încălzită de un val gros, negru, fierbinte. Deschide ciocul gri şi un strigăt dur, răsunător, străpunge liniştea aşternută peste tot. O picătură cade pe asfalt. Altele o urmează”.

Adina Coşeru. “Cercetez tot ce alţii au uitat să descopere. Mă simt uitată de prieteni şi îmi pierd astfel încrederea în oameni. Speranţa? Şi ea a fost uitată. Sunt atât de multe stele pe cer, atât de puţine inimi care să le simtă. Atât de mare e universul, atât de singură sunt în el. Sunt îngeri care au uitat să zboare, secunde ce dor sub un ceas şi vise ce au fost uitate. Ploaia, cine să o simtă? Răsăritul, cine să‑l pătrundă? Curând, totul se va pierde şi poate nici atunci nu vom realiza pierderea”.

Tranzit şi Angela pentru Ina, Paradox, Eu: „La mulţi ani fiecă‑ruia dintre voi! Să aveţi parte de o aniversare aşa cum vă doriţi!”

Copila pentru Poison: „Abia aştept să te văd, nu de alta, dar am început să număr zilele. Te pup!”

Elena pentru Carmen: „Bine ai venit printre cei vii, italianco! Şi nu uita de cinstea cu o pizza dacă o să câştige Italia!”

Copila pentru Paradox: „Sentimentul e reciproc. Pe unde mai umbli? Te pup!”

Elena pentru George: „Vreau un trandafir mare, roşu şi fru‑mos!!!”

Bliss pentru Copila: „Cuvintele simplifică pentru a explica şi falsifică pentru a cu‑prinde.”

Bliss pentru Paradox: „M‑a impresionat mesajul tău şi a me‑ritat să aştept până sâmbătă ca

să‑l văd.”Nimeni pentru Eagleman: „În

faţa cui îţi pleci aripile de nu mai reuşeşti să zbori către Tranzit? Pupici pentru tine şi mai vino pe aici, să te găsesc şi eu.”

Nimeni pentru Nimeni: „Deşi nu vreau să recunosc, vreau să fie iar ca acum câteva zile. Şi cu riscul de a te plagia, îţi spun: NU pot să fac ceea ce mi‑a spus cineva, să ies şi să nu mă mai gândesc la trecut”. Să fie măcar ca acum câteva zile, nu cer mai mult, dar ştiu că cer imposibilul. Te pupăcesc!”

B.E. pentru Mami: „Te salut, Mami, şi mi‑e dor de tine! Numai bine!”

Ozana pentru Cami şi Iulia (Puiu): „La mulţi ani, fetelor! Să fiţi iubite, fericite şi să aveţi parte de tot ce e mai frumos! Vă pup! P.S. O pup şi pe Bia din partea mea.”

Petrecem o vară inedită, spectaculoasă, instabi‑lă pe toate planurile. E gata să‑şi schimbe decorul doar la un semn venit de cine ştie unde. Pe scena mioritică, gemând sub povară şi obidă, se succed, aidoma unor imagini accelerate, drame, tragedii, comedii de inspiraţie antediluviană. Debutează Sfântul Foca, perpelindu‑se pe tava cu jeratic a Soarelui, pârjolind totul în cale. Nu ştiu dacă mai respirăm, dar sigur inhalăm aburi fierbinţi într‑o încercare biologică de supravieţuire. E posibil, de vreme ce nici gura lui Cuptor nu ne mai topeşte, să devenim fosilele vii ale erelor următoare.

Într‑o linişte apăsătoare, simţi răsucirea frun‑

zelor pe ram şi zvâcnirea rădăcinii în adânc, tot mai adânc. Corolele florilor se deschid şi se închid spasmodic, răspunzând unor stimuli neobişnuiţi. Prudente, florile îşi împart cu zgârcenie miasmele îmbătătoare, chiar şi floarea teiului în vara asta a fost mai drămuită. Nu medităm prea mult pentru că tunetul gongului cosmic anunţă actul doi. Cortina ploii se ridică grea ca de plumb, oferindu‑ne un spectacol apocaliptic. Şi nord şi sud şi est şi vest îşi unesc destinele nefaste în şuvoaie nemiloase ce târâie totul într‑o vale a plângerii. Aşezări ome‑neşti durate cu trudă, „de la lingură”, se prăbuşesc neputincioase cu suflete cu tot. Zgomotele asur‑

zitoare se amplifică sub tirul năucitor al grindi‑nei de parcă milioane de urmaşi din stirpea lui David ţintesc asupra unui Goliat stăpânit, mai mult ca oricând, de orgolii deşarte.

Un asemenea spectacol nu se putea încheia decât cu o demonstraţie de forţă şi virtuozitate a furtunii dezlănţuite cu patimă asupră‑ne. Şi ia‑tă‑ne surprinşi pe aceeaşi scenă, şi actori şi spec‑tatori, sub bagheta unui regizor de talent. Unii plâng, alţii râd, unii admiră, alţii îşi caută urmele existenţei lor. Cert este că nimeni nu aplaudă, iar de bis nici nu poate fi vorba. Sunt şi unii căro‑ra le pasă. Aceia sunteţi voi, Tranzitarilor.

Prof.Ioana Stoian

Mama nu este doar cea care mi‑a dat viaţă… Nu e doar aceea care m‑a învăţat să pronunţ primele cu‑vinte… Mama, femeie scundă, bru‑netă, cu frunte înaltă, cu ochii mari, căprui, care mă priveau când miraţi, când căutători, când speriaţi sau mustrători, când visători, şi care mă învăluiau într‑o căldură liniştitoare, a fost cea mai preţioasă călăuză a mea. De fapt, ea mi‑a croit drumul în viaţă sau, mai bine zis, m‑a învă‑ţat cum să‑l găsesc.

Vremurile erau grele: anii ’25 – ’36 şi apoi începutul anilor ’40. În hudiţele satului Chiraftei, unde m‑am născut şi am copilărit, sără‑cia şi mizeria erau ca la ele acasă. Mama, care nu avea decât patru clase primare, muncea pământul. Mereu mă gândesc cum îşi împăr‑ţea timpul şi cum reuşea să facă ab‑solut toate treburile casei şi cum gă‑sea ea vreme să se ocupe de fiecare copil în parte. Întâi, a repetat clasele primare cu mine, îndrumându‑mă, ajutându‑mă şi controlându‑mă în

f i e c a r e zi. Încă de prin clasa a doua primară, pe nebăga‑te de seamă, mama m‑a luat drept „consilierul” ei. Câteodată îmi cerea părerea cu privire la posibilităţile de îmbunătăţire a atitudinii faţă de în‑văţătură sau a comportamentului vreunui frate; uneori mă întreba cum s‑ar putea rezolva anumite probleme din gospodărie. Aceasta m‑a obişnuit de mic să simt răspun‑derea părerii exprimate şi‑mi aduc aminte că eram foarte fericit că mă trata de la egal la egal şi că puteam să‑i fiu de folos.

Când mă gândesc la mama o văd muncind. Muncea şi când era bolnavă, ştergându‑şi pe furiş bro‑boanele de sudoare. Atunci când noi voiam s‑o vedem odihnindu‑se, încerca să zâmbească, pentru a ne risipi îngrijorarea. Dragostea ei de muncă era molipsitoare. Totdeauna când noi, copiii, împărţeam, zilnic sau săptămânal, treburile casni‑

ce între noi, ea ne privea fericită şi mândră. Dacă unul dintre noi se codea la vreo treabă, fiindcă nu‑l atrăgea, ea spunea: „Dragul meu, pune în treaba asta puţin suflet şi ai să vezi c‑o să devină frumoasă şi chiar o să‑ţi placă.”

Îmi plăcea foarte mult la mama faptul că ştia să fie nu numai exi‑gentă, severă şi dreaptă, dar şi ve‑selă cu noi. Nu o dată, cu o glumă bine gândită sau bine ţintită, ea reuşea să îndrepte chiar purtarea noastră, a copiilor sau să ne ca‑nalizeze atenţia, în timpul liber, spre cele mai potrivite preocupări pentru vârsta noastră. Mama era şi colega, şi prietena noastră. Aşa se face că anii treceau, ea a încărunţit, noi am crescut, dar vioiciunea ei spirituală a ţinut continuu pasul cu noi. Aşa am crescut noi cu mama şi mama cu noi.

Constantin Gheorghe Marinescu

Ar trebui să mă simt vinovată că sunt singura care priveşte apusul? Mă întreb de ce singurătatea mă pă‑trunde doar pe mine, de ce mă cu‑fund atât de tare în liniştea serii. Nici eu nu mă cunosc, trebuie să înţelegi că nu m‑am cunoscut niciodată. Nu

îndrăznesc să mă las pradă ispitei de a‑mi cunoaşte existenţa. Trăiesc o zi, o uit pe alta şi trebuie să recunosc că sunt nimic. De ce m‑aş mai cu‑noaşte? Eu sunt cea care se hrăneşte din gândul altuia, care fură misterul fiecărui apus, care ucide fiecare clipă

şi care se pierde în mrejele necunos‑cutului.

Mă tem de privirea ta. Tu, cel care îmi citeşti gândurile. Dacă tu mă vei cunoaşte înainte să mă cunosc eu?

Adina Coşeru

Sensul tăcerii

Spec

taco

lul v

erii

Anonimul vieţii mele...(sunt eu)

Minutul de meditaţie

Când mă gândesc la mama…

Arhi

va "V

.L."

Femina8 8 ‑ 9 iulie 2006

Elenavãsfãtuieºte

Reþetasãptãmânii

Ai aflat, cu siguranţă, despre epilatul brazi‑lian. Riscul ca, fiind în‑

trebată dacă „vrei un brazilian”, să te gândeşti la compatrioţii lui Ronaldinho este extrem de redus. Tehnica aceasta este foarte avan‑tajoasă, mai ales acum, în anotim‑pul călduros, când bikinii tanga şi costumele de baie sunt la ordinea zilei. Există întotdeauna un „dar”... În cazul de faţă, se referă la faptul că procedura poate fi destul de dureroasă. Cu toate acestea, îţi asumi acest lucru şi te programezi la salonul de cosmetică. La ce te poţi aştepta şi cum vor decurge lucrurile?

Vestea bună este că nu va dura prea mult, toată operaţiunea fiind făcută cam în 20‑30 de minu‑

te. Nu este deloc indicat să faci acest lucru singură (de fapt, cred că e, practic, imposibil). Vei mer‑ge la salon, fără a te simţi jenată la gândul că va trebui să te dez‑braci în faţa cosmeticienei. Nu te va mai vedea nimeni ‑ procedura se desfăşoară într‑o cameră sepa‑rată, unde veţi fi numai voi două. Din moment ce recurgi pentru prima dată la epilatul brazilian, interesează‑te din timp despre salonul de cosmetică respectiv şi, eventual, în prealabil mergi într‑o scurtă recunoaştere la faţa locului. Asigură‑te că totul se desfăşoară în condiţii de igienă maximă, discută cu personalul salonului şi pune toate întrebările care te preocupă în legătură cu acest subiect.

Anotimpul călduros este sinonim cu rela‑xarea, recreerea şi „încărcarea bateriilor”. Zilele sunt mai lungi şi, în concediu sau

în weekend, ai tot timpul din lume la dispoziţie să leneveşti şi să te odihneşti. Ce mai, priveşti viaţa prin ochelari cu lentile roz. Pentru ca aceste len‑tile să nu devină... roşii, indicând „Pericol” pentru frumuseţea şi ‑ nu în ultimul rând ‑ sănătatea ta, trebuie să ţii cont de câteva reguli.

Sfaturi pentru îngrijire şi protecţie

Dacă, prin forţa împrejurărilor, îţi petreci mult timp în mediul exterior şi vrei să‑ţi menţii aspectul proaspăt şi natural, pulverizează‑ţi în păr câteva pi‑cături de suc de lămâie. Părul va căpăta o strălucire mult mai intensă. Aceasta ca să nu mai spunem că

este mult mai comod şi mai puţin costisitor decât vizitele frecvente la salonul de coafură. Cel puţin o dată pe săptămână, aplică o mască de hidratare a părului, mai ales dacă mergi la piscină, unde apa conţine clor şi este foarte agresivă pentru firul de păr. Mai mult ca în oricare altă perioadă a anului, uită de uscătorul electric! Părul trebuie lăsat să se usuce liber şi numai de un val de căldură nu mai are nevoie. Nici jetul de aer rece nu este o soluţie prea fericită, dar e categoric de preferat celui fier‑binte ‑ însă numai dacă, într‑adevăr, nu ai de ales.

Chiar dacă, atunci când înoţi, porţi o cască de baie (ceea ce ar fi foarte indicat), ar fi bine ca în prealabil să aplici puţin balsam hidratant „leave in”, care nu necesită clătire. Apa va pătrunde şi pe sub cască, şi este bine să te protejezi de clor sau, după caz, de sarea marină.

Mereu altfel cu accesorii noi

Vă sugerez o centură, pentru care tăiaţi din carton sau film radiografic o formă geometrică (elipsă, drep‑tunghi) de 25 ‑ 30 cm lun‑gime şi 10 – 15 cm lăţime şi îmbrăcaţi‑o în material textil (mătase, catifea, in) sau pie‑le. Coaseţi de o parte şi de alta şireturi, cu care vă le gaţi la spate. Completaţi, dacă doriţi, cu aplicaţii croşetate sau paiete. Reluaţi aceeaşi decoraţiune pe o geantă ve‑selă de vară sau pe pălăria de soare sau pe sandale.

Elena Mihailov

Adevărul este că, în ceea ce priveşte stilul pe care îl abordezi în machiaj,

este uşor să aluneci în rutină, fără să‑ţi dai seama când şi cum s‑a întâmplat acest lucru. Mereu ace‑leaşi nuanţe... Nu spun că aceas‑tă constantă nu este lăudabilă în sine, însă, ţinând cont că este vorba despre aspectul tău fizic, o serie de schimbări subtile ar fi mai mult decât binevenite, odată cu trecerea anilor. Gândeşte‑te că, aşa cum ritualul zilnic de îngrijire a pielii a mai fost schimbat în unele

aspecte, acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în ceea ce priveşte machiajul.

20 de ani ‑ orice experiment este permis. Tenul este proaspăt, pielea ‑ strălucitoare şi mătăsoa‑să, aşa încât îţi poţi permite să te joci cu diverse nuanţe şi texturi. De exemplu, foloseşte ruj într‑o nuanţă frapantă ‑ dar fără a‑ţi far‑da ochii. Sau, dimpotrivă ‑ aplică un fard de ochi fumuriu şi masca‑ra din belşug, iar pentru buze, un simplu gloss incolor. Nu recurge la fond de ten decât dacă este abso‑

lut necesar. 30 de ani ‑ găseşte‑ţi pro‑

pria identitate în machiaj. Este vârsta când orice femeie este la apogeul feminităţii şi strălucirii sale. Găseşte‑ţi culoarea care te avantajează cel mai bine şi folo‑seşte‑o indiferent de momentul zilei. Recomandarea este valabilă atât în ceea ce priveşte rujul, cât şi fardul de ochi. Pune‑ţi trăsăturile în valoare cu ajutorul unor nuanţe deschise şi al unor texturi cremoa‑se, aşa zis „metalizate”.

Supă de legumeAceastă supă are un gust

deosebit datorită pătrun‑jelului proaspăt, cimbrului, rozmarinului, maghiranului şi tarhonului. Servită împreu‑nă cu câteva felii de brânză, este un prânz excelent. Spor la treabă şi poftă bună îţi do‑rim!

Ingrediente şi cantităţi: 2 linguriţe ulei de măsline; 1 ceapă potrivită, tocată; 1 căţel de usturoi, tocat; 2 morcovi potriviţi, tăiaţi felii; 1 ţelină tocată sau tăiată fe‑lii; 6 căni ciorbă de legume, supă concentrată sau apă; 1 roşie mare, curăţată de coajă şi tăiată cuburi; 1/2 linguriţă cimbru; 1/4 linguriţă rozma‑rin; 1/8 linguriţă maghiran; tarhon cât pe un vârf de cuţit; sare de mare şi piper, pentru gust.

Mod de preparare: Se încălzeşte uleiul într‑un vas şi se căleşte ceapa şi usturo‑iul la foc potrivit. Se adaugă morcovii şi ţelina şi se lasă până când ceapa se rume‑neşte. Se adaugă ciorba şi celelalte ingrediente, fără sarea de mare şi piperul, şi se lasă să fiarbă. Se acoperă şi se mai lasă 20 de minute până când legumele sunt moi. Se zdrobesc legumele uşor (nu se fac piure), se adaugă sare de mare şi piper, după gust.

Străluceşte… pe căldură

Codul nescris al machiajului în funcţie de vârstă

Tot ce voiai să ştii despre epilatul brazilian

Arhi

va "V

.L."

Lumeavedetelor9 8 ‑ 9 iulie 2006

Marian Anghel este un gălăţean pasio‑nat de munte şi de ascensiuni. Îl admir de mulţi ani, de când a înfiinţat, împreună cu alţi câţiva inimoşi, Clubul Alpin Galaţi, care are o activitate invidiată până şi de cluburile din oraşele montane. Fotografia pe care o publicăm astăzi a fost făcută de Marian în Munţii Dolomiţi, adică Alpii Italieni. Sunt convinsă că va reuşi să vă deschidă pofta de ascensiuni montane. Noi simţim deja un aer răcoros, de munte, privind‑o.

Ne puteţi trimite prin poştă, pe adresa Redacţia „Viaţa liberă”, strada Domnească nr.68, cod 800215 sau prin e‑mail: an‑gela@viata‑libera.galati.ro o fotografie amuzantă sau, pur şi simplu, frumoasă, pe care o revedeţi atunci când vă este dor de

vacanţă. Nu uitaţi să menţionaţi pe verso numele fotografiei şi să precizaţi pe plic (sau în mesaj): Pentru concursul “Vacanţă fără frontiere”. Cele mai reuşite vor fi pu‑blicate. Toate fotografiile vor fi returnate.

Angela Ribinciuc

Puţini sunt acei oameni care, încă din prima clipă, îmi arată, prin naturaleţea şi spontanei‑

tatea cuvintelor, cealaltă faţă a poveş‑tii mixatului. Numărându‑se printre veteranii platanelor gălăţene, Ştefan Popovici aka DJ Fanyo şi‑a început ca‑riera dintr‑o joacă la vârsta de 12 ani, ajungând în prezent să fie rezident la unul dintre cele mai în vogă cluburi locale. Mai multe despre el aflaţi în rândurile de mai jos:

‑ Cum a început totul?

‑ Se întâmpla prin 1993, când am pus prima dată muzică, mă aflam la ţară şi un prieten m‑a întrebat dacă nu vroiam să încerc şi uite că din acea joacă am ajuns să trăiesc.

‑ Cum îţi poţi construi un nume în această industrie?

‑ La noi e destul de dificil, dacă nu ai pile şi relaţii, nu faci nimic. În Bucureşti lucrurile stau cu totul altfel. Şanse sunt, dar foarte mici.

‑ Cum ar arăta în viziunea ta eve‑nimentul muzical perfect?

‑ Am multe idei. Trist e că nu am cu cine să le pun în aplicare, în Galaţi cel puţin. Aş organiza în fiecare an un

festival al muzicii house, în cadrul că‑ruia să mixeze mai mulţi DJ din oraşul nostru, dar şi cineva din afară. Am fost trei ani inginer de sunet şi am partici‑pat la multe spectacole unde am vă‑zut diferite modalităţi de a întreţine atmosfera şi de acolo am moştenit aceste idei.

‑ Prin ce se diferenţiază platane‑le de CD‑playere?

‑ Adevărul e că să mixezi pe plata‑ne e mai greu, iar ele sunt folosite mai mult pentru show, pentru imagine.

Dar dacă ultimele tehnologii au adus pe piaţă CD‑playere care seamănă perfect cu platanele, de ce să nu profi‑tăm de ocazie. Mă descurc cu ambele, depinde de situaţie.

‑ Cu ce altceva îţi mai ocupi tim‑pul?

‑ Doar cu muzica. Am zece piese proprii, însă e destul de greu să mă lansez pe piaţa de profil.

‑ De ce ai nevoie pentru a fi feri‑cit?

‑ De o familie care să mă înţeleagă şi să mă spijine şi de vise împlinite.

Ştefania Mihai

‑ Care sunt ingredientele unui grup rock de succes care a rezistat de‑a lungul anilor?

‑ Nu există ingrediente de succes când vine vorba de mu‑zica pe care o faci din suflet şi pe care o trăieşti. Noi nu facem nimic deosebit nici pentru a rămâne în top, cum se spune, nici pentru a atrage publicul de partea noastră. Cântăm pentru noi în primul rând, împărtăşim experienţele proprii... suntem nişte oameni sinceri, am iubit, am suferit din dragoste, am trăit dezamăgiri sau lucruri frumoase pe care le‑am transpus în muzi‑că. Faptul că muzica noastră a re‑zistat atât de mult timp, probabil subliniază faptul că oamenii nu se schimbă, indiferent de vremu‑rile în care trăiesc!

‑ Să fie asta diferenţa dintre muzica comercială şi muzica de calitate?

‑ În România şi poate chiar şi în alte ţări şi industrii muzicale există un concept greşit despre această... muzică comercială! Noi am vândut atâtea exemplare din cel mai recent album încât am primit dublu disc de aur. Dacă asta ne face comerciali, atunci... suntem comerciali! Poţi să faci o muzică bună, pe placul publicu‑

lui şi atunci e foar‑te bine!

‑ Cum cata‑logaţi generaţia nouă de trupe rock? Au serio‑zitatea necesară să ajungă la experienţa unei trupe de ca‑librul Cargo, sau se exprimă într‑un mod teribilist?

‑ Fiecare vârstă are teribilis‑mele ei! Nu ăsta este criteriul de bază când vine vorba de mu‑zica unor trupe tinere. Eu zic că vin repede din urmă şi fac ceea ce fac cu pasiune şi seriozitate! Nu vreau să dau nume pentru că în general sunt trupe de care mă ocup, din Arad, deloc popu‑lare sau mediatizate, dar care în câţiva ani vor fi la un nivel înalt şi vor avea ceva de spus în indus‑tria rock.

‑ Vorbind despre teribilism, ce înseamnă de fapt atitudine rock? Artiştii care cântă acest gen de muzică au dreptul să se manifeste într‑un mod antiso‑cial?

‑ Eu cred că poţi să te manifeşti în orice fel pofteşti însă până în momentul în care îi deranjezi pe ceilalţi! Atitudinea rock trebuie să vină de undeva din interiorul tău, trebuie să existe un motiv

pentru care alegi să te exprimi astfel! Nu ţine de modă sau de dorinţa de a te evidenţia! E adevărat, eu ca artist am privile‑giul de a fi pe scenă, de a trans‑mite ceea ce simt prin muzică, însă asta nu‑mi dă dreptul să mă manifest într‑un mod grotesc sau violent!

‑ Gălăţenii v‑au primit cu multă căldură! Aveţi vreun gând să le transmiteţi?

‑ A trecut foarte mult timp de când Cargo nu a cântat în Galaţi! De când sunt în trupă, nu am venit niciodată aici, este pentru prima dată când cânt acestui pu‑blic, dar am nenumărate rude în Galaţi şi chiar o parte din copilăria mea este legată de oraşul vostru! Mesajul meu şi al trupei Cargo, pentru gălăţeni, este unul muzi‑cal care spune, cred eu, mai mult decât o mie de cuvinte! Trebuie însă să le mulţumim pentru at‑mosfera incendiară şi aşteptăm să fim chemaţi tot mai des!

A consemnat Aura DajbogFoto: Aura Dajbog

Cotlet de porc pane

Ingrediente: 6 cotlete de porc, 2 ouă, 2 linguri untură, 2 linguri făină, piper, sare, pesmet.

Mod de preparare: Se bat cotletele uşor cu ciocanul de lemn, se sărează, se pi‑perează, se dau prin oul puţin bătut, apoi prin făină, din nou prin ou, iar la urmă prin pesmet. Se prăjesc în untură încinsă, la foc mic. Se servesc cu cartofi prăjiţi, cu o salată oarecare sau cu murături.

Zeni

Vacanţă fără frontiere

Fascinaţia muntelui

DJ Fanyo Muzica de calitate nu moare niciodată!

Cargo reînvie spiritul rock la Galaţi!

Arhi

va "V

.L."

8 ‑ 9 iulie 2006

Generaţia înblugi10 Aveam obiceiul să spun că sim‑

plitatea este luxul pe care nu pu‑tem sau nu vrem să ni‑l permitem. Însă se pare că nu mă pot opri în a mă contrazice pe mine însămi.

Ai iubit vreodată o frunză…?Atât timp cât ea stă spânzurată

de degetele amorţite ale unui co‑pac, nu vedem frunza ci copacul în‑frunzit. Atât timp cât e plin de viaţă şi străluceşte pentru şi prin noi nu ne gândim decât că lacrimile pădu‑rii cad în cer.

Dar Frunza, doar pe Ea, una sin‑gură, o vezi atunci când se însân‑gerează sub pasul toamnei, o vezi individual doar în zborul ei, în că‑derea de pe braţul care a sprijinit‑o, pe pământul pe care îl va sprijini… Iar jos, acolo unde trăim noi, va fi iarăşi doar o parte din multitudinea de vise moarte.

Frunza se individualizează prin moartea ei; cade şi reproşează: eşti om, nu m‑ai văzut cât timp ţi‑am în‑chinat jertfe, priveşte‑mi doar culo‑rile schimbate ce se scurg pe aerul rece şi picură livid pe pământul de care nu te temi, cel care îţi supor‑tă trupul de păcat, la urma urmei

propriul lui păcat dându‑ţi naştere material!

Poate tocmai asta este fascinant şi la moartea/căderea unui om. Dintr‑o simplă cădere, un paşnic şi banal verde explodează în tonuri de foc… Omul, dintr‑o simplă via‑ţă cotidiană în care se pictează cu verdele unui “trebuie” şi se sprijină pe ramurile unei societăţi ce se vrea a fi plină de “sevă”, privit ca o parti‑culă din această societate se indivi‑dualizează prin moarte.

Tu, cel care poate nu vei citi aceste rânduri, cel căruia poate nu îi va păsa de cuvintele acestea ce se sparg uşor şi pot lăsa urme, prefe‑rând să nu te mai joci cu ele pentru că noi vrem să fim fericiţi şi nu mai avem nevoie de atâtea cuvinte tris‑te, noi suntem plini de idei fixe, şi ne încăpăţânăm să credem în rea‑lităţi pentru a nu mai filozofa atât când putem folosi timpul pentru o bere, un somn bun sau punga de seminţe de la colţul blocului, tu, Omule, învaţă să mori frumos, nu‑ţi grava pe suflet culori uitate de tine ci nuanţe îngropate de umanitate, nu te limita în individualizare prin

tine însuţi ci prin valorile pierdute ale umanităţii, pentru că trăieşti prin ceilalţi, în‑veţi, cunoşti prin cei de lângă tine, dar ceea ce rămâne la sfârşit e re zul t atul tău sau… al unei ge‑neral i tăţ i . Ridică‑te la scara universală – pentru a te vedea doar pe tine.

Dar, unde e simplitatea aici?Ridică o frunză de sub pasul tău,

strânge‑o în privirea ta şi apoi la‑să‑mă să te întreb – ce ai în palmă? Eu voi spune un om, un vis, o idee, un chip, un tu din eu.

Hotărăşte tu acum dacă, într‑a‑devăr, simplitatea e un lux igno‑rant sau nu, dacă e mai bine să vezi lucrurile în şablonul generalului

sau să îţi accepţi propriul adevăr. Oricum realitatea e o iluzie, fiecare dintre noi percepe altfel de la cea mai mare idee filozofică la cea mai simplă frunză, fiecare cu realitatea lui, numai că pentru a fi în pas cu societatea ne‑o adaptăm şi com‑parăm… nu mi‑au plăcut niciodată comparaţiile, generalităţile… nu mi‑au plăcut oamenii… eu caut frunzele…

Elena Hogaş

Filă de jurnal (LXII)Un nou început

Trec printr‑o perioa‑dă în care simt că toate luptele mele interioare nu am să le pot câşti‑ga niciodată. Pentru că sunt egoist, răutăcios şi visător, nu am timp să văd adevăratele strate‑gii ce trebuiesc aplicate într‑o competiţie, căci, de fapt, asta este viaţa pentru oricare dintre noi.

Am greşit mult până acum însă, pentru că sunt veşnic îndrăgostit de orice (numai de mine nu), nu regret nimic din ce am făcut. Deşi cred că, dacă aş putea, aş schimba ceva din trecu‑tul meu, toate cele prin care am trecut până acum, au făcut şi fac parte din ceea ce sunt, din ceea ce am devenit.

Din multitudinea de lucruri care au reuşit să mă schimbe, câteva procente revin iubirii şi altor sentimente since‑re care mi‑au inundat sufletul de fiecare dată. Alte câteva procente re‑vin celor care mi‑au în‑tins ambele braţe când mi‑a fost cel mai greu, însă cele mai multe re‑vin mamei.

Toate dezamăgirile nu au însemnat decât noi începuturi pen‑tru mine. Noi capitole într‑un roman complex al cărui autor încearcă să nu fie criticat pentru răul pe care îl provoacă uneori, un autor care vrea să aibă propriul lui minut de faimă.

Mi‑am aşezat gân‑durile pe masă, le‑am sortat şi am început să caut printre ele bucurii care să îmi deschidă o nouă poartă către un alt început… către o nouă lume, poate mai bună…

Chiar dacă nu mi‑a plăcut niciodată să o iau de la capăt, am fost nevoit de multe ori să o fac, în unele cazuri toc‑mai atunci când eram foarte aproape de final. Nu‑mi pare rău căci din fiecare nou început am învăţat să continui cu mai mare plăcere.

Gabriel Vidu

Eşti atât de aproape de mine… te am în faţa mea şi totuşi între noi sunt kilometri distanţă şi o prăpas‑tie de netrecut, care se adânceşte tot mai mult, pe zi ce trece.

Un singur lucru poate umple go‑lul ce ne desparte: cuvintele. Da, e atât de simplu. Câteva cuvinte ar fi de ajuns pentru a ajunge la tine. Doar ele sunt cheia sufletului tău, dar nu toate cuvintele sunt potri‑vite, trebuie să le găsesc pe acelea care îţi deschid inima.

Mă gândesc cu nostalgie la vre‑mea în care ştiam exact ce să‑ţi spun şi ironic e că atunci nici măcar nu ştiam că sufletul tău e codat şi că am nevoie de cheia potrivită pen‑tru a intra… O aveam doar şi nu mă gândeam că ar trebui să fac ceva deosebit pentru a intra în posesia ei.

Acum, însă, o lacrimă îmi arde obrajii în timp ce scriu şi nu mă pot linişti, mi‑am pierdut liniştea odată cu cheia de la sufletul tău. Nu mai ştiu drumul către tine şi mă doare să te simt atât de departe, când nu

de mult eram un singur suflet. Te privesc, dar nu văd nimic în ochii tăi, nimic din ce ştiam că a fost, doar un gol la fel de mare ca şi prăpas‑tia ce ne desparte. Iar cuvintele se joacă cu mine, mă înconjoară şi mă sufocă. Sunt atât de multe şi atât de goale… Niciunul nu se potriveşte inimii tale şi parcă şi‑au propus să

le ascundă după ele pe acele câ‑teva cuvinte preţioase, singurele care mi‑ar putea opri lacrimile. Le caut fără oprire, nu mai simt nici oboseala care pune stăpânire pe mine şi nu vreau să ascult nici de raţiune, care îmi spune că ar trebui să mă opresc. Vreau doar să găsesc din nou drumul către tine, să simt

că mergem pe acelaşi drum, că poţi citi în sufletul meu aşa cum ai fă‑cut‑o până acum. Nu ţi‑am spus‑o niciodată, dar mă citeai fără cuvinte şi îmi vorbeai fără cuvinte. Mă sim‑ţeai şi te simţeam dincolo de tot ce putea fi explicat sau cuprins în cu‑vintele astea care îmi par mai seci ca niciodată.

Oare nu ai simţit acelaşi lucru? Să fi fost chiar totul în mintea mea? Te‑am simţit doar eu, iar tu nu ai fă‑cut altceva decât să primeşti ceea ce eu îţi dăruiam? Dacă da, să ştii că acum mă simt pustiită… Am dat deja totul şi nu mi‑a mai rămas ni‑mic de dăruit. Dar acum nu‑ţi mai pasă, ai luat tot ce aveai nevoie şi pleci mai departe, în căutarea unui alt suflet pe care să‑l goleşti, pentru a‑l umple pe al tău. Eu voi fi aici… aşa cum ţi‑am promis. Te aştept să‑mi dai cheia pe care credeam că am pierdut‑o…

Monica Drosu

Ioana este o cititoare fidelă şi, mai mult decât atât, este cea care ne scrie cel mai des pe adresa re‑dacţiei, pe diferite teme. Deşi am simţit toţi, pe propria piele, că a început anotimpul cald, Ioana a vrut să ne anunţe, în scris, că… “A venit vara”. “Şi veni vara. Că tare am mai aşteptat‑o !... Ne‑am aşezat frumos pantalonii scurţi şi tricou‑rile, fustiţele şi pălăriile de soare. E adevărat, am făcut‑o în mai multe rânduri, căci ea – vara ‑, greu s‑a lăsat urnită spre noi. Însă, iată, în sfârşit, un cer frumos şi curat, de un albastru limpede şi adânc, se desfăşoară peste lume... iar pe noi ne încearcă deja vechile gingăşii

de îndrăgostit faţă de natură, faţă de câmpii, de păduri şi ape! Ne‑am făcut pla nuri, ne‑am scos rucsacul, am ascuns ceasul şi am închis tele‑

fonul, ne‑am numărat economiile, ne‑am trecut în revistă prietenii şi am ales deja cu cine să petrecem vara asta! Mai rămâne să şi “ghicim” perioada optimă, astfel încât toate zilele (şi nopţile de s‑ar putea) să le putem petrece în mijlocul sălba‑

ticei naturi, iarba să ne dezmierde tălpile, florile să ne încânte ochiul, cerul să ne picure în suflet frânturi din nemărginirea lui... Bateriile noa‑

stre dau “rateuri”, se vor încărcate, iar noi abia aşteptăm să le facem pe plac. Chiar dacă n‑o să fie aşa cum ne imaginam şi toată vacanţa asta e numai o iluzie, ne permitem mă‑car luxul unui gând... acela de‑a re‑uşi să trăim clipe unice departe de

zgomot şi de praf, pe care apoi să le putem face să intre în jocul halu‑cinant al repetării, al rotirii, precum un stol de albine scăpate din rigo‑rile stupului, ademenite de lumina concentrată într‑un ciob de oglindă ‑ clipe care să ne hrănească cugetul (despovărat de trup, desigur), până ... vara viitoare! Vă doresc tututor o vacanţă de vis!” Toţi ne dorim o vacanţă de vis. Şi unii poate chiar o să avem parte de ea. Cu toate aces‑tea eu vă aştept, încă, scrisorile pe aceleaşi adrese: str. Domnească nr. 68 şi teodora@viata‑libera.ro. Până săptămâna viitoare vă doresc cât mai multă… răcoare.

Teodora Miron

Cea mai frumoasă scrisoare

Şi veni vara...

Păşind spre un cuvânt de neatins…

Fără cuvinte

Arhi

va "V

.L."

Spectacolulvieţii11 8 ‑ 9 iulie 2006

Se simte vacanţa în noi. Întâlneşti priviri undui‑toare ca valurile înspu‑

mate ale mării jinduind la atin‑gerea moale a nisipului şi oa‑meni ale căror gesturi trădează visul unei drumeţii pe cărări de munte.

Peste tot domneşte liniştea şi aerul condiţionat. Este ano‑timpul băuturilor răcoritoare, al concediilor de odihnă, al trupu‑rilor bronzate şi al spiritelor în‑cinse. Pentru că e vai şi‑amar să îndrăzneşti, în miez de vară, să deranjezi vreun funcţionar sau o

vânzătoare cu alt fel de între bări decât cele legate de sezonul es‑tival. Avem o înţelegere tacită despre vacanţa şi toleranţa pe

care trebuie să ni le acordăm unul altuia în zilele astea toride.

Se poartă marea şi muntele, la propriu şi la figurat. Căci nu mai este de mult o curiozitate să întâlneşti oriunde ţinute sumare de plajă şi ochelari de soare sfi‑

dători, sau dimpotrivă, bocanci pentru alpinism şi rucsacuri. Se poartă corturile instalate în parc, grătarele la colţ de bloc, berea

băută pe bordură... şi meniul ar fi complet dacă s‑ar termina odată examenele.

Un „trend” care se manifestă direct proporţional cu nivelul mercurului din termometre. Ne lăsăm duşi de val, fie şi de...

Valurile Dunării, facem nopţi albe cu prietenii şi ne educăm auzul cu forfota oamenilor şi rit‑murile manelelor. Tolerăm orice este viu colorat, răcoros sau cu aromă de ocean, pentru că va‑canţa este una singură ‑ pe an ‑ şi trebuie să se reflecte în toate.

Până când va suna din nou clopoţelul nu ne rămâne decât să profităm cât mai mult de va‑canţă. A noastră sau, de ce nu, a celorlaţi. Pentru că vara... nu‑i ca iarna!

Ana Beliu

Purtător de cuvânt (al generaţiei mele)

Prietenii nu sunt departe Încă un purtător în plină lună de foc. În

plină tornadă de examene de bacalaureat. În plin campionat mondial de fotbal. Timp de o lună, românii (dragii de ei!) au uitat de politică, parcă şi puţin de necazurile şi chiar de rutina de zi cu zi şi hopa la tele‑vizor. Lucrează bieţii de ei o zi întreagă, iar seara se reculeg în faţa televizorului, mâncând o pungă de seminţe şi delec‑tându‑se în faţa unei blonde. Beri blonde – bineînţeles. Dar în ciuda acestui lucru, Andreea (21 ani) ne‑a trimis o scrisoare. Numai ea ştie când. Probabil că într‑o du‑pă‑amiază, că seara? ‑ meciul, frate! „Salut şi bine te‑am găsit!” Păi e bine, ce să zic? „Recunosc că rubrica ta m‑a intrigat de când a apărut şi am vrut de multe ori să‑ţi scriu, dar nu ştiu în ce măsură pot fi eu un purtător de cuvânt al generaţiei me‑le şi nu spun asta dintr‑un soi de falsă mo‑destie, ci pentru că nu mă văd încadrată în nişte tipare şi catalogată drept un ex‑ponent al generaţiei mele, ştiu sigur că nu sunt. Recunosc totodată că nici despre mine nu ştiu foarte multe şi mă definesc mai degrabă prin ceea ce nu sunt decât prin ceea ce sunt şi de aceea nu ţi‑am tri‑mis nimic până acum. Tinerii din ziua de azi sunt rebeli şi revoltaţi. Cel puţin aşa îi văd eu. N‑am fost niciodată o rebelă, uneori mi se întâmplă să mă mai revolt din cauza ipocriziei (a mea şi a altora), dar în rest sunt o fire liniştită care nu intră cu bocancii în viata nimănui. Nu îmi place să vorbesc despre mine şi nici nu ştiu de ce m‑am apucat să scriu toate astea sau pe cine vor interesa rândurile de mai sus. Dar m‑am hotărât să‑ţi scriu poate şi pentru că la un moment dat, în cadrul acestei rubrici, au apărut unele discuţii pe o te‑mă foarte interesantă: dacă există sau nu prieteni. Din punctul meu de vedere şi din experienţa proprie, pot spune ca răspun‑sul la întrebare este afirmativ. Atât timp cât ştim să‑i preţuim, să‑i căutam la greu, dar şi la bine, atât timp cât suntem dispuşi să renunţăm la o mică părticică din timpul nostru pentru ei, vom avea prieteni. Câtă vreme vom şti să dăruim fără să aştep‑tăm ceva în schimb şi vom şti să apreciem oamenii pe care îi avem în preajma noa‑stră, prietenii vor exista. Depinde în bună măsură şi de noi să ştim ce vrem şi să le spunem şi celorlalţi, pentru că o prietenie fără comunicare nu rezistă. Eu am o prie‑tenă, o prietenă adevărată care locuieşte de un timp în alt oraş, dar de fiecare dată când ne revedem e ca şi cum distanţa şi timpul nu există şi reluăm de fiecare dată de unde am rămas. Poate sunt eu idea‑listă, dar ştiu sigur că prietenii nu sunt departe atunci când ştim şi vrem să‑i ve‑dem.” Îţi mulţumim că ai avut curajul de a ne scrie. Ai dreptate în ceea ce priveşte comunicarea. Dar comunicare şi nu vor‑bărie gratuită. Din punctul meu de vedere oamenii se folosesc unii de alţii. Chiar şi acei buni prieteni. Părinţii de copii, iubitul de iubită şi tot aşa. E şi normal pe undeva. Dacă am sau nu dreptate rămâne la apre‑cierea dumneavoastră. Aşteptăm părerile pe adresa: Str. Domnească nr. 68. Vorbiţi, fraţilor!

Daniel Lungu

Filele istoriei schimbă şi feţe‑le lumii, chiar dacă trăirile sunt aceleaşi dintotdeauna, căci pa‑leta sufletului rămâne valabilă pentru veşnicie. Ceea ce ieri era preţuit, astăzi se aruncă în ne‑păsare, pentru că oamenii îşi modifică ierarhiile, crezând că binele e cameleonic şi se poa‑te adapta pretenţiilor fiecăruia. Generaţiile se succed una alteia într‑un torent de experienţe din care umanitatea ar trebui să în‑veţe. Viaţa pare un carusel în care uneori prindem o viteză nebună, iar alteori nu credem că mai e posibil să pornim.

Existăm, deci putem alege. Dar în momentul alegerii, cât ne pasă de timpul rămas? Ne mai amintim şi de ce avem în jur sau că ni s‑a dat o viaţă irepetabilă? În dese rânduri acţionăm într‑un mod pe care nu‑l putem desci‑fra nici pentru noi înşine. Facem alegeri obscure, pentru că nu cunoaştem totul din noi. Se în‑tâmplă să realizăm că mergem

pe un drum greşit, şi nu numai că nu ne întoarcem, ci chiar ne lăsăm conduşi de fascinaţia ce‑luilalt capăt. Disputele sufletului nu obosesc, iar cel care ţine pa‑sul cu ele, într‑un con‑tinuu efort de a evita abaterile, se construieş‑te pe sine eliminând re‑buturile îndoielii.

Am nevoie să cred în celălalt, îi cer asta strin‑gent ca pe o condiţie necesară liniştii mele, însă înşel de bunăvoie pentru că decid în cel mai egoist mod de a face ce vreau. Îmi place să ştiu că sunt iubită, dar nu dăruiesc acelaşi lucru din teama de a nu deveni vulnerabilă. E convenabil să primeşti sinceritate şi profitabil să o simulezi pe a ta.

Hidoşenia sufletului nu va fi sub nicio mască simpatică, iar vorbele

care încearcă să o descrie scri‑jelesc pe suprafaţa minţii, lăsân‑du‑i cicatrice. Neputând accepta că eşti murdar, nu mai crezi că ai nevoie să te cureţi. Şi atunci,

parafrazând textul biblic, dacă lumina îţi este întuneric, cât de adânc trebuie să fie însuşi întu‑nericul?

Anamaria Pămînt

Se spune că prietenii adevă‑raţi la nevoie se cunosc. Dar prie‑tenii „neadevăraţi” cum se recu‑nosc? Sunt lângă noi la bine, ne ajută când avem probleme, ne tolerează sau ne iartă când gre‑şim, ne încurajează când ne este teamă, ne mângâie când ne doa‑re, ne ascultă când vrem să vor‑bim şi se bucură atunci când noi suntem bucuroşi… aceştia sunt prietenii. Mai mulţi sau mai puţi‑ni, ei fac parte din persoanele pe care le dorim aproape şi la bine şi la rău. Dar ce se întâmplă când ne dăm seama că totul a fost o minciună şi că de fapt doar s‑au folosit de noi pentru a obţine ceva? Atunci totul se schimbă. Cei puternici îi înfruntă, iar cei mai firavi suferă sau chiar plâng. Cum aflăm că a fost totul o păcă‑leală? De cele mai multe ori ne demonstrează singuri prin ceea ce fac sau atunci când ne jude‑că, dar, de cele mai multe ori (cel

puţin la vârsta adolescenţei), afli de la altcineva. Nu rare sunt cazurile când în liceu auzi de la „X” că „cea mai bună prietenă a ta” a zis că eşti chiar urâtă când eşti nemachiată... Pascal spu‑nea că „puţine prietenii ar dura dacă toţi oamenii ar şti ce spun unii despre alţii”. Şi are dreptate! Poate şi voi aţi vorbit mai mult decât trebuia odată şi poate chiar v‑a părut rău după aceea. Ne dovedim însă buni prieteni atunci când nu vrem decât să ne ajutăm prietenii şi să le facem bine. În adolescenţă se întâmplă multe lucruri pe care atunci pe moment nu ni le putem explica. Ceea ce spun ceilalţi despre noi ne interesează uneori prea mult şi ceea ce facem şi ce gândim noi despre noi îşi pierde din valoare. Dacă tu ai descoperit ceva bun într‑o persoană nu te lăsa înşe‑lat (ă) de cei din jurul tău şi dă‑i o şansă. Nu te lăsa influenţat(ă).

Dacă îţi doreşti un prieten va trebui să îi acorzi măcar puţină încredere şi numai atunci când tu vei şti că nu o merită vei pu‑tea lua o nouă decizie. Dacă tu vrei să îţi faci un(o) prieten(ă), dar gaşca ta nu îl(o) primeşte,

încearcă să vorbeşti cu ei să îi convingi că toată lumea merită măcar o şansă. Nu uita nicioda‑tă că părerea ta contează şi nu‑i lăsa pe ceilalţi să‑ţi arate contra‑riul.

Elena Marilena Popa

Vacanţă

Cum se recunosc falşii prieteni

Întuneric şi lumină

Arhi

va "V

.L."

Restituiri12 8 - 9 iulie 2006

«Fluviul între Brailov şi Sulina nu are nicăieri o adâncime mai mică de 18 picioare. Dintre cele trei guri de vărsare, numai cea de la Sulina este practicabilă. În funcţie de vân‑turi, ea are o adâncime de 11 până la 13 picioare de apă.

Intrarea pe Dunăre este deose‑bit de anevoioasă având în vedere că toată plaja litorală până la capul Caliacra este excesiv de joasă şi că gura de vărsare este acoperită de stuf, astfel încât vasele o disting foarte greu; nisipurile purtate de vânturi au înnisipat de câteva ori şi această gură de vărsare, ceea ce obligă toate vasele, chiar şi pe cele de o capacitate mică, să descarce o parte din încărcătura lor.

Cele care au o capacitate mai mare de 1.000 până la 1.200 de cetverţi – 200 la 240 de tone n.n. ‑ nu pot decât rareori să treacă de Sulina fără această operaţie şi se întâmplă uneori ca surprinse, la ieşirea lor, de o pală de vânt, ele să nu mai poată reintra pe fluviu, astfel că sunt obligate de a căuta largul mării şi astfel sunt sepa‑rate de vasele care le poartă o parte din încărcătura lor, iar aces‑tea se scufundă adeseori datorită imposibilităţii de a rezista talazuri‑lor mării.

Datorită acestor motive, se înţelege de ce gabarele staţionate la gura de vărsare care la începu‑tul anului 1834 erau în număr de 12, în momentul de faţă sunt doar 3, şi se plăteşte uneori până la 1.000 de piaştri turceşti pentru o încărcătură.»

Grija faţă de vieţile oamenilor? Ioc! Sau, iertaţi‑mă, mai degrabă niet!

O prezentare pe larg şi cinică, să recunoaştem, a situaţiei de la Sulina între anii 1832‑1835 cu intra‑rea pe canal care nu era marcată corespunzător, fiind de cele mai multe ori greu de găsit. Chiar dacă ajunseră stăpânii deltei, ruşii nu se grăbeau să amenajeze trecerea în mare pe această arteră deose‑bit de importantă, preferând să lase lucrurile la cheremul naturii. Ar fi fost o zonă de graniţă, deci instabilă cu riscuri destul de mari în ceea ce priveşte investiţiile, dar nici nu exista interes din partea lor. În comparaţie cu turcii care continuaseră să întreţină gura de vărsare, reconstruind din lemn de brad farul de pe malul drept pe la 1802 şi prin armeanul Kara Osman Oglu ridicând, pe cele două ma‑luri ale canalului la ieşirea în mare, diguri serioase din stejar care au eliberat mai întâi trecerea şi şenalul de aluviuni pe la 1817‑1818. După care lucrările au fost aban‑

donate şi întrerupte de războiul de la 1828‑1829. Ruşii nu doreau ca porturile dunărene să concu‑reze Odessa ori celelalte porturi sudice, mai ales că articolele de export erau exact aceleaşi. Lucru declarat cu seninătate chiar de reprezentanţii lor, dar după mulţi, mulţi ani!

Aceleaşi operaţii de transbor‑dare valabile, aceleaşi nave ce tre‑buiau să facă manevre într‑o radă neprotejată, aceleaşi pericole! Nimic nou! Doar faptul că la înce‑putul anului 1834, perioada când fluviul a fost lipsit de gheţurile obişnuite numărul gabarelor de la Sulina era de 12 unităţi, ca ulte‑rior la 1835 acestea să se reducă doar la trei. Să menţionăm faptul că datorită situaţiei de la gura de vărsare aceste gabare ar fi staţionat acolo şi desigur ar fi provenit din porturile ruseşti apropiate: Ismail, Reni ori chiar Kilia, având în vedere că ei deţineau controlul la Sulina. Sau mai degrabă Tulcea care era în drum şi era şi mai aproape!

Să mai reţinem de dragul statisti‑cii că cele 600 de vase, menţionate, ar fi intrat anual pe Dunăre, lăsau în buzunarele armatorilor de ga‑bare de la Sulina, mulţi, puţini câţi erau ei frumoasa sumă de minim 600.000 de piaştri. 1.000 de piaştri fiind ceruţi doar de o singură gabară pe trecere. Dar uneori ar fi fost două sau chiar trei la aceeaşi corabie! Bănet nu glumă!

Avem să ne delectăm în con‑tinuare cu imaginea canalului Sulina, neschimbat de sute de ani, aparţinând pe rând ba bizan‑tinilor, ba genovezilor, valahilor, moldovenilor, apoi turcilor şi în sfârşit muscalilor. Pe care Jules de Hagemeister, în pofida tuturor evidenţelor privind traficul intens de pe el, îl prezenta drept un mare obstacol pentru navigaţie. Atunci de ce sumedenia de corăbii se în‑cumeta să urce pe el an de an? Te pomeneşti că dintr‑un imbold creştinesc! Nu, explicaţia ar fi fost extrem de simplă! Preţurile atracti‑ve ale grânelor, mult mai mici decât ale stăpânilor care comandaseră studiul de la Odessa. Dar maurul, pardon franţuzul, trebuia să‑şi facă datoria şi să exagereze dificultăţile naturale de pe canal pentru a li‑mita folosind cuvântul scris, ac‑cesul celor interesaţi la porturile maritime româneşti de la Dunăre. Concurenţă? Nu, pur şi simplu de‑zinformare!

«Sinuozităţile Dunării permit arareori a naviga cu un vânt favo‑rabil, iată de ce adeseori pentru a urca pe fluviu sunt trase la edec, operaţie care impune un echipaj

foarte numeros. În plus, cum toa te vasele care navighează pe Dunăre sunt prea bine cunoscute pentru a fi molipsite, lor nu li se permite a se apropia de ţărmurile Basarabiei, Moldovei şi Valahiei care sunt mai joase şi mai puţin stâncoase decât cele ale ţărmului Turchiei – Dobrogei n.n.‑ cel puţin dacă ele nu au nicio gardă sanitară la bord.

Iată de ce mai cu seamă urcând pe fluviu până la Măcin, malul drept al Dunării este garnisit de stânci, ceea ce îl face în consecinţă foarte periculos; în timp ce malul opus este continuu şi excelent pentru a trage la edec gabarele, dar navele molipsite nu îndrăznesc deloc să se apropie. Se întâmplă câteodată că vasele au nevoie de aproape 50 de zile pentru a urca pe fluviu, dar ele pot de asemenea face drumul până la Galaţi în trei zile.»

O exagerare grosolană a perioa‑dei necesare de marş a corăbiilor, chiar dacă erau trase la edec. Inventarea dificultăţilor însă do‑vedea faptul că ruşii erau maeştri nu numai în arta manipulării! Măsurile carantinare de prevenire a răspândirii molimelor erau le‑gitime, dar sub această mască se ascundeau restricţii mai degrabă comerciale şi navale, ce nu aveau să fie lipsite de reacţie. Timpul avea să treacă şi să dovedească perfidia muscălească! Abia după ce o mare putere maritimă şi comercială se va implica din ce în ce mai mult după 1836, anume Anglia stăpâna celor şapte mări ale lumii, prin nu mai puţin vestitul său viceconsul de la Galaţi, Charles Cunningham, vreme de peste un sfert de se‑col, lucrurile aveau să evolueze în direcţia dorită de toată comunita‑tea navală europeană a acelor vre‑muri, spre libertatea de navigaţie, principiu stipulat în prevederile finale ale Congresului de la Viena din anul 1815. Congres care de‑clarase o nouă ordine mondială, ah nu, scuzaţi m‑a luat gura pe înainte, europeană, dar care foarte ciudat exclusese principala arteră de comunicaţie a continentului din actul său final. Să manifestăm înţelegere! Era doar o scăpare! Care avea să coste destul de scump!

Dar Jules continua netulbu‑rat! «Dunărea îngheaţă de obicei în luna decembrie, iar spargerea gheţii nu are loc decât în luna martie; în anul 1833 fluviul nu a îngheţat. Navlurile sunt în aceste porturi întotdeauna cu 20 până la 25 la sută mai ridicate decât la Odessa…»

Haida, de parcă alte fluvii nu îngheţau, nici Nistrul, nici Niprul, nici Donul. Să vorbim doar de cele

din proximitatea noastră, nu de cele de aiurea din Europa şi nici de Marea Neagră care se ştie că şi ea avea obiceiul de a‑şi încleşta apele litorale din când în când în iernile aduse din Siberia şi stepele necu‑prinse de la nord de ea, hăt tocmai dinspre cercul polar. Frumoasă reclamă porturilor de la Dunărea maritimă! Nu doar din punct de ve‑dere al situării lor, dar şi în privinţa valorii navlurilor, adică a cheltuie‑lor de transport al mărfurilor pe apă, unde ne vom lovi iarăşi de un neadevăr după cum vom demon‑stra! Este lesne de observat tactica folosită deliberat, de subliniere, de către autor, a dezavantajelor în privinţa schelelor de la Galaţi şi Ibraila pentru a influenţa pe această cale a scrisului reducerea pe cât se poate a interesului faţă de ele din partea armatorilor, ne‑gustorilor şi căpitanilor de corăbii. Cărora nu le păsa prea mult, după cum avea să o dovedească evoluţia traficului naval!

Vom cita deci navlurile vala‑bile pe ruta Odessa, cu destinaţia finală, diferite porturi europene, dintre cele mai căutate la vre‑mea respectivă, pentru a reuşi să înţelegem ulterior diferenţele din‑tre valorile lor comparativ cu cele evident aproximative, practicate în schelele maritime dunărene ale Principatelor Româneşti.

Preţurile din paranteze sunt echivalentul monedei ruseşti, în parale şi piaştri folosiţi în regiu‑nea Dunării de Jos la acea vreme, iar operaţia de transformare ne aparţine, folosind ratele de schimb valabile în acei ani.

«Valoarea medie a navlurilor a fost pentru Constantinopol 7‑18 copeici; [10‑26 parale], pentru Syra 10‑23 copeici [14‑34 parale], pen‑tru Smirna 18‑24 copeici [26‑35 pa‑rale], pentru 1 kila de grâu.»

1 kilă de grâu, kila de Stambul măsura turcească era echivalentul

a 27,5 kg. Toate destinaţiile erau porturi turceşti ‑ Constantinopol, Smirna, respectiv, Syra. Cât despre celelalte destinaţii, porturile ita‑liene, Marsilia şi Londra, măsurile citate de autor erau diferite, ca de altfel şi navlurile, astfel des‑tul de greu putându‑se stabili corespondenţe, care puteau da uneori cifre surprinzătoare. Lucru nedorit de Jules de Hegemeister şi de comanditarii săi ţarişti.

„Pentru Livorno, pe sac 20‑27 copeici [29‑39 parale] pentru Genova pe «emine» 68‑115 copei‑ci [98‑ 131 parale], pentru Marsilia, pe încărcătură 125‑225 copeici, [180‑324 parale] pentru Londra pe quarter 261‑377 copeici [376‑543 parale].”

La un alt produs, folosit pen‑tru fabricarea săpunului şi a lumânărilor, alte măsuri, şi alte va‑lori, după cum vom vedea: „Pentru Constantinopol, pentru un cântar de seu 20‑48 copeici; [29‑ 69 pa‑rale], pentru Marsilia la un cântar 87‑100 copeici, [125–144 parale] pentru Londra pe tonă 957‑2 320 copeici, [1.378–3.340 parale].”

Şi în sfârşit navlurile pentru piei‑le de animale şi lână, articole con‑stituind materia primă pentru ate‑lierele şi ţesătoriile occidentale.

„Pieile şi lâna, pentru Triest la un cântar între 81‑243 copeici, [117‑350 parale pentru Marsilia 125‑225 copeici [180‑324 parale]. Toate navlurile plătibile în monedă de argint.”

Supuse după cum se ştie fluc‑tuaţiilor de pe piaţa produselor de transport şi nu în ultimul rând dis‑ponibilităţii vaselor.

(va urma)

Tudose Tatu

Jules de Hagermeister ‑ un analist politic francez, coafor şi cosmetician plătit de Curtea Imperială de la Sankt Petersburg

„Situaţia comerţului în porturile Noii Rusii, Moldovei şi Valahiei”

Galaţiul, în jurul anului 1830

Arhi

va "V

.L."

Buzunar13 Nr. 848 8 ‑ 9 iulie 2006

A absolvit, în 1960, la Braşov Silvicultura, şi a fost repartizat taman la Ocolul Silvic Tismana. Dar n‑a ră‑mas lângâ sufletul pădurii. Chiar se autopersiflează: “La Tismana‑ntr‑o grădină/ N‑a prins Grosu rădăcină…”. Pentru că este vorba despre inginerul Ion Grosu, născut la Galaţi, la 6 iulie 1939. S‑a întors, aşadar, acasă…

A “rătăcit” o vreme, ca şef, prin ocoa‑lele silvice locale, la Hanu Conachi, mai întâi, la Tuluceşti, apoi, începând cu anul 1963, a părăsit de tot pădurea şi a intrat în industria lemnului…

A lucrat, ca inginer în primul rând, dar şi ca director, când adjunct, când plin, pe la industria locală, Fabrica de Mobilă, Cooperativa “Mobila”, unde a fost preşedinte.

Între 1989 şi 1997 a fost şeful ser‑viciului Protecţia Mediului din combi‑nat. În 1999 însă, i s‑a făcut dor de alte meleaguri şi a migrat la Sighişoara, unde a fost, până în 2003, director general la Fabrica de Mobilă de acolo. Din 2003 a revenit definitiv şi ireme‑diabil acasă…

Acesta este inginerul silvic Ion Grosu. Cât despre scriitorul Ion Grosu, sunt, iarăşi, multe de spus. A debutat cu volum în 1997, publicând la Editura Hypathia “Amânatele sosii”, carte de versuri. Au urmat: “Sunt un om impor‑tant”, proză umoristică, Editura Litera, 1998, “Vă rog, schiţaţi un zâmbet!”, epigrame, Editura “Porto‑Franco”, 1999, “Nu aşteptaţi la uşi capitonate!”, proză şi poezie umoristică, aceeaşi edi‑tură, acelaşi an şi “Ploaie şi rugă ciuni”, versuri, Editura “Dominus”, 2001. Cinci cărţi în patru ani…

Ion Grosu mai are două volume gata să vadă lumina tiparului: “Vitrina cu zâmbete” (epigrame) şi “Fum ne‑gru, fum alb” (poezie). Ce are de‑a face un silvicultor cu fumul este mai greu de explicat. Dar este cert că Ion Grosu are de‑a face cu literatura. Este mem‑bru al Cenaclului de umor “Verva”, membru al Uniunii Epigramiştilor din România, din 1978, şi mai este vice‑preşedinte al Societăţii Scriitorilor “C. Negri” din Galaţi. Îşi doreşte mult să devină membru al Uniunii Scriitorilor. De ziua lui, îi urăm succes.

“La mulţi ani”! Ion Manea

Gudurel Arc‑de‑Triumf: Dragii mei cetăţeni de frunte ai Grancariciului, chiar dacă au tresărit în fizicul nostru mintal grupurile de interese cu care suntem dotaţi, trebuie să recu‑noaştem că Moş Rinoceru este un vizionar şi că dreptatea este de partea lui!... Avem nevoie de o schimbare ca de aer, mai ales că ne vom schimba pe noi cu noi din toate punctele de vedere!...

Golicel Limbriceanu: Ideea domnului Rinoceru este orbitor de actuală şi dovedeşte încă o dată că uneori fosilele sunt mai actuale decât formele de viaţă moderne!... Din punct de vede‑re filozofic, sunt mândru că sunt contemporan cu acest titan al gândirii orale şi cred că domnul Gudurel Arc‑de‑Triumf îşi poate păstra toate drepturile în metro‑polă, de primar şi preşedinte şi cumătru şi clonă etc., pentru ca să vegheze activitatea viitorului Guvern de Bani Gata!...

Biruinţa Vacu: Ştiinţific vor‑bind, cei de la OTG, în frunte cu Jean Strassburgescu, vor fi extrem de satisfăcuţi că vom forma un guvern special pentru administrarea fondurilor care îi interesează şi pe ei, că oameni suntem, doctorate pe internet avem, titluri hororis pausa cât cuprinde şi chiar clase mai multe decât trenurile de marfă!...

Ghiocel Curcănlemne: Artistic vorbind, vom forma or‑chestre de râs şi bucurie după formula iezilor caprei aşezaţi la geam, care să promoveze ima‑

ginea Grancariciului la firul ierbii în ţările Organizaţiei Terestre Globale, să ni se ducă vestea!...

Gudurel Arc‑de‑Triumf: Îmi pare bine că aţi înţeles problema. În continuare, vă spun deschis că se va ascuţi lupta de scaune în spiritul competenţei nemiloase şi al capacităţii nemărginite!... Menţinem criteriile originii să‑nătoase şi ale gradului avansat de rudenie, la care vom adăuga autodelaţiunea retribuită bine, care să elimine corupţia şi trafi‑cul de influenţă neautorizat!...

Făniţa Felinar: Şi cum vom proceda? Vom purta negocieri la masa verde sau în pat deschis, pe ecrane color cu pătrăţele sau cerculeţe, sau pe stadioane în chiloţi transparenţi de principii democratice?...

Gudurel Arc‑de‑Triumf: Este mai simplu decât vă închipuiţi! Vom transforma Turneul nos‑tru de Idei, pentru Propăşirea Grancariciului în Concurs de Ocupare de Posturi în Guvernul de Bani Gata, această minuna‑tă formă de conducere care va marca sfârşitul unei etape în nunta de tranziţie şi începerea alteia, internaţionale şi globa‑le! Deocamdată, primul post în noul guvern îl va ocupa dom‑nul Zombi Fătulici. Rămâne să ne gândim dacă îl băgăm la Sănătate, la Finanţe sau unde i se potriveşte şi unde‑i este scris de când a văzut lumina comunei Grancariciu!...

(va urma)Th. Parapiru

Din presă şi din... BuzunarCriza gripei aviare, aproape depăşităCei ce o combat firescŞi insistă s‑o înfrunte,Permanent o depăşesc,Numai ea... rămâne‑n frunte.

Ministrul Sănătăţii, blocat în liftul unui spitalPe al suferinţei pat,Pregătiţi s‑o ia dincolo,Unii‑ar zice ce păcatCă nu a... rămas acolo.

Numirea lui Tăriceanu, un „regret”Că l‑a declarat vedetăPrintr‑un ordin, ferm, de zi,Preşedintele regretă;Noi, votanţii... şi mai şi.

Preţul gazelorGazul nostru stă plăpândNu ne cere dări şi speze,Numai preţul de curândS‑a gândit... să explodeze.

Şi la fotbal în pas cu ţaraTot gafând în recidivă,Cum de rele să te scuturi,C‑amândouă, deopotrivăSunt mereu luate‑n... şuturi.

Ardeii capia şi preţurileDe dăm curs cumva ideiiPe tarabe la GalaţiNu sunt capia ardeiiCi de‑a‑dreptul... căpiaţi.

Ştefan Băiatu se roagă pentru o targăDupă poante cât aleargăÎşi toceşte boantele,Şi‑a cerut urgent o targăSă‑şi transporte... poantele.

Paul Dumitrescu „Una pe săptămână”Doctore‑ţi slăbeşte mâna,Nu vrea poanta să te‑asculteTu ne dai doar numai unaDeşi‑ai vrea... să dai mai multe.

Constantin Cristian

În politică`Nainte pentru‑a ţării glorieBrătienii au făcut istorie.„Urmaşii” lor de azi cu funcţie‑naltă,Dau unii dintre ei... cu bâta‑n baltă!

Paul Dumitrescu

Un duel la... 7 zileLui C. Cristian la „Scoase din Buzunar”La catrene cu adresăŞtii ce‑aş vrea eu să‑ţi mai zic,După ce le scoţi din presă,Dă‑le şi... la teasc un pic.

Iulian Bostan

ReplicăDecât să loveşti cu parulNu‑i rău teascul să‑l încerci,Dar eu, vezi, că adversarulN‑aş dori s‑ajungă... terci.

Constantin Cristian

PalimtestStau în vecinătatea unei clipe calmeViermele creaţiei mă roade încăUmărul cald al pâinii îl ţin în palmeO grămadă de griji mă mănâncă.

În tăcere îţi privesc ţeasta brumatăO prelungire din creier sunt mâinile

taleEle au făcut cea mai bună salatăGândurile mele au umblat haimanale.

Ziua trece prin cuptoarele de varăDe la masa de prânz lipseşte fiica meaAm început să mă îmbăt cu apă

chioarăNumai tu ştii să faci cea mai amară

cafea.

Numaidecât cu liftul din ceruri coborÎmpreună cu cea mai frumoasă vecinăÎmprejur aud ciripitul păsărilorIerbile aleargă, aleargă după lumină.

Ilie Matei

Domnului Ion Grosu, la aniversarea zilei de naştere

În grădina lui Ion‑ Bun epigramist, ca om ‑Păsările‑s de bonton,Stând cu poantele în pom.

Dan Căpruciu

„Vă rog, schiţaţi un zâmbet!”

La ziua lui Ion Grosu

Una pe săptămână

Industrie... politică(sonet)

O zei, zeuţi, Pasife şi Pandore,Oracole de‑aiurea, plutocraţi,Sofistici finanţişti şi retardaţi,Lăsaţi drum liber noii Aurore.

Mereu ne‑apar spontan alienaţi,Figuri de grotă cvasinecroforeGirând partide gata să adorePolitica făcută de‑acrobaţi.

Sfârşiţi cu circul, nebătuţi în cuieSavanţi de tobă ce nu vreţi

în UE.De peste vreme totul azi

transpare

Şi după fapte poţi să te edifici:De sus şi până jos, cu mic,

cu mare,Ne bântuie „acoperiţi”... politici!

Paul Dumitrescu

Foileton/Naşterea unui sat imperialist (200)Guvernul de Bani Gata

Arhi

va "V

.L."

Divertisment14 8 ‑ 9 iulie 2006

Fără cheltuialăVacanţa mult râvnită‑n veci,Ce îţi aduce mari foloaseE‑aceea care o petreci,În ţara viselor frumoase...

DorinţăCa oamenii în faţa mea,Cu stimă să îşi scoată clopulUn Nimeni să devin aş vrea,Cum fu Ulise cu ciclopul...

Soluţie salvatoareCertaţi ne‑am despărţit,

nu‑s glume,Să scap de tine mult am vrutC‑ajunşi pe lumea cealaltă,Să nu‑mi ceri bani de

împrumut...Cină romanticăDe inflaţie nu‑mi pasă,N‑am deoparte banii puşi,Totuşi te invit la masă:Vii la masa lui Brâncuşi?

PreepitafPe la bodegă înnoptează,Nu‑i de pericole vizatNici moartea nu îl afectează,Că e şi‑aşa „îmbălsămat”...

Prima călătorie în timpAmici, e altul adevărul,Şi eu doresc să‑i fiu fidel:Adam nu‑ngurgitase mărul,Că‑l şterpelise...Wilhelm Tell!

Adept înfocat al lui BachusIncendiul care m‑a cuprins,Cu apă nu putea fi stinsŞi pompieri, c‑un ultim chin,Aduc tulumbele de vin...

„Emancipare”Al mârlăniei port‑drapel,Îşi preschimbă groteasca fire:Trecând o rablă peste el, A devenit un om... „subţire!”

Dan Căpruciu

Rondelul unui prostEste prost şi‑i merge bine,Dar n‑a fost aşa mereu,Iar lui asta îi convineCă n‑o duce deloc răuNu este un fitecine,Îl văd mulţi, o văd şi eu,Este prost şi‑i merge bine,Dar n‑a fost aşa mereu.Vile şi maşini el ţineŞi are dolari la greu,Nu‑i ca mine, nici ca tine, Se crede un mare zeu,Se face că‑i prost şi‑i bine.

Ionel Jecu

Întorc obrazul, iată, mai dă o dată, frateşi pumnul strânge‑l tare să doară mai puternicde când te ştiu pe lume ai fost şi eşti nemernicde ce‑mi produci durerea ca un păgân, în rate?

Ce vrei de fapt cu mine? să‑ţi fiu vasal?, nu, zăude când ai bani şi vorbe şi pâine şi cuţitte crezi Mafalda poate!, o, biet neisprăvittu eşti o făcătură, o poamă de dudău!

În lumea asta proastă şi chioară de izvoddoar alde tine umblă pe dunga dintre legidacă există genii dacă există blegide ce să nu existe şi hoţi la cap de pod?

Aruncă‑mă în viciu, „divină” creatură,şi pune‑mi ca la câine o botniţă la gură!

Anton Stanciu

IntereseAvem miniştri, secretari de stat,Ce duc o luptă‑asiduă‑n intern,Dar sărăcia ce s‑a‑accentuat,Să ştiţi că nu se simte şi‑n

guvern.

Baronii localiLegea vieţii e dotatăCu unelte „baronii”,Poţi şi fără de lopatăSă te‑ngropi... în datorii.

AbuzuriO duce greu societateaCând ne conduc atâţia hoţi,

Dar cum s‑ajungă azi dreptateaCând ea e una pentru toţi?!

PerseverenţăSă vă spun un amănuntCăci minciuna n‑o adopt:Chiar Plăcintă dacă suntTot prietenii... m‑au copt.

MotivaţieMulţi la vârsta bătrâneţiiNu mai ştiu de gustul glumii;De încrâncenarea vieţiiŞi de răutatea lumii.

Vasile PlăcintăMie, care la emisiunea „Cafeneaua veselă”, realizată de scriitorul Vasile Ghica, am repetat de nu ştiu câte ori cu‑vântul: absolutAu fost momente de pericolÎn recitalul susţinut,Puteam să cad chiar şi‑n ridicol,De nu cădeam în... absolut!

La întâlnirea epigramiştilor cu deţinuţii, aceştia mi‑au scan‑dat numeleLuându‑mi numele‑n deşert,Strigau in corpore sau solo,

Ei confirmau un lucru cert:„Bostanul” lor i‑a dus... acolo!

Conţinut şi... formeFăcute‑n spiritul ideii,Să‑şi vândă marfa conţinutul,Reclame multe‑şi iau tributulMizând pe formele... femeii!

Unui crai bătrânÎn rochii fine moşu’ o îmbracă,Cu tot ce e la modă‑o satisface,Şi cum atâta poate să‑i mai facăEa şi‑a găsit pe altul s‑o...

dezbrace!Iulian Bostan

Motivare justificatăM‑am lăsat de băuturăPentru toţi, să fie clar,Că‑mi vedeam, n‑o spun cu ură,Şefu‑n dublu exemplar.

Limba noastrăLimba noastră nu‑i românaDupă o nouă ipotezăCu engleza şi‑a dat mânaŞi se cheamă romengleză.

Concediu original ‑ Unde ţi‑ai făcut concediul,Ai plecat pe litoral?‑ Nu, după un nou remediu,La staţiune‑n spital.

Gh. Enăchescu

Zece de la Ghican] Regretul este ultima haltă în care mai poposeşte speranţa.] Binele se împarte celor aleşi, ceilalţi să muncească.] Fericirea de a cuvânta pietrelor mi‑a dat‑o dalta.] În vârsta a treia şi lumina planetelor intră în agonie.] Dacă mama nu te‑a învăţat să iubeşti, vei urî toată viaţa.] Te implor, Doamne, nu dezvălui oamenilor unde bate inima pă‑mântului.] Dumnezeu nu loveşte decât inimile celor care s‑au transformat în şerpării.] Concepţia despre lume a inventat‑o femeia, cea despre viaţă băr‑batul.] Dă‑i trupului roua cu care se îmbată floarea, iar ochiului seninul ce a uimit cărarea.] Nu mi‑e frică de durerea venită de la Dumnezeu, ci de aceea veni‑tă de la oameni.

V. Sevastre Ghican

De la Traian citireSoţul se întoarce de la o partidă de vână‑

toare. Soţia îl întreabă:‑ Ai împuşcat ceva? Unde e? În bucătă‑

rie?‑ Nu, la spital!

]‑ Tăticule, e adevărat că limba engleză e

cel mai greu de stăpânit?‑ Nu cred să fie mai greu de stăpânit ca

limba maică‑tii!]

‑ Bade Vasile, nevastă‑ta se tăvălea cu unul în mălai, la vecini.

‑ Să fie sănătoasă, că doar nu‑i mălaiul meu!

]‑ Acuzat, ce meserie ai?, întreabă procu‑

rorul.‑ Filantrop, domnule preşedinte. Dau de

lucru justiţiei!]

‑ De ce au încrucişat moldovenii ariciul cu şarpele, spune tu?

‑ Ca să obţină sârmă ghimpată.]

‑ Ce înseamnă când secretara rămâne în‑sărcinată?

‑ ???‑ Că a avut un accident de muncă.

]Două bune prietene stau de vorbă:‑ Auzi, Suzi, tu când faci dragoste vor‑

beşti cu soţul tău?‑ Dacă mă sună, bineînţeles că da.

]Trece un cortegiu funerar. Un trecător

întreabă pe unul dintre purtătorii coşciu‑gului:

‑ Cine a murit?‑ Soacră‑mea.‑ Şi de ce duceţi sicriul pe o parte?‑ Dacă o întoarcem pe spate începe să

sforăie!Culese de Traian Vasiliu

Vine Băiatu!Nu atingeţi exponatele!Într‑un muzeu, o familie de

pensionari privea de câteva mi‑nute la o sculptură pe care scria „Fecunditate”. La un moment dat, soţia, evitând să mai priveas‑că formele diabolice ale „operei”, îi spune în şoaptă soţului:

‑ Fă‑ţi cruce, Spirache! Dacă naşte bâzdâgania asta...

„Tare la carte!”‑ Ştii ce, mamă, după ce ter‑

min liceul, cred că am să mă mă‑rit. Ce zici?

‑ Vai de mine, fetiţo! Cine o să te mai ia atât de bătrână?

La teatruPe scenă: ‑ Iubita mea, vezi acest pum‑

nal? Dacă mă vei părăsi, mi‑l voi înfige drept în inimă!

Din liniştea sălii se aude vocea soacrei actorului, care exclamă:

‑ Hai s‑o văd şi pe asta!

„Comedie de succes”În şoaptă: ‑ Mitică, scoală, Mitică!‑ Ce e, dragă?‑ Nu mai dormi! Suntem într‑o

sală de teatru, mototolule!‑ Şi ce dacă? Tu nu vezi că

aproape toţi spectatorii dorm?

‑ Da, Mitică. Da’ niciunul nu sforăie aşa ca tine!

Cărţi adevărate‑ Ce spui, dragă? Casa ta e ca

o bibliotecă?‑ Chiar aşa. Socrul meu e o le‑

gendă vie, soţul ‑ un roman cla‑sic de lene şi nesimţire, fiică‑mea ‑ unul de dragoste, iar cel mic o schiţă umoristică.

‑ Şi tu?‑ Of, din păcate eu sunt... bi‑

bliotecara.

Sete de carte‑ Cum să‑ţi spun dragă, fetiţa

mea, la numai patru ani, rupe deja câteva cuvinte englezeşti!

‑ Asta nu‑i nimic! Dănuţ al meu, la cei trei anişori, a rupt deja româna, franceza şi germana!

Teatru de provincieActorul pe scenă: ‑ Sunt un ratat! Toată viaţa

mea a fost un dezastru! Nu‑mi spuneţi mie cine sunt! Sunt un nimic!

Din sală, soacra actorului ne‑putându‑se stăpâni, exclamă:

‑ Aşa, Titişor mamă, aşa! Vezi că n‑a fost aşa de greu să recu‑noşti?!

Ştefan Băiatu

Cu stimă să îşi scoată clopul...

Catrene cu gust

Rebel în Agora ‑ aproximativ sonet ‑

Mărire şi decădere

Ames

teca

te

Arhi

va "V

.L."

Jocuri 15 8 ‑ 9 iulie 2006

Conc

esii

Jocuri realizate de Gheorghe Gurău

Exerciţii de încrucişare

Sim

etrie

Aritm

ogrif

8 9 4 1 10 5 2

5 2 16 2 11 7 4

8 9 4 3 12 13 2

14 2 4 15 2 16 12 1 7

15 7 11 7 4 2 7 5 7

8 2 16 2 1 5 2 4 7 5 2

2 17 2 15 2 4 12 13 2

7 15 17 12 6 12 2 1 12

6 9 10 4 2 7 1

7 4 15 7 18 7 4

1 9 7 5 2 1 7

15 7 8 7 16 2 7 1 13 4 10

Triunghiu l magic

ORIZONTAL şi VERTICAL (la fel): 1) Reprezentare, mai ales în desen a unei

persoane sau a unei situaţii în scop umoris‑tic. 2) Nume dat unor obiecte sau dispozitive

tehnice cu rol protector. 3) Despre produse şi sub‑stanţe: curăţată de corpuri străine. 4) Enervări sponta‑ne. 5) Albie naturală sau artificială care leagă între ele

două mări, două fluvii servind la navigaţie (pl.). 6) Astfel de...; asemenea. 7) Grupul celor mulţi din care nimeni nu lipseşte. 8) Duşmănie. 9) Ridicat în cap! 10) Singură!

Vă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cuvintele de mai jos, astfel încât să rezulte o în‑crucişare corectă:

* DS, IL, MO, NL, OM, TA;* EDI, EST, ETC, EVA, IŢĂ, TIT, VIE;* ANOD, NORI, TRIL;* IŢANI, OCARĂ, ORARĂ, ROŞIT, VĂITA;* AMIRAL, EROICĂ, IMAMEA, METISĂ,

URODEL:* ŞALANDĂ;* ACRIŞORI, BELEMNIT, LOSTRIŢĂ, TARACANI;* REANIMATĂ;* BURTĂVERDE, TERMINATOR.

Dă cu guraConcurenţă

ORIZONTAL: 1) Dovezi din trecut, cu acte în regulă. 2) Are tot interesul ‑ Sadici în... livadă! 3) Joc de cărţi în mod special ‑ Umil dat la întors! 4) Statul pe nisip la soare ‑ Plătit de râsul lumii. 5) Prinde miros pe cale naturală ‑ Obişnuitul cu munca. 6) Acte ce nu au nicio valoare! ‑ Nu‑i tot una ‑ Moşia de altădată. 7) Subiect de predicat în lu‑mea catolică (pl.) ‑ Maşină din Maroc! 8) Ridicate în slavă ‑ Fata de la geam! 9) Caz în care eşti supus cercetării. 10) Femei muncind pe drumuri.

VERTICAL: 1) Sportivi intervenind

prin alunecare. 2) Cum să râdă când îi plouă ‑ Te scapă de foame. 3) Trasul la firul ierbii ‑ A da de greu. 4) Încadrat în categoria... pană ‑ Colindat de cei bananieri. 5) Ocupat în spaţiu ‑ Când ia, ia nu glumă. 6) Partea pământului descoperit în mare! ‑ Vârf de cuţit! 7) La ăsta se joacă la nimereală ‑ Record absolut de‑a lungul timpului. 8) A in‑tegra de bunăvoie ‑ Literă pronunţa‑tă la nesfârşit. 9) Operaţie la care se scoate firul în cele din urmă. 10) Prima Doamnă, ocrotitoarea copiilor.

Înlocuind numerele cu litere corespunzătoare se va afla pe coloana A ‑ B denu‑mirea generică pt. animalele lipsite de coloana vertebrală şi a unui schelet osos intern iar pe orizontală alte specii de animale.

Omul hanuluiAprobare

AromitorTurtit

OrizonturiMalul mării

ÎntrebareTeici!

A ironizaPăcălită

EpocăGigantică

Vechiul birDiminuare

UrcareDrumeţi

ÎmbrăcăminteMacagii

SortatA prezenta

Iritat la culme

Mod senti‑mentalCută

A lua totulGene!

Cutie!Model

IuţealăDuşmănie

Oneste!Singură!

State cen‑trale!Culoar

Trăgători la poartăUnde!

IntrăriÎn zare!

Despotic

Fixată în spaţiu

Lista cu greşeli

Soluţiile jocurilor apărute ieri.

LA URECHE ‑ ORIZONTAL: S; LABIRINT; CIOCANEL; I; ROB; GEM; SP; AL; PALARIE; NETOT; IA; T; T; APELA; OE; ESCALA; AT; ATA; ACACIA; LENE; AVUTE; ARIPAT; TAR.

POET ROMÂN ‑ ORIZONTAL: D; P; C; RADICAL; NA; ERE; H; ABISALA; BATRANI; AT; LUCRU; PN; GEM; BISA; O; BECI; TRAP; RAFALE; ACE; RISIPITOR; ODATA; TARA; ETANSA; DT.

Arhi

va "V

.L."

Tim

plibe

r16

Actriţa Marcia Cross, care s‑a căsătorit recent cu Tom Mahoney, îşi doreşte să devină cât mai repede mamă.

După cum informează site‑ul libero.it, Lori Loughlin, o pri‑etenă apropiată a actriţei a declarat că Marcia îşi doreşte cu disperare un fiu înainte de a se reîntoarce la filmări pentru ce‑lebrul serial „Desperate Housewives”, fiind chiar hotărâtă să recurgă la adopţie. Gândul adopţiei îi venise actriţei înainte de a‑l cunoaşte pe Tom pentru că se temea că nu va mai avea posibilitatea de a întâlni „bărbatul visurilor sale”.

„Ideea de a avea un copil face parte din planurile sale. Vrea o familie adevărată, îşi doreşte copii”, a mai spus prietena ac‑triţei.

”Bătrâna” Corvette mer‑ge la scăldat. Mai exact, mo‑torul clasicei maşini sport. Producătorul american Cool Amphibious Manufacturers International LLC şi‑a pre‑zentat recent ultimul proiect ‑ Hydra Spyder. Acest autove‑hicul‑amfibie, care este dotat cu dispozitive de flotaţie apro‑bate de United States Coast Guard, poate călători la fel de bine şi pe uscat, şi pe apă. Motorul Corvette LS2 V8 de 6 l, de 400 sau 502 cai putere, face din Hydra Spyder o adevărată rachetă, atât pe apă, cât şi pe pământ. Hydra Spyder poate transporta până la patru per‑

soane şi este foarte uşor de in‑trodus în apă. Bolidul atinge o viteză maximă de 210 km/oră, pe şosea, iar în apă atinge 80 de kilometri.

Cum era de aşteptat, mo‑delul nu este la îndemâna oricui, putând fi achiziţionat la preţul de 123.000 de euro. În preţ sunt incluse un CD Player, geamuri electrice, închidere centralizată şi un sistem de navigare. Cei care doresc să pescuiască la volan, pot co‑manda un Sonar, detector sonic pentru telecomunicaţii subacvatice, folosit pentru re‑perarea obiectelor cu ajutorul semnalelor acustice.

Actriţa Cameron Diaz mă‑nâncă de la fast‑food în speranţa că se va îngrăşa

şi va avea mai multe forme. Potrivit ContactMusic, starul serialului „Îngerii lui Charlie” se hrăneşte cu hamburgeri şi cartofi prăjiţi ca să mai pună câteva kilograme şi să nu mai pară aşa de slabă.

Diaz, de 33 de ani, spune că nu este deloc încântată de corpul său şi doreşte să aibă forme mai pro‑nunţate. Actriţa a declarat: „Toată viaţa mea mi‑am dorit să fiu o fe‑meie voluptuoasă, să‑mi iasă for‑mele prin haine, să‑mi arăt bogăţia şi feminitatea”.

îşi doreşte un copil

Marcia Cross

Hydra Spyder ‑ prima Corvette

pentru apăCameron Diaz, nemulţumită de propriul trup

Arhi

va "V

.L."

dumInIcă - Viata Libera

Documents

Transcript of dumInIcă - Viata Libera