GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE UŞOARĂ DIN MEDIAŞ CATEDRA DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

BIBLIOTHECA ISTORICA, PHILOSOPHICA ET GEOGRAPHICA .

"' VII

V

COMUNICARI ŞTIINŢIFICE VII

EDITURA SAMUEL MEDIAŞ - 2008

Consiliul ştiinţific Petre Beşliu Munteanu - Muzeul Brukenthal din Sibiu; Carmen Sofia Dragată - Institutul de Geografie al Academiei, Bucureşti; Florina Grecu - Facultatea de Geografie a Universită\ii din Bucureşti; Constantin lttu - Muzeul Brukenthal din Sibiu; Vasile Mărcule\ - Grup Şcolar de Industrie Uşoară din Mediaş; Sime Piratici - Facultatea de Arhivistică a Universită\ii din Bucureşti Dan Sima - Grup Şcolar de Industrie Uşoară din Mediaş;

Comitetul de redacţie

Vasile Mărcule\ - redactor şef; Dan Sima - redator şef adjunct; Corina Tănase; Ioan Mărcule\; Simona Sima; Petre Din; Helmuth Julius Knall;

Traducerea rezumatelor: Limba Engleză: Angela Porime; Mihai Constantin Scutariu. Dan Sima Limba Franceză: Justina Coliban, Elena Jampa, Lidia Suciu Limba Germană: Gabriela Maximciuc Limba Rusă: Elena Cojocariu

P(!l.zentul volum a fost publicat cu sprijinul financiar al Consiliului Jude\ean Sibiu, Direcţiei Municipale de Cultură, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Consiliului Municipal Mediaş, S.C. Flowîex Technology S.A., Asociaţiei Culturale .Stephan Ludwig Roth" din Mediaş, Comitetului de Părin\i al GSIU Mediaş precum şi al unor persoane fizice.

Responsabilitatea pentru ideile exprimate şi conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor.

"

;

CUPRINS

CUPRINS .. „ ...................... „ ............... „ ........ „ ...................................................... „ ................. „.„ .. „.„ .. „ ... „ ... „ ... „ 3 CUVÂNT ÎNAINTE .......................................... „.„ .............................. „ ....................................... „ .. „ .......... „ .......... 7

SECŢIUNEA ISTORIE ŞI ŞTIINŢE AUXILIARE „„„„„::1„„„„„„„„„„„„„„„.„„.„„.„„„.„„.„„„„„„„„„„„„„„„.„„„. 9

COMPLEXUL CULTURAL STARCEVO-CRIŞ ÎN PODIŞUL TÂRNAVELOR -STADIUL CERCETÂRILOR- „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„11 Ioan Alexandru Bărbat MOTIVE DECORATIVE ALE CERAMICII DESCOPERITE LA VALEA VIILOR ŞI MOTIŞ (JUD. SIBIU) „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.24 Elena Jampa O LOCUINŢÂ DE SUPRAFAŢÂ APARŢINÂND CULTURII WIETENBERG DESCOPERITÂ LA MEDIAŞ„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.: ... 30 Viorel Ştefu PINTENII ŞIZÂBALELE DIN REGATUL DAC „„„.„„„„„„„„„.„„„„„.„.„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„.„.„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„.38 Cristian Dima CASTRELE ROMANE DIN BAZINUL T ÂRNAVELOR „„„„„„„.„„„„„„„.„.„.„„.„„„„„„.„„„.„„„.„.„.„„„„.„„„„„„„.„.„„„„„„„„„.„„.„„„„„„„.46 Mihai Chiriac CONSIDERAŢII ASUPRA REVOLTEI ORAŞELOR PARISTRIENE DIN 1072-1073 ŞI A STATUTULUI POLITICO.JURIDIC AL THEMEI PARISTRION-PARADUNAVONÎNTRE 1072-1091„„„„.„„„„„„ .. „„„„„„„„„„.„.„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„.„„„„„.„„„„„.„.„„.„.„„„„„„„.;„„„„56 Vasile Mărculet CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI THEMEI PARISTRION-PARADUNAVON ÎN SECOLUL AL XII-LEA „„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.62 Vasile Mărcule\ BIZANŢ UL ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ ÎN TIMPUL LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386-1418)„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„.68 Gabriel Roman CEA MAI VECHE MATRICE SIGILARA A MEDIASULUI „.„„„.„„„„„„„.„„„„„.„„„„„„.„„„.„„.„„ .. „„„„„„„„.„„„„„.„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„.89 Doina Comşa CONGREGAŢIILE ŞI DIETELE DE LA MEDIAŞ (SECOLELE XV -XVIII) .„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„.„„„„„.,.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„,92 est.. Dragoş Lucian Ţigău ''JO' REPRE2ENT AREA ŢÂRII HAŢEGULUI PE ATLASELE ORTELIUS „„„„„„„„„„„„.„„„.„„„.„„„.„„„„„„„.„„„„„„.„„„„„.„„„„„„„„„„„.„„.„„98 Măriuca Radu MONEDE MEDIEVALE DIN COLECŢIA ŞCOLII GENERALE DIN VALEA VIILOR, JUD. SIBIU „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„.„„.„„„ 103 Elena Jampa CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI OTRÂVURILOR PÂNĂ ÎN EPOCA RENAŞTERII„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.:„„„„„„.„„„ 105 Ovidiu Bocioancă, Ana Bocioancă EVOLUŢIA MEDICAMENTELOR DIN PREISTORIE PÂNĂ LA RENAŞTERE„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„.„„„„„„.„„„„„„„. 111 Ana Bocioancă, Ovidiu Bocioancă HERALDICĂ ŞI EMBLEMATICA FUNERARÂ SIBIANĂ DE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XVII-LEA „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„.„„„ 118 Constantin ltlu REPREZENTĂRI ALE ROMÂNILOR LA NIVELUL SENSIBILITĂŢII CĂLĂTORILOR STRÂINI DIN SECOLUL AL XVIII-LEA„„„„„„„„„„. 122 Din Petre ASPECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ A FAMILIEI CON RAD VON HEYDENDORFF .. „„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„ 129 Gudrun-Liane lttu TIPOGRAFIA DE LA BLAJ, INSTRUMENT AL CURTll DE LA VIENA IN POLITICA DE CENTRALIZARE A IMPERIULUI HABSBURGIC „„ 135 Cristinei Roman-Negai UN MOMENT DE FRATERNITATE ROMÂNO-MAGHIARÂ ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI DE LA 1848. STUDIU DE CAZ: SATUL PETELCA, JUD. ALBA -13 MAI 1848 „„.„„.„„ .. „„„„„.„„.„„.„„„„„„„.„„„„„„„„„„.„„„.„„„„„„„.„„„„„„„„„„.„.„„„„.„„„.„„„.„„„„„„„„„.„„„.„„„„.„„„„„„ 141 Vasile Mărcule\ AVRAM IANCU ŞI ÎMPĂRATUL FRANCISC IOSIF IÎN 1852 „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.144 Petre Din UN STEAG AL SOCIETĂŢII OLARILOR DIN HAŢEG AFLAT ÎN COLECŢIA MUZEULUI DE ISTORIE CASAALTEMBERGER DIN SIBIU „.150 Olga Beşliu INTERIORUL CASELOR ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE DIN TRANSILVANIA SEC.XIX· XX„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. 154 Angela Păucean ANUL 1918- MUTAŢII ÎNREGISTRATE DE GÂNDIREA POLITICĂ A DIPLOMAŢILOR ROMÂNI. STUDIU DE CAf THEODOR G. EMANDI „„„„„ 157 Sime Piratici FOCUL DE LA COPŞA MICĂ- CEL MAI MARE INCENDIU DIN ISTORIA ACTIVITĂŢII GAZIERE „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„. 161 Dumitru Chisăliţă LAGĂRE DE PRIZONIERI DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI HUNEDOARA. MĂRTURII DOCUMENTARE (1941-1942)„„„„„„„„„„„„„„„„ 165 Gherghina Soda

3

~--y .-_.,„,-~-·-- ""

„DE CE NU AM FĂCUT CA FINLANDA?" FINLANDA ŞI ROMĂNIAÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL „ ...... „.„ .. „.„ ... „.„ ........ „„ .. „„ .. „ .. „„172 Sorin Oane COMENTARII LA "RĂZBOIUL LUI HEISENBERG" ............................................................................................................................................ 179 Dumitru Georgescu INSTITUŢII MEDIEŞENE-MUZEUL MUNICIPAL (1950-2000) ........................................................................................................................ 185 Doina Comşa ANCHILOZAREA POLITICII EXTERNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1980-1989 ŞI IMPACTUL SĂU ECONOMIC ......................................... 192 Simona Mărculeţ, Gabriela Maximciuc UNELE ASPECTE DIN MIŞCAREA NAŢIONALĂ DIN BASARABIA: ÎNTRE SPERANŢĂ ŞI DEZILUZIE ........................................................ 195 Elena Cojocaru MIT ŞI STEREOTIP. CONSIDERAŢII ASUPRA ISTORIOGRAFIEI FORTIFICAŢIILOR MEDIEVALE DIN SUDUL TRANSILVANIEI ........• „ ... 206 Petre Beşliu Munteanu ROBERT FISCHER ŞI O JUMĂTATE DE SECOL DE ISTORIE CONTEMPORANĂ .......................................................................................... 213 Valentin Bălu\oiu

SECŢIUNEA ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ................................................................................................................. 225

O PRELEGERE PIERDUTĂ-LECŢIA PLATONICIANĂ DESPRE BINE ........................•................................................................................... 227 Dan Sima nEPl lllEON CRITICA ARISTOTELICĂ A TEORIEI PLATONICIENE A IDEILOR ....................................................................•.••.•....••........•.•...•.•....•... 233 Dan Sima CRITICA ARISTOTELICĂ A LOGICII PLATONICIENE „ .. „„.„ .. „ .. „„.„.„.„„„„„„ ........... „ ... „ ... „„.„ .. „„„ .. „.„„.„.„ ... „ .. „.„„ ..... „ .. „„ .. „„ .... „ .. „. 239 Dan Sima, Simona Sima TREPTE POETICE ALE EPIFANIEI LITURGICE „„„„ .. „.„ .... „ ...... „„ .... „.„„„„ .... „„ ...•.... „ .. „ ... „„.„ .... „„ ..... „„ .. „„ ....... „ ..... „ ...... „ ... „„ ....... „ .... 241 Raluca Drăghicescu VALENŢE LEXICO-STILISTICE ALE MORŢll-iNVIERllÎN SLUJBELE SFINTELOR PAŞTI „„„.„.„.„„.„„.„ ... „„„„ ... „„„ ... „„„„„„„„ .. „„.„„„ 245 Raluca Drăghicescu STUDIU DESPRE PSALMI „.„ ............ „.„.„ ........ „.„.„„„ .. „ ..... „„„ .. „.„„„.„ ....... „„„„„.„„„„.„ ................... „ ....... „ ............. „ ..... „.„ .. „ .• „ .......... „. 249 Elena Hulpuş REZOLVAREA CONFLICTULUI PREZIDENTIALISM-MULTIPARTIDISMÎN ROMÂNIA .... „ ... „„„ ........ „ ...... „ .. „.„„ .... „.„„ ... „.„„ ....... „ ..... „. 252 Daniel Thellmann TENDINŢE ACTUALE ÎN MASS MEDIA DIN ROMÂNIA .. „„ .... „.„„„„„„.„„„„„ ........... „ .......... „ .. „.„.„.„ .. „.„„ ............. „ ... „ ........ „ ... „„ ....... „„ .. 261 Mircea Hodâmau STREET ART ANO GRAFFITI. FORME DE CULTURĂ URBANĂ LA MEDIAŞ ... „ .. „ .. „ ... „„.„„„„ .... „.„„ .... „„ ... „.„„ .. „„ ....... „„.„ .. „ ... „„ ... „„„ 264 Ion Mihai Ionescu PERSOANA ISTORICĂ CA IMAGO OEI ..•.......• „„ •....•.•.•.•.•.•..• „ .•.• „„ •.. „ .....• „„ .•.....•. „ .. „ ... „ .................. „ ..................... „ ...... „ .. „ ... „.„ .. „ .. „ ........ 269 Prof.dr. Dan Bodea WAGNER SI EMINESCU SAU CEARTA OAMENILOR DE RANO CU SPIRITELE SUPERIOARE„ ... „ ........... „.„„.„.„ .•• „ .•.•• „„„„„ •• „ .•.• „.„„. 273 Isabela Vasiliu-Scraba IONVARLAM DESPRE TEROAREA PREVENTIVA PRIN DELICTUL DE OPINIE ÎN DOCTRINA TOTALITARISMULUI „„ ... „.„„ .............. „. 276 Isabela Vasiliu-Scraba IDEALUL CIVIC ÎN ODELE LUI HORATIUS STUDIU DE CAZ: FINALITATEA EXISTENŢEI UMANE ÎN SPIRITUL EPICUREISMULUI HEDONIST ÎN ODA„AD LEUCONOEM" (CARMINA, l.11) „„„ ....... „.„„ .. „ ...... „„„ ........... „ ... „ ... „„.„ ....... „ .... „„.„ .... „ •...•.• „„ •..•••...• „„ ••.• „„„„. 278 Viorica Vincze CONCEPŢIA ARGHEZIANĂ DESPRE CREAŢIE „ .•.• „ .•... „ ...•.•...• „.„.„„„„„„„„ ...•... „ .. „ ..... „ ... „ •. „ .• „ •.. „„„.„„ •.•. „ •.... „„.„ .............. „ .. „ ..... „ ..... 282 Diana Streza O INTERPRETARE BACHELARDIANA A POSTUMELOR BLAGIENE ........ „„„ .... „„„.„„„.„„„ ... „ .... „„„.„„ .. „„„ ..... „„„ ..... „„.„„ .. „ ....... „ .. „. 287 Diana Streza MĂREŢIA TRAGICULUI ÎN BĂRĂNUL ŞI MAREA DE ERNEST HEMINGWAY .. „„„„.„„„„.„ ........ „.„„„ ......... „ ... „ ........ „„„ .... „.„„.„ ..... „„„„. 293 Ionica Ochea MANAGEMENTUL STRESSULUI ÎN RELAŢIA EVALUAT -EVALUATOR .... „„„ .. „ ..... „ ............ „ ...... „ .. „ ...... „ ...... „ .......... „.„ •• „ .. „.„ .. „ .•.•. „„„„ 296 Elena Gabos CONFLICTUL-SURSĂ DE STRESS ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL .„: .... „„ ...... „ .............. „ .... „.„ .. „.„„.„.„„„.„„ ....... „ ....... „ ....... „ .. „ ... „„„ ... „ .. 303 Ion Bănică TIME MANAGEMENT -STUDIU DESPRE IMBLANZIREA TIMPULUI „.„ .. „.„ ............ „ .... „ .. „ ... „„„ .... „.„„ ..... „„ ... „„„ ........... „ .. „.„ .. „ ........ „ .. 311 Corina Tănase '· INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ LA ADOLESCENŢI ............ „ ...•. „„„„„.„ .•. : .. „„„.„ .... „ •. „ ••. „„ ..... „ ... „ ........ „.„„.„.„ ... „ .. „ ......••. „ ...... „ ...... „ ..... „. 314 Camelia Albu, Gabriela Oltean DISCRIMINAREA DEGENÎNTRE IGNORARE ŞI EXAGERARE ... „„ ...... „ .• „ .. „ .. „„„.„ •. „„„.„ .. „ ..... „ .. „ ..... „ ...... „ ....... „ .............. „„ .. „ ....... „„ .. 318 Tiberiu Tibori AGRESIVITATE PASIVĂ ŞI MÂNIE LATENTĂ .. „ •.••... „ ............. „ .. „.„„ ..... „ .. ,„„ .. „ .. „.„ ........................ „.„ ....................... „.„ .• „.„ .• „ .• „ ••. „„„„ .. 325 Dan Onea PERSPECTIVELE POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ PENTRU PERIOADA BUGETARĂ A ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 2007-2013 .„ .. 328

4

CONGREGAŢIILE ŞI DIETELE DE LA MEDIAŞ (SECOLELE XV- XVIII)

Dragoş Lucian Ţigău

Die Generalversammlungen und die Landtage in Mediasch (in den 15.-18. Jahrhunderten) Im Mittelalter war die Stadt Mediasch ein wichtiges Wirtschalts- und Verwaltungszentrum von den Sachsen und von Siebenburgen. Oie politische Wichtigkeit der Stadt wird durch die Organisierung von 24 Generalversammlungen und Landtagen in der Zeitspanne 1459-1712 bewiesen. Die Versammlungen wurden von den ungarischen Kănigen ader von den siebenbilrgischen Filrsten einberufen. Sie fanden in der Stadtskirche staff. Es nahmen Adlige, die Elite der Stiidte und hohe Beamten teii. Die Landtage haben verschiedene Probleme durch Vorschrilten geregelt: im wirtschaftlichen, fiskalischen, administrativen, gesetzlichen, militiirischen, politischen und religiăsen Bereich. Manche Mediascher Landtage blieben durch die verabschiedeten Entscheidungen ader durch die damals geschehenen Erreignisse wichtig: die Erneuerung der Vereinbarung zwischen den drei priviligierten Stiinden (1459), die Ausrufung der religiăsen Toleranz (1554), die Einsetzung des Filrsten Stephan Bathory als Kănig von Polen (1576), die Vertreibung der Jesuiten (1588) und die Bestimmung der fiskalischen EigenWmer (1650).

Atestat începând cu anul 1267, Mediaşul a devenit în timp una din cele mai importante aşezări ale oaspe\ilor regali saşi din Transilvania. În .1315, Mediaşul era deja centrul scaunului omonim asupra căruia s-a extins dreptul provinciei Sibiului. A fost un însemnat centru economic (circa 30 de branşe meşteşugăreşti) şi religios (unul din cele 24 de capitluri/ decanate ale saşilor). Prin aceste avantaje, Mediaşul şi-a asigurat statutul de oraş liber regesc, precum şi deplina integrare în Universitas Saxonum la sfârşitul secolului al XV-iea'. Pozi\ia privilegiată a oraşului este dovedită şi prin faptul că aici s-au \inut Congrega\ii generale ale celor trei Na\iuni privilegiate, Scaune voievodale'. Diete ale Principatului autonom şi sinoade ale Bisericii luterane3•

Pentru epoca voievodatului au fost inventariate 115 Congrega\ii generale (1288-1540) dintre care cinci s­au \inut la Mediaş: 25-26 noiembrie 1459, 26 aprilie 1463, 15 februarie 1478, 13 iulie 1519 şi 18-21 februarie 1523 '. În timpul Principatului autonom (1540-1691), Mediaşul a găzduit 17 din cele 299 de Diete întrunite: 10 iunie 1554, 2-9 februarie 1569, 1-B ianuarie 1570, 15--18 octombrie 1573, 28 ianuarie-8 februarie 1576, 8-23 decembrie 1588,

· 21-29 martie 1599, 23 august 1602, 14 septembrie 1605, 29 septembriH octombrie 1610, 23 februarie-16 martie 1614, 10-17 iulie 1630, 1-22 martie 1637, 24-29 octombrie 1650, 9-31 ianuarie 1658, 2-B iunie 1661 şi 22 octombrie-1 noiembrie 1662 s. Din perioada frământată a începuturilor stăpânirii habsburgice se cunosc două Diete medieşene: cea a curu\ilor (27-28 octombrie 1706) şi cea din 1712- ultima din istoria oraşului6.

lnforma\iile istorice luminează inegal activitatea primelor cinci adunări generale (1459-1523), în mod paradoxal cele mai recente congrega\ii fiind şi cele mai obscure sub aspect documentar. Astfel, adunarea din 1523 este cunoscută doar din registrul de cheltuieli al Braşovului, unde se consemna participarea juzilor oraşului ,ad Megyes ad dietam domini waywodae omnium regnicolarum partium Transsilvanarum"7• Din cuprinsul actelor reiese că toate congrega\iile s-au întrunit la porunca regeluia, fiind conduse de comitele secuilor şi Timişului (1459), de

·voievozii ardeleni (1463, 1478, 1523) sau de vistiernicul regal (1519). La adunări au participat reprezentan\ii celor trei

1 Prezentare generală în volumele Mediaş. Pagini de istorie (1267-2002), Mediaş, 2002; Istoria Transilvaniei, coord. Ioan Aurel Pop, Thomas Năgler, voi. 1 (până la 1541), Cluj Napoca, 2003, p. 243, 266, 271, 307, 323. 1 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbilrgen (=UKB), VI, Bucureşti, 1981, p. 331-332, nr. 3601-3603 (4 apr. 1468). 'Andrei Veress. Bilthory lstvăn Erdelyi fejedelem es Lengyel kirăly levelezese, I (1556-1575), Kolozsvăr, 1944, p. 142, 191, 198-200 (Synodus Pastorum Saxonicorum congregatonum in urbe Medyesch, 1571-1572). 4 Gheorghe Bichicean. Adunâri de stări în Ţările Române. Congregaţiile generale în Transilvania voievodală, Sibiu, 1998, p. 278-352. Cele mai multe congrega\ii s-au reunii la Turda şi Târgu Mureş; urmează Alba Iulia, Câpălna şi Mediaş, fiecare cu câte cinci adunări (tablou la p. 173-179). 5 Alexandru Herlea, Dietele în Transilvania autonomă, în .Studii şi m~teriale de istorie medie", VI, 1975, p. 209, n. 14. Lista Dietelor în Corpus Juris Hungarici, ed. Mărkus Dezso, VII ( 1540-1848. evi Erdelyi tiirvenyek), Budapest, 1900, p. XIV-XV. ZsoltTr6csănyi, Az Erdelyi fejedelemseg korânak orszăggyDlesei, Budapest. 1976. 6 Csutak Vilmos, Adatok az 1706. evi medgyesi es az 1707. evi besztercei kuruc-orszaggyil/es tiirtenelehez, Cluj-Kolozsvăr, 1927, p. 9; George Bari\, Păqialese din istoria Transilvaniei. Pe două sute de ani din urmă, ed. li, voi. 1, Braşov, 1993, p. 306. ' Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbilrgen. Rechnungen aus dem Archiv der Stadl Kronstadt, I, 1886, p. 507. 8 G. Bichicean. op. cit., p. 161, 332, 338-339, 343-344; .ex speciali comissione Serenissimi principis et Domini Mathie" (1459).

92

Naţiuni privilegiate, în 1478 fiind amintiţi şi oamenii ,de altă stare" în afara celei nobiliare. Problemele abordate la aceste congregaţii au fost dintre cele mai variate. Adunarea din 1459 a perfectat prima reînnoire a Unio Trium Nationum. Cele trei Ordine îşi garantau reciproc prerogativele, privilegiile şi libertăţile tradiţionale, hotărând să le apere împotriva oricui ar fi încercat să le încalce'. Cu toate că îşi declarau formal devotamentul fa\ă de Coroana maghiară, privilegiaţii au hotărât să nu dea sprijin comisarilor regali care ar fi încercat să scoată din \ară impozite sau provizii. Adunarea prefigurează rezistenţa Ordinelor fa\ă de tendinţele autoritare ale regelui Mathia Corvin care era hotărât să restabilească autoritatea monarhiei, fără a ~ine seama de voin\a stărilor privilegiate10• Hotărârile luate de acea adunare (congregacione sew convencione genera0 au fost întărite în fa\a Capitlului din Alba Iulia (3 decembrie 1459)''.

A doua congregaţie a fost convocată din raţiuni militare, pentru a adopta măsurile de apărare luate anterior (8 martie 1463) în cadrul Dietei de la Buda. Pericolul otoman a impus ca aceste măsuri să fie „mai necesare decât pentru oricare parte a \ării". în acelaşi timp, reprezentanţii ardeleni trebuiau „să primească cu supunere" aceste dispoziţii, indiciu al creşterii autorităţii regale''.

Congregaţia generală voievodală din februarie 1478 este exemplul tipic al unei adunări cu caracter judiciar la care au participat persoane cu o condiţie socială diversă1 3. în schimb, congregaţia generală din iulie 1519 a fost convocată de regele Ludovic li din ra\iuni financiare, anume pentru votarea subsidiilor necesare statului14.

Congrega\iile generale ale celor trei Naţiuni au constituit o formă premergătoare a Dietelor Transilvaniei autonome1s din secolele XVI-XVII. lnainte de a trece în revistă cazul concret al adunărilor întrunite la Mediaş, trebuie remarcat faptul că activitatea Dietelor a fost influen\ată de raportul, mereu oscilant, dintre puterea elitelor, a celor trei Naţiuni, care aveau însemnate privilegii, şi forţa efectivă a principilor. Acestor doi factori esenţiali li s-au adăugat, în toată perioada Principatului, determinări externe deloc neglijabile: pericolul invaziei otomane, cele două ocupaţii episodice ale Habsburgilor etc. în epoca domniei lsabellei Zâpolya şi a fiului ei Ioan Sigismund, apoi în perioada marilor principi Bethlen şi Râk6czi, care marchează apogeul autorităţii centrale, Dietele s-au mărginit să ia act de pozi\ia principelui şi deliberau doar chestiuni de amănunt administrative, fiscale şi judiciare. Perioada calmă dintre 1613-1657 a distras Dietele de la preocupările politice şi le-a îndreptat atenţia asupra chestiunilor economice. Totodată, pentru a-şi putea exercita puterea fără oprelişte, principii au căutat să fie curtenitori cu Dieta, devenind independenţi de aceasta. În schimb, pe timpul principilor Cristofor, Sigismund şi Gabriel Bâthori (1576-1613), Dietele au putut să aspire la un rol mai activ, punând condiţii clar definite noilor principi. În ultimele decenii ale Transilvaniei autonome, Dietele s-au reunit mai rar, au încetat să mai fie un for al opiniei generale, devenind o adunare de magna\i în serviciul principelui Apafi. Pentru întreaga perioadă a Principatului autonom se poate constata că numai grave chestiuni externe sau o acută criză internă au dat prilej unor Diete furtunoase, precum cea de la Mediaş din decembrie 1588. Transilvania nu a cunoscut opoziţia efervescentă a Dietelor din Ungaria apuseană".

Din cele 17 Diete desfăşurate la Mediaş, 13 au fost generale, iar patru parţiale (1554, 1602, 1605, 1650). Adunările au fost convocate din ordinul principilor, poruncile de reunire fiind date cu 10-30 de zile înaintea termenului de deschidere a lucrărilor17 • Documentele epocii atestă că toate Dietele s-au desfăşurat în prezenta principilor18 •• Dieta din iulie 1630 a fost condusă de o femeie, anume de principesa Caterina de Brandenburg. Cu câteva zile înainte de deschiderea Dietelor, principii soseau în oraş de unde emiteau diferite diplome, ordine, privilegii şi rapoarte. Locul unde erau găzduiţi principii rămâne obscur. Doar pentru Dieta din 1588 se cunoaşte că Sigismund Bâthori a fost

9 UKB. VI, p. 64-08, nr. 3197-3198. 10 Gheorghe I. Brătianu, Adunările de stări în Europa şi în Ţările Române in Evul Mediu, Bucureşti, 1996, p. 219-220. 11 G. Bichicean, op. cil., p. 330, nr. 67. "Ibidem, p. 332, nr. 70; UKB, VI, p. 152. 13 'Transilvania", VI, 1873, nr. 23, p. 279-280. 14 G. Bichicean, op. cft„ p. 343-344, nr. 93. 15 Actele Dietelor au fost adunate de Szilâgyi Sândor în colec\ia Monumenta Comitia!ia Regni Transsy/vanîae (=MCRT), 21 voi., Budapest. 1876-1898. Analiza acestei institutii a fost realizată de Gh. Brătianu (op. cit„ p. 221-242) şi Al. Herlea (op. cit., p. 207-215), mai nou în tratatul Istoria românilor, V, Bucureşti, 2003, p. 700-705. "Gh. Brătianu, op. cit„ p. 225, 227, 229, 235, 236, 240. . 17 MCRT, li, 1876, p. 573-574 (convocare din 14 ian. 1576 pentru 28 ian.); XI, 1886. p. 336-337 (convocare din 12 dec. 1657 pentru 9 ian. 1658); XII, 1887, p. 511 (convocare din 24mai1661pentru2 iun.). "Ibidem, VI, 1880, p. 189: .in civftate nostra Medgies comitia genera/ia celebranda decrevimus" (1610); XII, p. 517: .acta comitiorum a clarissime principe domino Joanne Kemeny in civitatem Medgyes" {1661}.

93

(,„,~ :, - , ,-·,

--.-...:..•-:...-.;....1;~~&j~ ',V_

primit în casa fostului primar Johannes Schuller (m. 1586), edificiu existent şi astăzi (Pia\a Regele Ferdinand, nr. 25)19.

La lucrările Dietei participau reprezentanţii Stărilor privilegiate şi ai oraşelor din Transilvania, Partium şi Banatul montan20, fapt evidenţiat în protocoalele adunării: .nas universi domini proceres et nobiles ceterique Status et Ordines trium nationum transsilvanenses„. in generali congregacione nostra in civitate Meggyes" (1599)2'. Oraşul gazdă era reprezentat de propriul jude regal (Meggyesi kirâlybir6)''· Cu ocazia întrunirii Dietelor, în Mediaş soseau şi diverşi slujbaşi cu diferite misiuni: solii polonezi veni\i să-l petreacă pe Ştefan Bathori ca rege în \ara lor (1576), misionari iezui\i (1588, 1599), locuitori din alte oraşe, precum Andreas Frank din Sibiu, care a lăsat o descriere a Dietei de la 1658 şi a soliei trimise atunci de domnitorul Constantin Şerban'3. Un eveniment sângeros s-a petrecut la Dieta din 1614, când la Mediaş s-au adunat şi au petrecut ucigaşii principelui Gabriel Bathori. Ei au fost însă goni\i prin oraş, iar după trageri înverşunate („nenumărate gloanţe s-au împuşcat asupra lor") au fost prinşi şi executa\i''.

Lucrările Dietelor se \ineau în biserica oraşului (in frequenti conventu nostro in ecc/esia parochiali in eadem civitate Meggyes, 1599), în intervalul dintre răsăritul şi apusul Soarelui25 . A existat şi o situaţie aparte, în 1588, când după trei zile de la întrunire, datorită şedin\elor furtunoase, Dieta s-a despărţit în două adunări distincte (11 dec.). Elita catolică s-a dus să lucreze la primărie, în timp ce protestan\ii, mai numeroşi, şi-au continuat dezbaterile în biserică26 . Durata lucrărilor a variat între o zi (1554, 1602, 1605) şi trei săptămâni (1614, 1637, 1658). Existau şi zile în care adunarea nu se întrunea, principele şi nobilii fiind ocupaţi cu redactarea de acte şi scrisori". În ultima zi a lucrărilor, reprezentanţii se reuneau în plen, citeau şi examinau hotărârile pe care le rezumau sub forma articolelor dietare. Acestea erau întărite de principe şi predate arhivarilor Capitlului din Alba lulia2s. ·

Dietele medieşene au dezbătut şi reglementat probleme variate: economice, fiscale, sociale, administrative, judiciare, religioase, militare şi politice.

În plan economic, cea mai importantă problemă a fost cea a stabilirii impozitelor şi taxelor. Pentru aceasta a fost necesară o inventariere a proprietă\ilor publice, lucrare încheiată abia în 1650, când Dieta parţială din Mediaş, care a avut caracterul unui extraordinarius terminus fiscus, a stabilit precis lista bunurilor fiscale ale Principatului". Principala contribuţie a fost impozitul pe poartă, valoarea sa crescând pe parcursul unui secol de la 60 denari (1545) la 22 florini (1653)3°. Congregaţiile medieşene au reglementat: tarifele pentru copiile actelor făcute în cancelaria princiară şi în capitluri (1569), contribu\ia generală de 20 denari pe poartă pentru refacerea cetă\ii Oradea (1570), contribu\iile fiscale ale oraşelor (1637, 1658), obliga\ile proprietarilor de casă din \inului Beiuşului de a aproviziona cu lemne topitoriile de acolo, prestarea robotei în zonele Ineu, Zarand, Hunedoara şi Caransebeş (1637), repartizarea contribu\iilor pe categorii de persoane (morari, nobili, preo\i etc.) pentru plata sumelor cerute de otomani (1662)3'. În privin\a dijmelor, Dieta din 1588 a hotărât ca săracii să nu fie îngreunaţi cu transportul prea departe al acestor

19 Ibidem, III, 1877, p. 84. Descrierea clădirii la Alexandru Avram. Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Mediaş (col. Bibfiotheca Brukenthaf, 111), Sibiu, 2006, p. 63-65 (cu bibliografie). 20 Ibidem, li, p. 544: .Hotăr8rile domnilor locuitori, a domnilor nobili şi a celorlalte Ordine, adică a celor trei Nafiuni din Transilvania şi din Pă~ile Ungariei alăturate acesteia, anume din comitalele: Bihor, Crasna, Solnocul de Mijloc, Maramureş, Zarand şi din districtele Caransebeş şi Lugoj, luate cu votul tuturor în Dieta for întrunită la porunca preamăritului Domn Ştefan Băthori de Şimleu ... in oraşul Mediaş, in ziua de 15 octombrie 157J'. 21 Ibidem, IV, 1878, p. 283. 11 Ibidem, p. 285; Istoria românilor, V, p. 701. 23 Ibidem, p. 449; A. Veress, Documente privitoare fa istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, li, Bucureşti, 1930, p. 98, 105 nota 1 (pt. 1576); idem, Epistofae et acta Jesuitarum Transy/vaniae temporibus principum Bathory (1571-1613), li, Kolozsvăr, 1913, p. 247-253 (pt. 1588); Călători străini despre Ţările Române, III. Bucureşti, 1971, p. 329 (pt. 1599); MCRT, XIII, 1888, p. 550-572 (18 martie 1658). 24 Gheorghe Şincai, Hronica românilor, tom III (Opere, ed. FI. Fugariu, voi. 3), Bucureşti, 1969, p. 5-6. 15 Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare fa istoria românilor, XV/1 (1358-1600), Bucureşti, 1911, p. 742, nr. MCCCCVll. MCRT. III, p. 83 (la 12 dec. 1588, Dieta a început să lucreze la ora 7 dirnineata}. Relatarea lui Andreas Frank: .Die 18. <Januarii 1658> ex orta sole confluunt in tempfum". Dieta s-a încheiai pe 31 ianuarie la apusul (occasus) Soarelui, ci. ibidem, XIII, p. 559, 572. 16 MCRT, III, p. 80. ". 27 Relatarea lui A. Frank: .Die 15. <Januarii 1658> eiusdem regnicolae ndn confluunt verum dictus dominus princeps una cum proceribus regni occupatur in scribendis fiteris„. ·.ci. MCRT. XIII, p. 556. 2e Relatarea lui A. Frank: .Oie 31. Januarii <1658> conffuimus in templum, locum scilicet congregationis publicum. ubi perleguntur primum articuli per status et ordines conclust', ibidem, p. 572. 29 MCRT, XI, p. 105-112. 30 Constituţiile Aprobate ale Transilvaniei (1653). ed. Liviu Marcu. Cluj Napoca, 1997, p. 100 (pars III, tit. 2, art. 1). 31 MCRT, li, p. 355-360 (1569) şi 367 (1570); IX. 1883, p. 594-598 (1637); XI, p. 352 (1658); XIII, p. 185-194 (1662).

94

contribu\ii, iar în 1599 .s-a pus frâu insolenţei şi pretenţiilor exagerate ale dijmaşilor""· Adunarea din 1588 a reglementat şi situaţia vămilor interne, desfiinţându-le pe cele de prisos .care nu sunt stăpânite pe bună dreptate". Tot atunci s-au precizat locurile de percepere a tricesimei, cu filialele lor, fiind interzisă apariţia altora noi33. De la plata tricesimei erau scutiţi, în primul rând, nobilii (1588, 1599), apoi „ordinele care vagabondează şi fac comerţ' (doar în interior, 1599)34• Pe de altă parte, Dieta medieşană din 1602 a interzis exportul de metale preţioase sub formă de lingouri sau pulbere, permiţând schimbul şi exportul ,talerului, ducatului şi altor feluri de monede bune, deoarece nici nu ar putea exista o altă formă de comerţ". La fel, Dieta.~in 1614 a limitat exportul de aramă3s.

Problemele de ordin social s-au întrepătruns cu cele administrative şi judiciare, fapt oglindit în articolele dietale ale epocii. În primul rând, s-a urmărit apărarea şi întărirea privilegiilor colective şi personale. Congregaţia din 1599 a reglementat drepturile saşilor, cea din 1610 a hotărât că secuii nu puteau fi chema\i la judecata Tablei regeşti sau a Dietei decât în cazuri extraordinare, iar adunarea din 1614 a stabilit .ca de acum înainte orăşenii din Beiuş care sunt cu adevărat nobili, să nu fie constrânşi la plata taxei... şi să fie scuti\i de aceasta". Ultima Dietă a dezbătut şi „controversa existentă de mai mul\i ani dintre nobilimea din Aiud şi ordinul orăşenesc"36 . De asemenea, nobilii săraci care nu aveau acte de proprietate, primeau garan\ia stăpânirii netulburate a moşiilor, urmând să primească şi înscrisurile doveditoare37.

O grijă deosebită a fost acordată readucerii \ăranilor fugari şi pedepsirii răufăcătorilor (1569, 1570, 1614). Congrega\ia din 1588 a prevăzut ca iobagii înnobilaţi înaintea eliberării lor de către stăpâni, să-şi piardă rangul. În schimb, Dieta din 1637 a fost mai permisivă cu fugarii de pe domeniul Făgăraşului sau cu iobagii stabiliţi „în cetăţi sau în dorobăn\ime", declinându-şi autoritatea fa\ă de ţăranii „din locurile de ocupa\ie" otomană3a. În privinţa ţiganilor, la 1588 s-a hotărât desfiinţarea funcţiei de voievod, dar măsura nu s-a aplicat, dovadă că în Dieta de la Alba Iulia (iulie 1600) s-a cerut respectarea deciziei luate ..în Dieta mai veche din Mediaş", solicitare reiterată în Constituţiile Aprobate (1653)39.

Funcţionarea sistemului judiciar a stat în atenţia câtorva Diete medieşene. În 1576, pntru ca ,oricine să-şi poată căuta cât mai bine dreptatea, s-a hotărât ca şedinţele să se ţină în toate comitalele şi locurile de scaun, la termenele fixate de principe pentru fiecare naţiune". Ulterior (1588) s-a reglementat şi modul de plată al asesorilor Tablei de judecată40 • În materie de procedură s-au luat măsuri diverse: reţinerea nobililor fără moşie şi reşedinţă, implicaţi în procese de trădare, pedepsirea „după legea talionului" a acuzaţiei nedovedite de trădare (1573), reglementarea mandatelor de încredinţare pentru ocupare de moşii (1588, 1599), răscumpărarea actelor de proprietate deţinute pe nedrept (1599), situaţia văduvelor dotaliste (1637)41 . Războaiele sau tulburările interne au impus adoptarea unor dispozi\ii specifice. Dieta parţială (partiali congregatione in ciuitate Medgyes) din 1554 având ca temei „experienţa pagubelor din trecut, a hotărât ca niciun om, de orice condiţie, să nu poată pleca în \ări străine fără învoirea şi salvconductul principilor". La un secol distan\ă, Constitu\iile aprobate au atenuat restricţiile, ţinând cont de „situaţia liniştită de acum a ţării"42. Tot astfel, dacă în timp de război sau alte tulburări unele clopote ar fi fost înstrăinate şi proprietarii dădeau de urma lor, ele puteau fi recuperate în mod legal43.

Actele Dietelor \inule la Mediaş reflectă şi câteva din preocupările pentru apărarea \ării. Prima dintre Diete, cea din 1554, a fixat contribu\ia militară a celor trei Ordine privilegiate, stabilind ca şi iobagii să fie bine instrui\i şi înarma\i (domini regnico/ae, tam nobi/es quam Siculi, per sin gui a capita simul cum eorum co/onis, armis bene instructi

32 Ibidem, III, p. 243-244 (1588); IV, p. 270-271 (1599): .să nu slea pe capul sărăcimii cu cai şi persoane inutile". De asemenea, comiiii Cămării princiare nu puteau pretinde bani sau daruri de ta cărăuşii de sare (p. 272}. " Ibidem, p. 245. " Ibidem, p. 246; IV, p. 272 (1599). în 1637, vameşii erau opriii să facă încasări personale de la comercianiii de sare. S-a reglemenlal şi perceperea tricesimei de la nobili, orăşeni şi iărani pentru vitele exportate (ibidem, IX, p. 593. 596). 35 Ibidem, V, 1879, p. 141 (1602); VI, p. 421 (1614). 36 Ibidem. IV, p. 276-277 (1599); VI, p. 194 (1610) şi 421-422 (1614). 31 Ibidem,111, p. 246 (1588). 38 Ibidem, li, p. 353-354 (1569) şi 368-369 (1570); III, p. 244 (1588); VI, p. 419 (1614); IX, p. 594, 596-597 (1637). "Ibidem, III, p. 245 (1588); IV, 1878. p. 528-529 (1600); ConsMuţiile Aprobate, ed. cil„ p. 157-158 (pars III, Iii. 58). 40 Ibidem, li, p. 576-577 (1576); 111, p. 242 (1588). 41 Ibidem, li, p. 545 (1573); III, p. 246-247 (1588); IV, p. 271-273 (1599); IX. p. 590-591 (1637). 41 Ibidem, I, 1876. p. 526; Constituţiile Aprobate. ed. cil„ p. 114 (pars III, Iii. 14). 43 Ibidem, VI, p. 419 (1614).

95

., f'"':--~ ... --.... -·'

-~·"' ·.<.

. - -·~. . •< . - _„~;„.,-~-.-;;~~~.;..-;4~.;~.:..

esse debeant)'4. Peste ani, în 1599, s-a convenit că nobilimea stabilită în oraşe nu era datoare să meargă la luptă, dar dacă·ar fi avut posesii în \ară, trebuia să dea mercenari „după jumătatea valorii moşiei". De asemenea, cetă\ile Făget şi Marginea, care nu îşi achitaseră obliga\iile militare, au fost trecute în subordinea banului de Caransebeş". Şi în Dieta convocată de generalul Basta (august 1602) au fost votate subsidii pentru între\inerea armatei, dar nu s-au ob\inut sume mari46 ,

Chestiunile religioase au fost subiect de dezbateri îndeosebi pentru Dietele secolului al XVI-iea. Prin recunoaşterea libertă\ii cultelor în Dieta din 1554, s-a instituit unul din primele regimuri de toleranţă religioasă pe plan european47• Următoarele adunări \inute la Mediaş au consacrat acest principiu, aducând noi reglementări care, în final, au constituit sistemul religiilor recepte. Congrega\ia din 1569 a reînnoit deciziile Dietelor din Sibiu (1566) şi Turda (1568) cu privire la predicarea cultelor reformate în bisericile româneşti. Dieta din 1576 a recunoscut funcţia lui Francisc David de episcop unitarian, întărind dreptul Bisericii unitariene de a-şi alege episcopul. Totodată, a reiterat principiul libertă\ii religioase şi interdic\ia apari\iei unor noi confesiuni48. Într-o singură privin\ă Dieta medieşană s-a dovedit a fi intransigentă, anume faţă de activitatea iezuiţilor. În decembrie 1588, după dezbateri aprinse, cu toate demersurile iezui\ilor şi simpatia arătată lor de principele Sigismund Bathori, Dieta dominată de protestanţi a decis expulzarea mem5rilor Companiei lui Iisus. Înverşunarea fa\ă de iezui\i a fost privită şi ca un ecou al războaielor religioase din Occident. Deşi s-a admis ca "nimeni să nu constrângă prin forţă conştiin\a nimănui", Dieta a permis nobililor catolici şi principelui să \ină un predicator cucernic doar în calitate de persoane particulare. Totodată, s-a hotărât ca preo\ii ortodocşi ai românilor să-şi poată alege un episcop care să fie confirmat de principe". Singura concesie făcută catolicilor a fost retrocedarea colegiului din Alba Iulia (martie 1599)50 •

Numărul relativ mic al Dietelor \inule la Mediaş este compensat prin importan\a deciziilor politice luate aici. La începutul anului 1570, Dieta i-a cerut principelui Ioan Sigismund Zilpolya, ajuns la 30 de ani, să se căsătorească, evident din ra\iuni de Stat: „să-ţi putem vedea so\ia milostivă şi urmaşii Măriei Tale". S-a luat în calcul chiar o alian\ă matrimonială cu familia regală a Fran\ei, pentru a se evita reacţia ostilă a Porţii otomane51 • Peste câţiva ani (1573), Dieta a dat deplină putere lui Ştefan Bathori pentru a lichida opoziţia lui Gaspar Bekes care lucrase „contra statum et quietem publicam" şi pentru detronarea principelui52• După înfrângerea rebelului, Ştefan Bathori a fost ales rege al Poloniei, el conducând pentru ultima dată o Dietă ardeleană, la Mediaş, în 1576. În biserica oraşului noul rege a depus jurământul, de faţă cu solii polonezi veniţi să-l petreacă în \ara lor, şi tot acolo Cristofor Bathori a fost desemnat să conducă principatul. în cinstea fericitului eveniment, bombardele, tobele şi trâmbi\ele au răsunat timp de două ore (8 febr. 1576)53 •

Peste 12 ani, în tumultul Dietei din 1588, Sigismund Bathori era recunoscut ca principe, dar numai după ce a fost constrâns să accepte izgonirea iezui\ilor. El este şi primul principe căruia Dieta îi impune prestarea unui jurământ54 • Succesul Stărilor ardelene a fost remarcabil, pentru că au ob\inut şi demisia regentului Ioan Geczi care însă a avertizat Dieta că va regreta decizia luată55 • Din nefericire, presentimentele fostului guvernator s-au adeverit,

-principele dovedindu-se foarte nestatornic. Dieta medieşană din martie 1599 a fost cadrulîn care Sigismund a predat puterea vărului său, cardinalul Andrei Bathori, nu înainte de a fi cerut compensaţii de la ruda sa şi din partea Dietei56•

La 14 septembrie 1605, după înfrângerea rezisten\ei saŞilor, Ştefan Bocskay a convocat o scurtă Dietă la Mediaş. De fapt, a fost o reunire a celor trei Na\iuni privilegiate pentru confirmarea, mai mult de nevoie, a noului

44 Ibidem. I, p. 525. Nobilii dădeau călăreţi bine înarmaţi (unul la 9;1 de po~i), iar saşii 2000 de pedestraşi. "Ibidem, IV, p. 265, 275. ~ 46 Ibidem, V, p. 143-144; A. Veress, Documente, VII, 1934, p. 75. 41 Ibidem. I. p. 527-528. 48 ibidem, li, p. 354 (1569) şi 575, 577 (1576). " Ibidem, III, p. 238-240; Gh. Brătianu. op. cit., p. 229; mai nou, Erd6si Peter. Fejedetem, udvar es jezsuftak az 1588-as medgyesi orszaggyulesen, în ,Jelenkor", Pecs, 44, 2001, nr. 5, p. 573-585. 50 Ibidem, IV, p. 268-269; Călători străini, III, p. 330. '· 51 Ibidem, li, p. 276, 368; Cristina Feneşan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Bucureşti, 1997, p. 256-257, 263. 51 /bidem. p. 44; A. Veress, Documente, li. p. 17, n. 3. 53 Ibidem, p. 449 (,dominum wajwodam Transs. circa horam undecimam in templo parochiali huius civitatis Megyes hodierna die sofenniter et publice in regem Polonie promulgatum esse el pronunciatum .. .") şi 575; A. Veress. Bathory Istvan, li (1576-1586), p. 20. s4 Transilvania şi saşii ardeleni in istoriografie (culegere de studii), Sibiu, 2001, p. 76. 55 Gh. Şincai, Opere, ed. cit., li, 1969, p. 320. 56 Ibidem. p. 359; Călători străini, III, p. 329; MCRT, IV, p. 279-280, 283-285.

96

principe57• Un sfert de secol mai târziu (1630), oraşul a găzduit a altă Dietă cu scopuri politice, sub conducerea principesei Caterina de Brandenburg58•

La începutul lui 1658, an foarte dramatic pentru Transilvania, Dieta medieşană a încercat să redea ţării liniştea pierdută. Principele George Rak6czi li a fost repus pe tron (14 ian.), în timp ce predecesorul său, Francisc Rhedei, s-a retras cu înţelepciune. A fost dată o amnistie politică (25 ian.), s-au trimis scrisori binevoitoare sultanului şi beilerbeiului de Buda, iar solia domnitorului Constantin Şerban a primit asigurări de prietenie (27 ian.)59. Probleme asemănătoare s-au discutat şi în Dieta anului 1661 > .şsigurări pentru securitatea Stărilor privilegiate şi fidelitatea oraşelor, demersuri pentru anularea sumei de 500.000 taleri impusă de otomani, soarta fostului principe Acaţiu Barcsai-atunci prizonier etc60•

După instaurarea regimului habsburgic, autoritatea Dietelor ardelene a scăzut simţitor. Îndeosebi după 1711, peste regimul Stărilor s-a suprapus un regim birocratic tot mai întins care a limitat iniţiativele Dietei şi a celor trei na(iuni. După multe decenii de la ultima Dietă medieşană, oraşul a fost locul unei adunări a partidei curuţilor unde aceştia şi-au coordonat acţiunile împotriva trupelor imperiale (1706)61 . În noiembrie 1710, Deputăţia Ţării s-a reunit la. Mediaş doar pentru a-şi exprima părerea şi a face recomandări generalului-comandant Etienne de Steinville în privinţa exporturilor către Principatele extracarpatice". La 14 noiembrie 1712, oraşul a găzduit pentru ultima dată o Dietă propriu-zisă. A fost o adunare solemnă în care elitele ardelene au depus jurământul omagial către împăratul Carol VI, în calitatea sa de principe al Transilvaniei, şi l-au propus pe Istvan Wesselenyi ca guvernator. Stările privilegiate .au cercat să restaureze şi gubernul într-un mod ca nicăieri în lume (atunci), după cele trei naţionalităţi şi patru confesiuni religioase, în proporţii sau imposibile sau absurde, dar au rămas toate pe anul următor'63 • Cu această Dietă se încheie şirul adunărilor care, timp de 250 de ani, au sporit prestigiul oraşului Mediaş.

"MCRT, V, p, 306. sa Ibidem, IX, p. 111-116. Cele patru articole dietele erau: De amnystia, De modo securitatis, Conditiones pro parte serenissimae principis, Gubernatoruram. 59 Ibidem, XI, p. 267, 355, 357-358; XIII, p. 568; Gh. Şincai, Opere, III, p. 97. 60 Ibidem, XII, p. 512-516. 61 Vezi nota 6. "E. Hurmuzaki, Documente, XVl2 (1601-1825), 1913, p. 1545-1546, nr. MMDCCCCXXIV. Curtea de la Viena a creat în 1709 Depută\ia Ţării ca un consiliu gubernia! lărgit, ci. Istoria românilor, VI, 2002, p. 353. "Istoria românilor, VI, p. 353; G. Bari\, op. cit„ p. 306. Zsolt Tr6csânyi, Habsburg·politika es Habsburg-kormânyzat Erdetyben 1690-1740, Budapest. 1988, p. 316.

97