DFII1Fizico-chimia mediului - fizica.unibuc.ro

1

DFII1Fizico-chimia mediului

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Fizica 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerilor Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei

Fizico-chimia mediului

2.2. Titularul activităţilor de curs CSI Dr. Nichita Cornelia 2.3. Titulari activităţi de laborator CSI Dr. Nichita Cornelia

2.4. Anul de studiu 1 2.5.

Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E 2.7.

Regimul disciplinei

Conţinut DS 1)

Obligativitate DI 2) 1)disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)

3.1. Număr de ore pe săptămână

disciplină obligatorie (DI), disciplină opțională (DO), disciplină facultativă (DFac) 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4 din care: curs 2 Laborator/seminar/L practice 2 3.2. Total ore pe semestru

56 din care: curs 28 laborator/seminar/Luc practice 28

Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 20 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe site 3nanosae, pe platformele electronice OpenWare

Courses 20 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 3.2.4. Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi -consultatii

3.3. Total ore studiu individual 69 3.4. Total ore pe semestru

125

3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică, chimie (nivel mediu) 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a computerului

Cunostinte de limba engleză (nivel mediu) 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu dotări multimedia, inclusiv cu conexiune la INTERNET.

Note de curs în format electronic pe site www.3nanosae.org Bibliografie recomandată

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului/Lucrari practice

Laborator cu dotare modernă care permite efectuarea experimentelor fundamentale; Calculatoare şi interfeţe de achiziţie care permit efectuarea experimentelor asistate de calculator;

2

Acces la statie experimentala pentru prelevarea de probe aer, apa, sol 6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe profesionale

• Identificarea/cunoasterea, întelegerea conceptelor, a principalelor legi si principii fizice, a teoriilor si metodelor fizico-chimice de bază intr-un context real; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

• Însuşireaterminologiei specifice utilizată de disciplină asociata descrierii sistemelor fizice, folosind teorii si instrumente specifice mediului (modele experimentale si teoretice, algoritmi, scheme...)

• Utilizarea cunostintelor de bază pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniilor abordate

• Dezvoltarea capacităţii de a conecta rezultatele domeniului cu alte discipline fundamentale (fizica atmosferei și a Pamântului, electricitate, electronică, fizica polimerilor, chimie, biologie)

• Dezvoltarea abilităţilor de experimentator; capacitatea de a proiecta un experiment de laborator

• Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi analiza informaţii din diverse surse, inclusiv prin utilizarea de pachete software pentru analiza si prelucrarea de date)

Competenţe transversale

• Abilități de comunicare specifice si de realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient si responsabil cu respectarea normelor deontologice specifice domeniului sub asistentă calificat

• Dobandirea tehnicilor de muncă eficientă în echipă si pentru studiul individual, urmând un plan de lucru prestabilit; atitudine etică faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie

• Utilizarea eficientă a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesională asistată, atât în limba română,cât si într-o limbă de circulatie internatională.

• Dezvoltarea tendinţei de implicare în activităţi ştiinţifice cu finalizarea munii depuse (elaborarea unor articole şi studii de specialitate)

• Cultivarea preocupării pentru perfecţionarea profesională continua prin antrenarea abilităţilor de abstractizare şi a celor de testare experimentală a teoriilor ştiinţifice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

• CUNOSTINTE: Cursul işi propune să contribuie la clarificarea şi cunoaşterea celor mai noi teorii, concepte, principii şi metode de cercetare folosite în fizica și chimie în scopul creării unei imagini de ansamblu asupra mediului înconjurător ca un sistem dinamic si interactiv. Se urmăreşte constant coroborarea cu noţiunile de baza din domenii conexe: meteorologie, hidrologie, pedologie, poluare aer, apa, sol. La laborator se efectuează aplicaţii care urmăresc îndeaproape aspecte discutate la curs. • ABILITATI: Absolventul va avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar fizică-chimie-matematică in stiinta mediului. • COMPETENTE: Competenţele acumulate de absolvent prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor programului de masterat în grupe mixte de lucru pe piata muncii din domeniul ştiinţelor mediului.

7.2. Obiectivele specifice Dobândirea si familiarizarea cu conceptele fundamentale, modelele, metode ştiinţifice de analizăşi terminologia specificădin domeniu; Dezvoltarea abilităţii de a sintetiza progresul cercetărilor si de a analiza obiectiv cazuri specifice; Dezvoltarea abilităţilor experimentaleşi de prelucrare computerizată a unui set de observaţii.

3

Elaborarea unor studii individuale asupra unei teme specifice date pe baza unui plan de studiu.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Introducere în fizico-chimia mediului. Definiţia chimiei mediului. Noțiuni introductive despre materie şi substanţă. Elemente chimice. Reprezentarea substanţelor chimice.

Expunerea sistematică – prelegere, conversatia, dezbaterea. Exemple

2 ore

Legile fundamentale ale chimiei. Teoria atomică a materiei. Legături chimice. Substanţe simple şi substanţe compuse. Soluţii şi amestecuri.


2 ore

Mediul inconjurator şi componentele sale (atmosfera, geosfera, biosfera, hidrosfera, criosfera). Definiţii şi structura. Notiuni de econanotehnologie. Valorificarea resursei regenerabile.


4 ore

Surse de poluare a mediului, tipuri de poluanţi, cunoaşterea proceselor şi reacţiilor în care aceştia sunt implicaţi. Noţiuni teoretice legate de principalele procese fizico-chimice care controlează/afectează distribuţia şi transferul poluanţilor în mediu. Contaminare şi poluare chimică, componenta calitativă şi cantitativă a mediului.

Expunere sistematică – prelegere, conversatia, dezbaterea. Exemple

2 ore

Clasificarea surselor de poluare şi a poluanţilor. Exprimarea toxicităţii. Noţiuni teoretice legate de persistenţa poluanţilor, procesele de bioacumulare, biomagnificare şi biodegradabilitate, efecte de sinergism şi antagonism.

Expunere sistematică – prelegere, conversatia, dezbaterea. Exemple

2 ore

Poluarea apei. Impactul poluarii aerului asupra apei. Circutul apei in natură.Introducere în fizico-chimia apelor. Fizico-chimia hidrosferei (ape naturale, reziduale, potabile, meteotice, de suprafațăa, subterane). Forme de poluarea a apelor.


2 ore

Transportul şi transferul poluanţilor în medii acvatice. Poluanţii anorganici ai apelor. Metalele grele. Compuşi cu azot. Compuşi cu fosfor. Poluanţii organici ai apelor. Poluanţi organici persistenţi, HAP(Hidrocarburile aromatice

Expunerea sistematică – prelegere, conversatia, dezbaterea. Exemple 2 ore

4

policiclice), Pesticide, Dioxine, PCB(Policloro bifenili), THM(Trihalometani), Dioxine şi Policloro-dibenzodioxine (PCDD). Efectele poluării apelor. Eutrofizarea. Hipoxia. Acidifierea oceanelor. Epurarea apelor. Sisteme de filtrare, decontaminare şi bioremediere a apei.Metode şi tehnici de masură aplicate în domeniul poluării apei. Efecte asupra poluării apelor subterane şi de suprafața. Evoluția cunoaşterii în domeniul poluării apelor.


4 ore

Poluarea atmosferei.Perspectiva locala, globala şi regională.Compoziţia şi structura atmosferei. Rolul atmosferei.Procese fizico-chimice în atmosferă. Surse şi tipuri de poluare. Surse şi tipuri de poluanti. Transportul şi transferul poluanţilor în atmosferă. Poluanti gazoşi (compuşi cu sulf, azot, carbon, hidrocarburi) COV-uri(compuşi organici volatili) şi poluanti sub forma de particule (PM10, PM2.5, PM1


).Poluarea cu metale grele

2 ore

Proprietăți fizico-chimice care determina efectele biologice ale poluanților. Efectele poluării aerului. Ploile acide. Smogul chimic şi fotochimic. Formarea ozonului troposferic. Deprecierea stratului de ozon. Efectul de sera. Indici de calitate ai aerului asociaţi emisiilor de particule. Legislatia privind calitatea aerului înconjurător la scara internationala, în Uniunea Europeana şi in România. Metode şi tehnici de masura aplicate in domeniul calitatii aerului.


2 ore

Poluarea solului. Impactul poluarii aerului asupra solului.Caracteristici fizico-chimice ale solurilor. Monitorizarea proprietatilor fizico-chimice ale solurilor. Contaminarea solului. Bio-remedierea solurilor poluate cu metale grele. Metode şi tehnici de masura.Evolutia cunoaşterii în domeniul poluării solului.


2 ore

Conceptul de chimie verde. Principiile de dezvoltare durabilă şi sustenabilă Dezvoltării de noi (eco)tehnologii/nano tehnologii Cooperarea internaţională şi progresul stiintific privind cercetarea şi reducerea poluării şi a schimbărilor climatice. Rapoartele Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC). Campanii de monitorizare versus campanii


2 ore

5

intensive de măsurari.

Bibliografie:

1) Colls, J., Air pollution, 2nd

2) Cheremisinoff, N., P., Handbook of air pollution prevention and control, Elsevier, MA, USA, 2002. Ed, Taylor § Francis e-Library, 2003.

3) Chiosa, V., I. Stanculescu, C. Mandravel, Evaluarea toxicitatii poluantilor atmosferici din date fizico-chimice, Ed. Univ. Buc., 2007.

4) Filip, V., Monitorizarea calitatii aerului, note de curs (format electronic). 5) Hernandez-Soriano, M.C.(Ed.),Environmental Risk Assessment of Soil Contamination, Intech, 2014. 6) Jacobson, M. Z., Fundamentals of atmospheric modelling, 2nd

7) Spellman, Frank R. The science of water: concepts and applications. CRC press, Ed, Taylor § Francis 2018.

Ed., Cambridge Univ. Press, CambridgeUK, 2005.

8) Nitu, C, Krapivin, V.F., Soldatov, V.Y., Information technologies for the environmental investigations, Matrix Rom, Buucresti, 2013.

9) Patrascu, S, Voinea, S, Fizica apelor subterane si de suprafata, Ed. Univ. Bucuresti, 1998. 10) Seinfeld, J.H. and Pandis, S.N., Atmospheric Chemistry and Physics. From air pollution to climate

change, John Willey & Sons Inc., USA, 2006. 11) Stefan, S., Fizica atmosferei, vremea şi clima, Ed. Univ. Bucuresti, 2004. 12) Tutu, H. (Ed.), Water Quality, Intech, 2017.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor]

Metode de predare-învăţare Observaţii

8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei

Observaţii

Soluţii. Prepararea soluţiilor.Modalităţi de exprimare a concentraţiilor compuşilor chimici în factorii de mediu. Concentratie procentuală, molară, normală. Metode şi tehnici de prelevare a probelor de apă, aer, sol.

Activitate de modelare dirijată: Descrierea,

Experimentul, Explicatia, Conversatia,

Testarea

4 ore

Determinareaparametrilor fizico-chimici: (temperatura, umiditate, conductivitate) pentru probe de apă (ape din lac, ape de rau, ape potabile).

Activitate practică dirijată: Descrierea,


Testarea

4 ore

Determinareaconcentraţiei de ioni de hidrogen (pH),determinarea/ monitorizarea concentrației de nitriți şi nitrați, determinarea oxigenului dizolvat BOD (consumul biologic de oxigen), COD (consumul chimic de oxigen), determinareapotentialul de oxido-reducere ORP – pentru probe de apă(ape din lac, ape de rau, ape potabile). Corelații cu observațiile asupra zonelor de prelevare şi influența poluării regionale.

Activitate practică dirijată: Descrierea,


Testarea

4 ore

Determinarea unor parametri fizico-chimici pentru probe de apă(ape din lac, ape de rau, ape potabile): identificarea anionilor, identificarea cationilor, determinarea duritatii temporară sau carbonatatăşi aacidității totale a apei.

Activitate practică şi de modelare dirijată:

Experimentul, Analiza şi Explicatia, Conversatia,

Testarea

4 ore

6

Corelații cu observatiile asupra zonelor de prelevare şi influența poluării regionale. Spectrometrie UV-VIS. Aplicațiiîn determinareaşi monitorizarea poluanților din ape şi sol. Evaluarea eficicienței tehnicilor de bioremediere/ biodegradare a poluanților.

Descrierea, Activitate practică dirijată:

Experimentul, Explicatia, Conversatia, Testarea

4 ore

SpectrometrieFTIR-gazos. Aplicații îndeterminarea concentrațiilor de particule materiale PM10, PM2.5, gaze CO, SO2

Descrierea, Activitate practică dirijată:


Testarea

, Nox. Spectrometrie de masa RGA e-nose. Aplicații în determinarea compuşilor organici volatili (VOC).

4 ore

Determinarea unor parametri fizico-chimici ai probelor de sol: temperatura, pH, umiditate, conductivitate, nitriți şi nitrați.Corelatii cu observațiile asupra zonelor de prelevare şi influența poluării regionale.

Descrierea, activitate practică dirijată:


Testarea

4 ore

Bibliografie: La bibliografia pentru curs se adauga: 1. Ibanez, Jorge G., Margarita Hernandez-Esparza, Carmen Doria-Serrano, Arturo Fregoso-Infante, and Mono Mohan Singh. Environmental chemistry: fundamentals. Springer Science & Business Media, 2010. 2. Iordache, V., Ecotoxicologia metalelor grele in Lunca Dunarii, Ed. Ars Docendi, 2009 3. Suthers, Iain, David Rissik, and Anthony Richardson, eds. Plankton: A guide to their ecology and monitoring for water quality. CSIRO publishing, 2019. 4. Aplicaţii specifice interactive, fie accesibile prin INTERNET, fie utilizabile stand-alone in laborator, impreuna cu notiţe explicative (disponibile în laborator /site SERA). 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]


Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul stiintelor mediului.Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene(Princeton University – Chemistry Dep, Universidad Autonoma de Madrid Department of Condensed Matter Physics, Denmark Technical University – Department of Energy Conversion and Storage, Trinity College Dublin – School of Chemistry). Masteranzii vor avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar fizică-chimie-matematică in stiintele mediului. Competenţele acumulate prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor în grupe mixte de lucru.Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire (domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, de cercetare – dezvoltare, cât şi din mediul industrial) dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat. REPERE METODOLOGICE • La fiecare şedinţă de curs studentul va primi material ajutător tipărit conţinând scheme/diagrame,

exemple, etape de proceduri de calcul care vor fi explicate în detaliu de către profesor în prelegerea sa. Dialogul interactiv profesor-student va reprezenta asigurarea că studenţii şi-au clarificat noţiunile

7

abordate. • Pentru fiecare temă abordată la laborator s-a elaborat un referat digital care conţine enunţul temei,

referinţa virtuală (acolo unde este cazul), cerinţele, etapele de parcurs şi rezultatele aşteptate. La fiecare şedinţă de laborator studenţii vor lucra pe cât posibil în grupe de câte maxim doi, sub îndrumarea directă a profesorului. Verificarea, interpretarea, discuţii asupra rezultatelor se fac de către profesor cu fiecare subgrupă de lucru în parte, la finalul fiecărei şedinţe de lucru.

• Profesorul ajută studenţii în pregătirea materialului pentru examen. Studenţii pot pune întrebări sau discută aspecte abordate la curs sau laborator în cadrul orelor de consultaţie a căror programare se face de comun acord profesor-student.

• Prezenţa la cursuri este o condiţie esenţială a bunei desfăşurări a întregii activităţi educaţionale, astfel că se recomandă frecventarea tuturor cursurilor. Materialul cerut la examen va fi prezentat, discutat la cursuri şi laboratoare/seminar. Informarea greşită asupra discuţiilor de la curs/seminar/laborator sau lipsa ei, lipsa unor materiale necesare pregătirii pentru verificări şi examen nu pot fi invocate prin absenţa de la curs. Bibliografia listată cuprinde cel puţin toate subiectele abordate la curs şi laborator/seminar, pentru aprofundarea unor subiecte după interesul fiecărui student.

• Participarea studenţilor la cursuri este necesară întrucât o audiere directă îi ajută la o mai bună înţelegere a noţiunilor predate, la folosirea unui vocabular adecvat, le creează posibilitatea întreţinerii unui dialog interactiv precum şi a unei integrări în disciplina universitară. Pentru o prezenţă activă la curs şi laborator studenţii sunt rugaţi sa revadă materialul prezentat la cursurile şi laboratoarele anterioare. Prin participarea la acest curs, studentul consimte sa accepte codul de conduită academică prezentat in Carta Universitară, Codul de etică şi Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor. Codul interzice studenţilor copierea şi alte forme de înşelare la examen, plagiatul lucrărilor, prezentarea de documente frauduloase şi falsificarea semnăturilor.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3.

Pondere din nota finală

10.4. Curs - Capacitatea de a înţelege şi de a expune corect principalele rezultate experimentale şi teoretice; - Capacitatea de argumentare ştiinţifică, capacitatea de susţinere matematică a principalelor rezultate; - Capacitatea de a exemplifica relevant ideile expuse; - Capacitatea de a extrage consecinţe practice semnificative din rezultate teoretice; - Capacitatea de a recunoaşte erorile importante;

Probă susţinută prin dialog cu profesorul examinator (examen oral)

40%

- Capacitatea de a folosi cunoştinţele teoretice în rezolvarea problemelor test

Test de rezolvare a unor probleme specifice alese de examinator (examen scris)

30%

10.5.1. Seminar Corectitudinea calculelor si a metodei de rezolvare a problemelor; activitatea la seminar; rezolvarea temelor de casă și de seminar;

10.5.2. Laborator - Capacitatea de a descrie şi de a reface experimente de laborator; - Abilitatea de a utiliza aparatura

Evaluare prin colocviu practic de laborator

30%

8

specifică din laborator; - Participarea făra excepţie la toate şedinţele de laborator; - Interpretarea rezultatelor şi prelucrarea în timp util a datelor experimentale, concretizată în prezentarea referatelor de laborator.

10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Finalizarea (efectuarea integrală a laboratorului şi realizarea obiectivelor specifice)tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu. Rezolvarea temei de casa pentru obținerea notei 5. Expunerea corecta a subiectelor indicate pentru obținerea punctajului 5 la examenul final.

Data completării 10.06.2019

Semnătura titularului de curs CSI dr. Nichita Cornelia

Semnătura seminar/laborator CSI dr. Nichita Cornelia

Data avizării în departament

Director de departament

Prof. univ. dr. Alexandru JIPA

DFII2 Metode de simulare, modelare pentru surse de energii regenerabile și alternative

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Fizica 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerilor Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă


Metode de simulare, modelare pentru surse de energii regenerabile și alternative

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.univ. dr. Cătălin Berlic 2.3. Titulari activităţi de laborator Conf.univ. dr. Cătălin Berlic



Regimul disciplinei

Conţinut DS 1)


disciplină obligatorie (DI), disciplină opțională (DO), disciplină facultativă (DFac)

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: curs 2 Laborator/seminar/L practice 2 3.2. Total ore pe semestru





125

3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu dotări multimedia;

Bibliografie recomandată. 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Calculatoare şi interfeţe de achiziţie care permit efectuarea experimentelor asistate de calculator;

6. Competenţe specifice acumulate


• Însuşirea şi înţelegerea conceptelor teoreticece descriu fenomenele care stau la baza modelării și simulării fenomenelor fizice prin metoda elementului finit;

• Însuşireaterminologiei specifice utilizată de disciplină; • Dezvoltarea capacităţii de a conecta rezultatele domeniului cu alte discipline

fundamentale (fizica atmosferei și a Pământului, electricitate, electronică, fizica polimerilor,chimie, biologie);

• Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din domeniu;

• Dezvoltarea abilităţilor de experimentator; capacitatea de a proiecta un experiment de laborator

• Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi analiza informaţii din diverse surse)


• Cultivarea preocupării pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de abstractizare şi a celor de testare experimentală a teoriilor ştiinţifice;

• Dezvoltarea tendinţei de implicare în activităţi ştiinţifice (elaborarea unor articole şi studii de specialitate)

• Dezvoltarea capacităţii de adaptare și răspuns rapid unor situaţii noi • Preocuparea pentru obţinerea unei finalită ți a muncii depuse • Abilități de comunicare specifice • Preocuparea pentru obţinerea calităţii


Asimilarea fundamentelor teoretice şi experimentale asociate cu modelarea și simularea fenomenelor fizice legate de sursele de energie alternative și regenerabile.

7.2. Obiectivele specifice - Familiarizarea cu conceptele şi modelele fundamentale din domeniu; - Insuşirea metodelor ştiinţifice de analiză; - Descrierea şi înţelegerea metodelor de simulare folosite în legătura cu sursele de energie regenerabilă; - Descrierea şi înţelegereametodelor de modelare a a fenomenelor fizice prin metoda elementului finit ; - Dezvoltarea abilităţii de a analiza cantitativ cazuri specifice; - Dezvoltarea abilităţilor de simulare și modelare cu ajutorul computerului.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Introducere în Multiphysics - introducere în modelare şi simularea fenomenelor fizice

Expunere sistematică - prelegere. Exemple 2 ore

Modelarea AC/DC -modelarea componentelor statice în electromagnetism.


Modelare acustică - Simularea sunetului inductiv şi rezistiv amortizat într-un model al unei tobe de eşapament.

Expunere sistematică - prelegere. Exemple

4 ore

Microcontroler ARDUINO Expunere sistematică - prelegere. Exemple 4 ore

Transferul de caldură - tehnicile de modelare de bază pentrutransferul de căldură folosind modulul


transfer de caldură.

Modelarea PDE şi simularea Expunere sistematică - prelegere. Exemple 4 ore

Modelarea RF - simularea aplicaţiilor RF. Expunere sistematică - prelegere. Exemple 4 ore

Modelarea scrisă şi designul GUI - implementarea COMSOL în modul script.

Expunere sistematică – prelegere. Exemple 2 ore

Modelarea curgerii fluidului prin mediul poros. Expunere sistematică - prelegere. Exemple 2 ore

Bibliografie:

Ortega, “Air Cooling of Electronics: A Personal Perspective 1981-2001,”presentation material, IEEE SEMITHERM Symposium, 2002, http://info-center.ccit.arizona.edu/~thermlab/publications/ortega-thermie2002.pdf.

C. Bailey, “Modeling the Effect of Temperature on Product Reliability,” Proc. 19th IEEE

SEMITHERM Symposium, 2003.

J.M. Coulson and J.F. Richardsson, Chemical Engineering, Vol. 1, Pergamon Press, 1990,appendix.

Bejan, Heat Transfer, 1993, John Wiley.

B. Sundén, “Kompendium i Värmeöverföring,” Department of Heat Transfer,LTH, Lunds University, Sweden, p. 137, 2004 (in Swedish).

J.M. MacInnes, “Computation of Reacting Electrokinetic Flow in MicrochannelGeometries,” published in Journal of Chemical Engineering Science, 2002.

W. Menz, J. Mohr, and O. Paul, Microsystems Technology, WILEY-VCH VerlagGmbH, 2001.

R.F. Probstein, Physicochemical Hydrodynamics, Wiley-Interscience, 1994.

S.V. Ermakov, S.C. Jacobson and J.M. Ramsey, Tech. Proc. 1999 Int’l Conf. Modeling and

Simulation of Microsystems, Computational Publications.



Bibliografie:

8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]


Condensatorii plan – paraleli. Realizarea analizelor electrostatice ale unui condensator şi obţinerea capacităţii sale.

Activitate practică dirijată utilizând PC 2 ore

Studierea distribuţiei presiunii acustice a unui subwoofer de aprindere- modelare acustica în


COMSOL.

Simularea sunetului inductiv şi rezistiv amortizat într-un model a unei tobe de eşapament Activitate practică dirijată

utilizând PC 2 ore

Utilizarea și programarea microprocessor ARDUINO Activitate practică dirijată utilizând PC 4 ore

Pastile din Biomateriale. Activitate practică dirijată utilizând PC 2 ore

Dezagregarea termica intr-un reactor plan paralel. Activitate practică dirijată utilizând PC 2 ore

Reacţiile pe suprafaţă într-un microreactor. Activitate practică dirijată utilizând PC 2 ore

Optimizarea unei antene dipolare. Activitate practică dirijată utilizând PC 2 ore

Estimarea unei distribuții a conductivității termice la un profil al unei temperaturi date.


Ajustarea unei frecvenţe unghiulare a unei roţi dinţate.


Multifaza curgerii într-un model al absorbţiei bulei de gaz în apă. Turbulenţa în tub şi schimbarea căldurii într-un tub.


Fixarea problemei curgerii 3D descriind curgerea în jurul unui camion. Transferul de caldură. Curgerea într-un tub şi transferul de căldură.


Rezolvarea problemei transportului în coordonate sferice. Cuplarea PDE, ODE, şi ecuaţiile integrale – PID control.


Bibliografie: - Notiţe explicative disponibile în laborator /site SERA 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]


Bibliografie:


Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul fizicii și al surselor de energie.

Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene ce aplică sistemul Bologna;

În contextul actual de dezvoltare tehnologică, domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, administrativ, cât şi din mediul industrial si de cercetare –

dezvoltare; Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi

tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire, dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat; Masteranzii au posibilitatea să participe activ la elaborarea și implementare a noilor politici naționale energetice și de mediu.

10. Evaluare





40%



30%


Notarea temei de casa

10.5.2. Laborator - Capacitatea de a descrie şi de a reface experimente de laborator; - Abilitatea de a utiliza aparatura specifică din laborator; - Participarea făra excepţie la toate şedinţele de laborator; - Interpretarea rezultatelor şi prelucrarea în timp util a datelor experimentale, concretizată în prezentarea referatelor de laborator.


30%


10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Conf.univ. dr. Cătălin Berlic

Semnătura seminar/laborator Conf.univ. dr. Cătălin Berlic


Director de departament Prof. univ.dr. Alexandru JIPA

Ob. 401 Fizica atmosferei

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei şi a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului şi a Polimerilor Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Fizica Atmosferei 2.2. Titularul activităţilor de curs Dr. Bogdan Antonescu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Dr. Bogdan Antonescu 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul I

2.7. Tipul de evaluare E

2.8. Regimul disciplinei

Conţinut DS 1) Obligativitate DI 2)

1) disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: curs 2 Seminar/laborator 2/0 3.2. Total ore pe semestru

56 din care: curs 28 seminar/laborator 28/0

Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 40 3.2.4. Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi 3.3. Total ore studiu individual 90 3.4. Total ore pe semestru 150 3.5. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Termodinamica 4.2. de competenţe Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Laborator de cercetare dotat cu aparatură specifică pentru teledecția atmosferei și observații meteorologice: Radar Doppler de nori (94 GHz FMCW Doppler Cloud Radar, RPG) Radar de precipitații (Micro Rain Radar MRR, Metek) Lidar de vânt (Stream Line XR, Metek) Radiometru (Humidity And Temperature PROfilers, RPG) Disdrometru (OTT) Stație meteo (Campbell)

Baza de date: stații meterologice și de radiosondaj (la nivel global) Bază de date: măsurători ale principalii poluanți atmosferici (la nivel local). Suită de programe de calcul specializate (open source) pentru procesarea datelor furnizate de radarul de nori și lidarul de vânt Suită de programe de calcul specializate (open source) pentru analiza datelor din baza de date de stații meteorologice și de radiosondaj Suită de programe de calcul specializate (open source) pentru analiza datelor privind principalii poluanți atmosferici



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și ale principiilor fizicii într-un context dat

• Identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice termodinamicii și dinamicii atmosferice, meteorologiei, climei și mediului înconjurător într-un context dat

• Rezolvarea problemelor de fizică în condiții impuse • Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii proceselor

fizice atmosferice • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din

domeniul fizicii • Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice

Competenţe transversale • Utilizarea eficientă a surselor informaționale și a resurselor de comunicare și formare

profesională, inclusiv într-o limbă de circulație internațională • Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil cu respectarea

legislaţiei, eticii și deontologiei specifice domeniului


Prezentarea notiunilor fundamentale legate de fizica atmosferei

7.2. Obiectivele specifice Descrierea principalelor procese fizice atmosferice (termodinamica și dinamica atmosferei), noțiuni fundamentale de meteorologie; introducere în climatul global și poluarea aerului Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Pământul și atmosfera sa Expunere sistematica - prelegere. Exemple 2 ore Energia: Încălzirea și răcirea Pământului și a atmosferei Expunere sistematica - prelegere. Exemple 2 ore

Temperatura Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Umiditatea Expunere sistematica – prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Condensarea Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore Stabilitatea și dezvoltarea norilor Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore Precipitații Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore

Presiunea aerului și vântul Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore

Masele de aer și fronturile Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore

Ciclonii extratropicali. Noțiuni de prognoză Expunere sistematica – prelegere Studii de caz. Exemple

2 ore

Furtunile Expunere sistematica – prelegere Exemple

2 ore

Tornadele. Uraganele Expunere sistematica – prelegere Exemple

2 ore

Clima Pământului și schimările climatice Expunere sistematica – prelegere Exemple

2 ore

Poluarea aerului Expunere sistematica – prelegere Exemple

2 ore

Bibliografie: 1. Ștefan, S., 2004: Fizica atmosferei, Vremea și Clima. Editura Universității din București, 425 pg. 2. Ahrens, C. G. and R. Henson, 2018: Meteorology Today–An Introduction to Weather, Climate, and

the Environment. CENGAGE Learning Custom Publishing (12th edition edition), 656 pg. 3. Lackmann, G., 2011: Midlatitude Synoptic Meteorology. American Meteorological Society, 388 pg. 4. Martin, J. E., 2006: Mid-Latitude Atmospheric Dynamics. Wiley-Blackwell, 336 pg. 5. Markowski, P. and Y. Richardson, 2010: Mesoscale Meteorology in Midlatitudes, Wiley-Blackwell,

430 pg. 6. Saucier, W. J., 1983: Principles of Meteorological Analysis. Dover Publications, 438 pg. 7. Inness, P. and S. Dorling, 2013: Operational Weather Forecasting. Wiley-Blackwell, 231 pg. 8. Rauber, R.M. and S.W. Nesbitt, 2018: Radar Meteorology–A First Course. Wiley-Blackwell, 461 pg.

8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei] Metode de predare-învăţare Observaţii

Observațiile meteorologice. Seminar 2 ore Analiza seriilor de date furnizate de rețeaua de stații meteorologice Activitate practică dirijată 2 ore

Radiosondaj. Diagrame termodinamice Seminar 2 ore Analiza proceselor termodinamice atmosferice utilizând datele de radiosondaj și diagrama SkewT Activitate practică dirijată 2 ore

Sateliții meteorologici. Modele numerice de prognoză Seminar 4 ore Pronoza meteorologică utilizând noțiuni teoretice (procesele fizice fundamentale), imagini satelitare, observații meteorologice de la sol și modele numerice de prognoză

Activitate practică dirijată 6 ore

Radarul meteorologic. Radarul de nori Seminar 2 ore Prongoza fenomenelor meteorologice severe utilizând radarul meteorologic. Analiza microfizică a norilor utilizând radarul de nori


Analiza seriilor de timp ale principalilor poluanți atmosferici Activitate practică dirijată 2 ore Examinare (verificare laborator) Activitate practică dirijată 2 ore

Bibliografie:

9. Ștefan, S., 2004: Fizica atmosferei, Vremea și Clima. Editura Universității din București, 425 pg. 10. Ahrens, C. G. and R. Henson, 2018: Meteorology Today–An Introduction to Weather, Climate, and

the Environment. CENGAGE Learning Custom Publishing (12th edition edition), 656 pg. 11. Lackmann, G., 2011: Midlatitude Synoptic Meteorology. American Meteorological Society, 388 pg. 12. Martin, J. E., 2006: Mid-Latitude Atmospheric Dynamics. Wiley-Blackwell, 336 pg. 13. Markowski, P. and Y. Richardson, 2010: Mesoscale Meteorology in Midlatitudes, Wiley-Blackwell,

430 pg. 14. Saucier, W. J., 1983: Principles of Meteorological Analysis. Dover Publications, 438 pg. 15. Inness, P. and S. Dorling, 2013: Operational Weather Forecasting. Wiley-Blackwell, 231 pg.

16. Rauber, R.M. and S.W. Nesbitt, 2018: Radar Meteorology–A First Course. Wiley-Blackwell, 461 pg. 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs

- Claritatea, coerența și concizia expunerii;

- Utilizarea corectă a modelelor, formulelor și relațiilor de calcul; - Capacitatea de exemplificare;

Examen scris și evaluare orală 50%

10.5.1. Seminar

10.5.2. Laborator - Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale;

- Interpretarea rezultatelor; Colocviu de laborator 50%

10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial

norrmat in planul de invatamant]

10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Dr. Bogdan Antonescu

Semnătura de seminar/laborator Dr. Bogdan Antonescu


Director de departament Prof. dr. Alexandru Jipa

Ob.XXXXXXMetode experimentale in fizică 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Interdisciplinar (Fizică, Chimie) 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Surse de energie regenerabile si alternative/Fizica Mediului şi a

Polimerilor Ecologici/ Fizica atomului, nucleului, particulelor elementare, astrofizică şi aplicaţii

1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Metode experimentale în Fizică 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Adriana Balan, Conf. Dr. Cristian Necula 2.3. Titulari activităţi de laborator Lect. Dr. Adriana Balan, Conf. Dr. Cristian Necula



Regimul disciplinei

Conţinut DA 1

Obligativitate DO 2) 1)disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 5 din care: curs 2 Laborator/seminar/L practice 3 3.2. Total ore pe semestru



Courses 25 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 26 3.2.4. Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi


150

3.5. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică, chimie nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.


Bibliografie recomandată. 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului




• Însuşirea şi înţelegerea conceptelor teoretice ce descriu fenomenele care stau la baza realizării nanomaterialelor pentru energii verzi;

• Însuşireaterminologiei specifice utilizată de disciplină; • Dezvoltarea capacităţii de a conecta rezultatele domeniului cu alte discipline

fundamentale (electricitate, electronică, fizica polimerilor,chimie); • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din

domeniu; • Dezvoltarea abilităţilor de experimentator; capacitatea de a proiecta un experiment

de laborator • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi

analiza informaţii din diverse surse) Competenţe transversale



• Dezvoltarea capacităţii de adaptare și răspuns rapid unor situaţii noi • Preocuparea pentru obţinerea unei finalită ți a muncii depuse • Abilități de comunicare specifice • Preocuparea pentru obţinerea calităţii și menținerea unui mediu curat


Asimilarea fundamentelor teoretice şi experimentale asociate cu realizare și caracterizarea nanomaterialelor pentru energii verzi.

7.2. Obiectivele specifice - Familiarizarea cu conceptele şi modelele fundamentale din domeniu; - Insuşirea metodelor ştiinţifice de analiză; - Descrierea şi înţelegerea fenomenelor de conversie a energieisolare în energie chimică; - Descrierea şi înţelegerea proprietăților nanomaterialelor folosite în conversia energiei; -Cunoașterea principiilor specifice nanotehnologiilor - Dezvoltarea abilităţii de a analiza cantitativ cazuri specifice; - Dezvoltarea abilităţilor experimentale.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Microscopie de forte atomice (AFM)- scurt istoric, principiu de funcționare, forțe van der Waals, elemente componente (sistem de detecție forte-deplasare, amplificator lock-in, scanner piezoelectric), moduri de operare, aplicații


Elipsometria optica. Aspecte fundamentale (elipsa starii optice de polarizare, ecuatiile fundamentale ale elipsometriei).

Elipsometria cu lumina monocromatica (SWE). Configuratii elipsometrice clasice (PSCA, PCSA).


4 ore

Elipsometria spectroscopica (SE). Principiul de masurare pentru unghiurile elipsometrice (Ψ,Δ).

Tipuri de elipsometre folosite in elipsometria spectroscopica (RAE, RAEC, RCE, PME)

Tehnici de măsurare cu VSM (Vibrating Sample Magnetometer) şi punţi de susceptibilitate magnetică la temperatura camerei.


2 ore

Tehnici de măsurare cu MPMS (Magnetic properties measurement system) la temperaturi joase şi înalte.


2 ore

Bibliografie:

1. Paul E. West, Ph.D., An introduction to Atomic Force Microscopy: Teory, Practice, Applications. 2. G. Binnig and H. Rohrer, Scanning Tunneling Microscopy – From Birth to Adolescence, Rev. of Mod.

Phys, Vol 59, No. 3, Part 1 1987, P 615 3. G. Binnig, C.F. Quate, Ch. Geber, Atomic Force Microscope, Phys. Rev. Letters, Vol. 56, No 9, 1986 p 930 4. J.E. Sader, J.W.M. Chon and P. Mulvaney, Rev. Sci. Instrum., 70, 3697(1999) 5. H.G. Tompkins, E. A. Irene, Handbook of Ellipsometry, Springer Verlag, New York, 2005. 6. H. Fujiwara, Spectroscopic Ellipsometry, Principles and Applications, John Wiley & Sons,

London, 2007. 7. Necula., C, 2017, Determinarea proprietăţilor magnetice ale rocilor pe baza histerezisului magnetic, Editura

Ars Docendi. 8. Lee J. S., Cha J. M., Yoon H. Y., Lee J.-K. & Kim Y. K., 2015, Magnetic multi-granule nanoclusters: A

model system that exhibits universal size effect of magnetic coercivity. Scientific Reports, 5:12135, DOI: 10.1038/srep12135.

9. Sandu V., Greculeasa S., Kuncser A., Nicolescu M.S., KuncserV., 2017, Effect of Cr2O3on the magnetic properties of magnetite-based glass-ceramics obtained by controlled crystallization of Fe-containing aluminoborosilicate glass, Journal of the European Ceramic Society, http://dx.doi.org/10.1016/j.jeurceramsoc.2017.03.055


Metode de predare-învățare Observații


Observații

AFM: calibrare/verificare senzori Activitate practică dirijată 3 ore

piezoelectrice, analiza probe standard AFM: analiză probă- nanoparticule în suspensie (preparare probe- depunere pe substrat de mică, investigare suprafață în mod semicontact)


Elipsometria de nul (NE). Aplicatie: masuratori de indici de refractie la filme subtiri.


Analiza datelor in elipsometria spectroscopica. Constructia de modele optice


Identificarea domeniilor magnetice utilizând măsurători FORC (First Order Reversal Curves) şi diagrame Preisach cu sistemul PMC VSM 3900. Distributii de particule magnetice utilizând măsurători de susceptibilitate în frecvenţe multiple. Interpretarea rezultatelor.


Determinarea temperaturilor de blocare şi a variaţiei forţei coercitive cu temperatura utilizând sistemul MPMS (Quantum Design). Interpretarea rezultatelor.


Bibliografie: 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]


Bibliografie: 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul fizicii si al surselor de energie.

Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene (University of Copenhagen, University of Gothenburg, Czech Technical University, University of British Columbia)

În contextul actual de dezvoltare tehnologică, domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, administrativ, cât şi din mediul industrial si de cercetare – dezvoltare;

Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire, dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat; Masteranzii au posibilitatea să participe activ la elaborarea și implementare a noilor politici naționale energetice și de mediu.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs - Capacitatea de a înţelege şi de a Probă susţinută prin 40%

expune corect principalele rezultate experimentale şi teoretice; - Capacitatea de argumentare ştiinţifică, capacitatea de susţinere matematică a principalelor rezultate; - Capacitatea de a exemplifica relevant ideile expuse; - Capacitatea de a extrage consecinţe practice semnificative din rezultate teoretice; - Capacitatea de a recunoaşte erorile importante;

dialog cu profesorul examinator (examen oral)



30%


Notarea temei de casa

10.5.2. Laborator - Capacitatea de a descrie şi de a reface experimente de laborator; - Abilitatea de a utiliza aparatura specifică din laborator; - Participarea făra excepţie la toate şedinţele de laborator; - Interpretarea rezultatelor şi prelucrarea în timp util a datelor experimentale, concretizată în prezentarea referatelor de laborator.


30%


10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Rezolvarea temei de casa pentru obținerea notei 5. Expunerea corecta a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs

Semnătura seminar/laborator .


Director de departament Prof. dr. Alexandru JIPA

Ob. 405 Etica si integritate academică 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica mediului si a polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Etica si integritate academică 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Cătălin Berlic 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul 1

2.7. Tipul de evaluare V


Conţinut DA 1)

Obligativitate DO 2) 1) disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); disciplină complementară (DC) 2)


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 1 din care: curs 1 Seminar/laborator 0 3.2. Total ore pe semestru

14 din care: curs 14 seminar/laborator 0

Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 3.2.4.Examinări 10 3.2.5. Alte activităţi

3.3. Total ore studiu individual 61 3.4. Total ore pe semestru 75 3.5. Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum 4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (Calculator, videoproiector)

Legatura la internet Bibliografie recomandata

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

-



• C1 – Capacitatea de a aplica normele existente în colectarea și procesarea datelor pe parcursul unei cercetări științifice în domeniul științe exacte

• C2 – Capacitatea de utilizare corectă a surselor de informare într-un proiect de cercetare științifică în domeniul științe exacte

• C3 – Capacitatea de realizare corectă din punct de vedere metodologic și deontologic a lucrărilor de laborator implicate în cercetarea științifică din domeniul științe exacte

• C4 - Capacitatea de redactare corectă a unei lucrări de prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice în domeniul științe exacte

• C5 – Capacitatea de a participa efficient într-un proiect de echipă de cercetare științifică în domeniul științe exacte

Competenţe transversale • CT1- Dezvoltarea de către cursanți a unei culturi a responsabilită ții în munca

intelectuală. • CT2 – Manifestarea de către cursanți de solidaritate, reactivitate și suport pentru

consolidarea integrității academice.


Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere deontologic în munca intelectuală a studenților din Universitatea din București.

7.2. Obiectivele specifice • Deprinderea noțiunilor de bază ale deontologiei academice. • Cunoașterea normelor explicite (texte cu valoare normativă) sau implicite

(cutume, practici) care reglementează conduita academică a muncii intelectuale a studenților în activitățile desfășurate în cadrul programelor de studii ale UB.

• Înțelegerea acestora (rațiunea lor, specificitatea în raport cu normele altor instituții similare, corelarea lor cu alte norme deontologice etc.).

• Asimilarea acestora (raportarea lor nemijlocită la activitatea academică desfășurată de către fiecare dintre cursanți în cadrul programelor de studii ale UB).

• Asumarea acestora în activitatea academică a cursanților. • Aplicarea cunoștințelor dobândite în raport cu specializările și nivelurile

de studii ale cursanților. • Internalizarea bunelor practici de conduită intelectuală.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii

1. Fundamente ale eticii academice Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

2 ore

2. Dialogul științific și originalitatea rezultatelor cercetării și a lucrărilor științifice

Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

1 oră

3. Deontologia muncii de echipă în cercetarea științifică


1 oră

5. Rezultatele muncii de cercetare în echipă – diseminarea rezultatelor


1 oră

6. Relativitatea/ambiguitatea rezultatelor urmărite prin cercetarea științifică – dileme etice în cercetare


1 oră

7. Standarde și reglementări Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

1 oră

8. Deontologia metodelor de cercetare. Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

1 oră

9. Plagiatul Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

2 ore

10. Autoplagiatul Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple

1 oră

11. Mijloace electronice de verificare a lucrărilor: avantaje, limite, aplicație practică

Expunere sistematică, prelegere, discuţie, studiu de caz. Analize critice. Exemple. Activitate practică dirijată

3 ore

Total 14 ore Bibliografie:

Acte normative Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările și completările ulterioare. Accesibilă online la: http://www.legex.ro/Legea-206-2004-42874.aspx Legea educației naționale nr.1/2011 , cu modificările și completările ulterioare. Accesibilă online la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/125150 OMENCȘ nr.3485 din 24 martie 2016 privind lista programelor recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.. Accesibil online la http://www.cnatdcu.ro/documente-de-infiintare/ Codul de Etică al Universității din București . Accesibil online la http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php International Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans. Prepared by the Council for International Organizations of Medical Sciences (CIOMS) in collaboration with the World Health Organization (WHO), Geneva: CIOMS, 2016. Accesibil online la https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf Lucrări generale BRETAG, Tracey Ann (ed.) - Handbook of Academic Integrity, Singapore: Springer Verlag, 2016. MACFARLANE, Bruce - Researching with Integrity. The Ethics of Academic Enquiry, London: Routledge, 2009. SHAMOO, Adil and RESNIK, David - Responsible Conduct of Research (3rd

STEBBINS, Leslie F. - Student Guide to Research in the Digital Age: How to Locate and Evaluate Information Sources, Westport, CT: Libraries Unlimited, 2006.

ed), Oxford, UK: Oxford University Press, 2015.

http://www.legex.ro/Legea-206-2004-42874.aspx�

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/125150�

http://www.cnatdcu.ro/documente-de-infiintare/�

http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php�

https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf�

https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf�

SUTHERLAND-SMITH, Wendy - Plagiarism, the Internet and Student Learning: Improving Academic Integrity. New York: Routledge, 2008. 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei] Metode de transmitere a informaţiei Observaţii

Bibliografie: 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul vizează creșterea nivelului de integritate în munca intelectuală a studenților, nu numai în vederea consolidării spațiului academic și a comunităților științifice ci și pentru a răspunde așteptărilor viitorilor potențiali angajatori. Temele cursului vizează aspecte de acut interes pentru învățământul superior actual deopotrivă în România cât și pe plan internațional.

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerența și concizia expunerii. - Documentarea și interesul temei alese. - Capacitatea de exemplificare. - Verificarea referatului cu un soft antiplagiat.

Examinare finală. Realizarea unui referat de 6000-10000 de semne, axat pe un studiu de caz în domeniul deontologiei academice

50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator 10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

10.6. Standard minim de performanţă Forma de evaluare este Verificare și se notează cu calificativele ADMIS / RESPINS. Prezența la curs în proporție de 50% este condiție obligatorie Obtinerea mediei 5 Data completării

Semnătura titularului de curs Conf. Dr. Catalin Berlic

Semnătura de seminar/laborator



Prof. dr. Alexandru Jipa

Ob.406 Sistemul climatic 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei si a Pamantului, Astofizica 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerior Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Sistemul climatic 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Mihai Dima 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. Mihai Dima 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul 2



Conţinut DS 1)

Obligativitate DI 2) 1) disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)




Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 45 3.2.4. Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi

3.3. Total ore studiu individual 115

3.4. Total ore pe semestru 175

3.5. Numărul de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Mecanica. Termodinamica. Fzica statistica. Ecuatiile fizicii

matematice 4.2. de competenţe • Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date


-



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice fizicii sistemului climatic

• Rezolvarea problemelor de fizică în condiții impuse • Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii și modelării

proceselor fizice din sistemul climatic • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din

domeniul fizicii sistemului climatic • Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice


• Utilizarea eficientă a surselor informaționale și a resurselor de comunicare și formare profesională, inclusiv într-o limbă de circulație internațională

• Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil cu respectarea legislaţiei, eticii și deontologiei specifice domeniului.


Prezentarea principalelor procese fizice din sistemul climatic

7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea evolutiei generale a sistemului climatic Descrierea si intelegerea proceselor fizice din sistemul climatic Sintetizarea aspectelor esentiale legate de temele si problemele prezentate si abordate Stimularea studentilor sa-si dezvolte un mod de gandire propriu, utilizat in rezolvarea creativa a problemelor abordate

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Actualitatea si importanta intelegerii proceselor fizice din sistemul climatic pentru societatea umana.

Expunere sistematica - prelegere. Exemple 2 ore

Sistemul climatic: Structura acestuia. Definitia climei si a variabilitatii climatice. Variabilitatea climatica la diferite scari de timp.

Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple

2 ore

Starea observata a sistemului climatic in ultimul secol. Expunere sistematica - prelegere. Exemple

6 ore

Ecuatiile de baza pentru atmosfera si ocean Expunere sistematica – prelegere. Exemple

4 ore

Principalele cicluri din sistemul climatic. Ciclul energiei. Ciclul momentului cinetic. Ciclul hidrologic. Ciclul carbonului.

Expunere sistematica – prelegere. Exemple

6 ore

Variabilitatea climatica interanula si decenala. Fenomenul El Nino-Oscilatia Sudica. Oscilatia Multidecenala din Atlantic.


4 ore

Variabilitatea climatica la scari mari de timp. Variatiile climatice la scara milenara: evenimente Heinrich si Dansgaard-Oescher. Variatii climatice la scara orbital: Ciclurile Milankovitch. Notiuni de Paleoclimatologie.


4 ore

Bibliografie: 1. Dima, M., Stefan, S., 2008: Fizica schimbarilor climatice, Ed. Ars Docendi, Bucuresti, pp. 200. 2. Ştefan. S., 2004: Fizica Atmosferei, vremea si clima. Ed. Universităţii din Bucureşti, pp. 425. 3. Holton J., 1996: Introducere în dinamica atmosferei (traducere din l. engleză), Ed. Tehnica, Bucureşti,

pp. 500. 4. Peixoto J and Oort K.,J., 1998: Physics of Climate, Ed New York, pp. 650.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Vizualizarea datelor climatice utilizand aplicatia GRADS (Grid Analysis Data Sistem).

Prelegere. Rezolvare de probleme

4 ore

Prelucrari ale datelor climatice cu ajutorul pachetului de programe GRADS.


4 ore

Studiul fenomenului El Nino-Oscilatia Sudica. Prelegere. Rezolvare de probleme

4 ore

Studiul Oscilatiei Multidecenale din Atlantic. Prelegere. Rezolvare de probleme

4 ore

Identificarea componentelor periodice in seriile indicilor climatici utilizind metode spectrala complexe: metoda analizei spectrului singular.


4 ore

Identificarea componentelor periodice in seriile indicilor climatici utilizind metode spectrala complexe: metoda wavelet.


4 ore

Identificarea componentelor periodice (Milancovitch) in date paleoclimatice.


4 ore

Bibliografie:

1. Informatii despre modul de utilizarea a aplicatiei GRADS: http://cola.gmu.edu/grads/ 2. Vauratd, R., Ghil, M., 1989:

3. Torrence, C., Compo, G. P., 1998: A Practical Guide to Wavelet Analysis, Bulletin of the American Meteorological Society.

Singular spectrum analysis in nonlinear dynamics, with applications to paleoclimatic time series, Physica D: Nonlinear Phenomena.


Metode de transmitere a informaţiei Observaţii

Activitate practică dirijată 4 ore 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii meto delor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din ț ară și străinătate (Universitatea din Bremen, University of Cambridge). Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerența și concizia expunerii; - Utilizarea corectă a modelelor, formulelor și relațiilor de calcul; - Capacitatea de exemplificare;

Examen scris și evaluare orală

50%

10.5.1. Seminar - Cunoașterea utilizari aplicatiei GRADS; - Interpretarea rezultatelor;

Teme pe parcurs 50%

10.5.2. Laborator 10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Prof. dr. Mihai Dima

Semnătura instructorului de seminar/laborator Prof. dr. Mihai Dima



Prof.. dr. Alexanru Jipa

Ob.407 Dinamica interiorului Pământului şi Seismologie

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei, fizica atmosferei si a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica mediului şi a polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Dinamica interiorului Pământului şi Seismologie 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Cristian George Panaiotu 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Titularul activităţilor de laborator Prof. dr. Cristian George Panaiotu 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul 2



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 115 3.4. Total ore pe semestru 175 3.5. Numărul de credite 7 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Electricitate și magnetism, Mecanică, Ecuațiile fizicii

matematice, Fizica solidului 4.2. de competenţe • Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector, laptop) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Echipamente de calcul (PC, laptop), software de specializat, baze de date seismologice şi tectonice, aparatura din laboratorul de Paleomagnetism



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice fizicii interiorului Pămantului

• Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii și modelării proceselor și proprietăților fizice ale dinamicii interiorului Pamantului şi Seismologie

• Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din domeniul fizicii



legislaţiei, eticii și deontologiei specifice domeniului.


Prezentarea fenomenelor şi proprietăților fizice ale dinamicii interiorului Pămantului

7.2. Obiectivele specifice Studiul fenomenelor responsabile pentru dinamica interiorului Pămantului Studiul fenomenelor seismice Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Clasificarea şi proprietăţile fizice ale rocilor. Expunere sistematica - prelegere.

Studii de caz 2 ore

Unde seismice : producere şi propagare Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Structura internă a Pământului Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Localizarea, caracteristicile şi distribuţia cutremurelor la nivel global

Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Procese fizice în manta şi nucleu Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

4 ore

Procese fizice în manta şi nucleu Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

4 ore

Cinematica actuală a plăcilor litosferice Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Cinematica actuală a plăcilor litosferice Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Cinematica pe termen lung a plăcilor litosferice Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Cinematica pe termen lung a plăcilor litosferice Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Sisteme de referinţă în dinamica interiorului Pamantului


2 ore

Modelarea deformării continue a plăcilor tectonice Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Bibliografie: 1. Butler, R.F., 1992. Paleomagnetism: from magnetic domains to geological terains, Blackwell

Scientific Publications 2. Fowler, C.M.R., 1990. The solid Earth. An introduction to global geophysics. Cambridge University

Press. 3. Lowrie, W., 1991. Fundamentals of Geophysics. Cambridge University Press 4. Tauxe, L., 2002, Paleomagnetic principles and practice. Kluwer Academic Publisher 5. Panaiotu, C., 2006, Geomagnetism, Editura Ars Docendi, Bucureşti, pp. 85.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]


Analiza undelor seismice, determinarea parametrilor unui cutremur, distribuţia la nivel global Activitate practică dirijată 6 ore

Modelarea anomaliile magnetice marine Activitate practică dirijată 2 Baze de date legate de mişcarea plăcilor litosferice Activitate practică dirijată 2 Analiza mişcării plăcilor litosferice actuale Activitate practică dirijată 6 Determinare experimentală şi analiza statistică a paleodatelor legate de cinematica plăcilor tectonice Activitate practică dirijată 6

Analiza paleoreconstrucţiilor tectonice Activitate practică dirijată 6 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru întelegerea evoluţiei Pământului, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare





50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Cunoașterea și utilizarea

tehnicilor experimentale; - Interpretarea rezultatelor;

Colocviu de laborator 50%

10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de

invatamant] 10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Prof. dr. Cristian Panaiotu

Semnătura de seminar/laborator Prof. dr. Cristian Panaiotu


Director de departament Prof. Dr. Alexandru Jipa

Ob.410_I Practica de cercetare 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti

1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerior Ecologici

1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei

Practica de cercetare

2.3. Titulari activităţi de coordonare studenti

Prof. Dr. Mihai Dima

2.4. Anul de studiu 1,2 2.5.

Semestrul 1,2 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul

disciplinei Conţinut DA

Obligativitate DOB 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe

săptămână 3 din care: curs Laborator/seminar 3

3.2. Total ore pe semestru

42 din care: curs laborator/seminar 42

Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 10 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice OpenWare

Courses 10

3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 3.2.4. Examinări 3 3.2.5. Alte activităţi 3.3. Total ore studiu individual 33 3.4. Total ore pe semestru

75

3.5. Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică , nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date .

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

În cadrul laboratoarelor de cercetare



• Însuşirea şi înţelegerea conceptelor din cadrul laboratoarelor de cercetare; • Însuşirea terminologiei specifice utilizată in domeniu • Abilitatea de a experimenta, executa diferite activități specifice; • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic,

noţiunile din domeniu; • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a

colecta şi analiza informaţii din diverse surse) Competenţe transversale

• Dezvoltarea abilitatilor de cercetare stiintifica prin antrenarea abilităţilor de abstractizare, formulare problem, formulare ipoteze si testarea acestora;


• Dezvoltarea capacităţii de adaptare și răspuns rapid unor situaţii noi • Abilități de comunicare specifice • Preocuparea pentru obţinerea calităţii și menținerea unui mediu curat


Formarea de abilitati si deprinderi specifice activitatii de cercetare stiintifica Prezentarea fenomenelor fizice şi a rezultatelor obţinute în practica de cercetare

7.2. Obiectivele specifice - Studiul unor fenomene fizice specifice investigate în cadrul practicii de cercetare - Înţelegerea modelării acestor fenomene. - Punerea în evidență a aplicaţiilor fenomenelor studiate astfel încât studentul să-şi formeze un mod de gândire creativ şi să poată soluţiona probleme de cercetare; - Dezvoltarea abilităţii de a analiza a datelor; - Dezvoltarea abilităţilor experimentale.

8. Conţinuturi 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii

Rezolvarea problemelor si discutarea aspectelor teoretice care necesita aprofundare pe parcursul desfasurarii practicii de cercetare

Expunere sistematică - prelegere. Studii de caz. Exemple. Conversații cu studenții, teme de seminar, teme de casă, implicarea studenților în rezolvarea problemelor.

Ori de cate ori este necesar

Bibliografie:



Protecția muncii 2 ore Asistarea tutorelui de practica din cadrul Institutului

Pe parcursul practicii

Implicarea în activitățile practice

Organizarea grupelor de practica Bibliografie: 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

În funcţie de laboratorul/centrul de cercetare în care îşi desfăşoară activitatea, studentul îşi va alege un proiect dedicat studiului fenomenelor fizice şi aplicaţiilor acestora

Prelegere. Activitate practică dirijată


Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul mediului si al stiintelor Pamantului.

Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice, fiind corelată cu programe de studii similare din universită țile europene ce aplică sistemul Bologna;

În contextul actual al nivelului si metodelor cercetarii stiintifice, domeniile de activitate vizate sunt multiple, posibilii angajatori din mediul de cercetare-dezvoltare, educaţional, administrativ;

Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire, dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat;

Masteranzii au posibilitatea să participe activ la elaborarea și implementarea noilor politici naționale de mediu.

10. Evaluare



10.5.1 10.5.2. Laborator 10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

Prezenţă - Claritatea, coerența și concizia expunerii cunoştinţelor dobândite şi rezultatelor obţinute - Utilizarea corectă a modelelor, formulelor și relațiilor de calcul, respectiv Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale; - Aplicarea metodelor specifice de rezolvare pentru problema dată, respectiv Interpretarea rezultatelor expeimentale

Pe baza de raport de cercetare

100%

10.6. Standard minim de performanţă

Obţinerea mediei 5 (cinci): Prezenţă la cel puţin jumătate din orele de practică de cercetare şi prezentarea clară a fenomenelor fizice si problemelor investigate .

Data completării 9.06.2019 Prof.dr. Mihai Dima

Data avizării în departament 10.06.2019


Ob.410_II Practica de cercetare 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti

1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerior Ecologici

1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei


2.3. Titulari activităţi de coordonare studenti

Prof. Dr. Cristian Panaiotu


Semestrul 1,2 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul

disciplinei Conţinut DA

Obligativitate DOB 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe

săptămână din care: curs Laborator/seminar

3.2. Total ore pe semestru


Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 10 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice OpenWare

Courses 10

3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 3.2.4. Examinări 3 3.2.5. Alte activităţi 3.3. Total ore studiu individual 33 3.4. Total ore pe semestru

75

3.5. Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică , nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date .





• Însuşirea şi înţelegerea conceptelor din cadrul laboratoarelor de cercetare; • Însuşirea terminologiei specifice utilizată in domeniu • Abilitatea de a experimenta, executa diferite activități specifice; • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic,

noţiunile din domeniu; • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a

colecta şi analiza informaţii din diverse surse) Competenţe transversale











Bibliografie:





Implicarea în activitățile practice

Organizarea grupelor de practica Bibliografie: 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

În funcţie de laboratorul/centrul de cercetare în care îşi desfăşoară activitatea, studentul îşi va alege un proiect dedicat studiului fenomenelor fizice şi aplicaţiilor acestora








10. Evaluare






100%

10.6. Standard minim de performanţă

Obţinerea mediei 5 (cinci): Prezenţă la cel puţin jumătate din orele de practică de cercetare şi prezentarea clară a fenomenelor fizice si problemelor investigate .

Data completării 9.06.2019 Prof.dr. Cristian Panaiotu



Ob.501 Meteorologie 1. Date despre program


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Meteorologie 2.2. Titularul activităţilor de curs Dr. Andreea Calcan 2.3. Titularul activităţilor de seminar Dr. Andreea Calcan 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul 1



Conţinut DS 1)

Obligativitate DO 2) 1) disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)











-



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice fizicii


proceselor fizice din atmosfera • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din

domeniul meteorologiei • Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice





Prezentarea principalelor procese fizice din atmosfera legate de meteorologie

7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea evolutiei generale a atmosferei Descrierea si intelegerea proceselor fizice din atmosfera Sintetizarea aspectelor esentiale legate de temele si problemele prezentate si abordate Stimularea studentilor sa-si dezvolte un mod de gandire propriu, utilizat in rezolvarea creativa a problemelor abordate

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Particula de aer atmosferic. Noţiuni de bază. Continuum atmosferic. Analiza la scară. Forţele care acţionează asupra particulei de aer: forţa de gradient baric, forţa gravitaţională, forţa de frecare, forţa Coriolis.


Legi de conservare. Forma vectorială a ecuaţiei impulsului în sistemul de coordonate Pamant aflat în rotaţie. Ecuaţiile de mişcare în coordonate sferice. Analiza la scara a ecuaţiei de mişcare. Aproximaţia geostrofică şi hidrostatica. Ecuaţia de continuitate. Ecuaţia energiei termodinamice. Termodinamica atmosferei uscate.


4 ore

Sistemul ecuaţiilor fundamentale în diferite sisteme de coordonate. a) Ecuaţiile de bază în coordonate izobarice. b) Curgerea la echilibru. Traiectorii şi linii de curent. c) Aproximaţii ale vântului în atmosferă. Vântul termic.

Expunere sistematica - prelegere. Exemple

4 ore

Circulaţie şi vorticitate. a) Teoremele circulaţie:Kelvin şi Bjerkness. b) Fenomenul de briză marină. c) Vorticitatea. Vorticitatea potenţială; d) Ecuaţiile vorticităţii şi divergenţe. Mişcări periodice în atmosferă. a) Metoda perturbaţiei. Proprietăţi ale undelor. b)Tipuri de unde simple. c)Undele Rossby.


6 ore

Elemente sinoptice: Masele de aer- transformarea maselor de aer; formaţiuni barice si de geopotenţial; fronturi si frontogeneza.


4 ore

Dinamica mişcării la scară sinoptică: Structura observată a sistemelor sinoptice de la latitudini medii; deducerea sistemului


4 ore

de ecuaţii cvasigeostrofic.

Dezvoltarea şi mişcarea sistemelor sinoptice la latitudini medii: a) instabilitatea hidrodinamică; b) instabilitatea baroclină-ciclogeneza; mişcarea verticală în undele barocline instabile; c) energetica undelor barocline.


4 ore

Bibliografie: 1. Ştefan. S., 2004: Fizica Atmosferei, vremea si clima. Ed. Universităţii din Bucureşti, pp. 425. 2. Holton J., 1996: Introducere în dinamica atmosferei (traducere din l. engleză), Ed. Tehnica, Bucureşti,

pp. 500. 3. Martin J., 2006: Mid- latitudine atmospheric dynamics, Ed Wiley &Sons , pp. 400. 4. Ştefan S., Rîmbu N., 1999: Dinamica Atmosferei-culegere de probleme, Ed. Univ. din Bucureşti,

Bucureşti, pp. 275. 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Informaţia meteorologică. Codul sinoptic: tipuri de telegrame, codificarea si decodificarea datelor de observaţii meteorologic.


4 ore

Hartile sinoptice: analiza formaţiunilor barice şi analiza frontologică.


2 ore

Determinarea traiectoriilor maselor de aer si a meteogramelor) cu modelul HYSPLIT 4.


4 ore

Imagistica: nefanaliza din date satelitare si de radar; determinarea temperaturii la sol.


4 ore

Metode obiective de determinare a ciclogenezei si traiectoriilor ciclonilor. Modelul barotrop si barotrop modificat.


6 ore

Studii de caz: ciclogeneza mediteraneeana si orografica; situaţiile de descendenţă verticală intensă.


2 ore

Modelara numerica pentru prevederea vremii: a) filtrarea undelor sonore si gravitaţionale; b) model baroclin cu doi parametrii; c) soluţia numerică a ecuaţiei vorticităţii barotrope-relaxarea si integrarea în timp; d) coordonata sigma şi model cu ecuaţii primitive cu două


6 ore

Bibliografie: 1. Ştefan. S., 2004: Fizica Atmosferei, vremea si clima. Ed. Universităţii din Bucureşti, pp. 425. 2. Holton J., 1996: Introducere în dinamica atmosferei (traducere din l. engleză), Ed. Tehnica, Bucureşti,

pp. 500. 3. Martin J., 2006: Mid- latitudine atmospheric dynamics, Ed Wiley &Sons , pp. 400. 4. Ştefan S., Rîmbu N., 1999: Dinamica Atmosferei-culegere de probleme, Ed. Univ. din Bucureşti,

Bucureşti, pp. 275. 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]



Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din ț ară și străinătate (Universitatea din Bremen, University of Cambridge ). Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare





50%


Teme pe parcurs 50%




Semnătura titularului de curs Dr. Andreea Calcan

Semnătura instructorului de seminar/laborator Dr. Andreea Calcan




Ob.502 Materiale avansate cu aplicatii de mediu

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei,Fizica Atmosferei şi Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Materiale avansate cu aplicatii de mediu

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.Dr. Anca Dumitru 2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf.Dr. Anca Dumitru 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul 1



Conţinut DS 1) Obligativitate DI 2)






3.3. Total ore studiu individual 94 3.4. Total ore pe semestru 150 3.5. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Mecanica, Fizica Moleculara, Fizica solidului 4.2. de competenţe Cunostinte de baza de Fizica, Matematica, si Chimie , Utilizarea de pachete software

pentru analiza și prelucrarea de date 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Set de lucrări practice care ilustrează subiectele abordate în curs ; Consumabile; Computere și software pentru analiza datelor

6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale

• Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, procese şi fenomene legate de utilizarea materialelor avansate pentru aplicatii de mediu precum si îmbunătățirea diferitelor sisteme de conversie și stocare a energiei

• Identificarea şi analiza principalelor progrese în domeniul Științei Mediului, în special din punct de vedere al materialelor avansate utilizate în remedierea solului, a apei și a aerului, a decontaminării și a tehnologiilor aplicate care implică aceste materiale.


• Utilizarea unor instrumente software specifice • Aplicarea cunoştinţelor din domeniul fizicii atât în situaţii concrete din domenii conexe,

cât şi în cadrul unor experimente, folosind aparatura standard de laborator. • Abordarea interdisciplinară a unor teme din domniul fizicii • Realizarea de conexiuni între cunoştinţe de Fizică şi alte domenii (Chimie, Biologie,

Geografie, Informatică, etc.). Competenţe transversale


• Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională.

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup; acceptarea diversităţii de opinie.


Acest curs prezinta o imagine de ansamblu a aspectelor fundamentale ale materialelor avansate legate de structura, metode de sinteza si caracterizare, proprietati si aplicatii precum si a impactului utilizarii materialelor avansate in aplicatii de mediu

7.2. Obiectivele specifice • Înţelegerea aspectelor specifice materialelor avansate, a metodelor de sinteza si caracterizare ale materialelor avansate precum si a proprietatilor si aplicatiilor de mediu ale acestor materiale;

• Capacitatea de a interpretare și analizare a datelor exper imentale; Familiarizerea cu subiecte actuale în domeniul materialelor avansate cu aplicatii de mediu;

• Capacitatea de a utiliza tehnici de analiză pentru a identifica proprietățile materialelor avansate de interes în aplicații moderne;

• Capacitatea de a lucra într-o echipă pentru rezolvarea problemelor experimentale;

• Identificarea si utulizarea resurselor bibliografice pentru formarea continuă ; Înțelegerea principalelor clase de aplicații în viața cotidiana.

• Punerea în evidență la fiecare temă abordată a pr oblemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Noțiuni introductive. Implicatii ale utilizarii materialelor avansate in aplicatii de mediu. Provocarile globale in domeniul poluarii mediului. Strategiile europene in domeniul dezvoltarii a materialelor avansate cu aplicatii de mediu

Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

4 ore

Poluarea apelor si remedierea. Tratarea apelor uzate Apele uzate Prelegere cu 2 ore

municipale și industriale. Tratarea apei potabile. Probleme de mediu.

prezentări de studii de caz şi discuţii

Metode de tratare a apelor. Procese fizice, chimice și biologice. Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

4 ore

Sisteme electrochimice pentru tratarea apelor. Celule microbiene electrochimice.


2 ore

Materiale avansate pe bază de polimeri cu aplicații de mediu Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

2 ore

Materiale mezoporoase cu aplicații de mediu


2 ore

Materiale carbonice avansate pentru aplicatii de mediu. Nanotuburi carbonice.Metode de sinteza si caracterizare. Proprietati si aplicatii de mediu.


4 ore

Grafene: “noul star” in domeniul nanomaterialelor pentru aplicatii de energie si mediu. Metode de sinteza si caracterizare. Proprietati si aplicatii de mediu.


4 ore

Materiale micro / nanostructurate cu performanțe îmbunătățite pentru mediu. Metode de sinteza si caracterizare. Proprietati si aplicatii de mediu.


4 ore

Bibliografie: 1. G. L Ionescu, G. C. Ionescu A. Sambateanu, Tehnologii moderne pentru epurarea

apelor uzate, Editura: MatrixRom (2013), ISBN: 606-25-0007-8 2. Microbial Electrochemical and Fuel Cell, Ed. K. Scott and E. H. Yuu, Woodhead

Publishing Series in Energy, 2015, Cambridge, ISBN: 978-1-78242-375-1 3. Nanomaterials in Energy and Environmental Applications, edited by Junhui He,

Editura Pan Standford Publishing, 2016, ISBN 978-981-4463-79-9 4. G.A Mansoori, T R Bastami A Ahmadpour, Z. Eshaghi, Environmental Application

of Nanotechnology, Publisher: World Scientific Publishing Company, ISBN 10: 9812790225

5. http://www.infoeuropa.ro/ 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-

învăţare Observaţii

Bibliografie:


Metode de transmitere a informaţiei

Observaţii

Instruirea pentru protecţia muncii şi prim ajutor Prelegere 2 ore Sinteza materiale avansate pe baza de nanotuburi, grafene, TiO2, Fe3O4

Activitate practică dirijată si testarea lor ca materiale adsorbante pentru diferiti

poluanti.

18 ore

Realizarea unor sisteme electrochimice pe baza de materiale avansate pentru tratarea apelor

Activitate practică dirijată

6 ore

Evaluarea lucrărilor de laborator Examinare –colocviu laborator

2 ore

8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]


http://www.infoeuropa.ro/�

Bibliografie: 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicațiile în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate ( Upsala University https://www.uu.se/en/admissions/master/selma/kursplan/?kpid=22129&type=1; University of Colorado https://www.colorado.edu/lab/vance/sites/default/files/attached-files/nes_syllabus_180115.pdf ). Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenta si concizia expunerii; - Utilizarea corecta a a cunostintelor si terminologiei folosite in domeniul aplicatiilor de mediu ale materialelor avansate - Capacitatea de exemplificare;

Examen oral 70%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Interpretarea rezultatelor;

- abilitatea de a utiliza metode experimentale si instrumente specifice domeniului - Abilitatea de analiza si interpretare a datelor experimentale - Abilitatea de a prezenta si discuta rezultatele obtinute

Examinarea referatelor de la lucrarile de laborator

30%


10.6. Standard minim de performanţă Prezentarea corectă a unui subiect selectat la examinarea finala Obtinerea mediei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Expunerea corecta a subiectului indicat pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Conf. dr. Anca Dumitru

Semnătura de seminar/laborator Conf. dr. Anca Dumitru



Ob.509_IActivitate de cercetare

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Fizică 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerior Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă



2.3. Titulari activităţi de coordonare studenti Conf. Dr. Cristian Necula


Semestrul 1,2 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul disciplinei

Conţinut DA Obligativitate DOB

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână din care: curs Laborator/seminar 7 3.2. Total ore pe semestru


Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 40 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice OpenWare Courses 40 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 45 3.2.4. Examinări 5 3.2.5. Alte activităţi


200

3.5. Numărul de credite 8 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică, nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.




• Însuşirea şi înţelegerea conceptelordin cadrul laboratoarelor de cercetare; • Însuşireaterminologiei specifice utilizată in domeniu • Abilitatea de a experimenta, executa diferite activită ți specifice; • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din

domeniu; • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi












Bibliografie:





Implicarea în activitățile practice Organizarea grupelor de practica Bibliografie:

8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

În funcţie de laboratorul/centrul de cercetare în care îşi desfăşoară activitatea, studentul îşi va alege un proiect dedicat studiului fenomenelor fizice şi aplicaţiilor








10. Evaluare






100%

10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Prezenţă la cel puţin jumătate din orele de practică de cercetare şi prezentarea clară a fenomenelor fizice si problemelor investigate .

Data completării 9.06.2019 Conf. Dr. Cristian Necula



Ob.509_II Activitate de cercetare

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Fizică 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerior Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă



2.3. Titulari activităţi de coordonare studenti Conf. Dr. Anca Dumitru


Semestrul 1,2 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul disciplinei

Conţinut DA Obligativitate DOB





350

3.5. Numărul de credite 14 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică, nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.




• Însuşirea şi înţelegerea conceptelordin cadrul laboratoarelor de cercetare; • Însuşireaterminologiei specifice utilizată in domeniu • Abilitatea de a experimenta, executa diferite activită ți specifice; • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din

domeniu; • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi











Ori de cate ori

este necesar

Bibliografie:





Implicarea în activitățile practice Organizarea grupelor de practica Bibliografie:


În funcţie de laboratorul/centrul de cercetare în care îşi desfăşoară activitatea, studentul îşi va alege un proiect dedicat studiului fenomenelor fizice şi aplicaţiilor








10. Evaluare






100%

10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Prezenţă la cel puţin jumătate din orele de practică de cercetare şi prezentarea clară a fenomenelor fizice si problemelor investigate .

Data completării 9.06.2019 Conf. Dr. Anca Dumitru



Ob.510Elaborarea lucrarii de disertație

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Fizica 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului sia Polimerilor Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă


Elaborare lucrare de disertație

2.3. Titulari activităţi de coordonare studenti Conf.univ. dr. Cristina Miron


Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul disciplinei

Conţinut DA 1) Obligativita

te DI 2) 1)disciplină de aprofundare (DA), disciplină de sinteză (DS); 2)






150

3.5. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.



• Utilizarea adecvată a principalelor noţiuni și principii fizicii specifice surselor de energie regenerabile și alternative

• Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din domeniu;

• Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi analiza informaţii din diverse surse)


• Preocuparea pentru obţinerea unei finalită ți a muncii depuse • Abilități de comunicare specifice • Preocuparea pentru obţinerea calităţii și menținerea unui mediu curat • Utilizarea eficientă a surselor informaționale și a resurselor de comunicare și

formare profesională, inclusiv într-o limbă de circulație internațională • Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil cu respectarea

legislaţiei, eticii și deontologiei specifice domeniului. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Prezentarea fenomenelor fizice şi a rezultatelor obţinute în cadrul elaborării lucrării de dizertație

7.2. Obiectivele specifice - Analiza unor fenomene fizice specifice investigate în cadrul activităților practice pentru elaborarea lucrării de disertație -Punerea în evidență a aplicaţiilor fenomenelor studiate astfel încât studentul să-şi formeze un mod de gândire creativ şi să poată soluţiona probleme practice - Dezvoltarea abilităţii de a analiza cantitativ cazuri specifice; - Dezvoltarea abilităţii de a sintetiza și prezenta informații relevante legate de un domeniu specific -Formarea abilităţii de transmitere/diseminare a rezultatelor obţinute


Bibliografie:



Bibliografie: 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care există proiect semestrial normat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii


Conținutul disciplinei permite studentului să-şi dezvolte deprinderi şi abilităţi de modelare şi/sau de investigare experimentală a diverselor fenomene fizice studiate în laboratoare/centre de cercetare, producție şi a aplicaţiilor acestora, în vederea integrării acestora în activităţi specifice institutelor de cercetare precum și în învățământ. Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu, o pregătire

ştiinţifică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire, dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat.

10. Evaluare




-

10.6. Standard minim de performanţă Forma de evaluare, Verificare, este de tip ADMIS / RESPINS, în sensul în care conducătorul lucrării de dizertaţie îşi dă sau nu acordul asupra susţinerii lucrării. Studentul va elabora o lucrare dedicată studiului fenomenelor fizice şi aplicaţiilor dintr-unul din domeniile de mai jos, conform tematicii de dizertație: Studentul elaborează şi redactează lucrarea de dizertaţie, a cărei temă a fost aleasă împreună cu conducătorul de dizertaţie, pe baza rezultatelor obţinute în activităţile de cercetare ştiinţifică efectuate anterior de student în acord cu Planul de învăţământ. Tema lucrării şi conducătorul ştiinţific se stabilesc cu cel puţin 6 luni înaintea de susţinerea tezei. Evaluarea de către conducător a lucrării de dizertaţie elaborată este făcută avându-se în vedere: - Elementele de originalitate ale lucrării; - Capacitatea studentului de a desfăşura independent activitatea de cercetare; - Claritatea, coerența și concizia expunerii cunoştinţelor dobândite şi a rezultatelor obţinute; - Utilizarea corectă a modelelor, formulelor și relațiilor de calcul, respectiv Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale şi aplicarea acestora pentru rezolvarea problemei date; - Evidenţierea finalităţii aplicative a cercetării întreprinse; - Realizarea lucrării conform principiilor eticii academice; - Evidenţierea corespunzătoare a limitelor cercetării şi a direcţiilor viitoare de cercetare. Lucrarea de dizertaţie este verificată prin sondaj cu programul de similitudine Turnitin Obţinerea mediei 5 (cinci): Elaborarea și editarea unei lucrări pe tema de dizertație.

Data completării 09.06.2019 Conf.univ.dr. Catalin Berlic



Op.I11 Dispersia poluantilor in mediu



2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Dispersia poluantilor in mediu 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. univ. dr. Gabriela IORGA 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect. univ. dr. Gabriela IORGA 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul I



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 90 3.4. Total ore pe semestru 150 3.5. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Mecanica fluidelor, Termodinamica, Noțiuni de matematică si chimie 4.2. de competenţe • Cunostinte si capabilitati practice de utilizare a computerului-Utilizarea de pachete

software pentru analiza și prelucrarea de date • Cunostinte medii de Limba engleză

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector), tabla si cu conexiune la

INTERNET, posibilitate de multiplicare in prealabil de materiale ajutatoare 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Laborator cu dotare modernă care permite efectuarea experimentelor fundamentale: prelevatoare, ceilometru, statie meteorologica; Calculatoare şi interfeţe de achiziţie care permit efectuarea experimentelor asistate de calculator; Acces la statie experimentala pentru prelevarea de probe aer (gaze, aerosoli)

Programe de calcul specializate (cu licenţă sau open source) pentru determinarea concentratiilor de poluant in atmosfera si/sau depuse pe suprafata tarestra, traiectoriilor maselor de aer, diverse spreadsheet-uri Excel pentru studiul dispersiei poluantilor in diferite conditii de stabilitate/instabilitate atmosferica, pentru determinarii inaltimii stratului atmosferic de amestec al poluantilor.



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și ale principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice dispersiei poluantilor in atmosfera, precum si depunerilor de poluanti pe suprafata terestra;

• Rezolvarea problemelor de dispersie poluanti în condiții impuse • Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii și modelării

dispersiei si depunerilor de poluanti si determinarea efectelor poluantilor asupra sanatatii umane pentru amestecuri complexe (gaze si aerosoli atmosferici cu compozitie chimica complexa)


• Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice Competenţe transversale

• Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient si responsabil cu respectarea legislației, eticii si normelor deontologice specifice domeniului sub asistentă calificat

• Dobândirea tehnicilor de muncă eficientă în echipă si pentru studiul individual, urmând un plan de lucru prestabilită; atitudine etică faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie

• Utilizarea eficientă a surselor informaționale si a resurselor de comunicare si formare profesională asistată, atât în limba română,cât si într-o limbă de circulație internațională.


• CUNOSTINTE: Cursul işi propune să contribuie la clarificarea şi cunoaşterea celor mai noi teorii, concepte, principii şi metode de cercetare folosite în fizica atmosferei şi a pământului, meteorologie în scopul creării unei imagini de ansamblu asupra mediului înconjurător ca un sistem dinamic si interactiv. La laborator se efectuează aplicaţii care urmăresc îndeaproape aspecte discutate la curs. • ABILITATI: Absolventul va avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar fizică-chimie-matematică in știința mediului • COMPETENTE: Competenţele acumulate de absolvent prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor în grupe mixte de lucru din domeniul ştiinţelor mediului.

7.2. Obiectivele specifice • Dobândirea si familiarizarea studenţilor cu noţiuni şi terminologia specifică • Prelucrarea computerizată a unui set de observaţii asupra principalilor parametri ce caracterizează poluarea atmosferei: calcularea şi reprezentarea valorilor medii orare, zilnice, lunare şi anuale, împreună cu abaterile standard asociate şi interpretarea rezultatelor • Simularea dispersiei unor poluanți gazoși si sub forma de particule in condiții specificate • Elaborarea unor proiecte/studii individuale asupra unei teme specifice date pe baza unui plan de studiu cu punerea în evidență la fiec are temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Poluare versus calitatea aerului. Surse si tipuri de poluanti. Diferite clasificari. Poluanti gazosi principali si secundari si particule materiale (PM2.5, PM10, PM4, PM1

Prelegerea, descrierea, explicatia, conversatia, dezbaterea ). Proprietati fizico-chimice. Monitorizarea

calitatii aerului. Metode si tehnici de masura (in situ si de teledetectie).

4 ore

Particule sedimentabile. Depunerea uscata si depunerea umeda. Procese si metode de monitorizare a depunerilor. Modele de simulare a depunerilor.

Prelegerea, descrierea, explicatia, exemple, conversatia, dezbaterea.

2 ore

Legislatia privind calitatea aerului înconjurător în lume, in Uniunea Europeana si in România. Programe de monitorizare a poluarii mediului si campanii intensive de masurari. Diferente intre monitorizare si campanie intensiva, exemple, studii de caz.


2 ore

Stratul limita planetar PBL: Definitie si semnificatie. Structura. Marimi care caracterizeaza PBL: vant, temperatura, umiditate, inaltimea de amestec; inversiuni termice; stabilitatea/instabilitatea atmosferei in PBL. Metode de determinare a caracteristicilor PBL.

Influenta caracteristicilor PBL asupra dispersiei poluantilor. Coeficientul de ventilatie.


6 ore

Bazele teoretice ale dispersiei poluantilor. Formalismele Lagrange si Euler, ecuatia de difuzie si solutiile ei. Ecuatia Gaussiana a penei de poluant.


6 ore

Modele de dispersie la scara locala. Parametrii de dispersie. Clase de stabilitate. Suprainaltarea penei de poluant. Exemple de modele (Climatologic, OML) -comparatie a schemelor fizico-chimice implementate.

Prelegerea, descrierea, explicatia, conversatia, dezbaterea.

5 ore

Efectele ale poluarii aerului. Monitorizarea calitatii apelor si a solurilor. Surse de poluare si tipuri de poluanti ai apei si solurilor. Caracteristici fizice, chimice si biologice ale apei. Metode de prelevare si monitorizare. Modelul AirQ+ pentru studiul impactului poluantilor.

Prelegerea, descrierea, explicatia, conversatia, dezbaterea

2 ore

Cooperarea internaţională si progresul științific privind cercetarea şi reducerea poluării mediului.


1 ora

TOTAL 28 ore

Bibliografie: 1. Nitu, C, Krapivin, V.F., Soldatov, V.Y., Information technologies for the environmental

investigations, Matrix Rom, Bucuresti, 2013. 2. Seinfeld, J.H. and Pandis, S.N., Atmospheric Chemistry and Physics. From air pollution to climate

change, John Willey & Sons Inc., USA, 2006. 3. Iorga G, 2016, Air Pollution Monitoring: A Case Study from Romania, in Air Quality - Measurement

and Modeling, Prof. Philip Sallis (Ed.), InTech, DOI: 10.5772/64919. 4. Colls, J., Air pollution, 2nd Ed, Taylor § Francis e-Library, 2003. 5. Cheremisinoff, N., P., Handbook of air pollution prevention and control, Elsevier, MA, USA, 2002 6. Jacobson, M. Z., Atmospheric pollution: history, science and regulation, Cambridge Univ. Press,

ambridge UK, 2002

7. Jacobson, M. Z., Fundamentals of atmospheric modelling, 2nd Ed., Cambridge Univ. Press, Cambridge UK, 2005

8. Hernandez-Soriano, M.C.(Ed.), Environmental Risk Assessment of Soil Contamination, Intech, 2014. 9. Patrascu, S, Voinea, S, Fizica apelor subterane si de suprafata, Ed. Univ. Bucuresti, 1998. 10. Stefan, S, Fizica aerosolului atmosferic, Ed ALL, Bucuresti, 1998 11. Talpos, S., Borşan, D.H., Fizica stratului limita şi poluarea aerului, Ed. Univ. Buc., Bucuresti, 1997.


Metode de prelevare a probelor de aer. Determinarea concentratiilor de poluanti folosind detectoare portabile de gaze si prelevatoare pentru particule materiale PM10, PM2.5, PM4, PM1, gaze CO, SO2, NOx, O3

Activitate practică dirijată:

.

Experimentul, Explicatia, Conversatia, Testarea de ipoteze

4 ore

Analiza observaţiilor asupra poluantilor si parametrilor meteorologici pe o perioadă scurta si lunga de timp (calculul şi extragerea mediilor zilnice, lunare şi anuale şi al deviaţiilor standard asociate, corelatiile poluanti - variabile meteorologice, reprezentări grafice şi interpretarea lor). Chemometeograma. Interpretare rezultate.

Activitate practică dirijată: Experimentul, Explicatia, Conversatia, Testarea de ipoteze

2 ore

Obţinerea traiectoriilor maselor de aer intr-un loc dat din România si Europa pentru un interval de timp de până la 3 zile cu software specializat accesibil prin Internet.


2 ore

Determinarea inaltimii stratului limita atmosferic/stratului de amestec cu modelul HYSPLIT si cu ajutorul ceilometrului


4 ore

Studii experimentale si de modelare a depunerii particulelor fine. Studii de caz: depunerea uscata si depunerea umeda a poluanților. Interpretare rezultate.


4 ore

Modelarea dispersiei poluantilor in atmosfera cu modele de dispersie gaussiene in diverse conditii de stabilitate/instabilitate atmosferica. Studii de sensibilitate privind parametrii de intrare ai modelelor. Interpretare rezultate.


7 ore

Determinarea unor parametri fizico-chimici (temperatura, umiditate, pH, permitivitate, conductivitate, concentratii ale principalelor specii ionice, adancimea si debitul apei de suprafata) ai unor probe de apa: provenita din precipitatii, apa din lac, apa de rau. Determinarea unor parametri fizico-chimici ai probelor de sol: temperatura, umiditate, permitivitate, conductivitate, pH, granulometrie, concentratii ale principalelor metale. Corelatii cu observatiile asupra precipitatiilor si depunerilor atmosferice.


3 ore

Examinare (verificare laborator) Colocviu 2 ore TOTAL 28 ore

Bibliografie: La bibliografia pentru curs se adaugă: 1. ***Clima României, Coordonatori: Sandu I., Pescaru, V.I., Poiana, I., Geicu, A., Candea, I., Tastea, D., Ed. Academiei Române, Bucureşti, Romania, 2008 2. Iordache, V., Ecotoxicologia metalelor grele in Lunca Dunarii, Ed. Ars Docendi, 2009 4. Articole stiintifice publicate in jurnale prestigiu si aplicaţii specifice interactive, fie accesibile prin INTERNET, fie utilizabile stand-alone in laborator, împreuna cu notiţe explicative/manuale de utilizare ale echipamentelor utilizate (disponibile în laborator). 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în grupuri de lucru de fizica atmosferei și în învățământ (în condițiile legii).

Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul științelor mediului. Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene ce aplică sistemul Bologna. Masteranzii vor avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar in științele mediului. Competenţele acumulate prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor în grupe mixte de lucru. Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire (domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, de cercetare – dezvoltare, cât şi din mediul industrial) dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat. REPERE METODOLOGICE • La fiecare şedinţă de curs studentul va primi material ajutător tipărit conţinând scheme/diagrame,

exemple, etape de proceduri de calcul care vor fi explicate în detaliu de către profesor în prelegerea sa. Dialogul interactiv profesor-student va reprezenta asigurarea că studenţii şi-au clarificat noţiunile abordate.

• Pentru fiecare temă abordată la laborator studenţii vor lucra pe cât posibil în grupe de câte maxim doi, sub îndrumarea directă a profesorului. Verificarea, interpretarea, discuţii asupra rezultatelor se fac de către profesor cu fiecare subgrupă de lucru în parte, la finalul fiecărei şedinţe de lucru.



• Participarea studenţilor la cursuri este necesară întrucât o audiere directă îi ajută la o mai bună înţelegere a noţiunilor predate, la folosirea unui vocabular adecvat, le creează posibilitatea întreţinerii unui dialog interactiv precum şi a unei integrări în disciplina universitară. Pentru o prezenţă activă la curs şi laborator

studenţii sunt rugaţi sa revadă materialul prezentat la cursurile şi laboratoarele anterioare. Prin participarea la acest curs, studentul consimte sa accepte codul de conduită academică prezentat in Carta Universitară, Codul de etică şi Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor. Codul interzice studenţilor copierea şi alte forme de înşelare la examen, plagiatul lucrărilor, prezentarea de documente frauduloase şi falsificarea semnăturilor.

10. Evaluare





50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Realizarea temelor de la

laborator având o atitudine activă;

- Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale;

- Interpretarea rezultatelor.

Colocviu de laborator, evaluare orală

50%


10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Dreptul de a participa la examenul final este dat de efectuarea integrală a laboratorului şi realizarea obiectivelor specifice fiecărei teme şi susţinerea proiectului. Notarea se face în scara de note 1-10 şi se ponderează corespunzător. Examenul se consideră promovat cu nota 5.


Semnătura titularului de curs Lect. univ. dr. Gabriela IORGA

Semnătura de seminar/laborator Lect. univ. dr. Gabriela IORGA



Prof. univ. dr. Alexandru Jipa

1

FIŞA DISCIPLINEI

Op.I12 Materiale Polimere Ecologice 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucuresti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizica 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei si a Pământului, Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Știinţe Exacte și ale Naturii /Fizica 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica/Fizician 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei

Materiale Polimere Ecologice

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector. Dr. Eduard Gatin 2.3. Titularul activităţilor de laborator Lector. Dr. Eduard Gatin

2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul

disciplinei Conţinut DS 1)

Obligativitate DO 2)

1) disciplină fundamentală (DF), disciplină de specialitate (DS), disciplină complementară (DC); 2)



4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Audierea cursurilor: Termodinamica si fizica statistica, Optica, Fizica atomului si a moleculei. 4.2. de competenţe Nivel bun de intelegere al cunostintelor de termodinamica si fizica statistica. Notiuni de

spectroscopie si fizica atomica si nucleara. Deprinderea de a utiliza corect aparatura de laborator.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (Calculator, videoproiector) Note de curs Bibliografie recomandata


Laborator cu dotarile necesare desfasurarii lucrarilor practice Calculator, Videoproiector, pachete software pentru analiza si prelucrarea datelor. Legatura la internet Sala de seminar


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: curs 2 Seminar/laborator 0/2 3.2. Total ore pe semestru

56 din care: curs 28 seminar/laborator 0/ 28


3.3. Total ore studiu individual 94 3.4. Total ore pe semestru 150 3.5. Numărul de credite 6

2


C1 - Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principii fizicii într-un context dat - 2 credite C3 - Rezolvarea problemelor de fizică în condiții impuse - 2 credite C4 - Aplicarea cunoștințelor de fizică în cadrul unor experimente, folosind aparatura standard de laborator - 1 credit C5 - Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din domeniul fizicii - 1 credit


CT1- Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil cu respectarea legislaţiei deontologiei specifice domeniului sub asistenţă calificată. - 1 credit CT3 - Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională. - 1 credit

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei Asimilarea conceptelor si domeniilor, dezvoltarea capacitatii de a realiza și interpreta lucrari experimentale si de rezolvare de probleme specifice fizicii polimerilor

7.2. Obiectivele specifice - Intelegerea notiunilor fundamentale din domeniul fizicii polimerilor. - Caracterizarea corecta din punct de vedere teoretic si practic a unui sistem macromolecular. - Deprinderea capacitatii de a rezolva probleme din domeniu, precum și de a formula concluzii teoretice riguroase si argumentate; - Dezvoltarea capacitatii de a efectua si/sau proiecta experimente in domeniul fizicii polimerilor; - Dezvoltarea abilităţii de a realiza un proiect de prezentare a unei teme specifice. - Dobândirea unei corecte înţelegeri teoretice si practice a tematicii studiate.

8. Conţinuturi

1.Particularitati fizico-chimice si de structura ale polimerilor. Polimeri naturali si sintetici. Trăsături distinctive ale catenelor macromoleculare

Expunere sistematica – prelegere, demonstraţia, discuţia, studiul de caz. Exemple

2 ore

2. Configuraţia şi stereoregularitatea polimerilor. Stereoizomeria optică. Metode de studiere a stereoregularităţii polimerilor. Analiza configuraţională a polimerilor. Termodinamica lanţurilor polimere.


2 ore

3. Structura şi proprietăţile caracteristice ale copolimerilor. Aplicaţii ale copolimerilor. Copolimeri industriali.

Expunere sistematica - prelegere. Analize critice. Exemple

4 ore

4. Notiuni generale de termodinamica chimica: entropie,energie libera, entalpie, entalpie libera. Procese membranare.

Expunere sistematica – prelegere. Exemple 2 ore

5. Polimeri termoplastici si termorigizi. Expunere sistematica - prelegere. Exemple, . Analize critice.

2 ore

6. Materiale polimere reprezentative (polistirenul, policlorura de vinil, nylon, cauciucul natural / sintetic). Istoric. Metode de obtinere. Impactul asupra mediului inconjurator.


4 ore

7. Proprietatile materialelor plastice naturale si sintetice. Duritate, densitate, rezistenta la incalzire, la solventi, oxidare si ionizare.

Expunere sistematica prelegere. Exemple 4 ore

8. Toxicitate si controversa BPA. Biodegradare si tehnologii de biodegradare.


4 ore

9. Materiale plastice biodegradabile. Tehnologii, avantaje / dezavantaje

Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. 4 ore

3

Exemple Total 28 ore Bibliografie: 1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, V.Barna, "Fizico-chimia polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti, 2006. 2. L. Georgescu, L.M. Constantinescu, E. Barna, C. Miron, C. Berlic, "Introducere in fizica polimerilor.", Ed. Credis, Bucureşti, 2004; 3. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 4. G. Champetier, L. Monnerie, "Introduction à la chimie macromoléculaire", Masson&Cie., Paris (1969). 5. L.M.Constantinescu, "Structura polimerilor", E.U.B., 1989. 6. Notite de curs in format electronic, care se vor afla pe site-ul facultatii de fizica. 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Bibliografie 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]


1.Studiul fizico-structural al polimerilor. Materiale polimere reprezentative Activitate practica dirijata 4 ore

2. Determinarea durităţii materialelor polimere. Activitate practica dirijata 4 ore 3. Studiul proprietăţilor mecanice ale polimerilor. Activitate practica dirijata 4 ore 4. Determinarea densitatii materialelor polimere. Activitate practica dirijata 4 ore 5. Metoda termogravimetrica Activitate practica dirijata 4 ore 6. Tehnica RAMAN in analiza polimerilor. Activitate practica dirijata 4 ore 7. Monitorizarea in timp real a procesului de degradare a unui material polimer prin tehnica RAMAN.

Activitate practica dirijata 4 ore

Total 28 ore Bibliografie: 1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, "Metode experimentale în fizica polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti (1999). 2. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 3. Manualele de utilizare ale echipamentelor din dotarea laboratorului. 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:


Continutul disciplinei este elaborat in concordanta cu conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Continutul a fost armonizat cu cerintele impuse de angajatori din domeniul industriei, cercetarii, invatamantului universitar si preuniversitar de toate gradele.

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenta si concizia expunerii; - Utilizarea corecta a relatiilor de calcul; - Capacitatea de exemplificare. - Verificarea intelegerii legilor şi teoremelor fundamentale ale mecanicii

1. Examinare pe parcurs. Examen partial de cunostinte teoretice-scris 2. Examinare finala. Examen de cunostinte teoretice-scris

20%

50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Aplicarea metodelor specifice de

rezolvare pentru problema data; - Interpretarea rezultatelor.

Evaluare colocviu 30%

4


10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5: Expunerea corecta a unui subiect teoretic la examenul de sfarsit de semestru.

Rezolvarea corecta a unei probleme la examenul de sfarsit de semestru.

Efectuarea tuturor lucrarilor de laborator.

Prezenta la curs in proportie de 50%.

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar/laborator

Data avizării în departament .......................


Notă

1) Regimul disciplinei (conţinut) - pentru nivelul de licenţă se alege una din variantele: DF (disciplină fundamentală) / DD (disciplină din domeniu) / DS (disciplină de specialitate) / DC (disciplină complementară).

:

2) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie) / DO (disciplină opţională) / DFac (disciplină facultativă).

3) SI – studiu individual; TC – teme de control; AA – activităţi asistate; SF – seminar faţă în faţă; L – activităţi de laborator; P – proiect, lucrări practice.

1

Op.I13 Poluare cu materiale plastice si managementul deseurilor 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucuresti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizica 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei si a Pământului, Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Știinţe Exacte și ale Naturii /Fizica 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica/Fizician 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență



Poluare cu materiale plastice si managementul deseurilor

2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Gatin Eduard 2.3. Titularul activităţilor de laborator Lect. Dr. Gatin Eduard

2.4. Anul de studiu 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul







4.1. de curriculum Audierea cursurilor: Mecanica fizica, Termodinamica si fizica statistica, Chimie fizica 4.2. de competenţe Nivel bun de intelegere al cunostintelor de mecanica si fizica statistica si termodinamica.

Deprinderea de a utiliza corect aparatura de laborator. 5. Condiţii (acolo unde este cazul)









2






7.1. Obiectivul general al disciplinei Asimilarea conceptelor si domeniilor, dezvoltarea capacitatii de a realiza și interpreta lucrari experimentale si de rezolvare de probleme specifice fizicii polimerilor (mase plastice) si de mediu ; procesul de degradare.

7.2. Obiectivele specifice - Intelegerea notiunilor fundamentale din domeniul fizicii polimerilor. - Caracterizarea corecta din punct de vedere teoretic si practic a unui sistem macromolecular. - Dezvoltarea capacitatii de a efectua si/sau proiecta experimente in domeniul fizicii polimerilor si a modificarilor acestora sub actiunea mediului; - Dezvoltarea abilităţii de a realiza un proiect de prezentare a unei teme specifice. - Dobândirea unei corecte înţelegeri teoretice si practice a tematicii studiate.

8. Conţinuturi

1. Introducere. Definitia poluare in sensul general. Particularizare pentru mase plastice: resturi mase plastice de macro si micro dimensiune.


2 ore

2. Clasificarea compuşilor macromoleculari. Polimeri organici cu carbocatenă. Hidrocarburi saturate şi derivaţii lor: polialcooli, poliacizi, polieteri, poliesteri. Hidrocarburi nesaturate şi derivaţii lor. Polimeri orgunici heterocatenari: cu oxigen, cu azot, cu sulf în catenă.


2 ore

3. Sinteza macromoleculelor. Principiile teoretice ale proceselor de obţinere a polimerilor. Polimerizarea. Caracteristicile fundamentale ale polimerizării prin lanţuri de radicali. Mecanismul de reacţie. Cinetica de reactie.


2 ore

4. Structura configuraţională a polimerilor. Regularitatea structurii lanţurilor macromoleculare. Stereoizomeria geometrică. Stereoizomeria optică. Metode de studiere a stereoregularităţii polimerilor. Determinarea structurii polimerilor. Metode spectroscopice (Raman).


5. Reologia polimerilor. Proprietăţi fizico mecanice specifice polimerilor ‘ecofriendly’.

Expunere sistematica - prelegere. Exemple, . Analize critice.

2 ore

6. Degradarea polimerilor. Factori:caldura, lumina (UV), substante chimice. Biodegradare. Reciclare.


2 ore

7. Descompunerea maselor plastice. Poluanti persistenti si efectele asupra mediului incojurator, contributie la „schimbarile climatice”.


8. Efecte ale poluarii cu mase plastice: pe uscat Expunere sistematica - 4 ore

3

(sursele de apa), apa marilor, asupra animalelor (ingerare resturi) si asupra omului (sistemul endocrin: tiroida, glande sexuale)

prelegere. Exemple

9. Actiuni de reducere/limitare a poluarii. Mase plastice degradabile si biodegadabile, incinerare si reciclare.


4 ore

10. Managementul problemei deseurilor mase plastice: vointa politica (institutii ale statului de supraveghere a poluarii), legi limitare sau interzicere, constientizarea / actiuni educatie populatie – mass media

Expunere sistematica. - prelegere. Analize critice. Exemple

4 ore

Total 28 ore Bibliografie: 1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, V.Barna, "Fizico-chimia polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti, 2006. 2. Hester, Ronald E.; Harrison, R. M. (editors) (2011). Marine Pollution and Human Health. Royal Society of Chemistry. pp. 84-85. ISBN 184973240X; 3. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 4. Selke, Susan; Auras, Rafael; Nguyen, Tuan Anh; Castro Aguirre, Edgar; Cheruvathur, Rijosh; Liu, Yan (2015). "Evaluation of Biodegradation-Promoting Additives for Plastics". Environmental Science & Technology. 49 (6): 3769–3777; 5. L.M.Constantinescu, "Structura polimerilor", E.U.B., 1989. 6. Notite format electronic, care se vor afla pe site-ul facultatii de fizica. 7. L. M. Constantinescu “Probleme actuale privind degradarea si stabilizarea polimerilor” Ed. Univ. din Pitesti 2005 8. Carson, Henry S.; Colbert, Steven L.; Kaylor, Matthew J.; McDermid, Karla J. (2011). "Small plastic debris changes water movement and heat transfer through beach sediments". Marine Pollution Bulletin. 62 (8): 1708–1713; 9. Mathieu-Denoncourt, Justine; Wallace, Sarah J.; de Solla, Shane R.; Langlois, Valerie S. (November 2014). "Plasticizer endocrine disruption: Highlighting developmental and reproductive effects in mammals and non-mammalian aquatic species". General and Comparative Endocrinology. 219: 74–88. 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Bibliografie 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]


Identificarea structurii polimerilor: spectroscopie FT-IR, spectroscopie Raman, SEM. Activitate practica dirijata 4 ore

Tranzitii de faza: analiza termodiferentiala, DSC, TG Activitate practica dirijata 4 ore Fotopolimerizarea UV. Influenta UV asupra proprietatilor compozitului obtinut. Activitate practica dirijata 4 ore

Vascozitatea solutiilor polimerice. Determinare coficient de vascozitate.


Caracterizarea rasinilor compozite dentare (biodegradabile). Determinare „degree of conversion”.


Determinarea concentratiei unor solutii polimere cu ajutorul refractometrului.


Determinarea densitatii unor solutti polimere cu picnometrul de precizie. Degradare chimica.

Activitate practica dirijata 4ore

Total 28 ore Bibliografie: 1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, "Metode experimentale în fizica polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti (1999). 2. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 3. Manualele de utilizare ale echipamentelor din dotarea laboratorului. 4. L. M. Constantinescu “Probleme actuale privind degradarea si stabilizarea polimerilor” Ed. Univ. din Pitesti 2005 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

4



10. Evaluare





20%

50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Aplicarea metodelor specifice de


Evaluare colocviu 30%







Semnătura titularului de curs Lect. Dr. Eduard Gatin

Semnătura titularului de seminar/laborator Lect. Dr. Eduard Gatin


Op.I21 Radionuclizi, radioactivitatea mediului si managementul deseurilor nucleare

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul FANPEAA 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a Polimerilor Ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Radionuclizi, radioactivitatea mediului si managementul deseurilor

nucleare 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Anabella Tudora 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. Anabella Tudora 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul 2



Conţinut DA 1)






3.3. Total ore studiu individual 90 3.4. Total ore pe semestru 150 3.5. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Toate cursurile obligatorii din ciclul de licenta, cu accent pe cursurile de Fizica

nucleara , Matematici avansate, Metode numerice, Ecuatiile fizicii matematice, Limbaje de programare.

4.2. de competenţe Cunoasterea a cel putin unul din limbajele de programare adecvate cercetarii stiintifice, cunoasterea unor pachete software pentru prelucrarea datelor si reprezentari grafice.

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector etc.) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Computere legate in retea si acces la internet pentru accesarea bazelor de date nucleare din bibliotecile de date nucleare ale IAEA-NDS si ale altor centre de date nucleare


• Identificarea si utilizarea adecvată a principalelor legi si principii ale fizicii într-un context dat; identificarea si utilizarea notiunilor si legilor specifice fizicii subatomice

• Rezolvarea problemelor de fizică în conditii impuse • Aplicarea în mod creativ a cunostiintelor dobândite în vederea întelegerii si modelării

proceselor aferente fizicii nucleare • Comunicarea si analiza informatiilor cu caracter didactic si stiintific din domeniul fizicii • Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice

Competenţe transversale • Utilizarea eficientă a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare

profesională, inclusiv într-o limbă de circulatie internatională • Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil, cu respectarea

legislaţiei, eticii si deontologiei specifice domeniului.


Prezentarea proprietatilor fundamentale ale radionuclizilor si a periodicitatii comportarii acestora. Notiuni de baza privind radioactivitatea naturala si articificiala, serii radioactive. Elemente de baza privind transportul radionuclizilor in atmosfera si in hifrosfera. Ciclul combustibilului nuclear si gestionarea deseusrlor radioactive de tip A, B, C provenite din aplicatiile pe baza de radionuclizi si fisiune.

7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea principalelor marimi fizice ce caracterizeaza nucleele radioactive, determinarea experimentala si calcului acestora pentru nucleele sistemului periodic. Radioactivitatea naturala, legea dezintegrarii radioactive pentru izotopi generic legati. Serii radioactive cu studiul principalilor radionuclizi. Radioactivitatea artificiala, explozii nucleare, produsi de fisiune, depuneri adioactive. Evacuarea efluentilor in caz normal si de incident. Ecuatia de difuzie pentru diferite cazuri. Modelari ale transportului radionuclizilor.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Energia de legatura (totala si per nucleon), energia de separare a unei particule dintr-un nucleu, energia de imperechere. Deformari ale nucleelor, efecte de paturi. Comportarea tuturor acestora pentru toate nucleele sistemului periodic (naturale si artificiale). Evidentierea periodicitatii acestor comportari.


Caracterul statistic al legii dezintegrarii radioactive, distributii Poisson si Gauss, radionuclizi generic legati.


2 ore

Seriile radioactive, echilibrul secular, aplicatii. Expunere sistematica - prelegere. Exemple

4 ore

Radioactivitatea naturala. Uraniul. Thoriul. Ra-266. Radonul, toronul si descendentii lor. Radionuclizi cosmogenici. Radiocarbonul 14


C si aplicatiile sale. Tritiul. Beriliu, Fosfor, Sulf, Clor, Sodiu si alti radionuclizi.

4 ore

Radioactivitatea artificiala. Explozii nucleare, bomba de fisiune, produsii de fisiune. Bomba de fuziune. Depuneri radioactive din explozii nucleare.


2 ore

Evacuari de efluenti in diverse cazuri. Expunere sistematica – prelegere. Exemple

2 ore

Deducerea ecuatiei difuziei. Rezolvarea ecuatiei difuziei in atmosfera pemtru o sursa instantanee. Ecuatia de difuziune a radonului si toronului in atmosfera.


4 ore

Experiment de dispersie la o centrala nucleara. Modele de transport al radionuclizilor.


2 ore

Bibliografie: 1. G.Vladuca « Elemente de fizica nucleara, partea I », Ed.Univ.Buc., 1988. 2. G.Vladuca « Elemente de fizica nucleara, partea a II-a », Ed.Univ.Buc., 1990. 3. O. Sima, Note de curs Radioactivitatea mediului. 4. A.Tudora, E.Sartori “Biblioteci de date nucleare si coduri de calcul din domeniul nuclear », Ed.Univ.

Buc.1999. 5. V. Valcovic, Radioactivity in the environment, Elsevier, 2000. 6. M. Eisenbud, T. Gessel, Environmental radioactivity, Academic Press, 1997 7. M. L’Anunziata, Handbook of Radioactivty Analysis, Academic Press 2012 8. Report of the United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation (UNSCEAR),

editiile din 1988, 1993, 1996, 2000, 2008, 2010 etc.; http://www.unscear.org/unscear/en/publications.html 9. V.Cuculeanu “Fizica si calculul reactorilor nucleari cu neutroni rapizi”, Ed.Teh.,Buc., 1982 10. Reveica Ion-Mihai, Radioactivitatea si circuitul izotopilor radioactivi in mediu, Ed. Univ.Buc., 1998. 11. O.Duliu, Aplicatiile radioatiilor nucleare, Ed.Univ.Buc., 1993.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Calculul energiei medii per nucleon si al energiilor de separare a neutronului, protonului, deuteronulul, particulei alpha pentru toate nuclee sistemului periodic pentru care exista excese de masa (folosind baza de date Audi si Wapstra a exceselor de masa din RIPL). Evidentierea comportarilor sistematice.

Indrumarea privind realizarea codului de calcul pentru obtinerea energiilor se separare, folosind ca input excesele de masa din baza de date a RIPL

2 ore

Calculul energiei de imperechere pentru toate nucleele sistemului periodic folosind diferite modele. Evidentierea comportarilor sistematice si obtinerea unor expresii analitice ale energiei de imperechere

Indrumarea privind realizarea de coduri de calcul aferent folosind ca input excesele de masa din baza de date a RIPL.

2 ore

Aplicatii privind seriile radioactive si echilibrul secular Prelegere. Indrumarea privind realizarea de coduri de calcul.

1 ore

Deformari ale nucleelor si efecte de paturi. Prelegere. Indrumarea privind realizarea codurilor de calcul aferente.

2 ore

Probleme ce ilustreaza aplicatiile in datare ale C-14, ale Tritiului etc.

Prelegere. Rezolvarea de probleme

4 ore

Rezolvarea de cazuri ale ecuatiei de difuzie Prelegere. Rezolvarea de probleme

3 ore

Bibliografie: 1. G.Vladuca « Elemente de fizica nucleara, partea I », Ed.Univ.Buc., 1988. 2. G.Vladuca « Elemente de fizica nucleara, partea a II-a », Ed.Univ.Buc., 1990. 3. A.Tudora, E.Sartori “Biblioteci de date nucleare si coduri de calcul din domeniul nuclear », Ed.Univ.

Buc.1999. 4. O. Sima, Note de curs Radioactivitatea mediului. 5. Reveica Ion-Mihai, Radioactivitatea si circuitul izotopilor radioactivi in mediu, Ed. Univ.Buc., 1998. 6. O.Duliu, Aplicatiile radioatiilor nucleare, Ed.Univ.Buc., 1993. 7. IAEA (www.iaea.org), IAEA Nuclear Data Section (www-nds.iaea.org): bibliotcile de date nucleare

RIPL si EXFOR.

http://www.unscear.org/unscear/en/publications.html�



Calculul energiilor de legatura per nucleon, de separare a diferitelor particule din toate nucleele sistemului periodic. Activitate practică dirijată 2 ore

Calculul energiilor de imperechere pentru toate nucleele sistemului periodic.


Calculul efectelor de paturi Activitate practică dirijată 2 ore

Calculul radioactivitatii remanente (numar de nuclee, activitate) dupa un numar de cicluri in cazul iradierii ciclice. Probleme privind echilibrul secular. Aplicatii.


Efectuarea unei vizite de documentare la Insitutul de Cercetari Nucleare de la Pitesti Mioveni (cu vizitarea reactorul TRIGA, a camerelor fierbinti etc.).


8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Dată fiind importanta deosebită a disciplinei pentru aplicatiile in domeniul fizicii nucleare (aplicatii multiple in toate domeniile, industri, medicina, agricultura, energetica etc.) in vederea intocmirii continuturilor si a alegerii metodelor de predare/învătare, titularii disciplinei au consultat continutul disciplinelor similare predate la universitati din străinătate (Université de Bordeuaux, Université Paris-Sud, Université Catholique Louvain-la-Neuve etc.). Continutul disciplinei este in conformitate cu cerintele de angajare în institutele de cercetare în domeniul fizicii nucleare si a reactorilor nucleari, la centralele nucleare si în învătământul superior (în conditiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenta si concizia expunerii; - Utilizarea corectă a modelelor, formulelor și relațiilor de calcul; - Capacitatea de exemplificare;

Examinare orală 40%

10.5.1. Seminar - Aplicarea metodelor specifice de rezolvare pentru tema dată;

Teme pe parcurs 30%

10.5.2. Laborator a) Cunoasterea si utilizarea limbajelor de programare si a metodelor numerice necesare realizarii programelor de calcul si de prelucrare a datelor experimentale; b) Interpretarea rezultatelor

a) Verificarea programelor de calcul realizate pe tot parcursul duratei cursului (un semestru) b) examinare orala asupra notiunilor acumulate in timpul vizitei de

30%

documentare la ICN Pitesti-Mioveni


10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Finalizarea temelor din timpul activitatii de seminar si laborator Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru obtinerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Prof. dr. Anabella TUDORA

Semnătura de seminar/laborator Prof. dr. Anabella TUDORA


Director de departament Prof.. dr. Alexandru JIPA

Op.I22 Metode statistice în Fizica Atmosferei şi a Pământului

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei, Fizica atmosferei şi Pământului,



Metode statistice în Fizica Atmosferei şi a Pământului

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Cristian Necula 2.3. Titularul activităţilor de laborator Conf. Dr. Cristian Necula 2.4. Anul de studiu 1

2.5. Semestrul II



Conţinut1) DS Obligativitate2)

DO



Distribuţia fondului de timp Ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 35 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 35 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 45 3.2.4.Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi

3.3. Total ore studiu individual 115 3.4. Total ore pe semestru 175 3.5. Numărul de credite 7 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Analiză matematică reală şi complexă, Ecuaţiile fizicii

matematice 4.2. de competenţe Cunoștinţe de Matematici, Limbaje de programare și metode numerice


Laborator, calculatoare cu software specific (matlab, origin, excel, R)



C1: Identificarea şi utilizarea adecvată a principalelor probleme şi metode de statistică într-un context dat. C1.1: Descrierea şi recunoaşterea tipurilor de date care apar în Fizica Atmosferei şi a Pământului folosind teorii şi instrumente specifice (modele experimentale şi teoretice, algoritmi, scheme etc.) C1.2: Aplicarea corectă a metodelor de analiză şi a criteriilor de alegere a soluţiilor adecvate pentru atingerea performanţelor specificate. C3: Rezolvarea problemelor de statistică în condiţii impuse, folosind metode şi algoritmi specifici C3.1: Utilizarea adecvată a metodelor de statistică în analiza şi prelucrarea unor seturi de date specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului C3.3: Corelarea metodelor de statistică cu problematica dată (realizarea de calcule, prelucrare de date, interpretare). C3.4: Evaluarea gradului de încredere al rezultatelor şi compararea acestora cu date bibliografice sau calcule teoretice, folosind metode de validare statistică ) C4: Aplicarea cunoştinţelor din domeniul statisticii în situaţii concrete din diverse domenii ale Fizicii Atmosferei şi a Pământului. C6: Abordarea interdisciplinară a unor teme din domeniul Fizicii Atmosferei şi a Pământului C6.1: Realizarea conexiunilor necesare utilizării statisticii, utilizând cunoştinţe de bază din Fizica Atmosferei şi a Pământului (Climatologie, Meteorologie, Geologie, Biologie, Oceanografie, Paleontologie, Poluarea mediului, Paleomagnetism etc.) C6.4: Realizarea de conexiuni între cunoştinţe de Fizică şi domeniile specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului (Climatologie, Meteorologie, Biologie, Geologie, Oceanografie, Paleontologie, Poluarea mediului, Informatică, etc.).

Competenţe transversale CT2: Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice. CT3: Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.


Prezentarea noțiunilor fundamentale legate de statistică (medie, deviatie standard, distributii de probabilitati, niveluri de confidenta, corelatii, regresii liniare, etc), calcule specifice, algoritmi specifici pentru prelucrarea seturilor de date din domeniul Fizicii Atmosferei şi a Pământului.

7.2. Obiectivele specifice Înţelegerea aspectelor specifice ale metodelor de statistică, abilitatea de a opera cu acestea. Dezvoltarea de abilităţi experimentale specifice domeniului (abilitatea de a lucra cu diverse limbaje de programare şi diverse softuri specifice). Înţelegerea principalelor clase de aplicaţii în statistică care apar în Fizica Atmosferei şi a Pământului.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Scopul cursului. R ca mediu pentru calcul statistic şi grafică. Instalarea R, Rstudio, lucrul cu R, setarea R pentru curs, instalarea de pachete şi programe necesare cursului în R.


Statistică şi probabilităţi. Distribuţii de probabilitate discrete şi continue. Medie, deviaţie standard, interval de confidenţă pentru medie, mediană, quartile, percentile. Student-t test, şi F-test.


4 ore

Corelaţia. Coeficient de corelare, coeficient de determinare, test de semnificaţie pentru coeficientul de corelare, interval de confidenţă pentru coeficientul de corelare, influenţa valorilor extreme supra corelaţiei.

Expunere sistematică - prelegere. . Exemple

6 ore

Regresia liniară. Calculul parametrilor unei dreptei care trece prin puncte. Intervalul de confidenţă pentru pantă şi y la x = 0. Predicţii – predicţie pentru medie, predicţie pentru o singură observaţie viitoare. Regresie liniară multiplă. Identificarea regresorilor. Regresie neliniară.


6 ore

Analiza de tip cluster. Normalizarea datelor. Clusteri ierarhici. Clusteri definiţi cu ajutorul a k-medii. Determinarea numărului optim de clusteri cu ajutorul graficelor de tip „silhoutte”.


4 ore

Tehnici de reducere a dimensiunilor. Analiza componentelor principale. Date redundante. Componente principale şi contribuţii.


4 ore

Bibliografie:

1. Best, J. (2004). More Damned Lies and Statistics, How Numbers Confuse Public Issues. University of California Press.

2. Salsburg, D. (2001). The Lady Tasting Tea: How Statistics Revolutionized Science in the Twentieth Century. Holt.

3. Borradaile, G.J. (2003). Statistics of Earth Science Data. Springer. 4. Davis, J.C. (2002). Statistics and Data Analysis in Geology. Wiley. 5. Swan, A.R.H. & M. Sandilands (1995). Introduction to Geological Data Analysis. Blackwell Science. 6. Marques de S�a, J.P. (2007). Applied Statistics Using SPSS, STATISTICA, MATLAB and R. Springer. 7. Middleton, G.V. (2000). Data Analysis in the Earth Sciences using MATLAB. Prentice Hall. 8. Trauth, M.J. (2010). MATLAB Recipes for Earth Sciences. Springer. 9. Heslop, D., 2012, Practical Statistics for Geoscientists, online edition.



Generarea unor seturi de date sintetice cu ajutorul R. Utilizarea R, grafică, funcţii etc. Aplicarea acestora asupra seturilor de date sintetice.


Exemple de distribuţii de probabilitate. Calculul cu ajutorul R a mediei, deviaţiei standard, interval de confidenţă pentru medie, mediană, quartile, percentile atât pentru seturi de date


sintetice cât şi pentru seturi de date naturale. Aplicarea Student-t test, şi F-test pentru seturi de date naturale. Calculul coeficientului de corelaţie cu ajutorul R pentru seturi de date naturale. Determinarea testului de semnificaţie pentru coeficientul de corelare, interval de confidenţă pentru coeficientul de corelare, influenţa valorilor extreme asupra corelaţiei cu ajutorul R.


4 ore

Regresia liniară pentru seturi de date naturale cu ajutorul R. Calculul parametrilor dreptei de fitare şi a intervalelor de confidenţă corespunzătoare cu ajutorul R. Regresie liniară multiplă şi regresie neliniară – exemple cu date sintetice şi naturale.


6 ore

Aplicarea analizei de tip cluster asupra datelor sintetice şi naturale cu ajutorul R. Activitate practică dirijată 4 ore

Analiza componentelor principale pentru date sintetice şi naturale cu ajutorul R. Activitate practică dirijată 4 ore

Activitate practică dirijată Activitate practică dirijată Examinare (verificare laborator) 2 ore 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

1. Best, J. (2004). More Damned Lies and Statistics, How Numbers Confuse Public Issues. University of California Press. 2. Salsburg, D. (2001). The Lady Tasting Tea: How Statistics Revolutionized Science in the Twentieth Century. Holt. 3. Borradaile, G.J. (2003). Statistics of Earth Science Data. Springer. 4. Davis, J.C. (2002). Statistics and Data Analysis in Geology. Wiley. 5. Swan, A.R.H. & M. Sandilands (1995). Introduction to Geological Data Analysis. Blackwell Science. 6. Marques de S a, J.P. (2007). Applied Statistics Using SPSS, STATISTICA, MATLAB and R. Springer. 7. Middleton, G.V. (2000). Data Analysis in the Earth Sciences using MATLAB. Prentice Hall. 8. Trauth, M.J. (2010). MATLAB Recipes for Earth Sciences. Springer. 9. Heslop, D., 2012, Practical Statistics for Geoscientists, online edition.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicațiile în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica Pamântului, administraţii naţionale de mediu şi meteorologie, industrie și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenţa şi concizia Colocviu (oral) 50%

expunerii; - Utilizarea corectă a metodelor de analiză; - Capacitatea de exemplificare;

10.5.2. Laborator - Aplicarea metodelor specifice de analiză pentru o problemă dată; - Interpretarea rezultatelor;

Verificare 50%


10.6. Standard minim de performanţă Înţelegerea corecta a conceptelor şi metodelor statistice, capacitatea de a a opera cu ele şi de a obţine rezultate numerice corecte pe subiecte impuse. Obtinerea notei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la verificare. Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la colocviu.


Semnătura titularului de curs Conf. Dr. Cristian Necula

Semnătura de seminar/laborator Conf. Dr. Cristian Necula



Op.I23 Analiza seriilor de timp

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei, Fizica Atmosferei şi a Pământului,



Analiza seriilor de timp

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Cristian Necula 2.3. Titularul activităţilor de laborator Conf. Dr. Cristian Necula 2.4. Anul de studiu 1

2.5. Semestrul II



Conţinut1) DS Obligativitate2)

DO



Distribuţia fondului de timp Ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe – nr. ore SI 35 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 35 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 45 3.2.4.Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi

3.3. Total ore studiu individual 115 3.4. Total ore pe semestru 175 3.5. Numărul de credite 7 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Analiză matematică reală şi complexă, Ecuaţiile fizicii

matematice 4.2. de competenţe Cunoștinţe de Matematici, Limbaje de programare și metode numerice


Laborator, calculatoare cu software specific (matlab, origin, excel, R)



C1: Identificarea şi utilizarea adecvată a principalelor probleme şi metode de analiză spectrală într-un context dat. C1.1: Descrierea şi recunoaşterea semnalelor care apar în Fizica Atmosferei şi a Pământului (periodice, neperiodice, staţionare, nestaţionare) folosind teorii şi instrumente specifice (modele experimentale şi teoretice, algoritmi, scheme etc.) C1.2: Aplicarea corectă a metodelor de analiză şi a criteriilor de alegere a soluţiilor adecvate pentru atingerea performanţelor specificate. C3: Rezolvarea problemelor de analiză spectrală în condiţii impuse, folosind metode şi algoritmi specifici C3.1: Utilizarea adecvată a metodelor de analiză spectrală în analiza şi prelucrarea unor serii de timp specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului C3.3: Corelarea metodelor de analiză spectrală cu problematica dată (realizarea de calcule, prelucrare semnal, interpretare). C3.4: Evaluarea gradului de încredere al rezultatelor şi compararea acestora cu date bibliografice sau calcule teoretice, folosind metode de validare statistică ) C4: Aplicarea cunoştinţelor din domeniul analizei spectrale a seriilor de timp în situaţii concrete din diverse domenii ale Fizicii Atmosferei şi a Pământului. C6: Abordarea interdisciplinară a unor teme din domeniul Fizicii Atmosferei şi a Pământului C6.1: Realizarea conexiunilor necesare utilizării analizei spectrale a seriilor de timp, utilizând cunoştinţe de bază din Fizica Atmosferei şi a Pământului (Climatologie, Meteorologie, Geologie, Biologie, Oceanografie, Paleontologie, Poluarea mediului, Paleomagnetism etc.) C6.4: Realizarea de conexiuni între cunoştinţe de Fizică şi domeniile specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului (Climatologie, Meteorologie, Biologie, Geologie, Oceanografie, Paleontologie, Poluarea mediului, Informatică, etc.).

Competenţe transversale CT2: Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere

ierarhice. CT3: Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.


Prezentarea noțiunilor fundamentale legate analiza spectrală a seriilor de timp, tipuri de serii de timp (staţionare, nestaţionare), reprezentarea acestora în domeniul frecvenţă şi frecvenţă-timp, calcule specifice, algoritmi specifici pentru prelucrarea seriilor de timp naturale.

7.2. Obiectivele specifice Înţelegerea aspectelor specifice ale metodelor de analiză a seriilor de timp, abilitatea de a opera cu acestea. Dezvoltarea de abilităţi experimentale specifice domeniului (abilitatea de a lucra cu diverse limbaje de programare şi diverse softuri specifice). Înţelegerea principalelor clase de aplicaţii în analiza seriilor de timp naturale care apar în Fizica Atmosferei şi a Pământului.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Reprezentarea unui semnal în domeniul frecvenţă. Transformata Fourier continuă. Transformata Fourier discretă.Amplitudine, fază, frecvenţă (perioadă) ale unui semnal. Definirea trendului şi a zgomotului. Zgomot alb, zgomot roşu.


Efectul trendului şi a zgomotului roşu în domeniul frecvenţă. Metode de eliminare a trendului şi a zgomotului. Filtrarea în domeniul frecvenţă a unui semnal.Analiza seriilor de timp naturale cu lipsuri, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului: periodograma Lomb-Scargle, algoritmul CLEAN.


5 ore

Analiza bivariată a seriilor de timp. Scurgeri de frecvenţă, ferestre spectrale. Cross-spectrul, coerenţa şi diferenţa de fază a două semnale.

Expunere sistematică - prelegere. . Exemple

5 ore

Analiza seriilor de timp nestaţionare. Transformata Fourier cu fereastră. Transformata wavelet continuă. Transformata wavelet discretă. Cross-spectrul, coerenţa şi diferenţa de fază utilizând transformata wavelet. Transformata wavelet pentru semnale cu naturale cu lipsuri specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului .


5 ore

Maximal Overlap Discrete Wavelet Transform. Analiza multirezoluţie. Coerenţa şi diferenţa de fază bazată pe analiza multirezoluţie.


3 ore

Maximal Overlap Discrete Wavelet Packet Transform. Spectrul Hilbert. Filtrarea cu funcţii wavelet. Coerenţa şi diferenţa de fază bazată pe MODWPT.


5 ore

Bibliografie:

1. Robert H. Shumway, David S. Stoffer, 2011, Time Series Analysis and Its Applications, With R Examples, Third edition, Springer.

2. Olafsdottir, K. B., Schulz, M. and Mudelsee, M. (2016): REDFIT-X: Cross-spectral analysis of unevenly spaced paleoclimate time series. Computers and Geosciences, 91, 11-18

3. Donald Percival, Andrew Walden, 2000, Wavelet Methods for Time Series Analysis, Cambridge University Press.

4. Stephane Malat, 2005, A wavelet tour of signal processing, Academic Press. 5. D. Heslop, M.J. Dekkers, 2002, Spectral analysis of unevenly spaced climatic time series using CLEAN: signal

recovery and derivation of significance levels using a Monte Carlo simulation, Physics of the Earth and Planetary Interiors 130 (2002) 103–116

6. Foster Grant, 1996, Wavelets for period analysis of unevenly sampled time series, The astronomical journal, vol 112, no, 4.

7. BRANDON WHITCHER and PETER F. CRAIGMILE, MULTIVARIATE SPECTRAL ANALYSIS USING HILBERT WAVELET PAIRS, Int. J. Wavelets Multiresolut Inf. Process. 02, 567 (2004)

8. Brandon Whitcher, Peter F. Craigmile, Peter Brown, 2005, Time-varying spectral analysis in neurophysiological time series using Hilbert wavelet pairs, Signal Processing, Volume 85, Issue 11, November 2005, Pages 2065–2081

9. S. OLHEDE AND A. T. WALDEN, 2005, A generalized demodulation approach to time-frequency projections for multicomponent signals, Proc. R. Soc. A (2005) 461, 2159–2179.


Generarea unor semnale periodice cu diverse amplitudini, frecvenţe şi faze utilizând Matlab şi R. Reprezentarea semnalelor în domeniul frecvenţă utilizând transformata Fourier. Calculul periodogramei. Procesarea semnalelor naturale cu lipsuri, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului, utilizând softul REDFIT-X


Eliminarea trendului. Moduri de estimare a trendului. Moduri de eliminare a zgomotului. Zgomot alb şi zgomot roşu. Metoda Welch. Filtrare în domeniul frecvenţă. Aplicaţii pe semnale sintetice şi naturale, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului.


4 ore

Analiza bivariata a seriilor de timp. Calculul cross-spectrului, a coerenţei şi a diferenţei de fază utilizând semnale sintetice. Procesarea semnalelor naturale cu lipsuri, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului. Interpretarea rezultatelor. Niveluri de confidenţă.


4 ore

Semnale staţionare, semnale nestaţionare. Transformata Fourier cu fereastră - spectru. Aplicatii utilizând serii de timp sintetice şi naturale.


Spectrul wavelet continuu. Cross-spectrul, coerenţa şi diferenţa de fază utilizând transformata wavelet continuă. Semnale sintetice şi semnale naturale, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului.. Spectrul wavelet continuu pentru serii de timp cu lipsuri: transformata z wavelet ponderată.


4 ore

Analiza multirezoluţie utilizând Maximal Overlap Discrete Wavelet Transform. Intrepretarea spectrului. Coerenţă şi diferenţă de fază. Aplicaţii pe semnale naturale, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului. Interpretarea rezultatelor.


4 ore

Spectrul Hilbert utilizând Maximal Overlap Discrete Wavelet Packet Transform (MODWPT). Coerenţa şi diferenţa de fază utilizând MODWPT. Filtrarea semnalelor utilizând MODWPT. Aplicatii pe semnale naturale, specifice Fizicii Atmosferei şi a Pământului.


4 ore

Examinare (verificare laborator) 2ore 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

1. Robert H. Shumway, David S. Stoffer, 2011, Time Series Analysis and Its Applications, With R Examples, Third edition, Springer.

2. Olafsdottir, K. B., Schulz, M. and Mudelsee, M. (2016): REDFIT-X: Cross-spectral analysis of unevenly spaced paleoclimate time series. Computers and Geosciences, 91, 11-18

3. Donald Percival, Andrew Walden, 2000, Wavelet Methods for Time Series Analysis, Cambridge University Press.

4. Stephane Malat, 2005, A wavelet tour of signal processing, Academic Press. 5. D. Heslop, M.J. Dekkers, 2002, Spectral analysis of unevenly spaced climatic time series using CLEAN: signal

recovery and derivation of significance levels using a Monte Carlo simulation, Physics of the Earth and Planetary Interiors 130 (2002) 103–116

6. Foster Grant, 1996, Wavelets for period analysis of unevenly sampled time series, The astronomical journal, vol 112, no, 4.

7. BRANDON WHITCHER and PETER F. CRAIGMILE, MULTIVARIATE SPECTRAL ANALYSIS USING HILBERT WAVELET PAIRS, Int. J. Wavelets Multiresolut Inf. Process. 02, 567 (2004)

8. Brandon Whitcher, Peter F. Craigmile, Peter Brown, 2005, Time-varying spectral analysis in neurophysiological time series using Hilbert wavelet pairs, Signal Processing, Volume 85, Issue 11, November

2005, Pages 2065–2081 9. S. OLHEDE AND A. T. WALDEN, 2005, A generalized demodulation approach to time-frequency projections for

multicomponent signals, Proc. R. Soc. A (2005) 461, 2159–2179. 10. Grinsted, A., Moore, J.C., Jevrejeva, S. (2004) Application of the cross wavelet transform and

wavelet coherence to geophysical time series, Nonlin. Processes Geophys., 11, 561–566, doi:10.5194/npg-11-561-2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicațiile în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate http://www.geo.uni-bremen.de/geomod/staff/mschulz/#research , University of Bremen https://www.ucl.ac.uk/statistics/people/sofiaolhede, University of London.

Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica Pamântului, administraţii naţionale de mediu şi meteorologie, industrie și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenţa şi concizia expunerii; - Utilizarea corectă a metodelor de analiză; - Capacitatea de exemplificare;

Colocviu (oral) 50%

10.5.2. Laborator - Aplicarea metodelor specifice de analiză pentru o problemă dată; - Interpretarea rezultatelor;

Verificare 50%


10.6. Standard minim de performanţă Înţelegerea corectă a conceptelor şi metodelor de analiza spectrala, capacitatea de a a opera cu ele şi de a obţine rezultate numerice corecte pe subiecte impuse. Obtinerea notei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la verificare. Expunerea corectă a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la colocviu.


Semnătura titularului de curs Conf. Dr. Cristian Necula

Semnătura de seminar/laborator Conf. Dr. Cristian Necula



http://www.geo.uni-bremen.de/geomod/staff/mschulz/#research�

https://www.ucl.ac.uk/statistics/people/sofiaolhede�

Prof. dr. Alexandru Jipa

Op.II11 Magnetism in probleme de mediu



2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Magnetism în probleme de mediu 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Cristian Necula 2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. Dr. Cristian Necula 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul I



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 69 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Electricitate şi magnetism, Fizica solidului 4.2. de competenţe Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date


Laborator de cercetare dotat su aparatura specifica investigatiilor magnetice ale mediului dupa cum urmeaza: Princeton Measurements VSM (Vibrating Sample Magnetometer) model 3900 cu dispozitiv pentru temperaturi înalte (800°C) şi joase (azot lichid) Princeton Measurements AGM 2900 (Alternative Gradient Magnetometer) Instalaţie de demagnetizare AF Magnon International cu bobină pentru inducerea ARM

Instalaţie de demagnetizare AF automată pe trei direcţii LDA-3A, AGICO. Pulse magnetizer Magnetic Measurements până la 9T. Kappabridge MFK1-FA AGICO în 3 frecvenţe cu dispozitiv de înregistrare a variaţiei susceptibilităţii magnetice cu temperatura (-190÷700°C). Punte de susceptilitate magnetică cu frecvenţe multiple SM100/105 (ZH Instruments) Programe de calcul specializate (cu licenţă sau open source) pentru procesarea FORC (FORCinel) şi a variaţiei susceptibilităţii magnetice cu temperatura (Cureval 8.0) Programe de calcul pentru procesarea IRM în vederea descompunerii în componente fundamentale.



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și ale principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice magnetismului in probleme de mediu


proceselor și proprietăților magnetice ale rocilor • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din






Prezentarea notiunilor fundamentale legate de proprietăților magnetice ale mediului.

7.2. Obiectivele specifice Descrierea principalelor minerale magnetice care apar in studiul mediului. Studiul proprietatilor magnetice ale mineralelor magnetice naturale. Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Noțiuni introductive de magnetism: diamagnetism, feromagnetism, paramagnetism


Susceptibilitatea magnetică. Histerezis magnetic Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple

2 ore

Parametrii magnetici utilizaţi în studiul mediului (2 ore)


2 ore

Principalele minerale magnetice responsabile de magnetismul mediului


2 ore

Măsurarea parametrilor magnetici fundamentali care intervin in studiul mediului


6 ore

Metode de descompunere a parametrilor magnetici Expunere sistematica – prelegere. Exemple

4 ore

Magnetoclimatologie. Magnetismul sedimentelor terestre (loess) a sedimentelor din lacuri şi a sedimentelor oceanice. Cicluri Milankovich.


4 ore

Monitorizarea magnetică a poluării. Poluarea solurilor, atmosferei, monitorizarea poluării cauzată de trafic (4 ore)


2 ore

Arheomagnetism Expunere sistematica – prelegere. Exemple

2 ore

Speloemagnetism Expunere sistematica – prelegere 2 ore

Bibliografie: 1. Evans, M.E., Heller F., 2003, Environmental Magnetism, Academic Press, 317 pp 2. Maher, B., Thompson, R., 1999, Quaternary Climates, Environments and Magnetism, Cambridge

University Press, 403pp. 3. Dunlop, D.J. &Ozdemir, O., 1997. Rock Magnetism: Fundamentals and Frontiers, Cambridge

University Press, Cambridge. 4. Tauxe, L., with contributions from: Subir K. Banerjee, Robert F. Butler and Rob van der Voo, 2018,

Essentials of Paleomagnetism: Fifth Web Edition, https://earthref.org/MagIC/books/Tauxe/Essentials/

5. Necula., C, 2017, Determinarea proprietăţilor magnetice ale rocilor pe baza histerezisului magnetic, Editura Ars Docendi.


Metode de măsurare a susceptibilitatii magnetice. Măsurători ale susceptibilităţii dependente de frecvenţă


Metode de măsurare a curbelor de histerezis. Activitate practică dirijată 4 ore Determinarea mineralogiei magnetice prin măsurători ale variaţiei cu temperatura a susceptibilităţii magnetice


Determinarea granulometriei magnetice utilizând măsurători de FORC (First Order Reversal Curves) şi diagrame Preisach


Determinarea concentraţiei de minerale SD utilizând măsurători de ARM (Anhisteretic Remanent Magnetization) şi IRM (Isothermal Remanent Magnetization)


Descompunerea parametrilor magnetici Activitate practică dirijată 4 ore Determinarea distribuţiei e particule superparamagnetice utilizând măsurători de susceptibilitate în frecvenţe multiple


Examinare (verificare laborator) Activitate practică dirijată 2 ore

Bibliografie: 1. Evans, M.E., Heller F., 2003, Environmental Magnetism, Academic Press, 317 pp 2. Maher, B., Thompson, R., 1999, Quaternary Climates, Environments and Magnetism, Cambridge

University Press, 403pp. 3. Dunlop, D.J. &Ozdemir, O., 1997. Rock Magnetism: Fundamentals and Frontiers, Cambridge

University Press, Cambridge. 4. Tauxe, L., with contributions from: Subir K. Banerjee, Robert F. Butler and Rob van der Voo, 2018,

Essentials of Paleomagnetism: Fifth Web Edition, https://earthref.org/MagIC/books/Tauxe/Essentials/

5. Necula., C, 2017, Determinarea proprietăţilor magnetice ale rocilor pe baza histerezisului magnetic, Editura Ars Docendi.


Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învăța re, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare





50%







Semnătura titularului de curs Conf. dr. Cristian Necula

Semnătura de seminar/laborator Conf. dr. Cristian Necula



Op.II12 Câmpuri Naturale 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei, fizica atmosferei si a Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica mediului şi a polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Dinamica interiorului Pământului şi Seismologie 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Cristian George Panaiotu 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Titularul activităţilor de laborator Prof. dr. Cristian George Panaiotu 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul 1



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 69 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Electricitate și magnetism, Ecuațiile fizicii matematice, Fizica

solidului 4.2. de competenţe • Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector, laptop) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Echipamente de calcul (PC, laptop), software de specializat, baze de date de geomagnetism şi gravimetrie, aparatura din laboratorul de Paleomagnetism


• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principiilor fizicii într-un context dat: identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice legate de câmpurile naturale ale Pământului

• Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii și modelării proceselor și proprietăților fizice legate de evoluţia câmpurilor natural ale Pământului






Prezentarea fenomenelor şi proprietăților fizice ale câmpurilor naturale ale Pământului

7.2. Obiectivele specifice Studiul caftorilorr responsabili pentru geneza şi evoluţia câmpului geomagnetic Studiul caftorilorr responsabili pentru geneza şi evoluţia câmpului gravific Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Istoric. Elementele câmpului geomagnetic Expunere sistematica - prelegere.

Studii de caz 2 ore

Modele de câmp geomagnetic Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Câmpul magnetic extern Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Variaţiile spaţiale ale câmpului magnetic principal Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Variaţiile temporale ale câmpului magnetic principal Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Procese de înregistrare a paleocâmpului geomagnetic Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

4 ore

Paleovariaţia seculară Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Inversiunile câmpului geomagnetic Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Procese fizice de generare a câmpului geomagnetic în nucleul extern al Pământului


4 ore

Câmpul gravific Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Anomaliile câmpului gravific Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz.

2 ore

Forma Pământului Expunere sistematica - prelegere. 2 ore

Studii de caz. Bibliografie:

1. Fowler, C.M.R., 1990.The solid Earth. An introduction to global geophysics. Cambridge University Press,

2. Jacobs, J.A., 1994. Reversals of the earth’s magnetic field. Cambridge University Press 3. Lowrie, W., 1991. Fundamentals of Geophysics. Cambridge University Press 4. Merrill, R.T., mcElhinny, M.W., McFadden, P.L., 1994. The magnetic field of the Earth. Academic

Press. 5. Panaiotu, C., 2006, Geomagnetism, Editura Ars Docendi, Bucureşti, pp. 85

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii 8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei]


Metode de măsurare a câmpului geomagnetic Activitate practică dirijată 4 ore Determinarea şi analiza variaţiilor pe termen lung ale câmpului geomagnetic Activitate practică dirijată 6 ore

Analiza statistica a datelor direcţionale Activitate practică dirijată 4 ore Analiza variaţiilor câmpului geomagnetic utilizând baza de date Intermagnet Activitate practică dirijată 6 ore

Modelarea anomaliilor geomagnetice Activitate practică dirijată 4 ore Modelarea anomalilor câmpului gravific Activitate practică dirijată 4 ore 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru întelegerea evoluţiei Pământului, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare





50%







Semnătura titularului de curs Prof. dr. Cristian Panaiotu

Semnătura de seminar/laborator Prof. dr. Cristian Panaiotu



Op.II21 Bilantul radiativ al Pamantului



2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Bilantul radiativ al Pamantului 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. univ. dr. Gabriela IORGA 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect. univ. dr. Gabriela IORGA 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 1

2.6. Semestrul I



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 69 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Optica, Electricitate, Termodinamica, Noțiuni de matematică si chimie 4.2. de competenţe • Cunostinte si capabilitati practice de utilizare a computerului-Utilizarea de pachete

software pentru analiza și prelucrarea de date • Cunostinte medii de Limba engleză

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector), tabla si cu conexiune la

INTERNET, posibilitate de multiplicare in prealabil de materiale ajutatoare 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Laborator cu dotare modernă care permite efectuarea experimentelor fundamentale; Calculatoare şi interfeţe de achiziţie care permit efectuarea experimentelor asistate de calculator; Acces la statie experimentala pentru prelevarea de probe aer (gaze, aerosoli)

Programe de calcul specializate (cu licenţă sau open source) pentru determinarea parametrilor optici ai aerosolului, pentru determinarea fluxurilor de radiatie la diferite niveluri in atmosfera, diverse spreadsheet-uri Excel pentru determinarea forcingului radiativ al gazelor si aerosolilor



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și ale principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice extinctiei radiatiei solare in atmosfera

• Rezolvarea problemelor de transport al radiatiei solare si terestre în condiții impuse • Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii și modelării

proprietăților optice ale aerosolilor, fluxurilor de radiatie in atmosfera reala (gaze, aerosoli, vapori de apa, nori) si determinarea forcingului si a bilantului radiativ pentru amestecuri complexe (gaze si aerosoli atmosferici cu compozitie chimica complexa)


• Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice Competenţe transversale

• Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient si responsabil cu respectarea legislației, eticii si normelor deontologice specifice domeniului sub asistentă calificat

• Dobândirea tehnicilor de muncă eficientă în echipă si pentru studiul individual, urmând un plan de lucru prestabilită; atitudine etică faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie

• Utilizarea eficientă a surselor informaționale si a resurselor de comunicare si formare profesională asistată, atât în limba română,cât si într-o limbă de circulație internațională.


• CUNOSTINTE: Cursul işi propune să contribuie la clarificarea şi cunoaşterea celor mai noi teorii, concepte, principii şi metode de cercetare folosite în fizica atmosferei şi a pământului, meteorologie, oceanografie în scopul creării unei imagini de ansamblu asupra mediului înconjurător ca un sistem dinamic si interactiv. La laborator se efectuează aplicaţii care urmăresc îndeaproape aspecte discutate la curs. • ABILITATI: Absolventul va avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar fizică-chimie-matematică in știința mediului • COMPETENTE: Competenţele acumulate de absolvent prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor în grupe mixte de lucru din domeniul ştiinţelor mediului.

7.2. Obiectivele specifice • Dobândirea si familiarizarea studenţilor cu noţiuni şi terminologia specifică • Prelucrarea computerizată a unui set de observaţii asupra principalilor parametri ce caracterizează transferul radiativ in sistemul Pământ-atmosferă: calcularea şi reprezentarea valorilor medii orare, zilnice, lunare şi anuale, împreună cu abaterile standard asociate şi interpretarea rezultatelor • Elaborarea unor proiecte/studii individuale asupra unei teme specifice date pe baza unui plan de studiu cu punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.


Notiuni fundamentale privind radiatia. Legile radiaţiei pentru corpul negru: Rayleigh-Jeans, Planck, Stefan-Boltzmann, legea de deplasare Wien. Legea lui Kirchhoff.

Prelegerea, descrierea, explicatia, conversatia, dezbaterea 2 ore

Soarele ca sursă de radiaţie. Spectrul electromagnetic si emisia de radiatie de catre Soare si Pamant


2 ore

Transferul radiativ in atmosfera terestra. Ecuatia de transport radiativ in atmosfera. Extinctia radiatiei solare prin imprastiere si absorbtie. Legea Beer-Bouguer-Lambert.


4 ore

Bilantul radiativ global (definitie, pentru Pamant, in absenta atmosferei; pentru sistemul Pamant-atmosfera; bilantul observat)


3 ore

Factori care influenţează bilanţul radiativ al Pamantului. Gaze cu efect de seră. Aerosoli. Nori. Natura suprafeţei Pământului.


6 ore

Scări de timp la care se modifică bilanţul radiativ al Pământului

Prelegerea, descrierea, explicatia, conversatia, dezbaterea.

1 ora

Forcingul radiativ (concept, modelarea forcingului GHGs si al aerosolilor). Raspunsul sistemului climatic la forcing radiativ. Feedback-uri în sistemul climatic.


8 ore

Evolutia cunoasterii in domeniul transferului radiativ in atmosfera.


2 ore

TOTAL 28 ore

Bibliografie: 1. Nitu, C, Krapivin, V.F., Soldatov, V.Y., Information technologies for the environmental

investigations, Matrix Rom, Bucuresti, 2013. 2. Seinfeld, J.H. and Pandis, S.N., Atmospheric Chemistry and Physics. From air pollution to climate

change, John Willey & Sons Inc., USA, 2006. 3. Ştefan Sabina, Fizica Atmosferei, vremea si clima. Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004. 4. International Panel for Climate Change Reports – 6AR, 5AR, 4AR, TAR, SAR, FAR; 1992-2019;

https://www.ipcc.ch/reports/ 5. Bohren, C. Huffman, D.R, Absorption and scattering of light by small particles, John Wiley, N.Y,

1983 6. Kondratyev, K.Ya, Climatic effects of aerosols and clouds, John Mason Ed, Praxis Publishing Ltd.,

Chichester, UK, 1999 7. Peixoto, J.P, Oort, A.H, Physics of climate, Springer Verlag, NY, USA, 1992 8. Stefan, S, Fizica aerosolului atmosferic, Ed ALL, Bucuresti, 1998 9. Kuo, N.L. An introduction to atmospheric radiation (1st

/2Ed), Elsevier Science, USA 2002.


1a. Legile radiatiei corpului negru: obtinerea spectrelor de emisie ale unui corp negru aflat la diferite temperaturi folosind legea lui Planck/ simularea radiatiei emise de un corp negru aflat la diferite temperaturi

1b. analiza distributiei intensitatii radiatiei solare


2 ore

https://www.ipcc.ch/reports/�

imprastiate de constituenti ai atmosferei care au diferite dimensiuni : picaturi de apa de 10 µm, de 100µm dupa contributia fiecarui proces care determina imprastierea (difractie, reflexie interna primara, secundara...)

1c. analiza eficientei de extinctie versus dimensiunea particulei imprastietoare de radiatie, in functie de indicele de refractie al particulei

Determinarea duratei zilnice posibile de stralucire a Soarelui, a duratei efective de stralucire a Soarelui (insolatiei) si a fractiei de insolatie. Descifrarea heliogramelor.


2 ore

Masurarea radiatiei solare globale, a radiatiei reflectate si a radiatiei difuze. Determinarea albedoului diferitelor suprafete. Determinarea radiatiei nete la suprafata terestra.


4 ore

Determinarea, cu software specific, a fluxului direct spectral, a fluxului difuz spectral de radiatie solara la diferite niveluri in atmosfera, inclusiv la suprafata terestra. Prelucrari ulterioare pentru determinarea fluxului total, fluxurilor nete de radiatie difuza, factorului de turbiditate atmosferica. Studiu asupra atenuarii radiatiei solare globale datorita norilor


4 ore

Determinarea forcingului radiativ determinat de gazele radiativ active. Determinarea forcingului radiativ direct pentru un amestec intern si un amestec extern de specii chimice de aerosol.


4 ore

Determinarea, cu software specific, a parametrilor optici ai diferitelor tipuri de aerosol. Masurarea coeficientului de imprastiere totala a radiatiei pentru aerosol cu nefelometrul. Determinarea exponentului Ängström.


6 ore

Fotometrie solara. Utilizarea datelor din reţeaua AERONET pentru studierea proprietatilor aerosolului atmosferic


4 ore

Examinare (verificare laborator) Colocviu 2 ore TOTAL 28 ore

Bibliografie: La bibliografia pentru curs se adaugă: 1. ***Clima României, Coordonatori: Sandu I., Pescaru, V.I., Poiana, I., Geicu, A., Candea, I., Tastea, D., Ed. Academiei Române, Bucureşti, Romania, 2008 3. Schönwiese, C.D., Klimatologie, Eugen Ulmer Verlag, Stuttgart, 2013 4. Articole stiintifice publicate in jurnale prestigiu si aplicaţii specifice interactive, fie accesibile prin INTERNET, fie utilizabile stand-alone in laborator, împreuna cu notiţe explicative/manuale de utilizare ale echipamentelor utilizate (disponibile în laborator). 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant] Metode de predare-învăţare Observaţii

Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în grupuri de lucru de fizica atmosferei și în învățământ (în condițiile legii).

Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul științelor mediului. Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene ce aplică sistemul Bologna. Masteranzii vor avea abilităţi de lucru necesare abordării unui studiu interdisciplinar in științele mediului. Competenţele acumulate prin însuşirea subiectelor abordate în acest curs asigură o integrare mai uşoară a absolvenţilor în grupe mixte de lucru. Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire (domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, de cercetare – dezvoltare, cât şi din mediul industrial) dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat. REPERE METODOLOGICE • La fiecare şedinţă de curs studentul va primi material ajutător tipărit conţinând scheme/diagrame,

exemple, etape de proceduri de calcul care vor fi explicate în detaliu de către profesor în prelegerea sa. Dialogul interactiv profesor-student va reprezenta asigurarea că studenţii şi-au clarificat noţiunile abordate.

• Pentru fiecare temă abordată la laborator studenţii vor lucra pe cât posibil în grupe de câte maxim doi, sub îndrumarea directă a profesorului. Verificarea, interpretarea, discuţii asupra rezultatelor se fac de către profesor cu fiecare subgrupă de lucru în parte, la finalul fiecărei şedinţe de lucru.



• Participarea studenţilor la cursuri este necesară întrucât o audiere directă îi ajută la o mai bună înţelegere a noţiunilor predate, la folosirea unui vocabular adecvat, le creează posibilitatea întreţinerii unui dialog interactiv precum şi a unei integrări în disciplina universitară. Pentru o prezenţă activă la curs şi laborator studenţii sunt rugaţi sa revadă materialul prezentat la cursurile şi laboratoarele anterioare. Prin participarea la acest curs, studentul consimte sa accepte codul de conduită academică prezentat in Carta Universitară, Codul de etică şi Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor. Codul interzice studenţilor copierea şi alte forme de înşelare la examen, plagiatul lucrărilor, prezentarea de documente frauduloase şi falsificarea semnăturilor.

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerența și concizia expunerii;


50%


10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Realizarea temelor de la

laborator având o atitudine activă;

- Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale;

- Interpretarea rezultatelor.

Colocviu de laborator, evaluare orală

50%


10.6. Standard minim de performanţă Obtinerea mediei 5 Dreptul de a participa la examenul final este dat de efectuarea integrală a laboratorului şi realizarea obiectivelor specifice fiecărei teme şi susţinerea proiectului. Notarea se face în scara de note 1-10 şi se ponderează corespunzător. Examenul se consideră promovat cu nota 5.


Semnătura titularului de curs Lect. univ. dr. Gabriela IORGA

Semnătura de seminar/laborator Lect. univ. dr. Gabriela IORGA



Prof. univ. dr. Alexandru Jipa

Op.DII22Bazele auditului de mediu. Bazele auditului energetic

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizică 1.4.Domeniul de studii Interdisciplinar (Fizică, Chimie) 1.5.Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Surse de energie regenerabile si alternative 1.7. Forma de învăţământ Cu frecvenţă


Bazele auditului de mediu. Bazele auditului energetic

2.2. Titularul activităţilor de curs Lectoruniv.dr.Voinea Sanda 2.3. Titulari activităţi de laborator Lector univ.dr.Voinea Sanda



Regimul disciplinei

Conţinut DA 1)



3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: curs 2 Laborator/seminar 2 3.2. Total ore pe semestru

56 din care: curs 28 laborator/seminar 28



3.3. Total ore studiu individual 69 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Noțiuni de matematică, fizică, chimie nivel mediu 4.2. de competenţe Cunoştinte de folosire a programelor de reprezentare grafică, prelucrare date.


Note de curs în format electronic pe site www.3nanosae.org ; Bibliografie recomandată.





• Însuşirea şi înţelegerea conceptelor teoreticece stau la baza auditului de mediu și auditului energetic;

• Însuşireaterminologiei specifice utilizată de disciplină • Dezvoltarea capacităţii de a conecta rezultatele domeniului cu alte discipline

fundamentale (fizica atmosferei, electricitate, electronică, fizica polimerilor,chimie); • Capacitatea de a folosi eficient în situaţii specifice de interes practic, noţiunile din

domeniu; • Capacitatea de a realiza auditul de mediu pentru o situație concretă; • Capacitatea de a realiza auditul energetic preliminar pentru o clădire; • Dezvoltarea abilităţilor privind management-ul informaţiei (abilitatea de a colecta şi




• Dezvoltarea capacităţii de adaptare și răspuns rapid unor situaţii noi • Preocuparea pentru obţinerea unei finalită ți a muncii depuse • Abilități de comunicare specifice • Preocuparea pentru obţinerea calităţii și menținerea unui mediu curat


Asimilarea fundamentelor teoretice şi experimentale asociate cu auditul de mediu și auditul energetic

7.2. Obiectivele specifice - Familiarizarea cu conceptele şi modelele fundamentale din domeniu; - Insuşirea metodelor ştiinţifice de analiză; - Descrierea şi înţelegerea legislației pe care se bazează auditul de mediu; - Descrierea şi înţelegereaperformanțelor energetice ale clădirilor; - Înțelegerea principiilor de realizare a caselor ecologice - Dezvoltarea abilităţii de a analiza cantitativ cazuri specifice; - Dezvoltarea abilităţilor experimentale.


ricul protecției mediului, Politica de mediu; Analiza input-output; Aspecte de mediu evaluarea aspectelor de mediu; Cerinte legale; Obiective, ținte și program de management de mediu.


Documentație (cerințe referitoare la documentație, proceduri, instrucțiuni și manual de management de mediu) .


2 ore

Audit intern -definiții, criterii de audit. Documentele auditului -exemplificare, cerințe pentru auditori, metode de audit, rolul auditului în cadrul managementului instituției .


2 ore

Studiu de caz pentru o situație concretă: întocmirea unui program de audit, a unei liste de verificare, plan de audit, simulare – desfășurarea auditului, întocmirea raportului de audit.


4 ore

Audit energetic preliminar Expunere sistematică - prelegere. Exemple 2 ore

Funcțiile și funcționarea clădirii. Date climatice. Confort termic.


Cosumabile energeticespecifice. Calcule energetice.

Expunere sistematică – prelegere. Exemple 4 ore

Performanța energetică a instalațiilor din clădiri Expunere sistematică - prelegere. Exemple 2 ore

Bilanțul energetic al clădirii. Anvelopa clădirii Expunere sistematică - prelegere. Exemple 2 ore

Certificare energetică. Raport de audit Expunere sistematică - prelegere. Exemple

2 ore

Bibliografie:

Cristian Murica, Performanta energetica a cladirilor editia I partea II-a , Best Publishing, Bucuresti 2010.

Cristian Murica, Performanta energetica a cladirilor editia I partea I-a , Best Publishing, Bucuresti 2009.

Metodologia Mc001-PII.4

Renewable Energy, Ed. 3, Bent Sorensen, Elsevier Science, 2004

Advanced Materials Research Hun Guo, Zuo Dunwen, Tang Guoxing-Advanced Design and Manufacturing Technology I-Trans Tech Pubn , 2011

Advances in Intelligent and Soft Computing 127 R. Saravanan, P. Vivekananth, Tianbiao Zhang (eds.)-Instrumentation, Measurement, Circuits and Systems-Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2012

Leda Gerber-Designing Renewable Energy Systems_ A Life Cycle Assessment Approach-EPFL Press , 2015

Patrascu, S, Voinea, S, Fizica apelor subterane si de suprafata, Ed. Univ. Bucuresti, 1998.

Seinfeld, J.H. and Pandis, S.N., Atmospheric Chemistry and Physics. From air pollution to climate change, John Willey & Sons Inc., USA, 2006.

Stefan, S., Fizica atmosferei, vremea si clima, Ed. Univ. Bucuresti, 2004.

Tutu, H. (Ed.), Water Quality, Intech, 2017.

Frank Duffy , Stamatina Th. Rassia, Panos M. Pardalos, Cities for Smart Environmental and Energy Futures Impacts on Architecture and Technology-Springer Berlin Heidelber, 2014

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii

Metodologia de calcul a performanței energetice a clădirilor. Aplicații.


4 ore

Certificat de performanța energetică. Aplicaț ie pentru un apartament.


4 ore

Folosirea de energii regenerabile cu scopul creșterii performanței energetice a clădirilor. Exerciții.


4 ore

Bibliografie: Culegere probleme, Notițe curs



Utilizarea programelor de calcul EnergyPlan si ReTScreen International. Aplicații.

Lucrarea dirijată pe PC. Studii de caz. Exemple 4 ore

Determinarea parametrilor optici ai diferitelor tipuri de aerosol: urban, rural, marin, sea-salt. Determinarea Angstrom exponent pentru diferite tipuri de aerosol.

Activitate practică si de modelare dirijată: Experimentul, Analiza si Explicatia, Conversatia, Testarea

4 ore

Determinarea şi monitorizarea poluanților din aer, ape şi sol cu spectrometrie UV-VIS.

4 ore

Determinarea concentrațiilor gaze CO, SO2 , Nox folosind spectrometrie FTIR-gazos. 2 ore

Determinarea compuşilor organici volatili (VOC). 2 ore Bibliografie: Notiţe explicative disponibile în laborator /site SERA Programe de calcul Site AERONET.gov



Disciplina răspunde cerinţelor actuale de dezvoltare şi evoluţie pe plan naţional şi internaţional ale învățământului superior în domeniul fizicii si al surselor de energie.

Programa disciplinei este adaptată nivelului cunoașterii și cerințelor actuale ale cercetării științifice și ale activităților tehnologice, fiind corelată cu programe de studii similare din universitățile europene ce aplică sistemul Bologna;

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, titularii disciplin ei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate (Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Politehnica București , University of Brighton Department of Environment and Tehnology, Leibniz University Hanover).

În contextul actual de dezvoltare tehnologică, domeniile de activitate vizate sunt multiple (mediu, energie) posibilii angajatori fiind atât din mediul educaţional, administrativ, cât şi din mediul industrial si de cercetare – dezvoltare.

Se asigură masteranzilor competenţe adecvate cu necesităţile calificărilor actuale, o pregătire ştiinţifică şi tehnică corespunzătoare nivelului de master, care să le permită inserţia rapidă pe piaţa muncii după absolvire, dar şi posibilitatea continuării studiilor prin programe de doctorat; Masteranzii au posibilitatea să participe activ la elaborarea și implementare a noilor politici naționale energetice și de mediu.

10. Evaluare





40%



30%

10.5.1. Seminar Corectitudinea calculelor si a metodei de rezolvare a problemelor; activitatea la

Notarea temei de casa 10%

seminar; rezolvarea temelor de casă și de seminar;

10.5.2. Laborator - Capacitatea de a folosi programele de calcul pentru diferite studii de caz; - Participarea făra excepţie la toate şedinţele de laborator; - Interpretarea rezultatelor şi prelucrarea, concretizate în realizarea unui studiu de caz.

Evaluare prin colocviu practic de utilizare a programelor pe PC.

20%


10.6. Standard minim de performanţă Obţinerea mediei 5 (cinci): Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Rezolvarea temei de casa pentru obținerea notei 5. Expunerea corecta a subiectelor indicate pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.


Semnătura titularului de curs Lect.univ.dr. SandaVoinea

Semnătura seminar/laborator Lect.univ.dr. SandaVoinea

Data avizării îndepartament


Prof.univ. dr. Alexandru JIPA

Op.II31 Fenomene extreme. Risc meteorologic si climatic 1. Date despre program


2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Fenomene extreme. Risc meteorologic si climatic 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Mihai Dima 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. Mihai Dima 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu II

2.6. Semestrul 2



Conţinut DS 1)












-



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și principiilor fizicii într-un context dat; identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice fizicii sistemului climatic


proceselor fizice din sistemul climatic • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare

referitoare la fenomene meteorologice si climatice extreme • Utilizarea/dezvoltarea unor instrumente software specifice





Prezentarea principalelor mecanisme fizice prin care sunt generate fenomene extreme

7.2. Obiectivele specifice Cunoasterea contextului climatic in care sunt generate fenomene extreme Descrierea si intelegerea proceselor fizice asociate fenomenelor extreme Sintetizarea aspectelor esentiale legate de temele si problemele prezentate si abordate Stimularea studentilor sa-si dezvolte un mod de gandire propriu, utilizat in rezolvarea creativa a problemelor abordate

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Hazard si risc. Tipuri de hazard: geologic, hidrologic, climatic si atmospheric.


Fenomene extreme. Definitie si manifestari observate. Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple

2 ore

Schimbari climatice bruste. Definitie si exemple de astfel de modificari climatice inregistrate in trecut.


2 ore

Componente critice ale sistemului climatic. Definitie. Exemple.


2 ore

Gheata marina Arctica, fenomenul ENSO, Musonul Indian, calota glaciara din Groenlanda, calota glaciara din vestul Arcticii. Proprietăţi. Praguri critice şi probabilitatea de atingere a acestuia.


2 ore

Circulatia termohalina,. Praguri critice şi probabilitatea de atingere a acestora.


6 ore

Implicatii socio-economice ale fenomenelor de risc. Strategii de adaptare a societatii umane fenomene de risc in mediu.


4 ore

Bibliografie: 1. Dima, M., Stefan, S., 2008: Fizica schimbarilor climatice, Ed. Ars Docendi, Bucuresti, pp. 200. 2. Ştefan. S., 2004: Fizica Atmosferei, vremea si clima. Ed. Universităţii din Bucureşti, pp. 425. 3. Holton J., 1996: Introducere în dinamica atmosferei (traducere din l. engleză), Ed. Tehnica, Bucureşti,

pp. 500. 4. IPCC report, 2013, 2018.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare Observaţii Vizualizarea datelor associate fenomenelor extreme utilizand aplicatia GRADS (Grid Analysis Data Sistem).


4 ore

Prelucrari ale datelor care reflecta fenomene extreme cu ajutorul pachetului de programe GRADS.


4 ore

Metode statistice de analiza a datelor meteo si climatice extreme


4 ore

Metode de identificare a fenomenelor extreme Prelegere. Rezolvare de probleme

4 ore

Studiul raspunsului circulatiei termohaline la forcing de apa proapspata in Atlanticul de Nord


4 ore

Studiu comparativ al proiectiilor variatiilor viitoare ale circulatiei termohaline


4 ore

Metode de identificare a fenomenelor extreme induse de factorul antropic


4 ore

Bibliografie:

1. Informatii despre modul de utilizarea a aplicatiei GRADS: http://cola.gmu.edu/grads/ 2. von Storch, H. and Zwiers, F.W., 1999: Statistical Analysis in Climate Research. Cambridge

University Press, pp. 484. 3. IPCC report, 2013, 2018.




Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare , dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din ț ară și străinătate (Universitatea din Bremen, University of Cambridge). Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare





50%


Teme pe parcurs 50%




Semnătura titularului de curs Prof. dr. Mihai Dima

Semnătura instructorului de seminar/laborator Prof. dr. Mihai Dima




Op.II32 Procese fizice in nori



2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Procese Fizice în Nori 2.2. Titularul activităţilor de curs Dr. Bogdan Antonescu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Dr. Bogdan Antonescu 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul II



Conţinut DS 1) Obligativitate DO 2)





Distribuţia fondului de timp ore 3.2.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 3.2.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 3.2.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 21 3.2.4. Examinări 4 3.2.5. Alte activităţi 3.3. Total ore studiu individual 65 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Termodinamica 4.2. de competenţe Utilizarea de pachete software pentru analiza și prelucrarea de date


Laborator de cercetare dotat cu aparatură specifică pentru teledecția atmosferei și observații meteorologice: Radar Doppler de nori (94 GHz FMCW Doppler Cloud Radar, RPG) Radar de precipitații (Micro Rain Radar MRR, Metek) Lidar de vânt (Stream Line XR, Metek) Radiometru (Humidity And Temperature PROfilers, RPG) Disdrometru (OTT) Stație meteo (Campbell)

Camera cu ceață Baza de date: stații meterologice și de radiosondaj (la nivel global) Suită de programe de calcul specializate (open source) pentru procesarea datelor furnizate de radarul de nori Suită de programe de calcul specializate (open source) pentru analiza datelor din baza de date de stații meteorologice și de radiosondaj



• Identificarea și utilizarea adecvată a principalelor legi și ale principiilor fizicii într-un context dat

• Identificarea și utilizarea noțiunilor și legilor specifice termodinamicii atmosferei dinamicii norilor, și microfizicii norilor și precipitațiilor într-un context dat

• Rezolvarea problemelor de fizică în condiții impuse • Aplicarea în mod creativ a cunoștințelor dobândite în vederea înțelegerii proceselor

fizice atmosferice • Comunicarea și analiza informațiilor cu caracter didactic, științific și de popularizare din




legislaţiei, eticii și deontologiei specifice domeniului


Prezentarea notiunilor fundamentale legate de procesele fizice din nori

7.2. Obiectivele specifice Descrierea principalelor procese fizice atmosferice (termodinamica și dinamica atmosferei), noțiuni fundamentale de meteorologie; introducere în climatul global și poluarea aerului Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Norii Expunere sistematica - prelegere.

Exemple 2 ore

Termodinamica atmosferei Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Dinamica atmosferei Expunere sistematica - prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Convecția atmosferică. Condensarea Expunere sistematica – prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Stabilitatea și dezvoltarea norilor Expunere sistematica – prelegere. Studii de caz. Exemple 2 ore

Aerosolul atmospheric. Formarea picăturilor de precipitații. Teoria Köhler

Expunere sistematica – prelegere. Studii de ca. Exemple

2 ore

Procese microfizice în nori calzi Expunere sistematica – prelegere. Studii de caz. Exemple

2 ore

Procese microfizice în nori reci Expunere sistematica – prelegere Studii de caz. Exemple

2 ore

Precipitațiile. Furtunile și dinamica norilor Expunere sistematica – prelegere Studii de caz. Exemple

2 ore

Bugetul energetic global. Impactul aerosolilor și norilor asupra climei

Expunere sistematica – prelegere Studii de caz. Exemple

2 ore

Bibliografie: 1. Ștefan, S., 2004: Fizica atmosferei, Vremea și Clima. Editura Universității din București, 425 pg. 2. Lohmann, U., F. Luond, F. Mahrt, 2016: An Introduction to Clouds–From the Microscale to Climate.

Cambridge University Press, 389 pg. 3. Rogers, R. R., M. K. Yau, 1996: A Short Course in Cloud Physics. Butterworth-Heinemann, 308 pg. 4. Houze, R. A., 2014: Cloud Dynamics. Academic Press, 432 pg. 5. Wang, P. K, 2013: Clouds and Precipitations, Cambridge University Press, 453 pg. 6. MacGorman, D.R. and W. D. Rust, 1998: The Electrical Nature of Storms. Oxford University Press,

422 pg. 7. Pruppacher, H.R. and J.D. Klett, 1996: Microphysics of Clouds and Precipitation. Springer, 980 pg.


Procese fizice în nori (probleme) Seminar 2 ore Analiza stabilitații și a proceselor microfizice din nori utilizând diagrama SkewT Activitate practică dirijată 4 ore

Norii în imaginile satelitare Seminar 2 ore Determinarea tipurilor de nori și a proprietătilor acestora utilizând datele satelitare Activitate practică dirijată 2 ore

Procese fizice în nori (probleme) Seminar 2 ore Determinarea proprietăților microfizice ale norilor utilizând radarul de nori Activitate practică dirijată 4 ore

Electricitatea norilor Seminar 2 ore Camera cu ceață Activitate practică dirijată 4 ore Reprezentarea proceselor microfizice în modelele numerice de prognoză Seminar 2 ore

Procese fizice în nori (probleme) Seminar 2 ore Examinare (verificare laborator) Activitate practică dirijată 2 ore

Bibliografie:

1. Ștefan, S., 2004: Fizica atmosferei, Vremea și Clima. Editura Universității din București, 425 pg. 2. Lohmann, U., F. Luond, F. Mahrt, 2016: An Introduction to Clouds–From the Microscale to Climate.

Cambridge University Press, 389 pg. 3. Rogers, R. R., M. K. Yau, 1996: A Short Course in Cloud Physics. Butterworth-Heinemann, 308 pg. 4. Houze, R. A., 2014: Cloud Dynamics. Academic Press, 432 pg. 5. Wang, P. K, 2013: Clouds and Precipitations, Cambridge University Press, 453 pg. 6. MacGorman, D.R. and W. D. Rust, 1998: The Electrical Nature of Storms. Oxford University Press,

422 pg. 7. Pruppacher, H.R. and J.D. Klett, 1996: Microphysics of Clouds and Precipitation. Springer, 980 pg.


Bibliografie:

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța d eosebită a

https://www.amazon.co.uk/s/ref=dp_byline_sr_book_1?ie=UTF8&field-author=H.R.+Pruppacher&text=H.R.+Pruppacher&sort=relevancerank&search-alias=books-uk�

https://www.amazon.co.uk/s/ref=dp_byline_sr_book_1?ie=UTF8&field-author=H.R.+Pruppacher&text=H.R.+Pruppacher&sort=relevancerank&search-alias=books-uk�

disciplinei pentru aplicații în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate. Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs

- Claritatea, coerența și concizia expunerii;


Examen scris și evaluare orală 50%

10.5.1. Seminar

10.5.2. Laborator - Cunoașterea și utilizarea tehnicilor experimentale;

- Interpretarea rezultatelor; Colocviu de laborator 50%

10.5.3. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial

norrmat in planul de invatamant]



Semnătura titularului de curs Dr. Bogdan Antonescu

Semnătura de seminar/laborator Dr. Bogdan Antonescu



1

Op.II41 Metode de degradare a polimerilor

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucuresti 1.2. Facultatea Facultatea de Fizica 1.3. Departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei si a Pământului, Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Știinţe Exacte și ale Naturii /Fizica 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica mediului si polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență



Metode de degradare a polimerilor

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Catalin Berlic 2.3. Titularul activităţilor de laborator Conf. Dr. Catalin Berlic

2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul







4.1. de curriculum Audierea cursurilor: Termodinamica si fizica statistica, Optica, Fizica atomului si a moleculei. 4.2. de competenţe Nivel bun de intelegere al cunostintelor de termodinamica si fizica statistica. Notiuni de

spectroscopie si fizica atomica si nucleara. Deprinderea de a utiliza corect aparatura de laborator.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)








2






7.1. Obiectivul general al disciplinei Asimilarea conceptelor si domeniilor, dezvoltarea capacitatii de a realiza și interpreta lucrari experimentale si de rezolvare de probleme specifice fizicii polimerilor

7.2. Obiectivele specifice - Intelegerea notiunilor fundamentale din domeniul fizicii polimerilor. - Caracterizarea corecta din punct de vedere teoretic si practic a unui sistem macromolecular. - Deprinderea capacitatii de a rezolva probleme din domeniu, precum și de a formula concluzii teoretice riguroase si argumentate; - Dezvoltarea capacitatii de a efectua si/sau proiecta experimente in domeniul fizicii polimerilor; - Dezvoltarea abilităţii de a realiza un proiect de prezentare a unei teme specifice. - Dobândirea unei corecte înţelegeri teoretice si practice a tematicii studiate.

8. Conţinuturi

1. Introducere. Definitia polimerilor. Polimeri naturali si polimeri sintetici. Scurt istoric privind sinteza si utilizarea materialelor polimere. Sisteme macromoleculare. Particularităţile fizico-chimice şi de structură ale polimerilor


2 ore

2. Clasificarea compuşilor macromoleculari. Polimeri organici cu carbocatenă. Hidrocarburi saturate şi derivaţii lor: polialcooli, poliacizi, polieteri, poliesteri. Hidrocarburi nesaturate şi derivaţii lor. Polimeri organici. Notiuni de sinteza polimerilor. Reactia de polimerizare.


2 ore

3. Transformarile chimice ale polimerilor. Reactii macromoleculare. Reactii ale gruparilor functionale ale polimerilor. Degradarea polimerilor. Durabilitatea materialelor polimere.


2 ore

4. Metode de degradare chimica a polimerilor. Principiile teoretice ale proceselor de degradare a polimerilor. Mecanismul si cinetica de reacţie. Degradare protolitica. Degradare oxidativa. Metode de protejare a polimerilor fata de degradarea sub actiunea factorilor chimici. Metode de protejare a polimerilor fata de degradarea sub actiunea factorilor chimici.


5. Degradarea polimerilor sub actiunea factorilor fizici. Degradarea sub influenta luminii. Degradarea sub actiunea radiatiilor de mare energie. Radiooxidarea. Degradarea termica a polimerilor. Imbatranirea polimerilor. Metode de protejare a polimerilor fata de degradarea sub actiunea factorilor fizici.

Expunere sistematica - prelegere. Exemple, . Analize critice.

4 ore

6. Degradarea polimerilor sub actiunea factorilor biologici. Biochimia proceselor de degradare a polimerilor. Polimeri biodegradabili. Utilizari ale polimerilor biodegradabili. Biomateriale.


4 ore

7. Metode de investigare si diagnoza a degradarii polimerilor. Metode mecanice. Testarea mecanica a polimerilor. Duritatea polimerilor. Metode spectroscopice de investigare. Imbatranirea in laborator a probelor de polimer.


Total 20 ore Bibliografie:

3

1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, V.Barna, "Fizico-chimia polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti, 2006. 2. L. Georgescu, L.M. Constantinescu, E. Barna, C. Miron, C. Berlic, "Introducere in fizica polimerilor.", Ed. Credis, Bucureşti, 2004; 3. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 4. G. Champetier, L. Monnerie, "Introduction à la chimie macromoléculaire", Masson&Cie., Paris (1969). 5. L.M.Constantinescu, "Structura polimerilor", E.U.B., 1989. 6. Notite de curs in format electronic, care se vor afla pe site-ul facultatii de fizica.

8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-învăţare

Observaţii

Bibliografie

8.3. Laborator [temele de laborator, proiecte etc, conform calendarului disciplinei] Metode de transmitere a informaţiei

Observaţii

Identificarea structurii polimerilor: spectroscopie FT-IR, Raman Activitate practica dirijata 4 ore

Tranzitii de faza: analiza termodiferentiala, DSC, TG Activitate practica dirijata 4 ore

Analiza termomecanica Activitate practica dirijata 4 ore

Vascozitatea solutiilor polimerice Activitate practica dirijata

2 ore

Caracterizarea materialelor compozite cu matrice polimera Activitate practica dirijata

2 ore

Reologia polimerilor Activitate practica dirijata

2 ore

Mase moleculare ale polimerilor Activitate practica dirijata

2 ore

Total 20 ore Bibliografie: 1. L.M.Constantinescu, C.Berlic, "Metode experimentale în fizica polimerilor. Aplicaţii", Editura Universităţii din Bucureşti (1999). 2. L.M. Constantinescu, C. Berlic, "Structura polimerilor. Metode de studiu", Ed. Univ. din Bucureşti, 2003; 3. Manualele de utilizare ale echipamentelor din dotarea laboratorului. 8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]

Metode de predare-învăţare

Observaţii

Bibliografie:



10. Evaluare





20%

50%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Aplicarea metodelor specifice de Evaluare colocviu 30%

4








Semnătura titularului de curs Conf. dr. Catalin Berlic

Semnătura de seminar/laborator Conf. Dr. Catalin Berlic



Op.II42 Surse de energii regenerabile 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București 1.2. Facultatea Facultatea de Fizică 1.3. Departamentul Structura materiei,Fizica Atmosferei şi Pământului,

Astrofizică 1.4. Domeniul de studii Fizică 1.5. Ciclul de studii Master 1.6. Programul de studii / Calificarea Fizica Mediului si a polimerilor ecologici 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Surse de energii regenerabile 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.Dr. Anca Dumitru 2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf.Dr. Anca Dumitru 2.4. Titularul activităţilor de laborator 2.5. Anul de studiu 2

2.6. Semestrul 2



Conţinut DS 1)






3.3. Total ore studiu individual 65 3.4. Total ore pe semestru 125 3.5. Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Parcurgerea cursurilor: Mecanica, Fizica Moleculara, Fizica solidului 4.2. de competenţe Cunostinte de baza de Fizica, Matematica, si Chimie , Utilizarea de pachete software

pentru analiza și prelucrarea de date 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu dotări multimedia (videoproiector) 5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului

Set de lucrări practice care ilustrează subiectele abordate în curs ; Consumabile; Computere și software pentru analiza datelor



• Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, procese şi fenomene legate de utilizarea unor surse regenerabile de energie

• Identificarea şi analiza surselor regnerabile in scop economic si de protectie a mediului în contextul dezvoltării durabile


• Utilizarea unor instrumente software specifice • Aplicarea cunoştinţelor din domeniul fizicii atât în situaţii concrete din domenii conexe,

cât şi în cadrul unor experimente, folosind aparatura standard de laborator. • Abordarea interdisciplinară a unor teme din domniul fizicii • Realizarea de conexiuni între cunoştinţe de Fizică şi alte domenii (Chimie, Biologie,

Geografie, Informatică, etc.). Competenţe transversale


• Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională.

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup; acceptarea diversităţii de opinie.


Insusirea notiunilor de baza, a conceptelor si a proceselor fundamentale ale domeniului pentru explicarea şi interpretarea surselor regenerabile de energie precum si a impactului acestora asupra mediului

7.2. Obiectivele specifice • Capacitatea de a utiliza terminologia adecvată utilizată în domeniul surselor regenerabile de energie

• Înţelegerea perspectivelor globale ale energiilor regenerabile • Evidențierea deosebirilor principale dintre sursele neregenerabile și

cele regenerabile de energie • Conștientizarea impactului utlizării energiei asupra mediului • Explicarea orientărilor strategice de dezvoltare a surselor

regenerabile de energie • Cunoaşterea potenţialului şi a perspectivei de dezvoltare a energiei

eoliene, solare, biomasei etc. în Uniunea Europeană şi în România Deprinderea utilizării instrumentale de cercetare ştiinţifică la studierea formelor de energii regenerabile ale mediului

• Punerea în evidență la fiecare temă abordată a problemelor esenţiale necesare înţelegerii fenomenelor care să permită studentului să-şi formeze un mod de a gîndi şi dezvolta creativ problemele de soluționat.

• Dezvoltarea unei gândiri globale bazate pe o analiză ştiinţifică şi obiectivă a diferitelor ipoteze şi teorii privind potenţialul energetic regenerabil

8. Conţinuturi 8.1. Curs [capitolele de curs] Metode de predare Observaţii Noțiuni introductive. Clasificarea surselor de energie. Surse de energie neregenerabile. Surse de energie regenerabilă. Schimbările climatic şi obiectivele de eficienţă energetică. Politicile energetice ale Uniunii Europene si la nivel national.


4 ore

Bioenergia sau Biomasa. Metode de producere a energiei din Prelegere cu 4 ore

biomasă. Combustibili din biomasă. Energia din reciclarea deseurilor. Avantajele utilizarii

prezentări de studii de caz şi discuţii

Energia eoliana. Principiul de functionare a sistemelor de conversie a enrgiei eoliene. Centrale eoliene. Avantajele si dezavantajele energeticii eoliene


2 ore

Hidroenergia. Energia valurilor


2 ore

Energia geotermala. Sisteme geotermale. Principiul de functionare. Conversia energiei geotermale in energie termica. Avantajele utilizarii sistemelor geotermale


2 ore

Energia solara. Principiul de functionare a sistemelor de conversie a energiei solare. Conversia solar – termic. Conversia solar – electric. Avantajele utilizarii energiei solare.


2 ore

Economia hidrogenului. Producerea, stocarea si transportul hidrogenului.


2 ore

Celule de combustie: Celule de combustie cu membrane schimbatoare de protoni. Celule de combustie alcaline. Celule de combustie de temperatura ridicata – Solid oxide fuel cells. Pile de combustie microbiala.


4 ore

Celule de combustie microbiene Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

2 ore

Surse electrochimice de energie. Baterii si supercapacitori. Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

2 ore

Direcţiile de dezvoltare a energiei regenerabile. Eficienta energetic. Energia verde.


2 ore

Bibliografie: 1. Mircea Gusa, Constantin Ionescu, Ioana Ionel, Bogdan Popa, Marcel Istrate, Victor Cenusa, Surse

regenerabile de energie, 2011, Ed. Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania; ISBN 978-606-8371-22-1

2. Giovanni Riva, Ester Foppapedretti , Carla de Carolis , Eleftherios Giakoumelos , Charalambos Malamatenios, Patrizio Signanini, Crema Giancarlo , Micaela Di Fazio , Manual-Surse regenerabile de energie, http://ener-supply.eu/downloads/ENER_handbook_ro.pdf; 2012

3. Edmond Maican, Sisteme de energii regenerabile, Editura Printech, Bucuresti, 2015, ISBN: 978-606-23-0359-4

4. Microbial Electrochemical and Fuel Cell, Ed. K. Scott and E. H. Yuu, Woodhead Publishing Series in Energy, 2015, Cambridge, ISBN: 978-1-78242-375-1

5. http://www.infoeuropa.ro/ 8.2. Seminar [temele dezbătute în cadrul seminariilor] Metode de predare-

învăţare Observaţii

Bibliografie:


Metode de transmitere a informaţiei

Observaţii

Instruirea pentru protecţia muncii şi prim ajutor Prelegere 2 ore Energie din deseuri. Digestia anaeroba. Biogaz Activitate practică

dirijată 6 ore

Realizarea unui anemometru. Masurarea vitezei vantului cu un anemometru


4 ore

http://www.infoeuropa.ro/�

Voltametria ciclica. Caracterizarea catalizatorilor pe baza de platina in mediu acid si in metanol


6 ore

Realizarea celuleor de combutie microbiene Activitate practică dirijată

8 ore

Evaluarea lucrărilor de laborator Examinare –colocviu laborator

2 ore

8.4. Proiect [doar pentru disciplinele la care exista proiect semestrial norrmat in planul de invatamant]


Bibliografie: 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare, dată fiind importanța deosebită a disciplinei pentru aplicațiile în tehnologia modernă, titularii disciplinei au consultat conținutul unor discipline similare predate la universitati din țară și străinătate ( Philadelphia University http://www.philadelphia.edu.jo/engineering/renewable/syllabus/611311.pdf ; University of Oslo https://www.uio.no/studier/emner/matnat/its/nedlagte-emner/UNIK4800/#course-content ; Core - Oldenburg University, Germany https://uol.de/en/eurec/ ). Conținutul disciplinei este conform cerințelor de angajare în institute de cercetare în fizica și știința materialelor și în învățământ (în condițiile legii).

10. Evaluare



10.4. Curs - Claritatea, coerenta si concizia expunerii; - Utilizarea corecta a a cunostintelor si terminologiei folosite in domeniul surselor regenerabile de energie - Capacitatea de exemplificare;

Examen oral 70%

10.5.1. Seminar 10.5.2. Laborator - Interpretarea rezultatelor;

- abilitatea de a utiliza metode experimentale si instrumente specifice domeniului - Abilitatea de analiza si interpretare a datelor experimentale - Abilitatea de a prezenta si discuta rezultatele obtinute

Examinarea referatelor de la lucrarile de laborator

30%


10.6. Standard minim de performanţă Prezentarea corectă a unui subiect selectat la examinarea finala Obtinerea mediei 5 Finalizarea tuturor lucrărilor de laborator și nota 5 la colocviu Expunerea corecta a subiectului indicat pentru ob ținerea punctajului 5 la examenul final.

http://www.philadelphia.edu.jo/engineering/renewable/syllabus/611311.pdf�

https://www.uio.no/studier/emner/matnat/its/nedlagte-emner/UNIK4800/#course-content�

https://uol.de/en/eurec/�


Semnătura titularului de curs Conf. dr. Anca Dumitru

Semnătura de seminar/laborator Conf. dr. Anca Dumitru



1

7. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Fizică Domeniul - Fizică Program de studii de masterat: FIZICA MEDIULUI ŞI A POLIMERILOR ECOLOGICI Durata studiilor - 4 semestre Forma de invăţământ – zi

Durata programului: 4 semestre/120 credite(ECTS)+10(ECTS) credite sustinere lucrare disertatie

ANUL I 20XX-20XX C = curs; L = laborator; S = seminar; E = examen; C = colocviu; V = verificare; CRD. = Nr. credite; Ob.xxx = disciplină obligatorie; Op.xxx = disciplină opţională

Nr.Crt.

Cod

Discipline obligatorii

Semestrul I C L/S V

ECTS Sem I

Semestrul II C L/S V

ECTS Sem.

II

Observaţii

1 Ob.401 Fizica atmosferei 2 2 E 6 2 Ob.402 Metode experimentale în

fizică 2 2 E 6

3 Op.403 Disciplina optionala I1x (din DI1 – DI2)

2 2 E 6 Se selecteaza dintre Op.I11 si Op.I13



5 Ob 405 Etica si integritate academica

1 0 V 3

6 Ob.406 Sistemul climatic 2 2 E 7 7 Ob.407 Dinamica interiorului

Pământului şi Seismologie

2 2 E 7

8 Op. 408 Disciplina optionala I2x (din DI1 – DI2)




11 Ob.410 Practica de cercetare 3 C 3 3 C 3 Total ore pe saptămână/ Total Nr.

Credite 20, 4E, 1V, 1C

30 19, 5E, 1C 30

Disciplinele opţionale DI1- DI2

DI1 –DI4 Nr. crt. Cod Denumirea disciplinei Observatii

DI1-DI4

1

2

Op.I11 Op.I12 Op.I13 Op.I21

Op.I22 Op.I23

Dispersia poluantilor in mediu Materiale polimere ecologice Poluare cu materiale plastice si managementul deseurilor Radionuclizi, radioactivitatea mediului și managementul deşeurilor radioactive Metode statistice cu aplicatii in fizica atmosferei si a Pamantului Analiza seriilor de timp

2

Anul II 20XX-20XX C = curs; L = laborator; S = seminar; E = examen; C = colocviu; V = verificare; CRD. = Nr. credite; Ob.xxxx = disciplină obligatorie; Op.xxxx = disciplină opţională

Nr.Crt

.

Cod

Discipline optionale

Semestrul IX C L/S V

ECTS Sem I

Semestrul X

C L/S V

ECTS Sem.II

Observaţii

1 Ob. 501 Meteorologie 2 2 E 6

2 Ob. 502 Materiale avansate cu aplicatii de mediu

2 2 E 6

3 Op. 503 Disciplina optionala II1x (din DII1 – DII4)

2 2 E 5 Se selecteaza dintre Op.II11 si Op.II12

4 Op. 504 Disciplina optionala II2x (din DII1 – DII4)


5 DF*505 Disciplina facultativa 1 2 2 E 5 Se selecteaza dintre DF.II1 si DF.II2

6 Op.506 Disciplina optionala II3x (din DII1 – DII4)


7 Op.507 Disciplina optionala II4x (din DI1 – DI4)


8 DF*508 Disciplina facultativa 2 2 2 E 5 Se selecteaza dintre DF.II1 si DF.II2

9 Ob.509 Activitate de cercetare 7 8 10 C 14

10 Ob.510 Elaborarea lucrarii de dizertaţie (4 sapt.)

C 6

Total ore pe saptămână/ Total Nr. Credite

23 4E, 1C 30 22 2E, 1C 30

Disciplinele opţionale DII1- DII4

DII1-DII4 Nr. crt. Cod Denumirea disciplinei Observatii DII1-DII4

1

2

3

4

DII11 DII12 DII21 DII22

DII31 DII32 DII41 DII42

Magnetism in probleme de mediu Câmpuri naturale Bilantul radiativ al Pamantului Bazele auditului energetic/bazele auditului de mediu. Arhitecturi si case ecologice Fenomene extreme. Risc meteorologic si climatic Procese fizice in nori Metode de degradare a polimerilor Surse de energii regenerabile

Discipline facultative

DF Nr. crt. Cod Denumirea disciplinei Observatii 1

2 DFII1 DFII2

Fizico-chimia mediului Metode de simulare, modelare pentru surse de energii regenerabile si alternative

DECAN Coordonatori Master Director Departament Prof. Dr. Lucian ION Prof. Dr. Mihai DIMA Prof. Dr. Alexandru JIPA Conf. Dr. Catalin BERLIC

DFII1Fizico-chimia mediului - fizica.unibuc.ro

Documents

Transcript of DFII1Fizico-chimia mediului - fizica.unibuc.ro