Auxiliar curricular Studiul plantelor lemnoase cl IX

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI

Auxiliar curricular

- clasa a IX-a -

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ:

SILVICULTURĂMODULUL 1 :

SPECII LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură


2010


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a AUTORI :1. PROF. ING. APETROAIE IONELA, COLEGIUL AGRICOL FĂLTICENI2. PROF. ING. CUCIUREAN ALINA , COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC3. PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC4. PROF. ING . CÎRLUGEA ŞERBAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC5. PROF. ING. EROSS DANIELA, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

6. RECENZIE : PROF. ING CUCIUREAN CRISTIAN, COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA” CÂMPULUNG MOLDOVENESC


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a CUPRINS

INTRODUCERE1. REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢE VIZATE ŞI OBIECTIVE2. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR3. FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR4. GLOSAR DE TERMENI

I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR1. FIŞE CONSPECT1.1 ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA1.2 TALIA ŞI MĂRIMEA ARBORILOR1.3 FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE3. IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR3.1 FRUNZA3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZE3.3 BRADUL – ABIES ALBA3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER – BRADUL(ABIES ALBA)4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII

ELEVILOR5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE PREDARE / ÎNVĂŢARE6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU

II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI1. FIŞE DE DOCUMENTARE1.1 ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE DE INTERESFORESTIER 1.2 FLOAREA - INFLORESCENŢA1.3 LARICELE – LARIX DECIDUA1.4 CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT1.5 IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂ A SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER2. FIŞE DE LUCRU2.1 SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE2.2 TIPURI DE INFLORESCENŢE2.3 FAM. PINACEA2.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE2.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE3. FIŞE DE EVALUARE3.1 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE3.2 MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE3.3 FAM. PINACEAEDomeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a 3.4 CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE4. SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE PROPUSE

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

INTRODUCERE

Ghidul de faţă este un sprijin necesar în desfăşurareaactivităţii profesorului şi elevilor pentru însuşirearezultatelor de învăţare prevăzute în modulul Specii lemnoasede interes forestier. Acest modul se studiază în clasa a IX-apentru domeniul pregătirii de bază Silvicultură, în cadrulorelor de cultură de specialitate şi laborator tehnologic.

Numărul de ore alocat acestui modul este de 90 de ore , dincare 18 ore repartizate pentru laborator tehnologic .

Auxiliarul a fost elaborat pe baza rezultatelor învăţăriiprezentate în curriculumul de clasa a IX-a elaborat pentruacest modul, corelate cu competenţele tehnice specializateprevăzute în standardul de pregătire profesională de nivel 1pentru unitatea de competenţe Recunoaşterea speciilorforestiere.

Fişele de lucru, de evaluare, exerciţiile etc. prezentatepentru activitatea profesorului şi a elevului au fost elaborateastfel încât să se constituie în modele ce vor putea fifolosite pentru fiecare rezultat al învăţării în parte. Înunele situaţii s-a urmărit asigurarea continuităţiimaterialelor lucrate; astfel, pentru aceeaşi temă suntprezentate modele de proiect de lecţie, fişă de lucru, fişă deevaluare, etc.

În prima parte a materialului se regăsesc rezultateleînvăţării/competenţele vizate şi obiectivele urmărite prinfiecare competenţă, fişa de descriere a activităţilor, glosarulde termeni necesari consolidării anumitor noţiuni mai puţinexplicite.

Partea a doua a auxiliarului curricular cuprinde materiale dereferinţă pentru profesori şi elevi , sub formă de prezentăriPower Point pentru videoproiector, fişe conspect, componenţaunui portofoliu, fişe de lucru, de documentare, fişe deevaluare, etc. În ceea ce priveşte fişele conspect se


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a recomandă utilizarea acestora mai ales de către profesoriidebutanţi în vederea pregătirii materialului de predat, iarfişele de documentare se recomandă a fi folosite de către elevila rezolvarea fişelor de lucru.

Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicateindividual , frontal sau pe grupe astfel încât să acopere unnumăr cât mai mare de metode de învăţare .

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele deînvăţare ( fişe de lucru, de evaluare, observaţie etc. )prezentate în auxiliar. Acestea constituie doar un exemplupentru materialele didactice pe care le pot concepe şi folosila orele de curs.

Conţinuturile modulului Specii lemnoase de interes forestiertrebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cucare se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Timpul alocat fiecărei teme şi adaptarea materialelor deînvăţare şi evaluare rămâne la latitudinea cadrelor didacticecare predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultateatemelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivuluicu care lucrează şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor decătre colectivul instruit.

Modulul Specii lemnoase de interes forestier are o structurăelastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesuluieducativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele serecomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete despecialitate din unitatea de învăţământ dotate corespunzător.

1. Rezultate ale învăţării/Competenţe vizate şi

obiective

Rezultate aleînvăţării/Competenţe

Obiective (la final elevii vor ficapabili …)

Unitatea de competenţe specifică : Recunoaşterea speciilor


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a forestiere

Descriecaracteristicilemorfologice aleplantelor lemnoase

…să prezinte caracteristicileelementelor morfologice ale plantelorlemnoase de interes forestier...să utilizeze terminologia despecialitate în descriereacaracteristicilor morfologice aleplantelor lemnoase

Identifică organelevegetative şi dereproducere aleplantelor lemnoase

...să enumere organele vegetative şide reproducere ale plantelor lemnoase...să recunoască organele vegetativeşi de reproducere ale plantelorlemnoase...să descrie organele vegetative şide reproducere ale plantelor lemnoase...să identifice speciile lemnoasedupă talie şi mărime

Identifică arborii şiarbuştii după lujeri,muguri, frunze, florişi fructe

…să precizeze denumirea populară şiştiinţifică a speciilor lemnoase...să recunoască speciile lemnoase deinteres forestier dupăcaracteristicile morfologice

Specifică cerinţeleecologice şicaracteristicile detemperament aleplantelor forestiere

...să precizeze cerinţele faţă declimă ale speciilor forestiere...să precizeze cerinţele faţă de solale speciilor forestiere...să precizeze temperamentulspeciilor forestiere

Specifică importanţaşi răspândireaprincipalelor speciiforestiere

...să precizeze importanţasilviculturală a speciilorforestiere....să precizeze importanţa economicăa speciilor forestiere....să precizeze arealul speciilorforestiere.



2. Fişa de descriere a activităţilorTabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Specii

lemnoase de interes forestier

Rezultatulînvăţării/Competenţ

e Fişa de lucru Sarcina delucru Subiectul

Realizat /

Nerealizat

Descriecaracteristicilemorfologice aleplantelorlemnoase

FIŞA DE LUCRU 2.1– SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE

Identificarea sistemelor de înrădăcinare.Exemplificareaspeciilor forestiere pentru sistemele de înrădăcinare identificate

Sisteme de înrădăcinare

Asocierea speciilor forestiere cu sistemul de înrădăcinareidentificat

Identificăorganelevegetative şi dereproducere aleplantelorlemnoase

FIŞA DE LUCRU 2.2– TIPURI DE INFLORESCENŢE

Identificarea tipurilor de inflorescenţe.Identificarea speciilor forestiere de la care provininflorescenţele

Tipuri de inflorescenţe

Asocierea speciilor forestiere cu tipurile de inflorescenţe

Identificăarborii şiarbuştii dupălujeri, muguri,frunze, flori şifructe

FIŞA DE LUCRU 2.3– FAM. PINACEA

Identificarea speciilor de pin de la careprovin conurile

Identificarea speciilor forestiere după fructificaţie

Specificăcerinţeleecologice şicaracteristicilede temperamentale plantelorforestiere

FIŞA DE LUCRU 2.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞI TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor forestiere.Precizarea genului şi familiei din care fac partespeciile lemnoase

Stabilirea cerinţelor ecologice şia tipului detemperament pentru speciile lemnoase de interes forestier



Rezultatulînvăţării/Competenţ

e Fişa de lucru Sarcina delucru Subiectul

Realizat /

Nerealizat

identificate.Precizarea cerinţelor ecologice şi tipului de temperament pentru speciile lemnoase identificate.

Specificăimportanţa şirăspândireaprincipalelorspeciiforestiere

FIŞA DE LUCRU 2.5– IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor forestiere.Precizarea genului şi familiei din care fac partespeciile lemnoase identificate.Precizarea importanţei şirăspândirii pentru speciile lemnoase identificate.

Precizarea importanţei şi răspândirii pentru speciile lemnoase de interes forestier



3. Fişa de progres şcolarModulul: Specii lemnoase de interes forestierNumele elevului: …………………………Profesor: …………………………………

Rezultate aleînvăţării/Competenţ

eLucrări efectuate

Evaluare

I B FB

Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

Prezentareacaracteristicilorelementelor morfologiceale plantelor lemnoasede interes forestier

Utilizarea terminologieide specialitate îndescriereacaracteristicilormorfologice aleplantelor lemnoase

Identifică organelevegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Enumerarea organelorvegetative şi dereproducere aleplantelor lemnoase

Recunoaşterea organelorvegetative şi dereproducere aleplantelor lemnoase

Descrierea organelorvegetative şi dereproducere aleplantelorlemnoaseIdentificareaspeciilor lemnoase dupătalie şi mărime

Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

Precizarea denumiriipopulare şi ştiinţificea speciilor lemnoase

Recunoaşterea speciilorlemnoase de interesforestier dupăcaracteristicilemorfologice



Rezultate aleînvăţării/Competenţ

eLucrări efectuate

EvaluareI B FB

Specifică cerinţeleecologice şi caracteristicile detemperament ale plantelor forestiere

Precizarea cerinţelorfaţă de climă alespeciilor forestiere

Precizarea cerinţelorfaţă de sol alespeciilor forestiere

Precizareatemperamentuluispeciilor forestiere

Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere

Precizarea importanţeisilviculturale aspeciilor forestiere.

Precizarea importanţeieconomice a speciilorforestiere.

Precizarea arealuluispeciilor forestiere

4. Glosar de termeni

Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţăAcut – ascuţit, terminat într-un vârf ascuţitAment – mâţişorAngiosperme – plante cu seminţe închise în fructAnteră – partea terminală a unei stamine, care conţine polenulAreal – suprafaţa teritoriului pe care aceasta este răspândită saucreşte spontanAuriculat – la bază cu două urechiuşeBacă – fruct cu pericarp cărnos sau zemosBractee – frunză redusă, modificată, la subsuoara căreia se găseşteo floare sau o inflorescenţăCaduc – căzătorCaliciu – înveliş floral extern format din totalitatea sepalelorunei flori


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a Capsulă – fruct uscat, dehiscentcentru către margineCorimb – tip de inflorescenţăCorolă – inveliş floral intern constituit din totalitatea petalelorunei floriDehiscent – care se desface şi pune în libertate conţinutulDeltoid – în formă de triunghiDioice – florile femele şi cele mascule sunt repartizate pe plantediferiteDrupă – fruct cărnos, indehiscent, cu o parte cărnoasă şi unsâmbureEliptic – în formă de elipsăExigenţe (cerinţe) ecologice – se referă numai la condiţiile de mediucare interesează în fapt existenţa unei anumite speciiFilament – parte a staminei care poartă anteraFusiform – în formă de fusGeniculat – îngenuncheat, brusc îndoitGlabru – lipsit complet de periImparipenat – cu un număr impar de folioleIndehiscent – care nu se deschideInflorescenţă – grupare de flori Lamină – limbul frunzeiLanceolat – în formă de vârf de lanceLenticele – mici deschideri în scoarţa lujerilor sau ramurilor,rotunde, punctiforme, eliptice sau liniare, de culoare diferită înraport cu restul suprafeţeiMarcescent – care se usucă pe ramuri fără să cadă la pământMonoice – flori unisexuate, mascule şi femele ce stau pe aceeaşiplantăNod – punctul pe lujer în care este fixată o frunză sau un grup defrunzeNud (floare, mugur) – floare fără învelişuri florale, muguri fărăsolziOblong – alungit eliptic, de 3-4 ori mai lung decât lat şi culăţimea maximă la mijloc sau către vârfObovat – în formă de ou cu vârful în jos, lăţimea maximă înjumătatea superioară a limbuluiOvat – formă eliptică, cu lăţimea maximă în jumătatea inferioarăPalmat-lobat (frunză) – cu lobi îndreptaţi în mai multe direcţii înmod radiar şi cu cel puţin 3 nervuri ce pleacă din acelaşi punctParipenat – cu număr par de foliolePeduncul – codiţa unei flori solitare sau codiţa unei inflorescenţePendent – care atârnăPersistent (frunze) – care nu cade, verzi şi peste iarnăPeţiol – codiţa frunzeiDomeniul pregătirii de bază: Silvicultură

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a Racem – tip de inflorescenţă alungităReceptacul – partea lăţită de la extremitatea pedunculului uneiflori care poartă organele floriiSamară – fruct uscat indehiscent, aripatSempervirescent – organe întotdeauna verziSesil – fără codiţăSilicvă – fruct uscat dehiscent, cu două încăperiStipele – frunzişoare anexe, adesea modificate, care se găsescuneori la baza peţiolului frunzeiTemperament – se referă la modul de comportare a unei specii faţăde luminăTomentos – pâslos, cu peri scurţi şi moi, foarte deşi şi încâlciţica o pâslăUmbelă – tip de inflorescenţăUmbelic (la speciile de Pinus) – proeminenţă ce se găseşte obişnuitîn mijlocul apofizei solzilor conuluiValve – capace, pereţii fructelor dehiscente care la maturitate sedesfacVerticil – grupe de organe aşezate la acelaşi nivel de jur-împrejurulunui axVerucozităţi – glande cu secreţii care apar sub forma unei miciproeminenţeZigomorf – aşezare simetrică a învelişurilor florale faţă de uniculplan de simetrie



I. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

1. FIŞE CONSPECT FIŞA CONSPECT 1.1 :

ORGANELE DE REPRODUCERE – FLOAREA

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

O floare completă are următoarele părţi componente:învelişul floral sau periantul (caliciu şi corolă),

elementele reproducătoare (androceu şi gineceu), receptaculul (axaflorală).

Florile incomplete sunt acele flori cărora le lipsesc anumiteelemente. Astfel, acestea pot fi apetale (învelişurile floralelipsesc parţial) sau nude (învelişurile lipsesc total), ca exempluamintind că la familia Salicaceae locul învelişurilor florale estepreluat de o bractee.

După repartiţia sexelor, florile sunt hermafrodite (bisexuate)şi unisexuate, acestea putând fi monoice (pe acelaşi individ aparflori şi ) şi ♀ ♂ dioice (florile şi cele sunt pe indivizi♀ ♂diferiţi). Drept cazuri speciale amintim arborii poligami (peacelaşi individ flori bisexuate şi unisexuate) şi arborii trioici (peexemplare diferite flori , , şi bisexuate).♂ ♀

Majoritatea gimnospermelor au flori unisexuat monoice lipsitede înveliş floral, unde florile mascule sunt grupate sub formaunor conuleţe sau amenţi cu stamine solziforme, iar florile femeleau numeroşi solzi carpelari nesudaţi (nu formează ovar) dispuşispiralat în jurul axului, iar ovulele rămân descoperite.

r – RECEPTACULsep – SEPALĂ


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a pet – PETALĂf – FILAMENTa – ANTERĂp – PISTILsg – STIGMATst – STILov – OVARo – OVULE

Fig. 1.1 COMPONENTELE UNEI FLORI COMPLETE


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a FIŞA CONSPECT 1. 2

TALIA ŞI MĂRIMEA ARBORILOR

Rezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi dereproducere ale plantelor lemnoase

Arborii sunt acele plante lemnoase care cresc obişnuit înpăduri, au cel puţin 7 m în înălţime, care produc lemn şi altematerii prime importante (coajă, răşini, flori) şi care exercită oinfluenţă benefică asupra ambientului.

Drept categorii de arbori, conform literaturii de specialitateamintim: arborii forestieri care produc lemn şi sunt parteintegrantă din ecosistemul forestier, arborii ornamentali ceprezintă interes din punctul de vedere al aspectului, precum şipomii fructiferi, destinaţi să producă fructe comestibile.

Forma arborilor diferă de la o specie la alta. Aceasta diferăîn primul rând, după locul unde se creşte şi se dezvoltăexemplarele plantelor lemnoase. Se deosebesc astfel: - forma specifică(habitus), caracteristică arborilor crescuţi izolaţi, şi care au otulpină scurtă, puternic îngroşată la bază, coroana multdezvoltată în lăţime şi care coboară până aproape de sol- forma forestieră, întâlnită la arbori crescuţi în masiv, arbori careau tulpina dreaptă, cilindrică, elagată şi o coroană restrânsăspre vârful tulpinii.

După înălţimea realizată, arborii sunt de mărimea I, cânddepăşesc 25 m, de mărimea a II-a când au între 15 şi 25 m şi demărimea a III-a, când au între 7 şi 15 m.

Arbuştii sunt plante lemnoase cu înălţimea de până la 7 m, deregulă cu mai multe tulpini lemnoase ramificate de la bază, subformă de tufă. Arbuştii cu înălţimi de sub 1 m intră în categoriaarbuştilor pitici (afin, merişor, smirdar etc.).

Subarbuştii sunt plante ce au tulpina lemnoasă numai la bază,părţile superioare sunt erbacee, degerând peste iarnă (drobul,cătina mică , murul de câmp , etc.).



Fig.1.2.1 ARBORE Fig. 1.2.2 ARBUST Fig. 1.2.3 SUBARBUST ABIES ALBA CORYLUS AVELLANA RUBUS CAESIUS


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a FIŞA CONSPECT 1.3

FAMILIA SALICACEAE – GENUL SALIX

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe 1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba

Talia: arbore indigen, până la 30 m inălţime şi 2 m indiametru.Inrădăcinarea: trasantă. Formează rădăcini şi pe tulpina peporţiunea care a stat sub apă in timpul inundaţiilor.Tulpina: nu prea dreaptă, destul de plină.Scoarţa : cenuşie verzuie, formează repede ritidom gros,cenuşiu, brun, adânc crăpat longitudinalLujerii: alburiu-mătăsoşi-păroşi, in tinereţe, apoi rămânglabri şi de culoare brună, brună-verzuie, sau galbeni; suntsubţiri flexibili.Mugurii: alungit ovoizi , gălbui roşcaţi, alipiţi de lujeriFrunzele: lungi de 4-10 cm şi late de 1-2 cm, lanceolate cuvărful acuminat, baza ingusta, iar marginile mărunt serate. Lainceput sunt arginti, mătasoase, păroase pe ambele fete, apoinumai pe dos sau in lungul nervurii mediane.Florile: unisexuate, grupate in amenţi: cei masculi suntgalbeni, iar cei femeli verzui.Fructele: capsule, care se matureaza prin mai-iunie.Lemnul: Are duramen brun roşcat este moale, uşor folosit inindustria chibriturilor, a placilor din aşchii şi fibre delemn, in construcţii, pentru obiecte de uz casnic etc.

2. Salcia căpreasca (iova) – Salix capraea Talia: arbust inalt, mai rar arbore.

Lujerii: brun roşcaţi sau verzui-galbui, mai intâi cenuşiu-păroşi apoi glabri.Mugurii: ovoconici, gălbui-roşcaţi, cu vârful depărtat de lujeriFrunzele: lat-eliptice, până la oblonge de 4-12 cm lungime, groase, cărnoase, cu vârful acut, puţin răsfrănt, marginea intreagă sau slab si neregulat-sinuat-dinţată; pe faţă de un verde intunecat, iar pe dos alb-cenuşiu-tomentoase.Fructul: se coace in aprilie-maiLemnul:este lipsit de importanţa industrială

3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis

Talia: arbust până la 4m, excepţional 8 m


Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a Lujerii: la inceput cenuşii, des pubescenţi, apoi glabri, verzui, foarte flexibili.Frunzele: liniar lanceolate, lungi de 8-15 cm, cu vârful prelung-acuminat.

4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Talia: arbust până la 4 mLujerii: subţiri, flexibili, roşii purpurii, glabrii, lucitori.Sunt folosiţi pentru impletituri fine.Frunzele: obovat lanceolate până la liniat-lanceoate, la vârfbrusc ingustate, la bază cuneată, cu marginea mărunt serată; pefaţă verde-intunecată, iar pe dos verde-albăstrui.



2. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

1. CONŢINUT TEMATIC : Fam. Salicaceae – Genul Salix

2. CLASA : a IX-A , SILVICULTURĂ

3. TIPUL LECŢIEI : Predare

4. LOCUL DE DESFĂŞURARE : LABORATOR

5. DATA : 18 –V- 2010

6. UNITATEA DE COMPETENŢE :

15. Recunoaşterea speciilor forestiere

7. REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII/COMPETENŢA :

8. Recunoaşterea organelor vegetative şi de reproducere ale

plantelor lemnoase

9. COMPETENŢE DERIVATE :

C1 : Identificarea genurilor ce aparţin de Fam. Salicaeae

C2 : Caracterizarea genului Salix

C3 : Identificarea speciilor din genul Salix

C4: Caracterizarea morfologică a speciilor din genul Salix

10. RESURSE PROCEDURALE : Expunerea, Explicaţia, Conversaţia

euristică, Observarea dirijată

11. RESURSE MATERIALE : fişe de documentare , fişe de lucru,

imagini videoproiector, materialnaturalizat

12. TIMPUL NECESAR PENTRU PARCURGEREA CONŢINUTULUI TEMATIC:

4 ORE

13. EVALUARE: evaluare practică

14. FORME DE ORGANIZARE A CLASEI : frontală, individuală, pe

echipe

15. FORME DE ÎNVĂŢARE : instruire teoretică, instruire de

laborator



DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ( 4 ore )Nr.crt

Competenţederivate Detalieri de conţinut Activităţi de

învăţare Resurse Evaluare

1.

C1

Genuri din Fam.Salicaceae :

Genul Salix Genul Populus

Arborii şi arbuştii dinaceastă familie aufrunze căzătoare,simple, stipelate şiadesea cu glande pepeţiol. Florile suntunisexuate, în amenţi,nude, dar prevăzute cuo bractee (scvama).Fructul este o capsulăcu numeroase seminţemici, acoperite cusmocuri de peri lungi .

Exerciţii de identificare a genurilor specifice FamSalicaeae

Fişa de documentareFişe de lucru VideoproiectorMaterial naturalizat

Evaluare practică

2. C2 Genul Salix :Speciile din acest gen– arbori şi arbuşti –se caracterizează prinurmătoarele:

Muguri acoperiţicu câte un solz informă de scufie

Frunzele, îngust-lanceolate până laeliptice, scurt-peţiolate sausesile, suntalterne, mai raraproape opuse.

Florile suntgrupate în amenţiaproape erecţi,fiecare floareavând la bază obractee despubescenţă cumargini întregi.

Fructul: capsula cudouă valve, conţinenumeroase seminţe

Exerciţii de caracterizarea genului Salix




Nr.crt



prevăzute cu peri albi,lungi şi cu glandenectarifere

Evaluare practică

Evaluare practică

3.

C3

Specii din genul Salix

1. Salcia alba ( răchita albă) – Salix alba2. Salcia alba ( răchita albă)

– Salix alba 3. Răchita (mlaja) – Salix viminalis4. Răchita roşie – Salix purpuraea

Exerciţii de identificare a speciilor din genul Salix


4. C4 1. Salcia alba ( răchitaalbă) – Salix alba

Talia: arboreindigen, până la 30m inălţime şi 2 m indiametru.Inrădăcinarea:trasantă. Formeazărădăcini şi petulpina pe porţiuneacare a stat sub apăin timpulinundaţiilor.Tulpina: nu preadreaptă, destul deplină.Scoarţa : cenuşieverzuie, formeazărepede ritidom gros,cenuşiu, brun, adânccrăpat longitudinalLujerii: alburiu-mătăsoşi-păroşi, intinereţe, apoi rămânglabri şi de culoarebrună, brună-verzuie, saugalbeni; suntsubţiri flexibili.Mugurii: alungitovoizi , gălbuiroşcaţi, alipiţi de

Exerciţii de caracterizaremorfologică aspeciilor dingenul Salix






Nr.crt



lujeriFrunzele: lungi de4-10 cm şi late de1-2 cm, lanceolatecu vărful acuminat,baza ingusta, iarmarginile măruntserate.La inceput suntarginti, mătasoase,păroase pe ambelefete, apoi numai pedos sau in lungulnervurii mediane.Florile: unisexuate,grupate in amenţi:cei masculi suntgalbeni, iar ceifemeli verzui.Fructele: capsule,care se matureazaprin mai-iunie.Lemnul: Are duramenbrun roşcat estemoale, uşor folositin industriachibriturilor, aplacilor din aşchiişi fibre de lemn, inconstrucţii, pentruobiecte de uz casnicetc.

2. Salcia căpreasca(iova) – Salix capraea

Talia: arbustinalt, mai rar arbore.

Lujerii: brunroşcaţi sau verzui-galbui, mai intâicenuşiu-păroşi apoiglabri.Mugurii: ovoconici,gălbui-roşcaţi, cu





Nr.crt



vârful depărtat delujeriFrunzele: lat-eliptice, până laoblonge de 4-12 cmlungime, groase,cărnoase, cu vârfulacut, puţinrăsfrănt, margineaintreagă sau slab sineregulat-sinuat-dinţată; pe faţă deun verde intunecat,iar pe dos alb-cenuşiu-tomentoase.Fructul: se coace inaprilie-maiLemnul:este lipsitde importanţaindustrială

3. Răchita (mlaja) – Salixviminalis

Talia: arbust pânăla 4m, excepţional 8mLujerii: la inceputcenuşii, despubescenţi, apoiglabri, verzui,foarte flexibili.Frunzele: liniarlanceolate, lungi de8-15 cm, cu vârfulprelung-acuminat.

4. Răchita roşie – Salixpurpuraea

Talia: arbust pânăla 4 mLujerii: subţiri,flexibili, roşiipurpurii, glabrii,



Nr.crt



lucitori. Suntfolosiţi pentruimpletituri fine.Frunzele: obovatlanceolate până laliniat-lanceoate, lavârf bruscingustate, la bazăcuneată, cu mrgineamărunt serată; pefaţă verde-intunecată, iar pedos verde-albăstrui.



3.IMAGINII PENTRU VIDEOPROIECTOR

3.1 FRUNZA

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice aleplantelor lemnoase

FIG. 3.1 FRUNZA

Parti componenteO frunză completă, cu gradul cel mai mare de dezvoltare,estealcătuită din: limb (lamină), peţiol (codiţă) şi teacă (bazafrunzei).Limbul (a) este lăţit, de culoare verde, străbătut de nervuri(b) , ţesutul conducător libero-lemnos care se pot observa maibine pe faţa inferioară a frunzei, fiind proeminente.Peţiolul (c) este un organ cilindric, uşor aplatizat, cu undiametru mic şi lungime variabilă, cu care limbul frunzei seprinde de nodul tulpinii. El susţine limbul, atenueazăloviturile cauzate de factorii externi (vânt, grindină, picăturide ploaie) şi favorizează mişcările limbului spre lumină.Peţiolul poate fi neramificat la frunzele simple şi ramificat laDomeniul pregătirii de bază: Silvicultură

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/Leaf_Diagram_1.png


frunzele compuse.Frunzele fără peţiol se numesc frunze sesile.Teaca (d) poate fi o simplă dilatare a părţii inferioare apeţiolului sau o formaţiune care înconjoară parţial tulpina lanivelul nodului de inserţie.



3.2 FRUNZA – TIPURI DE FRUNZERezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi dereproducere ale plantelor lemnoase

FIG.3.2 TIPURI MORFOLOGICE DE FRUNZE DUPĂ FORMA LAMINEI:1- CIRCULARĂ (ORBICULARĂ); 2- ROMBOIDALĂ; 3- RENIFORMĂ; 4-TRIUNGHIULARĂ; 5- ELIPTICĂ; 6- OVATĂ; 7- OBOVATĂ; 8- COR-DATĂ(CORDIFORMĂ); 9- DELTOIDĂ; 10- LANCEOLATĂ; 11- OVAT-LANCEOLATĂ;12- SAGITATĂ; 13- SCUTATĂ; 14- CUNEATĂ; 15- FALCATĂ; 16-SPATULATĂ; 17- HASTATĂ; 18- LINIARĂ; 19- ENSIFORMĂ; 20-SETACEE; 21- CILINDRICĂ, PLINĂ; 22 - FISTULOASĂ



3.3 BRADUL – ABIES ALBA

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii dupălujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

a.

b.

FIG.3.3 ABIES ALBA: A. CARACTERE MORFOLOGICE (RAMURI, ACE, FLORI,CON, SĂMÂNŢĂ); B. RAMURĂ CU MUGURI ŞI FRUNZE



3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere

Nr.crt. Specii forestiere Temperamentul speciilor

lemnoase

1.Molid, specie principală debază în zona de munte –temperament de semiumbră

2.Laricele, specie principalăde amestec – temperamentpronunţat de lumină

3.

Pinul silvestru, specieprincipală de bază înregiunea de deal -temperament pronunţat delumină

FIG.3.4 TEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE



3.5 IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE DE INTERESFORESTIER – BRADUL (ABIES ALBA)

Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândireaprincipalelor specii forestiere

BRADUL

Valoare ornam entală

Pom de crăciunLem n apreciat pentru industria m obilei, celulozei şi hârtiei,

construcţii

Stabilizează arboretele de am estec

FIG.3.5 IMPORTANŢA BRADULUI



4. SUGESTII PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEIÎNVĂŢĂRII/EVALUĂRII ELEVILOR

Procesul de învăţare/evaluare este un proces complex , bazatpe o serie de acţiuni cu rol hotărâtor în desfăşurareaactivităţii didactice. Aceste acţiuni constau în alegereaadecvată a metodelor şi mijloacelor de predare – învăţare, darşi efectuarea unei evaluări corecte asupra capacităţii elevilorde a se implica în acest proces. Există situaţii diferite pentrufiecare elev în parte, astfel încât, profesorul , trebuie sădescopere mai întâi, modalitatea prin care elevul poate percepeinformaţia şi o poate reda. În caz contrar, este inutil săfolosim metode sau mijloace foarte moderne şi complexe, metodecare la un moment dat pot chiar să îngreuneze procesul deînvăţare .

În general , metodele moderne , mai ales cele bazate petehnologia informaţiei, utilizarea Internetului, au capacitateade a atrage elevul şi de al stimula. În această situaţieprofesorul trebuie să aibă foarte bune cunoştinţe de informaticăşi să cunoască sursele de informaţii pe care le-ar putea pune ladispoziţia elevilor pentru a fi utilizate de către aceştia.

Se recomandă ca, în afara mijloacelor moderne, să sefolosească şi metode moderne de învăţare, care să pună elevul însituaţia de a descoperii , de a crea , satisfacţia personală înacest caz fiind un adevărat stimulent pentru activităţileviitoare de învăţare.

Este bine ca elevii să fie permanent în acţiune, mai ales înafara şcolii, în locuri în care pot observa personal modul încare îşi vor folosi cunoştinţele pe care le vor acumula. Înaceastă situaţie , un rol hotărâtor îl au şi orele de instruirepractică derulate în spaţii didactice special amenajate sau laagentul economic .

Materialul prezentat în acest auxiliar curricular poate fifolosit efectiv la orele de curs, fie în format electronic fiesub formă de imagini pentru videoproiector sau documentescrise . De asemenea, el poate fi folosit ca sursă de ideipentru alte materiale de învăţare, necesare în procesuleducaţional atât pentru profesori cât şi pentru elevi .



Modul cum va fi utilizat materialul prezentat în acestauxiliar curricular rămâne la latitudinea cadrelor didactice ,în funcţie şi de stilul de învăţare al elevilor ..

5. SUGESTII CU PRIVIRE LA METODELE DE

PREDARE / ÎNVĂŢARE

Conţinuturile specifice acestui modul vizează realizarearezultatelor învăţării/competenţelor prevăzute încurriculumul/standardul de pregătire profesională de nivel 1.

Parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum asigurăidentificarea în teren şi caracterizarea principalelor speciilemnoase forestiere, cunoaşterea arealului şi importanţeiacestora.

Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor modulespecifice pregătirii de bază pentru domeniul Silvicultură cumar fi : Seminţe şi pepiniere forestiere, Produse nelemnoase alepădurii, etc.

Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat peformarea rezultatelor învăţării cerute de pregătirea de bază dinclasa a IX-a. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară oproiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosireacelor mai adecvate metode şi mijloace de învăţare. Se recomandăfolosirea la lecţie a două - trei metode didactice în funcţie deceea ce se doreşte a se forma în cadrul lecţiei, precum şimijloacele didactice adecvate.

Pentru oricare lecţie prin care se vizează identificareaplantelor lemnoase de interes forestier după caracterelemorfologice, metodele dominante utilizate pot fi învăţarea prinobservare, problematizarea şi descoperirea, metode specificeînvăţării centrate pe elev. În proiectarea lecţiilor profesorultrebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentrufiecare examinare şi determinare, trebuie să pună la dispoziţiaelevului material didactic naturalizat, cum ar fi organe deplante presate precum şi probe de evaluare şi autoevaluare, subformă de fişe de evaluare sau fişe de observare.

Se recomandă ca aceste lecţii să se realizeze pe grupe deelevi, lucrul în echipă fiind mult mai eficient pentruacumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât încabinet cât şi în arborete sau parcuri dendrologice.

Profesorul, într-o astfel de lecţie, va supraveghea,dirija, îndruma şi va interveni în rezolvarea deficienţelorsemnalate. Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură


Materialele didactice fără de care acest modul nu poateconduce la realizarea competenţelor propuse,sunt :

- colecţii de material naturalizat: lujerare, frunzare, mugurare, colecţie de fructe, conuri şi seminţe;

- determinatoare, albume şi atlase pentru identificarea speciilor forestiere lemnoase;

- material vegetal lemnos din parcuri dendrologice;- fonduri didactice şi arborete sursă de documentare;- colecţii de fotografii, imagini video, prezentări Power

– Point;- manuale, cărţi de specialitate; - aparatură audio – video.

6. IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII UNUI PORTOFOLIU

Întocmirea unui portofoliu de către elevi este o metodăcomplexă de evaluare ce include rezultatele obţinute princelelalte metode şi tehnici de evaluare, cum ar fi probe orale,scrise, practice, observarea sistematică a activităţii şicomportamentului elevului, proiecte, autoevaluare, precum şiprin sarcinile specifice fiecărei discipline.

Portofoliul reprezintă o colecţie de lucrări şi informaţiicu privire la procesul şcolar al unui elev şi este întocmit cuscopul de a se crea o imagine complexă asupra evoluţiei acestuiape o anumită perioadă de timp, orientată de obiective.Întocmirea portofoliului permite profesorului realizarea uneievaluări adecvate, cu un pronunţat caracter descriptiv.

Portofoliul se poate constitui într-o adevarată “carte devizită” a elevului, deoarece prin utilizarea acestui tip deevaluare se poate urmări progresul, modul de a gândi, dar şimaturizarea intelectuală a elevului de la un an la altul.Portofoliul are ca scop prezentarea, evaluarea şi autoevaluareaelevului. El serveşte atât ca instrument de evaluare destinatprofesorului, dar şi ca instrument de autoevaluare, elevulputând astfel să-şi urmărească propriul progres.

Portofoliul, ca produs complex poate să cuprindă: rezultatele de la probele scrise şi orale; fişe de evaluare orală; comentarii ale profesorilor la unele dintre activităţiile

extracurriculare; eseuri pe diverse teme; imagini însoţite de comentarii/observaţii;Domeniul pregătirii de bază: Silvicultură


referate intra şi interdisciplinare; pliante, desene, colaje.

Elevul are libertatea de a adăuga în portofoliul săuelemente pe care le consideră necesare şi care subliniazăatitudinea şi interesul lui faţă de domeniul abordat.

Aceste componente obligatorii, ca şi criteriile de evaluaresunt stabilite de profesor şi se subordonează obiectivelor dereferinţă prevăzute în programa modulului respectiv şiobiectivelor de referinţă suplimentare, stabilite de cadruldidactic.

Portofoliul trebuie să fie adecvat vârstei, fapt pentrucare profesorul nu va alege o tematică dificilă şi cu un gradmare de generalitate. Este foarte important ca elevul să aibătotuşi un portofoliu model, dar şi un subiect menit să-lconducă pe acesta la surse de informaţii diferite de celeutilizate la şcoală.

Se poate spune că portofoliul are atât o valoareinstructivă, cât şi una formativă. Ca metodă de evaluareeficientă şi formativă, portofoliul se poate utiliza nu numai lasfârşitul unui capitol, ci şi al unui semestru.

Portofoliu pentru modulul Specii lemnoase de interesforestier poate să cuprindă :

- rezultatele la probele scrise ale elevilor : fişe deevaluare, teste, fişe de lucru ;

- colecţie cu imagini ale speciilor de plante lemnoase deinteres forestier ;

- fişe de documentare cu teme referitoare la cerinţeleecologice, temperamentul, arealul şi importanţa speciilorlemnoase de interes forestier ;

- eseu cu tema « Specii lemnoase de interes forestieidentificate în arboretele de pe raza ocoluluisilvic........ »

În afara portofoliului se recomandă, ca instrument cucaracter obligatoriu pentru evaluarea dobândirii rezultatelorînvăţării, întocmirea de colecţii de materiale naturalizate :lujerare, frunzare, mugurare .



II . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

1. FIŞE DE DOCUMENTARE

FIŞA DE DOCUMENTARE 1.1 ELEMENTELE MORFOLOGICE ALE PLANTELOR LEMNOASE DE

INTERES FORESTIER

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice aleplantelor lemnoase


NR.CRT.

TIPURI DE ORGANE ALEPLANTELOR LEMNOASE ORGANELE PLANTELOR LEMNOASE

1.

VEGETATIVE

RĂDĂCINA

2. TULPINA CU LUJERI ŞI MUGURI

3. FRUNZA

4.

DE REPRODUCERE

FLOAREA

5. FRUCTUL

6. SĂMÂNŢA

Specii lemnoase de interes forestier - cl. a IX-a FIŞA DE DOCUMENTARE 1.2

FLOAREA - INFLORESCENŢA


NR. CRT. TIPURI DEINFLORESCENŢE CARACTERIZARE EXEMPLE

1. AMENTULConţine flori de un singursex , dispuse strâns de-alungul unui ax central

Anin, salcie,stejar

2. RACEMULEste alcătuit din floripedicelate , dispuse de-alungul unui ax comun

Salcâm, mălin, dracilă

3. PANICULUL Reprezintă un racemcompus , ramificat

Liliac, lemn câinesc, castan porcesc

4. UMBELA

Este formată din floripedicelate ce pornesc dinacelaşi punct şi tind săajungă la acelaşi nivel

Vişin, corn

5. CORIMBUL

Are florile pedunculate cepornesc din puncte diferiteale axului comun şi tind săajungă la acelaşi nivelsuperior

Cununiţă, păducel, paltin de câmp

6. CIMA

Prezintă un ax centralterminat cu o floare pelaturile căreia se formeazăun număr mic de alte florice se deschid mai târziu

Tei



FIŞA DE DOCUMENTARE 1.3

LARICELE – LARIX DECIDUA

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri,muguri, frunze, flori şi fructeNR.CRT

CARACTEREMORFOLOGICE DESCRIERE

1. SPECIE indigenă

2. MĂRIME a I-a, poate atinge înălţimi de peste 50 m şi diametre de 2 m

3. ÎNRĂDĂCINAREpivotantă la început ; mai târziu se dezvoltă rădăcini laterale profunde ce ancorează foarte bine arborele în sol

4. TULPINA

este dreaptă, bine elagată, uneori cu fenomene de însăbiere sau înfurcită (creşterile terminale incipiente sunt rupte cu uşurinţă de vânt sau zăpadă)

5. SCOARŢA

în tinereţe netedă cenuşie, formează de timpuriu un ritidom gros crăpat în plăci neregulate; fundul crăpăturilor şi straturile interne ale scoarţei sunt roşii-violacei

6. LEMNUL

are duramenul brun deschis, de calitate excepţională, cu multiple utilizări (construcţii civile şi navale, mobile fine etc.); conţine multă răşină din care se extrageterebentina veneţiană

7. COROANAeste conică, rară, luminoasă, restrânsă numai spre vârful fusului, cu ramuri în verticile neregulate cu vârful arcuit în sus

8. LUJERII sunt de două tipuri: cei lungi pendenţi, subţiri,



NR.CRT

CARACTEREMORFOLOGICE DESCRIERE

gălbui, glabri, brăzdaţi din cauza perniţelor decurente ale frunzelor, cei scurţi negricioşi, cu câte un mugure terminal; primăvara, după înflorire unii lujeri scurţi se transformă în lujeri lungi

9. MUGURIIsferici, bruni, glabri, răşinoşi, dispuşi altern; prima dată pornesc cei de pe microblaste, apoi cei de pe macroblaste

10. ACELE

sunt caduce, moi, 1-3 cm, pe macroblasteaşezate spiralat, solitare, iar pe microblastecâte 30-40 grupate în fascicule; toamna secolorează galben intens foarte decorativ

11. FLORILE unisexuat monoice, împrăştiate în întreaga coroană: cele mascule sunt grupate în amenţi galbeni, pedicelaţi, iar cele femele sunt conuleţe ovoid sferice, erecte, roşii-purpurii,violacei sau verzui

12. CONURILE ovoid alungite, 4 cm, scurt şi recurbat pedicelate, cu solzi pieloşi şi persistenţi, rotunjiţi, plaţi; bracteile sunt scurte şi se observă numai după desfacerea conurilor; după diseminare mai rămân pe ramuri 2-4 ani

13. PERIODICITATEFRUCTIFICAŢIE

este de 3-5 ani, la altitudini mari aceastamajorându-se la 6-10 ani.

14. MATURITATEAeste relativ timpurie, la arborii izolaţi fructificaţiile începând de la 10 ani, iar în masiv la peste 30 ani

15. CREŞTERILE pe soluri fertile în primul an realizează până la 15 cm, la 3 ani 1 m

16. LONGEVITATEA 600-700 ani

FIŞA DE DOCUMENTARE 1.4

CLASIFICAREA SPECIILOR LEMNOASE DUPĂ TEMPERAMENT

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şicaracteristicile de temperament ale plantelor forestiere.



NR.CRT.

SPECIA FORESTIERĂTIPUL DE TEMPERAMENTDENUMIRE

POPULARĂDENUMIRE

ŞTIINŢIFICĂSUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAE

FAM. TAXACEAEGENUL TAXUS

1. TISA TAXUS BACATA UMBRĂFAM. PINACEAEGENUL PINUS

2. PINUL SILVESTRU PINUS SYLVESTRIS PRONUNŢAT DE LUMINĂ3. PINUL NEGRU PINUS NIGRA LUMINĂ4. JNEAPĂNUL PINUS MUGO LUMINĂ5. PINUL GALBEN PINUS PONDEROSA LUMINĂ6. PINUL STROB PINUS STROBUS SEMIUMBRĂ7. ZÂMBRUL PINUS CEMBRA ÎN REGIUNILE ÎNALTE – LUMINĂ

ÎN REGIUNILEJOASE - SEMIUMBRĂGENUL LARIX

8. LARICELE LARIX DECIDUA PRONUNŢAT DE LUMINĂGENUL PICEA

9. MOLIDUL PICEA ABIES SEMIUMBRĂGENUL ABIES

10. BRADUL ABIES ALBA PRONUNŢAT DE UMBRĂGENUL PSEUDOTZUGA

11. DUGLASUL VERDE PSEUDOTSUGA MENZIESII

SEMIUMBRĂ

FAM. TAXODIACEAEGENUL TAXODIUM

12. CHIPAROSUL DE BALTĂ

TAXODIUM DISTICHUM

PRONUNŢAT DE LUMINĂ

FAM.CUPRESACEAEGENUL THUJA

13. TUIA THUJA OCCIDENTALIS

UMBRĂ - LUMINĂ

14. BIOTA THUJA ORIENTALIS -GENUL JUNIPERUS

15. IENUPĂRUL COMUN JUNIPERUS COMMUNIS

LUMINĂ



FIŞA DE DOCUMENTARE 1.5IMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ, ECONOMICĂ ŞI

SILVICULTURALĂ A SPECIILOR LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere

NR.CRT.

SPECIA FORESTIERĂIMPORTANŢA FUNCŢIONALĂ,

ECONOMICĂ ŞI SILVICULTURALĂDENUMIREPOPULARĂ

DENUMIREŞTIINŢIFICĂ

SUBÂNCRENGĂTURA GIMNOSPERMAE*

FAM. TAXACEAE:GENUL TAXUS

16.

TISA TAXUS BACATA

Lemn apreciat pentru sculpturi şi obiecte artizanale

Valoare ornamentalăFAM. PINACEAEGENUL PINUS

17.

PINUL SILVESTRU

PINUS SYLVESTRIS

Funcţie de protecţie asolului : fixează solurile,pune în valoare staţiunile deproductivitate inferioară .La adăpostul lui se potinstala şi dezvolta altespecii lemnoase

Lemn apreciat pentru mină şitâmplărie

Cantitate foarte mare derăşină

Valoare ornamentală18. PINUL NEGRU PINUS NIGRA Funcţie de protecţie a

solului : foarte bun pentrusolurile calcaroase,superficiale, scheletice,supuse uscăciunii

Lemn apreciat pentru mină ,construcţii , stâlpi detelecomunicaţii

Cantitate foarte mare de



NR.CRT.




răşină de bună calitate Valoare ornamentală

19.

JNEAPĂNUL PINUS MUGO

Funcţie de protecţie asolului: grohotişuri, solurischeletice

Lemn apreciat pentru foc Înfrumuseţează peisajul alpinşi subalpin

20.PINUL GALBEN

PINUS PONDEROSA

Funcţie de protecţie asolului . Indicat pentruterenuri degradate

Valoare ornamentală21.

PINUL STROB PINUS STROBUS

Lemn apreciat pentruconstrucţii, industriamobilei, ambalaje, industriacelulozei, chibrituri

Valoare ornamentală22.

ZÂMBRUL PINUS CEMBRA

Consolidează molidişurile subalpine, ridicarea limitei pădurilor

Lemn dens, rezistent, apt pentru utilizări industriale şi construcţii

Valoare ornamentalăGENUL LARIX

23.

LARICELE LARIX DECIDUA

Protejează arboretele demolid împotriva doborâturilorde vânt

Lemn apreciat pentru civile,navale, tâmplărie industriamobilei, lambriuri, parchet

Valoare ornamentalăGENUL PICEA

24. MOLIDUL PICEA ABIES Valoare silvopodructivăridicată

Lemn apreciat pentruconstrucţii, industriamobilei, ambalaje, industriacelulozei, chibrituri; lemn



NR.CRT.




de rezonanţă folosit înindustria instrumentelormuzicale şi aeronautică

Valoare ornamentalăGENUL ABIES

25.

BRADUL ABIES ALBA

Stabilizează arboretele deamestec

Protejează solul împotrivaeroziunii

Lemn apreciat pentruindustria mobilei, celulozeişi hârtiei, construcţii

Valoare ornamentală Pom de crăciun

GENUL PSEUDOTZUGA26.

DUGLASUL VERDE

PSEUDOTSUGA MENZIESII

Ridică valoarea arboretelorde amestec din zona de deal

Lemn apreciat pentru furnire,parchet, placaj, mobilă,construcţii

Valoare ornamentală Pom de crăciun

FAM. TAXODIACEAEGENUL TAXODIUM

27.

CHIPAROSUL DE BALTĂ

TAXODIUM DISTICHUM

Lemn apreciat pentrutâmplărie, construcţii,ambalaje, industria mobilei,accesorii pentru pescuit

Valoare ornamentalăFAM.CUPRESACEAEGENUL THUJA

28. TUIA THUJA OCCIDENTALIS

Valoare ornamentală

29. BIOTA THUJA ORIENTALIS


GENUL JUNIPERUS30. IENUPĂRUL

COMUNJUNIPERUS COMMUNIS

Funcţie de protecţie a solului: fixează solurile



NR.CRT.




Fructele utilizate în industria farmaceutică şi alimentară


*Această fişă de documentare a fost întocmită doar pentru speciilemnoase din subîncrengătura Gimnospermae . La se poate întocmifişa de documentare pentru subîncrengătura Angiospermae.



2. FIŞE DE LUCRU

FIŞA DE LUCRU 2.1 – SISTEME DE ÎNRĂDĂCINARE

Rezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale

plantelor lemnoase

FIG. 2.1

Sisteme

de

înrădăcinare

Sarcina de lucru : Identificaţi tipurile de sisteme de înrădăcinare prezentate în

imagine şi exemplificaţi câteva specii lemnoase de interesforestier de la care provin .



FIŞA DE LUCRU 2.2 – TIPURI DE INFLORESCENŢE


FIG. 2.2.1 FIG.

2.2.2

FIG. 2.2.3 FIG. 2.2.4

Sarcina de lucru : Identificaţi tipurile de inflorescenţe din imaginile prezentate

mai sus. Precizaţi speciile lemnoase de interes forestier de lacare provin.



FIŞA DE LUCRU 2.3 – FAM. PINACEA



Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri,muguri, frunze, flori şi fructe

FIG. 3.3.1

FIG. 3.3.2



FIG. 3.3.3

SARCINA DE LUCRU :

Identificaţi speciile de pin de la care provin conurile dinimaginile de mai sus .

FIŞA DE LUCRU 2.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞITEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şicaracteristicile de temperament ale plantelor forestiere.



SARCINA DE LUCRU :

Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi: Denumirea populară şi ştiinţifică Genul şi familia din care fac parte Cerinţele ecologice şi tipul de temperament



FIŞA DE LUCRU 2.5 – IMPORTANŢA SPECIILOR LEMNOASE Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândireaprincipalelor specii forestiere

SARCINA DE LUCRU :

Pentru speciile lemnoase din imaginile de mai sus precizaţi: Denumirea populară şi ştiinţifică Genul şi familia din care fac parte Importanţa economică şi silviculturală a acestora



3. FIŞE DE EVALUAREFIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE

MODULUL : Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

NUMELE ŞI PRENUMELE :EVALUATOR :NOTA :

I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa: A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numesteelagaj natural;A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 30 puncte).

II. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:

A B1. Rădăcina a. Aciculară2. Tulpina b. Stamină3. Frunza c. Trasnată4. Floarea d. Ritidom5. Fructul e. Bacă

f. MicroblastăSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total15 puncte).

III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:Lujerii după formă pot fii:

a. seraţib. geniculaţic. glabri.

2. Frunzele după forma vârfuluipot fi:

a. lobate b. ovoide

c. mucronate3. Păstaia este un fruct :

a. cărnosb. uscatc. multiplu

4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :

a. pe două exemplareb. pe acelaşi exemplarc. pe mai multe exemplare

5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :



a. pericarpb. androceu

c. drupă

Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 15 puncte).

IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :a. Achena este un fruct uscat cu o singură ……………………………………b. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza

peţiolului……………………..c. Frunza aciculară are forma de………………………………………………d. Lujerii netezi se mai numesc şi……………………………………………..e. Totalitatea petalelor unei flori formează…………………………………….

Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu


Specii lemnoase de interes forestier – cl a IX-a

FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELORLEMNOASE

MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 2 Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

NUMELE ŞI PRENUMELEEVALUATORNOTA

I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :1. Precizaţi tipul de înrădăcinare din imaginea de mai sus . Daţi exemplul unei specii la care poate fi întâlnit ........................20p

2. Funcţia tulpinii este de a ………………………………….10p 3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte ………….….10p4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc la

nivelul frunzelor ?...................................................................................................10p

II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :

5. Precizaţi tipul de frunzăprezentat in imagine si daţiexemplul unei specii la care poatefiîntâlnit........................10p

6. Precizaţi tipul de fructprezentat in imagine si daţiexemplul unei specii la care poatefiîntâlnit........................20p


http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Acer_Platanoides_%27schwedleri%27_leaf.jpg


7. Indicaţi prin săgeţi douacomponente ale florii observate inimagine si denumiţi fiecare organindicat …………………..10 p

Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAE


REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 3 Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe


Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere :moli si brad

Nr.ct. Cerinţe morfologice MOLID BRAD

Evaluare

Barem Punctobţinut

1. Denumirea ştiinţifica 10

2. Înrădăcinarea 10

3. Înălţimea 5

4. Tulpina 10

5. Coroana 10

6. Scoarţa 5

7. Acele 10

8. Lujerii 5

9. Mugurii 5



10. Conurile 1011. Seminţele 10

Timp de lucru : 20 minSe acordă 10 puncte din oficiu

FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞITEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE


REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 4Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere


Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi altemperamentului, cele două specii lemnoase din tabel:

Nr.ct. Cerinţe ecologice şi de temperament MOLID BRAD

Evaluare

Barem Punctobţinut

1. Tipul de temperament 20



2. Cerinţe ecologice 70




4. SOLUŢIILE FIŞELOR DE EVALUARE PROPUSE

FIŞA DE EVALUARE 3.1- MORFOLOGIA PLANTELOR LEMNOASEMODULUL : Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 1 Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase


I. Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsa: A F Rădăcinile adventive pot apărea pe trunchi sau ramuri;A F Arborii izolaţi işi formează un port forestier;A F Fenomenul de curăţare a trunchiului de crăci se numesteelagaj natural;A F La răşinoase tulpina poartă numele de fus;A F Frunza de formă eliptică este mai lată la vârf;Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 30 puncte).

III. Stabiliţi corespondenţa dintre noţiunile dintre cele două coloane:

A B1. Rădăcina Trasnată2. Tulpina Ritidom3. Frunza Aciculară4. Floarea Stamină5. Fructul Bacă

MicroblastăSe acordă câte 3 puncte pentru fiecare corespondenţa corectă (total15 puncte).

III. Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:Lujerii după formă pot fii:

a. seraţib. geniculaţic. glabri.

2. Frunzele după forma vârfuluipot fi:

a. lobate b. ovoide

c. mucronate3. Păstaia este un fruct :

a. cărnosb. uscatc. multiplu

4. Florile unisexuat-monoice sunt dispuse :

a. pe două exemplare



b. pe acelaşi exemplarc. pe mai multe exemplare

5. Pereţii frcutului poartă denumirea de :

a. pericarpb. androceuc. drupă

Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare incercuire corectă (total 15 puncte).

IV Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări :a. Achena este un fruct uscat cu o singură sămânţăb. Stipelele sunt frunzuliţe modificate la baza peţiolului frunzeic. Frunza aciculară are forma de ac.d. Lujerii netezi se mai numesc şi glabrii .e. Totalitatea petalelor unei flori formează corola.

Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect (total 30 puncte)Timp de lucru : 20 min Se acordă 10 puncte din oficiu



FIŞA DE EVALUARE 3.2 – MORFOLOGIA PLANTELORLEMNOASE

MODULUL Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 2 Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

NUMELE ŞI PRENUMELEEVALUATORNOTA I. Completaţi răspunsurile in spatiile punctate de mai jos :1. Trasantă : molid 2. Funcţia tulpinii este de a face legătura morfologică şi fiziologică între rădăcină şi frunze şi de a susţine frunzele, florile şi fructele. 3. Tulpina speciilor de răşinoase se numeşte fus 4. Enumeraţi doua procese importante pentru planta care au loc la nivelul frunzelor: respiraţia, fotosinteza, transpiraţia.

II. Completaţi răspunsurile in spatiile libere din dreptul imaginilor de mai jos :

1. Precizaţi tipul de frunzăprezentat in imagine si daţiexemplul unei specii la care poatefi întâlnit: palmat lobată, paltinde munte, jugastru, etc.

2. Precizaţi tipul de fructprezentat in imagine si daţiexemplul unei specii la care poatefi întâlnit.: disamară, paltin,jugastru, etc


http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Acer_Platanoides_%27schwedleri%27_leaf.jpg


3. Indicaţi prin săgeţi douacomponente ale florii observate inimagine si denumiţi fiecare organindicat : stamine, pistil.

Se acorda 10 punct din oficiu Timp de lucru : 20 min

FIŞA DE EVALUARE 3.3 – FAM. PINACEAEMODULUL : Specii lemnoase de interes forestier

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 3 Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe


Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere :molid si brad

Nr.ct Cerinţe morfologice MOLID BRAD

1. Denumirea şt.

Picea abies Abies alba

2. Înrădăcinarea

Trasantă Puternic pivotantă

3. Înălţimea Până la 50 m Până la 55 m

4. TulpinaDreaptă, cilindrică, bine elagată în masiv

Dreaptă, cilindrică, se elaghează mai bine decât molidul

5. CoroanaPiramidală - conică Regulată conică în tinereţe,

mai târziu tronconică, formează „cuibul de barză”

6. Scoarţa

Brun-roşiatică, ritidom care se desface în în solzi subţiri poligonali cu crăpături roşcate în adâncime

Cenuşie verzuie, mult timp netedă,mai târziu formează unritidom cenuşiu, solzi poligonali care nu se exfoliază. Conţine răşină.

7. Acele

Puţin încovoiate, cu patrumuchii, rombice în secţiune, rigide, ascuţite, verde-închis, dispuse spiralat pe lujer.

Lăţite cu faţa superioară verde-închis lucitoare, cea inferioară albicioasă, cu două benzi albicioase de stomate, obtuze/emarginate lavârf, răsucite la bază.

8. Lujerii Brun roşcaţi sau gălbui Netezi, scurt păroşi,



roşcaţi cu cicatrice proeminente ce rămân după căderea acelor .

cenuşii, păstrează urmele circulare ale acelor după căderea acestora .

9. Mugurii

Nerăşinoşi, cei terminali conici, cei laterali ovoizi, dispuşi verticilat. Apar şi muguriizolaţi.

Ovoizi, nerăşinoşi, mici, ceiterminali au răşină la bază, de culoare cenuşie brună.

10. Conurile

Conice, 10-15 cm, solzi romboidali, trunchiaţi la vârf, sau emarginaţi, pendente pe ramuri .

Cilindrice, 10-20 cm, brune.roşiatice, poziţie erectă pe lujer, solzi lăţit-rotunjiţi, au pete de răşină,cad în acelaşi timp cu seminţele după maturaţie. De sub solzi apar bractei cu vârful răsfrânt.

11. Seminţele

Maturaţia are loc în octombrie, iar diseminareapână în primăvara următoare. Seminţe de 4-5 mm, brune închise, aripa brun ‚închisă de 10 mm lungime, rotunjită la partea superioară.

Mari , aproape triunghiulare,cu pungi de răşină în tegument, brune-gălbui. Ajungla maturaţie în septembrie-octombrie, anual şi cad în acelaşi timp cu solzii .


FIŞA DE EVALUARE 3.4 – CERINŢELE ECOLOGICE ŞITEMPERAMENTUL SPECIILOR LEMNOASE


REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII 4Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere


Comparaţi, din punct de vedere al cerinţelor ecologice şi altemperamentului, cele două specii lemnoase din tabel:



Nr.crt.

Cerinţe ecologiceşi de temperament MOLID BRAD

1. Tipul detemperament Semiumbră

Pronunţat deumbră,mai ales în

tinereţe

2. Cerinţe ecologice

Specie de climatrece şi umed , mai puţin exigent va bradul, necesar anual de precipitaţii : 700-800 mm, sensibil la secetă şi insolaţie, rezistent la îngheţuri târzii. Nepretenţios faţă de sol, indiferent faţă de conţinutul desubstanţe nutritive dar pretenţios faţă de umiditatea din sol . preferă totuşi soluri mijlocii,reavene, moderatacide, de tipul brun şi brun acid

Este cea mai exigentă specie de răşinoase de la noidin ţară. Necesită mai multă căldură decât molidul , nu suportă uscăciunea,este sensibil la îngheţuri târzii . Preferă soluri profunde , mijlocii, fără multschelet , reavăn-jilave, bogate în substanţe nutritive, de tipul brun.




IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Standardul de Pregătire profesională , nivelul 1 , ediţia 2003

2. Curriculum pentru domeniul pregătirii de bază : Silvicultură,

ediţia 2009

3. Ioan Iancu - Mica enciclopedie a pădurii, Ediţia a II-a, Editura

Grupul Drago Print, Bucureşti, 1996

4. Popovici L.: Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

5. Postolache V: Dendrologie , Manual pentru clasa a IX-a, licee

silvice li anul I şcoli profesionale , Bucureşti, 1994.

6. Şofletea N.: Dendrologie , Vol. I şi II , Editura „Pentru Viaţă”,

Braşov, 2002


Auxiliar curricular Studiul plantelor lemnoase cl IX

Documents

Transcript of Auxiliar curricular Studiul plantelor lemnoase cl IX