CATE VA CONSIDERA TII PRIVIND DESFIINTAREA REGIMULUI DE PORTO-FRANCO $I CONSECINTELE SALE ASUPRA

COMERTULUI EXTERIOR PRZN PORTUL GALA TI

Consttrr7tin ARDELEANU

Solicitat2 de negustorii locali inci in primii ani dupi eliminarea controlului otoman asupra colnertului exterior a1 Moldovei yi Tirii Romine$i, instaurarea regimurilor de porturi-france - semnificind scutirea de taxe va~nale a mirfurilor striine care intrau in oray sau se aflau in tranzit ~i impunerea doar a produselor ce luau drumul pietei interne - a contribuit la rapida includere a orayelor de la Dun2rea de Jos in rutele marelui co~nerf european'. Avantajele oferite de ~nediul economic rominesc, sursi de aprovizionare cu m2rfin.i agricole cu un raport preflcalitate superior ~i debuyeu pentru produsele industriilor occidentale, transformaser2 portutile Briiila ~i Galati in centre ale unor illtense schitnburi comerciale. Dupi infaptuirea Unirii Principatelor yi instituirea regi~nului monarhiei constitufionale, una dintre principalele preocup2i-i ale cercurilor politice ~i cornerciale de la Bucure~ti a devenit propiyirea economic2 a Rominiei, pas important citre deplina independent2 a tinirului stat. fncepuse la mijlocul deceniului opt a1 secolului al XIX-lea, nota economistul Constantin 1. BGicoianu, ,,s2 sutle un vint de emancipare economic2 peste farri", iar ,,aspirafiunile de de~teptare industrial5 deveniser2 puternice ~i nationali~tii in materie de economie

2 politici" I L I ~ L I tot mai lnult in calcul ipoteza desfiintgrii porturilor-france . Autorititile guvernamentale, urmirind ,,apirarea intereselor industriale",

considerau c5 debu~eurile de la Dunirea de Jos, care contribuiseri atit de niult la inflorirea comertului exterior rominesc, reprezentau ,,un obstacol la infiinfarea yi prop2yirea industriei nafionale", tinzind s2 sufoce intreaga economie. Ele nu lnai corespundeau ,.trebuinfelor iirii", iar ,,existenfa lor v5t21112toare pentru intreaga far2

' Pentru detalii in acest scns, vezi Petre Oprea, fnfijptz~irrcl rcgi tn~l l~~i cle p o r t ~ ~ f i a n c o Icr Gulafi ji consecin~ele 1z1i irnedicrte. in ,,Studii. Revisti de istorie", Xll. nr. 7, 1959, pp. 117-127; Constantin B u ~ e , Cor?.rt.cin;elt. i/i~edlute ale infiin~iirii porto-franco ltr Gulati (183 7-184/), in ,,Revista Arhivelor", XLVIII, vol. XXXII, nr. 1, 1970, pp. 87-101; Dumitru D. RUSLI, Gheorghe Bujoreanu, Contributii lu czu~oaJtereci infi/l:tztirii regimzl[ui deporto:/ranc la Galafi, in ,,Danubiusn, V , 1971, pp. 155-163; C. B u ~ e , Comerful exterior prin Galafi suh regimul de port,franc (1837-1883), B u c ~ ~ r e ~ t i , 1976, pu.rsiin.

Constantin I . Bsicoianu, I.r~oria polilicii nonstre ~~anzale ~i cotlierciule de lo Re,pz~lamentr,l organic parrrj in prezent, vol. I , B~lcure~t i , 1904, p. 179; disputele teoretice analizate la Victor Jinga, Le concept de lihertk duns l'ideologie d t ~ conznlerce ex-tirietlr de la Rou~nanie au X1.Y siPcle, in ,,Revue Roumaine d'tiistoire", XI , nr. 3, 1972. pp. 41 5-438.

folosea numai la o lnicii partc din popi~latiunea loca13"~. Calculul artizanilor politicii economice romine~t i cra determinat de ,,nevoia ce o avea produciiunea 1ndigen2 de mass consumatorilor din porturile france", in conditiile in care produsele industriei locale nu puteau concura cu mirfurile din import scutite de taxe. lar ,,consumatorii din diverse oraSe ale firii puteau foarte lesne s i se aprm izioneze in aceste porturi cu m5rfilrile trebuincioase, pe care s i le introduc8 dup5 aceea in far5 ca obiecte de intrebuinfare persona12 aparfiniind lorn4. Chiar eel mai de seam5 politician romin a1 perioadei, Ion C. Britianu, considera, in anul 188 1, c5 regimul de porto-franco ,,este nurnai in avantajul a vreo c2teva case, a vreo cAtiva oarneni cu pozitiune, mai bog5tayi; dar pentru comertul eel mic yi rnai cu seam'? pentru comercianfii judetului este o pagub5"5. in plus, ,,scutirile ~i contrabanda a-iunseserii s5 coste pe stat sume anuale ce se cifrau cu milioanele", exemplul clasic in acest sens fiind oferit de C. I . B8icoianii: ,,de pild5 pentru o blan2 scumpii, care introdus2 prin granita obiynuitii ar ti fost supus2 imei mari taxe va~nnle, cump5riitorul 1111 pliitea nici o tax5 in porturile-france, de oare-ce putea e ~ i imbriicat cu diinsa, declarind-o ca obiect personal"". Apoi, prin scutirea de varn5 a miirfirrilor aduse pe ap2 ~i taxarea celor transportate pe uscat, cBile ferate romiine erau puse irilr-o siluaiie de inferioritate fat8 de vasele comerciale strjine, cele care dominau navigafia la gurile Dun5rii. De aici nemulfumirea celor care considerau c8 pcntru trallsportul mirfurilor erau preferate ~nijloaccle str5ine in locul drulnurilor de fier construite cu atsta efort de statul romin7.

Aceste considerente au fost cele pe care guvernul conservator, avindu-l in frunte pe un cunosciitor a1 Galafilor, Lasc5r Catargiu, le-a avut in vedere atunci cind, prin tariful varnal preconizat de Legea general8 a v5milor din iunie 1874, dorea desfiintarea porturilor-france ~i inlocuirea lor cu antrepozite pentru produsele striine, care trebuiau infiinfate, phi3 in anul 1878, in porturile Galati, Braila, Ismail, Giurgiu yi Turnu severing. Cum ,,inlocuirea era mai ugor de legiferat decit de executat", printr-o lege din 17 aprilie 1878 liberalii din guvernul condus de I. C. Br2tianu decideau aminarea datei de incetare a drepturilor de porto-franco pin5 la 1 ianuarie 1880. ins5, din nou, S-a acordat o prelungire de zece ani, statutul fiind mentinut in privinfa porti~rilor Galafi ~i Br5ila yi chiar extins pentru debu~eurile Tulcea, Sulina ~i constanfa". ins5, la 28 iunie 1881, S-a votat ,,Legea pentru legislari'~ magazinelor gcnerale", prin care se stabileau conditiile in care m5rfurile puteau s5 fie depozitate in docuri sau magazine, pas important catre suprimarea

' C. B u ~ e , Coniertul exteriorprijz Gtrlnti. pp. 185-1 86. C. I . Biicoianu, o j ~ . cit., p. 179. ' C. Marinescu, C. Grecescu, Ion C. Briitianlr. Acte ji cuvn^rztc7ri, publicate de -. Rucurcgti, 1936, p. 214, " C. I. Biicoianu, o j ~ . cit., p. 179.

Apostol Stan, Inu'ependen/a Romdniei. Detajarea u'e pitrfa otomanii ji reatn~area de Europu, 1774- 1875, Bucure~ti. 1998, p. 214.

X lntenlii in sensul limitarii privilcgiilor porturilor-france existau din anii urmatori, cum lasa s5 se inFelea@ o not3 a Ministerului Finantelor din noieinbrie 1868 - Cf. Paul Piiltinea, Istoria orajulzti Galuti (ie Icr originipcinci la 1918, vol. 11, Gala$ 1995, p. 109. k. B q e . Comerprl exteriorprin Galafi, pp. 185- 186.

Desfiintrrrea regirriulrii dc porto-frtrco ri consecintcle sale 65

privilzgiului reacordat cu d o a ~ un an inainte La 20 decembrie 1882, Camera a luat in discuiie proiectul dc lcge privind suprimarea, incepiind cu I aprilie 1883, a statutului de porto-franco pe care il aveau a9ezirile de la Dunire ~i Marea Neagri. Propunerea lui Enlil Costinescu, care considera c i ,,timpul porturilor france este asti-di trecut", a stiirnit protesrele reprczcntanti!or. covurluicni, nemulfumifi de nerespectarea prevederii relative la firlali~area construirii antrepozitelor. Legea a fost votata in fomla solicitati de executiv, intrerupiindu-be astfel .,o stare de lucruri care a adus in Roniiinia riuri de aur""'.

Abia prlli legea din 18 februarie 1883 Ministerul de Finanfe a fost autorizat s i infiinteze un serviciu de antrepozite la Briila, Galati ~i Constanfa, cu incepere de la 1 aprilie ace la~i an". Dificultifile cu care se reaiiza acest lucru, dar ~i intentia autoritifilor tariste de a crea porturi libere la Reni qi Ismail, au facut ca in sesiunea parlamelltari 1884- 1885 protestele repreze~itanfilor giliteni s i continue, ei inaintrind un proiect de lege pentru restabilirea regimului de porto-franco pentru Galafi qi B ~ i i l a . in expunerea de motive, deputatul G. Mihiilescu a afir~nat c2 ,,pol.turile Galati ~i Briila, odinioari libere qi infloritoare, a s t a ~ i sunt in decadenti. Capitalurile, impreuni cu comerful cel mare, se retrag; asacerile se imput~neazi; iritr-uli c~ib5nr. ! u h ~ , ~ b d e Id acestor porturi; exportul estc nul, vaioarea proprietiitiiur scadc, populafiunea se impufineaz5. Opiniunea public5 atribuie aceasti stare de decadenii la cauza supri~nirii regirnului de purto-franco"". in consecinti, se solicita reh~fiiniarea zonelor libere pentru o perioadi de opt ani, timp in care trebuiau construite docurile ~i antrepozitele necesare pistriirii produselor destinate expoltului, ca ~i a mirfurilor venite din import.

Disc~~ti i le au fost reluate in primivara anului 1885, Mihail Kogilniceariu fiind unul dintre cei mai hotirriti apiritori ai regimului de port liber la gurile Dunirii. Constatind ,,deprecierea proprietifilor ~i inchiderea caselor celor mai importante de comerf, reducerea la mizerie a proprietarilor cari au v5rsat capitalurile lor in construcfiuni ce in mai putin de jumitate de secol ail facut din Galafi Marsilia Dunirii ~i din ambele oraqe gemine fala qi bogifia Romriniei", omul politic liberal insista asupra avantajelor pe care statul roman le avusese de pe urma traficului comercial derulat prin aceste porturi in perioada existenfei regimului de port-liber". $i G. Mihiilescu analiza pierderile suferite de citre casele comerciale locale, depi~tatul covurluian dorind s i demonstreze, pe baza unor situatii statistice, c i atiit veniturile generale ale tirii, tit 9i taxele \lamale percepi~te la Gala$ sca~use r i an de arl dupi desfiintarea porto-francului. Nesolutionarea revendicirilor reprczentaniilor gilifeni a flcut ca pe 6 rnartie 1885 deputafii covurluieni N. Catargi, G. Mihiilescu, C. P. Malaxa, P. Botzan qi G. Antache, toti din partidul

1 0 Dezbuterile Adunirrii Deputafilor, ~ed in t a din 20 decembrie 1882, p. 535; rnai multe detalii 13 lngrid Bahamat, Oportzwtitatea regimului de portofranco la Galafi rejlectatd in dezhuterile par1umentar.c. d r i n do~ra jutlzirtrrre u secolulzri a1 XIX-lea, in ,,I~anubius", XVII, 1907, pp. 106 sclq.

1 9

" C. B u ~ e , C'omerflrl e,~ter.iorprirz Galafi, pp. 185-186. " lkhlrterile rlLI~~t~Ljrii i)t'j)uta~ilor, ~ed in t a din 19 decernbrie 1884, pp. 424-325. . , " Mihail Kogai~i~ceanu, i-k~port privitor la Projectul de Iege pentru reinfiitifareo port~lrilor france (;crl~~(i $ 1 BrcTili~~ Bi~c~ire$ti, 18x5.

66 Constuntin Ardcleunrr

aflat la putcre, s5-qi prezinte demisiile'". in acelayi an, negustorii g512feni au intocmit un melnoriu in care ar2tau c2 reinfiintarea portului-franc devenise o necesitate, statul trebuind s2 fac2 o serie de sacrificii ,,spre a atrage i a r i ~ i yi a se restabili exportul pe debu~eul s2~tu nati~ral" '~.

In sesii~nile parlamentare urmjtoare, tnai c11 seam5 dup2 impunerea unor noi reglementgri protectioniste prin tarifill valnal din 1886, parlamentarii de Covurlu~, aviind sustinerea unor mari personalit2ti precum Mihail ~og2lniceanu'" , Lasc2r Catargiu, Nicolae Blaremberg $. a., au militat pentru reinstituirea porto- fiancului la Galati ~i Br2ila ~i pentru ~neniinerea lui pan2 ~ 2 n d vor fi construite docu r i~e '~ . $i negustorii ~ i - a u continuat protestele, ariitsnd consecin[ele dezastruoase pe care suprimarea privilegiului le avusese pentru economia loca~i i '~ . SolicitBrile au fost ins5 respinse de majoritatea parlamentar2, fie aceasta liberali sau conservatoare. Mai c11 seam2 c5, treptat, au fost g2site fonduri pentru initierea construcfiei docurilor, pentru care in anii urm2tori statul a cheltuit sume cotisiderabile'",

Analizsnd oportunitatea economic2 a desfiinprii regimului de porto-franco pentru o r a ~ u l Galati, istoricul Constantin B u ~ e aprecia miisura drept una absolut necesar5 pentru interesele economiei nationale, d e ~ i momentul nu fusese poate eel mai favorabil, in condifiile in care convenfia cu Austro-Ungaria i'unctiona incii, iar antrepo~itele au r5mas multi ani un simplu deziderat. Pe baza datelor statistice, istoricul evalua in mod corect c2 in anii 1883-1885, cornparativ cu intervalul 1880- 1882, media valoric2 a comertului prin portul GalaTi a crescut cu 33 %, de unde concluzia c2 nu putea fi astfel vorba de o diminuare a schiniburilor, cu atit mai putin de o ruinare, ci de o sporire a rolului pe care Galatii il aveau in cadrul importurilor ~om2niei". Opinia este de altfel in consonant5 cu p5reri susfinute in epoc5 de cercurile guvenlamentale, care considerau, precum Dimitrie A. Sturdza, c2 in perioada 1880-1883 importul ~i exportul Rom2niei au crescut cu ,,numain 22 %, in vreme ce acela a1 Galatilor ~i Br5ilei sporise cu 40 %. Cuni aceste opinii par a contrazice aprecierile contemporanilor reprezentsnd cercurile de interese de la Dunarea de Jos, ne-am propus s5 reanaliziim, pe baza datelor statistice disponibile, efectele desfiinr2rii privilegiului de port-franc asupra comerp~lui exterior prin portul Galati.

in anii de dup2 1875 se poate observa o cre~tere exponential2 a importurilor in Rominia. in doar cifiva ani, valorile aproape se tripleaz5, de la sume de circa 100 de milioane lei in 1875 qi 165 milioane lei in 1876, la peste 300

'" Dezbaterile Adundrii Dep~rtrrfilor, ~edinta din 6 martir 1885, p. 129; Paraschiva Cgncea, Viafa politicci din Konza t̂iitr in primirl cfece~iiu a1 independenfei de stnt, Bucure~ti, 1974, p. 265. '' A4emor.iul gtililfe~iilor it1 ce.~tizr~ieuporto~frrrticului, Galali, 1885. I6 C2teva detalii in acest sens, in studiul lui P, P3ltBnea, Legcitrrrile liti M Kogtilniceanu CL/ orer~ul Grrluti, in ,,Studii $ i articole de istorie", XII, 1968, p p . 103-105. 17 C. Buge, Cotner/ztl exterior prin Gnlati, p p . 1 88. I8 A4etno1.i~ in chestilmeu p01~tu1z~i j?unc udresat de Canzeru de corner! din Gulafi onor Cunzerei Legislative u Romtiniei, Galari, 1888, p. 3. 19 Ion Bulei, Atunci ccjndveacz~l .re nsjtea ... Lurnea rornrineascd (1900-1908), Buct~re~t i , 1990, p. 37. 20 C'. Buye, Conierpcl exterior pvin Gtrlrrti, p p . 188-1 89.

Desfiintureu regirnuliii de porto-fluco ~i consecintele sale 67

milioane lei in anii de criz5 in care S-a desG~urat riizboiul ruso-romino-turc, pentru a se stabiliza la circa 250 milioane lei anual in intervalul 1879-1 882". Dezvoltarea necesarului de n15rfuri strgine solicitate pe piafa romineasc5 era rezultatul a doi factori: 1) nevoia de produse industriale, necesare fund5rii unei economii nafionale, fapt care a Gcut ca valori impresionante s5 fie cheltuite pe rnijloace de transport, utilaje, instalafii porti~are etc.; 2) inundarea piefei romine~ t i cu produsele industriei dublei monarhii, fapt determinat de condifiile avantajoase oferite Austro-Ungariei prin convenfia comercialri din 1875.

Evolutia come;ului exterior rominesc in perioada 1875-1 890

Y - v-- --P

Import j 206500 l

in aceea~i perioadri, importurile prin porturile de la Diln5rea de Jos, prin schela Galati mai cu seam5, au sc5zut aproape continuu, atit valoric, c i t mai ales procentual. IIi1p5 un total de peste 42.000.000 lei in 1875, reprezentind 41 % din importurile Romgniei, se regreseaz5 in anul urm5tor la intr5ri in sum: de 38.000.000 lei, reprezentind ins5 ,,dear" 23 % dintre produsele achizifionate pe piara romineasci. Criza portului moldovean continua in anii urmiitori, cind acesta a fost din ce in ce mai pufin o ,,poartP de acces pentru produsele str5ine: 19 % in 1878, 13 % in 1880 gi ,,numaiW circa 12 % in 1881 sau 1882". Principals cauzii o considerim aceea c5 grosul 1n5rfurilor intrate pe piata tin5rului stat independent urma drumul ciiilor terestre, dinspre viimile situate pe granita cu dubla monarhie. Dorninatia produselor austro-ungare lovea astfel clar in prosperitatea comercianfilor g5l5teni.

Anul 1883 a fost unul de maxim a1 importurilor totale ale ~ o m i n i e i ' ~ , dep5git cu putin abia dup5 mai bine de cinci ani. Cregterea net5 inregistrat5 fat5 de anul 1882 este de aproximativ o treime, situafie care nu se p5streazii ins5 qi pentru anii urmiitori, cind importul Romsniei scade la valori sub 300 milioane lei. Dupii perioada de decadere din trecut, gi porturile de la Dunare cuno~teau o cregtere

?I C. I . BBicoianu, op, cit., p. 187; Nicolae Sut5, Istoria comer{ului exterior ,~i U politicii co/nrrciule rorndne~ti, Bucure~ti, 1998, p. 94. " C. B u ~ e , Corner[ul exterior prin Galati, p. 182. '' N . SutB, op. cit., p. 95.

68 Constantin Ardeleanu

consistent5 in 1883, valorile produselor achizifionate prin Galafi ~i Br5ila creStea CLI peste 100 %. Fat5 de intriri prin porturile Dunirii maritime (Sulina, Tulcea, (ialati, Brliila) de 52 milioane lei in 1882 ( 1 9,5 % din totalul importurilor rornineyti), in arlul urmitor se ajunge la o valoare de peste 107 lnilioane lei, adici 30 % din total'4. Astfel, S-ar pirea c5 beneficiile suprimirii regimului de porto- franco erau colosale, in doar citeva luni de la intrarea in vigoare a reglementirii. C5 ,,refacerea" prestigiului ora~ului moldav in cadrul importurilor Rominiei este una cu totul relativi se vede nu doar din faptul c2 in anii urmiitori valorile au sc5zut, c i t mai ales din realitatea c2 principala ,,poartiiM comercialii a Moldovei nu a avut iln ritm de dezvoltare comparabil cu cel al portul ,,rivalw Briiila, la unlla urmelor yi acesta la fel de ,,afectatV de desfiinfarea privilegiului.

Evolutia importurilor prin portul Galati in perioada 1875-1 885

Consider5rn cii uyoara cregere a ponderii ora~elor de la Dun5rea de Jos in totalul importurilor romsne~ti poate f i pus2 pe seama acelora~i cauze care le determinaseri regresul: din anul 1883 incepe S% se producii mutafia inversi, semnificind sporirea ponderii rolului mirfurilor britanice, germane yi franceze pe piata romineascii, in defavoarea produselor austriece. Se beneficia treptat nu de pe urma desfiinfirii statutului de porturi-france, ci de incercirile Romsniei de a elimina condifiile cu totul p5guboase ale conventiei comerciale cu Austro-Ungaria. Daci in 1882 austriecii furnizau 50 % din importurile romiine~ti ~i englezii 17 %, in 1883 produsele monarhiei bicefale pierd pufin in concurenta cu cele britanice ~i f rance~e, acestea ajungind la 22 ~i 10 %, iar cele austriece la 43 %". in anii ~lrnmitori, se va intiri rolul Angliei ~i Germaniei pe piafa romineascii2",

24 Conform situatiei statistice a importurilor Romdniei dupa punctele de intrare a marfurilor - Comer-pi1 extprror nl Ronldnrel in IR83, Bucure~ti, 1884, pp. 14- 19; Ihiri'em (1 893), Bucure~ t~ , 1894, pp. 16-19 ?i S i t ~ ~ a ~ i a importurilor Rominiei dup5 statele de provenienta a n~arfurilor - Ibiu'ern (1883), pp. 6-9; Ihickn~, ( 1893). pp. 4-7. '" N. S L I ~ ~ , c q ~ cit., p. 1 1 1; pentru detalii, cf. Paul Cernovodeanu, Anglo-Romunian Trade Re1ution.s ht~r~t>eon 1878-1900. in ,,Revue Roilmaine d'Histoiren, t. XXIX, nr. 3-4, 1990, pp. 251-273.

ajungindu-se, pe fondul rilzboiului vamal cu Austro-Ungaria, ca ~i Braila ~i Galafii s3 fie favorizate. 1,ilcru firesc, in conditiile in care Dunarea maritirna reprezenta calea cea niai facil5 ~i ieftinil dinspre Anglia, Franfa ~i Germania catre ~omin ia" .

C1onstat;irile sunr valabile ~i in privinia exporturilor, dezvoltarea rolului sclielei Galatilor in totalul exporturilor ronline~ti fiind una foai-te greoaie, de doar 3-4 'X pe parcursul deceniului a1 nouillea, p2n8 la un procent de 13-14 % din produselc desf8cute de Kominia pe pielele internafionalelx. Desigur c5 o justificare simpla ar fi faptul c5 intregul export rominesc avea de suferit, in condifiile scaderii pretului cerealelor pe piefele internationale. ins5 in aceea~i perioadii Braila profirase la maximum de reorientarea comertului exterior rominesc, ponderea sa sporind de la 16 % la peste 30 O/o din totalul exporturilor Rominiei. Analizate comparativ, evoluliile cclor doua mari porturi de la Duniirea maritimg prezinti in perioada destiin@rii regimului de porto-franco ciiteva diferenfe majore, fapt din care trebuie s5 dcducem c3 altcle au fost realitatile care le-au accelerat sau ingrcunat dezvoltarea. Din acest punct de vedere, Galatii aveau o situafie cu mult mai dificil3, pierderea bogatei regiuni agricole din sudul Basarabiei, in anul 1878, reprezenta o grea lovitura pentru schimburile comerciale derulate prin schela ~o ldove i '~ ) . Apoi, c3ile de comunicatie catre portul Galati erau dificile: gara era situat5 la o mare distant5 de schel8, conectarea portului la refeaua drumurilor de tier y i chestiunea curbei de la Rilrbo~i erau printre cele mai mari problenie ale urbei de la Dunilre.

Evolutia exporturilor prin porturile , Dunarii de Jos (1 881 -1 890)

7 N r n b r n m m m m m ' 2 2 2 2 2

w r . w m o m m m m m 2 z 2 2 ' 2

Pe bunj dreptate, opozitia cercurilor politice ~i economice de la Dunarea de Jos fat2 de desfiinfarea statutului de port-franc a fost una puternic8, d e ~ i nu aceasta era singura cauz2 a decaderii rolului pe care Galatii il de!ineau in comerrul exterior

1 7 CSci oport~lnit2tile comerciale sunt sporite ciind se asigurs ,,accesul la transportul ieftin pe ap3, pe ~nediul care acoper5 trei sferturi din intreaga suprafat2 a p2rniint~1lui", iar la fel de cunoscute sunt serbitutile economice la care ,,sun[ condaninate @rile care nu ail ieyire la mare" (Alesandre J . Stamatin, C'ommer~.e extdrieur de lu Koumat~ie, Paris, 191 5 , p. 28 1 ). 'X Situatia statistic2 a export~lrilor Romgniei dup2 punctele de i e~ i r e a marfurilor - Comer[tll exterior a1 Romuniei in 1883, pp. 14- 19; Ibidenz (1 893). pp. 16- 19. '0 - P. I'ilt3nea, lstot*iu ornpllui Gulufi, vol. 11, p. 166.

70 Constrrntin Ardeleanu

romiinesc. Era ins5 psivilcgiul pe care localnicii il puneau in legiturii c11 dezvoltarea economicii sau edilitari a oravului in jumitatea de veac anterioarii, opozifia giliifenilor in privi~ifa anuliirii privilegiului fiind cvasiunaniini. Era in fapt o reactie psiliologicii far5 de o miisurii dureroasi in plan regional, totuqi beneficii pentru situatia econoinici general5 a Romgniei. Departe de a avea o situatie intloritoare, confruntat ~i cu o concurentii tot inai serioasii fkut i i de porturile din sudul Basarabici, Galatii incercau s i recupereze ceea ce pierduseri in i~ltimii ani, in nici un fel nu poate fi vorba ca misura din 1883 s i fi fost una pozitivi pentru dezvoltarea schimburilor prin porturile rom6ne~ti. insa, dupi ani de tergiversare a apliciirii sale. ea venea intr-un moment oarecum mai favorabil, cgnd necesititile piefei romine~t i erau in crevtere, crind comertul exterior se reorienta ciitre statele Apusului ~i cind inifiativele unor comercianfi, d i spu~i sii investeascii in antrepozite particulare, compensau lipsa unor clidiri similare construite prin grija statului romin3'.

7 0 Georges D. Cioriceano, Les grandsports de In Roumanie, Paris, 1928, pp. 32-33.

Desfiintr~rctr rezimulrri rle porto-fruco si consecintele sule 71

SOME CONSIDER4 TIONS UPON THE CLOSING OF THE FREE PORT AND ITS CONSEQUENCES UPON THE

FOREIGN TRADE THROUGH THE TOWN OF GALATI

( A BSTRA CT)

One of thc efJt!ct.s. of granting privileges of fiee ports to the Danubian harbot:~ was the transformation of Galati and Bra'ila into the centers of an intense tt)i~de. A.v the tr~nkers qf Romanit111 econornic policy Iilere more inclined to adopt protec'tionisni, they reyartled the free ports as a threat to the immature Romanian industrv. After ,vc7nrs of disputes, in 1883, Galafi, us well as other Romanian ports, ceased to ben@ jkom the atlvantage that had brought its economic rise. The paper analj~ses the results of this fact zipon the foreign commerce of the town, as there are opinions that it had positive consequences for the development of commerce and navigation at the Lower Danube. The author considers that the slight increase in the commercc through Galuti qfler. 1882 vvas mainly due to the reorietltation of Romanian .fureign tmde, ~{ntil then undisplrtedly dominated b,v Austria-Hzrngary, tolvurtls the Western states. Thus, the Danzlbe route-~tay regained some of its it?iporfnr~c'e. ~llthollgh the port of Galafi still szlffered ajter the loss of the rich region of Southern Bessarabia and because of the difJicult manner in which the town was linked to the Romanian railway system.