Didactica Moderna - Musata Bocos

8/13/2019 Didactica Moderna - Musata Bocos

http://slidepdf.com/reader/full/didactica-moderna-musata-bocos 1/241

Colecţia DIDACTICACoperta: Liliana BOLBOACĂDescrierea CIP a Bibliotecii NaţionaleDidactica modernă / M !ata Boco!" #asile C$i!" l li %erenc&i" Miron lonesc " #oic Lăsc !"#asile Preda" loan 'ad ( coord) Miron lonesc " loan 'ad ) * +d) a ,*a" re-) * Cl .*Napoca:

Dacia" , 0,1 p)( ,02,3"4 cm) * 5Didactica6Biblio7r)I8BN 349*9 *0 ;1*<I) Boco!" M !ataII) C$i!" #asileIII) Terenc&i" l liI#) lonesc " Miron 5coord)6#) 'ad " loan 5coord)6940)9= +dit ra Dacia" , 08tr) Ospătăriei nr) 1" 'O*91 " Cl .*Napoca Tel)/>a2: ?1/1,*3?*4'edactor: Monica C'+M+N+Te$noredactor: %la-ia Măria @IMP+AC le7ere comp teri&ată: M !ata BOCO !i Ciprian BACIComanda nr) 1,94/ *

C P'IN8A'E M+NT))) )"))))))))))))))))))) ")))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))FCAPITOL L ID+ LA T+O'IA COM+NIANĂ LA DIDACTICA MOD+'NĂ5Miron lonesc 60)0) Aport l l i Comeni s la constit ireadidacticii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090),) Contin atorii operei l i Comeni s !i contrib ţia lor la de&-oltarea teoriei instr cţiei !ied caţiei))))) 010)9) Anali&a operaţională a concept l i GdidacticăH: obiect de st di " s bram ri" interrelaţii calte!tiinţe"> ncţii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

0)9)0) Obiect l de st di aldidacticii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0)9),) 8 bram riledidacticii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0)9)9) Interrelaţiile didacticii c alte!tiinţe))))))))))) ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),10)9)1) % ncţiiledidacticii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0)1) +lemente de istorie adidacticii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0) ) Orientări act ale Jn

didactică)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))



))))))))))))))))))) 9CAPITOL L IIP'OC+8 L D+ KN#Ă@ĂM NT 5loan 'ad 600)l) Componentele principale ale proces l i deJn-ăţăm nt))))))))))) )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))9,

00),) Proces l de predare*Jn-ăţare( caracteri&are7enerală))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))900)9) Or7ani&area o>ertei dein>ormaţie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00)9)0) Acti-itatea de predare !i teoria prototip rilor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))9400)9),) Predarea ca actcom nicaţional))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))9300)9)9) 'epere psi$o7enetice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00)9)1) #ol m l atenţiei !i memorieiimediate))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))1900)9) ) Or7ani&area conţin t l i sec-enţei de predare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))100)1) 'adio7ra>ia proces l i deJn-ăţare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))1;00)1)0) Ni-el l de moti-are" de acti-arecerebrală))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))1;00)1),) Jn-ăţarea: aspect l proces al))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00)1),)0) Jn-ăţareamotorie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00)1),),) %ormarea noţi nilor !i operaţiilormintale))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 000) ) Dinamica sit aţiei deJn-ăţare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00)?) #a ( nati-e ale proces l i deJn-ăţăm nt))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 3Biblio 7r ai)?9CAPITOL L IIIP'INCIPIIL+ DIDACTICII * KN #I I N+A P8IFOLOEI+I +D CA@I+I I

D+ #OLTĂ'II5#asiJe Preda6000)0) Caracteristicile 7enerale aJe principiilordidacticii)))))))))))))))))")))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III) 0)0) Caracter l 7eneral*normati-))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III) 0),) Caracter lsistemic ))))"))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III) 0)9) Caracter l dinamic"desc$is)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),) Caracteri&area principiilor didacticii din p nct l de -edere al psi$olo7iei ed caţiei !i

de&-oltării))))))))))000),"0) Principi l psi$o7enetic al stim lării !i accelerării de&-oltării stadiale a



inteli7enţei))))))))))))))))))000),), Principi l Jn-ăţării prinacţi ne))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),)9 Principi l constr cţiei componenţiale !i ierar$ice a str ct rilorintelect ale))))))))))))))))))))))))))))))

000),)9)0) Componentele deac$i&iţie))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),)9),) Componentele per>ormanţei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III),)9)9)Metacomponentele)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))"))))))))))))))))III),)1) Principi l stim lării !i de&-oltării moti-aţiei pentrJn-ăţare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III),)1) l) Acceptarea n i p nct de -edere realist pri-ind aspectele reale ale > ncţionalităţiimoti-aţiei ele-ilor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III),)1),) +-al area moti-elor Jn-ăţării))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))III),)1)9 De&-oltarea imp ls l i co7niti-)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),)1)1) P nerea Jn > ncţi ne a n i ni-el adec-at almoti-aţiei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),)1) ) De&-oltarea moti-aţieico7niti-e))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000),)1)?) tili&area competiţiei" a Jntrecerilor ca sit aţii didacticemoti-o7ene))))))))))))))))))))))))))000),)1)4) De&-oltarea moti-aţiei co7niti-e Jn interrelaţia c capacitatea de trăire !i Jnţele7erea semni>icaţiilor -alorice 5!tiinţi>ice" >iloso>ice" morale" reli7ioase" economice" estetice etc)6alec no!tinţelor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Biblio7ra>ie))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))CAPITOL L I#ABO'DA'+A OBI+CTI#+LO' P'OC+8 L I DIDACTIC 5#asiJe Preda" %erenc&i l lJ 6I#) l) P nerea problemei))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#),) Tipolo7ia !i deri-area obiecti-elor peda7o7ice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)9) Ta2onomii !i in-entare ale obiecti-elor pentr domeni lco7niti-)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)1) Principii de stabilire ata2onomiilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

I#)1) l) Principi ldidactic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)1),) Principi l psi$olo7ic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)1)9) Principi llo7ic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)1)1) Principi l > ncţional*inte7ralist)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)1) " Principi l Jntrepătr nderilor str ct ral*sistemice dintre obiecti-ele ta2onomice aledi>eritelor domenii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

)))))))I#) ) Operaţionali&area obiecti-elor



peda7o7ice))))))))))))))))))))))))))))))))())))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#) )0) Criterii de operaţionali&are aobiecti-elor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)?) #aloarea !i limitele operaţionali&ării obiecti-elor peda7o7ice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

I#)?)0) % ncţia de or7ani&are !i re7lare a proces l i de predare*Jn-ăţare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)?),) % ncţia de anticipare a re& ltatelor predării*Jn-ăţării)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))"))))))))))))))))))))))I#)?)9) % ncţia dee-al are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I#)4) Obiecti-e >ormati-e din domeni l a>ecti- !imoti-aţional))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))CAPITOL L #C ''IC L M L COLA' I A8P+CT+L+ 8AL+ +8+N@IAL+5M !ata Boco!6l#)l) +tin lo7ia !i e-ol ţia concept l i deGc rric l mH)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Q))))))))))))))))))))))))))))3?#),) Tipol" Riac rric Jară)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))"))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#)9) 'e>orma c rric Jară * esenţă" conţin t" implicaţii !itendinţe)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ,#)9)0) +senţa re>ormeic rric lare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ,#)9),) Conţin t l re>ormeic rric lare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ,#)9)9) Implicaţii ale re>ormeic rric lare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 9#)9)1) Tendinţe Jn re>ormac rric Jară))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 1Biblio7ra>ie)"):)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ?CAPITOL L #ICON@IN T L KN#Ă@ĂM NT L I 5#oic Lăsc !" %erenc&i l li 6

#I)l) Noţi nea de conţin t alJn-ăţăm nt l i))))))))))))))))))))))))))))))))))))))")))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))")))))))))) 0 4Q#I)0)0) 'elaţia dintre !tiinţă !i obiect l deJn-ăţăm nt)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ;#I) J ),) 'aport l dintre conţin t l Jn-ăţăm nt l i" scop l ed caţiei !i strate7iile proces l i deinstr ire)))))))))))))))))))))))))))))))"))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 3#I),) Criterii de stabilire !i str ct rare a conţin t l iJn-ăţăm nt l i)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))000#I),)0) Criterii lo7ico*!tiinţi>ice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))")))))))))))))))))))

#I),"0)0) +2plo&ia in>ormaţională !i consecinţele acesteia as pra prel crării conţin t l iJn-ăţăm nt l i)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))



#I),) l ),) Corelaţia metodolo7ică !i str ct rală: speciali&are" inte7rare !iinterdisciplinaritate ))009#I),),) Criterii psi$opeda7o7ice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#I),),)0) 8cop l 7eneral al ed caţiei !i obiecti-ele ed cati-e ale

!colii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))00#I),),),) Corelaţia dintre c lt ra 7enerală" c lt ra pro>esională !i c lt ra despecialitate))))))))00#I),),)9) Ni-el l de abstracti&are !i de abordare a conţin t l iJn-ăţăm nt l i))))))))))))))))))))))))00?#I),),)1) Detalierea conţin t l i disciplinelor deJn-ăţăm nt))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))004#I),),) ) Implicaţiimetodice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00;#I)9) Transp nerea conţin t l i Jn doc mente !is port ri)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00;#I)9)0) Plan l de Jn-ăţăm nt !i pro7ramele!colare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))00;#I)9),) Man alele !colare !i altes port ri)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0,0Biblio7ra>ie))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))): 0,0CAPITOL L #IIM+TODOLOEIA ACTI#ITĂ@II DIDACTIC+KNT'+ ' TINĂ I C'+ATI#ITAT+5Miron lonesc " #asile CM!6#ILI) Concept l de Gte$nolo7ie ainstr iriiH)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0,9#II),) Metoda de Jn-ăţăm nt * esenţă !i -aloarea ei instr cti-*ed cati-ă))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0,1#I ) 8emiotica !i importanţa ei pentr metodolo7iadidactică)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0,4#II)1) 8tadiile de de&-oltare ale metodolo7iei didactice * direcţii de cercetare !i per>ecţionare))))))))))) 0,3#II)1)0) Asi7 rarea caracter l i dinamic !i desc$is al metodolo7ieididactice)))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0,3#II)1),) Di-ersi>icarea metodolo7iei

didactice))))H))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 09#II)1)9) Ampli>icarea caracter l i >ormati- almetodelor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090#II)1)1) Accent area caracter l i practic*aplicati- al metodelordidactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090#II)1) ) 'ee-al area metodelorGtradiţionaleH)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090#II)1)?) Asi7 rarea relaţiei metode*mi.loace deJn-ăţăm nt))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090#II) ) Clasi>icarea metodelor deJn-ăţăm nt)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 090

#II)?) Acti-i&area ele-ilor * condiţie a re !itei!colare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 09



#II)?)0) De>iniţiaacti-i&ării))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)?),) +2i7enţe aleacti-i&ării))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)?),)0) Pre7ătirea psi$olo7ică pentr Jn-ăţare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

09?#II)?),),) 8 rse de distorsi ne !i pre-enirea lor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))094#II)?),)9) Or7ani&area !i des>ă! rarea raţională a Jn-ăţării)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))09;#II)?),)1) tili&area nor modalităţi e>iciente de acti-i&are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))093#II)4) Pre&entarea selecti-ă a nor metode deJn-ăţăm nt))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 093#II)4)0) Abordareae ristică)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4),)Problemati&area))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)9) Jn-ăţarea prindescoperire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0#II)4)1)Modelarea)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4) )Al7oritmi&area)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)?) M nca Jn7r p)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)4) Proiect l/tema decercetare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 013#II)4);)+2periment l)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)3) 8t di l deca&)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)0 ) Soc l derol)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#II)4)00) Jn-ăţarea pe sim latoaredidactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 4#II)4)0,) Predarea !i Jn-ăţarea s b asistenţa

calc lator l i)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0 ;Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?CAPITOL L #IIIMISLOAC+L+ D+ KN#Ă@ĂM NTKN IN8T' C@IA COLA'Ă I A TOIN8T' C@I+5Miron lonesc " #asile C$i!6i#III) l) Mi.loacele de Jn-ăţăm nt * loc l !i rol l lor Jn proces ldidactic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?,#III) 0)0) Mi.loacele de Jn-ăţăm nt !i inserţia lor Jn practica

ed cati-ă)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?,#III) 0),) +-ol ţia mi.loacelor de Jn-ăţăm nt Jn plan



diacronic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?9#III) 0)9) Necesitatea pre7ătirii cadrelor didactice Jn metodolo7ia tili&ării mi.loacelor te$nicedeinstr ire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))#III) 0)1) Calc lator l electronic !i posibilităţile de tili&are a acest ia Jn proces l

didactic))))))))))))))) 0?#III),) Mi.loacele te$nice de instr ire: esenţă !i> ncţii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?4#III),)0) +senţă !i caracteri&are7enerală)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Q))))))))))))))))))))))) 0?4#III),),) % ncţii ale mi.loacelor te$nice deinstr ire))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0?3#III),),)0) % ncţia de instr ire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0?3#III),),),) % ncţia de moti-are a Jn-ăţării !i de orientare a intereselor pro>esionale ale ele-ilor))0?3#III),),)9) % ncţia demonstrati-ă))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))04#III),),)1) % ncţia >ormati-ă !i estetică))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))04#III),),) % ncţia de !colari&are s bstit ti-ă sa de reali&are a Jn-ăţăm nt l i la/de la distanţă04#III),),)?) % ncţia de e-al are a randament l i ele-ilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))04#III)9) Caracteristici ale mi.loacelor te$nice deinstr ire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 04#III)1) O posibilă ta2onomie a mi.loacelor te$nice deinstr ire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 040#III)1)0) Mi.loace te$nice-i& ale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 04,#III)1),) Mi.loace te$nicea dio)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 049#III)1)9) Mi.loace te$nice a dio*-i& ale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 041#III) ) +2i7enţe psi$opeda7o7ice Jn tili&area mi.loacelor deJn-ăţăm nt)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 041Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

))))))))))))))))) 04?CAPITOL L I<D+M+'8 'I TIPIC+ I C'+ATI#+ KN P'+DA'+ I KN#Ă@A'+5Miron lonesc 6I<)0) 8i) em l >ormelor de or7ani&are a acti-ităţiied caţionale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 04;I<) 0) 8c rtistoric)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I<) l) Q) Necesitatea or7ani&ării !i des>ă! rării proces l i instr cti-*ed cati-)))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 043I<)0)9) Ta2onomia >ormelor de or7ani&are a acti-ităţii

didactice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 043I<),) +laborarea strate7iei didactice * condiţie a acţi nii ed caţionale



e>iciente)))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0;1I<),)0) De>inirea" caracteri&area !i ta2onomia strate7iilordidactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0;1I<),)0)0) De>inirea strate7iilor didactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;1

I<),)0),) Caracteri&area strate7iilor didactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;1I<),)0)9) Criterii de stabilire a strate7iilor didactice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;I<),)0)1) Ta2onomia strate7iilor didactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;I<),),) Proiectarea strate7iilordidactice))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 0;?I<),),)0) +senţa !i importanţa proiectării didactice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;?I<),),),) Condiţiile nei proiectări didactice e>iciente))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;4I<),),)9) Desi7n l acti-ităţii didactice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0;;I<) 9) Lecţia*>ormă importantă de or7ani&are a proces l i instr cti-*ed cati-)))))))))))))))))))))))))))))))))))) 030I<)9)0) De>inirea" caracteri&area !i ta2onomialecţiilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 030I<)9)0)0) De>inirea lecţiei)))))))))))))))))))))))))))Q)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))030I<)9)0),) Caracteri&area lecţiilor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))03,I<)9)0)9) Ta2onomia lecţiilor)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))039I<)9),) Demers l metodic al or7ani&ării" des>ă! rării !i cond ceriilecţiei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 03;I<)9),) l) 8istem l elementelor care contrib ie la e>icienti&area demers rilor instr cti-e))))))))03;I<)9),),) Obiecti- l > ndamental !i obiecti-ele operaţionale ale lecţiei))))))))))))))))))))))))))))))))))))033I<)9)9) In-esti7aţii e2perimentale re>eritoare la or7ani&area !i des>ă! rarealecţiei)))))))))))))))))))))))))))) 033

I<)9)9)0) +!antionare !i sonda. Jn lecţii * delimitări terminolo7ice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))033I<)9)9),) Conţin t l !i metodicain-esti7aţiilor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))), 0I<)9)9),)0) +!antionare !i sonda. Jn -eri>icare !i >i2are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))), 0I<)9)9),),) Indicatorii de re !ită a lecţiei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))I<)9)9),)9) %eed*bac l !i obţinerea l i Jn lecţie))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),I<)9)9),)1) 8tabilirea 7r pelor de re !ită !colară))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))), ;I<)1) Alternati-e ed caţionale/peda7o7ice instit ţionali&ate Jn sistem l de Jn-ăţăm nt din'om nia)) ,0I<)1)0)

Peda7o7iaQ aldor>))))))))))))))))))))))))))))Q)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))0



I<)1),) +d caţiaMontessori)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))U)1)9) Pro7ram l 8tep bV8tep)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0,Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

))))))))))))))))) ,0,CAPITOL L <+L+M+NT+ D+ DOCIMOLOEI+ DIDACTICĂ5loan 'ad 6<)l)De>iniţie))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0<),) % ncţiile -eri>icării !ie-al ării)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))<),)0) Moment al cone2i nii in-erse Jn proces l deinstr ire)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0<),),) Măs rare a pro7res l i reali&at deele-i))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0?<),)9) #aloarea moti-aţională ae-al ării))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0?<),)1) Moment al a toe-al ării" al >ormării con!tiinţei desine))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0?<),) ) %actor dere7lare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))<)9) %ormelee-al ării)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))<)1) Metode de -eri>icare !ie-al are)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),0;<)1)0) Obser-aţiac rentă))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))<)1),) C$estionarea sa e2aminareaorală)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),03<)1)9) Probele scrise" 7ra>ice" practice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,<)1)1)Porto>oli l))))))))"))Q")))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Q))))))))))))))))))))))),0

<) ) Proces l de e-al are !inotare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,,<)?) 8emni>icaţia pentr ele-i a notelor!colare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,1<)4) Di-er7enţele de notare !i s rsaacestora))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,?<)4)0) Date e2perimentale: di-er7enţe Jnnotare)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,?<)4),) Metode de red cere a di-er7enţelor Jnnotare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,4<)4),)0)

Barem l)))))))))))))))))))))Q)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))<)4),),) Armoni&area scărilor de



notare))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),,;<)4),)9) Test ldocimolo7ic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),<);) Contro-erse: Gpeda7o7ia c rbei l i Ea ssH * Gpeda7o7ia c rbei JnSH)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),90

Biblio7ra>ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) ,998 MMA'W)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))),9'+8 M+))))))) ))))))))) ),940A'E M+NT Necesitatea nei peda7o7ii/didactici prospecti-e este tot mai e-identă Jn condiţiile act ale"c nd se Jnre7istrea&ă ac$i&iţii tot mai importante Jn sistem l !tiinţelor ed caţiei iar re>ormaJn-ăţăm nt l i !i a ed caţiei este la ordinea &ilei)Depă!ind stadi l p r constatati- * cel m lt corecti- * caracteristic pentr didactică" p nă ndem lt" peda7o7ia aplicată a de-enit o !tiinţă c tentă prospecti-ă" s 7er nd tot mai m lt căi"modalităţi !i strate7ii de ameliorare a practicii instr cti-*ed cati-e) De alt>el" aceastăintenţionalitate de a -eni Jn spri.in l practicienilor" este s perpo&abilă c dorinţa colecti- l ide a tori ai l crării de >aţă" care constit ie o -ersi ne re-i& ită !i adă 7ită a cărţii GDidacticamodernăH" apăr tă tot la +dit ra Dacia din Cl .*Napoca" Jn an l 033 " s b coordonarea pro>)ni-) dr) Miron lonesc !i pro>) ni-) dr) loan 'ad )#alori>ic nd e2perienţa didactică proprie" prec m !i in>ormaţii din s rse biblio7ra>icerepre&entati-e" a to$tone !i străine" a torii prop n o l crare n doar descripti-ă" ci !iintero7ati-ă" 7raţie e2empli>icărilor" interpretărilor !i comentariilor reali&ate" Jn acest >el" einădă.d iesc că cititor l -a >i p s Jn sit aţia de a e>ect a o lect ră acti-ă !i re>le2i-ă" care săJmbine momente de re>lecţie" interpretări !i anali&e critice c e-al ări personale) Aceasta" cat t mai m lt c c t" Jn te2t a >ost inserate sc$eme" tabele" 7ra>ice !i >i7 ri care spri.inădecodi>icarea !i pătr nderea sens rilor a tentice)8tr ct ra cărţii e-idenţia&ă principalele aspecte care intră Jn s>era de preoc pări a didacticii7enerale" din perspecti-a proces l i de Jn-ăţăm nt: esenţa acest ia !i a principalelor acti-ităţi pe care el le pres p ne * Jn-ăţarea !i predarea 5capitol l II6" principiile care sta la ba&a l i5capitol l III6" >inalităţile sale 5capitol l I#6" c rric l m l !colar 5capitol l #6" conţin t lJn-ăţăm nt l i 5capitol l #I6" metodolo7ia didactică 5capitol l #II6" mi.loacele de Jn-ăţăm nt5capitol l #III6" strate7iile de instr ire 5capitol l I<6 !i docimolo7ia didactică 5capitol l <6)Introd cerea Jn problematica speci>ică proces l i de Jn-ăţăm nt este reali&ată prin

intermedi l capitol l i I" care J!i prop ne o trecere Jn re-istă a principalelor momenteJnre7istrate Jn e-ol ţia didacticii" de la teoria l i Comeni sXla didactica &ilelor noastre) Accent l este p s pe >apt l că e2tensi nea concept l i GdidactipăHa e-ol at m lt Jn timp" de la semni>icaţia iniţială" atrib ită de Comeni s * cea de Gartă a predăriiH * p nă la accepţi nea modernă" aceea de !tiinţă care st dia&ă problematica proces l i de Jn-ăţăm nt" a toinstr irea !i didactica ad lţilor) De alt>el" Jntr* n l dins bcapitolele componente ale capitol l i I" a tor l reali&ea&ă o anali&ă operaţională aconcept l i Jn disc ţie" re>erind *se Jn amăn nt la obiect l să de st di " la > ncţiile"s bram rile !i interrelatiile sale c alte !tiinţe)Tot Jn capitol l I" pe l n7ă elementele de istorie a didacticii" a tor l pre&intă" printr*o

alăt rare >irească !i bine-enită" orientările act ale din didactică" creJnd Jn acest >el p nţile dele7ăt ră c rmătoarele capitole ale cărţii)



Capitol l al II*lea prop ne o anali&ă detaliată a proces l i de Jn-ăţăm nt" care are la ba&ăe2perienţa didactică Jndel n7ată a a tor l i" prec m !i date din psi$olo7ia Jn-ăţării !i din alte!tiinţe) Din acest capitol" amintim c te-a din s btitl rile cele mai interesante !i tile cadrelordidactice: or7ani&area o>ertei de in>ormaţii" acti-itatea de predare !i teoria prototip rilor" predarea ca act com nicaţional" or7ani&area conţin t l i sec-enţei de predare" -ol m l

atenţiei !i memoriei imediate" radio7ra>ia proces l i de Jn-ăţare !)a) O atenţie specială esteacordată anali&ării relaţiei dinamice dintre procesele de predare !i Jn-ăţare" prec m !i a posibilităţii reali&ării ec$ilibr l i dintre acestea)Al III*lea capitol prop ne o modalitate no ă de abordare a sistem l i principiilor didacticii"din perspecti-a cercetărilor de psi$olo7ie co7niti-ă" de peda7o7ie prospecti-ă" de didacticăe2perimentală etc) 8e remarcă >apt l că Jn abordarea acestei topici" pe l n7ă moderni&area !iact ali&area conţin t l i principiilor didacticii" antonii prop ne c$iar !i modi>icarea den miriilor) Amintim" Jn acest sens" principi l constr cţiei componenţiale !i ierar$ice a str ct rilorintelect ale)Capitol l I# este destinat ta2onomiei obiecti-elor proces l i didactic" preoc pare care ade-enit Jn ltim l timp sistematică pentr teoreticieni !i pentr practicieni" at t la macro" c t!i la micro ni-el) Importanţa acordată acestei preoc pări este pe deplin . sti>icată Jntr c tcomponenta teleolo7ică a acti-ităţii de >ormare a personalităţii mane este cea care asi7 răorientarea" direcţionarea !i dimensi nea prospecti-ă a acţi nii ed caţionale)In capitol l #" destinat c rric l rn l i !colar" se prop ne o operationali&are a termen l i Jndisc ţie" Jn prim l r nd prin de>inirea l i ca proiect peda7o7ic care e-idenţia&ăinterdependenţele ce se stabilesc Jntre obiecti-ele ed caţionale)00conţin t rile instr cti-*ed cati-e" strate7iile de predare !i Jn-ăţare Jn !coală !i Jn a>ara !colii" prec m !i strate7iile c e-al are a acti-ităţii ed caţionale) Operaţionali&area termen l i Jndisc ţie este completată c pre&entarea nei tipolo7 c rric lare !i c re>eriri la esenţa"conţin t l" implicaţiile !i tendinţele din re>orma c rric lară)Capitol l #I abordea&ă principala componentă a c rric l m l i !colar" respecti- conţin t lJn-ăţăm nt l care constit ie s port l principal al proces l i didactic) 8 nt in-entariate !ianali&ate criteriile de stabilire str ct rare a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" doc mentele !is port rile !colare 5plan ri de Jn-ăţăm nt" pro7ran !colare" man ale !i alte s port ri6"ltimele >iind abordate din perspecti-a nor cercetări ale e2perţilor N+8CO)Prin str ct rarea capitol l i #I" a tor l intenţionea&ă să s blinie&e >apt l că st dierea relaţieidintre !tiin !i obiect l de Jn-ăţăm nt este esenţială pentr abordarea modernă a conţin t l iideatic -e$ic lat Jn proces l c Jn-ăţăm nt" respecti- pentr acţi nile de selectare !i str ct rarea acest ia)n capitol e2tins * al #F*lea * este a2at pe problematica metodolo7iei didactice !i J!i prop i

5re6de>inirea !i delimitarea nor termeni c care sl .itorii !colii operea&ă >rec-ent" c m ar >ite$nolo7ia instr iri metoda de Jn-ăţăm nt" acti-i&area ele-ilor etc) A- nd Jn -edereimportanţa metodolo7iei didactice Jn practic !colară" a torii capitol l i a Jncercat să-alori>ice nele cercetări ale semioticii din perspecti-a predării !i Jn-ăţăi !i să e-idenţie&ee-ol ţia metodolo7iei didactice" direcţiile de cercetare !i per>ecţionare ale acesteia)Pentr a -eni Jn a. tor l sl .itorilor !colii !i pentr a le o>eri n instr mentar operaţional !i>le2ibil" a toi pre&intă" selecti-" cele mai e>iciente metode de instr ire !i a toinstr ire" c p tere de in>l enţă as pra Jntre7 l demers metodolo7ic al cadr l i didactic) Amintim c te-adintre ele: abordarea e ristică" problemati&area" Jn-ăţare prin descoperire" modelarea" proiect l/tema de cercetare" predarea !i Jn-ăţarea s b asistenţa calc lator l i etc)Capitol l #III se oc pă c mi.loacele de Jn-ăţăm nt" respecti- c loc l lor Jn proces l

didactic !i c e2i7enţele psi$opeda7o7ice care treb ie a- te Jn -edere Jn tili&area lor)Din sistem l mi.loacelor de Jn-ăţăm nt" o s bdi-i&i ne e2trem de importantă o repre&intă



mi.loace te$nice de instr ire" cărora" Jn mod >iresc" a torii le*a acordat atenţie specială"e-identiind *le esenţa" > nctiil posibilităţile de clasi>icare !i" desi7 r" -alenţele peda7o7ice)De asemenea" Jntr c t Jn ltimii ani a de-enit e-ident că tindem spre o instr cţie asistată demi.loac te$nice !i Jn special de calc lator l electronic" atenţie specială acord nd *se acest ia!i posibilităţilor l i c tili&are Jn proces l didactic)

Jn capitol l I< este anali&at sistem l >ormelor de or7ani&are a acti-ităţii ed caţionale" iar pentr a o>e cadrelor didactice n 7$id" s nt in-entariate posibilităţile de clasi>icare aacestora)Pornind de la ideea" s 7erată Jn n l din s bcapitole" că elaborarea strate7iei didacticerepre&intă condiţ acţi nii ed caţionale e>iciente" a tor l abordea&ă detaliat problematicastrate7iilor didactice: de>iniţia" caractei &area" criteriile de stabilire" ta2onomia" proiectarealor)n s bcapitol aparte este consacrat lecţiei" ca >ormă importantă de or7ani&are a proces l iinstr ctr ed cati-" respecti- rmătoarelor aspecte: de>inirii" caracteri&ării !i ta2onomieilecţiilor" demers l i metodic or7ani&ării" des>ă! rării !i cond cerii lecţiei) De asemenea" s nto>erite !i date ale nor in-esti7aţii e2perimenta re>eritoare la or7ani&area !i des>ă! rarealecţiei" respecti- la e!antionare !i sonda. Jn -eri>icare !i >i2are" indicatorii de re !ită a lecţiei"la >eed*bac !i obţinerea l i Jn lecţie)Jn >inal l capitol l i s nt pre&entate c te-a alternati-e ed caţionale instit tionali&ate Jnsistem l 5 Jn-ăţăm nt din ţara noastră: peda7o7ia aldor>" ed caţia Montessori !i pro7ram l8tep bV 8tep)A- nd Jn -edere >apt l că problemei e-al ării c no!tinţelor Jn Jn-ăţăm nt i se acordă oimportanţă tot m mare Jn !coală" rmărind *se elaborarea nor standarde naţionale dee-al are" capitol l ltim 5<6" este deosebit 5 til) +l J!i prop ne să de&-ăl ie mecanism l-eri>icării" e-al ării !i notării" să anali&e&e metodele de -eri>icare e-al are" să s rprindădi>ic ltăţile Jnt mpinate de e2aminatori !i e2aminaţi" toate acestea >iind Jnsoţite de anali&e2emple !i comentarii tile practicienilor)Eraţie modalităţii de concepere !i str ct rare 7enerală !i a capitolelor" modalităţii concrete deabordare topicilor" detaliilor metodolo7ice" anali&elor peda7o7ice !i psi$olo7ice" sc$emelor"tabelelor" 7ra>icelor etc)" l cran de >aţă J!i prop ne să cree&e Jn r nd l cititorilor n climat dere>lecţie personală)Cartea se adresea&ă speciali!tilor Jn !tiinţele ed caţiei" cadrelor didactice din Jn-ăţăm nt l detoate 7rade !i st denţilor * -iitoare cadre didactice * c n d bl mesa.: de a dep ne e>ort ri pentr ameliorarea practic ed cati-e" pentr > ndamentarea !tiinţi>ică a demers rilored caţionale" e-it nd receptarea mecanică" necritică" ac$i&iţiilor stocate Jn nele st dii ccaracter didactic)0,

CAPITOL L ID+ LA T+O'IA COM+NIANĂ LA DIDACTICA MOD+'NĂLI) Aport l I i Comeni s la constit irea didacticiiConcept l GdidacticăH a >ost introd s Jn circ laţie de către peda7o7 l ce$ S an AmosComeni s 50 3,*0?4 6" prin l crarea sa GDidactica Ma7naH" p blicată Jn an l 0?9, Jn limbace$ă" Jn an l 0? 4 Jn limba latină !i trad să Jn limba rom nă la s> r!it l secol l i trec t) Prin principiile Jnnoitoare pe care le promo-a" opera peda7o7ică a l i Comeni s a determinat oa tentică re-ol ţie Jn teoria !i practica Jn-ăţăm nt l i( secol l <#II s*a mai n mit Jn peda7o7ie Gsecol l didacticiiH" iar Comeni s a >ost s pran mit GEalilei al ed caţieiH !iGBacon al ed caţieiH)Din p nct de -edere etimolo7ic" c - nt l GdidacticăH pro-ine din termenii 7rece!ti:

Gdidas einH Y a Jn-ăţa( Gdida ti osH Y instr cţie" instr ire( Gdidas oH Y Jn-ăţare" Jn-ăţăm nt(Gdidacti eH Y arta Jn-ăţării) C alte c -inte" s>era de c prindere a concept l i Jn disc ţie este



le7ată de problematica proces l i de predare*Jn-ăţare) 8emni>icaţia iniţială pe care Comeni so atrib ia termen l i de GdidacticăH era cea de artă a predării" Garta ni-ersală de a*i Jn-ăţa petoţi tot lH 5Gomnes omnia docendi arti>ici mH6 sa G))) n mod si7 r !i e2celent de a Jn>iinţaasemenea !coli Jn toate com nele" ora!ele !i satele oricărei ţări cre!tine" Jn care tot tineret l"de ambele se2e) >ără nici o deosebire" să >ie instr it Jn !tiinţe" călă &it spre mora- ri b ne !i

plin de e-la-ie" iar Jn acest c$ip să >ie Jndr mat Jn anii tinereţii spre toate cele necesare -ieţii pre&ente !i celei -iitoare !i aceasta concis" plăc t !i temeinicH)De>inind didactica drept artă de a Jn-ăţa pe alţii bine" Comeni s arată că a Jn-ăţa pe alt lJnseamnă a !ti ce-a !i a >ace !i pe alt l să Jn-eţe să !tie !i aceasta repede" plăc t !i temeinic)Mi.loacele prin care se poate reali&a acest de&iderat s nt e2emplele" re7 lile" aplicaţiile7enerale sa speciale 5care ţin cont de nat ra obiectelor !i a temelor de Jn-ăţat !i de scop rile prop se6: GPentr care noi s>ăt im Jn prim l r nd ca > ndament l să re& lte din Jnsă!i nat ral cr l i" ade-ăr l să >ie demonstrat prin e2emple comparati-e din artele mecanice" stabilind *se des>ă! rarea pe ani" l ni" &ile !i ore" !i Jn s> r!it calea ce se do-ede!te !oară !i precisă !icare d ce la n re& ltat >ericit)H 5S)A) Comeni s" 034 " pa7) 6Obiecti- l principal al didacticii este sinteti&at ast>el: GDidactica noastră are drept proră !i p pă: să cercete&e !i să 7ăsească n mod prin care Jn-ăţătorii" c mai p ţină osteneală" săJn-eţe mai m lt pe ele-i" Jn !coli să e2iste mai p ţină de&ordine" de&7 st !i m ncă irosită" darmai m ltă libertate" plăcere !i pro7res temeinic" Jn com nitatea cre!tină să >ie mai p ţină be&nă" con> &ie !i de&binare * dar mai m ltă l mină" ordine" pace !i lini!teH 5S)A) Comeni s"034 " pa7) ?6)Concept l GdidacticăH a >ost consacrat de Comeni s" dar Jnaintea sa > sese tili&at Jn secol lal <#II*lea de peda7o7 l +lios Bodin s Jn l crarea GDidactica si-e ars docendiH 50?,06" apoide ol>7an7 'at e 5'atic$i s6 Jn l crarea GAp$orismi didacticii paecip iH 50?,36) De alt>el"Comeni s a prel at m lte idei introd se Jn c lt ra timp l i" >ie de mari pro>esori de las> r!it l 'ena!terii 5de e2empl loac$im s %orti s6" >ie de celebrii 7 nditori mani!ti ai-remii 5de e2empl +rasm s !i #i-es6" care s sţinea că Gnimic n este mai ci7ător Jn -iaţaomenească dec t acea depra-are a . decăţii care n acordă l cr rilor preţ l lor) Căci de aceeaa. n7em să r -nim l cr ri .osnice" ca !i c m ar >i preţioase" iar pe cele preţioase să lerespin7em ca !i c m ar >i >ără nici o -aloare" adică să tratăm l cr rile impr dent" proste!te"-ătămătorH 5S)A) Comeni s" 034 ) pa7) 4 *406( alt>el sp s" se s blinia ne-oia or7ani&ăriiinstr irii Jn !coală !i ne-oia de disciplinare a mintii prin instr ire)09Prin -aloarea sa intrinsecă pentr teoria !i practica instr cti-ă" prin stabilitatea sa !i prinmi!carea pe care a prod s*o" opera peda7o7ică a l i Comeni s" n a >ost e7alată de alţi peda7o7i) Aport l să la constit irea didacticii este >ără precedent" iar contrib ţiile sale la> ndamentarea teoriei !i practicii instr cti-e s nt c tot l remarcabile) A >ost preoc pat n

doar de problemele de ordin administrati-" ci mai ales de cele le7ate de obiecti-ele" principiile" conţin t l" metodele !i >ormele de or7ani&are a m ncii instr cti-*ed cati-e"o>erind pro>esor l i at t orientarea necesară" c t !i instr mente de l cr ) Opera l i peda7o7icăse constit ie Jntr*o doctrină peda7o7ică mere act ală( amintim c te-a din elementele carecont rea&ă concepţia sa ed cati-ă !i care" a!a c m se -a -edea" !i*a păstrat -alabilitatea"-aloarea lor >iind -alidată de e2perienţa peda7o7ică colecti-ă a cadrelor didactice !i aspeciali!tilor" ac m lată de*a l n7 l timp l i:Z Jn concepţia sa c pri-ire la conţin t l didacticii" J!i are ori7inea modalitatea deor7ani&are a proces l i de Jn-ăţăm nt des>ă! rat Jn limba maternă" pe clase !i lecţii" c pro7rame !colare !i man ale" c ele-i de aceea!i - rstă" c oameni speciali&aţi" Jntr* n an!colar" c perioade de m ncă !i de odi$nă 5-acanţe6" c o or7ani&are an me a &ilei de l cr

5c n an mit orar6 etc)Z Considera că pro>esor l treb ie să*0 a. te pe !colar să*!i Jns !ească !tiinţa !i a !ti



Jnseamnă Ga p tea reda ce-a >ie c mintea" >ie c m na" >ie c limbaH 5S)A) Comeni s" 034 " pa7) 046)Z 8 sţinea că o metodă de l cr adec-ată asi7 ră re& ltate b ne c$iar !i Jn ca& l nordascăli !i ele-i mai p ţin b ni)Z G)))isc sinţa metodică )))cere ca Jntotdea na !i pret tindeni pro>esor l să !tie Jn prim l

r nd să pre7ătească s >letele ele-ilor pentr Jn-ăţare" apoi să transmită Jnsă!i Jn-ăţăt ra !i Jns> r!it să Jntărească ceea ce s*a transmis !i percep tH 5S)A) Comeni s" 034 " pa7) ,16)Z Condiţia de ba&ă Jn transmiterea c no!tinţelor este ca Gtoate să >ie predate prin e2emple" prin precepte" prin aplicaţie sa imitaţieH 5S)A) Comeni s" 034 " pa7) ,;6)Z 8inta7ma G!colar l i i se cade m nca" pro>esor l i * cond cereaH este consideratăa2iomă a instr irii( G)))dă Jntotdea na Jn m na ele- l i neltele" ca să simtă că nimic n eimposibil" inaccesibil" 7re : Jndată Jl -ei >ace acti-" a7er" dornicH 5S)A) Comeni s" 034 " pa7),46)Z $i concepţia sa" Jn-ăţăm nt l a-ea obli7aţia de a c prinde toată pop laţia" spre a ridicani-el l de Jnţelepci ne al oamenilor" Jndr m nd *i să trăiască Jn con>ormitate c nat ra)Z A promo-at !i a s sţin t o serie de principii didactice care să asi7 re o c noa!tereraţională:* ed carea c noa!terii" rm nd dr m l Gde la concret la abstractH" Gde la partic lar la7eneralH" Gde la !or la 7re H" Gde la c nosc t la mai p ţin c nosc tH" Gde la apropiat laJndepărtatH" tot l >ăc nd *se prin Gobser-aţie practicăH sa Gint iţieH" aceasta din rmă >iindGre7 la de a rH a instr cţiei* rol l int iţiei Jn in-esti7area nat rii* respectarea pro7resi-ităţii Jn pătr nderea nec nosc t l i* reali&area n i Jn-ăţăm nt treptat" 7radat !i concentric" re7lementări care imp neaelaborarea ri7 roasă a nor plan ri !i pro7rame de Jn-ăţăm nt* rol l acti-i&ării prin e2erciţi l -irt ţilor morale* promo-area spirit l i metodic Jn acti-itatea de !colari&are* caracter l sistematic al instr cţiei etc)

0),) Contin atorii operei l i Comeni s !i contrib ţia lor Ia de&-oltarea teoriei instr cţiei !ied caţieiIn tabel l 0)0) s nt menţionaţi peda7o7ii care" pe parc rs l timp l i" a promo-at concepţial i Comeni s)01O*) ct pa p o[i n

Tabel l 0)0)Contrib ţii la de&-oltarea teoriei instr cţiei !i ed caţiei Teoria peda7o7ică +lemente de>initorii Principii didactice

promo-ateOrientări pentni instr ire

Teoria l i Ian AmosComeni s

* Jncrederea Jn>ormarea

* principi l int iţiei * c no!tinţele să se Jns !eas printr*o

50 3,*0?4 6" peda7o7 carea

om l i" optimism l * principi l con>ormităţii contin ă e2tindere aconţin t l i lor" să

elaborat prim l maresistem de peda7o7ic ed caţiei c nat ra se reali&e&e n Jn-ăţăm nttreptat)



ed caţie) * asi7 rarea n iJn-ăţăm nt

7radat" concentric

accesibil * să se respecte Gordineanat riiH: Jnt i

* Jns !irea con!tientă !i l cr rile" apoi c -intele

temeinică ac no!tinţelor) * să se Jn-eţe n mai Gba&elceea ce priceperilor !ideprinderilor

este GprincipalH" Jn modtemeinic" sc rt

* caracter l sistematic al !i repedeinstr cţiei

Teoria l i So$n Loc e * concepţia optimistăas pra

* depistarea !ide&-oltarea

* la ba&a c noa!terii se a>lăe2perienţa

50?9,*04 16" peda7o7 carea

p terii ed caţiei partic larităţilor de- rstă !i

* Jn-ăţarea să se ba&e&e petendinţa de

introd s m nca Jn proces l indi-id ale ale ele-ilor" a acti-itate a copil l i" pec rio&itatea sa

ed cării tinerilor) Jns !irilor acestora:aspiraţia

Jnnăsc tă

spre libertate"c rio&itatea !i

* instr cţia s b >ormă de .oc

plăcerea pentracti-itate"

pre7ătească acti-itatea deJn-ăţare ca

tendinţa spre e7oism"la!itatea"

m ncă

QH temeritatea etc) * recomanda st di lrmătoarelor

* principi l int iţiei discipline: scris" citit" st dilimbiilatine" desen" steno7ra>ie"contabilitate">rance&ă" 7eo7ra>ie" crono

anatomie" 7eometrie" etică"drept ci-il"lo7ică" retorică* recomanda călătoriile camodalitate de

instr ire* recomanda ca tinerii să Jn do ă*trei meserii 5pre>era

7rădinăria"t mplăria" d l7$eria" par> meria"croitoria !) a)6

Teoria l i Sean*Sac\ es'o ssea

* s sţinerea te&einat rii

* ed caţia să secon>orme&e

* instr cţia să se ba&e&e peacti-itatea

5040,144;6" peda7o7despre

b ne a >iinţei mane!i a

nat rii copil l i" ele- l i

care se sp ne că adescoperit

relaţiei dintre nat ră !i partic larităţilor sale de- rstă

* rec noa!terea nor partic larităţi



copil l) c lt ră * principi l periodi&ării proprii copilărieiX ed caţiei Jn con>ormitate

c* promo-area ne-oii demani>estare !i

treptele de - rstă alecopil l i

de&-oltare liberă a copil l i

* principi l int iţiei * criteriile de selectare ac no!tinţelor

* principi l caracter l i să >ie tilitatea !i accesibili con!tient !i acti- al

instr cţiei* copil l Gsă n !tie nimic pentr că i*aisp s" ci pentr că a Jnţeles elJns !i( săn Jn-eţe !tiinţa" ci s*odescopereH* recomandă ca tinerii să Jnmaim lte meserii" Jndeosebi acecare pres p n acti-ităţi >i&ice Jn liber

Teoria l i So$ann Feinric$ * con-in7erea că toţi * necesitatea respectăriile7ilor

* Jn-ăţăm nt l elementar săclădească

Pestalo&&i 5041?*0;,46" peda7o7

oamenii pot >i instr iţi nat rii Jn proces led caţiei"

Jn mod si7 r !i temeinicc no!tinţele !i

care a Jncercat să elabore&e

o

* ideea că om l

treb ie

reali&area nei ed caţii

Jn

deprinderile necesare -ieţii !

săteorie !tiinţi>ică as praed caţiei"

de&-oltat ca Jntre7"Gtr p l"

con>ormitate c nat ra"care să

contrib ie la de&-oltarea>orţelor interne

a elaborat ba&eleJn-ăţăm nt l i

spirit l !i inima saH se desă- r!ească Jn!coală prin:

!i a dispo&iţiilor copil l i

elementar !i a reali&at pentr

ed caţia >i&ică" pre7ătirea

* scop l instr cţiei elementareste

prima dată Jn istoriaomenirii"

pentr m ncă" ed caţia ac m larea de către copil a

Jmbinarea or7ani&ată am ncii

intelect ală !i morală c no!tinţelor Jntemeiate pee2perienţa

prod cti-e c instr cţia" Jn * respectarea partic larităţilor sen&orială !i >ormarea n icomple2 delocalitatea Ne $o>) indi-id ale !i de - rstă

ale priceperi !i deprinderi

copiilor * recomanda ca Jn conţin tinstr cţiei

* principi l int iţiei elementare să intre disciplicitit"

* principi l acti-ităţiilibere

scris" socotit" desen" c nt"acti-ităţi

* 7radarea treptată !i practice" 7imnastica" elemdes ccesi nea ri7 roasă Jn 7eometrie



instr cţieTeoria l i 8tep$an L d]i7'ot$

* con>ormitatea * necesitatea respectăriile7ilor

* Jn-ăţăm nt l int iti- să >iestr ns le7at

5043?*0;136" peda7o7 carea >ost

Jn-ăţăm nt l i cnat ra

nat rii Jn proces led caţiei"

de de&-oltarea -orbirii

n >idel discipol al l iPestalo&&i

copil l i !i ccondiţiile

reali&area nei ed caţiiJn

Q

!i care a promo-at Jn ţaranoastră

sale de -iaţă con>ormitate c nat ra

sistem l ed cati- alacest ia"

* respectarea partic larităţilor

adapt nd *0 la realităţile indi-id ale !i de - rstăale

transil-ănene) copiilor* principi l int iţiei

Teoria l i %riedric$AdoJp$

* peda7o7ia poateaspira să

* principi l con>ormităţii * promo-ea&ă o instr irecare să

il$elm Diester]e7 de-ină !tiinţă n maiJn

ed caţiei c nat ra ţină cont de partic larităţileindi-id ale

5043 *0;??6" adept al l i măs ra Jn care se7ăse!te

* principi l con>ormităţii ale ele-ilor !i o c noa!tereint iţie

Pestalo&&i !i considerat ) n principi s prem"c

ed caţiei c c lt ra care de&-oltă raţi nea

GJn-ăţător al Jn-ăţătorilor -aloare ni-ersală: * principi l acti-i&ării )) * să se asi7 re Jn>ăptdo ă

EermanieiH !i GPestalo&&ial con>ormitateaed caţiei c > ncţii ale Jn-ăţăm nt l i:in>ormarea !iEermanieiH) nat ra( orrral posedă

de la>ormarea" adică să se asi7 rcaracter l

nat ră an mite ed cati- al Jn-ăţăm nt l i predispo&iţii caretreb ie

/ stim late prined caţie

^

Teoria l i Uonstantin * peda7o7ia treb ie săse

* principi l int iţiei * a elaborat te&a caracter lnaţional al

Dimitrie-ici !ins i constit ie ca o nitateJntre

* principi l con>ormităţii ed caţiei" promo- ndJn-ăţăm nt l Jn

50;,9*0;4 6" peda7o7care" ca !i

teorie !i practică ed caţiei c nat ra limba maternă" st diereaistoriei

Pestalo&&i !i Diester]e7"s*a

* principi l Jns !iriicon!tiente

naţionale" a 7eo7ra>iei !i anat rii



oc pat de problematica !i acti-e a c no!tinţelor patriei

Jn-ăţăm nt l i elementar) * promo-area tendinţei spreacti-itate acopil l i

* asi7 rarea nei str nsele7ăt ri Jntreobser-are" 7 ndire !i limba.

Teoria l i So$ann%riedric$

* concepţia sa este * principi l or7ani&ării * consideră că Jn-ăţămeste

Ferbart 5044?*0;106" carea >ost

interesantă !i-aloroasă

sistematice a acti-ităţiiele-ilor

mi.loc l principal de ed caţie7enerală(

de >ormaţie >ilo&o> !i prin s bstanţa sa * principi l respectării !coala n este n a!e&care se

matematician" iar d pă cea

psi$olo7ică" morală !i partic larităţilor de- rstă ale

transmite n an mit capital d

c nosc t acti-itatea l i te$nolo7ico*didactică: ele-ilor in>ormaţie" ci n medi e>de

Pestalo&&i" !i*a Jndreptat preoc parea de aa!e&a la

* principi l respectării ed caţie( Jn-ăţăm nt l>acilitea&ă !i

preoc pările spre ed caţie)A >ost

ba&a proces l i de speci>ic l i obiectelor de sc rtea&ă dram l e2perien personale"

pro>esor ni-ersitar de Jn-ăţăm nt concepţia Jn-ăţăm nt Jndr m nd*o" complet nd peda7o7ie" răstimp Jn carea

m ltilateralităţii concentr nd*o

Jn>iinţat n seminar peda7o7ic c

intereselor"de&-oltarea

* recomanda st dierearmătoarelor

!coli de aplicaţie) +ste prim l

ideaţiei copil l i pe ba&a

discipline: elena" latina"matematică"

peda7o7 care elaborea&ă oteorie

dinamiciirepre&entărilor"

!tiinţele nat rii

a interes l i" consider nd caracter l ed cati- al * reali&area celor do ă scoale

interes l ca -eri7ăesenţială Jntre

instr cţiei" rol l moralal

instr cţiei: dob ndirea -irt ţii5scop

idee !i acţi ne) Jn-ăţăm nt l i etc) Jndepărtat6 !i de&-oltareainteres l i

m ltilateral 5scop apropiat6* respectarea celor patrmomente alelecţiei: claritatea" asocierea"sistema)metoda" care a >ost> ndamentate Jnteoria treptelor psi$olo7ice alecţiei)elaborată pe ba&a teorieiapercepţiei" a

: interes l i !i a atenţiei



* necesitatea >orm lăriiideal l i ed cati- 5concreti&aJn om l c caracter ener7ic !imoral6 * necesitatea asi7 rărn i Jn-ăţăm nt ed cati-5Ferbart a >ost printre prim peda7o7i care a constatat !iteoreti&at caracter l ed cati-Jn-ăţăm nt l i6 * reali&areaed caţiei morale" care J!i prop ne ca obiecti-trecerea de la interes/dorinla -oinţă/acţi ne" iar ca mi.lodeprinderile" acti-ităţile 5>a prod ce -oinţa din dorinţă6)

Eratie sistem l i didactic promo-at" pro> ndei ar7 mentări >iloso>ice !i psi$olo7ice" preci&iei!i metic lo&ităţii caracteristice" teoria peda7o7 l i 7erman S)%) Ferbart a deteminat apariţian i c rent $erbartian Jn peda7o7ie" ai căr i adepţi a prel at !i de&-oltat ideile l i"străd ind *se să le aplice Jn acti-itatea ed cati-ă practică" Ji amintim" Jn acest sens" pe U)#)8toV 50;0 *0;; 6" T) iller 50;04*0*;;,6" ) 'ein 50;14*03,36)t) sţinătorii teoriei l i Ferbart a Jncercat să dea o interpretare practică adec-ată sistem l i peda7o7ic $erbartian" l n nd accent pe proces l receptării de către ele-i a c no!tinţelor" peJntemeierea Jn-ăţăm nt l i pe a toritate i pro>esor l i !)a)m)d) Dar" l nd Jn considerare maim lt psi$olo7ia l i Ferbart dec t peda7o7ia acest ia" a e2a7erat nele din ideile s sţin te deel !i a nesocotit mod l n anţat Jn care el Jnţele7ea respectarea s ccesi nii celor patr trepteale lecţiei" atră7 nd criticile repre&entanţilor Ged caţiei noiH) Principalele repro! ri ad se l iFerbart !i adepţilor săi s nt rmătoarele: intelect alism l e2a7erat( >ormalism l Jn lecţie(Jnăb !irea indi-id alităţii ele- l i( Gr pereaH proces l i instr cti-*ed cati- de necesităţilenat rale !i sociale ale indi-id l i( red cerea scop l i 7eneral al ed caţiei la n aspect al>ormaţiei morale a om l i * caracter l)Jnsă" marele merit al c rent l i $erbartian a >ost contrib ţia sa la > ndamentarea !tiinţi>ică a peda7o7iei" respecti- la constit irea didacticii ca disciplină de sine stătătoare) Dacă laComeni s" didactica era s perpo&abilă c peda7o7ia" la peda7o7ii care i*a rmat"consideraţiile didactice era incl se Jn problematica peda7o7ică" Jncep nd c Ferbart"didactica se constit ie Jntr*o teorie c n domeni bine delimitat" >apt pentr care nii Jlconsideră pe Ferbart părintele didacticii)C rent l $erbartian s*a e2tins Jn n meroase ţări) Jn ţara noastră a pătr ns la s> r!it l secol l i

al <I<*lea" iar la Jncep t l secol l i << a de-enit o doctrină peda7o7ică o>icială( dintres sţinătorii !i promotorii acestei teorii" Ji amintim pe peda7o7ii: I) Popesc " #)E$) Bor7o-an"E)E) Antonesc )Cei mai m lţi dintre cercetătorii peda7o7iei ni-ersale contemporani" aprecia&ă opera l iFerbart !i contrib ţia sa la Jntemeierea peda7o7iei ca disciplină !tiinţi>ică) Ast>el" 'obertDottrens 503406 s sţine că Ferbart a >ost atins de aripa 7eni l i at nci c nd a elaborat teoriaGinstr cţiei ed cati-eH !i teoria psi$olo7ică a proces l i de Jn-ăţăm nt) nitatea dintreinstr cţie !i ed caţie răm ne na dintre marile c ceriri ale peda7o7iei !tiinţi>ice)Prin contrib ţiile lor" contin atorii l i Ferbart a >ăc t ca didactica să c noască at te2tensi ni 5de e2empl Diester]e7 !i !ms i Ji e2tind aria la ni-el l celei stabilite deComeni s6" c t !i restr n7eri ale domeni l i să 57 nditorii care promo-ea&ă Jn contin areideea de c lt ră >ormati-ă" >iind con-in!i că -aloarea om l i n este determinată de -ol m lc no!tinţelor sale" ci de capacitatea de a le tili&a6) Pre&entăm Jn tabel l ,)0) di>eritele



accepţi ni atrib ite concept l i GdidacticăH Jn secol l <<:Tabel l ,)0)Accepţi ni ale didacticiiDe>iniţia didacticii Adepţi* teorie a instr cţiei Pa l Bart$* domeni s perpo&abil c ed caţia intelect ală"reali&ată prin -alorile c lt rii

%) <) +77ersdor>er"E)E) Antonesc

* domeni care st dia&ă instr irea" ca proces lo7icde Jn-ăţare" c consecinţe practice imediate

)LaV

* disciplină care incl de ed caţia !i reali&ea&ă pre7ătirea ele-ilor Jn con>ormitate c ideal l de om post lat de societate

E) Uersc$ensteiner"A) %erriere

* o peda7o7ie practică 5o s mă de norme pro>esionale pentr tot ce a de reali&at pro>esorii Jncariera lor" indi-id al sa Jmpre nă" spre a o >ace

mai e>icientă6

A) Matt$ias

* metodolo7ia 7enerală !i specială a Jn-ăţăm nt l i %) Collard* teorie a c lti-ării O) illmann* teoria proces l i de instr cţie !i ed caţie !colară"teoria Jn-ăţăm nt l i

') Titone" F)Ulein 8andor"B) +sipo-"BoldJre-"an o-

" Na7V N)

03 N Jmpărtă!im opinia peda7o7ilor care de>inesc didactica doar prin prisma lat rii in>ormaiJn-ăţăm nt l i" e-idenţiind e2cl si- caracter l instr cti- al acest ia !i prop nem o primăde>iniţie a dida mai bo7ată !i mai c prin&ătoare:Didactica repre&intă o disciplină !tiinţi>ică" ce st dia&ă proces l de Jn-ăţăm nt ca primmodalitate de c noa!tere !i >ormare" de instr ire !i ed care( sistem l de Jn-ăţăm nt caansambl al institi de instr cţie !i ed caţie( le7ităţile/principiile acti-ităţii didactice(conţin t l Jn-ăţăm nt l i( te$nc didactică( >ormele de or7ani&are !i des>ă! rare a acti-ităţiididactice( >ormele de ed caţie Jn a>ara inst: !colare( raport rile pro>esor*ele-( stil l pro>esor l i etc)Din de>iniţia de mai s s" se poate sesi&a că" Jn pre&ent" s>era de c prindere a didacticii estem l lar7ă" ea incl & nd probleme peda7o7ice pe care le ridică !i le implică" Jn prim l r nd"or7ani pro7ramatică a >ormării personalităţii mane Jn !i prin instit ţiile !colare" dar !i prinalte sisteme parase de in>l enţare po&iti-ă a personalităţii ele-ilor)0)9) Anali&a operaţională a concept l i GdidacticăH: obiect de st di " s bram interrelaţii calte !tiinţe" > ncţii4)9)4) Obiect l de st di al didacticiiO de>iniţie primară a didacticii este o>erită de incentV O on" care consideră că obiect ldideeste:* să anali&e&e: scop rile !i conţin t l instr cţiei" proces l de Jn-ăţăm nt !i principiile acest ia* să >acă c nosc te: metodele !i mi.loacele de Jn-ăţăm nt" or7ani&area Jn-ăţăm nt l i"or7ani&ai clase mi2te !i plani>icarea m ncii didactice" personalitatea pro>esor l i)Jnainte de a >orm la o de>iniţie completă a didacticii" -om l a Jn atenţie termenii GproaJn-ăţăm ntH !i Ginstr cţieH" pre&ent nd accepţi nile act ale as pra acestora)Jn-ăţăm nt l" ca principală >ormă de or7ani&are a ed caţiei" poate >i de>init ast>el:* Proces de instr ire !i ed care Jn !coală" or7ani&at !i des>ă! rat pentr a reali&a obiec



peda7o7ice ale ed caţiei !colare" stabilite la ni-el de sistem !i de proces)* Domeni Jn care este -alori>icată str ct ra acţi nii ed caţionale la ni-el l corelaţiei > ncţidintre cadrele didactice !i ele-i" e2ersată Jn n meroase !i -ariate sit aţii ed cati-e 5E)Mialaret" 033," pa7) 01" _* Ansambl l instit ţiilor !colare dintr*o ţară" care participă la or7ani&area ar$itect rii !colare

proiectarea nor cicl ri" orientări" >iliere" reali&abile la ni-el l nor str ct ri speci>iceed caţiei/inst >ormale dar !i ne>ormale 5Dictionnaire encVclopedi\ e de lQed cation et dela>ormation" 0331" pa7) 3 ?Procesele de instr ire !i ed care a om l i s nt deosebit de comple2e" -ariabile !i di-erse !i acar probabilistic) Caracter l !i des>ă! rarea lor s nt determinate de cele mai comple2ecorelaţii dintre >a obiecti-i !i s biecti-i) As pra acestor procese J!i p n amprenta at t partic larităţile personalităţii ele- pro>esor l i" c t !i speci>ic l strate7iilor tili&ate)Amintim" de asemenea" in>l enţele medi l i de instr iri e2perienţei de -iaţă a ele-ilor" alerealităţii Jncon. rătoare" ale di-er!ilor >actori)Toate acestea >ac ca proces l didactic să aibă o importantă trăsăt ră * se des>ă!oară de one ni-oc" ceea ce Jnseamnă că acţi nea con. 7ată a nor >actori de instr ire !i ed careobiecti-i !i identic de e2empl : c rric l m" metode" te$nici !i te$nolo7ii" mi.loace" mod ri deor7ani&ară etc)6 poate a-e >iecare ca& partic lar" re& ltate mai m lt sa Qmai p ţin di>erenţiateJn > ncţie de partic larităţile >actc s biecti-i !i ale circ mstanţelor necontrolabile carein>l enţea&ă des>ă! rarea proces l i instr cti-*ed c Ne ni-ocitatea des>ă! rării proces l iinstr cti-*ed cati- este 7enerată de element l aleator" pre&ent Jn obli7atori )+-eniment l aleatori este acel e-eniment care Jn condiţii date" neori are loc" alteori n )+2empl : Pot >i considerate e-enimente aleatorii toţi >actorii obiecti-i !i s biecti-i -ariabilicare in>l ent instr irea !i >ormarea om l i !i pot a-ea loc Jntr* n ca& concret),Mărimea aleatorie este acea mărime care Jn condiţii date" poate l a neori an mite -alori" iaralteori -alori di>erite)+2empl : Pot >i considerate mărimi aleatorii toate caracteristicile >actorilor mai s smenţionaţi" care Jn di>erite sit aţii concrete pot i a -alori di>erite)Proces l aleatori este acel demers care Jn condiţii date" poate l a o an mită >ormă concretăce n poate c nosc tăHdinainte) Q+2empl : Poi >i considerate > ncţii aleatorii toate -ariaţiile posibile !i nepre-i&ibile aJecaracteristicilor cantitati-e apărate Jn proces l didactic)Datorită caracter l i -ariabil !i ne ni-oc" procesele !i >enomenele peda7o7ice pot >i trec teaproape Jn e2cl si-itate Jn cate7oria e-enimentelor sa > ncţiilor aleatorii)Pentr il strare" pre&entăm Jn tabel l 9)0) e2emple de e-enimente" mărimi !i procese aleatoriidin domeni l didacticii:

Tabel l 9)0) +2emple de e-enimente" mărimi !i procese aleatoriiX)Iposta&eleXMleatori l i%actorii N) +-enimente

aleatoriiMărimi aleatorii Procese aleatorii

binom l i )ed caţional X

re&ol-areacorectă

` n măr l de dinamica

a n i e2erciţi re&ol-ări corecte re&ol-ărilorcorecteJntr*o clasă de la ele-ii nei clase



ele-iCadreledidactice

capacitatea de n măr lsit aţiilor

de&-oltarea

cercetare ed cati-e Jn care capacităţii de!tiinţi>ică a n i ele-ii nei clase cercetare

!tiinţi>icăele- oarecare demonstrea&ă că la ni-el l neiclase

deţin capacitatede

de ele-i

cercetare!tiinţi>ică

o do-adă de n măr l ele-ilor de&-oltarea)creati-itate din dintr*o clasă care capacităţilor partea n i ele- a capacităţi creati-e la ele-iioarecare creati-e nei clase -arianta de >rec-enţa !i

d rata mod l deJmbinare

com nicare >olosirii nei a -ariantelored caţională an mite -ariante

decom nicării

+le-i >olosită de com nicare ed caţionale pro>esor ed caţională >olosirea >rec-enţa !i

d rata inte7raream ncii

res rselor tili&ării m nciiJn

Jn 7r p Jn

7r p l i deele-i

7r p strate7iile

ed caţionale control l !i n măr l

sit aţiilor mod l deadaptare

e-al area ed cati-e Jn care a control l i !ire& ltatelor pro>esor l a e-al ării ac$i&i*instr irii reali&at control l

!iţiilor ele-ilor la

e-al area obiecti-ele

prop sere& ltatelor !i la metodeleinstr irii tili&ate

De!i instr irea este n sistem probabilistic" Jnt mplător l >iind mere pre&ent Jn di>erite>orme" aceasta n Jnseamnă că Jn acest domeni n acţionea&ă le7ile ca &alităţii) %actorii carein>l enţea&ă Jns !irea c no!tinţelor" >ormarea !i de&-oltarea priceperilor !i deprinderilor">ormarea trăsăt rilor de caracter" acţionea&ă ri7 ros le7ic) Dar" Jn proces l instr cti-"Jmbinarea acestor >actori este" Jntr*o an mită măs ră",0aleatorie" deoarece at t rol l" c t !i acţi nea >iecăr i >actor" depind de toţi ceilalţi" iarre& ltatele coacţi nii c ace!tia" Jn ca& l concret dat) s nt mai m lt sa mai p ţin aleatorii"7re de pre-ă& t)Tot !i" este posibil să se stabilească le7ităţile 7enerale obiecti-e ale proces l i mstr cti-*



ed cati-" de!i ele s >eră at t de p ternic in>l enţa di>eriţilor >actori !i circ mstanţe aleatorii"de m lte ori nec nosc te) La >el c m Jn nat ră e2istă o dinamică a Jnt mplător l i !i anecesar l i" datorită nor le7i interne asc nse" p tem -orbi de le7i asc nse !i Jn cadr l proces l i de Jn-ăţăm nt) na dintre cele mai importante mani>estări ale nor asemenea le7iasc nse este Gstabilitatea nei an mite distrib ţiiH a e-enimentelor" mărimilor" >enomenelor !i

proceselor aleatorii" la care ne*am re>erit mai s s)+2empl : Nota nici prea mică nici prea mare obţin tă de n ele- oarecare" l at la Jnt mplare"este n e-eniment aleatori " Jnsă la n eie- b n" obţinerea nei note slabe -a a-ea loc Jn modobli7atori mai rar dec t la n ele- slab)Erad l posibilităţii obiecti-e de apariţie a nor e-enimente 5>enomene" procese6 Jn condiţiideterminate" este măs rat Jn !tiinţa modernă c o mărime care poartă den mirea de probabilitate !i se notea&ă c simbol l P) +ste o noţi ne > ndamentală Jn matematică !ie2primă măs ra Jn care s nt posibile obiecti- an mite e-enimente" Jn an mite condiţii)Probabilităţile nor asemenea e-enimente" mărimi !i > ncţii aleatorii se e2primă prin >racţiiordinare c prinse Jntre &ero !i n ) +2empl : Probabilitatea n i e-eniment A este: P5A6 Y0/1 )'e7 lile de operare c probabilităţi !i le7ile care le 7 -ernea&ă s nt st diate de o ram ră amatematicii n mită teoria probabilităţilor" Jn această teorie" e-enimentele" mărimile" procesele!i > ncţiile aleatorii n s nt Jnţelese ca >iind Glipsite de ca &ăH" ci s nt acelea a căror apariţie!i -aloare n pot >i pre-ă& te precis pentr >iecare ca& Jn parte( s nt" tot !i" mărimi aleatoriire7labile 5controlabile6)Concept l de instr ire este corelat Jn principal c Jn-ăţăm nt l" Jnsă n se pot ne7aa toinstr irea !i o seamă de >orme adiacente ca: Jn-ăţarea" acti-ităţile e2tra!colare" mass*media !)a) De alt>el" termen l Ginstr cţieH este tili&at >rec-ent c cel p ţin trei n anţări:* instr ire 7enerală * acti-itate de Jn&estrare c c no!tinţe din domeniile c lt rii" !tiinţei"te$nicii !i de aplicare a lor Jn practică(* instr ire pro>esională * acti-itate al cărei scop este Jns !irea nei specialităţi" a nei pro>esiiconcrete( ea se ba&ea&ă pe Jns !irea c no!tinţelor pro>esionale" pe >ormarea abilităţilor pro>esionale !i pe de&-oltarea interes l i !i preoc părilor le7ate de pro>esia respecti-ă(* a toinstr ire * instr ire reali&ată prin e>ort propri " Jn a>ara nei instit ţii !i Jn absenţaJndr mării nei persoane din a>ară)A instr i pe cine-a Jnseamnă a*0 Jn&estra c ceea ce el n c noa!te" a*0 a. ta să se trans>orme"să se modele&e din p nct de -edere al calităţilor psi$ice !i de personalitate)A te instr i pres p ne c noa!tere independentă" trans>ormare" modelare a propri l i c prine>ort ri personale" >ără inter-enţia c i-a din a>ară" nemai>iind necesară pre&enţa n i martore2tern al >aptelor tale) Noţi nea de instr ire" care se re>eră la in>l enţele din a>ară" dar !i la a toinstr ire" c prinde Jn

conţin t l să n mai acţi nile con!tiente care rmăresc Jns !irea n i sistem de abilităţi"de&-oltarea capacităţilor !i intereselor de c noa!tere" >ormarea concepţiei" spre deosebire deed caţie" care c prinde toate acţi nile con!tiente ale om l i a- nd ca scop trans>ormareaJntre7ii personalităţi a cel i s p s acţi nii ed cati-e)'e& ltă că obiect l didacticii n se red ce la instr cţia !colară !i nici la Jn-ăţăm nt l Jnţelesca proces" preoc pările sale e2tin& nd *se m lt dincolo de &id rile !colii) In pl s" didacticaare ca obiect de st di de&-ăl irea le7ăt rilor proceselor didactice n n mai pentr toateobiectele de st di " ci !i pentra toate treptele sistem l i !colar !i pentra toate tip rile de !coli)Aceasta asi7 ră didacticii caracter l ei 7eneral" 7raţie căr ia repre&intă p nct l de plecare Jnanali&a disciplinelor care st dia&ă predarea di>eritelor obiecte de Jn-ăţăm nt 5metodicile6)Din păcate" p nă ac m" st diile teoretice !i practice ale peda7o7ilor s*a a2at c precădere pe

problematica Jn-ăţăm nt l i de c lt ră 7enerală !i mai p ţin pe cea a Jn-ăţăm nt l i despecialitate !i a Jn-ăţăm nt l i s perior) De asemenea" se resimte că p nă ac m) didactica a



a- t ca obiect de st di mai m lt,, proces l de predare !i mai p ţin pe cel de Jn-ăţare 5accent l s*a p s pe transmiţător" respecti- pe s rsă !i s*a ne7li.at receptor l6" lăs nd *se de o parte" aproape total" problemele dea toinstr ire a căror importanţă n poate >i contestată)

Jn concl &ie" obiect l de st di al didacticii este instr irea !i a toinstr irea" rmărirea c precădere a problemelor peda7o7ice pe care le ridică !i le implică or7ani&area pro7ramatică a>ormării t t ror lat rilor personalităţii mane) Aceste probleme -i&ea&ă proces l deJn-ăţăm nt" esenţa sa" ta2onomia" modalităţile de reali&are" conţin t l" te$nolo7ia didactică"modalităţile de instr ire !i ed care" sistem l ed caţional etc"Didactica repre&intă a&i o ram ră comple2ă a !tiinţelor ed caţiei care st dia&ă !i> ndamentea&ă !tiinţi>ic anali&a" proiectarea" des>ă! rarea !i e-al area predării !i Jn-ăţării ca proces de instr ire !i ed care" at t Jn !coli !i alte instit ţii" c t !i prin a toinstr ire)8>era de c prindere a concept l i GdidacticăH s*a lăr7it: -orbim a&i de etape/ni-ele aledidacticii" respecti- de o didactică tradiţională" clasică !i de o didactică modernă" no ă" psi$olo7ică) Didactica clasică a) a- t ca obiect de st di esenţa proces l i de Jn-ăţăm nt" cscop l !i sarcinile sale( proces l de Jn-ăţăm nt !i >actorii acest ia: conţin t l Jn-ăţăm nt l i( principiile" metodele !i >ormele or7ani&atorice ale acti-ităţii instr cti-*ed cati-e( or7ani&areaJn-ăţăm nt l i: clasa" !coala !i sistem l ed caţional( pro>esoral) Didactica modernăJncorporea&ă Jntrea7a s>eră de c prindere a didacticii clasice" e2tin& nd *!i conţin t l prinincl derea a noi teme) c m ar >i: didactica ad lţilor" Jn-ăţarea c a. torai ma!inilor" instr irea!i a toinstr irea asistate de calc lator" tili&area mi.loacelor te$nice de instr ire" pro7ramarea peda7o7ică" alte modalităţi de or7ani&are a acti-ităţilor instr cti-*ed cati-e !)a)+2empl l 0: 'e>eritor la a toinstr ire" didactica se preoc pă de mecanism l acesteia: esenţa" proces l propri *&is" condiţiile nei a toinstr iri a tentice si e>iciente etc)+2empl l ,: 'e>eritor la pre7ătirea contin ă a ad lţilor" didactica -i&ea&ă c precăderespeci>ic l acestei acti-ităţi" >ormele de reali&are" modalităţile adec-ate de menţinere a n ini-el instr cti- m lţ mitor" strate7iile speci>ice etc)Cele mai importante deosebiri dintre s>era de c prindere a didacticii tradiţionale !i cea adidacticii moderne s nt s rprinse Jn >i7 ra l )0):Didactica tradiţionalăX0/Proces l de Jn-ăţăm nt# X / NS< # X0/ XS/8cop) Or7ani&are Conţin t Metodolo7ie Principii Personalitatea8arcini pro>esor l iDidactica modernă

Proces l de Jn-ăţăm ntA toinstr irea SL WDidactica adlţilor 8cop" Or7ani&are Conţin t Metodolo7ie Principii Personalitatea 8arcini pro>esor l i%i7 ra LI) Deosebiri esenţiale Jntre s>erele de c prindere ale didacticii tradiţionale !i moderne0)9),) 8 bram rile didacticii%enomen l ed caţional" respecti- > ncţionalitatea !i str ct ra acţi nii ed caţionale constit ieobiect l de st di al peda7o7iei) Comple2itatea cresc ndă a realităţii ed caţionale a imp s

sinta7ma G!tiinţele ed caţieiH/ G!tiinţele peda7o7iceH" ce se re>eră la ansambl l disciplinelorteoretice !i practice care spri.ină st dierea !tiinţi>ică a problemelor le7ate de ed caţie" la toate



- rstelor" psi$olo7ia socială" sociolo7ie" mana7ement !)a)+2empl l 1: Com nicarea ed caţională" care condiţionea&ă re !ita oricărei acţi nied caţionale este spri.inită de in>ormaţii din teoria com nicării" teoria c noa!terii" teoriain>ormaţiei" psi$olo7ia - rstelor" sociolo7ie !)a),1Q

0)9)1) % ncţiile didacticiiJn calitatea sa de teorie !i metodolo7ie a instr irii !i a toinstr irii" didactica Jndepline!te do ă> ncţii" care n pot >i separate" Jntre ele stabilind *se relaţii de interdependenţă: > ncţia dec noa!tere !i > ncţia tilitară/practică 5-e&i tabel l 1)L6:% ncţiile didacticiiTabel l 1)0)% ncţia+2plicitarea > n cţiei+2emple de sit aţii Jn care se e2ercită > ncţiaDe c noa!tereDidactica st dia&ă n an mit sector de acti-itate socială !i an me instr irea/a toinstr irea !iJn-ăţăm nt l" de&-ăl ie le7itatea act l i didactic" e2plică moti-ele care determină an mitere& ltate" de&-ăl ie !i e2plică relaţiile dintre in>l enţele instr cti-e !i de&-oltarea personalităţii ele-ilor" stabile!te raport ri cantitati-e !i calitati-e Jntre ele)* Asi7 rarea corelaţiei dintre >inalităţile ed caţiei" conţin t l !i strate7iile ed caţionale)* 8tabilirea principiilor didactice 7enerale !i a principiilor speci>ice di>eritelor discipline dest di )* 8tabilirea str ct rii acţi nii ed caţionale e>iciente la ni-el macro !i micro)tilitară/ PracticăDidactica 7$idea&ă acti-itatea ed caţională" o>erind .aloane" orientări 7enerale" norme deacti-itate etc)* 8tabilirea cerinţelor pentr ale7erea !i tili&area metodelor !i procedeelor didactice)* Identi>icarea criteriilor de stabilire a e>icienţei mi.loacelor te$nice de instr ire Jn st di ldi>eritelor discipline !colare)* Identi>icarea criteriilor de e-al are !i notare a randament l i !colar) 0)1) +lemente de istorie a didacticiiCele mai importante momente Jn de&-oltarea teoriei !i practicii instr cţiei Jn plan diacronics nt pre&entate Jn tabel l )0)Tabel l )0) Momente principale Jn de&-oltarea teoriei !i practicii instr cţieiMoment l 'ele-anţa sa peda7o7ică+laborarea n i model de l cr de cătreSan Amos Comeni s !i detalierea sa Jn

l crarea GIpidactica Ma7naH)

* este prim l sistem peda7o7ic" care repre&intăn ade-ărat edi>ici teoretic re>eritor la

problemele > ndamentale ale teoriei instr cţiei!i ed caţiei+laborarea n i sistem peda7o7ic ba&at pen model con-enţional de către So$ann%riedric$ Ferbart !i discipolii săi)

* este n sistem peda7o7ic care > ndamentea&ăo str ct ră nică a lecţiilor 5treptele >ormaleale lecţiei6 * Ferbart este prim l peda7o7 carea elaborat o teorie a interes l i

Cristali&area nei concepţii peda7o7ice7lobale 5So$n De]eV" +rnst Me mann"Măria Montessori6)

* introd cerea nor te$nici noi de cercetare*e2periment l !i calc l l matematic care a>acilitat stabilirea nor relaţii ca &ale Jntredi>eritele >enomene ed caţionale !i le7ile peda7o7ice

+laborarea nor modele ale instr irii 5B) %)8 inner" Sean Pia7et" Piotr la o-le-ici

* modelele instr irii s nt a2ate pe an miteteorii ale Jn-ăţării



Ealperin6

+laborarea n i model de l cr de cătreSerome 8) Br ner

* are la ba&ă Jncercări de elaborare a nei teoriie2plicite a Jn-ăţării)

,

La Jncep t l secol l i << a Jncep t să se mani>este tot mai accent at o dinamică a 7 ndirii peda7o7ice" determinată at t de noile necesităţi sociale" c t !i de apariţia di>eritelor c rente de7 ndire Jn a do a . mătate a secol l i <I<) Aceste c rente a determinat ca didactica să*!ie2tindă preoc pările p nă la Jn-ăţăm nt l medi " -i& nd n conţin t mai bo7at de c no!tinţe!i abilităţi" prec m !i alte >orme de or7ani&are" Jn a>ara sistem l i de Jn-ăţăm nt pe clase !ilecţii" c nosc t p nă at nci) In centr l preoc părilor de didactică" aceste c rente plasaindi-id alitatea copil l i" ceea ce a repre&entat n l cr c tot l no 5-e&i tabel l ?)0)6*Tabel l ?)0)C rente noi Jn didactică la Jncep t l secol l i <<C rent lJn ce a constat l Caracteristici'epre&entanţicoala acti-ă* C rent peda7o7ic >ec nd pentr de&-oltarea 7 ndirii peda7o7ice !i a Jn-ăţăm nt l icontemporan" inte7rat Jn marea direcţie a Ged caţiei noiH)* 8 sţinea -alori>icarea tendinţei spre acti-itate !i e>ort propri al copil l i" iar principal linstr ment de reali&are a scop l i Jl constit ia metodele acti-e din ed caţia >i&ică"intelect ală !i morală) 8cop l ed caţiei era pre7ătirea copil l i ast>el Jnc t să se asi7 rede&-oltarea plenară a personalităţii sale:* 8 sţinea rmătoarele principii > ndamentale ale ed caţiei: principi l acti-ităţii proprii" principi l acti-ităţii practice" principi l int iţiei" principi l respectării indi-id alităţiicopil l i)* 8e distin7 rmătoarele orientări:a6 orientarea rnan alistă" care p nea accent pe m nca man ală !i din care s*a de&-oltatG coala m nciiH( b6 orientarea intelect alistă" care p nea accent pe acti-itatea intelect ală(c6 orientarea inte7rală" care preconi&ea&ă o armoni&are a acti-ităţii practice" man ale" c ceaintelect ală !i moral*cetăţenească)Termen l de G!coală acti-ăH a >ost lansat de Pierre B o -et Jn 0304 Adolp$e %erriere 50;43*03? 6 0*a > ndamentat teoretic Jn l crările sale: G coala acti-ăH" GPractica !colii acti-eH"GA tonomia !colarilorH !)a)a6 Eeor7 Uersc$ensteiner b6 il$elm A 7 st LaVc6 Adolp$e %erriere" O-ide DecrolV" Celestin %reinetIon Eă-ănesc " Eeor7e E) Antonesc " I)C) Petresc " I) Nisipean " A) Manolac$e" T) Eeantăcoala m ncii* +ste n c rent Jn cadr l !colii care a implicat m nca man ală Jn proces l instr cti-*ed caţi-" Jn mod direct)* )T) Boo er a or7ani&at o !coală normală !i ind strială Jn stat l Alabama" nde" -iitoriiJn-ăţători Jn-ăţa !i o altă meserie: a7ric lt ra" &idăria" d l7$eria !)a)* Eeor7 Uersc$ensteiner 50; 1*039,6 a elaborat o concepţie ori7inală" Jmbin nd ed caţia prinm ncă c ed caţia cetăţenească)* 8imJon Me$edinţi 50;?,*03?,6

Peda7o7ia e2perimentală* +ste n c rent care a abordat problematica )instr irii !i ed caţiei Jn spirit po&iti-" similar



!tiinţelor nat rii !i societăţii)* A tili&at c precădere metoda e2perimentală)* In + ropa: Al>red Binet" il$elm A 7 st LaV" +rnst Me mann" +d ard Claparede" Nicolae#asc$ide* Jn 8tatele nite: F) Mann" 8tanleV Fali" S)M) 'ice" )F) Uilpatric " S) De]eV" +d)

T$orndi e,?* Jn ţara noastră: 'ăd lesc *Motr " Eri7ore Tăbăcar " #ladimir E$idionesc " E$eor7$eComicesc " Petr Ilc ! +d caţia liberă* +ste n c rent apăr t la s> r!it l secol l i <I< !i Jncep t l secol l i <<" care s sţinealibera de&-oltare a indi-id alităţii copil l i !i noninter-enţia ed cator l i" pentr a n Jnăb !idotarea ereditară a acest ia)* 'ădăcinile acest i c rent se a>lă Jn concepţiile l i Sean Sac\ es 'o ssea !i F) 8pencer) Jndi>erite >orm lări !i 7rade de acceptare" la repre&entanţii acest i c rent" re7ăsim idei dinGed caţia no ăH sa Ged caţia !colilor noiH)Le- Tolstoi" Măria Montessori !i +len UeV0) ) Orientări act ale Jn didactică8ecol l << !i mai ales a do a . mătate a acest ia" a Jnsemnat pentr didactică preoc pări maiintense" c$iar in-esti7aţii !tiinţi>ice c pri-ire la problematică !i sistem l să concept al)Asemenea preoc pări s*a a>lat s b in>l enţa 7 ndirii psi$opeda7o7ilor A) Binet" )A) LaV !i+) Me mann) Noile demers ri Jn didactică" tili&area ac$i&iţiilor psi$olo7iei copil l i !i abordareae2perimentală a problemelor ei speci>ice n a Jnsemnat nicidec m ren nţarea !i nicidiscreditarea a ceea ce > sese -alidat ca e>icient pentr instr ire !i ed caţie)Aplicarea Jn sistem l !colilor noi a didacticii moderne" care este o didactică psi$olo7ică !iacti-ă" a reali&at trecerea de la didactica preponderent normati-ă la didactica e2plicati-ă !inormati-ă" 7ener nd n salt necesar Jn de&-oltarea sa)In e-ol ţia act ală a didacticii s nt e-idente trei tendinţe ma.ore Jntre care se constată ocon-er7enţă" n consens 5!i n di-er7enţă6" Jn sens l că >iecare din ele J!i ad ce contrib ţia lamoderni&area contin ă a didacticii:* Tendinţa de a păstra nele ac$i&iţii din didactica tradiţională" c reconsiderarea Jntre7 l i eisistem de idei c pri-ire la nat ra" conţin t l" proces l" >ormele" metodele de Jn-ăţăm nt" din perspecti-a c ceririlor !tiinţei !i te$nicii contemporane( este tendinţa de -alori>icare contin ăa ceea ce a ac$i&iţionat didactica Jn ltim l timp)Tendinţa de a adă 7a" prin prel crare" la didactica clasică re& ltatele !tiinţi>ice care permitmoderni&area Jn-ăţăm nt l i !i pre7ătirea calitati- s perioară a cadrelor didactice( este

tendinţa de Jmbo7ăţire contin ă a arsenal l i didactic)* Tendinţa de a acorda atenţie e7ală celor do ă aspecte ale proces l i didactic: in>ormati- !i>ormati-( este tendinţa de a trans>era 7re tatea speci>ică de la ed cator la ed cat)In pre&ent" problematica didacticii se constit ie" 7raţie cercetării !tiinţi>ice proprii" Jntr* ncorp nitar de c no!tinţe" Jn stare să diri.e&e !i să ! re&e reali&area obiecti-elor >ormăriiom l i prin mi.locirea instr irii" a toinstr irii !i a pre7ătirii contin e a ad lţilor) Acestec no!tinţe se re>eră la noţi ni" concepte" principii" norme didactice -alabile pentr toateobiectele de st di !i pentr toate tip rile !i 7radele de !coli)Comple2itatea problematicii instr irii este Jn cre!tere" at t Jn plan -ertical" c t !i ori&ontal)+2tinderea cercetărilor Jn ad ncime are rol l* de a > rni&a clari>icări din p nct de -ederelo7ic" sociolo7ic !i psi$opeda7o7ie" iar pe ori&ontală" de a e2tinde aria sa de c prindere" de la

obiecti-e" conţin t" principii" te$nolo7ie didactică" p nă la tip l de ar$itectonică !colară !i p nă la relaţia c >actorii mani !i te$nici implicaţi Jn proces l didactic) In pre&ent" didactica



'ee-al area !i selectarea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" introd cerea Jn pro7ramele !colaren mai a c no!tinţelor esenţiale" pentr a p tea >ace >aţă ritm l i accelerat de ac$i&iţie al!tiinţei !i te$nicii !i a*0 pre7ăti pe t năr pentr -iitor" repre&intă o altă direcţie de st di !iacţi ne pentr didactica modernă)Peda7o7ia Jn-ăţării are obli7aţia de a selecta mere esenţial l !i de a e-ita ceea ce este

trecător !i perisabil Jn c noa!terea mană" de a n Jn7loda memoria >i&ică a ele- l i c ceeace este disponibil Jn memoria p blică a centrelor de doc mentare !i a bibliotecilor" a p blicaţiilor tipărite sa a >ilmelor care pot >i -i&ionate),;Jn an l 03?? a a- t loc la B dapesta o de&batere c participare internaţională" intit latăGInter-i internaţional despre pre&ent l !i -iitor l didacticiiH" c prile. l căreia a >oste-idenţiate c te-a tendinţe ale didacticii contemporane !i obiecti-ele de primă importanţă aleacesteia)Jn ceea ce pri-e!te relati-a stabilitate a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn condiţiile nei permanente reJnnoiri" este important ca sistem l de c no!tinţe asimilate Jn !coală să c prindăltimele c ceriri din !tiinţă !i te$nică) C m d rata Jn-ăţăm nt l i are*limite" se ca tă sol ţiinoi de selecţionare !i ordonare a c ceririlor !tiinţi>ice" c adaptarea lor la condiţiile psi$olo7ice ale Jn-ăţăm nt l i" Jn a!a >el ca ele-ii să >ie pre7ătiţi pentr perioada Jn care -orl cra Jn prod cţie" peste l O*0 " ani) Ale7erea c no!tinţelor d pă criteri l importanţei lor" alesenţialităţii sa al pro7ramării . dicioase" s nt probleme de -iitor ale didacticii) Identi>icarea nor modalităţi" a nor strate7ii de l cr !i >orme de or7ani&are a acti-ităţii !ide an7a.are a ele- l i operante !i prod cti-e" este o altă direcţie de st di ) P nă ac m 0 deani" n b n sistem !colar se m lţ mea să aibă man ale !i rec$i&ite s >iciente) Astă&i" Jnsă" nmai este s >icient at t" este necesar să proiectam !i să >olosim sisteme" mecanisme" care săimite >enomenele ce se prod c Jn nat ră !i Jn 7 ndire) %olosirea ma!inilor !i a instr mentelorJn !coală este absol t obli7atorie deoarece Jl pre7ăte!te pe om Jn -ederea nei -ieţi care"-olens nolens" se -a des>ă! ra Jn compania ma!inilor)O !coală sa o sală de clasă >ără ma!ini !i instr mente este o contradicţie >la7rantă a l miite$nice pentr care s nt pre7ătiţi tinerii" este o ima7ine in-ersată !i desp iată a l miiind striale Jn care se poartă n dialo7 permanent Jntre om !i ma!ină) Introd cerea aparat rii Jn!coală !i tili&area ei Jn scop in>ormati- se imp n ca >enomene ire-ersibile) GC m treb ie săse procede&e R H" G C nd să se >acă acest l cr R H" s nt Jntrebări la care didactica treb ie sărăsp ndă) Asi7 rarea n i mai mare 7rad de certit dine a re !itei Jn or7ani&area Jn-ăţăm nt l i" at tJn ceea ce pri-e!te re& ltatele obţin te de ele-i" c t !i independenţa lor >aţă de cel care predă) Intensi>icarea proces l i de Jn-ăţare Jn a!a manieră Jnc t" Jntr* n timp relati- sc rt" ele- l săasimile&e c ant m l necesar de c no!tinţe !i mai ales să*!i >orme&e instr mentele mintale de

l cr " Jn-ăţarea este rod al intercondiţionării dintre m nca de Jns !ire" de&-oltare !i diri.are)Proces l intern al acestei corelări" declan!at prin re&ol-area contradicţiilor dintre in>l enţelee2terne !i condiţiile interne" treb ie c nosc t !i stăp nit) Că tarea nei metrii proprii" a nor te$nici de e-al are obiecti-ă at t a dr m l i parc rs"c t !i a randament l i obţin t de binom l ed caţional) +ste o direcţie imp să" Jntre altele" denecesitatea de a mări procenta. l de certit dine" ri7 ro&itate" matemati&are" Jn măs rarea !iaprecierea m ncii didactice) O asemenea necesitate !i preoc pările determinate de ea" acontrib it la apariţia !i constit irea docimolo7iei !i metrolo7iei didactice" disciplină menită sămărească procenta. l de obiecti-itate Jn rmărirea !i e-al area randament l i !colar)` Cre!terea !i -alori>icarea potentelor ed cati-e ale*instr cţiei" repre&intă o altă tendinţă !inecesitate) +ste -orba at t de mărirea randament l i Jn-ăţării" prin de&-oltarea capacităţilor

intelect ale" c t !i de Jndreptarea acestor capacităţi spre calităţi creatoare" care să o>ere"absol-ent l i posibilitatea de a contrib i la de&-oltarea >orţelor de prod cţie( acestora li se



ada 7ă 7ri.a pentr acele trăsăt ri de caracter care Jl >ac pe om să m ncească c pasi ne) Asi7 rarea n i raport pro>esor * ele- ba&at pe relaţii de colaborare !i Jndr marenemi.locită" care să >acilite&e indi-id ali&area m ncii" de&-oltarea optimă a capacităţilorindi-id ale" ceea ce -a constit i o premisă importantă pentr o acti-itate post!colară prod cti-ă)

Orientarea spre ed caţia permanentă" necesară Jntr c t pra7 rile Jn-ăţăm nt l i a dispăr t"ed caţia Jncepe din prim l moment al -ieţii !i n se Jnc$eie la 0?*, de ani" iar pe parc rs l-ieţii" om l poate e2ercita pro>esii di>erite) Asi7 rarea n i >eed*bac permanent" a circ it l i contin al in>ormaţiei Jntre ambiitermeni ai binom l i ed caţional 5pro>esor l !i ele- l de-in" pe r nd" emiţător !i receptor dein>ormaţii6),3 Trans>ormarea sistem l i de acti-itate pe clase ţi lecţii Jntr*o acti-itate pe 7r p ri !imicro7r p ri pentr a deplasa accent l pe de&-oltarea res rselor interne ale ele- l i"an7a. nd *0 Jn propria sa >ormare) Promo-area Jntr*o măs ră c t mai mare a indi-id ali&ării Jn-ăţăm nt l i) Pre7ătiream ltilaterală a ele-ilor" prec m !i de&-oltarea partic larităţilor indi-id ale ale acestora Jnscop l >ormării lor pentr domeni l Jn care -or p tea da ma2im m de randament" este o problemă di>icilă) In acest sens" sol ţiile ar p tea >i constit irea nor clase mobile saomo7ene" prin reor7ani&area clasei Jn 7r pe etc) +ste n ade-ăr rec nosc t de oamenii !colii că prin -alori>icarea mi.loacelor te$nicemoderne se re&ol-ă m lte din problemele c care se con>r ntă Jn-ăţăm nt l contemporan)Ceea ce treb ie > ndamentat estemetodolo7ia tili&ării lor Jn scop didactic)l +laborarea nei metodolo7ii a cercetării !tiinţi>ice" care să disp nă de instr mente de l crmai m lte !imai ri7 roase" prec m !i de aport l matematicii !i al statisticii" Jn proces l didactic n rolimportant Jl are binom l ed caţional" ale cănii re& ltate se materiali&ea&ă Jn asimilarea dec no!tinţe" priceperi !i deprinderi" con-in7eri !i concepţii" Jn Jns !irea nor criterii dee-al are a -alorilor( ca rmare a acest i proces" se prod c la ele-i sc$imbări care treb ie l ateJn atenţie" Jn ca& contrar" cercetarea acti-ităţii binom l i pro>esor*ele- -a a-ea caracters per>icial)Biblio7ra>ieAntonesei" L) 5033?6) Paideia) % ndamentele c lt rale ale ed caţiei" +dit ra Polirom" Ia!iArmstron7) E)E)" Fenson" T)U)" 8a-a7e" #)T) 503396" +d cation An Introd ction" MacmillanP blis$in7

Compari V" Ne]*Wor B rsănesc " t) 503;16" Peda7o7ia" +dit ra Academiei" B c re!tiB rsănesc " t) 5034?6" nitatea peda7o7iei contemporane ca !tiinţă" ediţia a ,*a) +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiB tlan" L 5033 6" Introd cere Jn istoria !i>iloso>ia c lt rii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiBer7er" E) 503496" Om l modern !i ed caţia sa" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiBot in" S)) +lmand.ara" M)" Maliţa" M) 503;06" Ori&ont l >ără limite al Jn-ăţării) Lic$idareadecala. l iman" +dit ra Politică" B c re!ti

C$irce-" A) 5coord)6 503?46" Psi$olo7ia peda7o7ică" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti



Cole" T)" #isser" S)" pton" E) 503336" +>>ecti-e 8c$oolin7 >or P pils ]it$ +moţional andBe$a-io ralDi>>ic lties) Da-id % lton P blis$ers" LondonComărnesc " P) 503316" Uolo a7at$on" +dit ra +minesc " B c re!tiComeni s" S)A) 5034 6" Didactica Ma7na" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti

Comeni s" S)A) 5034 6" Arta didactică" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiCosmo-ici" A) 5033?6" Psi$olo7ie 7enerală" +dit ra Polirom" Ia!iDe Lands$eere" E) 5033 6" Istoria ni-ersală a peda7o7iei e2perimentale" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiDe]eV" S) 5033,6" % ndamente pentr o !tiinţă a ed caţiei" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiZZZ 503316" Dictionnaire encVclopedi\ e de lQediication et de la>orrnation" +ditions Nat$an"ParisZZZ 503;,6" Didactica" -oi) II din G8inte&e de peda7o7ie contemporanăH" coord) D) 8alade"+dit ra Didactică!i Peda7o7ică" B c re!tiDottrens" ') 503406" Instit tori ieri" ed catori m ine" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiD -i7na d" S) 503??6" Instr ction ă la sociolo7ie" col) Idees" N'%" Eallimard" ParisEi r7ea" M) 5034 6" Didactica 7enerală" ni-ersitatea B c re!tiEoldsc$mit" B)M) 5034,6" Modelor Instr ction in Fei7$er +d cation: a 'e-ie]" O2>ordZZZ 503316" Erande dictionnaire de la psVc$olo7ie" Laro sse" ParisFalpert" S) 503396" Pada7o7isc$e Dida ti " Andreas #erla7" M nc$enFeiland" F) 503396" 8c$ l pra tisc$e" 8t dien" Ulin $ardt" 'e7ersb r7ZZZ 503??6" Inter-i internaţional despre pre&ent l !i -iitor l didacticii !i peda7o7iei9lonesc " M) 503436" Pre-i&i ne !i control Jn proces l didactic" +dit ra Dacia" Cl .*Napocalonesc " M)" 'ad ) I) 5coord)6 5033 6" Didactica modernă" +dit ra Dacia" Cl .*Napocalonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 5coord)6 503346" De&bateri de didactică aplicată" +dit raPresa ni-ersitarăCl .eană" Cl .*Napocalonesc " M) 5coord)6 5033;6" +d caţia !i dinamica ei" +dit ra Trib na Jn-ăţăm nt l i"B c re!tilonesc " M) 5, 6" Demers ri creati-e Jn predare !i Jn-ăţare" +dit ra Presa ni-ersitarăCl .eană"Cl .*Napoca

lonesc " M)" C$i!" #) 5coord)6 5, 6" 8t dii de peda7o7ie) Oma7i pro>esor l i D mitr8alade" +dit raPresa ni-ersitară Cl .eană" Cl .*Napocalonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 5coord)6 5, 6" 8t dii de peda7o7ie aplicată" +dit ra Presani-ersitarăCl .eană" Cl .*NapocaItelson" L)B) 503?46" Modele matematice !i cibernetice Jn peda7o7ie" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiMa$e " ') 503?;6" Ci-ili&aţia ni-ersal l i * in-entator al -iitor l i" +dit ra tiinţi>ică"B c re!ti

Maliţa" M) 503406" 'eno-area peda7o7iei !i ed caţiei Jn spirit l !tiinţei moderne" Jn G'e-istade peda7o7ieH"



nr) l" pa7) 04Maliţa" M)" idăroi " C) 5034,6" Modele matematice ale sistem l i ed caţional" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiMar7a" A) 503316" +2plorări Jn act alitate" Biblioteca Apostro>" Cl .*Napoca

Mialaret" E) 5033,6" Peda7o7ie 7enerale" Presses ni-ersitaires de %rance" ParisMilc " t) 503??6" Eenetica !i peda7o7ia" Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) 9" pa7) Neac! " I) 5033 6" Instr ire !i Jn-ăţare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti Neac! " I) 5coord)6 503346" coala rom nească Jn pra7 l mileni l i III" +dit ra Paideea"B c re!ti Nec la " A)" Cosma" T) 5coord)6 503316" Psi$opeda7o7ie" ni-ersitatea GA)I) C &aH Ia!i"Instit t l de tiinţeale +d caţiei" %iliala Ia!i" Casa Corp l i Didactic" Ia!i" +dit ra 8pira Faret" Ia!i Nicola" I) 5033?6" Tratat de peda7o7ie !colară" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiO on" ) 503416" Didactică 7enerală) Compendi * -ersi ne pro7ramată" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiPestalo&&i" S)F) 503 36" Orele de seară ale n i si$astr " Jn GDin istoria 7 ndirii peda7o7iceni-ersaleH" -oi)I" pa7) ,,;'ad " L" lonesc " M( 5coord)6 503;;6" Introd cere Jn didactică" ni-ersitatea GBabe!*BolVaiH"Cl .*Napoca ZZZ 503;46" 8ens et place s des connaissances dans la societe" 8o s la Directionde lQAction Locale Belle- e"Centre National de la 'ec$erc$e 8cienti>J\ e" Paris8tanci " E$)I) 5033 6" coala !i doctrinele peda7o7ice Jn secol l <<" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!ti8 c$odols i" B) 503? 6" La peda7o7ie et Ies 7rands co rantsp$ilosop$i\ es" +dition d8carabee" Paris erbănesc " B) 5, 6" #alorile naţionale !i ed caţia" +dit ra ni-ersitarăGCarol Da-ilaH" B c re!ti T$omas" S) 503446" Marile probleme ale ed caţiei Jn l me" +dit raDidactică !i Peda7o7ică" B c re!ti Todoran" D) 503??6) Dimensi nile ed caţiei !i s>era decercetare a peda7o7iei" Jn G'e-ista de peda7o7ieH"nr) 0 " pa7) 0>er" C) 503,16" Marii peda7o7i( III Peda7o7ia MFerbart" +d) I#" Casa coalelor" B c re!ti#ăidean " E) 503;;6" +d caţia la >rontiera dintre milenii" +dit ra Politică" B c re!ti90CAPITOL L II

P'OC+8 L D+ KN#Ă@ĂM NTII)l) Componentele principale ale proces l i de Jn-ăţăm nt8cena acti-ităţii cotidiene a pro>esor l i este lecţia !i clasa" c prinse Jn perimetr l nei nităţi!colare) Acestea >ac parte dintr* n sistem mai lar7" care treb ie considerat ca atare) Pri-it casistem" Jn-ăţăm nt l comportă Jn primă apro2imare: 506 n >l 2 de intrare" repre&entat deres rsele mane !i materiale 5personal didactic" contin7entele de ele-i" spaţii !colare" dotărite$nice etc)6( 5,6 n proces * Jn speţă proces l de Jn-ăţăm nt * care an7a.ea&ă res rsele Jn-ederea atin7erii obiecti-elor !i 596 n >l 2 de ie!ire" repre&entat de re& ltatele sistem l i" Jnca& l nostr de seriile de absol-enţi" Jn&estraţi c competenţe !i atit dini pre-ă& te de cerereasocială de ed caţie) %i7 ra LII) redă sc$ematic această caracteri&are:%L < D+

INT'A'+

] bZ %L < D+

I+ I'+



506 D pă c m reiese din sc$ema amintită" pe prim l loc se sit ea&ă >inalităţile" obiecti-ele proces l i de Jn-ăţăm nt" care condensea&ă cerinţele de instr ire !i ed caţie p se de societate"tip l de re& ltate scontate) Aceste obiecti-e coresp nd nor opţi ni !i priorităţi sociale ma.orec pri-ire la in>ormaţia !i deprinderile pe care treb ie să le dob ndească ele-ii" c pri-ire la . decăţile de -aloare !i comportarea acestora) Salon nd măcar pe termen sc rt acti-ităţile

instr cti-*ed cati-e din !coală" obiecti-ele stabilesc ce rmea&ă să c noască ele-ii cain>ormaţie" ce an me să !tie să >acă ei ca acţi ne/deprindere" apoi ce atit dini !i . decăţi să*!iaproprie !)a)m)d) Ca orice acti-itate" ţel rile sa obiecti-ele se pre>i7 rea&ă la Jncep t lacţi nii" dar dob ndesc e2presie palpabilă la Jnc$eiere" re& ltatele >iind cele care atestăatin7erea obiecti-elor)5,6 A do a componentă principală o repre&intă res rsele mane" a7enţii acţi nii * pro>esorii !iele-ii *" la care se ada 7ă aport l părinţilor etc)" re niţi Jn acela!i e>ort con-er7ent) 8it aţiacomple2ă de interacţi ne care se instit ie cont rea&ă ceea ce s*ar p tea descrie prin noţi neade Gc mp ed caţionalH" Jn care termenii de ba&ă răm n pro>esor l !i ele-ii) Orice disciplină!colară ar preda" pro>esor l treb ie să posede o competenţă com nă: aceea de a >orma" cmi.loacele specialităţii sale" inteli7enţa !i mod l de comportare a ele-ilor) Nimeni n contestă>apt l că >ormarea inteli7enţei" ca !i modelarea cond itei repre&intă Jn sine procese comple2e"a căror stăp nire reclamă c no!tinţe precise despre str ct ra !i componenţa acestor >enomene psi$ice" despre le7ile lor de de&-oltare" despre modalităţile practice de instr ire !i de >ormarea acestora) GJns !irile care da distincţie n i pro>esor * arată I) Cer7$it 503;?6 * s nt:stăp nirea disciplinei de predat !i a-ans Jn in>ormaţie" competenţa peda7o7ică" m nca de pre7ătire" măiestria !i tact l peda7o7ic" stil l de predare 5ed caţional6" de-otament l !ie2i7enţa" personalitatea etc) La r nd l lor" ele-ii se distin7 prin caracteristici de - rstă !iindi-id ale" se2" ni-el de de&-oltare >i&ică !i intelect ală" capacităţi !i aptit dini" inteli7enţă"stare de pre7ătire 7enerală !i specială" moti-aţie pentr st di etc) 5pa7) 16)Didactica modernă p ne Jn centr l atenţiei ele- l" ţintind să*0 >acă părta! la propria sa>ormare) Pro>esor l i Ji re-ine răsp nderea or7ani&ării Gc mp l i ed caţionalH( el are rol l dea proiecta" de a cond ce !i Jndr ma acti-ităţile m ltiple din !coală !i" Jn parte" din a>ara ei" Jn-ederea >ormării inteli7enţei !i cond itei ele-ilor)596 8 port l de ba&ă al instr irii !i ed caţiei Jl constit ie conţin t l" >ormat din ba&ele !tiinţei!i ale c lt rii 5reli7ia constit ie na din >ormele c lt rii6) Proces l de Jn-ăţăm nt -e$ic lea&ăconţin t ri !tiinţi>ice" te$nice" literar*artistice" >ilo&o>ice" reli7ioase" etice etc)" pro7ramated pă o an mită lo7ică !i Jn > ncţie de ni-ele de di>ic ltate) +le- l rmea&ă să*!i Jns !eascănoţi ni !i le7ităţi" modalităţi de aplicare ale acestora" te$nici de m ncă" prec m !i an miterepre&entări as pra l mii) +senţial este să se -alori>ice Jntre7 potenţial l instr cti- !i ed cati-al conţin t l i" ceea ce depinde de calitatea acti-ităţii didactice)516 O altă componentă o constit ie mi.loacele de Jn-ăţăm nt !i material l didactic) In-entar l

te$nicilor tradiţionale de instr ire se red cea" Jn esenţă" la mi.loace -erbale" cretă !i tablă)Eama acestor mi.loace s*a lăr7it simţitor" Jn7lob nd astă&i" pe l n7ă aparat ra a dio-i& ală5diapo&iti- l" >ilm l" banda ma7netică etc)6" calc lator l electronic c prel n7irile sale5Internet* l etc)6" ceea ce ampli>ică nea!teptat de m lt posibilităţile clasice) Proces l deinstr ire este s sţin t" GasistatH tot mai m lt de mi.loace te$nice menite să Jnlesnească predarea !i Jns !irea c no!tinţelor !i deprinderilor" Jn care s nt Jncorporate c ceririle pe planteoretic !i practic ale 7eneraţiilor anterioare) N este de a!teptat" Jn -iitor" ca o te$nolo7iee>icientă a instr irii să >ie mai simplă dec t electronica sa medicina" sp nea B)%) 8 inner Jn0340" cre nd prima >ormă a99Jn-ăţăm nt l i pro7ramat) A!a c m n p tem constr i o sc$emă no ă a n i aparat de radio"

plec nd de la c te-a principii 7enerale de electricitate" tot a!a * sp nea acela!i a tor * n p tem sconta o Jmb nătăţire a Jn-ăţăm nt l i bi& ind *ne doar pe b n l simţ)



Orientările modeme Jn psi$olo7ie 5P) Sanet" L)8) #J7ots i" S) Pia7et" P)I) Ealperin !)a)6 p n la ba&a Jns !irii c no!tinţelor !i noţi nilor acţi nea Jn d bla ei iposta&ă de acţi ne e2ternă"obiect ală !i acţi ne mintală 5operaţie6) Nota de>initorie a acţi nii este manip larea satrans>ormarea * aplicată obiectelor !i/sa9

in>ormaţiilor) #orbim de acţi ni materiale" e2terne" care implică trans>ormarea pe planobiect al" concret !i de acţi ni mintale sa operaţii" Jn sens l de trans>ormări aplicate n maiin>ormaţiilor)In-oc nd de ani de e2perienţă Jn domeni l psi$o7ene&ei c no!tinţelor" S) Pia7et 503436s blinia&ă" de pildă" că p nct l de plecare al ni-ers l i !tiinţei treb ie că tat Jn l meaacţi nilor !i n al percepţiei deta!ate de conte2t l ei practic) GNici o c no!tinţă * scrie el * neste e>ecti- datorată percepţiilor sin7 re" pentr că acestea s nt totdea na diri.ate !i Jncadrate prin sc$eme de acţi ni) C no!tinţa pro-ine din acţi ne)))H 5pa7) 96)Pornind de la aceste orientări" o no ă didactică J!i croie!te dr m" o didactică a metodeloracti-e" participati-e" Jn care ele- l n mai este n simpl receptor de in>ormaţie" ci s biect alc noa!terii !i acţi nii) Acesta este speci>ic l didacticii moderne)8*a remarcat pe b nă dreptate că n se poate ad ce Jn !coală * c$iar bene>iciind de mi.loacea dio*-i& ale * dec t o mică parte din l mea reală" iar Jn a>ara !colii poate >i e2plorat doar n>ra7ment ce-a mai mare) GC -intele se importă mai !or * notea&ă 8 inner * dar -erbalism led caţiei clasice a arătat la ce prime.dii poate d ce această ! rinţăH 50340" pa7) 3 6) Pentrn Jn-ăţăm nt care dă o >ormaţie mai m lt li-rescă" este caracteristică disocierea Jntre teorie !i

practică" Jntre m nă !i inteli7enţă) Limit nd *se mai m lt la stăp nirea c -intelor" deci la nJn-ăţăm nt -erbal" n se a. n7e la c noa!terea l cr rilor) +le- l !tie" stăp ne!te c ade-ăratan mite c no!tinţe c nd re !e!te să le aplice" c nd poate"opera c ele n n mai Jn sit aţii*tip"dar mai ales Jn condiţii -ariate" Jntrea7a in>ormaţie !i c lt ră dob ndite Jn !coală treb ie săaibă deci o tentă aplicati-ă) N este -orba n mai de >i&ică" c$imie sa discipline te$nice" dar!i de literat ră" istorie" >iloso>ic etc) De e2empl " dacă material l poetic st diat Jn !coală n se-a pierde Jn Gnisip rile memorieiH" ci -a o>eri t năr l i mi.loacele de e2presie pentrdecantarea n i sentiment intim" el J!i -a >i do-edit" la r nd l l i" tilitatea)'e& m nd cele sp se !i p nct nd mai ales di>erenţele" p tem sc$iţa" Jntr* n tabel de sinte&ă paralela Jntre c te-a idei directoare Jn didactica tradiţională !i cea modernă 5Cer7$it" 034?"0)'ad " 03436:]Tabel l LII)Paralelă Jntre didactica tradiională !i didactica modernăDidactica tradiţională Didactica modernă* consideră percepţia drept s rsă a

c no!tinţelor(

* consideră acţi nea e2ternă !i mintală drept

s rsă a c no!tinţelor" percepţia >iind nmoment al acţi nii(* Gcel laH 7 ndirii este ima7inea( c noa!tereaeste n act de Greconstr cţieH mintală areal l i(

* Gcel la 7 ndiriiH este acţi nea mintală"operaţia( c noa!terea este re>lectarea acti-ă!i n doar copierea realităţii(

* p ne accent pe transmiterea de c no!tinţe7ata iac te(

* p ne accent pe lat ra >ormati-ă !i ed cati-ăa Jn-ăţării" pe c lti-area creati-ităţii(

* ele- l este pri-it mai m lt ca obiect aled caţiei(

* ele- l de-ine !i s biect al ed caţiei" careceptor de in>ormaţii" pe prim l plan stăc noa!terea c cerită prin e>ort propri (

* predomină >ormaţia li-rescă" orientare predominant intelect alistă)

* p ne Jn centr l atenţiei JmbinareaJn-ăţăt rii c acti-ităţi aplicati-e !i dein-esti7aţie)



Proces l de predare * Jn-ăţare Jmbină" a!adar" n act de com nicare" de transmisi ne socialăc n e>ort de Jns !ire" de apropriere din partea ele- l i) Pro>esor l este cel care iniţia&ădialo7 l" selectea&ă !i str ct rea&ă material l" prop ne !i or7ani&ea&ă acti-itatea ele- l i cacest material" incl si- >i2area sa Jn memorie) Implic nd *se acti-" ele- l J!i >ormea&ă noimecanisme de ac$i&iţie" adică noţi ni" operaţii" str ct ri co7niti-e Jn măs ră să*i Jnlesnească

pe n plan mere no prel area in>ormaţiei rele-ante din datele concrete !i -erbale ce i seo>eră pro7resi-" Jntotdea na mesa.ele e2terne * c m ar >i lecţiile" acti-ităţile practice etc)*acţionea&ă prin intermedi l condiţiilor interne" Jn conte2t l de >aţă se Jnţele7e prin condiţiiinterne *ec$ipament l mintal al ele- l i >ormat din str ct ri co7niti-e operatorii) Ast>el" Jne2perienţa amintită mai s s9?c plan l Jnclinat" aceasta pres p ne * din partea ele- l i * o an mită capacitate de disociere a>actorilor" prec m !i o p tere de combinare pe plan mintal" Jn stare să anticipe&e e>ecteleeliminării/adă 7irii nor >actori" implicaţi Jn e2perienţă" la care se ada 7ă !i stăp nirea n iaparat matematic minim pentr e2primarea relaţiilor dintre mărimile date)II)9) Or7ani&area o>ertei de in>ormaţieII)9)L Acti-itatea de predare !i teoria prototip rilor A preda n este sinonim c a sp ne" e-ent al a dicta !i a cere lecţia -iitoare restit irea -erbalăa celor sp se) %ormalism l * notea&ă 8 inner * se na!te tocmai din ec$i-alarea >acilă Jntre Ga predaH !i Ga sp neH) A preda Jnseamnă: a pre&enta >apte" e2emple" modele" e2ponate" dec pa.e din realitate( a prop ne ele-ilor o acti-itate as pra acestora" adică a*i cond ce să le anali&e&e" să lecompare etc)( a e2tra7e apoi esenţial l care să se condense&e Jn de>iniţii" le7i" principii" re7 li( a or7ani&a !i Jndr ma act l de Jn-ăţare( a >ace operante c no!tinţele Jn e2erciţii" acti-ităţi aplicati-e)Mi.loacele de transmitere a in>ormaţiei s nt Jn !coală*e2empl l" model l" dec pa. l dinrealitate" sc$ema" de>iniţia" re7 la" te2t l descripti- etc) Pe sc rt" o>erta de in>ormaţie a predării c prinde date concretei -erbale) *Z * ) (R QProblema care se p ne: c m -om or7ani&a proces l 9e predareZ > C J>t -om re !i săJntr c$ipăm noţi nea * care este o abstracţie * Jn e2emple" ima7ini" e2plicaţii -erbale"demonstraţii e2perimentale etc)" pentr ca la capăt l sec-enţei de instr ire ele- l să a. n7ă lanoţi nea scontată RJncă de la - rstă pre!colară" copil l dec pea&ă cate7orii de obiecte din medi : >r ct" mobilă"a tomobil etc) 8e operea&ă" de >apt" c pre*concepte" c prototip ri" care re nesc e2emplar l*tip al n i 7r p de obiecte) coala restr ct rea&ă aceste pre*noţi ni" s bstit ind *le concepte

!tiinţi>ice) +2emple:La >i&ică" se introd ce la Jncep t noţi nea de p r7$ie" plec nd de la anali&a nor sec-enţeconcrete de m ncă" a n i e2empl *prototip" de pildă" ridicarea nei 7re tăţi c ran7a 5>i7 ra8)II)a6) Aici p r7$ia este pre>i7 rată Jn percepţie) Concept l de p r7$ie n reiese Jnsă dinsimpla Glect răH percepti-ă a >apt l i br t) +ste necesar n e>ort de anali&ă !i abstracti&are *Jndr mat de pro>esor * care să desprindă con>i7 raţia >orţelor" p nct l de spri.in etc) 8es prap ne ast>el >apt l i concret n model abstract" stili&at Jn ima7inea nei bare 5>i7 ra8)II)b6 * redată printr* n se7ment de dreaptă * pe care se notea&ă elementele de>initorii: '" %"O) P r7$ia este de>inită ca o bară ri7idă care se poate roti Jn . r l n i p nct de spri.in 5O6 !ias pra căreia acţionea&ă do ă >orte: >orţă re&istentă 5'6 !i >orţă acti-ă 5%6) D pă mod l Jn carese sit ea&ă p nct l de spri.in 5O6 se >ace apoi clasi>icarea p r7$iilor)

%i7 ra 9)II)a%i7 ra 9)II)b



94Problema se complică Jn e2empl l al doilea: transport l nei 7re tăţi c roaba 5>i7 ra 1)II)a6nde lipse!te element l de s 7estie din percepţie 5ran7a poate >i !or asimilată nei bareri7ide" dar roaba n 6) Pri-irii ele- l i i se o>eră n >apt de -iaţă Jncă neanali&at( rmea&ă să seidenti>ice !i să se n mească elementele" sec-enţa de m ncă >iind treptat ad să la o Gstili&areH

7eometrică 5>i7 ra 1)II)b6) Pentr aceasta" se >ace abstracţie de o seamă de aspecte !iinteracţi ni prin care >enomen l >i&ic se inserea&ă Jn realitatea practică *relaţia dintre roată !isol 5>recare6" 7re tatea proprie a roabei Jn economia >orţelor Jn act l de m ncă etc) *"relie> nd *se interacţi nea principală" >enomen l >i&ic Jn >orma l i Gp răH) Ima7inea iniţialdi> &ă" 7lobală a >apt l i br t apare ast>el sc$emati&ată" red să Jn cele din rmă la o barări7idă care se poate roti Jn . r l n i p nct sa al nei a2e >i2e) P nct l de spri.in O se a>lălocali&at pe a2 l roţii" 7re tatea transportată *acţion nd Jn .os * constit ie re&istenţa pe care oJn-in7em" iar >orţa acti-ă 5a braţelor6 se e2ercită Jn s s) Cei doi -ectori % !i ' reda sens l !imărimea >orţelor respecti-e" Jn >inal" s prap nem >apt l i br t o stili&are 7eometrică" osc$emă co7niti-ă" prin care cel dint i capătă transparenţă" este Jnţeles !i e2plicat)O%t%i7 ra 1)II)a%i7 ra 1)II)bTot a!a" la c$imie" se procedea&ă trec nd de la datele percepţiei la str ct ra internă" asc nsă as bstanţelor !i de aici Jnapoi)8t diile de psi$olo7ie co7niti-ă 5+) 'osc$" 03; 6 arată că repre&entările noastre despreobiecte !i >enomene se str ct rea&ă pe ba&a prototip rilor) GN cle lH nei cate7orii sa7r pări nat rale este n prototip" iar apartenenţa elementelor la o cate7orie se estimea&ă Jn> ncţie de distanţa >aţă de prototip) %ormarea prototip l i precede adesea >ormarea noţi nii)Pe ba&a nor e2perienţe n meroase" +) 'osc$ 503; 6 s sţine: Gcate7oriile n s nt codate Jnminte" nici prin listarea >iecăr i membr al cate7oriei" nici prin listarea caracteristicilorcom ne" necesare !i s >iciente pentr toti membrii cate7oriei" ci mai de7rabă Jn termeni de prototip sa membr tipic al nei cate7orii) Cel mai economic cod co7niti- pentr o cate7orieeste" de >apt" o ima7ine concretă a n i membr medi al cate7orieiH 5pa7) ,4,6) Prin rmare" pentr teoria prototip rilor" cate7oriile s nt repre&entate n at t Jn > ncţie de notele lorde>initorii" c t de e2emplele care le il strea&ă) +2empl l care ne -ine cel mai !or Jn minte Jnle7ăt ră c n termen este n mit prototip l cate7oriei" constit ind !i s port l iniţial al>ormării noţi nii coresp n&ătoare)Intr*o serie de e2perienţe s*a ales c te-a noţi ni c rente * de e2empl " >r ct" -e$ic l" mobilă*ata! nd *se liste de obiecte care aparţin acestora) 8*a notat rapiditatea deci&iei as pra

apartenenţei obiectelor la >iecare cate7orie !i 7rad l de acord Jn aprecieri) Datele a >ostconcordante s b cele do ă aspecte) De pildă" Jn noţi nea de >r ct se Jncadrea&ă rapid măr l !imai lent sa c e&itări baca ori 7rep>r t* l) Ar reie!i că nele e2emple s nt mai il strati-edec t altele) Acestea s nt e2emplele c -aloare de prototip) De pildă" la botanică >amiliile sest dia&ă prin plante*tip" la c$imie se st dia&ă s bstanţe*tip !)a)m)d)Prototip l poate coincide c n e2empl real al cate7oriei de obiecte sa poate >i n modelideal" n portret re& mati- al c tor-a e2emplare ale acesteia" >ără a a-ea neapărat n re>erentconcret) Prototip l n n mai precede" dar !i coe2istă adesea c noţi nea 5M) Miclea" 03316)9;Pe parc rs l !colarităţii copil l Jn-aţă mai c r nd !i mai !or n mele prototip l i dec t alcate7oriei( de!i se >olosesc acelea!i c -inte" 7 ndirea rmea&ă traiectorii di>erite) %enomen l

este e2plicabil: inde2ăm c acelea!i c -inte prototip ri di>erite" >apt care 7enerea&ă . decăţidi>erite" 7 nd ri di>erite 5M) Miclea" 03306)



+2empl :La clasele mici c no!tinţele despre >r n&ă reţin atrib te e2terne: >ormă" mărime" c loare" părţi principale 5limb" peţiol" teacă6" ner- ri etc) La clasa a #*a !i apoi a I<*a se ada 7ă alcăt ireainternă 5secţi nea trans-ersală6 !i date despre Glaborator lH intern al >r n&ei * >otosinte&a"respiraţia" transpiraţia * c elementele de c$imie necesare) Termen l răm ne acela!i" dar

concept l este e-ident m lt Jmbo7ăţit) 'epre&entării nai-e despre >r n&ă i se s prap ne oconstr cţie care transcende simpla percepţie imediată)KL 9),) Predarea ca act com nicaţionalTeoria modernă a proces l i de instr ire sinteti&ea&ă Jn acela!i corp de c no!tinţe datele !iconcl &iile o>erite de do ă domenii: teoria com nicării !i teoria Jn-ăţării)Proces l de predare*Jn-ăţare poate >i considerat ca o >ormă speci>ică de com nicare !i Jnconsecinţă poate >i e2aminat prin prisma modelelor o>erite de teoria com nicării) Notăm căre !ita act l i peda7o7ic este dată Jn b nă măs ră de s cces l act l i de com nicare" ceea ce pres p ne an mite cerinţe precise pentr lecţia orală" pentr de&baterea sa con-orbirea etică" pentr elaborarea man al l i etc)Jn >i7 ra )II) este redată sc$emati&area 7ra>ică a com nicării inter mane 5d pă MeVer*+ppler" 03?9" A) Moles" 03416)7omotCoda+miţător 5+6'eo'r %i7 ra )IL Model l 7ra>ic al com nicării inter maneDistin7em Jn această sc$emă" mai JntJi" emiţător l !i receptor l" care s nt * Jn sit aţia !colară*pro>esor l !i ele- l) Intre cele do ă p ncte 5s rsă !i destinatar6 se interp ne Gcanal lH sacalea de com nicare) Pentr ca in>ormaţia să treacă prin acest canal" ea treb ie redată Jntr*o>ormă aptă de transmisie) Mesa. l treb ie deci transp s iatr* n cod 5sistem de semne !i re7 lide combinare a acestora6" care să >ie com n ce p ţin m parte emiţător l i !i receptor l i5practic niciodată complet s perpo&abile6) Jn sc$ema de mai .os" această relaţie este redată decele do ă cerc ri secante: n l din cerc ri 5'76 indică repertori lemiţător l i" al doilea 5'r6 * repertori l receptor l i" iar partea $a! rată marc$ea&ă repertori lcom n 5'7 intersectat c 'r6" care se lăr7e!te necontenit ca e>ect al Jn-ăţării)Com nicarea Jnsă!i este o relaţie( ea pres p ne * c m s*a sp s * n cod interiori&at com n"care este Jn mod c rent limba" Jmpre nă c mi.loacele ne-erbale de e2presie 5mimica"7est rile etc)6)Limba repre&intă cod l > ndamental( Jn proces l com nicării c - nt l !i 7est l" incl si-mimica" >ormea&ă n corp com n)Jntr* n sistem de com nicare" la p nct l de destinaţie 5'6 mesa. l rmea&ă să se trans>orme Jn

>orma sa ori7inală: in>ormaţie" idee" concept etc) +-ident" Jntre parteneri n Gcirc lăHin>ormaţia propri *&isă" ci93mesa. l p rtat de ndele sonore sa de semne 7ra>ice Jn ca& l te2t l i tipărit) Mesa. l a>ecti-este transmis prin 7est ri" mimică" post ră corporală" prec m !i prin s bte2t l emoţional al-orbirii) De!i Jnscrisă Jn l cr ri * in>ormaţia n este n Gl cr H( ea se constit ie ca atare ladestinaţie 7raţie n i s biect -i " Jn&estrat c mecanisme de receptare !i prel crare) De notatcă orice emiţător man este Gpro7ramatH Jn mod normal !i ca receptor" sit aţia c rentă >iindaceea de dialo7)Prin repertori se Jnţele7e * Jn teoria com nicării * ansambl l de semne >i2ate Jn GmemoriaHindi-id l i !i re7 li lo7ico*7ramaticale de >olosire a acestor semne) Alăt ri de -ocab lar l

Jns !it !i de Gsinta2aH com nicării" treb ie să incl dem aici !i >ormele lo7ice care constit iecana-a a com nicării pro>esor*ele-) 'elaţia pro>esor*ele-i are !i o importantă dimensi ne



comparaţia re !e!te pe contraste mari" n s nt sesi&ate stările intermediare(* domină operaţiile concrete" le7ate de acţi ni obiect ale( e2empl :o in>erenţă tran&iti-ă A B " B C" re& ltă A C" re !e!te pe materiale concrete" dar n ore7ăsim pe n material p r -erbal c acela!i conţin t(* apariţia noţi nilor de conser-are a cantităţii" 7re tăţii" -ol m l i etc)( e2empl : Jn e2perienţa

de trans-asare reiese noţi nea de conser-are a s bstanţei 5?*4 ani6( aparecomp nerea !i re-ersibilitatea operaţiilor mintale" ceea ce d cela demers l lo7ic ca atare(*p tere de ded cţie imediată( poate e>ect a an mite raţionamentede tip l Gdacă))))))at nciH c condiţia săse spri.ine pe obiecte concrete sa e2emple( n apare cate7oria posibil l i alăt ri deE ndirea >ormală 5abstractă6* Jncepe pe la 0 *00 ani !i de-ine sistematică pe la 01*0 ani(* demers l analitico*sintetic" de&-oltat( m ltiplicarea p nctelor de -edere(* operaţii propo&iţionale" care a loc as pra propo&iţiilor ca atare"* reconstr ie!te !i depă!e!te c mi.loace -erbale" ceea ce a c cerit anterior Jn mod practic(liA B* stăp nirea instr mentelor ded cti-e" mobilitate" com tarea dintr* n sistem de re>erinţă Jnalt l(10 plan l real( posibilităţile e2tinderii s nt limitate" asociaţiile s nt locale(* Gintelect l c o sin7 ră pistăH 5Br ner6( n Jntre-ede alternati-e posibile(* capabil de clasi>icări pe ba&a n i sin7 r criteri* pre&enţa" raţionament l i pro7resi-: de la ca &ă sp.reQe>ect" de la condiţii spre consecinţe* se instit ie demers l ipotetico*ded cti-" capabil să in-entarie&e alternati-e din aproape Jnaproape 5pornind de la condiţii date6(* capabil de clasi>icări Jn > ncţie de mai m lte criterii* alternanţă mobilă Jntre raţionamente directe !i in-erse" Jntre demers l pro7resi- !i celre7resi-)Jn sistemati&area de mai s s a >ost s rprinse mai ales e2tremele proces l i e-ol ti-) +ste demenţionat" >apt l că cicl l 7imna&ial se sit ea&ă Jntr* n stadi intermediar * n mit de niia tori stadi pre>ormal * Jn care Jnt lnim decala.e: o parte din ele-i se menţin Jncă la ni-el loperaţiilor concrete" Jn timp ce alţii a atins stadi l 7 ndirii >ormale) Tot a!a" Jn nele domenii* c m s nt !tiinţele nat rii * 7 ndirea abstractă apare mai c r nd dec t Jn altele 5de e2empl "Jn st di l !tiinţelor sociale6) %ire!te" cerinţele instr cţiei 5pro7ramele !colare6 mer7 c n pasJnaintea de&-oltării intelect ale( ele capătă cont r ri concrete n at t Jn > ncţie de stadi l de.a

atins Jn 7 ndire" ci de &ona pro2imei de&-oltări a inteli7enţei copil l i sa adolescent l i5L)8) #J7ots i6) Aceasta n Jnseamnă Jnsă Ga săriH Jn predare c m lţi pa!i Jnainte) 8t diias pra Jnţele7erii meta>orei" a limba. l i >i7 rati- Jn 7enere" la copii !i preadolescenţi 7ăsesco corelaţie ridicată Jntre capacitatea deplină de a sesi&a !i prod ce meta>ora de către ele-i !ide&-oltarea operaţiilor propo&iţionale la ace!tia" Jnainte de acest stadi " Jnţele7erea e2presiei>i7 rati-e este absentă sa parţială 5A) OrtonV !i colab)" 034;6)Le7ităţile constr cţiei psi$o7enetice imp n ca Jn >ormarea noilor noţi ni !i operaţii mintale să pornim de la s port ri concrete" obiect ale) Cap l nostr n este GtransparentH pentr aJnlesni o Glect ră percepti-ăH directă a actelor mintale) Cele mai a-ansate te$nici electronicede e2aminare optică a > ncţionării creier l i *c m ar >i tomo7ra>ia c emisie de po&itroni5P+Tscan6 * permit obţinerea de >ilme 5ecrane6 as pra acti-ităţii bioc$imice proprii nor

str ct ri cerebrale: di-erse &one apar colorate pe pelic lă" Jn n anţe de ordin l &ecilor" Jn> ncţie de ni-el l de acti-are" de distrib ţia !i ratele de tili&are a 7l co&ei) +le n ne sp n



Jnsă ce an me !i c m 7 nde!te om l) +ste ne-oie deci de o e2teriori&are a act l i mintal s b>orma nor acţi ni materiale sa materiali&ate) In această pri-inţă" simpla com nicare -erbalăn se do-ede!te s >icientă la an mite - rste( iar Jn ca& l noţi nilor noi !i di>icile" apar 7re tăţila orice - rstă) C nd n se poate opera c l cr rile Jnsă!i" se tili&ea&ă s bstit te ale acestora* modele" mac$ete" sc$eme 7ra>ice etc) * care să permită Gmateriali&areaH act l i mintal 5P)I)

Ealperin" 034 6( c$iar trans>ormarea nei e2presii matematice prin Goperaţii de condeiHec$i-alea&ă c o acţi ne materiali&ată) +2teriori&area Jn acţi ni obiect ale !i Jn plan -erbal permite prel area operaţiei" apoi control l !i diri.area proces l i >ormati-)'e& ltă din cele sp se că treb ie să a-em mere Jn -edere Jn o>erta de in>ormaţie Jn cere7istr rinea&ă să l cre&e e>ecti- ele- l: re7istr l acţionai 5de manip lare obiect ală6"re7istr >i7 rai sa re7istr simbolic) # n e2empl : Noţi nea de ec aţie poate >i predată: a6 pe ba&a n i model int iti- 5balanţa care J!iec$ilibrea&ă braţele Jn condiţii de>inite6" b6 ca o e7alitate -alabilă pentr an mite -alori dateliterelor" c6 ca propo&iţie c -ariabilă 5-ariabile6" Jn care apare o sin7 ră dată semn l GYHe7al )))" a!a c m se Jncearcă Jn -ersi nea moderni&ată)1,8emnele/simbol rile J!i Jmpr m tă Jnţeles rile de la l cr ri !i acţi ni) In e2presia simplă a ,a Y 9an este -orba de a ad na doar literele din al>abet) Tot a!a e2presia 5a b6 5a*b6Y a *b * care se-e$ic lea&ă c ! rinţă * n repre&intă doar o >orm lă mnemote$nică pe care ele- l să oGreciteH la lecţie: ea condensea&ă n raţionament" care pate >i oric nd re>ăc t la ne-oie" Jnloc l l i a" respecti- b" se a>lă potenţial orice n măr) Jn semn răm ne transparentăsemni>icaţia) Dacă ne sit ăm direct Jn plan l semnelor/simbol rilor Jntr*o etapă mai timp riede de&-oltare intelect ală * sărind peste acţi ni !i obiecte sa modele obiect ale * riscăm să pierdem semni>icaţia" Jn !coală e2istă tendinţa de a Jnloc i Goperati- lH prin G>i7 rati-H5Pia7et6" de a s bstit i acţi nii sa operaţiei * simpla int iţie sen&orială)+2emple:0) Jncercarea de a pre>i7 ra noţi ni de teoria m lţimilor la pre!colar 5stadi l preoperator6 s*asoldat" se pare" c n e!ec) Matematician l N) Teodoresc 503;16 relatea&ă n >ra7ment c-aloare de e!antion din acti-ităţile de Jn-ăţare pe tema amintită rmărite la 7rădiniţă) Acesteacti-ităţi era s sţin te de n material bo7at: păp !i m lticolore" c b ri" beţi!oare" ele>anţietc) Copiilor li se cerea să >orme&e m lţimi" apoi re ni ni de ele>anţi !i pisici etc) LaJntrebarea ed catoarei GA-eţi toţi c te o m lţime de ele>anţi: c ţi ele>anţi a-eţi Jn m lţimealor RH" copiii a răsp ns rapid: GTreiH) Dialo7 l a contin at) G tiţi -oi c m se c$eamă nele>ant c nd este Jntr*o m lţime R Ce este el Jn m lţime RH La insistenţa ed catoarei s*a 7ăsitn copil care să dea răsp ns l coresp n&ător: G n ele>ant" c nd este Jntr*o m lţime de ele>anţise n me!te elementH) 'ăsp ns l a >ost repetat apoi c c ţi-a copii) Tot !i" Jn e2empl l dat"

conţin t l noţi nii de element n a p t t >i c !ti7at) Dacă copil l este Jntrebat ce Jnseamnăelement al m lţimii" el -a indica ele>ant l" păp !a etc)" deci n se poate desprinde de re>erinţaobiect ală !i n par-ine la noţi nea abstractă de Gelement al m lţimiiH),) Matematician l E) PapV 5034 6 s sţine că toate conceptele > ndamentale ale matematiciide astă&i se a>lă" Jntr*o >ormă -a7ă !i imprecisă" Jn c noa!terea com nă a copiilor) AcesteGprenoţi niH treb ie doar p se Jn relie>" pornind de la sit aţii >amiliare pentr a se a. n7e spreconceptele matematicii) %ire!te" remarca este . stă" n mai că" pentr a decanta noţi nilematematicii moderne" o>erta didactică treb ie să se Jnscrie Jn >ormele lo7ice !i Jn -ocab lar lele- l i) C nd acela!i matematician s*a adresat Ia ele-i de 0, ani" pentr a preda elemente dematematică modernă" a prop s n 7ra>ism m lticolor" a introd s elemente de .oc" a scrisman ale c &eci de e2emple !i a dat de>iniţii c re>erinţe >i7 rale) De e2empl " de>iniţia l din

capitol l G% ncţiiH apare s b >orma rmătoare: Go relaţie este n mită > ncţie dacă !i n maidacă din orice p nct al 7ra>ic l i ei pleacă cel m lt o să7eatăH) Trimiterea la G>i7 răH"



Gsă7eatăH constit ie re>erinţe concrete)%ire!te" la n stadi mai a-ansat al de&-oltării intelect ale ne ba&ăm pe trans>er l desemni>icaţii: o noţi ne se de>ine!te p n nd*o Jn ec aţie c alte noţi ni care*i Jmpr m tăsens l) Aceasta pres p ne de.a stadi l operaţiilor prepo&iţionale) Oric nd" la orice - rstă" onoţi ne di>icilă este Jns !ită mai !or dacă o>erim s port ri concrete" modele obiect ale sa

>i7 rale pentr Jnţele7erea ei)II) 9)1) #ol m l atenţiei !i memoriei imediateAtenţia * prima condiţie a receptării !i Jn-ăţării * constă Jn orientarea !i concentrarea acti-ităţii psi$ice as pra nor obiecte" e-enimente" idei etc)" a- nd ca e>ect sporirea capacităţii dereceptare a material l i" prec m !i a e>icienţei operaţiilor co7niti-e !i motorii) 8pre deosebirede celelalte procese psi$ice * c m ar >i percepţia" memoria" 7 ndirea * atenţia n disp ne den conţin t in>ormaţional propri " > ncţia ei const nd Jn acti-are" >iltrare !i selecţie" Jnmărirea sensibilităţii anali&atorilor" Jn Jmb nătăţirea oricăr i proces c care se c plea&ă" prec m !i Jn control l acţi nii)Potri-it st diilor e2perimentale" om l" de!i posedă mai m lte or7ane de simţ" se comportă ca!i c m ar constit i o cale nică de com nicare a- nd capacitate limitată de transmitere ain>ormaţiei" Jn e2perienţe simple" dacă n semnal sa mesa. inter-ine Jnainte de a se obţinerăsp ns l la cel precedent" at nci răsp ns l la cel de al doilea mesa. -a >i decalat Jn timp"adică treb ie să se a!tepte pJnă c nd Gcanal lH de-ine liber) %apt l acesta se re>lectă Jn-ol m l limitat al atenţiei" respecti- al memoriei imediate" prec m !i Jn caracter l serial al proceselor de 7 ndire) 'eţelele ne ronale comple2e permit Jnsă prel crări paralele) Practic" s*a19născ t ideea de a determina -ite&a de GdebitareH a in>ormaţiei" 7rad l de Jncărcare pe nitateade timp" adică densitatea mesa.elor 5la lecţie" Jn acti-ităţi practice etc)6) 8e >ace distincţie Jntrecantitatea de in>ormaţie 5F6 o>erită Jn mod obiecti- de o s rsă !i cantitatea de in>ormaţie 5'6 prel ată" receptată" trans>ormată Jn răsp ns) +2istă n p nct sa ni-el critic pJnă la care relaţiadintre ' !i F este proporţională: in>ormaţia prel ată cre!te paralel c in>ormaţia o>erită des rsă) Dincolo de n an mit pra7 sa ni-el critic" Gcanal lH man de-ine sat rat" reacti-itateaor7anism l i >ie că sta7nea&ă" >ie că decade c$iar" din ca &a densităţii prea mari a mesa.elor)%i7 ra 4)II) 5d pă Coombs !i colab)" 034 6 redă această relaţie) D pă nele estimări Gcanal lHman este sat rat" Jn aproape toate domeniile sen&oriale" apro2imati- la 9 biţi" adică la 4 f ,elemente discrete) N măr l ma2im de r brici sa etic$ete -erbale c care poate operasim ltan n indi-id pentr a inte7ra >ără 7re!eală n mesa. n depă!e!te apro2imati- ci>ra 0 )Jn prim*plan l con!tiinţei se a>lă Jn consecinţă n -ol m dat de in>ormaţii * s 7erat den măr l Gma7icH stabilit de E) Miller 54 f ,6" iar c nd e -orba de acţi ni comple2e" Jn prim* plan se a>lă >ie o operaţie componentă >ie alta" rest l răm n nd Jn a>ara control l i atenţiei"

ceea ce se soldea&ă c omisi ni" 7re!eli etc) Ni-el asimptotic'm[UYcca9 biţi%i7 ra 4)II) 'elaţia dintre F !i ' Tabel l ,)00) N mere dec te , ci>re

'eprod ceri imediate e2acte5media6

, 0);9 ,)31 9)1? 9)44 ,)3); ,)3



3 ,)4O dată c Jn-ăţarea material l i de-ine posibilă atenţia distrib ti-ă" e2ec tarea paralelă aoperaţiilor !i lăr7irea capacităţii de c prindere)Capacitatea memoriei de l cr este limitată potri-it acelora!i le7i) Pentr practică esteimportant să se estime&e ma2im l de in>ormaţie care poate >i -e$ic lată pe nitate de timp5respecti- pe sec-enţe de lecţie sa acti-ităţi practice6)O e2perienţă simplă poate il stra cele sp se) Pre&entăm ele-ilor n mere >ormate din c te ,ci>re !i -eri>icăm memorarea lor imediată) 'e& ltatele nei asemenea e2perienţe 5E) Mialaret"03416 s nt redate Jn tabel l ,)F) 8e poate -edea c m" o dată c cre!terea -ol m l i mesa. l i57r pa.e de n mere de c te do ă ci>re6" media reprod cerilor e2acte e-ol ea&ă la Jncep t paralel" apoi sta7nea&ă" pentr a decade c nd sarcina de-ine prea di>icilă 5d pă 7r pa. de 1*n mere6)'eiese că an mite di>ic ltăţi Jn Jn-ăţare sa erori pro-in din s praJncărcarea c mp l i dec prindere al ele- l i: tabla este prea Jncărcată de date 5>orm le6 sa se cer a >i relaţionale Jnmemoria de l cr prea m lte elemente * e-ent al distanţate Jn spaţi ori timp * pentr a p tea>i inte7rate Jntr* n sin7 r act mintal de Jnţele7ere" de re&ol-are de probleme etc)+le- l J!i poate menţine atenţia concentrată as pra n i >apt sa obiect Jn medie 0 *,min te" e-ent al !i mai m lt dacă Jl obser-ă" Jl e2aminea&ă etc) +2istă -ariaţii Jn 7rad l deconcentrare" an mite11oscilaţii !oare" >ără a se Jntrer pe direcţia" orientarea de ba&ă a atenţiei) Pe parc rs lacti-ităţii asistăm la oalternanţă Jntre distra7ere !i concentrare din partea ele- l i) Di>ic ltatea la ore constă Jn amenţine stabilăi concentrarea atenţiei) i* ) Or7ani&area corectă a acti-ităţilor poate pre-eni sa elimina Jn b nă măs ră di>erite >ormede neatenţie) Printre procedeele e>icace Jn Haceastă pri-inţă se menţionea&ă 7ri.a de a dasarcini concrete" de a >ace ca >iecare ele- să >ie oc pat( apoi asi7 rarea n i conţin t !i a normetode -ariate Jri cadr l lecţiei" !i des>ă! rarea acti-ităţii Jn ritm optim) De e2empl "e2plicarea no l i material Jntr* n ritm prea rapid Jn7re nea&ă Jnţele7erea" dar e2p nerea prearară obose!te( la >i2are sa repetare" Jn sc$imb" ritm l -a >i mai rapid !)a)m)d)Pre&intă importanţă" de asemenea" p nctarea momentelor acti-ităţii prin indicaţii de l cr " prin s blinieri" aprecieri sa concl &ii care să marc$e&e Jnc$eierea nei etape !i trecerea laalta) 8tr ns le7ată de acest procede c rent este di>erenţierea sarcinilor co7niti-e !i mne&ice pe parc rs l acti-ităţii" ceea ce -a determină la ele-i do&area e>ort l i" selecti-itatea notiţelor"sc$emati&area necesară a material l i) 'itm l predării" sc$emele pe tablă" materialele proiectate" mod laţiile e2p nerii etc)" toate acestea s 7erea&ă ele- l i mod l de asc ltare" de

l are n notiţelor etc) 8pre e2empl : GCopii" ac m rmea&ă esenţial l" să ne pre7ătim să*0Jnţele7em bine H )))GAcest l cr Jl -om nota Jn caiete !i*0 -om reţine e2act" treb ie să*0memorăm pentr toată -iaţa H))) GAc m am să -ă pre&int n l cr interesant pe care -a treb in mai să*0 po-estiţi)))H 5c> Ur teţ i" L in" 03? " pa7) ,1,6) La clasele mai mari" a-erti&ărilese -or >orm la Jn termeni adec-aţi" Jn >l 2 l alt>el monoton al predării" >iecare moment seindi-id ali&ea&ă" capătă n relie>" o >i&ionomie partic lară: se deta!ea&ă Gmomentele de - r>"se cont rea&ă partea de naraţi ne" de Jncadrare Jn conte2t etc)( Jn consecinţă" se preci&ea&ă pentr ele-i sarcinile co7niti-e !i mne&ice" s blinierile" perspecti-a aplicării" cerinţa >i2ăriis mare sa detaliate etc)In s> r!it" s nt indicate !i momente de destindere Jn c rs l acti-ităţii * o remarcă $a&lie"relatarea n i episod interesant de -iaţă" n moment de naraţi ne etc) * e-it nd Gmorali&areaHe2cesi-ă" didacticism l" pedanteria)II) 9) ) Or7ani&area conţin t l i sec-enţei de predare



drept n7$i ri 5>i7 ra 0 )II"6) La ace!tia s*a 7enerali&at Ga!e&area Jn drept n7$iH ca >iindde>initorie pentr le7area Jn paralel) GPrototip l se s bstit ie adesea concept l i !imonitori&ea&ă proces l re&ol ti-H 5M) Miclea" 0331" pa7) , 36)ir[;$ *7%

%i7 ra 0 )00)La 7eometrie" m lţi ele-i concep Jnălţimea ca >iind totdea na interioară tri n7$i l i !i s ntder taţi Jn >aţa n i tri n7$i a- nd n n7$i obt &" la care Jnălţimea coresp n&ătoaren7$i rilor asc ţite cade Jn a>ara tri n7$i l i 5>i7 ra 00)00)6)1?%i7 ra 00)00)De asemenea" tri n7$i l drept n7$ic n este rec nosc t de nii ele-i dec t Jntr*o an mităa!e&are standard * c n7$i l drept la ba&ă 5Sos Jn stJn7aH6( romb l este rec nosc t n maidacă este a!e&at pe n l din - r> ri 5!i n pe na din lat ri6( pJnă Jn clasa a #F*a" o parte dinele-i s nt con-in!i că cerc l are n mai do ă diametre !)a)La 7eo7ra>ie" s*a pre&entat mac$eta * >ire!te" la scară red să * care il stra noţi nea deGc mpăna apelorH) Pe ba&a acestei sc$eme" o parte din ele-i a tras concl &ia * pri-itor lac mpăna apelor * că este o ridicăt ră mică de teren) In noţi nea care s*a >ormat" ei a c prins!i o Jns !ire neesenţială" an me Jnălţimea mică" pentr că Jn mac$eta pre&entată Jnălţimea eraJntr*ade-ăr mică)In ca& rile menţionate" c prinderea Jn conţin t l c no!tinţei a nor elemente >i7 rale !ineesenţiale este consecinţa il strării conceptelor respecti-e printr* n material int iti- prea p ţin -ariat" pentr a Jnlesni discernerea Jntre esenţial !i neesenţial) Pro>esor l treb ie săstăp nească >orme s ccesi-e de e2emple*prototip pentr a introd ce acelea!i noţi ni pe treptedi>erite de comple2itate" complic nd pro7resi- aspect l lor int iti-)* :Z")))Q"))Jns !irea noţi nilor noi pres p ne stăp nirea nor repre&entări sa noţi ni anterioare 5noţi m*ancoră6" care să o>ere premise pentr Jns !irea noilor c no!tinţe) n conţin t )an mit" n setde noţi ni se consideră accesibil c nd bene>ici l" spor l de c no!tinţe datorat Jn-ăţării" este proporţional c in-estiţia de e>ort/e2erciţi dep s( ne interesea&ă deci c ce preţ este obţin tn an mit re& ltat) Desi7 r" an mite noţi ni pot >i asimilate mai de timp ri " dar cer n e>ort!i n timp m lt prea mari 5relaţia n mai este liniară Jntre e>ort !i re& ltat6" Jn-ăţarea premat ră este Jnsoţită adesea de !anse mari de e!ec" de nde apoi atit dinea ne7ati-ă Jnreplică >aţă de acele domenii 5de e2empl matematică6) O noţi ne se consideră accesibilăc nd Jntr ne!te cel p ţin ?? re !ită Jn test l de -eri>icare) C nd procent l de Jns !ire este

mai mic apar semne de Jntrebare) Acest procent de re !ită treb ie să se apropie de ; )Jn s> r!it" proces l de com nicare" de transmitere a in>ormaţiei n se Jnc$eie c de&-ăl ireaconţin t l i noţi nilor * prin de>iniţii" descrieri concise etc) * ci Jnseamnă totodată !iJncadrarea" sit area lor) Jn sistem l de noţi ni cone2e !i desi7 r Jn concept l care leJn7lobea&ă" >orm nd ceea ce se n me!te Gba&a de c no!tinţeH) 8ec-enţele de predare seartic lea&ă ast>el" >orm nd sisteme: re& ltat l scontat n e n mo&aic" ci o str ct ră saierar$ie bine de>inite) Mod l de artic lare !i sistemati&are poate l a >orma Jncadrării Jntr*oreţea semantică" adică Jntr*o clasi>icare 5ta2onomie6 ba&ată pe raport rile 7en*specie" menităsă cont re&e Jn mintea ele- l i corelaţiile dintre c no!tinţe) D pă c m obser-a S) Pia7et503? 6" o noţi ne capătă cont r ri precise GJnQ> ncţie de toate elementele cărora ea le esteop să" sa Jn care este Jn7lobată 5sa pe care le Jn7lobea&ă ea6H 5pa7) ;46) Prin rmare"

stăp nirea riei noţi ni comportă sit area ei Jn comple2 l relaţiilor ierar$ice 57en*specie6s ca!i pe ori&ontală 5specie*specie6) Corelaţiile dintre concepte Jmbracă ast>el >orma aport l i



direct de in>ormaţie * ca Jn de>iniţie" nde o noţi ne se de>ine!te prin altele * dar !i aspect lraport rilor de contrast sa opo&iţie" c nd aport l in>ormaţional apare Jn e>ectele de clari>icarereciprocă" de delimitare precisă)14II)1) 'adio7ra>ia proces l i de Jn-ăţare

Termen l de Jn-ăţare !colară desemnea&ă proces l de ac$i&iţie mne&ică" asimilarea acti-ă dein>ormaţii" >ormarea de operaţii intelect ale" deprinderi motorii !i de atit dini) D pă c m se-ede" de>inim proces l Jn-ăţării !colare prin prod s l acest ia * in>ormaţii" operaţiiintelect ale" deprinderi motorii" atit dini etc) * deci Jn > ncţie de ceea ce se Jn-aţă" deconţin t) +2istă tot !i o relati-ă a tonomie a proces l i >aţă de prod s" de nde e2istenţa norle7ităţi com ne proces l i ca atare) Din st di l proceselor de Jn-ăţare s*a desprins n corp sde >apte !i de principii" care se menţin -alide Jntr*o mare -arietate de sit aţii) Acesteaalcăt iesc teoria Jn-ăţării" ale cărei date !i concl &ii s nt prel ate" Jncorporate Jn didactică))Ar >i 7re!it să se p nă semn l e7alităţii Jntre acti-itatea de Jn-ăţare !i proces l de memorare)C m obser-ă A) C$irce- 503446) GJn-ăţarea n este red ctibilă la simpla GJnma7a&inareH ain>ormaţiei transmisă de către pro>esor" la stocarea acestei in>ormaţii Jn Gmemoria*depo&itH aele- l i !i nici act ali&area Jn moment l -eri>icării datelor ac$i&iţionateH 5pa7) 046) N rareoriJn practica !colară se Jnt lne!te o asemenea ec$i-alare Jntre Jn-ăţare !i di-erse > ncţii mne&ice5rec noa!terea" păstrarea" reprod cerea c no!tinţelor6" Jns !irea c no!tinţelor" >ormareadeprinderilor n constit ie doar sarcini de memorie( inter-ine aici atenţia * ca o primă condiţiea Jn-ăţării * apoi percepţia 5s b >orma obser-aţiei6 !i 7 ndirea * c operaţiile ei de anali&ă"sinte&ă !i 7enerali&are * d pă care rmea&ă >i2area Jn memorie) In ansambl " Jn-ăţarea este ndomeni 7 -ernat de le7ităţi statistice)O primă distincţie se imp ne de la Jncep t)Consider nd o acţi ne sa o sec-enţă tipică de Jn-ăţare !colară" aceasta pre&intă anali&ei!tiinţi>ice do ă lat ri sa aspecte solidare: a6 aspect l moti-aţional !i b6 aspect l proces al alJn-ăţării) Cele do ă lat ri alcăt iesc o nitate indisol bilă !i se des>ă!oară Jntr*o alternanţăsa s prap nere !or contrap nctată) %ire!te" ne interesea&ă interacţi nea acestor momente"combinarea lor dinamică !i comple2ă) Necesităţi de ordin didactic ne obli7ă la disocierea !i pre&entarea lor separată) Aspect l moti-aţional se re>eră la 7rad l de an7a.are sa implicare alele- l i Jn act l Jn-ăţării" deci la relaţia ele-*sarcină" Jn timp ce aspect l proces al c prindemomentele sa procesele care comp n o sec-enţă de Jn-ăţare 5obser-are" 7 ndire" memorareetc)6)//) 1)0) Ni-el l de moti-are" de acti-are cerebralăJnţele7em prin moti-aţia Jn-ăţării totalitatea mobil rilor care declan!ea&ă" s sţin ener7etic !idirecţio*nea&a acti-itatea de Jn-ăţare 5P) Eol 6) Constit ie moti-e ale Jn-ăţării an mitetreb inţe de ba&ă c m s nt treb inţa de a toreali&are" de a>irmare prin s cces

!colar/para!colar( apoi imp ls l c rio&ităţii" care este o prel n7ire a re>le2 l i de orientare(dorinţa de a obţine note b ne pentr a satis>ace părinţii sa pentr a >i Jntre premianţii clasei(teama de pedeapsă" de e!ec( an mite interese" opţi ni pro>esionale etc) #ector l moti-*scopJndepline!te o d blă > ncţie: na de acti-are" de mobili&are ener7etică !i o > ncţie dedirecţionare a cond itei)+2istă o le7e a optim l i moti-aţional)Orice act de Jn-ăţare este de re7 lă pl rimoti-at) Din comp nerea moti-elor !i imbold rilorapare o re& ltantă" n 7rad de moti-are >aţă de sarcina respecti-ă" care capătă e2presieconcretă Jntr*o an mită mobili&are ener7etică sa ni-el de acti-are cerebrală) Intre acest ni-elde acti-are !i prestaţia e>ecti-ă sa randament l obţin t e2istă o an mită relaţie care esteJn>ăţi!ată Jn >i7 ra 0,)00) 8e poate rmări int iti- această relaţie: linia ascendentă a ni-el l i

de acti-are este d blată de o c rbă Jn >ormă de G H in-ersat a per>ormanţei) Ni-el l prestaţiei



ni-el criticC rba per>ormanţei Ni-el de acti-are%i7 ra 0,)00)1;

8 b n ni-el minim de acti-are Jn-ăţarea n are loc" n se prod ce reacţia de orientare)'andament l e>ecti- cre!te paralel c ni-el l acti-ării pJnă la n p nct sa ni-el critic"dincolo de care n pl s de acti-are antrenea&ă n declin al prestaţiei" s pramoti-area pre&intăe>ecte ne7ati-e) 8e citea&ă Jn acest sens mobili&area ener7etic sna2imă a $ipermoti- l i * Jnraport c orice sarcină * ceea ce d ce la de&or7ani&area cond itei) +2istă dec m optimmoti-cttional" care este o &onă Jntre ni-el l minim !i cei ma2im al acti-ării !i care di>eră Jntr*o măsiL de la o persoană la alta Jn > ncţie de 7rad l de di>ic ltate al sarcinii" de aptit dini" deec$ilibr l emoti- !i ten) Reramental etc) Dacă n optim m de atenţie coresp nde n i ni-elmedi de acti-are cerebrală" care >acilitea&ă inte7rarea mesa.elor e2terne" * s b n an mit pra7" n are loc reacţia de orientare *" Jn sc$imb)" depă!irea ni-el l i optim" e2ces l demoti-aţie prod ce mai c r nd o reacţie de alarmă ce distorsionea&ă percepţia" sold nd *se ce>ecte ne7ati-e)Practic)" Jn-ăţarea are la ba&ă at t moti-e e2terne 5nota" la da" pedeapsa6" c t !i moti-einterioare acti-ităţii ca atare) n !colar Jn-aţă la Jncep t s b presi nea nor cerinţe e2terne *control l iiea-ersi- are n e>ect stim lati- *" pentr ca" lterior" descoperind conţin t l neimaterii de Jn-ăţăm nt" să >ie animat de n interes co7niti-" care ţine de cate7oria moti-elorintrinseci alăt ri de aspiraţiile c direcţionare pro>esională" de satis>acţia L cr l i bine >ăc t!) a) Treb ie să di>erentiem comple2 l s biecti-" di> &" >l ct ant >ormat din atracţii" pre>erinţe" dorinţe" >aţă de an mite acti-ităţi pro>esionale !i interes l propri *&is de>inii ca Goatit dine stabili&ată de nat ră emoti-*co7niti-ă >aţă de obiecte !i acti-ităţi" Jn care moti-eleacţionea&ă din interior l !i n din a>ara acti-ităţii respecti-eH 5A) C$irce-" 0341" pa7) 0,46)Atracţiile !i pre>erinţele pentr o disciplină sa alta" spre o pro>esi ne sa alta" constit ie doar premisele >ormării intereselor) De>initori este ceea ce in-este!te ele- l pentr reali&area norasemenea dorinţe" n simpla declaraţie de opţi ne sa pre>erinţă) Adesea Jn clasele #I*#III ne2istă nici o concordanţă Jntre pre>erinţe pro>esionale !i s cces l !colar Jn domeniilerespecti-e 5>enomen Jnt lnit pJnă la ? din ele-i6" ceea ce denotă că atracţiile !i dorinţelerespecti-e s nt di> &e" >l ct ante" mai c r nd Jn plan l -isării" al re-eriei" dec t Jn plan lacţi nii 5A) C$irce-" 0341" pa7) 01?6) Domeniile de s cces 5!colar6 se do-edesc cele mai predicti-e pentr opţi nea !colară !i pro>esională la ele-ii mat ri) Di>erite stadii -orbesc" deasemenea" de n declin relati- al moti-aţiei pentr Jn-ăţare Jn clasele medii 5')E) Le>rancois), 6)De >apt" problema n este de a a!tepta apariţia spontană a moti-aţiei" ci a p ne accent l pe

or7ani&area condiţiilor de Jn-ăţare( ast>el Jnc t acestea să de-ină >actor de Jntărire) Prod cee>ecte moti-aiionale percepţia clară a scop l i" a obiecti-elor acti-ităţii" care . sti>ică dr m lce rmea&ă a >i parc rs( apoi perspecti-a aplicabilităţii Jn practică sa pentr pre7ătirealterioară care merită e>ort l dep s) De asemenea" ni-el l de moti-are este Jntreţin t decon!tiinţa n i spor de c no!tinţe sa a deprinderii nei te$nici) La acestea se ada 7ă creareade sit aţii*problemă" or7ani&area de e2perienţe" demonstraţii etc)Orice lecţie sa acti-itate practică Jmbină element l c nosc t" >amiliar" c o in>ormaţieinedită( interes l este tre&it de cota de ne>amiliar din conţin t l sa din modalitatea de predare) +2istă n ni-el optim al cotei de problematic" de inedit" care Jntreţine c rio&itatea( n-ol m prea mic de G!it aţii*prpblemăH" deci a nor oca&ii red se de a Jn>r nta di>icil l sano l" prod ce plictiseala) Pe de altă parte" dincolo de n ni-el optim" comple2itatea depă!e!te

pe ele- !i prod ce blocarea" s spendarea e>ort l i) 8e7mentarea sarcinii sa e!alonareae>ort l i s nt sol ţii de ie!ire din impas)



n moti- semni>icati- Jl constit ie stima de sine" care se cont rea&ă din dinamica s cceselor!i e!ec rilor proprii" din comparaţia contin ă c ceilalţi !i din aprecierea 7nip l i*clasă) Oriceele- tinde să*!i menţină stat t l !colar) Intre ni-el l de aspiraţie !i per>ormanţa !colară e2istăo relaţie circ lară) Moti-aţia poate e-ol a d pă o spirală ascendentă dar !i d pă na re7resi-ă"Jn > ncţie de sentiment l e>icienţei personale) 'e !ita Jntr* n domeni este condiţionată de

aptit dini" iar s cces l obţin t spore!te interes l pentr disciplină" >apt care ad ce o in-estiţiemai mare de e>ort !i concentrare Jn măs ră să d că la de&-oltarea aptit dinilor" la re& ltate !imai b ne) +-ol ţia acestei moti-aţii se Jnscrie pe o spirală ascendentă: aptit dinile d c d păele interesele" iar de&-oltarea intereselor potenţea&ă aptit dinile" Jn sc$imb" ins cces l repetat">r strarea se Jnscri adeseori Jntr*o spirală re7resi-ă( dacă ele- l n re !e!te să Jnţelea7ă" să>acă >aţă13cerinţelor" at nci >ie că ren nţă la e>ort l de Jnţele7ere" se resemnea&ă * ceea ce se mani>estă prin indi>erenţă" desc ra.are * >ie că se op ne de*a drept l e>ort l i" mai ales c nd inter-ine !i presi nea celor din . r 5#) Pa-elc " 03?," pa7) ; *;,6) 8pirala re7resi-ă constit ie aici spiralaGdemoti-ăriiH" a stin7erii interes l i !i a cobor rii ni-el l i de aspiraţie) Cercetările arată că-ol m l de e>ort pe care n ele- este disp s să*0 in-estească Jntr*o sarcină" depinde decon!tiinţa e>icacităţii proprii)II)1),) Jn-ăţarea: aspect l proces alActi-itatea de Jn-ăţare !colară pre&intă o des>ă! rare proces ală Jn care distin7em o serie de>a&e) +ste -orba mai JntJi de perceperea/receptarea material l i" ceea ce Jnseamnă mai Jnt iind cerea nei stări de atenţie" de acti-are cerebrală" a!a c m s*a arătat) Pe >ond l acesteia areloc Jnre7istrarea" perceperea acti-ă a datelor concrete !i -erbale c prinse Jn o>erta lecţiei saacti-ităţii practice) In contin are" 7raţie proceselor de anali&ă" sinte&ă !i 7enerali&are 5as pramaterial l i6 se desprind relaţii !i note rele-ante" are loc"Jnţele7erea" pătr nderea prin 7 ndirea datelor" ceea ce -a Jnsemna condensarea in>ormaţiei Jn noţi ni" le7i" principii etc) Inter-ineapoi >i2area Jn memorie" GstocareaH in>ormaţiei !i Jn >inal tili&area ei"" act ali&areac no!tinţelor s b >orma reprod cerii !i mai ales a operării" a trans>er l i Jn condiţii apropiatede cele de la lecţie sa Jntr* n conte2t no ) De notat că Jn această s ccesi ne" proces l dememorare prel n7e!te act l co7niti- ca atare( mai precis" e2istă Jn parte o s prap nere amemorării peste acţi nea co7niti-ă * orice c noa!tere >iind implicit o Jnre7istrare *" pentr ca"Jn contin are" să aibă loc o acţi ne mne&ică a tonomă" s bordonată ţel l i GstocăriiH ca atare)%ire!te" >inali&area sec-enţei de Jn-ăţare o constit ie aplicarea c no!tinţelor" operarea c ele)O asemenea dec pare Jn >a&e" c m este cea Jn>ăţi!ată mai s s * repre&intă doar oQprimăapro2imaţie) +tapele reperate !i mod l lor de artic lare Jn str ct ra proces l i de Jn-ăţarecapătă aspecte di>erite Jn > ncţie de conţin t l ce se Jn-aţă" de partic larităţile clasei etc) Dacăla Jnc$eierea sec-enţei de Jn-ăţare se scontea&ă o deprindere motorie" componenţa !i

s ccesi nea momentelor -a respecta condiţiile !i etapele >ormării deprinderilor( dacă -a >i-orba de Jns !irea nor concepte" s ccesi nea -a >i alta) Teoria Jn-ăţării este abordată tot maim lt din perspecti-a orientării co7niti-e 5E) Le>rancois" , 6)+) 1),)0) Jn-ăţarea motoriePro7ramele de acti-ităţi practice incl se Jn !coală pre-ăd n -ol m Jnsemnat de deprinderimotorii" a căror >ormare se Jncadrea&ă Jn b nă măs ră Jn ceea ce n mim Jn-ăţareasen&oriomotorie) Tot a!a acti-ităţile de ed caţie >i&ică !i sport se Jncadrea&ă Jn acest tip deJn-ăţare"Dacă ne re>erim" de pildă" la o operaţie de m ncă" p tem distin7e o seamă de componente)+ste -orba mai Jnt i de act l motor de m n ire a nei nelte 5componenta motorie6" apoi dec le7erea de in>ormaţii -i& ale * c pri-ire la s pra>eţele prel crate etc) * ca !i de semnale

propriocepti-e sesi&ate de e2ec tant l operaţiei 5componenta in>ormaţională6) La acestea seada 7ă re7la. l !i control l act l i prin an miţi indici de calitate * preci&ia dimensională etc) *



imp !i de sarcina de m ncă Jn care o operaţie sa alta se inte7rea&ă) Jn s> r!it" se poatedesprinde !i o componentă intelect ală concreti&ată Jn momentele de 7 ndire" Jn strate7ia dem ncă) D pă c m se -ede" deprinderile de m ncă n s nt red ctibile ia Jns !irea act l imotor ca atare" ci pres p n momente de in>ormare" de plani>icare" de reali&are motorie" decontrol" care alternea&ă sa se s prap n) In e2presie -i&ibilă" acestea se red c la o

componentă sen&orială 5percepti-ă6 !i na motorie" >ie că este -orba de Jntocmirea n i desen"e2ec tarea n i monta. electrote$nic" e>ect area nei operaţii de m ncă" reprod cerea neisec-enţe de mi!cări la 7imnastică etc) Toate acestea s nt Jn esenţă acte sen&oriomotorii"Jntr c t comportă le7ăt ri sa relaţii ordonate Jntre an mite date sen&oriale !i 7est l motor)+2ec t nd" de pildă" n monta. pe ba&a nei sc$eme" m na rmea&ă parcă oc$i l" o percepţie-i& ală este transp să Jntr*o reali&are motorie) +ste -orba Jn >inal de o con. 7are" datoratăe2erciţi l i" Jntre percepţie !i 7est l motor care >ormea&ă laolaltă o nitate: deprindereamotorie)P nct l de plecare Jn Jns !irea nei deprinderi practice" a nei acţi ni motorii Jl constit ie prel area prin obser-aţie a n i model al act l i) rmărind de repetate ori sec-enţa de m ncă"Jnsoţită de e2plicaţii

-erbale detaliate pe elemente sa momente" se >ormea&ă o ima7ine iniţială care * pe ba&a neiserii de tatonări *apro2imea&ă tot mai bine act l respecti-" de-enind treptat o sc$emăanticipatoare" n model intern al act l i) Această sc$emă anticipatoare se trad ce Jntr* n pro7ram al acţi nii care pre>i7 rea&ă 7est rile motorii" direcţia !i amplit dinea lor" mod l deartic lare)D pă o primă >a&ă co7niti-ă" de orientare !i >amiliari&are" Jn care se cont rea&ă model lacţi nii" rmea&ă o etapă a Jn-ăţării analitice" pe operaţii" Jn care acţi nea mai comple2ă sedec pea&ă" se >racţionea&ă de re7 lă Jn acte componente ce se Jns !esc pe r nd) Pe parc rsinter-in >a&e de ni>icare a elementelor Jntr* n ansambl ) Datorită -ol m l i limitat alatenţiei" aceste Jncercări se soldea&ă obi!n it c erori: >iind atent la e2ec tarea nei operaţii"!colar lle omite pe celelalte" reali&area corectă a nei operaţii se asocia&ă c eroare ma2imă lacelelalte" Jn prim*plan l con!tiinţei a>l nd *se c nd o operaţie" c nd alta)O dată c e2erciţi l se prod ce o a tomati&are parţială) Inter-ine ast>el cea de*a treia etapă Jn>ormarea deprinderilor: moment l or7ani&ării !i sistemati&ării părţilor sa detaliilor acţi nii)Actele disparate se ni>ică" se Jmbină( s nt selecţionate detaliile corecte Jn timp ce erorile seelimină" se red c mi!cările para&ite !i e>ort l in til) In>ormaţia tilă este prele-ată n mai Jnmomente nodale ale sec-enţei de răsp ns ri) 'eperarea semnalelor tile se >ace Jn a-ans >aţăde 7est l motor: apare ast>el o anticipare percepti-ă" n decala. til Jntre in>ormaţie !i reacţia propri *&isă) De e2empl " la dactilo7ra>ele antrenate" oc$ii s nt mere Jn a-ans >aţă de m nă(de asemenea" Jn citirea orală" oc$i l G> 7eH Jnaintea pron nţiei -ocale c cea c -inte" >apt

care or7ani&ea&ă Jn anticipaţie răsp ns l -ocal" Jn >inal" se prod ce sinte&a !i inte7rareaoperaţiilor Jntr*o acţi ne nitară) n sin7 r semnal 5indici 6 a. n7e să declan!e&e Jntrea7asec-enţă de răsp ns ri) Concentrarea atenţiei se deplasea&ă de ia detaliile acţi nii laansambl l ei) O trans>ormare tipică Jn re7la. l actelor motorii constă Jn trecerea de lacontrol l e2terocepti- la cel propriocepti-" >apt care marc$ea&ă apariţia a tomatism l i Jne2ec tarea sec-enţei de acte) O dată c aceasta se constit ie ceea ce n mim deprinderi)Deprinderile s nt componente a tomati&ate ale acti-ităţii" mod ri de acţi ne Jn-ăţate"a tomati&ate 7raţie e2erciţi l i" repetării) De >apt" termen l de deprindere indică 7rad l destăp nire" de >i2are a nei acţi ni sa operaţii" rele- nd caracteristica psi$olo7ică ades>ă! rării acti-ităţii 5!i n o >ormaţi ne distinctă de aceasta6) +2istă deprinderi motorii !ideprinderi intelect ale) De>initori pentr ambele cate7orii de deprinderi este a tomati&area

sec ndară" >apt l că a >ost mai Jnt i acte con!tiente !i a de-enit lterior Jn mare partea tomate 7raţie e2erciţi l i) Ceea ce le deosebe!te este >apt l că deprinderile intelect ale



repre&intă acţi ni interiori&ate" -eri7a lor motrică red c nd *se la minim m 5notare sasc$emati&are 7ra>ică" relatarea -erbală a răsp ns l i >inal ca Jn calc l l al7ebric"trans>ormarea nei ec aţii tipice etc)6)De asemenea" deprinderile intelect ale admit o mai mare -ariaţie !i elasticitate" moti- pentrcare ele pot >i n mite sc$eme" Jn sens l că aceste deprinderi >i2ea&ă doar artic laţiile nei

metode de l cr " linia tipică de mi!care a 7 ndirii" raţionament l tipic Jn re&ol-area n i 7ende probleme etc)" rest l detaliilor răm n nd -ariabile)//) 1),),) %ormarea noţi nilor !i operaţiilor mintale%ormarea noţi nii constit ie nitatea de ba&ă sa ""mod l lH instr irii" moti- pentr caren meroase cercetări a >ost dedicate acestei teme)D pă c m s*a arătat" c no!tinţele !i noţi nile se >ormea&ă pornind de la o>erta de dateconcrete !i -erbale) +ste -orba adesea de o colecţie de date sa e2emple Jn alternanţă ce2plicaţii" descrieri condensate" re7 li etc) Consider nd n ni-ers de obiecte" mai precis ne!antion din acest ni-ers" colecţia de date !i e2emple c prinse Jn predare constit ie o partedin acest e!antion) 8 nt alese obiecte/e2emple c -aloare de PI ) i.. >iltr o noţi ne)In >ormarea c no!tinţelor" a prototip rilor !i a conceptelor" ele- l a-ansea&ă prin apro2imaţiis ccesi- 8*a cont rat an mite trepte psi$o7enetice pe parc rs l !colarităţii) +ste -orba de patr ni-el ri 5F) Ula si ci i" 034? !)a)6 !i an me: 506 ni-el l concret" 5,6 ni-el lidenti>icării" 596 ni-el l clasi>icator !i 516 ni-el l >ormal) +lementele ce cont rea&ă n concept* termen l" den mirea notelor de>initorii !i re>erent l05cate7oria de obiecte la care se re>eră6 * le p tem Jnt lni la oricare din cele patr paliere" caren s nt de alt>el trepte obli7atorii) %iecare ni-el Jn7lobea&ă pe cel precedent !i Jl depă!e!te"ceea ce n Jnseamnă că Jns !irea nei noţi ni n s*ar p tea sit a * la o an mită - rstă * directla n ni-el s perior 5clasi>icator sa >ormal6) La ni-el l concret Jnt lnim termen lcoresp n&ător dar acesta este simplă etic$etă -erbală aplicată n i l cr 5prototip6( ele- lrec noa!te n obiect Jnt lnit Jn e2perienţa anterioară" Jl distin7e de celelalte !i Ji atrib ieden mirea adec-ată) De e2empl " !colar l mic rec noa!te n tri n7$i" Jl ale7e corect dincolecţia de piese a>late la Jndem nă" >ără să >ie Jn măs ră să*i dea o de>iniţie) +ste" Jncontin are" ni-el l prototip l i) Proces l ca atare Jmbină n c - nt*etic$etă c o percepţiesa repre&entare) Ni-el l identi>icării pres p ne rec noa!terea acel ia!i obiect * cJemimit printr* n termen dat * Jn di>erite iposta&e spaţio*temporale sa >iind percep t Jn modalităţisen&oriale di>erite 5-i& al" a diti-" tactil etc)6) Inter-ine n element de 7enerali&are Jntr c tl cr l" de!i Jn iposta&e sa >orme di>erite" este considerat acela!i) De e2empl " masa de l cr "masa de la cantină" masa rot ndă etc) s nt c prinse s b aceia!i termen" cont r nd n portretre& mati-" >ără a alcăt i propri *&is clase) Ni-el l clasi>icator se caracteri&ea&ă iniţial princapacitatea ele- l i de a s bs ma acel ia!i termen do ă sa mai m lte e2emple distincte * pe

ba&a nor atrib te direct perceptibile *" >ără a p tea . sti>ica clasi>icarea Jnsă!i" Jntr*o colecţiede obiecte" ele- l separă corect e2emplarele care il strea&ă n concept * reper nd pe celelalteca >iind di>erite sa Gnon*e2empleH * dar n re !e!te să dea o de>iniţie) In s> r!it" la ni-el l>ormal" !colar l poate lăm ri precis concept l Jn termenii notelor sale de>initorii" re !ind săe-al e&e corect e2emple !i contra*e2emple 5pre&entate sa n mai descrise6 Jn > ncţie deatrib tele esenţiale c prinse Jn de>iniţia !tiinţi>ic acceptată( de asemenea" concept l de-ineoperant Jn re&ol-area de probleme 5Ula snieier" op) cit)" pa7) ?*016)rmărind dinamica proces l i co7niti- pe n an mit itinerar !colar se poate constata

predominarea" respecti- s prap nerea nor ni-el ri" alăt ri de o e-ol ţie neori Jn &i7*&a7 *c lăr7iri !i restr n7eri Jn conţin t l noţi nilor * Jn > ncţie de trăsăt rile material l i*s porttili&at Jn predare" Jn c$ip >rec-ent" ele-ii răm n cantonaţi Jn concepte >i7 rale" Jn care

in>ormaţia este asociată n i e2empl sa model*int iti- l at ca prototip la lecţie sa dinman al) Din mi.loc ds il strare" e2empiiil*prototip de-ine p rtător l noţi nii Jnsă!i c o



seamă de distorsi ni inerente 5I) 'ad " 03416) 'eiese * a!a c m s*a s bliniat * că noţi nile seconstr iesc a- nd ca s port prototip rile sa e2emplele tipice" mai c r nd dec t listaatrib telor de>initorii) Dr m l spre concept l abstract >rece adesea prin concept l >i7 rai" carese s prap ne e2empM i*prototip)Jn > ncţie de mod l de str ct rare a) o>ertei de in>ormaţie la lecţie !i Jn alte acti-ităţi p tem

Jn>ăţi!a ce p ţin do ă strate7ii tipice Jn >ormarea noţi nilor la) ele-i) +ste -orba mai Jnt i destrate7ia n mită ind cti-ă" Jn care noţi nea se >ormea&ă pe ba&a desprinderii notelor com nen i 7r p de obiecte/e2emple pre&entate 5J) 'ad " 03;?6) %iecare Jns !ire 5notă6 7ăsită *Jnc rs l acti-ităţii de anali&ă !i comparaţie * la 0*, obiecte sa >enomene din colecţia de dateconstit ie o ipote&ă de -eri>icat Jn pa!ii rmători) Intre material l concret pre&entat !irăsp ns l cer t ele- l i se interp ne n mecanism intern de>ormare !i triere de ipote&e as praesenţial l i) Adă 7area de e2emple 5obiecte6 din aceea!i clasă imp ne notele com ne"esenţiale * ceea ce Jnseamnă pe plan mintal o triere s ccesi-ă de ipote&e prin eliminare/adaosde elemente * >apt care >acilitea&ă) 7enerali&area)n e2empl simpl (La o lecţie de 7ramatică Jn cicl l primar se introd ce noţi nea de s biect" ponmid *se de lac te-a propo&iţii scrise pe tablă:Clasa noastră este mare)Marcela este ele-ă de ser-ici )Copiii dă >lorile)8oarele Jncăl&e!te tot mai p ţin)Pe ba&a anali&ei !i disc ţiei colecti-e se reperea&ă * prin s bliniere * s biect l din >iecare propo&iţie" apoi se en nţă de>iniţia" care este repetată de mai m lţi ele-i" Jn e2erciţi l aplicati-imediat se constată o 7re!eală !i an me" n n măr de copii a. n7 la o 7enerali&are Jn7 stă:s biect l * prim l c - nt din propo&iţie) Această 7enerali&are a >ost >a-ori&ată de 7r pa. l dee2emple disc tate)Pentr corectarea 7re!elii se pre&intă !i se anali&ea&ă Jn contin are 0*, e2emple de contrast5de pildă" GIn >aţa băncilor se a>lă catedra)H6 care contraria&ă 7enerali&area pripită !i d ce lanoţi nea corectă),Pornind de la o>erta de date a lecţiei" ele- l a. n7e * printr* n c m l str ct rat de notecom ne * la n Gconstr ctH mintal" la o 7enerali&are" pentr ca prin introd cerea n i elementde contrast 5e2empl di>erenţiator6" această ima7ine să se trans>orme Jntr*o noţi ne nitară"inte7rată" dob ndind e2presie -erbală Jntr*o de>iniţie" descriere etc) 5I) 'ad " 03;?6) D păc m am -ă& t la n moment dat" noţi nea 7enerali&ea&ă e2empl l*prototip) De aceea pentr aJnlesni proces l de decantare a esenţial l i din obiecte/e2emple etc) s*a cont rat procedee de>acilitare a acti-ităţii de 7enerali&are) 8*a constatat" de pildă" că adă 7area de

elemente/obiecte din aceea!i clasă Jnlesne!te proces l de concept ali&are dacă se păstrea&ăconstante notele esenţiale * care intră Jn de>iniţie" caracteri&ări * >ăc nd Jn acela!i timp-ariabile notele neesenţiale 5N)A) Mencins aia" Al) 'o!ea6) De asemenea" a reie!it importanţaintrod cerii elementelor de contrast" a e2empl l i di>erenţiator" care delimitea&ă * prinopo&iţie * n concept de alt l 5Al) 'o!ea" 03 ?6) Contra*e2empl l sa e2empl l de contrasteste necesar să >ie introd s ori de c te ori apare tendinţa spre 7enerali&are pripită) La o seriede discipline" s*a in-entariat din practică di>ic ltăţi !i 7re!eli tipice" indic nd s rse posibilede eroare Jn or7ani&area sec-enţei de predare*Jn-ăţare" prec m !i >el l e2emplelor de contrast)C nd Jn predare a-em de*a >ace c metode e2po&iti-e" iar in>ormaţia esenţială este transmisă-erbal" >ormarea noţi nii se ba&ea&ă pe trans>er l de semni>icaţie: o noţi ne no ă este Jns !ită7raţie ec$i-alării" p nerii ei Jn ec aţie c alte noţi ni c nosc te care*i Jmpr m tă sens l

5trans>er semantic6) Totodată conţin t l concept l i se de&-ăl ie prin e2emple care*0il strea&ă !i se delimitea&ă mai clar" prin e2emple de contrast) Această strate7ie ar p tea >i



n mită ded cti-ă)Jns !irea noţi nilor !i operaţiilor mintale >ace ca acestea să se inte7re&e Jntr*o ar$itect răco7niti-ă" cont r nd Gba&a de c no!tinţeH Jn care elementele se asocia&ă 5de-in solidare6"traseele se presc rtea&ă)n itinerar co7niti- o dată parc rs se mod lari&ea&ă" adică apare Jn7lobat !i depă!it Jn pa!ii

care*i rmea&ă !i pentr care constit ie premise s bJnţelese) +2empl :La aritmetică" Jn clasa I" n calc l simpl " c m este 1 9Y4" apare la n moment dat ca oasociaţie care > ncţionea&ă a tomat) Anali&a psi$o7enetică ne de&-ăl ie proces l sec-enţialcare a d s de la >orma iniţială e2ternă la act l mintal presc rtat" care > ncţionea&ă ca o simplăasociaţie !i Jn care este GJncaps latH Jntre7 demers l anterior)P nct l de plecare Jn >ormarea acestei operaţii mintale la !colar l mic Jl constit ie acţi neae2ternă" c obiecte concrete) Ad narea Jn cadr l primelor &ece nităţi ia >orma n i actsen&orio*motor: se deplasea&ă !i se ada 7ă Jn mod real n 7r p de obiecte la alt l" d pă carecopil l le consideră Jmpre nă) A- nd să ad ne G1 9H" copil l >ormea&ă Jnt i 7r pe de obiecte5beţi!oare" castane etc)6" apoi socote!te Jn parte >iecare nitate din ambele 7r pe 5Gl" ," 9" 1 *^" ?" 4H6 !i stabile!te s ma acestora 5G>ac 4H6) lterior proces l se transp ne pe plan llimba. l i intern" adică pe plan l mintal propri *&is" Jn care operaţia se reali&ea&ă ca act de7 ndire) In rma acest i >apt" ea se -a abstra7e" adică se -a deta!a de condiţiile concrete"neesenţiale 5de beţi!oare" castane" de a!e&area lor Jn spaţi etc)6" dob ndind n caracter7enerali&at) Trec nd la socotit l Jn minte" pentr Jncep t copil l păstrea&ă iteraţia simplă anităţii" de!i Jntr*o >ormă p r -erbală) Treptat" Jnsă" proces l mintal se prec rtea&ă: Jntr*oan mită etapă" ele- l ada 7ă la prim l termen pe al doilea l at pe nităţi 5G1 g " ?" 4" >ac4H6 pentr ca lterior" la prim l termen al ad nării să*0 ada 7e pe al doilea" l at ca tonalitate5G1 9 >ac 4H6)Trase l co7niti- o dată parc rs se mod lari&ea&ă" de-ine n mecanism relati- a tonom" care presc rtea&ă dr m l Jns !irii altor c no!tinţe) Practic" n mai >inal l" o tp t l acest imecanism participă Jn contin are la celelalte procese ale lanţ l i co7niti-) De&-oltarea ba&eide c no!tinţe se constr ie!te mere pe n alt ni-el) De e2empl " ad narea o dată Jn-ăţată pasc pas" lterior Jnm lţirea" -a p tea >i introd să ca ad nare repetată" >ără rec rs l obli7ator laacţi nea obiect ală: aceasta se poate red ce ast>el la simple Goperaţii de condeiH" oper nd csimbol ri) In ba&a de c no!tinţe inter-in mere asemenea presc rtări !i condensări) In ca& lr tinelor de l cr " >i2ate ca deprinderi" Jn c rs l raţionamentelor c nd a. n7em la asemenear tine * condensate Jn etic$ete -erbale * n este necesar să le mai e2ec tăm( ele- l sem lţ me!te doar să le pres p nă" 8 nt trasee parc rse repetat care se mod lari&ea&ă" de-ina tonome !i la care se poate rec r7e ori) and c ! rinţă" ast>el Jnc t e2ec ţia lor e>ecti-ă" de>iecare dată" n mai este necesară)*0 de c no!tinţe o dată elaborată măre!te -ite&a de procesare a in>ormaţiei Jntr* n domeni )

C no!tinţei " ii]i pot a-ea acces mai rapid Jn memoria de l n7ă d rată" Jnţele7erea de-inemai rapidă 7raţie inte7rării !i asis i Qii Jn sc$emele co7niti-e de.a >ormate)9+ste de menţionat" Jn contin are" că Jns !irea temeinică a n i material rmea&ă să Jmbine" să>acă solidare do ă momente: >ormarea !i tili&area" respecti- aplicareac no!tinţelor/noţi nilor) De notat că 7 ndirea operea&ă n n mai c noţi ni" dar !i crepre&entări sa concepte >i7 rale 5>orme 7eometrice6" c prin& nd note esenţiale !i relaţiirele-ante" menite să oriente&e acti-itatea) Această in>ormaţie condensată constit ie propri *&isc no!tinţele)s*+2empl :Jn !tiinţele biolo7ice descrierea nei >amilii sa specii o>eră in>ormaţia necesară pentr

identi>icarea nei plante" Jn practică se post lea&ă că din momeai ce s*a transmis an mitec no!tinţe" in>ormaţia respecti-ă de-ine a tomat e>icace" operati-ă) Or" treb ie >ormate



strate7iile de tili&are !i aplicare) 8pre e2empl " la botanică ar >i indicată transcriereain>ormaţiei Jns !ite Jn sc$eme de rec noa!tere di$otomice" 8pre e2empl " Jn >aţa nei plante5pre& mti- din >amilia compo&itelor6" ele- l constată mai JntJi că are >r n&ele c ner- rirami>icate 5n paralele6 * ceea ce Jnseamnă că are de*a >ace c p8ante dicotiJe * apoi -aremarca Jn-eli! l >loral simpl " >apt care imp ne contin area anali&ei >lorale pentr

partic lari&are( Jn pas l rmător -a reţine că este -orba de >iori complete 5cil stamine !i pistil6" d pă care răm ne să se preci&e&e tip l in>lorescenţei) I >ina " !colar l -a rec noa!tein>lorescenţa capit l" care dă impresia nei sin7 re >lori" !i -a conc$ide >amilia compo&itelor)Această s ită de pa!i este stabilită Jntr*o sc$emă recapit lati-ă" Jntr* n tabel determina torsimpl " pre-ă& t pentr Jncren7ăt ra an7iospermelor" care cond ce din aproape Jn aproape Iare& ltat) +-ident" tabel l care Gpro7ramea&ăH acti-itatea de rec noa!tere rmea&ă să seJncadre&e Jn domeni l st diat de ele-i) +I n treb ie memorat ca atare" ci tili&at ca 7$id" ceeace asi7 ră o >i2are pe parc rs" prin tili&are)Jn mod analo7 pot >i concep te aplicaţiile !i la alte discipline)%i2area !i react ali&area) C nd !colar l este p s să opere&e c noţi nile Jns !ite" să >oloseascăe>ecti- in>ormaţia dob ndită" el react ali&ea&ă c no!tinţele" >ace do-ada stăp nirii lor)Această react ali&are din memorie a c no!tinţelor poate l a >orma rec noa!terii * ca Jne2empl l de mai s s *" a reprod cerii in>ormaţiei -erbale sa a tili&ării deprinderilor Jncondiţii inedite)8e consideră adesea că ele- l c noa!te >apte sa e-enimente pentr că le descrie sa leGpo-este!teH( de m lte ori se acceptă o de>iniţie drept mărt rie a c noa!terii n i l cra)Altădată se aprecia&ă" că ele- l !tie c nd re !e!te să Jncadre&e >aptele" obiectele Jntr*o noţi ne5!tiinţe biolo7ice" 7ramatică" istorie etc)6) 'eact ali&area din memorie a in>ormaţiei -erbale poate a-ea loc 7raţie nor mecanisme asociati-e sa d pă principi l reor7ani&ării acti-e amaterial l i) 'e&ol-area de probleme" prec m !i de sarcini practice" implică act ali&areadeprinderilor >ormate" Jn s> r!it" repre&entările se -eri>ică c a. torai sc$emati&ării 7ra>ice" aldesen l i etc) Pentr a cond ce c s cces proces l de instr ire" pro>esoral treb ie să obţină oin>ormaţie contin ă despre re& ltatele acti-ităţii Jntreprinse: despre Jns !irea e>ecti-ă ac no!tinţelor" stadi l de >ormare al priceperilor" capacitatea de a tili&a noţi nile Jn-ăţate Jn practică etc) Această in>ormaţie pe care pro>esor l o obţine despre re& ltatele acti-ităţiiinstr cti-*ed cati-e s*a n mit in>ormaţie in-ersă" pentr că sens l ei *spre deosebire de predarea propri *&isă * este de ia ele- la pro>esor) N pot >i adresate ele-ilor Jntrebări d pă >iecare c antă de in>ormaţie( Jn predare se pre-ădG>i2ăriH pe etape ori la Jnc$eierea acti-ităţii" se re&er-ă n moment Jn lecţie pentr e2aminareaorală" se or7ani&ea&ă lecţii de -eri>icare a c no!tinţelor !i deprinderilor etc)II) ) Dinamica sit aţiei de Jn-ăţareO sec-enţă deQJn-ăţare J!i are ori7inea Jntr*o sarcină/temă dată de pro>esor la lecţie sa

as mată de ele- l Jns !i Jn pre7ătirea lecţiilor acasă( ea J!i 7ăse!te Jnc$eierea Jn obţinereanei ac$i&iţii: Jn-ăţarea nei)))Z poe&a" c noa!terea nei teoreme" stăp nirea nei operaţii de m ncă etc) In acest inter-al *măs rat Jn timp *Jntre sarcină !i re& ltat" !colar l reali&ea&ă o an mită in-estiţie de ener7ie"de res rse co7niti-e" de timp !i de pricepere Jn or7ani&area m ncii proprii Jn > ncţie de ceeace scontea&ă sa aspiră să obţină) 8ă considerăm n mai GintrărileH !i Gie!irileH" respecti-sarcina/tema dată ori as mată !i re& ltat l) P tem apro2ima cele1sp se Jntr* n 7ra>ic simpl 5>i7 ra 09)00)6) Jntre p nct l de plecare !i re& ltat a-em n

inter-al căr ia Ji ata!ăm o mărime t" >iind -orba de o in-estiţie măs rabilă de e>ort sa timp 5tY timp6) 8e p ne Jntrebarea: C m J!i do&ea&ă ele- l timp l R C t an me Jn-aţă R Care s nt



pentr el indicii de Jndeplinire a sarcinii R C nd aprecia&ă că !tie o temă Rsarcină re& ltat%i7 ra 09)KL 8c$emati&area sec-enţei de Jn-ăţareJn st di l nei acti-ităţi comple2e a de-enit >amiliară distincţia Jntre componente !imetacomponente care este o a do a distincţie Jn anali&a nei sec-enţe de Jn-ăţare !i se

asocia&ă ideii de str ct rare ierar$ică a prestaţiei respecti-e)8ă il străm această distincţie c c te-a e2emple:C nd ele- l de clasa I Jn-aţă să scrie" să &icem litera m" el disp ne pentr aceasta de n modele2tern: litera m scrisă de Jn-ăţător pe tablă !i Jn caiet l propri ) +2ec t nd mi!cările detrasare a literei respecti-e" copil l compară re& ltat l c model l !i >olose!te 7 ma de !ters"scriind s ccesi- aceea!i literă p nă se apropie de model) C timp l" ele- l n mai are ne-oiede model l e2tern( acesta s*a interiori&at * Jn rma e2erciţi l i *Jntr*o repre&entare proprie"adică n model mintal care*0 >ace să*!i corecte&e s ccesi- literele trasate pJnă c nd model lmintal !i e2ec ţia propri *&isă de-ia s perpo&abile !i Jn consecinţă re& ltat l este acceptat"sarcina apare Jndeplinită) A-em de*a >ace c o alternanţă Jntre operaţii de e2ec ţie !i cele demonitori&are 5control6 p nă se atin7 parametrii ţintei Jn c rs l des>ă! rării ei" acţi nea semodi>ică * incl si- do&a. l !i topo7ra>ia 7est rilor motorii * p nă c nd model l mintal capătăacoperire Jn e2ec ţia proprie)%ire!te" n Jntotdea na re& ltat l este n prod s palpabil" ca Jn e2empl l de mai s s) N meroase discipline !colare" respecti- capitole ale acestora" imp n Jns !irea/stăp nirea n imaterial e2p s te2t al pe n m năr de pa7ini" ia care se ada 7ă notiţele) De e2empl " la!tiinţe nat rale" istorie" limba rom nă" ele- l are de Jn-ăţat an material mai e2tins) Pentr a se pre7ăti disp ne de n materiaJ*s port: notiţele !i te2t J de circa 1 pa7ini din man al) A!adar"ele- l n mai are pre>i7 rat n model palpabil * litera m" de pi d ă * material l ţintă >iinddest l de e2tins) P nă Jn clasele #*#I" ele-ii a tendinţa de a memora te2t al) 8e p neJntrebarea: Jn-ăţ nd" c nd -a aprecia ele- l că !tie R +le- l din clasa a #*a -a aprecia că !tielecţia pentr a do a &i at nci c nd o poate reda 5po-esti6 ca Jn carte) +le- l din clasa a # I*a-a estima că !tie lecţia c ad poate reda material l st diat Jn c -intele proprii) C alte c -inte"!colar l este con-ins că !tie c nd" pe ba&a prel crării te2t l i" -a obţine Jn limba. intern para>ra&a material l i*stim l) Acest Ga !tiH repre&intă o mărime di>erită de la n domeni laalt i" de la o - rstă la alta !i de la n ele- la alt l)i n alt e2empl : n ele- din clasele mici se o>eră c ! rinţă să răsp ndă la lecţie) Asc ltat>iind" Jn-ăţător l este nem lţ mit de prestaţia copil l i !i*0 ta2ea&ă Jn consecinţă c o notămai mică" respecti-" c o apreciere ne7ati-ă) +le- l se sc &ă" moti- nd: GDoar am Jn-ăţat H)+l măsoară" ec$i-alea&ă acest G a !tiH c e>ort l dep s !i aprecia&ă că !tie Jn > ncţie de timp lin-estit" Jn >ond" a-em de*a >ace c o Gcon!tiinţă >alsăH" c il &ia de a !ti)In e2emplele date re7ăsim acea alternanţă Jntre plan l componenţial !i cel rnetacomponenţial"

Jntre sec-enţa co7niti-ă propri *&isă * marcată de percepere" Jnţele7ere" pătr ndere prin7 ndire" apoi memorare *!i sec-enţa metaco7niti-ă" de monitori&are !i re7lare" care alternea&ăsa se s prap ne celei dint i)Distin7em" a!adar" n ni-el de e2ec ţie !i n metani-el" adică n Gprocesor centralH" care pre>i7 rea&ă re& ltat l" monitori&ea&ă" e-al ea&ă !i re7lea&ă e2ec ţia" Jn condiţiile Jn-ăţării!colare" această acti-itate este iniţial Jmpărţită Jntre Jn-ăţător/pro>esor !i ele-" o parte dincontrol >iind e>ect ată de cel dint i" pentr ca" Jn >inal" să >ie prel ată de ele- l Jns !i)AIn termeni obiecti-i" o temă" respecti- n material" se aprecia&ă a >i c nosc te" stăp niteat nci c nd an miţi indici de control a >ost atin!i) +2istă" deci" criterii concrete careJnlesnesc aprecierea as pra 7rad l i de c noa!tere/stăp nire a di-erselor teme din pro7ramele

!colare) De e2empl " o poe&ie se consideră a >i



In ansambl " se poate apro2ima că re& ltatele e>ecti-e obţin te de ele-i re>lectă" Jn e2empl ldat" mai Jnt i ni-el l sa 7rad l lor de moti-are pentr sarcină( inter-ine apoi impresia"respecti- il &ia c noa!terii temei" la care se ada 7ă !i te$nica Jn-ăţării" Jn sit aţii obi!n ite" Jncon>i7 raţia de moti-e ale Jn-ăţării intră !i >actori de con. nct ră: !ansa de a >i asc ltat" stareade oboseală sa sat raţie" timp l a>lat la dispo&iţie !)a)

?8t diile de psi$olo7ie n anţea&ă consideraţiile de mai s s" arăt nd că Jn Jndeplinirea oricăreisarcini !colare conc ră do ă tip ri de moti-e: dorinţa de s cces !i teama de e!ec) Din n7$i lde -edere al ele- l i care le trăie!te" re !ita sa e!ec l s nt relati-e la ni-el l de aspiraţiestabilit Jn > ncţie de 7rad l de di>ic ltate al sarcinii) C c t prestaţia ele- l i se Jnscrie lalimita s perioară a scării de di>ic ltate * nde !ansele de s cces/i" s cces par a >i e7ale * cat t sentiment l s cces l i este mai mare) C nd teama de e!ec pre-alea&ă" aceasta >i *e peele- să se a!tepte la mai p tin Jn notele obţin te dec t să ri!te decepţia) n rol .oacă !istandardele 7r p l i*clasă" Jn raport de care J!i sit ea&ă propriile prestaţii) Intr*o clasă maislabă aspiraţiile se pla>onea&ă" Jn timp ce Jntr*o clasă b nă se ridică !i G!tac$etaH ni-el l i deaspiraţie al >iecăr ia 5+) Potorac" 034;"0) 'ad " M) lonesc " 03;46)De mare importanţă este a !ti c rn să Jn-eţi Nelson !i Narens 5033?6 prop n n cadr deanali&ă a nei sec-enţe de Jn-ăţare indi-id ală 5>i7 ra 01)00)6) Pe banda mediană a >i7 rii demai .os apar dec pa.ele clasice ale sec-enţei de Jn-ăţare: memorare" păstrare !i react ali&are)Imediat s b acestea apare o se7mentare sec-enţială pe momente de timp: Jnainte de Jn-ăţare" pe parc rs l sec-enţei de Jn-ăţare" la Jnc$eierea act l i de >i2are" apoi stocarea Jn memorie"că tarea Jn memorie !i prod cerea răsp ns l i 5o tp t6)MONITO'I A'+estimare!or/7r

e estimare pro7res l i ( Jnc noa!terea temei

predicţia"Hsentiment lHcă !tii

si7 ranţa Jnrăsp ns l dat

+ *H ************ S"Memorare Păstrare 'eact ali&areJnainte de Jn-ăţare Jn timp l Jn-ăţării stocarea c no!tinţelor că tareaJn memorie o tp t: răsp nsV i

alocareatimp l i

X 8trate7ia de că tare

ale7erea mod l i de procesare

Jnc$eierea Jn-ăţăriiJnc$

eierea sec-enţei7lobale

'+ELA'+ 5CONT'OL6%i7 ra 01)II) Cadr l de anali&ă pentr sec-enţa de Jn-ăţare 5d pă Nelson !i Narens6'adio7ra>ia sec-enţei de Jn-ăţare indi-id ală e-idenţiată Jn >i7 ra 01)00" ne Jnlesne!te oanali&ă mai detaliată a proces l i de Jn-ăţare Jn care se distin7e * c m s*a sp s * plan lcomponenţial" repre&entat de s ccesi nea momentelor co7niti-e ale proces l i de Jn-ăţare5banda mediană6 !i plan l metacomponenţial" repre&entat de operaţiile de monitori&are" dee-al are !i de a tore7lare ale act l i de Jn-ăţare) Acestea din rmă se n mesc procese sastrate7ii metaco7niti-e)Pornind de la datele c prinse Jn >i7 ra 01)00) !i de la alte st dii p blicate 5S) %la-ell" AnnBro]n" ') 8ternber76" p tem >i2a Jntr*o en merare c te-a strate7ii metaco7niti-e:a6 a dec pa !i plani>ica Jn mod concret proces l de Jn-ăţare

b6 a do&a timp l !i e>ort l de concentrare pe ansambl !i pe >ra7mente(c6 a discerne Jntre simpla memorare !i Jnţele7ere a material l i" a modi>ica strate7ia de



procesare Jn consecinţă(d6 a e-al a sec-enţial re& ltat l" a e-al a pro7res l Jn Jn-ăţare !i a decide c nd !tii sa aaloca Jn contin are res rse co7niti-e 5sensibilitate la >eed*bac " predicţia per>ormanţei6(e6 a >i con!tient de potenţial l de Jn-ăţare !i limitele proprii 5%la-ell6(>6 a de&-olta/modi>ica strate7ia de l cr !)a)m)d)

Aceste strate7ii da cont r n i stil de m ncă intelect ală independentă)Jn ceea ce pri-e!te te$nica Jn-ăţării ca atare" la n procent Jnsemnat de ele-i 5cea 6 semani>estă pJnă prin clasa a #l*a tendinţa de memorare te2t ală" Jn ca& l acesta e>ort l deJn-ăţare constă Jn repetarea interiori&ată sa c -oce tare pJnă la obţinerea -ersi nii te2t aleJn limba. intern" standard l de comparaţie >iind Jns !i te2t l*s port) C nd material l deJn-ăţat este de -ol m mai mare * ca la limba !i literat ra rom nă" la istorie" !tiinţele sociale" biolo7ie !)a) Jn clasele mai mari * at nci e>ort l -a tinde spre o -ersi ne condensată" reali&atăc mi.loace -erbale mai economice sa c res rse ce tin de o ima7istică -i& ală0*))*)) ):** : ) * )) /"))Qspeci>ică) +le- l tinde să obţină para>ra&a material l i*s port" >ormat din notiţe" te2t l dinman al sa din alte s rse) 8e p ne Jntrebarea" care -a >i Jn ca& l acesta Gacceptor l acţi niiH RC nd -a aprecia ele- l că stăp ne!te tema st diată R 'ăsp ns l este: c nd !i*a cont ratelementele de spri.in" care să*i Jnlesnească para>ra&a material l i la o reconstit ire Jn 7 ndsa la o no ă parc r7ere a material l i) O asemenea para>ra&ă este Jn măs ră să*i asi7 rere !ita Jn cadr l e2aminării la lecţie sa Jn proba scrisă) N ne p tem a!tepta ca toţi ele-ii să*!i stabilească sin7 ri criteriile optime) Acestea treb ie Jn>ăţi!ate mai JntJi la ni-el mani>est" Jn plan e2tern * de către pro>esor * rm nd a >i Jns !ite" interiori&ate drept criterii proprii ale!colar l i Jn m nca sa independentă 5I) 'ad " , 6)Proces l Jn-ăţării * notea&ă A) C$irce- 503446 * Gn se des>ă!oară rectiliniar" >ără>l 2 ri/re>l 2 ri !i nici >ără di>ic ltăţi 5Y bariere6 ce se ridică Jn >aţa scop l i" di>ic ltăţi caretreb ie să >ie Jn-inse 5Y e>ort -ol ntar6 de către s biect l care Jn-aţăH 5pa7) 0 6) Pentr aJnţele7e această dinamică" să s prap nem sit aţiei de Jn-ăţare model l topolo7ic * al incinteic bariere * elaborat de U) Le]in !i !coala sa) Noţi nea centrală a acest i model este aceea dec mp"( care c prinde indi-id l Jmpre nă c elementele sa datele care*0 determină la nmoment dat) 8it aţia este o &onă din ambianţă" de>inită de o sarcină sa n scop) De aiciden mirea de c mp al sarcinii sa c mp l acţi nii" care Jn7lobea&ă persoana Jn ca &ă" scop lsa obiecti- l ei concreti&at Jntr* n element" stim lii din a>ară 5s rse de distra7ere6" obstacolece se i-esc" presi nea 7r p l i" climat l !)a) %i7 ra 0 )00) redă sc$ematic cele sp se) bariera internăscop

c mp l sarcinii bariera e2ternă%i7 ra 0 )00) Model l incintei c bariereJn c rs l e>ect ării temei" a re&ol-ării nei probleme" apar di>ic ltăţi( ele- l n Jntre-edesol ţia iar memoria n *0 a. tă) Apar deci obstacole" piedici care se interp n Jntre ele- !iobiecti- l de atins) Acestea a >ost n mite bariere interne" Jncă de la prim l e!ec" !colar l ar >i probabil 7ata să părăsească sarcina" să iasă din c mp l acţi nii" dar e2istă obli7aţia morală"ambiţia de a d ce l cr l pJnă la capăt sa presi nea e2ternă care*0 >ac să răm nă !i să persiste) Aceasta constit ie bariera e2ternă" redată Jn >i7 ră prin linia contin ă) Treb ie sp scă este -orba de bariere sociopsi$olo7ice !i n de bariere >i&ice)'ăm n nd Jn c mp l sarcinii" ele- l >ace e>ort ri repetate de a Jn-in7e di>ic ltatea: ca tă precedente Jn caiet l propri 5probleme similare6" re-ede partea teoretică ce ar a-ea tan7enţă

c tema" rec r7e e-ent al la >racţionarea ei !i abordarea pro7resi-ă) Dacă tema Jl depă!e!tetot !i" inter-ine e-a&i nea din sarcină * asc ltă m &ică la caseto>on" cite!te n &iar etc) * sa



re> 7i l Jn plan ima7inar" e>ort l de -oinţă >iind p s Jntre parante&e) Problema este de a a-eas b control raport l de >orţe Jntre datele sit aţiei" de a e-ita e-adarea din sarcină) Aici inter-inindicaţiile s plimentare la teme/probleme" a. toare 7radate" s rse de spri.in ce treb ie că tateetc) Dacă ins cces l se menţine d pă e>ort ri repetate" apare e! area Jn emoţie: ele- l sem nie" r pe >oaia c problema" inter-in e-ent al -iolenţe -erbale !i odată c toate acestea *

reacţia a-ersi-ă >aţă de temă" e-adarea din sarcină)+le- l c e!ec ri repetate la Jn-ăţăt ră J!i in-este!te e>ort l Jn acti-ităţi din a>ara !colii Jn care poate obţine per>ormanţe sa se an7a.ea&ă Jn Gacte de bra- răH pentr a c ceri preţ ireacole7ilor( de asemenea" copil l nem lţ mit la !coală se descarcă acasă etc) Apare decis bstit irea printr* n Gs ro7atH" incl sire> 7i l Jn plan l ima7inar" al re-eriei 7oale);Desi7 r" este de dorit con-ertirea >r strării Jn ce-a po&iti-: la adolescenţi * Jn acti-ităţisporti-e" Jn lect ră" Jn e2presia 7ra>ică( la tineri * Jn acti-itatea socială din 7r p etc)Descărcarea ener7iei comprimate se >ace pe o cale po&iti-ă" socialmente -alori&ată)II)?) #alenţe >ormati-e ale proces l i de Jn-ăţăm ntPe băncile !colii" ele-ii J!i Jns !esc n >ond de c no!tinţe de ba&ă din toate domeniile !tiinţei!i c lt rii" n sistem nitar !i c prin&ător de in>ormaţii despre nat ră" societate !i 7 ndire)D pă c m s*a arătat" in>ormaţia !tiinţi>ică se ac m lea&ă Jnsă Jntr* n ritm rapid( -ol m l eicre!te *potri-it nor calc le * d pă o le7e e2ponenţială" Jn acela!i timp" capacitatea percepţiei"7 ndirii !i memoriei indi-id l i este" practic" limitată) Problema este c m p tem conciliacerinţa de a asimila in>ormaţia rele-antă pentr c lt ra !i e2ercitarea pro>esiei" pe de o parte"!i p terea limitată a capacităţilor mintale !i >i&ice ale indi-id l i" pe de altă parte) O sol ţiecare se imp ne tot mai >erm este aceea a reali&ării n i Jn-ăţăm nt >ormati-" ceea ceJnseamnă: selectarea . dicioasă a conţin t l i" de&-oltarea capacităţilor intelect ale !i acreati-ităţii" c lti-area intereselor co7niti-e !i pro>esionale" >ormarea aptit dinii dein-esti7are !tiinţi>ică" prec m !i a n i stil de m ncă independentă 5Ga Jn-ăţa c m să Jn-eţiH6)n Jn-ăţăm nt capătă -alenţe >ormati-e mai JntJi prin selectarea . dicioasă a conţin t l i să "ţin nd seama de an mite cerinţe)8e !tie că o parte neori Jnsemnată din c no!tinţele predate se pierde d pă n timp( an mitec no!tinţe răm n ne tili&ate" se s prap n apoi altele" apar adesea inter>erenţe" inter-ineitarea) Cota de pierdere este ma2imă Jn condiţiile Jn-ăţării mecanice) Practic" n se poaterepeta Jn permanenţă tot l !i nici n se prescrie o asemenea e2i7enţă !colii pentr că arJnsemna o risipă in tilă de ener7ie) C lt ra 7enerală a nei persoane * sp ne o ma2imăc nosc tă * se comp ne din ceea ce se reţine Jn minte d pă ce itarea !i*a >ăc t .oc l) +steimportant să c noa!tem ce an me se păstrea&ă d pă ce a inter-enit itarea) An mitec np!tinţe >iind Jn-ăţate" ele se pot reaminti lterior c mai mare ! rinţă)Jn >i7 ra 0?)00) este Jn>ăţi!ată c rba păstrării material l i inteli7ibil !i paralel c rba

material l i >ără Jnţeles) 8e obser-ă că Jn ca& l memoriei mecanice se pierde Jn perioadaimediat rmătoare circa ? din material" Jn ca& l n i material inteli7ibil * memorat Jn modlo7ic * trăinicia se pre&intă la cote s perioare); 0? ,1 9, 1%i7 ra 0?)00) 5d pă')A) Da-ies !i C) C) Moore6Cercetările arată Jnsă că o dată c cre!terea -ol m l i material l i procent l păstrării scade"iar c rba respecti-ă se apropie de c rba păstrării n i material lipsit de sens" Jn ci daJnţeles l i lo7ic al >iecăr i element Jn parte) A!adar" o dată c cre!terea -ol m l i * mai alesJn condiţiile s praJncărcării * c rba itării material l i inteli7ibil pre&intă o e-ol ţie analoa7ăc aceea pe care o Jnt lnim Jn ca& l Jn-ăţării mecanice)Desi7 r" Jn condiţiile memorării lo7ice" c no!tinţele Jn-ăţate se pot reconstit i lterior mai

!or) A >i2a Jn memorie Jnseamnă a p tea ded ce rapid la rel are" Jncărcarea a>ectea&ă Jnsăcota de păstrare)



3Pornind de aici" a tor l man al l i" ca !i pro>esor l la lecţie" treb ie să disceamă Jntre ceea ceconstit ie conţin t l esenţial al disciplinei !i ceea ce poate >i acceptat să >ie itat sa lăsat la o parte) In man alele !colare" de>iniţiile !i clasi>icările ţin n loc m lt mai Jnsemnat dec t Jnm nca om l i de !tiinţă) In optica om l i de !tiinţă" capătă prioritate metodele de l cr " de

anali&ă !i interpretare a >aptelor" artic laţiile demers l i co7niti-" strate7iile de 7 ndire" pesc rt" ceea ce ţine de paradi7ma cercetării" de componenta metaco7niti-ă a ar$itect riiintelect ale) Dar metodele" demers rile co7niti-e tipice operea&ă totdea na pe n conţin t( n p tem disocia >ormarea inteli7enţei de transmiterea in>ormaţiei rele-ante)8e scontea&ă" de pildă" că introd cerea in>ormaticii" n n mai ca materie de Jn-ăţăm nt" darmai ales ca nealtă c rentă de l cr " -a ad ce c sine o seamă de e>ecte >ormati-e demne detoată atenţia) ) %e er&ei7 !i colab) 503;06 le en mera:5a6 spore!te sensibil disciplina 7 ndirii" preci&ia e2presiei" apare ne-oia de a e2plicita pres po&iţiile 5ceea ce ţin de >act ra al7oritmică a calc lator l i6(5b6 se asi7 ră Jns !irea precoce a nor concepte 7enerale" c m s nt cele de proced ră>ormală" de -ariabilă" > ncţie !i trans>ormare 5termeni tili&aţi Jn pro7ramare6(5c6 apare ! rinţa Jn tili&area procedeelor e ristice" Jn abordarea e2plicită de probleme Jnorice domeni " c m ar >i G>actori&areaH" anali&a mi.loace*scop etc)(5d6 se desprind te$nici de ie!ire din eroare printr*o acti-itate constr cti-ă !i planică"aplicabilă Jn -ariate domenii 5ca e>ect al proces l i interacti- de p nere la p nct a pro7ramelor6(5e6 se scontea&ă n pl s de con!tienti&are as pra proces l i de 7 ndire ca atare" 7raţiedescripţiei min ţioase a acest i proces 5re&ol ti-6 Jn c rs l operaţiei de pro7ramare ca. tor l n i limba. speci>ic( mini*calc lator l interacti- Jnlesne!te ast>el ele- l i să de-inăcon!tient de mod rile sale de 7 ndire !i deci să le modi>ice la ne-oie)Aceste e>ecte >ormati-e s nt" >ără Jndoială" re& ltate pla &ibile) +2istă e2perienţe >rapante"st dii se7mentare do-editoare" c$iar dacă n disp nem Jncă de cercetări pe termen l n7) 8econstată" de pildă" că pro7ramarea ar constit i o acti-itate sa strate7ie meJaco7niti-ă" a!ac m s sţin nii a tori) Trans>erai noţi nilor de in>ormatică as pra domeniilor -ecine *incl si- as pra proceselor co7niti-e s perioare * n se prod ce Jnsă de la sine) Ie!irea dinconte2t" Gdeconte2t aii&areaH n se do-ede!te a >i spontană) Obser-aţia este -alabilă pentrorice cate7orie de conţin t ri 5Pea" ')" U rland" 03;16)Proces l de Jns !ire a c no!tinţelor d ce la cristali&area contin ă a nor instr mente mintale:noţi ni" operaţii" sc$eme de 7 ndire !i deprinderi de l cr " care constit ie mecanisme deac$i&iţie pentr noile date !i in>ormaţii) Prin ac m lări pro7resi-e" aceste instr mente mintaleda >ormă concretă inteli7enţei Jnsă!i) Orice act de Jns !ire a c no!tinţelor pres p ne" ca premisă * pe l n7ă pre&enţa nor noţi ni*ancoră * n ni-el coresp n&ător al 7 ndirii !i d ce la

r nd *i la crearea nor noi premise * condiţii interne pentr Jns !irea altor c no!tinţe) Alt>elsp s" asimilarea de c no!tinţe n crea&ă doar n >ond mere lăr7it de noţi ni*ancoră) ci promo-ea&ă Jn acela!i timp ni-ele operatorii s perioare ale inteli7enţei) Proces l Jn-ăţăriiconstit ie implicit Gconstr cţieH sistematică a inteli7enţei) +ste necesar să distin7em * c m prop nea D)O) Febb Jncă din anii Q *potenţial l Jnnăsc t al de&-oltării mintale 5n mitinteli7enţa ""AH6 !i ni-el l e>ecti- atins" e>icienţa mintală a persoanei Jn di-erse etape alede&-oltării sale: inteli7enţa GBH) Inteli7enţa GAH n poate >i e-al ată" măs rată pentr că lano l născ t ea n este cont rată Jncă" iar ni-el l inteli7enţei GBH * accesibil e-al ării prin teste*n indică Jn mod necesar ni-el l inteli7enţei GAH) N se poate post la n paralelism deplin" orelaţie liniară Jntre inteli7enţa GAH !i inteli7enţa GBH" de -reme ce e2istă at tea contra*e2emple: 7r p ri sa persoane de&a-anta.ate c lt ral sa ed caţional care n *!i reali&ea&ă

potenţial l lor intelect al) Din -ariate moti-e" inteli7enţa GAH poate răm ne latentă)Inteli7enţa GBH poate >i c nosc tă practic c deosebire la - rsta !colară" prin re& ltatele sale:



Jns !irea c no!tinţelor" noţi nilor" principiilor etc) %ire!te de&-oltarea inteli7enţei GBH estedeterminată de in>l enţele e2terne 5Jn prim l r nd cele ed caţionale6 !i Jn acela!i timp deinteli7enţa GAH" care se in-este!te necontenit * 7raţie proces l i Jn-ăţării * Jn inteli7enţa GBH)Ceea ce n mim coe>icient de inteli7enţă 5CI6" stabilit pe ba&a nor probe psi$olo7iceacreditate" constit ie Jn >apt măs ra inteli7enţei GBH" Jn care se a>lă Jn7lobată * Jn proporţii

abia apro2imate * !i inteli7enţa GAH)?

') Cattell 503406 distin7e Jntre inteli7enţa >l idă !i inteli7enţa cristali&ată) Pe ba&a metodei7emenilor" a tor l estimea&ă o cotă de determinare ereditară de ? pentr inteli7enţa >l idă!i o cotă de 1 pentr inteli7enţa cristali&ată" care se apropie de inteli7enţa GBH menţionatămai s s) Ceea ce ad ce instr cţia !colară" pe l n7ă componenta co7niti-ă imediată" este ostr ct rare contin ă * o str ct rare ma.orantă 5care ad ce mere n pl s6 * de procese !ioperaţii intelect ale pe di>erite trepte ale e-ol ţiei indi-id ale) +ste ceea ce n mim inteli7enţacristali&ată) 8e Jnţele7e că de&-oltarea" acestor procese !i capacităţi co7niti-e n se prod cede Sa sine" ci pres p ne acti-itate proprie" e>ort personal) Oricine rec noa!te că ele- l sede&-oltă prin acti-ităţile !i e2erciţiile pe care le e>ect ea&ă el Jns !i !i n prin acelea care se>ac Jn >aţa l i) 8pirit l e2perimental" de pildă" n se de&-oltă asist nd doar la e2perienţeledemonstrati-e inserate Jn lecţii sa l crări practice 5S) Pia7et6)O e>icienţă partic lară pre&intă >orma e ristică de instr ire" care n se măr7ine!te sătransmită" p r !i simpl " c no!tinţe" să le o>ere Gde*a 7ataH ca n repertori de concl &ii)+2perienţa !colară atestă ideea că a de&-olta 7 ndirea independentă a ele-ilor Jnseamnă a p ne Jn >aţa lor sarcini co7niti-e" probleme care pot >i re&ol-ate prin metode obi!n ite" l atede*a 7ata" > rni& nd *le Jn acela!i timp material l minim necesar 5>apte" noţi ni6 !iJnarm nd *i c an mite procedee de 7 ndire lo7ică" Jmbo7ăţirea !i sistemati&areac no!tinţelor *paralel c de&-oltarea operaţiilor lo7ice * imprimă o mobilitate tot maiaccent ată 7 ndirii ele-ilor) O asemenea mobilitate este promo-ată !i prin contrariereastereotip rilor" a sc$emelor ce tind spre >i2itate)+2empl :Pentr m lţi ele-i" Jnm lţirea Jnseamnă 5sa d ce6 la GmărireH" Jn timp ce Jmpărţirea * laGmic!orareH) 8e adresea&ă Jntrebarea: care n măr este mai mare: ? sa ?/ "9( apoi "9 sa "9,R 8*a constatat că 4 din ele-ii din clasa a Wl*a a răsp ns că ? este mai mare dec t ?/ "9 pentr că Gprim l este Jntre7H" Gpentr că al doilea se JmparteH" Jn e2erciţi l al doilea" 19 dinele-i sp n că "9, este mai mare Gpentr că este Jnm lţit c el Jns !iH) A!adar" problema estede a inter-eni Ia timp c contra*e2emple pentr a contraria stereotip rile 5d pă Al) 'o!ea"03;06)Pe măs ră ce se constit ie aparat l 7 ndirii lo7ice" Jn c rs l adolescenţei" s nt date premisele

pentr >ormarea aptit dinii de in-esti7are !tiinţi>ică) Aceste premise s nt: posibilitatea de ae>ect a raţionamente ipotetico*ded cti-e" capacitatea de a disocia >actorii pre&enţi Jntr*osit aţie" de a*i combina pe plan mintal" de a pre-edea consecinţe >ără apel l la e2perienţădirectă !)a) +2perimentele de >ormare a 7 ndirii !tiinţi>ice la !colari pornesc de la ideea că 5a6acti-itatea comple2ă a om l i de !tiinţă este anali&abilă Jn acti-ităţi mai simple" elementare(5b6 aceste acti-ităţi simple s nt com ne mai m ltor domenii" >iind deci 7enerali&abile Jnraport c disciplinele !tiinţi>ice( 5c6 ele pot >i Jn-ăţate treptat" Jncep nd c cele mai simplec m s nt obser-aţia !i măs rarea( 5d6 d pă Jns !irea acestor c no!tinţe !i deprinderi se poateaccelera Jn-ăţarea nei !tiinţe Jn termenii str ct rii ei teoretice 5') Ea7ne" 034 6)Jn >el l acesta se c lti-ă 7 ndirea !tiinţi>ică" spirit l de obser-aţie" priceperea de a sesi&a nn mai date care se de&-ăl ie pre7nant percepţiei" dar !i aspecte ce n se imp n !or atenţiei !i

care * datorită nei pre&enţe mai discrete * pres p n o acti-itate de in-esti7are mai n anţată)"Jncadrarea obser-aţiei Jntr*o sec-enţă co7niti- !i practică" a- nd o >inalitate precisă" este



Jntotdea na indicată)'e& m nd" p tem Jn>ăţi!a * de acord c l crări recente 5') 8ternber7" 03; " M) 8olner" 03;?"M) Miclea" 0331 !)a)6 * cel p ţin trei ni-ele de or7ani&are a ac$i&iţiilor co7niti-e: 5a6 ni-el lcomponenţial" 5b6 ni-el l metacomponenţial !i 5c6 ni-el l paradi7matic sa normati-) Ni-el lcomponenţial c prinde c no!tinţe !i operaţii intelect ale sa motorii distincte asemenea

cărămi&ilor nei constr cţii) Ni-el l metacomponenţial c prinde metode !i strate7ii deJns !ire !i aplicare 5 tili&are6 a c no!tinţelor) Acest ni-el are o str ct ră ierar$ică: an mitemetode c m s nt strate7iile al7oritmice se a tomati&ea&ă * prin tili&are repetată * !i de-ins br tine Jn strate7ii re&ol ti-e de ran7 s perior" Jn acest ca& s br tinele s nt Getic$etateH printr* n n me( proces l mintal se des>ă!oară spri.inind *se pe ele ca >iind s bJnţelese" >ără săreclame parc r7erea lor des>ă! rată) De e2empl " Jn re&ol-area nei probleme comple2e sea. n7e la n moment dat la o ec aţie de 7rad l II" care comporta n al7oritm( pa!ii rmători>iind c prin!i J$tr*o sec-enţă a tomati&ată" s nt s bJnţele!i !i n mai este ne-oie să >ie parc r!i) +ste o economie de res rse co7niti-e" proces l de 7 ndire?0contin ă >ără a descinde la detalii) De ni-el l metacomponenţial ţin !i strate7iile de selecţie"ordonam combinare a c no!tinţelor/operaţiilor * Jn > ncţie de temă sa sarcină * prec m !imonitori&area 5control l Jntre7ii sec-enţe de l cr )Jn s> r!it" ni-el l paradi7matic se re>eră la >ormarea aptit dinilor de in-esti7are" la c lti-areaspirit l i !tiinţi>ic" la Jns !irea demers l i co7niti- !i e2perimental propri n i domeni saalt l al !tiinţei) #alenţele >ormati-e ale Jn-ăţăm nt l i Jncep la ni-el metacomponenţial !i sedesă- r!esc la ni-el paradi7matic)8trate7iile metaco7niti-e c prinse Jn stil l de m ncă independentă repre&intă o lat ră>ormati-ă de mare importanţă a proces l i de Jn-ăţăm nt) A st dia * arăta 8 inner * Jnseamnăa citi Jntr* n mod special) +ste -orba de n mod de lect ră care să d că la memorare: ses blinia&ă" de pildă" c -intele tematice" termenii de s 7estie" se reţin an mite pasa.e carec prind >orm lări condensate ale nor noţi ni" idei" principii( se e2tra7 citate" >i7 ri de stildeosebite etc) Această prel crare a material l i este astă&i m lt Jnlesnită de calc lator lelectronic" de copiatoare 52ero26 !i alte mi.loace) n material se consideră Jns !it * a!a c m s*a sp s * c nd !colar l" Jncerc nd Gpara>ra&aH acest ia" se poate lipsi de te2t l*s port)'ăsp ns l la lecţie pres p ne apoi trecerea din limba. l intern Jn limba. l e2tern" adă 7 nd *se o parte de Gimpro-i&aţieH Jn sens l b n" c nd este -orba de n element de creati-itate" !i Jnsens ră " c nd se rec r7e la G-orbărieH pentr a s plini ne!tiinţa)'e7 la de a r a peda7o7iei este aceea ca ele- l să memore&e pe ba&a Jnţele7erii" a pătr nderii prin 7 ndire a material l i pre&entat" Jn acest scop" el treb ie instr it c m să rec r7ă ladicţionare" enciclopedii" mi.loace electronice de com nicare" pentr a*!i lăm ri termeninec nosc ţi sa noţi ni di>icile" e-it nd memorarea mecanică)

+ste indicat" de pildă" ca scop rile Jn-ăţării să >ie di>erenţiate" adică să Jmbrace >orma norsarcini speciale: de a memora pentr n timp an me" c t mai precis" Jntr*o an mită s ccesi nesa ordonare lo7ică etc) +>ort l dep s se do&ea&ă coresp n&ător sarcinilor as mate) +>ect l+bert*Me man" descris de psi$olo7ia Jn-ăţării sp ne: GJn-ăţarea pentr o an mită datăcondiţionea&ă itarea d pă această datăH) O dată c stabilirea -eri>icării sa reprod cerii pentr o an mită dată Gse pro7ramea&ăH pe plan intern !i itarea lterioară)Toată l mea rec noa!te rol l pe care Jl are repetiţia Jn proces l de memorare) Treb ie sp sJnsă că n oric nd" !i Jn orice condiţii repetarea d ce la e>ecte po&iti-e) 8e p ne problemado&ării optime a n măr l i de repetiţii( pot să apară sit aţia de s bJn-ăţare * 7raţie n in măr ins >icient de repetiţii ** sa de s praJn-ăţare" ba&ată pe n n măr de repetiţii Jn e2ces)8 bJn-ăţarea este le7ată mai ales de Gil &ia c noa!teriiH temei sa de atit dine s per>icială"

iar s praJn-ăţarea de-ine neprod cti-ă prin sat raţie)Jn e>ort l de memorare" e!alonarea repetiţiilor la inter-ale optime este mai prod cti-ă dec t



concentrarea lor) +!alonarea are ca e>ect n timp mai sc rt de Jn-ăţare !i d ce la o păstraremai trainică) Inter-alele prea sc rte Jntre repetări n permit repa s l !i reacti-area" iarinter-alele prea mari deconectea&ă ele- l de la st di !i >a-ori&ea&ă itarea) +ste" deasemenea" stabilită in>l enţa po&iti-ă a Jncercărilor de Greprod cereH a material l i intercalateJntre repetiţii)

In ceea ce pri-e!te metoda de st di " ele-ii treb ie iniţiaţi Jn te$nicile de prel crare amaterial l i" Jn > ncţie de -ol m l material l i este indicată o metodă combinată: o primălect ră inte7rală" apoi Jn-ăţarea pe părţi sa >ra7mente lo7ice Jmbinată c Jnsemnări" sc$eme"e2tra7eri de citate etc)" pentr a se Jnc$eia c o no ă parc r7ere inte7rală)8e p ne tot mai m lt accent lH pe Jns !irea te$nicilor electronice de in>ormare !i de st di "rmărind să c lti-e la ele-i n stil de m ncă intelect ală independentă) Apare s 7esti-ă Jnacest sens remarca n i psi$olo7 5F) Eer.o V6: GAnal>abet l de m ine n -a >i cel care n !tiesă citească" ci -a >i cel care n a Jn-ăţat c m să Jn-eţeH) Pentr a*!i Jns !i n asemenea stil del cr " t năr l treb ie antrenat spre clasele terminale Jntr*o acti-itate sistematică" Jn care să i searate pas c pas c m se identi>ică s rsele de in>ormare Jn le7ăt ră c o temă" c m se cons ltăn dicţionar sa o enciclopedie !i c m se tili&ea&ă Internet* l Jn aceste scop ri) L cr nd Jnmod independent" ele- l a. n7e să selecte&e te$nicile de m ncă cele mai potri-ite c ritm lsă de?,icti-itate"Q c preoc pările !i proiectele sale pro>esionale) A. tor l esenţial acordat n i t nărse re>eră la metode de or7ani&are !i prel crare a datelor) +":te -orba de a*0 iniţia Jn anali&a"str ct rarea !i condensarea in>ormaţiei" Jn transp nerea datelor in str ct ri 7ra>ice" Jn sc$eme" plan ri lo7ice etc) Ab ndenţa de in>ormaţii imp ne de&-oltarea selecti-ităţii" c lti-areate$nicilor de dominare a di-ersităţii materialelor)%ără Jndoială" pentr a >orma aceste deprinderi de m ncă n este s >icient n simplinstr cta." c$iar repetat de c te-a ori) Jns !irea te$nicilor noi de m ncă pe ba&a calc lator l i" pres p ne n e2erciţi /antrenament" practică Jndel n7ată !i sistematică) Proces l >ormati- J!iare treptele sale) Dacă la Jncep t ele- l J!i >ace temele" des>ă!oară o m ncă independentă preoc pat de nota pe care -rea să o obţină *iar neori de teama penali&ării c o notă mică *" ctimp l a. n7e să Jncerce satis>acţia l cr l i bine >ăc t" b c ria că a Jnţeles material l st diat"!i*a Jns !it conţin t l să )Biblio7ra>ieBoro!" M) 5034 6" Ni-elid de aspiraţie al ele-ilor Jn raport c prestaţiile !colare" Te&ă dedoctorat)ni-ersitatea din Cl .*NapocaBro]n" A) L)" Campione" S) 5034;6" MemorV stmte7ies in learnin7: trainin7 c$ildren to st dVstrate7icallV"

in GApplication o> basic researc$ in psVc$olo7VH 5Pac " F)" Leibo]it&" S)" 8in7er" A) and F)8te-enson" eds)6" Ne]Wor " Plen m PressCattell" ') 503406" Abilities: t$eorV" str ct re" 7ro]t$ andaction" Boston" Fo 7ton" Mi>>linCompanV"Cer7$it" I) 5034?6 Metode de Jn-ăţăm nt" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiCer7$it" I) 503;?6" Proces l de Jn-ăţăm nt * cadr principal de instr ire !i ed caţie a ele-ilor"Jn G8inte&e pe teme de didactică modernăH" C le7ere GTrib na coliiH" B c re!tiC$irce-" A) 503446" Problematica pro7res l i / s cces l i !colar" Jn GPro7res l !colarH" Cl .* Napoca Coombs" C)" Da]es" ')" T-ers V" A) 5034 6" PsVc$olo7ie mat$emati\ e" ," Presses

ni-ersitaires de %rance"Paris



%e er&ei7" ) 503;06" Microcomp ter in ed cation" Cambrid7e%la-ell" S) F) 5034;6" MeJaco7niti-e de-elopment" Jn G8tr ct ral process t$eories o> comple2$ man be$a-iorsH 58cand ra> Brainard" eds)6" Alp$en and'i.n" T$e Net$eriands: 8it.o>> h Nord$o>> Ealperin" P)I) 5034 6" Psi$olo7ia 7 ndirii !i teoria >ormării Jn etape a acţi nilor mintale" Jn

G8t dii as pra7 ndirii Jn psi$olo7ia so-ieticăH" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiEa7ne" ') M) 5034 6" Condiţiile Jn-ăţării" +d) Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiEarcia" +) 5033;6" 'e>ormin7 +d cation and its C lt re" Jn GAmerican Be$a-ioral 8cientistFebb" D) O) 5034,6" Te2tboo o> PsVc$olo7V" P$iladelp$ia" London" 8a nders" B) )CompanVUla smeier" FS) 5034?6" Concept al De-elopment) d rin7 t$e 8c$ool Wears" Jn GCo7niti-eLearnin7 inC$ildrenH" Le]in S)" Allen #)" edit)" Ne] Wor Academic PressUr teţ i" #)A)" L in" I)8) 503? 6" Psi$olo7ia preadolescentei" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiU drea-ţe-" T) #) 503;06" Psi$olo7ia 7 ndirii te$nice" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiLe>rancois" ')E) 5, 6" PsVc$olo7V o>Teac$in7" 0 t$ edition" ads]ort$ Belmont" C)A)Mencins aia" N) A) 503 6" Psi$olo7$ia ob ceniie ari>meti e" Neiped7$i&" Mos -aMeVer*+ppler" ) 503?96" Problemes in>ormationnelles de la com nication parlee" JnGCom nications etlan7a7esH" A) Moles edit)" ParisMialaret" E) 503416" AnalVse psVc$olo7i\ e des sit ations ed cati-es" Jn GTrăite des sciences peda7o7i\ esH"M) Debesse" E) Mialaret dir)" 1" Presses ni-ersitaires de %rance" ParisMiclea" M) 503306" Psi$olo7ia co7niti-ă si inteli7enţa arti>icială" Jn GIntrod cereJn psi$olo7iacontemporanăH" 5coord) I) 'ad 6" +dit ra 8incron" Cl . * NapocaMoles" A) 503416" 8ociodinamica c lt rii" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti Nelson" T)" Narens" L) 503316" $V In-esti7ate Metaco7nition" Jn GMetaco7nition: Uno]in7o> Uno]in7H"5Metcal>e h 8$imam ra6" ed)" T$e MIT Press" Cambrid7eOrtonV" A)" 'eVnolds" ')" Arter" S) 5034;6" Metap$or: t$eoretical and empiric l researc$" JnGPsVc$olo7icalB lletinH" -oi) ; " nr) PapV" E) 503?46" Matematica modernă" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti" -oi) l" ,

?9Pa-elc " #) 503?,6" Psi$olo7ie peda7o7ică) 8t dii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPea" ')D)" U rland" D)M) 503;16" On t$e co7niti-e e>>ects o>learnin7 comp ter pro 7ramin7"Jn GNe] Ideasin PsVc$olo7VH" nr) ,Pia7et" S) 503496" +pistemolo7ie 7enetică" +dit ra Dacia" Cl .*NapocaPia7et" S) 503436" La psVc$o7enese des connaissances et sa si7ni>ication epistemolo7i\ e" JnGT$eories dlan7a7e" T$eories de lQapprentissa7eH" +dition d 8e il" ParisPotorac" +) 5034;6" colar l * Jntre aspiraţie !i reali&are" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti Predesc " C)" 'ad " I) 5033 6" #aloarea !i limitele e2emplelor prototip Jn predarea

>i&icii" Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) l



'ad " I) 503416" Psi$olo7ie !colară" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti'ad " L" lonesc " M) 503;46" +2perienţă didactică !i creati-itate" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca'ad " I) 5, 6" 8trate7ii metaco7niti-e Jn proces l Jn-ăţării la ele-i" Jn G8t dii de peda7o7ieaplicatăH"5coord) M) lonesc " I) 'ad " D) 8alade6" +dit ra Presa ni-ersitară Cl .eană" Cl .*Napoca

'osc$" +) 503; 6" Classi>ication o> 'eal* orld Ob.ects: Ori7in and 'epresentation inCo7Qnition" JnGT$in in7: 'eadin7s in Co7niti-e 8cienceH" 5P) ason" S) Laird" ed)6" MIT Press'o!ea" Al) 503?06" LQ acti-iteQ dQ abstraction etde 7eneralisatlon c$e& lQen>ant( Jn G+n>anceH'o!ea" Al) 503;06" Creati-itatea 7enerală !i speci>ică" +dit ra Academiei ')8)')" B c re!ti'otar " I) 5033 6" % ncţiile !colii Jn noile condiţii democratice din 'om nia" Jn G8t diani-ersitatisBabe!*BolVaiH" 8eria G8ociolo7ieH" nr) l8 inner" B)%) 503406" 'e-ol ţia !tiinţi>ică a Jn-ăţăm nt l i" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti 8olner" M) 503;?6" Ad lt Co7niti-e and +pistemolo7ic l De-elopment in 8Vstem+d cation" Jn G8Vstem'esearc$H" 18ternber7" ') 503; 6" BeVondI) ): Atriarc$ic t$eorV o>intelli7ence" Cambrid7e ni-ersitVPress Teodoresc " N) 503;16" 8trate7ii !i conţin t Jn Jn-ăţarea matematicii de către pre!colari"Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) lor7o" B) 5034 6" Le ni-ea dQasplration et lQa to appreciaiion des connaissances c$e& Iesele-es( Jn G8t diani-ersitatis Babe!*BolVaiH" 8eriaGPsVc$olo7ia*Paeda7o7iaH+'ATĂindi>erent dacă.iceasţa i l stim lării si?1CAPITOL L IIIP'INCIPIIL+ DIDACTICII * KN #I I N+A P8IFOLOEI+I +D CA@I+I ID+ #OLTĂ'IIII0)0) Caracteristicile 7enerale ale principiilor didacticiiPrincipiile proces l i de Jn-ăţăm nt sa principiile didacticii s nt te&e > ndamentale" norme7enerale" care sta la ba&a proiectării" or7ani&ării !i des>ă! rării acti-ităţilor de predare*Jn-ăţare" Jn -ederea reali&ării optime a obiecti-elor ed caţionale)'e& ltat al e2perienţei ed caţionale !colare" Jn special a celei didactice" prec m !i alconcepţiilor marilor peda7o7i !i psi$olo7i 5din s>era psi$olo7iei ed caţionale" mai ales6" principiile didacticii a la ba&ă raport l de condiţionare dintre nat ra copil l i" scop l

ed caţiei !i !tiinţă" pe de o parte" !i e>ectele instr cti-*>ormati-e" pe de altă parte) tiinţi>ic> ndamentate pe datele psi$opeda7o7ice !i 7noseolo7ice" principiile didacticii ser-esc dreptJndr mar Jn proiectarea !i reali&area proces l i de Jn-ăţăm nt 5 t) B rsănesc " 03?3" pa7),,,6)In totalitatea lor" principiile proces l i de Jn-ăţăm nt e2primă concepţia de ba&ă !i proiectarea7enerală a Jntre7 l i proces ed caţional) At nci c nd a-em Jn -edere aspectele cele mai7enerale" c aplicabilitate lar7ă Jn toate domeniile ed caţiei" se poate -orbi de Gprincipii> ndamentale ale ed caţieiH 5A) Dancs lV" 03436) Dar" desi7 r" aceste note 7enerale primesc-alenţe speci>ice Jn raport c obiecti-ele" conţin t l" >onnele de reali&are" metodolo7iadi-erselor s>ere ale ed caţiei 5ed caţia intelect ală" ed caţia morală" ed caţia estetică etc)6>ără ca prin aceasta să se pert rbe caracter l sistemic" nitar al ed caţiei)

Principiile didacticii a n caracter 7eneral*>ormati-" sistemic !i dinamic" desc$is)III) LI) Caracter l 7eneral*nonnati- al principiilor proces l i de Jn-ăţăm nt re& ltă din ba&ele



lor le7ice" e2plicati-e" > ndamentate epistemolo7ic" psi$olo7ic !i psi$osocial" !i" desi7 r" dinesenţialitatea lor) Prin aceasta ele -i&ea&ă toate componentele > ncţionale ale proces l i deJn-ăţăm nt !i s nt aplicabile Jn proces l de predare*Jn-ă>are la toate disciplinele !i Jn toateacti-ităţile didactice" pe toate ni-el rile de !colari&are)Caracter l normati- al principiilor didactice re&idă Jn > ncţia lor orientati-ă !i re7latoare" care

J!i 7ăse!te eco Jn stabilirea obiecti-elor" Jn str ct rarea conţin t l i" ale7erea >ormelor dereali&are a proces l i de predare*Jn-ăţare !i a di-erselor -ariante ale acest ia" Jn stabilirea !iaplicarea strate7iilor didactice prin Jn7emănarea optimă a nor set ri de metode de predare*Jn-ăţare c mi.loace de instr ire" prec m !i Jn reali&area -eri>icării/e-al ării randament l i)Datorită caracter l i lor 7eneral*normati- prec m !i a celorlaltor caracteristici" principiiledidacticii aplicate adec-at" d c la G n comportament didactic modelat teoretic de norme!tiinţi>ice care e2plică procesele psi$opeda7o7iceH implicate Jn acti-itatea de predare*Jn-ăţare" Jn acti-ităţile ed caţionale" Jn 7eneral) In acest sens" Gproiectarea optimală a lecţieieste pri-ită ca n act de creaţie directi-at de principii didactice 5s)n)6 care e2primă cerinţele !icondiţiile interne !i e2terne ale Jn-ăţării" care sinteti&ea&ă cele mai recente date !tiinţi>iceimplicate Jn e2plicarea proces l i de Jn-ăţăm nt" a pro7ram l i ed caţional de >ormare a personalităţii celor de pe băncile !coliiH 5I) Cer7$it 03;9" pa7) ?06)III) ),) Caracter l sistemic" interacţionist al principiilor didacticii re& ltă din >apt l că elee2primă cerinţele > ndamentale * de n anţă normati-ă * ale proces l i ed caţional care are ncaracter nitar" dar c obiecti-e !i o str ct ră > ncţională comple2ă" Jntre lat rile sale >iindstr nse interdependenţe) Principiile didacticii treb ie aplicate Jn ansambl Jn >iecare >ormă deacti-itate" ele repre&ent nd sisteme de norme Jntre care e2istă str nse interrelaţii) Jncălcarean i an mit principi didactic poate cond ce la an larea sa aten are celorlalte) Deasemenea" aplicarea adec-ată a principiilor didactice treb ie -ă& tă Jn interrelaţie c toatecomponentele? proces l i de predare*Jn-ăţare" pe ba&a nei abordări sistemice" racordată la ie7ităţiile !i principiile psi$olo7iei ed caţiei !i de&-oltării)Totodată" Jnţele7 nd caracter l sistemic*interacţionist pro>esorii -or con!tienti&a că principiiledidactice a !i n caracter dinamic !i desc$is" ceea ce Jnseamnă că ele n s nt ri7ide !i nJmpiedică mani>estarea creati-ităţii Jn proiectarea !i reali&area acti-ităţilor instr cti-*ed cati-e)III) 0)9) Caracter l dinamic" desc$is al principiilor didactice este determinat de cerinţele noiale de&-oltării sociale" de pro7resele reali&ate Jn !tiinţele socio* mane" Jndeosebi Jn psi$olo7ie" Jn G!tiinţele Jn-ăţăriiH * toate acestea raportate la scop l 7eneral al ed caţiei5de&-oltarea mat ri&ării sociale a tinerilor6 !i la ideal l ed caţional al societăţii ci-ile"democrate" Jn tentaţia ei de c lti-are a -alorilor) Treb ie să remarcăm că n măr l principiilor

didactice n este >i2" el m ltiplic nd *se sa " dimpotri-ă" * prin restr ct rarea conţin t l i !iesenţiali&area mai pron nţată * nele se inte7rea&ă Jn principii c o s>eră mai lar7ă) In ltimiiani" datorită pro7reselor reali&ate Jn psi$olo7ia ed caţiei !i de&-oltării Jn psi$olo7ia co7niti-ă"Jn e2plicarea str ct rii !i de&-oltării inteli7enţei 5Gteoria triar$ică a inteli7enţeiH * S"'"8tern$er7" 03; 6" Jn epistemolo7ia 7enetică etc)" s*a accent at caracter l interacţionist al principiilor didacticii" m lte dintre ele Jmbo7ăţmd *!i conţin t l" semni>icaţiile !iinterrelaţiile c di>eritele componente ale proces l i de Jn-ăţăm nt) As pra nora dintreaceste principii ale didacticii moderne" > ndamentate psi$olo7ic" ne oprim Jn acest capitolrele- nd importanţa acestora pentr >ormarea !i de&-oltarea competenţelor !colare aleele-ilor" datorită in>l enţei pe care o a as pra t t ror componentelor proces l i didactic" prec m !i pentr >ormarea inte7rată a personalităţii ele-ilor)

III),) Caracteri&area principiilor didacticii din p nct l de -edere a psi$olo7iei ed caţiei !ide&-oltării



III),)0) Principi lpsi$o7enetic al stim lării !i accelerării de&-oltării stadiale a inteli7enţeiCon>orm constr cti-ism l i 7enetic pia7etian" inteli7enţa se >ormea&ă !i se de&-oltă stadial"7raţie sc$imb rilor sistematice c medi l socio*c lt raJ" ed caţional" prin proces l deasimilare*acomodare / ec$ilibrare de n anţă pro7resi-ă" Jn concepţia l i S) Pia7et" Ginteli7enţaeste n concept operaţional tili&at pentr desemnarea >ormelor s perioare de or7ani&are !i

ec$ilibr a str ct rilor co7niti-e) 8tr ct rile co7niti-e se s cced d pă o le7e de de&-oltare" Jna!a >el Jnc t >iecare dintre ele să asi7 re n ec$ilibr * din ce Jn ce mai lar7 !i mai stabil * proceselor" operaţiilor mintale care a apăr t Jn cadr l stadi l i precedent" c str ct ra sa partic lară) Principi l psi$o7enetic ai stim lării !i accelerării de&-oltării stadiale a inteli7enţeise relaţionea&ă str ns c principi l ipote&ei optimiste Jn acti-itatea ed caţională !i c principi l abordării di>erenţiate !i indi-id ali&ate a ele-ilor Jn proces l de Jn-ăţăm nt"> ndament nd *le ba&a !tiinţi>ică psi$olo7ică)Pentr optimi&area proces l i de predare*Jn-ăţare" Jn-ăţătorii !i pro>esorii treb ie să c noascătrăsăt rile esenţiale ale str ct rii !i > ncţionalităţii inteli7enţei Jn cadr l di>eritelor stadii psi$o7enetlce" prec m !i >apt l că este posibilă 7răbirea trecerii dintr* n stadi psi$o7eneticJn cel rmător" dacă se apelea&ă la metode !i procedee didactice acti-i&ante" >ormati-e" Jnacela!i timp este bine să se c noască >apt l că modi>icarea str ct rilor mintale ale copil l inecesită n timp optim" antrenament co7niti- > ndamentat !tiinţi>ic" psi$opeda7o7ie !imetodic" apel nd *se la metode acti-i&ante" >ormati-e" prin p nerea Jn l cr a tip rilor deJn-ăţare 5>i7 ra ?)III)6 care domină la o an mită perioadă de - rstă" a- nd o ma2imă> ncţionalitate !i e>icienţă" !i reali& nd acti-ităţi didactice di>erenţiate care -i&ea&ă G&onade&-oltării pro2imeH 5L)8) #J7ots i6) Jn-ăţarea prin acţi ni concrete" prin manip lareaobiectelor" prin spri.inirea operaţiilor mintale pe operarea c repre&entări este caracteristicăele-ilor din stadi l operaţiilor concrete 5?*00/0, ani6" Jn sc$imb" Jn-ăţarea prin problemati&are" Jndeosebi pe căi predominant e ristice" Jn-ăţarea prin implicarea re>le2iei personale" pe ba&a anali&ei !i sinte&ei Jn7emănate c abstracti&area !i 7enerali&area"caracteri&ea&ă pe ele-ii a>laţi Jn stadi l operaţiilor >ormale" lo7ico*matematice 5d pă - rsta decea 0, ani6) Corespondenţele !i??interrelaţiile stabilite intre stadiile psi$o7enetice ale inteli7enţei !i tip rile de Jn-ăţareimplicate 58) Ball" 034;6 n e2primă nicidec m imposibilitatea absol tă a n i tip de Jn-ăţaresa alt l la o - rstă mai mică" dacă se apelea&ă la o metodolo7ie adec-ată) Aceasta este !iideea s bliniată de m lţi psi$olo7i !i peda7o7i !i Jndeosebi de S) Br ner 5034 6" care a pornitde la >apt l că Jns !i S) Pia7et a constatat e2istenţa nor con>licte Jntre modaliti" (le de>initoriiale di>eritelor stadii psi$o7enetice" Jn etapele de tran&iţie)S) Br ner * care a elaborat !i el o teorie psi$o7enetică a inteli7enţei" consider nd de&-oltareaintelect ală ca n proces de interiori&are a procedeelor de acţi ne" a celor ima7inare !i de

simboli&are * arată că Gn treb ie să a!teptăm pasi-i moment l apariţiei capacităţilor deasimilare a nor c no!tinţe" ci acest moment treb ie pro-ocat" creatH) Pentr a*!i imp neaceastă opinie S) Br ner emite o ipote&ă" care ni se parc peste măs ră de optimistă" dar care"desi7 r * Jn an mite limite * are acoperire Jn realităţile didactice ba&ate pe metode acti-i&ante">ormati-e) Psi$olo7 l american sp ne: GOrice temă poate >i predată e>ecti- Jntr*o >ormăintelect ală corectă" oricăr i copil" la orice - rstăH) Dar el >ace !i rmătoarea remarcă: oricetemă din pro7ramă poate >i pre&entată Jn >orme care să p nă accent >ie pe acţi ni obiect ale">ie pe ima7ini" >ie pe mi.loace -erbale) Desi7 r" de aici treb ie să ded cem" Jn c$ip raţional"că l area Jn considerare a partic larităţilor de - rstă" respecti- a caracteristicilor psi$o7eneticeale > ncţionalităţii intelect ale" n Jnseamnă nicidec m o s bordonare a ed caţiei >aţă deaceste partic larităţi" ci" dimpotri-ă" ba& nd *ne pe potenţialităţile psi$o7enetice" detectate

adec-at" ed caţia este c$emată să acti-e&e aceste potenţialităţi" acceler nd de&-oltareaintelect ală a copiilor" preadolescenţilor !i adolescenţilor) In acela!i timp" d pă c m se !tie"



copiii pot a-ea ritm ri di>erite de de&-oltare" Jn > ncţie de potenţialităţile Jnnăsc te" c t !i decalitatea condiţiilor instr cti-*ed cati-e" de 7rad l adec-ării acti-ităţilor >ormati-edes>ă! rate de copii) 8e imp ne" deci" indi-id ali&area predării*Jn-ăţării" cre nd *se condiţiileca >iecare copil să se de&-olte Jn ritm l să propri " acti-i& nd *i Jnsă potenţialităţile reale !i-alori>ic nd *le la ma2im m) Pe >ond l l ării Jn considerare a partic larităţilor de - rstă !i a

celor indi-id ale" se -or Jn7re na acti-ităţile !i strate7iile didactice reali&ate c Jntrea7a clasăde ele-i" c acti-ităţi !i strate7ii di>erenţiate * pe 7r pe de ni-el * !i c cele indi-id ali&ate"toate -i& nd mai ales aspect l >ormati- al Jn-ăţăm nt l i)Di>erenţierea !i indi-id ali&area predării*Jn-ăţării are la ba&ă !i principi l accesibilităţiic no!tinţelor !i deprinderilor) Acesta se reali&ea&ă prin selecţionarea !i 7radarea in>ormaţiilor!tiinţi>ice !i a e2erciţiilor care cond c la >ormarea nor deprinderi) Prin e>ort 7radat" ca. tor l !i s b Jndr marea pro>esor l i" c no!tinţele !i deprinderile stabilite a >i dob ndite prin obiecti-e operaţionale de-in accesibile pentr ele-ii clasei respecti-e" dacă li se acti-ea&ă potenţial l intelect al real)Condiţiile optime de medi socio*c lt ral" de instr cţie !i ed caţie >amilială !i !colară"tilitarea nor metode acti-i&ante prec m !i a instr rii di>erenţiate etc)" pot accelera mers lde&-oltării intelect ale" pot 7răbi trecerea Jn rmător l stadi psi$o7enetic" d pă c mcondiţiile ne>a-orabile socio*c lt rale" socio*a>ecti-e !i o instr ire de>ect oasă pot Jncetinide&-oltarea intelect ală" Jns !i S) Pia7et 50340" pa7) ,4*,;6 rec noa!te aceste >apte c nd scrie:GCre!terea intelect ală J!i are ritm l să !i `creodele^ sale" la >el ca !i cre!terea >i&ică" ceea cen Jnseamnă" desi7 r" că metodele peda7o7ice mai b ne 5Jn sens l de mai acti-e6 n araccelera Jntr c t-a - rstele critice" dar această accelerare n poate >i inde>inităH)Jntr*ade-ăr" accelerarea se prod ce Jn G&ona pro2imei de&-oltăriH de care -orbea L)8)#J7ots i) Psi$olo7 l r s arăta că instr cţia !i ed caţia mer7 Jnaintea de&-oltării !i dob ndesccont r ri precise" concrete" n at t Jn > ncţie de stadi l atins de.a Jn de&-oltarea 7 ndirii" ci de&ona pro2imei de&-oltări a inteli7enţei copil l i) 'elaţiile dintre Gc rs l de&-oltării in>antile!i posibilităţile de Jn-ăţareH n pot >i Jnţelese dec t prin l area Jn seamă a ni-el rilor dede&-oltare la care ele- l poate să se ridice * Jn raport c potenţialităţile G&onei de&-oltării pro2imeH *" s b cond cerea Jn-ăţătorilor / pro>esorilor" care Ji pot -eni Jn a. tor c e2emple"indicaţii" demonstraţii etc) Ceea ce copil l re !e!te să*!i apropie Gastă&iH c a. tor l ad lt l i"de-ine Gm ineH e-eniment al acti-ităţii proprii" independente" de sine stătătoare" !i" implicit"c !ti7 al de&-oltării 5L)8) #J7ots i" 0340" pa7) 900 *90,6)Pe parc rs l !colarităţii" 7raţie cerinţelor didactice noi !i 7radat mai comple2e p se Jn >aţaele- l i" prec m !i a o>ertei de in>ormaţii str ct rate adec-at" esenţiali&ate !i de-eniteaccesibile" pe ba&a nor strate7ii?4didactice di>erenţiate" acti-i&ante" proces l de instr ire "*"Jmpin7eH Jnainte de&-oltarea

intelect ală) D pă c m sp ne 8)L) ' binstein 503?9" pa7) 01?6 Jns !irea c no!tinţelor !ide&-oltarea 7 ndirii alcăt iesc n proces dialectic Jn care ca &a !i e>ect l J!i sc$imbă Jn permanenţă loc rile) Orice act de Jns !ire a c no!tinţelor pres p ne" ca o condiţie interioară"n ni-el coresp n&ător al 7 ndirii !i d ce la r nd *i la crearea nor noi condiţii interne pentrJns !irea altor c no!tinţe) Tocmai de aceea * s blinia&ă I) 'ad !i M) lonesc 503;4" pa7) 116* ac$i&iţia de c no!tinţe n creea&ă p r !i simpl doar n >ond mere lăr7it de Gac$i&iţii*ancorăH" ci promo-ea&ă ni-ele operatorii s perioare)In pri-inţa e>ectelor Jn-ăţării as pra cronolo7iei stadiilor psi$o7enetice" B) In$elder" F)8inclair !i M) Bo-et 50344" pa7) ;6 arată că GJn-ăţarea co7niti-ă 5respecti-" accelerareaJn-ăţării co7niti-e * n)n)6 constă Jn a >a-ori&a contactele Jntre or7ani&area sc$emelor5co7niti-e6 ale s biect l i !i datele obser-abile 5)))6) +ste necesar să artic lăm procedeele

e2perimentale 5!i didactice * n)n)6 Jn a!a >el Jnc t s biecţii să poată Jnt lni toate aspectele pertinente pentr re&ol-area problemei p se !i Jndeosebi pe acelea pe care Jn mod nat ral ar >i



să le ne7li.e&eH) Anali& nd e2perimentele Centr l i de 8t dii Co7niti-e de la Far-ard *cond s de S) Br ner *" B) In$elder !i colaboratorii arată că prin asemenea e2perimente s*are !it să se Gmobili&e&e sistem l psi$o7eneticH" Jnc t este e-ident că GJmbo7ăţind sc$emeleco7niti-e ale s biect l i re !im să 7răbim de&-oltarea saH 50344" pa7) , 96) Dar Jn pri-inţa7răbirii de&-oltării intelect ale prin sarcini co7niti-e tot mai di>icile" care depă!esc

> ncţionalitatea mani>estă a str ct rilor intelect ale speci>ice n i stadi " S) Pia7et este maire&er-at" atră7 nd *ne atenţia că treb ie să >im Gpr denţiH" pentr a n a. n7e la o G>orţare ade&-oltării intelect ale" c e>ecte impre-i&ibileH 5c>) P) Popesc *Ne-ean " 0344" pa7) ,906)Desi7 r" Jn-ăţarea" considerată Jn e>ectele ei pe termen l n7" repre&intă Jn esenţă >ormare !iconstr cţie a inteli7enţei Jnsă!i 5I) 'ad " 03;4" pa7) 96) Dar o Jn-ăţare >orţată" premat ră" poate >i sterilă !i c$iar dă nătoare s b aspect l cerinţelor i7ienei mintale) n conţin t!tiinţi>ic" n set de noţi ni se consideră accesibil c nd bene>ici l" spor l de c no!tinţe datoratJn-ăţării este proporţional c in-estiţia de e>ort / e2erciţi dep s) Ast>el o noţi ne esteconsiderată accesibilă c nd Jntr ne!te cel p ţin ?? re !ită Jn test l de -eri>icare" iar Jn>orm la Gstrate7iei Jn-ăţării deplineH procenta. l de Jns !ire s*ar ridica la 3 )Datorită >apt l i că Jn n meroase clase !colare a-em de*a >ace c o de&-oltare intelect alăine7ală a ele-ilor" n e2istă" desi7 r" o -ersi ne nică de pre&entare !i s ccesi ne amaterial l i de predat !i nici procese indi-id ale identice" s b n7$i l > ncţionalităţii /e>icienţei" de receptare" asimilare" Jnţele7ere !i prel crare a in>ormaţiilor" ceea ce pres p neapelarea la Jn-ăţăm nt l di>erenţiat" a!a c m se procedea&ă !i Jn ca& l Gstrate7iei Jn-ăţăriideplineH)Adept al nor strate7ii de predare*Jn-ăţare di>erenţiate !i acti-i&ante" S) Br ner 5034 " pa7) ;;6s blinia&ă >apt l că G n material care e2primă conţin t l Jn-ăţăm nt l i treb ie să c prindămai m lte piste care să d că la aceea!i ţintă com năH) In opinia sa" orice temă din pro7ramă poate >i pre&entată Jn >orme care să p nă accent >ie pe acţi ni obiect ale" >ie pe ima7ini" >ie pemi.loace -erbale)C alte c -inte" 7ăsim aici s bliniată importanţa aplicării Jn proces l de Jn-ăţăm nt a principi l i nităţii dialectice dintre sen&orial !i raţional" ponderea acestor do ă aspecte aleacti-ităţii co7niti-e >iind di>erită de la n cicl de !colari&are la alt l" respecti- de la n stadila alt l al de&-oltării inteli7enţei) Ast>el) Jntre ?/4 ani !i 00/0, ani 5Jn stadi l operaţiilorconcrete6 accent l se p ne pe acţi ni obiect ale !i procedee ima7istice" iar Jn >a&a preoperatorie 50,*01 ani6 !i Jn stadi l operaţiilor lo7ico*matematice se p ne accent pe procedeele de simboli&are !i pe mi.loacele -erbal*lo7ice) De alt>el" int iţia poate Jndeplinirol ri -ariate Jn proces l c noa!terii: acti-itate e2ploratorie concret*sen&orială( momentintermediar Jntre concret l sen&orial !i noţi nea abstractă( >acilitea&ă >ie procesele deabstracti&are" >ie consolidarea noţi nii Jns !ite pe cale -erbală" >ie concreti&area" partic lari&area nor principii sa te&e 7enerale 5A) Dancs lV" 03436)

Pornind de la ideile l i S) Br ner !i transp n nd Jn >apt principi l psi$o7enetic" al accelerăriide&-oltării stadiale a inteli7enţei !i principi l Jn-ăţării prin acţi ne" nii cercetători 5B) or7o"03?4" 0341" Al) La&ăr" 034 !)a)6 a demonstrat că metoda modelării obiect ale a operaţiilormintale permite ele-ilor din clasele a III*a !i a I#*a să Jnţelea7ă >oarte !or nele sarcini!colare care" dacă s nt pre&entate prin metode -erbale" depă!esc c$iar !i capacităţile deJnţele7ere a nor ele-i din clasele a #F*a) Ast>el" aplicarea metodei?;modelării obiect ale" Jn concordanţă c principiile psi$olo7ice care sta la ba&a lor" permiteele-ilor din clasele a IlI*a !i a I#*a să descopere relaţiile cantitati-e" să se deta!e&e de -alorilen merice concrete" să opere&e c simbol ri !i să 7 ndească la n ni-el mai Jnalt de7enerali&are" reali& nd pro7rese e-idente Jn acti-itatea de re&ol-are a problemelor de

aritmetică)i e2emplele de mai s s ne arată că inteli7enţa este premisă 5condiţie6 !i totodată re& ltat al



Jn-ăţării) "Ca premisă * Jn calitatea sa de potenţial ereditar acti-i&at * ea se rele-ă Jn ritm lac$i&iţiei" Jn bene>ici l e2tras din e2perienţă" Jn prod cti-itatea e>ort l i de Jn-ăţare" Jn indiciicalitati-i ai prestaţiei de care este capabil copil l sa t năr l) Ca re& ltat" ea apare ca nsistem de procese !i operaţii intelect ale" cristali&ate pe di>erite ni-ele ale de&-oltăriiindi-id l i 5I) 'ad " M) lonesc " 03;4" pa7) 496)

Tot mai m lţi psi$olo7i !i peda7o7i consideră stadiile pia7etiene drept ni-el ri proces ale Jnde&-oltarea inteli7enţei" care conţin potenţialităţi a căror reali&are e>ecti-ă depinde de spectr lde solicitări" de sarcinile intelect ale" problemele de re&ol-at" speci>ice n i medi socio*c lt ral" de calitatea proces l i instr cti-*ed cati- etc) Deci" mai pe sc rt" c$iar stadiile pia7etiene s nt caracteri&ate prin str ct ri co7niti-e care conţin potenţialităţi ale de&-oltăriiinteli7enţei" ele s r-enind mai de-reme sa mai t r&i * Jn raport c - rstele GstatisticeHstabilite de S) Pia7et * Jn > ncţie de calitatea demers rilor >ormati-e la care a >ost solicitatcopil l" preadolescent l sa adolescent l să participe" implic nd *se acti-"Jn ltimele decenii" cercetările din domeni l psi$olo7iei co7niti-e !i al peda7o7iei medierii"e2perimentate Jn domeni l predării*Jn-ăţării" mai ales pe ba&a teoriei !i metodolo7ieielaborate de ') %e erstein 50343" 03; 6" a in>l enţat mod l de Jnţele7ere !i de aplicare al principiilor didacticii) Ast>el" s*a e-idenţiat interacţi nea Jntre procesele co7niti-e !ic no!tinţe !i" mai ales" rol l proceselor metaco7niti-e Jn proces l de Jn-ăţare) Metaco7niţia sere>eră la c no!tinţele pe care ele-ii Je*a dob ndit pri-ind > ncţionalitatea !i caracteristicile propriilor procese co7niti-e" implicate Jn di-erse domenii ale Jn-ăţării) De asemenea"metaco7niţia -i&ea&ă capacitatea de re7lare / a tore7lare a acestor procese) 8*a p s Jne-idenţă di>erenţe inter*indi-id ale Jn or7ani&area str ct rilor c no!tinţelor" Jndisponibilitatea !i tili&area acestora" prec m !i di>erenţe Jn ceea ce pri-e!te strate7iileindi-id ale de re&ol-are a nor probleme) +2perienţa metaco7niti-ă incl de !i capacitateaele- l i de a e-al a calitatea !i e>icienţa Jn-ăţării" c in>l enţă as pra moti-aţiei Jn-ăţării 5S)S $el" 03336)Teoria Jn-ăţării mediate" elaborată de ') %e erstein" !i*a p s amprenta as pra mod l i detransp nere Jn acti-ităţile de predare*Jn-ăţare a principi l i psi$o7enetic al stim lării !iaccelerării de&-oltării stadiale a inteli7enţei) +2perimentarea pro7ram l i de Jmbo7ăţireinstr mentală 5P)+)I)6 Jn n meroase ţări ale l mii constit ie o mărt rie a >apt l i că inteli7enţan este im abilă) Ast>el" aplicarea acestei metode la copiii c e!ec !colar" la copiii saadolescenţii c Jnt r&iere sa de>icienţe mintale" prec m !i la ad lţii implicaţi Jntr*o mai b năcali>icare pro>esională" a demonstrat că a Jn-ăţa să Jn-eţi este posibil Jn m lt mai mare măs rădec t se credea Jnainte)Deci" a Jn-ăţa sa a reJn-ăţa să 7 nde!ti inteli7ent este posibil) Ori7inalitatea teoriei !imetodolo7iei elaborate de %e erstein re&idă Jn demonstrarea posibilităţii de modi>icare astr ct rilor co7niti-e) Acesta a de>init relaţiile peda7o7ice Jn acti-ităţile instr cti-*ed cati-e

ca >iind ba&ate pe mediere" ceea ce permite >ormatorilor să e-al e&e !i să*!i modele&ealtit dinile !i stil rile de predare Jn raport c partic larităţile ar$itect rii !i stil rilor co7niti-eale ele-ilor) (Principi l psi$o7enetic al stim lării !i accelerării de&-oltării stadiale a inteli7enţei treb ie"Jnsă" pri-it di>erenţiat" dacă a-em Jn -edere teoria inteli7enţelor m ltiple elaborată de F)Eardner 5033?6) Acest psi$olo7 consideră că" Jn realitate" e2istă !apte >orme ale inteli7enţei"care acoperă" prin speci>ic l !i n anţele lor" ansambl l capacităţilor mane) Cele !apte >ormeale inteli7enţei s nt: inteli7enţă -erbală" lo7ico*matematică" spaţială" corporală !i ineste&ică"m &icală" interpersonală !i intrapersonală) Or" Jn pre&ent" doar inteli7enţa -erbală !i lo7ico*matematică s nt" Jn mod predominant" stim late Jn acti-ităţile !colare) Teoria l i Eardner permite Jnţele7erea n i mare n măr de di>ic ltăţi Jnt lnite astă&i Jn sistem l ed cati- !i" Jn

7eneral" Jn societate" Jmbo7ăţirea acest i principi al didacticii c ideile ma.ore ale teorieiinteli7enţelor m ltiple poate prod ce m taţii esenţiale Jn proces l didactic*>ormati-"



permiţ nd >iecăr i ele- să*!i de&-olte potenţial l?3inteli7enţei sale Jn s>era nei lar7i 7ame aptit dinale) In spri.in l acestei idei -in !i cercetările ba&ate pe tili&area metodelor co7niti-e pentr o no ă concepţie pri-ind Jn-ăţarea !colară 5M)Perra dea " 033?6) tili&area metodelor co7niti-e pres p ne c noa!terea partic larităţilor

> ncţionării ar$itect rii co7niti-e a >iecăr i ele- !i rec noa!terea >apt l i că >iecare are posibilitatea de a reali&a n pro7res Jn Jn-ăţare !i Jn de&-oltarea aptit dinilor)///) ,), Prin cipi l Jn-ăţării prin acţi neDidactica > ndamentată psi$olo7ic" are drept cadr de re>erinţă esenţial principi l Jn-ăţării prin acţi ne) Con>orm !colii psi$olo7ice a acţi nii 5P) Sanet" S) Pia7et" P)I) Eaiperin !)a)6" personalitatea se >ormea&ă !i se e2primă Jn !i prin acti-itate" iar str ct ra > ncţională acon!tinţei indi-id l i Jn7emănea&ă elemente de nat ră acţională !i re>le2i-ă" care intră Jnl cr c o pondere di>erită Jn de&-oltarea onto7enetică *mer7 nd de la acţionar l Ge2ternH lacel interiori&at" deci la re>le2i-) De asemenea" ponderea acţionar l i e2tern sa interiori&at"str ct rat Jn operaţii mintale" respecti- a re>le2i- l i" di>eră !i Jn raport c nat ra sarcinilor dere&ol-at) 'e& ltă" deci" că Jntr*ade-ăr * d pă c m sp ne M) Eol 5034 " pa7) 0 ;6 * Gacţi neade-ine principal l `laborator^ Jn care se plămădesc" capătă >ormă !i se consolidea&ă at tdi>eritele str ct ri !i procese psi$ice partic lare" Jncep nd c percepţia !i termin nd c7 ndirea" c t !i inte7ralitatea emer7entă a sistem l i psi$ic Jn ansambl H)Principi l Jn-ăţării prin acţi ne asi7 ră !i totodată pres p ne participarea con!tientă a ele-ilorJn proces l de predare*Jn-ăţare" de instr ire !i a toinstr ire" de ed caţie !i a toed caţie) Calte c -inte" principi l Jn-ăţării prin acţi ne 5respecti- prin acţi ni obiect ale !i acţi nimintale6 se Jn7emănea&ă c -ec$i l principi al participării con!tiente !i acti-e a ele-ilor Jncadr proces l i de Jn-ăţăm nt) Totodată" considerăm că Jn cadr l acest i principi seinte7rea&ă !i o e2i7enţă pe care I) Neac! 5033 " pa7) 9 36 o ridică la ran7 l de principi : este-orba de Ga toc noa!terea re& ltatelor parţiale !i totale ale Jn-ăţării" c asi7 rarea >eed* bac l i necesar pro7reselor lterioareH" Jn opinia l i I) Neac! " Gprincipi l cone2i niiin-erseH contrib ie la G>ormarea" consolidarea" per>ecţionarea !i trans>er l str ct riloracţionaleH" dar" desi7 r" !i al c no!tinţelor > ncţionale" al strate7iilor re&ol ti-e etc) 5n)n)6"implic nd Gmecanisme de corectare" compensare" adaptare !i inte7rare Jn str ct ri noiH) De!iorientată predominant spre e2pJicitarea rol l i acţi nii Jn domeni l co7niti-" Jn de-enireaintelect ală a indi-id l i" peda7o7ia !i psi$olo7ia peda7o7ică act ală s blinia&ă >apt l că principi l acţi nii treb ie l at Jn seamă Jn str ct rarea !i de&-oltarea t t ror s bsistemelor personalităţii" deci !i c nd este -orba de str ct rarea !i e2primarea -ieţii a>ecti-e" amoti-aţiei" a atit dinilor !i trăsăt rilor caracteriale ce deri-ă din atit dini !i din -oinţă" aaptit dinilor !i deprinderilor" sa c nd este -orba de modelarea temperament l i) Principi lJn-ăţării prin acţi ne !i a modelării personalităţii prin acţi ne" este" deci" c$eia e>icienţei

proces l i instr cti-*ed cati- !i a proces l i de a toed caţie Jn care treb ie să se implice>iecare t năr" s b Jndr marea competentă a pro>esorilor" Jn cadr l nor sit aţii deJn-ăţare/ed care acti-i&ante" >ormati-e)Cercetările rele-ă >apt l că Jn-ăţarea prin acţi ne * prin acţi ni obiect ale" concrete !i prinacţi ni mintale" re>le2i-e" prec m !i prin interacţi nile dintre acestea * este calea care d ce lade&-oltarea psi$ică a copiilor !i tinerilor" >iind o Jn-ăţare constr cti-ă" e>icientă) A- nd Jn-edere că orice deprindere intelect ală sa motorie" orice aptit dine sa strate7ie co7niti-ăetc) se de&-oltă pe ba&a contactelor acti-e !i repetate Jn c$ip optim c elemente !i e2i7enţe dinrealitatea nat rală !i socială" treb ie să se stim le&e acti-ism l ele-ilor Jn conte2tele !isit aţiile de predare*Jn-ăţare !colare !i Jn cele e2ta!colare) 8t diile e2perimentale arată căspre deosebire de ele-ii Gb niH la Jn-ăţăt ră" cei GslabiH a ne-oie de o cantitate de timp de

c te-a ori mai mare pentr a stăp ni acelea!i c no!tinţe sa deprinderi) Aceasta se poatee2plica prin speci>icitatea interacţi nii dintre di>eriţi >actori* ai Gaptit dinii !colareH a ele-ilor



!i caracteristicile acti-ităţilor didactice proiectate !i reali&ate de pro>esor !i ele-i Jn clasă" la oan mită disciplină !colară) 8e pot menţiona rmătoarele sit aţii 5d pă T) U lcsar" D) Morar"03;06:4r

a6 Jn perspecti-a Gmodel l i Jn-ăţării !colareH 5S)B) Carroll6" această di>erenţă de timp se poate e2plica prin di>erenţele aptit dinale interindi-id ale" iar prin prisma psi$olo7ieico7niti-e * prin stil l co7niti- mai lent" mai ri7id" ceea ce >ace ca timp l necesar procesăriiin>ormaţiei să >ie mai l n7" mai ales Jn condiţiile nor aptit dini ins >icient de&-oltate) Deci"aptit dinea mai m lt sa mai p ţin de&-oltată * necesară asimilat" nor c no!tinţe > ncţionalesa nor deprinderi intelect ale * poate >i e-al ată Jn > ncţie de cantitatea Qe timp necesarăele- l i pentr abordarea n i capitol" a nei teme !colare etc)" ast>el Jnc t Jn moment l lscerii la n alt capitol" la o altă temă" cea precedentă să >ie de.a stăp nită)jg Timp l necesar gMoment l temporal de pornire Jn acti-itatea deJn-ăţare%i7 ra LIII)Criteri /reali&area obiecti-elor/ b6 Dar cantitatea de timp necesară acti-ităţii de Jn-ăţare" prin implicarea con!tientă a ele- l iJn proces l de predare*m-ăţare proiectat de pro>esor" depinde !i de calitatea instr cţiei *condiţionată de strate7iile didactice tili&ate" de >orma de or7ani&are a proces l i instr cti-*>ormati-)Jn condiţiile nei instr iri de ni-el calitati- scă& t se dimin ea&ă !i !ansele de s cces aleele-ilor" Jndeosebi a celor c aptit dini slab de&-oltate" c n stil co7niti- lent" inert)Timp l necesar Jn ca& l instr cţiei de ni-el calitati- slabTimp l necesar Jn ca& l instr cţiei de ni-el calitati- b nMoment l temporal de pornire Jn acti-itatea de Jn-ăţareCriteri/reali&areaobiecti-elor/Criteri/reali&areaobiecti-elor/%i7 ra ,)4/4)c6 Practica !colară demonstrea&ă că" adesea" ins >icient l acti-ism al ele-ilor Jn acti-ităţiledidactice se datore!te moti-aţiei scă& te a ele-ilor)

#j ***** Timp lin-estit de ele-

g >c. )))))))))))))# 5

Moment l temporal de pornire Jn acti-itatea de Jn-ăţareCriterimoti-aţie /reali&area obiecti-elor/t%i7 ra 9)444)d6 In acti-itatea de Jn-ăţare a ele- l i" mai ales a cel i lent" poate să apară o cri&ă de timp"ceea ce d ce la imposibilitatea Jns !irii temeinice a c no!tinţelor" !i aceasta" Jn po>ida >apt l ică Jn cadr l acti-ităţii didactice nii ele-i lenţi ar dori să in-estească mai m lt timp pentrJn-ăţare" dar lecţia este GcronometratăH)



40Timp l pe care 0*ar in-esti ele- l Jn Jn-ăţareTimp disponibil CriteriMoment l temporal de pornire Timp motr-aţie /reali&area Jn acti-itatea de Jn-ăţare

disponibil obiecti-elor/H ( t t%i7 ra 1)III)Din acest e2empl re& ltă" pe de o parte" importanţa antrenării ritm l i de Jn-ăţare al ele-ilorlenţi" iar pe de altă parte" importanţa indi-id ali&ării sarcinilor !colare * pe 7r pe de ni-el"l nd Jn seamă !i ritm l Jn-ăţării ele-ilor) Totodată" re& ltă !i importanţa aplicării principiilordidactice" concep te ca >iind interrelate" d pă c m -a re& lta din acest capitol)Instr irea e>icientă a ele-ilor se ba&ea&ă pe implicarea acestora Jn Jn-ăţare prin acţi nie>ecti-e de e2plorare" de redescoperire" de re&ol-are a problemelor" de cercetare etc) 'ampade lansare Jn >ormarea operaţiilor mintale la copil o constit ie acţi nea e2ternă c obiecteconcrete) Dacă la Jncep t plan l acţi nii materiale se obiecti-ea&ă Jn mi!cări" operaţii !i actee2terne" lterior proces l se trans>eră din domeni l acţi nii e2terne pe plan l limba. l ie2tern 5spri.init pe ima7inea" pe repre&entarea operaţiilor respecti-e6" al G7 ndirii c -ocetareH) In >inal" proces l acţionai se transp ne pe plan l mintal propri *&is" operaţiilereali& nd *se ca acte ale 7 ndirii 5>i7 ra )III)6)Acţi nea mintalăre-ersibilă Y operaţiemintală 5limba. interior6I#eri>icarea acţi nii"limba. e2terior 5H7 ndire c -oce tareH6Acţi ne obiect ală" materială" e2ternăAnali&ă * sinte&ăComparaţieEenerali&areAbstracti&areClasi>icare8eriere'aţionamente ind cti-e" ipotetico*ded cti-e8tr ct ra H*operatorie a 7 ndirii%i7 ra )I0I)Din >i7 ra l )III) re& ltă că 7 ndirea mană este -erbal*lo7ică" ea a- nd o str ct ră operatorie

ba&ată pe > ncţionalitatea co7niti-ă a limba. l i interior" des>a! r nd *se ca n !ir de acţi nimintale racordate la e2i7enţele Jnţele7erii realităţii" la e2i7enţele re&ol-ării* nor sit aţii* problemă" a nor probleme etc) In acela!i timp" noţi nile s nt Gacţi ni mintale condensateH" prin esenţiali&are" abstracti&are !i 7enerali&are)C noa!terea adec-ată" ba&ată pe GJn-ăţarea c sensH 5Gmeanin7> l learnin7H6 n Jnseamnănicidec m doar o Jnre7istrare de date sen&oriale" >ără an7a.area str ct rilor operatorii" cidimpotri-ă" implică operati-itatea 7 ndirii" a>lată la n an mit ni-el de > ncţionalitate Jnraport c stadi l de&-oltării intelect ale4,5stadi l operaţiilor concrete sa stadi l operaţiilor >ormale" lo7ico*matematice6) C$iar !i celemai >idele reprod ceri" ima7ini*repre&entări" s nt mai de7rabă reconstr cţii" prel crări ale

obiect l i" care depind de operaţiile m ltele speci>ice >iecăr i stadi " !i n simple copii aleobiect l i) Deci" principi l Jn-ăţării prin acţi ne n poate >i Jnţeles adec-at !i nici transp s Jn



>apt dec t Jn mod di>erenţiat" l nd Jn considerare reperele psi$o7enetice" partic larităţile de- rstă !i indi-id ale ale ele-ilor) Iată c te-a temei ri psi$o7enetice ale acest i demersdidactic sistemic)Jn optica epistemolo7iei 7enetice de&-oltarea stadială a inteli7enţei este dependentă decre!terea pro7resi-ă a rol l i acti-ităţii operaţionale ori a c noa!terii operaţionale"

c noa!terea >i7 rati-ă a- nd n rol sec ndar" de s port al operaţiilor) Con>orm teoriei pia7etiene" c noa!terea >i7 rati-ă se re>eră la actele inteli7enţei care pres p n n e>ort derepre&entare mintală a realităţii" iar c noa!terea operaţională se re>eră la actele intelect alecare trans>ormă aceste repre&entări) In timp ce c noa!terea >i7 rati-ă se ba&ea&ă pe actele percepţiei" imitaţiei sa repre&entării nor elemente" aspecte ale realităţii" c noa!tereaoperaţională se re>eră la actele care trans>ormă aceste repre&entări !i/sa la implicareare>le2iei ba&ată pe anali&ă*sinte&ă" abstracti&are*7enerali&are" emiterea de raţionamenteipotetico*ded cti-e etc) Actele >i7 rati-e s nt oarec m ec$i-alente c actele de reprod cereima7istică" iar cele operaţionale c cele de trans>ormare a propriilor repre&entări desprerealitate" Jntr* n e>ort de 7enerali&are" de sc$imbare" de trans>ormare 5Sa ob 8aied" 03;,6)Transcendenţa relati-ă a operaţional l i as pra >i7 rati- l i cre!te pe măs ră ce se de&-oltăinteli7enţa copil l i" Jndeosebi pe parc rs l stadi l i operaţiilor concrete !i Jn s bstadi l pre>ormal 5%) Lon7eot" M) Nasse>at6" atin7 nd ni-el l ma2im Jn stadi l operaţiilor >ormale"lo7ico*matematice 5Jn . r l - rstei de 09*01 ani6) Prin Jns !irea operaţiilor >ormale" n măr l"!i -arietatea trans>ormărilor posibile ale obiect l i c noa!terii de-in impresionante)Con!tienti&area de către pro>esori !i Jn-ăţători a acestor aspecte psi$o7enetice are importanţăJn proces l didactic) Ast>el" pe ba&a interiori&ării acţi nilor modelate obiect al" ele-ii dincicl l primar asimilea&ă noţi nile operati-e" c s port ima7istic" prec m !i c no!tinţe> ncţionale" J!i elabore&ă deprinderi intelect ale" n stil adec-at de 7 ndire !i de-in capabilisă re&ol-e din ce Jn ce mai !or !i mai precis problemele analoa7e" ba&ate pe principii similarec cele GJn-ăţateH" desprinse prin acţi nile c modele obiect ale" concrete) Deci" Jntreacţi nile practice" concrete" obiect ale !i ac$i&iţiile mintale s nt le7ăt ri dialectice) +le-ii din7imna&i !i lice " a>l nd *se Jn >a&ele >inale ale stadi l i operaţiilor concrete !i Jn s bstadi loperaţiilor pre>ormale" respecti- Jn stadi l operaţiilor >ormale 5lo7ico*matematice6 Jn-aţă maiales pe ba&a acţi nilor mintale" interiori&ate" re>le2i-e" abstracte" >ără să mai apele&e * Jnmarea ma.oritate a ca& rilor * la spri.in l acţi nilor concrete) +i s nt capabili de re>lecţii personale e>iciente" de raţionamente ded cti-e !i ipotetico*ded cti-e)In proces l de Jn-ăţare" Jns !irea neoperaţională a nei repre&entări sa ima7ini simbolice5c noa!terea >i7 rati-ă6 n este s >icientă) O repre&entare de-ine semni>icati-ă doar at ncic nd re !e!te să ind că o operaţie sa n set de operaţii mintale) +d caţia" instr ireaconstr cti-istă o>eră posibilitatea de asociere a repre&entărilor c operaţiile !i a operaţiilor crepre&entările 5Sa ob 8aied" 03;,6) Pornind de la asemenea considerente psi$olo7ice !i de la

cercetarea modalităţii de sol ţionare a nor .oc ri c re7 li" F) 'iippel !i colaboratorii 503;,6a elaborat n model normati- de Jnţele7ere !i >ormare a nor procese comple2e de 7 ndire5procese re&ol ti-e6 prin intermedi l nei Gsc$eme analoa7e c acţi nea spri.inită pe ima7iniH58AA8I6) O sc$emă 8AA8I este considerată drept o nitate > ncţională rele-antă pentr procesele comple2e de 7 ndire c n an mit conţin t" care lea7ă sc$emele noţionale deima7ini !i de operaţiile de re&ol-are a problemelor) At t repre&entarea sit aţiei de re&ol-are a problemei" c t !i realitarea acţi nii de-in posibile datorită 7 ndirii spri.inite pe ima7ini" Jnaceste condiţii se poate concepe Jn-ăţarea" constr irea operaţiilor de re&ol-are a problemelorJn domeni l >i&icii" 7eometriei" c$imiei etc)Dar" desi7 r" s nt !i sit aţii !i conţin t ri de Jn-ăţare c nd o operaţie poate >i semni>icati-ăc$iar !i >ără repre&entarea ei ima7istică sa s nbolică) !i aceasta Jntr c t repre&entările !i

simbol rile n s nt indispensabile Jn Jns !irea oricăror noţi ni 5Jndeosebi a noţi nilorabstracte6 !i Jn toate >ormele de c noa!tere) Tot !i" Jn n meroase ca& ri" Jn-ăţarea c sens



stabile!te interacţi ni Jntre datele sen&oriale 5ima7ini percepti-e" repre&entări !i acţi nile>i&ice sa /!i mintale pe care le implică) Aceasta n Jnseamnă" desi7 r)49apelarea doar la metode int iti-e !i la Jnţele7erea Jn7 stă" ri7idă a -ec$i l i principi aiint iţiei) De asemenea" metodele int iti-e n treb ie con> ndate c metodele acti-e) D pă

c m sp ne S) Pia7et 5l 34,) pa7) ? 6 G))) nii peda7o7i J!i Jnc$ip ie că metodele int iti-e s nttot na c cele acti-e sa că cel p ţin ele asi7 ră obţinerea celor mai m lte bene>icii pe care le proc ră metodele acti-eH) D pă e2presia l i Pia7et" metodele int iti-e n >ac altce-a dec t săH iloc iască G-e $olism l c - nt l iH c G-erbalism l ima7iniiH) GMetodele int iti-e se red c p r !i simpl la a > rni&a ele-ilor repre&entări sa ima7ini >ie ale obiectelor sae-enimentelor" >ie ale re& ltatelor operaţiilor posibile" dar >ără n d ce la re&ol-area e>ecti-ă aacestoraH 5S) Pia7et" 034," pa7) ? *??6) In acest sens) de e2empl " este neindicată >olosireamodelelor obiect ale" >i7 rati-e" drept materiale int iti-e" Jntr c t p ra int iţie n Jnseamnăinstr ire acti-ă) Deci" n model l Jn sine !i n simpla l i int ire d ce la Jn-ăţarea c sens !iare e>ecte >ormati-e" ci acţi nea c model l" prin care ele- l Jns !i descoperă relaţii" prQ icipii"le7ităţi" re&ol-ă probleme prin Jnţele7erea operaţiilor str ct rate Jn model etc) De asemenea"orice e2a7erare Jn >olosirea modelelor obiect ale poate Jnt r&ia apariţia !i de&-oltareaoperaţiilor >ormale) Tocmai de aceea" Gpeda7o7ia constr cti-istăH !i didactica psi$olo7ică 5F)Aebli6) ba&ate pe teoria pia7etiană !i a !colii postpia7etiene) p n pe prim l plan posibilităţilede constr ire a c noa!terii prin acti-itate" prin acţi ni concrete !i apoi prin acţi ni mintale" Jnraport c > ncţionalitatea 7 ndirii Jn di>erite stadii psi$o7enetice) Totodată" Jn didacticamodernă s*a depă!it con> &ia Jntre Jn-ăţarea >i7 rati-ă 5prin repre&entări" prin ima7ini6 !iJn-ăţarea operaţională" iar Jn-ăţarea G-erbalăH a >ost reabilitată" s bliniind *se >apt l că eatreb ie să >ie o Jn-ăţare concept ală ba&ată pe re>le2ie) Caracter l operaţional al Jn-ăţării * >ieoperaţional*ima7istic" >ie operaţional*abstract *" se reli&ea&ă at t prin e-itarea ancorării preari7ide Jn concret" c t !i prin e-itarea -erbalism l i) Aceasta permite de&-oltarea 7 ndiriilo7ico*matematice !i a strate7iilor de raţionament >ormai)III),)9 Principi l constr cţiei componentiaie !i ierar$ice a str ct rilor intelect alePrincipi l constr cţiei componenţiale !i ierar$ice se ba&ea&ă pe le7ităţile !i ideile rele-ate deGteoria triar$ică a inteli7enţeiH" Jn special de Gs bteoria componenţialăH" de psi$olo7iaco7niti-ă !i de psi$olo7ia 7enetică)Pentr Jnţele7erea nat rii !i > ncţionalităţii inteli7enţei" S)') 8ternber7 503; 6 s blinia&ănecesitatea sesi&ării proceselor care >onnea&ă componentele din care se str ct rea&ăcomportament l inteli7ent" care la r nd l să treb ie e-al at Jn raport c conte2t l socio*c lt ral" c -alorile sociale dintr*o c lt ră) O componentă a inteli7enţei este n procesin>ormaţional care operea&ă c repre&entări sa simbol ri ale obiectelor respecti-e" este nGse7ment in>ormaţionalH c prins Jntre n Ginp tH sen&orial !i trad cerea acest ia printr* n

Go tp tH de răsp ns) Dr m l de la colectarea datelor la prel crarea" elaborarea !iretransmiterea noii in>ormaţii este den mit procesarea in>ormaţiei 5Gin>ormation processin7H6)C noa!terea mană poate >i ast>el de> iţă Jn termenii căilor prin intermedi l cărora s biecţiiGprocesea&ăH in>ormaţia)8ternber7 arată că Jn comportament l inteli7ent inter-in trei )"p ri de componente" careinteracţionea&ă) Trecerea lor Jn re-istă atenţionea&ă pro>esor l as pra necesităţii proiectăriiacti-ităţilor didactice de n anţă >ormati-ă" pentr de&-oltarea t t ror acestor componente aleinteli7enţei" a- nd Jn -edere principi l constr cţiei componenţiale !i ierar$ice)III) ,)9)0) Componentele de ac$i&iţie a c no!tinţelor s nt cele care a > ncţia de a inter-eni Jncolectarea" Jn ac$i&iţia noilor in>ormaţii" trans>onn nd *le Jn c no!tinţe > ncţionale) +ste-orba de trei componente: Jncadrarea selecti-ă" combinarea !i compararea selecti-ă" c rol Jn

str ct rarea c no!tinţelor !i tili&area lor e>icientă)III) ,)9),) Componentele per>ormanţei inter-in Jn cadr l di>eritelor strate7ii re&ol ti-e" pentr



str ct rea&ă Jn tip ri 5>orme6 ale capacităţii de Jn-ăţare" tot mai comple2e) %ormele Jn-ăţării pot >i redate Jn cadr l nei piramide c !ase ni-el ri str ct rate ierar$ic 5>i7 ra ?)III)6)4Jn-ăţarea strate7iilor de re&ol-are a problemelor: strate7ii al7oritmice !i strate7ii e ristice

Jn-ăţarea de re7 li !i principiiJn-ăţarea de concepte 5noţi ni empirice !i noţi ni !tiinţi>ice6De&-oltarea capacităţii de 7enerali&are !i de discriminare prin noţi ni empirice !i noţi ni!tiinţi>ice prin) Jn-ăţarea obser-aţională/ Jn-ăţarea senior io*motorie prin: / condiţionare clasică kcontin itate 8*' condiţionare instr mentală r.iodelareaimitaţiei%i7 ra ?)III)Capacităţile mane de Jn-ăţare se 7ăsesc s b incidenţa principi l i constr cţiei componentele!i ierar$ice Jntr c t" pe măs ră ce copil l a-ansea&ă Jn de&-oltarea intelect ală" >ormele din partea de mai s s a piramidei tip rilor de Jn-ăţare de-in din ce Jn ce mai operante" maie>iciente) De asemenea >ormele Jn-ăţării de pe palierele in>erioare * care apar Jn onto7ene&ă !i pe parc rs l !colari&ării mai de-reme * se Jn7lobea&ă !i se s bordonea&ă >ormelor s perioareale Jn-ăţării) Tip rile in>erioare s b&istă c cele s perioare o perioadă de timp" >iind Jn celedin rmă depă!ite > ncţional !i Jn7lobate adesea ca Gr tineH sa Gs br tineH ale >ormelors perioare ale Jn-ăţării) Ast>el" de e2empl " Jn-ăţarea de strate7ii prin re&ol-are de probleme pres p ne o b nă > ncţionalitate a an mitor concepte principii" stăp nirea nor le7ităţi" d păc m Jn-ăţarea creati-ă pres p ne !i ea > ncţionalitatea nor strate7ii" Jndeosebi e ristice !i"desi7 r" a celor creati-e ca atare" acest tip de Jn-ăţare antren nd *se !i de&-olt nd *se maiales prin re&ol-area nor probleme noi) Principi l constr cţiei componenţiale !i ierar$ice astr ct rilor intelect ale" alăt ri de principi l Jn-ăţării prin acţi ne !i de principi l psi$o7enetic al stim lării !i accelerării" de&-oltării stadiale a inteli7enţei repre&intă s port l!tiinţi>ic e2plicati- al -ec$i l i principi al ipote&ei optimiste din didactica tradiţională)i proces l de str ct rare a 7 ndirii !tiinţi>ice are la ba&ă" printre altele" principi l constr cţieicomponenţiale !i ierar$ice) Obser-aţii tile !i interesante re>eritoare la di-ersele aspecte psi$opeda7o7ice implicate Jn proces l de str ct rare a 7 ndirii !tiinţi>ice la preadolescenţi !ila adolescenţi 7ăsim Jn l crările l i L)8) #J7ots i" 5034,6" S) Br ner 5034 6" F) Aeb$ 503496"')M) Ea7ne 5034 6" I) M n&at 503;9" 03;;6 !)a)D pă c m sp ne L)8) #J7ots i 5034," pa7) ,1,6" Ginte7rarea noţi nilor Jn sisteme repre&intăno l care apare Jn 7 ndirea copil l i odată c >ormarea noţi nilor sale !tiinţi>ice !i JnalţăJntrea7a sa de&-oltare pe o treaptă no ăH) F) Aebli demonstrea&ă că de&-oltarea 7 ndiriicopil l i se reali&ea&ă dacă acesta este antrenat Jn in-esti7aţii !i cercetări c caracter !tiinţi>ic"

deoarece Gcercetarea dă na!tere n i proces al 7 ndirii" adică d ce la constr irea nei noţi ni"nei operaţii sa le7i noi" depă!ind" prin str ct ra sa" sc$emele anterioareH 50349" pa7) ;16)S) Br ner consideră că principala cale de ed care a 7 ndirii !tiinţi>ice a ele-ilor este instr irea ba&ată pe descoperire" care treb ie să d că la Jn-ăţarea str ct rală) Or această Jn-ăţarestr ct rală este implicată mai ales Jn predarea*Jn-ăţarea interdisciplinară) S) Br ner 5034 " pa7) 96 arată: G+2istă c te-a idei care re-in adesea Jn mai toate ram rile !tiinţi>ice) Dacăcine-a !i*a Jns !it bine" Jn 7eneralitatea lor" aceste idei Jntr* n domeni " el le -a asimila mai!or" c nd le -a Jnt lni s b o altă >ormă" Jn alte domenii ale !tiinţeiH)Oc p nd *se de condiţiile psi$opeda7o7ice ale GJn-ăţării !tiinţeiH" ')M) Ea7ne arată căre&ol-area de probleme este de o -aloare deosebită pentr predarea*Jn-ăţarea !tiinţelor)'e&ol-area de probleme pres p ne

4?elaborarea nor strate7ii" care a rol Gat t de proeminent Jn Jnsă!i acti-itatea !tiinţi>icăH 5034 "



pa7) ,,;6) Totodată" ')M) Ea7ne 5034 " pa7) ,,36 s blinia&ă >apt l că re7 lile de re&ol-are anei probleme !tiinţi>ice cer Jn-ăţarea anterioară a nor re7 li pentr !tiinţă" GJn sens l că seoc pă c procesele de obţinere a in>ormaţiei !tiinţi>iceH" indi>erent aceasta este din domeni l biolo7iei" >i&icii" c$imiei sa de altă nat ră)III),)1) P Qncipi l!i de&-oltării moti-aţiei pentr Jn-ăţare

D pă c m se !tie" inteli7enţa este p să Jn > ncţie !i orientată spre an mite scop ri de >actoriiemoti-i*acti-i" moti-aţionali" ai personalităţii) Orice acti-itate mană" deci !i acti-itatea deJn-ăţare se des>ă!oară Jntr* n Gc mp moti-aţionalH care ar >i de dorit să >ie optim 5B) or7o"034?6" mai ales pentr că realitatea arată ponderea relati- ridicată a moti-aţiei e2trinseci" la nn măr mare de ele-i din cadr l >iecărei clase" care se Jn7emănea&ă * pentr nele discipline!colare * c moti-aţia intinsecă) D pă c m sp ne !i 0) 'ad 503;4 pa7) ?06) restricţia pri-indmoti-area de ni-el medi n mai este -alabilă pentr moti-ele intrinseci" pentr ade-ăratamoti-aţie co7niti-ă" care odată constit ită n mai c noa!te sat raţie)Principi l stim lării !i de&-oltării moti-aţiei co7niti-e se imp ne ca o necesitate pentr a 7ăsicăile trecerii de la moti-aţia e2trinsecă la cea intrinsecă" pentr e-itarea nemoti-ării !colare" pentr trecerea de la moti-aţia nemi.locită a sarcinii la moti-aţia socială a Jn-ăţării 5D)A s bel" 03;06" pentr cristalitarea intereselor pro>esionale Jn interrelaţie c moti-aţiaco7niti-ă" intrinsecă !i c aptit dinile !i deprinderile c 7rad l cel mai mare de> ncţionalitate) Dacă se ia ca nitate de anali&ă o sec-enţă de Jn-ăţare" at nci contea&ămoti-aţia sarcinii moti-atia pe termen sc rt" dar pentr reali&area scop rilor !i >inalităţilored caţiei ne interesea&ă moti-aţia socială" pe termen l n7) D pă c m arată S) N ttin 503; 6" pe ba&a sinte&ei nor cercetări reali&ate Jn Bel7ia raportate la propriile sale in-esti7aţii" ele-iic re& ltate !colare s perioare acordă st diilor n 7rad mai mare de instr mentalitate Jnrmărirea obiecti-elor*scop ri Jndepărtate !i obiecti-elor sit ate Jn Gpre&ent l desc$isH spre

perspecti-a -iitor l i) D pă c m a rele-at !i alti cercetători 5#an Calster" 03436" ele-ii care-edea st diile Jn relaţie ca &ală c -iitor l lor socio*pro>esional" reali&a per>ormanţe!colare relati- s perioare" Jn timp ce s biecţii care obţinea re& ltate s b capacităţile lor sen măra mai >rec-ent printre cei a căror st dii n s nt inte7rate Jntr*o perspecti-ă a -iitor l i)Pentr cre!terea e>icienţei proces l i de predare*Jn-ăţare" Jn acord c D) A s bel !i %)'obinson 503;0" pa7" 11;*1 6" I) 'ad " M) lonesc 503;46 !)a)" considerăm tile rmătoareleaspecte psi$opeda7o7ice care contrib ie la de&-oltarea moti-aţiei !colare:III) ,)1)0) Acceptarea n i p nct de -edere realist pri-ind aspectele reale ale > ncţionalităţiimoti-aţiei ele-ilor) Pro>esorii treb ie să accepte că moti-aţia e2trinsecă !i moti-aţia intrinsecă pot d ce * prin Jntrepătr nderea lor * la cre!terea randament l i !colar) Adopt nd drept scopcre!terea la ma2im m a moti-aţiei intrinseci" pro>esor l treb ie să rec noască" totodată" rol ldi>eritelor >orme ale moti-aţiei e2trinseci" prec m !i a treb inţei de a toa>irmare" a treb inţeide per>ormanţă relaţionată c ni-el l de aspiraţie" care pot in>l enţa calitatea Jn-ăţării

ele-ilor)III) ,)1),) +-al area moti-elor Jn-ăţării) In ca& l Jn care n i ele- n i se poate capta atenţia !iinteres l c procedee obi!n ite de moti-are e2trinsecă" pro>esor l treb ie să detecte&e !i săe-al e&e e2act str ct ra !i > ncţionalitatea sistem l i moti-aţional" emoţiilor !i sentimentelorco7niti-e ale ele- l i respecti-" con. 7 nd *le c sarcinile didactice) In acest sens" treb iecreate sit aţii de predare*Jn-ăţare Jn cadr l cărora ele- l să trăiască sentiment l s cces l i"care de-ine >actor moti-aţional) D pă c m sp ne D) A s bel" accent l treb ie p s peor7ani&area condiţiilor de Jn-ăţare/st di " ast>el Jnc t acestea să de-ină >actor de Jntărire(s cces l" per>ormanţele obţin te -or de-eni s rse pentr moti-area Jn-ăţării)III),)1)9 De&-oltarea imp ls l i co7niti-" pe ba&a stim lării !i orientării treb inţei de acti-ism!i a treb inţei de e2plorare" paralel c stim larea !i de&-oltarea emoţiilor !i sentimentelor

co7niti-e 5c rio&itatea" mirarea" Jndoiala" Jntrebarea( b c ria descoperirii ade-ăr l i6) 8e p ne" deci" Jn alţi termeni" problema trecerii de la c rio&itatea percepti-ă" care este o simplă



prel n7ire a re>le2 l i Jnnăsc t de orientare !i a treb inţei de44e2ploatare" la c rio&itatea epistemică 5D) BerlVne" 03?96" adică ne-oia de-enită intrinsecă"a tonomă" de a !ti" de a c noa!te" de a descoperi no l) In acest sens" Jn cadrai lecţiilor"l crărilor practice de laborator" -i&itelor didactice etc) se recomandă apelarea la Gs rpri&ăH" la

no tate" la contrast" crearea nor sit aţii care să prod că Gdisonanţa co7niti-ăH" Jn acest modse captea&ă atenţia ele- l i !i se tre&e!te interes l" clădind *se mai Jnt i atracţiile !i pre>erinţele pentr o an mită disciplină !colară) Pro>esor l ca !i ele-ii" de alt>el" treb ie sădi>erenţie&e atracţiile" pre>erinţele" >aţă de an mite acti-ităţi !colare de interes l propri *&is"acesta >iind de>init ca o atit dine stabili&ată de nat ră emoti-*co7niti-ă >aţă de obiect !i deacti-itate" Jn care moti-ele acţionea&ă din interior l !i din a>ara acti-ităţii respecti-e) Captareaatenţiei se lea7ă de moti-aţia sarcinii" de moti-aţia pe termen sc rt" Jn cadrai sec-enţelor deinstr ire" iar tre&irea" stim larea" de&-oltarea interes l i co7niti- se lea7ă !i de moti-aţiasocială" pe termen l n7" >iind !i e2presia măiestriei peda7o7ice a pro>esor l i) 5I) 'ad " M)lonesc " 03;46)D pă c m a demonstrat S) Carroll 503?96" Jn cadr l Gstrate7iei Jn-ăţării deplineH" moti-aţiaoptimă sc rtea&ă timp l necesar Jn-ăţării" incl si- la ele-ii c ritm mai lent" la care prinacti-itatea proceselor co7niti-e se antrenea&ă !i ritm l Jn-ăţării) G8trate7ia Jn-ăţării deplineHatra7e atenţia pro>esorilor as pra necesităţii Jn-ăţăm nt l i di>erenţiat" pe ba&a c noa!terii pro> nde a ele-ilor clasei" incl si- s b n7$i moti-aţional" a>ecti- !i atit dinal" !i as pra7ăsirii sol ţiilor de Jm7emănare optimă a di>eritelor >orme ale moti-aţiei e2trinseci !i de>ormare treptată a moti-aţiei intrinseci a ele-ilor)Desi7 r" predarea Jn absenţa moti-aţiei ridică o serie de probleme" ca de alt>el !i predarea Jnca& l Gdemoti-ăriiH" a atin7erii interes l i co7niti-) In aceste condiţii" măiestria peda7o7icăJ!i sp ne c - nt l" pro>esor l b n >iind capabil de a st rni c rio&itatea ele-ilor prinGelemente*s rpri&ăH incl se Jn demers l didactic) Ast>el" de e2empl " ele- l poate să n aratenici o atracţie" nici n imp ls co7niti- pentr Jns !irea nor c no!tinţe de al7ebră" dar el poate>i intri7at de n parado2 lo7ic sa de o contradicţie -i&ibilă" de la care să se plece Jn predare*Jn-ăţare) De asemenea" prin >orţa ent &iasm l i" a pers asi nii raţional*a>ecti-e" n pro>esorcare G-ede ideile !i le trăie!teH poate clădi moti-aţia Jn-ăţării disciplinei sale la ele-ii careera nemoti-aţi la Jncep t) De asemenea" predarea Jn absenţa moti-aţiei p ne !i problemeledelicate ale remodelării pro7ram l i de sancţi ni po&iti-e !i ne7ati-e" de recompense !i pedepse" Jn consens c cerinţele psi$opeda7o7ice)000),)1)1) P nerea Jn > ncţi ne a n i ni-el adec-at al moti-aţiei) Cercetările a demonstrat>orţa mobili&atoare !i e>icienţa optim m l i moti-aţional" care di>eră de la o persoană la altaJn > ncţie de partic larităţile tip l i de sistem ner-os" de ec$ilibr l temperamental !i emoti-"de capacităţile co7niti-e raportate la di>ic ltatea percep tă sa anticipată a sarcinii de

Jn-ăţare) Optim m l moti-aţional se lea7ă !i de treb inţa de per>ormanţă !i ni-el l deaspiraţie al ele- l i" de capacitatea sa de a toc noa!tere !i de e-al are adec-ată adi>ic ltăţilor reale ale sarcinilor didactice) 8*a constatat că Jn ca& l an mitor ele-i"s pramoti-area poate a-ea acela!i e>ecte neadec-ate ca !i s bmoti-area" !i an me apariţiadesc ra.ării !i a demobili&ării la prim l e!ec" sa c$iar d pă prim l s cces se poatedemobili&a n an mit ele-) Ni-el rile >oarte Jnalte ale imp ls l i co7niti- pot in$iba neoriJns !irea temelor" deoarece Gp nerea s b presi neH a ele- l i care Jnt mpină" de e2empl "di>ic ltăţi c o problemă -a crea o stare de an2io7enă) De >apt" probabilitatea s pramobili&ăriieste Jn 7eneral mai mare la copiii al căror comportament se caracteri&ea&ă printr* n ni-elridicat de an2ietate) De asemenea" s*a constatat că stabilirea nor obiecti-e precise5operaţionale6 posibil de atins 5de e2empl " cele din cadr l barem l i minim6" mai c r nd

dec t simplele Jndemn ri 7enerale adresate ele-ilor de a G>ace tot ce potH sa mai m lt dec tGcontrol l a-ersi-H s nt tile pentr mobili&area adec-ată a ele-ilor care disp n de n 7rad



scă& t de moti-aţie Jn acti-itatea !colară 5%)W) BrVan" +)A) Loc e" 03?4" B)%) 8 iner" 03406)000),)1) ) De&-oltarea moti-aţiei co7niti-e pentr ca ele-ii să atin7ă competenţele7 ndirii lo7ico*matematice !i să tili&e&e ori de c te ori este posibil strate7iile de raţionamentoperaţional >ormal) 8e !tie că om l >olose!te Jn -iaţa cotidiană strate7iile de 7 ndire Jn scop ridi-erse" adesea 7re-ate de emoţii !i sentimente" de moti-e m ltiple) Deci n este de a. ns să

!tim dacă n t năr sa n ad lt a atins ni-el l competenţelor de raţionament >ormal" ci !i dacăel posedă moti-aţia care să*0 determine să tili&e&e această4;competenţă) Il strati-ă Jn acest sens este e2perienţa reali&ată de C) Na-arre 503;96" care ao>erit nor ad lţi o problemă ce se p tea re&ol-a prin trei re7istre de competenţă: la ni-el loperaţiilor concrete" la n ni-el intermediar !i la ni-el l operaţiilor >ormale) Contrara!teptărilor" s*a constatat că din lot l de ad lţi n mai ;*01 a >ăc t apel la operaţiile lo7ico*matematice pentr re&ol-area problemei" Jn timp ce ma.oritatea 51, 6 a a- t ncomportament co7niti- intermediar Jntre operaţiile >ormale !i cele concrete) Pre>erinţa pentrre7istrele in>erioare re&ol ti-e poate >i e2plicată prin ins >icienta de&-oltare a moti-aţieico7niti-e" a c rio&ităţii epistemice de a accede la strate7ii mai comple2e" de 7en l celor ba&ate pe raţionament l operaţional >ormal" ceea ce a declan!at n Gprincipi de economieH"Jn sens l că s*a ales comportamente co7niti-e mai a tomati&ate" mai bine stăp nite" carenecesita o in-estiţie ener7etică mintală mai red să)Din cele de mai s s re& ltă că Jn proces l didactic se imp ne c necesitate n mediinstr cti-*ed cati- de n anţă >ormati-ă" care să stim la&e de&-oltarea moti-aţiei co7niti-e !ia dorinţei !i -oinţei de a stăp ni !i a tili&a strate7ii de raţionament operaţional >ormal"con-in7 nd *i pe ele-i că astă&i Jn acti-ităţile pro>esionale se solicită tot mai m lt asemeneacompetenţe" Jn asemenea condiţii instr cti-*ed cati-e de n anţă >ormati-ă" le7ate de -iitoarea pro>esi ne pentr care se -or pre7ăti ele-ii" capacitatea de raţionament >ormal J!i de&-ăl ieade-ărata semni>icaţie !i tilitate socială)Astă&i apar tot mai n meroase st dii care s blinia&ă importanţa aspect l i moti-aţional al7 ndirii" respecti- a moti-aţiei co7niti-e 5D) U $n" 0343" F) ' ppel" 03;,6) In acest sensamintim" de e2empl " că Jn cadr l n i sistem e2perimental de predare*Jn-ăţare 58PIB6 de laBonn s*a distins do ă mari tip ri de procese" de componente ale act l i Jn-ăţării: procese*n cle !i procese Jnsoţitoare) In acest model al Jn-ăţării se distin7 patr procese n cles ccesi-e 5codarea" restr ct rarea" elaborarea !i speciali&area6 interrelate" respecti- s sţin tede patr Gprocese JnsoţitoareH" acti-i&ate" moti-o7ene: re7larea atenţiei" moti-areas praordonată" trăirea s cceselor la Jn-ăţăt ră !i adaptarea la noile sarcini / problemedidactice 5F) ' pper" 03;,6)///) ,)1)?) tili&area competiţiei" a Jntrecerilor ca sit aţii didactice moti-o7ene) Acestemodalităţi se spri.ină pe treb inţa a toa>irmării >iecăr i ele- !i a 7r p l i" a colecti- l i

clasei) +le- l poate >i determinat să intre Jn GcompetiţieH c propriile sale reali&ări din trec t"c an mite barem ri sa c an mite taloane ideale" Gde per>ecţi neH) De mare tilitate s nt !iJntrecerile Jntre clase" Jntre !coli" conc rs rile pe discipline !colare" olimpiadele etc)Cercetările psi$opeda7o7ice 5L) Ne7reţ" 03;9" pa7) 9?6 * recomandă tili&area inteli7entă acompetiţiei Jntre 7r pele omo7ene ale clasei" Jn condiţiile reparti&ării nor sarcini de Jn-ăţarea căror nat ră este com nă" dar di>eră Jntre ele prin n măr l de cerinţe) De asemenea" practica!colară a demonstrat că s nt tile !i Jntrecerile Jn care sarcinile didactice pre&entate s b >ormanor teste de c no!tinţe lasă libertatea ale7erii de către ele-i a nor itemi s plimentari"7rad al mai di>icili" mai complec!i" pe l n7ă itemii obli7atorii" Jn aceste condiţii se antrenea&ă!i se de&-oltă treb inţele de per>ormanţă !i ni-el l de aspiraţie al ele-ilor" care s nt >actorimoti-o7eni p ternici)

///) ,)1)4) De&-oltarea moti-aţiei co7niti-e Jn interrelaţia c capacitatea de trăire !i Jnţele7ere asemni>icaţiilor -alorice 5!tiinţi>ice" >iloso>ice" morale" reli7ioase" economice" estetice etc)6 ale



c no!tinţelor) Jn proces l asimilării in>ormaţiilor !tiinţi>ice ale di>eritelor discipline !colare"Jnţele7 nd principiile" le7ităţile !i e2plicaţiile !tiinţi>ice din di>erite domenii" ele-ii dob ndesctreptat !i capacitatea de trăire !i Jnţele7ere a semni>icaţiilor -alorice ale c no!tinţelor" Jnraport c nat ra !i partic larităţile in>ormaţiilor asimilate prin st dierea di>eritelor obiecte deJn-ăţăm nt" tinerii de-in capabili să*!i e2prime opţi nile -alorice !tiinţi>ice" >iloso>ice"

morale" reli7ioase" politice" ideolo7ice" economice" ecolo7ice" estetice etc) Acestea se spri.ină pe moti-aţia co7niti-ă a ele-ilor" care se con-in7 treptat că abordarea sistemică este o metodă7enerală G$ermene ticăH de obţinere a ade-ăr l i obiecti-" de rele-are a le7ităţilor nat rii !iale -ieţii sociale a!a c m e2istă !i se mani>estă ele Jn realitate" este metoda esenţială care stăla ba&a >ormării !i e2primării nei concepţii !tiinţi>ice !i maniste pri-ind realitatea >i&ică !isocio* mană) Pe ba&a c noa!terii declan!ate !i s sţin te de moti-aţia co7niti-ă" tineriicon!tienti&ea&ă >apt l că nici !tiinţa !i nici >iloso>ia" nici ideolo7ia !i nici te$nica" te$nolo7iile!i artele etc) n se pot desprinde de aspect l de s bordonare >aţă de social" n pot răm neindi>erente" ne tre" >aţă de ideal rile omenesc l i" ale manism l i a tentic !i toate treb ie p se Jn sl .ba om l i" căci n mai a!a a sens)43Biblio7ra>ieAebli" F) 503496" Didactica psi$olo7ică) Aplicaţii Jn didactică a psi$olo7iei l i S) Pia7et"+dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiA s bel" D)P)" 'obinson" %)E) 503;06" Jn-ăţarea Jn !coală) O introd cere Jn psi$olo7ia peda7o7ică" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiBabans i" U)I) 503436" Optimi&area proces l i de Jn-ăţăm nt" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiBall" 8) 5034;6" Proces l de Jn-ăţare !i predare" Jn GPsi$olo7ia proces l i ed caţionalH" coord)S)') Da-it&" 8) Ball" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti" pa7) 09*?4BerlVne" D) 503?96" Moti-ational Problems 'aised bV +2ploratorV and +pistemic Be$a-ior" JnGPsVc$olo7V: A st dV o> a scienceH" edit) 8) Uoc$" McEra]*Fill" Ne] Wor B rsănesc " t) 503?36" Dicţionar de peda7o7i* Contemporană" +dit ra +nciclopedică'om nă" B c re!tiBr ner" S) 5034 6" Pentr o teorie a instr irii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiBr ner" S) 5034 6" Proces l ed caţiei intelect ale" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tiCarroll" S)B) 503?96" A Model o>8c$ool Learnin7" Jn GTeac$ers Colle7e 'ecordH" ?1" pa7)4,9*499Cer7$it" L" 5coord)6 503;96" Per>ecţionarea lecţiei Jn !coala modernă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiDancs lV" A)" lonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 503436" Peda7o7ie" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti

DebraV" ') 503346" Apprendre penser) Le pro7ramme de ') %e erstein: ne iss e lQec$ecscolaire" Eeor7 +s$el" Paris%e erstein" ')" ' nd" W)" Fo>>man" M)B) 503436" T$e DVnamic Assessment o> 'etardedPer>ormers) T$e Learnin7 Potenţial Assessment De-ice" T$eorV" Instr ments and Tec$ni\ es"ni-ersitV Par Press" Baltimore%e erstein" ')" ' nd" W)" Fo>>man" M)" Miller" ') 503; 6" Instr mental +nric$ment"ni-ersitV Par Press" BaltimoreEa7ne" ')M 5034 6" Condiţiile Jn-ăţării" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiEa7ne" ')M)" Bri77s" S)L) 503446" Principii de desi7n al instr irii" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti )Ealperin" P)L" TalJ&ina" N)" almina" N)E) !)a) 5034 6" 8t dii de psi$olo7ia Jn-ăţării" +dit ra

Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiEardner" F) 5033?6" Le! intelli7ences m ltiples" 'et&" Paris



Eol " M) 5034 6" Principii de psi$olo7ie cibernetică" +dit ra tiinţi>ică !i +nciclopedică"B c re!tiIn$elder" B) 5034?6" Des str ct res co7niti-es a 2 proced res de deco -erte" GArc$i-es dePsV$olo7ieH" 040Jn$elder" B)" 8inclair" F)" Bo-et" M) 503446" Jn-ăţarea !i str ct rile c noa!terii" +dit ra

Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiSacob" 8)F) 503;,6" Pia7et and ed cation: Aspects o> a t$eorV" Jn GT$e +d caţional %or mH"Col mb s" 1?" 9" pa7) ,? *,;0S $el" S) 503336" Di>>erences indi-id elles et process s co7niti>s" Jn GPsVc$olo7iedi>>erentielleH" P)*W) Eilles ed)" Breal" Paris" pa7) 04 *,,9U $n" D) 503436" T$e si7ni>ication o> Pia7etQs >ormal operations sta7e in ed cation" JnGSo rnal o> +d cationH" Boston" 0?0" l" pa7) 91*U lcs r" T)" Morar" D) 503;06" Timp l ca dimensi ne a Jn-ăţării !colare" Jn G8t diani-ersitatis Babe!*BolVaiH" 8eries P$ilosop$ia" nr) l" pa7) ?9*?;Martin" S)" Para-V" E) 5033?6" Peda7o7ies de la mediation" C$roni\ e 8ociale" LVonM n&at" I) 503;96" De&-oltarea 7 ndirii !tiinţi>ice la ele-i" Jn GPsi$olo7ia ed caţiei !ide&-oltăriiH" coord) I) 'ad " +dit ra Academiei" B c re!tiM n&at" I) 503;;6" % ncţionalităţi speci>ice ale trans>er l i Jn Jn-ăţarea str ct ral constr cti-ă"Jn ""'e-ista de psi$olo7ieH" nr) 9" pa7) ,1 *, ?Moise" C) 5033?6" Concepte didactice > ndamentale" -oi) I" An arom" Ia!i Na-arre" C) 503;96" T$eorie operatoire de lQintelli7ence( \ el\ es et des recentes" JnGPerspecti-es Pia7etiennesH" +d) Pri-at" Paris Neac! " I) 5033 6" Instr ire !i Jn-ăţare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti Ne7reţ" I) 503;96" Predarea !i Jn-ăţarea limbii !i literat rii rom ne din perspecti-a psi$opeda7o7ie moderne" Jn GMetodica predării limbii !i literat rii Jn lice H" coord) C)Bărboi" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti" pa7) 04*1; N ttin" S) 503; 6" Moti-ation al Perspecti-es DQA-enir" P) ) de Lo -ain" Lo -ain" ParisPerra dea " M) 5033?6" Le! met$odes co7niti-e s) Apprendre a trement ă lQecole" Arm ndColin" ParisPia7et" S) 503? 6" Psi$olo7ia inteli7enţei" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tiPi7et" S) 5034,6" Dimensi nile interdisciplinare ale psi$olo7iei" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiPia7et" S) 5034,6" Psi$olo7ie !i peda7o7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPopesc *Ne-ean " P) 503446" C rs de psi$olo7ie" -oi) ," ni-ersitatea B c re!tiPreda" #) 5, 6" Orientări teoretico*pra2iolo7ice Jn ed caţia specială" +dit ra Presani-ersitară Cl .eană" Cl .*Napoca

'ad " I) 503;46" Calc lator l Jn !coală: aspecte psi$olo7ice !i peda7o7ice" Jn GDirecţii noi JndidacticăH" ni-ersitatea din Cl .*Napoca'ad " L" lonesc " M) 503;46" +2perienţă didactică !i creati-itate" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca'iippel" F)" )*a) 503;,6" Die Le$re omple2en Den -er$altens" Jn G eitsc$ri>t > r peda7o7i H" eim$eim*Basel" 9" pa7) 1, *118imon" F) 503446" Models o>disco-erV" 'eidel P bl) Comp)#J7ots i" L)8) 50340 * -ol)I" 034, * -oi) II6" Opere psi$olo7ice alese" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tior7o" B) 503?46" 'ol l acţi nilor c modele obiect ale Jn >ormarea 7 ndirii matematice a!colar l i mic" Jn GCreati-itate" modele" pro7ramareH" red) Al) 'o!ea" +dit ra tiinţi>ică"B c re!ti

or7o" B) 503416" De la acţi nile pe modele obiect ale la operaţii c simbol ri" Jn G'e-ista de psi$olo7ieH" nr) ,



0 Ta2onomia 57reacă Gta2isH Y ordine" GnomosH Y re7 li" le7e6 este teoria care -i&ea&ăre7 lile" criteriile clasi>icărilor);,D pă c m se obser-ă Jn >i7 ra LI#)" sc$ema deri-ării/inte7rării obiecti-elor peda7o7ice Jnraport c scop rile !i >inalităţile ed caţiei are mari ni-el ri" >iecare c mai m lte trepte)

Ni-el rile s nt le7ate Jntre ele de o -ariabilă c rol de direcţionare !i re7lare a scop rilor !iobiecti-elor peda7o7ice) Această -ariabilă re&idă Jn politica !colară act ală !i de perspecti-ă"care prin rol l ei directi- !i re7lator" prin scop rile !i obiecti-i0 " peda7o7ice -i&ea&ăatin7erea >inalităţilor ed caţiei" con>orm e2i7enţelor !i determinărilor macrosoc) Qe" ctendinţa nei apropieri c t mai m lt posibil de ideal l ed caţional)In iport c ideal l ed caţional" scop rile 7enerale ale ed caţiei -i&ea&ă" c precădere: *mat ri&area nor stil ri co7niti-*pra2iolo7ice e>iciente( * mat ri&area pentr acti-itatea pro>esională no-atoare( *de&-oltarea intereselor !i 7 st l i estetic( * >ormarea con!tiinţeiecolo7ice( * mat ri&area socio*a>ecti-ă pentr -iaţa cQe >amilie( str ct rarea n i stil de -iaţă ba&at pe a tentice -alori moral*cetăţene!ti" moral reli7ioase" promo-ate Jn societatea ci-ică"democrată( * de&-oltarea capacităţilor >i&ice ale persoanei !i a con-in7erii că starea desănătate * ca b n con>ort >i&ic" psi$ic !i social * este o -aloare)A) %inalităţile ed caţiei !i determinările lor macrosociale Ideal l ed acţionalsocioc lt ral !i man i .7. ********* " ********

s

Pro7ramele prospecti-eale de&-oltării socio*economice !i c lt rale

%ormarea personalităţiiinte7rate a componentelorsocio*pro>esionaleno-atoare

*

0

Politica !colară act ală !i de perspecti-ăB) 8cop rile !i obiecti-ele ed catei !colare I)8cop rile 7enerale ale ed caţiei reali&ate prin sistem l de Jn-ăţăm ntn)Obiecti-e ed caţionale intermediare pro>ilate" de ni-el prospecti- mediObiecti-e pe ni-el ri de !colari&are 5cicl ri de Jn-ăţăm nt6Obiecti-e pe tip ri !i pro>ile de pre7ătire !colară !i pro>esionalăFI)r Obiecti-e 7enerale !i speci>ice disciplinelor de Jn-ăţăm ntm) b)

Obiecti-e ed caţionale care n se operaţionali&ea&ăObiecti-e ed caţionaleI#)Ierar$i&area !i interrelarea obiecti-elor operaţionali&ate !ineopera!ionali&ate Jn cadr l proiect l i sistem l i de lecţii" al proiect l i de lecţie" respecti-" Jn acti-itatea instr cti-*ed cati-ă%i7 ra LI#) 8c$ema deri-ării/inte7rării obiecti-elor peda7o7ice Jn raport c scop rile !i>inalităţile ed caţiei !colareIn sc$ema pe care o prop nem" scop rile 7enerale ale ed caţiei se transp n" prin deri-are" Jnobiecti-e ed caţionale intermediare" pro>ilate" de ni-el medi de 7eneralitate !i ni-el prospecti- medi ) +le se di$otomi&ea&ă Jn obiecti-e pe ni-el ri de !colari&are 5pe cicl ri deJn-ăţăm nt6 !i obiecti-e pe tip ri !i pro>ile de pre7ătire !colară !i pro>esională) In stabilireaacestor obiecti-e este bine să se pornească de la pro>esio7rama meseriilor pentr care se



pre7ătesc ele-ii" pri-ite prospecti-" Jn raport c de&-oltarea te$nicii !i te$nolo7iilor" acercetării !tiinţi>ice" c pro7resele pre-i&ibile din toate domeniile de acti-itate) Prin aceasta se-i&ea&ă !i pre7ătirea ele-ilor/st denţilor pentr a toinstr ire/a toed caţie !i ed caţie permanentă);9

Din aceste obiecti-e din cadr l ni-el l i II a" !i II b" s nt deri-ate obiecti-ele III" respecti-"obiecti-ele 7enerale !i speci>ice di>eritelor discipline !colare) Pe l n7ă determinările -enitedin partea obiecti-elor de la ni-el l II" obiecti-ele ni-el l i III s nt elaborate !i Jn raport cepistemolo7ia !i str ct ra lo7ică a !tiinţelor" c epistemolo7ia !i lo7ica didactică" Jninterrelatie c principiile !i le7ităţile psi$olo7iei Jn-ăţării" prin prisma psi$olo7iei 7enetice5Jndeosebi a de&-oltării stadiale a inteli7enţei6" Jn raport c obiecti-ele 7enerale !i speci>ice>iecărei discipline !colare se stabilesc" * prin anali&ă psi$olo7ică !i anali&ă componenţială aconţin t l i" prin anali&a tip l i de sarcină !i a tip l i !i ni-el l i Jn-ăţării implicate" * pecapitole " pe sisteme de lecţii !i pe lecţii" obiecti-ele >ormati-e operaţionali&abile !i a celorcare n pot operaţionali&a teme) D pă c m se !tie" se pot operaţionali&a obiecti-ele psi$omotorii !i obiecti-ele din domeni l co7niti-( c e2cepţia celor care -i&ea&ă re&ol-areade probleme pe căi e ristice !i a obiecti-elor de n anţă creati-ă) Celelalte tip ri de obiecti-e>ormati-e rmărite prin proces l ed caţional n se operaţionali&ea&ă" ele ne>iind e2primabileJn termeni comportamentali direct obser-abili !i Gmăs rabiliH" Jn cadr l strict al di>eritelorsec-enţe de predare Jn-ăţare a!a c m pre-ede operaţionali&area preconi&ată de %)') Ma7er503?,6" de ') Uibler" L) Bar er !i D) Miles 5034 6) Obiecti-ele care n se operaţionali&ea&ă *din domeni l a>ecti-" moti-aţional !i caracterial * pot >i concomitent 5dar" desi7 r" c ponderidi>erite Jn cadr l di-erselor sit aţii !i sec-enţe ed caţionale6 at t premise" c t !i e>ecte ale proces l i de predare Jn-ăţare" incl si- ale operaţionali&ării obiecti-elor co7niti-e sa psi$omotorii) Obiecti-ele care n se pot operaţionali&a -i&ea&ă capacităţi !i trăsăt ri deosebitde comple2e" a căror >ormare" de&-oltare !i inte7rare !i inte7rare se reali&ea&ă Jn inter-aletemporale l n7i" a- nd totodată n caracter dinamic" desc$is( capacităţile !i trăsăt rile psi$icecomple2e 5a>ecti-e" moti-aţionale" atit dinale6 apar ca Gprod se c m lati-eH" d păinteriori&area semni>icaţiilor -alorice ale mai m ltor acti-ităţi !i sit aţii ed caţionale)tilitatea ierar$i&ării obiecti-elor didactice re& ltă !i din modelele prop se de alţi cercetători)Ast>el" Jn ierar$i&area elaborată de +) De Corte 503436 s nt menţionate rmătoarele ni-ele: 5I6>inalităţile !i scop rile ed caţiei( 5II6 obiecti-ele de>inite d pă marile cate7oriicomportamentale 5ta2onomiile6( 5III6 obiecti-ele operaţionale) Prel nd nele idei din teoriileelaborate de #) de Lands$eere !i E) de Lands$eere 503436 !i De Corte 503436" la noi Jn ţară"D) Potolea 503;;6 a reali&at o sinte&ă deosebit de tilă" Jntr c t ta2onomia obiecti-elor peda7o7ice este partic lari&ată la conte2tele sistem l i ed caţional rom nesc)Ast>el" aspect l intenţional al proces l i ed cati- este anali&at pe trei ni-ele de 7eneralitate:

ne-oile practicii sociale" ale pre7ătirii >orţei de m ncă( pro>il l !i ne-oile de de&-oltare socio*spirit ală( ideal l man !i social) Din aceste >inalităţi ed caţionale" re& ltă ideal l ed cati- !i politica !colară) rmătoarele trepte din sc$ema obiecti-elor peda7o7ice s nt: scop rilesistem l i de Jn-ăţăm nt( obiecti-ele pro>ilate pe cicl ri de Jn-ăţăm nt !i tip ri de !coli(obiecti-ele disciplinelor de Jn-ăţăm nt( obiecti-ele comportamentale din cadrai acti-ităţiiinstracti-*ed cati-e) Jn stabilirea t t ror acestor obiecti-e se ţine seama de str ct ra lo7ică a!tiinţelor/disciplinelor !colare" de principiile psi$olo7iei Jn-ăţării" Jndeosebi Jn ceea ce pri-e!te partic larităţile clasei !i partic larităţile indi-id ale ale ele-ilor)I#)9) Ta2onomii !i in-entare ale obiecti-elor pentr domeni l co7niti-Jn peda7o7ie" ta2onomiile" ca teorii !i abordări sistematice clasi>icatoare" descripti-e !ie2plicati-e s*a imp s Jndeosebi prin cercetările !i l crările p blicate de B)8) Bloom !i

colaboratorii săi 503 0" 03?1) 03?36) +le a ca s port !tiinţi>ic Jndeosebi" pe de o parte teoria!i principiile psi$olo7ice ale !colii acţi nii" con>orm căreia Jn-ăţarea se ba&ea&ă pe e>ect area



nor operaţii" acţi ni !i acti-ităţi pe de altă parte" !i te&a teoriei Jn-ăţării" con>orm căreiaJn-ăţarea semni>ică sc$imbări calitati-e Jn comportament l co7niti-" a>ecti-" psi$omotor etc)Pe l n7ă aceste ba&e teoretice bine de>inite" ta2onomiile G-eritabileH se pre&intă !i caor7ani&ări ierar$ice" pe di>erite ni-el ri" >iecare ni-el mai comple2 incl & nd proprietăţileesenţiale ale treptei in>erioare) Totodată" ta2onomiile treb ie să satis>acă !i criteri l

completit dinii" Jn sens l c prinderii ierar$ice a t t ror proceselor/>enomenelor semni>icati-edin domeni l la care se re>eră 5D) Potolea" 03;;" pa7) 01?6)Clasi>icările Gmor>olo7iceH ale obiecti-elor" c m s nt cele c p nct de pornire Jn model lmor>olo7ic al str ct rii intelect l i elaborat de E il>ord 5clasi>icarea l i De Corte" clasi>icareal i De Bloc 6;1se deosebesc de ta2onomii Jndeosebi prin relati-a abandonare a str ct rărilor ierar$ice" arelaţiilor dintre obiecti-e" l nd Jn considerare mai ales ni-el l calitati- 5al e>icienţei6 !icomple2itatea obiecti-elor) Deci" ele se apropie mai m lt de in-entarele de obiecti-e" >ără pretenţii ta2onomice)P nă Jn pre&ent" cel mai elaborat in-entar al obiecti-elor peda7o7ice este cel al l i DQFaina t503;0" pa7) 9?HQ o;,6) +l a elaborat o tipolo7ie interdisciplinară a demers rilor intelect ale"care se apropie mai p ţin de erinţele ta2onomice" apropiind *se Jn sc$imb de lo7ica didactică">iind til Jn operaţionaii&area obiecti-ele Jn conte2t l nor sit aţii sa cate7orii de sit aţii de predare Jn-ăţare)Jn acord c E) de Lands$eere !i #) de Lands$eere 503436" p tem considera că ta2onomiile5dar !i modelele mor>olo7ice !i in-entarele de obiecti-e6 treb ie să se stabilească pe ba&a nor principii) Noi le considerăm tile pe rmătoarele:

I#)1) Principii de stabilire a ta2onomiilor I#)1)0) Principi l didactic" con>orm căr ia ta2onomia 5model l mor>olo7ic" in-entar lobiecti-elor6 treb ie să se a2e&e pe marile 7aip ri de obiecti-e rmărite Jn proces l deJn-ăţăm nt" respect nd *se epistemolo7ia !i lo7ica didactică) Pentr pro>esor" lo7ica didacticărmărită Jn proces l c noa!terii/Jn-ăţării este >actor l determinant al ierar$i&ării obiecti-elorco7niti-e) Pentr a 7ăsi sol ţii constr cti-e" e>iciente" pro>esor l -a raporta orice ta2onomie laconţin t l disciplinei !colare 5al capitol l i" al temelor" al sistem l i de lecţii" al lecţiei" al-eri7ilor ei etc)6I#)1),) Principi l psi$olo7ic re>eritor la le7ităţile !i s port rile psi$olo7ice ale acti-ităţii deJn-ăţare !i proceselor de >ormare a trăsăt rilor personalităţii" rele-ate de psi$olo7iaed caţională" psi$olo7ia Jn-ăţării" psi$olo7ia 7enetică )I#)1)9) Principi l lo7ic -i&ea&ă" caracter l Jnlănţ irii lo7ice" str ct ral*sistemice a cate7oriilorta2onomice)

I#)1)1) Principi l > ncţional*inte7ralist" care" Jn opo&iţie c concepţia atomist*s mati-ă"-i&ea&ă or7ani&area" str ct rarea" ierar$i&area Jn di>erite s bsisteme a acelora!i elementeta2onomice)I#)1) ) Principi l Jntrepătr nderilor str ct ral*sistemice dintre obiecti-ele ta2onomice aledi>eritelor domenii 5psi$omotor" co7niti-" a>ecti-" moti-aţional" caracterial6) Orice obiecti- *c$iar dacă are e>ecte >ormati-e predominante Jntr* n domeni 5de e2empl " co7niti-6 *-i&ea&ă" de >apt" !i alte s bstr ct ri ale personalităţii ele- l i) i aceasta" Jntr c t" Jntotdea na proces l de predare*Jn-ăţare antrenea&ă Jntrea7a personalitate a ele- l i" Jn cadr l căreias bstr ct rile co7niti-e" psi$omotorii" a>ecti-e" caracteriale" conati-e se Jntrepătr nd" nelee2prim nd *se mai pre7nant dec t altele Jn raport c nat ra !i di>ic ltatea sarcinii de Jn-ăţare)ltimele do ă principii speci>icate mai s s ne atenţionea&ă" de >apt" as pra acestor ade-ăr ri)

Ast>el" pentr a e2empli>ica !i a concreti&a cele menţionate" s bliniem >apt l că a>ecti-itateaare !i o > ncţie in>ormaţională" care determină direcţia acti-ităţii" orientea&ă atit dinea prin



semnali&area !i anticiparea intelect ală a 7rad l i de ener7ie" de e>ort solicitat Jn act l desatis>acere !i ec$ilibrare a indi-id alităţii -i&a-i de o sarcină sa sit aţie* problemă) D păc m se !tie" inteli7enţa este p să Jn > ncţie de >actorii emoti-*acti-i ai personalităţii" iar S)Pia7et 503? " pa7) 36 arată că sentimentele re7lea&ă ener7iile interioare necesare acţi ni !idiri.ea&ă cond ita" atrib ind o -aloare scop rilor ei)

Iată de ce pro>esor l treb ie să tili&e&e c s pleţe cate7oriile ta2onomice ale >iecăr idomeni " să ierar$i&e&e !i să relaţione&e Jn c$ip lo7ic obiecti-ele operaţionale c celeneoperaţionale" să con!tienti&e&e >apt l că >iecare obiecti- psi$omotor sa co7niti- are !i ocomponentă a>ecti-ă" moti-aţională !i atit dinală) d pă c m di>erite s bstr ct ri a>ecti-e"di>erite moti-e" interese" atit dini * -alori" con-in7eri etc) a !i componente intelect ale)Desi7 r" d pă c m sp ne D) Potolea 503;;6" ar >i tilă o sincroni&are a ta2onomiilor pentrdi>erite domenii ale obiecti-elor ed caţionale) Dar acest l cr este di>icil" Jntr c t !i criteriileta2onomice di>eră) Ast>el" pentr domeni l co7niti-" ta2onomia l i B)8) Bloom are dreptcriteri principal de or7ani&are a;obiecti-elor ordonarea de la simpl la comple2) Pentr domeni l psi$omotror" ma.oritateata2onomiilor a drept criteri ni-el rile de or7ani&are a actelor Jn acţi ni !i a acţi nilor Jnsistem l acti-ităţilor" respecti-" 7rad l de di>ic ltate !i/sa 7rad l de stăp nire al nor acte" alnor deprinderi motorii" Jn sc$imb" pentr domeni l a>ecti- ta2onomia l i Urat$]o$l" ca !ialtele elaborate p nă ac m" criteri l de clasi>icare Jl repre&intă 7rad l de interiori&are) Tocmaide aceea noi considerăm arti>icială !i neoperantă pentr acti-itatea pro>esor l i alăt rarea detip atomist/ri7id" Jn cadr l nei GpiramideH" a ta2onomiei l i 8impsons pentr domeni l psi$omotor a ta2onomiei l i Bloom pentr domeni l co7niti- !i a ta2onomiei l i Urat$]o$l pentr domeni l a>ecti-" c$iar dacă Gse . sti>icăH aceasta prin ordonarea ierar$ică a GclaselorcomportamentaleH Jn >iecare din acestea trei domenii)In sc$imb" aderăm la opinia pri-ind necesitatea anali&ei m lti> ncţionale a obiecti-elor"reali&ată prin aplicarea nor criterii -ariate as pra acel ia!i obiecti- !i inte7rarea tip rilor principale Jn str ct ri ierar$ice" pe ba&a principiilor menţionate Jn pa7inile anterioare) Deasemenea" ni se pare tilă pentr acti-iatea concretă a pro>esorilor" remarca potri-it căreiaGta2onomiile s nt 7 ndite ca sc$eme elastice 5orientati-e * n)n)6" care se acomodea&ă lastr ct ra partic lară a obiectelor de Jn-ăţăm ntQQ 5D) Potolea" 03;?" pa7) 0?6" prec m !itendinţa !i e2perienţa de.a dob ndită de a elabora sc$eme clasi>icatoare proprii di>eritelordiscipline !colare" pornind de la ta2onomiile e2istente" adaptate Jn c$ip >le2ibil 5pentrmatematică" >i&ică" c$imie" biolo7ie" 7eo7ra>ie" >iloso>ie" limbi străine etc)6) Jn acest conte2teste importantă Gdeplasarea in-esti7aţiilor Jn direcţia rele-ării nor implicaţii ale obiecti-elor peda7o7ice as pra conceperii !i des>ă! rării acti-ităţii didacticeH 5I)T) 'ad " 03;9" pa7) 0,6)Modelele ta2onomice ale obiecti-elor adaptate di>eritelor discipline !colare pornesc Jndeosebi

de la ta2onomia l i Bloom pentr domeni l co7niti-) 'edăm Jn tabel l LI#) cele !ase clase !icele ,0 tip ri sa trepte ale obiecti-elor co7niti-e din ta2onomia l i B) 8) Bloom)Tabel l LI#)Ta2onomia l i B) 8) Bloom0) Ac$i&iţia c no!tinţelor 0)0) C noa!terea datelor partic lare0)0)0) C noa!terea teminolo7ieil) l ),) C noa!terea >aptelor partic lare0),) C noa!terea căilor care permit prel crarea datelor partic lare0),)0) C noa!terea re7 lilor 5con-enţiilor60),),) C noa!terea tendinţelor !i sec-enţelor

0),)9) C noa!terea clasi>icărilor 0),)1) C noa!terea criteriilor l ),) ) C noa!terea metodelor



0)9) C noa!terea elementelor 7enerale aparţin nd n i domeni de acti-itate0)9)0) C noa!terea principiilor !i le7ilor 0)9),) C noa!terea teoriilor ,) Jnţele7erea 5compre$ensi nea6,) l) Transpo&iţia 5trans>ormarea6

,),) Interpretarea,)9) +2trapolarea 5trans>er l69) Aplicarea1) Anali&a1) l) Anali&a elementelor 1),) Anali&a relaţiilor 1)9) Anali&a principiilor de or7ani&are;?) 8inte&a)0) De>inirea n i concept),) +laborarea n i plan al acţi nii)9) Deri-area n i ansambl de relaţii abstracte?) +-al area?)0) +-al area pe ba&a nor criterii interne?),) +-al area pe ba&a nor criterii e2terne'e& ltă" din cele de mai s s" că ta2onomia l i Bloom" c toate limitele ei" are merit l de aordona ierar$ic cele do ă mari cate7orii de obiecti-e: a6 in>ormati-e" din cadr l secţi nii I"Gc noa!tereH * c o mare -arietate de tip ri posibile" de la e-ocarea elementelor determinolo7ie" a datelor >act ale" a re7 lilor a clasi>icărilor etc) proprii nei discipline !colare"la en nţarea metodelor" a principiilor !i le7ilor" a teoriilor speci>ice disciplinei respecti-e( b6obiecti-e >ormati-e deprinderile intelect ale !i capacităţile speci>ice Jn clasele ,*?) dinta2onomia l i Bloom" a căror > ncţionalitate are Jn -edere ni-el rile !i mod rile Jn care setili&ea&ă sa se operea&ă c c no!tinţele ac$i&iţionate 5ast>el" ele pot >i interpretate" aplicate"anali&ate" sinteti&ate sa e-al ate6) Dintre criticiile ad se ta2onomiei l i Bloom" maiimportante ni se par rmătoarele: a6 cele !ase cate7orii din domeni l co7niti- n pot >icon>irmate Jntr tot l pentr instr irea !colară la o serie de discipline 5de e2empl " la !tiinţelesociale" la limbă !i literat ră etc)" ele treb ie pri-ite m lt mai >le2ibil !i rea. state s b n7$i lierar$iei6( b6 Ganali&aH n condiţionea&ă neapărat Gsinte&aH !i Ge-al areaH 5Mada s" oods" N ttal6( c6 sistem l cate7orial din domeni l co7niti-" a!a c m este prop s de Bloom" esteetero7en" nele cate7orii s prap n nd *se !i n se e2cl d reciproc 5De Corte" 03496( ast>el" dee2empl " d pă c m sp ne !i DQFaina t 503446" este >oarte di>icil să distin7em GinterpretareaH"din cate7oria Gcompre$ensi neH" de aptit dinea de Ga 7ăsi !i opera c relaţii Jntre ideiH" din

cate7oria Ganali&ăH) S)P) E il>ord a repro!at ta2onomiei l i Bloom pentr domeni l co7niti->apt l că n menţionea&ă memoria" consider nd*o ca n aspect partic lar al cate7orieiGc noa!tereH) Acest l cr Jl reali&ea&ă" Jn sc$imb" +) De Corte )!i colaboratorii săi 503436" Jncadr l n i model mor>olo7ic" la carer ne oprim Jn cele ce rmea&ă" Jntrr c t poate >i>r cti>icat de pro>esori Jn demers rile didactice" printr*o interpretare >le2ibilă !i inte7rarea l iJntr*o ta2onomie pentr domeni l co7niti- de tip sintetic" adaptată la speci>ic l obiect l i deJn-ăţăm nt)'edăm" mai .os" spre il strare clasi>icarea Gmor>olo7icăH elaborată de +) De Corte !icolaboratorii 50343" pa7) ?,*?96" care prop n o sc$emă de clasi>icare a obiecti-elor co7niti-e pornind de la model l str ct rii intelect l i elaborat de S)P) E il>ord) Acest model s blinia&ăcaracter l ierar$ric al GoperaţiilorH !i Gprod selorH)

8c$ema de clasi>icare prop să de +) de Corte !i colaboratorii c prinde !apte cate7orii deobiecti-e co7niti-e" >iecare repre&ent nd o >ormă de comportament co7niti- 5operaţii6



determinat 5e6) Aceste !apte operaţii intelect ale se pot 7r pa Jn do ă cate7orii principale:operaţii recepti-o*reprod cti-e !i operaţii prod cti-e) 'elaţiile acestora c dimensi nilestr ct rale 5operaţii6 din model l E il>ord poate >i repre&entat prin sc$ema rmătoare5adaptată d pă De Corte6:C noa!tere Memorie

Prod cţie con-er7entă Prod cţie di-er7entă +-al are* 'ecepţionare 5perceperea6 in>ormaţiilor * 'ec noa!terea in>ormaţiilor * 'eprod cerea in>ormaţiilor * Prod cţie interpretati-ă de in>ormaţii* Prod cţii con-er7ente de in>ormaţii* Prod cţie di-er7entă de in>ormaţii* Prod cţie e-al ati-ă de in>ormaţiiDe Corte prop ne >iecărei cate7orii a clasi>icării Gmor>olo7iceH a obiecti-elor o de>iniţieoperaţională" d nd e2emple il strati-e" c trimiteri peda7o7ice directe) Acest >apt esteapreciat de E) De Lans$eere;4!i #) De Lans$eere 50343" pa7) 34*3;6" care arată că sistem l l i De Corte >r cti>ică model lstr ct rii intelect l i elaborat de E il>ord" >ăc nd din clasi>icarea Gmor>olo7icăH elaborată deel n instr ment til Jn -ederea de>inirii obiecti-elor co7niti-e ale ed caţiei)I#) ) Operaţionali&area obiecti-elor peda7o7iceOperaţionali&area semni>ică transp nerea" respecti- deri-area scop rilor proces l i didacticJn obiecti-e speci>ice !i a acestora Jn obiecti-e concrete" prin preci&area nor comportamenteco7niti-e sa /!i psi$omotorii direct obser-abile !i Gmăs rabileH) In -i&i nea l i %)') Ma7er"T)D) Miles" B)') Miller" S)') Uibler !)a)" obiecti-ele operaţionale ar >i acele obiecti-e de>initeJn mod concret" care -i&ea&ă comportamente obser-abile !i măs rabile !i care permitreali&area e>icientă a strate7iilor instr irii Jn raport c ima7inea clară !i concretă a ceea ce -atreb i să obţină ele- l ca per>ormanţă !i) deci ceea ce -a >i e-al at" pe ba&a nor criterii precise)Operaţionali&area pres p ne" mai Jnt i" transp nerea n i obiecti- Jn termeni de acţi ni" acteoperaţii" mani>estări directe obser-abile" ceea ce pres p ne o delimitare !i sec-enţiereaanalitică a obiecti-elor" concreti&area lor) Dar" Jn acela!i timp" Operaţionali&area pres p ne !in aspect Gte$nicH care re&idă Jn en nţarea obiecti-elor s b >orma comportamentelorobser-abile !i Gmăs rabileH" c a. tor l G-erbelor de acţi neH) +senţial pentroperaţionali&are este >apt l că se preci&ea&ă ceea ce -a >ace ele- l" per>ormanţa" !i/sacompetenţa de care -a >i capabil d pă an mite sec-enţe ale proces l i de predare Jn-ăţare)D pă c m sp ne C) B r&ea 503436" criteri l per>ormanţei sin7 r l d pă care se cond ce

GOperaţionali&area clasicăH 5Ma7er" Miller !)a)6 se re>eră la ceea ce ele- l -a >i apt săreali&e&e imediat d pă terminarea nei sec-enţe de instr ire !i Jn raport c n conţin tin>ormaţional precis delimitat) Al doilea criteri prop s * criteri l competenţei * interrelat c prim l dacă pri-im instr irea Jn der larea ei proces ală pe termen mai l n7 * se re>eră lacapacitatea de conser-are !i trans>er s perior" ceea ce >acilitea&ă atin7erea nor per>ormanţe-i&ate de obiecti-e operaţionale lterioare) Deci" Jn mod >iresc" orice per>ormanţă pres p ne p nerea Jn l cr a nor competenţe" c at t mai m lt c c t -i&ăm obiecti-e mai comple2e)Operaţionali&area obiecti-elor este n demers peda7o7ic complicat" posibil de reali&at maiales Jn cadr l disciplinelor !colare >ormali&ate" care operea&ă predominant c str ct rial7oritmice e-idente" certe) c m este ca& l matematicii" >i&icii" c$imiei" 7ramaticii) Ladisciplinele care conţin in>ormaţii a căror stăp nire este e-al abilă prin criterii combinate

*cantitati-e !i calitati-e g c m s nt disciplinele maniste !i sociale" Operaţionali&areaobiecti-elor pe ba&a criteriilor clasice 5tip Ma7er" Miller etc)6 * este di>icilă) Probabil tocmai



de aceea L) DQFaina t concepe Operaţionali&area Jntr* n sens mai lar7) Peda7o7 l bel7ian503;0" pa7) 0146 scrie: GA de>ini obiecti-ele operaţionale n Jnseamnă nimic altce-a dec t a preci&a c cea mai mare 7ri.ă acti-ităţile 7raţie cărora cel care Jn-aţă -a pro7resa spredesă- r!irea ed caţiei sale( aceasta Jnseamnă a că ta componentele scop rilor ed cati-e Jntermeni de acti-ităţi mintale" a>ecti-e !i psi$omotorii ale cel i ce Jn-aţă( c alte c -inte" este

-orba de preci&area sit aţiilor Jn care ast>el de acti-ităţi se -or e2ersa sa se -or mani>esta)Ast>el" a speci>ica n obiecti- Jn termeni operaţionali implică !i c prinde de>inirea neisit aţii" Jn care cel ce Jn-aţă e2ersea&ă pentr a stăp ni o deprindere sa n comportament"sa " !i mai bine" Jn care dă do-adă că a atins acest obiecti-H) In concepţia l i DQFaina t"obiecti-ele operaţionale n a sens real !i n se . sti>ică dec t Jn calitate de componente alenor scop ri mai 7enerale care le preced !i a căror e2presie o constit ie Jn termeni de acţi neconcretă !i imediată" ele repre&ent nd -eri7a centrală care ne!te intenţia c acţi nea)DQFaina t ne atenţionea&ă as pra necesităţii ca paralel c incl derea Jntr* n proiect deacti-itate didactică a nor obiecti-e operaţionale" pro>esori să 7 ndească !i să proiecte&eri7 ros !i sit aţiile" mai bine &is condiţiile de e2ersare !i de mani>estare a comportamentelor preconi&ate prin Operaţionali&area obiecti-elor) De asemenea" ne atenţionea&ă as pranecesităţii deri-ării obiecti-elor operaţionale din nele mai 7enerale" c m s nt cele den miteJn peda7o7ia noastră" obiecti-ele > ndamentale ale acti-ităţilor didactice) Desi7 r" alăt ri destabilirea obiecti- l i > ndamental scop l i lecţiei" stabilirea obiecti-elor operaţionalerepre&intă prime componente ale oricărei sit aţii instr cti-e 5L) #lăscean "03;;" M) lonesc )03;,6)I#) )0) Criterii de operaţionali&are a obiecti-elor Jn pri-inţa Criteriilor operaţionali&ării" C) B r&ea 503436" pe ba&a sinteti&ării nor l crărirepre&entati-e Jn acest domeni " menţionea&ă trei criterii:TW "4)4) Orice obiecti- operaţional preci&ea&ă mai Jnt i o modi>icare calitati-ă 5!i n n maicantitati-" a capacităţilor ele-ilor) %ără nici o e2cepţie" toate te$nicile de operaţionali&areconţin acest element" E mărt rie a nei acti-ităţi instr cti- * ed cati-e diri.ate" ele- l -amani>esta o sc$imbare e-identă a capacităţilor sale" s b >orma nor indicatori c m s nt: oacţi ne mintală" o operaţie lo7ică" n no al7oritm al Jn-ăţării" n no concept etc) Acestemodi>icări repre&intă noi ac$i&iţii !i noi capacităţi pe care ele- l n le poseda Jn moment l plani>icării obiecti-elor peda7o7ice !i pe care pro>esor l Jncearcă să le >orme&e la ele-i) prinimplicarea acti-ă a acestora" pe parc rs l nei/ nor sec-enţe/etape de instr cţie)) )0),) Pentr orice obiecti- operaţional se preci&ea&ă sit aţiile de Jn-ăţare" respecti-"condiţiile care determină modi>icările ed cati-e preconi&ate 5solicitate6" Jn toate ca& rile"operaţionali&area -a rma do ă direcţii: preci&area !i descrierea condiţiilor Jn care per>ormanţa -a >i >ormată !i preci&area condiţiilor Jn care per>ormanţele -or >i e-al ate)Aceste orientări ţin de do ă aspecte:

* proiectarea nor acti-ităţi peda7o7ice" a nor sit aţii de predare * Jn-ăţare" Jn -edereaconstr irii s port rilor didactice adec-ate)Jn literat ra de specialitate acest aspect estedesemnat prin termeni di>eriţi: Gsit aţiile Jn-ăţăriiH 5M) La-alle6" Gs port l per>ormanţeiH5M)S) Uetele6" Gprescripţiile Jn-ăţăriiH 5U)I) Da-ies6 etc)" ţin nd *se seama de Gobiect !iconţin t l să H 5%)N) TalJ&ina" N)I) Landa" ')M) Ea7ne" L) DQFaina t6(* com nicarea nei intenţii peda7o7ice Jn scop l e-al ării ei: Gcondiţiile e-al ăriiH 5%)')Ma7er6" Gsit aţiile e-al ăriiH 5M) La-allee6" Gindicatori de controlH 5B)') Miller6)I#) )0)9) Ni-el l reali&ării este a treia componentă indispensabilă pentr de>inirea n iobiecti- operaţional) Modi>icările en nţate printr* n obiecti- operaţional n s nt abstracte" cis nt precise" concrete) +le se preci&ea&ă c a. tor l rmătorilor parametri: absenţa sa pre&enţa nei capacităţi" a nei calităţi" trăsăt ri( timp l de reali&are a nei sarcini(

caracteristicile erorilor acceptabile( concordanţa sa non*concordanţa c n standard( n măr lJncercărilor admise( caracteristicile n i prod s material obţin t prin acti-itatea practică etc)



Jn scop l asi7 rării nor limite ale intenţiilor peda7o7ice pro7ramate printr* n obiecti-operaţional treb ie preci&at ni-el l minim de reali&are a acest ia)Condiţiile" respecti- modelele !i te$nicile operaţionali&ării obiecti-elor mai c nosc te s ntcele ale l i Ma7er !i Miller" pe care le redăm comparati- d pă E) de Lands$eere" 04 " pa7), 1" Jn tabel l ,)I#):

Tabel l ,)0#)Condiţiile operaţionali&ării obiecti-elor Condiţiileoperaţionali&ării d păMa7er

Condiţiileoperaţionali&ăriiMiller

d pă

0) Den mireacomportament l iobser-abil),) +n nţarea condiţiilorJn care ele-ii -or e2ersa!i -or demonstra că aatins comportament l5sc$imbarea6 preconi&at5preconi&ata6 deobiecti-) / 9)Criteri l de re !ita"Hni-el l de per>ormanţăacceptabilăH

0 ) C - nt l 5Q#erb l de acţi neQdesemnea&ăcomportament lobser-abil rmărit prin obiect ,)Indicator control9) Indicaţia derăsp ns corect

6care-

'e& ltă !i din cele de mai s s că at t Ma7er c t !i Miller" dar !i alţi cercetători 5Uibler"Bar er" Miles" Ea7ne etc)6 insistă as pra Jnţele7erii sinta7mei Gobiecti- comportamentalHdrept Gcomportament obser-abilH !i Gmăs rabilH" posibil de e-al at c t mai ri7 ros" mai

obiecti-" mai precis) Tocmai de aceea" pornind de la o corectă operaţionali&are a obiecti-elor *Jn raport c ceea ce o>eră !i ceea ce imp ne conţin t l in>ormaţional al n i sistem de lecţiisa al nei lecţii * se pot elabora teste de e-al are 5docimolo7ice6 e>iciente !i se poate reali&ae-al area >ormati-ă)8ă anali&ăm" pe r nd" criteriile operaţionali&ării)506 Operationali&area imp ne ca orice obiecti- să se re>ere la acti-itatea de Jn-ăţare aele- l i" n la acti-itatea pro>esor l i) Obiecti-ele operaţionale treb ie să se centre&e pe procese" acţi ni" acte" operaţii obser-abile" !or constatabile !i să desemne&e c preci&iere& ltatele scontate" imediate" Jn cadr l di>eritelor sec-enţe !i sit aţii de predare*Jn-ăţare) Deasemenea" -erbele de acţi ne 5Gc -intele acţi niH6 treb ie alese adec-at" !i an me cele ce sere>eră la acţi ni" acte" operaţii obser-abile" !i n la procese psi$ice GinterneH ce n pot >i

Gobser-ateH !i e-al ate precis) Dar" desi7 r" pro>esor l * prin anali&a de sarcină * pornind de laidenti>icarea nat rii !i tip rilor Jn-ăţării implicate Jn asimilarea de către ele-i a an mitorconţin t ri in>ormaţionale Gdecodi>icăH din acţi nile" operaţiile actele mani>este cer te deobiecti-ele operaţionale" > ncţionalitatea proceselor !i abilităţilor psi$ice ale ele-ilor) nasemenea demers este ! rat" de e2empl " dacă pro>esor l -a tili&a Jncercarea deGinstr mentali&areH a ta2onomiei l i Bloom" prop să de N) Met>essel" ) Mitc$ael !i D)')Uirsner 503?36" care pentr >iecare ni-el ta2onomic a dat e2emple de -erbe de acţi ne ce permit să se treacă de la procesele" capacităţile mintale la comportamente obser-abile) Di>eriţia tori a elaborat !i liste de Gc -inte acţi niH admise" care n s nt s sceptibile la interpretări-ariate 5de 7en l celor din tabel l de mai .os6 !i liste de en nţ ri inter&ise" ambi7 e" care pota-ea semni>icaţii di>erite de la n pro>esor la alt l)+2emple de en nţ ri ambi7 e" inter&ise: a c noa!te" a Jnţele7e" a asimila" a !ti" a sesi&asemni>icaţia" a se >amiliari&a c )))" considerate G-erbe intelect alisteH 5E) de Lands$eere"



0343" pa7) , 46" s sceptibile de a pro-oca de&acord ri Jntre ed catori" Jntr c t permitinterpretări -ariate)Din cele de mai s s re& ltă că Jntr*ade-ăr ')M) Ea7ne are dreptate să considere că Gale7erea-erb l i Jn de>inirea n i obiecti- este o problemă de o importanţă decisi-ăH" deoareceGc -intele*acţi niH a calitatea de a preci&a clar nat ra per>ormanţei rmărite prin atin7erea

>iecăr i obiecti- operaţional) De asemenea" se imp ne ca >iecare obiecti- concret să >ie>orm lat Jn c t mai p ţine c -inte !i Jn termeni comportamentali e2pliciţi 5G-erbe deacţi neH6" care să -i&e&e o operaţie" o acţi ne sin7 lară) In acest mod se >acilitea&ă re>erirea laconţin t l speci>ic al obiecti- l i operaţional" prec m !i măs rarea !i e-al area 7rad l i săde reali&are) De e2empl " n obiecti- >orm lat ast>el: Gele- l să reprod că" să Jnţelea7ă !i săaplice toate -ariantele >orm lelor de re&ol-are a ec aţiei de 7rad l IIH n este corect e2primat"Jntr c t -i&ea&ă trei operaţii 5reprod cere" Jnţele7ere" aplicare6" dintre care na este ambi7 ă"di>icil de e-al at ni>orm: Gsă Jnţelea7ăH) In ca& l nei asemenea >orm lări se Jn7re ia&ăorientarea instr irii" >iind -orba de trei obiecti-e operaţionale dintre care n l e2primatambi7 " printr* n Gen nţ inter&isH" cărora li se asocia&ă criterii di>erite de testare !i e-al are"Jntr c t !i operaţiilor pe care le implică li se asocia&ă conţin t ri di>erite) +2emple deobiecti-e operaţionale e2primate corectQ)La lecţia GCel la -e7etalăH 5Botanică" clasa a #*a6" pornind de la obiecti- l > ndamental caretreb ie atins 5c noa!terea de către ele-i a >ormei !i str ct rii cel lei -e7etale" Jn -ederea>ormării !i consolidării noţi nii de cel lă6" se pot >orm la rmătoarele obiecti-e operaţionale:+le-i -or >i capabili:* să selecte&e 5să alea7ă6 cel mai potri-it material -e7etal pentr st di l microscopic al cel lei-e7etale(* să e2ec te corect preparate microscopice pentr st di l microscopic al cel lei -e7etale(* să rec noască !i să den mească principalii constit enţi cel lari 5membrană" citoplasmă"n cle " -ac ole" cloroplaste6(* să descrie principalii constit enţi cel lari(* să redea 7ra>ic * Jntr*o sc$iţă * desen * >orma cel lei -e7etale !i principali constit enţi aicel lei -e7etale)5,6 Operationali&area a n meroase obiecti-e pres p ne !i speci>icarea condiţiilordidactice" psi$opeda7o7ice" Jn conte2t l cărora ele-ii -or e2ersa !i -or do-edi că a a. ns lasc$imbarea calitati-ă !i/sa cantitati-ă preconi&ată) Proiectare condiţiilor pres p necon>i7 rarea nor sit aţii de Jn-ăţare" c >acilităţile !i restricţiile speci>ice pentr rele-areaatin7erii obiecti-elor" Jn cadrai condiţiilor se incl d * ca >acilităţi sa restricţii * materialedidactice" in>ormaţii" instr cţi ni" mi.loace te$nice 5instr mente" aparate etc)6) Deci"condiţiile -i&ea&ă at t proces l Jn-ăţării pentr atin7era obiecti-elor operaţionale" c t !iconte2tele didactice concrete ale -eri>icării / e-al ării per>ormanţelor / capacităţilor

preconi&ate)3Dintre >orm lele -erbale tili&ate Jn preci&area condiţiilor menţionăm: d pă citirea te2t l i 57ra>ic l i" tabel l i" $ărţii etc)6 )))) ( a- nd acces la))))))))))( >iind date))))))( p s Jn sit aţiade)))))))( tili& nd))))))(c a. tor l))))( >ără a tili&a))))))))( etc)Prin speci>icarea condiţiilor de mani>estare a comportament l i co7niti-" psi$omotor preconi&at" ele-ii pot >i p !i toţi Jn sit aţii e7ale de acţi ne" de e2ersare si de -eri>icare) Dardacă se apelea&ă la Jn-ăţăm nt l di>erenţiat" at nci se de>inesc mai m lte ni-el ri de per>ormanţă !i" deci" pot să -arie&e !i condiţiile de mani>estare a n i comportament la di>eriţiele-i)

596 Criteri l de e-al are este a treia condiţie a operationali&ării obiecti-elor) Criteriile de-eri>icare/e-al are -i&ea&ă ni-el l re !itei s b n7$i calitati- !i cantitati-" indic nd c t de



e>icient treb ie să >ie comportament l ele-ilor" la ce ni-el treb ie să se sit e&e c no!tinţele"deprinderile intelect ale sa motorii" capacităţile etc) C$iar dacă Jn optica operationali&ăriiGclasiceH" la care aderă m lţi a tori" Jn e-al are se insistă as pra re !itei minimale" d pă c ms sţine !i L) #lăscean 503;;" pa7) , 6" D) Potolea 503;;" pa7) 0 16 !i alţi peda7o7i"metodolo7ia operationali&ării treb ie relaţionată c n Gcriteri de optimalitateH imp s de

e2i7enţele Jn-ăţăm nt l i di>erenţiat !i de strate7ia Jn-ăţării depline) +ste -orba deci de proiectarea obiecti-elor Jn raport c mai m lte ni-el ri de per>ormanţă 5minimale" medii"ma2imale6" e-al nd predicti- proporţia ele-ilor care -or acoperi respecti-ele ni-el ri)Criteriile cantitati-e se Jn7emănea&ă cel mai adesea c criterii calitati-e" Jntr c t !i per>ormanţa se inter*relea&ă c c competenţa preconi&ată de di>erite obiecti-e operaţionale)Criteriile cantitati-e 5n merice" temporale6 !i cele calitati-e -i&ea&ă o mare -arietate destandarde) 8tandard l minim >i2at se re>eră la: a6 n măr l minim de răsp ns ri corecte pretinse( b6 n măr l de principii ce treb ie aplicate( c6 proporţia de re !ite pretinse" limita detimp( d6 criteri l*model de n anţă calitati-ă !i cantitati-ă etc) 8tabilirea criteriilor pare mai!oară Jn ca& l obiecti-elor comportamentale din cate7oria celor den mite de ')M) Ea7ne !ide E) de Lands$eere Gobiecti-e de stăp nire a materieiH) Pentr cele mai comple2e" de 7en lGobiecti-elor de trans>erH !i celor care se re>eră la n ni-ers comportamental care n estestrict delimitat" criteriile s nt 7re de preci&at) In acest ca&" pentr a aprecia s cces l nei per>ormanţe se -a ţine seama Jn e-al are at t de di>ic ltatea problemei" c t !i derepre&entati-itatea e!antion l i de sarcini Jn raport c ni-ers l comportamental considerat5E) de Lands$eere" 0343" pa7) ,0 6)Cercetările a arătat că ta2onomiile obiecti-elor peda7o7ice" cel p ţin pentr domeni l psi$omotor !i pentr cel co7niti- a o > ndamentare psi$olo7ică care e2plică s port l teoretical operationali&ării" Jn sens l că di-ersele clase !i ni-el ri ale obiecti-elor pres p n capacităţi psi$ice care coresp nd nor tip ri de Jn-ăţare bine delimitate 5>i7 ra ?)III)6)Anali& nd >i7 ra ?)III)" ded cem că de&-oltarea 7 ndirii inte7rati-e a ele-ilor pres p ne> ncţionalitatea optimă a t t ror capacităţilor mintale -i&ate de ta2onomiile menţionate" Jntreele >iind str nse interacţi ni" pe ba&a cărora spore!te" totodată" e>icienţa >iecărei capacităţi Jnraport c de&-oltarea celorlalte)Datorită >apt l i că la ni-el l re&ol-ării de probleme !i mai ales la ni-el l creati-ităţii este posibil ca act l prod s de n ele- să n >ie deloc pre-ă& t de ed cator" M)D) Merrill 50340" pa7) 46 prop ne ca Jn ca& l comportamentelor comple2e Gobiecti- l 5 rmărit * n)n)6 săconsiste Jntr*o descriere a condiţiilor Jn care treb ie să se prod că comportament l" dar să nspeci>ice act l comportamental partic larH) La acest l cra se re>eră !i ') Uibler c nd scrie:GDe >apt" se pare că n obiecti- este c at t mai 7re de măs rat" c c t este mai important)+2emple de obiecti-e de acest 7en" 7re preci&abile !i 7re măs rabile" se 7ăsesc Jn domeni lre&ol-ării de probleme" al creati-ităţii" al atit dinilor !i al -alorilor) In aceste ca& ri n -edem

dec t o sin7 ră sol ţie: să preci&ăm c t mai bine aceste obiecti-e !i să ne Jncredem Jn spirit lin-ential pro>esor l i Jn ceea ce pri-e!te constr irea nor instr mente de e-al are)))H 5c>) E)de Lands$eere !i #) de Lands$eere" 0343" pa7) , 6)Z Z ZIdei interesante pri-ind necesitatea operationali&ării obiecti-elor didactice * c$iar dacă ne2p se e2plicit * 7ăsim n n mai la peda7o7i" ci !i la alţi speciali!ti" de e2empl lamatematicieni) Ast>el" E) PolVa" pornind de la >apt l că re&ol-area de probleme este o per>ormanţă speci>ică inteli7enţei mane" arată că a a-ea sa a p ne o problemă Jnseamnă acă ta" Jn mod con!tient" o acţi ne adec-ată pentr a atin7e n scop clar concep t" dar nimediat accesibil) C m se obser-ă o mare -arietate de probleme" clasi>icarea lor e30

necesară" Jntr c t" identi>ic nd tip l de problemă -om 7ăsi calea coresp n&ătoare dere&ol-are) In > ncţie de scop" E) PolVa" distin7e do ă tip ri de probleme: de a>lat !i de



demonstrat) 8cop l 5cite!te obiecti-ele * n)n)6 problemei de a>lat este să constr iască" săcalc le&e" să obţină" să identi>ice) 8cop l nei probleme de demonstrat este să se stabileascădacă o an mită aserţi ne este ade-ărată sa >alsă) 8ol ţia acest i tip de probleme este odemonstraţie" Gadică o s ccesi ne de operaţii lo7ice bine coordonate: o s ccesi ne de etapecare porne!te de la ipote&ă !i se termină la concl &ia dorită a teoremei: >iecare etapă ded ce

c te-a p ncte noi din părţi con-enabil alese ale ipote&ei" din >apte c nosc te sa din p ncteded se anteriorH 50340" pa7) 0106) Iată" deci" Jn aceste opinii" tili&ate -erbe de acţi ne careintră Jn l cr Jn operaţionali&area obiecti-elor Jn ca& l re&ol-ării nor probleme" prec m !iatenţionarea as pra nor .aloane necesare Jnlănţ irii lo7ice a obiecti-elor operaţionale)Jnlănţ irea lo7ică a obiecti-elor operaţionale se poate reali&a pe ba&a anali&ei de sarcină"ţin nd seama de lo7ica !tiinţei 5a conţin t l i in>ormaţional al lecţiei6 !i lo7ica didactică" prec m !i de ierar$i&area operaţiilor !i Gtip rilor de Jn-ăţareH implicate pe treptele proces l ide ac$i&iţionare de către ele-i a c no!tinţelor" deprinderilor" capacităţilor -i&ate de obiecti-ele preconi&ate)I#)?) #aloarea !i limitele operaţionali&ării obiecti-elor peda7o7ice#aloarea obiecti-elor operaţionale re& ltă" mai Jnt i din > ncţiile pe care le Jndeplinesc)I#)?)0) % ncţia de or7ani&are !i re7lare a proces l i de predare*Jn-ăţareObiecti-ele operaţionale permit reali&area obiecti- l i > ndamental al acti-ităţii didactice" eleinterrel nd *se c obiecti-ele de n anţă >ormati-ă care n se pot operaţionali&a) Obiecti-eleoperaţionale" prin e2primarea clară * pe ba&a G-erbelor de acţi neH * diri.ea&ă sec-enţial" Jnmod ri7 ros" proces l de Jn-ăţare" Jn cadr l nei com nicări peda7o7ice ba&ate pe >eedbac *l contin ) In cadr l proces l i de predare*Jn-ăţare >ocali&at pe obiecti-ele operaţionale"ele-ii s nt Jn mod implicit Jndr maţi spre di>erenţierea esenţial l i de neesenţial" iarc no!tinţele asimilate -or >i e>iciente" > ncţionale) An nţarea ele-ilor as pra obiecti-elorrmărite .oacă n rol n n mai orientati-" ci !i stim lati-) Obiecti-ele operaţionale permitesenţiali&area conţin t l i !i accesibili&area acest ia" a. n7 nd *se mai !or c mareama.oritate a ele-ilor să se atin7ă Gobiecti-ele de stăp nire a materieiH !i Gobiecti-ele detrans>erH) #aloarea re7latoare a obiecti-elor operaţionale re&idă !i Jn >apt l că ele permit omai adec-ată dia7nosticare a di>ic ltăţilor de Jn-ăţare ale ele-ilor !i" Jn consecinţă" se poateapela Jn c$ip optim la Jn-ăţăm nt l di>erenţiat" ale7 nd *se strate7iile didactice e>iciente" prinimplicarea nor metode" procedee !i mi.loace de instr ire racordate la capacităţile di>eriţilorele-i) Operaţionali&area obiecti-elor peda7o7ice introd ce criterii mai >erme pentr proiectarea" des>ă! rarea !i e-al area proces l i de predare*Jn-ăţare !i pentr re7larea dinmers a acest ia)I#)?),) % ncţia de anticipare a re& ltatelorpredării*Jn-ăţării8e reali&ea&ă Jn mod ri7 ros prin operaţionali&area obiecti-elor" Jn Jntrepătr ndere cspeci>icarea obiecti-elor >ormati-e care n se pot operationali&a" dar s nt rmărite de

pro>esor) In proiectarea sistemelor de lecţii" a lecţiilor sa a altor >orme de acti-itate didactică* Jn raport c conţin t l in>ormaţional !i c capacităţile co7niti-e ale ele-ilor" c nosc te prine-al area predicti-ă * se speci>ică per>ormanţele !i competenţele la care se a!teaptă pro>esor l prin atin7erea de către ele-i a obiecti-elor operaţionale !i a celor neoperaţionale)I#)?)9) % ncţia de e-al are se reali&ea&ă prin Jnsă!i criteriile ce sta la ba&a operaţionali&ăriiobiecti-elor peda7o7ice: criteri l per>ormanţei !i criteri l competenţei) De >apt" obiecti-eleoperaţionale repre&intă serioase p ncte spri.in Jn elaborarea de către pro>esor a nor testedocimolo7ice" ele contrib ind" totodată" la reali&area nei e-al ări >ormati-e !i la de&-oltareacapacităţii de a toe-al are Jn r nd l ele-ilor) Obiecti-ele operaţionale permit introd cereanor criterii mai precise !i mai >erme Jn e-al area acti-ităţii de Jn-ăţare a ele-ilor" Jn cadr l>iecărei lecţii" a. n7 nd *se la n 7rad mai mare de obiecti-itate Jn notare)

3,Limitele operaţionali&ării a >ost relie>ate at t Jn literat ra de specialitate" c t mai ales Jn



practica didactică) Ast>el" neori nii peda7o7i" metodicieni sa pro>esori din Jn-ăţăm nt l pre ni-ersitar a Jncercat să G>orţe&e notaH !i să Jncerce să operaţionali&e&e !i ceea ce n este posibil 5obiecti-e a>ecti-e" caracterial*atit dinale etc)6) La >el s*a Jnt mplat !i c Jncercările deoperaţionali&are a re&ol-ării de probleme pe căi e ristice" Jn acest mod s*a a. ns la Gc lt lobiecti-elor comportamentaleH 5P)D) Mic$ell" 03446) De asemenea" neori s Q a. ns la

atomi&area predării*Jn-ăţării" la o >ăr miţare a intenţiilor instr cti-*ed cati-e" ale proces l ide predai Jn-ăţare" care a de-enit 7reoi" di>icil de transp s Jn practică tocmai din ca &an măr l i e2a7erat de obiecti-e operaţionale 5s te de obiecti-e pentr n sistem de lecţii" pentr n capitol al nei discipline !colare6) D pă c m sp ne !i M) te>an" a>irm nd că tot ltreb ie operaţionali&at" nele cadre didactice a a. ns p r !i simpl să sp nă G-erbe deacţi neH Jn >aţa nor obiecti-e ce practic n se pot operaţionali&a !i pentr a căror atin7eretreb ie parc rs n proces ed caţional mai Jndel n7at" it nd" deci că e2istă capacităţi care prind consistenţă treptat !i ale căror per>ormanţe obser-abile n pot >i prod se ad*$oc 503;;" pa7) 0 6)'e& ltă deci" că at t obiecti-ele care se pot operaţionali&a" c t !i cele care n se potoperaţionali&a treb ie c t mai bine preci&ate de pro>esor !i rmărite spre a >i atinse prinintermedi l celor mai adec-ate strate7ii" Jntr c t obiecti-ele s nt preţioase prin conţin t l lor!tiinţi>ic" c lt ral" a2iolo7ic Jn sens lar7) contrib ind la asimilarea !i str ct rarea norc no!tinţe > ncţionale" a nor deprinderi intelect ale sa /!i psi$omotorii" a nor priceperi"strate7ii co7niti-e etc)) prec m !i a nor trăsăt ri ale proceselor psi$ice implicate Jn Jn-ăţare!i a nor trăsăt ri de personalitate)I#)4) Obiecti-e >ormati-e din domeni l a>ecti- !i moti-aţionalPornind de la ade-ăr l că inteli7enţa este p să Jn > ncţie !i orientată de >actorii emoti-*acti-iai personalităţii !i de >apt l că Jn str ct ra aptit dinii !colare alăt ri de >actorii intelect ali>iinţea&ă !i >actori nonintelect ali" Jn r nd l cărora cei moti-aţionali !i a>ecti-i deţin o pondere Jnsemnată" orice pro>esor rmăre!te ca intenţionalităţi permanente" c posibilitatea deatin7ere d pă perioade temporale mai l n7i" !i obiecti-e comple2e" de n anţă >ormati-ă dinaceste domenii ale personalităţii)Desi7 r" moti-aţia intrinsecă a Jn-ăţării" interesele epistemice" sentimentele epistemice se>ormea&ă mai 7re !i n la toţi ele-ii" dar alte componente a>ecti-e le7ate de c noa!tere !idi-erse treb inţe !i moti-e co7niti-e pot >i stim late !i de&-oltate la ni-el ri care să permită-alori>icarea potenţialităţilor co7niti-e reale ale ele-ilor 5tabel l 9)I#)6)Tabel l 9)I#)8c$iţa n i in-entar al acti-ităţilor >ormati-e pentr moti-aţia Jn-ăţării !i emoţiile !isentimentele co7niti-eA tore7larea moti-aţională Interese epistemice5reali&area optimă a Hcon>lictelorH Lln C K +FL moti-aţional Ni-el de aspiraţie

Moti-e de a toreali&are !colară / pro>esională8entimente epistemiceMoti-e de concordanţă Jntre c noa!tere" trăire a>ecti-ă" acţi ne8atis>acţie co7niti-ă B c ria descoperirii / redescoperirii ade-ăr l i: b c riac noa!teriiTreb inţa de per>ormanţaMoti-e co7niti-e: treb inţa de a descoperii treb inţa de a Jnţele7e treb inţa de a !tiiJncrederea capacităţile co7niti-e 8peranţa re&ol-ăriiadec-ate a sarcinilor / sit aţiilor * problemă8tarea de e2pectanţăHDistonanta co

Moti-aţia intrinsecă Moti-aţia e2trinsecăOptim l moti-aţional Jn sit aţiile !i acti-itaţiile de predare*Jn-ăţare



Jndoiala epistemică Mirarea C rio&itatea Plăcerea de a Jn-ăţa Atracţia >aţă dHeconţin t l disciplinei !colare 8impatie" ata!ament >aţă de pro>esor +c$ilibr a>ecti-'e7larea / a tore7larea ni-el l i !i sens l i an2ietăţii39Obiecti-ele din domeni l moti-aţional !i a>ecti- n se pot operaţionali&a Jn sens l clasic"

ma7erian" dar ele s nt intenţionalităţi permanente ale pro>esor l i Jn cadrai demers rilorinstr cti-*ed cati-e" pe care le poate atin7e prin crearea nor sit aţii de predare*Jn-ăţarestim lati-e) Transp nerea Jn >apt a principi l i Jn-ăţării prin acţi ne !i a principi l istim lării !i de&-oltării moti-aţiei co7niti-e >acilitea&ă atin7erea nor asemenea obiecti-edidactice >ormati-e)rmărind tabel l 9)I#)" ne dăm seama că o parte din obiecti-ele moti-aţionale 5de pildă"moti-ele e2trinseci" Gdisonanţa co7niti-ăH" treb inţa de a !ti" treb inţa de a Jnţele7e6 pot !itreb ie stim late" p se Jn acţi ne" de&-oltate Jn >iecare acti-itate didactică) De asemenea" Jnstr nsă interrelaţie c crearea optim l i moti-aţional se -a rmării de >iecare pro>esor" Jnorice acti-itate didactică" de&-oltarea nor stări a>ecti-e stenice" care să red că an2ietateanora dintre ele-i" să se mani>este la toţi * pe >ond l ec$ilibr l i a>ecti- *atracţia >aţă deconţin t l disciplinei !colare predate) Pornind de aici" pe ba&a strate7iilor didacticeacti-i&ante" a nor te$nici moti-o7ene" să se stim le&e !i să se de&-olte plăcerea de a Jn-ăţa"c rio&itatea" mirarea" Jndoiala epistemică" Jncrederea Jn capacităţile co7niti-e" b c rias cces l i" b c ria descoperirii/redescoperirii sol ţiilor nor probleme" a nor re7 li" principii etc)8 bstr ct rile psi$ice !i trăsăt rile -i&ate de obiecti-ele a>ecti-e !i moti-aţionale s nt at t premise" c t !i consecinţe ale atin7erii obiecti-elor co7niti-e" -ă& te Jn des>ă! rarea lor proces ală" incl si- a celor operaţionali&ate) Pentr atin7erea obiecti-elor co7niti-e estenecesar ca pro>esor l să stim le&e emoţiile !i sentimentele co7niti-e ale ele-ilor" sădeclan!e&e" să menţină la cote optime !i să clădească treptat moti-aţia Jn-ăţării de n anţăintrinsecă" să !tie re7la adec-at moti-aţia e2trinsecă( dar" desi7 r" este necesar Jn str nsăinterrelaţie c componentele a>ecti-e !i moti-aţionale le7ate de c noa!tere" să de&-olte laele-i !i emoţii !i sentimente estetice" morale" prec m !i atit dini/-alori !i trăsăt ri caracteriale po&iti-e) Asemenea obiecti-e" prec m atit dinile*-alori" con-in7erile" sentimentele estetices nt >oarte comple2e !i pres p n demers ri ed caţionale con-er7ente) In cadrai t t roracti-ităţilor !colare !i peri!colare ele necesită o coordonare adec-ată a acti-ităţilor instr cti-*ed cati-e pe termen l n7" Jntr c t proces l str ct rării !i or7ani&ării nor asemenea trăsăt ri psi$ice este comple2)In proiectele de sisteme de) lecţii !i de lecţii treb ie să*!i 7ăsească loc l obiecti-ele >ormati-edin domeni l a>ecti-" moti-aţional !i atit dinal rmărite prin crearea nor sit aţii adec-ate" acăror semni>icaţie -alorică să >ie relaţionată c pra2is l social) Desi7 r" Jn > ncţie de

caracteristicile conţin t l i in>ormaţional al acti-ităţilor didactice !i de metodele" procedeele!i mi.loacele de Jn-ăţăm nt >olosite" se stim lea&ă !i se de&-oltă treptat !i sentimente estetice!i morale" capacităţi de -alori&are a>ecti-*co7niti-ă" se >ormea&ă opinii !i să stim le&e proces l de >ormare a nor atit dini !i con-in7eri) Or" toate acestea s nt scop ri din carederi-ă n meroase obiecte de n anţă >ormati-ă pentr a căror atin7ere este necesară n n maioptimi&area proces l i instr cti-*ed cati-" ci este necesară !i conl crarea t t ror >actorilored caţionali Jn conte2te de -iaţă !i m ncă stenice" Jn cadr l mai lar7 al nei societăţi care parc r7e comple2ele trepte ale democrati&ării)Biblio7ra>ieBanat$V" B) 503?;6" Instr ctional 8Vstems" Tearon P blis$ers" Palo Alto Cali>orniaB r&ea" C) 503436" 'endre operationnels Ies ob.ecti>s peda7o7i\ es" Presses ni-ersitaires de

%rance" ParisBloom" B)8) 503406" Ta2onomV o> +d caţional Ob.ecti-es" Fandboo I: Co7niti-e Domain"



Da-id McUaVComp)" Inc)" Ne] Wor :Cer7$it" I) 5coord)6 503;96" Per>ecţionarea lecţiei Jn !coala modernă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!ti

Csen7eri" +) 503;,6" Didactica" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti" pa7) 9 *93De Corte" +) 503436" Le! >ondements de lQaction didacti\ e" A) De Boec " Br 2ellesDQFaina t" L) 5coord)6 503;06" Pro7rame de Jn-ăţăm nt !i ed caţie permanentă" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!ti%erenc&i" L" Preda" #) 503;,6" Psi$opeda7o7ie" lecţii pentr pro>esorii dinJn-ăţăm nt lpre ni-ersitar" -oi) I" pa7) , *1,31lonesc " M) 503;,6" Lecţia Jntre proiect !i reali&are" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca" 03;,Ma7er" ')%) 5034,6" Comment de>inir Ies ob.ecti>s peda7o7i\ es R" Ea t$ier #illars" ParisMerrill" M)D) 503406" Instr ctional Desi7n" +n7le]ood Cli>>s" N)S)" Practice FaliMic$ell" D)P) 503446" Probleme de te$nolo7ie didactică" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti" pa7)3,*0 9Moise" C) 5033?6" Concepte didactice > ndamentale" -oi) I" An arom" ia!i No-ean " +) 5coord)6 503;96" Modele de instr ire >ormati-ă la disciplinele > ndamentale deJn-ăţăm nt"+dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPotolea" D) 503;;6" Teoria !i metodolo7ia obiecti-elor" Jn ")"C rs de peda7o7ieH" coord) I)Cer7$it" L)#lăscean " Tipo7ra>ia ni-ersităţii B c re!tiPia7et" S) 503? 6" Psi$olo7ia inteli7enţei" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tiPotolea" D) 503;;6" C rs de peda7o7ie" ni-ersitatea din B c re!ti" pa7) 094*0 ;Preda" #) 503;06" Importanţa obiecti-elor operaţionale ale ed caţiei" Jn G8t dia ni-ersitatisBabe!*BolVaiH"8eries P$ilosop$ia" nr)l" pa7) ?3*4?'ad " L" lonesc " M) 503;46" +2perienţă didactică !i creati-itate" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca#lăscean " L)" Proiectarea peda7o7ică" Jn I) Cer7$it" L) #lăscean 5coord)6" op) cit)" pa7),13*,4 $eeler" F)A)" %o2" L) ) 503436" Le7ea ed caţiei !i Jn-ăţăm nt l i" +dit raPolitică" B c re!ti $eeler" F)A)" %o2" L) ) 503436" T$e&a r sQde QlQed cation" N+8CO3

CAPITOL L #C ''IC L M L COLA' I A8P+CT+L+ 8AL+ +8+N@IAL+#)l) +timolo7ia !i e-ol ţia concept l i de Gc rric l mHConcept l de ))c rric l mH repre&intă n concept*c$eie pentr didactică !i pentr teoria !i practica ed caţiei" Jn 7eneral) +timolo7ic" el pro-ine din limba latină" din termeniiGc rric l mH 5sin7 lar6 !i Gc rric laH 5pl ral6" care Jnsemna Galer7areH" Gc rsăH" Gdr mH)Primele conotaţii ed caţionale ale concept l i Gc rric l mH a apăr t Jn a do a . mătate asecol l i al <#I*lea" Jn doc mentele ni-ersităţilor medie-ale din Leiden 5Olanda6 * Jn 0 ;,!i Elas7o] 58coţia6 * Jn 0?99) De at nci !i p nă Jn pre&ent" e2tensi nea acest i conceptcomple2 a e-ol at" o dată c pro7resele Jnre7istrate de !tiinţele ed caţiei !i c identi>icareanor necesităţi e-idente Jn practica !i teoria instr irii)

P nă la . mătatea secol l i al <l<*lea" concept l de Gc rric l mH a >ost -e$ic lat Jn Jntrea7al me" aproape e2cl si-" Jn accepţi nea sa restr nsă" tradiţională" cea de conţin t al



Jn-ăţăm nt l i( el semni>ica n set de doc mente !colare sa ni-ersitare care plani>icaconţin t rile instr irii" n instr ment de e>icienti&are socială a acti-ităţii !colare !ini-ersitare" n pro7ram de Jn-ăţare o>icial" or7ani&at instit ţional)In accepţi ne modernă" Jn sens lar7" c rric l m l n -i&ea&ă n mai conţin t rile instr cti-*ed cati-e incl se Jn pro7ramele !colare !i ni-ersitare 5plan ri de Jn-ăţăm nt !colare !i

ni-ersitare" pro7rame !colare !i ni-ersitare" man ale !colare !i ni-ersitare" arii de st di "arii tematice" s biecte p nct ale etc)6" ci !i sistem l e2perienţelor de Jn-ăţare !i >ormare"directe !i indirecte" ale ele-ilor !i st denţilor" e2perienţe coresp n&ătoare celor trei maricate7orii de ed caţie" care se Jmbină !i se completea&ă reciproc: ed caţia >ormală" ne>ormală!i cea in>ormală)C alte c -inte" Jn sens lar7" c rric l m l are sens l de proiect peda7o7ic" care e-idenţia&ăm ltiplele !i comple2ele interdependenţe ce se stabilesc Jntre obiecti-ele ed caţionale"conţin t rile instr cti-*ed cati-e" strate7iile de predare !i Jn-ăţare Jn !coală !i Jn a>ara !colii5Jn conte2te >ormale" ne>ormale !i in>ormale6 !i strate7iile de e-al are a acti-ităţiied caţionale" a!a c m se poate obser-a Jn >i7 ra l )#)De asemenea" Jn calitate de proiect peda7o7ic" c rric l m l J!i prop ne să s blinie&eimportanţa e2cepţională a obiecti-elor ed caţionale at t la ni-el l macropeda7o7iei" c t !i lani-el l micropeda7o7iei) La ni-el macro" pornind de obiecti-ele ed caţionale 7enerale>orm late" se selectea&ă conţin t rile Jn-ăţăm nt l i !i se proiectea&ă strate7iile de predare !iJn-ăţare" prec m !i strate7iile de e-al are a e>icienţei acti-ităţii ed caţionale) Aceea!i relaţiede s bordonare o Jnt lnim !i la ni-el l micro" la care" pornind de la conţin t rile stabilite Jnman alele !colare 5!i Jn > ncţie de obiecti-ele cadr !i de re>erinţă6 se >orm lea&ă obiecti-eleinstr cti-*ed cati-e !i cele operaţionale" pornind de la care" se stabilesc e2perienţele deJn-ăţare cele mai adec-ate pentr ele-i" strate7iile de Jn-ăţare !i de predare" strate7iile dee-al are a randament l i !colar !i" d pă der larea acti-ităţii didactice !i reali&area >eed* bacJc l i" strate7iile de re7lare a acti-ităţii didactice)3?H8trate7iile de e-al are a acti-ităţii ed caţionaleConţin t rile instr cti-*ed cati-e8trate7iilede predare !i Jn-ăţare Jn conte2te >ormale" ne>ormale !i in>ormate%i7 ra 0) #) 8>era de c prindere a concept l i"" c rric l m H Jn accepţi ne act alăP nă la cristali&area" Jn timp" a accepţi nii act ale as pra c rric l m l i a e2istat m ltecontro-erse Jntre speciali!ti" s prap neri de termeni c intensi ni di>erite" con> &ii etc) Pentril strare" amintim c te-a din cele mai de seamă momente le7ate de circ mscrierea s>erei dec prindere a acest i concept !i de elaborarea teoriei c rric l m l i:

Contrib ţia l i %ran lin BobbillD pă #i-iane !i Eilbert de Lands$eere 50343" pa7) 006" %ran lin Bobbitt" 7raţie l crării saleGT$e C rric l mH 5030;6" a >ost prim l peda7o7 care a prop s o metodă >ormali&ată pentr>orm larea obiecti-elor" considerate p ncte de plecare Jn anali&ele peda7o7ice)Admiţ nd că scop l 7eneral al ed caţiei Jl constit ie pre7ătirea ele-ilor pentr -iaţa ad ltă"%ran lin Bobbitt incl de Jn s>era concept l i Gc rric l mH Jntrea7a e2perienţă de Jn-ăţare aele-ilor" respecti- at t acti-ităţile >ormale" des>ă! rate Jn medi l !colar" c t !i cele des>ă! rateJn medi l e2tra!colar" plani>icate !i proiectate Jn !coală Jn -ederea reali&ării nei ed caţii7lobale" inte7rati-e)Contrib ţia l i So$n De]eVIn an l 03 ," Jn l crarea sa intit lată GCopil l !i c rric l m lH" So$n De]eV a-ansa ideea

c rric l in l i centrat pe copil" care să Ji permită acest ia să tili&e&e Jn acti-itatea cotidianăceea ce a Jn-ăţat la !coală !i Jn acti-ităţile din !coală" e2perienţa de &i c &i) De]eV prop nea



c),)6 prin acti-itatea de predare" cadrele didactice să descopere" să stim le&e !i să de&-olteaptit dinile!i interesele ele-ilor c)9)6 prin acti-itatea de predare" cadrele didactice să o>ere oport nităţi de Jn-ăţare di-erse !ie>iciente"

care să >acilite&e atin7erea obiecti-elor instr cti-*ed cati-e prop sec)1)6 Jn cadr l acti-ităţii de predare se reali&ea&ă n n mai transmitere de c no!tinţe" ci !i decomportamente !i atit dinic) )6 act l predării să permită ele-ilor să reali&e&e trans>er ri de in>ormaţii !i de competenţede la odisciplină de st di la altac)?)6 predarea să reali&e&e le7ăt ra dintre acti-itatea didactică !i -iaţa cotidiană)

3;#),) Tipolo7ia c rric lară+2tinderea s>erei de c prindere a concept l i Gc rric l mH !i cont rarea accepţi nii act aleas pra acest i concept" s 7erea&ă importanţa c noa!terii !i caracteri&ării di>eritelor tip ri dec rric l m" at t pentr demers rile teoretico*e2perimentale ale speciali!tilor" c t !i pentrdemers rile practic*aplicati-e ale cadrelor didactice)I) Jn > ncţie de criteri l cercetării > ndamentale a c rric l m l i" distin7em cate7oriile:0)0) c rric l m 7eneral/c rric l m com n/tr nc$i com n de c lt ră 7enerală/c rric l mcentral/core c rric l m/c rric l m de ba&ă0),) c rric l m de pro>il !i speciali&at0)9) c rric l m s bliminal/c rric l m asc ns0)1) c rric l m in>ormai)C rric l m l 7eneral/c rric l m com n/tr nc$i com n de c lt ra 7enerală/c rric l mcentral/ core c rric l m/c rric l m de ba&ă se re>eră la obiecti-ele 7enerale ale ed caţiei !i laconţin t rile ed caţiei 7enerale * sistem l de c no!tinţe" abilităţi intelect ale !i practice"stil ri atit dinale" strate7ii" modele acţionale !i comportamentale de ba&ă etc)" obli7atorii pentr ed caţi pe parc rs l primelor trepte ale !colarităţii)C rric l m l de pro>il !i speciali&at se re>eră la >ormarea !i de&-oltarea comportamentelor"competenţelor" abilităţilor !i strate7iilor speci>ice an mitor domenii ale c noa!terii" care J!i7ăsesc corespondent Jn di>erite pro>il ri de st dii 5!tiinţe e2acte" !tiinţe maniste" m &ică" arte plastice" sport ri !)a)m)d)6)C rric l m l s bliminal/c rric l m asc ns c prinde ansambl l e2perienţelor de Jn-ăţare !ide&-oltare directe sa indirecte" e2plicite sa implicite" re& ltate din ambianţa ed caţională

5condiţionată de climat l psi$osocial !i c lt ral al clasei de ele-i sa al 7r pei de st denţi" declimat l speci>ic !colii sa ni-ersităţii" Jn ansambl l lor" de sistem l relaţiilor interpersonalestabilite Jntre a7enţii acţi nii ed caţionale: pro>esori" ele-i" părinţi" a7enţi sociali etc)6 !i dinclimat l psi$osocial 7eneral" Jn care se des>ă!oară acti-itatea didactică 5dependent decaracteristicile medi l i de instr ire" de calitatea spaţi l i !colar" de timp l !colar disponibil"de stil l de acti-itate didactică !i de personalitatea cadr l i didactic etc)6)C rric l m l in>ormai 5asociat c ed caţia de tip in>ormai6 c prinde ansambl l e2perienţelorde Jn-ăţare !i de&-oltare indirecte" re& ltate ca rmare a interacţi nii ed cat l i c mi.loacelede com nicare Jn masă 5mass*media6" a di>eritelor interacţi ni Jn medi l social" c lt ral"economic" >amilial" al 7r p l i de prieteni" al com nităţii etc)II) In > ncţie de criteri l cercetării aplicati-e a c rric l m l i" distin7em cate7oriile:

II) l) c rric l m >ormal/c rric l m o>icial II),) c rric l m recomandat II) 9) c rric l m scris00)1) c rric l m predat



00) ) c rric l m de s port00)?) c rric l m Jn-ăţat00)4) c rric l m testat)C rric l m l >ormal/c rric l m o>icial 5asociat c ed caţia de tip >ormal6 este cel o>icial prescris" deci c stat t >ormal !i c prinde toate doc mentele !colare o>iciale" care sta la ba&a

proiectării acti-ităţii instr cti-*ed cati-e la toate ni-elele sistem l i !i proces l i deJn-ăţăm nt)+l repre&intă re& ltat l acti-ităţii nei ec$ipe interdisciplinare de l cr " este -alidat de >actoriied caţionali de deci&ie !i incl de rmătoarele doc mente o>iciale:* doc mente de politică a ed caţiei* doc mente de politică !colară33

* plan ri de Jn-ăţăm nt* pro7rame !colare !i ni-ersitare* man ale !colare !i ni-ersitare* 7$id ri" Jndr mătoare !i materiale metodice*s port* instr mente de e-al are)C rric l m l recomandat este cel s sţin t ca 7$id 7eneral pentr cadrele didactice" de 7r p ride e2perţi Jn ed caţie sa de a torităţi 7 -ernamentale)C rric l m l scris are" de asemenea" caracter o>icial !i este speci>ic nei an mite instit ţii deJn-ăţăm nt)C rric l m l predat se re>eră la ansambl l e2perienţelor de Jn-ăţare !i de&-oltare o>erite deed catori celor ed caţi Jn acti-ităţile didactice c rente)C rric l m l de s port c prinde ansambl l materialelor a ric lare a 2iliare: c le7eri de probleme" c le7eri de te2te" Jndr mătoare didactice" atlase" so>t]are etc)C rric l m l Jn-ăţat se re>eră la ceea ce ed caţii a ac$i&iţionat ca rmare a implicării lor Jnacti-ităţile instr cti-*ed cati-e)C rric l m l testat se re>eră la e2perienţele de Jn-ăţare !i de&-oltare apreciate !i e-al ate ca. tor l testelor sa al altor probe de e-al are)III) In > ncţie de criteri l epistemolo7ic" distin7em cate7oriile:III) l" c rric l m >ormal/c rric l m o>icialIII),) c rric l m coin n/c rric l m 7eneral/tr nc$i com n de c lt ră 7enerală/c rric l mcentral/core c rric l m/c rric l m de ba&ă III) 9) c rric l m speciali&at000)1) c rric l m asc ns/c rric l m s bliminal000) ) c rric l m in>ormai

III) ?) c rric l m ne>ormal III)4) c rric l m local)C rric l m l ne>ormal 5asociat c ed caţia de tip ne>ormal6 se re>eră la obiecti-ele !iconţin t rile acti-ităţilor instr cti-*ed cati-e ne>ormale" care a caracter opţional" s ntcomplementare !colii" str ct rate !i or7ani&ate Jntr* n cadr instit ţionali&at e2tra!colar 5dee2empl " Jn cl b ri" asociaţii artistice !i sporti-e" case ale ele-ilor !i st denţilor" tabere!)a)m)d)6)C rric l m l local incl de o>ertele de obiecti-e !i conţin t ri ale acti-ităţilor instr cti-*ed cati-e prop se de către inspectoratele !colare 5!i aplicabile la ni-el teritorial6 sa c$iar decătre nităţile de Jn-ăţăm nt" Jn > ncţie de necesităţile proprii)I#) Tipolo7ia 5!i terminolo7ia6 C rric l in l i Naţional operant Jn cadr l sistem l i deJn-ăţăm nt din 'om nia:

I#) l) c rric l m*n cleI#),) c rric l m la deci&ia !colii: I #) ,)0) c rric l m e2tins I #) ,),) c rric l m n cle



apro> ndat I#),)9) c rric l m elaborat Jn !coală)C rric l m l n cle repre&intă tr nc$i l com n" obli7atori " adică n măr l minim de ore dela >iecare disciplină obli7atorie pre-ă& tă Jn plan l de Jn-ăţăm nt) Practic" a!a c m am arătatmai s s" tr nc$i l com n circ mscrie acel sistem de c no!tinţe > ndamentale" capacităţi !icompetenţe" abilităţi intelect ale !i

0

practice" stil ri atit dinale) strate7ii" modele acţionale !i comportamentale necesare pre7ătiriit t ror indi-i&ilor) Ast>el" act alele pro7rame !colare pe discipline de st di c prindobiecti-ele cadr " obiecti-ele de re>erinţă" conţin t rile Jn-ăţării !i standardele c rric lare de per>ormanţă" obli7atorii pentr toate !colile !i pentr toţi ele-ii" Jn acest >el se asi7 rărespectarea drept l i" a e7alităţii !anselor de acces a t t ror indi-i&ilor la Jn-ăţ n nt l p blic)L Tric l m l n cle repre&intă nic l sistem de re>erinţă pentr di-ersele tip ri de e-al ări !ide e2aminări eterne 5naţionale6 din sistem !i pentr elaborarea standardelor c rric lare de per>ormanţă)C rric l m l la deci&ia scolii asi7 ră di>erenţa de ore dintre c rric l m l n cle !i n măr lminim sa ma2im de ore pe săptăm nă" pentr >iecare disciplină !colară pre-ă& tă Jn plan rile*cadr de Jn-ăţăm nt" pe an de st di " Jn cadr l acest i tip de proiect peda7o7ic"obiecti-ele instr cti-*ed cati-e !i elementele de conţin t !tiinţi>ic c prinse Jn pro7ramele!colare ale disciplinelor obli7atorii" s nt >ac ltati-e" parc r7erea lor >iind decisă la ni-el linstit ţiei !colare) Complementar c rric l m l i n cle " !coala poate o>eri rmătoarele tip ride c rric l m: c rric l m e2tins" c rric l m n cle apro> ndat" c rric l m elaborat Jn!coală)C rric l m l e2tins este acel tip de proiect peda7o7ic care are la ba&ă Jntrea7a pro7ramă!colară a disciplinei" respecti- clementele de conţin t obli7atorii !i >ac ltati-e) Ast>el"di>erenţa p nă la n măr l ma2im de ore pre-ă& te pentr o an mită disciplină se asi7 ră prinJmbo7ăţirea o>ertei de c no!tinţe" capacităţi" atit dini" comportamente" strate7ii etc)C rric l m l n cle apro> ndat este acel tip de proiect peda7o7ic care are la ba&ă e2cl si-tr nc$i l com n" respecti- elementele de conţin t obli7atorii) Ast>el" di>erenţa p nă lan măr l ma2im de orc pre-ă& te pentr o an mită disciplină se asi7 ră prin rel area !iapro> ndarea c rric l m l i n cle " prin di-ersi>icarea acti-ităţilor de Jn-ăţare)C rric l m elaborat Jn !coală este acel tip de proiect peda7o7ic care conţine" c stat topţional" di-erse discipline de st di prop se de instit ţia de Jn-ăţăm nt sa alese de aceastadin lista elaborată la ni-el de minister" Jn acest >el" i se asi7 ră >iecăr i pro>esor oport nitateade a participa Jn mod direct la elaborarea c rric l ni l i" > ncţie de condiţiile concrete Jn carese -a des>ă! ra acti-itatea didactică: res rsele mane !i materiale ale !colii" interesele !i

per>ormanţele 7enerale ale ele-ilor clasei" per>ormanţele acestora la disciplina de st direspecti-ă" ni-el l de de&-oltare intelect ală a ele-ilor" an mite sit aţii speci>ice !colii!)a)m)d) Disciplinele opţionale se pot proiecta Jn -i&i ne monodisciplinară" la ni-el l nei ariic rric lare sa la ni-el l mai m ltor arii c rric lare)C rric l m l elaborat Jn !coală n constit ie obiect l e-al ărilor !i e2aminărilor e2terne"naţionale) Pro>esor l i care elaborea&ă acest tip de c rric l m Ji re-ine sarcina de a proiecta" pe l n7ă obiecti-ele instr cti-*ed cati-e !i conţin t ri" competenţele !i per>ormanţelea!teptate de la ele-i" prec m !i probele de e-al are" itemii de măs rare a acestora)A!a c m se poate obser-a Jn >i7 ra ,)#)" c rric l m l n cle repre&intă apro2imati- 4 "iar c rric l m l la deci&ia !colii * apro2imati- 9 din C rric l m l Naţional:C rric l m Ia deci&ia !colii

%i7 ra ,) #) 'aport l dintre c rric l m l n cle !i c rric l m l la deci&ia !colii Jn cadr lC rric l m l i Naţional



`TIH*)*) ) )Q * ) ""*")0 0#)9) 'e>orma c rric lară * esenţă" conţin t" implicaţii !i tendinţe#)9)0) +senţa re>ormei c rric lare

+-ol ţia permanentă a societăţilor" dinamica lor contin ă" 7enerea&ă dinamica permanentă asistemelor ed caţionale !i >ace necesară re>orma an mitor componente ale acti-ităţiiinstr cti-*ed cati-e) Desi7 r" o componentă esenţială o constit ie c rric l m l" ceea ce a>ăc t ca re>orma c rric lară să stea" Jn ltim l timp" Jn atenţia speciali!tilor)Dacă re>orma Jn-ăţăm nt l i este de>inită de La&ăr #lăscean 50343" pa7) 936 ca >iind Gaceltip de ino-aţie care a>ectea&ă > ncţionarea !i raport rile str ct rale din Jntre7 sistem l deJn-ăţăm ntH" am p tea de>ini re>orma c rric lară ca >iind n tip de ino-aţie care asi7 răinterdependenţele necesare Jntre conţin t rile instr cti-*ed cati-e" strate7iile de predare !iJn-ăţare tili&ate Jn conte2te ed caţionale >ormale" ne>ormale !i in>ormale !i strate7iile dee-al are a acti-ităţii ed caţionale)Anali&a re>ormelor sistemelor de Jn-ăţăm nt contemporane prin st dii de peda7o7iecomparată !i de prospecti-ă ed caţională a scos Jn e-idenţă di>erenţe" neori s bstanţiale"datorate speci>ic l i sistem l i de Jn-ăţăm nt" di>erenţelor Jn proiectarea politicii ed caţiei" perspecti-elor de&-oltării sociale" e2i7enţelor di>eriteQ ale societăţilor !i" implicit" cerinţelordi>erite care sta Jn >aţa Jn-ăţăm nt l i etc) Pe de altă parte" Jnsă" s*a constatat că e2istă !i oserie de note com ne ale re>ormelor de Jn-ăţăm nt contemporane" a- nd Jn -edere pro7res lJnre7istrat de !tiinţele ed caţiei !i" Jn 7eneral" de !tiinţe" pe plan mondial) na din aceste notecom ne este tocmai p nerea accent l i pe re>orma c rric l m l i !i Jn special pe re>ormaconţin t rilor Jn-ăţăm nt l i) Mai amintim c te-a p ncte com ne ale re>ormelored caţionale care se des>ă!oară Jn l me:* -alori>icarea noilor te$nolo7ii de in>ormare !i com nicare ca mi.loace didactice Jn instr cţie!i a toinstr cţie: pro7ramele de radio !i tele-i&i ne transmise prin satelit" sistemelem ltimedia de tip interacti-" reţelele in>ormati&ate" sistemele*e2pert" Internet l !)a)* pre7ătirea ele-ilor pentr a >ace >aţă Jn -iitor sit aţiilor de -iaţă c care se -or con>r nta" pentr a !ti c m să acţione&e !i c m să le sol ţione&e" prin proiectarea nor sisteme de acţi nimenite să stim le&e iniţiati-a" implicarea !i participarea acti-ă a ele-ilor" să le de&-oltecapacităţile" competenţele !i abilităţile intelect ale !i practice" ima7inaţia !i creati-itatea etc)* promo-area Jntr*o măs ră tot mai mare a interc lt ralism l i" Jntr c t n mai rec nosc nd!i c nosc nd di>erenţele c lt rale din cadr l nei societăţi se poate reali&a pre7ătirea e>icientăa -iitorilor cetăţeni pentr -iaţa Jntr*o societate Jn care coe2istă m ltiple sisteme de -alori* respectarea principi l i peda7o7ic al ed caţiei permanente !i considerarea pre7ătiriiindi-id l i pentr a toinstr ire !i a toed care" pentr ed caţie permanentă" n obiecti-

7eneral al Jn-ăţăm nt l i" de cea mai mare importanţă)#)9),) Conţin t l re>ormei c rric lareJncep nd c an l !colar 033;*0333" Jn ţara noastră se operea&ă c n no Plan*cadr deJn-ăţăm nt la clasele I*#" iar din an l !colar 0333*, !i la clasele #*I<" rm nd caaplicarea acest ia să se 7enerali&e&e !i la lice ) Acest Plan*cadr stă la ba&a n i noC rric l m Naţional" care prop ne o an mită artic lare a obiecti-elor ed caţionale" aconţin t rilor Jn-ăţării" a metodelor de predare !i Jn-ăţare !i a e-al ării" Jntr*o manierăsemidescentrali&ată) Ast>el" C rric l m l Naţional este alcăt it din do ă se7mente:c rric l m l n cle !i c rric l m l la deci&ia !colii 5-e&i s bcapitol l #),)6)La ba&a elaborării no l i Plan*cadr de Jn-ăţăm nt stă n sistem de principii 7enerale care J!i prop n să >acilite&e >ormarea nei noi c lt ri c rric lare:

0 ,a6 Principi l e7alităţii !anselor" care se re>eră la drept l >iecăr i indi-id la ed caţia com nă"



reali&ată Jn cadr l Jn-ăţăm nt l i obli7atori " prin parc r7erea tr nc$i l i com n) b6 Principi l descon7estionării" care recomandă selectarea !i esenţiali&area conţin t rilor pro7ramelor !colare !i dimin area s praJncărcării in>ormaţionale)c6 Principi l descentrali&ării !i al >le2ibili&ării c rric l m l i" care se re>eră la Jmbinareatr nc$i l i com n c c rric l m l la deci&ia !colii)

d6 Principi l selecţiei !i ierar$i&ării c lt rale" care a cond s la inte7rarea disciplinelor dest di Jntr* n sistem !i interrelaţionarea lor" prec m !i la consacrarea concept l i de Gariec rric larăH)Ariile c rric lare repre&intă domenii ale c noa!terii care o>eră o -i&i ne m lţi* !i/sarnterdisciplinară as pra disciplinelor de st di 5Jn concepţie tradiţională" ariile c rric larec prindea n ansambl de obiecte de Jn-ăţăm nt de&-oltate monodisciplinar" Jn con>ormitatec domeni l de cercetare al >iecărei !tiinţe partic lare6) Pe Jntrea7a d rată a !colarităţiiobli7atorii !i a lice l i" ariile c rric lare răm n acelea!i" Jnsă ponderea lor pe cicl ri !i peclase este -ariabilă)In ţara noastră" C rric l m l Naţional este str ct rat Jn rmătoarele !apte arii c rric lare"stabilite pe ba&a nor criterii epistemolo7ice !i psillopeda7o7ice: GLimbă !i com nicareH"GMatematică !i !tiinţe ale nat riiH) GOm !i societateH" GArteH" G+d caţie >i&ică !i sportH"GTe$nolo7iiH" GConsiliere !i orientareH)e6 Principi l > ncţionalităţii" care recomandă adaptarea disciplinelor de st di !i" implicit" aariilor c rric lare la partic larităţile de - rstă ale ele-ilor)8*a consacrat concept l de Gcicl c rric larH( cicl rile c rric lare repre&intă periodi&ări ale!colarităţii pe mai m lţi ani de st di " care a Jn com n an mite >inalităţi ed caţionale !isisteme metodolo7ice) Prin obiecti-ele rmărite !i prin strate7iile didactice adoptate" cicl rilec rric lare treb ie să asi7 re contin itatea demers l i instr cti-*ed cati- de la o treaptă de!colari&are la alta)C rric l m l Naţional din ţara noastră c prinde rmătoarele cicl ri c rric lare: cicl lac$i&iţiilor > ndamentale 57rădiniţă * clasa a Il*a6" cicl l de de&-oltare 5clasa a IlI*a * clasa a#l*a6" cicl l de obser-are !i orientare 5clasa a #ll*a * clasa a I<*a6" cicl l de apro> ndare5clasa a <*a * clasa a <l*a6" cicl l de speciali&are 5clasa a <F*a( clasa a <lII*a6)>6 Principi l coerenţei" care se re>eră la asi7 rarea ec$ilibr l i optim Jntre ariile c rric lare !idisciplinare de st di " Jn plan ori&ontal !i -ertical)76 Principi l racordării la social" care s blinia&ă necesitatea asi7 rării nei le7ăt ri optimeJntre instit ţia de Jn-ăţăm nt !i cerinţele sociale" Jntre instit ţia de Jn-ăţăm nt !i com nitate)#)9)9) Implicaţii ale re>ormei c rric lareA- nd Jn -edere comple2itatea concept l i Gc rric l mH !i e2tinderea s>erei sale dec prindere" este >iresc ca o re>ormă c rric lară să aibă implicaţiii m ltiple !i comple2e Jnc mp l ed caţiei) +le pot >i e-idenţiate Jn ambele plan ri ale demers rilor ed caţionale"

respecti- Jn plan l teoretic !i Jn cel practic*aplicati-)Ca e2empli>icări pentr plan l teoretic amintim rede>inirea din perspecti-ă c rric lară !ireali&area de anali&e operaţionale mai pro> nde pentr o serie de concepte peda7o7ice dema2imă importanţă" c te-a dintre acestea >iind conţin te Jn tabel l l )#):0 9Tabel l )#)8emni>icaţii ale nor concepte peda7o7ice din perspecti-ă canic larăConcept l peda7o7ic8emni>icaţia din perspecti-ă c rric larăDidactica 7eneralăTeorie a proces l i de Jn-ăţăm nt" care p ne accent pe acti-itatea de predare*Jn-ăţare*

e-al are !i consideră că s rsa principală a c noa!terii este acţi nea e>ecti-ă a s biect l ic noscător" interiori&ată 7raţie tili&ării an mitor strate7ii)



Proces l de Jn-ăţăm ntActi-itate de predare*Jn-ăţare*e-al are" proiectată Jn sens c rric lar prin centrarea sa peobiecti-ele ed caţionale !i prin asi7 rarea interdependenţelor dintre obiecti-ele ed caţionale"conţin t rile instr cti-*ed cati-e" metodolo7ia didactică !i e-al are)

Proiectarea peda7o7ică* Demers l de anticipare !i str ct rare a acti-ităţilor care asi7 ră > ncţionalitatea sistem l ide Jn-ăţăm nt la ni-el macro !i micro" Jn con>ormitate c >inalităţile ed caţionale >orm late lani-el l politicii ed caţiei" c accent pe 7ăsirea răsp ns l i la Jntrebarea GC m Jn-ăţăm RH)* Proiectarea c rric lară concepe criteri l de optimalitate Jn le7ăt ră c interdependenţeledintre obiecti-ele ed caţionale" conţin t rile instr cti-*ed cati-e" metodolo7ia didactică !ie-al are) Metoda didactică* Cale de c noa!tere prop să de ed cator" cale de Jn-ăţare rmată de ed cat Jn cadr linstr irii >ormale !i ne>ormale !i cale de e-al are a re& ltatelor instr irii)* %iecare metodă este concep tă ca posibilitate sa cale de predare*Jn-ăţare*e-al are)In plan l practicii instr irii" re>orma c rric lară spri.ină acţi nile e>ecti-e de proiectare"or7ani&are" des>ă! rare !i cond cere a acti-ităţilor didactice" de&-ăl ind m ltiplelecorespondenţe ce se stabilesc Jntre componentele proces l i de Jn-ăţăm nt) O serie dedoc mente componente ale c rric l m l i >ormal" c m ar >i: plan rile de Jn-ăţăm nt" pro7ramele !colare !i ni-ersitare" 7$id rile !i Jndr mătoarele" o>eră practicienilor repere !is 7estii metodice 7enerale" -alabile pentr Jntrea7a disciplină de st di " dar !i p nct ale"re>eritoare la an mite capitole" teme" s biecte etc)Mai amintim >apt l că la ni-el naţional" Jn pro7ramele !colare ale di>eritelor discipline dest di s nt >orm late obiecti-ele cadr !i obiecti-ele de re>erinţă" Jn termeni de competenţe !icapacităţi" Jn acest >el" este e-idenţiată s bordonarea obiecti-elor c 7rad de 7eneralitate maimic >aţă de cele c 7rad de 7eneralitate mai mare !i este spri.inită acţi nea de operaţionali&area obiecti-elor !i de >orm lare a obiecti-elor de e-al are)#)9)1) Tendinţe Jn re>orma c rric larăPrin coroborarea re& ltatelor cercetărilor reali&ate de speciali!tii Jn c rric l m c datele !iin>ormaţiile obţin te Jn practica instr irii" s*a cont rat c te-a tendinţe Jn re>orma c rric lară"dintre care le amintim pe rmătoarele:* desc$iderea spre ed caţia permanentă* reali&area n i impact sistemic* elaborarea c rric l m l i di>erenţiat" indi-id ali&at" personali&at* elaborarea c rric l m l i de pro>il !i speciali&at !)a)Desc$iderea spre ed caţia permanentă

Principi l ed caţiei permanente poate >i respectat n mai c aport l t t ror cate7oriilored caţiei !i al componentelor ed caţiei >ormale !i ne>ormale: obiecti-e ed caţionale"conţin t ri instr cti-*ed cati-e" metode didactice" >orme de or7ani&are a acti-ităţiied caţionale" te$nici !i strate7ii de instr ire !i a toinstr ire etc) Ast>el" le7ăt ra dintrerespectarea principi l i ed caţiei permanente !i elaborarea c rric l m l i ne apare ca0 1>iind >oarte str nsă) +senţa acest i principi ne cond ce la ideea că Jn conceperea n ic rric l m este necesar să se ia Jn considerare n n mai -alenţele instr cti-*ed cati-e aleconte2telor ed caţionale >ormale" ci !i ale celor ne>onnale !i in>ormale) De asemenea" > ncţiede o serie de >actori" dintre care amintim: trăsăt rile de personalitate ale >iecăr i indi-id(inter-al l de - rste Jn care se sit ea&ă( e2i7enţele act ale !i de perspecti-ă ale societăţii(

sc$imbările sociale" economice" c lt rale care a loc la ni-el l societăţii !)a)" se -or identi>icacele mai adec-ate !i mai operante modalităţi" te$nici !i strate7ii de acti-itate" componente ale



Gc rric l m l rilor ed caţiei permanenteH 5M) 8tanci " 0333" pa7) 106)Din perspecti-a ed caţiei permanente" re>orma c rric lară J!i prop ne Jn principal"rmătoarele:* să rmărească ideal l ed caţional preci&at Jn Le7ea Jn-ăţăm nt l i" prec m !i >inalităţileed caţionale stabilite la ni-el l politicii ed caţiei

* să respecte partic larităţile de - rstă !i indi-id ale ale celor care se instr iesc !i să lecorele&e c principiile de psi$olo7ie a Jn-ăţării* să reali&e&e descentrali&area c rric lară" care pres p ne asi7 rarea ec$ilibr l i optimJntre se7mentele obli7atorii 5c rric l m l n cle 6 !i opţionale 5c rric l m l la deci&ia !colii6ale c rric l m l i" prin cre!terea proporţiei celor opţionale o dată c cre!terea - rstei de!colaritate* să -e$ic le&e nele conţin t ri instr cti-*ed cati-e adaptate Jn permanenţăintereselor !i necesităţilor indi-id l i" dar care să re>lecte c t mai pron nţat problematical mii contemporane" dinamica socio*c lt rală a societăţii" prec m !i e2i7enţele acesteia* să reali&e&e descon7estionarea conţin t rilor instr cti-*ed cati-e" incl si- prin trans>erareanor arii de conţin t ri dinspre !colaritate spre post!colaritate* să str ct re&e conţin t rile instr cti-*ed cati-e Jn -i&i ne interdisciplinară" ast>el Jnc t săse reali&e&e inte7rarea -erticală a acestora* să reali&e&e le7area c no!tinţelor de -iaţă" să spri.ine inte7rarea socială acti-ă !i creati-ă aindi-i&ilor !i participarea acti-ă a acestora la -iaţa societăţii* să asi7 re operaţionalitatea !i > ncţionalitatea c no!tinţelor !i abilităţilor intelect ale !i practice ale ele-ilor" să le descopere !i -alori>ice disponibilităţile" aptit dinile" interesele etc)* să rmărească tili&area c no!tinţelor" competenţelor !i a abilităţilor pe care ele-ii la deţin"Jn a!a >el Jnc t ace!tia să J!i de&-olte 7 ndirea di-er7entă" critică !i creati-ă" ima7inaţia etc)* să cree&e !i să stim le&e moti-aţia pentr st di a celor care se instr iesc" disponibilitateade a reacţiona po&iti- la sc$imbare !i să stim le&e recepti-itatea lor >aţă de no )'eali&area n i impact sistemicJn ltimele decenii" metoda abordării sistemice a de-enit tot mai des tili&ată Jn toatedomeniile !tiinţi>ice) +a s*a imp s at t Jn de>inirea c rric l m l i" cont r nd o perspecti-ăsistemico*$olistică as pra acest i concept" c t !i Jn teoria c rric l m l i)De asemenea" orice re>ormă c rric lară" pornind de la m ltiplele corespondenţe care sestabilesc Jntre componentele proces l i de Jn-ăţăm nt" treb ie să aibă la ba&ă o -i&i nesistemică" inte7ratoare" care să permită obţinerea de in>ormaţii Jn le7ăt ră c modi>icările carea loc la ni-el l proces l i de Jn-ăţăm nt 5pri-it ca sistem6" Jn moment l introd cerii nei-ariabile" Jn acela!i timp" o re>ormă c rric lară este o re>ormă sistemică de compatibili&are a per>ormanţelor Jn-ăţăm nt l i din ţara respecti-ă c cele ale sistemelor de Jn-ăţăm nt alesocietăţilor contemporane" per>ormante din p nct de -edere ed caţional" social !i economic)

8 cces l nei re>orme c rric lare este asi7 rat n mai de e>ort rile com ne ale an7a.aţilorminister l i" ale ec$ipelor de speciali!ti c care colaborea&ă" ale inspectorilor !colari" aledirectorilor de !coli !i ale t t ror cadrelor didactice din Jn-ăţăm nt l de toate 7radele)+laborarea c rric l m l i di>erenţiat" indi-id ali&at" personali&at are drept obiecti- adaptareaacti-ităţilor de predare*Jn-ăţare*e-al are la ni-el l de de&-oltare intelect ală al ele-ilor" laritm rile !i stil rile lor de Jn-ăţare" la aptit dinile" interesele" aspiraţiile !i talent l lor etc)0+laborarea c rric l m l i de pro>il ) Q/ speciali&at J!i prop ne să reali&e&e di>erenţierea personalităţilor !i pre7ătirea indi-i&ilor pentr inserţia pro>esională Jntr*o societate c oan mită di-i&i ne a m ncii 5Dictionnaire encVclopedi\ e de lQed cation et de la >ormation"03316)

La ni-el liceal" di>erenţierea conţin t >ilor Jn-ăţăm nt l i se reali&ea&ă o dată c elaborarea plan rilor de Jn-ăţăm nt c desc$idere spre domenii de specialitate di>erite" Jn > ncţie de



pro>il l lice l i" stabilind *se proporţia 7rapelor de discipline" nat ra disciplinelor opţionaleetc)La ni-el l !colii 7enerale" nde e2istă tr nc$i l com n de c no!tinţe" di>erenţierea sereali&ea&ă mai ales prin apro> ndarea c no!tinţelor" respecti- prin c rric l m l n cleapro> ndat !i prin Jmbo7ăţirea c no!tinţelor" respecti- prin c rric l m l e2tins) De asemenea"

c rric l m l di>erenţiat poate >i reali&at prin st dierea nor discipline opţionale)C$iar !i pentr tr nc$i l com n de c no!tinţe se poate reali&a o di>erenţiere" >ie de către pro>esoral clasei 5dacă di>erenţierea se reali&ea&ă Jn interior l nei clase de ele-i6" >ie la ni-elde catedră sa la ni-el l cond cerii !colii 5dacă se l crea&ă c clase de ele-i omo7ene din p nct de -edere al aptit dinilor6) %orma de or7ani&are a proces l i de Jn-ăţăm nt repre&intăn l din >actorii care asi7 ră e>icienţa strate7iei de personali&are a c rric l m l i 5C) Creţ "033;" pa7) ?46)Biblio7ra>ieBobbitt" %) 5030;6" T$e C rric l m" Fo 7$ton" Ne] Wor Creţ " C) 5033;6) C rric l m di>erenţiat !i personali&at E$id metodolo7ic pentr Jn-ăţătorii" pro>esorii !i părinţii copiilor c disponibilităţi aptit dinale Jnalte" +dit ra Polirom" Ia!iCreţ " C) 5033;6" Conţin t rile proces l i de Jn-ăţăm nt * componentă ac rric l m l i" JnGPsi$opeda7o7ie pentr e2amenele de de>initi-are !i 7rade didacticeH" coord) C) C co!"+dit ra Polirom" Ia!i Cristea" 8) 5033;6" Dicţionar de termeni peda7o7ici) +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti De Lands$eerc" #)" De Lands$eere" E) 503436" De>inirea obiecti-elored caţiei" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiDe]eV" S) 503 ,6" T$e C$ildandt$e C rric l m" ni-ersitV Press" C$ica7oDe]eV" S) 503446" Copil l !i c rric l m l" Jn GTrei scrieri despre ed caţieH" +dit ra Didactică!i Peda7o7ică"B c re!tiZ Z 503316 Dictionnaire encVclopedi\ e de lQed cation et de la >ormation" +ditions Natlian"ParisF ssen" T)" Postle i]aite" N)T) 503316" T$e International +ncVclopedia o> +d calionQ)+diţia a II*a"Per7amon PressM)+)N)" Consili l Naţional pentr C rric l m 5033;6" C rric l m Naţional pentrJn-ăţăm nt l obli7atori )Cadr de re>erinţă8$ipman" M)D)" Bolam" D)" Sen ins" D)') 503416" Inside a c rric l m pro.ect" Met$ en h

CoLtd" London 8tanci " M) 503336" 'e>orma conţin t rilor Jn-ăţăm nt l i * Cadrmetodolo7ic" +dit ra Polirom" Ia!i TVler" ') ) 503 6" Basic Principie s o> C rric l m andInstr ction" ni-ersitV Press" C$ica7o #lăscean " L) 503436" Deci&ie !i ino-aţie JnJn-ăţăm nt) +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti0 ?:APITOL L -iCON@IN T L KN#Ă@ĂM NT L I#I) l) Noţi nea de conţin t al Jn-ăţăm nt l iConţin t l Jn-ăţăm nt l i" ca n s bsistem esenţial al sistem l i didactic" Jn &ilele noastreconstit ie obiect l de cercetare n n mai al peda7o7iei Jn 7eneral !i al didacticii Jn special" ci!i al in-esti7aţiilor interdisciplinare" sistemice" at t pe plan naţional c t !i pe cel mondial)

Ca >actor de ba&ă c -alenţe >ormati-e determinante" ca premisă sine \ a non a reali&ăriiJntre7 l i sistem al proces l i didactic" conţin t l Jn-ăţăm nt l i este s p s Jn permanenţă



n i proces de -eri>icare !i e-al are" de adaptare !i trans>ormare datorită de&-oltării !tiinţei !ia te$nicii" a -ieţii sociale Jn 7eneral" c t !i a trans>ormărilor esenţiale ce se prod c Jnmetodolo7ia !i paradi7mele !tiinţelor contemporane)Crearea n i climat !colar Jn concordanţă c e2i7enţele !tiinţi>ice" te$nico*pro>esionale" etice"estetice ale societăţii contemporane" pre7ătirea noilor 7eneraţii Jn con>ormitate c cerinţele

secol l i <<I" Jntr* n c - nt * moderni&area Jn-ăţăm nt l i * Jnainte de toate reclamămoderni&area Jnsă!i a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i) %ormarea cadrelor necesare nei societăţiJn plină trans>ormare !i c perspecti-ă de de&-oltare" care să aibă o pre7ătire de c lt ră7enerală !i de specialitate n GJnc$isăH ci desc$isă" aptă pentr restr ct rare" reor7ani&are !ide&-oltare" reclamă Jn mod concomitent !i de&-oltarea capacităţilor co7niti-e" a>ecti-e !i psi$omotorii ale personalităţii ele-ilor la n ni-el calitati- s perior) Or" de&-oltarea>le2ibilităţii !i di-er7enţei 7 ndirii" >ormarea >l idităţii ei !i a capacităţii de re&ol-are a problemelor Jn sit aţii GinediteH este reali&abilă doar pe >ond l n i conţin t adec-at alJn-ăţăm nt l i)In cadr l >l 2 l i in>ormaţional !i al sc$imbărilor str ct ral sistemice ale !tiinţeicontemporane" Jn trecerea de la cercetări concrete !i speciali&ate" la abordări interdisciplinare"!i de aici la aplicaţii Jn di-erse domenii" moderni&area conţin t l i Jn-ăţăm nt l i de-ine o problemă centrală" o -eri7ă determinantă a per>ecţionării Jntre7 l i sistem de Jn-ăţăm nt !itotodată" n >actor esenţial pentr de&-oltarea Jntre7ii societăţi)Jntr*o primă apro2imare p tem a>irma că prin noţi nea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jnţele7emsistem l in>ormaţiilor" acţi nilor !i operaţiilor" care pe ba&a nor criterii lo7ico*!tiinţi>ice !i psi$opeda7o7ice" pe de o parte s nt selectate din -alorile c lt rale ale omenirii 5!tiinţi>ice"te$nice" etice" estetice6" iar pe de altă parte s nt str ct rate" ierar$i&ate !i inte7rate Jnconţin t l disciplinelor !colare)8t dierea căilor !i modalităţilor de moderni&are a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i pres p neJnainte de toate preci&area loc l i !i rol l i acest ia Jn >ormarea personalităţii ele-ilor)De*a l n7 l timp l i" Jn istoria peda7o7iei s*a cont rat trei orientări sa c rente pri-indloc l !i rol l conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn proces l de >ormare a personalităţii ele- l i)C rent l a!a n mit GmaterialH" apăr t la Jncep t l secol l i nostr " concepea ca obiecti-> ndamental al ed caţiei transmiterea !i asimilarea t t ror in>ormaţiilor ac m late dec noa!terea mană) +ste" deci" -orba de o orientare enciclopedistă Jn care accent l se p neadoar pe memorarea c no!tinţelor elaborate de*a l n7 l istoriei omene!ti) In>l enţele acesteiorientări se menţin !i a&i Jn tendinţa de a se c prinde Jn conţin t l pro7ramelor !i man alelor!colare cantităţi c t mai mari de in>ormaţii) Ast>el" pe l n7ă datele recente ale c noa!terii !i practicii mane" se menţin Jncă n meroase c no!tinţe a căror pre&enţă Jn conţin t lJn-ăţăm nt l i n este strict necesară) +>ectele ne7ati-e ale acestei orientări !i practici semani>estă" pe de o parte" Jn s praJncărcarea !i s prasolicitarea ele-ilor" c tot corte7i l de

e>ecte ne7ati-e pe care ele le ad c" iar" pe de altă parte" Jn red cerea posibilităţilormetodolo7ice de e2ersare !i de&-oltare a capacităţilor co7niti-e !i creati-e ale ele-ilor)Jn opo&iţie c acest c rent" la sc rt timp d pă cont rarea l i" a apăr t c rent l G>ormalH" care a p s pe prim l plan >ormarea personalităţii ele- l i !i a red s -aloarea >ormati-ă aconţin t l i Jn-ăţăm nt l i la0 4semni>icaţia n i instr ment al scop l i) Pornind de la ideea" -alabilă !i a&i" că Jn !coală n se poate preda Jntrea7a cantitate de in>ormaţii c lt rale !i !tiinţi>ice ac m late de omenire" acestc rent considera că >inalitatea Jn-ăţăm nt l i -i&ea&ă c precădere >ormarea capacităţilorintelect ale" Jn special de&-oltarea 7 ndirii creati-e) Treb ie să s bliniem că -aloarea psi$opeda7o7ică a acestor obiecti-e răm ne act ală !i a&i) mai ales dacă o pri-im prin prisma

e2plo&iei in>ormaţiei" caracteristică !tiinţei contemporane) Insă" s praestim nd necesitatea>ormării capacităţilor de 7 ndire" concepţia amintită a d s la o separare Jntre conţin t l !i



in>ormaţii selectat din ba&ele !tiinţei respecti-e) i an me" Jn obiect l de Jn-ăţăm nt se reţinin>ormaţiile > ndamentale -alidate X proces l c noa!terii !i practicii mane)L *că Jn istoria !tiinţei c no!tinţele se distrib ie liniar" Jn conţin t l obiect l i de Jn-ăţăm ntele se reda sistei lic" prin inte7rarea dialectică a ade-ăr rilor de m lt dob ndite c cele mainoi c ceriri !tiinţi>ice e2prim nd concepţia no ă" modernă !i nitară despre realitate !i

re& ltatele c noa!terii)In selectarea in>ormaţiilor Jntotdea na se ia Jn -edere" ca >actor determinant" scop l !iobiecti-ele > ndamentale ale ed caţiei" respecti- acele e2i7enţe sociale care se p n Jn >aţa pre7ătirii personalităţii mane) Deci" obiect l de Jn-ăţăm nt operea&ă c acele c no!tinţe careasi7 ră >ormarea nei c lt ri 7enerale !i de specialitate care contrib ie la de&-oltareatrăsăt rilor personalităţii cer te de societatea contemporană)In>ormaţiile selectate s nt str ct rate" e!alonate !i distrib ite d pă partic larităţile de - rstă !iindi-id ale ale ele-ilor c t !i Jn > ncţie de le7ităţile psi$opeda7o7ice speci>ice Jn-ăţării!colare) Ast>el) conţin t l obiect l i de Jn-ăţăm nt apare Jntr*o prel crare metodolo7icăspeci>ică pentr & l didactic) Ne7li.area acestor criterii !i le7ităţi ale constr irii conţin t l iobiect l i de Jn-ăţăm nt >ace ca acesta să apară ca n compendi " mai m lt sa mai p ţinJncărcat !i detaliat al !tiinţei)+ste cert că asemenea man ale Jn7re nea&ă sa c$iar >r nea&ă aplicarea metodolo7ieimodeme ba&ată pe principi l asimilării acti-e" operaţionale" a- nd reperc si ni c tot lnedorite" n n mai Jn aria >ormării sistemelor de c no!tinţe" ci !i Jn cea a e2ersării !ide&-oltării capacităţilor creati-e)C$iar dacă Jn conţin t l obiect l i de Jn-ăţăm nt se c prind c no!tinţe selectate din !tiinţă" Jnel se incl d !i date" >apte concrete din Jnsă!i realitatea obiecti-ă) Or" acest raport se reali&ea&ăJn prim l r nd prin intermedi l !tiinţei" Jn sens l că s nt selectate pentr c prins l obiect l ide Jn-ăţăm nt Jn prim l r nd" >apte concrete din realitatea obiecti-ă care s nt semni>icati-e !is >iciente pentr ca ele-ii" oper nd c ele" să a. n7ă la ))descoperireaH le7ităţilor c prinse Jn!tiinţă)Din cele arătate mai s s se e-idenţia&ă trăsăt rile speci>ice ale obiect l i de Jn-ăţăm nt(ast>el" el n se con> ndă nici c realitatea obiecti-ă !i nici c !tiinţa" ci obiect l de Jn-ăţăm nteste o str ct rare speci>ică a n i c ant m de c no!tinţe !i operaţii adaptate caracteristicilor>inalităţilor didactice)#I" 0),) 'aport l dintre conţin t l Jn-ăţăm nt l i" scop l ed caţiei !i strate7iile proces l i deinstr irePentr a stabili loc l !i rol l conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn sistem l didactic" este necesarăe-idenţierea raport rilor care apar !i se imp n" Jntre conţin t" metode" mi.loace !i >ormele deor7ani&are a proces l i de Jn-ăţăm nt) Toate acestea se raportea&ă la conţin t lJn-ăţăm nt l i prin intermedi l obiectelor de Jn-ăţăm nt ca nităţi didactice c o determinare

!i cont rare mai e-identă dec t s>era >oarte lar7ă a concept l i de conţin t al Jn-ăţăm nt l i)Intr*o -i&i ne sistemică" Jntre scop l ed caţiei !i conţin t l Jn-ăţăm nt l i se reali&ea&ă ocone2i ne bilaterală) +ste cert că scop l ed caţiei este n >actor determinant Jn selectareac no!tinţelor c prinse Jn obiect l de Jn-ăţăm nt) Prin de>alcarea scop l i 7eneral a. n7em lacont rarea precisă a scop rilor !i obiecti-elor speci>ice care sta Jn >aţa di>eritelor tip ri !ini-ele de !coli) Aceste obiecti-e" concreti&ate speci>ic l i tip rilor !i ni-elelor !colii"constit ie" la r nd l lor" criterii n anţate de selectare !i str ct rare a c no!tinţelor c prinse Jnconţin t l obiectelor de Jn-ăţăm nt)Conţin t l Jn-ăţăm nt l i elaborat de.a" stabilit" e!alonat Jn plan rile de Jn-ăţăm nt !i pro7ramele !colare" prel crat detaliat Jn man alele !colare" la r nd l l i" constit ie n criteriobiecti- Jn elaborarea !i stabilirea scop rilor !i obiecti-elor concret operaţionale rmărite Jn

di>erite etape !i >a&e ale proces l i) Acti-itatea obiect al intelect ală a ele-ilor" care -i&ea&ă prel crarea in>ormaţiilor c a. torai metodelor !i mi.loacelor didactice" d ce" Jn mod treptat"



la interiori&area acestor scop ri !i obiecti-e" care de-in trăsăt ri ale ele-ilor !i dob ndesc>orma nor c no!tinţe" priceperi !i deprinderi" capacităţi" trăsăt ri psi$ice din domeni lco7niti-" a>ecti-*moti-aţional !i -oliti-*caracterial)0 3Cone2i nea bilaterală dintre obiecti-ele ed caţiei !i conţin t l Jn-ăţăm nt l i -i&ea&ă na din

problemele de ba&ă ale cercetării peda7o7ice !i practicii !colare" Jnainte de toate se p neJntrebarea: c m se pot stabili !i care pot >i considerate acele criterii care să stea la ba&aselectării in>ormaţiilor din domeni l di>eritelor !tiinţe" !i totodată" pe ba&a re& ltatelor psi$opeda7o7ie act ale" ce an mite principii treb ie să stea la ba&a str ct rării" inte7rării"ierar$i&ării in>ormaţiilor selectate Jn str ct ra obiectelor de Jn-ăţăm nt)8 b raport didactic" Jntre conţin t l Jn-ăţăm nt l i !i celelalte componente * s bsisteme alesistem l i didactic 5metode" mi.loace" >orme de or7ani&are" raport ri pro>esor*ele- etc)6 aparo serie de cone2i ni" interacţi ni" determinări reciproce" care" Jn ltimă instanţă" s ntdeterminate" re7lementate" coordonate !i inte7rate Jn > ncţie de scop rile !i obiecti-elermărite Jn proces l didactic 5>i7 ra l )#I)6:%orme de Xor7ani&are#8cop led caţieiI>c)

Conţin t lJn-ăţăm nt l iIIr

i

r

L

Mi.loace didactice I#

retroacţi ne determinare acţi neMetode de Jn-ăţăm nt III%i7 ra 0) #I) 'aport l dintre conţin t l Jn-ăţăm nt l i" scop l ed caţiei" metodele"mi.loacele !i >ormele de or7ani&are a proces l i de Jn-ăţăm nt8 b aspect metodolo7ic" Jntre conţin t l Jn-ăţăm nt l i" metodele !i mi.loacele didactice"apare n raport de determinare" retroacţi ne !i acţi ne) Ast>el" mod l de str ct rare ain>ormaţiilor" ni-el l de abstracti&are !i 7enerali&are a c no!tinţelor" do&area !i prel crareametodolo7ică a acestora Jn man alele !colare" are n caracter determinant as prametodolo7iei c care -a opera pro>esor l) O elaborare tradiţională" lineară" ba&ată c precădere pe pre&entarea" descrierea" e2empli>icarea !i e-ent al demonstrarea in>ormaţiilor Jnman alele !colare" imp ne c precădere Jn proces l de transmitere * asimilare a c no!tinţelor>olosirea metodelor coresp n&ătoare metodolo7iei man al l i tradiţional 5metode dee2p nere orală !i contin ă a c no!tinţelor" demonstraţia" e2empli>icarea etc)6) Dacă Jnsăconţin t l Jn-ăţăm nt l i este pre&entat s b >ormă pro7ramată" problemati&ată sa rm ndcalea modelării" imp n nd participarea acti-ă a ele-ilor Jn redescoperirea c no!tinţelor" at nci!i metodolo7ia tili&ată de pro>esor implică metodele de acti-i&are a ele-ilor 5pro7ramarea" problemati&area" descoperirea" modelarea" st di l de ca& etc)6) Din cele de mai s s" reiese cămod l de sistemati&are a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn obiecte de Jn-ăţăm nt determinămers l 7 ndirii peda7o7ice a pro>esor l i Jn selectarea !i aplicarea metodelor didactice" Jnacest sens" pro>esor l" indi>erent de mod l elaborării conţin t l i obiect l i de Jn-ăţăm nt" poate tili&a Jn cadr l lecţiei strate7ii modeme" acti-i&ante) In ca& l Jn care Jnsă" conţin t l



pro7ramelor !i mai ales al man alelor" prin mod l lor de elaborare n imp n participareaacti-ă a ele-ilor Jn reelaborarea" GredescoperireaH in>ormaţiilor" at nci aplicarea strate7iilor ba&ate pe descoperire" re&ol-are de probleme" modelare etc)" pres p ne restr ct rareain>ormaţiilor c prinse de.a Jn man ale con>orm lo7icii Jn-ăţării acti-e)00

Conţin t l Jn-ăţăm nt l i" str ct ra acest ia" are reperc si ni !i as pra >ormelor deor7ani&are a proces l i didactic) In ca& l Jn care pro7ramele !i man alele !colare s ntstandardi&ate !i ni>ormi&ate pentr toate !colile de pro>il !i parc r7erea lor este obli7atorieat t pentr pro>esor" c t !i pentr ele-" at nci este aproape de neconcep t reali&area n iJn-ăţăm nt di>erenţiat) 'eali&area n i Jn-ăţăm nt ba&at pe acti-itatea reală a ele-ilor !i n petransmiterea in>ormaţiilor de*a 7ata elaborate de pro>esor" reclamă" c păstrarea Jn an mitecondiţii !i a or7ani&ării acti-ităţii Jn mod >rontal" or7ani&area acti-ităţii de Jn-ăţare pe 7r pe !imai ales" prin l area Jn considerare a partic larităţilor psi$ice indi-id ale ale ele-ilor" prin>orme !i metode indi-id ali&ate) Or" reali&area acestor considerente pres p ne di>erenţierea !ia conţin t l i Jn-ăţăm nt l i) Alăt ri de pro7rame Gcadr H se imp ne elaborarea n n mai a pro7ramelor dar !i a man alelor alternati-e" care să*i o>ere pro>esor l i" pe de o parte" posibilitatea stabilirii nor obiecti-e di>erenţiate pentr antrenarea !i e-al area ele-ilor" iar pede altă parte" să*i asi7 re libertatea Jn plani>icarea" ordonarea c no!tinţelor de predat" dar !i Jnelaborarea strate7iilor e>iciente" Jn > ncţie de condiţiile concrete)#I),) Criterii de stabilire !i str ct rare a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i+laborarea n i conţin t modern al Jn-ăţăm nt l i se a>irmă pe plan mondial" ca o problemăde cercetare !tiinţi>ică de prim ordin) In acest conte2t" 7ăsirea !i stabilirea criteriilor deselectare" str ct rare !i inte7rare a in>ormaţiilor !tiinţi>ice Jn conţin t l obiectelor deJn-ăţăm nt este o problemă de reală di>ic ltate" care imp ne o mare ri7 ro&itate !tiinţi>ică nn mai prin prisma lo7icii tradiţionale a !tiinţei" ci !i prin -i&i nea interdisciplinarităţii !i aabordării sistemice) +laborarea acestor criterii" str ct rarea !i inte7rarea conţin t l iobiectelor de Jn-ăţăm nt din p nct de -edere didactic stă s b semn l Jmbinării a do ădomenii: pe de o parte" stabilirea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i se reali&ea&ă a- nd Jn -edere pro7resele !tiinţei" at t s b aspect in>ormaţional cantitati-" c t !i prin prisma modi>icărilorcalitati-e e2prim nd *se Jn di>erite orientări paradi7matice" iar pe de altă parte" disp nereaconţin t l i Jn pro7ramele !colare" se cond ce d pă cele mai recente re& ltate ale cercetărilor psi$olo7ice" peda7o7ice !i metodice) In aria >iecăr i domeni se 7r pea&ă c te o cate7orie decriterii de elaborare a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i care" prin e2tracţia lor din cele maisemni>icati-e c ceriri ale !tiinţelor !i psi$opeda7o7iei s nt" implicit" prin interacţi ne !iintercondiţionarea lor) !i criterii de moderni&are a Jntre7 l i sistem de Jn-ăţăm nt" ca procesdidactic)#I),)0) Criterii lo7ico*!tiinţi>ice

In această cate7orie de criterii a-em Jn -edere >enomene ce a loc Jn !tiinţa contemporană: 5a6e2plo&ia in>ormaţională !i 5b6 trans>ormările Jn metodolo7ia !tiinţei" inte7rarea !iinterdisciplinaritatea) %iecare din cele do ă >enomene are reperc si ni directe as praselectării" str ct rării !i or7ani&ării interne a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i)#I) ,)0)0) +2plo&ia in>ormaţională !i consecinţele acesteia as pra prel crării conţin t l iJn-ăţăm nt l i+2plo&ia in>ormaţională -i&ea&ă elaborarea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i cel p ţin s b do ăaspecte: -ol m l sa cantitatea de in>ormaţie" prec m !i ni-el l de 7eneralitate a c no!tinţelorelaborate)In ceea ce pri-e!te prim l aspect" s nt de l at Jn considerare c te-a date semni>icati-e" careil strea&ă de&-oltarea !tiinţei contemporane) Din n meroasele date pe care ni le o>eră

cercetările din ltim l timp as pra !tiinţei" amintim >apt l că ritm l de d blare a conţin t l iin>ormaţional al di>eritelor !tiinţe este tot mai intens" petrec nd *se Jntr* n inter-al de timp tot



mai sc rt) De e2empl " se aprecia&ă că Jn domeni l biolo7iei molec lare cercetarea !tiinţi>icăa prod s Jn ltimele patr decenii" o cantitate de in>ormaţie mai mare dec t ac m lărilereali&ate Jn 03 secole precedente) 'itm ri mai lente se Jnre7istrea&ă Jn domeniile !tiinţelormaniste 5estetică" teoria literat rii" critică literară !i artistică" m &icolo7ie" istoria arteloretc)6" dar !i Jn aceste domenii" d blarea -ol m l i de in>ormaţie se petrece la inter-ale de

n mai 0 *0 ani)000At nci c nd aceste realităţi n a >ost considerate" modi>icările din conţin t l Jn-ăţăm nt l ia d s la s praJncărcarea pro7ramelor !i a man alelor) Ere!elile de această nat ră ne*a arătatcă n se poate proceda n mai prin contin a GJmbo7ăţireH a conţin t l i) Constatarea de mais s" de!i importantă" n este s >icientă pentr stabilirea criteri l i optim de selectare ain>ormaţiilor !tiinţi>ice pentr elaborarea n i conţin t modem al Jn-ăţăm nt l i)Ie!irea dintr* n atare impas este posibilă dacă a-em Jn -edere cel de al doilea aspect ale2plo&iei in>ormaţionale * ni-el l de 7eneralitate la care acţionea&ă e2plo&ia in>ormaţională)tiinţa a a. ns la o an mită 7enerali&are pri-ind conţin t l str ct ral al >iecăr i domeni )Indi>erent de conţin t l domeni l i cercetat" >iecare !tiinţă poate >i concep tă Jntr*o >ormă piramidală" Jn care apar di>eritele ni-ele c 7rade de abstracti&are !i 7enerali&are s ccesi-e)C noa!tere+ ristic/ XAl7oritmic Cateaorii/ Teorii X Principii XAplicareLesi'e7 li Noţi ni*ConepteDate*%apte*+-enimenteX

X%i7 ra ,) #I) Ni-ele de abstracti&are !i 7enerali&are Jn conţin t l str ct ral al !tiinţeiDacă pri-im >i7 ra ,)#L" se poate desprinde c ! rinţă constatarea că e2plo&iain>ormaţională n se petrece c aceea!i intensitate !i c acelea!i e>ecte re>ormatoare la toateni-elele !tiinţei) 8 nt mai p ternic a>ectate ni-elele in>erioare 5date" >apte" elemente" noţi ni"re7 li6) Dincolo de acestea" e>ectele e2plo&iei ad c Jn ni-elele s perioare modi>icări mai p ţinspectac loase" pe care le p tem cali>ica doar ca Gtrans>ormăriH) Ast>el" de e2empl " cercetărilede bio7enetică" c toată amploarea impresionantă a in>ormaţiilor ad se as pra str ct rii !i> ncţiilor cel lei" n a modi>icat Jn esenţă concepţia biolo7ică 7enerală pri-ind nitateadintre str ct ră !i > ncţie" a raport l i dintre or7anism !i medi )

+ste tot at t de ade-ărat că" dacă Jn ni-elele s perioare se petrec an mite Gtrans>ormăriH5sc$imbări paradi7matice6" acestea ad c d pă sine restr ct rări Jn metodolo7ia !tiinţei care) lar nd l lor" cond c la ree-al area Jntre7 l i -ol m al in>ormaţiilor !tiinţi>ice" !i imp ninterpretarea acestora Jn con>ormitate c noile orientări ale !tiinţei contemporane)In această caracteristică a e2plo&iei in>ormaţionale 7ăsim p ncte de spri.in reale Jn> ndamentarea !tiinţi>ică a criteriilor de selectare a in>ormaţiilor necesare elaborăriiconţin t l i Jn-ăţăm nt l i)* Dacă de&-oltarea !tiinţelor 5apariţia noilor date" ne7area datelor anterioare" modi>icareasemni>icaţiei datelor" sc$imbarea loc l i !i > ncţiilor lor etc)6 este mai dinamică la ni-el rilein>erioare 5date" noţi ni" re7 li6" iar la ni-el rile s perioare 5le7i" principii" teorii6 a-alabilitate relati- Jndel n7ată" este normal ca in>ormaţiile c prinse Jn conţin t l obiectelor

de Jn-ăţăm nt să >ie selectate din acestea din rmă) Din ansambl l datelor" >aptelor"elementelor" proceselor etc) treb ie reţin te doar acelea !i at tea c te s nt s >iciente !i



semni>icati-e pentr ca" prin operarea c ele" ele-ii să a. n7ă la c noa!terea ade-ăr rilor!tiinţi>ice c n 7rad de 7eneralitate" care să le asi7 re -alabilitatea pe perioade maiJndel n7ate)* 8electarea !i distrib irea in>ormaţiilor Jn conţin t l obiect l i de Jn-ăţăm nt n poate >aceabstracţie de modi>icările ce se ac m lea&ă Jn metodolo7ia !tiinţelor) 'e& ltatele !tiinţei

modeme" care a ad s modi>icări calitati-e Jn lo7ica cercetării !tiinţi>ice !i Jn mod l deinterpretare a >enomenelor st diate n pot apare separat" sa ca n apendice al conţin t l iJn-ăţăm nt l i" ci treb ie inte7rate Jn interpretarea !i e2plicarea t t ror c no!tinţelor pre-ă& te la ni-el l capitolelor !i lecţiilor)* +laborarea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i n poate rma doar calea liniară( de la date !i >apteconcrete spre noţi ni !i re7 li" de la abstracti&ări c o s>eră red să spre 7enerali&ări c o-alabilitate ni-ersală)00,Această cale * ind cti-ă * este necesară !i >irească at t Jn c noa!terea !tiinţi>ică c t !i Jn ceadidactică) In ca& l selectării in>ormaţiilor necesare pentr elaborarea conţin t l iJn-ăţăm nt l i" a-em Jn -edere" Jnsă" str ct ra !tiinţei constit ită de.a" c n sistem dein>ormaţii ierar$i&ate" c ni-ele de abstracti&ări !i 7enerali&ări precis cont rate) In acest sens"selectarea in>ormaţiilor pentr stabilirea conţin t l i obiect l i de Jn-ăţăm nt treb ie să pornească de la ni-elele s perioare ale !tiinţei) Mai precis" de la stabilirea le7ilor 7enerale !ispeciale ale !tiinţei" de la principiile metodolo7ice pe ba&a cărora se poate cont ra stadi lact al !i de de&-oltare lterioară a !tiinţei respecti-e)Prin apro2imarea ni-el l i de de&-oltare a di>eritelor !tiinţe" p tem cont ra n n mai principiile !i le7ităţile partic lare" ci !i cone2i nile !i raport rile 7enerale ale acestora" ceea cecrea&ă premisele elaborării mai precise a nor concepte de ba&ă" > ndamentale pentrselectarea !i inte7rarea in>ormaţiilor !tiinţi>ice Jn conţin t l Jn-ăţăm nt l i) Ast>el" se i-e!te posibilitatea pentr a da răsp ns la nele Jntrebări c m ar >i: Care este" sa Jn ce constăconţin t l G concepţiei biolo7ice moderneHR" Ce se Jnţele7e prin c lt ra esteticăcontemporană R Care s nt notele de>initorii ale nei pre7ătiri te$nico*pro>esionale R etc) Inlimba. l ed cati-" aceasta Jnseamnă cont rarea relati- precisă a ni-el l i de de&-oltare aele-ilor la care treb ie să a. n7ă Jntr* n an mit inter-al de timp) Din aceste cerinţe de ordin!tiinţi>ic !i peda7o7ic" p tem e>ect a selecţia !i e!alonarea re7 lilor" conceptelor !i a >aptelorconcrete" strict necesare redescoperirii ade-ăr rilor 7enerale ale !tiinţei) N mai Jn acest ca& se pot crea premisele optime ale inte7rării c no!tinţelor Jns !ite anterior de ele-i Jn sisteme dec no!tinţe tot mai c prin&ătoare)* In mod >iresc" apare !i constatarea că Jn stabilirea conţin t l i di>eritelor obiecte deJn-ăţăm nt" se poate opera n mai Jn ec$ipă interdisciplinară" care" pornind de la concepţiamodernă a !tiinţei" să nominali&e&e le7ităţile !i principiile 7enerale ale !tiinţei" strict necesare

>ormării c lt rii 7enerale !i de specialitate pentr ca mai apoi" din ele să desprindă datele"noţi nile" re7 lile !i le7ile" a căror Jns !ire de către ele- asi7 ră >ormarea nei concepţii!tiinţi>ice modeme)#I) ,)0),) Corelaţia metodolo7ică !i str ct rală: speciali&are" inte7rare !i interdisciplinaritateModerni&area conţin t l i Jn-ăţăm nt l i treb ie să ia Jn considerare !i trans>ormărilemetodolo7ice !i str ct rale care a loc Jn !tiinţa contemporană) Or" o problemă > ndamentalăa !tiinţei contemporane este abordarea interdisciplinară) Interdisciplinaritatea constit ie n ldintre cele mai act ale principii metodolo7ice ale >iloso>iei !i !tiinţei" care condiţionea&ăsol ţionarea adec-ată a problemelor c noa!terii !tiinţi>ice !i aplicării re& ltatelor Jn pra2is lsocial)8 b aspect teoretic" interdisciplinaritatea deri-ă din teoria 7enerală a sistemelor" ca ram ră a

epistemolo7iei" prec m !i din metodolo7ia abordării sistemice" ca cea mai adec-atămodalitate de re>lectare prin c noa!tere a str ct rilor" cone2i nilor !i interacţi nilor



sincronice !i diacronice" care acţionea&ă Jn nat ră" societate !i 7 ndire):Concept l nităţii interne a di-erselor domenii ale c noa!terii oc pă n loc tot mai importantJn abordarea >iloso>ică" metodolo7ică !i sociolo7ică ca !i Jn anali&a !tiinţi>ică concretă 58)N)8mirno-" 03;?6)

8 b aspect practic" interdisciplinaritatea apare din necesitatea depă!irii limitelor create dec noa!tere" care a p s 7raniţe arti>iciale Jntre di>erite domenii ale ei) Ar7 ment l care pledea&ă pentr interdisciplinaritate" constă Jn >apt l că ne o>eră o ima7ine inte7rată al cr rilor care s nt anali&ate separat)De&-oltarea c noa!terii !i a metodolo7iei de cercetare" Jndeosebi din a do a . mătate asecol l i nostr " cone2i nea din ce Jn ce mai str nsă c lo7ica matematică" a lăr7it s>era dec prindere !i interpretare a material l i >aptic" Jn scop l desprinderii aspectelor 7enerale !iesenţiale com ne mai m ltor domenii de cercetare !i pentr asi7 rarea trans>er l i dein>ormaţii" te$nici" metode !i operaţii" !tiinţele partic lare a rec rs la n mod no deabordare !i prel crare a in>ormaţiilor" Jn care accent l s*a p s pe al7oritmi&are" >ormali&are"simboli&are !i a2iomati&are) Doar la acest ni-el al de&-oltării !tiinţelor partic lare s*a creat premisele !tiinţi>ice !i metodolo7ice ale abordării comple2e" stabilind *se le7ăt ri"interdependenţe !i interacţi ni Jntre domeniile ei" ceea ce a d s la apariţia disciplinelor de7raniţă c m s nt: bio>i&ica" bioc$imia" psi$olin7-istica" psi$osociolo7ia etc)009Constit irea !tiinţelor de G7raniţăH !i a nor metateorii as pra !tiinţelor 5teoria 7enerală asistemelor" cibernetica !)a)6 a imp s apariţia nor modalităţi di>erite de cercetare a aspectelorcom ne" care" Jn ltimă instanţă" pot >i considerate ca ni-ele sa etape ale abordării sistemice)Jn teoria !tiinţei apar rmătoarele modalităţi de interpretare: m ltidisciplinaritate" pl ridisciplinaritate" transdisciplinaritate !i interdisciplinaritate)06 M ltidisciplinaritateă apare ca >ormă imediată premer7ătoare abordării sistemice" const ndJn prim l r nd" Jn . 2tap nerea an mitor elemente ale di-erselor discipline pentr aesenţiali&a aspectele lor com ne) Acest mod de abordare pres p ne anali&a relati- i&olată aaceleia!i probleme de către di>eriţi speciali!ti" din n7$i l propriilor discipline !i Jn > ncţie deobiecti-ele cercetării) Ca rmare" re& ltatele acestor cercetări Jmbo7ăţesc c noa!terea>enomenelor c noi aspecte dar n p n" Jncă" Jn e-idenţă raport rile !i cone2i nileinterdisciplinare) De e2empl " st di l Gc noa!terii percepti-eH pres p ne cercetarea>enomen l i percepţiei de către bioc$imie" >i&iolo7ie" psi$olo7ie" >iloso>ie) %iecare dintre ele p ne Jn e-idenţă aspectele necesare cone2i nii" >ără a reali&a Jnsă abordarea interdisciplinară),6 Pl ridisciplinaritatea pres p ne o com nicare simetrică Jntre speciali!tii di>eritelordiscipline" ceea ce Jnseamnă că in>ormaţiile elaborate Jntr*o an mită !tiinţă s nt prel ate decătre !tiinţele care a tan7enţă c o problemă st diată) Ca rmare" Jn anali&a n i >enomen se

e-idenţia&ă !i aspectele deri-ate din cercetările altor !tiinţe" >ără ca aceste re& ltate să >ieJncorporate Jntr* n tablo inte7rati- pe ba&a cone2i nilor interdisciplinare) 8e poate consideracă Gproblema c noa!teriiH Jn proces l de Jn-ăţăm nt a >ost st diată prin prel areain>ormaţiilor din 7noseolo7ie" sa din psi$olo7ie" >ără ca peda7o7ia să >i elaborat n tablointe7rati- al c noa!terii !i al asimilării in>ormaţiilor Jn 7ene&a lor" pe ba&a cerinţelor speci>iceale demers l i didactic)96 Transdisciplinaritatea se caracteri&ea&ă prin Jntrepătr nderea mai m ltor discipline !icoordonarea cercetărilor Jn -ederea constit irii nor noi discipline sa a n i no domeni alc noa!terii !tiinţi>ice) Intr* n asemenea conte2t" apare o no ă -i&i ne as pra apartenenţei"comple2ităţii !i importanţei n i domeni al realităţii" Jn sens l că acesta n mai esteconsiderat ca entitate proprie nei an mite !tiinţe partic lare ci ca obiect propri de st di " c

metode !i le7i speci>ice nei !tiinţe 7enerale) In consecinţă" apare ca necesară o no ă opticăas pra domeni l i de cercetare" o no ă metodolo7ie de in-esti7are" prec m !i o no ă



pre7ătire de specialitate care să asi7 re inte7rarea in>ormaţiilor din domeniile cone2e) Aceastăorientare se a>irmă ca o necesitate !i se mani>estă Jndeosebi Jn ca& l !tiinţelor de G7raniţăH)Bioc$imist l de e2empl " n mai este nici p r biolo7 !i nici p r c$imist" el are ne-oie despeciali&are Jn ambele !tiinţe Jn -ederea interpretării !i e2plicării c a. tor l c$imiei a>enomenelor biolo7ice)

16 Interdisciplinaritatea se mani>esta" Jn secolele precedente" mai ales prin Jncercări deni>icare a c noa!terii pe ba&a nor >iloso>ii ale !tiinţei !i a nor sisteme teoretice 7lobale ale!tiinţei) In etapa act ală" >enomen l dominant Jl constit ie Jntărirea > ndamentelor sociale !iepistemolo7ice ale interdisciplinantătii" respecti- inte7rarea tot mai p ternică a di-erselors>ere ale -ieţii sociale !i imp ne mai ales elaborarea nor metodolo7ii care J!i 7ăsesc aplicareJn -ariate domenii !tiinţi>ice)Aplicarea Jn practica !colară a n i sistem in>ormaţional inte7rat" s bordonat nor scop ri bine preci&ate !i operaţionali&ate" imp ne elaborarea nei te$nolo7ii didactice" care să -i&e&eat t restr ct rarea c t !i reor7ani&area mod l i de Jn-ăţare" a metodelor !i mi.loacelor deJn-ăţare" prec m !i a >ormelor de or7ani&are adec-ate Jn-ăţăm nt l i inte7rat)Acest mod de abordare !i cercetare a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i se 7ăse!te" Jn pre&ent" Jntr*o>a&ă de Jncep t !i Jnt mpină o serie de di>ic ltăţi) O parte din acestea s nt 7enerate de ni-el lde de&-oltare a !tiinţei Jn 7eneral !i a !tiinţelor partic lare care n*a re !it Jncă să*!i elabore&en sistem ierar$i&at de re7 li" concepte proprii( de comple2itatea practică a problemei le7atede e2istenţa plan rilor" pro7ramelor !i a man alelor elaborate pe ba&a nor criterii depă!ite deni-el l de pre7ătire al cadrelor didactice 5c o sin7 ră" e-ent al d blă speciali&are6" prec m !ide necesitatea ac tă a societăţii de a pre7ăti" Jn timp relati- sc rt" m ncitori speciali&aţi pentrn an mit domeni de acti-itate)001#I),),) Criterii psi$opeda7o7iceCriteriile !tiinţi>ice pri-ind str ct rarea !i or7ani&area conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" de-in-iabile Jn măs ra Jn care ele s nt corelate !i inte7rate c cerinţele psi$opeda7o7ice) N mai Jn> ncţie de inter-enţia acestor criterii" conţin t l obiectelor de Jn-ăţăm nt prime!te -alenţe>ormati-e" speci>ice proces l i de Jn-ăţăm ) XIntie criteriile psi$opeda7o7ice care acţionea&ă Jn selectarea !i moderni&area conţin t l iJn-ăţăm nt l i" cele care a rol > ndamental s nt: scop l ed caţiei !i obiecti-ele speci>ice aledi>eritelor tip ri de !coli( raport l dintre c lt ra 7enerală" te$nică !i c lt ra de specialitate(operaţionalitatea !i obiecti-area c no!tinţelor( stabilirea ni-el l i de abstracti&are*7enerali&are !i abordarea adec-ată" elaborarea metodolo7ică a di>eritelor man ale !i a altorinstr mente didactice)#I),),)0) 8cop l 7eneral al ed caţiei !i obiecti-ele ed cati-e ale !colii8cop l 7eneral al ed caţiei * de&-oltarea inte7rală a personalităţii * poate >i e2aminat din do ă

n7$i ri: s b aspect >ormal" el -i&ea&ă de&-oltarea potenţialelor nati-e din p nct de -edereintelect al" te$nic" pro>esional" moral estetic !i >i&ic" iar s b aspect l conţin t l i" el se re>erăla asimilarea -alorilor c lt rale 7enerale ac m late de omenire) Din n7$i l cel i de al doileaaspect" conţin t l Jn-ăţăm nt l i J!i p ne amprenta as pra de&-oltării plenare a personalităţii)Aceasta datorită >apt l i că orice epocă socială răsp nde" prin elaborarea conţin t l iJn-ăţăm nt l i speci>ic -remii ei" la Jntrebările: De ce c lt ră 7enerală a ne-oie membriiacelei societăţi R" Care treb ie să >ie raport l dintre c lt ra 7enerală !i c lt ra te$nică pe de o parte !i dintre acestea !i c lt ra pro>esională 5de specialitate6 pe de altă parte R Or" laasemenea Jntrebări" Jntotdea na răsp ns l s*a că tat !i s*a 7ăsit Jn cerinţele imp se de ne-oileact ale !i de perspecti-ă ale de&-oltării societăţii mane)Jncă la Jncep t l secol l i nostr a apăr t c intensitate >enomen l accelerării ac m lării

in>ormaţiilor) 'e>orma Jn-ăţăm nt l i prin racordarea l i la această realitate s*a >ăc t >ie printri> rcarea Jn-ăţăm nt l i medi " liceal 5Jn secţiile clasică" manistă !i reală6" >ie prin



bi> rcarea acel ia!i ni-el !colar 5Jn secţiile manistă !i reală6) La timp l respecti-" pentrc te-a decenii" această măs ră a răsp ns ne-oilor sociale de at nci) Mai apropiat de &ilelenoastre" >enomen l s*a accent at" trans>orm nd *se apoi Jn ceea ce n mim e2plo&iain>ormaţională" care a imp s o seamă de e>ecte n n mai Jn ac m larea de c no!tinţe" ci !i Jnritm l" tot mai intens" de aplicare a descoperirilor !tiinţi>ice Jn practică" Jn per>ecţionarea !i

apariţia te$nolo7iilor noi etc) C aceasta a apăr t !i noile cerinţe sociale >aţă de Jn-ăţăm nt"de a >orma cadre c Jnaltă pre7ătire de c lt ră 7enerală !i de specialitate" care să acţione&eoptim Jn medi l !tiinţi>ic !i te$nolo7ic al e2plo&iei in>ormaţionale) Ca rmare" s*a imp smodi>icări !i Jn >orm larea acelor trăsăt ri > ndamentale ale personalităţii care s nt solicitatede noile e2i7enţele de&-oltării societăţii) i an me" preoc parea pentr de&-oltarea memorieide l n7ă d rată" a cedat loc l de&-oltării 7 ndirii creati-e !i di-er7ente" ac m larea !istocarea de in>ormaţii tili&abile de*a l n7 l -ieţii este Jnloc ită c capacitatea de arestr ct ra" reor7ani&a Jn permanenţă c no!tinţele anterior Jns !ite Jn concordanţă c noilec ceriri ale !tiinţei( tendinţa de sat rare de in>ormaţii se modi>ică prin de&-oltarea moti-aţiei!i capacităţilor de desc$idere spre no " prin stim larea atit dinii epistemice care să asi7 read cerea permanentă a c no!tinţelor Gla &iH( ac m larea c no!tinţelor n mai poate răm nen scop Jn sine" ci ea este p să Jn sl .ba -alori>icării acestora Jn practică" >iind ast>el necesară!i >ormarea !i de&-oltarea capacităţilor practice" prod cti-e ale ele-ilor)+ste e-ident că asemenea obiecti-e" care dec r7 din adaptarea scop l i ed caţiei la cerinţelesociale permanent noi" n se poate reali&a dec t c n conţin t al Jn-ăţăm nt l i adec-at lor"#I) ,),),) Corelaţia dintre c lt ra 7enerală" c lt ra pro>esională !i c lt ra de specialitate8cop l ed caţiei -i&ea&ă direct stabilirea n i raport optim Jntre -ol m l de c no!tinţeaparţin nd" pe de o parte c lt rii 7enerale !i pe de altă parte" c lt rii pro>esionale 5te$nice6 !ide specialitate) 8tabilirea acest i raport este o problemă de reală di>ic ltate din mai m lteconsiderente" Jn prim l r nd este de reţin t că"00de!i Jn ltimele decenii de>inirea concept l i de c lt ră 7enerală a constit it obiect l decercetare a n mero!i speciali!ti !i de de&batere Jn mai m lte con>erinţe !i con7reseinternaţionale" Jncă n disp nem de o cont rare adec-ată" nanim acceptată a conţin t l iacest i concept) +ste semni>icati-" Jn acest sens !i >apt l că se Jncearcă mai m lt de>inireaconcept l i prin ne7are" speci>ic nd *se ce n poate >i c prins a&i Jn ceea ce n mim c lt ră7enerală) Oric m" este cert >apt l că" >aţă de accepţi nile tradiţionale" s>era acest i concept selăr7e!te" c prin& nd" alăt ri de c lt ra clasică" manistă !i c lt ra !tiinţi>ico*te$nică 7enerală)Totodată" apare tendinţa nor speciali!ti de a c prinde Jn s>era c lt rii 7enerale n at t-ol m l de in>ormaţii" c t capacităţile de dob ndire a in>ormaţiilor" de operare c ele Jndi-erse domenii ale -ieţii sociale)D pă opinia noastră" Jn s>era c lt rii 7enerale se c prind" pe de o parte" c no!tinţele 7enerale"

despre nat ră" societate !i 7 ndirea mană" care determină concepţia !i orientarea 7enerală Jnl mea contemporană !i) pe de altă parte" capacităţile intelect ale !i practice c a. tor l cărora"indi-id l poate c noa!te !i trans>onna realitatea obiecti-ă Jn conte2t l permanentei eisc$imbări !i de&-oltări)O deosebită importanţă pentr cont rarea !i elaborarea conţin t l i concret al obiectelor deJn-ăţăm nt o are stabilirea optimă a raport l i dintre c lt ra 7enerală !i cea pro>esională)C no!tinţele pro>esionale treb ie să >ie intercalate !i interpretate Jn s>era c lt rii 7enerale)Aceasta pres p ne ca Jn conţin t l di>eritelor obiecte de Jn-ăţăm nt să apară c o ponderemai mare e-idenţierea le7ăt rilor reciproce dintre !tiinţă !i te$nică" !tiinţă !i arte" te$nică !iarte etc) Nici na dintre aceste componente ale c lt rii 5cea 7enerală" pro>esională * te$nică sa c lt ra

de specialitate6" oric t de c prin&ătoare !i importante ar* >i ele" n pot răsp nde sin7 re lacomen&ile societăţii contemporane pri-ind de&-oltarea armonioasă a personalităţii)



#I) ,),)9) Ni-el l de abstracti&are !i de abordare a conţin t l i Jn-ăţăm nt l iDistrib irea c no!tinţelor !tiinţi>ice Jn pro7rame !i man ale !colare" alăt ri de cerinţelelo7ico*!tiinţi>ice !i psi$opeda7o7ice pre&entate mai s s" treb ie să aibă Jn -edere !i raport lcare apare Jntre ni-elele de abstracti&are a in>ormaţiei c prinse Jn conţin t l obiect l i deJn-ăţăm nt !i mod l de prel crare didactică a acestora) Pentr el cidarea acestei probleme" Jn

tabel l l )#I) pre&entăm pe do ă coloane" cele do ă cate7orii de ni-ele" a- nd Jn -edere !i>apt l că >orma de prel crare !i abordare a in>ormaţiilor are o an mită str ct ră ierar$i&ată)Tabel l 0) #I)

'elaţionarea 7rad l i de abstracti&are a conţin t l i c >orma de abordare a in>ormaţiilor Ni-ele de abstracti&are !i7enerali&are ale conţin t l i

Ni-ele ale >ormei de abordare ain>ormaţiilor

Cate7orii 5C46 %iloso>ic 5%46Teorii 5C?6 8tr ct ral*sistemic 5%?6Principii 5C 6 Cibernetic 5% 6Le7i 5C16 Lo7ico*matematic 5%16'e7 li 5C96 Lo7ic 5%96 Noţi ni 5C,6 Moţional 5%,6Date*%apte 5CI6 +mpiric 5%I6Din tabel l l )#I) p tem desprinde c te-a idei călă &itoare" at t s b aspect l ordonării !istr ct rării in>ormaţiilor Jn concordanţă c mod l lor de abordare Jn manieră tradiţională" c t!i din perspecti-a predării interdisciplinare)A- nd Jn -edere că entităţile in>ormaţionale ale di>eritelor !tiinţe constit ie di>erite ni-ele deabstracti&are" 7rade de 7enerali&are !i inte7rare tot mai comple2e" este de e-idenţiat că !i prel crarea acestor entităţi pres p ne apro2imarea !i abordarea lor adec-ată" aplicarea n imod de abordare Jn concordanţă c ni-el l de 7enerali&are !i abstracti&are al in>ormaţiilor)

Ast>el" de e2empl " datele 5CI6 " noţi nile 5C,6" re7 lile" 5C96 pot >i apro2imate la ni-elempiric 5%I6" noţional 5%,6 !i respecti- lo7ic 5%96" principiile 5C 6" teoriile 5C?6"00? pres p n Jnsă n ni-el s perior de abordare lo7ico*matematică 5%16" cibernetică 5% 6"str ct ral*sistemică 5%?6 a aceleia!i in>ormaţii" Jn ca& contrar" in>ormaţiile abstracte !i7enerali&ate răm n Jn >a&a descrierii empirice sa noţionale" implic nd c precădere" ca modde asimilare" doar memorarea)" >ără posibilitatea de interpretare !i aplicare la ni-el adec-at) Inacest conte2t" dacă ne re>erim" de e2empl " la predarea istoriei" la care pe plan mondial se p ne problema trans>ormării ei dintr*o disciplină a memoriei Jn na a 7 ndirii" Jn pre&enta- nd Jncă la ba&ă predominant lo7ica cronolo7ică a e-enimentelor istorice" ea răm ne" Jnmare parte" la ni-el l descrierii !i e2plicării noţionale a >aptelor !i >enomenelor istorice) Or">ormarea 7 ndirii istorice pretinde o interpretare str ct ral*sistemică 5%?6 !i >iloso>ică 5%46 !in na noţională 5%,6) Ca& ri similare Jnt lnim !i Jn predarea !tiinţelor nat rii" care p n nmare accent as pra c noa!terii detaliate a elementelor componente" >ără să o>ere !i să pretindăele-ilor elaborarea operaţională a ni-elelor de or7ani&are !i de de&-oltare a materiei ne-ii !i-ii ca scop > ndamental) P tem conc$ide deci" că st di l !tiinţelor partic lare la ni-el l act alal obiectelor de Jn-ăţăm nt" o>eră date !i >apte" neori mai m lt dec t s >iciente ca n măr"dar" datorită ni-el l i in>erior de abordare !i de interpretare a acestora" ele n contrib ie Jnmăs ră adec-ată nici la de&-oltarea 7 ndirii >ormale a ele-ilor !i n >a-ori&ea&ă nici trans>er lin>ormaţiilor la n ni-el adec-at de 7enerali&are !i esenţiali&are)In !tiinţă e2istă o relati-ă concordanţă Jntre conţin t l problemei de cercetat !i demers lmetodolo7ic) De e2empl " datele >act ale" prec m !i an mite procese se rele-ă cercetător l i prin simpla obser-aţie" Jn timp ce le7ile !i principiile ce le 7 -ernea&ă reclamă" de re7 lă"tili&area e2periment l i" a modelării lo7ico*matematice !)a) In proces l didactic" Jnsă" J!i



>ace loc n oarecare decala. Jntre ni-el l de abstracti&are !i 7eneralitate al conţin t l i !ini-el l de predare) De pildă" pro>esor l este tentat să proiecte&e propria sa lo7ică drept lo7icaele-ilor" rec r7 nd la tratarea str ct ral*sistemică 5%?6 a nor teme pentr care ele-ii s ntcapabili să opere&e cel m lt la ni-el noţional 5%,6) 'ăm n nd Jn acela!i cadr al disc ţiei"menţionăm n e2empl c pri-ire la conţin t l obiect l i GIstoria 'om nieiH" clasa a I#*a sa

GIstoria ni-ersalăH" clasa a #*a" nde apar de.a principalele cate7orii ale istoriei ca : mod de prod cţie" societate" stat" prod cţia de măr> ri" c lt ră etc) %ire!te" aceste cate7orii istorice Jn proces l didactic ar implica" d pă lo7ica !tiinţei" o tratare >iloso>ică 5%46" Jnsă ni-el l dede&-oltare a 7 ndirii ele-ilor din clasele I#*#" ca !i e2perienţa lor de c noa!tere reclamă c precădere o tratare noţională 5%,6) Predarea acestor cate7orii la ni-ele s perioare de e2i7enţă" peste re7istr l de Jnţele7ere al ele-ilor" n n mai că n >ace transparente notele lor de>initorii"ci" Jn pl s" s nt asimilate ca simple cli!ee -erbale)Trans>er l in>ormaţiilor de la o disciplină la alta" se reali&ea&ă Jn ca& rile Jn care c no!tinţeles nt predate la n ni-el optim de abstracti&are !i 7enerali&are Jn cadr l >iecărei discipline) Dee2empl " dacă la obiect l GC$imieH" ele- l n depă!e!te ni-el l noţional de >ormali&are !i7enerali&are" pro>esor l de biolo7ie n se poate >olosi de aceste c no!tinţe Jn interpretareale7ilor sa principiilor biolo7ice) Tot a!a" dacă la G%i&icăH n se depă!e!te ni-el l descripti- alinterpretării" nici pro>esor l de c$imie sa cel de matematică n poate inte7ra acestec no!tinţe Jn predarea disciplinelor respecti-e)Trans>er l !i inte7rarea r>brmaţiilor din domeni l !tiinţelor partic lare Jn cel al sociolo7ieieste posibil Jn ca& l Jn care la disciplinele partic lare se a. n7e la ni-el l de interpretare almeta!tiinţei) Jn acest ca&" este Jnlesnită parc r7erea dr m l i c noa!terii de la date !i >apteconcrete" la le7i !i principii partic lare ale di>eritelor !tiinţe" apoi la 7enerali&ări sociolo7ice !i>iloso>ice !i de aici la aplicări pl ridisciplinare !i interdisciplinare)In consecinţă" corelarea adec-ată a ni-el rilor de abstracti&are !i 7enerali&are a c no!tinţelorc str ct rile co7niti-e ale ele-ilor" repre&intă o problemă c$eie Jn > ndamentarea !ide&-oltarea 7 ndirii !tiinţi>ice" interdisciplinare a acestora) Deci" n este -orba de o problemă p r metodolo7ică" care poate >i lăsată doar pe seama pro>esor l i" ci de n principi> ndamental al didacticii contemporane" care treb ie a- t Jn -edere Jncă Jn >a&a selectării !iinte7rării in>ormaţiilor !tiinţi>ice Jn conţin t l obiectelor de Jn-ăţăm nt)#I),),)1) Detalierea conţin t l i disciplinelor de Jn-ăţăm ntJn didactica modernă" proces l de Jn-ăţare este considerat ca acti-itate obiect al*mtelect ală)Asi7 rarea caracter l i acti- al c noa!terii Jn proces l de Jn-ăţăm nt pres p ne !i adaptareaconţin t l i004obiectelor de Jn-ăţăm nt la speci>ic l acti-ităţii !colare) A preda n este sinonim c a sp ne" ae2p ne( conţin t l n se constit ie din c no!tinţe 7ata >ăc te) Oricare obiect de Jn-ăţăm nt

c prinde n ansambl de date) >apte" elemente" acţi ni !i operaţii" sarcini !i probleme" c careele-ii treb ie să opere&e con!tient pentr a a. n7e prin e>ort propri at t la esenţiali&area !i7enerali&area in>ormaţiilor" c t !i la dob ndirea nor capacităţi de aplicare a lor Jn di-ersedomenii ale acti-ităţii didactice)Transp nerea acest i de&iderat Jn pro7rame !i man ale !colare pres p ne e>ect area a do ădemers ri: selectarea" operaţionali&area !i e!alonarea c no!tinţelor Jn str ct ri !i sisteme dec no!tinţe descriind !ir l acţi nilor !i operaţiilor 5obiect ale*intelect ale6 care s nt strictnecesare re&ol-ării problemelor !i asimilării in>ormaţiilor) Apoi) transp nerea c no!tinţelor Jntermeni de acţi ni" operaţii" cond ite măs rabile !i e-al abile" ast>el ca ele- l să >ie n Jnsit aţia de a stoca 5memora6 cantităţi de in>ormaţii" ci de a sol ţiona sit aţii" sarcini" problemeco7niti-e" teoretice !i practice)

#I) ,),) ) Implicaţii metodiceToate cerinţele lo7ico*!tiinţi>ice !i psi$opeda7o7ice pri-ind elaborarea conţin t l i



Jn-ăţăm nt l i se obiecti-ea&ă Jn mod l Jn care s nt elaborate pro7ramele !i man alele!colare) Implicaţiile metodice care dec r7 de aici -i&ea&ă rmătoarele aspecte principale:* e!alonarea adec-ată a sistem l i in>ormaţional" Jncep nd de la in>ormaţiile cele maielementare !i a. n7 nd p nă la cele mai 7enerale" Jn con>ormitate c cerinţele psi$opeda7o7ice ale demers l i co7niti- didactic

* corelarea lo7icii !tiinţei c lo7ica didacticii Jn elaborarea !i str ct rarea conţin t l iobiectelor de Jn-ăţăm nt* asi7 rarea participării acti-e a ele-ilor Jn asimilarea con!tientă a in>ormaţiilor prin prel crarea lor c metode -ariate !i acti-i&ante" prec m !i c mi.loace didactice adec-ate* adaptarea in>ormaţiilor !tiinţi>ice !i a modalităţilor de operare c ele" la ni-el l de de&-oltarea ele-ilor" a- nd Jn -edere at t in>ormaţiile asimilate anterior" c t !i capacităţile lorintelect ale !i psi$ice 7enerale* redactarea conţin t l i obiectelor de Jn-ăţăm nt Jntr* n limba. !tiinţi>ic adec-at" accesibil pentr ele-i Jn raport c -ocab lar l !i c mod l lor de 7 ndire* di>erenţierea conţin t l i obiectelor de Jn-ăţăm nt s b aspect calitati- a- nd Jn -edere" pel n7ă partic larităţile de - rstă !i pe cele indi-id ale ale ele-ilor)Toate aceste cerinţe se aplică Jn elaborarea pro7ramelor !i man alelor n prin)simpla adaptarea conţin t rilor la ni-el l dat de de&-oltare a ele-ilor" ci !i Jn perspecti-a >ormării !ide&-oltării lor Jn concordantă c obiecti-ele instr cti-*ed cati-e stabilite Jn mod obiecti-)#I)9) Transp nerea conţin t l i Jn doc mente !i s port riCercetările !tiinţi>ice mai recente as pra moderni&ării conţin t l i Jn-ăţăm nt l i acordă oatenţie deosebită aplicării criteriilor disc tate mai s s Jn metodolo7ia elaborării concrete aconţin t l i obiectelor de Jn-ăţăm nt" ceea ce se o7linde!te Jn noile str ct ri ale plan rilor deJn-ăţăm nt" pro7ramelor !i man alelor !colare" prec m !i Jn apariţia nor noi instr mente deredare !i -e$ic lare a in>ormaţiei didactice)#I) 9) L Plan l de Jn-ăţăm nt !i pro7ramele !colarePlan l de Jn-ăţăm nt este doc ment l de stat Jn care se consemnea&ă parametrii 7enerali deor7ani&are" ierar$i&are !i disp nere a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i pe cicl ri !colare" ni-el ri !itip ri de !coli" prec m !i pe clase !i obiecte de Jn-ăţăm nt" stabilind n măr l de oresăptăm nal 5an al6 pentr >iecare din ele) Prin mod l să de alcăt ire !i prin conţin t l pecare Jl consemnea&ă" plan l de Jn-ăţăm nt re>lectă orientările !tiinţi>ice" social*politice !i psi$opeda7o7ice care sta la ba&a or7ani&ării proces l i instr cti-*ed cati- Jn perioada dată)Ca rmare" plan l de Jn-ăţăm nt se constit ie Jntr* n doc ment permanent per>ectibil datorită00;dinamicii de&-oltării !tiinţei !i a te$nicii" a trans>ormărilor economice !i sociale Jnconcordanţă c ceea ce n mim comandă socială) Ast>el" as pra l i acţionea&ă oricemodi>icare care se introd ce Jn str ct ra sistem l i de Jn-ăţăm nt sa Jn dimensi nea !i

distrib irea conţin t l i obiectelor de Jn-ăţăm nt)Jntr*o -i&i ne act ală" c$iar interdisciplinară !i sistemică" plan l de Jn-ăţăm nt a dob ndit noi-alenţe !i o m ) mai lar7ă s>eră de re>erinţe) Ca !i pro7ram sa cadr 7eneral al ed caţiei"Gc rric l mH" plan l de Jn-ăţăm i are o altă str ct ră !i o altă orientare peda7o7ică" Jn prima parte" c prinde scop rile !i obiecti-ele 7enerale ai !colii" e!alonate pe cicl ri !colare !i ni-elede de&-oltare a ele-ilor) In a do a parte" s nt e2plicit cont rate acele criterii care a stat la ba&a or7ani&ării conţin t l i Jn-ăţăm nt l i 5at t pentr Jn-ăţarea G!colarăHQ" ca0: !i pentrJn-ăţarea GsocialăH6" c re>eriri la speci>ic l di>eritelor discipline sa bloc ri de discipline!colare) In a treia parte" s nt pre&entate acele strate7ii !i te$nolo7ii didactice !i e2tradidactice"care a o pondere Jn reali&area di>eritelor acti-ităţi ed cati-e" iar Jn a patra parte" s nt pre&entate acele teste" >i!e standardi&ate" care ser-esc la e-al area randament l i !colar" at t

la ni-el l disciplinelor predate pe clase" c t !i a disciplinelor Jn ansambl l lor)Conţin t l obiectelor de Jn-ăţăm nt este redat sintetic !i sistematic Jn pro7ramele !colare"



care Jl e!alonea&ă Jn capitole" teme !i lecţii" cond c nd *se d pă pre-ederile !i concepţiaadoptată Jn plan l de Jn-ăţăm nt) De alt>el" pro7rama !colară este doc ment l care re>lectă celmai pre7nant criteriile !tiinţi>ice !i psi$opeda7o7ice care sta la ba&a elaborării !imoderni&ării conţin t l i Jn-ăţăm nt l i) Acesta este n ar7 ment Jn pl s pentr a considera!i tili&a pro7rama !colară ca cel mai important doc ment opţional" d pă care se cond ce

pro>esor l Jn toate compartimentele m ncii sale didactice 5plani>icare" sistemati&are" aplicare!i e-al are6)In etapa act ală" Jn care modi>icările pri-ind conţin t l Jn-ăţăm nt l i s nt tot mai >rec-ente!i mai n meroase ca rmare a necesităţilor de moderni&are a Jn-ăţăm nt l i" p tem -orbi dedo ă cate7orii de plan ri de Jn-ăţăm nt s b aspect l conceperii !i al >ormei lor !i an me: plan ri tradiţionale !i plan ri moderne)Prima cate7orie de plan ri de Jn-ăţăm nt re>lectă maniera tradiţională de disp nere aobiectelor de Jn-ăţăm nt a- nd Jn -edere or7ani&area lor pe an mite 7r pe 5 maniste" realiste"te$nico*practice etc)6 Jn mod linear !i concentric)Cercetările care -i&ea&ă moderni&area plan l i de Jn-ăţăm nt ia Jn considerare interacţi neamai m ltor criterii Jn care) >oarte >rec-ent" se a Jn -edere" Jn prim l r nd" necesităţile act ale!i de perspecti-ă ale de&-oltării societăţii) Ca !i criterii de selecţie" apar scop l ed caţiei"sistem l de sarcini !i obiecti-e" -alorile sociale) Toate aceste criterii de elaborare a plan l ide Jn-ăţăm nt treb ie să >ie adoptate din perspecti-a nei c lt ri moderne !i Jn corelaţie c perspecti-a de&-oltării psi$o7enetice a ele-ilor" criterii ce se re7ăsesc !i Jn elaborarea !istr ct rarea pro7ramelor !colare)Orice inter-enţie de moderni&are a concepţiei !i a conţin t l i plan l i de Jn-ăţăm nt treb iesă se re>lecte !i Jn str ct ra !i conţin t l pro7ramelor !colare) Această cerinţă > ndamentală seaplică Jnsă n n mai dinspre plan l spre pro7ramele !colare" ci !i in-ers) Inter-enţiile Jn pro7ramele di>eritelor obiecte de Jn-ăţăm nt" a e>ect l dorit n mai Jn ca& l Jn caretrans>ormările ad se s nt Jncorporate Jntr*o -i&i ne nitară" sistemică Jn ansambl l plan l ide Jn-ăţăm nt)Tendinţa act ală de de&-oltare a !tiinţei la ni-el l interdisciplinarităţii J!i imp ne amprenta pestr ct ra !i conţin t l plan rilor !i pro7ramelor de Jn-ăţăm nt act ale) Cercetări psi$opeda7o7ice des>ă! rate Jn di>erite ţări a Jncercat să elabore&e modalităţi !i >orme noi deor7ani&are a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn plan rile de Jn-ăţăm nt" ca de e2empl " prinGdiscipline sistemiceH) Pe această linie se Jnscri !i cercetările interdisciplinare e>ect ate lanoi" care J!i prop n să aborde&e posibilităţile de predare interdisciplinară)Din aceste cercetări" se pot desprinde c te-a modalităţi !i ni-el ri" relati- distincte" deor7ani&are a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i Jn discipline sistemice: discipline inte7rate"discipline inte7rale" discipline comple2e !i discipline de bloc)La n ni-el s perior se sit ea&ă disciplinele inte7rate" care inte7rea&ă !i sinteti&ea&ă

in>ormaţii din di>erite domenii ale !tiinţelor) In acest ca&" se ren nţă la lo7ica partic lară adi>eritelor !tiinţe !i Jn selecţionarea in>ormaţiilor se a Jn -edere aspectele com ne aledi>eritelor le7ităţi 7enerale) Ast>el" Jn An7lia"003O lB B3BţpB. 7.7 mţnA7p pR mont ap ţni . BS .oţ mBAo7pB pi>eiiiBAB Js mo7.d iA3p Jsos7.oid oi 7d 7 nipB ap B. 7p 7d7p i 7iB i IBI o onpB Q7ţi\BţdBpB Q 7snps7pH7p iB.8o.d Js 7ţ n B.>.78Bp I8BppOB A3p l o T 7d @ SBSO38 B ţn 3)lS I l 7d 3 Bp 78llp lHSOpl B.7Old B3Sl8Bd7p Bţ pS 8B38*np B nkB QHepi8 7 ipio o Bţ B ţţ\o n Js 53 s7n s io nB as 3*reo ţn.ţnpB i2\ ad i

BO Q.oso.oid t .iradB B6 BSO 833B l 3 3ţB B3 lpnF Bţ I8 B8Bţ 3ţnpO l Bdnp ţnipnţ7 3 B 1ţpT9SS



3ţ3 I09S O.d @ 3ţ tlireţd T Bţd iBţ Tas mo 009S09A I 7p 09 30T9 I n i FA3_3 p BS ţn i d t Qa.7paA i ss* p +AtJQindso oo 3S83 tn npo i Qţţnoi reraS09IIS9 Q5l090000 3P 3pl 3ttF9JSOdl OO @ aţl.QB i\QB Q3 @I3p d3p6 3 B O@KBS3do3AIp3@\O ţ + B3 IA k3

ap T93 i,i@ i, re m mi B8 I Borţdraţ .nnipo. . B iBiQBA i i aon.n n ii oo 093)re rc)i oid i reF *\6 3Si9ppo i I3i(d3o oo I,3i3onpo)\ i iid 3onpi9S3i ţ3Ai.Bţn mo l B rerBA l 7I3l d3 OO T93SI Bd3p B 093I3 n8 38 Q 3SS8V QB( 3 B 3d 09@il9 np3 0TO@S8 mţ8 l I I 093SQES3pI8 3 3p Qi\38 3p l Q7.l.p ( 8 l ni IA3_IOS8k Q3Sk0,_ 3 3ţ3 09n m7p 7ţm reţd i . B reJ A i 7p .oţ7pai\o mţnin ii oo B 3.iJ&i B .o i 7.7d7o oa 7p ion tQ ndo.d 39 OO89NT0 3IPRSonl J 7 7i 3i noop i Qsns rem 7.i. i re S 3i ipii3.IQd iţ.I7p ISB03 I3 .oim &*e\ 7d reop 7 \isod . ns 3S ţnoiVBd .op iţdpsţp X- .BAo7p mţnooţlg 3SB IOp8T9p T93 ni83 3008 I * ţţBOţlS8A 3d l * HB8I8p I8T933 09 _ **BI O IIO 7d Sirei Bil9A I 3pT9.o.s73i9 -" 3Si9iiop 7 7p .oţiţ.7. o Ba.is 8 Q Bioţ. 0, ţ n. 7A7 ţ Q7aţ ra.sis 7mţdpsip0 093309Q5 ;?0 Q pa*td QA Q%O 3S3S Q. Q;/ ?0 QSsţl 7 QF6 onţ 7p pi8o.opop i B ţ .o i(*BS3doQio ii(i9 o. i pa IT a.siren QE.n8ţsB 0, m. 7d Bio.sao B B8TOF8 3.*+io\i9 oo o ţ 7.*BSonţ oo o 7 ndns7.d B.s 7oB `p oss.oid 7p 7. p7.d . ns 5Qop ţpi \7( B Qa. pos i 7. ii( Qn.n.B .opi i\ ţnnra iop ip 7p iţdpsip6 ooţ\ m n p mnp+d aţeţo&i> 7p iţdpsi Qmai+oat.09 3 3p 7d3p i Ai@epi ipi8oţ B3S3ii1 7ra no Q7 iţdpsip lop. 7.ip 7p 7pimi o no*B B7&i.7i is 7p BD .n.dB. i B(8 OO Q&oi\ ap Sop @idpsţp ţno7pads7s i@27 3Ai(B \. p) iţţ\iscţd no QB3ip(s3 siSBonp7 o i BO QQop t n.dnios QBanpidQBoi&ni ţp BVe 7p .op.7do B I B B i iţp

p Vn\ii. oo Qinpi .i B\ ii\H B i dpsip no 8SBO7p dno S 7p n i Qnţdra727 3 Q7.B.noiiSBd 3 n. ao n 7.B n 3 iop 3. 3.ţp ip dXd iiăpsip7mii.s oo o 33i i3.sis .op iţdpsip B 7 o77po BSSB QOP lt3ţBpO8 IIK30A B 3IBinpnF8 3p 3ppAI Vk H Q")p 3@B I-" 3)re)mpn)ns ap 7ppAi>s.H Qnid i3<3 7p Qi. B7.nd IB 7.B.8sţ r ţ 7.B&iţB.7 78 7p .Boip

pB. n no QBiii diosip T93 7 i7sB o Qsps.7Ai n .oţiţQB.i87_ B7iop d.ns i B7iB oi&np ooni. 7d ţipa. 7.7( pire7.o B B3&ipi is 3ţ Q7.reţnoi.red 7 iţdpsip 7. 7.ip BS aţBipn.s Q7irei niip B B ţ 7ţBpos iiXa_h Ql n.B 7p aţB.s o8 i 7iBţnoiţiBd ion 7 B3SBnp. d Q7.BOQ 7.B8.7Ai n i 3SB noiVBd i 7\H nţd io27 7p QB.B.7pis oo i. 7ţBod B iţdpsip 7p PSI8B oQ0090 ,0 Ai@epS .o a. B 7.Bpn.s .op 3i o 3. B nţ\aresire 3p 3 i Bi i o BI SOS B n)nii3d7 iţdpsip 3.i)i3.ip +S SO 3S) B 7.Bipnţs 7i i.8o no .op in B B7.re&iţBnpB7. os3SB n pQBi 7p ad7p i Ai.Bpi Boi8o_ o no QB i dpsip ţ.i in B o*&i i ţBS 3 i B>op IIKB ISOS I 7pi 3.sis n 7mţi.s oo n 3_7 BO p.dB. t BS8 OO 3.BS 3 i 7p i.dpsip3p B BS B3)Ii\38 3 Q9X#S),dl l dXd lldp8lp BdnOO I Q3 0 I3S8I8 SOp I dp8lp .nipBO I Q3SSBdB OO >k

iB(iţB7. pa AiţBS 7( i no.\B m n B7aBio\Bp 3( 7.B n as 7.BO i Q7n i ti3i 7p8Bp i

ţ (BO Q7.Bmoiired .op iţdpsip Jnţmpn.s B B(BS 7. i B3.B. 3 iBp n. doos BO FB ap nQ7iBO@ed7o i 7psBp i SBSB aţBipnţs i. iod 3(B. 3( i ap rţdpsi X.nm io B B.Bpos i



BOISOS8I QBoi.BS o7 BKBIASQ B iţdpsip B. i&7.d7. Xi Q8IBI IB I i 7.7p i.27 7p 3iiB o3SB 3SBO Qnţd l727 \B > QSOFA7p i ip B i m nSB\i iţ [email protected]&ap 3.Biiop)io\ns i7iB.. 7o oo . ns QBin.B i B(BIA B B3 IA 7.BO 7po i rano7.d Q7paooţ p o.si 7paapia iaţa 7p 3(B 3ţ 7po i B\ iiţ 7p 7_7 iţ o no Q@I+S oipi i IB I i QV . * i 7ps p itp .3ţBin @i\ ii\H B3)rep3)id m Q .o n l Bp7id 7pAip7i\o ţ ţndoos SBiiţo in.i s oo 7 Bod ţi

7(BS 3i i ap i.dpsip i B 7.B&i B7.o i 7.BS 3. i 7p ţn 3ip9 Q A pi.7.Bi B 7.B&i B8io 7p ppAi i mpB.7 7d p Qt.npi io pi8opi&7 i lai io.B VH X.7i8otoo,H Qc.pi Bio7H BBi 7p 7d7p i Boi8o_ 7d B B7&B\ as n Q.o.iiiB o.m B 7iB&iiiB .o ap ţn aa o QaiBO it. n.B ap( iii H B iţdpsip a.s7 BiB.77. i B iţdpsip B3 7 i7sB o QISBK 3i B i Js Bip7n7 i

O altă modalitate aplicată Jn nele ţări este sistem l creditelor) Prin ele se ren nţă la ordineastrictă" neori ri7idă" !i Ia contin itatea Jn timp 5care de&a-anta.ea&ă st di l ad lţilor6" dar semenţine ponderea nor conţin t ri !i se consideră ca nitate de măs ră ora de acti-itate!colară)%aţă de această modalitate" sistem l nităţilor de -aloare 5B) 8c$-art&" 034?6 p ne accent l pe>ormare cel i care Jn-aţă" tară a mai considera nitatea orară ca !i criteri de or7ani&are !imăs rare) nitatea -aloare este concep tă ca o etapă Jn care se -i&ea&ă >ormarea comple2ă an i an mit ni-el)8i em l nităţilor de -aloare poate să >ie Jmbinat c concepţia mod lară" mod lele de-enindcomponente ale nităţilor de -aloare)#I)9),) Man alele !colare !i alte s port riDacă pentr pro>esor doc ment l operaţional principal este pro7rama !colară" pentr ele-" nasemenea doc ment este man al l !colar) +l este prim l !i principal l >actor !i i&-or dein>ormaţie pentr ele-)Conţin t l Jn-ăţăm nt l i proiectat Jn plan l de Jn-ăţăm nt !i e!alonat pe obiecte deJn-ăţăm nt" capitole !i teme Jn pro7ramele !colare" este e2p s pentr ele-" Jn detali " Jnman al l !colar)In e>ort l moderni&ării conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" man al l !colar este s p s" la >el cacelelalte doc mente de obiecti-are a conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" nor trans>ormări esenţiale"menite să transp nă pe ele- din post ra l i de a GJnţele7eH" de a memora c no!tinţeleelaborate !i sistemati&ate Gde*a 7ataH" Jn s biect acti-" parc r7 nd dr m l c noa!terii"redescoperind in>ormaţiile !tiinţi>ice" Jn &ilele noastre" man al l n mai poate >i consideratdoar ca n i&-or de in>ormare" ci ca n instr ment de l cr care permite !i imp ne ele- l iad narea" selectarea" sistemati&area datelor !i a >aptelor" prel crarea acestor in>ormaţii prinacţi ni !i operaţii co7niti-e" parc r7erea dr m l i de la concret l obiect al la cel lo7ic !iin-ers" ast>el concomitent c asimilarea acti-ă a in>ormaţiilor se asi7 ră !i de&-oltarea personalităţii ele-ilor)

Alăt ri de man alele tradiţionale" Jn &ilele noastre s nt elaborate !i alte tip ri de man ale" elea- nd >orma de man ale pro7ramate" orientate spre descoperire !i re&ol-are de probleme" cares nt corelate c >i!e de l cra" c caiete de m ncă operaţionali&ate !i care imp n totodată>olosirea pe scară lar7ă !i a mi.loacelor didactice) Mi.loacele didactice" pe de o parte" amenirea să > rni&e&e pentr ele-i in>ormaţiile necesare !i esenţiale pentr prel crareain>ormaţiilor c prinse Jn man al" iar pe de altă parte să asi7 re e>ect area acelor operaţiimaterial/materiali&ate !i intelect ale care să asi7 re asimilarea acti-ă a acestora)Pentr a se asi7 ra tili&area man alelor Jn > ncţie de partic larităţile de - rstă" de 7r p !iindi-id ale ale ele-ilor s*a introd s" Jn ltimii ani" !i Jn Jn-ăţăm nt l rom nesc man alelealternati-e)#erla7

Biblio7ra>ie



Airasian" P) ) 503416" Probleme de peda7o7ie contemporană" B c re!ti" -oi) Bernliard" A)" 'ot$ermal" L)" Frs7)" 503346" Fandb c$ Uristisc$e Păda7o7ic" ein$eim"De tsc$er 8t dienBla ber7" #)I) 503416" Metoda cercetării sistemice" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tiBr ner" S) 5034 6" Pentr o teorie a instr irii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti

Cer7$it" I) 5coord)6 503;96" Per>ecţionarea lecţiei Jn !coala modernă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiC co!" C) 5033;6" Peda7o7ie" +dit ra Polirom" Ia!iDancs lV" A) 5034 6" Conţin t l Jn-ăţăm nt l i !i de&-oltarea !tiinţei" Jn G8t diani-ersitatisBabe!*BolVaiH" 8eries PsVc$oio7ia*Paeda7o7ia%erenc&i" EV)" For-at$ A)503; 6" Uors&er o tataselmelet" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca%erenc&i" L" Preda"#) 503;96" Premise lo7ico*!tiin>i>ice !i psi$odidactice ale>ormării 7 ndiriiinterdisciplinare la ele-i" Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) ,0,0In$elder" B)" 8inclar" F)" Bo-et" M) 503436" Jn-ăţarea !i str ct rile c noa!terii" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiDQFaina t" L) 503;06" Pro7rame de Jn-ăţăm nt !i ed caţie permanentă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tilonesc " M)" #ăidean " E) 503;,6" Conţin t l Jn-ăţăm nt l i * componentă > ndamentală a proces l ididactic" Jn GDidacticaH" -oi) II din G8inte&e de peda7o7ie contemporanăH" coord) D) 8alade"+dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiLăsc !" #) 5034;6" +lemente de psi$opeda7o7ie pentr cadrele didactice te$nice" Cl .*NapocaPia7et" S) 5034,6" Dimensi nile inter disciplinar e ale psi$olo7iei" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti8alade" D) 5034?6" Dinamism l !tiinţei !i te$nicii contemporane !i conţin t l Jn-ăţăm nt l i"Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) 8e7 in" ') 503306" +laboration et mise n oe -re des pro7rammes scolaires) E idemet$odolo7i\ e" Paris"N+8CO

' binstein" 8)L) 503 36" Prinţipii i p ţi ra&-itia psi$olo7$ii" Mos -a#ăidean " E) 503;;6" +d caţia la >rontiera dintre milenii" +dit ra Politică" B c re!ti#ăidean " E) 503; 6" Peda7o7ie * 7$id pentr pro>esori" ni-ersitatea GAl)I) C &aH" Ia!i#ăidean " E) 503; 6" Promo-area interdisciplinarităţii Jn Jn-ăţăm nt l pre ni-ersitar"ni-ersitatea GAl)I)C &aH" Ia!i0,,

CAPITOL L #IIM+TODOLOEIA ACTI#ITĂ@II DIDACTIC+ KNT'+ ' TINĂ I C'+ATI#ITAT+#ILI) Concept l de Gte$nolo7ie a instr iriiH

Concept l de Gte$nolo7ie a instr iriiH a >ost -e$ic lat Jn mai m lte accepţi ni" cele mai>rec-ent Jnt lnite >iind rmătoarele 5I)U) Da-ies" 03406:



a6 Intr*o primă accepţi ne" te$nolo7ia instr irii repre&enta ansambl l mi.loacelor te$nice deinstr ire 5care s*a de&-oltat mai ales datorită introd cerii aplicaţiilor >i&icii !i te$nolo7iei Jn proces l instr cti-*ed cati-6)Această accepţi ne este caracteristică anilor Q? " c nd se s sţinea e2istenţa nei le7ăt ristr nse Jntre te$nolo7ia ma!inilor !i strate7iile de predare !i Jn-ăţare" s prae-al nd *se

> ncţiile !i posibilităţile mi.loacelor a dio*-i& ale) Ast>el" se considera că e>icienţa predăriieste asi7 rată de tili&area cel i mai modern aparat de proiecţie sa de -alori>icarea n ilaborator a dio*-i& al) +ste ade-ărat că transmiterea" ampli>icarea" distrib irea !ireprod cerea material l i de Jn-ăţat c a. tor l mi.loacelor te$nice a a- t n impact c tot ldeosebit as pra e>icienţei proces l i instr cti-*ed cati-) Insă" le7ăt ra dintre dispo&iti-elete$nice 5den mite elemente de $ard]are" Jntr*o terminolo7ie mai recentă6 !i acti-itateadidactică" n se constit ie de la sine) 8ă amintim doar că toate mi.loacele a dio*-i& aletili&ate Jn instr ire a >ost create pentr c tot l alte scop ri dec t cel al predării !i Jn-ăţării)tiinţele e2acte>i&ică * in7inerie mecanică" optică"in7inerie electrică" electronicăc$imie * $ rtie" cerneala" >oto7ra>iamatematica * teoria probabilităţilor" statisticain>ormatica * teoria in>ormaţiei" pro7ramarea" sistemele e2pertcibernetica ginteli7enta arti>icialătiinţele ed caţiei

peda7o7ia psi$olo7ia l sociolo7ia ed caţiei%i7 ra l" #II) Principalele !tiinţe care a spri.init de&-oltarea mi.loacelor te$nice de instr ire!i a te$nolo7iei instr iriiIn >i7 ra l )#II) pre&entăm !tiinţele care a contrib it la de&-oltarea mi.loacelor te$nice deinstr ire !i" implicit" a te$nolo7iei instr irii) b6 Intr*o altă accepţi ne" te$nolo7ia instr irii se re>erea la pro7ramele instr cţionale propri *&ise" Jn special la acele pro7rame den mite Jn termeni te$nici so>t]are !i care s nt destinatema!inilor) La ba&a elaborării acestor pro7rame" stă corelarea ac$i&iţiilor !tiinţelor desprecomportament c proces l Jn-ăţării !i c moti-aţia" aparat ra >iind considerată n element cimportanţă sec ndară" c rol doar Jn pre&entare)Această accepţi ne ec$i-alea&ă te$nolo7ia instr irii c prod cerea !i tili&area de so>t]aredidactic" -alori>icabil s b asistenţa nor mi.loace te$nice) +a a apăr t !i s*a de&-oltat lainter>erenţa a trei mari domenii !tiinţi>ice: !tiinţele despre comportament l man" matematica!i >i&ica" Jmpre nă c aplicaţiile sale te$nolo7ice)0,9Contro-ersele Jn interpretarea te$nolo7iei instr irii a cond s" neori" la op nerea >orţată a

nor termeni !i sinta7me peda7o7ice)+2emple: Mi.loace !i metode de Jn-ăţăm nt tradiţionale * mi.loace !i metode de Jn-ăţăm ntmoderne" acti-itate didactică centrată pe pro>esor * acti-itate didactică centrată pe ele-i"mi.loace te$nice de instr ire * pro7rame" acti-itate centrată pe predare * acti-itate centrată peJn-ăţare !)a) A apăr t c$iar tendinţa de a considera i&olate nele de altele componente ale proces l i de Jn-ăţăm nt a>late mere Jn interacţi ne: obiecti-ele" conţin t l instr irii" a7enţiiacţi ni didactice" mi.loacele !i metodele de instr ire" >orme de or7ani&are a instr irii etc)In realitate" cele do ă accepţi ni as pra te$nolo7iei instr irii treb ie corelate) Concept l J!irele-ă deplin semni>icaţia n mai prin abordarea t t ror componentelor implicate Jn proces lde instr ire" prin c noa!terea !i respectarea interdependenţelor dintre componentelec rric l m l i !colar: obiecti-e*conţin t ri*>orme de or7ani&are*strate7ii de predare !i

Jn-ăţare*strate7ii de e-al are) In această abordare modernă" te$nolo7ia instr irii semni>ică nmod sistematic de proiectare" reali&are !i e-al are a Jntre7 l i proces de Jn-ăţare !i predare" Jn



concordanţă c obiecti-ele peda7o7ice as mate) C alte c -inte" te$nolo7ia instr irii J!i prop ne" Jn principal" rmătoarele:Z să deplase&e accent l mai m lt spre Jn-ăţare !i spre re& ltatele Jn-ăţării dec t spre predare1 să asi7 re n medi propice pentr Jn-ăţareZ să str ct re&e" să se7mente&e !i să or7ani&e&e conţin t rile instr irii" Jn a!a >el) Jnc t

acestea să poată >i inte7rate Jn str ct rile co7niti-e ale ele-ilor 1 să proiecte&e strate7ii optime" adec-ate de predare" Jn-ăţare !i e-al are 1 să inte7re&emi.loacele de instr ire Jn proces l predării !i Jn-ăţării)Te$nolo7ia instr irii repre&intă n concept inte7rati- !i dinamic" alcăt it din do ăs bdi-i&i ni mai mari: metodolo7ia acti-ităţii didactice" mai bine de&-oltată !i c o istoriemai Jndel n7ată !i mi.loacele de Jn-ăţăm nt" o di-i&i ne >oarte dinamică !i c in>l enţesemni>icati-e as pra t t ror componentelor proces l i instr cti-*ed cati-)#II),) Metoda de Jn-ăţăm nt * esenţa !i -aloarea ei instr cti-*ed cati-ăna din componentele esenţiale ale c rric l m l i !colar o constit ie metodolo7ia didactică"respecti- sistem l de metode !i procedee didactice" care asi7 ră atin7erea obiecti-elorin>ormati-e !i >ormati-e ale Jn-ăţăm nt l i)La >el ca orice acţi ne mană" acti-itatea de instr ire !i ed care" se sit ea&ă Jntotdea na Jntr*n conte2t concret" determinat" Jn interior l căr ia e2istă an mite condiţii !i acţionea&ăan mite -ariabile" an miţi >actori) nele dintre -ariabile s nt bine c nosc te" altele pot >iidenti>icate) Dacă nele din -ariabile treb ie acceptate a!a c m s nt" e2istă altele care" dacăs nt menţin te s b control" potQ >i adaptate necesităţilor proces l i didactic)A- nd Jn -edere cele de mai s s" p tem cont ra principalele caracteristici ale acti-ităţilorinstr cti-*ed cati-e:Y an7a.ea&ă ca participanţi" rmătorii a7enţi ai instr irii * pro>esori !i ele-iY a ca p ncte de start o moti-aţie a ele-ilor" datorată con!tienti&ării obiecti-elor rmăriteY -e$ic lea&ă an mite conţin t ri instr cti-*ed cati-eY rec r7 la sisteme de metode de predare !i Jn-ăţareY rec r7 la mi.loace de instr ireY implică o an mită >ormă de or7ani&are a m nciiY rmăresc re& ltate care s nt s p se acţi nii de e-al areY se des>ă!oară Jn con>ormitate c an mite norme" re7 li !i principii etc)0,1Jntre elementele componente ale proces l i instr cti-*ed cati- e2istă o interdependenţă> ncţională" metoda didactică" Jnţeleasă at t ca metodă de predare" c t !i ca metodă deJn-ăţare" . c nd n rol important) De alt>el" proces l instr cti-*ed cati- repre&intă o acti-itatecomple2ă" constit ită dintr*o contin ă Jmpletire de acţi ni de predare !i acţi ni de Jn-ăţare" Jncadr l cărora" metodolo7ia didactică oc pă po&iţia centrală a!a c m se poate obser-a Jn >i7 ra

,)#IL:+le-i Pro>esor Obiecti-e operaţionale Obiecti-e operaţionaleDemers ri de Jn-ăţare Demers ri de predareMetodolo7ia didacticăModi>icări Jn personalitatea ele-ilor 5c no!tinţe" abilităţi" comportamente etc)6'eali&area >eed*bac l i 5percepţia pro>esor l i" acţi ni e>ecti-e !) a)6'e7larea demers rilor didactice%i7 ra ,) #IL Modelarea conţin t l i acti-ităţilor de Jn-ăţare !i predarePentr atin7erea obiecti-elor prop se" este necesar ca pro>esor l să transp nă intenţiile Jnacţi ni didactice concrete" respecti- să detalie&e sarcinile pe care ele-ii le a de e>ect at)

Pentr aceasta" el disp ne de proced ri acţionale !i co7niti-e speci>ice >i2ate Jn memorie prine2perienţă !i prin st di indi-id al * strate7ii" te$nici" metode" procedee de predare *



componente care alcăt iesc repertori l abilităţilor de predare) Acest repertori ia o >ormăconcretă Jn >iecare acti-itate tlidactică !i se obiecti-ea&ă Jn demers ri didactice e>ecti-e" carea drept re& ltat modi>icări Jn str ct rile co7niti-e" a>ecti-e !)a) ale ele-ilor)An mite reacţii ale ele-ilor" 7raţie transparenţei lor" s nt !or percep te de pro>esor !i deci!or monitori&ate)

+2emple: c noa!terea de>iniţiei nei noţi ni este demonstrată de tili&area noţi nii Jnconte2te noi" Jnţele7erea n i >enomen este demonstrată de identi>icarea nor aplicaţii practice ale acest ia" Jnţele7erea sa " dimpotri-ă" con> &iile" ned meririle pot >i sesi&ate 7raţiecom nicării ne-erbale !)a)m)d)Eraţie percepţiei pro>esor l i" monitori&ării an mitor reacţii ale ele-ilor !i e-al ării lor" seelaborea&ă ansambl l de criterii care rmea&ă să >ie aplicate Jn selecţia metodelor didacticecele mai adec-ate !i apoi Jn reali&area e>ecti-ă a sec-enţelor de instr ire !i ed care)+2istă" Jnsă" c certit dine" modi>icări Jn personalitatea ele-ilor" care s nt >oarte 7re saimposibil de obser-at Jn mod direct( e-idenţierea lor constit ie obiect l nor st diisistematice de e-al are)In concl &ie" acţi nea instracti-*ed cati-ă se pre&intă ca n proces de trans>ormare a om l i"ce se des>ă!oară Jn condiţii speci>ice" Jn care inter-enţiile pro>esor l i" Jndreptate spreobţinerea nor modi>icări Jn personalitatea ele-ilor" s nt Jnt mpinate de propria acţi ne deJn-ăţare a acestora) +-ident" ceea ce Jntreprinde cadr l didactic" ca acţi ne e2terioară" n serăs>r n7e Jn mod a tomat as pra de&-oltării ele- l i" ci de-ine condiţie a nei sc$imbărin mai Jn măs ra Jn care re !e!te să an7a.e&e ele-ii Jntr* n e>ort intelect al !i motric" Jntr*otrăire a>ecti-ă !i mani>estare -oliţională)0,Acţi nea de instr ire !i ed care tinde să ia Jn practică o >ormă de or7ani&are optimală( modaoptimală de or7ani&are a acţi nii instr cti-*ed cati-e" care Jmbină intim e>ort rile cadr l ididactic ele-ilor" se asi7 ră 7raţie !i a ceea ce repre&intă metoda de Jn-ăţăm nt)Concept l Gmetodă de Jn-ăţăm ntH J!i păstrea&ă !i Jn pre&ent semni>icaţia ori7inară"Jmpr m ta 7recesc l Gmet$odosH" ceea ce Jnseamnă dr m spre" cale de rmat Jn -edereaatin7erii nor se determinate Jn prealabil) Această semni>icaţie s*a păstrat p nă Jn &ilelenoastre" Jnsă s>era !i conţin t l ne s*a e2tins" s rprin& nd *se noi caracteristici ale metodelordidactice 5No-a " S)D)" Eo]in7" B)D)" 03;16Jn accepţi ne modernă" metodele de Jn-ăţăm nt repre&intă modalităţi de acţi ne" instr mena. tor l cărora ele-ii" s b Jndr marea pro>esor l i sa Jn mod independent" J!i Jns !escc no!tinţ >ormea&ă !i de&-oltă priceperi !i deprinderi intelect ale !i practice" aptit dini"atit dini)AJnţeleasă ca plan de acţi ne" metoda didactică repre&intă o s ccesi ne de operaţii reali&ate Jn

-e[ atin7erii n i scop" n instr ment de l cr Jn acti-itatea de c noa!tere" de >ormare !ide&-oltare a abilităţi"tili&area nei metode de Jn-ăţăm nt implică e2istenţa n i ansambl de operaţii mintale !i

pra ale binom l i ed caţional" 7raţie cărora" s biect l c noscător" respecti- ele- l"de&-ăl ie e[ e-enimentelor" proceselor" >enomenelor Jn mod independent sa aceasta i sede&-ăl ie de către cadr l didacIn sens mai lar7) metoda de Jn-ăţăm nt repre&intă o practică raţionali&ată" o 7enerali&arecon>m de e2perienţa didactică sa de e2periment l psi$opeda7o7ie !i care ser-e!te latrans>ormarea !i amelior nat rii mane)Metodolo7ia didactică" sistem l metodele de instr ire !i ed care se re>eră la rmătoareleaspecte:

la mod l c m se transmit !i se asimilea&ă c no!tinţele la de&-oltarea nor calităţi intelect ale !i morale



o concepţie nitară despre act l predării !i Jn-ăţării" pe principiile !i le7ile care sta la ba&aacesteia)#II)9) 8emiotica !i importanţa ei pentr metodolo7ia didacticăProces l de Jn-ăţare se des>ă!oară" de la n indi-id la alt l !i de la o sit aţie la alta" Jn condiţiie2trem de di>erite) C toate acestea" principalele condiţii care determină !i s sţin Jn-ăţarea"

pot >i asi7 rate !i or7ani&ate Jn an mite mod ri) In acti-ităţile de or7ani&are" cond cere !ides>ă! rare a proces l i de Jn-ăţare apar o serie de Jntrebări" c m ar >i: GCe tip de acti-itatetreb ie să des>ă!oare ele- l" pentr ca să dob ndească c no!tinţe" priceperi !i deprinderiintelect ale !i practiceR QH" GCe mi.loace didactice pot >i >olosite Jn acest scopRH" GC m se -a p tea stabili dacă Jn cadr l proces l i de Jn-ăţare !i predare s *a atins sa n re& ltatele" per>ormanţele" competenţele" pre>i7 rate Jn obiecti-ele operaţionaleRH !) a) Eăsirearăsp ns rilor la aceste Jntrebări ec$i-alea&ă c cont rarea n i model teoretic al proces l imstr cti-*ed cati-) Acesta J!i prop ne să stabilească ce acti-ităţi interne !i e2terne aleele- l i cond c la atin7erea scop rilor Jn-ăţării)D pă criteri l cronolo7ic" prima concepţie psi$olo7ică despre Jn-ăţare a >ost teoriaasociaţionistă" care s sţinea n model al Jn-ăţării ba&at pe diri.area proces l i de ac m lare !i prel crare a e2perienţei sen&oriale) Condiţiile de prod cere a Jn-ăţării pe ba&a asociaţiilor a>ost st diate mai bine de o s tă de ani) e-idenţiind *se !i limitele model l i asociati-) Ast>el"la s> r!it l secol l i al <l<*lea" a Jncep t să c cerească teren teoriile Jn-ăţării ba&ate pere>le2 l condiţionat" care s sţinea n model al instr irii ba&at pe stim larea co7niti-ă prinorientarea !i or7ani&area acti-ităţii practice)Cele do ă modele ale Jn-ăţării a contrib it la > ndamentarea nor metode de instr ire ca po-estirea !i e2plicaţia * care asi7 ră perceperea in>ormaţiei" e2erciţi l * care >acilitea&ăconsolidarea an mitor le7ăt ri co7niti-e !i tili&area lor" prec m !i la > ndamentarea-eri>icării !i aprecierii re& ltatelor Jn-ăţării" acţi ni importante pentr re7larea proces l iJn-ăţării)0,4+2perienţa practică a demonstrat că n toate >aptele !i e-enimentele le7ate de acti-itatea deJn-ăţare pot >i e2plicate pe ba&a asociaţiilor) 8 7esti-" Jn acest sens" este e2empl l o>erit deT$orndi e !i 8 inncr" care arată că la Jntrebarea: ""Ce se Jns !e!te c nd se Jn-aţă o limbăstrăinăRH" răsp ns l Greacţii -erbaleH" respecti- Gle7ăt ri Jntre c -intele din limba maternă !ic -intele coresp n&ătoare din limba străinăH" n este satis>ăcător) De >apt) proces l Jn-ăţăriieste m lt mai comple2) Pentr a Jnţele7e o limbă străină sa pentr a st dia o disciplină!colară" n este s >icientă stăp nirea c -intelor" a noţi nilor" a conceptelor" ci treb ieasimilate str ct rile 7enerale Jn care pot >i artic late noţi nile !i conceptele" prec m !irelaţiile dintre acestea !i str ct rile din care ele >ac parte) Acest tip de Jn-ăţare a >ost den mitde psi$olo7 l american Tolman Jn-ăţare semiotică( aceasta constă Jn Jns !irea relaţiilor de

tip l semn*semni>icant !i Jn raportarea implicită sa e2plicită la str ct ri semiotice) Ast>el" s*aa. ns la elaborarea n i no model al Jn-ăţării * model l semiotic" potri-it căr ia" instr ireatreb ie concep tă ca proces de >ormare la ele-i a procedeelor de acti-itate mintală) +2empl :Le7ăt ra dintre ima7inea 7enerali&ată a tri n7$i l i drept n7$ic !i c - nt l Gtri n7$idrept n7$icH se poate >orma pe ba&a asociaţiilor) Insă le7ăt ra dintre c - nt l Gipoten &ăH !iconcept l Gs ma pătratelor catetelorH pres p ne raportarea la o str ct ră semiotică( Jn acestca& a-em de*a >ace c o le7ăt ră de cod" semiotică)'elaţiile semiotice !i rele-anţa lor pentr Jn-ăţarea mană" a >ost st diate de L)8) #J7ots i"care a elaborat teoriile semiotice as pra Jn-ăţării( acestea s sţinea abordarea instr irii ca proces de >ormare la ele-i a sistemelor noţionale 7enerali&ate !i a procedeelor de acti-itatemintală) Pe ba&a teoriilor semiotice ale Jn-ăţării" s*a stabilit noi orientări metodolo7ice

pentr proces l de instr ire: 8*a > ndamentat -aloarea c - nt l i !i a limba. l i" Jn calitate de instr mente de



instr ire" care spri.ină perceperea !i acti-itatea obiect ală) 8*a > ndamentat rol l interpretării" al Jnţele7erii !i al Jns !irii relaţiilor lo7ice" carespri.ină memorarea !i repre&entarea) 8*a demonstrat necesitatea incl derii Jn s rsele Jn-ăţării a e2perienţei sociale a omenirii">i2ată Jn !tiinţă" te$nică" c lt ră !)a)" desi7 r" alăt ri de6 e2perienţa personală)

` Obiect l com nicării ed caţionale" respecti- al Jn-ăţării" Jl constit ie principiile 7enerale"cate7oriile" conceptele !i noţi nile" care" d pă ce s nt asimilate" se trans>ormă Jn instr menteale acti-ităţii mintale etc)In paralel" pe ba&a teoriilor semiotice ale Jn-ăţării s*a >orm lat principii noi de str ct rare a proces l i instr cti-*ed cati- !i de or7ani&are a conţin t l i instr irii: Proces l de instr ire să n Jnceapă n mai c partic lar l" ci !i c 7eneral l" Jntre7 l sastr ct ra) Conţin t rile instr irii să >ie abordate !i parc rse Jn ordinea artic lării lo7ice a noţi nilor"conceptelor !i principiilor coresp n&ătoare !tiinţei care asi7 ră conţin t l obiect l i deJn-ăţăm nt) Proces l de Jns !ire a c no!tinţelor să se des>ă!oare Jn con>ormitate c rmătorii pa!imetodici: anali&a !i clasi>icarea nor obiecte concrete" re&ol-area nor clase de probleme"introd cerea sistemelor semiotice coresp n&ătoare disciplinei de Jn-ăţăm nt" respecti- !tiinţeirepre&entate de aceasta Jn !coală)A!a c m se poate -edea" teoriile semiotice ale Jn-ăţării s sţin n model al instr irii orientat preponderent spre de&-oltarea lat rii co7niti-*re>lectorii a ele- l i" dar care n acoperă-arietatea de ac$i&iţii dob ndite de s biect l man Jn proces l de Jn-ăţare)A apăr t ast>el" teoriile operaţionale ale Jn-ăţării" care concep proces l instr cti-*ed cati- cadiri.are a acti-ităţii psi$ice a ele-ilor" prin or7ani&area acti-ităţii lor obiect ale !i -erbale)'elaţionarea acti-ităţilor obiect ale" de manip lare e>ecti-ă a obiectelor !i a celor -erbale" deden mire" !i desi7nare a l cr rilor" se reali&ea&ă 7raţie principi l i interiori&ării" con>ormcăr ia str ct rile co7niti-e 5noţi nile" proced rile de operare Jn plan mintal" etc)6 deri-ă dinacţi ni practice) Interiori&area" ca >apt psi$olo7ic" n se prod ce spontan" de la sine" cidatorită n i proces didactic den mit >ormarea pe etape a acţi nilor mintale !i a str ct rilorco7niti-e 5P)I) Ealperin" 034 "0) 'ad ) 0341 !)a)6)0,;Pentr interiori&area corectă a in>ormaţiilor !i pentr >ormarea operaţiilor mentale" s biect lc noscător treb ie să acţione&e c obiectele !i modelele !i să le descopere esenţa) A!a c mam arătat mai s s) mi.loc l de reali&are a acest i tip de instr ire Jl constit ie metoda pe etapesa metoda a-ansării pro7resi-e: la Jncep t se apelea&ă la elemente de orientare Jn cadr lacţi nilor c obiectele" apoi se reali&ea&ă acţi ni -erbale" Jn limba. e2tern 5c -oce tare6" setili&ea&ă elemente ima7istice de orientare 5repre&entări6 !i se a. n7e la str ct rarea

operaţiilor mintale !i a elementelor de orientare s b >orma semni>icaţiilor 5noţi ni6" respecti-la Gprod seH ale interiori&ării)'e !ita proces l i de interiori&are Jn cadr l instr irii" este condiţionată de tili&area metodeimodelării !i de respectarea principi l i acţi nii( pentr ca să se prod că interiori&area" estenecesar ca ele- l să acţione&e e>ecti- as pra obiectelor sa modelelor coresp n&ătoareacestora)#II)1) 8tadiile de de&-oltare ale metodolo7iei didactice * direcţii de cercetare !i per>ecţionareDe&-oltarea !i moderni&area metodolo7iei didactice repre&intă n proces contin " determinatde rmătorii >actori: ritm l rapid al sc$imbărilor care a loc Jn societate cererea cresc ndă de ed caţie

e2i7enţele care sta Jn >aţa proces l i de Jn-ăţăm nt* problematica tot mai comple2ă a proces l i de predare !i Jn-ăţare



ac m lările din !tiinţele ed caţiei cre!terea rol l i !tiinţelor !i ac m lările Jnre7istrate Jn domeniile !tiinţi>ice necesitatea de a apropia acti-itatea instr cti-*ed cati-ă de cea de cercetare !tiinţi>ică !)a) necesitatea apropierii practicii !colare" a predării" de proces l Jn-ăţării !)a)na din direcţiile de ba&ă ale per>ecţionării metodolo7iei didactice o constit ie accent area

caracter l i e ristic" de acti-ism !i de creati-itate al metodelor de instr ire !i ed care) Altedirecţii de moderni&are !i per>ecţionare a metodolo7iei didactice" ar p tea >i rmătoarele:#II)1)0) Asi7 rarea caracter l i dinamic !i desc$is al metodolo7iei didactice repre&intă odirecţie de per>ecţionare care s blinia&ă necesitatea depă!irii ideilor empirism l i clasic" ba&at pe psi$olo7ia asociaţionistă" care s sţinea că act l c noa!terii" independent de metodade predare este red ctibil la o simplă Jnre7istrare prin simţ ri" la Glect ra percepti-ă al cr rilorH" la o colectare de ima7ini despre obiecte 5ele- l >iind considerat receptor pasi-6" laasocierea ima7inilor c s bstit tele lor -erbale !i la e-ocarea" la reprod cerea lor la cererea pro>esor l i) C alte c -inte" ideile empirism l i clasic s*a re>lectat Jn proces l didactic Jn practici ed caţionale le7ate de imitaţie" de e2erciţi l nat ral" de com nicarea c no!tinţelor prin te2t l scris !i pe cale orală)Didactica tradiţională considera că proces l de predare*Jn-ăţare se des>ă! ra Jn con>ormitatec rmătoarea ierar$ie a obiecti-elor ed caţionale: c no!tinţe * priceperi !i obi!n inţe *atit dini !i capacităţi intelect ale) Astă&i" această ierar$ie este din ce Jn ce mai contestată)Ac$i&iţiile din !tiinţele ed caţiei a demonstrat importanţa sinte&elor" a atit dinilor !icapacităţilor intelect ale" ceea ce cond ce la in-ersarea ierar$iei obiecti-elor ed caţionale:atit dini !i capacităţi intelect ale * priceperi !i obi!n inţe g c no!tinţe)8c$imbările Jnre7istrate Jn Jn-ăţăm nt" mai ales Jn ltimele decenii" a >ost le7ate de cele maim lte ori de elaborarea nor noi metode de predare !i Jn-ăţare) Peda7o7ii P) Sanet" L)8)#J7ots i" P)I) Ealperin" S) Pia7et !)a) consideră că la ba&a Jns !irii c no!tinţelor se a>lăacţi nea Jn d bla ei iposta&ă" de acţi ne e2ternă" obiect ală !i acţi ne mintală) Pe ba&are& ltatelor cercetărilor din domeni l psi$o7ene&ei c no!tinţelor" !i al !tiinţelor ed caţiei" Jn7eneral" s*a cont rat o no ă didactică" o didactică a metodelor acti-e" pentr care ele- l nmai este n simpl receptor de in>ormaţii" ci n s biect al c noa!terii !i acţi nii" al propriei>ormări 5I) 'ad " M) lonesc " 03;4" M) lonesc " I) 'ad 5coord)6" 033 " M) lonesc " , 6)0,3% ncţie de noile e2i7enţe ale societăţii !i ale Jn-ăţăm nt l i" de ac$i&iţiile Jnre7istrate Jndespre Jn-ăţare" de pro7resele teoriei !i practicii instr cţiei !i ed caţiei" >iecare metodădidactică a modi>icări) Metodolo7ia didactică a a- t Jn permanenţă caracter dinamic !i arămas desc$isă cerc[ e2perimentării peda7o7ice) In mod >iresc" la nele metode s*a ren nţat"altele a >ost s p se moderni: desi7 r" a >ost elaborate noi modalităţi de predare !i Jn-ăţare)Caracter l dinamic !i desc$is al metodolo7iei didactice la Jnnoiri este determinat !i de r pe

sale c !tiinţe ca: psi$olo7ia" peda7o7ia e2perimentală" sociolo7ia ed caţiei" epistemolo7ia"cibe. in>ormatica" !)a)#II)1),) Di-ersi>icarea metodolo7iei didactice se re>eră la Jmbo7ăţirea ansambl l i de mo prin care relaţionăm di>eritele teorii ale Jn-ăţării c posibilităţile reale ale ele-ilor) 8*aconstatat că metodă tinde să p nă Jn corelaţie n mai an mite -ariabile ale proces l i didactic"celelalte răm n mbră" Jn a>ara control l i imediat) In acest sens) Mircea Maliţa 503;46 arătacă s b >iecare meti predare stă asc nsă o ipote&ă as pra mecanism l i de Jn-ăţare a ele- l i)Con>orm constr cţiei psi$o7enetice" Jn Jns !irea c no!tinţelor !i Jn >ormarea abilităţilor" se padr m l din e2terior spre interior" de la acţi ni materiale la noţi ni" concepte !i operaţii as praaceston ce implică modalităţi di-erse de predare !i Jn-ăţare) O noţi ne sa o operaţie mintală"c m ar >i ai comparaţia !)a)" n se constit ie dintr*odată" spontan" n mai c a. tor l

con-ersaţiei" al e2emplelor sa i metode i&olate) Cap l ele- l i * remarcă I) 'ad !i M)lonesc 503;46 n este pre7ătit pentr a rea lect ră percepti-ă directă a operaţiei mintale) De



e2empl " dacă -om p ne ele- l Jn >aţa n i plan Jncli: care al necă o 7re tate" el n -adescoperi de la sine le7ea >i&ică" n se -a comporta ca n >i&ic: persoană)Metodele de Jn-ăţăm nt s nt c ade-ărat tile dacă se ţine cont de re7istr l Jn care -a l cra ere7istr l acţional/de manip lare obiect ală" re7istr l >i7 rai sa re7istr l simbolic" Jntr c te2istă metodi se pretea&ă la tili&are Jn n l din cele trei re7istre menţionate)

+2empl : Modelarea io7ico * matematică se pretea&ă la tili&are Jn re7istr l simbolic"modelarea obiecţii re7istr l acţionai s)a)m)d)+2perienţa a demonstrat că oric nd" la orice - rstă" o noţi ne mai di>icilă se asimilea&ă mai!or c a. tor l nor s port ri concrete" modele obiect ale" e2emple !i contrae2emple etc)Această obser-a_ cond ce la necesitatea di-ersi>icării metodolo7iei de predare dintr* n altn7$i de -edere) nii a tori 5I Corte" 03496 consideră că maniera de l cr a pro>esor l i este"Jn linii mari >i2ată" c$iar determinată de sa etapa proces l i didactic coresp n&ătoare) Ast>el"nele metode didactice" c m ar >i e2plicaţia" con-ei !)a) se >olosesc preponderent Jn etapa

predării !i asimilării parţiale a c no!tinţelor" altele" ca" de e2en e2erciţi l" s nt mai tile Jnetapa de >i2are !i consolidare) 'e& ltă că printre criteriile care sta la stabilirii metodolo7ieididactice se Jnscri nat ra acti-ităţii didactice" conţin t l instr irii" >ormeL or7ani&are"mi.loacele de Jn-ăţăm nt tili&ate" etc)" Jn relaţie c te$nicile de in>l enţare ale acti-ităţ:Jn-ăţare pe care o des>ă!oară ele-ii) Desi7 r" toate aceste componente ale proces l i deJn-ăţăm nt treb >ie corelate Jntre ele" Jntr*o -i&i ne sistemică)+2empl : #alenţele psi$opeda7o7ice ale n i mi.loc te$nic de instr ire in>l enţea&ă m ltmetodol proces l i de predare si Jn-ăţare) Ast>el" pre&entarea n i >ilm red ce d ratae2p nerii pro>esor con-ersaţiei c ele-ii" c$iar dacă ima7inile pre&entate s nt Jnsoţite decomentari l -orbit)'e& ltă că pro>esor l n poate să se re& me la o metodă sa la n 7r p restr ns de metode de pred ci" prin demers rile sale didactice să tindă să -alori>ice Jn acti-ităţile instr cti-*ed cati-erepertori l de 5 raţii lo7ice de care este capabil ele- l de - rsta respecti-ă) Apropiindacti-ităţile didactice de potentialit( ele-ilor" pro>esoral n -a in>l enţa doar stadiile dede&-oltare intelect ală de.a atinse de ele-" ci !i st s perioare" en nţ nd cerinţe mai comple2e!i reali& nd ast>el dis. ncta necesară Jn com nicarea ed caţion Serome Br ner 5034 6consideră că orice temă din pro7rama !colară poate >i abordată !i pre&entată Jn >o care să p năaccent >ie pe acţi ni obiect ale" >ie pe ima7ini" >ie pe mi.loace -erbale) Ale7erea neia dinac[ modalităţi sa combinarea lor o>eră noi posibilităţi de di-ersi>icare a metodolo7ieididactice)09#II)1)9) Ampli>icarea caracter l i >ormati- al metodelor +d caţia >ormală deţine n rol deosebit de important Jn >ormarea !i modelarea personalităţiimane" JrJ pre7ătirea indi-id l i pentr acti-itatea post!colară" Jn care a toinstr irea !i

a toper>ec>ionarea treb ie să de-ină atrib te de>initorii ale sale) In cadr l acest i proces demodelare" de c lt rali&are" de inte7rare socială !i pro>es inală acţionea&ă !i metodele de l crale pro>esorilor !i ale ele-ilor)P) ti intermedi l -alorilor care le s nt transmise ele-ilor" al ambianţei peda7o7ice" alclimat l i din macro7r p l !colar !i din micro7r p l clasei" s nt stim late acte de esenţăc lt rală) In medi l ed caţional" caracteri&at de m ltiple in>l enţe" ele- l n deţine n mairol l de GreceptorH de mesa.e ed caţionale" ci" prin intermedi l metodelor >olosite" el estedeterminat !i a. tat să se an7a.e&e Jn acţi ni de -e$ic lare !i c$iar de creare a -alorilorc lt rale !i !tiinţi>ice) C lti-area dorinţei !i a 7 st l i pentr no " stim larea că tărilorintelect ale" a descoperirilor" a aspiraţiilor creatoare" a Jncercărilor literare" artistice"!tiinţi>ice" obţinerea per>ormanţelor intelect ale s perioare s nt rod l acţi nii metodelor

didactice" acţi ne care poate constit i n a tentic e2erciţi de >ormare co7niti-ă" moral*a>ecti-ă !i estetică a ele-ilor)



#II)1)1) Accent area caracter l i practic*aplicati- al metodelor didactice constit ie o* direcţiede per>ecţionare care deri-ă din necesitatea tot mai e-identă ca sistem l de c no!tinţe !iabilităţi intelect ale !i practice pe care ele-ii le ac$i&iţionea&ă Jn !coală să >ie re& ltat l participării lor e>ecti-e la acti-itatea din sala de clasă" din laboratoare" cabinete" ateliere" lain-esti7aţia !tiinţi>ică etc) N mai Jn acest >el se asi7 ră pre7ătirea necesară pentr trecerea

>ără mari di>ic ltăţi de la o treaptă de !colari&are la alta" de la n 7rad de Jn-ăţăm nt la alt l !ise ! rea&ă inte7rarea socială !i pro>esională a absol-enţilor de lice )#II)1) ) 'ee-al area metodelor GtradiţionaleH se re>eră la trans>ormarea n i 7r p de metode"asimilate m lt timp doar ca mi.loace de transmitere a c no!tinţelor e2 cat$edra" Jn modalităţie>iciente de or7ani&are" cond cere !i Jndr mare a acti-ităţii co7niti-e a ele-ilor" de acti-i&are!i mobili&are a acestora)+2perienţa practică a demonstrat că" practic" nici o metodă didactică n poate >i tili&ată ca oreţetă ri7idă !i Jn mod i&olat" ci ca n sistem de procedee" acţi ni !i operaţii" care se corelea&ă!i se str ct rea&ă Jntr* n 7r p de acti-ităţi" Jn > ncţie de o seamă de >actori 5A) Dancs JV" M)lonesc " I) 'ad " D) 8alade" 0343" M) lonesc " I) 'ad 5coord6" 033 " M) lonesc " , 6)De asemenea" Jn sistem l metodelor didactice a >ost incl se nele metode >olosite !i Jn alte!tiinţe: problemati&area" descoperirea" al7oritmi&area" modelarea" anali&a str ct rală"in>ormati&area" instr irea asistată de calc lator !)a)#II) 1)?) Asi7 rarea relaţiei metode * mi.loace de Jn-ăţăm nt este o direcţie care pretinde caacti-ităţile de predare !i Jn-ăţare să n des>ă!oare n mai Jn sala de clasă" ci !i Jn laboratoare"cabinete" ateliere" pe teren ri e2perimentale etc)" iar mi.loacele de Jn-ăţăm nt să se tili&e&eori de c te ori ele ar p tea >i e>iciente" at t Jn acti-ităţile >rontale" c t !i Jn cele de 7r p !iindi-id ale)#II) ) Clasi>icarea metodelor de Jn-ăţăm ntJn ltimii ani s*a Jnre7istrat pro7rese remarcabile re>eritoare la posibilele clasi>icări !idelimitări Jnmp l de acţi ne al metodolo7iei didactice" la reconsiderări de concepte peda7o7ice" laraport rileletodolo7iei c principiile didactice !i c mod rile de instr ire !i ed care etc) Pro7reselereali&ate pot >i-idenţiate !i prin compararea capitolelor destinate metodelor de Jn-ăţăm nt din man ale !i dinalte l crări de(>erinţă" Jn di-erse momente ale de&-oltării Jn-ăţăm nt l i rom nesc: Peda7o7ie" +)D)P)"B c re!ti" 03?1(eda7o7ia" partea I !i partea a II*a" ni-ersitatea din Cl .*Napoca" 034 ( Peda7o7ie" +)D)P)"B c re!ti"R43( Peda7o7ie" ni-ersitatea din B c re!ti" 03;;( Metode de Jn-ăţăm nt" +)D)P)" B c re!ti"

03; (tda7o7ie" 7$id pentr pro>esori) ni-ersitatea din Ia!i" 03;?( Peda7o7ie" +)D)P)" B c re!ti"033,( Tratatpeda7o7ie !colară) +)D)P)" B c re!ti" 033?( Demers ri creati-e Jn predare !i Jn-ăţare" +dit raPresali-ersitară Cl .eană" Cl .*Napoca" , !)a)090Pentr il strare" pre&entăm c te-a ta2onomii ale metodelor de Jn-ăţăm nt" -e$ic late de Icaracter didactic" mai repre&entati-e:a6 Clasi>icarea metodelor didactice clasice * d pă 8t) 8toian:O Metode ba&ate pe acţi ne: ZZ e2erciţi l

- l crările de laborator ZZ l crările de atelier - m nca c man al l !i carteaD Metode iconice 5la ni-el l prim l i sistem de semnali&are6: HZ demonstraţia ZZ obser-area



- e2c rsiile !i -i&iteleO Metode simbolice 5la ni-el l cel i de al doilea sistem de semnali&are6: Z ^ e2p nerea ZZcon-ersaţia b6 Clasi>icarea metodelor didactice Jn > ncţie de scop l didactic rmărit:D Metode de predare a material l i no " de >i2are a c no!tinţelor" de >ormare a priceperilor !i

deprinder ZZ e2p nerea 5prele7erea" e2plicaţia6 ZZ con-ersaţia ZZ demonstraţiaZZ m nca c man al l !i cartea HZ obser-area independentă Z Z e2erciţi lD Metode de -eri>icare !i apreciere a c no!tinţelor" priceperilor !i deprinderilor: Z^-eri>icarea orală ZZ l crările scrise N) -eri>icarea c a. tor l ma!inilor c6 Clasi>icarea metodelor de Jn-ăţăm nt Jn Peda7o7ie * A) Dancs lV" M) lonesc " I) 'ad " D)8i +)D)P)" B c re!ti" 0343:ZZ e2p nerea sistematică a c no!tinţelor - con-ersaţiaZZ problemati&area 5Jn-ăţarea prin probleme" instr irea problemati&ată6- modelarea- demonstraţia- e2periment lZ^ e2erciţi l- metoda acti-ităţii pe 7r peZZ metoda acti-ităţii independenteZH^ instr irea pro7ramată- metode de -eri>icare !i e-al ared6 Clasi>icarea metodelor de Jn-ăţăm nt Jn Metode de Jn-ăţăm nt *I) Cer7$it" +)D)P)"B c re!ti" 03; :O Metode de com nicare orală:s) metode e2po&iti-e 5a>irmati-e6- metode intero7ati-e 5con-ersati-e" dialo7ate6- metoda disc ţiilor !i de&baterilor ZZ metoda problemati&ării 5instr irea prin problemati&are6D Metode de com nicare ba&ate pe limba. l intern ZZ re>lecţia personală09,

D Metode de com nicare scrisă ^ lect ra9 Metode de e2plorare a realităţii:- metode de e2plorare nemi.locită 5directă6 a realităţii:* obser-aţia sistematică !i independentă*Z e2periment l - metode de e2plorare mi.locită 5indirectă6 a realităţii:

*Z metode demonstrati-e*Z metode de modelareD Metode ba&ate pe acţi ne 5operaţionale sa practice6: - metode ba&ate pe acţi ne reală5a tentică6:*Z e2erciţi l*Z st di l de ca&*Z proiect l sa tema de cercetare*acţi ne*Z l crările practice Z ^ metode de sim lare 5ba&ate pe acţi nea >icti-ă6:* metoda .oc rilor *Z metoda dramati&ării 5Jn-ăţarea prin dramati&are6*Z Jn-ăţarea pe sim latoare

O Instr irea pro7ramată 5Jn-ăţăm nt l pro7ramat6e6 Clasi>icarea metodelor de Jn-ăţăm nt Jn Peda7o7ie * loan Nicola" +)D)P)" B c re!ti" 033, !i



Jn Tratat de peda7o7ie !colară * loan Nicola" +)D)P)" B c re!ti" 033?1)9 Metode !i procedee e2po&iti-*e ristice: - po-estirea - e2plicaţia N" prele7erea - con-ersaţias problemati&area - descoperirea ZZ demonstraţia - modelarea- obser-aţiile independente - m nca c man al l !i alte cărţi - l crările e2perimentale -

l crările practice !i aplicati-e - l cr l Jn 7r pO Metode !i procedee al7oritmice: - al7oritmi&area - instr irea pro7ramată - e2erciţi l9 Metode !i procedee e-al ati-*stim lati-e: - obser-area !i aprecierea -erbală - c$estionareaorală Z ^ l crările scrise ZZ testele docimolo7ice ZZ -eri>icarea prin l crări practice -e2amenele ZZ scările de apreciere HZ -eri>icarea c a. tor l ma!inilor 099>6 Clasi>icarea metodelor de Jn-ăţăm nt Jn Demers ri creati-e Jn predare !i Jn-ăţare * MironIo +dit ra Presa ni-ersitară Cl .eană" Cl .*Napoca" ,D Metode de transmitere !i Jns !ire a c no!tinţelor: ZZ metode de com nicare orală:*Z metode de com nicare orală e2po&iti-ă:* e2p nerea* e2p nerea c oponent* po-estirea* descrierea* e2plicaţia* in>ormarea* prele7erea !colară* prele7erea*de&batere* con>erinţa*de&batere* c rs l ma7istral*Z metode de com nicare orală con-ersati-ă:* con-ersaţia* disc ţia* de&baterea* asalt l de idei* coloc-i l*Z metoda problemati&ării- metode de com nicare scrisă:*Z lect ra 5e2plicati-ă" diri.ată6 *Z acti-itatea c man al l N metode de com nicare la ni-el l limba. l i intern: *Z re>lecţia personală *Z introspecţiaO Metode de cercetare a realităţii:ZZ metode de cercetare directă a realităţii:

*Z obser-aţia sistematică !i independentă e2periment l*Z abordarea e ristică 5Jn plan material6* Jn-ăţarea prin descoperire 5Jn plan material6 - metode de cercetare indirectă a realităţii:HZ abordarea e ristică 5Jn plan mental6*Z Jn-ăţarea prin descoperire 5Jn plan mental6Z* demonstraţia* modelareaD Metode ba&ate pe acţi nea practică:Z metode de acţi ne reală: :*Z e2erciţi l

* re&ol-ările de probleme*Z al7oritmi&area



*Z l crările practice*^ st di l de ca&*Z proiect l/tema de cercetare ZZ metode de acţi ne sim lată:* .oc ri didactice* .oc ri de sim lare

D Instr irea !i a toinstr irea asistate de calc lator)091Di>erenţele dintre clasi>icările de mai s s e-idenţia&ă" pe de o parte" caracter l dinamic almetodolo7iei didactice !i" pe de altă parte" pro7res l reali&at" Jn timp" Jn domeni l peda7o7ieiJn-ăţării)Moderni&area metodelor didactice de la primele lor >orme: com nicarea orală s b >ormanaraţi nii" a po-estii Qi apoi la con-ersaţia maie tică" metodele apăr te o dată c in-entareatipar l i" cele s sţin te de c rentele ed caţiei noi etc)" p nă la metodele c care se operea&ă Jndidactica modernă: problemati&area" Jn-ăţarea rin descoperire" modelarea" st di l de ca&"instr irea !i a toinstr irea asistate de calc lator !)a)" constit ie n proces care a contrib it !icontrib ie la cre!terea e>icienţei act l i ed caţional) De e2empl " metodele -erbale" care m lttimp a >ost sin7 rele la dispo&iţia pro>esor l i" s nt tili&ate astă&i alăt ri de alte cate7orii demetode -alidate Jn practica instr irii) De alt>el" metodele -erbale n pot >i abandonate" Jnci da n meroaselor critici" care li se ad c" neori . sti>icat) +d caţia răm ne n act decom nicare" care pres p ne tili&are de c -inte" pre&entare de >apte" de procese" ceea ceimplică" Jn mod >iresc" ne-oia de propo&iţio*nali&are" de inte7rare concept ală prinintermedi l c - nt l i) C at t mai m lt c c t" com nicarea orală se caracteri&ea&ă printr*omare >le2ibilitate) +a o>eră pro>esor l i posibilitatea de a >i spontan" de a selecţiona mesa. lJn > ncţie de speci>ic l temei" de ni-el l !i repertori l co7niti- al a ditori l i" dedisponibilităţile de timp !)a)m)d)De asemenea" metodele de com nicare la ni-el l limba. l i intern s nt tot mai necesareJntr c t om l are la dispo&iţie din ce Jn ce mai p ţin timp pentr asimilarea !i prel crareadatelor !i >aptelor realităţii Jncon. rătoare" datorită ritm l i alert Jn care acestea se der lea&ă!i datorită cre!terii comple2ităţii interdependenţelor dintre >enomene" a pro> n&imii acestora)In acest sens" Sean Pia7et 5034,6" considera re>lecţia interioară !i abstractă ca na dintre celemai 7eneroase metode" c o mare -aloare descoperitoare !i n rol de memento pentr pro>esori !i ele-i) De asemenea" loan Cer7$it 503; " pa7) 094*09;6" arată că: G)))oper nd Jn plan interior c obiecte !i >apte ima7inate" re>lecţia este 7eneratoare de noi str ct ri operatorii!i co7niti-e) Constr cţiile deliberate ale 7 ndirii !i ale ima7inaţiei s nt de neconcep t >ărămeditaţie personală) %ără re>lecţie n e2istă c noa!tere" elaborare" creaţie( simpla in>ormaţien este ade-ărată c noa!tereH)'e>lecţia personală pres p ne o concentrare Jn sine" Jntr* n moment limitat de l cidă retrăire

a Jntre7ii e2istenţe( ea implică n timp interior" de mare pro> n&ime !i de a tentică tensi ne" pe care ceasornic l n *0 poate măs ra)Consideraţiile de mai s s" sperăm să aibă rol de memento pentr cadrele didactice" caretreb ie să 7ăsească timp !i >orme de e2ersare a re>lecţiei ele-ilor !i de esenţiali&are a acesteia)O asemenea necesitate pres p ne descon7estionarea pro7ramelor !i man alelor !colare"red cerea s praJncărcării in>ormaţionale" or7ani&area raţională a timp l i necesar lect rii"st di l i indi-id al !i re>lecţiei personale)#II)?) Acti-i&area ele-ilor * condiţie a re !itei !colare#II) ?)0) De>iniţia acti-i&ăriiActi-i&area ele-ilor repre&intă o s ită de acţi ni de instr ire/a toinstr ire" de de&-oltare !imodelare a personalităţii lor prin stim larea !i diri.area metodică a acti-ităţii pe care o

des>ă!oară) Această s ită de acţi ni c prinde" Jn principal:O stim larea !i c lti-area interes l i ele-ilor pentr c noa!tere



C -alori>icarea inteli7enţei ele-ilor !i a celorlaltor > ncţii psi$ice ale acestora prin e>ort l pecare ei Jl dep nO >ormarea !J e2ersarea la ele-i capacităţii de Jns !ire a c no!tinţelor O >ormarea !i e2ersarea la ele-i a abilităţilor de orientare a tonomă Jn probleme practice09

C* c lti-area spirit l i in-esti7ati-" a că tărilor personale !i a atit dinii epistemice prin antrerele-ilor Jn or7ani&area" cond cerea" des>ă! rarea !i e-al area acti-ităţii didactice !colare !ie2tra!colare lonesc " 03; " , 6)Acti-i&area constă" deci" Jn mobili&area/an7a.area intensă a t t ror >orţele psi$ice dec noa!tere : creaţie ale ele-ilor" Jn scop l obţinerii Jn proces l de Jn-ăţăm nt a nor per>ormanţe ma2ime" Jnsoţite con( de e>ecte instr cti-*ed cati-e c rol po&iti- pentrde&-oltarea t t ror componentelor personalităţii)Jntr*o altă -i&i ne" red cţionistă" acti-i&area ar consta Jn antrenarea ele-ilor Jn toate >ormeliacti-itate !colară * independente !i neindependente" Jn cre!terea treptată a e>ort l i dep s deace!tia" pentn a. ta să se Jnscrie Jn c rba e>ort l i 5-e&i >i7 ra 1)#IL6:

\n )ti-itatea Jn-ăţării

;O4 ZHHX>in [r *ZCA1 *n *,*0n

l ni marţi mierc ri .oi -ineris mbătă &ilele săptăm nii

%i7) 1) #IL C rba e>ort l iA- nd Jn -edere consideraţiile de mai s s" re& ltă că acti-i&area constit ie at t n re& ltat al proces l i instr cti-*ed cati-" c t !i o premisă a instr cţiei !i a toinstr cţiei de ni-el s perior)In această ltin calitate" acti-i&area implică tili&area n i ansambl de mi.loace psi$opeda7o7ice c rol l de a an7a indi-id alitatea >iecăr i ele- Jn proces l didactic" Jn modconstant !i contin ) Consider nd acti-i&area X re& ltat al proces l i instr cti-*ed cati-"amintim >apt l că tili&area metodelor de Jn-ăţăm nt acti-e asi7 str ct rarea proceselor !imecanismelor 7 ndirii" prec m !i o moti-aţie adec-ată pentr Jn-ăţare" acţi ne cercetare)

#II) ?),) +2i7enţe ale acti-i&ăriiAcţi nile de acti-i&are a ele-ilor Jn proces l de Jn-ăţăm nt di>eră de la o etapă la alta ade&-oltăr onto7enetice" Jn > ncţie de: atit dinea ele-ilor >aţă de Jndatoririle !colare" de 7rad lcon!tienti&ării scop rilor : obiecti-elor de reali&at" de nat ra intereselor care sta la ba&aacti-ităţii lor" de ni-el l de de&-oltare i proceselor psi$ice !)a)m)d) Modalităţile concrete deantrenare a ele-ilor Jn proces l didactic s nt m ltiple [ ne ni>orm distrib ite pe parc rs ltreptelor de !colari&are" ceea ce imp ne respectarea rmătoarelor e2i7ent 7enerale aleacti-i&ării:#II)?),)0) Pre7ătirea psi$olo7ică pentr Jn-ăţare+ste o cerinţă absol t necesară Jntr c t an7a.area ele-ilor Jn instr ire !i a toinstr ire estedi>icil d5 reali&at Jn absenţa nei ba&e moti-aţionale adec-ate( nat ra moti-aţiei" >orţa eidinami&atoare determini( calitatea Jn-ăţării)Moti-aţia repre&intă n imp ls interior" o tensi ne interioară orientată spre reali&area n i



scop acceptat s biecti-( ea are > ncţii de acti-i&are" orientare" diri.are !i cond cere a cond iteiele- l i spre scop l09? pentr care s*a optat !i pe care ele- l 0*a acceptat) De asemenea" moti-aţia asi7 ră sens l !icoerenţa internă a cond itei" mi.locind stabilirea" acceptarea !i atin7erea nor scop ri

con!tienti&ate)8ensibili&area" respecti- orientarea atenţiei" a interes l i spre ceea ce rmea&ă să >ie Jn-ăţat" .oacă" de asemenea" n rol important Jn proces l Jn-ăţării) In calitate de -eri7ă indispensabilă!i de condiţie a Jn-ăţării" sensibili&area pres p ne crearea s rpri&ei" a momentelor dedis. nctie Jntre inedit l sit aţiei pre&entate !i a!teptării ele-ilor" prec m !i l area Jnconsiderare a >actorilor care ! rea&ă >ormarea percepţiei 5-e&i >i7 ra )#IL6)Jn plan psi$olo7ic" sensibili&area -i&ea&ă pre7ătirea act l i percepti-" care constit ie p nct lde start Jn c noa!terea realităţii Jncon. rătoare de către ele-i) +ste necesar să rme&e>amiliari&area ele-ilor c conţin t l de Jn-ăţat" prin e>ort propri " o>erind *li*se material>aptic" prop n nd *li*se an mite acti-ităţi Jn le7ăt ră c acest material !i te$nici mentale del cr )Amintim" de asemenea" importanţa pe care o a crearea !i menţinerea n i climat de Jncredere!i asi7 rarea nei atmos>ere de l cr stim latoare) Climat l peda7o7ic are ca > ndamentrelaţiile interindi-id ale stabilite Jntre pro>esor !i ele-i !i Jntre ele-i" relaţii care pot >istim latoare sa " dimpotri-ă" >renatoare) Corectit dinea" sinceritatea" modestia" tact l Jnraport rile interpersonale" c lti-area ade-ăr l i !i pasi nea pentr m ncă contrib ie lacrearea n i climat toni>iant !i an7a.ant" bene>ic pentr Qre !ita acti-ităţilor de instr ire !ia toinstr ire)+-enimente%actori co7niti-i%actori moti-aţionali%actori emoţionaliPercepţia %i7) )#II) %actori care >acilitea&ă >ormarea percepţiei#II) ?),),) 8 rse de distorsi ne !i pre-enirea lor In com nicarea ed caţională pot apărea pert rbaţii" la ba&a cărora sta ca &e di>erite" pert rbaţii care pot >i 7r pate ast>el:

pert rbaţii determinate de proiectarea neadec-ată a acti-ităţii didactice pert rbaţii determinate de or7ani&area !i reali&area de>ect oasă a predării !i Jn-ăţării* pert rbaţii determinate de medi l ambiental* distorsi ni ca &ate de starea de oboseală sa neatenţie a ele-ilor sa a pro>esor l i* distorsi ni ca &ate de in$ibiţia ele-ilor sa a pro>esor l i pert rbaţii datorate incon7r enţei psi$olo7ice !i a>ecti-e etc)

Toate aceste ca &e Jn7re nea&ă com nicarea peda7o7ică" 7ener nd di>ic ltăţi Jn transmiterea" perceperea !i receptarea in>ormaţiilor !i c$iar modi>icarea sens l i iniţial al mesa. l itransmis)Transmiterea" receptarea" perceperea !i asimilarea in>ormaţiilor s nt posibile 7raţieintersectării repertoriilor pro>esor l i !i ele-ilor" deci repertori l i com n" care >acilitea&ăcom nicarea dintre pro>esor !i ele-i) 'epertori l co7niti- !i comportamental se re>eră lasistem l de noţi ni" operaţii !i acţi ni mintale" re7 li094!i ac$i&iţii c care operea&ă indi-id l) 'epertori l com n 5spaţi l $a! rat din >i7 ra ?)#II)6 sere>eri sistem l de noţi ni" operaţii" acţi ni mintale" ac$i&iţii !i acţi ni tili&ate de binom l pro>esor*ele-" sa " d c m arată Ion 'ad " la -ocab lar l com n" la re7 lile de constr ire a

mesa. l i" la aparat l lo7ic al 7 nd care conc ră la str ct rarea mesa. l i)'P



%i7 ra ?) #II) Model pentr e-idenţierea repertori l i com nCom nicarea ed caţională este posibilă dacă repertori l com n" respecti- intersecţiarepertorii_ pro>esor l i 5'p6 !i ale ele-ilor 5'+6 are o -aloare po&iti-ă dest l de mare pentr a>ace mesa. l re&istent pert rbaţii !i pentr a e-ita ast>el distorsi nile !i consecinţele lornedorite) O an mită dis. ncţie e2istă Jntc dea na" ea este c$iar de dorit pentr a antrena ele-ii

!i acti-i&a ele-ii" prin tre&irea interes l i lor) Insă" da repertori l com n este prea mic"com nicarea n se poate reali&a" ele-ii nep t nd să recepţione&e mesa.i Dacă repertori lcom n este prea mare" scade interes l !i moti-aţia ele-ilor" com nicarea ed caţiona de-enindine>icientă)#II) ?),)9) Or7ani&area !i des>ă! rarea raţională a Jn-ăţării repre&intă o e2i7enţă care se re>erărmătoarele aspecte: Incl derea c t mai m ltor anali&atori Jn proces l de percepere a in>ormaţiilor !i asi7 rare

receptării >enomen l i psi$ic Jn comple2itatea sa) Jntotdea na acţi nea comple2ă !i con. 7atăa t t rc Jns !irilor obiect l i st diat are n e>ect mai mare" mai si7 r !i mai important"Jntr c t ansambl l e2citaţiile acţionea&ă mai p ternic !i mai si7 r dec t e2citanţii i&olaţi) Pede altă parte" din p nct de -edere >i&iolo7ic incl derea s ccesi-ă !i alternati-ă a di>eriţiloranali&atori Jn percepţie red ce ep i&area ner-oasă" elimin oboseala" ! rea&ă percepereacompletă !i acti-ă a conţin t rilor de st diat)* Crearea nor >ocare de e2citabilitate optimă la ni-el l scoarţei cerebrale) Perceperea clarăcompletă !i corectă a conţin t l i predat necesită n e>ort de atenţie din partea ele-ilor) Din p nct de -eder >i&iolo7ic" stareaQ de atenţie se trad ce prin e2istenţa Jn scoarţa cerebrală anor condiţii >a-orabile di e2citabilitate" a nor re7i ni c e2citabilitate optimă" carecontrib ie la >ormarea re>le2elor condiţionate noi ! la elaborarea di>erenţierilor Jntreconţin t ri relati- asemănătoare) Pentr crearea nor >ocare de e2citabilităţi Jn scoarţacerebrală" n rol aparte Jl .oacă Gre>le2 l de orientareH sa re>le2 l Gce se Jnt mplăH" 7eneratd[ introd cerea elementelor de no tate Jn conţin t rile !i Jn >orma predării !i Jn-ăţării"elemente care pot tre& interes l" c rio&itatea !i pot stim la că tările intelect ale ale ele-ilor) +laborarea !i e2ersarea in$ibiţiei de di>erenţiere Jn perceperea" anali&a" compararea

elementeloi asemănătoare !i di>erite ale material l i >aptic pre&entat)In$ibiţia de di>erenţiere repre&intă mecanism l >i&iolo7ic care spri.ină des>ă! rarea operaţiilor7 ndirii: anali&a" sinte&a" comparaţia" abstracti&area !)a) Dacă di>erenţierea optică" a diti-ă"c$ineste&ică etc) este ins >icientă" apar erori tipice Jn perceperea !i asimilarea conţin t l iideatic transmis) +2empl : Dacă Jntr*o sit aţie de instr ire di>erenţierea optică esteins >icientă" ele-ii pot 7enerali&a n aspect neesenţial al conţin t l i predat" s bstit indnotele esenţiale c cele neesenţiale) Acest >enomen este determinat" de re7 lă" de lipsa de-arietate a e2emplelor tili&ate pentr il strare" Jn această sit aţie" 7 ndirea ele- l i tinde sătili&e&e indicii asemănători o>eriţi de datele percepţiei" care s nt" de >apt" mai bine stabili&aţi"

dar care09;cond c la elaborarea 7re!ită a conceptelor) 8pre e2empli>icare" Jn literat ra de specialitate seamintesc con> &iile pe care le >ac ele-ii Jntre circ itele electrice le7ate Jn serie !i cele le7ate Jn paralel 5la >i&ică6 sa Jntre di>eritele tip ri de tri n7$i ri * drept n7$ic" isoscel" ec$ilateral 5la7eometrie6) Incl derea elementelor componente ale stim lilor complec!i Jn sisteme inte7ratoare

repre&intă o altă cerinţă a Jn-ăţării raţionale) 8tim lii complec!i se caracteri&ea&ă prin >apt lcă se comp n din mai m lte elemente" Jntre care se stabilesc corelaţii: -ol m" >ormă" mărime"c loare" 7re tate etc)Q Jmbinarea permanentă a limba. l i c s port rile int iti-e" asi7 rarea nei interacţi ni

optime Jntre acestea Jn toate etapele proces l i didactic: predarea !i asimilarea parţială cs betapele sale 5sensibili&are" >amiliari&are" >ormali&are" -erbali&are" 7enerali&are"



abstracti&are6" >i2area !i consolidarea c no!tinţelor" >ormarea priceperilor !i deprinderilor"aplicarea Jn practică" -eri>icarea" e-al area !i notarea)Cercetările Jntreprinse de Ale2andr 'o!ea !)a)" demonstrea&ă rol l c - nt l i Jncom nicarea ed caţională" aport l să la Gad ncireaH t t ror proceselor co7niti-e" de la cel al percepţiei p nă la cel al 7 ndirii)

Acti-ităţile de >ormali&are" -erbali&are" 7enerali&are reali&ate de ele-i pres p n tili&areac -intelor" respecti- a limba. l i) Acesta asi7 ră Jn permanenţă nitatea dintre ima7ineaiconică !i semni>icaţia acesteia) #II) ?),)1) tili&area nor modalităţi e>iciente de acti-i&are este o e2i7enţă care se re>eră latili&area nor strate7ii de instr ire !i a toinstr ire ba&ate pe acti-itatea proprie a ele-ilor"respecti- pe n sistem de metode de instr ire !i a toinstr ire acti-i&ante" Jmbinate c mi.loacede Jn-ăţăm nt e>iciente !i adec-ate" pe care practica instr irii !i cercetarea peda7o7ică le*a-alidat)#II)4) Pre&entarea selecti-ă a nor metode de Jn-ăţăm nt#II) 4)0) Abordarea e risticăDemers l e ristic este tili&at ca modalitate de descoperire a ade-ăr l i Jncă din antic$itate(Jn timp" el a >ost aplicat tot mai m lt" at t Jn acti-itatea de cercetare !tiinţi>ică" c t !i Jn proces l de Jn-ăţăm nt)In didactica modernă" e ristica n n mai că n se red ce la con-ersaţia e ristică" ci depă!e!testat t l de metodă didactică" căpăt nd *0 pe cel de idee directoare" de principi director JnJntrea7a metodolo7ie didactică) Acest principi recomandă ca ele-ii să descopere ade-ăr l"re>ăc nd dr m l elaborării c no!tinţelor prin acti-itate proprie" independentă 5M) lonesc "03; " , 6)A!a c m se poate obser-a Jn >i7 ra 4)#IL" abordarea e ristică implică procesele co7niti-e aleele-ilor Jn rmătoarele acţi ni:Q^Z Jn pre&entarea datelor" >aptelor" obiectelor" >enomenelor" e-enimentelor Q^Z Jn >orm larea problemei sa a Jntrebării centrale" pentr care se ca tă o sol ţie" n răsp ns^HZ Jn -alori>icarea elementelor conţin t l i str ct ral: noţi ni" concepte" str ct riconcept ale" re7 li" le7i) principii" teorii" cate7orii" concepţii 7enerale !i a relaţiilor care sestabilesc Jntre acesteaQQ^Z Jn aplicarea proced rilor !i a metodolo7iilor de prod cere/elaborare a c no!tinţelor)Din >i7 ra 4)#IL re& ltă rol l de element or7ani&ator Jn strate7ia e ristică pe care Jl deţinconceptele" care > ac obiect l proces l i de predare*Jn-ăţare" rol care constă Jn rmătoarele:Y conceptele s nt cele care determină selecţia datelor" >aptelor" obiectelor" >enomenelor !ie-enimentelor care le -or >i pre&entate ele-ilor Y raport rile partic lare Jn care se a>lă di>erite concepte in>l enţea&ă mod l de p nere a problemei sa a Jntrebării centrale

YZ preci&area lor c claritate cre!te !ansele de s cces ale proces l i de elaborare ac no!tinţelor de către ele-i)Abordarea e ristică poate incl de momente de incertit dine" că tări" tatonări" dar !i deselecţie a posibilităţilor" de ale7erea căilor c !ansele cele mai mari Jn re&ol-area problemei"Jn acest scop" ele- l se093an7a.ea&ă Jntr*o sarcină de c noa!tere" Jn condiţiile Jn care deţine o e2perienţă co7niti-ă insin>ormaţie momentan incompletă( proces l de Jn-ăţare a-ansea&ă pe parc rs l neiGcercetăriH persePre&entarea de date" >apte" obiecte" >enomene" e-enimente%orm larea problemei sa a Jntrebării centrale

T *s Că tarea sol ţiei" a răsp ns l i -



8 1$"

1#alori>icarea elementelorconţin t l i str ct ral: *noţi ni * concepte *str ct ri concept ale *re7 li *le7i * principii *teorii * cate7orii *concepţii 7enerale

Aplicarea proced rilor !i ametodolo7iilor de prod cere/elaborare a c no!tinţelor: *aplicare de c no!tinţe * e2ersarede abilităţi * reali&are dein-esti7aţii * obser-are"Jnre7istrare de date" >apte *interpretarea datelor" >aptelor *obţinerea re& ltatelor * prod cerea c no!tinţelor * 7ăsireasol ţiei" a răsp ns l i

%i7 ra 4) #IL +tapele abordării e ristice#II)4),) Problemati&area Necesitatea de a con>eri Jn-ăţăm nt l i caracter problemati&at" respecti- de a tra principi l problemati&ării din psi$olo7ia 7 ndirii Jn psi$olo7ia Jn-ăţării a >ost > ndamentată peda7o7i5T)#) U drea-ţe-" 03;06 pe ba&a analo7iilor e2istente Jntre proces l de instr ire !i decercetării !tiinţi>ice) scop rile celor do ă 7en ri de acti-itate s nt asemănătoare" at t cercetător l" c t !i ele-aresc Jnţele7erea >enomenelor" a proceselor" stabilirea de relaţii ca &ale" Jmbo7ăţireac no!tinţelor" >orn e2ersarea abilităţilor etc) Jn ambele ca& ri" s biect l c noscător intră Jn raport ri acti-e c obiect l de st di " de im!i c n an mit domeni al realităţii" des>ă! r nd o m ncă similară" c caracter reprod cti-*creator Jn ambele ca& ri s biect l c noscător 7 nde!te !i acţionea&ă independent" pe ba&a nor ra(interese proprii)

8pre deosebire de metodele e2plicati-*e2empli>Jcati-e" ba&ate pe com nicarea nor c no!tinl>ăc te 5metode care contrib ie" mai de7rabă" la de&-oltarea 7 ndirii reprod cti-e !i amemoriei6" problen rea rmăre!te de&-oltarea 7 ndirii independente !i prod cti-e) Din p nctde -edere psi$olo7ic" problema de&-oltă sc$emele operatorii ale 7 ndirii di-er7ente"antrenea&ă aptit dinile creatoare !i asi7 ră moţ intrinsecă a Jn-ăţării)+ste ade-ărat că" neori" sarcinile !colare >ac necesară pre&enţa memoriei" a 7 ndirii reprod cin i ansambl de c no!tinţe 7ata elaborate !i operarea d pă an mite modele" Jnsă" sec-enţeleJn c( ac$i&iţionea&ă c no!tinţele !i Jn care se operea&ă Jn con>ormitate c n an mit al7oritmsa d pă n a: model" pot >i inte7rate Jn conte2t l mai lar7 al re&ol-ării nor sarcini co7niti-emai comple2e" c m re&ol-area nei probleme)Problemati&area a >ost considerată pe parc rs l timp l i principi didactic > ndamental de

depinde Jnsă!i e2istenţa celorlaltor principii metodice 5I) Cer7$it" 03; 6" metodă de predare"Go no ă tec01

Jn-ăţăriiH 5 ) O on" 034;6) Di-ersitatea de păreri se datorea&ă abordării problemati&ării dinn7$i ri de -edere di>erite" care n asi7 ră Jntotdea na consens l Jn terminolo7ia peda7o7ică)Didactica modernă concepe problemati&area n doar ca metodă de Jn-ăţăm nt" ci ca orientaredidactică !i ca principi metodolo7ic > ndamental" care direcţionea&ă at t predarea" c t !iJn-ăţarea 5M) lonesc " , 6)Problema sa sit aţia*problemă repre&intă o interacţi ne co7niti-ă Jntre s biect l c noscător!i obiect l c noa!terii" interacţi ne care pre&intă rmătoarele proprietăţi:O e2istă an mite lac ne Jn sistem l co7niti- al s biect l i c noscător 5al ele- l i6O determină o treb inţă de c noa!tere la s biect l c noscător



O acti-itatea des>ă! rată de re&ol-itor are drept scop Jnlăt rarea &onei de incertit dine" denec nosc t !i descoperirea nor c no!tinţe sa procedee de acţi ne)'e& ltă că" indi>erent de metoda concretă de predare tili&ată de pro>esor" este posibil 5!i Jnacela!i timp til6 să se cree&e sit aţii*problemă" care să ţină cont de nat ra obiect l i dest di !i a temei respecti-e) +le-ii -or anali&a sit aţia*problemă !i -or elabora sol ţia ei" Jn

acest >el a-ans nd proces l de Jn-ăţare)Pentr ca o temă să dob ndească n caracter problemati&at" ea treb ie să tre&ească o reacţiede s rpri&ă" de mirare" c$iar de imire 5I) 'ad " M) lonesc " 03;46)+2emple: Jntrebări de 7en l: GDe ce la montarea pod rilor se lasă n spaţi Jntre capetele ado ă 7rin&i metaliceRH" GDe ce corp rile par să >ie mai !oare Jn apă dec t pe scatRH etc)" prod c s rpri&ă !i incită la că tări)

Pentr re&ol-area sit aţiilor*problemă" ele-ii parc r7 rmătoarele etape > ndamentale:HH perceperea problemei ca atare !i a primilor indici orientati-i pentr re&ol-are" etapă Jncare:* pro>esor l descrie sit atia*poblemă: e2p ne >apte" e2plică an mite relaţii ca &ale etc)* ele-ii con!tienti&ea&ă e2istenţa nei sit aţii*problemă* ele-ii resimt dorinţa de a re&ol-a sit aţia*problemăQHZ st dierea apro> ndată" Jnţele7erea problemei !i restr ct rarea datelor sale) prin acti-itateaindependentă a ele-ilor H`Z că tarea sol ţiilor posibile la problema p să" ceea ce pres p ne:* anali&a condiţiilor sarcinii problematice* >orm larea ipote&elor * -eri>icarea ipote&elor ^HZ obţinerea re& ltat l i >inal !i e-al area acest ia prin con>r ntarea/compararea di>eritelor-ariante)+tapele pe care pro>esor l !i ele-ii le parc r7 pentr re&ol-area nei sit aţii*problemă s nt pre&entate Jn >i7 ra ;)#II)+2perienţa practică arată că problemele din -iaţa de &i c &i a ele-ilor" sa c re>eriri laacti-ităţile pro>esionale" pot tre&i" spontan" interes l ele-ilor)) Problemati&area asi7 rămoti-aţia intrinsecă a Jn-ăţării" >iind prin ea Jnsă!i s rsă de moti-aţie) %ire!te" pro>esor ltreb ie să asi7 re res rsele necesare re&ol-ării problemei" care n treb ie să >ie nici prea!oară" pentr a*i mobili&a pe ele-i" dar nici prea 7rea" pentr a n *i desc ra.a)

010

Acti-itatea pro>esor l iActi-itatea ele-ilor %orm larea problemeiDescrierea sit aţiei*problemăPerceperea problemei !i apariţia primilor indici orientati-i pentr re&ol-are8t dierea" Jnţele7erea problemei !i restr ct rarea datelor saleCă tarea sol ţiilor: anali&area condiţiilor sarcinii problematice( >orm larea ipote&elor(-eri>icarea ipote&elor Descoperirea nor ade-ăr ri" corelaţii" re7 li" le7ităţi etc)Obţinerea re& ltat l i >inal#alidarea sol ţiei

%i7 ra ;) #II) Acti-itatea pro>esor l i !i a ele-ilor Jn re&ol-area nei sit aţi i*prob lentă#II) 4)9) Jn-ăţarea prin descoperire



Jn-ăţarea prin descoperire este le7ată" ca !i abordarea e ristică" de conte2t l mai lar7 ale risticii sit ea&ă pe ele- Jn iposta&a de s biect al c noa!terii !tiinţi>ica +a repre&intă" deci" omodalitate de l cr . intermedi l căreia" ele-ii s nt p !i să descopere ade-ăr l re>ăc nddr m l elaborării c no!tinţelor . acti-itate proprie" independentă)Jn-ăţarea prin descoperire n este o ac$i&iţie a didacticii moderne( -alenţele sale ed cati-e a

>ost depisl Jn rmă c m lt timp) Jntr*o primă accepţi ne" metoda Jn-ăţării prin descoperire a>ost den mită maie tică !i con Jn rmătoarele: pro>esor l Ji determina pe ele-i să 7ăseascăre& ltat l dorit" sol ţia" printr*o serie de Jntrebări p se abilitate" >lecare Jntrebarecoresp n& nd nei etape sa n i se7ment din descoperirea >inală)^Abordarea Jn-ăţării prin descoperire din p nct de -edere psi$olo7ic" treb ie să o>ererăsp ns rile la serie de Jntrebări" c m ar >i: GCare este contrib ţia in-esti7aţiei" a cercetării detip !colar Jn proces" Jn-ăţării !i de&-oltării co7niti-e a ele-ilorRH" GC nosc t >iind >apt l căoperaţia 5!i n percepţia6 repre&im cel la 7 ndirii" Jn ce mod inter-ine operaţia Jn că tărileele-ilorRH" GC m apar noile ac$i&iţii Jn procesi de că tare !i in-esti7areR H !)a)Pornind de la ideile l i Sean Pia7et" Fans Aebli consideră că proces l 7 ndirii se constr ie!tela eleX Jn c rs l cercetării diri.ate" la >el c m acesta se de&-oltă Jn acti-itatea om l i de !tiinţă"a cercetător l i)01,Jn ceea ce pri-e!te operaţiile mintale" a!a c m am arătat mai s s" acestea n apar nicidec mspontan" dintr*o dată) Jn concepţia l i Sean Pia7et" o operaţie no ă este Jntotdea na pre7ătităde n !ir l n7 de cond ite primiti-e GanterioareH)+2emple: Pre&entăm re& ltatele a do ă cercetări as pra Jn-ăţării conceptelor !i >ormăriioperaţiilor mintale: >ormari i noţi nii de GpătratH" e>eritor la >ormarea noţi nii de pătrat" S) Pia7et !i B) In$elder" a st diat !i identi>icat ceea ceJnţele7 copiii prii" "pătratH Jn di>erite stadii de de&-oltare psi$ică:8tadi l 0: P nă la - rsta de , ani !i ? l ni * , ani !i 00 l ni" copil l n di>erenţia&ă >i7 rile7eometrice" deci n reacţionea&ă co7niti- la stim l l n mit GpătratH)8tadi l ,: P nă la - rsta de 9 ani !i ? l ni * 1 ani" copil l Jnţele7e Gpătrat lH ca o*Gc rbăJnc$isăH !i n sesi&ea&ă di>erenţele Jntre GpătratH !i Gtri n7$iH !i nici Jntre GpătratH !i GcercHsa GelipsăH) Concl &ia este că p nă la 1 ani" copiii abordea&ă >i7 rile 7eometrice doar pe ba&a proprietăţilor topolo7ice" moti- pentr care ei n di>erenţia&ă liniile drepte de celec rbe" proporţiile lat rilor !i dimensi nile n7$i rilor)8tadi l 9: D pă - rsta de 1 ani" copil l di>erenţia&ă >i7 rile c rbilinii de cele rectilinii)8tadi l 1: D pă - rsta de ani" copil l distin7e dimensi nile !i proporţiile" ceea ce*i permitesă deosebească pătrat l de alte >i7 ri 7eometrice)Pentr st dierea mod l i Jn care se >ormea&ă operaţia de măs rare" li s*a cer t copiilor să

constr iască n t rn c Jnălţimea e7ală c cea a n i model" Jntre acesta !i masa de l cr s*ainstalat n para-an" care >ăcea imposibilă comparaţia -i& ală directă) Toţi s biecţii a-ea ladispo&iţie" pe masa de l cr " s >iciente piese circ lare pentr a reprod ce constr cţia" beţi!oare" > !ii de $ rtie" ri7lete" care p tea >i >olosite pentr a măs ra !i compara constr cţia proprie c model l) Concl &iile cercetării a >ost rmătoarele:8tadi l 0: Jntre 1 ani !i 1 ani !i ? l ni" copil l se re& mă la reali&area de Gtransport ri -i& aleHde la model la propria constr cţie)8tadi l ,: Jntre 1 ani !i ? l ni !i ? ani" copil l Jncearcă să re&ol-e problema prin deplasarea propriei constr cţii Jn apropierea model l i" reali& nd n Gtransport man alH)8tadi l 9: Jntre ? !i 4 ani" copil l GmăsoarăH model l !i propria constr cţie c a. tor l palmei"al de7etelor" reali& nd n Gtransport corporalH sa o Gimitaţie corporalăH)

8tadi l 1: D pă - rsta de 4 ani" copil l >olose!te pentr măs rare instr mentele pe care le areJa dispo&iţie pe masa sa de l cra: beţi!oare" ri7lete etc)" reali& nd n Gtransport instr mentalH)



Jn cele do ă e2emple pre&entate mai s s" este e-idenţiată proces aJitatea metodei" respecti- aact l i descoperirii nei raţi ni sa a nei operaţii) 8e poate constata !or că >iecare no ăac$i&iţie implică sc$emele operatorii anterioare !i că tocmai acţi nea in-esti7atoare este aceeacare permite pro7res l 7 ndirii)8e p ne Jnsă Jntrebarea GC m se declan!ea&ă acti-itatea de in-esti7are a ele- l i !i c m este

ea 5 orientată spre scop l pre>i7 rat RHO serie de psi$olo7i ca S) Pia7et" +d) Claparede" T)#) U drea-ţe- !)a)" a s sţin t >apt l căorice cercetare are ca p nct de plecare o Jntrebare*problemă sa o sit aţie*problemă)Jntrebările Jnsele pot cond ce la apariţia nei sit aţii problematice)+2emple: Jn tabel l L#II) pre&entăm c te-a Jntrebări care" prin ceea ce solicită de la ele-i" potdetermina apariţia nei sit aţii*problemă:Tabel l 0) #II) +2emple de Jntrebări car e pot determina apariţia nei sit aţii*problemăJntrebarea Ce solicită Jntrebarea din partea ele-ilorG Ce este aceasta R H * clasi>icarea obiectelor sa >enomenelorG ndeRH * ordonarea l cr rilor Jn spaţiGC ndRH * ordonarea l cr rilor Jn timpG Din ce ca &ăR H * o>erirea de e2plicaţiiGC tRH * e>ect area operaţiei de n mărareG +ste mai m lt sa mai p ţinR H

* reali&area de comparaţii" e-idenţiereadi>erenţelor

!i a ec$i-alenţelor

GIn ce scopRH * reali&area de e-al ăriO an mită Jntrebare sa o problemă se trans>ormă pentr s biect l c noscător Jntr* n proiectde acţi ne sa Jntr* n pro7ram de operaţii" pe care el rmea&ă să le aplice pentr a 7ăsisol ţia) C alte c -inte"019Jntrebarea sa problema conţine o sc$emă anticipatoare" care s 7erea&ă operaţiile de aplicat"operaţii care X an7a.a ele- l Jntr*o acţi ne de in-esti7are" de cercetare) Pri-ită din această perspecti-ă" Jntrebarea*problei are stat l de proiect de in-esti7are*descoperire) Consecinţaimediată este aceea că metoda Jn-ăţării p_ descoperire este mai 7re de tili&at Jn raport ccelelalte metode" Jnsă" Jn acela!i timp" ea este cea mai bo7c Jn >l 2 ri in>ormaţionale in-erse"at t de necesare cadr l i didactic)Dacă Jntr*o prele7ere" pro>esor l n re !e!te să menţină s b control pro7resia Jn-ăţării"Jntr c t el pre&intă e2p nerea de la Jncep t p nă la >inal l pre-ă& t Jn proiect l să " indi>erentdacă ele-ii pot asimila s( n material l respecti-" c tot l alt>el se pre&intă l cr rile Jn ca& lJn-ăţării prin descoperire) Aceasta are ba&ă cercetarea" in-esti7area proprie reali&ată de ele-5care Jn acest ca& asimilea&ă >oarte e>icient no l6" dai se respectă rmătoarele condiţii:^ sit aţia problemă să se Jnscrie Jn sistem l de operaţii concrete !i mentale de care ele- l estecapabi^ o>erta de c no!tinţe să n >ie nici prea săracă nici prea complicată^ ele- l să perceapă !i să memore&e date" >apte" in>ormaţii etc)^ ele- l să prel cre&e !i să asimile&e raţional material l ac m lat^ ele- l să >orm le&e 7enerali&ări !i să le inte7re&e Jn sisteme" Jn ipote&e operatorii)Dacă aceste condiţii s nt Jntr nite" act l descoperirii poate a-ea loc) De >apt" Jn instr cţia!colară a: loc n proces de Jn-ăţare prin descoperire diri.ată" Jntr c t n pro>esor l este celcare Jndr mă proces l d descoperire e>ect at de ele-i" prin intermedi l s 7estiilor" alindicaţiilor" al p nctelor de spri.in etc)In practica instr irii se tili&ea&ă rmătoarele tip ri de descoperiri" care se Jmbină Jn mod ri-ariate J > ncţie de speci>ic l problemei abordate" de partic larităţile clasei de ele-i etc):D descoperiri ind cti-e 5care a la ba&ă raţionamente de tip ind cti-6D descoperiri ded cti-e 5care a la ba&ă raţionamente de tip ded cti-6



O descoperiri analo7ice 5care a la ba&ă raţionamente prin analo7ie6)+tapele pe care ele-ii le parc r7 Jn Jn-ăţarea prin descoperire s nt rmătoarele 5-e&i !i >i7 ra3)#IL6: HHZ con>r ntarea c sit atia*problemă" etapă Jn care se reali&ea&ă !i declan!areadorinţei lor de că tare !i e2plorare HHZ reali&area act l i descoperirii" care pres p nestr ct rarea *!i interpretarea datelor" tili&area operaţiile 7 ndirii !i e-idenţierea no l i

^HZ -erbali&area 7enerali&ărilor" respecti- >orm lare concl &iilor !i 7enerali&area lor QHQZe2ersarea Jn ceea ce s*a descoperit" etapă care constă Jn aplicarea celor descoperite Jn noiconte2te sit aţionale)Acti-itatea pro>esor l iActi-itatea ele-ilor %orm larea problemei !i p nerea Jntrebării'eali&area act l i descoperirii !i obţinerea re& ltat l i descoperirii#erbali&area 7enerali&ărilor +2ersarea Jn ceea ce s*a descoperit%i7 ra 3) #IL Acti-itatea pro>esor l i !i a ele-ilor Jn tili&area metodei Jn-ăţării prindescoperirePotenţial l acti-i&ator" dinamo7en mare al metodei Jn-ăţării prin descoperire Ji asi7 ră o seriede a-anta.e" identi>icate de S)8) Br ner !i con>irmate Jn practica didactică:011kZ asi7 ră condiţiile necesare nei acti-ităţi intelect ale intenseI+ re& ltatele descoperirilor se constit ie Jn ac$i&iţii trainice" care contrib ie la de&-oltareanei moti-aţii intrinseci+ contrib ie la Jns !irea nor metode e ristice" de descoperireF permite menţinerea s b control a pro7resiei Jn-ăţării" asi7 r nd transmiterea nor >l 2 riin>ormaţionale bo7ate de le ele- la pro>esor)Pentr e-itarea nor con> &ii" se imp ne reali&area nei di>erenţieri Jntre GJn-ăţarea prindescoperireH !i Ga Jn-ăţa să descoperiH: ast>el" GJn-ăţarea prin descoperireH pres p ne predarea an mitor c no!tinţe prin tili&area nei metode de descoperire 5-alori>icată at t Jn predare" c t !i Jn Jn-ăţare6" Jn timp ce Ga Jn-ăţa să descoperiH se re>eră la predarea al căreiscop >inal este de&-oltarea la ele-i a capacităţii de a >ace descoperiri)#II) 4)1) ModelareaModelarea repre&intă o metodă de e2plorare indirectă a realităţii" a >enomenelor din nat ră !isocietate c a. tor l nor sisteme n mite modele" Jn literat ra de specialitate e2istă do ătendinţe Jn pri-inţa abordării modelării: na care consideră modelarea ca aparţin nd metodeidemonstraţiei !i alta" care o tratea&ă ca o metodă de Jn-ăţăm nt de sine stătătoare) Considerămcă această ltimă tendinţă este . sti>icată" Jntr c t" spre deosebire de demonstraţia ba&ată pemodele" prin modelare se e2primă relaţii" le7ităţi 7re accesibile obser-aţiei directe !i n p r

!i simpl obiecte" >enomene concrete etc)+2empl : O >orm lă" o e2presie matematică repre&intă n model care e2primă o le7itate>orm lată Jn termeni matematici)'e& ltă că modelele n treb ie pri-ite ca simple s port ri il strati-e" ci ca instr mente ccare treb ie să se opere&e e>ecti-)+2empl : Principiile matematice n se ded c direct din modele" prin intermedi percepţiei"ci n mai din acţi nea e>ect ată c modelele" Jn con>ormitate c n an mit pro7ram)Mai m lt" modelarea n mai este considerată astă&i o simplă metodă de predare*Jn-ăţare" ci omodalitate e>icientă de reali&are a n i Jn-ăţăm nt acti-" e ristic" o cale de >amiliari&are aele- l i c cercetarea !tiinţi>ică)8cop l modelării n i sistem ori7inal comple2 este asimilarea e>icientă a c no!tinţelor de

către ele-i( alt>el sp s" Jn-ăţarea c a. tor l model l i >a-ori&ea&ă o c noa!tere !oară" mairapidă !i mai s bstanţială) +2empl : Jnţele7em mai 7re s ccesi nea ni-el rilor Jn prel crarea



D Clasi>icarea modelelor d pă rol l Jndeplinit Jn proces l de Jn-ăţare:ZZ modele e2plicati-e * care spri.ină proces l de Jnţele7ere: sc$emele" repre&entările 7ra>iadia7ramele de des>ă! rare a pro7ram l i etc) modele predicti-e * care de&-ăl ie trans>ormările care -or s r-eni pe parc rs Jn sistem lst diai

7ra> rile conceptelor" matricile l i Da-ies etc)Dintre a-anta.ele modelării" care o recomandă ca metodă c mare e>icienţă Jn instr ire !ia toinstr ire le amintim pe rmătoarele:I+ 7raţie esenţiali&ării pe care o pres p ne" Jnlăt ră elementele descripti-*statice" asi7 răcaractei dinamic" intersistemic" > ncţional !i operant proces l i de Jn-ăţăm nt+ permite reali&area n i Jn-ăţăm nt modern" acti-" e ristic" preponderent >ormati-01?+ tili&area model l i permite reali&area a tore7lării sistem l i in>ormaţional !i optimi&areacom nicării peda7o7ice" Jntr c t reprod ce sc$ema lo7ică a trans>ormărilor s >erite dein>ormaţii Jntr* n conte2t determinat+ introd ce ele-ii Jn raţionament l prin analo7ie" ! rea&ă >ormarea !i e2ersarea operaţiilormintale pe ba&a iteriori&ării acţi nilor obiect ale" stim lea&ă c noa!terea e ristică !) a)l s tili&area modelelor !i" mai ales" elaborarea lor de către ele-i" asi7 ră o Jn-ăţare temeinică!i crea&ă m n posibilităţi de predicţie as pra pro7resiei Jn-ăţării)#II)4) ) Al7oritmi&areaProcesele de instr ire !i a toinstr ire se der lea&ă Jn condiţii !i sit aţii ed caţionale carere nesc at t elemente inedite" di>erite" c t !i nele note com ne" repetiti-e) Prin identi>icarea!i 7enerali&area elementelor com ne" constante" repetiti-e" s*a cont rat Jn metodolo7iadidactică an mite re7 li !i prescripţii care caracteri&ea&ă reali&area sarcinilor de predare*Jn-ăţare) C alte c -inte" Jn proces l de predare*Jn-ăţare se tili&ea&ă al7oritmi" care constaJntr*o s ită de operaţii ce se cer parc rse Jntr*o ordine apro2imati- constantă)n al7oritm este caracteri&at prin trei note de>initorii: caracter l precis determinat" s ccesi nea ni-oc determinată a etapelor !i operaţiilor -alabilitatea sa pentr o Jntrea7ă clasă de probleme >inalitatea certă" Gre& ltati-itateaH" respecti- re&ol-area c certit dine a sarcinii prop se !)a)Jn literat ra de specialitate se -orbe!te de Gsc$eme al7oritmiceH sa Gprescripţii al7oritmiceH5L)N) Landa" 03??6" ceea ce con>eră n sens mai lar7 concept l i al7oritm lo7ico*matematic)Jntr c t Jn practica !colară se operea&ă c n conţin t semantic !i n strict >ormal" 7rad l dea tomati&are al prescripţiei al7oritmice" !ir l de re7 li" prec m !i re& ltati-itatea repre&intă probleme care a " adesea" caracter statistic" probabilistic" ceea ce se răs>r n7e" e-ident" as pra preci&iei al7oritm l i) 5 I) 'ad " M) lonesc " 03;4) M) lonesc " 033," 033;" , 6)Jntr c t al7oritmii pres p n o s ccesi ne apro2imati- ri7idă" >i2ă a operaţiilor" de m lte ori"

Jn literat ra peda7o7ică" al7oritmi&area a >ost sit ată la pol l op s comparati- c Jn-ăţarea detip e ristic( ar7 mentaţia era aceea că prin al7oritmi&are ele- l J!i Jns !e!te c no!tinţe prinsimpla parc r7ere a nei căi de.a stabilite" c nosc te" iar Jn demers l e ristic Jn-ăţarea sereali&ea&ă 7raţie propriilor că tări !i cercetări ale ele- l i) Apare Jnsă Jntrebarea: ">oate ele- lsă parc r7ă o sarcină de Jn-ăţare n mai pe cont propri " >ără să posede an mite instr mentede l cr RH8*a constatat că Jn practica !colară mod l Jn care se dob ndesc !i se str ct rea&ă ac$i&iţiile" ae-idenţiat n at t o opo&iţie Jntre demers l al7oritmic !i cel e ristic" c t o nitate" ocontin itate: n al7oritm de l cr o dată Jns !it" este s p s lterior nei restr ct rări contin e)+2empl : Operaţia de ad nare se des>ă!oară" la Jncep t" Jn >a&a de Jn-ăţare" rm nd >ideletapele prescrise Jn al7oritm l de calc l) lterior" prin că tări proprii" ele- l simpli>ică

demers l" descoperind modalităţi de re&ol-are mai s btile) Pe plan psi$olo7ic" acest demerscoincide c moment l de trecere de la deprindere la pricepere" adică la capacitatea de aplicare



a c no!tinţelor !i deprinderilor Jn condiţii -ariabile) 'e& ltă că e2istă o le7ăt ră Jntre prescripţia de >act ră al7oritmică !i concept l de deprindere) Deprinderile s nt acţi nia tomati&ate ale acti-ităţilor comple2e" iar a tomati&area" 7raţie e2erciţi l i !i Jn-ăţării" pres p ne demers l al7oritmic)De asemenea" n procede e ristic odată Jns !it !i >i2at Jn e2perienţa co7niti-ă proprie poate"

prin simpli>icarea sec-enţelor sale" să Jntr c$ipe&e caracteristicile n i al7oritm" adică poatesă de-ină n al7oritm apro2imati-) +2empl : Jn re&ol-area nei probleme mai comple2e"re&ol-itor l procedea&ă mai Jnt i e ristic" Jncerc nd di>erite modalităţi de sol ţionare) La nmoment dat" se cont rea&ă calea optimă de re&ol-are" care -a >i tili&ată lterior Jn re&ol-area problemelor similare)014In literat ra de specialitate se mai p ne" Jncă" problema stat t l i al7oritmi&ării Jn raport cmetodi de Jn-ăţăm nt) Adeseori ea este considerată metodă de Jn-ăţăm nt( Jnsă"al7oritmi&area poate >i pre&entă interior l oricărei metode didactice) +2emple:* instr irea pro7ramată" instr irea !i a toinstr irea asistate de calc lator se ba&ea&ă Jn mare parte al7oritmi&are* e2erciţi l pre&intă o str ct ră al7oritmică* demonstraţia" e2plicaţia" e2periment l" st di l de ca& etc)" se pot des>ă! ra Jn an mitesec-enţe de instr i d pă an mite re7 li de >act ră al7oritmică 5M) lonesc " 03; "033;6)#II)4)?) M nca Jn 7r pM nca Jn 7r p este o metodă de Jn-ăţăm nt care pres p ne cooperare !i acti-itate com năre&ol-area nor sarcini de instr ire) %ără a desconsidera indi-id alitatea ele- l i" aceastămetodă -aloritl a-anta.ele m ncii !colare !i e2tra!colare Jn 7r p" asi7 r nd Hcondiţiilenecesare pentr ca e>ort l com n ele-ilor să >ie bine or7ani&at !i s sţin t) De alt>el" m nca Jn7r p poate >i considerată o modalitate de Jmbina a Jn-ăţării indi-id ale c cea Jn 7r p !i Jnacela!i timp o măs ră de aten are a nei indi-id ali&ări e2a7erai De aceea" se poate sp ne că"Jn calitate de metodă de instr ire" m nca Jn 7r p este orientată mai ales sp aspect l social alJn-ăţării" rmărind de&-oltarea comportament l i social al ele- l i)Aplicarea acestei metode n necesită condiţii speciale" dar" >ire!te că ea este mai !or detili&at instit ţii de Jn-ăţăm nt care disp n de material didactic" a Jn dotare cabinete"laboratoare" aparate" instala etc)" care ! rea&ă or7ani&area !i des>ă! rarea m ncii Jn 7r p)A!a c m am mai arătat" această metodă poate >i tili&ată c s cces at t Jn clasă" Jn cadr lacti-ităţiL ed cati-e >ormale" c t !i Jn a>ara acesteia" Jn cadr l acti-ităţilor ed cati-ene>ormale) +ste ade-ărat că n toa disciplinele de st di se pretea&ă la >el la aplicareametodei" dar Jn practica instr irii c mp l de aplicare s e2tins de la acti-ităţile practice 5Jncadr l cărora se poate aplica !or6 la literat ră" istorie" limbi străin >i&ică" c$imie" biolo7ie"7eo7ra>ie !)a)

In aplicarea metodei s*a obţin t re& ltate b ne Jn acti-ităţi care Jndeamnă ele-ii la meditaţie5anali, nei opere literare" >iloso>ice etc)6" Jn acti-ităţi ba&ate pe concepere sa constr irea desc$eme" model aparate" instalaţii !i Jn acti-ităţi care prin speci>ic l lor implică m nca Jnec$ipă 5m nca Jn atelier conc rs rile !tiinţi>ice" sporti-e" artistice etc)6)Cercetările de psi$olo7ie" peda7o7ie !i de sociolo7ia ed caţiei a e-idenţiat prod cti-itateamai mare ele-ilor care l crea&ă Jn 7r p !i" Jn acela!i timp" a contrib it la elaborarea neimetodolo7ii a m ncii J ec$ipă) In prim l r nd" tili&area metodei imp ne cadr l i didactic săc noască mod l Jn care pot >i alcăt i 7r pele" date despre mărimea !i stabilitatea lor" desprecond cerea" e-al area !i aprecierea acti-ităţii lor)+2perienţa practică a demonstrat că cea mai mare e>icienţă o a 7r pele de l cr alcăt ite din1*membri) Er pele pot >i alcăt ite d pă criterii di>erite 5omo7ene" etero7ene etc)6 !i pot >i

permanente sa oca&ionale) Toate acestea s nt stabilite de cadr l didactic Jn > ncţie de nat radisciplinei de st di " de - rsta ! ni-el l de pre7ătire al ele-ilor" de e2perienţa sa Jn aplicarea



metodei)De obicei" m nca Jn 7r p este proiectată" or7ani&ată" cond să !i e-al ată de cadr l didactic"con>om rmătoarelor etape metodice:HHZ anali&a temei !i a sarcinilor de instr ire sa a toinstr ireHHZ Jmpărţirea sarcinilor pe membrii 7r p l i

HHZ doc mentarea as pra temelor !i aspectelor de interes prin cercetarea di>eritelor s rse^HZ emiterea nor ipote&e !i opinii as pra re& ltatelor probabile01;

QHZ e>ect area de in-esti7aţii practic*aplicati-e sa teoreticel consemnarea re& ltatelor obţin te^QZ interpretarea re& ltatelor obţin te^^Z Jntocmirea re>erat l i >inalHHZ aprecierea !i e-al area re& ltatelor)O atenţie specială treb ie acordată aprecierii re& ltatelor m ncii >iecăr i ele- !i a 7r pelor"ceea ce pres p ne modi>icarea sistem l i obi!n it de notare" respecti- >olosirea n i sistemde p ncta.e" tili&area nor 7rile !)a)" pentr a răsp nde d bl l i caracter al m ncii 5indi-id al!i colecti-6) De asemenea" este important ca >orma competiti-ă de l cr să >ie Jmbinată c ceacooperati-ă" de a. tor reciproc" ast>el Jnc t să se de&-olte !i să se e2erse&e la ele-i simţ lresponsabilităţii" at t pentr m nca proprie" c t !i pentr cea a cole7ilor din 7r pa de l cr )#II)4)4) Proiect l/tema de cercetareProiect l/tema de cercetare repre&intă o modalitate de instr ire !i a toinstr ire 7raţie căreia"ele-ii e>ect ea&ă o cercetare la ba&a căreia se a>lă obiecti-e practice !i care se >inali&ea&ă Jntr*n prod s material: modele materiale" obiecte" aparate" instalaţii" alb me tematice etc) Aceste

prod se s nt re& ltat l nor acti-ităţi de proiectare" cercetare !i al nor acţi ni practicee>ect ate >ie indi-id al" >ie Jn 7r p !i care se caracteri&ea&ă prin ori7inalitate !i tilitate practică)Jntr c t proiect l" care pres p ne o acti-itate de d rată" Jmbină in-esti7aţia !tiinţi>ică cacti-ităţile practice ale ele- l i" el repre&intă n mi.loc e>icient de inte7rare a Jn-ăţăm nt l ic cercetarea !tiinţi>ică !i c practica -ieţii cotidiene)Jn practica instr irii" proiect l/tema de cercetare poate >i tili&at Jn di>erite >orme !i inte7rat Jndi-erse acti-ităţi instr cti-*ed cati-e" dintre care amintim:D e>ect area de in-esti7aţii Jn medi l Jncon. rător * acti-ităţi care -i&ea&ă c le7erea dein>ormaţiire>eritoare la o an mită temă !i -alori>icarea lor lterioară Jn cadr l proiect l i+2emple: elaborarea mono7ra>iei nei localităţi" a istoric l i nei instit ţii de Jn-ăţăm nt" aistoric l i nei instit ţii de c lt ră" elaborarea nor c le7eri de >olclor" e>ect area de st dii

as pra răsp ndirii nor c -inte pe o arie 7eo7ra>ică etc)D proiectarea !i con>ecţionarea nor modele materiale" aparate" instalaţii etc) necesare Jn proces linstr cti-*ed cati-D elaborarea de l crări !tiinţi>ice pe o temă prestabilită !i pre&entate Jn cerc rile de ele-i ladi>eritediscipline" la simpo&ioane !i sesi ni !tiinţi>ice or7ani&ate de ele-i)D participarea ele-ilor la elaborarea nor proiecte de amplasare a nor obiecti-e ind striale"socio*c lt rale" de sistemati&are a localităţii" prec m !i la reali&area e>ecti-ă a acestorobiecti-e)D elaborarea l crării de diplomă ba&ată pe cercetarea !i acti-itatea practică des>ă! rată de

ele-i pe o perioadă mai Jndel n7ată 50*, ani6 !i >inali&ată Jntr* n prod s til)



#II)4);) +2periment l+2periment l repre&intă o metodă de cercetare tili&ată Jn e7ală măs ră Jn !tiinţele nat rii"!tiinţele te$nice !i Jn !tiinţele sociale" care pres p ne modi>icarea de către s biect l man anor >enomene sa -ariabile ale realităţii" Jn scop l descoperirii !i st dierii le7ilor ce le7 -ernea&ă)

Ca metodă de instr ire !i a toinstr ire" e2periment l implică acti-ităţi de pro-ocare"reconstit ire !i modi>icare a nor >enomene !i procese" Jn scop l st dierii lor" a!a c m se poate -edea Jn >i7 ra 00 )#II):013Acti-itatea pro>esor l iActi-itatea ele-ilor Crearea la ele-i a moti-aţiei pentr acti-itatea e2perimentalăE$idarea acti-ităţii ele-ilor H.gg kObser-ă >apte !i/sa anali&ea&ă date" in>ormaţii etcIdenti>ică !i >orm lea&ă o problemă%orm lea&ă o ipote&ă de cercetare+laborea&ă n plan de cercetare+>ect ea&ă e2periment l/e2perimenteleObser-ă >aptele e2perimentaleConsemnea&ă datele !i re& ltatele e2perimentaleIPrel crea&ă datele !i re& ltatele e2perimentale%orm lea&ă concl &iileCompară concl &iile c ipote&aIpote&a se con>irmăCom nică răsp ns l pro>esor l i%orm lea&ă răsp ns l la problemă0 tIpote&a se in>irmăi r%orm lea&ă o no ăipote&ă de cercetare!i n no plane2perimentalPrime!te răsp ns l !i Jl disc tă c toţi ele-iiAprecia&ă re& ltatele acti-ităţii ele-ilor %i7 ra l L#II) Acti-itatea pro>esor l i !i a ele-ilor Jn cadr l e2periment l i c caracter decercetare /de descoperire8t diile de psi$olo7ie 5S) Pia7et" 034,6 arată că ele-ii pot >i iniţiaţi Jn cercetareae2perimentală Jn . r l - rstei de 00*01 ani" Jntr c t Jn acest inter-al de timp se str ct rea&ă7 ndirea >ormală" se dob ndesc instr mente mintale" respecti- . decăţi" raţionamenteind cti-e" ded cti-e !i ipotetice" capacitatea de a >orm la ipote&e !i de a le combina" de a le-eri>ica pe cale e2perimentală" se >ormea&ă abilităţi practice !)a)m)d)" toate acestea >iindnecesare Jntr*o acti-itate de nat ră e2perimentală)Clasi>icarea e2perimentelor Dintre posibilităţile de clasi>icare a e2perimentelor Jnt lnite Jnliterat ra de specialitate" amintim clasi>icarea care are la ba&ă scop l didactic rmărit prine>ect area e2periment l i)09 Clasi>icarea e2perimentelor d pă scop l didactic rmărit: N) +2periment l c caracter de cercetare/de descoperire" care constă Jn e2ec tarea de cătreele-i a an mitor e2perienţe de pro-ocare a n i >enomen" Jn scop l obser-ării" st dierii !i



* prin -alori>icarea > ncţiei de model pe care o Jndepline!te ca& l pentr Jntrea7a clasă de>enomene din care >ace parte" respecti- prin e2trapolarea !i 7enerali&area e2perienţeiac m late" ast>el Jnc t str ct rile co7niti-e ac$i&iţionate să >acă posibil trans>er l dec no!tinţe !i să se implice Jn anali&a !i Jnţele7erea altor ca& ri)De!i st di l de ca& repre&intă o metodă c caracter acti-i&ator" rol l pro>esor l i n este

dimin at" ci" dimpotri-ă" potenţat !i constă Jn rmătoarele:Y selectarea nei -arietăţi de ca& ri" adaptate obiect l i de Jn-ăţăm nt !i partic larităţilorde - rstă ale ele-ilor Y e-idenţierea re7 lilor de sol ţionare a mai m ltor ca& ri similareY pre&entarea ca& l i" or7ani&area !i cond cerea Jntre7 l i proces de anali&ă a acest ia"diri.area de&baterilor" s 7erarea mai m ltor -ariante de sol ţionare" incitarea ele-ilor lacă tarea celei mai b ne dintre acestea 5>ără să anticipe&e ipote&ele" sol ţiile !i opiniile la care pot a. n7e ele-ii sin7 ri !i >ără să*!i imp nă Jn mod necondiţionat propria sol ţie" pe careele-ii să o adopte doar pentr că -ine de la pro>esor6YZ cond cerea Jntre7ii acti-ităţi didactice Jn cadr l căreia se tili&ea&ă st di l de ca&" ast>elJnc t să asi7 re e>icienţa tili&ării metodei" e>ect area de către ele-i a n i a tentic e2erciţi ba&at pe că tări" descoperiri" 7ăsiri de răsp ns ri !i ar7 mentaţii)#alenţele psi$opeda7o7ice ale st di l i de ca& s nt m ltiple:+ repre&intă o modalitate de apropiere a proces l i de Jn-ăţare de model l -ieţii" al practicii"c o mare -aloare e ristică !i aplicati-ă+ ele-ii se obi!n iesc c colectarea de in>ormaţii" c selectarea acestora" c -alori>icarea lor"c elaborarea de deci&ii !i c ar7 mentarea lor + are rol >ormati- deosebit con>erit de acţi nile de st diere a sit aţiilor tipice" a ca& rilor"din n7$i ri de -edere di>erite" de că tarea !i 7ăsire a mai m ltor -ariante de sol ţionare aca& l i etc)+ crea&ă premisele reali&ării n i Jn-ăţăm nt acti-" Jntr c t ele-ii s nt p !i Jn sit aţia de a*!iar7 menta ipote&ele !i e2plicaţiile proprii !i de a participa acti- la sol ţionarea ca& l i prina>larea opiniilor cole7ilor" prin e-al area lor" prin reali&area sinte&ei acestora c ale sale"cont r nd *se Jn acest >el -arianta optimă+ contrib ie la >ormarea !i de&-oltarea spirit l i critic la ele-i" a capacităţii de e2aminarecritică a di>eritelor strate7ii !i -ariante de sol ţionare+ >a-ori&ea&ă capacitatea de a anticipa e-ol ţia e-enimentelor !i" pe această ba&ă" de a l adeci&ii e>iciente)#II)4)0 ) Soc l de rolSoc l de rol 5role plaVin76 repre&intă o >ormă de aplicare !i tili&are Jn Jn-ăţăm nt a psi$odramei metodă psi$oterape tică creată de S)B) Moreno Jn an l 03,0 !i intrată Jncirc laţie mai ales d pă an l 0391)

0 9+l >ace parte din cate7oria metodelor acti-e de predare*Jn-ăţare !i se ba&ea&ă pe sim lareanor > ncţii" relaţii" acti-ităţi" >enomene" sisteme etc) Prin aplicarea acestei metode" ele-iide-in GactoriH ai -ieţii sociale pentr care" de alt>el" se pre7ătesc( Jntr c t ei -or oc pa Jnsocietate po&iţii sa stat s* ri pro>esionale" c lt rale" !tiinţi>ice" etc)" este til să G.oaceHrol rile coresp n&ătoare acestora" >orm nd *!i ast>el an mite competenţe" abilităţi" atit dini"comportamente" con-in7eri etc)+2empl : #iitorii m ncitori" mana7eri" pro>esori" medici" speciali!ti Jn di>erite domenii"treb ie ca" o data c c no!tinţele de specialitate să*!i >orme&e !i tip ri de comportamentenecesai*e relaţionării c alţi indi-i&i" Jnţele7erii !i in>l enţării partenerilor de interacţi ne" calte c -inte" este necesar să Jn-eţe rol l coresp n&ător stat s* l i)

#alori>icarea e>icientă a acestei metode pres p ne stăp nirea de către cadrele didactice a norconcepte: GrolH" Gstat tH" Gcontrapo&iţieH" Gpo&iţie >ocalăH" GactorH" Gparteneri de rolH"



Gcomportamente de rolH" Gobli7aţii de rolH etc) 5M) lonesc " 03; " 0339" , 6)Jntr c t Jn tili&area .oc l i de rol este sim lată interacţi nea mană" el poate >i tili&at pentratin7erea n ia sa mai m ltor obiecti-e" dintre care amintim: >acilitarea inserţiei sociale a ele-ilor" 7raţie interpretării !i Jn-ăţării rol rilor necesareoc pării lterioare a nor noi stat s* ri

> H >ormarea !i modelarea comportament l i man pe ba&a sim lării interacţi nii cecaracteri&ea&ă o str ct ră" o relaţie sa o sit aţie socială de 7r p" prin distrib irea Jn r nd l participanţilor la instr ire a nor stat s* ri >oarte bine preci&ate !i relaţionale Jntre ele>amiliari&area c mod rilor de 7 ndire" trăire !i acţi ne speci>ice an mitor stat s* ri>>cQ* de&-oltarea capacităţii de empatie !i Jnţele7ere a opiniilor" trăirilor !i aspiraţiilor celor din . r > * de&-oltarea capacităţii de a s rprinde" de a Jnţele7e !i de a e-al a opiniile !i orientările-alorice ale indi-i&ilor c care relaţionea&ă >ormarea capacităţii de a re&ol-a sit aţiile problematice" di>icile" ac m larea de e2perienţăJn acest sens* -eri>icarea corectit dinii comportamentelor >ormate" -alidarea celor Jn-ăţate corect !i

in-alidarea celor Jn-ăţate 7re!it> H >ormarea !i per>ecţionarea aptit dinilor de m ncă Jn 7r p !i de cond cere colecti-ă)In proiectarea" pre7ătirea !i tili&area .oc l i de rol se parc r7 rmătoarele etape metodice:^^Z Identi>icarea sit aţiei inter mane care se pretea&ă la sim lare prin .oc l de rol !i care săcoresp ndă obiecti- l i rmărit" respecti- comportamentelor" competenţelor" abilităţilor etc) pe care ele-ii treb ie să !i le Jns !ească Jn rma interpretării rol rilor)^HZ Modelarea sit aţiei !i proiectarea scenari l i: sit aţia de sim lat este anali&ată din p nct lde -edere al stat s* rilor !i tip rilor de interacţi ni implicate" reţin nd *se pentr scenarin mai aspectele esenţiale" respecti- stat s* rile !i rol rile cele mai importante" care ser-esc lade>inirea n i model interacţional) Apoi se elaborea&ă scenari l propri *&is" respecti- no astr ct ră de stat s* ri !i rol ri" str ct ră care -a >i -alori>icată Jn instr ire !i care" >iindadaptată" este m lt simpli>icată >aţă de sit aţia reală)HHZ Ale7erea partenerilor !i instr irea lor Jn le7ăt ră c speci>ic l !i e2i7enţele .oc l i de rol"respecti- distrib irea rol rilor !i >amiliari&area participanţilor c sarcinile de reali&at) Pentr>iecare participant s nt descrise amăn nţit stat s* rile !i rol rile" pe o >i!ă( distrib irearol rilor poate >i la ale7ere sa prestabilită de către cond cător l acti-ităţii) NlZ Jn-ăţarea indi-id ală a rol l i de către >iecare participant prin st dierea >i!ei( pentraceasta" participanţii s nt lăsaţi 0 *, de min te să J!i interiori&e&e rol l !i să J!i conceapă propri l mod de interpretare)`HZ Interpretarea rol rilor de către toţi participanţiiHHZ De&baterea c toţi participanţii a mod l i de interpretare !i rel area sec-enţelor Jn care

n s*a mani>estat comportamentele a!teptate) La această de&batere participă !i obser-atorii .oc l i de rol" Jnsă este necesar să li se dea prioritate participanţilor direcţi 5interpreţilor6" pentr a com nica ceea ce a simţit interpret nd rol rile 5-e&i >i7 ra 09)#IL6)i0 1'ol l pro>esor l i Jn tili&area .oc l i de rol este deosebit de important" Jndeosebi pentr căel treb ie aibă Jn -edere o serie de cerinţe metodice" care să asi7 re e>icienţa metodei:Y Jn distrib irea stat s* rilor !i rol rilor" pro>esor l treb ie să pornească de la aspiraţiile"aptit dinile !i pre>erinţele >iecăr i participant* este recomandat ca Jnainte de der larea .oc l i de rol" să se or7ani&e&e e2erciţii pre7ătitoare 5indi-id a sa Jn 7r p6" să disc te ca& ri asemănătoare sa similare !i

modalităţile de sol ţionare a>erenteY pro>esor l este cel care proiectea&ă" or7ani&ea&ă !i cond ce mod l de des>ă! rare a



.oc l i de rolY pro>esoral treb ie să rmărească c atenţie" la >iecare interpret" mod l Jn care J!i as mă !iinterpretea&ă rol l" măs ra Jn care se identi>ică c elY Jn cadrai acti-ităţii să se cree&e o atmos>eră plăc tă de l cra" pentr a*i stim la peinterpreţi" pentr a e-ita bloca.ele lor co7niti-e !i emoţionale" con>lictele dintre ei etc)

YZ >iecare interpret treb ie să c noască n n mai comportamentele !i cond itele proprii 5pecare le -a adopta Jn cadrai .oc l i de rol6" ci !i pe cele pe care le a!teaptă de la parteneriYZ participanţii să >ie a. taţi să n se abată de la rol l primitY este recomandat ca n .oc de rol să >ie interpretat de mai m lte ori de aceea!i cate7orie deele-i" pentr a se asi7 ra Jns !irea !i a tomati&area deprinderilor" cond itelor !icomportamentelor YZ Jn cadrai n i an mit .oc este til ca interpreţii să Jn-eţe noi rol riYZ pentr >ormarea !i e2ersarea nor deprinderi !i comportamente mai comple2e" este til săse rec r7ă la set ri de rol ri c comple2itate cresc ndă" pe ba&a cărora să se poată asi7 ra7enerali&area !i trans>erai deprinderilor !i al comportamentelor pentr alte sit aţiiasemănătoare sa similare)Acti-itatea pro>esor l iActi-itatea ele-ilor Identi>icarea sit aţiei inter mane care -a >i sim latăPre7ătirea 7r p l i Jn -ederea tili&ării .oc l i de rolDisct tarea scenari l i 5anali&areasit aţiei" stabilirea persona.elor" arol rilor !i a obser-atorilor Interpretarea rol rilor" des>ă! rarea .oc l i de rolAnali&a .oc l i de rol5inter-ie-erea actorilor" anali&a conţin t l i" anali&a)mod l i de interpretare a rol rilor" inter-ie-ereaobser-atorilor6%i7 ra 09) #II) Acti-itatea pro>esor l i !i a ele-ilor Jn ca& l tili&ării .oc l i de rol0Jn practica instr irii la di>erite discipline de Jn-ăţăm nt se pot tili&a .oc ri de rol de m ltetip H^ Soc ri de rol c caracter 7eneral:HZ Soc l de repre&entare a str ct rilor" care a. tă ele-ii să Jnţelea7ă mod l de > ncţionarestr ct ri or7ani&atorice inte7rate Jntr* n sistem socio*economic" socio*c lt ral etc)8e poate tili&a c s cces Jn st di l istoriei" al mana7ement l i !)a)+2empl : Or7ani&area nei Jntreprinderi sa a nei instit ţii poate >i reprod să * Ia scară maimică *sală de clasă" prin distrib ţia spaţială coresp n&ătoare a mobilier l i" a stat s* rilor !i

rol rilor de Jndep)* Soc l de deci&ie" care constă Jn sim larea nor conte2te sit aţionale Jn care ele-ii treb ie :deci&ie importantă) Desi7 r" pentr a l a deci&ii corecte" participanţii la .oc treb ie săc noască obie rmărite de către or7an l de deci&ie" să stabilească o ordine de prioritate a lor"să >orm le&e sol ţiile pe să anticipea&ă posibilele e>ecte po&iti-e !i ne7ati-e ale apestor sol ţii!i să decidă as pra -ariantei optimeAcest tip de .oc de rol poate >i tili&at Jn st di l istoriei" mana7ement l i" al !tiinţelor .economice etc)*Z Soc l de arbitra." care >acilitea&ă de&-oltarea capacităţilor de Jnţele7ere" mediere !i sol ţioi problemelor con>lict ale care apar Jntre do ă persoane" do ă 7r p ri" do ă nităţi economicee sol ţionarea liti7i l i s nt implicaţi: cond cător l proces l i de sim lare" respecti- cadr l

didactic" a respecti- participanţii" părţile con>lict ale" care pot >i persoane" 7r p ri" instit ţii !ie2perţi)



+ste n tip de .oc aplicabil Jn st di l disciplinelor . ridice !i >inanciar*contabile*Z Soc l de competiţie 5de obţinere a per>ormanţelor6" constă Jn sim larea obţinerii nor per>on nor per>ormanţe de Jn-in7ere a n i ad-ersar real sa ima7inar"In cadr l acest i tip de .oc" participanţii s nt distrib iţi Jn perec$i de c te do ă persoane s(micro7r p ri" li se distrib ie stat s* rile !i rol rile !i li se com nică obiecti- l competiţiei)

Apoi" ei s nt să alea7ă Jntre -ariabilele posibile de .oc" să adopte strate7ii di-erse" săidenti>ice sol ţii optime" des respect nd re7 lile .oc l i) In elaborarea strate7iilor de l cr proprii" . cătorii dintr* n 7r p -or ţine co: prestaţia ad-ersar l i" >iecare parte străd ind *sesă imp nă sol ţia considerată cea mai e>icientă)Soc l de competiţie poate >i tili&at la toate obiectele de Jn-ăţăm nt Jn cadr l cărora se potor7 sit aţii competiti-e)+2emple: Jn st di l istoriei * sim larea strate7iilor !i tacticilor nor bătălii" a ră&boaielor" almana7ement sim larea strate7iilor de cond cere !i de&-oltare a nei instit ţii de Jn-ăţăm nt"economice etc)" al econo politice !)a)ZZ Soc ri de rol c caracter speci>ic:* Soc l de*a 7$id l !i -i&itatorii" Jn care pro>esor l proiectea&ă o acti-itate ipotetică:-i&itarea i obiecti- socio*c lt ral" a nei nităţi economice etc)" or7ani&ea&ă sala de clasă c$ărţi" plan!e" plic >oto7ra>ii etc) Jn con>ormitate c nat ra acti-ităţii sim lată) +le-ii s ntJmpărţiţi Jn c te-a 7r p ri !i S distrib ie rol ri" >ie de 7$i&i" >ie de -i&itatori)+2empl : Jn st di l limbilor străine 5en7le&ă" >rance&ă" 7ermană" r să !)a)6" .oc l de*a 7$id l!i -i&itatori poate or7ani&a c a. tor l rmătoarelor 7r p ri:* o ec$ipă restr nsă de 7$i&i 5translatori6" care o>eră e2plicaţii -i&itatorilor !i răsp ns ri laJntrebă acestora* n 7r p mai n meros de -i&itatori* o ec$ipă de >oneticieni" care obser-ă 7re!elile 7$i&ilor !i -i&itatorilor !i le ad c la c no!tinţăJn cad anali&ei >inale* o ec$ipă de le2ico7ra>i !i 7ramaticieni" care obser-ă 7re!elile 7$i&ilor !i -i&itatorilor !i lead c c no!tinţă Jn cadr l anali&ei >inale)Jn .oc l de*a 7$id l !i -i&itatorii pre&entat mai s s" ele-ilor li se crea&ă oport nităţi pentr a*!ie2e c no!tinţele" pentr a*!i de&-olta capacitatea de e2primare" pentr a*!i consolidadeprinderile !i pentr i corecta 7re!elile de e2primare)0 ?*Z Soc l de ne7ociere" care !i*a do-edit tilitatea Jn sim larea operaţiilor de - n&are*c mpărare" a tran&acţiilor comerciale !i >inanciar*bancare" contrib ind la de&-oltareacapacităţilor de ne7ociere a celor care l crea&ă sa -or l cra Jn domeni l relaţiilor comerciale)Pro>esor l Jmparte ele-ii Jn do ă 7r p ri sa Jn perec$i de micro7r p ri" care s nt p se Jnsit aţia de a reali&a tran&acţii comerciale) %iecare 7r p sa micro7r p Jncearcă să con-in7ă

partener l de ne7ociere să Ji accepte condiţiile de ne7ociere)*Z Soc l de*a pro>esor l !i ele-ii" Jn care n l din ele-i .oacă rol l pro>esor l i" iar rest lclasei pe cel al ele-ilor) +ste n tip de .oc til Jn sim larea sit aţiilor ed caţionale !icontrib ie la de&-oltarea capacităţilor speci>ice necesare n i cadra didactic)C te-a din -alenţele instr cti-*ed cati-e ale .oc l i de rol ar >i rmătoarele:+ p n nd ele-ii Jn sit aţia de a relaţiona Jntre ei" Ji acti-i&ea&ă din p nct de -edere co7niti-"a>ecti- !i motric*acţionalX+ interacţi nile dintre participanţi permit a tocontrol l e>icient al cond itelor"comportamentelor !i ac$i&iţiilor + dramati&area 7enerea&ă sit aţii problematice" spri.ină Jnţele7erea comple2ă a sit aţiei !idetermină participare acti-ă a ele-ilor

kF e-idenţia&ă mod l corect sa incorect de comportare Jn an mite sit aţii+ repre&intă o metodă e>icientă de >ormare rapidă !i corectă a con-in7erilor" atit dinilor !i



comportamentelor)Dintre de&a-anta.ele sa di>ic ltăţile le7ate de tili&area metodei" amintim:O este di>icil de aplicat" Jntr c t solicită din partea cadr l i didactic" pe l n7ă aptit dini peda7o7ice speciale" aptit dini re7i&orale !i actorice!ti[9 proiectarea !i pre7ătirea acti-ităţii didactice ba&ate pe tili&area .oc l i de rol solicită din

partea cadr l i didactic e>ort deosebit !i timp 5de!i acti-itatea didactică e>ecti-ă d rea&ărelati- p ţin * apro2imati- o oră6O la nii ele-i pot apărea bloca.e emoţionale Jn prel area !i interpretarea rol rilor O poate apărea risc l de-alori&ării .oc l i de rol" dacă ele-ii a. n7 să Jl considere o acti-itate>acilă sa c$iar p erilă)#IL 4) lQl) Jn-ăţarea pe sim latoare didacticeDin p nct de -edere metodolo7ic" sim latoarele s nt sisteme analoa7e sa i&omor>e c ocate7orie de obiecte sa sit aţii reale" care >acilitea&ă st dierea an mitor -ariabile)+2emple: cabinele de instr ire Jn cond cerea a to-e$ic lelor sa a a-ioanelor" instalaţiile dereprod cere a nor >enomene 7eo>i&ice sa atmos>erice la scară red să etc)Ca mi.loc de instr ire !i a toinstr ire" sim lator l este Jnţeles ca n sistem te$nic" arti>icial"constr it prin analo7ie c n sistem te$nic ori7inal" ast>el Jnc t să e2iste o corespondenţă bi ni-ocă Jntre elementele str ct rale !i > ncţionale ale acest ia !i sistem l l at ca model de ba&ă) Ast>el" prin tili&area instalaţiilor de sim lare se rmăre!te reali&area nei ambianţe c tmai apropiate" de aceea Jn care se des>ă!oară acti-itatea ba&ată pe >olosirea sistem l i te$nicori7inal" respecti- se rmăre!te:ţZH >acilitarea st dierii !i e2plicării acţi nilor comple2eX >acilitarea obser-ării părţilor componente ale sistem l i !i a > ncţionării lor Jn ansamblţ e2ec tarea an mitor operaţii componente ale nei acti-ităţi mai comple2e>eZ >ormarea nor abilităţi te$nice speci>ice>e -eri>icarea nor priceperi" deprinderi" c no!tinţe etc)" solicitate lterior Jntr* n conte2t deacti-itate reală" Jn condiţii de sec ritate !i c cost ri economice red se)0 4#II)4)0,) Predarea !i Jn-ăţarea s b asistenţa calc lator l iIn ltimii ani a de-enit e-ident că tindem spre o instr cţie asistată de mi.loace te$nice !i Jnspecial de calc latonil electronic) C te-a din domeniile de aplicabilitate ale calc lator l i"-alidate de.a Jn practica instr irii" s nt e-idenţiate c a. tor l model l i 7ra>ic din >i7 ra 01)#II" respecti- prin &ona de inter>erenţă a s>erelor coresp n&ătoare noţi nilor GJn-ăţăm ntH !iGcalc latorH)Calc lator l electronica%/7) 01) #II) Model pentr -i& ali&area inter>erenţei s>erelor Jn-ăţăm nt l i !i ale

calc lator l i electronicDe&-oltarea e2plo&i-ă a te$nolo7iei in>ormaţionale" a calc latoarelor !i microcalc latoarelor"a o>erit -ariate posibilităţi de ameliorare !i moderni&are a acti-ităţii din toate sectoarele !i>ăc t să se constit ie" treptat" n medi in>ormati&at" determinat de !tiinţa prel crării a tomatea in>ormaţiilor)Instr irea asistată de calc lator" presc rtat I)A)C)" necesită n pro7ram de instr ire" care esten prod s peda7o7ic" respecti- re& ltat l pro7ramării peda7o7ice( acesta rmea&ă să >ietransp s Jntr* n pro7ram*comp ter" care repre&intă n prod s in>ormatic) Cele do ă tip ri de pro7rame" respecti- pro7ram l de instr ire !i pro7ram l*comp ter" constit ie ceea cein>ormatica n me!te Gso>t]areH) +c$ipamentele electronice propri *&ise" care asi7 ră-alori>icarea Jn practică a celor do ă tip ri de pro7rame" s nt c nosc te s b den mirea de

G$ard]areH 5-e&i >i7 ra 0 )#IL6)Jn le7ăt ră c instr irea asistată de calc lator se cont rea&ă patr sectoare sa direcţii de



i Pentr reali&area nor cercetări e2perimentale mai ample re>eritoare la I)A)C)" care să d căla concl &ii pertinente !i pentr mai b na in>ormare !i >ormare a practicienilor" se potconstit i nităţi pilot)%b Dotarea pro7resi-ă a !colilor de toate 7radele c mi.loacele te$nice de instr ire necesare"Jn special c calc latoare electronice !i >acilitarea acces l i ele-ilor la e*mail !i Internet)

Introd cerea calc lator l i Jn !coală n treb ie să constit ie n scop Jn sine" ci o modalitatede cre!tere a calităţii" a e>icienţei Jn-ăţării !i predării) I)A)C) repre&intă" a!a c m am maiarătat" o no ă strate7ie de l cr a pro>esor l i !i a ele-ilor" n no mod de concepere ainstr irii !i Jn-ăţării" care Jmbo7ăţe!te sistem l acti-ităţilor didactice pe care ace!tia ledes>ă!oară !i care pre&intă importante -alenţe >ormati-e !i in>ormati-e) #alenţele acest ia 2iliar al pro>esor l i !i ele-ilor rmea&ă să >ie anali&ate a- nd Jn -edere >apt l că sistem lde Jn-ăţăm nt pe clase !i lecţii -a constit i pentr m ltă -reme cadr l de inserţie ami.loacelor te$nice de instr ire !i" Jn consecinţă" ceea ce poate >ace cadr l didactic simpl !ieconomic c arsenal l didactic clasic" n are sens să >ie >ăc t c mi.loace complicate) Deasemenea" să n ităm că 7r p l" respecti- clasa de ele-i răm ne spaţi l de contacteinterpersonale" n tip de GlaboratorH Jntr*o l me p r te$nică dacă ele- l ar răm ne Jn dialo7 permanent sa e2cl si- c calc lator l 5I) 'ad " M) lonesc " 03;?6)Calc lator l electronic sim lea&ă procese !i >enomene comple2e pe care nici n alt mi.locdidactic n le poate p ne at t de bine Jn e-idenţă) Ast>el" prin intermedi l l i" se o>eră ele-ilormodelări" . sti>icări !i il strări ale conceptelor abstracte" il strări ale proceselor !i>enomenelor neobser-abile sa 7re obser-abile din di>erite moti-e" Jn acela!i timp"calc lator l Gconstr ie!teH conte2te pentr aplicaţii ale conceptelor"0 3o>erind celor ce st dia&ă !i limba. l c a. tor l căr ia ei J!i pot descrie propria acti-itate)Ast>el" tili&area calc lator l i electronic se imp ne Jn sec-enţele de instr ire pe care pro>esor l n le poate or7ani&a !i reali&a c re& ltate m lţ mitoare Jn acti-ităţi didacticeobi!n ite" tradiţionale:* sim larea nor procese !i >enomene Jn mi!care prin ima7ini animate !i s plinirea" Jn >el lacesta" a nor demonstraţii e2perimentale* crearea de sit aţii problemă c -aloare stim lati-ă !i moti-atională pentr ele-i sa cstat t de instr ment de testare a ni-el l i c no!tinţelor !i abilităţilor Jns !ite de către ele-i* Jmb nătăţirea proces l i de cone2i ne in-ersă" 7raţie posibilităţilor de menţinere s bcontrol a acti-ităţii ele-ilor * des>ă! rarea de acti-ităţi di>erenţiate pe 7r pe de ni-el* des>ă! rarea de acti-ităţi de a toinstr ire* des>ă! rarea de acti-ităţi de a totestare* des>ă! rarea de acti-ităţi recapit lati-e

* or7ani&area de .oc ri didactice Jn scop l apro> ndării c no!tinţelor !i abilităţilor sa Jnscop l Jmbo7ăţirii acestora)+2perienţa didactică a demonstrat că Jn practică apar Jn permanenţă idei" teorii" e2perienţe peda7o7ice noi( dr m l introd cerii nei no tăţi !i al 7enerali&ării ei" n este neted" ci"dimpotri-ă" contradictori !i" adeseori" Jnsoţit de risc l distorsi nii) Cine !i c m -a re !i săe-ite acest risc R +ste o Jntrebare care ne d ce c 7 nd l la remarca: G)))ri7oarea cresc ndăintrod să Jn practica ed cati-ă" te$nolo7ia" desi7n* l n -or >i sterili&ante dec t pentr peda7o7ii care s nt de pe ac m sterili( celorlalţi" ele le -or o>eri" dimpotri-ă" mi.loace deadaptare s btilă" de indi-id ali&are mai si7 ră" posibilităţi mai > ncţionale de c cerire amedi l i !i a propri l i e H 5#) de Lands$eere" E) de Lands$eere" 0343" pa7) ,??6)Biblio7ra>ie

Aebli" F) 503496" Didactica psi$olo7ică) Aplicaţii Jn didactică a psi$olo7iei l i S) Pia7et"+dit ra Didactică



!i Peda7o7ică" B c re!tiAllen" )F) 5034 6" Intellect al abilities and instr ctional media desi7n" Jn GA dio-is alComm nication'e-ie]H" nr) ,As$bV" +) 503?46" 'e>lections on tec$nolo7V in ed caJion" Instit te o> Tec$nolo7V" Teclmion*

IsraelBoss et" E) 503;,6" LQordinate r lQecole" Presses ni-ersitaires de %rance" ParisBot in" S)( +lmand.ara" M)( Maliţa" M) 503;06" Ori&ont l >ără limite al Jn-ăţării) Lic$idareadecala. l iman" +dit ra Politică" B c re!tiBr ner" S) 5034 6" Pentr o teorie a instr irii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiBro]n" E) 5034 6" Microteac$in7: apro7ramme o>teac$in7 s ills" Met$ en and Co) Ltd"LondraCer7$it" I) 503; 6" Metode de Jn-ăţăm nt" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiCristea" 8) 5033;6" Dicţionar de termeni peda7o7ici" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiCro]l" U)T$) 503396" % ndamentate o> +d caţional 'esearc$" m)" C) Bro]nComm nication" 8 AC co!" C) 5033 6" Peda7o7ie !i a2iolo7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiDancs lV" AG lonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 503436" Peda7o7ie" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiDa-ies" I)U) 503406" T$e mana7ement o>learnin7" Mc Era]*Fill" LondraZZZ 503;06" Dicţionar de in>ormatică" +dit ra tiinţi>ică !i +nciclopedică" B c re!tiZZZ 503436" Dicţionar de peda7o7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiDe Corte" +) 503496" Les>ondements de lQaction didacti\ e" A) de Boec " Br 2ellesDe Lands$eere" #)" De Lands$eere" E) 503436" De>inirea obiecti-elor ed caţiei" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiDră7ănesc " M) 503;46" In>ormatica !i societatea" +dit ra Politică" B c re!ti0?Ealperin" P)I) !i colab) 5034 6" 8t dii de psi$olo7ia Jn-ăţării" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiFerrman" M) 503;16" Inter>ace sa7e*applicaJion dans n atelier de 7enie lo7iciel" ErenobleF berman" A)M) 5034;6" C m se prod c sc$imbările Jn ed caţie: contrib ţie la st di lino-aţiei" +dit raDidactică !i Peda7o7ică" B c re!ti

lonesc " M) 503406" Instr cţia * n mod partic lar de com nicare inter mană" Jn G8t diani-ersitatisBabe!*BolVaiH" 8eries PsVc$olo7ia*Paeda7o7ia" pa7) ;4*39lonesc " M) 503; 6" 8trate7ii de acti-i&are a ele-ilor Jn proces l didactic" ni-ersitatea dinCl .*Napocalonesc " M)" C$i!" #) 5033,6" 8trate7ii de predare !i Jn-ăţare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tilonesc " M)" 'ad " I) 5coord)6 5033 6" Didactica modernă" +dit ra Dacia" Cl .*Napocalonesc " M) 5coord)6 5033;6" +d caţia si dinamica ei" +dit ra Trib na Jn-ăţăm nt l i"B c re!tilonesc " M) 5, 6) Demers ri creati-e Jn predare !i Jn-ăţare" +dit ra Presa ni-ersitarăCl .eană"

Cl .*NapocaSa-ier" C) 503; 6" Didacticiel" pro7ramrnation et interdisciplinarite" Jn "S+n>anceH" nr) ,*9



U drea-ţe-" T) #) 503;06" Psi$olo7ia 7 ndirii te$nice" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiLanda" L)N) 503??6" Al7oritmi&area instr irii" I&d) Pros-e!cenie" Mosco-aLe>ranc" ') 503??6" Mi.loace a dio*-i& ale Jn sl .ba Jn-ăţăm nt l i" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"

B c re!tiMaliţa" M) 503;46" Predarea !i Jns !irea !tiinţelor" Jn G%or mH" nr) ,Marin" C) 5033?6" Teoria ed caţiei *> ndamentarea epistemică !i metodolo7ică a acţi niied cati-e" +dit raAII" B c re!tiMiclea" M) 503316" Psi$olo7ie co7niti-ă" Casa de edit ră Eloria 8'L" Cl .*NapocaMoreno" S)B) 5033,6" Orientacion ed cati-a: la acction t torial diri7en" S nta de Andal cia"CordobaM c$ielli" ') 503;,6" Metode acti-e Jn peda7o7ia ad lţilor" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti Neac! " I) 503;?6" +d caţie !i acţi ne" +dit ra tiinţi>ică !i +nciclopedică" B c re!ti Neisser" ) 5034?6" Co7nition and realitV" )F) %reeman and Co)" 8 n %rancisco" O2>ord" Nicola" I) 5033,6" Peda7o7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti Nicola" I)Q 5033?6" Tratat de peda7o7ie !colară" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti No-a " S)D)" Eo]in7" B)D) 503;16" Learnin7 $o] io learn" Cambrid7e ni-ersitV Press"LondraO on" ) 5034;6" Jn-ăţăm nt l problemati&at Jn !coala contemporană" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiPia7et" S) 5034,6" Psi$olo7ie !i peda7o7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPreda" #) 503;;6" +2plorarea -i& ală: cercetări > ndamentale !i aplicate" +dit ra tiinţi>ică !i+nciclopedicăB c re!ti'ad " I) 503416" Psi$olo7ie !colară" +dit ra tiinţi>ică !i +nciclopedică" B c re!ti'ad " I)" lonesc " M) 503;?6" Implementarea in>ormaticii Jn Jn-ăţăm nt" Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) ?" pa7) 4'ad " L" lonesc " M) 503;46" +2perienţă didactică !i creati-itate" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca'ad " I) 5coord)6 503396" Metodolo7ie psi$olo7ică !i anali&a datelor" +dit ra 8incron" Cl .* Napoca'o!ea" Al) 503?36" Psi$olo7ia !i -iaţa" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti8 inner" B)%) 503406" 'e-ol ţia !tiinţi>ică a Jn-ăţăm nt l i" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"

B c re!ti8to>>" #)A) 503496" Modell es >ilo&o>ia" %orditotta" B dapestT$orndi e" +)L) 503;96" Jn-ăţarea mană" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti#ăidean " E) 503;;6" +d caţia la >rontiera dintre milenii" +dit ra Politică" B c re!ti#J7ots i" L)8) 503406" Opere psi$olo7ice alese" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti#olco-" E)N) 503?36" 8ociolo7ia !tiinţei" +dit ra Politică" B c re!tilate" M) 503;?6" Metode acti-*participati-e de 7r p tili&ate Jn acti-itatea seminarială"ni-ersitatea dinB c re!ti0?0CAPITOL L #III

MISLOAC+L+ D+ KN#Ă@ĂM NT KN IN8T' C@IA COLA'Ă I A TOIN8T' C@I+#III)l) Mi.loacele de Jn-ăţăm nt * loc l !i rol l lor Jn proces l didactic #III) 0)0) Mi.loacele



de Jn-ăţăm nt !i inserţia lor Jn practica ed cati-ăIn !coala contemporană" tili&area nor sinta7me ca mi.loace de Jn-ăţăm nt" instr ire !ia toinstr ire asistate de calc lator" indi-id ali&area instr cţiei etc)" a de-enit o necesitate" elerepre&ent nd" practic" direcţii pentr re>orma Jn-ăţăm nt l i)Determin nd m taţii s bstanţiale Jn te$nolo7ia didactică 5c care" a!a c m am arătat Jn

capitol l anterior n se s prap n6" mi.loacele de Jn-ăţăm nt !i" respecti- mi.loacele te$nice deinstr ire a >ost !i s nt Jn ltim l timp prile. de de&bateri Jntre speciali!tii Jn !tiinţeleed caţiei" Jntre cadrele didactice !i Jntre toti cei interesaţi de ed caţie) Opiniile s nt Jmpărţite"nii s nt con-in!i că mi.loacele te$nice de instr ire -or scoate ed caţia din impas" că -or

permite s> r!it l cor-oadelor Jn !coală" altii că ele -or Jnloc i pro>esorii !i -or trans>ormaele-ii Jn roboţi" altii că niciodată nimic n -a p tea Jnloc i cartea ca instr ment > ndamentalJn ed caţie etc)Practica didactică a con>irmat >apt l că" adesea" o no tate Jn -iaţa !colii sa doar o modi>icarea n i aspect partic lar al proces l i de Jn-ăţăm nt" c m ar >i: introd cerea nei discipline!colare noi" tili&area n i no mi.loc de Jn-ăţăm nt etc)" are e>ecte c tot l impre-i&ibile" cade e2empl : G)))ridică Jn picioare toţi părinţii ele-ilorH 5A)E) Oettin7er" 034 " pa7) ? 6)'ăm ne !i a&i -alabilă a>irmaţia l i A)M) F berman 5034;6" potri-it căreia" nii GconsiderăJncă sc$imbarea Jn domeni l ed caţiei ca pe ce-a s spect" ce-a ce n se ba&ea&ă pe do-e&i"ce-a insolit" ba c$iar de*a drept l peric los) A sc$imba ed caţia Jnseamnă de >apt a sc$imbamod l Jn care părinţii J!i cresc copiii) Acest l cr determină modi>icări Jn raport rile dintread lţi !i tineri !i alterea&ă ascendent l celor dint i as pra caracter l i noii 7eneraţiiH 5pa7) 36)De alt>el" e2perienţa de p nă ac m a demonstrat că Jn domeni l ed caţiei" de!i se operea&ămodi>icări" c$iar re>orme" n se prod ce aproape niciodată o r pt ră netă Jntre no !i -ec$i)8ol ţia pe care Easton Ber7er 503496 o a-ansa pentr a p ne de acord ritm l lent" ni>orm alsc$imbărilor din ed caţie c ritm l accelerat" contin al sc$imbărilor ce se petrec Jn -iaţă" Jnsocietate" este dotarea Jn-ăţăm nt l i c mi.loace te$nice similare celor ce se tili&ea&ă Jnconte2t l e2tra!colar) +le pot >i re nite Jn sinta7ma mass*media !i a n rol important Jnreali&area com nicării inten nane 5-e&i >i7 ra l )#III)6 !i" implicit" a celei ed caţionale)

Memorial mii

Instr cţie/ed caţie Jn!coală

]

Conte2t lsocial

] +d caţie/instr cţie Jn>amiliedl

Mass media 1$" Contacteinterpersonale

i`* ]

Memoria indi-id ală

C lt ra%i7 ra 0) #III) Posibilităţi de com nicare Jntre memoria l mii !i indi-id



0?, Necesitatea de a introd ce Jn !coală aparate !i instalaţii te$nice este e-identă Jntr*o l me Jncare te$nolo7ia in>ormaţională" calc latoarele electronice" microcalc latoarele" Internet* l!)a)m)d)" !i*a >ăc t loc Jn toate sectoarele de acti-itate)#III) 0),) +-ol ţia mi.loacelor de Jn-ăţăm nt Jn plan diacronic

Jntr*o clasi>icare a mi.loacelor de Jn-ăţăm nt" reali&ată de ilb r 8c$ramm 503446 se distin7 patr 7eneraţii 5Jn tabel l l )#III) -e&i 7eneraţiile de la nr) crt) l la nr) crt) 16 care" de >apt" aJnsemnat tot at tea momente sa stadii Jn ino-area instr cţiei) Pro7resele reali&ate Jndomeni l te$nolo7iei in>ormaţionale a >ăc t ca acestor patr 7eneraţii să li se ada 7e Jncădo ă 5Jn tabel l l )#III) -e&i 7eneraţiile de la nr) crt) !i ?6)Tabel l 0)#+I"+-ol ţia mi.loacelor de Jn-ăţăm nt Jn plan diacronic Nr)crt)

Cate7oria demi.loace deJn-ăţăm nt

+2emple de s port ri pentr -e$ic lareac no!tinţelor

8c rtă descriere as port rilor pentr-e$ic larea c no!tinţelor

0) Eeneraţia I * tabla * man scrisele *obiectele de m &e

* s nt tili&ate n mai direct" prin acţi nea com nă a pro>esor l i !i a ele-ilor" ele preced nd apariţia te$nicilorde in>ormare propri *&isă

,) Eeneraţia a Il*a * tipar l 5in-entat deE ttenber76 * G-e$ic lelede c no!tinţeH" p rtătoarede in>ormaţii 7ataelaborate: man ale" te2teimprimate etc)

* n mai este necesară pre&enţa >i&ică a pro>esor l i sa a cel i carele*a scris * acţi nea mediatăa pro>esor l i as praele- l i se reali&ea&ă prin

intermedi l n i cod *scris l9) Eeneraţia a III*a

5s> r!it lsecol l i <I< !iJncep t lsecol l i <<6

* >oto7ra>ia * diapo&iti- l *Jnre7istrările sonore *>ilm l !i tele-i&i nea 5decimi.loacele a dio-i& ale6

* com nicarea inter mană sereali&ea&ă prin intermedi lma!inilor

1) Eeneraţia a I#*a * te$nicile moderne *ma!inile de instr ire

* se reali&ea&ă n dialo7direct Jntre ele- !i ma!ina deinstr ire

) Eeneraţia a #*a * calc lator l electronic * se reali&ea&ă n dialo7direct Jntre ele- !icalc lator l electronic

?) Eeneraţia a #l*a * noile te$nolo7ii decom nicare: ]]]" e*mail"IP Telep$onV"-ideocon>erinte etc)

* se reali&ea&ă dialo7 ri GonlineH c parteneri dinJntrea7ă l me

'e>eritor la te$nicile moderne de instr ire" N+8CO arată că ele repre&intă a patra re-ol ţieJn de&-oltarea societăţii" din p nct l de -edere al mi.loacelor de instr ire !i ed care) D pă +)As$bV 503?46" cele patr re-ol ţii s nt:506 trecerea de la ed caţia Jn >amilie la ed caţia Jn !coală5,6 adoptarea c - nt l i scris ca mi.loc de instr ire !i a toinstr ire596 apariţia tipar l i !i >olosirea cărţii516 de&-oltarea electronicii 5radio l" tele-i&i nea" calc latoarele6)



In practica ed cati-ă n s*a ren nţat !i nici n treb ie să se ren nţe la tili&area mi.loacelorde Jn-ăţăm nt din 7eneraţiile I*III)0?9

+2emple:

* mi.loacele te$nice e-ol ate" respecti- cele din 7eneraţia a patra" incl si- calc lator lelectronic" s nt tili& !i pentr a pre&enta te2te ima7ini" 7ra>ice etc)" deci material -e$ic lat demi.loacele din primele 7eneraţii)* de!i >ace parte din 7eneraţia I a mi.loacelor de Jn-ăţăm nt" tabla răm ne >oarte des >olosităJn proce instr cti-*ed cati-" Jn pre&ent tili& nd *se mai m lte tip ri ale acest i mi.loc deJn-ăţăm nt 5-e&i >i7i ,) #III)6:%i7 ra ,) #III) Tablă" tablă albă" >lip c$artDe alt>el" tilitatea mi.loacele te$nice modeme constă" Jn principal" Jn ! rinţa de a recrea Jn permanenţă sit aţia ed caţională" prin incl derea Jn c mp l ed caţiei a noilor ac$i&iţii dindomeni l !tiinţelor ed caţiei)+2empl : De la Jn-ăţăm nt l pro7ramat" apăr t Jn deceniile ?*4" s*a a. ns mai t r&i Iaaplicaţiile inteli7enţei arti>iciale Jn Jn-ăţăm nt" Ia pro7ramele e2pert !i la pro7ramele>le2ibile" la instr irea !i a toinstr irea asistate de calc lator !i" >oarte recent" la noilete$nolo7ii de com nicare)#III)0)9) Necesitatea pre7ătirii cadrelor didactice Jn metodolo7ia tili&ării mi.loacelor te$nicede instr ireDe&-oltarea ansambl l i mi.loacelor de Jn-ăţăm nt" mai ales a mi.loacelor te$nice deinstr ire" inte7rarea lor Jn acti-ităţile ed caţionale !i sol ţionarea nor probleme practice aleinstr cţiei !i ed caţiei" a demonstrat" Jncă o dată" că acti-itatea didactică n se poate limita latransmiterea -erbală a c no!tinţelor( ele a răpit limba. l i -erbal pri-ile7i l de a >i nic linstr ment de predare a c no!tinţelor" ceea ce le con>eră o -aloare peda7o7ică semni>icati-ă5I)U) Da-ies" 034 6) Jn le7ăt ră c această -aloare" n optimism d s oarec m la e2trem" a>ăc t ca la nii a tori să apară tendinţa de e2a7erare)+2empl : Oettin7er 5034 6 a>irmă că mi.loacele te$nice de instr ire spri.ină proces l didacticIa >el de m lt ca !i telescop l !i microscop l" care a e2tins G-ederea manăH" ceea ce estedisc tabil)+2perienţa didactică de p nă ac m a demonstrat că re& ltatele * po&iti-e sa ne7ati-e"obţin te Jn instr ire c a. tor l mi.loacelor te$nice" s nt condiţionate mai m lt de tili&atordec t de calitatea intrinsecă a instr mentelor e>ecti-e) Consecinţa practică imediată estere7 ndirea pro7ram l i de >ormare iniţială !i contin ă a cadrelor didactice" p nerea accent l in doar pe metodele de predare" ci !i pe modalităţile de tili&are a mi.loacelor te$nice deinstr ire) 8t diile e2perimentale reali&ate Jn acest sens" a e-idenţiat că

0?1at nci c nd esenţa nei ino-aţii n este c nosc tă s >icient de către pro>esori" apar di>ic ltăţima.ore Jn aplicarea ei) Mai m lt" >oarte adesea" apare Jn r nd l cadrelor didactice >enomen l pe care A)M) F berman 5034;" pa7) 36 Jl n me!te Gre> & din i7noranţăH: GN !ti cemateriale a dio-i& ale s nt disponibile Jn !coală)H" GN !ti să tili&e& aparat l de proiecţie)Hetc)A- nd Jn -edere consideraţiile de mai s s" n pro7ram de >ormare iniţială a cadrelor didacticeJn metodolo..a tili&ării mi.loacelor te$nice de instr ire" treb ie să c prindă" ca p nct de plecare" >amiliari&area c acestea "Q iniţierea Jn te$nica m n irii lor !i să respecte"rmătoarele etape)HHZ +tapa I" care constă Jn Jns !irea c no!tinţelor de ba&ă re>eritoare la mi.loacele te$nice !i

la metodolo7ia de tili&are a acestora Jn acti-ităţile didactice 5S)D) Loc ard" 03;?6)HHZ +tapa a II*a" care se poate reali&a Jn paralel c prima !i care constă Jn e>ect area de



aplicaţii practice Jn -ederea >ormării abilităţilor practice de m n ire a aparatelor)^HZ +tapa a IlI*a" care c prinde elaborarea nor proiecte de acti-itate didactică" Jn care să se pre-adă sec-enţe de predare*Jn-ăţare c a. tor l mi.loacelor te$nice)IIBZ +tapa a I#*a" care se re>eră aplicarea Jn practică a proiectelor de acti-itate didacticăreali&ate)

HHZ +tapa a #*a" care constă Jn or7ani&area de anali&e ale acti-ităţilor didactice ba&ate petili&area mi.loacelor te$nice de instr ire" Jn care să se e-idenţie&e aspectele re !ite !i mai p ţin re !ite ale acti-ităţii" să se prop nă sol ţii pentr re&ol-area di>ic ltăţilor !)a)m)d)+>icienţa n i ast>el de pro7ram este condiţionată !i de c noa!terea principalelor di>ic ltăţitipice care apar Jn >olosirea mi.loacelor te$nice de instr ire:D Di>ic ltăţi datorate proiectării didactice ins >icient de ri7 roase a mod l i de des>ă! rare aacti-ităţii didactice" a asi7 rării nităţii dintre conţin t l !tiinţi>ic" metodolo7ia didactică !imetodolo7ia de tili&are a mi.loacelor te$nice)D Di>ic ltăţi datorate pre7ătirii practice ins >iciente a cadrelor didactice Jn -edereades>ă! rării acti-ităţilor didactice c mi.loace te$nice: de e2empl " erori sa dis> nctii la p nerea Jn > ncţi ne" la mane-rarea sa la oprirea aparatelor)O Di>ic ltăţi care apar pe parc rs l acti-ităţii didactice ba&ate pe tili&area mi.loacelorte$nice de instr ire" c m ar >i:- di>ic ltăţi Jn asi7 rarea distrib ţiei atenţiei cadr l i didactic pentr acti-itatea c mi.loc lte$nic" pentr conţin t l !tiinţi>ic -e$ic lat !i pentr acti-itatea des>ă! rată de ele-i -di>ic ltăţi Jn adec-area !i do&area comentariilor !i a e2plicaţiilor care Jnsoţesc ima7inile proiectate - di>ic ltăţi Jn antrenarea ele-ilor Jn acti-itatea didactică" Jn e2plicarea ima7inilor !iJn ded cereano l i ZZ e2istenţa nor Gtimpi mortiH determinaţi de -alori>icarea ine>icientă a timp l idisponibil !)a)Di>ic ltăţile menţionate mai s s sa altele care pot apărea Jn practica instr irii" n treb ie sădesc ra.e&e cadrele didactice !i nici să le determine să or7ani&e&e !i să des>ă!oare acti-ităţididactice tradiţionale" mai ales că >ormarea abilităţilor practice repre&intă n procesm lti>a&ic" care se reali&ea&ă Jn timp" prin Jn-ăţare 5M) lonesc " I) 'ad 5coord)6" 033 " M)lonesc " , 6)De asemenea" se imp ne preci&area că moderni&area mi.loacelor te$nice de instr ire 5care se7ăsesc Jn centr l relaţiei pro>esor*ele-i6" treb ie să se reali&e&e Jn -i&i ne sistemică" Jn paralelc moderni&area celorlaltor componente ale c rric l m l i" respecti- c re7 ndirea !irestr ct rarea conţin t l i Jn-ăţăm nt l i" c re-i& irea pro7ramelor !i a metodelor didactice"a modalităţilor de e-al are !i control !)a)m)d"#III) 0)1) Calc lator l electronic !i posibilităţile de tili&are a acest ia Jn proces l didacticIntrod cerea calc lator l i electronic Jn !coală !i -alori>icarea l i Jn instr cţie !i

a toinstr cţie a de-enit" Jn ltimii ani" o preoc pare constantă a practicienilor !i ateoreticienilor) Aceasta este o consecinţă >irească a de&-oltării te$nolo7iei in>ormaţionale !i atrans>ormării calc lator l i Jntr* n instr ment de l cr de mare tilitate Jn cele mai di-ersesectoare de acti-itate)0?Partic lari&ările instr irii asistate de calc lator 5LA)C)6 Jn Jn-ăţăm nt l de toate 7radele" si!tiinţi>ice reali&ate c s biecţi de di>erite - rste" la di>erite discipline de st di " la di>eritecapitole" tem[ a demonstrat -alenţele sale psi$opeda7o7ice" -alori>icabile at t Jn instr ire"c t !i Jn a toinstr ire acela!i timp" cerinţele care treb ie asi7 rate Jn I)A)C) 5-e&i" Jn capitol l#II" GPredarea !i Jn-ăţare( asistenţa calc lator l iH6)8inta7ma Ginstr ire asistată de calc latorH este le7ată de conceptele de Gso>t]areH 5care se

re>e pro7ram l peda7o7ic !i la prod s l in>ormatic6 !i G$ard]areH 5care se re>eră laec$ipament l electronic6)



1) Plotter * tipărire desenete$nice

) 8canner* scanareadoc mentelortipărite

?) Aparat >oto di7ital * ac$i&iţie deima7ini statice

4) Camcorder tradiţional !i/sa di7ital * ac$i&iţie deima7ini -ideo

;) #ideo plaVer sa recorder * redare"Jnre7istrare !i/sami2a. -ideo

3) Modem * conectare ladistantă

0 ) FM8 5Fead Mo nted 8Vstem6 * realitate -irt ală

00) Mo se spaţial !i măn !i sen&iti-e * realitate -irt ală0,) nitate de inscripţionat CD * copiere de so>t

09) 8ertar pentr disc $oit * transport/r lare pealte comp tere

01) F b * interconectare5LAN6

In I)A)C) se poate -orbi de rmătoarele stadii caracteristice:a6 implementarea in>ormaticii b6 pro7ramarea peda7o7ică a conţin t l i ideatic !i a acti-ităţii ele- l i Jn le7ăt ră c acestconţin t Jn pa!i" respecti- Jn sec-enţec6 elaborarea pro7ram l i*comp ter" respecti- a prod s l i in>ormaticd6 apariţia componentei $ard]are !i tili&area acesteia ca s port pentr so>t]are)#III),) Mi.loacele te$nice de instr ire: esenţă !i > ncţii#III),)0) +senţă !i caracteri&are 7eneralăIntr*o de>iniţie primară" mi.loacele te$nice de instr ire s nt considerate ansambl ri de procedee *mecanice" optice" electrice !i electronice * de Jnre7istrare" păstrare !i transmitere ain>ormaţiei)Cli>>ord F) Blooc 5034,6 de>ine!te mi.loacele te$nice de instr ire ca >iind acele dispo&iti-e!i te$nici născ te din re-ol ţia mi.loacelor de com nicare" ce pot >i >olosite Jn scop rididactice" l ate indi-id al sa Jn combinaţie" pe lJn7ă pro>esor" man al !i tablă) +le incl dacele aparate !i instalaţii c prinse Jn 7eneraţiile III *I#" respecti- aparatele de proiecţie" deJnre7istrare*redare a dio" instr ire pro7ramată" incl si- calc latoarele electronice 57eneraţia a#*a6 !i alte elemente de $ard]are !i so>t]are)In literat ra peda7o7ică rom nească" mi.loacele te$nice de instr ire s nt de>inite ca ansamblal mi.loacelor de Jn-ăţăm nt c s port te$nic !i care pretind respectarea nor norme te$nicede tili&are speciale" respecti- ec$ipamentele te$nice * aparatele 5de e2empl " aparatelea dio-i& ale6" dispo&iti-ele" ma!inile 5de e2empl " ma!inile de instr ire !i cele de e2aminare6"tila.ele" instalaţiile tili&ate Jn proces l didactic) De asemenea" sinta7ma Gmi.loace te$nicede instr ireH incl de ansambl l cerinţelor peda7o7ice de tili&are e>icientă a lor" Jnrmătoarele scop ri didactice:PS sensibili&area ele-ilor Jn -ederea des>ă! rării acti-ităţii didactice'_ spri.inirea perceperii no l i de către ele-i'_ com nicarea" transmiterea" demonstrarea/il strarea no l i'_ Jnţele7erea no l i de către ele-i



+lementele care asi7 ră -aloarea psi$opeda7o7ică a oricăr i mi.loc de Jn-ăţăm nt" adaptated pă ') Elaser 5034,6" s nt:a6 ni-el l moti-aţiei !colare a ele-ilor !i con>i7 raţia sistem l i lor co7niti-" c no!tinţele!i competenţele necesare asimilării no l i b6 inteli7enţa 7enerală a ele-ilor !i capacitatea lor de Jn-ăţare

c6 modalitatea de proiectare" str ct rare !i sistemati&are a pro7ramelor de Jn-ăţare" rele-anţa!i lo7ica in>ormaţiilor care -or >i dob ndited6 caracter l acti- !i complementar al acti-ităţii de predare*Jn- ţare 5de e2empl oprireatemporară a n i >ilm didactic pentr reali&area de comentarii" notarea aspectelor esenţiale!)a)6e6 -eri>icarea/controlarea acti-ităţii mintale a ele-ilor" asi7 rarea >eed*bac lm" a repetiţiei!i a e2ersării) N treb ie să pierdem din -edere cercetările reali&ate de 'o7er M c$ielli 503;," pa7) 46"care demonstrea&ă că la s> r!it l nei sec-enţe de Jn-ăţare" Jn condiţiile nei atenţii -ol ntare!i c n 7rad sporit de concentrare" ele- l reţine di>erenţiat: 0 din ceea ce cite!te" , dinceea ce a de" 9 din ceea ce -ede" din ceea ce -ede !i a de Jn acela!i timp" ; dinceea ce sp ne !i 3 din ceea ce sp ne !i >ace Jn acela!i timp)#III),),) % ncţii ale mi.loacelor te$nice de instr ire8electarea !i tili&area corectă a mi.loacelor de Jn-ăţăm nt s nt condiţionate de c noa!terea> ncţiilor lor peda7o7ice" dintre care" amintim:#III) ,),)0) % ncţia de instr ireMi.loacele de Jn-ăţăm nt a -aloare de instr mente peda7o7ice de com nicare rapidă !ie>icientă a in>ormaţiilor" instr mente ce se interp n Jntre lo7ica !tiinţei !i lo7ica ele- l i !icare Jnlesnesc !i optimi&ea&ă com nicarea ed caţională pro>esor*ele-) Prin sporireacapacităţii ele-ilor de a recepţiona in>ormaţii 7raţie nor sit aţii percepti-e -ariate" mi.loacelede Jn-ăţăm nt le de&-oltă acestora capacitatea de a Jnţele7e realitatea !i de a acţiona as pra ei)'e& ltă că ele a > ncţie de mediere a instr mentelor psi$ice prin intermedi l celor peda7o7ice) Posibilităţile de codi>icare a in>ormaţiilor conţin te Jn mesa.e s nt di-erse5ima7ini" simbol ri" s nete etc)6" ceea ce contrib ie la esenţiali&area conţin t rilor !tiinţi>ice"neori di>icile !i abstracte" Jn modalităţi accesibile !i c$iar plăc te)Prin or7ani&area e2perienţei sen&oriale a ele-ilor" mi.loacele de Jn-ăţăm nt contrib ie Jn b nămăs ră la constit irea !i consolidarea str ct rilor percepti-e operatorii" amelior ndcapacitatea ele- l i de a Jnre7istra" prel cra !i interpreta in>ormaţiile primite" operaţiile percepti-e de e2plorare" comparare" >i2are" prec m !i caracter l raţional al acţi nilor percepti-e) D pă c m arată L) %ilimon 50339" pa7) 0,6" G)))la cea mai simplă c noa!tere percept ală participă 7 ndirea" ima7inaţia" repre&entarea" iar absenţa sen&aţiilor este deneconcep t Jn percepţieH)

#III) ,),),) % ncţia de moti-are a Jn-ăţării !i de orientare a intereselor pro>esionale aleele-ilor este le7ată de Jncărcăt ra emoţională a ima7inii a dio*-i& ale" care se adresea&ădirect sensibilităţii ele- l i) Mesa.ele -i& ale !i a diti-e stim lea&ă la ele-i c rio&itatea"interes l" dorinţa de c noa!tere !i de acţi ne !i crea&ă momente de b nă dispo&iţie" toateacestea contrib ind la mobili&area e>ort l i Jn proces l de Jn-ăţare) De asemenea" 7raţietili&ării mi.loacelor te$nice" ele-ii se pot in>orma mai repede" mai bine !i mai m lt despredi-erse pro>esii" acti-ităţi" preoc pări etc)" ceea ce contrib ie la orientarea lor !colară !i pro>esională)0?3#III) ,),)9) % ncţia demonstrati-ăAceastă > ncţie este -alori>icată Jn sit aţiile ed cati-e Jn care e2istă constr n7eri le7ate de stn

rea !i transmiterea mesa. l i ed caţional" datorate caracteristicilor obiectelor" proceselor !i>enomeneli diate: dimensi ni >oarte mici sa >oarte mari" ritm lent sa alert" dinamică etc)



Aceste caracteristi imposibilă st dierea lor nemi.locită" de aceea se rec r7e la s bstit te aleobiectelor" proceselor !i >enom reale: modele materiale !i ideale sa mi.loace te$nice deinstr ire) Acestea din rmă pre&intă a-anta. l ce mării sa decomprimării ritm l i dedes>ă! rare a n i proces sa e-eniment" permit -i& ali&area procese !i >enomene inaccesibileobser-aţiei directe etc)

#III) ,),)1) % ncţia >ormati-ă !i esteticăCom nicarea a dio-i& ală se caracteri&ea&ă printr*o or7ani&are cronospatială imp să" care Jlc pe pro>esor la n pl s de *ri7 ro&itate Jn sistemati&area in>ormaţiei" c e>ecte bene>iceas pra >onri de&-oltării str ct rilor co7niti-e ale ele-ilor) Ace!tia se e2ersea&ă Jn reali&areade anali&e" comparai s rprinderea notelor esenţiale !)a)m)d)" ceea ce are drept e>ect sporireacapacităţilor de operare a proa 7 ndirii)Pe l n7ă -alenţele co7niti-e pe care le comportă" >oto7ra>ia" diapo&iti- l" sec-enţa de >ilm!)a)" i .ea&ă ele-ii Jn acte de percepere !i e-al are a estetic l i !i le c lti-ă capacitatea deJnţele7ere !i apreci >r mos l i)#III),),) % ncţia de !colari&are s bstit ti-ă sa de reali&are a Jn-ăţăm nt l i la/de la distcacti-itate Jn reali&area căreia inter-in" c predilecţie" tele-i&i nea" prec m !i reţelelecomp teri&ate naţiom internaţionale)Jn-ăţăm nt l la distanţă repre&intă o alternati-ă ce răsp nde nor cerinţe m ltiple de instr iied care: Jns !irea nei limbi străine" ed caţia ecolo7ică" ed caţia pentr pace" ed caţiacontin ă pe di>erite cate7orii socio*pro>esionale" incl si- a personal l i didactic !)a)#III) ,),)?) % ncţia de e-al are a randament l i ele-ilor Jncă din deceniile ?*4" din timp l Jn-ăţăm nt l i pro7ramat se tili&ea&ă dispo&iti-e mecanicee-al are a re& ltatelor !colare ale ele-ilor( Jn timp" lor li s*a adă 7at cele electrice !i celeelectron Contrib ţia t t ror acestor dispo&iti-e la optimi&area operaţiei de e-al are a pro7res l i !colar poat e-idenţiată" din cel p ţin do ă p ncte de -edere:* s*a eliminat >actorii pert rbatori de nat ră s biecti-ă care inter-in Jn -eri>icare !i notare5 e>ei G$aloH" e>ect l de ordine !i de contrast etc)6* s*a ampli>icat calităţile dia7nostice !i pro7nostice ale notării)#III)9) Caracteristici ale mi.loacelor te$nice de instr ireCele mai importante caracteristici ale mi.loacelor te$nice de instr ire" care le con>eră -aloai peda7o7ică !i" totodată an mite limite Jn tili&are" s nt rmătoarele:%le2ibilitatea sa adaptabilitatea" repre&intă trăsăt ra care se re>eră la posibilităţile de adaptarenecesităţile de moment) +2emple:* pe >olia de cel loid se poate scrie" desena" !ter7e sa păstra cele scrise pentr &ilelermătoare* c retroproiector l poate l cra at t pro>esor l" c t !i ele-ii" el are" deci" n 7rad de>le2ibilitate apropiat de c al tablei de scris)

Eeneralitatea repre&intă o proprietate asociată >le2ibilităţii !i se re>eră la posibilitatea de acodi>ica di>erite >orme" in>ormaţiile mesa.elor transmise spre receptor l man)04+2empl : Calc latoarele electronice a n indice sporit de 7eneralitate >aţă de >ilm sa oricarealt mi.loc a dio*-i& al) +le reda procese e-ol nd Jn timp" reda ad*$oc dinamica proceselor!i >enomenelor" e>ecte sonore etc) Pentr ca >ilmele didactice să răsp ndă acestei e2i7enţe" eletreb ie m ltiplicate" iar pentr orice modi>icare a proces l i este necesară prod cerea n ino >ilm)Paralelism l este proprietatea care se re>eră la posibilitatea tili&ării sim ltane a acel ia!imi.loc" Jn mai m lţi" scop ri sa de către mai m lţi tili&atori" Jn aceea!i nitate de timp)+2emple:

* $ rtia este res rsa cea mai tili&ată" >iind >iresc ca >iecare ele- să tili&e&e propri l caiet denotiţe



* calc latoarele electronice pot >i tili&ate sim ltan" de către mai m lţi ele-i" Jn mai m ltescop ri: asimilare de c no!tinţe" aplicare" -eri>icare" e-al are" >i2are" consolidare etc)Accesibilitatea este o proprietate a mi.loacelor te$nice determinată de comple2itatea lor !i de! rinţa c care ele pot >i tili&ate) %ire!te" c cJt n mi.loc te$nic este mai comple2" c at tacces l tili&atorilor depinde Jn mai mare măs ră de pro7rame speciale de instr ire pentr

c noa!terea !i m n irea aparatelor)8i7 ranţa Jn > ncţionare este repre&intă o caracteristică a>lată Jn corelaţie c >iabilitatea !iJntreţinerea !i se re>eră la respectarea an mitor re7 li !i operaţii la p nerea Jn > ncţi ne" latili&area !i la oprirea aparatelor)A- nd Jn -edere proprietăţile mi.loacelor te$nice" se poate sp ne că" pentr stabilirea calităţiimi.loacelor te$nice de instr ire" se ia Jn considerare" sim ltan" patr cate7orii de >actori" pecare treb ie să*i aibă Jn -edere at t cei care le prod c" c t !i cei care le tili&ea&ă) +ste -orbade >actori peda7o7ici * notaţi c P" te$nici * notaţi c T" economici * notaţi c +c !ier7onomici * notaţi c +r) Ast>el" calitatea mi.loacelor te$nice de instr ire * notată c C este> ncţie de aceste cate7orii de >actori: Cm Y > 5P"T"+c"+r6)#III)1) O posibilă ta2onomic a mi.loacelor te$nice de instr ireDată >iind marea di-ersitate a mi.loacelor de Jn-ăţăm nt" e2istă mai m lte criterii declasi>icare lor)n l dintre criteriile de clasi>icare a mi.loacelor te$nice de instr ire" care !i*a do-editoperaţionalitatea Jn practica instr irii" a >ost o>erit de ') Le>ranc !i F) Canac 5') Le>ranc"03??6 !i are Jn -edere anali&ator l solicitat !i caracter l static sa dinamic al ima7inii 5-e&itabelele 9)#III) !i 1)#III)6:Tabel l 9) #III)Clasi>icarea mi.loacelor te$nice de instr ire d pă anali&ator l solicitatAnali&ator l solicitat Cate7oria de mi.loace te$nice de instr ire* anali&ator l -i& al * mi.loace te$nice de instr ire -i& ale 5aparate !i

materiale6* anali&ator l a diti- * mi.loace te$nice de instr ire a diti-e 5aparate !imateriale6

* anali&ator l a diti- !i anali&ator l -i& al * mi.loace te$nice de instr ire a dio-i& ale 5aparate !imateriale6

Tabel l 1)#III) Clasi>icarea mi.loacelor te$nice de instr ire d pă caracter l static sa dinamical ima7iniiCaracter lima7inii

Tip l de proiecţie

Tip l mi.loacelor te$nice deinstr ire

+2emple de mi.loacete$nice de instr ire

* static * >i2ă * mi.loace te$nice de instr irestatice 5de meditaţie6

* diascol l * epidiscop l* retroproiector l

* dinamic * dinamică * mi.loace te$nice de instr iredinamice 5de >ascinaţie6

* >ilm l * tele-i&i nea *calc latoareleelectronice

Jn le7ăt ră c proiecţia >i2ă" F) Canac 503??" pa7) ,9*,16 arăta: G)))ima7inea -i& ală >i2ăreclamă din partea oc$i l i obser-ator l i o atit dine de calmă contemplare sa de e2amen scr tător )))ima7inea determinăo atit dine de răsp ns acti- la impresiile pe care le dăH) Acela!i a tor" re>erind *se la proiecţiadinamică"X arăta: G+norm ampli>icator doc mentar" ecran l cinemato7ra>ic sa de tele-i&or" re nind-irt ţile ima7inii c040



cele ale mi!cării" ad ce Jn >aţa noastră" d pă dorinţă" tot >el l de obiecte sa e-enimente pecare Jmpră!tiere( lor Jn spaţi sa > 7a lor Jn trec t" dimensi nile lor prea mici sa prea mari"e2trema rapiditate sa Jncetineai( e2cesi-ă a des>ă! rării lor ))) le*ar s stra7e alt>el pentrtotdea na -ederii noastreH 503??" pa7) , 6)L nd Jn atenţie anali&atorii solicitaţi" prec m !i aparatele !i materialele s port pentr

-e$ic lare( in>ormaţiilor pe cale a dio*-i& ală" considerăm operantă 7r parea Jn cate7oriile:mi.loace te$nice -i& ale mi.loace te$nice a dio !i mi.loace te$nice a dio*-i& ale)#III)1"0) Mi.loace te$nice -i& aleMi.loacele te$nice -i& ale solicită anali&ator l -i& al !i c prind aparate !i materiale" dintrecare amintim 5-e&i tabel l )#III)6:Tabel l )#FL+2emple de mi.loace te$nice -i& aleCate7oria demi.loace te$nice-i& ale+2empleAparateZ epiproiector l 5pentr materiale pe s port opac6*Z epidiascop l 5pentr epiproiecţie !i diaproiecţie6*Z diascol l 5pentr diapo&iti-e !i dia>Jlme6*Z aspectomat l 5pentr proiecţia a tomată / semia tomată a diapo&iti-elor Z aspectar l 5pentr proiecţia diapo&iti-elor6*Z diastar l* retroproiectoral 5pentr proiecţia ima7inilor de pe s port transparent 5cel loid6HZ -ideoproiector l 5pentr proiecţia ima7inilor de pe casetele -ideo sa de pe calc lator lelectronic6*Z doc mator l 5proiector pentr citit micro>ilme6*Z camera de l at -ederi !i instalaţia -ideo * pentr Jnre7istrarea !i redarea pe monitor l T#a nor >ilme didacticeMateriale pentr proiecţia c aparatele -ideoHZ doc mente tipărite 5lito7ra- ri" il straţii din cărţi !i re-iste" sc$eme" desene" te2te6* doc mente rare 5man scrise" per7amente" piese n mismatice" stampe6* corp ri opace 5roci" metale" imprimări pe ceară6Z doc mente >i2e proiectabile 5diapo&iti-e" dia>ilme" >ilme de ; mm sa 0? mm" micro>ilme">olii pre7ătite pentr proiecţie" casete -ideo" compact disc ri6*Z prod se ale acti-ităţii ele-ilor 5>i!e de l cr " >ra7mente de l crări elaborateetc)6

'eprod cerea pe ecran a ima7inilor >i2ate pe s port opac se reali&ea&ă prin epiproiecţie5episcopie6" iar a celor Jnre7istrate pe s port transparent" prin diaproiecţie)+piproiecţia constă Jn proiectarea prin re>le2ie a s pra>eţelor opace 5doc mente rare">oto7ra>ii" obiecte de m &e 6" c a. tor l epidiascop l i) Diaproiecţia este proiecţia printransparenţă a ima7inilor >i2ate pe material transparent 5diapo&iti-e" dia>ilme6( ea sereali&ea&ă c a. tor l diaproiectoral i" respecti- a diascol l i)Diaproiector %i7 ra ?) #III) Instalaţie pentr diaproiecţie04,Jn ca& l proiecţiei de diapo&iti-e" se tili&ea&ă dispo&iti- l s port destinat acest i scop" iarc nd se proiectea&ă dia>ilme este necesar n dispo&iti- de r lare)

Proiectarea diapo&iti-elor se poate >ace !or !i c economie de timp c a. tor l aspectar l i"diastar l i sa a proiector l i a tomat" acesta din rmă >iind cel mai prod cti-)



de ele-i( ele J!i Jndeplinesc > ncţia didactică n mai dacă s nt tili&ate e>ecti- d ace!tia) Alt>elsp s" e>icienţa oricăr i mi.loc de Jn-ăţăm nt pres p ne asi7 rarea caracter l i complementara predării * Jn-ăţării)+2empl : Ima7inile statice pot >i ast>el concep te !i -alori>icate" Jnc t să spri.ine anali&aelementelor n ( Jntre7" stabilirea asemănărilor !i a deosebirilor dintre ele" clasi>icarea lor

d pă di-erse criterii" inte7rarea lor Jntr* n alt Jntre7" -erbali&area celor percep te" problemati&area" 7 ndirea di-er7entă" e2ersarea spirit l i de obser-aţie !i a spirit l i criticetc)^ tili&area n i sin7 r mi.loc de Jn-ăţăm nt" indi>erent din ce cate7orie >ace parte !iindi>erent c t de bine concep t !i reali&at ar >i el" n poate da ma2im l de e>icienţă)Mi.loacele de Jn-ăţăm nt treb ie selectate" tili&ate !i Jmbinate Jn > ncţie de conte2t l peda7o7ic concret" respecti- de celelalte elemente constit ti-e ale strate7iilor didactice:sistem l de metode didactice" >ormele de or7ani&are a acti-ităţii didactice etc) n mi.loc deJn-ăţăm nt n este e>icient Jn sine" ci n mai ca element component al n i sistem de mi.loacede Jn-ăţăm nt" care se spri.ină reciproc !i care se inte7rea&ă Jntr*o strate7ie de instr ire saa toinstr ire coerentă)In >i7 ra 3)#III) pre&entăm sistem l celor mai importante mi.loace de Jn-ăţăm nt tili&ate ladisciplina GC$imieH)^ In con>ormitate c teoria diri.ării instr irii prin obiecti-e" rol l primordial Jn ale7ereares rselor ce rmea&ă a >i >olosite Jn instr ire" incl si- a mi.loacelor te$nice de instr ire"re-ine >inalităţilor proces l i041didactic) De asemenea" nat ra !i mod l de or7ani&are al conţin t l i care -a >i -e$ic lat"ale7erea metodelor !i >ormelor de acti-itate didactică" a metodelor de -eri>icare !i e-al are"s nt elemente care in>l enţea&ă selectarea mi.loacelor te$nice necesare Jn sit aţia de predareJn-ăţare respecti-ă) A!adar" stabilirea mi.loacelor de Jn-ăţăm nt repre&intă o acţi necomponentă a proiectării peda7o7ice)2 tili&area n i an mit mi.loc te$nic Jn instr ire este . sti>icată n mai dacă acti-itatearespecti-ă n poate >i re(" i&ată e>icient apel nd la modalităţi de l cr mai simple)Man ale" c le7eri" caiete ale ele- l i etc)Plan!e%olii transparente

8 bstanţe c$imiceModele >i7 rati-e !i simbolice%oto7ra>ii%ilme didactice

Aparate !i dispo&iti-e de laborator 8istem l periodic al elementelor c$imiceDiapo&iti-eCalc latoare electroniceTr se pentr ele-i !i pro>esori%i7 ra 3) #III) 8istem l mi.loacelor de Jn-ăţăm nt la disciplina G C$imie)H+2empl : Jntr*o lecţie introd cti-ă ar >i in til !i c$iar abs rd să se rec r7ă Ia mi.loacele -ideo pentr a pre&enta ele-ilor obiecte de.a >amiliare lor" c m ar >i: cărţi" di>erite >r cte" le7 me" păsările de c rte etc)^ +>icienţa mi.loacelor te$nice de instr ire depinde" Jn mare măs ră" de pre7ătirea pro>esor l i" de ni-el l la care el stăp ne!te material l ce rmea&ă a >i tili&at" de măs ra Jn

care este >amiliari&at c aparatele etc)" Jn acela!i timp >iind necesară !i pre7ătirea ele-ilor pentr a tili&a Jn acti-itatea lor" s port rile a dio*-i& ale)



+le-ii n posedă capacitatea de a Glect raH dintr*o simplă pri-ire o ima7ine" >ie ea c$iarsimplă) Pro>esor l este acela care rmea&ă să oriente&e !i să >ocali&e&e atenţia ele-ilor as praaspectelor esenţiale ale conţin t rilor transmise" Jn > ncţie de scop l sec-enţei ed cati-erespecti-e: identi>icarea an mitor elemente" descrierea componentelor pre&entate"interpretarea nei ima7ini etc) Lect ra nei ima7ini de către ele-i poate

04Jmbrăca aspecte di-erse" Jn > ncţie de raport rile dintre >orma !i conţin t rile acesteia" de plan l Jndep" sa apropiat de pre&entare" de n7$i l de -edere" de d rata e2p nerii etc)^ Indi>erent de mi.loacele te$nice tili&ate" proces l instr cti-*ed cati- pres p ne !i momentcon-ersaţie pro>esor*ele-i !i ele-i*ele-i" disc ţii de 7r p) .oc ri de sim lare" adică asi7 rareanor cor interacti-e Jntre ele-i" pro>esor !i mi.loc l te$nic >olosit) Pentr ca strate7ia didactică

ba&ată pe tili&area mi.loc te$nic de instr ire să >ie e>icientă" este necesar ca in>ormaţiiletransmise c a. tor l mi.loacelor te$i să >ie s p se nor prel crări" interpretări" restr ct rări"să se reali&e&e -erbali&ări" corelaţii etc)" iar r c no!tinţe să >ie inte7rate Jn sistem l co7niti- alele-ilor)De aceea" este necesară pre7ătirea clasei Jn -ederea perceperii e>iciente a mesa. l i a dio*-i&Această pre7ătire constă Jntr*o disc ţie prealabilă c ele-ii" Jn cadr l căreia se react ali&ea&ăceea ce el c nosc de.a despre s biect l disc tat" se preci&ea&ă ideea > ndamentală pe care otransmite mesa. l >orm lea&ă c te-a Jntrebări la care ele-ii -or că ta răsp ns ri Jn timp l perceperii mesa. l i) +ste impor ca pro>esor l să >orm le&e Jntrebări Gde descoperireH" pentra obli7a ele-ii să 7 ndească !i să asimile&i mod con!tient in>ormaţiile) In comentariile sale" pro>esor l i n se -a limita la simpla descriere !i nici n ep i&a e2plicaţiile( dimpotri-ă" le -alăsa ele-ilor o &onă de nec nosc t !i de in-esti7are Jn le7ăt ră ima7inile pre&entate" o>erind"dacă este necesar" p ncte de spri.in)Asi7 rarea condiţiilor interacti-e Jntre pro>esor" ele-i !i mi.loacele te$nice tili&ate" -i&ea&ăcre!te e>icienţei proces l i de Jn-ăţare prin:O apro> ndarea proceselor de anali&ă !i sinte&ă clari>icarea aspectelor ins >icient sesi&ate prin lect ra ima7inii

= asi7 rarea pătr nderii prin 7Jndire a celor receptateC >ormarea la ele-i a nei -i&i ni de ansambl as pra celor st diate= inte7rarea noilor c no!tinţe Jn sistem l co7niti- propri al ele-ilor)In -ederea cre!terii e>icienţei tili&ării con-ersaţiei" a e2p nerii" a e2plicaţiei" a problemati&ării descoperirii !i a altor metode didactice d pă lect rarea de către ele-i a neiima7ini" se poate rec r7e rel area nor GcadreH sa sec-enţe din mesa. l -i& al: diapo&iti-e"sec-enţe de >ilm" ima7ini etc)Biblio7ra>ieAs$bV" +) 503?46" 'e>lections on tec$nolo7V in ed cation" Instit te o> Tec$nolo7V" Tec$nion*

IsraelBer7er" E) 503496" Om l modern !i ed caţia sa" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiZZZ 5033?6" Catalo7 c mi.loace de Jn-ăţăm nt pe an l 033?" Minister l Jn-ăţăm nt l i"Direcţia GBamaterială a Jn-ăţăm nt l iH" B c re!tiClli>ord" F) Bloc 5034,6" +d caţional Tec$nolo7V and t$e De-elopin7 Co ntries" AFandboo " AcademV+d caţional De-elopment" Marc$Co$en" L)" Manion" L) 503316" 'esearc$ Met$ods in +d cation" >o rtli edition" 'o tled7e"London ai Ne]*Wor

Creţ " #)" lonesc " M) 503;,6" Mi.loace de Jn-ăţăm nt" Jn GDidacticaH" -oi) II din G8inte&e de peda7o7



constit it !i -alidat Jn practica instr irii" Jn timp" d pă o perioadă Jn care 7r p l de ele-i ccare se l cra era etero7en at t din p nct de -edere al ni-el l i de pre7ătire !i al posibilităţilorintelect ale" c t !i din p nct l de -edere al - rstei biolo7ice" iar &i a !colară n erare7lementată sa str ct rată Jn -re n >el)C timp l" cea mai >rec-entă modalitate de reali&are a acti-ităţii de predare !i Jn-ăţare a

de-enit or7ani&area pe clase !i lecţii" care" Jntr*o an mită accepţi ne" a >ost Jnt lnită Jn practica instr irii !i Jn antic$itate) +a a >ost > ndamentată teoretic de pe po&iţii !i Jntr*o perspecti-ă relati- !tiinţi>ică Jn secol l al <#II*lea prin contrib ţia decisi-ă a peda7o7 l ice$ San Amos Comeni s 50 3,*0?4 6) Acesta a a- t merit l de a >i obser-at că pentrmărirea randament l i acti-ităţii instr cti-*ed cati-e" este necesar ca ele-ii să >ie distrib iţi Jnclase d pă - rstă !i pre7ătire" >iecare clasă să parc r7ă" Jn dec rs l n i an" o an mită pro7ramă reparti&ată pe l ni !i &ile" iar >iecare lecţie să >ie n tot nitar" s bordonat n i scop bine determinat)Ast>el" Comeni s a a. ns la ideea asocierii concept l i de GlecţieH !colară cel i de GclasăH deele-i !i a s sţin t necesitatea le7ării lecţiei de acti-itatea com nă a nei Jntre7i clase/7r pe deele-i) % ndament nd relaţia Glecţie*clasăH !i anali& nd le7ăt rile care se stabilesc Jntreconţin t l" str ct ra" pro7ramarea acti-ităţii didactice !i timp l destinat Jn>ăpt irii ei"Comeni s a > ndamentat sistem l de or7ani&are a Jn-ăţăm nt l i pe clase !i lecţii" care s*arăsp ndit pe o arie >oarte lar7ă) Acest sistem de Jn-ăţăm nt s*a imp s ca o >ormă deor7ani&are a m ncii didactico*ed cati-e des>ă! rată Jn !coală !i reali&ată Jn condiţii precise"ele-ii >iind 7r paţi Jn clase" iar lecţiile s cced nd *se Jntr*o ordine >i2ată Jn pro7ram l del cr " respecti- Jn orar l !colii 5S )A) Comeni s" 034 6) Jn practica !colară din ţara noastrăacest sistem de l cr a >ost introd s prin Le7ea Jn-ăţăm nt l i din 0;?1)Caracteristicile sistem l i de l cr > ndamentat de Comeni s era rmătoarele: ele-ii era 7r paţi Jn clase d pă - rstă !i ni-el de pre7ătire( trecerea dintr*o clasă Jn alta se >ăcea an al" pe ba&a promo-ării( e2ista o an mită d rată de !colari&are 5care lterior a -ariat de la o etapă la alta a de&-oltăriisocietăţii !i de la o ţară la alta6( e2ista n Jncep t !i n s> r!it de an !colar( acesta era str ct rat Jn nităţi de l cr 5trimestresa semestre6" rmate de -acanţe( &i a !colară se des>ă! ra d pă n orar" Jn care obiectele de st di se s cceda Jn nităţi detimp e7ale" de 1 * min te" altern nd c recreaţiile)C ţi-a dintre peda7o7ii care a a- t contrib ţii la per>ecţionarea lterioară a sistem l i deJn-ăţăm nt pe clase !i lecţii a >ost: S)F) Pestalo&&i" U)D) !ins i" A) ) Diester]e7" S)%)Ferbart" T) iller" ) 'ein !)a)Amintim c te-a din contrib ţiile teoretice !i din Jncercările e2perimentale iniţiate Jn a do a . mătate a secol l i al <l<*lea !i Jn prima . mătate a secol l i << !i menite să Jmbo7ăţească

sistem l >ormelor de or7ani&are a acti-ităţii didactice) De!i aceste Jncercări n a depă!it >a&ade e2periment" ele răm n -aloroase datorită e>ort rilor de acti-i&are a ele-ilor !i de an7a.are alor Jn acti-ităţi independente:04;* sistem l monitorial 5iniţiat concomitent de Bell !i Lancaster6* plan l Dalton 5e2perimentat de Felen Par $ rst6* metoda centrelor de interes 5elaborată de O-ide DecrolV6* sistem l proiectelor 5elaborat de illliam F) Uilpatric 6* metoda innet a 5e2perimentată de Carlton ) as$b rne6* metoda m ncii pe 7r pe 5s sţin tă de 'o7er Co sinet !i de Peter Petersen6* metoda %reinet 5s sţin tă de Celestin %reinet6

* metoda Dottrens 5s sţin tă de 'obert Dottrens6* metoda Bo c$et 5s sţin tă de F) Bo c$et6



Acti-ităţi care a la ba&ă metode decercetare 5Jn care predomină metodele decercetare6

* acti-ităţi Jn cabinete !colare * st di l Jn bibliotecă * -i&ite didactice * e2c rsiididactice

Acti-ităţi care a la ba&ă metode

e2perimentale 5Jn cai predomină metodelee2perimentale6

* acti-ităţi Jn laboratoare !colare * e>ect area

de l crări practice * e>ect area de l crărie2perimentale * elaborarea de proiecteActi-ităţi care a la ba&ă metode aplicati-e5Jn care predomină metodele aplicati-e6

* acti-ităţi Jn ateliere !colare * acti-ităţi pelot l !colar * acti-ităţi Jn sala de sport

Tabel l 9) I<) Ta2onomia >ormelor de or7ani&are a acti-ităţii ed caţionale d pă loc l dedes>ă! rare a acestoraTip ri de acti-ităţi didacticeCaracteristici+2empleActi-ităţi or7ani&ate Jn medi l !colar * pot >i or7ani&ate >ie Jn clasă >ie Jn a>ara clasei" s b Jndr marea colecti- l i didactic al !colii"Jn a>ara orelor pre-ă& te de orar" pentr a apro> nda pre7ătirea reali&ată Jn timp l lecţiilor * lecţii 5permanente" >ac ltati-e6* acti-ităţi Jn cabinete" laboratoare !i ateliere !colare* acti-ităţi independente* st di l indi-id al* cerc ri !colare pe materii* meditaţii !i cons ltaţii* obser-aţii Jn nat ră" la colţ l -i* Jn-ăţarea independentă Jn !coală* e>ect area temelor pentr acasă* .oc ri !i conc rs ri pe di>erite teme* serbări !colare* Jnt lniri c personalităţi din domeni l !tiinţei" te$nicii" c lt rii" artei etc)* cenacl ri !)a) Acti-ităţi or7ani&ate Jn medi le2tra!colar/acti-ităţi cone2e* pot >i or7ani&ate de colecti- l didactic al !colii sa de instit ţii din a>ara !colii: teatre" casede c lt ră" cl b ri" or7ani&aţii sporti-e" tabere !)a)* se des>ă!oară Jntr* n cadr instit ţionali&at" sit at Jn a>ara !colii" respecti- a sistem l i deJn-ăţăm nt* acti-ităţi Jn cerc ri te$nice* acti-ităţi de cl b* mani>estări Jn biblioteci* tabere . deţene" naţionale" internaţionale* emisi ni radio !i T) #)* -i&ionări de e2po&iţii" spectacole" >ilme etc)* -i&ite* e2c rsii* dr meţii* t rism !)a) Principalele asemănări !i deosebiri Jntre >ormele de acti-itate des>ă! rate Jn medi l !colar !i

cele des>ă! rate Jn medi l e2tra!colar s nt sinteti&ate Jn tabel l 1)I<)Tabel l 1)I<)



Paralelă Jntre >ormele de acti-itate ed caţională des>ă! rate Jn medi l !colar !i e2tra!colar AsemănăriDeosebiri* In ambele >orme de acti-itate" obiecti-ele instr cti-*ed cati-e 7enerale se re>eră la:* stim larea creati-ităţii ele-ilor

* Jmbo7ăţirea sistem l i de c no!tinţe al ele-ilor * apro> ndarea c no!tinţelor ele-ilor !i crearea la ace!tia a nei -i&i ni sistemice* >ormarea !i de&-oltarea la ele-i a nor abilităţi intelect ale !i practice * Acti-ităţile didactice des>ă! rate Jn medi l e2tra!colar s nt -ariate !i se proiectea&ă !ireali&ea&ă > ncţie de:* posibilităţile de reali&are a le7ăt rii c proces l instr cti-*ed cati- reali&at Jn clasă"respecti- c obiecti-ele acest ia* obiecti- l 7eneral rmărit !i obiecti-ele speci>ice* loc l de des>ă! rare cel mai adec-at)0;0* stim larea !i c lti-area interes l i ele-ilor pentr di>erite domenii sa teme din !tiinţă"te$nică" artă etc)* depistarea !i -alori>icarea Jnclinaţiilor" aptit dinilor !i talentelor ele-ilor * implicarea acti-ă a ele-ilor Jn -iaţa socială* >olosirea timp l i liber Jn mod plăc t !i til Z Acti-ităţile didactice des>ă! rate Jn medi l e2tra!colar a caracter preponderentopţional/bene-ol !i se reali&ea&ă prin cone2i ni pl ridisciplinare)Z Pentr cele do ă tip ri de acti-ităţi se poate rec r7e la o mare di-ersitate de mod ri dereali&are a acti-ităţilor" de -eri>icare !i a to-eri>Jcare" e-al are !i a toe-al are arandament l i obţin t)Ta2onomia acti-ităţilor c in>l enţe instr cti-*ed cati-e o>erită de ' na Patel 503;16corelea&ă ace acti-ităţi c ceie trei mari cate7orii de ed caţie 5-e&i tabel l )I<)6)Tabel l )Cate7orii de ed caţie" acti-ităţi ed cati-e coresp n&ătoare !i caracteristicile >l 2 l iin>ormaţional c in>l enţe ed cati-eCate7orii de ed caţieActi-ităţi ed cati-e coresp n&ătoare saCaracteristicile >l 2 l iin>ormaţional c in>l enţeed cati-e+d caţia >ormală

Acti-ităţile ed cati-e >ormale" respecti- cele des>ă! rate Jn !coală" str ct rate ierar$ic !icronolo7ic" Jncep nd c !coala primară !i termin nd c ni-ersitatea) bo7at Jn in>l enţe ed cati-e pro7ramat* c anti>icat* diri.at +d caţia ne>ormalăActi-ităţile ed cati-e ne>ormale" respecti- cele e2tra!colare" or7ani&ate !i des>ă! rate Jntr* ncadr instit ţionali&at" sit at Jn a>ara sistem l i de Jn-ăţăm nt: >amilie" cl b ri" biblioteci"m &ee" teatre" alte instit ţii etc) * bo7at Jn in>l enţe ed cati-e

* pro7ramat* c anti>icat



* diri.at+d caţiain>ormală/ di> &ă/ incidentalăInteracţi nile indi-id l i c alte persoane Jn medi l social" c lt ral" economic etc)" acţi nilec in>l enţe ed cati-e re& ltate din conte2t l sit aţiilor de acti-itate cotidiană" care n J!i

prop n Jn mod deliberat atin7erea nor >inalităţi ed cati-e)etero7en aleatori nediri.atIn -ederea reali&ării obiecti-elor 7enerale ale instr cţiei !i ed caţiei" este necesară Jmbinareacelor tr[ mari cate7orii de ed caţie !i a tip rilor de acti-ităţi coresp n&ătoare" -alori>icarea-alenţelor acestora : reali&area nei ed caţii 7lobale" inte7rati-e) C alte c -inte" Jn -ederea proiectării strate7iilor de ed caţi >ormală treb ie să se ţină cont de caracteristicile celorlaltor>orme ale ed caţiei * ne>ormală !i in>ormală !i d modalităţile speci>ice de reali&are a acestora)O ta2onomic a acti-ităţilor e2tra!colare distin7e" > ncţie de medi l Jn care acestea sedes>ă!oară" do ( mari cate7orii * acti-ităţi para!colare !i acti-ităţi peri!colare" a!a c m se poate -edea Jn tabel l ?)I<) 5M lonesc " , "0) Cer7$it" 03;96:Tabel l ?)I< Ta2onomia acti-ităţilor e2tra!colare > ncţie de medi l Jn care se des>ă!oarăTip ri deacti-ităţie2tra!colare

+lement lcaracteristic 5medi l Jn carese des>ă!oară6

Obiecti-ele 7eneralermărite +2emple

Acti-ităţi para!colare

* se des>ă!oară Jn medi lsocio*pro>esional

* Jmbo7ăţireaac$i&iţiilor ele-ilor

* practica Jn nităţieconomice

* Jmb nătăţirea per>ormanţelor socio* pro>esionale aleindi-i&ilor

* practica Jn nităţi de pro>il * sta7i l de practică Jn -edereacali>icării * -i&ionări dee2po&iţii * -i&ita Jn

nităţi economice !i!tiinţi>ice" Jn scop l0;, in>ormării !i orientării

pro>esionale * per>ecţionări * reciclări!) a)

Acti-ităţi peri!colare

* se des>ă!oară Jn medi lsocio*c lt ral

* Jmbo7ăţireaori&ont l i spirit al *destinderea rela2areaindi-i&ilor

* acti-ităţi dea toinstr ire !ia toed caţie * acti-ităţide loisir * acti-ităţi dedi-ertisment * tili&areami.loacelor m ltimedia* na-i7are pe Internet !)a)

n alt criteri de clasi>icare a acti-ităţilor Jn a>ara clasei !i a celor e2tra!colare este moment lsa etapa proces l i de Jn-ăţăm nt Jn care ele se des>ă!oară !i care se stabile!te > ncţie deobiecti-ele instr cti-*ed cati-e 7enerale !i de cele speci>ice rmărite 5-e&i tabel l 4)I<)6:Tabel l 4)I<)Ta2onomia acti-ităţilor Jn a>ara clasei !i e2tra!colare > ncţie de etapa proces l i deJn-ăţăm ntTip ri de acti-ităţiJn

+tapa proces l i de



a>ara clasei !ie2tra!colare

Jn-ăţăm nt Jn carese des>ă!oară Obiecti-ele 7enerale rmărite +2emple

Acti-ităţiintrod cti-e

* la Jncep t l * >amiliari&area ele-ilor c problematica

* -i&ite Jn instit ţii

st dierii nei disciplinei de c lt rădiscipline de * >amiliari&area ele-ilor c s biect l * -i&ite Jn nităţiJn-ăţăm nt capitol l i sa al temei economice" * la Jncep t l * >amiliari&area ele-ilor c sarcinile

de* -i&ionarea nor

st dierii n icapitol

instr ire !i a toinstr ire emisi ni!tiinţi>ice

* la Jncep t l * tre&irea interes l i ele-ilorst dierii nei teme * c le7erea de material >aptic care -a

>i-alori>icat Jn acti-ităţile ed cati-e>ormale

Acti-ităţides>ă! rate

* Jn paralel c * Jmbo7ăţirea !i consolidareasistem l i de

* e2c rsii Jnnat ră

pe parc rs lst dierii

>ormele de c no!tinţe !i abilităţi intelect ale !i * -i&ite la m &ee

n i capitol sa anei

or7ani&are a practice ale ele-ilor * -i&ite Jn

teme acti-ităţii stabiliteJn

* -eri>icarea Jn practică ac no!tinţelor

laboratoare

plan l tematic teoretice speciali&ate 5de* >i2area !i consolidarea noilor

ac$i&iţii

in>ormatică"

>i&ică" biolo7ie" c$imieetc)6

Acti-ităţi >inale/de * la >inele st dierii * il strarea Jn practică a noilorc no!tinţe

* acti-ităţi practice

Jnc$eiere capitol l i sa al * >i2area" consolidarea !isistemati&area

Jn nităţi

temei ac$i&iţiilor dob ndite Jn st di lcapitol l i

economice"

sa al temei !tiinţi>ice" Jn* apro> ndarea ac$i&iţiilor dob ndite

Jn

laboratoare

st di l capitol l i sa al temei speciali&ate* e2ersarea capacităţilor de aplicare!i

* acti-ităţi Jn

trans>er a c no!tinţelor !)a) cerc ri te$nice* tili&areami.loacelorm ltimedia

0;9I<),) +laborarea strate7iei didactice * condiţie a acţi nii ed caţionale e>icienteI<) ,)0) De>inirea" caracteri&area !i ta2onomia strate7iilor didacticeI<),)0)0) De>inirea strate7iilor didacticeJn sens com n" Gstrate7iaH se de>ine!te ca modalitate de des>ă! rare !i ameliorare a acţi nilor



Jnti prinse Jn -ederea atin7erii n i an mit scop) In sens peda7o7ic" concept l Gstrate7ieH sere>eră la ansambl l deci&ii" te$nici de l cr " procedee !i operaţii care -i&ea&ă moderni&area !i per>ecţionarea di>eritei componente ale proces l i de Jn-ăţăm nt" Jn acord c obiecti-ele7enerale ale Jn-ăţăm nt l i !i ale ed caţiei)A- nd Jn -edere noile ac$i&iţii din didactica 7enerală" strate7iile didactice se pot detJni ca

sisteme [ metode" procedee" mi.loace !i >orme de or7ani&are a acti-ităţii deinstr ire/a toinstr ire" inte7rate Jn str ct operaţionale" care a la ba&ă o -i&i ne sistemică !icare s nt menite să asi7 re o Jn-ăţare acti-ă !i creatoare c no!tinţelor !i abilităţilor !i săraţionali&e&e proces l instr irii 5')M) Ea7ne" L) Bri77s" 03446)Principalele elemente componente ale strate7iilor didactice s nt:* sistem l >ormelor de or7ani&are !i des>ă! rare a acti-ităţii ed caţionale* sistem l metodolo7ic" respecti- sistem l metodelor !i al procedeelor didactice* sistem l mi.loacelor de Jn-ăţăm nt)Desi7 r" acestora li se ada 7ă mod l de abordare a Jn-ăţării" respecti- tip rile de Jn-ăţare !imecanismele d asimilare a c no!tinţelor !i abilităţilor de către ele-i)Concept l de Gstrate7ieH este operant la ni-el l macro" al macropeda7o7iei/peda7o7ieisistemelor" 0( ni-el ri intermediare" prec m !i la ni-el micro) Acest ltim ni-el >iind le7atnemi.locit de peda7o7ia Jn-ăţării este cel care interesea&ă teoria !i practica instr irii( de aceea"consideraţiile noastre rmătoare" Jl -or -i&t aproape Jn e2cl si-itate 5D) N nam" 0339" C)B r&ea" 033 6)I<),)0),) Caracteri&area strate7iilor didacticeJncerc nd să s rprindem comple2itatea concept l i Gstrate7ieH" pre&entăm c te-a dincaracteristicile strate7iilor didactice:* Jntr*o an mită măs ră" a caracter normati-" dar n a ri7iditatea nei re7 li sa a n ial7oritm de des>ă! rare) Dimpotri-ă" ele constit ie componenta dinamică a sit aţiilor deinstr ire" caracteri&ată de o mare >le2ibilitate !i elasticitate internă) Ast>el" demers l didactic7eneral cont rat prin strate7iile ed caţionale n este determinat ri7 ros( el poate >i Ga. statH!i adaptat la e-enimentele instr irii !i la condiţiile de instr ire/a toinstr ire e2istente) Departede a >i o simplă te$nică de l cr " strate7iile didactice poartă" Jn b nă măs ră" amprenta stil l ididactic" a creati-ităţii didactice !i a personalităţii cadr l i didactic)* A > ncţie de str ct rare !i modelare a Jnlănţ irii sit aţiilor de Jn-ăţare Jn care s nt p !iele-ii !i de a declan!a la ace!tia mecanismele psi$olo7ice ale Jn-ăţării)* +lementele componente ale strate7iilor de instr ire alcăt iesc n sistem( Jntre ele sestabilesc cone2i ni" interrelaţii !i c$iar interdependenţe) O strate7ie didactică se poatedescomp ne Jntr*o s ită de operaţii" etape" re7 li de des>ă! rare" re7 li de deci&ie"coresp n&ătoare di>eritelor sec-enţe didactice" dar se imp ne preci&area că >iecare deci&ieasi7 ră trecerea la sec-enţa rmătoare prin -alori>icarea in>ormaţiilor dob ndite Jn etapa

anterioară)* N se identi>ică c sistem l metodolo7ic pentr care s*a optat !i nici c metoda didactică de ba&ă) Jn timp ce tili&area metodei repre&intă o acţi ne care -i&ea&ă Jn-ăţarea Jn termenii nor per>ormanţe imediate" la ni-el l nei acti-ităţi de predare*Jn-ăţare*e-al are" strate7iadidactică -i&ea&ă proces l instr irii Jn ansambl l să " n o sin7 ră sec-enţă de instr ire)0;1* N pot >i asimilate c lecţia Jntr c t ele pot >i !i treb ie să >ie -alori>icate n doar Jn cadr llecţiilor !i al acti-ităţilor didactice des>ă! rate Jn clasă" ci Jn cadrai t t ror tip rilor deacti-ităţi des>ă! rate de binom l pro>esor*ele-)* A caracter probabilistic" stocastic" ceea ce Jnseamnă că o an mită strate7ie didactică" c$iardacă este > ndamentată !tiinţi>ic !i adec-ată res rselor psi$olo7ice ale clasei" n poate 7aranta

re !ita proces l i de instr ire Jntr c t e2istă n n măr mare de -ariabile !i s b-ariabile careinter-in Jn acest proces)



)0 )c)6 neal7oritmice 5de Jn-ăţare preponderent independentă6)),)a)6 prescrise 5de diri.are ri7 roasă a Jn-ăţării6:* imitati-e* e2plicati-*reprod cti-e 5e2po&iti-e6* e2plicati-*int iti-e 5demonstrati-e6

* al7oritmice* pro7ramate)),)b)6 neprescrise/participati-e 5de acti-i&are a ele-ilor6: ),)b)l)6 e ristice:* e2plicati-*in-esti7ati-e 5descoperire semidiri.ată6* in-esti7ati-*e2plicati-e* de e2plorare obser-ati-ă* de e2plorare e2perimentală* de descoperire: independentă" diri.ată" semidiri.ată* ba&ate pe con-ersaţia e ristică* problemati&ante* ba&ate pe cercetarea Jn ec$ipă ),)b),)6 creati-e 5ba&ate pe ori7inalitatea ele-ilor6)),)c)6 mi2te:* al7oritmico*e ristice* e ristico*al7oritmice)I<),),) Proiectarea strate7iilor didacticeI<) ,),)0) +senţa !i importanţa proiectării didacticeProiectarea strate7iilor didactice repre&intă ansambl l de procese !i operaţii deliberati-e deanticipare a acesteia" de >i2are mentală a pa!ilor ce -or >i parc r!i Jn reali&area instr cţiei !ied caţiei" la ni-el macro 5respecti- la ni-el l 7eneral al proces l i de Jn-ăţăm nt6 !i micro 5lani-el l speci>ic/intermediar * al capitolelor/temelor !i operaţional * al acti-ităţilor didacticeconcrete6)In -i&i ne tradiţională" prin proiectare se Jnţele7ea Jmpărţirea timp l i" e!alonarea materieis b >orma plan l i calendaristic" a sistem l i de lecţii" a plan l i tematic" a proiect l i delecţii etc)0;?Jn -i&i ne modernă" Jn acti-itatea de proiectare didactică la ni-el micro" accent l este deplasatde la simpla plani>icare/e!alonare a timp l i la pre>i7 rarea acti-ităţii de Jn-ăţare a ele-ilor" lacrearea nor sit aţii de Jn-ăţare e>ecti-ă) Acţi nea de proiectare didactică n se s prap ne peste Jntocmirea plan rilor de acti-itate( ea constă Jn 7 ndirea !i pre>i7 rarea proces l ididactic" a strate7iilor de predare" Jn-ăţare !i e-al are" a mod l i orientati- 5!i n strictri7 ros6 Jn care se -a des>ă! ra acti-itatea) Pentr accent area acest i aspect s*a consacratsinta7ma Gdesi7n instr cţionalH" prin care se Jnţele7e act l de a anticipa" de a pre>i7 ra

demers l didactic Jn termeni care să Jl >acă trad ctibil Jn practică 5') Brian" 03;0" #) deLands$eere" E) de Lands$eere" 03436)Concept l de proiectare didactică s*a imp s datorită preoc pării de a con>eri acti-ităţiiinstr cti-*ed cati-e ri7 ro&itate !tiinţi>ică !i metodică !i datorită apariţiei Jn didacticamodernă a nor orientări !i tendinţe" c m ar >i: peda7o7ia anticipati-ă !i prospecti-ă peda7o7ia obiecti-elor sistem l principiilor didactice 7enerale !i sistem l principiilor didactice speci>icedisciplinelor de st di or7ani&area instr cţiei !i ed caţiei Jn > ncţie de ac$i&iţiile din teoria Jn-ăţării elaborarea plan rilor calendaristice" a sistemelor de lecţii" a plan rilor tematice" a

proiectelor de acti-itate didactică aplicarea nor metode didactice moderne !i e>iciente 5de e2empl instr irea asistată de



calc lator6 elaborarea nor instr mente obiecti-e pentr e-al area randament l i !colar al ele-ilor !)a)A- nd Jn -edere cele de mai s s" se poate a>irma că proiectarea acti-ităţii didactice constit ie premisa!i condiţia necesară pentr reali&area n i demers didactic e>icient)

I<) ,),),) Condiţiile nei proiectări didactice e>icienteProiectarea didactică este o acţi ne contin ă" permanentă" care precede demers rile instr cti-*ed cati-e" indi>erent de dimensi nea" comple2itatea sa d rata acestora) La ni-el micro" ea pres p ne de >apt stabilirea sistem l i de relaţii !i dependenţe e2istente Jntre conţin t l!tiinţi>ic -e$ic lat" obiecti-ele operaţionale !i strate7iile de predare" Jn-ăţare !i e-al are)Proiectarea Jnseamnă relaţionare Jntre conţin t" obiecti-e !i strate7ii de instr ire !ia toinstr ire !i strate7ii de e-al are" conţin t l >iind operator l principal Jn instr ire 5I)T)'ad " 034;6)In proiectarea didactică la ni-el micro" se porne!te de la n conţin t >i2at prin pro7ramele!colare" care c prind obiecti-ele 7enerale ale Jn-ăţăm nt l i" prec m !i obiecti-ele*cadr !iobiecti-ele de re>erinţă" care s nt nice la ni-el naţional) Pro>esor l rmea&ă să reali&e&ederi-area peda7o7ică a obiecti-elor operaţionale concrete" comportamentale" care orientea&ăacti-itatea de instr ire !i a toinstr ire)Acti-itatea de proiectare didactică se >inali&ea&ă c elaborarea nor instr mente de l cr tilecadr l i didactic * plan l tematic !i proiectele de acti-itate didactică/lecţie" mer7 nd p nă lasec-enţa elementară de instr ire" Jntr c t acti-itatea didactică are caracter proces al" ea sedes>ă!oară Jn etape" Jn sec-enţe artic late lo7ic" peste care rmea&ă să se s prap nă stabilireade obiecti-e concrete( de aceea" n este recomandabil ca pentr o an mită acti-itate didacticăsă se >orm le&e mai m lt de ,*9 obiecti-e)Proiect l de lecţie este n instr ment de l cr !i n 7$id pentr pro>esor" el o>erind o perspecti-ă de ansambl " 7lobală !i comple2ă as pra lecţiei" Jn -i&i ne modernă" proiect l delecţie are caracter orientati-" a- nd o str ct ră >le2ibilă !i elastică) De asemenea" este de pre>erat ca el să pre-adă nele alternati-e de acţi ne !i c$iar să solicite capacitatea pro>esor l i de a reconsidera demers l anticipat at nci c nd sit aţii nepre-ă& te >ac necesarăsc$imbarea" deci n comportament didactic creator" Jn acest >el" ele -or >i adaptatespeci>ic l i proces l i de predare*Jn-ăţare a disciplinei respecti-e !i -or de-eni operaţionaleJn condiţiile concrete de instr ire Jn care -or >i tili&ate)Pornind de la ac$i&iţiile din teoriile Jn-ăţării" se imp ne 7 ndirea acti-ităţii de proiectare Jna!a >el Jnc t să se promo-e&e o Jn-ăţare prin problemati&are" e ristică" e2perimentală"creatoare etc)" ceea ce ţine at t0;4de Jns !irea nor modalităţi !i te$nici de l cr e>iciente" c t !i de e2perienţa" ima7inaţia !i

creati-itatea peda7o7ică a cadr l i didactic)In -ederea elaborării instr mentelor de l cr " acţi nile de proiectare se -or raporta la treicadre de re>erinţă:a6 acti-itatea anterioară sec-enţei proiectate" acti-itate care este s p să nei e-al ăridia7nostice" de identi>icare a aspectelor re !ite !i a celor mai p ţin re !ite" Jn scop l pre>i7 rării nor demers ri didactice de ameliorare b6 sit aţia e2istentă Jn moment l proiectării" respecti- res rsele psi$olo7ice ale ele-ilor" celemateriale" caracteristicile medi l i de instr ire !)a)m)d)c6 cerinţele imp se de pro7rama !colară !i de alte acte normati-e)I<) ,),)9) Desi7n l acti-ităţii didactice+tapele principale ale acti-ităţii de proiectare a acti-ităţilor didactice" -alidate de teoria !i

practica instr irii s nt rmătoarele:Z Jncadrarea acti-ităţii didactice 5a lecţiei6 Jn sistem l de lecţii sa Jn plan l tematic" Jntr*o



-i&i ne sistemică * acţi ne care incl de stabilirea obiecti- l i didactic > ndamental) Acestae-idenţia&ă sens l Jn care -a >i -alori>icat conţin t l ideatic: transmitere" dob ndire"descoperire" recapit lare" sistemati&are" aplicare" -eri>icare" e-al are etc)6 !i constit ieelement l determinant Jn stabilirea cate7oriei sa a tip l i de lecţie)8istem l de lecţii repre&intă ansambl l lecţiilor componente ale n i capitol" care >ormea&ă o

nitate or7ani&ată !i asi7 ră atin7erea obiecti-elor instr cti-*ed cati-e ale capitol l irespecti-" Jntr c t lecţiile n repre&intă sin7 ra >ormă de or7ani&are a proces l i instr cti-*ed cati-" s*a introd s sinta7ma Gplan tematicH" care c prinde sistem l de acti-ităţi didactice5lecţii" l crări de laborator" cerc ri de c$imie" de&bateri" acti-ităţi independente" e2c rsii"-i&ite etc)6" str ct rate Jn > ncţie de lo7ica internă a obiect l i de Jn-ăţăm nt" necesare pentrreali&area inte7rală a proces l i ed caţional Jntr*o sec-enţă didactică" de re7 lă n capitol)Pre>erăm sinta7ma Gplan tematicH pentr că acesta" prin introd cerea !i reali&area !i a altortip ri de acti-ităţi instr cti-*ed cati-e dec t cele pre-ă& te de pro7rama !colară" desc$idedr m l spre >ormele de acti-itate e2tra!colară" at t de necesare pentr Jmbo7ăţirea !idi-ersi>icarea repertori l i de l cr al pro>esor l i c ele-ii dincolo de clasă !i lecţie !i pentrreali&area a toinstr irii 5M) lonesc " 033," 033;" , 6)Z 8tabilirea obiecti-elor operaţionale" care direcţionea&ă Jntrea7a acti-itate de pre7ătire !ireali&are a demers rilor didactice" se reali&ea&ă Jn > ncţie de conţin t !i de >inalitatea petermen mai l n7 a instr irii) In practica instr irii" poate >i tili&at c s cces model l l i Ma7erde >orm lare a obiecti-elor operaţionale)Z 8electarea" str ct rarea lo7ică" esenţiali&area" adec-area conţin t l i !i transp nerea l ididactică Jntr* n croc$i lo7ic" acţi ni pe care pro>esor l le reali&ea&ă ţin nd cont dermătoarele elemente:* ni-el l 7eneral de pre7ătire al ele-ilor * re& ltatele !i e2perienţa co7niti-ă anterioară a ele-ilor * sistem l de c no!tinţe !i abilităţi intelect ale !i practice de care disp n ele-ii* e2perienţa practică a ele-ilor" 7rad l Jn care ace!tia c nosc material l >aptic* corelaţiile intra* !i interdisciplinare care se pot reali&a !)a)m)d)8cop l acestor acţi ni este de a reali&a transp nerea didactică a conţin t l i !tiinţi>ic Jntr*omanieră care să le permită ele-ilor asimilarea l i" dar Jn acela!i timp să Ji obli7e la e>ortintelect al !i/sa practic*aplicati-/motric)Pentr -i& ali&area pa!ilor Jn sec-enţele de proiectare" respecti- de str ct rare a conţin t l i!tiinţi>ic !i de selectare a pro7resiei optime a conţin t l i" s nt tile an mite procedee c m ar>i 7ra> l conceptelor" matricea conceptelor 5a l i Da-ies6 !i dia7rama de des>ă! rare a pro7ram l i)0;;Era> l conceptelor este o >i7 ră alcăt ită din p ncte/nod ri care repre&intă noţi nile alese Jn

-ederea introd cerii altora noi !i să7eţi ce marc$ea&ă raport rile dintre ele) Era> l reali&ea&ăo primă selecţie a noţi nilor necesare pentr Jnţele7erea !i asimilarea noilor c no!tinţe)+2empl : Pentr introd cerea noţi nii simboli&ate c 7" ne s nt tile noţi nile a" b" c" d" e" >"$" i !i n ne s nt tile noţi nile . !i " a!a c m se poate -edea Jn >i7 ra l)I<)Matricea conceptelor 5a l i Da-ies6" permite o selecţie mai ri7 roasă a noţi nilor" o>erindin>ormaţii Jn le7ăt ră c noţi nile necesare !i măs ra Jn care acestea a. tă la ac$i&iţionareac no!tinţelor) +a repre&intă n cadrila. Jn care s nt >i7 rate pe dia7onală noţi nile c care seoperea&ă" iar Jn căs ţele alăt rate s nt >i7 rate prin $a! rare raport rile care le lea7ă)

%i7 ra l)I<) +2empl de 7ra> al conceptelor 8tabilirea relaţiilor Jn matricea conceptelor se >ace pornind de la 7ra> l conceptelor) Aport l

direct de in>ormaţie este ad s at nci c nd căs ţele $a! rate se 7r pea&ă !i s nt c t maiaproape de dia7onală) C nd noţi nile se a>lă Jn raport ri de opo&iţie" de di>erenţiere" căs ţele



s nt Jndepărtate de dia7onală !i dispersate pe Jntrea7a s pra>aţă a matricei) In ca& l Jn carenoţi nile para&ite sa prea laterale s nt m lte" >enomen e-idenţiat de e2istenţa mar7inală !idispersată a căs ţelor $a! rate" se -or că ta alte noţi ni care a o contrib ţie directă dein>ormaţie !i se -a constr i n no 7ra> !i o no ă matrice a conceptelor) +2empl : Matriceaconceptelor coresp n&ătoare 7ra> l i conceptelor pre&entat mai s s" -a arăta ast>el:

7 $%i7 ra ,)I<) +2empl de matrice a conceptelor 5a l i Da-ies6Dia7rama de des>ă! rare a pro7ram l i conţine detalierea noţi nilor selectate Jn c ante"s ccesi nea !i n măr l lor pentr lecţia sa tema respecti-ă) Pentr introd cerea an mitornoţi ni" notate c Ni" N," ))" NG" se >olosesc di>erite e2emple care ad c in>ormaţii complete5+6" contra*e2emple 5+Z6" 7enerali&ări parţiale 5EZ6 !i complete 5E6" de>iniţii 5D+6" de>iniţiincomplete 5D%6" recapit lări 5'6 !i aplicaţii teoretice 5AT6 sa practice 5AP6) In acest >el"noţi nile c prinse Jn 7ra> rile !i matricile conceptelor" -or apărea ac m de&-oltate Jntr*o s ităde pa!i" Jn care este important n at t n măr l e2emplelor" c t -arietatea lor( di-ersitateae2emplelor >ace ca de>iniţia să de&-ăl ie n conţin t mai c prin&ător !i mai bo7at)0;3Din m ltit dinea de posibilităţi metodice" o>erim spre e2empli>icare do ă modele de sec-enţede predare:+2empl de s ită de pa!i pentr introd cerea nei noţi ni printr*o sec-enţă ind cti-ă de predare: +" +Z" )))" D%" +" +Z" D+" AP)+2empl de s ită de pa!i pentr introd cerea nei noţi ni printr*o sec-enţă ded cti-ă de predare: D+" +" D%" +" +" )))"+Z" AT" AP)8tr ct rarea material l i Jn nităţi mai mari" poate a-ea la ba&ă o an mită ta2onomie sa oierar$ie" respecti- n mod de str ct rare Jn > ncţie de n principi de ordine aplicabil mai alesJn ca& l >ormăm priceperilor !i deprinderilor intelect ale !i practice)+2empl : Pentr re&ol-area nei probleme practice" sarcinile de l cr pot >i str ct rate Jncon>ormitate c rmătoarea ierar$ie:%orm larea de către ele-i a nei probleme practice 5o problemă care Ji preoc pă" sesi&atăspontan sa en nţatăde pro>esor61"8t dierea literat rii de specialitate Jn -ederea sol ţionării problemei1 %orm larea nei ipote&e de l cr1#eri>icarea ipote&ei >orm late Jn practică1 Eăsirea sol ţieii %orm larea concl &iilor" a 7enerali&ărilor

l Aplicarea noilor ac$i&iţii Jn di>erite conte2te sit aţionale%i7 ra 9)I<) Ierar$ia re&ol-ării nei probleme practiceZ +laborarea strate7iei instr irii Jn con>ormitate c obiecti-ele operaţionale prestabilite)Z 8tabilirea str ct rii proces ale a acti-ităţii didactice n treb ie pri-ită ca o etapă ri7idă(accent ăm >apt l că n măr l !i s ccesi nea etapelor nei lecţii/acti-ităţi didactice pot >i-ariabile" ele n s nt absol t obli7atorii) In > ncţie de obiecti- l didactic > ndamental !i detip l lecţiei sa al acti-ităţii didactice" nele etape pot a-ea o po&iţie pri-ile7iată sa o pot pierde) 8tr ct ra proces ală a lecţiei este pre&entată Jn s bcapitol l I<) 9)+2empl : 8tr ct ra proces ală a nei l crări de laborator la !tiinţele nat rii" ar p tea c prindermătoarele etape metodice:* stabilirea temei l crării !i a scop l i acesteia

* com nicarea obiecti-elor operaţionale rmărite Jntr*o manieră accesibilă ele-ilor !i Jnacela!i timp atracti-ă pentr ace!tia" pentr a*i moti-a



* ale7erea e2perienţelor semni>icati-e pentr tema respecti-ă !i pentr scop l prop s* stabilirea res rselor materiale necesare 5e-ent al" Jmpre nă c ele-ii6* pre&entarea normelor de protecţie a m ncii" de către pro>esor 5dacă este ca& l6* conceperea !i elaborarea >i!elor de acti-itate e2perimentală* e>ect area e2perienţelor de către ele-i

* Jnre7istrarea !i consemnarea datelor e2perimentale* stabilirea concl &iilor acti-ităţii e2perimentale 5Jmpre nă c ele-ii6* Jntocmirea de către ele-i a re>eratelor as pra l crării practice e>ect ate* restabilirea ordinii la masa de l cr )Z Pre>i7 rarea strate7iilor de e-al are pres p ne aplicarea nor probe de testare !i e-al are ac no!tinţelor !i abilităţilor intelect ale !i practice ale ele-ilor" pe ba&a cărora se -a reali&are7larea !i optimi&area instr irii" Jn stabilirea probelor de e-al are se porne!te de laobiecti-ele operaţionale" a căror de>inire premer7e des>ă! rarea acti-ităţii didactice !i Jnacela!i timp o Jnc$eie prin act l de e-al are) Acesta se obiecti-ea&ă Jn serii de Jntrebăriadresate Jn cadr l -eri>icării orale" Jn probe scrise" practice" Jn teste de03c no!tinţe" Jn e-al ări c a. tor l calc lator l i electronic etc)" prin care se rmăre!testabilirea 7rad l i de Jns !ire a c no!tinţelor !i de >ormare a abilităţilor intelect ale !i practice)Z 8tabilirea acţi nilor de a tocontrol !i a toe-al are ale ele-ilor repre&intă n demers careţine cont de speci>ic l conţin t l i !tiinţi>ic -e$ic lat Jn acti-itatea didactică" de obiecti- ldidactic > ndamental" de obiecti-ele operaţionale !i de timp l disponibil) Pot >i tili&atermătoarele modalităţi de a tocontrol !i a toe-al are a prestaţiei ele-ilor: a tocorectarea

probelor scrise" corectarea probelor scrise ale cole7ilor" notarea răsp ns rilor cole7ilor"notarea Jn colaborare c alţi cole7i" notarea reciprocă a n i 7r p de cole7i" Jn toate sit aţiiledeosebit de importantă >iind ar7 mentarea notelor acordate)I<)9) Lecţia * >ormă importantă de or7ani&are a proces l i instr cti-*ed cati-I<)9)0) De>inirea" caracteri&area !i ta2onomia lecţiilor I<) 9)0)0) De>inirea lecţiei+timolo7ia concept l i GlecţieH se a>lă Jn termen l 7recesc GlectioH" care Jnseamnă Ga citi c7las tareH" Ga a diaH" Ga lect raH" Ga meditaH) A!adar" iniţial" lecţia pres p nea din partea pro>esor l i simplă e2p nere" lect ră" respecti- citire din man al" iar din partea ele-ilormemorarea celor a diate" a te2telor)In literat ra peda7o7ică se pot Jnt lni m lte de>iniţii ale lecţiei" care a la ba&ă criterii deabordare relati- p ţine !i p ncte de -edere nilaterale" ceea ce a 7enerat nele inad-ertenţe)Amintim Jn contin are c te-a din de>iniţiile lecţiei 5M) lonesc " , 6" dintre care"considerăm că cea mai modernă este cea ba&ată" pe perspecti-a sistemică 5de>iniţia d6:

a6 Jn > ncţie de criteri l or7ani&atoric" lecţia este >orma de acti-itate care se des>ă!oară Jnclasă" s b cond cerea n i cadr didactic" Jntr* n inter-al de timp precis determinat" pe ba&acerinţelor c prinse Jn pro7ramă !i potri-it orar l i !colar: HActi-itate a ele-ilor s b Jndr marea pro>esor l i Jn -ederea asimilării c no!tinţelor !i>ormării deprinderilor pre-ă& te de o temă din pro7rama !colară !i Jntr* n timp determinat5ora de clasă" de re7 lă * min te6( se constit ie ca nitate de m ncă didactică c scop precis" Jn care se reali&ea&ă interacţi nea optimă Jntre >actorii proces l i de Jn-ăţăm nt * scop"ele-" pro>esor" conţin t" metode" te$nolo7ie didactică( este >orma de ba&ă a or7ani&ării proces l i de Jn-ăţăm nt)H 5Dicţionar de peda7o7ie" 0343" pa7) ,146) Perspecti-a c rric lară 5re6orientea&ă acti-itatea ele-ilor des>ă! rată s b cond cereacadr l i didactic Gla ni-el l corelaţiei pro>esor*ele- care e-idenţia&ă" pe de o parte"

necesitatea pro>esor l i de `a lect ra esenţial l^" iar" pe de altă parte" posibilitatea >ormati-ăa ele- l i" de `a medita e>icient^" Jnaintea lecţiei !i ca e>ect al lecţieiH 58) Cristea" 033;" pa7)



, 3*,? "0) Cer7$it" 03;9" M) lonesc " 033;" , 6) b6 Din p nct de -edere al conţin t l i" lecţia repre&intă n sistem de idei artic late lo7ic !ididactic" Jn con>ormitate c cerinţele psi$opeda7o7ice re>eritoare la predarea * asimilareac no!tinţelor" la aplicarea lor" la -eri>icarea" e-al area !i notarea re& ltatelor( ea este" deci" onitate lo7ică" didactică !i psi$olo7ică" a!a c m re& ltă din con>i7 rarea didactică a lecţiei

s rprinsă Jn >i7 ra 1)I<)c6 O de>iniţie mai c prin&ătoare" care are Jn -edere mai m lte criterii" consideră lecţia onitate didactică > ndamentală" o >ormă a proces l i de Jn-ăţăm nt prin intermedi l căreia ocantitate de in>ormaţii este percep tă !i asimilată acti- de ele-i Jntr* n timp determinat" pecalea nei acti-ităţi intenţionate" sistematice" c a tore7lare" pro-oc nd Jn s>era biopsi$ică aacestora o modi>icare Jn sens l >ormării dorite 5M) lonesc " 03;," pa7) 396)030Obiecti-e operaţionaleConţin t l instr iriiLecţiaMi.loace . ) didactice Hele-i c r pe de ni-elMetode didactice'e& ltatele instr irii si a toinstr irii%i7 ra 1)I<) Con>i7 rarea didactică a lecţieid6 Perspecti-a sistemică ţine cont de noile -alenţe pe care le*a căpătat lecţia Jn timp" datorităac$i&iţiilor Jnre7istrate Jn !tiinţele ed caţiei 5peda7o7ie" didactică 7enerală" didactici speciale" psi$olo7ie ed caţională" politica ed caţiei" mana7ement ed caţional" teoria com nicării"teoria in>ormaţiei etc)6" prec m !i restr ct rărilor la ni-el l c rric l m l i !colar)Păstr nd *!i !i Jn pre&ent -aloarea deosebită pentr atin7erea obiecti-elor ed caţionale" lecţiarăm ne modalitatea principală de or7ani&are a acti-ităţii didactice" prin intermedi l căreia sereali&ea&ă Jn acela!i timp in>ormare !i >ormare" instr ire !i ed care) Astă&i ea este Jnţeleasă can dialo7 Jntre pro>esor !i ele-i" s bordonat obiecti-elor 7enerale !i speci>ice ale proces l ide Jn-ăţăm nt" operaţionali&ate la ni-el l colecti- l i de ele-i) Mai m lt" lecţia modernă seconstit ie Jntr* n pro7ram didactic" respecti- n sistem de procedee de l cra !i acţi nicom ne ale pro>esor l i !i ale ele-ilor 5e2p neri" e2plicaţii" demonstraţii lo7ice !ie2perimentale" re&ol-ări de probleme etc)6" str ct rate !i or7ani&ate Jn -ederea atin7eriiobiecti-elor instr cti-*ed cati-e prop se !i Jn -ederea acti-i&ării ele-ilor Jn proces l didactic5-e&i >i7 ra 1)I<)6)In practica didactică e2istă o mare di-ersitate de str ct ri ale lecţiilor des>ă! rate Jn st di ldi>eritelor obiecte de Jn-ăţăm nt" datorată acţi nii con. 7ate a an mitor >actori" dintre careamintim: obiect l de Jn-ăţăm nt 5O)L6" !tiinţa coresp n&ătoare acest ia 586" personalitatea

pro>esor l i 5P6 !i cea a ele-ilor 5+6) In >i7 ra )I<) s nt s rprinse relaţiile directe 5c liniecontin ă6 !i indirecte 5c linie Jntrer ptă6 care se stabilesc Jntre str ct ra lecţiei 5L6 !i >actoriiamintiţi mai s s)I<) 9)0),) Caracteri&area lecţiilor A!a c m am mai arătat" lecţia a deţin t !i deţine o po&iţie pri-ile7iată Jn r nd l >ormelor deacti-itate didactică) De*a l n7 l timp l i" re& ltatele din practica instr irii !i cele alecercetărilor psi$opeda7o7ice a contrib it la optimi&area str ct rii !i metodicii sale) Jnsă" Jnmare măs ră" lecţia !i*a păstrat caracteristicile de ba&ă" an mite .aloane -alidate prinn meroase e2erciţii metodice" deci care n pot >i p se" e2cl si-" pe seama tradiţiei didactice)Aceasta se datorea&ă -alenţelor/-irt ţilor pe care lecţia le deţine Jn comparaţie c alte >ormede or7ani&are a proces l i de Jn-ăţăm nt" -alenţe dintre care amintim c te-a:

03,%i7 ra )I<) 'elaţiile care se stabilesc Jntre str ct ra lecţiilor" obiect l de Jn-ăţăm nt" !tiinţă"



pro>esor !i ele-i Asi7 ră n cadr or7ani&atoric e>icient pentr proces l instr cti-*ed cati-" 7ener nd nsistem de relaţii pro>esor*ele-i" !i promo- nd acti-ităţi didactice Jn măs ră să acti-i&e&e ele-ii!i să stim le&e per>ormanţele Jn-ăţării) Asi7 ră Jns !irea sistematică a ba&elor !tiinţelor prin st di l obiectelor de Jn-ăţăm nt

coresp n&ătoare) %ormea&ă capacitatea de aplicare Jn practică a c no!tinţelor teoretice Jns !ite de ele-i"introd c nd *i Jn proces l c noa!terii sistematice" nemi.locite sa mi.locite" a realităţii) Acti-itatea pe care ele-ii o dep n Jn timp l lecţiei Ji a. tă să J!i Jns !ească in>ormaţii"noţi ni" de>iniţii" re7 li etc)" să dob ndească !i să J!i de&-olte abilităţi intelect ale !i practice"să sesi&e&e relaţii Jntre obiecte !i >enomene" să le e2plice" să*!i >orme&e o atit dine po&iti-ă>aţă de acestea !)a)m)d) De&-oltă >orţele co7niti-e" de ima7inaţie !i creaţie ale ele-ilor" an7a. nd *i Jntr* n e>ortintelect al !i motric de d rată" de&-olt nd *le ast>el spirit l de obser-aţie" spirit l critic"c rio&itatea epistemică" atenţia -ol ntară" ima7inaţia creatoare" memoria lo7ică" operaţiile7 ndirii etc) O>eră ele- l i posibilitatea de a*!i e2ersa capacităţile intelect ale !i a>ecti-e" de a*!i >orma!i consolida sentimente" con-in7eri" atit dini" trăsăt ri po&iti-e de caracter" >orme adec-ate decomportament etc)%ire!te" lecţia pre&intă !i an mite ser-it ţi/dis> ncţii" pentr a căror depă!ire practicienii !iteoreticienii Jncearcă să 7ăsească sol ţii Jn e>ort rile lor de reali&are a nor sc$imbări lani-el l lecţiei" Jn concordanţă c trans>ormările sistem l i de Jn-ăţăm nt Jn ansambl l să : Ponderea deseori prea mare a predării" Jn de>a-oarea Jn-ăţării" respecti- red cerea acti-ităţiila c - nt l pro>esor l i" Ia e2p nerea" demonstrarea" e2plicaţia etc) reali&ate de acesta !i laJnre7istrarea pasi-ă a no l i de către ele-i) De m lte ori lecţiile se ba&ea&ă pe int iţie" >iindne7li.ate acti-ităţile indi-id ale ale ele-ilor" e2erciţiile practice !i cele aplicati-e) tili&area e2cesi-ă a acti-ităţii >rontale c clasa de ele-i" care de!i are nele a-anta.eincontestabile 5transmiterea Jn mod economic" rapid !i sistematic a no l i" asi7 rareacolaborării !i cooperării dintre ele-i" stim larea lor reciprocă !)a)6" pre&intă adesea tendinţe deni-elare !i ni>ormi&are a demers l i didactic) Di>erenţierea acti-ităţii didactice" Jn > ncţie de partic larităţile indi-id ale !i de 7r p aleele-ilor se reali&ea&ă" de cele mai m lte ori" ane-oios !i st n7aci" Jn marea ma.oritate aca& rilor" pro>esor l predă la n sin7 r ni-el !i Jntr* n sin7 r ritm Jntre7 l i 7r p*clasă" pretinde din partea ele-ilor acelea!i e>ort ri" acela!i -ol m de c no!tinţe" acelea!i interese"acelea!i >orme de m ncă independentă" etc)( a toinstr irea" a to-eri>icarea !ia toe-al area" s nt p ţin e2ersate" ceea ce >ace ca partic larităţile psi$ice ale ele-ilor să n>ie respectate !i" Jn consecinţă" e>icienţa m ncii didactice să >ie scă& tă)

Cone2i nea in-ersă la clasele c n măr mare de ele-i este ins >icientă" ceea ce >ace ca proiectarea" or7ani&area" des>ă! rarea" control l !i ameliorarea acti-ităţii instr cti-*ed cati-esă n >ie m lţ mitoare)I<) 9)0)9) Ta2onomia lecţiilor A- nd Jn -edere importanţa acti-ităţii de Jn-ăţare reali&ate de ele-i Jn cadr l lecţiei" operaţiade ta2onomic a lecţiilor treb ie să aibă Jn -edere esenţa proces l i de Jn-ăţare" cont rată de psi$olo7ia Jn-ăţării"039 psi$olo7ia 7enetică" psi$olo7ia co7niti-ă" prec m !i de practica instr irii) Post larea >apt l ică Jn-ăţarea" respecti- de&-oltarea intelect ală a ele-ilor depind de acţi nile obiect ale !imintale e>ect ate de ei Jn!i!i" a atras d pă sine modi>icări Jn optica as pra acti-ităţii didactice)

+tapele proces l i psi$olo7ic al c noa!terii a rămas acelea!i" Jnsă s*a deplasat accent l de peacti-itatea pro>esor l i pe cea a ele- l i) Ast>el" dr m l rmat Jn proces l c noa!terii



ade-ăr l i necesită parc r7erea rmătoarelor etape: c noa!tere sen&orială" c noa!tereraţională" >ormarea abilităţilor" >i2area" aplicarea" -eri>icarea" e-al area !i notarea)Jntr c t str ct ra psi$ică are caracter sistemic" c noa!terea !tiinţi>ică pe plan psi$olo7ic pres p ne parc r7erea -eri7ilor amintite mai s s" c deosebire Jn mod sincronic) +2empl :'eali&area de către ele-i a n i e2periment de laborator ar p tea implica rmătoarele etape:

* percepţia 5c noa!tere sen&orială6 * pentr >amiliari&area c res rsele materiale alee2periment l i(* e2ersarea operaţiilor 7 ndirii" tili&area limba. l i !i a limba. l i de specialitate5c noa!tere raţională6(* re-enirea as pra nor in>ormaţii" date" >apte" 7enerali&ări" restr ct rarea lor 5sistemati&area">i2area !i consolidarea6(* apelarea la c no!tinţe de.a Jns !ite de ele-i !i tili&area lor Jn no l conte2t 5aplicarea6(* >ormarea priceperilor !i deprinderilor intelect ale !i practice !i e2ersarea lor 5>ormareaabilităţilor intelect ale !i practice6(* aprecierea * reali&ată de pro>esor 5-eri>icarea" e-al area !i notarea6 !i" e-ent al"a toaprecierea *reali&ată de ele-i 5a to-eri>icarea" a toe-al area !i a tonotarea6)Intercondiţionarea dintre etapele proces l i de c noa!tere a determinat apariţia a do ăorientări re>eritoare la proiectarea" or7ani&area" str ct rarea metodică !i des>ă! rarea lecţiei)* prima orientare consideră că lecţiile n se pot clasi>ica > ncţie de etapele c noa!terii !ired ce str ct ra lecţiilor la lecţia mi2tă)* a do a orientare consideră că nele dintre etape s nt preponderente Jn act l c noa!terii !is sţine că se reali&ea&ă doar n sin7 r obiecti- ed caţional)A!adar" apare o contradicţie: pe de o parte" Jns !irea c no!tinţelor pres p ne parc r7ereat t ror etapelor proces l i de c noa!tere" iar pe de altă parte" ta2onomia lecţiilor >acenecesară stabilirea etapelor proces l i de Jn-ăţare pe ba&a n i obiecti- predominant)Depă!irea acestei contradicţii" n pres p ne ren nţarea la ta2onomia/tipolo7ia lecţiilor" ciren nţarea la optica abordării lecţiei Jn sine" a lecţiei i&olate !i imp ne ideea abordării lecţieica element component al n i sistem)In proces l de predare*Jn-ăţare al capitolelor" temelor" s btemelor" lecţiilor" c$iar Jn ca& lre-enirii spirale as pra acelora!i -eri7i ale proces l i" se obţine o 7amă di-ersă de re& ltate!colare" Jntr c t obiecti-ele principale s nt Jns !irea de noi c no!tinţe" >ormarea abilităţilorintelect ale !i practice" >i2area !i consolidarea no l i" -eri>icarea" e-al area" notarea"stabilirea >ormelor po&iti-e de comportament" e2ersarea morală etc)" etapele Jn-ăţării răm n Jnesenţă acelea!i( se sc$imbă doar rol l !i str ct ra lor internă" Jn > ncţie de obiecti- l> ndamental rmărit)+2empl : De!i reali&area de către ele-i a n i e2periment de laborator pres p ne" din p nctde -edere psi$olo7ic" parc r7erea t t ror etapelor c noa!terii" din p nct de -edere didactic" ea

ser-e!te sol ţionării n i an mit obiecti- > ndamental)Operaţia de ta2onomie a lecţiilor treb ie Jnţeleasă ca n demers til practicienilor" ca n e>ortde Jnlăt rare a !abloanelor !i stereotipiilor din acti-itatea !colară" ca n reper pentrelaborarea strate7iei didactice !i n ca o operaţie >ormală" care să 7enere&e o acti-itatedidactică ri7idă !i ni>ormă)Pri-ite ca modalităţi e>iciente de or7ani&are !i des>ă! rare a m ncii instr cti-*ed cati-e"lecţiile se 7r pea&ă Jn mai m lte cate7orii 5n mite Jn mod tradiţional tip ri6" care a an mite partic larităţi didactice) Cate7oria de lecţie 5pre>erăm termen l Gcate7orieH6 este corelată cn an mit mod de constr ire !i Jn>ăpt ire a lecţiei" determinat c deosebire de obiecti- l> ndamental rmărit( ea repre&intă o abstracti&are !i o 7enerali&are a nor elemente com nemai m ltor lecţii) Alt>el sp s" cate7oria de lecţie repre&intă n 7r p de lecţii constit ite ca

nitate de str ct ră Jn > ncţie de di>erite criterii: obiecti- l > ndamental" treapta de !colari&are!i mod l de pre7ătire al ele-ilor" obiect l de Jn-ăţăm nt !)a)



031+ste recomandabil să pri-im cate7oriile de lecţii ca modele care pot >i modi>icate !i adaptate/remodelate" !i n ca tipare ri7ide" in>le2ibile Jn proiectarea !i des>ă! rarea lecţiilor) Percep tast>el" termen l Gcate7orieH n mai are re&onanţă ne7ati-ă !i n mai cond ce la !abloane" ci"dimpotri-ă" desc$ide calea spre o di-ersitate de -ariante de l cr care se str ct rea&ă !i se

reali&ea&ă Jn > ncţie de >actor l constant 5obiecti- l > ndamental6 al lecţiei) Deci" obiecti- l> ndamental 5care poate >i predominant instr cti- sa predominant ed cati-6 constit iereper l oricărei acti-ităţi ed caţionale !i nitatea de măs ră a e>icienţei m ncii ele- l i !i pro>esor l i( el ser-e!te drept criteri Jn stabilirea cate7oriilor de lecţii" >iecare cate7orie delecţii p rt nd n mele obiecti- l i > ndamental al acti-ităţii didactice respecti-e)Ta2onomia lecţiilor pres p ne l area Jn considerare n doar a >actor l i constant 5obiecti- l> ndamental6" Jn > ncţie de care s nt stabilite principalele cate7orii de lecţii" ci !i a >actorilor-ariabili" care determină apariţia -ariantelor Jn interior l >iecărei cate7orii) +>icienţa lecţiilorcre!te at nci c nd Jn interior l >iecărei cate7orii se operea&ă c mai m lte -ariante) Dinm lţimea >actorilor -ariabili amintim: obiect l de Jn-ăţăm nt" ni-el l de pre7ătire al ele-ilor"comple2itatea c no!tinţelor ce rmea&ă a >i Jns !ite de ele-i" strate7iile de l cr de caredisp ne pro>esor l" stil l didactic al pro>esor l i" mi.loacele de Jn-ăţăm nt tili&ate" loc llecţiei Jn sistem l de lecţii sa Jn plan l tematic etc) M ltit dinea >actorilor -ariabili !i posibilităţile de Jmbinare !i combinare a lor" >ac ca Jn Jn-ăţăm nt să se opere&e c o 7amă>oarte lar7ă de lecţii 5M) lonesc " 03;," , "0) Neac! " 033 6)Principalele cate7orii de lecţii !i c te-a din -ariantele acestora" c care se operea&ă >rec-ent Jn practica instr irii" s nt pre&entate Jn tabel l ;)I<)03Tabel l ;)I<)Cate7orii !i -ariante de lecţiiCate7oria de lecţieCaracteristici#ariante de lecţiiLecţia de transmitere !i Jns !ire de noi c no!tinţe* moment l com nicării pro>esor l i deţine ponderea $otăr toare Jn lecţie* ele-ii J!i Jns !esc c no!tinţe !i competenţe intelect ale !i practice noi" c care n s*a maiJnt lnit* lecţia introd cti-ă* lecţia*prele7ere* lecţia*seminar * lecţia pentr introd cerea ele-ilor Jn st di l man al l i sa al altor s rse de in>ormare* lecţia ba&ată pe tili&area modelelor

* lecţia ba&ată pe acti-ităţi pe 7r pe* lecţia ba&ată pe material demonstrati-* lecţia prin acti-ităţi practice pe teren* lecţia ba&ată pe Jmbinarea m ncii >rontale c m nca independentă* lecţia ba&ată pe mi.loace te$nice de instr ire* lecţia ba&ată" pe instr ire asistată de calc lator Lecţia de dob ndire de noi c no!tinţe* acti-itatea didactică este orientată spre dob ndirea de către ele-i de c no!tinţe !i competenţeintelect ale !i practice !i spre de&-oltarea operaţiilor 7 ndirii" spre >ormarea nor capacităţiinstr mentale !i operaţionale* pro>esor l se ba&ea&ă pe an mite c no!tinţe anterioare ale ele-ilor !i ded ce no l c a. tor l

clasei( predomină dob ndirea no l i" celelalte momente 5-eri>icarea" recapit larea" >i2area6oc p nd o pondere mai mică



priceperilor !i deprinderilor" al operaţionali&ării lor" al participării ele-ilor la acti-itatea deJn-ăţare etc)6* J!i prop ne să Jnc ra.e&e Jn cel mai Jnalt 7rad ori7inalitatea" in-enti-itatea !i creati-itateaele-ilor" care s nt p !i Jn sit aţia de a concepe di>erite prod se* pro>esor l antrenea&ă ele-ii Jn act$ coresp n&ătoare t t ror sarciniloi d 5d bi Qe de

c no!tinţe noi" >ormare de pricepei LQpi %UQ i intelect ale !i/sa practice" repetare !i"isQ`ndtiR > ( -eri>icare !i apreciere" aplicare6" acti-ităţi le7ate or7anic Jntre ele" Jn a!a >el Jnc tlecţia să apară ca n tot nitar" ca n sistem* -ol m l in>ormaţional predat este red s" de aceea această cate7orie de lecţie se tili&ea&ădoar la clasele mici" acolo nde" din ca &a nor partic larităţi psi$opeda7o7ice speci>ice" esteindicat ca) ele-ii să >ie antrenaţi Jn di-erse tip ri de acti-ităţi) Q CCi de sinte&a i la linele n i capitol" semestr sa an !colar6* lecţia de tip GprocesH sa anali&ă de ca&* lecţia de recapit lare c a. tor l calc lator l i* lecţia ba&ată pe m nca independentă a ele-ilor * lecţia*-i&ită 5de recapit lare prin -i&ite la e2po&iţii" m &ee" Jn nităţi economice" laboratoarespeciali&ate" instit ţii de c lt ră etc)6 lecţia de lecţia de lecţia Fi: lecţia de lecţia do: lecţia de( lecţia de lecţia de lecţia de lecţia de lecţia de lecţia de:re prin c$estionare oralăire prin teme sa l crări scrise : i binarea -eri>icării orale c cea scrisăJ e prin l crări practice inată anali&ei l crărilor scrise Cinată anali&ei" l crărilor practice-eri>icare ba&ată )pe aplicaţii ale c no!tinţelor !i abilităţilor intelect ale !i/sa practice-eri>icare/a to-eri>icare C a. tor l ma!inilor -eri>icare/a to-eri>icare c a. tor lcalc lator l i -eri>icare c a. tor l >i!elor -eri>icare c a. tor l testelor de c no!tinţe-eri>icare c a. tor l testelor docimolo7ice* lecţia ba&ată pe e2erciţii creati-e 5de e2empl : elaborarea nor proiecte" conceperea de

modele" conceperea !i re&ol-area)de e2erciţii !i probleme6 lecţia de creaţie te$nică 5dee2empl : concepere !i reali&area nor aparate !i instalaţii6I<)9),) Demers l metodic al or7ani&ării" des>ă! rării !i cond cerii lecţieiDemers l metodic al or7ani&ării" des>ă! rării !i cond cerii lecţiei ar p tea incl dermătoarele etape metodice" care" a!a c m am mai arătat" n s nt absol t obli7atorii" n măr l!i s ccesi nea lor >iind -ariabile:* tre&irea interes l i ele-ilor pentr st di l temei !i sensibili&area lor pentr lecţie(* com nicarea obiecti-elor operaţionale rmărite Jntr*o manieră accesibilă ele-ilor !i caresă contrib ie la stim larea !i implicarea lor intelect ală" >i&ică !i a>ecti-*-oliti-ă Jn acti-itateadidactică(* pre&entarea material l i >aptic Jntr* n mod c t mai atracti- pentr ele-i !i com nicarea

sarcinilor de Jn-ăţare coresp n&ătoare(* diri.area Jn-ăţării" respecti- acordarea de p ncte de spri.in" o>erirea de s 7estii" completări"



comentarii etc)* 7enerali&area" >ormarea noţi nilor/operaţiilor" adică obţinerea per>ormanţelor pre>i7 rate Jn obiecti-e" etapă care se reali&ea&ă" de asemenea" s b Jndr marea pro>esor l i(* >i2area !i stabili&area per>ormanţei este o etapă care pres p ne p rtarea de disc ţii ele-i*ele-i !i ele-i*pro>esor" Jn scop l Jns !irii corecte !i clari>icării noilor noţi ni !i operaţii(

* aplicarea Jn practică" etapă ce pres p ne e>ect area de e2erciţii !i probleme" de anali&e !ie-al ări !i identi>icarea posibilităţilor aplicati-e * teoretice sa practice" ale noilor ac$i&iţii(* asi7 rarea >eed*bac l i" pres p ne tili&area nor modalităţi de c noa!tere a e>ecteloracţi nii didactice at t din perspecti-a pro>esor l i" c t !i din cea a ele-ilor)I<) 9),)0) 8istem l elementelor care contrib ie la e>icienti&area demers rilor instr cti-eCa >orme de acti-itate ed caţională or7ani&ate !i reali&ate la ni-el micro" lecţiile rmărescreali&area t t ror obiecti-elor instr cti-*ed cati-e ale proces l i de Jn-ăţăm nt) De alt>el" elen constit ie nităţi de instr ire i&olate" care se s cced Jn mod liniar" ci componente ale n isistem" care se inte7rea&ă or7anic Jn nităţi didactice mai ample !i mai comple2e din p nct de-edere metodic)Adoptarea -i&i nii sistemice as pra lecţiei" pres p ne ca Jn demers rile lor teoretice5proiectarea didactică a lecţiilor6 !i practic*aplicati-e 5or7ani&area" des>ă! rarea !i cond cerealecţiilor6" cadrele didactice să ţină seama de n sistem de elemente care contrib ie laasi7 rarea e>icienţei acestor demers ri 5-e&i >i7 ra ?)I<)6:Calitatea transp nerii didactice a conţin t l i !tiinţi>icl Corectit dinea stabilirii obiecti- l i > ndamental !i a obiecti-elor operaţionaleiL area Jn considerare a restricţiilor e2istente 57ăsirea răsp ns rilor la Jntrebările: Ce R(nde R( C t R( Jn c t timpR( C cine R( Pentr cine RQ6i8tabilirea nor res rse metodolo7ice e>iciente !i acti-i&ante pentr ele-i 57ăsirea răsp ns l ilaJntrebarea C m R618tabilirea nor res rse materiale e>iciente !i accesibile 57ăsirea răsp ns l i la Jntrebarea Cce R6l +laborarea nei te$nolo7ii a instr irii coerente%i7 ra ?)I<) 8istem l principalelor elemente care contrib ie la asi7 rarea e>icienţeidemers rilor instr cti-e03;I<) 9),),) Obiecti- l > ndamental !i obiecti-ele operaţionale ale lecţieiA!a c m se poate obser-a Jn >i7 ra ?)I<)" acti-itatea de transp nere didactică este rmată de

stabilirea obiecti- l i > ndamental !i a obiecti-ele operaţionale) Cele do ă tip ri de obiecti-ese a>lă Jntr*o relaţie dinamică c s biect l lecţiei * titl l care" Jntr*o >orm lare concisă" aratăc ce se -or oc pa cadr l didactic !i ele-ii Jn lecţia respecti-ă)Obiecti- l > ndamental al lecţiei e-idenţia&ă sens l Jn care -a >i -alori>icat conţin t l ideatic5com nicare" sistemati&are" consolidare" recapit lare" aplicare" -eri>icare" e-al are etc)6) +ldetermină cate7oria/tip l din care >ace parte lecţia !i" totodată" condiţionea&ă mod l deor7ani&are !i des>ă! rare a lecţiilor)Obiecti-ele operaţionale repre&intă a2 l principal al nei lecţii" din do ă p ncte de -edere:* repre&intă ideea centrală" căreia i se s bordonea&ă celelalte idei" respecti- Jntre7 l conţin tal lecţiei* asi7 ră orientarea lecţiei Jn ceea ce pri-e!te le7ăt ra dintre asimilarea in>ormaţiei !i

de&-oltarea psi$ică aele-ilor)



+le s nt obiecti-e de>inite concret" c a. tor l nor -erbe de acţi ne" care -i&ea&ăcomportamente obser-abile !i măs rabile" ce permit reali&area strate7iilor instr irii" pe de o parte !i o>eră ac$i&iţiile corecte ce -or treb i e-al ate" pe de altă parte)Operaţionali&area repre&intă acti-itatea de transp nere a scop rilor proces l i de Jn-ăţăm ntJn obiecti-e speci>ice !i a acestora Jn obiecti-e concrete" prin preci&area nor comportamente

co7niti-e !i/sa psi$omotorii obser-abile !i măs rabile)Jn le7ăt ră c obiecti-ele lecţiei" Jn literat ra de specialitate se >olosesc mai m lţi termeni pentr a de&-ăl i !i preci&a mai bine ceea ce se rmăre!te prin >iecare sec-enţă a demers l ididactic) +2emple:* termen l de Gobiecti- comportamentalH 5consacrat de Bloom6" prin care se preci&ea&ă >ormele de comportament pe care ele-ii treb ie să le do-edească la >inele neisec-enţe de instr ire si ed care(* termen l de Gobiecti- per>ormati-H 5consacrat de Ea7ne6" prin care se preci&ea&ă per>ormanţele pe care ele-ii treb ie să Ie do-edească la >inele nei sec-enţe de instr ire !ied care(* termen l de Gobiecti- de e-al areH" prin care se preci&ea&ă ac$i&iţiile care -or >i -eri>icate !ie-al ate la >inele nei sec-enţe de instr ire !i ed care)A- nd Jn -edere semni>icaţiile concept l i de Goperaţionali&are a obiecti-elorH !i implicaţiileacestei operaţii" considerăm că >orm larea cea mai adec-ată pentr a rele-a>inalitatea/>inalităţile nei sec-enţe de instr ire !i ed care este cea de Gobiecti- operaţionalH)I<)9)9) In-esti7aţii e2perimentale re>eritoare la or7ani&area !i des>ă! rarea lecţieiI<) 9)9)0) +!antionare !i sonda. Jn lecţii * delimitări terminolo7iceJntr c t reali&area de cercetări peda7o7ice pe pop laţii totale" inte7rale" n este posibilă" apare problema selectării n i n măr limitat" relati- restr ns de s biecţi as pra cărora rmea&ă să sereali&e&e in-esti7aţii care -or da in>ormaţii despre Jntrea7a pop laţie l ată Jn st di ) Aceastaeste problema e!antionării" problemă care stă la ba&a a!a*n mitelor cercetări selecti-e">rec-ent Jnt lnite Jn st dierea >enomenelor peda7o7ice)Pentr ca re& ltatele cercetărilor selecti-e să >ie semni>icati-e statistic" este necesară oe!antionare str ct rală" care se re>eră la identitatea sa cel p ţin corespondenţa de str ct rădintre e!antion l selectat !i pop laţia pe care el o repre&intă) +!antioanele" respecti- 7r pelede e2perienţă 57r pele de indi-i&i sa colecti-ele la care se introd ce -ariabila independentă6treb ie să >ie repre&entati-e pentr colecti-itatea 7enerală din care >ac parte" să reprod că Jnmod >idel caracteristicile esenţiale ale acesteia) 'epre&entati-itatea se re>eră at t la aspect lcantitati-" respecti- la mărimea e!antion l i" c t !i la aspect l calitati-" respecti- la str ct rae!antion l i) Pe ba&a condiţiei de repre&entati-itate" 7enerali&ările e>ect ate pe e!antion s nte2tinse as pra Jntre7ii pop laţii !colare pe care o repre&intă e!antion l) De aceea" operaţia dee!antionare" respecti- constit irea e!antioanelor de conţin t !i a e!antioanelor de ele-i" a

implicaţii deosebit de importante pentr ameliorarea practicii instr irii 5T) 'otari " P) Il ţ"0333" E)M) 8mit$" 0340" A) No-a " 03;;6)033A- nd Jn -edere obser-aţiile de mai s s" Jnainte de a pre&enta in-esti7aţiile reali&ate" o>erimc te-a de>iniţii operaţionale ale termenilor c care -om opera:+!antion l este partea dintr* n Jntre7" selectată d pă criterii !tiinţi>ice" pe care se reali&ea&ă ocercetare" determin nd *se" Veri>icănd *!e sa atest nd *se an mite caracteristici aleJntre7 l i)Jn cercetările didactice se operea&ă c do ă tip ri de e!antioane:* e!antion l de ele-i * se re>eră la n măr l de ele-i ale!i 5!i la treapta de re !ită din care a>ost selectaţi6" la care se aplică -ariabila e2perimentală" rm nd să se obser-e" să se măsoare

!i să se e-al e&e re& ltatele acti-ităţii instr cti-*ed cati-e(* e!antion l de conţin t * se re>eră la -ol m l conţin t l i !tiinţi>ic 5n măr de capitole"



n măr de teme" n măr de acti-ităţi didactice" n măr de lecţii" sec-enţe de lecţii etc)6 care >aceobiect l acti-ităţilor didactice c rente !i al cercetărilor e2perimentale)+!antion l repre&entati- este 7r p l e2tras din pop laţia !colară c prinsă Jn st di 5dee2empl : o !coală" o clasă de ele-i" n 7r p de ele-i etc)6" pe care o poate repre&enta)+!antionarea este operaţia practică de stabilire a e!antion l i repre&entati- statistic !i a

modalităţii Jn care se -a l cra c el( din cercetările reali&ate pe e!antion l repre&entati- se poate desprinde ceea ce este tipic" 7eneral !i aplicabil" Jntre7ii pop laţii !colare pe care el orepre&intă)D pă Eilbert de Lands$eere 503??" pa7) 0;96" )"a e!antiona Jnseamnă a ale7e n n măr limitatde indi-i&i" de obiecte sa de e-enimente a căror obser-aţie permite a se tra7e concl &ii5inter>erenţe6 aplicabile pop laţiei Jntre7i 5 ni-ers6" Jn interior l căreia a >ost e>ect atăale7ereaH)8tabilirea e!antioanelor !i reali&area sonda.elor Jn Jn-ăţăm nt" n s nt acti-ităţi simple) Insă)indi>erent de >orma de or7ani&are a acti-ităţii ed caţionale !i de etapa proces l i didactic5>i2are !i consolidare" -eri>icare etc)6" constit irea e!antion l i repre&entati-" or7ani&area !ireali&area sonda.elor as pra ele-ilor c prin!i Jn e!antion l de ele-i !i as pra conţin t l ic prins Jn e!antion l de conţin t" repre&intă premisele nei acti-ităţi did>ictice re !ite)*)*spl : C le7erea datelor complete re>eritoare la prestaţia !colară a t t ror ele-ilor nei clasen este posibila" dar se poate apela la rmătoarele modalităţi de st diere a caracteristicilorclasei:06 Metoda selecţieiJntr c t clasa este o colecti-itate care din p nct de)-edere statistic se caracteri&ea&ă prin d:respecti- prin posibilitatea de 7r pare a ele-ilor d pă mărimea nnei caracteristici sa amai m ltor caracteristici l ate Jn st di de e2empl abilităţi intelect ale sa practice"re& ltate ale acti-: poate rec r7e la o Jnre7istrare !i prel crare parţială" e2tră7 nd laJnt mplare n 7r p de ele-i din colecti-itatea mare !i aplic nd metode statistice de prel crare a datelor acest i 7r p) Jn această sit aţie" operăm c principi l selecţiei" care se ba&ea&ă pe >apt l că 7r p l de ele-i >iind ales la Jnt mplare" este posibil ca oricare alt 7r pdin aceea!i clasă să >ie obiect l selecţiei" Jn limba. statistic" se sp ne că pentr toate 7r pelee2istă aceea!i posibilitate de a >ace parte din 7r p l de selecţie) De aceea" re& ltatele obţin te prin metoda selecţiei" se consideră" prin e2tindere" -alabile pentr Jntrea7a clasă de ele-i)Principi l selecţiei s blinia&ă >apt l că -aloarea In>ormati-ă a sonda. l i 5respecti- a metodeiselecţiei6" depinde Jn mod $otăr tor de >el l c m a >ost ales 7r p l de selecţie/e!antion l) Deaceea" este necesar ca partea selecţionată din colecti-itate să >ie c t mai repre&entati-ă" adică:elementele e2trase să aibă o probabilitate e7ală de a >ace parte din selecţia obţin tă(-ol m l selecţiei să >ie s >icient de mare(elementele componente ale colecti-ităţii !colare să >ie c t mai omo7ene)

'epre&entati-itaJea selecţiei n depinde doar de n măr l ele-ilor c prin!i Jn e!antion" ci !i de-ariaţia caracteristicii de la n s biect Ia alt l" adică de acea parte a -alorii care asi7 răapariţia -alorii Jnt mplătoare) Acest i >apt i se datoresc complicaţiile de ordin te$nic alesonda. l i !i di>ic ltăţile le7ate de ale7erea conţin t l i !i de anali&a re& ltatelor obţin te)Datorită procedeelor de selecţie care pres p n an mite restricţii !i se ba&ea&ă pe o selecţie>ăc tă e2cl si- la Jnt mplare" di>erenţa Jntre ele-i" care determină erorile Jnt mplătoare" poate>i sensibil red să" iar -ol m l selecţiei" necesar pentr a >i repre&entati-" poate >i red s),6 +!antionarea simplă ne7r patăCei mai simpl tip de restricţii este ce c nosc t s b den mirea de 7r pare/strati>icare( clasade ele-i !i conţin t l de idei s nt 7r pate Jn a!a >el Jnc t Jn >iecare 7r pă tipică să >ie re niţis biecţi" respecti- nităţi de idei c t mai omo7ene) Din >iecare din 7r pele tipice" Jn care a

>ost di-i&ată colecti-itatea mare" se e2tra7 la,



Jnt mplare n n măr de ca& ri * ele-i" respecti- teme" repre&ent nd n an mit procenta.) Dacădin >iecare 7r pă se e2tra7e n n măr de ele-i" respecti- de teme" proporţional c n măr l"respecti- c -ol m l total" se consideră că >iecare ni-el este corect repre&entat" iar deosebiriledintre di>eritele 7r pe" din p nct l de -edere al erorilor de repre&entati-itate s nt eliminate)96 +!antionarea strati>icată

Jn practica instr irii poate >i tili&ată c randament mai mare e!antionarea strati>icată" care pres p ne 7r parea colecti-ităţii d pă na sa mai m lte caracteristici) Din >iecare 7r pă sereali&ea&ă c te o selecţie care poate >i sa n proporţională c mărimea 7r pei) In ca& lacest i procede " care Jmbină principi l 7r pării c principi l selecţiei" repre&entati-itateae!antion l i este mai b nă dec t Jn ca& l e!antionării simple ne7r pate)8onda. l este operaţia practică de măs rare" care inter-ine d pă stabilirea e!antion l i !i care pres p ne constatarea" consemnarea !i anali&a nor date !i >apte le7ate de acti-ităţiledidactice" c scop l de a desprinde aspecte esenţiale pentr Jntre7 l conţin t sa pentrJntrea7a pop laţie din care >ace parte e!antion l)I<) 9)9),) Conţin t l !i metodica in-esti7aţiilor Cercetarea peda7o7ică la care ne -om re>eri a >ost reali&ată pe parc rs l mai m ltor ani!colari" respecti- Jn perioada 0330*, !i s*a a2at pe rmătoarele aspecte metodice aleor7ani&ării !i des>ă! rării lecţiei:0) st dierea mod l i Jn care se reali&ea&ă e!antionarea !i sonda. l Jn practica instr irii"respecti- Jn acti-ităţile de -eri>icare !i >i2are,) cercetarea posibilităţilor de c le7ere a in>ormaţiilor Jn le7ăt ră c re !ita lecţiei" respecti-a indicatorilor de re !ită a lecţiei9) cercetarea modalităţilor de obţinere a >eed*bac l i Jn lecţie 1) st dierea ima7inii pe care o a cadrele didactice despre 7r pele/treptele de re !ită !colarădin clasele de ele-i)I<) 9)9),)0) +!antionare !i sonda. Jn -eri>icare !i >i2are+!antion l de l cr a >ost alcăt it prin metoda selecţiei !i a c prins 9 49 s biecţi" care ar p tea >i 7r paţi Jn patr cate7orii 5-e&i str ct ra e!antion l i de l cr Jn tabel l 3)I<)6:Tabel l 3)0<)8tr ct ra e!antion l i de l crCate7oriile de s biecţi din e!antion N măr l de

s biecţiProcenta.eles biecţilor

Pro>esori ,931 ?4"Directori de !coli ,1? ?";;8t denţi ;9 0?"90Absol-enţi de coală Normală 9 3"43Total 9 49In-esti7aţiile e2perimentale a constat Jn c$estionarea Jn scris a s biecţilor din e!antion" Jnle7ăt ră c acţi nile de e!antionare !i de sonda. reali&ate Jn lecţie)+!antionare !i sonda. Jn -eri>icareJntrebările la care li s*a cer t s biecţilor să răsp ndă a >ost rmătoarele: GC m alcăt iţie!antion l de ele-i pentr sec-enţele de -eri>icare RH 5Jntrebare adresată cadrelor didactice"absol-enţilor de coală Normală !i st denţilor6" GC m alcăt iţi e!antion l de conţin t pentrsec-enţele de -eri>icare RH 5Jntrebare adresată cadrelor didactice6" GC m alcăt iesc pro>esoriidin !coala d mnea-oastră e!antion l de ele-i pentr sec-enţele de -eri>icare RH 5Jntrebareadresată directorilor de !coli6), 0Pre&entarea datelor 'e& ltatele Jnre7istrate c prile. l c$estionării s biecţilor din e!antion l de l cr s nt pre&entate Jn tabel l 0 ) I<)



Tabel l 0 )I<)'ăsp ns rile cadrelor didactice 5N Y ,9316 la Jntrebarea GC m alcăt iţi e!antion l de ele-i pentr sec-enţele de -eri>icare RH

'ăsp ns rile cadrelor didactice N măr l demenţionări

Procenta.elerăsp ns rilor

* din 9* ele-i c ritm ri de Jn-ăţare di>erite: >oarte b ni" b ni !ic ritm mai lent 09 1 ?" din ele-ii care se an nţă 0 ,; 1,"31* din ele-ii care Jn-aţă nesistematic" s nt s per>iciali" care n anote etc)

0 01 1,"9

* din 0*, ele-i b ni !i 0*, ele-i slabi 34; 1 "; .* din 7rape omo7ene de ele-i de acela!i ni-el: >oarte b ni" b nisa slabi

3,9 9;)

* !i ele-i b ni" dar !i ele-i mai p ţin acti-i !i ele-i care aabsentat ora precedentă/orele precedente ;;3 94"09

* dacă tema este accesibilă" Ji tili&e& mai m lt pe cei lenţi( dacăeste mai di>icilă" Ji tili&e&e mai m lt pe cei b ni !i >oarte b ni;4? 9?" 3* 9*1 ele-i din di>erite părţi ale catalo7 l i" pentr ca ele-ii săcon!tienti&e&e că pot >i -eri>icaţi oric nd ?49 ,;"00

* din ele-ii c note mici 11 ,,"4,* din ele-i acti-i * dacă timp l este sc rt 19; 0;",3* din ele-ii notaţi Jn ora anterioară 9,4 09)?* din 7r pe de ;*0 ele-i care primesc o sarcină de m ncăindependentă !i ,*9 ele-i care s nt -eri>icaţi oral concomitent ?4 ,"43* n c nosc criterii pentr alcăt irea 7r pelor pentr sec-enţelede >i2are

?0 ,) 1

Anali& nd datele din tabel l 0 )I<)" se constată că marea ma.oritate a pro>esorilor selectea&ă" pentr sec-enţele de -eri>icare" ele-i c di>erite ni-el ri de pre7ătire" pentr a asi7 ra n 7radmai mare de repre&entati-itate) M lţi pro>esori optea&ă pentr constit irea de 7r pe etero7ene5,*9 ele-i b ni !i 0*, ele-i slabi6" pentr a asi7 ra ritmicitatea e-al ării !i pentr a*i obser-amai atent pe cei slabi" Jn ca& l constit irii de 7rape omo7ene alcăt ite din ele-i b ni !i >oarte b ni" e2istă a-anta. l că se pot aborda nele aspecte de Hdetali !i se pot apro> nda >oarte bine noile c no!tinţe !i competenţe)In ca& l directorilor de !coli 5N Y ,1?6) răsp ns rile Jnre7istrate s nt mai sărace !i slabar7 mentate 5-e&i tabel l l l)I<)6) De alt>el" n procenta. de apro2imati- 9 din directori aarătat că" din di>erite moti-e" n se preoc pă de această problemă)Tabel l l l)I<)'ăsp ns rile directorilor de !coli 5N Y ,1?6 la Jntrebarea GC m alcăt iesc pro>esorii din!coala d mnea-oastră e!antion l de ele-i pentr sec-enţele de -eri>icare RH))) 'ăsp ns rile directorilor de !coli N măr l de

menţionăriProcenta.e

* din) 7r pe de ,* ele-i 0?4 ?4";;* din ele-i c di>erite ni-ele de pre7ătire 091 1"14* > ncţie de n măr l notelor >iecăr i ele- 0,4 0"?,* din ele-i b ni !i >oarte b ni 3, 94"93* din ele-i >oarte b ni ?9 , "?* antren nd !i ele-i c ritm lent de Jn-ăţare ; ,9" 4* antren nd Jntrea7a clasă !i Jn special ele-ii care-or >i notaţi 13 03"30



In ceea ce pri-e!te constit irea e!antion l i de conţin t pentr sec-enţele de >i2are" s*aobţin t rmătoarele re& ltate:Tabel l 0?)I<)'ăsp ns rile cadrelor didactice 5N Y ,9316 la Jntrebare ) ) GC m alcăt iţie!antion l de conţin t pentr sec-enţele de >i2are RH

'ăsp ns rile cadrelor didactice N măr l demenţionări Procenta.e* re-enind as pra părţilor esenţiale ale lecţiei !i n as pra Jntre7 l iconţin t predat

0 ?1 ? "9,

* select nd e2erciţii" probleme" acti-ităţi practice" sarcini de instr ireetc)

0994 ";1

* p nct nd Jmpre nă c Q ele-ii elementele noi din lecţie 004; 13",* Jn > ncţie de speci>ic l obiect l i de Jn-ăţăm nt !i al temei st diate 3;? 10"0;* apro2imati- o treime din >i2are este teorie" iar do ă treimi acti-ităţi practice

441 9,"99

, 1* re-enind la elementele care a. tă demonstrarea nei le7i" reali&area7enerali&ărilor !i a sinte&elor 49 9 "4* prin re>eriri la material l*s port pentr lecţia -iitoare !i prin re-enirila părţile mai di>icile din lecţie ?,1 ,?" ?

* la >i2area >inală p n accent pe sinte&e" la cele parţiale pe ideile de ba&ă din lecţie

93 ,," 0

* e2ploat nd părţile de conţin t care a. tă la reali&area comparaţiilor !ia sinte&elor

130 , "

* reali& nd corelaţii intra !i interdisciplinare" -alori>ic nd material at tdin lecţia no ă" c t !i din cele anterioare" prec m !i elemente noi"imp se de temă

1 ? 03" 1

* depinde de clasă" de mărimea ei !i de ni-el l de prestaţie al ele-ilor:la clasele mici >i2area este de obicei mai e2tinsă" iar la clasele mari seinsistă as pra concl &iilor

,34 0,"1

D pă c m se obser-ă" Jn stabilirea e!antion l i de conţin t pentr >i2are" cadrele didactice tincont de rmătoarele elemente: speci>ic l obiect l i de Jn-ăţăm nt" speci>ic l temei st diate"clasa de ele-i !i caracteristicile sale 5str ct ră" ni-el de pre7ătire etc)6" partic larităţile psi$iceale ele-ilor !)a) Jn acest sens" s nt il strati-e !i opiniile directorilor de !coli" ale absol-enţilorde coală Normală !i ale st denţilor" pre&entate Jn contin are:Tabel l 04) I<)'ăsp ns rile directorilor de !coli 5N Y ,1?6 la Jntrebarea GC m alcăt iesc pro>esorii din!coala d mnea-oastră e!antion l de conţin t pentr sec-enţele de >i2are RH'ăsp ns rile directorilor de !coli N măr l de

menţionări Procenta.e

* prin re-eniri as pra aspectelor esenţiale 090 9",* >ăc nd aplicaţii pentr >i2are !iconsolidare

004 14" ?

* re-enind la părţile mai di>icile pentrele-i

;? 91"3

* prin e2erciţii" probleme" aplicaţii" teste!)a)

;9 99"49

* redisc t nd ceea ce este !or 00 1"14Tabel l 0;)I<)



'ăsp ns rile absol-enţilor de coală Normală 5N Y 9 6 la Jntrebarea G C m alcăt iţie!antion l de conţin t pentr sec-enţele de >i2are RH'ăsp ns rile absol-enţilor de coală Normală N măr l de


* e2ploat nd aspectele esenţiale din lecţie ,4; 43"1,* select nd e2emple concl dente ,19 ?3"1,* re-enind la ideile care spri.ină Jncadrarea noilor ac$i&iţii Jn sistem lco7niti- al ele-ilor 04? ",;* tili& nd plan l care conţine sc$elet l lecţiei 01 10"1,* reamintind 7enerali&ările la care s*a a. ns Jn timp l lecţiei 09, 94"40* re-enind as pra elementelor care a 7enerat di>ic ltăţi Jn asimilareano l i

004 99"1,

* tili& nd o sc$emă de sinte&ă ,3 ;",;Tabel l 03) I<)'ăsp ns rile st denţilor 5N Y ;96 la Jntrebarea GC m alcăt iţi e!antion l de conţin t pentr

sec-enţele de >i2are RH'ăsp ns rile st denţilor N măr l de

consemnări Procenta.e* din ele-i b ni !i >oarte b ni 909 9"?;* din ele-i care se an nţă ,?4 1 "43* din ele-i recomandaţi de pro>esor l Jndr mător ,9; 1 ";,* din ele-ii care a >ost acti-i Jn timp l lecţiei , , 91"?1* prin sc rte l crări scrise" adresate Jntre7ii clase" las> r!it l lecţiei

049 ,3"?4

,Concl &iile in-esti7aţiilor De!i in-esti7aţiile noastre a e-idenţiat e2istenţa nor modalităţi di-erse de reali&are ae!antionării" at t i:-eri>icare" c t !i Jn >i2are" Jn practica instr irii" Jn marea ma.oritate a ca& rilor" se >olosescn mai c te-adin aceste modalităţi)8electarea ele-ilor pentr constit irea e!antion l i Jn -ederea -eri>icării" n are Jntotdea na la ba&ă criteriisistematice" >ăc nd *se apel Jntr*o măs ră prea mare la impro-i&aţia de moment)In selectarea e!antion l i de conţin t pentr >i2are se Jnt mpină di>ic ltăţi datorate" Jn principal:n măr l i mare de ele-i din clasă" etero7enităţii claselor" -ol m l i prea mare de in>ormaţii pe care ele-iitreb ie să le asimile&e" -ol m l i mic de timp destinat >i2ării)Pro>esorii c e2perienţă la catedră estimea&ă că Jn sec-enţele de >i2are se reia apro2imati- 9 din-ol m l conţin t l i -e$ic lat Jn acti-itatea didactică) A- nd Jn -edere >apt l că este -orbade n -ol mde in>ormaţii mic !i că sec-enţele de >i2are a o d rată sc rtă" de apro2imati- cinci min te"stabilireacorectă a e!antioanelor de ele-i !i de conţin t se imp n c at t mai m lt)In 7eneral" Jn alcăt irea e!antioanelor de conţin t !i de ele-i se ţine cont de rmătoarele

elemente: .speci>ic l obiect l i de Jn-ăţăm nt" treapta de !colari&are" omo7enitatea/etero7enitatea



claselor de ele-i"ni-el l 7eneral de pre7ătire al ele-ilor" ni-el l de pre7ătire al ele-ilor la obiect l deJn-ăţăm nt respecti-"tema lecţiei" tip l de >i2are 5parţială sa >inală6" d rata >i2ării" pre7ătirea pro>esor l i !ie2perienţa sa

didactică 5M) lonesc " 034," 0343" 033;6)I<) 9)9),",) Indicatorii de re !ită a lecţiei8t dierea modalităţilor de c noa!tere a re& ltatelor lecţiei" respecti- a indicatorilor de re !ităa lecţiei s*a reali&at c prile. l asistenţei la di>erite lecţii" al disc ţiilor p rtate c cadredidactice de di>erite specialităţi !i c -ec$ime di>erită Jn Jn-ăţăm nt !i prin prel crarearăsp ns rilor date de cele ,931 cadre didactice din e!antion l de l cr " la n c$estionar scris)Acest e!antion de cadre didactice" alcăt it prin metoda selecţiei" a c prins ,931 pro>esori dedi>erite specialităţi !i Jn-ăţători" c -ec$ime di>erită la catedră !i c di>erite 7rade didactice5de>initi-at" 7rad l didactic II !i 7rad l didactic I6) 8tr ct ra e!antion l i" respecti-reparti&area cadrelor didactice pe discipline de Jn-ăţăm nt este pre&entată Jn tabel l , )I<)

Tabel l , )I<)8tr ct ra e!antion l i de cadre didactice

Disciplina de st di N măr lcadrelordidactice

Procenta.elecadrelordidactice

Limba !i literat ra rom nă 0, ,0"9;Limbi modeme 9?9 0 "0?Matematică 990 09";,Clasele I*I# ,1; 0 "9%i&ică , 9 ;"14

C$imie ,,3 3" ?Istorie 094 "4,Eeo7ra>ie 001 1"4?Biolo7ie 34 1"Discipline te$nice" te$nolo7ice !i de instr ire practică

4; 9",

tiinţe socio* mane ;, 9"1,Total ,931Jn tabel l ,0)I<) pre&entăm principalii indicatori de re !ită a lecţiei" menţionaţi Jnrăsp ns rile cadrelor didactice la c$estionar l aplicat) D pă c m se poate obser-a" niiindicatori se re>eră la conţin t l !tiinţi>ic predat" la prel crarea" str ct rarea !ioperaţionali&area l i 5crearea nor Gmomente de - r>", ?selectarea aplicaţiilor practice !i teoretice" comple2itatea aspectelor tratate" corelaţiilereali&ate etc)6" Jn timp ce alţii se re>eră la ele-i 57rad l de participare a acestora Jn di>eritelesec-enţe ale lecţiei" prestaţia ele-ilor de di>erite cate7orii etc)6)Tabel l ,0)I<)Indicatori de re !ită a lecţieiIndicatorii de re !ită a lecţiei N măr l de


* 7rad l de participare a clasei la des>ă! rarea lecţiei Jn ansambl l să ,,01 3,"1;

* reacţia ele-ilor pe parc rs l acti-ităţii ,091 ;3"09* crearea nor Gmomente de - r>H Jn lecţie , ? ; ";; )



* calitatea !i -ol m l aplicaţiilor practice !i teoretice e>ect ate deele-i

0 9 ?1"00

* re !ita momentelor/acti-ităţilor de m ncă independentă 01?4 ?0",4* reacţia ele-ilor la mesa. l !i la demers rile cadr l i didactic 09 3 ?"4?* in>ormaţiile obţin te prin com nicarea ne-erbală 0,4; 9"9;* reacţiile a>ecti-e ale clasei de ele-i etc) 3;?* " 10"0;

Tabel l ,9)I<)Modalităţi de obţinere a>eed*bac l i Jn sec-enţele de >i2are !i consolidareModalitatea de obţinere a>eed*bac l i N măr l de


* trans>er l c no!tinţelor H!i abilităţilor intelect ale !i practice gH :

0434 4 " ?

* sesi&area corelaţiilorH" i$terrelaţiiJor !iH interdependenţelor dintre procesele" >enomenele !i e-enimentele st diate 04? 49"4,

* calitatea acti-ităţilor de m ncă inc>ependerită Q Q** 0491 4,"19* calitatea !i -ol m l aplicaţiilor practice !i teoreticeQ HHQ*>

0?3; 4 "3,

* corectit dinea re&ol-ării nor e2erciţii" probleme" teste" sarcini deinstr ire etc)

0?4 ?3"3?

* 7rad l de mani>estare a 7 ndirii di-er7ente !i a celei con-er7ente 0 ;4 ??",3* elaborarea nor metode T mi.loace inedite" ori7inale de tili&are acelor Jn-ăţate 0 ?1 ? "9,* ent &iasm l pro-ocat de descoperirea nor ade-ăr ri" relaţii"dependenţe" aplicaţii etc) 0, 1 ",3

* reali&area nor acţi ni c caracter creati- 0 3 11",9Tabel l ,1)IU)Modalităţi de obţinere a>eed*bac l i Jn sec-enţele de -eri>icare" e-al are !i notare

Modalitatea de obţinere a>eed*bac l i N măr l demenţionări Procenta.e

* trans>er l c no!tinţelor !i abilităţilor Jn conte2te/sit aţii noi 04?1 49"?;* re !ita acţi nilor >rontale de acti-itate independentă Q 0?34 4 ";;* con-orbirea orientati-ă 0?19 ?;"?,* alcăt irea de către ele-i a nor plan ri de răsp ns !i tili&area lorcorectă

0?, ?4";4

* corectit dinea răsp ns rilor date de ele-ii mai slabi sa de cei

mediocri

0 ;4 ??",3

* spontaneitatea răsp ns rilor date de ele-i 0 01 ?9",1* ! rinţa c care ele-ii răsp nd la Jntrebări !i re&ol-ă sarcinile del cr

019; ? " ?

* corectit dinea re&ol-ării sarcinilor de l cr acasă 01,9 3"11* a to-eri>icarea !i a tonotarea reali&ate de ele-i ;?9 9?" 1* e2aminarea reciprocă a ele-ilor 991 09"3I<) 9)9),)1) 8tabilirea 7r pelor de re !ită !colarăPentr a obţine >eed*bac l" cadr l didactic J!i p ne o serie de Jntrebări" dintre care cel p ţindo ă -i&ea&ă nemi.locit ni-el rile de re !ită !colară: GCe Jn-aţă ele- l R H !i GC t Jn-aţăele- l R H) Prima Jntrebare se re>eră la conţin t l predării !i Jn-ăţării" iar cea de a do a larandament l !colar obiecti-at Jn sistem l de c no!tinţe !i abilităţi dob ndite de ele-i" pesec-enţe de instr ire) Eăsirea răsp ns rilor la aceste Jntrebări" răsp ns ri care se corelea&ă"



este le7ată de ima7inea pe care pro>esor l o are despre 7r p l*clasă sa despre colecti-itateac care l crea&ă) De obicei" această ima7ine se red ce la trei ni-el ri de re !ită: 7r p l dere !ită s perioară 5- r> rile6" 7r p l de re !ită in>erioară !i 7r p l de mi.loc 5care c prindema.oritatea ele-ilor6) +2tremele" respecti- 7r p l de re !ită s perioară !i 7r p l de re !ităin>erioară" care s nt mai red se

, ;din p nct de -edere n meric" permit o discriminare mai >ină !i c$iar o indi-id ali&are" Jnsă" lao anali&ă mai atentă a 7r p l i de mi.loc" se constată că !i Jn interior l acest ia e2istă ostrati>icare pe 7r pe tipice)Pe e!antion l >ormat din ,931 de cadre didactice" s*a cercetat ima7inea pe care acestea o adespre 7r pele/treptele de re !ită !colară din clasele de ele-i c care l crea&ă" respecti- s*a-i&at rmătoarele elemente:* modalitatea de clasi>icare/7r pare a ele-ilor Jn interior l nei scări ierar$ice* 7rad l de e2tindere al scării ordinale* identi>icarea 7r pelor/treptelor de re !ită la care este posibilă o discriminare/indi-id ali&area ele-ilor * stabilirea mărimii 7r pelor de re !ită !colară c care pro>esor l l crea&ă >rec-ent Jn di>eritemomente ale acti-ităţii didactice !)a)Metodica cercetării a c prins do ă etape de l cr " la care ne -om re>eri Jn contin are: Jn etapaI: Cadrele didactice a completat n tabel care c prindea n mele !i pren mele ele-ilor neiclase c care l cra !i loc l pe care Jl oc pa >iecare ele- la disciplina proprie) Completareatabel l i s*a reali&at imediat" >ără o pre7ătire specială" n mai pe ba&a ima7inii 7enerale" pecare cadr l didactic !i*a >ormat*o" Jn timp" despre clasa de ele-i)Jn etapa a Il*a: 8*a repetat operaţia la n inter-al sc rt de timp" c toate cadrele didactice dine!antion) Acestora le*a >ost >ăc te" Jn prealabil" mai m lte preci&ări" s*a stabilit de com nacord criteriile pe ba&a cărora să se reali&e&e ierar$i&area 5respecti- aptit dinile ele-ilor"abilităţile acestora" ni-el l lor de prestaţie" randament l !colar la obiect l de st di respecti-etc)6) Pentr completarea tabel l i" cadrele didactice a a- t la dispo&iţie n inter-al de timpde *0 &ile)Pre&entarea datelor in-esti7aţiilor 'e& ltatele in-esti7ării 7r pelor de re !ită !colară s nt condensate Jn tabel l , )I<)" Jn care se poate rmări" comparati-" e2tinderea scării ordinale la di>eritele discipline de st di " prec m!i n măr l 7r pelor de re !ită !colară c care pro>esorii l crea&ă >rec-ent:Tabel l , )I<)Er pele de re !ită !colară

Disciplina de st di+2tindereascalei

ordinale

N măr l 7r pelor dere !ită !colară c care

se operea&ă >rec-entLimba !i literat ra rom nă 9*04 " 1" 9" ?Limbi moderne 9*09 ?"Matematică 9*03 ?Clasele I*I# 9*3 9"1%i&ică 9*0, "1C$imie 9*0, "1Istorie 1*3 ?Eeo7ra>ie 9*09 4"?Biolo7ie ,*00 ?"Discipline te$nice" te$nolo7ice !i de instr ire practică

,*3 ,"1"9

tiinţe socio* mane 9*01 1



Concl &iile in-esti7aţiilor Jn rma anali&ei datelor din tabel l , )I<)" re& ltă o serie de asemănări" dar !i deosebiri Jn pri-inţa na7inii pe care cadrele didactice care preda di>erite discipline de Jn-ăţăm nt o adespre propriile clase" espre mod l de 7r pare al ele-ilor" despre necesitatea de a ad nain>ormaţii Jn le7ăt ră c acti-itatea de i-ăţare a ele-ilor" de a >olosi te$nici !tiinţi>ice de

in-esti7are !i ierar$i&are a treptelor de re !ită !colară" oncl &iile 7enerale desprinse c oca&iain-esti7ării 7r pelor/treptelor de re !ită !colară s nt rmătoarele:, 3Ma.oritatea cadrelor didactice con!tienti&ea&ă >apt l că >iecare colecti-itate !colară" >ie eaomo7enă sa etero7enă" este constit ită din mai m lte 7r pe/trepte de ni-el" Jn > ncţie dere !ita !colară" Jnsă n Jntotdea na se are Jn -edere !i/sa n se Jnţele7e s >icient ceea ce sea>lă" de >apt" dincolo de o an mită ierar$i&are !i care s nt implicaţiile acesteia Jn cre!terearandament l i !colar) La Jntrebări ca rmătoarele: GCare este e2tinderea scării ordinale RH"GD pă ce criterii se >ace strati>icarea RH" GCe le7ăt ră e2istă Jntre mărimea colecti-ităţii !in măr l de indi-i&i din interior l ei RH etc)" răsp ns rile s nt p ţine !i lipsite de ar7 mentaţii)In ca& l t t ror specialităţilor 5Jn a>ară de disciplinele te$nice" te$nolo7ice !i de instr ire practică6" pro>esorii n coboară c 7r parea ele-ilor s b 9 ni-el ri !i n depă!esc 0?) 8caraordinală cea mai e2tinsă este menţionată de pro>esorii de matematică 50? trepte6" de limba !iliterat ra rom nă 50 trepte6" de !tiinţe socio* mane 50, trepte6" de limbi moderne 500 trepte6"obiecte de Jn-ăţăm nt la care di>erenţierea este mai !or de >ăc t" iar e!antionarea !i sonda. lcrea&ă mai m lte di>ic ltăţi" Jntr c t ma.oritatea claselor de ele-i de la noi s nt etero7ene"considerăm că se . sti>ică opinia cadrelor didactice potri-it căreia" clasele se str ct rea&ă Jnmai m lte 7r pe/trepte de re !ită" Jncercarea nor pro>esori de matematică" limba rom nă" dea stabili apro2imati- at tea ran7 ri c ţi ele-i s nt Jn clasă n poate >i caracteristică n i obiectde Jn-ăţăm nt" ci ţine mai m lt de pro>esor) +ste ade-ărat că nele discipline de st di c m ar>i matematica" limba rom nă !)a) >iind mai discriminati-e" permit stabilirea n i n măr maimare de 7r pe/trepte de re !ită" deci o di>erenţiere mai >ină a ele-ilor clasei" Jnsă nici Jn ca& lacestora n se poate -orbi de o scară ordinală prea e2tinsă) Asemenea Jncercări se datorea&ă"de obicei" nec noa!terii >apt l i că Jntr*o colecti-itate de ele-i n e2istă at tea ritm ri c ţis biecţi o constit ie) +ste mai corect să -orbim despre e2istenţa nor ni-el ri sa trepte dere !ită" con>irmată de te$nicile statistice 5!i n empirice6 ale e!antionării !i sonda. l i)C noa!terea 7r pelor/treptelor de re !ită Jn colecti-ităţile !colare spri.ină !i c$iarcondiţionea&ă constit irea nor e!antioane de conţin t !i de ele-i" repre&entati-e calitati- !icantitati-" prec m !i reali&area sonda.elor" operaţii pre&ente !i at t de necesare Jn m ncaom l i de la catedră" care treb ie să >ie !i cercetător Jn domeni l !tiinţelor ed caţiei)Jn ci da >apt l i că importanţa e!antionării Jn Jn-ăţăm nt este e-identă" Jn practica instr iriin se poate sp ne că e2istă o preoc pare sistematică a cadrelor didactice pentr te$nica

statistică a e!antionării) De cele mai m lte ori e!antionarea se reali&ea&ă Jn mod empiric" ceeace p ne s b semn l Jntrebării repre&entati-itatea re& ltatelor cercetării didactice)I<)1) Alternati-e ed caţionale/peda7o7ice instit ţionali&ate Jn sistem l de Jn-ăţăm nt din'om niaAlternati-ele ed caţionale/peda7o7ice repre&intă -ariante de or7ani&are !colară" care prop nsol ţii de modi>icare a an mitor aspecte le7ate de >ormele o>iciale" consacrate" de or7ani&are aacti-ităţii instr cti-*ed cati-e)Proiectarea !i reali&area alternati-elor ed caţionale repre&intă acţi ni care se reali&ea&ă prinraportare la >inalităţile ed caţionale >orm late la ni-el l macro" al ideal l i !i al scop rilored caţionale !i la ni-el l micro" al obiecti-elor ed caţionale care direcţionea&ă proces l deJn-ăţăm nt)

Jn cadr l sistem l i de Jn-ăţăm nt din 'om nia" prin iniţiati-ele reali&ate la ni-el central"teritorial !i local" d pă an l 033 " s nt instit ţionali&ate rmătoarele alternati-e ed caţionale"



aplicabile Jn Jn-ăţăm nt l preprimar !i primar" c desc$ideri spre Jn-ăţăm nt l sec ndar:aldor>" Montessori" 8tep bV step" %reinet !i Sena*Petersen),0I<)1)0) Peda7o7ia aldor> Peda7o7ia aldor> J!i prop ne ed carea om l i Jn ansambl l să " prin mi.loace speci>ice !i

accesibile >iecărei - rste" c noa!terea nemi.locită a l mii prin acţi ne" toate c no!tinţele >iindre& ltat l nei acti-ităţi proprii) +le- l i treb ie să Ji placă cea ce >ace" să n >ie constr ns" deaceea n se tili&ea&ă catalo7 l" n se da note" e2amene sa teme pentr acasă)Peda7o7ia aldor> re& ltă din antropo&o>ie Jn 7eneral" !i Jn partic lar" din ceea ce are de sp sc pri-ire la de&-oltarea copil l i) Antropo&o>ia" care este Jnţeleasă n ca o reli7ie" ci ca o-i&i ne as pra ni-ers l i !i Om l i" n este predată Jn !colile aldor>( se respectălibertatea spirit ală a ele-ilor !i a >amiliilor lor 5') Lan&" 03316)Principalele > ndamente !i caracteristici ale peda7o7iei aldor> s nt rmătoarele:#i&ea&ă trans>ormarea >iinţei omene!ti" de&-oltarea sa armonioasă" stabilirea nei relaţiisănătoase Jntre indi-id !i l mea Jncon. rătoare !i inte7rarea sa Jn realitatea socială)Consideră c no!tinţele n ca scop Jn sine" ci ca n instr ment important pentr >ormare" pentr asi7 rarea le7ăt rii c -iaţa)In c rric l m l aldor>" n loc important Jl oc pă artele" l cr l man al" arti&anat l" careo>eră ele-ilor n contact c di-erse materii !i nen mărate acti-ităţi de ba&ă ale om l i 5tors l"ţes t l" sc lpt ra" pict ra" >or.area" modelarea etc)6( lor li se ada 7ă limba. l 5-orbirea"scrierea !i lect ra6" istoria" 7eo7ra>ia" limbile străine" matematica !i 7eometria" !tiinţele"desen l" acti-ităţile corporale" reli7ia !) a)+le-ii repre&intă Gscop l !i raţi nea e2istenţei !colilor aldor>H 5') Lan&" 0331" pa7) ; 6" ei>iind consideraţi indi-id alităţi !i acceptaţi >ără nici o pre. decată socială" reli7ioasă" de se2"de rasă sa de orice alt>el)nitatea > ncţională o repre&intă clasa" Jn care s nt re niţi ele-i de aceea!i - rstă !i care esteJnţeleasă n doar ca o nitate administrati-ă" ci ca o indi-id alitate( componenţa nei clase nse modi>ică Jn timp 5repetarea an l i !colar este e-itată" consider nd *se că ea are consecinţede&astr oase( e2cepţie >ac ca& rile Jn care toţi pro>esorii clasei" medic l !colar !i părinţiistabilesc" de com n acord" că de&-oltarea ele- l i este Jnt r&iată din p nct de -edere psi$ic !i>i&ic6) +senţa acestei peda7o7ii este considerată relaţia ele-*pro>esor)Pro>esor l ţine le7ăt ra c părinţii ele-ilor" ast>el Jnc t acti-itatea sa peda7o7ică are ocaracteristică mai personală( cel p ţin o dată pe semestr " părinţii ele-ilor se Jnt lnesc c toţi pro>esorii clasei Jn -ederea Jmb nătăţirii acti-ităţii didactice)Timp de opt ani" pro>esor l predă mai m lte discipline !i transmite trăiri" pentr a descoperi-ocaţiile !i slăbici nile ele-ilor( practic" Gscop l să n este o materie" nici toate materiile" ciclasa)H 5') Lan&" 0331" pa7) 416( Jncep nd c clasa a I<*a" toate materiile rmea&ă să >ie

predate de pro>esori speciali!ti) Pro>esor l predă materia c c -inte proprii" >ără a rec r7e lacărţi didactice" iar ele-ii J!i >ac propriile GcărţiH" adică ni!te caiete bine alcăt ite !i il strate"care conţin esenţial l lecţiei predate" redat pe ba&a memoriei( ast>el" >iecare caiet are amprenta personalităţii a tor l i)+-al area Jn !colile aldor> n se ba&ea&ă pe probe" teste" e2temporale" te&e sa e2amene" ciare Jn -edere toţi >actorii ce permit să >ie e-al ată personalitatea ele- l i: scris l" dedicaţia">orma" >ante&ia" lo7ica !i >le2ibilitatea 7 ndirii" stil l" orto7ra>ia !i" desi7 r" c no!tinţele reale)De asemenea" se ia Jn considerare e>ort l real pe care ele- l I*a >ăc t pentr a atin7e nan mit re& ltat" comportament l să " spirit l social) +-al area constă Jntr*o caracteri&arecalitati-ă" care e-idenţia&ă ceea ce este po&iti- !i care critică ceea ce este ne7ati- doar Jnle7ăt ră c ceea ce ele- l ar >i Jn stare să reali&e&e) La cererea a torităţilor din Jn-ăţăm nt"

!coala >ace o e-al are cantitati-ă" pe care o menţine secretă !i o o>eră ele- l i sa părinţilorn mai Jn moment l Jn care st diile se Jnc$eie)



A s bel" D)P)" 'obinson" %)E) 503;06" Jn-ăţarea Jn !coală) O introd cere Jn psi$olo7ia peda7o7ică" +dit raDidactică !i Peda7o7ică" B c re!tiA-ends" I)') 503316" Learnin7 to Teac$" t$ird edition" Mc Ero]*Fill" Inc)" 8 AB r&ea" C) 503;,6" La peda7o7ie d s cces" Presses ni-ersitaires de %rance" Paris

B r&ea" C) 5033 6" Arta !i !tiinţa ed caţiei" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiBos]or$t" U)" Familton" 8) 503316" Collaborati-e arnin7: nderlVin7 processes and+>>ecti-e Tec$ni\ es"Jn GNe] Directions >or teac$in7 and Learnin7" SosseV*Bass P blisliers" 8A" nr) 3 Brian" ')503;06" Desi7n peda7o7ic" Ostra-a" CanadaBr ner" S) 5034 6" Pentr o teorie a instr irii" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiCer7$it" I) 5coord)6 503;96" Per>ecţionarea lecţiei Jn !coala modernă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiComeni s" S)A) 5034 6" Didactica Ma7na" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti,0,Cristea" 8) 5033;6" Dicţionar de termeni peda7o7ici" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiDe Lands$eere" E) 503??6" Introd ction ă la rec$erc$e ptda7o7i\ e" Lie7eDe Lands$eere" #)" De Lands$eere" E) 503436" De>inirea obiecti-elor ed caţiei" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiDe Lands$eere" E) 503;,6" La rec$erc$e e2perimental en ed cation" N+8CO" Delac$o 2 h Niestle" Paris Des>or7es" C$) 5033 6" An Introd ction to Teac$in7) PsVc$olo7icalPerspecti-es" Blac ]ell P blis$ers Ltd)"O2>ordDQFaina t" L) 503;06" Pro7rame de Jn-ăţăm nt !i ed caţie permanentă" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică"B c re!tiZZZ 503436" Dicţionar de peda7o7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti+ant" M) 5034 6" Arta de a preda !i arta de a Jn-ăţa" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!tiEa7ne" ')M) 5034 6" Condiţiile Jn-ăţării" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiEa7ne" ')M)" Bri77s" L) 503446" Principii de desi7n al instr irii" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" Biic re!tiEiordan" A)" De #ecc$i" E) 503;46" Le! ori7ines d sa-oir" Ne c$ tel" Parislonesc " M) 5034,6" Clasic !i modern Jn or7ani&area lecţiei" +dit ra Dacia" Cl .*Napoca

lonesc " M) 503436" Pre-i&i ne !i control Jn proces l didactic" +dit ra Dacia" Cl .*NapocaJonesc " M) 503;,6" Lecţia Jntre proiect !i reali&are" +dit ra Dacia" Cl .*Napocalonesc " M)" C$i!" #) 5033,6" 8trate7ii de predare !i Jn-ăţare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!tilonesc " M)" 'ad " I) 5coord)6 5033 6" Didactica modernă" +dit ra Dacia" Cl .*Napocalonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 503346" De&bateri de didactică aplicată" +dit ra Presani-ersitarăCl .eană" Cl .*Napocalonesc " M) 5coord)6 5033;6" +d caţia !i dinamica ei" +dit ra Trib na Jn-ăţăm nt l i"B c re!tilonesc " M) 5, 6" Demers ri creati-e Jn predare !i Jn-ăţare" +dit ra Presa ni-ersitarăCl .eană"

Cl .*NapocaJonesc " M)" 'ad " L" 8alade" D) 5coord)6 5, 6" 8t dii de peda7o7ie aplicată" +dit ra Presa



ni-ersitarăCl .eană" Cl .*Napocal c " B)') 5, 6" Mana7ement l !i 7esti nea clasei de ele-i" +dit ra Polirom" Ia!iSe n7" C) 5033,6" Care> l Teac$in7: researc$in7 a special carreer" Britis$ +d caţional'esearc$ So rnal" 0;"

9" pa7) ,9 *,1La Borderie" ') 503436" AspecJs de la comm nication ed cati-e" CastermanLan&" ') 503316" Peda7o7ia aldor>) n dr m către n Jn-ăţăm nt mai man" +dit raDidactică !iPeda7o7ică" B c re!tiMa7er" '))%) 503?,6" Preparin7 Instr ctional Ob.ecti-es" Belmont" %easonMinder" M) 503306" Didacti\ e > nctionnelle) Ob.ecti>s" strate7ies" e-al ation" De Boecesmael" Br 2ellesMontessori" M) 503?96" +d cation >or a Ne] orld" Uala s$etra Press" Madras" India Neac! " I) 5033 6" Instr ire !i Jn-ăţare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti Neamţ " C)" E$er7 ţ" A) 5, 6" Peda7o7ie specială" +dit ra Polirom" Ia!i No-a " A) 503;06" Metodolo7ia e-al ării" Instit t l de Cercetare Peda7o7ică !i Psi$olo7ică"B c re!ti No-a " A) 503;;6" E$id statistic pentr cercetările din ed caţie !i Jn-ăţăm nt" +dit ra Litera"B c re!ti N nam" D) 503396" Desi7nin7 Tas s >or t$e Comm nicati-e Classroom" ediţia a ?*a"ni-ersitV Press"Cambrid7ePasc$" M)" 8par s*Lan7er" E)" Eardner" T)E)" 8tar o" D)I)" MoodV" C$)D) 5033 6" Teac$in7 asDecisionMa in7) Instr ctional Practices >or 8 ccess> l Teac$er" Lon7man Pbl)" Ne]*Wor Patel" ') 503;16" +d caţional acti-ities in de-elopin7 co ntries: a dissc tion o>tVpes o>ed cation in relationto c lt re and a s 77ested model >or analVses" Lin opin7Pă n" +) 503;,6" 8ociopeda7o7ie !colară" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPeter\ in" E) 503?;6" Indi-id ali&in7 Learnin7 t$ro 7$ Mod lar*%le2ible Pro7rammin7" McEro]*Fill Boo CompanV'ad " I) 503416" Psi$olo7ie !colară" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti'ad " I) 5coord)6 503306" Introd cere Jn psi$olo7ia contemporană" +dit ra 8incron" Cl .* Napoca'ad " I) 5coord)6 503316" Psi$olo7ie socială" +dit ra +<+ 8)')L)" Cl .*Napoca

'ad " I)T) 5034;6" Jn-ăţăm nt l di>erenţiat) Concepţii !i strate7ii" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti'obinson" A)F) 5034 6" Teac$in7 'eadin7 and 8t dV 8trate7ies) T$e content areas" AllV andBacon Inc)'o!ea" Al) 5red)6 503?46" Creati-itate" modele" pro7ramare" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti,09'otari " T)" Il ţ" P) 503336" Anc$eta sociolo7ică !i sonda. l de opinie" +dit ra Polirom" Ia!i8alade" D) 5coord)6" Didactica" -oi) II din G8inte&e de peda7o7ie contemporanăH" +dit raDidactică !i Peda7o7ică" B c re!ti8c$]art&" B)" ' tsc$" C) 5033;6" Jn-ăţarea prin .oc" Open 8ocietV Instit t" Ne]*Wor 8mit$" E)M) 503406" E$id simpli>icat de statistică pentr psi$olo7ie !i peda7o7ie" +dit ra

Didactică !i Peda7o7ică" B c re!ti8mit$" C)S)" Laslett" ') 503396" +>>ecti-e Classroom Mana7ement) A Teac$erQs E ide"



'o tled7e" Londra8părios " T) 5033 6" C m să Jn-ăţăm" +dit ra Libertatea" No-i*8adT$eal" M) 503306" +>>ecti-e practices >or Impro-in7 teac$in7" Ne] direction >or %ran lin S)5editors6" Teac$in7 and Learnin7" 1;or7o" B) 503416" De la acţi ni pe modele obiect ale la operaţii c simbol ri" Jn G'e-ista de

psi$olo7ieH" nr) ," pa7) ,03als$ B r e" U) 5033;6" Creatin7 C$ild Centred Classrooms" C$ildrenQs 'eso rcesInternational" as$in7ton DCals$ B r e" U)" +llisson" S) 5033?6" Creatin7 C$ild Centred Classrooms*ParentsParticipation" C$ildrenQs 'eso rces International" as$in7ton DC,01CAPITOL L <+L+M+NT+ D+ DOCIMOLOEI+ DIDACTICĂ<)l) De>iniţie#eri>icarea !i aprecierea c no!tinţelor dob ndite de ele-i Jn !coală deţin o pondere -ariabilă5p nă la 99 6 Jn m nca pro>esor l i la clasă" Jn c$ip >iresc" pe l n7ă pre&entarea metodelorde predare" pre7ătirea psi$opeda7o7ică treb ie să incl dă !i >amiliari&area c te$nicile dee2aminare !i notare) D pă c m obser-a E) de Lands$eere 5034 6" Jn problema e-al ării toţi seJncred Jn onestitatea lor" dar aceasta" de!i constit ie o condiţie necesară" n este !i s >icientă)Primele cercetări !tiinţi>ice Jn problema e2aminării !i notării a >ost iniţiate de psi$olo7 l F)Pieron Jn 03,,) A tor l a atrib it n mele de docimolo7ie acestei preoc pări" d pă c -inteledin limba 7reacă: Gdo imeH 5probă" Jncercare6" Gdo ima&eH 5e2amine&6 !i Glo7osH 5!tiinţă6 deci" !tiinţa despre probe" e2amene" Jntr c t orice probă sa e2amen se Jnc$eie c o aprecieren merică ori -erbală" Jn s>era de preoc pări a docimolo7iei didactice intră st di l sistematical e2amenelor" anali&a !tiinţi>ică a mod rilor de notare" a -ariabilităţii notării la e2aminatoridi>eriţi !i la acela!i e2aminator" a >actorilor s biecti-i ai notării" prec m !i a mi.loacelormenite să contrib ie la asi7 rarea obiecti-itătii e2amen l i 5#) Pa-elc " 03?;" pa7) 36)Problemelor e-al ării c no!tinţelor li se acordă o atenţie sporită Jn !coală" ţintind spre n modde apreciere nitar la scară naţională) In absenţa nor acţi ni !i criterii nitare" per>ormanţele!colare n de-in comparabile pe Jntre7 c prins l ţării) Pe de altă parte" sistem l de e-al aren poate răm ne p r constatati- *cel m lt corecti- * el treb ie să de-ină prospecti-" adică săs 7ere&e mod ri de Jmb nătăţire a acti-ităţii !is.olare)<),) % ncţiile -eri>icării !i e-al ăriiInserate Jn des>ă! rarea lecţiei sa a altor >orme de acti-itate" control l !i e-al areac no!tinţelor !i deprinderilor Jndeplinesc o seamă de > ncţii)<),)0) Moment al cone2i nii in-erse Jn proces l de instr ire)Proces l de Jn-ăţăm nt >ace solidare do ă acti-ităţi: pe de o parte act l transmiterii sa

com nicării de in>ormaţie" pe de alta * act l receptării !i Jns !irii acesteia) Pro>esor l rmea&ăsă*!i dea seama despre re& ltatele acti-ităţii de predare" să c lea7ă o in>ormaţie despre mod lde receptare a datelor o>erite" despre di>ic ltăţi !i lac ne Jn asimilare) O asemenea in>ormaţie *care s*a n mit !i in>ormaţie in-ersă * treb ie să aibă n caracter sistematic !i contin pentra Grot n.iH cicl l 5Gb claH6 predării !i a GJnc$ideH con>i7 raţia) Alt>el" diri.area proces l ididactic ar a-ea loc pe ba&a nei lo7ici concep te de pro>esor mai m lt sa mai p ţinspec lati-" >ără n s port real)Pe de altă parte" ele- l are ne-oie de -alidarea pa!ilor Jn Jn-ăţare" de GsancţionareaHcorectit dinii noţi nilor !i raţionamentelor Jns !ite" de corectarea 7re!elilor etc) Adesea" ele-iia sentiment l -alidităţii c no!tinţelor proprii" c$iar c pri-ire la c no!tinţele incorect >i2ate(or" această sancţionare asi7 ră identi>icarea erorilor !i corectarea lor prin inter-enţii speci>ice)

8ă notăm că e2erciţi l" repetarea ca atare" >ără c noa!terea re& ltatelor * deci >ără n momentde -eri>icare !i e-al are * n este n demers >ormati-) 'epetiţia sin7 ră poate lăsa



nemodi>icate erori instalate Jncă la Jncep t l sec-enţei de Jn-ăţare) 'eiese că re7larea proces l i de instr ire pres p ne > ncţionarea contin ă a Gcone2i nii in-erseH" care Jnc$ideast>el Gcicl l Jn-ăţăriiH),0<),),) Măs rarea pro7res l i reali&at de ele-i

O > ncţie importantă a -eri>icării !i notării este măs rarea randament l i !colar" a pro7res l ireali&at de ele-i pentr a !ti c t mai corect nde se sit ea&ă ace!tia pe >ir l obiecti-elor pre-ă& te ale instr irii) +-al area pro7res l i n i ele- spre atin7erea obiecti-elor pres p necompararea per>ormanţelor sale act ale c rata a!teptată de pro7res" Jn > ncţie de decala. lconstatat se or7ani&ea&ă apoi pro7rame corectoare) 8e iniţia&ă ast>el o acti-itate demonitori&are contin ă) 8e estimea&ă că această monitori&are ar treb i să aibă loc săptăm nalde do ă ori pentr a >i e>icientă) Cerinţe de ordin practic" social" e2tind ne-oia măs rării de lamărimile >i&ice spre s>era psi$olo7ică) Ceea ce >ace obiect l e-al ării s nt re& ltate" prestaţii" per>ormanţe prod se ale acti-ităţii" etc) din care se Gcite!teH apoi e-ol ţia capacităţilor"intereselor" atit dinilor)<),)9) #aloarea moti-aţională a e-al ăriiDe!i e2istă tendinţa de a responsabili&a mai m lt ele-ii pentr propria Jn-ăţare" -eri>icarea/asc ltarea ritmică >ace pe ele- să Jn-eţe c re7 laritate( Jntre >rec-enţa asc ltării la lecţie !ire !ita !colară e2istă o corelaţie directă: GAr >i c tot l nerealist * scrie D) A s bel 503;,6 * săne a!teptăm ca ele-ii să Jn-eţe c re7 laritate" sistematic !i con!tiincios Jn absenţa nore2aminări periodiceH 5pa7) ?4,6) Control l" e-al area e2ternă ritmică stim lea&ă pre7ătireacontin ă a lecţiilor de către ele-i" cerinţele e2terne constit ie s port pentr deprinderi personale de a tomonitori&are) Control l Jntreţine in-estiţia de e>ort) 8ă ne 7 ndim c m ararăta ni-el l de pre7ătire a nei părţi din ele-i >ără catalo7 !i note) A toritatea nor pro>esori"la r nd l ei" este Jntemeiată pe acela!i s port)+-al area are deci o -aloare moti-aţională: dorinţa de s cces" respecti- teama de e!ec simtimbold ri importante Jn Jn-ăţare) 8 cces l sistematic Jnscrie moti-aţia Jn-ăţării pe o spiralăascendentă" Jn timp ce e!ec l poate d ce la Gdemoti-areH) De notat că per>ormanţa !colară an i ele- poate >i slabă Jn comparaţie c per>ormanţa medie a clasei" dar poate >i mai b nă Jncomparaţie c re& ltatele sale anterioare) Interpretarea acestei per>ormanţe ca e!ec * c m ar >is 7erat prim l tip de comparaţie * poate d ce la demoti-are" Jn timp ce interpretarea per>ormanţei ca s cces * a- nd Jn -edere al doilea tip de comparaţie * poate determina ostim lare a moti-aţiei pentr Jn-ăţare) In > ncţie de sit aţie" raportarea la per>ormanţa proprieanterioară poate 7enera n imbold pentr a todepă!ire" Jn timp ce raportarea la criteri l medial clasei ind ce competiţia)<) ,)1) Moment al a toe-al ării" al >ormării con!tiinţei de sineAprecierea obţin tă Jn !coală este asimilată" interiori&ată de ele-" de-enind reper Jn

a toapreciere" Jn >ormarea ima7inii de sine) Notele !colare repre&intă" de re7 lă" !i note deinteli7enţă( disocierea dintre acestea Jn oc$ii ele-ilor se prod ce abia Jn clasele mari) Pe dealtă parte" aprecierea pro>esor l i este Jns !ită de 7r p l*clasă" se răs>r n7e Jn s>era relaţiilorinterpersonale" Jn stat t l sociometric al ele- l i) In le7ăt ră c aceasta este amintit G+>ect lPV7malionH" descris de ') 'osent$al !i L) Sacobson 503?;6) +2perienţa s*a des>ă! rat la oclasă din !coala primară)La intrarea Jn !coală s*a aplicat n test de inteli7enţă" Jn-ăţătorii a >ost in>ormaţi căre& ltatele permit o predicţie as pra de&-oltării copiilor pentr perioada imediat rmătoare)La Jnc$eierea testării" Jn-ăţătorii a >ost in>ormaţi c pri-ire la an miţi ele-i care >oarte probabil -or a-ea o e-ol ţie intelect ală po&iti-ă Jn an l !colar ce Jncepe" Jn realitate" ace!ti!colari" care repre&enta , din >iecare clasă" a >ost n miţi la Jnt mplare) Prin această

in>ormaţie s*a creat a!teptări po&iti-e >aţă de ele-ii amintiţi) 8cop l a >ost de a -eri>icaipote&a d pă care a!teptări deliberat create ind c atit dini discriminatorii Jn măs ră să



promo-e&e per>ormanţe !colare s perioare" Jn c rs l an l i !colar" testări repetate as pracoe>icient l i de inteli7enţă a scos Jn e-idenţă indici mai ridicaţi la ele-ii n miţi la Jncep t le2perienţei care a >ăc t obiect l nor a!teptări mere po&iti-e din partea Jn-ăţătorilor) 8*a7ăsit Jn >ond di>erenţe p nă la 0 p ncte Jn ni-el l,0?

coe>icient l i intelect l la ace!ti copii Jn raport c cei din 7r p l martor) +le-ii >aţă de care na e2istat a!teptări po&iti-e s*a do-edit mai p ţin per>ormanţi Jn c rs l an l i !colar la lecţii)+2perienţa citată a prod s mare - l-ă !i a tre&it contestaţii) +a a-erti&ea&ă Jnsă as pramod l i Jn care ima7inea >ormată as pra n i elese răs>r n7e neJncetat Jn comportament l pro>esor l i >aţă de acesta !i de-ine) 4n acela!i timp" s port pentr ima7inea de sine)<),) ) %actor de re7lareDatele -eri>icării !i e-al ării constit ie n >actor de re7lare a acti-ităţii:` pentr pro>esor: c m să*!i do&e&e material l" ce treb ie rel at Jn pa!i mai mici" e-idenţas rselor de eroare etc)( pentr ele-i: indici Jn re7larea e>ort l i de Jn-ăţare 5 n reper Jn do&area in-estiţiei detimp Jn -iitor" Gsemnal de alarmăH pentr promo-are etc)6( 7raţie e-al ării" ele- l ia act decerinţele societăţii >aţă de pre7ătirea sa !i J!i cont rea&ă aspiraţiile proprii( pentr părinţi: o ba&ă de predicţie sa 7aranţie a re !itei Jn -iitor" indici pentr acordareade spri.in) Presi nea >amiliei Jmpin7e neori la s pramoti-are" Jn timp ce teama de e!ec acopil l i Jl >ace să aspire la Gmai p ţinH" deci presi nea spre Gmai m ltH are drept e>ectaspiraţia spre Gmai p ţinH" pentr a e-ita decepţia 5D) #rabie" 034 6)<)9) %ormele e-al ăriiTermen l de e-al are !colară desemnea&ă act l prin care * re>eritor la o prestaţie orală" scrisăsa practică * se >orm lea&ă o . decată prin prisma nor criterii prestabilite) O asemenea . decată poate căpăta e2presie n merică 5de la l la 0 6" dar !i >orma nor aprecieri calitati-e5>oarte bine" bine" s >icient" ins >icient6) Pe sc rt" e-al area !i notarea !colară alcăt iesc omodalitate de codare n merică sa Jn cali>icati-e a re& ltatelor obţin te de ele-i" ser-ind *sede scara de la l la 0 " respecti- de aprecieri calitati-e) Eradarea Jn patr trepte dă e>ecte5-alori6 mai stabile) + 7re să disp i de indici de discriminare semni>icati-i Jntre note -ecine"de e2empl " Jntre ?/4 sa ;/3) Pentr per>ormanţe identice se pot acorda ast>el note di>erite)C noa!terea n i re& ltat br t" obţin t de n ele- n ne sp ne mare l cr >ără n cadr deraportare" de comparaţie) +-al area !i notarea pres p n la tot pas l comparaţii)8e p ne Jntrebarea: de nde se e2tra7e cadr l de comparaţie" de clasi>icare RJnt i se poate considera ele- l Jn raport c el Jns !i" Jn raport c propri l ni-el obţin t"remarc nd pro7resele sa re7resele pe parc rs !i promo- nd o moti-aţie de a todepă!ire) In aldoilea r nd" p tem clasi>ica ele- l a- nd Jn -edere prestaţia 7r p l i*clasă sa a n i 7r prepre&entati-) O asemenea comparaţie !i ierar$i&are promo-ea&ă competiţia" ind ce ri-alităţi

mai ales Jntre G- r> rile claseiH" c lti-ă moti-aţia pentr re !ita indi-id ală) In al treilea r nd"e-al ăm ele- l Jn raport c obiecti-ele" respecti-" temele Jnscrise Jn pro7rame" estim nddistanţa care*0 separă de aceste obiecti-e)In mod coresp n&ător se poate -orbi de trei sit aţii" care" Jn practică se s prap n Jn mare parte:506 ele- l considerat Jn raport c propri l să standard" ca e2presie a capacităţilor !imoti-aţiei pentr Jn-ăţare( interesea&ă Jn acest ca& Jn ce măs ră J!i reeditea&ă sa depă!e!testat t l anterior(5,6 ele- l sit at Jn standardele sa norma 7r p l i*clasă 5Y e-al are normati-ă6)C nd -orbim de standardele sa normele de 7r p a-em Jn -edere n at t clasa căreia Jiaparţine ele- l la n moment dat" ci n 7r p -irt al" mai lar7" de clase paralele sa clase

Jnt lnite Jn e2perienţa pro>esor l i) Acest 7r p mai lar7 se n me!te colecti-itate de re>erinţă)+-al area normati-ă repre&intă deci sit area ele- l i Jn raport c media 7r p l i de re>erinţă"



mai precis pe o scară a- nd 7rade de re !ită deas pra !i dedes bt l mediei acest i 7r p" ceeace d ce la clasi>icarea" respecti- ierar$i&area copiilor 5Jn clasă6)596 +-al area >ormati-ă * preţ ită tot mai m lt Jn ltima -reme * n clasi>ică propri *&isele-ii" ci stabile!te distanţa care*i separă de obiecti-ele pre-ă& te Jn pro7ramă" respecti- Jndoc mentele de

,04l cr " proiectele de lecţie etc) Pornind de aici se iniţia&ă acti-ităţi sa pro7rame de l cr derec perare" ast>el ca ma.oritatea 5cea ; 6 să se Jnscrie Jntr* n barem l at drept criteri )A!adar" prioritate ar treb i să aibă Jn !coală e-al area >ormati-ă Jn conte2t l n i Jn-ăţăm ntdi>erenţiat)Practic re& ltă Jnsă n compromis Jntre aprecierea Jn > ncţie de obiecti-e !i o>erta clasei" cares 7erea&ă n reper)Ce Jnseamnă a acoperi n obiecti- operaţional" respecti- stăp nirea nei teme R+2istă Jn această pri-inţă o serie de trepte:0) a a-ea in>ormaţia necesară" a c noa!te din memorie(,) a opera c aceste c no!tinţe Jntr* n conte2t similar cel i de la lecţie ori din man al(9) a inte7ra c no!tinţele Jn sisteme" a >ace asocieri/combinări intra !i intersistemice" respecti-Jntre noţi ni din capitole -ecine ori Jndepărtate(1) a opera Jntr* n conte2t no " di>erit de cel din carte sa de la tablă 5element de creati-itate6)C nd prestaţia ele- l i n atin7e ni-el l l" at nci el se sit ea&ă s b limită" adică s bstandard lminim)Detalierea criteriilor !i stabilirea di>erenţelor coresp n&ătoare de notare răm ne practic osarcină di>icilă !i comportă n n cle de con-enţional) Ar >i tilă" de pildă" de>inirea nei per>ormanţe*criteri sa etalon" care să >ie nitară Jntr*o an mită disciplină !i pe care să oe7ale&e ma.oritatea clasei) Prestaţiile di>erite ale ele-ilor -or imp ne 7radarea scării de notare5I) 'ad " 03;46) N este deloc !or să stabilim n consens Jn 7radarea per>ormanţei !colare) 8e pot l a Jnconsiderare o seamă de criterii: 7rad l de di>ic ltate al sarcinii: teme di>icile" medii" !oare sa elementare( completit dinea răsp ns l i: răsp ns complet" lac ne minore" lac ne semni>icati-e"lac ne ma.ore( a. tor l acordat Jn răsp ns: re&ol-are independentă" spri.in minor la mici e&itări Jne2p nere" spri.in semni>icati-( ni-el l de e2actitate: răsp ns ri e2acte 5' e2) ma2im6" mici erori 5' e2) medi 6" erorimari" erori semni>icati-e(

7rad l de Jndem nare 5de2teritate6: e2ec ţie rapidă !i e2actă" e2ec ţie c e&itări" e2ec ţiec a. tor 5imitati-ă6" e2ec ţie ratată( ne-oia de spri.in >i7 rai" il strati- 5e2emple6 sa prestaţie de ni-el teoretico*aplicati-completă) Pornind de aici se pot stabili prin consens descriptori de per>ormanţă care să7rade&e nitar prestaţiaele- l i Jn cadr l >iecărei teme/sarcini)<)1) Metode de -eri>icare !i e-al are+2perienţa peda7o7ică a d s la cont rarea nei serii de metode !i te$nici de -eri>icare : 5a6obser-aţia c rentă" 5b6 c$estionarea sa e2aminarea orală" 5c6 probele scrise" 7ra>ice sa practice" 5d6 la care se ada 7ă: 5e6 testele de c no!tinţe)<) 1)0) Obser-aţia c rentă

In acti-itatea de >iecare &i la clasă" Jn conte2t l m ncii de predare !i de contacte c ele-ii" pro>esor l sesi&ea&ă contrib ţiile spontane ale copiilor" mod l c m J!i reali&ea&ă tema de



acasă" calitatea prestaţiilor Jn m nca independentă !i la >i2area c no!tinţelor":mani>estări deneatenţie" di>ic ltăţi !i 7re!eli semni>icati-e etc) >ără ca acestea să >acă e2plicit obiect lnotării" de!i aprecierea Jnsă!i n este deloc e2cl să) Asemenea constatări >ăc te de pro>esorGdin mersH le Jncredinţea&ă memoriei sale( ele contrib ie la sc$iţarea nei ima7ini as pra n iele- sa alt l * ca !i as pra re !itei lecţiei ca atare * Jn consonanţă c in>ormaţiile c lese prin

,0;di>erite procedee sistematice) Material l >ormati- este cel c prins Jn pro7rame( n a-eme2erciţii c destinaţie psi$olo7ică precisă * de percepţie" 7 ndire" memorie etc) * altele dec ts port l o>erit de materia de Jn-ăţăm nt ca atare)Jntr*o anc$etă Jntreprinsă Jn rJnd l cadrelor didactice pe tema GC m -ă daţi seama dere& ltat l nei lecţii" de re !ita ei RH" se rele-ă ca indici de re !ită a acti-ităţilor la clasă: 506 prestaţia ele-ilor Jn Gmomentele de - r> ale lecţiei" răsp ns rile lor la Jntrebări de de&-ăl ire aca &alităţii >enomenelor" la probleme * c$eie care cer re>le2ie !i ar7 mentare( 5,6 7rad l de participare spontană la ore( 596 re !ita momentelor de >i2are !i de m ncă independentă( 516calitatea !i -ol m l aplicaţiilor practice" . steţea e2empli>icărilor ad se de ele-i( 5 6 participarea mai m ltor ele-i la >i2area c no!tinţelor" incl si- a celor slabi( 5?6 răsp ns ri b ne !i >oarte b ne la -eri>icarea c no!tinţelor Jn ora rmătoare etc) 5M) lonesc " 034,6) 8e-ede din această en merare rol l Jnsemnat al obser-aţiei c rente Jn aprecierea re !itei neilecţii" ca !i a re !itei ele-ilor)<)1),) C$estionarea sa e2aminarea orală N mită >rec-ent !i asc ltarea ele-ilor" această metodă constit ie o >ormă partic lară acon-ersaţiei prin care se -eri>ică 7rad l de Jns !ire a c no!tinţelor !i deprinderilor" pricepereade a interpreta !i prel cra datele" stăp nirea operati-ă a material l i Jn cadr l aplicaţiilor practice) N e2istă o te$nică nică de c$estionare orală) n procede >rec-ent este acela de a asc lta 9* ele-i" tili& nd >orm le de l cr di>erite) 8pre e2empl " d pă o sc rtă con-ersaţie >rontală5c clasa6 se sc$iţea&ă temele ce rmea&ă să >ie disc tate Jn cadr l -eri>icării c no!tinţelor"d pă care -or >i n miţi ele-ii ce -or răsp nde 5la tablă sa din bancă6) Clasa este c$emată să participe prin completări" aprecieri" sol ţii inedite etc) Oric m" -eri>icarea c no!tinţelortreb ie să an7a.e&e Jntr*o >ormă sa alta c t mai m lţi ele-i" clasa n poate răm ne Jn a>arac mp l i de obser-aţie al pro>esor l i" Jn >el l acesta ele-ii J!i -eri>ică propriile c no!tinţe peseama celor c$estionaţi" reali&ea&ă deci n a tocontrol !i o repetare Jn limba. intern) Limitareae2aminării orale n mai la dialo7 l pro>esor l i c ele-ii n miţi să răsp ndă lasă celorlalţi posibilitatea Ge-adăriiH din lecţie)Pro>esor l alternea&ă Jn c$estionarea orală Jntrebări de ba&ă c Jntrebări a. tătoare"s bordonate celor dint i) D pă ce s*a adresat Jntrebarea de ba&ă * care delimitea&ă precis tema* este bine să se lase ele- l desemnat să*!i de&-olte răsp ns l Jn con>ormitate c posibilităţile

sale !i să se inter-ină c Jntrebări a 2iliare n mai c nd risc l abaterii de la temă sa Jn ca& deeroare) Orice completare sa corectare rmea&ă să se >acă c contrib ţia clasei" c$iar !isesi&area abaterii de la s biect ori a 7re!elii Jnsă!i) %racţionarea e2cesi-ă a e2aminării ele- l i* prin inter-enţii prea n meroase * poate de&or7ani&a răsp ns l" cre nd Jn acela!i timp o starede tensi ne sa de dependenţă >aţă de pro>esor" ast>el Jnc t copil l a!teaptă Jnc -iinţarea>iecăr i pas din pre&entarea sa)Preceptele Jn-ăţate n se transp n Jnsă de la Jncep t Jn practică" ele se GredescoperăH neori prin e2perienţă proprie) Dintre 7re!elile mai >rec-ente la Jncepători p tem aminti: e2aminareas mară" re> 7i l Jn c$estionarea >rontală 5c Jntrea7a clasă6" trans>ormarea asc ltării Jntr* nsimpl dialo7 c cei n miţi să răsp ndă 5i7nor nd clasa6" st n7ăcia Jn tili&area Jntrebăriia. tătoare" s prap nerea nor Jntrebări neprecise) 8pre e2empl " ele- l se opre!te din răsp ns

* pentr că este nesi7 r ori n mai !tie * iar pro>esor l inter-ine: G!i altce-a)))H" Gmaideparte)))H" sa Gsp ne*mi ce-a despre)))H" Jntrebarea a. tătoare treb ie să Jnlesnească proces l



asociati- din mintea ele- l i) Dacă prima Jntrebare s plimentară răm ne >ără e>ect" a do a nmai poate >i de acela!i 7en) De pildă" pro>esor l inter-ine Jntr* n moment al răsp ns l i cin-itaţia H7 nde!te*te bine H) +le- l e-al ea&ă cele sp se de el !i e-ent al se corectea&ă) Dacăapel l la concentrare răm ne >ără e>ect" a do a Jntrebare a. tătoare n mai poate >i de acela!i7en)

na din di>ic ltăţile tipice Jncep t l i Jn acti-itatea didactică este -ol m l mic al atenţiei !iincapacitatea distrib irii acesteia) %iind concentrat la lecţie as pra nor aspecte sa momente"scapă de s b control pe celelalte) Odată c e2perienţa" pro>esor l a. n7e să stăp nească binean mite te$nici de m ncă" deci an mite se7mente ale acti-ităţii sale" atenţia de-inedistrib ti-ă" p t nd *se deplasa as pra altor sec-enţe ale lecţiei mai p ţin controlate),03 Ni-el l de pre7ătire al ele-ilor n poate >i c nosc t printr*o sin7 ră probă !i n sin7 r procede ( e2aminarea repetată" prin probe >el rite !i bine or7ani&ate este sin7 ra cale cared ce spre o . stă c noa!tere" apreciere !i notare a copiilor) Tendinţa spre monism metodic neste indicată" pentr că poate >i !or spec lată de ele-i)Jn practică se do-edesc a >i mai e>icace >orme combinate de -eri>icare" adică Jmbinareae2aminării >rontale c procedee de asc ltare indi-id ală) La discipline c n conţin t de probleme sa aplicaţii" adeseori alternea&ă con-ersaţia >rontală * pentr -eri>icarea părţiiteoretice * c re&ol-area la tablă" Jn mod indi-id al" a nor probleme sa e2erciţii aplicati-e)Pot >i c$emaţi la tablă ,*9 ele-i care primesc sim ltan teme di>erite" iar clasa participă ladisc tarea sol ţiilor) C nd tema este deosebit de 7rea se poate rec r7e la o asc ltare >rontalărapidă c participarea Jntre7ii clase" acord nd *se note pentr contrib ţiile indi-id ale celemai cont rate)Anticip nd asc ltarea ele-ilor * Jn proiect l de lecţie sa Jnainte de a intra la oră" pro>esor l-a stabili c 7ri.ă Ge!antion lH care rmea&ă să >ie -eri>icat) +ste -orba" mai Jnt i" deconţin t l care -a >i testat din lecţia anterioară !i Jn al doilea r nd de ele-ii ce -or >i asc ltaţi"ast>el Jnc t să*!i >orme&e o idee despre 7rad l de Jns !ire a c no!tinţelor predate" despreni-el l de pre7ătire a clasei) +!antion l se re>eră deci sim ltan la conţin t l lecţiei -eri>icate!i la clasă ca atare) Alt>el" aprecierea as pra re !itei lecţiei este $a&ardată) 8onda. l practicatde pro>esor este de re7 lă n sonda. de -ol m red s 5M) lonesc " 034,6" > rni& nd oin>ormaţie dest l de limitată" ast>el Jnc t proces l didactic a-ansea&ă Jn condiţiile n i >eed* bac mere incomplet) Problema este de a apropia acest sonda. de -ol m red s de cerinţelenei e!antionări Jn sens l de>iniţiei acest i concept)' tina Jmpin7e neori pe pro>esor să se m lţ mească c simpla Grepo-estireH a lecţiei precedente) Or" treb ie >orm late Jntrebări care să obli7e la o selecţie a material l i" la7r parea in>ormaţiilor !i pre&entarea lor Jntr*o >ormă mai personală) Alăt ri de Gc$esti ni dememorieH * care >ac parte ine-itabil din orice testare de c no!tinţe * n loc coresp n&ător

treb ie re&er-at Jntrebărilor care solicită e>ort de 7 ndire) +ste -orba de Jntrebări care cerele-ilor să e>ect e&e comparaţii !i clasi>icări" să de&-ăl ie raport ri ca &ale" să ad căar7 mentări" moti-ări Jntemeiate" să >orm le&e e2plicaţii" să >acă 7enerali&ări etc) In notare"-a treb i să se c ntărească bine Jntre e>ort l memorial !i aport l 7 ndirii" apreciind *seJnc ra.ator orice pas Jnainte >ăc t de n ele- sa alt l) 8e -a acorda Jnsă prioritate creati-ităţii7 ndirii" priceperii de a tili&a c no!tinţele Jn aplicaţii" de a opera c noţi nile Jn-ăţate Jnsit aţii -ariate)Anc$etele psi$olo7ice arată că cea ? din ele-i trăiesc o tensi ne emoţională Jn cadr lc$estionării orale( pentr alţii" acela!i moment al lecţiei este n prile. de Ge-adareH) +-ident"tensi nea a>ecti-ă repetată este dă nătoare" pro-oacă a-ersi ne >aţă de control lc no!tinţelor" Jl Jndeamnă pe ele- să 7ăsească >orm le de e-a&i ne: Jn-aţă n mai pentr notă

sa de >rica notei" spec lea&ă Gsistem lH de e2aminare practicat de pro>esor !i ca tă să seJnscrie Jn Gre7 lileH acest ia" 7ăse!te prete2te pentr a se s stra7e" > 7a de la ore etc) Acestea



Jn-ăţăm nt l alternati- prop ne tili&area porto>oli l i" Jn special c rol de colectare a prod selor acti-ităţii ele-ilor" de!i n se e2ploatea&ă Jncă pe deplin -aloarea e-al ati-ă aacestei metode)Ce este Jn >ond porto>oli l R Porto>oli l este o colecţie >ormată din prod se ale acti-ităţii deJn-ăţare a ele- l i) Prod sele incl se s nt selectate de ele- l Jns !i !i s nt Jnsoţite de

re>lecţiile sale personale as pra lor" ast>el Jnc t să cont re&e c t mai bine per>ormanţa sa pre&entă Jn domeni l care >ace obiect l de st di al porto>oli l i) +lement l esenţial al acesteimetode este implicarea acti-ă a ele- l i Jn crearea" colectarea !i selectarea prod selor caresatis>ac scop l porto>oli l i) Acest >apt con>eră porto>oli l i o importantă -aloare instr cti-ă" pe l n7ă -alenţa sa e-al ati-ă( ele-ii Jn-aţă despre ei Jn!i!i Jn proces l Jntocmirii porto>oli l i!i a re>lectării as pra prod selor propriei Jn-ăţări" iar pro>esorii/Jn-ăţătorii pot a>la o serie deaspecte rele-ante pentr e-ol ţia copiilor" care alt>el ar >i >ost trec te c -ederea 5percepţia loras pra re& ltatelor proprii" trăirile !i a!teptările le7ate de per>ormanţa lor" obiecti-ele !i plan rile lor de -iitor etc)6)Ce se e-al ea&ă !i c m se obţin in>ormaţiile pe ba&a porto>oli l i R +2istă mai m ltemodalităţi de e-al are a porto>oli l i) P tem e-al a: >iecare element Jn parte" tili& nd metodele obi!n ite de e-al are( ni-el l de competenţă al ele- l i" prin raportarea prod selor sale la scop l prop s(,,0 pro7res l reali&at pe parc rs l colectării prod selor)Aceste metode pot >i combinate) P tem" spre e2empl " să e-al ăm at t ni-el l atins" c t !ide&-oltarea pe parc rs l perioadei respecti-e)Pentr ca n porto>oli să >ie e>icient" s nt esenţiale: n n măr mic de piese 5?" ; p nă la 0,6( dacă porto>oli l conţine n n măr >oarte mare de

piese este Jn7re nată selecţia prod selor rele-ante de cele nerele-ante( preci&area corectă !i asimilarea de către ele- a scop l i pe care Jl are alcăt irea

porto>oli l i( re>lecţiile personale care Jnsoţesc prod sele incl se Jn porto>oli !i care pot or7ani&aJntrea7a in>ormaţie conţin tă Jn porto>oli ) N este !or de implementat n sistem de e-al are pe ba&ă de porto>oli !i nici n se potri-e!te la toate clasele) 8cop l pentr reali&area nor porto>olii poate >i: pentr ademonstra proces l de de&-oltare al nei competenţe de*a l n7 l timp l i" a crea o colecţie de prod se personale importante" a > rni&a in>ormaţii pentr e-al area Jntre7ii clase" a reali&a ocolecţie c prod se care să demonstre&e pre7ătirea pentr trecerea la n ni-el de Jn-ăţares perior etc) +2istă prin rmare mai m lte tip ri de porto>olii: porto>olii de celebrare5sărbătorire6" porto>olii de de&-oltare" porto>olii de competenţă)Pentr clasele primare" nde se introd ce ideea porto>oli l i" >orma cea mai potri-ită o

Jmbracă cele de celebrare) Acestea n a intenţia de e-al are propri *&isă" dec t Jn sens >oartelar7 * demonstrea&ă participarea ele-ilor la Jn-ăţare" la reali&area porto>oli l i" Jnsă desc$idapetit l pentr reali&area nor ast>el de colecţii) Porto>oliile de de&-oltare in-ită e>ecti- lae-al are" Jntr c t a ca scop st di l de&-oltării nei competenţe) +le s nt c at t mai e>icientec c t speci>ică mai precis competenţa -i&ată 5e2) Gcompetenţa de scrisH este m lt prea lar7ă pentr a p tea >i -i& ali&ată prin porto>oli " Jnsă spre e2empl " Gcompetenţa de e2primarelo7ică Jn scrisH sa Gcapacitatea de redare 7ra>ică a literelorH este m lt mai speci>ică !i7$idea&ă mai bine proces l de e-al are6) Pentr acceptarea Jn di-erse pro7rame speciale sae2trac rric lare" deseori este ne-oie de demonstrarea 7rad l i de pre7ătire pentr a >ace partedintr* n ast>el de 7r p de st di 5e2) pentr copiii s pradotaţi6) In acest ca& cele mai e>icientes nt porto>oliile de competenţă) Acest tip de porto>oli demonstrea&ă m lt mai ac rat ni-el l

de de&-oltare al nei abilităţi dec t orice test de admitere) +2empl : 8 nt tot mai răsp nditeiniţiati-ele de reali&are a nor re-iste !colare" l cr de alt>el e2traordinar) Pentr constit irea



7r p l i de redacţie" deseori este necesară selecţia ele-ilor dintr* n 7r p mare de doritori)Porto>oli l care să demonstre&e competenţa de scris a ele- l i !i capacitatea sa de anali&ăcritică a n i te2t poate >i o metodă e>icientă de selecţie !i n moment >oarte instr cti- pentrcei care conc rea&ă pe aceste Gpost riH)<) ) Proces l de e-al are !i notare

Proces l de e-al are !i notare a probelor scrise" 7ra>ice !i practice" ca !i al răsp ns rilor orale"ridică an mite probleme com ne" ceea ce imp ne tratarea lor nitară)In proces l de e-al are" care este n act de c le7ere de in>ormaţie" de indici * Jn > ncţie dean mite criterii" e-ent al detaliate Jn descriptori de per>ormanţă * pro>esor l deţine oin>ormaţie anterioară despre ele-" o părere care*0 Jncadrea&ă Jn cate7oria !colarilor b ni"mediocri" slabi etc) In timp l e2aminării sa a corectării l crărilor scrise/practice e-al ator lc le7e in>ormaţii treptate" pe parc rs) Distin7em" a!adar" in>ormaţii apriori * cont rate anterior* !i in>ormaţii sec-enţiale" ce re& ltă din Jnsă!i asc ltarea orală sa recen&area/inspectareal crării sa prod s l i Jn moment l dat) Aceste do ă >el ri de in>ormaţie pot Gsă cons neHsa să di>ere" neori să s rprindă prin opo&iţie ori contrariere) In-ol ntar se mani>estă la pro>esor o tendinţă spre consonanţă care red ce distanţa Jntre nota -irt ală a prestaţiei act ale!i notele anterioare) +2istă Jn mintea mană o tendinţă spontană de red cere a disonanţeico7niti-e" care operea&ă Jn sit aţia de >aţă) n a tor a a- t c rio&itatea să determine >rec-enţa7re!elilor nesesi&ate Jn l crări scrise" trec te c -ederea de către pro>esor !i să le reparti&e&eJn > ncţie de clasi>icarea ele-ilor 5b ni" slabi etc)6) 8*a constatat că proporţia 7re!elilorneobser-ate este semni>icati- mai mare la ele-ii b ni" dec t la cei slabi) Pro>esor l se,,,a!teaptă ca ele- l b n să n >acă dec t bine * deci să n >acă 7re!eli *" Jn timp ce la ele- l slabse a!teaptă să n l cre&e dec t mediocr ( acest ia parcă GJi - nea&ă 7re!elileH 5d păLands$eere" 034 " pa7) 996) +ste n >enomen de inerţie a percepţiei" s bs mabil teorieiconsonanţei / disonanţei co7niti-e" care e2plică >i2itatea notării)*a >ăc t e2perienţe Jn care s*a dat e2aminatorilor din a>ară in>ormaţii >icti-e c pri-ire lanotele anterioare ale ele-ilor) 8*a constatat că această in>ormaţie apriori a >ăc t ca acelea!i prestaţii !colare 5răsp ns ri" l crări6 să obţină note a- nd di>erenţe p nă la 0*0" p ncte" de!i prod sele notate de n . ri Jn prealabil" era de acela!i ni-el) Lot l ele-ilor pre&entaţi ca>iind Gb niH a obţin t n p ncta. medi de 00"? iar lot l celor GslabiH n p ncta. de 3"?) Noi&et !i Ca-erni 5034;6" care a >ăc t e2perienţa amintită" menţionea&ă că*părereaanterioară" in>ormaţia apriori s 7erea&ă o pre*in>erenţă" 7enerea&ă o atit dine care con>erăc le7erii de indici Jn act l e-al ării n caracter selecti-) +2aminator l ca tă in-ol ntar indiciJn consonanţă c ima7inea sa anterioară" Jn acela!i conte2t se relie>ea&ă !i Ge>ect l $aloH sade Ga reolăH" con>orm căr ia ima7inea sa . decata 7lobală as pra n i ele- colorea&ăJntrea7a apreciere" incl si- as pra trăsăt rilor speci>ice)

8*a constatat de asemenea" că Jn proces l de e-al are" care s bJntinde >iresc n an mitinter-al de timp 5să &icem 0 *, de min te6" prima di-i&i ne a acest i inter-al * de e2empl primele *4 min te * J!i sp ne c precădere c - nt l) Asc lt nd n răsp ns sa corect nd ol crare" e2aminator l apro2imea&ă la Jncep t o notă ipotetică" contin nd printr*o că tareselecti-ă" concreti& nd *se Jn mintea pro>esor l i prin adă 7area sa Gretra7ereaH de p ncte>aţă de nota ipotetică sc$iţată Jn prim l se7ment al inter-al l i 5de -eri>icare6) Acest l cr s*aconstatat din anali&a e>ectelor prod se de mod l de plasare a Gindicilor ne7ati-iH" respecti-Gpo&iti-iH Jn l crare sa răsp ns l oral) 8*a constatat că indicii ne7ati-i 5de e2empl 7re!eli6a>laţi la Jncep t 7re-ea&ă Jntrea7a e-al are) Nota >inală este marcată semni>icati- de primelein>ormaţii 5c>) E) Noi&et" Ca-erni" 034;" pa7) 01,6)Jn ca& l sistem l i de e-al are prin cali>icati-e" >iecăr i cali>icati- Ji coresp nde n ni-el de

per>ormanţă detaliat prin descriptori de per>ormanţă ata!aţi) Ace!tia se stabilesc pornind de laindicii de satis>acere a obiecti- l i prop s" care permit o e-al are 7radată) 8pri.in l pe ancore



este !i aici pre&ent: răsp ns l de G>oarte bineH" răsp ns l de Gs >icientH sa de Gins >icientH)Jntr c t act l de e-al are se des>ă!oară Jn timp" inter-in !i e>ecte sec-enţiale" le7ate deordinea de parc r7ere a prestaţiilor !colare 5răsp ns ri" l crări" prod se practice6) 8 ntc nosc te e>ectele de contrast" e>ectele de ancora. !)a) Ast>el" n răsp ns >oarte b n d pă n lslab este s praapreciat !i in-ers) De asemenea" primele răsp ns ri / l crări s nt notate Jn

raport c Gprod s l normăH" pre>i7 rat Jn cap l e2aminator l i * ca e2presie a cerinţeima2imale *" pentr ca" Jn contin are" notarea să aibă loc) mai m lt prin comparaţie" Jn raportc an mite Gprod cţiiH de-enite repere sa GancoreH prin proprietăţile lor de Ge2celenţăH oride GmediocritateH" care le deta!ea&ă Jn >l 2 l acti-ităţii de e-al are) Asemenea repere * c m ar>i răsp ns l / l crarea de G0 H" apoi prod s l de limită 5de G H6" cel de G1H !)a)m)d) * il strea&ă>enomen l de ancora. Jn percepţie" indic nd p nctele pri-ile7iate de raportare Jn s ccesi neae-al ării) +ste 7re să se >orm le&e indici discriminati-i pentr 0 trepte de per>ormanţă)Eradarea Jn 1 trepte 5>oarte bine" bine" s >icient !i ins >icient6 pre&intă Jn acest sens a-anta.eclare" c$iar dacă n permite o di>erenţiere mai netă a ele-ilor) +2empl :Printre descriptorii de per>ormanţă pri-ind capacitatea de ad nare a n merelor de la O la 0c !i >ără trecere peste ordin 5la clasa a ni*a6 s nt:%oarte bine Bine 8 >icientS sti>ică re&ol-area corectă an i e2erciţi de a>lare as mei" prin e>ect area probei prin ad nare)

#eri>ică !i . sti>ică re& ltat loperaţiei de ad nare prine>ect area probei de ad nare" cspri.in)

#eri>ică re& ltat l operaţiei dead nare" indic nd *i*see>ect area probei de ad nare)

D pă 8toica 5coord)6" 033;Treb ie adă 7at că probele scrise sa practice o dată notate rmea&ă să >ie ad se !i disc tateJn clasă) pentr ca ele-ii să ia act de 7re!elile lor" să aibă posibilitatea să se compare ccole7ii" să*!i Jns !ească,,9

criteriile de notare) Pro>esor l -a >ace notaţii mar7inale pe >iecare l crare" -a reţine 7re!elilecaracteristice !i -a >ace comentari l lor Jn clasă" -a cond ce e-ent al >i!e de e-idenţă a7re!elilor tipice pentr a rmări c rba lor de e-ol ţie !i -a adopta pe -iitor măs ri de pre-enire) Notarea) #orbim de notare ca proces de acordare a nor note pe ba&a e-al ării per>ormanţelorele-ilor" 5prin rmare n ne re>erim la clasele primare nde e-al area ia >orma cali>icati-elor6) Notarea !colară n poate >i ec$i-alentă c măs rarea( Jn sens strict" de!i tili&ăm n mere"operaţiile c acestea comportă o serie de limitări)Matematic" se l crea&ă c o scară de notare de la l la 0 " ca !i c m am disp ne de o nitatecom nă !i constantă !i la care p tem preci&a distanţe 5inter-ale6 sa comp ne n mere prinadiţie" etc) In realitate" Jn e-al area !colară" nitatea este Gp nct lH 5Jn sens de p ncta.6" iar

e2tremele scării se stabilesc prin con-enţie de către e2aminator" Jn materie de e-al are"e2perienţa psi$olo7ică * s blinia&ă S) Pia7et * n ne > rni&ea&ă dec t relaţii de ordine) E) deLands$eere 503496 preci&ea&ă: G8cara de apreciere este o scară ordinală) +a n are nici &ero !inici n ma2im" nat rale !i absol te))) +2aminatorii n a niciodată scări ri7 ros e7ale)))H 5pa7)0,96) N e2istă criterii precise !i 7eneral acceptate pentr >iecare notă)Jntr*ade-ăr" >enomenele psi$opeda7o7ice n s nt aditi-e) De e2empl " do ă răsp ns ri de G Hn >ac n răsp ns de G0 H" de!i Y0 ) Jn practică" se calc lea&ă tot !i medii" se determină&ecimale etc) Ce Jnseamnă Jnsă pe plan l c no!tinţelor o di>erenţă de ordin l s timilor"respecti- a c tor-a &ecimi R O notare care >racţionea&ă s b " rele-ă di>erenţe de domeni l$a&ard l i) Pe de altă parte o medie n e mai aproape de ade-ăr" comparati- c notele di-erseobţin te de n ele-) +2istă !i note atipice pentr per>ormanţa sa" care in>l enţea&ă -aloareamediei) A!adar" Jn practică" adopt nd o scară de notare de la l la 0 se transcrie o relaţie deordine Jntr*o scară de inter-ale" s prap nem deci str ct rii ordinale proprii >enomen l i o



str ct ră n merică mai GtareH * c proprietăţi care o depă!esc pe prima" Jntr c t post lea&ăcomp nerea aditi-ă a distanţelor" aditi-itatea Jnsă!i a >aptelor etc) 5I) 'ad " 03416) Concret"este -orba de o scală G$iperordinalăH" Jn sens l că pe l n7ă relaţia de ordine Jntre per>ormanţe"se e-idenţia&ă !i inter-alele care le separă) Distanţa Jntre !i ? este e-ident mai mică dec tdistanţa dintre !i 3" de!i ri7 ros -orbind distanţele n s nt precis măs rabile)

Pe sc rt" Jn notarea !colară admitem o apro2imare practic le7itimă !i satis>ăcătoare" dar păstrăm con!tiinţa l cidă" critică as pra acestei apro2imări" că t nd te$nici bine -eri>icatecare să ne apropie c t mai m lt de ade-ăr) n pro>esor de matematică" spre e2empl " -r nd săse Jnscrie Jn cerinţele e2actităţii" J!i aprecia st denţii acord nd *le note 5medii6 c 1 &ecimale)Comentari l ni se pare de prisos) Apare aici" ca !i Jn alte sit aţii de notare" acea dis. ncţieJntre e2actitate !i ade-ăr 5C) Noica" 03; 6) Anc$ete Jntreprinse Jn r nd l cadrelor didactice a permis stabilirea nor tipolo7ii a e2aminatorilor" pornind de la scale bipolare: ind l7ent *se-er" >l ct ant * constant" analitic * sintetic" s 7estibil * obiecti- etc) Asemenea atrib te bipolare pot >i clasi>icatorii" dar ele n a dec t o -aloare descripti-ă) In e2perienţa c rentă"l cr rile se petrec ast>el Jnc t pro>esor l se proiectea&ă pe sine * Jn c$ip in-ol ntar * dreptnormă" apreciind >orm la sa de l cr Jn materie de e-al are ca >iind b nă !i n maicon>r ntarea c o e2perienţă di>erită" care să*0 contrarie&e" este s sceptibilă de a*i ridicasemne de Jntrebare) Or" tocmai o desc$idere !i lăr7ire a ori&ont l i pentr a accede laobiecti-itatea e-al ării treb ie c lti-ată pentr a e-ita sa corecta GcentrareaH pe sine)<)?) 8emni>icaţia pentr ele-i a notelor !colare Nota sa cali>icati- l s nt etic$ete aplicate n i an mit randament !colar 5#) Pa-elc 6" n irăsp ns la o probă scrisă sa practică" Jn > ncţie de mod l Jn care se răs>r n7e Jn con!tiinţaele- l i" nota sa cali>icati- l dob nde!te o -aloare de in>ormaţie !i prin aceasta capătă o> ncţie de re7lare a cond itei" a e>ort l i)Psi$o7enetic" interes l >aţă de aprecieri !i note ţine de stat t l de ele-( or" c m se !tie" intrareaJn no l GrolH 5de ele-6 se >ace de la e2terior spre interior) Dacă pre!colar l interpretea&ă doarima7inati- !i e2terior ,,1rol l de ele-" intrarea Jn !coală Jl inte7rea&ă Jntr*o acti-itate GserioasăH" centrată pe Jn-ăţare"care s 7erea&ă *prin re& ltatele ei * !i criteriile de apreciere socială) Interes l copil l i >aţă destat t l de !colar Jncepe c atracţia pentr ni>ormă" 7$io&dan" note etc)" adică pentrJnsemnele !colarităţii) 8e consemnea&ă la Jncep t o disociere Jntre >apt l de a primi note !i-aloarea notelor ca atare" ceea ce se Jncadrea&ă Jn tablo l iniţial" dominat de atrib tele e2terneale !colarităţii 5D) #rabie" 034 6)Obser-aţii >ăc te as pra ele-ilor din clasa I Jnainte de introd cerea sistem l i de e-al are pe ba&ă de cali>icati-e ne de&-ăl ie date interesante) Primele note" Jnscrise Jn caiet l ele- l i ccreion ro! " s nt primite c mare satis>acţie" independent de -aloarea lor( acasă el relatea&ă c

plăcere : GAstă&i ne*a dat note H) +le-ii se b c ră la Jncep t de >apt l că primesc note" >ără aacorda atenţie -alorii notei obţin te) G)))Odată am obser-at * relatea&ă o Jn-ăţătoare * c m n băieţa!" care !edea Jn banca Jnt i" s*a Jntors spre cole7 l din spate !i" arăt nd *i >oaia pe carea-ea n G;H !i doi de G H" se lă da" sp n nd : G+ am de.a trei note" t n ai dec t do ă H" iarcelălalt" care n a-ea dec t doi de G0 H" s*a simţit le&at Jn amor l propri " Jnsă nelăs nd să se-adă acest l cr a răsp ns: HDa" !i mie o să*mi dea note !i Jncă m lte" m lte)))H) N i*a trec tJnsă prin cap să răsp ndă că notele sale era s perioareH 5N)M) #olo itina" +n>ance" 03??6)Clasa !i lecţia de-in spaţi l social de comparaţie) Notele respecti- cali>icati-ele acordate ca. torai nor -eri>icări >rontale" Jnsoţite de moti-area lor de către Jn-ăţător" a. n7 sălăm rească l cr rile) +le- l J!i măsoară" prin aprecierea dascăl l i" pa!ii pro7reselor sale) Ctimp l" compar nd *se c ceilalţi" !colar l a. n7e să*!i estime&e tot mai corect prin nota

obţin tă re& ltatele m ncii dep se) Proces l acesta J!i are &i7&a7 rile sale) Apare o perioadă *Jntre clasele I#*#III * c nd tot l se . decă prin prisma notelor !colare: ni-el l de aspiraţie al



ele- l i se trad ce Jn note( dincolo de re !ita !colară se a>lă inteli7enţa ast>el Jnc t notade-ine indirect" măs ră a inteli7enţei" c toate e>ectele ne7ati-e ce deri-ă pentr ima7inea desine) +le- l b n *notea&ă ') Perron 5034 6 * este con-ins de re !ita sa" ele- l slab de e!ec lsă " >iecare din ce Jn ce mai m lt pe măs ră ce se con>irmă stat t l lor !colar))) +le- l b n -a>i pro7resi- Jntărit Jn con-in7erea sa" iar ele- l slab -a >i pro7resi- det rnat * mai ales ca e>ect

al >i2ităţii Jn notare * !i se -a instala Jntr*o de-alori&are din ce Jn ce mai -i resimţită ca >iindde nedepă!it)Concomitenta * obser-ă acela!i a tor * n Jnseamnă ca &alitate) 8e poate disc ta !i in-ers:e>ect l ni-el l i a toaprecierii as pra re !itei !colare) n copil Gbine ec$ipatH s b aspectintelect al abordea&ă !colaritatea c o moti-aţie care*0 instalea&ă Jn stat t l de ele- b n) Alţiiabordea&ă !colaritatea de pe po&iţii retractile: Gn Jnţele7H" Gn !ti H etc) 8tat t l de ele- slab" pro7resi- con>irmat" Jntăre!te ast>el aprecierea iniţială 5pa7) ,3;6) n stat t ad. decat tinde săse reedite&e" să se con>irme 5e>ect l PV7malion6)8pre clasele terminale se prod ce o relati-ă deta!are de note( ele- l dep ne silinţa la c te-amaterii" le7ate de opţi nea pro>esională" Jn timp ce la celelalte discipline se sit ea&ă la ni-el ln i pra7 acceptabil) Aspiraţia de a atin7e prestaţia ma2imă la toate materiile de-inenepop lară) Nota apare ca n indice al stăp nirii c no!tinţelor) Desi7 r" este -orba de tendinţestatistice)In ansambl " 7raţie e-al ării !i notării c no!tinţelor sale" ele- l ia act de ceea ce >ormea&ăobiect l preţ irii" al recompensei" respecti- al penali&ării" desci>rea&ă treptat criteriile ce stala ba&a e-al ării !i notării) 'ăsp n& nd treptat cerinţelor ce se p n Jn >aţa sa" !colar l Jn-aţăsă se a toe-al e&e" apro2im nd ni-el l posibilităţilor !i reali&ărilor proprii" Jntr*o anc$etă>ăc tă printre !colari 5D) #rabie" 034 6 as pra semni>icaţiei notelor re& ltă că acestearepre&intă pentr ei : 5a6 o ba&ă de predicţie" Go 7aranţie a re !itei Jn -iitorH 5la admitere" Jn pro>esi ne6( 5b6 o măs ră a posibilităţilor proprii" deci indirect o măs ră a inteli7enţei( 5c6 o>ormă a recompensei !i a pedepsei 5Grăsplată a m nciiH" Gmi.loc de a>irmareH" Gprile. de b c rie !i tristeţeH6( 5d6 n indici pentr do&area e>ort rilor 5Gsă Jn-ăţ mai bine pentr o notămai mareH" Gsemnal de alarmă pentr promo-areH6) Prin rmare" din act l de e-al are !inotare !colară" ele- l e2tra7e indici de re7lare a acti-ităţii" de a toapreciere" de sit are ani-el l i de aspiraţie Jn > ncţie de cerinţe !i posibilităţi) Cercetările arată că o a tonotarecorectă contrib ie la re !ita !colară a copil l i sa t năr l i) Problema este ca Jn acest procesde anticipare a re& ltatelor" prec m !i Jn a toaprecierea la lecţie" !colar l să se sit e&e Jn pro2imitatea ade-ăr l i) In această pri-inţă este indicată participarea clasei la e-al area !inotarea răsp ns rilor la lecţie 5I)T) 'ad " 03;?6) Apreciind pe alţii" Jn > ncţie de criteriie2plicitate de pro>esor" ele- l,,a. n7e să se aprecie&e mai . st !i pe sine) +2perienţa arată că dr m l spre a toapreciere

corectă trece prin e2erciţi l e-al ării celorlalţi) n asemenea e2erciţi n poate >i practicatJncontin ( el ţinte!te doar asimilarea" interiori&area criteriilor de notare !i raportarea la oscală de re>erinţă: aceea o>erită de pro>esor !i de colecti-) 8e pot ima7ina !i alte -ariante" de pildă" la probele scrise a tonotarea propriei l crări" p să apoi Jn comparaţie c aprecierea datăde pro>esor)Jn le7ăt ră c notarea pot să apară Jn !coală acte de inec$itate 5e-al area comportă o notă des biecti-itate6 !i sentimente de >r strare coresp n&ătoare la ele-i) %r strarea * pe temei realsa aparent *modi>ică percepţia reciprocă" poate da na!tere la stări con>lict ale !i de tensi neJntre pro>esor !i ele-) Asistăm Jn ca& l acesta la n cerc -icios : pro>esor l percepe de>ormatele- l" iar acesta din rmă receptea&ă de>ormat aprecierea dată de pro>esor" se simteGpersec tatH 5D) #rabie" 034 6) De aici importanţa moti-ării notelor acordate * cel p ţin din

c nd Jn c nd * prec m !i a a toe-al ării corecte la ele-i)<)4) Di-er7enţele de notare !i s rsa acestora <)4)0) Date e2perimentale: di-er7enţe Jn notare



8t diile de docimolo7ie e2perimentală * ina 7 rate Jncă de F) Pieron c opt decenii Jn rmă *scot Jn e-idenţă >enomen l di-er7enţei de notare) 8e tili&ea&ă metoda e-al ării !i notăriim ltiple" plec nd *se de la răsp ns ri orale >i2ate pe bandă de ma7neto>on" ca !i de la l crăriscrise m ltiplicate 5la 2ero26) n l !i acela!i lot de răsp ns ri orale" respecti- probescrise/practice s nt s p se aprecierii !i notării de către acela!i 7r p de e2aminatori) In

consecinţă" n l !i acela!i prod s !colar este notat sim ltan de mai m lţi pro>esori" de aiciden mirea de e-al are m ltiplă) Pe cana-a a acestei metode s nt brodate apoi -ariantee2perimentale) +2emple:n lot de , e2aminări orale Jnre7istrate pe bandă ma7netică a >ost asc ltate de 0? pro>esoride lice !i notate de >iecare Jn parte) Media notelor atrib ite pre&intă >l ct aţii de la n pro>esor la alt l pe Jntinderea de p ncte 5M) 'e c$lin6)Doi pro>esori A !i B e2aminea&ă la istorie !i 7eo7ra>ie" acord l lor apare la 4 din ele-i"9 din candidaţii admi!i de A s nt respin!i de B !i in-ers 5F) Pieron6)L cr rile sta la >el c nd se compară notările acel ia!i pro>esor Jn momente di>erite)+2empl :01 pro>esori de istorie s nt in-itaţi să note&e pentr a do a oară 0 l crări -eri>icate de ei cn an Jn rmă: Jn 11 din ca& ri notele a >ost altele >aţă de prima corectare 5F) Pieron6)Primele st dii de docimolo7ie" scoţ nd Jn relie> di-er7enţele de notare" a atrib it Jnt mplăriiacest >enomen" trat nd *le ca erori de notare" Jn sens l dat GeroriiH de către teoria măs rii din>i&ică) In consecinţă" s*a -orbit de o notă Gade-ăratăH Jn . r l căreia oscilea&ă notele reale">l ct aţiile >iind aleatoare) 8*a p s at nci Jntrebarea as pra n măr l i necesar de e2aminatoriJn măs ră să d că la stabili&area notei) D pă datele obţin te de F) Pieron Jn cadr l neie2perienţe" n măr l minim de e-al atori era respecti- de 4; pentr literat ră" 03 pentr latină",; pentr limba en7le&ă" 09 pentr matematici" 0? pentr >i&ică !)a)m)d) 8e considera" bineJnţeles" că media acestor note la >iecare materie de Jn-ăţăm nt ar repre&enta -aloareaade-ărată) %ire!te o asemenea Jncercare poate a-ea loc Jntr* n e2periment" dar n Jn practica!colară obi!n ită)Cercetările lterioare arată că -ariaţiile de notare a la ba&ă s rse sistematice" care pot >ide&-ăl ite" proced nd treptat la red cerea e>ectelor acestora) Pe de altă parte" Jntrebareaas pra Gnotei ade-ărateH este lipsită de sens" ea ne plasea&ă Jn re7im de GindecidabilH pentrcă n se poate ie!i total din cadr l dat 5nota s biecti-ă a e-al ării6" n ne p tem sit a Jndeplină e2terioritate) Operaţional" problema este de a red ce di-er7enţele de notare" de a 7ăsite$nici care să >acă e-al area independentă de e2aminatori" ceea ce Jnseamnă a a>la metodecare să sporească simţitor acord l dintre pro>esori) A >ace ca notarea să de-ină independentăde,,?e2aminator ec$i-alea&ă c asi7 rarea obiecti-itătii) %ire!te aceasta este o limită spre care

tindem >ără să de-ină practic deplin tan7ibilă) N p tem ie!i din relati-( n n cle decon-enţie răm ne pre&ent Jntotdea na)<) 4),) Metode de red cere a di-er7enţelor Jn notarePentr a satis>ace c t mai m lt cerinţele de obiecti-itate se prop n ca te$nici :* introd cerea de bareme de notare(* armoni&area pe ba&ă de indici statistici a scărilor indi-id ale de notare(* test l docimolo7ic)8e -ede că accent l se p ne de ac m pe notare ca e2presie e2ternă a act l i de e-al are)<)4),)0) Barem l este o 7rilă de e-al are !i notare nitară" care descomp ne tema Jn s bteine!i pre-ede n an mit p ncta. * prin consens l pro>esorilor * pentr aceste s bteme) P ncta. lse Jns mea&ă Jn >inal !i se ec$i-alea&ă Jn note !colare obi!n ite) +senţial este aici nitatea de

concepţie !i de proced ră Jn act l de e-al are)*+2empl 5d pă #) Eoia6:Pentr a -eri>ica 7rad l de stăp nire a nor termeni de teorie literară * Jn clasa a <*a *



pro>esor l ale7e c te-a noţi ni de ba&ă: 7en epic" 7en liric" romantism" meta>oră" pastel"meditaţie" mit) As pra acestora insistă la lecţii ser-ind *se de dicţionare !i de man al" apoialcăt ie!te proba de -eri>icare >ormată din s bteme" >i2 nd rmătoarele p ncta.e :l- De>iniţi 4 termeniliterari)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))Q))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

T 'ec noa!teţi >i7 rile de stil din -ers rile GBătr ne Olt * c b &a arsă / Jţi săr tăm ndacăr ntăH))))) 1p)9H Daţi e2emple de epitete !i comparaţii Jnt lnite Jn operele literare st diate 51e2emple6)))))))))))))))))))))))))))) 1p)1H Indicaţi specii literare ce aparţin 7en l i epic !i liric 5c te treie2emple6)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) ?p)H +n meraţi etapele mai importante Jn de&-oltarea literat rii rom ne !i daţi e2emple descriitori care se incl d Jn acesteetape))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3p)Timp de l cr 9 min te9 p)In practică" e2istă !i l crări de tip l compo&itei 5ese ri6" care comportă o tratare mai personalăJn > ncţie de mod l Jn care tema este percep tă de ele-( asemenea l crări n se pretea&ă la oe-al are !i notare n merică pe ba&a n i barem) 8e poate stabili !i Jn acest ca& o 7rilă deapreciere com nă" dar act l de e-al are n mai pre&intă stabilitate Jn notare" respecti- acord l pro>esorilor Jn ceea ce pri-e!te p ncta. l atrib it * dec t Jntr*o măs ră mai mică) Aditi-itateacriteriilor de apreciere este Jncălcată" >iind -orba de o apreciere 7lobală) +2empl 5d pă D)M ster" 034 6:Pentr satis>acerea sarcinilor de conţin t se atrib ie p nă la ? p ncte" adă 7 nd *se p nă la n p nct pentr mod l de sistemati&are 5plan clar" des>ă! rarea lo7ică !i c rsi-ă6)'e>eritor la Jns !irile de >ormă" pentr stil l l crării se acordă p nă la 0*0" p ncte" iar pentraspect l de pre&entare 7ra>ică 5materială6 se acordă p nă la 0/, p ncte)8e re&er-ă n p nct pentr element l de ori7inalitate" GsensibilitateH" pentr impresia de per>ecţie)Aceste norme se Jncadrea&ă Jn sistem l de notare de la l la 0 )In ca& l aplicării de bareme * indicate la scară indi-id ală !i de 7r p restr ns de pro>esori*proced ra optimă comportă o des>ă! rare Jn trei timpi: Jn prima etapă se >ace o e-al are !inotare indi-id ală a n i n măr de răsp ns ri/l crări scrise sa prod se practice" Jn >a&a ado a se trece la elaborarea * pe ba&a disc ţiei colecti-e * a n i barem" adică a nei 7rilecom ne de e-al are" care să descomp nă tema Jn s bteme !i să stabilească p ncta.edi>erenţiate pe s bteme !i alte aspecte rele-ante 5stil" element de creati-itate etc)6) Odată

barem l stabilit" se >ace c titl de e2erciţi e-al area !i notarea c tor-a probe" compar nd *se >iecare prod s" respecti- notă Jn parte) In cea de*a treia eiapă" pe ba&a 7rilei de notareJntocmite Jn com n" se procedea&ă la aprecierea Jn mod indi-id al a Jntre7 l i lot deGprod cţiiH !colare) C nd se prop ne n barem e2tern" acesta treb ie trec t" de asemenea" prindisc ţie colecti-ă" de-enind operant d pă Jns !irea sa Ginteriori&areaH sa de cătree2aminatori 5Bonniel" Ca-erni !i Noi&et" 034,6) 'ed cerea di-er7enţelor Jn notare,,4Jn cadr l proced rii amintite" este atestată e2perimental prin calc larea n i coe>icient deconcordanţă 5indicele prop s de Uendall6)0<)4),),) Armoni&area scărilor de notare) La ni-el l n i colecti- didactic mai n meros se poate >ace

anali&ă !i o red cere a di-er7enţelor de notare pe ba&a nor indicatori statistici) L nd dreptcadr o e2perienţă de e-al are !i notare m ltiplă" di-er7enţele dintre notările e2aminatorilor



-or apare pe ansambl prin trei aspecte: 5a6 >orma c rbelor de distrib ţie a notelor( 5b. mod lde centrare" adică &ona de ma2imă densitate !i 5c6 amplit dinea sa Jntinderea scării tili&ate)Pe ori&ontală -or >i marcate Jntr* n 7ra>ic 5>i7 ra0 )<)6 notele de la l la 0 " iar pe -erticală >rec-enţa notelor acordate Jn cadr l e2perienţei) 8eJntocme!te c te o c rbă pentr >iecare e2aminator" red nd mod l Jn care se distrib ie notele

acordate ele-ilor din 7r p l c prins Jn e2perienţă) %orma c rbei c asimetrie către notele mari5c rba E6 sa spre notele mici 5c rba A6" ne -a indica ind l7enţa" respecti- se-eritatea notării"Jn raport c o distrib ţie ec$ilibrată" simetrică" marcată prin B) P tem Jnt lni !i c rbe bimodale" c do ăQ- r> ri 5A6" care ridică semne de Jntrebare as pra clasei sa a notării) Ni-el l la care se plasea&ă media notelor * ceea ce coresp nde densităţii ma2ime * ne indicăcentrarea distrib ţiei) In s> r!it" se -a -edea că nii pro>esori da note n mai Jntre ? !i 05c rba C6" Jn timp ce alţii >olosesc Jntrea7a scară de notare)l T%i7 ra L<)Pornind de la această Gasamblare statisticăH" se poate p ne problema armoni&ării scărilor denotare indi-id ale" apropiind p nă la s prap nere indicatorii lor statistici)<)4),)9) Test l docimolo7ic) Jn mod obi!n it" n test de c no!tinţe este >ormat dintr* n 7r pa.de Jntrebări sa teme * n mite Jn limba. te$nic itemi * care acoperă o temă" n capitol ori o parte mai Jntinsă din pro7ramă !i asi7 ră condiţiile nei notări mai obiecti-e" independente dee-al ator) %iind" Jn esenţă" o te$nică de -eri>icare >rontală * ca !i probele scrise * test ldocimolo7ic n ţine de mi.loacele c rente de -eri>icare a c no!tinţelor) +l este indicat * Jnact ala or7ani&are a m ncii la clasă * pentr -eri>icări c caracter periodic s >icient despaţiate Jn timp" apoi la Jnc$eierea nor capitole" la e2amene" Jn condiţiile n i de>icit de timp5de pildă" la Jn-ăţăm nt l seral6" etc) % rni& nd o in>ormaţie as pra Jntre7ii clase" respecti- a7rad l i de Jns !ire a n i capitol" test l docimolo7ic e-idenţia&ă * ca !i l crările scrise *lac ne sa 7re!eli caracteristice Jn > ncţie de care se tra7 apoi concl &ii pri-ind proces l predării Jn contin are" Jn principi " ceea ce Jn moment l proiectării acţi nii instr cti-*ed cati-e apar ca obiecti-e" rmea&ă să se 7ăsească la Jnc$eierea acţi nii ca re& ltate) Test ldocimolo7ic * ca orice mi.loc de -eri>icare * are menirea să ateste obţinerea acestor re& ltate)Jn consecinţă" el -a >i proiectat ast>el Jnc t să acopere obiecti-ele pre>i7 rate)'e& măm " test l de c no!tinţe : 7r pa. de Jntrebări sa teme * n mite itemi * care să răsp ndă n i set de sarciniintelect ale !i practice( re ne!te teme 5itemi6" care să de&-ăl ie ce !tie ele- l ca in>ormaţie !i ce !tie să >acă" deci

priceperi" deprinderi" operaţii(0 Pentr detalii" -e&i I) 'ad !i colaboratorii: Metodolo7ie psi$olo7ică !i anali&a datelor" Cl .*Napoca" +dit ra 8incron" 0339

,,; pre-ede n barem de notare" care dă o notă mai obiecti-ă e-al ării" adică red cedi-er7enţele de notare)De!i ia >orma nei probe scrise sa practice" test l docimolo7ic este mai m lt dec t acestea( eleste or7ani&at pe n spectr de sarcini intelect ale/practice !i pre-ede n p ncta. pe s bteme)+2istă teste iniţiale" pre-ă& te la Jncep t de capitol" de semestr sa de an !colar pentr ade>ini moment l de start Jntr* n proces de instr ire) 8 nt apoi teste de pro7res" inserate pe parc rs Jn raport c obiecti-ele Jnscrise Jn pro7rame" obiecti-e e2primate adesea Jn termeni deconţin t) In s> r!it" se -orbe!te de teste >inale" de sinte&ă" plasate la Jnc$eierea semestr l i saan l i !colar)Constr cţia test l i) 8e pre-ede o mare -arietate de sarcini" respecti- de itemi" din care se

poate comp ne n test) Dintre acestea menţionăm" Jn contin are" c te-a tip ri mai >rec-ente)5a6 Teme de simplă atestare a stăp nirii nei in>ormaţii 5din memorie6" c m ar >i en nţ l nei



de>iniţii" re7 li" teoreme sa redarea nei descrieri" a nei clasi>icări etc) Această Grestit ireHde in>onnaţie poate l a >orme di>erite:itemi de >orm lare completă 5a nei de>iniţii" clasi>icări6(itemi de completare de spaţii 7oale Jn propo&iţii" de adnotare a n i desen" de Jntre7ire aelementelor nei $ărţi * cont r 5desen lac nar6(

itemi c răsp ns ri la ale7ere 5itemi binari sa c ale7ere m ltiplă6(itemi de potri-ire sa de asociere" Jn care n i set de en nţ ri * sarcină Ji coresp nde o listăderăsp ns ri disp se Jn mod aleator" cer nd *se preci&area corespondenţelor(itemi de 7r pare/clasi>icare ce pot l a >ormă tabelară 5c completare de r brici6 sa simple7r pa.e de elemente 5de e2empl la botanică6)Tabel l L<)Clasa 'ădăcini T lpina %r n&e %loareaDicotiledonate C >ascicolele libero*

lemnoaseDC ţin i

a!e&ate concentric

Monocotiled onaţe

%ascic late C >ascicolele pe ţin i

5b6 Teme de aplicare a in>ormaţiei Jn sarcini de rec noa!tere !i clasi>icare pe n materialinedit: . decăţi as pra apartenenţei la o clasă/7r pare !i moti-area de ri7oare" itemi de 7r pare/ clasi>icare Jn sit aţii noi l nd >ormă tabelară sa 7ra>ică 5e2empl l de mai s s 6)5c6 Teme de an7a.are a e>ort l i de 7 ndire" de re&ol-are de probleme: pot l a >ormainterpretării n i te2t" a comentării acest ia" apoi de&-ăl irea !i anali&a nei relaţii ca &ă*e>ect" care poate mer7e p nă la preci&area dependenţei > ncţionale 5Jn e2presie 7ra>ică6" de

asemenea re nirea n i 7r pa. de e-enimente/>apte s b aceea!i te&ă" re7 laritate" principietc) n loc important Jl oc pă re&ol-area de probleme la matematică" >i&ică" c$imie etc)" carec nosc o lar7ă 7radaţie de di>ic ltate) Pot >i asimilate re&ol-ării de probleme !i teme deanali&ă literară" 7ramaticală" de rec noa!tere a nei plante Jncă nest diate etc)5d6 In s> r!it merită a >i menţionate temele de inte7rare sa stabilire de corelaţii Jn cadr l n icapitol 5Gasociaţii localeH6 ori Jntre capitole di>erite" apropiate sa distanţate Jn timp5Gasociaţii sistemiceH !i Gasociaţii intersistemiceH6)Jn mod coresp n&ător !i p ncta. l sa aprecierile -or >i di>erite Jn > ncţie de sarcinile desimplă reprod cere 5in>ormare6 sa sarcini de raţionament" de -alori>icare a c no!tinţelor Jntr*n conte2t apropiat de cel de la lecţii sa Jn condiţii net deosebite" Jntrebările treb ie să >iediscriminati-e" adică să separe dest l de net pe cei b ni !i pe cei slabi" să distin7ă net 7r pelee2treme)+n merarea >ăc tă n ep i&ea&ă nici pe departe Jntrea7a 7amă de sarcini/itemi" care pot >iincl se Jntr* n test docimolo7ic),,3Jntocmirea nei probe de c no!tinţe ia ca reper orientati- cerinţele pro7ramei analitice)Obiecti-ele operaţionale se stabilesc" de re7 lă" Jn termeni de conţin t" n mai că 7rad l dedetaliere al temelor Jn pro7ramă este ins >icient) 8pre e2empl " noţi nea de lo7aritm" indicatăJn pro7ramă" n speci>ică Jncă e-antai l ac$i&iţiilor ce treb ie stăp nite Jn >inal de ele-5de>iniţii" proprietăţi" aplicaţii etc)6) Acestea se stabilesc pe ba&ă de e2perienţă" deci pe ba&an i material practic" ceea ce >ace să di>ere -ol m l de sarcini !i -arietatea lor de la n

pro>esor la alt l" de la o clasă la alta 5Jn > ncţie de compo&iţia ei6" de!i se cere" Jn principi " săse asi7 re acoperirea domeni l i circ mscris Jn obiecti-ele predării temei 5capitol" c rs etc)6)+-ident" acest -ol m de sarcini n poate >i dec t n e!antion din ansambl l de in>ormaţii !i



deprinderi pre-ă& te prin obiecti-ele operaţionale) Problema de >ond este aici aceea a stabiliriin i conţin t repre&entati-)Itemi c ale7ere m ltiplă) O mare răsp ndire a căpătat testele c răsp ns la ale7ere" care se pretea&ă la e2aminare asistată de ordinator) 8e pre-ede Jn acest ca& !i n mod de penali&are pentr !ansa de a 7$ici răsp ns l corect prin simpla Jnt mplare) 'ăsp ns rile 7re!ite o>erite

spre ale7ere treb ie că tate Jn colecţia de 7re!eli tipice >ăc te Jn mod c rent de ele-i" deci7re!eli pla &ibile) C nd se o>eră" de pildă" la o Jntrebare trei alternati-e pentr ale7ere" !ansade a nimeri răsp ns l e2act pe ba&ă de $a&ard este de 0/9) Dacă notăm c N n măr l dealternati-e" care este de re7 lă Jntre , !i " !ansa este dată de raport l l/N) C m n test conţinemai m lte Jntrebări c asemenea ale7eri din N alternati-e la >iecare Jntrebare" !ansa de animeri din Jnt mplare răsp ns l corect scade -erti7inos" d pă c m iese din calc l l probabilităţilor pe ba&a distrib ţiei binomiale a l i Berno lli) Jn tabel l ,)<) se da * d pă E)Mac !i #) M re!an 503416 * probabilităţile de a nimeri din Jnt mplare 0*0 răsp ns ri corecte" pentr N Y , !i N Y )Menţionăm că notarea se >ace d pă >orm la' r

N* 0Jn care: ' e2 repre&intă total l răsp ns rilor e2acte" ' 7r Y răsp ns rile 7re!ite" N Y n măr l răsp ns rilor dintre care se >ace selecţia n Y nota)8e obser-ă că Jn ca& l n i 7r p de 0 Jntrebări pentr N Y notarea se poate >ace p r !isimpl prin n măr l de răsp ns ri corecte" abaterea >aţă de nota obţin tă c >orm la de mais s >iind de circa l p nct Jn domeni l notelor mici) Pentr N Y ," probabilitatea ma2imă esteatinsă la răsp ns ri corecte !i Jn acest ca& este obli7atorie >olosirea >orm lei menţionate) Notăm că" Jntr* n sens mai ri7 ros" adică Jn sens psi$ometric" test l i i se asocia&ă n etalon "care este n barem n meric" o scală c repere n merice" stabilită prin e2aminarea c aceea!i probă !i Jn acelea!i condiţii a nei colecti-ităţi mai lar7i" n mită colecti-itate de re>erinţă) Dine2aminarea acestei colecti-ităţi se e2tra7e scala de raportare) +-al area" respecti- notarea" se>ace prin sit area >iecărei l crări indi-id ale Jn cadr l de clasi>icare o>erit de scala de repere5-alori6 n merice stabilită as pra colecti-ităţii de re>erinţă) Asemenea probe standardi&ate"Jnsoţite de n etalon le n mim probe normali&ate !i s nt mai p ţin răsp ndite Jn practica!colară) Testele docimolo7ice c rente repre&intă" Jntr* n >el" probe standardi&ate s b aspect lconţin t l i !i al mod l i de aplicare !i notare" dar ele n c prind !i element l etalonării )Tabel l ,)<)0 Jntrebări c selecţia n i răsp nsdin

0 Jntrebări c selecţia n irăsp ns din ,

'e2 n

de

probabilitate de animeri dinJnt mplare

'e2 n

de

probabilitate de animeri dinJnt mplare

*," 0 "41 *0 " 00 *0", ,?";1 0 *; "3;Prin etalonare se Jnţele7e operaţia de aplicare a nei probe la n 7r p de re>erinţă !ie2tra7erea nei scale de raportare" stabilirea de norme 5barem n meric6),9

, " 9 ", , *? 1"939 0", , "09 9 *1 00"4,1 ," ;";0 1 *, , " 0 9"4 ,"?1 ,1"?0



? " " ? , , " 04 ?", " ; 4 1 00"4,; 4" " 0 ; ? 1"933 ;"4 " 3 ; "3;0 0 " " 0 0 " 0D pă E) Niac !i #) M re!an 503416In Jnc$eiere" treb ie sp s că test l docimolo7ic repre&intă n mi.loc de -eri>icare !i e-al arealăt ri de altele !i că" pe l n7ă calităţile menţionate" pre&intă nele de&a-anta.e" printre caremenţionăm >apt l că ele s rprind o c noa!tere >ra7mentară !i capacităţi limitate de elaborare"de raţionament !i e2primare)<);) Contro-erse: Gpeda7o7ia c rbei l i Ea ssH * Gpeda7o7ia c rbei Jn SH8ă rel ăm disc ţia as pra sec-enţei de Jn-ăţare" pre&entată Jn capitol l II)Jn >i7 ra ,)<) 5d pă S)B) Carrol" 03?96 este sc$emati&ată o sec-enţă de Jn-ăţare" tipică pentrn ele- a>lat Jn de>icit de timp 7raţie s praJncărcării sa care este Gs bmoti-atH pentrJn-ăţare" ceea ce constit ie sit aţia cea mai >rec-ent Jnt lnită Jn practică)

1 g g timp lnecesar

b^

timp l e>ecti- g

*

r p nct de pornire 5sarcină6s bmoti-are / de>icit de timpcriteri 5reali&area obiecti-elor6%i7 ra ,)<)8e consideră deci o temă ca p nct de pornire( este sarcina concretă de a Jn-ăţa o lecţie" de arecapit la n capitol etc) 8arcina se aprecia&ă a >i Jndeplinită c nd cel ce Jn-aţă atin7e criteri lata!at n i capitol sa nei teme" adică at nci c nd s nt atinse obiecti-ele pre-ă& te:Jn-ăţarea nei poe&ii" Jns !irea n i material !)a)m)d) Pri-ind l cr rile din e2terior" c$esti nease red ce la o in-estiţie de timp 5Y timp l necesar6) S)B) Carrol 503?96 consideră aceastămărime t * care este -ariabilă de la n ele- la alt l * o măs ră a aptit dinii de Jn-ăţare)Problema este de a asi7 ra ele- l i timp l necesar * pentr ritm l să de asimilare * ast>elJnc t să atin7ă criteri l) +le- l s bmoti-at -a in-esti practic n timp mai mic dec t celnecesar( el n -a e7ala ast>el standard l de>init prin criteri " care se cere a >i pre&entat Jntermeni preci!i) +-ident" inter-ine Jn disc ţia de mai s s !i timp l disponibil" care n se poateGdilataH oric t" Jn condiţiile s praJncărcării" sa a or7ani&ării incorecte a m ncii indi-id ale"ele- l -a >i mere Jn cri&ă de timp !i -a treb i să procede&e selecti-: Jn sarcinile de Jn-ăţare pentr care este moti-at -a in-esti timp l necesar" iar Jn celelalte sarcini -a tili&a timpi maimici !i bineJnţeles criteri l n -a >i atins) n >actor important este bineJnţeles calitatea predării" care -a sc rta sa prel n7i timp l necesar pentr Jn-ăţare)8e admite că Jntr*o pop laţie neselecţionată aptit dinile sa capacităţile pre&intă o distrib ţienormală" redată 7ra>ic de c rba l i Ea ss) Dacă l ăm coe>icient l de inteli7enţă 5CI6 ca oe2presie condensată a acestor capacităţi -om a-ea c rba de distrib ţie din >i7 ra 9)<),90

*,o,a* o

CI%i7 ra 9)<)



8e remarcă imediat aspect l de c rbă Jn >ormă de clopot c densitatea ma2imă a >rec-enţei Jn&ona mediană 5Jn . nii mediei m6 !i c densităţi minime la e2tremităţi) Pe abscisă s*a notat CI"iar pe ordonată >rec-enţele pe care le pre&intă ni-elele CI Jntr*o colecti-itate neselecţionată)8 nt de reţin t pe abscisă c te-a repere: mai Jnt i media 5 m 6 !i indicele de dispersie" adicăde Jmpră!tiere Jn . r l mediei notat c ) Jn >i7 ra 9)<) s nt marcate do ă asemenea repere de

dispersie Jn raport c media !i an me: ,a" respecti- ,a) 8 pra>aţa $a! rată ne sp ne că 3din elementele distrib ţiei s nt c prinse Jntre aceste repere) Intre ," ; o !i *," ; a Jn raportc media se a>lă 33 din re& ltate) 8e poate sp ne că Jntre e2treme" distanţa este deapro2imati- [ ) 8e estimea&ă ast>el că timp l necesar de asimilare" Jn > ncţie de CI esteapro2imati- de ori mai mare la e2trema ne7ati-ă" >aţă de e2trema po&iti-ă) n ele- >oarteslab ar a-ea ne-oie ast>el de n timp de Jn-ăţare * pentr atin7erea criteri l i * de ori maimare dec t n ele- >oarte b n din aceea!i colecti-itate) BineJnţeles" estimările s nt c tot lapro2imati-e)8*a st diat paralelism l dintre re !ita !colară Jn condiţiile Jn-ăţăm nt l i colecti- 5pe clase !i pe lecţii6 !i ceea ce se n me!te inteli7enţă 5e2primată Jn CI6" 7ăsind *se n indice de corelaţiede apro2imati- " 5ma2im m p t nd >i 0" ( Neisser h colab 033?6) Pătrat l acest ia 5 "2 " 6" transcris Jn procente" deci apro2imati- 9 ar repre&enta partea din re !ita !colarăe2plicabilă prin inteli7enţă) 'est l de 4 ar re-eni >actor l i moti-aţional" metodei de predare" condiţiilor de medi etc) 8e estimea&ă 5+) %a re6 că problema moti-aţiei ar >i" Jn pre&ent" responsabilă de Gcri&aH !colii) Oric m" Jn spatele re !itei !colare se a>lă n c m l de>actori)8e estimea&ă de către repre&entanţii strate7iei GJn-ăţării deplineH 5Bloom !)a)6 că ; dinele-ii nei colecti-ităţi !colare s nt capabili să*!i Jns !ească materia din pro7rame" dacă li seasi7 ră timp l necesar Jns !irii temelor" prec m !i o asistenţă peda7o7ică di>erenţiată"Jn-ăţăm nt l pe clase !i lecţii" a- nd o e-ol ţie >rontală" n re !e!te să di>erenţie&e e>ecti-instr irea( se acordă practic acela!i timp" Jn cadr l proces l i de instr ire" pentr toţi ele-ii)Or" acesta ar treb i completat c n Jn-ăţăm nt di>erenţiat) Problema este dacă di>erenţeleindi-id ale 7ăsite Jn start !i re>lectate Jn distrib ţia 7a ssiană a aptit dinilor" rmea&ă a >ire7ăsite !i Jn >inal) Distrib ţia 7a ssiană treb ie proiectată ca normă docimolo7ică R D păc m se !tie" Jn peda7o7ia practică 5D) M ster" 03496" o e-al are se consideră corectă dacădistrib ţia notelor acordate se Jnscrie apro2imati- Jn model l 7a ssian 5>i7 raA<)6)0,91 ?43 0 note%i7 ra 1)<) Distrib ţia re& ltatelor !colare 5normă docimolo7ică6,9,Con>orm acest i model ma.oritatea notelor 5cea ? 6 rmea&ă să se 7r pe&e Jntre !i ;" ndec rba pre&intă p nctele de in>le2i ne) In a>ara celor do ă repere" procentele s nt respecti- mai

mici 5cea , 6) Problema care re& ltă este aceea de a Jnloc i e-al area normati-ă ce-al area >ormati-ă" Jn e-al area normati-ă ele- l este . decat prin raportarea lacolecti-itatea !colară" mai concret la standardele 7r p l (*clasă * ceea ce reprod ce neJncetatdistrib ţia 7a ssiană * Jn timp ce e-al area >ormati-ă imp ne raportarea la temele/obiecti-eleJnscrise Jn pro7rame) Notarea !colară ar treb i să rele-e * Jn cadr l e-al ării >ormati-e * doardistanţele la care se sit ea&ă" >iecare ele- >aţă de criteri sa obiecti-ele instr irii) In > ncţiede aceste distanţe rmea&ă să se or7ani&e&e Jn contin are n Jn-ăţăm nt di>erenţiat: pro7ramede rec perare sa de remediere pentr cei care n a atins criteri l !i pro7rame de Jmbo7ăţirea c no!tinţelor pentr ele-ii b ni care a satis>ăc t indicii de control" ceea ce parţial se !i >aceJn practică 5Le>rancois" , 6) 8e pledea&ă pentr o didactică eclectică" Jn care să >ie-alori>icate toate c ceririle te$nolo7iei peda7o7ice moderne: >i!e de corectare c rel area

nor părţi Jn pa!i mici" e2erciţii di>erenţiate 7radate" materiale pro7ramate" instr irea pe 7r pede ni-el" m ncă indi-id ală asistată de calc lator" Jn-ăţarea pe 7r pe s b Jndr marea



pro>esor l i sa a ele-ilor >oarte b ni !)a) BineJnţeles" pentr toate acestea rmea&ă să seasi7 re material distrib ti-" >i!e de l cr etc)" cont nd *se !i pe spri.in l >amiliei) 8escontea&ă * ca e>ect al implementării acestei palete lar7i de metode * o an mită Jnclinare ac rbei de distrib ţie a re& ltatelor !colare spre e2trema po&iti-ă a scării de notare" apropiind *se la limită de o distrib ţie Jn >ormă de S)

?4 %i7 ra )<)08e sc$iţea&ă ast>el contro-ersa Jntre Gpeda7o7ia c rbei Jn SH 5>i7 ra )<)6 ca replică laGpeda7o7ia c rbei l i Ea ssH 5c>) Lands$eere" 034 " C) BJr&ea" 03;,6) Disp ta răm nedesc$isă) La noi" teoria GJn-ăţării deplineH n a c !ti7at prea m ltă pop laritate) In man aleleoccidentale GJn-ăţarea deplinăH 5masterV learnm76 contin ă să >ie l ată Jn considerare cametodă e>icace de instr cţie indi-id ali&ată 5Le>rancois" , 6) De >apt ins cces l !colar n poate >i practic eliminat: 0 *, din !colari contin ă să se menţină Jn stat t l de ele-i slabi)Tot !i" n procent din ele-ii sit aţi Jn banda mediană tind să e-ol e&e" Jnscriind *se Jncate7oria celor b ni) Aspiraţia către o c rbă Jn >ormă de S a re& ltatelor !colare răm ne o ţintămai m lt sa mai p ţin Jndepărtată)Biblio7ra>ieA s bel" D)" 'obinson" %) 503;06" Jn-ăţarea Jn !coală) O introd cere Jn psi$olo7ia peda7o7ică" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiB r&ea " C) 503;,6" La peda7o7ie d s cces( Presses ni-ersitaires de %rance" ParisBonniol" S)" Ca-erni" S)" Noiset" E) 5034,6" Po r n apprentissa7e de lQ e-al ation des tac$esscolaires( Jn "" Ca$iers de PsVc$olo7ieH" 0*,Bloom" B) 503;96" Indi-id al di>>erences in learners and in learnin7" Jn GIn>ormare tematicăH"4" Biblioteca Centrală Peda7o7ică" B c re!ti,99Bloom" B) 503;96" Ne] -ie]s o> t$e learners: Implications >or instr ction and c rric l rn" JnGIn>ormare tematicăH" 4" Biblioteca Centrală Peda7o7ică" B c re!tiCarrol" S)B) 503;96" A model o> sc$ool learnin7" Jn GIn>ormare tematicăH" 4" BibliotecaCentrală Peda7o7ică" B c re!tilonesc " M) 5034,6" Clasic !i modern Jn or7ani&area lecţiei" +dit ra Dacia" Cl .*NapocaDe Lands$eere" E) 5034 6" +-al area contin ă a ele-ilor !i e2amenele" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!tiLe>rancois" ')E) 5, 6" PsVc$olo7V o>Teac$in7" 0 t$ edition" ads]ort$ Belmont" C)A)M ster" D) 503496" Norma docimolo7ică" Jn G% ndamenta Peda7o7iaeH" II" +dit ra Didactică!i Peda7o7ică" B c re!tiM ster" D) 5034 6" #eri>icarea pro7res l i !colar prin teste docimolo7ice" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti

Neisser" ) h colab) 5033?6" Intelli7ence: Uno]ns and n no]ns" Jn GAmericanPsVc$olo7istH" 0" pa7) 44*0 0 Niac" E)" M re!an" #) 503416" #eri>icarea c no!tinţelor prin teste obiecti-e" 8impo&ion l!tiinţi>ic" Craio-a) Noica" C) 503; 6" +2actitate !i ade-ăr" Jn GCartea inter>erenţelorH" +dit ra tiinţi>ică !i+nciclopedică" B c re!ti Noi&et" E)" Ca-erni" S) 5034;6" PsVc$olo7ie de lQ e-al ation scolaire" Presses ni-ersitaires de%rance" ParisPa-elc "#) 503?;6" Principii de docimolo7ie" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică" B c re!tiPerron" ') 5034 6" Amo rpropre et modestie" Jn G+n>anceH" 9*'ad " I) 503416" Psi$olo7ie !colară" +dit ra tiinţi>ică" B c re!ti

'ad " I) 503;46" O Gradio7ra>ieH a e-al ării !i notării !colare" Jn G'e-ista de peda7o7ieH" nr) 'ad " I)T) 503;?6" +-al area re& ltatelor !colare" Jn G8inte&e pe teme de didactică modernăH"



C le7ere GTrib na coliiH" B c re!ti'osent$al" ')" Sacobson" L) 503?;6" PV7malion in t$e classroorn : teac$erQs e2pectations and p pilsQ intellect al de-elopment" Ne] Wor : Foit" 'ine$art and inston'o!ea" Al) 503;06" Creati-itatea 7enerală !i speci>ică" +dit ra Academiei ')8)')" B c re!ti8pandel" #) 503346" 'e>lections on port>olios" Jn GFandboo o> Academic Ac$ie-ementH"

P$Ve" E) 5ed6" Academic Press" 8 n Die7o8toica" A) 5coord6) 5033;6" +-al area Jn Jn-ăţăm nt l primar) Descriptori de per>ormanţă"Doc ment al M+N" 8N++8 inner" B)%) 503406" 'e-ol ţia !tiinţi>ică a Jn-ăţăm nt l i" +dit ra Didactică !i Peda7o7ică"B c re!ti#rabie" D) 5034 6" Atit dinea ele- l i >aţă de aprecierea !colară" +dit ra Didactică !iPeda7o7ică" B c re!ti,918 MMA'WAt present" ]$en more and more important de-elopments are enco ntered in t$e sVstem o> t$esciences o> ed cation and in t$e re>orm o> t$is >ield" one >eels e-en stron7er t$e need o> a prospecti-e peda7o7V/didactics)Modern didactics $as 7one m c$ beVond t$e le-el o> simple statements" sometimescorrections" ]$ic$ ]as tVpical ntil no] and stri-es to open ne] -istas" modalities andimpro-ement strate7ies to be applied in t$e instr ctional and ed caţional practice) T$eintention o> o>>erin7 s pport to t$e practitioners is" in >act" t$e aim o> t$e a t$ors o> t$e present boo " ]$ic$ is a re-ised edition o> t$e one entitled GModern DidacticsH" p blis$ed in033 "bV a 7ro p coodinated bV pro>) Dr) Miron lonesc and pro>) Dr) loan 'ad at t$e DaciaP blis$in7 Fo se >rom Cl .*Napoca)T$e ]riters o>>er Vo a boo Ml o> \ estions and ill strati-e instances" comments andinterpretations o> ed caţional sit ations inspired bV t$eir o]n teac$in7 e2perience as ]ell as bV t$e readin7s >rom nati-e and >orei7n so rces in t$e >ield)T$eV $ope t$e readin7 ]ill beacti-e" intensi-e and re>lecti-e" criticai t$in in7 and interpretation bein7 stim lated bV c$arts"dia7rams" tables and >i7 res ]$ic$ $elp in t$e decodin7 and nderstandin7 o> t$e te2t)T$e boo is or7ani&ed in c$apters dealin7 ]it$ t$e main aspects and concerns o> 7eneraldidactics and teac$in7: learnin7 and teac$in7 5c$apterll6" t$e principles o> t$e >ormer 5c$apterIII6" t$e ob.ecti-es o> ed cation 5c$apter I#6" t$e c rric l m 5c$apter #6" teac$in7 andlearnin7 content 5c$apter #I6" met$odolo7V 5c$apter #II6" teac$in7 aids 5c$apter #III6"instr ctional strate7ies 5c$apter I<6" mar in7 and scorin7 5c$apter <6)C$apter I presents an o-er-ie] o> t$e main c$ronolo7ical moments in t$e $istorV o> didactics">rom Comeni s p to no]" emp$asi&in7 t$e idea t$at t$e concept called didactics $as e-ol-edand enlar7ed >rom its iniţial si7ni>icance 7i-en bV Comeni s"i)e) t$e art o> teac$in7" to t$e

meanin7 recei-ed >rom t$e science ]$ic$ treats o> t$e main iss es o> ed cation" sel>*instr ction and ad lt ed cation) As a matter o> >act" t$e s bc$apters in c$apter I incl de anoperaţional analVsis o> t$e concept abo-e"]it$ manV details abo t t$e ob.ect o> st dV" roles"s bdi-isions and interrelations$ips ]it$ ot$er sciences) T$e topic ends ]it$ a presentation o>todaVQs orientations brid7in7 p t$e $istorV o> t$e domain)C$apter II ma es a detailed analVsis o> t$e ed caţional process ]it$ re>erence to t$e a t$orQsserio s e2perience as a teac$er"stressin7 mainlV pon: t$e or7anisation o> t$e in>ormationo>>er" teac$in7 and t$e t$eorV o> prototVpes" teac$in7 seen as comm nication" t$e or7anisationo> t$e teac$in7 se\ ence" immediate memorV and attention" t$e dVnamic relation bet]een t$eed caţional processes an> t$e means and need >or t$eir balancin7)C$apter III proposes a ne] approac$ to t$e principes o> didactics" based pon t$e researc$ on

co7niti-e psVcolo7V" prospecti-e peda7o7V" e2perimental didactics" s 77estin7 not a simplepdatin7 o> t$eir content" b t especialllV a c$an7e o> t$eir names) One o> t$e proposals re>ers



to t$e principie o> component and $ierarc$V*based constr ction o> intellect al str ct res)C$apter I# is dedicated to t$e ta2onomV o> t$e ed caţional ob.ecti-es"a sVstematic concern>or t$eorists and practitioners ali e at bot$ macro and micro le-els o> ed cation) T$is concernis d e to t$e idea o> $a-in7 a comple2 teleolo7ical component in t$e orientation" 7 idin7 and>ormation o> t$e $ man personalitV)

,9T$e c rric l m is t$e topic o> c$apter #) It is pproac$ed >rom t$e standpoint o> t$ec rric l m seen as a pro.ect to $i7$li7$t t$e interdependence amon7ob.ecti-es"content"teac$in7 strate7ies"learnin7 strate7ies"be t$eV intra or e2tram ral" andappraisal*e-al ation strate7ies) C rric lar tVpolo7ies and re>erence to t$eir content"essence"implications and tendencies complete t$e topic)T$e main component o> t$e sc$ool c rric l m" i) e) t$e content o> ed cation is disc ssed inc$apter #I" ]$ic$ describes and ma es a list o> in-entorV o> t$e means to establis$ contentand its str ct re" t$e tVpes o> sc$ool doc ments 5sVllabi" pro7rammes" te2tboo s"ot$erteac$in7 materials6) T$e latter are presented on t$e basis o> some N+8CO e2perts researc$)T$e str ct re o> c$apter #I itsel> points to t$e >act t$at content c$oice" selection andor7ani&ation is as -al able as t$e content o> ideas to be ac\ ired bV t$e c$ildren)T$e >oc s o> c$apter #II is met$odolo7V( $ere" terms are 5re6de>ined 5e)7):instr ctionalmet$ods" teac$in7 met$ods" ma in7 p pils more acti-e6 and de-elopments in semiotics areapplied to teac$in7 and learnin7 in -ie] o> $i7$litin7 t$e possible e-ol tion" researc$ andp7radin7 in t$is >ield) T$e boo ]ants to be a real s pport >or t$e sc$ool teac$ers so t$at t$emost e>>icient and in>l ential met$ods o> teac$in7 and learnin7 are recommended: problemsol-in7"modellin7"pro.ect or researc$ topic" comp ter assisted learnin7 etc)C$apter #III is >oc sed pon tec$nical aspects concernin7 t$e impact o> t$e teac$in7 aids"t$eir role and place in ed cation" a special emp$asis bein7 p t pon t$e comp ter and itscontrib tion to learnin7 as ]ell as to t$e 7eneral >rame]or in ]$ic$ t$is can be sed)C$apter I< ma es a classi>ication o> t$e >orms o> or7ani&in7 ed caţional acti-ities and a listo> ad-anta7es >ollo]in7 t$eir se is bro 7$t to t$e attention o> t$e reader" teac$in7 strate7iesin ]$at are de>inition" c$aracteri&ation" ta2onomV)desi7n bein7 laid be>ore t$e reader)A special s bc$apter is dedicated to t$e lesson"seen as an important >orm o> or7ani&in7 t$eed caţional process) T$e lesson is analVsed >rom t$e point o> -ie] o> lesson ta2onomV"description" de>inition" disco rse" de-elopment and mana7ement) 'esearc$ pon lessonmana7ement" samplin7 and c$ec in7 and consolidation" >eed*bac and s ccesss" s ccessindicators"streamin7" ed cationallV s ccess> l teams are also s$o]n as ]ell as someed caţional alternati-es met in o r co ntrV: aldor>"Montessori" 8tep bV 8tep)Learnin7 e-al ation and appraisal $a-e become a topic o> si7ni>icant interest and t$is is t$ereason ]$V t$e last c$apter" n mber <" stops to describe t$e mec$anism o>

e2aminatiomn"e-al ation" mar in7 and scorin7" t$e di>>ic lties t$e e-al ators and e-al atedst dents >ace)D e to t$e ]aV c$apters are t$o 7$t and or7ani&ed" to topic presentation and to t$e detailin7o> t$e peda7o7ical and psVc$olo7ical analVsis" d e to t$e ill strati-e s pport represented bVdia7rams"c$arts" tables etc"t$e boo can also be an impet s to serio s re>lections pon t$eideas proposed) T$e boo is dedicated to all e2perts in t$e >ield o> ed cation" teac$ers >rom primarV to tertiarV ed cation" nder7rad ates and 7rad ates ]$o are concerned to impro-et$eir practicai s ills in ed cation" ]$o re\ ire a scienti>Jc basis >or t$eir ]or "and not amec$anical" ncritical reception o> t$in7s ac\ ired >rom some ed caţional st dies),9?'+8 M+

Cet o -ra7e est n plaidoVer po r ne păda7o7ie / didacti\ e prospecti-e" de pl s en pl snecessaire po r lQensei7nement dQa .o rdQ$ i" - Ies ac\ isitions to .o rs pl s importantes



dans le sVsteme des sciences de lQed cation et lQimperati> de la re>orme dans ce domaine)Condamnăe po r si lon7temps n stat t >i7e" constatati>" correcti> to t a pl s" la didacti\ eest de-en e de nos .o rs ne science appli\ ee" prospecti-e( elle s 77ere to te ne -ariate de possibilites et de strate7ies -o ees ameliorer la prati\ e ed cati-e) Le present o -ra7e"edition re-isee et mise .o r de la Didacti\ e moderne 5+d) GDaciaH"Cl .*Napoca" 03316

coordonnee par Ies pro>esse rs Miron lonesc et Ion 'ad " sQinscrit dans ces e>>orts deso tenir Ies pro>essionnels de ce domaine)Le! a te rs ont s mettre pro>it le r e2perience didacti\ e" ainsi \ e dQimportantes so rces biblio7rap$i\ es ro maines et etran7eres" dans n disco rs \ i allie le descripti>" lQanalVse etle commentaire) n disco rs parsem de sc$emas" tablea 2 et representations 7rap$i\ es" mame dQen 7 ider la decodi>ication sans po r a tant limiter la re>le2ion personnelle" donc ndisco rs >ait po r ne lect re acti-e)n co p dQoeil s r la table des matieres de ce li-re de-oile Ies aspects \ i ont reten%attention des a te rs" aspects rattac$es la didacti\ e" 7enerale" analVses dans la perspecti-ed process s dQensei7ement: lQessence d process s dQensei7nement a-ec Ies principalesacti-ites \ Qil s ppose * lQensei7nement el lQac\ isition 5de 2ieme c$apitre6" a-ec !es principes>ondamenta 2 5troisieme c$apitre6 et a-ec !es b ts 5\ atrieme c$apitre6" le c rric l mscolaire 5cin\ ieme c$apitre6" le contenii de lQensei7nement 5si2ieme c$apitre6" lamet$odolo7ie didacti\ e5 septieme c$apitre6" Ies moVens de lQensei7nement 5$ itiemec$apitre6" Ies strate7ies de lQensei7nement 5ne -ieme c$apitre6" la docimolo7ie didacti\ e5di2ieme c$apitre6)Le li-re sQo -re s r lQe-ol tion de la didacti\ e" a-ec !es moments essentiels" de Comeni s la didacti\ e dQa .o rdQ$ i" de sa premiere de>inition * Gart dQensei7nerH* lQacception act elle* Gscience \ i analVse la problemati\ e d process s dQensei7nement" lQa to>ormation et ladidacti\ e des ad ltes G)On V deco -re e7alement ne analVse operationnelle d concept en \ estion" a-ec ne presentation min tie se de son ob.et dQet de" de !es >onctions de son in>rastr ct re" de !esrapports a-ec dQa tres sciences)Cette approc$e $istori\ e s r la didacti\ e est enric$ie dQ ne presentation des tendancesact elles dans le domaine" ce \ i ass re ne transition nat relle a 2 problemes des c$apitress i-ants)Le de 2ieme c$apitre se -e t ne analVse detaillee d process s dQensei7nement mettant pro>it lQe2perience didacti\ e de lQa te r" ainsi \ e des donnees appartenant la psVc$olo7iede lQapprentissa7e et dQa tres sciences)Panni Ies para7rap$es Ies pl s interessants et tiles a 2 ensei7nants onpe t citer*lQor7anisation de lQo>>re dQin>ormations" lQacti-ite ensei7nante et la t$eorie des prototVpes"lQensei7nement dans la perspecti-e comm nicati-e" lQor7anisation d conten de la se\ ence ă

ensei7ner" le -ol me de lQattention et de la memoire immediate" la radio7rap$ie d process sdQapprentissa7e etc)) ne mention speciale po r la mise en \ estion de la relation dVnami\ e process s dQensei7nement / process s dQapprentissa7e" relation non se lement necessaire maisa ssi realisable" et dQ ne >acon e\ ilibree),94Le troisienie c$apitre propose ne approc$e ori7inale s r le sVsteme des principes de ladidacti\ e" d point de - e des rec$erc$es dans Ies domainesc de la psVc$olo7ie co7niti-e" dela peda7o7ie prospecti-e" de la didacti\ e e2perimentale etc))) A remar\ er lQe>>ort de mettre .o r le conten des principes de la didacti\ e et la modi>ication de le r appellation 5e2) le

principe de la constr ction $ierarc$i\ e par composants des str ct res intelect elles6)Le \ atrieme c$apitre trăite des ob.ecti>s d process s didacti\ e" de le r classi>ication"

preocc pation \ e est de-en e sVstemati\ e ce dernier temps to s Ies ni-ea 2" a ssi bien po r Ies t$eoriciens \ e pom* Ies ensei7nants) LQimportance accordee ce s .et est



par>aitement . sti>iee" etant donne le >ait \ e la composante teleolo7i\ e de lQacti-ite de>ormation de la personnalite $ maine est celle \ i ass re lQorientation et la dimension prospecti-e de lQaction ed cati-e)Le cin\ ieme c$apitre \ i trăite d c rric l m scolaire constr it ne dimensionoperationnelle po r le terme en \ estion" de>ini en tant \ e pro.et peda7o7i\ e mettant en

relation dQinterdependance Ies ob.ecti>s ed cati>s" Ies conten s instr cti>s et ed cati>s" Iesstrate7ies dQensei7nement et dQapprenJissa7e ă lQecole" respecti-ement $ors dQecole" ainsi \ eIes strate7ies dQe-al ation)A cela sQa.o te ne tVpolo7ie c rric laire" re-elatrice po r lQessence" le conten " Iesimplications et Ies tendances de la re>orme c rric laire)Le si2ieme c$apitre analVse la composante >ondamentale d c rric l m scolaire" cQest* *direle conten de lQensei7nement * -ecte r principal d process s didacti\ e) On V classi>ie etanalVse Ies criteres \ i 7 ident le c$oi2 et lQor7anistion d conten de lQensei7nement" maisa ssi Ies doc ments et Ies s pports scolaires *pl ns dQensei7nement" pro7rammes scolaires"man els etc))) A mentionner \ e Ies derniers sont abordes dans la perspecti-e des rec$erc$ese>>ect ees par Ies e2perts N+8CO)Le si2ieme c$apitre est str ct ră dQ ne maniere partic liere" ce \ i so li7ne lQimportancedQet dier la relation science * discipline ensei7ner po r re ssir ne approc$e moderne dconten dQidees impli\ e dans le process s dQensei7nement" respecti-ement po r re ssir neselection et ne or7anisation ade\ ate de ce conten )Le septieme c$apitre \ i trăite de la met$odolo7ie didacti\ e se propose la 5re6de>inition et ladelimitation des concepts a-ec les\ els on opere >re\ emrnent dans le domaine 5Gtec$nolo7iede lQinstr ctionH" Gmet$ode dQensei7nementH" Gimplication acti-e des apprenantsH etc))) 6) #lQimportance de la met$odolo7ie didacti\ e dans la prati\ e scolaire" Ies a te rs d c$apitreont essaVeH de -aloriser des rec$erc$es de semioti\ e" dans la do ble perspecti-e delQensei7nement et de lQapprentissa7e" et de reconstit er lQe-ol tion de la met$odolo7iedidacti\ e" !es directions de rec$erc$e et de pre>ectionnement)Po r \ e ce li-re soit a ssi n instr ment tile de tra-ail" on pr?sente e7alement Ies met$odesde >ormation et dQa to>ormation Ies pl s e>>icaces" mame dQin>l encer to te la demarc$emet$odolo7i\ e de lQensei7nant: # approc$e $e risti\ e" la mise en \ estion" lQapprentissa7e par deco -erte" le modela7e" le pro.et / t$eme de rec$erc$e" lQensei7nement / lQapprentissa7eassiste par lQordinate r" po r nQen citer \ e \ el\ es e2emples)Dans le $ itieme c$apitre ii est \ estion des moVens dQensei7nement" sa-oir de le rimportance dans le process s didacti\ e" respecti-ement des e2i7ences psVc$opăda7o7i\ es prendre en compte dans le r tilisation) ne mention speciale po r Ies moVens tec$ni\ esdQinstr ction dont on a presente lQessence" Ies,9;

>onctions" Ies possibilites" de classi>ication et bien s r la -ale r peda7o7i\ e) La -edette enest sans do te lQordinate r" a-ec !es incitantes possibilites dQ tilisation dans le process sdidacti\ e)Le ne -ieme c$apitre est ne analVse des >ormes dQor7anisation de lQacti-ile ensei7nante"m nie dQ n repertoire de possibilites de classi>ication) Comme to te action ensei7nantee>>icace s ppose lQelaboration dQ ne strate7ie didacti\ e" on o>>re ne analVse min tie se desstrate7ies didacti\ es" en partant de la de>inition et de la classi>Jcation" po r abo tir le rcaracterisation" a 2 criteres de c$oi2 et concretement le r mise en place)La le7on" >orme dQor7anistion e2tremement importante dans le process s dQensei7nement etdQapprentissa7e" est de>Jnie" caracterisee" classi>iee et analVsee en tant \ e demarc$emet$odi\ e a-ec ne s ccession et ne str ct re speci>J\ es) AH cela sQa.o tent Ies res ltats

e2perimentam concernant lQor7anisation et le de-eloppement de la lecon" respecti-ement Iesres ltats de sonda7es concernant la -eri>ication et la >i2ation" Ies indices de r? ssite de la



lecon" le >eed*bac et son obtention a co rs de la lecon" T Identi>ication des 7ro pes dere ssite scolaire)La >in d c$apitre presente \ el\ es alternati-es ed cati-es \ i e2istent dans le sVstemedQensei7nement de notre paVs) II sQa7it de Xapeda7o7ie aldor>" de lQed cation Montessori etd pro7ramme 8tep bV 8tep)

Le dernier c$apitre .o e n role essentiel dans lQeconomie d li-re" - 0Qimportance accr e delQe-al ation des connaissances) DQaille rs ne des e2i7ences de la re>orme danslQensei7nement est la mise en place dQ n sVsteme naţional dQe-al ation" a-ec des standards tres precis)On V de-oile le mecanisme des acti-ites de -eri>ication et dQe-al ation et le sVstemedes notes" en en analVsant Ies meQt$odes speci>i\ es" Ies di>>ic ltes po r Ies e2amines" a ssibi \ I 2 i " d lV d i il 2

Didactica Moderna - Musata Bocos

Documents

Transcript of Didactica Moderna - Musata Bocos